Professional Documents
Culture Documents
Avem aici o scrisoare trimisã de o profesoarã: copilul ei de trei ani si jumãtate are
pentru moment cateva mici probleme. La început, mama ne descrie situatia
familiei sale: sotul lucreazã si vine deseori tarziu de la servici, dar îsi fac timp,
seara sau la sfarsitul sãptãmanii, sã se joace cu copiii, sã vorbeascã cu ei
(pentru cã mai existã un frãtior, care face în curînd un an si care este foarte bine
acceptat de copilul de trei ani si jumãtate). Copilul în discutie merge de la doi ani
si jumãtate la grãdinitã si are o comportare bunã; la început au fost cateva
incidente: fiind „cel mic“, educatoarea îl trata ca pe un bebelus si asta îl ofensa;
cu timpul însã lucrurile s-au aranjat. „În tot acest timp, acasã, am avut mai multe
femei care s-au ocupat pe rand de el: trei, de-a lungul întregului an scolar. Anul
acesta – si aici este problema – o nouã femeie are grijã de cei doi copii si pare
cam depãsitã de evenimente...“
Ce varstã are aceastã femeie? Cincizeci si doi de ani si e la randul ei mama unei fete
de optsprezece ani. Se plange cã bãietelul nu o ascultã, cã e obraznic cu ea si
chiar cã o loveste cu piciorul. Mama a vrut sã afle si pãrerea copilului si acesta a
recunoscut cã într-adevãr asa e; cu toate acestea, situatia nu s-a îmbunãtãtit. În
fiecare zi, spune femeia, apare un nou conflict. Iar în ultimul timp, seara, bãietelul
e din ce în ce mai nervos si mai irascibil. Începe sã urle fãrã vreun motiv anume,
chiar si pentru fleacuri. De fapt, e cu nervii la pãmant.
Exact. Cand mama îi spune sã se spele pe maini înainte de masã, copilul refuzã.
Cand mama insistã, începe sã urle: „Gata, gata, gata...“ Ea ne scrie: „Aceste tipete
fac imposibilã orice încercare de explicare.“ Pentru a avea un tablou complet, încã
douã cuvinte despre acest copil: este sensibil, afectuos, cald, se joacã mult cu
frãtiorul lui cel mic, la care tine mult în mod evident. Scrisoarea se terminã cu un ton
putin autocritic: „Am impresia cã foarte des cerem prea mult de la acest copil. Îi
cerem sã fie cuminte, politicos, sã facã mici servicii. Am vrea sã gãsim o justã
mãsurã între dorinta noastrã de a avea un copil fericit si echilibrat si propriile noastre
probleme si enervãri; nu ne supãrãm atunci cînd trebuie si nu suntem la înãltimea
principiilor noastre.“ În final, mama vã întreabã ce o sfãtuiti sã facã pentru ca acest
copil sã nu aibã o fire închisã si sã nu fie asa de agresiv.