GHID PRACTIC Pentru Cresterea Copilului Pana La 5 Ani-1

JUNE R.
OBERLANDER

. qliitf practic pentru cresterea copilului pdnd fa 5 ani

Traducere:

Irina Paun Alexandru Pal

r:9

NICU1£SCU

Nota traduditorilor

© 1992,S/ow and Steady Get Me Ready by June R.Oberlander

. ; Cand ni s-a propus sa traducem aceastacarte, 0 citiseram deja. Am acceptat mraezitare, cu bucurie, sa devenim partasi acestui eveniment. Un eveniment interesant ~i deosebit de util societatii rornanesti, Avem doicopii, 0 fata de saptesprezece ani si un baiat de unsprezece. Am trecut de doua ori, in calitate de parinti, prin perioada de varsta abordata in aceasta carte. in plus, inca din studentie am inceput sa modelam caracterul elevilor, iar In ultimii sase ani ne-am aplecat asupra celor mici, coordonand propriul nostru centru de educatie ce cuprinde si patru grupe de "studenti" intre trei ~i sapte ani. Am savurat de aceea eu un interes aparte si in cunostinta de cauza continutul acestui ghid de mare ajutor.

Oamenii au tendinta sa considere ca "a fi parinte" este ceva Innascut, cunostintele zacand in noi in stare latenta, Practicile din Wile dezvoltate dovedesc eficienta educarii rnarnelor ~i tatilor in grup, prin cursuri sau individual, prin carti.

Profitati, asadar, dragi parinti, de concluziile celor care au studiat comportamentul 'copiilor si evolutia lor. Vor fi de folos deopotriva copiilor dumneavoastra, cat si durnneavoastra In~iva, formandu-va abilitatea de a stapani situatii in care eei mici ar dori sa va domine. in plus, din propria noastra experienta de lucru cu copiii, putem confirma necesitatea launtrica pe care fiii si fiicele noastre 0 au de "a li se da atentie", de a desfasura activitati impreuna cu parintii. Aceasta carte nu numai ca va ajuta sa dezvoltati rapid si temeinic calitatile micutilor, dar contribuie mult la strangerea legaturilor dintre generatii,

Necesitatea de a nu-i priva pe.copiii nostri de 0 educatie intensa 0 sintetizeaza admirabil In cartile sale Fitzhugh Dodson, care constata ca un copil instruit cu profesionalism in primii sase ani de viata nu va putea f ajuns din urma de un altul, ell acelasi nivel de inteligenta nativa cu al sau.

Cartea profesoarei June Oberlander are un pregnant caracter aplicativ. Ea depaseste nivelul teoretic, aratand clar parintilor ceea ce trebuie sa faca pentru dezvoltarea intelectuala a copiilor lor. Materialele folosite sunt obiecte aflate la lndemana in casa sau clemente naturale care aduna in ele caldura, afectivitate ~i personalitate, spre deosebire de raceala jucariilor fabricate industrial. Legatura dintre copil si parinte capata astfel 0 alta dimensiune. Prin ceea ce invata copiii si parintii din aceasta carte, se poate imbunatati si relatia parinte-educator. Avand 0 abordare sistematica a problemelor, aeestea sunt prezentate lntr-o succesiune logics, tehnicile de lucru fiind amanuntit explicate. Este relevata adeseori importanta repetitiei, pentru a face activitatile eficiente.

Cartea aceasta nu este 0 lucrare beletristica. Nici traducerea nu si-a prop us sa fie. Accentul s-a pus pe transmiterea cat mai precise a mesajului, cu detalii ~i reluari ce pot parea uneori inutile. Important este sa aveti suficiente elemente pentru a nu exista confuzii. Rimele au fost uneori adaptate Iimbii rornane, ca si unele cuvinte din exercitiile alfabetului. Spiritul acestui ghid a fost insa respectat, pastrandu-i eventualelestangacii de exprimare, in favoarea realizarii scopului propus: sa punem bazele unei educatii deosebite pentru copiii nostri .

© Editura NIC(JLESCU SRL, Bucuresti, 2001 Adresa: 781821 - Bucuresti, Sector I

Str. Octav Cocarascu 79, Tel/Fax: 222.03.72 rei. 224.24.80, 223.25.05

E-mail: edit@niculescu.ro

Internet: www.niculescu.ro

Tiparit la s.c LUMINA TIPO S.R.L.

ISBN 973-568-456-X

TiparuJ executat la S.C. LUMINA TIPO s.r.l.

. SIr. Luigi Galvani nr, 20 bis, sect. 2, Bucuresti, tel.lfax 210.51.90

Prefata

Nota speciala ditre cititorii acestei cal1i

Acest indrurnar a fost co nee put In primul rand ca 0 punte de legatura intre casa ~i scoala, Contine activitati saptamanale corespunzatoare nivelului de dezvoltare al fiecarui grup de vanta, de !a nastere ~i pana la impllnirea varstei de cinci ani. Sunt 260 de activitati secventiale ce folosesc drept materiale mai ales obiecte din cas a, Indicatii explicite sunt scrise intr-un limbaj simplu, pentru ca cei ce folosesc aceasta carte sa poata lntelege cum sa puna In practica fiecare activitate. 0 scurta evaluare urmeaza fiecarei experiente, astfel lncat sa se stie care trebuie sa fie rezu!tatuI activitatilor. Unele pot parea similare, dar efectul scontat pentru fiecare este diferit. De altfel. titlurile activitatilor saptarnanale ~j evaluarile lor ar trebui sa lamureasca orice neclaritate.

Lucrarea se adreseaza pe rand, ambilor parinti, alternand In fiecare an din cei cinci, astfel lncat intregul an sa decurga consecvent aceluiasi stil, Partile I, a Ill-a ~i a V-ase adreseaza tatilor, iar partile a I1~a si a IV-~ mamelor.

Cartea analizeaza activitati comune. Multe din aceste concepte ~i abilitati erau initiate odinioara de catre bunicii ce locuiau cu nepotii lor. Relatiile sociale au inregistrat insa 0 uria~a transfonnare. Multe marne mergla servici ~i putini bunici mai stau impreuna cu copiii lor, deveniti adulti, De aceea, 0 rnultime de blttrani nu mai au privilegiul sa-~i iuvete nepotii lucruri fundamentale atat de necesare pentru ca educatia copilului sa fie eat mai complete inainte de a merge la scoala,

Exista parinti care incearca sa-si tnvete copiii anumite notiuni sau sa Ie cultive anumite abilitati prea devreme, ceea ce are drept consecinta frustrareaacestora. Alte eoncepte sunt prezentate prea tarziu sau deloc; de aceea acesti patinti rateaza perioada optima pentru a-i lnvata aceste notiuni. Studii recente au confinnat ca stimularea timpurie a celormici Ii aproprie mal mutt deinvl'itAtura, copiii devenind scolari mal buni, dar totul trebuie faeut la timpul cuvenit.

Avand 0 experienta de peste douzeci si cinci de ani ca educator, stiu ca multe lacune 'in lnvatare pot fi preintampinate daca, la varsta potrivita si Ia un nivel adecvat, copiii sunt partasi ai unor experiente scurte, dar stimulatoare si provocatoare. Conceptele fundamentale sunt mult mat dificil de receptat de catre copii la scoala, atunci cand ei au intarzieri in procesul de instruire de acasa.

Fiica ~i nora mea m-au solicitat sa le sugerez activitati pe care sa Ie foloseasca eu cop iii lor de cinci, respectiv optsprezeceluni. Ele doreau un ghid care sa explice pas cu pas £lIM sa puna In practice activitatile, niei 0 earte existents la vrernea aceea neparand sa atinga acest aspect.

Gandul cii nepotii mei vor avea parte de experiente ce-i 'lor stimula ~i provoca prin intermediu! unor activitati~joc pline de tnteles m-a inspirat sa scriu aceasta carte. Jocul este munca zilnica a copilului. Trebuie instruit ~i indrumat ell abilitate, dragoste ~i rabdare.

6

sitter i Spe: sine~r ,ea aceastacarte sa-i ajute pe tinerii parinti, pe eei ee sunt baby

, . d ; ca. $1 pe ortcme se preocupa de satisfacerea nevoilor de dezvoltare ale "I .

rmci In Zl~a?e azi, copii ce vor f adultii de maine. COPIl or

:ata c~t~:~ sugestii ea.re. va vor ajuta sa puneti in practica acest indrumar:

Clt.Ttt IOt~eaga activitate saptiimanala potrivita pentru varsta copilului

• ASlgur~tl-.va ca ali inteles scopul propus a! activiHirii. .

• Adll.natl. ~t rnontati materialele necesare. .

• peelder: cum sa puneti in practica activitatea.

• Inarmatl~va eu un creio . h'· fii

" .'. n ~t 0 artie, lind pregathi sa notati observ ..

Radaugm. sau eomentarii asupra activitati] si raspunsurilor copilului atu,

• evedeti scurta evaluare a fi ". '. ". . .

copillllt;i. iecarei aChVttatl ~l evaluan progresul

• ~ncepeti act~vitatea .atunci cand copilul pare a fi pregatit pentru aceasta

~ -~r p~tea sa nu fie In fiecare zi la aceea~i ora. .

• Ev~ta.tl" prea m.ulta. organizare, dar fili consecventi. Facand anumit

aCtl~lt?t.l doar din cand 'in cand, ar putea fi ineficient. e

• Ammtttl-va e~ un copil are la nastere 0 capacitate practic inexistenta de concentrare JI c.are ev~lueaza progresiv la aproximativ cincis rezece secun~e dup.a primele cateva luni. Mai tarziu, intervalul de con!l1trare ~r:$te mc~t: meet. Pe la patru ani copilul nu e in stare uneori sa se imp1ice 111 r.~o ¥ac~lvl~ate decat pentru putin timp. Durata timpului de concentrare variaza e a copil, la copil, Sub indrumare $i cu rabdare durata de

concentrare poate fi marita. '

• ;epejtali ac~ea~i a~tivitate saptiimanala sau activitiitile precedents sugerate e-a, .ungu! l~tregl1 saptamani. Repetitia este foarte importanta.

• Opriti actIv.ttat:a, ~tu~ci cand copilul pare dezinteresat, frustrat sal] neat:nt. RetlOe~.l~o ~l . lllcerc~tj din nou, mai tarziu. Aveti Iibertatea de a mo.dl~ca_sl~gestll!e e~lstente, In functie de nevoile copilului.

• Evitati sa introduced activitatile didactice prea devreme Imprimau ntm molcom,dar continuu cand puneti In practica cu copilu! activitat~~

sugerate. \

jneet, dar fai'a intrerupere, copilul va ajunge sa fie pregatit.

Nota: Autorul ~i editura care publica nu sunt responsabile entru riinirea

sau, r:'~~rtea provocate de utilizarea gre~ita a materialelor sau a P _. •

a~tlvltaille cu. cop~ii, marerialele trebuie alese cu grijA pentru a riu p:;rc~;~:~~~;~~~:~ I~ slguranta copllulm; supravegherea din partea adultului este esentiala. .~

7

Mid sfaturi pentru solutionarea unor probleme

Aceste indemnuri sunt gandite pentru parintii copiilor care sunt destul de mari ca sa priceapa regulile. Parintii inva~a pe masura ce-si cresc copiii. De aceea, este benefic sa fii avizat de caracteristicile, cornportamentul si dezvoltarea copiilor mici. A f parinte este 0 sarcina interesanta si dificila, dar aducatoare de rasplata. A vand de-a face cu copiii mici, Invaj:aj:i sa va controlati emotiile si sa va abtineti dela a pedepsi, daca este posibil, pina cand Yeti fi 'incercat urmatoarele sugestii pentru a va calma.

Dad vi simtiti frustrati:

• Gandip-va la ceva placut'

• Respirati adanc si expirati incetl

• Respirati de mai multe ori, III timp ce numarati rar pina la zece'

• Incerca~i sa cautati un loc linistit si odihniti-va acolo pana cand va linistiti'

• E posibil sa fie util sa Imparti!i cu alta persoana grijile legate de

comportamentul copiilor dumneevoastra.

Rezolvarea problemei:

• Care este problema?

• Care ar fi cateva solutii pentru a rezolva problema?

• Care este cea mai buna dintre solutii?

• incercaJi sa 0 aplicati pe aceasta si vedeti daca functioneazal

• Daca nu, incercati alta solutio! .

Pentru a indruma un copil mic, priviti-l In ochi cu calm, dar categoric, atunci

cand introducqi 0 regula. Instruiti copilul sa repete regula eea noua, pentru a fi sigur ca el a auzit-o. Regulile trebuie sa fie rezonabile si modificate dad estenecesar, dar cop iii l~i vor testa parintii la fiecare stadiu de dezvoltare. Ramanep calm si prezentati eu claritate copilului sistemul dumneavoastra de valori! Aratati interes, dragoste, aduceti laude si, mai presus de toate, fiti consecventi 111 respectarea regulilor pe care

le-ap stabilit !

Daca situatia copilului mic cere modificari urgente de comportament,

aplicarea 111 situatii dificile a ideilor oferite de aceasta carte s-ar putea sa vii ajute la obtinerea schimbarii dorite. Peate ca veti deveni astfel motivati sa gimditi si alte cai de a modifica conduita copilului. Solutiile sugerate pentru situatiile mai grele pot fi adaptate oricarui copil de varsti pre~colara.

Situatiile dificile sunt prczentate sub forma de index alfabetic.

1 Aruncatul cu pietre

Copilul dumneavoastra se joaca cu niste pietricele mici, culege cateva sau

doar una si, deodata, arunca eu piatra in alt copil. Odorul dumneavoastra inccarca sa-si dezvolte indemanarea azvarlitului si nu are nici 0 idee despre conecintele faptei sale. Ce puteti face? Spuneti-i de urgenta ce stricaciuni ar putea provoca aruncand en pietre

8

si indrurnati-l ca?"~.o alt~ activitate nepericuloasa, Pentru a-i Imbunata1i dexteritatea aruncatului, urmanti actrvrtatea Arunca in cutie (Partea a III"a, Saptamana 5).

2 Ciupitul

Copilul. dumneavoastra Ii ciupeste pe ceilalti, fara un motiv aparent si foloseste aceasta ~C!lUne ca pe 0 me~oda de autoaparare pentru a face exact ce pofteste. Ce putem face? Incercati cu el activitatile descrise in Pocneste din clestele d f (Partea a II-a, Sapt~m.ina 37) si atrageti atentia copilului ca ciupitul unci pe;s~:n~ d~ar:. EI ::r putea sa-~l antreneze degetele si mainile C1.l un cleste de rufe, fndemnati-l

sa gaseasca alte m~dun de a se apara si de a-~i atinge scopuL '

3 Culcatul

. Copil":,l se sustrage s?mnului sau plange cand este ora de culcare, chiar daca est~ .evldent ,ca. este obosit ~l trebuie sa se odihneasca, Ce puteti face? Uitati-va 1a

actrvitatea Tiptil.,; (Partea a III-a, Saptamana 51). '

Calm, suger.a~i-i c~pilului sii~ se prefaca ca este un soarece si sa fie linistit,

pentru a nu trezi pisica din somn, Incepeti sa cantati ori sa soptiti PalO '

varfuriv si t' . '1 1 . . , 'I.,,~, pas, pe

n ~.l spunep-i ,COPI u U1 sa mearga pe varfuri In spatele dumneavoastra in tim

c: merge~ :ot asa ,pn~ ~asa si, In cele ~il1 um:a, 'in camera copilului. Indemnati copil~ s~ mearga ~n pat ill liniste pentn:- ca pisica sa nu-l poata auzi. Amintiti-i copilului sa pastreze linistea, altfel.il va deranja pe dusrnanul soricelului,

4 Distrugerea obiectelor

.. Copjlu~ dumneavoastra de 1-112 ani este fntr-un stadiu precoce al varstei t~r:~~le de 2. am. Are tendinta de a distruge ~m~carea, jucariile si chiar casal Ce puteti f~ce. Face}!. a~el la activitatea Rupe hartial (P~rtea a II-a, Saptamana 42) ~i detur:1atl-l catre ~ee.a ce dnar poate distruge. l-ati distras atentia de la alte lucruri si pu~e~l folosi aceasta actrvitate pentru a scoate 'in relief latura practica a spalatului rufelor.

5 Furatul micilor obiecte

. • Un copil e in viziti. si va $terp~le$te mici fleacuri. EI nu a l11Va!at sa nu se atl:lga ?e ~stfel de lucruri, Ce puteti face? Recurgeti la activitatea Cutia eu marunusun . (~artea a V-a, Saptfunana 2) si indemnati copilul sa cotrobaie prin cutia aceasta specl~l~ cu lu~t;tn mtere.sante pe care le poate cerceta ca sa-si satisfaca cunozrtatea, lasandu-va III pace rnicile durnneavoastra obiecte.

9

6 Galagia

At! tolerat pana la un anumit myel galagia produsa de copil ~i eomportamentul sau nesupus, Trebuie potolit si aveli nevoie de ajutor pentru a va proteja psihic. Ce puteti face? Recurgeti la activitatea In ritm de muzica (Partea a II-a, Saptamanalti).

Distrageti atentia copilului $] utilizati-i energia pentru a-~i folosi rnainile sa bam toba 'in diferite ritmuri, pe coapse sau sa foloseasca 0 lingura de lemn pentru a bate darabana ritmat pe 0 caseta sau 0 cutie de cafea Acestea ar trebui sa tina temeinic sub control comportamentul sau nesupus ~i galiigia exagerata, Activitii!ile'dinPartea a III-a, Saptfunanile 25, 51 si Partea a IV-a, Saptamanile 3, 8 va vor sugera alte metode pentru a stapani acest tip de comportament. Saritul prin casa ar putea fi tinut sub control prin intermediul activitatilor de la paginile Partea a Ill-a, Saptamanile 26 si 16.

7 Jocul cu mancarea

Capilul dumneavoastra se jcaca cu mancarea In loc sa manance ~i v-ati dori sa ia macar 0 imbucatura din fiecare fel de mancare servit. Nimic din ceea ce ati incercat nu a dat rezultat. Ce puteti face? Incercati activitatea Alimentele si importanta lor (Partea a Ill-a, Saptamana 48). Copilul s-ar putea sa reactioneze pentru col va considera aceasta drept un joe. Activitatea denumita Despre aJimente (Partea a V -a, Saptamana 42) V-aT putea fi de asemenea de ajutor.

8 Lovitul

Lovitul pare un joe pe placul copilului dumneavoastra. Ati spus "stop", dar el continua. Ce puteti face? Faceti apella activitatea Loveste sau rateazii! (Partea a IV-a

Saptamana 13) si lasati-l sa loveasca mingea. .

9 MazgaJitul

Copilul dumneavoastra a gasit un creion colorat si a inceput sa nmzgaIeasca tot ee vede: pereti, mobila, podea etc. Ce puteti face? Recurgeti 1a activitatile din Carticica mea colorata (Partea a III-a. Saptamana 45), Sugerati-i cu calm sa coloreze cartea, dar permiteti-i sa aleaga orice creionde colorat ~i sa deseneze orice doreste pe fiecare pagina, Laudati-l ea foloseste creionul asa cum tebuiel Spuneti-i copilului ca folosim creioanele pentru a desena si a colora pe hartie si ea peretii, mobila ~i podeaua etc sunt deja colorate si decorate.

10 Murdaritul geamurilor

Tocmai ati spalat geamurile. Copilul descopera condensul pe un geam si incepe sa-si puna amprentele. Ce puteti face, in afara de a spune .nu"? Apelati la activitatea Ce nostim este sa pictezi eu degetul! (Partea a II-a, Saptamana 19), ~i indemnati copilul sa picteze cu degetele pe hartie in loe de fereastral

11 MU$catul

Unii copii ii musca pe ceilalti pentru a se autoapara. Ce puteti face? Faceti apel la activitatea Codi pentru cercetare (Partea a II-a, Saptamana 23). Pentru a . preschimba un comportament negativ i.'1tr-unul pozitiv, da!i copilului 0 bueata de

10

p~e ~i inde~na~i-l sa muste ~i sa vada unna Hisata de dinti apoi lasati-l sa mmance pamea. Luati 0 bucata de coca si cereti-i copilului sa faca urme adan~i cu un hat de acade~,. Coca. ramane. deformata, .dar _nu simte ~mic.~ Scoateti in relief faptul ca oamenn s~t, iar muscatura doare ~l lasa unne pe piele. Intrebati-l pe care din cele trei le poate manoa: persoana pe care 0 musca, painea sau coca? De asemenea, cereti-i sa cau!c. al~e ~odur~ de a se apsra in locu1 muscatului, Laudati-l pentru orice r~puns

pozrtiv ~1 discutati alternative de autoaparare, '

12 Nesupunerea

Copilul stieca trebuie '.Sa-~i asculte parin):ii sau persoana care are grija de el dar:~ toate aeest~a, .se_razvr~te~te. Ce puteti face? Fara sa-l bombaniti, instruiti-I sa. s~ duca in camera lu~ si sa ~e gandeasca la aceasta regula. Daca refuza Sa mearga, luati-l pe s~s cu. calm ~1 duceti-l dumneevoastrs. Spuneti-i ca v-ar placea sa-i cititi ori' sa Ju_cay u,n JOC cu e.l, ~d va fi pregatit pentru asta. Lasati-] putin inchis in c~era lui pana cand cre~efl ~a s-a calmar. Apoi cititi "Mary avea un miel mic" ~i discutati de,spre faptul ca mielul- nu avea voie la scoala, Faceti apel la activitatea Asculta ~i ml~~a"t~! ~artea a IV-a,. Saptamana 46), sau inventati niste comenzi ~i recomandati

copilului sa respecte asa zisele reguli. '

13 Plansul

. DeQl~ 0 VIern:_, cop~ul ~r:nneavoastra'pIange pentru a obtine ceea ce doreste el ~l sUJ!tetl la eapa:ul. ra~d~L Ce putep face? Incercati aetivitatea Oglinda fermecata (Partea I, Saptamana j8). Cercetati co apare in oglinda si numiti obi.ectele ce ~e va.d din camera, ~nclusiv copilul. Continuati sa faceti aeeasta, pomenind numele COpllUl~l e~ 0 vo~~ b~anda, placuta, Copilul va deveni profund interesat de ceea ce un:neaza s~ nUI1!* $1 va. uita sa planga. Invitaji copilul sa aleaga e1 cu privirea oblectele din oglinda magica. Activitaple din Partea I, Saptamarule 12 si 13 din s-ar putea sa va sugereze ~i alte idei,

14 RontiSitul obiecteJor

. " Copi~ul_ dumlleav.oastra pare ca ~uce totul in gura, EI nu arata ca ar sti cuvantul "nu .; Vreti sa ccrectan asta. Ce puteti face? lntai de toate incercati Sa va abtineti de la a _utl~iz':. prea mult cu:vantul ".nu:'. Faceti apel la activitatea Da sa~ nu (partea ~ IV-a, ~apt~~ 44), sau mventap mste declaratii de tipul "da sau nu" In care sa-i puneti mtre~~~,l despre el.{de exempl~ :,Sunt oehi~ tiii al~~tri?",~"Poti. sa alergi?" "Pop sii citesti; et~). Ac~asta va subhma faptul ca folosirea cuvantulm .nu" trebuie mcutii ade~v~t. Raspunzand "da" la unele intrebari, inseamna ca nu este intotdeauna potnvit .mu".

11

15 Ruptul florilor

Deodata, copilul dumneavoastra a descoperit pasiunea pentru flori. Le culege la iutamplare pe to ate, fie ca sunt Ialelele vecinului sau papadia din gazonul ce va apartine, Ce puteti face? Incerca!i activitatea Flori in cos (Partea a II-a, Saptamana 39) si lnvatati-l partile componente ale florilor si spuneti-i pe care poate sa le rupa,

16 Trilntitul u$ilor

Copilul dumneavoastra a descoperit obiceiul deranjant a1 trantitului usilor, lneearca sa va tranteasca usa in fata, dumneavoastra sau prietenilor lui. Ce faceti? Inainte sa va pierdeti vreun deget incercati activitatea Deschide ~i inchide! (Partea a II-a, Saptamana 51). Aceasta activitate atrage copilul catre modul de funetionarea al usii ~i-l indeparteaza de incantarea produsa de trantitul ei sonor. lntr-un ~od practic este pusa in evidenta existenta mai multor tipuri de usi si i se creeaza copilului ocazia de a exersa in siguranta inchisul ~i deschisul usilor,

17 Stinsul $i aprinsulluminii

Copilul dumneavoastra da dovada de un interes deosebit pentru stinsul ~i aprinsul luminii, chiar daca i-ati spus sa nu 0 faca, Ce puteti face? Recurgeti la activitatea Pornit ~i oprit (Partea a IV-a, Saptamana 28) si permitep-i copilului sa aprinda si sa stinga lumina sub supraveghere, In fiecare camera. Aceasta ar trebui sa-i satisfaca curiozitatea legata de intrerupatoare. In plus, activitatea Pus $i scos (Partea a II-a, Saptamana 34) poate fi folosita pentru a-i distrage atentia de la aceste butoane.

18 Tiiiatul cu foarfeceie

Copilul dumneavoastra gaseste 0 pereche de foarfece si incepe sa taie tot ce vede, Ce puteti face? Duceti-va la activitatea Foarfecele (Partea a IV-a, Saptamana 1 0) si instruiti-va copilul cum se folosesc corect. Daca nu este inca pregatit pentru taiatul hartiei, faceti ape! la activitatea Coca pentru cercetare, (Partea a II-a, Siiptfunana 23) si indemnati-l sa taie aluat ce a fost rulat in forma de serpisori subtiri. Copilul i~i poate dezvolta aptitudinile pentru taiat, forfecand ~ii de spaghete fierte, Aceste activitati 11 pot ajuta sa-si satisfaca imboldul de a taia,

19 Varsatullichidelor

Copilul dumneavoastra este fascinat de lichide precum sucurile, laptele, pe care Ie po ate rasturna, tuma ori lrnpro~ca pe podeaua bucatariei. Ce puteti face? Pentru a Imboga!i experienta copilului cu activitati precum umplutul si turnatul, folositi activitatea Pllinia distractiva, (Partea a II-a, Saptimfula 44) si pe cea intitulata Toarna apa! (Partea a IV-a, Saptfunana 23). Aceste activitati.vor cultiva Indemanarea copilului de a tine 0 cescuta, reducand astfel numfuul de accidente neplacute.

12

De la nastere la un an

Introducere

.' E~ucatorii din ziua de az~ = de parere di 0 stimulare timpurie este foarte u?portanta pentru dezvoltarea copilului, Nou-nascutul se va maturiza in cele din urma :1 va fi i~ stare sa duc~ fa in~eplinire exercitiile de indernanare sugerate ~i prezentate In ace~sta can;e. Totusi .. daca bebelusul dumneavoastra pare ca nu reactioneaza la actlVltatlle. m.dlc~te ~nu. este inca pregatit), incercati din nou in fiec~e zi. Fiti cOl1see\~e~tl ? fi!~ ~vlzatl c~ nici un copil nu functioneaza exact ca un ceas! Ei s'e dezvolta III rrtrnun diferite, ~a nu neaparat in aceleasi domenii,

Pe de ~lta part~, copilul poate da semne ca este sensibil (este pregatit) la programele indicate mal devreme decat la termenele sugerate. Introducerea in acest caz a unor. activitaticare 7unt putin mai dificile poate fi utila, dar exagerarile nu ar aduce lll~lC bl:n c?plluIUl. Fortandu-l cu exercitii prea complicate, el nu ar mai depnnd~ . ~nd~mananle de baza, care eonstituie temelia urmatoarelor activitati utile

dezvoltarii lui. '

. Repeta~e~ activitatilor este mult mill avantajoasa. Cu cat un copil va repeta

mal mult 0 actJ.vltatC: eu atm el se va simti mai ill siguranta ~i va coopera mai bine, Aceasta este baza lui pentru invatat. Este 0 invatare mecanica. Gandirea, judecata ~i asocierea sunt proce:e Im~ture la .eei foarte mici Invatarea pe de rost ii va ajuta sa-si dezvolte aceste abilitati, pana la atmgerea potentialului maxim.

Activitatile pentru dezvoltarea aptitudinilor des crise in aceasta parte sunt eon~ep;-tte. sa aj~te Imb~natati~ea gandirii, a judecatii si a capacitatii de asociatie, Chela. invatatului la copn este introducerea si dezvo1tarea unor abilitati la momentul potrlVl:. ? la~u.na In pro~esul de invatare si dezvoltare a copilului este cea care creeaza,.ll1 opnna educaton~or, multe probleme de invatare si comportament acasa si la scoala. A~el momc:lt optim este de maxima importanta. Copilul trebuie instruit cu dragoste, blandete ~l consecventa. Aetivitatile reeomandate trebuie efectuate la momentele potrivite de-a Iungul zilei. Un orar prestabilit ar fi un exces de orzanizare si ar putea genera anxietate mamei, copilului sau arnandurora. Felul in car; mama comumca eu p:opri~l copil ;ste foart~ important. Inflexnmea vocii, plina de lauda, eo~secventa ~ara ap~sare, blandetea ~l dragostea vor permite copilului Sa creasca, avand 0 atitudine pozitrva fata de el insusi ~i de mediul inconjurator.

Nota: Autorul si editura care publica nu sunt responsabile pentru ranirea sau moartea provocate de utilizarea gresita a materialelor sau a recomandarilor. in activitatile cu cop~ii, materialele tre~uie alese cu grija pentru a nu perie1ita sanatatea si siguranta copilului; supravegherea dill partea adultului este esentiala,

13

o ani - Saptamana 1

Mi~carea pat1i1or corpului

Observati miscarea capului copilului. Este lipsita de stabilitate? Sustineti-i capul atunci cand nu este Intr-o pozitie inclinata. Faceti asta cu un gule~, 0 patura, :u mana, poala sau bratul cu care i1 leganati, Isi .1nto~r~e ~opilul capul ~l1:tr-o parte. In alta? Daca nu, rasuciti cu blandete caput copilului m timp ce se afla mtr~o pozipe inclinata. Asta 11 ajuta sa devina constient de existenta ambelor fete ale capului. _ .

Observati miscarea mainilor bebelusului. Poate sa stranga eu putere? Uisa!~-l sa va apuce si sa va tina degetul. Nou-nascutul ince~e legatura :'11 o~menll pnn PIPal~ in~Iacatul este un reflex prenatal si se va dlmll1U~ ~e ~ masura ce se. dezvolta coordonarea ochi-mana, Cand va jucati cu el san il rme!l ill brate, pU~le~J-1 palmel~ impreuna. Aceasta 11 ajuta sa realizeze treptat existenta celor doua parti ale corpului

sau, . , . . "....

Observati miscarea bratelor copilului. Indreptati-i bratul stang ~l notati reacpa

nou-nascutului. Indreptati-i apoi bratul drept si nota!i. reactia. ~ . . .

Observati miscarea picioarelor. Indreptati-i piciorul stang ~l notan reacna.

lndreptali-i apoi piciorul drept si not.a!i reacfia:. .., ., • ~ . . .

Observati miscarea label picicrului. Atingeti ~1 !met1 m mana laba p~clorul~l

stang; notati reactia. Atingeti ~i tineti in mana laba piciorului drept; notap reactia copilului, . .

Activitatea acestei saptaman! este conceputa pentru a observa mwcar~a ~~

reactiile copilului dumneavoastra. Atingand part~le. corpul~i ~ot~~nas~utulU1. 11 permiteti sa-si dea seam a de existenta COrpU1Ul sau, pnn lll:en~e~1Ul plpaltul:ll._ . ~ .

Pentru siguranta, infasurati nou-nascutul intr-o patura, m pnma lUI sa~t~,ma de viata. Timp de noua luni, copilul a stat chircit 111 pantecul marnei. Tinandu-l infasurat, dupa nastere, el se va sirnti in siguranta. Este ca un cocon protector al viermelui de matase.

Pe masura ce veti face exercitii cu partile vcorpului copilului, de-a lungul

primelor saptamani, veti r~a1iza ca. el i~i v~ 1ntind: bratele ~~ pici~arele, adapt~du-se . la noul sau mediu. lncet, incet, patunca de siguranta nu va mal fi.atat de necesara ..

Vorbiti copilului, Folositi fraze scurte, care sa reflecte •. p~rsOl:ahtate~ dumneavoastra. Cantati si fredonati in preajma lui. Daca nu va place sa cantap sau sa fredonati folositi 0 cutie muzicala sau un casetofon la care e1 sa auda cantece de leagan d~moale. 'Aceasta Ii stimuleaza nou-nascutului simtul auzului.

14

o ani - Saptamana 2

. Reactla la lumina

Ce reactie are copilul la lumina? La nastere, copilul reactioneaza la lumina, la obiectele stralucitoare sau ill miscare, intorcandu-si capul ca sa urmareasca stimulul. Ochii copilului pot parea a nu fi perfect focalizati. Totusi, acesta nu este un motiv de ingrijorare. Ridicati abajurul de pe 0 lamp a, permitand lurninii sa patrunda pe fereastra. Notati daca nou-nascutul l~i intoarce capul catre lumina. Inchideti obloanele si, in alta

. parte a camerei, aprindeti 0 lumina ori f010s* un blitz

fotografic, Evitati sa luminati direct ochii copilului. Lasati lumina sa bata pe perete. Notati daca bebelusul l~i intoarce capul in directia luminii. Astfel, deprindeti copilul cu existenta celor doua directii, stanga ;;i dreapta, ~i in acelasi timp 11 lnvarati sa reactioneze la stimuli luminosi. Il lnvalati sa-si miste capul dintr-o parte In alta, avand un scop. Veti observa, de asemenea, cum copilul va invata sa recunoasca si sa raspunda la vocea mamei de la 0 varsta frageda.

Repetati activitatile de mai sus din cand in cand, in timpul saptamanii, Fiind consecventi in aplicarea exercitiilor interactive, Yeti preveni ramaneri 'in urma 'in dezvoltare,

Repetati toate activitatile pe care le-am sugerat In Saptfu:n2.na 1. Nou-nascutii invata la aceasta varstit mecanic. De aceea, repetati :,;i iarasi repetati aceleasi activitan. Pe masura ce copilul creste, el va 1m'ara si prin alte mijloace.

Amintiti-va sa-i vorbiti, sa-i cantati, sa-i fredonati, Nou-nascutii au nevoie de acesti stimuli auditivi.

o ani ~ Saptamana 3

Mi$carea unui obiect

Observati raspunsurile dip. ochii copilului, f~i fixeaza ochii pc dumneavoastra? Tine? 0 zomaitoare sau un alt obiect fn dreptul liniei vizuale a copilului. Se uita la ea? Miscati zornaitoarea de la stanga la dreapta, Ochii copilului se misca de la stanga la dreapta ?

Dad ochii copilului nu reactioneaza la zornaitoarea aflata sau nu ill miscare, nu va facep griji, Copiii nu se dezvolta In acelasi ritm in toate

15

domeniile. Totusi, repetati aceasta activitate de multe ori In zilele si saptamanile care urmeaza si observati reactia copilului. Acesta este inceputul antrenamentului miscarii stanga-dreapta a ochilor. Aceasta este 0 activitate necesara premergatoare cititului.

Repetati exercitiile sugerate in prima saptamana. Atingeti-i si miscati-i eapul dintr-o parte In alta cu blfuldele. Atingeti-i ~i miscati-i bratele, Puneti-i amoele palme impreuna. Atingeti-i si miscati-i picioarele. Atingeti-i si miscati-i labele picioarelor. Repetati, de asemenea, exercitiile ochi-lumina din saptamana a doua si amintiti-va sa-i vorbiti, sa-i cantati, sa-i fredonati copilului sau sa asculte muzica linistitoare.

o ani - Saptamana 4

Gimnastica in pat

Taiap dintr-un elastic lat de 6-7 nun 0 bucata mai lunga cu 10-15 em decat patutul copilului. Faceti trei noduri largi, nestranse, la 8-10 em distants unul de altul, inainte sa legati capetele elasticului de fiecare parte a barei de sus a patului. Taiati si strecurati trei bucati scurte de elastic prin nodurile nestranse, Legati usor doua dintre ele ~i pastrati-le pentru a le folosi mai tarziu. Legati bine un mosor colorat (eventual vopsiti cu un creion marker rosu unu1 necolorat) pc eel de-al treilea nod nestrans. Trageti de elastic ~i strangeti noduL Mosorul si celelalte doua obiecte ce vor fi puse ar trebui Sa atarne suficient de jos, pentru ea nou-nascutul so. le poata atinge cand va fi pregatit,

In prima zi incercati sa-i starniti interesul miscand mosorul inainte si inapoi.

Observati ochii copilului. Urmareste el .miscarea mosorului? lncearca el sa-l apuce? Zambeste? Vorbiti copilului in timp ce faceti cu el aceste activitati.

A doua zi atarnati in nodul nestrans de ianga moser un capac de plastic Invelit in folie stralucitoare de aluminiu, din cea folosita 111 bucatarie, Urman pentru capac aceeasi procedura ca pentru moser. Observati reactia copilului. Apoi miscati 'in fa!a si in spate, atat mosorul, cat si capacul. Uitati-va dad nou-nascutul raspunde in vreun rel.

In ziua urmatoare, legati un clopotel mai mare sau 0 zornaitoare in eel de-al treilea nod nestrans. Miscati clopotelul ca sa sune. Observati reactia copilului. Incearca sa atinga obiectul care produce sunete?

Pentru restul saptama.nii si mai tarziu, repetati procedura cu mosorul, capacul si clopotelul. Bebelusul va descoperi in curand ca mosorul si capacul nu fae nici un. zgomot cand sunt miscate, 'in vreme ce clopotelul face. Aceasta activitate poate servi pentru a distra din cand in cand copilul.

Observati copilul ~i, remarcati schimbarile in reactiile ~i mi~~arile lui. Sica 'intins bratele si picioarele? lsi intoarce eu mai multa usurinta capul? Il ridica putin? Urmareste un obiect 'in miscare? Are tendinta sa-~i intoarca micutul capul atunci cand

16

va miscati prin camera? Pare corpul copilului ca se misca in directia luminii sau a sunetului?

Repetati toate activitatile sugerate. Amintiti-va sa incepeti eu partea stanga, atune! candii miscati partile corpului, astfel incat simtul existentei parplor laterale ale corpului sa fie intarit. Continuati, de asemenea, sa miscati intregul corp al copilului eu blandete, de la stanga la dreapta, in momente diferite, pentru a consolida acest sim; Este la fel de important sa repetati exercitiile ochi-lumina si sa 1i vorbiti, sa-i cantati, sa-i fredonati sau sa asculte muzica, pentru a pastra vii simturile copilului.

In timpul primei luni de viata, un copil se adapteaza noului san rnediu. ldeea de bad este acum stimuIarea simtului pipaitului, Activitatile de inceput trateaza relatia pipait-partile corpului. Activitatile eu lumina ~i sunet servesc pentru a initia stimularea ochilor si urechilor,

in anumite rnomente, toate activitatile primei saptamani ar trebui repetate pentru a statornici capacitatea bebelusului de a descoperi intregul corp, portiuni ale eorpului, existenta partilor laterale, ca si sensibilitatea la lumina ~i sunet.

Periodic, ar trebui sa miscati copilul din pozitia pe burta in cea pe spate.

Alternati pozitiile, a~ezand copilul la un cap at sau altul al patutului, leaganului sau carutului, Aceasta va stimula perceptia copilului asupra noului sau mediu.

o ani M Saptamana 5

Oglinda $i pendulul

'11: :r= ;' Folositi 0 oglinda mobila (de preferinta l?r;:::=====i;;=;;;;;;;===~i:[l' incasabila) sau ~ineji copilul destul de aproape de 0 oglinda mare, astfel incat Sa se poata privi el insusi. Zambeste sau gangureste? Daci

da, raspundeti-i printr-un zambet sau gangurit. Vorbiti cu copilul si spuneti-i pe nume, in vrerne ee durnneavoastra ~i copilul va uitati in

oglmda, Se intinde dupa imaginea din oglinda? Cand ii vorbiti copilului, folositi 0 voce expresiva.

Proptiti copilul intr-un seaun de sugar.

Sprijiniti-i capul eu un guler pentru sugari sau 0 paturica rulata, Atarnati un moser, 0 mutra caraghioasa desenata pe 0 farfurie de carton sau oriee alt obiect nepericulos de 0 coarda ori 0 de 0 bucata de elastic lat de 6-7 mm agatate de partea de sus a unei usi, a unui toe de u~a, ventilator de tavan sau orice altceva aflat la inaltime. Obiectul trebuie sa fie 'in vazul copilului,

!mpingep obiectul atarnat, astfel indit sa se balanseze inainte si inapoi ca un penduL Indemnati copilul sa urmareasca miscarea aceasta de du-te vino.

Repetati a parte din activitatile primei saptamani. E posibil sa va fi plietisit de ele, dar copilul are nevoie de multe repetitii pentru dezvoltarea capacitatii de constientizare ~i de asociere.

...

17

. Produceti un sunet cu 0 zomrutoare gala110asa .~au un clopotel. l~i intoarce copilul ~apu, .oehll . sau trupul in direc~a sunetului? epetatt. apoi sunetul in stanga sugarului i ~servaft ~ut;I reacponeaza. Mi§cap-va apol in eapta lUI ~~ producen din nou sunetuL F aceti

aceasta de cateva on A sezati va 'Int"; , '

r a '. ''{ . ....,- ..... m partea

sang, a cO.P~lUIU1, apoi in fafa lui, apoi in dreapta. Usafl copilul sa atinga zomrutoarea .

cl?pote1ul. Tineti zornaitoarea in fata COPiI~:~

• Ajunge sugaruI la ea? Dad I . W .'

sau sa mcerce sa 0 apuce, Tinep clopotel l' f i : ,~c a, asatl-1 sa 0 annga

asa cum atiprocedat eu zomAitoarea D Ua In afa ~OPtlul~1 ~l observan ce se lntampla, stanga ~i producep un sunet cu zornaito sugaru nu se irttinde d!!,pa el, mi~aii-va la capul? oarea sau cu clopoleluJ. I~i intoarce copilul

" Nu uitati sa repetap activitatile sa i1l • .

pentru lllva~area pas eu pas (secvenpallI). pt nanit precedente. Ele sunt necesare

Aceasta acuvnate dezvo/ra:

• consttenuzarea ascultatului:

• coordonarea ochi - mana $~ asociattile tveu baea d. - .

comlul . f' t . ga ((e seama aceasta cdnd

. r: va recunoaste dil'ectia din care vine sunetul). .

Gimnastica din patu] din Saptamana 4 poate fi Iacuta si intr-un tare. Pendulul poate fi atarnat deasupra tarcului sau patutului, Aceste activitati ar trebui sa starneasca interesul eopilului pentru perioade scurte de tirup. Totusi, nu faceti ambele tip uri de activitati deodata. Copilul are nevoie dear de un tip de activitate la un moment dar, pentru a se evita suprasolicitarea sau confuzia.

Aceste acttvitaii dezvolta:

• constientizarea propriei imagini;

• abilitatea primara de a asculta;

• interesul copiluiui de a determina producerea sunetelor privind;

• stimularea vizuala:

• constientizareafaptului ca miscarea poate initia un raspuns.

Reactia fa zgomote

o ani ~ Saptamana 6

Mingea confectionata dintr-un ciorap

Luati un ciorap vechi ~i umpleti-l eu buciiti

?e materiale textile, ziare, carpe sau ciorapi vechi. Innodati-I bine la gura ca sa obtineti a minge ciorap. Legati-l de bara laterala de sus a patutului san tarcului en 0 sfoara sau coaseti 0 brida de "arici" ca sa-I puteti fixa. in timp. ce copilul sta intins pe spate, miscat; "mingea" inaintc si inapoi, de la stanga Ia dreapta, in vazul copilului,

Se uit~ sugarul la minge $1 0 urmareste

..... miscandu-se? Incearca sa 0 atinga sau sa 0

" sau pur si simplu 0 ignora? Daca nu este interesat,

incercati din nou rnai tarziu, Nu abandonati aceasta activitate. Incercati-o in flecare sapta.mSna, pana veti avea succes. Daca sugarul este interesat, sllstineti 'activitatea ell mingea - ciorap, dar nu uitati ca. durata In' care copilul lSi poate concentra atentia este foarte scurta. Fiti rabdatori! Pastrap mingea, va putea fi folosita rom tarziu la alte

activitati.

, De-a lungul saptimanii, consolidati activitatiie pe care le-ati facut mai Remarcati raspunsurile copilului. Este el in stare sa-si ridice user capul 'in timp ce pe burta? Veti constata ca gatul copilului a deven it mai puternic. Bateti user copilul spate ~i vorbiti-i. Amintiti-va, trebuie sa avep 0 voce placuili! Aceasta ;>U1iLlj .. m,CU<l auzul copilului. In timp ce-i vorbiti, rasuciti-i corpul de cateva ori $i observati-i ~i gatul. De-a lungul saptamanilor ce vor urma, luap seama cat de putemic a >l""OM:;'··;-"·'/' copUut

Aceasta activitate :

o ani - Siptimana 7

o ani - Saptamana 8

•

ini,tiaza coordonarea ochi - mana;

dezvolta constientizarea mingii - ciorap ~'i a miscarii ei: imbunatateste simtul pipditului;

este un stimulent pentru miscarea ochi - mana.

•

•

•

A~ezati copilul eu fata in jos pe 0 plapuma san 0 patun\ intinsa pe podea. Vorbiti copilului sau produce? WI sunet, i~i salta capul, incearca sa intoarca fata spre dumneavoastra sau sa va vada? Daca nu, incerceti din nou, 0 inflexiune placuta ~i variata a vocii stimuleaza auzul sugarului Dacii el d:a semn de raspuns, producer

1

sunetul In directii diferite.lncercati intai la stanga.apoi in fata copilului si in cele din urma, la dreapta. Nu e necesar sa produceti sunete in spatele copiluluipentru ca nu va poate vedea acolo. Remarcati orice reactie a pruncului dunmeav?astra.. _

Intcarceti copilul pe spate si repetati activitatile de mal sus. Este Imp0:tant sa incepeti eu partea stanga si sa va miscati apoi pe dreapta. Constientizarea d~ tnnpunu a existentei stangii si a dreptei ajuta copilul sa invete rum repede aceste notium ..

Intindeti bratul stang al copilului, Ramane intins sau se ghemuieste din nou?

Repetati toate acestea cu bratul drept. Apoi, cu picioarele st~ng si drept. Nu u~ta!~ = alternati stanga si dreapta pentru ea sugarul sa i'nv~te existenta celor dO~la. pam laterale, stanga si dreapta. Aceasta notiune va fi mult mal greu de deprins mal tarziu,

Puneti laolalta cele doua palme ale copilului. Raman impreuna? Sau le desface

~i le unpreuneaza apoi? Departarea ~i apropierea mainilor denote constientizarea lor.

Aeeasta activitate dezvolta:

• constientizarea unei surse producdtoare de sunete;

• reactia parttlor corpului cdnd sunt ele insele miscate;

• constientizarea partilor laterale, stdnga ~'i dreapta;

• constientizarea existentei mdinilor.

o ani - Saptamana 9

comunlcatl cu copilul, intelegandu-I!

T oti sugarii plang, dar le

h Intelege!i plansul? La in~eput, este doar a

.A cale de a comunica. In timp, copilul

~. nuanteaza diferite feluri de plans si ar

. J\, galbe ,I . trebui sa inva!ati sa le distingeti. Sugarul

It violet A Ad" t f SAd

r poate plange can 11 es e oame, au can

i I ro~u Ib t.... 11 doare burta. Ar putea plange cand are

" ,. a as ru ...... 1. d U . 'd

portoca IU scutecul ud ori mur at. neon. can este

suparat ori vrea atentie, Unii sugari plang de plictiseala. Aceste indicii ar trebui sa fie semnalul ca este mornentul sa comunicati eu copilul. E vremea sa fW gata sa faceti activitati eu propriul copil. Nu este necesar sa fie la aceleasi ore zilnic. Veti 'invata de la eel mic cand este momentul optim.

In oriee fel ar plange, raspundeti nevoilor copilului eu dragoste, tandrete ~i 0 voce blanda, afectuoasa. De exemplu, va puteti striga sugarul pe nume, ii puteti vorbi

cu dragoste, 11 puteti alina. .. . _ .

. Culorile stralucitoare le plac copiilor. Faceti rost de hartie colorata rosie, portocalie, galbena, verde, albastra sau violet. Acoperiti trei capace de plasticc~ ni~te nartie de acest fel. Taiati bucatile de hattie pe masura celor trei capace. L1PItl sau capsati hartia pe fata ~i pe spatele capacelor In felul urmator: Pc primul capac, puneti hartie ro~ie pe 0 parte ~i portocalie pc cealalta parte. La eel de-al doi1ea capac, fo10SI!1

20

hartie galbena si verde, iar la eel de-al treilea alb astra si violet. Perforati 0 mica gaura la extremitatile capacelor, Faceti un la] dintr-un elastic de 6-7 rom latime si innodati-l in perforatiile facute. Taiati niste bucati de elastic ca acelea descrise in activitatea din Saptamana 4. Legati bine fiecare din cele trei capa~e in cate 1.l~lUl din. nod~rile nestranse ale elasticelor de pe fiecare parte a pa.tutulUl sau tarcului. Faceti-le sa se balabaneasca astfel mcat copilul sa se poata concentra asupra obiecteior, sa urmareasca miscarea capacelor $i sa inceapa sa distinga culorile.

Atingeti elasticele pentru a face capacele sa se miste user. Notati reactiile copilului, dar permiteti-i sa se joace singur, daca este posibil. Observati daca sugarul se iminde dupa capacele miscatoare, Daca da, le ~i atinge accidental sau rateaza prinderea? in caz ca nu exista nici 0 reactie din partea copilului in fata capacelor, incercati din nou mai tarziu

, Incercati sa repetati exercitiul eu mingea din ciorap si cateva dintre activitatile precedente si continuati Sa 0 incercati pe cea cu capacele colorate. Pare copilul interesat de vreuna dintre aeeste activitati? Notati-va care dintre ele si consolidati-le, iar pe cele la care raspunde cu greutate lasati-le pentru rnai tarziu. Nu uitati sa va notati ceea ce face copilul atunci cand reactioneaza. Va puteti imagina si alte activitati pentru a-i imbogati experienta.

Aceastd activitate :

• . dezvoltd constientizarea obiectelor in miscare:

• este un stimulent pentru a initia reactii in fata obiectelor fn miscare;

• dezvoltd constientizarea culorilor;

• ampltfica dorirua de a pune mana de fa distantd pe obiectele ee se misca.

o ani - Saptiimana 10

Mu~chii in actlune

Activitatile de miscare dezvolta "in plus simtul pipaitului. Puneti copilul cu fata in jos pe 0 plapuma sau 0 patura asezata pe

V podea. Intindeti-i ;t~urel bratul stang si notati reactia copilului. Intindeti-i apoi bratul drept si vedeti care '1i este raspunsul. F aceti dupa

- - aceea acelasi lucru eu picioarele copilului.

Ridica el capul pentru a-si urmari bratele cand i le miscati? Cand Ii miscati picioarele reactioneaza copilul In vreun fel? Repetati aceasta activitate de-a lungul saptamanii ~i remarcati eventualul progreso Daca nu observati niei 0 reactie a copilului, incercati din nou putin mai tarziu,

Atunei cand sugarul da semne de raspuns la miscarea bra!eIo~ sau picioarelor, puneti un animal de plus sau alt obiect nepericulos in fata copilului. Incearca el sa s.e intinda dupa el sau nu arata interes? Nu va a~tepta~i ca sugarul sa-I in~face! Totu~l,

21

abia perceptibil, el ar putea sa incerce aceasta. Continuati sa repetati aceste activitati Cand faceti aceasta, spuneti: "Cueu-ball, il vad pe ... (numele copilului)". Repetati pina cand sugarul1e indeplineste cu succes.· exercitiul de mai multe o;i. Copiii reCUllOSC .~i disting chipur!l~ uma~le,_ l~deoseb: expresiile faciale exagerate, de la varste tnnpurn, ~l soar putea sa mcerce sa raspunda

schimbarilor in expresia fetei, . .'

In vreme ce sugarul priveste in oglinda, incercati sa va ascundeti fata ell foaia

si, treptat, aratati-va chipul deplasand hartia .. Spuneti inca. 0 da~ft: "C~cu-bau, 11 vad pe ... (numele copilului)". Nu uitati sa-i studiap reacf1a: RepetatlexercltlUl acesta, ca ~l celelalte activitati, Acum, copilul invata cum sa joace un ]OC. Priveste, Asculta. Raspunde. In acelasi timp, devine tot rnai constient de numele sau.

Aceasta activitate dezvoltd:

• constientizarea chipului stili;

• motivatia de a privi st asculta;

• int~resul de a comunica cu alta persoand.

Aceste activitdti dezvolta:

•

o constientizare mat buna a corpului si a unor parti din el;

o constientizare mal profunda a lateralitatii stdnga - dreapta;

o usoara constientizare a capacitatii maimi de a apuca.

•

•

o ani - Saptamana 11

Coordonarea ochi - mana

Luati mingea din ciorap folosita In saptamana a sasea sau facet! una noua. 0 minge colorata stralucitor este mai tentanta pentru copil.

intindeti copilul pe spate. Puneti mingca din ciorap pe stomaeul lui.

Rostogoliti-o pe eorpul1ui de-a latul pieptului si In sus. panii la gat. Unuariti-i ochii si mainile. Incearca el sa se intinda dupa mingea - ciorap, sau ochii lui doar Ii urmaresc rniscarea? Fiti rabdatori, copilul va reactiona cand va fi pregatitl

Aceasta activitate ar trebui repetata din cand in cand. in timpul saptamanii, chiar daca sugarul arata un interes scazut sau nu reactioneaza deloc, Vorbiti copilului in tirnpul exercitiilor si remarcati orice reactie. Amintiti-va sa repetati uncle dintre activitatile anterioare. Desi unele dintre activitati s-ar putea sa va plictiseasca, pe copil 11 bucura si el are nevoie de repetitii, El va fi incantat si va castiga incredere in executarea unor activitati simple.

Aceasta activitate dezvolta:

senzatiile tactile care stimuleaza copilul s(i apuce un obiect in miscare; capacitatea de a urmdri un obiect In miscare;

capacuatea de a asculta sunete cdnd ii vorbiti;

baza coordonarii ochi - mana.

•

•

•

•


Observarea diferitelor chipuri

22

Folositi 0 oglinda de perete . sau 0 oglinda incasabila de mana si aratati-i copilului ,propria fapi. Strigati-I pe nume spull~~i:"I1 vad pe ... (numele copilului)", timp ee el se uita Inca ill oglinda, puneti 0 bucata de hartie pc ea eu care sa-i blocati vederea, Progresiv, deplasati hartia de la stanga la dreapta, astfel ineiit imaginea fetei sa apara lncer, incet in campul vizual al copilului.

Observarea fetei


Desenati sau lipiti pe 0 coala un chip marc, colorat. Fata poate fi caraghioasa si trebuie sa apara doar pc 0 singura parte. Aratati-i copilului chipul confectionat. Rasuciti-l pe partea cealalta, pentru ca sugarul sa poata vedea partea goala, lntoarceti-l dupa aceea inapoi, de la stanga la dreapta, si spuneti:

"Cucu-bau!", pe masura ce fata apare in raza vizuala a copilului.

Acest joe simplu il face pe copil constient de existenta celor doua par~i, fala ~i spate, ale obiecteior. In plus, cchii copilului urmaresc miscarea fetei fiind astfel antrenati prin imagini de la stanga

. , ,

la dreapta. . . . ,. . _

Aceasta activitate poate fi extinsa prin folosirea propriilor maIm,. pen:.ru a v~

ascunde fata si a va juca "Cueu-bau" eu copilul. Cel mic v-ar putea surprinde rntr-o ZI

~i si-ar putea ascunde fata pentru a se juca eu dumneavoastra, . , .

Repetati aceasta activitate, ca ~i pe cele pre~e?ente, mal ~es pe ce1e_ll Cale copilul nu a raspuns eu draga ill~m~ pana ~cum. Repetitia :ste fo~~a importanta pent~ inva!area secventiala, pentru castigarea increderii ~1 pentru stapamrea notiunilor de

Aceasta activitate duce fa:

• 0 constientizare crescutd a feiei;

• descoperirea conceptelor .,,fata ,. ~'i .. spate ";

• motivatta timpurie de a observa cu un anumit scop.

23

. Puneti copilul cu fata "in jos pe u? pre~ moale sau pe un covor si lasati-l sa-si

intinda bratele si picioarele, sa se agite. Insirati cateva mosoare mari pe un elastic de 6·7 nun latime ~i innodati-l bine la eapete, lasand un joe suficient intre mosoare pentru a se putea roti. Rotiti-le in fata copilului, incurajandu-l sa le urmareasca. Va urmareste? Sovaie el user sa apuce mosoarele? Asigurati-va eft Ie are "in campul sall vizual si la 0 distanta la care le poate ajunge. Daca incearca sa se intinda ca sa le

roteasca, indepartati putin mosoarele de el, incurajandu-l sa se miste in fata. Trebuie sa

s:imulati co~ilul !ndeajuns, incat sa fie ispitit sa-si "intinda bratele, picioarele, torsulsi Coordonarea sa se miste catre mamte,

Trageti de cele doua capete ale elasticului intinzandu-l, departand usor

mosoarele. Loviti user mosoarele unul de altul ca. sa produca un sunet in ropot. Faceti aceasta de mai multe ori pentru a starni interesul copilului $1 a-I indemna sa incerce sa apuce mosoarele. Repetati aceasta procedura si lasati-l pe copil sa observe mosoarele si sa le urrnareasca independent.

Este capul copilului ridicat intr-un mod sovaitor, pe masura ce bratele ~i mainile se intind si incearca sa apuce mosoarele? Este putin probabil ca la accasta varsta copilul Sa aiba succes in a apuca mosoarele, dar ideea este de a-l motiva sa incerce Sa 0 faca.

Repetati aceste act1vitati adesea. Ele sunt primii pasi catre tarat. Aceastd activitate dezvolta:

Luati un borcanel

cilindric de plastic, de exemplu de la condimente sau altul de aceeasi marime, Puneti copilul pe spate. Rostogoliti borca-nelul pe pieptul copilului si in jos pe abdomen, apoi inapoi pe piept pentru a avea 0 senzatie tactila. Repetati daca sugarul dii semne de raspuns, A$e~ati copilul pe stomac, Puneti borcanul de plastic pe 0 parte si rostogoliti-l catre copil. lndemnati-l sa vii urmareasca in timp ce faceti asta.Lasati-l sa-si intinda in voie bratele si mainile. Va urmareste el rostogolind borcanul? Incearca sa-l apuce? Se agita user In incercarea de a apuca borcanul? Pentru 0 stimulare suplimentara, un clopotel zornaitor ar putea fi plasat ill interior inainte de a pomi rostogolirea borcanasului catre copil. Lasati-I Sa atinga si Sa exploreze recipientul eel

mic. Dati de-a dura borcanasuldin nou catre bebelus si vorbiti-i in timp ce faceti asta.

La varsta aceasta, copilul ar putea prefera sa fie sprijinit in pozitia sezut cand

Bateti din palme pentru a produce un sunet.. micul container este rostogo1it. Totusi 0 mai mare libertate de miscare ~i imboldul de a Copilul asculta? Bateti din palme din nou si observap se misca inainte si eel de a apuca sunt favorizate daca sugarul sta intins pe stomac. reactia lui. Luati mainile sugarului si aratati-i cum sa Notati-va reactia copilului pe masura ce dati de-a dura borcanasul catre el. bata din palme. Mariti efectul sunetului spunand "plici" Scoate el sunete, incearca el sa apuce obiectul sau dear priveste? Daca sugarul daar se

de fiecare data cand bateti din palme. uita, inseamna ca el participa, si coordonarea privirii are loco

Luati dCLi':i:.·,~o2;·e ~i bateti-le unul de altul ca Este important sa repetati uncle dintre activitatile anterioare, mai ell seama pe

cele care au produs un raspuns anterior nesemnificativ.


Pozitia stomacului ~i miscarile libere

•

muschii corpului prin incercarea de a apuca; motivatia de a se misca inainte,

•

o ani -Saptamana ,15

Ascuttarea sunetelor

24

sa faca un zgomot. Copilul asculta? Bateti-le din nou si vedeti reactia copilului. Continuati acest exercitiu pana cand el incepe sa urmareasca.

Luati doua capace de borcan §i bateti-Ie unul. de altul ca sa produca zgomot.

Copilul asculta? Continuati Sa faceti aceasta pana cand arata un sernn de interes.

Loviti doua linguri sau altceva nepericulos ca sa ob~ne~i un sunet. Continuali lovituril~ in ritmul 1-2, 1-2. Vorbiti-i copilului si incercati sa-l indemnati sa asculte,

In alte momente ale saptamanii, incercati sa batep alte obiecte unul de altul in ritmul 1- 2, 1-2. De asemenea, bateti din p alme in acest ritm, cand tineti in brate copilul sau va jucati cu el.

Accasta activitate dezvolta:

•

constientizarea sunetelor diferite; constientizarea sursei ce produce sunetele; capacitatea de a ascuita;

descoperirea ritmului 1-2.

•

..

•

o ani ~ Saptamana 16 ochi - mana

25


Repetati recitarile poeziilor pentru copii ori de cite o~i este P?sibiL Copilul \'~

lnva!a sa asculte.: Cand va incepe sa vorbeasca, el va recrta parp. din poeziile iUI

• favorite in mod spontan. Aceastdactivitate duce la:

• fmhogarirea limbajului;

• dezvoltarea capacitatii de a asculta;

• dezvoltarea interesului de a rep eta;

• dezvoltarea interesului pentru ritm.

•

constientizarea obiectelor ce se rostogolesc; aptitudinea de a urmari un obiect in miscare;

•

•

baza lndemdndrii In incercarea de a apuca: capacitatea de a asculta cand i se vorbeste, ceea ce ajut« fa dsezvoltare vocabularului.· ...

•


Asculta ~i executa!


Jndepartati capacele unei conserve d. Reu§iind sa apuce "Ness" si inlocuiti-le cu cap ace de plastic, care si

se potriveasca strans pe fiecare capat. Puneti cutu u{) p Sprijiniti copilul in pozitia sezut,

in picioare in fata copilului. Sugarul ar trebui Si.. . :j G _ pe podea. In~irati pe un rand un mosor, 0

stea In sezut, fiind sprijinit, - 6 minge ~i 0 zornaitoare sau trei obiecte

Cu ajutorul mainii, baten darabana I[ ,:; sirnilare. Soar putea sa fie necesar sa

capacul de plastic in ritmul 1-2,1-2. Vorbiti: . ~ punetiacestelucruripeomasulajoasaori

copilului ~i indemnati-l sa asculte in timp ce bate! . U pe un taburet, astfel incit sa-i tie la

si rostiti ,,1-2, 1-2". .. indernana sugarului.

· Este atent copilul? . Repetati batutu Deplasati intai obiectul din stanga ca sa vedeti daca va incerca sa-l apuce ori

darabanei de cateva ori $1 incurajaji-l si"qi foloseasca mana ca sa bata si el pentru ~ ... s·a-l traga spre el cu mana. Miscati apoi urmatorul obiect mai aproape de copil si produce un sunet.Nu va asteptti sa fie In stare sa inventeze un ritrn. Totusi, daca vef urrnariti raspunsul acestuia, Deplasati si eel de-al treilea lucru mai aproape de el si din rep eta aceasta activitate destul de des. copilul va fi in stare sa nascoceasca un ritn nou vedeti ce reactie are sugarul.iAjunge la el sau prefera pe vreunul dintre celelalte

cand va 11 mai mare. . doua? Repetati aceasta activitate si indemnati copilul sa pipaie fiecare din Iucruri. Soar

Aceasta activitate dezvolta: putea sa fie necesar sa-i dati 0 mana de ajutor cand il indemnati sa atinga si sa apuce fiecare obiect.

wocuiti obiectele eli altele si repetati aceasta activitate, Nu uitati sa lucrati de la stanga la dreapta atunci cand miscati obiectele mai aproape de copil. Aceasta Ii va da simtul inaintarii de la stanga la dreapta, ceea ce este 0 conditie obligatorie pentru scris si citit,

... Continuati sa repetati unele dintre activitatile precedente, mai ales pe cele . asociate ell miscarea partilor corpului. Amintiti-va sa miscati intai piciorul sau mana din partea stanga a corpului, pentru a pune bazele simtului de lateralitate stangadreapta, Ca 0 prelungire a acestui concept, rostogoliti cu grija corpul copilului de la Cumparati ori imprumutati 0 carte eli poezj stanga la dreapta de mai multe ori,

pentru copii. Alegeti cateva dintre favoritele Aceasta activitate :

dumneavoastra ~i cititi-i, recitati-i ori calltati-f • dezvoltd coordonarea ochi _ mana;

copilului, astfel incat s~ va auda. Repetati fiec~rt • dezvoltd abilitatea de a stabili un contact vizual ell un obiect fix ori in

poezie de mai multe ori. Cuvintele Tara sens din,'

poeziile acestea atragatoare il vor amuza, eand'lf va auzi.Aratati copilului ilustratiile ce corespund

poeziilor. 0 scurta privire aruncata asupre; imaginilor ii va servi sa inceapa asocierea imagine-cuvsnt. Rimele ~i rirmul sum folositoare pentru dezvoltarea simtului auzului. ..

26

•

constientizarea sunetelor; constientizarea ritmului; abilitatea de a asculta: simtul pipditului.

•

•

•


Poezii pentru copii

•

miscare;

dezvolta constientizarea conceptelor "stanga ,. si )' dreapta"; imbundtateste simtul pipaitulut .

•

27

(S) Cum iti merge azi, domnule? (D) Foarte bine, multumesc,

(S) Ascunde-te,

(D) Ascunde-te.

.. . , Repetati cantecul pentru fiecare deget, substituind cuvantul "degetu! mare" eu

, T.me!~ ~optlul m ~~ale. \cel corespunzator degetului ales. De exemplu: "Unde este aratatorul?", "Dnde este mde~a~l-l s~ v~. u~reas~a I~ bmimijlociul?". "Unde este inelarul?". "Unde este degetul mic?", Repetati aceasta de mai ce v~ ad~lc~tl I?runlle ~n~ l~ga~~I~multe ori. Apoi, puneti-va mainile la spate si cantaticuvintele, in timp ce va rniscati ~epartap-va ~l ~propIa~l-:va ~a1mldegeteJe corespunzatoare cuvintelor, Aceasta aetivitate va servi pentru a starni dl~ nou. R~et~tJ. asta. de m~l .multinteresul copilului si in acelasi timp pentru a-i 'irnbogati cunostintele.

on, astfel meat copilul . sa-si de Aceasta activitate dezvolta:

seama de ceea ce faceti. Continual • capacitatea de a asculta;

• simtul observatiei:

aceasta in timp ce spuneti: .Brutarule, bate aluatul, placinta prepara Acuma, degraba, nu pan' deseara Invarte-l, framanta-], fa-i semn eu ce-ji vine Si pune-l in cuptor pentru copil si pentru mine."

Faceti asta de mai multe ori si remarcati ce face copilul. Pare el interesat Incearea sa bam din palme ea sa joace eu dumneavoastra joeul? Daca nu, indemna' copilul sa imite joaea mainilor. Daca veti inlocui cuvantul "copil" si veti folosi chia numele sau in poezioara, s-ar putea ca el sa va asculte cu mai multa atentie.

S-ar putea sii aveti nevoie sa-i tineti user incheieturile mainilor si sa-l ajutaf Prin exercitii, copilul va ajunge sa joaee jocul de la sine.Perceptia degetelor de la picioare . Amintiti-va ca sugarnl are nevoie de multe repetitii care Ii fac placere.

Aceastd activitate :


o mai buna perceptie a mainii

•

constientizarea asocierii miscdrti degetului cu anumite cuvinte ale cdntecului;

•

constientizarea individualnatii degetelor:

dezvolta constientizarea conceptelor ; stdnga' si ,. dreapta ".

Atingeti laba dreapta desculta a piciorului, Vorbiti-i cu 0 voce care sa-i mentina interesul. Chiar daca veti f~ee exercitii la piciornl~drept, miscarea trebuie sii fie de la stanga la dreapta. Incepeti cu degetul mare si continuati eu degetul mic, spunand rima urmatoare:

Porculetul asta mic s-a dus la piata (atingeti degetul mare).

Porculetul asta rnic a ramas acasa, (atingeti urmatorul deget),

Porculetul asta mic a mancat 0 fripturica (atingeti al treilea deget).

Tineti mana stanga a copilului si atingeti-i degetul mare. Spuneti: .Acesta est Iar porculetul asta mic n-a avut parte

degetul mare". Atingeti degetul aratator si spuneti : .Acesta este aratatorul". Atingef (atingeti al patrulea deget),

degetul mijlociu si spuneti : .Acesta este mijlociul", Atingeti degetul inelar si spunep.' Porculetul asta mic a plans: "Guit, guit, guif'tot

.Acesta este inelarul". Atingeti degetul mie si spuneti: .Acesta este degetul mic", -. drumul spre casa

Folositi amandoua mainile pentru a duee 0 pretinsa conversatie intre degetes (atingeti degetul rnic). ~

de la mru:.,a stanga si cele de la mana dreapta, 'in timp ce spuneti ori cantati cantecul di Spuneti poezia aceasta de mai multe on si repetap-o adesea ulterior. In

mai jos. Incepeti cantecul degetelor eu de in pozitia stransa in pumn. Fiecare degeicurand, copilul va incepe sa se joace cu mainile, picioarele, cu degetele de la maini si trebuie sii apara si sa dispara In concordanra cu cuvintele. (S) reprezinta degetele de lipieioare. Senzatia tactila a atingerii fiecarei parti a corpului va ajuta copiluJ sa mana stanga, iar (D) pe cele de la dreapta. Cuvintele sunt:asocieze miscarea corpului eu partile corpului, El va fi incantat sa urmareasca

Unde-i degetul mare? Unde-i degetul mare? 'mi~carea diferitelor parti ale corpului si va realiza in curand di poate fi in stare sa

(S) lata-mao (D) Iam-ma·jnceapii sa controleze miscarea lor.

•

•

aduce 0 oonstientizare mai mare a existentei mainilor; dezvoltii capacitatea de a asculta;

mdreste constienttzarea ritmului si a rimei: dezvolta stmtul observatiei.

•

•

•


)

Perceptia degetelor de la mana

28


29

o constientizare mai mare a degetelor de la picioare st a altor pdrll ali

corpului; . Scapatul din mana ~i caderea obiectelor

simtul auzului; .

simtul pipaitului.

Faceti rost de un obiect precum 0 Iingura ori un cleste de rufe. Arata1i.:l copilului si da!i+l sa-l tina ~i sa-l pipaie. Puneti sugarul 'in pozitia sezut pe podea, Tineti obiectul putin mai sus decat nivelul ochilor lui ~i indemnati-l sa urmareasca cum dati drumul obiectului,

Se intinde copilul dupa obiect? Aratati-i-I din nou.

Pronuntati-i numele. Ridicati obiectul ~i Iasati-l sa cada. Pronuntati cuvantul .jos" atunci cand obiectul este 111 cadere. Repetati aceasta de mai multe ori, accentuind cuvantul .jos". .

Dati obiectul copilului. Incearca el sa-l lase sa cada on sa-l arunce? Dati-i-l apoi ea sao] aruncc din nou, ~i asta de mai ". multe ori, pana cand l§i pierde interesuL

Ajutati copilul sa stea in sezut pe podea. Folosiri 0 bucata de panglica colorau Alegeti alte obiecte pe care copilul sa le pipaie, sa le .tina, 7a_1c las~ .sa ca~a ~i

sau 0 bucata ingusta din material textil, cam de 30 em lungime. (Copilul nu trebui sa le urmareasca in timp ce cad. De fiecare data cand un obiect pica, rostip cuvantuJ lasat singur sa se joace cu panglica ori materialul). Miscati serpuit panglica sau pam, .jos", pentru a sublinia notiunea.

~l incercati sa starniti interesul copilului sa le atinga. Strigati-l pe nume si continuati Sf Aceasta activitate dezvoltd:

agitati panglica! Priviti copilull Ignora panglica sau incearca sa 0 atinga si 5-0 tragi, • coordonarea ochi - mana:

spre el, in incercarea de a 0 ridica cu degetul mare ~i eu eel aratator?i • constientizarea conceptului ,Jos ";

Puneti copilului sa atinga si sa tina pangliea. Retrageti-o user si asezati-o pi • simtul pipaitului;

jos in fata lui. Ademeniti-l Sa se intinda dupa ea. Daca nu da nici un raspuns, flutura{ . • dorinta de a deveni independent;

panglica din nou si IndemnatH sa 0 atinga ~i sa incerce sa 0 apuce., • capaciuuea de a osculta diferitele sunete pe care le jac obiectele dlnd

Cu alta ocazie, folositi 0 panglica rnai lunga, 0 ca.rpa ori 0 sfoara si legati u~c; d

un mic obiect la un capat, Aratati copilului obiectul legat si permiteti-i sa-l tina ~i siE, ca .

simta, Puneti copilul pe burta. Plasati obiectul Iegat in fata acestuia, In raza lui dr.,

ajungere. Trageti ince~ panglica de h1nga el. lndemnati copilul sa urmareasca cum sft

indeparteaza obiectul. Incearca sugarul sa se miste in fata pentru a apuca obiectul legli.'

de panglica? Puneti mana copiiului pe obiect si trageti user de panglica. Faceti as~( Ascultarea sunetelor

Pana cand sugarul realizeaza despre ee este vorba si devine motivat sa se intinda dupl.t\

. Luati 0 conserva de cafea ca aceea

obiectul aflat in miscare. Dad el nu arata nici un interes, incercati experirnentul dlri.i '

, folosita in Saptamana 17. Bateti eu 0

nou alta data. Aceasta aetivitate este galldita sa stimuleze copilul ca sa doreasca sa s~.\.; =u

" lingura de lemn sau eli un bat ill capacul de

miste inainte. Contactul eorpului eu podeaua si lupta de a se misca catre un obiect illi

trebui sa serveasca pentru a genera interesul de a se tar! intr-o maniera rudimentara. h,' ..• ·. plastic de deasupra cutiei, Faceti aceasta actlvitate In ritmul l-Zc l-Z.

cele din urma, copilul va descoperi ea se poate misca inainte si va pune mana p!.:....... '

_ Indemnati copilul sa foloseasca

obiecte eu un efort foarte mic. [i - - - ' . 1

Aceasta activitate dezvoltd: 1';" lingura de lemn sau batul si sa imite ntmu :.;c dumneavoastra. Soar putea sa fie necesar sa-l ajutati sa tina lingura sau barul ca sa bata

i.\'m capacul de plastic a1 cutiei de cafea. Numarati ritmul 1·2 .can~ ~ateti· Continu~ti ,sa . faceri aceasta 123.na cand copilul isi ,rierde interesu~. ~epet~fl actrvitatea ~1 ~al tarziu, ~:.cu alte ocazii. In cele din urma, copilul va fi capabil sa bata darabana pe cutie de unul ~1;sit1gur, dar nu neaparat In ritmulpe care i l-ati aratat.

~:.> Alta data, In timpul saptarnanii, adunati 0 cutie de pantofi, 0 sacosa umpluta

Ac~wsta activttate dezvoltd:

•

•

•


Mi$carea pentru a apuca

•

coordonarea ochi - mana:

contactul visual ~i controlul asupra unui obiectin mtscare; inieresul de a atinge ~'i de a se misca inalnte;

simtul pipaitului.

•

•

•

30


o ani - Saptamana 2S

31

eu hattie, 0 revista, 0 bucata de lemn si alte obiecte similare si dati-le copilului sa bata toba pe ele si sa auda diferite sunete. Asezati obiectele in rand si indemnati-I sa le cerceteze pe fiecare. Apoi lasati-l sa bata toba cu mana pe fiecare dintre' ele. Cu ajuto_rul dumneavoastra, copilul poate tine lingura de lemn sau batul si poate bate in dlfen:e ob~ecte. Su_ne~~le _ac~stea diferite 11 vor interesa si il vor amuza a perioada scurta de tl1Tl~. Ami~~p-va ca sugarul se poate concentra doar putinii vreme. Totusi in

tllnpu.l acestui exercipu, el va inva!a sa pipaie, Sa tina, sa miste diferite obiecte ~i' sa •. scoata sunete cu acestea. Daca va fi repetata suficient de des combinatia ritmica

copiiul va invata ill curand sa bata darabana In acest fel. .'

Aeeasta activitate dezvotta:

•

constientizarea diferitelor combinatii .' ritmice;

perceptia tactila a vibratitlor produse cdnd se bat diferitele obieete; coordonarea ochi - mana;

constientizarea diferitelor sunete;

explorarea libera.

•

•

•

•


{.Aruncarea cu mingea confectionata dintr-un ciorap

Recurgeti la mingea confectionata dintr-un dorap folosita in activitatea din

~i Saptamana 6 sau faceti una

nona. Lasati copilul sa '0 tina si sa 0 pipaie. Luati incetisor i . . mingea din mana copilului ;§l a.:unc.ap-~ la ~ di~tan¢ ~ca. Asigurati-va cii faceti aceasta 'in campul vizual al .copilului. RidlC~P ~mgea ~l aruncati-o din nou. Apoi dati-i-o copilului si mdenmati~l ?sa 0 a~nce. AJutall-~ ~a incerce sa tinteasca si sa arunce mingea, Laudati-l pentru ,Jiecare mcercare reusrta pe care 0 face. Aceasta il va motiva ~i va dori sa continue. Repetati din cand in cand aceasta activitate.

i. ~lta data, ~n timpul sap~inii, stati pe podea In fata eopiluluj si aruncati usor .mingea catre el. Ajunge la el ~1 a apuca, sau dear a lasa sa cada? Indemnati-l sa ia "' min~ea ~i s~ o. a~ncel~ ~m:meavoastra. Soar putea ca eI sa vrea sa pastreze mingea, " dar mcercap sa:l incurajap sa 0 arunee sau sa v-o dea. Laudati-l pentru orice incercare

pe care a fac~. Incercati sa evitati sa spuneti: "Nu, nu, uita-te la mama!". Puteti spune: .Eu arunc mmgea asa. Tu_poti sa mi-o dai tot asa?" Apoi dati mingeacopilului. S-ar ,put~~ ea et, ?oar sa. se .Ul:e ~a ea. sau s-o 'puna jos. Daca se intampla asa, opriti acnvitatea ~l mcercap mal tarzru. Prin exercitru, copilul va invapa sa se eontroleze si va ',' fl in stare sa arunce mingea. Totusi, indemanarea de a tinti cu precizie va veni mai tarziu, A_ceastil. aetivitate a fast gandita mai cu seama 'pentru ca sugarului sa i se dezvolte l?teresul d~ ~ arunca .un obiect ca un scop in sine, La varsta aceasta, copiilor Ie place Sa arunee si sa lase obiectele sa cada rara un motiv anume. '

32


• constiinta de a arunca un obiect ca un scop In sine;

• controlul vizual al concentrarti asupra unui obiect in miscare;

• simtul pipattului:

• 0 coordonare mai buna oehi - mana.

o ani ~ Saptamana 27

Aruncarea in sus a mingii ~i urmarlrea ei

Luati din nou mingea confectionata dintr-un ciorap si aruncati-o in sus cu amandoua mainile in campul vizual al copilului, In tot acest timp vorbiti-i. Indemnati-l sa priveasca in sus ~i sa urmareasca mingea cand este In urcare. Accentuati cuvantul "sus" cand spuneti: "Unnare$te mingea mergand in sus!". Aceasta activitate ar trebui repetata precum cea din Saptiimana 24, cand era subliniata notiunea ".ios;'. Copilul trebuie motivat sa se uite III sus si sa urmareasca mingea cazand, Schimbati intonatia vocii de fieeare data cand mingea urea si spuneti "sus". De asemenea, atunei cand mingea cade, folosip 0 alta intonatie pentru cuvantul "jas".

Dati mingea copilului si indemnati-l sa-si

foloseasca ambele maini ca sa arunce mingea in sus. Strigap-l pe nume si laudati-l pentru orice incercare pozitiva pe care '0 face. Ajutati-l daca este necesar ';;1 evitati remarci negative de felul:

"Nu, nu, nu face in felul asta". Prin exercitiu, copilului Ii va placea sa arunce mingea, in timp ce dumneavoastra rostiti "sus" sau .jos". Nu uitati sa-l laudati pentru efortul lui.

Aceasta activitate ar trebui repetata, ca si multe dintre activitatile anterioare.

Daca faceti un exercitiu doar 0 data, aceasta nu va duce nici la 'insusirea unor aptitudini, nici la consolidarea unor notiuni de baza. Repetitia este foarte importanta, Aceasta activitate dezvolta:

• coordonarea odd - mana;

• intelegerea notiunilor de ,. sus" ~'i ,,1'oS ";

• contactul vizual cu un obiect in miscare;

• increderea in sine, prin intermediul laudelor !J'j al incurajarilor.

•

33


Perceptia picioarelor

lntindep copilul pe spate si ridicati-i piciorul, astfel incat sa-si poata apnea cu mana lab a piciorului, Duceti-i inapoi piciorul stang ~i ridicati-i piciorul drept, astfel incat sa-si poata apuea laba piciorului, Aceasta activitate va fi mult mai interesanta daca yeti lcga care un clopotel de pantofiorul sau de ciorapul cu care este incaltat copilul. Faceti asta de mai multe ori si vorbiti-i copilului, In timp ce-i miscati picioarele. Sunetul clopoteilor il va ajuta pe copil sa fie mai interesat de exercitiu. Lasati-l sa se joace cu picioarele si cu clopoteii. Apoi, intindeti-i eu grijapicioarele, Repeta copilul activitatea de unul singur? Ce picior incearca sa rniste primul? Repetati aeeste exercipi din cand In cand si incercati sa notati cepicior i~i misca primul. lsi misca primul acelasi picior de fiecare data? Daca da, soar putea sa insemne indiciul unei preferinte timpurii. Totusi, este preferabiI sa continuati sa miscati Intai pieiorul stang cand ' incepeti exercijiul, Sugeram aceasta pentru a-i dezvolta conceptul de "stanga" ~i .dreapta" prin simtul pipaitului. Acesti clopotei, daca sunt folositi, imbunata.tesc constientizarea stangii si a dreptei prin intermediul sunetelor.

Scoateti pantofii copilului si ciorapii si indemnati-l sa se joace eu picioarele ~i eu degetele de la pieioare. Poezia sugerata in Siiptfunfula 22 ("Micu} purcelus") poate fi folosita pentru a motiva copilul sa-si exploreze picioarele si degetele. Cop iii trebuie sa fie avizati de existents diferitelor parti ale trupului lor !?1 este necesar sa fie stimulati sa le exploreze prin intermediul simtului pipaitului.


• 0 constienttzare mai bund a conceptelor "stanga" si "dreapta";

• 0 constientizare mat bund C/ existeruei label piciorului ii a degetelor de fa

picioare;

• explorarea libera;

• coordonarea apucatului;

• imhunatdttrea simtului pipditulut.

34


Stivuirea obiectelor ~i prabusirea lor

F 010si1i oricare trei 0 biecte, pre cum niste cap ace man de la recipientele pentru detergenti, mosoare ori gheme de lana. Stivuiti cele trei lucruri si daramap-le, in vreme ce copilul priveste, Repetati exercitiul de cateva ori. Daca vrea sa va ajute, indemnati-l sa 0 faca, Apoi, impreuna, daramap stiva. Rostiti euvfu;tul .jos" atunci cand obiectele cad. Indemnati copilul sa stivuiasca lucrurile rara ajutorul dumneavoastra, Totusi, daca da semne ca ar avea nevoie de sprijin, acordati-i-l. Nu uitati sa-l laudati pentru orice raspuns pozitiv pe care vi l-ar putea da. Continua? sa-l lasap sa stivuiasca cele trei obiecte !?i sa le darame. De fieeare data cand obiectele cad, punctati cu 0 voce potrivita cuvantul

"jOS".

In timpul saptaJ,tlwii, gasiti alte obiecte pentru a le stivui ori folositi-Ie tot pe acestea. Evitati sa folositi obiecte pe care copilul le-ar putea inghiti. Trei lucruri sunt suficiente la un anumit moment. La varsta aceasta, folosirea prea rnultor obiecte pentru a fi stivuite poate crea 0 stimulare excesiva.

Alta data, taia}i cateva patrate sau dreptunghiuri dintr-un carton san dintr-un alt ambalaj destul de mare pentru a putea incapea capacele de detergent. Adaugati alte capace, mosoare sau gheme de lana si folosiji-le pentru a echilibra ori a stabiliza 0 stiva mai mare.


• coordonarea ochi-mdnd;

• interesul de a imita ori urma tndicatii;

• 0 iruelegere mat buna a conceptului "jos";

• lmbundtdttrea simtului pipattuud.


Fo~net de hartie

Luati once fel de hartie ce a fast illata in patrate de 30 x 30 em'. Puteti folosi si ziare, dar eemeala poate lasa urme. Luati unul dintre patratele de hartie ~l arata!i -i-)

-6-

35

copilului. Strangeti-I in mana si faceti cat de mult zgomot se poate. Luati alt patrat de hartie si mototoliti-l langa urechea copilului, astfel incat el sa auda mai bine fosnetul specific al mototolitului hartiei, Dati copilului 0 bucata de hartie si indemnati-l sa 0 stranga in mana. Daca este necesar, mototoliti si dumneavoastra simultan un patrat de hartie ca sa fiti siguri ca sugarul pricepe ceea ce vreti sa faca el. Repetati aceasta activitate atat timp cat copilul ramane interesat, Daca nu arata niei un interes, lncerca!i mai tirziu.

Dad. sugarul s-a ararat cooperant, lncurajati-l sa va ajute sa aruncati ghemotoacele de hartie la cos. Crean astfel, imprcuna cu copilul, un joe altemativ, de aruncare la cos. Laudati-l pentru orice incercare pozitiva pe care 0 face.

Alta data, alegeti a jucarie mare si aratati-o copilului. Puneti-o in interiorul

unei cutii care a fost umpluta cu hartie mototolita. Inchideti cutia ~i indemnati copilul . sa 0 deschida si sa gaseasca jucaria ascunsa acolo, Fosnetul produs de hartia facuta ,ghemotoc Ii va strarni interesuL Totusi, soar putea ca la inceput sa aiba nevoie de ..•. ajutor ca sa gaseasca jucaria din cutie. Repetati aceasta activitate si lasati copilul sa .. ' incerce de unul singur sa gaseasca jucaria ascunsa, Laudati-l pentru orice raspuns ~pozitiv. Aceasta il va ajuta sa-si mareasca increderea si sa-si creeze 0 imagine buna despre sine insusi. Pentru a-i mari interesul, puteti schimba obiectul care trebuie

ascuns In cutie,


• muschii mici at mdinii;

• capacitatea de a asculta;

• curajul copilului de a imita sau de a tncerca un lucru de unul singur;

• constientizarea conceptului "inauntru ".

o ani - Sapt~mana 31

?Scutura, asculta ~i gase~te!

Folositi un recipient precum 0 cutie de pantofi sau de cafea, ori alta conserva de tipul celor cu capac. Puneti 0 jucarie mica, 0 zornaitoare sau 0 bucata de lemn :in interiorul cutiei si puneti-i capacu!. Scuturati cutia ca sa fad un 'zgomot. Intreba!i copilul ce este inauntru, Accentuati cuvantul "inauntru". Deschidep cutia ~i lasati copilu! sa se uite inauntru. Scoateti obiectul dinauntru si lasati copilul sa-l pipaie si sa se

~ uite la el. Numiti obiectul si spuneti-i sugarului sa-l -.-. puna la loc in cutie. Acoperiti-o cu capacul ~i scuturati-o. intrebati-l din nou ce este inauntru si lasati-l sa studieze, sa scoata capacul si sa recupereze obiectul din 'cutie. Repetati acti~itatea ca.tii vrerne exista interes pentru ea.

Alta data, schimbati obiectul care trebuie pus inauntru, Aceasta va spori interesul copilului si-l va ajuta sa invete numele diferitelor lucruri alese pentru a fi ascunse in cutie. El va descoperi ~i ca obiecte diferite produc zgomote diferite cand sunt scuturate In recipient.

36

----",.

I'.

f}

_.

LAPTE PRAF

Aceastaacttvitate dezvoltd:

• capacitatea de a asculta;

• intelegerea conceptului "fnauntru";

• coordonarea ochi-mfina;

• capacitatea de a face asocieri.


Urmare~te mingea

Aratati copilului 0 minge mica ~i lasati-l sa 0 pna si sa 0 pipaie. Apoi puneti-o intr-o g~an~a cu, fermo~r ~! inchideti-o bine.: Cu degetul, impingeti mingea ill mtenoru~ gentii. ' Spuneti-i copilului ca rningea este inauntru ~l accentuati cuvantul "inauntru"

Lasati copilul sa simta mingea si sa 0 miste.

Indenmati-I s'a 0 urmareasca In timp ce se misca in gean~:

Aratati copilului cum puteti oprimingea cu mapa, cum.11 puteti da drumul si cum 0 puteti ~l!~Ca dll~ nou. Ind~mnap-~ sa a rniste de unul singur. pnn sacosa. A~e~sta, no~a

. ill 11 va arnuza 0 perioada scurta de timp. TOtLl~!, ar trebui repetata diu cand in

expenen, , _ '1 I' ~,. . e tplora

cando A1te obiecte pot fi puse cate unul 111 geanta. Copi u va putea impinge ~1 x

miscarea fiecarui lucru care este plasat acolo inauntru.


• simtul pipditului;

• coordonarea ochi-mdna; .• explorarea libera:

• capacitatea de a urmdri 0 .tinta in miscare.


Castronul !ji rostogolitul mingii

Luati un castron mare, rotund, din plastic, 0 t~va mare pentru prajituri sa;-t un recipient similar, tara capac. Puneti m el rningea folosita in activitatea saptamanii 32. lmpinge!i mingea eu degetul de-a, lungul marginii. Lasati-o sa se, rostogoleasca hber:

'fA J dar tineti-o In miscare. Indemnati copilul sa

urmire;sca mingea miscandu-se. Copilul 0

urmareste sau incearca sa 0 opreasca? Daca se ~ntampla asa, iI~sea~a ca ~s~e ate.nt.

. Opriti mingea si puneti mana copilului pe ea. AJut~t[-I sa 0 puna 1ll nll~c~e:

V biti-i At'· mandoi a urmariti miscandu-se Mentineti rostogolirea mmgn ~!

or iti-i 111 lmp ce a "'" ,~., ,

, 37

lasa~ copilul sa miste mingea singur, cu propria-i mana, cat de mutt posibil,

Alta data, in timpul saptamanii, puneti mingea intr-un recipient, inclinati-I si miscati-l, astfel incat mingea sa se miste pe margini intr-o miscare circulara, ca mai inainte. Repetati aceasta activitate de mai muIte ori, astfel incat copilul sa poata unum mingea miscandu-se, Ajutati-l sa tina containerul si repetati activitatea, Laudati copilul pentru orice raspuns pozitiv pe care i1 da.

Daca aceasta activitate este repetata destul de des, copilul va deveni constient

de miscarea Iimitata a mingii pe traiectoria unui cere, Aceastd activitate:

• imbundtateste simtul pipditului;

• constientizeaza existenta cercului; "

• dezvolta capacitatea de a urmari 0 pnta tn miscare;

• pune bazele independentei si increderii in sine;

• dezvoltd coordonarea ochi - mana.

o ani - Saptamana '34

Marimi

F aceti rost de

un set de castroane incasabile si un set de cesti gradate. Puneti castroanele intr-un rand in vazul copilului si la indemana lui. Ar trebui puse intr-o ordine, dupa marime, ell cea mai mica la stanga. Puneti eel mai mic eastron in interiorul urmatorului ca dimensiune, Continuati sa puneti eastroanele unul intr-altul, dupa marime, intr-o stiva. Repetati aceasta activitate de mai multe ori, indellmand copilulsa va ajute. Folositi euvintele "mare" si "mie" cand stivuiti sau desfaceti stiva castroanelor. Faceti aceasta pana cand copilul l~i pierde interesuL Repetati aceasta activitate adesea; astfel, copilul va inva!a 'in curand sa 0 faca de unul singur.

Alta data, folositi un set de cesti gradate incasabile si repetati aceasta activitate, in felu1 acesta, copilul va deveni constient de existenta diferitelor dimensiuni ~i de forma rotunda a obiectelor., EI va descoperi aeeasta vazand, pipaind si facand.

Aceastd activitate duce La:

• constientizarea dimensiunilor:

• d constientizare mat bund a obiectelor rotunde;

• dezvaltarea simtului ptpaitului;

• 0 constientizare mai buns: a conceptelor "stanga" si ; dreapta ":

• dezvoltarea independentei.

38


Baloanele de sapun §,i clipocitul apei

Pentru activitatea aceasta aveti nevoie de un moser gol de ati sau de un tub pentru facut baloane, in plus, mai trebuie sa cumparati un borcan cu solutie pentru facut baloane ori sa faceti dumneavoastra 0 solutie de apa cu sapun sau detergent lichid. Urneziti fundul mosorului eu solutie si aratati-i eopilului baloane de sapun, sufland pe partea cealalta a mosorului. Aceasta 0 puteti face afara, inauntru sau cand il imbaiati. Orice at! alege, amuzati-l catva timp sufland baloanele si incercand sa le prindeti. Baloanele sunt rotunde si colorate, si copilul s-ar putea sa Ie urmareasca, ba chiar sa incerce sa le prinda si sa le sparga. Va fi incantat sa le urrnareasca zburand si apoi disparand. Cand un balon se sparge, spuneti: .Balonul, poe!". Continuati sa rostiti cuvantul "poc". Copilul s-ar putea sa repete cuvantul sau sa scoata diferite sunete in incercarea de a pronunta cuvantul. Ati remarcat, probabil, ca, de la 0 vreme, copilul a fnceput sa pronunte unele sunete, ba chiar cateva cuvinte. Repetand cuvintele pe care el Ie rosteste, capita euraj sa exerseze si este stimulat sa doreasca ocornunicare verbala, Cand il imbaiati, plescaiti apa. Exagerand sunetuL veti capta atentia copilului si-l veri indemna sa produca si el ace! sunet, Spuneti-i In acest rastimp ceva de genul .Jici, pleosc!"ori ceva similar, Copiilor Ie plac sunetele interesante si sunt mai atenti daca folositi un ton placut al vocii, Stoarceti 0 rufa uda si ascultati sunetul pe care 11 face. Imitati eu vocea sunetul pe care i1 produce apa cand iese din rufe. Dati-i copilului un burete mie si indemnati-l saasculte zgomotul apei. Cestile incasabile din Saptamana 34 pot fi, de asemenea, folosite in cada pentru a produce sunete interesante eu apa.


• capacitatea de a urmari un obiect in miscare (baloanele);

• constientizarea formei rotunde a baloanelor;

• constientizarea senzatiei de ud;

• capacitatea de a asculta diferite sunete;

• simtul pipaitului.


Casa dintr-o cutie de pantofi

Luati 0 cutie de pantofi ~i desenati 0 uia pe una din laturile lungi. Taiati de-a lungul a doua dintre linii, liisand linia din stanga netaiata pentru a avea 0 u~a ce se poate deschide si

39

inchide. Folositi un mosor ori un obiect similar .doar putin mai mic decat usa si plasati-l in campul vizual al copilului, Aratati-i casa din cutia de pantofi si numiti-o. Spuneti-i copilului, ca aveti de gand sa deschideti usa casei. Deschideti-o si paga!i inauntru mosorul. Inchideti usa si spuneti-i sugarului ca mosorul este inauntru in casa, Deschideti usa si scoateti mosorul afara din casa facuta din cutia de pantofi ~i puneti-l langa copil. Spuneti-i acum ca mosorul este afara din' casa. Lasati copilul sa tina mosorul si sa-l examineze, iar dumneavoastra observati-i reactia. Incearca el sa puna mosorul inauntru, in casa, sau este putin interesat ori deloc? Daca-nu arata nici un interes, incercati din nou mai tarziu.

Totusi, daca pare preocupat de aceasta activitate, deschideti usa si repetati fie care pas al ci, in timp ce copilul va urmareste. Nu uitati sa rostiti cuvintele "inauntru" si "afara", in concordanta cu miscarea mosorului.ilndemnati copilul Sa faca exercitiul de unul singur si laudati-l pentru orice raspuns pozitiv pe care 1:1 face.

Aceastd activitate dezvoltd:

• constientizarea conceptelor " induntru' si "afard";

• coordonarea ochi - mdna;

• capacitatea primara de a urmdri indicatii;

• independenta;

• constientizarea notiunilor "deschis" si ,. inchis ",


Pipaitul

Luati 0 bucata dintr-un poster sauun carton de la un ambalaj ~i taiati 12 patrate cu latura de aproximativ 12-13 cm. Faceti rost de cateva rama~ite de tesaturi colorate. Taiati din ele cite doua bucati de aceeasi dimensiune precurn patratele si lipiti-le sau capsati-le pe bucatile de carton. Aceasta activitate va fi mult mai interesanta daca alegeti catifea reiata, plus, matase, blana sintetica, piele de caprioara, un material rnatlasat sau alt textil care va starni curiozitatea si va men tine treaza atentia

copilului,

Lasati sugarul sapipaie fiecare patrat textil pe rand. Dupa ce a examinat toate bucatile, asezati patratele unul langa altul. asemanator unci plapume din petice, si puneti copilul sa 0 exploreze, Notati care patrate it atrag mal mult. lndemnati-l sa le pipaie, in timp ce si dumneavoastra le pipaiti si Ii vorbiti despre de. Este momentul potrivit sa-i povestiti despre culori si materiale textile. De exemplu, catifeaua reiata are denivelari, iar matasea este neteda.

Ca 0 extindere a acestei activitati, copilului i-ar fi de folos sa vada ~i sa pipaie doua patrate identice din acelasi material. Cand va fi mai familiarizat cu patratele, soar putea ca el sa se arate interesat in a le imperechea.

40

Aceasta activitate dezvoltii:

• consttentizarea diferitelor culori;

• constientizarea formet de pdtrat ;

• constientizarea diferitelor materiale textile;

• simtul pipdttulut;

• constientizarea asemdnarii materialelor.


Oglinda fermecata

Luati 0 bucata de carton de aproxirnativ 20x30 cm2 pentru a desena pe ea conturul unei oglinzi eu maner, Decupati 0 gaura rotunda acolo unde ar trebui sa fie sticla oglinziiIn rarna.Uitati-va prin gaura si prefaceti-va ca este 0 oglinda fermecata. Priviti capilul' si spuneti-i: "II vad pe ... (spuneti-i pe nurne)". Copilul va fi incantat sa va vada chipul uitandu-se prin gaura "oglinzii fermecate". Daca alti membri ai familiei sunt prezenti, prefaceti-va ca-i vedeti "in oglinda magica ~i strigati-i pe nume. Folositi "oglinda magica" si numiti obiecte din camera care sunt in campul vizual al copilului, De exemplu: "Viid 0 masa". Continuati sa faceti aceasta cata vreme puteti capta atentia copilului. ° voce placuta va va ajuta sa-i mentineti interesul.

Puneti "oghnda fermecata" in fata copilului. Asigurati-va ca se uita la dumneavoastra si spuneti: " (strigati-l pe nume) a vede pe mama" Indemnati-l sa !ina oglinda si sa se uite la diferite obiecte pe care le numiti, Daca nu intelege, aratati-i obiectul, atingandu-l si repetandu-i numele. Aceasta activitate 11 deprinde pe copil sa invete numele diferitelor obiecte, Desi s-ar putea ca el sa. pronunte unele dintre cuvinte, probabil ca doar va asculta.

Aceasta activitate soar putea sa va para ridicola, dar ea inseamna un joe pe care i1 jucati cu propriul copil. El realizeaza ca fata si alte obiecte pot fi vazute prin gaura unei oglinzi magice, si aceasta 11 fascineaza.

Ca 0 extindere a acestei activitati, folositi "oglinda rnagica" din cand In cand, pana cand copilul implineste 5-6 ani, ca sa jucati jocul ·"Observ". Poate f folosita cand iUnva}ati 0 culoare, 0 forma, 0 dimensiune, un numar, 0 litera sau un cuvant,


• interesul de a juca un joe;

• eapacitatea de a asculta;

• vocabularul;

• aptitudinile vizuale;

• capacitaiea de a asocia numele cu obiectul respectiv.

41


Chipuri

Lipiti un chip de copil ce a fost decupat dintr-o revista pe 0 parte a unui carton. Va fi mult mai interesant daca veti folosi portretul inramat al copilului dumneavoastra. Puneti fotografia cu chipul de copil eu fata in jos pe podea. Rasuciti-o incet ~i spuneti .Cucubaul", Puneti fotografia din nou cu fata in jos si repetati activitatea. Continuati sa facep aceasta pana cand copilul incearca sa 0 intoarcii singur. S chimbati intonatia vocii cand rostiti "Cueu-bau", de fiecare data cand 'fotografia este u;.toarsa. lntrerupep exercitiul atunci cand copilul s-a plictisit.

Alta data, puneti fotografia unui membru al

familiei cu fata in jos si jucati jocul "Cueu-bau" din nou. Cand intoareeti, usurel, fotografia, dezvaluind chipul spuneti, "Cucu-bau, 11 vad pe ... (spuneti-i pe mime celui din fotografiel.; Prelungiti aceasta activitate folosind fotografii ale altor membri ai familiei. in acest fd, copilul va Invata sa asocieze numele cu fotografia corespunzatoare. il va ajuta, de asemenea, sa invete sa-i strige pe nume pemembrii

familiei.

Aceast6 activitate dezvolta:

• interesui de a juea un joe;

• capacitaiea de a-i identifica pe membrii [amiliei:

• capacitatea de a/ace asociatii;

• capacuaiea de a asculta.

o ani - saptamana 40

Mi$di $i rostogole$te!

Puneti copilul pe podea intr-un loc gol mai mare. Asezati-l pe spate si, usurel, rostogoliti-i corpul de la stanga la dreapta, de cateva ori la rand. In acest ~mp, vorbiti-i activit ate a rnai interesanta. Cand va opriti din tavalit, observati-i reactia. Incearca el sa continue rostogolitul de unul singur sau pare ca vrea sa inceteze activitatea? Daca nu mai da semne de interes, incercati mai tarziu, Aceasta activitate este importantii pentru cii ea implica coordonarea rnultor muschi, Ajuta, de asemenea, la consolidarea iateralitatii stanga _ dreapta, prin miscarea intregului corp incepand de la stanga Ia •

dreapta.

Alta datil, faceti rost de 0 minge mare ce poate fi usor rostogolita catre copil.

sugarului, iar cand se rostogoleste, ziceti: .Duraa!" saualte cuvinte care sa-i fae~ A~ezati-va pe podea si puneti copilul in pozitia seznt 1n fata dumneavoastra. Dati mingea de-a dura si indemnati-l sa v-o trimita 1a fel inapoi. Laudati-l pentru orice

42

~aspun~ pozitiv pe care 11 da. ~~ continuati activitatea cata vreme copilul pare a-si pastra interesul. ~cea:ta ~ste 0 aC?V1tate ~a:e_ a: trebui repetata adesea. De asemenea, Ii va fi ~e folos sa rep<:;~p u~ele dmtre activitatile precedente, mai cu seama pe cele eare l-au mteresat pIca pupn on deloe.


• o. Con$tie~t~zare mai buna a conceptelor "stanga" $i II dreapta";

• simtul pipaitului atunci cdnd corpul copilului este rostogolit sau cdnd

mingea este data de-a dura:

• coordonarea ochi - mana;

• motivarea de a-si mdri perioada de timp cat se poate con centra:

• ~'apacl(atea~de ~juca CU 0 alta persoana jocuri simple ell mingea;

• increderea !II sine.


locul cu degetul

~

foloSl'\l un capac de sticla

pentru a face gaurl. ~~vata

capsa~ sau ......

tipiti marginlle t"'~lIIiiOliillil"''''olI,oW.w.l;> hartie stidata

F aceti rost de un capacel de sticla mic neted, cam de dimensiune.:. unei monede mici. Pe doua farfurii din carton de unica folosinta faceti sase semne

~ pres and capacele pe ele.

A _ • • • • • Apasati ferm si rasuciti

capacele, PaJ:u Ob!llle~.rruc!. g~uri. Daca ies eu marginile zdrentuite, ajustati eontu~l

. eu 0 ~oa~eca = unghii. Tm~p. 0 bucata de glaspapir pe dirnensiunea unei farfurii si punep-o 111 mtenoru~ u~ela dmtre farfurii, astfel incat partea aspra sa fie catre gaurile dill fa~lrlc '. A.~eza~ mste bumbae, vata ori material textil deasupra partii netede a glaspaptrului. Puneti cealalta farfurie eu fundul in sus. fata 1n fata peste prim aCaosati _ r iti b d" d . _ .... apsa 1 sau Ipl,1 cu 0 an a a ezrva cele doua farfurii continand acum glaspapirul ' .

bumbacul laolalta. . - ~l

A Bagati degetul in .~aurile de pe partea eu glaspapir, Este partea aspra. Intoarceti ansamblul farfuriilor pc partea cealalta si bagati degetul 1a intam Ia ~

-'1 d _ . .~, ,u p re 1U

g~~r_l e .e p~ a~eas~ parte. Este partea neteda. Indemnati copilul sa bage degetul aratator in gaun, la intamplare. Aratati-i ambele fete ale farfuriilor si lasati-l sa le

exploreze pe amandoua de unul singur. .

. Co~ilu: soar putea sa sovaie sa-§i bage degetul in gauri. E posibil ca doar sa se

uite la e;c ~I=at~t. De ac~~, soar putea sa fie nevoie de incurajari pentru a-si introduce d~g~tulA 111 gaurile !am:ne.l: Daeii. aveti un joe eli bile, copilul se va bucura probabil ~a-~l yare degetul III ?aUl~i~ tablei de JO~ (Dar, atentie, nu lasa~i sa ajunga ~i bilele la cop~l, pentru a nu le !nghip.1). "Nu are mel 0 importanta daca e1 alege alt deget pentru a-I l.nt~O~?ceAaco:~. Inde~unle Ii vor spori interesul. Folositi cuvintele "aspru" si "catlfelat cand ~l vorbiti. Aeestea vor spori eapacitatea copilului de a intele e

conceptele respecuve, ' g

43


• coordonarea ochi-mdna;

• expforarea liberd;

• simtul pipaitului;

• con:;tientizarea materialelor textile aspre Ji catifelate;

• increderea In sine.


Arunca-I in cutie!

Luati 0 conserva goala de "Ness" eu capac de plastic si decupati cu un deschizator de conserve $1 celalalt fund. Lipiti banda adeziva pe muchiile periculoase. T rasati si apoi decupati 0 gaud In capacul de plastic cu 0 foarfeca

---U-n - sau cu un obiect cu varf ascutit. Gaura

ar trebui sa fie circulara si putin mai mare decat un mosor pentru ata de cusut. Pentru aceasta activitate aveti nevoie de unul sau de mai multe astfel de mosoare. Mosoarele colorate sunt mai atr5.gatoare pentru copi1. Ati putea folosi creioane tip marker pentru a da viata mosoarelor necolorate.

'A§ezati capacul de plastic pe unul dintre fundurile cutiei si puneti conserva pe

o suprafata dreapta, Luati un mosor $1 introduceti-l prin. gaura capacul~i de.pla~tic. Ridicati cutia si gasiti mosorul. Repetati activitatea de mal multe on. ?a~ copilului un mosor si indemnati-l sa-1 bage prin gaura din capac. S-ar putea sa alba nevote la inceput de putin ajutor pentru a se coordona, dar, dupa c~teva incerdiri,"el ar trebui sa reuseasca. Dad folositi mai multe mosoare, e1 le poate mtroduce pe rand, pe fiecare prin gaura din capac. Copilul se va bucura sa ridice cutia si sa descopere mosoare~e.

Aceasta activitate poate fi folosita mai tarziu de catre copil de unul smgur. incurajarile si lauda sunt necesare pentru a-I rnotiva; de aceea, aduce~i-v.a arninte sa-l mcurajati si sa-l laudati, chiar daca s-ar putea sa fiti ocupata cu a1tceva pnn casa, Aceasta activitate dezvoltd:

• coordonarea ochi - mana:

• stmfu1pipaitului;

• capacitated de a urma indicatii;

• independerua:

• lncrederea In sine:

44

Utilizati 0 banda de cauciuc lunga sau 0 bucata de elastic si fixati bine de ea orice obiect mic nepericulos, cum sunt un moser. 0 zornaitoare, un capac de plastic etc. Legati-o bine de un scaun, de 0 masa, de un [arc sau de 0 clanta, astfel ind.t obiectul agatat sa penduleze liber.

Aratati-i bebelusului cum sa traga obiectul ~i cum sa-i dea apoi drumu1. El va vedea eft obiectul se intoarce in pozitia de unde a plecat, Trageti obiectul de mai multe ori, in timp ce bebelusul va priveste. Incearca sa va ajute sau doar se uita 1a dumneavoastra? Incurajati-l sa va ajute sa trageti sau hisa~ -1 sa traga obiectul singur. Continuati sa faceti acest 1ucru pana se plictiseste. Nu uitati sa-l Iaudati pentru orice

reactie pozitiva.

Alta data, puteti utiliza diferite obiecte pentru aceeasi activitate. Bebelusii de . aceasta varsta adora sa traga, sa Ioveasca san sa impinga obiectele aflate in jurul lor ~i o vor face singuri daca asezati in apropierea lor cateva obiecte nepericuloase accesibile,

Observatie: Daca mosorul face prea mult zgomot, il puteti "reduce la tacere" astfel: Taiati varful unci sosete vechi. Puneti mosorul in varful sosetei si umpleti-o cu petice, fire pentru umplut sau 0 hainuta veche in jurul mosorului. Legati varful sosetei continand mosorul si urnplutura de elastic eu 0 banda de cauciuc,

Aceaslii activitate dezvolid:

• coordonarea ochi - mana:

• independenta;

• motivatia de a-si concentra atentia;

• increderea in sine.


Gase$te obiectult

Dati-i bebelusului sa. pna o carte si lasati-l sa 0 studieze. Spuneti-i ca are in mana 0 carte. Rugari-l sa va dea cartea inapoi. Spuneti-i sa se uite la dumneavoastra, In timp ce a

, ascundeti sub 0 perna sal! 0 revista. Indemnati-l ~a se duca si sa 0 gaseasca. Luati cartea de acolo, daca bebelusul pare ca nu a inteles. Aratati-i cartea din nou si ascundeti-o in acelasi loc. Faceti tot asa, pana cand Ii vine ideea si poate sa gaseasca singur cartea. Laudati-l daca a reusitl Repetati

45

cuvantul "carte" dit de des aveti ocazia si s-ar putea ca bebelusul sa spuna si el "carte".

Alegeti diferite jucarii familiare lui. Nu ascundeji totusi decat un singur obiect odata. Numiti obiectul in timp ce 11 ascundeti. Bebelusul va avea mai multa incredere fn el daca ascundeti obiectul in acelasi loc. Daca il &ase~te imediat, incercati sa gasi? alt 10c, ca, de exemplu, sub canapea sau sub masa. Incercati sa-l ascundeti de fiecare data sub ceva, pentru ca bebelusul sa inpeleaga coneeptul spatial " sub" . Fixarea numelor fiecaror lucruri folosite in joe 11 va stirnula pe micut sa asculte si eventual chiar sa inceapa sa spuna numele unor obiecte. E nevoie de multe laude si incurajari pentru a-l atrage in acest tip de activitate.

Aceasta acttvitate dezvoltd:

• capacitatea de a indeplini comensile;

• capacitatea de a ascuita;

• imbogdttrea limbajului (nume de obiecte};

• perceptia vizuala fa gasirea corecta a obiectelor;

• increderea in sine;

• independenta.

o ani ~ Saptiimana 45

in care mana?

_ Alegeti un obiect care poate fi ascuns in. mana facuta pumn. Aratati-i micul obiect bebelusului pentru a-I identifica. Retineti obiectul intr-o mana si puneji-va ambele maini la spate. Strangeti-va pumnii ca si cand ati avea cate ceva in fiecare mana si aduceti-va din nou mainile infata in raza vizuala a copilului, Chernati-l pe nume si rugati-l sa va arate mana in care aveti ceva. Continuati tadind de mai multe ori acest lucru. Utilizati aceeasi mana si acelasi obiect pana cand bebelusul a in!eles ~i poate arata corect spre mana care ascunde obiectul. Laudati-i orice raspuns pozitivl

Dupa ce bebelusul s-a obisnuit cu aceasta activitate, puteti sa alternati mainile.

Totusi, nu schimbati niciodata mainile, ascunzand obiectul eu mainile la spate. Scopul acestei activitati este ca micutul sa-~i aminteasca mana In care v-a vazut c;a ali pus obiectul Inamte de a-l ascunde la spate. Schirnbarea mfunilor la spate poate duce la confuzia si frustrarea bebelusului, Poate provoca, de asemenea, pierderea increderii in el insusi si in durnneavoastra, Pot fi utilizate si alte obiecte in acelasi mod, atunci cand copilul a devenit sigur pe el.

Aceastd activitate dezvolta:

• memoria;

• capacitatea de a asocia corect un obiect cu mana in care se afla;

• interesul de ajuea un joe.

46


Asculta !ji executa!

Pun:? trei obi~ete intr-un .rind in fata bebelusului, Unele obiecte sugerate sunt: 0 zorna1t~a:e, 0 rmnge confectionata dintr-un ciorap, un animal de plus, o Iingura san eeva asemanat?r. Este sugerat un numar d~ doar trei obiecte, pentru ca prea multe po~ suprastimula ~l duce la confuzia copilului. Incepeti de la stanga si denumiti fiecare oblee~ pus in rand. Lasati copilasul sa ia in mana si sa atinga primul obiect du;. stanga. ~une.~l-lla Icc ~l ~as~ti-l. s~-I ia. si .sa-l pipaie pe eel din mijloe. Puneti obiectulla loe si lasatibebelusulsa-l ia si sa-l pipaie pe eel de-al treilea din rand. Puneti-l din nou la loe

. si pe acesta. Incurajati copilul sa denumeasca cele trei obiect~ pe masura ce du~meavoastrii aratati spre ele. Daca bebelusul doar priveste, repetati numele fiecarui abed de mal multe ori, In. timp ce va deplasati de la stanga la dreapta,

_ . Rugati-l sa va dea in mana primul obiect. Denumiti-l, dar nu-l atingep sau nu aratati spre el Dad bebelusul nu intelege, luati obiectul, spuneti-i numele si puneti-l l~ loco Repetat1_ procedeul ~l rugati-I sa va dea acelasi object. Faceti acest lucru pana eand e?pllul a m~e!es ~l v-a dat corect in mana obiectul. Nu uitati sa-l laudati pentru once raspuns POZltlV.

Nurniti eel de-al doilea obiect ~i ccreti-i copilului sa vi-l dea in mana. Inca 0 data, daca bebelusul nu a inteles, luati obiectul, denumiti-lsi puneti-l la loco Continuati sa faceti acest lucru si cu eel de-al treilea obiect, pana cand bebelusul raspunde cored. Daca el pare frustrat, opriti activitatea si incercati din nou altadata.

Daca veti repeta aceasta aetivitate destul de des, bebelusul va castiga mai m~lta ~ncredere in el. si va aproba 0 s.chimh~e in pozitia celor trei obiecte. Apoi, cele trei obiecte pot fi schimbate ell altele ~l putep folosi acelasi procedeu.


•

perceptia mai buna a progresiei de fa stdnga la dreapta; coordonarea odd - mana;

perceptia senzoriald;

vocabularul:

abilitatea de a asculta 11 de a indeplini comenztle.

•

•

•

•

, 47


comanda ~i executa!

Puneti laolalta un ursulet de plus, a conserva de cafea cu capac de plastic, un mosor care a fost utilizat In activitatea din saptamana 42 si 0 minge de marime medic. Punep-le in ordine de la stanga la dreapta. Aratati-i copilului cum sa imbratiseze animalul de plus, atunci cand illua!i de la locul lui, din partea stfmgii. Spuneti: "Marui il imbratiseaza pc Teddy". Spuneti-i bebelusului sa imbratiseze ~i el ursuletul. Spuneti: " ... (Numele copilului) ilimbrati$eaza pe Teddy". Laudati-l dad a executat coreet. Daca doar va priveste, imbratisati ursuletul inca a data si Incuraja}i-l sa faca la fel. Continuati sa faceti acest lucru pana cand copilul executa coreet cerinta sau se plictiseste.

Puneti ursuletul la ioc, luati mosorul si dati-i drumul in gaura de pe capacul de plastic al conservei, Spuneti: .Mami a pus mosorul in conserva". Deoarece copilul a mai :facut acest lucru inainte, va rep eta imediat gestul. Dad nu repeta, mai Incercali' pina dud va indeplini comanda. Daca a raspuns corect, aplaudati-l, Iaudati-l si spuneti: " ... (Numele copilului) a pus mosorul in conserva". Rostogoliti acum mingea pe 0 distanta scurta si spuneti: .Mami a rostogolit mingea". lncurajati copilul sa mearga ~i sa ia mingea inapoi. Ajutati-l daca are dificultati la recuperatul sau rostogolitul mingii 'inapoi spre dumneavoastra. Chemati-l din nou pe nume si laudati-l pentru actiunea sa pozitiva. Continuati sa faceti acest lucru pana· cand copilul va intelege cum sa se duca si sa ia mingea, chiar daca nu a fost data de-a dura spre el. Incerea!i sa evitati rostogolirea mingii prca departe, deoarece va fi dificil pentru el sa 0 ia si sa 0 trirnita inapoi.


• abilitatea de a indeplini comenzile;

• usurirua de a asculta;

• limbajul;


• intelegerea afectiuntt cu care imbrdtiseaza ursuletul;

• increderea in sine. .

48


Unde se pune?

Faceti rost de 0 manusa care este mai mare decat mana copilului. (0 manu~a de cuptor va fi tocmai buna). De asemenea, faceti rost de un papuc mare si de 0 palarie care sa fie usor de pus pe capul bebelusului, dar sa nu fie prea mare.

Puneti-va ~manu~a sau manusa de cuptor si apoi scoateti-o. Incurajati copilul sa si-c puna 'in oricare dintr~ maini. (Nu va intereseaza degetul mare, cata vrerne bebelusul l~i pune mana inauntru). Ajutati-l sa-si puna manusa, daca este nevoie, Vorbiti-i, daca vi se pare ca. este necesar. Faceti exercitii de pus si de seas manusa pima cand copilul devine sigur pe ella aceste actiuni,

. Puneti-va papucul si scoateti-l, Apoi, incurajati-I pe bebelus sa-l incerce pe

piciorusul lui. Lasati-l sa-si aleaga oricare picior, Ajutati-l daca este nevoie. Exersati

dita vreme copilul este interesat. '

Puneti-va palaria pe cap si Incurajati beblusul sa v-o ia de pe cap. I~i pune palaria pe capul lui? Daca nu, incurajati-l sii 0 faca. Repetati procedeul daca pare ca nu intelege de mai rnulte ori, pana cand copilasul se deprinde ee trebuie sa fad.

Puneti manusa, papucul si palaria intr-un rand. i~i pune manusa sau dear se uita la dumneavoastra? Aratati-i din nou, dad nu a inteles.

Apoi spuneti-i sa-si puna papueu1. Poate singur? Ajutati-l numai daca nu intelege, Aratati-i palaria si spuneti-i sa si-c puna pe cap. Si-o pune pe cap, sau doar se uita la dumneavoastra? Ajutati-l daca are nevoie, Continuati sa faceti acest lucru de multe ori si lasati-l sa se joace en cele trei obiecte singur. Nu uitati sa-l Iaudati de cate ori va da un raspuns pozitiv.

Aceastd activitate dezvolta:

• capacitatea de a ascuua ~i a indeplini comenzile;

• zmbogci,tirea vocabularului;

• abiiitatea de asociere;

• increderea in sine ~j tndependenta.


Arata-mi!

Decupati a imagine a unui bebelus dintr-o revista, sau desenati un chip si aratati-i-l copilulni. Aratati spre ochiul stang din imagine a fetei si spuneti: .Dchi", Atingeti usor ochiul stang a1 copilului, apoi atingeti-va ochiul stang si repetati cuvantul. Aplicati acelasi procedeu pentru ochiul drept, nas, gud, urechea stanga, urechea dreaptii ~i pentru par. Repetati activitatea de mai

49

multe ori, pana cand copilul se plictiseste.

In timpul saptamanii sau oricand este pasibil, subliniati partile fetei. Daca bebelusul pare sa le confunde, insistati mai multe zile asupra ochiului, apoi progresaji si concentrati-va atentia cateva zile asupra nasului, a gurii, a urechilor si a parului, Atunei cand copilul a devenit sigur pe el, Incurajati-1 sa arate ~i sa atinga a parte a fetei la comanda, Bateti din palme si folositi 0 inflexiune a vocii placuta pentru a-l atrage si

mai mult ~i pentru a-i mari increderea in el.· .

Aratati spre imagini eu chipuri din reviste si ciirti oricand este posibil si lasati-l sa le indice ochii, gura, urechile si parul fiecaruia, Aceasta IT va face capabil sa asocieze partile fetei din imagini cu cele din viata reala.


• abilitatea de a asculta;

• perceptia partilor fetet;

• abilttatea de a asocia diferitele pdrti ale fetei


Sunetele din casa

Accentuati un sunet familiar din easa m fie care zi, pe parcursul unei saptamani, De exernplu, puteti alege sunetul masinii de spalat, Exagerati-l verbal si incurajati bebelusul sa imite sunetul pe care il faceti. Mai jos sunt enumerate cateva sugestii pentru a imita cateva sunete din casa. Pot fi adaugate multe alte sunete,

masina de spalat "sui~, suis"

uscatorul "mmm.mm"

telefonul "trfr, trrr, rrrr"

masina de spalat vase "seui~, scuis"

aspiratorul "zzzzzzzzzz"

masina de cusut electrica .brrr, brrr"

bormasina electrica "drr, drr"

mersul unei persoane "clip,elop"

soneria "ding, dong"

masma .brm, brm"


• perceptia sunetelor din casd; •

• abilitatea de a asocia corect sunetele din casd ell obiectul corespunzdtor;

• stimularea verbala de a imita sunetele obiectelor din casd;

• capacitatea de a asculta ell un anumit scop.

50


intoarce-o!

;;;;

I

Taiati un carton in cinei bucati de aproximativ 7 x 12 emz sau faceti rost de cinci capace de plastic pentru aeeasta activitate. Alegeti cinei imagini simple, colorate, ale unor lueruri ca, de exemplu, 0 minge, 0 casa, 0 pasare, un bebelus si un caine. Lipiti imaginile pe una dintre fetele cartonului sau capacului. Puneti-le pc 0 suprafaja plana intr-un rand, avand imaginile cu fata in sus. Incepeti de la stanga si intoarceti 0 imagine pe dos. In timp ce 0 intoarceti, spuneti cuvantul ,,0 intorc" si pronuntati numele imaginii care este pe carton sau pe capac. Faceti la fel cu celelalte patru imagini, pastrandu-le In rand. Spuneti-i di ati inters toate imaginile pe dos. Apoi rugati-l sa gaseasca imaginile. Daca bebelusul pare sa nu inteleaga, intoarceti pe dos, incet, mai intai prima imagine de la stanga ~i din nou spuneti cuvantul ,,0 intorc". Spuneti-i copilasului ca ati inters cartonul sau capacul pe dos pentru ca e1 sa gaseasca imaginea. lncurajap-l sa intoarca pe dos cea de-a doua imagine, Accentuati cuvantul ,,0 intorc" ~i spuneti-i copilului numele a ceca ell este in imagine. Laudati-l pentru orice raspuns pozitiv ~i incurajati-l sa intoarca celelalte imagini pentru a vedea ce este pe ele. Repetati aceasta activitate de mai multe ori. Lasati-I sa continue singur, cu conditia sa fie inca interesat.

Pentru mai mult interes, pot fi inlocuite imaginile. Alegeti imagini simple, colorate, cu purine detalii. Spuneti-i numele fiecarei poze Inainte de a 0 intoarce pe dos. Folositi numai cateva imagini odata pentru a evita confuzia copilului.


• perceptia conceptului ., a intoarce ";


• abilitatea de a face asociatii;

• imbogatirea vocabularului;

• independenta;

• increderea in sine.

51

GHID PRACTIC Pentru Cresterea Copilului Pana La 5 Ani-1

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

GHID PRACTIC Pentru Cresterea Copilului Pana La 5 Ani-1

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

JUNE R.

You might also like

GHID PRACTIC Pentru Cresterea Copilului Pana La 5 Ani-1

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

GHID PRACTIC Pentru Cresterea Copilului Pana La 5 Ani-1

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

﻿JUNE R.

You might also like

JUNE R.