Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
5Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
DANSURI DOBROGENE

DANSURI DOBROGENE

Ratings: (0)|Views: 1,464|Likes:
Published by Carmen Dragotă

More info:

categoriesTypes, Brochures
Published by: Carmen Dragotă on Mar 29, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOCX, TXT or read online from Scribd
See More
See less

05/14/2013

pdf

text

original

 
DANSURI DOBROGENE
Stilul dansului dobrogean se desprinde net din palmaresul jocurilor romanesti;reprezinta un specific coregrafic bine conturat: ritmicitatea puterniva si retinuta, lejerasi accentuata,unduioasa si punctata. Dansul dobrogean a realizat o sinteza a valorilor coregrafice de proveniente variate regionale devenind o unitate de sine statatoare sireprezentativa in tabloul stilurilor regionale romanesti. Datorita conditiilor istoricedeosebite acest fenomen de sinteza s-a produs mai tarziu fata de restul tarii,si s-aplantat pe elementele constante bastinase, reprezentat prin folclorul coregrafic alpopulatiei vechi dobrogene.Pentru a stabili configuratia folclorului dobrogean trebuie sa tinem seama deurmatoarele coordonate importante: a. Caracterul dunarean; b.Omogenitate; c.Ritmica
a. Caracterul dunarean
Jocurile dobrogene au trasaturile jocurilor de campie: iuti si saltate. Pastreaza formesimple de cerc si exceleaza in hore batute. Chiar jocurile de perechi au aspect dinamicsi colorat si o miscare generala saltata si vie. Iata unele dintre ele: Alamaia,Braulmacanesc, Cadaneasca, Dragaica, Geamparaua, Ghimbaseasca, HoraDragaicii,Paidusca, Papusica, Poparlanul,Iropca
b. Omogenitatea
In Dobrogea nu gasim zone distincte; folclorul coregrafic dobrogean arata oomogenitate teritoriala impresionanta. Nordul nu se deosebeste cu nimic de sudulDobrogei.Repertoriul aproape acelasi, este raspandit pe toata intinderea regiunii.Totusi intalnim si teme de variatie. Elementele cele mai frapante se datoreaza nu zoneifolclorice ci interventiei unor repertorii de comunitati restranse cu origine in tinuturiledin stanga Dunarii sau de alta natura. Astfel in satele provenite din Oltenia vomintalni: Alunelul, Ghimpele, Craitele, Trei pazeste,jocuri de origine olteneasca. Dinregiunea Arges,provin jocurile: Barlabonul, Braul de la Tufani (pe sase),Ciobanasul,Ciuleandra, Hora Nuntii,Hora refuzata, Nuneasca, Ofitereasca. Macedo-romanii auadus din Macedonia Grecia si din Bulgaria jocuri ca:Paidusca macedoneasca,Geamparalele macedonesti, Sarba macedomeasca,Traca-Traca, Schioapa, Un gionimusat, musat, Cimpoiul sau Gaida.Cu toate ca nu distingem zone in cuprinsul regiunii, totusi folclorul coregrafic are uncentru de greutate care emana substanta folclorica pe toata intinderea si dominaintrega regiune. Aceasta este asezata in nordul si vestul Dobrogei si cuprinde zonariverana inclusiv baltile Dunarii.
 
Baltile au avut rolul de pastrare si pulsatie a folclorului coregrafic pe drumuriledinspre Dunare spre mare. O cercetare a punctelor principale din balti, spre exemplucomuna Marasu din balta Brailei cu cele sapte sate: Drandoiu,Tacau,Iapa,Zagna,Nedelcu, Stramba si Staenesti ne arata ca fiecare asezare cuprinde in rezumattabloul general al jocului dobrogean, cu acelasi raport de repertoriu.Un factor care a contribuit la omogenizarea folclorului coregrafic a fost circulatiaciobanilor pe tot teritoriul dobrogean. Macomii au parcurs in drumurile lor tot tinutulsi au raspandit repertoriul pastopral. Astfel: Braul macanesc, Ciobanasul, Ciobaneascapeste bat,Mocancuta sunt jocuri pastorale.
c. Ritmica jocurilor dobrogene
Este de o bogatie exceptionala:2/4, 3/4, 3/8, 5/4, 5/8, 7/8, 7/17, 9/8, aceste ritmuri nule mai intalnim in nici o alta regiune a tarii.
Dibrahul
(doua optimi) este simbolul miscarii rapide si repetate. Este baza ritmica a:horilor pe bataie, braielor sarbelor.
Iambul
(optimi, optimi cu punct) are ritm ascendent; ritm aksak (schiop),(masura 1 aljocului Dragaica)
Traheul
(patrime si optime) are ritm ascendent;(masura 4 si 8 al jocului Padelasul-varianta Rachelu)
Spondelul
(doua patrimi) este egal, grav, ferm, sustinut. Il gasim in baza ritmica afiecarei masuri la jocul Sarba de la Oltina.
Tribrahul
(trei optimi) se gaseste in geamparalele de la Marasu, masura fiind de 3/4.
Anapestul
(doua optimi si o patrime) are ritm ascendent(Jocul Dobrogeancamas.1,2,3,4,5 etc.)
Dactilul
(o patrime si doua optimi) are rimt descendent(mas. 1 a Horei pe bataie de laRachelu)
Amfibrahul
(optime, patrime, optime) este baza ritmica a pasului sincopat la Brau siHora pe bataie.
Malosul
(trei patrimi) se gaseste ca baza ritmica la joc: Tarina, Lamaita in masura3/4.
Tetrabrahul
(patru optimi) se intalneste la toate masurile de la Batuta.Peonul (trei optimi si o patrime) se intalneste la masura de la Schioapa-Petrosani.Ionicul minor (doua patrimi si doua doimi) se gaseste la masura 1-3 la joculGradineasca.Epitritul (doua patrimi, o optime, o patrime) se gaseste la jocuri in masura 7/8ca:Papusica, Plopeanca si Garligeanca.
 
Dolemiacul (optime, patrime, patrime, optime, patrime) se gaseste la Mocancuta invarianta Turcoaia.Are doua forme: principala si secundara. Forma sa secundara estebaza ritmica a calabrazei (optime, patrime, optime, patrime, patrime).Repertoriul general al dansurilor dobrogene insemneaza un numar de circa 500 dejocuri , dintre care unele sunt vii, altele, altele pe cale de disparitie, iar altele disparute.Citirea repertoriului general ne arata numele jocurilor, originea sau provenienta lor.Dintre cele provenite din afara unele au fost asimilate, au capatat trasaturilespecificului regional, altele au ramas exemplare izolate cu tendinta (spre) dedisparitie. Astfel deosebim: a.jocuri pur dobrogene,create pe teritoriu b.jocuridobrogene de origine (transriverana) c.jocuri provenite din dansurile de salon
a. Jocuri dobrogene:
Bataia,Braul dobrogean,Cadaneasca, Plopeanca, Chipernita,Dragaicuta, Gimbaseasca dobrogeana, Garliceanca, Hora, Hora Dragaicii, Lamaita,Leoasa, Maringhile, Papusica, Saltata, Tropca,etc.Le putem considera teritoriale pentru ca ele se intalnesc numai in aceasta regiune!Totusi unele jocuri ca: Padelasul, Poparlanul, Trancanaul, le gasim in toate satele dincampia Dobrogei si a Baraganului. Nimic insa nu ne indica locul de origine aleacestor jocuri! Faptul ca se afla si pe unul si pe celalalt mal al Dunarii confirma sursalor autohtona. Unele dintre ele pot fi urmarite pana in zona Vlasca.
b. Jocuri originare
din alte regiuni si care nu s-au dobrogenizat ramanand ca nisteelemente de variatie:Ardeleneasca, Artegana, Calusul, Frunza, Itele, Jianu, etc.
c.Jocuri provenite din dansuri de salon
:sunt destul de numeroase in aceste regiuni ,sub numele generic de "danturi" si care au patruns in satele Dobrogei pe la sfarsitulsecolului trecut:Brait polea, Galopul, Savota, Lauteta, Padepatru, Polca, Valsul.Tipurile cele mai frecvente ale jocurilor dobrogene: Hora pe bataie, Hora, Brau, Braulmocanesc, Calabreaza, Sarba. Stilul dobrogean este foarte diferit de celelalte regiunidar in acelasi timp are puncte de afinitate cu alte zone ale tarii. Distingem doua feluride trasaturi pe care le vom numi caracteristici. Acestea sunt: teritoriale pontice
1. Caracteristicele teritoriale:
-prezenta precumpanitoare a horei pe bataie.Braul dobrogean este foarte apropiat cainfatisare si forma cu hora pe bataie.-alta trasatura o reprezinta tipul Macancutei care e o Calambreaza

Activity (5)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Florentina Ion liked this
daniela28117 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->