UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA,BUCURESTI

FACULTATEA :MANAGEMENT
SPECIALIZARE :INGINERIE ECONOMICA SI MANAGEMENT IN ALIMENTATIE PUBLICA SI
AGROTURISM

TEMA PROIECT :
Oganizarea si amenajarea turistica a spatiului geografic din localitatea
HOREZU,judetul VALCEA

INDRUMATOR
HONTUS ADELAIDA

STUDENTE :
BRUTARU RALUCA MARIA
SI ROTARIU MIHAELA
GRUPA 8213
 LOCALITATEA HOREZU

Orasul Horezu, vatra de cultura si civilizatie, se inscrie ca unul dintre

punctele turistice importante din tara noastra. Este mentionat pentru prima
oara in documentul dat la Ramnic la 5 septembrie 1487 de catre voievodul
Vlad Calugarul. Satul este apoi donat de Constantin Brancoveanu Manastirii
Hurez. Asezarea se dezvolta ceva mai mult dupa anul 1780, cand devine
cunoscut sub numele de "Targul Horezu", data de la care devine centru de
plasa, apoi resedinta de raion. Prima scoala a luat fiinta in 1832. Odata cu
noua impartire administrativ teritoriala din 1968, localitatea este declarata
oras si de atunci cunoaste o rapida ascensiune pe treptele urbanizarii.
Localitatea se afla in centrul depresiunii Horezu si este marginita la nord de
Muntii Capatanii, cu vf. Ursu de 2124 m, la sud de Magura Slatioarei cu 767 m
si dealurile Negrulestilor, Costestilor si Tomsanilor, pe raurile Luncavat,
Ramesti si Romani.
Teritoriul administrativ al orasului cuprinde un numar de 7 localitati, orasul
resedinta Horezu si 6 sate apartinatoare: Romanii de Jos, Romanii de Sus,
Ramesti, Ifrimesti, Tanasesti si Ursani. Se invecineaza la nord cu comuna
Malaia, la est cu comuna Costesti, la sud-est comuna Tomsani, la sud comuna
Maldaresti, iar la vest comuna Vaideeni.
Ca sa ajungi la Horezu, venind dinspre Bucuresti, Ramnicu Valcea este o
destinatie obligatorie. De aici, pe linia de centura a orasului, urmand
indicatorul de Targu Jiu, ajungi in soseaua principala care duce la Horezu.

Judetul Vâlcea se afla în partea central-sudica a României si este situat pe

pantele sudice ale Carpatilor Meridionali. Pozitionat oarecum în centrul tarii,
are o suprafata de 5.765 kmp., reprezentând 2,4 % din suprafata României si o
populatie de 413.570 locuitori (date provizorii de la recensamântul populatiei
din 18 martie 2002), care detine o pondere de 1,9 % din populatia tarii.
În judetul Vâlcea se pot delimita 4 zone mari de interes turistic deja
consacrate, respectiv : "turismul montan ; "statiunile balneoclimaterice",
"turismul cultural si monahal" si în sfârsit "agroturismul". Acestora le putem
adauga înca o destinatie turistica si anume "turismul sportiv si de agrement"
(vânatoarea si pescuitul).
   Tinuturile mirifice, de basm si de legenda, cu un pitoresc fara seaman cu
care bunul Dumnezeu a înzestrat judetul Vâlcea, au favorizat dezvoltarea
turismului, prin punerea în valoare a acestui tezaur de nepretuit.
   Zona montană, reprezentând 1/3 din suprafaţa judeţului, oferă atracţii
formidabile : chei, cascade, peşteri, peste 80 de trasee marcate şi întreţinute,
posibilitatea practicării alpinismului, schiului, pescuitului şi vânătorii sportive,
precum şi numeroase puncte belvedere. Turismul montan beneficiază de
condiţii deosebite de cazare şi petrecere a vacanţelor în staţiunile de acum
celebre, Voineasa şi Vidra.
   În cadrul grupei montane Parâng - Cindrel se înscrie pitoreasca Vale a
Lotrului, aflată între Munţii Lotrului (2244 m) şi Munţii Latoriţei (2.063m). Se
impun privirii peisaje alpine deosebite: forme glaciare sălbatice,
asemănătoare cu cele din Alpi, defileul şi cataractele Lotrului, lacurile
glaciare din apropierea Obârşiei Lotrului, lacurile de la Galbenu şi Petrimanu.
   Armonia teritoriului, priveliştile de o rară frumuseţe din defileele Oltului,
Lotrului, Lotrişorului şi Bistriţei, salba de lacuri de acumulare, dintre care nu
putem să nu amintim Brădişorul şi Vidra, pârtiile de schi şi traseele turistice,
toate la un loc fac ca turistul să se simtă bine şi să revină în aceste locuri.
Zona montana a judetului Valcea cuprinde de fapt patru perimeter oarecum
distincte:
 Statiunile de pe Valea Lotrului,respectiv Voineasa,Vidra,Obarsa
Lotrului ;
 Ţara Loviştei din stânga Oltului, pe culoarul Curtea de Argeş, Suici,
Perişani, Câineni ;
 Parcul Naţional Cozia;
 Zona Munţilor Căpăţânii;
Fiecare dintre aceste patru perimetre are probleme specifice care pot fi însă
rezolvate pe termen mediu, astfel încât resursele turistice naturale şi
antropice de care dispun să poată fi puse în valoare prin activităţi de turism.

a) Resurse hidrotermale
   Prin numărul mare de izvoare de ape minerale, datorită calităţii lor, sunt
recunoscute de medicii şi turiştii români şi străini ca fiind tămăduitoare a
celor mai diverse afecţiuni, făcând de secole adevărate minuni.
  Bogăţia de izvoare de ape minerale care abundă unele zone geografice şi
peisajul pitoresc pe care-l "scaldă" se etalează cu măreţie în staţiunile
balneoclimaterice de renume ale judeţului Vâlcea : Călimăneşti - Căciulata,
Băile Olăneşti, Băile Govora , Ocnele Mari - Ocniţa, cunoscute nu numai în
Europa, ci în întrega lume, cu o carte de vizită impresionantă.
Toate aceste daruri cu care bunul Dumnezeu a înzestrat judeţul Vâlcea, au
favorizat dezvoltarea turismului, în primul rând balnear.

BAILE OLANESTI
Staţiune situată la poalele munţilor Carpaţi la 20 km nord - vest de Râmnicu
Vâlcea, este singurul loc din ţară unde se efectuează tratament pentru
desensibilizarea organismului la bolnavi cu diverse afecţiuni alergice, prin
injecţii cu apă minerală izotonă; de asemenea apele minerale bogate în
substanţe multiple fac adevărate minuni în tratarea unui spectru larg de
afecţiuni în cura internă şi externă, ale tubului digestiv, rinichilor şi căilor
urinare, boli de nutriţie, afecţiuni ale pielii, ale sistemului nervos periferic, ale
bolilor profesionale.
   Calitatea curativă a apelor cu o mineralizare de 3-18 grame/litru rivalizează
cu cele ale unor staţiuni de peste hotare, ca: Hall Weissbaden, Aix-la Chapelle,
Aix les Bains, Baden-Baden sau Karlovy - Vary.
   Apele minerale de la Olăneşti au fost analizate din punct de vedere chimic
încă din anul 1830. În anul 1873 au fost medaliate cu aur la Expoziţia
Internaţională de la Viena.
   Prin aşezarea sa geografică, climă, acţiunea terapeutică a apelor minerale,
Staţiunea Băile Olăneşti beneficiează de toate caracteristicile unei zone
turistice complexe, turismul reprezentând şansa dezvoltării oraşului şi
punerea lui în valoare atât pe plan naţional cât şi internaţional.

STATIUNEA CALIMANESTI CACIULATA

Este staţiune balneoclimaterică,situată pe DN7 la 18km de Râmnicu Vâlcea, la
altitudinea de 260 m.
Frumoasa staţiune dispune de izvoare reci şi fierbinţi care ţâşnesc de la o
adâncime de 1.200 m şi sunt captate cu ajutorul unor sonde de mare
adâncime.
  Apele minerale ale staţiunii Călimăneşti - Căciulata sunt atermale, ieşind din
pământ la temperatura de 5-14 grade Celsius cu excepţia izvorului Bivolari,
care este mezotermal - cu o temperatură de     19-23 grade Celsius.
Din punct de vedere al compoziţiei chimice, apele minerale sunt: sulfuroase,
clorosodice, calcice, magnezice, bromurate şi iodurate.

   Unele din izvoarele cu ape minerale atermale şi termale se folosesc pentru

cură internă, iar altele sub formă de băi minerale, pulverizaţii inhalaţii, irigaţii
în tratamentul intern al afecţiunilor gastro-intestinale, de rinichi, metabolice şi
nutriţie sau în cură externă (băi calde sau reci) în bolile terapeutice,
echivalând cu cele din Aix-les Bains, Eaux-Banes sau Baden - Baden.
   Pentru a evidenţia calităţile terapeutice ale acestor ape, trebuie să amintim
că doctorul francez Joseph Caillat care în 1854 a poposit o vreme pe
meleaguri valahe, a procedat în anul 1859 la analiza apelor minerale de la
Călimăneşti, iar în anul 1869 împăratul Franţei, Napoleon al III-lea, la
recomandarea doctorului Carol Davilla, s-a tratat cu apă minerală dusă cu
diligenţa, de la izvoarele din Călimăneşti.

  

BAILE GOVORA

Este un oraş predominant balneoclimateric şi turistic de interes naţional.

Staţiunea este aşezată la o altitudine de peste 360 m, la adăpostul unor
dealuri împădurite de fag şi stejar într-un climat puternic ionizat.
  Băile Govora este singura staţiune din România unde raportul dintre aeroionii
pozitivi şi cei negativi este egal cu 1.
  Apele minerale clorosodice, iodate, bromurate, sulfuroase, slab concentrate,
ca şi nămolul mineral sunt indicate în tratamentul aparatului locomotor,
respirator, ORL, sistemului nervos periferic.
  Înfiinţată în anul 1886, staţiunea Băile Govora este considerată una dintre
cele mai bogate staţiuni în ape iodurate şi bromurate din lume, a doua din
Europa.
  Este unica staţiune din ţară în care se află ape minerale cu o compoziţie
chimică diferenţiată ca : ape sărate iodurate, bromurate, sulfuroase foarte
concentrate, izvoare crenoterapie cu ape hipotone, sulfuroase, bicarbonate,
sodice, calcice şi magneziene.
  Apele izvoarelor de cură internă slab mineralizate sunt caracterizate printr-o
concentraţie mică de hidrogen sulfurat şi clor, dar bogate în bicarbonaţi.
Staţiunea dispune de instalaţii pentru băi calde cu ape sulfuroase şi iodate,
instalaţii pentru împachetări cu nămol, băi cu acid carbonic, ultra-sono-
aerosoli, săli de cultură fizică medicală, instalaţii pentru fizioterapie şi biuvete
pentru cură internă.
Turismul balnear din această staţiune se realizează cu ajutorul structurilor de
primire turistice construite în ultimii 30 de ani şi anume:
5 hoteluri cu o capacitate de cazare de 1328 de locuri;
14 vile cu o capacitatede cazare de 430 de locuri;
3 campinguri cu o capacitate de cazare de 128 de locuri;
b) Rezervatii naturale

Rezervaţiile naturale din Munţii Coziei, Munţii Buila - Vânturariţa şi Munţii

Căpăţânii, constituie o altă componentă de mare importanţă a resurselor
turistice naturale, cea mai reprezentativă fiind Parcul Naţional Cozia. Acesta
se întinde pe o suprafaţă de 17.000 hectare şi include spaţii importante din
Masivul Cozia şi din nord-vestul Munţilor Căpăţânii. Parcul reprezintă o arie cu
o valoare peisagistică deosebită, în care mediul natural nu a suferit modificări
însemnate şi în care se menţine un echilibru între factorii de mediu şi
activitatea umană.
   Aici sunt ocrotite ca monumente ale naturii o serie de specii rare din flora şi
fauna României, ca: iedera albă, floarea de colţ, laleaua pestriţă, râsul, capra
neagră, cerbul, cocoşul de munte.
În cadrul grupei montane Parâng - Cindrel întâlnim peisaje alpine deosebite:
forme glaciare sălbatice, asemănătoare cu cele din Alpi, defileul şi
cataractele Lotrului, lacurile glaciare din apropierea Obârşiei Lotrului, lacurile
de la Galbenu şi Petrimanu.
   Renumite sunt şi frumoasele staţiuni montate de pe Valea Lotrului, respectiv
Voineasa, Vidra şi Obârşia Lotrului.

VOINEASA

Staţiunea Voineasa se întinde pe o suprafaţă de 15 ha., fiind amplasată pe

valea râului Lotru, la poalele muntelui, pe platoul "Poduri", la o altitudine de
circa 650 m. faţă de Marea Neagră.
Caracteristicile acestei staţiuni sunt :
zonă montană, cu resurse naturale şi altitudine moderată, climat subalpin
blând, cu veri răcoroase şi ierni blânde atracţii deosebite: pescuit în râurile
Lotru, Voineşiţa şi în lacul Brădişor, vânătoare în pădurile din împrejurimi
atracţii deosebite: pescuit în râurile Lotru, Voineşiţa şi în lacul Brădişor,
vânătoare în pădurile din împrejurimi; zonă bine împădurită, propice
exploatărilor forestiere.  
Baza turistică a staţiunii este formată din următoarele structuri de primire
turistice:
21 vile single şi duplex cu o capacitate de 716 locuri
 8 hoteluri cu o capacitate de 1612 locuri
2 unităţi cuprinse în circuitul agroturistic cu 8 locuri
40 căsuţe la Obârşia Lotrului

Din capacitatea de cazare şi masă de peste 2000 de locuri pe zi, nu se ocupă

decât maxim 1000 -1500 locuri pe zi, în funcţie de sezon.
   Deşi staţiunea este situată în zonă montană, unde se pot practica şi sporturi
de iarnă, în sezonul rece numărul turiştilor este scăzut, perioadele februarie-
mai, septembrie- decembrie sunt considerate perioade extrasezon, iar sezonul
cald rămâne sezon de vârf.
   Problema cu care se confruntă Staţiunea Voineasa este lipsa de fonduri
pentru acoperirea integrală a lucrărilor de modernizare şi dotare cu mobilier
de calitate. Pentru atragerea unui număr cât mai mare de turişti în staţiune şi
în zona turistică, se impune a se acţiona în următoarele direcţii:
modernizarea bazei materiale din turism, respectiv a bazei de cazare şi
tratament;
amenajarea unei baze corespunzătoare de agrement pentru sporturile de
iarnă, cât şi pentru celelalte activităţi sportive;
oferirea pe toate căile (publicitate, internet, afişare), de informaţii privind
traseele turistice din zonă

VIDRA

Staţiunea Vidra are o suprafaţă de 24 ha., fiind amplasată pe munţii Puru la o

altitudine de 1300 m, având în imediata vecinătate lacul de acumulare Vidra,
cel care colectează toate apele din munţii apropiaţi, punând în funcţiune cea
mai mare hidrocentrală de pe râurile interioare: Uzina Electrică Lotru Ciunget,
cu o putere instalată de 510 MW.
   Statiunea staţiune dispune de circa 1000 locuri de cazare, dar nefiind
terminate lucrările de investiţii, o bună parte din spaţiile de cazare nu sunt
funcţionale. Totuşi, în perioadele de sezon pot beneficia 400-500 turişti de
spaţiile de cazare şi masă ale staţiunii. Acest obiectiv turistic, ca de altfel şi
Staţiunea Voineasa, sunt sub administrarea Confederaţiei Sindicatelor din
România. SIND ROMÂNIA - Filiala Olăneşti a modernizat 4 vile din Staţiunea
Vidra, ridicând calitatea serviciilor de cazare la 3 - 5 stele, iar Staţiunea
Voineasa a rămas clasificată la 1-2 stele pentru hoteluri şi 3 stele pentru vile.
  Caracteristicile principale ale acestei staţiuni sunt:
zonă montană, recomandată atât în sezonul rece cât şi în cel cald, cu un
peisaj şi resurse naturale deosebite, propice practicării sporturilor de
iarnă (datorită abundenţei ninsorilor), altitudine 1400
1450 m, cu aer puternic ozonat, bogat în ioni negativi şi esenţe volatile de
brad, grad de poluare zero
în anotimpul de iarnă, pachetul de atracţii sportive poate fi întregit cu
alunecarea pe schiuri în toate zonele turistice enumerate mai sus şi cu
precădere în Staţiunea Vidra, unde funcţionează un telescaun şi a fost
amenajată şi o pârtie de schi care are peste 1300 m, încă neomologată.
Pentru copii funcţionează tot în Vidra un baby schi
Atracţii deosebite: pescuit de păstrăvi în Râul Lotru şi în lacul Vidra ,
vânătoare în împrejurimi
  În perspectivă, prin amenajări specifice ale luciului de apă a Lacului Vidra,
există posibilitatea practicării schiului nautic şi a altor sporturi pe apă.
  Trebuie însă menţionată necesitatea urgentării următoarelor măsuri:
finalizarea construcţiei bazei materiale
alte amenajări, dotări şi modernizări

OBARSIA LOTRULUI
Staţiunea Obârşia Lotrului în suprafaţă de 3 ha., la circa 40 km. de Voineasa,
având o altitudine de peste 1400 m, este popas de trecere între judeţele
Vâlcea şi Hunedoara, aflându-se la doar 30 km. de oraşul Petroşani. Trebuie
apreciat faptul că toate cele trei puncte turistice urmăresc acelaşi curs de
apă, râul Lotru cât şi DN 7 A, care leagă localităţile Brezoi - Novaci şi
Petroşani - Sebeş în extremitatea nord vestică a judeţului nostru în apropierea
staţiunii Obârşia Lotrului. Acest obiectiv turistic poate oferi cu predilecţie în
sezonul cald, iunie-septembrie, circa 100 locuri de cazare şi masă, pentru
împătimiţii după aer curat, odihnă activă-drumeţii şi excursii în împrejurimi,
având ca traseu izvoarele Lotrului (obârşia) - Lacul Gâlcescu, conturul lacului
Vidra, noile puncte turistice de la Lotrioara şi Rânca. Pescarii îşi pot satisface
hobby-ul, pescuind păstrăvi indigeni din apele lacurilor din împrejurimi, iar
vânătorii întâlnesc animale şi păsări variate, potrivit biotopului specific zonei
alpine.
  Pentru atracţia şi particularităţile floristice şi peisagiste admirabile, s-au
constituit şi câteva rezervaţii naturale în punctele Gâlcescu, Miru-Bora şi
Cristeşti.
  Caracteristicile principale ale acestei staţiuni sunt:
zonă montană, recomandată atât în sezonul rece cât şi în cel cald, cu un
peisaj şi resurse naturale deosebite, altitudine peste 1400 m, aer puternic
ozonat, bogat în ioni negativi şi esenţe volatile de brad, grad de poluare
zero
 atracţii deosebite: pescuit de păstrăvi în râul Lotru, vânătoare în
împrejurimi, vizitarea lacului glaciar Gîlcescu
   Pentru aceste calităţi şi pentru frumuseţea zonei, staţiunea este apreciată
şi căutată de un număr mare de turişti, deşi se confruntă cu probleme vizând:
baza materială limitată, în prezent existând doar un camping cu un număr
de 40 de căsuţe
inexistenţa unei baze de agrement
inexistenţa informaţiilor privind traseele turistice din zonă

Reteaua hidrografica

Principalul curs de apa care strabate teritoriul judetului Valcea este Oltul si
afluentii acestuia. Oltul strabate circa 130 km din suprafata judetului, de la
Raul Vadului pana la Tighina. In regiunea depresiunii Lovistei, Oltul primeste
apele raurilor Calinesti, Urii, Robesti, Saracinesti, Lotru, Valea Satului, Boia,
Titesti si Baiasu. Lotrul strabate judetul pe o suprafata de 80 km si aduna
apele afluentilor Voinesita, Latorita, Vasilatu si Pascoaia iar Oltetul strabate
85 km din teritoriul judetului. Dintre lacurile aflate pe teritoriul judetului
predomina lacurile de provenienta glaciara aflate in bazinul Latoritei:
Muntinelul Mic, Iezerul Latoritei, Singuraticul si Cioara precum si cele din
muntii de la Obarsia Lotrului. lacurile sarate sunt cele de la Ocnita si Ocnele
Mari iar lacurile artificiale amenajate ca urmare a constructiei
hidrocentralelor sunt: Vidra, Calimanesti, Babeni, Daesti, si Bradisor.

Lacul Bradisor

Lac antropic, cu o suprafata de 230 ha si un volum de 8,0 mil. mc.

Lacul Vidra

Lac de acumulare. Lac antropic fondat in 1972, volum 340 mil. m3, suprafata
940 ha, lungime 9 km. Lacul este inconjurat de paduri de molid. Ichtiofauna.

Clima

Varietatea formelor de relief influenteaza clima temperat continentala

caracteristica judetului Valcea intalnindu-se nuante ale climatului montan
deluros specific depresiunii Lovistei si a vaii Oltului. La altitudini de peste
2.000 m temperaturile scad sub 00C, precipitatiile depasesc 1.200 mm/an iar
vanturile cu orientarenord-vest sunt puternice. La altitudini medii si mici
temperatura medie variaza intre 2-60C, vanturile bat in lungul vailor, iar media
precipitatiilor are valori cuprinse intre 800-1.200 mm/an. In regiunea dealurilor
subcarpatice, temperatura are valorile cuprinse intre 4-80C iar precipitatiile
ating 600-800 mm/ anual. Pe valea Oltului si in depresiunea Lovistei clima este
mai blanda decat in restul teritoriului.

Vegetatia si flora

In functie de relief si clima, vegetatia caracteristica teritoriului valcean este

repartizata dupa zonarea acestora. In regiunile montane, pe cele mai inalte
culmi predomina flora alpina si subalpina. Dintre speciile care cersc aici se
intalnesc: salcia pitica, violeta, bujorul de munte si floarea de colt - ultimele
declarate monumente ale naturii.
Zona forestiera este specifica regiunilor deluroase, acoperind circa 45% din
suprafata judetului. Padurile de molid cresc in etajul subalpin, pe linga arbusti
ca: macrisul, afinul s.a. Padurile de foiase acopera zona montana si o parte a
dealurilor subcarpatice si piemontane. Dintre speciile de arbori care compun
etajul foioaselor predomina fagul, mesteacanul, carpenul, alunul si paltunul de
munte.
La altitudinile din zona colinara si de campie cuprinse intre 300-700 m,
predomina stejarul pedunculat, ulmul si carpenul.

Parcuri naturale

Cheile Bistritei

Cheile Bistriţei (1200m lungime) se afla in apropierea localitatii Costesti si

sunt cele mai înguste chei în calcare din România fiind declarate rezervaţie
naturală. Drumul forestier prin cheile Bistriţei urcă la izvoarele Bistriţei în
Munţii Căpăţânii sub vârful Zmeuratului cu o înălţime de 1938 m.

Accesul spre chei se face pe langa Manastirea Bistrita, de pe drumul judetean

Costesti-Bistrita. Pe langa relieful sapat de rau in calcarele munilor Arnota, un
punct de atractie il constituie cele 22 de pesteri, dintre care cele mai
cunoscute sunt Pestera Ursilor si Pestera Liliecilor. Intrarea in chei este
marcata de crucea de piatra de circa 5m sculptata in basorelief.

Peste 450 de specii de plante se regasesc in vegetatia specifica a cheilor

Bistritei.
- Rezervatia naturala Cozia-Lotrisor, Muntii Cozia si Capatanii;
- Parcul National Buila-Vanturarita.

Fauna

Teritoriul judetului Valcea dispune de o fauna bogata si variata, etajata in

functie de relief si conditiile climatice.
In zona alpina se intalnesc pasari si animale rare: vulturul plesuv brun, cinteza
alpina, capra neagra, alaturi de vipera comuna si soparla de munte. Fondul
cinegetic este bogat reprezentat de specii cum ar fi: cerbul, rasul, caprioara,
jderul, ursul, pisica salbatica, mistretul, ierunca, cocosul de munte s.a. fauna
piscicola este reprezentata de scobar, pastrav si boistean.
Judetul Valcea este situat in zona central sudica a Romaniei. Suprafata sa
este de 2,4% din Romania, din care jumatate este acoperita de paduri. Judetul
Valcea, margunit la nord de Muntii Carpatii Meridionali, reuneste toate
formele de relief: muntii(2200 m altitudine), platouri si dealuri, vai propice
agriculturii. Reteaua hidrografica este bogata, raul Olt traverseaza judetul
Valcea pe o lungime de 130 km, adunand numeroase alte cursuri de apa.
Judetul are doua municipii: Ramnicu Valcea si Dragasani, 6 orase:
Calimanesti, Brezoi, Horezu, Ocnele Mari, Baile Olanesti, Baile Govora.
Judetul Valcea este mentionat intr-un document datat din 8 ianuarie 1392,
prin care Mircea cel Batran, Voeivodul Tarii Romanesti (1836-1418), acorda
dreptul de crestere a albinelor in judetul Valcea, Manastirii Cozia. Teritoriul
judetului, foarte bine organizat din punct de vedere administrativ si locuit din
timpuri stravechi, dupa cum atesta descoperile arheologice. Regiunile
pitoresti  si apele minerale au contribuit la dezvoltarea turismului. Apele
minerale de la Calimanesti-Caciulata, Baile Govora si Baile Olanesti sunt
folosite in tratamentul numeroaselor boli. Reteaua turistica consta in
monumente culturale, istorice si arhitectonice, multe fiind unice, cum ar fi
manastirile Cozia, Horezu, Govora, Bistrita, Dintr-un Lemn, Surpatele, Arnota
cat si Palatul Epicopal al Ramnicului. De asemenea se mai gasesc pe Valea
Oltului, campuri geto-dacice si daco-romane, Cetatea Buridava sau Calea lui
Traian. Rezervatiile naturale situate la Cozia, Buila, Vanturita si in Muntii
Capatana, sunt protejate ca monumente ale naturii , adapostind specii de
flora si fauna rare. In judetul Valcea sunt 6 muzee. Cel mai mare este Muzeul
de Istorie din Ramnicul Valcea, cu 50000 de exponate care arata istoria
romanilor pe acest pamant. Alte muzee interesante sunt: Memorialul Nicolae
Balcescu, aflat in satul sau natal; Muzeul de Arta Ramnicu Valcea, muzeul
Gheoghe Magheru din Troianu, Casa Memoriala Anton Pann, Colectia
arheologica, carti vechi si arta medievala de la Govora, Muzeul Vinului din
dragasani, Colectia de arta populara etnografica din Bujoreni; Colectia
Inatesti, Colectia "Gh. D. Anghel" din Costesti; Expozitia "Gib I. Mihaescu" din
Dragasani;  Colectia Etnografica din Irimesti. Vegetatia si flora

In functie de relief si clima, vegetatia caracteristica teritoriului valcean este

repartizata dupa zonarea acestora. In regiunile montane, pe cele mai inalte
culmi predomina flora alpina si subalpina. Dintre speciile care cersc aici se
intalnesc: salcia pitica, violeta, bujorul de munte si floarea de colt - ultimele
declarate monumente ale naturii.
Zona forestiera este specifica regiunilor deluroase, acoperind circa 45% din
suprafata judetului. Padurile de molid cresc in etajul subalpin, pe linga arbusti
ca: macrisul, afinul s.a. Padurile de foiase acopera zona montana si o parte a
dealurilor subcarpatice si piemontane. Dintre speciile de arbori care compun
etajul foioaselor predomina fagul, mesteacanul, carpenul, alunul si paltunul de
munte.
La altitudinile din zona colinara si de campie cuprinse intre 300-700 m,
predomina stejarul pedunculat, ulmul si carpenul.
Fauna

Teritoriul judetului Valcea dispune de o fauna bogata si variata, etajata in

functie de relief si conditiile climatice.
In zona alpina se intalnesc pasari si animale rare: vulturul plesuv brun, cinteza
alpina, capra neagra, alaturi de vipera comuna si soparla de munte. Fondul
cinegetic este bogat reprezentat de specii cum ar fi: cerbul, rasul, caprioara,
jderul, ursul, pisica salbatica, mistretul, ierunca, cocosul de munte s.a. fauna
piscicola este reprezentata de scobar, pastrav si boistean.