Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
26Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Nuvela Psihologica - Moara Cu Noroc - Ioan Slavici

Nuvela Psihologica - Moara Cu Noroc - Ioan Slavici

Ratings: (0)|Views: 2,901|Likes:
Published by iulia - andreea

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: iulia - andreea on Apr 06, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOC, TXT or read online from Scribd
See More
See less

06/29/2013

pdf

text

original

 
 
“Moara cu noroc”
de Ioan SlaviciIoan Slavici este unul dintre cei mari patru clasici ai literaturii romane si se afirma ca undeschizator de drumuri prin creearea romanului realist obiectiv si prin integrarea elementelor deanaliza psihologica in proza sa.
Nuvela “Moara cu noroc” de Ioan Slavici este publicata in 1881
, in volumul de debut“Novele din popor”, reprezentativ pentru viziunea autorului asupra lumii satului.Aceasta este o
nuvela
, adica o specie epica in proza, cu o constructie riguroasa, un singur fir narativ central. Personajele relative putine pun in evidenta evolutia personajului principal,complex, puternic individualizat. Se observa tendinta de obiectivare a perspectivei narative,impersonalitatea naratorului, naratiunea la persoana a-III-a, atitudinea detasata in descriere,veridicitatea. Este o nuvela psihologica prin: tematica, modalitati de caracterizare a personajului side investigare psihologica, natura conflictului (interior).
Tema
sustine caracterul psihologic al nuvelei: efectele nefaste si dezumanizante ale dorintei deinavutire, pe fundalul societatii ardelenesti de la sfarsitul secolului al-XIX-lea. Din perspective sociala,nuvela prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul social. Din perspectiva moralizatoare, prezinatconsecintele dramatice ale setei de inavutire, scriitorul considerand ca goanna dupa avere zdruncina tihnasufleteasca si duce la pierzanie. Din perspectiva psihologica, nuvela prezinta conflictul interior trait deGhita, care este sfasiat de dorinte pe cat de puternice, pe atat de contradictorii: cea de a ramane om cinstit,pe de o parte si dorinta de a se imbogati alaturi de Lica, pe de alta parte. Conflictul nuvelei este complex, denatura psihologica, morala si psihologica.
Titlul
“ Moara cu noroc” este un topos literar care desemneaza un han aflat in pustietate, larascruce de drumuri. Locatia imaginara este o fosta moara (simbol al trecerii, al perisabilitatii), iar “norocul” pe care il aduce este doar aparent, in esenta ea fiind purtatoare de ghinion.Locul in care se afla “Moara cu noroc: “aici in vale”, este un simbol al infernului in care omul selasa dominat de patimi, care il determina sa-si piarda constiinta sis a actioneze in numele raului(dezumanizarea individului). In fata morii se afla cinci cruci, la fel ca numarul memebrilor famileilui Ghita; acestea anticipeaza destinul personajului. Langa carciuma se afla ramasitele unei paduri,locul este plin de maracini si semnific aun spatiu malefic in care predomina raul, un loc in caretraiesc oameni de felul lui Lica, un om care a uitat de credinta si de valorile morale. Undeva inapropiere se afla trunchiul unui copac ars din temelii: “axis mundi” – puntea de legatura intre intrecelest si telluric, ce simbolizeaza faptul ca legatura dintre om si Dumnezeu a fost intrerupta.
Naratiunea
realista este obiectiva, realizata la persoana a-III-a, de catre un anrator omniscient, omniprezent, neimplicat. Relatarea evenimentelor nu se realizeaza totusi in mod linear,iar inlantuirea dintre capitole se face prin tehnici epice diverse: dialogul (la inceputul nuvelei),descriere la timpul present (capitolele al-II-lea si al-III-lea), semnalarea unei relatii temporale deanterioitate fata de cele povestite inainte (capitolul al-XVI-lea). Inlantuite temporal si cauzal,faptele sunt credibile, verosimile. Efectul asupra cititorului este de iluzie a vietii (veridicitate) si deobiectivitate.
Relatia incipit-final
Nuvela are o constructie simetrica, se dechide si se incheie cu vorbele batranei (tehnicapunctului de vedere), personaj episodic, dar care exprima cu autoritatea varstei mesajul moralizator al nuvelei. Citatul din incipit: “Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia,ci linistea colibei tale te face fericit”, anticipeaza actiunea nuvelei, destinul tragic al protagonistilor si reflecta tema operei literare. Iar in cel din final: “asa le-a fost data”, batrana pune totul pe semaadestinului, nu se revolta impotriva situatie tragice, accepta cu resemnare cle intamplate deoareceeste constienta ca omul nu poate sa lupte impotriva propriei sorti. Batrana este un “alter ego” al
 
autorului, vocea delegate de acesta sa prezinte propria conceptie despre viata, ea nu are identitate sieste denumita simbolic astfel pentru a se evidential intelepciunea ei izvorata dintr-o amplaexperienta de viata.
Prin intentia morlaizatoare nuvela este realist-clasica.
Totodata, simetria incipitului cu finalul se realizeaza si prin descrierea drumului. Simbolisticainitiala a drumului se completeaza, in final, cu sugestia drumului vietii care se continua si dupatragedia de la Moara cu noroc: “Apoi ea (batarna) lua copiii si pleca mai departe”.
Nuvela este structurata in 17 capitole fara titlu
, evenimentele sunt prezentate in ordinecronologica , putem identifica
momentele subiectului.Actiunea
se desfasoara pe parcursul unui an, intre doua repere temporale cu semnificatiereligioasa: de la Sfantul Gheorghe pana la Paste si are loc in a doua jumatate a secolului al-XIX-lea. Spatiul este reala, transilvanean, in apropiere de Ineu.In
expozitiune
ne sunt prezentate vorbele batranei, care este adepta pastrarii traditiei, intimp ce Ghita, capul familei, un cizmar sarac, dar onest, harnic si muncitor, ia in arenda carciumade la Moara cu noroc, pentru a castiga rapid bani. Tot aici este descris si locul unde se afla situatemoara si a drumului spre aceasta.
Intriga
o constituie aparitia lui Lica Samadaul al carciuma, care este un personaj ciudat,charismatic, seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi.In
desfasurarea actiunii
, Ghita se indeparteaza tot mai mult de fmailia sa, preocupat deidea de a agonisi averea promise de Lica. Treptat, acesta este implicat, direct sau indirect, inafacerile necurate ale Samadaului: jefuirea arendasului, uciderea femeii si a copilului in padure.Atunci cand este chemat in fata tribunalului pentru a depune marturie, Ghita jura stramb si devine,astfel, complice al Samadaului.Totodata, are loc si alterarea relatiilor dintre el si Ana, sotia sa. Lica ii ia locul lui Ghita in familie,care, preocupat cu propriile sale framantari, se indeparteaza de aceasta (de exemplu, Lica este celcare se joaca cu copii si danseaza cu Ana).Apoi, Ghita se imprieteneste cu janadrmul Pintea si face un joc dublu: ramane asociatul lui Lica,incercand sa ascunda aceste lucru si , in acelasi timp, este de partea legii.
Punctul cuminant
il constituie dorinta lui de-al da pe mana jandarmului pe Lica, carevenise la carciuam cu bani care ar fi putut dovedi vinovatia sa. El il trimite pe Ghita sa facaschimb, insa acesta se duce sa-l avertizeze pe jandarm.
Deznodmantul
este tragic si moralizator deoarece personajele car au incalcat normelemorale sunt aspru pedepsite de catre autor. Ana este ucisa de sotul ei pentru ca il inselase (insa totel o aruncase in bratele lui Lica). Ghita este impuscat de Raut, omul lui Lica, pentru a sterge toateurmele si pentru a nu exista martori care sa ateste vinovatia sa. Lica se sinucide din orgoliu si dindorinta sa de a nu fi prins de Pintea, dusmanul sau de-o viata. Singurele personaje caresupravietuiesc sunt batrana si copii, ele simbolizand inocenta, puritatea si intelepciunea. Dinaceasta perspective finalul poate fi considerat unul optimist deoarece copii au sansa unui viitor maibun, departe de infernul uman. Carciuma este arsa din temelii, iar acest lucru semnifica opurificare de tot raul care a existat acolo.
Caracterizare personajelor, relatia dintre doua personaje
In nuvela,
accentul nu cade pe actul povestirii, ci pe complexitatea personajelor
. Fiindo nuvela psihologica, in “Moara cu noroc”
conflictul central este cel moral-psihologic
,
conflictinterior al personajului principal
. Iar in caracterizarea personajelor se utilizeaza tehnici deinvestigatie psihologica: scenele dialogate, monologul interior de factura traditionala si acelarealizat in stil indirect liber, notatia gesticii, a mimicii si a tonului vocii.
 
Naratorul obiectiv isi lasa personajele sa-si dezvaluie trasaturile in momentele de incordare,consemnandu-le gesturile, limbajul, prezentand relatiile dintre ele (caracterizare indirecta). Deasemenea, realizeaza portrete sugestive (caracterizare directa), iar detaliile fizice releva trasaturimorale sau statutul social.
Ghita este personajul principal
, este cel mai complex din nuvelistica lui Slavici, al caruidetin ilustreaza consecintele nefaste ale setei de inavutire.El parcurge un traseu sinuos al dezumanizarii, cu framantari sufletesti si ezitari. Ezita intre celedoua cai simbolizate de Ana (valorile familei, iubirea, “linistea colibei”) si de lica (“bogatia”,atractia malefica a banilor) sau, in terminologie romantica: ingerul si demonul.Se arata slab in fata tentatiilor si sfarseste tragic. Traieste o drama psihologica concretizata prin treipierderi: increderea in sine, increderea celorlalti in el si increderea Anei, sotia sa, in el.La inceput apare cu un portret moral favorabil: tata grijului, sot iubitor, om harnic, bun meserias,bland si cumsecade, iar intentia sa de a lua in arenda carciuma este una nobila, deoarece vrea saasigure un trai linistit si indestulat familei sale. De aceea nu tine cont de vorbele batranei. Un timpii merge bineafacerea, realizand profit prin munca cinstita, pana la aparitia la carciuma a lui Lica.Prima confruntare dintre Ghita si Lica este decisive, Samadaul explicandu-I succinct care suntatributiile sale si pleca fara a da posibilitatea lui Ghita de a-l refuza. Lica reuseste sa domine cupersonalitatea lui puternica intreaga conversatie si intuieste slabiciunea lui Ghita pentru bani: “segandea la castigul care l-ar putea face in tovarasia lui Lica, vedea banii gramada inaintea sa si i seimpaienjeneau parca ochii”.Initial, Ghita, isi ia masuri de precautie cumparandu-si doua pistoale si luand ca sluga pe Marti sidoi caini. Toate acestea se dovedesc inutile pentru ca ulterior afla ca Marti este omul lui lica, iar cainii pe care-I antreneaza sa fie duri cu orice musafir nepoftit sunt imbalanziti de maleficul Licain mod surprinzator.Ghita se trezeste implicat direct sau indirect in afacerile necurate ale porcarului, jura stramb laprocess, se instraineaza de propria familie, este macinat de ganduri contradictorii, are accese deviolenta si devine tot mai morocanos. Aceste transformari ale personajului sunt surprinse in moddirect de narator: devine “de tot ursuz”, “nu mai zambea ca mai inainte, ci radea cu hohot, incat itivenea sa te sperii de el”, “se aprindea pentru orisice lucru de nimic”.La un moment dat, ajunge sa regrete ca ar familie, iar prin intermediul monologului interior suntredate gandurile si framantarile personajului, realizandu-se autocarcterizarea: “Ei! Ce sa-mi fac?...Asa m-a lasat Dumnezeu!... Ce sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea?”. Subpretexul ca o vointa superioara ii coordoneaza gandurile sia ctiunile, Ghita devine lasa, fricos sisubordonat in totalitate Samadaului. Acesta este caracterizat in mod direct de Lica ca un om denadejde. Apoi Lica distruge imaginea celorlalti despre carciumar ca om onest si cinstit.Ghita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale atunci cand isi arunca sotia, drept momeala, inbratele Samadaului. Apoi o ucide pentru ca l-a inselat. In final, este ucis si el de Raut, omul luiLica, alaturi de toate personajele care au incalcat legea morala.
Lica Samadaul
es
te personaj antagonist
, prezentat in antiteza cu Ghita, iar in przentrearelatiei dintre cele doua personaje, autorul analizeaza raportul victima-calau.Acesta exercita asupra celorlalte personaje din nuvela o fascinatie diabolica. Aparitia lui la moaradeclanseaza intriga si reprezinta pentru familia lui Ghita inceputul declinului.Portretul fizic,realizat prin caracterizare directala inceputul nuvelei evidentiaza taria de character,viclenia, si statutul privilegiat pe care il are in lumea porcarilor: “un om de 36 de ani, inalt, escativsi supt la fta, cu mustata lunga, cu ochii mici si verzi si cu sprancenele dese si impreunate lamijloc”.

Activity (26)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Fekete Nandor liked this
cosmin_cje liked this
Deaconu Calin liked this
Adriana Dumitru liked this
Andrey Cristian liked this
Dobrea Alina liked this
Alex Andra liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->