Florica Ţ I B EA

,
Ed i ţ i e revizu ită
Lucrare avizată de
Ministerul Educaţiei şi Cercetării ­ O,GPI.
cu nr, 36075/2708,2001

./

-CORINT

Bucureşti, 2002

 CUPRINS

Structura celulei animale ................2

Structura internă a muşchi ului striat .......22

Tipuri de ţesuturi - imagini microscopice ...3

Sistemul digestiv ..................... 23

Elementele figurate ale sângelui . . . . . . . . . . .4

Mandibula şi tipurile de dinti ............24

Neuronul ............................5

Structura stomacului ..................25

Măduva spinării .......................6

Structura intestinului subţire ............26

Secţiune longitudinală prin encefal .........7

Faţa externă a encefalului. Localizări ale

Ficatul şi pancreasul ..................27

diferiţilor centri nervoşi .................8

Sistemul respirator ..... . .............28

Structura globului ocular ................9

Căi digestive şi căi respiratorii.

Structura urechii .................... .1 O

Laringe ............................29

Structura limbii ...................... 11

Sistemul circulator ................ . ..30

Structura pielii ...................... .12

Inima .............. ... ...... .. ....31

Sistemul endocrin .................... 13

Structura peretilor vaselor sangvine .......32

Scheletul fătului la 4 luni .............. .14

Sistemul limfatic .....................33

Sistemullocomotor - vedere anterioară ... 15

Sistemul excretor ....................34

Sistemullocomotor - vedere posterioară ... 16

Scheletul capului ..................... 17

Structura internă a rinichiului ...........35

Cavitatea toracică. Bazinul .............. 18

Sistemul reproducător feminin .......... .36

Coloana vertebrală. Tipuri de vertebre .....19

Sistemul reproducător masculin ..........37

Tipuri de articulaţii ...................20

Ovulaţia, fecundatia, nidatia ............38

Structura osului lung ..................21

Etapele dezvoltării embrionului uman .....39

BlliLIOGRAFIE SELECTIVĂ
• Cârrnaciu R., Niculescu C. TH., Leila Torsan, Anatomia şi fiziologia omului - îndrumător pentru elevi,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.
• Tatiana Ţipiic, Stoica N., Anatomia şi fiziologia omului (voI. 1), Editura Aktis, Bucureşti, 1996.
• Teodorescu Dem., Mic atlas de anatomia omului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
• Atlas de anatomia omului (voI. 1), Moscova, Editura Medicina, 1978.
• Biosphere, the realm oflife, Scott, Foresman and company, 1984.
• Understanding biology, Mosby College Publishing, 1986.

Redactor: Tehnoredactor: Coperta şi grafica:

AUGUSTINA SmoEscu CORINA RONCEA WALTER RIESS

Editura CORINT

Str. Teodosie Rudeanu nr.21 , Sector 1, Bucureşti

Tel.: 222.19.49; 223.19.28 Fax: 222.40.34 E-mail: corint@dnt.ro

Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate Editurii CORINT

ISBN: 973-653-192-9

Format: 8/ 61x86. Coli tipo: 5.

Tiparul executat la Tipografia ROMPRINT

Celula este unitatea morfofuncţion ală şi genetică a organismelor vii. Componentele fundamentale ale
celulei sunt: citoplasma, nucleul şi membrana celul ară.

reticul endoplasmatic neted

centrozomi

ribozomi

vezicule Golgi

..
".
...
•
: ... .­ ...
. ... . . ..

" .../ .
• -4 e. .. . . ..

" . .,•".
'". j

mitocondrie membrana membrana nucleu microvili complex

celul ară nucleului Golgi

ORGANITE
CELULARE

RETICUL
ENDOPLASMATIC RUGOS MITOCONDRIE COMPLEX GOLGI

ŢESUT MUSCULAR ŢESUTMUSCULAR ŢESUT MUSCULAR

NETED STRIAT DE TIP CARDIAC
- alcătuit din fibre muscu­ - alcătuit din fibre muscu­ - formează miocardul: fibre
lare netede omogene cu lare striate: celule alungite cu musculare striate cu un singur
aspect fusiform. În partea numeroşi nuclei situaţi peri­ nucleu, dispuse în reţea, arti­
centrală îngroşată este situat
feric, cu aspect striat. culate prin discuri intercolare.
nucleul.

.1 • •

ŢESUT EPITELIAL MULTISTRATIFICAT ŢESUT NERVOS

- alcătuit
din celule strâns legate între ele, - format din celule specializate numite neu­
aşezate în mai multe straturi. roni şi celule cu rol de hranire şi susţinere a
neuronilor (celule gliale).

'.~,'<-' .K '~ ,'.'/'' '. .:&-.... -­

, I"f
, . 'J.:- ."
J
.,J.
• . _ , t o l ~: ~.fi~.~-*'~'"
' . ' .• , " ,j' . ~":{.'~'
'.,J 4 • J, , .;
=:::........ _.,~~"
"

""
~~~~~
~..,:~~
..
. ' " \..:
~
'J
,j " ,~' " . .
.f:- ,->. <"
(7,,·iT~.~. .,\'
.. " ·t'~)
" . 'J' 1,

/ţ:;'~:' " . jo~"":'.j~'.,;" .

J' ' ,~
-
,.' .
..
""4'
~
'

.......

,-#.

,/.~.: ",~ ':t.. ~"

, >
1" '1(:
'. '':~j
~1~1
• !'",
. . .~ )ţ,j
." ~ ":"~'L~'
~4;:i~. ...' :' J
. '.''1 .'
• .' ., .-:.... . j l°ţJj
." '~" •.. ~.,
.,,; .~~ ,t.
r'

·f·
~ ~... ~'!f/ ;?~1~:". \, . .".;'t}~ ,i
'.'
, .
," ,'1.. ' < i)
,.'
"
!
"
" .,..1 ţi. L i'
t:ft{. • . - ~ .
~~, , .. :',. ".~'
'f',.....;.;.,fI~;"'~'.'~"~'
l'

l
:,t, '. "-,
• ~.J.''',~ ~\n .,, • \ '. '\ ~ )~j
ŢESUT OSOS COMPACT ŢESUT OSOS SPONGIOS
- alcătuit din canale haversiene, lame osoase - este format din lame osoase, care delimi­
concentrice şi celule osoase aşezate în cavităţi tează cavităţi de diferite mărimi, în care se află
osoase. măduvă roşie.
ELEMENTELE FIGURATE ALE SÂNGELUI

Sângele este o varietate de ţesut conjunctiv cu substanţa fundamentală lichi dă.

GLOBULE ROŞII (HEMATII) - imagine electronomicroscopică

Hematiile sunt celule anuc1eate, de formă discoidală biconcavă, care conţin hemoglobină.

Granulocite

GLOBULE ALBE
(LEUCOCITE)
- imagini microscopice -
Monocite Limfocite
Leucocitele sunt celule mobile capabile să emită pseudopode.

TROMBOCITE (plachete sangvine) - imagini microscopice­

- sunt fragmente celulare anuc1eate, de formă variabilă.
 NEURONUL

Neuronul este unitatea structurală şi funcţională a sistemului nervos, alcătuită din corp celular şi prelun­
giri (dendrite şi axon).

axon

nucleu _ _ _
teacă. de
mielină
corpul celular e---' d I

dendrite e~'::::-_ _ -----~

strangulaţie Ranvier

C arborizaţi~ terminală
a axonulUl

'­
r- =- butoni terminali

dendrite

corp celular
axon U

Legătura dintre fibra ner­

voasă şi fibra musculară se

numeşte placă motone.

În apropierea fibrei muscu­

lare, axonul neuronului îşi

pierde teaca de mielină şi se

sensul conducerii - - - - - - -
ramifică în numeroşi b':ltoni ter­
influxului nervos
minali care pătrund în nişte
adâncituri din membrana fibrei
musculare. Astfel se transmite fibre musculare
impulsul nervos de la
terrninaţiile nervoase la fibrele
musculare.

PLACĂ MOTORlE
 Măduva spinării este aşezată în canalul vertebral şi are formă cilindrică. Pe suprafaţa ei se găsesc mai
multe şanţuri dispuse longitudinal.
~~~
- substanţă
albă

MĂDUVA SPINĂRII
(secţiune transversală)
- imagine microscopică ­
cenuşle

canal ependimar
şanţ posterior şanţ lateral

::""-~+J:;A~=~===========- coarne posterioare

::~~~-l--------- substanţă cenuşie
cordoane de
substanţă albă

coarne anterioare
şanţ anterior

rădăcina ventrală
(fisura mediană
anterioară)
(motorie)
ttffilţ"'"---.;=--~-- piamater
cele 3
foiţe
ale
meningelui
care
protejează
măduva

SUBSTANŢA ALBĂ DIN MĂDUVA SPINĂRII SUBSTANŢA CENUŞIE DIN MĂDUVA SPINĂRII
- imagine microscopică ­ - imagine microscopica ­
este alcătuită din fibre nervoase şi celule gliale.
este alcătuită din corpii neuronilor şi celule gliale.
SECŢIUNE LONGITUDINALĂ PRIN ENCEFAL

creierul mare meninge

piele
glandă
epifiză
cuti~ , " .
cramana
'11 '.\ \ '.1 scoarţă
cerebrală
corpul calos
(substanţă albă)

scoarţă

cerebeloasă

creierul mic
glandă hipofiză (cerebel)

trunchi cerebral

"r­- - ­ emisferă cerebrală

emisferă
cerebeloasă

bulb .
rahidian .

CREIER UMAN
- fotografia unei secţiuni longitudinale ­
 şanţuri superficiale ~~_ _- - - -­ - şanţ profund
lob parietal

lob frontal

~ lob occipital
şanţ profund
cerebel
lob temporal

Suprafaţa emisferelor cerebrale este străbătută de bulb rahidian

şanţuri adânci care delimitează lobi şi şanţuri mai puţin
adânci, acestea, la rândullor, delimitând girusuri.

LOCALIZĂRI ALE DIFERIŢILOR CENTRI NERVOŞI

În emisferele cerebrale, substanţa cenuşie este dispusă la exterior, formând scoarţa cerebrală care prezintă un
mare număr de arii corticale.

scoarţă

cerebrală -

- --:=-- ­

,, "
,' (
I
, I

I
I " aPlt
vizuală
-1
I
I
I
• centrul scrisului
• centrul vorbirii

• centrul gustului

aria auditivă

• centrul înţelegerii cuvintelor auzite

• centrul înţelegerii cuvintelor scrise
 STRUCTURA GLOBULUI OCULAR

ligament care
menţine poziţia
cristalinului
sclerotică
(tunica externă)
pata galbenă

venă
pupila

arteră

pata oarbă
iris \ ~

r ( coroidă
cornee transparentă J (tunica mijlocie)

cristalin retina
(tunica interna)
,,
,,,
,,
celule celule ,,
, epiteliu
cu bastonaşe ,,, : pigmentar Peretele globului ocular
, I
I
I
este fonnat din trei tunici
I
I
concentrice:

I
I
I
1. scJerotica este fibroasă,

I
I alb-sidefie şi opacă, iar la
I
I partea anterioară este trans­
: fibre ale.
I parentă, fonnând comeea.

I
nervulm 2. coroida este vasculari­
optic zată, ea asigurând nutriţia
ochiului.
3. retina este tunica ner­
voasă alcătuita din celule

';' ~ ...
nervoase aşezate în straturi.
.. ' '

zone de sinapsa RETINA

- imagine microscopică ­
 ureche
ureche externă medie ureche intern ă

II II

canale fibre
semicirculare nervoase

conduct
auditiv
ex t e /

lobul urechii parte a osului timpan lanţ de oscioare trompa lui

temporal (ciocan, nicovală Eustachio
şi scăriţă)

Urechea intern ă este formată din

canale semicirculare labirintul osos în interiorul căruia
orientate în cele 3 se află labirintul membranos.
direcţii ale spaţiului

utriculă nervul auzului

şi echilibrului

melc
membranos
saculă

LABIRINT MEMBRANOS

 omuşor-------- __________ ~ ________ ~

rădăcina
limbii

amigdală

papile circumvalate
ve
papile foliate ~
C

corpul
limbii
Zone diferite ale gustului: b
a. - dulce
papile
b. - sărat fungifonne
c. - acru
d. - amar a

_ ---'--_ _ _ __ _ _ __ ___ vârful

limbii

În mucoasa linguală, mugurii gustatlVl sunt

grupaţi în papile gustative. Papilele foliate sunt cili
răspândite pe marginile posterioare ale limbii.

celule
~~ senzitive

, ... celule
de susţinere

fibre
nervoase
senzitive

PAPILE GUSTATIVE MUGURE GUSTATIV

- microfotografie ­
 STRUCTURA PIELII

receptor tactil

zonă de
papile
dennice

muşchi
al firulUI
de păr ] epidennă
fibre

dennă
bulbul
firului ---:~k----I\---I---f-:'-':
de păr

arteră

venă

I
celule cu grăsime/" glandă sudoripară glandă sebacee
I
Epiderma este un ţesut epitelial multistratificat. Denna, ţesut conjunctiv dens, prezintă, la contactul cu
epidenna, papile dermice.

epidennă

-~~~--~~~---dennă

RECEPTOR TACTIL PIELE

(corpuscul Pacini) - imagine microscopică ­
- imagine microscopică ­
[

, - - - -

Sistemul endocrin
cuprinde
totalitatea glandelor
cu secreţie internă epifiză
din organism.
Glandele endocrine
au în structura lor
epitelii secretorii
ale căror celule produc
...
~,.l ,. \
\:
- hipofiză

hormoni
care se varsa tiroidă
direct în sânge.

trahee

~ , ~~

plămân inimă

pancreas
glande
suprarenale

rinichi

d
.....
ovare testicule

laringe
TIROIDA TIROIDA
- faţa anterioară - - faţa posterioară
-
este situată în partea ante­ prezintă patru glande
lobi r= , / rioară a gâtului, la baza mici numite paratiroide.
" .r

laringelui. Este fonnată din

doi lobi laterali, uniţi
trahee '. printr-un istm. paratiroide
 SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI

os frontal

os parietal oase nazale

os V\A.lj.}.'.Ul........ maxilar

vertebră cervicală atlas

vertebră toracală

falange

' - - - - -- - vertebră 10mbară

coaste

vertebră sacrală --------t1~ ~

cordon ombilical

oasele centurii inferioare ..c:::.~---;--;~

..
osul coapsei

..~--- rotula

oasele gambei

oasele piciorului
 VEDERE ANTERIOARĂ
muşchi frontal f. ~ os frontal

muşchi orbiculari ==:::::::::::: Jl I VI orbită

.~ maxilar
muşchi masticator -'1

mandibulă
muşchii gâtului--- ---------::;
~ claviculă
muşchi deltoid
omoplat
muşchi biceps
~ f i il ( coaste (12 perechi)

muşchii toracici~-----~-----t1
şicei "'- I I humerus - osul braţului
abdominali
.... - II «~ţ \ coloana vertebrală

muşchii antebraţului
oasele
\ . . ~\ ulnă ] antebraţului

muşchii mâinii

oasele
mâinii

muşchii coapsei osul sacrum

femur - osul coapsei

rotula
.....
, • fibulă ----,

muşchii gambei _ _-----J oasele

gambei

muşchii piciorului - --1 1---- -- - oasele piciorului

Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase, articulaţii şi muşchi .

 VEDERE PO TERIOARĂ

oasele centurii
supenoare
muşchiul deltoid

coaste (12 perechi)

muşchiul triceps
humerus­
osul braţului

marele dorsal

coloana vertebrală

muşchii
oasele centurii antebraţului
inferioare
(pelviană)

femur - osul vV"U",'""

muşchii
muşchii coapsei membrului
inferior

gambei
___-lUU'';>VIU" 1"
<-----~

(gemeni)

oasele gambei

-+-1' - - - - - - - -- - tendonullui Ahile

 .."""..~
os frontal
)ro
~

8 os parietal
.~
....
u
ro
'.0 orbită
G
'-"
;::3
.~
....
u
o
~ os nazal
(l)
c
oase ale pomeţilor
obrajilor (zigomatice)

cavitate nazală
;::3
.~
b maxilar superior
~
......
(/)
(maxilă)

;>
mandibulă
(maxilar inferior)

Neurocraniul adăposteşte encefalul.

Viscerocraniul cuprinde oasele feţei. VEDERE LATERALĂ

os frontaI
os
os parietal "---~ sfenoid

'"
os nazal
os occipital

os temporal

os zigomatic

orificiul auditiv extern os

maxilar

mandibulă ..,\~~ " "

 CAVITATEA TORACICĂ

Regiunea toracică a coloanei vertebrale, împreună cu coastele şi stemul, formează cavitatea toracică.

arc osos

cartilaj
costal
•

7 perechi
de coaste
adevărate

3 perechi
de coaste
false

2 perechi
de coaste
flotante - regiunea toracică -

LA BĂRBAT LA FEMEIE

os
coxal

Centura pelviană, formată din oasele coxale împreună cu osul sacrum, alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos.
COLOANA VERTEBRALĂ

regmne
cervicală
(7 vertebre)

VERTEBRA ATLAS
(prima vertebră cervicală) \
regiune
toracală
(12 vertebre)

regiune
lombară
(5 vertebre) VERTEBRA AXIS

(a doua vertebră cervicală)

regmne osul
sacrală . sacrum
(5 v. sudate)

osul coccis

VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ

Coloana vertebrală este constituită din vertebre, care
diferă ca formă, mărime şi număr pe regiuni.

apofize VERTEBRĂ CERVICALĂ

'" orificiul
arc vertebral vertebral

corp
vertebral

VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ

J1-~r;
 TIPURI DE ARTICULAŢII

apofize ~------,4L -------------------------------------

OrifiCiUr_--:~~. . .~l
vertebral

suprafaţă de

articulaţie

disc intervertebral

vertebră

ARTICULA ŢIE SEMIMOBILĂ

- permite o mobilitate redusă, deoarece
~femur suprafeţele articulare sunt aproape plane.

rotulă [~,....~--- tendon suturi dinţate

ligamente

capsulă
articulară

cavitate
articulară

ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI

CRANIENE
ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL
- nu permit mişcarea, deoarece oasele sunt sutu­
GENUNCHIULUI
rate.
'.;11
 STRUCTURA OSULUI LUNG

ţesut osos spongios

,ro • '. ° 0
!, cu măduvă roşie
N
5
8'
cartilaj de creştere
lame
osoase

iiiEH ţesut osos compact

\
\
\
\

canal central \
\
\ celule periost :
cu măduvă galbenă
\
\
\
osoase (ţesut . :

periost
\
\
\
(osteocite) conjunctiv) :
I
\ I
\
\
I
\ I
,ro
N
~
0-<

"O
\
\
\
\
\

\
\
\
\
\
\
\
\
\
\
,,
,,
,,

],
11,
~' ~

tEl
o§­

cartilaj articular

os compact
STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT

teacă musculară
conjunctivă

corpul _ _...J....M
muşchiului

tendon - - ----->;

Un muşchi striat scheletic este alcătuit fascicule

din corp muscular şi tendoane. Corpul de fibre musculare
muscular este constituit din fibre muscu­
lare striate, grupate în fascicule separate fascicul muscular
prin septuri conjunctive.
~iiP;;:s.T--------:::::' fibre musculare

membrana fibrei
musculare
(sarcolema)

.......---------------">..miofibrile

VASCULARIZAREA
Miofibrilele sunt elementele con­
FIBRELOR MUSCULARE
tractile ale fibrei musculare striate.
- imagine e1ectronomicroscopică ­
Sunt formate din discuri clare şi dis­
Vascularizaţia este abundentă, capi­
curi întunecate, care se succed con­
lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu
ferind fibrei aspectul striat.
fibrele musculare.
 Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor în care se realizează toate transfonnările
alimentelor.

glande cavitate bucală

glande parotide
salivare
(glande
anexe ale faringe
" tubului
digestiv)
glande
• sublinguale
esofag

diafragmă

I stomac

ficat
(glandă anexă a
sistemului digestiv) pancreas
f?;. .....?".. ;, ..........3,! ( I (glan~ă ~exă a
tubulUI digestiv)
vezică biliară

duoden intestin subţire

cecum intestin gros

rect
apendice

anus
 MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI

molari
(M)

premolari
(Pm)

canin
(C)

(1)

'------------­ mandibulă

INCISIVI

coroană

CANIN canin (C)

alveole dentare

QQ] coroană 01 coroană

Pm ~ ~ ]'ădăCină ~J rădăcină
PREMOLARI MOLARI
Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare în alveole. La adult, numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar
şi 16 pe mandibulă). După forma coroanei, după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le îndeplinesc,
dinţii sunt de patru tipuri: incisivi, canini, premolari şi molari. 2 I . _1_ C . 2 p .~ M
Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară: 2 '1 '2 m , 3

(pentru jumătate de arcadă)

c:

STRUCTURA STOMACULUI

Stomacul, segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv, prezintă trei părţi: fundul stomacului, corpul
şi porţiunea orizontală.

esofag ~

peretele stomacului

orificiul pilor

pliuri ale
mucoasei
gastrice
corpul
stomacului
porţiunea
orizontală

duoden \ ,, Tunica musculară este for­

\
\

,, ,
\

mată din fibre musculare netede,

\
\

,,
\

aşezate în trei straturi. În

\

,, ,
\
\
\

,, grosimea mucoasei se găsesc

\
\

,,
\

, \ glande gastrice care secretă

,, , \ sucul gastric.
,, \

,, ,
\
\
\

, \
\

,, ,
\

mucoasă gastrică

tunica submucoasă

tunica musculară

tunica externă (seroasă) - ..

~::'::'."~ .,, ; ~:':.:;. ' ::". ' ..::.. '. :..;~

 STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE

microvili
mucoasă intestinală cu
vilozităţi intestinale reticul
endoplasmatic
rugos
tunică submucoasă
aparat Golgi

nucleu

mitocondrii
tunică musculară
It-- - - membrană

citoplasmă
\
,,
,, ,,
')

,, ,
tunică seroasă-------""i ,, ,, ,
, ,,
,
,
,,,
\
\
,,
,, ,, ,,
,, ,, ,,
, ,
,,
,,
,, celule
,, epiteliale
,,
,,
,,
, , *""____ __=_ capilare
,, sangvine
,,
,,
,,
,,
,, capilare
,, limfatice
,,
,,
,
MICROV1LI INTESTINALI '~_. _____ vas
- imagine electronomicroscopică ­ limfatic
- măresc suprafaţa de contact cu produsele arteriolă venulă
alimentare în timpul absorbţiei intestinale.
VILOZIT ĂŢI INTESTINALE
 FICATUL ŞI PANCREASUL
Ficatul, cea mai mare glandă exocrină, prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă
inferioară.
lobi
lobul
drept a.; , lobul
stâng

canal hepatic
canalul
coledoc

,,
,,
I ,,
I
I
,,
I
I
,,
I
I ,,
I
I
,
I
I
,,
1

I
I
,,
I
I
,,
I
I
,,
I
I
,,
I
I
,,
I
I
I
,,
I ,,
I
I
I
,,
faţa faţa canal I ,,
superioară inferioară duoden pancreatic I
I
I
,,
J!""'J ~ v
~ > "'/
Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează în
, " . . .. ..\ ­ \
vezica biliară, în intervalul dintre mese.

Pancreasul este o glandă mixtă. Are funcţie exocrină, ce

!iri
...... . :1.
, i ..\ , "' c:- VJ'" .. '. ,

'- ./ _.........!
'. ­
ţ;f "" - ' o , _ -... I . -....
". ~ .. '..

constă în elaborarea sucului pancreatic, şi funcţie endocrină ce

_ "' ~- \'.:.4""
l' .. ", , ~ ',-..... .) ... . -
. .,'\
constă în elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon.
[Ii
. :i" " " .~:t J<. 0\
~ .' ), "", ''' lL......-- . . .... ~
- • • ,. __ :

. ....
'ţ" ~.
~
'. " ,,, "
<'"
·- .. ; c .. .... ~
" . .:;..,... •• ·).t . <. .._(.
"",' ··~'f ~bl.. t'

• • '. ;~·-::.~~·c.:?,
Y-., ,""'•..;.,...,
,
• • ~~... , •.,""'\ - I
I~
' ''~~y
,t.. , • ' _-" /'
ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC
v:."" .. .0: .

-...
' ~;.- ..' . .. .. o&;

cu insulele lui Langerhans

". ,. ../
~ "..
- ~~
- imagine microscopică ­ Oi

. .. . "
I '" .-

.,
... os
•-
.­
r ........ ' _

"
- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)

cu rol în reglarea concentraţiei glucozei din sânge.

I '-.!.'.i •

 SISTEMUL RESPIRATOR

Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămâni. Căile aeriene sunt: fosele nazale,
faringele, laringele, traheea, bronhiile.

fose
nazale faringe

bronhie

laringe

bronhie
secundară

trahee

~1115'1~---~ bronhiole
plămân
drept plămân
stâng

I
I
inimă I
1.
I
I
I
I
I
I
I
I

diafragmă I
I
I
pulmonari
I
I
I
I
I
I
I

alveole I
acin
pulmonare::::::::::::::::::::- - ­- -­ - -­ --.,j"-­ r--------~
pulmonar

bronhiolă

alveole
pulmonare
arteriolă - - ­- ­-------:=-=

venulă bronhiolă
 CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII

faringe

cavitate
nazală
, .,
.~

cavitate
. bucală
epiglotă
deschisă

vertebre
1WJWfI'1'1A. "':;- '.
. ;::·.~1(1...'. 1111 ~ r.l'rvir.~11'
o"

limbă

epiglota
blochează
_laringele
în timpul corzi vocale
deglutiţiei
laringe
esofag
esofag

cavitate 'v' ~ t bolul

t · .'-------- alimentar trahee
bucală
închisă
spre stomac

LARINGE
epiglotă c, / baza limbii

/ /' epiglotă "

cartilaj
tiroid - - - - : - - - ­
"mărul lui
Adam"

trahee
glotă corzi vocale

VEDERE FRONTALĂ VEDERE DE SUS

 SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular,

format din vase de sânge (artere, capilare şi vene).

venă cavă ramificaţii

superioară ale aortei
pentru gât
şi cap

arteră

RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii

SANGVINE LA NIVELUL ale aortei
CREIERULUI pentru
- provin din arterele carotide (ra­ membrele
mificaţii
ale aortei). superioare

__ inimă

aortă

ramificaţii
ale aortei
V~~'-----HlMI1~~ pentru
IJ_ ,OI""" organele
interne

RAMIFICAŢII ALE VASELOR

SANGVINE ÎN CAVITATEA
ABDOMINALĂ
- desprinse din aorta abdominală.
ramificaţii
ale aortei
pentru
membrele
inferioare

RAMIFICAŢII ALE VASELOR

SANGVINE LA NIVELUL

INIMII

- vascularizaţia inimii este foarte

bogată, asigurată de arterele coronare.

 htima este un organ musculos

cavitar, divizat în patru camere:
două atrii şi două ventricule. ~:--____________ arteră
aortă

atriul drept atriul

··.----------------------st~g

orificiul arterei
pulmonare -------~rl

. ventricul ventricul
drept s~g

artere care, prin

ramificatiile lor,
irigă capul, gâtui ~ ...
lfJj
,~ I I
SECflUNE LONGITUDINALĂ

şi membrele
superioare
cârjă
aortică

venă cavă
superioară

arteră

atriul

atriul st~g

ventriculul
s~g

venă cavă
inferioară J.
 STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE

ARTERĂ

Tunica externă este fonnată

din ţesut conjunctiv. Tunica
mijlocie este fonnată din lame
elastice concentrice şi un număr
redus de fibre musculare netede.
Tunica internă este un endoteliu
uni stratificat pe o membrană
bazală.

tunică internă tunică mijlocie tunică externă

VENĂ

Tunica externă este mai

groasă decât în cazul arterelor.
Tunica mijlocie este mai
subţire având un ţesut muscular
neted mai redus. Tunica internă
este un endoteliu. Venele situate
sub nivelul inimii sunt pre­
văzute cu valvule.

tunică tunică tunică externă

internă mijlocie
celule
endoteliale
CAPILAR
Peretele capilarelor este un
endoteliu aşezat pe o membrană
bazală.

SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS

- imagine microscopică ­
c;:~.-~_ ..._.

Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice, care se unesc în vase din ce în ce mai mari, for­
mând două trunchiuri limfatice: canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt).

arteriolă vas limfatic

valvule ganglioni limfatici
de pe traiectul
venulă vaselor limfatice

canal
toracic

vase
capilare sangvine limfatice

Structura vaselor limfatice este

asemănătoare cu a venelor, având
însă pereţii mai subţiri, mai multe
valvule şi ganglioni limfatici pe
1 '"\'.. , .
)1 \ I\}d
, , \.,,
ganglioni
limfatici
abdominali
traiect.
valvule de pe traiectul
vaselor limfatice

vase
limfatice

VAS LIMFATIC
- imagine microscopică ­
 SISTEMUL EXCRETOR

---:__- - - arteră renală

venă renală

rinichi

vezică
urinara

artera aorta

glandă anexă
a sistemului
reproducator
masculin
(prostată)

uretră

coloana vertebrală
Sistemul excretor este consti­
tuit din rinichi şi cai urinare:
rinichi uretere, vezica urinară şi uretra.
În partea concava a rinichiului
ureter
există o scobitură numită hil
renal, prin care intră artera
:..=-----;-- - - - vezică urinară renala şi iese vena renala.
RADIOGRAFIE
 STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă. Sub capsula fibroasă se află zona cor­
ticală şi
zona medul ară. Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare.
RINICHI UMAN
- fotografia unei secţiuni
longitudinale ­

\!II \ ~ - tuburi
_ - - - "-.6;-1{r colectoare
arteră ~
renală . tri
piramide
renale

venă pelvis renal

renală (bazinetul)

calice
ureter - - - - - - - - - - - - - 1 ­
renale

RINICHI UMAN
- schiţă-
glomerul capsula tub tub
renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi func­
ţională a rinichiului este nefronul.

NEFRON NEFRONI

- alcătuire ­ - imagine microscopică ­

 SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

trompă uterină

uter

eliminare vagin
a urmeI

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din

organe genitale interne, externe şi organe anexe.
Organele genitale interne sunt: ovarele, trompele
uterine, uterul şi vaginul. Ovarele produc celule
sexuale femeieşti numite ovule.

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ)

(celulă de 130 J.lm diametru)
- imagine microscopică ­
 SISTEMUL REPRODUCÂTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin

urinară prostată ureter seminală gros

t-

care

penis
anus

uretră j 12ţ\:'JIu\\\\

• scrtlt

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule,

conductele care transportă sperma, glande anexe şi organe
genitale externe.
Testiculele sunt organe ovoidale situate într-un înveliş
numit scrot. Ele produc celule sexuale bărbăteşti, numite sper­
matozoizi.

SPERMATOZOIDUL

(CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime)

- imagine microscopică ­

I
It
.'
 OVULAŢIA, FECUNDAŢIA, NIDAŢIA

cavitate
uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea
embrion fixat în ovul expulzat ovulului
peretele uterului din ovar prin în trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat în timpul ovulaţiei este preluat

de trompa uterină, unde are loc fecundatia - nucleul
spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul
ovulului. Zigotul (celula-ou) format începe să se
segmenteze în timp ce parcurge trompa uterină.
În cavitatea uterină îşi continuă
segmentarea, după care se fixează pe mucoasa
uterină, proces numit nidaţie, şi se transformă în
embrion.

DIVIZIUNEA CELULEI-OU
- imagine microscopică ­
29 de zile după fecundare 6-7 săptămâni

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp

de noua luni în uter. Din luna
a treia embrionul devine făt şi
se dezvoltă până la sfârşitul
lunii a noua de sarcină.
Pe măsură ce embrionul se
dezvoltă, în corpul matern se
fOIUlează organe indispensabile
vietii: cavitatea amniotică plină
cu lichid amniotic, placenta şi
cordonul ombilical.

18 săptămâni