Anul V, nr. 50martie 2011

Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº

aparecu sprijinul

CMYK

Cu ocazie Zilei Siguranþei peinternet au fost prezentatestudii privind utilizarea inter-netului de cãtre copii ºi tineri,precum ºi pericolele la caresunt expuºi aceºtia.

(pag. 2)

Doamna Arteriosclerozã sfi-deazã cu succes armele me-dicale ºi mânuieºte un pum-nal tot mai mare pe an cetrece. (

pag. 8-9)

Þi s-a întâmplat vreodatã sãdescoperi în ghiozdanul co-pilului un obiect care sã nu-iaparþinã?

(pag. 13)

Suntem tot atât debãtrâni ca ºi arterelenoastreMicul meu hoþ...Copiii continuã sã fieexpuºi pericolelor

Din cuprins:

Postul Mare

Postul nu înseamnã ab-stinenþã ºi atât. Înseamnãînlocuirea mâncãrii cu hranãsufleteascã. Dacã în generalstomacul este o grijã care nemãnâncã destulã energie ºiresurse, Postul ne invitã sãuitãm de grija asta ºi sã dãm de mâncareºi sufletului. Spunea Pãrintele VasileMihoc cã dacã ne e greu sã postim, în-seamnã cã nu postim corect. Pentru cã,dacã înlocuim grija ºi gândul la mâncarecu hranã duhovniceascã (participarea laslujbe în primul rând, apoi rugãciune ºilecturã duhovniceascã), nu mai simþimfoamea. Astfel se întâmplã cã într-o zi încare nu mãnânci nimic pentru a participala Liturghia Darurilor, care este dupã-amiaza spre searã, realizezi cã s-a fãcuttârziu ºi pur ºi simplu nu þi-e foame.Postul Mare este ºi mai mult de atât.E o atmosferã, o stare sufleteascã marca-tã de o aºa-numitã „tristeþe radioasã”. Înaceastã stare poþi sã intri doar prin trãireaslujbelor specifice acestei perioade, careîncep din prima sãptãmânã, prin Canonulcel Mare. Mã doare sufletul pentru biseri-cile unde nu se face aceastã slujbã ºi pen-tru cei care nu au experimentat niciodatãtrãirea ei tainicã, ce ne învãluie ºi neadunã din exilul îndepãrtãrii de Dum-nezeu.Postul Mare mai este ºi o cãlãtorie. Ocãlãtorie împreunã cu Domnul, pe caleaspre Înviere, care trece prin greutãþileCrucii ºi ale Patimilor. Nu e grea, pentrucã Domnul, în iubirea Sa, ne duce pebraþe. Trebuie doar sã ne lãsãm purtaþi ºiEl ne va da putere sã le facem pe toate.Ce NU este postul? Nu e dietã. Deaceea, pe lângã postul alimentar, care neuºureazã ºi disciplineazã trupul, avemmulte altele de fãcut. Sã ne bucurãm delecturã (ºi mai puþin de televizor sau cal-culator), sã sporim rugãciunea, sã mer-gem mai des în Casa Domnului, sã fimmai atenþi la cei din jurul nostru, sã zâm-bim, sã dãruim bucurie, sã iertãm. Sã nerugãm pentru „tot sufletul necãjit ºi în-tristat” ºi sã ieºim în întâmpinarea lui cuce putem. O faptã mãruntã, ceva de mân-care sau mãcar un zâmbet, o rugãciune ºio vorbã bunã - asta putem face indiferentcât de sãraci am fi. Sã nu rãspundem larãu cu rãu, ci cu tãcere ºi binecuvântare apersoanei respective. Sã îi binecuvân-tãm mai des pe cei pe care îi întâlnim înfiecare zi, sã mulþumim Domnului pen-tru toate lucrurile bune din viaþa noastrã.Sã ne curãþãm sufletul prin Spoveda-nie ºi sã îl împodobim cu gânduri bune,pentru a putea face loc în el lui Dum-nezeu.

Editorial de Natalia Corlean

(pag. 5)

Sã cãlãtorim împreunãspre Înviere!

60% dintre copii suntcontactaþi de pedofili

Din studii reiese cã trei sferturi dintrecopiii români cu vârste cuprinse între 6 ºi17 ani folosesc deja internetul, 60 % dintreei sunt contactaþi de pedofili, iar 24 %primesc mesaje sexuale.Directorul de comunicare de la Cen-trul Român pentru Copii Dispãruþi ºiExploataþi Sexual - Focus, Patrick Dani-levici, a declarat cã pe internet sunt pesteun milion de imagini pornografice cu copiiºi alte aproximativ 200 sunt încãrcate zil-nic. „În România, peste 90 % dintre ado-lescenþi utilizeazã internetul pentru socia-lizare. Dintre aceºtia, 18 % afirmã cã tran-smit informaþii personale pe internet cãtrealte persoane, iar 14 % discutã cu necu-noscuþi. În România, din totalul utilizato-rilor de Facebook (aproape 3 milioane),14 % sunt adolescenþi (12-17 ani), iar ratade utilizare a acestui site de socializare înrândul lor a crescut exponenþial de la în-ceputul anului 2010. În prezent ea este de33 % ºi tendinþa este de creºtere”, a maispus Patrick Danilevici.

Viaþa virtualã devine maiimportantã decât cea realã

Cu ocazia Zilei Siguranþei pe internet2011 au fost prezentate ºi concluziilestudiului comparativ EU Kids Online II,realizat la iniþiativa Comisiei Europene în25 de þãri europene în anul 2010. Conformacestuia, jumãtate dintre copiii ºi adoles-cenþii cu vârste între 11 ºi 16 ani îºi creea-zã mult mai uºor o personalitate proprieon-line decât una în viaþã realã.Tinerii îºi petrec timp pe internet deoa-rece acesta le oferã posibilitatea de a-ºiexprima opiniile ºi de a-ºi face prieteni:



Pentru 50% dintre copiii cu vârste între11 ºi 16 ani, utilizatori de internet, este maiconfortabil sã fie ei înºiºi pe internet decâtîn relaþiile reale;



45% dintre copii au subiecte de discuþiediferite în mediul on-line decât în conver-saþiile faþã în faþã;



O treime dintre aceºtia (32%) vorbescmai deschis pe internet despre problemeleprivate decât în cadrul discuþiilor directe.Aceste procente sugereazã cã pentrujumãtate dintre copii ºi tineri internetuleste mai mult decât un joc, este viaþa lor.Internetul este unul dintre spaþiile cucele mai puþine reguli de utilizare, iar toc-mai aceastã libertate reprezintã unul dintreprincipalele riscuri pentru siguranþa unuicopil. Cele mai multe greºeli apar în comu-nicarea cu necunoscuþi, prin e-mail, chat-urisau reþele sociale. În general, mesajelesexuale sunt primite de cei care folosescsite-urile de socializare. Peste 86% dintreelevii români au recunoscut cã au cel puþinun cont pe un astfel de site. În plus, 80%dintre ei recunosc cã mint în privinþa vâr-stei lor, declarând cã au cel puþin 18 ani.Majoritatea nu îºi dau seama cã datele per-sonale sau fotografiile în diverse ipostazesunt adevãrate invitaþii pentru pedofili.

Mai mult sau mai puþininformaþi

Tot cu ocazia Zilei Siguranþei peinternet, ofiþerii Institutului de Prevenire ºiPsihosociologie din cadrul InspectoratuluiGeneral al Poliþiei Române au realizat unsondaj de opinie în mai multe ºcoli dinþarã, pentru a identifica gradul de infor-mare al tinerilor cu privire la modalitãþileconcrete de prevenire a pornografiei infan-tile pe internet. Studiul aratã cã cele maiexpuse sunt fetele. Multe dintre ele au re-cunoscut cã ºi-au oferit identitatea realã,fotografii sau chiar date despre familia lor.De cealaltã parte, mulþi bãieþi recunosc cãs-au întâlnit cu persoane de pe internetdespre care nu ºtiau foarte multe.Lãsaþi în faþa calculatorului de cãtrepãrinþi, „pentru a-i ºti în siguranþã” sau însperanþa cã învaþã sã foloseascã un com-puter de mici, mulþi dintre copii ajung sãacceseze site-urile cu sexualitate explicitã,spun poliþiºtii. Toate acestea se pot întâm-pla dacã pãrinþii nu au un minim controlasupra modului de utilizare a internetuluide cãtre copil, asupra timpului destinat in-ternetului ºi asupra comportamentului, îngeneral, în mediul on-line.

Pãrinþii habar n-au

Din raportul EU Kids Online reiese cãaproximativ jumãtate dintre pãrinþii copi-ilor care au experimentat unul dintre ris-curile folosirii internetului nu ºtiu demesajele primite de copiii lor. Pentru apreveni astfel de situaþii, pãrinþii trebuie sãfie mai atenþi la ce fac copiii lor on-line.Iatã câteva sfaturi în acest sens :



comunicaþi

-le deschis copiilor avanta-jele ºi dezavantajele internetului;



stabiliþi împreunã

reguli

de utilizare acomputerului ºi a telefonului mobil;



nu le restricþionaþi fãrã justificare

accesul la computer, pentru cã astfelcopilul va fi tentat sã ascundã celor dinfamilie preocupãrile legate de internet.



aºezaþi calculatorul în

camera cea maiaccesibilã

familiei;



discutaþi

despre riscurile la care seexpun dacã acceptã întâlniri cu persoanenecunoscute, cu care comunicã prin e-mail, chat sau telefon mobil;



încercaþi sã

aflaþi mai multe despre„prietenii on-line”

ai copiilor; închidereabruscã a calculatorului sau schimbarearapidã a ferestrelor pe monitor pot fisemne cã ei comunicã cu persoane cu carenu ar trebui;



amintiþi-le copiilor cã

nu tot ceea cecitesc sau vãd pe internet este adevãrat

; leputeþi propune ºi alte surse (cãrþi, revistede specialitate) ºi încurajaþi-i sã-ºi creezepropria opinie cu privire la ceea ce esteadevãrat sau fals;



folosiþi programe

de filtrare speciali-zate sau filtrele motoarelor de cãutare.Mai multe informaþii, precum ºi detaliidespre programele de control parental,care filtreazã ºi controleazã accesul copi-ilor la internet, sunt disponibile pe site-ul

www.sigur.info.A consemnat Natalia Corlean

Eveniment

Siguranþa pe internet

Copiii continuã sã fie expuºi pericolelor

În fiecare an, la începutul lunii februarie, este sãrbãtoritã Ziua Siguranþei peinternet, prilej cu care sunt organizate diverse acþiuni de conºtientizare privind folosirea în siguranþã a internetului. Cu aceastã ocazie, reprezentanþii ConsorþiuluiSigur.info au prezentat câteva studii privind utilizarea internetului de cãtre copii ºitineri, precum ºi pericolele la care sunt expuºi aceºtia.

Eveniment

Tunderea în mona-hism înseamnã o re-nunþare totalã la voia taºi încredinþarea deplinãa vieþii tale în mâna luiDumnezeu, în rându-iala ascultãrii, feciorieiºi dezlipirii de lucrurilemateriale. Este o uniredesãvârºitã cu Mântu-itorul ºi cu Biserica Sa,cãrora li se obligã sãslujeascã monahul, înduh ºi faptã, pânã lasacrificiul vieþii, aºacum Mântuitorul S-ajertfit pentru mântuirealumii. Momentul tun-derii presupune, pelângã tãierea pãrului -semnul renunþãrii lavoia proprie - ºi primirea hainelor ºi aînsemnelor monahului: cãmaºa albã,crucea pectoralã, paramanul, dulama,brâul, papucii, rasa, potcapul, mantia,metaniile, crucea ºi fãclia. Prin voturilemonahale - ascultarea, fecioria, sãrãcia -persoana cãlugãritã se face pe sine, pentruîntreaga-i viaþã, dar lui Dumnezeu. Astfel,cãlugãria este comparatã cu un al doileaBotez. Moare omul cel vechi ºi îi ia loculunul nou.În acest sens, monahul primeºte lacãlugãrie un nume nou. Dupã SfântaLiturghie, toþi participanþii la prazniculîmpãrãtesc trec pe la noul monah ºi-lîntreabã: „Cum te cheamã, pãrinte?”Acesta îºi spune numele, iar celãlalt îirãspunde: „Sã te mântuieºti în Domnul,frate, rugându-te ºi pentru mine”. Acestelucruri au fost puse în practicã ºi laMãnãstirea Bucium, unde pãrinteleEftimie a fost tuns în monahism ºi frateleCostel a fost rasoforit, adicã a urcat petreapta intermediarã între treapta de fratede mãnãstire ºi treapta definitivã acãlugãriei, primind numele de Trifon.Tunderea rasoforului areloc înainte de Sfânta Liturghie, iarslujba cãlugãririi, mai amplã ºi maiimportantã, are loc în timpul SfinteiLiturghii, dupã Vohodul Mic. PãrinteleEftimie, unul dintre cei mai vechi vie-þuitori ai mãnãstirii, a urcat trupeºte cugreu treapta cãlugãriei, boala obligându-lsã se deplaseze doar cu ajutorul unuicadru. Pãrintele stareþ Cleopa Negru însãl-a luat, ca naº de cãlugãrie, sub mantia saocrotitoare. Cu multãsmerenie, candidatul lacãlugãrie a îmbrãcat,peste hainele albe, haine-le negre ale cãlugãrului,fãgãduind, dupã rân-duiala slujbei, sã petrea-cã în mãnãstire pânã laultima suflare ºi sã rabdetoate supãrãrile ºi greu-tãþile vieþii monahale.Toate, cu ajutorul luiDumnezeu.Dumnezeu sã le rân-duiascã pãrintelui Efti-mie ºi pãrintelui Trifonputere ºi înþelepciunepentru a fi la mãsura înal-tei chemãrii la care aurãspuns în viaþa lor.

Pr. Marius Corlean

Cãlugãrire la Mãnãstirea Bucium

Tunderea în monahism este un eveniment crucial în viaþa unei persoane caredoreºte sã-ºi asume aceastã vocaþie a închinãrii întregii sale existenþe luiDumnezeu. Un astfel de eveniment deosebit s-a petrecut în obºtea mãnãstirii de laBreaza, în luna decembrie. Având în vedere cã intrarea în cãlugãrie este tot mairar întâlnitã în aceastã lume secularizatã, nu ne-am fi aºteptat sã mai asistãmcurând în Þara Fãgãraºului la o asemenea slujbã. Dar iatã cã de praznicul Întâmpinãrii Domnului, Preasfinþitul Andrei Fãgãrãºeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, a sãvârºit la Mãnãstirea Bucium ºi slujba de tundere aunui rasofor, ºi rânduiala tunderii în monahism a unui vieþuitor al mãnãstirii.

La manifestarea au participat elevi aiºcolilor de pe tot cuprinsul Þãrii Fãgãra-ºului: ªc. Gen. Nr. 1 Fãgãraº, ªc. Gen. Nr.2 Fãgãraº, Liceul Teologic Ortodox „Sf.Constantin Brâncoveanu” Fãgãraº (clase-le VII-VIII), Colegiul Naþional „RaduNegru” ºi Colegiul Naþional „DoamnaStanca” din Fãgãraº, Colegiul „AurelVijoli” Fãgãraº, Grupul ªcolar Agricol„Av. Dr. Ioan ªenchea” Fãgãraº, LiceulTeoretic „I. C. Drãguºanu” Victoria,Colegiul Tehnic „Dr. Al. Bãrbat”Victoria, ªc. Gen. Cuciulata, ªc. Gen.Recea ºi ªc. Gen. Hoghiz.În total au fost 68 de elevi, din care 17elevi de clasa a VII-a, 21 de elevi de clasaa VIII-a, 12 elevi de clasa a IX-a, 6 elevide clasa a X-a, 11 elevi de clasa a XI-a ºidoar 1 elev de clasa a XII-a. Olimpiadas-a desfãºurat pe parcursul a trei ore, timpîn care elevii au trebuit sã rãspundã fie launele întrebãri de tip grilã, fie sã com-pleteze unele enunþuri lacunare, fie sã deaunele rãspunsuri mai complicate sau sãcompunã eseuri. Am avut parte de oatmosferã plãcutã, elevii fãcând cunoº-tinþã între ei ºi întrecându-se unii pe alþii înrãspunsuri.În urma rezultatelor obþinute, deºiunele subiecte au fost destul de grele, vormerge la faza judeþeanã a olimpiadei 7elevi de clasa a VII-a, 7 elevi de clasa aVIII-a, 7 elevi de clasa a IX-a, 1 elev declasa a X-a, 6 elevi de clasa a XI-a ºi 1elev de clasa a XII-a. Aceastã etapã vaavea loc în 19 martie la Braºov, de undesperãm ca elevii din Þara Fãgãraºului sãse întoarcã îmbogãþiþi sufleteºte ºi curezultate bune. Vã vom þine la curent cudesfãºurarea evenimentelor într-unul dinnumerele urmãtoare ale revistei.

Prof. Veronica Simu

Elevii fãgãrãºeni au participat la olimpiada de religie

Elevi din toatã Þara Fãgãraºului au participat sâmbãtã, 19 februarie, la fazalocalã a Olimpiadei de Religie pentru clasele VII-XII. Aceasta a avut loc la Liceul Teologic Ortodox „Sfântul Constantin Brâncoveanu” din Fãgãraº.