Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Vasile Voiculescu - Olarul eroic

Vasile Voiculescu - Olarul eroic

Ratings: (0)|Views: 52|Likes:
Published by Dan Vasile Flavius
Addenda
Addenda

More info:

Published by: Dan Vasile Flavius on Apr 04, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/04/2013

pdf

text

original

 
V a s i l e V o i c u l e s c u|
1
Olarul eroic 
N
E
-
AM DEPRINS S CUTM
viteji numai printre mînuitorii de sbii i s-igsim numai în mijlocul vrstorilor de sînge. i totui cea mai umilit meserie îi are vitejiai eroii ei, înainte mergtori i mucenici adevrai în mâna crora unealta roas i învechitse preschimb în arm cuceritoare cu care taie semenilor uimii drum nou în inima naturiirobite.Viaa olarului francez Bernard Palissy este în aceast privin mai plin deeroism decît a lui Napoleon, fiindc nenumratele-i înfrîngeri nu l-au putut cu nici un chipdoborî i nu s-a lsat pînâ ce nu a biruit, înzestrînd omenirea cu o art i o industrie nou, cucare s-au hrnit în cursul veacurilor milioane de oameni, si care a fcut i gloria i bogiaunei ri întregi ca Frana.A deschis ochii pe lume în anul
1510
i alturi de tatl su, un sticlar srac inecjit, aproape de cum a început s apuce cu mâinile s-a trezit i el un lucrtor sticlar.Copilandru tcut i rznit de cei de seama lui, dar iscoditor nevoie mare, din pricina srcieinu a putut înva la coal. A intrat în via fr mcar s tie buchile i socotelile cele maide nimic (pe care îns le-a învat singur i temeinic mai tîrziu). Dar asta nu l-a împiedicat, bapoate dimpotriv, s citeasc cu proprii lui ochi în mereu minunau carte a Naturii, pururideschis; cum spunea el însui: n-am avut alt carte decît cerul i pmîntul, date tuturor sle citeasc". i cîte lucruri nu a deprins i nu a învat la
 
aceast coal liber a Firii, lucruripe care parc înadins le acoper cu mîna-i înarmat cu nuiele, cealalt coal, mic iînghesuit nu numai între patru perei întunecoi, dar i într -un suflet i mai îngust de dascluscat i rscopt.Pe lîng o disciplin de munc încordat i sever, de luare aminte veghetoare,de strduin trudnic, de rîvn învierunat, cu reluarea fr preget de la capt a lucrriineizbutite, care i-au chezuit izbînda. Natura i-a îmbogit mintea i sufletul cu tot ceea ceun om cultivat putea s tie pe vremea lui. Aa c olarul a fost pe de-a-ntregul i un învatnaturalist care mai apoi la Paris a putut s in lecii ascultate, despre fortificaii, agriculturi mai ales despre istoria natural. Vzînd izvoarele de pe oalele i blidele coapte de el încuptor i imitate cu atîta firesc i adevr dup natur, Buffon nu poate decît s exclameuimit: numai natura singur putea s produc un aa mare naturalist". i pîn la vremile deazi nu se pot face mai bine decît a fcut el acele izvoade de erpi, opîrle, plante, floristudiate pe viu i reproduse apoi pe faian în chip neîntrecut.Pîn la optsprezece ani a stat acas, lucrtor sticlar i pe deasupra msurtorhotarnic. Dar meseria sticlriei nu mergea. De o via tatl su se zbtea fr s poatînnoda dou într-una! i biatul, mare acum, plec în lume. Cu sacul în spate, a rtcitaproape zece ani prin Frana, Flandra, Germania, muncind pe unde apuca - fie ca sticlar, fieca hotarnic i mai ales observînd, învînd, instru-indu-se. În urm s-a însurat i s-astatornicit la Saintes, în Frana. Curînd l-au înglodat copiii, iar nevoile i-au trecut dincolo decap. Pe msur îns ce-i creteau lipsurile i neajunsurile, simea cum se trezesc în el puterileminii i ale sufletului, aa de bogat hrnite pîn atunci. Simea c poate - mai mult - c arenevoie s fac ceva care s
-
L
ridice deasupra, care s-i îndestuleze i foamea copiilor i peaceea, mai nepotolit, foamea sufletului. i îi rotea ochii adînci pretutindeni, so cotind de cear fi bine s se apuce.Pe atunci era cutat i se vindea cu pre bun olria i blidria smluit, însnumai în Italia se producea asemenea marf, iar taina de fabricaie era pstrat custrnicie... Spre aceast tain a smalului îi încordeaz Bernard toate puterile i ajunge s ocucereasc într-o lupt de aisprezece ani, zi cu zi, noapte de noapte.
 
V a s i l e V o i c u l e s c u|
2
 
Cînd s-a apucat întîi de acest lucru nu tia nimic privitor la meseria smlui-rii,nici mcar cum se fac i se ard oalele în cuptor. Ar fi fost o dezlegare, s plece în Italia i scerce s afle taina, dar cui ar fi lsat poidicul de copii. Nu-i rmînea decît s se puie pemunc aici pe loc. i mai întîi cu art: a strîns i a studiat tot soiul de materiale ce i-aînchipuit c ar intra în plmdirea smalului, dar mai ales a celui alb - cel mai preuit. Le-aamestecat în fel i fel de chipuri, le-a frecat i le-a încercat pe buci de oale sparte pe cari leardea apoi în cuptorul lui.
Nu studiul, nici munca nu-i erau vreo greutate, ci cea mai mare stavil era srcia.Feluritele substane i boiele, precum i oalele care urmau s fie încercate trebuiau s fie cumpratecu bani buni. Asemenea i lemnele cu cari înfierbîn-ta cuptorul... Muncind îns, zugrvind pe sticl,desenînd, hotrnicind, izbutea s-i tîrîie de azi pe mâine viaa i s-i urmeze în acelai timpexperienele asupra smalului. Ani de zile a sucit i rsucit cercetrile pornite orbete, a dibuitplmadele, a spart movile de oale noi, a azvârlit troiene de hârburi mânjite cu compoziie nereuit, aprpdit sumedenie de stânjeni de lemne degeaba. Smalul nu se ivea nici pe cel mai mic colior dehârb. i, vorba aceea, oalele sparte le plteau copiii i nevasta, cari îndurau toate lipsurile i a crorpâine o lua de la gur ca s o zvârle în foc... Cât despre el, nu simea nimic! Frig, foame, sete,osteneal, toate le punea la spate, numai inta s i-o ajung. Acum tot necazul i-a czut pe cuptorullui din cas. Numai din pricina lui, c nu arde bine, nu-i iese smalul. i iat
-
L
durând, undeva lamargine, un alt cuptor mai mare, care i-a înghiit la rândul lui alte mormane de oale i de lemne, fralt rezultat decât mizeria fr leac a întregei familii ajuns pe drumuri. Toi i-au strigat c trebuie sdeschid ochii. Fr s se dea btut, a lsat-o mai domol, renunând la cuptorul lui propriu. Toateîncercrile le face acum la cuptorul unei fabrici afar din ora, cci pe al lui nu mai are lemne cu ces
-
L
încing. Nici aici îns nu i-a mers mai bine. Alte blide sparte, alte plmade risipite i nici urm desmal pe cioburile netrebnice!Atunci, cuprins de o rzvrtire îndârjit, s-a hotrât, v-ai atepta poate s se lase pentrutotdeauna, nu, s-a hotrît s înceap cercetrile de la capt!Cu prilejul unor mari msurtori în acel inut capt de lucru i cu banii câtigai seîntoarce mai înverunat ca oricând la descoperirea smalului alb. Noi grmezi de oale, cumprate cubani ghea, sparte i acoperite cu fel i chip de plmade, cad jertf încpânrii sârguitoruluiBernard. De data asta cioburile sunt arse într-o sticlrie, la un cuptor mai puternic i, pe ici pe colo,compoziia pare c s-ar fi topit i ar fi intrat în lut: dar de smal alb nici vorb! Ali doi ani pierduizadarnic în cercetri nerodnice, în cheltuieli peste puterile lui îl duc la ruin i, atunci, scrie Smiles,se hotrte s fac o ultim sforare i începe, firete, prin a sparge mai multe oale ca totdeauna!"Aproape trei sute de cioburi, mînjite cu plmad, sunt aezate pe pardoseala cuptoruluisticlriei, cu osârdia cu care se întindeau pâinile pe pristolul punerii înainte. i dup ceasuri i ceasuride nerbdare gâfâitoare iat c pe unul singur din cele trei sute de cioburi plmada se topise, iardup uscare se prefcu într-un frumos smal alb. Nici soarele pe ceruri, în primvara iubirii lui, nucred s fi strlucit mai orbitor pentru bietul olar ca pata aceea alb încrustat pe o frmi-tur de lut.Din clipa aceea spune el însui c s-a simit un om nou". Într-un suflet a alergat lanevast i i-a artat proba, justificarea aparentei lui nebunii.De pe sufletul lui a czut piatra care-i tia rsuflarea: strdania, zbuciumul sterp de atîiaani putea s
-
L
socoteasc deci cu drept cuvînt un studiu trebuitor, de neînlturat, ca s ajung aici.i astfel era îndreptit fa de el însui, pentru tot timpul trecut. Dar acest cptîi de izbînd n-a fostdecît începutul unui alt lan întreg de încercri, de zbucium i cheltuieli. Trebuia chezuit tainacercetrilor i pentru asta avea nevoie de un cuptor pe seama lui. Pentru aceasta îi dureaz unul, lacare lucreaz singur vreo opt luni: adun lemne uscate din belug, îi modeleaz oalele trebuitoare;alctuie plmad pentru ars i într-o bun zi d iar foc cuptorului plin cu hîrburi: i nu se mai mic deacolo o zi, dou, trei, cu ochii la vpaia mistuitoare... ase zile i ase nopi necurmate a vegheat,urmrind cioburile, dar plmada nu s-a topit pe nici unul...

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->