Professional Documents
Culture Documents
PREZENTARE GENERALĂ
TEMĂ CENTRALĂ
Opera de artă şi problema valorilor estetice
INTENŢIA AUTORULUI
Îşi propune să examineze „structurile estetice ale artei şi valorile
care intervin, direct sau indirect, în degustarea operei de artă”.
Consideră că numai recunoaşterea existenţei în mister şi pentru
revelare ca specific umană poate conduce la înţelegerea justă a
operei de artă în calitatea ei de creaţie de cultură. [pp.34-35] Încearcă
prin urmare să integreze arta şi valorile ei estetice într-o concepţie
metafizică.
Încearcă să corecteze eroarea esteticii, care a ignorat „dualismul
ontologic”.
1
intropatiei şi a trăirii Valori polare Valori vicariante Categoriile abisale ca
factori canalizatori Valori terţiare Arte şi genuri. Omul universal Valorii
accesorii Cristal, organism, cosmoid Etnicul, arta şi mitologia Metafizica
valorilor.
INVENTAR CONCEPTUAL
amfibismul conştiinţei, implicat fundamental al conştiinţei,
mister, protomister, orizont al misterului, mutaţie ontologică,
cultură; nontransponibilitate, paraestetic; valori polare,
vicariante, terţiare, flotante, accesorii; cenzură transcendentă,
frâne transcendente (categorii abisale), conversiune
transcendentă.
[Categorii abisale: categorii orizontice (spaţiale şi temporale),
categorii atitudinale (afirmaţie, negaţie, neutralitate), categorii de
mişcare şi destin (anabazicul, catabazicul, starea pe loc),
categorii formative (tipizantul, individualizantul, stihialul)]
2
EXTRASE * REZUMAT * REFERINŢE
[Cultura]
% Actul revelator (întotdeauna metaforic şi impregnat de categorii
abisale - stilistice) pe care omul îl încearcă în orizontul misterului este
identic cu creaţia culturală (artistică, metafizică, cunoaştere constructivă
etc.) [p.22] „Categoriile stilistice abisale alcătuiesc sporul de structură
cel mai important pe care omul îl îndură pe urma mutaţiei ontologice
specific umane. Produsul permanent, corolar al modului ontologic
specific uman şi al structurilor sale abisale, este cultura.” Cultura este
„rezultatul unei mutaţii ontologice singulare în univers” [p.24] A fi om
înseamnă a fi creator de cultură sau măcar părtaş la climatul ei. [p.26]
Schopenhauer] [pp.52-53]
6
J [Indică doar „nucleul” satisfacţiei estetice în raport cu opera de artă;
celelalte componente depind de valorile care se întruchipează în artă,
după cum tratează următoarele capitole.]
[Autonomia artei]
[Critica concepţiei despre artă ca iluzie] Iluzia, la fel ca visul, nu apare
niciodată impregnată de categorii stilistice. „Iluzia poate avea diverse
cauze [naturale, fiziologice, psihologice] dar lipsesc în procesul iluziei
8
tocmai momentele constitutive ale operei de artă: orizontul misterului,
intenţia revelatoare, intervenţia categoriilor abisale.” [pp.86-87]
[Legea nontransponibilităţii]
9
* Principalul antidot împotriva teoriilor mimetice despre artă (arta ca
imitaţie a naturii, arta ca imitaţie a ideilor ca entităţi absolute) - legea
nontr. [pp.105-107]
Max Klinger…]
Intropatia [p.111] Esteticul are o sferă mai mare decât poate avea
[Valori polare]
[Opera de artă]
% Sub unghi estetic, opera de artă nu este ceva simplu, elementar, ci „o
amplă organizare de valori eterogene, ierarhic legate şi închegate într-un
tot solidar” (valori: polare, vicariante, terţiare, flotante, accesorii).
[p. 119-120]
[Valori vicariante]
Între valorile conştiente ale unui individ (adoptate uneori prin inducţie
din afară) şi categoriile sale inconştiente apar câteodată asimetrii. (Ex:
Cézanne a aspirat să devină un bun pictor în sens impresionist, dar n-a
fost impresionist! Hölderlin a fost în căutarea unui ideal schillerian!)
Voinţa artistică nu se poate întrupa în opera de artă decât dacă
corespunde categoriilor abisale. Gustul. În cazul operelor mari,
colectivitatea îşi constituie, ulterior, prin acomodări de conştiinţă, un
gust în consecinţă. (pp.130-133)
[Valori terţiare]
11
Valorile terţiare aparţin exclusiv sensibilităţii şi sunt funcţional
asimilate de valorile de componenţă polară şi de valorile stilistice, fiind
cu totul subordonate acestora, în serviciul lor. Exemple: proporţia,
armonia, complexele intropatice, expresia trăirilor, imaginarul
metaforic propriu-zis, calităţile intuitive ale materiei plastice,
coloristice şi sonore, particularităţile concrete ale cuvântului etc.
În natură valorile estetice ale sensibilităţii nu sunt în
[pp.142-143]
[Valori accesorii]
12
Valorile accesorii nu ţin de esenţa operei de artă (ca în cazul celor
patru categorii prezentate anterior), dar sunt chemate să pună în relief
valorile esenţiale. Două tipuri: a)valori accesorii date de elementele care
izolează o operă de artă (exemple: rama unui tablou, felul în care o
poezie este recitată sau forma ei tipografică); b)valorile accesorii date de
cadrul general în care e pusă o operă de artă (cadrul natural – relieful în
care e amplasată o catedrală; celelalte opere de artă din prejma operei
de artă vizate). [pp.162-164]
O matrice stilistică face parte din inconştientul colectiv cel puţin prin
câteva dintre categoriile ei fundamentale. Astfel, raportul dintre artă şi
etnic este de parţială coincidenţă. Creatorul de artă este legat de etnic
prin anumite categorii abisale modelatoare care intră constitutiv şi în
opera de artă. Blaga se pronunţă ferm împotriva etnicismului, care
consideră că subiectele sau conţinutul artei trebuie să fie neapărat
etnice. [pp.171-173]
13
unei matrice stilistice inconştiente, de un pronunţat caracter colectiv.”
[p.178]
[Metafizica valorilor]
15