Professional Documents
Culture Documents
V V V
a) rupere din b) rupere din compresiune c) rupere din forta d) rupere din forta taietoare
compresiune centrica excentrica (desprindere in rost taietoare (lunecare in (in scara, numai prin rosturi /
si / sau zdrobirea zidariei rost orizontal) prin rosturi si elemente
comprimate
Fb Fb
Mp
Mu,
Zona
Zona comprimata 1
Vaso comprimata
c
Fig. ...a Fig. ...b Fig. ...c
F F F
M
p
h
M V = 2 Mu/h
u,
Deteriorarea buiandrugilor din zidărie, in funcţie de mecanismul de cedare, se caracterizează prin următoarele
niveluri de severitate;
- buiandrugi ductili
* deteriorare nesemnificativă: cel mai adesea se produc fisuri verticale şi sfărâmarea mortarului dar este afectat cel mult un
element de la fiecare extremitate (1);
* deteriorare gravă: se produc fisuri verticale şi sfărâmarea mortarului, pe toată grosimea buiandrugului, la fiecare extremitate; în
peste 1/3 din asize fisurile străbat elementele pentru zidărie (2); sunt posibile deteriorări ale elementelor pentru zidărie de la faţa
inferioară a buiandrugului dar nu se produc deplasări pe verticală (3).
Avarierea/deteriorarea clădirilor din zidărie datorată acţiunilor mecanice neseismice provine, în cele mai multe cazuri, din una
sau din mai multe din următoarele cauze:
a. Cauze datorate naturii terenului de fundare:
- teren de fundare necorespunzător (teren macroporic sensibil la umezire, teren cu umflări şi contracţii mari etc.);
- variaţia nivelului apelor subterane (inclusiv efectul apelor de infiltraţie, sau al pierderilor din reţele);
- modificări ale terenului în vecinătatea construcţiei.
-
(a) Cedare în zona centrală (b) Cedare în zona de capăt
b. Cauze datorate interacţiunii sol-structură:
- alcătuirea necorespunzătoare a fundaţiilor;
- amenajarea necorespunzătoare a spaţiului exterior care nu asigură îndepărtarea apelor din precipitaţii de construcţie;
- acţiuni dinamice asupra terenului de fundare.
Vulnerabilitatea seismică
Stabilirea nivelului de vulnerabilitate prin coeficienţii R3 şi Rconv
Dacă evaluarea cantitativă se face cu Dacă evaluarea cantitativă se face cu procedeele de calcul static liniar
procedeul evaluare preliminară de elastic (P 100-
ansamblu, conform 3/2008, D.3.4.1.5) sau static neliniar elastic (P 100-3/2008, D.3.4.1.6),
P 100-3/2008, D.3.4.1.2, pentru stabilirea pentru evaluarea nivelului de vulnerabilitate se utilizează indicatorul
nivelului de vulnerabilitate se foloseşte Rconv definit după cum urmează:
indicatorul R3 dat de relaţia (D.5). - în cazul structurilor în care domină pereţii cu comportare de tip ductil
Vfd Vff indicatorul Rconv se determină împărţind capacitatea de deformare limită la
jd kf
deplasarea calculată cu spectrul de proiectare;
R3 - în cazul structurilor în care domină pereţii cu comportare de tip fragil,
Fb indicatorul Rconv se determină împărţind forţa tăietoare de bază la suma
forţelor tăietoare capabile ale pereţilor structural.
Severitatea Discontinuitatea Lipsa de Deficienţele de alcătuire de ansamblu ale structurilor cu pereţi din
efectelor traseului redundanta zidărie se referă, în principal, la lipsa de regularitate structurală în plan
fortelor şi/sau în elevaţie
Influenta majora Da Da
Influenta moderata Da Nu
Influenta redusa Nu Da
Lucrări de reparaţie
Lucrările de reparaţii au ca scop principal refacerea continuităţii aparente a zidăriei:
Refacerea mortarului din rosturi: inlocuirea mortarului are ca rezultat sporirea rezistenţei la compresiune a zidăriei în
cazul pereţilor de grosimi moderate (până la două cărămizi). Pentru grosimi mai mari, sporul de rezistenţă care rezultă nu mai
este semnificativ deoarece adâncimea zonei în care se poate interveni este limitată; rezistenţa mortarului de înlocuire va fi
minimum M5 (5 N/mm2) şi va fi de tip ciment - var pentru asigurarea unei comportări mai puţin fragile decât cea a mortarelor
care conţin numai ciment.).
-prin introducerea de bare rotunde/platbande din oţel sau din polimeri armaţi cu fibre (FRP) se poate obţine şi creşterea
rezistenţei peretelui la forţă tăietoare; in cazul utilizării FRP acestea au forma unor fâşii plate cu grosime de 1,0 ÷ 2,0 mm şi lăţimi
între 4,0÷6,0 mm.
(a) (b) (c) (d)
(e) (f)
(c) Armarea rostului cu platbandă metalică (d) Armarea rostului cu bară din oţel rotund (e) Armarea rostului cu
bară rotundă din FRP (f) Produse FRP care se folosesc pentru armarea zidăriei în rosturi
Bare/platbande metalice şi din FRP introduse în rosturile orizontale ale zidariei
Injectarea fisurilor/crăpăturilor; scopul injectării fisurilor este "refacerea continuităţii aparente a zidăriei". Totodată
injectarea
permite umplerea golurilor/fisurilor existente provocate de cauze neseismice (fenomene fizice sau chimice). Procedeul nu poate fi
aplicat pentru toate categoriile de fisuri şi ca atare trebuie avut în vedere că integritatea iniţială nu poate fi complet refăcută.
*Injectarea cu amestecuri pe bază de ciment
Eficienţa injectării cu amestecuri pe bază de ciment a fost verificată experimental. Încercările au arătat că injectarea fisurilor cu mortar
(grout) de ciment are următoarele efecte:
• asigură refacerea rezistenţei zidăriei de calitate curentă;
• sporeşte rezistenţa zidăriei de calitate slabă;
• în cele mai multe cazuri nu influenţează rigiditatea zidăriei
Din acest motiv injectarea trebuie considerată numai ca o operaţie pregătitoare pentru alte tipuri de intervenţii (placarea cu
tencuieli/betoane armate sau cu FRP).
*Injectarea cu amestecuri pe bază de răşini epoxidice: Injectarea fisurilor cu amestecuri pe bază de răşini epoxidice
are ca efect sporirea de 2 ÷ 4 ori a rezistenţei la forţe laterale în planul peretelui dar creşteri mult mai mici (10 ÷ 20%) ale rigidităţii.
Răşinile epoxidice expansive îşi măresc volumul de până la patru ori pe parcursul perioadei de întărire de şapte zile. Comportarea sub
sarcină a acestui produs este de tip ductil ceea ce îmbunătăţeşte răspunsul seismic al pereţilor din zidărie nearmată.
De regulă, în fisuri cu deschiderea mai mică de 2 mm se injectează răşină epoxidică iar pentru deschideri mai mari se injectează
amestecuri pe bază de ciment.
*Injecţii armate (cu platbande, bare rotunde) sporesc rezistenţa la întindere şi forfecare în zonele importante pentru
realizarea conlucrării spaţiale a pereţilor de pe direcţiile principale ale clădirii (colţuri, ramificaţii, intersecţii).
Efectul injecţiilor armate este bazat pe confinarea laterală a zidăriei datorată barelor metalice.
Intervenţia poate fi asociată cu placarea cu beton armat pe ambele feţe ale peretelui în scopul de a îmbunătăţi confinarea laterală şi de a
mări secţiunea rezistentă. În felul acesta, sporesc:
• aderenţa între straturile zidăriei
• rezistenţa la forfecare a zidăriei
• ductilitatea zidăriei
Intervenţia presupune o zidărie cu proprietăţi mecanice bune; în caz contrar se recomandă o consolidare prealabilă
Sunt eficiente pentru fisurile mari (cu deschideri între 2 ÷10 mm) care pot fi injectate cu procedee manuale sau mecanice.
Plombarea cu beton a crăpăturilor din zidărie: eliminarea cărămizilor rupte şi înlocuirea lor cu beton
Placarea locală, pe traseul fisurii/crăpăturii, cu tencuială armată: procedeul se aplică pentru repararea
elementelor de zidărie în cazul existenţei unor fisuri cu deschideri mici sau moderate. Este aplicat de asemenea pe plinurile
orizontale de zidărie în cazul în care se urmăreşte sporirea capacităţii de rezistenţă la forfecare (în special şpaleţii şi
buiandrugii de zidărie).
Placarea locală, pe traseul fisurii, cu tencuiala armată
(a) (b)
Deteriorarea panourilor de umplutură sub efectul combinat al acţiunii seismice
*Deteriorarea moderată (a) -refacerea mortarului în rosturile orizontale şi placarea peretelui cu beton/mortar/FRP.
*Deteriorarea gravă (b) - remedierea constă în desfacerea şi refacerea zidăriei cu eventuale măsuri asigurare a stabilităţii
împotriva răsturnării prin placari exterioare cu FRP ancorate la nivelul planseelor, profile metalice fixate de cadru cu ancore chimice.
Lucrări de consolidare
-
Calculul rezistenţei pereţilor placaţi cu tencuială armată sau cu beton armat
*Calculul rezistenţei pereţilor placaţi cu tencuială armată, cu grosimea ≤ 50 mm, se face considerând că rezistenţa iniţială
a peretelui creşte proporţional cu raportul dintre rigiditatea peretelui placat (Rzid, placat) şi rigiditatea peretelui existent (Rzid, existent).
R zid, placat = R zid,existent + R placare
Vcap, placat =V cap, existent * R zid , placat/ R zid, existent
*Calculul rezistenţei pereţilor placaţi cu beton armat se neglijează capacitatea de rezistenţă a zidăriei existente şi a
betonului de placare şi, prin urmare rezistenţa de proiectare la forţa tăietoare a peretelui placat se determină numai în funcţie de
rezistenţa la întindere a armăturilor orizontale şi de rezistenţa armăturilor verticale, prin efectul de dorn, cu relaţia:
Vcap, placat = (0,8Ash + 0,2Asv )fyd
În prezent nu există în nici o ţară reglementări tehnice detaliate privind utilizarea polimerilor armaţi cu fibre pentru
repararea/consolidarea pereţilor din zidărie. În aceste condiţii majoritatea informaţiilor privind utilizarea FRP (detalii de montare şi
elemente de calcul) provin de la furnizori.
Placarea se realizează cu plase, benzi sau bare din fibre de sticlă sau de carbon înglobate întro răşină epoxidică.
Placarea cu benzi aşezate numai pe o singură direcţie se foloseşte dacă este necesară sporirea rezistenţei peretelui la acţiunea
perpendiculară pe plan pe direcţia respectivă (numai benzi verticale/orizontale sau reţea de benzi).
2.1.Placarea zidăriilor cu FRP are următoarele efecte principale:
• sporirea rezistenţei pereţilor la forţele seismice în plan şi perpendiculare pe plan;
• sporirea ductilităţii zidăriei
Eficienţa placării pereţilor cu FRP depinde şi de:
• Asigurarea conlucrării cu zidăria existentă;
• Ancorarea plaselor /benzilor la capete.
În general ancorarea plaselor de FRP este dificilă deoarece acestea nu pot fi îndoite la unghi drept pe pereţii transversali. În aceste
condiţii ancorarea trebuie să se realizeze cu dispozitive speciale capabile să transmită eforturile ridicate din fibre la masa zidăriei
- sporirea rezistenţei la încovoiere, prin introducerea imediat deasupra golului a unor profile laminate asociate cu zidăria şi ancorate în
pereţii alăturaţi;
- sporirea rezistenţei la forţă tăietoare prin placare cu tencuială armată cu plase de oţel sau cu alte materiale cu rezistenţă ridicată la
întindere;
4.Consolidarea zidăriei cu centuri şi stâlpişori din beton armat
- crearea unei stări de eforturi multiaxiale prin introducerea unei forţe de compresiune în direcţie perpendiculară pe sarcina aplicată;
- sporeşte rezistenţa în faza elastică;
- sporeşte capacitatea portantă ultimă la compresiune excentrică;
- sporeşte ductilitatea la rupere.
Introducerea centurilor şi stâlpişorilor din beton armat contribuie la asigurarea conlucrării pereţilor de pe cele două direcţii ale clădirii
pentru preluarea forţelor date de cutremurul de pamant.
(a) Stâlpişor exterior (b) Stâlpişor cu grosime mai mică decât cea a peretelui ( c) stalpisori lamelari
B.Intervenţii de consolidare de ansamblu fără modificarea alcătuirii structurale existente
În majoritatea clădirilor din zidărie nearmată planşeele sunt executate din grinzi şi podină din lemn şi/sau din profile metalice laminate
şi boltişoare de cărămidă astfel încât au rigiditate nesemnificativă în plan orizontal. În plus acest tip de planşee nu asigură, de regulă, o
rezemare laterală eficientă pentru pereţii paraleli cu grinzile astfel încât aceste clădiri sunt expuse, în foarte mare măsură riscului de
prăbuşire totală sau cel puţin parţială prin răsturnarea pereţilor sub acţiunea forţelor seismice perpendiculare pe plan.
În multe cazuri, clădirile relativ noi, din anii 1950÷1960, cu pereţi din zidărie confinată au, de asemenea, planşee cu rigiditate
nesemnificativă executate din grinzi din beton şi corpuri de umplutură de beton sau din fâşii cu goluri cu lăţimi mici (la interax de
40÷60 cm), fără suprabetonare.
Realizarea unui planşeu-platelaj de scanduri şi ancorarea prin platbande în centura de beton armat:
1 – grindă de lemn existentă; 2 – platelaj de scânduri (2.5x15 la 45 ); 3 – platbandă (5x50-200) ancorată în centură; 4 – piesă
marginală (2.5x15); 5 – centură din beton armat (15x25cm) 6 – perete structural; 7 – cuie 2 10 mm.
Realizarea unor contravântuiri metalice:
1 – grinzi de lemn existente; 2 – contravântuiri metalice ( 12 mm); 3 –
platbandă (5x50-200); 4 – perete structural; 5 – suruburi pentru lemn .
1.Eliminarea excentricităţii centrului de rigiditate faţă de centrul de masă pentru structuril cu planşee rigide în plan orizontal
dacă dispunerea pereţilor cu rigiditate mare este nesimetrică,
-introducerea pereţilor noi în poziţii cât mai depărtate de centrul de rigiditate al planşeului;
- examinarea posibilităţilor de creştere a rigidităţii pereţilor de contur prin închiderea unor
goluri; soluţia este recomandată în special în cazul în care golurile au fost create prin intervenţii ulterioare.
În cazul clădirilor cu planşee rigide care au forme complexe în plan astfel încât acţiunea seismică poate genera efecte de
torsiune importante se poate examina şi oportunitatea introducerii rosturilor de separaţie.
3. Consolidarea infrastructurilor
Baza trebuie sa aiba o comportare elastica, sa fie rigida pentru
Suprastructura solicitari la forte orizontale (nu inseamna ca trebuie sa fie rigida
si vertical)
Baza
Acest element structural va lucra cu efect de grinda, deformabil in plan vertical, dar
va fi rigid in plan orizontal in sensul ca nu va avea deformatii si deplasari care sa
schimbe miscarea pamantului.
Fig.10
Grinda de fundare de
Grinda transfer
exterioara Hs
Completare fundatie