Professional Documents
Culture Documents
2
CUPRINS
Pg.
Memoriu justificativ .......................................................................... 4
1.1. Importanţa creşterii oilor ................................................... 4
1.2. Situaţia actuală a creşterii ovinelor în ţara noastră ........... 7
Capitolul I Descrierea firmei ............................................................... 8
Capitolul II Studiul de piață ................................................................ 10
3.1. Clienții firmei ....................................................................... 10
3.2. Concurența ......................................................................... 10
Capitolul III Descrierea produselor comercializate ............................ 11
Capitolul IV Procesul de producție ..................................................... 13
4.1. Programarea producțiilor .................................................... 13
4.2. Programarea producţiei de lapte .........................................13
4.3. Recoltarea şi valorificarea producţiei de lapte .................... 14
4.4. Programarea producției de miei .......................................... 15
Capitolul V Planul financiar ................................................................ 17
Capitolul VI Planul de acțiune ............................................................ 18
Anexa 1 .............................................................................................. 19
Anexa 2 .............................................................................................. 19
Anexa 3 .............................................................................................. 20
Anexa 4 .............................................................................................. 20
Bibliografie......................................................................................... 21
3
MEMORIU JUSTIFICATIV
4
românească cu cap negru", ori "ţigaia românească cu cap negru". Denumirea oficială
este "oaia cu cap negru de Teleorman (carabaşă)".
Drept dovezi, există scenele de pe Columna lui Traian si Monumentul de la
Adamclisi, unde apar oi în repetate rânduri, dar se poate vedea în unele scene şi
îmbrăcăminte făcută din lâna oilor - un soi de pături cu ciucuraşi, purtate de daci ca
mantii. Şi astăzi, unii ciobani, când se duc cu oile, îşi pun pe umeri o simplă pătură
aspră. Există şi dovezi arheologice, cum e foarfecele pentru tuns oile, descoperit în
cetatea dacică de la Căpâlna, apoi oasele de oi descoperite între ofrandele aduse de
daci zeilor. Asta se făcea în special primavara, când începea anul agricol. În concluzie,
nu există nici o îndoială că oaia ocupă un loc foarte important în viaţa dacilor.
În prezent, numărul oilor a scăzut foarte repede, pentru că din ce în ce mai puţini
români aleg să se ocupe de creşterea lor. În 2009, efectivele au scăzut cu o cincime
faţă de anul anterior. Unii specialişti estimează că în 3-4 ani vom mai citi doar în cărţi că
în România s-au crescut cândva oi şi capre.
Oaia a fost mereu, pentru români, o sursa de pastramă, friptură, zer şi brânză,
de căciuli, cojoace şi geci, a fost un prieten bun, un confident sincer şi discret. Pare
normal ca ea să fie şi sărbătorită de români, să ocupe un loc deosebit în sufletele şi
farfuriile lor. La fel de normal pare şi ca oaia să fi stat la baza unor nepieritoare creaţii
populare cum ar fi "Mioriţa" etc.
Creşterea ovinelor reprezintă o ramură importantă a zootehniei şi a avut o
contribuţie deosebită la dezvoltarea economică a statelor crescătoare, participând direct
la îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor, alături de celelalte sectoare specifice
animalelor.
Printre principalele produse obţinute din laptele de oaie şi capră(separat sau în
amestec), care au pus bazele unor adevărate îndeletniciri, se numără: caşul dospit,
brânza de putină, burduf sau în coajă de brad, urda, caşul sărat, untul, jintiţa, jantul,
laptele de iarnă, iaurtul, etc .
În afara acestor produse tradiţionale, laptele de oaie constituie o importantă
sursă de materie primă, folosită ca atare sau în amestec cu cel de capră sau vacă,
pentru obţinerea a numeroase preparate de tip industrial, cum ar fi diferite sortimente de
caşcaval şi de alte brânzeturi etc.
5
Deasemenea, producţiile piloase recoltate de la ovine, împreună cu fibrele de
origine vegetală şi artificială reprezintă importante materii prime pentru industria textilă.
În urma prelucrării industriale a lânii albe se obţin ţesături cu o coloraţie diversă şi cu
însuşiri deosebite din punct de vedere igienic şi tehnic deoarece, această materie primă
prezintă proprietăţi termoizolante, capacitate mare de absorbţie a apei, capacitate
scăzută de absorbţie a umezelii, rezistenţă la acţiunea agenţilor chimici şi fizici,
rezistenţă la torsiune şi tracţiune, etc. Aceste însuşiri igienice, tehnologice şi economice
deosebit de valoroase, au la bază complexitatea structurii histologice şi compoziţia
chimice proprie fibrelor de lână. Ca urmare a acestor proprietăţi, ţesăturile din lână şi
din lână în amestec cu alte fibre, sunt utilizate în confecţionarea obiectelor de
îmbrăcăminte, precum şi a materialelor cu diferite destinaţii tehnice (capitonare, curele
de transmisie, ţesături decorative) sau a unor articole cu diverse destinaţii cum ar fi
basmalele, covoarele, cergile, etc
6
1.2. SITUAŢIA ACTUALĂ A CREŞTERII OVINELOR ÎN ŢARA NOASTRĂ
7
Capitolul. I
DESCRIEREA FIRMEI
8
Venturile în fermă se realizează pe baza produţiilor realizate şi anume:
tineret îngrăşat;
ovine pentru prăsilă;
brânză şi urdă;
lână.
S.C. Miorița S.R.L. a achiziționat în zonă si teren pentru obținerea de furaje
destinate creșterii ovinelor.
Ferma are o capacitate de 1000 de capete dar pentru inceput va fi populate doar
cu 300 capete.
Pentru începerea activității firma Miorița are nevoie de un împrumut de 360000
lei pentru renovarea clădirilor, achiziționarea de echipamente necesare desfășurării
activității și achizitionarea de animale.
S.C. Miorița S.R.L. va oferi pe piața din zonă produse obținute din lapte de oaie,
carne de miel dar și de oi adulte recondiționate.
9
Capitolul II
STUDIUL DE PIAȚĂ
3.1 CLIENȚII FIRMEI
S-a efectuat un studiu de piață pe un eșantion de 600 persoane, câte 300 pentru
fiecare oraș, respectiv Roman și Vaslui. Studiul s-a efectuat în zona piețelor agro-
alimentare pe subiecți ce au cumpărat produse lactate proaspete, în special brânzeturi,
indiferent de specia de la care provin. Astfel din cele 600 de persoane 170 au
achiziționat produse din lapte de oaie respectiv caș și urdă proaspătă. Din cele 170 de
persoane 92 au fost din Vaslui și 78 din Roman, cele doua orașe fiind apropiate ca
număr de locuitori.
3.2. CONCURENȚA
Ferma Miorița își va direcționa activitatea pentru acoperirea cererii de produse
proaspete din lapte de oaie, carne de miel și de oaie și se va adresa consumatorilor
situati pe o rază de 50 km, cuprinzănd orașele Roman, Vaslui, Negrești cât și localitățile
rurale.
Datorita faptului că ferma se adresează unei piețe cu peste 200.000 locuitori cele
6 ferme cu acelasi profil nu reprezintă o concurență mare, aceste neacoperind cererea
în special de carne de miel. Pe lânga cele 6 ferme, cu creșterea ovinelor se ocupa și o
mică parte a populației, aceasta producând pentru consum propriu.
Spre deosebire de fermele concurente, ferma Miorița crește oi din rasa Lacune,
rasă care este exploatată pentru producția de lapte și pentru obținere a mieilor de
măcelărie; având un grad bun de precocitate și prolificitate (145% la primipare și 170 %
la multipare). Talia medie a rasei este de 70 cm, iar greutatea corporal variază între 65 -
70 kg la female și 80 - 90 kg la berbeci. Lâna este albă, semifină și are o extindere
slabă pe corp, lipsind de pe membre, abdomen, partea laterală a corpului, partea
inferioară a gâtului și de pe cap. Producția de lână este de 1,5 kg la femele și de 2,5 kg
la masculi. De la turmele selecționate producția de lapte depășește 250 l într-o perioadă
de 173 zile de lactație, procentul de grăsime din lapte fiin variabil între 6,5 % și 8 %.
10
Capitolul III
DESCRIEREA PRODUSELELOR COMERCIALIZATE
11
frecare între degete în cca 2 kg de apă caldă, după care se filtrează. Tot în același scop
se poate folosi și mucoasa stomacului de porc, frecată cu sare multă, după care se
introduce într-un vas, peste care se toarnă lapte, lăsându-se cca 2 săptămâni în
această stare, apoi se filtrează și se folosește.
Urda
Zara, rămasă după prepararea "cașului dulce", se fierbe timp de 1 oră la
temperatura de 85-90°C, interval în care are loc precipitarea restului de proteină. Pe tot
timpul fierberii, zerul se agită continuu cu o lingură de lemn, ca să nu se prindă de
fundul cazanului și să se "afume". Bucățelele de urdă se ridică treptat la suprafața
cazanului, unde se culeg cu o lingură și se pun în sedilă pentru scurgerea zerului, timp
de 10-12 ore.În această fază, urda apare ca o pastă omogenă, granulată fin și de
culoare alb-cenușie.
Se consumă proaspată sau sărată, frământată și presată în putini sau în diverse
forme, confecționate din coajă de brad, pentru conservare timp mai îndelungat. Din cca
10-12 l de zer, rezulta de regulă 1 kg de urdă.
Cașul sărat
Se obține din cașul dospit Acesta se taie în felii, și se introduce în zer clocotit.
Pasta obținută se presează în forme mici, rotunde sau dreptunghiulare, din lemn, cu
baza sau fețele sculptate în diferite modele florale și cu capacitate de 250-300 g, unde
rămâne câteva minute. Se introduce apoi într-o baie de saramură pentru 10-12 ore,
după care se trece la zvântare și afumare, pentru conservare îndelungată.
12
Capitolul IV
PROCESUL DE PRODUCȚIE
4.1. PROGRAMAREA PRODUCŢIILOR
Pentru obținerea producțiilor necesare comercializării și pentru înregistrarea de
rezultatele economice satisfăcătoare s-a ales ca material biologic rasa Lacaune, o rasa
cu însușiri morfo productive superioare.
Rasa Lacaune s-a format în sudul Franței, prin selecția oilor locale, corelată cu
îmbunătățirea condițiilor de creștere și alimentație. Pentru corectarea unor însușiri
deficitare, în perioada 1870 - 1872 s-au efectuat și încrucișări de infuzie cu berbeci de
rasă Merinos importați din Spania și cu reproducători Southdown. Denumirea rasei
provine de la centru unu canton din regiunea Tarn din Munții Lacaune. A fost
recunoscută official ca rasă în anul 1902. În anul 1924, cele mai reprezentative turme
au fost incluse în controlul oficial al producției de lapte, iar din 1957 toate oile
aparținând acestei rase fac obiectul controlului oficial. Începând din anul 1986, pe lângă
controlul cantitativ s-a trecut și la controlului oficial al producției calitative de lapte.
Este o rasă exploatată pentru producția de lapte și pentru obținere a mieilor de
măcelărie; are un grad bun de precocitate și prolificitate (145% la primipare și 170 % la
multipare). Talia medie a rasei este de 70 cm, iar greutatea corporal variază între 65 -
70 kg la female și 80 - 90 kg la berbeci. Lâna este albă, semifină și are o extindere
slabă pe corp, lipsind de pe membre, abdomen, partea laterală a corpului, partea
inferioară a gâtului și de pe cap. Producția de lână este de 1,5 kg la femele și de 2,5 kg
la masculi. De la turmele selecționate producția de lapte depășește 250 l într-o perioadă
de 173 zile de lactație, procentul de grăsime din lapte fiin variabil între 6,5 % și 8 %.
13
Lacaune, aceasta este superioară raselor locale, fiin de circa 250 L. Datorită
potenșialului lactogen ridicat chiar și în urma alăptării rezultă o producție de lapte marfă
de 175 litri.
La începutul lactaţiei oile sunt mulse de trei ori pe zi (dimineaţa, la prânz şi
seara), către sfârşitul lactaţiei se trece la două mulsori, iar cu 15- 20 de zile înainte de
înţărcarea oilor se trece la practicarea unei singure mulsori.
Din productia totală de lapte pe întreg efectivul se scade laptele supt de mieii
între 0- 3 luni (300×0,97×1,5 = 436 miei) şi obţinem cantitatea totală de lapte muls pe
lactaţie.
14
Pe toata durata procesului de muls se urmăreşte respectarea măsurilor de
igienă, recoltare şi depistare a laptelui.
După muls, laptele este supus unor operaţiuni care alcătuiesc aşa numita
condiţionare. Astfel,el se evacuează imediat din adăpost(pentru a nu împrumuta mirosul
de grajd şi pentru a nu fi expus contaminărilor suplimentare), este filtrat şi supus unei
răciri intensive la temperaturi cât mai apropiate de 0 ºC.
Laptele de oaie se valorifică prin metode rapide de prelucrare. În urma prelucrării
laptelui de oaie pot fi obţinute: caşul proaspăt, brânza telemea, brânza de putină,
brânza de burduf şi caşcavalul. Se mai obţine şi untul din lapte de oaie. Ca produs
secundar prin fierberea zarei rezultată din prepararea caşului se obţine urdă şi zarul.
15
reflexe dobândite, mieii se aleg cu ușurință și sunt duși la pășune separat de oile
mame.
Pășunile destinate acestui scop trebuie să aibă o compoziție floristică bogată
(graminee și leguminoase perene), să fie în apropierea adăposturilor pentru a permite
retragerea rapidă a cârdurilor în cazul în care în atmosferă au loc schimbări bruște de
temperatură.
La amiază și seara cârdul de miei se reunesc cu turma de oi mame pentru supt
iar pe durata nopții pot rămâne împreună. Cu cca. 10 - 20 zile înainte de data forfetară a
înțărcării, mieii rămân tot timpul separați de oi, iar accesul la mame se reduce la două și
mai târziu la un singur supt pe zi.
Aplicarea corectă a tehnologiei de alăptare, furajare suplimentară, adăpare,
adăpostire și îngrijire a mieilor sugari, reprezintă garanția obținerii rezultatelor scontate,
materializate printr-un tineret bine conformat, cu o bună dezvoltare corporală specifică,
sănătoși, viguroși și totodată servește la o bună pregătire a înțărcării mieilor.
16
Capitolul V
PLANUL FINANCIAR
17
Capitolul VI
PLANUL DE ACȚIUNE
18
Anexa 1
Credit 360000
Dobanda 16%
Nr.rate pe an 4
Perioada de gratie 4
Nr ani pentru credit 7
Valoarea ratei de ramburs 15000
Anexa 2
Nr Dobanda Rata de Rest de
Sold Dobanda anuala
rata scadenta rambursat rambursat
1 360000 14400 0 360000 14400
2 360000 14400 0 360000 28800
3 360000 14400 0 360000 43200
4 360000 14400 0 360000 57600
5 360000 14400 15000 345000 72000
6 345000 13800 15000 330000 85800
7 330000 13200 15000 315000 99000
8 315000 12600 15000 300000 111600
9 300000 12000 15000 285000 123600
10 285000 11400 15000 270000 135000
11 270000 10800 15000 255000 145800
12 255000 10200 15000 240000 156000
13 240000 9600 15000 225000 165600
14 225000 9000 15000 210000 174600
15 210000 8400 15000 195000 183000
16 195000 7800 15000 180000 190800
17 180000 7200 15000 165000 198000
18 165000 6600 15000 150000 204600
19 150000 6000 15000 135000 210600
20 135000 5400 15000 120000 216000
21 120000 4800 15000 105000 220800
22 105000 4200 15000 90000 225000
23 90000 3600 15000 75000 228600
24 75000 3000 15000 60000 231600
25 60000 2400 15000 45000 234000
26 45000 1800 15000 30000 235800
27 30000 1200 15000 15000 237000
28 15000 600 15000 0 237600
19
Anexa 3
Anul I Total An An An An An An
Specificare
I II III IV An I II III IV V VI VII
Venituri 53118 53118 53118 53118 212472 212472 212472 212472 212472 212472 212472
Cheltuieli
15000 15000 15000 15000 60000 60000 60000 60000 60000 60000 60000
Programate
Profit brut 38118 38118 38118 38118 152472 152472 152472 152472 152472 152472 152472
Impozit 9530 9530 9530 9530 38120 38120 38120 38120 38120 38120 38120
Dobanzi
14400 14400 14400 14400 57600 114000 104400 94800 85200 75600 66000
+ rate
Profit
14188 14188 14188 14188 56752 352 9952 19552 29152 38752 48352
disponibil
Profit
14188 28376 42564 56752 56752 67632 77584 97136 126288 165040 213392
cumulat
Anexa 4
Anul I Total An An An An An An
Specificare
I II III IV An I II III IV V VI VII
Resurse fin.
150000 23718 47436 71154 292308 94872 129744 164616 199488 234360 269232
proprii
Credit 360000 0 0 0 360000 0 0 0 0 0 0
Vanzari 53118 53118 53118 53118 212472 212472 212472 212472 212472 212472 212472
Total intrari
563118 76836 100554 124272 109200 307344 342216 377088 411960 446832 481704
numerar
Investitii 510000 0 0 0 500000 0 0 0 0 0 0
Cheltuieli
15000 15000 15000 15000 60000 60000 60000 60000 60000 60000 60000
operationale
Cheltuieli
14400 14400 14400 14400 57600 57600 57600 57600 57600 57600 57600
financiare
Rata de
0 0 0 0 0 60000 60000 60000 60000 60000 60000
credit
Total iesiri
539400 29400 29400 29400 627600 177600 177600 177600 177600 177600 177600
numerar
Surplus
23718 47436 71154 94872 94872 129744 164616 199488 234260 269232 304104
numerar
20
BIBLIOGRAFIE
21