Ciocolată

Fântână de ciocolată într-un magazin din Bruxelles

Tipuri ciocolată

Ciocolata este un un produs alimentar obţinut dintr-un amestec de cacao,

zahăr, uneori lapte şi unele arome specifice. Ciocolata este servită de obicei
sub forma de tabletă, baton, praline, îngheţată sau alte produse de cofetărie.
Tipuri

Ciocolata neagră

Ciocolata neagră numită şi ciocolată amăruie este un amestec de cacao şi

unt de cacao cu zahăr. Ea conţine minimum 35% cacao, proporţia depinzând
de fabricant. Necesarul de zahăr depinde de amăreala varietăţii de cacao
utilizată.

Ciocolata cu lapte

Ciocolata cu lapte conţine conform reglementărilor UE impuse un minim

25% substanţă uscată de cacao şi 12 % substanţă solidă de lapte (în general
lapte praf sau lapte condensat ). Prima ciocolată cu lapte a fost lansată de
elveţianul Daniel Peter în 1875.

Ciocolata albă

Ciocolata albă este ciocolata produsă din unt de cacao, zahăr, lapte, vanilie şi
alte arome.
Nu conţine cacao pudră sau alte preparate din cacao de aceea are o culoare
apropiată de alb.
Istoria ciocolatei

Istoria semintei – de cacao, un capitol stufos din povestea gustului.

”Antichitatea sud-americana

Quetzequatl

Istoria dulciurilor incepe inca de acum 4000 de ani dupa cum atesta
papirusurile egiptene. Dulciurile faceau obiectul operatiilor de vanzare-
cumparare inca din anul 1566 îen. Totusi ciocolata

Civilizatia Azteca
si produsele din familia sa nu au aparut in scena pana cand culturile azteca
si maiasa nu au descoperit valoarea arborelui de cacao.Se presupune ca
acest arbore provine de undeva din padurile tropicale de pe Amazon sau
Orinoco.

Orinoco

Ceremonial Aztec pentru Cacao

 Se pare ca la oficierea ceremoniilor maritale ale vremii parintii mirilor
trebuiau sa “cinsteasca” nuntasii cu un vas din aceasta bautura a carui
dimensiune dadea masura averii tanarului cuplu si ii atribuia acestuia un loc
in ierarhia sociala. Semantic vorbind, cuvantul “ciocolata” se pare ca
provine din termenul maias “xocoatl“, in timp ce “cacao” ar proveni din
aztecul “cacahuatl“. In dialectele ceva mai recente ale populatiilor
amerindiene de pe teritoriul Mexicului de astazi termenii “choco” si “atl” s-
ar traduce prin “spuma” si respectiv “apa”. Indiferent insa de semantica si
originile teremenilor de cacao si ciocolata, acestea au fost consumate de-a
lungul timpului mai mult in forma lichida decat sub forma pe care o
cunoastem noi astazi respectiv de pudra sau ciocolata solida.
In cartea sa din 1923,”The Cocoa and Chocolate Industry”, Arthur W.
Knapp arata ca in mitologiile asteca si maiasa ciocolata era bautura zeilor si
ca semintele de cacao reprezentau binecuvantarea Zeului Aerului pentru
omenire. De asemenea zeitele protectoare ale ciocolatei erau Tonacatecutli,
zeita mancarii si Calchiuhtlucue, zeita apei. Aceeasi lucrare arata ca in
cinstea celor doua zeite, in fiecare an, aveau loc sacrificii umane rituale.
Bineinteles, celor sacrificati li se dadeau ca ultima masa alimente bazate pe
cacao.
 Epoca marilor descoperiri

Cristofor Columb

Cand Columb a ajuns pe insula Guanaja, nu departe de ceea ce astazi

numim Honduras, bastnasii i-au intampinat cu barci pline de seminte de
cacao. Cand bastinasi au ajuns la corabie si au inceput sa transporteze
“pretioasele” cadouri un sac cu seminte s-a desfacut si s-a varsat in mare.
Bastinasii au sarit imediat in apa pentru a recupera cat mai multe dintre
boabele varsate, ca si cum ar fi fost bunurile cele mai de pret pe care le
aveau. Spaniolii au ramas socati vazand aprecierea de care se bucurau aceste
“alune ciudate” din partea bastinasilor. In ciuda acestei intamplari marinarii
spanioli au continuat sa considere cacaua drept o simpla curiozitate locala.
Odata cu era marilor exploratori cacaua ajunge in Europa, pe vasele lui
Columb care o aduce regelui Ferdinand al Spaniei. La curtea europeana
ciocolata nu produce efecte spectaculoase fiind pusa in umbra de celelalte
comori exotice aduse de Columb.

Ciocolata revine in forta insa in anul 1519 dupa vizita lui Cortez la curtea
lui Montezuma.

Vizita lui Cortez la curtea lui Montezuma

Jurnalul de calatorie al conchistadorului spaniol afirma ca singura bautura
pe care regele aztec o consuma era un mix de pudra de cacao, aromatizata
cu vanilie si alte mirodenii de consistenta mierii care se dizolva treptat in
gura atunci cand era consumata rece.

In 1528 Cortez aduce cu el din Mexic ciocolata si fructe de cacao la

curtea regala. Ciocolata incepe a fi preparata in secret in manastiri de catre
calugari care, sub amenintarea cu moartea, pazeau cu strasnicie secretul
miraculoasei bauturi. Tot spaniolii sunt cei care au adaugat “apei amare”
pentru prima oara zahar obtinand o bautura aromata, energizanta si placuta
la gust. Vreme de peste un secol afacerile cu ciocolata au inflorit astfel ca
curtea regala spaniola decide crearea propriilor plantatii de cacao in colonii.

Epoca moderna

Odata cu declinul imperiului spaniol secretul fabricarii ciocolatei scapa

de sub monopolul Coroanei spaniole si, in cativa ani, se raspandeste in
Franta, Italia, Germania si Anglia.

Prima “casa” de ciocolata in lume ia nastere la Londra in 1657 sub tutela

unui francez. Cu un cost de 10 pana la 15 shillingi pe pound, ciocolata era
privita ca o bautura a elitelor.

Istoricul Oviedo nota in scrierile sale ca “doar nobilii si bogatasii isi pot
permite sa bea ciocolata deoarece asta inseamna efectiv a-ti bea banii”.
Cacaua a devenit si moneda noastra nu numai a paganilor. Astfel, in
Nicaragua un iepure costa 10 seminte de cacao in timp ce un sclav puternic
poate fi cumparat pentru 100 de seminte”. Tot in aceeasi epoca incep sa
 devina cunoscute virtutile medicinale ale ciocolatei. Astfel, in tratatul sau,
“Potus Chocolate”, Christopher Ludwig Hoffmann recomanda cacaua ca
panaceu universal.

La jumatatea secolului al XVIII-lea naturalistul suedez Carolus

Linnaeus (1707-1778) propune o noua denumire stiintifica pentru arborele
de cacao, acesta devenind in mediile academice ale vremii “theobroma” –
hrana zeilor. Odata cu raspandirea ciocolatei in Tarile de Jos incepe sa aiba
loc scaderea pretului.

Pe la anul 1730 deja ciocolata si cacaua in general erau accesibile si

claselor mijlocii, pentru ca in anul 1828, odata cu inventarea presei de
cacao pretul acesteia sa scada la jumatate. Inventarea presei de cacao de
catre olandezul Coenraad Van Houten are ca efect dezvoltarea
industrializarii semintelor de cacao. Cu noua masinarie se putea extrage
grasimea din boabele de cacao iar cacaua ramasa era mult mai usor solubila
in apa. Untul de cacao isi face aparitia si astfel ciocolata isi schimba textura
si aroma devenind mult mai apropiata de ciocolata pe care o cunoastem
astazi.

Revolutia industriala

Odata cu extragerea untului de cacao prin presare cacaua este supusa si

unui proces de alcalizare care are ca efect obtinerea unei consistente mai fine
si a unei arome mai placute a produsului finit. Aceasta metoda s-a rapandit
mai departe sub denumirea de “dutching” sau “alcalizare”. Revolutia
industriala aduce dupa sine productia de masa a ciocolatei si a celorlalte
produse adiacente astfel ca acestea devin accesibile marilor mase. Intre timp,
desi de origine americana, ciocolata era aproape necunoscuta in Lumea
Noua.
Prima fabrica americana de ciocolata ia fiinta in 1765 la Dorchester,
Massachusetts ca proprietate a lui John Hanan, seful breslei londoneze a
producatorilor de ciocolata. Tot in aceasta perioada are loc “reinventarea”
ciocolatei pe cuprinsul Americii de Sud-teritoriul sau natal, astfel ca pe la
1800 cei mai mari producatori de cacao erau Nicaragua, Columbia si
Venezuela care asigurau impreuna mai mult de jumatate din necesarul de
cacao al lumii. In 1849 isi face aparitia pe piata o noua companie care avea
sa devina liderul de necontestat al pietei engleze pina in zilele noastre, Casa
Cadburry.
In 1876, elvetianul Daniel Peter Vevey obtine, dupa aproape 8 ani de
experimente o tehnologie industriala pentru fabricarea laptelui praf si,
implicit, a ciocolatei cu lapte. Aceasta tehnologie este vanduta unei firme
elvetiene ce apartinea lui Henri Nestle care avea sa devina cel mai mare
producator de ciocolata din lume.
In 1879 un alt elvetian, Rodolphe Lindt, produce pentru prima oara
ciocolata solida pe care o cunoastem astazi. Ea era fabricata prin topirea
untului de cacao si adaugarea de zahar si alte ingrediente specifice si
mixarea amestecului fierbinte pe parcursul a mai multor zile. Noua metoda
de fabricatie a fost numita “conching”.
In anul 1913, tot un elvetian, Jules Sechaud de Montreux inventeaza un
nou produs, ciocolata umpluta cu crema.
In Octombrie 1925 se deschide la New York Bursa de cacao. Au loc
numeroase modificari ale pietei, astfel ca in mai putin de 20 de ani Brazilia,
Coasta de Fildes si Ghana erau responsabile de mai mult de jumatate din
productia mondiala de cacao, in timp ce Statele Unite devin nr. 1 in
productia de ciocoloata si produse derivate. Elvetia este detronata, ajungand
nr. 1 mondial la consumul de ciocolata anual pe cap de locuitor.
In anul 2000 pentru satisfacerea nevoii de cacao a intregului mapamond
s-au procesat aproape 650.000 de tone de boabe de cacao. “

Nebun dupa Cacao si produse derivate!

Spaniolii au adăugat trestie de zahăr şi i-au îmbogăţit aroma cu ajutorul

vaniliei şi scorţişoarei. În plus, au descoperit că băutura este mai gustoasă

Locul privilegiat al ciocolatei în civilizaţiile moderne se datoreşte aromei

sale inimitabile, dar şi unei aureole magice transmise de-a lungul timpului.
Într-adevar cacohuaquatl în limba incaşă înseamnă "cadoul grădinarului
paradisului către primii oameni", adică a zeului Quetzalcoatl.

Fructele de cacao serveau ca monedă de schimb, iar amanda (pulpa de

cacao) se folosea pentru prepararea băuturii zeilor, "tchocolaltl", ciocolata cu
efecte stimulatorii pentru înlăturarea oboselii şi cu gust foarte plăcut.
Arborele de cacao poate atinge 8 metri în 12 ani, înfloreşte în tot cursul
anului, având aproape 100.000 flori în buchete, dar din care doar 0,2 % dau
fructe.

În secolul XIX s-au produs două transformări importante în istoria

ciocolatei. În 1847, o companie engleză a creat un proces tehnologic de
solidifiere a ciocolatei, iar doi ani mai târziu, suedezul Daniel Peter s-a
gândit să adauge un ingredient nou: laptele.

La scurt timp, o nouă invenţie a marcat istoria ciocolatei: temperatura de

topire mai scazută decât cea a corpului uman. Aşadar, ciocolata se topeşte în
gură şi la figurat, dar şi la propriu. Ciocolata neagră se topeşte la 34 - 35
grade Celsius, în timp ce pentru ciocolata cu lapte este nevoie de o
temperatură mai scazută cu câteva grade. În prezent, ciocolata cu lapte este
cel mai căutat sortiment, ciocolata neagră fiind apreciată doar de 5-10 %
dintre consumatorii acestui produs.

Sănătate

Deşi ciocolata este mâncată de plăcere, consumul de ciocolată

cacao/ciocolată amăruie a fost dovedit a afecta benefic sistemul circulator.
Alte studii au fost efectuate pentru a dovedi efecte anticancerigene, de
stimulator cerebral, inhibator al tusei şi inhibator al diareei. În ciuda
beneficiilor posibile consumul excesiv de ciocolata poate favoriza obezitatea
şi apariţia diabetului zaharat. Un studiu prezentat de către BBC a arătat că în
timpul topirii ciocolatei în gură, creierul uman cunoaşte o creştere a
activităţii electrice, iar ritmul cardiac creşte mai mult decât în timpul unui
sărut pasional şi senzaţia dureaza de patru ori mai mult.

Sistemul circulator

Studii recente au arătat anumite beneficii posibile datorate consumului

de ciocolată amăruie şi cacao. Cacaoua posedă un puternic efect antioxidant
natural, protejând împotriva oxidării lipo-proteice, ceva mai mult decât alte
alimente sau băuturi bogate în antioxidanţi polifenolici.Procesarea cacaouei
cu substanţe alcaline distrug flavonoidele. Unele studii clinice au demonstrat
de asemenea un efect de reducere a tensiunii arteriale şi de îmbunatăţire a
dilataţiei vaselor de sânge datorate circulaţiei sporite ca urmare a
consumului zilnic de diocolată. Chiar a existat o dieta numita "Dieta
Ciocolata", care punea un accent deosebit pe consumul de capsule de
ciocolata si cacao. Oricum consumul de ciocolata cu lapte, ciocolata alba,
laptelui gras cu ciocolata infirma beneficiile ciocolatei asupra corpului din
aceste produse. O treime din grăsimea ce se găseşte în preparatele de
ciocolată sunt grăsimi saturate în special acidul stearic şi o grasime
nesaturată numită acid oleic.Acţionând diferit faţă de alte grăsimi nesaturate,
acidul stearic nu creşte nivelul colesterolului din sânge. Consumul de
ciocolată în cantităţi relativ mari nu creşte nivelul colesterolul, ci chiar este
indicată o actiune de scădere a acestuia din urmă.

Proprietăţi afrodiziace

Cultura populară romantică a atribuit ciocolatei proprietăţi afrodiziace

puternice, adeseori fiind asociate plăceri senzuale provocate de consumul
acesteia. De asemena componenţa de natură grasă şi zaharoasă a ciocolatei
stimulează hipotalamusul, inducând o senzaţie plăcută, cu efect asupra
nivelului serotoninei. Deşi serotonina are un efect stimulator, în cantităţi
mari aceasta este transformată în melatonină care duce la o reducere a
apetitului sexual.

Alte beneficii

Anumite studii statistice au relevat creşterea incidenţei unor anumite

forme de cancer la persoanele care consumă în mod curent şi în cantităţi
apreciabile a dulciurilor, cum ar fi ciocolata. Dar există foarte puţine dovezi
care să indice proprietăţi favorizatoare sau de tratament ale cancerului prin
intermediul ciocolatei bogate în flavonoide.Rezultate obţinute în laboratoare
dovedesc proprietăţi anticancerigene ala flavonoidelor conţinute în boabele
de cacao şi cacao-a. Mars Incorporated, o companie americană de dulciuri,
cheltuieşte anual sume considerabile pentru cercetare asupra flavonoizilor.
Compania se afla in tratative cu o companie farmaceutica pentru a scoate pe
piata un medicament bazat pe flavonoizi sintetizati din boabele de cacao.
Conform cercetărilor sponsorizate de Mars Inc. la Universitatea Harvard,
Universitatea California şi mai multe laboratoare de cercetare la universităţi
din Europa, medicamentele pe bază de cacao ar putea ajuta în tratamentul
diabetului, demenţei şi a altor boli. Unele studii indică chiar efecte de
temperare şi reducere a tusei persistente. Ingredientul activ în combaterea
tusei, teobromina fiind de trei ori mai eficientă în tratament decât codeina,
principalul medicament utilizat contra tusei. De asemenea, ciocolata are o
acţiune locală de calmare şi rehidratare a mucoasei gâtului. Flavonoidele de
asemenea au o acţiune inhibatoare antidiareică, ceea ce sugerează breneficii
antidiareice ca urmare a consumului de ciocolată.
 Riscul de obezitate

Ingrijorarea majoră a unor nutriţionişti este faptul că, deşi consumul

de ciocolată poate afecta în mod pozitiv prevalenţa unor biomarkeri care pot
reduce incidenţa bolilor cardiovasculare, această cantitate va fi destul de
mare pentru un efect serios ceea ce ar echivala cu număr mare de calorii
introduse în circuitul alimentar, calorii care nefiind utilizate în procese
intensive energetice celulare provoacă obezitatea. Astfel ciocolata poate
avea un dublu efect, favorizând obezitatea în acelaşi timp cu beneficiile
flavonoizilor.

Acnee

Contrar credinţei populare de favorizator al acneei, studii clinice nu au putut

confirma o acţiune sigură,deşi zahărul din ciocolată poate contribui la
creşterea valorii glicemiei sanguine. Laptele este dovedit a favoriza apariţia
acneei şi în general consumul excesiv de ciocolată cu lapte poate intr-o
oarecare masură favoriza apariţia acneei.

Intoxicarea cu plumb

Ciocolata are una dintre cele mai ridicate concentraţii de plumb dintre
produsele dietetice tipice omului occidental, cu potenţial de a cauza o slabă
otrăvire cu plumb. Deşi studii recente au arătat că boabele absorb puţin
plumb, acesta tinde să se lege de cojile boabelor şi astfel să devină
contaminate. Un articol de recenzie, publicat în anul 2006 afirmă ca în ciuda
nivelului ridicat al consumului de ciocolată, există un număr mic de date cu
privire la concentraţiile de plumb din aceste produse.

Într-un studiu al USDA(Departamentul de Agricultura al S.U.A) din anul

2004, nivelul mediu de plumb din eşantioanele testate varia de la 0,0010
până la 0,09565 µg plumb per gram de ciocolată; dar un alt studiu realizat de
un grup de cercetare elveţian în anul 2002 a descoperit că unele ciocolate
conţineau până la 0,769 µg per gram, aproape de limita standard
internaţională acceptată de plumb din cacaoa pudră sau boabele de cacao,
care este de 1 µg plumb per gram.

În anul 2006, U.S. Food and Drug Administration a coborat cu o cincime

cantitatea de plumb permisă în dulciuri, dar conformarea la această limita
este opţională. În timp ce studiile arată că plumbul aflat în compoziţia
ciocolatei ar putea fi absorbit doar parţial de organismul uman, înca nu este
cunoscut debutul efectelor plumbului asupra bunei funcţionări a creierului
copiilor şi chiar în mici cantităţi plumbul poate determina deficienţe ale
dezvoltării neurologice, inclusiv scăderea factorului IQ.

Otrăvirea cu teobromină

În cantităţi suficiente, teobromina găsită în ciocolată este toxică pentru

organismele animale, precum caii, câinii, papagalii, rozătoare mici, şi pisici
deoarece acestea nu sunt capabile să metabolizeze substanţa chimică în sine.
Daca sunt hrăniţi cu ciocolată, teobromina va ramane în sistemul lor
circulator o perioadă de timp până la 20 ore, iar animalele vor experimenta
crize epileptice, infarct miocardic, hemoragii interne, sau chiar moartea.
Tratamentul în astfel de cazuri implică inducerea stării de vomă în cel mult
două ore de la ingerare, sau contactarea de urgenţă a unui medic veterinar
pentru stabilirea tratamentului medicamentos.

Un câine de talie medie care cântăreţte aproximativ 20 de kilograme va avea

de-a face cu disconfort intestinal sever dupa ingerarea a nu mai mult decat
240 g de ciocolată amăruie, dar nu va avea de-a face cu bradicardia sau
tahicardia decât dacă mănâncă cel puţin jumătate de kilogram de ciocolată
cu lapte. Ciocolata amăruie are de 2 până la 5 ori mai multă teobromină,
ceea ce o face mai periculoasă pentru câini. Conform «Merck Veterinary
Manual», aproximativ 1.3 grame de ciocolată de casă per kilogram corp al
unui câine, sunt suficiente pentru a provoca simptomele de toxicitate.

De exemplu: un baton obişnuit de 25 de grame de ciocolată de menaj este de

ajuns pentru a provoca aceste simptome unui câine de 20 de kilograme.
Bineînţeles, ciocolata de menaj este rareori folosită în consumul direct
datorită gustului ei neplăcut, dar alte toxicităţi canine provocate de ciocolata
amăruie pot fi extrapolate în baza acesteia. Iar deoarece câinilor le place
gustul dulciurilor de ciocolată la fel de mult ca şi oamenilor şi sunt capabili
să găsească şi să mănânce cantităţi mult mai mari decât serveşte în mod
obişnuit un om, aceştia ar trebui ţinuţi departe de mult râvnita ciocolată.
Există rapoarte conform cărora salteluţele făcute din pastile de cacao sunt
periculoase pentru animalele de casă (şi nu numai). Gustările făcute din
carob pot fi folosite în loc acestea nepunând în pericol sănătatea micilor
prieteni.

Ciocolata ca stimulent
Ciocolată Molten

Dulciuri din ciocolată

Un model al lui Reichstag produs din ciocolată la un magazin din Berlin

Ciocolata conţine o varietate de substanţe:

• Zahăr
• Teobromină, alcaloidul principal in cacao şi ciocolată şi parţial
responsabil pentru efectul stimulator al ciocolatei
• Triptofan, un aminoacid esenţial şi un precursor al serotoninei
 • Fenetilamină, un alcaloid; este rapid metabolizat de oxidaza
monoaminică B deci nu atinge creierul în cantităţi mari
• Cafeină, prezentă doar în cantitaţi foarte mici

Ciocolata este un uşor stimulant pentru oameni datorită

prezenţei teobrominei. Are un efect mai pronunţat
pentru cai, deci este interzisă utilizarea acesteia la
cursele de cai.

Atât adulţii cât şi copiii iubesc ciocolata; ciocolata în

sine este un ingredient minunat pentru gătit, creşte buna
dispoziţie, este un puternic stimulator neuronal, este un
afrodisiac, este un medicament pentru inimi rănite şi
multe altele. În ultimul timp, prezenţa ciocolatei a
început să se facă simţită şi în rândul lanţurilor
farmaceutice. Această lărgire a canalului de distribuţie,
se datorează în mare parte influenţelor benefice pe care
acest amestec le manifestă asupra stării de sănătate
generală a omului.

Beneficiile sunt date de complexul bogat de antioxidanţi

naturali, pe care îl conţine ingredientul de bază al
amestecului de ciocolată, mai exact cacaua (antioxidanţii
sunt compuşi naturali ce au posibilitatea de a reduce efectele toxice ale
radicalilor liberi, adică de a neutraliza moleculele instabile de oxigen,
ajutând corpul să nu-şi distrugă celulele).
Este vorba despre antioxidanţii din grupa flavonoidelor.
Flavonoidele au capacitatea de a creşte rapid acidul nitric din sânge, ceea ce
are ca rezultat scăderea riscului de apariţie a disfuncţiilor cardio-vasculare,
protejând vasele şi inima. De asemenea flavonoidele reduc riscul atacului de
cord, cancerului şi diabetului, crescând de asemenea imunitatea. Tot
flavonoidele reduc rata hemolizei (spargerea globulelor roşii care conţin fier
şi transportă oxigen, prevenind astfel anemia).

În urma mai multor teste s-a dovedit faptul că ciocolata ajută la reducerea
colesterolului rău şi la stimularea producţiei de colesterol bun (Colesterolul
este transportat prin sânge cu ajutorul proteinelor. Unele dintre acestea îl
transporta la ficat, unde este utilizat pentru digestie - acesta este colesterolul
bun. Alte proteine însă, au tendinţa de a depune colesterolul pe pereţii
vaselor de sânge - acesta este colesterolul rău, dăunător organismului).

De asemenea trebuie menţionat că ciocolata are puteri antioxidante mai mari

decât majoritatea alimentelor consumate în mod constant. De exemplu
cacaua are o capacitate antioxidantă de 5 ori mai puternică decât a ceaiului
negru şi de 3 ori mai mare decât a ceaiului verde şi a vinului.

Chiar dacă ciocolata cu lapte este mult mai iubită în rândul oamenilor, în
special în rândul celor mici, aceasta are de doua ori mai puţini antioxidanţi
decât ciocolata neagră. Din păcate, laptele micşorează cantitatea de
antioxidanţi. Cu cât amestecul final este mai rafinat şi conţine mai mult
lapte, cu atât cantitatea de antioxidanţi este mai mică.

Contrar concepţiei generale cum că "ciocolata nu e sănătoasă şi îngraşă",

studiile arată cu totul altceva. Ciocolata conţine 3 dintre substanţele nutritive
de bază, fiind vorba despre carbohidraţi, proteine şi lipide; conţine o serie de
vitamine (D, E, H şi B12) şi un complex bogat de minerale ( calciu,
magneziu, zinc, fosfor şi potasiu).

În ciuda tuturor acestor influenţe bune pe care le are ciocolata, ea nu poate în

nici un fel să înlocuiască alimente de bază, ale căror beneficii nutritive
nu pot fi comparate, în schimb, consumată în cantităţi ponderate,
împreună cu un consum constant de fructe, legume şi cereale integrale,
ciocolata îşi va demonstra adevărata valoare. Ciocolata - un aliment
benefic pentru sanatate

Ciocolata - un aliment benefic pentru sanatate

Cuvintul ciocolata provine dintr-o expresie indiana de pe vremea

conchistadorilor, care inseamna hrana zeilor. Mult timp a fost greu de crezut
ca deliciosul amestec de cacao, zahar si lapte, care se topeste in gura,
stimulind gusturile noastre, poate fi si benefic pentru sanatate. Totusi,
cercetarile recente demonstreaza ca, in ciuda opiniilor mult timp raspindite
conform carora ceea ce are gust bun trebuie sa fie obligatoriu rau pentru
sanatate, ciocolata este un cocteil de substante cu potential protector pentru
organism. Ciocolata are efecte benefice pentru sanatate numai daca oamenii
o consuma cu masura.

Compozitia ciocolatei si actiunea sa pozitiva

Oamenii de stiinta au aratat rolul pozitiv al numerosilor antioxidanti

prezenti in cacao. Acestia contribuie la protejarea impotriva oxidarii
colesterolului care astupa arterele si scade fluxul sangvin. De asemenea, s-a
descoperit un alt grup de antioxidanti – care sint si compusi importanti ai
ceaiurilor – in ciocolata amara si in cea cu lapte. Acestia se pare ca joaca un
rol important in prevenirea bolilor cardiovasculare, imbunatateste sistemul
imunitar si chiar participa la scaderea riscului anumitor forme de cancer. In
orice caz, o ancheta desfasurata pe un esantion de 6.000 de barbati si femei a
scos la iveala ca ciocolata contribuie in proportie de 20 le suta la aportul
total de substante necesare organismului.

Medicina s-a preocupat foarte mult asupra riscului cresterii nivelului

colesterolului provocat de alimentele bogate in grasimi saturate. Este
limpede astazi ca, la origini, toate grasimile saturate nu au aceeasi nocivitate;
unele dintre ele nu au repercusiuni asupra colesterolului, precum acidul
stearic, care intra in proportie de 30 la suta in compozitia de grasimi a
ciocolatei.

Exista idei false referitoare la ciocolata

Efectele surprinzatoare ale ciocolatei la nivelul compozitiei singelui nu se

refera numai la grasimi si la colesterol. Deseori considerat ca un aliment care
furnizeaza corpului un aport rapid de zahar, ciocolata dispune de fapt de un
indice glicemic relativ scazut. Daca mincati ciocolata, glicemia dvs. va
creste regulat, dar nu la fel de repede ca in cazul altor alimente sau bauturi
usor digerabile, pe baza de amidon sau zahar.

Astfel sint demontate anumite mituri. Consumul de ciocolata intre mesele

principale nu provoaca cresterea sau scaderea zaharului din singe. Chiar si
diabeticii au posibilitatea sa se infrupte din gustoasa ciocolata pentru ei, dar
numai din cind in cind.

Ideile false privind efectele ciocolatei nu se limiteaza asupra glicemiei:

auzim deseori spunindu-se ca ciocolata provoaca probleme cutanate, precum
puseele de acnee. Si aici, cercetarile clinice arata ca nu este adevarata
aceasta idee. Nu a fost demonstrat nici ca ciocolata declanseaza migrene sau
ca este o cauza majora a cariilor dentare. Dimpotriva, cercetatorii au
descoperit ca taninul, fosfatul si fluorul din cacao favorizeaza prevenirea
cariilor diminuind formarea placii dentare. In plus, proteinele lactice
prezente in ciocolata cu lapte protejeaza impotriva cariilor, in timp ce acidul
oxalic al ciocolatei are un efect similar reducind aciditatea din gura. Ceea ce
este problematic din acest punct de vedere este zaharul din compozitia
ciocolatei, care trebuie indepartat prin periajul dentar, efectuat de altfel dupa
orice alimente consumate. Deci, este preferabila alegerea ciocolatelor
puternic dozate in cacao.

Contrar unei opinii foarte raspindite, ciocolata nu face rau ficatului. Acest
lucru se poate intimpla numai daca ciocolata este consumata in exces.

Ciocolata nu creeaza dependenta

Toata lumea este de acord asupra unui singur punct: atunci cind luam o
bucata de ciocolata este dificil sa o mai lasam din mina pina nu o mincam.
Conform anumitor teorii, aceasta pofta este datorata unor substante active
aflate in ciocolata. Se spune, de exemplu, ca feniletilamina imita un hormon
degajat atunci cind sintem indragostiti. Anadamidele se leaga de aceiasi
receptori cerebrali ca si canabisul. Ciocolata stimuleaza eliberarea de
endorfine si alte substante naturale ale corpului. Dar, in practica, nici una
dintre aceste substante nu reuseste sa produca aceleasi efecte pentru toti cei
care maninca ciocolata.

Ciocolata – un aliment tonic

Consumata cu masura, ciocolata nu aduce numai nutrimente si

placere, ci poate sa participe si la un regim sanatos si complet. Extrapolind
parerile oamenilor de stiinta, pofta de a minca acest aliment divin vine din
simplul fapt ca stimuleaza anumite simturi si ca este un mic pacat abordabil.
Ciocolata este un aliment energetic si psihostimulator, cu proprietati
cardiovasculare.

Compozitia sa bogata in glucide si in lipide face din ciocolata un aliment

energetic prin excelenta. De asemenea, este o sursa importanta de magneziu,
calciu, potasiu, minerale si fier. Cafeina si serotonina (hormonul fericirii)
confera ciocolatei proprietati psihoactive.

Cacao actioneaza asupra sanatatii, fiind un element care tonifica organismul.

De altfel, pina la inceputul secolului al XIX-lea erau recomandate mai mult
virtutile medicinale ale ciocolatei decit cele gurmande.

Ciocolata actioneaza pe plan psihic

Actiunea sa psihologica nu mai trebuie demonstrata. Ciocolata combate lipsa

afectiunii, deceptiile, starile nervoase, este un curativ simptomatic al mai
multor tulburari afective. Actiunea terapeutica din produsele farmaceutice de
alta data era foarte dezvoltata. In secolul trecut se vindeau amestecuri de
ciocolata cu proprietati medicinale: ciocolata cu ghinda contra anemiei
generale, ciocolata purgativ si chiar ciocolata antiveneriana. Insa,un lucru
este sigur, ciocolata este alimentul impotriva tristetii.

Consumarea produselor pe baza de cacao este benefica

De pe vremea aztecilor, cacao se bucura de o reputatie de medicament

pentru sanatate. Aceasta este justificata pentru ca pudra de cacao este
comparabila cu o mina de oligoelemente: potasiu, magneziu, calciu. Acest
cocteil mineral sta la baza reputatiei de energizant a cacao. 100 de grame de
ciocolata neagra inlocuiesc intr-un mod foarte placut luarea unor capsule cu
vitamine chimice. Ciocolata se impune astfel ca un aliment antioboseala si
dinamizator, care intareste functiile celulare.

Aportul de vitamine al cacao este mai limitat, chiar daca contine grupa
betacarotenelor, vitaminele B1, B2, B5, B6, B9 si PP. In schimb, cacao este
o sursa deloc de neglijat de vitamina E, care actioneaza impotriva
imbatrinirii. De fapt, un baton de ciocolata amara reprezinta 35 la suta din
necesarul zilnic recomandat de vitamina E.

Femeile sint impatimite de ciocolata

In principal femeile intre 25 si 30 de ani, mai precis 9 femei la un barbat

intre aceeasi virsta, sint mari iubitoare de ciocolata. Exista si impatimite care
consuma si doua tablete de ciocolata pe zi. Principala trasatura de caracter a
acestora este anxietatea si se comporta astfel refuzind maturitatea,
razbunindu-se pe ciocolata. Impatimitii cauta securitatea copilariei, tocmai
prin aceasta senzatie placuta de dulce pe care le-o ofera ciocolata.

Amatorii, cei care consuma ciocolata ocazional, de placere, sint tot femei in
proportie mai mare decit barbatii (6 femei la un barbat). Consumul acestora
este rafinat, diversificat si in medie o tableta pe saptamina. Ei cauta diferite
arome si gusturi, iar consumul este provocat de pofta, nicidecum de
anxietate.

In general, amatorii de ciocolata sint oameni echilibrati, sanatosi si practica

o activitate fizica. Ciocolata şi-a câştigat de-a lungul vremii o enormă
popularitate, fiind considerată una dintre cele mai minunate delicatese din
lume.

"Ciocolata trebuie să conţină cacao în proportie de cel puţin 45-50% ca să o

putem clasifica drept "ciocolată neagră". Există o varietate de sortimente de
ciocolată neagră, dar toate au în comun conţinutul crescut de cacao. Cu cât
concentraţia de cacao este mai mare (70%, 85%, 88%), cu atât ciocolata
aduce mai multe beneficii sănătăţii organismului.

Ce are ciocolata neagră în plus faţă de celelalte sortimente de ciocolată - cu

cremă, cu lapte, cu fructe, cu alune? "Uscarea şi măcinarea seminţelor
produse de arborele de cacao (Theobroma cacao) sub formă de pulbere
reprezintă etapele esenţiale în obţinerea prafului de cacao, materia primă
principală pentru prepararea ciocolatei. Alături de cacao, ciocolata neagră
mai conţine o serie de substanţe (flavone) cu un important rol antioxidant.
Aceste substanţe împiedică dezvoltarea celulelor canceroase.

Numeroase studii clinice publicate în jurnale de nutriţie au arătat o posibilă

asociere între consumul regulat de ciocolată neagră şi anumite beneficii
aduse organismului, în special cele exercitate asupra sistemului
cardiovascular. "S-au demonstrat urmatoarele: scăderea tensiunii arteriale,
fluidizarea sângelui, scăzând astfel riscul de infarct miocardic sau alte
accidente vasculare. De asemenea, s-a constatat că ciocolata neagră ajută la
menţinerea "curată" a pereţilor vasculari prin scăderea depunerilor de
grăsime, determină un efect de exaltare, de euforie psihică datorită creşterii
nivelului sangvin de serotonină. În plus, aceasta facilitează acţiunea insulinei
("hormonul vietii") şi determină scăderea colesterolului "rău"", a mai spus
medicul nutriţionist.

"Cu cât în ciocolată se adaugă mai multe produse (fructe confiate, alune,
lapte praf, aromatizanţi artificiali), cu atât flavonele conţinute în ciocolata
iniţială nu mai produc aceleaşi efecte benefice organismului", a completat
aceasta.

Ciocolata albă este "albă" tocmai datorită absenţei pudrei de cacao. Aceasta
este produsă doar din unt de cacao, zahăr şi diferite arome. "Este considerată
o falsă ciocolată datorită concentraţiei scăzute de cacao. Astfel, nici
beneficiile aduse sănătăţii organismului nu sunt aceleaşi. Adaosul de lapte în
orice tip de ciocolată, inclusiv în cea neagră, interferă cu acţiunea
substanţelor antioxidante", a precizat medicul nutriţionist.

Numărul de calorii este aproximativ acelaşi între cele două tipuri de

ciocolată. Cu cât ciocolata conţine mai mult zahăr, grăsimi şi adaos de lapte,
cu atât numărul caloriilor creşte.

În concluzie, atunci când alegem o ciocolată, ne uităm la concentraţia de

cacao (să fie cât mai mare), la conţinutul în grăsimi şi zahăr (să fie cât mai
reduse) şi să aibă cât mai puţine adaosuri în general. Cu cât mai neagră şi
mai simplă, cu atât mai bine.

Mituri despre ciocolata

Cele mai multe mituri despre ciocolata se refera

la faptul ca ciocolata ingrasa. Este foarte adevarat
ca atunci cand o consumam in cantitati foarte
mari ciocolata devine inamicul siluetei, dar nu e
atat de grav daca ne rasfatam din cand in cand si
savuram o tableta de ciocolata. Ciocolata amaruie e mai bogata in cacao si
contine mai putin zahar, asa ca e recomandata celor care tin o dieta. Exista o
gama variata de ciocolata amaruie: bogata in cacao, cu fructe confiate, cu
alune, cu stafide.

Se mai spune ca ciocolata da insomnii. Daca o manaci la o ora tarzie, inainte

de culcare, poate sa dea o usoara stare de agitatie din cauza cantitatii mari de
cacao. In rest nu poate fi considerata o cauza majora a insomniilor.
Multa lume spune ca ciocolata accentueaza acneea si provoaca herpesul.
Este un pic de adevar in aceasta afirmatie. Ciocolata contine un complex
activ care are un efect activator asupra virusului herpetic, insa ar trebui sa
consumati cantitati uriase pentru ca ciocolata sa provoace acesta afectiune.

Un alt mit se refera la faptul ca ciocolata nu este recomandata celor care

sufera de afectiuni ale iminii. Singurul adevar se refera la faptul ca ciocolata
este un usor excitant, insa in ceea ce priveste continutul de grasimi cicolata
are un procent scazut de acizi grasi saturati.

Ciocolata este un aliment care provoaca o stare de bine. Simtim nevoia sa

mancam ciocolata pentru ca ea contine un precursor al serotoninei, o
substanta care contribuie la starea noastra de fericire. Are efect antidepresiv
si linisteste organismul in perioadele solicitante.

Asa ca mancati ciocolata, cu moderatie insa, dar nu va abtineti sa va oferiti o

mica pauza de rasfat si placere.

Dietele pot pastra ciocolata pe lista lor avind grija sa ia in calcul numarul
total de calorii. O bucata de ciocolata contine in medie 250 de calorii.

Proasta reputatie a ciocolatei se datoreaza de fapt continutului mare de

grasimi saturate si cafeina pe care aceasta le contine. Nivelul de grasimi
saturate din ciocolata este dat de prezenta untului de cacao, care are ca efect
cresterea colesterolului din singe. Pe de alta parte, insa, ea contine in grad
mare fenolen care scade riscul de boli cardiace!

O bucata de ciocolata este mai buna decit o ceasca de cafea

O ceasca normala de cafea contine de la 130 la 150 miligrame de cafeina pe

cind o bucatica de ciocolata contine numai 6 miligrame. La aceasta proportie
este mai bine sa renunti la cafea decit la ciocolata.

Din cercetarile efectuate la Institutul National de Sanatate Publica si Mediu

din Olanda, s-a observat ca ciocolata are de patru ori antioxidantii din ceaiul
verde. Catechina este un antioxidant puternic care previne cancerul si bolile
cardiace. 100 de miligrame de ceai negru contin 13,9 miligrame de
catechina. La aceeasi cantitate, ciocolata neagra contine 53,5 miligrame de
catechina.

Relaxare, voie buna si memorie de elefant

Ciocolata stimuleaza, de asemenea, endorfinele care functioneaza ca un

narcotic in tratamentul durerilor cronice. Endorfinele permit aportul crescut
de oxigen in singe, ceea ce poate conduce la o starea de relaxare mentala si
la cresterea capacitatilor memoriei. Seratonina, care are rolul de
neurotransmitator, se gaseste, de asemenea, in ciocolata si lucreaza in corpul
nostru ca un antidepresiv.

Depozit de vitamine si minerale

Alte lucruri bune pe care trebuie sa le retinem in legatura cu ciocolata sint

urmatoarele: ea nu produce acnee sau iritatii, contine vitaminele B1, B2, D si
E, potasiu si magneziu.
Desigur, veti spune ca ciocolata poate cauza probleme dentare. Nici o
problema. Cercetatorii au descoperit ca untul de cacao din ciocolata
inveleste dintii in timp ce este consumata.

Consumati portii mici

Daca va temeti ca puteti deveni dependent de ciocolata si nu va veti putea

opri la consumarea unei cantitati rezonabile, cumparati atunci doar ciocolate
mici si atunci va veti putea bucura in continuare de beneficiile ei.
 Pintea Ileana Alexandra Oana

Ipa2,grupa 3

Bibliografie

www.topfeminin.ro/.../mituri+despre+ciocolata

news.softpedia.com/.../Ciocolata-de-lux-iute-si-spumoasa-ro

ro.wikipedia.org/wiki/Ciocolată

www.realitatea.net › ACTUAL › SĂNĂTATE

www.bloguldeciocolata.wordpress.com