EMILCAPRARU HERTA CAPRARU MAMA COPILUL Si EDITURA MEDICALA © BUCURESTI, 1984Coperca de GICK PETRE fa) cane Muijumim Editun medicale, colesiion, Daihologlior 9! pariniior, care prin Frouralario @l sugestile 1or Hoa ajutat Ja apariia acestel o&rtl1 SSS CUPRINS 1, CRESTRREA §f DEZVOLTAREA Peron copii perce Hlvenféndereerea.svvvssevsueceveeess ie Pavitt Se ere apecaren organs ceeoe co. LS 3 iter Ser apreciore a detvaltar neuropaihice..ss.cccvsoveceseowsesceeces 48 degen ppobenelar cophuat ===" : mB 2. IS ASTEPTAREA UNUI COPIL Degen og 3 a tapes bol eer. 8 Natta maton fig Ne eparail guia ae # Wiel gente ne ema ne % Went ecg = Cath dermis eae a gmt ubesd a oukl q denwetarea’sa pid ia nid: 07 nog are Modula de cancepie gr ress== ae mB treat radu decor Ln a Patetthn Etivejens ngaty dervolar prods ae concen 4 sarge normal denvltaen produ de comers Hea eae o a ig i ‘rg aes Te Bebrsefhesa fre erode RI a Bums arial corres : Se 8 Poker de oii pein prenatal. S tae Ten tarein “ SNEED Naira normal °° i NSN coat q tna" See x Soli poroda’ fe ile Hi} 2. Suan, Nou nfo (028 si) 2 Tagnin ta materia : 2 ie airtel : SIN Bt id Allis i peronsa Ge now ntsc SS ea iets needed cosseen= tee igen aoa, perce Sh et Sree espe arden aii : ite TAlimentati as . + 12, "Kwenai tural 0000: Se 3lta de spare din peste mam Deal altars da! paiea agri Aimentie Dlrvlagen ancien, sapeesbere gars pe eee Tua ereesssic Atimentatie artical ‘Vesela. fod de folie. Hlimeette rai goes ip ass nie Vitaniee ‘Barn new feet an : 2 us Pain de curthenie. I. ane ee. : ‘Alimentatia tt : Bervelia ing neurepahomoicl Schimbatel soparstel” Sopravghene gine ate st abserva ps cree bee ware ats osc FH inset geri i Seat tile. Et icra eave soul. desl sea oe te) sitet 4, COPILUL Me G—8 AND) on Exenerl mentees lait nee pol om ane cove 3B Gna ae : etait ote Bataan sccceeee2 : 3 Sima ews Die sta ea’ neath po ants fate at Enola neiomeir Bina = "etaniest Behera fa 21 Reginsl deaf @ Smt iia rear Bh xo nfl premite pesnmgers te Be nae tpt i as ae, dat emer 3 Delt te? fn. Dis Sipe erie 7 38 ‘Alimentatia : : : a igs Gofal stinclenelar (formarea’ deprind Waals : e coe atc ta ° s.rurgcoranct, @=0 450) ww supraveghen si ings on a So Rebumed actifta i raed ht ai Bay Bigentat it De In 2 Ia 2 luni. . ‘roberts Ge 507 Almentatin 8 Angeli Tea aie pa 6am eras (8 AN = sapere mata #8 sinh bt 0 08 saa s Do WD ea ol finn 8 inet iene III Grey derianes eioptoniaae ‘ey soe spor * 398 ‘Supraveghere si ingrijiri ‘Semualitetes 1a copi Denia Stun : Shimane Geplere, st drat seirdatonolete 238 7. VACANTELE ae pe gueraephore of Snes mt Vacant mint, 8 * Kliment Fy Ufc pi : i Ee dei ay gt Hila finlivn sine ap naa 23 De RQ 6 Ia 7 Juni. . 0 a Siena ee i Berle lel Gps xg 5, RETETE CULINARE - pete ne ane a6 oats os anal ves essences SER ied gecphi elect Diba dis ced, fects Tee. ia pone alee es Sonal ae ASE Hae fn i lie coil ua Dele tine tnd : = eet i Anema con Bt Sen eo es Renae Pepa : a Beat ago By pein Died lunhso ney mn Minera de Iegume,Mocs pe beat ae enone Mincaran aut 9. COPILUL BOLNAY Angziires capiutut botnay tn Tat panto lor Bate oe tshuit fornaate medial. Beamon diel Ia domly. poftzimaaimentar a opt bai, fen oy ia polit Veriela (Wirmatat de vn Seta can sea convulsiva (lusea migiressct) . Grelomat Tpartiitatpidemed nfefia i Bepata LES Gala epidenic oor Boais Glare iii. oi ade aparatlul respirator Boll ae poll mater Genyaisife eee Accidente iniastaji BIBILOGRAFIE SELECIIVA . a7 a a a5 a6 ue De Bo 30 309 ana a aa aa 397 399 aot a tos 05, soe a eo rs tis tas 1. CRESTEREA $I DEZVOLTAREA Caracteristica fundamentali a copilnie’entedercoltareafinfei umane de la ou (Gultet din unirea spermotozoiguluiy-ovulol) Ia individal metur (de Foie aS capunit det teak independent In societate, Dezveltaree cuprinde Goud procete distincte, dar foarte intim legates eee seren, proces cantitati, a traduce prin modificarea dimen- sivnilor corpus, Cregeen eorespunde Snmul(nii mumiralui de celule af mic a cerglas ion, Eate un fenomen contin, masotabil, cares schimb& sv de wor, Vitez do eestere-variaza de la un copia altl gi aceasta explo diferenfele cbservate la adult a Maturatia, proves caltativ, co traduce prin modifica de struc~ turd ite comyoult 4f de fonctionare « celuelor, esuturilor, organelor sau Urpull] in ausemblar Este tot un fenomen continu, care se desfégoard cu 0 pol econstanta, inet mull mai grew de apreciat, Viteza meturatiei Tera ia un eopil le altul dar rezullatul sia, maturitetea, este eensibil See Seu toys Gele dous mecanisme sit intendependente: viteza de erv5- fore le modificate « proportilor dint segmentele corpolu, depinde de mat- Aoths Gadocrings cule groutatii deginde do moturatia Yesuturlor. a"principlile generale ale dezv oltaril — a) Dezvoly tarea este un proces continu de la concepfie ls maturitate, Pentra a atinge Shuma reper nial tele af fwact prin anomie sta, Diagnostic see ud pein cece fe face wopil ol eum fe Te Eatin ad va sea daca uo roger de 7 Toni st Sn gent ol cum se tine po seunt tu oe grad de maturitate. Studile statistic, upele manuale SMe R Seerftoten elttilor de popularzare semnaleazl nvinai cd un copil Techanalata-pe gezut cau merge Te 0 anumité virst, dar nu specified maturi- lun individual, covelatia ct ceilali parametsi de dezvoltare. ‘) Dervollatea depinve de maturajia si de mielinizareasistemulul nervos atite som elt acenten nu say incheidt nicl on exereijiu au va permite eopi- fale! se Gebindesset 0 anumita capacitate (motorie sau psihicd). Duck, au aided copilul af Inerce gi si-exerseze singur, posibllitates de dobind) 0 Koubaaeanere fcopmeitee) rine latentiy dar achizifia acesteta ee va feoe Topid Je indati ce i ae iveqte ocazia . 4 Mecventa dezvoltirt este aceenst pentru tofi coplliy dar eitesa variant de ta us cop la lta. De exernplo,copil irebuie 84 Snvele sf se agene lnainte 9deg puten af monn, dar vinta echisjolponiiel yapzat® i locomey iagB foarte mult i ‘) Unele reflexe arhatee precedA migedrile voluntare, Mersul automat. dis- pare Ia 2—3 luni, urmeez4 o perionda ond suger nu ee sprijind i nu pagegte clo, pink apre vinta de 7 Hl elpdIncepe ak ennai” frente voluntart). ntiraiayit mintali plstreazE unele rellexe arheice peste virsta obisnuith ‘) Dezvoltaren se face de la eap spre plelonre, Primal stadiy al locamotied este capacitatea de control al capulul cu ajutoral mugchilor gitului, In cons tinuane, mugchii epetelul se matureazl, ajung si-4i coordoneze acfiunile fi clnd ca sugarul a8 poatd sta pe ezut,spatele s4 fie drept gi nu indoit, Sugar fe foloseste de mfini inainte de a putea si-gi foloseatcd gembele. El poate 88 te tlrascd trlgindu-se pe mini, fard ese putea sprijini pe gambe ti picioare, 1) O aclritate globald declanyeass rispunsurl specifies. Sogarul mic yi arati buouria printrun réspuns general: face ochil mari", respird mai repede, {gi ogita bratele 4) gambele. Copilul mere sau adultul {si poate manifesta plicerea numai_ prin mimic& sau prin cuvinte. Migoarile dezordonate din Prats un sit Inecite prin mig de looove pin abitaten eres Perioadele copiliriei Copiltria poate fi tmpiryita in urmatoarele perioade: perioeda intreute- rind; perioada de nou-niseut (primele 28 de zile de via{f), perioeda de sugar {de las saptatnin lat an), perioade do copil mic (dela 1 an le 3 ni), perioada preqrlar de in 3 la 0), psioade de jcler eu copia mare car cuprings penloada propriu-iti de gcolar (eau de yjeolar mic", ce Incope la Gani gise ter- mind la 10—12 ani) §i pubertatea. 4, Perioada intrauterind (antenatalé sau prenateld) cuprinde cate nova luni de sarcing. Viafa ncepe odatd eu unirea ovofului femeii cu sper- ‘matozoidul bérbatului. Perioada inteautering este una din etapele cele: mai fctive fi mai complexe ele dervoltar, daca ne gindim cf in 9 luni de lao feluld nicroscopick se ajunge fa fatul de 3 kg. In aceasté perioeds, celulele ‘oOmului in devenire sint extrem de vulnerabile, cu toata protectia conferita de organismal matern, Evaluares cresteni intrauterine se faoe tn functie de ddurata gertate! (calcuiul numtruloi de aile dintre ultima menstruatie #1 neg- re) si dupi semnele de maturare ale dileritelor ongene gi ale sisternului ner- ‘Yes, In cureul primelor 3 luni de via} intrquterind (subpericada embricnard), toate sistemele se orgonizeazd si se deavoltA rapid. In eovasté perioadd face tori patologici, provenifi in majoritatea lor din alard, determina cele mal multe ongenitale. Le lui deval doen trimestra de gestate, fatul a atine 70% din tlie 4i nurmai 20% din greutates pe care o va_avea le nnegtere. Resulth cd ultimele'3 luni de sareind vor constitui o perioada de eres- tere repida, indeosebi ponderala. 5. Perfoada de now-n&seut (0-28 sile) constituic etapa de adaptare la viaja extrauterin8. Este perionda cos met grea in ceea ce priveste ingnjirle care se cer din pariea mame, mediculul gi eorel de ocroti ‘Alimentatia, ingijrea piel qi crearea unor condifil corespunzitoare ale medjului extern limbricdmninte, camera corect incilait€ gi aevisitf, adapterea Viet de familie la sosirea noului venit, deprindstea memei s4 observe gi sd Ingrijeasca nou-ndscutul) sink de o importanfa considerebilf. Mama trebure $8 Jnvele s4 deosebeascd Timitele normalulul privind starea gi manifestible nou- husoutelud. Acest deaiderat se impune din primele zile, deoarcet in accasta 10 ioad® au loo 0 serie de incidente fiziologice (jeter, sctidere tn groutats Fropjcatanate ete) iar mbolndvirio au tendint& a gonoralizae qi evel rapt 2e lingh aceston, de o importany& mare este cunoagter euromctorit ale nowenfscutului. De la 0 fin}A care doarme tot, Tata incspresiv8, cu pleoapele strinse, nou-nfacutul ajunge (dupe mini) sh vada's6 fixere gi sk urmareaset cu ochil pe mamB sau un oblect Tare ee helanseazs 1a 30-40 cm de fata lui. Din primele zile se tntoarce cind Simte wirosul slaului mamei sale aan, uneori, voces. Puterea do perceptie ste Ingintea posbilitafiior motoris. In eapitolul de nou-néscut ar&tim pe larg Com treauie af fie urmrit nowndseutul de cltre medi gi sora de ocrotire eu tjutorul mamei, care find tot timpul cu el este cea mai in mBsur& sé descopere ogresele ena anomalile de dezvoltere ale copilului. Numai mama are po Bitte aa Cetcper ced cum gee, tice, HDR seth In ‘inde, soge # inghite copill ase ete care yrmenas tncerckm sk inifem pe mann com ef tngn jeased, far si cum ei observe dezvoltarea neuro-psibick a nou-ndecutulut gi sugorului MG. Berioada de sugar (28 sle=t. on) om carseroar, pin continuaren eregterii rapide a greuta}ii gi longimii. Lungimea ereste in prim Sere ape co, Grevtates se dubleank Ia 8 Tun gic trpleand lat an, Peri- fnetrul cranian cregte cu 12 em (8485 om la nagtere, 46—47 cm le 1 an). Mulligicaree cclulelor sistemului nervas se termnind 1a 5 ani. Alimentatie, fxcluliv lngtata Ja Inceput, ajunge s& fie molt mai variata spre sflrgitul pri- nului an. Este o perioadd lungi si grea pentru mamf, dec se tine eeama ct ta tebule aiesi Imbogéteasca cunogtintele gi si-yladapteze tngrijrile in fecaro SEptimend s1 uncori in fiecare si. De la fin} care fn primele zile nu pie decit fa doarad pf ight, purul de om ajonge la fisitulprimulbs an st peargi. Incepe sh vorbeased $1 s6-si manifeste personalitatea, Tn primul an de vieht pat primii dingi, Bolle care domind perioada de sugar sint legate indeosebi GB cabtatee ingrijisilor din partea families (Aiaree, infec respiratori, bolt de picle, ceren{e alimentare ete.) Evolutia acestor holt depinde atit de terenul Eonstitational al sogeruius, ot $i de colaborarea medic pediatru-famili, soré de ocrotire. 7. Perioada de copil mic sau de antepreseolar (13 ant) se cargcterizesz’ prin incetinirea ritmuui eresterii ponderale (Skg trtre 4 gi 2ani; 1,5-—2 ke intre 2 gi 3 eni) gi staturale (2-3 cm dela tla Yan 1 om'de le 2 la 3 ani}. Proportille dintre cap, trunchi. si membre se Schimbs, ducind la modificarea cxpectului general l eopilului. Se completenss Gentil de apt. Funetia motor we destvinese, ate peroada cin fain {rebute sf se predcupe de formares bunelor deprinderi ale copilului. Tmbolns- Vine int doiningte de: accidente, intoxicatii, boli intercurente, unele tulbu- Robi de comportament prin greseli de Ingeijre ge competent pn eg SPE cagtren xi Int, Fat de vaiorile do la nastere, greutatea devine de 5—6 ori mai mare Ja 9 ani, iar tala dubleszs la 4 ani. Mielinizarea ereierului se terming epre 3 ant, iar la 5 ani solumul si atinge 90% din cel al adultului. Nevoile nutritive sint mai Teduse decit in perioutele precedente, Este perioada clnd copilul capats 0 berecare autonome. Paring trebuie af injeleaga c8 acum copitul are nevaie de ton spatia mn; mare do destaqurate, c& este timpul si intre intr-o colectivitate {e conti, ca dominante activitatit sale este jocul. Patologia este dominaté de avcidente, de boli infectocombagioase, de afectiuni alergice. i }. Copiliria a treia sau Virsta scolara incepe la 9 ‘ce tetmin’ le 10-12 ani. Este 0 periondai de desvoltare relativ lent, paraoterolor ani u0 vitezt aproope constanta; este virsta perfectionfrii functiilor debindite, Gregterea intereseard indeosebi membrele. Apare dentitia a dova. In ce pi Yepte comportamentul social, goclarul se dosprinde de familie 3i se orientea titre colegi. In_patologie domind bolile oparatului respirator, amigdalit ‘bolt infectioase, traumatismele. 40. Pubortntea este o periosdl relativ lungs, de cljiva ans, care ‘marcheazé trecerea de la eopilarie Ia virsta adulla, Transformarile cave domind ‘int: dezvoltarea somatica (Lalie, groutate), modificdrile caracterelor sexuale primare (organele genitale) si apaviia celor secundare. Paralel, aloe trans Inurl ele intregulul organism cu remenieri profunde pe plan yibologic. ‘Tre- terea de Ja copilarie la virsta adulta se faco variabil de la un copil la altul. Semnnele pubertare progreseazd simultan, dar intr-un ritm variabil, qt ajung fntr-un rastimp de 4-5 ani la dezvoltarea adulté. In eadrul perioade}, dennmi- 4% in mod obignnit pubertate, so deosebose trei etape: etapa prepubertars, pubertatea proprit-zisa si adolescenga, Factoril care Influengeazi cresterea “ML A, Factorii dinaintea magtoriis eredtatea (consti tujia geneticd qi cromozomic), funchin endoring, sénatetea mame, Infee- intrauterine, intoxicati (medicamente, tutun). Be Factori legati de magtore: traumatisme obstetrcale, lesion prin ongenre Int ingubiclent crelerulo nou-ndscutulot “G. Prematuritates, Dac so naste ou 2 luni mai devrome, un copil aro cu Loni mai putin de dezvoltae in stor geste de prevasut c& nive- {oPeaTGe devote vate cia 2 nt malin ea fa te copa set D. Mediul tnconjuritor — a) Alimentafia la sin are un rol covirgvot in eresterea fiziey shnitaten gi comportamental sugarutui. Dupi sta de'un an, gop submutsfi i Indeotebi cl care primes putine proteine seta pl, ra ero, ei, ou) svete (rut, arava 1) Factor natural (oarele, apa, aerol), condifile de locut, climatu, crgantaarea studiulul si timpulol Hbet al copilolul au efecte necontestabile supra stiri de sandtate gh comportamentului. ©) Mediul psihie. Dervoltarea depinde de maturatia sstemuluinesvos. Nick otnvdhaturt gi nil un exerctiv nu po accelera dezvellarea,inainte ca tstemol fervor s8 au ajuns fa un anuini stadt, Pe-de alta part, un opi poute de- Xeni Inepotat prin lipsd de ezurifia In Uma ee sistema shu nervos este pregi- Ut pentru o-dezvlare normald. Gum maturatie sistemulul nervos conting Chiar in absenjg unl exercitiv, copie face progrete rapide de indatd ee i 6 Sferd ocaria sei ajonge din Urma pe cei de virsta Tol, dezvoltalt normal Desvoltofea poate fi Inliriathpeintro caren afeina. Capit crscuyi tn vechil onfelinate erau Iatrtiat (ie, intelectual) social) deoarece persone Tul (aumar redus fi necalificat) no se ceupa Indeajuns pentru a le fatisface nevwile de Sogeii nice 9 pace. ‘Unele famili mu olerd copiluisi condifile, afectionea gi ocazile necesare Cone un Tn astfel de faa ‘mersul, vorbirea, controlul sfincterelor, ‘ontactu socal survin titziu,fragmentar. Pe de alta parte, pin supralngrijre {i teat unae foil ou lending oer condi copa svg satnfect noveia To ltigcare, 98 miuince, se imbrace sau si se spel singur. La. consultaiis a vodem freevent, mame care dezbract si imbract copitul de 6:7 ani. cfruia nu Je Bhari oonaia de a o face singur, Acelagh proces se regasegto tn tntiraierea set ielers cele mame nu stau de vorbd cu copiul Jor,nu-t spun denumiroa sree fmol arata Imagini, Astfel cde copii vor prezenta o tntirziere tn qaiSiegetetensulal euvintlor gi in vorbie, Exerfful joacB un rol esental fn desveltars © ammbian de efeciune inteligent «jut pe wn copil dotat #k dfongt In performente mesime, poste nivelol normaluhai. "Basra famitca joaca edesea un mare rol in unele aspects alo dezvotta tn uncle farsi aparitia locomotiei, « vorbirit eau « control stincte Ponte'ai ae Tach deosebit de devreme sou, dimpotrivs, deosebit de traia, Rin cevelte aspecte ale dezveltarit se Incadreasa tn normal. a) ‘sexi, Erte au tendinja sk meargé, s& vorbeasc& gi sB-glcontrolexe sfincterele mai devreme decit. baie . Vardi ant Treevente gi se referd Ja unol sau mai molte as ‘voltarsh Tnsstim aaupra faptulol cb uni copii ating ,repere™ ale dezvoltirit Mhatdovsme sau rai tirziu: Este imposibil de a stabili evantaiul ,normalité- TE, pentru cd nu se poate defini ,normalitates deavol- Yani in cartes noasted aint indieste cu aprozimafie ,re- pereie® rormale ele dezvoltérii; adesea arm amintit” ck Teesten dt relative fi nu se pot aplica cu reguleritate In orice eapil, Ar foveroare deve socati ed orice copil care se Indepirteash dela snorme" ar fi deficient mental sau anor- smal, rraimmult, arn intlnt copii care diferd de 1a medie in Ter grivesle unele trepte ale dezvoltiii (mers, vorbire Sto) Tao annmita virsth gi ulterior sf devind copii ma nu- nai normal dar ehiareu un grad maze de competitivitate. Criterii_ pentru aprecierea cresterll Crowerea copilor se urminepte ise. apreciazd prin mnsiraria Tanginit 9k preuggt In otervale regulate Tar angime ae Ritmul mediy de cteger in un- ime wate, a} in primal an de vaya 25 omjb)in al 21ea SIS wnt 0 ome) in a lea ande_viahd 10 ems a) in ar tiene Sem) in al Sea an 7 cm; ia al Gee Sten Oye curl copied raportal inre Jungime ae scum tt proportia fare difeitlesegmente ale rnp a shit Mouifiaresscestor raportrl ete un commatsecfaoue gee devine evident ia unite peniosde Bove Ge feonbit de. accelerate Csle- ma, importante Peete eae adore Ta nagere pind le pubertate poy 7 — propor rmodifictl ele Dror yeMe dimensiones eepulst In report fine alee Ss Tomemea trupebiafot (vex! ponetal 200) te neces See ca epofl captale cate Ash, ig ME ia neato Re erase ponyonaiok: oiisicealy amd eat Pare Se gdh sot Geloiy soure. yi ea osha slab ‘ile Peet ate proper ce modifies mult in perioade premergstoare pox deta yoke Te aceastl visti eogtorea rasel rele (i deck a Seti est chi pede a rte fm peeada preprint Ubertard extremitatle crete "deoncit de rapid Pte emewal de aeceleratie. In ullimit 90100 de wa ca teiite Inajrtates trlor nduetitieate, 0 mise «valor medde fungime gi grtate la cop. Eae vba de proces! eunosaut sub denumiren de yoregtere secularé" eau fenomenul de acceleratie, Greviatea gi lungimen la naylro rau modiint cen, Se ober font aap imu fan de via{d suger ine alimentat gi corect ingrijti sit mai grei gi au o lungime aa aia bonnet amare dct eet dele Inceputl tecnul- Feotrteauzal implicati n acest proves secular stat socal gi Biologie. Se si ess itregzescle realizate im alimentafia sugasiler eu determinat nu numal setderen rmortaltdr infantile, dar al un rim mal accolerat de erestere tn greulate sf Tungime sb) eretrenatandedul de vale ameloraren alienate copa wade. eciaad oh aovelerarea creterl este influenjats tn prinul rind de wrmatoarcle Valorite medii ale tndljimii sint: Ia nagtere — 50 em; la 4 an — 75 em; la Qani — 8 om; la 3 ani — 9 em; la 6 ani — £15 em. Th, Masurarea Lungimii (indijimif). Masvrares lungimil suga- rului se fage trimestriel, Pentra a fi oxacté, aceaste trebuie efectoatt de dou pertoane. In unitatile sanitane, mituratoarce se face cu_pediometrul, care este tin disporitiv format. dinte-o platforma gradat, Junga de 1m; perejiilaterali ji unul din capete sint fixe, celdlalt eapat este reprezentat. de un cursor mobil fe asterne pe pediometra wun sculee eurat, apol se agazi copilul dezbricet. Una dintre persoane mentine caprul copilului le suportul fix. Cealalté persoand {ntinde picioarele copilului st Impiedics flecterea coapselor, aplirtnd o mink pe genunch) iar cu cealalté mini impinge cursorul mobil ping la tklpi. Se Giteyte divizlunes de pe porjiunes gredatd, avind grijd ca piesa mobilA si no fe deploceze (fig. 2). In familie, se intinde copilul pe un plan orizontal dur, {de exemplu o masa po care #-a astermut un soutec. La cap gia pivioare se pune cite o carta, avind grijé ca pioioarele ef fie bine intinte, si se mlsoark cu 0 panglica metrica de-eroitorie distanja dintre cele dou8 clef din minile adul- fulut (fig. 3). Fig, §— Méguraros lungimii sugarulul eu sijatorul pangliit mettive, ee Cop Oe ee a eet ent athe naqlre, a, ocal Capi Bar aa agent in cls ne flee 08 ree oe i sua difertlor segment ale copula. Dimensioile segmentelor i nop Rees tre Pita de coll mare adult Per properiie dn ca err ull 9 couse oe provedess ca Ia rae ar erimctslo ene de Fe aerate dence doar, sare sbrl enids Tah ie erin etr al eap ua se moat tent ponglicn etek oe vosasennat sedpte Ihe 6a WT eelea erative intact tas proged meted eo DEROUE GD Qala napa fen ‘ach Salta most erin ft deena eel La opi ma Se i emfer tre caine snes expat (geo Dh et ama cel elaile ae a pantry, perme atatrl ee Fig. €— Mauace diane dite racelui. Ele se egaleazi spre sfirgitul creptetal enpului $1 coecis intl len de ote | i i Fig § —Mtsuraren perimetrelor: a) cranian, b) toracc,« 17, Perimetrul abdomenului se mésoaré 1a aivelul ombili ealsi. (ig. Be) ; ‘esitmitdpde, elativ scurte la nagtere, crese real rapid dupé virsta de 6 toni {snemaele shperioare mei mult decit membrele inferioaze). La now-nis- Int, fin medie erizontald trece la nivelul embilicului, in timp ce Ja adult thece la nivel snifizet pubiene (veri fig. 1. . 1g Citrele greutaqil corporate 18 sugar. ent orients. tive, CGeperea medie in greutate (dupa tecuporaree scdderiifiziologice din perioada de nou-ndseut) ee sain primele 2 luni — 25 gi (750 giluna); Tae In Be 8 huni — 20 grat (600 gions); Tie We bie 9 tani — 5 gt (50 oy, Te da 8 de 12 luni — 810 giei (280-300 guna). 18Grentate so dubeazd in curtl esl dea 5a luni (uneori mat devreme) ‘Un eogar naseat ev 3000 gtotdrete aproximatiy 10 O00 la 1 an. Misi varies dele aceate cite nor male lint lipste de importan(d. Diferenje mai mart indict net o deficient In creylore, De aceea copil va fi prezentat, in mod regulat, la alle de puercatura® de ia aispensaree de pediatric, pentru contrlul geeutl son ld te au, oma sm crap el potint sgl De elf ge va des urmatauret cole etn pra fund dev pai ar ae le esate capone 78 grim etn tT Pre Poni fre eate pote ange coe 900-1 lub pe Yond (00 gal. Flecare fopilyfere propria sa ert ponderaa, Nise poate vont de, supa med fermen fete "oe cn ke unt nat ~ane 0 semen pu coven|ionalystral Re Pare edia nv cap care eee sot soepede, ok care rest. cet ok mre eer! dur Mfi! sang cae pote apeca Bach SuGe" progresea Strmal fs greats ‘Un sugar care nu cregte in greutate nu este neaparat bolnay. Sint sugeri care crese incet $i care pat muljumifi cu port ce lise di neavind aerul ed ar intometai Deca cevana mult, mnie cles! oe shereasc rai mult. Altfel spo cd tofi stage fer exceptie yoer™ HH mppince,dacd i fea rant eficient ones " "a mieurd ce copilul avanseazd in vrs ecele greutatil sint din ce tm ce'mal mie Dect In prime 3 font sogarul ergo cu 150-200 g pe Séptiming, la 6 luni eregte cu 100—125 g pe saptuming, pentra ca tn ultimul trimestra al emului si progrecere nomai cu 5075 gisiptamin’. Exist mari Tuctuafit ale cresterié de le skptéming Ia alta gi eu atit mai molt de la 0 ti In alta, Pentra aceste fluctua se gasese adesea explicatii, dar In multe exzur cate dificil sk se descopere o cauza cbiectiv’, Fluctuapiile curbei ponderale nu se considera patologice, dectt dacd se insofese eu alte tulburdri ale organismuu. 19, Cint&rirea, Pentru urmiriren greutatii sugarului se folosese cintare speciale care, in afar de un sistem special de citire greutatii, sint previégute cu 0 mic tari pentra reglate, doui tije orizontale paralele, cea de sus gradati In diviziuni de flte 40 g, iar ceade jos in Kilograme, ping le totalol de 10 kg. Mai au un suport numit scaft, in care se agar ‘copilul $i care este ficuts din metal ‘sau din platd (de sfoaré sau material plastie) (fig. 6). 8) Tebniea efntdririt sugarului. Pe seafa cintarului se agterne un scutee curat gi se face tora. Se cin- Pig. 6 — Cintar pontro sugar. tiregte apoi sugerul, iar din cifra cobjimuta se scade greutatea scute- ‘cului, objinindv-so estfe) greutatea copilulu ') Condit de respectat, 1) Cintarul va fi agezat pe un plan eolfd (masuta ciald, scauin), perfect orizontal; 2) va fi deplesat elt mai rar, ca si nu Se leregleze; cind este neceserd transportarea lui, aceasta se va face cu atentie, 16 turd zgnduituri,cu eursoarele fixate in poritie orizontald, cuprinzindu-}euambele Talia euportal fix (mu descafé ) din partes snferioard (ca pe otavé inciveata), 3) inginte de fiecare cintarive ee controleazs daca este bine reglat la gradafia 0; 22 tbord piedice pe care se sprjind Lija metalieg gradal& 41 se verified dack Iiinba jet fnetaicg este in dreptal tei fixe; 4) cind cintarul nu se iatrebuin- Tuoed, oTixesad (-se asigurs) prin dispozitivul special adaptat in acest. sco wrth Spenare, elt sila eoborirea sugarului de pe cintar, se fixeuzi cele dowd tije co gjotordl. acestui dispozitiv; 9) clntarele din unitatile sanitare vor fi cue fuel derinfectate zinic; ele se verfic& periodic de citro Serviciul de Me- Tralee, La copital de orice virata se impune cintérirea rinicd in urmétoarele Efeclimnis tindroame de deshidratare aout (diaree, viraituri), eardiopatit Heocmpeneate, eiroze, nefrite, sindroamo nefrotice, copii, eu perfusie ete, ") copia peste 2nui poate fi cintarit cu cintarul de adult. Intre @ luni si 24 enh nd copilul nu nai poste fi cntarit pe eintarul pentru sugasi, dar Fig case poate fine tn picicare Jn echilibru perfect, un adult so cintareste we konnal & brete gi apot singury diferenja dintre cele doud cifre reprezinta frevtatea_copilul Dupi perioada de sugar, medicul (nu parinfi!) apreciazs tn primol rind dock piputaten individuala se Incadreach in cifrele greutayii medi @ grupei de copii cu aceeusi Inklfime, folosind “abele en valori normale de cfre care redau valoarea medie, devia siendard sau valoarea. percentiles Janeeturba porcentilelor, in care sint citite sau consemnate tn mod direct 0, Pielea gi stratul grasos. a) Culoarea normald a pie este ma; avensti coloare confirma © bund irigajie cu singe. Paloarea pielit Goats indica existon{a une! anemils persistenta culoriirosit a obrajilor poste Pisale; paloarea lobului urecbii este mnai demonstretivi. Confirmarea diagnos- tidtte! He anemie se face In laborater, prin masuraree valosii hemoglobinet. tj Turgorul, Prin turgor se infelege consistenta ferm-elastic8 pe care o are co cut de plele prinsé intre dou degete, La sugaral sdnatos, yesuturile de sub Piel onferd seneatia pluie do prospetime de reriten}& special le palare ‘G Blasticttaten peli. La copilul sénatos o cuté formaté prin cuprin- eres polit intre dovt degete te qerge imediat. Dup& pienderi mari de spi fhautelle pierd din elasticitate yy pil cutanat oe menfine mai mult sau mai vitin limp. Este un semin sigur a pierderilor grave de ap@ din organism {prin diarec, varsaturi. 21 Tonusul muscular, In stare normald, mugchii ny se relaxeazii complet. Gipresints 0 ugoard stare de Lensiune, numita tonus, Twoerearea de sTinbetina difertelor segmente ale corpulsi migeuei pasive Intimpind o usoard reaittenya, din sEpmentului respectiv, Cind fidic8m un sugar normal, Tpuckdiel de exile, el se Incordeazi, pe cind sugarul cu tonus muscular slab seGhune nici o redisten{d, astfe) ince umerii lui ured pind Je indlfimes ure- Talieh; aceasta este un semn sigur de tonus muscular slab (hipotonte). In eax {Fe torus prea crescut are loc © contracturé a muschilor, migedile pe care le {Sprint unor segmente Intimpini 0 puternicé rezistenlé. Se vorbeyte in dedkt caz de hipertonie. Le nou-ndscut exista, tn mod normel, 0, ugoar’ bi stone (fitiologies"). Hipertonia, ca yi hipotonia, pot fi expresia unei tul- ran mouori de origin cevebrala care impune consultarea unui medic spe- 2. Din fil pot aparea la virste foarte diferite. Unii copii se nase ou ‘unul sau doi dint, in timp ce a alfii primul dinte apare la 13 sau 14 luni. Din a 2 Mama ot contaetnervaile nontr, In poste 25% din sugar primal dite apare dupl 8 Ion Eruptia'nn poate fi considerata ca un reper al dezvoltari, Trebuie cunoscute Gatete medit ale aparitie: dintilor, gtiind insh ch variafile individuale sin. eonsiderabile (ven! tabelul de msi joe). TPabelut 1 Virsta mete de aparitic « dinior de Lopte neal lateral inferior Ineisvil Tater superior : 2 Hino premolar inlerior Pinal remelae superior Clans “ntenor) Canin saperiod ‘Adele premolar Tere 41 Cotes “prema superior tho46 Inal 8 hun fan 2 Lun Unele boli, eo hipotiroidia gi afectiunile cronies debilitante, tntirzie max turoren osozsd's) eruptia dentara, Din contra, o accelevare @ maturitii sche- Jeliee (on de exemplu, in cazurile de pubertate precoce) nu se insojeste de o vansare & aparifie: dentifiel, Rohitismol nu afecteaz in mod obligatoriu Aiitatea diatilor, in timp ce o eveslere- importants sen prelungitd a bilirubi fob in singele nov-néscufilor determing Jeziuni dentate. Tetraciclinele admi- strate fe mamei_in timpul sarcinii, fie copilului in primii ani de viati, Recteard din{ii, al cdvor smaly se coloreaz4 in galben-bron. Tetraciolinele au tendinia de a se acumula In toate fesuturile care se calcifica. OF Maturarea osoasa este cea mai bunt dovada a maturirii iologice. Cu toate eX radiografia osoasi nu poate intra tp cadrul examene~ Jor eelematice ale sinitatit publice gi ale fiecdrai copil in parte, ea trebuie Ainintitd, Se poate limita'la radiogratia mlinii (stinga ), completata Ia uncle Urste, dupd unii eutori, ou radiografia piciorului sau genunchiului (la suger) fau a cotului (la copiil de vitsta geolard gi in timpul pubertatii. Se depisteazd astfel punctele de osificare, care apar in mod normal Jao anumit& virstl Criterit de apreciere 2 dezvoltaril neuropsihice Iu timp ce penteu aprosiores croton sint hunte tn considerate modifieari preduininont Sabtiatives pentna evalungen dezvoltarit se observ modifictnt Pivtative gf functionale. Pentru, abordaren fieoirei trepte de dezvoltare, se Saag be urmrese organele, Sructurile $i fonebile necesare (de exemplu, Gesntiies crelerutulevesterea gi fonctille aparatalys Ioeomotor ote), Dez Ctoreh proprueisa apore nome! prin eopfruntarea activa cu medi prin Jrocere de integrave, exercigin, Invagare, cunoastere, ‘Din acesle mative, pentry apreceren dezveltirit_ neutopsihiee, intelec- tute gateetive, familia este ajutatit de pedir, de psihiata #5 de psiholeg eon eestias in peneada de suger. portcipa surorile de oerotie, Ia copitl a eaaluitats edueatonrea are un tol eovigiton, iar Je copie colar, pe Tings ae Ean profesor, intervin onganizayiie de rach din care face parte copiul couEanidayite pioniergt, LTC, chuburie aportive, taberele de wacanié, ore erese oficial su neufical ete) Ainovnish ul sniffer pe pain cm a descr Lisuiied oh vopilulnh pe dlerite eonpartimente ded iferite reaclil $i ap~ tare. Aeessla smpue a bservaren gi descrieroa amAnunfit8 cu contomnarea diferitelor trepte do dex- Soltere « copilului. Nu trebuie ins& pierdut din vodore eX fiecare copi) so dez- Yolté ca vn intreg gi cl dferitele compartimente de dezvoltare reprezintf 0 uunitace dialestict igi din examenul amanuntit medieul objine 0 adiulal de dezvoltare « eopilului, Sint necosare verificari repetate, in dinamicd, pentru ese objine un grupej de concluait veridice, necesare formuliii unui ‘diagnostic corect gi @ unor af furl ficiente. Dezvoltarea copilului a fost Imperjitt in patra compartiment Gesvodarea motrietifii, desvoltarea percepyizi, dezvltarea limbajului gi dezvol- area. coraportamentulit social. Th Motricitatea, Prin motrcitate se injelege atl motricitatea Joba, edica posta (porisia) si toate migcarile care sint nevesare pentru de ndirea ortostatixmuldi (statul in picioare) gi mersului, precum si apaczi roiviitate find, adick migcarea miinilor, degetelor, mimica si mugchii fona- Hei. La sugarul, mio, motrtltatea este primul compartiment si singuril eare este Neecesib lira timp penirs obvercarca obiectivd. Cu ajutoral acestet motricitatt Sogarul jpercepe", in adevératul sens la cuvintuluj, Iumea tnconjuritoare. Desvsltetee mototie normald este premiza pentru ineadrarea sa netulburata in medi si pentra dobindirea de experiene gi de not aptitudini. Apreciem comportamentul motor prin cbservalia, respectiv prin examenul positied tn- regului corp ia fiecdrui segment (cap, tranchi, membre), a migcirilor spon- {ane i aveflexelor, Dupa virsta de sugar se observa in plus mod in care co- pilul Sxecuta anumite migodni invafate. Cind acestea se efectueazd in condi Eandard, reproductibile este vorba de fste motometrice. Prin dezvoltarea sta- f injelege acea parte a motricitafii care serveste la invajarea ortostatis- rulu.(sta{iunee in pieioare) qi mertului. Freavent se vorbeste global de dex- yoltarea statomotorie. $5, Limba} dl. cuprinde activitatile fonice" tnoepind cu_plinsul it gigas sera pi Te Injelgsen Tbh erie, o> juntar’. M6. Comportamentul social coprinde comportarea copilulut fata do paringi frati, alte persoane (edulte sau copi), precum si reacti« la medial social, La cepitolul despre sugar am folosit termenul de contact so- get expioi at ie endl rere a Gensler ssa pret ni ie vata, G2 Pereepfia este un proves psihic complex datorita céruia, prin stimularea organelor senzoriale, copilul (gi adultul) cunoaste cbiectele, feno- fpencle si jnodificdrle. mediulot exterior, sesjzind semnifieatia lor practic. Th percepfie av un vol fundamental nu named senzafille, ct pi migostile, att cele de explorare senzoriali, cit gi cele prin care copiful utilizeazi obiectul Fespestiv. Tot in domeniul perceptiilor intra. gi procesele de diferentiere, gin- dire, memorie, cate contribie Ja reglarea activnitor. In actul perceptiel inter- Vine selechia 91 interprotarca experienfelor anterioare gia trebuinfelor actuale in velerea adoptarit une! alitudini. Cu exceptia primelor sAptaimini de viet& nu este vorba deo reacfie pasiva la exeitantis din medin, ei de regula i de un proves activ de a reacliona fal de obiectele din jur, Ci vista, perceptia se Completeazi gi devine tot mai precisi In activilatea eoncretA si de obsorvare ‘Aprecietea perceptiel ee face prin observarea copilului In mediul lui obignuit, precum gin situetii de examinare (create anome) in conditii reproductibile, permitind comparatii obiective 2. Psihologia copilului, tn ce priveste psthologia copilului zu episti un edevér unie. Deavoltaree psihomotorie a copilului este o problemi Complicats, cit multe paver! controversate, in plind desfagurare gi ectualitate. cr‘A eunoagte un copil ox ajutorsl vnor porioade (Wallon) sau stedii (Piaget) fepertoriato pi net delimitate, ar insemna s&-l studiegt Intron mod gra- {ai gr evelutiv. Decopajul vietit este 0 necesitate a spirtulut care tncearoh SE Tnftlong sisi explise: Stadile de evobuie hiologes exist itr-adovar, dar lene caraclerizeard prin diferente individuae foarte mari. Po ling faptl ob Grice copl are unchipament ereditar prop, &v inegeltali morfotunstionale In limite four larg, trebule si om a€ prardd din vedere iofluenja medi txtom (lamilio, louin}ay alimentaie, factori natural istitayit de ocrotire H educatie ete) Pe ing nite, inborn i denelarn iat tn degli ron psihice a copula, se urmacese intligenja i afectivitates. Cu insintarea in vista a copiului, metodelo st eritenile do-urmarire devin tot mai variate Smal complicate, incuzind comunicarea graf, facultates do judecatt, in- Zeon soelels ete, Diagnertical degvelsn fase gi mai ales psihice va lsat po seama apeciligtior (pediatro, psibiatri, pstholog, pedagog, edcatonte, Jrofeeor ote) Pirnpi iebute si ating la rolul de obsetvatori (ce furaizeasd Aetoie nocecare diagnosticulai), aigutind nevoile de hrand, dragoste,Ingri= {is pions. de-edvcajie alo copliiui. La copii mari aprecierile (promovare, Sompetitivitae in coneurturi ineadrare scealé in grup ete.) le face. corpal $roleearal organiza de tinerct. La coplulde toxtevistee tn ultimul Up Pefolosesetesteley censten so exeouth de edt specialist. Joc Restele. acest termen este de crigine englezi gi fost introdus in pribologhe de Catell, Este 0 prebl care implicé indepliitea une! sarcin, idodtie pentru tol subiecit extmine}y, eu 0 fehnice precisa pentru prec fash su epcay Spent aren tamer a eugt: eatal Dormite eyaluareu conoytinjelor dobingite (text pedagogic) sa « dezvolari Eeuropaihoe (texte motor, de intelgenfd, afectivitate). Talay one eh tn ear on ete cel nl tap ls so te St rae res wala ft lett ete aero naan on en cet hoe ae eae telematics Stee a ie Feet laa A en Ingelegerea problemelor copilulul basa nt gp en 0 6 ah, Cnn nadia ecies ps e t s otl ei aves ats tit conse dS ua cs eireise GBicle ett acta ta ia COS Ritarhinleet a Saat ba ROSE Ata gah a ab Ene eaten eae aha COS Spee ear ine a ey» Alt ii 1 lc sili O34 te ae ean Salina ala tlh oh MGI lt Hat pele Sage pace ea dp ul 20 login generat smamal pe ol ave tn'eele nonsse In multe gal ‘lidjiorinividuale ate copia nero actuale; ) un echitbry In edueafa copius,puntnd oesenta na aldo cunofinjo et i pe problemele de eae aie fide sft atet ofc! e)stinalaenindlldvelthi iu eer 30, Zeee reguli pentru educatia copilului, In in chejereg acestui capitol prezentam in adaptare ,40 reguli pentro educatia co- pilului* publicat ce articol de fond de revista Det Kinderarzt (nr. 8, 1879), cu prilejut Analui internatonel al copilului, Aveste reguli au fost stahilite dupa ‘humeroase consfatuiri tinute In oragul Ludwigshafen intre meaici, psihologi, Anvafiteri, suror, factori de asistenta sociala, profesori de_gimnastic& gi pas int. Eke cuprind invatamintele clasice pedagogice ale unui Pestalozzi, Frébel si Ceemy, dar sint completate cu experienjele acumulato In propria familie Sau In practica personeld. Ele au fost gindite de c&tre autori ca pentra pi- Fini st educatorii din oragul respectiv, dar ulterior societatile de pediatrie sociald au gasit e& pot i trangplantate tn orice (ard, ou adeptirile necosare, 1, Sioftiubestieopilul! Adicd sa te bucuri de el, sil accepti aga cum este, esti, si nul umilegti, si nu-l descurajezi, sf mil pedepscgti pe nedrept. 4 nu lipsesti de inorederoa ta, s&-i dai prilojl s& te fubeasea. 2. Stefi protelexi eopilull Adici sil aperi de primejdii fizice si suflotesti, Je novos chiar prin sacrificarea proprilor interese gi cu riseul proprici tale ‘8. 86 fii un bun exompla pentru eopitul tiut Sa transmiti valori de tra ditie, sf tréiegti In conformitate cu acestea, si-l Inouraje gi a Le porti eu el cu respensabilitate. Este neeesar ca un copil +x simta vista unui cémin, cu © familie unité, cu respeotul i dragostea pentru cet batrini, cu legitur strinse si sincers cu toate rubedeniile gi prietenil, Copiul si trdiascé intro familie in care este cinste, adevar, modestie, armonie. Adulteral périntilor, invidia, Imbogtirea pe cai neciniie,ebjceren unoravantaje pentru top prin ro! lait neprincipiale ete. constituie un ,model cu repercusiuni asupra profile Inf cotdlanulvl de line al jae = » ‘4. $4 te jock eu eopilul tau! Respectiv siti fact timp pentra copidul tau, #4 vorbesti ciel, 58 te joci cu el eum Hi place, jocurile Iui si le ici In serios, te fenleiceri ou Timea imagines fy 5. SH Iuerexi eu copilal tau! Sé-{i ajuti copilul eind Incearca s& partied 4s men nea, a gio lod Soy sh al mare apie bk jarticipe la treburile zilnice din gospodarie si pentru gospodarie. In timpul Uber gin wacante a4 partcipe la‘activitagie olganiaate de goon 6, Si lagi copilal $3 dobindeased singur experienfe de viafa. chiar daca suferit Copilul accepts mumai experientele pe care le face singur. Proprile tale oxperiente sint adovoa lipeite de valoare pentru copilul ue ‘Trebuie eft dai prlejl tka acumulene éxerienye propel, cian dack ent iogate de anu- smite rac Geil suprepreejt, fet de ovce priol ajonge uneor un invalid social ‘2, Sil arifi copiluloi posibiltifile si Umttele libertifii umane! Paring vor ilustza copilulu posibilitile extraordinare de destagurare ale omului, tn cconformitate ou inzestrarea si talontcle fiecdruia, In ceclasi timp trebuie sii arate c& orice om trebuie s& recunoasck, $4 respecte anumite limite in faptele sale in femile (fata de parinji si ceilalf! membrit ai familici), in colectivitate {educator invatatori, profesori, colegi), in grup (onganizetii de tineret, sport, {azul ln general in eoceat (epetarenlegior statu 9 lo conve: 8, Sie hivefi sé fie ascultator! Pavin{i sint datori s8 supravegheze gi si indrome comportarea copilului astfel nel, prin aciiunile sale s& nu gonereze asuferinjt nick pent o nief pentru alii Risplategter pentru reapeetarea re: frlilor mabiisn! La setae, vei Iteeres w& imprint reapectarea regullor prin Tredeprire! 1 SA asp de tn cop nual oprecierle pe care fe yoote da eonform gras ulul Je maturare gl propriel experitnfel Goplul ure neyeie de mult imp pin fnivat st ce oienteae in acensta hime complicala. Ajutéel et pot gi cone fv paere propre eau un verdiet nusnii elnd ei stare si dea, conform expe Fitnjelor ncimvlete qf puululad de maturare 10. Sie ofericopituint (rink eu valoare de aruintiit Copilol se Jhrsineste", ta fet ca gi edultl, din trdni care i dav prilejoles cunoasca vieja altor cament ff lumea’(serbiri de familie, exewrsi, ealateri, wacante, epeetncole, mani Festark sportive 31, In fare noastrd, aceste probleme sint legiferate in Codul prineiplitor gi normelor rouncii viet eomunigilor, ale tie echitSit eo foliste. Articelol 27 prevede uimataarele: ,Piecitul membro de. partid, fie- chrui membru UTC tt revine 6 toulta naspundere in Intemelerea relalilor de familie pe principle morale sociaste, sfec{ioni gb inerederitreefprove dintre Sofi, in indeplinivea rolului ce revine forniiel in eregterea si eduearea copit Jor in desvoltares continu a nationis nosstre socialiste. Familia trebuie x4 fle cea dintl cous Jn eave copii s4 Invete, odata en regulile de comportare in iela gi sovielate, pretuires muncii, develamental Fafa de pettie gi poper, aja de partid $3 cauza socislisinulul. 2 IN ASTEPTAREA UNUI COPIL Despre ereditate Nofiunea de viaf tmbrack ansamblul activititilor realizate de un o7ga- nism, ecliunea sa asupra mediului inéonjurdtor i influenja pe care acest me- dig ¢ a asupra crear hint, {nraturd, vila exist dele formele ocle mai simple (unele eelue vii izo- late) pn a igenanren extrordinr de complex pe cre 0 reprexintd orgs ,Celula, unitate elementard a vie4il, Colule este cea mai mied unitate « materiei vi ce poate ef existe n mod independent si Si se reproduct. Lafiin{a umend, celula este fundamental viel si constitule ppanctol de plecare a intregii existenje. Intradevar, soma sctivitaji ensam- Dlului-cenilor este tn fiecere moment necesar supraviefuiri organiemului in totalitaten sa. #3. Citoplasma gi nucloul, Celule se compune din dovd ele- mente furdementale indivisible ql complementare, care slat. corpul celular, nnomit cloplasmd i nucleul. Studiul lor 1a microscopul electronic a adus © Sumi de snformatli considerable, i) tole, Lal luopasnel set niviualizte elemestele chioetive alo activititi celulere (membrana celular, hialoplasma, reticulal Sxdepasel, rhesomi, mitoconrile, eperatol vacuolar, eperatal Gog, eenosomul) (veal fig. 7) 1) Sucleal este suet in centrul celui sau tntr-un alt Joc al citoplasmes este centrul viefi celulare. Confine clementele carecteristice ale individulut din cae oce parte, comand activitafilecelulei gl permite acerteia eee dividg in scopal menfinerl, cresteri sau reproduceri. In efara perioedelor de divin tune nuckul epate ca format dintr-an amestec de elemente greu de. indivi Galizat, Cuprinde elemente morfologice: membrana nuclesra, cromatina, hucleoll si fugu) nusleer. Cind nucleul nu se divide, eromatine formeans o ‘jen fibers forte inelleitl. In timpul divieiunil celular, aceastase conden- Scazd Intun nome de bastonage, mumite cromosomt. La eoest nivel e gisese feizii museici responsabili do comanda activitailor de sinteat ale celulel gi do transmitere a ereditail ‘ BH, Breditatea se definege a transmiterea caracterelor normale 4i bolnave, din generajie in generatie. Shinja care se ocupA de eneditate poart 23sre de el nb grec, gi naga) street armel getl tn nba gecko ae ea pe te re a eter) ci anne apertura tans eal al ee io tae tae yates ral sneer a {animal sau vegetal), primeste de le prin s&i o anumith mogtenire biolo- fied, un anurit patrimoncw genetic (ereditar). Datoriti ereditafii, doi indi ig, 4 —Repnatea whet ttc sate re ar a fms Ee CA SEAGIG Wate eel eating biggie sleet ete fant Gn al SSE SESE ee Dee teen ced eens oer ish nes spe nt oe ca ek ae te Seer reser deal fine a Toe tn, Cee eT ated slow he oe Pet Te a santana ch pov nee a soni bo ge te cop in leans Pero i oo ger cook ro Ge gene ere edi Coen ate oe ‘Pes Legiie lui Mendel, In anul 1856 — la virsta de treizoci gi weet ege ead Mendel te al ee a cea: Son aa elena mode intenlonert si nireprndl. a. laste Sar ae is artsale gare sil forize cult nol Dar, po alsurd tale Cemeniladen (amet) nt sing excep eat rst npc de vedere ean Conk exe 24 ce inmuleste Inorucigirile, extinde gi diversifick culturile, el infelege of in fate lui s pune intreaga problem& a ereditiji gi eX Va trebui so lérmureased spre a putea interpreta rezultatele pe care le obfine. Aceste rezultate fl impre= sioneazé curind prin reguleritate, claritate gi constantd, permilindusi ‘chiar exprimarea lor h-mod matematic. In ce constd insemnitaten exceptionalé legilor ly. Mendel? In prirmul vind, Mendel a gtiut sf aleaga, pentra le Inera cifa, suri de mazire foarte stabile, prezentind caractere diforentiale bine mareate: diferente de forma sau culoare ale bobului matur (zbireit sau neted; ede sav galben, do formé a teat mature, de econt al teat de fongie & tulpinilor. In plus, el a avut intuitia geniald 08, pentru a se descurca in Inbi- ‘intul fenomenelorereditare, Urebuia #8 se preocupe nu de aseménarea global intre ascendent $i descendent, ci de prezenfa sau absenja unui anvinit carace ter particular. In los. de a gindi: organism’, Mendel gindegte: ,caracter" Din rexuhatele Incrucigrilor efectuate, el sie sf extregi legi care ft permit sk prevacl rezultetele Incrucigivilor ulterioare. 36, Noi vom citaexperienja lui Mendel cu mazires ov bob i bob ,ablreit™. Prin tnerucigarea de ymazare neteda 9h ymazire Zbtretaty ee observa cli in prima genorajio toate oabele de mazare érau ne- tede, In b doua generatie (Varientele de maadre din prima generatie se repro- duc intro ele), fe observa cum seapare earacterul ymazire. zbirita", acest caracter se constati la un sfert din aceasta generatie, celelalte trei sferturi Bint netede (veri fig. 8). Ulterior alti ceroststori au facut studi pe animale (fig. 9sifg. 10). Conciuzile sint urmatoarele: — Garaoterele creditare rmin individualizate: caracteral »mazine neteda* i caracteral ,mazare zbircita rémia independente unul de celalalt; nu exist formuld intetmediars = Unele caractere nu apar totdeauna. In prima generate, In care toti indiviaiterau hibriti ymardre neteda"i,mazire zbirita", toate boabole de ‘mazare aveau caracterul ,ncted*. Totlsi caracterul »zbivcit" mu dispérase, pentru ciel reapare In generatia urmétoare: ceracterulneted este ,dominant™, caracteral zbircit este ,recesiv". Este indicat si se inrogistreze si ef s0 Inte? Jeagi sencul geestor del termeni dominant i ,recesiv" care ce folorere in escrierea oriedrei boli. mogtenite, 37. Cromosomii. Termenul de cromosomi s fost folosit pentru pri- ta dati in ancl 1888 de catre anetomistul german Waldeyer. El & observat, facultatea lor de a absorbi in mod electiv uncle substante eolorante roma =~ culoare; soma == corp}. Cromosomit sint suportul ereditajit. Tot cova co moy- ‘enim biologic de 1a pSrin{it nostri so gasegto in ou, celula primara a fieearai individ, Ps cit pare de simplu, pe atlt este de complex si de diferenjiat, Este 0 adeviraie inno a Ino slagurd gels ah co_gieenrt toate trent vanute gi nevazute, mostenite de la parinjit nostri. Odaté cu unirea spermato- Zoldall co ovat rll de transmator al pasion, funcln lor eden, ‘se termini definitiv. Nu poate fi indoiala cl rolul tal3lui se margineste In a furniza o celulé (spermatozoidul). In ceea ce priveste mama, multi oameni {gi nchipuie cd ea poate gi In timpol sarcinii, & transmit cite ceva din ea in- agi finfei pe care 0 poarta in uterul sau. Jn realitate, tneepind din momentul ind ovului a fost expulsat din over, mama nix mai poate da nimie fatulu. Ace a primi de ta ea numai hrand gi caldurd. 38, Diviziunes celulard, Exist dovd foluri de divisiuni celulere: ona normalé si alta reducfionala ‘A. Disiziunea eelularé normal (mitoza). In organism diviziunea pleacd de 10 0 calula mama, ce di najtere la dous celule-fice care posedl eceeasi 25» @* @ hr @x@*« @x® @OOOOOGDD tee ol yabict Fig. @~ Tranamiern cs are eee €é_ 05 €4_5O OO . . a eR iD 2 Peta laa fet Sane > ss vig, y—Inerucggrea une val do raxt neers x evsive (dupa Ku 2 Be ou ea una Dostard din aaa nae ‘rhitecturd intimt, acrengi fanctie gi, le sivelul nucle acelayi pate niu eredita». Acensia este ndevirat pentru o cell, un farut sow vn orpanisin adult (In eer diferitele organ sint perfec d yeniru onto weeaath role Lplicare permite vreglerea sau mieaineren integethta arganulvis Ta echimb, latom, dct se vorhegte de fecndatir, se eonstatt ch iueepind de la basa unt celulasvmanatontey ee ajunge pein difewntien!succesivey Ia ealizarea de or ane foarte diverse Divisuen chiar ete dest un pina fulanentl al amvier Fiecare tip de jesut poseda ritmel naw propria de reinoize. Su identilieat imp seraivs In destnguraren diviriunhenre dee he ledblarea to la istraboinee pein injumatatize stoculus de ctomatind (ig. 1. g 1B, Meioza san diviziunea ertulara pentru formarea ech mefl). Diferenja fundamental fats de diviziunes nosmali con fiecare cella sexual ewprin F echivalontul nei eromatide, fn cursul ferundatiei se renlizenxa seonirea diferitilor eromoseani Xi din aceasia ferndlatie va eontine un nume de pereehi de entio eu e%} al unei oelule normale (mumdt earactoristie si invariabil pentr Tiecare spec). Acrste ealule repraduoatoare iat nagtere din eelule-mge, pre te tn glanda soxualé considerata (ovar tau Lestieut}. Ele se inenulfese, apa ejunce Ia ux onrvenre grad de maturitate, snferd diviziunile cave le vor face #8 devini edule wepreduchloare. (amie 30. Constitufia cromatinel gi a eromosomilor, Cromatina si cromoromii tint constituili in’ principal din acid esas arponveleie (ADN) (descoperit de Watson §i Crick, in 1958), Aceeta are o dublae Pom ee: (pe deo parte, reprezertarea codului genetio gi pe de alté parte, Est neost cod, reglaren taturor petivitafilormetabolice ale celule, ‘Dalabvarea'cromasomutat, In Limpol diviziunii celvlare,ficcare eremosom ce dedubleart In doi cromosomi intocmai asemiinatori. Rezulté 8 le sfirsit ne MoaeGisi in presenta unor lanjuri ADN duble absolut identice eu dublul Toe ATNaL” sb tnfelege asfel permanen{a patrimoniatut genetic al unei specit TE lumvul nenumaratelor divisiani celulare ce s-au cuccedat de le aparitia sa; Jor Catietipul Este mimele dat ansamblului cromosomilor_ unei elute iA Grapul diviiunticekotage se pot pune In evident numa de perec see nocony pe eave congine nucleuL, Avest naman este caractersticHctrel cet poutell regésit egal Hi sub acecas forma in toate ceulele unt orga: pect fl Pom, eariotipul este constitat din 46 cromosomi. Acegtia diferd un vin tale gi forma (bastonage, virgule, clelige ete. th AR RE ah 4 @ Bo) OAR RR BR HAR aE x 6—7— 9 9 — 0 1 — 2 ¢ an fn ar s—% o aa Hee 6 | ae y a ‘ig. 12 —Cariotipal youl individ de sex mascain CCsomoxomii umani sint regrupati tn 22 perechi de cromosom! autasoat plus P cromuuom sexuelt (gonssom). Stugiel morflogic al acestor crom Bimi-e gormis (JopA te dupe apoia penta lor de unre) es aoe Pos lasficaren, Denver, 1000). Goi 2 oromosomi sexuali sint cae te fone reaizind perechea 23-4 de cromosomai (XX); la barbat Sima 8 omose % gi un mic eromorom Y, caracteristic sexului masculin Te capel fonmiel eluletoreexvalo, femeis fe, In snod ebligtori tn ceTlele 28 alo ropratottoare, una din erorosomit X ai perechicromotomilor sexual gale reproduction, ma om X lao jurdtate din cauleo sexusle fun ero> eae weet aa jomita. Resid ca hart xe el care deermind sezal ane eee ainda auctnd tn celal eeundat fie wn al Plea comosom X (ara ae gE mini) eon (pi et et Mi Gena Tn'ciude tatick gle microscope, fiecare eromosom este cons Ogi M tapunerea unui foarte, mare nmée do unital funeionale sone dn teat suport. patrrmonuldsevedtar, © gond eel deck ma teen mocory, cre i revine on rol preci in formarea indivi Gaur Eheare gon re fone sn de atransmiteo snurnia tisitora,og0 cum dul Far sr Be exetpins gent condiioneartculoaren neogra sau 2 at ere eels alta, forma. dreaptt a cvoiatt a nara eto, Sr iloa fen oo exist probebl nab multe wei de mit de gene repartia crac conta Gebel mu sit distsboit i intmplae pe cromosorah i Ed came gen ae Lo bine dterminat pon eromasom. ACESC mplesament poor nurmete de Toes, We Genstipul, Arsamblul genlor unui individ constitne genotipal sin. Mant etd consttat Gintren ansambl de perch de gene, ceoarece seat Ban pare. Pe fecare in eromosorait we perch e pases fn Stent focusurt gene omolooge. “i Femotip ul Nojionen de gonotip ett apropats da i iferen\ints tn ack up tele de feet. Prin foi tebe oe tfleng ancora tn ne LP Haun fadeld, Renotipal depinde, binetzielen, de BemCLP, Gra snt superpouabile din urmétowrele motive a a eae Penae wou conatp sin a nod cbligatori vail ta viru snai cut in etpeenils uy Mendel et un bob de macare hibrid ce pear aaa rere gone bir, are un aspect noted! gena’y2bIt- Set nu te ebay djl tneonunator poate faflventa. fenctipl; ttl, populatia aerzont ds origine ponesat Gus {--2 genertiy are o tlie at mal mare deni aentinye guseod?y eresent in Japonia explestia const Sn rol alt see aaeEt etme Tost do infin intogel mod de vigils sient de yara bagi. ‘Gene dominante si gene recesiv eS spoe mais ot tinct tiger esse determannt do porethe de gene, Cid cele cova gene nt ae acral porsonna respect ete homosigtd pentru ace caracte. sae ec ak siferiteyyeroann este heerosiged. Det eaifiatira ae seve dh nudist care ce de doud ort occa send penir un cara de heer ae harecige a gue care are daut fone fre pera un Cee oe eta le ancl gene oo termina un cavacte dnt st rac dE Bomura un homoge, cafacterl care se Teanufest ete In mod ivbatada cel cre eate donning! prin cele doud gene idence A ctriceind an eubiet eat beterongo, dies posesorel a dout gene itera ne Nedtesta nun una dine ele Ae ntervin nofanite de dom anja de reset orange ate mfg, vom on eenol son c agai sumrmatincatttreoanat ae Siete ie Shae 28= deck subiectal posedt dou gene sacki negri* 1 ete homorigotpentrx acest gent; chu ponte sven Gert caracterh yok ne 2 Gael thine posed doua gent yoch albus", e este homenigot pentru ncentt oot me pay ech A on ug ho ge och at wader ati enbectat posed o gent yochi meget * si 0 genk wochi abavti' ct este heterouiat US, se constald ek acest molect. are och! neg ee™manfetd deck tomoripol peterorijot — thamozgor vio] alla va of cot, ogy Kio GE rete Parsoane ore go Tape, PEcSpanS are Geowece och rege” oghi aibeestn) Gove coiitaan! 9 ,acht — Gbasrece 2Ote: baste “este Potosi Ce oe Er pore recevne ‘Fig. 13 —Diterite genotipusi gl fenotipuri posiite pentru culearen ochior rumal yaa din cate dout Sie vi furs ogee dominant cate se manifest otdeaune, chiar ind ete presenta Toirun sigur exemple. etre Saeetcae ni ee manifest cnd eae asoriatd en 0 end dominant ate ogend feed, Ea nus ales det end ene present in bs eserpla, dct 1 Pereahele Somowgae Coneepiele de dominant gi de recesiviteto se reintilnese de asemenca fn domeniul patologei ereditare, avind o mare importanta in medicing . Trans miteres caracterelor ereditare, Am aritat coum eromosomil poartd mesajul ereditar, S& fnceretm acum s8 aritémm cum 2 face (ransmiteres din generatie in genoratie ‘) Combinttlle eromosomalor stat enorme, Fiecare pereche de eromosomi este farmatt dintreon eromorom de origine matern 1 uh cromoscm de origine paternie In timpul meionei (punetol 36 B) repartitia cromosomilor materni gt Daterni se face la intimplase. Astfel o celulé poate aves, din esi 23 cromosomi, YB oromosomi patern! i 5 cromoromi materai; cealalt’ celuléfiel va avea, inven, 18 crontosomi materai §1 5 cromosomi paterni. Numévul combinarilor posibile este enorm, respectiv 22 = 8 388 608. 1) sillxajul" genelor de origine paternd side origine maternd este gi mai rare plin fenomene de sehim Inte oei dol eromosomi ai aceleiasi perechi, Cnoadute sub denumires de crossing-over (In limba englend) sau de enjambe- ‘nent {In limba francezi), o2ea ce In roradneste s-ar traduce ov ,incdlecare ‘Reeste amestecuti av loc la laceputl meiozel clnd cromocomii ae alipeso 9 ro impreunk. Se produc atunci tupt'ti de eromosemi, armate de sudura capetelor gene ole sale gl anume gona yochi nega In timp e@ ena wochi 30 rupte. Accesld sudurd se ponte face gi intre Tragmente cp apart fiecdruia di ce: doi cromosami. Aceste fenomene de crossing-over sint. 0! ite, dar plage Heafuca i nomad ly sat fast wana de leg mee este pet nylon inl dattbuia gener In ele fegie din nisK tick ng) Eten el eet ext al nse ae svt elie a fecutstia oval Srsul femiain este determi te gee ion nti oom Xe musa ate peda Semataete = niente ehh ny, ages wear ane cz oi ot atte ee le ec inion Tog’ Gizmo punta de vn ermosom X gi de un cromorom ¥ Bia! pone “in ‘ote Ys jumitate din. speraatoroie Printie a eromoson tr Finsteteus encom Ded crodaom din tal Tecan, pon tees dase smu fi feat de {Stor a unoi X ef al unui ctovnoiom Pig, 24 Jn, gs tage reparatorh Ye trol watt, emo le, Genie atl 46, Feeundafia. ge com re- ante eommintt fae cont 2uitt din sole expuse mai sos, fecunda- soromaide, ou um ovel Sermificat ia esentalica fe tui complet dle eramoxoml la om: ere matozoidchii (care contine tot. 23 te Sronotom). Se revenstienie mum Terecht de eromosomi gh natch poate ‘leva mesenste sence ceor dot pd suituitimediet dupa feeuni a anitat ei ymiivajul” gepslor in curcu) meizei face ca nik 18 nu se asemene eu ltl. Individil eae fevvanastedin unite gor aven um patrimonia geneti Se. Orit indivi este compas, hie cs, din gene ove provin ut de sa riage fhe ly tatée dat intro com ‘copie ln oensta rhaukh foe i gemenit adoring tanithi ein eo ntoes ae cea yee ange aaa eae Reaeeniaiiasanieatetraeatireeree eres See cicenait pants mane acican i eaematan ues eee adts dann avec oleae Renee eo considerare mumai un caracter dat,” Inte-o astfel de situatie este posibil s! seul ome ay ura a tra ee dean ote peu pean aati Seg ats nano ae aay Soma gy Mg Smart et np al at eae ar acer ene ee 2 Di aL le ore tn cee et — mami ests, de asemenea, homorigotd, respeciv [XN]; © end N, Mama este homotzgota ,och abastet*, respect é contin ogend a. Renin of gen ene dominant gna & Fes, 4, vadem sev fate vor fi combina poste (lig 12). -Se observa ed tlt capi (indiferent de sex) v heterorigof:Flocare din acest sop hetsronigoti va svea'o gent N. mgtenita de ah ae aah apr vepe—— wbaste)’ Gag abate Fig 8 ‘aU so gens a, magenits de a mama, Gena flind dominant foft vor aves ech neg Fufhprind gent ne sor ft suacepbil de a avea coi x oct afb ‘cle dou exeinle do ch ue sit deesebit de interesante pent ed le repreznt Susrared anor combine ae esc fw moqltinen bolo. ie vor putea set ‘noete penta a tnfeege tranemienesbollor evedivare, ©) Unut dincei dot panints, mama, de exemply, este heterosigots [NA], cola ‘rote este homotigot pentra gona moet aa) Ig 1) 2 ‘8 abverv eh mama va forma 50% din gamett ce au gens N's 50%, gona. a, Altfel sous rina leo fan din doa dea ane pean an 2 Din contr, idk va putea transite dost’ gend a Towultko a fecare gestae slat ¢ gana in doud pentru ea armaul st fie heterorigotjNa, deci pentow ea Seared ‘cit bit nogrca sl mama a, go ganst din dout pentru ca el fe homesigo. TP ‘Dac unul din oe doi paring este purtatorul une! gone dominante, existe genes ous, A Mlecare gestae, pentra ca urmugtl lor st fhe. puridtord eseteh gee Geena Pe do alta ‘pare a Constald ed un earaotor dominant, care prin doth oe og onarah abl Hera aenrlie. Tntnaeaty erp peed unt tpi beleronigti, avind deci ‘ochil neg, vor avea ia Hndul lr offence ain Gee a Uehnsie gene lor dominanth Din contra, coll care a ochilalbgtt [3a] na vor mat putea transmit det gena a act se urmareseinaintasi in cursul generafon se poata stabil ef un copil Cee age Un caracter dominant, are in mod bligatoria ee putin unit din tre para racers ore seeped ome aos pein apc ar rl oh peti ‘ctl cml din buniell copii) ou aceagl caracter dominant: Links dexondeste (Cor aio, are peed ‘caracteral dominant ese: ninterapt {2 Amal’ paving eit heteroigoi, deat purtatort a unél gone recesve. Cu toate on amindoi a oct neg, gena face {ce pola din patrimonil lor gencios Oona aoa fumal ~nasrata" e acon dominanta N.- Frensmitera lor deus pose ba rast se fe 4 modi shift figura 13, arte Deh Rip iin Fig. 19, Se constath A Ye fecare gestatio exist rei ganse di $4 abs ochilnogal (9 dat din patra situa este homorigot, dé dout on Gla. patea teens {lita sto heterouigot). Exist o singurd sansa din potrw pont eaels&aibt beh alsag An nd teresa pera ena env ‘io eet dol pirinilsint purtatoni une} gene recesive tn stare heteroxigot, deci rmascalf, i au o sahed din patri le fiecaro gostajie doa avea Un copil homouiget Penta AooesLe gna recesiva, care La menfeste cascelenl reese, 48. Aplicarea acestor nofiuni la ereditates umans. Exista © multime considerahilé de gene, a eiror actiune poate ai se exoreive fue i2olal, fie In combinafie cu gene eare actionenza asupra caracterelor diferite. Se ajunge totusi sa se pund in evidena un numar oarecare de cazuri tipi ale acesiei transmisiunt pelru pentra ea un urmas Lupta impotriva bolitor ereditare In combaterea bolilor ereditare so disting 3 ctape: 4) sfatul genetic, 2) tretamentul hollor genetice: 3) detectaren prevoco, 49, Consultul genotie, an din aplicaile importante ale tnele- gerii mesenismelor eredtajl este eonsultal (slat) genetic. Perini care Lin copil cy @ hoalé Snnéscuta int cliget su consulte ua spécialic, In cave eo privesteviscul la care se expun daci vor mai avea copit, Viner egsdtor 33 = Memo spitcare au in familie boli ereditare sau malformatii congenitale trebule #& stie (e riscuri sat pentra eventual Urmagi. Raspunsul medicului este destul de prev non aor cee traps? dupilegie us Mendel. Ingest grup, dupe Teportal publioat in 1972 de Comitetul Sinatajii publie al Consliulot Euro- pet, sint euprinse urmafogrele boli: galaciozemia, infaleranfa la fructezd, fenil- Eelonuria, trozinemia erediard, leuctnosa, homocistinuria, hipercleserolemia, otinarid, clstinoza, mucorieldosa, hiperurizemia, glicogenosele, rahitiomul retstnt flaming, dab inipid nfrogeny degenerate Napaoeni Tard, talasemia, dfictul tn glucosa 6 fosfatdchidrogenaca gi agamaglobulinemia. Din nenorocire, o mare parte din bolle ereditare au au un mecanisrm de transmilore bine definit. O boala mogtenita poate fi rezultatul actiunit mai sillor Factor, ia genetii (Doak paligenid fie mgt (lector genetic Aly feta neesiniy De exempt nal congenial de ol, ct toate ck fare tendinté familial, ou ate o ereditate bine definita; se hnineste mai des Ie fete, sexel feminin actionind ca un factor ce eaboard ,pragul de apariie" al onomialiei. Adesea, este important 68 se deseneze, chiar sumar, un arbore genealogie (vosi Hig. 2). wae a® Dowsees Orin Oiggerrage se te ta DQevnt incom D Digsitsnt OO someer’ O-Orvnrw'nonsiat™ A erorere — Wronorijet "@ torororr MEE Dauner Frumiryypenons. [13harn ~ Fig, 20 —Semne gonealogice dupa E.P. Feris) 50, Tratamentul bolilor genetice, Multe malformatit con- genitale beneficiera de tratamente chirurgicale: malformatiile inimil, buza de epure, gura de lup, stenoza hipertrofics de pilor, unele eaauri de spina bifida. Allele'se corerteszi perfect prin tratamente ortopedice, mai ales dacd sint Aepistete precoce: Ioxatia congenitalé de gold. Unele boli metabolice ereditare pot fi tratate eu succes dacd acest trata- nieut se ingtituie precoce gi ce face corect: fenileetonuria, galactozsmia ete, 7 ajite cramosomiize sint cel mai putin influenjate de vreun tratament. fn mnuiormaiile mari, pot fi obfinute unele rezuliate paleative prin tebnici de chirurgie reparatorie, ou tratament hormonal (boala Turner), ev stimulente ale sisterzului nervos. BL Detectares bolilorgenctice tnainte de nagtere ‘este una din problemele ce preccupa tn momentul de fata pe gencticieni, obstetricicni gt pediatri. S-au reslizat progrese importante, dar sint inck multe probleme de tehinicl gi, in acelagi timp, aspecte cv implica etice qi juridice, Notiuni de anatomie §i fiziologie ale aparatulul genital al femell ‘omenesc €ra restrins. In prezent, setea de cunoagtere a invins gi curiozitatea Organele genitale ale femeii Orgaacle genitae interne sint: utero, ovaree,trompele gi veginu, De fapt voginal rprenintdo legiturtIntre organele genitale interse si cele externe. Orguiele goullale interne ale Fenti nst adupostite n iterioral bestow tui, Acesta este on ine osos, lat gi atid, core are forma une pl cet sini unit ca coloana vervebrala prin intermedtol osuhuisacro, 34, Thar ul oste onganul in caro produsal de conceptie este adapostit si hranit pink la naytere, El este epezat in pariza cen mai de jos a micolui basin. Are o forma de paré turtité cu pereii gropiyformati din fibre mosealare puternice. La femeia adeltf, neinabreinati,uterul are o lungime de 7—8 em, b litgime de 5 em gio grosime de 3 cm, Portianea mai lat, miit& corp uterin, festa situctd in avs, iar porfiunen ingusté, numit col (Goa git), priveyte in jos gi prcemin& 1a nivelul boltii vaginului intocmai ca gitul unei sticle. In rod normel posijiaulerului este ager Ineinata fn fafa. In raport cv cellelte ongane afate in mivtl bazin, vterol ocupa lovul din milo, inte vezien wrk Bezinal 35 »‘nar (agezata in fat) si porfiunea terminal intestinulu gros, ampula recta 8 in spate) (ig. 38). “ee ‘Uterul este un crgen eavitar; po o seetiune varuté din fet cavitaten ‘tering are forma nut triunghi ou Partea ingusté situalt tn jos, continuln~ dducee cu canalul colutui uterin (tig. 22). 5. Colul uterin se deechide in vagin printr-un orificia numit ori- Fig 21~ Orguele eeitae tere ale tee per tine Torey organele Invecingtan an a ah SS ficiul colului uterin. La fomeile care nu au néscut, acest orificiu este rotund, eu marginile netede; Ia cele core su néscut, buzelo colului sint intredeschise, cu marginile neregulete, ca urmare a unor mici rupturi care eu survenit In timpul nagterii, Pig, 22 Fig. 23 — Uleral gravid in ‘omparajio cu tera) ne resid. 38 Pric porijia sa, uterul este bine protejat de gocuri, lovitur yi trepidatii, Datortt Lnplnsl sae cu ajutorul enor igamente puternice se aigurd Un career grad de mabsitate Un intestinInereat 1 poate deplassinainte, 9 Yeried urinard pling ~ inspoi, dar gratie ligamentelor el revine la oral Aton in aparatl do where Jnl perde eestictaten, se produce rmodificarea posijiei (eaborirea sau indoirea uterului) Uteru, alostuit din mugchi puternioi gi extensibili, ereste fn eursul sar- cinii de mal multe ori (7 or) faa de dimensiunile obignuite (fig. 23). In sarcind fre Joc ce asemenea o hipertrofiere (Ingrosore) a fibrelor musculare gi form tea do toi celule musculare uterine, In felul acesta corpul vterin, care giz- ules litul, te poate adepta la cregicrea acestuia si devine apt de ae] expulza in momentul napterii, Colul uterin servegte le Inchiderea cavitatii uterine Immpiedidnd si patronderen microbilor din vagin in cavitatea uterind 56, Ovarele, de forma gi dimensionea unor migdale, slnt situate ‘ele dovd parti laterale ale uteralvi, dedesubtel trompelor, in dout cute Peritoneshii si slat fixate de organele vecine prin ligamente. In interforul Svarufujse gaseto patru sute de mii de celule germinative, precursoarele ovu- Juluiy dia geest nulmir mare de celule ajang si se matureze numai circa petra fale: dea lungul Intregi perioade de maturitate sexual8 a femeii (In medie Geta 1Spink la 45 de ani) te dezvoltf, la intervale regulate de 28 de zie (ciclu ‘ovulatatiu),elte un singur ovul. 57.Tro mp ele sint dou formationi tubulere cu o lungime de aprox ativ i2 om, cate stebilese legatura dintre ovare gi uter. Ele patrund, de fie- care pari, in egiunes superioard gi laterala.q uterului, numité fundul uterin. Extremiatea dinspre ovar so léngeste in forme unei pilnii ou marginile fran- jurate fampula trompei uterine). ‘Sub actiuneg unor procese biochimice, ‘Svulul expulzat din ovar ,ifi gisegte drumul" spre interiorul trompei, ca gi clnd ar ti espirat de acest. 58, Yaginuleste un canal musoulo-membranos cu o Jungime de apro~ ximativ 7—8 em. El comunicd In partea do sus cu uterul, prin intermediul ‘rificila colulai erin, iar in partea de jos este imitat spre exterior de himen sau de reaturile aceatuia. Mucoasa care c&ptuseste vaginul are un aspect tncre- fit, Dateité acestei particlaritali, precm si grafie mari elasticiayt a muse lor pereelui vaginal, este posibila intinderea vaginului in timpul actului sexual gin cursul nasteri. Mocvssa vginalt ele lps de glande, totus pe euprafata ea se filtreazA permanent sum leh eae confine gucozd- Datorita uner bacterh prezente In mod normal in vagioul feimcit sisdtonse, goats esto Uansformeta (deseompust) Io acid lactic. Se ereeast astfe] tn media ujor acid, sare face innfonsiet mare parla din bacterle care patrund din ‘Martin vain, Prin sosasta este impledieata aecenslunea unor germent daundtori tn eave {aten utedins Ped alt porte, este gut cA fatrun media slab acid. mobilitatea spermate- ‘olson ete, Dect gradul de seiitate crest, vitlitatea spermatezeailor seade simter, Scar puter spune cf natura ea Ingriit pentru ugurarea fecundalil, deoarece in eureui Elelor est uriieaah ovulaic, acditatea mediulst Vaginal este setaut, tn scopul de a ‘gure slaiates optima. a spermatozaailor. Organele genitale externe sint formate din labiile (buzele) mari, labiile (ouzsle} mici gi clitorisol, ansamblul lor alegtaind vulva. 59, Labiile mari sint dovs cute ale tegomentului,cu directie antero- posterioara. Ele mirginese lateral fenta vulvara. Sint leituite din tesut Fas, bogat vascularizal, La exterior sint acoperite de piele piroast, iar pe faja interioara de piele subjire, previnutd cu numeroase glande. Ele se unese 37anterior, formind ominuraaateriour « labillor may, poterioy, Ie diva Sg Ge aman Tovmtnd comioure poteriard (lig 20). 60.Labiile mic sint situate parelel cu cele mari (Induntru, medial tgaGo acne) mts ne esa Svat wb re 1a ae aeesee arom lt ncperite fe aga exteront de pile fin iat Ele a istoband Go muebesd: Lablie mid ve Snere posterior taantes com Peal sur far anterior Se unts la nell elton In zona vestibulului vaginal se dese} oot glande math nome ponte Barthel, Bendgeld un This vseot cate in ep neti Sextet fobrfiars ence (ina fal) saeial Acti glee’ te pot intcta idattorbs (oetholint), dovennd: due: toons i tomeflave! secretin for devine pan perk pee eerie ater aes rove Si Organclo erectile stot ropresutinte de. bull easn weeante prefunda' Srsor are Tiokttaretete sgl analog cu Pon ars dae de ionotl ll nai'aiel Cl toasts sda rena de lot mes 18, Oritieluy uretrol (qeatl ue teal) eis suet pe linia mode i data GOA one ar pe oil, gn ye tors i me nul ece’o membrand,atuetd Fig 4 = Onan entatoes- yy yt dine ganalul vaginal eal seaupaigachrag Tepe alle nope oil gM Rea AE forme somilonary, dar poate gio Sk By dante tne posfoets Merbvanahintenal : aro (de biol) Te prim contact wel Rareori, Antilnese a neperforate In acest caz este imposibilé evacu- Rarer sl aeomaranly produce setenie de. stoge in vagin, nach do seme Moan caro afun pefonien chrogieut «bites Gd Pert neal este planydl care Inchide n porte ifeioa basil sicatt debe din yeh aol ace inom El inteplaegte 0 fun pean in inpl noa Date pe sal pon ata 3 iy nei a tere cau ep Unartprtel sa rae pl aa Te ra Coley &onhla vapid x0 ey alana hetinuleh pe care teral poste f impine nfo de presunen Hbedainlor. 0 rapa recent perincuel poet reparath igor pinto Talk Inarvonie Grurgleléc Dace tos, in. usm nel Papin veeh exis Erschorv a erst gs pear vegialu, Webule al Taco starve Safrurgiond nel importa 38 Jn medio, iar intervalul intre menstruafit variazt de Ta 24 1a 32 alte Ultima Wrote tn viata unei ferme! (reengpauca)) se situeezA intro 45 gi 55 a ‘Brite’ sidulai menstrual este reglald de mecenieme hormonale com: plese G6, Wormonti, substanje chimioe secretate de glandele endocrine, ajung pe een singelit la diferite organe tintd pe caro le stimuloaza. Sint ‘elangatee serie de mecanisme de reglare foarte fine. Tr oaaul erganelor #exuale, hormonii ei mai importanfi sint gonadetro- pine seeretate (prinire ali hormoni) de glanda bipolizs i eare actioncazh {i Teniefeasupra ovarelor (Ia birbat asupra testicullon. 1) Hormonul foliculostimulant (FSH) stimuleast producerea de horment catrop a thormont folicuari) care asigurd cresterca gi dozvoltarea organelor qhuvise CTemete, preeum st modificdile cicliee 1a nivelul mucoacel uterine, Hae oe ieenea, ESHt stimuleazd in mod Fitmic, lunar, producorea si eresto- roa Ceittehcul ovarian in cere se mavureazd un ovol gi In caso slot produsi a un eteogenis Chad ovulul este maturat folieulul ovarian se sparge, iar wouiul aot de a fi fecundat este expulzat, Acest proces se numeste ovulajie $Fite preduco am la jumBtatea cielulut menstrual ‘Deca lungul perioadet de fertilitate a unel femei, respectiv de le psimele mensecath pai menopeuzi, ce sueced astfel de ciciuri de maturare a ovoci- iu Getentad oval) urmate de ovulatic, cu o periodicitate de citea o lund. sei deare Gata un singur oval se maturesz’, mumai rareeri doi, rezuitind atunei ofatcind gemelars. 1) Depa ovulate, folieulul ovarian se transforma tntro gland endo- rink tmporaray mumita corpul galben. Aceasth txansformare are loc sub SeHlenca vee! alte gonadotopine hipofizare mumita harmon Ietnisant (LH). Giopul galben produce hormenul corpolui galben: progesteonu Sut influenta sa continu’ modificfrile mucoaset uterine In vedere pri- tmisitprodusului de concep|ie. ‘Autol un ciely menstrual eomportl dou faz a ace proliferating (de mavurare foliculer®) in care acfioneaz FSH cere asigord natdranea ovululuigi prin stimularea produsi de estrogeni — incepe saute mucosse! uterine pentru primirea oulvi fecundat (Ingrogarca mu- Eoetei,evesterea glandelor mucoase); “asa secretorie (faza_ corpului galben) tneepe Sub acfuea Lise dezvetta corpul galben care produce progesteron, Acest ution contioud pregatirea mucoasoi uterine In uzmitoarele 7—40 zile (ne- patie ovulutei de a migra prin tompa in uter) prin dezvoltarea glandelos ceeare oe iimearoarea cu substante fulsitive, De asemenea. progecteronal {bteguind cregtorea temperatusii hazale a femeii in momentul oveletiei. Tae tis care ovutUl Intlineste in trompa spermatozoizi gi este fecundat, corpal alien continua aise dezvolte gi fonchia sa exteindispensabilé mentinersi fareinil In primele siptamini, pind la formares placentei. {Tn cavul tn care ovatut na a fost fecundat, e) se distrugo si este eliminat. Corps galben isi incsteazi secre{ia gi se otvofiard. Sedderen eantilatil de pro- festeron este urmatd de detagarea mucoasei uterine ingrosate gi eliminarea Besstela cu 0 camtitate de singe menstrual rozultat din ruperea vaeelor ean- gine. (Gu aceasta tncope un now ciclu de maturare folicular8, ovulatie, protife- rare ¢ mucoasei gi menstroatie (fig. 25). diet dup ovulatie. 39Vipoofins — frctor! wer 0 Pama 2 cb miesAnahe B28 probieectiie Fig. 85 — Schema sinopticd a int cantina wroltersree mecosse) ering GPCL CO Ce a8 able mosnitve 1 hormonale fn cursui clelulol menstrual Ia temele (appa Dieta). 40 Celulele germinative (gametii) Vinja umand ia nagtere fn momentul vnirii celor doud celule germinetive (gameji): spermatozoidul (masculin) 54 ovulul (feminin). Prin fusionarea lor se formeasd o celul& unied: oul sau zigotul. Din aceasta celula unica deviva Hinge. vie 67. Ov ul ul este celule sexvalé femining. Este cea mai mare celula din corpul omenese (misoard aproximativ 4/2 mm), este abia vizibil& eu ochiul liber. Are » form& sferic& gi contine rezerve nutritive, care vor hrini produsul de conceptie in primele stadii de dezvoltare. De asemenca este purtatoaren caractorelcr oroditare alo generatiilor precedente din pertea mamei, 68, Spermatozoidul squ celula sexvalii masculind are forma unui ‘ac de gimilie, ou 0 lungime de 65 micron, Incepind ‘de 1a pubortete, spermatozdisii se formeazi in mod regulet i continuy tn tubii seminiferi din interiorul testiculelor. Apoi tree prin nigte Canale mic, infayurate on nigte gheme, ce poarth numele de epididim; in con- tinuare pareurg un canal mai mare §j,"In momentul ejacule ii, se emestecé ou secrofiile prostate: 9h ale veziculelor semi nal, formind sperma. ‘Spermatozoidul este mult mai mie deelt ovulul, masu- rind 65 mimi de milimetra lungime gi 2 miimi de milime- ‘tru in porfiunea sa cea mai largt, la nivelul capului. Agee dan, de eslule masculine, ar putea sisi gisasat’ los intr-un singur ovul. Spermatozoidul este compus din pa- tru paryi: un eap mare, un git sau col, o pieed intermedi ar fic coada. Seamani cu un mic mormolos. Capul con: fine in nucloul eGu toate clementele eveditatit paterne, iar J 4n piesa iniermediera gi, mai pujin, in coada se gasegte 0 rezervl bozata de substanje nutritive si energetics. Coada s2 terming printraun flagel (0 ,codifa") previrut ou cil ccare-i permit s& se migte 51 si progreseze printrun fel de serpuire (fig. 26) In cursul actului sexual, in lichidul complex secretat de prostati gi de glande seminale, aumerogi spermatozoizi Re Mederma (cirea, 200000 000—300 000 000), elaborati in tosticule, pBtrond tn canalul Yaginal, deunde iyi vontinu drumuly treeiad prin muceultayie (gierele") colului ‘uteri. Tn momental perioadet de fecundatie, aceste gleresint viscoese gi filante, cu reac slab acida (veri puncte) 88). Prin mis- cari do reptatie (Ferpuire), spermatozoisii patrund In cavitatea uterind de unde sint ,espireti* ‘printr-o. serie de contrac{ii ale mugchivlui Ulerin, eae favotizeazi ascensivnen lor gi le permite ek ajung’ pind tn orificial unde Snoop» trompa uterind, Ei depagene aceasta trecere gl continu si. pro- greseze prin canelol trompei ping ajung la ovul. Numai un numir mic de spermatozcsi realizeazt acest parcurs, majoritaten celor care au pornit in aceasta curs a fecundarii neajungind pind la capat. Se pare ed existd sperma tozoiai mai mult sau mai pufin agit, de indatf ee numal uni din ei se epropie de ovul 41Fecundagia on eaten cee ates a mail a ete fonda See HeeEGT ab hte He erat ear, Hal ne see eee thei at Mme, tinge aeentl tn, ae ‘peered nv ma te eee dW fecundet Teifeeviafin'eerun ipuemen comples care se, d0s saghtenin mut tges tae ein stele simatic rade seen i aL ofa rk ce conjart gril, Grete Hie are ee dtc te! prmutssgsened dee fone eb rr rll pin porate, are tans Tn ov eal on dh aerasfaneatan deans de cap gee: cae ep nll egy und an get telson EE eid Blea apt Retain rt eta ee ab ae a Rann espe veh etd o. Aart nfo ml, Fig, 27 — Feeundatia, migrazea tubard gi ni 1 ater; 2. pu ney seopatice, ca al dex feogngatag o epemateane 4. emma: 8. eva EAR Nee SLT toscana ean eo Fig. 28 — Sarena extrauteria. a ‘pronueleul masculin gi pronucleul femel, care contin fieeare cite 23 eromasomi. Prin diviini euccosive, oul sc temparte in mai multe colalo gi Sst mareste volumol, ‘atte timp, este impins de migegrile trompoi in cavitatea utering Gs Imptintaaet Ia ocoasa pegs note (nit) (hs, 2)" Dramel fin trompl pln in uter dureata 6-7 zile. Daok din diferite motive oul se fixeaai in trompl, te produce a sarcing extrauterina (tig. 23) 7. Perioadele do fecundafieale Lomeli, fn 1929,revista medial engl The Laneet publice oscurté oti care rezama combnicarea ‘mul jeporer, doctorul Oginot Acesta declara of reusise sf identifice momen {al exaut a tiluloi menstrual clnd avea Toc ovulatia. La fneeput, noutaten a stimit patine comentaril. Ogino ofectuate ceroetarile salo Intro seatie ehirur- gicald a ono clinic do femiei, aga inct te considera cf ele prezeniaa o valoare Timiteta. Rezultatele fiind objinute gratie observarii unor feraei bolnave, se Dinuia c& ele na putea fi valabile la femei sindoase, cu functit onganica normale, Clteva luni mai tieiu, Venea 0 alt comunicar®, din Praga: profe- sorul Hermann Kraus reugiee ji el sX identifice momentul ovulajiei. Desi Knaus ou allase de cercetiriie mediculai jeponez, rezultatele objinute d= cei dol savangi crau identice. Logic fecundaren nu poate avea loc dectt in momentul elnd ovarol a produs giespulaat un ovul Jn stare de afi fecundat. Posibilitatea nel fecun= Sari existd alia vreme clt ovulol rimine fecundabi Dorata de viet a ovslulsi este scurtl. Ajungind in tompa } gisesta proteine 4 alte substante nutritive, care-iformeaza.o membrana protectoare ‘Keeasta se Intimplé probabil in timpul primelor 24 de are dps ruperea fois. isiot ovarian. Teoretic, femein nu poste fi fecundats decit pe parcureul @ 24 de ore din intreg cilul stu menstrasl, Se admite, ca o evasicertitudine, eX ovulal nu este feoundabil, a femeie, decit intron interval de timp foarte scurt, probabil nurmai 12 01%. Duck ttle focundal, piere. Pentru ca focundatia s8 aiba loc este noveear ca sperma: {ozoini #8 #0 pisoased in jurul ovulue Daci se admite aceasta promis a viabilitagii sourte a gametilor (ctteva ore ovaluly 2X24 ore spermatozoizit) #i dack ovulatia ar avea los aumai Inte-un intorval court, do olteva zile, in porioada dintre 2 menstruatii etunci coabitarea ar fi aptd dea duce la fecundare doar in eursul a oitorva zi, din rjlocul cclutui menstrual; femeia nu ar fi fecundata deck. in cursul color 2 tile ce recedx ruptura foliculului; in toate celelalte zile, fecundati ar fi exclisi. Healitatea nu corespunde Sas intea total acestel coneepiii. Dificetatea rexida im aceea c& mu se poate determina exact momenta raperi foloulului gi al elibergri ovolului. Se ste bine o& ovulatia are loo, — penta wn eicha do 29 ile — intre a 12-a tha Leva mia cichlut (deel © perioada 4e'5 ail}, Dar numarul silelor tn cursul ehrora fecundatin poate eX se produck se ridit in relitate Ta gapte,intruct tebe socotite gi cslo doug sile tn ca spermatozsit ramin apli de fecundatie. Insemmarea precisa menstraatstlor relevé, in plus, Ia aproape toate feme! ide 1-2 zile in durata eiclului, ‘doses chiar do mai multe tile. Aceastddiferen}é de duret a ciclului nueste fara {nfluen{d asupra momentalui preci al iberdra ovalului. S-a steblit ca exist 0 strined refi intre maturatie ovulolu yi aparijia menstruetiel urmatoare, Cind cicluleste mai curt, ovulafia are loo mai curind, iar cind eiclul este mei lun ‘ovulatin ee produce mai trio. Sarcinile repetate, alaptarea. svortarile, boli T Kywake Oxino (18811 im, 1978) obstetrician ce a pus la punct gi o metods operator personals in cancerat ulin, 43rave, avrmenajl fii, ile enervile,emoiecatorile, varie de tims screennames eh Pe Prey oea e iere abr240 dean, modifceie cielo eurvinfar8 reo femeie care Gert Re auih ek dveninere uel fecunde la ere abepte Be deat considers er ctr et monstr ual, Pentru femeile care au menstra- til eeuica (lead te 28 desl so posto ute eb Tecundayia 2 56 poate Mi ela (cra eee care urmesaa imediat dup menstraatie (pin la fpronipete Tal) Se iw acl en mons 0 SR e Jen gesioula de vefecontabiitate fingiogict poste fi sta tele cy ost do 27-29 dene Hn and aon, Ks re ra ec rgea anu clon menscual peo perfoada de cel petin an. Faense tale frule, Incas de cily shimbstor, se teade 19 in Sit oee met cl i 12 in ifn cea mel mare. Exemplul Az Gietat Se BA 39 ates 261955 29-12-17 este pond dina Sa pink ina 12h Exempla! B Ciaal Se Sg ile: 27-198; 901218 Feeunde(i este psiilé dina Sve pind in 18a i Ta Wacuraren tomperaturil bazale (imines, la resi ain any "Gant eo ovtleia temparatore bazalscreste cu 48 divistuns (BREA oon wu tamper basi de 388°C 98.C) CEE Garata de eojane a conpull puben, pid la apartie vrmatearel mer- ionoliel de ncatesteriy fcundat ent prestic impestl Inee Tritt a ders is fe oreperee Temperatant beste. Perionda opti peotra age ate de 209 tle nainte qi 2-3 ale dopd creteren temperate Devale (ert fig. 28) ne m6 a a ne ae = bee spore TEE : as (prem tore nans — portnas oatind erty cura Coveavaratis ev este erin (Yocuntiste proche. nposibi ‘ig. 29-— tlete din viet ovelatoria in care este posbils feeundati “ Migratia tuber a oului si dezvoltarea sa pind la nidatie 28. De ndats ce ea produ fecundatia, $n ampula trompel uterine Ince iniunen uli. Dupt civca 72 ore prin divisiuntsuccesive, oul are aspectul unei sfere formata din peste 50 de celule inegale ca mirime. In interiorul cesta Inepo iferentiereeceulolr. Celulele sitente in interior formoan& mbviaitasal Gngurelo din core sv va dezvolta embrionsl 9i sacul vitelin, {Gr din cle ayezete Te perifere resulta cofoblastal (care wsighrd motrijia enn: BrionuhigifisurenIvi fn conan uteri) “Cinco grain tbr oa Tn rue de 3-4 il strabate imps, Dack migratia a produce prea rapid, oul ajunge tn ter Inttan tau do denvoltare prea precace, nu se fixenaa gi ete eiminet (evore Snaparent). Prin vontinuarea divisiunioreslulare oul ereste tn volum. Datorita eres- terii mal rpidee srofoblastulh, intre acesta 3) embricblast apare 0 avitate, Plint cu unlichid notrsiy. tn acest stadiu eld oul are espectul unei vezicule Fee numeste bletocis, incepe nidagn (in a sa a 7-0 2i de Ja Fecundare). 7h, Nida in, Datorita enzimelor pe care le contin eellele‘zofoblestu- Jui, se produce 0 erodare a mucoase: terine, Din oatulele stratului pevferie se forimeeta nite prelungin (vilostti coriale) care se implanteaz& in adineimea rucoose! werine. In.a {2a 21 dea fecundare (eam ia momentul clnd ar fi lrmat 0 n0u8 menstruatie) blastocitel masurind aproximativ 1 mm, inc jurat do vionitati, na ingropat in mvconsa uterind ji inceteard de a se hréni Gin rezerve propri, Pind integreterganic in orgonismul mame incepe $8 fir hod e acetta pln fa sft ars Anexele produsului de conceptie Din vicitile coral care tint Indrep- tate aprepastele tein tea forme placer tar Viloslgple din porte opust ee eofiand ih decors. ceva’ septacnni (i. 20) “Placenta, este implantatl prin vilontdjie slo (ca nigteradBeini). In gros thea mueberel ulsrine. Ea. tndeplinege pe Tinga plat nutriivemetabolie qt fungi Ge andl endoesind, producind.Bormonil (et Gone, progesteronal, gi hormonul gonado- top tana eure” atighrd edaptares ores: nlemnsful meter le soveinty ereyeerea muy thiull warn ler Sehimbul de substan tre loc le nivelal membranel, placenta. ‘Aceattd mambrant, nomitd batietl placer tatty desperte singel circulant al mre! de single fea; ar porate eghibul de sub Sane gd gare? Substanjele mutstive 4 Ohi ipo Boag Th oy — rota pet produsele de degradare ale motabolismului is. 99 — Dezvoltarea placental tn Eopllulal int tranaferate tn aingele matern, _, pomele Séplamini de srcng, Sopralaa vilostilor corse. la ple cet A EL conta tatrd este do ita Yam? (unt doi mai mare dectt suprafata corporala a unui adult), Catre_sfryitul 410 ori mal mats ane forma uml dise'cu un diamelrs de 16-20 om, 0” Bro Sine de 13-5 cm i elatdregte 500600 g. 76, Cordonul ombilioaleste alcétuit din vaso do singe core due singel fetal Ia placentd artere) gi adue singele bogat in oxigen #1 substante futstive Je fet (vend) (fig. 31)- 77. Tnveligurile oulut (anexele, membrancle). Punga annio- tied (pangs apelon), formata din douk sieaturiy Inconjurd fétul ea o manta Fig. 81 — Placenta la tormen gi cordonst ambit sow protectoare. Ea tmpiedicd patrunderea germenilor in cavitaea tern, prec- Ey went. Seorets un lichd (lehidul amaiotic) core permite favulal mek {ston il protjeagt tmpotriva eventaalelor traumetisme exercitate asopra Shdomecull ferellgravide gh ealgurd temperatura constant TE. Lichidul emaiotio (in. cintitats do 5001000 ml) sate Timpads tn primele luni de sorcina; mei trai este wjor tubbure 4\ confine Calute decouasmate. ale pili fatulsi, eerntz eageasa, Tire de pir '(lanugo Sia Ge dius grits urmede"proteine, Vormtz casese fste tn. stral {hisoe caro sooport pioen feegili a vopiluiel gio. protejeasd’ de macerare prin lichidul amniotic, Dezvoltarea produsului de conceptie Este imparfiti in mai multe stadii: | 79, Blastogeneza cuprinds perionda de divisiuni succesive ale oului pla la diferenfierea trofoblastului gi embrionului, Este Incheiaté le ile dupa fecundajie. Tulburdrile survenite in acest stadiu rint urmate de avert spontan, adesea nosesizate de femeie, manifestindwse de cele mai multe On ca monstruatie intirziat&, Numai femeile care-si masoard sistematic {emmperatura bezala pot constata producerea avortului. 46 80, In stadiul do embriogenoz. (séptaminn a 2a—a 10-0), din trofoblast se dezvelsé placenta 9 faveiqurile oul, iar_ din embeloblast mae fori vitonelorongane. ta singitul hnit 8 2¢ erabrionol ja 6. form® umand Bercapul, proportional foarte voluminos, apar sebifali chil nastl, urechile Pornind dela trunchi, ie Ia suprafaa formafioni eave se vor transforma fn membrelssuperioare fi snferioare. ‘Achimnea unor fastori noeivi in acest stadin poate provock avortul sau Jesiuni alo enbrionulu (maformafi, embriopati $1. Perioada totals precoce (siptémina « tt-a—a 26-0) est sadiul'n cae Ip Socap activitnten diferteleorgane gi dezvolta sistem smorcular 82, Perioada fotela tardiv incope co siptémina a 27-0 gi dureazé pint la nagtere. Patul Ii dezvoltt in continuare formele exterioare. Dupa 20'edotamin| dexvoltarea este in mare incheieta. Depunerea de Yeout mutcular igrisos duce la ereyeeren in greutate; are loc maturarea diferitelor fngane $i siteme. Dupé 24 sbptimini fatal are fanse ereseate de sopravie: oie. ‘alorto normale ele erepert tn groutate gl Tungime tn fonetle de vista gestattonala |dupi A Dodndor gi. Fema) i : Porte Vib, raw VC. v, Grewtate 20 ile 15 mm, tian Pom (VL) flank 4 imma (VL) Fant sem (VG) Sian Dem (VG) soem Bont s3em VC) a0 em 150 ¢ 5 unt is em (VC) 2 om foo g Sant adem (wey at em 1000 3 tan 26 em (Wc) 33 em 46.000 ela a0 em Vic} em 2200 & $ tank dem We} Soom 3200 NOTA: Giro stnt apreximative. Legends “V. = veriex (crelerea caput) ye = Yertoxcoecis Vin, S Yertactaton (caret) ‘Vib. Z Yertoctombat (essdurd cavdalt a embrionitor tne) Factori care influenteazi negativ dezvoltarea produsulul de conceptie Numoroase influnte nosive sp pot riaftings asupra embrionulut sa favulot duchnd ta lesiuni morfelogice anomalit sad alformati) sa Bol intravterine 89, Bletu acestor noxe in primele 3 luni de sarcin8 este cunosout sub denumirea de embriopatit. Se cunose in prezent date sigore privitoare In ergonsle aectate in coreleie cu momentol (ca perioada) ln cAre acfio= neat difere noxe (lig. 22. ‘Apatifisembriopaiior poate fi generat de patru mari grape de factri: ~infetlle vitae (rubeola, polfomielita, gripa, herposul, hopatita, parotidita epidemic rujeols, vaicela, 47— noxe chimice (medicamente); = razsle. Roentgen; = tulburdsi hormonale 1a mamé (disfuncfie tioidiana, diabetul). Bxempi clas de embriopatio este constitut de sindromul Gregg seu embriopatia robeolica, In discordant cu benignitatee boli la gravida, rubecla genereak le erobrion malformetir grave ce electensé diferte organe, In Za Zar 2EEPED Morental fecundstiot * ? eae are Perieede oe cesvoltsre fo siziioin” Big, 52 — Poenentar schematic a periotdc sn care ge produc diferite anomall sau ml formal (dupa K. Dieta} fanctie de momentul cind s-a produs infeotia rubeclied (cataracts, malfor- mafit ale inimit sau creierului, surditate, malformatii dentare) (fig. 33). rei sot tmptetite n een ce privegte procentul etectelor malformaive ale rubecel inte 2655 9 OOS) Mn presente adminiteensa gravidelor bolnave ser antirabeote care se istabute’ prin Tospretiie aanilare de stat. 84, Fetopatii, Dup&3 luni de viata in- trauterina, organogencza find Incheietd, malfor- mafiile devin mal rare. Factorii nocivi'eare pot feofiona asupra fatului uman sint: i (ifitieul congenital, toxoplaamors, Tisterioza, hoale incluziilor citomegalice, tubercu- ~ incompatibilitatea Rh sau de grup san- guin; ‘ intoxicatii (oxid de earbon, alcool); ile = ,bridele amniotice* — sint bride aparute i pe inveligurile fotale in urma unor provese infla- matorii gi care pot. determina stranguliri sav Emb amputatii la nivelul extremitatilor fatuloi; faerie aspiratia de lichid amniotic infectat (pne- SolHtMS SHR i SHIRE! umonii de aspiratie). Fig, 38 —Embriopatia rube- 48 Sarcina normals orice fensie trebuie si fia ecnvinsk ch sarcina (starea de Ia fecundatic pinata austere) este um fenomen fsilegic. La maren majoritate a femeilo, rg Jacana on arcina st to desfigenre 944 se sdvrgensckfir& incidente, pa lofue sccenard o supravegtereregalat 9) atenté, materilizats prin sea aioe, de hiborator mr printro axistentacompelenté iy moment aaa pene copittul Medicel, moage, sora de ocrotire, fii, overdgit Te ie dati tn acelgi timp, a ereeze 0 atmosfers favorabil, care St imprine named eat sh optimisin. Te ttul osha, gre pentru erotiren mare si copula este Loiferat sie eee ee eee Ocrotirea mamieé gi copilului este 0 probiemd de stat in fara roost 85, Rducafia sanitard, In cadrul dispenserclor medicale, se conganiteust cureurs penisu viitogrele mame cu scopul de a le oferi notiunile secerare despre anatomia, fizclogie organelor de reproduecre, despre evolutia Ronald womplicayile’ sarcini, Tnijierea medicals cu nojiuni stiin{iice Pitetard abit gregelile de aparare a einatayii mamei in devenire, cit a eopi Ii care cate asteptat; in acelagi timp se Inlatura Leama in fafa necunoseutul Ga obiprust cu eititol sint dato! #8 urmArcaset tot er se serie despre sind Cater edceaties familie in general, pentro a se pregéti pentru nove situafie Sn care # vor afla in curing, ‘Tn timpol aareinii crgonismol matern este supus la numeroase modified ev scopul de n crea eonditioptime pentra nova fringd in devenire, Nu rareori Cle reprezinth @ suprasolieitare Important pentra gravidé. 86. 9 primé porioada — pind In 16 saptimini — este perioada de instalare a sarcinil, in core gravida are grofuri sau virsAturi. (ce survin ds ebicei dimineafa), repulsic fala de anumite alimente sau devin {Cupetts")imperioasa pentra altele, Unele gravide au tulburdri circulator sau modificdsi peice. 87. In perioada de cehilibrn (de bine)—de la 17 1a 28 sipti- mini — tulburirile diminveaza sijeau dispary gravida este echilibrats psibi ‘8B.Stadiul de solicitare, incepind cu siptimina a 29-a pind la naglere, s¢ caracterizeaza prin diminuarea capacitsyi la efort zie.” Prin Cregerse dimensiunilor fatulu, organcle vecine pot fi comprimate (vezica SIRES sitcatinal gree) iar coloana vertebral este mult solicitata. Modificirile ce au loc In organismul matern 89, Hormonil: a) Gonadotropina corionied — este produsi de celulele trofoblastula le putin timp dupa nidajie. Rolo) sau este stimularea corpulut galben pentru menfinerea secretiei de progesteron, care la eindul tut asigurd Frontincea sarcinii, Gonadotropina corionied poate fi pus in evident in tring gravidel dupa 36-8 zile de Ja ultima menstruayic, rezultind un test Imunologie sigur de diagnostic al sarcinit (testul gravimun). by frogesteronnl este sceretal inigial de corpu gaben ovarian, apoi de citre placenta. Prozonfa sa este indisjemabili pentru evolujia normal @ 49sarcinit. Pinte altele, blocheari contracilo uterine si asigurt co funcia placentard sa fie optima. vee ) Estrogen sot produyi tn prima parte a sarcinil tt de corpul geben, iar dupd 67 atptamin — do placents. Rolul lor principal este accle do" ¢ sipura cropereasdeovatd a uleflul, aalnilor, daria atu Piaceta gi fitol conitaie aga-namta unitate ftoplacentar, ex rl rogla tor in protuetia de estrogen. Dowarea hommoniioreseger In na gravidel constitu un crveiy do aprecere a foncteiplecentel a doevoltard feta, Sciderea brosch a etrogeion ornayt repreahita un india e8 acces uni tate este porturbats- 6) Hermon lactogen placentar uman (HPL) influenton erotere fato- Jui, Apate tn sora stoguia al geavidel dopl 8 siptamint de le ute, mon Sole fy parle ereren diner plc, Vale ct fare pretintt'o scadore brosot aw semnificatia taut His ponteu cpl (ae functie placentara) Bera €)Oxitocina este produss tn ganda hipofied gi stimuleaa contractia mogchivhut Uterin in timpul sarcinit 3f-nagteri. Protucia precoce a ecestor Formon poste deslanga 0 nagers prechaturs. Dupd nagter, rolul acest hor” mon este de a simula produelia de lapte 9f golite ialo. 90, Uterul crete prin inmlfiren qi alungirea fbrelor_ muscular, a sate de tinge ee copula greviatey 80 (lead Regravid) ajunge la ciren 1 O00 g In siyital serch Pe Tingd adipostioa predusului de sonceptie utero i revine roll de a expuleafotl prin cone ati musevlre prternice in momentul nari 1. La sive? vaginulul te produce de nsementa o crogere a amir’ he where 0 fre ou eid core asgur dltrea oreapuneltonre a canalulsi vaginal In momentil expulsiel (nagtens) cope fotee Prin inmlfitn.vatelor devsnge, mucowta.vagingié call wtodn caplid oculonre vislnee. Dupt primele saptamint de saring gpa osoungere Saginaléelb-glbuie care persita opre-mnaren,neplacere a gruvide) pint In momentul napteri, Aceardscurgere w expresia vine congestit a orgenelor genitale moh infvente hormonale. anett SIMU ovse in vlum determinind o sezate de tensions wjoare WS. Pielea si fesutul adipos. a) Moditictilo de plementare (euloare) piel sit variate. Se observspigmentarea brand evareclelor rarer « onganelor geitale externe,» egivni perianale i uneor acca Calor pesteperaterh La 50% din geavide apar péte pigmntare ye frunte gi nos (,loesm&")- a tom Ga fn desi ncete pote epar mai dev det I ele rune poner la soar le accentueasa. Acet elect cosmetic devapreabil, dispere dupa nagtere. : i v) Vergetuile stot strialii rorviolaese care epar in ultimele luni de sarcing, datovta intnder i lest fibrelor elastice de sub piel, Fegate de factor constitutional 31 hormonal Ele pot ft localiaate tn regionee abdome. nul, pe coupe, sini sau regime fesiert, Dupl nestere colortia ler dispare, dr maaificar’ pels perita (triurl albeit}. 94 Greutatea corporala, tn curnl unei sarcini normale cre teres fa grevate este de 10-12 gj € determinats de o components fetal 50 .na materni (tig: 34). Cantitaten totals de Hichid eorporal cre, tn con: UP normale, cu 7 lis Acumolaren vibill de liehide tn oxces (edemee) fepresinte un fenomen anormal g) trebule semnalat mediculu De Inima gl eireula}ia.stugelui sint supuse unui ofort suplimentar considerabil, carla organismul li Toce faja prin adaptarca treptata e puter de contracte a inimi (cu fiecare bataie a inimii este timied in base o cantitate mai mare de singe). In condijsi normale valorile tensiunil ale VMenorne mavtenne A Mabie te Jesesir! a | Sge é ar, viv 4 Veit glocentr 2 ita etatvitie 00 90 go Weezy Fig, 34—Cresleren in groutate in timpol sarcint anteriale so modifick nesemnificativ. Conetatarea unei hipertensiuni arteriale impune supraveghere medical atenti. ; 6, Panetia respitatorie trebuie sé asigure scoporirea ne- or ereseute de oxigen. Se constata in timpol sarcinit marirea volumului respiratile. In utile toni de sari (greatate ta vestigial) deoare f fis diafregmol qi joneani amplitudinea migcdtilor plaminului. Ge dodifiearile tanguine. Cantiatea, (volomel) totala de singe (novent! 5 lite) crogte in timpul sarcinii cu aproximetiv 500—4 000 ml. efnsla ce realizcaad in special printr-un efect de dilvare (gcumulare de Hiehia) care esto trmat de sedderea nomérului de globule senguine (in spe {lobnlele royi, ertroite), Se gti eX in eritrocite te gseste plementul "heme Hlobind (718) cave asiguré transportul oxigonvlui Gndispensabil pentra te fisetia® gosunupiles) gal biowidulat de carbon (rezultat din ,arderile* ob au fee in diforitele procese metaholice). In mod morma) concentratia Hb tn Angele femeil este de 14:22 g% In cursol sarcinii se produce — la 70% din gravide — solderea velorilor Hb (anemic). ‘Tratamentul cu medicamente Sohaga de fier, Fecomandal de iedic in ascmenca silat trebuie respeotat u rigurozitate, fh careul sarcinii se mai remared cresterea coagulabilitatii singelui, sed- dorea tendinisi Ia hemoregii. 98, Funofia Tenala oste amp rea unor eanlitali miei de albumin& gi glocozd arcini se obsorvd frecvent, mai ales la efort, dispnee ce uteral marit de volum impinge in ificeta in timpul sareinii, Blimina- a sfirsitul sareinii este normalé. Supravegherea femeii gravide si ee banuinsed o& fn urmi cu 2 stip- ‘pi oceasta se instaleaxd alte semne ile legate de saxcin’ sint bine defi- ‘er specinl penuru fiecare femeie. In general absenta monstruatiei face taming & avut oc feeundatia. Putin du care intros aceasta rupodifie. Modifica nite dar variate qi presint& adesea un carac 5hOrice femaie gravida este datoare 60 se prezinte la examenul medical pentr confirmarea diagnosticului $i pentru a fi luata tn eoidenja st urmarité competent periodic pe toaid durata cxlor 9 lunt de sarcind. In eatul unei sarcini cu Hise" se ¥or lua masuri speciele (eviden{& speciala). 99, Semne de sarcind, Pentru ca orice femeie aA fie informatd ‘supra semnelor care confirmi 0 sarcing vom prezenta mai jos criterile de diagnostic. Total 2 Dingnostieu de sre Sonne nesgure Senne sitwre = sbsents_menstratit = misuraen,temperaturit banle S eaitin mina = West pectin de sercink oiiart ‘ale apetiteat = ines ita = iene rom pacdeeaconsen. palptes sor ptt eft —hniclea de volum a abtomenatsi = sseultara bataior inl eta —vergotin! Sennen strctorior fetlo prin ‘chograte —Iregstraea actviiilexedioe fetate pan BCG. Din tabel resulta of o parte din semanelo incerte de sorcink pot fi sesizato de tneagi femein grovidas © mentiune speciale am yree eb facem privitor la aheenja, menstruajicr care nu e intoweauna semnificato’. pentra 0. sarcind, Ee poate fi determinata qi de o tulburare hormonelt, 0 boall debiltantd tau vo tra pies peri Clad ebenfa mentale dati fltor cauze, ea poate fh declangatti uneor! ou preparate hormonale, In sarcina incipienté, menstruafia nu poate fi provocatd eu ajutorul unor medicamente, Chiat in omental nideyelmeieamentle no, fot decane menstruafie. TTentalivele de avort ou diferite droguri(chinint, preparate hormonale, extracte sau jceaiuri" de plante etc.) sau manevre mecenice locale de foarte freevert 1a aparitia'malforma(ilor 1a copl eau la adruncinarea sink AAU fomeli (perforaree uterului, Tezaree ficatulai, rinichiulu, steritate definitive ete) In timpul sarcinii nu mai apare nici o mensteuatie. Se sie ef menstruatia este expretia singerdit periodlee a unui uter negravid, Totus In. prim Toni de'sarcing pot turveni singerdot foarte mick in jurul datelor probabile slo menstruatied (false menstrutil") {urd seranificatie patelogick: Uittrior orice singerare din timpul sarciniitrebuie consideratd potoogied. De multe al sate. pmol somo pentru. un avon. iminent ‘Mésararca temperaturis bozale, factueta corecl, poate fi consideratd 0 rpetodd del’ pentey constataon ssi, Mentineten tomperntn barle feate mai mult de 16 ile este primul serm sigur al uneleareini foarte mich ‘Aceosis cunoastere timpurie este tld pentru gravida in vederea evité ‘unor factor! novivi ce ar putea action asupra dezvoltari produsulul de con- ‘eptie (medicamente, vaceinari antiviral, expunerea la Taue Roentgen ete.) Figura 5 ilustreazi instalarea tn timp a semnelor de tareing. 100, Bxistenta sarcinil trebuie oonstatats de me dio, La 6-8 eiptimini de la dispariia menstruatie, femeia este datoare SK meargi le medicul obstetricien, singural in misurd 28 confirme existent Ssarcinii, Acesta va face un examen amanunit a) intregulvi organiem 91 inde Sebi al organelor genitol. In continuaze, contronlele fegulate vor oferprile- 52 jul medicului s& dea sfaturile necesare gi si verifice dact sarcina evolueart ermal. vomgL. Consultafiile prenatale au scopul de a ssigura wjesitgurarea sarcinii 1p condiii fiziclogices sesgoranen, ae complet « naptent 9 Ia Zderveltarea unui fat 88 i iderate este depistares pre~ Prima condifie pentru atingerea acestor deziderate este depistares, pre cove fiiuwen in'eviienyé a gravidel inc& din primete sfptaraint d a Faews remeron Bare ote ae grmititte pas ick osente menetreti larsdton’ motioae Mocttits oe gia Mcreorenee cline resent oto dcrinkelee corte eros ohare! éueatonne outro alti E leohegneé) Prima wipes Patore worries abctimenitn’ |escutaree aon cortice fev Siem ob fe whine menersoerie Fig. 35 — Trstclorea in timp © sermnelor de sarint. ace A titans Ee ape teritorial), obsteteiianul, elf! specaligti inte- scene ad clase Tonk do trend ~ sve do oobires nh eviden{ realizar cuncet Jihad, lavera se defovorel se vor nota: greutalea corporalé, ten mnasimea uterului. 53a) In legaturi cu familia: tuberculoza, diabet, sercini gemelare, avor- Fig. 36 — Pelvimetria externt se efectuesad ou ajutorat unul con as special Plvinetia inter to practic prin tayeu vaginal, stablind diamotrol enter: posterior superior finerioral mica bask Se ndeass oat Stone tou te plrflce mel din nocnsd septine De asemenca, medicul va controla funcfiile generale ale organismului femeit isarcinate, Deaveltaren fitalui neeesia us mame aport de ence itv avpanee do voproducoroineegonganenuh reba ke wo ase ia ablgeit cis Bnce verb dech'do's hyerfosehe ar wreratinete eee unui efertnoplimentar a eae pot face fe smd te Se Se Din acesto motive est indicat print alte ca prima treed ee tn Lnerefe,uvind tn vodore ck un organo isk? pone Sevetae fine dict ponte tanuformtrd dntre ode mat taporente. Chee eee a Hoar iroplcg, do atemonea, man eliiae! fr pe hank deeguaty ey ca ecare cop uno fa oni ate in patel na Bisa 105. Bramenul genital trebuie elects tn ori gravid de ‘oplinesed examonoh local. Pin th nega poate Setcopen Sakshi ‘terlu,trompeor, ovatelar ca ale usinului. De aeenenea sone ae 54 colstut erin. Detchiderea interpestivi « éoluhiifmpine amomite minus {erapeative " Meat camene de Laborator: La haren in evidenty a graviei stn nee ite elec RAN. Dy teens ural aa ae ratio szamenatseestit voginele (Papaniclaty exsinensh_ pentro Trisko- Fronay enue otc), la urmarconstatarijor de Inexameoul obieelY medical Fee tor fomel medial porte nice onele exemene suplimentare de Fae ss homaerama, contol perdi atentaniserertae, iearonisgtama i ferpeiie cu. boa te inimky drterminareagrapud san eee etertal Th, rel antcorplto, ivi st proba de tedreare stn aback yfecusitesunpiiane dt diet), Caamene iaenice (in cal onor Bote fat tau de rinichy te. . Pati ovcrien tetanosahi (fe mamas ta cop) ix tuna « Vien se etstgun ese eu royeccien) anda ee ‘Boumonal rales exteToosit in preaent nomad Sn eazuri speciale, de eqrcks celle fatal in trimestrd 6 Ilea de arcing, otra stables Ghnensfunlor i conformaiei bazinului, pozifia fitukui, diagnostioul de sar- cing gemelaras ° : WO tere de investigagit moderne vin ost; in ajutor redicui pentra wematiren evoutei sect #1 dingnostical intequterin al Sor enh sa"ewonge fae ee a) Betograin Toles alteanetcle (unde sonore situste tn afare Himi- tetor he baneptis ae orechil omulu) cre sat reflectate diterenfiat de dife- ihe Steet anstomicy aceste stactur faageaie Tor-deviny vibe pe Fe or ee fe arly pou h enumerate ee net ie renee a torah gi Tatalors ovienfienen. gear ftele 9a seein fous port all sarin geet (uly dpe 13 pti de pectatieymnfrmarea uno malformatigroslene; Icalizarea pincaltel apoeciSes,dipersiunilor husinlud-gravidelystabivca. cantitap Fstidutl epnitie ‘ i) Anufescopia_eprecied cantiteten si culoarea Yiehidelul_omniotn, Ea se yrnted, Goat cate neweeary spre sina saci, clnd cola uterin este secre oe es A _ 7 Lease? ir een jestopia Wn afiegitw) sarindja ujor intredoschis, permijd introduceren, pe cale veginel, a amniosco- pulud © lift meteliet provirudt fe capatev 0 roma de mind) pine le nivel Fmbrane, amniotice (punge apelon) (fig. 27). In mod normal lichidul amniotic frie Limpede, incoior 4n eeeul once sferinge fetale(oxigenarefosufcent&, ffmunizafea-Rh, Hichidul eoptta 9 lose giltuie seu brun-verzie. Li ‘ida poste fin cantitate mal bicd (opeareiae) ene mat mare deel normal ‘higannias este gpicerea In fit a metodei de tnogistrare « sctivitatl eloctnice a inimil (BUG), concomitent cu contracfie uterine. Din Sceastdinregisirare simultand este’ poubllconstalaren precoce « unc even- {hele sueriaje fetale in corel iravljuls i intervengia medical oainte de fet produce losiunt le futulu Apicared acestel metodo este indiatd tn farcile you rte eumosente Gin unmaritea etenta « pravidei Durata sarcinii 108, Durata saroinii este de 280 sile sav de 40 de séptimini. prezinté aproximativ 9 luni celendaristice sau 10 luni lunare de 28 alles Variofi de chtova aie in plu sow minus tint normale (280-10 rile). In general, nu se conoagte momentul exact. el fecunda(iei Tn sees condigi, im Joc sh se calouleze vista conceptionalg, adica timpul seurs tntre Soncepjie si nogtere, se ealelened vista getiaionaid’ (dupa timpul sours, tn Sie'sau sdpudmin, de fa prima ai 0 wltinet menctragis). ‘Se mengioneasd a repere: = 28 de saptiminé corespund aed sarcini de 6 toni = 52 de stptamint coreipund nei varein’ de. 7 Ta 44 de sdptdmint eorespund unct sareint de 7 Lunt i jamitete; 36 de saptémini corespund tne! sarcint de 8 lant. ‘Se socotete nastere pretermen nastrea care surving tntre 28 si 37 de sip- timtni si nasere postermen aceea care suroine dupa 42 sAptimini de gestope, 108, Calewlarea datei probabile a nagterti se va face deci cel mal frecvent pornind de Ie prima zi a witimed menstruett: "Termenul probabil = prima ui a ultimel menstruetit + 40 aile — 3 luni calendarintice. Exempla: (19 mat 1982 + 10 zile — 25 mai — 3 huni = 25 fe- Druario, 1988). Se ‘are in vedere o& Tunile celendaristie nu sint toate egale gi cl exists varighii de eitova ail in ciclo menstraal Tn anal fn ear, pin manirarenterporeturtasule for sorprina ‘Data probabila @ nafterit = ziua ovulajei + 267 alle __ 10, Migesrile Tetale represintt un factor in plus pentra oon- firmarea sau eorectarea termenlol najteri La primiparel prinele migebrh fle fitul sist poroepute Ja 2022 saptamini; maltiparele! fe percep ceva fou devreme ~ la 10 epi. Tne els po cofandate cu mleane aneelor intestinal FFiecare copil Spi are sitmol stu propria de migcare. In intervelul de la 29 ta 38 siptanini aint foarte vii apek diminveasd. Notaree allies de o&tre {ravidi a inigettilor fotale poate’ contribul la recunoagteren precoce « nor “Tomei care asc prima oard = prinipare 2 feme cafe au mad niocat eel pon o dats, 58 ai de ise (ma putin de 20 igo tn 42 oe). La mai putin de 5 miei tia thinteareier oto gravida’ va merge Ge orgentt le mee. Ti Harires de folvm 4 abdomenulul de reguit top 3 huni f ewte hatin dependen}a de Uipol constitutional oF pee Ee canitate de Hehids do pose fatal in vier de urmdral SesSiulor huteroare. Taprimipare sdomencl este adesen yescuit 1a multipare tinde ating tt ye Gintohforinga abdomen la termen (0 sipthri) este do cca 100— 405 con Cates Shscatesint-mah putin tportante deel ereyterea continua se atmarttar repelate ee vor face fntotdeauna Ia secleg! reper). Timemstosile uterululs. Cind sarcing este deatal de fll a poate bil ea SImetie pe injimes funda vteraha: Sve sdupe ‘eglunes omblical fn eutl o&- ve de 0s Gn de sang Siunge fatinergineainferoerk «arcu conte in sspramina 0 35:0; : int abvasupitining te gisste la egal dis tanyd inte ombiog extremitateninfercard a sett, ‘Anedor cu 4 sptamini innings ae najtere uterul atinge nivelul cel mai ridicat, In luna ua fatolgoboerd i ebdomenul pare ceva mal wu ip 3). M3, Cobortres abdomenulul. Cind eapul fetal coboars in mic basin, Ferareé'e micyorre a abdomen pein cabo- fee fundelut beri, La prima saring cast fe- omen so produce cs tel sapeimini iainte de Tageros io treats uration ave Toe abla. In Pig, $9 — Dienst at span naglont fi esto percepat ca'© eenzate full Jn fimpel sco jor darecoeet, Do ‘cbieh, gravida sesacaré fost fers prin faptle&respind mai ugor i sbdomensl nu mai este att de cee ent tn pike pare ¢ senzatie de apisoce in. bazin, iar mereul esto Tn greus De esementeyfemein orineazh mai des. fis. se poate aprecia dinainte das nagteres va ti ugoarn Dau great Medial cbatetiicin poate stahih numel dact barin(l ove de Simenstni normale, Gace exists vve0 anomalie a. c&ilor Bonita decd fatale o sprestntaies bund ‘Ni ar poste preciza dinginte dack mana va aves contraciibune seu necorespurditonre Gi futoral unor contract bune, puternice, nagerea Jecdesfapca normal. Chieeq-an fat sare poste strate un bosin de marime Tose inde ser 9 fare produce lesion memel Rolul sorei de ocrotire tn pericaca prenatali 115, Programarea vizitelor. Din Juna a Vil-a, lings medicul obstetrician, medicu! de circumscriptic si mous, in asistenja gravidel se flaturd sora de ocrotire, caro este obligata si efectueze cel putin o visita Tunard, pind Ja negteres copilului. Daca se ivesc probleme medioo-sociale 31eosebite, vizitele pot fi mai numeroase. Tn caz, de nasteri premature, sora STocrotire este cbligata #8. vizitez (13 oni) familia Muze), pentru a Srganion pregiticile pentru primirea th condijt corespunsitoare a Hivzei Siva nov-nfscutul Th timpul cind mama este in matemnitate sora do oorotire se intereseart Ja spital de felu! cum a decurs nagterea, de staroa do sindtate a mamei fi @ copiluloi si, In acelagi Gimp, asigura legétora ev familia Tin cazul in care In familie au wpérut boli infecto-contagioase care ar pune tn pericol viata. copilului (grips; dienterio, tuse convulsivs, tuberoulozi cvolutiva etc.) este anunjeta matemitates si se ering externarea eopilulut gla mamei. Urmirivea 9i indrumanea eficienta a gravidelor,folositea — conform pre- vederilor legale ~ a concediuhui prenatel (61 52 de rile inginte de nastere) 51 Internarea fe timp in materaitate sot factori care au o influen}& covirsitoare fasupra,morbiditatii pi mortalita}i infantile im general gi asupra profilaxied promaturitagii In special 16, Confinutul activitafii sored de oorotire in timpul sarei nih. Scopul activithit sorei de ocrotire este dea. feri pe viltoarea mama gipe copil de peimejdiile la este sint expusi printrun rod de viata necorespunsitor $1 printro alimentatie gresita. Nomerosse Imbolnivieh pov fh ovitate (sau electele lor diminuate) cack se jau la timp tunele misur! preventive. Sora de ocrotire trebuie si indice metodele cele Inai bone Inteun limba) aocesibi, tn functie de studiile mamei, de starea feconomico-rocialé a families i de’ condifille particulare ale fiecérui cuply Sora de ocrotie are datorie #2 eunoascl gi ef completeze educatia sani- tar a viitonie! mame. Inc& de la prime convorbire, avind grijé si menajeze toate sensibiltafile mames, va elute sé4 cunoascd particulertayile de ordin material §i social: —venitul Tuners = conaiiie de locuit,specifieul locului de munct S dact este casitorita logitims = “Gnod viate famillalé se desfégoard ermonics; TZ fgradul de instruire al mamei gt profilul ei pstho-social; = daci mama gi tata dorete copilul (element esenfial de cunoscut pentru organizaren protec\iei viltorului opi) ‘Acolo unde aceasth ancheté evidenfiaa’ conditii nefavorabile, sora de corotire va incerca — dlact este pesibil — s& le rezolve eel putin in parte. Tr nevoie va anunja servicil de prevederi sociale, care va da mamei indru: Initile necesare pentru objinerea sprijinului legal (mame pénisite, mame care fag parte din Jafilit ce le Teneaga ete.) sau in vederea oerotiri copllulul (la Jeagin, Infiere etc.) Dac, in eadrol profesiunii, condifile de lucru, prin epecfioul mune, pot afverjanegutv sinitaten gravide saa evoloia sere otatl pre Tangit in pitioare, media toxic, munci de noapte, efortuti fizice exagerate, rnierotrauioatisme), se va un Tepature cu institutia, pentra sehimbarea focului de monei, Femelle care Iuerenad in toveprindert industriale in care exist emanatii toxice (fabrict de substanje inseclo-fungicide, fabrici de eaucive, tipogrefi, Tabriei de coloranti, unelo soctit ole fabricilor de tnetd}iminte sav fe textile), in laboratoare et: monipolero de substanje toxice, in setile de Sr fection al atl, Female cenduciten ate tau Gonducton| de Aramvaie ele, vor trebul schimbate din aceste mune, care influenfeaza nefae Yorabil deaveltares fatuluk Sportivele pot continua excreiileFizce cbignuite, 58 intersicindaae activitaten de competiie, precum gi toate sporturile care ger ffortondeovobto: inotul, alpiniomul, alergarie. eehicl, patinajul, sériturie Sn mae lant de sarcind se inersic plage baile n mare sau la srandur. {n schimbs in aforg do ceric in care-pravign presint& pierdert do loge sau contrachi aterine, plimburile pe jon fi exereipile ujonre de gimnasticd se con ‘nod lnc pina’ Ie asters Sora do erotive iestrovoyto pirinjii cu privice la ngriiren si erestereg copilulu, Se face plonul de procarare a trusovtei copiuhui $i a mobilierwlas ‘ebetut, Malte fanilis din supestiie refus8 sk inceaps procurarea obiectelor Recesare Irainte de nsterey sora de doratie va tucerca totus! sa convings travide sd confectionezesingoré o parte din obiectele de lenjerie (ecomandabal, Te Culoape alba). Procurarea mobileratus poate eventual, ineeputd in mpul Gi ride ne I teratate completa cna coil Fost at Sn ex Tncepind din funa a 1X-a, end, teoretio, nagtorea poate survent oricind, aravida tai invalath sigh progitesscd din timp 0 secoth cv chieete necerare Pe Umpul interniri: prosoape curate, pun de tonleta, pass i pene de ding, Foptons g perio pentru pir batisle, 0 cand, o linguriféy zahar, eventual Steve sivign pentru cele care aw deprinderea, citeva crt de citi. Igiena sarcinii 117, Dezbaterea problemelor de igiend a saroinil in cadral contultatilor prenatale gi cu ocazia visitelor Ja domiciliu ‘mongei i sorei do oerotire. Convorbirile vor fi purtate asupra urmatoarelor probleme: modul general de comportare, alimentatia, combateree constipatiel, cardjenia si ingrijirea forpolul, imbrécamintca, viata sexual, igiena prihich ete. 18, Alimentafia, Incinte de a se naste, copilul depinde exclusiv de elimentatia mamei, aa ¢& regimul alimentar al gravidei joacs un rol foarte important. ‘Deoarece orgenismul memei asigura cu prioritate nutrijia fatului, fo mama care se subalimenteazd va impiedica dezveltarea fatului; in acclagi timp ea ve slabi, se va anemia gi va deveni inapta ei fact fata solicitarilor legate de astul nagteri, de aldptare gi de tngeijirea copilului, Un regim alimen- tar sdrao primejduiegte ambele vieli: De aceea se indici o alimentatie variats, Dogata, ugor de asimilat. Regirsul alimentar al gravidei ou diferd in general de cel diminten tarcini, ei va fi doar usor Imbogiit. Se recomend o al rentatie echilibrata, care e& con{ing toate principle slimentare: proteine, fluclde #1 grisimh vitamiue yf sarurt minerale. Se. contraindich oxcecote alt Inentarey care duc la cresterea exogeratd in greutate. Femelle cu tendinga la ‘hezitate vor fi sfatuite oa in cursbl graviditayii «& reduc consumel de ge’ simi, duleiin, fainoese. In timpul sareini, femefa cregte in greulate ev apro- ximativ 10 kg, adiea in medie 1 kg pe Tina sau 250 g pe suptiming. Un adgos tai mate In grevtale supune Organismal Ja un efort suplimentar si Ftinjenogte insusi actul nestesti. In plus, dopa nastere, revenizea Ia groutates jnijiald se face foarte geeu. Componentele retiei alimentere vor fi 1) Prcteinele, In timp co ealeil gi fostorul formeazit cadrul do sastinere (echeletal) pentra organismal Tatolul, proteinele fornizeazé raaterialul de cconstruclie pentru feruturile gi organcle sale. Rafia normald de proteine la Temeia insireinaté so ridied In 72g pe zi {cu 50% mai molt decit in mod cbignuit). in acelagi timp esto util 80.80 {ind seuma si de valoarea biclogic& 59‘a eubstonjelor proteice: proteinele de origine animal avind 6 valoare bio- fogiet mat riicyta, mai mult de jumatate din nevole de proteine ar trebui td Tie gcoperite de proveincle de origine animalé. Raia normala de proteine m irebuie depigita isa de femeia insdrcinatd, deosrece apare primejdie incdrckrit Drganisiulul ea produsele lor de degredare (de exemplu: ure, acid uric et.) ‘Proteinele de origine animald se géseso ini carne, ouk, lapte, beinzé gi pote. Necesarul zilnie se atigaré prin consurnul a 123—150 g came, un ou F500 mi lapte sou produse lactate (iaurt, brinzé proaspata de vacd ete.) Se vor evita brinzeturie grase sau sérate (Lelemeava de oi, bringa de burdul ete.). Se va prefers carmen slabs (g8in8, pui, curcan, vit8, vifel, onie, pore), evitlads-ce carmea grosh gi preparotele condimentate de carne. Cames $i fuale sint sursele cele mai bogate In proteine gi slnt practic egale ca valoare. Guale sint de csemenea bogate tn fier gi vitamine, In canul e& gravida nu prozints alorgie la ous, va minca un ow pe zi, In zilele tn care nu consums Earne, se va mini cantitates de lapte si produse lactate ‘Protein de origine veqetalé. Dog! cu valoare biologicd inferioar8, ou trohvie a8 so eubaprecjeze uliitatea proteinelor de origine vegetalé in alimen- tafia femeit gravide, In natura, proteinele vegetale se intiinese tn asociere cu Vitaminele g¢cubsten{ele minetale, care sint de importan}a deosebita pentru Ergenismal femeii insurcinate. Din acest motiy, plinea integrals si produsele Ger cereale complete sint preferabile produselor din cereale cernute foarte fin, Do aserenea cartofil si fegumele (Fasolca, mazdrea) adue organismulul pro- feine, vitemine 5) s4ruri minerale in proporti zise ,biologice” ‘Dack au te acoperd necesarul de proteine in timpul sarcinii, femeia sev simji obosita, ar defieitul mareat de proteine poate duce 2a anemie, Zexiuni hepatice si édeme D, Grisimile, La femeia tnsireinaté, functiile hepatice sint mult sol tato, far o cupraindéreare a Jor poate provoca tolburari, La femeia nelnsir- insta, retio normali de grésimi este de 57 g pe zi; aceasta ratie mu trebuie Gepagita tn perioada de gravidilate. In plus, te va veghea ca nevoile de li- “de 28 fie ecoperite cu grésimi de veloare biclogic& mare (unt, ulei de mésline, Fisarea sonrelui, de porumb, de sci, alte uleion vogetae), Se vor evita min: cdruile prea grate, unture, slénina ‘ Hidrorarbonatele (glucidele). fn acest grup intré: plinea, cartofi, toate cereaele si duleivrile, Neveile suplimentare de calorii ale gravidel se scoperd prin hidrafi de carbon, care solicit cel mai putin metabolismul. Nevolle de hidrocaybonate se apreciszé Ja 90 gizi. Se indicd si nu se foloseased ghucide rafinete (esharul, fine olba de patiserie), cf 88 se prefere Ihidrecashonatele care contin vitamine gi siruri minerale (fucte st zarzavatur proaspete). a. Vitominele, In timpul sarcinij cerinjele de vitemine creso. Un regim vvariat, cate cuprinde din abundenta rareavaturi gi fructe proaspete, acoperd in general nevoile de vitamine, chiar la ferneSe gravida. Trebuie vegheat oa: mMiprin tehnicile evlinare 24 nu se distrogé Unele vitamine (de pilda, vi- tamina 0}; ise folosoascd grisimi care contin vitamine (vntul) — fctivitatea intestinald fie normal fn timpol iernii, elimentele contin mai putine vitemine aga tnclt este necesar ea medicul sé prescrie preparate industriale de vitamine: fie produse 0 multivitamine, fie Nitamine izolate, Vitamina A. Lipsa ei prediepune organismul gravidei Ja avort. spontan, sodderea vederii lextuni oculare $i ale picii, Acensté vitamina re gisegte in 60 canta suficiente tn unto de peta, Heat, geben do ou lapte, moray, Spunae, ceapa verde, roy saat, aor eto. Administaren sub formi medica Tontogst se face numai la recomandares. medical. Vitomincle din grapal B sint sbsolvt nocesare gravide gi fatului, Lipse lor determing chosseld, duredi ale extremitatlon, Gnpariia pofel de rin: tare, ederre. Ele se afin cantiii mari in phinea neagra, n drojdia de bere, font carnsa labs de pore, carmea de vach i de paste, Ov8, Pugh de ova, Epanas.ete La novote ee pot administra sub forma de preparate tmedicamen: that ecto bite do tami By, Coole B fore Hl de compen, ete, Vilamina C mireste rezistenjaorganismului la infectii, favorizeark absothfie ntesinala, reduce: permeabilitate Vascular. Lipsa ei poate pro- ocn sboseali plerdors de singe, avortur saw asters premature. Vitamina Cite giaeye in foate froctele si torzavaturile proaspete, Prin fenbore se dist tragelin fave parte, In timpul loilor de lem 9i de primavert, end lipsese Hrudiole qzartavaturile procspete, este indicat ccnsumul do lit gi porto- tale. In lien Tor, gravide va Ton ailnic ctte 28 tablete de vitamlng Co ‘Vianina D ver giseste in untura de peste fi, Sn cantitali foarte mic, unt, feat giibenug de ou, Prin infiuenta razelor ultravilete tolare arupra Diol, onguaismul tman iq sintetizesad singur cantitates necesard de vit Ind’ Deeare are un rol important in. metabolismal caliului la mark gi Ie itt. Administrarea de preparate do. vitaming D este necessity der #6 vn face attict sub nupravegheren medical, Intract «-ou descr aceidente In fat prin sopradozarea vitemine! D la mama. Vilanina E ce gisesto in legume vers, coreale zerzavaturi, lapte. Copy tribuleina derseltele gf platarea varia precum ia menfineren. nel Dune cirelajit in vasele eapilare, Administearea tub Tormk medicamentoass fe face nunai la indicalia rediculut obstetrician. «) Sicurile minerale ocupd un loc important tn slimentatia gravide. Ua rei aimertaradecvat trebue 6 confind o cantitate opti de sub- onferimnerale. Apostal exegerat de sor, eai ales in ultimele luni de se Gintyfaverzoasi apart edemelor. bin nceat motivy gravida va restsloge Sonsumul de sare. Pe do alti parte, in cazul unel alimentafit exegerat Stracd in sare, continuatar timp indelunget, pot s8 apard i fenomene de Hiped de tare, care due la picrderea de licbide, unecri ebiar la vareétur. ‘In ubimele 3 luni de sarcind, organismul are tendinja s& refin& mei rulti'api. De aceee to recomanda sedderen canttayi de sare din alimentae Duct releajian do apa este mare fi opar edeme ale gombelor — tn cazwr rai grave fi edeme’ ale pereteui abdominal, ale feel gi membrelor super Tare evtouprind orice sport de sare, int gravide, tebule «a mearge la control'madieal, ponira,precicoren cauzsi edemelor gi pentra @ primi indie afi de tatamort Cacia! gi fexforul. Gravide are nevoie de eantitii erescute de calc, petra prepril metabolism, pentra eleborarea scheletufui eopifulal i pentra Eonetitures unor rezerve nvcésare In perionda de alfptare. Necesarl de cal- iu gi feafer se acoperd vel mai bine prin lepte si desivate lactate (lar, brin- Setar), in care acesten ¢ gisere tu 0 forma Ujor do asimilat, Necesarsl Hinie este satiefacut psintr-o cansitate de 500 mi lepte tn plus fab de normal. Dact, dimen motiv oarecnre, gravida nu primeyte cantitai fufielente de Japte'sau brinel de vaed, se fecomanda un preparat de caleiw din comext (Cedecatin,lactat de calein, Clorocalcin sav giveonat de calelu — tablete {Sv fice) Pentra prefilania crilor dentare, unit eutort recomanda, slstori ado consummul de Japte, unele vitemine (C, D) gi preparete ev fluor (in can titate det mer ‘rigul, Cantitaten de fier neceserd femeit gravide este mull sporita in ultimele luni de sarcindy Flerul este necetar pentru sinteza, hemoglobine’, "Tulhuraile In metabolismul flerul sau un aport sclzut. constituie de multe of caus anemillor la gravida tla fat, Fatul depone in ficatul sia 0 nave cutitate de fier, pe care o fe ain singele mamci De aceea, pe lings Herat iuat din slimente’ (Heat, carne, oud, cartof, piersici sulat, fulgi de Gviz), se vor administra —la'recomandarea medicului — preparute de fia Reed’ tratament este indicat Indeosebi In caoul pierderilor de singe din Gtnwul sareinil care due aproape toldenuna la anemia gravidei, la multi- pare gi le femelle cu anemie preexistentd sercini pa Gantiiaten do ligne consumat de gravid mu trebuie s8 depi- secach rafie normaia a fereii neinsarcinate. Dact in ultimele luni de aareing aoe ee ne de inbibite a tesuturilon, sub forma de edeme, este necesar E25 redwea aportol de chide Ja 600--1 600 mij. Pontru gravidele sindtosse Sete eulisientdineicetia de a Hmita — In ultimele luni ale sarcinii ~ aportul Ge liehide fide-n ru Ga cure liber senzatjei de sete, 11g, Ceoatnl si eateaua. se pot consuma cu moderafie, Dintre ‘iutarde aleotiee, vibul de bunt ealitate qi berea pot fi consumate in eanti- ta{i mich Se va evita vin ropb, din cauza cfectului sku constipant, TBO Fumatul tebuie exclos complet In oureul sarcinis 9 Ioziei, tn intereeul copituuis Ficeventa nayterilor premature este net oreseutd la ma He fumdodre, Deed fomatut gu se poate opri complet, so va reduce la mi- ‘room numeral de fighei fomate also. "a Ce alimente sint contraindicate? So vor evita slimentele bogato tn grslini zahar 41 amidon ea: slinina, maioneza, carnea rast, cartailtrajty, excesul de macavoane sau ore; fesolea, mardrea‘uscat; Situs, iaghelats; zabrul candel; Hlorcelele, aucile, alunele. No 20 va Ponlome eye sara, iar sarea se va reduce in general 122, Ce alimonte trebuie s& fie prezente in tiecare zi tn alimentagia gravideit iM hea litea lapte (seu echivalentol sdu In lapte praf saw bina); = vegetal, = tructe, = came sau peste, = Cel putin un ot = Ceresle integral De asemenea gravida, va eventual, un proparat Jo po invreauiut Teen gzavigt va primal o alimentatie echillbratt co un contigat bogat ia vitamine gi fier. Grasimile f proteinele nu vor depagi ratia cana iad dintre hldrait'de carbon se Vor alego csi cu valoare_biologicd RoTmAlgs Wor evita duleiurile, produeele de patieere,eiccolata gi bombosnele are. Se andy regimunile bogate fn substanje aise ye Test", adiel ecelen aeeserae din ahunJontd celulozg (fructe zarzavaturi orude gi pline inte- frala), penteu stimularea. peristalismuloi intestinal Ta Alimentarea gravidel poate {1 stinjenita tm primete luni de saretnade gusturi anormale,lipsa pofte: de min- rem teturi gt vhrsatun. Nesalistaceree ,pefilor™ no” prejudiciark fatal gi carey Sehice Ta avert. Varserura motinald de diminetja) ee combate, c€h act cifee pha Fanta taicufod dejun in oat sau prin colearea tnapot in .dicatia medicului vitamina D, 3i 62 4 imedint duph aceasta, yenira exclde poet posi orice exit ae Eiemulut nervos. Pentraa.amelirs gosta -alimentelon ro ve wecurge ta See eer er anime suloeres ended rier unt sk Issa? Se arta Mame uy st,’ Euterpe etaee Serle ee eazelant oo impel # ones putamict Witores bama Goebess SEastarettint a Gh mlsinee’ gentry Gol Doumea 9 selee pot feo, Saat 'igereen de slate ose prouyete, In cox de subalimentatie, carentele ating mai inti pe mama gi numai ee sion "ening Shenae cal dra shales hw MPae epeticil, care apa i timpal sarin ont Ge ies magenta ne inet alimontafi defectuoase. ese Ik Dombatersn constipafiel tn timpol sacini I. motte Ee he leet tear crore ies terpenes a's tobetar te vor cota de preferngt lesome Heme settee (prune, pote strpos mere soapy pertnae) line betes ay ale be lace eecomand cl atone ie rocomandabil on gravida sts formero objsol eh ncerce a aba scaurin dessre desea Sopa nea dope Bead ile ile de mai un Sina vo een oa vreretsnjedopk co we tsel Of pat, gravide va bea un pohar de ap oie ‘nduteita cu, mieres pee pase cae sta va conor pine nenge, (tu un alimentlaxatiy de exemttr filet de ovincu marmelede fapui vo facheln mata crocs issatie' pie ne: ‘isnt Ee clare va mtn rc es Ja medicul obstetrician, earepre indica un Jaxativ ugor. oa yeu laa fara avis alia nit tn lazai (seu pargts),deonrece aout padenmante oa aniguodd tural atop Mtertoael eg aspen Semin provece i tee pripuse un avert sau salen fee ware ees Beet ances tafaiveagocre care contin iubaienteve- seal gyn vine stat 1 cna igure anorle disper, n gonerl, dup Tuna a patra de sarcin’. oe payin 125, Urina, Examenul urinii se face la indicatia medicului. In vederea eropot lehlor, mama este datoare: : Peer foe'de “op ttu Wo lihide pe 2h (apte + eon + ape ceeiuri sau sucuri de fructe); EM eet Se fad inate co unin ent mai chal a exloare, cata in cannes el Bick sup loose unl tau decd ian laajse aetaaitnclicate (etarte, urets ifealate le et ioe Curtienia si ingerijiten eorpulul oust in rl deose nit, Neat contioaicate hile gondrle dake feo ou apt edu Ineo Cada petatuc dosent Sarcnt de preferet dogo ellie Pent froveniecueidetalor prtratonecae)se/fa pape iced ropad oa eel eit el ogre gti erm ee pred ata Gat eat" ain endl cute vu ope may bine'ov un bursa, Bind Sek. Dogre'or'h reverts nructtn fine period gravida ati Bale es en nit ntrebe, png ene 83Igiena corporal riguroass, taierea unghillor si schimbarea freevents a lonjoriei de corp 1 de pat sint’ doosebit de importante, indeosebi in ultime parte a sarcinil- Pieloo gravides find mai sennbila, sdpanol obsgnuit. va. f {nlecuit eu un sitpun neiritant (ée glicorind, sapun pentru copii), Bupa baie, Pilea se Triclionéat ugor cu un prosop expr, ceea_ ce. contribuie Iu marives Supleel acesteia gi In sctivarea. circule{iei. Nu se aplicé pe piele ereme ea Tunguente, care stupa possi gi impiedic’ eliminarea seerefilor cutanete Nose aplieh deodorante In regiunen axilarg, deoarece acestea duc, de ate. rmenea, la blocarea canalelor sudoripare $1 pot favoriza formarea de faruncule Remeile care tronspira mult se pot pudea ov tale, eu pudré pentra copit yi ‘yea sou ou ySaprosan pulvis", apical pe fafa intornd a coupselor, fa jurul ‘organelor genitale, sub. sini ete. Tn ultimele saptamini de sarcina, femeia va dormi singuri in pat. 197. Orive plagd outanats infeotata (erozivni zomvinde, vericule, pustule) va fi semnalata mediculut si tratata ou promptitudine 91 reticuldzltate, In orice eaa se va evita ot stritele contactul cu persoane care prezinta plagi purulente toate cbiectele folosite de gravida var fi strict in YViduale. Femete tnssreinets nu va ingriji niciodatd membri de fern alte persoane care prozinté afecjivni purulente. 128, Igiens organclor genitale externe, In timp) sarcinii ge produce o enestere a secrefilor veginale, care de obicei, nu are nici © semnificatie patologied. Prin sbundenta lor, ins, aceste secre} provoack ‘uneor irtajii locale, De aceea se va face toalota exierad cu apd ebldusa gi Sapun de 23 ori pe 2i, ce gi dupa fiecare seaun, folosind un lighean sou © cédifa, care au fost spalate Fau dezinfectate in prvslabil. Irgatiile voginale stnt complet interzice in ultimele 6—8 sgptimini ale sazcinis, devarece pot declanga contract uterine. De aif, niet la treeputalsareinit nu se vor sfectaa dectt ta preseripfia siretd a mediculut. Folositea closetelor publice se va face ou doosebite grit, pentru a evita infeosile. Orgenele geniiale externe nu se speli decit dups ce minile au fost bine curijate cu apa calda gi spun, Se var folosi rumat comprese steriizate sau ‘buclli de pinea find, fierte, spalate bine gi caleate cu un fier bine Sncins. 129, Gomportamentul, sexual ta timpul sareinii este difert,{inind seama de modificarile organismulsi, de profilul sofletese fal mamei in devenire, de slimatul afectiv din familie, de mediul cultural educativ in care traieyte. La primipare, mai ales la incoputal geetatie) constati o diminuare a libido-ului si orgasm ‘Vieja sexvals se poate continua pind spre ultimele siptamini ale sar- cinii, dupa care te val evita complet. ‘La femeile on antecedente ohstetricale incéreate, precum #i in osx cf la sercina tn curs per tuiburan (durert de mjloo, ufoare premier de singe, contraciii uterine eta), este bine si se remunte Je orice report sexual 130. Ingrijirea dinfilor, Gravide trebuie sii ingrijensci din in. mad deosebit. ‘Tratementu} stomatotogic poate fi efeetuat in tot eursul sareinii, Aneste- cele se vor folosi nimai ev avizul obstetricianului. 181. Sinii gi mameloancle se spald in fiecare 2i cu api si eu sapon nioale gi se gterg cu un prosop mai aapra. Aceasta fric{iune canstituie pentru piele cel mai bun fortifiant. gf face s& ce reliefeze mamelomnele Tncepind din Tuna s V-a se poate cbserva apariia nei secret lichide din mambloane, To astfel do cazuri se eplicd comprese cu tifon In cupa eu tientiu, pentra protejarea hsinclor. Deck aceasta fecreye se uscd pe mame 64 oane, apar dureri gi rogeayal local; de acova se vor spala de mai multe ort pe zi, ct epe ctlduja. Mameloanele indurate se ung cu lanoling gi se acoperg £4 tifon, Deed epar fisuri, se spald mameloanele cu apa caldua g1 se acopers eu tifon ster , Gravida va alege un tip do sution care si ridice sinii gi care si ovite comprimares mameloanclor. Nu se poartd suliene prea stxinae, pentru oi facestea stingrnese cregteres normala @ sinului in timpul sarcin . “Mameloinele mict, retraciare sau ombilicate vor fi masate cu migedri de rotatie gi tracjiune, incercind sa fie aduse ofard (fig. 39) 192, Vergeturile de pe abdomen (vezi punctul 93. b.). Ele se pot reduce Ia minimum, dact gravide fare grijé e8 nu cfstige prea mult greulate, ‘Unii medici indic& aplicatii de la- noling sau de crema in zona vergeturii, finsotite de mase} zilnic de 10—15 mic nute. 133, Imbricaminten, Pen tra perioada de sascind mai Inaintata indurtria textila pune In dsporiti grax videlor 0 ghmi-inireaga de obiecte Sevipramine ade. fn logerea garderobei ae va, tino seama, in phmul tind, de comoditaten mbrécamintel, dar na se_va-noal3a ch aspoctulertetic. Se-va prefera im= Drécdsninten cu sireturi tau cu cost tort oe se pot desface pe -mésurl co farcina peosresenra. Se va evita inbrdciminteastrinsk Se pretend rochia sag @ cde! greutate fade nomai po umeri; de ssemenea, fasta sarafan, combinatd ca msi multe bluse. : Tenjeria de corp va fi de asemenca lejerd Nurte sor purta eordoane Se va parta'numal inedlfamsinte co toouri josse- ; I, Este permis gravidel s& calatoreaseat Numai I obeetricion care urminegte pe gravida este in rsurd s& holdrascd Permisionen te acorda in fanctie ce volitia sareatt = aioe transport, = Mingimea ‘cititorieh, = seop cilitore In nici an eaz ma sint admise calitarile nat sau en mijloace de trans- port necorerpunsitoare (vehicule care trepideark cum este motocileta, a [oboae aglorterate etc). Sint perme cllftorile eu maging, trenvl si evlonul ‘Gratide ponte si golere’ pink in juna a. Vile de seeing, Uiteion, 9 recomnandd sf’evite acert luerty datorit eregleri volumulos abdomenulii $i incetinint reflexelar (eapacitatit de tactic). " Este de dorit ca in ultimele 2 luni de sarcind sk mv pariseatcd local tate unde urmensi #1 nasck. Fig, $9 — Mesaja sinitor. Mame genta15. Cum pot fi tratate varsaturile si greats grav videke Deck greate gi varsiturile se prelungesc in timp, ee renvn{® Je foate preseriptiile dlevetie, Grevide ve mince numai ce plece i ee nui face Pav" Se folosesc 0 gemd intreagi de medicamente: antispestice, alcaline, seda- tive, Mai recent, tau adGuget antibistaminicele de sintert gi tranchilizante (Diazepam, Napoton ete.) Cazuriie mai grave, unde se impune echilibrarea hidroelectrolities_prin perfuail intravenoase, se interneazd tn spite ineori, la baza acestor simptome sti o tulburare de ordin psi necesita un tretament de specialitat Tratamentul salioasiei excesive (sicloree), care tnsoteste greaja si virsd- turile sau unele curioritati ale apetitului, so poate faco eu doze micl de flropind. Un alt remediu este ofenit de mestecarea de. dulciuri consistente fau de gumd de mestecst. 136, Arsurile 1 stomae (pitozs) apar de obicei in ultimele luni de sercind gf se datoreso eresterit eciditajii suculul gastric. De cbicel, areurile fe insojese de eructajii (eliminaren de acr pe gurd,riglial), si de gust acru tn url. Accentuarea acestoi fenomen trvbuie semnalat medicului ebstetscian, Geosseee poate constitui semnul incipient al unel toxicoze gravidice Mijloeul cel mai simply de a combate arsurile const n'a hea centitati ici gi epetate de lapte. Dac aceasté metods nu 4d resulta, se pot admi- ristra prafuri alcaline (se va evita bicarbonatul de sodiu). 137, Hemoroizii constituie o complicatie freevent® tn cursul sar- cinil, Se formeasi prin compresiunea produsa de f&t asupra venelor din bazin, Se va acorda importanja igienel locale; se recomend’ bai e&ldule gi tratament cu supositoare pentru combaterea durerii, unguente snestezice fou comprese rect eplicate local. 138, Miofiunile freevente din timpul sarcinii se datorese fie compresiunii fatului asupra vezieli, fie unet cistite (infectie bacteria’ a ve~ ricih. In prima eventualitate nu 26 face nimic, in cea de a doua se impune ‘un tratament-corect eu sufamide sijsau antibiotice. 138, Varicele membrelor inferioare apar freevent in Cursul_‘sarcinih, find determinate. de compresiunen exercitata de uterul mie HUagupra venelor beainulu Se_vor evita elasticele circulere {jartiere) pe gambe sau pe coapse. Se Mor purta cicrapl elaticl san tn van plied o fagd elastics, dimineaja Inainte fe soularea din pat Gravide va sta cit mai molt tn pat, in pozitie orizontala eu gambele Fieate nad sus (ig, 20) Dupé nagtere, variele regreseaad sau dispar In Totreyime. La sarcinile vltericare vaticele pot reaptrea si se pot agrava 140, Ctreeit de la nivelul muychilor gamabei apar din cauza poritiei corpulul care modifien soleitaren grupelor musculare ale gambei gi, 8 pare, {in ceuze unui aportinsuficent de cali Se porte obline dispatiia imediatd a clreeilor prin ridicarea tn vistul picioarelor i flectarea genunchilor sau prin sprijinires cu putere a degetelor Fig. 49 — Positia recomandata pentra {grividaca vance ale mombrelorinteronre 66 ddo Is pkionre de tablia patului sau de un perets. In ca de hipoodloemio fe vor Iba preparate de csleiu gi se va consuma mai mult lapte, 14, Edemafieres (amflarea) picloarclor, gleznelor sau alter regiuni ele corpulul in timpul sarcinil se poate produce. prin 4) Fresiunea exereitatd asupra venelarHiace. Astfel do traflatun apar, de biceh cup mai multe ore de stat in picionre gi dispar dupt repaus la ori- ontal&. Nu au nici o importan{a clinic& si nu trebule s& nelinisteasca pe erevida, 1) Yarice, In acest car gravida va purta ciorepi clostict seu va aplica © {asd clasticd po membrele inferioare. ° «) Gestoza. In aceate cezuri edemele nu so limiteezi la membrele infe- rioate, & pot cuprinde mlinile, fata, spatele gi peretele ebdominal. Concomi- tent se poate constata prezenja.albominei in uring si eresterea tensiuni trteriale: Se impone vn tratament medical riguros gi urgent. 142. Sourgerile vaginale (leusorees). O accentuere mo- dorata a secrejiilor vaginale este absolut normald. In eatul elnd eecretia este bunderta 41 £6 Insoleste deo eroriune de col sau de 0 infectie micotica Veginalt gi senzatie de mincirime, se impone un tratament energic. ‘Veginitele din cursul sareinii na se trateazs eu spalaturi vaginale, datorita pericolului introducerii unor germeni infectiosi. 143. Durerile sacrate (de gele) sint determinate de modificeree posite’ corpului in vederea tchimbarii centrului de greutate, datorité creg- {eri in volume abdomenului. Inciljamintea cu tocuri inalte favorizeana sparitia durerilor de ijloe. Punarea unei centuri fixe, dar nu prea strinse, poate tnlatura tn parte M4, Amefelile si legimurile se inttineso uncori in cursul sarcinii. Decé apar In sercina mai avansataé gi daci se Insojeto do alte sin tome (crejlerea,tensiunii arteriale, edeme, tulburéri de vedere, grejuri ji ‘varsdtuti, pot fi semnele unei gestoze. 145. Semne de alarm, Dack apare una din manifestarile mai jos notite, se apeleazt de urgent la medic: = tmmflarea fefei, miinilor sau picioarelor; intunecarea sau tulburaren ver obras alagerdri vaginale; varsituri persistente; ure de, cep permanente (xin cate", ca un core striae pe cap = pierderi de hichid din vagin, 146 Medicamentele gi sarcina, Gravida nu a Iua nici un medizanent care nu ia fost recomandat de cdire medic. Unele medicamente fu efecte vatimitoare arupra embrionului, ducind la aparitia de malfor- majii. Gravida trebuie s& respecte urmktoarea reguld: ori de cite ori exist vreun cubiu asupra nenocivitéjii unui medicament este preferabil sk mu fie lust. M7, Efectul tactorilor de mediu. In zilele noastre ia nagtore 6 disciglin& noud, care studiazt efectul factorilor de mediu inconjurator fasupra stodurulul de coneepfie, Astfel, sa descoperit c& fatul poate fi in- fluenfst de zgomotul din preajma mamei, De exemply, freeventa bétailor inimil fatului oreste atune) cind in jurul gravidei este zgomot, se tip sau gravida esto emotionsta. 67148, 1 gina psi bio &. Dorinja dos avea copii exist& la orice femeio slinitoasd gi etto iavoritd din natura ancestralA a femnei, din instinctul do conservare a epocioi omenesti, din motive de ordin personal sau moral. Ff ee | Femeia se realizeazd prin ctsnicie si devine fericitd prin ‘matérnitate, | 1. ree ee Depts psoas ep de eta eng 2 ra fea oh ans ner rtm ae eke ao fas eee ee ee ea, pe cpp en puma fig nee on mena Pepe ea an ar ae soe ue en ane suena i mp ena a an a ce pen Sore itanty ene econo aie comalt mal at eee slr Rete deca ep enemas 9 wel in murat et i mua ner eo Tage st arte pegee el we pan eter upc ra gaa eel pre Ere ps Fa aay eae een sone a 2k erg sae em eh LAAs caesarean ao gett peed eat poh uve dig ate cae as ya ag anh rata int Tet earl as se reper el Ser, Goren nk oats normal eS acer ey cotati ae atk ERS pct el ly pea vee oprah ua aot eno soften le mame cen na laa is ere See Sar ee Fa aR I odd ae nig o ile sms Sint” ae Bt ae ea arog Sa ae congas acces, slo ats pip gua ih lesen ing a ee Serpe ed ah SI ea ae sig deo pare, don «vg col fn ltt fe pine, Ce ene Ce ee ee, RS peal ts pens ee cena ear seater anya ke eget oe ota alte pl dete ap fn sce aun, itcawr man. fe catia rece, one fl aecelar eea nee eer ee Meret cn attra mt cama econ ame te Ppa nce nes cpt: orn een ab at cat Bat rns i may mals ae aus aa ae weed enna ene ere a dao te te prema at ene eas es ea Seed Saige i gle oe a company pe ot 68 emer sch care ear contolida edspicia. Mai tirziu, copilol ar urma sisi Insugeasc 88 duea Ie Indepliniey toate visurile nermulizate ale mamei, Aveste aglepla poorta in ele germenit vitarelor Hifiewltaly In telatiike mumf-copil. Apare Adesea dediluzin, eoarece copilului, eave fost ndus pe lume in vederea ftingerii wiui erumil seop, ny rezolva neintelegerile din efsnicie. ‘Asteptarce unui eepil prin prisma wnor caleule reprezinta o atitudine necorespinaitoare din partes mame Unele familii refuzi eareina, nu dorese copilul, din caleule economice. rea mama: . menaoha In ultimele 2 luni va hua legatura eu sora de ocrotire gi va ineepe— durata totelé pentru 0 geding& nu va depii 15 minute (se pot efectua 2 gedinje pe ni)s werent vm i lng devchinks = exereifile xe vor executa pe un plan dur, cel mai bine ye podeaue acoperiti cu un pled; : : wee it inpalexerir gravida nu va purta sation, ochelary pant Ezercjil petra gravida. 1. Gravida te culet po. epate, complet rela: sata (Gp. 1) Sub ceafd-ageszé 0 pernt ic aelfel inci eapul #H ating Fig, #2 Fig. 43, solul cu regiunea occipital. Bratele ugor depirtate de corp, degetsle uyor flectate. Uinert se epojing pe sol. Membrele inferioare wor depirtat, pi Cloarele Tisate si se deptrteze conform greutatii lor, Sub plica genunchifor Se ageazd un puigor de perné, Tacut sol. Respiati lejer i incereaf #8 UrmB ii eum, odatt ca inspiratiay se destinde nu nomai mosculatara sbdominala Merioant 91 lateralds i W Plangeul bazinulot (perine) 2. Acceagirelaxare mutculara total so poate realica in posite culeatl pe o parte (fig. ib). Si im acert car gravida Fespied Init, profund, “ora Hind distenia sbdominelé tn inspir neveniven cu relaxare th expr 4. Poritia coleat_pe spate, Membrele inferoare flectate, brajcie Misate lejer de-a Iungel corpulvi. Ambii genanchi slot Iesatt sf yoad&" Intro. parte ini ating podeaue. Speicle telasat vemeeza cit trebule aovasta migeare merit ramln lipii de tel, In tot timopul respira Tnitit (inspira pe nab, eX pint pe pura) Migatea's repetd de citeva ori de fecare pare (ig. 42)- 4, Poufia culeet po spate. Membrele inferioare Mectate, tAlple spicate pe tol, Transferaji greutatea din regiunea lombard (mijlocul) in rogiunea occisulus (noads), apoi in regiunes lombaré (fig. 43). 7 0 |. __5 Potiie culeat_po spate. Membral inferior drept s© ridicd tntng, tn ‘ori verttals, apoi vo eabosré Incct le sol. Urmewzd eceeagi migesre cu MMembrul inferior sting. ‘Apoly inainte do a. cobort picioral, se executh mig- CoH do rotagio din plezna. Se repeth de mai multe ort (tig. 44), 5° postle in genonchi, cu. palmele sprijinito. po col, brafele intinse, In repaus, Lapel, Souta gi spstele formeark 0 Tinie Greeptd. pot capol so aplunet, far apatole se rotunjeste (ca pisic) gi se revine le positia de re- pause So rpota do mei rule ri (ig- 45). Fig Fig. Najterea normal 1L. Dupt coborirea fundulai utervtal Jn ultimele 1—2 siptimint de soreing se pot romarea ele semne cure indicd apropieres fermen nastert Teopia{ia.gravidet devine. mei ofoeras i fravida poste avea tulburini de somn, stiri de nelinigtes Ee yiuni mel feevonto, eenza{ia. ce. presiune asupra rectuluis fereit vaginale mocoate mai abundentes Sentrachi uterine nedurerosse, = Cimingrea dopului gelatinos (mucvsul sanguinolent care astup& eolul swterin) 6 Tate taint Ge deelanganea nesters {In tinpul enigetrlorfetale au la atingerea abdomenvha,uterul se con troctt (er inaroste). Prin aceste conttacily care pat ln intervale neregulate Giav intenstate egalé, fatal este ydirjat" i impins in jos spre colul vterin are incepe teeptat sh se acurteze. act totul a fos bine proparat in vederea negteri, mu exist nil un mo- tiv penta gravide do a am aclnig tau de a t0 agita. Este important ca Cel din anturajul femel ineireinete, Indeosebi sojtl, si-gi dea sina edt Syureze cceste ile de apteptare i tonsiune. Trebuie neeplrat wii mdreasct {orederea in sine i siguranta e& total vn merge bine, inconjurind-o ev aten- {is Une dintre Inbotorile sojulul eate ski njate sbtia In treburile gospo- Uireyti vo seuteasct do orice elort gi plictiveala; de aserence, sii prega- tensed ‘pe celal copiiy dupa virta‘Icr, hn vederes evenimentulvi care se i000 nprota, comands tn sem de ate pntry mame ler, © esate Poco taal spec oa eo 152, Inceputul nagterii este marcat de instalarca contractiilor deren, al Interval plate Go Woes sats ape ites al mit’ Alla guviie chal iin rag eres tangent. ete halts contagion eof” Grofide nil Jose seeStnte in Netra crt (ieee bar acid enact otal ern incpe fs ate; cept nara Dare voecior pute Te sands co grade E‘iatersires tm maternitate, Gravida ve fi insole i maternfiate de un membra el fariiet In ccea ce priveste moment Inter: Shot i tn conierre urmitorie eeers "ico pactnia elo mal dope do maleate, cu alt et oa i addy rima"avpte Oates ai mol, del grovide poate ttn pin rmomatal ness grove pote is wa ‘) invee are prtitd anomali (ici) de poe sy au avat compet in Snpal edn tebe se“ mal deseme nl eventual chiar tnainte de instalarea primelor semne de travaliv, conform Cx'resimanseshtetaciamautcare & soperephent evlofecitds Raper momancer eu pierteren bases ene ee cate de interassay Ropure. ive at fsineren dope ono cate Ink cle Pn rated! comer poster mircbioe in. cava nn psi feta ta ‘eal duenlo do mater (contrc- vit par in-air Eee fhedal seit proveneseyenn po Redicamente"in momenta po cle alg oor” Ta atdemey days dente formar eae haba arenas iguar se cect snot feleetufes potatoe, iene fester ene fener exonentl bstetical (pape Re"Bisnamia g mticand pe Siac cee cin ene Sie ime evaratar eee ie Fi fo — Pea aa tn ate, tn genfa Mores Neh teen nt rrmen, tn prezentajie craniand. turienta este instalaté in sala de Ut, Desthyuraren nagtesil wie determina de 9 fat 2) bisa ane (tals tn 6% cin eto ol mat a pesnt tn cotan hp i) Copal att prs prten con aleniposs dene Geta) nd xa nt pees pet iitaee i deseteren {is uate eu deftonen once ednraci-Merine panic lente n scfiunea formonul hipofizar ecitecinn; Oasle craniuli fetal fre my slot turete comolidote) compet gi permit Inetlecaren Tor tm anumite Tinie in timpol troceri prin eanalul gootal - ie? Eanaat peigental matern ere format din pereit ogi ai miculst basin’ g dntra’ parte musculorhleatuith din call uteri, vogin per eur Dinretrcle Basinolatosoe normal (mgsurate la timp fn curl consul. tation prenaate) ‘permit trectrea capi fete, vp element favoriznt find ti amolees panegelt aimee! pubiene,precum sf smoblitatea orulu covets, are contrbuie In liegies canals osan cu 12 em. ; Bry museolare se" dilatf sub acfiunes méconicd a coborei fatului smpine de contracile uterine puternice. La primipare cu sureulaturs ferma Ene in cal nul fat marcy nayterea va dura mal mult docit la, multipare fou cind Tao} este mic. _ ©) Conracile werine oper la inceput Ia interval do 10—20 minute, apoi dovia ma ectente. mai tnense ajungind s8 se socceeda Ja 2 minute, Sohastusen Tor ge produce dilateta completa-e colulol teria, Trobule sulliniat co Goreite We naytere, care neoese contractile uterine, erase In enftate odate co propresiunes,tavaliuai dar se menfin tovdeauna tn Innitelesportabiitaye omolui, Nu pot ft aubilote cu medicamente. Dupt Teqiten copluol dipare ping si emiatire lor. Spr deowbire do aceste contract de dilatare, contracile de expulse se conteieast prin senrafin. de presiube asupra reetulul, determinaté de Suonter'consantt a purpt prezestate pri vagin. Spe sfirgitl periondes Ge eapulss pertuienta fesimte nevoln imperioash de ase screme. Este ine ye cl purticiparea el aclivéy pin eeromte, re eva mai mare eficien\ in hnomentul culminant al contracici ; ‘upd najerea copilot wrmensi’o serie de contract uteri roroate are ges eu elimingron placent Recon. eile spose mai way nogterea se desfégoard tn 3 faze suce conve edu: re = prrionda de expulsie, = frrioada de expulsie a placentei. 16: Perioada de dilatagic dureazA la primipate intre 8 gi 42 orestor Je mmutipere 5-8 ore. In accastd.perioada se produce ruperea mombfendor, Dupi aceasta parturienta nu va mei umbla in plcioare (i Snvcazl heave membrenele tau rupt iin. de internare a fi, rans poriata tn porife culeata). Ct timp Punge apelor este intact, ea contribuie Rr"sennaerde elie phtranaind ch Tecate contract rat mult fn coll erin gl determiniod prin aceasta largirea. ea. ‘Eelloia mover elte urmirité prin tact vaginal, Ja care se constata stadiol distaiel coluliy prezentatia copituloi qi sesizeaad abeteile de In formal. Nu neoevar ea” mnedicul sf fie" prezent tn tot timp travaliuloss in schimb mnoaga va rimine laturi de parturienta. Starea peibicd a marci joac& un rol important. Femeiavearo neste trebule r& aibi ingredere In medicul gi moaga care conve mjterea, Evitind Leama, tensiunea, erisparee anxioass, ea va ssculte de"indromire medicuiui de a respite corect, de a se dextinde side a se Geconeete.Durerile. ni. vor mei pares atit de violemte. Aga cum efirmé Inedicol ammerican Ready .cind 0 gravida ote contractati, coll rimine con- Tractat; dnd o gravid ex destinndy coll este relaxat™, espiraia st destin~ {owe ee coroleara cudiferitele faze ale dilta{iei. La Inceput, end contracFig, 47 ~ Diteritete otapo ele pelondel de expulsie: a, by cl ay cob e) protectin pesneulul 1} grb} depeferee copoia apo! a ameror “ capului; fille sat mai slobe, femeia respiré rar gi adine, Cind contractile devin pu- fernice si mivin le intervale mai scurte de timp, parturienta va respira fedine cltd ve sim{i apropierea une) contractii, La aparitia eontractieh, se va eetinde 4i ve retpira superficial, frecvent (inepiratii gi expiratii rapide gi fhmate}. Ging contractia e treet, va trage oer In pfept incet gi adinc 31 @poi Ta expima putoraie, Intre contract, parturienta va sta in repaus gi va respira hhormal. Priteo respiratie corect& se asigur’ acoperitva nevoilor de oxigen THoarte creecte) gle rausculaturit Uterului i ale fatulu 166. Perfoada de expulsie este pentra fai faxa cea mai eritick 8 nagteri Tnoepe in momentul dilatatie} complete a colului gi xe termini cu nagtores copililuie Durata sa eete de obicel de 25—45 minute, Cind copilul ,vine* carcapul, contracjille de expulsie imping capul copiluiui prin micul"bezin Spre vulva, Acesta efectucazd.o migcere ca de ,gurub*, adaptinduse dimen- hinilor eanalutui osos (Hig. 47 a, by ed), Tate extrem de important’ ca gravida st respecte tntocmai recoman- diile po care le di medieul sav moaga privind cum #i clt trebuie 54 ajute tin sdreamat expulzia: odati cu senzafia do defecare (de @ avea scaun) Travide pocte ojuta expulzia copiaus. In momentul apatite! contractel si @ Eurenie Bravide trage dine. eer in piept, inchide gura gi se. screme (ce $i ‘ind at Gea sceun) cu toatil forja; cind simte ck nu-i mai ajunge eerul ‘in, plumin i da aferd, respira eurt-de 1—2 ori gl apoi se screme din nov. {a chrgul unei conttactii de expulaie se poate screme de 3—4 ori, Dack incepe prea deveme i in mod necontrolat, ea obosegte in mod inutil gi negterea fe" poste. prelungi ‘ind capul {Btolui destinde vulva, geavide resimte dureri vil, Muscule tura perineului este mult destined, (Gu inca 1~2 contraclii iete capul copi Tului.?Medeul sau moaga ce asisid nagteree protejeez4 perinenl pentru a Zhu te rupe efectueezi o migeare de rotate a capulvi copilului, spoi degajeaza Gnu dupe allyl umerit copilului gi in efirgit tronchiol (vesi fig. 47 4, Bb). proape imediat dup aceasta mouendscutul face prima respiratic §i lipa. Ii, Frotectia perineului are drept scop eviterea rupturii acerui’pin ner’ par precantateInninte ot ilatatia 8 se produs Coretpungitor (lig. 47 ¢). Roptura perincului poate aves loe prin soremete saree tginpestive ele. gravidel dar” gin cerulcind) dimensinile capului feal sint foarte mari, seu jesutul perineal no este elastic. ‘Nastevea precipitata prezinta tun se gi pentru copil; prin scdderea brusc fa presiumil (la care a fost supus in trecere prin canalul pelvigenital) vasele ale eteierului pot suferi lesiuni 188, Perineotomia (epiziotomie) poste preveni aceste compli catits Bs constt in practicanoa uneh incisit (Yeieturf) Tn extremitaten post ‘ours « oriiciulel vulvar (Fig. 48). In afara indicatilor de mai sus, perineo- {omia ee mai recomend’ la mllipare la care acessta incizies-a mai practical {Yeeutul chatreiol nu este elastic}, in cazul unui fit mare gi in cazul nasteri Sremature (pentru a co evita compresiunea excesiva asupra craniulut fragil al. prematurului) Dupé asters, incizia practicatd se coase 159, ‘mediet dupa nastere so efectuenzi aspirarea mucozi- tafilor din nesul q gare nou-ndscutuloi. Urmeaza apoi pensarea, sectio= fata gigaturares cordonulul ombilical (fig. 49). Apoi Copiu) este geétet pujin. memel, dupd care ee aplic& pansamental steril pe Ombilie #9 face toaleta nou-ndscutului si mésurarea sa (greutates gi lungi- 6mea). Pentru profilaxia oftelmiei gonceociee so picur& In ochii nou-ndscutulut aiteva picituri de mitrat de argint Dupi infiigare, now-niseutul este dat mamei mai pe indelete, i xe comu- ict numaral (insemnat po o bandi eplicath de articulatia mfinii), greuta- tea gi Ingimea. copilult, 160. Cu perioada de expulsio a placentoi se Incheie nagtorea, Dezlipites placentel are Joo in medie in decurs de 10—20 minute Dupa nasterea ‘copilului, utcen 1si micgoreazé volumul In decurs de citeva Fig, 48 — Perincatoiia ig, 49 — Secionareacordomutui ombiical minute. Prin contractii, po core parturienta do obia le resimte, se produce Gesipiren places de perpvte uteri isalite de hema Grice naar formals ce insctosto eo perdeve de singe, care obiqnuit nu depagogte 400— 500 mi. * Leas Medion! sino moaga supraveghessi gi ajuth eliminaren placentet prin ‘gourd presivie nasprn fundiot uterus, Tn enzol io cave placenta ma este expuleots spontan fin decurs de-ciren 20 minute. dupa expolsia. fai), medicul sau moga vor estrage placenta eu mina (extractie manvalé de pla cents). Pig, 60 ~ Kspisia,placente 16 Dupl eceasta muschi peretelui uterin se contracts, tnchisind vasele de singe gi hemoragia.Inecteaz ‘Apoi 4 examineazi ou grija intogeitaten placentei_ gi a membranelor expuluate, In eat de suapiciune cb placenta nu a fost eliminata complet se Jer procede la controlul manual al cavitatis uterine qi Indepaztarea acestor Teeturi care ar constitai riscul Unor infechi (controlul te face sub snesteze) Do asemnenea se eontroleaad duct la naglere s-au produs rupturi ale peretelai vagingl sau perineului gi se practied sutura (coaserea) lor. LLitza mai rimine in sala de nagtere timp de 2 ore (perioada a 4-a a nasterii). 20 Unga controlul pulavlua #1 temperaturi, se urmareste dack se tmentine centractura ulerului. O relaxare a acestuia (atonie uterin&) so poate Inso{i de hemorogie importanté care trebuie tretat& energie medicamentos. Dac totul evolueard normal léuza este transferata in salonul pentru ure. Tel. Nagterea ,provocati este metoda de a declanga in mod artificial, prin medicamento ocitocice, nagterea. Aceasta se practicd In in- Uicatie mediceld pentru a preveni unele risouri pentru mam sau copil (ex. jncompatitilitatea Rb, hipertensiunen gravidel, depiyirea de termen, di etal. zahurat). Minaité cu pricepere, tn cazuri de indicapit precise, naslerea prococati cate lipstd de riscuri. Medicul obstetrician va stabili indicafia legat de anumite condifii: virsla sareinii (nu mai dovreme de siptamina a 38a de sarcin’); prezentati> eraniand; colul vterin #4 fie moale, iar orifiiul colulul ugor intre- Geschis; i fie esigurate o sorie de misuri gi condifii organizatorice. Gravida va fi internata dimineate, dup& ce s-a odihnit bine aces, iar tm ziva precedenta a mincat ugor. Declaagarea se va fece ziva cind personalul medical gi servicile anex& (laborator, contra de transfuzii de slnge ete.), Bint la depesitie. Se administreazi medicamente care declangoazi contractile uterine, apoi se procedeari Ie ruperea artifcielé @ membranelor cu ajutorul unyj instrument steril. In continuare so administress medicamente, sub con- ‘rolul atent gl evolufiet contractor 4i supravegherea uttilor inimii f&tal, Tn conditii normale nasterea progreseata gi se terming in timpul obignuit pentru nesterea epontand. In mod excepfional, cind nu evolueazii eorespun- itor, este necesari practicarea operatiel cezariene, Nosetea wprogremans™ este 0 veslntA x wtert provocata, ce xe clctuceat forte aproape de tainontl calcula periru nayiem, TO91 @ exisiaindleajil medicale (de asc). Pregilele gi premfeele int aceleag (col aterin Intredeschis, copil ,angajet"), iar avanta[ele sentra gravidt l farms sint mameroage; se pot preeatt tn lniie pentrs ter feel sabi ravi me erp de Snepre nq remus manta) de ures Geet age a° rn tp pole 6 bp eeprevcat Prin scesle aventaje, mum nasteritor programate este In crytere 162, Sareina multipla (gemclara). La 80-85 nagteri se inre gistreazi > sarcind multipla, Gemeni bivitelini se nase de dous ori mai frve Yent dect: cei univitelini, Gemenii univitelini au Ja origine un singur ovul fecundat sare se divide In dowd unitati distincte in perioada de diviziune, 1diferentirea embrioblastului i trofoblastului fig. 51). Gemenit eli au intotdeutna acelai sex, au Acelayh patrimonin creditar (expect exterior, sbaBtur de eoractr) Cel hivitelinl pot avea o placentd comend tou ploconte separate, Bi pot fide aeslal sex sau Ge eexe-diferite, dar ge: Snel percha sn ittieauna ie etmnele care nugereand aarcina gemelerd (migefri fetalo vil in a 2a jomdtate a sarcini, dimensiunle mari gle abdomenulu),palparea ebdomenu: Pig, 61 —Sarcina gemelark [variante de producers Joi gravidel, auscultarea battilor inimilor fetalo i exemenul echografic pot stall diagnosticul. In sarcina multipl& nosterea te produce de ohicei Inainte de 40 de sip- tamni. Sint ponbile ungle compliceji, de aceea supravegherea gravidei ¥a {i deosebit de atenta. Gravida va evita efortul fini gt aderea eate indicat internerea in maternitate nainte de termenul probabil calculat pentru nagtere, Nagteri anormale 163, Pind nun a VI-a—a VIT-a tatu plutege tn lighidul emote. Intuna a Vil-a se gisegte in prezentatie pelviené. in luna a Villa el 36 nistoamn’ x eapul tn Jos (culbuteasd). In 86% din caruri copilul vine" tn prezentatio raniana Ai totul se desfagoar& aga com ra descris mai sis. Din fertcire nagle= file anormale sint rare, Trebuie avute in vedere ined complicafile foarte va Flute ce pot surveni. Vom exptne elteva din situatile neprevazute, precum $i bnele mijloace felosite pentra a ajuta st grdbi nagteree 164i, Nagterea Tnainte de termen no comportk nici un fel de pericdl pentru mama, pentru ok f4vul este mic §i Se nagle mal ugor. Dimpotriva, copilul este ameninjat, ansele Iui de supravieluire find stn legate de greutaten Ia nastere. Copill ndsout prematur necesita ingsjist ep ciale, att imediat. dupa nagter, cit gi mat ira (vex punetol 874). 165. Prezentajiile anormale alo 1itului sint variate, Chiar gin prezencatia craniand se poste intimpla ca fatul sk nu vink eu crege tetul eapulti, ct eu fafa (prezentafe fecale) sau cu fruntea (prezentatie fron- Loli), Altecriprezontatin poate fi ce umarul tnainte (transversa), ea piioarele Sou cu eenntal (pelvient). Ultima anomalie este cea mai freoventa. i Hrewentafia pelviant se intlineyte 1a 3~5% in totaltl_ nesterlor Iu wrinens Canmgle bare favorizeazi actasth prezentatie sint: deformén ale Pasinas ouelformat ale uteraluyfibrom stern, ance ale craniuls fetal, acenta praca, gernelaritaten ot. ree eds maid ate on cop im prtetaie pelviak no Imamnk ch toate coelate nagert vor fi Ja fel Duck ier yh dlmenctonile bazinvloi matern sint normale, cranil fa tulut nu eae prea mare, jar contracfile uterine sint bune gi vigurease, naste- Fen poste Hint tae desfépoare pe edi naturale. Capol fatale este ultima porte care te nopie; corsonul ombifesl pcate fi comprimat Intre ont cra Fone 41 barinul oros ratora, rscind Uh dininuege sau sh opreased eportul de Stnge (9) absolut necesar entre “ y 7 2 copil. Medic obstetrician trebuie 2 interving oenumite gear precie pentru degajarea capulti. si scurtarea dcestel petioade de rise" (de obicel se practice. gi perineotomie). Pind anele din. condigile enume- rate mai as nu sintindeplinite, se re- urge la cperatia cezariand. 7 Y Y ‘Orie fravidd cu presntfi paviand seca inerua din timp tn malernitte, decaree aitudinea de urmat tn sis: fenfa nagrl se va hold din. prima faa a aster. : b) Prozente transversi. Fatul ete etal oblc eau tranivers fatA de Pig. 52 — Anomalll de, prevent: Slametrl longitudinal al uteruluh. Bo &tpreeatayiapewank;, "Prventatie Inga eawle enumerate in cazul pro- Eoevent tefiaielpeviene te tai citeash fig Gdril-encive ele {5tuvi (mulipare” cu musculeturd, abdominalé fMesc). ech prozentata nu se corectears" odatd cy Incepetea contracilor, se reeurgea operajin cettriand, deourece oJati cu raperea membranelor Se poste product procidenja de cordon sav prolabarea nui bra, complica fravey vor de nelnvins. Gravita cu presenajietransered se ca interna din timp in maternitate Ton Prelabarea de cordon este sitoatie tn core o bucll a contdpul owiilicel UlonecR ps Iingh partes prevented prin tol erin in'vapin, Col mat freevent survine dupl mupeyea: membranelor in anomait de poutie ale fatal Tisel legat de comprimeree cordonului intr pire csoase materso i fetale lost sobliniat la punt 165 162, Clreulara de cordon, tnféyuraren sa ‘chier innoderea cordonuiul omblical in jurul gitulul fathlos poate produce esixie fatulat tm impel depen. Terminarea ct mel rapids & nesleni previne suferinja ©O- ih i » 168. Distocia de dinamic& este starea caracterizata prin contractii uterine neeorespunzitonre (rtimu,ilensitates sau durata contrachilor pot Hidiminuata sau excesive). Se" deoseber @Aistcinprimerty tn care contre vterine snt sabe dea inceputul nepal [prin inoficeria hormoniorMpotiaaisdienaivni ne te fal, fetal, hi amit oxo fudrnnty starn de ante 8 Evite 2 deci secundard poate apie prin travel prlungit, ou epuizaree mmogchula tern (Bupropon ince dimensunie fatale beaina mete homall de poxife ete). Ateesta pone duce la oprres evel neper ‘Aor! obstaolele mecanicedetermtok contrsei terige deosbit de inten 3 prelungitesuu fone npropint in trip (in furtunt) determinind sedde- fed eportul de singe la placens laf x nical pee! de oxigen yi vuferin fatului (distocie meeanica). * ene : ‘ratamental const in adminisreten, dup cam de medicamente ocit cice ithmuleatd contractile) sau tcaitee (liminua contrat) 109. Foreepsul este un instroment ssemiinitor unvi clegte, folosit tn obstetrics pentru a njuta degajarea cupului din conalul pelvigenital fig. 58.)- Apliares cofectt a forcepsvlei nu presntd nsson_pentro eopi, end ests afectuata de un obstetrician experiinentaty fa moments] potrivit, Exte 0 manevra de necesito penta provejarea vie eapluia tow pentru seurtarea perioadei do oxpulsie. 80 170, Vaouum-extractor este un instrument obstetrical care, aplicatce o ental (on formare de vid, se folosete pentru scurtaren duretal expulsei fatuluis Indicafn aplicsri #0 stabileyte de medio (Fig. 54). V7, Operatia cezeriand este interventia chirurgicall prin care 1 dechide perctele abdominal eral im vederea extracher dha Desi e ointerveaie chirurgicald mare, ses! operator «'dimingat detonts grout innit de dexvoltare a tehnivl chirorgienle, anesteriet 1 reanimdri, Cu baud aceastt related lips de risers, opeajiaersariand hu se practic de ratind Nason pe_cale natural este cot mat Fig Optimnee pontea intervene se face in carul cind pentra mama gjsay copil Pisa! najtrit normale este mai mare decit eseul operator. Placenta praevia (placenta situaté parfiel sa total in fafa orifitulusuterin, prin viel fe homoogie Tatald pentru mami i copil, este wna din indicate operatic senarione Ui. 29) Fig, 65 — Placenta praca, Dupi ce a suforit o operatie cezariand o femeie poate nagte pe cale na- turalé, dar necesiti o supraveghere foarto atenté din primul moment de eind incop ‘contrectiile. Dack medicul apreciazs eh trevaliul expune la riscuri majore mama sau copia, va inca terminarea nape prin o novd operate Lauzia 172, Lauria este perioada care tncepe odats cu expulsia placentei si so intinde pind In vindecarea pligilor obstetricale gi involutia modifiearilor senjtale extrogenitale, aparute tn curs sercinil (6 eaptimin)- Procesu} e involufie are rasunet-asupra Intregului organism. Se produce sub influena tunor factori endocrini, legaji de expulsia placentei. Involufia utering mai depinde si de contractile uterului (eind sint dureroase se numese ,risuri"). Impertanja ingrijiritor tn perioada de ldusie. ups nastere lauza ramine, de obicei, in maternitate 4—7 aile. In aceasti calitate hencficiaxk de asisten= {& calificatd a obstetsicianului si a moagei. Dupi oceea, la domiciliv, marea majoritete nu mai fin Iegatura strinsd cu cabinetul de obstetric. Prin forja Iucruriloy, ele rimin aproape exclusiv In grija pediatrului gi a sorei de ocro- tire, care'se ocupé de obicei mumai de copil. Leuza ,rezolva" problemele de “Logea permite inreruperea sarin care a survenit im deeureul prmulul an dupa operat earana, Dupi a dou operatie eezariana legen peranite inireruperea ociearel hvenl pe toad poraatn de fertitate 4 feme 81 = mame 6 epautAngrjie personalé dup nivelul siu,do instruct gi tm functie de conditile materiale §i de civilizatie in care traieste. Lauria ridicd mumeroase probleme de profilaxie (de tngrijire), de trata rent (presenta pligilor Famase dups nagtere) si de noua postura a mamei (alaptatea) ete De aceen este nevesarii o infelegere cuprinzitoare privind transtormaérile biologice din aceasta fazt a procreatel. Pe de até parte, ea si survina, lavzia comporta o serie de perturbani functionsle sau chiar Smbolndvini organice, Proveniren gi tratamentul lor este de 0 impartanta decsebita pentru revenirea femeii la starea de sindteto dinsintea sarcinii gi naglerii. Pentra Indeplinirea rolulai de mama gi in primul rind acela de a alapta copilul, este necerard © evolutie normalé a periondet de Tsurie J's Moditiearl hormonale, Inadiet dupi mgter bomen plaventari so giseso in concentrafic mare in singele Wiuzei. fn cileva tile Aceasti concentrate soade simfitor gi dispare efectul inhibitor asupra. hormo: nilorhipofizeri (FSH gi LH), care lpi reieu functia de stimulare asupra ovare- Jor, fapt ce se concretizenz& tn seorejia de estrogeni qi in reluaren procesului de" maturare:folicularé. (ovulafie. 14, Punefia ovariand, Durata absentei menstruaiei (ameno- reea) depinde de lactajie, dar in mare masura i de factor! individual. Chiar J Tause care mu alipteazd, este nevoie de 6 saptiinini plod la prima menstroa fie. De aceea, o nowt coneeptie (sarcing noval) nu poate avea loc dectt tn jurul acestui fermen, La unele femel apare 0 pierdere de singe eam ln 3 eapti- Inini dupa nastere, nuimitd ymice menstroujie', ‘La 80% din mamele care alapteazi existl o amenoree de lactate, ca ur- mare a unei inhibit e functiei gonadotrope lobului anterior al hipotize, Amenorees de lectatie este semnul unt hipofunctil ovariene qi se insojeste de steritate temporerd. Cu toate acostee, elaptarea nu Fepresinta o proteyie totalé tmpotriva unei nol concep! 15, Procese de involufie Involujia werint se datoreste 8, Scéderii stimularii hormonale, prin disparfin hormonilor placentari, vurmati de sciderea aportului sanguin $i diminuarea metabolismului celular }. Contracjilor uterine, care: tmbrec8 o forms. de contractie continud, peste care se suprepun contractii juolate, datorate ocitocinel. Alaptatea in: trefine secrefia crescutd de ceitocing die iobul posterior al hipofisel, actlo ind favorabil asupra reveniri la normal a uteruivi, Solderea dimentianilor ‘peru poate fi supravegheatd de obstetrician sl moage prin palpare externa {In prima 2i dupd neslere fundul uterutui te pelpeazi Ja nivel! ombiliculai si coboart cu fiecare zi cu un lat de deget. Tn siva a 10-a de lduzie te alld la ‘sivelul shnfivel publone sau cu 14-2 Iaturi deasupra acesteia, Uterul revane Ja normal dupi'6 séptémini: 178, Lohiite, Dupi nostore exists o perioadé ow pierderi serosen- guinolente numite lohi; acestea sint constitute din eheegurl de singe, leveo- cite, ser gi limf&, Evolutia lohiilor (pe care le controleazs obstetrician] sou tora de obstetticd) corespunde cu procesul de vindecare a. plagii ‘sterine, Lohiile sit sanguinolente 2448 de ore; se mentin terosenguindlente. inci 72 de ore, apoi devin seroase. Dispar dupa aproximativ 22 saptamini de Ja nastere: Mirosul lohiilor trebuie verificat in ficeare si; ol trobuie ad fie fad Un miros fetid constituie un semn de infect. Prezenga gi cantitatea de singe din lobii nv depinde de alaptary. 177, Vulva rimine mai moult sau mai putin mari. dupl najtre 1768. Mugehil abdomenului necosité timp mai indelungat (peste 6 septimini) pind igi necapité tonusul Tonicitatea Lor ente influenfeca favorabil do exercitille fie (punctul 188) 179, Veziea urinard are inck un tonus muscular scérut, aye se explicl faptul et peroepe mai grou nevoia dea urina (ytenzatie de micfivme%) Capacitaten vesicit wate crescuta La nivelol colului vezica) se semnaleazé un edem care predispune, in fsociere cu sotdorea tonusului muscular, In tulburdri micfionale et retentie de rind. De aceea uncori este nevoie si se sondeze verien pentra a elimina uurina tn eimele zile dupa nastere. Pnainte de a se ajunge la sondaj, se vor Incerca toate mijloncele pentru a ajita lausa sd trinest spontan. Pe fondul de modificari vosicale din timpul sarcinii (stagnarea urinii) se explicd tendinja la infecfii a edilor urinare. Odatd cu revenirea tonusulul muscular, aceste func{ii se normalizeazd. Diuzeaa este crescuté. L&Uvza ui nneazi molt mai mult, deoarece se elimind excesul de epa acumulat tn jesulu In timpol sarcini 180, Tendin{a Im constipagie din timpul sarcinii se sccen- tueazi si mai molt dupa ‘najlere IL. Pietea, In locul vergeturilor violacee dia timpul sarcinii rémin nigte dungi albe, core vor persista in tot. cursul vie Pigmentatia fefei gi a mameloanelor dispare treptat, in timp ce linia alba abdominalé rémine ined multé vreme pigmentata 182, Temperatura corpulul, Imediat dupé nagtere poate ap’- rea frison, find cregterca temperaturii; frisonul se explied prin Ticirea corpus Ini gi pria homoragie. In faza de furio a leptelui, temperatura axilars poate fi temporar mai ridicata In ‘mcd normal, temperature livzei este cea obignvits (36,3—3790) Temperatura se va masura de 2 ori pe Fig, 56 —Cenformatie normalé a sinus, Fig. $7 — Secfione prin glanda mamart ‘raven manarsf mamcion: 90 unde 4. tnt ghey 2. 8316. Groutaten corporal s. Odath oo nastere, Iota scade cu cnt 1 Sg tn pein eapltinton de laure emai plerde inc din pre: Tue Tug portaunl do utr, fer rest de pierdeen de Hihid interna feats nit Teme sink steal pe. suprateja, musehiulot male pre: torat Sint eomnitast din fesut plandulor, tse fi fomnt conjunc de Kegitars. To viol mamnlei ee gases momfonal (afc), penta i cibjot deo pate cat nomi sel, penta Toe Pink Te bron-nchie ig. 38) Glande areolar (gndele Montgomery) se ithe 24 ca ngte land seboone de getime)smficate, sin sige fit saiesury grupste in Remne ‘verlabFote qt mdrimee sinijr tnt variable Ge eo persoané In aa Uepied dorepurtjin feeutulo glandular, grésoe yi de Tegevors, preci gi de ‘mddul de fiver. po torae. "Foruul glandular ete orgonizat, sub form de Joby despa ttre i printhon yeast ertsoy de cusjteres Fiecare lob flondulet este conaitat din Etimercute slemente sccretorh care poerté male de acini Case sin for siden Tepteley pornind de. In componenteleagelsi chest. 4) Ginn iy canalate de Bracuare. (exeretonte), De ach aptele eee condus fncaneltle ‘nei mari, momte eaaiee_golactfore, cafe aj fa ramcion ffparat penta fevare Job plondules (Fg. 3), Colas glandolee transforms inMfapte ubetanfelenutstive aduse pe. enisasngelh "Formaree lapttu eet un proces compleat, care e destgoaré sub con- tral uncrsubstonfe settate de ipo. Tit (ig. 38), Facer aveant.preczare perteata tnlture sinplimal’ eo care ee megineagi™proctrl de. formare f iiptelie Adesed Inoca ene Sadeana- tee Comsumorea unor catia ari de lepte de veeh, Im dorinfe’ de uta reniren laptelui Wad. Stares paihics. Fome- ite st comporte fours dies imediat {pa nogter: Male dnt ee sat Inok att do epitave i de pline de fericiven for, tnelt“au relics epuinaten ta GE'glimevela Go repous. ptarea deve seit foe reach pe plan seeundr, nel sufecnge prope, Erte Ge dato: Hasorei de sbsterses dew ofer de tot Cero poate deranje ide a incerca eit Gelineae nervil surescitohi: Este de do ‘onful mirecuovotl uum natore {ine Styecompenseze pe fernele pentro do. fers pe care Loe eoporit! mo nomai Pucuris of ere om opi, dar wi vtares Cxtraordnar de rapid aorlor de #0: Tenge serge tin amintre te ar ted og apa a Modificarile hormonale din ziua & Saab de Huse Tevoreend wneort oie, depresiviycaratertth prin erik inutigiot. motivate, legate’ de Se Maw eres fame. Aysemurt Pig, 58 — Factor anism stor ‘Meiiad: ACEenpnarindins tes, abenanat 8: 84 tele tile cu lacrimi represintaé o tulburare psihologic& twestoare, Familia Ya fi'avertizaté si menajese aceastl stare de inttabiltate pathic mamel, 186, Ingrilites Léuzel, In primcle 8—10 zile dupa nastere, Tiura are nevoie de supraveghere medicalf speciold gi de Ingrjire caifiet& a) Hinge gi repaus, Ba are nevoie de lintye gt rlazare. Frecventa gi du: rate vizitdor vor ft reduse. Pentru cele mai agitate se vor Fererva saloane eu anturaj reconfartant.. ‘| Meurtigieniee, In cadrul curateniei corporal, se foce tnt spalarea generalé fi apot tosleta genitals. ‘Totlela genttalk (spalsturi volvere), In Condiit de perfectasteilvate, se face el 0 freeven}& Variabilt tn funche de tbundenta lohiilor, der cel putin de 2—3 03 pe ti. "Pentre igiena’ corporal, fausa. peate face dug dupé clteva ile, iar baie dupa 2 sdpudmini (tn fanctie de sedderea cantitajt loaitr). Avind in vedere ef rar poten 88 ni aibt ined stabilitaven necesard, atunci cind face dug va Didi eu atenfie give vor lua urmitoarele misuriz pentru evitarea alvneedrit Eau elderiy Hing cade de la baie se va pune un gritar de lemn sau Un preg ‘hr incadé.o bucats de rogofing eau de-postav gros. Lenjeria de pat i lenjera de corp se schimbi des, Pentru evitaren murdivirit saltle, se'va Pune o alest de catciue sau de mavcriel plastic sub cearcent. Comprosele ste 1 ee echimba dupa cantitatea pierderlor de singe. Trebuie tH t> evite fe etna ci mina partea cere se aplick pe pérjle genitale. Chiat la tauza nions singele $1 secrefile care ee elimind dupl hagtere contin microbiy re, decd ajung pe mameloane, pot. produce inflamajia glandelor mamare fi pot infects’ now-nfscutal '®) ‘Ingrijirea suturii perineulul se recuma in primele ile de luzie la spatiton vane de mahal p a ov aed der epi event ‘Un unguen! anestezic. In cureul aluplari, pentru a sta pe seaun, se. poate {oloei tn exlee do cavciue umflat ou eer. Pentru a nu forva porinet, liven a gedea mai mult pe ‘una din fese Tn tua a 5-a t scot firele (chiar qi ocle resorbabile deoarece prin aceasta urerie locale scad mai mult). Dupa actea te poals face silnic 0 baie de gezut. 8) Alinentajn Opin dap care Moan ee of mininc et mai mull si orice, pentru a Tavoriza 0 rapida recuperate a forjelor, este eronatd. Dupd Fagtere, ee poate primi chide dupa 4orey iar dupi 12 ore se trece la un regim norrul, Allmentatie va confine prowine (lapte, derivate ale laptelui, carat, ps dept dle, out) epee, Pin donumarea de 12-814 | apte ‘pe 2, xe acoperd plusul de ealori, necesare in Ifusie (vezi si punctele pcos By peri pl 0 sip ©) Pulbul gi temperatura se controleazé de 2 ori pe ai. Dupi revenirea \\_ecash, este bine s8 se controtene fn continuace temperatura timp de 2 edptde fini,’ Orios asceneiune peste. 374C va fi anuntath mediculsi. obstatricnan, = iy Bvoouaren Urinil este uneork dificil in primele wile dupa nastere. Se 2 siunge wncori la retentie urinard, cu umplerea #1 incdrearea excesiva a Verieli o Chap ee pene entra evita aceasta se recomandé exereitile de gimnastica previzute ta punetul 88 pi apical de comprose caldufe tp repiunea vezi.” 2) Reglarea tranzitalu intestinal (scouncle). In timapul primelor 2—8 zile, 4m general, femeia nu are scaun; cliema fécuta tnainte de hastere a golit in- testinul, iar alimentafia este conatituita In aceste zile predominant din lichide. Intestinal are tendinga la inertic, do accea abstetricianul recomandt, de bicei, n rivn a 2-a dups nagtere, aa laxativ. To ava aa, dimineate, dacs acesta| mu a avutefect se introduce un suporitor. Daod Iduza nu are scaun nici cu acesta, se face o elism 85Dupé reveniren la domiciliv, dack se mentine tendinja la constipatie, te recommends un regim care 88 con{in& vegetale din abundena (salata de cru: Gitati, fructe), pline neagrd sou Graham, miere de albine, Gimnastica are fects’ favorabile ‘De fiecare dat& clnd femeia urineaZk sau are scaun este recomandebil ca rogiunea volvara sl fie spalata cu un jet de apa caldufa, care a fost finrta fn prealabil 1h) Mobilizares precoce reprezinté una din misurile pentru profilaxia trombozelor. In acelagi timp, coburiren precoce din pat si migcarea slat eficace pentru stimularea djureze), favorizarea trenzitulul intestinal gi restabilirea Capacitafii de munca. In multe maternitati s-a tncetsjenit sistemal de @ mobiliza Iauaa la 2—3 fore dupit nastere (prima dati pentru sourt timp), chiar daca are suturd a perineului. La femeile care au varice mobilizaren precoce este important’. In con- tinvare, in spital gi mai ales cass, se recomanda o porifie corespuntdtoare Jn pat (ig. 64) La picioarele patului, sub seltea, se pune 0 paturi ficut& eul, pentra a uyura fenton sedi gue yicoapee spre nik, Aocsi mu ae insd suficient# pentru a goli indesjuns venele profunde ale membrelor infe- rioare gi ale bazinului; este bine ca liuza s& se culee de mai multe ori pe zi poo parte gi, pe burta, chiar daci naslerea a comportat o interventie opers- Testo feezelandysuturd). In unee coaut! particular medieul va da alte pree criptin 1) Sinil lauzei trebuie ingrifiti cu multé atentie. Sini, invelifi in douk Ducat de pins, vor fi fimuti in pozitie ridiesta, ie printr-un sutien specie), fie printr-o eganta. Bandajcle vor fi bine spalate, cAleute gi finute in dulep Inttun compartiment special. Murdaria gi microbit de. pe comprese, sutiene, Dbandaje sau alte obiecte de lenjerio sint la origines infectiei mameloanelor (mastite). Toate manipuldrile cbiectelor de mai sus se fac ou mlinile spilete Dine tn prealabil Inainte de fiecare supt, mama fyi va spila eu grijé mfinile, unghiile vor {i tdiate eourt Paral lung, c® cede pe umerhs val sdigat gi stins cu un Batic, Se incepe cu ridicarea Pandajului i a micilor comprese sterile oe acopert mamelosnele; compresele ne indovie cu faja dinspre mameloane in interior, bandajul se stringe corect $i se pon ambele sub pernd. Compresele slerile se scbimba zilnie, pinza triunghivlerg, eutienul gijseu bandajul se schimba de Indata ce se murdérese de lap. Tn cau de dures! mari se va snunja medicul obstetrician, care va face recomundarile uevesare. Nu se vor aplice decit pomede, pudre sav lofiuni recomandate de medic. " * ® Orice modificare a mameloanelor (singerér, fisuri rogea}a) tau a sinilor {mastital) impose anunjarea medicului (veri punctul 192). k) Profilaxia infecfillor. Liuza este, din motive insulicient cunoscute, rai receptivi la infectit. De aceea va fi ferita de orice sured de infectii (per foane eu guturai, furuncule, riniri, tnjepituri ete,). Mameloanele se vor menaja cu gift ‘La domiciliu, closetele, baia, prosoapele comune, lenjeria incorect spé- lata (fark i fie flartd 9i 0% si fe cdleaté!), murdacia de sub unghiile longi, fructele i zarzavaturile consumate fara s& fie bine spilate ete. sint © parte din causele favorizante alo imbolnavirilor. 86 187, coals mamei, Inainte de plecarea din maternitate, mama ‘va fi instrith, allt asupra modului de ingrijre a nou-ndscutulut, lt ie sa personal ‘Alatur: do indicatiile do mai sus, mama va fi alenfionata asupra urmi- toarelor puncte 'a) Nuse va face nici o baie tn eadd pind ce lohillo nu s-au redus cantita- tiv, ot va face numei dugurit dack nu are baie, igi ve spéla corpol de sus In jon) stind fo picionre 1) ‘Nu va face irigatii vaginale, chiar near de sourger, in afard de cind dint in mor special recomendate de. medi «) ups revenives acess, va fi examinat& tnoK o dats de medical obs twician (la 46 aiptémini), cere va Uubul sk constate revenires In positia hormeld a organelor genitale interne gi vindecarea tolald « rénilor cauzate de nestere ‘@) Livza poate iesi din cash Ia 0 siptaming dupt externare 6) Merstruatin revine, tn car de nealiptare, In medio ln 6 siptimini (6—T'sau 8 aiptdmini). In caz de elaptare, apare mai tiraiv; uneori nt opare cog atta np lt mame alipent 1) Con'actul sexual este permis dupk 6 siptimini. Se poate tntimpla ca la Incoptt 88 fie dureros sau Insofit de alte inconveniente, care se remediazd de Ia sine, eu timpul. '8) Musca In gospodaric se reie treptet, de la 2-3 stptimiai. zu) Fig, 59— a7bh) Liuza nu trebuie s8 stea In pot dup extemare, dar e bine ca, pe nga repausul de noapte, sf-gi asigure un repaus la orizontala de mai multe ort pe ai. 1) Dupa 2 tuni poate avea, din punct de vedere organic, @ nous sarcing. Soliciterea mamei, prin Ingrijiee gi aldptarea sugarulus, elt si prin grija gos podériet constituie motivul pontru care se recomandi intervale mal mari fntre sarcini. ‘Se considers optim intervalul de 2 ani intre prima si a dour sarcind, 183, Gimmastica liuzei. Se face in scopul de a ajuta organis- mul tn procertl de revenire In normal, In urma modifictrilor 3} soticitarilor aveare & fost supus in cursul sarcinii gi nagterii, Aparatul musculo-ligamentar relaxat i desting trebuie si revink la dimonsiunile gi porijia normald. Por fenfa Felaxtrii musculare, abdoroinalii gi perineeld, poate avea repercusiv ‘supra. poritiel gi functiei orgunclor interne. ‘Dit primele zile dups nagtere pot fi ficute uncle exerci de gimnastica. Se thvepe cu exercitii de resplrafie abdominali, avind grija ca in expi= ratie si se contracte mugchii poretelui abdominal. ‘Apo, dact Tausa ‘pu are perineotomie, Incepind din ziva @ S-a poate face i alte exercifit (fig. 59). Boli tn perioada de Huzie 189, Hemoragiile pot fi cousate de rupturi (de pervte vaginel, de ool sau de perete oterin) produse in timpul nagteri, de reten{ie unor res" furl placentare seu de inrulleienta contractie a uterolui (dupa negteri pr Tungite). Rareori ele sint determinate de tufburari in eoagulablitaten singelui 1egusel "Aceste hemoragii se instaleazi de obicei im primele ore dupi expulsie si beneficiaza de (ratarent in maternitate. ‘acd lohiile devin treptat sau bruse sanguinolente, Iuza ¢ obligatk si se presinte la medic. 190. Febra. semnalata in porioada lavaiei poate fi determinata de ‘couze uterine (stagnarea lohilor, inflamatie) sau do infecti Tocalieate fa afara faparatulul genitals mastitd, infect urinare sau ale venclor (Hlebita, trombo- Hebite). Ti, Febra puerperals, Sob sccasti donumirw sint cuprinse toate infeetile Touzel care a0 en punct de plecare organele genitale. Chiar in epoce actuelt (era amtibioticelor} ssemenea infectit pot fi grave, Plaga ute Find regoltata din detasarea placentei gt eventuale lexiuni tranmatice sow pligi Ehirurgleale Gin Umptl mayleri sepresista © poatt& de inteare gi um mode favorabil. pentru, multiplicarea wnor mierobl patogeni ‘Acegtin pot. proven chiar din ciile gonitale.materne (infect nerecu- noscute) sau din afara (abiecte murdare, instolatit sanilare, lenjerie, flors Toferingiané de Ia personalul mecdical purtitor de getmeni sau de 1a vizi tatori} De’ acces, ait in maternitate cit gi la domiciliu, se impune respectarea ‘unor masuri riguroase de igiend (vezi si punetol 185 b). Tnfetaen ‘nel piel favo prince se manifest ‘rin dures} leas, inflametia tegumentelor $i plryilor moi (rogeata), prin modificerea seerefitor ‘are devin maj ahundente, ero-purulente gi urt mirositoere. Febra in general fu depageste 38°C, for tlarce genorala no este modificats, Vindecarea xe ob- fine eb tratament local corect. 88 Dacd tratamentul nu este splicat sau sint siti factori favorizenti (lavza cu abt easton la echt, anemic, liebe preesinente) or rel Hint deoselit de agrosivi, bonla te agravenah, febra reste, puleul este wcce- lerat, secrotile capita aspect purulent Infectiase propaga dela uier a trompe, fovare, In erganele Invecinate sau — po colensingelui — tn tol. organismal (ceplicemie). Aceste forme necesith ratament energic, numei in condiii die spitalizare. 192, Mastita este infeotia glandei mamare determinats de mierobi ce pot proven din jurul Isuzei sinh copilulai (flora naaoferingiend » mani, a personafulai medical, Tohille, cbiete contaminate ete.) Mierohit ajong prin contact direct sau pein intermedia) nae Sofaringelu! copilulti pe soul. roamei Prozonta unor loziuni ale sinului(fisuri, ‘agade) favorizeend patrunderea germe- nilor in interiorol glandei mamare. Frecvent, mestita se manifesta dupa 7 tile de la nagtere, deck dupa ex- lernarea din’ maternitate. -Rezuftatul tratamentuloi depinde de precoritten Institut scestala Primed seme de mastita stat du- reres, enzafin de tensiune, invosiren i febra! In acest stad precbee, prin a ninistrarea de antibiotie, comprese Feet, pungl de ghesta si sustineren a nnuldi printrain banda (fig. 60) se poate Suprina infectia. Pentrueevitarenstag- Fig. 80 — Bando} pentrsin Ii Tate sl wa evacat 4jutorul unei pompe. Problema intreroperii alimentatiei la sin (Lemporer seu ee Prevenirea mustitel constd tn pregitivea adecvats a mameloanelor ine cepind din eursul sarcinii prin spaltet, masaje i friciuni cu prosop aspre (eri punetelo 125, 131), respectarea sisicts a regulilor de igiend fi tehnica Coreet a laptari Prezervarea le medic de Indaté ce apar primele semne de inflamatie si tratamentu. corect evita evolutia spre forme grave {abeedare) ce impun fnjarearea, an aa a In cazul abcedirii tratomentul medicamentos 1 impune india sboesului pentru evacuaren. puroiula 193. Fleobita, tromboflebita. Pe fondul de varice apirute Jn, curs sueinit (punctele 139, 1851), pot uplrea inflamalii sau tromboue (cheagori de singe tare Ingusteaz8 sat, estups le un enumnit nivel @ vend) Gd ena afecata eve hlatd superficie cher rectal Indra cesta; erutunie din jur sint vos, dureroase, umflate, Mai greu se descopers © tombort ce afecteaza venele profonda, din basin. . " Pentru prevenisen acestei afec{ivni se recomend 8) consim erescut de lichide: ceainti de plante (tei, mugetel, sunatoare) zabarate say sueuri de fructe diluate cu api 1) mobilizares precoce (veri punctul 186 h) dupé nastere; timp de 2— ‘8 suptaminise vor uplice bandoje speciale (fo5a elastics) lanivelul menbrelor Jnfericare ca zone varicoase pentra a evita stagnarea singclnj In aveste zone; mai este eficace; se 896) posa tn pat va ovzontal ar tuea eo varce va ete eb salen, va polenta abet Feat al penta uyurasorgeon sogelt din game Seis Ope ei ari ae Frnanick (vexh panel $88 Qeerey ae celeron ave ou survin le unve live, co intestate ie in dept taeor Bains pia sie able ta Sea AAT? amelie anf pobene (sft). etacerbol in seer amar aloo ce descr ess oe acest eu Fig, 61 — Poxiia tm pat 1 pout Sesrepanattare: 2) bute coespnstionre, “robe a ag aconde seni 8 i | In j repuve la pet), alfel pot perittadcind le ymers on de Fata. Pee Tulburdrile psibice din'pericads de luzie, manifestate sub fovina unet labilitisi psthice creeevte, tint determinate de. modificdr Endocrine. Starile de depresione wyoara no aint considerate ca patologice, Ele isp deal teplt dupe enterare, odath eu normalizes cehirule ormonal ‘De eelo mai multe ori, prin efortul de vointl al Jévze, ajuteta de atita- dinea plat de Injelegere a familie, se pot compense Tore dificultate aceste tulbarbs peice Bfult one rer so SntInese adevirate prhoze de lacaye, co se manifesta tncepind ou tua a da — a Sa dup noytere9i necesité trelament psiatrie Rfoosten se incojeso de agitate, neineredere, interpretare falst a unor fapte, acte de egoisn, halucinafil ote agresive fa de propriul copi (proncu i poate controla limbajol, rhmlne’ fast congtentd, Pot tentative de sinacidere. je gi s& fie tratate (bandaj strins al bazinului Ta goneral net prog nosticu) exte Ibin. 3 SUGARUL 195. Virsta de sugar ose cuprined soir moments) nagteri outaprezee lon! impinie. Este prionde cu cele mai impresionante (creyiere 4 dervollare), en problene dificil de ingrijie (akientalie, S50) pent anor Imbert, ee et) npr capitol, la punctele 5-26, am arta caracteseille generale i criverl de urmarive ‘ale aovctel perioade. Pentro Sntalogeren modulul cu trebuie-apreciat ql urmbsit copldl In aceast& perioadh al aducesn clove notion inroductive despre deaveltae. 106. Motrieitatea (vezi punctul 2, La tnceput, pontia sugaruui se aseamind co cen din vats intautering,cafacterizats prin domineree t0- ‘osuul (punctul 24) de flexie« extremitajion Migetil spontane at earacter de apedalare® i privese concomitent sau In succestune acorta toate cele patra extremitifi, Incetul cu incetul, din acest ,haos motor se cristalizeazi migcBri feolate finite, Succesiunea mijetilor se‘Gferentead intro anmith ontine de aus fa jos 9 de lo nddcina Ia extremitaten membruli. fn care se‘nagee copill aint inlocuitesreptat cv miactn Invlfate, volunare Cte mat importante tape sin " Sapnnt coordneans miele globo ovlr; neat co privirea ele oblecte himinonse tau colerate in migeatey agezat pe Dusth ridied capal » r . wae a Tid: ayenat pe Bur rdicd capa gi umeris tad unis i finelcapul lad este ridient in aus; = te 48 tant tratlanen din poifie euleat pe a tai surine capes Tie S8 tit: we tou def Dorr sats TF fee-—P tant: thin gon eu splijin minim, intinde mina pentry a apace obiecte; ai a : “Tha 78 tan: se mtoarce de po spate po busts; = fe é=t0 ais merge in patos labe, sin plone sprints = Ya 30-—12 ane in pictore fia spriin se vides findurse de oioates = te 1216 luni: Tace prim pasi tana spin 107. Pereep{ia. {n_primele siptimini de via\4, eomportamentut sugarultl este dltat de satisfactren novelor lu de Dan: edddurdy Lnste,s0- te, finut de mini, ajitate. Manifesti predominant react ynegative® prin pling cnd wceste con- ft Mint Indeliites act atane! cing i este fig say foame rou elnd i nigtoa fi este talburaté prin excitangi auditivi sau vizueli de intensitete prea trate. Curse fixeaas §f uembregte, cbvervt de timporia obiecte #1 die Tenfiaas de alte obiecte din ju. Un organ important de cunoagtere (orieatare) fate gura (linge, ruge, mufed cbiecte)t cu sjutorul guri, sugarul cunoaste © und parte din fumeo Snconjurdtoare. finde ating la Inceput din intimplare obiectele, mai tirziu ele apucd obiecte pe care le-a perceput cu privirea. Incepe exereiin}, esperimentaree coordonata: cekt-nina, mind-ocht. In flul acest, favaya sisi Cunoaseh propriul corp, si delimiteze de medivl Sncenjurator, Be tings nevoile lui de bora, se instoleaza creseind necoia de migcare contact} ‘cu mediul). Aceasta se realizeazA dacd sugarul are variatie in decor gi dacit ‘Safi asigurata comunicarea permanenta cu edutfit din jur (punetul 27), 186. Limbajul, De ia_3 tun se pot deosebi diferite moduti de ex primare®, Dupi natura sunetelor emise se deduce dack se simte bine (dupa Feast, dupa baie). Mai lath gingureste, i spre 6 luni pronuna sunete diferen- ate, le tepeta, -bolboroseste" cu talivl, experimentind propriile poubilita Ya's_-6 luni imate silabe ytarta", da-de®, sha-na", ,pa-pe", ,rme-ma*, Conco- rnilent manifesth atentie gi infelegere cretcinda pontru vorbire. AxUel, se oprey- ie dints-o ecjiune decd ie epune ynu-nu", itobree capal dact i se'arald un Chiect din eamerd sau figura unuia din pari sau repeta (daci se cere) papa 100. Contactul social Prima reasje positive la sdreza adul- ‘tuluj se materializeaza in curve celei de a dova luni de eiafd prin primul sim bet. Ina doua jumatate a primulai an de eiajd, sygaral ia contact din ee tn ce nai actly cu edulfil prin intermedial privirt, prin suncte gi prin gesturt, Deo- febeste figurile cunoseute de cele nécunoseute; fafa de. persosnele strdine, ‘mejoritatea tugatilor are reachie de aparare gi de teama (frica de sirdin }, fie inulte ori asociatd gi ou teama de desparrire (sogarul fips de cite ori este Dlrasit de moms). Zmitd sunete i gesturi ale adultilor. Se manifests gi in acest Tomportament névola de activtate care se iustreaxi gi in ritmul su somp- Seghe. Sugarul mie doarme circa 20 ore pe zi, trezindwse intrun itm relativ Constant —-aiua gi noaptea — penten sourt timp, la mesh; dup& 6 luni nevoia ge somn este de 16 ore, din care 12 noaptea gi pumai 4 ore in cursul sili. In aceasta copa adulit aw pe lingd obligate de ingrijire gi de protect st pe ‘aceon de factor stimulator st de partener de joc (punctal 20) ‘Olatd cu tmplinirea. primulut an de viaid s-a atins o treaptd de desvoltare importanta. Copal stn piciore, face singur cjiva pasi si pltrunde acti in Lunea tnconjurtioare. Polisgie intens ambele Draje pentru. a mina diferite dices, Injlege ‘proposifir simple, pronunta silabe st eavinte simple. Cauta Sovitatca itor persoane file tmutd gesturile. Poale indepliné ordine simple prin indie propre: Nou-nascutul (0-28 zile) 200, In eadrul perioadei de nou-niscut (vezi punctul 5) se deosebeso dous subdivitiuni: perioada neonatal precoce sau perinatalé (0-7 zile) si perioada eonaiald tardind (828 sile). ‘Oi, Atiiudines psibied in fata magterii copilulu a) in maternitate, [In determinarea sindtatii flinjei umane exist’ dou’ evenimente hotiritoare: concepfia (numita popular zimislirea, care este pro- feesul prin cote ia fiinga un now individ in ema fecundarii ovuluiui de estre Epermatozoid) — dacl cei doi genitori, respectiv tatal gi mama, sint sinatogi 2 4 nu transmit din patrimoniul lor genetic vreo trisaturd ereditend bolnavas Slterior In urma one fogrjin corspunzitoare, wrmagii lor au toste goneelo den deveni indivi sindtosi, Inzestrati conespunaitor In Vederea destagurés normale a intregit Jor exislonte "Al doiea eveniment hotiritor este nagterea. Dup& 9 luni de sarcind, ineo- {ita de atitea sperante gi Indoici, urmeaai nagterea, care, pe cit a Tost de 89. Aeptata, pe atlt vine de repede fi de neprevazut. “in timpul sarcinil gi nasleri fatal este Intro tala unitate cu mama sa, care if asigird toate conde $1 substanyele nocesare desvoltarit, Mama $i fatal Sal intr-o stare de simbio2a, care se continod de fapt gin primul an de via}a. Premiza de baat petro un echilibra psibic sl mamet gi pentra 0 dezvoltare normald a sugarulvi reridi fn felul cum mama recunoaste Inlauntrul ef acest Liosistem, unitatoa dintre en si fal. La capitolele despre sarcin’ se vorbit despre igiena psibied a gravidei, Coca ce sa spus despre atitudines psiick fa mamei fete do copil este valabil mu numai in timpul sarcini ef i pentew fetul nagteri, In preajma nasteri, (a inirarea tn materniiate, tn eursul ydure~ lor de facre” (iravalin), mama trebuie 68 fie parruncd de adevtral i "naste- rea este un procts fisiolagic. Chiar in conditit tolal flsilogice, wravaliul repre- Hind’ soletare fisicd considerabilé a intregului organism, O. bund relazare Imuseulard « mamei nu se realiseazdtnir-o stare de incordare psihied. Orie femete trebuie si porneased de la consiatarea cd la majoritatea femeor nasterea se des fasoard normal, Bunicile si rtrdbunicile noastee, femneile din mosistrimosh fu niseut copii fird incidente si nccidente, Naturalees, fireseul gi senini- tatea lor au constituit sprjinul covirgitor in trecerea et bine a acestui eveni- ment, eare Implineyte #1 da conlinnt fiintes umane de sex femninin, Aveiden- tele din treet se datorow lipsei de maternitatiyinopriceperit moayelor empiriee, ‘Astizi, in ctadivl la care a ajine medicina, prin conditille moderne ale materaitahit $i prin organizarea.gealuita do outre stata intregit acistente a inamel si copilulvi, toate primejdile de odinioard. au dieparut. Nunoderna", rupta de tradifile transmise altadat® din guré in de citre mame fi bunic, jar pe de alt parte complicata ‘repidenta « secolului al XX-lea, este, din punct de ‘ial initien, mai nepregatita declt genevatille din trecut, Mute femei au ati o teamd in faja actulii nasterii. Teama este intrefinuta de Tipsa ae inormare prvndnaterce, de nou eit etl dele pescane nei flate (colege de servicity rude, moase medioere, din filme ji romane care-gi fodimentecsa dennodumigtul eu Intimpliri tragice legate de nagiere ete). Pe lingd Frid, 20 mai Intilnagte uneori gi lipsa doringed de a avca capil La acastea pulem adivga gi faptul ea uncle fomei ajung sf nased epuizate fate pai prin vif pol de ewmpdare das pnd tan a0t fated adus pe Ivene a fost aimielit do porteneri eanatogi, dack tng jivilo au fort corespunzatoare In Limpul sarcinti, nu exista motive de ingnjo: rare, Cit un obstetrician care este informat asupra trecutului mamei si asupra modului eum a decurs sareing, chiar dacs apar situajii neprevarute, acestea fe rezolva rapid $i eficient. Imedist dupé nagtere, inclusiv in situafile In care feo survenit uncle ineidente, mama va incerca si aibi ineredere in fortele Dproprii gi si fie convinsd ch prin devotamentul oi (alimentetie Ia sin, daruire Permanent, ingrijini corecte) multe din uemarile acestor ineidente sau eco Rente se in itura eu timpol. Despre eeolupia unui copil care a sufert [a naytere nu se pot feceafirmafit eategorice dectt dupa o perioadd oarecare de timp, urmi- Find mnodul cum ecolueasé indies de desvaltare fied, psihicd gi motorte. Siut henumérate cazurile in care oameni celebri au prezentat o suferinga la nay- tere, Ca un car demonstrat, citém din opera eutobiografica ,Poezie i ade 93vas a marehui seritor german Gocthe: yprin lipsa de diblcie « moagei, m-am {Heat apronpe mor gi numal prin nurieronce afore de tt felol am izbutit Si vad lumine zie Imprejurafea accasta, n care rudele mele au dat-dovada de Ingeijorare, a folositconcetalenilor mei, deoarece bunicul dinspre mama, primarul Johann Welfgeng Textor, a angajat, drept urmare a aceatei inti: lari un mamoy gia pornit le introducerea s1 Innoirea moytalui, wera care Ya fi'folosit multor copit néseuti dupk mine". Goethe sa nuscut Ta 28 august 1749. Or, mogitul ea sinnoit® indeajtin. In plus, oriee mamd ar fi mindri dact ar neftey indiferent cum, un al deiea om de valoarea iui, Goethe! De acsea femeia tiebuie ad fie informat 9i si posede unele nofiuni despre nagtere, care 15 permit a oelengd hing dese pesrpie medics oe p) Revenirea in familie, Gindurilo si grijile intregi familia fie indreptate tn prim rind eftre mamf. De juni gi luni de alle, organismul Tost adaptat la prezenja.Tatulai. In momentul nogteri intervine 0 schimbare brosck. Aceasta modificare biologica (hormonald. etc.) intensd se produce ca tun poe. Urmarea cea mai pregnant& este aparfia aga-numitelor ,lacrimi de Javzle", Este tuffcient ca nournscutol #& sugd cu. ml mai putin, ca soful scsi exprime cine gtie ce indofeli despre mamd seu nou-néseut sau ca mama ai Genstate of nit o Mita ut mai vine bing pont cad vere sronie de atin ‘Keum incepe rolul eofului-tetf, care trebule si arate tnfelegere pentra acest inanifestart de depresiune. 40 femeis are nevoie de @ luni pentru a deveni mamd. ‘Mama are nevoie de 9 Tun’ pentra a redevenifemeie. Ea are nevote de menaja: mente in ambele aceste drumarif* . 202, “@induri pentru cAsnicie, Tara femeie rimine sofia birbatuiui ei, chiar daca devenit gi mamd. Desi dominati de instinetul matern, ea este datoare #4 vegheze, ca gi pind acum, la drepturilesofulu, #8 thenifeste acelasi interes i afetive pentro el Dack va proceda altel, bir batul va prefera pind la urmd cercul prctenilor din efara cdminului, O plani- ficare coreeta a timpului permite mamel si so ocupe de copil, de so gi de ea Insti, Pentru aceasta este nevoie de putinf Ineredere Ip sine? orice mamé se deseured on propriul ei copil! Civiizagia‘« pus Ia indemina mamei numeroase Inlesniri; Imbrictmninte gata confectionata pentra suger, frigider, maging pentru spllat rufe, preparate de lapte industriale, presa Ge fructe ete., ou bjutorul edora reelizeazd economie de timp. 208, Copliul mat mare va resinti yenirea unui elt copil ov atit rai multa indensitete cu elt este mai fn virts. Intre 1 91 2 ani, problemele psihologice sint mai puin importante, dar eu Incepere de le 2'ani, copilul Injelege mai bine; parin{ii trebuie #8: prepare pentru schimbbrile care se twlapit ind cel mie vai aduy acct, Es ino ue aman aca esr “iar din momentul cind medicul a confirmat sarcina. Este preferabil sa se Shep pind clad maina ae implinesto™ are burta mare", pentru ean sboletel, Ayleptarea este lunge pentru coplol mai mare, So vorbeyteadesea dovbebel, print pristenil se intereseazh gi vorbtse despre tot eb este now th Jogiturt cu cel aploptat, fa eopilol mai mare se simte deja patin uitat. De ‘ice ptringi, rudele 4 prietenit li spun sceeagi freak: ,Vei avea o surioerd fou un iratior, Zilele tte gi imme nu se inti, dar” mama, continvs fe slngraye". Carind vin preparativele, desea se adaugi vn pat tn camera se Pushofogis, este mai bine sa nu 0 sehimbe patul eopiulut in acest moment, Soares ar note un sentiment de fasts, Din cata mote ete bie ‘ne ecard piteren asupra prepardnteolflui pentru jcel mic". Else simte pre- {ult edel tenveste la aeva’ cova trebot now Yeni. Cepil mai mare reali 7 Dia Pon 4 adevir', pag, 7—# de Johann Wolfgang Gosthe, Trad. de Tudor taradurae 1860 4 seauh grit coon co are wks Intimple: de ai, desea, 0 mane deoepie, mai frocvents a bliat declt la fet, clnd vede oid ste de men meeetelonen are nu gis dectt sb ashnce ek doarmd 9 ak pinged eee Ate ode tot tinpul Ele Sgteptel un Shtor cnet dc ee, ree Bled ‘ylpie ‘mull nt tnaute ce neat ee te sei ag ee es eloenese doo lume mei natural, in eave adovdrul nu le mas sate accuse” ete ee Os ee Echinba la monte Exe sol smpho sb se apune cd spade eter eas Ge inimn merle une a (oujvent peel ely) trate are. eae Salman este 627 an) Mae ve opunes pe ioel eres i ee Subcom ele concep, porta in Unpul dared p noose der gene fe vor pune a dopa coptor edt de iis oupes sepsrecg ate G ried ae despt pentru top este aniepees seaviet havea ‘Axeplanes Orufel dota west eiiene stein eee doregte Se re ie screen preg ta een fega of probleme noi de Grin pibolope vor pen To serfen nouecne IoPtotage acute prodome vor rap elonate urs ean ae eres 0) Enea rior 1 sore, Pentro un cop sensibil,veitea unui frate tau e nel uroridste'o sue de enolic poiende Ben heel nk Proclame avanth nape la toate prsancle pe eae lo ntzete f leoe eh Frictnl egrasinigd sale old) Doct cheb alee gllogt sex son Fal ave ef nootegte soperor laf de aco now teat, Un hate tat oi pentru ord mare (eaves) provoac puting tous foi de aceon Eifpe crf intueipaess Cina et now vent hu ese orn od agent roi este polincomtat,daringinaia va ute ce uowsieetal ae epee Seca ‘hel ule or, dupa nciputes ht (dese Tote fen de ecee fe eto a Seresplcdepioadece sos an ikl se 9 aa teletsnogs memet jee Rateritat sponindid strimite mt friliord, vreau sk vorbte™ Cin rai fond, mai ales dact aint deja mai'mali copa in east oP Nasirea poate anttena¢ mare tulburere a cop ferte ensign. Stoica in inp intarntrh mamel im metre copa cont) se hs disp ale frie; dock ene ula bun sou ie rae epropets onde ene ae bic istsat. fect vor f mat putin inportanies kee lesan f= va fae la sti (prietentaau intr stipe penta cetfee Be eet Sindtopy ese poi’ teeatd indepirtoe iemperers 98 he intespeeeeh Cal elas ft tabure petra mai mu ve, clo set til a Pentru sors, sosirea un nov-niseut pune wotdesuns probleme, Cop iare S48 Ban Sei igus pane stdenens pesbleme asdeis Toute giles, pasion nding, xem hie ancy ee otf rine nl lege, Hn pr tn fra into se prop tera! deeb, pe are prvee atop, ata Sap, Sage deo pov ec Gae! devise cnt Se ter al eb sar” care incre sf seg lene adtndas cutie cole violenta, de aeinteles pentru copil. In aceste zile #1 in siptdminile care urmeazi opi pot manera varias) bier cre pin atte Feeea sbfer es din nou ed lack In panttoni“r 9) fetes (ae des) oe hes ies oe tna ou yBibronaty aucun i “bebe sin ete de teat entre a Io psve'de epson amu lrg atte Go reach nepaive satay de pr 95si to accopte temporar aceastl dorin}k de circumstanf\; «) apare aay se ac: Entucana novoia Ge ay ge degeta: €) In timpulaléptdecugaruto, coil ful vw sen pts Ghar po opoldin gomunsbl ame) leg Teniar este adevEcat) copilul Inire 2.5 ani are atitudiniagresive i ostile, (outing chior In prezenga péringior; int mpulsuni imposibil de controle. Gacoptt mat marl (B12 ani) pot apare: seuterea randamentalut polar, ten. Tinta iztare san do pleca de acase,cdutind soeette tr afara families (ali opti de vista lor, buncetet,). In Tomiie unde copilul unic ln pingiagteapts Ge eation mel ales fotijele; pe linga 0 mindvie declarata peste tot, sfntpre- beupate gf grijull, cw atitudig yi gesturi co imita pe ale marci, Chine in astfel de dituofi pentry ed un copil ve nu are disernamintal ca de Ja un gest de ‘Kingtiore tau de Ingrjie sh nw ajunga Inn act de agresione pentru cel mic, Towndsculul nu va fi lasat singut in tocietaten iy find expus la accidente Geutocare,risturnarea copula, cédere, administrare de alimente necorespun. Satoare, aplicarea de substanfe cosmetice ete). “Retste reac{it normale, pot fi alenvate printr-oatitudine nfelegitoare din partes piri Tnainte’ de nagtere, se va vorbi copilului cw moderate, Regpre taioral -bobe'y ardtindus ef gi el a fost apeptat Ia fel tn urmg cu tlfiva ani gi ajudindu le pregdtien camere! eau colo pentru #1 ateptat- Uh mnie dat, in momenta relntoarcerit din metoraitate, mareste fark indoial bucuria de a reveden mama ca un poi de om adermit gi plingiret. Este bine, do acemonea, de at core ajutorul (aponindisi cf yexte mare"), entreninde] fa micl serviit care ft fac ef ereasct in ochit Iu. ‘Avge oeupa de noo-ndscut tute mare bocurie po care i-o aeorda rama sa: so anunge cind pllnge,«-0 jute cind progatesta biberonul sav clnd i infagd, Mindria gi atitudinen loi ota aoe tnduiogttonr, Yin parte taldlui, €0 gestari de ofectiane fayd de copilul mai mare reco- mandi) of mings mai malt dectt pe eal mie; 8) séyigbsease timp penta Ve joo ge plimbarey «) te asigure tot timpul of el aya pierdat nimi din ragortoa’ pirinitor; @) xk felisite pontra.o,iniiativs rai mult say mai Dulin fericits, dav care Savordgte dintr-ointenfieDund; e)s& tolerezo (si aceasta Exte nai diffi) chiar vegresionea In dezvoltarea psihomotarie (eare este treedtoare) si in comportamentl general al copilul in conclusie, indiferent de virsta trailor (surorilor) mai mari, familia trebate af facd totul pentra ea acogtia si nu aba impresia ef sit trecuti po tun plan secundar gi sh nu te adopte fea de cel mic atitudini preferential. 20 Misiunea’ tatb1ul. a) Inainte de nastere, fo misure posi- Dilittilor” este bine ce tatdly deopotrivs de raspuncttor de viitoarea nastere, £4 fie un participant activ ln preparative. Bl are un rot de sustinere fa de Dag Att erode uuu pte fel Sel er Shodan; eo linighenscd, #84 invufle eiguranga g optimism. Va fi tot aga de inte- ee devel att; lo indul ty Teneineecbute 6 Inceree eel feck 3 Darticipe la trtiile ef Tard cn noeaste 28 deving o obotealé, Tatal va fi foarte Emotionet gi angejat cind reugegte sk .prinda* migedrile fatului. In mejor {ated camurfior el aretao bucurie eu total legitima, efnd fatal wmigea prima fata. Cind copilul este prea dorit, xe intimpl, ns, ca viiloral ‘ats, 88 fe prea nelimisit #4 Ineonjoate. pe eofia sa eu 0 toicitudine excesivl. El eo Tame de ungest care aa fie nefast pent fat; in loc de a fi stimulant, el poate Geveni acuzator gi pisilog gi atunci sotie i se va destainui din co in ce mai ulin. Sofal poate ‘aven vn rol in treburile eaenice ale sofiei sale, mai ales find aceasta fucreazd. In ailele in onre o simte mai obosita anu nelinigtita, ‘iitorul tatd poate propune cu gentileye: ,odihnegte-te, am sh prepar eu masa" Este bine ca sotia st nu refuse acest lucru! Trebuie'incetdjenita eonceplia cd 968 1m present participarea birbatului la gospodarie si dvind o obignaingd. Aceast artic ate Seon dro ner ada de apteptare a unui copil. paepatltes camorei po face yin dor” sav, cel pufin, cu avizol tata, chiar deck ch glacgie cl vaste nul privegte™, Bl ajuti la teansformérile care snt adosca see t tein npartantente Tatdl trebuie si trainsel agteptérile gi speranyele dears vnine. (a are datoria s& contribuie Ja creavee uml clinat familial Yortne, Din pacote, din ce ince moi mult, prezenga unvi tata este inconstanta Novee poate nege 2§ absente paterni infhuenteaza asupra stant psihologice Teneli Wearednave. In multe familii gravida trebuie #6 suporte singuré neli- SIRI, ebligalle casnice si clteodata critcile. Adesea, gravida nu poate sk nandtegeeseitindvielile, bucurile 51 sperantele ce le ore in axteptaren copilul Dand wtdielfamital admnite pe viitorul capi, izolarea este mai putin complet Ros ined tingva femele este nevoitd sé ze inebidl jn singurdtate din cauza sae larlor din familie. Citeodala, tatal este prezent numa fir, phstrind gectfiudige distant, un indiferentisin pentru viitoares nagtere. In astfel de Ganuri, aojul este > povard suplimentard pentru femeie 1) Ta Gimpal efnd sofia este internata in maternitatey rolu! copulu es destet de ingrat g de controversat. Un tala in devenire se simte, stingach, qeraat idicel muri géseste rostul i, ceca ce este mai trist, unit niet mu In aentd ah aibd wreun rol Orice at8 trebuie si stie cf, odatd ev venirea pr eatel copil in fannie, cdsatoris a intrat Inr-o nou fad; de-abia acum tncepe Tasctntie adevarati; cu un mare adaos de griji, de preocupari, de cheltuielt Shinal eles de responsabilitate. Mica férima de via\@ va yristarne® gi va ume Sie tend caso; fe vor schimba Toate ytabieturile" de pin acum se va Te, Pimnje qi completa rucbiliera, se va schimba program nu numai al zilelor gi oe Fro i yrmeazi, ei al tntregii vieli a celor doi parteneri. Prin copti Tabs caputa conjinutul tBu firese el mai de pre}. Prin copitincepem gi Rot Faaae see scd copilari, 4 oreguom cu copii noytri, s& redevenim Uiner Sa vorbit muta wreme ch tatil ,ajuta™ pe mama in. tot ce este in legaturd Sop, Considerdm et acest of'de ajutor nu este ici suficient gi nil ecki- Teun ite cpocd eind ne ldvdim cu egalitatea sexelor, Rotul tatatui este de Wehkbontce, GF tnbamare la. jugul” comun al cresterii gi forméril urmasior. Saat cctekorare #impartired eforturilor, femela, att de angajaté in societatea Pulfernds no va'putea face fafa acestel Indatcriri de box a oriesrai eupla 205, Ajutorul bunieilor, Prima luni dupA nagteres eopilului este cea mai inotrenté din viata mamei, Pe ling’ sora de oorotire gi tatal copi- Taluk este necesa” gi ajutaral nei a treia perscane. Oboseala si surmenajul dia pericada de Iaveie pot avea urmiri nefeste pentru sinstatea sugerulai gl a Teste de dorit ai existe © bund intologore intre cole dowd bunief ale cops ului Acestea se vor strddul s& menajeze pe mama copilului att fzie, ft Duibio. In primal rind, bunizle nu trebuie sd fhcerce wa dirijeze totul si ad @ Fralese pe mamd ca pe un copil. Mama sine ob now-ndscutul este im primut Find eopidul ei, eet aparjine exelusi ef ed este in stare sil oreased singurd. “Gunieke sint obigate sei struncascd pornirile de posesiune gi de diriguire, oferindu-si numci experienja so partioipare activ’ la treburie casrice, printr-o resend discret si agreabt ‘Tinerit paring, la vindul lor, tebuie st stie c& bunicit eopiludui for sint ‘persoancle cate, fatorité dragostel pe care o paar, eferd acestuia @ imarifre de fare nu este tr sare nici cca mai harnied persoand strdind. a7 my corte edCon mai mare parte a phrinilor tineri sn sigur de nimi. Ce orice ineopitonh, se tem sh no ie. socotth incempetenti py adesen se supa a ‘Multi Dunit i amintoge i mturieee prope lor grepl gf alingit din tinersfe iu intervin, Ali se sim. uperiotprinfoptol ck wow experiont@™, fu nigie opinii bine tablit, if adora nepoyi gi nu se pot abo de ashe prima gi. incorea eli impund pleoile ‘Medica pediatru gi sora de cerotie vor ajuta pe tines past #8 armo- nizeze raportarite ca Sunieli anaiizind pe larg difeiele pncte de vedere, Orkee itipi'se vor ditcuta deschis, fra ase faca insinadri supieitonee at fe pistrese 0 ticere reprobetoare. Medieu! tau sora de scrotre vor ft Toa rept anite atuncl cind apar dispute asupra unor metode de hg. ‘Mama nu va eapitolaatune! tnd are dreptate, dar ve proceda co tact finflegere ah de Bune inten ale hunior. Ashden eonab 8 ne Hor’ vaasigara suai bone i ajutor bunicior pe vitor. {a rindul 0, Duniea — eu tisurd gl-bun sin} — va ooorda Inoredore mameh, adaptindute la noile metode de logeiie a copia. Lo epuiearen concediului mame, in lool nel persone strline, este do sroerat Espa fn Inednat mo, chit acnpind ele com promisuri ar Wiluzoriu de a so aplepta ca built et respecte toate normele Flite de’ paring Dar, ore ar fide gregite nee conceptit ae Dun inveeea co phveqte Ingejitea sugorilory eopilor” mice 0 fue Utdemuna Aragostegipaaiune, econ co nu se poste agtepta de [ao persoand string, ori de priceputa sido ino retibuitd ar fis Dealiel, mulfi bunic, dupa ponsio nant, e0 cbignuiese grou cv inectvitaten; cresterea nepotior le da priejal de af far folositor, existent lor capatind vn eontinut now fun stim de inh, 206, Vizitele. a) La maternitate. In tnele materoitti sine peemise sn anumiteslegi pe intervele acurte. Ess indicat ca vnitatort a fie cit mai ulin, dintre adele foarte apropiate (acd este ponbil numa tt), iar vai Ue ak se feck in intervalle #! cone autorisato de condceren matera Uitic Prt yd surorle now nasewalad, dacdsint mish nu vor fs sat #8 vind In'matemitate din eavaa agitatiel lor; geolart pot fi purtator! de boi conta slons Rudele pt pricend tebe a4 te ore discret Este bine A te infor. iene despre starea de sindtate sf de oboteelé a mamei Inuinte de ate duce la maternitate, Vistiatord vor evita +8 vinkisedlat dupa prins pontruea mama Hite odihneaseh putin. Ei nu vor sta tull imp, mai ales Gael aint ga wiaitator! sau dacd tac esta internatd Ini-on salon cormun. Chiat dad ex inguin eamerd, Uebuis +4 ne gindim et vor ven q alte persoane, cov ce ‘a duce ln oboseala Tauzel;adewea, In alle de visits mame aby poioa febri Goi caro sint yr} (eu gutueni) a0 vor abtine de Io vive cdc exietl rise ecataminae mamel ql mou-nssentululy © scricaate vo face 100 athe plcere. 3) La éomieitia, In primete xi nov-niscutulau nevoie de linge. V Binevenite taint ded dup intoarcerea tn familie, mama gi ee, orictt de bine intenfionate, nu str ile. Mama gi now-ndscutul na sint obignuif! ew cout program al zilei, deosebit de cel din maternitate. Mums este nova in rol, ade- sea supresolicitata de aluptarea, de ingrijiile nou-niscutului si de treburile gospodiresti, Pe de alta parte are un psibie labil, esto susceplibila de a fi contrariaté de unii nepoftiti sau de diselfl st interpreta neavenite; cea mai mick ironie sau eriticd o réneste profund. Agitatia produsé de ,du-te-vino" al vizitatorilor duce la incarcarea almosfered, eu enbrvaten mamei, ceea ce face ca now-ndscutul s& plings, s8 sugh mai goeu, si regurgiteze si doarma mai pugin, 98 Nownaseatul oa fi privit de la distand; este inersis oricdrei persoane (tm prim site, inci taudtué gt bunieitor) de a tua tn brag, de al sdruta, de a se juco" on ch da ai yeorde™ din apropiere gt chiar de al atinge, Mama trebute Baie firma pence intraice un aatfe! de comportement, carcupe linga tnconve- Inui de aera star de agitajie, poate duce ta wransnterea tnor infeei ‘Treble evitate conversafile cu vocee prea tare, ceea ce esta obosivor pen- ru mama gi ponte trea! po shgar deck ora aliptari se «propic. Aceasti pre- tautie este smal necesard In timpul elimentatiel sugorulul. Convorbiile la felefony tat ales dacd snl fungi gi la ore nepolrivite, pot fi tot aga de injnitoare. Dealtfel nu e permis mami ek interaps slimentatia copiluly ‘rice hruseare poate declanga ulterior dificulta{i de alimentatic. g07, Darurile. O naylere este un prile de ase oferi davurl. Un vechi chicei roindcese este 6a la nastorea unui nepot, bunieli st ofere bijuteri sau faite cbiecte de pre} de Tamslio (podeabe, coveare, ecoarfe, costume nalio- Tole ele). Mai recent, tata copilului oferd’mamei bijuterit (® brajard, un eo- Tier, sn eeas ete Jy primele ort din camera vor fi, de asemenea, oferte de el; teal ation dovedes fetes ce eis itr cel dol sl pe deo pate, iat pe de allf parte Iogaturile trainie fntre genera, im cadral unor tadifit ee cv eonfindt gi fariee vieyl de familie. Avesten mu trebuie 68 fie nici oblige- {ik dar Biel ingurelo manifestari de bun venit qi de tandrefe. “Viitatoni vor advice elteva flor, deosrece ele inveselose camera, dar ou condijiaca mirosy lor sa Tie nu prea piternie Este bine oa florle su fie prea humeroede scu prea men, pentel'a no devent supirdtoare, O vazd cu flor lao familie tinge’ este hinevenita De asenenea, checte de Ininiciminte tricotate eu mine, jechete, bo- nete, clchuite, botoge, scutece adsorbante, prosoape, truse do toalet& (per ‘ipunut, creme, pudedy Iorfeculd de unghil), biberoane, tetine ete, fee placere Bi sine foarte wile, In ultivrul Limp sa ineetajenit moda ,coordonarii*, care are avantajul cf familia primesle Garuri in fonofie de necesita. Aga cum pe alocur se face GO ylisté de marie}, se poate intocmi o lists de naglere". Aceastd formula ‘ou morn. pun Féspindita) are avantajul 8 evitd acumularea unor dara in mai multe exemplare, Astfel, rudele apropiats se informeaak reci- proc gi adve darusi pentru a completa trusoul neveser copitului: o garniturd Trseulece, pituth cédi}, cintan, presd de fructe,ceas de perete, iar pentra Frudele mel instante: frigider, edrueion, mixer, megind de epdlat. Am Intilnit Safi in cote rudele gfsau prietenit se grupears pentru a oferi un object tal importa “ MR Cuw se deelerd copilul 1a Ofieiul starii eteit Nav catijenn trebnie ed fio ctaral tn primele 16 xe dupt nagtere, In coz, ed now-niseutul a decedat imediat dupa nagtere, declarajia nagte- vii gia decovalui se Toe concomitent, in maximum 3 zie. “Avcasth dectoratie se face la Consiliu} Popular ol loculai unde s-a produs nagtetva pe dasa huletinelor de identivate ale ambilor pAvin}, a certiicetului deveisdtorie fa cevlficatulol constetater de nagtere de lu meternitetea unde avut loo myteres, Aceustd formnalitate poate fi Indeplinitt numai de tard. Noumnéscutul a purta numele tatalul in'caz de cBsBtorie legald; in eax de jelsdtonie neligitna, noendseatal va primi numele tatalui, deck acesta tL ‘recunoagte, iat cez-contrar — pe at-mamel. Reconoasterea se poate face Tie ia matersitate, fie la Consiial Popular. Domivlial Jegul al copitului va fi domiciivl legal gi permanent (ni fo~ tant) al mamei 99Alegeea presume. Cea mai mare parle a pinoy 11 aleg cu, mull inainte de agit opal rrr pede Folret ie romper penuet g dnre Fmele inantasior (burch nash, rode propia) saul dintre porsonajele eunoscate ale ‘Bloret ween naionale."Am augers ca prenugee af se scarde be fonetic cv mumele de Tamale gy revit a mu duck le'ceva video, Sint de evita asocleres 2 doua prenume care fraparinat Ia personaje fstorise ca: Napoleon Cex ‘Teerbal ela au nue ie roe peice scale, nal pei cl ume ea: Mannix, Colombe, fo Abparexfrnue nor impaive cas Mine nl ue, Ba cle et ce praich ce ndeventt reeventa nuit! timp 9feare poate pune Dn posturaifls le Sifin ani, Atanelcind nome de tami ete comun (fenesra, Fopenc, Geongesen ele) {archaea tel nonin prema petra vi comple ana he It sen de 32 pronunt yl cp acon compa eer Ingrijiri in maternitate 200, Aspectul nownsseutulut imedist duph noslere. In cont ae le nga are enon ee Ecoparitd ou un sieat-gros de grisime. (cernix caseora), Acest prim aspect Inspuiminta, pe. unele "name. Vederea condonudil ombical Tung. gros, gels Uinos, corprind. © datd deberasati de stratul de grisime, ples now-nbsch- tui cate moole 9 catifelata, La unit nou-nsuyi (al als lace! ndseult dup {ermen) pein este fuconad eau cat, abil, deschamatd, iar palmele telpite piles ued, nertit, cn tle de nepAlitoresa" Priel fpete Iimpresioneazi; toto, iipetsle din primele secinde. contitue. primi semn cEnou-venital pe ume ete sandter ele declangeaad pre respira, pint Sf destin gael mvt Indo, toroid gel idnpenal we Unerior mara va finteebatd ndeseor de ebire mediet care vor ing coil despre momenta. apartiel primuls ipl, deoareceaceata constitute un eite- fy major de cepstare nei suferige le nagtre. Primal fips tre fe atu Infeare a interven un factor vitimator in timpul sarin eau nagteri: hemo: gi ae creerolui traomatisme, citculeed sins de cordon, pout vieionse f fetululinvter, ongajae encemala iexptlse diel, cbstrvateacdion respira: {oni cu lichid amniotic at secrets din cle gentale le mame, onele medi tamente (anestezice, nareatice) administrate in timptl nasteriy aplicarea de forceps, imaturtatea veatrilor respirator, malformatile pulmonar, extrac: fia prin sacaum, depagirea termenulsi de gestae, precom si unele bol ale Inamnei (osioze, unele infec, diabetal ete). Dack prima respiratie nu se Geclangerd, ipa de oxigenare este urmatd de sferingacreirului gh, adesea, de pertorbéri grave ale funciilor vitae al orgenismlvs dack nu te iau mi: sce neceaare in imp util Aspeetol nou-nfoutului surprinde si prin marimea Capulul care reprenuta un sfert din fungimen corpuiv! (fg. 1. paactul 12), pre deoseire do adult la care represinta nomai'o optime din hingime, 4) Pirul este, in goneral, de cstoare Inchist. Alteorieapul este complet chel.Civodota paral este destul de hing, hues, stfos, inlet. Expresia fei poate sh we shite Se remarch desea ehior de In inceput, 0 asemanare mei fick a moi tare cu piri, Ente fale opinia of toll noundscuii se abee- tana ich nu exist nich o deosebive Inte e- 1) Oehil, Noo-ndecutal, trent din somo, #6 ou och tcbigt ql prezinta audesea o tumefiere a plecapelor;el evita lumina gi de sceea liza cu grew poate tprecia coleeres Ton. Oeil au 0 Lent cenugluinchied, chiar In nou-ndseuti Care yor avea mai Ursa coh albastrasdeschie. 100 ) Nastl, este mic, turtit, tmpestritet de puncte albe-gilbui — glande care secret grasime gal edror conal exeretor este astupat (milium). 4) Gitul este seort, pieptul bombat, wbdomenul ugor seobit (In momental nagteriiy wkenor se destinde}, ©) Braele gi gambele sint scurte gi ghemuite, amintind de positin din uterul man. 210, Adaptarea organismului nownaseatului du- PA nagtere. De felnl cum decunge nasterea si de capacitatea de adaptare 4 funefiitor vitale ale organisronlui depinde, In mare misvrd, stares de sind. tate din tet restul viepii. Nagtorea supune pe fat Js @ proba extraordinara, Pini acum e] era protejat, pein lichidul amniotic gi Yesuturile materne, de toate traunele mecanice, dezvoltindy-se lao temperatura constanta. Aportul substanteler necesare vietii era asigurat de edtre placenta. Produsele de meta. Dolism erai indepartate din crganismul fetal, pe aceesi cale, In organisrmul ‘mamei gievacuate prin organele exeretorii (plitini fiat, rinichi) ale acesteia, Dupa nagtere, nou-niseueul intra Intr-un mediu now de vial, impunindu-i-se ddintr-o daté un gir intreg de sarcini, ce ead in seama unor organe care nu func tionau inainte de venirea sa pe lume (plimini, piele). La cei mai mulli dintre nou-niscui, adaptarea la noile solieitari se face faré nici o dificultate, Iucra ce poate fi definit ca una dintre minunile vielii. Cu toate acestea, se poate ffirma ed puiu! de om este mai vulnerabil si mai neputineios decit puii tus varor eelovlalte mamifere; faré ingejiri cu tetul speciale, el mu ar fi in stare i food fafa singur condifiilor grele de adaptere Ja viala extrauterina. Cu patrimoniul ereditar transmis de pBrin{i, functile diferitelor organe, ‘care sint in stare de ,somnolent* gi de nematurare in momentul nagterii, se ‘Yor dezvolsa sub actiunea diferijilor factori ai mediuhui exterior, pind la depli ta lor inflorire, asigurind omului independenta gi pozitia sa dominant in natu Ingrijrt scordate now-nfecutulul tn sala de nastere 211, Imediat dupa explsia se efectueszi dezobstruarea edilor respira torii superioare, prin aspirarea cv ajutorul unei sonde sterile a mucozitatilor 4ilichidului amoiotie din gur, faringe gi nas In minatele care urmeszi se face rapid evaluarea stivii copilului (scorul Apgar), afoi sectionares $i ligaturarea cordonului ombilical gi profilaxia con= junctivitel (oftaimiei) gonocacice (vexi si punctele 158, 214, 219), giz, Seorul Apgar (in unele manuale: indice sau ,cifra*) per- mite o informare rapida §i euprinzatoare asupra adaptarii funcfiilor vitale ta conditille de via} extrauterind. Sau propus diferite metade pentru a se aprecia starea sinatatii unui nou-niscul imediat dupa naglere. Metoda cea mai raspindita la ora actusla este delerninarea scorulvi APGAR, numit astfel dupa numele australianei Virginia Apgar, care # imaginat aceesta schemd. Parametrii de wrmgrive sint: cculoarea tegumentelor; migcaeile respiratorii (lunejia respiratorie); bataile inimié (functia circuletorie); tonvsul muscular; reflectivitatea (réspunsul Ja anumifi exeitanti (tabelul 3.1). 101Tabet 9.4 i loaw an | cotorsia tepumenteor | atnastre | romana roan,ex: | Colorsfie ror-unle | | Sau"palide | tremibitite aibastee | forma | | sterile respirator Aine | Nerpuate, sube | Regulate pling vi) Bautite init Aiwente | Rare, su 100 pe Feste 100/minut Tonueal museuiae Flose | Tons moderat, ex. ; Tomas bun, meme | tremiatie se dirs | trees ae tiecteard | | toss Incompiet | complet, miget | ‘ett | Surimta tala igi pny use 0 sans Me Tse Bien reteen Ecitnlit rosctin tacoma de ‘devobetruare sa de ndmils rare 8 oxigensli Absent La nou-néscutul normal tnregistrarea scorului Apgar se face In 4 minut cu note de la O1a-2 ponteu fiecave parametea mention Ete atl ca mama sa eanoased ce not objinut coplel la nasere 48, Devobstruarca. (permenbilizaren) _citlor roepi ratori se fece imediat. dups exptsie prin sspiranea socetllor din fering, avitaten bucalé gi foselenazale eu ajudorol urei sonde atorle do. polities: 24 Seefionarea si ligeturares cordonulul ombi lical Coronal ombilical prinsintre dost pense, va fi sechionat dupt ter rminarea aspiratici nezale sf buco-faring’ene, epoi se va Tega strns, evan fF Feristent do nylon tou matase. Dupa lognava tordonulul j atingevea cu tine ‘turd de od, se splioa un pansament str (veel ponetal 286), 25, Profitexia oftalmiel gonococice. (procedeu! Wil helm Crédé) se face peatr a preintinpina spantia conjunctivital product do acest germen, Dupé ce se Indeparteazs secrete de pe pleoapo, cu comprost Stee inmulte ap teri a ne ishlogiy pice In funda de sas conjunctival al fiectruiochi nitrat de angint sokutie 144 proaspita gi» ser chit compress seri paeen ee ome sen cge 46, Evitarea plerderii de ealdura ore o important eosebité le nou-ndseut, Sa constatat © coreatieeigaritntro sdorea tery poraturit rectale in docurs de o ord $i mortalitae, Mlenjinerea temporatur orporale se realizeazé cu ajutorul unl matiator plasat in apropiefem: now ‘nésoutuloi gi prin invelven acettuia fn sevtecs incdlete ta presloba 217, Tol in sla de nasterinou-ndsoutuleste cintarit, Lge 1ixeaz8 © brafard deidentiticare(pe corns incre scclasinumfe ca le mar i) 4. 18 face un examen elinie rapid de citrt mesiculpediatre Ingrjivle gi observajia sore! de copii din sein do now-ndscuyi trebuie st s0 Daze pe, chem entra nu se rece cy vedere nicl un emdmunt 218 Trecerea nov-naseutulei in saloul de. nou aise ufice face imediat dup efectuoren ingrijinior amintite mai tue. Ale ve flinstalat tnte-an patuy intlst im prealabilfacutece incdzite, side eu apa calda). Dack mai are fncd secretin cule respirator superioare, ve vacaspiea ain nou, end ou cpl In pone deliv Iutrua ungla te cca IO Se vor veritica din nou sexu, identitaten gi grevtatea, Dupé termomettizare, Va {i tovegisrat tn registrel'sec{iei de mourndeeul 102 lente fiziologice tn perloada de noustscut 219, Seiderea fiziologics sau ,infisla In greutate, Now:niseatol previntéo ecédere tn greutateIntre primi ga cincen 1 de viata fare cate In rede de 6% cin greaten iijalt, cu mile extreme inte 39% 110%. Proportia sider io greutate ese in funchie de: a) meomental end se hoop laptarea; 0) greutateaiitielé a now-ndseutubi (le cei cu geeutate mai thave lo-neyiere, eetcerea este hai mare); ) instalarea pecreietTnctate la thama a) ingrifiiie cordate in primele ile (cantitates de ichid administra, Tnperet mecialal inconjurdton, respectarea repeusulul now-nscutului): ©) storea de sindtete (cei bolnavi pierd mai mult in greutate). Scdderea fiio- IOgier in geutete eato un fenomen natural. Daed grettatea mu se recupereasa Pi la hte de 3 sdpténtntyinserneasd e@ nowndseutl este Subalimentat saw bene. 220, loterul fiziologic. In a 2a — e ha zi de viels poate paren 6 inzilbenire a pret i macomelor (oci), care 60 accentueazd pink in aia u 0 a Sa gi dispare in 1-9 siptdminisIoterul este mai intens pe faya gi torco, Clad eclorala gelbend este rai pronuntaté, nou-nascutal este foramtlontq) suge mai greu. Coloarea fteriog este determinat de crepteren Dione da tera anguin aceasta ate bers pin detraguon globo Toni (hemlia) gi nu poate fi preluerata deett foarte inet de cftre ficatul hownégcutuliy ick insoficient matarat. Totoro fgiologie este un fenomen {bsolut novoel, eae se manifesta ca intensitate diferita fa majoritatea (85%) Bieniscublon ‘ind elerid apare din prima x, este intone gi rapid progress, ete vorba de o stare paatgied ce neestd un tratament de urgenta: De asemenea, dacd icteral bpersitd pate 8 sipltnini, va ff chemat medical, dcoarce poate fi vorba de 0 are potebied. ome : Ei Criza gonitala, ‘Trecerea unor hormoni materi tn organis- rmul fetgl sxplied dnvle miei modifica trecdtonre observate 1a now-néscut. Cin mai fecvonta este criza gentala, extereriaat& prin modified ele glan- delor mmare gi ale orgonclr genta. 2} Glandele ‘mamare. La ‘St rile dupB master, In aproximativ 40% rovnbseutt de ambele texe, glandele mannare te intreso, # ATES, ind eneori 8 ern in. diametray In lear, scourge un liehid Aptos ase miter clcsrulsl Aceattd modifica este iipeta de perica, dar dacé se stoaree glane da rmamand, aceasta so marge 1 19ai rly nich uesafectess 1 deving sel unal roces purulent. AMamelcanele- se ingrjeto Ei deictse, to conifit de teilitates Dac ropaia ee te yi din mameloane 4 singe Tickid lepton epic sub cdmayuta sige. root tampoere miei de vata serilgy care se fixeasa ev 0 bonda de fon sseméndtoare Pig. €2 — Crise hormenalt mame- cc eve folosita Te ombilio (au se fixeatt ca aed Ievcoples, care ita pistea. 91 favorizoaai fstintere’ iollametiei). Marinea de Yoom a glandelor mamare etinge, ma- Simm ba sit prime sdptdmnini de vlafd i to poate engine de Tu Cheer” he leva" sow Tun ig 6p iy Sievvint gi seer vazinale, Aceesi substrat hormonal este In boza anise stsonin vaginas sala apariel unge simple tere} voginale formate 103.din mucus, evitrocite gi colule epiteliale (,vulvovaginita descuamative"). Este suficienté o toaletd tilnick a regiunii vulvare, efectuati cu comprese sterile (nt vata din care rdmin fire!) lnmuiate in infuzie de mugejel. Este eu totul inutilé aplicarea de unguente cu antibiotice. ©) La baieti poate epirea o mirire a testiculelor gi chiar un inceput de spermatogeneza. escuamatiafiziologio’ a nowndseutului, Inck ‘trautering gi continulnd tn primele siptimini de viata, se produce © desprindere de scuame din straturile superficile (stratul cornos) ale epider ‘miulul, Aceasti descumatie poate fi discreté, sub forma de scuame mici, a mindtoare cu tariga (furfuracee) sau extrem de pronunfatd, in figi mari (la Boor, deseuamate lamelaa), me ales pe trunch, ye palin 9 pente (lp) Modificavile acestea nu necesit4 nici un tratament special; zonele descuamate reprezinti, insi, porji de intrare pentru diferifi germeni si de aceea se vor lua misuri riguroase de igiend. Dack descuamatie este foarte pronunjaté, regi tinea interesatd se va tampona cu infusie de mugefel sau ed lel Miers nu se tor flost unguente eu antiiotice (seecioncasd germeni resisters la antbiotice fi predispun ta micoze 1) qi na se Va spéla co epi gi sfpon (itd). 238, Eritemul alergio spare in primele ile de viet, Ia unit dinase nowntsouy Este constituie din enupfi variata, ea pete rosa fmacule), ‘ici elenente prosminente (papole) sav mit bagel (veriele). Clad veziulele fe ue, se formenzt crust, Uneor,eropielocaliaate pe fa mhraca spec ful unor plaearde mary Tosi arocite. co wrfleee (demu!) pleonpelor 5 thiar cu secrefi ale conjanctivelor Starea generale este bunt fia se constat faite tulburdrl generale (lebra,lipsd de pofts de mincare etc). Eruptile cu fanate no necesita niet um tratement special, ele dispérind sponten, tn olteva fre sau elteva zile, tn eazurile de eraphii mai intense gi mai peristente, ‘plich polber inerie (tae). 224, Febra de sete corespunde in timp co ponctul maxim al soi- deri greutajii, Apare indeceeb In seronulcald, Exeestl de cd, prin sre- feli de ingeire (eoba sau ealorfer eupreincanit, stele cv apa ealdG, porne slectrice) gi eantaten innufiientd de Tichide prima de now-ndscut (apta, feaiun) constituie un factor fevorizant Intlnitadesea to prodvcerea febret de aote- Se inrepitzensa crestor! ale temperaturi corporate pnd a 38, max ‘mom 20" Cg acerten dureead 2448 ore, Sugeril reachioneazsdiferit Is aces {feral aint agitatt proxinta wn pins rigupt; b) ail sine somno- Teoti i fart viagd; 0) bosele nt sscate; ¢) sugar i plimbé mba in gash fo toot uneor, afar, cautind sinel sau biberonul co Goa e) miehunile se aresc (eub 5 in 24 de ore); ) tn eaturle grave, ugari devin pelizi, cu och incerednai,tnfondofi tn orbite 4 cu mitoe special al aerululexpiest al gui reminator cu acetone (gmere patrede?) Bact nov-nscotal nw este bolnev {infeci, troumatismne obvtetricae), febra se eaplich prin pierderen de lckige te are loc dup nagtere (meconiuy uring, eudaje, reepitabie) sf prin gregell de lngejie (supratnediaires salonulul seu incubatoralsi, eportal insuficient de Iichide). Alimentatia yla cerere” gi la nevole, administrarea corect& de lichide tub forma de tolutie de glucoad 59 eau eeai de plante (chimen, enason sau rugeel) cu 59% zahir previn aparfia Tebrei de sele determing Gisparifia. 225, Senunele (materi fecale). De multe ori, primul sesun are Joc chier in momento! expulsei; urmatoerele, Ie 12 ale dup acees, Seat hele din primelezle poartd numele de meconis: Sint dense, x Hpese de soutece, fr culoarea for veritaa de le negro (ea gudronsl) la maroniu saa verde-mee. ini. 108 1h Celaiaren intestinal, Dupi nasre in decur de ceva ore trace tl gastroisestinel ge umple cu ser: Pornind de Ia gard gi nas 31 mengind eftre fue, re produce colonizarea ev microbi a diferitelor segmente ale tabula di cstiv. La suger alimenta(i natural, In Mora intestinalé doming baci! bfi- iit ra aria ct, Geren carota o mare important fn digesta climentelor gi n sistoza unor vitamine (vitamina K), 3) Senate de tant, Inte « Fa 9 B-an de vel, Ap lininaree rmeconivlui, apar agaaieele teaune de tranzitie", rezultate’din digestia Inelor meee ‘Aeeste scaune sint in hombr Ge 56 In. 24 de ore, de culoare Yerauie, uneori cu mucus. in cazul unet alimentefilexclusiv la ny se men{ine In contiauare un numét mai mare de seaune, grunjoase, uneori Versi gfexplo- “Bute 0 mare greeald de a considera! drept patalogice acste scaune. Dacd nu se tnsofee eh fonomene de deshidratare de febrt de motificdrt al star generate far mirooul tar rimine acid, acrigor (nu fetid) nu se ea lua nici o misurd de ‘ratament. Alimentagia. now-nfscutulul 226, Vor fi expase aici numai preseripfiile care privese pe mamt. Alimentatia nou-naseotului si sugaruloi vor fi expuse, pe larg, {in poginile drmétoare (punctele 238-268) In oltinul Ump exists tendinja ea nou-niscutul s fie hrinit et mai curind dups nagtere, Se admite de citre majoritates pediatrilor ca nouends- foutul si fe pus Ta sla Ja 6-12 ore dupa nagtere, in loe de 24 ore eum se Faicea ‘mai inointe. La now-niseufii mai agitati so pot da chior in primele ore citeva Tingurije de sai indulet cu 5 g zahir sau ea 5 g de glacoz’ lo fiecare suta de grame delichid. Numarul meselor este fixat Ia maternitate de etre pedia- rol dela serviciul de nau-ndscoti, Orele de supt sint aceleasi pentru tof now nasoutit sinitosi. Mama trebuie #8 infeleaga, ed in maternitate alaptares im- plied din pastes ei punetualitate gi curiterie. Pentru crufarea mame, epuizatl ‘Jupa haster, pentru ea nou-néscutal s8 ,prind’ putere*, adaptindu-de la noile conditii ale mediului extern, ca gi din motive Organizatorice, programul de alaptare ests striot reglementat in maternitate. Aliptarea prezinta o serie de favantaje pentru mamé, Suptul nov-néscutulul si golires regulaté slnilor face ca, prnte-un mecanism complex endocrin si nervos, ulerul si se contracte gi.s8 revind mai repede Ja volurmul normal, de dinaintea sarcini, Dscd sinul ste suspencat gi fixal mai sus cu un sutien, corpul glandular 1s) micyorea2d din nou volumol odata cu Inceterea aléptani. Inch inainte de nagtere mama ste datoare se familiarizeze cb ideea c& este absolut necesar sisi irinensed Sogorul In sin. Chiar in eavurile in core sint condifit difiile pentru aliptare (Geil gremsturs mami epunats pin teal), mi ssebuie fe ue Rest "Grice femsie sindtoasd irebuie sa stie ci, ‘poate 14 aldpteze! En dd asifel sugarului hrana cea mai bund si cca ‘nai prejioasd, protejinduct de tmboiniviri, pe moment si pentra mai tira Un mare pediatra suedex (Walguist din Uppeola) afirma in anvl 1977: aLaptele de mamd este alimentul ideal pentru sugar. El represintd wn dar wnic Gal naturi, care a fost decisiv pentru cei mai multi din cele 120 milioane de copit ce 105‘se nase anual tn lume, El este absolut la fel pentru ti, fie sdraci, fie Boga. In fard de clieva excepfi, este cl mai valoras aliment din punct de cedere caitaiv. Wecweat remit a schinbot mane dn paca Molgied @ matt de ‘a aldpia, Este o ragedie gi unl din ece mai rele cfecte ale cultari apusene asupra Sekar trotjionatefaptal el, prin eonacal cu ealtara apuscand, sin per Glitate bazee unui obicei milenar apdritor al vicit® (etal dupa prof. Mircea Maiorescu).. ‘Alimentajia normelé a nou-niscutului uman este laptele. mamei sale. Natura oferd sugarului mic sénitos prin laptele de mama on aliment optim, ce asiguré o desvaltare normalA si un maximum de securitate Impotsive m= botnavirii lor. Actul elgptarii inseamnd, in plus, consolidarea relatied mank- copil. In laptele uman concentretia diferitelor principii nutritive sf comporitia Jot biochimick se potriveste functilor aparatului digestiv, metabolismulut fi aparatului renal, care m0 sint-maturate Ja sugarul mic, Contine toate ma- terialele de constrictie gi sursele de energie lo cantitati adecvate, Nu trebuie 1 ute puoreagokinecticag lepteiuman. Tn prized 6 le le wei ‘sugaruluj, comporitie lapteluy de mama se modifica treptal pentru a se adapta maturatiei rapide # sugarului mic, ceea ce nu este reelizabil cu wn produs in- dustrial. 227, Rolul laptelui de mam& in apararea nous nsoutuloi fafa de infeeqii. Este ouncsouts diferenta care exist — ca frecventé si gravitate — inire infectile digestive ale sugaritor Hardnifi artificial si ale celor cu alimentajie neiurald, dar este destul de grow de epus cit ine de efectul binefacitor al alimentatiel neturale gi eit de eonte- minarea prin intermediul alimentatiei artficale. Totusi, mule obeervatii statistice (in condiii de igiend deficitard, sugariiroiei mor de cele mai multe ‘oti de infec\it digestive), clinice gi de laborator, demonstreaz& rolul protector fal laptelui de mama impotriva Infectillor digestive. Ind nu de mult, so considera ed antioorpii dia laptele de mama nu se absorb prin peretele intestinal 3, deci, ci laptele de femeie nu diferd aprevie- Bil, din punctul de vedere al aparirii fa} de infeoti, de prepavatelg indus- triale de lapte. Aceastd opinic s-a schimbat de cind ta precizat ed imunoglo- Dulina IgA'din laptele de mama — care este structural diferita de IgA din ser — are un rol de protecjie antimicrobiand a mucoasti digestive. Molec Jele de IgA din lapte sint rezistente la modificdrile pH-ului gi la acfiunee enzimelor proteolitice din tubul digestiv, ceea ce le face eapabile sa aetioneze {tn mediul intestinal. IgA pot fi gisite in colostra in eantitits de 2040 mg/snl; dup 2—4 alle ele sead le 1 mg/ml, dar cresterea secrete lactate poate com: pensa sofideres lor. ‘Anticorpii din laptele de mama pot fi decelofi si in seaunul sugarilor a meniaji le sin. Laptele de mami confine anticerpi tmpettiva germenilor Escherichia coli din grupa 0, responsabiNi cu precadere de infec\ile neanatale, fi meningitele cu E. eoli apar tai freevent la nownsecuti ali iflciel. Leptele de mama cantine, de asemenea, anticorpi. ant Fractiunea IgA are fol si impotsivs streptocosilor 91 pneumo- tates antimicrabian a lapteloi de mema depinde nu sumai de lanticorpi, ci gi de componentelo sale enzimatice, celulare 91 proteive. La ap area aniiinfectioat® mai participa aoidul neuraminic, Itozimul, lactolerina fi factorul bifidium, substange care lipsesc sau sint in cantitate foarte inicd fn laptele de vacd. im insistat mai mult, asupra rolului Inptelui de mami in apirarea nowniscutslui fald de infectii, intruct, atit in striinatate, ot gi la not in fard, odata cu aparivia numeroetelor proparate industriale de Inpte, multe 108 mame gi chiar surori de pediatrio subaprociasd superioritaten laptelui de ami i indice sau neceptt eur malt wperinfa ween i alimentaia arti Print avantajele aliptirii se mai numbed revenirea mai rapidd 1a nor- ral a volumului uterului. Teama unor fomei de ap picrde silueta prin eltp: tare ‘este aeintemeiats, deck este evitatd tupraslimentajia. Bolile slnuluh, care survir mai tirgiu, tint mai rave la femeile care au aléptat. Binele eet mai mare ce se poate face copilului in aceasta faz a viefii nu trebuie micgorat Prin consileratis meschine de ordin.yestetic", 226. Alaptarea este una din indatoririle tiresti gi de mare incintare ale vietii umei femei. Necesitz tn sacritiew din partea mame obligind-o si renunje la o serie de distract Sila Ibertatea de evadare in afara casei. Ca timp si cheltuieli Ins, sacrificial Este mull mai aie fafa de cel impus de alimentatia artificial cu procurarea, prepararva si administrarea diferitelor preparate de lapte. Dup& pritae nog, tere atit mama elt gi copilul au dificultajs cu alsplarea, nu cunase ymeseriae suptului, Suptul gi tnghijitul sint aote reflexe ou eare copill $e nagles soerotia Tact a mama ext un proce fisiologie somo, In care intern o sare do meoanisme endocrine el nervoase (veri fig. 68) gi in care existd chteva faze ‘ritioe (prnctele 241,242). ‘Suceasil aldpidrit ine att de excitaia meeanied loeald ta nivetul sinitor (punerea regulath a sugaritat la sém, eoncuarea laptelui ce stagneasd tn sini), elt gt de un factor psihic (buna dispesilie a mamet, armonia viel de familie oringa de a aipta gi voina de a irece peste loate momentele entice) Secreta Instat nu este in Tune{ie de dimensiunen si forma sinor. Sint sini foarte mici care produo lepte din belqug, iar alfii Yoluminogi, ou fesut grisos abundent, care seorets cantitali miei de lapte si numai pentru tcurt imp. Mai degrabé este vorba de o anumits predisposifie moytenith, Im ce Priveste contitatea si calitaten leptelui. In jam nogstra nasterile au loo in maternitate, Orarul supturilor este fixat de medioul pediatra. Orele de supt sint aceleagi pontru tof now-ndscuti sinttogi. Mama esto datoare sé fie cureta (mbinile, sini) #1 #8 fie punctual Ja orele de slaptare. 220, Hama pi pou-naseutul trehule si tnvete teh tea altptaril. Dupi opinile sctuale ale moltor pediatr) experim tafi, now-néscutul ar trebui pus In sin chiar din prima zi de viel (la O— 12 orl). Prim supt este adesea dureros pentru mamé, Mameloenele sint foarte ile. In timp ce alapteazs, mama poate simi contract uterine dure- acettes.sint bine ‘venite, deoarece tavorizeasi revenicea terulu In eae enterioara, La. primul supt nou-ndscu{ii se comport& in moduri foarte deosebite ‘rif wa apuceimediot momefonal HF execute bine mitt de sup fi string prea puternie mamelonal tote maxilare gi mines. tn sflrgit, alti nu desoid gure ci dorm te com porta eu si cum nu Teatfifoome. Acts” tore trebuie si It so'deschida gura, apasind pe barbie sau faotndu! #8 tipo. In momentul cind gura este desehied, we introduce mamclonul fio parte areolG, dack este posibil. Se va veghea ca limba £4 ny fie ylipitt" de ceral guri pentru ca mamelonul si nu fie dat afard din gurd. In prima zi suptol nu du- Neen practic moi molt de 3-8 minute, dar nowniscul ve feat al rut eu mama Inj pentru a se obignoi impreund g pentra @ depagi stingaciile ine- Fente Inceputulus. Daca nowniscutal adoarme, mama ya impinge #1 Ttrage 107‘mamelonul ineet din gure now-nasoutului (migedri de du-te vino") sau va fapasa cu un deget pe cbrezul acestui Supturile din primele tile pun, de multe ori, la mare incercare ribdarea si voinga inamei, Nici in a dowa 2, unit nou-niseuji nm sug de fiecare data Cind siat post la sin, Dac nou-ndspufii nu vor #4 sugit Ja unele mese, ei nu Yor fifortiji. To a trein 2i marea majoritate a nov-niscutilor vor suge Ta toate cele 6—7 mexe, dar in mod inegal; slépterca va dura scum 10—3) minut Dac now-ndscutul » supt bine #1 mult Ja una din mese, el poate sari" peste ‘masa ‘urmétoare, preferind 38 donrmé; nu este deloc anormald astfel de eventualitate, Dia'a patra zi, In mod normal, nou-ndscutul ar trebui ek sug. Ja toate cele 6—7 supturi fixate de medicul pediatru, La Snceput, este bine cca nowniscutul si sua din abii sini, pentru a se realiza o stimulare optima fe secrefiei laptelui, Durata suptului va fi marila treptat din a 5-a zi, mame- Toanele sint atit de elite Incit durata suptulai poate fi prelungita te 20— 30 minute si chiar mai mult "Aeesta este modul In care ar trebui s& se desfasoare alaptaren tn primele ile de viata. In realitate ins Iucrurile nu decurg totdenuna astfel. Mai inti, fe stic od glendele momare secreta cantitati foarte miei de lapte (de colostru} fn primele vile. In plus, este esenfial de gliul de catre fiecare mam& ed ,furia Sau jauires" lapteli (declangarea si instalarea secrefie) survine 1a intervale Varinbile, de multe ort mai tirsiu (a Sea, a G-a gi chiar a M1-a zi). Fpuizaren aio de dupa nagtere si unele imbolnkvie) Intizie instalarea secrefiet lactate, Tn plus, in unele maternitals mama nu gasoste incurajeres necesaré in astfel de situa{ii, Uneori mamma ramine fara explicalai gi fara Indruméni eorecte pen tru depagitea piediilor ivite. Rolul medicilor si surorilor este preluat de ve- tinele de salon, care fi dau explicalii eronete gi o indeamni la treverea Ix ali- mentalia -mixid sau ertificia’, 230. Colostrul. Inainte do instalaren secretiei lactate apare colos: tru, care este tn lickid gilbui, viscos, tulbare seros. Colostrul confine, pe lingé caieind (proteina specified a laptelui}, o proportie mani mare de proteine din ser compatativ cu laptele definitiv — lactalbumine i lactoglobuline, cu Noloare mare in nutrifie §i erestore, De asemenea, confine mai multi anticorpi (substanfe cu rol in epararea organismului) decit Jeptele definitiv, tncepind Gin 2iua a patra —a cincea, cantitatea de colostra scade treplat, ficind loo secrejiel de lapte de tranzific si apoi de lapte definitiv. Cantitativ, tecretia ide Iapte ereste treptat, eu elte 70—80 mi pe zi Togrijnile sinslor (veri punctole 186 , 242), lesirea din maternitate 2a. Externarea dinmaternitate a mame’ yi nowndscututui a termen sinitas, se face intve a 4a $i 7-a ai de Ja nastere. La plecare mama et) pediatru care a Ingeijit nou-ndscutul despre urma- toarele? a) grentaten si lungines nou-niseutulul, le nagtere si Ie plecarea din inaternitate: b) amanunte despre alimentatie fororul; decd nou-ndscutul a primit gi altceva in afara de Tnptele de mama; decd sau intimpinat dificultati Ae alimentatie ese.); ¢) dark sau aplicat tratamente medieale now-nascutului {ce modicamente, ce doze, drat, de eo); d) ee seor Apgar a obtinut now feulul in momental nasterii e) dack now-niiseutal a necesitat mantevre de reani- mare {administrare de oxigen, internare in seelia de reanimare) sau dacd fa presenta! ercin renin de alarm (convulsié ete.); 1) daed a fost varcinat eu fp. 2) daca sa administrat vitamina Dy (sa D.) si fn ee dora; hi) dacd to 108 perionda respects ou fost bol ntetioase tn maternitale (dior, iofecti sta- iococice cutanate, infect respirator st). a0. In vederea primirii acasi a sotiel gi copilw lu tal mal are de theut urmitoarele Seve atta co sora de oorotire de le dispersaral teritorial de cop asupra urnitoerlor probleme: a) pregiinly necetore pentru, tansportal tate anv eas (mis de anion, cist nese oh ist-mowrndscatuluy, 2) obiecte neceeare pentra Sognirea DOW Ti (cog, aouteoe ete) fixareaHotlul unde va eatalat Copitl in euigyas 4) mogul cum leebone a8 te comporte cu mama ) indle{ i despre ellmentatia sugaruol i louse wVaapela leo rodl apropitd tate ao ajute pe ius tn primelo sp- tamtni upd netere, Braco puihologe, dupa expestenta noaste, mama s6- fist este personne. cea mai indie. plume, der hott, va lua tonte mérurle pentra excluderes oriesror viriteinopartone in primele ale duph relotoaroore sole pila din me: lervitate, ine dacd pind ncum nu a faovt-0, taal eate dator ea, de acum inainte cel pajin in primele luni de via ale coplul i ve coupe de too preblemele de dproviaonare le families hs integree in toate teurle de gospadarie interonré (ves! pnctsl 204), Supravegherea si ingrijirite acordate in familie 238, Primele sile dup& venirea din maternitate, Davi tobu! a decurs normal, mame si nou-niecutul sint extemnati din mater nitate elt nai repede, de obicei inceptnd din a 4-a zi dupa nagtere. Este un mare avantaj ck mama gi now-ndscutul sint adupi cit mai repede in familie, tnde este Tocul cel maj potrivit pentru adaptarea nou-niscutului gi pentru ‘ous misiune a mame. InsLalarea secrejiei lactate, legdtura permanenta mama Copil, unilormitatea mediului Ineonjurdtor, ingrjirile Facute de aceessi persoané gi evitarea infectiilor intraspitalicesti sint citeva din avantajele adw Ceri precose a mamei si copilului in mediul familiel. Zilele si sdptdmtnile care urmeaza sint cele mai grele! In prezent, fn fara nosstea, tofi copiti se nase in maternitate. Datorita scat apy lief cere pindeeu ye man 8 nay nwt In momenta hagteri, prin hipsa ea de asisten{’ medicala gi de conditi de igiend, au dispa- rut. Ceca se a facut statu} pontry asistenta noslerii trebuie continual gi in familie In ingrijies copilului. In tresut, experienge $i superstifille ve trensmiteau de la o genorafie Ja alta, jar rortalitatea naw-nascufilor fi a marielor era mare. ‘in cordiqile viet moderne cresterea unui copil nu mai poate fi ldsatd pe seama_yincinctilei malera®. Cel doi parteneri tial si maina, trebuie st fie gene mec de prin exe eat important in cara ern iechruia dinire nol Dack nu a facut-o pind acum, tatal copilului este dator s& anunte dis- ponsarul tritoriel de pediatrie, de unde mazma va primi indrumarile necesare Chiar din s doua zi, mama si nov-ndseutul vor ft vizitali de cétre medical 109intra gi do sore de vcrotire, De altel, ined inainte de nagtere, mama a feat ata in evidenta de eatre sora de oGrotie. BL Medieul de diepensar teritorial exominegz’ tn mod periodic sugerul, Chae daci este sinatos orice copiltrebule urmit de medic Rivendsoutl sandiog! slot examina fe dooviil sugar sinatog vor #1 dui me dipeneer in isle de convutatit profilectice™ planifente Ta fivgore die serena. Mledioul ve urmart geeutaten, dezvlaree motorie psbicd Peviae slimeplayn y.vaclobore un plan de prevenice imboledeirfor(admt Matrare de eitaming, vacomir cite prin acy, some si oseriftfxee ete) Onan intel ane o mulfinw de inteebari de por mrarculy gf sore de cocrotite Acegtin vor da, verbal Hin sors (Int-un eaiek. special) ena seetrSnattoures in aselag caret mama vn nota toate intebsrie, pe masure ses vin in minke Pe cater eietului se vor nota: mumele gi prenumele copifului, date aster oo oaterndrt din maternitate, greutaten 9 hungince le maser’, see Pa Apps, matereitatca in care ra niscut, dala saceinarit H.C.G. gf adam str prime) doze de vitamina D, SET ial vor nota cbeervaiile Tor despre sugar, iar lunge vor face un bilan al pregoeclorobservate (cind a pls «0 Tsereni pri aimbet, Roa acare al isot cap, cind a sint in gezut, privet slae s euvinte pro: Tontatererupta primilor din eto}y datele la gare a administra vitemina Diete ‘sie copi,orilt de sinitos ar fi, trchuin vazot peroie de medic. Cl wai bun medie al unai copil este ave eared. veda tot timpul aceasta con- Bip de baat cote Indepliith de modicel pediatra dela dispensarul tetera Ekpesiere a demonetral ea urmériven medica regulaté ssigork dexvoliarew Somealt’s sugeuuic Tn ocelagi timp, Iuarea sie masini Ia prime semne de Imbalagvire eitt catastofele be pot surveni tn-existenta win sugar. Movie UEuleconfisutulul ehimentatie, rar meselor, modalaile de tngeiie $e cducttte we vor stabil Impreuné cw mediogl sau cu sora de aerate. ‘heredchen'in medics De cio copila'ul rdspund tn primal rind. paranté Facem ncrasth precizare pentru ci tnt paring ou. tnjeles, din Taptul a Riondat anitienti gratuita; ef medics! yrispunde de copil, Statul nostra a Scondet gratuitoten aisentet medicale? = medicamentelor $i a intertri fa SSStaiy afutoral statu trebuie nna Snjeles cum se cuvine, Este nesrsae on Shines Weateu sd co cunoased bine, af ciba treveder> rorprocd si s& se Byetengd” Niment mu ecto perfoct side aceea pot a aparh dificult: eviteree daplesarea evertuslelor dyerende va ft portild dget intctdeaua rapostarie Jord de respret side sincentate de ambele 72h Matha ng tubule ate jeneze 48 punt. ofr introbnre mediculi, chiar dock mais par tinyle anv ridieoles Gado anedicale sin obligate «4 0 mje Seimami ti fi lamureaced orice nedumerire. Tena de a nw ndispune pe edie Fi teebuid of relint pe plinti dea oliitaasistenta medical, dach in starea Rigerulul e-aporut geve nolinititor. Samdfatee eopilulut esc mat presus de 235, Rolul sorei de oerotire, De la sore de ocrotire moan va come tone sfaturie prectice de care are nevoie. Som de ocrotie va ndroia iupmafefutl cur eh cinstaleze" pe soul went, va rispunde fa toate nednme= Sue mamet 8 va demonstra cur se ingeijeste gi cum be alimentesed saga Sora ge oertire va nota pe eaict srmatoorele dove Serayisea fi umirul de (eefon al dispensaruhi medical, al dispensarn tui patitine gal spitalulat de copi teritonals ctgrule do consulta ake medioulus pediatrw de dispenser: 10 — numele oxect al medicului pediatru gi al sorei de oerotires = hummiral de telefon al salvarit sau al cabinetului medical de unde se poate cere aristena. de urgenta le domicli engi sfaturile medicale propriu-zive, tora de ocrotire va invita pe ‘mame tinere cum si-gi organizeze munea, cum #8 foloseasea ugetal familie, {un sei avanjeze cata, pe scurt va deveni chige un element de civiizare acolo tunde ele cazbl. Sora de gcrolire va indica familiei tot ce este nevesar, de Te girusout sugorului plo’ Jo ulimentele ce trebuie procurate pentru mamé fi dug. Toate acestea've vor discuta de la om Ia om, cu toata sinceritatea, avind gajd de anu jig ‘235. Shimbarile lui copilului ve eounta la dispensarul terito- rial de pediatrie. Conform legislate! noastre, copiful este in. supravegherea {eritoriutut unde maiaa are domie}iul stabil. In ¢az de schimbare’ locuinfe Pilon weridied tga medias « cop 9 due a dinpenarl ove Ftatitseu sectorulu unde. domiciled aceqtia. Copilol beneficiaaa de gratul- tate (asistenfa medicalé gi medicamente) in orice colf al Yari, dar paringii Bint deter s€-anuufe pe sore de ccrotire de orice sehimbare a domicilivil, pentru ca sugaral séfie luat in eviden{a gi urmérit- medical. Chiar atunci cind Familia plewed in convediu, tora de corotire va trebui ingtinjatd de durate abeenfei Tn locelitatea unde ajange eu sugarul, ama se va interesa de advesa dispensarufui de copii la care poate apela a nevaie 237. Sommnut a) Unde doarme now-naseutul? Daci este posibil, este Winget ab it mai deve o cera In care oars sing ancl mult eu mama’ sa. In fanilile in care now-ndsoutul locuieste in eceeasi camer ou adult se-ve aloge pentru cog ra pat uo Toe fenit de curent, laminos si Tinigtit, Nieio- dati nu se va agesa patel (copil ) lingd soba? supratnedlsirea este periculoast ‘pulind determina ceed ce se numeste gc caloric, eu febrd mare yi alterareas1d- Hii generale Redioil si televizorul deranjeaai pe sugar. Bueitaria, cu atmosfora de ‘umertalé eu temperatura inconstanta, oa si ineaperile cu fm de figard, ent daunstoare pentru sAnatatea si somnul sugarului Nou-naseutul are nevoie de linise, de eonfort gi de aer ! Este hino on familia si se obynviatea de In incoput simu se ocupe fara rotiv de tagor: Este fuficient dev mingle, mbrtisaile,jconvorbiile™ fe matoraivensd timnai prin contactel imps cu pritejul basi alae, Infgatar ftu'galimentatie. De la inceput #0 va vorbs ou el Intr-un limba} rajional, bud voce caida; ea fi Engr ce eal six pe ett posit, de aceeost perseand. Sra anos dfs ne dents abot de rere area. programolui de som. ‘iy Baal copia (vert punctt 553) 6) Agerarea now-niscutuni gi sugarului in pot, Now-néscutu! sinitos va fi culeat fo 0 parte som po burst, deck accepta: niciodath pe spate cu fata In ue Nevteeutl ia termen esto in sare sa intoarea eapuly Aneepted def Mista do 2-4 siptiminh vind este culest po burt i atimit ant ee recornand 9 te flosetic cu progidere Intro serie de iri qyerawesnow-decutulal tow sogarulot spe burts", considerindwse feeotih peaiie este tai fiziolopict. Sugarul Woerme mai elaxat, eoicile se almearts dock regurgteazi sou varsa, nb exist peviolul de w aspira pe tr anho lichidele refluate din stomac. Aceasta pozitie provine #1 corectesza unele Wiel ale coloanei vertebral, ale goldului gi merabrelorinferioore; de asemenen, Th acesti sugari au se cbserv’ turtirea eapuloi Ia nivehil oaselor parietale gi cecipitale, Contribuie Ia intariren mugchilor cefei si spatel "Am intimpinat difieultti, ott cl mamele, eit si cu cadrele medi, ctnd am revomandet sceasta, pe motiv e& sugarul s® ,sufoes, Dac nownéscutol Sau sugnral sint sinatos| {au un tonus muscular normal!) iar In pal na exist © pera de pul, sufocarea este imposbils. Uni sugard nu accept Insi sd doarma pe hurts 4a) Gum se Snvelegte copilul in timpal fomnului? Se va folosi o paturiex joari din ling nvelita Intro busi de pinzl de culoare deschist, ugor de splat, tai mulfi copii sintlingtfi im pat in primele juni de vials, afa et aceasta pituried este suficienté. © plapumioars eu put nu este necesard decit jarna Eau cind copilul este scos In plimbare (in alee friguroase). ‘) So reeomanda saeul de dormit? In primelo saptamini, aproape e& nu ‘exist decsebir In prograroul sugaruful tre ti noapte. Copiful doarme lois tit ali zis, cit 1 in mpl nop. De-abia elnd ereste gi incepe 88 .pedalex (luni el se poate dezvel, side ecoea so poate folosi sm eursul nophii un snc fie ormit, Avesta va fi inchelat cu nasturi, Nu so vor folost niet un fel de qnuran sau sirelur, vind in vedere pericolul de strangulare. Bi bis Aer yi lumindy Ca orice fin{d, sugorol are nevoie de aer {8 de lumina, pentru a tril ga se dezvolta, In plus, acestea stimulesza activi- {atea piel, cneule{ia singelui si toate procesele vitele. Organist ined frax pil'se Geprinde teptat séesi partreze pl aieqi autoregleze temperatura, se Cd~ {egte, devine mai wzistent Ie imbolniviri. Inainte ae e culca sugerul, se va terial Incaperca (fie mutindss] sn altd camer, fie prin intermediul une camere Yecine). Vex! punetul 304! Alimentatia 238, In ultimid 30 de ani sau Inegiszat progrese mori tn dietetica infantlt: Sou dobindit potiunk nol asupra fiviologie alimentalei st au tear izt progrece extraordinare tn industia slimentard lndeocebi in cea eo Pri Nogte prodawee diottice pentrw diferite vtrte. DE eimmenca, qu survenit sehimbael meri in modul cum ge abordeazs probleme alimentajie. In primes decenil so seeololul al XXclea, medici Fedatrs impunean rare rigige sugarlor si mamelor. In acelasi timp se crease Petengd glehinie In privina tnoduill de pregitire eifentelor preparate de Tapte, Aceotea au fost inooute eu 0 concept mull mab rust qi-mai fi etl crupra nevoilor sogarulll. guaten conceptiles peuisteior din seecut Uxbuieinfeleasd ta fonctie do niveloleunortinfelor medicae ide contexte socal al epoch meaty manele mei era’ ngeosit de numdrol mare de sugon care muteat, odeseaTul- fortiori roa diarelor acute, La timpul respetiv, se punee prea putin Bret pe cous infeticace a diareeor, Tulburdrle de reptee dareet erau Tinbbite elimentatie) defectuoase 9 foarte putin aubolimenteleh gt infecfie, are sint soctite acum dept cause. prinipale: Introduosrea proparatelor(cformllor®) industriale de lapte gi folosirea frigideraat (a eelosate miloace de religerare Hi conservare = produselor Inelate) a redus tn mare misurk iourilenfectilr digestive ‘it nenorocite operat concomitent wr lt fenomen Ingrijorstors me- intel mayoclor ear oltptenzé te micgoreasl in mod vertigines, mai ees In medio! urban, Nie! un menvel de pedigtne $f nil revistl de specilitate mu 112 faa susfinut superioritetea alimentatiei artificiale, Pe fe produse pentra inlocuires Iapteloi de mamé. Const pitied facut de etre unele mame # avot, probabil, o actiune propagandisticé mai puter riod deeit toate avertismentele pediatrilor. 239, Felul alimentafiei gi morbiditatea' Ia sugar. Gu decent in urma, statistica mortalitii? server drept argument important fn sprijina] superioritati alimentatiei neturale fat de orice ait mod de alimen- talie. Din gceasta statistich regulté e& Je eopiil slimentali artificial, mortali- tates era de 5-7 ori mai mare dectt Ia copit alimentati natural. Aceasté con- statare era Valabild atit 1a noi in fard, clt gi in stedindtate. Ast, tn anul 187%, 18 Manchen, mortalitalensugarleralimentali agin era de 15%, tn timp cea sugar bai plifieal era de 85% La Berlin tn 1887, an musi prin lection heb Me Sk a0 ea mh won Ht A, He wah iain Pe baza marilor progrese ale igienei generale si ale igieneS taptelui in special dar yi en urmare @ largiit g-consolidarii cunogtinjelor noastte in do- Tenial simentatiel; mecurile de protectie pentrn sugar eu putut fi atit de Dine puss Te ponet, Incitin multe regiuni mortalitates eopillor alimentatsar- Bieidl aia dad rat depageste. po aceen. a copiilor elimentati notural, De teen in momentul de fof te foloseste un criterlu mult mai fin gi anume sta- Gaviea morbiaicalt sogorule. Toate studiile statistice aret’ c& sugar ali yer we imbenbne alt ma frecven iy rnle 4 nk de (a. De 8 sugar intemna(i in spitel, aumai unl dintre el este elimentat la Hn Citamock 240. Germenii din 1apte, Laptele de mamé este practic steril, daca togaral este pus la cin. Singura excepfie xe Intiinegte in unele infect ale sinului fastite, abeese etc), Taptele de vach nefier este practic totdeauna conteminat eu germeni (punctele 205-266), Laptele de mami teeoltat implied periclul infectiri. De aceea, pe eit positive vor face toate incendie ca eugarul s8 primease8 divect laptele de E'sin’ fn Stunts wpecile, ind este vote sot adminitreze pte mols fe varpistra © igiend niguroasd in recoltarea gi manipularea laptelui de mam in mndteritate.loplele recoltat de la mame te Fiebe, Alimentayia natural 241, In alard de uncle cexuri bine motivate, este bine si se respecte legile neturi. Se stie cf Ia orice animal, dezvoltarca optima este asigurata cu aptele propiiei epecti. aLaptele gi dragostea de mam nu se tnlocwiese ] $i a om, leptele matern garanteaziio bund dezvoltare a copilului. Aga cum "sa vézut anterior (punctul 226), este singura hrand care este adap- tetd nevoilor nou-néseutulut si sugarulu), Este laptele cave se digerd eel mat ‘ugor, cu 0 solicitare minima din partea organismului copilului. In acelasi timp fete singurul lapte crud care poate fi biut 1rd pericol, pentru ed ajunge Tats marbita = Detndvicoe); proportia. de Subelndle {IR SRortetting we oreltte).? propertia de decse 113direct, curat gi stent, din sinul memei la copil. Copilul brénit exelusiv Ja sin nu va'suteri de infect intestinole de origine slimentars. Centumat crud, lop: tele pastreazi intact conjinutul in vitamino 9 in siruni minerale. Age cum ain ardtat mai sus (punctul 227), laptele oman contine 0 serie de substante pro: tectoare (anticorpi, enzime) impatriva nor hel Scaunele sugafului hrdnit Ia sin sint mai pulin sbundente (eubstente re- idvale In cantitati miei) dectt ale copilului alimentet cu bibercn) ‘Alimentatia la sin prezinté 9) on alt avanta) mai potin cumoscuts per mite o adeptare mai ujoard la eantitates de lapte necesara fiecdru) opi cesta poate suge cit simte nevoia, Se pore eé din eceactt caus copii bra: nifila ein Ig sug'degetol mai potin deci cei alimentatt artificial. Sar prea cd aici intervine gf surplusul de afectione §) intimitate care se stebiegte Intre amd si copil prin actol sléptari. Din punct de vedere practio, mama care slaptossé economitegte multe ore de lucru, geji i cheltuili. Infradevar, ea ou sterlizeend bibercanecle, a caleuleazd diffi, concentratii gi odeosuri. Ea nu prepark $i nu fete nimic, nu are griji s8-4! procure lapte pref sau sa contrajeze temperatura Inainte de 1 da copilului. Alsptarea constitu, agadar, o mare economie de timp, de energio de bani. _ Coa mai neinifisté memd invafd tn estova minute potinele reguli ale alip- tas, pond entra inuyren teh alientaiel atin Te ngh tne minare, este necesara 0 Intreagd ,stiin}S", mereu modificatd We progresele setae ale medic, eae Pegs an psiho-emofionel, aliptarce croeazs o legiturd mai trainiea ou copitl Same’ eare branege opin sina sitsinte tn stratum get se iri di ceva ce musi poate ofer nici o od persoan i acesta este Un simfaint luni pentru femeie. In noianu} de gj, de incertitodin, de dover, de sperente 4 de train allt de intense gi de Impar{it, eluptaren devine pentru 0: mama fehilibratao adevarat pce, cooferindied sentimental peaitatindepling Emofile gi grijite legate de Fiecare supt, de-a lungul motor luni, vor pre- Linde, freste, un mare enrfiiy din parton some ea'vn obligate renege Je distrachit $i la 0 maze porte din berteten de migcore In afara fomilet, Nu poate fi socotita mama bund femeia care nu este gata sf se sacifice {rd ex fare, de pe acum, pentru copilul siu, Temerile de ordin esteie nu tubule 8 fie niciodata un motiv de e renun{a te alsptare. Volumol fesutului glandular 6 va micsora din now duph ce so terming elaptaren Motivari ca: nv am lapte" sau ,copiful nu a vrut s8 sugt* sou, in sficgt, mica pierit leptelo aecund, do cele’mai multe ori, lipea dorinjet maznei de @ alipta, Nu esist8, practic, o lips totals a secreiei Inctate. Sedderea noma Tului de mame cave elapicazd a fest determinatf, indeosehi de urmarile neg live alo civilizalie modeme: dezlipiren de ctminvl strimosesey agitatiay 0 jmodemizare si emancipare™ prost injeleasé a unce tinerey psa de ajutor kn werionda de lavzie din partea pirin(ilor; ipsa unei educalhi sanitare (ar tre nu 8H se Inceapl din gcoaldo yiniiere” a fetelor pentro voll de viitoare mame). Intrun studiu efectuat tn sectorul 2 din Bucuresti, sa constatat cf 0 mate parte s mamelor au intrerupt aléptarea ov mult insinte de epuizares concediului legal postnatal, Injarearea s- facut in 80% din cardi fro mol vare obiectivi, din comoditete, indolong, dorinja de's participa la miei ple ceri oferte de orag epectecole, viziteexcursi et), tonte avind la bead o lped de educatie senitaré. ,{nifieree" pentru intreare n inceput chiar din mater- nitate, unde alte mai® (,cu enpetienta") le-au convins ok suggtt nerg bine” fi ou lapte de vacd teu Cu laple pral. Acasa, lo prima atitmajie aw inamei 1a cna are lapto" s-8 introdus un preparat de lapte sau ceai, cu sau frk avi Sul micah, Folosirea biberonului tn primele sdptamina, end new-naseutul hu are putere jini tie" sO sug, fr secre Tacatd nu este complet instalass, ‘duce eproape tn tous eazuril la tnfdrearea.precoce (noundseuttl nu este pus regula n sins n-mai yorca sd ag din sin; 0 parte din fopterdmine neevacuat). Ta iesinea din materaitate, prin emotile gi eforturile fzice pe care le im: pica revenizen neash, se ponte determina adevca 0 seddere temporard sere. fied tacate. Sore de acrotive este datoare si Visite freevent lduza, aici orga- hizeze progromul, st 0 sfatuiases In tonte problemele. Limitarea eforturior Tiziee.{éstraren fepausilel Ii pal, eviteree rupBrdrilor gi a exeesclor de ime presi, tlimentalie corectd yi, aisles, angojarea Intregit fomilit in ajatorarea fname! sint mijioacele ou cate se poale corecta aceasta scbdere a secreted de Topte, Le asemenea, este foarte important s8 nu se treack nejustfical Ia com- pletini ca alte preparove de lapte 1 nt la felosirea biberonului pentru a se da ompleirle de lapte sau de eat. In asfel de situati, mama va margini doar Si'dea aou-nazeatulos citeve lingurite de ceai induleit eu zahar (1/2 lingurita 108 Ja 100 ml), Sore mese, a nevi, pentra a evita operifie ,febrei le ste", Sugorul va fi pus des Iasi, dupa un ofar elastic, in perioadede cind mama este Weued. Dacd Acosta nu ore pulore eau yn gti" sf sug, se vor gol sii prin mls corect, imediat dupa fiecare sup. Dae& sogarul este lnigtit, buzele Hi moctasa guril nu se usued, dack temperatura copilulvi este sub! 37,56 {rectal}, daca urincasd mai mult de 5 ori in 24 de o7e, lar vernperatura dia ea eri nv depéyopte 24°C, nu este recosar adaosul de chide. Regeln goneveld este de a oferi un singur sin lao mast, pentru a fi com- plet gale. In primele rile qi chiar mai Urs, daoé seerc{ia de Japle mu este Fuficteli, copilul va fi pus la ambit sini, foeepind eu dreptol, far date urmi- "Youre ov stingul, alternind crdinen eu cate se #lapterai de lao mast I alta. 22. Tebnica alaptiril, Mame qi nowniscutul trobuie 8 In vote, Fircare in felul li, Whniew” corecta @ aliptad ee ‘Oviee nou-nfseut normal execute, dopa clteye alle de viata, migettile notmale de supt. Ta coalisuate, memo cote dataare ei] ,veje ei manince®, Ingelogind. prin aceosta “Svs prinda mamelonul gi arenas oe ai Singur pozitie coresta g eapului, gli gi nasul tatea pentru 24 de ore; 6} pentra Fieaare lund in plus se adauga 50 ral lapto, avind grija rin se depageasea 1 00 ml pe ai Bo Lichidul de dilujic. Ponte proful de lapte Lactosan sav alt produs de Iapte praf integral fard adaosur. dilutia se face cut deccet (,apaé) de ores in concentratie de 4—3% si indulesta en 6 -de zahir In C0 vole La copiii constipati se poate fotosi in eoncentratie de 2% amidonul de porumb (Zam C.Colelalte produse comerciate (prodvscle de lapta adap tat, com sint Humana sau Similac, rau partial adsptate ca Robebi) tu se pre- pera in decoct, de orez gi niei nu se induleese. Avesie produse enmereiale contin principiile nutritive Im eantitali ruliciente si cu ality. consponsdtoate. Adgosurile de apa de orcz si de zahar ar duce ly o eanecntralie prea mane a hidrocarbonatelor. Daed ear prepara hrana mui concenivuta dct #9 ind fat (810%), ar determina o suprarabcitare « func! itor digestive, meta. Dolice i de excretie, putind survent semne de intoleranta (vansdtur, lip Doftel de roincare), tinburars de tranzit (diowee) sa febra de Sete". Len mult ‘sugori, in cazul alimentatie} cu preparate de lapte ada ptat (Homans, Similac), fceunle nu sint bine legate, el gronjence, ca In olinentagia beturelg. Nu se Echimbé slimentatia deck tugerul cieste In. greutate, In mediul rural, daca fomilie are la dispoailie lapte de vack de bunt calitate (de Ja voc sinftoasd, recoltat in vase cuvate, furnizat imediat #i fiert imediat), nediluat, si nedegresat (aptele de veed integral, 1ecretic ar trebul s8 coming 34—4% présimi), ar trebui folosit In medul urmétor: {72 lepte +42 apd +4% aehér +-2% amidon de porumh {zeamil), care $0 fievb impreunas se adaugd apci 1.5 g ulei vegetel ae fleavea soareloi sau lei die germen de poramb ia 100 nl gi se amesteea ire (la mixer sau et thu. Com nu evem totdcauna ule de gorumb sau de Sloarea soate lei bane ra ai_potrivit e as roasts fr rier jar 2remil are Ta unit suger un eect Taxativ, din preg i mir us ea mln rn i mates fr, 2 ape denne negate 3.9 pri oF ER apt Macy deanez 232 45. wahae pentru 100 sak din acest estes, Forte impeur Ccnmeest cu Taptle xan aveastic formuté'mu eorespunde nevoitor bio- open guess se sugar tn en privete mal ales oval. Inte pr (iii hina’ de best (yreteine, hidrocabonate 98 nai) acesar we taelbe oat de mata majoritae a togarlor s@batoq cyoate liza sugarul singur sd rage din bibe ron) seat’ twcrs mete presi: No este WoW ai a6 sprigs Iaberonal pe Tod apelin, Ince asementa eventuattate, saga al ep nc mn ne scat aad turd ‘pte ec sh sts): waren este inghite prea repede feu mul Ser) fae Cut ipa inate mvt na ostme linsgtit Hn pos, sage este frase 1b de incnda de protect care no poste H inkeMi cu mime alterva, Tapsiete ued de vt sete epreznta principale ocak jos pe Honeul stng.at sbecmemiloi) toeirecyia agetor de. ceesomic. Th acest fel siiuocmteata, spassele intutinale. eedeasa, continutul °s pha progrese spre segmentele terminale OS Sdn ale sey nogsite: epearca_ pr abdsna une comprese.Inmoiate in apa eald® (ma ile incetca manevra care este trecuta in toate eXrtile tie mani dechiaeazanteses coe abdominal ta eugore) alaplat BN'Gind colle can crises ie plins lana motiv precizal) v8 repel, se ve fais In nevoie etodn wiradifonala™ ati de molt diseutat: sugaral va'da suzeto, Nu vitafi #4 flerbeti suzeta in fieeare Yadicoleat pe buvta 9 TS hala cerisste cu piciona din acente metode,s© apelesal la me dhe care “a stubali daca su este vorba de a manifestare a vreunei boli mai 198serioase. In cazul In care nu este vorba de tipete declangate de o boald, uni modiel recomandd 0 potune calmenté. 1} ‘pelele care anunfa.commul sat mai monotone si survin dup 0 periondl Je veghe in timpul etivia sugaril a Tort tulbufat de. persoanele din jur Ungsijin, mlogton excesivo, vist ale priteniler familie): Spgarul ‘rfl dos intr-un loc ntti va fi culea se va cae imeiet. La nevoie, Yor fi althite sculecele eu cre nugaul eale prow atrae fags. Eventual {cB esle pus in ebucior, va fi plimbat putin (Chiar nua prin apartament) ©) Tielele care expiins nsmal bucuria dea fae ngoiol side orate o oarecare putere: masa Snvofi si Je recunossespentnl td, de chiety sur in seara. Sugar pare satsfdcut 9 totus! fpotele tale au Lendinja ad roving In Tccare zi la acoso! ord. Mama hu trebule chee spores dimpotrivd, aeste pete int un som de fort de dorinit de comunicare. De indat ce este lt in bra, el ae linigloy, i place af emt cdldra corpulds. meme, ino. ful ei, mbrijigarea. Bact mama so plimbl nestigor eu el prin camera dois vorbogs cu o voce blindd, sugerul ge linyene, adonrme, 1) TipBial ca semnal de alarm survine fark o caus aparentd; mice mancvre pelistive amintite mal nut rumin fant ressltat. Duck ipttal este cut gi persistent, Sar axpectul sigarulis este modifica! faa delle pre- Cedente ne va ehema medicul ‘stil, acon de doua lund, sind s61 priveasod st asculte, mame are 14 ajungl 26 toweje'un Iucru eaeniol: cum {poate tnfelege pe svgarul care bu ‘are incl abo} pentra acl exprima dorintele, indsposiile, cuferinele. Ten incoput orice mamd aro esitrt, nelingiy dap eorind ve fi minds 1K Ue eh interpetene sopeule™ eugerals 386, Afectivitatea, Comportamentsl sugarusi in primele gate siptimini de viojh nu reflect decit oud sini prinespale: @) pliceres (mai dlegrabalinigtea), 8) nemoljumiven. Sogarl are sumel senaeQt simple, cum fate senzatin de'spotturs (pore); ist place af fe derenjat (cod doerme, tind este treat, cind mAniocd), Este eaoaiel cn mama sil ingijensed eu inde” talosre gi calm: Somonul adie sau aspectul stu de bunfatare dnd este treat Sint oglndiren unei stn de echilibrusatsticdtor. Cavasle de nemulpumire, de neconfart sint nurmeronse,sezzalia de indsposijie pe care 0 eotreneest w= tad’ pan pte Pereeptla So pave ck la soeast& vires pragu perepiet este foario ridiat. ExckiloIuminoase cuduve, gosative tr de mien teu 1 flo foart violent pentru fh percepote ih mod perdi. Din contr, sen. Zatiile cutanate, labinintce ti interceptive sit foarte denvoltatey mult to fmult dectt fe copiul may mare; de aie nov-ndseut0l 9 evga din primele Ton au. prizeipalelenepticer 2} sbnaiiliaton pelt ste demonstrat prin fipetele gi epitatiasugarsdui care ente murdar; materlefecale si urina mocerezay iit pelea, El Feachio- ‘violent tn contact ch un oiectrvce sau fierbite, Din cont, Uipetle stat adesea calmate prin mingle] eae l bucurl gt] safes ca pe. Un ie animal; eontactul moale scald al pelt une ete persoane Hi face otmare pore chiar odinpentaiil pen eh 3) Seazotio Interbeepive (cu punct de’ pleoae tn interior compulei) nepldcute aint numa elo digestive. Gaasle din stomae ingite $n Umpul Suptului, declongsead elteodats senza extrem de. penile antrenind eke muintés,inseite de strimbatunl ele fete de fipete ot impiedich continoaren fuptuloly sugarul nu ae ealtees4 decttatun cind di afard gens; Gurerle fi inapetenta aparentd se clmeexh de la oil ata prin corctares tehoich de allmentalie 200 6) oases gi seen sintsurtte cove mai importante de nepldcer ale tugs rului mie; satiatocia po care ovarecind Nige Meritho atente deowbit Prime st de vio} a nowendacutului aindton,suptul este singurl gest perfect Svordonat qi perfect edaptaty in timp ce toate eclleia onieQ tat tert gi dneapabite de avatinge un seop precs,gura, chiar de Ie naytee, te geal urut velox dirjay Line organiza, atingind cu. presi seopal Sug. permifinda si 20 slimenteze. Comporiamentul nogardhul in timpul Supsthd exe'cu total particular: este calm frit, peiveste momat la tama sar tix se tntensitale yo soamde din och ese’ intim Togat de ea Toots aceste tenet sntpercepute de sogar inch global (ese cuprins de eje'in ntregime, cu tot corpul). El este Loto sateficut sau fotal nemnul frat, Bae Toute portant cp aria a ormasensed bine mevole ran Seid viet. Va note po tn cat rele care sugarul maine sin atare die yeghe Ge. Wei va foza progreinulailio (mose, tchimbat, Baie pimbere) in fonelie de caracterisiile 91 nevoile individuole. Putin cite pojin sugarut Cnasie pe meta sa cies dela fra ele e's dove 10rh Notes memel produce rescil pe carw cellalte voel nu le provoect 388. Zimbetal, La jumilaten luni) « dour, suger) réspunde ta Inge § mine mame en priml at smb. ia Wexput at named sckife de atubet grimace ce aper aprospe spontan qi corespund — pro ia sensapi placuts. Dar in mod lnnpede, de-abin In a gosca sdptlming, va pare un ture udretat mamely ca reapuna-la vocen sor Se ea mola aecatd ‘aa, cave opreina un paromara de trmdrire « maturdrit pshice a suga- ru jt tn asap inp 0 date ered tn via de fale Supraveghere si tngrijiri 280, So maul. In cursul cele de a doua luni de via, somnul si veghen se modifict Somnel ocupa Inct 17—18 ore din 24 de ore. Este mei adine, dar si mai variebil, In impul noptii fazele do soman au tondinja de a se suda: sugarul Goerme citci-qase ore Tard intrerupere si rerun} 1a masa de Ia ora 24 smut Ja ‘cea de le ora 2; unrari la ambele, decalat, In decurs de 2—9 siptiimini Bdacaia somnilut, La aceasta virets trebuie facut mai mult pentru ed catia somnnulul, Dack nu exista spaliu pentru o comerd separata pentru sugar, Shaina va la leu col tai linge mai fest de eoren din aad, Voce bignvite gu il deranjesta pe sogar, der aparatul de radio sau televizorul Geschs il egitt sii tulburd fommul. Lumina de la ore prinzului se va reduce {perdele), pentru co cornu! #4 fie mai adine. In timpyl napfit, se va. stinge limina fn Samera unde dosrme sugarol. Nici un copil nu se nagte cu teama de intunerie si nv trbuie facut nine (oiei ecum, nick mai traiu) ce i-ar puten crea aceamta team. In primele luni, sugarul adoarme repede, Mai tireiu st& tltva timp treaz, yvorbegte™ singur gi privete In Jur. 200, Etarea de Veghe devine mei netd, sugorul este mai activ. privirea mai vie. Chiar do Ja inceputul lunii e doua, mama descopers doug Hau tel perioade de veghe mai nete: una dimineaja, una dupa amiaza $i wana eeara, Mama va exploata orele de veghe pentr: baie, plimbare gi, bine- Injeles, pentru elimenteres toate, dar mai ales masa si bei, tebuie prowea~ mate cind rogarul este tree2. In poricadele de veghe, mame fi va vorbi si (dac& are voce $i bund-disporitie) si va. einta 20Din Tuna e doua, sugarul incepe 6 se integreze in vinta de familie. tn ritmpol tau prepriu, tn peviondele de Lacere gi de wnimatio din jural sau Debs, Alice Doumie-Ginard) B01, Temperatura camerel In came sussnul ser. {ne temperatura in care se site bine Uoatafaslin, Nesta i crt ike straine fe recomandi 18--19"Cy far noaplen $i me) fabin (I~ 18°C}. To Kemasan Majoritatea Tamitilor tind aies fiat Toovinle Ia veoperatani Ate Gimp eft nu este excesiv de frig sou de eald, sucarul se va temperatura cere pare met plnunta adultler. Tivbuie sist ius dorm mat bine gi se eAlene tat ugor tune elnd sit fai In fxeesiv de Incdtzite, 302. Seaunele, Sugarul alimentat natural are uy wumar de scaune care variaad intre 4475-6 pe zi. La sugarul slimentat lo sin. vonstigatia fadevarata este rer; de acceo no se iblreprinde nitbie dav srautcle int mak Feduse ca numés, Dealfel, dupa introducerea sueusior de frucie sean le devin, in general, mai nomeronse si msi meh La sugerul alimentat arificial, scanele stot mai ywve (1-8 pe xi}. dar vojuminoase. 308. Mieflanile stot tuck destul de mumeeonse, tm jur de 1 sn 2 do ore, Sugarul nu va fi sekimhat de cite-otf rivesst. ct soma} Mint de mach. Fac excep sugorii core nase suena stew ui (ve agit, wu dorm, pling) sau cel care sint predispusi Is eitem fesiee in seneral rei bone, cu Pielea foarte find). ind togarvl este pres grot imbracat, camera este yren ineileita si bn Inite de varé, rie}iuniie ne mai rove feu Grin} In eats ate ied, Dyed snumarul de mletiuni scade sub 5 tn 24 de ore, se vt ds hi hea mu tl 3. Tmbraedmintea. a) Pantalonasii, Uni sisari incey sh den din picigare, incit eeutecele ynut maj atau" pe eiy Pertew a prevent les fared" 9h pentru a avea bibertate de migcase, pot fi timbrdeatiin pontalonash EU botoge! (ealopeti). Se lesa de o parte scutecul mare si reatecul mic drept Tunghivlar. Se preferé 2 scutece din fon, Pantalonasul va f Line fat (ich lat pe umes), tte) inclt sna se deplaseze la mist 1) Seutercle din celuloak sint foarte practice, hens rofaria gnu sintiritante, Trebuie st fie confection Ibuarbant. Se folosess 0 singuri data {©} Ghilofit din cauciue sau din material plostic Sint impermabil, impic- dicind sespiralie piel. Preduc adesea roseatn piel H iitatics la rip sagan hiloit din material plastic pradic holy siergice me pili. Se pot fol In situatir speciale (excutsit mich ete) In cax ule erie lesen contraindical 2) Tvdearea. sugarului_penteu plimbare. Dich sugscul este 200» ha plimbare sau ete tinut afara (balcon, grading). eh 1 este ret Imbrack eu 0 jacheté de tin si o eaclulita. Uni eugor pte tn pe piele; de aceea gulerul, mangeta sau anural de Ja vita mW rebuie ind In contact direct cw pieles. Se fnvelesle eu 0 petit set cto plapnal cu pa. In nlele cal, insorite, nse foeseste fuck okie fen Bk cual sugarvlui ef nummai din bumbac. Vora, corp tees protejet de ati bea ditect a razcler solar. 303. Tuewiptmiutea. Pic bentate de roiggare. Dja momentu) cind suger) i rete fy nrc cu talopeta, ier in snotimpul caid eu ch 2s 300. Suptul @egetuluis fy luna e Du & swuespls sar on suger) #8 inceapa 80-41 sugé degetul. La? luni iahinplator, D 202 Juna a 3-0 gi maj oles din luna a 4-a, cind este in stare sti controlexe mi nile, suptel degetului este moni freevent, putind deveni o problemi. Dack sngorul igi euge degeto) numai inainte de mass, inseemna en este flimind; ocd nsf] suge numai dupi mse, sar putea # nu se fi sdturat. sau stg, fi format deprinderen aceasta de pe acum pentru a adormi. Se va reve in capitolee urmitoare «supra seested probleme (vezi ponctul 426). 397. Ombilie wl mi ridied probleme gi in luna a 2-a la unii suger. Ombiticat poute fi procminent. Este vorba de aga-numitul onibilie cttanat Nu ave niti o Iegatura eu modal cum a fost legat ombilicul la nagtere. La palpate tv se siavte nied o lipsh de substanta In perstele abdominal (ecea ce fe Iniimpli de regula tn eaz de hernie). Nu se ia nici o Masur; mu sint motive de ingoijorare! In eas de hernie ombilicald, peretele abdominal esto proeminent. Hernia se datorege nei laxitali Uranitorii a fesutului dintre mugehii pereteln abdominal (pe linia mediana). Cu virsta, mugchii se fortified gi aptoape toate aceste hermit dispar in decurs de citeva luni. Unii medici recomend’ inca ‘plicawa unui pansament cu leucoplast, In ultinrul timp se recomanda tot mai putin aevst Iueru, deoarvee Jeueoplastul nu ajutk la rezolvarea hernici, ci—dimpotrivi — singurul cleet cert este iritalia locald a pielii de care federa leveoplastul. ums. In foarte rare eaguri este necesaré inlervenjia chirurgieald (la cole eare persist dupa virsta de ani) Turtires capului mu este un semn patologic la aceasta visstd. Dacil sugarul std clsleat mai mult pe spate, mgiunea ooripitala. se tuntcgle puin, Dimpolsivs, regiunea aceipitald este mai proeminentt clad sugarul dosrme peo parte. Deformorea se datoreste faptului cd Ja sugar onsele sint mai moi: deformaren este trenzitorie. Daca nu este prea accen- tuata, eapal revine Ia forma normal dupa virsta de 6 luni. Recomundarile de a sehimba positin capului sugarului eind pe o parte, Lind pe alta, esucsed de regula, deoatece sugaral (ea si adultol dealtfel) pre- fer #5 donrina pe o anumita parte, Tentative de ai fixa eapul intre perne este perievloasd, putind duce la sufocarea sugarului Mai multe suucese se objin prin urmatearele masuri: = culearea sislomatica ¢ sugarului din luna a H-2 tn pozitia ,pe burta (vezi si punetul 2376): = pe misuri ce rugarul se miregte, in perioadele de veghe urméreste ce se petrece in jurul lui; se schimba fie pozilia suzarului, fle pozitia patulu, pentru a obliga #f Intoares privirea spre partea de camerd cate prezint’i Eueres (meubr fanuibicl care vorlwse i se aged, un obiect strAlucitor ete.) Se va urmiri ca selteaue si fie fermi gi s& aibk o suprafala pester arizontalé, fard nevegularitiji sau Inelina{ii, eare-l fac pe sugar si alunece crew in iceagi parte Se va unmiri de aserenca evitarea deformirii pavilioanelor urechilor. Dupi luna a/c, Tartirea grantudu, osoctad eu tumulerea nei parieto-oceipitale poate constitu un. senin prevoce de rahitism, ‘Se va consutta pediatral ! 309, Curajenia corporala, Baia se face silnie (aa cum sa araiat la unclul 293) 203cu indicatia de a nu se curk{e ziinio orificile nazsle gi ale eondvctului urechii, Este suficient dack nasul se curé}a pe deasupra’efnd fe spolt fata cu minuya, La urechi, re insist mai molt Ia pielea de dupa trechi; stergerea cu protopul va fi’ foarte minufioasd, atit la" pevilioancle Urechilor, cit gi la zoncle din jurul Jor. Umezeala de ia orice cutd « piel vce la iritaliy rogeati gi chia? Ja infeetii secundare, cu eroziuni gi zernuici {,iolertrigo retroeuricular*, de exemplu). Bste o gregeald de a s¢ umbla zilnic in nosul sugarilor cu tempoane de ‘vat sau cucomprese, Cu atit mai mult este o mare gregcold de a ee felosi tibia alte “oiete dur, tnfapurute tn vat, ponte coat nut i urechile, Deck sugerul are guturai i se uyureazd respiratia punind de mai multe fori pe 2i picaturi de ser fiziologic In nos, dupa care se aspiré mucozitaile Inmbiale Uo acest yeer" cu ajutorul unei pompife seu a unei pere mici de coucivo, cu extremiiaten efilatt (foarte subjire) Supreineélzirea camerei in care este {inut tugerul duce le wearea mu- consi azul, ou dieu to tepirlic nazalt nei, tuiburii de komn, TNusse slerge gure sugerului, deoarece se pot produce Yeriuni ale mucoaech ucale, ce constituie porti de intrare pentru microbi ‘400, Joeul. In lune a U-e mama igi programeazt rilnic o sourta perioadi de’,joc*, in care sugarul s8 pots simti $1 sevura atentia, clidura 41 afectiunea mame, ‘ite posibl, este bine si asiste gi chiar si par- lcipe tata, care este dator sk invele s4 se posrte cu sugary), Inca de ocum incepe infiriparea ,comunita}ii* MAMA—COPIL—TATA. In timpul acestui joo, sugarul ve fi lmbrioat mai ujor, eventual far’ pantalonasi, pentru a aivea pilejul #4 #0 rigte in vole. Sugaral se bucuri de voora mame, de zgo- motul unei jucamii; dact i se tree prin fata oekilor tentilele unor ochelari au un object stralucitor, intoarce privirea spre e, iar daca obiectul este mige eat, inceared sé] urmireascd citeva momente, 401. Scoateres afara la aer gi soare. La purctul 30L sa aritat oi daci vremea este fovorabilé, nou-ndscutul poate fi sco8 la ger de la virsta do 2 saptimaini, Daca din chure condiiilor meteorologice nu sa putut face nici o plimbare pe afaré in primele skptimini de viata, acect Thora trebuie facut neaparat imediat ce sugerul a implinit o lund. Pe Ting ‘0 alimentatie si 0 Ingriire corect&, sugerul are nevoie de aer si soare ‘ent pentru en s& se dezvolte bine, Scosterea pe baloon seu in gridina cer mai putin timp din partea mamei, Dacd este posibil, sugarul trebuie scos Ja get 43 ore in fiecare 2i. Chiar §i mamei fi prinde bine o astfel de pauzi pentru destindere si migeare. In caz ed vremea este urltd gau In ailele prea Friguroase dé iamna, se poate apropia patul de fereastra deechisi, timp de 4-52" ores fonbrBectminten ‘va fila fel ca. pentru plimbore Plimbarea sugarului su insearnd ins scooterea yi fume". Mama va avea grija ad nu ae apropie strdini de eSruciorul suger. Pentru suger, ce] fale eae efi gent otun Toe Hog, ert. devin pen bale {ntr-o gradin’. Daca este scos la plimbare, se vor evita sirazile aglomerate, gomotoate, praful, aerul polust de mesini, mijloacele de transport in comun, 402, Vizita medieala. Chiar dacd un sugar este sinitos si oreste bine, el trebuie vézut periodic de medic (de 2 ori pe lund) si de sora de corotire (de 1—2 ori pe saptimina). Medicul poate controla astfe) stadiul Tui de dezvoltare, depisteazé la timp unele boli, fixeezi alimentatia. De la sora de cerotire, mama se informeaza esupra aménuotelor privind alimentajia, Ingrijrile, ereslerea sugerului. Este bine ca mama si-gi noteze din timp pro hlemele care o preocupa §i 4 Je olarifice cu medicul sau cu tora de ocrotire 208 fm cure viitelor a domioiiv sau ta vsiva de puericuturs skptiminalé de Ta diepenenr. Neghjentelo din prinle luni de vit & ele suger avee'ea mare iratamente medicle uerioare ‘prelungite, era POF Reluarea activitatii mamei tn cimpul muncii ft a Conor ii ie (a $0 Cd ni te meile gravide ou dreptul la un concedia platit de 52 de ile inainte de negtere $1 60 do sie dupa nagore, cu poniiiatca compencérl tse ees Memes Epea Sn onerous te" A dente Seonctie to ia asaya de pregnines Dekel tae ee seta Greg ge recaps tic ui ages here SOR grave: De'be'biptsi supeel fone gala suc he ese Buk Ele mente mone, e310 se ae de setae tena ze va introduce la masa a dows un preparat do lapta, Se va lnoepe ooo Senta Ze ml gsc va ee Bee or sect Eels’ pene es Sey SG & oe along he'on boron GOCTIG ssh cana tet complet strul la masa respective. In cazul elnd se di lapte de vacé, dilutia logue 23 ope Wap re 39g oe shar Lopate pal (ethan se seprpera in greene $6 Boe Sake eee ehhh afabian *Mie'120 lope de vackproagptt + 60 mi aph de ores 8% (ta cen erly 53 oes Bg Lt wt oe Bt opis oe Se, Th ote ugh (4 In Inwput 1 apoh pit Bato Sg) ra ep ge MEME a fa el mat Sing uk prepare edepat iene 4, Siniae, Mila 1 ete.) sau portiabadaplat (Rebels A). ¢ es “i ineput, mame va preg persona, dimineata iainte de plecare, Sinernal rape lv ela ‘Seer, ‘rmnind af fie inclait Inainte ds CH Uattpidt Bala ar lepte ule essen male Sree ae intron biteron ster, plstrat numal in inigider si inedlti Inainte ‘do cinta >) Perwasa care fogietecopfl fe tpse mami ease ria servi ve Wate deri Rate‘ mat Se sgt coin coy ehsenfa maul, copula Be Some anioom ek et Plringlot, mediculul gi sorel de" ocrtire. : Jp pula sala sreagal Iso roi, cara tom de smnnan omg Dacé lucreazi tn schimburi, cele douii vecine vor ingr ternativ pe. oa asi Pig Manel eve leeds i cei oto obra as eo wah ini aor, duck pregame de Toor al acestora 0 permite, ion orl sue eee agate cprseans ainda oe duce copia 1a rah Dnt altri mote lly ne recur evi crore, Fossouns’zers 0 ooopl de neice vogareh vee Mk indelinanc sede oarele condifii: 3 a a e we ave perwent da needa, ra amines Ta AR oalnge sn Sogn coplts, Teas ecettl a pea com Ha MRP Bnet de Wucnuie ee ieee I iroumseripia do ili 86 care pation (lane ae ata isa pdt 208,— 8h fie sinitons sau psihie sh sibi isteyimen neces Ge informa rmirea, sdresa gi numirul de telefon ale institotiih aringii_ mong ta vizits 3 eta cpr eld i see, aie Fee eee aE tat Name eta in ee ae riatelor pot fi ingeiipi in crege. Avestes functioneazss cu yr Deretire despre fotmalitiileneesate adrsitert Ince opi stat repartinal! im ergs pe grupe devi sgt 1) angele Frontlin Tent de gruph mijoces 1830 fal, @) antepregclar te 38 tin ‘ap mare Cregele sint institutii adeevate pentru cresterea copiilor in eondilii cares: 4 punsitoa amplasare; teren de joc i pentru scos ecpiii Ja ner; eli Eimensjuni gl arbitecturd ce asigirk Sesisavea copier pe grope de. vivid, Kunchionaie ce permit preveninea holler tranknisibbe tn calet Vitae: Alimentatia so fixeand gl Se 8 copilor dupa enter siltibees In or ce ve dau suguslo, Io petel for tau pe maca te tnfage, In tay pe mol aap crap dau os wr g cm de eaiveatie,erogelo shat provizute wx juctrii (ves! punctal 350) xf mobiles foaune inate, sceune pe rie, iwese mniti ete) tied, cu eiretite curs ing mpl alimentari gi al tbl fay fost aritale Ia capitolul despre suger. Pentru de-fé slecrat itl (arc ; Pe lingh 0 pregitire profesional temeica fe heed (leerelica $i porsoanele ce tngrijese sugerul trebule th aiba celiigi snide Bile plack gi af eased copii; ea fe rabdalosre (ue indentinares sh fie curate ete, Intrun cuvint, pe lingd preg pentru a {ine locul de mama. Dintre objectivele de bara urmarite in vega sint: a} eeigurarea ecnditiilor corespunsitoare de Weft (aimentale, som clfvel ye emotions aici pebied); 1) exiteve, bln In'primites sogerlss, waccinarile 9 ninase = precece a bollor contegione gi Urmsren ce Ee igtea’ o semarien f stimvlares vapor de Nigar apucnren cu mina, memsh sfeelvitates (G0 hele tare Ingrjese. coptl limbajul ete De la 2 Is 3 luni In vrmétoarele patra saptiminl tncepe e pteg fi mumit yslptdennile de wor ale iste de ga inhuna a tise ia apectl earecteriste do susat Duele rove, privives vie. Paral q ochit capita culoar ‘Sugeral fra fixat un program de miimentatie sige = atit de tut fin perioadee de veghe plinge sei put 206 eee ¢ vo foce in prealabil microrediografia pulmoners, rencfia Bordet-Wassermann (pentra depistarca ifilisulvl), examen penitel In vedere depistarii unei boli venerice, fe va Yerifica sii nv sib -viea boals de piele (infechionsi sau aicctied}, sh bu sufere do vrea slvelione nervoust i pentru a se descuren jn silvalii neyreviiaute re dau femeil cere rimine siugara in ened eu rugaril: den unde luersuzé cei doi parinfi; numele, adresa gi numarul de telefon al perecanclor Ia case eventual 18 dupa com urmenni «) antepresco: si vorbiee): = nba gitire medicala i pedagogica, este necesar ca orice sora pedintra 4 pocede Loate calitatile Madiu de dervoltore c@ at ‘epul devine mai rotund, inte. Cu mul curiozitate 51 nevoie de cunongtore, evreetensi tot ce-1 inconjoars. Se bucunt dv sovietaten mame’ gis comunicd prin semne c& s¢ simte bine, Sica descoperitmtinie, le priveste gis joacd cu ele minute in gir. Pedae Jeri, lly dae picinareltsint- deseoperite seu aed poorta. pantalonag: lncep 84 se sehijeze primele semne ale personalititt Din luna a treia ingrijiea sugarului permite mame’ destut de multa fiher- tale, Eq va folosi acest Ump liber pentru a se juea en el; jocul este tn ade varat even ment pentru sugar. Dragostea gi atehifia care i se acorda acum vor Te vasplatits din pli, Alimentagia W01, Orarul mesetoe, Unit sugar mai primese 6 mese pe zis foarte ine 93 Inceree sl Toeaca ln B mee in 34 door, arind tervals inte mese ln 3,4 oe edind nese mai consistent 405, Numienl de mes. Indiferent de felvl alimentafie (nat rali, mista, atifciols), sugary in snaren for majoritate, ajung see eoeltes nevoie de 3 meso pe zi ln 3 huni Toarte putini mai so de 7 ont in 24" a6 405, Ratia atimentnrd este mai muse, des ev vasa impor: tanta de ia un sugar In alu, Cnibee muliumete g) eve cu, 680 400 hs 26 de are, resyetiv (HO=-120 rat edie a Tiere mast) far at ips fi flupd ce pmese “$501 100 main 24 de are mace x. 180 oat Soe Tod ml x Bin Zt ie or), Medical vu adapta rales cave’ ma 86 vor impor inp seguli eoretice, «se var individuallza la npetitul gi ever alimobtare 1a cei care solieité mai ont spas mn erese ou 170—210 g pe saptae sing, pote este concentrafiafepteluh, dupe cum urea 2) Layete prat (Lectosan) resuspendat i flett in apd simpli concen- tvayie de-10—12%4 (Ui, misur mh g) in apd simpla eu 50¢ alien: Dacd sugarul my sree, se va mint sraptat concentrfin cp fiecare sbptataiat poe sevajonge fang a TV-a In cel mult 12.8% (8 miguel) ew 8% zahar ql cw sinion se yorum (cama) La sugarif ea tending de anee (een heh me sneroase shat mci lagtele se prepard in apa de onen 2296 co 59 tales 4) Layiele de saci nemodifient, nedegreat (440% gest) ar (rebul dat shat" 25 fayte 3h") apa aimplajetotal inden Su Sey eaioe go 4% sean: dupa “esberes pentru td apropia de compenifi laghelal esteent bine ct. mixer) sa ew teivl, Uelul trebuie sa fie bine ent fabriext, Pentew a evita viseurile une! diarei, seeomendam 84 se folusesscd, cel putin un timp de elteva siplimin, Japte’ de wack inte geal itual ca mai sus cu apa de dren 3% gi Lotu Induleit ey A—5% znhie, Jar daca sugaral nu eresie hy growlate diftalia se va face 3x lapte “+ 1i4 aps ©) Humana 1 s¢, va injocui eventual ex Humana 2 in concentrate de 160% (2 dour ase’ Iq. 00 nl) @) Similae-ul se vu prepara cu L masura Ja 60 ml apa in Toe Be L ma core le 6 miNu se introduce ined grigul cu lapte, asa cum in mod gresit fac unele mame’ In cazul alimentayiet Tatura: ari wogart aint, nérlfornt a sini tumor tneses Mama va face total pentru n ameliora secretia Tactat: se. Va odihni gi va dormi Indeajuns, va bea lichide suficiente, no se va enerva, Ya liea'sugarul s& goleased bine sinul ete. Obsesia ed nuare laple suficient ive loptelo are un efect negeliv asupra secrotiei lactate. Nu sinter de parere 1a se practice yproba suptuluis, care. duce In nevrozarea familiet S118 conclutii eronate. Péntra moment, dees s-a introdus sucul de frvete i Sugarol il Vlereazd bine, ee va ereste ratia de 60-80 ml po zi. Dacd Ia elt Xarirea de la sfirsitol siptémiatl cregterea este sub 150 g, iar sugarul con: tinva s& plingh dupa unele mose si cero ad mnince rani des, se poate intro- duce un preparat de lapte (Lactosan, Humana Ty Similao), alt preparst do Japte ‘adaptat (Mlupa,. Aponts ete.) partial adaptat (Iobebi A) saw alt preparat industrial de pte praf (Ghuvtleet 4, Ghuvilact 2. Sueevenna, Muregul Eto, dup recomandatite mediculviy la mata a Ilsa say a Ven, tncepind fi micl (25 ml), crescute progresiv pln In Inlocuiren une! mese Intregi. In mijlocul sin parten a Ul-a' zilei, mama este roai obosita si stunei secretin lactaté scade. Tnlocuirea unei mece asiguré mame! un repaus fiaie 5 posibilitatea ca seorefia Tnotata 88 fie suficient& Ia celelalte mose ‘In timpul cind se tnlocuieste 0 masé Ta sin ev alt preparat de japle nu se mai fac alte Moificari In alimentatie si se urmarese cu atentic mal mero seaunele (aumit, consistents, mis). TIntroduceren de sue do fructe la o masa nu inlocuieste laptele; Ja mara respectivi, dupa suc s¢ 4 lapto (ein sau Tepte pre!) 407. Menstruatia gi aliptarea, Lao parte din momele car alapteass, folicalii ovarieni nwa se matsrenndy Ja acestea menstrualia m0 ovine dectt dupa intarcarea copilslui. La multe eltele ins, ovarele fst rele fctivitatea maidevreme, In tin pul menstnalie} mamei, unis sugar sint moi fgitatiy ug mai prost gi pot avea seaume granjoare, Se pare ch prin lapte Se elimina unele substanje (menotoxine) care ar fi cauga tolburirilor mei Sus amintite, Dovaca ar constituio.cbservelia ‘ef runzele de mgeatl se Gfilese repede cind +e pun inte-un pahar ev lapte de mamé din timpul men: struatiei, spre decsebire de lagtele obiguuit, ia care fronzele de mgeat& If mentin prospetimea i culoarea. Dacia sorvenit o noua sarcina in perionda de aliptare, medioul va decide momentul injaredrii, dar no mai tris de iuna w Vin de sareing, clnd orga nismul matern mu poate face fof la ambit yparazi" 408. Vitamine. Sogorul primeste din lopte cantitatile necesare de vitamina A, precumn i vitamine din gropul B. Necesarol de vitersina G este Zeigurat prin’ adininistrarea suculll de fructe sau aarzavator (vers punctul 319). ‘Vitemina D nu so gisegte pesctic in nici un aliment, in sfara de fieatul de moran Cantitajile miei din” galhenugal de ov, lapte, unt ete. nu acoperk nevoile cepitului. Multa vreme medieit de copii au afirmat ef, daca sogerul fate Yinut mult la soare, nu mai este ‘nevole si se sdministrese un pre- parat cu vitamina D. Nimeni nu sti sigur clt ebuie expus un suger pentra IN acopert necesitatle de vitamin’ D. Nimeni nu se punte beza nual pe soare, atunci cind atmosfera este plin’ de praf, fum sau ceata. In concluzie, in primol an de vist treboie st te administeeze vitomina D in doxd sufit cienta tot timpul anului, sub forma indicata de medic. In caz contrar, vor fapdrea semne de rehitism, cere se inetaleeaa in primele ni de Vie}, In per Ghdele de cregtere meaiins. Formele grove ee rahitinn par indcoseBt la 208 prematuri, gomeni gi la sugarii care brescut rapid. 400, Poxifia sugarului tn timpul alimentaticl este foarte importants, Sugaral se aga74 in rate $1 se imobilizeaz4: mina stings ‘a mamei euprinde mina stings a acestuia, iar brajul drept este imabilizat Sntre brajul sting gi corpol mamei. Capal se sprijind pe pliea cotolui mamei, Gitul i pieptul-svgarvlui se acopera cu 0 havetica. au niceut eu greutate mick gi apot au Cresterea si dezvoltarea Cresteres 40 Cregterea In greutate este de 25—30 ¢ ye 2i, respectiv 790-90) g pe lund. Dac s-a néscut cu 3200 g, Ja inceputul Tunii a 3-0 cintarogte 4700 g, iar la incoputul colei de a 4a luni 5 300—5 750 g, inseamnd cc sugaral a crescut normal, 4IL Lungimea, Dack sa nai Sea va even 8760 em ‘e0 5052 om, Ja sfirgitul Toni a Dervoltarea motorle gi plied 42 Motricitaten globals. a) Agezat po spate (,decubit dorsal"), Sogarol poate sta euleat. pe spate in poritio simetricd; uneori in- ‘eearedi 8% se Intoare& spre ambele parti; de acres, de la accast& virsta apare pericalu, de a cfdes de pe masa de Infasat. Cazul poate fi tinut pe linia median’, dar frecvent il tntoarce sil fine Intro parte sau alta, partes trunchiulvi de latura reepectiva parlod mai seurts §) sugerind 0 pozitie asimetrics, ‘Minile pot fi aduse, spre sfirsitul lunii a 3-a, pe linia median pentra fi privite, ,Descopora" miinile gi Ipi petrece mult timp privindu-le gi obser- vindu-le In fhigcare. Miinile sint primele parti ale corpului pe care sugarul Big. 195 — Sugar tn luna a 2.9, exleal pe spate Ye descoperé ci apartin, Treptat, in cursul luni a rei, degetele ve deschid fae lating; spre tel Loni palma este oproapo complet desffeutd, cu degetele otal ugr indoit, Deck se pune ining o juctrie (ugoars, vin carat, Sunttoa), o-apued si-0 fine string citeva minute. Claodata.ycupringe! bjetal et coh! incearod nae duct la gurd. Este ua Incoput a coordontik miei Inte snot tecil (pipait 3 vas) ‘enh infrioae ve gine in'rolalie extern Indl g upp indent tote, In tare de vege, pedaleazd (di din peicare) tol timpul (6g, 103), 14 = tina peor1) Coleat pe burt (,decubit ventral). Sugarul sti in potitie simetrics, sprijinit pe antebraje gi cu capul ridicat pina In un unghi de. 45%. Sprijinal pe antebraje esto fncd instabil. Capul poate fi migcat gi culeal ind pe o parte, find pe alta (vesi fig. 102). Sugerul face uneor! migeari de tire, fora @ reus) BA se. deplasere " 2) Tracfiunea din pozifia euleat pe spate, Dact sugarul este apucat de tnlini, reugeste si-gi ridiee capul, dar acesta mai penduleazi Intro parte cay ‘a alta. Dupé ce inst a fost bine ridicet, capul nu mai cade inainte sau Inapol in timpul. traefiunii, “membrele inferiogre sint si ele duse tn fata dar persist Indoirea in arliculagia: genun- chlor (fig. 106), Ridicarea in pieionre cu sustic nerea de subsuoara (aaile). Deck mame susfine pe sugar de subsuoars, acesta © eprijind pe picioare pentru scurt Up. Membtele inferioere par contrac: tate eu genunchii in extensie (inting}) giea flexie (indoire) in articulatia sol- dului, Trunchiul este in extensie; eopul este bine controlat si se posifionea: Fig, 100 —to vrationen TR Geempin, FHM spativ. oral, suger i ick sf cap 413. Motricitates ting gi apucarea, Dact mama plimba © pereche de ochelari sau un chiect viu colorat [a 30—40 em de ockit sugar +ului pe linia mediand gi puyin lateral, acestea sint vizute gi urmarite cu pri= vires, El urmarepte obiectnl mai indelung si erald interes pentru el (de exemn: plu, Jil Intrerupe preocupétile sau migeanie), ochit min fixaii ssupra cbiee {ului, Migetrie globilor coulardsint adeseu coordonate simultan eu inigednite eapuiui. Sugarul igi privegte miinile si Je ridied, eu bratele uyor flectate dessupra eapului, Nu mej introduce toaté mina in 'gurs, ci um singur deget, Apucarea. Sogarul poate apuca degetul mamei sea un obiect care i xe oferi, chiar dact migcaiea este inca necoardonali. Apucarea este inci pal- mari(prindere ysimiané", de maimuté) si mai mult cw degetele mici (,cubtlo- polmaré’). Jucdbia este finuta string sf mugeatd, epoi cade neintenfionat Nov poate sii dea drumul volunter 4H. Limbajul si contactul social. 2) Limbajul, Sugorul ide agomotos dacd i se vorbeste, Inicarce capul spre persoana care-i vorhesle 41 gingurogte epontan, Incepe si enuitd sniel agosnote (suite) care seainena éu'f, , § sau tr englezese. ») Contaetal social. Priveste fix pe mama si zimbeste cind i se vor Deve. Urmireste cu privivea persoanele gi fiseot’ figulle care s¢ apnopie Sugerul de 2—3 luni comunica totdeauna eu mama sa in mod global destins, calm, surizdtor dack este fericit; din eontra, este exitat, pling’re} daca are 0 indispozitie oarecare. Este dependent de'reaciile eelor din jut (anxictaten mamei, sgitajia din jur) si feac{ioneaza corespunsator, Daca Pinge, te Unigteyte prin luares tn rate, minglere,cstdura corporal gi yer ine, Blinsul are nuane variate (ves! punctul 385 8). 415. Auzul si localizarea zgomotelor. Sugarul se opreste din migeate si uneoti, se Intonrce spre sursa de agomote. Lo cereetarea usu: 210 Jui se recomand& en zgomotele sf ib& ealitatidiferite (clopotel, voce inecat, tigie de hire, musiea ete.). Decd 2gomotul este puternic, sugerdl fips yne: rulfusit® 416, Vederea gi migekrile globilor oeulari, Fave progres n folosinea oclior. Vede obiecte fa distangi de 3040 em 4 Te urmte Teste cu cchii 41 prin migcarea eapului. Migcasile globilor oeulari sint coor. donate; din elnd fn ind so mel oita ,crucig™. Sugarul cunoagte gi yeuprinde™ Iumea ein jur msi inti eu och. 41. Afectivitaten, Incepe x8 rispundy mai prompt la presenta, Je vorbite, ln stimularile mmei, cave-l pot face sf suridé. Sugarul devine foarte snail a vocea mamed, cares Mint, Ml face 86 simbeascé, sh radieze de bucure. In tot Iungul vie, vocea mamel va rémine une’. Mama tie acum sii injeleagé privirea, a tnvijat eum slo) fois teased, Sugerol este calmat de prezenja mamei sau deca este luat in brete cu eapul spajinit pe umerii marnei, Supraveghere gi ingrijii AIS Seaunele. Se menfine, in genera}, numérul rilnic de scaune din eursul lunii precedente. In functie de slimentatie, aspectul gi consistent Tor difert; uncori sint mai grunjoase; In sesune 5 minute, Unii sugaxt pre- feck ipa de zacavat idle. eae fupé 2—3 saptimini, dack sugarul mu ereste, supr se tmbogateste fie cu 50 g do unt adiugst Inainte de relerber, ie 1520 g. de calmac (de J lostele fiertpentra adult), fie cu un riniag progatit eu 5—10 g de ‘unt gi eu o lingurita do fink romenita sau de grip. Mai tiraiu se pot adauga la supé si alte sarzavaturi: cartofi, dovlecei, tomate, 4 ceapa, mazire verde, frunze verzi de patrunjel sau de salata, guli Dupiifierbere, se aleg morcovi si cartofii, eventtal dovleceii, se tree. printr-0 sitd, se repun in zeama de supa si se dau in clocol 5 minute, Pi @/,—5 luni te recomanda si predomine morcovii: dup& aceea, dack sugarul tolereazd gi mininca ‘mai bine, ,pireul poste fi predominant de cartofi sau ‘numai de cattofi pe care, de obicei, sugerii i) primese cu placere mai mare dectt pe alte 2urzavatusi (morcovi). Pentru ai cregte valoavea caloricd $i 2apentru a 0 face mai gustoasd, 1a supa de zarzavat se adaugé caimacul de Ia Ripte tou unt proaspat si apie, Se creste cantitatea, pink se ajunge la civa {10 ml (2 purty moreovi jf parte cartofi “+510 g uni). Intre 3 35 4 dunk In-mase de supa so da gi lapte (se pune Ie ein eon sedi 100—150 ml din proparatul de lapte pe care! primegte la celelalte sese); im aeest fel se evita Subnutritia Unii sugari refuzd supa de zarzavat. Multe mame. sint tentate adv nunfe complet ln aceasta masa, eave esis_greu de adminisrat. ‘Treble tn Cercat inst In repetate rinduri ca sugaru! si fie obisnuit ev ea, deoarece frganistmal shu are neapirat nevoie de substantele eonjinute in zarzavaturi Jnrastfel de situaii, se renunja Ia mate de zarzavat timp de G—7 tile si se elneepe apoi cu pireul de morcovi aires en sue de lame su cu putin Zobir. Malti sugat! primesc mai hine ‘pireul de morcovi, dack acesto ee. di Iueaza ({ parte de pire de morcovi ++ 4 parte de ap provenitirdin lichidu! de fierbere) gi se da ea Un diberon eu tind eu oFfieiw larg. Ulterior, dack sugarul a ajuns sk mintnce gi alle zarzavaturi, acestea se pot pasa anestecate in supa (cartofi, morcovi, dovlecei, houbo de maz Tomate, gull, albitura, foi verzi). Sugarul nu va fi forfat si primeasea on nuesteb enre confine i zarzavat core mei place. Sintem de parere ea supa Fi'se prepare cu mai multe zavzavaluri, dar sf s@ treacd prin sit un singur Laraatat”eartofi sau moreovi). In setst fo, 26 testags prterinia tle Fanta digestiva a sugarului pentru tn anumit tarzavat. Obiectivul peribanent froporerea i admninistrurea acested mese eote Aa #6 tieaed eit de eoripd ‘ola supd la pireu, singurul cate acopera nevoile nutritive ele sugerului 436, Conseryele de Tegume, In vitimul timp ou aparut si la noi produse industriale, sub form de pulbere de legume amestecata adesea C0 pulbere de fructe (mere, banane, piersici) sijsau fing de cereale (griy, ees orea), care se introduc de obicei in lapte gi se fier impreund (este bine SE dea in'cloeot citeva minute). Mai numeroase sint pireurile ta dorcan, spe- tial produse pentri sugari, Sint forte comod de preparat. Se inc&lzese usor Inainte de Intrebuinjare. Borcanu) se detchide s1 se pune intr-o cratita eu api tierbinte, Afimentele pentro sugari se administreazd totdeauna caldute, Nvoile sugaritor sint fearte variate: uniiprimese 100 g (continutul unui haretined intreg), alii se satura cu 1/2 borednel. Alteori cantitaten e Variabild de lao zi la alta, In sfirgt, fiecare suger igi are preferintele Tui po unele le manincd eu polld, pe altele le primeste fara entuziasm, iar pe cle le refusk categorie. Dach veti {ine seama de preferinjele sogarvln, el in deveni mincdcios; dact-l veli obliga sf manince ce mri place, va ajunge S4 refoze toto. 437, Seaunele. In luna a patra sugarul are 1—4 seaune pe ah data ca moditiearlsslimentefies, in materile fecale spar vesturi de. zar~ Lavatutl, Eliminarea Jor ese freovent@ gi mu denotd o toleranfa proasta Eliminarea matenilor feeale mu ee face Ja ore regulate. Cresterea gi dezvoltarea neuropsinomaterie 438, Crest ores. Cintétiren se ve face tot siptéminal. Cresteroa incepe Incelineasea, media siptiminalé este de 140175 g, respectiv 600. ig pe lund Sina se tile niciodaté c& progresele greutaiil sint foarte Aierite de Iq un sugar Ta celalalt 439, Dezvoltarea motorie continvé si progreseze de a cay spre exit Pe lingafapt eli fie bine copaleuganal tino de le dreapta Ip stinga. Bl se fine singur, efnd Ml purtagi in brafe. 1.4 sflyitullunii a patra poate sta in gezut — ugor sprijnit de un umar — pent o dorata curiae np, dar'eu @ curr’ spate, co eocags Care impresioneaza pe unele mame. . gu, ues PO bale, Susarul poste sta pe spate in posite simetrea, bine Tine sapul stabil, pe linia mediand, dar se intoarce preferential spre una din partissugara Ij poate schimbe poujia cu uyorng ne D) Mine sint'aduse pe linia median& si sint urmarite ew ps mod coordonat, Degetele do la mlini sint deschise (fig. 108). ©) Membrele inferioare sint in yotajie extern, inclinate in afard; peda leagi altemant; genunchis sint Inca in Hesie, dav din eind in clnd W fine iva, tn Fie, 198 — caval ye spate sugoeal teeout Fis, 100 — Agezat po url se spina eth luk eve desing oe Jowrk mult eu ‘ine je antebrates dns capal pont tiny arming" cps sees fr inert $i Intingi. Picioarele sint_ indoite din artioulaia gleanei, care are o bund mobilitate. ema . ie 4) Averat pe duet, sugeral to eprjind bine pe antebrafe, inal capul ve 9 Pere tonne st ater x Hey nals cops alinlerea trunchiuhat ti golduldt este mai avansata, Schiteazd migedi de tirite. Membrelo inferioare ‘se mige mult, pedalind (fig. 109). Daei este apucat qi tras in mov de mtinh sogarul poricipa la aceasté anigearo fi contrleaza Bine capil; in acelagi Limp ried fi Intinde membrele Snferione, eo genunchit ugor indo 440. A puearea. Miscrile de apucare sint ined necoordonate. Sogerul poate apura un ebieets i fine sins gi mised odata eu mina. fi da dremul intimplater, neintentionat: Sogarul cbserva, tnsiy cu atentie ce se dntimplt 3 mina it sic obectal i incenrch sh tepate figura et ajotored mame Sugeno} it introduce degetele in gura ile tuge. Sevjonca ea mille gi apropie jucitia de. gutk 4H, Lucul sf localizarea zgomotelon, Susaral devine tent Ia “agomote, “Incepe 88 deosebeasch difeite enltati de sunete $rgi imanifesta prefernja entra pele din ele (eintece, musica). 4B, Tederea si misearca globilor oculari, Sugaral poate fisa bioe eu prisirea oblecte Ia 0 distanf de 20-30 om. Urmaregte ¢ prisiterdineolo de linia median migstnd gi eapoleAigedrite globin eruleré fint eoardonates mu se mai vité cewcig. Dack mama plimbé un cbiece icon (ochelan) stv a rdvanganiea vin celoreta (roqiy alpostru-deschis tow geben Yortocali! Tao distanta de 20-80 cm augers! ft semdreste cu priirew in 223toate direciile: 1a dreapta, stinga, tn sus 9i fn jos. Examinarea se face ou sogarul culeat pe spate “443. Lim bajul, Gingoritul devine din oe tn ce mai exprosiv gi mei variat, dup& sentimentele po eare le exprima. Sogarul te joacd cu tune tele. Cteodata se disting echifani ale vocelelore", ya", dar de cele mai multe ‘ori, acest progres apare mai tiraiv. Sogaral slmbe}le cind i se vorbeste, u ori vide eu hohote. Tntoarce capul spre mama cares vorbeqte, ginguregte,chivie spontan. Se Bucur de propia sci repels. Se infonton ap de zgomote, devine liniguit i stent. Incenreé sé obtin8 ce vrea prin pls. Modulerea Voeii este bine diferentista, 44. Contactul so eal, Personslitates sugarufui se deavolts. Re- cunoayie Dine pe mamé. Dack i se vorbeqle sl este mingat, sogaral ii fexprimd bucurin mai mult dectt prin timbet, Scomte sunete care teamang cu risa), Pertieipa cu viciune Ja tot ce se intimpla in jur. Reachioneazd rugativ clrd esto lasat singar. Priveste gi fixeuza pe examinator (medic, tard), Observe cu aten{io fejele celor care. privecc. Se. manifest® mal tepid si mai adirijat” la prezen|a mame), cheervind-o gi gingurind de tulte cri Unmarind cum 4) progateste mesa, Hpi va. manifesta bucurin sau nerd: darea, deoarece tie din ,experienja" co Insenmnk aceste pregitir. Deck este Tut de mini teu de picoere, accesta constituie un stimul important, Tein: dud pe sugar conslient de corpol siu qi de el Snsusi. Poste fi Linigit prin lat in braje, vorbit, motnalier $i etldurd corporala. Supraveghere si ingrijiri M5, Prexenta tatalui trehuie si se fack simfita in mod treptat in viaja sugarului Respecting sommul si Jnisten sugarolui, tatal va sta mai mult ling’ sugar, va iavage s8-1 {ind tn braje, va ineerca a8] cunoasea plimbarea de seard cu eéruciorul este bine sf fie Mutt de tl 440. Co setace dact sugarulse dezvolta mai tncet deott normal, Dacé patinti ii fac probleme de acest fel, se va consulta medicul. Nu trebuie #4 se ulle ef fiecare sugar se deavolts diferit. Le ecurt timp dupa nastere, sugaral devine o mice personalitate, diferita do toti coilaiti sugar. $i toata vita va fi astiel. Dupa cum am mai spue, copii ‘normal ecu ytnediu® (gablon) nu exists tn realitate, Abeterile de ia medie int, de fept," regula 31 nu exceptia. Unit sugari se dezvelta msi rapid 91 aij mat incl. Premetun 9 sugartbotnice! se dena mal eet. De asemenca, dezvoltaree este” tn funchie de factorul erediter, precum si de ‘modul ein ste femilie sé se coupe de copil. Parini nu teebuie s¥ deving gertdator daca sugar nu « resisatunw aay ata din rept de deavol tare expuse. I'se va lasa LimpUl neeesar pentru evolufie. Fieeare capil are proprile sale ,performange" schema sa personala” de degveltare. Familia are datoie i ajte au dragonte gl vahdare Tend inde st bind. co forja ce considers e fi normal. Cu numeronse Ineerein, uncle egecur $i miei succes, ce ajunge s4 se Inregistress tepte nol de deaveltare. Medical Pediatru caro @ urmarit sugarul de la nagtere este cel mai in ménur 8 20 pronunje io aceste probleme ‘Mi. Somnul de noapte este acum mai adine gi fird tnlrerupere. In timpial let sugaral are Inca patmu pesioade de tomn: doug dimineaha gi oud dup&amiaza. Perioadele de veghe sint mai lungi si mai active 448 Tntagatul sugarulul mare, Dupd vrsta de Sd luni, vind suger Incepe s& pedateze, so schimba tehnica de infagat, Pe de parte, ou 204 maj este necerar ca nugaral sa fie Imbrical prea gros, deoarece corpul lui, per- feetioninda-gi treptat eapacitatea de termoreglae, hu mat este ameninjat tit. cle mull de Fkcina; pe de alld parte, seutecele Ineep sil Incomodege! togarul fare nevoie de Tiertale In mised, Cea mai convenabiléformulé In seer, moment, este imbricarea eu pantalonegi speci] ecnfeetionati seu improvizegt din teutees, In aceasta din urma eventuaiitate se folosese! un sculee Union. hilar, un al dotlea scutec Indoit: dreptunghiular 41 un cordon seu Driv Scutecul trunghiular (obligetoriu dublu) ee intinde pe masa de Infagat (Gig. 410}. Dessupra se pune seutecul Impatorit-drepturighiuier. Perelel eu latina mare a scbleculut tsiunghiular se Intinde cordonule Sugaral se aggeh pe scutec. Dreptunghiul se sidicd Intve picioare spre ebdomen (Gig. Ti). ‘Apoite peseo cele dou celui leterale ale trunghiuful, peste. abdomen, spre spate (fig 112). Cordonul se aplich tn fafa, se tnervcgeazs le epele’ ge se Fig. 10 — Prepitivea scotecclor penta Fig. 14 — Din soutece se Inf sugarufei mat mare 24 un pantaion Fig. 122, 113 — Din scutece s0 confechioneard un pantalonag 225 15 ~ acum 5 expeduoe din nov, In fa undo se tanoaga seprat, isarecap&t ob te unul din virile ecuteulot runghlar t,o} Aces pentalong eee eomod fantru roger, bine fxn permiiindujin avn timp #8 wpe in Pe Bogeral Cabbie inti fe Dotoye in ultmel timp’ aca pur it diepontie mmupnlor nbtbtinite pontey agar” eave eat precteh pf uguteash en Tames Bin" momenta” end. soperal inepe a pedalns’ te Yor Tele Chilo simp i otopel (cn eate eld fart ian Wf comer) Cau pantal Spotl inset mat Horan) ie. Tn cazul cind sugarul este im- betes doampre 20 pantabnag! din DP outs ul Fig, 11 —~ Deastfa pantatonagalut din Sofietesogart pone Iimbriet!eu ‘in -Una din cele mai mari bucuii ra ‘anslonay ct Dotopet it4 de parin{i este urmariren deavol- tarit sugerulns, care are Too continue, Unele modificati tn dezvoltarea nervoasé. a sugaruloi nici nu ar fi xe: inte de parin{i, dack nu li s-ar atrage atenfia. Pentru un adult, progresele sugarului par aiit de simple, fet le consider de In dine injelese. Pentru sugar este Ins o adevarath performanga dack reuyeqte, dupa siptimini de Incercare, se tntinda mina gi'sd apuce. 0 jucitie. eserierile din aceasta carte nu trebuie Iuate ca ceva absolut obliga- toriu pentru apreciorea eugarului. Nu este bine #8 comparali porformantele opilului propriu eu ale copiilor colegelor de serviciu sau ale Vecinelor. Fie- caro copil isi are propriul sau ritm de moturare, performanje teu yraminen {in urma*, caractenstice temperamentulu gi strueturi lus. Fiecare Hina umand este o individualitate aparte, ce mu se poste pune in tiparol nil uned scheme de dezveltare normali Alimentatia 449, a) Numbrul meselor, La sugarii sinitosi care ee dezvolta bine se mentin cinci mese pe zi, la cei gragi (pdstosi cu tendin}s Ia oberitate) se va evita introducerea de {éinosse, menfininduse numai laptele si adeosul de fruoto gi zarsavaturi, Mulfi sugar tenunjaspontan la una din mesey spre nedumerirea gi chiar nelinistea unor mame, Tentativele rigide de a menfice orarul de 5 mese, trezind sugarul noaptea sau dindui s& tag din biberon in somn, sint gregite. La sugarii debili, fostii prematusi, distrofici si convalescenti se pot da tne 6 mese pe 2i. ») Rafia va fi de 150—170 ml Ja ficcare masi, daci sugarul primeste 5 mese in 24 de ore gi de circa 200 ml daca primeste’ numai 4 mere. ©) Confinutul meselor. Dimincaga se dal 200 ml laple pref in concen- trafie de 12,5%—~12,5% cu 35% zahir. La aceastl virela ve pot varia fainurile care se dau cu lapte. Aproape toate aceste fZinuri au cam ecceagi valoare nutritiva; de aceea se va fine seama de preferinjele si toleranta. die gestivd a sugarului, precum gi de posibiitatile de aprovizionare ale familiei. 226 Sogerii ox tending Ja diaree vor primi tn continuare leptele preparat ou rmucilagin de oret; la. eet constipa}i se poate da late cu 2eamil'3% sou Japte cu fulgi de ovaz'3%, Inainte se obignuia si se prepare Japtele ou faint umenitt; tn momentul de Taff, aceasta #0 folosegte humai in cazurile tn ‘care. sugarii rofusd alte. f&inoate. In cez ch te péseso In comer, se pot Tolesi produsele din cereale ou adsosuri de pulbere de vegetale. Pe la orele 10~70,30 ve va da un sue de fructe (iaa, sue de por- tocele, le cei ev constipetie, sau sue de lémlie dilvat cu ceai ei uyor Induleit cu sirop de zahdr la cei cu tendinfé le diaree; toamna, suc de mere sau de morcovi; vara, sue de fructe de sezon). Nu sintem do pérere si se dea ames- ‘ecuri din socuri de mai multe frocte. La masa de prins se poste da pireu de legume. Acesta va fi preparat cu morcovi sau cartofi, addwgindu-se legume vrai, prfin unt (cirea 5 g) sau esimecul de Ia Inptele fiert pentro adult, apte’ {fe 50-6) -g laple fiert, fie 2 lingurite de praf de lapte). Unil sugari preferd ca pireul s& fie des cu sue de lamiie shu ugor induleit. Nu sev sdreash. in punct de vedere biologic, grisimile vegetale (floarea soarelvi sau germen de porumb) corespund ‘neveilor fieiclogiee ale sugarului, der a Uli produe seaune mai mck De aceea se adaugi eu praden{a incepind ct cltev’ pioituri gi erescind treptat pin la 1—2lingurive de wlei proospat, bine rafinat. La acest pireu se poate adduga, treptat, incepind din luna a 5~e: jo 1-3 lingurije de carne de pasire (mixath a0 fertl i tocata tin), Tieat de pasdre (Ldiatd in gorpodario), carne do vit — fie 4/2 gilbenug do ou proaspit, fiert taro gi amestecat bine ou pik reul; “Le inceputspireul ve fi de fap aupe in care se paseand © parte din zerzavatil fert;"treptat supe" se va. prepara (Ingroga) cu mai Ioull zar- Zavel panat gi se va hobo cu unt sau uel devenind prvu. Cit este sub. ir, atest nod poate daca ngure auto ove de Fez, un biheren cu fetine eu orficiy lang, deoarece este mai comad pentra sugar si suga din diberon. Dect un sugar refusa supa, pireul de zarzneat cau de fructe (in general orice alimend nou), miso va insta gi, mat cles nu se ta forfa s8 minince dupa 0 anumiid schema de diversificare! Se ea continua eu altmentul cu care este ‘obignuit gi pe care La primit cu pldcere. Dupi 1—2 saptamini, se. va incerea eu prudenfa din nov, cu 2~$ lingurije de sup& de legume, Inainte de a ‘Hselda laptele cu care este obigauit. La sugarii grasi, péstori, la masa de Ia ora 16 se vor da mere rase amesteesle cu foarte’ pujin pesmet de pline prijitd, mécinat’ tau Discuiti ogi, opérifi gi tamuiafi cu ceai induleit gi imbogifite cu brinzd de vact Dack sugarul refuza pireul de fruote, i se va da vn biberon de lepte, Sara, in jor de ora 20, i se va da o fierturé de f4inos ou lapte (zea il 5% gi zahir 5%). Multe mame preferd s& dea seara lepte eu gris, pe core sugiri il primese eu plicere. La noi in fark unele mame gi surori de cerotire au tendinja de @ introduce timpuriu laptele eu gris. Mentionim & acesta nu se recomanda inainte de virsta de 6 luni. La sugerii pastogi gi foarte gragi se va evita introduecres fainossolor Jn alimentatie, ‘deoarece accentuearé tendinja Ia obezitate (care trebuie combitut, dedareee mulji sugati obesi devin adviti ebezi). 227 se4) Alimentatia nafuralé. Deck suganvl este hinit inci In sin, s¢ vor montine 5 mese in 26cdo one, dintre care-2 pot fi nurnai ln tin, Alitnentate fe va" completa cu supa'de legume ln pring, precumn si ey sue pulp de fructe rave sau eu o ferturd de lapte fa masa de Gupa umiaste Cresterea si dezvoltarea neuropsthometorie 480. Greutates, Cresterea va fi mai mick In luna a cincon: 400— 600 g pe luni, tn medi 20 gia sas 440 g pe supttmind. La luni suger normal yca duke greutates de le naster®, Exceptie foe sipari cu greviate Iniella hasten; ef 19 dubleasd greuatea mai devieme Gecit cel cu groutate 451. Lungimes. Sugarol a crseut eu $915 em de Iu nagtere. In ultima funda ereeut ca Zem. De acuin inaipie va cree $i mal putin: crea i om pe lun8, Nu te fac considera{itasupra inlfinii definitive a unei fine umane ape nol cm cree frm ado ial Asa cum tn fina Inalte pagini ale acestetclr{syaoial" delinitiv al Sntiinllwurvine ln pus Sertate Inge 129/36 ani , 452, Motrieitates global. a) Agezat pe spate (dcubit dorsal Spre‘figal loni'a Ven, o sare paste dia ebpurt be ot toes dee parte pevalta"Unit rage es itores de pe zpte pe burt Gea 52% dre ef nu reugeseactasthperformanfd, defi sit normal in ce pr verte alte capacitai neuromotoni Fig, 135 —Dupl 4 tun, sogarn} culeat pa spate, diet singur fapul de. pe. planal paluia _ Tsi apuct picioarele i duce degetele ta guri. Stind evlcat, sugarul tsi pipaie prop corp ot mlinle, acum deschise. Uneori isi intinde Ia. ma Ximuin eoloane vertebrali, s6 sprijind pe vap pipe talpi, In Uimp ce ridicd fexutul, dnd impresia ef face’ puntea". Alteorl ridieS eapul in acelagi imp intinde rasta} corpului (fig. 115). Dacd i ee intinde ve obieet (o juearse ju colorata, ugor de pucet), © apvek Incd ou stingaeie, cu toate dogetele dar 0 fine bine stxins; 0 scuturs, 0 izbeste de grate patului, o seuprinds si cu oohii si apoio duce la gurd. Ti d& deumul singus. Ii place s& agate Diturica gi so trogi pind la gurd pontra wo eoge. Tronchiul este im poritie simetrick fa}d de cup. Membeele inferioare sint in rotajie externa’ si ugor Indepartate. De cele mai multe ort peda- Jeszk succesiy cind eu un picior, sind cv celdlalt, dar adesca intinde $i ine doaie simultan ambele membre jnferioare, gentunchit pot fh bine sntingy, iar plcioarele sint mobile in erliculetia glesnelon 228 Migcérile dau impresia de coordonare 1D) Agezat pe burla, sugaral se redreseaxi cu ugurint sprijinindu-se pe antebraje. Sts in positie simetricd, eu eapul ridical pind Ia 90". Se pivo- teaad pi un singut brat grevtatea find transferath de partes brajului pe ‘cave st aprijing, §1 astiel Ip eliberen24 celalalt bra pe care il {ntinde thainte, Schijeath tirieea, dar nu teugegte si-gi deplaseze Intreg corpul inainte. 1 cope. i se rotez. 1 pe planol pata earea de hrafo din pozifia culeat pe spate, Sugarul se agota string cu toate degetele de ete un deget Donita euleat pe spate in cea de Zat ca eontrobul perfect al. cap (hg. 116). In caz od sugaral na partici a ia aceasta migeare (nu se agals de Alogetal adultuluh, nu "are puteree de fase fire de poest deget sai nu ine eared -3h dice capul sf toracele) efi sesizat medicul. Dupt oo este idicat tn gezut_ si sustinut in aceasta posite, sugerul 41 ine Dino capul, tL duce Si faja. gil rotensa lateral. In limp ce sbgaral este dient, membrele inforioare se intind. Bratele’sintflee- tate aril colt roitia in gezut. incepe stax Dinter rnehinh Spotaa: bu esa drept, dar poate fi adus pentru scurt ig, 110 —Ridica de mili poi timp in extensie. ‘inut do umeri, ue nate vn contol bua asopea caput sgarul Incearcs s8 stea po goaut i Porifioreata bine copdl th spatio, dar nu reugoste s&-si tind trun- Shiul # apleacd ia Tet, intinde.brajele tnainte. pentru a se eprjini, dar ford ‘preluereaintepreld! @greutati Articulajile. goldului ee. flectoazi, membrele ipfericare se roteasa si fe fncling spre pérjile laterole, genun chi sire flectali, jar gleznele aint. mobile. ; «) Ridiearea in pieloare, susfinut de subsvoard (axile). Sugarul tntinde picioatele spre planul patului si preia greutatea corpului. Nu reugeste tne& Si se apsjine pe picioare: ist fecleand articulatia goldului, tndoaie 4 tntinde {envnenii, se Sprijing diseret gi pentra scurt, timp pe virlul picioarelor, are tendinja de a se ybalansa sau de a face whope-Mitica”. ; 1} ea de Fonte tn rie poi, eapul to pozitioncart ine. Sugar fogste bine dezvaitats nouromoter teactioneara bine la orice porte « eapu Jt fae de tronchi gi a corpolui fata de cap, aga cum se vede din fig. 117 Acoastt reacfie este cunoseuta de pediatri sub numele de reachia Landau. Drcizim e€ aceasta reacfe no fe constati la toi sugaril In june & V-a, der in Tunile ‘urmBtoare va fi urmrit modul cum se produce. 45. Motricitatea Tink si apuearea, Deck sugarul este Intro porifie stebila. poate epuca cu’ ambele mfini prin apucare palmara cu told palma {prindere ysitmiant") , ‘Ridicat tn gezut gi sprijinit-do un adult, urméregte eu interes obiectele care sht Iisate s8 cela Ieral Ge. corp. fntinde mina spre o juctrie via Goloraté; dupa ce o apes, se opune eind mama tneearcd si io Tey juctria ste apucati cu mina deschisd, cu toete degetele; ocest mod de a apuea 1 face s¢i dea drumul 1aré vreun scop si far s-0 mai poatt recupera. 229404. Gura devine un organ de eunoagtere, Sogera simte nevoia dee vin tontecbietelp iguré. Ente © modaltate de a Te eas hooste, Buzele gi limba sine organe foarte bune ade pipait Mama va oferk roma bles 7 car apr a pont igang peri. Sink iin Inde. de pluste, Juctrit din ‘equciue. Se vor” pune fo indomina suger Huma eblecte eb dimensin qi forme care 88 nu” permits Inghi Pig, 117 — Reactil de posite accident. Se vor spila ori de clte ori ead jos gi nu se va permite color ii frafi s& se jonce cu ele (pericol de infectie}. ‘Deck mu i se daw jucéri, Spar a mort foarte proba, emis paorea, saris pata et. 455. Limbajul, Sunetele emise sint tot guturale, realizete fara a folosi mult limba sau buzele. Sugarul gingureste $i ,vocalizeaza. Cind este Jn stare de veghe vorelizeazd mult, leagd sunctele, wiredoneazs", se opreste fi reincepe mereu, Din eind in cind pronunfa clar un ,a sau un ,e* bine Conturate, Lace pentru elteva secunde seu minute gi Ie Fepeté ca si"eind er yrea si se asculte, Vorbeste singur, incepe si cmita silebe (de, de, gu) si Te uneste progresiv in lenturi de silabe ritmice. Cind mama imita aceste sunete, satisfac{ia sugarului eregte gi, pared Incurejat, angajeaza un fel de conver afie™. Deindatd ce oe inelalat accaatd schifa do dialog, eugerul ride ow hhokote, se rasucoste, tntinde brajele 41 reia vooslizele, indemmnind parca 51 pe mama tu sh le repote. Se opresie din pling eind aude muzicd 458. Contaetul social. In loo de reactii globale (bucure, satis factie, deamé, fipete) sentimentele se nuanjeazs, mijloacele lui de 'mani- festaro te Imbogatesc: bucurie, minie, plicliseala. Din ce in ce mai mult ofl place societatea, simte nevoia si fie cineva ling el ori de cite ori este Treaz; dack i se vorheste, este ferieit. Tncepe si se contureze din ce in ce mai mult personalitaten sugerului Gwvesel*, plone, yactiv", ysensibilt, visitor), Nu se. pot trage concluzih definitive” Toft cb ce ingrijim sugari Untem izbifi de faptul e@ unit sugeri Bint. lenesi* i refuak Sk primeated orice aliment’ mal consistent, sau & apartivipe” Ja” mincare, eX ‘unit pling Ia orice voce ce se ridicd, iar al{i 230 sint indieronfi. De Indatt, co se trezese unit gingurese, s0 tntors in toate partile, faceared si ,prind&* orice migcare a adulfilor. Uni se oprese din plins cind Ii se vorhegte. Incep si dvosebeasea per: soantle aproprate de cele stdin 47. huzul gi localizarea zgomotelor. Suserul aude bine sie inanroeepre sur de sunete, Esto important cn atunci cind se testeack Toru soparafal,acesta si fie cela far in jurcl Tui sé fie linile. ‘Sopwrl deseebeyce calito nonctelor. Recuncagte Funete 1 s0 ucurd de une rehusind. po cele prea agomotoase sau co care nu ele obismuil fepett roprile sutete, te bucurd de ele. Emite suncte nuantate. Repeti a uhimbE fepertoriul de sunate. iph cu putere cind are anumile never san Soreto a trap aten{in, Posi ce Ureee, se remarca o mare varie in sivan{ele gi tonalite. plinsulu. 458. Vederen gi migedrile globilor oeulari, Sugerul fixeagt sbicetele 4 cootdonec2i migcasle globilor cculeri eu ele capulu in porije adeevata. Unmarepto 0 adrangénict viv colerata eu @0” peste linia Ihedland tn toate planurie le examinesa& in poriie seri si culeat Ve spate). ‘Normal vogaral de 9 foni nu mai re strabism (nu se'mai ita jcraciy" Lai cue morn coordoneazd inca bine miotrile globilvr oculast sau se. mai td din pd In end serueipe, mame va ypltaba" wn objet strafucitor (era {de ocheln) sau vin Colorat Ia 20—40 cm distan{a de fafa sugarului coleat po apete, Bxersifial se va face de mai multe on pe ti, dar pe durate foarte Eourte (ub un minut), deoarece rugerul yae plictiseste® repede de acest jo. Supraveghere gi ingiijii 450. Materiile fecale gi urima. Introducerea de alimente oi (carte, unt, ulei, fructe gi zarzavaturi) In alimentotie schimb& propriet&- file urinli'si scaunelor Uriaa capitk wn miros de emoniee. Piclea din jurul anucului si ong: nelor genitale se poate inrogi, uneori spar eripituri rau descuamari. Se va folosi‘o pomada izalantd prescrisé de medic gi se va lasa sugarul de_mai multe of! eu coapeele gi regiunes fesieré descoperite; aga cum am mai spus, contacttl eu. eerul constituie cel mai bun remediy pentru prevenitea 31 Vindecarea eritemului fesier (optzeala). Scutecele se vor spéla cu mai mult Iminujiositate (ee jin mai mult la inmuiat, se fier, se speld numai eu si- Dun, se limpezese eu mai multe ape, se usucd la aer liber si so calc) ‘Dack eritemul persista so va apela Ja pediatru care va recomanda trata. riente lncale gi — Ja nevoie — modiflearl coreepunzatvare ae regixaulul alle mentar. Materiile fecale se modified mult. Este normal ea tn scaune st apard resturi ds fructe gi de legume nedigerate. Numai decd scaunele devin mei si numerozse, consultatimedicul. In schimb nu se va da decit o importants moderaté ia un oarecare grad de constipatie; cu modificdri uyoare le regi- mull (piwuri In eantitate msi maze si cu eonfinut mai variat, edaceul de uleiuri, utiizarea de zeamil ca faincs la unele mese de lapte, cantitaji mict Ge len) cause wor deveni mal pun tar i evaeuarea mal putin a ils. 400, Baia zilnies este obligatorie, 461. Vaceinari, De obicot in aceasta lund este planificota adminis trerea cilei de-a doua doze de trivacein asociat Di-Te-Per (difterie, tetanos, 231tuse convulsivi) gi de vaccin antipoliomielitic (A.P.)- Nu uitafi s% v& confor- "eal atunc tnd intel convocatd Ia Dispenseral de cop entry varcnar 402. Stimularea dezvoltarii sugarwl ui. Unii parintisint preooupati si aiba un copil precoce, care — eomparat cu alti de virsta, lui — ‘i realizeze diverse performanje. De exemplu, tentativele de al fixa 41 Torta si stea pe gerut, pentra a grabi aceasta capacitate a sugarulu, eonstituie o gregeald, Pentru stimularea corespunzitoare necesara achizifiilor motorit Yer! ,Gimnastica sugarului* (punetul 554}, De la 5 la 6 luni Medicul, sora de oorotire gi mama insist mai mult asupra dezvoltarii fisice {erextéea, greutat st a Iongimis compu) si mai putin ssupra dex voltarii neuro-psthice (maturavea peibic& $i motorie). Motivul este ed in primal ‘an de via\a dezvoltarea psihios depinde de dezvaltarea fizied i de yexpe ienfele pe care le capati sugarul In raport eu mediul Inconjurator (drsgosten FL caltaten ingrijrt’ mamet, alimentelia, progremul zinc, armonia viet De aceea ambii pari, nu nummai mama, sint datori #8 invelo si et dieze si sh cunoased copilul. Sugarul nu poate efectua un proces do gindire abstracts, El trebuie, de ‘exemplu, #4 cunoased Inti in mad coneret, ,fizic” 0 jucitie. Pentru a ,cunoeyte si a ,invifa' ce se poate face eu orice obiect c@ i se da in mind, sugarul 4 spucd in palm, 11 piptie, il priveste, il aude eunind. Treptat, in saptarninile ‘urmatoare, sugarul isi va perfectiona modu eum fl prinde in’ mind, va. reugh 31 fink mai mult into mind, sil treack dintr-o min’ in alta, siesi folo- sensed degetele, 98-1 ,cunoascd si prin gust, ducindul la gure, si] ystudieze’, sie] azvirle etc. Pirinfii vor alege un obiect ugor, viu goloret, sunator. Sugarul ‘va acumula o serie de experienje in legdturd ou obieetul respectiv. Multiplele contacte corporale directe cu obiectele din jun, utilizarea permanenta a tuturor imfurilor sale, amintirea experientelor treoute, eint aparent férd impor- tanji. In realitate, ele tmbogijese bagajul de experienc, care reprezin bara dezvoltirii sale psihice. Alimentatia 463. ALiptarea, Ceea ce sa spus anterior, rimine valabil, Mame poate alapta atita timp cft sugarul este muljumit si ereste in grentate. De altfel, actsta primeste ocum nuinai 2—3 mee cumplcw du sin. La celelalte mese, aliptarea se ‘completeaza cu fructe (mere, Ranane, piersici, zmeuré, vigine) rase sau terciuite, pireu de legume sau cu un preparal de Japte cut tun fiinos. Daci laptele de mama nu mai ajunge, sugarul poate fi Injdrcat fari vreun inconvenient, Dupi unit autor, laptele de mama nv mai cores unde biologic sugeruloi peste virsta de 7’ luni. In ultimii ani experfii din Organizafia Mondial a Séndta}ii (O.M.S.) recomanda menfinerea alaptanii 4m tot cursul primuui an de vio}a, asigurindu-se astfe] 0 dezveltare cores punzitoare a sugarului $i preveninea bolilor digreice. Dac primeste la toate ‘metele lapte de mamd, adacsurile de alte alimente (fructe, zarzavaturi) sint fecultativ introduse chiar Ja sugarul tai mare 4O4. La sugarul hrdnit. artifieial prima mast se dd in mo mentul cind sugarul se trezeste, Tse da o fiertura de lapte praf cu un faites 232 (2eamil, grip, find de orez, fulgi de ovér, biseuiti mécinali), indulita cu aha (354), sau, la cel eonstipat, cu micre (12 lingurie la’ un biberon}. Fainorile se schimba gi se folosese In functio de gusturile fi toleranta sug La ora 11,30 sau Ja pring (12—14) masa se poate da — dae sugarul accepld ~ cu Hingurija, Pireul este mai gros (din cartofi sau moreovi); dupa gustul §i toleranfa sugarului, vor domina esrtofii raw morcovii. Zarsavatul va fi bine fier, strivit eu o lingurd si apoi bitut cu tn tel gi amestecat eu Japte fi ant pentru @ resulta o pasté omogend, semiconsistenté, uyor de tne ghitit. Dupé gustul sugarului, se poste Indulei sau eeri. Se pot’ folosi gi pic reunile (pasta) din comer} (mere, moreovi, piersiel); Ia acestea se. poste ‘adduga pun lapte sau unt; odatd deschise, boroanele nu se mai pastreazd pentru a dova ai, 1a fiteu se adaugi, do 4 ori pe saptiming, carne de vitd sau de pasate (fiarté 1 tocata fin), iar tn celelalte 2—3 zile 1/2—1 gatbenug de ow proaspat, fiert timp de 10 minute, Acesta se introduce treptat, Incepinduse eu un Sfert de galbenus de ow de gaind (nu rajé sau gised); se ajunge la unul intreg indecurs de 10—{4 zile. Dac se taie giina in gospodiie, ficatul se ‘va da fiert gi tocat marunt (sau mixat); restul edrnii de pasire #¢ sorteez’. in Porii pentru o i, se ambaleazi ermetic (fara ser) intr-o punga curata de plastic 5ise pistseazd In congelator ping Ja folosire. Se da numai carnca, bu gi yzeama" (supa) In care a fost fiartd carnea. Se ponte incerce 0 dat pe siptiming gi carne de peste de apa dulce foarte prosspat (galdu, meant, stiuea), In lipsa eAmnit sau a gilbenugului de ou, se poate da in unele ile Drink de: vaci, La sfigit, se pot da sugarului clteva lingurife de mere rase, banane sau piersici, sucuti de fructe (Limi, portocale, zmeuri) tau zeamd de compot Preparat In casi, Dupi amioza, se dau fructe rase gi terviuite, simple sau imbogitite eu un nos (biscuit) si brinzk de vaci. Dac sugarul le refurk sau dact nu creste Gu cirza 500 g pe lund se va da, in continvare, mast de lapte, Seara se va dao mast similaré cu cea de dimineala, Alegerea gi cantitatea laptelui se face in funcfie de: = carba ponderalé a sugarului (cel mai important eriter = toleranta digestiva (seaune, varsaturi) = modu! cum il accepta eugerul; = posibilitatea de aprovizionare si domiciliul paringilor. {In mediul rural se va folosi laptele de vacd integral, Induleit cu o lingurita resi de sahar Ja 100 mi de Japte. Pentru eresterea valorii ealorice gi pentru {fi moi kine primit de sugar se poate da sisul furina du lopte eu eam (% fi tahir 624) apie ou gy od gf 594 zahan lope eu Tanea de ores oS) 5150 sahae lapte cu faina rumenita (29g) 1 54% zehtr, lapte cu biscai me Snail tra Dinte preparatete industriale de lapte praf se pot da: Lactosan 135% eu 5% zahar, Humans. 2 44%, Similac 4 masura la 60 ml, Robebi B 15%, orice alte preparate industrisle cate se incadreaza In lapte praf integral (3.440% grasimi) sau aga numite preparate de continuare (Folgenmileh in limba germang sau lait de sucte in limba france28), aga cum prevedecomisia de experti 2 OMS, 465. Vitamine. Daci sugarul primeste sucuri sau pulp de fruste intro cantitate oe depageste 60 g po zi, nu este nevoje #h co mai administreze vitamina C. 233 emceeSe continua profilaxie rahitismului cu vitamina D in dozele fixate de medic (fie rub forma de doze de ,goc de 200 000 wi, la 2 luni, administrata tn i Jechii sau pe gurd, fie In doze zilnice de 500—{ 200 ui administrate pe gurd). Dezvoltarea fizic& si neuropsihomotorie 406, Greutatea, Inluna a Vi-a sugaral crete cu circa 500 g pe lund, respectiv cu 125 g pe siptiming, Diferentele pot fi apreciabile: 200g {n plus eau in minus nu trebuie £4 constituie motive de Ingrijorare. La sugars care crese eu peste 600 g pe lund, se reduc sau se euspenda fainoasele din a rentatie gi s© crese canbitatile de fructe gi de zarzavaturi: la cei care crese eu: mai putin de 400 g pe lund, so va tmbogifi pireul de Ia pring (unt, ulet de porumb), se va reduce contitates de fructe, se va creste cantitates de lapte, se va concentra leptele (de exemplu, Similae-ul se va prepara cu. { masuré Ie 50g lichid, in loc de 60 g), se va mari cantitates de fainoase din fierturile Fjnos cu lapte. Cu Humana 2 sugarul ereste bine. 467. Dentifia. In mod obignuit, In 6—7 luni apare primul dinte. Foarte rer se intimpla ca un suger sk aibi 1—2 dinti chiar la nestere, La unit copii normali primul dinte apare abia etre stra de un an. Aceste abateri Imari de Jo regulk sint de obieei de eeuré familiald. Dect momentut aparifel dentifieg este foarte variabil, ordinea erupliei este acceasi la eproepe Loft ‘opiik, Io amod normal, primi dint care apa int inetivii median inferior Tocul unde va apirea un viitor dinte este nrosit si ugor umflet: prin ‘transparenja mucoasei se poate vedea virful abicios el dintelui. Cei moi multi sugari due toate obiectele 1a gurd si muse eu mai multé putere deelt inainte, Uni eugeri sint nerves, intebill, au tomoul agitat gi apetitul diminuat. ‘Toate aceste manifestari pot aven q alte enuze fi nu sintsermne sigure de erup- tie dentard. Alfi se simt la fel de bine ca pind acum si nu prezinté nimie deo- sebit nici inainte gi niei in timpul eruptiel dentare. Mamele au tendinga de a pune o mulfime de tulburiri(nervozitate, febray inapetenti, diavee) pe seame eruptiei dentare, care, singurd, nu declangeasd tnsh creslerea mare @ femperaturit 31 niei diaree/ Trebuie consultat medicul. pil Culoaren oenitor, La 6—8 tui se definitivears culcaren 469, Motricitaten global. a) Agezat pe spate (decubit dorsal). Sugarul se poate intoarve de pe spete po ebdomen pe ambele parti, dar pre- ferd una din ele. Apued piciostele si pip&ie corpul spre acl recunoaste. Intinde Iratele in faa gi ridicd cepul. Uneori face ,puntea" cu hiperextensia coloanei ‘Yertebrale: 8 sprijina pe esp 4 cali gi Fidica In eus trunchfut fl abdomenal cu inourbaxea coleanei vertebrale, Membrele.inferfogre sInt in rotajie externi, fectate (indoite) de Ie genunchi, iar unghiul format, de coapsi si abdomen este obtur: piciorul este Jn extensie feta de gambé, ior erticulotia gleznei este ‘mobild. De abia la aceasta virstd, extensia complet a membrelor inferioare este posibild. Migedsile sint mi coordonate. Sugarol nu mai preferd porijia agezat pe spate. Inceorcai sa so intoarod ‘pe o parte sau pe alta, i place sf se agite, sii dea din picioare fard Incetare, de parcd ar pedala ia o bicicleté, gingureste, lalalizeazd, troge cite un chiot. Migeirile membrelor inferioare aw 0 amplitudine mare; izheste en picioarele cou putere, sp opreyte unger pentru un minut gi priveste pe cet din jur de pared ar vrea #8 se faci remarcat, apoi reincepe. 234 1) Agezat pe burtd (decubit ventral). In aceasta portievidicd bine cap ‘Trunchiul este relaxat, Cind sts lnigit po burtt, goldurile ve lipese de planul patuiui. Se sprjing po entebrafe sou pe mini cu echilibro bun (lig. 118) ‘Sugarul fe Intoaree uneori de pe abdomen pe spate In incep mai mult clizind, car mai rer in modul yin bloc” gi mult moi des prin rotatie. ‘Amn vazut ef Ta 4 Tani, dick esto efezat pe burt, sugarul ve sprijink po antebraY, tine capul sus §i poste privi lateral. La 6 Juni el se sprijind pe ori Pa Fig, 118 ~ Coleat po bart a Hin Uncen si care din segmentele membrelor euperioare, ii indoaie spatele, ridird sus caput Pil moure in tonte parvle, pentru a vedea tot ce se Intl fn jurul sh ii: ya plan crit sl Garey mas, oeearck sen depnnae ons i Impinge pisioarele, tn timp cei indeeapth pf coboardcapulyschitind mersul de-a bugilea, Pees mee * <) Poin eid, Deck ete pus af sten tn get” print de moms aceaste Id retrage milnile eare-lsprijing, sugarul ine milsle in fatty, pre= Islnd deste de stingaeigeevtatens nn ‘en Intre 5 gi 6 luni o mare parte din sugari pot sta in gezut pentru scurt timp, necesitnd Id un tip pind reogets #4 sta bine, far nicl sprijin. Ce ew 6 dezvottar foarte bund pot sta 3-10 minute, Tah a ebost. Dupl ce lnvajat Si sien In ezut gi dact'sugaraol fi fae plere, matva fl poate ayeza rinie timp de 15—30 minute intr-un seaun pentru sugari’, Pozitia aceasta i} bucurd, deoarece poate sé folosescd ambele miini pentru joc. Anceredrile unor mame deat face pesugor sf sea in yezut,rilelndul mat des sou puntndu Inire pera, nu att rmate de suces. Stgaral va sa ine cnd mugelit spate Sint sificunt de dasolat ss poate cntola. Nu se or impune exert care Obovese sav itd (ver! Gironasticn sugarulu™ ponchul 883). ind sugarul Invald a4 gad nu se poate menjine Intro portie stabs dccit lleva secunde, chiar 'dacd este Plat Intre peste, Cind code axe di temne de cbaseuld, val culeat in pean prefer (pe burt seu pe spate). 4} Traetinen de pe spate tn pestis pe gerul. Duch mama introduce un deget In mina togarUhat (dupa experente boasts degetul mio pe eare ~ find nial subjie ~ sugerul cuprinde mi bine) far cuvelealve 4 dogele gate ure" {aindulo dn jurul envebrafului deesuprepumoolo, sugerol ialts "Ulteior va mines, ageaat tn avast sean, Ia masa adiior 235,copul gi apoi Inlinde trunchivl si 80 ridiok sprijinindy-se pe sezut, Indonie sehunchit'f apoi Intinde membreleinferioare 9h se pivotesza_ ye ,fanduly™ Rui se poatelda drumul pentro cf er putes cideo, dar i fine bine vapul, i ntoaree in toate partie, posiionea?a fonrte bine in spe, ni duce au pavticspat Ie vidieareo in gerut tind si se ridice fn picioore 4 acoepli ew greu ca din acbast® posifie #8 fio readusi In decubit dorsal ul fat" pe spate). : 5) Poriia ridieats (in piioare"). Dack mame sprijnt pe sugorfinindt de ait, acesia se sprjind nesigur fe Snceput pe vietul piiourelor, apc tn jr de Juni se sprijid ceva mai bine eu pi- Hoare indepitate, dar gemunchii int nck Jn fexie (or qi negelindoii),intregul cor teste in poaiie simetrice (capul pe acceasi fxd cu mstul corpul) (fig. 19). Aceasta nu Inseamng c& va "merge in curind. Va. mai ‘rece ined mult timp ping elnd va sta in toate si va merge. {ntti trebuie si Inve fa stoa in gezut (mull § sigur) si sh se obig- Dulasce epi mengind trunchiul drept, ina- Inte de a se Incumeta sh se ridiee pe picioa. rele sale ypubrede". Nu esle casul sd fle Inewrajat £4 stea tn picioare. 0, Motricitatea find Apa carga ew mtinile devine din ce In ce mai bila, Foloseste intreaga mind ca un c&y (Gig. 120) "eu intreaga. suprefa}a_ palmard (Lip pelmar), dar treptat eu oponitie partia- Wa poliehai (degetdl mare). Dect } se dio green a mb 9 ne mal malty @ ex ie. 119 —Inyicoar In S—6iuoh LRA eu energie, viind xgomotos. Apucd Siphlng of BeSreatpatote: bine un ine in ming, La” Inceputsl un, apiicarew unui cub este precert; daci} ee pune cubul in ming, s] tine ttre palmi gi viful degetelor; la sfirgitul.Iu- Tii'e Vie si tnoeputul celei dea VIl-a luni, prinderea devine palmar; Cubul este finut in palma ew degetele Inchise pe deasupra, Poate prinde tte 0 juctroerl sau elte un cubulet In fiecare ming, iar dack fac zpymot, le poate gioedni una de alta Incepe 8 participe cu tot corpul a apucerea une juciri, Cind sivneste Jp © jucare, o fixeard mai inti cu privites, spol deschide si nchide alternativ dogetele, casi cind ar prinde-o de la distant face migedt de supt ca gi cind 6r {Guslaco, agit brafele, incenreR aH s¢ apropie de ea, Dacl este agezat pa burt Big, 329 — Bvolutia modula, de prehe oy not pagan eee peogs tame un aan 23 UpSelft! AMET E o Ga elt ne apt Tin ee nate dae 236 fi i se pune un obiect stealucitor tn fa46, fe distonga mica de mtn, tncearea fh se deplowze, avanseaz8 putin pe burt gi, dupa mai multe Incercér infruc- ‘tuoase, reusegte #8 apuce obiectul dort. Dupk succes, se agit trerelta de Ducurie, beste cu putere gratile patuloi sau ale ferculti, sconte fipete trium- fale, i cheama mara ype limba lui*, pentru sel arate’ cucerinea profioaté, La inceputstcinge bine Juedvin, dar nu ste shi dea drumol (de-abin pe In 10 Joni va ajunge In aceasi performanta). Totugi, cum steinsoaren s0 Flibeste Pus fe pun, jugrcare cade, Atunot nceye sf pe, decepione,epot i eia Ineerciile. 471, Limbajul. Sugarui .povesteste* gi cind este singur. Formeasa cee sol sda nnoreaes Roti noes oh opens Tontor gi lepronungd rtmie (dada, ge-ge)-Ambi piri int. daton 6 giscatcd tinp pentru a ,disloga” cu tugarul, repetind vocalele gi slabele pe fare acesta le pronun{a. Cu ficeare siptamin va data teama c& sunetele emise a ig int {ot mal variate, formennd rept mba are vd povet farotnder evenimentele feriite, decephile, modulind tonul vee pune prepoziit simple eu euvinte et 12 silabe: stata vi pe-pa, «pepe. I chemati cu prenumele siu; toatd famitia tt va ehema cu i prenume. Intrebaticl unde sint frat, suroril, Duniel 472. Contactul social, In curind va gli af deosrbeated person: rele pe cate le vede zilnic de persoane strkine, Acest Jucru se remarck dupa faptul ed dbvine mai linigtit gf Intrerupe jocul cind apare un strkin In apron piere sau prezenta acestuia il deranjeazé si Incepe #8 pling. In acosst& ultima Eventualitate, périnji nu trebuie #4 se ingrijoreze, c&ci o astfel de reachie este un semn de dezvoltare ebsolut normala: diferentierea anturajului reprezinta 6 ctapi in evolusia sugerului. Moma sav alt persoané bine cunoseut& va eérmine Jn apropicren fui; simfind prezenta familier sugavul se va Tinigti, Nui se va permite une persoane sirdine sé ia tn braje cind copilal se teme. De refinut ‘ch sugerol ita repede; dack mgi vede bunica Ump de trei s8ptaraini, ea fi va riind, chiar dac& inainte de aceasta eu Jocuit impreunk Se hucurd etnd isi vede imaginea in oglind’. Deosebeste tonul cald, dré- géstos de cal form, sever; integistreect expresia mimicd @ mami gi reaction heazd la aceasta. Se Intoarce spre sursa de agomote $i reacfioneazs adecvat fafa de situaji pldcute sau nepldcute. Treptat, pe misuré ce se dezvolt8, incepind din luna a gasea, sugarul ‘capHld congtlinja de sine, de mama sa, de ceilalfi membri ai familie In prinele luni, sugarul era probebil incepalil de a deosebi eee ce era 4 siceea co nu ere el. Putin cite palin, el invatt sa capele conatiinta corpulst ‘sku de cave igh da seama mullumitt mingierilor mantel, ceasurilor lungs pe- trecute le aliptat, In tnfégat, Je baie, le Uoate stlnularile plecute gt neplkcute Perceputo prin piclea sa: ia'Tost frig sau prea cald, a fost ud sau prea strins fnftigat ete, In acclagi timp datorita pereephilor sole vizuele, olfective (de miros), auditive, cutenate (de pipéit, minglint, durere, rece, cald eto), eb ekpitat curostinfé de cei din jur, vé cunoagte i recundeste fafa, vooes, stn rnlinile, rotele t mitosul corpului dumneavoastra in acelagi tmp a dobindit cougtinga.gurity mbnilor i picioerclor ele. Unele senzatit mai profunde! {I fac 22 perceapa poritia membrelor ssle tly pusin este. pufin, integrin in ficcare 2i mai bine heeste senaa{is, va fi capebil s4 facd din acest senzalit 0 sintczi si st se conoased in ansambly, Obvectele din imediata Iu apropiere participa la accasta dobindive a consliinji de cea ce este el gi de ceca ce ma "Din intevioral corpulal 237cate el; le vede, Je pipaic, le apued, Je scat, le regisegte, tot atitea experiente dde ayte de ori reinnoite care contribuie le eceast8 Jenti euprindere a Jumi In aceasta evolufie in cuncasteres de sine, dumneavoastrd, ea mama, sinte}i faja mereu regasita, vooen merew auzita, clemente permanente care-i permit #8 accepte in chip fericit flecare experiené gi sii dea astfe] adevarata Sa valoare. De aceca, mama trebuie si-fie prezentd si siti dea cll mai mult din timpul 6. O etl nou tneepeaproape po neaseptte,comunitrl i schimburl se fee prin intermediul upui ebieet: juedria. Ti plece ca sii oaji ursuleful (sau jucdtioara) s& il urdteli, s8 Fl dali, sf Hl luali din now. 1i place ca mama au tata 84 inbeased intro cutie de tabls. Astfel In joeul eu copilul, de acum ‘mainte se va folosi un cbiect care va servi de intermediar. Ti place ca, de la aceasta vinsta si pentru mols vreme, s8 repetafi aceleayi jocuri. Trebuie 6a fvefi ined gesturt lente gi calme céci tugarul se eperie de zgomote prea tari sau migcarn prea broste. Vor mai tr¢oe citeva séptémini (Intre 8 gi 10 luni) ping ind parin{ii vor reuyi #8 recunoascd ce jocuri preferd si cere sink juck- rile sau euorile care-i plac msi mult. 423. Auxul, Sugarul se intoarce spre eursa unui zgomot si deoscbeste calitifile sunetului. Zgomotele intense, stridente fi declangeazé’ nemulvurni- Fea gi chiar plinsul, Dimpotriva ascult& atent pe cele agreabile, Aude sunetele prope gi le repeti. 474. Ved or ea. Urmireste persoone si obieete. Priveste orice in jur. Coordontirea mind-ochi este bund, atunet cind priveste obieetele ce le fine in ming. Urmareste orice, io diferite planuri. Nu moi are strabism. Examenul se face in poaifile culeat pe spate $i yezind. 4%. Concluzii asupra dezvoltarii newromotorii. Aceastil lund pare sa fie de importani& deosebit. Posifia gezind devine mai Seb, eciibol so pevfectonerd tn pole ebleat pe epate 9 culet pe urta. Schimbarea posiliet Itegeste orizontul copilulus. Controlul eapului este ‘bun, rotafia se imbunktjeste, iar prin aceasta gi capecitates de asi perfec fione functia motorie. Incepe s8 prelucreze percepfiile vizuale, ecustice si ‘ectile care se edifick pe functile motor. Contactul cu mediul inconjurétor cregte, Rezulta cd dexvolteree psihicd, maturarea simfurilor, contactul social. afectivitaten sint. dependente e calitaten i evolufia sistemului nervos $1 musculer. Périnfii cu initiere in probleme de creglere gi dezvoltare a copilulu, cu vocatie de parin{i gi cu viat& de familie armonioasa, echilibrata, sint ce care reugesc #8 depisteze eft mai de timpuriu sin toate eminuntele orice tulburare fn starea de sindtate, in dezvoltaree si comportamentul sugaruli La aceasta virst&, ajutorul pBrinflor, Indeosebi al mamei, nu const 1n a iovata pe sugar lururi noi ein at crea cele mai bune condifit de medi, de program nde viata" Mama ejuta dezvollares sugerului in masura in care este prezent® gi oferd cit mai mult din timpul sau. In prezenta mame, orice schimb devine joc: dack-l apuck de miini sau de piciosre, daci-i vorbeste, daciei repel gine ‘uritul gi vocalizele, Mama trebuie sii dea prilejul se mile in vote, sig] foloseascit muschii daci-i face placere. De acum Inainte stimuli socisti trebuie lirgiti, Intr-o familie so iveee prilejuri deosebite pentru acest deziderst. Este obligatorin ca tat) si séseasck timp pentra a fi in prezenfa sugerului, sé se yintretind* eu el, sil sasiste" in timpol elt se josed, sil scoata la ger. In famille in care mai sint Copii, mama va observa eu surpriza cum sugarul se bucuré mai mult decit de 298 orice de ,societoten®celorlaf fats. Prin pertoanele din preajma lui, sugar SxpAA teres pentru scttaten din jure pee ae " Suguei lisa In pat tot Umpul fk sk vorbeatct nimeni eu cise desvoltt mei gre, cu toate of nue inteligentt normal Suptaveghere 1 tngrijiri | 406, Organizares silek Sogerl rimine tot mai mult teas uti QARERLEALOR SU00H, peal rie tt al ae di et al ull Ip pllbare, Sots fork safe dupd otimgs ae so de Snel pe ears ama ore pte fle seta Sophos Plimbiete sit Hotue'nu momel iy ecopl dee oa aes dar eg un mans ae Gate dnt, Belantaren cera moreno din copa tbtoul fest de grind ge stradd: Duck tinpel ent vonatah Sigal af int lt ei mat pan acest car s0 Veda seg ones Diberonul afera (vez! punctele 30, 204, 304 d, 40l). GH, Data devial um pre de bucure. Se prolengeste In 5~10 minute fiogaral vali hiatal we Docuvey eso ogie: Ch sta ino Ingots ee raat fuenSapin a ripujet sao oo on vapors fa Som nv So tntimpld ca sugata aks tszeask noaptea din som ‘Acoain pots fi nurnatoaluele teedtoaes Gar deck te Topete ose a pe paride ngl to ws conslia ron Tot seisyi dal sugarul ce trezete tn timpol noni, slnguregte sau to mal iol prin pats Deed nu plage § mu este demain eee teas ta ney 7 ena sl se trerey.e 4 pllnge,agteptelépulin aX vedettdack nu ae rhsgn- dogte gi adoarme din now. In eazol Ii cave hu Inceteazd sa plingSy va i sebeins bal gil se vu da, eventuc, od bea putin coal gcu sheva vonle’ Tnigitens wath colet din ou in pei Melfi tapas suljumere uo toe, ve nl gash dorte 4 abd, wrtltate Lito va pone de. ob eara 0 Suetsie pit, in aproploea ih” pertra a 0 poles prods cin ‘se tines Hoapten, Sur" putea'ee'ugerd ie miljumeasel Ewen segue aes atlnd chi ponte teal upee pists preledt dengue societates Dor ‘Ca miintn preventive seu de carctare e taburdnio banale de somn, va nici urbtonel 2) Suguru va seon nie afer, Plinbarea de dupiamiazh va fi mai tungiy pen fern ug acldenta legdnatel 9 reidatine etrolorsa naan {Hath inant) vu ff Teouth ane soe seardscind tate al shooase yn tein acco de iced tata foe ta, pu nici tau frafi'mel maary vie alle tans mandi Te prone ese talovigor dates ets} ¢) Masa de’ seara va fi mai consistenta gi cu o cantitate mai mare de weil Se va respecta celesi program in fecare eat ¢) Beia generala se va face ailnie 1) Inrbricimintea de noapte va fi comoda gi nu prea célduroasd. 8) Se a euta sgraindlien snore Shar Batuls Cind super tncepe se ridice ty ger cogol devine periculos (vet puicele 580"0 9 67 apSeitensa se Mates 6 ina ime ‘care st eto etderee tugtrati dio pate Nut ae, ve itu nisideta Inamgien patlul coburn tinpul ingle’ sugar in. pa." sesta wel yet totdesune yorpendiculor perature” area patie) a mu 239‘ada din pat clnd a0 risucegte. Sirmele de la plaele marginilor patului vor fi contrat parte, patra a zl ye sgar. Grete care ou dplasat din dispositival unde tint fixate se vor Tepara de urgen{&, penira ase evita fccidentele (Hracturi, strangulare). ‘Se intrsice fizarea sugaratut ex hamurt tn timpul noptiil 480, Tare De la sftgitul Ionita Vice, sugorel poute fi pos tn fare, Dineinfeies nu pentru a merge, Sugarul slmte nevoia s& urmareasea ce se pe: ‘rece tn jurul loi, Toreul th ofera posibilitaten #8 priveesed tn toate pbrfie. Sub jaro se agazd un. pled sau un covores. Cel mai practi este jareul pliant, care poste fi tronsportot dintr-o camer In alta. Dacd este agetat afard, se va pune o rogojind pe Jos gi apol un pled. pentra el feri pe sugar de umlezeal Nu se asin fare jucitii ascujite, cuburi, sfori. Se vo verificw zilnic fixitates gratilor (@ Le 8 luni se verified si evoluyia cieatriced BCG. De fa 6 Ia 7 lunt Sugarul aratd mult mai matur. Six singue tn gezut fi migod antnutele 4m toate partile. Multe din migedri sin ined nelndemlnatice, dar — in general — Hint faicute cu un anurnit seop. Se joacé eu sete gi se supérd daca este deranjat Sen obignuit #8 manince bine, ritmul zilnie se desfégoard mai regulat. Gel mal important progres este sé-gi capete control asupra propriilor migcdi. Ulmegte pe toatd James eu energie gi bucuris pe care o manifesta fn legiturd cucea mai mio8 activitate. Este sensibil le minglierle si laudele celor din jur. 1pi manifesta bucuxia nu numai prin mimics, ei gi vorbind po slimba luit, strigind gi chiuind de bucurie Alimentatia 481. Alimentayia naturala se mentine numai_fecultativ, in functie de indics}iile medicului pediatra care Ia supraveghest i 1] cunoagte bine. Dupa pareren noastra, daok sugarul ereste hine, se va mentine alimen- Lelie naturale 2-9 mese (dimineaa, sear ga thet una sau chiar dous ‘mese in corsul lei) ') Leptole degresat sau diluat se menjine numai la sogorii problem sub controlul medicului gi al sorei de oorotire. La sugorii sindtosi se recomanda lapte de vacd nedegresat san Lactosan 13,5% (3 masuri de 4,5 ) cu 5% zahar (olingurita rasa). Se poste continua cu preparate adaptete (Humane 2, Milupa, Aponti 2, Similec, Guigoz 2}, parlisl sdaptate (Robebi B) sau alt prepared comercial de lapte pulbere cu 3,4—4% grasimi,férd sau cu adaosuri (glucozé, dextrin-maltozd, fdinuri de cereale, viterpine) 0) Cantitaten de Japte in 24 de’ore este de 500—700 ml. Sugarul care bea mai mult lapte ereste in general bine In greutate, dar ca urmare a alimentatiei unilaterale, pot apares somne de carenje. Cu’ timpul, acegti sugari, devin fanemici gi teceptivt In infectii. Le sugarii hréniti numai cu lapte de vac, seau- nele devin de culoare slb-fumuric {,chitoase"), eu miros urit 452, Alimente consistente. La pireul de zarzavat, ce va adauga = do 4 ori pe siptimina — carnea (vifel, pasire, vit’, fleet) fin tocatd si de 2-3 oti pe siptémind un galbenug de ou intreg. In Juna a ViT-a este impor tant ca sugar sf primeased iat cone, gtbenvg de an, pen eportl de Fier care-l fereste de anemic. In condifii normale, svgarul are Ia nastere depo- 240 rie de fer suficiente pentru 35 luni. Dupa aceoa primeste putin fier din fructe gi zarzaveturi, Aeum rezeevele sint Inst epuizate gi este necesar aportul ite fier, prin carne si gilbenug de ou. Carnea de vita, de pastre san fientnl (ging, sje) se fierh ge toned foarte mbrunt sau se mixeazh. Se adauga cite {2 lingurife Ie piteol de zareavat, creselndy-se apoi pind la 4 i aot In 6-8 lingurije. Nu se dé rogarulvi came mai grasd (pore, ra}, elses, grisimea de lo syuncl), ceoarece accasta se digers greu, Dach sogaral mn viva sk primeaset Carne, se renun|a Limp de clteva tile gi se reia cu alt sortiment-de eamne sau ou. fica Dact un sugar refuzi cu incipstinare sk primeascl carnea gi gilbenugul de on, se v4 consulta medical, pontns a recomanda tehnica adecvatd pentro a aplctli pe rugar si primeatea aceste alimente foarte prefionse pentra cor Bateren anemic, In nevoie se recurge la un medicament. care cortine fier a), Portile de mincare eonsistenta vor fi de 150—175 g la fnceput, spol se vor cragte In 200-250 g. Este mei bine s& se Inceapé cu portit miei, po care sugaral Je primeste cu pldcere. Incgpind de Ia aceasta virsti, sugarii savurenzi masa gi cu ochii, Mama va ‘ayea griji ea mincarea si fie frummos prezentata, eu gust pldcut, s4 fie servita dintr-o ceased lotdeauna acreagi 1). Migetrile de masticatfe apar la cei mai mulfi sugari intre 6 si 10 luni, Cind sugari incep s4 aiba migetri de masticatie, #e va incerca si Ii te olere si alimente de consistenja maj erescuts, Zarzavaturile nu se mai tree prin sit i te Incrarel si fie date zdrubite bine eu furevlite. Mai Urziu, zarzavetur je toacd marunt; in acest fel ge ugureazd treeerea spre 0 alimentalie normela, Toarte important si ae adauge olimente consistente deindata ce eugarul este dispus si le primeased, deoarece ei care continul: si fie hraniti coualimeste pasate, degi nr putea sf le mestece, vor ajunge si refuze vreme in- elungaté tot co nu este trecut prin sit. Uni: Incep £8 apuce singuri elimentele ou degetele, pentru a le suge gia le morfoi, Este un exercifin excelent in vederea folosiri ulterioare a lingur‘iek, Un copil ciruia nai ee permite niciadaté s maninee cu degetele, nu va avea niciodaté dorinja de a le folosi. La inceput igi va murdéri miinile, fata, parol, obiectele din jur, dar se glie cl orice Inceput este gren, Pentru tugar este o howd etapa in cuverioea mediului inconjurdtor gi a independentei. I se poate a din cind im cind un biscuit eau o coaja de pline, 1Aré ce acestea sé inlo~ ccuigscd a mass. Scopul este s8 aibéi ceva de ronjaity atunci cind fi ies dint Gind coaja de piine te inmouie tau fi cade jos, se Inlocuieste cu alta. Din clad fn cind, te poate oferi putind pline cu unt, Dezvoltarea fizicé si neuropsihomotorie 483. Greutatea, Sugarul oreste in medic eu 500 g pe lund, respectiv 100-125 g pe saptamini. AceastA cifrs reprezinta numal jumatate din pro- grecul greutasii din cursul eelei de a Il-a sau a IIl-a luni, Aceasis dezvoliare este absolut neecsara gi normela. Dec un sugar ar continua #4 cressea 800—1 000 g pe lons, ar cintari 125 kg la vireta do 10 ani. Dach mama comparé greutatea sugarulvi propriu eu ciftele indicate in cli ttehuie sf aibi in vedere ef tabelele redsu velori medii, calculate di cifrele o2finute de la foarte mulfi copii. La unii sugari greutatea si curba ponderali au corespond eu nici unvl din aceste tabele. Este o niare goeresla Ge a se categorisi ca ,distrofic™ seu normal" un suger care cintareste cu 2a 26 ~ denon cops400-500 g mai putin dectt sori tn cdr. Sugoi (gi copii mai meri) care se miged tot timpal, nu te fogrash. Fete de preferat vn cop lob dar care ce "Petal Limp, cave ae caren ate eae ow olatveqte rreor lect unul ,gras* gi yfrumos", dar care se migeh greu iat le prima tmbolaive, reachioncada eatastfotio! uals eae 481. Motricitates globals. s) Culeat pe spate, Dack mema goed vn sugar vici, etul gi sknstos eulcet po spade pe un plan. perfect otizontal si dur (de preferat o masa), acesta so Intoaree Amediat pe ¢ paste au pe alla. Cei mal mulfi reugese tu uguringa #6 a6 Intoored pe buna ‘ole Sntinde ambele brale, ridicind i capuly spre "€.semnaliza, ck 4121 —Culeat pe burt tn tuna a 7a, basinal este tipit de planed patut vee sh fe ridicat: dact este apucat de mini, se trage oproape singur tn 298 By alu an model dont ees Geextense, leat pe bustdy sugarul ridie8 cap isi transfers centr grovtatit filndosie membree inferioare sub Horta eu intenfa de a av siden, Gar cate fnapal. Repets merou aceasta novd achitie, In aceostd pose’ se iawn teyle" in jural axuui, se migoa inapoi cind” vrea st au megte Ineiade tee Unde un Bray pentra a epuca'un cbvect Intenmitent, ntindsambete re 5 se apejing po rofini eu artieayta otulsintinsd. Poafia este eimet 4 Bazinal este pit’ de. planol atoll emt ilericet Hla bdvetie (dose in afar) si vyor one ite). ee 6). Posifin exind, Ridicet prin trac{itne im posi gezing, sugerul 4 devenit rol stabil Se poate spa jini in fa. ‘Mai trebuie sprijinit end st fn gezut? Sogorul a nvijat dental de bine si sea singur dar preferd #8 fie sprint de In. spate, dack sta roai mult timp. Pentre 1-2. ore Poste fl agczat inten tenon pene fru copiy inde are on aprijn full cient pentru spate gt brefey_putin- use concentta int intregine ast ‘ig, 128 — Posiia gti eae mal stabs, pra josie 242 €) Roti, trea, ymerl® den deavehame notane's stgorthat treble fiferntite patie sedi thea Sie butler’ tn spatruclebee qt icine (a devolate'Blobala tebule Grmstite gel ach motor: grote- tint tau intoorccred" (pe ona. din pare Totvale,pevambele tes Peete pete dope spate fo burt) invrtiea® eave ate 0 foie eed Baul sgdral pvodduae penta eeatil igre pe ured ant aaneoekL mieulee spetionce Gee mal bane parte a toptrlor ge tint epee es ope innate it tf Vite Eteeaa a ae inten prin rotate priate eeu deva uyten (le exemple ponies Sa Exvopode un oblecl) dar efestal este de cele mai multe ort de depicts Inepei Mull porn we eprie de eceost deplatore mapa! Ideranaeenseey AiPmuget nd mute deat te invttenet™ in jor Wr Soper stot were’ de geeasttachisive io Tépetd pn Ta exasperarca si tngrgraven tres Tai Sr cbuerd bund capacilate de extensio. Flo & esi agceat pe spate, fie po bur rel ales) sugaral so nde cece sepia of eoreate pens par iinet npn Aden alee od fms a ger reayese sh we apeine pe mil (oa brafele Tats) tok duel inombrele infericare sub abdomen? este 0 tentaliv de deplasate de Ta stadt sdera bugles: To eel tn patra lobe ©) Tdlearea tn plore sulin de axe, Dack mara apuck pe sugar do subside ge aula fo gions acente te ages po iral ts (a fe tiple abelor pion: nceqet st pela eticentgeeytaten corporal fk Ein eee pouti! inden 9 tinge eaccoivaticusiile membrelon ie? Hoar {gmuschi glduri gana) Sugeral revseslo sf rein numel penta Sour ep grouieten corpus airegce atone Printed ane lise Tard Seria pear ph miei dea foce extents pena feta perefionarea acre Epa negrortotort- Sugtal neva [pl ede dpriihe anger deat daa cd inetd i renee sing apace de plava palate ye od 00 rie on picbere 785, Motricitatea tind, Apucarea, Din orice poe, sugarul anceael ede migte 91 ait eeblubr traneiel sr imenibvek (nek eae deesrh det arco, pootin a apuce cbieete care int opeate tn apropierea Wis tndemtnn se I enteaa md aes obectele wu ealoates Apuek ebiecta Nias yu ee fear pesto iotfepuceteat ec plpatras Wooleers Toe inl cu migetn AiR con ce tel elordonates Inbal tsa postra Spucare' In fara fel uf de aelfuse Gehl par af doreased at mull dec Posto enlize ‘din punet de yedbre master: Minile Aine deschive Wf dagetcs Patent Dupt co Je opued;eugaral ie priveste (le eucereyte. cu och) St Fie cones pe linia mediands Se fonek cu tinge i petcaele. Diphie che tal qinetg Pe decsebeeet rater on upratee picue de ‘cele docagre Hi."Rewie sit Ge piacere sau nepincere! 486, Limbajul, Sogarolpronunié prime slabo iavata ca: da-da, tata, pepe, mecnios Exnte suneto muanjete, limit repeta Hmovilcg sa: ete Doeiteqte pe line lol mule ou pice ‘Wr. Contactal social, Prvire tnepe fie gritcare". Accasta aro somigahestebifnd de contecte eu. Tues din fur pon iiernedtel Prin Se Mend cind reauacete soraane Sting int privig en Hsp ine Sogarl pars timid der na af neaptiat reach do speapingere™ foes Ge'povemge necanovcutes Se buon de Thagince i din eplnde: Ascalea a. Am vrea sii preciaim e@ tn 243 teeu atentie gi reactioneazé adecvat le tonul unei voci (prietenoast eau s Send, eia!prin Ducune sau diecenfort (Wen puncte S63, 808 Si) 488. Aux ul. Se intoarce spre sursa zgomotului. Aude gi repetd cune- tele proprii. Imita zgomote din afard. 489. Vederea si migerile globilor oeulari. Coordo- area mugcilor globin oculei i eoordonarea rlnt-oehi int ue. Suga: rol privesle indelung un obiect $i urmareste persoane.. Nu se uild orvciy; cfteodaté li mai ,rdmine un ochi tn urma celuilalt" cind priveste lateral An concluzie,"in luna a VIT-a continu& procesul de stabilizare gi socio- Hizare. O mare parte din sugari stau bine pe yezut, dar mai sint unil care xf latina” sau ,cad* dupa 1—2 minute, fiind incl nevoie de eprijin. Pentra 1-2 ore poate fi agezat {ntr-un scaun pentru copii. Poate fi plasst pe sezut pe ‘un fotoliu tn aga fel ca spatele s& formeze’ ci membrefe inferioare un Uunghi obtuz (vexi sf ,Gimnastica augerolui', punetul 53). Prin progresele motorii, sugarul capata noi eapacitati pentra cercetarea medivlui inconjurator. Controlul migearilor i porifiei capului este bun, te Sntoaree din ce in ce mai bine, de pe o parte pe alta; unii incep sa eo deplaseze de-a bugiles. Calitatea recephiilor vizuale, tactile (pipsit) + audi- tive este integrata, La acoastd virsti, unii sugari devin timizi gi mai pujin priotenosi. Nu Inseerond neapérat ef Je este teams. Aceasia constituie un semnn ed sugar fIncepe si sesizeze deosebirea dintre personnele apropiate gi cele strdine, eaclionind corespunzitor. Zimbeste prietenos persounelor pe care le ei noagte bine. Fafa de straini este rezervat. Cind este vorba de medicul sat de sora care i-a facut recent o injecte, plinge cu disporere, Unii sugari par s8 nu treack printr-o astfel de perioada de timiditate, pe cind la alji ea este izhitoare. Este bine s& se respecte acesto centimente Copitul nu va fi obligat sé se lese Juat in braje de strtini, dect el arata 8 nu ti face plécere, Se va constata o& va trece usor peste aceatts timid tate, dacd va veni in contact mai des cu pertoane straine, de preferat ca ‘un cero restrins gi la intervale scurte. Timiditatea constituie o etepi tn dezvoltarea copilului, reprezentind ceca co s-ar putea numi ,soviebilitate selectiva". Dacll este respectata gi nif fe dd preporjil necbignute, este foarte pulin probabil ea sogeral sh deving Supraveghere si ingrijiri $90, Som nub ot ma moar dorm sou noapta fr ite rupere Alt ve trezse, dor adorm singutl deck sot Ieeali Ih pace hf lor, Le acest vinta un sugar mat foes de 203 on ieteanch et Nomérul i durata pevioedelor de somn in timpul alei depinde de str: urn sogartui do starea de spirit qi de agitate celor cod supravogieass, do’ programl general sl famille! stu coleetivityil in care este lng Din tuna a VIF-, odatd eu tarultiea posibilitailor de miscare, rll sogar yi chimbt poring te deaveleso in ebreul nopil Mat int trebure sa Yi convingefi decd sugarul nu este imbricat prea etlduros teu Invelit pres gros, Pentru amu fiprea cad, este hive a nul acoperfi dela ineeput cu pivora ‘ai ctlduroas, ci mai tra, end icdperea incepe tte riceaecd. Se va men. fine © temperniurd ell mai contant& in come 2a \ac8 tmbricémintea de noapte fi acoperd gi picionrele (sac de dormit, pantalone cu hotop) 41 in cameet ent cai (pene 22°C), ant motive Ue Ingrijorare dacd sugavul se dezveleste : Tn oeinee oar a reese malt Sn curso repli sub 27°) ene Pine cx sugarul i fie Imbrtcat mai gros. La tmbréicémintes obigsouité se poate edauga Un'maicu sob cdmaga de neepte eal 0 jacheicd subjive pe deasupra. Dupk Perea noastr, pentru copii cere se migoh mult gi se dezvelese sint mai bune Dijamatele eu betege. Intrecoopse se pon scutece adsorbante, Chilotidin plas= {ie favorizeozd. cparcala. in locuinele frigoroase sav eu varia mari de ter peraturd, in timpul noplii © va folosi socu de dormit. : 491. Baia se face, in continuare, zilnie. Dacd se face eu indeminare, cu calm, tn ups cn temperature de 36-37" C (temperatura coxpulni) intro eamert inca le circa 22° Cg fird corenti de oer, buin este o plicere pene tru sugar Sspunires gi cordfirea ou apa se fac In eads, cu minufjoritate peste tot i trdeosebi la cutele pielii. Sugarul va fi lisal, daca #14 nesprijinit, pe gezut, 8 se jouce In opi cu o réjuged sou cu o bireujé de plastic. Baia hu trebule ined 34 #0 prelungeased peste 10—15 minute, Nu sintem de cord HH eo fack duguri cu jet de apa puternic, care sperie pe unii sugari. Davi unii pring fin Jn aceste dugur, se recomenda sf fie fieute cu ajytorol unet stropitoae apn temperatura cu cre este inn eugarul (28-370), ‘Apa prec rece sau prea calda sperie po sugar gi nu este lipsit& de pericole: abun, sleet de lipotimie (devin pals Sa vine pend esha sau chiar congtienjo). 402, Legatura ou medieul si sora de oerotive, Ina dova junatate primului an de viojd, doc eugarul a ,mers" bine, exista tendinja, la uncle mame, Ce a nu mai {ine leyitura eu dispensaral teritoril, Eate o e-oare! Un copil are nevoie tot timpul de o urmarire calificata, atit pentru problemele de sinétete, oft gi pentru cele de educafie. De la 7 fa 8 luni 285 a mtsanaecaneatAlimentatia 493. Deck sugarul vrea si find sau 4% ating iberonul in timp ce bea, va fi ajutat 0 faci. Poate fi luat tn braje sav, duck prefer, poate fi lasot 86 bea singur, stind culeat sau gezind. Atune! elnd sugarul incoarck sé bee singur din biberon, mama va sta lingd el, ajutindu-l 64 aibi o poziie cit mai stabile plicuté si mai comoda poze este cind este fiaut In braje); va sprijini gi va tnelina biberonol pentru ce sugarul si mu inghiti aer. Albupul de ou poate pricinui o ,lergie™ (erupt ale pieli, fcaune mot gi urit mirositoare, agitatie éte,) la eugarii care au aceastd tendinfi. La suger care nv au prezentat nici un ¢pisod de eruptié ale pilin trecut, se va intro: duce albugul inglobat in ,zdrenfe de ous" in supa In lunile urmatoare, albu. sul se folosogte a prepatarea unor creme, papsnasi, budinei perigoare, La aceasta virstd, numai gilbenugul este un element nutritiv.esco{ial pentru confinutul edu fn fier, vitamine, proteine gi grisimi cu valoare biologics 40, Pructe conservate. Dack femilia are fructe conservate fn cask (compot de mere, compot de gutui, past de mere, pasta de macege, gem de caixe) prntrun proceda sigur gi pastrate In condi opte, se pot da fructele fart coji, strivite si cmogenizate eu 0 lingurd de lemn. De'aseme- nea, se pot da fructe pronspete fierte, strivite gi indulcite cu sirop de zahar. Eventual se amestec eu pesmet de pline sau cu biseuifi opariji 3! bine slant. afi, adiugindwse gi brinad de vacd preparataé in cast. 495, Soaunele de fructe gi zarzavaturi, Reamintim ck 4n catul alimentatiei ou fructe sau zarzavaturi, scaunele ‘conjin celuloz& nedigerats, avind culoarea gi aepectul modificate faja de scaunele de. lapte- Moulte mame so nelinigtese, binuind c& sugarul nu poate mistui unele alimente sau ef fructele sau zarzavaturile respective ar fi fund valoare, find nedigera bile, Trebuie si se gtie ci organismul refine gi utilizeart toate substaniele cu valoare biologicd (vitamine, earuri minerele, glucide, proteine). up ce se introdue mai multe fructe si zarzavaturi, numarul de seaune oat s4 creascd gi st apard un eritem fesier, Nu este un motiv de clarma, ocd scaunele sint consistente gi nu sint in numir mai mare de 3 in 24-de ore, 496. Celuloza este important’ pentru aanitatea copiilor. Experi: mental s-a dovedit e@ pisirile’ sou animalele cérora li se didea 0 brent, confinind toate principle elimentare de bezd (proteine, glucide, grisim) gi accesorile necessre (séruri minerale, vitamine, lichide) ‘prezentau deficiente mari in eregtere. Simplul adaos de celulozk fin divizati determina restabilizes gurte panera fovenivs Ja un sgpect normal alpina sa aniallor ie oxperionté. Celuloza gi alte materit similare poartd numele de ,substan Ge lest saat cet de stipe sepetatets eofeeied oem torie intr-o elimentatie corectd. Celuloza indeplineste ti alte funchii in diges- tie. 407, Jn atinl tierra al primo an de vals, ul gi earmen sint pmicipelii furnizori de fier, care contribuie 1a formarea globulelor rogik 454 08 sugarii care nu Je primese din diverée motive devin anemic. In afard de carne gi galbenug de ou, dintre alimentele cere conjin fier si care se pot da Ja aceasti vireté, reamintim morcovil, merele, calsele, piersele, fasolea, slate, potrunjelul, spanacul, cartofil 498. Men tu) poate fi lérgit cu'budinei din gr, orez sau paste feinoase fine, Din olnd in cind, te poate dala desert budined eu jeleu do fructe. Copii apreciaza allt gustul, cit i culoarea vie a acestor budinei. Dacd aro din} se poate oferi sugerului din cind in cind sf pulina pline cu unt, 246 nine mnt 0 8 ilo we seruide CA pugin doud mese (demineaja se seara) trebuie s4 fle de lopte renunja ta mesele de lapte Dezvoltarea fizicd si neuropsihomotorie . Greutaten, Sogarel crete co 400500 g. ; S00: Motricitaten globalt a) Cali pe spate, gana nu mai rimne tn access pri, ee intoeree po ambele pepo de pe 0 parte a * Apezat pe burl, ii controeazt ine, copa eee draiee, runchial's membree inferoaze, Din posiia spe burt, suger treeo In Portia de ner In petra lebo™ (tig. 13), la pot ine vesigor tneintind 8 fouste sigur in geanl ge Intore ig. 124 —Cei mai anf sugar st Ja acasts vist oarte sl * 1hKeate partie pentru a apaca diferite obiee nomai,de-a busilea’,, Unii se tnvirtese ined in jurul proprivlui ax, iar alfii se deplaseazd de-a-ndaratelea, De subliniat c& uni sugari ear pest patra Iabe", invijind 8& meargi direc te etapele mersului ,de-e bugilen" gi tn Ap jural virstel de un an! 247 mance©) Posiiasezind. Sugarut se tne bine pe genut, fd nici un sprijin, dar te ponte ned Bt treack din poniga event in owen de penats nut ve fou fceastdperforman{ dec Inte 8 910 Tun ute si procuralt un seaun tna, po care 1 fief cn un prosoptrecut a o chinga tn jural compulst pentra aol susfine, Inaleil de sernenen Intrun fotolu mare: el va fi Incntat de aceasts favoare He putea al eases In ctivitajite fame Cind este agezat ye un plan perfect otizontal (mast de tfge, podea, arc) shumegnstel dey Haun etal el rae epi Seca he in jurul nxului propriu. Migegrle sint bine coordonate (hg. £24), 4) Riticarea fn plefoare. Numi o mica parte din sugert epuci de geatiile ppatului gi se ridied singuri in picioare. In gohimb, la aceasta vive, sogerut hormal se prinde de miinilo mamei gi ce tidied in picicare, apot std ia aceast’ pozite, eu ugoaré balansere, finind degetele de la Dpicioare {adoite ea 4; sind ar rea si apuce cearceaful, Deoarece im aceasta posite ma are wn eclilibeg stebil, mama fl apuct de axile s) atunci sogerul pageste, nesigun, eu beck mare de sus{inere, uneori deplasind inainte acelagi peion. Neflexul de apucare al talpilor se mentine G01, Motricitates find. Apuearea, Apuct cu tot mai multe ‘gurin}’: ,se napusteste™ cu ming cu mai muita precizie asupea uml obiect, dont $1 il prinde intve palma gi degetol mane (mat rar cel mich. Un now poe gres important: treee obiectul dintr-o mina in alta sel geuprince™ cu privives Gind apued un cub, iLfine in aga fol inet mai poste epuce unl (apees dou cuburi eu o mint). Se lntinde sd apuee toate juedriie din jurul sie. Se uit dlupd jucirile care au cizut. Da drumul intenficnat la oblecte. Se josed te "pang co oblete de dfeite dimensiunt pi snoware a eonstato coe tntimpla act. Je migcd sau le arunc& jos. Daca arunea un obieet pe duyumnen sf mania A vidied, sepeta operatiunea de atites orl pind cind mama fenuntd Ia joc, Din oricare poziie stabil (culcet pe spate sau pe burtd, geting) intinds ‘ing pentru apacarea obiectelor. Incearcd #4 ajungé la obiecte In afara sferoi iui de acfiune. Minile int ,deschise" i degotele. pregdtite pentru acl Vitale motorie mai fing. Minile"se intiinese pe linia mediand; be joacd cu inne piciarele, Pipi ating cbiete; invaded cunorcd diferte mate: Hale, sd deosebeasct suprafeje placute i dezagreabile, fata de care reaction near prin plcere eau diconort. 502. Limbajul gi contactul social 4) Limbajul. Pronunja primele bisilabe oa: tate’, ,deda%, mama", pape". Imitd proprile sunete emise 9i pe cele pe care le ailde. -Povesteyte Inult i cu plicere. La sceste silabisin se amestecd accente de islumi nesab- dare sau chiar de minie, Priewl cuvint ou este depastes Base dit palme ty a comanda, face ,pa-pa sau se joacd de-e scucubaus, }) Contactul Social. Se amplified contectel ‘eu mediul ineonjurstor prin intermediul: privirii, simbetulut, emiterii de sunete eu coloraturd afectivis Unii privese persoane sirdine cu rezerva (veri punctele 487, 518), 503, Comportamentul emofional. Sugarul i alogs persosna cate vrea sf comunice. Mama nu ma este aingura’ pertognd ie Riese Reacfioneazd la interdiefii seu la aptecien!afirmative. Inceared sa nro ‘ouce situafii pe care le dorefie, prin manevee tactice abile: Descoers sluby ciunile paringilor. Este curios sii fece. placere e4 facd descoperi. Ente fers cit cind i se ofera o miné de ajutor in realizarea doringelor, Teama de persoane sirdine, tn goeasti land se mentin resctile de nega: tivism fad de stekini. Nu este admis de toi pediatri gi psibologi dacd aceasta 248 we Higueen abs) cace ata tape 2 Se iecopldexistenla unui ,perimetra sabu® oy raza de eproximatly 40 em, tn cone sit ule a pateau doar” peroanele aproplate 29ceasele. Puncfi-i Ia Indemind juesrii, objecte mici pe care el le npuct, le piierde, le reydseste tmpreuni cu dv. gi astfel putin cite pufin Isi dé seama de eontururile, de consistenja (lare-moale), de greutaten (greu-v7or), apoi de siloarea lot si, in citev, Tuni, va putes £8 Je dea un nome. Mama nu trebuie sé creada ed are un rol de ,tnvijdtoare’. Cunvesterea de sine, @ lumii tnufleite gi netnsufleive ca survent la copil pentra ed mama Lardnit, la mingtiat,i-a schimbat,i-a vorbit gi s-a_jueat cue. Accastd cunoas- tere trece prin c4i foarte profande, mult mai apropiate de instinct ect de ray Supraveghere gi ingrijiri 308. Seaumole, Dincouza maturici sales a alimentatiei mai variate, seaunele sugerului sint mai bine formate, mai rare (1 —2 pe ai) isurvin Ia ore aproape regulate. In plus, el incepe-st dovind congtient de momentul cind {ntestinul stu functioneasd: inceteazs #8 se joaco, sb yconcentreazs, x0 face rou la fata, s0 eoreme, se contract, apoi se usureaza. Uneor, scoate im chiot ‘ind @ avut un seaun’ Cei din jur ered of wna place sa fie rurdar"; este umai felul sau de asi anunje mama ed pentry el sa produs acest mic eeniment. Va fi echimbat, dar fird grabs. Voind cu orice pre} s& i se inls- ture seutecul sau chilofit murder, ise va da impresie ea avea un scan cate 0 Ureabi care 0 dexgusta po mama sn. Departe de at favoriza edcatia eurdfeniei, mama nis va face deci s i-o inci. 509. So mmul. In conditiile unui program normal, sugaral se culea tn jur do ora 20'si so scould dupé 10—42 ore. In cureul zie mai doarme fo datk In prinz, timp de 1,2 ore, eventual $i in cures) dimine Dupa masa de sears, copitul va fi pregitit de culeare. Nu sintem de pirere ca dupa masa de seard familia s& Inceapa si se joace cu copilul Tai mic de Banks Tocurile agitate, excesil de impresit due la tulburani de somn. evenim eu indicatia ea tatal si fie prezent in fomilie in timpul mesei de seard gi al eulesrii, Copilul trebuie si stmid nie. comunitatea mama- copittata. 510, Incal{Amintea. Inainte de {1—12 oni copidul nu ere nevoie do incaljiminte, care nu este tid nici pentra sprijinul piciosrelor gi nick pentru invijarse merculoi. Daca umbI& moreu pe o suprafalé plans colda, Tari asperitaji, nu are nevoie deloo de Incdljaminte BI, Lega natul (migesri de calmare?) La uni sugari se intieste objcetul ea s0 logina sax do a-si lovi eapul de peretit patului, Este una din Inigedrile ritmico (ynijcatile calmanter), care se observa la multi copit Inala: te de a adormi, cind sint obositi sau eind ve plictisese. Brimvul inconvenient al acestui obicel este" ca sugaral se poate réni. Pentru inlaturacea cause, pitintit vor verifice daca sugerul sau copilal rie are 9 ocupatie suficient de interesant& in cursol zile, dad i s-8 satis- Tacut nevoia de migeute gi dacd esto soficient de obostt S-an observat aceste manifestri Ia sugari core eu fost finufi multa vreme In cog, in paturi cu margin! ford visibiitate, feeute din selnduri compacte {caren{& de spetiu), ca sila cei care stau multd.veeme In casi (corena-de Iigeare), sint losali singuri (earen{a de ysocietate”) sau In familie exista 0 Hare de ‘enxietate, de tupraingrijire a copilului. Scoateres eepilolui ct mai mult alard, o plimbare mai peclungitt Jnainte de masa i culearea de seara, jocuri linigite, Imbaierea zilhied gi 0 atmasferé de calm In familie sint uncle 250 aronee,"Aceasla ltd qi © senzatie de pilare, Ayezat luteum sceun inate! apucn un cub qld da dromul: Apuod succes ions obletale din jer ful tka qe distreazd privindu-le com cat. Apieapta laude i eploustle mane! pntou nous Tol seugitas necdjeg ack m1 se dau Inapol obectele Clute. Cind 4 se redau, le piptie, le duce In gur, Te priveste gi apol le aruned din nou (lig. 431). Inte mam. i copil aceasta’ mich manevra eee un ject fideaza cat din jue se ita, pierd rebdarea, il epostrofeaz, il indepBriaasd fuetrite gel plrdses. Este" 0" greqeall 582. Memoria continua si so desvolte, Copilul ecunoaste pereoanele din antorajul imodiat ji igi enuta cbicetle.piendute GBR Inteligenta practicd so manifesti prin aceon ch poate deschideo cutie; poate executa uncle ordine simple; deschide gure sou intinds tinue fa comand. SL. Se contureazd personalitates, Copilul devine din ce inca mai mull o mich pertonalitate. Preferinjele gi repulile se conturess a din cotace mai bine, exprimindu-se prin manifest din ee in es mal preg: aie, edi ia bnuite sini ine sagt nee genun,cae Dar impe, dar care iui mrt roupeec. Ekninjl tat Gator sh urmdveased toate Sampontatele fizice,epiritule gi emotionale, care contureand o perooneliate ‘Trasiturie de comportament care aust pe placul pirinjllor mu ge vor core bate prec repede; se Inceaved ei tnt #8 talnvae’ceea ce a apdrut in mod fododi: Doel un copil este vid, nu se va inoorea #8 ee facd din el un cop Ting, cligindut sl sien cumiste; se reuyeyte — mult mai sigur-— ainda: tao'o jure rau ereindui o alta preccuparer 505. Contactulsoeial. Incepe sf nteleagh deck este liudat seu covtaly iaventenst trocuti- Reaclionessh conform fn Io ln mil sordine™ date de alli: Sttint int privif (ecleoiv cu rozervd, Ride tare sau ines. {gi expring placeren cau disconfortul, dar atentia poate fi abstutd. Incepe sf to Tosce Gu efi nu mumal alata’ de eh 5i6, Simte nevoia de societate. La sfirgitul primulai on de vie, coplul if manifesta evident noyota de companie. Vred sf ae josce in tnedpereain care se afl clas membri ai familie asteapta sd cover: Dearcy iar dact extelosat singur reactionvozi ~ deseori = prin pins Gir. Limba} ule Spe bisiebe in tasjurtsqmunay spapery tata” {ard advert, Reschioneazi cind est sirigat pe nume qicind 1 se vole Si dea fin cbiee Imita ngomote auaite sau pe care le emite el tingor. Moduleasd Yooea tare, incet 41 goptit. Se joneé eu limba, cu saliva pentru «produce Heomot Supraveghere si tngrijii 538. Sommul Ca ila adult, nevoia de somn prezinta mari varietii individuale. Unii copii eint foarte viol, dorm mult, pentru a-si reface energia. Altii, me; linigtifi, au nevoie de mai pulin somn. Ta medie, spre virsta de Un fan, sugarul doarme 10—12 ore noaptea gi circa’ ore ziua. 259 weUnik sugar mari opi miei rfuad sk mai dourmé dupt amiash. Dac dorm in cursul noptii 11-19 ore sau dacd dorm mai mult tn eursul dimine\ii, hu mai este nevoie s& dosrmé dupa emiazi. Chiar dact seara sint foarte obo: sii si met iritebili, inseomna c& fae parte din categoria de copii care nu au nevoio declt de un singur eomn. 530, Tnealfimintoa., Nici le aceasté virstd, sugarul nu are nevoie do incuijaminte cf protectie pentru picipare. Numai in eagurle eind eete dus fn cute sau sta pe 0 podea rece gi cu asperitati are nevoie de tncdljaminte, ‘So procurd ghctuje din piele moale i eu talp& flexibil, perfect netede pe dinduntru gi faré cussturi sau margini teri. La noi s-a incetdenit. eonyin- rea ok phetele. trebuip aA ind", s& ,protejeze® articulate tibotariank Geen, foretiate ‘nk incdjininea Itarepe ert, e exer je mets! Tncéljémintea cu talpa tare aocentueaza tendinga la picior plat, eu care, de fapt, sugarul se naste gi care se mentine gi la copilul mic. Pentru cei mai mult! copi, ghetele nu reprezinta un ajutor, dar niei nu Te sted, eu condiia ca pielea sé fie foarte mosle gi cu talpa flexibila (vezi si punctul 569) 10. Cum se ridied sugarul mare in bra{e. Petreoc{i rfinile fn jurul toracelui sou po sub axile (substioara) gi ridicaji- astfel inet greutatea corpulul sé fie purtats de ambele srticulepit ale menor; mul Fidieafi niciodatd gi nu-l tavirifi de mini, brafele lui trebuind #4 fus}ind to acest coz intreaga greutate a corpulu. BAL. Ce se face daca sugaral se serveste ou predilectie de mina sting i! Chiar daca pirinji au impresia ch va deveni stingaci, musi vor intersice folosirea mini stngi, obligindu-] s6 folosesseé mina dreaptd, Folosiea preferentiala a unei miini este dicteta de conformatia si dex- voltaha omieroflpepreind o pertculenitatebiclogit of mu tebe inter. un defect gi nu se combate prin pedepsives copitulul. Este greyit fi ified) safe. obligat 8 se: Tolospnted de mina dreapta, cind pentru'al este mult mei natural sé o foloseasca. pe cea stings. Forjarea pentru folo- sirea miinii drepte poate determina o forma de nevrosa la copilul mare. Mojoritates indivivilor stingeci nu au dificulta{i serioate tn via gi tn De fa 14 Ia 12 tunt CCopitul tmplineste tn eurind un en. Dupé eceea nu se mai discut& despre copii ne na * a junsé la acest moment orice mama priveste tnapoi asupra anului ecur Copiul'eTacat progrese uriage, a devenito mica personalitae, ce poate face multe Iucruri ou corpul su fi care are 0 winx prop {In acelagi timp, mama'e tavafet meseria” de mams. Satisfactia cea mai mare a unei maine este de a fi conjtienté de Inorederea copilulul in ea, 5) de faptal ed el o ycunoaste*. Orice mama ia o molfime de hotariri, din instinct, fra a reflecte prea mult. Cind este nesiguré, copilul ti erata’ prin roachile Iu dacdsolutia adoptatl ste con mai nimerit. Incecdnle gt gree: te fac parte din vafe pinion gf nto rte seu nick un medi me © pot, scuti peo mama de emofii cau de situafii neprevazute. Medicul si cérfile int Lotugi ajutoare obligatorit in eregterea si educetia copilului. Nu se mai concepe, in tiaja moderna, o familie eare sd nu se inifieze tn problemele de sindtaté care constituie bunil cel mat de pref al omalat! In pragul trecerii tn al doilea an de vie\& al copilului, mama simte et nna mai este singurd, cd soful sk a intrat tot mai mult in rool de tata De 260 ‘sour ambii phrinfi Vor avea ca scop permanent ingrijirea sindtatii si cregte- rea copilului; cu acesta vor deveni gi ei copii, vor tsi din nou etapele eopili Fiei, vor faceren si facd din copil mei mult decit au fost ei gi Yor visa ca avesta sf ropetegreylile lor. Pentru aceasta ete nevoie de devotament, de diruire permenenta, de stradania dea fi aja cum ar ve sh devind copia Ter, pra puterea exempla- Tut for, Ih vederea covetal deserst, este nevoio de hustrire permanent ‘Az, eopid nu mai pot fi ceseuli din instinct, In causal eltorva norme moyte- dite prin tradfie, er prin dowutnentare continu sopra pribosocologiel eo. piluhi dn socetotea moderna, in continu® tonsformare- Alimentagia 542, Lan an (gn mai nant) ae po da o mare porte din minchrovile ‘coe giteso pentra Inajii mai mari. Ata timp elt primegte ailnie legume, ftoctd cand i npte se poote fine scam de. poferitfee. coplsh. Binetn {eles se va intocin! un meni échiibrat. Majoritatea copior prefers o alimen- fatiesimala, bine. pregatita, necondimentata linenie interaises No se dau copitului: cafea naturalé, eoai rusese con centeat, minedruri condimentate, salam, siining, peste ‘efumat, béuturk sleoolice, murttor. ‘De tsemenea nu sint indicate leguminoasele useate (lintea, fasolea, max anos), Varta, . ‘Nuclle vera, alunele, pufarinel, omboanele tari gi fulgit de cereale pot duce la sfocared eopilulu, dacé ajung la trahee, ; ‘Bzccsutde sare, In mod fiziclogie sugerul gi copitul mie nu necesita si- tare gtr Excoul de sare af fovoriz, print ale, aperia hier tensivnll 1a adult ‘Sandsiguride Ia 11~12 luni. Sugaror care au yinvijat* sAimestece bine, 1ise poate da dimineafs, a cafeaua cu lapte, 0 tarting cu unt sau cu o past moale de fructe (maveye, mere). Este important af li se dea pfine proaspata, abd, lata tn felis subtiei. Spre sfiritul Tunii a XIl-a, se inceared gi plinea nneagra. Pe pline ee ponte de, ye lingd unt, brinzd de yacd sau partea slabi din gamed presata. De acum inainto, copili preferd variajia In slimentatie, Re'va evita eacesul de dalcturi. Adaosul de zahir nu mai este obligatoria Ja loptele de vaca. Duleiurile §f prajitunie se vor da numai dup mese, na {ntre meio. La masa de seard este bine t€ nu se dea deloe duleiuri. Excesul de duleiurzahir, miere, duleea}’, bombosne, gemuri, prajituri) au un rol in- contestabil fn aparifie carilor dentere Dezvoltarea fizicé si neuropsihomotorie B48. Greutaten cxto acum de 9-10 (wo tripleash fats de cen de Ja nagters); Je cei ou greutatea mica la nagtere, se tripleazd mai devreme. BH Tnaitimen este in medic de 75 om, deci colle & erscut eu ‘240m dela naglere. Sint posibile variajii meri (4.2.5—4 em). ‘B45, Dentifia. La un an copilul poate avea 6—8 dinfi, de abicei ‘sus gi 2-4 jos. Exist foarte multi copii perfect normali la care prirmul dinte pare de-abia acum (sau chiar mai Urziul) . 545, Dezvoltarea motorie. Aveasta virstd este treapta inter- mediar® dintre pouisia orizontals si cea verticald, ine instabil8, Perfectio- 261