Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword or section
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Filocalia - Autori

Filocalia - Autori

Ratings: (0)|Views: 627|Likes:
Published by Olimp1969

More info:

Published by: Olimp1969 on Apr 05, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/05/2011

pdf

text

original

 
1
C U P R I N S
1. Antonie cel Mare- Scrieri 32. Autor anonim- Alauta duhovniceasca si trambita cereasca 6- Randuiala cea buna a vietii de sine 93. Avva Filimon- Cuvinte de folos 114. Calist si Ignatie Xantopol- Metoda sau cele 100 de capete a lui Calist si Ignatie Xantopol 145. Calist Angelicude- Mestesugul linistii 716. Calist Catafygiotul- Despre dreapta judecata, despre unirea dumezeiascasi viata contemplativa 757. Calist Patriarhul- Capete despre rugaciune 948. Casian Romanul- Catre Episcopul Castor despre cele opt ganduri ale rautatii 1139. Diadoh al Foticeei- Scrieri 12010. Evagrie Ponticul- Scrieri 13311. Filotei Sinaitul- Cuvinte de folos 14512. Grigorie Sinaitul- Scrieri 14813. Ilie Edicul- Cuvinte de folos 16714. Ioan Carpatiul- Cuvinte de folos 17215. Ioan Damaschin- Cuvinte de folos 17916. Isaia Pustnicul- Despre pazire mintii in 27 de capete 183- Scrieri 18217. Isihie Sinianitul- Cuvinte de folos 186
-
Isihie Sinaitul, C
ă
tre Teodul, Scurt cuvânt de folos sufletului
ş
i mântuitor despre trezvie
ş
i virtute - A
ş
a numitele cuvintedespre împotrivire
ş
i rug
ă
ciune 19118. Marcu Ascetul- Scrieri 207- Epistola catre Nicolae Monahul Prea doritului fiu Nicolae 224- Despre Legea Duhovniceasca, in 200 de capete 22919. Marcu Cavsocalivitul- Scrieri 24720. Maxim Marturisitorul- Scrieri 248- Despre diferite locuri grele din dumnezeiasca Scrisptura 1 262- Despre diferite locuri grele din dumnezeiasca Scrisptura 2 293
 
2
- Despre diferite locuri grele din dumnezeiasca Scrisptura 3 34921. Nichifor din singuratate- Scrieri 39322. Nichita Stithatul- Scrieri alese 39723. Nil Ascetul- Scrieri 42324. Petru Damaschin- Scrieri Alese 432- Extrase 45225. Simeon Evlaviosul- Capetele morale ale lui Simeon Evlaviosul 46626. Simeon Metafrastul- Scrieri alese 47227. Simeon Noul Teolog- Cele 225 de capete teologice si practice Ale celui întresfinti p
ă
rintelui nostru Simeon Noul Teolog 477- Cuvinte de folos 507- Metoda sfintei rugaciuni si atentiuni 521- 225 capete teologice practice 52428. Talasie Libianul si Africanul- Despre dragoste, infranare si petrecerea cea dupa mintecatre Pavel presbiterul 527- Cuvinte de folos 54129. Teodor al Edesei- Cuvinte de folos 54530. Teognost- Despre preotie 55131. Teolipt mitropolitul Filadelfiei- Scrieri 55432. Varsanufie si Ioan- Scrisori duhovnicesti 55833. Vasile de la Poiana Marului- Cuvant de calauza la cartea Grogorie Sinaitul 567
 
3
Antonie cel Mare
ˇ Oamenii se socotesc ra
ionali îns
ă
pe nedrept, c
ă
ci nu sunt ra
ionali. Unii au înv
ă
at cuvintele
ş
i c
ă
r
ile vechilorîn
elep
i. Dar ra
ionali sunt numai aceia care au sufletul ra
ional, pot s
ă
deosebeasc
ă
ce este binele
ş
i ce ester
ă
ul, se feresc de cele rele
ş
i v
ă
t
ă
m
ă
toare sufletului
ş
i toat
ă
grija o au spre cele bune
ş
i folositoare sufletului; iaracestea le s
ă
vâr
ş
esc cu mult
ă
mul
umire c
ă
tre Dumnezeu. Numai ace
ş
tia trebuie s
ă
se numeasc
ă
 ra
ionali.
(Antonie cel Mare)
7ˇ Omul cu adev
ă
rat ra
ional are o singur
ă
grij
ă
: s
ă
asculte de Dumnezeul tuturor
ş
i s
ă
-L plac
ă
;
ş
i numai laaceasta î
ş
i deprinde sufletul s
ă
u: cum s
ă
-i plac
ă
lui Dumnezeu, mul
umindu-i pentru o a
ş
a de mare purtare degrij
ă
 
ş
i pentru cârmuirea tuturor, orice soart
ă
ar avea el în via
ă
. Pentru c
ă
este nepotrivit s
ă
mul
umim pentrus
ă
n
ă
tatea trupului, doctorilor, care ne dau leacuri amare
ş
i nepl
ă
cute, iar lui Dumnezeu s
ă
nu-I mul
umimpentru cele ce ni se întâmpl
ă
cum trebuie, spre folosul nostru
ş
i dup
ă
purtarea Lui de grij
ă
. C
ă
ci în cuno
ş
tin
a
ş
icredin
a cea c
ă
tre Dumnezeu st
ă
mântuirea
ş
i des
ă
vâr
ş
irea sufletului.
(Antonie cel Mare)
7ˇ Cel ce poate îmblânzi pe cei neînv
ă
a
i, ca s
ă
iubeasc
ă
înv
ăă
tura
ş
i îndreptarea, f
ă
c
ă
tor de om trebuie s
ă
senumeasc
ă
. Asemenea
ş
i aceia care îndreapt
ă
pe cei desfrâna
i c
ă
tre petrecerea virtuoas
ă
 
ş
i pl
ă
cut
ă
luiDumnezeu, ca unii ce schimb
ă
alc
ă
tuirea oamenilor. C
ă
ci blânde
ea
ş
i înfrânarea este fericire
ş
i n
ă
dejde bun
ă
 pentru sufletul oamenilor.
(Antonie cel Mare)
7ˇ Om se nume
ş
te sau cel ra
ional, sau cel ce îng
ă
duie s
ă
fie îndreptat. Cel ce nu poate fi îndreptat este neom,c
ă
ci aceasta se afl
ă
la neoameni. Iar de unii ca ace
ş
tia trebuie s
ă
fugim, c
ă
ci celor ce tr
ă
iesc laolalt
ă
cu p
ă
catulnu li se îng
ă
duie s
ă
se afle niciodat
ă
printre cei nemuritori.
(Antonie cel Mare)
7ˇ Dup
ă
cum cor
ă
bierii cârmuiesc corabia cu grij
ă
, ca s
ă
n-o izbeasc
ă
de vreo stânc
ă
v
ă
zut
ă
sau nev
ă
zut
ă
, a
ş
a
ş
i cei ce se silesc spre via
a duhovniceasc
ă
trebuie s
ă
cerceteze cu fric
ă
ce trebuie s
ă
fac
ă
 
ş
i ce s
ă
nu fac
ă
. Deasemenea s
ă
cread
ă
c
ă
legile lui Dumnezeu le sunt de folos, t
ă
ind de la suflet toate gândurile p
ă
c
ă
toase.
 (Antonie cel Mare)
10ˇ Dup
ă
cum cârmacii
ş
i cei ce
in frânele cu sârguin
ă
 
ş
i cu luare aminte ajung la
int
ă
, tot a
ş
a cei ce se silescspre via
a cea dreapt
ă
 
ş
i virtuoas
ă
, trebuie s
ă
c
ă
l
ă
toreasc
ă
cu sârguin
ă
 
ş
i cu grij
ă
, precum se cuvine
ş
i dup
ă
 cum e voia lui Dumnezeu. Cel ce vrea
ş
i cuget
ă
c
ă
se poate aceasta, crezând î
ş
i face loc în nemurire.
(Antonie cel Mare)
10ˇ Iat
ă
semnele dup
ă
care se cunoa
ş
te un suflet ra
ional
ş
i virtuos: privirea, mersul, glasul, râsul, ocupa
iile
ş
iîntâlnirile cu oamenii. C
ă
ci toate acestea se îndrept
ă
spre tot mai mult
ă
cuviin
ă
. Mintea lor cea iubitoare deDumnezeu li se face str
ă
jer treaz
ş
i închide intrarea patimilor
ş
i a ru
ş
inoaselor aduceri aminte.
(Antonie cel Mare)
27ˇ Celui nu
ş
tie s
ă
deosebeasc
ă
binele de r
ă
u nu-i este îng
ă
duit a judeca pe cei buni sau pe cei r
ă
i. C
ă
ci buneste omul care cunoa
ş
te pe Dumnezeu, dar el nu este, nu
ş
tie nimic
ş
i nu va
ş
ti vreodat
ă
. C
ă
ci caleacuno
ş
tin
ei lui Dumnezeu este bun
ă
tatea.
(Antonie cel Mare)
11ˇ Omul bun
ş
i iubitor de Dumnezeu nu mustr
ă
pe oameni pentru rele când sunt de fa
ă
; iar în dos nu-i bârfe
ş
te.Dar nici celor ce încearc
ă
s
ă
-i gr
ă
iasc
ă
de r
ă
u nu le îng
ă
duie.
(Antonie cel Mare)
11ˇ În cuvânt
ă
ri orice asprime s
ă
lipseasc
ă
. Pentru c
ă
sfiala
ş
i neprih
ă
nirea
ş
tiu s
ă
înfrumuse
eze pe oamenii cujudecat
ă
mai mult decât pe fecioare, c
ă
ci mintea iubitoare de Dumnezeu este o lumin
ă
care înv
ă
luie sufletul,cum înv
ă
luie soarele trupul.
(Antonie cel Mare)
3ˇ Nestatornicii
ş
i nepricepu
ii s
ă
nu ispiteasc
ă
pe cei în
elep
i. Iar cel în
elept este b
ă
rbatul ce place luiDumnezeu, care vorbe
ş
te pu
ine
ş
i pe cele de trebuin
ă
 
ş
i pl
ă
cute lui Dumnezeu.
(Antonie cel Mare)
47ˇ Cel ce urm
ă
re
ş
te vie
uirea virtuoas
ă
 
ş
i pl
ă
cut
ă
lui Dumnezeu grije
ş
te de virtu
ile sufletului, c
ă
ci acestea suntbog
ă
ia
ş
i hrana sa ve
ş
nic
ă
. De cele vremelnice se împ
ă
rt
ăş
e
ş
te numai pe cât se poate, dup
ă
cum d
ă
 
ş
ivoie
ş
te Dumnezeu, folosindu-se cu mul
umire
ş
i bucurie de ele oricât de smerite ar fi. Mâncarea scump
ă
 hr
ă
ne
ş
te numai trupul; cuno
ş
tin
a lui Dumnezeu îns
ă
, înfrânarea, bun
ă
tatea, facerea de bine, buna cinstire
ş
iblânde
ea, acestea îndumnezeiesc sufletul.
(Antonie cel Mare)
7ˇ Cei ce socotesc nefericire pierderea banilor, a copiilor, a slugilor, sau a oric
ă
rui alt lucru, s
ă
 
ş
tie întâi c
ă
 trebuie s
ă
se mul
umeasc
ă
cu cele date de Dumnezeu; iar când trebuie s
ă
le dea înapoi, s
ă
fie gata a faceaceasta cu recuno
ş
tin
ă
, întru nimic scârbindu-se pentru lipsirea de ele, mai bine zis pentru înapoierea lor. C
ă
cidup
ă
ce s-au folosit de cele ce nu erau ale lor, le-au dat iar
ăş
i înapoi.
(Antonie cel Mare)
27 41ˇ Nu se cuvine ca cei mai sl
ă
bu
i cu firea s
ă
dezn
ă
d
ă
jduiasc
ă
 
ş
i s
ă
p
ă
r
ă
seasc
ă
vie
uirea virtuoas
ă
 
ş
i pl
ă
cut
ă
luiDumnezeu
ş
i s
ă
o dispre
uiasc
ă
ca una ce nu ar putea fi ajuns
ă
nici în
eleas
ă
de ei. C
ă
ci unii chiar de nu vorputea ajunge la culmea virtu
ii
ş
i mântuirii, prin sârguin
ă
 
ş
i dorin
ă
, totu
ş
i se fac mai buni sau în nici un caz mair
ă
i. Iar acest folos al sufletului nu este mic.
(Antonie cel Mare)
9ˇ Când afli pe unul gâlcevindu-se
ş
i luptându-se împotriva adev
ă
rului
ş
i a lucrului v
ă
dit, pune cap
ă
t gâlcevii,p
ă
r
ă
sind pe unul ca acela, fiindc
ă
 
ş
i-a împietrit cu totul mintea. C
ă
ci precum apa cea rea stric
ă
vinul, cu vrajb
ă
 stric
ă
pe cei virtuo
ş
i cu via
a
ş
i cu socotin
a.
(Antonie cel Mare)
47

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->