DANSURI DOBROGENE

Stilul dansului dobrogean se desprinde net din palmaresul jocurilor romanesti;

reprezinta un specific coregrafic bine conturat: ritmicitatea puterniva si retinuta, lejera
si accentuata,unduioasa si punctata. Dansul dobrogean a realizat o sinteza a valorilor
coregrafice de proveniente variate regionale devenind o unitate de sine statatoare si
reprezentativa in tabloul stilurilor regionale romanesti. Datorita conditiilor istorice
deosebite acest fenomen de sinteza s-a produs mai tarziu fata de restul tarii,si s-a
plantat pe elementele constante bastinase, reprezentat prin folclorul coregrafic al
populatiei vechi dobrogene.

Pentru a stabili configuratia folclorului dobrogean trebuie sa tinem seama de

urmatoarele coordonate importante: a. Caracterul dunarean; b.Omogenitate; c.Ritmica

a. Caracterul dunarean

Jocurile dobrogene au trasaturile jocurilor de campie: iuti si saltate. Pastreaza forme

simple de cerc si exceleaza in hore batute. Chiar jocurile de perechi au aspect dinamic
si colorat si o miscare generala saltata si vie. Iata unele dintre ele: Alamaia,Braul
macanesc, Cadaneasca, Dragaica, Geamparaua, Ghimbaseasca, Hora
Dragaicii,Paidusca, Papusica, Poparlanul,Iropca

b. Omogenitatea

In Dobrogea nu gasim zone distincte; folclorul coregrafic dobrogean arata o

omogenitate teritoriala impresionanta. Nordul nu se deosebeste cu nimic de sudul
Dobrogei.Repertoriul aproape acelasi, este raspandit pe toata intinderea regiunii.
Totusi intalnim si teme de variatie. Elementele cele mai frapante se datoreaza nu zonei
folclorice ci interventiei unor repertorii de comunitati restranse cu origine in tinuturile
din stanga Dunarii sau de alta natura. Astfel in satele provenite din Oltenia vom
intalni: Alunelul, Ghimpele, Craitele, Trei pazeste,jocuri de origine olteneasca. Din
regiunea Arges,provin jocurile: Barlabonul, Braul de la Tufani (pe sase),Ciobanasul,
Ciuleandra, Hora Nuntii,Hora refuzata, Nuneasca, Ofitereasca. Macedo-romanii au
adus din Macedonia Grecia si din Bulgaria jocuri ca:Paidusca macedoneasca,
Geamparalele macedonesti, Sarba macedomeasca,Traca-Traca, Schioapa, Un gioni
musat, musat, Cimpoiul sau Gaida.

Cu toate ca nu distingem zone in cuprinsul regiunii, totusi folclorul coregrafic are un

centru de greutate care emana substanta folclorica pe toata intinderea si domina
intrega regiune. Aceasta este asezata in nordul si vestul Dobrogei si cuprinde zona
riverana inclusiv baltile Dunarii.
Baltile au avut rolul de pastrare si pulsatie a folclorului coregrafic pe drumurile
dinspre Dunare spre mare. O cercetare a punctelor principale din balti, spre exemplu
comuna Marasu din balta Brailei cu cele sapte sate: Drandoiu,Tacau,Iapa,
Zagna,Nedelcu, Stramba si Staenesti ne arata ca fiecare asezare cuprinde in rezumat
tabloul general al jocului dobrogean, cu acelasi raport de repertoriu.

Un factor care a contribuit la omogenizarea folclorului coregrafic a fost circulatia

ciobanilor pe tot teritoriul dobrogean. Macomii au parcurs in drumurile lor tot tinutul
si au raspandit repertoriul pastopral. Astfel: Braul macanesc, Ciobanasul, Ciobaneasca
peste bat,Mocancuta sunt jocuri pastorale.

c. Ritmica jocurilor dobrogene

Este de o bogatie exceptionala:2/4, 3/4, 3/8, 5/4, 5/8, 7/8, 7/17, 9/8, aceste ritmuri nu
le mai intalnim in nici o alta regiune a tarii.

Dibrahul (doua optimi) este simbolul miscarii rapide si repetate. Este baza ritmica a:
horilor pe bataie, braielor sarbelor. 
Iambul (optimi, optimi cu punct) are ritm ascendent; ritm aksak (schiop),(masura 1 al
jocului Dragaica) 
Traheul (patrime si optime) are ritm ascendent;(masura 4 si 8 al jocului Padelasul-
varianta Rachelu) 
Spondelul (doua patrimi) este egal, grav, ferm, sustinut. Il gasim in baza ritmica a
fiecarei masuri la jocul Sarba de la Oltina. 
Tribrahul (trei optimi) se gaseste in geamparalele de la Marasu, masura fiind de 3/4. 
Anapestul (doua optimi si o patrime) are ritm ascendent(Jocul Dobrogeanca
mas.1,2,3,4,5 etc.) 
Dactilul (o patrime si doua optimi) are rimt descendent(mas. 1 a Horei pe bataie de la
Rachelu) 
Amfibrahul (optime, patrime, optime) este baza ritmica a pasului sincopat la Brau si
Hora pe bataie. 
Malosul (trei patrimi) se gaseste ca baza ritmica la joc: Tarina, Lamaita in masura
3/4. 
Tetrabrahul (patru optimi) se intalneste la toate masurile de la Batuta.

Peonul (trei optimi si o patrime) se intalneste la masura de la Schioapa-Petrosani. 

Ionicul minor (doua patrimi si doua doimi) se gaseste la masura 1-3 la jocul
Gradineasca. 
Epitritul (doua patrimi, o optime, o patrime) se gaseste la jocuri in masura 7/8
ca:Papusica, Plopeanca si Garligeanca. 
Dolemiacul (optime, patrime, patrime, optime, patrime) se gaseste la Mocancuta in
varianta Turcoaia.Are doua forme: principala si secundara. Forma sa secundara este
baza ritmica a calabrazei (optime, patrime, optime, patrime, patrime).

Repertoriul general al dansurilor dobrogene insemneaza un numar de circa 500 de

jocuri , dintre care unele sunt vii, altele, altele pe cale de disparitie, iar altele disparute.

Citirea repertoriului general ne arata numele jocurilor, originea sau provenienta lor.
Dintre cele provenite din afara unele au fost asimilate, au capatat trasaturile
specificului regional, altele au ramas exemplare izolate cu tendinta (spre) de
disparitie. Astfel deosebim: a.jocuri pur dobrogene,create pe teritoriu b.jocuri
dobrogene de origine (transriverana) c.jocuri provenite din dansurile de salon

 a. Jocuri dobrogene: Bataia,Braul dobrogean,Cadaneasca, Plopeanca, Chipernita,

Dragaicuta, Gimbaseasca dobrogeana, Garliceanca, Hora, Hora Dragaicii, Lamaita,
Leoasa, Maringhile, Papusica, Saltata, Tropca,etc.

Le putem considera teritoriale pentru ca ele se intalnesc numai in aceasta regiune!

Totusi unele jocuri ca: Padelasul, Poparlanul, Trancanaul, le gasim in toate satele din
campia Dobrogei si a Baraganului. Nimic insa nu ne indica locul de origine ale
acestor jocuri! Faptul ca se afla si pe unul si pe celalalt mal al Dunarii confirma sursa
lor autohtona. Unele dintre ele pot fi urmarite pana in zona Vlasca.

b. Jocuri originare din alte regiuni si care nu s-au dobrogenizat ramanand ca niste

elemente de variatie:Ardeleneasca, Artegana, Calusul, Frunza, Itele, Jianu, etc.

c.Jocuri provenite din dansuri de salon:sunt destul de numeroase in aceste regiuni ,

sub numele generic de "danturi" si care au patruns in satele Dobrogei pe la sfarsitul
secolului trecut:Brait polea, Galopul, Savota, Lauteta, Padepatru, Polca, Valsul.
Tipurile cele mai frecvente ale jocurilor dobrogene: Hora pe bataie, Hora, Brau, Braul
mocanesc, Calabreaza, Sarba. Stilul dobrogean este foarte diferit de celelalte regiuni
dar in acelasi timp are puncte de afinitate cu alte zone ale tarii. Distingem doua feluri
de trasaturi pe care le vom numi caracteristici. Acestea sunt: teritoriale pontice

1. Caracteristicele teritoriale:

-prezenta precumpanitoare a horei pe bataie.Braul dobrogean este foarte apropiat ca

infatisare si forma cu hora pe bataie. 
-alta trasatura o reprezinta tipul Macancutei care e o Calambreaza
Aceste jocuri, braiele care sunt sarbe dobrogene, au ca nota deosebita faptul ca se
joaca in prima parte cu plimbare de sarba munteneasca iar in a doua parte Hora cu
batai pe batai. Deci braul sarba plimbata hora batuta

2.Caracteristicele pontice: sunt de natura stilistica

Libertatea miscarilor de brate, punctarea acc. tari cu palmele ridicate , bataile din
palme, rasucirea armonioasa a trunchilui, sunt trasaturi proprii dobrogene. De
asemenea miscarile saltate ale piciorului la horele iuti, la braie, si bineinteles la
geamparale,cadanesti dobrogene. Piciorul se ridica in aer, talpa este liberan si
nervoasa.Se joaca "pe saltate"-numele dobrogean al geamparalei este "Saltata
dobrogeana", asa cum il gasim si azi in nordul regiunii. Jucata in hora, in perechi cu
tinuta prinsa sau libera, Saltata ramane modelul stilului dobrogean.

In acest joc se revarsa toate calitatile dansurilor dobrogene: suplete, lejeritate, desen si
ornamente care modifica strictetea traditionala, fantezie improvizatorie si gratie
sanatoasa si vie.

DOBROGEA  
Nr. Numele
Regiunea
crt. jocului
Babusca de la
85. Dobrogea
Cerna
Brâul pe
86. bataie de la Dobrogea
Ostrov
Cadâneasca
87. Dobrogea
de la Nufarul
Cadâneasca
88. Dobrogea
de la Emisala
Floricica de
89. Dobrogea
la Casimcea
90. Geamparaua Dobrogea
Hora în doua
91. parti de la Dobrogea
Nufãrul
Hora stânga
92. Dobrogea
de la Ostrov
 Momârlanul
93. Dobrogea
de la Ostrov
Sãltata de la
94. mânã de la Dobrogea
Ostrov
Sfârcul de la
95. Dobrogea
Nicolitel
Schioapa de
96. Dobrogea
la Emisala