Professional Documents
Culture Documents
Curs 1 Semestrul 2
Potrivit art. 101 CPC termenle se calculeaza pe ore, pe zile, pe saptamani, luni
si ani.
Termenele pe ore incep sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare.
Termenul pe zile se calculeaza pe zile libere, neintrand in calcul nici ziua in care
a inceput sa curga, si nici ziua in care se sfarseste (termenul pe zile pline)
Termenul pe săptămâni, luni si ani se sfarsesc in ziua saptamanii, lunii sau
anului corespunzator zilei de plecare.
Termenul care incepe la 29, 30 sau 31 ale lunii si se implineste intr-o luna care
nu are o asemenea zi se va socoti implinit in ultima zi a lunii.
Termenele prohibitive se calculeaza de la termenul fixat spre ziua de la care
incepe sa curga. Astfel spre exemplu, daca termenul este fixat pe data de 04.03.2010,
citatia va fi inmanata paratului cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata, adica la
data de 26 februarie 2010.
Cand termenele se sfarsesc intr-o zi de sarbatoare legala sau cand serviciul este
suspendat acestea se vor prelungi pana la sfarsitul primei zile lucrătoare care urmeaza.
(ex. Daca te amendeaza joi, 48 de ore se sfarsesc sambata, care este
nelucratoare, asa ca poti sa platesi luni. Daca te amendeaza sambata, tot luni trebuie sa
platesti, fiind 48 de ore)
Actele de procedura inaintate prin posta instantelor judecatoresti se socotesc
indeplinite in termen daca au fost predate recomandat la oficiul postal inainte de
implinirea lui (art. 104).
1
3. potrivit art. 102 alin. 2 termenele incep sa curga si impotriva partii
care a cerut comunicarea de la data cand a cerut-o.
In unele situatii termenele incep sa curga si de la alte momente. Spre exemplu,
de la pronuntare atunci cand se constata perimarea.
Sanctiuni procedurale
Reprezinta masuri cu caracter de constrangere menite sa garanteze respectarea
normelor juridice care prescriu formele si conditiile dupa care trebuie sa se desfasoare
activitatea judiciara in pricinile civile.
Clasificarea nulitatilor.
Primul criteriu : dupa caracterul normei incalcate. Distingem intre nulitati
absolute si relative. Potrivit art. 108 din Cod, nulitatile de ordine publica pot fi ridicate de
parte sau de judecator in orice stare a pricinii. Celelalte nulitati se declara numai dupa
cererea partii care are interes sa le invoce.
2
Judecatorul, desi nu poate invoca din oficiu nulitatea relativa, datorita rolului
sau activ este obligat sa atraga atentia partii interesate asupra posibiltiatii invocarii in
favoarea sa a nulitatii actului.
Dupa izvorul lor nulitatile sunt exprese si virtuale. Nulitatile exprese sau
textuale ori explicite sunt acelea stabilite anume de lege. (ex. Art 89, 258, 302 CPC)
Nulitatile virtuale sau tacite ori implicite isi au izvorul in nesocotirea
principiilor fundamentale sau a altor reguli de drept procesual civil. (ex. Art. 147, art. 85,
97, 315 379 etc.)
Un alt criteriu : dupa cum privesc forma exterioara sau intrinseca a actului de
procedura distingem intre nulitati extrinseci sau intrinseci.
Cele intrinseci intervin in cazul nesocotirii unor cerinte ce tin de natura actului
de procedura.
Nulitatile extrinseci intervin in cazul nesocotirii unor conditii exterioare ale
actelor de procedura. Spre exemplu indeplinirea actelor de un judecator necompetent.
Neplata taxei de timbru, depunerea apelului sau recursului la instanta imediat superioara.
3
Prima conditie – nesocotirea dispozitiilor legale privitoare la desfasurarea
procesului civil.
A doua conditie – producerea unei vatamari
A treia conditie – vatamarea sa nu poate fi inlaturata in alt mod decat prin
anularea actului.
Efectele nulitatii
Efectul principal consta in invalidarea actului de procedura, astfel ca nulitatea
determina ineficacitatea actului si suprimarea efectelor care s-au produs deja, indiferent
de natura normei incalcate. Daca prin actul anulat s-au luat anumite masuri acestea nu vor
mai fi aduse la indeplinire. Daca ele s-au executat intre timp, ele nu vor fi luate in
considerare, si deci ele nu isi vor mai realiza functia lor procesuala. In anumite situatii,
desi anumite acte sunt declarate nule, ele produc totusi anumite efecte.
Spre exemplu o tranzactie anulata pentru vicii de ordin procedural, poate
contine o marturisire cu privire la dreptul dedus in justite.
Ca ultim efect, anularea unui act de procedura atrage anularea tuturor actelor
urmatoare.
Decaderea
4
JUDECATA IN FATA PRIMEI INSTANTE
Potrivit art. 109 din cod, in cazurile anume prevazute de lege sesizarea instantei
se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile, in conditiile stabilite de
acea lege.
Dovada indeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare in
judecata.
Procedurile prealabile sunt reglementate in legea 554 din 2004, in materia
litigiilor comerciale evaluabile in bani si in materia serivicilor postale.
Procedura prevazuta de legea 554 – in temeiul art. 7 din legea 554 din 2004 a
contenciosului, inainte de a se adresa instantei de contenctios administrativ compentente
persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim printr-
un act administrativ unilateral trebuie sa solicite autoritatii publice emitente, in termen de
30 de zile de la data comunicarii actului revocarea in tot sau in pate a acestuia.
Plangerea se poate adresa in egala masura organului superior daca acesta exista.
Curs 2 11.03.2010
5
Indicarea domiciliului este un element necesar pentru corecta
individualizare a partilor, precum si pentru citarea lor, si este importanta si
pentru determinarea competentei teritoriale.
2. Numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in
cazul reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul profesional.
Indicarea calitatii este necesara numai atunci cand persoana in cauza nu
particia in nume prorpiu la activitatea judiciara, ci in calitate de
reprezentant al uneia dintre parti. Neindicarea calitatii face sa se prezume
ca lucreaza in nume propriu, si intr-o atare situatie actiunea va fi respinsa
ca fiind introdusa de o persoana fara calitate.
3. Obiectul cererii si valoarea lui dupa pretuirea reclamantului, atunci
cand pretuirea este cu putinta. Prin obiect intelegem ceea ce se solicita de
catre reclamant prin actul de investire a instantei. (plata unei sume de bani,
revendicarea unui bun, anularea unui act, etc.) Determinarea obiectului
prezinta interes din mai multe puncte de vedere:
a. Inca de la inceput paratul cunoaste pretentiile reclamantului si se
poate apara.
b. Obiectul este un element necesar dispozitivului hotararii deoarece
instanta este obligata sa statueze in limitele cererii de chemare in
judecata.
c. Cunoasterea obiectului este necesara si pentru corecta solutionare a
unor exceptii procesuale – de lucru judecat, de litispendenta si
exceptia de conexitate.
d. In cazul actiunilor reale imobiliare, precizarea obiectului este
necesara pentru determinarea competentei instantei.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca obiectul: sa fie licit, sa fie
posibil si sa fie determinat sau determinabil.
Pretuirea obiectului cererii este importanta si pentru ca fuctie de acesta
se determina taxele judiciare de timbru si competenta materiala a
instantelor judecatoresti.
4. Aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se sprijina fiecare capat de
cerere. Indicarea motivelor de fapt consta intr-o prezentare sintetica si
clara a acelor imprejurari faptice care constituie izvorul material al
pretentiilor deduse in justitie. Motivarea trebuie sa fie in acelasi timp si
suficienta pentru ca instanta sa cunoasca toate imprejurarile de fapt pe care
se intemeiaza pretentiile reclamantului. Motivele de drept trebuie sa se
concretizeze in temeiul juridic pe care se sprijina cererea reclamantului.
5. Aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere. Indicarea
dovezilor urmareste un dublu scop. In priul rand confera instantei
posibilitatea de a proceda la adiminstrare probelor fara a se taragana
judecarea procesului, si, in al doilea rind, partile sunt de la inceput intr-o
pozitie de egalitate juridica. Cand dovada se face prin inscrisuri se vor
alatura la cerere atatea copii cati parati sunt, mai mult, cate o copie pentru
instanta. Copiile vor fi certificate de reclamant ca sunt la fel cu originalul.
Se va scrie pe fiecare pagina “conform cu originalul” si se va semna. Cand
reclamantul voieste sa isi dovedeasca cererea sau vreunul din capele
6
cererii sale, prin interogatoriul paratului va cere infatisarea in persoana a
acestuia. Cand se va cere dovada cu martori se va arata numele si locuinta
martorului.
6. Semnatura. Semnatura este o formalitate esentiala, deoarece ea atesta in
mod neechivoc nu numai vointa partii de a se judeca, ci si exactitatea
continutului cererii de chemare in judecata. Semnatura trebuie sa fie
situata la sfarsitul cererii pentru a atesta integral continutul.
7
- Cererea de chemare in judecata creaza starea de lidispendenta, in
sensul ca, daca este introdusa o noua cerere de chemare in judecata
cu acelasi obiect intre aceleasi parti, intemeiata pe aceeasi cauza, se
creaza starea de litispendenta.
- Cererea de chemare in judecata intrerupe prescriptia extinctiva.
(chiar introdusa catre o instanta necompetenta)
- Promovarea cererii de chemare in judecata face sa inceteze buna
credinta a posesorului (art. 485 din codul civil)
- Cererea de chemare in judecata face sa curga dobanzile pentru
creantele care anterior nu erau producatoare de dobanzi. Cererea de
chemare in judecata are valoarea unei puneri in intarziere.
- Cererea de chemare in judecata produce efectul transmiterii unor
anumite actiuni cu caracter strict personal, asupra mostenitorilor.
Intampinarea.
Elementele intampinarii:
1. exceptiile de procedura pe care paratul le ridica fata de pretentiile
reclamantului. Textul se refera si la exceptiile de procedura, si la
exceptiile de fond
8
2. raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii de chemare
in judecata. Prin instituirea acestei cerinte legiuitorul a urmarit sa
realizeze o mai buna aparare a paratului, si o sistematizare a
sustinerilor facute de catre el in cuprinsul intampinarii.
3. dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere. Cand
va cere dovada cu martori, paratul va arata numele si locuinta lor.
Dovezile se vor invoca in aceleasi conditii ca si cele prevazute
pentru cererea de chemare in judecata.
4. semnatura. Lipsa semnaturii conduce la nulitatea intampinarii.
Intampinarea se depune in atatea exemplare cati reclamanti sunt, plus un
exemplar pentru instanta. (daca mai multi reclamanti au un singur reprezentant va fi
depusa intr-un singur exemplar)
Intampinarea se depune de catre parat cu cel putin 5 zile inainte de termenul
stabilit de instanta pentru infatisarea partilor. Potrivit art. 118, intampinarea este
obligatorie, afara de cazurile in care legea prevede in mod expres altfel.
Art. 118 alin. 3 - in cazul in care paratul nu este reprezentat sau asistat de
avocat, presedintele ii va pun in vedere la prima zi de infatisare sa arate exceptiile,
dovezile si toate mijloacele sale de aparare, despre care se va face vorbire in incheierea
de sedinta. Instanta, la carere, ii va acorda un termen pentru pregatirea apararii si
depunerea intampinarii.
Textul trebuie coroborat cu art. 156 care prevede:
Instanta va putea da un singur termen pentru lipsa de aparare temeinic motivata.
Nedepunerea intampinarii il expune pe parat la anumite consecinte nefavorabile.
Astfel el este decazut din dreptul de a mai invoca anumite imprejurari de fapt sau de drept
in sprijinul apararii sale. Apararea lui va fi limitata la posibilitatea discutarii in
contradictoriu a faptelor invocate de reclamant in cererea de chemare in judecata.
Cererea reconventionala
Dezavantaje:
Poate conduce la intarzierea judecatii.
9
Este solutionata de o instanta care nu ar fi competenta din punct de vedere
teritorial.
Curs 3 18.03.2010
Art. 608 Sotul parat poate sa faca si el cerere de divort, cel mai tarziu pana la
prima zi de infatisare, in sedinta publica, pentru faptele petrecute inainte de aceasta data.
Pentru faptele petrecute dupa aceasta data, paratul va putea face cerere pana la inceperea
dezbaterilor asupra fondului, in cererea reclamantului.
Cererea paratului se va face la aceeasi instanta si se va judeca impreuna cu
cererea reclamantului.
Art. 609 In cazul cand motivele divortului s-au ivit dupa inceperea
dezbaterilor la prima instanta si in timp ce judecata primei cereri se afla in apel, cererea
paratului va fi facuta direct la instanta investita cu judecarea apelului.
10
claritate elementele esentiale ale cererii reconventionale. Potrivit art. 120 din cod cererea
reconventionala se judeca odata cu cererea principala. Daca numai cererea principala este
in stare de a fi judecata, instanta o poate judeca deosebit.
Asupra actiunii principale si asupra cererii reconventionale instanta trebuie sa se
pronunte printr-o singura hotarare care va cuprinde solutii cu privire la toate pretentiile.
Sedinta de judecata.
Concluziile in fond
11
Sustinerile partilor se pot concretiza, insa, si in note scrise depuse la dosar.
Potrivit art. 146, partile vor putea fi indatorate dupa incheierea dezbaterilor sa depuna
concluzii scrise sau prescurtari scrise, semnate de ele, a sustinerilor lor verbale. Partile
vor putea depune concluzii sau prescurtari fara sa fie obligate. Ele vor fi inregistrate.
Dupa ce instanta se considera lamurita asupra imprejurarilor de fapt si de drept
ale cauzei, presedintele va declara dezbaterile inchise. Cauza va putea fi insa repusa pe
rol daca instanta gaseste ca fiind necesare noi lamuriri.
12
Exceptiile procesuale subiect licenta
Exceptia procesuala este mijlocul prin care, in conditiile legii, partea interesata,
procurorul sau instanta invoca fara sa puna in discutie fondul dreptului, neregularitati
procesuale, ori lipsuri sau ingradiri ale dreptului la actiune, urmarind dupa caz
impiedicarea sau amanarea judecatii. Toate exceptiile procesuale au o caracteristica
comuna, si anume aceea de a supune judecatorului o chestiune exterioara si prealabila
dezbaterii fondului cauzei.
Deosebirile dintre aprarile de fond si exceptiile procesuale.
O prima deosebire o reprezinta scopul urmarit de autorul apararii sau al
exceptiei. Printr-o aprare de fond se tinde spre respingerea cererii ca nefondata. Prin
exceptie partea urmareste doar temporizarea sau suspendarea judecatii.
Tratamentul juridic al aprarilor si exceptiilor este diferit. Temeinicia unei
pretentii poate fi pusa in discutia instantei in tot cursul judecatii. Exceptiile pot si
invocate numai in anumite conditii, si unele dintre ele numai in limine litis (La inceputul
procesului, expresie latina care consfinteste regula potrivit careia orice exceptie trebuie
sa fie ridicata de parti inaintea inceperii dezbaterilor asupra fondului cauzei.)
Art. 136 prevede ca exceptiile de procedura care nu au fost propuse in conditiile
art. 115 si 132 nu vor mai putea fi invocate in cursul judecatii, afara de cele de ordine
publica.
O ultima deosebire consta in efectele solutiei pronuntate de instanta. Astfel
hotararea pronuntata asupra unei aparari de fond dobandeste autoritate de lucru judecat.
In schimb, hotararea (cel mai adesea o incheiere) pronuntata asupra unei exceptii
procesuale nu are autoritate de lucru judecat. Exceptii de la aceasta regula le constituie
cazul exceptiilor de fond.
13
Cele dilatorii determina doar o amanare a solutionarii cauzei (recuzarea,
incompatibilitatea, lipsa citarii, litispendenta etc.).
Cele peremptorii sau dirimante tind la inlaturarea pretentiei reclamantului
(prescriptia dreptului la actiune, puterea lucrului judecat, lipsa calitatii procesuale).
Dupa natura normei procesuale incalcate avem exceptii absolute si exceptii
relative. Exceptiile absolute pot fi invocate de oricare din parti, de procuror sau de
instanta din oficiu. Ele pot fi invocate in orice faza a procesului civil inclusiv in fata
instantelor de control judiciar. Codul face referire si la exceptiile de ordine publica.
Acestea sunt chiar exceptiile absolute.
Exceptiile relative pot fi invocate numai de partea interesata si numai in limine
litis, adiica la prima zi de infatisare sau la primul termen urmator celui la care s-a ivit
neregularitatea procesuala.
14
Administrarea probelor in procesul civil
15
- in cazul coparticiparii procesuale, renuntarea (desistarea) nu este opozabila
celorlalti coparticipanti care doresc sa continue judecata
- renuntarea nu afecteaza cererea de interventie principala sau cererea
reconventionala (sunt actiuni de sine statatoare)
Dpdv al formei art. 247, alin.3 prevede: Renuntarea se poate face in sedinta sau
prin inscris autentic.
Asupra renuntarii instanta se pronunta printr-o hotarare data fara drept de apel.
Daca renuntarea intervine in fata instantei de apel, hotararea primei instante va fi anulata
in totul sau in parte, in masura renuntarii. Daca renuntarea are loc in fata instantei de
recurs, hotararea nu este supusa niciunei cai de atac.
3) Achiesarea
Reprezinta un act de dispozitie prin care paratul recunoaste pretentiile
reclamantului sau adera la hotararea pronuntata impotriva sa.
1. Achiesarea la pretentii consta intr-o recunoastere pura si simpla a pretentiilor
reclamantului. Achiesarea poate fi totala sau partiala. De regula se obtine pe calea
interogatoriului. O marturisire calificata sau completa nu constituie achiesare
Potrivit art 270, daca paratul recunoaste o parte din pretentiile reclamantului,
instanta la cererea acestuia, va da o hotarare partiala in masura acesteia. Marturisirea
extra judiciara nu poate determina pronuntarea unei hotarari partiale. Hotararea partiala
pronuntata devine executorie de drept in conditiile art. 278, pct.7 din CPC.
2. Achiesarea la hortarare este expresia vointei partii care a pierdut procesul de a
renunta la calea de atac a apelului.
Achiesarea la hotarare poate fi expresa sau tacita.
Potrivit art 267, dupa pronuntarea hotararii, partea poate renunta in instanta la
calea de atac, facandu-se aratare despre aceasta intr-un proces verbal semant de
presedinte si de grefier. Renuntarea se poate face si ulterior, prin infatisarea partii
inaintea presedintelui sau prin inscris autentic.
16
Tranzactia judiciara
Este un contract facut sub auspiciile justitiei si prin care partile, pe baza unor
concesii reciproce convin sa puna capat unui litigiu sau sa preintampine declansarea unui
proces civil.
Regelementare:1704-1714 Cciv
Pentru a putea tranzactiona in mod valabil, partile trebuie sa respecte toate
conditiile de fond necesare pentru incheierea oricarei tranzactii.
Tranzactia nu este admisibila in materia drepturilor de care partile nu pot dispune.
Concesiile reciproce sunt de esenta tranzactiilor.
Forma tranzactiei: art 1705 din C.civ. prevede ca tranzactia trebuie sa fie
constatata prin act scris. Potrivit art 272 dinCPC, invoiala va fi infatisata in scris si va
alcatui dispozitivul hotararii.
Tranzactia judiciara poate interveni in orice faza a procesului civil. Practica
judiciara a apreciat ca ea poate interveni inclusiv in revizuire sau in faza executarii silite.
Partile se pot prezenta pentru infatisarea tranzactiei la terminul stabilit pentru
judecata sau pentru intr-o alta zi. Daca ele se infatiseaza intr-o alta zi, instanta va da
hotararea in camera de consiliu. Daca se infatiseaza la ziua fixata pentru judecata, cererea
va putea fi primita chiar de catre un singur judecator, urmand ca hotararea sa fie data de
instanta in sedinta. Asupra tranzactiei instanta se pronunta printr-o hotarare fara drept de
apel, care poarta denumirea de hotararea de expedient.
Hotararea de expedient constituie titlu executoriu si poate fi adusa la indeplinire
pe calea executarii silite.
Dispozitiile art. 242 au caracter imperativ, astfel ca daca intervine vreuna din cele
doua situatii, instanta este obligata sa dispuna suspendarea judecatii.
Suspendarea poate fi evitata. Art.242, alin.2 prevede ca: Cu toate acestea, pricina
se judeca daca reclamantul sau paratul au cerut judecarea in lipsa. De regula aceasta
cerere se face prin intampinare sau prin cererea de chemare in judecata.
Cererea se poate face si verbal in fata instantei, insa ea va trebui sa fie consemnata
in procesul verbal de sedinta.
17
2. Suspendarea legala
a) Suspendarea de drept
Potrivit art. 243, judecata se suspenda de drept:
- prin moartea uneia din parti, afara de cazul cand partea interesata cere termen
pentru introducerea in cauza a mostenitorilor
- prin interdictie sau punere sub curatela a unei parti, pana la numirea tutorelui
sau curatorului
- prin moartea mandatarului uneia din parti intamplata cu mai putin de 15 zile
inainte de zia infatisarii
- prin incetarea functiei tutorelui sau curatorului
- prin deschiderea procedurii insolventei asupra reclamantului in temeiul unei
hotarari judecatoresti irevocabile
Suspendarea intervine numai daca imprejurarile s-au ivit inainte de inchiderea
dezbaterilor. Daca acstea s-au ivit dupa inchiderea dezbaterilor, instanta va pronunta
hotararile.
b) Suspendarea legala-facultativa
Este acea forma a suspendarii care permite judecatorului ca in anumite imprejurari
sa aprecieze asupra oportunitatii sistarii temporare a judecatii.
Potrivit art 244, instanta poate suspenda judecata:
- cand dezlegarea pricinii atarna in totul sau in parte de existenta sau inexistenta
unui drept care face obiectul unei alte judecati
- cand s-a inceput urmarirea penala pentru o infractiune care ar avea o inraurire
hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza sa se dea (numai daca s-a inceput urmarirea
penala asupra unuj judecator, magistrat)
1.04.2010
Procedura suspendarii:
Sesizarea se face printr-o cerere verbala sau cerere scrisa. Masura suspendarii este
pusa in discutia prealabila a partilor. Instanta poate dispune in mod direct suspendarea in
cazul prevazut de art. 242 pct. 2 (daca niciuna din parti nu se infatiseaza la strigarea
pricinii. Cu toate acestea pricina se judeca daca reclamantul sau paratul au cerut in scris
judecarea in lipsa.)
Instanta se pronunta asupra suspendarii printr-o incheiere care poate fi atacata
separat cu recurs.
Pe timpul suspendarii nu se poate indeplini legal niciun act de procedura. Daca
cumva se indeplineste, acest act va fi anulat.
18
Efectele suspendarii se rasfrang asupra tuturor partilor in proces fara nicio
considerare fata de calitatea lor procesuala. Cu alte cuvinte suspendarea are caracter
indivizibil. Incetarea cauzei care a determinat suspendarea face posibila redeschiderea
judecatii.
In cazul suspendarii voluntare judecata reincepe daca una din parti solicita
repunerea cauzei pe rol. Instanta poate dispune din oficiu repunerea cauzei pe rol inaintea
implinirii termenului de perimare.
In cazul suspendarii de plin drept judecata reincepe prin introducerea cererii de
redeschidere, facuta cu aratarea mostenitorilor.
Perimarea sau invechirea procesului. Potrivit art. 248 Cpc orice cerere de chemare
in judecata, contestatie, apel, recurs, revizuire, se perima de drept chiar impotriva
incapabililor, daca a ramas in nelucrare din vina partii timp de 1 an.
Partea nu se socoteste in vina cand actul de procedura urma sa fie indpelinit din
oficiu. In materie comerciala, termenul de perimare este de 6 luni.
Incheierea de sedinta.
19
Prin aceste incheieri, spre exemplu, se admite cererea de interventie principala, se
respinge exceptia autoritatii de lucru judecat, de prescriptie etc.
Potrivit art. 268 alin 3, judecatorii sunt legati de acele incheieri care, fara a hotara
intru totul pricina, pregatesc dezlegarea ei.
Hotararea judecatoreasca.
Ca definitie reprezinta actul final si de dispozitie al instantei prin care se
solutioneaza cu putere de lucru judecat litigiul dintre parti.
20
Sunt hotarari irevocabile:
- Hotararile date in prima instanta fara drept de apel, nerecurate.
- Hotararile date in prima instata care nu au fost atactate cu apel .
- Hotararile date in apel, nerecurate.
- Hotararile date in recurs, chiar daca prin aceasta s-a solutionat fondul cauzei.
- Orice alte hotarari care potrivit legii nu mai pot fi atacte cu recurs.
21
sa corespunda imperativelor logicii. Motivele nu trebuie sa fie contradictorii sau
dubitative.
Potrivit art. 264 Cand motivarea hotararii nu se poate face pana la data
pronuntarii, ea se va face in termen de cel mult 30 de zile de la pronuntare.
22
Potrivit art. 1101 alin 3 din CC, judecatorii nu vor uza de aceasta facultate decat
cu mare rezerva.
Acordarea termenului de gratie are ca efect imposibiltiatea efectuarii actelor de
executare pana la implinirea acelui termen.
Termenul de gratie nu impiedica realizarea unei compensatii legale. Debitorul
poate achita datoria in cursul temrenului de gratie, o asemenea plata fiind complet legala.
Executia vremelnica.
In conformitate cu art. 278 din cod „ Hotararile primei instante sunt executorii
de drept cand au ca obiect:
1. plata salariilor sau a altor drepturi izvorate din raporturile juridice de
munca, precum si a sumelor cuvenite, potrivit legii, somerilor;
2. despagubiri pentru accidente de munca;
3. rente ori sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie
pentru copii, precum si pensii acordate in cadrul asigurarilor sociale;
23
31. despagubiri in caz de moarte sau vatamare a integritatii corporale ori
sanatatii, daca despagubirile s-au acordat sub forma de prestatii banesti periodice;
4. reparatii grabnice;
5. punerea sau ridicarea sigiliilor ori facerea inventarului;
6. pricini privitoare la posesiune, numai in ce priveste posesiunea;
7. in cazul prevazut de Art. 270; (Daca paratul recunoaste o parte din
pretentiile reclamantului, instanta, la cererea acestuia, va da o hotarare partiala in
masura recunoasterii.)
8. in orice alte cazuri in care legea prevede ca hotararea este executorie.”
24
in camera de consiliu. Cererea de indreptare se judeca in compunerea in care s-a
solutionat si cauza pe fond.
Asupra cererii instanta se pronunta printr-o incheiere, si in cazul admiterii
cererii instanta va dispune indreptarea erorii materiale cu mentiuni corespunzatoare pe
ambele exemplare originale ale hotararii.
Impotriva incheierii pronuntate se pot exercita aceleasi cai de atac ca si
impotriva hotararii indreptate.
Procedura de intereptare se aplica si in privinta incheierilor de sedinta.
Completarea hotararii
Potrivit art. 2812 daca prin hotararea data instanta a omis sa se pronunte asupra
unui capat de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale,
se poate cere completarea hotararii in acelasi termen in care se poate declara, dupa caz,
apel sau recurs impotriva aceleiasi hotarari, iar in cazul hotararilor date in fond dupa
casarea cu retinere, in termen de 15 zile de la pronuntare.
Lamurirea hotararii
Caile de atac sunt mijloace sau remedii juridice procesuale prin intermediul
carora se poate solicita verificarea legalitatii si temeiniciei hotararilor judecatoresti, si in
final remedierea erorilor savarsite.
25
instantele inferioare, si de a casa sau modifica acele hotarari ce sunt gresite si de a le
confirma pe cele care sunt legale si temeinice.
26
propria cale de atac o situatie mai grea decat aceea din hotararea atacata.
Principiul non reformatio in pejius este limitat numai in cadrul caii de atac
proprii. Daca si cealalta parte declara calea de atac, acest principiu nu se
mai aplica. Principiul se aplica nu numai in apel ci si in recurs.
APELUL
Apelul este o cale ordinara de atac prin intermediul careia oricare dintre parti
poate solicita unei jurisdictii superioare reformarea hotararii pronuntate de instnata de
fond. Reglementarea 282-288 din cod. Apelul este o cale de atac ordinara, devolutiva, de
reformare si suspensiva de executare.
Conditiile apelului
Potrivit art. 282 hotararile date in prima instanta de judecatorie sunt supuse
apelului la tribunal, iar hotararile date in prima instanta de tribunal sunt supuse apelului la
curtea de apel.
In anumite situatii legea declara in mod expres ca neapelabile anumite categorii
de hotarari: ex. hotararea prin care se consfinteste tranzactia sau care proclama renuntarea
la dreptul civil subiectiv.
In alte situatii legea declara in mod expres calea de atac a recursului, ceea ce
inseamna ca este exclusa calea ordinara de atac a apelului.
Exista de asemenea hotarari ce nu pot fi atacate, spre exemplu hotararea data
asupra stramutarii.
27
Subiectele apelului. Sunt de regula partile intre care s-a declansat litigiul in fata
primei instante. Poarta denumirea de apelant si intimat. Daca apelul este declarat de
ambele parti acestea vor dobandi calitati duble.
Apelul incident. Potrivit art. 293 Intimatul este in drept, chiar dupa implinirea
termenului de apel, sa adere la apelul facut de partea potrivnica, printr-o cerere proprie,
care sa tinda la schimbarea hotararii primei instante. Cererea se poate face pana la prima
zi de infatisare.
Daca apelantul principal isi retrage apelul sau daca acesta este respins ca tardiv,
ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implica cercetarea fondului, aderarea la apel
prevazuta la alin. 1 ramane fara efecte. Cu toate acestea, daca aderarea s-a facut inauntrul
termenului de apel, ea se considera apel principal.
Curs 15.04
Subiectele apelului.
Tertele persoane.
Conf art. 284 termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotararii daca
legea nu dispune altfel. In ceea ce priveste termenul exista si exceptii. Spre exemplu
termenul de apel la divort este de 30 de zile.
In materie necontencioasa termenul de apel curge de la pronuntare pentru cei care
au fost de fata si de la comunicare pentru cei care au lipsit.
Comunicarea hotararii poate fi inlocuita sub aspectul momentului de la care
incepe sa curga, si cu un act echivalent acesteia. Principiul echipolentei sau echivalentei
se aplica in urmatoarele trei situatii:
1. prevazuta de 284 alin. 2: termenul de apel curge chiar daca comunicarea
hotararii a fost facuta o data cu somatia de executare.
2. 284 alin. 4 – daca o parte face apel inainte de comunicarea hotararii aceasta se
socoteste comunicata la data depunerii cererii de apel.
28
3. 102 alin 2 – termenele incep sa curga si impotriva partii care a cerut
comunicarea de la daca cand a cerut-o.
Conditiile de forma
Art. 287 din cod contine elementele pe care trebuie sa le cuprinda o cerere de
apel. Astfel:
1. numele, domiciliul sau resedinta partilor
2. aratarea hotararii care se ataca. Nearatarea hotararii este sanctionata expres
cu nulitatea.
3. motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza apelul. Motivarea este
importanta sub un dublu aspect. In primul rand se aduc la cunostinta
instantei motivele de nemultumire a apelantului fata de hotararea primei
instante, iar in al doilea rand intimatul, cunoscand aceste motive isi poate
forumla corect sau judicios o aparare. Indicarea gresita a unui text de lege
nu poate atrage nulitatea apelului. Potrivit art. 292 din cod partile nu se
vor putea folosi inaintea instantei de apel de alte motive, mijloace de
aparare si dovezi, decat de cele invocate in prima instanta sau aratate in
motivarea apelului ori in inatampinare. In cazul in care apelul nu se
motiveaza, ori motivarea apelului sau intampinarea nu cuprind motive,
mijloace de aparare sau dovezi noi, instanta de apel se va pronunta in fond
numai pe baza celor invocate la prima instanta.
4. dovezile invocate in sustinerea apelului. Apelantul va trebui sa invoce
dovezile pe care se sprijina fiecare motiv invocat.
5. semnatura. Lipsa semnaturii este in mod expres sanctionata cu nulitatea,
insa ea poate fi totusi complinita in conditiile art. 133 alin. 2 din cod.
Efectele apelului.
Apelul este o cale suspensiva de executare. Efectul suspensiv se produce o data cu
declararea apelului. Efectul suspensiv nu se produce in cazurile in care apelantul a
29
achiesat expres sau tacit la hotararea pronuntata impotriva sa. Nu sunt suspensive de
executare hotararile executorii vremelnic.
Al doilea efect – investirea instantei superioare cu exercitarea controlului judiciar,
astfel ca, din momentul sesizarii, instanta are dreptul, dar si obligatia de a solutiona
cauza.
Cel mai important efect – efectul devolutiv. Acesta consta intr-o veritabila
reinnoire sau reeditare a judecatii. Efectul devolutiv este limitat prin doua reguli
restrictive:
- tantum devolutum quantum apellatum – constituie o exigenta a principiului
disponibilitatii judiciare. Exprima ideea ca instanta superioara este limitata sa
cerceteze cauza numai cu privire la motivele indicate in cererea de apel.
Aceasta regula nu-si gaseste aplicarea daca prin cererea de apel se tinde la
anularea in intregime a hotararii, sau atunci cand obiectul litigiului este
indivizibil. De asemenea regula nu isi gaseste aplicarea daca nu sunt invocate
motive in cererea de apel.
- tantum devolutum quantum iudicatum – exprima ideea ca efectele apelului nu
se pot rasfrange decat numai asupra a ceea ce s-a judecat de catre prima
instanta. Mai exact nu se poate largi cadrul procesual. Potrivit art. 294 din cod
in apel nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de
chemare in judecata si nici nu se pot face alte cereri noi. In primul rand
notiunea de calitate nu este folosita in sens strict procesual, ci si cu sensul
material, astfel ca, spre exemplu, reclamantul care a revendicat un bun in
calitate de proprietar, nu poate reveni in apel sa revendice in calitate de
mostenitor. De asemenea nu se poate schimba temeiul juridic al cauzei.
Termenul de cerere noua se refera la introducerea unor noi pretentii de catre
parti in faza jduecatii in apel. Spre exemplu sunt cereri noi cererea de
interventie principala, cererea reconventionala, de chemare in garantie etc.
daca micsoram pretentiile in apel nu se considera o cerere noua. Daca le
marim in schimb va fi vorba despre o cerere noua. Art. 284 alin. 1 prevede ca
exceptiile de procedura si alte asemenea mijloace de aparare nu sunt
considerate cereri noi. Prin mijloace de aprare intelegem atat apararile
procesuale, cat si apararile de drept material. (Cum ar fi plata, probatiunea
obligatiei, termenul de gratie, etc. )
30
Potrivit art. 288 apelul se depune la instanta a carei hotarare se ataca, sub
sanctiunea nulitatii. Presedintele va inainta instantei de apel dosarul, impreuna cu
apelurile facute, numai dupa implinirea termenului de apel pentru toate partile.
Conform art. 289 “presedintele instantei de apel, indata ce primeste dosarul, va
fixa termen de infatisare, potrivit dispozitiilor art. 114, si va dispune citarea partilor.
Totodata, presedintele va dispune sa se comunice intimatului, o data cu citatia, o
copie de pe cererea de apel, impreuna cu copiile certificate de pe inscrisurile alaturate si
care nu au fost infatisate la prima instanta, punandu-i-se in vedere sa depuna la dosar
intampinarea.”
Intampinarea intimatului va cuprinde conform art. 115:
1. Exceptiile pe care intimatul le invoca fata de cererea de apel.
2. Raspunsul la toate motivele de fapt si de drept ale apelului.
3. Dovezile in aparare.
4. Semnatura
Nedepunerea intampinarii il expune pe intimat la consecinte negative in sensul ca
nu va mai putea invoca probe in aparare si nu va mai putea invoca exceptii relative.
Porivit art. 295 instanta de apel va putea incuviinta refacerea sau completarea
probelor administrate la prima instanta precum si administrarea probelor noi care au fost
propuse daca considera ca sunt necesare pentru solutionarea cauzelor.
Desfiintarea hotararii.
In cazul in care se constata ca in mod gresit prima instanta a rezolvat procesul fara
a intra in cercetarea fondului, ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal
citata, instanta de apel va esfiinta hotararea atacata si va trimite cauza spre rejudecare
primei instante.
Anularea hotararii
Daca prima instanta s-a declarat competenta si instanta de apel stabileste ca a fost
necompetenta, anuland hotararea atacata va trimite cauza spre rejudecare instantei
competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent, afara de cazul cand
constata propria sa competenta. in cazul in care constata propria competenta, precum si
cand exista vreun alt motiv de nulitate, iar prima instanta a judecat in fond, instanta de
apel anuland in tot sau in parte procedura urmata si hotararea pronuntata, va retine
procesul spre judecare.
In situatia in care apar mai multe motive de nulitate din care unele atrag anularea
hotararii, iar altele desfiintarea hotararii, solutia este a desfiintarii hotararii si a trimiterii
spre rejudecare la instanta de fond.
31
RECURSUL
Este calea de atac prin care partile sau ministerul public solicita in conditiile si
pentru motivele limitativ determinate de lege desfiintarea unei hotarari judecatoresti
pronuntate fara drept de apel, in apel sau de un alt organ cu activitate jurisdictionala.
Recursul este o cale de atac extraordinara, nesuspensiva de executare si
nedevolutiva.
Exista si exceptii, spre ex. Art. 300 - Recursul suspenda executarea hotararii
numai in cauzele privitoare la stramutarea de hotare, desfiintarea de constructii, plantatii
sau a oricaror lucrari avand o asezare fixa, precum si in cazurile anume prevazute de lege.
Subiectele recursului.
Partile in recurs pot fi persoanele intre care s-a legat procesul infata instantei de
fond sau de apel. Aceste parti poarta denumirea de recurent si intimat.
Tertele persoane introduse in proces pot exercita calea de atac a recursului.
Intervenientul accesoriu nu poate declara recurs daca partea pe langa care a intervenit nu
a declarat recurs.
Termenul de recurs.
Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotararii daca legea nu
dispune altfel.
Principiul echipolentei de la termenul de apel se aplica si in cazul termenului de
recurs.
Potrivit art. 303 alin. 5 presedintele instantei care primeste cererea de recurs va
putea sa o inapoieze partii prezente daca nu indeplineste conditiile prevazute de lege,
prelungind termenul de recurs cu 5 zile.
32
Potrivit art. 303 recursul se va motiva prin insasi cererea de recurs sau inauntrul
termenului de recurs. Termenul pentru depunerea motivelor se socoteste de la
comunicarea hotararii, chiar daca recursul s-a facut mai inainte.
Potrivit art. 306 recursul este nul daca nu a fost motivat in termenul legal. In mod
exceptional motivele de ordine publica pot fi invocate din oficiu de instanta de recurs,
care este insa obligata sa le puna in dezbaterea partilor.
Indicarea gresita a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului daca
dezvoltarea lor face posibila incadrarea lor intr-unul din motivele prevazute de art. 304.
Curs 22.04.2010
Motivele de recurs.
33
Al cincilea motiv de recurs:
Nesocotirea formelor de procedura prevazute de art. 105 alin. 2 CPC. Acest
termen vizeaza doua ipoteze distincte de nulitate :
1. nesocotirea formelor legale
2. intocmirea actelor de procedura de catre un functionar necompetent.
In aceste situatii nulitatea opereaza numai in masura in care s-a produs partii o
vatamare ce nu poate in inlaturata in alt mod.
Exemple: nesemnarea cererii de chemare in judecata; neregulata citare a unei
parti; nesocotirea principiului publicitatii, oralitatii, contradictorialitatii;
Motivul 7 de recurs:
Cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cuprinde motive
contradictorii ori straine de natura pricinii. Exemple:
existenta unei contrarietati intre considerentele hotararii in sensul ca din
unele rezulta netemeinicia actiunii iar din altele rezulta ca actiunea este
fondata;
contrarietatea dintre dispozitiv si considerente, astfel prin dispozitiv se
admite actiunea, iar din considerente rezulta respingerea cererii de chemare in
judecata;
prezentarea in exclusivitate a unor considerente straine de natura pricinii;
motivarea confuza si neclara echivaleaza cu o nemotivare.
Motivul 8:
Cand instanta, interpretand gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura
ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia. Acest motiv poate fi exercitat cand
judecatorii au nesocotit principiul inscris in art. 969 CC potrivit caruia conventiile legal
facute au putere de lege intre partile contractante. Ne aflam in prezenta acestui motiv de
recurs cand un act este calificat de asa maniera incat este alterata in mod substantial
natura sa.
Motivul 9:
Cand hotararea pronuntata este lipsita de temei legal, ori a fost data cu incalcarea
sau aplicarea gresita a legii. Prima ipoteza – cand este lipsita de temei legal – se refera la
acele situatii in care din modul de redactare a hotararii nu se poate stabili daca legea s-a
aplicat corect sau nu. Hotararea este astfel lipsita de un fundament juridic. A doua ipoteza
– incalcarea sau aplicare gresita a legii – exemple:
Interpretarea eronata a unui text legal
Aplicarea unor norme generale in locul unor norme speciale
34
Procedura de solutionare a recursului
Potrivit art. 316 din cod Dispozitiile de procedura privind judecata de apel se
aplica si in instanta de recurs, in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in acest
capitol.
Potrivit art. 302 din cod, recursul se depune la instanta a carei hotarare se ataca
sub sanctiunea nulitatii.
35
casarii pentru necompetenta, cand trimite cauza instantei competente sau organului
jurisdictional competent.
Casarea cu retinere la ICCJ –potrivit art. 314 ICCJ hotaraste asupra fondului
pricinii in toate cazurile in care caseaza hotararea atacata numai in scopul aplicarii
corecte a legii la imprejurari de fapt ce au fost deplin stabilite.
Hotararile pronuntate vor deveni irevocabile. Potrivit art. 311 din cod, hotararea
casata nu are nici o putere. Actele de executare sau de asigurare facute in puterea unei
asemenea hotarari sunt desfiintate de drept, daca instanta de recurs nu dispune altfel.
Efectele casarii se rasfrang in principiu numai asupra partilor care s-au judecat in
recurs.
Exceptii – in cazul coparticiparii procesuale obligatorii (art. 48 alin. 2) si in cazul
proprietatii comune a sotilor.
CONTESTATIA IN ANULARE
Este aceea prin care partile pot obtine retractarea unei hotarari judecatoresti
irevocabile in cazurile prevazute de art. 317, dar numai daca aceste motive nu au putut fi
invocate pe calea apelului sau a recursului. Partile sunt contestatarul si intimatul.
36
Obiectul contestatiei in anulare.
Prin intermediul acestei cai de atac pot fi retractate numai hotararile judecatoresti
ramase irevocabile, indiferent de ierarhia instantei care le-a pronuntat.
37
Penultimul curs
Revizuirea
Caracterele revizuirii:
38
exercita aceasta cale de atac. Ultima conditie – inscrisul are un caracter
determinant, adica este apt de a conduce la o alta solutie decat cea pronuntata. In
privinta celei de-a doua ipoteze, adica daca s-a desfiintat sau s-a modificat
hotararea unei instante – trebuie indeplinite doua conditii. 1 – existenta unei
hotarari care a fost ea insasi modificata sau desfiintata. A doua conditie –
existenta unui raport de cauzalitate, de determinare intre hotarea desfiintat sau
modificata si hotararea a carei revizuire se cere.
6. daca statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publica,
disparutii, incapabilii sau cei pusi sub curatela nu au fost aparati deloc, sau au fost
aparati cu viclenie de cei insarcinati sa-i apere. Revizuirea nu poate fi solicitata in
cazurile in care partea a fost aparata, dar apararea a fost incompleta sau gresita.
Lipsa de aparare trebuie sa existe cu ocazia punerii concluziilor in fond.
7. daca exista hotarari definitive potrivnice date de instante de acelasi grad sau de
grade deosebite in una si aceeasi pricina intre aceleasi parti avand aceasi calitate.
Acest motiv se mai numeste in doctrina constatarea cu intarziere a autoritatii
lucrului judecat. Si pentru acest motiv trebuie indeplinite urmatoarele conditii :
existenta unei hotari judecatoresti definitive. In al doilea rand hotararea sa fie
potrivnica. In al treilea rand trebuie sa se constate existenta triplei identitati: parti
obiect cauza.
8. daca partea a fost impiedicata sa se infatiseze la judecata si sa instiinteze despre
aceasta instanta dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa. Acest motiv de
revizuire se refera la situatia in care partile au fost legal citate. In caz contrar
partile se pot plange prin intermediul recursului sau contestatiei in anulare. Pentru
acest motiv trebuie indeplinite cumulativ doua conditii: prima conditie – partea a
fost impiedicata sa se infatiseze si sa incunostiinteze instanta. A doua conditie –
impiedicarea sa fi fost determinata de o imprejurare mai presus de vointa partii.
9. daca Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a drepturilor
sau libertatilor fundamentale datorata unei hotarari judecatoresti, iar consecintele
grave ale acestei incalcari continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin
revizuirea hotararii pronuntate.
39
PROCEDURI SPECIALE
Ordonanta presedentiala
40
urgenta si cu precadere cu citarea partilor. Impotriva executarii ordonantei se poate face
contestatie.
Puterea executorie – acest efect este recunoscut ordonantei din chiar momentul
pronuntarii. Art. 581 alin. 4 prevede ca ordonanta este vremenica si executorie. Instanta
va putea hotara ca executarea sa se faca fara somatie sau fara trecerea unui termen.
Puterea relativa a lucrului judecat – autoritatea de lucru judecat nu poate rezulta
decat dintr-o hotarare prin care s-a solutionat litigiul in fond. Ordonanta nu are autoritate
de lucru judecat fata de o actiune de drept comun. Hotararea pronuntata asupra fondului
are autoritate de lucru judecat fata de o cerere ulterioara de ordonanta presedentiala.
Ordonanta presedentiala are o putere de lucru judecat relativa in raport cu o alta cerere de
ordonanta.
Vremelnicia – pe calea ordonantei nu se pot lua masuri definitive care privesc
rezolvarea fondului, ci doar masuri provizorii care tind sa pastreze un drept periclitat prin
intarziere. Instanta trebuie sa evite orice masuri care rezolva fondul si fac imposibila
eventuala restabilire a unei situatii de fapt. Nu trebuie confundata notiunea de
vremelnicie cu duraat in timp, de aceea stabilirea duratei acestei masuri constiuie o
greseala.
Art. 584 Daca dosarul sau inscrisurile disparute priveau o pricina in care se
pronuntase o hotarare de catre prima instanta si impotriva careia se facuse apel, aceasta
hotarare se va reface dupa cel de-al doilea exemplar al hotararii pastrat de prima instanta;
iar daca si acel exemplar ar fi disparut, vor putea folosi la refacere copiile legalizate de pe
hotarare, ce s-au incredintat partilor sau altor persoane.
In acest scop, instanta va putea dispune sa se faca, din oficiu, publicatii intr-un
ziar mai raspandit, cu aratarea ca orice posesor al unei copii de pe hotarare sa o depuna la
grefa instantei care a ordonat publicatia.
Daca hotararea nu se poate reface pe calea aratata la alin. 1 si 2, se va trece la
refacerea ei de catre instanta de apel, potrivit dispozitiilor Art. 583.
Daca dosarul, inclusiv hotararea, nu se poate reface nici potrivit alin. 3, instanta
de apel va judeca din nou pricina in fond. Pentru judecata din nou a cauzei, partile sunt
obligate sa faca dovada ca intre ele a existat litigiul ce face obiectul rejudecarii si ca
41
acesta a fost solutionat prin hotarare judecatoreasca. Dovada se va face cu orice inscrisuri
sau extrase din registrele ori din alte evidente ale instantei judecatoresti sau ale altor
autoritati.
Se poate defini ca fiind acea faza a procesului civil in care creditorul isi poate
realiza in mod efectiv drepturile statornicite printr-un titlu executoriu prin constrangerea
patrimoniala a debitorului. Potrivit art. 3711 obligatia stabilita printr-o hotarare a unei
instante sau printr-un alt titlu se aduce la indeplinire de buna voie. In cazul in care
debitroul nu executa de buna voie obligatia sa aceasta se aduce la indeplinire prin
executare silita daca legea nu prevede altfel.
42
ULTIMUL CURS LA PROCEDURA CIVILA
Partile
Paritle in faza executarii silite poarta denumirea de creditor si debitor. Dreptul de
a solicita declansarea executarii silite apartine persoanei careia i s-a eliberat titlul
executor, adica persoana care a castigat procesul.
Coparticiparea procesuala activa se poate realiza si in executarea silita.
Coparticiparea procesuala pasiva nu se poate realiza in aceasta faza deoarece urmarirea
are un caracter individual.
Executarea silita poate fi promovata si de creditorul urmaritorul pe cale aactiunii
oblice. In principiu executarea silita se declanseaza la cererea expresa a creditorului. De
la aceasta regula exista si exceptii, in sensul ca executarea trebuie ordonata din oficiu de
instanta de fond. Spre exemplu, in cazul sumelor datorate cu titlu de obligatie de
intretinere sau alocatie pentru copii.
Instanta judecatoreasca
In primul rand, instanta are competenta de a dispune investirea cu formula
executorie. Art. 374 prevede ca nicio hotarare nu se poate executa daca nu este investita
cu formula executorie. De la aceasta regula exista si excepti in privinta incheierilor
executorii, a hotararilor executorii provizorii si in cadrul altor hotarari prevazute de lege.
Instanta de judecata este cea competenta sa incuviinteze exeuctarea silita a unui titlu
executoriu. Este vorba de art. 373 din Cpc.
Instanta de judecata are competenta de a solutiona toate incidentele ivite in cursul
executarii silite. De asemenea are competenta de a solutiona si contestatiile la executare.
Tertele persoane.
Tertele persoane au posibilitatea de a participa la activitatea de exeuctare silita.
Participarea tertilor este determinata de luarea unor masuri de natura a le prejudicia
drepturile lor. O alta forma de participare a tertilor la executare o reprezinta situatia
creditorilor care intervin in faza executarii silite spre a-si valorifica drepturile lor de
creanta.
43
Obiectul executarii silite
Potrivit art. 3713 veniturile si bunurile debitorului pot fi supuse executarii silite
daca potrivit legii sunt urmaribile si numai in masura necesara pentru realizarea
drepturilor creditorului. Textul enuntat face trimitere la principiul potrivit caruia intreaga
avere a debitorului formeaza gajul general al creditorilor.
Titlurile executorii
Potrivit art. 372 din cod, executarea silita se va efectua numai in temeiul unei
hotarari judecatoresti ori a unui alt inscris care potrivit legii constituie titlu executoriu.
Conceptul de titlu executoriu reprezinta genul, iar hotararea specia.
Titlul executoriu constituie singurul temei al executarii silite.
Definim titlul executoriu ca fiind inscrisul intocmit in conformitate cu prescritiile
legii, in baza caruia creditorul poate solicita valorificarea creantei pe care acest inscris o
constata.
44
- hotararea judecatoreasca. Pentru a fi pusa in executare trebuie sa
indeplineasca doua conditii. Prima conditie – sa fi ramas definitiva ori sa fi
dobandit caracter irevocabil. A doua conditie – sa urmeze procedura investirii
cu formula executorie.
- Hotararile judecatoresti straine.
- Hotararile arbitrale.
- Actele autentificate de notarii publici. Potrivit art. 66 din legea 36/95 actul
autentificat de notarul public care constata o creanta certa si lichida are putere
de titlu executoriu la data exigibilitatii acestuia. In lipsa actului original, titlul
executoriu il poate constitui duplicatul sau copia legalizata de pe exemplarul
din arhiva notarului public.
- Cambia
- Biletul la ordin
- Cecul
- Actele de sanctionare in materia contraventiilor. Procesul verbal de constatare
si sanctionare a contraventiei neatacat in termen, precum si hotararea
judecatoreasca irevocabila prin care s-a solutionat plangerea impotriva
procesului verbal de contraventie constituie titlu executoriu.
- Somatia de plata
- Bunuri mobile care nu se pot urmari.(art. 406, 407 Cpc)
Predarea silita a bunurilor mobile – daca partea obligata sa predea un bun mobil
determinat prin calitate si cantitate nu-si indeplineste obligatia in termen de o zi de la
primirea somatiei, predarea lui se va face prin executare silita.
In vederea executarii, executorul jduecatoresc va ridica bunul de la debitorsau de
la persoana la care se afla, punandu-l pe creditor in drepturile sale stabilite prin titlu
executoriu.
Executorul va incheia proces verbal despre indeplinirea executarii, stabilind
totodata cheltuielile de executare pe care urmeaza sa le plateasca debitorul. Procesul
verbal constituie titlu executoriu in privinta cheltuielilor de executare stabilite in sarcina
debitorului.
45
indreptatit. Executorul judecatoresc va soma pe debitor sa paraseasca de indata imobilul,
iar in caz de impotrivire va elibera imobilul cu ajutorul fortei publice.
Despre indeplinirea executarii executorul judecatoresc va indeplini proces verbal.
46