CAPITOLUL 2 ALCATUIREA $i CLASIFICAREA PAMINTURILOR Geotehniva defin multe faze (fig. 2.4): ~ faze solidi (particulele solide cave formeazd schelotul mineral) ~ faze lich'da (apa din porii ramagi intre particule): ~ faza gazoasi (acrul gi gazele din pori). Intre fazele paminturilor exista 0 interactiune. Raporturile care se star bilese intre faze nu sint fixe, ei se pot modifies sub actiunea diteritilor factori dle degen C8! inelredvile transmise de constructii sau de stratele dn pamint de deasupra, variatiile de temperatura ete, In cele ce urmeazd se vor examina prineipalele caracteristici ale fazei solide 2 paminturilor: granulozitatea si compezitia, mine logiva ste paminturile ca medii disperse aleatuite din mai - GRANULOZITATEA PAMINTURILOR Dupa cum se ardtal, unul din eriteriile dupa care se poate aprecia felul pamiatului i constituie marimea particulelor caro il aledtuiesc. Insa niu este suticient s& se stis ca intr-un p&amint dat se gasesc particule de anumite ma timi, ci tebuie si se precizeze si in ce proportie intervin particulele de diterit: marimi, Th acest seop este necesara cunoa terea gra nulozitatiipamintului, prin eare se intelege repartiti im Procente, din groutatea totald a materialulal aseat, a diferitelor fractiuni granulare care aleatnios pa mintul Fractiunes eranulara se defineste dropt grupa de Pagniente solide wind dimensiani cupriase in intervale determinate, In scopul choiticarit paminturilor, STAS 1243-74 defineste urmatoarele tractiuni ¢ ranulare, in ordinea deserescatoare a mar ni Hragmenteluy solide — blocuri, peste 200 mm: ~ holovanis, — pietris. 20.20 mm — nisip, 2... 0,05 mm > nisip mare, 0,5... 2mm ~nisip mijlociu, 0.25 ...0,3 mm — nisip fin, 0,95 .... 0,25 mm = prat, 0,05 ...0,005 mm — argila, sub 0,005 mm Operatia de laborator prin care se determina granulozitater unui pamint poartd numele de anali $2. 200mm: sramulomenied si este reglementata prin 24STAS 1913/5-74. In funetie de marimea granulelor, granulozitatea se determina prin: — metoda cernerii pe ciururi, pentru granule mai mari de 2mm; — metoda cernerii pe site, pentru granule intre 2 si 0,05 mm; —metoda sedimentarii (cu areometrul sau cu pipeta) pentru granule mai mici de 0,05 mm. In cazul paminturilor care contin atit granule mai mari de 0,05 mm cit si mai mici de 0,05 mm, analiza granulometrica se determina printr-o metod& combinata (cernere si sedimentare). In anexa I se prezint& detalii referitoare la modul de efectuare a deter- minavilor de granulozitate prin cernere si prin sedimentare. Roprezentarea grefied a granulozitafii, Curba de granuloztate este 0 reprezentare semilogaritmica in care pe axa orizontala sint diametrele gran lelor la scar logaritmied. iar pe ava vertical procentele din acestea (fig. 2.2, a). Un punet VW de pe curba are drept coordonate un diametru d si_unpro- cent a care se interpreteaza astfel: a % din materialul analizat are diametral mai mic decit d. De exemplu, pentru punctul WV de pe curba din figura 2.2, a: 45% din material are diametrul mai mic decit 0.3 mm, Curba se construieste prin puncte, numérul de puncte fiind egal cu numéru) de ciururi sau de site, in cazul analizei prin cernere, si cu numarul de prelevari cu pipeta sau de citiri pe areometru in cazul analizei prin sedimentare. Histograma (tig. 2.2,b) este o diagrama in trepte, fiecare Wreapta cores- punzind Tractiunii granulare definita de cele doud diameire intre eare se ex- tinde treapta. Tniiltimea reptei reprezinta procentul aferent frac % tinnii respective 1004 Treceiea de Ja curba de gras 60; nulozitate fa histograma este esem- plificata prin curba din figura 2.2, « Pentru a atia procentul aterent unei anumite fractiuni, se due verticale din dreptul celor doud diametre care definese fractiunea pira la intersec- tia cu curba de granulozitate. Se citese pe ara ordonaielor procentele corespunsstoare celor dowd diame- go tre. Diferenta celor dou procente fo) reprezinti’ yrocentul cautat, adica inaltimea (repel respective din his- lograma. 20) Diagrama ternari’ _utilizeara proprietatile triunghiului echilate- b iS Cele ivei laturi sint gradate de Gurba de granulo: Ja Ola 100 (procente) gi sint atri lograma ©) buite fiecare unei anumite fractiuni granulare. in diagrama din figura 2.3, a, laturile fractiuni granulare principale: nisip, praf, argila. Granulozitatea unui pamint se exprima in diagrama ternara printr-un punet. Fie un_pamint cu urmitoarea granulozitate (fig. 2.2, a): nisip 50%. praf 30%, argilé 20%. Din dreptul procentului 59 de pe scara ,nisip* se duce © paralelé ex scara precedenta (argil&), iar din dreptul procentului 30 de pe mi L tog [mm} te ate (a) si hiss it atribuite celor trei 25seara ,prai“ 0 paralelé cu scara ,nisip“. Cele doud paralele se intilnese in punctul B, care defineste granulozitatea pamintului respectiv. Diagrama ternar& este ulilizatd si in problemele de amestecuri intre paminturi. Dine Au-se dowd paminturi ale edror granulozitati sint reprezentate prin punctele B si C in di rama ternari (lig, 2.3, 6), un pimint obtinut prin amestecul in orice proportie @ piminturilor Prat a > - Biagrama te tig 2. ar (@) i folusinea ei a amestecuri intre paminturi (H). #8 SiC este reprezentat printe-un punct D atlal pe dreapla care uneste Hc C. Kies de exene Mu. un psimint #1, arin urmétoarea compozitic D = (n'y B (n%) 6 Pentru allareapamin= lului D se procedeazai asttel se imparte dreapla BG in 1001 diviziuni. Se misoaré m Saigid grasa diviziunl, ineepind din By ed oiinindu-se punctul eiutat iu exemphit din figura 20%, 6 m= AO, == TY. biind atl punctual 2, ducind paralele ka eels tr Jaluri, se alli comporifia gra nulometiied (in procente din Hrac{iuntle printipaley apie 2 520 mintuhii D rezultat din ames ott lecul in propartin data a msppeata® paninturilor si \ 20 /\J Granulozitatea con stituie un criteriude bazd pentru clasificarea pamin- ternara standard turilor, In ST AS 1243-74 sint cuprinse tabele care ‘ata ce procente din diferite fractiuni granulare. trebuie si canting un asumit pimint spre a fi clasificat, de exemplu, drept nisip, praf nisipos sau argila prafoasi ete. In standard este data si diagrama ternara din figuea 2.4 cu ajutorul ciueia se poate clasifica dinte-odata pamintul dupi ce ise sta- bileste pozitia in diagrama 25 205mm “Aree prcteoce me 26Cunoscindu-se cursa de granulozitate, se poate aprecia cit de uniform sau neuniform este pamintul respectiv, cu ajutorul coeficientului de neuni- formitate U,, care se defineste astfel: unde dgy si dyo reprezinti diametrele particulelor de pamint corespunziitoare procentelor 60 gi respectiv 10 de pe curba de granulozitate. % 100, Fig. Curbe de granulozitate pentru pamintwi A—toarte uniform; B—unllorm; €—neund fot eq loge frm] In functie de valoarea coeficientului de neuniformitate se apre: — daca U, <5, pamintul are o granulozitate foarte uniforma: — daca U, 15, pamintul are o granulozitate uniforma — daca U; > 15, pamintul are o granulozitate neuniforma Cu cit un pamint este mai uniform, cu atit eurba de granulozitate este mai apropiata de verticala (fig. 2.5) Pe linga utilizarea la clasificarea paminturilor, cunoagterea granulez tatii este importanté oci de cite ori pamintul serveste ca material d constructie, La realizarea amestecurilor de paminturi, la confectionarea fil- trelor inverse ete. 22. COMPOZITIA MINERALOGICA A PAMINTURILOR Compocitia mineraloxicd a paminturilor depinde de modul lor de formace. Cind paminturile sau format printe-un proces de dezagregare pe cule fizica a rocilor existente, earacterizat prin modificarea dimensiunilor fragmenteloy de roca si mentinerea compozitiei chimice, in produsul dezagregarii se regasess aceleasi minerale ca § in roca de baz. Acestea sint muncralele primare, ca de exemplu: cuartul. leldspatii, caleitul, mica etc, Paminturile la care pre- domina fractiunile granulometrice nisi si praf sint aleatuite din minerale primace. Dupa com s-a arétat, o alta cale de formare @ paminturilor 6 constituie procesul de allerare a vocilor, care are ea rezullat nu numai farimilarea fra: mentelor de roca pina la dimensiuni coloidale, ci si moditicarea compozitiv lor chimice. In cursul acestui proces o clas de minerale primare, feldspatii se transforma in munerale secundare sau muncrale argiloase, Mineralele argiloase constituie din punct de vedere chimic alumino- silicaje fedratatt. Ele formeazd o familie din care principalii reprezentanti sint caolinetal, montmorillonitul si illitul. Proprietatile acestor minerale sint influentate de modul de agezare relativa in reteaua cristalin’ a atomilor care le compun,In reteaua cristalina a mineralelor argiloase, se intilnesc doud unitap, eristaline de bazi: unitatea tip fetraedru, cu formula Si0,, avind atomul deSi** in centru, iar cei de oxigen O% In colturile tetraedrului (fig. 2.6); prin asocierea mat multor tetraedri se formeaza un strat la care atomii de oxigen de la bazé gpartin concomitent la doi tetraedri; stratul tetraedric se noteazd cu sine bolulZ——\; — Unitates tip octaedru, eu formula AI OH),, cu atomii de AP* (sau Mg) in centru si de (OH) la colturi (fig. 2.7); prin asocierea mai multor octaciny Se formeazi un strat care se noteard en simbolul —— + Unitate tip octaedie, 246. Unitate tip tee tracer, Distantele intre atomii atlati in colturite wnitajilor de tip. Leteaedrie 31 oetaedric sint identice. Aceasta favorigeand asocierea straturilor tetra- edrice si octaedrice pentru a forma lanele siructurale Diferitele minerale ale familiei de minerale argiloase se deosehese prin: edvice si oclaedvive pentru a — modul de asociere a structurilor Lete forma Jamele structurale: — model de asociere a lame! Lamela bistrat (fig. 2.8). reaultata prin asovierea unui strat telracdiric «a unul octaedric, este cavacteristicd pentru eaulines Asucierea unui numde mare de asemenea lumele, ceprezentata simbolie 2.9, formeazi o particula de caotinil. Dou amele succesive pun elor pentru a forma niineralal argilos in tigur —, ; be gl A (Pau ge Fp 2. Lamela bistat (eaoinit Fig, 2.8, Reprezentarea ‘ote fata in fal& aiomii O% ai stratului tetraedrie cu atomii (OH)- ai stratului actaedric care, desi au sarcina clectricé de acelasi semn au naturi diferite: intre atomii de O* si (ON) se stabileste o legatura relativ puternica — legd- {urd hudrogeniid. Reoaua cristaling a caolinitului este fix’ (nigida) + particulele sale sint influentate in misurd mai redusi de acliuni esterioare, in primul rind de cele ale apei 28Lamela tristrat (fig. 2.40), constind dintr-un strat octaedric cuprins intre doua straturi tetraedrice, este caracteristic’ pentru montmorillonit. Mai multe asemenea lamele formeaza particula minerala (fig. 2.14). Sirurile de atomi ale lamelelor fata in fala sint identice O*, legatura dintre lamele este foarte slaba, permitind apei sa intre intre ele si si le indeparteze. Rejeaua NAINA PEDO OPeDY DADA Fig. 2.10, Lamela tcistrat (montuioritlonit) AL. Reprezen= trea simboliea ‘migulmoritlonitulai cristaling. a montmorillonitului este extensibilé. Toate proprietajile mont morilionitului legate de prezenta apei sint mai pronuntate (plasticitatea, contractia, umflarea). Hitul ave o structura similard cu a montmorillonitului, deosebirea von- iin faptul c& un numar de atomi de Sif sint inloc stin iti cu AP*. Lamela tristrat devine astfel incarcata cu o sarcina electricd negativat, neutralizati prin atragerea de ioni de potasin K~. eeea ce asigura 0 legaturs mai puternica intre lamele (fig. 2.42). Din punctul de vedere al proprietatilor in raport cu apn, iilitul ocupa o pozitie intermediar’ intre caolinit si montmorillonit 2.3. FENOMENE DE SUPRAFATA LA PAMINTURILE ARGILOASE Ca urmare a structurii bidimensronate a mineralelor argiloase, particulele de avaiki au forma unor fore sau pldente, Datorita gradului ridivat do dis~ persie si formei de placulit, particulole de argila au o suprafala specified foarte mare (de exemply, 800 m#/z Ia mantmorillonit, 80 mfx fa illit, £5 mje fa caoliait). Supratata lateral a foitelor argiloase reprezinta sediul unor fenomene caracteristice denumite fenomene de suprafati. Th cursul procesulul de alierare suferit de particule de argilé, o parte din ionii pozitivi (cationii) de pe fata particulei sint smulsi din reteaua cristalina, trecind in mediul inconjurator. In acest fel, suprafata particuled are « sarcind electrica negativa © alta manifestare a procesutui de alterare, wind yay, 242. Represen- drept consecinta aparitia unei sarcini electrice, 0 custi- tarea _ simbolies tuie sabstitufea tzomorfa, prin care se intelege inlocuirea initulei unui ian din reteaua cristaling eu un altul ind aprosi- mativ aceeasi marime, dar valenta diferita. De exemplu, inlocuirea ionuli de Si, avind 4 sareini electrive pozitive cu ionul de Al, avind numai 3 saremi electrice positive determina apariia unei sarcini electrice negative. Pe de alta parte, chiar atunei cind particula in ansamblu poate Ti considerata neu ira din punct de vedere electric, centrele sarciniior electrice (=) si (—) nu coineid. ‘La suprafata particulelor se afla atomii incdreati negativ, de Ogi 29OH, in timp ce in interior se gasese cei inc&reati pozitiv, de Si, Al ete., asil incit_suprafata apare incarcata negati Sarcing electricé disponibila a particulei de argila eate neutralizata pr: (ie eationi metalic (de Lit, Nav, Kx, Mg? Cats, ABS Pes ete.) pr ie a phn disocierea electrolitica a’diferitelor siiruri aflate ¢4 apa din, po poet 12 4 <4 + + + 7 + S © Giite i para ——> Fig, Cation’ atiasi My. 2.14. Variatia grosimii stratutui de particula de argita difuz eu valenta cationilor: T= prvetole parti 2 valemta 2; 2 = vatenta ara Cationti atrasi de supratata pacticuled pot fi inex uiLi, Acest fenomer Cu importante eplicatii practice, in special hn probleme de imbunatatire » Paminturior prin Wetarea ew substante chimice poarta numele de schiml de cation. neo exprimary conventionala, inlocuirea eationilor de de Ca este ilustrata astfel: prin cationi Na Na Na Na Ca Ca argila HA CaCl, =" argila |; +S NaCl Na Na Na Na Cu Ca Sarcind electrics negative de le suprataia particule’ ii corespunde un panna deeirie 4 a civui intensitate seade pe hinsuen dopaetivii de parti- ‘ult. Acest potential este anihilat prin cation atrasi in jurul particule’ si lispusi in dows straturis stratal de contrainns aleatuit din cationié retinuti diet pe supratata par ticuled, si ytentul Afus fount din eationit aflati in Jina de aliactie a particule’. Grosinie slratulut diday scude pe masura ce sresle valerta cationilor (iy, 214}. concenteatia de ionk a apei din jurul particulel, (omperatura ape NUL particula de argila cit si catianii din jurul particulel pot ate molecule de apa Molecula de apa este neuter din puncte de vedere electric, Gaby ee g ms ZOOS & xe COB OG dat contrele satcinilor electrice (+) $i (—) nu coincid, formindu-se astfel un dipol (lig 2.15). Ente-un clmp electric, moleculele de apa polavizeaza adica se rienteaza en patul (+) sau (—) cilre supratetele inc&rcate electric (ie 218). Nea se intimpla siin jurul particule de argild. O parte din mol 30culele de apa sint atrase direct pe suprafata particulei, altele so orientear cu polul (+) spre particula, sub influenta sarcinii electrice a acesteia; in sfirsit, 0 a treia categorie 0 formeazt moleculele de apa care, ca un roi, se fixeazi in jurul cationilor (apa de hidvatare). Totalitatea moieculelor de apa orientate in cimpul elevtrie al particule: de argila formeazi un invelis sau o pelicula de apd legatd sau apd adsorbitd. Presiunea cu care moleculele de apa sint atrase de perticula de argili, denumita presiune osmoticd, descreste o data cu distanta de la fata particulei (fig. 2.17). La limita stratului de apa legata, presiunea osmotica se anuleazi, moleculele de apa se gisese in starea de agitatie caracteristica (miscarea browniana), iar apa ince- lind si se mai afle sub influen{a particulei se numeste apd liberd, Pelicula de apa legata si straturile de cation din jurul particulei de argila formeazA conaple-cu! de adsorbtue (Lig. 2.18) BS J. Variatia presi osmotice cu distanta de la particu ro 24. STRUCTURA PAMINTURILOR Pein siructurd se infelege aranjarea relaliva gig, aan, Gomplexut de ad a particulelor care alealuiesc un pamint sarbtic 244, STRUCTURI CARACTERISTICE PENTRU PAMINTURI COEZIVE Fie doua particule de argila care se alla int-un bazin cu apa (tig. 2.19) Cind particuiele se aprapie una de coalalla, incop s& se intucateze ceciproc, Ca uimare a faptului ci fetele particulelor sint inereate cu sare ind electyied ' de acelagi semn (negativa). intre particule se manifesta « farli electeastatiea de respingere A. Pe de alla parte, intre particule se manifesta o farta de atractie 1, de natura eleclo-moleculara, de tip Vian der Waals. Ambele torte descrese pe misuni ce ews distanta dintee particule: ta distante foarte mici, forla f este intoldeauna mai mare, in schimb se atenueasd mai repede eu cresterca distanted ‘orla de ateactie Leste indepeadenta de natura medinui Veare se wasese partisulele. in schimb, forla de respin gore RF depinde de natura mediului, de valenta cationiloy 7 din complesul de adsorblie, de concentratia de saruri, de uses | ine oe Temperatura pet ee Greulalea proprie G a particulelar este neglijabila in raporCeu A sid, astlel ineit forte weld vezulti prin insu maven forlelor de semn contrar A si A Cind inveligul de apa legata este mare (ceca ce se intimpld in cazul sa- turacii complexului de adsorblie cu ioni de valenta mied, sau in cazul une solulii cu concentratie seazuta de siruri), particulele sint (inule una tate de alta la distante la ewe forlade respingers £ este predominanta. Particulst: 2 Interacdepun la fundul bazinului in mod individual. Fenomenul acesta poartat numele de peptizare sau dispersie, iar structura la care di nastere este o structurd de tip dispers, caracterizata prin asezarea fafi in falda particu. lelor, asezare pentru care forta neta de respingere este maxima (lig. 2.20). LE Ee ae = ~~ SS = \ a \ SN ——— Fiy. 22. Stuetura dep Fig, 221. | egatua aispers intre muchia unet purtieule gt ela ited particule Stouctura de tip dispers este proprie argilelor depuse in bavine cu apa dulee (ia care concentratia de struri este minima). Cind ixveligul de apa legata este sublire (rea ce se intimpla in eazul saturdrii complexului de adsorbtie cu ioni de vaienta vidieata sau in eazul unei sulutii cu concentratie mare de saruri) particulele ajung in contact tina eu cealalta. se asoviazi in cursul sedimentirii, forta de alractie A este predominanta. Acest fenomen poarti mumele de caazulare sau floculare, far structura la cate da nastere este o structurt de tip flocular. Contactul ave loc in mod preferential intre muchia unei particule si fale celeilalte (tig 2.21), deoarece discontinuitatea sirurilor de atomi din teteaua erista- Find tn deeptul muchfifor, le Tasi pe acesten inuireate electric pozitiv. in timp ce lelle sint. dupa cum sa araial, incareale electric negativ Structure de tip flocular, cara terizata prin agezarea mnehie pe fala (Hig, 2.22). s intitneste tn argilele depuse in bazine cu apa strata. © particularitate a structuri? unor piiminturi argiloase 0 constituie peezentaunor te: Atuei intee particule, torn vin decursul timpului geologic. Structuri de tip . Legit) de eimen- Hocular tare Intre particule de a 7 — partiowli de anita: 2 fogatis 3 —teeatuit de cimentare prin depunerea in punctele de contact # unui material de cimentare pro- venil fie din sarurile aflate in apa din pori, fie ca produs al alterarii chimice. Aceste legdturi de cimentare intre particule, care pot fi asemuite eu niste punti rigide (lig. 2.23). reprezinta una din componentele corziunti pamintu- rilor argiloase 32Diferite cauze pot produce modificiri ale structurii naturale a piminturilor, O aseme- hea cauzi o constituie, de exemplu, tulburarea sau remanierca structurii, cum este cea care Se produce prin transformarsa in Iaborator, prin frimintare, a unel probe intacte, recoltate din teren, intr-o pastd. Aceasté remaniere are drept efect ruperea legiturilor de cimentare Si o reorientare a particulelor, ceca ce duce la sedderea rezistenfei pimintului, Aceastd se&dere de rezisten{a este denumita sensitivitate a structurit si se exprima eantitativ prin raportul {ntre rezisten{a la compresiune cu deformare liberd lateraté a unei probe de pimint netulburat si rezistenta la compresiune, f2 aceleasi conditii, pe o proba din acclasi pamint, tulburat, fh ii si porozitapii. In funetic de mérimea raportului modificares_umi S, piminturile se clasitied astfel S<2 piminturi nesensitive: S=2..4 paminturi pu S=4...8 piminturi sensitive; sensitive: S> 8 piminturi foarte sensitive. Remanierea structurii piminturilor argiioase in urma unet acfiuni mecanice (gocuri, vi- bratil) poate avea drept rezultat trecerea pamintului in stare eurgatoare, transtormarea oes. fuia fnte-un lichid viseos, Accasta constitule @ manifestare a tivotropiet la pamintusl. In pri- ‘nul stadia al depuncrii, un piimint argilos tormeazsi eeea ce chimia coloidald denumeste gets Particulele coloidale aleatuiese @ refex structurala continud, dar fragité. In timp, numdrul de Contacte intre particule creste, invelisul de api legath se subtiaza, rezisten{a sistemulul ereste cind se produce aefiunea mecanied, refeaua structurala este distrust dar, dupa trecerea net perloade de timp de Ia ineetarea actiunii, se reface ‘Tixotropia argilelor se manifesta, de exemplu, Ja inf Wor, Remanierea structurii pimintutat ta contactul et pilotul permite pitrunderea mal nt. Este necesard tree i perioade de timp de Ia incetarca fi, pentru ea legiturile distruse s& se refacd, jerea prin batere sau vibrare a pilo- lugoari a pilotului in pam baterii s 242. STRUCTURA PAMINTURILOR NECOEZIVE Paminturile necoezive se caracterizeazd prin steuctura gréuntoasi. In Gursul procesului de sedimentare predomini forjele masice; particulele se depun sub efectul gravitatiei. Structurii grauntoase ii este proprin contactul direct, de la particulé la particula (fig. 2.24) 2.5. INDICI_ GEOTEHNICI Marines relativa a fazelor constituente ale paminturilor, raporturile cantitative dintre ele, se exprima prin caracteristici denumite indici geo. tehnici, 2.5.4. POROZITATEA n, INDICELE PORILOR « Fie un volum de pimint V compus in cazul cel mai general din: volu- mul partii solide V,; volumul ocupat de apa din pori V4; volumul ocupat de agrul si gazele din pori V,; V, si V, formeazi volumul porilor V,. n mod similar, G, Gy §1 Gy reprezint& greutatile care corespund celor trei volume, iar G este greutatea total 33Se considera cd volumele aferente celor trei faze s-ar fi separat pe inal- fimea unei probe de pémint avind sectiunea unitars si volumul V (fig. 2.25). Se defineste porozitate a paminturilor si se noteazt cu n % vaportul Procentual intre volumul poritor V, dintr-o cantitate da pamint $i volumul mint aparent V (volumul total al pamintulei, inclusiv golurile) al acelei canti- ati . n% +100, (24) | sa Gelinajle indice al porilon si se noteaza eu e raportul intre volumul Herilon Vy dinte-o caatitate de pamint si vohimul particalele solide V, din acea cantitate de p&mint Relaliile dintee n gic ul piminturilor necoezive ma- rimea lui n (sau e) poate dao indicatie asupra staii relative de indesare a pa- Fig sezarea particulelor de forma sferied mintului. bbe ma Fie un sir de sfere egale (fig. 2.26, a) eo in Staves oo8 gual atinalas & — ta stucea Daca s-ar uni centrele sferelor sar ob. 34tine cuburi, Aceasta este pozitia sferelor c&reia ti covespunde volumul maxim de goluri, circa 48% din volumul total. Daci sferele ar fi astfel age- zate inelt prin unirea centrelor lor si se obtind tetraedre (fig. 2.26, 6) volu- mul de goluri ar fi minim, reprezentind circa 26% din volumul total. Granulele unui pamin’ nisipos nu sint egale si nici nu au forma sfe- rieX. Totusi, analogia cu sferele duce la valori extreme ale porozitifii, care sint destul de apropiate de cele ale paminturilor reale. Intr-adevar, poro- ritatea n a nisipurilor variazd intre 20 si 50%. Paminturile neuniforme au porozitati mai reduse, denarece po iculele mai mici intra in golurile ce se formeazai intre particulele mari. Nisipurile care contin micé (mineral primar sub forma de foite) pot. avea porozitati mult mai mari (pin& la 90% in cazul in care mica reprezinta 40%). La p&minturile coezive, gama de variatie a porozitatii este mare, dupa cum rezulta din urmatoarale valori orientative ale lui n: —argile recent depuse, miluri, 70... 90%: ~ argile moi, 50... 70%; — argile consistente si virtoase, 30 — argile tari, 15... 30%. Paminturile loessoide se caracterizeart prin porozitati mari, cuprinse intre 40 si 60% 0% 5 2.5.2. UMIDITATEA w Se defineste umiditate si se noteazi cu w rapertul inte masa apei M,, continuta in porii unei cantitayi de pamint, si masa particulelor solide 7, din acea cantitale: M, w% = 100) 6 ho = ay (2.8) In laborator, umiditalea se determina cu ajutorul etuvei (v. anexa 1). 253. GREUTATILE VOLUMICE $1 DENSITATILE PAMINTULUL Greutatea volumicé a schcletulur se noteazit “7, si se defineste ca raportul intre greutatea particulelcr solide dintr-o cantitate de pimint si volumul prapriu al acestor particule (fara goluri) G, (2.7) Densitatea sehcletului se noteazit g, si se defineste ca raportul intre masa particulelor solide dintr-o cantitate de piimint si volumul propriu al acestor particule (fra goluri): M, = (2.8) v Marimea densitatit scheletului depinde de densitatea mineralelor care aleatuiese pimintul. Intrucit acestea sint bine determinate pentra fiecare pamint, ¢, variaza intre limite restrinse, intre 2,65 si 2,80 g/em?. 35In mod Corespunzator, y, variazé intre 26 $i 28 kN/ma, Greutatea volumica a scheletului se determing in laborator eu picn metrul (v. anexa I). “eutatea volumicd a pamintulut se noteari 7 §1 se defineste ca raport intre greutatea pimintului si volume) acestuia (inclusiv golurile): G So, (24 r Determinarea in laborator a Sreutatii volumice a p&mintului se fac ou stanga sau prin parafinare (v. gneve 1), 254 RELATIULE INTRE », +n, w IN FUNCTIE DE STAREA FIZICK a PAMINTULU 1 scopy, eatennilats porozitatea n este un indice care se calculeari Sop, este necesarii cunoasterea unor relatii intre n gi indicii «. x, care fe stabilese prin inceredri de laborate, Fie un cub cu latura egal cu unitate reprezentind 0 proba de pa mint ta care Partea solidd s-a coneentrat pe o anumi indltime, la haza, a F F n% ‘ar restul este ocupat de goluri. Intrucit, prin definitie 27 100 7 V = 1. n%/100 = V,, deci inaltimea Solumului de goluri este n%/100, Jar indltinea volumului partii solide, cu sentaten volumict a sehelotului y! este (f — 1% /100). Expresiile greutalii volumive se detinese corespunzitor difer de umiditate ale pamintulut in cazul clow stiei +a). {2 Crewlatea volume a paimintulur in stare uscatt vq (tig. 2 In acest ear, G,=0,.G=G: ny 100) 1) Greutatea columicd « pimintutur in stare saturate oS | o a c + Nolwm unitar de pamint corespunzator ditetiteto Slati fizice ee Se ricer aren saturaIn expresia (2.11), y, reprezintA greutatea specifica a ap c) Greutatea volumici a pamintului umed (partial saturat, fig. 2.27, 0). In acest caz, doar o parte din pori sint umpluti cu api. Pornind de la relatia (2.6), umiditatea w poate fi exprimata si sub forma: G, ww = Ze 1005 (2.12) 4% 4 #% ~ "400" 100 1 (1— me \ iy 2% 213 i too Jl nt) (2:13) Aceasta este cea mai genérala relatie intre indicii geotehnici si. Orieare dintre acestia poate fi caleulat daci se cunose ceilalti trei. n d) Greutatea volunicd a pamintului tn stare submersata »' (fig. 2.28) Cubul unitar, inconjurat de apa, este supus fortei de subpresiume egalé cu greutatea G’ a volumului de api dislocuit: G6; - — sty) [kN Jim (2.44 igo Ya) [kN/m?] (2.14) uitatea volu- Je 10 kN/m?, Spre deosebire de grestatea volumied a echeletului, gs miei a pdmintulei variazé in limite largi, de la vatai in jue pentru pimintul in ster submeersatd, La valor in jur de 50 kNjm?, pentea pimintul in stare saturata. Impor- tana practica a unei asemenea varia{ii poate Hi inte- leasd din urmitorul exemplu: deci printr-o coborive general’. a nivelului ape subterane un pamint teee S==4= din stare submersa slare saturali, greuiatea Jui e valumica se dubleazi. Pasiri suplimentare ale construc {illor, eare aw insotit 0 asemenea eaborire a niveiulut apei subteranc, au fost explicate pe aceasta cale. Daca in loc de a raporta greutatea Ja volum, se raporteazi masa ia volum, se obtin valori ale densitatii pamintului corespunzitoare celor 4 stiri de umiditate, si anume Fig. 228, Volum — densitatea pamintului in stare uscata eq See ee Ca —densitatea pamintului in stare saturati pig)! — densitatea pamintului in stare umeda ¢ —densitatea pamintului in stare submersata Densitatea pamintului se expeima in grame pe centimetru cub (g/em"). 372.5.8. GRADUL DE UMIDITATE Gradul de umiditate S, se defineste ca raportul intre volumul apei con- finute in porii pamintului si volumul tot: al al porilor din acel pamint: (2.18) > Tinind seama ci V,, = G,/z,, iar conform relatiei (2.4) V, ~ eV, relatia (2.48) devine: (2.48) In expresia (2.18) w se exprima in procente, iar y, in kN/m?, In funetie de mirimea lui S,, paminturile se clasificd astfel: 5, < 04 + plimint uscat; 0,4<5, $08 20.0.0... pamint umed: 08 < Sct + pimint foarte umed; S=t . sess plimint satural 256 GRADUL DE INDESARE Pentru ceracterizarea stiri naturale a piminturilor nisipoas uti lizewzi un indice geotehnic denumit grad de indesare se defineste cx care se noleazd 1, §i relatias (2.19) in care: mex este indicele porilor in starea cea mai afinata eae indicele porilor in starea cea mai indesala: indicele porilor in stare naturali, @ § big. Gradul_ de : indesate tn funcfie de a indicele porilor e, Pentru a ca o semnitic © axa (fig. 2.29) valorile nisipos? e geometric’ relafiei (2.19), se reprezinté pe posibile ale indicelui porilor pentru un pamint Emax = OB Cyn = OAS 1-08-00 _ cB mass OD Oper in) e=0C; 38Valoarea Jui [, depinde de pozitia relativa a punctului C fala de punctele fixe A si B. Dact C se apropie de A, adic& ¢ se apropie de ein, raportul CBIJAB tinde catre 4, iar pimintul este indesat; dacé, dimpotrivi, C se apropie de B, adick ¢ se apropie de ¢,,2, raportul CB/AB tinde catre 0, pa- mintul este afinat. Pentru clasificarea paminturilor nisipoase dup gradul de indesare, intervalul AB se imparte in trei zone. In functie de pozitia lui ¢ gi de ma- rimea ce rezulta pentru Z,, starea de indesare se defineste astfel: O < 1p < 1/3......-.++ paint afinat; 1/3 < Ip < 23. | pimint de indesare mijlocie; 28 50 — argila grasa. 259. CONSISTENTA PAMINTURILOR COEZIVE. INDICELE DE CONSISTENTA Starea fizict a paminturilor coezive depinde de confinutul lor in apa. Unul gi acelagi pamint coeziv poate avea, in functie de umiditatea sa, stari fizice foarte diferite: ca o bucaté de piatrd, daca este uscat, sau ca un lichid viscos, daca are o umiditate foarte mare. Starea fizicd a unui pamint coeziv, depinzind de umiditate, se denumeste stare de consistenfa sau, pe scurt, consisten{a. Consistenta unui pamint se exp ten{@ I, definit, prin relatia: nA cantitativ prin indicele de consis- (2.24) In funetie de yaloarea indicelui de consistenta [,, care depinde de itia volalivd a umidilatiiw fata de, sim, un pamint coeziv poate fi, din punetul de vedere al consistentei: tare, plastic sau curgitor (tabelul 2.1) Consistenta plastic& cuprinde. 1a rindul ei, patru trepte, dupé cum paimintut este mai aproape de starea tare sau de cea curgiloare. Tabelt 2.1 oe Congator | I Osnumirec star de consistenté intos \Consis [rent Monle \unedtor! fevicta lui Te in functe de W oe fotale Ww We Vip Wel) Wy < | | variofia umiditatir i { | Score umiditdfilor 0 Cunoagterea indivelui de consistent 7, si determinarea sa corcet& au © deosebita importanta. Astlel, valorile prestunilor conventionale de caicu! penta paimintutile coezive, care intervin in caleulul fandatiilor, sint date th SEAS 8316-77. ,Terenul de fundave. Principii fundamentale de calcul. ay funclie de Z,. Aprocierea stirit de consistent a piminturilor coezive pe baza indieelul de consistent 1, caleulat cu relafia (2.21) in funelie de limitele de plasticitate, poate fi uneoti eronats, Accast Se intimplt Ja piminturile la care legiiturile de cimentare dintre particule sint puternice La confectionarea pasielor pentru determinarea limitelor de plasticitate, aceste legituri sint distruse. Lipsiti de aportu. lor, pasta, desi cu o umiditate egali cu a pamintului in stare haturala, are o consistenté mai selzuta De fapl. fy caleulat ew relafia (221) aratd care este 4consistenta Paste’ pregititd dintr-un pamint, atunci cind umiditatea pastel este egal eu umi- ditatea pe care pimintul respectiv 0 are in stral. In modul acesta, I< nu line seama de inline enta legiturilor de cimentare, erorile find eu atit mai mari eu cit aceste legituri sint mal puternice. Pentru a preveni asemenca ereri, este indica tode care nu implicé deranjarea structurit natural in acest scop conul care serveste pentru determi gere a conuluii In proba netulburata constituie © itd aprecierea stirii de consistenfa si eu me- le a pimintului. In laborator, se poate Lolost inarea Jimitei de curgere. Adineitiea de inti nisurd a consisten{ei pamintulul (¥, anexa 1). Aplicafii + Granulozitatea paminturilor B si C este SA se exprime granulozitatea in proporfia 1:3. fefinita prin datele cuprinse in tabelul nui pamint D objinut prin amestecarea paminturilor 2 si C Tabetut 2 Fractiunea manutara, Gontinutul aterent fractie pamintul # 2 nintul G jos Rezolvare Pamintul D reruital Gin amestee esemplu, in 4 kg din pamintul 2 se vor se Va regisi in eadiul confine tri pai aisl 3 kg pamint pimint C 511 parte pimtat B. De 2 si 1 kg piimint 2. Proportis amulare. Astiel, fraefhunea granular 2.01 mm intulad D va eintari (I ky % 0,02 + 2 ka x 0,08) = 0,02 + 0,24 kg. Frac{iunes 1.09 mm: (1 kx x 04 0,25) == 0.05 + 0,75 = 0,80 kg s.a.m.d, Continutul pro- le pimintulsh D se detern cdreifractiuni ¢ sealual al Iractiunilos granulare masa total de kg, asttel: aportind masa traclianii 1a pentrn fraetiunca 2.01 mm: - 40 = 6.5% = ponte traction 1. osu Simm: tno = 209%, 1 Reruiatcie sint sintetizate in tabelul 03} oat trot” | otus Confinutul atercat frae- | tiunii, in i vaunintid J 805 O08 oa 023 | ot | 019 nud O7h 8b WE ais | er | (pan oxo ror. 0.56 | 0.2 Contin 9.25 olasindu-se datele cuprinse in tabelul 2.2 si se reprezinte granuiloritatea pamintu- lor Bs C eu ajuterel dingrames ternare si si se determine pe cale grafied continutul pros Centual aferent tracliouilor granulare nisip, prat. argiki, definite prin STAS 1213-71 penten PAmintul D objinut prin amestecarea piminturilor B si C in proportia 1 aRezolvare Confinutul procentual aferent fracfiunilor granulare de baz ta piminturile B si C este sintetizat in tabelul 2.4. Tabetul 2.4 - ] ral ey | Fracfiunea granular, Nip] Prat | Arai mm 0,05 mm | 0,05...9,005 mm |< 0,005 mm | [cpt toon rat ana | | | ! pimintal 2 > | ae we pamintul C | 20 io i Se utilizeazt diagrama ternara cu latutile atribuite fractiunilor nisip, prat, argild (fig. 2.32) si se reprezinté piminturile B (12%N, 39% P, 19% A) si CG (90% N, 10% P). Se construieste dreapta BC. Proporfia 1 :3 imnpus& intre paminturile B si C este echi- 9 B si 75% C. Se imparte dreapta BC in 4 intervale $i se determina punctul din diagrama aferent pimintului D. Ducind parate! In cele trei taturi se obfin grafie coordonatele punctului D: 78% N, 17% P, 5% Av valata cu urnuitoarea compozitie a pamintuhii D Precizia metodel gratice «ste satis! cale analiticd (v. tab. 23) si toate, avind in vedere ei procentele oblinute pe 78%, 17,25% si, respectiv, 4,75 %. intru executaren unui dig de aparare se ulilizeazd un piimint Jocal A care contine 29% particule mai mari de 0,05 mm. Peniru asigurarea condififlor de compactare se_cete ins ca materialul din corpul digului C s& cuprinda cel mult 40% particule mai mari de 0,05 mu Galitatea neck ari de 0,05 din greutaten total a se obline prin amestecatea cu un all pimint 1 care confine doar 16% particule rai core determinares eantiGifit de material de aport, es primata in amestecula oxeo Se noteara of \go b% = 10; 6% = 10%s 29f Wa xX 2 \y0 +e “y \eo% « Py 50 i 89 60/ 0 0720 30 t 50 6 70 80 99 100 Prof In concluzie, Iuind 2 pisfi in greutate din pimintul 4 si 0 parte dim plmintul D se obline amestecul C dorit. metoda cernerii sint sinte- 4. Rerultatele determintrii granulovitéfii unut paimint pr tizate in tabelul 2.5. 43Tabetut 25 [eae vam | 8 de pemint He cura grantlometriei si histograma panitatului studiat sa se care ‘erizeze pimintol din punctul de vedere al granuloritatit die cel al uniformitagi Rezoloare Nalorite din coloanele 1 si 3 ale tabciulul 25 represtatit coordonatele unor puncte in Sistemul de axe (d, @%), care prin unite detinese eurba atanulometried (lig. 2.33). Caleu- Und diferentele ordonatelar punctelor consece! ive ale acestei eurhe se obtin ordonatete hista- Samed (ig. 2.38), Pe bara histograms sezultd ca proeentulatereat fractiunii nisip (2 {1.05 mm) este 88% far cel aferent tractiunii prat (0.05... 0.005 mm) este de 12 iagramel (ernane standard (lig. 2.4). priminiul se Conforms clasilie® drept nasip prdfos Pe bara curbei Anlomettice se determing: dag = 0,05 mm: deg = 0,25 men 0.26 adul © uniformitate: Cy = da OOd Paenintut are gramulozitate uniforma Mas unt probe de pimint este in stare umes 4 8 in stare useat mul Probl Inainte de uscare este de 105 em, iar densitatea sehen tului 24 12t gy von 0 glems. SA se determine 2. 59. my m9. 6 5, 44Rezoloare Datele cunoseute ale probleme’ pot fi reprezentate grafic (fig. 2.34); se ealculeazi: Mg = 175 — 124 Ve 5 sot ope, 1) Ot Go Ye cunose urmitoniete caraeteristiet ale une probe de pamints @=3% g Bs jem? SA se determine 2% e Sy Rezoluare Prima variants, Se aplied relat it (215) exprimata in tunetie deg awa ft— 2) fi wo) 1001 100 cunose Si se afl asttel LOH): 10 = 47%, e aplicé relatia a lui e 2.4) pentru atlas One 1= 047 = 0,89Se aplicd reletia (2.18%), pentru aflarea Ii 5, ee A doua veriantd, Se determing masele si volumele fazelor componente tn fune- Sie de care se exprimi indicii geotelnici edutai. Intrueit volumul probel nu este preci consider in mod arbitrar = 100 em; se caleuleazs al, se 0.89. mint cintareste in stare umedii 21, 1 iar in stare seat 17. Je de plasticitate sint wy = 34%, trp oz 18": densituten scheletului este g5 ~ Se cere: aj earteterizara pimintulad din punetul de vedere al plasticitatiis 13» earacteriare 6) ft ae f trod e212 Dar penten 5 imintului din punctul de vedere al consistented fie volumul initial a 0,72 Probe’ corespunzittor unui gad de seturali Rezolvare 4 18 = 16% Pimintul sre plasticitate mijtocicPamintul este plastic consistent. Dae ove = Ben’; y ew 1 v= Me 1B 2 ta ont cr 280 ¥, v 2 el > vot YO Pentru S,= 1; V = 43 + 614 = 1044 em? 4 7-61 O7V — 614) = 43; 3 O67 O14 oy Peniru S; = 0,75 te eu un volum total de 190090 mt se n stare useata terasame mint oper sf compactat p' “Canoe = 14 kNim? si umiditaten in stare maturala w tobutie si ating& y,,,., = 145 kNim*. SA se afte a) volumul de pamint ce trebuie excavat din groapa de imprumuls by greutatea totaki a pimintulut co urmenzi a fi transpartat sl pas in opera. Rezoloase ay v= 285 goo oo = 117 850 mt ra = 117 860% 14 = 1.650000 kN “ues Ge (: ay = 1.650.000 1,08 1782 000 KN 100 9. Pentru realizarca unei umplutri se wtilizeaz’ un nisip prifos, avind y= 15,8 kN/m* 18%, Ye= 28,5 KNimt’, care este astermut in straturi de 0,50 m grosime compactate ‘Se core determinarea grosimti fivedrul strat dupi compaetare Rezoloare Porosttatea inifialt a pamintulut wy se delermin& in functic de yy Yo a(S] (SB a] Indicele porilor dup’ compa: aaa 100 ‘Volumul scheletului se determing din relati Vel + 60) = Soh, in care $ reprezinta suprafata stratului supus compaetarii: Soh ‘Volumul scheletulti réminind neschimbat, tasarea Aha stratului supus compactiirii se deli= neste drept variajie a Veiumulut porilor aferent suprafetet S: AV Veleo = ep) _ SMeo ~ of) _ 0,5(0,85 — 0,18) $ Ss SU =e) 1 Ah 0,10, jactare rezulta Ah = 0,50 — 0,10. Grosimea steatului dupa com 10 em 0,10 hiy== hig 2M) Ys 10. Un pamint lovssoid are ty = 14%, I, 7 KN S& se determine indicele porilor ez, corespunzator Iimitei de eurgere wy, Rezoloare = my, 1A 2%: Pamintul adus fa limita de curgere tind saturat (S; = 1), se poate serie tn 100 wae