prof. dr. ing. SERGIU CALIN conf. dr. ing.

STELIAN POPESCU

AUTOMATIZARI 51 PROTECTIA PRIN RELEE

.

MANUAL PENTRU L1CEE INDUSTRIALE CU PROFIL DE ELECTROTEHNICA. CLASA A XII-a (SPECIALIZAREA: ELECTRICIAN PENTRU CENTRALE ~I RETELE ELECTRICE). ~I ~COLI DE MAIFRI

EDITURA

DIDACTIC.!.

~I PEDAGOGIC.!. BUCURESTI 1977

Manualul a fost revizuit pe baza programei scolare aprobate de Ministerul Educatiei ~i invatamintului

Materialul a fost elaborat asHel: Prof. univ. dr. ing. SERGIU CALIN: cap. 1, 2, 4, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14 Coni. dr. ing. STELIAN POPESCU: cap. 3, 5. 6

Referent: ing. PETRE

COLUMBEANU

Redactor: ing. RODICA DUMITRA~CU Tehnoredactor: ELENA PETRICA Grafician: VICTOR WEGEMANN

CAPITOLUL

INTRODUCERE

A. OBIECTIVELE PROTECTIEI PRIN RELEE

Protectia prin relee a unei instalatii electrice este format a din ansarnblul apara telor si dispozitivelor destinate sa comande in mod automat deconectarea instalatiei in cazul aparitiei unui defect sau a unui regim anormal de functionare, periculos pentru instala tie; in cazul defectelor ~iregimuriloranormale care nu prezinta pericol imediat, protectia prin relee nu comanda deconectarea instalatiei, ci semnalizeaza aparitia defectului sau regimului anormal. Pentru deconectarea instalatiei, protectia prin relee comanda declansarea intrerupatoarelor care leaga instalatia protejata de celelalte elemente ale sistemului electric. Separarea automata a instala tiei-defecte de restul elementelor sistemului urrnareste trei obiective: • Sa impiedice dezvoltarea defectului, respectiv extinderea ~i agravarea efectelor acestuia, asupra altor instalatii din sistemul electric si eventuala transformare a defectului intr-o avarie de sistem. • Sa preintimpine distrugerea instalatiei in care a aparut defectul, prin intreruperea tuturor posibilitatilor de alimentare a defectului, • Sa restabileasca un regim normal de functionare pentru restul sistemului electric si sa asigure astfel continuitatea alimentarii consumatorilor cu energie electrica, Protectia prin relee are deci rolul de a controla permanent regimurile de functionare ale instala tiilor din sistemele electrice si de a asigura Iichidarea automata a defectelor si a regimurilor anorrnale periculoase. Astfel, protectiile prin relee au 0 functionare automata. Ele ocupa un loc deosebit de important in ansamblul echipamentelor de automatizare cu care sint prevazute sistemele electrice.

B. NECESITATEA

LlCHIDARil A DEFECTELOR

AUTOMATE

Lichidarea automata a defectelor este impusa de anumite particularitati ale functionarii sistemelor energetice, in care au loc procesele de productie, transport si distributie a energiei electrice, 3

Ccle mai importante

particularitati

sint urmatoarele :

• Aparitia unor defecte, cum sint de exemplu scurtcircuitele, determina efecte care se pot propaga cu foarte mare rapiditate asupra unor mari parti ale sistemului electric si pot determina perturbarea alimentarii cu energie a unui mare numar de consumatori. Scurtcircuitele au efecte electrodinarnice si termice care pot deteriora parti din instalatiile prin care circula curentii de defect, precum ~i efecte de perturbare a sincronismului generatoarelor care functioneaza in paralel 111 sistemul electric si deci pot conduce la iesirea din sincronism. • Intrucit pina in prezent nu exista posibilitatea de a se crea rezerve de energie electr ica la scara necesara unui sistem electric, grupurile generatoare trebuie sa urmareasca in permanenta varia tiile puterii cerute de consumatori. Dad. defectele aparute nu sint lichidate corect si foarte rapid, atunci poate fi afcctata alimentarea unui numar important de consumatori ~i deci functionarea accstora. • Consumatorii alimentati de sistemele electrice sint reprezentati de intreprinderile industriale din diverse ramuri de productie, de transportul electric, de telecomunicatii, de iluminat si de alte utilizari si ca urmare intreruperile in alimentarea cu energie electric a pot conduce la mari pierderi pentru cconomia na tionala, . • Diferitele elemente componente ale sistemelor energetice (centrale si sta tii electrice, consumatori etc.) se gasesc la distante mari, uneori de zeci sau sute de kilometri, si ca urmare lichidarea corecta a defectelor poate necesita coordonarea comenzilor de declansare a unor intrerupatoare situate la mari distante. Aceste particularitati impun 0 siguranta foarte ridicata de functionare a sistemelor electrice, mentinerea continuitatii alimentarii consumatorilor, lichidarea corecta a defectelor in fractiuni de secunda. In stadiul actual de dezvoltare a sistemelor electrice, interventia personalului de tura pentru lichidarea defectelor (prin comanda manuala a declansarii intrerupatoarelor) nu se poate efectua in nici un caz cu rapiditatea si precizia necesara, Datorita acestui fapt este neaparat necesara lichidarea automata a defectelor ~i deci introducerea echipamentelor de protectie prin relee, fara acestea nefiind posibila functionarea sistemelor e1ectrice.

C. STRUCTURA

ECHIPAMENTELOR PRIN RELEE

DE PROTECTIE

Pentru a asigura controlul permanent al regimurilor de functionare ale instalatiilor electrice si lichida rea automata a defectelor si regimurilor periculoase, protectia prin relee trebuie sa includa anumite clemente in structura sa, descrise in cele ce urmeaza. • Un prim grup de elemente este reprezentat de elementele de intrare, care primesc de la transformatoarele de curent si de tensiune inforrnatii asupra regimului de functionare al instala tiei protejate; aceste informatii sint continute in valorile si defazajele curentilor si tensiunilor masurate de transformatoarele de curent si de tensiune. Elcmentele de intr~re indeplinesc functiuni de filtrare, amplificare sau determinare a unor marimi suplimentare, obtinute eu ajutorul curentilor si
4

tensiunilor primite de la transformatoarele de masura. Asdel, de exemplu, I elementele de intrare pot contine filtre de componente simetrice sau filtre de armonici superioare, necesare functionariicorecte a anumitor tipuri de protectii, analizate in capitolele urmatoare. L Elementele de intrare pot fi reunite intr-un bloc denumit blocul de intrare, alimentat de transformatoarele de Fig. 1.1. Schema Iunctionala a protectiei curent si de tensiune, In unele tipuri prin relee. de scheme - denumite scheme functionale - fiecare bloc este reprezentat printr-un dreptunghi, iar semna1ele transmise intre blocuri sint reprezentate simbolic prin sageti. Folosind aceasta reprezentare in figura 1.1, pentru protectia unci linii L, blocul de intrare (aliment at de transformatoarele de curent TC si de tensiune TT) este notat cu BI . • Un a1 doilea grup de elemente este reprezentat de elementele de prelucrare si decizie, care primesc anumite marimi de la blocul de intrare si le prelucreaza, efectuind operatii logice si de calcul pentru a stabili dad in instalatia protejata exista sau nu un defect. Dad rezulta prezenta unui defect, elementele de prelucrare ~i decizie (alcatuind blocul de prelucrare si decizie) transmit e1ementelor din blocul urmator decizia de declansare a intrerupatoarelor instala tiei proteja teo In figura l.l blocul de prelucrare si decizie este notat prin BPD . • Al treilea grup de elemente este reprezentat de elementele de iesire, formindblocul de iesire, nota t prin BE in figura 1.1. Elementele acestui bloc au rolul de a asigura 0 putere suficienta pentru comanda declansarii intrerupatoarelor instala tiei protejate si a transmiter ii semnalizarilor necesare. In exemplul din figura l.l, blocul BE comanda declansarea intrerupatorului I.

D. DEZVOLTAREA TEHNICII PROTECTIEI " PRIN RELEE LA NOI iN TARA Conditiile pentru introducerea si dezvoltarea automatizarii in energetica, ca si in celelalte ramuri ale economiei noastre nationale, au fost create in anii regimului democrat-popular, odata cu dezvoltarea in ritm rapid a industriei, datorita politicii partidului ~i guvernului privind asigurarea bazei tehnicomateriale a construirii socialismului in tara noastra, In decursul primului plan de electrificare, pe perioada 1951-1960, si in cincinalele urmatoare au fost continuu perfectionate protectiile prin relee ale generatoarelor. transformatoarelor, barelor colectoare, liniilor de transport si distributie, fiind elaborate si fabricate la noi in tara numeroase tipuri de protectii si de relee. In prezent, industria noastra electrotehnica produce 0 gama larga de relee si de echipamente de protectie. Astfel, Intreprinderea Electromagnetica producerelee de curent RC, relee de tensiune RT, relee de timp RTp, relee de curent cu actiune "temporizata RTpC, relee de semnalizare RdS, relee intermediare RI. Dezvoltarea productiei de relee este ilustrata de faptul di pro-

ductia de relee a Intreprinderii Electromagnetica a crescut de la 40 000 de bucati in anul 1960 la 625000 de bucati in anul 1975. L~ Institutul de cercetari pentru' modernizarea instalatiilor energetice (ICEMENERG) au fost elaborate ~i produse relee de simpla punere la pamint in rotorul generatoarelor RSPP, relee de dubla punei e la pamint in rotorul generatoarelor RDPP, relee diferentiale eu saturatie RDS-l, RDS-2, RDS-3, re1ee diferentiale tranzistorizate en frinare functie de armonica a dona RDS-4, relee directionale tranzistorizate RDc, relee de punere la pamint RP P cu filtre de armonici superioare, indicatoare selective de punere la parnint ISP, relee directionale actionind in regim tranzistoriu RDT, protectii de distanta tranzistorizate PD, relee diferentiale pentru linii RDL, relee intermediare de curent alternativ RICA ,filtre-re1ee de eomponente inverse ale cur entului FRC-2A si ale tensiunii FRT-2, blocuri de alirnentare in curent continuu BA cc,dispozitive de protectie in curent alternativ ]jPCA. Dircctivele Congresului al XI-lea al Partidului Comunist Roman cu privire la planul cincinal 1976-1980 ~i liniile directoare ale dezvoltarii economicosoc iale a Romaniei pentru perioada 1981--1990 prevad atingerea unei productii annale de energie electric a de 75-80 miliarde kWh in anul 1980 ~i a unei productii de 130-140 miliarde k\Yh in anu1 J990, aeest ritm ridicat de dezvoltare impunind perfectionari importante ale echipamentelor de protectie prin relee.

REZUMAT
• Protectia prin relee este fermata din ansarnblul a paratelor si dispozitivelor destinate sa comande automat deconectarea instalatiei electrice protejate in cazul aparitiei unui defect sau a unui regim anor, mal periculos. • Deeonectarea instalatiei detecte urmareste trei obiective: sa impiedice extinderea defectului, sa preintimpinexiistrugerea instalatiei protejate si sa restabileasca un regim normal de functionare pentru restul sistemului electric, • Lichidarea automata a defectelor este impusa de particularitatile de functionare ale sistemelor energetice, cele mai importante particularitati fiind urmatoarele : defectele pot perturba alirnentarea unui mare numar de eonsumatori ~i pot astfel conduce la mari pierderi pentru economia na tionala, grupurile genera toare trebuie sa urrnareasca in permanents variatiile puterii cerute de consumatori, lichidarea corecta a defectelor poate neeesita coordonarea comenzilor de declansare a unor intrerupatoare situate la mari distante, clemente

• In

structura eehipamentelor de protectie prin relee sint incluse de intrare, clemente de prelucrare ~i decizie, elemente de iesire.

• Industria noastra electrotehnica produce 0 garna larga de relee si echipamente de protectie, printre care se numara: relee de curent RC, relee de tensiune RT, relee de timp RTP, relee de curent eu actiune temporizata RTpC, relee de sernnalizare RdS, relee intermediare RI (fabricate la Intreprinderea Electromagnetica), relee de simpla punere la parnint RSPP, relee de dubla punere la parnint RDPP, relee diferentiale cu saturatie RDS-l, RDS-2, RDS-J, relee diferentiale tranzistori-

zate RDS-4, relee directionale tranzistorizate RDc, relee de pun ere la pamint RPP, indicatoare selective de punere la pamint ISP, relee directionale actionind In regim tranzistoriu RDT, protectii de distanta PD, relee diferentiale pentru linii RDL, relee intermediare de curent alternativ RICA, filtre-relee de componente inverse FRC-2A si F RT-2, blocuri de alimentare BACC, dispozitive de protectie In curent alternativ DPCA (produse la ICEMENERG).

VERIFICAREA CUNO~TlNTELOR prin relee ? a) sa asigure pornirea automata a instalatiilor electrice? b) sa asigure schimbarea automata a regimurilor de sarcina ale instalatiilor electrice? c) sa asigure comanda automata a deconectarii instalat iei electrice protejate in cazul defec telor sau regimurilor anorrnale periculoase? 2. Care sint obiectivele deconectarii instalatiei electrice defecte? a) s~ determine reduced ale consurnului de energie? b) sa micsoreze prejul de cost al energiei? . c) sa impiedice extinderea defectului si distrugerea instalatiei protejate si sa restabileasca un regim normal de functionare pentru restul sistemului electric? 3. Care sint elementele incluse in structura echipamentelor de protectie prin relee? a) elemente de intrare, de prelucrare ~i decizie ~i de iesire P b) elemente de convertire si afisare r c) elemente de mregistrare j 4. La ce intreprindere sint fabricate releele RC, RT, RTp, RTpC? a) Electromagnetica·? b) ICEMENERG? c) Electroaparataj P
1. Care este rolul protectiei

CAPITOLUL

CONSIDERAT"

GENERALE PRIVIND PRIN RELEE

PROTECTIA

A. DEFECTE SI REGIMURIANORMALE
iN SISTEMELE ELECTRICE 1. Defecte

Scurtcircuitele sint defectele cele mai frecvente in sistemele electrice si apar cind este strapunsa izolatia intre faze sau in raport cu pamintul. In primul caz rezulta scurtcircuitele polifaza te, iar in al doilea caz rezulta scurtcircuite monofazate sau puneri la pamint, in functie de tensiunea retelei si de modul de tratare a neutrului retelei. Scurtcircuitele monofazate apar 'in retele de tensiuni ridicate, deoarece la acest e tensiuni neutrele transformatoarelor sint legate direct la pamint si datorita acestui fapt strapungerea izolatiei intre 0 faza si pamint provoaca micsorarea considerabila a impedantei circuitului si circulatia unor curenti de valori foarte mari, mult mai mari decit curentii de sarcina norrnala. La noi in tara retelele de inalta tensiune in care neutrele transformatoarelor sint legate direct la pamintsi deci pot aparea scurtcircuitele monofazate sint retelele de 110 kV si mai mult. De asemcnea, scurtcircuite monofaza te pot aparea ~ila tensiunile de functionare a consumatorilor (tensiuni de 380/220 V ~i 208/120 V), intrucit si in aceste retele punctele neutre ale transformatoarelor sint legate direct la pamint. Valori foarte mari ale curentilor apar ~i la scurtcircuitele intre faze, tot din motivul micsorarii considerabile a impedantei circuitului in care a aparut defectul, In retelele Cll tensiuni sub 110 kV neutrele bobinajelor in stea ale transformatoarelor sint legate la pamint prin bobine de stingere sau sint izolate, iar neutrele generatoarelor sint de regula izolate. Ca urmare, strapungerea izolatiei unei faze in rapor t cu parnintul este insot ita de circulatia unor cur en t i mici, intrucit curentii de defect se inchid prin bobinele de stingere sau prin capacitatile dintre celelalte faze ~i pamint, deci prin impedan te foarte marl. Avind in vedere valorile mici ale curen tilor la stra pungerea izola tiei dintre o faza ~i pamint in retelele cu tensiunea sub 110 kV, aceste defecte nu sint denumite scurtcircuite monofazate, ci puneri la pamint. De cele mai multe ori strapungerea izolatiei dintre faze sau dintre 0 faza ~i pamint este insotita de aparitia unui arc electric, care are 0 impedanta redusa. In uncle cazuri pot aparea si scurtcircuite farii arc (denumite scurtcircuite directe sau nete) de exemplu dnd doua faze sint scurtcircuitate printr-un conductor neizolat. Scurtcircuitele, polifazate sau monofazate, reprezinta perturbari grave ale functionarii sistemelor electr ice. Diversele generatoare din sistem debiteaza curenti de scurtcircuit spre locul defectului, care este alimentat de toate sursele, intrucit reprezinta un punct de impedanta minima al sistemului. 8

Curentii de scurtcircuit, da tor ita valorilor mari, au import ante efecte electrodinamice si termice ~i pot provoca deteriorari sau distrugeri ale unor conductoare, aparate ~i instala tii, prezentind si per icol de incendiu. Scurtcircuitele provoaca ~i scaderi importante ale tensiunilor in zona defectului. Astfel, in cazul unui scurtcircuit direct, fara arc, tensiunea este nula in punctul defectului ~i tensiunile remanente la barele apropiate au valori mult reduse in comparatie cu valorile din regim normal de functionare. Datorita faptului ca determina varia tii importante ale curentilor ~i tensiunilor, scurtcircuitele pot provoca iesirea din sincronism a generatoarelor care functioneaza in paralel in cadrul unui sistern electric. Aceasta iesire din sinoronism este denumita si pierderea stabihtafii sistemul ui electric, iar fenomenele care 0 insotesc sint denumite penduldr'i. Rezulta astfel ca scurtcircuitele pot avea urmar i foarte grave. Intrucit gravitatea efectelor unui scurtcircuit creste cu durata (de persistenta) a acestuia, este neaparat necesar ca lichidarea defectului sa se faca intr-un interval de timp cit mai scurt, deci protectiile trebuie sa actioneze foarte rapid. Punerile la pamint monofazate nu prezinta un pericol imediat, intrucit sint insotite de curenti mici de defect si ca urmare nu este necesara 0 actionan; Ioarte rapida a 'protectiei. ' , In functie de locul aparitiei unci puneri la pamint (pe 0 linie, In bobinajul statoric al unui generator etc.) protectia comanda fie declansarea Intrerupatorului, fie 0 semnalizare, Diferitele tipuri de defecte pot fi insotite de aparitia anumitor componente simetrice. Astfel, in cazul scurtcircuitelor bifazate apar componentele de secventa inversa ale tensiunilor si curentilor, datorita faotului cil. cele trei faze nu se mai gasesc In regim si~etric. ' ~ Scurtcircuitele trifazate sint scurtcircuite simetrice, lns3.: in cazul scurtcircuitelor trifazate prin arc - care sint cele mai numeroase - exista totusi un regim nesimetric in perioada initiala a defectului (intrucit intervin arcuri electrice numai intre doua faze) si ca urrmre in aceasta perioada apar componente de secventa inversa. In cazul detectelor monofaza te, respectiv scurtcircuite monofazate sau puneri la pamint monofazate, apar componentele de secventa homopolara ale tensiunilor si curentilor. Intrucit apar itia unor componente de anumite secvente poate caracteriza tipul defectului, in rnulte scheme de protectie sint introduse filtre de cornponente inverse sau homopolare. Pe ling a scurtcircuitele polifazate ~i detectele monofazate (scurtcircuite monofazate sau puneri la pamint monofazat e), in sistemele electrice pot aparea ~i alte defecte. Astfel, in unele cazuri apare dubla punere la pamint, reprezent ind doua puneri la pamint pe faze diferite, deci un scurtcircuit bifazat prin intermediul parnintului. Un alt tip de defect este constituit de intremperea unei faze.
2. Regimuri anormale

Supraintensitatile reprezinta regimuri anormale frecvent irrtilnite, constind din cresteri ale curentilor peste valoarea nominala, fara ca in instalatia protejata sa existe vreun defect. Supraintensita tile pot fi provocate fie de scurtcircuite aparute in afara instalatiei protejate (denumite scurtcircuite exteri9

oare}, fie de cresteri importante ale sarcinii alimentate de instalatie, respectiv de suprasarci_ni. Aparitia supraintensitatilornu impune 0 deconectare imediata a instalatiei protejate, dar timpul admisibil de persistenta al acestor regimuri anormale este limitat, pentru a preintimpina deteriorari provocate de efectele termice ale curentilor. De aceea protectiile impotriva supraintensitatilor transmit comanda de declansare sau de·semnalizare numai dupa trecerea unui interval de timp stahilit, denumit temporizare. Scaderile de tensiune reprezinta regimuri anormale provocate de scurtcircuite exterioare instalatiei protejate. In aceste regimuri motoarele electrice alimentate cu tensiune redusa Isi micsoreaza turatia sau se pot opri, rezultind apoi dificultati pentru pornirea motoarelor la revenirea tensiunii ca urmare a lichidarii defectului exterior. Un alt regim anormal este reprezentat de scaderea frecventei, important parametru de calitate al energiei electrice. La scaderea frecventei se modifica regimul de functionare a anumitor mecanisme si utilaje antrenate de motoarele electrice alimentate la 0 frecventa scazuta, rezultind astfel 0 desfasurare anormala a proceselor tehnologice in care intervin mecanismele ~i utilajele respective. Pendularile sint regimurile anormale care apar la pierderea stabilitatii functionarii in paralel a generatcarelcr dinsistemul electric, determinata de scurtcircuite exterioare instalatiei protejate. Aceste regimuri anormale sint lnsotite de variatii importante ale curentilor si tensiunilor, care pot provoca actionari gresite ale anumitor tipuri de protectii, cum sint de exemplu protectiile de distanta (v. capitolul 14); pentru a fi preintimpinate asemenea actionari gresite=- care ar intrerupe alimentarea unor consumatori far a ca in instalatia protejata sa existe vreun defect - se pot prevedea in schemele de protectie dispozitive de blocare impotriva actionarilor gresite in timpul regimurilor anormale de pendulari. . Cresterile de tensiune sint regimuri anormale care apar rar in sistemele electrice. De exemplu, in cazul cresterii turatiei unui hidrogenerator (ea urmare a scaderii importante ~i bruste a sarcinii) are loc cresterea tensiunii la borne. Cresterile de tensiune sint periculoase prinsuprasolicitarea izolatiei.

B. CONDITII

IMPUSE PROTECTlllOR PRIN RElEE

1. Condltll

impuse func~ionarii protectlel

• Rapidita.tea. .Intructt efectele scurtcircuitelor se agraveaza si se extind cu atit mai mult, cu cit creste durata de existenta a defectelor, functionarea rapida a protectiei reprezinta 0 conditie deosebit de importanta. Rapiditatea actionarii protectiei se impune indeosebi in cazul scurtcircuitelor in genera toare ~i transformatoare (pentru a evita deteriorari grave) si in cazul scurtcircuitelor pe linii cu tensiuni ridicate, care pot periclita stabilitatea sistemului electric . • Selectivitatea. Instalatiile componente ale unui sistem electric sint prevazute eu protectii-prin relee.Aceste protectii trebuie sa functioneze in asa fel incit, in cazulaparitiei unui scurtcircuit intr-o anumita instalatie, s~ fie comandata numai deconectarea acelei instalatii (separarea instalatiei defecte de restul sistemului este efectuata prin eomanda declansarii intre10

rupatoarelor instala tiei respective), iar restul instala tiilor din sistem sa ramina in functiune : 0 asemenea functionare a protectiilor se numeste [unctionare selectiud, ' , Selectivitatea consta deci in proprietatea protectiilor prin relee de a alege (selecta) instalatia defect a - din cadrul ansamblului tuturor instalatiilor sistemului - si de a comanda numai deconectarea acelei instalatii. Asigurarea unei functionari selective a protectiilor prin relee are 0' importanta deosebita pentru continuita tea alimentarii consuma torilor dintr-un sistem electric. Astfel, in cazul unei actionari neselective, cind protectia prin relee ar comanda deconectarea unor instalatii tara defecte, ar fi intrerupra in mod inutil functionarea consumatorilor alimentati de acele instalarii, rezultind pagube suplimentare pentru economia nationala, Pentru a actiona select iv, protectia prin relee trebuie sa comande declansarea eelor mai apropiate intrerupatoare de punctul in care a aparut scurtcircuitul, intrucit in acest mod rezulta intreruperea alimentarii unui numar minim de consumatori, in comparatie cu orice alta varianta de lichidare a defectului. In cazul unor tipuri simple de protectii, selectivitatea poate fi asigurata prin introducerea unor ternporizari, respectiv a unor intirzier i (cu ajutorul unor relee de timp) in functionarea protectiei : prin aceasta masura nu mai poate fi tnsa asigurata conditia de rapiditate. Avind in vedere caracterul eontradictoriu al conditiilor de rapiditate ~i selectivitate, este necesar ca in fiecare caz sa se aprecieze care dintre cele doua conditii este mai importanta, pentru a i se da prioritate . • Siguranta. Functionarea unei protectii este sigura daca protectia actioneaza intotdeauna cind este necesar (deci nu are refuzuri in functionare), si numai cind estc necesar (deci nu are actionari false in absenta unor clefeete in instalatia protejata), . Siguranta functionarii unei protectii se obtine prin proiectarea corecta a schemelor si ansamblelor, precum ;;i prin utilizarea unui echipament de calitate ridicata. Siguranta prot ectiei depinde deci ~i de siguranta echipamentului folosit, respectiv de posibilitatea unei utilizari indelungate a echipamentului, fara ca acesta sa se defecteze. Siguranta echipamentului - denumita si fiabilitate - este 0 conditie impusa realizarii ~i constructiei dispozitivelor si a para telor de protectie. Avind in vedere urmarile grave ale intirzierii lichidarii unui scurtcircuit, ca urrnare a unui refuz in functionarea unei protectii, conditia de siguranta are 0 importanta primordiala . • Sensibilitatea. Pentru ilustrarca conditiei de sensibilitate se consider a o protectie care actioneaza la cresterea curentului din instalatia protejata (realizata, de exemplu, cu relee maximale de curent), crestere care indica fie prezenta unui scurtcircuit, fie aparitia unei suprasarcini. Protectia este cu atit mai sensibila, cu cit este mai mica cresterea curentului (peste valoarea normala) care provoaca actionarea protectiei respective. Sensibilita tea functionarii unci protectii este lega ta de sensibilita tea aparatajului folosit, fiind necesar aparataj care sa consume 0 putere cit mai redusa pentru actionare, deci aparataj sensibil. Aprecierea cant itativa a sensibilitatii unei protectii se exprima printr-un coeficient numit coejicient de sensibilitate ; in cazul protectiei considerate. coeficientul de sensibilita te ksens are expresia :
/semi" k sms = ---,
[pp

(2.1) 11

in care:
I.e min

11'1'

este valoarea minima posibila a curentului de scurtcircuit prin instala tia protejata, la defecte aparute in limitele unor anumite zone stabilite; curentul de pornire al protectiei,

Curentul de pornire al protectiei reprezinta valoarea curentului primar (care circula prin bobinajul primar al transformatoarelor de curent montate in circuitul instalatiei protejate), pentru care releele de curent i~i inchid contactele, Notind cu nTC raportul de transformare al transformatoarelor de curent, intre curentul de pornire al protectiei 11'1' (curent primar) si curentul de pornire al releului Ipr (curent secundar] exista rela tia :
11'1' = nTC' I1'r (

2.2)

Normativul in vigoare la noi in tara prevede valorile minime pentru coeficientii de sensibilita te ai diverselor tipuri de protectii. • Independenta fata de regimul momentan de exploatare. In sistemele eleetrice au loc diferite regimuri de exploatare: cu toate generatoarele in functiune sau numai cu 0 parte din e1e, cu diverse configuratii ale retelei de transport ~i distributie, cu un numar mai mare sau mai mic de consumatori conectati etc. Pentru fiecare instalatie componenta a sistemului se poate determina un regim maxim si un regim minisn de funetionare, in funetie de faetorii mentionati mai in~inte. ' , Regimul maxim pentru 0 anumita instalatie este acel regim de functionare in care aparitia unui scurtcircuit determina circulatia unui curent maxim, prin instalatia respectiva, in comparatie cu toate celelalte regimuri posibile. In mod analog se poate defini si regimul minim. Functionarea protectiei trebuie sa fie independenta de regimul momentan de exploatare, ceea ce inseamna ca protectia trebuie sa actioneze corect independent de regimul de functionare in care segaseste instalatia protejata in momentul aparitiei defectului. Pentru asigurarea respectarii conditiei de independenta fata de regimul de exploatare, functionarea corecta a unei protectii trebuie verificata la defecte aparute in regimul minim si in regimul maxim al instalatiei protejate.
2. Condltll impuse reallzarll ~i constructlel echipamentului de protectle

• Eficienta economica, de vedere tehnic,. care pot trebuie aleasa varianta cea solutie din punct de vedere

Dintre toate solutiile echivalent e din punet rezulta la proiectarea unei protectii prin relee, mai economica, rezultind astfel cea mai buna tehnico-economic.

• Gabarite reduse .. Pentru reducerea dimensiunilor panourilor de protectie si, in general, a spa tiilor afecta te protectiilor prin relee este necesar ca gabaritele echipamentului de protectie Sa fie cit mai reduse. Din acest punct de vedere, releele e1eetronice prezinta avantaje deosebite, da torita posibilita tiler importante de miniaturizare, dcci de micsorare a gabaritelor. • Tipizarea subansamblelor. Realizarea echipamentului de protectie din subansamble tipizate permite ca opera tiile de montaj, verificare,
12

incercare sau reparatii sa se efectueze in conditii mai usoare. De asemenea, In cazul unui defect aparut intr-un echipament de protectie poate fi inlocuit numai subansamblul defect, celelalte subansamble raminind dupa aceea III functiune. Datorita acestor avantaje, tipizarea subansamblelor reprezinta un obiectiv care este urmarit cu insistenta din ce in ce mai mare In constructia echipamentului de protectie . • Invariabilitatea parametrilor, Pentru ca functionarea corecta a unei protectii sa poata fi asigurata pentru 0 perioada de utilizare suficient de indelungata, este necesar ca parametrii elementelor componente sa nu sufere variatii, valorile lor fiind mentinute constante cu un grad ridicat de precizie ; aceasta conditie de invariabilitate a parametrilor este deosebit de importanta pentru asigurarea sigurantei si selectivitatii In functionarea protectiei, Masuri pentru obtinerea conditiei de invariabilitate sint necesare indeosebi in cazul protectiilor electronice, pentru e1iminarea influentei unor factori exteriori (de exemplu, temperatura) asupra parametrilor releelor realizate ,cu elemente semiconductoare.

c.

PRINCIPALELE TIPURI DE PROTECTII PRIN RELEE

1. Protectlt de curent

Protectiile de curent sint de regula protectii maximale, actionind la cresterea curentului pina la atingerea sau depasirea unei valori stabilite (curent de pornire al protectiei Ipp), crestere care indica prezenta unui scurtcircuit sau a unei suprasarcini. Conditia de actionare are deci aspectul:
I ~Ipp,

(2.3) (curent primar).

unde I este curentul

din instalatia

protejata

Pentru ca sa nu existe posibilitatea unei actionari gresite in regimuri normale ale instalatiei protejate, cind curentul I are valoarea nominala IA sau valoarea curentului maxim de sarcina Isarcmax prevazut pentru instalatia respectiva, este necesar ca va loa rea curentului de pornire Ipp sa fie aleasa mai mare decit curentul nominal si decit curentul maxim de sarcina, rezultind deci rela tiile : (2.4) Ipp > In;
I pp

> Isarc

ma".

(2.5)

Protectiile maximale de curent se realizeaza cu relee de curent cu contacte normal deschise, care se inc hid la cresterea curentului peste valoarea de pornire. 2. Protectil de tensiune

Protectiile

de tensiune pot fi protectii

minima le sau protectii

maximale . (ceea ce
13

• Protectiile minimale, care actioneaza la scaderea tensiunii indica prezenta unui scurtcircuit), sint cele mai frecvent utilizate.

Conditia de actionare in care:

a acestor

protectii

este: (2.6)

U~ Upp,

este tensiunea controlata, din punctul de instalare a protectiei : tensiunea de porn ire a protectiei, respectiv valoarea tensiunii primare (aplicata bobinajului primar al transforrnatorului de tensiune care alimenteaza releele protectiei) la care are loc actionarea protectiei, deci inchiderea contactelor releelor. Tensiunea secundara (tensiunea cu care bobinajul secundar al transformatorului de tensiune alimenteaza releele) la care are loc inchiderea contactelor releelor, deci actionarea protectiei, se numeste tensiune de pornire a releului ~i se noteaza cu Upro Intre tensiunile Upp ~i Upr are loc 0 relatie analoga cu relatia (2.2):
U --pp = nTT, upr
(

2.7)

in care nTT este raportul de transform are a transformatorului de tensiune. Pentru ca protectiile minimale de tensiune sa nu actioneze gresit in regimuri normale ale instala tiei protejate, cind tensiunea are valoarea nominala U'; sau valoarea minima de exploa tare U min ."pl, este necesar ca valoarea tensiunii de pornire sa fie aleasa mai midi decit valorile mentionate, rezultind deci
rela tiile : (2.8)

u.; < Umine:<pZ.

(2.9)

Protectiile minimale de tensiune se realizeaza cu relee minimale de teusiune, avi~d contacte normal inchise : dnd tcnsiunea are valori cores punzatoare regimurilor norrnale de Iunctionare ale instalatiei protejate, armatura mobila a releelor este atrasa si contactele sint deschise, iar la scaderea tensiunii pina la valoarea de pornire - sau sub aceasta valoare - armatura este eliberata ~i contactele se inchid . • Protectiile maximale de tensiune actioneaza la cresterea tensiunii ~i au 0 utilizare r estrinsa (de exemplu, la hidrogeneratoare, la linii de tensiuui tnalte). La aceste protectii, conditia de actionare are un aspect analog cu eel din relatia (2.3): U ~ U1>P' (2.10) iar intrc tensiunea de pornire a protectiei U PP si tensiunea nominala Un exista o relatie asemanatoare cu relatia (2.4): (2.11) Protectiile maximale de tensiune se realizeaza cu relee maximale de tensiune cu ~ontacte normal deschise, care se inchid la cresterea tensiunii pest valoarea de pornire.
3. Protectll

o.;» tr;

maximale

directlonale

Spre deosebire de protectiile de curent, care actioneaza numai in functie de valoarea efectiva a curentulc: din instalatia protejata, protectiile maximale directionale actioneaza a tit in tunctic de valoarea efectiva a curentului,
14

a a - to regim normal;
b - 10 cazul unui scurtcircuw,

6-.

Fig. 2.1. Ilustrarea circulatiei puterilor pe linii en alimentare bilaterala:

cit ~i in functie de defazajul dintre eurentul ~i tensiunea din punctul de instalare a protectiei. Astfel, considerind eazul celor doua linii eu alimentare bilaterala din figura 2.1, se presupune ca generatoarele ambelor centrale alimenteaza in regim normal consumatorii principali racordati la barele statiei B si, ca urmare, circulatia puterilor pe linii este indicata prin sagetile din figura 2.1, a. Daca apare un scurtcircuit pe linia L-l in punctul K, atunci toate generatoarele alimenteaza punctul de defect, intrucit acesta reprezinta un punct de irnpedanta minima in sistem (datorita strapungerii izolatiei }; ca urmare, circulatia puterilor pe linii are sensurile indicate prin sagetile din figura 2.1, b. Se constat a ca la unul din capetele liniei defecte L-l are loc schimbarea sensului de circula tie a pu terii atunci cind se trece de la regimul normal la regimul de scurtcircuit pe linie. In mod analog, in cazul unui scurtcircuit pe linia L-2 apare 0 schimbare a sensului de circulatie a puterii la unul din capetele acestei linii. Schimbarea sensului de circulatie a puterii implica 0 schimbare importanta (cu aproximativ 180°) a defazajului dintre curentul si tensiunea de la capatul respectiv al liniei defecte, Protectiile maximale directionale controleaza defazajul dintre curent si tensiune, actionind in cazul unor variatii mari ale acestui defazaj, ceea ce indica aparitia unui scurtcircuit in instalatia iprotejata. tn componenta protectiilor maximale directionale intra relee directionale, care controleaza defazajul mentionat ~i care - in acest scop - sint prevazute cu bobine de curent si de tensiune (sau eu circuite de curent si de tensiune, in cazul re1eelor electronice). Pentru studiul protectiilor prin relee se obisnuieste in mod curent ca in scheme sa fie notate conventional !?isensuri ale curentilor din diferite puncte; in realitate, aceste sensuri corespund valorilor instantanee (pozitive sau negative) ale curentilor din punctele mentionate, si deci dupa terminarea fiecarei semiperioade a curentilor alternativi sensurile respective se inverseaza, In mod riguros, in locul sensurilorconventionale ar trebui definite defazajele dintre curenti si tensiuni, dar notarea sensurilor conventionale este utilizata frecvent, deoarece ilustreaza u!?or functionarea sistemului electric ~i a protectiilor intr-un anumit moment.
4. Protectll dlferentiale

Protectiile diferentiale actioneaza in functie de diferenta curentilor din doua puncte ale instalatiei protejate (curenti considerati 'pe aceeasi faza) si sint de doua tipuri: protectii diferentiale longitudinale si protectiile diferentiale transversale . • Protectiile diferentiale longitudinaie actioneaza in functie de diferenta curentilor de la capetele zonei protejate. Astfel, in cazul unei linii eu
15

1" f
C-

1" 2
pe Iinia protejata,

Fig. 2.2. Reprezentarea circulatiei curentilor pentru ilustrarea principiului de Iunctionare a protecfiilor diferentiale longitudinale: a - in regim normal; b - in cazul unui scurtcircuit exterior;
In cazu I unui scurtcircuit

aliment are bilaterala (fig. 2.2), curentii II ~i 12, respectiv I{ ~i I~ sint egali in regim normal (fig. 2.2, a) sau de scurtcircuit exterior, in punctul K'(fig. 2.2, b), deci diferenta acestor curenti este nula in regimurile mentionate: II - 12 = 0; I{ - I; = o.
A
L-l B

(2.12) (2.13) unui scurtcircuit pc linia punctul K" (fig. 2.2, c), I; nu mai sint egali, res~i, ca urmare: Ii-I'2#O. (2.14)

1n cazul protejata, in curentii Ii si pectiv Ii # j;

L-2

a
A L- 1

L-2

Din relatiile fz.Ls) si (2.14) se constata di protectiile diferentiale longitudinale se pot comporta in mod diferit la defeete extcrioare si la defecte in zona, ceea ce asigura selectivitatea functionar ii acestor protectii, • Protectiile diferentiale transversale in functie de diferenta curentilor din doua circuiteparalele.' In figura 2.3, principiul de functionare al acestor protectii este ilustrat pentru cazul a doua linii paralele, L-1, 1,-2, avind aceeasi lungime si aceeasi impedanta specifica (pe unitatea de lungime). In regim normal (fig. 2.3, a) sau de scurtcircuit exterior in punctul K' (fig. 2..1, b), cur entii 11 si 12, respectiv Ii si I~ (circulind prin cele doua linii paralele la capetele dinspre sta ria A), sin t egali si diferenta lor este nula, datorita irnpedantelor egale ale eelor doua linii paralele,
actioneaza

13

c
Fig. 2.3. Reprezentarea circulatiei curentilor pentru ilustrarea principiului de func tionare a protectiilor difererrtiale transversale:
a-in regim normal; b- in cazul unui scurtcircuit exterior; c - in cazul unui scurtcircuit Pe una din liniile paralele,

16

deci:

I, - 12
-

0; O.

(2.15) (2.1 fi) In punctul E" si punctul K" punctul K" pe B ~i punctul (2.17)

I~ - I~

In cazul unui scurtcircuit pe una din linii, de exernplu (fig. 2.3, c), impedanta portiunii liniei L-1 intre statia A este difer ita de impedanta care intervine intre bar ele A si calea fermata de linia L-2 ~i por tiunea liniei L-1 dintre statia defect; ca urrnare rezulta : 1';.=1-1;; Ii - 1;=1-0.

Din relatiile (2.15), (2.16) 9i (2. J 7) rezulta ca protectiile diferentiale transversale pot deosebi un scurtcircuit exterior de un scurtcircuit In zona protejata, selectivitatea fiind astfel asigurata. Protectiile diferentiale se realizeaza en relee de curent sensibile. Tn figurile 2.2 si '2.3 sint notate prin sageti sensurile conventionale ale curentilor, conform celor mentiona te la protectiile directionale, Asemenea nota tii sint folosite si In continuare.
5. Protectll de distanta

In cazul eel mai simplu, protectiile de distanta controleaza raportul valorilor efective ale tensiunii U 9i curentului I din punctul de instalare a protectiei, actionind in functie de valoarea acestui raport, care reprezinta impedanta Z a circuitului protejat:

Z=-·
I

(2.18)

In cazul unui scurtcircuit, curcntul I creste 9i tensiunea U scade, rezultind 0 scadere importanta a impedantei Z; protectiile de distant a sint deci protectii minimale, conditia de actionare avind un aspect analog cu eel din relatia (2.6): Z~ZPP' (2.19) unde Zpp este impedanta de pornire a protectiei, Protectiile de distanta se realizeaza cu relee de impedanra, care au 0 bobina de curent si 0 bobina de tensiune (sau un circuit de curent si un circuit de tensiune, in ~azul releelor electronice), ' Valoarea irnpedantei Z contr olata de protectie este proportionala - in anumite conditii -- cu distanta dintre defect ~i locul de instalare a protectiei, Astfel , de exemplu, in cazul unui scurtcircuit direct (fara arc) in punctul x 1 (fig. 2.4), la distanta 11 de statia A, in care se gase~te instalata protectia de distanta, curentul I prin linie are valoarea de scurtcircuit I.e' deci: (2.20)
UremA

1, Fig. 2.':1.Reprezentarea unui scurtcircuit pe linia protejata pentru ilustrarea functionarii protectiilor de distanta.

2-

Automatizari

c. 1226

17

iar tensiunea U (cu care este alimentata protectia) este reprezentata siunea remanenta UremA. la barele statiei A, respectiv:

de ten-

U = Urem.4' (2.21) Intrucit defectul este direct si tensiunea in punctul Kl este nula, tensiunea remanenta la barele statiei A este egala cu caderea de tensiune determinata de circulatia curentului I.c prin portiunea de linie dintre A ~i K]. Notind cu Z8 impedanta specifica (pe unitatea de lungime) a liniei, impedanta portiunii de linie dintre A si Kl are valoarea z.ll' iar tensiunea UremA. - in ipoteza d\. este considerata tensiunea pe faza - are expresia: Urem
ZA.

= I'CZ8l!,
_

(2.22)
1 -Zsl,
-

Inlocuind expresiile (2.20), (2.21) ~i (2.22) In relatia (2.18), se obtine:

U _ UremA. ---------

I.cz.l1 Isc

(2.23)

18C

ceca ce confirma proportionalitatea dintre impedanta Z, controlata de protectie, ~i distanta 11 pina la defect; denumirea protectiilor de distanta se datoreste acestei proportionalitati.

6. Prctectll cu filtre

Multe defecte sint insotite de aparitia unor componente simetrice sau de aparitia unor armonici superioare: pe aceasta baza au fost realizate protectiile cu filtre de componente simetrice si cele cu filtre de armonici superioare . • Filtrele de componente simetrice sint frecvent utilizate, intrucit marea majoritate a scurtcircuitelor (aproximativ 95%) sint nesimetrice, deci sint Insotite de aparitia componentelor de secventa inversa ale tensiunilor si curentilor, iar un pro cent ridicat de defecte (circa 8.1%) sint insotite si de contact cu pamintul , deci de aparitia componentelor de secventa homopolara ale tensiunilor si curentilor. • Filtrele de armonici superioare au inca 0 utilizare relativ restrinsa in realizarea protectiilor: folosirea lor se bazeaza pe prezenta unor armonici superioare ale curentului in cazul anumitor defecte, cum sint, de exemplu, punerile la parnint monofazate.
7. Protectll prin semnale de inalta

frecventa

Pentru protectia liniilor de inalta si foarte inalta tensiune se pot utiliza semnale de lnalta frecventa transmise intre dispozitivele de protectie de la cele doua capeteale liniei protejate, ceea ce permite liehidarea rapid a a defectelor aparute pe intreaga lungime a liniei protejate. Semnalele de inalta frecventa pot fi transrnise fie chiar printr-un conductor al liniei de InaIta tensiune, fie pr in radio.
8. Protectll term ice

In cazul scurtcircuitelor ~i al suprasarcinilor are loc cresterea temperaturii conductoarelor si anumitor piese, ceea ce permite folosirea unor protectii termice, actionind in functie de valoarea temperaturii pieselor respective. De regula, protectiile termice se folosesc pentru motoare electrice.
18

9. Protectll

cu relee

de gaze

La transformatoarele in cuva cu ulei, aparitia unui defect in bobinaje1e din interiorul cuvei determina degajarea unor gaze; P" aceasta baza sint realizate protectiile cu relee de gaze pentru transformatoare.

D. PROTECT" DE BAZA, DE REZERVA ~I AUXILIARE

sa

• Protectia de baza a unei in~latii electrice este protectia lichideze rapid defectele aparute in instalatia r espectiva .

destinata

• Protectia de rezerva a aceleiasi instalatii este protectia destinata sa asigure lichidarea defectelor in cazul in care a avut loc un refuz de Iunctionare a protectiei de baza sau in cazul cind aceasta se gase~te in revizie. Protectia de rezerva trebuie sa actioneze cu temporizare, pentru a da intli posibilitatea protectiei de baza sa lichideze defectele, in cazul actionarii corectc a acestei protectii. Protectia de rezerva a unei instalatii poate fi reprezentata de 0 a doua protectie a instalatiei, care dubleaza protectia de baza (in .acest caz este f010sita denumirea de rezerod lacala), sau poate fi asigurata de 0 protectie a unei instala tii vecine (in acest caz fiind folosit terrnenul i'ezerva de la distanfa). Aceasta din urrna comanda declansarea intrerupatorului instala tiei vecine si scoa.terea ei din functiune, daca intr-un anum it interval de timp defectul nu a fost lichidat de protectia de baza a instalatiei in care aaparut defectul, In consecinta, spre deosebire de rezerva locala, rezerva de la distants asigura lichidarea defectelor si in cazul cind un intrerupator ramine blocat (desi protectia de baza a transmis semnalul de declansare) , intrucit comanda declansarea intrerupatorului instalatiei vecine. o solutie intermediar a intre rezerva locala si rezerva de la distanta este reprezentata de rezerva prin intrerupator. In acest caz, in schema protectiei unei instala tii sint incluse dispozitive suplimentare - denumite dispozitive de rezerva la refuzul intrerupatorului [)RRI - care comanda (daca intr-un anumit interval de timp de la actionarea protectiei nu a avut loc declansarea intrerupatorului instalatiei, deci daca acesta a avut un refuz de functionare) declansarea unor intrerupatoare ale instalatiilor vecine, racordate la aceleasi bare colectoare . • Protectia auxiliara se instaleaza in cazul cind protectia de baza are zone moarte, respectiv nu poate asigura lichidarea defectelor pe intreaga lungime a instalatiei protejate; rolul protectiei auxiliare - de a lichida defectele aparute in zonele moarte ale protectiei de baza - este indeplinit uneori de protectia de rezerva.

E. ALIMENTAREA

SCHEMELOR DE PROTECT'E

In schemele de protectie este necesara 0 sursa de alimentare a anumitor relet' - rele= de timp, relee intennediare - si a bobinelor de declansare ale mtrerupatoarelor (releele de curen+ OP tensiune ~i directionale sint alimentate de transformatoarele de curent si de tensiune). Curentul debit at de sur sa mentiona ta, numit curent operatio, poate fi curent continuu sau curent alterna tiv,
19

• Sursele de curent operativ continuu sint reprezentate de batcriile de acumulatoare, care au avantajul di prezinta un grad ridicat de siguranta, energia acumulata in baterii asigurind continuitatea alimentarii circuitelor protectiei independent de regimul in care se gaseste instalatia protejata ~i sistemul electric in ansamblu (regim normal sau regim de avarie). Pe de alta parte, bateriile de acumulatoare au 0 serie de dezavantaje, cum ar fi: cost ridicat, necesitatea unei exploatari foarte ingrijite ~i relativ complicate, necesitatea unei retele locale de curent operativ pentru alimentarea protectiilor si a bobinelor de declansare ale lntrerupatoarelor. Datorita dezavantajelor mentionate, bateriile de acumulatoare sint, de regula, utilizate ca surse de curent operativ in centrale electrice sl in statii electrice mari. Sursele de curent operativ alternativ sint mai ieftine decit bateriile de acumulatoare ~i permit 0 simplificare a circuitelor de curent operativ ~i a exploatarii lor. In prezent, sursele de curent operativ alternativ sint utilizate de regula in statii cu tensiunea pina la 35 kV. Exista m ai multe variante de aliment are cu curent operativ alternativ, dintre care pot fi mentionate : alimentarea direct a de la transformatoarele de curent, alimentarea de la transformatoarele de curent si de tensiune prin intermediul unui bloc de redresare cu diode semiconductoare, alimentarea cu energia inmagazinata in condensatoare incarcate in prealabil, printr-un dispozitiv de incarcare conectat la transformatoarele de tensiune. In cadrul capitolelor destinate protectiilor diferitelor instalatii din sistemele electrice sint descrise unele din variantele mentionate. La noi in tara se fabric a, la Institutul de cercetari ~i modemizari energetice (ICEMENERG), toate variantele prezentate de alimentare cu curent operativ alternativ. Astfel, dispozitivul DPCA (dispozitiv de protectie in curent alternativ) foloseste alimentarea directa de la transformatoarele de curent, dispozitivul BA CC (bloc de alimentare cu curent continuu) utilizeaza alimentarea de la transformatoarele de curent si de tensiune, rnsa contine si elemente de stabilizare si de redresare, iar dispozitivul DCA (dispozitiv cu condensator in curent alternativ) functioneaza cu ajutorul energiei inmagazinate Intr-un condensator incarcat in prealabil.

REZUMAT • Principalele defecte care apar in sistemele electrice sint scurtcircuitele (polifazate sau monofazate) si punerile la pamrnt. Scurtcircuitele polifazate pot fi bifazate sau trifazate. • Regimurile anormale cele mai frecvente sint supraintensitatile (provocate de scurtcircuite exterioare sau de suprasarcini), scaderile de tensiune si pendularile. • Conditiile impuse Iunctionarii protectiei prin relee slnt rapiditatea, selectivitatea, siguranta, sensibilitatea si independenta fata de regimul momentan de exploa tare. • Conditiile impuse realizarii si constructiei echipamentului de protectie sint eficienta economica, gabarite recluse, tipizarea subansamblelor. invariabilitatea parametrilor.

20

• Principalele tipuri de protectii prin relee sint : protectiile de curent, protectiile de tensiune, protectiile directionale, protectiile diferentiale (longitudinale si transversale), protectiile de distanta, protectiile cu filtre (de componente simetrice sau de armonici superioare}, protectiile prin sernnale de inalta frecventa, protectiile termice ~i protectiile cu relee de gaze. • Dupa rolul pe care 11indeplinesc, protectiile prin relee se impart in protectii de baza, protectii de rezerva (rezerva Iocala, rezerva de la distanta, rezerva prin intrerupator] ~i protectii auxiliare. • Alimentarea schemelor de protectie se poate face de la surse de curent operativ continuu (baterii de acumulatoare) sau de la surse de curent operativ alternativ sau redresat (transformatoare de curent, transformatoare de tensiune, condensatoare incarcate in prealabil de la transform atoare de tensiune).
VERIFICAREA CUNO~TlNTELOR
izolatiei dintre
0

1. Care sint retelele de inalta tensiune in care strapungerea mint reprezinta un scurtcircuit monofazat? a) 6 kV? b) 20 kV? c) 110 kV si rnai mult? 2. Cum sint neutrele tra.nsformatoarelor din retelele rnonofazat? a) Legate la parnint prin bobina de stingere ? b) Legate direct la parnint P c) Legate la parntrrt prin reziat en ta?

faza. si p1i-

parnint reprezinta un scurtcircuit

in care un defect

intre

Iaza si

"3. In cazul carer defecte apar cornponentele de secventa homopolara a) Scurtcircuite bifazate? b) Scur tcircuite trifazate P c) Scurtcircuite monofazate si puneri la pamint ?

4. Cum se nurneste proprietatea protectiei prin relee de a stabili care este instalatia defecta si a cornanda numai deconectarea aeestei instalatii din ansamblul instalat iilor sistemului electric? a) sensi bilitate ? b) selectivitate P c) sigurarrta ? 5. Care tip de protcc tic controlca za dcfazajul dintre curerrt lii tensiune? a) protectia de curent? b) protectia directionala P c) protectia de filtre? 6. Care tip

irnpedanta

de protectie controleaza dintre locul defectului

marirne proportionala (in anurnite si IOC111 e instalare a protectiei ? d

conditii)

cu

a) protectia directionala ? b) protect ia difererrtiala ? c) protectia de distant a ? 7. Care protectii act ionea za cu cea mai mare rapiditare pentrulichidarea unui defect aparu t in instalat ia protejata P a) protectii de baza ? b) protectii de rezerva locale? c) protectii de rezerva prin intrerupator ? 8. Care sur sa de al imentare a schemelor de protectie asigura alimentarea circuitelor prctectiei independent de regimul (normal sau de avarie) in care se gaseste instalatia protejata si sisternul electric? a) bateriile de acurnulatoare? b) transformatoarele de curent? c) transforrnatoarele de tensiune?

CAPITQlUl3

CONSTRUCTIA

~I FUNCTIONAREA RELEELOR CU CONTACTE

A. NOTIUNI

GENERALE

1. Introducere

In acceptiunea cea mai generala releele reprezinta elemente de automatizare la care marimea de iesire variaza brusc (in salt) atunci cind marimea de intrare, variind in mod continuu, atinge 0 valoare prescrisa numita ualoare de aciionare. Pentru exemplificare si in scopul definirii ulterioare a unor marimi spccifice releelor, in figura 3.1 s-a indicat intr-o forma principiala tipul eel mai reprezentativ de releu si anume releul electromagnetic. Structural, acesta cuprinde o armatura fixa F pe care este infasura ta bobina B parcursa de curentul de intrare I, si 0 armatura mobila M, prevazuta cu 0 punte de contact P ~i care este mentinuta intr-o pozitie indepartata (contactul C1, deschis) datorita resortului antagonist A. Cind curentul de intrare I, este relativ mic armatura rnobila M este atrasa, insa resortul antagonist A se opune deplasarii acesteia. Cind curentul de intrare atinge 0 anumita valoare lie numita valoare de excitare, rezistenta resortului este invinsa si armatura mobila fiind atrasa produce inchiderea contactului C r- Se spune in acest caz ca releul s-a excitat.

r;-- ---- - ---<$-------F

8J

I Fr=ABSI

Fig. J.1. Releu electromagnetic.

22

Ca urmare in circuitul de iesire va lua nastere un curent de iesire 1.0 a dirui valoare depinde ex~lusiv de parametrii circuitului respectiv : 1= (3.1)
eO R8

v..

leo~/r- - - - - - -1-~ -~ --

f~

in care prin R8 s-a notat rezistenia de sarcina din circuitul de iesire. Deci excitarea releului poate fi definita prin urmatoarele rela iii simple (fig. 3.2):

Fig. 3.2. Caracteristica de funcjionare a releului.

I, < lie ~ releu dezexcitat ~Cl = deschis ~ Ie = 0; I, ~ lie ~ releu excitat ~Cl = inch is ~Ie = leO' Observatie. Oricit de mult ar creste curentul L; peste valoarea de excita tie curentul Z, ramine la aceeasi valoareconstanta (1. = leO)' La scaderea curentului I, armatura rnobila nu este eliberata chiar daca curentul respectiv scade putin sub valoarea It/. La 0 anumita valoare a curentului I, = lid numita oaloare de dezexcitare care este mai mica dedt cea de excitare (lid < lie) armatura M se desprinde, contactul C1 se deschide, deci L, devine nul. Deci dezexcitarea releului poate fi definita astfel (fig. 3.2) 1; > ltd ~ releu excitat ~Cl inchis ~Ie = reo I, " lid ~ releu dezexcitat =C1 deschis ~ I. = o. Contactul C}I care este deschis in starea dezexcitata a releului (starea nOli mala}se numeste contact normal deschis. lil figura 3.1 s-a prevazut ca exemplu 9i un contact C2 care este tnchis in starea dezexcitata a releului, 'fapt pentru care se numeste contact normal tnchis. . Daca cele doua contacte C1 si C2 au 0 born a cornuna de legare ele constituie impreuna un contact comutator, Uneori releele sint prevazute cu contacte alunecdtoare ' (Pasagere) adica contacte care sint, de exemplu, deschise, in ambele stari ale re1eului, insa se inchid pentru un scurt timp in trecerea ("pasager") de la, 0 stare la alta (contact alunecdtor normal deschis). Similar, se poate folosi unCQntact aluneoitor normal inchis, adica inchis in ambele stari ale releului si care se deschide pasager. ' Pe baza celor aratate, se poate conchide ca, din punctul de vedere al comportarii sale, un releu constituie un eleinent,la care rnarimea de intrare variaza continuu (analogic), in timp ce marimea de iesire variaza disconiinua sau discret (logic) capatind numai doua valori posibile carora l~ putem asocia semnele logice 0 sau 1 (Ie = 0 sau Ie = leo = 1). Datorita acestui mod de comportare, in autornatica se spune ca releul este un element analogo-logic sau hibrid
* .Arrnatura fiind atrasa deci intrefierul devenind practic nul, reluctanta magnetica (R) a circuitului scade fata de starea initiala, fapt care reclarna un curent (It) mai mic care sa asigure acelasi 'flux magnetic (<I» deci ,sa .perrnita ~eIltinerea atrasa a arrnaturii

(<I> =

n~i).
23

2. Clasificarea

releelor

. Numarul mare de tipuri si domeniile vaste de aplicare face dificila 0 clasiIicare cuprinzatoare a releelor. In cdc ce urmeaza se va face 0 clasificare pe baza diverselor criterii de definire. • Din punctul de vedere al naturii marimii de intrare releele se clasifica in doua grupe mari: - relee de mdrimi electrice, de exemplu: - de eurent, de tensiune, de freeventa, de putere, de impedanta etc.; - rclee de mdrimi neelectrice, de exemplu : - de presiune, de temperatura, mecanice, de debit etc. Observatie. La toate tipurile de relee, inclusiv la cele de marimi neelectrice (care sint prevazute la iesire Cll contacte electrice) marimea de iesire este intotdeauna de natura electrica. • In functie de modul de realizare al saltului in circuitul de iesire releele se impart in doua grupe structural distincte: ' - relee c:t contacte ce vor fi prezenta te in continuare in acest capitol; - relee lara contacte (stat ice) ce vor fi prezentate in capitolul urrnator.
relcele se clasif ica in: - relee maximale (de maximum)

• Dupa sensul de varia tie al rnarirnii de intrare in momentul

actionarii,

a caror actionare se produce atunci cind marimea de intrare (de exemplu cur entul) depaseste 0 anumita valoare maxima; - relee minimale (de minimum) a caror actionare se produeeatunci cind marimea de intrare (de exemplu teusiuriea) scade sub 0 valoare minima; Observatie. Din figurile 3.1 si 3.2 se constata , de exemplu ica daca releul =electromagnetic respectiv este folosit ca element maximal, el actioneazii prin excitare, iar dad este folosit ca element minimal, actioneaza prin dczexcitare. Evident, este posibil ca acelasi releu sa fie folosit simultan ca element maximal si minimal. De exemplu, manometrul eu contacte reprezinta un releu de presiune avind contacte de maxima ~i de minima presiune ce pot fi reglate independent; - relee direciionale (de sens) a caror actionare se produce atunci cind marimea de intrare (de exemplu puterea) are un anurnit sens de circulatie (pozitiv sau negativ). • Din punctul de vedere al principiului de functionare releele de marimi electrice se impart in urm itoarele categorii: electromagnetice (fig. 3.1), magnetoelectrice, electrodinamice, de inductie, electrotermice etc. • Desi realiza te pe aceleasi principii de functionare releele au fost construite in mod special pentru diverse domenii ale tehnicii, fapt care impune 0 clasif icare specifica, astfel: - relee de protectie : - relee de automatizare : - relee telefonice etc. Observatie. Desi protectia prin relee apartine domeniului automaticii, ea a luat fiinta si s-a dezvoltat cu mult timp inaintea altor tipuri de sisteme automate, motiv pentru care releele de protectie constituie 0 categorie aparte. 24

• Din punetul de vedere al marimii intervalului de timp intre momentul atingerii valorii de actionare si momentul bascularii" releului se disting urrnatoarele tipuri de relee: - relee instantanee, la care intervalul de timp considerat este practic nul; - relee teniporizate, la care acest interval de timp este realizat intentionat la 0 anumita valoare (de exemplu 0,5-10 s). Aceste tipuri de relee sint realizate cu ajutorul unor dispozitiue de iem porizare (mecanice, electrice, magnet ice, pneumatice etc.) ce vor fi prezentate in cadrul acestui capitol. 3. Caracteristic iIe releelor Marirnile care caracterizeaza toarele: un anumit releu sint, 111 pr.ncipal, urrna-

• Natura f'izica si parametrii marimii de intrare (de excitare). De exemplu: releu de curent 2,5-10 A, c.a . • Puterea absorbita la intrare pentru ca releul putere variaza de obicei intre 0,5 ~i 30 \Y.

sa

actioneze,

Aceasta

• Curentul (puterea) admis de contacte in circuitul de iesire, Se deosebeste : - curentul de inchidere (de exemplu 10 A) adica curentul maxim pe care contactul poate sa-l stabileasca in circuit fara a se deteriora; - cureniul de durata (de exemplu SA), care este curentul maxim admisibil ce poate strabate contactul in stare inchisa un timp nelimitat; - cureniul de ru pere (de exernplu 2 A) care este curentul maxim admisibil pe care contactul poate sa-l intrerupa in circuitul de iesire. Dintre aceste caracteristici cea mai mare atentie se acorda curentului (puterii) de riipere a contactului numit uneori si cureni (putere) de comutare . Pentru un anumit contact curentul de rupere este dictat de natura tensiunii si a circuitului in care se produce comutarea, adica de factori externi releului. Deschiderea unui circuit alimentat in curent continuu este mai dificila decit a unui circuit in curent alternativ la care trecerea periodica a curentului prin valoarea zero favorizeaza procesul de stingere a arcului format la deschiderea contactului. Circuitele inductive prezinta dif'icultati la intrerupere datorita energiei magnetice inmagazinata in inductanta (bobina) care datorita tensiunilor electromotoare de autoinductie tind sa mentina un arc electric pe contact ~i dupa deschiderea acestuia. In schimb, datorita aceluiasi fenomen, inch iderea unui circuit inductiv este mai usoara decit, de exemplu, un circuit rezistiv la care valoarea permanenta de regim se stabileste in momentul ini tial. Circuitele capacitive si in mod analog cele cu larnpi cu incandescenta ** pre~ zinta dificultati la inchiderea contactelor cind curentul absorbit este mult mai mare decit in regim permanent. * Prin basculare se intelege sau invers .
•• schimbarea pozi.tiei releului
Cll

adica

din dezexcitat

excitat

Dupa cum se stie, rezistenta

unei lampi

incandescenta

este de circa

10 ori mai mica

In stare rece de cit dupa ce a fost alimentatiL

25

In concluzie, in cataloagele de relee se specified, de exemplu, di un contact poate rupe eel mult 2 A la maximum 200 V curent continuu, sau 3 A la maximum 220 V curent alternativ pe 0 sarcina rezistiva si respectiv 1,5 A, c.c. sau 2 A c.a. pe 0 sarcina inductiva . • Factorul de revenire. Dupa ce un releu a actionat la 0 anumita valoare a marimii de intrare, el poate reveni in starea initiala la 0 alta valoare a .marimii de intrare numita ualoare de revenire. Dupa cum a rezultat din exemplul din figura 3.2, valoarea de revenire (dezexcitare) lid este diferita de cea de actionare (excitare) lie' Raportul dintre valoarea de revenire (Xr) si cea de actionare (,xa) a marimii de intrare se numeste factor sau coeficient de revenire (Kr): (3.2) Considerind, de exemplu, un releu maximal de curent cu un contact normal deschis a carui caracteristica de functionare este prezentata in figura 3.3, a) ~i admitind ca acesta se afla permanent sub curentul nominal In = 5 A, se excita la lie = 10 A si se dezexcita la lid = 8 A, se pot constata urmatoarele : Releul fiind maximal va actiona (la cresterea curentului) prin excitare si va reveni (la scaderea curentului) prin dezexcitare. Ca urmare, tinind seama de relatia (3.2) se poate serie expresia factorului de revenire pentru releele maximale: (3.3) In concluzie [actorul de revenire al releelor maximale este subunitar. Considerind similar un releu minimal de tensiune cu un contact normal inchis (fig. 3.3, b) ~i admitind ca acesta se afla permanent sub tensiunea nominala U'; = 100 V, se dezexcita la U = 48 V ~i se excita la U = 60 V (contactul sau normal inch is este deschis in functionarea norrnala a instalatiei) se pot consta ta urma toarele : Releul fiind minimal va actiona (la scaderea tensiunii) prin dezexcitare ~i va reveni (la cresterea - revenirea - tensiunii) prin excitare, Ca urmare,
jd je

Ie

vo/oare nominaki

! ~-----~--

--d'f'"0a
I I

Ie

-t
~
Id

Ie
1

c
b

_ ~n=5A

.-•••
I I
-4r8A

votoare nommatd

I
Ie
~ ~oI

It'e=IOA1i

4d=48V f1e=OOV 0iJ=IOOV

A B
26

~(rev(max)

t tI
<:

e-~ E..J

I I

Ui

rev(min)

=u;;; >1

4'e

Fig. 3.3. Caracteristica de definire a factorului de revenire: a -la releele maximale ; b -la releele mlnimale,

tinind searna de relatia (3.2) se poate scrie expresia fa ctorului pentru releele minimale:
£\.rev (min}
7:-

de revenire
(3.4)

= -Utd

ui• > 1 .

in conc1uzie, factor ul de reuenire

al releelor minimale

este suprauniiar,

• Numarul de actionari ale releului fara ca acesta sa se defecteze. De exemplu fabricile constructoare garanteaza pentru un releu un numar de 1 000-1 000000 actionari indicind frecventa de actionare precum si sarcinile admisibile. De exemplu pentru releul de timp rom anesc RTp-7 se specifica in prospect: - numarul maxim de actionari electrice: 1000 actionar i la un curent de rupere de 3 A, cos cp = 0,4, 220 V, c.a., cu frecventa de 10 actionari pe ora; 10 000 actionar i la un curent de rupere de 2 A, cos cp = 0,4, 220 V c.a., cu 20 actionari pe ora; 100000 actionari la 1 A, cos 9 = 0,4, 220 V c.a., cu 50 actionari pe ora; - numarul maxim cle actionari mecanice (curentul pe contacte neglijabil): 1 000 000 actionari cu frecventa de 1 000 actionari pe ora. in practica, acest numar este incomparabil mai mic, revizia releelor facindu-se la anumite intervale de timp. • Nurnarul, tipul ~i pozitia contactelor. Contactele pot fi: instantanee (netemporizate), adica i~i schimba practic pozitia in momentul actionarii releului, sau tem porizate, adica i~i schimba pozitia dupa un timp prestabilit. Observatie, Releele temporizatepot avea pe linga contactele lor temporizate ~i anumite contacte cu actiune instantanee. De exemplu, un releu temporizat poate avea dona contacte instantanee comutatoare, un contact normal deschis alunecator temporizat si un contact normal deschis temporizat (la Inchidere). • Precizia de actionare reprezinta 0 caracteristica a releelor cu Iunctie de masurare (control), relee folosite in principal in protectia prin relee. Precizia unui releu reprezinta diferenta dintre valoarea Xa a parametrului electric la care se produce actionarea si valoarea Xr a parametrului la care este reglat releul sa actioneze: (3.5) p = Xa - Xr· Precizia se exprirna, de obicei, in procente din valoarea reglata:

t:>

Xa;
<

Xr • 100
r

[%]

(3.6)

De exernplu, un releu maximal de curent reglat la 10 A care actioneaza la 10,2 A are 0 precizie de actionare:

p=

10.2 -

10

10 •

100

= 2°1,0. .

4. Functllle releelor

Independent de domeniul in care se folosesc, functiile obisnuite ale rei eelor de diverse tipuri sint urmatoarele : • Functia de masurare sau control se intllneste in special la releele de protectie (de exemplu: releul maximal de curent, releul minimal de tensiune,

27

releul de impedanta, releul directional etc.) acestea avind rolul de a controla anumiti parametri (curent, tensiune, impedanta etc.). Se precizeaza ca a controla inseamna a masura in permanenta un anumit parametru in scopul sesizarii faptului cii parametrul respectiv a atins 0 anumita valoare. Aceasta valoare se numeste oaloare de reglare sau de consemn a releului. Releele cu functii de masurare se caracterizeaza prin precizie buna si consum redus de putere. Observatie. In schemelede protectie prin relee, releele cu functii de masurare sint in principal acelea care se leaga la transformatoarele de curent si de tensiune. Ca relee cu functii de masurare industria rornaneasca (Intreprinderea Electromagnetica) fabrica urmatoarele tipuri de relee : RC-2 - releu maximal de curent; RT-3 - releu maximal de tensiune; RT-4 - releu minimal de tensiune etc. • Functia de amplificare (in put ere) care permite sa se alimenteze un circuit electric ce necesita un curent (putere) mai mare cu ajutorul unui curent (putere) relativ mai mic. De exemplu un releu intermediar absoarbe la excitare un curent de 15 rnA (-.,3,3 W) si comanda prin contactul sau un circuit care necesita 5 A (-- 1 000 W). La Intr eprinderea Electromagnetica se fabric a relee interrnediare de tipurile: RI-3; RI-4; RI-5; RI-7; RI-8; RI-9; RI-l0; RI-13 etc. • Functia de multiplicare a numarului de circuite comandate de la un singur circuit se realizeaza datorita faptului ca un releu posedind mai multe contacte poate asigura inchiderea (deschiderea) mai multor circuite independente. Aceasta functie se intilneste in special la releele intermediare (tipurile romanesti RI). . • Functia de temporizare permite, a~a cum s-a ararat anterior, 0 intirziere intre momentul aplicarii unui impuls (excitarea releului) si momentul inchiderii contactelor. Aceasta functie se intllneste la releele de timp. Industria romaneasca fabrica relee de timp de tipurile RTp-4, RTpa-5 si RTp-7. • Functia de scmnalizare se realizeaza eu ajutorul unor relee speciale, de semnalizare, numite uneori ~i relee clapeta si este materializata printr-o indica tie optica sau (si) acustica atunci cind intr-un circuit apare un curent (clapete tip serie) sau 0 tensiune (clapete tip derivatie). Rcleele romanesti de semnalizare sint tipurile RdS-2 si RdS-3. In cele ce urmeaza vor fi prezentate diverse tipuri de relee electrice, clasificate pe baza principiului lor de functionare precum si unele tipuri de relee de marimi neelectrice care se intilnesc in instalatiile electroenergetice.

-\"" B. RELEE ELECTROMAGNETICE

1. Releu I electromagnetic

neutru

In figura 3.1 a fost prezentat ca exemplu ~i intr-o forma principiala un releu electromagnetic. Cind bobina de excitare B avind un numar de spire n este parcursa de curentul I, ea da nastere in miezul magnetic la 0 tensiune magnetomotoare s.
(3.7)

28

Fluxul magnetic III ce strabate miezul magnetic ~i se inchide, bineinteles prin intrefier. este determinat de relatia : (3.8) in care JJt este reluctanta totala a circuitului magnetic ~i este data de expresia:
&t

= ~ _l,_
flf"s,

lungimea, permeabilitatea magnetic a si sectiunea fierului in diversele tronsoane ale miezului magnetic* ; 0, Ila' Sa lungimea, permeabilitatea magnetics in aer ~i respectiv sectiunea intrefierului, Desi lungimea lini'ilor de forta magnet ice este mai mare in fier decit in aer (~l, > 0) totusi, deoarece permeabilitatea magnetica in fier este incomparabil mai mare decit cea in aer (Ill ~ Ila) primul termen al relatiei (3.9) poate fi neglijat, astfel ca aceasta relatie capata forma:
.lit

in care: 11, Ill' 51

fla,sa

(3.9)

= -. s

flaSa

(3.10)

In aceste conditii inlocuind (3.7) ~i (3.10) in (3.8) se obtine expresia fluxului magnetic ce straba te releul:
gr n L; ¢=-=-fJ.a'Sa=K1,-,
el

t,

(3.11)

in care K1 = n : fJ.a' Sa reprezinta cum se cunoaste din electrotehnica, festa intr-un intrefier strabatut patratul marimii respective: sau tinind seama de (3.11) rezulta : F
a

constanta de proportionalitate, Dupa forta electromagnetica Fa' ce se mani¢

de fluxul magnetic

este proportionala

cu

(3.12)

= K 2 . K2. 1

n
~2

= K 3.

I~
~2

in care s-a notat K3 = ](2' Iq. Reprezentarea grafica a relatiei (3.13) intr-un plan Fa = = Ja(o) pentru diverse valori Iil> 1;2' 113 ... ale curentului Ii(Iil < Ii2 < 113 ••• ) defineste o serie de hiperbole (fig, 3.4) care se departeaza de origine pe masura cresterii cur entului Ii' In figura 3.4 s-a not at prin omax si Omin valorile ma*
Corespunzatoar e diverselor

(3. 13)

L___.,

-~ .._i___

-----._~---_

Fig.

3.4.

Caracteristicile Fa = £(3) si F; = f(&) releul electromagnetic. in care inductia

la

sectiuni rnagnetica

ale miezului respectiva,

B variind (B

= ~)

se rnodifica

si permeabilitatea

29

xime si minirne ale intrefierului in pozitia dezexcitat (arrnatura libera) respeetiv excitat (arrnatura atrasa) a releului. Pe de alta parte resortul antagonist A (fig. 3.1) produce 0 forta rezistenta r, opusa fortei Fa. Observatie. Pentru simplificarea expunerii s-a presupus ca cele doua forte activa Fa ~i rezistenta F, actioneaza asupra arrnaturii mobile M in acelasi punet. In realitate ins a resortul antagonist poate fi amplasat in diverse puncte, astfel ca actionarea releului are loc pe baza egalizarii unor cupluri mecanice. Forta Fr, fiind data de un resort, va varia liniar cu alungirea astfel di va fi definita de 0 rela tie de forma: (3.14) si va fi reprezentata in planulF,. - 0 de 0 dreapta (fig. 3.4) avind panta - B, iar ordonata la origine egala cu A. Excitarea releului explicata pe baza diagramei din figura 3.4 are loc in felul urmator : , - in pozitia dezexcitata intrefierul are valoarea omax ~i la valorile Iil, Ii2 ~i 1£3 (punetele 1, 2 ~i 3) deoarece Fa < F, arrnatura nu este atrasa : - pentru Ii ~ 1£4 (punetul 4) este indeplinita conditia Fa = F a4~ F, ~i arrnatura releului este atrasa pina la valoarea ~min a intrefierului (punctul 4'). Observatie. Deoarece in intervalul de excitare (~max'" ~min) Fa4 variaza mai repede (hiperbola) decit F; (dreapta), apare 0 forta de accelerare boF a armaturii mobile: (3.15) care nu permite arrnaturii sa se opreasca intr-o poz itie intermediara ci numai la sfirsitul cursei (~ = ~min); pe de alta parte forta boF asigura apasarea pe contacte. Dezexcitarea releului explicata pe baza aceleiasi diagrame are loc astfel: - la scaderea curentului prin bobina la valoarea 1£3 (punctul 3') deoarece Fa3 > F, armatura continua sa fie atrasa : - pentru Ii ~ Ii2 (punetul 2') este indeplinita conditia Fa = Faz ~ F, si armatura releului este eliberata pina la valoarea omax a intrefierului (punetu12). Observatie. Similar se constata ca apare invers:
0

fort a de accelerare boF in sens (3.16)

care face ca armatura sa nu se opreasca pe pareurs, ci numai in punctul 2. Se observa ca unui ciclu de Iunctionare a releului corespunde in diagrama din figura 3.4 unui ciclu inchis determinat de punctele 2~4-4'-2'-2. Din aceeasi diagrama se observa si urmatoarele : -, - pentru valorile lui I, cuprinse intre curentul de excitare 114 si eel de dezexcitare Ii2 (Ii2 ... 1,4) de exernplu pentru It3 armatura poate fi atrasa sau neatrasa corespunzator pozitiei anterioare; - deoarece Ii2 < Ii4 rezulta ratiunea pentru care factorul de revenire este diferit de valoarea 1; - daca pentru un ~max dat se considera 0:";11 < Omin punctul 4' se deplaseaza in 4/1 deci dezexcitarea are loc pentru un curent IiI < Ii2 (punetul 1"), ceea ce are ca efeet inrautatirea faetorului de revenire (scade la releele maximale si creste la cele minimale).

30

IFa =1(01/ I k f'Zli I

=
Sin

CJt

Fa max( Fa = -2 - !-cos2cJt )
Fig. 3.5. Variatia in timp a fortei de atractie a releului electromagnetic in curent alternativ. Fig. 3.6. Elirninarea vibratiilor la releul electromagnetic de curent alter nativ.

Acelasi efect se obtine prin sporirea intrefierului maxim, modificarea intervalului de variatie a intrefierului (~~ = ~max - ~min) constituind 0 metoda de reglare a factorului de revenire. Din relatia (3.13) se constat a ca deoarece forta de atragere variaza proportional cu patratul curentului (Ir) ce strabate bobina, aceasta forta i~ipastreaza sensul de atragere independent de sensul curentului L, Ca urmare, releul descris functioneaza atit in curent continuu cit si in curent alternativ, motiv pentru care' el se mai numeste si releu electromagnetic neutru. Trebuie remarcat faptul di in curent alternativ forta de atragere Fa va trece prin zero simultan cu trecerile prin zero ale curentului I, (fig. 3.5). Datorita inertiei mecanice armatura mobila ramine atrasa, insa produce 0 vibratie ~i un biziit specific. Acest neajuns poate fi eliminat prin realizarea unei spire in scurtcircuit pe 0 parte din miezul magnetic fix (fig. 3.6). Fluxurile <1>1 ~i <1>2 care strabat cele doua sectiuni ale intrefierului fiind defazate in acest caz *, forta de atragere nu va mai trece niciodata prin zero. Releele electromagnet ice de tipul celor descrise sint cele mai raspindite, .fiind folosite ca relee cu functii de masurare - relee de curent RC-2, de tensiune RT .. si RT-4 -cu functii de amplificare - relee intermediare RI-3 ... 3 RI-13, cu functii de semnalizare - relee clapete RdS-2 ~i RdS-3, cu functii de temporizare - releul RT pa-5 etc. .

2. Releu I polarizat

Este tot un releu electromagnetic de 0 structura speciala realizabila in diverse variante constructive (fig. 3.7) folosit numai in curent continuu. In toate variantele (fig. 3.7, a, b, c) releul polarizat cuprinde ca si releul electromagnetic neutru 0 armatura fixa F prevazuta cu un magnet permanent N-S, o armatura mobila M avind doua intrefieruri de valorile ~l si ~2 si 0 bobina B parcursa de curentul Ii' Magnetul permanent produce fluxul permanent <1>p care are, de exemplu, sensul de circulatie din figura 3.7, a (releul polarizat cu magnet in forma de potcoava). Daca curentul de intrare I, are sensul (polarita tea) din figura, el va produce un flux magnetic <1>i care se ramifica prin cele

* Datorita curentului indus in spira in scurtcircuit acesta produce un flux suplirneritar de reactie care modifica faza fluxului cll1 in raport eu cll2.
31

I I I I

_j

b Fig. 3.7. Relee polarizate :

c
bifurcat ; c -ell circuit

a - eu magnet In forma de potcoava : b - eu un pol al magnetului magnetic in punte.

doua coloane laterale. In consecinta, in intrefierul de valoarea ~2 cele doua fluxuri magnet ice se vor scadea, deci fluxul rezultant va avea 0 valoare <l>rl: <l> 1
r

= <l>p _ <!II , 2

(3.17)

iar in intrefierul de valoarea un flux <l>r2: Deoarece:

~1

cele doua flux uri se vor insuma si va rezulta

ffi

ffi

'!'r2 = '!'p

+ <!Ii -2

(3.18) (3.19)

in cele doua intrefieruri vor rezulta tortele de atractie Fal < Fa2, care vor plasa armatura mobila pe pozitia 2 inchizind contactul C2• Daca polaritatea curentului in bob ina este inversa celei din figura, fluxul <l>j i~i modifica semnul. Ca urmare, relatiile (3.17) ~i (3.18) devin:
(3.20)
~l

(3.21) deci
(3.22)

deci fortele de atractie din intrefierurile Fal> Faz vor plasa armatura mobila pe pozitia 1 inchizind contactul Cio Iunctionare identic a 0 au si releele polarizate indicate in figura 3.7, b (releu polarizat cu un pol al magnetului bifurcat), ~i in figura 3.7, c (releu polarizat cu circuit magnetic in punte).
B2, poate fi folosit ca releu diferential, adica poate fi Iacut sa reactioneze la

Observatie. Releul polarizat

din figura 3.7, b avind doua bobine B, si

semnul diferentei curentilor in cele doua bobine. 32

\~ /1 r1
® d
1

o ([)

L2J

b I c, p

,2 ,

,,

Fig. 3.8. Relee polarizate speciale ;

a - monostabil - bipozijlonal ; b - monostabil - tripozitlonal •

. Re~e.ele polarizat_: deserise mai sus pot fi folosite ea relee eu doua pozitii (blpozltlOnale), ar:nat_?ra l?r~ raminind in .~?zi1ia core~punz~toare polaritatii de excitare antenoara, adica ambele pozitii smt stabile (bistabiler. fa ~~ .xv releele neutre care sint bipozitionale insaroQnost;:.1,.;JofI'bL.!T1a .releu dezexcitat). Printr-o constructie-speciala (de ex emplu , prevazindu-i-se un resort antagonist A ca in figura 3.8, a), releului polarizat i se poate da 0 anumita pozitie stabila, de exemplu pozitia 1 cind se inchide eontaetul C1• El i~i schimba pozitia numai la un anumit sens al eurentului (cind se inchide eontactul C2) si revine in pozitia stabila la dezexeitare; pentru un curent de sens invers releul este insensibil. Acesta este deci un releu polarizat, monosiabil, bipozilional. In sfirsit, daca releul este prevazut eu un resort antagonist A ca in figura 3.8, b, care mentine armatura mobila intr-o pozitie mediana (pozitia 0) se constata ca, in eonformitate eu cele aratate mai sus, releul polarizat a devenit monostabil (pozitia 0), tripozitional (pozitiile 0, 1 ~i 2). Releele polarizate prezinta 0 sensibilitate mare, actionind la tensiuni magnetomotoare de 2-10 ASp, respectiv la puteri de 1-5 mW. Timpul de actionare este de ordinul 1-5 ms. Releele polarizate se intilnesc in special instruetura releelor complexe de protectie (directionale, de distanta etc.).

C. RELEE MAGNETOMOTOARE

Aceste tipuri de relee se eonstruiese pe principiul aparatelor de masura magnetoelectrice (fig. 3.9), adica pe baza actiunii cuplului ee se exercita asupra unei bobine B plasata pe un cadru mobil M parcursa de curentul Ii de catre dmpul magnetic al unui magnet permanent N-5. La treeerea eurentului Ilprin bobina cadrul mobil se roteste antrenind pirghia P in sensu I pozitiv (+) sau negativ (-) in functie de polaritatea curentului, inehizind eontactul C1 eventual C2' . In practica, de exemplu in structura releului de distanta RD-7 se folosesc relee magnetoelectrice avind doua bobine plasate pe acelasi eadru mobil si pareurse de curenti diferiti, Releul actioneaza nu pe baza valorilor absolute ale celor doi curenti ci in functie de semnul raportului lor. Din aceasta cauza acest tip de releu se mai numeste ~i releu balanja.
3Automatizari c. 1226

33

D. RELEE ELECTRODINAMICE Principial, acestea sint asemanatoare releelor magnetoelectrice , cu observatia ca in afara bobinei Bl plasata pe cadrul mobil M ~istrabatuta de curentul IiI (fig. 3.10) exista 0 a doua bobina B2 plasata pe miezul magnetic fix F si strabatuta de curentul Ii2 care produce un cimp magnetic echivalent cimpului magnetic permanent din cazul precedent. Cuplul de rota tie Ca are 0 valoare proportionala cu produsul celor doi curenti: (3.23) si va fi pozitiv sau negativ asigurind inchiderea contactelor C1 respectiv C2 in functie de polaritatea curentilor. Releele electrodinamice se construiesc atit pentru curent continuu cit si pentru curent alternativ. Daca cele doua bobine sint legate in serie, cuplul de rotatie al echipajului mobil va fi: (3.24)
eXC~l~o.:,~ .. ~,

deci releul va avea acelasi sens de rot ire independent de sensul curentului de lIrm'l.re.!..!n aceste conditii releul poa te fi folosit si in curent alternativ. -"' ": "--.:.," . .~ ,
Ii2

Daca cele doua bobine sint alimentate cu 'd~'i u;en1iatternativi In si c avind intre ei un unghi de defazaj cp, cuplul activ capata forma:

(3.25) In sfirsit, dad cei doi curenti sint propor tionali cu tensiunea U respectiv cu curentul I aferenti unui circuit (de exemplu 0 linie electrica}:
IiI

K1•

U ~i

1;2

=
0

K2•

I.

(3.26) cp = Kp
P,

expresia cuplului de rotire devine: Ca = K K10 K20 U locos cp

0 0

Kp

U locos
0

(3.27)

in care s-a notat: Kp =

p
=

tc- K10 K2;

cpo

U· locos

.---------+

Fig. 3.9. Releu magnetoelectric.

Fig. 3.10. Releu electrodinarnic.

34

Deci releul reactioneaza pe baza sensului (directiei de circulatie) al puterii active P prin circuitul respectiv. S-a obtinut astfel un releu directional de putere activii. Constructiv, asemenea tipuri de relee se realizeaza pentru un cuplu activ dat de expresia: (3.28) Ca = /{p' U· I cos (cp a),

in care a depinde de caracteristicile constructive si se numeste unghi interior al releului. Pentru a = 0 se obtine un releu directional de put ere activa iar pentru a = _..::. relatia (3.28) devine:
2

(3.29) in care s-a notat: Q = U' I· sin cp puterea reactiva aplicata releului. In acest caz s-a obtinut un releu directional de putere reactiua.

E. RELEE DE INDUCTIE

Releele de inductie se realizeaza pe principiul aparatelor de masura de inductie (contoare) adica pe baza interactiunii Intre doua fluxuri magnet ice alternative si a curentilor reciproci indusi de aceste fluxuri intr-un rotor, disc sau tambur (pahar) din aluminiu. '
1. Relee de lnductle cu
0

infa~urare

Aceste tipuri de relee se folosesc atunci clnd este necesar ca miscarea rotorului sa fie functie de 0 singura marime electrica - curent sau tensiune. Principial releul cuprinde 0 bobina B pe un miez magnetic fix F in intrefierul caruia se poate roti discui D (fig. 3.11, a). Deoarece pe 0 portiune a polilor magnetici ai miezului, in zona intrefierului se prevad spirele de cupru in scurtcircuit 5, fluxul magnetic <I> produs de curentul I, se ramifica in dona fluxuri <1>1 ~i <1>2 decalate in spatiu : <1>2 este in faza cu <I> iar <1>1> defazat in timp cu unghiul 0:: fata de <1>2' deci fata

Ie, -Kg';, ~sr'na~~I[l

Fig. 3. 11. Releu
a - vedere

lea = C",z -cazr

cu
0

I"

de inductie

infa~urare;
de sus.

in perspectiva j b - vedere

35

s;>c---r----r---¢2

12
£, fz

¢, .---~-:-::-----;:::~o~
ICC112~1<12¢,12cos(9D-a')1 ICa21~1<21¢2IfCOS(9D°i"a)1

Fig. 3.12. Diagrama marimilor electrice la releul de inductie cu 0 infiI.~urare.

de <I>(fig. 3.12). Cele doua fluxuri indue in discul de aluminiu doua tensiuni electromotoare E1 si E2 (fig. 3.11, b), defazate cu 90° in urma fluxurilor corespunzatoare, respectiv curentii de inductie I 1 si 12 in faza cu tensiunile corespunzatoare (fig. 3.12). Interactiunea dintre fluxul <1>1 si curentul 12 (fig. 3.12) produce un cuplu Ca12 dat de relatia * : C = K . <I>• I cos (90 a.) =
0

a21

= K12·<I>I· 12 sin a,
<1>2

21

(3.30)

Similar, interactiunea Ca21: Ca12

dintre

fluxul

si curentul
0

II produce cuplul

= K2l . <1>2'

II cos (90
<1>2': II

+ rx) ;
(3.31)

Ca21

K21•

sin «.

Deoarece cele doua cupluri au semne opuse, cuplul rezultant Ca va Ii dat de expresia : c, = Ca12 - Ca21 = K12• <1>1• 12 sin ct. _+ K2l• <1>2' II sin a. =
-=

[K12 .<1>1.12

+ K21

·<1>2'

I1J sin

IX.

(3.32)

Deoarece cei doi curenti II si 12 sint proportionali rezulta in definitiv: C; = Ka·<I>l·(P:isincc.

cu fluxurile respective

**

(3.33)

Deoarece cele doua fluxuri sint la rindul lor proportionale ** cu curentul de excitatie Ii iar pentru tin releu dat unghiul C1. este constant, rezulta in definitiv ca cuplul C; va fi dat de expresia: (3.34) Pe baza acestui principiu in tara noastra se realizeaza releul maximal de curent cu caracteristica dependent a tip RTpC (fig. 3.13) care reprezinta de fapt 0 combinatie dintre un releu de inductie si unul electromagnetic. Sistemul de inductie este format dintr-un circuit magnetic 7 (avind 0 spira in scurtcircuit ca in fig. 3.11, a) Intrc polii caruia se roteste discul de aluminiu 2. Discul este asezat pe un ax cu surub fara sfirsit care se poate roti in lagarele 01 si O~ situate pe cadrul mobil J, care la rindul sau se poate roti in jurul unei axe fixe 02-0i.Cadrul J este impins impreuna cu discul 2 spre partea din spate a figurii datorita resortului 5 si estelimitat intr-o pozitie convenabila prin surubul reglabil 4. In rotirea sa (care se face in sensul de retire a acelor unui ceasornic) dis cul 2 este supus actiunii de Irinare a magnetului permanent 6, actiune de frinare care creste proportional cu viteza de rota tie a discului respectiv (frecare "viscoasa" prin curenti turbionari). Releul este prevazut cu un sector dintat 7 ce se poate roti intr-un plan vertical in jurul axei 03 si care este solidar cu pirghia 8 care i~i limiteaza cursa in partea de jos pina hi. opritorul 9. Circuitul magnetic 1 este magnetizat de catre bobina de excitatie 11 prevazuta cn prize reglabileipentru curenti de excitatie de 2,_5;3; A; 5; 0; 8 * ** 36
For tele

de irrteracti une intra un cimp magnetic Presupunind ca miezul magnetic functioneaza

si uncurent. nesaturat,

Fig. 3.13. Vedere de ansamblu a releului de inductie eu 0 infa~urare (RTPC).

si 10 A. Sistemul electromagnetic mai cuprinde 0 armatura mobila 12 prelungita prin tija 70 si care poate oscila in [urul axei 04 de pe suportul 13. Intrefierul in care se produce atragerea armaturii electromagnetice 12 este limi ta t prin ~urubul 74. Functionarea releului are loc in felul urmator : datorita euplului activ de inductie produs de curentul de alimentare 31 releului (v. fig. 3.11) diseul incepe sa se lnvirteasca chiar la valori de 15-20%, din curentulde excita tie fara ca releul sa actioneze, Pentru un anumit eurent, viteza de rota tie se mentine la 0 turatie corespunzatoare datorita limitarii produse de catre magnetul permanent 6. Daca intensitatea curentului atinge valoarea de reglare rturatia creste intr-o asemenea masura incit reactia fortei de frecare viscoasa produsa de magnetul permanent 6 impinge diseul de aluminiu 2 impreuna cu cadrul mobH3, invingind rezistenta resortului antagonist 5. In acest mod surubul fara sfirsit al axei 01-01 angreneaza cusectorul dintat 7 astfel ca pirghia 8 incepe sa se deplaseze in sus. Dupa un anumit timp (care depinde de pozitia initiala a suportului g) pirghia 8 atinge tija 10 si micsorind intrefierul arrnaturii mobile 12 aceasta actioneaza brusc inchizind contactul 15. Obsrvatie, Deoarece viteza de rotire a discului deci viteza de deplasare a pirghiei 8 depinde de valoarea curentului real ce strabate bobina, rezulta ca pe masura cresterii curentului timpul de actionare scade. Se obtine astfel o caracteristica d'e ternporizare dependenta de' curent (fig. 3.14).' Cele trei caracteristici de ternporizare 70, 6 si 2 s din figura 3.14 se realizeaza pentru trei pozitii de reglare a opritorului g. (Pentru timpi mai mari opritorul respectiv este mai coborit.) Pentru anumite valori ale factorului de multiplicare a curentului reglat, modificabile .cu ajutorul surubului 14 sistemul electro-

37

magnetic actioneaza instautaneu (fig. 3.14), realizindu-se astfel 0 treapta rapida (instantanee) a f2 1\ protectiei, ts - -Temporizarile obtinute cu acest Trcaptu rupidii tip de releu sint regla bile continuu r-, a pro/ce,tie; r;;;:::: intre 2 si 10 s. 65 -- -7 Avantajele acestui tip de releu sint urmatoarele: r-. 25 -- fa ptul di discul se roteste permanent chiar in functionare 12 3 4 5 6 7 8 9 fQ xIrlfl. normala permite sa se controleze Oro'i/lll/ de mull/pi/care a/ ellrenllllll; reg/a! permanent starea releului; deale altfel capacul releului este prevaFig. 3.11. Caracterisiticile de temporizare releului RTpC. zut cu 0 fereastra cu sticla ce permite vizualizarea discului; - releul asigura 0 functie complexa= un element rapid si unul temporizatsi este prevazut si cu 0 clapeta de indicare a semnalizarii : de asemenea contactele sale sint robuste si pot comanda direct declansarea intreruptorului; - coeficientul de revenire al sistemului de inductie este relativ bun (0,75 ... 0,85). ' Dezavantajul principal al releului descris rezida in sistemul electromecanic destul de complicat care face ca precizia sistemului sa fie relativ redusa : de asemenea 'precizia elementului electromagnetic (rapid) este redusa. 1n sfirsit un dezavantaj esential consta in consumul de putere relativ mare (circa 30 VA).
Treapta tel11pl¥lil1lti
11

pro/eelie;

'"

2. Releu de inductle

cu doua infa~urarj

Acest tip de releu serveste pentru realizarea elementelor directionale sau de impedanta. fiind alimentate cu doua marimi: tensiunea si curentul. In figura 3.15 este reprezenta t un releu directional de inductie cu rotorul din aluminiu realiza t in forma de pahar. Miezul magnetic M cuprinde patru poli decalati in spatiu la 90°. __ :.. Bobinele Bll si Bi2 sint legate in serie ~i strabatute de curentul Ii, producind fluxul inductor <Pi' iar bobinele Bul, Bu2, BU3 si RU4 sint legate de asemenea in serie si alimentate de tens iI unea U producind fluxul <Pu' I Cele doua marimi de alimentare reprezinta tensiuI nea si curentul aferente unui circuit (consumator) electric ~i ele vor fi defazate cu un unghi cp (fig. 3.16). Notind cu y unghiul de impedanta al bobinei de Fig. 3.15. Relen de inductie eu dona lnfasurari.

1_

38

tensiune rezulta ca aceasta va fi strabatuta de un curent Iu defazat cu ungbiul y fata de tensiunea U care l-a produs. Considerind ca fluxurile <Pi si <Pu sint aproximativ * in faza cu curentii care le-au produs, defazajul ~ intre ele va fi (v. fig. 3.16):
~= y -

q;

(3.35)

In conformitate cu cele aratate anterior valoarea cu plului activ al releului va fi:

(3.36)

Fig. 3.16. Diagrama marimilor electrice la releul de induetie cu doua infasurari.

Notind cu ~i inlocuind

IX

unghiul complimentar
'(= 90
0

al lui 'Y adica:

-

IX,

(3.37)

relatia

(3.37) in (3.35) rezulta : ~= 90

0 -

(IX

+ tp)

(3.38) (3.36)J devine: (3.39)

Pe baza acestei relatii expresia cuplului activ [relatia

Tinind seama de faptul ca fluxurile sint proportionale produs, expresia (3.39) devine:

cu curentii care le-au

(3.40)

In concluzie se observa ca cuplul activ al releului respectiv este proportional cu puterea circuitului considerat. Unghiul IX se numeste unghiul intern al releului. Releul este prevazut cu un resort spiral antagonist ce prezinta un cuplu rezistent Cr, practic constant, astfel c5. conditia de functionare a releului se poa te scrie Ca = Ko' U· 1·cos
(tp

IX)~Cr'

(3.41 )

Din rela tia (3.4 1) se cons ta ta di pen tru :

tp =
-IX

='tpo,

(3.42)

rezul t5. valoarea

maxima cos
(tp

a ex presiei :

+ IX) =

cos

(tpo

+ IX) =

I,

(3.43)

deci releul functioneaza la cea mai midi. valoare a produsului U' I. Ca urmare pentru tp = -IX releul va prezenta cea mai mare sensibilitate (fig. 3.17) unghiul (respectiv) tpo fiind numit unghiul de sensibilitate maxima a releului. Similar, se observa ca in cazul in care:
? = 90
0 -

IX

sa u

tp

= - 90

0 -

IX

(3.44)

* In realitate fluxurile <1>i si <1>u un mic defazaj S fata de curentii corespunzatori, datoau rita. pierderilor in fierul circuitului magnetic. 39

rezulta :
Zono de f'un~llonare

cos (tp

+ IX) = 0,

(3.45)

adica cuplul activ este nul ~i releul (fig. 3.17). Zona de Din figura 3.17 se observa ca rela~r;r--t-+~_~~U \ o/ocare tiile (3.44) reprezinta 0 dreapta care separa pIa nul fazorilor tensiune (curent) in domeniul de functionare a releului cuprinzlnd directia (unghiul), de sensibilitate maxima si do, meniul de blocare a releului pentru care cuplul activ este negativ adica Fig. 3.17. Diagrarna de Iunctionare a releului rotorul tinde sa se roteasca in sens directional de inductie. invers (bate in opritor). Releele de inductie cu doua infa~urari se construiesc ca relee: directionale, diferentiale, de distanta, de frecventa etc.

n"

nu functioneaza

F. RELEE TERM ICE Releele termice sint elemente care functioneaza pe baza varia [iei unei marimi neelectrice ~i anume temperatura. Datorita faptului ca circulatia curentiler in instala tiile electroenergetice : genera toare, transforma toare etc. produce caldura prin efect Joule-Lenz, necesitatea releelor de temperatura prezinta 0 importanta deosebita, Releele termice sint realizate in diverse variante constructive: cu bimetal, termometrice cu mercur sau cu gaz, cu termoouplur; C1t termorezistente etc.

1. Relee term ice cu bimetal Aceste tipuri de relee cuprind 0 lama plata (fig. 3.1R) fermata din doua clemente metalice 1111 si 1112 sudate impreuna avind coeficientii de dilatare dl si d2 cit mai diferiti, Prin incalzire de la 0 sursa S lamela respectiva, care are un capat incastrat, se incovoaie (se curbeaza) in sensul metalului cu coeficient de dilatare mai mic datorita dilatarii diferite a celor doua metale. La 0 anurnita temperatura de reglare, deoarece dilerenta de alungire creste cu p temperatura, pun tea P solidara cu lamela bimetalica stabileste 100 contactul C. Pozitia contactului C poate fi modificata si fixata de-a lungul unei scari gradate (t DC) 4000C cu ajutorul unui surub de fixare (nefigurat) modificind astfcl valoarea temperaturii de consemn. Fig. 3.18. Releu termic cu bimetal.

40

-[

Fig. 3.19. Releu electroterrnic bimetal.

eu

semnat

~~~==============~(coatact)

La unele tipuri de relee sursa de incalzire 0 constituie 0 bobina B spiralata pc bimetal (fig. 3.19), eaz in care releul se mai numeste ~i electrotermic.
2. Relee termometrice cu mercur

Releul termometrie eu mercur este asemanator eu un termometru obisnuit (fig. 3.20) fiind format dintr-un tub T avind un rezervor eu mercur R situat in zona sursei calde S. In tub se afla inclusi doi (sau mai multi) electrozi metalid £1 si £2 care constituie de fapt bornele contactului C. Sub influenta temperaturii WC) mercurul se dilata si la: 0 anumita temperatura de reglare inchide contactul C. Releele respective se mai numese ~i termometre cu contact.
3. Relee termometrice cu gaz

.Aceste tipuri de relee se bazeaza pe cresterea presiunii unui gaz sub influenta temperaturii. Releul este compus din rezervorul A (fig. 3.21) situat sub influenta sursei S de temperatura t'C, tubul de legatura T si un tub (burduf)

Fig. 3.20. Releu termometrie eu rnercur.

Fig. J.12. Releu termometrie eu gaz.

41

circular elastic B numit si tub Bourdon. In rezervor se afla 0 substanta volatila - de exemplu clorura de etil - care are punctul de fierbere coborit. La cresterea temperaturii substanta respectiva se volatilizeaza, presiunea in tubul Bourdon creste ~i acesta se destinde (figurat punctat) antrenind prin pirghia P cremaliera K ce angreneaza roata dintata R. Solidar cu roata respect iva .se deplaseaza bratul D care la 0 anumita temperatura stabileste contactul C. Pozitia contactului C este bineinteles reglabila, Pe axul tubului Bourdon se poate fixa un ac indicator care sa perrnita citirea ternperaturii. Releele term ice mai pot fi realizate cu ajutorul unor traductoare de temperatura, de exemplu termocupluri sau termorezistoare, a carer marime electrica de iesire (tensiune sau rezistenta electrica) este amplificata prin circuite electrice si aplicata unui releu electromagnetic.

G. RELEE PRIMARE Aceste tipuri de relee sint unele dintre primele forme de elemente de protectie, marcind 0 etapa istorica de trecere de la sigurantele fuzibile la actualele tipuri de relee - releele secundare - care, dupa cum s-a aratat, sint racorda te Ia transforrnatoarele de curent si tensiune. , Denumirea de relee primare se datoreste faptului ca ele sint alimentate direct din circuitul primar (principal) al instalatiilor de inalta sau joasa tensiune. in general releele primare sint relee maximale de curent de tip electromagnetic sau termic. De obicei releele primare actioneaza direct prin tije sau pirghii asupra dispozitivelor de declansare ale intreruptoarelor : rareori se Intilnesc relee primare indirecte care comanda declansarea intreruptorului propriu prin intermediul unui contact electric si al unei bobine. Ca regula generala releele primare se monteaza direct pe bornele izolatoare ale intreruptoarelor. Releele primare prezinta avantajele eliminarii transformatoare1or de curent precum si a surselor auxiliare de alimentare (baterie de acumulatoare etc.), tnsa ele au dezavantajele de a avea 0 functie limitata (protectia maximala de curent), a fi mai putin sensibile fata de releele secundare ~i a nu permite reglaje ~i verificari cu elementul proteja t in functiune,

H. DISPOZITIVE

DE TEMPORIZARE

Dispozitivele de temporizare sint elemente sau circuite electrice care permit obtinerea functiei de intirziere a semnalelor electrice, adica realizarea construetiva a releelor de timp. In structura releelor de timp se afla de obicei un element electromagnetic (v. fig. 3.1) asociat cu un dispozitiv (circuit) de temporizare in functie de care se stabileste si denumirea releului de timp respectiv. Astfel se deosebesc relee de timp cu: - mecanism de ceasornic (or1ogerie); - circuit electric special (cu condensator); - circuit magnetic special (cu spira in scurtcircuit); - motor electric.

42

1. Relee de timp cu mecanism de ceasornic Principial, un asemenea releu este compus dintr-un electromagnet (solenoid) E (fig. 3.22) a carui armatura M este legata prin pirghia P cu o sectorul dintat D care se poate o roti in jurul punctului O. Asupra sectorului dintat mai actioneaza ~i resortul spiral antagonist R. Sub actiunea electromagnetului E cind acesta este parcurs de curentul Ii, sec- Fig. 3.22. Releu de timp eu mecanism de ceasornic, torul dintat tinde sa roteasca in sensu1 indicat de sageata, roata B iar aceasta mai departe roata K. Miscarea acesteia este insa incetinita datorita ancorei A si a balansierului F (simiIare celor de la ceasornic) care incep sa oscileze permitind rotirea dinte cu dinte a rotii K. In acest mod sectorul D se deplaseaza cu 0 viteza precis determinata astfel ca, in final, prin puntea G se stabileste dupa un timp bine definit contactul C. Un clichet (nefigurat) plasat pe roata B permite revenirea rapida a sectorului sub influenta resortului spiral R at unci cind electromagnetul E se dezexcita. Contactul C poate fi plasat in diverse pozitii pe 0 scara gradata astfel ca sa se permita reglarea precisa a diverselor valori ale timpului de actionare. La intreprinderea Electromagnetica se realizeaza un asemenea releu de timp (tipul RTpa-5) pentru tensiunile de alimentare de 24, 48, 60, 110 !;ii 220 V c.c. si cu domeniile de reglare de: 0,1-1,3 s; 0,25-3,5 s; 0,5-9 s ~i 2-20 s. In afara de contactul final al releului care ramine inchis atit timp cit bobina ramine excitata, releul de timp RTpa-5 mai poseda un contact normal deschis alunecator reglabil la un timp intermediar intre valoarea minima si timpul final de reglare.
/

2. Relee de timp

cu condensator

Prin conectarea unui releu electromagnetic intr-un circuit electric RC (rezistor-condensator) se poate obtine un releu de timp. Cea mai folosita schema este cea din figura 3.23, a, in care releul electro'magnetic E este legat in paralel cu condensatorul de capacitate C, ambele elemente fiind inseriate cu rezistorul de rezistenta R. Prin inchiderea contactului K, deci prin aplicare brusca a tensiunii Uo tensiunea U; la bornele releului E (neglijind parametr ii releului respectiv) va varia in timp dupa 0 relatie de forma:
v c _.
T
T __

vo

Tr

(I _ eRG)

-/

'

(3.46)

a carei reprezentare

grafica este prezentata

in figura 3.23, b. 43

b Fig. 3.23. Releu de timp eu condensator :

a - schema electrica ; b - caracteristlci de functlonare,

tr

Produsul RC se noteaza de obicei cu -r(-r = RC) si poarta numele de constantei de timp. Presupunind ca releul se excita la 0 tensiune U; rezulta ca el va actiona atunci cind: (3.47) si explicitind relatia (3.46) se va obtine valoarea t; a timpului de functionare a releului de timp astfel realizat :

tT

R· C In (1 -

~:).

(3.48)

Din relatia (3.48) se constat a ca timpul de actionare este proportional cu constanta de timp -r = RC a circuitului electric, deci prin modificarea unuia dintre parametrii R sau C se obtine timpul de reglare dorit. Observatie. In realitate timpul de actionare este influent at si de variatiile tensiunii de alimentare Uo precum si de parametrii R si L ai bobinei releului. Din aceste cauze precizia unui asemenea tip de releueste redusa,
3. Relee de timp cu spira in scurtcircuit

Realizarea temporizarilor cu ajutorul modificarii circuitelor magnetice se obtine de obicei cu 0 spira in scurtcircuit 5 (fig. 3.24) plasata pe miezul magnetic al unui releu electromagnetic E. Spira in scurtcircuit reprezinta de fapt un tub (inel) din cupru masiv numit 9i tub amortizor care mareste dimensiunile releului, in schimb mareste 9i inductanta proprie a bobinei respective. 'In acest mod timpul de stabilire a curentului in circuit creste datorita curentului de autoinductie in spira in scurtcircuit, deci a fluxului de reactie (indus) care Fig. 3.24. Releu de timp eu spira in seurtcireuit. se opune cresterii fluxului inductor.
44

C,;Cz'" coatacre lemponzole

Co ~ contact de I'omire

I
/

excilalle """",+~-.,--~ -ie Fig. 3.25. Releu de timp cu motor electric.

Temporizarile obtinute cu asemenea tipuri de relee slnt nereglabile ~i au valori mai mid de 0 secunda. In tara noastra se fabrica releul de timp (intermediar) cu tub amortizor de tipul RI-15 avind trei contacte comutatoare. 4. Relee de timp cu motor electric Aceste tipuri de relee cuprind In principiu un motor M de curent continuu sau alternativ (motor sincron) (fig. 3.25) care antreneaza printr-un mic reductor de turatie R un brat mobil B care poate stabili unul sau mai multe contacte e1> C2 ••• a carer pozitie este reglabila, In instala tiile energetice se intilnesc asemenea tipuri de relee folosind motor de curent continuu ca organe componente ale protectiilor de distant a si avind contacte multiple. Industria romaneasca fabrica releele de timp cu micromotor sincron tipul RTp-4 pentru: 24, 110, 220 ~i 380 V c.a., SO Hz in trei variante ale domeniului de reglare: 2-25 s; 8-100 s si 48-600 s ~i avind un comutator precum si tipul RTp-7 pentru aceleasi tensiuni insa la SO Hz sau 60 Hz si cu patru domenii de reglare cuprinse intre 0,3 si 6 s (50 Hz) sau 0,25-5 s (60 Hz) si 0,3-6 ore (50 Hz) sau 0,25-5 ore (60 Hzjsi avind patru contacte comutatoare cu posibilitatea de a le alege pe toate temporizate.

REZUMAT • Releele sint elemente de automatizare cu 0 structura analogologica (hibrida) adica prezentind 0 varia tie in salt la iesire atunci cind marimea de intrare, variind in mod continuu, atinge 0 anumita valoare numita oaloare de aciionare. • Releele se clasifica in functie de: - natura marimii de intrare (relee de marimi electrice ~i de marimi neelectrice) ; - modul de realizare al saltului la iesire (relee cu contacte ~ifadi contacte) ;

45

- sensul de varia!ie al marimii de intrare la aciionare (re1ee maximale, minimale, directionale}; - principiul de [unctionare (relee electromagnet ice, magnetoelectrice, electrodinamice, de inductie, term ice etc.); - domeniul de aplicare (relee de protectie, de automatizare, telefonice etc.); - timpul de [unctionare (relee instantanee 9i temporizate). • Releele de marimi electrice care sint cele mai raspindite se realizeaza ca relee: maximale de curent, minima le de tensiune, directionale, de impedanta, diferentiale, intermediare, de semnalizare, temporizate etc . • Marimile caracteristice principale ale unui releu sint urmatoarele : natura fizica si pararnetrii de reglare ai marimii de intrare, puterea absorbita, numarul 9i tipul contactelor, puterea de comutare a contactelor in functie de natura sarcinii si felul curentului, timpul propriu de actionare etc.

VE.RIFICAREA CUNO~TINTE.LOR 1. Functionarea a) inchiderii

b) deschiderii unui releu are loc in cazul: normal normal deschise?

contactelor contactelor intr-un unui

inchise ?
marirnii de intrare ? produce:

c) depasirii
2. Actionarea

anumit

sens a valorii

releu se poate

a) numai
b) numai

la excitare? la dezexcitare?

c) la excitare

sau la dezexcitare?

3. Factorul de revenire reprezinta: a) rapor tul dirrtre valoarea de actionare si cea de revenire ? b) raportul dintre valoarea de revenire si cea de excitare? c) valoarea maxima a timpului de revenire?
4. Releele electromagnetice pot fi Iolosite :

a) numai in curent continuu? b) nurnai in curent alternativ? c) in curent continuu si aIternativ?

5. Releele de inductie in curent in curent continuu pot

fi folosite:

a) numai
b) numai

continuu? alternativ?

c) in curent

;;i alternativ?
de la releul de inductie tip RTpC, acesta:

6. Scotind spira in scurtcircuit

a) se invirteste
b) se irrvirteste

mai repede? mai incet? de frinare de la releul de lnductie sau mai scurta P RTpC, acesta :

c) se opreste P
7. Scotind magnetul permanent

a) acjioneaza instantaneu? b) actioneaza CU 0 temporizare c) nu mai actioneaza?

mai Iunga

46

CAPITOLUL

..

CONSTRUCTIA

~I FUNCTIONAREA

RELEELOR ELECTRON ICE

A. DISPOZITIVE SEMICONDUCTOARE
iN CONSTRUCTIA

UTILIZATE RELEELOR ELECTRON ICE

1. Diode redresoare

Diodele redresoare sint larg utilizate atit in schemele unor protectii cu relee electromecanice, cum sint de exemplu schemele cu relee polarizate sau magnetoelectrice (v. cap. 3), cit ~i in schemele releelor electronice cu dispozitive semiconductoare, denumite si .relee statice" din cauza absentei unor elemente in miscare, specifice releelor electromecanice. ' Diodele redresoare sint utilizate pentru ca din tensiuni alternative (respectiv curenti alternativi) sa fie obtinute tensiuni continue (respectiv curenti continui). Simbolul folosit pentru diodele redresoare este reprezentat in figura 4.1, virful cu bara al triunghiului indicind sensul de conductie al diodei. Daca diodei i se aplica 0 tensiune de asemenea polaritate incit potentialul bornei A este mai ridicat decit al bornei B, atunci dioda este polarizata direct ?i se gaseste in regim de conductie : in caz contrar, dioda este polarizata myers. In cadranul I din figura 4.2 este reprezentata dependenta dintre curentul prin dioda idir si tensiunea la bornele diodei Udir in cazul polarizarii directe, Se constata di pentru valori mici ale tensiunii Udir (fractiuni de volt) curentul idir are valori relativ importante (de ordinul sutelor de miliamperi sau de ordinul amperilor) deci dioda se gaseste in conductie : uneori se spune ca dioda AO------~~~-----08 este "deschisa". Raportul dintre Udir si idlr reprezinta rezistenta directs si Fig. 4.1. Simbol pentru diode are valori foarte mici. redresoare. In cadranul IV din figura 4.2 este reprezentata - cu alte scari pe axele de coordonate - dependenta dintre cur entul iin" si tensiunea Uinv la polarizarea inversa. Se constata ca pentru tensiuni Uinv de ordinul sutelor de volti rezulta 0,8 curenti iinv foarte mid, de ordinuI4i1l~!40D 300 200: roo zecilor de microamperi, deci raportul dintre Uinll ~i iinv (reprezentind rezistenta inversa) are valori foarte mari. Datorita acestui fapt, se considera ca la polarizari inverse diodele stnt blocate, respectiv nu conduc (uneori se spune ca diodele sint "inchise"); de fapt, prin diodele polarizate invers circula Fig. 4.2. Caracteristica statica a diodei recurenti extrem de mid, neglijabili. dresoare.

47

Dependenta dintre curenti si tensiuni din figura 4.2 constituie caracteristica sta tid a diodei. Aprecierea calitatii unei diode redresoare se poate face prin raportul M dintre rezistenta inversa si rezistenta directa, calitatea diodei fiind cu atit mai buna, cu cit raportul M este mai mare. Cele mai utilizate diode redresoare sint cele realizate din monocristale de germaniu sau siliciu. Diodele eu siliciu sint mai avantajoase, deoarece au un rap?rt 114" mai mare si admit tensiuni inverse mai ridicate ~i temperaturi mal man. La noi in tara se fabrica, la I.P.R.S. Baneasa, diode redresoare cu germaniu tip EFD ~i EFR, diode redresoare eu siliciu tip DRR, F, KS, KU, RA; caracteristicile aeestor diode sint prezentate in cataloage.
2. Diode stabillzatoare (diode Zener)

Diode!e stabilizatoare (Zener) sint folosite pentru obtinerea unei tensiuni stabilizate, in conditiile unor variatii importante ale curentului. Simbolul utilizat pentru aceste diode este reprezentat in figura 4.3, iar aspeetul caracteristicii statice este prezentat in figura 4.4. In cazul polarizarii directe diodele stabilizatoare conduc curentul ca si diodele redresoare cu siliciu, avind aeeeasi caracteristica in eadranul 1. tn domeiJ.iul tensiunilor uinv de polarizare inversa apare 0 zona in care tensiunea inversa Uinv ramine praetic constants (zona AB din figura 4.4), avind valoarea u iar curentul invers iinv variaza in limite foarte largi. Functionind in aceasta zona, denumita zona tensiunii inverse de strapungere, diodele stabilizatoare asigura stabilizarea tensiunii. La noi in tara se fabrica, la I.P.R.S. Baneasa, diode stabilizatoare de tip DZ, PL, 1N, avind caracteristicile expuse in cataloage.
Z'

3. Tranzlstoare

In figura 4.5, a este reprezentata schema simplificata a unui tranzistor pnp in conexiune cu emitor comun (care este cea mai utilizata in protectiil eelectronice), iar in figura 4.5, b este reprezentata schema echivalenta. Bornele 1-1' sint bornele de intrare Fig. 4.3. Sim(intre ele se aplica semnalul de intrare), borbol pentru diode stabilizanele 2-2' sint bornele de iesire (de la ele se toare. obtine semnalul de iesire), bateria EB asigura o polarizare a bazei - analoaga cu negativarea grilei la triodele cu vid - iar in cirUz 10 cuitul colectorului se gasesc bateria de colector Eo si rezistenta de colector Reo Emi5 .-30 20 '·10 , torul intervine si in circuitul de intrare ;;i lJi,;v[V] A 0,5 I 1,5 Udir[v] in. c~eldeie;;i~e, de aceea" schema este denumita "cu emitor comun , 0,5 In schema echivalenta din figura 4.5, b 1 nu mai sint reprezentate bateriile si bor1,5 i,'nv nele l' si 2'. Intrucit rezisten tele interne [AJ B ale bateriilor sint neglijabile, se poate conFig, 4.4. Caracteristica statica a sidera di semnalul de intrare este aplicat diodei stabilizatoare.

---+J---

48

b Fig. 4.5. Tranzistor pnp:

a - schema de principiu ; b - schema echivalenta,

intre borna 1 ~i punctul de potential nul (masa), iar semnalul de iesire este obtinut intre borna 2 si masa. Ca semnal de intrare poate fi considerat curentul de baza iB sau tensiunea baza-emitor UBE' Dependentele dintre curentul de colector ic (considerat ca semnal de iesire) si tensiunea colector-emitor UeE, pentru diferite valori ale curentului de baza iB' constituie caracteristicile statice de iesire ale tranzistorului in conexiunea cu emitor comun. Aspectul acestor caracteristici este ilustrat in figura 4.6. In figura 4.6 sint trasate ~i dreptele de sarcina (a) si (b), rezultate din aplicarea teoremei lui Kirchhoff la circuitul de iesire din figura 4.5, a, rezultind relatia : (4.1) Pentru: din relatia (4.1) se obtine : iar pentru:
UeE =

rezulta :
2e

=-.

Ee Re

Cele doua drepte ~i (b) au fost trasate diferite, ReG ~iReb' tei de colector Rc, ?i deci:

de sarcina (a) pentru valori ale rezistencu

RCb> ReG
Ee Ee --<--. Reb
RCa

Caracteristicile statice de iesire si dreptele de sarcina permit 'delimitarea regiunilor de blocare si

4Automatizari c. 1226

Fig. 4.6. Caracteristicile statice ale tranzistorului.

49

de conductie in functionarea tranzistorului. AstfeL, de exemplu, pentru Re = Reb (dreapta b din figura 4.6) se constata ca dad iB = 0 punctul de functionare se gase~te in AI' la intersectia caracteristicii pentru in = 0 cu dreapta b, ~i rezultas., = 0, tranzistorul nu conduce, respectiv este blocat. Aplicind un curent de intrare iB = 60 !lA, punctul de functionare trece in A2 ~i tranzistorul se va gasi in conductie, cu un curent de iesire ie de circa 2,6 rnA. Marind curentul de intrare pin a la valoarea iB = 80 !lA, punctul trece in A3 ~i curentul de iesire ie creste pina la circa 3,4 rnA, iar pentru iB = 120 f1.A punctul trece in A4, cu un curent ie de circa 5,2 rnA. Daca se continua marirea curentului iB' de exemplu pina la iB = 160 f1.A,se constata ca punctul de functionare ramine in A4 si deci curentul de iesire ie nu mai creste. Ca urmare, punctul A4 apartine regiunii de functionare in saturatie, intrucit prin cresterea curentului de intrare iB nu se mai poate obtine o crestere a curentului de iesire ie. Pentru ca curentul de baza iB sa fie diferit de zero ~i tranzistorul sa se gaseasca in conductie este necesar ca jonctiunea emitor-baza sa fie polarizata direct, deci este necesara 0 anumita polaritate a tensiunii baza-emitor UBE' La schimbarea polaritatii acestei tensiuni rezulta iB = 0 si tranzistorul se blocheaza. Schema analizata pune in evidenta functia de amplificator al tranzistorului, curentul de iesire ie avind valori de peste 40 de ori mai mari decit curentul de intrare iB' La noi in tara se fabrica, la I.P.R.S. Baneasa, tranzistoare cu germaniu de tip AC, AD, ASZ, AUY, EFT si tranzistoare cu siliciu de tip Be, BD, BF, ale carer caracteristici se gasesc in eataloage.

B. RELEE ELECTRON ICE 1. Relee de curent ~i de tensiune

In schemele protectiilor electronice pot interveni numai elemente electronice sau pot interveni elemente electron ice si relee electromecanice, In primul eaz este realizat eu elemente electroniee ~i blocul de iesire BE din figura 1.1, care transmite comanda de declansare intrerupatorului. In al doilea caz, elementele de iesire sint realizate prin intermediul unor relee electromecanice. Intrucit aceasta variant a este 2 + cea mai utilizata, ea va fi prezentata in

'+
T

B
p

""c--+--"9

Fig. 4.7. Releu electronic de curent sau tensiune.

eontinuare. Schema simplificata a unui releu de eurent sau de tensiune este reprezentata in figura 4.7. Tranzistorul Teste conectat in schema eu emitor comun, in cireuitul de emitor este introdusa dioda Zener DZ, in loeul rezistentei de eoleetor este conectat a bobina rel~ului electromagnetic RL, iar baza tranzistorului este legata la eursorul C al potentiometrului P.

50

La bornele extreme 1-2 rezistenta potentiometrului Peste alimentata cu tensiunea continua Ur, care reprezinta marimea controlata de releu. Aceasta tensiune poate fi obtinuta prin redresarea tensiunii secundare a unui transformator de tensiune conectat in circuitul instalatiei electroenergetice protejate (in acest caz releul fiind un r eleu de tensiune) sau prin redresarea curentului secundar al unui transformator de curent (In acest caz releul fiind un releu de curent). tn serie cu dioda DZ este conectata rezistenta Rv circuitul format fiind alimentat tot cu tensiunea Ur. Datorita diodei stabilizatoare DZ, potentialul punctului D (si al ernitorului) este mentinut constant; la valoarea tensiunii Uz• Dad tensiunea U; se gase~te sub valoarea de pornire, atunci potentialul cursorului C (~i al bazei tranzistorului) este mai ridicat decit al punctului D si al emitorului, jonctiunea emitor-baza este polarizata invers si tranzistorul T este bloca t. Ca urmare, curentul de colector, care circula prin bobina releului electromagnetic RL are 0 valoare neglijabila si acest releu rarnine in stare de repaus, cu contactele deschise. Dad tensiunea U; creste si depaseste valoarea de pornire, atunci creste curentul prin potentiometrul P si caderea de tensiune in portiunea AC a potentiometrului, potentialul cursorului (~i al bazei) scade ~i jonctiunea emitorbaza va fi polarizata direct. Ca urmare, tranzistorul T intra in conductie, curentul de colector capata 0 valoare importanta si releul RL actioneaza, Releul electronic din figura 4.7 este deci un releu maximal (de tensiune sau de curent), actionind la cresterea marimii controlate peste valoarea de pornire. Modificarea valorii de pornire se obtine prin modificarea pozitiei cursorului potentiometrului P. Releul analizat indeplineste Iunctiunea de detector de nivel critic, controlind valoarea tensiunii sau curentului si actionind cind a fost atins sau depasit un nivel critic reprezentat de valoare~ de pornire stabilita. '
2. Relee dlrectlonale, dlferentlale ~i de impedanta

Releele de tensiune sau de curent controleaza amplitudinea tensiunii sau curentului, fiind deci alimentate cu 0 singura marime (tensiunea sau curentul). Dupa cum s-a specificat in capitolul 2, releele directionale controleaza defazajul dintre tensiuni si curenti, deci trebuie alimentate cu doua marimi. In multe scheme de protectie, controlul unui defazaj in raport cu valoarea de 90° se efectueaza prin intermediul compararii unor amplitudini. Aceasta posibilitate este ilustrata eu ajutorul diagramelor fazoriale din figura 1.8.

Fig. 4.8. Diagrame fazoriale pentru ilustrarea centrolului unui defazaj prin intermediul compararii unor ampli tudini :
II -

cazul

ql

< 90°;

b - cazul

'" .> 90°.

51

urrndloare ale profec!lei

Spre e(emenfe(e

Astfel, daca defazajul cp dintre fazorii Nl ?i N2 este mai mic dedt 90° (fig. 4.8, a), atunci modulul sumei fazoriale ~ = Nl N2 este maimare decit modulul diferentei fazoriale D = Nl - N2, deci:

I~I> IDI·
0

(4.2)

Yt
Fig. 4.9. Releu directional static.

Dimpotriva, daca defazajul cp este mai mare decit 90 (fig. 4.8, b), atunci modulul sumei 5 este mai mic decit modulul diferentei D, deci:

I~I <IDI·

(4.3)

Controlul defazajelor poate fi astfel efectuat prin compararea unor amplitudini. Acest principiu este folosit in functionarea releului directional static RDc, elaborat ?i fabricat la ICEMENERG. Schema simplificata a acestui releu este reprezentata in figura 4.9. Tensiunea UI este obtinuta prin tnsumarea fazoriala a unor marimi si deci corespunde sumei ~ din figura 4.8, iar tensiunea U2 este obtinuta prin scadere fazoriala ~i corespunde diferentei D din figura 4.8. Puntile de redresare PI si P2 sint realizate cu diode redresoare si realizeaza redresarea ambelor alternante (pozitive ~i negative) ale marimilor alternative UI si U2 cu care sint alimentate; datorita acestui fapt, redresarea realizata de punti este denumita "redresare dubla alternanta". Uneori diodele din cele 4 brate ale puntii nu mai sint reprezentate, fiind inlocuite cu simbolul unei diode reprezentat in centrul puntii, simbol care indica sensul curentului redresat de punte (fig. 4.9). Puntea PI debiteaza curentul redresat Iv iar puntea P2 debiteaza curentul redresat 12, Acesti curenti circula in sensuri opuse prin rezistenta de intrare a amplificatorului electronic detector de polaritate ADP, reprezentat simbolic printr-un dreptunghi in figura 4.9. Amplificatorul ADP are 5 tranzistoare ~i un releu electromecanic la iesire. Daca intre curentii II si 12 are loc relatia :

(4.4)
ceea ce corespunde relatiei:

lUll> I U21,

(4.5)

atunci jonctiunea emitor-baza a primului tranzistor al amplificatorului ADP este polarizata direct, acest tranzistor se gase?tein conductie si restul schemei se afla in repaus, releul electromecanic de la iesire avind contactele deschise. Daca intre curentii redresati are loc relatia :
(4.6)

corespunzatoare relatiei:
(4.7)

atunci primul tranzistor se blocheaza, toate celelalte elemente ale schemei i?i modifica starea anterioara ~i releul electromecanic i?i inchide contactul, transmitind un semnal spre elementele urmatoare ale protectiei. 52

Comparatoare de amplitudini analoage cu eel reprezentat simplificat in figura 4.9 sint utilizate, de asemenea, in cadrul releelor electronice diferentiale si al releelor electron ice de impedanta, prezentate In capitolele 9 ~i 14.

C. COMPARATIE

l~1 RELEELE

iNTRE

RELEELE ELECTROMECANICE ELECTRONICE electronice

1. Avantajele

releelor

Printre avantajele urma toarele :

mai importante

ale releelor electronice se numara

• Releele si protectiile electronice permit obtinerea unei rapiditati superioare celei atinse de releele electromecanice ~i de protectiile realizate cu aceste relee. De aceea folosirea releelor electronice este indicata lndeosebi in cazurile in care rapiditatea de actionare are un rol important. • Releele electronice permit obtinerea unor caracteristici de actionare superioare celor asigurate de releele electromecanice, fiind imbunatatite in special performantele de selectivitate ~i sensibilitate. • Folosirea componentelor electronice In constructia releelor a condus la elaborarea unor noi principii de realizare a protectiilor. Datorita acestui fapt, folosirea releelor electronice este indicata mai ales In cadrul protectiilor complexe, alimentate cu doua sau mai multe marimi, indeosebi in cazul controlului unor defazaje. • Prill utilizarea releelor electronice se asigura 0 reducere importanta a consumului de la transformatoarele de curent, ceea ce permite evitarea functionarii in saturatie a circuitelor magnetice ale acestor transformatoare, deci micsorarea erorilor care pot interveni in functionarea protectiei, • Releele ~i protectiile electronice au gabarite mai mici decit cele electromecanice, conducind la reducerea dimensiunilor panourilor ~i a camerelor In care sint instalate.
2. Dezavantajele releelor electronice

• Releele ~i protectiile electronice sint influentate de factori perturbatori (in special de variatiile temperaturii mediului ambiant) in masura mult mai mare decit releele electromecanice. Trecerea de la tranzistoarele cu germaniu la tranzistoarele cu siliciu a micsorat acest dezavantaj, schemele cu tranzistoare cu siliciu avind 0 stabilitate mai ridicata a performantelor in conditiile variatiei temperaturii ambiante. • Vecinatatea dintre instalatiile electroenergetice protejate, prin care circula curenti de ordinul kiloamperilor, si schemele electronice de protectie, prin care circula curenti de ordinul microamperilor, constituie 0 dificultate in utilizarea releelor electronice. Dificultatea este determinata de faptul ca supratensiunile induse in circuitele electronice (din cauza variatiei curentilor din instalatiile protejate, in special la efectuarea unor comutari in circuitele primare, de inalta tensiune) pot conduce la deteriorarea tranzistoarelor.

53

Din acest punet de vedere, fiabilitatea echipamentelor electronice de protectie este inferioara fiabilita tii echipamentelor cu relee electromecanice. Pentru micsorarea valorilor supratensiunilor induse este necesar ca echipamentele eleetronice de protectie sa fie judicios amplasate in raport cu circuitele primare protejate, sa fie folosite cabluri ecranate, sa se realizeze in bune conditiuni legaturile la pamint. De asemenea, influenta comutarilor din circuitele operative de curent continuu ale sta tiilor electrice asupra functionarii releelor electron ice constituie un dezavantaj al acestei categorii de relee . • In exploatarea releelor electronice intervin unele dificultati determinate de faptul ca utilizarea acestor relee se gase~te inca intr-o perioada de inceput, protectiile electronice necesitind inca verificari indelungate in exploatare si ample incercari de laborator.
3. Perspective

Una dintre solutiile care se contureaza in prezent consta in folosirea in paralel a noilor protectii electronice cu protectiile clasice, cu relee electromecanice. In acest mod, marea responsabilitate a protectiei unor importante instalatii electroenergetice nu este in intregime incredintata unor echipamente de protectie cu totul noi, ci este impartita intre acestea ~i echipamentele indelung verificate cu relee eleetromecanice, care le dubleaza pe cele electronice. Aceasta dublare, care permite veri fica rea indelungata in exploatare a protectiilor electronice far a riscuri in privinta securita tii instala tiilor protejate, este justificata economic, intrucit pentru instalatiile eleetroenergetice importante linia actuala consta nu numai in dublarea protectiilor de baza prin protectii de rezerva, ci chiar in dublarea protectiilor de baza, pentru cresterea sigurantei in functionare. Folosirea circuitelor integrate va perrnite extinderea utilizarii protectiilor electron ice, datorita avantajelor acestor circuite din punct de vedere al fiabilitatii, perforrnantelor si miniaturizar ii,

REZUMAT • Diodele redresoare sint caracterizate de rezistente direete foarte mici (in cazul polarizarii direete, cind se gasesc in conductie, respeetiv sint deschise) si de rezistente inverse foarte mari (in cazul polarizarii inverse, cind sint blocate, respectiv fnchise). Pentru redresarea dubla ralternanta se folosesc punti formate din diode redresoare. • In cazul polarizarii direete, diodele stabilizatoare (Zener) se comporta ca diodele redresoare, iar in cazul polarizarii inverse diodele stabilizatoare sint caracterizate de prezenta unei zone in care tensiunea la borne ramlne practic constanta in conditiile unor variatii importante ale curentului prin dioda, Prezenta acestei zone (denumita zona tensiunii inverse de strapungere) perrnite f~losirea diodelor stabilizatoare pentru stabilizarea tensiunii.

54

• Conexiunea tranzistorului in schema cu emitor comun pune in evidenta Iunctia de amplificator al tranzistorului, curentul de colector ic (reprezentind semnalul de iesire) avind valori de zeci de ori mai mari decit curentul de baza iB (reprezentind semnalul de intrare) in cazul polarizarii directe a jonctiunii emitor-baza. In cazul polarizarii inverse a acestei jonctiuni, prin schimbarea polaritatii tensiunii baza-emitor UBE, tranzistorul se blocheaza. • Releele electronice maximale de curent sau de tensiune (care sint alimentate cu 0 singura marime electrica) pot fi realizate prin intermediul unei scheme cu un tranzistor, cu 0 dioda Zener, cu un potentiometru si cu un releu electromecanic. Potentialul emitorului este mentinut constant cu ajutorul diodei Zener, potentialul bazei (legata la cursorul potentiometrului) variaza in Iunctie de valorile tensiunii sau curentului controlat, iar bobina releului electromecanic este conectata in circuitul de colector. Cind tensiunea (sau curentul) depaseste valoarea de pornire, potentialul bazei devine inferior potentialului emitorului, jonctiunea emitorbaza este polarizata direct, tranzistorul intra in conductie si releul electromecanic din circuitul de colector i~i inchide contactele. • Releele electronice directionale pot fi realiza te prin intermediul compararii unor amplitudini. Comparatoarele de amplitudini sint formate din doua punti de redresare dubla alternanta care alimenteaza cu curenti de sensuri opuse un amplificator electronic detector de polaritate. Comparatoarele de amplitudini pot fi utilizate ~i pentru realizarea releelor electronice diferentiale si de impedanta. • Avanta jele releelor electronice constau in actionare mai ra pida, posibilitatea obtinerii unor caracteristici cu performante superioare de selectivitate :;;isensibilitate :;;ia elaborarii unor noi principii de realizare a protectiilor, reducerea consumului de la transformatoarele de curent :;;igabarite mai mici decit in cazul releelor electromecanice. • Dezavantajele releelor electronice constau in influenta exercitata de variatiile temperaturii mediului ambiant, in fiabilitatea mai redusa din cauza pericolului de deteriorare a tranzistoarelor ca urmare a supratensiunilor induse in schemele electronice de variatiile curentilor primari din instalatiile protejate, in necesitatea unor verificari indelungate in exploatare ~i a unor ample incercari de laborator, avind in vedere stadiul de inceput in care se gasesc inca protectiile electronice.

VERIFICAREA

CUNO~TINTELOR

1. Care este raportul dintre rezistenta directa si rezistenta inver sa a unei diode redresoare ? a) Rezistenta inversa este mult mai mare? b) Rezisterita direct a. este mai mare? c) Cele doua rezistente au valori apropiate? 2. Cum variaza tensiunea si curentul in zona tensiunii inverse de strapungere a caracteristicii diodelor sta bilizatoare (Zener)? a) Tensiunea si curentul au variatii importante? b) Tensiunea este constanta si curerrtul are variatii importante ? c) Curentul este constant si tensiunea are variatii importante?

55

3. Cum trebuie gaseasca

sa. fie polar izata

jouctiuuea

enutcr-baza

pentru

ca. tranzistorul

sa. se

in cond uctie ?

a) Polarizare directa ? b) Polarizare inversa? c) sa. lipseasca polarizarea ?

4. Cum este merrtinut nice maximale constant potentialul ernitorului tranztstorului din releele electrode tensiune unei sau curen t ? rezistente? stabilizatoare electronic r detector de polaritate pentru rea-

a) Prin interrnediul b) Prin intermediul

'C) Prin intermediul 5. Cum trebuie lizarea unui
0

unei diode redresoare ? unei diode

alimentat comparator punte

arnplificatorul

de arnplitudini de redresare ?

P
de acelasi sens? de sensuri opuse? In raport cu cele electromecanice?

a) De
b)

singura

De dona punti

de redresare,

en curenti eu curenti

c) De doua punti de redresare,

6. Ce perforrnanta este inferioara

la releele electronice

a) Fiabilitatea? b) Rapiditatea? c) Sensibilitatea?

CAPITOLUL

TRANSFORMATOARE DE MASURA

A. CONSIDERATII GENERALE

1. Introducere

In dirijarea sistemelor electroenergetice adica in conducerea proceselor de producere, transport, distribu tie si utilizare a energiei electrice, un rol determinant revine informarii cu caracter cantitativasupra parametrilor electrici din procesul respectiv. Desi numarul acestor parametri (marimi) electrici este destulde mare (intensitate, tensiune, frecventa, putere, impedan ta, admitan ta, faza etc.) el se reduce, practic, numai la doi si anume: curentul (intensitate) $i tensiunea, cu ajutorul carora se pot obtine toate celelalte marimi. Aceste doua marimi de baza pot fi folosite fie sub forma lor primitiva, fie ca componente simetrice ale acestora (de exemplu: curentul de secventa inversa, tensiunea de secventa homopolara etc.) fie, in sfirsit, sub forma unor combinari adecvate intre curent si tensiune, care sa asigure obtinerea altor marimi ce intereseaza (de exemplu raportul intre tensiune ~i curent defineste impedanta circuitului in care s-a efectuat masurarea etc.). 'In ceea ce priveste informarea cantitativa asupra marimilor electrice din proces, opera tie denumita in general mdsurare, ea se poate efectua pentru urmatoarele scopuri: - masurarea propriu-zisa, caz in care marimile respective sint aplicate unor aparate de masura (voltmetre, ampermetre, cosfimetre, wattmetre, contoare de energie electrica etc.), cu ajutorul carora ele sint afisate, inregistrate, integrate etc. Pe baza acestei Iunctii de masurare se asigura exploatarea optima in conditii normale a sistemului energetic; - protectia prin relee, situatie in care marimile sint aplicate releelor ~i sistemelor de protectie care asigura exploatarea optima in conditii anormale (de avarie) a sistemului energetic (v. cap. 1). Observatie. Procesul de masurare, de fapt de control automat, al manmilor electrice constituie in acest caz 0 parte component a a functiei de protectie prin relee deoarece este insotit, de obicei, si de comanda automata de declansare a intreruptoarelor, iar uneori de semnalizarea automata a unor regimuri anormale; - automatizari energetice, caz in care marimile electrice sint aplicate altor dispozitive de automatizare (de exemplu sincronizare automata, reanclan~area automata etc.). . In instalatiile electrice de joasa tensiune (de' exemplu 220/380 V) si de curenti de valori relativ reduse (de exemplu 100-200 A) masurarea parametrilor electrici se poate efectua in mod direct in circuitele respective.

57

In instalatiile de curent alternativ de lnalta tensiune (de exemplu 6 ... ... 20-220, 400 kV etc.) si la care curentii ating intensitati de ordinul a mii sau chiar zeci de mii de amperi, parametrii electrici nu mai pot fi masurati direct ci prin intermediul transformatoarelor de masura. Se deosebesc transformatoare de curent, respectiv de tensiune denumite uneori ~i reductoare de curent (de tensiune) datorita faptului ca valorile marimilor obtinute sint intotdeauna mai mici (reduse) decit cele reale, bineinteles intr-un anumit raport de transformare. Transformatoarele de curent construite in tara noastra precum ~i majoritatea transformatoarelor de tensiune sint de tipurile inductive, adica folosind miezuri magnet ice ~i cupla je inductive intre infasurari : in plus pentru tensiuni foarte Inalte se construiesc transformatoare de tensiune capacitive, folosind de fapt divizoare capacitive de tensiune.
2. Functlunlle transformatoarelor de masura

Pe baza celor aratate mai sus pot fi definite urmatoarele functiuni pe care le indeplinesc transforma toarele de masura Intr-un sistem electroenergetic: - reducerea curentului si nabile alimentarii aparatelor matizare etc.; la secundarele standardizate nomina le de 5 tensiunii de la valorile lor reale la valori convede masurare, releelor de protectie si de autotransformatoarelor de masura se obtin valori sau 1 A, respectiv de 100 V.

Observatie. Unificarea valorilor secundare nominale ale transformatoarelor de masurare prezinta marele avantaj al unificarii tipurilor aparatelor de masurare ~i protectie. Astfel, de exemplu, toate ampermetrele folosite in instalatiile electroenergetice au bobina lor construite numai pentru 5 A (sau 1 A) chiar dad indicatiile de pe scara acestora sint. de sute sau mii de amperi ; - izolarea galvanica a aparatelor de masurare, a releelor de protectie si a dispozitivelor de automatizare fata de tensiunea lnalta din circuitele primare inclusiv adoptarea unor masuri supIimentare de protectie (de exemplu legarea la pamint) ceea ce asigura implicit protectia personalului de exploatare fata de instalatiile de inalta tensiune (v. paragraful E); - posibilitatea conectarii prin montaje speciale a infasurarilor secundare de curent l?itensiune in scopul obtinerii unor marimi care reflecta tntr-o masuramai exacta 0 anumita stare de avarie; de exemplu conectind in: paralel infa~urarile secundare ale transformatoarelor de curent de pe cele trei faze se obtine component a homo polar a de curent a carei aparitie evidentiaza 0 punere la pamint a unei faze.
3. Partlcularltarile . pentru transformatoarelor de protectla prin relee masura

Pentru automatizari in general ~i pentru protectia prin relee in special, transformatoarele de curent si tensiune prezinta unele particularitati fata de cele utilizate exclusiv pentru masurarea propriu-zisa. Desi toate transformatoarele de masura au aceleasi principii de functionare si constructive, ele se deosebesc prin fa ptul di regimullor de functionare 58

difera de la un caz la altul. Altfel, de exemplu, in timp ce transforrnatoarele folosite la masurare functioneaza in regim normal de exploatare, adica la valori ale marirnilor variind in jurul celor nominale, transformatoarele utilizate in protectia prin relee trebuie sa corespunda regimurilor de avarie adica, de exemplu, transformatoarele de curent trebuie sa Iunctioneze cu precizie buna si la valori ale curentului de scurtcircuit care ating 20-30 de ori valorile nominale.

B. TRANSFORMATOARE DE CURENT 1. Constructle, functlonare, caracteristlct

• Constructla. Transformatorul de curent cuprinde un miez magnetic M (fig. 5.1, a), 0 infasurare prirnara B caracterizata printr-un numar de spire N relativ mic si 0 infasurare secundara b, cu un numar de spire n relativ mare. rnfa~urarea prirnara se leaga in serie pe circuitul principal ~i este strabatuta de curentul I (fig. 5.1, b), iar infasurarea secundara debiteaza curentul i pe aparatele de masurat Av A2 ... sau releele R1, R2 ••• (sarcina secundara) legate in serie. Miezul magnetic si cele doua infasurari sint inchise intr-o carcasa izolata, prevazuta cu izolat~arele de r.lcordare. Constructia cu izolatoarele in sensuri opuse (fig. 5.2, a) permite folosirea transforma toarelor ca elernente de trecere a circuitului dintr-o incapere in alta, motiv pentru care ele se si numesc transformatoare de trecere, Solutia se adopta in specialla medie tensiune (lO, 20 si 35 kV) si in special la statiile interioare. Un alt tip constructiv este tipul suport (fig. 5.2, b), cind se prevede un singur izolator si pentru intrare si pentru iesire. Solutia se aplica la tensiuni inalte, de obicei la statiile exterioare (llO, 220, 400 kV etc.), unde izolatoarele sint mai scumpe. Pentru izolarea infasurar ilor se poa te folosi: portelan, rasina, ulei mineral sau bachelita.

a Fig. 5. l. Transformator de curent :

/J -

o
structura constructiva : & - schema simbolica.

59

L2 I ~r

a
Fig. 5.2. Tipuri de transformatoare de curent:
" - de trecere; b - suport ; c - inclus In izolatorul transformatorului de fort3.

In Iunctie de caracteristicile lor constructive, transformatoarele de curent de fabricatie romaneasca se noteaza de obicei cu patru simboluri literale avind semnificatiile de mai jos, urmate de un numar ce indica tensiunea nominala: 1EPRUtransformator de curent; pentru montaj interior; pentru montaj exterior; cu izolatie de portelan ; cu izolatie de rasina : cu izolatie de ulei; R - cu izolatie de bachelita ;
C-

5 T H Sr TF

tip suport; tip de trecere ; pentru componenta homopolara ; cu saturatie rapida : pentru montaj in izolatoarele transformatoarelor de forta.

Observatie. In acest ultim caz (TF) transformatoarele nu au 0 izolatie proprie, ci sint constituite din torurile de fier F (fig. 5.2, c) cu infa?urarile secundare b introduse in izolatorul (borna) transformatorului de forta, tija de trecere a curentului 1 constituind Infasurarea primara a transformatorului de curent. Exemplu de notare: CEPS-ll0 = transformator de curent (C) pentru montaj exterior (E) cu izolatie de por telan (P), de tip suport (5) cu tensiunea nominala de 110 kV (110). • Functionarea. Relatia dintre curentul masurat 1 si curentul secundar i se exprima la transformatoarele de curent astfel:

(5.1)
in care s-a nota t : 10 este curentul
n7'C -

de mers in gol;
n7'C

ra portul de transformare

= _!:. •
N

60

Dad

se neglijeaza eurentul 10, relatia (5.1) devine:

1= nToi,
deci ra portul de transformare se poa te serie: nTO= i=]i'
I n

(5.2)

(5.3)

Deoareee eurentul primar este mult mai mare (sute sau mii de amperi) fata de eel seeundar (i = 5 A sau i = 1 A), rezulta di numarul de spire at tnfasurarii seeundare este mult mai mare decit eel al Infasurarii primare, Uneori infasurarea primara treee 0 singura data prin interiorul miezului magnetic (fig. 5.2, c), ceea ce inseamna de fapt ca infasurarea respect iva are numai 0 jumatate de spira. Ca la orice transformator si la eel de curent se deosebesc doua regimuri limit a de functionare ; cu infasurarea secundara legata in scurtcircuit ~i cu infasurarea secundara in gol. Datorita impedantei mari a infasurarii secundare functionarea in scurtcircuit reprezinta un regim normal, ~urentul de magnetizare 10 fiind practic neglijabil, iar eel secundar i avind 0 valoare bine definita determinata din relatiile (5.2) ~i (5.3): i =_I_= N ,1.
nTO n

(5.4)

Dimpotriva, la functionarea in gol (eu infasurarea secundara deschisa) eurentul secundar este nul (i = 0) si conform relatiei (5.1) rezulta 1=10, Asadar, curentul primar devine in intregime curent de magnetizare, ceea ee are ea efect aparitia in miezul magnetic a unui flux magnetic exagerat de mare. Consecintele unui flux magnetic foarte mare sint urmatoarele: - incalzirea inadmisibila a miezului magnetic datorita sporirii considerabile a pierderilor prin curenti turbionari (Foucault) si prin fenomenul de histerezis (se produce .arderea fierului"}; - inducerea in infasurarea secundara a unei tensiuni electromotoare mari (de ordinul miilor de volti) care este periculoasaatit pentru aparate, dar mai ales pentru personalul de exploatare (v. paragraful E). Rezulta deci ca infasurarile secundare ale transformatoarelor de curent nu trebuie lasate in gol nici chiar pentru un limp scurt, atunci cind se conecteaza sau se deconecteaza aparatele in circuitul secundar. Atentie! Deoarece prezinta pericol pentrusecuritatea personalului deexploatare, operatiile in seeundarul transformatoarelor decurent TC (reprezentate simbolic ca in figura 5.3) se efectueaza astfel: in raport cu situatia norrnala de functionare (fig. 5.3, a) daca se doreste, de exemplu inlocuirea iaparatului (releului) Rl se scurtcircuiteaza transfermatorul de curent prin puntea (scurtcircuitor) P (fig. 5.3, b) se deconecteaza aparatul R, si se conecteaza aparatul R2 (fig. .5.3, c)~iapoi se seoate puntea P (fig. 5.3, d). '. . in figura .5A, a, b, c, d, e sint indicate cinci moduri de simbolizare pentru transformatoarele de curent. Se precizeaza ea simbolul din figura .5.4, a este eel standardizat.

6'1

se intrDduce

L,

a
Fig. 5.3. lnlocuirea
a - functionare normala ;

b
aparatelor in circuitele

c
transforrnatoarelor
; c - Inlocuirea

d
de curent:
aparatelor ;

b - scurtcircuit area transformatorului d - sccaterea scurtcircuitarii,

I,

l,

12
L2 L2

d ale transforrnatorului

e
de curent.

Fig. 5.4. Diverse moduri de simbolizare

C. CARACTERISTICI

In afara caracteristicilor constructive prezentate, transforrnatoarele de curent mai sint definite ~i pe baza urmatoarelor caracteristici principale ; Tensiunea nominata. In tara noastra se construiesc in productie de serie transformatoare de curent pentru urrnatoarele tensiuni nominale: 10, 20, 35, 110, 220 ~i 400 kV. • Curentul nominal primar. Se construiesc transformatoare pentru 0 mare varietate de valori nominale ca, de exemplu: 50, 100, 200, 300, 400, 500, 600, 800, 1000, 1 250, 1 500 ... 6000 A. • Curentul secundar nominal. Dupa cum s-a aratat acest parametru are valoarea standardizata de 5 A pentru tensiunile de pina la 110 kV inclusiv si de 1 A pentru tensiunile mai Inalte: 220, 400 kV etc. • Numarul infa~urarilor secundare. Un transformator de curent arede obicei doua, trei sau patru infa?urari (bobine) secundare, bobinate pe tot atitea miezuri magnet ice individuale realizate ca in figura 5.5, a si simbolizate ca in figura 5.5, b. • Raportul de transformare, Este definit ca raportul nTC al curentilor nominali primar In respectiv secundar in:
(5.4)

62

L,

CtSU-220

/1/
fl2

300/S/S/SA

21/ 212

1-I

~'k<i". max/molo

31, ~I
L2

312

}-".
multiple:

difere~ti{]/o

b
Fig. 5.5. Transformator de eurent eu infasurari secundare a - realizare constructiva ; b - simbol.

Observatie. Odata cu indicarea raportului de transformare se evidentiaza si numarul infasurarilor secundare. De exemplu: transformator CESU220-4 X 300/5 A sau CESU-220-300/5/5/5/5 A. ~ • Eroarea de curent. Se noteaza cu €[ ~i reprezinta eroarea de transformare a valorilor efective (module) ale curentilor primar ~i secundar, fiind definit pe baza relatiei (5.1) prin urmatoarea expresie:
€[

nTC

i I

I.

100(%).

(5.5)

Eroarea de curent se defineste in raport cu impedanta secundara Zs( 0.) sau sarcina secundara 5 (VA) intre cele doua marimi existind relatia : 5

= Z.· i;(VA).

(5.6)

De exemplu, un transformator de curent de 5 A avind impedanta secundara de 1,20. va avea 0 sarcina secundara : 5

= 1,2

X 52

= 30 VA.

Eroarea de curent admisa in conditii nomina le de functionare, adica la sarcina nominala, pin a la limita superioara a domeniului de masurare poarta numele de clasa de precizie. Valorile standardizate ale clasei de precizie sint : 0,1; 0,2; 0,5; 1; 3; 5 ~i 10. Observatie. Dad sarcina secundara depaseste valoarea nominala erorile de masurare cresc, transforma torul respectiv corespunzind unei clase de precizie mai slabe. De exemplu, acelasi transformator de curent poate avea clasele de precizie: 0,5 pentru Z. = 0,60. (5 = 15 VA) sau 1 pentru Z. = 10. (5 = 25 VA) sau 3 pentru Z. = 20. (5 = 50 VA) etc . • Eroarea de unghi, Transformatoarele de curent nu sint transformatoare ideale, relatia (5.2) fiind aproximativa. In realitate datorita curentului de magnetizare 10 (v. relatia 5.1) care are faza diferita de ceilalti curenti, curentul secundar i' ra porta t la primar:
(5.7)

63

"£

II=[o+(-I7 Tc ..

.ol
~~....:-~r.c·i

vafi diferit in raport cu Inu numai ca modul (marime) (v. re~~;~n~~l~~~~sf:~~ s~~~~:t adica rotit cu 180° el nu va fi in faza cu curentul I (fig. 5.6) ci va avea un mic unghi a] numit eroare de unghi. Erorile nominale de unghi sint de obicei cuprinse intre 0,2' si 1°.
~~~~

IO~.... ~>--:-: . f =-nrc

i

eroaret vnghi'
--,r-_;;::::..:>---t.~i __

Er=

xfOO(%)

Fig. 5.6. Eroarea de unghi 1;;1 Ia transformatoruI de curent,

e Eroarea compus a este 0 manme caracteristica, specifica transformatoarelor de curent destinate alimentarii releelor si se defineste in regim permanent ca valoarea eficace * a diferentei dintre valorile instantanee ale curentului secundar i; (raportat la primar) si ale curentului primar Ii' Eroarea compusa ec este exprimata in general in procente din valoarea eficace a curentului primar I, deci in definitiv, rezulta din formula:
(5.8)

Cu ajutorul notiunii de eroare compusa se defineste indicele de clasa (sau clasa de precizie) a transformatoarelor de curent pentru protectie urmat de litera P (P = protectie). Clasele normale de precizie ale transformatoarelor de curent pentru protectie sint 5 P sau 10 P, acestea corespunzind deci erorii compuse de 5% respectiv 10%. • Caracteristica de supracurent. In domeniul supracurentilor adica al curentilor ce depasesc valorile nominale, caracteristicile de functionare ale unui transformator de curent sint eel mai bine ilustrate prin curba care reprezinta variatia curentului secundar i in functie de raportul dintre curentul primar real I si curentul primar nominal In (fig. 5.7). Astfel, de exemplu, raportul I/In = 1,2, ... 5 ... 10 (numit uneori si curent primar, exprimat in unitati relative) arata de fapt valoarea multiplului curentului nominal. Aceasta curba avind aceeasi forma ca si caracteristica demagnetizare [B = f(H)J se numeste caracteristica de supracurent si este valabila pentru 0 anumita sarcina secundara. 'rnax. Un transformator de curent ideal artrebui sa aiba caracteristica 1, adica 0 dreapta trecind prin originea axelor (fig. 5.7), dar in realitate caracteristica de supracurent are forma 2 la care, practic, peste 0 anumita 67 5 2 D 34 valoare a ra portului 1/1n curentul secundar 1/117 real i se abate de la valoarea teoretica I/nxe, Fig. 5.7. Caracteristica de supracurba prezentind un fenomen de saturatie. curerit.

* Se rearninteste ca valoarea eficace Ie a unui curent alternativ de valoare instantanee i si perioada Teste data de expresia :
i, =

V ~~:

dt •

64

Aceasta abatere nu reprezinta altceva decit eroarea de eurent E] definita mai inainte si care creste brusc in zona de saturatie a miezului transformatorului." , • Coeficientul de saturatie. Valoarea maxima a raportului Ill ; pentru care transformatorul respect a limitele privind eroarea compusa se numeste coejicient de saturaiie sau factor limita de precizie si se noteaza eu n:

Exemplu. Care este valoarea minima a curentului secundar al unui transforrnator de curent de 400/5 A avind coeficientul de saturatie n = 8 ~i 0 eroare compusa c, = 5%? RaSpl£1ts: Curentul nominal pnmar fiind In = 400 A, curentul pnmar va fi: Imax = n- In = 8 X 400 = 3200 A. Valoarea curentului secundar
; _ I max
'0-

de saturatie

ideal va fi:
_

n-rc

3 200 400/5

40 A

Valoarea curentului
i

real i va fi:
(1 -

Ec) £0

(1 -

_5_) 40 = 38 A.
100

Valorile normate ale coeficientilor de saturatie sint : 5, 10, 15, 20 ~i 30. Transformatoarelc de curent pentru masurare se construiese de obicei pentru n. < 5 si clasa de precizie 0,5 sau 3, in timp ce transformatoarele de curent destinate protectiei se realizeaza pentru n = 10 ... 30, iar clasa de precizie este, dupa cum s-a aratat, 5 P sau 10 P. Unele transformatoare de eurent destinate protectiilor diferentiale sau numai unele infasurari din cadrul unoI' asemenea transformatoare posed a indicativul special D, ceea ce indica, de exemplu, ca E] < 10 si n. > 20 ... 30, la sarcina nominala a transforrnatorului. In figura 5.8 se prezinta curb a erorilor de 10% pentru un transformator din clasa D (de n /; I 1/'/;; /,////fapt curba de varia tie a coeficientului de satu/;/; Cc :>-10% ratie n. in Iunctie de impedanta secundara Z.), /://; '/; curb a ce se indica prin cataloagele de fabrica, 10 /, Tinind searna de caracteristicile prezenta te indicativul complet al unui transforrnator de curent poate fi de exemplu: CESU -110-600/5/5 A-O,5/D/3-15/60/30 VA. 5
1. Marcarea borne lor transforrnatoarelor curent de
0.2 0.4 0,6 0,8 f
(n)

Pentru legarea corecta a transformatoarelor de curent in circuitul primar precum si pentru legarea la bornele circuitelor secundare a apa5Automatizari c. 1226

Fig. 5.8. Caracteristica erorilor de 10% la un transformator dinc1asa

lOP.

65

'l~b_
1
12 (S2)
L2

(Pz)

[nrc=
a

fJ
b infasurartlor
secundara : b - eu mai multe Infasurari de asociere a bornelor polarizate,

Ij'r
\ II

II

___ ,

'>'t-I!

Fig. 5.9. Marcarea

a - ell 0 tnfasurare

transforrnatoarelor

de curent:

secundare ; c - regula

ratelor de masurare si a releelor la care are importanta sensul de circulatie al puterii (contoare, 'relee directionale etc.), bornele infa~urarilor transferma toarelor de curent sint marcate pe baza unei anumite conventii. La transformatoarele de curent de fabricatie romaneasca, bornele infasurarii primare se noteaza cu Ll sau PI (inceputul lnfasurarii) si cu L2 sau P2 (sfirsitul Infasurarii}, iar bornele infa~urarii secundare, cu II sau 51 (inceputul infasurarii) si cu l2 sau 52 (sfirsitul infa~urarii). Inceputul Infasurarilor se mai numeste uneori si borna polarizata ~i se noteaza cu 0 steluta (*) (fig. 5.9, a). In cazul in care transformatorul are mai multe infasurari secundare, inaintea literelor respective sint scrise cifrele 1 ... 4 in functie de numarul infasurarilor (fig. 5.9, b). Curentul primar I circula de la borna L, spre L2 (intra prin borna polarizata), in timp ce curentul secundar i circula prin infasurarea secundara de la l2 spre II (iese prin borna polarizata) sau altfel spus, circula prin sarcina exterioara Z, (releu etc.) de la II spre l2' Pentru determinarea sensului de circulatie a curentilor se poate recurge la urrnatoarea regula simpla (fig. 5.9, c) : aparatul sau releul se leaga la bornele infasurarii secundare, astfel incit sensu I de circulatie a curentului prin bobiI_la aparatului sa fie acelasi ca si cum acesta ar fi legat direct in circuitul pnmar. La transformatoarele de curent la care nu se cunosc bornele polarizate, acestea pot fi determinate cu ajutorul unui montaj ca eel din figura 5.10, folosind 0 sursa de tensiune continua E, un intreruptor T si un miliampermetru (galvanometru) de curent continuu A. Aplicind brusc curentul continuu, prin inchiderea intrerup*l, torului T, astfel ca curentul I + sa intre prin borna Lv borna coA respunzatoare secundara 11 va fi -[ Z2 aceea pentru care acul galvanometrului va devia spre dreapta daca borna de plus (+) a aparatului va fi legata la borna secunFig. 5.10. Schema pentru determinarea polaritatii dara respectiva, tnfasurarilor secundare.

66

Observatie. Dad. miliampermetrul deviaza spre dreapta la deschiderea intreruptorului T, atunci borna polarizata este aceea legata la minusul (-) aparatului de masurare.
3. Schemele de conectare ale transformatoarelor de curent

Pentru conectarea releelor si a altor aparate de masurare infasurarile secundare ale transformatoarelor de curent se pot conecta in diverse scheme (fig. 5.11), dintre care se descriu pe scurt cele mai uzuale. In figura 5.11 sint indicate si punctele in care trebuie efectuata legatura de protectie la pamint a infasurarilor secundare (v. par. E). Observatie. Pe circuitele nu se 1nont~aza siguranie. secundare ale transformatoarelor de curent

• Schema de conectare in stea completa a transformatoarelor de curent ~i a releelor (fig. 5.11, a) Ioloseste trei transformatoare de curent lTC, 2TC si 3TC. Prin bobinele releelor R A' R B si Re circula cur en ti secundari de faza :

iar prin conductorul de nul circula suma fazoriala (vectoriala) a celor trei curen] i de faza care, dupa cum se stie, reprezinta triplul curentului homopolar ill,:
(5.9)

In aceasta schema releele legate pe faze sint sensibile la toate felurile de defecte (scurtcircuite), iar releul Ro montat pe conductorul de nul sesizeaza numai scurtcircuitele monofazate; din aceasta cauza schema respectiva este folosita in retelele cu punctul neutru legat direct la pamint (110, 220, 400, 750 kV). • Schema de conectare in triunghi a transformatoarelor de curent si in stea a releelor (fig. 5.11, b) foloseste tot trei transformatoare de curent. Releele RA, RB si Re sint parcurse de curentii iA' iB ~i i.e care depind de curentii de faza iR, is si iT conform relatiilor (fig. 5.12):

liAI=liR-

isl=V.fi;

liBI =I.£s-

iTI=V.fi;

liel = Ii.T-

inl = V3i.

Observatie. Din fig. 5.12 se constata ca curentii prin relee sint nu numai cu V.f ori mai mari decit curentii prin transformatoare, ci ~i defazati cu 30° inainte fata de acestia. Curentul de secventa homopolara ill, se inchide prin infasurarile legate in triunghi, astfel ca la scurtcircuitele monofazate, prin re1ee nu circula decit componenta directa si inversa a curentului de scurtcircuit. Aceasta schema se foloseste la protectia diferentiala sau la protectiile maximale de curent atunci cind se doreste marirea sensibilitatii protectiei la defecte dupa transformatoare de putere cu conexiunea stea-triunghi. • Schema de conectare a transformatoarelor de curent in filtrul de curent de secventa homopolara - filtrul Holmgreen (fig. 5.11, c), se realizeaza cu 67

Inrc

2nrc

g
Fig. 5.11. Scheme de conectare ale transformatoare1or de curent:
in stea completa ; b - in triunghi; c - in filtru Holmgreen; d - in stea incompleta a transfermatoarelor de curent ~i a releelor ; e - in stea incornpleta a transformatoarelor de curent si In stea completa a releelor ; I in montaj diferentlal : g - cu doua transtormatoare in serie; h - cu doua transformatoare in paralel ,
II >

68

infasurarile secundare ale transformatoarelor de curent de pe cele trei faze legate in paralel si cu releul de curent Ro inseriat pe conductorul care uneste bornele lor. In regim de functionare normala ~i incazul scurtcircuitelor polifazate suma curentilor pe cele trei faze este teoretic * nula. In (azul punerilor la pamint sau al scurtcircuitelor monofazate, apare un curent de secventa homo polar a (v. r elatia 5.9) care strabate releul Ro. Observatie, Aceasta schema este de fapt identid cu cea din figura 5,11, a din care s-au eliminat (suntat) releele de faza R4, RB ~i Rc'

'A

-!w-fs

t.B=J:S-ir
iC;~'T-1:R

• Schema de conectare in stea incom pleta a transformatoarelor de curent si a reIeeIor (fig. 5.11, d) se realizeaza cu doua transformatoare si cu relee pe doua faze (de obicei fazele R si T). intoarcere circula curentul (fig. 5.12):
. !:..os=--1
"TC

Fig. 5.12. Dia.grama Iazoriala a curentilor din transforrnatoarele de curent Ia conectarea in triunghi.

Prin

conductorul

de

(1 _nl_TI)
r

Is =--=..!:s .
"TC

(5.10)

Aceasta schema se aplica la retele cu neutrul izolat sau legat la pamint prin bo bina de stingere (10, 20, 35 kV). • Schema de conectare in stea incompleta alimentind trei relee legate in stea completa (fig. 5.11, e) este similar a celei precedente, cu observatia ca pe conductorul de intoarcere pe care circula curentul is se monteaza eel de al treilea releu, RB• • Schema deconectare a doua transformatoare in montaj "diferential transversal" nurnita uneori si schema de legare "in opt" alimentind un singur releu (fig. 5.11, f). Schema ** se foloseste de obicei la protectia motoarelor impotr iva scurtcircuitelor polifazate. Curentul prin releul R este (v. fig. 5.12 c):

i. = in

iT

_1_

nTC

(In -IT)'

(5.11)

Dupa cum rezulta din figura 5.12, in regim normal de functionare precum si la scurtcircuit trifazat diferenta fazoriala i.n - i.T este de V3 ori mai mare decit curen tul pe faza [I iR - iT I = V 3'i.] In cazul scurtcircuitului bifazat curentul ce strabate schema va fi: - la scurtcircuit R-S sau S-T: - la scurtcircuit R-T:

• In rcalitate circula nn curent de dezechilibr-u datorat neidentitati i celor trei transformatoare. . * * Circuitul format din cele doua infa~urari secundare irnpreu na ell legaturi le lor este asemanator cifrei 8.

69

• Schema cu doua transformatoare de curent identice legate in serie (fig. 5.11, g) asigura 0 dublare a sarcinii secundare (2Z.) raportul de transformare raminind acelasi (nTC) cu al fiecarui transformator. • Schema/en dona transformatoare de curent identice legate in paralel (fig. 5.11, h) asigura 0 reducere la jumatate a raportului de transforrnare (nTC/2), in schimb prezinta dezavantajul reducerii la jumatate si a sarcinii secundare (Z8/2).
4. lncarcarea transformatoarelor de curent

Dupa cum s-a aratat, pentru asigurarea unei anumite clase de preClzle la un anumit coeficient de saturatie n este necesar sa nu se depaseasca 0 anumita valoare nominala a impedantei de sarcina Z." (de exemplu pentru un anumit transformator de curent la ec = 5 si n = 20, se admite Zsn = 1, 2 n, respectiv 0 putere de 30 VA). In cazul folosirii unui singur transfonnator de curent TC (fig. 5.13, a) notind cu ZA irnpedanta releelor si cu ZL impedanta unui conductor de legatura, impedan ta de sarcina rezulta : (5.12) Pentru alte scheme de legare a transfonnatoarelor de curent ~i a releelor, impedanta secundara efectiva a transformatoarelor nu mai rezulta asa de simplu, ci se stabileste pentru fiecare schema in parte. Astfel, de exemplu, pentru schema din figura 5.13, b sarcina secundara la bornele unui transformator este : -'-la scurtcircuit polifazat: Zs = ZL ZA; - la scurtcircuit monofazat: Zs = 2ZL ZA Zo etc. Instructiunile de proiectare prevad schemele de calcul al impedantelor de sarcina a transformatoarelor de curent pentru diverse montaje s i diverse tipuri de defect.

Observatie. Intre coeficientul de saturatie normal n garantat la sarcina nominala Z8" ~i coeficientul de saturatie n' la alta sarcina secundara Z; pentru a se asigura aceeasi clasa de precizie, exista relatia : n' . Z;
R =

n . Z8n'

(5.13)

TC

SC.

sc. eire po!Jfozol =;;.ls = ZL +l~ ere. mono/oro) =;;.ls = 2 ZL+~ +Zo

a
II -

Fig. 5.13. Schema de incarcare a transforrnatoarelor de curent:

eu un singur transformator; b - eu trei transformatoare.

70

Aceasta relatie permite sporirea coeficientului de saturatie prin reducerea corespunzatoare a sarcinii secundare. De exemplu, daca se dispune de un transformator de curent avind n = 10 in clasa de precizie 1 pentru Zsn = 1,2 D, el poate fi folosit intr-o instalatie in care curentul de scurtcircuit este de 12 ori mai mare ca eel nominal (n' = 12), cu conditia reducerii sarcinii secundare la valoarea Z; (relatia 5.13): Z;

n.Zsn
n'

10 x 1,2 12

ID

C. TRANSFORMATOARE DE TENSIUNE INDUCTIVE 1. Constructie, functlonare, caracteristici

• Constructie. Transformatorul de tensiune inductiv cuprinde un miez magnetic M (fig. 5.14) 0 infasurare primara B avind un numar de spire N relativ mare si 0 infasurare (sau mai multe) secundara cu un numar de spire n relativ mic. Infasurarea primara se leaga in paralel cu circuitul primar fiind racorda ta la tensiunea U, iar infasurarea secundara alimenteaza eu tensiunea uaparatele de rnasurare VI> V2 ... sau releele Rv R2 ... (sarcina secundara) legate in derivatie. Miezul magnetic si cele doua infasurari sint introduse .intr-o carcasa, avind izolatia de ulei sau rasina si prevazuta cu izolatoare de racordare. Constructiv, transformatoa~ele de tensiune inductive pot fi: monopolare, bipolare sau tripolare prevazute deci cu 1, 2 sau respectiv 3 izolatoare si pentru diverse tensiuni nominale (10, 20, 35, 110, 220, 400 kV). In functie de earacteristieile lor constructive transformatoarele de tensiune inductive de fabricatie romaneasca se noteaza de obicei eu patru simboluri literale, avind semnificatiile de mai jos, urmate de un numar ce indica tensiunea nominala : T - transformator de tensiune (inductiv) * ; U - eu izola tie de ulei; I - pentru montaj interior; M - monopolar ; E - pentru montaj exterior; B - bipolar; R - cu izolatie de rasina : T - tripolar.

=~-3~:-~:- j - ~-~::::=
M

Fig. 5.14. Transforrnator de tensiune inductiv,

Acest simbol T apare la inceputul notattei spre deosebire de sirnbo1u1 T = tripo1ar

71

Exemplu de notare: T1RM-20 - transformator de tensiune (T), pentru montaj interior (I) cu izolatie de ra~ina (R), mono polar (M) cu tensiunea nominal a de 20 kV (20) . • Functionare. Prin opozitie cu transformatoarele de curent care functioneaza practic in regim de scurtcircuit, transformatoarele de tensiune functicneaza, practic, in regim de mers in gol deoarece impedantele de sarcina din secundar au valori foarte mari. Acest lucru este posibil de realizat prin faptul ca, constructiv, un transformator de tensiune functioneaza cu miezul nesaturat si cu 0 inductie foarte redusa adica, avind de exemplu sarcina secundara de 150 VA, poseda un miez magnetic corespunzator unui transformator de putere de 2000-3000 VA. Considerind transformatorul de tensiune ideal, functionind in gol eu un curent de magnetizare 10 neglijabil, se defineste raportul de transformare 1ITT ca raportul tensiunilor nominale primare Un ~i respectiv secundara Un:
1ITT = -~-.
'Un

Un

N
1'1.

(5.14) 100 V (U
(1ITT =

Intrucit tensiunea secundara este, practic, intotdeauna raportul de transformare are de obicei valori ridicate

= 100 V), 60 ... 4000) .

11

• Caracteristici. In afara caracteristieilor constructive, transformatoarele de tensiune mai sint definite si pe baza urrnatoarelor caracteristici principale: Tensiunea nominala primara.: In tara noastra se construiesc in productia de serie transformatoare de tensiune pentru urmatoarele valori nominale: 6, 10, 15, 20, 35, 110, 220 si 400 kV. Observatie. Deoareee tensiunile nominale indicate mai sus sint cele intre faze, rezulta ca ele sint valabile pentru transformatoarele bipolare (care se leaga intre faze), in schimb pentru transformatoarele monopolare sau tripolare (care se leaga intre faza si pamint) tensiunile sint cele pe faza. De exemplu: 6//3; 1O/l3kV - 400j-/3kV,respectiv3x6/V3kV ... 3x 15j-/3kV. Tensiunea nominala secundara. Dupa cum s-a aratat , acest parametru are valoarea standardizata de 100 V intre faze, respectiv 100/f3V pe faza, Numarul Infasurarilor secundare. Un transformator de tensiune are de obieei doua infasurari (bobine) secundare: - prima infasurare secundara (infasurarea principal a) pentru obtinerea tensiunilor de masurare pe faza si intre faze; tensiunea acestei infasurari este de 100 V la transformatoarele bipolare ~i de 100N3 V la cele monopolare si tripolare; - a doua infasurare secundara (Infasurarea auxiliara) necesara realizarii "triunghiului deschis" care asigura filtrarea componentei homopolare de tensiune (3 Uo); tensiunea acestei infasurar i este de 100/3 V la transformatoarele de tensiune aferente retelelor cu nulul izolat sau compensat (6, 10, 15, 20 si 35 kV) ~i de 100 V la transformatoarele din retelele cu nulul legat direct la pamint (110, 220, 400 ~i 750 kV). Raportul de transformare. Este definit ca raportul nTT al tensiunilor nomina le primara U'; respectiv secundara Un:
nTT = -.
Un
Un

72

Observatie. Odata cu indicarea raportului de transformare se evidentiaza si tipul transforma torului respectiv. De exemplu: transforma torul T I RB - 202010,1 kV arata ca este yorba de un transformator bipolar nu numai din indicativul B, ci si din faptul ca raportul de transformare este indicat de tensiunile intre faze, sau TEMU 110 - 3 X 11()_ o~ (0,1 kV indica, similar, ca sint trei transformatoare monofazate constituind

V3

IV

un transformator

trifazat.

Eroarea de tensiune. Se noteaza cu eu ~i reprezinta eroarea de transformare a valorilor efective (module) ale tensiunilor primare U si secundare u, fiind definita pe baza relatiei urrnatoare: (5.15) Ca Sl in cazul transformatoarelor de curent, eroarea de tensiune admisa in conditii nominale de functionare, adica la sarcina nominala ~i in domeniul de 5-120% U'; se numeste clasa de precizie. Transformatoarele de tensiune se construiesc pentru urrnatoarele clase de precizie: 0,1; 0,2; 0,5; 1 si 3. Clasele de precizie 0,1, 0,2 ~i 0,5 sint destinate in special aparatelor de masurare iar clasele 1 si 3 se folosesc pentru releele de protectie. La infasurarile alocate pentru protectie, clasa de precizie se indica prin eroarea maxima admisibila exprimata in procente, urmata de litera P (protectie}; de exemplu: 3P. In prospectele transformatoarelor de tensiune si pe eticheta de fabricatie este indicata pentru fiecare clasa de precizie si puterea maxima admisibila de sarcina, pentru care este garantat transformatorul. De exemplu, la transformatoarele TEMU 20 sau 35 clasei 0,5 ii corespunde puterea de 90 VA, clasei 1 puterea de 180 VA, iar clasei 3 puterea de 300 VA. Din rela tia de calcul a impedantei secundare:

z, =

1~

(Q)

(5.16)

tensiunea secundara u Hind exprimata in volti iar puterea 5 in volt ampei i (VA), rezulta ca pentru 0 putere maxima admisibila rezulta 0 impedanta secundara minima admisibila, De exemplu pentru un transformator de tensiune avind 1! = 100 V ~i 5 = 90 VA, rezulta ca impedanta secundara echivalenta a tuturor aparatelor de masurare si a releelor montate in paralel nu poate scadea sub valoarea: Z
8

100

90

= 1 100 Q = 1 1 kQ
'
0

Eroarea de unghi reprezinta unghiul de defazaj intre fazorul tensiune primara U si fazorul tensiune secundara 1£ rotit cu 180 si se noteaza cu La transformatoarele de tensiune erorile de unghi uzuale au valorile 0u =

ou'

= 10 ... 40'.

2. Marcarea borne lor transformatoarelor de tensiune inductive

In scopul legarii corecte a transformatoarelor de tensiune la circuitul primar precum ~i pentru legarea corecta la bornele secundare ale aparatelor de masurare inclusiv ale releelor, se adopta marcarea bornelor infasurarilor primare si secundare pe baza unei anumite conventii. La transformatoarele
73

*
U

0
0,
1
.

x ,..

Fig. 5.15.Marcarea bornelor la transformatoarele de tensiune inductive.

0
I
2

de tensiune de fabrieatie romaneasca bornele infasurarii primare se not~aza eu litera A -ineeplitul infasurarii (borna polarizata) si eu litera X - sfirsitul infasurarii, iar bornele infasurarllor secungare corespunzatoare eu litera a, respectiv eu x . In eazul a doua infasurari seeundare acestea se noteaza : infasurarea principala eu a1 si Xl> iar eea auxiliara eu a2 ~i x2 (fig. 5.15). La transformatoarele de tensiune la care nu se eunose bornele polarizate, aeestea pot fi determinate eu acelasi montaj ea eel din figura 5.10, eu observa tia ca in loeul miliampermetrului de eurent eontinuu se poate folosi nn voltmetru.

>-

3. Scheme Ie de conectare ale transformatoarelor de tensiune

In practica transformatoarele de tensiune pot fi folosite in diferite scheme de eonectare (fig. 5.16), in functie de riecesitatile energetiee.
R~iIIml~~S~~~~= TIiliIi:'I:!I~iIiIiIia._

s -.
T A
"

R~~~~~~~~
S~~~5IijlI"""'~~. X

a':n~~g:
s nrr = 6.·,·10,1 kY r

b a~a r
F

't.
s
. I'

x
a: t
F

T~~~~~~ii!iiI;Biiiil

nTT ::b6 ....jO,lkV

R~~gg=--=~

__ ..

RE!2!l!!!!!!i!Qi!i!!!!!!!!S= SEiiiiiI::l!$_a TIiiiiiiilI"'IIi!iiiiI_

. s~~~~~~-=~
Tmm~~~~~~&a

o
e

r
{ITT

s =3x

t
~f kV

kl ;;;

firT. -

-3

IIO'!4!-IOfkV VJ V3/ .,

(1,
Fig. 5.16. Scheme1e de conectare ale transformatoare1or de tensiune:

" - CU un transformator bipolar; b - ell dona transformatoare bipolare (montajul in V); c - ell trei transforma ... toare monopolare ; d - ell un transformator de tensiune trifazat ~i miez magnetic ell trei coloane ; e - cu un transformator monopolar,

74

In figura 5.16 sint indica te si locul de plasare a sigurantelor fuzibile F precum si modul cum trebuie executata legatura de protectie la pamint a Infasurarilor secundare. • Schema cu un singur transformator de tensiune bipolar (fig. 5.12, a) se aplica numai la retelele cu punetul neutru izolat (6-35 kV) cind pentru masurare, protectie sau automatizare este necesara o singura tensiune intre faze. Solutia respectiva se adopta de obicei pe linii sau cabluri cind este necesara verificarea prezentei tensiunii pe linia respectiva, intreruptorul propriu fiind deschis.

UT---------~-...
Fig. 5.17. Diagrarna fazoriala a tensiunilor la montajul in

v.

• Schema cu doua transformatoare de tensiune bipolare (fig. 5.16, b) cunoscuta si sub numele de conexiune (montaj) in "V" se aplica de asemenea numai la retelele cu neutrul izolat cind sint necesare toate cele trei tensiuni intre faze. Aceasta solutie se adopta de obicei pentru generatoarele de puteri relativ mid (2-12 MVA) care debiteaza direet pe barele coleetoare. Observatie. Denumirea de conexiune in V rezulta din pozitia relativa a fazorilor tensiunilor primare si secundare de pe cele doua transformatoare (fig. 5.17), care constituie litera V. • Schema cu trei transformatoare de tensiune monopolare (fig. 5.16, c) se aplica la orice categorie de retea din punetul de vedere al tratarii neutrului, cu mentiunea cii rapoartele de transformare vor fi, de exemplu: nTT sau :
nTT = 3 X
=

~I~j11 22~/~/O,1 V3
~'l

kV (retea cu neutrul izolat) kV (retea cu neutrullegat

,

y3

la pamint).

Justificarea tensiunii adoptate pentru infasurarea auxiliara (triunghiul deschis) rezulta din figura5.18. Astfel, de exemplu, in cazul unei puneri la pamint a fazei S intr-o retea cu neutrul izolat (fig. 5.18, a) faza respectiva capata potentialul pamintului, iar tensiunile de pe fazele R ~iT cresc la valoarea tensiunii compuse (Intre faze).

\---~V;-------~I\/I uR
/ / / I I I
I

a
/ .::
//

/
/
1//

13

Yo =!/R + fls ., fir ; tOO V )

Fig. 5.18. Diagrarna fazoriala a tensiunilor la punerea monofazata la parnint :

a - in retea eu neutrul izolat; b - in retea eu neutrul Iegat la p~mlnt.

75

Ca urmare, tensiunea 3Uo obtinuta valoarea maxima:

3UO
=

la bornele triunghiului

deschis va avea

URS

+U

ST

3Uf,

adica asa cum se observa din figura 5.18, a, ea va avea va loa rea tripla a tensiunii pe faza (3Uf). Intrucit se doreste ca tensiunea maxima obtinuta sa aiba valoarea standard de 100 V, rezulta ca este necesar ca tensiunea obtinuta pe c:.> infasurare auxiliara sa fie de 100/3 V. In cazul unei retele cu neutrul legat la pamint, la 0 punere la pamint, de exemplu a fazei 5 (fig. 5.18, b), acesta reprezinta de fapt un scurtcircuit monofazat. Potentialul punctului neutru i~i pastreaza aceeasi pozitie, in centrul triunghiului fazorilor de tensiune, tensiunea minima a fazei 5 devine nula, iar tensiunea 3Uo obtinuta la bornele triunghiului deschis va avea valoarea maxima:
3UO
=

URO

+U

TO

u;

adica asa cum se observa din figura 5.18, b, ea va avea valoarea tensiunii pe faza U, (100 V) . • Schema cu transformator de tensiune trifazat avind miezul magnetic cu treicoloane si lnfasurari auxiliare (fig. 5.16, d) este similara din punet de vedere electric cu schema precedenta (fig. 5.16, c), cu observatia ca se utilizeaza un singur transformator trifazat. Aceste tipuri de transformatoare se construiesc pentru tensiuni primare de 6, 10 si 15 kV, adica pentru retele cu neutrul izolat. • Schema cu un transformator de tensiune trifazat avind miezul magnetic cu cinci coloane ~i infasurari auxiliare amplasate pe coloanele laterale se realizeaza de asemenea pentru retele cu neutrul izolat avind tensiunile primare de 6, 10 si 15 kV. Construct iv, transforma torul de tensiune trifazat avind miezul magnetic cu cinci coloane se prczinta ca in figura 5.19. Infa~urarile primare precum si cele secundare principale sint amplasate pe cele trei coloane centrale si conectate in stea, iar infas~rarea auxiliara cuprinde doua bobine Bot B02 amplasate pe coloanele laterale ~i coneeta te in serie. Ratiunea unui asemenea mod de obtinere a tensiunii homopolare rezulta din faptul ca fluxul homo polar 3 <1>0 de pe cele trei coloane centrale se ramifica sub forma a doua fluxuri 3/2 <1>0 care se rnchid prin coloanele laterale. In acest Fig. 5.19. Constructia transformatorului de tensiune mod tensiunile U01 si U02 induse trifazat cu miez magnetic cu cinci coloane. 76

in bobinele BOl si respectiv siunea homopolara: va fi proportionala

B02

se insumeaza
= UOl

prin inseriere, astfel incit ten-

3uO

U02'

cu fluxul homopolar total 3 <1>0.

Observatie. Intrucit sumele fluxurilor de secventa directa si a celor de secventa in~ersa sint nule rezulta ca pe coloanele laterale va 'ci~cula exclusiv fluxul de secventa homopolara, Din figurile 5.16, d ~i 5.16, e se observa ca marcarea bornelor la transformatoarele de tensiune trifazate este urmatoarea : A, B, C si a, b, c pentru inceputurile infasurarilor (bornele polarizate) respectiv: X, Y, Z si x, y, z pentru sfirsiturile infasurarilor, folosind lit ere mar i pentru Infasurarile primare, si litere mici pentru cele secundare. Bornele punctelor neutre sint marcate cu N respectiv n, iar bornele infasurarii secundare auxiliare cu al si Xl sau cu da s i dn . • Schema cu un transformator de tensiune monofazat (fig. 5.16, f) se aplica numai la retelele cu neutrul legat la pamint (110, 220, 400 si 750 kV) infasurarea prirnara fiind conectata la tensiunea pe faza adica intre 0 faza si pamint. Aceasta solutie se adopta pentru masurarea (sau sesizarea prezentei) tensiunii pe liniile de inalta tensiune (110, 220,400,750 kV) atunci cind intreruptorul liniei respective este deschis.
4. Executarea
clrcuitelor

transformatoarelor de tensiune

Independent de schema de conexiuni adoptata pentru transforrnatoarele de tensiune, executarea circuitelor secundare de la transformatoarele de tensiune pentru alimentarea releelor de protectie si automatizare (PRA) se executa in mai multe moduri in functie de schema circuitelor primare ale statiei si de necesitatile protectiei sau automatizarii respective. In cele ce urrneaza sint prezentate cele mai uzuale scheme de alimentare cu tensiune
alternativa,

Alimentarea din transformatoarele de tensiune ale elementului protejat (fig. 5.20) se aplica in urrnatoarele variante: - de la unul sau trei transformatoare monopolare (fig. 5.20, a); se aplica de obicei pe liniile de inalta tensiune aferente retelelor cu neutrul legat la pamint (110, 220, 400 si 750 kV); - de la unul sau doua transforrnatoare de tensiune bipolare (fig. 5.20, b); se aplica in special pe liniile sau cablurile de tensiune medie aferente retelelor cu neutrul izolat sau compensat (6, 10, 15, 20, 35 kV); - de la doua transforrnatoare de tensiune bipolare montate in V (fig. S.20, c); se aplica la generatoarele debitind direct pe barele colectoare; - de la trei transformatoare de tensiune monopolare, sau in cazul retelelor de 6, 10 si 15 kV de la un transformator de tensiune tripolar (trifazat). Solutia se aplica in special la generatoarele mari (fig. 5.20, d) functionind bloc cu transformatorul de Iorta. Alimentarea din transformatoarele de tensiune ale barelor colectoare simple (fig. 5.21, a) se aplica in cazul statiilor mai putin importante prevazute cu sistem simplu de bare. 77

.,
1,3

rr mooopotarc
a

r.

Fig. 5.20. Schema de alimentare eu tensiune de la transformatoarele elementului protejat:

Q, de Ia un transformator monopolar ; b - de Ia un transformator la doua 'transformatoare bipolare ; d - de Ia trei transformatcare transformator trifazat).

blpolar ; c - de monopolare (un

Alimentarea din transformatoarele de tensiune a barelor colectoare duble (fig. 5.21, b); solutie ce se aplica in cazul statiilor mai mario Se constata di pentru a primi tensiunea aferenta barei pe care este conectat circuitul primar al elementului considerat, circuitul de tensiune este trecut prin contactele auxiliare normal deschise ale separatoarelor corespunzatoare de bare. Transformatoarele de tensiune montate pe bare sint intotdeauna formate fie din trei elemente monopolare, fie dintr-unul tripolar (trifazat). Infasurarile primare ale transformatoarelor de tensiune pentru 6, 10, 15, 20 ~i 35 kV se conecteaza la reteaua de inalta tensiune prin separatoare ~i sigurante Iuzibile si daca este necesar si prin rezistente limitatoare. Pentru tensiuni mai inalte (110, 220, 400 ~i 750 kV) conectarea acestora se face numai prin separatoare. Pentru protectia transformatoarelor de tensiune pe circuitele Infasurarilor secundare se prevad sigurante sau intreruptoare automate cu contacte auxiliare pentru semnalizarea declansarii acestora. Locul de plasare a sigurantelor in circuitele infasurarilor primaresi secundare este aratat in figura 5.16. La transformatoarele de tensiune de pe bare se prevad in plus sigurante fuzibile ~i pe circuitele secundare derivate spre Iiecare consumator. Arderea unei sigurante, 0 intrerupere sau orice alta defectiunecare apare in circuitele 78

'r
~ -~
I

II

p'rc/~(/Ie

Ie

2I! L+J
,

1
2L

IL ~

l
Sis/em

i j

3d
l bare.

I I

;;;;;1-

-t-j=.,-'::::::::~t::t::::~~~~~:::~
C

- -A/dsurou,

-I!iiI- 9 -Masuraul

= contocte oootiare

(bloc contocte)

w
ITT

21

~
Fig. 5.21. Schema

2L ... ~

de alimentare cu tensiune de Ia transformaji toarele barelor colectoare : a - simple; b - duble.

secundare ale unui transformator de tensiune are ca efect reducerea sau disparitia tensiunii care alimenteaza protectia sau automatizarea elementului respectiv. In scopul evitarii posibilitatii unei functionari gresite a releelor de protectie si automatizare in astfel de cazuri, tn circuitele secundare de tensiune se prevad sernnalizari speciale prin care se controleaza integritatea circuitelor sau chiar elemente speciale de blocare ale protectiei sau automatizarii respective. De exemplu, se prevad relee de blocare a protectiei de distanta la arderea sigurantelor.
5. lndi.rcarea transformatoarelor de tensiune

Pentru asigurarea unei anumite clase de precizie EU in limitele de functionare normala a transformatoarelor de tensiune (de obicei, u = 5% ... 120% Un) este recomandata 0 valoare minima a impedantei de sarcina Z. respectiv 0 valoare maxima a puterii aparente debitata 5 (VA). Aceastaputere este tnsa impusa la 0 anumita valoare a factorului de putere (cos cp) (de obicei cos CPo = = 0,8). Deoarece factorul de putere este dat de relatia: . cos cp =-=-,
5

z,

R.

in care Peste R. -

puterea act iva (W); rezistenta de sarcina, (0).

79

rezulta ca este necesar sa se res pecte valori limita 9i pentru puterea activa P si pentru cea reactiva Q. Rezulta asadar : P
R

= 5 cos cP;

Re K,

= Z s cos cP,

Q = 5 sin cP;
T

= Z. sin

cP,

prin Xs notindu-se reactanta de sarcina. De exemplu pentru un transformator de tensiune avind 5 = 300 VA si cos CPo = = 0,8, se impune: Z R, X,
=~ s 5

100 300

2 --:-

330 n·
'

= Z, cos CPo = 330· 0,8 = 264 n; = Z, sin CPo = 330'0,6 = 198 n.

Valorile rezultate sint cele minime admisibile. Pentru respectarea valorii impuse a factorului de put ere in circuitele Fig. 5.22. Exemplu de schema pentru consumatoare se introduc (dad. este cazul) deterrninarea Incarcarii transforrnatoarelor de tensiune. rezistente sau reactante aditionale pina la obtinerea valorilor necesare. Pentru determinarea incarcari i transformatoarelor de tensiune, respectiv pentru calculul puterilor active si reactive ce sint absorbite de la aceste transformatoare,_ in cataloagele de proiectare sint date formule de calcul pentru diversele moduri de conectare a transformatoarelor 9i a sarcinilor. Ca exemplu, in figura 5.22 este aratata schema de conectare a unor sarcini in triunghi (intre faze): P RS j QRS; PST j QST; P TR j QTR 9i a unor sarcini identice in stea: P j Q, incarcarile PI j QI si P 2 j Q2 aferente transforrnatoarelor ITT si 2TT, fiind date de relatiile :
~-I~--------~

+ +

PI P2 QI Q2

= PRS+
=

PTR - YJQTR
2

+ 3P - V3Q •
2
_l_
I

'

PST

+ +

PTR

+ V3QTR
2 2

3P

+ V3Q .
2 ' 2 '

= QRS = QST-

V3 PTR + QTR +YJP+3Q• V3PTR - QTR

2

V3P - 3Q
2

D. TRANSFORMATOARE

DE TENSIUNE

CAPACITIVE

Pentru tensiunile de 110, 220, 400 si 750 kV au inceput sa fie realizate transformatoare de tensiune capacitive (fig. 5.23) care prezinta urmatoarele avantaje fata de transformatoarele de tensiune inductive: - acelasi element foloseste atit pentru masurare (protectie, automatizare) cit si ca condensator de cuplaj la linia de inalta tensiune a unei instalatii de telecomunicatii prin inalta frecventa (prin curenti purtatori de IF); 80

- datorita repartitiei foarte uniforme a R e~~o;;;;;; ......!~;ii;'Oi;i;···i;i;··i;i;7.ii1'50iik;i;Viil ~ tensiunii in lungul divizorului de tensiune capacitiv, aceste tipuri de transformatoare S se comport a foarte bine la undele de ~oc de Tsupra tensiune. Transformatorul de tensiune capacitiv se compune dintr-un divizor de tensiune capacitiv si un circuit inductiv de 0 tensiune mai joasa decit cea a retelei. Divizorul capacitiv este format dintr-o serie de condensatoare Cv C2 ••• Cn (al carer numar este in functie de tensiunea nominala a transformatoruluij legate intre faza activa si pamint. Intre 0 pr iza a acestui divizor ~i pamint este conectat circuitul inductiv realizat de fapt dintr-un transformator in- Fig. 5.23. Transformator de tensiuneductiv de tensiune TT avind infasurarea capacitiv. primara marc ata prin bornele U ~i' X (U fiind borna polariza ta) si trei infasurar i secundare: Ha - xa; Ub - X IJ. ~i e-n (ua, Ub ~i e fiind bornele polarizate). Se prevede in plus 0 bobina de soc Lo precum ~i un circuit antirezonant format din inductantele Iv 12, capacitatea Co si rezistenta r care impreuna asigura protectia impotriva supracurentilor : de asemenea descarcatorul F si inductanta L sint elemente de pro-

:::::========:::::=

Transformatoarele de tensiune capacitive fabricate in tara noastra sint de tip monopolar, fiind realizate pentru tensiunile primare de 110/VJ; 220/f3 si 400/VJ kV, iar cele trei infasurar i secundare pentru tensiunile de 0,1/V3; O,l/VJ ~i 0,1 kV. Observatie. Primele doua infasurari secundare (ua - xa si Ub - xb) sint folosite pentru obtinerea tensiunii polifazate de alimentare a aparatelor obisnuite de masurare ~i protectie.iiar cea de-a treia (e - n) pentru obtinerea tensiunii homopolare. Indicatorul transformatoarelor de tensiune capacitive fabricate in tara noastra este litera C. De exemplu: T ECU-400 reprezinta : transformator de tensiune (T) pentru exterior (E) de tip capacitiv (C) izolat in ulei (U) pentru tensiunea nominala de 400 kV (400). Clasele de precizie ale transformatoarelor de tensiune capacitive sint aceleasi ca ~i la transformatoarele inductive (0,1; 0,2; 0,5; 1 ~i 3). Aceste erori sint respectate insa cu conditia mentinerii frecventei / = 50 Hz intre anumite limite (de exemplu: 1:1/= ±1,5% pentru masurarea ~i 1:1/= ±3% pentru protectie) si nedepasirii sarcinilor secundare admise, Pentru transformatoarele de tensiune capacitive construite pina in prezent sarcinile secundare sint cuprinse intre 60 VA si 200 VA. Transformatoarele de tensiune capacitive prezinta dezavantajul ca sint influentate de regimurile tranzitorii aparute in cazul unor perturbatii care au loc pe partea primara (scurtcircuite, puneri la pamint, supratensiuni etc.) sau pe partea secundara (scurtcircuite sau variatii bruste de sarcina). Datorita acestor cauze in timpul regimurilor tranzitorii apar In circuitul inductiv de rnasurare oscilatii de ferorezonanta cu frecvente de armonici superioare (150 Hz sau 250 Hz). Un criteriu de calitate al transformatoarelor de tensiune
6Automatizarl c. 1226

tectie impotriva

supratensiunilor,

8t

capacitive 11 constituie tocmai 0 comportare bun a in regimul tranzitoriu, adica asigurarea in acest caz a unei precizii minime de masurare. Astfel, la transformatoarele de tensiune capacitive fabricate in tara noastra oscilatiile care insotesc fenomenele tranzitorii sint astfel amortizate incit dupa 20 ms eroarea de masurare scade sub 5%.

E. MASURI DE PROTECTIA MUNCII LA EXPLOATAREA TRANSFORMATOARELOR DE MASURA

In afara rnasurilor generale de protectie a muncii care se prevad in instalatiile electroenergetice de inalta si joasa tensiune la exploatarea transformatoarelor de masura se vor avea in vedere ~i urmatoarele : • Toate infasurarile secundare ale transformatoarelor de curent vor fi legate la pamint insa intr-un singur punct.De asemenea, blocurile de Incercare * vor fi prevazute cu 0 borna de legare la mas a care se introduce automat in circuit la scoaterea fisei blocului respectiv. In exploatare, la verificari si revizii periodice circuitele transformatoarelor de curent nu se vor deschide niciodata nici chiar pentru un timp scurt, functionarea in gol a transformatorului de curent prezentind pericol de electrocutare (2000 ... 3000 V). In acest scop blocurile de incercare din circuitele de curent vor fi prevazute cu ~ina (banda) de scurtcircuitare. • Se vor prevedea legari la pamint in circuitele secundare ale transformatoarelor de tensiune. Se va avea in vedere ca prin arderea oricarei sigurante din circuitele transformatorului de tensiune sa nu se intrerupa legatura la pamint. In acest scop pe conductorul neutru nu se vor monta sigurante, • La transformatoarele de curent se va lucra numai cu instalatia scoasa de sub tensiune, iar la cele de tensiune, cu separatorul de racordare deschis vizibil. Desfacerea separatorului este obligatorie ~i atunci cind barele sint scoase de sub tensiune.

R.£ZUMAT • Transformatoarele de masura sint aparate electrice de inalta tensiune care transforma (reduc) curentul ~i tensiunea intr-un anumit raport de transformare. • Transforma toarele de masura se clasifica in: transforrna toare de curent care reduc curentul de la valori de sute sau mii de amperi la valorile standardizate de 5 A sau 1 A si transformatoare de tensiune care reduc tensiunea de la valori de zed sau sute de kilovolti la valoarea standard de 100 V. • Oportunitatea folosirii transformatoarelor de masura rezulta in primul rind din faptul ca se asigura separarea galvanica fata de tensi* Blocurile de Incercare sint elemente electrice cu contacte, introduse pe circuitul transforrnator de curent - relee care perrrrite iriterverrtia in circuitul respectiv (de conectarea, scurt-circuitarea transforrnatoarelor de curent etc) 82

unile lnalte si in al doilea rind pentru di permite unificarea aparatelor de masurare (5 A sau 1 A si 100 V) . • Transformatoarele de masura sint caracterizate prin parametrii lor nominali: curent, tensiune, raport de transformare, eroare de masurare (clasa de precizie) sarcina secundara, domeniul de functionare etc . • Transformatoarele de masura se asociaza in unul, doua sau trei elemente conectate in diverse moduri (stea, triunghi etc.) in functie de necesitatile energetice.

VfRlFICAREA CUNO~TlNTE.LOR
1. Transforrnatoarele a) b) c) i~i maresc i~i maresc i~i reduc de curerrt functionind la borne? debitata? functionind pe
0

pe

irnpedanta

dubla fata de cea nominala :

tensiunea curerrtul ? puterea

2. Transforrnatoarele

de tensiune

impedarrta

dubla fata de cea norni-

nala :
a) b) c) a) c) cit i~i maresc er oarea de masurare ? i~i reduc i~i maresc prin prin Iegarea legarea legarea

eroarea de masurare P
puterea debitata ? de curent secundare? secundare? secundare ? este cu atit mai mare cu de curent se poate reduce: a unui in serie in paralel in triunghi nominale:

3. Sarcina b) prin

secundara

transforrnator
a intasuranlor a infasurarilor

a infa,mta.rilor

4. Coeficientul a) inductia

de saturatie

al unui transformator

in conditii

este mai mica?

b) inductia este mai mare? c) eroarea cornupsa este mai mare?

5. Cu ajutorul a) c) a) b) c)
0

a doua transformatoare in tre faze?

de tensiune

monopolare

se poate

obtine :

tensi une in tre faze?

b) doua tensiuni
6. Cu ajutorul
0

trei tensi uni illtre faze? a doua transformatoare intre intre faze? faze? faze? muncii este interzis ca fara nici
0

de tensiune

bipolare

se poate

objine :

tensiune

doua tensiuni trei tensiuni

intre

7. Din punctul minara

de vedere al protectiei

operatic

preli-

sa deconectezi

de la transformatoarele

de masurare :

a) un releu de tensiune? b) un releu de curent?

c) un releu de Irecventa

CAPITOLUL

ELEMENTE DE ADAPTARE UTILIZATE iN PFOTECTIA PRIN RELEE

A. CONSIDERAT"

GENERALE

1. Introducere

Dupa cum a rezultat din capitolele 3 si 4 releele de protectie se realizeaza pentru anumiti parametri nominali (curenti, tensiuni etc.) care pot fi modificati ca marime (modul) intr-un anumit domeniu limitat. Pe de alta parte, in capitolul 5 s-a aratat ca transformatoarele de curent si tensiune permit obtinerea din sistemul energetic al valorilor totale de curent si de tensiune aferente celor trei faze (eventual numai de la una sau doua dintre faze), marimi care variaza de asemenea intre anumite limite. In scopul realizarii diverselor scheme de protectie prin relee sau automatizare, deci a unei adaptari intre marimile primitive obtinute de la transformatoarele de masurare si marimile necesare a fi aplicate diverselor tipuri de relee, apare oportuna fol~sirea unor elemente intermediare care, in cele ce urmeaza se vor defini prin denumirea generala si conventionala de elemente de adaptare. Procesele fizice care au loc in aceste elemente speciale pot fi considerate in linii mari urmatoarele : - convertirea marimilor electrice alternative in marirni continue (redresoare) sau, eventual, invers (invertoare); - transformarea marimilor electrice alternative tot in marimi electrice .alternative (de aceeasi frecventa) Insa de valori (module) diferite; - amplificarea sau divizarea marimilor electrice continue sau alternative; - modificarea fazei marimilor electrice alternative; - separarea (filtrarea) dintr-o rnar ime electr ica a unei anumite parti componente. Corespunzator acestor procese fizice, in tehnica protectiei prin relee si a automatizarilor energetice sint realizate 0 serie de elemente de adaptare avind una sau mai multe dintre functiile enumerate mai sus. Trebuie precizat ca in structura unor asemenea tipuri de elemente se intilnesc in principal 0 serie de componente electrice pasive: rezistoare, bobine si condensatoare precum si (eventual) componente electronice ca: diode, tranzistoare, tiristoare etc.
2. Clasiflcarea elementelor de adaptare

Datorita varietatii mari a componentelor structurale precum si a complexitatii functiilor indeplinite, este destul de dificila 0 clasificare exacta precum ~i 0 definire precisa a domeniilor de aplicare a diverselor tipuri de elemente 84

de adaptare; totusi tinind seama de functiile indeplinite in schemele de protectie prin relee sau de automatizare, elementele de adaptare pot fi clasificate astfel: - convertoare; - transformatoare : - amplificatoare; - defazoare; - filtre. In ce1e ce urmeaza vor fi prezentate pe scurt fiecare dintre tipurile de elemente enuntate, exemplificindu-se numai cu unele elemente specifice domeniului ce ne intereseaza,

B. CONVERTOARE 1. Clasiflcare

Notiunea de convertor este foarte generala extinzindu-se ~i asupra man milor neelectrice. Ea defineste 0 transformare (convertire) a unei marirni intr-o alta marime pe baza unei legi (sau a unui raport de convertire) bine definite intre parametrii celor doua marimi, De exemplu, in structura unor elemente de automatizare se intilnesc asemenea convertoare (elemente de adaptare) care transforma :
- 0 marime neelectrica in alta marime neelectrica (de exemplu convertor for ta-deplasare sau convertor presiune-deplasare sau deplasare-presiune); - 0 marime neelectrica intr-o marime electrica (de exemplu adaptorul deplasare-curent tip ELT 370 fabricat lEA); - 0 marime electrica intr-o marime neelectrica (de exemplu convertorul curent-presiune tip ELA 104 fabricat lEA); - 0 marime analogies continua intr-o marime numerica discontinua (de exemplu convertorul analog-numeric); 0 marime electrica de anumiti parametri intr-o alta marime electric a de alti parametri. In ce priveste protectia prin relee si automatizarile energetice, intrucit marimile care intervin sint aproape in exclusivita te marimi eledrice, in cele ce urrneaza vor fi evidentiate in exclusivitate aceasta ultima categorie de convertoare. In acest sens 0 schema generala de convertire a marimilor electrice poa te fi considerata cea din figura 6.1, in care s-a notat prin CC1, CC2 si CCa, respectiv prin CAl' CA2 si CA3 cite trei retele distincte de curent continuu (CC), respectiv alternativ (CA) avind fiecare parametri electrici diferiti. Convertirea energiei electrice de la 0 forma la alta sau de la anumite valori ale parametrilor la altele este asigurata cu ajutorul urmatoarelor elemente fizice:

• Redresorul asigura transformarea energiei electrice de curent alternativ de frecventa 1=11 (CAl) in curent continuu 1= 0-(CC1)· • Invertorul permite obtinerea curentului alternativ la 0 frecventa 1= 12(CA2) folosind curentul continuu 1= 0 - (CC2)· 85

Daca invertorul are in vedere aspectul energetic * (de putere) al convertirii el se numeste ondulor, iar daca este utilizat pentru obtinerea unor semnale purtatoare de inforrnatie (de exemplu in electronics sau telemecanica) el se numeste oscilator (de exemplu 1 10 kHz ... 500 MHz). =
• StabiIizatorul de curent alternativ sau de curent continuu asigura mentinerea la 0 valoare constanta a unuia dintre parametrii care intereseaza in mod special (tensiune, frecventa, curent etc.). • Divizorul de curent continuu sau de curent alternativ reduce intr-un anumit raport valoarea unui parametru (curent sau tensiune) apartinind unor retele de aceeasi frecventa. • Transformatorul poate fi considerat ca un convertor intre dona retele de curent alternativ de aceeasi frecventa (fl = 12) si fara sursa de energie suplimentara. • Amplificatorul poate fi de asemenea considerat ca un convertor intre doua retele de curent continuu (CCl ~ CC2) sau de curent alternativ (CAl~CA2) de aceeasi frecventa (fl = 12) insa cu sursa de energie suplimentara (Sa sau SA). Din analiza figurii 6.1 ~i pe baza celor aratate se poate observa ca pentru realizarea unui convertor de frecventa de la 0 valoare lIla alta 12 este necesar sa se foloseasca succesiv urmatoarele elemente:

(fl)

-+

Redresor ~amplificator

ce. (divizor)

-s- inuertor

(f2).

In cele ce urmeaza vor fi prezentate exemple de convertoare intilnite in domeniul ce ne intereseaza.

Fig. 6.1. Schema generala de convertire a marirnilor electrice. ,.. De exemplu pentru folosirea energiei electrice transportate la inaltll. tensiune (8'0'0kV) se folosesc ondulatoare care produc energia electrica la frecverrta de 5'0 Hz.

86

2. Redresoare

Redresoarele sint elemente cu proprietatea de conductie unidirectionala a curentului alternativ pe care-I transforma in curent continuu, de fapt in curent pulsatoriu. Ca elemente redresoare in protectia prin relee se folosesc diodele semiconductoare, cu germaniu sau siliciu, apoi cele cu cuproxid sau cu seleniu etc. • Redresoarele monoalternanta (fig. 62, a) asiguraun curent redresat continind numai pulsurile (alternantele) pozitive, cele negative fiind suprimate (fig. 6.2, b). Aceasta schema se intilneste destul de rar. • Redresoarele bialternanta asigura redresarea ambelor alternante (fig. 6.3, b) si se realizeaza in trei variante constructive: - schema de redresare cu doua diode (Dl si D2) si transformator (T) cu priza mediana (fig. 6.3, a); - schema de redresare in punte Graez cu patru diode (fig. 6.3, c); - schema de redresare in punte Graez cu doua diode (Dl si D2) si doua rezistoare (Rl ~i R2) (fig. 6:3, d). Schemele de redresoare in punte sint folosite frecvent la unele tipuri de relee diferentiale (de exemplu RDS-4), la releele directionale stat ice (de exemplu RD c-3) , precum ~i la unele protectii de distan tao Redresoarele trifazate (mono- si bialternanta) se utilizeaza mai putin in protectia prin relee.
3. Stabilizatoare

Dintre tipurile principale de stabilizatoare: cu rezistente neliniare, feromagnetice, ferorezonante ~i electronice in protectia prin relee, eel mai frecvent Intilnite sint cele din prima si ultima categorie. • Baretorul este un element stabilizator cu rezistenta neliniara construit dintr-un tub special cu un filament de fier in atmosfera de hidrogen (lampa F. - H). Baretorul B (fig. 6.4, a) se monteaza in serie cu rezistenta de sarcina R, si asigura mentinerea aproape constanta a curentului 1 (fig. 6.4, b) : 111= 1b - 10, ~ 0 - pentru un domeniu larg de varia tie a caderii de tensiune UB pe tub (UBa - UBb). Gbservatie. Din figura 6.4, b se constat a caracterul neliniar alrezistentei tu bului B, punctul de functionare f variind Intre punctele limita a si b la valoare
U

\ \ \

\ .. /

I I

Fig. 6.2. Redresor mouoal ter narrta : a - schema; b - diagrama curentului redresat ,

87

UI

'0

-12

"

, ,
/

\
\ \

<:.

/ ,

c.;t

Of

If

c
Fig. 6.3. Redresor bia.lter nanta.:

.a - schema eu transformator cu priza mediana ; b - diagrama curentului redresat; c - schema in punte Graez ell paten diode; d - schema in punte Gra ez ell dona diode.

II -

Fig. 6.'1. Baretor: schema principlala ; b - caracteristica de funcjionare.

88

~RJS

Ui .

1---'

Uz

u(

\
a
Fig. 6.5. Stabilizator
a - schema

b
cu
0

dioda

Zener:

electrica ; b - caracteristica

de functionare,

practic constanta a curentului I. Denumirea de baretor rezulta din faptul ca in domeniul a-b desi UR creste, curentul este "barat" (oprit) sa creasca. Baretorul este folosit intr-un anumit tip de protectie contra punerilor la pamint statorice la generatoare) (protectia Butow) .
• Stabilizatoarele electronice S-au realizat cu tuburi electronice; in prezent ele se construiesc aproape exclusiv cu diode Zener si tranzistoare. In figura 6.5, a se prezinta cea mai simpla schema de stabilizare cu dioda Zener. Dioda Zener Z are proprietatea de strapungere nedistructiyj. la 0 valoare U', a tensiunii inverse (fig. 6.5, b). In consecinta tensiunea de iesire U. se mentine, practic, la valoarea constanta Uz numita "tensiune Zener", cresterea curentului 1.(6.1.) datorat cresterii tensiunii de alimentare Ui, producind o crestere suplimentara 6.U R a caderii de tensiune pe rezistenta de balast R. In figura 6.6 sint prezentate doua scheme de stabilizatoare cu diode Zener si tranzistoare. Sch'ema din figura 6.6, a cuprinde tranzistorul T conectat in derivatie pe rezistenta de sarcina Rs. Pornind de la 0 anumita stare de echilib~u stabilizarea are loc in felul urmator : - Cind Ui creste, curentul Iz va creste 9i deoarece potentialul bazei tranzistorului T (punctul b) ramine neschimbat in raport cu borna "minus" (Uz = const) inseamna ca Ull• va creste, deci baza b devine mai negativa in raport cu borna "plus". Aceasta va avea ca efect scaderea rezistentei de trecere emitor-colector, deci cresterea curentului de colector 1 Totul este proiectat astfel incit cresterea curentului I (I = 10 Iz) sa produca 0 sporire a caderii de tensiune U R (pe rezistenta R) care sa compenseze cresterea tensiunii de intrare U'; In acest mod tensiunea de iesire U. de la bornele rezistentei de sarcina Rs este mentinuta constanta (stabilizata), - La scaderea tensiunii U, procesul are loc in sens invers (Ui scade -+Iz scade -+UIl• scade -+10 scade -,>-UR scade -+U. = const). Schema din figura 6.6, b cuprinde tranzistorul T conectat in serie cu rezistenta de sarcina R •. Similar cazului precedent, pornind de la 0 stare normala de functionare 9i presupunind 0 crestere a tensiunii U; se observa ca curentul Iz va creste, iar potentialul bazei b al tranzistorului devine mai pozitiv *, ceea ce arc ca efect scaderea curentului din baza (Ill)' respectiv, cresterea

0,

'" Este exact invers decit In schema 6.6, a dioda Zener Z si rezistenta ca pozi tie in schema.

Ro fiind inversate

89

(J

b
(de tensiune); btip serie (de curent).

Fig. 6.6. Stabilizator eu dioda Zener si tranzistor:

atip derivatie

rezistentei interne (emitor-colector) a tranzistorului T. Rezulta, asadar, 0 crestere a caderii de tensiune pe tranzistorul T care compenseaza cre~terea tensiunii de intrare U, astfel ca Ue este stabilizata, . La scaderea tensiunii U, procesul descris este invers (Ui scade -+Iz scade -+UIJ~ scade--'?Ree scade -+Ue = canst).
4. Convertoare curent-tensiune

In realizarea unor protectii de distanta, a unor relee directionale sau chiar diferentiale apare necesara compararea valorilor masurate ale unor curenti si tensiuni. Este evident ca 0 asemenea opera tie implica convertirea uneia dintre marimi la dimensia celeilalte; de obicei convertirea curentului i intr-o tensiune U, proportionala cu curentul si care poate fi comparata cu tensiunea U. eel mai simplu convertor curent-tensiune este eel rezistiv (fig. 6.7, a) obtinut prin parcurgerea unei rezistente etalon R. de catre cuerntul I(U;= RBI). De exemplu: un curent I = 5 A parcurgind 0 rezistenta R. = 1 Q produce o tensiune U, = 5 V. Observatie. adica
0

debitata de transformatorul F8 = R.i2 = 1 X 52 = 25 VA, valoare apropiata de cea reala,

Puterea

de curent

este:

Lf l,

I~.=Rsi I
ti
l2

II: Lf

,= R" s'
nTI

= nu

Rs·i

r
Rs

11
L2

Rs

II
L2

U..

I nrc =T

TI

nn=f
b

a
Fig. 6.7. Convertor curent tensiune:
a - tip rezistiv; b - eu transformator

de adaptare,

90

Daca se doreste obtinerea unei tensiuni mai mari pentru curentul nominal, atunci convertorul este prevazut cu un transformator de curent intermediar de adaptare TI (fig. 6.7, b) in secundarul caruia se monteaza rezistenta de sarcina R De exemplu, daca se considera raportul de transformare nTI = 510,5 A ~1 R8 = 100 Q se obtine:
8•

U,

=
=

O,Sx 100

=
=

SOV,

P,

100 x 0,52

25 VA.
0

Rezulta ca fata de exemplul precedent, desi s-a obtinut ori mai mare, puterea absorb ita a ramas neschimbata,

tensiune de zece

C. TRANSFORMATOARE

Dintre transformatoarele de adaptare utilizate fi prezentate cele mai importante si anume: - transformatorul de egalizare; - transformatorul cu saturatie rapida : - transforma torul suma tor (de amestec).
1. Transformatoare

in protectia

prin relee vor

de egal izare

Este un transformator de tipul curent-curent realizat frecvent sub forma de autotransformator trifazat (fig. 6.8), fiind folosit de obicei in circuitele protectiei diferentiale, Curentii nominali sint cuprinsi de obicei in domeniul 3-8 A, raportul de transformare fiind apropiat de 1 (de exemplu nTE = 514 A). Tensiunea magnetomotoare este de obicei de 100 As, ceea ce inseamna ca, de exemplu, pentru transformatorul de 514 raportul numarului de spire este de 20/25 (fig. 6.8). Realizat sub forma de transformator acesta poate fi folosit si pentru egalizare si pentru rotirea fazelor (fig. 6.9) prin legarea in triunghi a infasurarilor secundare.

R 5

c Fig. 6.9. Transforrnator de egalizare si de modificare (rotire) a fazelor.

T.~ Fig. 6.8. Transformator de egalizare.

91

Observatie. Folosind, de exemplu, trei transformatoare monofazate de 5/4 A legate in triunghi pe partea secundara, se va obtine in final un transformat or trifazat de egalizare cu raportul de 5/4VI A si de rot ire cu 30°. 2. Transformatorul cu saturatle rapida (TSR) (fig. 6.10, a)

Este numit astfel deoarece in conditii de functionare normala miezul sau magnetic se afla la limita de saturatie (fig. 6.10, b).'Rolul sau este de a elimina componenta aperiodica de curent la producerea unui scurtcircuit. Din figura 6.10, b se constat a urrnatoarele : - tn lipsa componentei aperiodice Ia la 0 perioada completa a curentului de intrare I, = Ii" deoarece ambele alternante sint simetrice in raport cu axa timpului t, variatia inductiei magnetice !1B in fierul transformatorului va avea 0 valoare maxima !1B1• Intrucit curentul L, in secundarul transforrnatorului este proportional cu tensiunea electromotoare indusa L, = Ee ,
\ 0> ..

Re

iar aceasta este propor tionala cu var iatia fluxului magnetic in fier E. = - ne :~ ,
ne fiind numarul de spire al infasurar ii secundare, ~i in sfirsit fluxul magnetic este proportional, cu variatia inductiei (!1<l> = !1B' S, S fiind sectiunea mie-

zului magnetic) rezulta in definitiv ca curentul Ie in secundar va avea 0 valoare maxima Ie, proportionala cu !1Bl (Ie = I.,) si va face sa functioneze releul R. - In prezenta componentei aperiodice Ia la 0 perioada completa a cur entului de intrare I, = Ii" desi acesta are aceeasi amplitudine cu curentul precedent. (II;, I - II;, I) insa fiind deplasat cu componenta apcr iodica fata de axa timpului, produce 0 varia tie a inductiei in miezul transformatorului !1B = = !1B2, care este mult mai mica decit in lipsa componentei aperiodice, Ca urmare curentul I, va avea 0 valoare minima Ie, proportionala cu !1B2 ~i releul R nu va functiona.

~----

ll~--------"
,2'

\" R ,c:::J,
Re

-'!

IIe=k,dB
J;

I I I I '//

t,

jj ,

.:'

S(cmZ)

;J.

r
00

t,

t
a - schema

I
I

I I

a
elect ricA ; b· caracteristica de

t~

/ To

Fig. 6.10. Transforrnator eu saturatie rapida :

functionare.

92

3. T ransformatoru

I su mator (de amestec)

Acest transformator perrnite obtinerea unui curent monofazat printr-o combinare adecvata a mai multor curenti, avind mai multe infasurari primare racordate l'!.JraIlsfQ[Ill'ltQaIele de curen]; si 0 infasuraresecundara pentru alimentarea unui releu (fig. 6.11). tn figura 6.11, a este aratata schema unui transformator de amestec a carui infasurare primara contine trei sectiuni cu numar egal de spire n1 = = 112 = n3 = no' Considerind, pentru simplificare, ca si infasurarea secundara contine acelasi numar de spire no si observind circulatia celor trei curenti iR' is si iT prin bobinele primare se poate conchide ca curentul im prin releul 1m va fi: (6.1) Pornind de la aceasta rela tie, prin constructia diagramei fazoriale (fig. 6.12) se poate determina u~or va loarea curentului i,n in marime ~i directie. De exemplu pentru un scurtcircuit trifazat (fig. 6.12, a) ca si in regim normal de functionare -; = V3iR, iar pentru un scurtcircuit bifazat (fig. 6.12, b) R- T, I _im I = 13iR _iT I = 2iR· o solutie echivalenta este indicata in figura 6.11, b, in care se folosesc trei rnfasurari primare cu numar diferit de spire: ttl = 3no; n2 = 2no ~i n3 = no, infasurarea secundara avind acelasi numar de spire 110, Curentul secundar im este si in acest caz da t de rela tia (6.1).

Fig. 6. 11. Transforrnator

de amestec:
primare,

a - ell inf3.~urarca primara ell trei secjiuni ; b - cu trei infa~urari

93

21's

Fig. 6.12. Diagrama Iazoriala a curentilor la transformatorul de arnestec :

a - pentru scurtcircuit trifazat; b - pentru scurtcircuit bifazat,

D. AMPLIFICATOARE 1. Clasificare

Amplificatoarele sint elemente la care marimea de intrare Xi (fig. 6.13, a) de 0 putere relativ mica poate comanda in mod continuu 0 marime de iesire X, proportionala cu cea de intrare, lnsa de 0 putere mult mai mare. Este evident ca obtinerea unui factor de amplificare supraunitar este posibila numai prin folosirea unei surse auxiliare de energie S. In figura 6.13, b este prezentata caracteristica statics a amplificatorului Xe = f(X,). Amplificatoarele se clasifica in doua categorii mari: • Amplificatoare de marimi electrice (electronice, magnetice, electromecanice, rotative etc.) . • Amplificatoare de marimi neelectrice (mecanice. pneumatice si hidraulice). . In protectia prin relee ~i automatizarile energetice sint utilizate amplificatoarele electronice cu semiconductoare (care au de obicei structuri normalizate) si amplificatoarele magnetice.

x,

IXe =K,ft +Xto

I
Xi

Xeo

tgcx =K

b Fig. 6.13. Amplificator (in general):

II -

schema bloc; b - caracteristica statica,

94

2. Amplificatorul

magnetic

Functionarea amplificatoarelor magnetice se bazeaza pe variatia induetantei L a unei bobine cu miez de fier (magnetic) datorita variatiei permeabilitatii magnetice a miezului respectiv, sub influent a unui cimp magnetic continuu. Pe un miez magnetic inelar (fig. 6.14, a) se afla 0 bobina Be numita bobinade comanda, careia i se aplica curentul continuu de comanda Ie ~i bobina de lucru B, legata in serie cu rezistenta de sarcina R. si alimentata cu tensiunea alternativa U. Aceasta constituie schema principiala a unui amplificator magnetic. Milrimea de intrare a amplificatorului este curentul de comanda L; (curent continuu), iar cea de iesire este curentul de lucru I. (curent alternativ). Prin varierea curentului L, se modifica si cimpul continuu He produs de bobina Be: H
e

Hele,
1

(6.2)

in care: ne este numarul de spire al bobinei de comanda Be; l - lungimea circuitului magnetic al miezului.

ca

Tinind seama de curb a de magnetizare B = f (H) (fig. 6.15) se constata permeabilitatea magnetica fJ. a fierului se modifica in functie de cimpul continuu He. Astfel, de exemplu, "pentru IHe = Hcl, permeabilitatea magnetica este: (6.3)

notind prin aceasta derivata similar:

in punctul 1 (fig. 6.15), iar pentru fJ.z = -dBz

He = He2 (6.4)

dH2

= tg

IXZ•

Se observa

ca permeabilitatea

magnetics

fJ. scade cu cresterea cimpului He: (6.5)

-Ie b

Fig. 6.14. Amplificator magnetic:

a - schema
electrica : b - caracteristica staticil..

95

Variatia permeabilitatii magnetice iJ. produce variatia proportionala a inductantei L a bobinei de lucru 131: r L=--!!.S·" l in care: n, este numarul de spire al bobinei de lucru, B1; S sectiunea miezului magnetic.
He (A Sf)

I I I.f'f=t;rif
I

n2

r'

(6.6)

I
I

I I
I

Ca urmare se va produce si variatia impedantei Z a circuitului de ie~ire: Z

=

Fig.

6.15.

Curba de magnetizare B = £(H).

VR; + (,)2L2 = VR~ +A2iJ.2,

(6.7)

in care s-a notat prin A constanta (v. rel. 6.6): A

=

co

2 12e

S.

Curentul Is din circuitul de iesire se va modi fica si el in consecinta :

(6.8)

Tinind seama de relatiile (6.2) ... (6.8) se poate constata ca curentul de lucru Is (de iesire) variaza proportional cu curentul de comanda L, (de intrare) relatia de dependents fiind definita astfel: (6.9) in care: K este factorul de amplificare (panta) : Iso - valoarea de gol. Expresia grafica a relatiei (6.9) reprezinta caracteristica statica a amplificatorului magnetic (fig. 6.14, b).

til

E. CIRCUITE

DEFAZOARE

tn circuitele protectiilor de distants sau dircctionale apare uneon necesitatea defazarii cu un anumit unghi a un or tensiuni sau curenti.
1. Circuit defazor de tensiune

tn figura 6.16, a se prezinta un element defazor de tensiune cuprinzind doua circuite paralele alimentate de tensiunea de intrare Ui• e - Primul circuit este format din doua rezistoare avind rezistente identice Ro si parcurse de curentul 10: ' (6.10)
96

Observatie. Curentul 10 este constant ca modul si invariabil ca faza fata de U, (in faza cu Ui). fJ - Cel de al doilea circuit cuprinde un condensator fix de capacitate C1 si un rezistor de rezistenta variabila R1. Curentul II variaza in functie de R1: - ca modul: I

1=11 Ri + -'-C1;
Ui
(,l

(6.11)

21

ca faza

(fig. 6.16, b): (6.12)

Deoarece caderile de tensiune pe rezistenta R~) ~i pe capacitatea ClUle,) sint in permanent a in cuadratura (fig. 6.16, b), rezulta ca pentru orice valoare a lui Rl punctul c se va deplasa pe un semicerc intre punctele a ~i b. De asernenea, deoarece cele doua rezistente Ro sint egale, caderile de tensiune pe acestea vor fi egale (U Ro), adica : (6.13) deci punctul d se afla in centrul semicercului (fig. 6.16, b). - Tensiunea de iesire UB obtinuta intre punctele c ~i d (v. fig. 6.16, a) este: - constanta ca modul:
[T
'e

C cd-

U0-_,
2

Ui.

(6.14)

- varia bila ca faza: Tie = 20:.

(6. [5)

Asadar, prin varicrea rezistentei Rl se obtine la iesirea circuitului defazor o tensiune Ue pe jumatate din valoarea tensiunii de intrare U, (raport de transformare 2) si cu 0 faza variind intre - 180° (cind R 1 = 0) si 0° (C = 0).
I,

-Io ~' 0-----'

Vi =U,!2° a
Fig. 6.16. Circuit defazor de t ensi uue ell raport
electrica : b - dlagrama

de t ransforrnare

2:

a - schema

f azorialii,

7-

Automatizari

c. 1226

97

Fig. 6.17. Circuit defazor de tensiune cu raport de transformare

a - schema electrica ; b - diagrama fazoriala.

1;

In figura 6.17, a se prezinta schema unui circuit defazor format din doua rezistoare variabile identice (Rl = R2) reglabile simultan si simetric si doua condensatoare identice (C1 = C2). Cei doi curenti I I si 12 care iau nastere cind se aplica tensiunea de intrare U, sint egali cu modul si in opozitie de faza (fig. 6.17, b) fiind definiti de relatiile (6.11) si (6.12). Observatie. Circuitul prezentat este de fapt identic cu eel precedent (fig. 6.16) insa este dublu, rezistentele Ro nernaifiind necesare, Functionarea este similara cu cea din cazul precedent cu observatia ca tensiunea de iesire U; este egala cu cea de intrare U, (raport de transformare 1), punctele c si d deplasindu-se simultan si simetric pe acelasi cere (fig. 6.17, b).
2. Circuit defazor de curent

Defazarea curentului se poate obtine ca si in cazul tensiunii, curentul respectiv fiind convert it in prealabil lntr-o tensiune. Un circuit defazor de curent irrtilnit in protectia prin relee este eel care a fost prezentat in figura 6.9 (legarea in triunghi a transformatoarelor de curent). Amplitudinea curentilor obtinuti este cu V3 ori mai mare decit cea a curentilor aplicati, iar defazajul obtinut este fix, putind fi modificat numai prin valori discrete: 'flI = 30, 90, 150, 210, 270 ~i 330°.

F. FILTRE In acceptiunea generala a cuvintului, prin filtru se Intelege de obicei un element de circuit care permite selectarea (filtrarea) dintr-o anumita marime a unui semnal de parametrii doriti (filtru de trecere), de exemplu filtru de curent homopolar sau de tensiune inversa. Exista insa ~i cazuri in care filtrul

98

trebuie sa opreasca un semnal de parametrii doriti (filtru de blocare) perm itind trecerea reziduului. , Dintre filtrele folosite in domeniul care ne intereseaza se vor aminti filtrele: de com ponente simetrice si de armonici.
_ 1. Filtre de components simetrice

Anumite stari de defect sau regimuri anormale din retelele si masinile electrice nu pot fi detectate cu suficienta sensibilitate pe baza ~ontr~lului tensiunii sau curentului. In aceste cazuri este util sa s e foloseasca filtre de componente simetrice, schema bloc a unui asemenea filtru fiind prezentata in figura 6.18. In cazul general, tensiunea Up de la iesirea filtrului este data de rela tia :
Up = K1U1

in care: referitoare
U1> U2 si Uo sint componentele

+ £(&2 + KoUo,

(6.16)

simetrice directa, inversa si homopolara la una din fazele sistemului trifazat; Kv K2 si K3 - coeficienti complecsi de proportionalitate. Relatia (6.16) defineste cazul general al unui filtru combinat la care poate lipsi in unele cazuri si unul din cei trei termeni (Kl = 0 sau K2 = 0 sau Ko =0). Filtrul a carui relatie de definitie contine un singur termen se numeste filtru simplu. Astfel avem filtre pentru componente de secven ta: - directa: Up = K1U1; - inversa : Up = K2U 2; - homopolara : UF = Kolo. Dupa cum s-a aratat anterior filtrele de curent sau tensiune homopolara se obtin foarte user prin legarea in para lel a infasurarilor secundare ale transformatoarelor de curent (v. fig. 5.11, c), respectiv prin legarea in serie a infasurarilor secundare ale transformatoarelor de tensiune (v. fig. 5.16, c) .

• Filtru de tensiune de secventa inversa. Schema de principiu a unui filtru de tensiune de secventa inversa este prezentata in figura 6.19, a. Acest filtru este format din doua brate capacitate-rezistenta CA - RA, respectiv CB - RB si alimentat cu tensiunea intre faze, ceea ce asigura eliminarea componentei homopolare de tensiune. Constructiv se alege:
XA -= RA wCARA

V3

~l

-_---

XB

-_ wCBRn

V-3

RB

(6.17)

in care co este pulsatia curentului alternativ (c.u = 2n!). In acest caz considerind un sistem de tensiuni de secventa directa UR,. U SI ~i UTI diagrama fazoriala ]a caderilor de tensiune va rezulta ca in figura 6.19, b, deoarece : - curentul IA va fi defazat cu unghiul <f1A = 30° inaintea tensiunii USR1, lucru care rezulta din rela tia :

umE --].___f_I_U_R_U,

..

Lg <f1A = --=--=
URA 1

UCA

XAJA RAJA
1

XA

-=
RA Fig, 6.18. Schema bloc a unui filtru.

=V3-<f1A=

300' 6.18) (

99