Estetica in Protetica Fixa

Slide 1 © 2003 By Default!
Estetica în protetica fixă
Catedra de protetică dentară fixă 2006- şef lucr. Dr.Sergiu Drafta

A Free sample background from www.powerpointbackgrounds.com
Ce este frumuseţea?
Platon:”privilegiul naturii”
Socrate:”o scurtă tiranie”
Sapho:”ce este frumos este
bun”
Arthur Ficke: “ un parfum
fără nume”
Stendhal: “promisiunea
fericirii”
George Bancroft:
“imaginea sensibilă a
infinitului”
catedra de protetică dentară fixă

Theocritus (Idila):
”Frumuseţea este în ochii
privitorului “—Beauty is in
the eye of the beholder
John Keats :
“Frumuseţea e adevăr ,iar
adevărul frumuseţe”
Ralph Venning:
“Frumuseţea e sub piele”
Apostolul Ioan (7:24):
“Să nu judecăm după
aparenţe”
Langlois:Maxims or myths of
beauty?
Beneficiile atractivităţii au o
considerabilă semnificaţie practică
Judecăţi şi tratamente diferite pentru
oamenii atractivi faţă de cei neatractivi
Înfăţişarea oamenilor dezvoltă
comportamente diferite
Maximele sunt mituri şi nu realitate

Atractivitatea generală este

cel mai des corelată cu cea
a feţei
Ochii şi dinţii constituie polii
atractivi ai feţei în timpul
comunicării
În stomatologie : frumos =natural

Manipularea luminii ,
culorii,iluziei şi a formei pentru
a crea o situaţie mai estetică
decât cea existentă original este
responsabilitatea medicului
stomatolog
Obiectivele cursului
Proporţii anatomice
Principiile formei
Evaluarea estetică
Principiile culorii
Determinarea cromatică

Proporţiile anatomice faciale ideale
Proporţiile normale ale feţei
Există trei etaje ale

feţei
Distanţa medie
interoculară este de
28.32mm
De obicei ,în poziţia de
repaus cu buzele
relaxate sunt vizibili
doar 2-3 mm. din dinţi

Proporţia divină (raportul de aur)
Fra Luca Pacioli 1509

“De divina proportiona”
Baza fenomenului este
secţiunea de aur :
raportul A/B = B/C
A = B x 1,618
B = C x 1,618

Proporţia divină (raportul de aur)
Se regăseşte în:
Matematică
Arhitectură
Pictură
Natură
Corpul uman
Muzică
Teologie
matematică
Leonardo Fibonacci a descoperit o

relaţie numerică, în care fiecare număr
este suma celor două numere
precedente :
0,1,1,2,3,5,8,13,21,34,55,89,144...
Numerele Fibonacci exprimă o

proporţie nemodificată de 1,618 (phi)
între un număr şi numărul precedent

arhitectură şi pictură
Faţa umană

Masca lui Stephen Marquardt
Masca lui Stephen Marquardt

Dinţi
Leon Williams
Forma incisivului
central superior
corespunde cu conturul
răsturnat al feţei

Frush şi Fisher:dentogenie
Forma arcadei sau a

dinţ
dinţilor :curbă
:curbă=feminitate
=feminitate ,
pătrată=masculinitate
pătrată=masculinitate
Marginile incizale ale
dinţ
dinţilor maxilari ai femeilor
urmăresc curba buzei
inferioare
Când femeile vorbesc,
zâmbesc sau râd ele expun
mai mult dinţ
dinţii maxilari
superiori decât o fac
bărbaţ
bărbaţii

Forma arcadei rotunjită

Marginile incizale rotunjite
Incisivii laterali încalecă uşor incisivii centrali
Incisivi laterali şi canini mici
Caninii ascuţiţi
Arcadă pătrată
Incisivii centrali
acoperă uşor incisivii
laterali
Vârful caninilor teşit
Incisivi laterali şi canini
voluminoşi

Principiile formei
Percepţia
Principiul iluminării
Principiul liniei
Iluzia
Legea feţei
Percepţia
Percepţia vizuală este răspunsul ochiului la

experienţe trecute
Lumina, mişcarea, conturul, forma suprafaţei
şi textura, culoarea sunt părţi cu ajutorul
cărora creierul asociază o experienţă
anterioară cu noi stimuli

Principiul iluminării
Lumina apropie , iar întunericul depărtează

Se crează iluzia unei a treia dimensiuni :
profunzimea
Legea feţei mmm
Pentru ca dinţi diferiţi

(dizarmonici) să pară
asemănători , feţele
aparente trebuie să fie
egale
Faţa aparentă este
acea zonă a suprafeţei
vestibulare care este
delimitată de liniile de
tranziţie

Principiul liniei
O linie orizontală va
face un obiect să pară
mai lat
o linie verticală va face
un obiect să pară mai
înalt
Iluzia
Este arta schimbării

percepţiei astfel încât
un obiect să pară diferit
decât este în realitate
Crearea iluziilor este
cel mai important
obiectiv al esteticii
dentare
3 tehnici: modificarea
formei, a poziţiei sau a
culorii

Spaţiu disponibil mezio-distal mărit

Spaţiu mezio-distal mărit
Spaţiu mezio-distal micşorat

Spaţiu vertical micşorat
Spaţiu vertical mărit

Evaluarea estetică
Dinţi
Gingie
Zâmbet
Lucrări protetice
Evaluarea estetică a dinţilor
Mărime
Formă
Poziţie
Culoare
Textură

mărime
Formă
Aplicaţii practice-
reconturare coronară

Reconturare coronară
poziţie

Culoare
Textură

Evaluarea estetică a gingiei
Culoare
Nivel
Volum
Ambrazuri
Culoare

Nivel
Epiteze gingivale

Fisuri Stilmann şi feston gingival

McCall
Volum

Triunghiurile negre
Apar atunci când papila

interdentară nu
completează spaţiul
interdentar
Cauze: retracţie
gingivală, formă
triunghiulară a dinţilor,
operaţii parodontale în
antecedente,fren labial
inserat în zona papilei
interdentare
Triunghiurile negre
tratament
-restaurări protetice
(faţete sau coroane)
-grefe gingivale
-frenotomie sau
frenectomie
-tratament ortodontic

Evaluarea estetică a zâmbetului
Buzele
Linia surâsului
Spaţiul negativ
Gradul de vizibilitate al
dinţilor
Linia interincisivă
Caracteristicile
zâmbetului perfect
buzele
Lungimea medie a
buzei superioare
(măsurată în repaus de
la subnasale la
marginea sa inferioară)
20-22mm la femei
tinere
22-24mm la bărbaţi
tineri

Buze scurte sau hiperactive

Buzele scurte = sub 20 mm. la
femei şi sub 22
22 mm.
mm. la bărbaţ
bărbaţi
Buze hiperactive – expunere
gingivală
gingivală excesivă
excesivă atunci când
înalţ
nalţimea feţ
feţei,nivelul gingiei,
gingiei,
lungimea buzei şi a incisivilor
centrali sunt în limite acceptabile
– Media translaţ
translaţiei este de 6-
6-8
mm de la repaus la surâs
maxim
– Buzele hiperactive
translatează de 1.5-1.5-2x mai
mult
Linia surâsului
Linia surâsului înaltă -

11%
Vizibilitate de 75-100%
din dinţii frontali
maxilari superiori- 69%
Linia surâsului joasă
(vizibilitate mai mică de
75%) - 20%

Aplicaţii practice
Linia surâsului joasă

praguri supragingivale
Spaţiul negativ
Când surâsul se
transformă în râs se
formează un spaţiu
întunecat între dinţii
maxilari şi mandibulari
Importanţa
ambrazurilor incizale

Gradul de vizibilitate al dinţilor
Linia interincisivă
Reperul liniei mediane

faciale: filtrumul buzei
superioare
Reperul liniei mediene
interincisive: papila
dentară interincisivă
Punctul de contact
interincisiv este
elementul cel mai
vizibil si mai variabil

Cauzele deviaţiei liniei interincisive
Absenţa unor dinţi

Asimetrii scheletale
Kokich et al.
Discrepanţele dintre liniile mediane faciale şi

interincisive nu sunt de regulă observate de
interlocutori
Înclinarea liniei interincisive este întotdeauna
observată
Linia interincisivă nu trebuie să fie neapărat
pe linia mediană facială ci trebuie să fie
dreaptă

Caracteristicile zâmbetului perfect
Proporţ
Proporţia centralilor
Proporţ
Proporţia de aur a
frontalilor maxilari
Linii mediene
Înclinare axială
Marginea liberă incizală
Puncte de contact
Forma arcadei
Gradaţ
Gradaţia
Simetria gingivală
Conturul gingival
Zenitul gingival
Proporţia centralilor superiori
lăţimea / înalţime trebuie sa fie între 75% şi 80%,

ideal 77%

Simetria şi dominanţa
centralilor este cheia
Gingivectomie pentru a optimiza

raportul lăţime / înalţime
Determinarea poziţiei
marginii incizale
Măsurarea lăţimii
dintelui
Identificarea nivelului
gingival la care raportul
lăţime/ înîlţime este
optim

Pentru a calcula înăţimea pentru o lăţime

dată se foloseşte urmatoarea formulă:
Lăţimea X 1,25 = 80% L/ H
8X 1,25 = 10
8X 1,38 = 11
8X 1,50 = 12
Proporţia de aur a frontalilor

maxilari

Linii mediene
Linia interincisivă centrală trebuie să corespundă

cu linia mediană a feţei
Înclinare axială
Toţi dinţii trebuie să aibă o uşoară înclinare spre

mezial

Marginea liberă incizală
Marginea liberă incizală superioară trebuie să fie

paralelă cu buza inferioară în timpul surâsului
Puncte de contact
Punctele de contact interdentare sunt situate mai

cervical progresiv cu cât dinţii sunt mai posteriori

Forma arcadei
Dacă se trage o linie prin centrul caninilor ,aceasta

trebuie să treacă prin centrul papilei incisive
Dacă linia trece prea posterior – arcadă îngustă
Dacă linia trece prea anterior – arcadă prea lată
Gradaţia
Dinţii trebuie să
prezinte mărimi
descrescânde înspre
zonele situate distal de
linia mediană

Simetria gingivală
Gingia trebuie să arate la fel în ambele părţi ale

liniei mediene
În timpul zâmbetului nu trebuie să fie vizibili mai
mult de 3 mm. de ţesut gingival
Conturul gingival
Dacă se trage o linie de la punctul cel mai superior

al coletului caninului la punctul cel mai superior al
coletului incisivului central, coletul incisivului lateral
trebuie să fie la 1-2 mm de această linie

Zenitul gingival
Cel mai înalt punct al

gingiei trebuie să fie în
dreptul coletului
caninului
Evaluarea estetică a lucrărilor

protetice
Profilul de emergenţă
Aspectul nenatural

Profilul de emergenţă gingival
Lizereul metalic
Supraconturarea
Corpul de punte ovat
Protezările pe implante
Lizereul metalic şi supraconturarea

Corpul de punte ovat
Protezarea pe implante

Protezarea pe implante
Aspect nenatural

Minuni estetice



Valori estetice
culoarea dinţilor se potriveşte vârstei

raportul dento-facial este acceptabil
nu există defecte dentare vizibile
marginea liberă incizală superioară trebuie să fie
paralelă cu buza inferioară în timpul surâsului
liniile interincisive trebuie să corespundă
absenţa inflamaţiei gingivale
armonia contururilor gingivale cervicale şi
interproximale (linia coletului)
absenţa triunghiurilor negre

Culoarea în protetica fixă
Principiile culorii
Determinarea cromatică în stomatologie
Culoarea
senzaţia produsă de
totalitatea radiaţiilor
luminoase de diferite
frecvenţe care permite
ochiului uman să
deosebească între ele două
părţi vecine,omogene şi egal
iluminate,vazute simultan
unul dintre cei mai importanţi
determinanţi ai esteticii în
stomatologie
un criteriu de bază după care
materialele dentare sunt
clasificate drept estetice sau
inestetice

Principiile culorii
Natura spectrală
Adiţia
Substracţia
Culori complementare
Metamerism
Sisteme de clasificare
Parametrii
Natura spectrală a culorii
1666– Isaac Newton

380-780 nm
ROGVAIV –culori
spectrale

Sistemul aditiv
Culori primare : roşu,

verde, albastru
Culori secundare :
galben, magenta, cian
Cunoaşterea acestui
sistem –realizarea
televizorului color
Sistemul substractiv
Culori primare :roşu,

galben, albastru
Culori secundare: violet,
verde, orange
Uşor de folosit în condiţiile
lucrului cu pigmenţi
Aplicabil în stomatologie

Culori complementare
Culorile direct opuse în

roata culorii :galben-
:galben-
violet,albastru-
violet,albastru-orange,
roş
roşu-verde
o culoare primară+
primară+ o
culoare complementară
secundară = gri gri
Practic : pt. modificarea
modificarea
culorii, pt scăderea
scăderea
saturaţ
saturaţiei şi a strălucirii se
aplică culoarea
complementară peste
culoarea ce trebuie
modificată
Fenomenul de metamerism
Un obiect poate avea

culori diferite în condiţii
diferite de iluminare

Sisteme de clasificare a culorii
Sistemul de ordonare a culorilor Munsell

Sistemul color CIELAB
Sistemul Munsell
1915- Albert Henry Munsell

Cu cât saturaţia e mai mare,
culorile sunt mai îndepărtate de
axă
Culorile de aceeaşi saturaţie
situate în planuri diferite se
găsesc pe un cerc
Culoarea are 10 gradaţii

Sistemul Munsell
Parametrii culorii
Culoarea sau nuanţa (HUE)

Saturaţia sau intensitatea (CHROMA)
Strălucirea sau luminozitatea (VALUE)

Culoarea (HUE)
Este determinată de
lungimea de undă
reflectată sau/şi
transmisă
Saturaţia (CHROMA)
Este dată de concentraţia pigmentului

Strălucirea (VALUE)
O consecinţă a cantităţii de energie

luminoasă reflectată sau transmisă
de obiect
Este cel mai important factor în
alegerea culorii
Dacă stralucirea se potriveşte, mici
variaţii ale culorii sau ale saturaţiei
nu vor fi observate
Determinarea cromatică în
stomatologie

O culoare aproximativă este o notă

falsă care poate costa scump
Factori ce influenţează perceperea

culorii
Factori fiziologici şi Timpul privirii unei
patologici ai organului culori
vizual Culori percepute
Intensitatea iluminării imediat înainte
existente (contrast temporal)
Compoziţia spectrală a Structura formei şi
luminii care acţionează suprafeţei obiectului
Culoarea mediului Factori psihologici
înconjurător (contrastul Unghiul din care privim
spaţial)

Principii generale în alegerea

culorii
Luminozitatea Ambiantă:
Condiţii standardizate 1000-2000 lx, 4250-6000K
(tuburi fluorescente cu indicativul xx-950).
Condiţii ne-standardizate: dimineaţa, cer uşor
noros, aproximativ 1m de o fereastră îndreptată
spre Nord.
Lumina puternică (>1500 lx) “spală” culoarea şi
creşte strălucirea.
Lumina slabă (<1500 lx) schimbă culoarea spre
nuanţe de gri.
Aspectul strălucitor – întunecat se evaluează mai
uşor la lumină redusă.
Mediul Ambiant:
Coloritul ambiant trebuie să fie cât mai

neutru. Se vor evita: draperii/perdele
colorate, obiectele intens colorate din
exterior vor fi plasate prin poziţionarea
operatorului în afara câmpului vizual, rujul de
pe buzele pacientelor trebuie îndepărtat,
hainele intens colorate ale pacientului vor fi
acoperite cu un câmp de culoare neutră (de
ex. culoarea untului)

Distanţa:
Înregistrarea culorii se va face de la o

distanţă cât mai mare (aproximativ o lungime
de braţ)
Cavitatea bucală a pacientului trebuie să fie
la acelaşi nivel cu ochii medicului, astfel încât
sa fie folosită foveea centralis a retinei.
Ochelarii Operatorului:
Ochelarii pot altera înregistrarea

cromatică atunci când au lentile colorate.

Oboseala:
Oboseala cromatică intervine la 5-7 secunde

de observaţie atentă; după acest interval,
operatorul îşi va muta privirea asupra unui
obiect de culoare neutră (albastră )
Determinarea culorii se face la începutul
şedinţei pentru ca ochii medicului să fie
odihniţi
Alte sfaturi:
Când sunteţi în dubiu , alegeţi întotdeauna

prima determinare
Caninul va fi utilizat ca element de referinţă
în alegerea culorii deoarece are cea mai
mare saturaţie a culorii dominante (în
regiunea sa cervicală)
Când întâmpinaţi dificultăţi în alegerea
culorii, alegeţi mereu culoarea cu strălucirea
mai crescută şi saturaţia mai scăzută

Structura formei
Dacă se doreşte
conservarea aspectului
cromatic al dinţilor
stâlpi, înregistrarea
trebuie realizată
înaintea preparării.
După şlefuire, dinţii
apar mai albi din cauza
deshidratării si din
cauza faptului că nu
sunt lustruiţi.
Chei de culori VITA

Cheia de culori VITAPAN 3D

MASTER
5 nivele pentru strălucire
(luminozitate, valoare)
3 tipuri de culoare (hue) L
(galben), M (mediu), R
(roş
(roşu) pentru fiecare dintre
nivele 2-
2-4 de luminozitate;
nivelele 1 şi 5 prezintă
prezintă
numai culoarea M
2 nivele de saturaţ
saturaţie
(chroma) pentru fiecare
culoare, cu excepţ
excepţia M care
prezintă
prezintă 3 nivele
Etapa I
Se alege strălucirea
(value)

Etapa I - grupa 1-5
Etapa II
Se alege saturaţia
(chroma) din grupa M

Etapa II
Etapa III
se verifică culoarea
(hue) M, L (galben), R
(roşu)
dacă nu se observă
corespondenţa
perfectă, se
înregistrează culorile
limitante

Etapa III
Comunicarea cu laboratorul de
tehnică dentară

Spectrofotometre
Mulţumesc pentru atenţie

Estetica in Protetica Fixa

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Estetica in Protetica Fixa

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Slide 1 © 2003 By Default!

Estetica în protetica fixă

Catedra de protetică dentară fixă 2006- şef lucr. Dr.Sergiu Drafta

Slide 2 © 2003 By Default!

catedra de protetică dentară fixă

A Free sample background from www.powerpointbackgrounds.com

Slide 4 © 2003 By Default!

A Free sample background from www.powerpointbackgrounds.com

catedra de protetică dentară fixă

 Atractivitatea generală este

A Free sample background from www.powerpointbackgrounds.com

Slide 6 © 2003 By Default!

În stomatologie : frumos =natural

A Free sample background from www.powerpointbackgrounds.com

catedra de protetică dentară fixă

A Free sample background from www.powerpointbackgrounds.com

Slide 8 © 2003 By Default!

A Free sample background from www.powerpointbackgrounds.com

catedra de protetică dentară fixă

Proporţiile anatomice faciale ideale

A Free sample background from www.powerpointbackgrounds.com

Slide 10 © 2003 By Default!

Proporţiile normale ale feţei

 Există trei etaje ale

A Free sample background from www.powerpointbackgrounds.com

catedra de protetică dentară fixă

A Free sample background from www.powerpointbackgrounds.com

Slide 12 © 2003 By Default!

Proporţia divină (raportul de aur)

 Fra Luca Pacioli 1509

A Free sample background from www.powerpointbackgrounds.com

catedra de protetică dentară fixă

Proporţia divină (raportul de aur)

A Free sample background from www.powerpointbackgrounds.com

Slide 14 © 2003 By Default!

 Leonardo Fibonacci a descoperit o

 Numerele Fibonacci exprimă o

A Free sample background from www.powerpointbackgrounds.com

catedra de protetică dentară fixă

A Free sample background from www.powerpointbackgrounds.com

Slide 16 © 2003 By Default!

A Free sample background from www.powerpointbackgrounds.com

catedra de protetică dentară fixă

Masca lui Stephen Marquardt

A Free sample background from www.powerpointbackgrounds.com

Slide 18 © 2003 By Default!

Masca lui Stephen Marquardt

A Free sample background from www.powerpointbackgrounds.com

catedra de protetică dentară fixă

A Free sample background from www.powerpointbackgrounds.com

Slide 20 © 2003 By Default!

A Free sample background from www.powerpointbackgrounds.com

catedra de protetică dentară fixă

 Forma arcadei sau a

A Free sample background from www.powerpointbackgrounds.com

Slide 22 © 2003 By Default!

A Free sample background from www.powerpointbackgrounds.com

catedra de protetică dentară fixă

 Forma arcadei rotunjită

A Free sample background from www.powerpointbackgrounds.com

Slide 24 © 2003 By Default!

A Free sample background from www.powerpointbackgrounds.com

catedra de protetică dentară fixă

Atractivitatea generală este

Există trei etaje ale

Fra Luca Pacioli 1509

Leonardo Fibonacci a descoperit o

Numerele Fibonacci exprimă o

Forma arcadei sau a

Forma arcadei rotunjită

Percepţia vizuală este răspunsul ochiului la

Lumina apropie , iar întunericul depărtează

Pentru ca dinţi diferiţi

Este arta schimbării

Apar atunci când papila