Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
7Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Criminologie

Criminologie

Ratings: (0)|Views: 184 |Likes:
Published by MihaelaH

More info:

Published by: MihaelaH on Apr 05, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/09/2013

pdf

text

original

 
Criminologie- invatat 
1.
Cezare Beccaria (1738-1794) Criminologia etiologică
este acea ramură a criminologiei care se ocupă de studiereacauzelor, condiţiilor sau factorilor care determină sau care favorizează fenomenulcriminal (explicaţii biologice, sociologice, psihologice sau multifactoriale).Cezare Beccaria:- a emis primele idei despre delicte si pedepsele aplicate (astfel a unificat ideilefilosofilor despre comportamentul uman, formand punctul de plecare al unui domeniu de analizasociala specifica, revendicat ulterior prin criminologie);- a revitalizat unele preocupari de tip istoricist ale legislatiei si a incercat sagaseasca noi structuri juridico-normative de drept public, care isi aveau sorgintea in ideologiailuminista;- el a considerat ca normele de drept trebuie sa fie strans legate de regulileeconomice si de masurile sociale, fiind preocupat de unificarea acestor reguli in favoareaindividului;- Beccariaînsuşi afirmă că pedeapsa aplicată este trăită în mod diferit decondamnat ţinând cont tocmai de sensibilitatea sufletească, starea sa socială şi nivelul de cultură;in plus, el nu uită să menţioneze că „
educaţia este cel mai sigur, dar şi cel mai dificil, mijloc de aprevenii
 
infracţiunile
” iar „
ştiinţele care însoţesc libertatea
” produc acelaşi effect;- 1764 publica „Dei delitti e delle pene” ( 
Despre infractiuni si pedepse
 
 
); - gandirea lui Beccaria marcheaza sfarsitul interventiilor necalificate incomportamentul uman, prin inlocuirea opiniilor inoperante, chiar filosofice, cu conceptestiintifice, psihologice, juridice sau sociologice.Abordarea metodologica a ordinii normative juridice:- abordarea incipienta a principiului prezumtiei de nevinovatiesi intuirea obligatieipentru autoritati de a supraveghea respectarea prezumtiei reprezinta elementul nou in relevareajudecatilor de morala ce guverneaza sistemul juridic modern, precum si sistemul de valorisociale;- activitatea organelor specializate ale statului, in exercitarea atributiilor deidentificare a infractorilor trebuie sa fie reglementata si verificata prin rasturnarea atitudinii deevaluare in sensul unic de la persoana considerata vinovata, obligata sa faca dovada nevinovatiei,la persoana considerata nevinovata careia statul trebuie sa ii faca dovada vinovatiei;- abordarea principiului egalitatii oamenilor in fata legiiprin eliminarea formelor dediscriminare asigura si consacra aceste reguli ca principii de metoda, necesare in elaborareanormelor juridice;- toti oamenii au obligatia sociala sa se supuna legii in sensul de a-si rezolvaconflictele interindividuale sau intersociale in limitele prescrise de norma legala, nimeni nefiindmai presus de lege, indiferent de origine, modul de viata ori credinta.Abordarea metodologica a principiilor pedepselor:1
 
- abordarea principiului egalitatii de tratament penalfata de condamnati, afirmainterventia statului in calitate de aparator al serviciilor publice cu conditia respectarii idealului deegalitate;- abordarea principiului prevederii pedepselor in dreptul pozitiv (in lege)reprezintagarantia pentru persoana care a comis fapta prejudiciabila ca nu ar urma sa suporte alteconsecinte in afara celor cunoscute;- acest principiu se realizeaza prin aplicarea in practica doar a pedepselor identificate cu certitudine si claritate in sistemul pedepselor, in norme juridice care conserva sigaranteaza o anumita pedeapsa;- Beccaria justifica principiul prin necesitatea ca drepturile individuale sa fieprevazute si aparate prin lege, restrangerea acestora prevazandu-se tot prin lege, astfel incat oricepersoana trebuie mai intai sa-si cunoasca drepturile pentru a i se imputa ulterior nerespectareaobligatiilor sau abaterea de la lege;- abordarea principiului prevederii ca pedeapsa sa nu fie retributiva, intimidatoare sau vindicativa sintetizeaza experienta juridica indusa din experienta sociala privind rezolvareaconflictelor si asigurarea libertatii in raporturile dintre ei, indiferent de varietatea motivatieiconflictelor si de mijloacele juridice prin care se garanteaza aplicarea si executarea pedepselor;- abordarea principiului severitatii pedepsei penale, prin excluderea pedepselor  corporale si supliciului, precum si prin abolirea sau limitarea aplicarii la faptele grave a pedepseicu moartea – regula reformarii sociale prin pedeapsa constand, cel mult, in privarea de libertatesi, in mod absolut, prin excluderea pedepselor corporale, a supliciului sau a pedepsei cu moarteareprezinta esenta sanctionarii, a pedepsirii, alcatuind fundamentul reeducarii sociale;- abordarea principiului unicitatii pedepseicare trebuie sa se aplice doar in legaturasi pentru fapta comisa;- sistemul de pedepse trebuie sa fie unitar si coerent, in sensul ca orice delict sa fiesanctionat doar cu o singura pedeapsa;- abordarea principiului libertatii criminalului in realizarea delictului, acesta fiinddat cu liberul arbitru, astfel ca nu este conditionat sau influentat de mediu, fiind tinut doar depropriul sau dinamism psihologic;- lipsa posibilitatii legale de a gandi si de a actiona liber inseamna incalcarea formeijuridice a aplicarii egale a legii fata de toti faptuitorii;- abordarea principiului administrarii probelor , in sensul ca judecata sa fie publica,astfel incat sa se evite abuzurile si delatiunea, iar judecata sa aiba la baza probatoriul administrat,juramantul impus infractorului fiind inutil si contradictoriu cu aprecierea subiectiva asuprapropriului sau comportament.Semnificatia principiilor enuntate de Cezare Beccaria:- limbajul precriminologic neformatdevine accesibil de indata ce ideile sale au fostaplicate in sistematizarea legislatiei si in practica penitenciara si in penologie pentru prevenireainfractiunilor, reprezentand avantaje practice pentru individul condamnat;2
 
- Beccaria are meritul initierii primelor cercetari biologico-stiintifice asupra autorului unei fapte care interesau stiinta penala, asupra personalitatii delincventului, aconfruntat teoriile sale despre criminali, efectuand primele cercetari privind delincventii;- tratatul Despre infractiuni si pedepse– a demonstrat in epoca faptul caargumentele etice pot garanta si pentru societate reformarea sociala a condamnatului;- analiza sistemului socio-juridica determinat adoptarea teoriei potrivit careia oricecrima are la baza hotararea libera a individului si imperfectiunea legilor umane privind evitareaconflictelor si recuperarea sociala ulterioara.2.
Emile Durkheim (1858-1917) 
Scoala sociologica – Emile Durkheim:- EmileDurkheim, principalul reprezentant al şcolii sociologice, a susţinut căinfracţiunea este un fenomen de normalitate socială, criminalitatea existând de când se cunoaştelumea;- fenomenele sociale au aceleaşi leturi de cauzalitate ca şi fenomenele fizice dinmediul înconjurător; faptele de ordin moral fiind fapte sociale înseamnă că infracţionalitatea esteun fapt normal al societăţii, este un fenomen natural legat de condiţiile fundamentale ale vieţiisociale;- crima se defineşte prin raportare la imaginea comupe care membrii societăţii oau asupra ceea ce ar trebui să fie comportament normal; mai mult decât atât crima este şi unfactor de sănătate publică;- tot el introduce şi
conceptul de anomie
, cu sensul de slăbire a rolului normelor sociale, atunci când acestea nu permit individului satisfacerea unor idealuri de bunăstareeconomică sau status social;- intr-o astfel de situie, individul, ca i atinidealurile, este capabil treapeste prescripţiile normei;- utilitate pedepsei este dade faptul ea protejeaintegralitatea reguliloîncălcate de infractor, pedeapsa fiind riscul profesional al infractorului;- ca metode cercetare el acoro importanţă deosebită faptului, studiuluiempiric al realităţilor concrete şi verificabile.- in explicarea sinuciderii, acesta invoca presiunea si curentele sociale ceactioneaza asupra individului determinant, fie integrarea sociala a individului, in cadrul grupuluisau societatii de care apartine, fie reglarea sociala a raporturilor individului cu grupul societar insensul adoptarii unor masuri de control al comportamentului sau de constrangere a acestuiapentru indepartarea de prescriptiile impuse;- Durkheim clasifica suicidul in 4 tipuri: 
o
suicidul egoist– caracterizat prin lipsa posibilitatilor individuluide a se integra in grupul sau societatea in care traieste, pe care orefuza pentru ca nu o intelege si nu este inteles;
o
suicidul altruist– caracterizat de ideea de sacrificiu in interesulaltuia in mod dezinteresat; manifestand o inclinatie corecta spreintrajutorare, individul afirma staruitor si cu deplina multumireca nici o alta fapta nu il apropie mai mult de armonizarea firii, deperfectiunea umana, de simtirea binelui decat realizarea actuluide sacrificiu ca pe un act de binefacere, de adevarata virtute;3

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->