Istoric

Descoperit – 1894 - Bordet

• = un grup de aproximativ 15 proteine serice
cu rol in imunitate.
• locuri de producere: C3-ficat, C4 –macrofag
• dispare prin incălzire la 56°C/30 min
• activarea are loc in cascada pe cale clasica
sau pe cale alternanta
 Proteinele din sistemul complementului
(nomenclatură)

C1(qrs), C2, C3, C4, C5, C6, C7, C8, C9

factori B, D, H, I, properdina (P)
Lectina de legare a manozei (MBL), proteaze
serice asociate MBL (MASP-1 MASP-2)
C1 inhibitor (C1-INH, serpina), C4-binding
protein (C4-BP), decay accelerating factor
(DAF),
C1 receptor (CR1), proteina-S (vitronectina)
FUNCŢIILE COMPLEMENTULUI

FAVORABILE:
Opsonizare – favorizează facocitoza
Atragerea şi activarea fagocitelor
Liza bacteriilor şi a celulelor infectate
Reglarea răspunsului prin anticorpi
Clearance al complexelor imune
Clearance al celulelor apoptotice

DEFAVORABILE:
Inflamaţie, anafilaxie
 Căile activării complementului

CALEA CALEA CALEA

CLASICĂ LECTINEI ALTERNĂ

anticorp anticorp
dependentă independentă

Activarea C3
generarea C5 convertazei

activarea
C5

ATACUL LITIC
 ATACUL LITIC:
inserţia complexului litic la nivelul membranei celulare

C6

C8 C5 b
C7
CC C C
C9 9 9 9C
9C C C9
9 9 9
COMPLEMENT
Antigen (Ag) = o substanţă străină capabilă să
inducă un răspuns imun.
 Virusuri
 Bacterii
 Fungi
 Paraziţi
 Polen
 Alimente • Un bun antigen:
 Medicamente – Are masa moleculară mare
(>10,000)
– Este organic
– Are structură complexă
– Este non-self
 • ANTIGENIMUNOGEN

• DETERMINANŢI ANTIGENICI
(Epitopi)
 Factorii care influenţează imunogenitatea
contribuţia imunogenului

• este străin organismului

• mărimea
• Structura
conformationala Determinanţi secvenţiali
– Structura primară
– Structura secundară Determinanţi
conformaţionali
– Structura terţiară
– Structura cuaternară
 Factorii care influenţează imunogenitatea
contribuţia sistemului biologic

• Genetici
– De specie
– Individuali
• Vârsta
 Factorii care influenţează imunogenitatea
Metoda de administrare

• Doza
• Calea
– Subcutan > Intravenos > Intragastric
• Adjuvantul
– Substanţe care accentuează răspunsul imun faţă
de un antigen
 Natura chimică a imunogenelor

• Proteine
• Polizaharide
• Acizi nucleici
• Lipide
 EPITOPI

• Sunt regiunile imunologic active ale

antigenelor

• Paratop=structura corespondenta sau

receptorul de antigen al imunoglobulinei

• Numarul epitopilor prezenti pe o molecula de

antigen va determina valenta antigenului
 CLASIFICAREA EPITOPILOR:

• EPITOPI SECVENTIALI = reprezentati de un

segment continuu de AA dintr-un lant polipeptidic si
sunt dependenti de structura primara a proteinei.
• EPITOPI CONFORMATIONALI = sunt formati
din AA care in structura primara se afla la distanta
intr-un lant polipeptidic sau sunt situati pe lanturi
diferite si sunt adusi unul langa celalalt prin plierea
lanturilor in cadrul structurii secundare dau tertiare a
proteinelor.
 CARACTERISTICILE RECUNOASTERII
EPITOPILOR DE CATRE LIMFOCITELE T:

• Celulele B pot fi stimulate de Ag solubile

reprezentate de proteine si polizaharide
• Recunosc numai peptide care au fost procesate si
expuse la suprafata celulelor prezentatoare de Ag
impreuna cu molecule HLA cls. II
• LT CD8+ recunosc peptide asociate cu molecule
HLA cls. I prezentate pe suprafata celulelor “tinta”
• Complexe trimoleculare: TCR-peptidul antigen-
molecula HLA
 CLASIFICAREA ANTIGENELOR:

In functie de tipul raspunsului imun:

Ag timo-independente – nu necsita prezenta

limfocitului T
Ag timo-dependente – necsita prezenta
limfocitului T
 TIPURI DE ANTIGENE

T-independente

• Polizaharide
• Proprietăţi
– Structură polimerică
– Activare policlonală
a celulelor B
• Yes -Type 1 (TI-1)
• No - Type 2 (TI-2)
– Rezistente la
degradare
• Exemple
– Polizaharide şi lipopolizaharide pneumococice
– Flagella
 TIPURI DE ANTIGENE

T-dependente

• Proteine
• Structura

• Exemple
– Proteine microbiene
– Proteine non-self sau self alterate
 CLASIFICAREA ANTIGENELOR:

In functie de relatia cu subiectul responsiv:

Alloantigenele – atg ale aceeasi specii

Xenoantigenele – atg ale altei specii
Autoantigenele – atg HLA in anumite
conditii (boli autoimune)
 CLASIFICAREA ANTIGENELOR:

In functie de repartitia antigenelor in natura:

Antigene ubicuitare
Antigene restranse
 CLASIFICAREA ANTIGENELOR:

In functie de natura chimica:

Glucide
Lipide
Proteine
Acizi nucleici
Compusi sintetici
 HAPTENA
= o substanţă străină cu masa moleculară suficient de
redusă ca să nu poată produce răspuns imun
• Pentru a produce răspuns imun trebuie să se lege de
un carrier - prin cuplare cu haptena → imunogena

– Exemplu: Medicamentele = haptene, fiind suficient de

mici ca să nu fie recunoscute ca fiind străine de organism.
Uneori, acestea se pot lega de exemplu de eritrocite şi
devin imunogene.
 Superantigenele
• Definiţie: molecule care se leaga in exteriorul MHC II de o secventa a TCR. Nu sunt recunoscute
specific

Antigen conventional Superantigen

Răspuns T Monoclonal/Oligoclonal Răspuns T policlonal

1:104 - 1:105 1:4 - 1:10
Antigen conventional Superantigen
 Superantigene
Exemple
– Enterotoxina stafilocociă
– Toxina de şoc stafilococică
– Exotoxina pirogenică a streptococului

! Importanta: inductia
bolilor autoimune

S. aureus
 Impactul imunologiei asupra sănătăţii omului

Koch’s Kohler & Milstein

Postulatele Ac monoclonali
Metchnikoff
Fagocitoza
Jansen Müller Jenner Wright Miller
Microscopul Bacteria Vaccinarea Antiserul Cel. T

1600 1700 1800 1900 2000

1955
30
Ţări 200 ani WHO anunţă
cu peste un caz după Jenner Eradicarea variolei
de variolă pe an 15

0
1965 1970 1975 1980
 
IMUNIZAREA
IMUNIZAREA

3000 ÎH 1700 DH
Egipt – Introducerea variolizării
în Anglia
cruste variolice

2000 ÎH 1780 DH
China – Edward Jenner
descoperă vaccinul
cruste variolice

 1500 DH  1885 DH
 Turcii introduc  Pasteur descoperă
variolizarea vaccinul antirabic atenuat
 Edward Jenner

Descoperirea vaccinului antivariolic

 Edward Jenner
Among patients awaiting small pox vaccination
 Epoca
Epoca modernă
modernă aa vaccinării
vaccinării

1920 1960s
Difteria şi Pojarul şi
Tetanosul rubeola
Sabin polio
1934
Pertussis 1985
Haemophilus
1955
1990s
Salk polio
Hepatita şi
varicela
Incidenţa
Incidenţa unor
unor boli
boli pre
pre şi
şi post
post vaccinare
vaccinare
Viitoare
Viitoare Vaccinuri
Vaccinuri

Vaccinuri anti-idiotip

ADN

Peptid imuno-dominant

........

........