MACROECONOMIE

Întrebări deschise
1. Valoarea de piaţă a bunurilor şi serviciilor finale , produse în
ţară pe parcursul anului este___PIB________
2. Principalele scopuri ale politicilor macroeconomice sunt:
a) creşterea economică;
b) cresterea ratei ocuparii fortei de munca-cresterea nr persoanelor
ocupate
c) reducerea inflatiei—sau mentinerea nivelului general al
pretustabilitatea preturilor………………… .
3. PIB-ul poate fi calculat utilizând:
a) metoda cheltuielilor;
b) metoda veniturilor………………. ………;
c) metoda valorii adaugate brute.…………………… .

4. Succesiunea perioadelor de creştere şi recesiune în activitatea

economică reprezintă _ CICLITATE
5. Rata şomajului în condiţiile lipsei şomajului ciclic reprezintă
_____ RATA NATURALĂ DE ŞOMAJ __
6. Şomajul , apărut ca rezultat al neconcordanţei abilităţilor
profesionale a forţei de muncă şi structurii economiei este _____somaj
structural_________
7. Şomajul fricţional apare în rezultatul ____ Tip de şomaj asociat
cu fluctuaţia normală a forţei de muncă
8. Legea lui Okun arată _ Lege, în conformitate cu care fiecare
procent de creştere a şomajului efectiv peste cel natural determină
reducerea PIB efectiv faţă de cel potenţial cu 2-3 %..._____________

1
 9. Creşterea generală şi rata durabilă a preţurilor este
_Inflatie_____________
10. Reducerea nivelului general al preţului este ____ DEFLAŢIA
__________
11. Nivelul inflaţiei se calculează ___=P1-P0/P0__
12. Inflaţia prin cerere apare în rezultatul
_____________cheltuielilor agregate excedentare in conditiile
caracteristice utilizarii integrale a factorilor de productie_
13. Inflaţia prin costuri apare în rezultatul _________cresterii
costurilor medii si a reducerii ca uramare a ofertei agregate_____
14. Investiţiile brute minus amortizarea reprezintă ___Investitii
nete___________
15. Totalitatea cheltuielilor statului pentru realizarea serviciilor şi
produselor finale reprezintă _____cheltuieli guvernamentale_-cheltuieli
publice________
16. Factorii ce duc la deplasarea curbei cererii aggregate
1cresterea cantitatii de moneda in circulatie
2majorarea cheltuielilor guvernamentale
3majorarea deficitului bugetar
4.cresterea exportului net
17. Factorii ce duc la deplasarea curbei ofertei agregate
1cresterea salariului nominal care nu e insotita de cresterea productivitatii
muncii
2
2majorarea preturilor de la materiile prime
3.majorarea impozitelor

18. Plăţile din partea statului, care nu presupun un flux invers de

bunuri şi servicii sunt __cheltuieli publice____________
19. Cum poate Banca Naţională prin politica monetară să modifice
oferta de bani? Arătaţi grafic ce efecte are o creştere a ofertei de bani.
Cresterea ofertei de moneda va duce la majorarea ofertei reale de
moneda si la reducerea lui r si deplasarea liniei ofertei de moneda
spre dreapta
20. Guvernul majorează impozitele pentru a reduce deficitul
bugetului de stat. Aplicând modelul IS-LM , arătaţi grafic ce măsuri va
întreprinde Banca Centrală pentru a menţine neschimbat:
• nivelul venitului;---- sa scadem rata dobinzii
• rata dobânzii. ---- sa scadem venitu
Daca impozitele cresc inseamna ca curba IS se va deplasa spre stinga
jos adica va scadea

21. Exportul de bunuri şi servicii minus importul de bunuri şi

servicii este ____Xn-exportul net__________
22. Ce politici ar trebui să aplice Guvernul pentru a reduce inflaţia
cauzată de creşterea costurilor?
• Reducerea costurilor

3
• Politici de crestere a productivitatii-stimulente fiscale, incurajarea
cercetarii dezvoltarii, acordarea subventiilor firmelor ce investesc in
tehnologii de performanta
23. Ce politici ar trebui să aplice Guvernul pentru a reduce inflaţia
cauzată de creşterea cererii agregate?
• Blocajul monetar-restrictionarea cresterii masei monetare
• Blocajul cheltuililor publice- mai putine piete publice pt sectorul
privat inseamna o activitate mai redusa a acestuia si un somaj mai
ridicat
• Blocajul veniturilor si al costurilor salariale-poate lua forma
autoritara a blocajului salariilor, ceea ce afecteaza compromisul ce se
face, de regula, intre patronate si salariati.
24. Explicati sensul economic al ecuatiei ofertei agregate în perioada
scurtă.----totalitatea marfurilor si serviciilor oferite pe piata nationala de
catre toti agentii economici intr-o perioada relativ scurta de timp
25. Explicaţi sensul economic al ecuaţiei lui Phillips. Curba care
caracterizeaza relaţia de compensare dintre nivelul şomajului şi nivelul
inflaţiei —sensul economic---factorii de care depinde inflatia: de PIB,
anticipari , de modificarile in economie

4
 Adevărat / Fals
1 Ciclul afacerilor reprezintă un model de succesiune a etapelor de
expansiune şi de recesiune a activităţii economice în jurul lui PNB real.----
F---- Ciclul afacerilor reprezintă un model de succesiune a etapelor de
expansiune şi de recesiune a activităţii economice.

2 Legea lui Okun reflectă legătura dintre creşterea economică şi rata

inflaţiei. -F Lege, în conformitate cu care fiecare procent de creştere a
şomajului efectiv peste cel natural determină reducerea PIB efectiv faţă de
cel potenţial cu 2-3 %.
3 Curba lui Phillips reflectă relaţia de compensare dintre creşterea

economică şi şomaj. F
Curba care caracterizeaza relaţia de compensare dintre nivelul şomajului şi
nivelul inflaţiei.
4 În situaţia de echilibru, cererea agregată este parţial egală cu nivelul
venitului A C = Ca+b( Y-T).
5 Orice creştere a ratei impozitelor duce la o scădere a posibilităţilor de
consum.A
6 Modificările cheltuielilor guvernamentale (G) nu pot afecta nici cum
starea bugetului public.F
7 Termenul “economisire” este abordat identic de către persoana fizică şi
antreprenor.F
5
8 Cu reducerea înclinaţiei marginale spre consum creşte nivelul de echilibru
al venitului. F
9 Consumul de bunuri şi servicii este în funcţie doar de mărimea venitului.F
10 Crucea lui Keynes reflectă interacţiunea dintre nivelul venitului şi
cheltuielile planificate. A
11 Punctele de pe dreapta IS reflectă combinaţiile ratei dobânzii şi venitului
pentru care piaţa mărfurilor este echilibrată.F
12 Curba IS reflectă corelaţia dintre economiile interne şi investiţiile
externe.F arata corelatia dintre venuituri si investitii
13 În cadrul economiei comunicarea şi dimensiunea valorică a
activităţii economice se realizează prin intermediul banilor.A
14 Pentru a controla baza monetară Banca Naţională poate finanţa
deficitele bugetare.-A
15 Băncile se deosebesc de alte instituţii financiare prin faptul că au
posibilitatea de a crea bani.-A
16 În cazul in care curba LM este verticala atunci cererea de bani
nu depinde de nivelul ratei dobânzii. şi de nivelul venitului.F
17 De-a lungul curbei LM oferta de bani este constantă. -F
18 Balanţa contului curent reflectă exclusiv relaţiile de import
şi export de bunuri şi servicii.-F
19 Exportul de capital din ţară va influenţa pozitiv balanţa de plăţi.
A

6
 20 Daca înclinaţia marginală pentru import este mică, atunci
multiplicatorul fiscal creşte.A
înclinatia marginala pentru import (parte din PIB aditional afectat
cumparatorilor din exterior), notata cu (m).
cu cât PIB-ul aditional, care rezulta din cheltuielile publice aditionale m
determina cresteri ale importurilor si ale impozitelor, cu atât efectul
multiplicator este mai slab, si invers.
21 Excedentul balanţei de plăţi este egal cu excedentul contului
curent plus excedentul contului de capital.A
22 Scăderea preţurilor la mărfurile străine comparativ cu preţurile
mărfurilor autohtone va deplasa cererea spre produsele de
import.- dreapta sus cererea o sa cresca pt marfurile de import
23 Orice operaţie pe piaţa valutară va influenţa direct baza
monetară. A

Teste - grilă
1. Spre deosebire de microeconomie macroeconomia:
a) include teoria banilor;
b) nu face abuz de ipoteze;
c) utilizează în special noţiuni de agregare;
d) foloseşte termeni ai echilibrului economic.

2. Produsul Intern Brut constituie:

a) totalitatea bunurilor şi serviciilor
finale produse într-o ţară timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor
finale produse într-o ţară timp de 1 an;
7
 c) valoarea activelor de care dispune
ţara la un moment dat;
d) veniturile obţinute în economie.

3. Ce nu se include în PIB-ul pe anul 2007:

a) munca efectuata în gospodăria privată de o persoană plătită;
b) cheltuielile guvernului pentru reparaţia şcolilor în anul 2007;
c) cheltuielile întreprinderii „Lapte” SA pentru laptele achiziţionat
de la menaje;
d) procurarea unui pix în schimbul celui pierdut.

4. Care din următoarele nu se includ în PIB:

a) bacşişul plătit şoferilor de taxi;
b) salariile profesorilor;
c) munca făcută în gospodăria proprie de o casnică;
d) cheltuielile menajelor pentru servicii de transport.

5. Transferurile sunt:
a) incluse în PIB, deoarece reprezintă venituri;
b) nu sunt incluse în PIB, deoarece nu reprezintă
contravaloarea unor bunuri sau servicii;
c) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă o parte a
procesului de redistribuire a veniturilor;
d) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă plata unor
produse vîndute sau servicii efectuate.

6. Produsul Intern Net se deosebeşte de Produsul Intern Brut prin

mărimea:
a) exportului net;
b) plăţilor de transfer şi impozitelor indirecte;
c) investiţiilor nete;
d) amortizării.

7. Venitul Naţional Brut constituie:

8
 a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse şi a amortizării
plătite timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale care pot fi produse pe
teritoriul ţării timp de 1 an;
c) veniturile obţinute de agenţii naţionali în interiorul şi exteriorul
ţării pe parcursul unui an.

8. Evaluarea produsului naţional net poate fi efectuată în felul

următor:
a) PNB plus amortizarea;
b) VN plus impozitele indirecte;
c) Consumul plus investiţiile;
d) PNB minus amortizarea.

9. Evaluarea venitului naţional poate fi efectuată în felul următor:

a) PNB la preţul factorilor minus amortizarea;
b) PNN la preţurile pieţei plus amortizarea;
c) suma cheltuielilor pentru cumpărarea de bunuri şi pentru
economisire;
d) suma veniturilor factorilor de producţie angajaţi în producerea
bunurilor şi serviciilor.

10. Venitul naţional nu poate depăşi:

a) PIB la preţul pieţei;
b) PNB la preţul pieţei;
c) PIB la preţul costului de producţie;
d) PNB la preţul costului de producţie.

11. Venitul Personal al menajelor reprezintă:

a) venit obţinut din moştenire;
b) venitul obţinut de menaje din activitate şi transferuri;
c) venitul destinat consumului;
d) economiile menajelor.

9
12. Venitul personal include:
a) profiturile societăţilor neindustriale;
b) b) impozite pe asigurări sociale;
c) dobânzi nete plătite de Guvern şi consumatori;
d) transferuri de la Guvern şi de la întreprinderi.
VP=VN-V fac.+ Transferuri

13. Venitul Personal Disponibil al menajelor reprezintă:

a) venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a
taxelor;
b) suma salariilor, rentei şi a dobânzii;
VPD= VP – Ipoz.pe venit
c) venitul naţional după plătirea amortizărilor;
d) transferurile sociale.

14. VPD include:

a) venitul personal; VPD= VP – Ipoz.pe venit
b) impozite personale;
c) consumul personal;
d) plata dobânzii.

15. Influenţa plăţilor de transfer asupra venitului disponibil este

a) negativă;
b) egală cu zero; VPD= VP – Ipoz.pe venit
c) pozitivă.

16. Care din mărimile de mai jos nu se includ în PNB calculat după
metoda cheltuielilor:
a) investiţii brute;
b) achiziţii guvernamentale;
c) consum;
d) exportul net de mărfuri şi servicii;
e) salariile.

10
17. PIB nominal reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor calculată :
a) la preţuri curente;
b) la preţurile unui an de referinţă;
c) la preţurile pieţei.

18. PIB real se va calcula ca:

a) raportul dintre PIB nominal şi deflator;
PNBr=PNBn/Ipnb
b) raportul dintre indicele preţurilor şi PIB nominal;
c) raportul dintre PIB nominal şi indicele preţurilor;
d) raportul dintre PIB nominal şi cheltuielile pentru amortizare.

19. Deflatorul reprezintă raportul dintre:

a) PNN şi PNB;
b) PNB nominal şi PNB real;
c) PNB şi PNN;
d) PNB şi rata inflaţiei.

20. Presupunem că PNB nominal a crescut de la 500 la 600; ml. lei, iar
deflatorul PNB a crescut de la125 la 150. În aşa caz PNB real:
a) va creşte;
b) se va micşora;
c) va rămâne neschimbat; PIB1=500/125=4
d) nu poate fi calculat; PIB2= 600/150=4
e) nu este corect nici un răspuns.

21. P.I.B. potenţial este definit prin:

a) valoarea producţiei finite calculată la preţuri curente;
b) valoarea producţiei finite în cazul utilizării depline a resurselor
economice disponibile;
c) valoarea producţiei finite, eliberată de influenţa inflaţiei.

22. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în:

11
fluctuaţiile periodice ale indicatorilor macroeconomici;
contracţiile periodice ale PIB;
creşterile periodice ale PIB.

23. Fazei relansării economice îi corespunde:

a) reducerea investiţiilor;
b) micşorarea colectărilor impozitare;
c) creşterea PIB-ului;
d) creşterea deficitului bugetar.

24. Care din procesele enumerate mai jos nu corespund fazei de

creştere economică:
a) reducerea şomajului;
b) creşterea investiţiilor în sectorul privat;
c) reducerea preţurilor.

25. În perioada de recesiune economică, are loc creşterea:

a) investiţiilor private;
b) nivelului general al preţurilor;
c) ratei şomajului;
d) cheltuielilor de consum.

26. Care din procesele enumerate mai jos nu se referă la faza de

recesiune:
a) reducerea indemnizaţiilor de şomaj;
b) reducerea profitului;
c) reducerea ratei dobânzii;
d) reducerea preţului acţiunilor.

27. Care din indicatori este prociclic?

a) profiturile firmelor;
b) mărimea exporturilor;
c) mărimea şomajului;-
d) deficitul bugetului de stat.-

12
28. Care din indicatori este contraciclic?
a) volumul vânzărilor de bunuri;
b) nivelul şomajului;
c) utilizarea capacităţilor de producţie;
d) mărimea profitului firmelor.

29. În condiţiile când muncitorii aşteaptă o inflaţie de 5% şi

întreprinzătorii – de 10%, a fost încheiat un contract care prevede o
creştere a salariului cu 8%. Aceasta va aduce la:
a) creşterea ratei ocupaţiei;
b) scăderea ratei ocupaţiei;
c) nu va schimba gradul de ocupare;
d) va influenţa ocuparea în diferite moduri.

30. În perioada scurtă, cu creşterea preţurilor ocuparea va creşte în

caz dacă:
a) preţurile cresc mai repede decât salariul nominal;
b) creşte salariul real;
c) productivitatea muncii creşte mai repede decât salariul real;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

31. Dacă Guvernul stabileşte un salariu minim ridicat, ce urmări va

avea această decizie:
a) vor beneficia şomerii;
b) vor suferi indivizii care muncesc;
c) va scădea cantitatea cerută de muncă;
d) nu se vor produce schimbări.

32. Şomajul este rezultatul:

a) pierderii locurilor de muncă;
b) creşterii ofertei de muncă;
c) reducerii cererii de muncă.

13
33. Rata şomajului efectiv reprezintă:
a) raportul numărului celor neocupaţi la cei ocupaţi;
b) raportul numărului celor neocupaţi la populaţia activă;
Rş = Mş/ Pa .
c) raportul numărului şomerilor la populaţia totală;
d) raportul numărului şomerilor la populaţia activă.

34. Şomajul fricţional are loc în cazul când:

a) în economie se petrec schimbări tehnologice;
b) firmele disponibilizează lucrătorii în condiţiile recesiunii
economice;
c) lucrătorul se disponibilizează pentru a căuta un nou loc de
muncă mai favorabil;
d) răspunsul corect lipseşte.

35. Modificările în cererea consumatorilor şi retehnologizările

majorează:
a) şomajul fricţional;
b) şomajul structural;
c) şomajul ciclic.

36. Cei care au pierdut locul de muncă în urma recesiunii economice

se includ în categoria şomerilor:
a) fricţionali;
b) ciclici;
c) structurali;
d) voluntari.

37. Ocuparea deplină a forţei de muncă presupune:

a) lipsa totală a şomajului;
b) existenţa şomajului ciclic;
c) existenţa şomajului natural.

38. Rata naturală a şomajului caracterizează situaţia când:

14
 a) există şomaj ciclic;
b) lipseşte şomajul fricţional;
c) şomajul natural este constant; somajul structuratl si frictional
caracterizeaza somajul natural si determina rata
naturata a somajului care nu este constanta
d) şomajul structural este de scurtă durată;
e) nici o variantă corectă.

39. Legea lui Okun reflectă dependenţa între şomaj şi:

a) PNB real;
b) PNB nominal;
c) devierea PIB-ului efectiv de la cel potenţial.

40. Curba lui Okun se deplasează în sus, dacă creşte:

a) rata naturală a şomajului;
b) rata şomajului ciclic;
c) venitul naţional al ocupării totale;
d) mărimea parametrilor curbei lui Okun.

41. Care din măsurile de politică economică pot servi direct la

combaterea şomajului structural:
a) îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
b) mărirea transparenţei pieţii muncii;
c) recalificarea forţei de muncă pentru noile necesităţi ale
economiei;
d) creşterea mărimii indemnizaţiei de şomaj.

42. În situaţia în care, într-o ţară, există un şomaj ciclic considerabil,

guvernul acestei ţări poate adopta una din următoarele măsuri de
politică economică pentru reducerea lui:
a) majorarea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice;
b) reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice;
c) stimularea creşterii importurilor;
d) stimularea creşterii ratei dobânzii.
15
43. În care din situaţiile de mai jos se manifestă inflaţia?
a) când sporesc preţurile la unele bunuri alimentare;
b) când cresc preţurile bunurilor mai calitative;
c) când cresc preţurile la resursele energetice;
d) când are loc o creştere generalizată a preţurilor.

44. Indicatorul ratei inflaţiei reprezintă:

a) nivelul general al preţurilor anului curent raportat la nivelul general
al preţurilor anului precedent;
b) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi nivelul
general al preţurilor anului precedent;
c) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale
anului precedent raportată la nivelul general al preţurilor anului
precedent;
d) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale
anului precedent raportată la nivelul general al preţurilor anului
curent.
Caracterizeaza modificarea relativa a nivelului mediu a preturilor

45. Care din următoarele cauze ale inflaţiei se datorează cererii

agregate şi care se datorează ofertei agregate:
a) o creştere a cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri şi servicii
finanţate prin emisiune monetara;-cererea
b) o creştere a preţului petrolului;-ofertei
c) o reducere a impozitului pe venitul personal;-oferta
d) o descreştere în înclinaţia marginală spre economisire a
manajelor.-cerere

46. Stagflaţia este situaţia:

a) creşterii preţurilor şi creşterii volumului de producţie;--inflatiei
cererii
b) creşterii preţurilor şi stagnării/reducerii volumului de producţie;
c) reducerii preţurilor şi a volumului de producţie.
16
47. În corespundere cu efectul Fischer, un ritm mai înalt al inflaţiei
determină creşterea:
a) stocurilor monetare ale populaţiei;
b) ratei nominale a dobânzii;
c) ratei reale a dobânzii.

48. Nivelul anual al inflaţiei este de 20%, banca acordă credite şi

încasează 30%. Cu ce va fi egală rata reală a dobânzii?
a) 10%; rata reala=rata nominala a dob-rata eventuala a infl
b) 20%;
c) 30% .

49. Un student dispune de 1000 u.m. şi trebuie să decidă: să-i consume

sau să facă economii. Dacă i-ar depune la bancă, peste un an ar
primi 1120 u.m. Rata inflaţiei constituie 14% anual.
Ce sfat îi veţi da studentului?
a) să cheltuie mijloacele de care dispune; deoarece rata dob=12% si e
mai mica ca rata inflatiei
b) să facă economii.

50. Ce sfat îi veţi da studentului (vezi sarcina precedentă), dacă banca

va achita la depuneri o dobîndă în mărime de 20% anual, iar rata
inflaţiei va rămînea neschimbată?
a) să cheltuie mijloacele de care dispune;
b) să le depună la bancă. Va cistiga 8% 

51. Care din următoarele afirmaţii referitoare la procesul inflaţionist

este falsă:
a) afectează în mod negativ pe cei care dispun de venituri fixe;
b) afectează în mod negativ pe cei care economisesc;
c) afectează în mod negativ sectorul public, ducând la creşterea
datoriei publice;
d) afectează în mod negativ proprietarii de bunuri imobiliare.
17
52. Curba lui Phillips este o metodă cu ajutorul căreia putem să
prezentăm şi să analizăm:
a.) cererea agregată;
a) oferta agregată. Relatia de compensare a inflatiei-somaj si
include si inflatia prin costuri (prin oferta) si inflatia prin cerere

53. Curba Phillips pe termen scurt ilustrează:

a) dependenţa inversă dintre salariul real şi cel nominal;
b) dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului;
c) dependenţa directă dintre salariul nominal şi ritmul inflaţiei;
d) dependenţa directă dintre salariul real şi rata şomajului.

54. Curba Phillips pe termen lung este reprezentată de o curbă

a) verticală;
b) orizontală;
c) crescătoare;
d) descrescătoare.

55. Conceptul de cerere agregată utilizat în analiza macroeconomică şi

cel al cererii utilizat în microeconomie sunt noţiuni:
a) identice;
b) complementare;
c) substituibile;
d) nici un răspuns corect.

56. Prin cererea agregată se înţeleg cheltuielile:

a) a) planificate;
b) efective;
c) curente;
d) viitoare;
e) posibile;
f) necesare;
g) nici o variantă corectă.
18
57. Component al cererii agregate nu sunt:
a) achiziţiile publice;
b) cheltuielile investiţionale brute;
c) cheltuielile de consum;
d) impozitele;
e) exportul net.

58. Curba cererii agregate exprimă:

a) dependenţa directă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
b) dependenţa inversă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
c) dependenţa inversă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul
naţional;
d) dependenţa directă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul
naţional.

59. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când:

a) există o mai mare sensibilitate a cheltuielii investiţionale la rata
dobânzii;
b) există o mai mare sensibilitate a cererii de bani la rata dobânzii;
c) există o valoare mai mică a multiplicatorului cheltuielilor;
d) există o mai mare ofertă nominală de bani.

60. Care din următorii factori va provoca, în perioada lungă, o

deplasare a curbei cererii agregate spre dreapta :
a) o creştere a nivelului general al preţurilor;
b) o reducere a ofertei de monedă;
c) creştere a cheltuielilor publice.

61. La micşorarea ofertei monetare curba cererii agregate se

deplasează:
a) în stânga;-jos—adica va scadea
b) în dreapta.

19
62. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată
atunci:
a) apare investiţia nedorită în stocuri;-- stocurile se maresc
b) dispare investiţia în stocuri;
c) investiţia în stocuri rămâne constantă.

63. Curba ofertei agregate exprimă raportul dintre:

a) nivelul preţurilor şi volumul consumat al PIB;
b) nivelul preţurilor şi volumul produs al PIB;-cantitatea marfurilor
oferite
c) nivelul preţurilor şi volumul planificat al PIB.

64. În corespundere cu modelul keynesist, curba ofertei agregate:

a) posedă o pantă pozitivă;
b) posedă o pantă negativă;
c) este orizontală;
d) este verticală.

65. Dacă curba ofertei agregate este perfect inelastică, o creştere în

cererea agregată va conduce la o creştere în:
a) volumul de producţie;
b) venit;
c) preţuri.

66. Oferta agregată este direct proporţională cu nivelul preţului când:

a) există şomaj ciclic şi structural;
b) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la modificările ce
apar în cererea de muncă;
c) curba cererii de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului,
dar curba ofertei de muncă nu se ajustează imediat la nivelul
preţului;
d) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului,
dar curba cererii de muncă nu se ajustează imediat la nivelul
preţului.
20
67. Graficul funcţiei ofertei agregate se va deplasa în stânga când
există:
a) aşteptări pentru o scădere a ratei inflaţiei;
b) creşterea ofertei de bani;
c) micşorarea parametrului funcţiei lui Okun;
d) micşorarea coeficientului, ce caracterizează modificarea
salariului în dependenţă de nivelul şomajului.

68. Cheltuielile de consum reprezintă:

a) partea venitului disponibil utilizată pentru cumpărarea bunurilor
şi serviciilor în perioada curentă;
b) partea venitului disponibil destinată cumpărării bunurilor şi
serviciilor în perioada viitoare;
c) partea venitului ce se acumulează pe conturile bancare;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

69. Consumul este condiţionat de creşterea:

a) venitului brut;
b) venitul disponibil;
c) înclinaţiei marginale spre consum;
d) achiziţiile guvernamentale.

70. Înclinaţia marginală spre consum semnifică:

a) raportul dintre sporul consumului şi sporul economiilor;
b) raportul dintre volumul consumului şi volumul venitului
disponibil;
c) sporul consumului la o unitate de spor a venitului disponibil;
d) toate răspunsurile sunt greşite.

71. La o creştere a venitului disponibil, în abordare keynesistă:

a) consumul va creşte direct proporţional cu venitul;
b) economiile vor creşte direct proporţional cu venitul;

21
 c) consumul va creşte într-o proporţie mai mică, iar economiile
într-o proporţie mai mare în raport cu venitul disponibil.

72. Funcţia de consum C=0,68Y s-a modificat peste o perioadă de timp

si a devenit C=0,42Y, ca rezultat a avut loc:
a) micşorarea economiilor populaţiei;
b) creşterea economiilor populaţiei;
c) consumul a rămas la acelaşi nivel;
d) consumul a crescut;
e) nici una din cele anterioare.
73. Consumul autonom este cel care:
a) depinde de preţurile bunurilor de consum;
b) rezultă din preferinţele individuale ale consumatorului de a
cheltui venitul pentru diferite bunuri;
c) nu depinde de venitul disponibil al menajelor.

74. Economiile, în sens macroeconomic, semnifică:

a) depozitele populaţiei în băncile comerciale;
b) suma tuturor activelor familiale;
c) venitul disponibil neutilizat pentru consum într-o perioadă
determinată de timp;

75. Micşorarea economiilor ne arată că scade:

a) cererea pentru resursele de credit;
b) oferta pentru resursele de credit.

76. Înclinaţia marginală spre economisire este:MPS—este de obicei o

marome pozitiva si subunitara si de obicei este mai mica ca inclinatia
marginala spre consum, suma lor fiind intotdeauna egal cu 1
a) pozitivă;
b) negativă;
c) constantă;
d) nici o variantă corectă.

22
77. Sub aspect macroeconomic, investiţiile reprezintă:
a) parte a venitului neutilizat în perioada curentă;
b) cheltuielile legate de factorul capital;
c) cheltuielile legate de cumpărarea valutei şi a bunurilor
imobiliare.

78. Investiţiile globale brute sunt:

a) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat;
b) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat şi sporul de
capital;
c) cheltuielile legate de cumpărarea bunurilor de consum.

79. Investiţiile nete includ:

a) construcţia depozitului pentru producţia finală;
b) procurarea unui automobil în gospodăria particulară;
c) înlocuirea utilajului defectat cu un utilaj nou;
d) achiziţionarea unui lot de pământ de către o firmă.

80. Micşorarea ratei dobânzii duce la:

a) creşterea investiţiilor;
b) diminuarea investiţiilor;
c) creşterea economiilor naţionale;
d) micşorarea economiilor naţionale.

81. Presupunem că volumul economiilor este constant, iar majorarea

cererii investiţionale măreşte rata dobânzii. Ce se întâmplă cu
volumul investiţiilor?
a) se va micşora; I=e-d*r r –rata dobinzii
b) se va mări ;
c) nu se va schimba.

82. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o
creştere a investiţiilor:
a) o scădere în rata dobînzii;
23
 b) o creştere în cheltuielile de consum;
c) o lichidare a stocurilor;
d) o creştere a importului;
e) progresele tehnologice.

83. O creştere a impozitelor presupune:

a) o deplasare în jos a funcţiei de consum; daca impozitele cresc
consumu scade
b) o reducere a cererii aggregate;
c) o reducere a venitului de echilibru.

84. Micşorarea impozitelor duce la o creştere a:

a) investiţiilor;
b) economiilor private;
c) economiilor publice;
d) economiilor naţionale.

85. În perioada lungă o descreştere în taxe duce la:

a) creşterea nivelului preţului şi venitului real;
b) creşterea nivelului preţului, însă nu afectează venitul real;
c) creşterea venitului real, însă nu afectează nivelul preţului;
d) nu afectează nici nivelul preţului, nici venitul real.

86. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi:

a) mărimea ofertei agregate;
b) mărimea cererii agregate;
c) masa impozitelor colectate în buget;- Curba Laffer arată că
veniturile totale din impozitare cresc odată cu rata de impozitare
d) nici un răspuns nu este corect.

87. O schimbare în cheltuielile publice:

a) nu afectează curba cererii agregate;
b) schimbă înclinaţia curbei cererii agregate;
c) deplasează curba ofertei agregate;
24
 d) deplasează curba cererii agregate.

88. Deficitul bugetului de stat se formează în cazul când:

a) suma cheltuielilor publice devansează suma veniturilor publice;
b) cheltuielile publice cresc;
c) veniturile publice scad;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

89. Datoria publică reprezintă suma anterioarelor:

a) cheltuieli publice;
b) deficite publice;
c) cheltuieli pentru apărarea naţională.

90. La stabilizatori automaţi se referă:

a) cheltuielile pentru ocrotirea mediului înconjurător;
b) impozitele pe venit şi indemnizaţii pentru şomaj;
c) taxele vamale şi accizele;
d) nici un răspuns nu este corect.

91. Nu reprezintă instrument al politicii fiscale:

a) modificarea achiziţiilor publice;
b) reglementarea ratei dobânzii;
c) reglementarea transferurilor;
d) modificarea cotelor impozitare.

92. Politica fiscală stimulatoare presupune:

a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.

93. Politica fiscală stimulativă este îndreptată spre:

a) majorarea volumului de producţie şi nivelului angajării în
economie;
25
 b) micşorarea ritmului inflaţiei;
c) stabilizarea ratei de schimb;
d) echilibrului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului de stat.

94. La măsurile stimulative ale politicii fiscale se referă:

a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa
deschisă;
b) procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa
deschisă;
c) nici un răspuns nu este corect.

95. Politica fiscală restrictivă presupune:

a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.

96. Politica bugetar - fiscală restrictivă se realizează:

a) a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;
b) cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.

97. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu

aceieaşi valoare – 120 mil.lei. Dacă înclinaţia marginală spre
consum este de 0,7, ce se va întîmpla cu economiile naţionale?
a) se vor micşora cu 36 mil.lei;
b) se vor micşora cu 84 mil.lei;
c) se vor micşora cu 120 mil.lei;
d) se vor majora cu 36 mil.lei;
e) se vor majora cu 84 mil.lei;
f) se vor majora cu 120 mil.lei.

98. Moneda reprezintă:

26
 a) activ financiar utilizat pentru efectuarea tranzacţiilor;
b) mijloc de plată oficializat în ţara dată;
c) măsură de evidenţă, mijloc de circulaţie şi plată;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

99. Prin cerere monetară se înţelege:

a) dorinţa persoanelor individuale de a fi mai bogate;
b) cererea de active financiare sub formă monetară;
c) un mijloc de control al ofertei monetare;
d) nici unul din răspunsurile de mai sus.

100. În condiţiile creşterii venitului naţional, cererea monetară:

a) creşte din motive de tranzacţie şi precauţie;- cererea reala de
moneda creste
b) scade din motive de speculaţie;
c) scade din motive de tranzacţie şi speculaţie.

101. Cererea monetară creşte când:

a) PIB-ul real creşte;
b) PIB-ul real scade;
c) rata nominală a dobânzii creşte;
d) rata nominală a dobânzii scade.

102. Oferta monetară dintr-o economie este realizată de:

a) Ministerul finanţelor;
b) Banca Centrală şi băncile comerciale;
c) Instituţiile publice.

103. Oferta monetară depinde de:

a) rata dobânzii la credite bancare;
b) emiterea banilor în numerar şi a banilor scripturali;
c) dorinţele populaţiei de a păstra banii sub formă lichidă.

104. Principalele instrumente ale politicii monetare sunt:

27
 a) cheltuielile publice, impozitele şi rata rezervelor obligatorii;
b) oferta monetară, achiziţiile publice şi impozitele;
c) rezervele bancare şi rata dobânzii;
d) operaţiunile pe piaţa deschisă, rata rezervelor obligatorii şi taxa
rescontului.

105. Oferta de bani va creşte dacă:

a) BNM va mări rata rezervelor obligatorii;
b) BNM va reduce rata rezervelor obligatorii;
c) statul va emite obligaţiuni;
d) statul răscumpără obligaţiunile sale de pe piaţă.

106. Majorarea de către Banca Centrală a taxei rescontului

determină:
a) extinderea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
b) restrângerea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
c) creşterea multiplicatorului bancar;
d) reducerea multiplicatorului bancar.

107. Creşterea ratei de refinanţare duce la:

a) creşterea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni;
b) creşterea preţurilor la acţiuni şi micşorarea preţurilor la
obligaţiuni;
c) micşorarea preţului la acţiuni şi obligaţiuni.

108. La măsurile stimulative ale politicii monetare se referă:

a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa
deschisă;
b) procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa
deschisă;
c) creşterea ratei dobînzii;
d) reducerea ratei dobînzii.

109. Creşterea masei monetare în economie este rezultatul:

28
 a) majorării bazei monetare; baza monetara este numerarul inafara
sistemului bancar si rezervele bancilor comerciale
b) micşorării ratei rezervelor obligatorii;
c) micşorării rezervelor excedentare a băncilor comerciale;
d) toate cele enumerate mai sus.

110. Masa monetară se va reduce, dacă Banca Centrală:

a) reduce rata rezervei obligatorii;
b) vinde HVS;
c) ridică taxa rescontului;
d) toate răspunsurile sunt corecte;
e) sunt corecte răspunsurile b şi c.

111. Politica monetar-creditară restrictivă se realizează :

a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;
b) cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.

112. Panta curbei LM devine abruptă când:

a) politica monetară este eficientă;
b) politica monetară este ineficientă;
c) politica fiscală este eficientă;
d) politica fiscală este ineficientă.

113. Creşterea ofertei monetare va determina:

a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a
nivelului venitului;
b) deplasarea curbei LM la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a
nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar
reducerea ratei dobânzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului,
dar reducerea ratei dobânzii.
29
114. Creşterea cheltuielilor publice va determina:
a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a
nivelului venitului;
b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a
nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar
reducerea ratei dobânzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului,
dar reducerea ratei dobânzii.

115. Majorarea impozitelor va determina:

a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a
nivelului venitului;
b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a
nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar
reducerea ratei dobânzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului,
dar reducerea ratei dobânzii.

116. Mica economie deschisă semnifică:

a) un teritoriu mic după suprafaţă;
b) o pondere mică a importului-exportului în PIB;
c) economia care nu poate influenţa deplasările internaţionale de
capital şi rata dobânzii mondiale;
d) o populaţie cu un grad înalt de emigrare.

117. Totalitatea cheltuielilor efectuate de populaţie pentru

cumpărarea bunurilor străine minus cheltuielile agenţilor străini
pentru cumpărarea bunurilor ţării date reprezintă:
a) consum naţional;
b) export net; X-import
c) export;
30
 d) import.

118. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri în
exportul net :
a) deprecierea monedei naţionale;
b) stimularea activităţii principalilor parteneri comerciali;
c) deprecierea monedei străine;
d) partenerii comerciali străini ridică bariere tarifare.

119. Balanţa comercială reprezintă:

a) toate tranzacţiile rezidenţilor ţării date cu exteriorul;
b) exportul şi importul de bunuri şi servicii;
c) cumpărarea-vânzarea activelor financiare din exteriorul ţării;
d) diferenţa dintre valoarea exportului şi a importului.

120. Balanţa comercială a ţării este deficitară, dacă:

a) cheltuielile publice depăşesc veniturile publice;
b) capitalul exportat este mai mare decât cel importat;
c) ţara cumpără în străinătate bunuri cu valoare mai mare decât
vinde în străinătate;
d) ţara vinde peste hotare bunuri cu valoare mai mare decât
cumpără de acolo.

121. Creşterea deficitului balanţei de plăţi:

a) majorează rezervele valutare ale Băncii Centrale;
b) reduce rezervele valutare ale Băncii Centrale;
c) nu influenţează mărimea rezervelor valutare ale Băncii Centrale.

122. Aprecierea ratei de schimb valutar contribuie la:

a) scumpirea relativă a bunurilor de import;
b) scumpirea relativă a bunurilor autohtone;
c) creşterea exportului net.

31
 PROBLEME

1. Analizaţi dependenţele dintre produs şi venit, completând următorul

tabel
mld.
u.m.
32
 1. PNB 5000,0
2. Amortizarea 523,6
3. PNN 4476,4
4. Impozite indirecte 410,2
5. Plăţi de transfer 28,3
6. Dotaţii (subvenţii) 2,5
7. Venitul naţional 4068,7
8. Veniturile corporaţiilor 273,2
9. Plăţile nete pentru dividende 450,2
10. Plăţi pentru asigurarea socială 481,9
11. Transferuri de la Guvern 437,5
12. Venit personal In formă de dobândă 610,7
13. Dividende 112,3
14. Venit personal 3907,8
15. Impozite pe venit personal şi plăţi 614,5
neimpozabile
16. Venit personal disponibil 3293,3

• PNN=PNB-A
• Venitul naţional=PNN-Impozite indirecte nete=4068,7
• Impozite indirecte nete=Impozite indirecte –Subventii=407,7
• Venit personal=VN-Vi+transfer=4068,7-273,2
• Venit personal disponibil=VP-Imp

2. Analizaţi datele din tabel.

Indicatorii Mld.
u.m.
1. Procente încasate pentru credite 17
V
33
2. Investiţii private brute 70
C
3. Salariile 290
V
4. Profiturile corporaţiilor 131
V
5. Impozite indirecte, plăţi de transfer, 34
plăţi neimpozabile
6. Renta plătită proprietarilor bunurilor 27
arendate V
7. Exportul net 12
C
8. Achiziţii guvernamentale 98
C
9. Investiţii nete private 52
C
10. Venituri pe proprietate 32
V
11. Dotaţii întreprinderilor de stat 4
12. Transferuri către populaţie 25
13. Cheltuieli de consum 288
C
Calculaţi :
1) PIB după metoda veniturilor şi metoda cheltuielilor.
Metoda cheltuielilor
PNB=C+I+G+Xn=12+98+70+288+4=472
Xn=X-Import
Metoda veniturilor
Dob+salarii+renta+profit
PNB=27+290+131+17+32=497
2) Produsul Naţional Net.
PNN=PNB-A =497-18=479
34
 A=I-In=18
3) Venitul naţional
PNN-Impozite nete. =479-34=445
Impozite Indirecte nete= Impozite indirecte –Subventii=34

3. Analizaţi datele din tabel.

Indicatorii u.m.
1. Salarii 800
2. Asigurarea socială plătită de 240
întreprinderi
3. Asigurarea socială plătită de 32
lucrători
4. Transferuri pe venit 24
5. Impozite pe venitul 40
persoanelor fizice
6. Dividende nete 160
7. Beneficii nedistribuite 40
8. Subvenţii 4
9. Amortizarea 20
10. Impozite indirecte 80
Calculaţi:
1) Produsul Naţional Brut.
PNB=1000
2) Venitul naţional.
PNN=PNB-A=980
Impozite Indirecte nete= Impozite indirecte –Subventii=76
VN==PNN-Impozite indirecte nete=904
3) Venitul Personal Disponibil.
VP=VN-Vi+Transf=928
35
 VPD=VP-Impozit=888
4. Analizaţi datele din tabel.
Indicatorii u.m.
- PNB 6200
- investiţiile brute 750
- investiţiile nete 680 .
- dobânzi 210
- chirii 170
- salarii 4800
- dividende 610
- cheltuieli publice 1500
- transferuri publice 140
- exporturi nete 110
- impozite indirecte 330
- impozite pe veniturile 490
persoanelor fizice
- subvenţii 60
Calculaţi:
1) Produsul Naţional Brut.=PNN+A PNN=PNB-
A=6200-70=6130
A=Investitii brute –Investitii nete=70

2) Venitul naţional=PNN-Impozite indirecte nete. =6130-270=5860

Impozite undurecte nete= Impozite indirecte –Subventii=330-
60=270
3) Venitul Personal Disponibil.
VPD=VP-Impozit=5180
VP=VN-Vi+Transf=6000

5. Intr-o economie a fost creat un PNB în valoare de 8000 u.m.,

cheltuielile de consum au constituit 2600 u.m., cheltuielile
36
 guvernamentale -1500 u.m., exportul net - 125 u.m., exportul - 570
u.m., amortizarea - 370 u.m.
Determinaţi:
1) Produsul Naţional Net;
2) Mărimea investiţiilor;
3) Volumul importului.
PNN=PNB-A=7630
Investitii=0
Importul=X-Xn=445

6. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m..

Cheltuielile de consum au constituit 2800 u.m., cheltuielile
guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., exportul 260 u.m.,
amortizarea 170 u.m.
Determinaţi:
1. PIN;
2. Volumul importului;
3. Investiţiile nete;
4. Investiţiile brute.
Determinaţi:
1 PIN=PNB-A=6000-170=5830u.m
2 Imp=Ex-Xn=260-(-80)=340
Xn=Ex-Imp
3 Ib=In+A
In=Ib-A=2480-170=2310 u.m
4. PIB=G+C+Ib*Xn
Ib=PIB-C-G-Xn=6000-2800=800-(-80)=2480

7. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile

de consum au alcătuit 3000 u.m., cheltuielile guvernamentale 960 u.m.,
investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile nete 800 u.m., excedentul
bugetar 30 u.m.
Determinaţi:
37
 1. PNN.
2. Exportul net.
3. Amortizarea.
4. Venitul disponibil al menajelor.
5. Economiile menajelor.
PNN=PNB-A
Ib=In+A
A=Ib-In=1000-800=200u.m
PNN=5000-200=4800u.m
PIB=C+G+Ib+Xn
Xn=PIB-C-G-Ib=5000-3000-960-1000=40u.m
Ib=In+A
A=200u.m
VPD= VP – Ipoz.pe venit
VP=VN-V fac.+ Transferuri

8. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m..

Cheltuielile de consum au constituit 4600 u.m., cheltuielile
guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul 570 u.m.,
amortizarea 270 u.m.
Determinaţi:
1. Mărimea investiţiilor.
2. Volumul importului.
3. PIN.
Ib=PIB-C-G-Xn=9000-4600-2100-125=2165u.m
38
Imp=Ex-Xn=570-125=445u.m
Xn=Ex-Imp
PIN=PIB-A=9000-270=8730u.m

9. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate

cantitatea şi preţul fiecăruia din ele pentru 2 perioade de timp:
Bunuril Anul „n-1” Anul „n”
e Cantitate Preţu Cantitate Preţu
a l a l
A 15 1 20 1
B 5 1 8 2
C 10 2 11 4
D 1 10 2 10
Determinaţi:
1. PIB nominal pentru ambele perioade.
2. PIB real pentru anul „n”.
3. Indicele de deflaţie.
1PIBn=∑Pi*Qi
n-1
PIBn = 1*15+1*5+2*10+10*1=50
n
PIBn=1*20+2*8+4*11+10*2=100
2PIBr=PIBn/IP;
IP=∑Pi*Q0/∑P0*Q0-indicile Laspeyres
IP=1*15+2*5+4*10+10*1/1*15+1*5+2*10+10*1=75/80=1,5
PIBr=PIBn/IP=100/1,5=66,7
3D=PIBn/PIBr*100-indicile de deflatie(Paashe)
D=100/66,7*100%=150%

10. Completaţi tabelul:

Anul PNB nominal PNB real ml. Indicele de
39
 ml. u.m. u.m. deflaţie
1 6720 6200 1,084
2 5634 5200 1,0835

11. Completaţi tabelul:

Anul PNB nominal PNB real ml. Indicele de
ml. u.m. u. m. deflaţie
1 3720 2200 1,691
2 4000 2400 1,667

12. Completaţi tabelul:

Anul PNB nominal PNB real ml. Indicele de
ml. u.m. u..m. deflaţie
1 4820 4200 1,1476
2 5281 4600 1,148
0

13. Populaţia în vârstă de muncă a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din
care 8 mil. sunt apţi de muncă. Populaţia ocupată reprezintă 6 mil.
persoane. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc de muncă şi sunt
dispuşi să se angajeze imediat.
Determinaţi:
1. Gradul de ocupare a forţei de muncă;
2. Rata şomajului efectiv.
Apti de munca=8 mil.
Ocupati = 6 mil.
Someri= 1,5 mil
Ro(rata ocuparii)=PAO/PA*100%=75%
Rs=S/PA=0.1875

40
14. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii
persoane):
2000 2009
Forţa de 84889 95453
muncă
Angajaţi 80796 87524
Numărul 4093 7929
şomerilor
Rata 4,82 8,31
şomajului

Determinaţi:
1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2009.
2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor
angajaţi şi şomerilor?
3. Se poate de afirmat, că anul 2009 se caracterizează printr-o
ocupare deplină a forţei de muncă?
1U0=L-E=84889-80796=4093 U7=95453-17524=7924
Ru=U/L*100%=4093/84889*100%=4,82%
Ru=U/L*100%=7924/95453*100%=8,3%
2Creste nr.locurilor de munca,necestati de recalificare
Creste nivelul economiei
3L=95453------100% X=7924*100/95453=8%
U=7924
Nu de oarece 8%>6% Procentul admisibil al nivelului somajului dintr-o
tara cu economie de piata
15. Lunar sunt concediaţi 2% şi reangajaţi 4% din forţa de muncă.
calculaţi rata şomajului.
Rs=S/PAO+S=2%/2%+4%=0.33%

16. Iniţial numărul celor ocupaţiconstituia 90 mil. persoane, iar numărul

şomerilor 10 mil. persoane. După o lună, din numărul celor ocupaţi 0,5

41
 mil. persoane au fost eliberate, iar 1mil şomeri înregistraţi au încetat să
caute un loc de muncă.
Determinaţi:
1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale;
2. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună;
3. Numărul şomerilor peste 1 lună;
4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii.

1Ru0=U0/L0=10/90+10*100%=10%
2E1=90-0,5=89,5 mil persoane
3U1=U0-1mil+0,5=9,5mil persoane
4RU=U1/L1=9,5/19,5+9,5=9,5/99*100%=9,6%

17. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 % în

2005, 5,3 % în 2006, 5,0 % în 2007 şi 4,8 % în 2008, PIB efectiv în
2008 constituind 1479, 4 mil.u.m.
Determinaţi:
1. Devierea PIB efectiv de la cel potenţial pentru fiecare an;
2. PIB potenţial pentru anul 2008.

1.Legea Okun-devierea dintre somajul real(U2)si somajul nominal(Un) va

duce la deviere PIB
V2-Vp/Vp*100%=-β*(U2-Un)
β-Coificiet de sensibilitate ~3~2,5
V2-Vp/Vp=PIBreal/PIBp/PIBp PIBp –productia optinuta in cazul folosiri
depline a resurselor
PIBr-devierea de la PIBp
2005:-3*(6,6%-6%)=-0,018 Rezulta cresterea Ur siUncu 0,6 si duce la
scaderea PIB cu 0,018%
Un=Uf+Us→6% (U nominal admisibil) Uf somaj functional
Ur =Uc+Un Us somaj admisibil
Un somaj natural
42
 Uc somaj ciclic
2006:-3(5,3%-6%)=-3*(-0,7)=+2,1%rezulta scaderea U cu 0,7 si cresterea
PIB cu 2,1%
2007:-3(5,0%-6%)=-3*(-1)=+3%
2008:-3(4,8%-6%)=-3*(-1,2)=+3,6%
2.PIBreal-PIBp/PIBp=3,6%;PIBp/PIBp-PIBp-PIBp=3,6
PIBr/PIBp=4,6%
PIBp=PIBr/4,6%=1479,4/0,046=32161 mil u.m

18. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial. În

2006 economia activă în condiţiile ocupării depline, nivelul şomajului
alcătuind 6%.
(mlrd.u.m.)
Anul PIB potenţial PIB efectiv
2006 3000 3000
2007 3800 3705
2008 4125 3712,5
Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007 şi 2008:
Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial;
Rata şomajului, aplicând legea lui Okun.
1.2007 diferenta absoluta =PIBef-PIBp=3705-3800=-95milarde u.m
Diferenta relativa=PIBef/PIBp=3705*3800=0,975
2.Ur=6,0083%
PIBr-PIBp/PIBp=-β(Ur-Un);(Un=6%)
3705-3800/3800=-3(Ur-6%);-95/3800=-3(Ur-6%);
-0,025=-3(Ur-6%);
Ur-6%=0,0083
Ur=6,0083

19. Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul

şomajului efectiv 10%.
Determinaţi:
43
 1. Mărimea decalajului dintre PIB efectiv şi cel potenţial, dacă
coeficientul de sensibilitate a PIB faţă de şomajul ciclic este 2;
2. Care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic, dacă PIB
efectiv a constituit 600 mil.u.m.?

Rezolvare:
1) β=2 ,decalajul= -β(Ur-Un)= - 2(10-6)= - 8 %. abaterile – PIBr de
la cel PIBp= 8%
2)PIBr=600mil u.m
Uc=Ur-Un=10-6= 4 %

20. Folosind datele din tabel calculaţi indicele preţurilor pentru 2009 (anul
de bază – 2005)
Denumirea Q P (u. m.)
2005 2009
Rochii 1 10 25
Pantofi 25 0,55 2
Caiete 12 2 7
Manuale 6 12 30
Pantaloni 3 12 25
Ciorapi 5 0,20 1,2
Indicele tip laspeyres
Pentru rochii Il=2,5
Pantofi Il=3,64
Caiete Il=3,5
Manuale Il=2,5
Pantofi Il=2,083
Ciorapi Il=6
21. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a
şomajului 3.6%, şomajul natural 5,4%, rata inflaţiei anticipate 4%,
coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0,5. În baza ecuaţiei curbei lui
Phillips, calculaţi rata efectivă al inflaţiei.
44
Rezolvare:
π-ritmul real al inflatiei ; - ritm infl asteptate; U- nivelul somajului
real; Un-niv somaj natural; β- coeficient; e-skimbarile de soc ale i
e=0; π= - β(u – Un)± e
π= 4 – 0,5(3,6 – 5,4)=4+0,9=4,9 %.

22. O economie este descrisă de curba lui Phillips: π 1 = π -1 – 0,7 (U-

0,05).
Determinaţi:
1. Rata naturală a şomajului;
2. Cu cât va creşte rata şomajului ciclic dacă rata inflaţiei se va
reduce cu 4 puncte?
3. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în
perioada scurtă şi lungă de timp.
Determinaţi:

Rezolvare:
π 1 = π -1 – 0,7 (U-0,05).
1)Un= 0,05=5%
2) π2=π1-4; π-1; Un- const
π1 – 4 = π-1 – 0,7(U - 0,05)
-4= - 0,7(U- 0,05)
-4= - 0,7*u
U=5,7 – puncte,deci descresterea π cu 4 puncte va duce la
majorarea somajului cu 5,7 puncte procentuale.

23. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300
– 3P, iar în anul curent Y= 3 270 – 3P. PNB potenţial nu s-a modificat
şi a rămas la nivelul 3 000 u.m.
45
 Determinaţi:
1. PNB de echilibru în perioada scurtă;
2. Nivelul inflaţiei în perioada lungă;
3. Prezentaţi grafic situaţia dată.

24. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă la venitul

disponibil sunt date în tabel:
Venitul Cheltuielil Economiil Înclinaţia
disponibi e de e marginală
l consum spre
economii
600 580 20 0.2
800 740 60 0.2
1000 900 100 0.2
1200 1060 140 0.2
1400 1220 180 0.2
Determinaţi:
1. Cheltuielile de consum;
2. Economiile;
3. Înclinaţia marginală spre economii.
Ca=100
b=inclinatia marginala spre consum=0,8
1-b=inclinatia marginala spre economie=0,2
S(economiiile )= -Ca+(1-b)Yd= -100+0.2Y
S1=20
S2=60
S3=100
S4=140
S5=180
Yd=Y

Formule pentru rezolvare:C= Ca + *Vd

Vd=C+S; =∆S/∆Vd
46
25. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7(Y -Т); I=245 mil. lei;
G=420 mil. lei, impozitele =200 mil. lei. Calculaţi venitul naţional.
VN=PNN-Impozite nete=750+0.7Y
PNN=PNB-A
PNB=C+I+G+Xn
PNB=225+0,7( Y-T)+245+420=750+0.7Y

26. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va

caracteriză prin următorii
parametri: C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld. u.m..Să se
calculeze PIN anticipat pentru anul viitor.
PIN=10+0.8Y+60+100=170+0.8Y

27. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a

investiţiilor de mărimea PIB se reflectă în următoarele ecuaţii
(mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y; I = 0,2Y. Conform prognozelor,
cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor alcătui 50 mld. u.m., iar
exportul net 5 mld. u.m. Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor.
Rezolvare:
PIB=AD+C+G+I+Xn;
PIB=8+0.5PIB+50+0.2PIB+5
0.3PIB=63
PIB=210 mld u.m

28. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul

investiţiilor este egal cu 30 u.m.
Determinaţi:
1. Venitul naţional de echilibru;
2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o micşorare a
veniturilor, gospodăriile vor
47
 majora economiile cu 20 u.m.?
Rezolvare: S=Vd-C; S=I
1) 30=0.25Vd-20:
VN=Vd*S; Vd = 200 u.m
2)S1= S0+20;
So+20=0,25Vd-20
So=I
30+20=0,25 Vd-20; rezulta VN=280

29. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3(Y–T)–300,

bugetul de stat este echilibrat, cheltuielile guvernamentale constituie
300 u.m., iar investiţiile 600 u.m.
Determinaţi:
1. Funcţia de consum;
2. Venitul de echilibru;
3. Venitul disponibil;
4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m.
Rezolvare:
S= Vd-Ca
+ =1; C=Ca+ *Vd
1)Ca=300
+ =1; rezulta =1- ; =1-0,3=0,7 rezulta ca C=300+ 0,7(Y-T)
2)AD=AS=V AD=C+G+I+Xn; Xn=0
V=300+0.7V+300+600;
0,3V=1200;
V=4000 – venit de ekilibru
3)Venitul disponibil
V=300+0.7V+300+(600+100)
0,3V=1300
V=4333,33 u.m

30. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic

cu 153 u.m. decât venitul naţional corespunzător ocupării depline.
48
 Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(Y-T), investiţiile I=
0,05Y+85,4, achiziţiile guvernamentale sunt egale cu impozitele, rata
de impozitare pe venit este egală cu 0,25. Determinaţi venitul naţional
corespunzător ocupării depline.

Ve = Vocup.depline= 153 u.m

C= 151,3+08( y-T)
I=0,005 y+85,4
G=Imp.
rata de imp pe venit=0,25

r imp= imp
venit
imp=r imp*V
AD=VN=C+G+I+Xn; Xn=0
Ve= Vo-153
Vo-153=151,3+0,8[Vo-153-0,25(Vo-153)]+0,25(V0-153)+0,05(Vo-
153)+85,4-153=151,3+0,8(0,75Vo-114,75)+0,25Vo-38,25+0,05Vo-
7,65+85,4
Vo-153=0,9Vo+99
0,1Vo=252
Vo=2520u.m. –venitul national in cayul ocuparii depline

31. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6 (Y-T).

Determinaţi:
1. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor
micşora cu un 1 mil. u.m.?
Se mareste venitul persoanelor se micsoreaza venitul statului
2. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile
guvernamentale vor creşte cu 1 mil.u.m.?

32. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând
cheltuielile cu 60 u.m. guvernul a reuşit să mărească PNB cu 200 u.m.,
49
 deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi înclinaţia marginală spre
consum.
PNB1=1000
G1=100
G2=160
PNB2=1200
MPC=delta C/deltaYd=0.3

33. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre

consum alcătuieşte 0,8, iar înclinaţia marginală spre import 0. Cum se
modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează cheltuielile
guvernamentale cu 2 mld. u.m., în timp ce încasările impozitare rămân
neschimbate?

AD=AS
C’0,8
Import=0
deltaG=0,8

________________
deltaPIB=deltaG-1/1-C = 2*1/1-0,8=10mld u.m

34. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y =

3500 u.m.; înclinaţia marginală spre consum 0,8; venitul de echilibru
Y* = 3700 u.m..
1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile
guvernamentale (celelalte condiţii rămânând constante) pentru ca
economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)?
2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare
(celelalte condiţii rămânând constante), pentru ca economia să
atingă starea de echilibru?
rezolvare:
50
Y=3500 U.M.
C’=0,8
Ve=3700u.m
________________-
1) deltaPIB=delta G*1/1-C
Ve-Y=deltG*1/1-C
deltaG=(3700-3500):1/1-0,8=200:5=40 trebuie sa se majoreye
2) deltaIX=?
delta V=deltaG*1/1-C

35. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–T);

investiţiile constituie 1500 u.m.; cheltuielile publice 1000 u.m., bugetul
de stat este echilibrat.
Determinaţi:
Venitul de echilibru;
2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar
trebui să crească cheltuielile publice, dacă acestea vor fi
finanţate în totalitate din datoria publică.
REZOLVARE:

C=500+0,75(y-t)
I=1500u.m
G=1000u.m
________________-
1)Ve=C+G+I+XN; XN=0
Ve=500+0,75*Ve+1000+1500
0,25Ve=3000
Ve=12000u.m.
2)Ve=10000u.m.; C’=0,75
12000-1000=2000 deltaG=1/1-C
deltaG=500U.M

36. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1 000 + 0,9Yd; G =

600u.m.; I = 390u.m.; T = 400 u.m.
51
 Determinaţi:
1. PIB de echilibru;
2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor
guvernamentale cu 1 mil. lei.
REZOLVARE:
C=100+0,9Y
G=600u.m
I=390u.m.
T=400u.m.
______________________
1)PIB0= 1000+ 0,9PIB0+600+390
0,1PIB0=1990
PIB0=19900 u.m.
2)K=1/1-C
C=0,9
K=1/1-0,9=10
3)deltaPIB=deltaG*K=1*10,O=10 u.m se va majoraPIB

37. Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor

184,5 u.m., achiziţiile guvernamentale 307,5 u.m., taxa impozitelor pe
venit 0,25. Piaţa bunurilor şi serviciilor se afla în echilibru, însă
capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1,2 ori.
Cum statul trebuie să schimbe valoarea achiziţiilor guvernamentale şi
taxa impozitului pe venit ca să asigure utilizarea deplină a capacităţilor
de producţie, utilizând metoda bugetului echilibrat?
REZOLVARE:
C=0,8(Y-T)
I=184,5 u.m
G=307,5u.m
Timp pe venit=0,25
V=V0*1,2
___________________
buget echil.ven=chelt
52
 Taxe=G

V=C+G+I+XN XN=0
V=C+G+I;
deltaV=deltaG*1/1-C’
C’=0,8
deltaV=deltaG*1/1-0,8; deltaG=
V= C+G+I=0,8(V-0,25*V)+307,5+184,5
0,4V=492
V=1230
V1=1,2*1230=1476
deltaV=1476-1230=246 => deltaG=49,2 u.m
G1=307,5+49,2=356,7u.m
146=0,8(1476-T*1476)+356,7+184,5
1476=1180,8 -1180,8T+356,7+184,5
1180,8T=246 => t1=0,21

38. Se dă: C=0,8Yd, t=0,25, I=3000-100r, G=2000, Y=180N-N2 (funcţia de

producţie). Să se afle rata dobânzii de echilibru, venitul de echilibru,
când N=100.

39. Considerăm o economie, în care există un sector public şi în care

funcţia de consum este:
C=1500+0,75(Y-T). Investiţia constituie 1500 u.m., iar cheltuielile
publice – 1000 u.m. cu bugetul public echilibrat. Să se calculeze:
I=1500
G=1000
1) Venitul de echilibru;
2) Dacă venitul de echilibru constituie 20000 u.m., cu cît ar
trebui să crească cheltuielile publice, dacă acestea sunt finanţate în
totalitate din datoria publică?

53
40. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m.
Calculaţi cererea monetară totală în baza datelor tabelului.
Rata Cererea de Cererea
anuală a monedă pe monetară
dobânzii, motiv totală
% speculativ
14 30 400+30=430
13 50 400+50=450
12 70 400+70=470
11 90 490
10 110 510
9 130 530
8 150 550
Oferta monetară alcătuieşte 510 mlrd.u.m. Determinaţi rata dobânzii de
echilibru. Determinaţi rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când
oferta monetară creşte până la 530 mlrd.u.m., se reduce până la 450
mlrd.u.m.
Rezolvare:
LM- piata monetara
LD = Li(V)+L2(d’)- cererea de bon
L1- moblilul de tranzactie
L2-mobilul de speculatii
V(PIB)- venit
d’-rata dobinzii

Qm=510 mlrd u.m

2.LD=510mlrd u.m d’=10%
3.Om=530=Ld=>d’9%
4.Om=450=Ld=>d’13%

54
41. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi
serviciilor şi pe pieţele financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a
următoarelor evenimente:
a) cererea pentru bani ca avere scade;
b) impozitul pe venit creşte;
c) exportul ţării creşte.
Evenim Care Ce Cum se Cum se
entul piaţă curbă modific modific
este in IS- ă ă rata
influenţ LM este venitul dobănz
ată influenţ naţion ii
ată al
1 2 3 4 5
a PIATA VA R↓
MONE LM SCAD
TARA EA
b PIATA VA R↓
MONE LM CREST
TARA E
c PIATA I VOR R↓
BUNU S CREST
RILOR E
SI
SERVI
CIILOR
LM-piata monetara
IS-piata bunurilor si servicii
IS=LN- echilibru
I-investitii
S-economii

55
42. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi
serviciilor şi pe pieţele financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a
următoarelor evenimente:
a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii;
b) viteza de rotaţie a banilor scade;
c) oferta de bani creşte.
Evenimentu Care Ce curbă Cum se Cum se
l piaţă este in IS-LM modific modific
influenţat este ă ă rata
ă influenţat venitul dobânzi
ă naţional i
1 2 3 4 5
a Bunurilor IS VN cr. D’ cr
si
serviciilor
b monetara LM VN mic D’ cr
c monetara LM VN cr. D’ mic

a) reducerea S’
b) viteza de rotatii a bunurilor scade
c)oferta de bunuri creste

43. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul
de bunuri : 19650 u.m., importul de bunuri : 21758 u.m., venituri
obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621 u.m., venituri plătite
investitorilor străini : 1394 u.m., cheltuielile efectuate pentru turism în
alte ţări : 1919 u.m., veniturile ţării din turism :1750 u.m., transferuri
unilaterale în exterior : 2388 u.m., ieşirea de capital din ţară : 4174 u.m.,
intrarea de capital în ţară : 6612 u.m..
Determinaţi:
1. Soldul contului curent;
2. Soldul contului de capital şi financiar;
56
 3. Soldul balanţei de plăţi.

Rezolvare:
Balanta de plati=I+II+-2438+243.8=0=>echilibru
Soldul contului curent=incasari-plati
Balanta contului curent cuprinde>balanta comerciala(import, export,
marf)
>balanta serviciilor
>balanta serviciilor
>balanta transferurilor unilaterale
Balanta comerciala=EX –Imp= 19650-21758-2108
Balanta veniturilor=Ven.din exterior-ven.platite=3621-1394=2227
Balanta transferurilor=-2388u.m
Balanta servicilor=chel-ven din turism=1919-1750=-169
Soldul contului curent=-2108+2227-2388-169=-2438u.m
Balanta contului de capital si financiar:>balanta miscarii de capital pe
Ts si Tl:> balanta rezervelor valutare internationale
II balanta de capital= intrari-iesiri= 6612-4174=+2438u.m

44. Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil. u.m.):
Funcţia de consum C = 47,5 + 0,85Yd,
Investiţiile I = 100-5i,
Achiziţii guvernamentale G = 100,
Taxele T = 100
Exportul net Nx =50 - 0,1Y
Masa monetară M = 100
Cererea de monedă L = 0,2Y – 10i,
Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului.
1) Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru.

57
 2) Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului
curent şi soldul contului de capital la nivelul de echilibru al
venitului?
3) Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala
guvernamentalăasupra venitului de echilibru? Dar asupra balanţei de
plăţi?

Mln.u.m Bp=(240,5-120,5)+(20-15)-(-5)=+120+
1.Ex,bun 240,5 (+5)+5=+130mln u.m
2.Im,bun 120,5
3.Venit din 20
exterior 15
4.venit catre -5
exterior
5.Transfer
externe

45. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii:

C=50 + 0,8 Y
I = 200-10r
T = 0,25Y
G = 400
L = 0,4Y-8r
M=580
P=2
M/P=L

Determinaţi:
1. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
2. Consumul şi economiile
58
 3. Soldul bugetar.
4. Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului
şi rata dobânzii de echilibru.

E=C(Y-T)+I+G+Xn=37,5Y+0,375Y²(Y la patrat)+600-10r

M/P=L
L=580/2=290
290=0.4Y-8r
Y=725+20r
E=37,5Y+0,6Y(Y la patrat)+600-10r
E=313162,5+18140r+400r²
E=7828+45,35r+ r²

59