Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
1Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
48190675 Delimitari Privind Instrumentele Re

48190675 Delimitari Privind Instrumentele Re

Ratings: (0)|Views: 357|Likes:
Published by Roxi Bocerean

More info:

Published by: Roxi Bocerean on Mar 25, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

03/25/2011

pdf

text

original

 
1
Delimit
ă
ri privind instrumentele financiare
Un instrument financiar
este un contract ce genereaz
ă
un activ financiar pentruuna din p
ă
r
i
ş
i o datorie financiar
ă
sau un instrument de capitaluri proprii pentru
activ financiardatorie financiar
ă
 sau instrument decapitaluri proprii
De exemplu, contractele de leasing financiar sunt instrumente financiaredeoarece dau na
ş
tere unui drept al locatorului de a primi (
ş
i unei obliga
ii a locatarului
 
de a pl
ă
ti) un flux de pl
ă
i de principal
ş
i dobând
ă
conform unui angajament deîmprumut.Sunt active financiare:
 
-
 
lichidit
ă
ile;-
 
instrumentele de capitaluri proprii ale altor întreprinderi;-
 
drepturile
contractuale
:
o
 
de a primi lichidit
ă
i sau alte active financiare de la o alt
ă
entitate; sau
o
 
de a schimba instrumente financiare în condi
ii poten
ial favorabile;Datoriile financiare sunt obliga
ii
contractuale
:
 
-
 
de a ceda lichidit
ă
i sau alte active financiare unei alte entit
ă
i; sau-
 
de a schimba instrumente financiare în condi
ii care sunt poten
ialnefavorabile.Exemple de active
ş
i de datorii financiare: crean
ele
ş
i datoriile comerciale,efectele comerciale de primit
ş
i de pl
ă
tit, împrumuturi (credite) acordate
ş
i primite,obliga
iunile
ş
i împrumuturile din emisiunea de obliga
iuni, crean
ele
ş
i datoriilegenerate de contractele de leasing financiar etc.
 
Stocurile, imobiliz
ă
rile corporale
ş
i
 
necorporale nu sunt active financiare deoarece nu genereaz
ă
un drept actualizat de a
 
primi active financiare. Similar, cheltuielile înregistrate în avans
ş
i veniturileînregistrate în avans nu sunt active respectiv datorii financiare deoarece fluxul debeneficii economice viitoare asociate acestora const
ă
în servicii.Politicile contabile aferente majorit
ă
ii instrumentelor financiare suntprescrise de standardele IAS 32 "Instrumente financiare: prezentare"
ş
i IAS 39"Instrumente financiare: recunoa
ş
tere
ş
i evaluare". Fac execep
ie investi
iile în filiale,societ
ă
i asociate
ş
i asocieri în participa
ie pentru care se aplic
ă
standardele IAS 27,IAS 28
ş
i respectiv IAS 31, drepturile
ş
i obliga
iile angajatorilor în cadrul planurilor
 
de beneficii ale salaria
ilor pentru care se aplic
ă
IAS 19, contractele pentrucontrapresta
ii contingente într-o grupare de întreprinderi pentru care se aplic
ă
IFRS3, instrumentele financiare din cadrul tranzac
iilor cu plata pe baz
ă
de ac
iuni pentrucare se aplic
ă
IFRS 2, drepturile
ş
i obliga
iile din cadrul unui contract de asigurare(care nu respect
ă
defini
ia unei garan
ii financiare) pentru care se aplic
ă
IFRS 4. De
ş
ipoliticile specifice contractelor de leasing fac obiectul standardului IAS 17,deprecierea
ş
i derecunoa
ş
terea crean
elor
ş
i datoriilor rezultate din contractele deleasing se trateaz
ă
conform prevederilor IAS 39.
A B
 
2
Pentru a facilita în
elegerea problemelor de natur
ă
contabil
ă
vom prezenta încele ce urmeaz
ă
câteva aspecte referitoare la tranzac
ionarea
ş
i evaluareainstrumentelor financiare utilizate mai frecvent.Ac
iunile reprezint
ă
instrumente financiare care confer
ă
de
in
ă
torilor calitateade proprietari asupra capitalului societ
ă
ii emitente. Obliga
iunile sunt valorimobiliare purt
ă
toare de dobânda (sau discount, în cazul obliga
iunilor cu cupon zero)prin care emitentul se oblig
ă
s
ă
plateasc
ă
de
in
ă
torului, la anumite intervale de timp, oanumit
ă
sum
ă
de bani, numit
ă
cupon, precum
ş
i s
ă
restituie principalul la scaden
ă
.Dac
ă
o obliga
iune este vândut
ă
înaintea unui termen de plat
ă
a cuponului,cump
ă
r
ă
torul trebuie s
ă
pl
ă
teasc
ă
vanz
ă
torului dobânda cumulat
ă
din prima zi dincuponul curent, inclusiv, pân
ă
la data de decontare a tranzac
iei, exclusiv.În func
ie de caracteristicile de emisiune ale unei serii de obliga
iuni,conven
iile referitoare la pre
ul de cotare si la calculul dobanzii cumulate pot fiurm
ă
toarele
1
:a.
 
în cazul obliga
iunilor cu cupon fix: dobanda cumulat
ă
se determin
ă
pe bazaconven
iei actual/actual, iar tranzac
ionarea se realizeaz
ă
pe baza pre
ului net;b.
 
pentru obliga
iunile cu cupon variabil pre-determinat: dobanda cumulat
ă
sedetermin
ă
pe baza conven
iei actual/360, iar tranzac
ionarea se realizeaz
ă
pebaza pre
ului net;c.
 
în cazul obliga
iunilor cu cupon variabil post-determinat: valoarea cuponuluicalculat
ă
 
ş
i pl
ă
tit
ă
de emitent se determin
ă
pe baza conven
iei actual/360, iartranzac
ionarea se realizeaz
ă
pe baza pre
ului brut;d.
 
dac
ă
în prospectul de emisiune se precizeaz
ă
alte caracteristici si/sau o altaconven
ie de calcul a dobanzii cumulate, Bursa de Valori Bucure
ş
ti va facepublice conven
iile cu privire la pretul de cotare utilizat.Dobânda cumulat
ă
pozitiv
ă
se determin
ă
dup
ă
urm
ă
toarea formul
ă
de calcul:Dobânda cumulat
ă
pozitiv
ă
= Rata cuponului x Num
ă
r zile începând cu datacuponului precedent inclusiv pân
ă
la data decont
ă
rii tranzac
iei exclusiv/ Num
ă
r zilean x Valoarea nominal
ă
 Num
ă
rul de zile dintr-un an este stabilit în func
ie de conven
ia de calculutilizat
ă
. Astfel:-
 
dac
ă
se utilizeaz
ă
conven
ia actual/actual num
ă
rul de zile dintr-unan se determin
ă
ca produs între num
ă
rul total de zile din cuponulcurent
ş
i num
ă
rul de cupoane care se pl
ă
tesc pe an ;-
 
în cazul conven
iei actual/360 num
ă
rul de zile dintr-un an este egalcu num
ă
r de zile corespunz
ă
tor anului monetar.Aceast
ă
regul
ă
de tranzac
ionare a obliga
iunilor explic
ă
tratamentul contabilprev
ă
zut de IAS 18 pentru dobânda aferent
ă
perioadei anterioare achizi
iei încasat
ă
decump
ă
r
ă
tor (care nu conduce la recunoa
ş
terea unui venit, ci la diminuarea activuluifinanciar). Deoarece cump
ă
r
ă
torul a pl
ă
tit
ş
i dobânda cumulat
ă
în momentulachizi
iei, o parte din cuponul încasat ulterior reprezint
ă
recuperarea investi
ieiini
iale.Instrumentele financiare includ atât instrumentele primare cât
ş
i pe celederivate (cum ar fi op
iunile, contractele futures
ş
i forwards, swap-urile pe ratadobânzii
ş
i swap-urile valutare).Potrivit IAS 39.9 un instrument derivat este un instrument financiar:
 
a c
ă
rui valoare se schimb
ă
ca reac
ie la modificarea unui activ suport (carepoate fi o rat
ă
a dobânzii, pre
ul unei valori mobiliare, pre
ul unui bun, cursul
1
Regulamentul Bursei de Valori Bucure
ş
ti num
ă
rul 14 privind opera
iunile cu obliga
iuni
 
3
valutar, un indice de pre
uri sau rate, un rating de credit sau indice de credit),
 
care nu necesit
ă
o investi
ie net
ă
ini
ial
ă
sau necesit
ă
o investi
ie mic
ă
în raportcu alte tipuri de contracte ce reac
ioneaz
ă
similar la modificarea condi
iilor depia
ă
 
ş
i
 
este decontat la o dat
ă
viitoare.Instrumentele derivate creeaz
ă
drepturi
ş
i obliga
ii care au ca efect transferul
 
unuia sau mai multor riscuri financiare între p
ă
r
ile contractului. Pe m
ă
sur
ă
cepre
urile de pe pie
ele financiare se modific
ă
, termenii contractului pot devenifavorabili sau nefavorabili pentru una din p
ă
r
i conducând astfel la recunoa
ş
terea unuiactiv sau respectiv a unei datorii financiare.Contractul forward este un acord privat, încheiat între doi parteneri care, deobicei, se cunosc. Activul suport sau obiectul contractului poate fi orice marf 
ă
sau oriceactiv financiar pentru care cei doi parteneri î 
ş
i manifest
ă
interesul. Cantitatea ce urmeaz
ă
afi vândut
ă
/cump
ă
rat
ă
, pre
ul convenit
ş
i scaden
a sunt elemente ale contractului stabiliteprin acordul celor doi participan
i la tranzac
ie.Contractele futures sunt contracte standardizate care creeaz
ă
pentru p
ă
r
i(cump
ă
r
ă
tor
ş
i vânz
ă
tor) angajamentul de a cump
ă
ra respectiv de a vinde o anumit
ă
 cantitate din activul suport la o dat
ă
viitoare
ş
i la un pre
negociat în momentulîncheierii tranzac
iei. Cu excep
ia pre
ului, care se negociaz
ă
între p
ă
r
i, toate celelalteelemente sunt standardizate (scaden
a, volumul contractului, pa
ş
ii de
 
cota
ie,fluctua
ia maxim
ă
admis
ă
, riscul de sc
ă
dere/cre
ş
tere) în baza specifica
iilor fiec
ă
ruitip de contract futures. La sfâr
ş
itul fiec
ă
rei sesiuni de tranzac
ionare pe pia
ainstrumentelor financiare derivate, casa de compensa
ie realizeaz
ă
opera
iunea de“marcare la pia
ă
” care const
ă
în reevaluarea tuturor pozi
iilor de cump
ă
rare/vânzaredeschise în func
ie de pre
ul de cotare
 
(ultimul pre
de tranzac
ionare din ziuarespectiv
ă
), stabilindu-se astfel pierderile sau câ
ş
tigurile poten
iale pentru fiecareparticipant la pia
ă
. În cazul unei pierderi poten
iale care nu poate fi acoperit
ă
peseama disponibilului existent în contul clientului, casa de compensa
ie va trimite, prinsocietatea de brokeraj la care este deschis contul clientului respectiv, un “apel înmarj
ă
,
în scopul refacerii marjei la nivelul de men
inere. Dac
ă
nu se r
ă
spunde laacest apel în marj
ă
pân
ă
a doua zi lucr
ă
toare, casa de compensa
ie va lichida automatun anumit num
ă
r de pozi
ii deschise, cu scopul de a reduce expunerea la risc dinpartea societ
ă
ii de brokeraj, pân
ă
la nivelul marjei care s
ă
acopere pozi
iile r
ă
masedeschise.Op
iunile sunt contracte care, în schimbul pl
ă
ii unei prime creeaz
ă
pentrucump
ă
r
ă
torul op
iunii dreptul, dar nu
ş
i obliga
ia de a cump
ă
ra (în cazul unei op
iunide cump
ă
rare - call ) sau de a vinde (în cazul unei op
iuni de vânzare- put) un anumitactiv suport la un pre
prestabilit numit pre
de exercitare, oricând pân
ă
la datascaden
ei (în cazul op
iunilor de tip american) sau doar la data scaden
ei (în cazulop
iunilor de tip european).Un contract swap pe rata dobânzii este un contract între dou
ă
p
ă
r
i prin carefiecare parte este de acord s
ă
efectueze o serie de pl
ă
i c
ă
tre cealalt
ă
parte la dateviitoare convenite pân
ă
la scaden
a contractului. Pl
ă
ile de dobând
ă
ale fiec
ă
rei p
ă
r
isunt calculate prin utilizarea unor formule diferite
ş
i aplicarea condi
iilor contractuluila valoarea no
ionalului.
Exemplul 1
O companie multina
ional
ă
are nevoie de o finan
are de 10 milioane de europe o perioad
ă
de 4 ani. Trezorierul companiei ar prefera finan
area cu o rat
ă
fix
ă
 pentru a putea estima pl
ă
ile de dobânzi. Compania poate ob
ine un împrumut cu rat
ă
 

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->