Professional Documents
Culture Documents
In ultimii douzeci de ani, produsele organice au fost mai mult sau mai putin la moda. Atractia
fata de acest tip de viata a fost determinata de obicei de alti parametrii sociali, si
considerente psiho-sociale in evolutia stilui de viata. O atentie sporita accordata calitatii
produselor fabricate inmasa, a facut ca aceasta piata sa se dezvolte in ultimii ani
Pe de alta parte este lesne de inteles de ce consumatorul este confuz in ceea ce priveste
conceptul de nutritie sanatoasa, in primul rand varietatea de carti si pareri pe aceasta tema
tema, ce nu par sa coincida. In plus este dificil sa se selecteze hrana in medii de tipul super
marketurilor, unde prolifereaza produse cu continut scazut in grasime, fara grasime sau cu
grasime vegetala adaugata , indulcita artificial sau cu adaos de vitamine (techno-food).
Produsele organice, sunt cele obtinute fara fertilizare artificiala si pesticide, fertilitatea
solului fiind mentinuta numai prin rotatia culturilor controlul buruienilor si managemnetul
bolilor si daunatorilor, toate conditiile fiind respectate sub standarde stabilite in cadrul UE.
In mod traditional toate produsele si metodele agricole folosite pana la 1800 sunt
considerate organice. Cresterea populatiei si boom-ul industrial, au creeat nevoia de
crestere a cantitatii de hrana si concentrarea acesteia spre orasele ce erau intr-o continua
dezvoltare, dar si spre capacitatea de a influenta productia produselor agricole cantitativ.
Ingrijorarea fata de calitatea hranei, aparuta in ultimii ani, se datoreaza numeroaselor5 studii
ce coreleaza dieta cu boli de inima, cancer, osteoporoza, diabet, carora li se altura studii ce
atesta ca ca solurile drenate de substante minerale produc legume si fructe cu continut
redus de minerale, deci nutritional inferioare. Cele doua nevoi, devenite stringente in
asigurarea unei existente decente, au dus la reorientarea in ultimii ani catre agricultura
organica.
Consumatorii din tarile dezvoltate, au aratat un interes sporit fata de acest concept, datorita
beneficiilor legate de sanatate si a responsabilitatii asumate fata de prezervarea resurselor
naturale. In ultimii 10 ani, piata produselor organice a crescut de la 100 de milioane de lire
sterline la peste un miliard pe an. In tarile in curs de dezvoltare, acest concept a fost
perceput de marea masa a consumatorilor ca fiind mai degraba o eticheta ce atesta
apartenenta la un grup social mai mult decat o alegere benefica. Cauzele acestei perceptii
deformate sunt multiple, de natura socio-culturala si economica.
Ma voi oprii asupra celor legate de puterea de cumparare ce determina orientare generala a
pietei, deci cu consecinte implicirte asupra pietei ce produse organice, strangand
consumatorul intr-un cerc vicios, generand inabilitatea de a stabili corect beneficiile
produselor organice datorita incapacitatii economice de a sustine o dieta organica pe termen
lung . De sigur exista si un factor psihologic, un grup de alegeri facute pe baza presiuniilor
sociale, obisnuintei, lipsei de educatie, ce contribuie considerabil. O data indepartat acest
factor, scade considerabil numarul celor ce nu pot integra in mod activ acest stil de viata.
Desi studiile desi incomplete, evidentiaza lipsa unei corelari in ce priveste raportul dintre
agricultura organica(setul de tehnici implicate in preocesul de obtinere a produselor
agricole) si un procent mai mare de nutrienti, dar atesta mai degraba legatura dintre tipul
solului si procentul de minerale. Agricultura organica a reusit sa scoata pe piata produse care
pe termen lung se claseaza ca fiind mai sanatoase, datorita nivelului scazut de pesticide
reziduale, nitriti, densitate mai mare si o aroma sporita. In plus se considera ce tehnicile
agricole folosite conserva resursele solului, si intr-o privire de ansamblu asupra situatiei
rezolva mai mult decat sa creeze probleme de mediu, scade poluarea aerului, apei si
contaminarea florei si faunei din imediata apropiere.