Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
22Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
LIPIDE

LIPIDE

Ratings: (0)|Views: 1,650 |Likes:
Published by daana13
3. Lipide
3.1. Aspecte generale
Lipidele constituie o clasă heterogenă de compuşi naturali larg răspândiţi în organismele vii, caracterizate în general prin structură hidrofobă apolară, care le conferă solubilitate în solvenţi organici şi insolubilitate în apă. Sunt constituenţi universali ai organismelor vii. În bacterii sunt localizate preponderent în membrana celulară şi numai în mică proporţie în citoplasmă. Plantele se caracterizează, în general, printr-o compoziţie constantă în lipide, în
3. Lipide
3.1. Aspecte generale
Lipidele constituie o clasă heterogenă de compuşi naturali larg răspândiţi în organismele vii, caracterizate în general prin structură hidrofobă apolară, care le conferă solubilitate în solvenţi organici şi insolubilitate în apă. Sunt constituenţi universali ai organismelor vii. În bacterii sunt localizate preponderent în membrana celulară şi numai în mică proporţie în citoplasmă. Plantele se caracterizează, în general, printr-o compoziţie constantă în lipide, în

More info:

Published by: daana13 on Mar 31, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/30/2013

pdf

text

original

 
3. Lipide
3.1. Aspecte generale
Lipidele constituie o clasă heterogenă de compuşi naturali larg răspândiţi înorganismele vii, caracterizate în general prin structură hidrofobă apolară, care leconferă solubilitate în solvenţi organici şi insolubilitate în apă.Sunt constituenţi universali ai organismelor vii. În bacterii sunt localizatepreponderent în membrana celulară şi numai în mică proporţie în citoplasmă.Plantele se caracterizează, în general, printr-o compoziţie constantă în lipide, încantităţi nu prea mari, excepţie făcând seminţele plantelor oleaginoase (floarea–soarelui, soia, ricin, măsline, susan etc), care conţin însemnate cantităţi de lipidedenumite generic uleiuri. La animale, lipidele sunt distribuite în toate celulele,compoziţia în diferite tipuri şi proporţia lor prezentând unele caracteristici în funcţiede ţesut. Unele lipide participă la structura celulară şi la procesele biochimice. Eleau capacitatea de a forma compuşi complecşi n special cu proteinele şiglucidele) care participă la realizarea unor procese deosebit de importante. Subforma complecşilor cu proteinele intră în compoziţia membranelor celulare şiparticipă la procesele redox, biosinteza proteinelor, în transportul substanţelor prinmembrane.Complexe ale lipidelor cu proteinele se găsesc şi în citoplasma celulelor, precum şiîn sânge. O cantitate variabilă de lipide se găseşte în celulele adipoase de lanivelul ţesutului adipos sau în jurul unor organe.Deci, din punct de vedere funcţional se disting lipide de rezervă şi lipide structurale(sau de constituţie). Originea lipidelor animale poate fi exogenă (din alimente) şiendogenă (din biosinteză).
 
Biochimia produselor alimentare
Principalele roluri şi funcţii ale lipidelor sunt: constituie o importantă sursăenergetică a organismelor (furnizează 9,3 kcal/g), au rol plastic, participă la diferiteprocese metabolice, vehiculează substanţe liposolubile cu rol biologic ( vitamine,hormoni, acizi graşi esenţiali) şi au rol de protecţie mecanică şi termică.Deşi structura lor nu este unitară, în general lipidele pot fi privite drept compuşicare aparţin unor esteri complecşi ai polialcoolilor sau ai unor alcooli specifici, cuacizi graşi.Datorită heterogenităţii lor chimice, clasificarea lipidelor este mai mult sau mai puţinarbitrară. Se pot distinge însă: lipide simple, care cuprind grăsimile neutre,ceridele, steridele şi lipidele complexe, subdivizate în fosfolipide şi glicolipide.Ca urmare, schematic, clasificarea lipidelor se poate reda astfel: (Figura 3.1.)Fig. 3.1. Schema clasificării lipidelor În funcţie de constituenţii lor, fosfolipidele şi glicolipidele sunt de mai multe tipuri.
3.2. Acizi graşi
Acizi graşi constituie compuşii de bază ai lipidelor. În natură, se găsesc şi în stareliberă, dar mult mai rar. Cei mai importanţi acizi graşi din punct de vedere biologic,se caracterizează prin următoarele: 1) sunt, de regulă, acizi monocarboxilici careconţin o grupă carboxilică ionizabilă şi un lanţ de atomi de carbon nepolar, aciclic,neramificat; 2) conţin, în general, un număr par de atomi de carbon; 3) pot fisaturaţi sau nesaturaţi, cu una sau mai multe duble legături.
60
LipideLipide simpleGrăsimi neutreCerideSteride(Triacilgliceroli)Lipide complexeFosfolipideGlicerofosfolipideInozitolfosfolipideSfingofosfolipideCerebrozideGangliozideGlicolipide
 
Lipide
Acizii graşi saturaţi 
importanţi din punct de vedere biologic au între 14 şi 24 atomide carbon şi sunt următorii:miristic CH
3
- (CH
2
)
12
COOH, 14:0palmitic CH
3
- (CH
2
)
14
COOH, 16:0stearic CH
3
- (CH
2
)
16
COOH, 18:0arahic CH
3
- (CH
2
)
18
COOH, 20:0behenic CH
3
- (CH
2
)
20
COOH, 22:0lignoceric CH
3
- (CH
2
)
22
COOH, 24:0Dintre aceştia, frecvent se întâlnesc în constituţia lipidelor acidul palmitic şi acidulstearic. În grăsimile de natură animală predomină acidul palmitic, iar pe locul doieste cel stearic. Acizii graşi care conţin mai puţin de 14 atomi de carbon, ca şicei ce au catena foarte lungă ( până la 28 atomi de carbon) se întâlnesc în cantităţifoarte mici şi foarte rar.
Acizii graşi nesaturaţi 
se găsesc în lipide într-o cantitate mai mare decât ceisaturaţi. Principalii acizi nesaturaţi au 18, 20, 22 sau 24 atomi de carbon şi una,două, trei, patru sau conci duble legături. Datorită existenţei dublelor legături şifaţă de acestea, catena atomilor poate avea o configuraţie
cis
sau
trans.
Acizii graşi nesaturaţi naturali, au în majoritate, conformaţia izomerului
cis
. Astfel,toţi acizii graşi care au fost identificaţi în membranele celulare sunt izomerii
cis
. Deasemenea, dublele legături nu sunt niciodată conjugate sau la distanţeîntâmplătoare una de cealaltă, ci întotdeauna separate de o grupă metilen, adicădin 3 în 3 atomi de carbon.Gradul de nesaturare al acizilor graşi
cis
influenţează considerabil proprietăţile lor.Astfel, cu creşterea numărului de duble legături, scade temperatura lor de topire şicreşte solubilitatea lor în solvenţi nepolari. Toţi acizii graşi nesaturaţi care seîntâlnesc în natură la temperatura camerei sunt în stare lichidă.Cei mai importanţi acizi graşi nesaturaţi sunt următorii:palmitoleic :CH
3
-(CH
2
)
5
-CH=CH-(CH
2
)
7
-COOH, 16:1, Δ9 grăsimi animaleoleic :CH
3
-(CH
2
)
7
-CH=CH-(CH
2
)
7
-COOH, 18:1, Δ9 majoritatea grăsimilor erucic :CH
3
-(CH
2
)
7
-CH=CH-(CH
2
)
11
-COOH, 22:1, Δ13 ulei de rapiţănervonic :CH
3
-(CH
2
)
7
-CH=CH-(CH
2
)
13
-COOH, 24:1, Δ15 cerebrozide, ulei de peşte
61

Activity (22)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Serban Rotaru liked this
Mada Dogaru liked this
dora_pos1423 liked this
ginetta_23ro liked this
ginetta_23ro liked this
Buse Nicoleta liked this
Tina Popescu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->