Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword or section
Like this
83Activity
P. 1
CURS MACROECONOMIE 2007 lucru

CURS MACROECONOMIE 2007 lucru

Ratings: (0)|Views: 5,829 |Likes:
Published by Cristina Crîşmari

More info:

Published by: Cristina Crîşmari on Apr 06, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/29/2013

pdf

text

original

 
CAPITOLUL 1PROBLEME MACROECONOMICE
Macroeconomia, ca ramura a ştiinţei economice, s-a cristalizat dupăMarea Criza de la sfârşitul deceniului trei şi începutul deceniului alpatrulea ale secolului al XX-lea. Atunci problema majoră a economiştilor afost de ce apar crizele (si în special cele de supraproducţie, pe care ştiinţaeconomică nu le prevăzuse, după formularea legii debuşeelor de către luiJ. B. Say) şi cum pot fi ele preîntâmpinate. Analiza macroeconomică s-aconcentrat asupra economiei naţionale, a elementelor de structură aleacesteia sau asupra economiei mondiale. Teoria comportamentuluiagentului economic individual şi Legea lui Say nu mai puteau explica de ceeconomia evoluează altfel decât cum se aşteptau economiştii.Daştiia economică datează înde la 1776, anul publicăriiAvuţiei Naţiunilor a lui Adam Smith, naşterea macroeconomiei, ca ramuraa economiei poate fi datată în 1936, anul apariţiei Teoriei generale afolosirii mâinii de lucru, a dobânzii şi a banilor a lui J.M. Keynes. În aceastăperioadă au fost reconsiderată politica economică.De asemenea, au fost reevaluate concepte precum: deficit bugetar,cerere, ofertă. Au fost revizuite de asemenea, explicaţiile celor mai multedintre fenomenele economice.Macroeconomia, deşi s-a depărtat, nu şi-a pierdut total fundamentulmicroeconomic. Se consideră că la nivelul economiei naţionale deciziileagenţilor economici individuali se supun legii numerelor mari.Fenomenele şi procesele economice sunt considerate a fi sumavectorială a deciziilor milioanelor de agenţi economici (întreprinderi,menaje, administraţii, instituţii financiare etc.) care trebuie să ierarhizezeşi să aleagă din multitudinea de variante pe care le au la dispoziţie pentrucheltuirea (utilizarea) resurselor lor. De asemenea, deciziile unor agenţieconomici pot influenţa în mare măsură deciziile altor agenţi economici,pot orienta activitatea economică dintr-o ţară sau regiune.Legi microeconomice cum ar fi cea a economiilor de scară şi cea arandamentelor descrescătoare stau la baza construirii modelormacroeconomice ale pieţei interne, ale creşterii economice ş.a.Pentru descrierea efectelor acestor milioane de decizii trebuieprocedat la operaţiunea numită
agregare
. Aceasta constă în regrupareaşi însumarea multitudinii de operaţiunii sau fluxuri economice în mărimiglobale, semnificative din punct de vedere economic. Operaţiunileagenţilor economici sunt regrupate în categorii omogene în interiorulcărora sunt definite cu claritate operaţiunile elementare.Macroeconomia studiază funcţionalitatea şi comportamentul deansamblu al economiei naţionale. Ea se ocupă de pia bunurilor şiserviciilor în ansamblul ei, neluând în considerare diferenţele între bunurileeconomice. Pentru macroeconomie există o singură piaţă: cea naţională.De asemenea, nu există decât un preţ, care reprezintă media preţurilortuturor bunurilor şi serviciilor din economia naţională.Concepţiile macroeconomice sunt grupate în trei mari categorii:
 
-
curentul liberal – susţine că piaţa alocă cel mai bine resurselepentru satisfacerea nevoilor; deci, statul prin măsurile pe carele ia, supraveghează şi creează condiţiile optime pentru bunafuncţionare a pieţei;
-
curentul intervenţionist susţine intervenţia guvernuluipoate îmbunătăţi semnificativ funcţionarea pieţei naţionale,care este rigidă şi netransparentă, că instituţiile statului satisfacnevoile generale ale societăţii, mai ales în domeniile în care nupoate acţiona eficient libera iniţiativă;
-
curentul de gândire neoclasic – reprezintă o conciliere întreintervenţionism şi liberalism şi consideră că intervenţia statuluieste necesară pentru asigurarea unei creşteri economiceechilibrate.Inflaţia, şomajul, creşterea economică, creşterea sau degradareanivelului de trai sunt cuvinte utilizate de reprezentanţii instituţiilor publicedin orice ţară. Guvernele iau măsuri pentru inhibarea fenomeneloreconomice nefavorabile şi amplificarea efectelor benefice ale acestorfenomene.În prezent, principalele probleme macroeconomice sunt:
-
Inflaţia
-
Şomajul
-
Fluctuaţiile activităţii economice
-
Standardul de viaţă
-
Deficitul bugetar
-
Dezechilibrul balanţei de plăţiInflaţia este un fenomen economic care, în ultimele decenii, acunoscut o expansiune la nivel mondial. Practic, nici o ţară nu este ferităde acest dezechilibru monetaro-material.Inflaţia este o problemă macroeconomică pentru aceasta erodeazăputerea de cumpărare a tuturor agenţilor economici. Veniturile agenţiloreconomici au, pe timp ce trece o putere de cumpărare din ce în ce maimică (cantitatea de bunuri şi servicii ce pot fi achiziţionate scade dacăvenitul nominal rămâne constant) şi un nivel de trai pe măsură. Inflaţiadetermină şi o evoluţie neproporţională a preţurilor. În acest fel, în condiţiiceteris paribus, unii agenţii economici pot beneficia de o parte mai maredin bugetelor consumatorilor, apărând astfel o redistribuire a valoriieconomice independentă de deciziile agenţilor economici, o distorsiune amecanismelor pieţei.Şomajul constă în slaba utilizare a forţei de muncă. Aceasta aducepierderi atât la nivelul producţiei, cât mai ales la nivel individual pentrucă, dacă nu muncesc, oamenii nu pot obţine venituri necesare susţineriiconsumului de bunuri şi servicii. În continuare, diminuarea consumului nuare alt efect decât reducerea în continuare a producţiei. Şomajul atragedupă sine o reducere a resurselor bugetare şi, deci, diminuarea capacităţiistatului de a interveni în activitatea economică naţională. Acestdezechilibru macroeconomic induce costuri sociale suplimentare, întrucâtstatul efectuează cheltuieli pentru asigurarea unui standard de viaţăminim persoanelor concediate.Fluctuaţiile activităţii economice (creşteri şi scăderi ale producţiei şiconsumului) reprezintă o caumajoră a şomajului. Instituţiile statuluiîncearcă să reducă amplitudinea ciclurilor economice astfel încât
2
 
activitatea economică şi dezechilibrele acesteia să fie sub control.Creşterea exagerată a producţiei poate avea efecte negative pe termenmediu şi lung asupra economiei naţionale.Standardul de viaţă reprezintă problema centrală a economieinormative actuale. În perioada care a urmat celui de al doilea războimondial, veniturile reale şi, deci, şi standardul de viaţă au crescut înmajoritatea ţărilor
.
În prezent, creşterea nivelului de trai al consumatorilorreprezintă principala ţintă a politicilor economice conjuncturale. Creştereanivelului de trai îşi are izvorul în creşterea productivităţii, în creştereaînzestrării tehnice a muncii, în creşterea producţiei deoarece menajele potconsuma mai mult. Normal, acestea au nevoie de resurse neştipentru a achiziţiona bunurile şi serviciile necesare satisfacerii nevoilor.Acestea provin tot din procesul productiv. Faptul că membri menajelorparticipă la procesul productiv le dă acestora dreptul de a primi o parte dinrezultatul producţiei, sub formă bănească, care, mai apoi, le permite să-şiridice standardul de viaţă consumând mai mult.Deficitul bugetar reprezintă un dezechilibru între veniturile şicheltuielile statului, în sensul că veniturile sunt mai mici decât cheltuielile.Dezechilibrul constă în faptul că agenţii economici care contribuie trebuiesă plătească în viitor impozite şi taxe mai mari, dat fiind faptul că deficitulbugetar se acoperă cu credite interne sau externe. De asemenea,cheltuielile statului sunt din ce în ce mai mari statul luând asupra sasarcini tot mai multe ce revin pieţei. Deficitul bugetar s-a generalizat dupăce de al doilea război mondial, unele state ajungând în imposibilitate deplată a datoriilor externe. În această situaţie au fost nevoite să reducăconsumul intern (cum s-a întâmplat în România) sau să facă presiunipentru reeşalonarea datoriei externe. Modele economice keynesiste şineoclasice arată că deficitul bugetar are un efect multiplicator şi că statul,efectuând cheltuieli în prezent, generează venituri în viitor.În sfârşit, deficitul bugetar poate genera redistribuiri între generaţii,prin faptul suplimentul de cheltuială se efectueaîn prezent, iarcredite necesare acestor cheltuieli sunt plătite peste decenii, de către copiiactualilor contribuabili. Aşadar, din acest punct de vedere deficitul bugetartrebuie sa fie neutru.Dezechilibrul balanţei de plăţi constituie o problemă macroeconomicăde actualitate în contextul regionalizării, globalizării şi integrării. Crearea şideturnarea fluxurilor reale şi monetare la nivel internaţional determinăintrări şi ieşiri de monedă străină diferite în diversele ţări. De asemenea,lipsa de competitivitate a unei ţări are ca efect o balaă de plăţideficitară, întrucât exporturile sunt mult inferioare importurilor.Liberalizarea contului de capital poate determina apariţiadezechilibrelor la nivelul balanţei de plăţi. În general, sumele de valută acăror destinaţie este investiţia nu reprezintă un pericol major, pentrureprezintă un contraechivalent al unor bunuri sau servicii şi au drept scopprincipal generarea de venituri viitoare. Capitalurile speculative în schimb,pot induce chiar crize financiare pe pieţele pe care vin, dar mai ales pecele de pe care pleacă.În sfârşit, statul, agentul economic care trebuie să rezolve acesteprobleme, suferă o criză profundă, punându-se chiar problema funcţieiacestuia de regulator al activităţii economice.
3

Activity (83)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Petru Șoronga liked this
Sasa Cioban liked this
daiadaia liked this
Adrian Mutea liked this
Ivan Pantelei liked this
Andreea Nicoleta liked this
Anka Anton liked this
Grosu Genoveva liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->