Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
7Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

Ratings: (0)|Views: 534 |Likes:
Published by MrGaffa
Facultatea de Zootehnie, U.SA.M.V., Iaşi Specializarea: ZOOTEHNIE

TESTE GRILĂ
propuse pentru examenul de diplomă din sesiunea iunie 2009
Facultatea de Zootehnie, U.SA.M.V., Iaşi Specializarea: ZOOTEHNIE

TESTE GRILĂ
propuse pentru examenul de diplomă din sesiunea iunie 2009

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: MrGaffa on Mar 28, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/30/2013

pdf

text

original

 
Facultatea de Zootehnie, U.SA.M.V., IaşiSpecializarea: ZOOTEHNIETESTE GRILĂpropuse pentru examenul de diplomă din sesiuneaiunie 2009PRODUCEREA ŞI CONSERVAREA FURAJELOR 1. La graminee întâlnim următoarele tipuri de înfrăţire:
a)
tufă rară, tufă deasă, tufă, mixtă, tufă înaltă;
b)
tufă rară, tufă deasă, tufă, mixtă, tufă lată;
c)
tufă rară, tufă deasă, tufă, mixtă, înfrăţire stoloniferă;
d)
tufă rară, tufă deasă, tufă lată, înfrăţire stoloniferă.2. Spiculeţul la graminee este format din:
a)
glume, palei, gineceu, androceu;
b)
glume, peduncul, palei, gineceu, androceu;
c)
glume, rizomi, palei, gineceu. androceu;
d)
glume, palei, gineceu, corolă.3. Tipurile de inflorescenţe 'întâlnite la graminee sunt:
a)
spic compus, panicul spiciform, panicul;
b)
spic compus, panicul, racem;
c)
spiculeţ, spic compus, panicul;
d)
spiculeţ, panicul spiciform, panicul;4. Fructul la gramineele perene este format din:
a)
tegument seminal, endosperm, embrion, scutellum, epiblast;
b)
tegument seminal, endosperm, hil, 2 cotiledoane,
c)
tegument seminal, endosperm, 2 cotiledoane,
d)
tegument seminal, 2 cotiledoane, embrion.5. Leguminoasele perene din pajişti au frunzele:
a)
multiple, simple;
b)
simple sau compuse;
c)
liniare, lanceolate, trifoliate;
d)
stipelate, palmate;6. Floarea la leguminoase este formată din:
a)
5 sepale, 5 petale, 10stamine, 1 gineceu;
b)
5 sepale, 5 petale, 10 stamine, o anteră;
c)
5 sepale, 5 petale, 5 stamine, 1 gineceu;
d)
caliciu cu 5 sepale, corola cu 5 petale, androceu cu 5 staminesi 1 gineceu;7. Metodele folosite pentru identificarea tipurilor de pajişti sunt:
a)
gravimetrică, planimetrică, geomorfologică;
b)
gravimetrică, geobotanică, geomorfologică;
c)
gravimetrică, planimetrică, geobotanică,
d)
planimetrică, geobotanică, geomorfologică;8. Denumirea tipului de pajişte este dată de:
a)
locul unde este amplasată;
b)
denumirea localităţii mai apropiate;
c)
denumirea formei de relief dominantă;
d)
specia de graminee dominantă.9, Lucrările tehnico-culturale simple care se execută pe pajişti sunt:
a)
distrugerea muşuroaielor, grăparea pajiştilor, strângerea pietrelor,cioatelor, discuirea pajiştilor;
b)
distrugerea muşuroaielor, grăparea pajiştilor, fertilizarea,supraînsămânţarea:
c)
distrugerea muşuroaielor, grăparea pajiştilor,supraînsămânţarea, combaterea buruienilor;
d)
distrugerea muşuroaielor, grăparea pajiştilor, supraînsămânţarea,fertilizarea.10. Combaterea buruienilor pe pajişti se realizează prin metode:
a)
preventive, directe, indirecte;
b)
chimice, preventive, manuale;
1
 
c)
manuale, directe, chimice;
d)
numai chimic şi mecanic.11. Fertilizarea de bază cu azot influenţează doar:
a)
producţia şi însuşirile solului;
b)
producţia, gradul de digestibilitate, compoziţia chimică, gradul deconsumabiiitate, însuşirile solului;
c)
compoziţia chimică a furajului şi însuşirile solului,;
d)
gradul de consumabilitate, compoziţia chimia furajului şiînsuşirile soiului.12. Formele eroziunii de suprafaţă sunt
a)
şiroiri, rigole mici, eroziune de hardpan, ravene;
b)
şiroiri, rigole mari, ogaşe;
c)
şiroiri, eroziune de hardpan, rigole mici;
d)
şiroiri, eroziune de hardpan, ogaşe.13. Formele eroziunii de adâncime sunt:
a)
rigole propriu-zise, ogaşe, ravene, cleionaje ;
b)
ogaşe, ravene, rigole propriu-zise;
c)
rigole propriu-zise, fascinaje, ravene, ogaşe;
d)
rigole propriu-zise, fascinaje, ogaşe.14. Lucrările antierozionale speciale care se fac pe ogaşe şi ravenesunt:
a)
cleionaj simplu, cieionaj dublu, ogaşe, fascinaje;
b)
cleionaje, fascinaje, rigole, fascinaje;
c)
garnisaje, fascinaje, praguri, gărduiete, cleionaje simple sau duble,baraje;
d)
baraje, fascicule, gărduleţe, praguri, cleionaje, gabioane.15. Semănatul pajiştilor temporare se face:
a)
la 1-3 cm adâncime, numai toamna;
b)
la 4-5 cm adâncime numai primăvara;
c)
la 1-3 cm adâncime primăvara sau ta sfârşitul verii, începutultoamnei.
d)
la 1-3 cm adâncime numai primăvara;16. Alcătuirea amestecurilor de graminee şi leguminoase perene seface în funcţie de:
a)
suprafaţa totală care urmează a fi semănată;
b)
necesarul de calorii al furajului;
c)
categoria de animale şi vârsta acestora;
d)
modul şi durata de folosire, particularităţile biologice alespeciilor, condiţiile pedoclimatice;.17. Speciile folosite la înfiinţarea amestecurilor de graminee sileguminoase perene sunt:
a)
Lolium perenne, Bromus inermis, Dactylis glomerata, Onobrychisviciifolia, Trifolium repens,
b)
Lolium perenne, Dactylis glomerata, Lotus comiculatus,Medicago sativa, Galega officinalis,
c)
Lolium perenne, Nardus stricta, Onobrychis viciifolia, Dactylisglomerata, Trifolium repens,;
d)
Lolium perenne, Poa pratensis, Festuca pratensis, Bromusinermis, Agrostis rupestris.18. Capacitatea de păşunat se calculează în funcţie de:
a)
perioada de păşunat, timp de ocupare;
b)
producţia totală a parcelei, durata ciclului;
c)
producţia utilă, necesar de m.v. al unei U.M.V. pentru toaperioada de păşunat:
d)
producţia utilă, raţia zilnică, timp de ocupare, durata ciclului depăşunat.19. Numărul de parcele, pentru o turmă în cadrul păşunatuluiraţional, se calculează folosind:
a)
ciclul de păşunat, perioada de păşunat;
b)
timp de ocupare al unei parcele, perioada de păşunat:
c)
durata ciclului de păşunat, timp de ocupare ai unei parcele, parcelelăsate pentru refacere;
d)
perioada de păşunat, timpul de ocupare al unei parcele.
2
 
20. Sistemele de păşunat de tip extensiv sunt:
a)
liber, în front, transhumantă, în benzi;
b)
liber, în front, la pripon, pe parcele;
c)
liber, în front, transhumantă, în fâşii;
d)
liber, Ia pripon, transhumantă, în front.21. Tehnica păşunatului se referă la:
a)
data începerii şi încetării păşunatului, înălţimea de păşunat,frecvenţa de păşunat;
b)
înălţimea de păşunat, speciile dominante;
c)
frecvenţa de păşunat, înălţimea de cosit, speciile dominante;
d)
durata ciclului de păşunat, înălţimea de păşunat, speciiledominante.22. Instalaţia de uscare a fânului prin ventilare cu aer rece estealcătuită din:
a)
ventilator, grătare de lemn sau metal, rezistenţă electrică, hornuridop;
b)
grătare de lemn sau metal, hornuri dop, suporturi de uscare,ventilator;
c)
hornuri dop, ventilator, grătare de lemn sau metal.
d)
grătare de lemn sau metal, hornuri dop, rezistenţă electrică.23. Cantitatea de sămânţă folosită pentru semănatul unui hectar deporumb pentru siloz estede:
a)
50-60 kg/ha
b)
10-15 kg/ha;
c)
80-100 kg/ha
d)
15-25 kg/ha.24. Porumbul furajer pentru însilozare se recoltează:
a)
în faza de maturitate deplină;
b)
în faza de lapte-ceară;
c)
în faza de ceară;
d)
când talia plantelor este de 1-1,5 m;25. La porumbul pentru siloz se recomandă se folosească:
a)
hibrizi extratimpurii sau timpurii;
b)
soiuri tardive şi semitardive;
c)
hibrizi tardivi şi semitardivi;
d)
soiuri extratimpurii sau semitardivi.26. Porumbul pentru siloz se seamănă:
a)
primăvara ia t ° la 3-4°C;
b)
la temperatura de 5-6°C;
c)
epoca a II-a;
d)
la temperatura de 10-12°C.27. în rotaţie ovăzul poate reveni după el însuşi:
a)
după 2 ani;
b)
după 3-4 ani;
c)
după 3-4 ani, dacă în anul anterior a fost sfeclă;
d)
după un an.28. Lucerna albastră pentru furaj se seamănă:
a)
toamna la 15-20 cm cu 30 kg/ha sămânţă;
b)
primăvara la 3-4°C, la 12,5-15 cm, cu 18-22 kg/ha sămânţă;
c)
primăvara la 1-2°C, la 25 cm între rânduri, cu 25 kg/ha sămânţă;
d)
la sfârşitul verii-începutul toamnei, la 30 cm, cu 25-30 kg/ha sămânţă.29. Ca aditivi furajeri pentru însilozare se pot folosi:
a)
uruieli de porumb, orz, ovăz, fân sau paie tocate, melasă deshidratată sau diluată,zahăr furajer;
b)
uruieli de porumb, orz, ovăz, metabisulfit de sodium, meladeshidratasaudiluată;
c)
uruieli de porumb, orz, melasă deshidratată sau diluată, acid formic,melasădeshidratată;
d)
produsele care conţin bacterii acidolactice, meladeshidratată sau diluată, zahăfurajer.30. Condiţiile obţinerii unui siloz de bună calitate sunt:
3

Activity (7)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
paraschiv54 liked this
rosetti liked this
Ailenei Razvan liked this
Apetrei Antoneta liked this
paraschiv54 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->