Professional Documents
Culture Documents
• Stabilirea problemei
5
Rapotul Organizației Mondiale Contra Torturii ( OMCT ) argumentează această idée,că violența
domestică este o formă de tortură…..
atât de serioasă pentru cei afectați și de ce impactul asupra lor poate
dura atația ani de zile.
Iată o parte dintre efectele asupra celor mici,copii:
- încetinirea dezvoltări emoționale,social și chiar fizice;
- probleme școlare,concentrare defectuoasă și abilitați scăzute la
citit;
- probleme de comportament și personalitate,inclusiv depresie și
urinare în pat;
- probleme de interactivitate socială și în a-și face prieteni;
- abilități scăzute în rezolvarea problemelor,recurgând adeseori la
un comportament agresiv și violența fizică.
Violența domestică afectează viața femeiilor și copiilor în toate țarile
lumii. Acesta este și motivul pentru care The Body Shop organizează
campania la nivel global,încercând să scoată această problemă din
spatele ușilor închise.Campania ,,Spune STOP violenței în familie”6.
• Tipuri de abuz
10
Potrivit Agenției Naționale pentru Protecția Familiei (ANPF)
11
Arată datele ANPF
12
Relatează Realitatea.net
În România,o femeie este lovita o dată la 2 minute,așa arată statisticile
recente.Așa se întâmplă într-o societate unde violența se învață în
familie și principala cauză care o generează este alcoolismul.13
Violența în familie,potrivit unor ONG-uri care se ocupă de această
problemă,nu cunoaște diferențele de clasă socială,iar femeile sunt lovite
și umilite indiferent de statutul pe care îl ocupă în societate.
Iar eradicarea fenomenului este până la urmă o problemă care trebuie
rezolvată de autorități.
În România sunt multe femeii care sunt victimele violenței domestice,iar
decesele în urma bătăilor crunte și a abuzurilor îngroașă statisticile.
În perioada 2004-2009,potrivit cifrelor agenției Naționale pentru
Protecția Familiei,s-au înregistrat 60 de mii de cazuri de violență în
familie.În fapt,numărul lor este mai mult,mult mai mare.
Majoritatea femeilor abuzate nu-și reclamă partenerul violent.
Așa se face că,potrivit acelorași date,aproape 800 de cazuri de violență
domestică au dus la decesul victimei. (ex. ,,Şi-a lovit în cap soţia apoi
i-a dat foc,în Constanţa; Femeie măcelărită de propriul soţ într-un
autobuz în Braşov; O femeie din Bacău bătută măr de soț pentru că nu
câștiga suficienți bani”).
Femeiile care se află într-o astfel de situație,adică sunt bătute și abuzate
de soți sau iubiți,pot cere ajutor mai multor instituții.Se pot adresa în
primul rând Poliției sau Direcției de Asistență Socială și Protecția
Copilului din județul lor.
Sunt de asemenea ONG-uri și centre specializate care pot oferi sprijin.
În România,există 50 de adăposturi pentru victimele violenței
domestice,2 centre de recuperare și 6 centre destinate agresorilor.
Puține la nivelul național,dar există. Toate statisticile arată numărul
victimelor violenței domestice este în România într-o continuă
crestere.14
Cercetările întreprinse în diferite țări au scos la iveală proporția
îngrijorătoare a violenței asupra femeii.
Pentru S.U.A se apreciază ca fiind cuprinsă între 1,8 și 4 milioane de
femei15; alte studii vorbesc de 12 milioane de femei maltratate în
familie.16
Pentru Germania aprecierile sunt între 100.000 și 4 milioane de femei-
aproape fiecare a treia femei casătorită pe an.17
13
Articol publicat în Osservatorio-Balcani
14
Family Time antena 1,articol publicat pe 9 noiembrie 2010
15
Brukoner 1982
16
Pagelow 1984
17
Lau 1979
Studiile întreprinse în Filanda arată că numărul femeilor victime ale
violenței în familie este între 40.000 și 60.000 în fiecare an.
În concluzie,cercetările făcute la nivel global,sau analizate la nivel
global,arată că numărul cel mai mare de abuzuri au loc în casă,între
membrii familiei,și că din confruntarea dintre femei și bărbați,victimele
sunt mai ales femeile,iar autori sunt în majoritatea cazurilor bărbați.
Dobash & Dobash au constat că: în 90% din cazurile de violență
domestică autorii sunt bărbați,iar femeile reprezintă doar 9%.
Dintre cazurile de violență îm familie:
76% victime sunt femeile
11% victime sunt copii
1% victime sunt bărbați
• Instituţile care ţin cont de violenţa domestică
Victima violenței domestice se poate adresa următoarelor instituți:
- Poliția: pentru a depune plăgere împotriva agresorului;
- Unitățile de primire urgente din cadrul spitalului sau medicului
de familie,pentru îngrijiri medicale;
- Direcția de Sănătatea Publică;
- Direcția de Muncă,solidaritate Socială și Familie: compartimetul
pentru combatrea violenței în familie,pentru a obține
informații,consiliere și îndrumare către instituțiile competente;
- Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului: pentru a
beneficia de servicii sociale specifice;
- Serviciul de Medicină Legală: pentru a obține certificat medico-
legal;
- Comandamentele de jandarmi;
- Inspectoratul Scolar;
- Agenția Națională pentru Protecția Familiei;
- Centre de Violență în Familie: adăposturi,centre de recuperare
pentru victemele violenței domestice,pentru a beneficia de
găzduire temporară,asistență socială,consiliere psihologică și
juridică,reinserție socială și profesională,informare sau
indrumare către alte instituții;
- ONG,organizatii neguvernamentale care oferă servicii sociale
specializate pentru victemele violenței în familie.
• Nivelul de conștientizare a violenței domestice de către
specialiști
Conştientizarea fenomenului de violență domestică s-a petrecut
relativ recent în lume.
Începuturile se situează prin anii ’70 în societatea britanică.
Acest semnal de alarmă și-a avut imediat răspunsul în SUA.
Comisia Drepturilor Civile a avut o inițiativă federală lansată sub
titlul: ,,Femeia bătută”; o problemă a politici publice.18
Această campanie a atras imediat fonduri,crearea de servici de
urgență de tipul refugiilor,schimbări de legislație pentru protecția
victimelor și a lansat conceptul de ,,violență domestică”.
În fiecare an, peste 1,5 milioane de femei din SUA necesită tratament
medical ca urmare a injurilor suferite în urma episoadelor de
violență domestică.19
Violența domestică este un fenomen social care poate fi asociat cu o
maladie socială. Cu toate acestea,luarea în considerare a violenței
domestice ca o problemă de sănătate publică necesită o politică și
servicii sociale adecvate.
Profesioniști practicanți chemați să se implice în abordare complexă
a violenței domestice sunt medicii,psihologii,asistenții sociali,juriști și
poliția.
În absența unei pregătiri inițiale și a posibilitaților de specializare în
domeniul prevenirii și intervenției în violență domestică,atitudinea
specialiștilor oscilează între amuzament și compasiune,ceea ce
generează o conduită profesională superficială adresată în special
simptomului,și mai puțin cauzei.
Nu există nici reglementări care să oblige specialistul la o intervenție
asupra violenței domestice. Polițiști,din 1998 au primit noi
reglementări prin care sunt chemați să intervină în situații de
violență în familie,dar există absența unei pregătiri speciale.
În ceea ce priveşte pe jurişti,ei recunosc că singura lege aplicabilă în
situațiile de violență este codul Penal și se referă la vătămările
corporale de orice fel. Și tot ei consideră că această lege este
suficientă pentru încriminarea violenței domestice și menționează
că,deoarece violența domestică se petrece în general ,,în spatele ușilor
închise”,se recurge rar la această lege.
Vederea juriștilor asupra fenomenului este una de suprafață,
nespecifică,așa cum este și legea invocată și,în general, consideră
violența domestică doar ca pe un argument pentru susținerea
18
Stark,Flitcraft,1998
19
American Medical Association Council on Scientific Affairs,1992,apud Stark,Flitcraft,1996
divorțului partenerilor,și nu ca pe un eveniment care necesită
abordare separată,specială.
Această categorie de juriști exemplifică însă o realitate care trebuie
avută în vedere: orice lege sau serviciu care există în comunitate
funcționează pe terenul mentalității.
Dacă mentalitatea comună nu încriminează și nu consideră gravă
problema violenței domestice,ca fiind o dramă ce afectează viețile
membrilor familiei,făcând victime care trec de la o generație la alta,
reglementările sau serviciile care apar rămân fără audiență.
Există și juriști care afirmă insuficiența legislaței și recunosc
posibilitațile de a schimba atitudinea comună față de violența
domestică prin aplicarea unor legi mai precise și mai severe.
Una dintre problemele care apar în general în rândul specialiștilor și
care se datorează lipsei de înțelegere profesională a fenomenului de
violență domestică este faptul că interesul și viziunea lor asupra
intervenției se opresc la:
- pedepsirea agresorului;
- eventual,sprijinirea victimei.
Viziunea intervenției educative și terapeutice la nivelul agresorului și
a familiei,luată ca unitate de intervenție,ca și viziunea acțiunilor
preventive sunt aproape absente.
Violența domestică este un subiect important.
50% dintre femeile victime ale violenței în familie ajung în servicii de
psihiatrie cu acuze grave în general neurotice,cum ar fi
insomnii,anorexie.20
Singurul serviciu medical unde femeile victime sunt luate în
considerare ca atare s-a dovedit a fi serviciul de medicină legală.
Femeile ajung aici mânate de dorința de a abține un certificat
medical prin care să se protejeze într-un fel față de agresor.
Serviciile pentru investigații medico-legale,fiind solicitate de
victime,manifestă un interes real pentru o mai bună cunoaștere a
fenomenului și crearea unor servicii de sprijin.
Pentru a face aceste investigații,este necesar ca,la nivelul
comunitații,violența domestică să apară ca un rău care trebuie
tratat,și nu ascuns sau ignorat,căci: ,,Faptele care nu se văd și sunt
ignorate continuă să existe.”21
Până la a exista servicii,legi,până la specialiști pregătiți,
conștientizarea pericolului,violența în familie continuă să fie privită
20
Violence in the family,1994
21
Huxley
atât de către specialiști,cât și de către comunitate ca un subiect de
rușine,compasiune,amuzament și chiar iritare.
Obstacolele privind crearea și implementarea unei politici sociale
favorabile familiei:22
- naționalismul;
- limitele translației demografice;
- ignoranța și indiferența;
- conflictele valorice;
- absența unui demers integrativ în politicile sociale;
- insuficiența fondurilor alocate.
Consider că ignoranța și indiferența exprimate de mentalitatea
românească,fenomene ilustrate în cercetare,caracterizând mediile
incriminate de lucrarea citată,dar,în egală măsură aproape,și mediile
educative sau de specialitate,sunt principala cauză a absenței unei
politici sociale de crearea a unor spații pentru victime și de
intervenție preventivă complexă.
23
Național Victim Center and Crime Victimes Research and Treatment,Center’s 1994 Report
24
Oklahoma Coalition on Domestic Violence and Sexual Assault,1994
Întrebarea privind propria opinie asupra tratării cu violență a femeii în
familie a suscitat răspunsuri relevante pentru luarea unuor măsuri de
intervenție pe plan național:
- 50% din totalul de subiecți au considerat că violența domestică
este în creștere;
- 16 subiecți (20%) consideră că ar trebui făcut ceva,dar nu au nici
un fel de sugestie;
- Apar răspunsuri negative astfel: deși apare evidentă
conștientizarea tot mai pregnantă,la mai mult de jumătate dintre
subiecții intervievați,a riscului și a aspectului de anomalie a
violenței domestice,au existat și răspunsuri dezarmante de
tipul: ,,Nu cred că e o problemă care trebuie luată în considerare”
(bărbat inginer); ,,Nu cred că este o situație care merită atenție și
oricum nu se va face nimic” (bărbat pe stradă); ,,Poate că unele
femei merită bătaie.Poate nu este cea mai bună metodă,dar este
cea mai la îndemână” (bărbat pe stradă); ,,Există situații când
bătaia este bună” (student); ,,Femeia trebuie să se teamă de
bărbat” (student); ,,Femeia trebuie să fie un ajutor pentru
om.Dumnezeu trebuie să mențină dragostea între ei” (student).
Consider că răspunsurile studenților sunt cele mai îngrijorătoare.
Femeia este exclusă din conceptul de ,,om” și este considerată o
entitate menită ,,să fie un ajutor pentru om”; aceste răspunsuri
venite din partea tinerei generații obligă societatea la luarea unor
măsuri educative urgente.
Referitor la cauze,opinia publică vede,în ordinea descrescătoare a
frecvenței cu care apar,următoarele situații ca fiind generatoare de
violență domestică:
- nivelul de trai scăzut;
- toleranța femeii față de violență;
- lipsa de cultură;
- tradiția care favorizează poziția bărbatului;
- prezența copiilor în familie;
- dependența materială a soției de soț;
- alcoolul.
Este relevant faptul că doar 17 persoane din 78 au răspuns la
întrebarea privind cauzele. Celelalte persoane intervievate răspund
că nu știu care ar putea fi cauzele.
Acest răspuns vădește mai degrabă o îngrijorătoare lipsă de interes
pentru fenomenul violenței domestice. Subiecți nu consideră violența
în familie ca pe un fenomen grav,care necesită o bună înțelegere și
stabilirea unor practici adecvate,speciale,de intervenție.
La întrebare referitoare la tipurile de schimbări care ar trebui să se
producă în societate,doar o treime dintre persoanele care au fost
intervievate au răspuns la această întrebare,iar ordinea frecvenţei cu
care apar,sugestiile sunt următoarele:
- instituții de protecție;
- legi;
- educația comunitară;
- cunoașterea fenomenului la nivelul comunității și al
profesioniștilor.
Așadar,opinia publică din România nu este pregătită să înțeleagă
fenomenul violenței în familie. Răspunsurile tinerei generații ne fac
să credem că încă nu poate fi vorba nici măcar de a discuta cu
interes,pertinența și atitudine deschisă acest subiect.
Ca o concluzie la datele relevate de investigarea opiniei publice,se
poate spune că ignoranța și indiferența,puternic înrădăcinate în
mentalitatea românescă,reprezintă principala cauză a absenței unei
politici sociale de creare a unor spații sigure pentru victime,de luare
a unor măsuri preventive și de intervenție complexă și de
reglementare legală protectivă eficientă.
• Strategii generale de abordare a violenţei domestice