Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
90Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Cultura nucului

Cultura nucului

Ratings:

5.0

(2)
|Views: 16,108 |Likes:
Published by Mihai Monoranu

More info:

Published by: Mihai Monoranu on Apr 08, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/28/2013

pdf

text

original

 
CULTURA NUCULUI Cerinţele nucului faţă de condiţiile de mediu
 Cerinţele nucului faţă de factorii de mediu variază foarte mult în raport cu , soiul şiportaltoiul, vârsta , faza de vegetaţie sau repaus, prezenţa sau absenţa rodului,etc.Creşterea şi fructificarea nucului are loc sub influenţa a două categorii de factori: ereditarişi ecologici.Factorii ecologici cu efect direct asupra creşterii şi fructificării sunt grupaţi in mai multecategorii:
-
factori climatici 
:
lumina, temperatura, apa şi aerul;
-
factori edafici 
( pedologici ), care cuprind proprietăţile fizico-chimice ale solului, gradul deasigurare al acestuia cu substatanţe nutritive, apă, aer şi activitatea microbiologică ;
-
factori organici;
-
factori biotici.
Cerinţele faţă de lumină
. Rolul luminii în viaţa nucului este foarte important, deoarece înprezenţa ei, are loc procesul de fotosinteză.Lumina condiţionează viteza de creştere şi de formare a organelor aeriene ale plantei,influenţează respiraţia şi transpiraţia frunzelor şi determină direcţia de creştere a lăstarilor.Lumina, măsurată sub aspectul intensităţii (număr de lucşi) cât şi a duratei acesteia (număr de ore de strălucire a soarelui ) este, pentru ţara noastră, suficientă pentru nuc, cu condiţiaasigurării unor condiţii tehnologice optime.Cunoaşterea cerinţelor nucului faţă de lumină este necesară la amplasarea lor pe terenurile în pantă, în raport cu punctele cardinale, la stabilirea distanţelor optime de plantare, a desimii şiformei coroanei etc. 
Cerinţele faţă de căldură.
Căldura este un factor de vegetaţie deosebit de important, carecondiţionează desfăşurarea proceselor de asimilaţie, respiraţie şi transpiraţie, parcurgereafenofazelor, viaţa latentă a nucului în timpul repausului de iarnă.Rezistenţa la ger a nucului depinde de însuşirile ereditare ale genotipului, de vârstanucului, faza de vegetaţie, portaltoi, agrotehnica aplicată etc.Îngheţurile timpurii din toamnă provoacă căderea prematură a frunzelor şi degerareavârfurilor lăstarilor, împiedicând maturarea ţesuturilor şi pregătirea nucului pentru iarnă.Ingheţurile de primăvară pot provoca pagube importante atunci când mugurii floriferi au ajuns într-un anumit stadiu în care devin sensibili.
Cerinţele faţă de apă.
Se cunoaşte că apa ca factor de vegetaţie are rol hotărâtor în viaţanucului. Apa intră în compoziţia tuturor organelor, în proporţie de până la 75% în frunze, ramurişi rădăcini şi de circa 85% în fructe. Nucul da rezultate bune în zone cu peste 600 mmprecipitaţii anual.Necesităţile faţă de apă variază în funcţie de vârsta pomului, dimensiunile coroanei şi asistemului radicular, de concentraţia soluţiilor nutritive din sol, de structura şi de umiditateasolului, de cantitatea precipitaţiilor atmosferice, viteza vântului, intensitatea luminii, mărimearecoltelor şi alţi factori, panta terenului.  În prima jumătate a perioadei de vegetaţie, nevoia de apă a pomilor este în general, maimare decât spre sfârşitul verii şi toamna. În timpul înfloritului nucul are nevoie de mai puţină apă,
 
de asemenea în timpul coacerii fructelor şi la căderea frunzelor. Dimpotrivă, în timpul creşteriiintense a lăstarilor şi a fructelor nevoia de apă este cea mai mare.Insuficienţa apei din sol reduce creşterea lăstarilor, dezvoltarea frunzelor, mărimea şicalitatea fructelor şi scurtează durata de viaţă a rădăcinilor active sau frânează creşterea detoamnă a acestora. În consecinţă, vigoarea nucului scade, regularitatea producţiei şi mărimearecoltelor nu mai sunt asigurate, pomii îmbătrânesc prematur, iar durata lor de viaţă estescurtată.Rezistenţa la secetă a nucului este destul de ridicată. Cu toate că cerinţele lor faţă deumiditate sunt mai ridicate decât la cele mai multe culturi agricole, nucul rezistă la insuficienţaumidităţii mai mult şi vreme mai îndelungată decât culturile agricole, datorită sistemului radicular foarte dezvoltat. Totuşi, în condiţii de secetă puternică şi persistentă se produce şi la nuc oscădere cantitativă şi calitativă a producţiei, uneori şi compromiterea totală a acesteia .Excesul de umiditate în sol şi atmosferă nu este favorabil, întrucât duce la înrăutăţireaaeraţiei în sol, determinând încetinirea activităţii normale a rădăcinilor nucului.
Cerinţele faţă de aer 
. Aerul are un rol important, mai ales prin bioxidul de carbon, folosit în asimilaţie şi prin oxigenul necesar pentru respiraţia organelor aeriene şi a celor subterane. În plantaţiile de nuc şi mai ales în coroanele nucului, este necesar să se menţină omişcare permanentă a aerului, pentru a preveni excesul de umiditate atmosferică. Din acestpunct de vedere, terenurile în pantă sunt cele mai favorabile, pentru că aici are loc o mişcare amaselor de aer chiar în absenţa vântului. După ele vin terenurile plane şi platourile, undemişcarea aerului se face destul de uşor, la cea mai mică adiere de vânt. Mai puţin favorabilesunt depresiunile şi locurile joase închise. Astfel se explică de ce în aceste locuri, din regiunilemai ploioase, bolile criptogamice atacă mai puternic, iar rădăcinile nucului cresc mai slab şi înconsecinţă rodesc mai puţin.Mişcarea prea puternică a aerului, mai ales când acesta este uscat, este defavorabilănucului. Aerul uscat influenţează negativ nucul prin aceea că provoacă pierderea apei dinţesuturi şi mai ales din sol, unde în frecvente cazuri apa se găseşte în deficit. În plus, aeruluscat, aflat în mişcare, produce uscarea secriei de pe stigmate şi deci defavorizeazăpolenizarea.
Cerinţele faţă de sol.
Solul este principalul factor de mediu de care depinde producţia defructe in cazul în care condiţiile cerute , de soi, şi portaltoi sunt asigurate.Fertilitatea naturală a unui sol, respectiv potenţialul de producţie pe care îl posedă,depinde de însuşirile fizico-chimice şi biologice ale lui. Dintre însuşirile fizice ale solului de primăimportanţă sunt:textura, grosimea stratului penetrabil pentru rădăcini, structura şi adâncimeaapei freatice. După textură solurile pot fi clasificate în următoarele grupe mari: soluri nisipoase,lutoase şi argiloase.Solurile nisipoase au în general o fertilitate naturală redusă, sunt lipsite de structură, aupermeabilitate mare pentru apă şi aer, se încălzesc uşor şi pierd uşor apa prin evapo-transpiraţie şi infiltraţie. În regiunile cu precipitaţii normale şi cu pânza freatică la adâncimi nu prea mari, 1,5-4 m,pe nisipurile semimobile, slab humifere, cu un conţinut de 0.6 -1% humus şi peste 5% argilă,reuşesc aproape toate plantatiile de nuc. În general aceste soluri necesită aplicarea frecventă a îngrăşămintelor organice.Solurile lutoase sunt cele mai potrivite pentru cultura nucului, prin faptul că permit o bunădezvoltare a sistemului radicular, pot înmagazina şi păstra apa , permiţând în acelaşi timpinfiltrarea excesului de apă, sunt bine aerate, se încălzesc uşor şi conţin suficiente substanţenutritive.Solurile argiloase au un conţinut de argilă de peste 45%, sunt compacte, greu permeabilepentru apă, aerate, de regulă mai acide, umede şi reci. Deşi mai bogate în substanţe nutritive,
2
 
sunt greu penetrabile pentru rădăcini, necorespunzătoare pentru cultura speciilor pomicole. Eleprezintă multe neajunsuri printre care creşterea slabă a rădăcinilor, recolte mici şi nesigure şiprelungirea perioadei de vegetaţie până toamna târziu, ceea ce atrage după sine micşorarearezistenţei la ger.Pentru cultura nucului nu corespund terenurile mlăştinoase, sărăturoase, pietroase şi celecalcaroase cu un conţinut de peste 8 -10% calcar activ.
 Însuşirile chimice ale solului.
Conţinutul în humus influenţează negativ creşterea şirodirea nucului atunci când scade sub 2%. Cele mai echilibrate creşteri se înregistrează pesoluri cu 2-3% humus, atunci când şi însuşirile fizice şi hidrofizice sunt favorabile. Solurile slabhumifere, cele puternic erodate, solurile podzolice, argilo-iluviale, ca şi cele cu conţinut prearidicat de materie organică, negre de fâneţe şi altele, nu asigură o creştere şi dezvoltareechilibrată a nucului.Pentru cultura nucului o importanţă deosebită o prezintă reacţia solului şi conţinutul înelemente minerale : azot, fosfor, potasiu, calciu, fier, bor, magneziu, zinc, sulf, cupru, etc.precum şi prezenţa unor săruri nocive mai ales cloruri .
Reacţia solului
. Nucul are o toleranţă destul de largă faţă de valoarea pH-ului, aşa cumrezultă din tabelul următor:
Cerinţele speciilor pomicole faţă
de reacţia solului
SpeciaValoare pHAcidMinimOptimMaxim
Nuc5,56,2-8,28,5Corectarea reacţiei solului se face prin fertilizarea cu îngrăşăminte organice, chimice şi prinamendamente.
 ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIEIAlegerea şi pregătirea terenului
 Alegerea terenului 
Amplasrea plantaţiei se face în zonele destinate pomiculturii. Pentru o alegerecorectă a locului de plantare trebuie respectate cu stricteţe, condiţiile de microzonare.
 
Noua plantaţie se va realiza numai în acele zone unde specia sau soiul vor întâlni maximumde condiţii naturale pentru creştere şi rodire:
-
se vor alege terenurile cu soluri fertile, de preferat cu textura mijloci, lutoasă, luto-nisipoasăşi chiar nisipoasă, permeabile, mijlocii până la profunde, cu pH cuprins între 4,7 şi 9,3;
-
din punct de vedere al pantei sunt foarte bune terenurile cu panta uşoară 3-6% ce permit obună întreţinere a solului cât şi un transport uşor al fructelor ;
-
Livada de pomi va fi amplasata în condiţii bune şi pe terenul cu panta de 6-12%, cuorientarea rândurilor pe direcţia curbelor de nivel şi chiar pante până la 18-20%, cu condiţiaca acestea să fie uniforme;
-
condiţia prioritară la înfiinţarea unei livezi o constituie sursa de apă necesară la stropiri şi laudatul pomilor, mai ales în zonele cu precipitaţii reduse în timpul anului;
-
se va căuta ca zona respectivă să fie ferită pe cât posibil de brumele târzii de primăvară şi îngheţurile timpurii de iarnă;
3

Activity (90)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
voivo_24 liked this
Florina Raluca liked this
Ciprian Beca liked this
codlea94 liked this
Alyna Brudan liked this
Sorana Muşat liked this
dan9072 liked this
Jean Jaques liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->