215-SD Hincesti Ro

„Turism eco-rural în Codrii Lăpuşnei”, proiect finanţat de
Comisia Europeană, programul TACIS CBC, nr. 2006/ 117-105.
Aprobată de Consiliul Raional Hânceşti

la 07 decembrie 2006,
Decizia nr. 05/07.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TURISMULUI

A RAIONULUI HÂNCEŞTI
(2007-2011)
Hânceşti 2006
2
Cuprins:
Abrevieri...........................................................................................................................................4
Autori................................................................................................................................................5
Introducere .......................................................................................................................................6
7
1 Analiza situaţiei socio-economice .................................................................................................7
1.1 Caracteristica fizico-geografică...............................................................................................7
1.2 Potenţialul socio-uman ...........................................................................................................8
1.3 Analiza economiei şi a antreprenoriatului ..............................................................................9
1.4 Analiza SWOT a raionului ...................................................................................................17
2 Evaluarea potenţialului turistic ....................................................................................................19

2.1 Estimarea patrimoniului turistic.............................................................................................19
2.2 Analiza stării infrastructurii turistice.....................................................................................21
2.3 Evaluarea structurilor turistice...............................................................................................22
2.4 Resursele umane pentru dezvoltarea turismului....................................................................23
2.5 Analiza SWOT a sectorului turistic.......................................................................................24
3 Zone de interes turistic .................................................................................................................26

3.1 Zona frontalieră a raionului Hânceşti....................................................................................26
3.2 Zona turistică „Hânceşti la intersecţie de drumuri” ..............................................................36
3.3 Zona turistică „Cărpineni-Mingir: Lacuri în Codri” .............................................................45
3.4 Zona „La vama veche a Lăpuşnii” ........................................................................................50
4 Strategia de dezvoltarea a turismului în raionul Hânceşti............................................................56

4.1 Problemele majore identificate şi căile de valorificare a potenţialului turistic......................56
4.2 Scopul şi obiectivele de dezvoltare a turismului ...................................................................58
4.3 Măsuri prioritare ...................................................................................................................58
4.4 Planul de acţiuni ....................................................................................................................59
5 Durabilitatea Strategiei ................................................................................................................65
3
Abrevieri
ANAT Asociaţia Naţională de Agenţii Turistice
APL Administraţia publică locală
BL Buget Local
BRH Buget Raional Hânceşti
BS Buget de Stat
CPT Centrul de Promovare a Turismului
CRH Consiliul Raional Hânceşti
FEN Fondul Ecologic Naţional
MCT Ministerul Culturii şi Turismului
MERN Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale
ONG Organizaţii Neguvernamentale
OS Ocol Silvic
IMM Întreprinderile Mici si Mijlocii
SCERS Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei
SDT Strategia de Dezvoltare a Turismului
4
Autori
GRUPUL LOCAL DE COORDONARE
Lupu Lidia Preşedintele raionului Hânceşti

Vasilisa Erhan Secretarul Consiliului raional Hânceşti
Valentina Cotorabai Specialist principal, Secţia Cultură
Zinaida Plugarau Şeful Direcţiei Generale Învăţământ
Dumitru Cornei Şeful Agenţiei Ecologice Hânceşti
CONSILIUL JUDEŢEAN IAŞI

Claudia Stoica Director, Direcţia Integrare Europeană şi Dezvoltare
Laura Pastrăvanu Consilier, Direcţia Integrare Europeană şi Dezvoltare
BUSINESS CONSULTING INSTITUTE

Veaceslav Guţuţui Expert în economie regională
Viorel Miron Expert în turism
Mihai Roşcovan Director BCI, expert în cooperare transfrontalieră
5
Introducere
Strategia de Dezvoltare a Turismului a fost elaborată în cadrul proiectului „Turism eco-rural în
Codrii Lăpuşnei”, finanţat de Comisia Europeană, programul TACIS CBC, nr. 2006/ 117-105.
Documentul a fost întocmit în comun de către Grupul Local, constituit din funcţionarii Consiliului
Raional Hânceşti, fiind asistaţi de experţii Institutului de Cercetări şi Consultanţă în Management
„Business Consulting Institute” şi Consiliul Judeţean Iaşi (România).
Raionul Hânceşti este situat în partea de centru a Republicii Moldova, în zona Codrilor, pe o
suprafaţă de 1483,4 km2. Populaţia totală a raionului constituie 119,4 mii locuitori, inclusiv
urbană 13,3 mii. Raionul dispune de un vast patrimoniu turistic (natural, cultural şi istoric).
Scopul Strategiei de Dezvoltare a Turismului (în continuare SDT) este de a determina potenţialul
turistic şi de a identifica direcţiile de dezvoltare a acestui sector, a stabili acţiunile prioritare şi
principalii responsabili de dezvoltarea turismului în raionul Hânceşti. Destinatarii SDT sunt
administraţia publică a raionului Hânceşti, antreprenorii din domeniul turistic şi ONG-urile ce
promovează dezvoltarea locală.
La elaborarea SDT au fost utilizate următoarele metode de cercetare: (i) chestionarea autorităţilor
publice şi agenţilor economici din turism; (ii) colectarea, procesarea şi analiza datelor; (iii)
interviuri cu deţinătorii de resurse turistice; (iv) metodologia diagnosticării spaţiului rural. Etapele
activităţilor de elaborare a SDT au inclus:
• Investigaţia preliminară – a constat în elaborarea, distribuirea şi completarea chestionarelor
despre: (i) potenţialul general al raionului şi al localităţilor din zonele turistice identificate,
(ii) structurile implicate în deservirea turiştilor, (iii) chestionare de sinteză a informaţiilor pe
zone turistice, (iv) evaluarea calităţii resurselor turistice. La această etapă au fost colectate şi
procesate datele relevante pentru elaborarea analizei.
• Elaborarea analizei diagnostic şi fundamentarea delimitării a 4 zone turistice în cadrul
raionului. La această etapă a avut loc caracterizarea detaliată a situaţiei economice generale,
a sectorului turistic, a potenţialului turistic a celor 4 turistice, piaţa turistică reală şi potenţială
a raionului. Evaluarea calităţii datelor a fost realizată prin vizitele în teritoriul localităţilor din
zonele turistice.
• Elaborarea Strategiei de dezvoltare durabilă a turismului din raion. În urma realizării
analizei şi identificării principalelor probleme, au fost stabilite şi promovate la şedinţele
comisiilor specializate şi Consiliului Raional direcţiile strategice, acţiunile prioritare,
costurile, responsabilii şi partenerii, sistemul de monitorizare al SDT.
• Prezentarea Strategiei de dezvoltare durabilă a turismului. La această etapă a fost realizată
dezbaterea publică a SDT cu aleşii locali, funcţionarii publici şi antreprenorii din domeniul
turistic. Propunerile formulate în cadrul dezbaterilor au fost incluse în acţiunile prioritare de
pe agenda de lucru a Consiliului Raional, Secţiilor Economie şi Cultură.
Strategia integrează 41 acţiuni, unite spre atingerea scopului general de dezvoltare a acestui
domeniu pentru perioada 2007-2011: „Relansarea sectorului turistic ca domeniu economic în
raionul Hânceşti”. Costul estimativ este de 5,3 mln. euro.
Autorii Strategiei de Dezvoltare a Turismului exprimă sincere mulţumiri primarilor, consilierilor

locali funcţionarilor publici, antreprenorilor din domeniul turistic care s-au implicat activ în
oferirea informaţiilor şi propunerilor în elaborarea acestui document.
6
1 Analiza situaţiei socio-economice
1.1 Caracteristica fizico-geografică
Raionul Hânceşti a fost creat în baza Legii privind reforma administrativ-teritorială nr. XIV-764
din 27.12.2001 şi din 23 mai 2003 raionul este unitate administrativ-teritorială distinctă cu
personalitate juridică. Teritoriul raionului Hânceşti este situat în partea de centru a Republicii
Moldova, în zona Codrilor. Centrul rezidenţial este or. Hânceşti, care este situat la o distanţă de 35
km de capitală şi 120 km de la m. Iaşi, România. La est raionul este mărginit de România, la nord
de Nisporeni şi Străşeni, vest - Ialoveni, sud-Cimişlia.
Figura 1-1 Aşezarea geografică a raionului Hânceşti
Raionul Hânceşti este traversat de importante căi de acces spre România şi Ucraina (autostrăzi
naţionale şi internaţionale). Teritoriul raionului este de 1483,4 km2, ce constituie 4,6% din
suprafaţa Republicii Moldova.
Raionul Hânceşti are în total 63 de localităţi, inclusiv 1 oraş – Hânceşti şi 62 de sate. În structura
teritorial administrativă sunt 39 de primării. Relieful este predominant colinar cu înălţimi cuprinse
între 100 şi 350 m. Teritoriul raionului îi corespunde o suprafaţă neomogenă de cernoziomuri
parţial degradată. Dintre resursele naturale sunt prezente argilele şi nisipuri, utilizate pe larg în
construcţia locală. În raion sunt surse de apă minerală (s. Nemţeni şi mănăstirea Hâncu), ultima
fiind captată, îmbuteliată şi comercializată.
Reţeaua hidrografică este reprezentată de râul Prut şi afluenţii (Lăpuşniţa ş.a.), precum şi râul
Cogâlnic. În raion este dezvoltată o reţea de iazuri şi lacuri artificiale în care practicată creşterea
peştelui-marfă, majoritatea fiind arendate de la autorităţile publice locale.
Clima este continental-moderată, deosebindu-se printr-un caracter instabil. Temperatura medie a

aerului este egală cu +9 0C. Minimul absolut al temperaturii revine lunilor ianuarie (-30 – 32 0C)
şi maxim lunii iulie (+39, + 40 0C).
7
Carpenul, fagul, frasinul, ulmul şi în special stejarul sunt principalii formatori ai pădurilor din
Hânceşti, iar în fâşiile forestiere sunt prezente: cornul, acaţie, păducelul, măcieşul, liliacul ş.a.
arbuşti. Fauna este sărăcită numeric deşi este diversă: vulpea, pisica sălbatică, jderul de pădure,
iepurele, veveriţa, mierla, porumbelul de pădure, gaiţa, cinteza, vulturul.
1.2 Potenţialul socio-uman
Totalul populaţiei raionului Hânceşti este de 119,4 mii persoane, fiind unul din cele mai mari
din republică (în comparaţie cu alte unităţi administrativ-teritoriale, după numărul populaţiei,
raionul este în primele 3, după UTA Găgăuzia). Evoluţia numărului populaţiei raionului Hânceşti
are o tendinţă negativă, condiţionată atât de sporul natural negativ, dar şi de imigraţia masivă a
populaţiei (în special tinere) peste hotarele ţării şi în mun. Chişinău, precum şi de situaţia
economică dificilă a tinerilor familii.
Figura 1-2
Sporul natural al populaţiei în 2002-2005
13
12,2
12 11,8 11,8
11,5 11,4 11,4
11,1
11
10,2
10
7
2003 2004 2005 2006
Natalitatea Mortalitatea
Sursa: Datele Consiliului Raional

Notă: Datele sunt prezentate la o mie de oameni
Indice de îmbătrânire a populaţiei1 (60 +/0-14 ani) constituie în raionul Hânceşti - 0,67, cea ce
constituie media pe republică.
La 01.12.2005 populaţia raionului Hânceşti a constituit 119391 locuitori, dintre care bărbaţi -
58852 şi femei - 60539. Partea principală o deţine populaţia rurală 104131 persoane care
preponderent activează în gospodăriile agricole de diferite forme, 15260 persoane sunt locuitori ai
oraşului Hânceşti.
Mărimea satelor este în general medie şi mică, între 0,6 şi 3 mii de locuitori, cu toate că se atestă
şi câteva localităţi mai mari (Cărpineni, Sărata Galbenă, Mingir şi Lăpuşna).
Populaţia raionului din punct de vedere etnic, prezintă un grad relativ înalt de omogenitate.
Ponderea cea mai mare revine moldovenilor (românilor), cu toate că se atestă câteva sate de alte
etnii, în special ucraineni, precum şi descendenţii coloniştilor germani ş.a. Din punct de vedere
confesional marea majoritate a populaţiei raionului este de religie ortodoxă (cca. 90%), chiar dacă
pe teritoriul raionului este prezentă şi comunitatea baptistă.
1
Indicele de îmbătrânire a populaţiei (60 +/0-14 ani) este calculat prin împărţirea numărului de persoane peste vârsta
aptă de muncă la numărul celor sub vârsta aptă de muncă.
8
Populaţia economic activă a raionului Hânceşti la 01.12.2005 a fost de 57,4 mii persoane în
creştere cu 1,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2004.
Componenţa social-demografică a populaţiei raionului Hânceşti la nivelul anului 2005 se
caracterizează prin ponderea mare a populaţiei apte de muncă (75,6 mii persoane), dintre care 55,3
mii persoane erau efectiv încadrate în câmpul muncii (rata de ocupare fiind de 73,1%)
Figura 1-3
Structura pe vârste a populaţiei, 2005
peste
56/61 ani
15%
Populaţia
în vârstă
0-15 ani aptă de
22,0% muncă
63,3%
Sursa: Datele Consiliului Raional Hânceşti
În căutarea unui loc de muncă s-au aflat peste 4 mii persoane, inclusiv şomeri oficial înregistraţi
2047, rata oficială a şomajului la începutul anului 2006 fiind de 3,56%.
1.3 Analiza economiei şi a antreprenoriatului
Economia raionului se bazează pe agricultură şi industria prelucrătoare. În toate sectoarele

economiei raionului Hânceşti sunt înregistraţi cca. 31,5 mii agenţi economici (majoritatea fiind
gospodării ţărăneşti -90% din total). Totodată la începutul anului 2006, efectiv şi-au desfăşurat
activitatea 21,8 mii de subiecţi economici (în creştere cu 58 unităţi comparativ cu 2004).
Majoritatea din ei sunt în proprietate privată şi organizaţi sub formă de întreprindere cu drept de
persoană fizică (gospodării ţărăneşti şi întreprinderi individuale):
• Gospodării ţărăneşti - 19771
• Întreprinderi individuale - 1581
• Societăţi pe acţiuni - 74
• Întreprinderi municipale - 5
• Întreprinderi de stat - 18
• Societăţi cu răspundere limitată - 392.
Potenţialul agricol
Agricultura este principala formă de activitate în economia raionului. În perioada ultimilor ani
sectorul agrar s-a dezvoltat neuniform, din cauza condiţiilor climaterice nefavorabile (îngheţurile
din iarna 2003-2004, seceta 2004), dar şi din lipsa de seminţelor calitative, parcelării excesive a
terenurilor (51,6% din totalul pământurilor cu destinaţie agricolă).
În raion sunt 70,3mii ha terenuri cu destinaţie agricolă. La nivelul raionului indicele “teren
agricol/locuitor” este de 0,59 ha/persoană, puţin mai mic decât media pe ţară. Dintre acesta marea
majoritate este teren arabil – 71,5%.
Structura terenurilor agricole este relativ stabilă. Cea mai mare pondere o deţin cele arabile –
71,6% din total terenuri destinate agriculturii, media pe ţară fiind cca. 75%. O suprafaţă însemnată
este ocupată de viţa de vie (14,9% din totalul celor agricole), fiind de dublă faţă de suprafaţa
9
medie similară pe ţară. De remarcat că plantarea viţei de viei decurge cu ritmuri mult mai înalte de
cât a celor pomicole, fiind totuşi instabilă.
Tabelul 1-1 Structura fondului funciar
Tipuri de terenuri Unităţi 01.01.03 01.01.0 01.01.05 01.01.06.
de măsură
Terenuri agricole mii ha 70,6 70,3 70,4 70,3
Inclusiv:
- terenuri arabile mii ha 53,5 53,2 53,5 53,3
- vii mii ha 10,7 10,7 10,8 10,5
- livezi mii ha 5,3 5,3 5,6 5,3
Plantaţii noi
- vii ha * 62 311 160
- livezi ha * * 15 21
În sectorul agrar în 2005 au funcţionat 35 agenţi economici mari, dintre care:

• 2 Cooperative Agricole de Producţie
• 32 Societăţi cu Răspundere Limitată
• 1 Societate pe Acţiuni.
Aceste unităţi agricole mari gestionează 25,6 mii ha terenuri cu destinaţie agricolă, ceea ce
reprezintă o treime din terenurile agricole, inclusiv: (i) pământ arabil – 19712 ha; (ii) plantaţii
perene – 5472 ha; (iii) păşuni, fâneţe – 423 ha.
În total pe raion au fost atestate 31052 gospodării ţărăneşti, care au gestionat 36,2 mii ha terenuri
cu destinaţie agricolă, ceea a constituit 51,6% din total (cota medie 1,2 ha), bonitatea medie fiind
de 58 grad/hectar).
Un rol important în economia raionului îl are sectorul zootehnic. La 01.01.2006 în teritoriul

raionului se numărau: (i) bovine – 13,4 mii capete, inclusiv: vaci – 9,4 mii; (ii) porcine – 20,6 mii;
(iii) ovine şi caprine – 41,7 mii; (iv) cabaline – 3,5 mii capete; (v) iepuri – 8,7 mii; (vi) păsări –
487 mii capete; (vii) familii de albine – 3,3 mii.
Porumbul se consideră principala cultură furajeră din raion. În a. 2005, de pe fiecare cele 18 mii
ha cultivate de întreprinderile agricole şi gospodăriile ţărăneşti cu porumb-boabe s-au recoltat în
medie câte 33 q/ha (indicele pe ţară fiind de 37 q/ha), recolta globală constituind peste 60 mii
tone.
Floarea-soarelui a fost cultivată pe 9,3 mii ha, recolta globală fiind de 15,4 mii tone, iar
productivitatea medie pe raion – 16,5 q/ha. În anul 2005 floarea-soarelui constituia peste 17,3% în
asolamentul raionului.
Tranziţia la economia de piaţă, reformele sectorului agrar au condus la scăderea bruscă a
volumelor de producere a materiei prime de tutun.
Plantaţiile de viţă de vie ale raionului constituie 10468 ha. Din producţia globală de struguri pe
raion (29415 tone), un volum de circa 73% a fost prelucrat la întreprinderile vinicole. Din cauza
condiţiilor climaterice, calitatea strugurilor a fost mai joasă decât în anii precedenţi (conţinutul de
zahăr a ajuns şi până la 12-14%). Principalele soiuri sunt cele europene: Sauvignon, Pinot,
Cabernet şi hibride.
Tabelul 1-2 Structura culturilor în terenul arabil

Indicatori Unităţi de 01.01.03 01.01.04 01.01.05 01.01.06
măsură
Principalele culturi
agricole ha 11521 11781 8515 10354
- grâu de toamnă chintale la 1ha 27,5 5,0 28,0 30,6
ha 8395 9200 9300 9230
- floarea soarelui chintale la 1ha 12,2 13,0 16,5 14,6
10
ha 50 197 303 255
- sfeclă de zahăr chintale la 1ha 107,2 121,0 294,0 200,4
ha 16099 16350 18061 16890
- porumb chintale la 1ha 23,0 35,1 36,9 32,1
ha 10731 10783 10611 10468
- vii roditoare chintale la 1ha 32,7 35,0 33,4 28,1
- livezi roditoare ha 5286 5350 5665 5268
chintale la1 ha 17,2 33,2 30,3 27,0
- legume ha 603 507 500 550
chintale la1 ha 57,9 121,4 128,0 139,0
Potenţialul exploataţiei agricole se prezintă în felul următor:

• Suprafaţa medie a exploataţiei individuale -1,3 ha
• Suprafaţa medie a exploataţiei de tip asociativ cu personalitate juridică – între 400 ha (SA)
– 2350 ha (CA)
• Suprafaţa medie a exploataţiei de tip asociativ familial – 1,3 ha (GŢ).
• Gradul de asociere în exploatarea terenului agricol – 36,5%.
Tabelul 1-3 Indicatorii utilizării intensive a terenurilor agricole

Indicatori Unităţi 01.01.03. 01.01.04. 01.01.05. 01.01.06. Ha/unit
de măsură
Formele de organizare în
sectorul agrar:
- S. A. unităţi 1 2 2 4 439,3
ha 1693 1698 1694 1757
- SRL unităţi 30 32 32 32
592,9
ha 19172 18939 19173 18973
- Cooperative unităţi 2 2 2 2
agricole ha 4767 4734 4768 4703 2351,5
unităţi
- AGŢ ha
unităţi 28416 28501 28412 25049
- GŢ ha 36235 36518 36235 32115 1,3
În ultimii ani, în raion au fost date în exploatare 3 staţiuni tehnologice de maşini.
Periodic Direcţia Raională de Agricultură şi Alimentaţie Publică desfăşoară activităţi de

şcolarizare a specialiştilor întreprinderilor agricole şi proprietarilor de terenuri agricole cu
participarea savanţilor instituţiilor de cercetări ştiinţifice şi specialiştilor Ministerului Agriculturii.
Agricultorii raionului se confruntă cu aceleaşi probleme specifice pentru întreaga republică:

• Management neperformant şi parcelarea excesivă a terenurilor
• Forţa de muncă îmbătrânită
• Concurenţa neloială a produselor importate şi restrângerea pieţei de desfacere
• Funcţionarea slabă a sistemului de reglementare şi subvenţionare a agriculturii din
partea autorităţilor publice centrale
• Accesul limitat la resurse financiare de împrumut.
Potenţialul industrial
Numărul agenţilor economici care efectiv funcţionează este de 21,8 mii unităţi. Numărul
întreprinderilor în funcţiune/1000 locuitori este de 182,6, inclusiv GŢ/1000 locuitori – 165.
Gradul de complexitate a activităţii industriale
11
La nivelul raionului în 2005 au activat 19 din 21 întreprinderi industriale, sau 94,5% din total.
Întreprinderile industriale de toate formele de proprietate (cercetate statistic lunar) au fabricat în
anul 2005 producţie în valoare de cca. 216 mln. lei în preţuri curente şi s-a mărit de 1,7 ori, iar în
preţuri medii – cu 45,5% faţă de anul 2004.
Tabelul 1-4 Indicatorii utilizării intensive a terenurilor agricole

Indicatori Unităţi de 01.01.03 01.01.04 01.01.05 01.01.06
măsură
Întreprinderi industriale, total unităţi 18 18 21 21
din ele activează unităţi 17 17 19 19
Volumul producţiei industriale mln. lei 122,1 182,1 146,5 216,0
Totodată trebuie de menţionat că investiţiile în capital fix realizate în anul 2005 din toate sursele
de finanţare au însumat 79,9 mln. lei sau 64% faţă de anul 2004, din care 54,8 mln. lei (64,0%) au
fost investite în obiectivele productive, iar 25,05 mln. lei (65,0%) – în obiectivele neproductive.
Prelucrarea produselor agricole

În raionul Hânceşti sunt 8 întreprinderi de prelucrare a fructelor şi legumelor. În anul 2005 dintre
acestea au activat numai 6, sau 31,6% din cele funcţionale, inclusiv:
1. SA „Agroconservit”, Logăneşti – cu capacitatea de 2500 tone, în 2005 a prelucrat –0,5 mii
tone.
2. SRL „Ciun-Agro”, Ciuciuleni – capacitatea 3mii tone, a prelucrat – peste 1,2 mii tone.
3. SRL „Spilcuţa-agro”, Stolniceni – capacitatea de o mie tone, a prelucrat – o mie tone.
4. SRL „Cioara” – capacitatea 2 mii tone, a prelucrat – 0,5 mii tone de fructe şi legume şi 3 mii
tone plante etero-oleaginoase.
5. SRL „Vinot-Petrol”, Sărata-Galbenă – capacitatea 1,85 mii tone, a prelucrat – 0,5 mii tone.
6. SA „Mingir-Agro”, Mingir – capacitatea de o mie tone, a prelucrat 1000 tone.
În total pe raion s-au prelucrat peste 4,7 mii tone de fructe şi legume. Însă întreprinderile SRL
„Vitis-Lăpuşniţa” – Cărpineni; SA „Agroconservit” – Bujor staţionează de când au fost
privatizate. Însă utilajul productiv al întreprinderilor industriale este uzat în proporţie de 90-95%.
Tabelul 1-5 Indicatorii principali ai situaţiei social-economice a raionului Hânceşti în anul 2005
Indicatorii Efectiv În % faţă de a.2004 faţă de
a.2004 a.2003, în %
Volumul producţiei (în preţuri curente), mln. lei 216,1 175,8 68,6
Volumul producţiei (în preţuri medii), mln. lei 205,9 145,5 77,8
Industria se confruntă cu un şir de probleme, care nu permit utilizarea maximă a potenţialului

existent, care se manifestă în special prin:
• Implementarea redusă a sistemelor de asigurare a calităţii
• Insuficienţa mijloacelor circulante
• Uzura înaltă a fondurilor de producţie, în special a utilajului
• Politica de promovare şi de publicitate pasivă
• Legături economice reduse şi instabile între producătorii agricoli şi cei industriali.
Diversificarea activităţilor economice

Ponderea populaţiei active neagricole în totalul populaţiei active reprezintă 24,7% sau cca. 6,5 mii
persoane. Aceştea sunt antrenaţi preponderent în sfera comerţului, construcţiilor sau transportului.
12
În tabelul de mai jos este prezentată evoluţia acestor ramuri. Volumul vânzărilor de mărfuri cu
amănuntul în preţuri curente este în permanentă creştere cu 4,9% faţă de anul 2004.
Tabel Tabelul 1-6 Indicatorii principali ai situaţiei social-economice a raionului Hânceşti în

anul 2005
Indicatorii Efectiv În % faţă de a.2004 faţă de
a. 2004 a. 2003, în %
Construcţiile
Investiţii în capital fix (fără mijloacele populaţiei), 79872,86 64,0 127,0
mii lei
- inclusiv lucrări de construcţii-montaj, mii lei 30170,77 51,0 140,0
Comerţul şi serviciile
Vânzările de mărfuri cu amănuntul-total, mii lei 205451,9 104,9 123
din care, prin unităţile comerciale 172957,4 103,5 120
Servicii cu plată prestate populaţiei, mii lei 80727,4 101 118
Stocuri de mărfuri în comerţul cu amănuntul în
reţeaua de unităţi 01.01.2005, mii lei 23375,8 x x
Transportul
Mărfuri transportate (expediate)cu transportul de
folosinţă generală, mii tone - - -
Parcursul călătorilor cu transportul de folosinţă
generală, mii călători-km 33203,2 121,0 111,3
Principalele probleme din sfera comerţului şi serviciilor ţin de:

• Calitatea inferioară şi sortimentul redus al serviciilor
• Gradul scăzut de informare şi pregătire a populaţiei în drepturile consumatorului.
Comerţul extern se caracterizează prin descreşterea volumului de tranzacţii. Geografia exportului

şi importului cuprindă unele ţări din UE, Federaţia Rusă şi România.
Instituţiile financiare contribuie la dezvoltarea oricăror tipuri de întreprinderi, dar mai ales
influenţează asupra dezvoltării micilor antreprenori. În raion infrastructura financiară este
prezentă prin componentele tradiţionale: instituţiile financiare, microfinanţare şi de asigurare. În
raion funcţionează: (i) reprezentanţele şi filialele a 6 comerciale (BC „Moldova Agroindbank”
SA, BCS ”Banca de Economii a Moldovei”, BCA „Banca Socială” SA, BC „Energbank” SA, BC
„Moldindconbank” SA, BC „Unibank” SA); (ii) instituţii de microfinanţare sunt reprezentate de 5
organizaţii (SRL „ProCredit”, „GTZ”, „Microinvest”, „Corporaţia de Finanţare Rurală”,
Winrock). Spectrul serviciilor acordate de filialele şi reprezentanţele băncilor comerciale sunt în
mare parte identice şi se oferă tuturor categoriilor de antreprenori. Majoritatea băncilor comerciale
au însă şi programe speciale de creditare a businessului mic şi chiar a titularilor de patente.
Cerinţele pentru acordarea creditelor se diferenţiază foarte puţin. Creditele se acordă pentru
desfăşurarea activităţii de antreprenoriat în domeniul producerii, comerţului sau prestării de
servicii. Problemele principale ale antreprenoriatului sunt:
• Dobânzile mari percepute de băncile comerciale şi instituţiile de microfinanţare la
eliberarea creditelor
• Condiţiile complicate ale creditării
• Neîncrederea antreprenorilor în serviciile companiilor de asigurare
Reprezentaţii ÎMM din raion au posibilitatea de a apela la un spectru larg de instituţii specializate
în prestarea serviciilor de consultanţă în domeniul iniţierii şi dezvoltării afacerilor. Cele mai
reprezentative dintre ele sunt:
13
1. Instituţii publice: Secţia Economie a Consiliului Raional, specialistul pentru planificare
în cadrul Primăriei oraşului Hânceşti, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, reprezentanţa
Hânceşti a Camerei Înregistrării de Stat.
2. ONG: Filiala Hânceşti a Camerei de Comerţ şi Industrie, Filiala Federaţiei Naţionale a
Fermierilor, ACSA, Microinvest, Asociaţiile de Economii şi Împrumut.
3. Alte structuri: structuri specializate din cadrul filialelor şi reprezentanţilor băncilor
comerciale
Cea mai mare parte a infrastructurii de consultanţă este concentrată în or. Hânceşti. În mediul
rural sunt prezente preponderent structurile de consultanţă în agricultură.
APL nu dispun de pârghii şi instrumente de susţinere şi stimulării activităţii economice, din

cauza reducerii autonomiei financiare locale. Pe de altă parte în toate localităţile din raion
necesităţile de investiţii şi cheltuielile bugetare sunt mult mai mari decât veniturile proprii. Din
aceste considerente autorităţile locale fiind lipsite de surse alternative de efectuare a investiţiilor
sunt constrânse în aplicarea mecanismelor de scutiri la plata impozitelor şi taxelor locale, inclusiv
pentru agenţii micului business. Astfel activitatea autorităţilor locale în domeniul susţinerii
micului business se limitează la implementarea unor acţiuni iniţiate şi susţinute de la nivelul
central.
Echiparea tehnică a localităţilor

În conformitate cu sarcinile de bază, Secţia construcţii, gospodărie comunală şi drumuri a
exercitat atribuţiile de investitor (beneficiar) în domeniul construcţiilor publice locale, inclusiv şi
supravegherea tehnică a lor în perioada construcţiei şi exploatării.
Tabel 1-7 Construcţii capitale şi reparaţii în localităţile raionului în anul 2005

Denumirea primăriilor, Total Inclusiv pe bugete (mii lei) Au fost însuşite
localităţilor şi obiectelor de (mii lei) Investiţi, Buget Bugetul Buget mijloace la
construcţie granturi de stat raional elocal 01.08.05 (mii lei)
e
Construcţia gazoductelor 36074,6 26034,0 1800,0 2726,8 963,8 2192,8
Reutilarea cazangeriilor la 6790,6 600,0 - 1612,6 4416,0 1269,5
gaze naturale
Construcţii şi reparaţii 11142,0 4559,0 200,0 5501,4 881,1 3462,6
capitale
Sisteme 17025,0 13471,5 1000,0 1366,0 1187,5 230,6
inginereşti şi
hidrotehnice
Reparaţia reţelelor de 7195,0 5209,0 1405,0 581,0 - 448,8
drumuri
Procurarea mijloacelor fixe 1865,0 - - 1865,0 - 963,0
Total pe raion 80092,2 49863,5 4405,0 13652,8 7448,4 8567,3
Astfel pe teritoriul raionului au fost investiţi peste 80 mln lei în reparaţia şi construcţia diferitor
elemente de infrastructură edilitară. Cca. 6% au venit din bugetul de stat, 17% din bugetul raional,
iar 9,3% din bugetele localităţilor. Cea mai mare parte a fost acoperită din contul granturilor.
Situaţia aprovizionării cu apă potabilă în raion este complicată, deoarece din cele 39 de primării
sunt dotate cu apeduct doar 3, câteva primării fiind încadrate în proiectele DDC pentru reabilitarea
apeductelor. Cca. 21,2% din toate mijloacele alocate relansării infrastructurii s-au utilizat pentru
apeducte, aceasta fiind 17 mln. lei.
Tabelul 1-8 Valoarea lucrărilor de asigurare cu apă a localităţilor din anul 2005
14
Denumirea primăriilor, localităţilor, obiectelor Total Inclusiv pe bugete (mii lei)
de construcţie (mii lei) Investiţi, Bugetul Bugetul Bugete
granturi de stat raional locale
Primăria or. Hânceşti 775.0 775.0
- aprovizionarea cu apă potabilă (proiect) 300.0 300.0
- staţia de pompare şi colectare 475.0 475.0
Dancu, evacuarea apelor supraterane 850.0 250.0 500.0 100,0
Bălceana, reparaţia sistemei de încălzire a şcolii 625.0 531,0 74.0 20.0
Ciuciuleni, reparaţia capitală a fîntînii artezie a 80.0 80.0
Cotul-Morii reparaţia sistemei de încălzire 50.0 50.0
Stolniceni curăţirea albiei rîului 500.0 500.0
Cogîlnic
Cioara, reparaţia sistemei de 50.0 50.0
încălzire
Negrea, construcţia apeductului 978.0 797,0 100.0 81.0
Oneşti, renovarea apeductului 1587.0 1349,0 70.0 168.0
Păşcani construcţia apeductului în s. Mlădineşti 3780.0 3710.0 70.0
Pogăneşti construcţia apeductului s.Marchet 938.0 797,0 50.0 91.0
Şipoteni, construcţia apeductului 1430.0 1400.0 30.0
Spitalul raional 400.0 400.0
- secţia chirurgie, spitalul Cărpineni 300.0 300.0
- reparaţia sistemei de canalizare şi apeductului 100.0 100.0
CMF Mingir
Pervomaiscoe, construcţia apeductului 750.0 637,5 60.0 52.5
Cărpineni 2200.0 2000.0 200.0
- diminuarea poluării în agricultură 2000.0 2000.0
- reparaţia sistemei de încălzire a 200.0 200.0
liceului teoretic
Lăpuşna, diminuarea poluării în 2000.0 2000.0
agricultură
Fârlădeni 32.0 32.0
- reparaţia capitală a fântânii 12.0 12.0
- reparaţia capitală a reţelei electrice 20.0 20.0
Total sisteme inginereşti şi 17025,0 13471,5 1000,0 1366,0 1187,5
hidrotehnice
Total pe raion 80092,2 49863,5 4405,0 13652,8 7448,4
Alimentarea cu energie electrică este asigurată la nivelul de 100% pentru gospodăriile casnice
ale tuturor localităţilor.
Alimentarea cu gaze naturale

Dintre cele 63 localităţi doar 4 sunt gazificate. Trebuie să menţionăm că în ultimul timp
găzificarea localităţilor devine o problemă prioritară susţinută prin diverse programe de asistenţă.
Astfel cca. 45% din toate resursele financiare au fost orientate spre gazificare (cca. 81 mln. lei).
Aceste eforturi au fost efectuate din contul granturilor atrase (61,6%) şi surselor bugetare, inclusiv
de la bugetul de stat 4,4 mln. lei.
Tabelul 1-9 Valoarea lucrărilor de asigurare cu apă a localităţilor din anul 2005
Denumirea primăriilor, localităţilor şi Total Inclusiv pe bugete (mii lei)
obiectelor de construcţie (mii lei) Investiţi, Buget Bugetul Bugete
granturi de stat raional local
I. Construcţia gazoductelor
Gazoduct spre s.Fundul-Galbenei 834,0 834,0
Gazoduct spre s.Buţeni 486,0 150,0 336,0
Gazoduct spre s.Fîrlădeni 1315,0 800,0 515,0
Gazoduct prin or.Hânceşti 536.8 536.8
Gazoduct Hânceşti-Bozieni 617,8 617,8
15
obiectelor de construcţie (mii lei) Investiţi, Buget Bugetul Bugete
Gazoduct Hânceşti-Logăneşti 12200.0 12200.0
Gazoduct Hânceşti-Mereşeni-Sărata 6485.0 500,0 1435,0
Galbenă
Gazoduct Logăneşti-Stolniceni 13000.0 13000.0
Şipoteni proiectarea gazificării satului 50.0 50.0
Bobeica proiectarea magistralei de gaz 50,0 40,0 10,0
Cărpineni, proiectarea magistralei de gaz 500,0 500,0
Total capitolul I 36074,6 26034,0 1800,0 2726,8 963,8
II. Reutilarea cazangeriilor la gaze naturale
Hânceşti (edificii preşcolare, şcolare şi 3716,0 3716,0
sediu Primărie)
Buţeni, şcoala 250.0 250.0
Fundul-Galbenei, şcoala 216,0 54.0
Logăneşti şcoala 300.0 200.0 100.0
Bozieni şcoala 600.0 600.0
Spitalul raional reutilarea cazangeriei 1250.0 400.0 850.0
Consiliul raional, reutilarea cazangeriei 458.6 458.6
blocului nr.1
Total capitol 6790,6 600,0 - 1612,6 4416,0
Total pe raion 80092,2 49863,5 4405,0 13652,8 7448,4
Accesul la căile de transport pe parcursul anului 2005 au fost alocate pentru reparaţia drumurilor
8,9% din resursele alocate activităţilor de reînoire a infrastructurii.
Tabelul 1-10 Reparaţia reţelelor de drumuri

obiectelor de construcţie (mii lei) Investiţi, Bugetul Bugetul Bugetul
L-568 Lăpuşna – Cărpineni – Voinescu 150.0 150.0
L-574 Pogăneşti - Dancu 150.0 150.0
L573-3Drum Obileni – Cotul-Morii 50.0 50.0
L-561 R34Acces spre s.Mereşeni 50.0 50.0
L-562 Acces spre s.Brătianovca 50.0 50.0
L-563 Acces spre Valea Florii 50.0 50.0
Întreţinerea drumurilor 80.0 80.0
Reparaţia tehnicii 60.0 60.0
Procurarea indicatoarelor 25.0 25.0
Bobeica – reparaţia drumului prin satele 1875.0 1594,0 140.0 141.0
Dahnovici şi Drăguşeni
Acces spre s.Boghiceni 250.0 250.0
Primăria Cotul-Morii – reparaţia drumului 625.0 531,0 50.0 44.0
Sărăteni
Dancu, pentru nivelarea drumului 50.0 50.0
Fîrlădeni, reparaţia drumului 625.0 531,0 50.0 44.0
Mireşti, reparaţia drumului în Chetroşeni 700.0 595,0 100.0 5.0
Nemţeni, reparaţia drumului spre cimitir 100.0 100.0
Secăreni, reparaţia drumului de acces spre 750.0 637,0 113.0
Corneşti
Păşcani reparaţia drumului de acces spre 805.0 684,0 121.0
şcoala Pereni
Total capitol 7195,0 5209,0 1405,0 581,0 -
Total pe raion 80092,2 49863,5 4405,0 13652,8 7448,4
Astfel cca. 17 drumuri au fost incluse în planul de amenajare a infrastructurii rutiere.
16
Serviciile de telecomunicaţii sunt prestate de operatorul naţional de telefonie fixă S.A.
Moldtelecom" (filiala Hânceşti, peste 25 mii abonaţi). În ultimii doi ani a luat amploare
telefonizarea majorităţii localităţilor din raion. Peste 65 % din teritoriul raionului se află sub
acoperirea serviciilor celor doi operatori de telefonie mobilă “Voxtel” şi “Moldcell”
Gospodăria locativ-comunală funcţionează cu mari probleme din lipsa unui management

performant şi nivel de finanţare redus.
O atenţie insuficientă APL acordă problemei ce ţine de protecţia mediului. În raion sistemul de
salubrizare funcţionează doar în or. Hânceşti, Sărata Galbenă şi Lăpuşna
Asigurarea socială în raionul Hânceşti

În raionul sistemul protecţiei sociale este format din Casa Teritorială de Asigurări Sociale şi
Secţia Raională de Asistenţă Socială. Numărul beneficiarilor Secţiei ale acestora sunt:
• Beneficiari de pensii şi indemnizaţii în ansamblu pe raion – 20,1 mii persoane, inclusiv
pensionari pentru limita de vârstă – 15 mii persoane.
• Persoane de vârstă pensionară care au grad de invaliditate – 531 persoane.
• Invalizi de toate categoriile – 4752 persoane.
În luna decembrie 2005, s-a efectuat paşaportizarea socială a localităţilor raionului. S-a întrodus
în baza de date fiecare persoană şi familie socialmente- vulnerabilă.
Pe parcursul anului 2005, 290 de beneficiari au fost asiguraţi gratuit cu bilete de reabilitare
medicală la Centrele republicane de reabilitare a pensionarilor şi invalizilor „Speranţa”, or.Vadul
lui Vodă , şi „Victoria,” or. „Sergheevca” Ucraina, precum şi ”Codru” din or . Călăraşi , „Nufărul
Alb” Cahul . 8 copii au fost instituţionalizaţi.
În teritoriu funcţionează Centrul de plasament temporar „Brănduşa”, Centrul de zi „Piciul”,
Centrul de integrare socială a tinerilor orfani „Amigo” din Cărpineni, precum şi cu Societatea
raională a invalizilor şi păturilor vulnerabile, confesiunea religioasă „Armata Salvării”, societatea
raională „Crucea Roşie” etc.
1.4 Analiza SWOT a raionului

Puncte tari Puncte slabe
• Poziţie geografică favorabilă (teritoriu traversat • Populaţie angajată în mare parte în agricultură
de 2 căi importante de acces spre România şi (91% din subiecţii economici)
relativa apropiere de capitală) • Tendinţe de descreştere a natalităţii
• O zonă viti-vinicolă recunoscută în plan • 31% din întreprinderi prelucrătoare funcţionale
naţional • Uzura înaltă a mijloacelor fixe
• Ponderea de 55,6% din populaţie efectiv
antrenată în câmpul muncii
• Sectorul serviciilor insuficient şi nediversificat
(24,7% din angajaţi sunt în sectorul neagricol)
• Ponderea înaltă a sectorului privat în activitatea
economică • Venituri insuficiente şi mai mici decât media pe
• Infrastructură relativ dezvoltată de susţinere a republică
afacerilor, concentrată în or. Hânceşti • Înteruperea procesului de producere la
• 6 filiale a băncilor în teritoriu întreprinderile viti-vinicole
• 36% din teritoriul agricol consolidat de • Implementarea redusă a sistemelor de calitate
întreprinderi mari • Situaţia deplorabilă a salubrizării în majoritatea
• 26% din suprafaţa raionului ocupat de păduri localităţilor
• Resurse acvatice disponibile pisciculturii şi • Practicarea unei agriculturi de subzistenţă
asigurării necesarului de apă potabilă • Sector productiv subdezvoltat
• 2 mari rezervaţii naturale naţionale în teritoriu
• Instrumente minime ale APL în dezvoltarea
• Patrimoniu cultural şi istoric important
sectorului economic şi de atragere a resurselor
• Proiecte complexe pentru reabilitarea locale
infrastructurii edilitare
• Absorbirea fondurilor locale şi externe pentru
• Infrastructură rutieră de importanţă naţională revitalizarea infrastructurii degradate şi nu în
17
întreţinută scopuri productive
• Vamă de importanţă internaţională în teritoriu • Incapacitate de a utiliza în scopuri economice
• Asigurarea asistenţei sociale prin diferite majoritatea resurselor turistice
instituţii şi proiecte internaţionale • Infrastructură edilitară nefunţcională
(aprovizionare cu apă, gaz şi sistem de
canalizare)
• Infrastructură rutieră locală nedezvoltată.
Oportunităţi Pericole
• Reorientarea economiei locale spre activităţi • Amplificarea proceselor migraţionale
neagricole • Deteriorarea standardelor de trai şi
• Implementarea reformei reglementării de stat a solvabilitatea redusă a populaţiei
activităţii de antreprenoriat • Climatul investiţional nefavorabil
• Extinderea mecanismelor de microfinanţare a • Dimensiuni mici şi protecţia slabă a pieţei
sectorului ÎMM şi antreprenoriatului interne
• Formarea registrului investiţional al raionului • Tehnologii moderne prea scumpe pentru
• Crearea condiţiilor pentru dezvoltarea pieţei posibilităţile financiare ale întreprinderilor
funciare • Instabilitatea legislaţiei în vigoare şi
• Asocierea întreprinderilor de prelucrare cu neimplicarea Reformei Regulatorii
producătorii agricoli • Situaţia macroeconomică nefavorabilă
• Demararea pe teritoriul raionului a unor • Lipsa resurselor financiare necesare pentru
programe de susţinere a antreprenoriatului în implementarea activităţilor de susţinere a
turism, meşteşuguri, comunităţi monahale antreprenoriatului
• Susţinerea de către structurile donatoare a • Neîncrederea antreprenorilor în realizarea
proiectelor de dezvoltare a infrastructurii programelor de susţinere a economiei
• Lansarea Programului UE „Buna Vecinătate” • Presiuni din partea organelor de control
• Creşterea capacităţii de acordare a serviciilor
de consultanţă în afaceri
• Mediatizarea raionului ca zonă turistică
18
2 Evaluarea potenţialului turistic
2.1 Estimarea patrimoniului turistic
Potenţialul turistic natural
Teritoriul raionului Hânceşti este unul dintre cele mai împădurite (26%) din ţară – aici sunt cca.
34 mii ha de păduri seculare distribuite relativ uniform între 7 Ocoluri silvice, care includ 86 de
cantoane ale pădurarilor. În ÎSS „Hânceşti-Silva” sunt angajaţi 271 persoane, care protejează
pădurea. Totodată aceştea sunt antrenate în activităţi economice de colectare şi comercializare a
produselor silvice lemnoase sau nelemnoase. Astfel din colectarea şi comercializarea plantelor
medicinale s-au realizat vânzări de 235,7 mii lei, iar din comercializarea pomuşoarelor – 150,9 mii
lei. Venituri din exploatarea resurselor recreative ale pădurii în scopuri turistice nu au fost
înregistrate.
Pe teritoriul Fondului silvic de stat sunt concentrate mai multe rezervaţii de diferite categorii, cele
mai mari fiind amplasate în O.S. Mereşeni, Logăneşti şi Cărpineni.
Aproape în totalitate fondul silvic este exploat în calitate de spaţii pentru vânătoarea reglementată,
fiecare ocol silvic având delimitate domenii cinegetice.
Tabelul 2-11 Caracteristica fondului silvic

Nr. Indicatori Bobeica Bozieni Buţeni Cărpineni Logăneşti Mereşeni Oneşti Total
1. Suprafaţa, ha 5083,6 4551,4 3430,1 5260,5 4954,4 5443,5 5343,2 34066,7
2. Suprafaţa zone protejate 0,0 80,5 0,0 658,3 1337,8 3952,9 204,5 6234,0
de stat, ha, inclusiv
rezervaţii naturale silvice, 80,5 227,3 204,5 512,3
ha
rezervaţii naturale de 431,0 720,4 1151,4
plante medicinale
rezervaţii peisagistice, ha 617,4 3952,9 4570,3
3. Nr. cantoane silvice 11 11 8 14 11 12 19 86
4. Fond cinegetic 5080,86 4550,10 3428,33 5254,73 4948,50 5436,88 5340,9 34040,33
3
5. Nr. persoane angajate 21 33 30 70 52 21 44 271
6. Cheltuieli pentru 250 700 1220 2220 610 5000
amenajarea spaţiului de
odihnă, lei
Sursa: Datele rapoartelor ÎSS „Hânceşti-Silva”
De competenţa autorităţilor silvice şi autorităţilor publice locale ţine amenajarea spaţiilor pentru
odihna organizată a populaţiei. Însă fondurile alocate pentru dotarea cu mobilier silvic a acestor
locuri este insuficient, fapt care generează odihna neorganizată a localnivcilor în zonele
împădurite, inclusiv ariile naturale protejate de stat. Acest fapt generează forme stiinice de
exploatare a resurselor recreative ale pădurii.
Tabelul 2-12 Caracteristica rezervaţiilor naturale

# Tipul rezervaţiei Ocolul Denumire Suprafaţa, ha
silvic
1. Rezervaţii naturale silvice Oneşti Dancu 133,1
Nemţeni 17,0
Sărata-Răzeşi 33,9
Pogănelti 20,5
Cărpineni Sărata-Galbenă 227,3
Bozieni Vila Caracui 80,5
Total suprafaţă, ha 512,3
19
# Tipul rezervaţiei Ocolul Denumire Suprafaţa, ha
silvic
2. Rezervaţii naturale de plante Logăneşti Logăneşti 720,4
medicinale
Cărpineni Sărata-Galbenă 431,0
3. Rezervaţii peisagistice Logăneşti Pădurea din 617,4
Hânceşti
Mereşeni Pădurea din 3952,9
Hânceşti
Total general 6234,00
Sursa: Datele rapoartelor ÎSS „Hânceşti-Silva”
În raionul Hânceşti cca. 18,3% din suprafaţa împădurită este conservată sub forma diverselor
forme de arii naturale protejate. Acest indicator este aproape de două ori mai mare decât media pe
ţară, însă este considerat insuficient vis-a-vis de ţările din regiune. Cele mai mari ca suprafaţă
sunt:
• rezervaţia peisagistică „Pădurea din Hânceşti”
• rezervaţiile naturale de plante medicinale.
Aceste arii naturale sunt dintre cele mai mari pe ţară. La fel pe teritoriul raionului sunt 2 izvoare
cu apă minerală (Nemţeni, mănăstirea Hâncu) care în diferite perioade au fost captate şi
îmbuteliate sub mărci cunoscute. Situaţia pe zonele turistice se prezintă în tabelul de mai jos.

Zona Suprafaţa Arii Păduri Păduri Întinderi Vii, ha Livezi, ha
turistică totală, ha protejate, total, ha APL, ha de apă, ha
ha
“De 16877 43,34 2485 301,75 608,2 660 531
frontieră”
“Mingir” 30436 4878 496 2220 1102
“Lăpuşna” 32478 7473 420 2831 1028
“Hânceşti +” 52067,3 913,56 20012,5 794,5 688,42 4999 1904
TOTAL 131858,3 956,9 34848,5 1096,25 2212,62 10710 4565
Sursa: Datele chestionarelor primăriilor
Probleme/disparităţi:
• exploatarea aproape inexistentă a resurselor naturale recreative în scopuri de turism şi
odihnă organizată a populaţiei
• turism de vânătoare slab dezvoltat
• puţine atracţii naturale protejate de stat
• resurse naturale gestionate de APL
• nedelimitarea clară a obiectivelor protejate de stat şi a zonei acestora de protecţie
• slaba informare a antreprenorilor privind cadrul normativ-juridic de exploatare în scopuri
economice a resurselor naturale recreative şi oportunităţile din raionul Hânceşti.
Potenţialul turistic antropic
Raionul Hânceşti este amplasat în centrul Moldovei, preponderent în zona de codru. Acest fapt a
determinat popularea acestor locuri din perioade îndepărtate – până azi s-au păstrat vetre
medievale în multe localităţi rurale.
La Stolniceni se găseşte una dintre cele mai mari cetăţi din pământ geto-dacice (sec.IV-III î.e.n.).
Cercetările arhiologice au descoperit mai multe elemente ale culturilor popoarelor
autohtoneprecum şi ale celor migratoare.
20
La Lăpuşna s-a conservat partea subterană a unei vechi reşedinţe domneşti de la „vama de pe
Marele drum tătăresc”. Astfel în centru satului s-au păstrat hrubele subterane ale fostei vămi din
sec.XV.
În teritoriul comunităţilor rurale din Hânceşti sunt înălţate 39 de edificii de cult creştin ortodox,
inclusiv cea mai sudică biserică din lemn din Moldova (s. Cotul Morii). Aceasta se găseşte în
mijlocul unui vechi cimitir într-o stare avansată de degradare.
Totodată trebuie de remarcat că în localităţile de aici s-au născut sau au activat mai multe
personalităţi de cultură, istorie, ştiinţă. În memoria colectivă vie s-a păstrat amintiri despre
Mitropolitul Antonie Plămădeală, boierul Mihalcea Hâncu, prinţul armenilor Manuc Bei,
academicianul Ungureanu, boierul Leonardo, ş.a.
Din timpul Războiului II Mondial pe teritoriul actualului raion s-au desfăşurat luptele în operaţia
„Iaşi-Chişinău”, în locul bătăliilor au fost înălţate sculpturi monumentale (Ivanovca, Lăpuşna,
Crasnoarmeiscoe).
În tabelul 2-2 aceste obiecte sunt distribuite cantitativ pe zone turistice. Astfel zona oraşului
Hânceşti şi zona istorică Lăpuşna sunt cele mai dotate cu atracţii turistice antropice.

# Zona turistică Total Monumente Personalităţi Biserici/
populaţie istorice mănăstiri
1. “De frontieră” 16710 2 4 6
2. “Mingir” 24420 1 5 7
3. “Lăpuşna” 27915 7 5 12
4. “Hânceşti +” 48735 3 4 14
TOTAL 117780 13 18 39
• puţine obiecte din patrimoniu istoric
• starea deplorabilă a obiecte istorico-culturale din teritoriu
• slaba cunoaştere a obiectivelor de patrimoniu deţinut de comunităţi..
2.2 Analiza stării infrastructurii turistice
Pe teritoriul raionului Hânceşti a existat în perioada începutului anilor `90 ai sec. XX un sistem
din 20 tabere estivale pentru copii cu o capacitate totală de cazare de peste 2,7 mii locuri.
Capacitatea unitară acestora varia între 100 şi 450 locuri (Lăpuşna). Odată cu destrămarea
sistemului de asigurarea a finanţării de la bugetele de stat, locale sau raional acestea în mare parte
au fost conservate (pentru relansarea lor ulterioare, privatizare sau comercializare), transformate
în locuinţe (Nemţeni), sau repartizate ca cote valorice şi degradate. În prezent doar 4 tabere au
funcţionat în 2006, inclusiv:
• Hânceşti, Bobeica – asistate de bugetul raional şi al comunelor
• Cărpineni – întreţinută de o comunitate religioasă
• Lăpuşna – întreţinută de Ministerul Justiţiei, Departamentul Penitenciarelor.
Situaţia sistemului de tabere estivale se prezintă în tabelul 2-5.
21
Nr. Localitate Stare actuală Ultimul an de Nr. locuri Nr.
funcţionare angajaţi
1 Nemţeni case private 1989 200
2 Hânceşti funcţională 2006 120 28
3 Ciuciuleni stare de conservare 1999 150
4 Mereşeni degradată 1977 120
5 Sarata Galbenă degradată
6 Caracui fermă 1990 200
7 Bozieni degradată 1994 120
8 Buţeni degradată 120
9 Fundul Galbenei degradată 1992 120
10 Logăneşti conservată 200
11 Stolniceni degradată 120
12 Bobeica funcţională 2006 120 17
13 Dancu-Cioara degradată 1990 120
14 Mingir degradată 1991 100
15 Cărpineni funcţională 2006 130 6
16 Lăpuşna funcţională 2006 450 7
17 Bujor degradată 1990 120
18 Secăreni stare de conservare 1990 120
19 Paşcani conservată 100
20 Crasnoarmeiscoie canton 12
TOTAL 2742 58
Sursa: analiza de teren şi datele chestionarelor
Astfel pe teritoriul raionului mai există în stare funcţională un fond de cazare de 820 locuri pentru
copii sau cca. 30% din capacitatea iniţială de găzduire a raionului Hânceşti.
Totodată, unii antreprenori au construit pentru necesităţile angajaţilor ale întreprinderilor vinicole
o locaţie pentru odihnă în satul Stolniceni. Casă de odihnă aparţine SRL „PlantaVin”, are 7 odăi
fiecare pentru 2 persoane, este dotată cu sală pentru întruniri, bazin, parcare, 2 garaje. Accesul este
asigurat de drum asfaltat care comunică cu traseul rutier Hânceşti – Stolniceni – şoseaua Poltava.
Probeleme/disparităţi:
• un număr mare de unităţi estivale sunt complet degradate, sunt amplasate incomod faţă de
căile de acces şi necesită resurse mari pentru relansarea acestora pe piaţa turistică;
• locaţiile estivale funcţionale sunt structuri turistice asistate din exterior (bugete de diferit
nivel, comunităţi religioase) şi au un management neadaptat operării pe pieţe cu înalt grad
de concurenţă;
• primăriile dispun de puţin teren funcţional pentru amplasarea reuşită a locaţiilor turistice
competitive, fapt care impune necesitatea negocierilor cu alţi gestionari de resurse
recreative.
2.3 Evaluarea structurilor turistice
Evoluţia vânzărilor înregistrate în unităţile turistice de cazare din raionul Hânceşti demonstrează
dependenţa mare de sezonul estival, precum şi gradul redus de exploatare a bazei materiale
(14,6% în perioada de vară). Întreaga ofertă practic este orientată spre asigurarea cu servicii doar a
copiilor în perioada vacanţei de vară. Totodată Casa privată de odihnă datorită netransparenţei nu
furnizează datele necesare pentru analiză, iar datele preluate de la Biroul Naţional de Statistică nu
reflectă în mare parte situaţia fluxurilor turistice din raionul Hânceşti.
Figura 2-4
22
Nr. turişti cazaţi în Hânceşti în 2003-2005
650
608
600 580
564
550 529
500
443
450 427
400
350
300
250
196
200
150 130
100 79
59
50 12 16 24 16 21
4 11 11 4 3 0 0 0 4 3 11 19 10 3 0 0 0 0 0 0 0
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Astfel pe parcursul anului în 4 unităţi turistice sunt cazaţi cca. 1,2 mii persoane, de regulă copii în
vacanţa de vară în ture de 10-14 zile. Dintre acestea marea majoritate sunt orientaţi de Direcţia
raională de Învăţământ prin foi acoperite la 50-75% din contul surselor bugetare raionale, restul
fiind acoperit de Primării şi părinţii copiilor.
Tabelul 2-16 Caracteristica structurilor de cazare

Anul Denumirea Nr. Nr. ture Cost foaie Vânzări Nr. bilete procurate Alte
locuri de totale, mii venituri
odihnă, lei lei
Total CRH Părinţii Primăr
nr. foi copiilor ii
2005 "Codreanca" 120 4 450 279,9 622 364 144 114 Reparaţii
Hânceşti BS 250
mii lei
"Privighetoar 120 5 450 182,25 405 222 20 39 124
ea" Bobeica bilete
ONG
2006 "Codreanca" 150 4 700 307,3 439 250 49 140
Hânceşti
"Privighetoar 150 3 700 217,0 310 250 20 40
ea" Bobeica
Probleme/disparităţi
• structurile pentru organizarea odihnei estivale a copiilor sunt aproape în totalitate asistate
din surse bugetare
• dependenţa mare de o singură categorie de turişti (copii la odihnă) sporeşte gradul de
vulnerabilitate pe piaţa turistică, management neperformant, degradarea bazei materiale
• baza materială degradată limitează capacitatea de diversificare a ofertei turistice.
2.4 Resursele umane pentru dezvoltarea turismului
Pe teritoriul raionului Hânceşti la nivelul anului 2006 în cele 4 structuri de cazare au fost angajate
58 persoane pentru asigurarea serviciilor prestate în special copiilor în vacanţă. Din acest motiv
cca. 50% dintre angajaţi sunt profesorii care organizează activităţile în timpul sejurului elevilor
aflaţi la odihnă în taberele estivale. Unui angajat în tabără în mediu îi revine 14 copii.
23
În perioada sovietică când funcţiona întregul sistem din 20 tabere estivale numărul mediu de
persoane angajaţe era de 28 persoane/unitate sau un total de cca. 560 persoane. Din lipsa acestor
locuri de muncă aceste persoane în mare parte s-au reprofilat şi au pierdut capacităţile de activitate
în unităţile de cazare specifice.
Pentru relansarea sectorului sunt necesare cadre pregătite pentru operarea pe o piaţă turistică
concurenţială. Acestea pot fi atrase din contingentul de tineri, care îşi fac studiile în cadrul
catedrelor specializate în „Turism şi servicii hoteliere” ale universităţilor din Chişinău sau alte
oraşe, absolvenţii Centrului Naţional de pregătire a cadrelor din industria turistică, precum şi
persoane deţinătoare de brevete de turism (care eventual activează în domeniu şi vor relansarea
activităţii pe teritoriul raionului).
Parţial proprietarii viitoarelor agropensiuni pot suplimenta lipsa cadrelor în turismul local, însă
aceştea necesită pregătire profesională fundamentală. Pentru serviciile de ghidare spre obiectele
turistice naturale sau cultural-istorice de pe teritoriul raionului pot fi antrenaţi profesorii de limbi
străine, geografie, biologie, istorie. Aceştea în mare parte au abilităţile necesare comunicării cu
publicul, posedă cunoştinţele necesare ghidării grupurilor de turişti, aplică procedeele artei
oratorice, sunt motivate de aşi diversifica activitatea intelectuală.
• un număr mic de persoane deservesc direct consumatorii de servicii turistice
• în timp s-a pierdut cea mai mare parte de persoane capabile să ofere servicii turiştilor şi
persoanelor aflate la odihnă
• ocupaţiile de deservire a turiştilor nu constituie ocupaţii de masă şi de aceea puţini îşi văd
aici viitoarea profesie
• este dificilă obţinerea unor noi abilităţi legate de ospitalitate şi turism în cazul
antreprenorilor agricoli.
2.5 Analiza SWOT a sectorului turistic

• O parte semnificativă a teritoriului este • Exploatarea ineficientă a resurselor naturale
împădurită (26% din total) recreative în scopuri de turism şi odihnă
• Un bogat fond cinegetic (34 mii ha) organizată
• 7 ocoluri silvice cu 87 de cantoane • Turism de vânătoare slab dezvoltat
• 3 categorii de rezervaţii (18,3% din suprafaţa • Puţine atracţii naturale protejate de stat şi
împădurită) protejate de stat • resurse naturale gestionate de APL
• Monumente antice, medievale şi contemporane
la scara naţională • Nedelimitarea clară a obiectelor protejate de
stat şi a zonei acestora de protecţie
• 4 tabere funcţionale cu 820 locuri de cazare
• Case de odihnă private
• Slaba informare a antreprenorilor privind cadrul
normativ de exploatare în scopuri economice a
• Clientelă permanentă a unităţilor de cazare de
resurselor naturale recreative
cca. 1,2 mii de persoane anual
• Flux mare de călători tranzitari (300-500 mii • Starea jalnică a obiecte istorico-culturale din
persoane anual) teritoriu
• 58 de persoane care deservesc direct • Structurile pentru organizarea odihnei estivale a
consumatorii de servicii turistice copiilor sunt aproape în totalitate asistate din
• Implementarea unor proiecte de dezvoltare a surse bugetare
afacerilor, inclusiv în turism • Dependenţa mare de o singură categorie de
• Punct de trecere a frontierei. turişti sporeşte gradul de vulnerabilitate pe
piaţa turistică, management neperformant
• Baza materială degradată limitează capacitatea
de diversificare a ofertei turistice
• Un număr mic de persoane deservesc direct
24
consumatorii de servicii turistice
• Pierdere cele mai mari părţi de persoane
capabile să ofere servicii turiştilor
• Ocupaţiile de deservire a turiştilor nu constituie
ocupaţii de masă
• Dificultatea obţinerii unor noi abilităţi legate de
ospitalitate şi turism în cazul antreprenorilor
agricoli.
• Interes faţă de sectorul turistic (Strategie • Lipsa unui sistem de informare turistică în ţară
naţională în turism, SCERS, PS „Satul • Date statistice inexacte privind dezvoltarea
moldovenesc”) turismului naţional şi local
• Proiecte internaţionale de turism realizate pe • Turismul este perceput ca un sector economic
teritoriul naţional excesiv reglementat
• Sectorul turistic este văzut ca diversificare a • Neîncrederea antreprenorilor în dezvoltarea
economiei localităţilor rurale afacerilor turistice la ţară.
• Creşterea nivelului de pregătire profesională a
prestatorilor de servicii turistice
25
3 Zone de interes turistic
Argumentarea delimitării zonelor turistice
Raionul Hânceşti reprezintă un teritoriu cu valoroase resurse turistice şi potenţial de creştere, dar
şi de diversificare a sectorului turistic. Totodată remarcăm că efectul de sinergie din dezvoltarea
afacerilor în raza resurselor turistice poate fi obţinut doar în zone bine delimitate. În baza
cercetărilor analitice şi de teren au fost evidenţiate IV zone de interes turistic, după următoarele
argumente:
1. Concentrare de resurse turistice naturale şi antropice
2. Zonele sunt traversate de importante magistrale
3. Apropierea de frontiera unei ţări membre a Uniunii Europene.
3.1 Zona frontalieră a raionului Hânceşti
1. Cadrul general
Zona turistică nominalizată cuprinde 8 localităţi rurale care sunt în vecinătatea imediată cu
România şi au hotarul administrative pe râul Prut.
2. Forţa de muncă
În zona turistică de frontieră a raionului Hânceşti locuiesc cca.16,7 mii locuitori ceea ce constituie
aproximativ 14 % din totalul populaţiei raionului (119,4 mii persoane). Dintre localnici doar
43,9% sunt angajaţi efectiv în activităţi economice, inclusiv pe teritoriul altor localităţi din raion
sau în municipiul Chişinău. 58 dintre aceştea lucrează în regim tur-retur, iar o cifră estimativă de
1046 persoane (6,3% din populaţia zonei) muncesc peste hotarele ţării (în special Italia, Rusia,
Portugalia, Spania, Irlanda).
Cea mai mare parte a populaţiei zonei turistice de frontieră este angajată în agricultură. În sectorul
serviciilor sunt angajaţi doar un număr mic de persoane. Totodată numărul spotit de şomeri sau de
persoane în căutare a unui loc de muncă plasează zona turistică în arealele dintre cele mai
defavorizate din Republica Moldova.
Tabelul 3-17 Populaţia Zonei Frontaliere

Nr. Localitate Total Persoane Angajaţi în Plecaţi
populaţie ocupate în regim tur-retur peste
economie în alte localităţi hotare
1. Nemţeni 1937 1154 - 205
2. Cotul Morii 2565 1161 - 128
3. Obileni 1518 816 - 119
4. Leuşeni 2784 1030 - 292
5. Calmaţui 1671 957 2 35
6. Dancu 1615 691 7 76
7. Cioara 2850 1037 32 122
8. Pogăneşti 1770 495 17 69
TOTAL 16710 7341 58 1046
• zona de frontieră este mai depopulată decât alte zone ale raionului Hânceşti
• ponderea mare a persoanelor ocupate în agricultură, dar care îşi prelucrează cotele de
pământ prin metode puţin eficiente
• număr mic de persoane angajate efectiv în prestarea de servicii.
26
Mobilitatea, inclusiv de muncă
În zona de frontieră potrivit datelor primăriilor doar 58 dintre angajaţi lucrează în regim tur-retur
în alte localităţi (în special vama Leuşeni). Numărul relativ mic se datorează distanţei mari până la
principalele centre economice din regiune şi capacitatea mică a antreprenorilor din satele vecine
de a oferi locuri de muncă. Funcţionarii primăriilor estimează o cifră de 1046 persoane (6,3% din
populaţia zonei) care muncesc temporar peste hotarele ţării. Aceştea şi-au găsit un loc de muncă în
special în Italia, Rusia, Portugalia, Spania, Irlanda ş.a.
• Zona de frontieră are o capacitate redusă de a absorbi forţa de muncă disponibilă
• Număr relativ mare de persoane migrante în străinătate pentru un loc de muncă
• Zona de frontieră a României nu este atractivă ca loc de muncă pentru migranţii din
Republica Moldova
3. Piaţa potenţială pentru turism

Potenţialul pieţei turistice a raionului în general şi al zonei de frontalieră în special este determinat
de un flux constant de călători, care traversează zona prin vama Leuşeni (număr estimat la 300-
500 mii persoane anual). Aceştea, deşi utilizează facilităţile de infrastructură locală nu beneficiază
în zonă de structuri turistice sau de organizare a agrementului, fapt explicat prin slaba prestaţie a
ofertei turistice locale.
În zona de frontieră a raionului Hânceşti sunt amplasate 8 instituţii şcolare cu un efectiv de cca.
2,6 mii elevi, ceea ce constituie aproximativ 13,9%din totalul pe raion. Însă această cifră are o
tendinţă de descreştere. Aceştea urmează un ciclu de lecţii la diferite discipline însă activitatea de
diversificare a procesului de cunoaştere a lumii înconjurătoare prin cercuri tematice este slabă.
Rareori profesorii le organizează excursii locale.
Tabelul 3-18 Numărul . de elevi din Zona Frontalieră

Nr. Localitate Total Elevi Pasageri
populaţie tranzitari
1. Nemţeni 1937 309
2. Cotul Morii 2565 277
3. Obileni 1518 223
4. Leuşeni 2784 500 300000
5. Calmaţui 1671 236
6. Dancu 1615 270
7. Cioara 2850 523
8. Pogăneşti 1770 288
TOTAL 16710 2626 300000
Sursa: Direcţia Generală Învăţământ
• Zona de frontieră nu are o ofertă turistică organizată capabilă de a menţine o parte din
fluxul de persoane tranzitare
• Copiii de vârstă şcolară nu au programe extra-curriculare cu vizitarea obiectelor de interes
general cognitiv, istorice sau naturale.
• În zona de frontieră nu există alte grupuri de persoane potenţial consumatoare ale ofertei
turistice locale (odihnă, tratament balneo-climatic, orăşeni excursionişti, etc.)
4. Potenţial uman pentru activităţi turistice

Zona turistică de frontieră nu are o ofertă organizată pentru deservirea turiştilor. Rarii
excursionişti sunt deserviţi de 2 muzee (Muzeul obiectelor confiscate la vama Leuşeni, Muzeul
satului Cioara), unde sunt antrenaţi 2 persoane fără calificare în prestarea de servicii turistice.
27
Persoanele tranzitare beneficiază de serviciile unităţilor de alimentaţie publică, unde sunt antrenaţi
90 persoane (cca.1,2% din totalul populaţiei angajate).
Totodată în zona de frontieră există potenţial uman pentru desfăşurarea excursiilor locale, inclusiv
în limbi de circulaţie internaţională. Astfel cca.50 profesori au cunoştinţe despre principalele
obiecte naturale şi cultural-istorice interesante pentru vizite, cunosc arta comunicării cu persoane
de diferită vârstă, au abilităţi de menţinere a unui discurs în faţa grupurilor organizate, şi sunt
motivate să obţină un beneficiu suplimentar din servicii prestate către turişti.
Tabelul 3-19 Potenţial uman pentru activităţi turistice, Zona Frontalieră

Localitate Populaţiei Angajaţi Angajaţi Angajaţi Prof. Prof. Prof. Prog.
ocupată în în în muzee, în l.străine istorie geogr. biologi
economie structuri ghizi aliment. e
de cazare publică
Nemţeni 1154 - - 12 2 1 1 -
Cotul Morii 1161 - - 7 2 2 2 1
Obileni 816 - - 10 1 1 1 1
Leuşeni 1030 - 1 12 3 3 2 2
Calmaţui 957 - - 10 1 1 1 1
Dancu 691 - - 17 3 1 1 1
Cioara 1037 - 1 12 2 2 1 3
Pogăneşti 495 - - 10 2 1 1 1
TOTAL 7341 - 2 90 16 12 10 10
• În zona de frontieră nu sunt antreprenori în turism pentru a putea antrena resursele umane
pentru deservirea turiştilor şi persoanelor tranzitare
• Potenţialul uman disponibil pentru prestarea serviciilor turiştilor este insuficient şi risipit
teritorial.
5. Potenţial turistic
Situaţia generală a terenurilor

Fondul funciar al localităţilor la sfârşitul anului 2005 a constituit cca. 16,9 mii ha, intravilanul
ocupând 8,7% iar terenurile agricole 61,6% din total pe zonă. Ponderea terenurilor agricole este
mai mică decât media pe republică şi este comparabilă cu media în România. Totodată doar
11,5% din terenurile agricole sunt acoperite cu plantaţii de vii şi livezi, celălalt teritoriu este
însămânţat cu cerealiere sau culturi tehnice, iar din cauza lipsei de sisteme de irigaţie (în lunca
Prutului) se cultivă foarte puţine legume.
Celelalte terenuri neagricole (păduri, întinderi de apă, arii şi monumente protejate) au o pondere
de 29,6% (sau cca.5 mii ha) din total pe zona de frontieră. Acestea sunt amplasate relativ compact
de-a lungul râului Prut, spre care pe porţiunea Leuşeni – Pogăneşti există acces nestingherit
(sistemul de protecţie din sârmă ghimpată a fost distrus).
Tabelul 3-20 Situaţia fondului funciar, Zona Frontalieră

Total
Păduri
Intravilan
lacuriApe
Arii protejate
Localitate Terenuri agricole, inclusiv:

Mon istorice
Alte
Total Ter. Plantaţii multianuale, Păşuni. Pârlog

arab inclusiv: fâneţe
Total Vii Livezi
Nemţeni 2155 288 1999 1095 62 21 41 387 15 449 27 1,31 53
Cotul Morii 3018 88 1811 1504 307 223 84 2 - 465 257 1
Obileni 1473 147 920 870 50 43 6 210 30 29 20 0,16 - -
Leuşeni 1356 239 639 161 53 108 385 224 469 128 - - -
Calmaţui 2021 262 1348 1035 165 18 147 148 - 250 63 98
Dancu 1736 178 980 805 162 159 3 107 - 278 67
28
Cioara 3076 163 2079 1560 121 - 121 398 - 408 11 - 22 -
Pogăneşti 2042 110 1266 1112 164 143 21 291 2 95 102 - - -
TOTAL 16877 1475 10403 8620 1192 660 531 1928 271 2443 608 1,16 23,31 218
• În Zona de Frontieră utilizarea terenurilor nu este diversificată, exploatările agricole
predomină, fapt care denotă vulnerabilitatea economiei locale
• Agricultură neperformantă.
Terenuri cu funcţionalitate turistică

• Peisaje, relief
Principalul formator al peisajului din zona de frontieră a raionului Hânceşti este relieful colinar cu
localităţi amplasate pe terasele râului Prut. La cca. 60% terenurile constituie agrocenoze puternic
fragmentate cu pâlcuri izolate de păduri, care de-a lungul fluviului formează o reţea relativ
compactă de terenuri împădurite. Drumul, fie şi deteriorat, care conectează localităţile din zona de
frontieră între ele precum şi cu alte zone, pune în valoare relieful liniştit pitoresc din lunca
Prutului de mijloc.
• Ape
Principalul bazin acvatic constituie râul Prut, care este un râu de frontieră cu un regim special de
exploatare. Localnicii au acces liber pentru pescuit şi nataţie în apele râului. Practic în fiecare
localitate sunt locuri dotate cu plaje pentru uzul localnicilor. Străinii însă pot face acest lucru în
baza unui permis special. Acest fapt micşorează accesibilitatea râului Prut pentru activităţi
recreative organizate turiştilor.
Deşi este o zonă riverană bazine acvatice artificiale (lacuri de acumulare, iazuri) sunt puţine. În
mare parte acestea au fost disecate după inundaţiile de la mijlocul anilor 90, care au cauzat mari
prejudicii materiale satelor Călmăţui, Dancu şi Cioara. Astfel în această zonă ,cu excepţia satelor
Nemţeni şi Cotul Morii, sunt puţine resurse acvatice recreative disponibile pentru persoane
străine. Datorită metodologiei imperfecte de calcul a suprafeţelor acvatice nu se cunoaşte cifra
exactă în ha a terenurilor acoperite cu apă, precum şi categoria acestora.
• Păduri
Suprafaţa împădurită este de cca.2,5 mii ha sau cca. 14,7%. Dintre acestea doar a zecea parte este
gestionată de primării în special pe terenuri accidentate, împădurite sau fâşii forestiere, fapt care
micşorează mult funcţionalitatea acestora pentru activităţi recreative. În mare parte pădurile sunt
gestionate de ÎSS ”Hânceşti -silva”, care are un program de extindere a suprafeţelor împădurite
din contul terenurilor cedate pentru împădurire de către APL.
Nu există o practică de deservire a turiştilor organizaţi pe teritoriul pădurilor din zona de frontieră,
deşi acestea sunt solicitate pentru diverse forme de odihnă neorganizată a populaţiei.
• Rezervaţii şi monumente naturale

Zona de frontieră beneficiază de un regim relativ menţinut de conservare a ariilor naturale, în
special în aria de protecţie a râului Prut sau după linia de demarcare a frontierei. Totodată
remarcăm un număr relativ redus de arii naturale protejate de stat la Dancu, Cioara (rezervaţie
peisajistică) şi Nemţeni (arbori seculari). Gestionarii acestora sunt APL, care nu au resurse pentru
demarcare potrivit legislaţiei, întreţinere şi exploatare eficientă.
La Nemţeni există un izvor cu apă minerală protejat de stat dar care în prezent nu este exploatat
nici pentru alimentarea cu apă a populaţiei.
• În zona de frontieră agrocenozele neîntreţinute creează o imagine dezolantă a reliefului de
luncă
29
• Nu există un sistem de lacuri artificiale accesibile pentru recrearea vizitatorilor zonei;
• Exploataţiile forestiere sunt închise pentru recrearea organizată a vizitatorilor şi deschise
pentru odihna neorganizată a populaţiei
• Puţine arii naturale protejate, care însă nu sunt clar delimitate şi gestionate.
Resurse naturale
În zona de frontieră a raionului Hânceşti natura s-a păstrat destul de bine şi fără intervenţii majore
din partea localnicilor (în afară de lucrările de disecare a bălţii). Peisajul natural este conservat în
proporţie de cca. 30%, la care se adaogă suprafeţele de vii, livezi şi păşuni.
Totodată remarcăm slaba utilizare a cestor avantaje în atragerea şi menţinerea turiştilor şi
persoanelor tranzitare prin zona de frontieră.
Tabelul 3-21 Caracteristica resurselor naturale, Zona Frontalieră

Nr. Localitatea Suprafaţa Arii Păduri Păduri Întinderi Vii, Livezi,
totală,ha protejate, total, APL, de apă, ha ha
ha ha ha ha
1. Nemţeni 2155 1,34 449 100 27 21 41
2. Cotul Morii 3018 - 465 2,55 257 223 84
3. Obileni 1473 - 29 - 20 43 6
4. Leuşeni 1356 - 468,6 92,2 128 53 108
5. Calmaţui 2021 - 250 - 63 18 147
6. Dancu 1736 20 277,5 16,4 - 159 3
7. Cioara 3076 22 408,3 47,6 11,4 - 121
8. Pogăneşti 2042 - 137,6 43 101,8 143 21
TOTAL 16877 43,34 2485 301,75 608,2 660 531
• În zona de frontieră nu sunt delimitate clar ariile protejate şi zonele de protecţie a
rezervaţiilor şi monumentelor naturale
• Nu este aplicată o metodologie unică clară de delimitare a suprafeţelor acoperite cu apă
• APL gestionează un fond silvic mic, fragmentat şi de o importanţă recreativă mică.
Resurse antropice
Localităţile din lunca Prutului în totalitate au vetre medievale, prima atestaţie documentară fiind la
12.05.1425 a satului Leuşeni. Astfel în secolul IV în zona de frontieră existau 4 sate (Leuşeni,
Cioara, Nemţeni, Călmăţui), în sec.XVI – 2 localităţi (Obileni, Dancu), iar în sec.XVII - 2 sate
(Cotul Morii, Pogăneşti).
În zonă sunt 6 biserici ortodoxe. În satul Cotul Morii s-a păstrat într-o stare avansată de degradare
unica biserică din lemn din raion şi cea mai sudic amplasată pe teritoriul Republicii Moldova.
Aceasta este amplasată pe teritoriul cimitirului din sat şi necesită de urgenţă restaurare şi aplicarea
precederilor Legii ocrotirii monumentelor. La fel pe teritoriul zonei de frontieră (Leuşeni) este
amplasat pe o colină înaltă cu deschidere maximă faţă de împrejurimi a unui monument înălţat în
memoria soldaţilor căzuţi în timpul Operaţiei Iaşi-Chişinău din perioada Războiului II mondial.
Tabelul 3-22 Caracteristica resurselor antropice, Zona Frontalieră

Localitatea Anul Total Monumente Personalităţi Biserici
intemeiere populaţie istorice
Nemţeni 22.09.1447 1937 Angela Păduraru
Cotul Morii 19.09. 1621 2565 Petru B. din lemn „Naşterea
Corduneanu Maicii Domnului”
Obileni 13.05.1540 1518 Punct reper Suzana Popescu Adormirea Maicii
geografic Domnului
Leuşeni 12.05.1425 2784 Operaţia Sf. Arh.Mihail şi
30
Localitatea Anul Total Monumente Personalităţi Biserici
intemeiere populaţie istorice
Iaşi- Gavriil
Chişinău
Calmaţui 15.07.1448 1671 Sf. Vladimir
Dancu 5.05.1584 1615
Cioara 6.03.1443 2850 Sergiu Andreev Sf. Ilie
Pogăneşti 5.12.1625 1770 Adormirea Maicii
domnului
TOTAL 16710 2 4 6
• În zona de frontieră la nivel uzual nu sunt conservate vetrele medievale ale localităţilor;
• Puţine obiecte istorice conservate.
• Starea jalnică a monumentelor de istorie din zonă.
Personalităţi şi locuri memoriale

În localităţile din zona de frontieră se păstrează vie memoria a 4 personalităţi de vază. Însă în
casele unde aceştea s-au născut şi activat nu este amenajat pentru moment nici un muzeu sau odaie
memorială. În cinstea eroului căzut în războiul de pe Nistru Sergiu Andreev la Cioara şcoala unde
acesta a învăţat îi poartă numele.
6. Infrastructura şi echiparea localităţilor
Număr de localităţi şi interconexiunea acestora

În zona turistică de frontieră a raionului Hânceşti sunt amplasate 8 comune (Nemţeni, Cotul
Morii, Obileni, Leuşeni, Călmăţui, Dancu, Cioara, Pogăneşti), în componenţa cărora intră 11 sate.
Acestea sunt interconectate între ele cu drumurile:
• Leuşeni – Călmăţui – Dancu – Cioara – Pogăneşti – Leova,
• Leuşeni – Ivanovca – Obileni – Cotul Morii – Nemţeni.
Aceste artere sunt asfaltate însă se află într-o stare deplorabilă, fapt care condiţionează deplasare
redusă a localnicilor şi a unui număr mic de tranzitari spre Leova.
Căi de acces şi infrastructura drumurilor
Accesul în Zona de Frontieră se face pe drumurile: 1. Chişinău – Leuşeni – Albiţa (România); 2.

Hânceşti – Leuşeni – Albiţa (România); 3. Leova – Leuşeni – Albiţa (România).
Astfel principalul punct de acces în zonă este localitatea Leuşeni, pe teritoriul căruia este
amplasată vama. Fluxul estimat de pasageri tranzitari prin zonă variază între cifrele 300 mii -500
mii persoane. Aceste fluxuri de persoane doar inersectează zona în satul Leuşeni, fără a tranzita şi
alte localităţi (cu excepţia unui număr mic de persoane, care circulă de la vama Leuşeni spre
Leova). Drumul este echipat corespunzător cerinţelor statutului de drum naţional.
Tabelul 3-23 Caracteristica infrastructurii drumurilor, Zona Frontalieră

Localitatea Drum naţional, Drum Străzi Km Rute Nr. Nr. staţii Nr.
km local, km interne, km asfaltaţi maşini (total/ automobile
pe rută amenajate) personale
Nemţeni - 20 20 3 2 4 2/2
Cotul Morii - 2 2 2/2
Obileni 1 3 4 1 - - - 36
Leuşeni 1 1 -
Calmaţui 2 22 22 4 1 1 1/-
Dancu 5 5 35 5 2 2 2/2 30
Cioara - 3 25 - 1 2 1/1 60
31
Localitatea Drum naţional, Drum Străzi Km Rute Nr. Nr. staţii Nr.
km local, km interne, km asfaltaţi maşini (total/ automobile
pe rută amenajate) personale
Pogăneşti 6,57 45,96 45,96 - 2 4 2/1
TOTAL 14,57 98,96 151,96 13 11 16 10/8 126
• În zona de frontieră nu există o reţea de drumuri practicabile pentru turisşti străini
• Acces dificil în zonă cu transportul public.
Locuinţe şi echiparea lor cu utilităţi publice

Fondul locativ al zonei turistice de frontieră a raionului Hânceşti este alcătuit din cca. 4690 case
particulare sau peste 262,6 mii m.p. (în medie 56 m.p. pe locuinţă, ceea ce depăşeşte media pe
republică). Toate casele sunt conectate la reţeaua electrică şi în proporţie de 47,6 la reţeaua de
telefonie fixă. Din cauza reliefului specific legătura prin operatorii GSM este posibilă pe coline
(acoperire estimată la o proporţie de cca. 50% din teritoriul zonei). Zona nu este conectată la gaze
naturale şi nici o localitate nu are propriul sistem de încălzire.
Tabelul 3-24 Echiparea fondului locativ (la 01.01.2006), Zona Frontalieră

Localităţi Total Fond numărul caselor
case locativ, înzestrate cu: asigurate conectate la conect.la Conect.
particul. m2 canalizare apeduct cu gaze reţeaua reţeaua sistem.ul local
naturale telefonică electrică de încălzire
Nemţeni 652 46912 - 50 - 242 640 -
C. Morii 767 52455 - - - 305 761 -
Obileni 413 30256 - - - 233 413 -
Leuşeni 703 59755 - - - 491 703 -
Calmaţui 487 44041 - - - 209 470 -
Dancu 520 29224 15 50 - 220 520 -
Cioara 736 - - - 367 736 -
Pogăneşti 412 - 62 - 168 412 -
TOTAL 4690 262643 15 162 2235 4655
Utilităţi şi servicii publice

Zona de frontieră este considerată drept una defavorizată din punct de vedere a confortului
edilitar. Astfel elementele de infrastructură generală cum sunt apeductul, reţeaua de canalizare, de
asigurare cu gaze naturale şi sistemele locale cu mici excepţii de încălzire lipsesc cu desăvârşire.
De exemplu: doar 3,4% din case sunt asigurate cu apă centralizat, în rest apa potabilă este utilizată
din fântâni, care în proporţie de cca. 60% sunt poluate cu poluanţi organici.
Alimentarea cu apă potabilă se realizează din cca. 606 fântâni publice şi private amplasate pe
teritoriul a 11 sate. Canalizarea s-a mai păstrat în 15 gospodării din satul Dancu.
Totodată trebuie remarcat că în satul nou Leuşeni 200 case în construcţie nu sunt conectate la
electricitate, lipseşte linia electrică pe o porţiune de 1000 m liniari. La fel o problemă a acestei
părţi a satului este asigurarea cu apă – cele 12 fântâni cu o adâncime mică nu pot asigura necesarul
de consum.
Lipsa acestor sisteme de asigurare a confortului edilitar micşorează capacitatea zonei de a atrage şi
menţine un număr mai mare de locuitori şi întreprinderi, inclusiv de deservire a turiştilor.
Infrastructura socială
În zona de frontieră a raionului Hânceşti sunt mai multe edificii sociale: 9 case de cultură (19,1%
din totalul pe raion) cu cca. 1,7 mii locuri, 8 biblioteci publice, 12 unităţi de ocrotire a sănătăţii,
inclusiv un centru de urgenţă (Nemţeni) şi o farmacie (Cioara), 9 instituţii de învăţământ şcolar
(17,3% din totalul reţelei şcolare) în care activează 181 profesori ce asigură procesul de
învăţământ pentru 14,6% din contingentul şcolar al raionului, 4 stadioane.
32
Localitatea Casă de Nr.loc Bibliotecă Obiecte ocrotirea Instituţii de Profesori/ Stadioane
cultură sănătăţii (nr.angajaţi) învăţământ elevi
Nemţeni + 200 + 2 (7) Şcoală medie 17/309 -
Cotul Morii + 100 + 2 (6) 2 gimnazii 21/277 -
+ 200
Obileni + 200 + 1 (4) Gimnaziu 16/223 -
Leuşeni + 360 + 1 (3) Liceu 33/500 +
2 în vamă
Calmaţui + 200 + 1 (4) Gimnaziu 27/229 +
Dancu + 100 + 1 (3) Gimnaziu 16/270 -
Cioara + 300 + 1 (6) Liceu 31/523 +
„S. Andreev”
Pogăneşti + 100 + 1 (1) Gimnaziu 20/288 +
TOTAL 9 1760 8 12 (34) 9 181/2626 4
În vama Leuşeni se găseşte un punct medical pentru persoanele aflate aici, precum şi un punct de
control veterinar. Centrul de Urgenţă medicală de la Nemţeni asigură cu servicii 6 sate (Nemţeni,
Cotul Morii, Sărăteni, Obileni, Ivanovca, Căţăleni). În unele localităţi (ex: Pogăneşti) se resimte
necesitatea în personal medical, în special medici. Potrivit datelor primăriilor din zonă este
necesară restaurarea caselor de cultură în toate localităţile: Pogăneşti, Cioara, Dancu, Călmăţui,
Leuşeni, Obileni, Cotul Morii, fapt care micşorează capacitatea edificiile de cultură pentru a
găzdui evenimente pentru localnici şi oaspeţi. Iar numărul redus, uneori insuficient al personalului
angajat în activităţi culturale, generează o percepţie de lipsă a vieţii culturale în localităţile de
frontieră.
Începând cu 2007 elevii din satul Dancu vor merge în edificiu nou al şcolii (cost de 5 mln. lei).
Totodată în satele Călmăţui, Obileni, Nemţeni este necesar de reparat edificiile şcolare.
• În zona de frontieră există o percepţie a lipsei vieţii culturale, fapt care reduce din
atractivitatea turistică a localităţilor rurale;
• Întreaga infrastructură socială este adaptată în exclusivitate necesităţilor localnicilor şi nu
vizitatorilor.
• Profesorii sunt suprasolicitaţi în activitatea didactică pentru a-şi programa activităţi de
deservire a turiştilor (ghizi, traducători).
7. Dezvoltarea sectorului turistic
Numărul de structuri de deservire a turiştilor

Deşi zona de frontieră a raionului Hânceşti este parcursă anual de un număr important de pasageri
tranzitari (300-500 mii persoane), în teritoriu nu activează în prezent nici o unitate de cazare a
turiştilor – nici în preajma vămii, nici dea lungul drumurilor importante, nici lângă resursele
turistice. Totodată s-a constata că în 2 localităţi (Cioara, Nemţeni) în perioada sovietică au existat
tabere pentru copii de importanţă raională, dar care au fost distruse în totalitate, iar căile de acces
sunt pe drum de ţară de regulă la câţiva km de localitate. Acestea nu pot fi reconstruite în prezent
în fostele locaţii, deoarece solicită mai multe investiţii decât structurile similare amplasate mai
avantajos.
Locaţii reuşite din punct de vedere a avantajelor comparative ale viitorilor antreprenori pot fi
amplasate în zona împădurită riverane a Prutului la maxim 500 m distanţă de la un drum cu trafic
permanent.

Nr. Localitatea Tabere Nr. loc Muzeu Vinării
33
1. Nemţeni +
2. Cotul Morii +
3. Obileni 1
4. Leuşeni 1 1
5. Calmaţui
6. Dancu
7. Cioara +
8. Pogăneşti +
TOTAL (4) 1 (2)
• structuri de cazare
Structuri de cazare nu există în teritoriu. Locaţii reuşite pentru amplasarea viitoarelor unităţi de
cazare:
a. Hotel/motel (Leuşeni)
b. Tabere estivale (Pogăneşti, Dancu, Cioara)
c. Unităţi balneo-sanatoriale (Nemţeni)
d. Agropensiuni şi case de vacanţă (în casele unor localnici din oricare sat).
Esenţial pentru dezvoltarea acestora sunt respectarea următoarelor criterii:
• acestea trebuie să fie competitive pe piaţa turistică
• structurile de cazare să funcţioneze în calitate de reţea
• personal bine pregătit
Circuite turistice şi descrierea

În prezent pe teritoriul zonei de frontieră a raionului Hânceşti un flux concentrat de turişti se
concentrează doar în satul Leuşeni, unde călătorii tranzitari trec graniţa cu România. Nu există
structuri de organizare pentru aceştea a circuitelor turistice.
Vinăriile nefuncţionale în prezent nu au capacitate să atragă şi să menţină vizitatori pentru
degustaţii sau trasee pe „Drumul Vinului”, iar muzeele sunt mici şi fără o imagine atractivă (deşi
Muzeul obiectelor confiscate din Leuşeni ar putea beneficia de un număr sporit de vizitatori
curioşi). Circuite potenţiale ar putea fi:
• Ariile naturale din lunca Prutului de Mijloc
• Viaţa contemporană a localităţilor medievale
• Personalităţi şi locuri istorice don lunca Prutului de Mijloc, etc.
Piaţa turistică deservită

Este aproape inexistentă. Deşi prin vama Leuşeni circulă anual un număr mare de turişti, aceştea
sunt deserviţi de agenţiile de turism din Chişinău sau din România, fără a avea vre-un impact
sensibil la nivel local.
Disparităţi / probleme
• la un număr important de călători nu există nici o unitate turistică
• beneficiul din deservirea turiştilor inclusiv în localităţile din zona de frontieră nu are
impact asupra veniturilor locale.
• turismul este perceput de localnici ca o activitate cu caracter doar social (odihna de vară a
copiilor) şi nu ca o activitate de antreprenoriat capabilă să diversifice economia locală.
7. Mediul şi problemele ecologice

Mediul natural din zona de frontieră a raionului Hânceşti ocupă un teritoriu estimativ de cca. 30%,
dintre care arii protejate de stat - doar 0,3% din suprafaţă. Pădurilor le revin 14,7% din suprafaţa
zonei. În zona de frontieră lipsesc întreprinderi mari poluante, poluarea mediului este generată de
deşeurile menajere, dejecţiile animaliere, transportul auto. Starea apei în bazinul râului Prut este
34
considerată satisfăcătoare, în schimb un număr mare de fântâni (cca.60%) sunt poluate cu nitraţi şi
nitriţi provenite din deşeurile animaliere din gospodăriile sătenilor.
Tabelul 3-27 Caracteristica resurselor funciare, Zona Transfrontalieră

Localitate Suprafaţa Arii Păduri Alunecări Terenuri Fântâni Gunoişti
totală,ha protejate, total, ha de teren, inundate, autorizate
ha ha ha
Nemţeni 2155 1,34 449 30,24 8 124 1
Cotul Morii 3018 - 465 23,17 50 84 2
Obileni 1473 - 29 25 6 47 2
Leuşeni 1356 - 468,6 74 75 2
Calmaţui 2021 - 250 37 2
Dancu 1736 20 277,5 16 300 64 2
Cioara 3076 22 408,3 350 100 2
Pogăneşti 2042 - 137,6 30 99,8 75 1
TOTAL 16877 43,34 2485 198,41 813,8 606 14
La Dancu au avut loc de curând lucrări de consolidare a râpilor, lucru care necesită să fie executat
şi pe viitor pentru a preveni riscurile şi calamităţile naturale. Teritoriul afectat de alunecări de
teren (mai mult la Leuşeni, Pogăneşti, Nemţeni) este de cca.1,2% din totalul suprafeţei, iar cel
aflat sub pericolul inundaţiilor de cca. 4,8% (mai mult la Dancu, Cioara).
Salubritate
Pe teritoriul zonei de frontieră sunt amplasate 14 gunoişti autorizate, dar care sunt în mare parte
neamenajate corespunzător. Numărul mare de gunoişti neautorizate (exemplu la Leuşeni la 1
gunoişte autorizată revin 5 neautorizate ) strică imaginea unor localităţi dintr-o zonă verde din
lunca Prutului, precum şi afectează sănătatea publică. Totodată unele primării remarcă necesitatea
extinderii teritoriilor amenajate pentru depozitarea şi eventual reciclarea deşeurilor menajere
(Cioara, Pogăneşti).
Analiza SWOT a zonei turistice

• Amplasare în zona de frontieră • Populaţie angajată în mare parte în agricultură
• Forţă de muncă suficientă • Zona are o capacitate redusă de a absorbi forţa
• Potenţial natural sporit şi relativ concentrat. de muncă disponibilă
• 14% din totalul populaţiei raionului • Număr relativ mare de persoane migrante în
• 300-500 mii vizitatori tranzitari anual prin vama străinătate pentru un loc de muncă
Leuşeni • Zona nu are o ofertă turistică organizată
• Intersecţie de drumuri naţionale capabilă de a menţine o parte din fluxul de
persoane tranzitare
• Nu există alte grupuri de persoane potenţial
consumatoare ale ofertei turistice locale
• În zonă nu sunt antreprenori în turism pentru a
putea antrena resursele umane la deservirea
turiştilor şi persoanelor tranzitare
• Utilizarea terenurilor nu este diversificată,
exploatările agricole predomină fapt care
denotă vulnerabilitatea economiei locale
• Nu există un sistem de bazine acvatice
accesibile pentru recrearea vizitatorilor zonei;
• Exploataţiile forestiere sunt închise pentru
recrearea organizată a vizitatorilor şi deschise
pentru odihna neorganizată a populaţiei
• Puţine arii naturale protejate, care însă nu sunt
35
clar delimitate şi gestionate.
• Sectorul serviciilor insuficient şi nediversificat
(nr. redus de structuri şi angajaţi)
• Sector asociativ relativ nedezvoltat
• Lipsa experienţei în atragerea şi gestionarea
proiectelor în domeniul turistic.
• Reorientarea economiei locale spre activităţi • Amplificarea proceselor migraţionale şi
neagricole, inclusiv turism îmbătrânirea populaţiei
• Posibilitatea accesării proiectelor internaţionale • Climatul investiţional nefavorabil
de turism şi infrastructurii • Dimensiuni mici şi protecţia slabă a pieţei
• Formarea ofertelor investiţionale ale localităţilor interne
• Proiecte şi programe de dezvoltare a relaţiilor • Lipsa resurselor financiare necesare pentru
moldo-române în zona de frontieră implementarea activităţilor de turism
• Mediatizarea microregiunii ca zonă turistică • Neîncrederea antreprenorilor în realizarea
programelor de diversificare a economiei
3.2 Zona turistică „Hânceşti la intersecţie de drumuri”
1. Cadrul general
Zona este amplasată în preajma oraşului pe culoarele formate de 3 trasee rutiere de importanţă
naţională spre Chişinău, Cahul şi spre magistrala Poltava.
2. Populaţia
Mişcarea naturală a populaţiei
În zona turistică Hânceşti locuiesc cca.53,9 mii locuitori sau aproximativ 45% % din totalul
populaţiei raionului (119,4 mii persoane), inclusiv întreaga populaţie urbană (15,3 mii locuitori).
Dintre localnici doar 37,3% sunt angajaţi efectiv în activităţi economice, inclusiv pe teritoriul altor
localităţi din raion sau în municipiul Chişinău. Peste 1200 dintre aceştea lucrează în regim tur-
retur, iar o cifră estimativă de cca. 5,7 mii persoane (10,7% din populaţia zonei) muncesc peste
hotarele ţării (în special Italia, Rusia, Portugalia, Spania, Irlanda).
Tabelul 3-28 Mişcarea naturală a populaţiei

Nr. Localitatea Total Persoane Angajaţi în Plecaţi
populaţie ocupate în regim tur-retur peste
economie în alte localităţi hotare
1. Drăguşenii Noi 2387 1317 4 158
2. Ciuciuleni 5172 2206 250 500
3. Bobeica 3157 1972 25 700
4. Stolniceni 2117 719 11 350
5. Logăneşti 4280 1001 65 850
6. Fundul Galbenei 2955 1166 75 120
7. Buţeni 3889 1170 215 400
8. Fârlădeni 1010 614 20 40
9. Bozieni 2614 1007 66 334
10. Caracui 2577 490 - 180
11. Sărata Galbenă 5699 1924 135 430
12. Mereşeni 2750 413 128 328
13. Hânceşti 15300 6120 240 1300
TOTAL 53907 20119 1234 5690
36
• Zona Hânceşti este cea mai mare dintre zone ale raionului, dar cu un număr redus de
angajaţi efectiv în piaţa locală a muncii
• Ponderea mare a persoanelor ocupate în agricultură, dar care îşi prelucrează cotele de
pământ prin metode puţin eficiente.
• Număr mare de persoane în căutare a unui loc de muncă în străinătate.
Mobilitatea, inclusiv de muncă

Chiar dacă zona turistică se găseşte la o intersecţie importantă de drumuri naţionale şi la o distanţă
convenabilă de la capitală, doar cca. 1200 de persoane estimativ sunt angajate în regim tur-retur
în alte localităţi (în special Chişinău). Totuşi numărul mic de angajaţi efectiv în teritoriu indică
indirect că o bună parte din forţa de muncă disponibilă este antrenată „la negru”, inclusiv în alte
localităţi. Funcţionarii primăriilor estimează o cifră de cca. 5,7 mii persoane care muncesc
temporar peste hotarele ţării, în special în Italia, Rusia, Portugalia, Spania, Irlanda ş.a.
• zona Hânceşti nu utilizează întreaga capacitate de a absorbi forţa de muncă disponibilă
• număr relativ mare de persoane migrante în străinătate pentru un loc de muncă
• mobilitatea mare a forţei de muncă generează efecte nedorite asupra veniturilor bugetare
locale
Piaţa potenţială pentru turism

Potenţialul pieţei turistice a raionului în general şi în special al zonei cu o intersecţie de drumuri
naţionale este determinat de un flux constant de călători, care traversează zona prin oraşul
Hânceşti (număr greu de estimat). Aceştea, deşi utilizează facilităţile de infrastructură locală nu
beneficiază în zonă de structuri turistice sau de organizare a cazării, fapt explicat prin slaba
prestaţie a ofertei turistice locale. Întreaga ofertă este adaptată pentru deservirea copiilor în
taberele estivale, cărora li se organizează unele excursii tematice.
În zona turistică a oraşului Hânceşti sunt amplasate 16 instituţii şcolare cu un efectiv de cca. 8,6
mii elevi, ceea ce constituie aproximativ 48,1% din totalul pe raion, număr care însă o tendinţă de
descreştere. Elevii urmează un ciclu de lecţii la diferite discipline însă activitatea de diversificare a
procesului de cunoaştere a lumii înconjurătoare prin cercuri tematice este slabă, cu excepţia unor
şcoli mai mari. Rareori profesorii le organizează excursii locale (exemplu: mănăstirea Hâncu) sau
în capitală. În perspectiva acest contingent poate constitui piaţa locală de escursionişti.
Tabelul 3-29 Numărul de elevi , Zona Hânceşti

Nr. Localitatea Total populaţie Elevi
1. Drăguşenii Noi 2387 334
2. Ciuciuleni 5172 737
3. Bobeica 3157 606
4. Stolniceni 2117 268
5. Logăneşti 4280 650
6. Fundul Galbenei 2955 408
7. Buţeni 3889 458
8. Fârlădeni 1010 163
9. Bozieni 2614 397
10. Caracui 2577 394
11. Sărata Galbenă 5699 780
12. Mereşeni 2750 412
13. Hânceşti 15300 3034
TOTAL 53907 8641
37
• Zona Hânceşti nu este o piaţă organizată de consumatori de servicii turistice, dar nici un
sistem de motivare a acestui consum.
• Orăşenii reprezintă un segment local important de consumatori de oferte turistice, însă nu
sunt antrenaţi de careva antreprenor de turism într-un consum turistic organizat
• Elevii reprezintă la moment segmentul cel mai uşor de organizat de excursionişti, însă
pentru oferte ieftine sau stimulate suplimentar (de exemplu prin contribuţia de la Direcţia
Generală Învăţământ pentru odihna de vară).
Potenţial uman pentru activităţi turistice

Zona turistică Hânceşti are o ofertă organizată pentru deservirea doar a copiilor în perioada
estivală, nu şi pentru turişti organizaţi de agenţiile de turism sau vizitatorii individuali. Principalul
contingent de excursionişti sunt deserviţi în special de muzeul Ţinutului natal din Castelul de
vânătoare Manuc Bei (Hânceşti), unde sunt antrenaţi 2 ghizi pregătiţi pentru comunicarea cu piaţa
turistică, inclusiv internaţională.
Oaspeţii şi turiştii din zonă pot să beneficieze de serviciile unităţilor de alimentaţie publică, unde
sunt antrenaţi cca. 300 persoane (cca. 1,9 % din totalul populaţiei angajate).
Totodată în zona turistică Hânceşti există potenţial uman pentru desfăşurarea diferitor activităţi de
deservire a turiştilor:
• excursii locale, inclusiv în limbi de circulaţie internaţională, la obiecte din patrimoniul
naţional (Palatul lui Manuc Bei), mănăstiri (Hâncu), situri arheologice (Stolniceni), etc.
• vizite ale rezervaţiilor naturale: peisajistice (Pădurea din Hânceşti), de plante medicinale
(Sărata-Galbenă), fond forestier (domeniile ÎS „Hânceşti-Silva”).
• organizarea sejurului în zonele de odihnă: tabere estivale (Bobeica, Hânceşti).
Astfel cca. 128 profesori au cunoştinţe despre principalele obiecte naturale şi cultural-istorice
interesante pentru vizite, cunosc arta comunicării cu persoane de diferită vârstă, au abilităţi de
menţinere a unui discurs în faţa grupurilor organizate, şi sunt motivate să obţină un beneficiu
suplimentar din servicii prestate către turişti. Dintre aceştea 9 ar putea fi antrenaţi pentru derularea
excursiilor cu tematică istorică, iar 49 persoane – în excursii pentru cunoaşterea mediului natural.
27 de persoane efectiv deservesc un contingent de copii la odihna estivală în 2 tabere funcţionale
în raion. Odată cu extinderea ofertei turistice a acestor locaţii de cazare va fi necesar personal
angajat suplimentar şi îmbunătăţit managementul serviciilor comerciale a unităţilor.
Tabelul 3-30 Numărul de elevi , Zona Hânceşti

Localitate Populaţiei Angajaţi Angajaţi Angajaţi Prof. Prof. Prof. Prog.
ocupată în în struct. în muzee, aliment. l.străine istorie geogr. biologi
economie cazare ghizi publică e
Drăguşenii 1317 - - 5 1 1 1 1
Noi
Ciuciuleni 2206 - - 10 7 4 4 4
Bobeica 1972 17 30 4 3 2 1
Stolniceni 719 - 23 1 1 1 1
Logăneşti 1001 58 2 2 1 2
Fundul 1166 - - 14 2 1 1 1
Galbenei
Buţeni 1170 - - 6 2 1 1 1
Fârlădeni 614 - - 4 - 1 1 1
Bozieni 1007 - - 12 2 2 1 2
Caracui 490 - - 2 2 2 1 1
Sărata 1924 - - 6 4 2 2 3
Galbenă
Mereşeni 413 - - 18 2 1 1 1
Hânceşti 9996 10 1 85 21 8 7 6
TOTAL 23995 27 1 273 50 29 24 25
38
• În zona turistică Hânceşti nu sunt antrenate cadre capabile să gestioneze profitabil
structurile de cazare disponibile (acestea există doar din injecţiile financiare operate de la
bugetul raional sau cel local)
• Nu există personal pregătit în turism angajat în structuri de gestionare a resurselor turistice
naţionale sau locale.
3. Potenţial turistic
Situaţia generală a terenurilor

Fondul funciar al localităţilor la sfârşitul anului 2005 a constituit cca. 58,2 mii ha, intravilanul
ocupând 7,2%, terenurile agricole – 44,3%, iar suprafaţa împădurită ocupă 35,7% din totalul pe
zonă. Ponderea terenurilor agricole este mai mică decât media pe republică. Totodată cca.29,8%
din terenurile agricole sunt acoperite cu plantaţii de vii şi livezi (depăşeşte media pe raion),
celălalt teritoriu este însămânţat cu cerealiere sau culturi tehnice.Celelalte terenuri neagricole
(păduri, întinderi de apă, arii şi monumente protejate) au o pondere de 40,8% (sau cca. 24 mii ha)
din total pe zonă. Acestea sunt amplasate relativ compact pe colinele din preajma oraşului
Hânceşti şi localităţilor din bazinul râului Cogâlnic.
Tabelul 3-31 Fondul funciar al localităţilor la sfârşitul anului 2005, ha, Zona Hânceşti
Total
Intravilan
lacuriApe
Păduri
Arii protejate
Terenuri agricole, inclusiv:
Mon istorice
Alte
Localitate Total Teren Plantaţii multianuale, Păşuni. Pârl
arabil inclusiv: fâneţe oag
Total vii Livezi
Drăguşenii 2189 146 1146 544 602 334 268 371 - 231 21 - 8,56 111,3
Noi
Ciuciuleni 6155 464 4744 2354 1207 556 651 1183 - 772 76 286
Bobeica 1778 308 1080,8 696,3 515 181 382 - 2623,5 63,2 2 - -
Stolniceni 3247 307 753 443 310 212 98 112 80 1993 22 3
Logăneşti 4404,8 537,4 1345 300 260 300 - 1498 5 710 -
Fundul 3144 306 1156 567 589 460 129 230 - 1248 10 - - 162
Galbenei
Buţeni 4918 431 2186 1271 526 443 83 389 - 2195 66 - 13 27
Fârlădeni 1721 61 1247 628 392 349 43 227 - 223 72 - - -
Bozieni 3629 127 1998,6 1569,5 408 356 51 376,5 - 835 41,42 509,9
Caracui 5297 2977 1682 746 512 153 549 - 1830 73 - - 180
Sărata 9941 452 5628 3956 1202 722 422 894 4 2121 210 0,04
Galbenă
Mereşeni 4581 281 1546 990 556 416 140 115 4 2441 38 1 156
Hânceşti 7217,5 787,5 2447 1939 459 380 76 600 - 2779 67 10
TOTAL 58222,3 4207,9 25828,6 18369,3 7693,3 5555 2555 5728,5 88 20789,5 764,62 16,04 731,5 1432,2
Terenuri cu funcţionalitate turistică

• Peisaje, relief
Zona turistică de la intersecţia de drumuri naţionale este una de o atracţie deosebită. Aceasta se
datorează reliefului cu coline mari împădurite, care înfrumuseţează accesul spre oraşul Hânceşti
cu nişte serpentine spectaculare. Cca. 41% terenuri au o funcţionalitate recreativă vădită, iar
agrocenozele sunt amplasate în special în luncile dea lungul râului Cogâlnic şi afluenţii acestuia.
Drumurile naţionale sunt întreţinute pe parcursul întregului an şi pun în valoare esteticul peisajelor
locale.
• Ape
În zona turistică Hânceşti principalul bazin acvatic este al râului Cogâlnic care traversează zona de
la nord la sud. Acesta izvorăşte dintr-o zonă pitorească de codru din preajma mănăstirii Hâncu.
39
Apa izvorului are un conţinut sporit de minerale şi este captată sun marca „Mănăstirea Hâncu”.
Reţeaua de lacuri şi iazuri este distribuită practic pe teritoriul fiecărei comune, iar în Sărata
Galbenă a fost identificată o bună practică de gestionare eficientă a fondului lacustru local.
Această practică este reprezentativă deoarece APL au reuşit să reîntoarcă în patrimoniul său toate
bazinele acvatice, iar Consiliul local a decis formarea unui agent economic pentru gestionarea
profitabilă a acestora, inclusiv prin diversificarea afacerilor. Datorită metodologiei imperfecte de
calcul a suprafeţelor acvatice nu se cunoaşte cifra exactă în ha a terenurilor acoperite cu apă,
precum şi categoria acestora.
• Păduri
Suprafaţa împădurită este de cca.20,5 mii ha sau cca. 35,7%. Dintre acestea doar cca.4% este
gestionată de primării în special pe terenuri accidentate, împădurite sau fâşii forestiere, fapt care
micşorează mult funcţionalitatea acestora pentru activităţi recreative. În mare parte pădurile sunt
gestionate de ÎSS ”Hânceşti -silva”, care are un program de extindere a suprafeţelor împădurite
din contul terenurilor cedate pentru împădurire de către APL.
Unicele structuri de primire sunt amplasate în pădurile de la Hânceşti şi Bobeica, personalul
cărora organizează excursii locale pentru copii în perioada estivală.
Există terenuri împădurite, care sunt amplasate la maxim 500 m de la un drum asfaltat cu
circulaţie permanentă şi cu suprafeţe acvatice în preajmă. Acestea sunt solicitate, prin schimb cu
ÎSS Hânceşti-silva, de unele primării pentru dezvoltarea structurilor turistice (Stolniceni).
Rezervaţii şi monumente naturale

În preajma oraşului Hânceşti se găsesc 2 rezervaţii importante din Republica Moldova:
• cea mai mare rezervaţie peisajistică din ţară – Pădurea din Hânceşti;
• cea mai mare rezervaţie de plante medicinale din ţară – la Sărata Galbenă.
Gestionara acestora este Hânceşti - silva, care potrivit legislaţiei le conservează şi le întreţine în
limitele posibilităţilor proprii.La hotarul satului Drăguşenii Noi trece linia de demarcare a
rezervaţiei ştiinţifice „Codrii”, care are statutul cel mai sever pentru activităţi recreative în
Moldova. Pe teritoriul mănăstirii Hîncu există un izvor cu apă mineralizată care este captat şi
comercializat pe piaţa internă.
• Este exploatat ineficient potenţialul natural naţional protejat de stat.
Resurse naturale
În zona turistică Hânceşti natura s-a păstrat destul de bine şi fără intervenţii majore din partea
localnicilor. Peisajul natural este conservat în proporţie de cca. 41%, la care se adaogă suprafeţele
de vii, livezi şi păşuni. Totodată remarcăm slaba utilizare a cestor avantaje în atragerea şi
menţinerea turiştilor şi persoanelor tranzitare prin zonă.
Tabelul 3-32 Resursele naturale la sfârşitul anului 2005, ha, Zona Hânceşti
Localitate Suprafaţa Arii Păduri Păduri Întinderi Vii, ha Livezi,

totală,ha protejate, ha total, ha APL, ha de apă, ha
ha
Drăguşenii Noi 2189 8,56 231 - 21 334 268
Ciuciuleni 6155 772 239 76 556 651
Bobeica 1778 - 2623,5 60 63 515 181
Stolniceni 3247 - 1993 11 22 212 98
Logăneşti 4404,8 710 1494 45 5 300 260
Fundul Galbenei 3144 1248 57 10 460 129
Buţeni 4918 13 2195 116 66 443 83
Fârlădeni 1721 - 223 52 72 349 43
Bozieni 3629 - 835 54,5 41,42 356 51
40
Localitate Suprafaţa Arii Păduri Păduri Întinderi Vii, ha Livezi,
totală,ha protejate, ha total, ha APL, ha de apă, ha
ha
Caracui 5297 - 1830 88 73 512 153
Sărata Galbenă 9941 182 2120 220 210 722 422
Mereşeni 4581 - 2441 91 38 416 140
Hânceşti 7217,5 - 2779 - 67 380 76
TOTAL 52067,3 913,56 20012,5 794,5 688,42 4999 1904
Resurse antropice
Localităţile din jurul oraşului Hânceşti sunt în totalitate amplasate pe vetre medievale, prima
atestaţie documentară fiind la 10.04.1430 a satului Ciuciuleni. Astfel în secolul XV în zonă exista
1 sat (Ciuciuleni), în sec.XVI – 3 localităţi (Hânceşti, Drăguşenii Noi, Buţeni), iar în sec.XVII - 7
sate (Bobeica, Stolniceni, Logăneşti, Fundul Galbenei, Fârlădeni, Sărata Galbenă, Mereşeni).
În teritoriul satului Stolniceni este una dintre cele mai mari cetăţi geto-dacice (sec.III-IV î.e.n..).
Cercetările arheologice au identificat urmele unei civilizaţii antice reprezentative.
În zona Hânceşti este amplasată una dintre cele mai vizitate mănăstiri din Moldova – Hânceşti.
Aici sunt 15 biserici ortodoxe.
Tabelul 3-33 Resursele antropice, Zona Hânceşti

Localitatea Data Total Monumen Personalităţi Biserici
întemeierii populaţie istorice
Drăguşenii Noi 31.10.1522 2387 Mănăstirea Hâncu
Sf. Nicolai
Ciuciuleni 10.04.1430 5172 Sf.Gheorghe
Sf.Nicolai
Bobeica 16.09.1616 3157 Sf.Arh.Mihail
Sf.Gheorghe
Stolniceni 29.03.1645 2117 1 cetate Antonie Acoper. Maicii
(sec III-IV Plămădeală Domnului
î.e.n.)
Logăneşti 5.04.1655 4280 Sf.Arh.Mihail
Fundul Galbenei 2.07.1632 2955 Sf.Ion Teologul
Buţeni 1536 3889 Obelisc Adormirea Maicii
Domnului
Sf. Nicolai
Fârlădeni 1696 1010 Sf.Teodor Stratilat
Bozieni 1725 2614 Sf.Paraschiva
Caracui 1712 2577 Sf. Nicolai
Sărata Galbenă 16.09.1609 5699 +
Mereşeni 14.09.1621 2750 Mureşan- Sf. Dumitru
Ciaicovschi
Hânceşti 22.03.1500 15300 Manuc Bei
Kotovschi Gr
TOTAL 48735 4 15
Personalităţi şi locuri memoriale

Una dintre cele mai marcante personalităţi născută în zona turistică este fostul Mitropolit al
Ardealului Antonie Plămădeală. Primăria satului de baştină Stolniceni intenţionează să restaureze
casa şi curtea unde a copilărit acesta. Lucrările sunt în fază de proiectare şi restaurarea se
estimează la cca. 44,8 mii euro.
O altă personalitate este Grigorii Cotovschi, monumentul căruia domină centrul oraşului Hânceşti.
Casa muzeu a lui Cotovschi a fost privatizată şi acum este locuită de către o familie de orăşeni. Nu
există planuri de reconstrucţie a fostului muzeu.
41
Oraşul Hânceşti a deveni în sec.XIX reşedinţa “Prinţului armenilor” Manuc Bei, pe moşia căruia
s-a înălţat între timp “Castelul de vânătoare”, Palatul şi complexul de clădiri amplasate într-un
parc mare în oraş. Există o decizie guvernamentală privind reconstrucţia integrală a monumentului
de istorie.
4. Infrastructura şi echiparea localităţilor
Număr de localităţi şi interconexiunea acestora

În zona turistică a oraşului Hânceşti sunt amplasate 12 localităţi rurale şi oraşul de reşedinţă.
Aflată la o intersecţie de drumuri naţionale, zona bineficiază de regimul cel mai facilitar de acces,
iar depărtarea de 36 km de capitală sporeşte oportunitatea unei ieşiri directe la piaţa naţională
turistică cea mai mare – a Chişinăului. Drumurile naţionale sunt întreţinute în stare relativ bună pe
parcursul întregului an, fapt care sporeşte accesul în zonă pe orice anotimp.
Locuinţe şi echiparea lor

Localnicii în zona turistică a oraşului Hânceşti beneficiază în mediu de cca.57,3 m.p. de spaţiu
construit, care este asigurat la 100% cu racordare la reţelele electrice. Conectarea la elementele de
infrastructură edilitară este asigurată astfel:
• racordarea la apeduct într-o proporţie mai mare în or.Hânceşti, Sărata Galbenă şi
Stolniceni;
• practic toate localităţile sunt racordate la liniile de telefonie fixă (predomină oraşul,
comunele mai mari) şi au o acoperire de 50-80% a telefoniei mobile.
Tabelul 3-34 Echiparea fondului locativ (la 01.01.2006)

Total numărul caselor
case Fond înzestrate cu: asigurate conectate la conectate conectate la
Localităţi
particular locativ, m2 cu gaze reţeaua la reţeaua sistemul local
canalizare apeduct
e naturale telefonică electrică de încălzire
Drăguşenii N. 769 50697 - - - 510 766 -
Ciuciuleni 1700 186000 100 50 - 1200 1700 -
Bobeica 1005 - 300 - 702 1000 -
Stolniceni 763 51493 300 - 422 763 -
Logăneşti 1450 101500 - - 300 880 1450 -
F. Galbenei 895 44872 - 250 410 623 895 -
Buţeni 1050 73603 - - 177 800 1050 -
Fârlădeni 296 23680 - - - 202 290 -
Bozieni 783 38973 - - 50 496 783 -
Caracui 1002 52337 - - - 613 1002 -
S. Galbenă 2238 195824 1400 60 1300 2200 -
Mereşeni 1054 47716 - - - 604 1000 -
Hânceşti 6981 279263 2115 300 4800 6981 -
TOTAL 19986 1145958 100 4415 1297 13152 19880
• lipsa încălzirii autonome în localităţi precum şi a sistemelor de asigurare cu gaze naturale
• lipsa unui sistem de canalizare centralizat aproape în toate localităţile.
5. Dezvoltarea sectorului turistic
Numărul de structuri de deservire a turiştilor în zona turistică este de 2 tabere turistice funcţionale
(Hânceşti, Bobeica), precum şi Casa de odihnă privată la Stolniceni. Numărul estimate de locuri
de cazare este de cca. 250, iar în anul 2006 au deservit 749 copii, cu 278 persoane mai puţin decât
în anul 2005.
42
Tabelul 3-35 Infrastructura turistică
Localitate Tabere Nr.loc Muzeu Vinării
Drăguşenii Noi
Ciuciuleni + 1
Bobeica 1 120
Stolniceni + 1
casa odihna 10
Logăneşti +++
Fundul Galbenei
Buţeni + 1
Fârlădeni
Bozieni 1
Caracui +
Sărata Galbenă +
Mereşeni +
Hânceşti 1 120 1 1
TOTAL 2 (9) 250 1 5
• structuri de cazare în teritoriu sunt de 2 tipuri

a) tabere de odihnă a copiilor
Tabăra estivală “Codreanca” din or.Hânceşti este înfiinţată şi e amplasată la nor vest de
localitate în pădure pe malul unui lac pitoresc. Capacitatea de cazare este de 120 de locuri, extinse
în2006 la 180 de locuri de cazare pentru copii. 10 căsuţe sunt adaptate pentru 5 locuri, iar 4 căsuţe
– pentru 25 paturi. Tabăra este dotată cu cantină, sală de spectacole în aer liber, alei, terenul
adiacent este de 4 ha. În tabără lucrează 28 de angajaţi, inclusiv 15 profesori şi educatori. Numărul
de persoane deservite în anul 2006 a fost de 468 copii, care au urmat ture de 12 zile în perioada
estivală. Valoarea vânzărilor foilor de odihnă a constituit cca. 307,3 mii lei în 2006, în creştere cu
27,4 mii lei mai mult decît în 2005. Oferta se caracterizează prin rigiditate şi orientare în
exclusivitate pentru deservirea copiilor în perioada estivală. În alte condiţii tabăra staţionează. În
anul 2005 din bugetul de stat au fost alocate 250 mii lei pentru reparaţii ale căsuţelor taberei
“Codreanca”.
Tabăra de odihnă “Priveghetoarea” din satul Bobeica este amplasată în pădurea din localitate.
Construcţia locaţiei turistice a început în anul 1966, în acelaşi an a primit şi primii 80 de copii la
odihnă. La nivelul anului 1980 în tabără se numărau 33 de căsuţe, cantină, spaţii pentru agrement.
În prezent sunt disponibile 150 de locuri, inclusiv 30 căsuţe cu 4 locuri şi restul 30 de locuri în
căsuţe de 3 paturi. Momentan în tabără muncesc 17 angajaţi, inclusiv 10 educatori. În 2006 tabăra
a deservit 310 (mai puţin cu 95 persoane decât în anul precedent) copii în ture a câte 10 zile. În
acelaşi an tabăra agăzduit primii 350 de copii din Franţa. Veniturile realizate în 2006 au fost de
217 mii lei.
b) Casa de odihnă de la Stolniceni

În anul 2006 pentru necesităţile angajaţilor ale întreprinderii vinicole SRL „PlantaVin” a amenajat
o locaţie pentru odihnă în satul Stolniceni. Casă de odihnă are 7 odăi fiecare pentru 2 persoane,
este dotată cu sală pentru întruniri, bazin, parcare, 2 garaje. Accesul este asigurat de drum asfaltat
care comunică cu traseul rutier Hânceşti – Stolniceni – şoseaua Poltava. Se deservesc în
exclusivitate angajaţii întreprinderii.
• baza materială învechită
• management neperformant
• ofertă turistică rigidă necompetitivă
43
Circuite turistice şi descrierea
Circuite turistice în zona turistică sunt sporadice şi doar în complexul unor activităţi turistice de
amploare în regiune, de exemplu “Drumul vinului”. De cele mai dese ori aceste circuite iau
următoarele forme:
• exursii muzeale, de regulă desfăşurate la Muzeul âinutului natal din Hânceşti amplasat în
„Castelul de vânătoare”. Acesta deserveşte anual cca. 2 mii excursionişti şi turişti, inclusiv
străini;
• pelerinaj la mănăstirile din raion (Hâncu, Negrea);
• stagii practice la obiectele istorice (Stolniceni, Lăpuşna);
• vizite ale zonelor naturale (Logăneşti, Sărata Galbenă);
• degustaţii (Vitis-Hânceşti), etc.
• caracterul sporadic al circuitelor
• lipsa unei oferte sigure şi competitive de trasee turistice în zonă
• lipsa ghizilor instruiţi angajaţi în structuri turistice.
Piaţa turistică deservită

Potrivit datelor statistice naţionale în această zonă se deservesc 100% din persoanele aflate la
odihnă. Acest număr variază între 1-1,5 mii persoane anual. De regulă aceştea sunt copiii la
odihna de vară sau grupurile organizate în perioada de extrasezon.
Totodată în Hânceşti se înregistrează anual cca. 2 mii excursionişti care procură excursii la muzee.
Nu există o statistică clară privind numărul de pelerini veniţi la mănăstiri şi biserici la diferite
evenimente religioase.
Piaţa turistică potenţială se poate forma din contul călătorilor tranzitari – o cifră estimată la 10%
din fluxul de turişti prin vama Leuşeni sau cca. 30 – 50 mii persoane, precum şi un număr
însemnat de chişinăueni la odihnî în week-end – cca. 1% sau 8-10 mii vizitatori.
Disparităţi / probleme
• număr mic de persoane efectiv consumatoare de servicii turistice în raion
• ofertă nediversificată şi nepromovată pe pieţile potenţiale
• lipsa operatorilor în teritoriu.de turism
Analiza SWOT a zonei turistice

• Zonă amplasată geografic relativ favorabil în • Zonă cu cel mai mic număr de angajaţi efectiv în
apropierea Chişinăului piaţa locală a muncii
• zona Hânceşti este cea mai mare dintre zone • Număr mare de persoane în căutare a unui loc
ale raionului, de muncă în străinătate
• 48% din piaţa de excursionişti în raion
• Terenuri cu funcţionalitate turistică (suprafeţe
• Zona nu utilizează întreaga capacitate de a
absorbi forţa de muncă disponibilă
mari şi diverse ca modalitate de utilizare)
• mobilitatea mare a forţei de muncă generează
• Sector asociativ relativ dezvoltat
efecte nedorite asupra veniturilor bugetare locale
• Proiecte implementate în turism şi
valorificarea potenţialului natural şi antropic. • Zona Hânceşti nu este o piaţă organizată de
• cea mai mare rezervaţie peisajistică din ţară – consumatori de servicii turistice
Pădurea din Hânceşti; • Nu există personal pregătit în turism angajat în
• cea mai mare rezervaţie de plante medicinale structuri de gestionare a resurselor turistice
din ţară – la Sărata Galbenă naţionale sau locale.
• 2 tabere turistice funcţionale cu 58 angajaţi în • Este exploatat ineficient potenţialul natural
deservirea turiştilor naţional protejat de stat
• Situaţia salubrităţii deplorabilă
• Incapacitate de a utiliza în scopuri economice
44
majoritatea resurselor turistice
• Proiecte guvernamentale de susţinere a • Amplificarea proceselor migraţionale şi
turismului în zonă îmbătrânirea populaţiei
• Reorientarea economiei locale spre activităţi • Deteriorarea standardelor de trai şi solvabilitatea
de diversificare a economiei inclusiv prin redusă a populaţiei
turism • Lipsa resurselor financiare necesare pentru
• Extinderea mecanismelor de microfinanţare a implementarea activităţilor de susţinere a
sectorului ÎMM şi antreprenoriatului antreprenoriatului turistic
• Formarea ofertelor investiţionale ale
localităţilor
• Susţinerea de către structurile donatoare a
proiectelor de dezvoltare a infrastructurii
• Proiecte şi programe prioritare de dezvoltare
a relaţiilor moldo-române
• Creşterea capacităţii de acordare a serviciilor
de consultanţă în afaceri
• Zonă viticolă mediatizată
3.3 Zona turistică „Cărpineni-Mingir: Lacuri în Codri”
1. Cadrul general
Zona este delimitată de perimetrul localităţilor Bălceana, Sofia, Negrea, Cărpineni, Mingir şi
Voinescu. Aici este amplasată cea mai mare localitate rurală a raionului şi una din cele mai mari
din republică – c. Cărpineni, cu o populaţie de aproximativ 10,6 mii locuitori. Zona este plasată
de-a lungul râului Lăpuşna, pe o suprafaţă de 30,4 miiha.
2. Populaţia
Populaţia totală a zonei este de 24,4 mi locuitori, din care la Mingir şi Cărpineni sunt concentrate
66,4% din populaţia zonei. În structura pe vârste predomină populaţia în vârstă aptă de muncă –
55,2% sau 13,5 mii locuitori. Numărul de familii este de 8,2 mii. O parte însemnată din populaţie
(3,5 mii lucrează peste hotarele ţării (Rusia, Italia, Grecia).
Figura 3-5
Structura pe vârste
Peste 60
ani 0-15 ani
18,8% 26,0%
16-60 ani
55,2%
• Scăderea numărului populaţiei (spor natural negativ)
• Ponderea mare a persoanelor ocupate în agricultură, dar care îşi prelucrează cotele de
pământ prin metode ineficiente.
• Număr semnificativ de persoane în căutarea unui loc de muncă în străinătate.
45
Forţa de muncă
Populaţia activă din punct de vedere economic constituie 11,6 mii locuitori, din care efectiv
ocupaţi în economie sunt 9,7 mii locuitori. Cea mai mare parte a populaţiei este antrenată în
activităţi agricole tradiţionale. O mică parte sunt angajaţi în sectorul serviciilor şi comerţului –
833 persoane, în special alimentaţie publică şi comerţ cu amănuntul. Servicii de cazare sunt
prestate de 4 persoane de la tabără Cărpineni. Numărul de şomeri declarat oficial de primării este
de cca. 1,8 mii. De remarcat că nici o primărie nu cunoaşte exact numărul şomeri. În acelaşi timp
este foarte înalt numărul de persoane plecate peste hotare, în special în Europa de Vest şi Rusia,
aproximativ 3,5 mii.
Tabelul 3-36 Ocuparea forţei de muncă din zona „Cărpineni-Mingir”

Nr. Indicatori Bălceana Sofia Negre Cărpine Mingir Voines Total
a ni cu Zona
1 Numărul total al populaţiei 1833 1471 2132 10631 5583 2770 24420
2 Populaţia activă din punct de 1129 965 1279 3723 3107 1349 11552
vedere economic
3 Populaţie ocupată în economie, 1097 791 827 3127 2561 1325 9724
inclusiv
4 Agricultură 1034 732 750 2345 2002 1250 8113
5 Învăţământ şi educaţie preşcolară 22 37 25 201 146 30 461
6 Sănătate 2 3 7 144 29 2 187
7 Servicii şi comerţ, total, inclusiv 28 9 37 373 353 37 833
8 Administraţia publică şi asigurarea 11 10 8 14 31 6 80
ordinii publice
9 Altele 50 50
4. Piaţa potenţială pentru turism

Potenţialul pieţei turistice locale a este determinat de un instabil de călători, care traversează
zonele Hânceşti-Leuşeni şi Lăpuşna-Voinescu (număr complicat de estimat). Aceştea, nu
beneficiază în zonă de structuri turistice sau de organizare a cazării, deoarece oferta turistică nu
este adaptată necesităţilor. Întreaga ofertă este adaptată pentru deservirea copiilor în tabăra
estivală de la Cărpineni.
5. Resurse naturale
Accesul în zonă este facilitat de drumul auto Bălceana – Voinescu. Zona deţine cca. 30,5 mii ha
sau 25% din fondul funciar al raionului. Cea mai mare parte a suprafeţelor sunt incluse în circuitul
agricol – 21,7 mii ha sau 71,3% din total fond funciar.
Tabelul 3-37 Infrastructura turistică

Tipul de resurse Bălceana Sofia Negrea Cărpineni Mingir Voinescu Total
funciare Zona 1
1 Intravilan 135 144 115 697 923 265 2279
2 Terenuri agricole
Teren arabil 567 646 816 8241 3213 1547 15030
Vii 187 137 421 864 412 199 2220
Livezi 98 93 93 534 276 8 1102
Păşuni, fâneţe 213 124 294 1294 746 275 2946
Pârloagă 310 19 71 400
3 Alte terenuri
Păduri 1 124 883 5260,5 1572 175 8016
Ape 5 8 12 69 402 496
Alte 86 22 91 12 211
Fond funciar total 2983 1347 2725 13002 7603 2776 30436
46
În acelaşi timp cca. 8,7 mi de terenuri au funcţionalitate turistică. Această suprafaţă este compusă
din 4,9 mii ha păduri, 496 ha acoperite de întinderi de apă, vii şi livezi 3,3 mii ha.
Figura 3-6
Structura terenurilor cu funcţionalitate
turistică din zona 1
Livezi
12.7%
Vii
25.5% Păduri
56.1%
Ape
5.7%
În zonă sunt câteva obiective cultural – istorice atractive pentru turişti, în special biserici, o
mănăstire, un complex memorial. Din ele 2 sunt în construcţie (la Sofia şi Bălceana).
Tabelul 3-38Repartizarea teritorială a resurselor turistice antropice

Localitate Total Monumente Personalităţi Structuri ecleziastice ortodoxe
populaţie istorice
Bălceana 1833 - - Biserica Înălţarea Domnului (1989)
Sofia 1471 - - Biserica Sf. I. Teologul (2006)
Negrea 2132 - - Mănăstirea Arh. Mihail şi Gavriil
(1878)
Cărpineni 10631 - C. Moscovici, Catedrala Sf. I. Botezătorul şi
Şt. Holban Biserica Înălţarea Domnului
Mingir 5583 Complex T. Casapu Biserica Sf. Nicolae (1881)
memorial, muzeu
Voinescu 2770 - - Biserica Sf. Arh. Mihail şi Gavriil
(1860)
TOTAL 24420 - -
Mănăstirea din s. Negrea „Sf. Arh. Mhail şi Gavriil” s-a format

în baza bisericii săteşti. Biserica a fost construită în 1878, fiind
închisă în 1969, în urma alunecărilor de teren din acel an, care cu
toate că au ocolit biserica, totuşi au afectat edificiul ei. O altă
cauză a închiderii bisericii a fost insistenţa organelor de
conducere. Abia peste 20 ani biserica a fost redeschisă (luna mai
1988). Peste câţiva ani, în 1995 creştinii din localitate au venit cu
iniţiativa la Mitropolia Moldovei de a construi o mănăstire nouă,
care a fost înregistrată peste 2 ani mai târziu la Ministerul
Justiţiei. În anul 2000 mănăstirea a fost oficial deschisă şi sfinţită
de către de pr. Anatolie, episcop de Cahul şi Lăpuşna, fiind
numit parohul bisericii, pr. Andrei Tirsimă ca duhovnic-
administrator al mănăstirii.
Mănăstirea dispune de 18 moaşte a sfinţilor şi o copie a icoanei
Maicii Domnului de la renumita mănăstire Pociaev, Ucraina.
47
Pe teritoriul mănăstirii sunt două biserici. Prima, în baza căreia s-a format mănăstirea este cea de
iarnă Sf. Arh. Mihail şi Gavriil. A doua, care se află în construcţie (necesităţi pentru finisare – 120
mii lei) este cea de vară, în cinstea Acoperământului Maicii Domnului.
Mănăstirea dispune de 30 de chilii amenajate pentru maici, 4 depozite, o stăreţie, trapeza şi două
bucătării, precum şi 2 chilii pentru pelerini. Mănăstirea dispune de 11,2 ha de pământ, însă nu are
la dispoziţie tehnica agricolă necesară.
În prezent se construieşte baia mănăstirii şi spălătoria, care necesită 80 mii lei. Pentru finisarea
lucrărilor de amenajare sunt necesare cca. 70 mii lei (construcţia gardului – 40 mii şi reparaţia
porţiunii de drum spre mănăstire – 30 mii lei).
Mănăstirea este vizitată rar de turişti şi pelerini, cu toate administraţia mănăstirii este deschisă
spre colaborare pentru deservirea turiştilor, ghid fiind preotul-duhovnic. Autorităţile publice
locale şi comunitatea sprijină iniţiativele administraţiei
mănăstirii în limita resurselor disponibile.
Biserica „Sf. Nicolae” din Mingir, conform datelor cărţii
de spovedanie a fost creată în 1803 din nuiele şi lipită cu lut.
La sfârşitul anului 1872, după o consfătuire a conducerii
bisericii şi a primăriei, a bunăvoinţei episcopiei de Huşi s-a
hotărât începerea construcţiei noii biserici, finisată la 1880
şi sfinţită în 1881 de către episcopul Iacob de Huşi. Istoria
bisericii este una interesantă, care a coincis în mare măsură
cu schimbările şi frământările sociale din sec. XX din
Basarabia. În ograda bisericii este înmormântat preotul
Ştefan Nemţeanu, care a slujit în calitate de preot al acestei
biserici cca. 23 de ani.
În 1980 după o reparaţie capitală, biserica a fost zugrăvită
de pictorul V. Sandu, iar peste un an a fost aurit iconostasul
bisericii de către maestrul de cultură şi arte A. Camenschi din Moscova. În biserică se află mai
multe icoane vechi din sec. XVIII-XIX. Lângă biserică a fost frumos amenajată o fântână.
Complexul memorial de la Mingir este consacrat comemorării

ostaşilor căzuţi în războaiele I şi al II-lea Mondial. Complexul
include 3 monumente: a) ostaşilor sovietici căzuţi (cca. 600
soldaţi) în al II Război Mondial în apropierea s. Mingir şi
Voinescu – (a. construcţiei 1965); b) ostaşilor mingireni căzuţi
în ambele războaie (a. construcţiei 2001) şi c) ostaşilor români
în al II Război Mondial (a. construcţiei 2000).
Infrastructura tehnico-edilitară este subdezdezvoltată. Zona nu

este gazificată, drumurile sunt deteriorate, sistemele de apeducte
de asemenea este într-o stare nesatisfăctoare. Localiăţile nu
dispun de canalizare şi evacuarea deşeurilor reprezintă una din
celemai importnate probleme.
Infrastructura zonei este reprezentată prin 3 tabere de odihnă, un muzeu, 2 vinării şi 4 structuri de
alimentare. De remarcat că numai o tabără este funcţională.
Boxa 3.1 Caracteristica infrastructurii turistice a zonei1

Localitate Tabere Nr .loc. Muzeu Vinării Struct. de
aliment.
Bălceana - - - - -
Sofia - - 1 -
48
Localitate Tabere Nr .loc. Muzeu Vinării Struct. de
aliment.
Negrea - - - - -
Cărpineni 1 (1) 120+100 - 1 2
Mingir -1 100 1 - 1
Voinescu - - - - 1
TOTAL 1 (2) 320 1 2 4
Sursa: Datele chestionarelor primăriilor şi verificările în teren
Din cele 3 tabere, funcţionează doar una singură - în

c. Cărpineni - tabăra „Flacară”. Tabăra este
amplasată pe 2 ha, lângă pădure şi lac, are o
capacitate de cca. 130 persoane, fiind construită în
1986. Tabăra se află în posesia asociaţiei obşteşti
„Harul în Acţiune” - organizaţie baptist-evanghelistă.
În perioada estivală a anului se cazează aproximativ
1,1-1,2 mii de copii.
La tabără sunt angajate 7 persoane, din care –
directorul, administratorul, 2 paznici, 3 bucătari.
Tabără dispune de 4 căsuţe pentru odihnă, a câte 2
camere fiecare (în total 120 locuri) şi una special amenajată pentru instructori (lideri) cu 4 camere
pentru 10 locuri. Tabăra este dotată cu diferite utilităţi (ospătărie, punct medical, grup sanitar,
baie). În acelaşi timp sunt necesare lucrări de reparaţie a utilităţilor şi instalarea sistemului de
încălzire în sumă de aproximativ 1 mln. lei
În perioada estivală copii sunt cazaţi pe grupuri pentru o săptămână. În această perioadă în tabără
se organizează diferite activităţi (jocuri, cercul „Mâini Dibace”, studiul biblic). Activităţile de
întreţinere curentă, inclusiv hrana şi reparaţii capitale sunt realizate în întregime de diferiţi
finanţatori din Europa, în special Germania, precum şi de voluntarii care se odihnesc vara la
tabără. Tabără funcţionează doar în perioada estivală a anului şi programarea copiilor se realizează
cu câteva luni înainte de începerea sezonului.
La Cărpineni mai există o tabără – „La cocostârc” (distanţa de 10 km de Primărie), fiind situată
în mijlocul pădurii, în sectorul „La Uluci”. Tabără este distribuită în cote valorice la cca. o sută de
persoane. Tabăra are un aspect neîntreţinut şi unii gospodari din sat au început să o demoleze
pentru aşi ridica cota valorică. Tabăra dispune de 10 căsuţe, unite într-un lanţ şi câteva edificii
auxiliare. Numărul de persoane care poate fi cazate este de aproximativ 120.
La Mingir de asemenea există o tabără de odihnă

la 3,6 km de Primărie, pe drum de ţară, în Codri.
Tabăra aparţine APL, dispune de 12 căsuţe pentru o
sută de persoane, un bloc mare pentru ospătărie şi
un punct medical. Tabăra nu este utilizată,
respectiv are loc degradarea acesteia, pentru
reparaţie şi punere în circuitul turistic fiind
necesare cca. un mln. de lei.
Muzeul s. Mingir este amplasat în clădirea Casei

de cultură într-o cameră, fiind amenajat după
principiile etnografiei şi studiere a ţinutului natal.
Muzeul conţine obiecte tradiţionale de uz casnic din sec. XIX-XX. La Cărpineni există o intenţie a
unei persoane fizice de a crea un muzeu etnografic în clădirea unei foste grădiniţe.
49
Analiza SWOT
• Pondere înaltă a populaţiei în vârstă aptă de • Populaţie angajată în mare parte în agricultură
muncă. • Tendinţe de migrare a populaţiei
• Terenuri cu funcţionalitate turistică (suprafeţe
• Sectorul serviciilor insuficient şi nediversificat (nr.
mari şi diverse ca modalitate de utilizare)
redus de stucturi şi angajaţi)
• Câteva structuri ecleziastice de importanţă
regională • Salariu insuficient şi mai mic decît media pe
• Sector asociativ relativ dezvoltat republică
• Staţionarea întreprinderilor viti vinicole şi
• Existenţa unor proiecte de revitalizare a implementarea redusă a sistemelor de calitate
infrastructurii edilitare, inclusiv din granturi.
• Situaţia salubrităţii deplorabilă
• Incapacitate de a utiliza în scopuri economice
majoritatea resurselor turistice
• Lipsa experienţei în atragerea şi gestionarea
proiectelor în domeniul turistic.
• Extinderea mecanismelor de microfinanţare a • Deteriorarea standardelor de trai şi solvabilitatea
sectorului ÎMM şi antreprenoriatului redusă a populaţiei
• Formarea ofertelor investiţionale ale • Climatul investiţional nefavorabil
localităţilor • Dimensiuni mici şi protecţia slabă a pieţei interne
• Susţinerea de către structurile donatoare a • Situaţia macroeconomică nefavorabilă
proiectelor de dezvoltare a infrastructurii • Lipsa resurselor financiare necesare pentru
• Proiecte şi programe de dezvoltare a relaţiilor implementarea activităţilor de susţinere a
moldo-române antreprenoriatului
• Creşterea capacităţii de acordare a serviciilor • Neîncrederea antreprenorilor în realizarea
de consultanţă în afaceri programelor de susţinere a economiei
• Mediatizarea microregiunii ca zonă turistică • Presiuni din partea organelor de control
3.4 Zona „La vama veche a Lăpuşnii”
Zona este încadrată în perimetrul localităţilor Lăpuşna, Şipoteni, Paşcani, Secăreni, Pervomaiscoe,
Crasnoarmeiscoe, Boghiceni, Bujor, Mireşti, Căţeleni, Oneşti şi Ivanovca.
Populaţia totală a acestei zone este de 27,9 mii locuitori. Cea mai mare localitate a zonei este c.
Lăpuşna (6,5 mii locuitori). Totodată în această microregiune este amplasată cea mai mică
localitate rurală a raionului Pervomaiscoe (783 persoane). În structura pe populaţia în vârstă aptă
de muncă deţine o pondere înaltă de 62,0% sau 17,3 mii locuitori.
Figura 3-7
Structura pe vârste
din zonă
0-15 ani
Peste 20,7%
60 ani
17,3%
16-60
ani
62,0%
50
Populaţia activă din punct de vedere economic constituie 11 mii locuitori, din care efectiv
antrenaţi în câmpul muncii sunt 10,2 mii locuitori. Cea mai mare parte a populaţiei este angajată
în agricultură – 9,8 mii locuitori. În servicii şi comerţ – cca. 433, din care 102 persoane sunt în
Lăpuşna.
Tabelul 3-39 Ocupaţia populaţiei
Şipoteni
Secăreni
Boghiceni
Pervomaiscoe
Ivanovca
Total Zona 2
Paşcani
Bujor
Mireşti
Căţeleni
Oneşti
eCrasnoarmeisco
Lăpuşna
Nr. Indicatori
1 Numărul total 6478 918 2802 1380 783 4580 2831 2661 1301 1425 1534 1222 27915
populaţiei
2 Populaţia activă din punct 2690 659 1571 460 455 737 1208 789 836 802 889 11096
de vedere economic
3 Populaţie ocupată în 2638 655 1540 426 451 718 837 489 804 728 889 10175
economie, inclusiv
4 Agricultură 2436 620 1392 374 385 592 680 312 749 658 803 789 9790
5 Învăţământ şi educaţie 51 11 76 29 36 62 71 68 25 43 42 37 551
preşcolară
6 Sănătate 20 2 10 3 3 10 8 25 3 4 5 2 95
7 Servicii şi comerţ, total 102 10 38 13 15 42 59 71 17 17 29 20 433
8 AP şi asigurarea ordinii 18 12 6 6 12 12 18 13 10 6 10 5 128
publice
9 Altele 11 18 1 1 31
10 Şomeri 52 4 31 34 4 19 371 300 32 74 10 20 951
11 Populaţie inactivă 2102 1307 629 327 1150 1439 472 618 6 8050
Zona deţine cca. 32,5 mii ha. Cea mai mare parte a suprafeţelor sunt incluse în circuitul agricol –
21,9 mii ha sau 67,4 % din fondul funciar.
În partea de nord a satului Boghiceni se află un lac de cca. 2 ha, având un peisaj interesant, cu apă
curată din izvoarele care curg din pădure. Lângă lac, pe o suprafaţă de 2,5 ha se întinde Lunca
Seculară, cu copaci (în special plopi) vechi, unii din care au peste o sută de ani. De această Luncă
este legată şi legenda despre un animal (balaur) care ataca doar oamenii care veneau în luncă la
vânat. Lunca mulţi ani a fost protejată şi îngrijită de dinastia boierilor locali Leonardo.
Amenajarea luncii este un proiect de perspectivă al APL, inclusiv instalarea în luncă a
monumentului din marmură boierului Petru Leonardo.
Tabelul 3-40 Utilizarea terenurilor

Secăreni
Pervomaiscoe
Şipoteni
Paşcani
Boghiceni
Bujor
Mireşti
Căţeleni
Oneşti
e Crasnoarmeisco
Lăpuşna
# Tipul de resurse
Ivanovca
Total Zona
funciare
1 Intravilan 576 66 368 153 80 621 351 355 137 163 75 2945
2 Terenuri agricole
Teren arabil 2451 570 871 577 899 2573 1580 1879 691 761 1097 540 14489
Vii 868 130 580 296 23 120 446 174 118 33 20 23 2831
Livezi 230 61 70 84 3 135 184 103 37 54 47 20 1028
Păşuni, fâneţe 1246 131 393 279 237 363 351 1 82 124 96 210 3513
Pârloagă 50 10 15 60
Total 4795 892 1914 1286 1162 3191 2561 2157 928 982 1260 808 21921
51
3 Alte terenuri
Păduri 2805 205 470 542 171 600 971 941 200 383 185 7473
Ape 216 9 28 20 7 41 15 6 13 34 31 420
Monumente istorice 2 0.01 2
Arii protejate 25 8 12 8 20 73
Alte 6 28 98 35 167
Total alte terenuri 3048 214 506 574 184 641 1022 1045 1010 1384 1773 1249 33629
Fond funciar total 8920 1060 2720 2205 1517 4502 3925 1626 2117 1369 1857 660 32478
În zonă sunt mai multe localităţi-vetre medievale, monumente şi personalităţi istorice. În zonă
sunt 12 biserici, inclusiv 4 construite sau reconstruite 10-15 ani în urmă.
Lăpuşna reprezintă centrul acestei microregiuni şi dispune de cel mai mare potenţial turistic
antropic. Localitatea este pomenită pentru prima dată într-un document emis de Alexandru cel
Bun (a. 1429), fiind la mijlocul sec. XVI curte domnească – locul de baştină a Domnitorului
Moldovei Al. Lăpuşneanu. Pe traseul naţional Chişinău-Leuşeni este amplasat Obeliscul din c.
Lăpuşna, situat în imediata apropiere de restaurantul „Popas Vânătoresc”, reprezintă un
monument dedicat ostaşilor căzuţi în al II-lea Război Mondial. Biserica Sf. Voievozi Mihail şi
Gavriil din s. Lăpuşna întruneşte mai multe elemente ale unor astfel de edificii din Ţara
Românească, caracteristice perioadei sec. XV-XVI. În 1814 se reîncepe reconstrucţia bisericii din
lemn în piatră, finisată în 1818 şi sfinţită de Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni. Biserica are
şi a avut un rol important în dezvoltarea socială-economică a satului.
Biserica „Schimbarea la Faţă” din s. Pereni, c. Paşcani reprezintă un edificiu ecleziastic

interesant, având structura unei mici catedrale, fiind numit şi jumătate de sobor. Biserica a fost
înălţată în 1685 ca schit al mănăstirii Hâncu şi în 1829 reconstruită. În subsolul bisericii se află
câteva tuneluri.
O altă biserică (”Sf. Proroc Ilie”) se află în s. Paşcani, având o icoană Sf. Ilie, din 1936.
Una din cele mai remarcabile personalităţi ale s. Boghiceni este academicianul Ungureanu,
specialist vestit în viticultură. În sat s-a păstrat casa unde a locuit acest mare savant. Casa este în
posesia unei persoane fizice, fiind într-o stare deplorabilă şi necesită reparaţie capitală. Primăria
examinează posibilitatea transformării acesteia în muzeu, inclusiv prin apelarea la agenţii
economici din ramura viti-vinicolă.
Tabelul 3-41 Infrastructura de monumente antropice
52
Localitate Total Monumente Personalităţi Biserici
populaţie istorice
Lăpuşna 6478 Obelisc Al. Lăpuşneanu B. Sf. Arh. Mihail şi Gavriil
(1818)
Şipoteni 918 - - B. Sf. Gheorghe (1994)
Paşcani 2802 V. Mămăligă B. Sf. Ilie (1936) şi B.
Schimb. la Faţă (1829)
Secăreni 1380 * Parc Deondrol. B. Sf. Treime (2006)
Pervomaiscoe 783 - A. Burlacu -
Crasnoarmeiscoe 4580 Obelisc I. Cherchelan B. Sf. Dumitru (1992)
Boghiceni 2831 Casa acad. Ac. Ungureanu B. Sf. Petru şi Pavel
Ungureanu
Bujor 2661 - M. Ciobanu B. ….. (1778)
Mireşti 1301 - - B. Sf. Parascheva (2006)
Căţeleni 1425 Cavoul boierilor - B. Înalţ. Domnului (1989)
Oneşti 1534 M. Aviatorului şi - B. Sf. Dumitru (2004)
Eroilor
Ivanovca 1222 M. Eroilor - B. Acoperăm. Maicii
Domnului (1997)
TOTAL 27915 - - 12
Infrastructura zonei este slab dezvoltată. În zonă sunt peste 4,5 mii case particulare, din care doar
o parte din ele dispun de unele utilităţi. Fondul locativ constituie …..mii m2 sau ……..m2 pe un
locuitor. O parte însemnată din case nu dispun de apeduct, iar majoritatea de sistem de canalizare.
Respectiv aprovizionarea cu apă în cele mai frecvente cazuri se efectuează din fântâni, iar
calitatea apei este nesatisfăcătoare.
Tabelul 3-42 Ocupaţia populaţiei

Şipoteni
Boghiceni
Bujor
Mireşti
Oneşti
Lăpuşna
Pervomaiscoe
Ivanovca
Paşcani
eCrasnoarmeisco
Nr. Indicatori
1 Fond locativ, m2 15089 19788 13680 59601 20764 36875 20244

8
2 Nr. case partic. 1992 286 740 237 837 374 371 319
3 Nr. caselor
înzestrate cu:
5 apeduct 250 205 507 200 60 220
6 telefon 1430 143 543 173 740 130 354 190
7 energie electrică 1992 281 647 237 828 374 371 319
Într-un şir de localităţi din această zonă (Mireşti, Căţeleni, Oneşti, Ivanovca, Şipoteni,
Pervomaiscoe, Boghiceni) nu există nici o structură turistică. În zonă sunt amplasate 5 tabere, din
care doar una funcţionează în s. Rusca (c. Lăpuşna).
Tabăra „Ţara” este amplasată într-un loc pitoresc din Codri, la 200m de s. Rusca având 450
locuri, fiind utilizată doar la 30% din capacitatea totală. Această structură de deservire a turiştilor
aparţine Ministerului Justiţiei (Departamentul Instituţii Penitenciare). Tabăra ocupă 5,3 ha, fiind
formată din 5 blocuri de locuit (camere 1 loc – 5; camere de 2 locuri – 5; camere de 2 locuri – 5;
camere de 3 locuri – 10; camere de 6 locuri – 67), o cantină pentru 350 locuri, un stadion, club de
vară, un bazin cu lungimea de 50 metri. Tabăra funcţionează în perioada estivală (iunie-august) şi
deserveşte în sezon aproximativ 400 de copii din Republica Moldova. De activitatea taberei se
53
preocupă 25 de angajaţi, inclusiv 16 sunt antrenaţi nemijlocit în sfera de deservire. La tabără este
necesar de instalat sistemul local de încălzire, pentru a deservi turiştii şi în sezonul rece.
.
Tabăra de la Secăreni nu funcţionează, fiind într-o stare nesatisfăctoare. Tabăra aparţine
Episcopiei de sud, este într-o stare conservată şi se află la o distanţă de 5 km de sat (drum de ţară).
Capacitatea taberei este de 120 locuri.
Tabăra din Paşcani „Tufele Roşii” se află în preajma viei şi pădurii, la 2,5 km de sat. Tabăra
aparţine APL şi este într-o stare conservată de mai mulţi ani. Capacitatea taberei este de 100
locuri, dispunând de cantină şi punct medical. În acelaşi timp, tabăra nu are apeduct şi sistem de
canalizare. În apropiere de tabără se află o cramă într-o stare deplorabilă. Pentru realizarea
întregului volum de construcţii pentru revitalizarea taberei sunt necesare cca. 4 mln. lei.
Fabrica de vin din s. Paşcani aparţine CAP „Paşa Mlad” şi funcţionează din 1965. Capacitatea
fabricii este de 5 mln. tone de struguri pentru prelucrare. Suprafaţa fabricii este de 3,9 ha. Fabrica
nu dispune de colecţie. Vânzările fabricii sunt în descreştere (în 2003-10 mln. lei şi în 2005 3 mln.
lei). Investiţiile sunt reduse şi în descreştere (100 mii în 2003 şi 70 mii lei în 2005).
Necesităţile investiţionale ale fabricii sunt legate de: (i) reutilarea tehnică; (ii) reparaţia
acoperişului blocului administrativ şi (iii) reparaţia sălii de degustaţie. Anual fabrica deserveşte
55-65 de vizitatori, inclusiv 12-15 din CSI.
Muzeul etnografic din Paşcani se află în intr-o cameră din incinta şcolii şi reprezintă o colecţie
de diferite obiecte de uz casnic şi port tradiţional din sec. XIX-XX, inclusiv câteva icoane vechi.
APL şi populaţia satului realizează anumite activităţi ce ţin de deschiderea unui nou muzeu pentru
comemorarea amintirii lui V. Mămăligă (Malâghin) – revoluţionar originar din s. Paşcani, care la
mijlocul sec. XIX a condus mişcarea de eliberare naţională a insulei Lombok din Indonezia.
Tabelul 3-43 Infrastructura de structuri turistice

Localitate Tabere Nr. loc. Muzeu Vinării Struct. de
aliment.
Lăpuşna 1 450 - 1 3
Paşcani (1) 100 1 1 -
Secăreni (1) 200 - - -
Crasnoarmeiscoe (1) 12 - 1 -
Bujor (1) - - - -
TOTAL 1 (4) 762 1 5 5
Analiza SWOT
• Zonă amplasată geografic relativ favorabil • Populaţie angajată în mare parte în agricultură
• Pondere înaltă a populaţiei în vârstă aptă de • Tendinţe de migrare a populaţiei
muncă. • Sectorul serviciilor insuficient şi nediversificat (nr.
• Terenuri cu funcţionalitate turistică redus de stucturi şi angajaţi)
(suprafeţe mari şi diverse ca modalitate de • Salariu insuficient şi mai mic decît media pe
utilizare) republică
• Monumente istorice importante • Situaţia salubrităţii deplorabilă
• Sector asociativ relativ dezvoltat • Incapacitate de a utiliza în scopuri economice
• Existenţa unor proiecte de revitalizare a majoritatea resurselor turistice
infrastructurii edilitare şi a mediului natural, • Lipsa experienţei în atragerea şi gestionarea
inclusiv din granturi. proiectelor în domeniul turistic.
• Extinderea mecanismelor de microfinanţare • Deteriorarea standardelor de trai şi solvabilitatea
54
a sectorului ÎMM şi antreprenoriatului redusă a populaţiei
• Formarea ofertelor investiţionale ale • Climatul investiţional nefavorabil
localităţilor • Dimensiuni mici şi protecţia slabă a pieţei interne
• Susţinerea de către structurile donatoare a • Situaţia macroeconomică nefavorabilă
proiectelor de dezvoltare a infrastructurii • Lipsa resurselor financiare necesare pentru
• Proiecte şi programe de dezvoltare a implementarea activităţilor de susţinere a
relaţiilor moldo-române antreprenoriatului
• Creşterea capacităţii de acordare a • Neîncrederea antreprenorilor în realizarea
serviciilor de consultanţă în afaceri programelor de susţinere a economiei
• Mediatizarea microregiunii ca zonă turistică • Presiuni din partea organelor de control
55
4 Strategia de dezvoltarea a turismului în raionul Hânceşti
4.1 Problemele majore identificate şi căile de valorificare a potenţialului

turistic
În urma efectuării analizei diagnostic au fost identificate mai multe probleme, care pot fi
convenţional structurate în trei grupuri distincte. În primul grup intră probleme care la modul
general împiedică dezvoltarea economiei regionale. La grupul doi au fost plasate problemele
proprii sectorului turistic. În al treilea caz sunt identificate problemele turismului transfrontalier.
A. Probleme generale:
1. Lipsa unui cadru informaţional uniformizat a datelor cu caracter economic la nivel
de raion. De cele mai frecvente ori aceeaşi indicatori şi date cu caracter socio-economic, care
provin din diferite surse sunt diferite. Acest lucru înrăutăţeşte calitatea analizelor economice şi
generează interpretări inexacte şi speculaţii.
2. Cadrul regulatoriu insuficient pentru dezvoltarea antreprenoriatului. O bună parte
din prevederile legislaţiei privind susţinerea micului business nu se realizează din lipsa
determinării unor mecanisme reale, proceduri şi posibilităţi de implementare. La nivel local
practic lipsesc acte regulatorii ce ar reglementa susţinerea micului business pentru
diversificarea economiei. În aceleaşi timp prevederile legale în vigoare sunt puţin cunoscute
antreprenorilor.
3. Evidenţa activităţii de antreprenoriat. Sistemul de evidenţă fiscală şi de prezentare a
dărilor de seamă este unul foarte dezordonat în timp. Procedurile de durată pentru prezentarea
facturilor de evidenţă stopează din iniţiativa antreprenorilor de aşi dezvolta afacerile în cadrul
normelor legale şi stimulează efectuarea tranzacţiilor în economia tenebră.
4. Capacităţi minime ale autorităţilor locale privind dezvoltarea economică locală.
Autorităţile locale dispun de atribuţii, pârghii financiare şi manageriale extrem de reduse
pentru susţinerea financiară a micului business.
5. Infrastructură de afaceri subdezvoltată, în special în zona de frontieră. În raion
infrastructura de afaceri este prezentă prin câteva componente: instituţiile bancare, de
microfinanţare şi de asigurare. Problemele principale ale infrastructurii de afaceri din raion
sunt: (i) dobânzile mari percepute de băncile comerciale şi instituţiile de microfinanţare la
eliberarea creditelor; (ii) condiţiile complicate de creditare; (iii) insuficienţa surselor
alternative de creditare/finanţare a activităţii de antreprenoriat; (iv) neîncrederea
antreprenorilor în serviciile companiilor de asigurare; (v) gradul înalt de uzură al
infrastructurii tehnico-edilitare, care duce la creşterea costurilor producţiei şi serviciilor
prestate.
6. Inactivitatea unor agenţi economici mari din cauza conjuncturii nefavorabile pe plan
extern (vinării).
7. Infrastructura de consultanţă diversificată, dar concentrată preponderent în câteva
localităţi (Hânceşti, Lăpuşna, Sărata Galbenă, Cărpineni). Problemele principale în acest
domeniu ţin de: (i) insuficienţa structurilor de prestare a serviciilor de consultanţă la nivel
local; (ii) informarea insuficientă privind serviciile prestate; (ii) capacitatea joasă de plată a
beneficiarilor şi nereglementarea preţurilor pentru serviciile acordate care pun în dificultate
activitatea infrastructurii de consultanţă; (iii) pasivitatea beneficiarilor de acces la serviciile de
consultanţă.
56
8. Insuficienţa serviciilor de marketing. Lipsa conformităţii produselor cu standardele
europene şi internaţionale limitează accesul producătorilor locali la pieţele străine.
9. Orientarea activităţii populaţiei preponderent în domeniul agricol, care are o
rentabilitate scăzută şi dependent de factorul natural. În acelaşi timp, cea mai mare parte a
serviciilor şi activităţilor industriale sunt concentrate în câteva localităţi mari.
10. Interesul scăzut al tineretului faţă de activităţile social-economice locale. Cea mai
mare parte a tinerilor nu manifestă interes faţă de învăţătură şi muncă în localitatea de baştină.
Ca efect majoritatea din ei pleacă din localităţile de baştină în alte regiuni ale ţării sau peste
hotare
11. Abilităţi reduse ale antreprenorilor, caracterizate prin cunoştinţe reduse în domeniul
economic, contabilităţii, management, marketing, standarde internaţionale, certificarea
produselor.
B. Probleme specifice turismului

1. Dezorganizarea locaţiilor de odihnă la nivelul raionului. Din cca. 15 de tabere de
odihnă, care au existat, funcţionează cu destinaţia iniţială doar 3 (Hânceşti, Bobeica,
Cărpineni) circuitul economic, deşi terenul acestora a păstrat funcţionalitatea pentru turism, iar
imobilele sunt devastate. Chiar dacă au fost privatizate noii proprietari nu au capacităţi pentru
relansarea acestora pe piaţa turistică.
2. Lipsa unei structuri de acumulare, analiză şi promovare a informaţiei cu caracter
turistic generează un confuz privind principalii indicatori de activitate turistică, utilizarea
bazei materiale, concentrarea principalelor fluxuri turistice şi oportunităţile de afaceri în
businessul turistic.
3. Accent pronunţat pe aspectul social în activitatea antreprenorială turistică. De la
sectorul turistic se aşteaptă ca acesta să deserveasă în mod special copii pentru odihna estivală,
tratarea bolnavilor, sporirea cât mai rapidă a salariaţilor în domeniu. Piaţa turistică însă
necesită să fie liberalizată prin mecanisme proprii economiei de piaţă.
4. Potenţialul turistic nevalorificat, nu şi delimitat exact. Respectiv aceste terenuri cu
funcţionalitate turistică nu sunt exploatate eficient sau sunt valorificate în alte scopuri decât
cele turistice. Piaţa funciară neconsolidată pe teritoriul raionului nu ia în calcul aceste terenuri.
5. Număr restrâns de întreprinderi şi angajaţi în sfera turistică.
C. Problemele specifice turismului transfrontalier:
1. Politică de conservare a mediului închisă pentru activităţi economice non-

poluante Neutilizarea oportunităţilor oferite de legislaţiei naţionale şi a convenţiilor
internaţionale privind exploatarea resurselor turistice naturale Un număr mare de arii naturale
protejate de stat nu dispun de sistem de management.
2. Valorificarea ineficientă a resurselor şi atracţiilor turistice. Lipsa Planurilor
Urbanistice Generale în majoritatea localităţilor. Terenuri utilizate preponderent pentru
necesităţile agricole şi nu pentru scopuri economice profitabile. Pondere mică de a resurselor
turistice antropice necompensată cu alte activităţi, inclusiv culturale
3. Turism transfrontalier nevalorificat. Funcţia pronunţată de „separare” şi „control” a
frontierei UE RM (în perspectiva anului 2007). Prevederile din cadrul Acordurilor de
constituire a Euroregiunilor pentru dezvoltarea turismului transfrontalier sunt declarative.
Număr redus al unităţilor de comerţ cu bunuri şi servicii. Oferta unităţilor de cazare neadaptată
exigenţilor pieţei turistice, fapt care conferă vulnerabilitate în faţa concurenţei. Capacitate
57
redusă a industriei turistice de a menţine vizitatorii. Rentabilitate scăzută şi management
neperformant al sectorului de cazare.
4.2 Scopul şi obiectivele de dezvoltare a turismului
Concluziile analizei diagnostic şi probleme care împiedică relansarea sectorului turistic au servit
drept ca bază la formularea scopului general de dezvoltare a acestui domeniu în perioada 2007-
2011:
RELANSAREA SECTORULUI TURISTIC CA DOMENIU ECONOMIC ÎN RAIONUL HÂNCEŞTI
În funcţie de scopul enunţat au fost formulate IV obiective strategice ce trebuie atinse în

următorii 5 ani, care reies din scopul SDT, situaţia existentă şi problemele identificate:
Nr. Obiectiv strategic Premise

1. Creşterea ofertei şi calităţii • Creşterea volumului comercializat al ofertelor agenţiilor turistice pe
serviciilor turistice a piaţa
raionului
• Necesitatea decongestionării fluxurilor turistice concentrate în or.
Chişinău spre alte destinaţii, inclusiv rurale
• Apropierea relativa de cea mai mare piaţă turistică de consum
naţională
• Sectorul serviciilor are tendinţe de dezvoltare lentă, care trebuie
susţinute şi accelerate
• Conţinutul scopului general de dezvoltare a SDT
• Interesul sporit al antreprenorilor existenţi în diversificarea afacerilor
spre deservirea turiştilor
• Existenţa exemplelor de reuşită a afacerilor în domeniul turistic
2. Dezvoltarea infrastructurii • Cererea crescândă în ultimii ani la servicii de odihnă şi agrement în
turistice general pe republică
• Mobilitatea sporită a populaţiei în general pe republică generează
fluxuri mari de călători
• Mediatizarea raionului Hânceşti ca zonă de interes turistic
• Susţinerea din partea unor donatori a activităţilor cu caracter turistic
pe teritoriul raionului
• Conţinutul scopului general de dezvoltare a SDT
3. Consolidarea • Deschiderea pentru cooperare transfrontalieră în turism cu parteneri
parteneriatelor strategice din România
pentru promovarea eficientă • În majoritatea localităţilor gestionarea resurselor se realizează fără
a ofertei turistice implicarea APL, ONG-urilor, sectorului de afaceri în parteneriate, în
rezultat resursele şi oportunităţile sunt utilizate ineficient
• Conceptul de parteneriat în Republica Moldova se implementează în
mai multe localităţi cu rezultate pozitive, inclusiv în raionul Hânceşti
• Conţinutul scopului general de dezvoltare SDT
4. Îmbunătăţirea calităţii • Concurenţa crescândă între locaţiile turistice privind atragerea
atracţiilor turistice şi vizitatorilor
exploatarea lor în scopuri • Existenţa unui interes ştiinţific faţă de potenţialul raionului Hânceşti
economice nedegradante susţinut prin programe de cercetări ştiinţifice
• Decizia fermă a CRH de a elabora şi implementa PUG-urile
localităţilor săteşti
• Schimbarea paradigmei de conservare a resurselor spre exploatarea
lor economică non-degradantă.
4.3 Măsuri prioritare
58
Scopul SDT şi obiectivele strategice determină principalele direcţii strategice de dezvoltare a
turismului. Implementarea lor se va materializa prin realizarea unui set de acţiuni care se cuprind
în 5 direcţii strategice ce contribuie la realizarea obiectivelor date. Fiecare din direcţii va conduce
la realizarea a unuia sau mai multora obiective strategice:
• Consolidarea activităţii sectorului antreprenorial din domeniul turistic - prin realizarea

unor seminare, stagii pentru schimb de experienţă, ateliere de lucru cu deţinătorii de structuri
turistice sau bază materială pentru turism, amenajarea agropensiunilor, clasificarea tuturor
structurilor turistice.
• Includerea resurselor turistice în circuitul economic – acţiuni concrete ce vor ţine de
implementarea unui program de reabilitare şi includere a atracţiilor în circuitul turistic, creşterea
capacităţilor gestionarilor resurselor, sporirea valorii destinaţiilor turistice.
• Sporirea capacităţilor de operare pe piaţa funciară a deţinătorilor de resurse turistice
include măsuri de inventariere, delimitare şi gestionare a tuturor bunurilor cu funcţionalitate
turistică, înregistrarea acestora într-un registru unic, includerea în PUG-uri a zonelor de interes
turistic, organizarea de tendere pentru crearea spaţiilor amenajate pentru turism.
• Revitalizarea locaţiilor turistice raionale – prin crearea unui sistem eficient de colectare şi
prelucrare a datelor turistice, elaborarea unui studiu de fundamentare a creării staţiunilor turistice,
amenajarea şi menţinerea ordinii a teritoriului a zonelor turistice, promovarea acestora pe piaţa
turistică.
• Diversificarea şi promovarea ofertei turistice a raionului – include măsuri de diseminare a
informaţie pozitive despre zonele turistice (material promoţional, diverse ghiduri despre Hânceşti,
evenimente culturale, etc.), crearea muzeelor locale şi dezvoltarea lor ca un sistem de informare –
orientare a turiştilor pe trasee locale, diversificarea ofertei meşteşugăreşti şi comercializarea
acestora în apropierea resurselor turistice.
4.4 Planul de acţiuni
În planul de acţiuni au fost identificate mai multe acţiuni, grupate în funcţie de măsurile prioritare
la care se atribuie. Fiecare acţiune are perioada ei de implementare, responsabili şi parteneri.
Majoritatea acţiunilor vor necesita acoperire financiară, care sunt identificate din diferite surse,
inclusiv bugetare. Costul total al SDT se estimează la aproximativ 5,3 mln. euro
59
Măsuri Acţiuni Perioada de Cost, Surse potenţiale Localitatea Responsabil Parteneri
implementare Euro de finanţare potenţiali
Consolidarea Organizarea cursurilor de instruire în 2007-2009 5000 Granturi, investiţiile Şipoteni, Căţeleni, CPT Instituţii de
activităţii domeniul turistic pentru antreprenori sect. afaceri Oneşti, Lăpuşna, învăţământ în
sectorului Bălceana, F. Galbenei, turism, donatori
antreprenorial Fârlădeni, Bozieni
din domeniul Transformarea gospodăriilor ţărăneşti 2007-2011 50000 Granturi, investiţiile Şipoteni, C. Morii, GŢ MCT, sectorul de
turistic în pensiuni turistice sect. afaceri, Bobeica, Oneşti, creditare
sectorul de Bălceana, F. Galbenei,
creditare Fârlădeni, Bozieni
Organizarea vizitelor de schimb de Anual 5000 Sursele sect. Toate localităţile Sectorul de MERN, Soros
experienţă în localităţile din vecinătate afaceri, FDT, interesate afaceri, Moldova
şi peste hotare granturi Primării, MCT
Extinderea locaţiilor existente 2007-2011 100000 Sursele sect. Şipoteni, Bujor, Sectorul de MCT, sectorul de
funcţionale în turism afaceri, FDT, Căţeleni, Bălceana, afaceri creditare
granturi, sectorul Nemţeni, Cărpineni
de creditare
Lansarea a 800 locuri de cazare în noi 2007-2011 3650000 Sursele sect. Şipoteni, C. Morii, Sectorul de Firme de
structuri turistice (3 complexe hoteliere, afaceri, FDT, Bobeica, S. Galbenă, afaceri, consultanţă,
3 moteluri, 5 tabere turistice, 10 granturi, sectorul Lăpuşna, Stolniceni; Primării, MCT investitori
agropensiuni, o unitate balneo- de creditare Nemţeni, Fârlădeni, strategici
climaterică) Bozieni, Cărpineni
Program de promovare a lansării de Anual 10000 Sursele sect. Şipoteni, Căţeleni, APL, sectorul Firme de
noi servicii în zonele de interes turistic afaceri, FDT, Lăpuşna de afaceri consultanţă
granturi
Clasificarea tuturor tipurilor de structuri din 2007, 15000 Sursele sect. Şipoteni, S. Galbenă, MTC Fondul de
turistice locale permanent afaceri Bălceana, F. Galbenei, Dezvoltare a
Cărpineni Turismului
Elaborarea unui program special 2007 15000 Sursele sect. Căţeleni, Lăpuşna, Administraţia MCT, PNUD,
pentru crearea de muzee, iar în baza afaceri, FDT, Pogăneşti, Cotul Morii, muzeelor, ANAT, firme de
lor a birourilor de excursii granturi Stolniceni SC consultanţă,
instituţiile de
învăţământ
Crearea de muzee şi centre de 2007 7500 Sursele Stolniceni, Negrea, Administraţia MCT, firme de
informare turistică pe lângă mănăstiri mănăstirilor, Hâncu mănăstirilor consultanţă,
granturi sectoul de afaceri
Elaborarea programului de valorificare 2007-2008 4000 Granturi, sursele Hânceşti CRH Agenţiile turistice,
a sectoarelor de vile sect. afaceri donatori
Includerea Elaborarea şi implementarea 2007-2008 10000 BR, FEN Şipoteni, Căţeleni, CRH Instituţiile
resurselor programului de reabilitare a resurselor Lăpuşna, F. Galbenei, specializate, firme
turistice în cu funcţionalitate turistică pentru Cărpineni de consultanţă,
circuitul includerea acestora în circuitul MERN
economic economic
Perfecţionarea profesională a Anual 5000 Granturi, BR Şipoteni, Bujor, CPT Donatorii, firme
funcţionarilor Primăriilor şi a Căţeleni, Bobeica, S. de consultanţă,
consilierilor în domeniul gestionării Galbenă, Stolniceni, instituţiile de
resurselor turistice Nemţeni, F. Galbenei, învăţământ
Fârlădeni, Bozieni,
Cărpineni
Acordarea în arendă/vânzare a spaţiilor 2007-2011 Sursele sect. Toate localităţile Primării Firme specializate
libere, terenurilor pentru construcţia afaceri în licitaţii
unităţilor economice de deservire a
turiştilor
Program de încurajare a cercetărilor Anual 10000 BR, BS granturi CRH AŞM, instituţiile
ştiinţifice pentru ridicarea valorii de învăţământ
resurselor turistice
Elaborarea şi implementarea unui 2007-2011 20000 AS "Moldsilva", Ocolurile silvice CRH, AS AŞM, Donatorii,
program de reabilitare a fondului sectorul de afaceri "MoldSilva" sectorul de
cinegetic afaceri
Elaborarea studiului de fezabilitate 2007 15000 BS Hânceşti
privind relansarea activităţii
Complexului Manuc Bei
Elaborarea unui program de restabilire 2007-2008 60000 Granturi, BR C. Morii Primăria Donatori, sector
a bisericii de lemn din satul Cotul Morii afaceri
61
Elaborarea business planului pentru 2007-2009 100000 Granturi, BR, BS Stolniceni Primăria Donatori, sector
relansarea taberei de odihnă, a cetăţii afaceri
antice şi reconstrucţia casei Antonie
Plămădeală şi implementarea acestuia
Elaborarea studiului de fezabilitate 2007-2008 150000 Granturi, BR Localităţi selectate prin CPT Firme de
pentru 10 obiecte turistice concurs consultanţă,
donatori
Sporirea Inventarierea şi crearea bazelor de Anual 5000 BL, BR Toate localităţile Primarul Firme de
capacităţilor date pentru bunurile imobiliare consultanţă
de operare pe disponibile
piaţa funciară Delimitarea şi marcarea zonei de 2007-2008 10000 FEN, REC Lăpuşna, Stolniceni, Primării, CRH AS "Moldsilva",
a deţinătorilor protecţie a 10 monumente de Moldova, BL Cărpineni MERN, REC
de resurse patrimoniu natural şi antropic Moldova
turistice. Crearea unui registru unic la nivel 2007-2008 100 BR CPT Firme de
raional al patrimoniului turistic consultanţă
Elaborarea, adoptarea şi 2007-2010 700000 BL, granturi Toate localităţile APL Instituţiile de
implementarea Planurilor urbanistice proiectare, firme
generale de consultanţă
Desfăşurarea tenderului şi crearea 2007-2008 50000 Sursele sect. Lăpuşna, Nemţeni, F. Primării Firme specializate
spaţiilor de odihnă în localităţile afaceri Galbenei, Pogăneşti, în licitaţii
turistice Leuşeni
Organizarea şi desfăşurarea Anual 3000 FEN, BR, BL, REC Toate localităţile CRH, Primării MERN, REC
concursurilor pentru cea mai Moldova Moldova
amenajată stradă, gospodărie, fântână
în cadrul sărbătorilor de înverzire a
plaiului
Încheierea unor acorduri de colaborări 2007-2011 1000 BR CRH, Primării Donatorii, firme
ale APL din zonele turistice din cadrul de consultanţă
ESPN
Relansarea Elaborarea metodologiei unice la nivel 2007-2011 5000 BR, granturi Localităţile CRH, CPT Instituţiile
locaţiilor raional de colectare şi analiză a datelor cointeresate specializate, firme
turistice statistice în turism de consultanţă,
raionale MCT, BNS
62
Elaborarea studiului de fundamentare a 2007-2008 25000 BR, granturi Bobeica, Şipoteni, S. CRH Instituţiile
creării staţiunilor turistice Galbenă, Cărpineni specializate, firme
de consultanţă
Lansarea unui program de promovare 2007 10000 BR, granturi, Sectorul de firme de
pe piaţa a zonelor turistice sursele sect. afaceri consultanţă,
afaceri agenţiile turistice,
ANAT
Crearea structurilor de salubrizare a 2007-2011 10000 BR, granturi, Localităţile cu potenţial APL, sectorul APL, structuri de
localităţilor turistice sursele sect. turistic de afaceri creditare
afaceri
Diversificarea Publicarea Strategiei de Dezvoltare a 2007 2000 BR, granturi, CRH, PNUD Donatorii
şi promovarea Turismului sursele sect. Moldova
ofertei turistice afaceri
a raionului Organizarea târgurilor, forumurilor Anual 3000 BR, granturi, Toate localităţile APL, Donatorii, MCT
investiţionale şi expoziţiile anuale sursele sect. raionului MoldExpo
republicane şi internaţionale afaceri
Crearea a 2 pieţe de comercializare a 2005-2006 36000 BR, granturi, Hâncu, Negrea Administraţia Donatorii, MCT
produselor locale de meşteşugărit în sursele sect. mănăstirilor,
apropierea mănăstirilor afaceri Primăriile
Implementarea unor acţiuni ce ţin de 2007-2009 10000 Granturi Bălceana, F. Galbenei Primăria
dezvoltarea agroturismului (evenimente
speciale)
Susţinerea şi promovarea desfăşurării Anual 10000 BL Toate localităţile Primăriile MCT, Donatorii
manifestaţiilor culturale tradiţionale:
hramul satului, săptămâna tineretului,
ziua Mondială a Turismului, etc.
Diversificarea ofertei meşteşugăreşti Anual 10000 Granturi, sursele Localităţile cu potenţial Sectorul de UMPM
raionale prin seminare de instruire, sect. afaceri turistic afaceri
târguri
Includerea muzeelor locale într-o reţea 2009 10000 Sector de afaceri SC, Muzeele Firme de
unică de informare turistică consultanţă, MCT
Elaborarea şi editarea ghidului din 2008 anual 2000 Granturi, sursele CRH, CPT Agenţiile turistice,
structurilor turistice sect. afaceri donatori
Elaborarea şi promovarea traseelor 2007-2008 10000 Sector de afaceri, Localităţile din zona CPT Agenţiile turistice,
turistice frontaliere comune BR frontalieră donatori
63
Publicarea monografiilor istorice a unor 2007-2011 20000 Sector de afaceri, Lăpuşna, Stolniceni, Primăriile, Savanţi
localităţi BL, granturi Hânceşti, Paşcani CRH
Elaborarea unui film, emisiuni radio şi 2007-2011 20000 Sector de afaceri, CRH, CPT Firme specializate
tv despre potenţialul turistic BL, granturi
64
5 Durabilitatea Strategiei
Implementarea Strategiei de Dezvoltare a Turismului va demara după aprobarea acesteia la
Consiliul Raional Hânceşti. Aprobarea Strategiei a fost precedată de dezbaterea publică a analizei
diagnostic şi a direcţiilor strategice de dezvoltare la CRH, mediatizarea Strategiei prin articole,
interviuri la radioul naţional, dezbateri publice cu administraţia publică şi instituţiile publice,
societatea civilă, sectorul privat. După dezbatere, ajustarea propunerilor şi recomandărilor făcute,
Strategia de Dezvoltare va fi înaintat spre discuţie în cadrul comisiilor consultative de specialitate
ale CRH. După obţinerea avizelor acestora va fi înaintată în cadrul şedinţei Consiliului Raional
spre aprobare. După aprobarea Strategiei, Centrul de Promovare a Turismului şi Secţia Cultură
vor elabora planul de acţiuni pentru anul 2007. Pentru fiecare acţiune vor fi stabiliţi responsabilii
şi partenerii care vor realiza proiectul, obiectivele, planul activităţilor necesare, perioada de
desfăşurare. De asemenea, vor fi identificate şi asigurate sursele de finanţare.
Componentele procesului de implementare, monitorizare şi evaluare a SDT sunt:

1. Cadrul instituţional de implementare
2. Mecanismele de monitorizare şi evaluare
3. Asigurarea cu resurse
4. Impedimentele de implementare
5. Impactul implementării Strategiei.
1. Cadrul instituţional
Cadrul instituţional al implementării şi monitorizării Planului de dezvoltare a IMM şi
antreprenoriatului cuprinde următoarele instituţii:
1. Consiliul Raional
2. Secţia Cultură
3. Centrul de Promovare a Turismului
4. Direcţia Generală Finanţe
Consiliul Raional Hânceşti este principalul responsabil pentru implementarea SDT. Consiliul
asigură:
• Aprobarea, actualizarea şi modificarea SDT, precum şi a planului de
acţiuni (minim odată la 2 ani)
• Stabilirea surselor financiare necesare pentru implementare proiectelor şi
acţiunilor
• Aprobarea şi finanţarea unor cheltuieli, care reies din competenţele CRH
• Examinarea rapoartelor (trimestrial şi anual) despre realizarea SDT,
precum şi a propunerilor de modificare a conţinutului SDT.
În cadrul implementării SDT responsabilităţile de bază ale Secţiei Cultură vor fi:
• Controlul asupra respectării prevederilor normativ-legislative în turism
• Coordonarea activităţilor de implementare a acţiunilor şi proiectelor de dezvoltare
• Monitorizarea implementării planului de acţiuni
• Colectarea datelor şi elaborarea rapoartelor de monitorizare
• Raportarea către Consiliul Raional a rezultatelor monitorizării
• Elaborarea şi promovarea proiectelor de modificare a SDT
• Asigurarea diseminării informaţiei privind rezultatele monitorizării şi realizărilor SDT.
Direcţia Generală Finanţe va asigura includerea propunerilor pentru susţinerea financiar-fiscală a
măsurilor propuse de Secţia Cultură în bugetul raionului pentru fiecare an.
CPT va avea ca principale responsabilităţi ce ţin de:

• Promovarea şi susţinerea parteneriatelor între toate grupurile de interese (APL,
sector asociativ şi de afaceri) cu scopul realizării diferitor proiecte
• Colectarea de resurse financiare din exterior prin scrierea de proiecte şi negocieri
cu diferiţi donatori
• Elaborarea mecanismelor de asigurare a utilizării investiţiilor la nivel local
• Monitorizarea implementării tuturor proiectelor la nivelul raionului în domeniul
turismului.
2. Mecanisme de monitorizare şi evaluare

Prezentarea rapoartelor intermediare şi finale de implementare a acţiunilor şi proiectelor vor fi
principale instrumente de monitorizare şi evaluare. Trimestrial, responsabilii de implementare vor
prezenta Secţiei Cultură rapoarte intermediare privind implementarea proiectelor şi/sau acţiunilor.
La sfârşitul perioadei de implementare a proiectelor responsabilii de implementare vor prezenta
rapoarte finale. Implementarea proiectelor finanţate din surse externe vor fi supuse monitorizării şi
evaluării de către instituţiile abilitate.
Evaluarea nemijlocită a implementării strategiei se va efectua în baza realizării sarcinilor de

implementare.
Măsuri prioritare Sarcini de implementare

I. Consolidarea activităţii sectorului • Crearea a 10 agropensiuni, 3 complexe hoteliere, 3 moteluri, 5 zone
antreprenorial din domeniul de odihnă, 5 tabere, 7 muzee
turistic • Cca. 800 locuri de cazare
II. Includerea resurselor turistice în • Inventarierea anuală a resurselor turistice
circuitul economic • Acordarea în arendă sau vânzarea a cel puţin 20 ha de terenuri
pentru turism
III. Sporirea capacităţilor de • Elaborarea a 39 de PUG-uri în localităţile raionului
operare pe piaţa funciară a • Arenda/vânzarea în spaţiile de odihnă şi turism a 200 ha de teren
deţinătorilor de resurse turistice pentru construcţia unităţilor de agrement
IV. Relansarea zonelor turistice • 10 studii de fundamentare a locaţiilor turistice
raionale • Un program de promovare a zonelor turistice
V. Diversificarea şi promovarea • Crearea unei reţele de informare – orientare turistică
ofertei turistice a raionului • Editarea şi diseminarea a o mie de ghiduri a structurilor turistice
• Program funcţional de diversificare a ofertei turistice
• Un film turistic despre zona Hânceşti
• Ciclu de emisiuni tv despre turismul din zona Hânceşti.
În baza monitorizării SDT, precum şi pe măsura realizării activităţilor planificate, a conjuncturii

existente va fi realizată şi actualizarea conţinutului acestuia, în funcţie de indicatorii de
monitorizare cantitativi şi calitativi necesari de atins pentru fiecare obiectiv al direcţiilor
strategice.
Nr. Acţiunile Indicatori de monitorizare

Măsura I Consolidarea activităţii sectorului antreprenorial din domeniul turistic
1. Organizarea de cursuri de instruire în • Curs „Iniţierea şi extinderea afacerilor turistice”,
domeniul turistic pentru deţinătorii de „Sisteme de calitate în turism”
structuri turistice • Număr de seminare şi ateliere de lucru organizate
• Număr de persoane instruite
3. Reamenajarea gospodăriilor ţărăneşti în • Număr de afaceri turistice rurale înregistrate
66
pensiuni turistice • Număr de pensiunilor turistice clasificate
4. Organizarea vizitelor de schimb de • Număr de vizite în zone turistice cunoscute
experienţă în localităţile din vecinătate şi • Număr persoane-participante
peste hotare
5. Extinderea afacerilor existente în turism • Introducerea în circuit a 800 de locuri de cazare
• Creşterea cu 400 mii de persoane deservite în tabere
6. Lansarea noilor structuri turistice (hoteluri, • Lansarea a 800 locuri de cazare
motele, tabere, zone de agrement, • Număr de structuri turistice înregistrate
muzee) • Număr de persoane angajate
7. Program de promovare a lansării de noi • Număr de afaceri înregistrate
servicii • Număr de noi locuri de muncă
• Impozite şi taxe achitate la buget
8. Clasificarea tuturor tipurilor de structuri • Număr de structuri turistice clasificate
turistice locale • Program special de ajustare a bazei materiale la
standardele naţionale în turism
9. Elaborarea unui program special pentru • Program funcţional
crearea pe lângă muzee a birourilor de • Număr de birouri de excursii
excursii
10 Crearea de muzee şi centre de informare • Două muzee funcţionale
turistică pe lângă mănăstiri
11. Elaborarea programului de valorificare a • Număr de structuri turistice amplasate pe teritoriul
sectoarelor de vile respectiv.
Măsura II Includerea resurselor turistice în circuitul economic
12. Elaborarea şi implementarea unui • Program funcţional
program de reabilitare a resurselor cu • Număr de unităţi şi componente, m2, ha, incluse în
funcţionalitate turistică pentru includerea circuitul turistic
acestora în circuitul economic • Veniturile înregistrate în urma includerii în circuitul
economic
13. Perfecţionarea profesională a • Curs „Amenajarea teritoriului zonelor turistice”,
funcţionarilor primăriei şi a consilierilor în „Utilizarea patrimoniului public în scopuri turistice”
domeniul gestionării resurselor turistice • Număr de seminare şi ateliere de lucru organizate
• Număr de persoane instruite
14. Acordarea în arendă (vânzarea) spaţiilor • Număr de unităţi şi componente, m2, ha, incluse
libere, a terenurilor pentru construcţia acordate pentru deservirea turiştilor
unităţilor economice de deservire a • Rapoartele unificate ale deţinătorilor despre situaţia
turiştilor bunurilor publice utilizate în turism
15. Program de încurajare a cercetărilor • Număr de investigaţii ştiinţifice
ştiinţifice pentru ridicarea valorii • Număr de rapoarte, publicaţii elaborate în baza
resurselor turistice investigaţiilor ştiinţifice din raion
16. Elaborarea şi implementarea unui • Program funcţional
program de reabilitare a fondului cinegetic • Număr de specii cinegetice restabilite
• Rapoarte ale ASS „Hânceşti Silva”
17. Elaborarea studiului de fezabilitate privind • Studiu de fezabilitate elaborat
relansarea activităţii Complexului Manuc
Bei
18. Elaborarea unui program de restabilire a • Biserica de la Cotul Morii reabilitată
bisericii de lemn din satul Cotul Morii
19. Elaborarea business planului pentru • Documente elaborate
relansarea taberei de odihnă, a cetăţii • Tabără de odihnă, muzeu funcţionale
antice şi reconstrucţia casei Antonie • Trasee excursioniste funcţionale.
Plămădeală
20. Elaborarea studiului de fezabilitate pentru • Studii pentru 10 obiecte turistice
10 obiecte turistice
Măsură III Sporirea capacităţilor de operare pe piaţa funciară a deţinătorilor de resurse turistice
21. Inventarierea şi crearea bazelor de date • Rapoarte anuale ale primarilor
67
pentru bunurile imobiliare disponibile • Registrul unic calitativ al bunurilor imobiliare, inclusiv
celor cu funcţionalitate turistică
22. Delimitarea şi marcarea zonei de • Număr de borne de hotar al terenurilor cu resurse
protecţie a 10 monumente de patrimoniu turistice
natural şi antropic • Număr de marcaje durabile, estetic prezentate,
amplasate pe traseele circulaţiei turistice
• Număr de ha a subzonelor ariilor naturale protejate şi
zonelor de protecţie delimitate în conformitate cu
Regulamentul acestora
23. Crearea unui registru unic la nivel raional • Registru unic funcţional
al patrimoniului turistic • Bază de date despre patrimoniul turistic raional afişată
în pagina web a raionului
24. Elaborarea, adoptarea şi implementarea • Număr de PUG-uri şi PUZ-uri elaborate
Planurilor urbanistice generale
25. Desfăşurarea tenderului pentru acordarea • Suprafaţa acordată pentru organizarea spaţiilor de
dreptului de creare a spaţiilor de odihnă odihnă
în localităţile zonelor turistice • Venituri realizate din tranzacţii
• Număr de beneficiari
26. Organizarea şi desfăşurarea concursurilor • Număr de participanţi la concursuri
pentru cea mai amenajată stradă, • Suprafeţe, gospodării, străzi, fântâni amenajate
gospodărie, fântână în cadrul sărbătorilor • Valoarea finanţărilor acordate şi atrase, contribuţia
de înverzire a plaiului localităţilor pentru amenajare
27. Încheierea unor acorduri de colaborări • Număr de acorduri încheiate
APL din zonele turistice din cadrul ESPN • Număr de vizite oficiale realizate/organizate
Măsura IV Relansarea locaţiilor turistice raionale
28. Elaborarea unei metodologii unice la nivel • Metodologie elaborată în baza principalelor indicatori de
raional de colectare şi analiză a datelor monitorizare (număr de vizitatori, cazări, trasee
statistice în turism turistice, persoane angajate în turism, volumul
investiţiilor, vânzări)
• Bază de date actualizată trimestrial
• Rapoarte anuale, trimestriale şi lunare privind
principalii indicatori ai activităţii turistice
29. Elaborarea studiului de fundamentare a • Studiu de fundamentare argumentat
creării staţiunilor turistice
30. Crearea structurilor de salubrizare a • Număr de structuri de salubrizare, inclusiv private
localităţilor • Număr de angajaţi la întreprinderile de salubrizare
• Număr de beneficiari
• Valoarea finanţărilor efectuate pentru amenajare
Măsura V Diversificarea şi promovarea ofertei turistice a raionulu
31. Publicarea SDT Hânceşti • Număr de exemplare distribuite
32. Organizarea târgurilor, forumurilor • Valoarea cofinanţărilor acordate de APL
investiţionale şi expoziţiile anuale • Număr de antreprenori – participanţi
republicane şi internaţionale • Număr de contracte încheiate
33. Crearea a 2 pieţe de comercializare a • Număr de pieţe funcţionale
produselor locale de meşteşugărit în • Număr de meşteşugari
apropierea atracţiilor turistice • Veniturile realizate de către administraţiile pieţelor
34. Implementarea unor acţiuni ce ţin de • Număr de de afaceri înregistrate
dezvoltarea agroturismului
35. Susţinerea şi promovarea desfăşurării • Număr de acţiuni tradiţionale şi cu impact asupra
manifestaţiilor culturale tradiţionale turiştilor
• Număr de vizitatori, beneficiarii locali
36. Diversificarea ofertei meşteşugăreşti • Număr de meşteşugari noi
raionale • Număr de meşteşuguri noi
37. Includerea muzeelor locale într-o reţea • Număr de muzee participante în această reţea
unică de informare turistică • Număr de turişti-beneficiari
68
38. Elaborarea şi editarea ghidului structurilor • Număr de ghiduri publicate, CD-uri imprimate
turistice • Număr de agenţi economici incluşi în ghid
• Valoarea finanţărilor pentru editarea ghidului
39. Elaborarea şi promovarea traseelor • Număr de trasee funcţionale
turistice frontaliere comune
40. Publicarea monografiilor istorice a unor • Număr de exemplare distribuite
localităţi
41. Elaborarea unui film, emisiuni radio şi tv • Număr de emisiuni realizate
despre potenţialul turistic
• Durata filmului
• Număr de plasări pe post.
3. Asigurarea cu resurse
Realizarea SDT va necesita resurse financiare, de muncă, materiale şi informaţionale. Costul total
al SDT a fost estimat la aproximativ 5,3 mln. euro sau 91,2 mln. lei.
Gradul de asigurare cu astfel de resurse reprezintă unul din factorii principali ai succesului
implementării prezentului Plan. Descrierea surselor de finanţare prezentate în continuare este
realizată având în vedere programele de finanţare anuale desfăşurate de organizaţiile donatoare.
Deocamdată în Republica Moldova nici o organizaţie donatoare nu finanţează direct programe sau
proiecte. Finanţările se acordă doar în baza proiectelor înaintate de structuri şi organizaţii şi în
cazul când sunt anunţate deschiderea programele de finanţare. Din aceste considerente
compartimentul „Surse posibile de finanţare” din Planul de acţiuni prezintă instituţiile care dispun
de programe de finanţare pentru proiecte ce cuprind astfel de acţiuni. Urmează ca în cazul lansării
unui program de finanţare de către un finanţator, responsabilii pentru implementarea acţiunilor să
elaboreze proiecte şi să le înainteze către finanţare la donatorii respectivi. De asemenea,
organizaţiile finanţatoare prezentate mai jos reprezintă principalii donatori care activează de mai
mult timp în republică. În acest compartiment nu au fost incluse programele de finanţare care pot
apărea instantaneu pe parcursul perioadei de implementare a SDT.
Având în vedere cele menţionate mai sus Sursele posibile de finanţare a acţiunilor planificate în
acest Plan pot fi:
1. Mijloacele agenţilor economici. Finanţarea acţiunilor planificate în SDT din contul

mijloacelor agenţilor economici se va realiza prin: (i) investiţii directe în extinderea sau
lansarea de noi afaceri în turism; (ii) achitarea serviciilor de elaborarea a studiilor de piaţă,
planurilor de afaceri, identificarea partenerilor; (iii) contractarea serviciilor de consultanţă de
la companiile prestatoare de servicii; (iv) achitarea plăţilor pentru participare la expoziţii,
iarmaroace, acţiuni de promovare sau vizite de studiu; (v) achitarea taxelor pentru participare
în cadrul programelor de training.
2. Granturi, donaţii ale organizaţiilor donatoare ce activează în Republica Moldova.
Anual Oficiul Băncii Mondiale în Republica Moldova finanţează proiecte de granturi scopul
cărora este dezvoltarea tuturor grupurilor de populaţie prin creşterea nivelului de trai şi
asigurarea egalităţii ce contribuie la dezvoltarea generală a ţării. În cadrul programelor de
granturi ale Băncii Mondiale pot fi înaintate proiecte care sunt orientate spre realizarea
următoarelor activităţi: (i) promovarea intereselor întreprinderilor private; (ii) organizarea
seminarelor de training în domeniul gestionării afacerilor; (iii) asigurarea accesului
antreprenorilor la informaţia economică; (iv) dezvoltarea cooperării întreprinderilor cu alte
organizaţii naţionale şi internaţionale.
69
La începutul anului 2006, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare PNUD-Moldova
dispunea de 16 proiecte în derulare. Prin proiectele finanţate PNUD urmăreşte două direcţii de
bază:
• Guvernarea – întărirea guvernării ca bază pentru creşterea şi dezvoltarea durabilă şi
echitabilă;
• Integrarea socială – pentru a exploata oportunităţile de integrare ale oamenilor, idei şi
activităţi în susţinerea creşterii şi dezvoltării durabile şi echitabile.
Fundaţia Soros Moldova prin programul „Dezvoltare economică rurală”, „Est-Est”,

„Administraţia Publică Locală” asigură promovarea dezvoltării economice locale prin
perfecţionarea cadrului legislativ, susţinerea cooperării antreprenorilor, promovarea tinerilor şi
femeilor în afaceri, precum şi prin asistenţa continuă acordată tuturor tipurilor de antreprenori,
schimb de experienţă.
Centrul Regional de Mediu - Moldova (REC Moldova) este o organizaţie independentă,

necomercială, apolitică, cu caracter international. REC Moldova a fost instituit cu scopul de a
acorda asistenţă O.N.G., în efortul lor de a soluţiona problemele de mediu din Republica
Moldova şi din statele învecinate cu ea. Această asistenţă se acordă prin promovarea
cooperării atât la nivel naţional, cât şi regional, între O.N.G., instituţii guvernamentale,
comunităţi locale, din sectorul privat şi dintre alte organizaţii preocupate de protecţia şi
conservarea mediului înconjurător, utilizarea raţională a resurselor naturale, precum şi prin
promovarea participării publicului la luarea de decizii privind problemele mediului.
Alte surse. Alte surse pot fi obţinute din donaţiile altor organizaţii internaţionale destinate
pentru implementarea unor acţiuni concrete (de exemplu: realizarea unei baze de date privind
potenţialul turistic al raionului) sau din partea partenerilor naţionali şi internaţionali ai
agenţilor economici sau organizaţiilor neguvernamentale.
2. Sursele bugetului raionului. În conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, anual

prin decizia Consiliului raional Hânceşti, pot fi alocate până la 0,5% din veniturile bugetului
raional pentru susţinerea ÎMM-urilor. Mijloacele financiare vor fi alocate pentru
implementarea acţiunilor în conformitate cu prevederile Regulamentului de activitatea a
Fondului. De asemenea unele acţiuni pot fi realizate direct din bugetul raionului.
3. Mijloacele Bugetului de Stat. Aceste surse vor fi obţinute pentru realizarea activităţilor
planificate conform prevederilor Programului de Stat de susţinere a micului business care vor
fi implementate la nivel raional. Anual în Legea bugetului de stat este planificată finanţarea
activităţilor de susţinere a a sectorului ÎMM.
4. Mijloacele Fondului Ecologic Naţional (F.E.N.) pot fi utilizate în scopul colectării de

resurse financiare suplimentare pentru: (i) organizarea şi gestionarea sistemului de informare
ecologică; (ii) crearea bazei tehnico-materiale, inclusiv a rezervaţiilor naturale; (iii) acordarea
de sprijin financiar organizaţiilor ecologice neguvernamentale în baza unui program special de
granturi pentru proiectele destinate protecţiei mediului.
Resursele F.E.N. se acumulează din mijloacele transferate de către fondurile ecologice locale,
plăţile pentru emisiile de poluanţi de la sursele mobile, plata pentru mărfurile care în procesul
utilizării poluează mediul. Fondul Ecologic Naţional colaborează cu autorităţile administraţiei
publice locale, întreprinderile, organizaţiile, asociaţiile obşteşti pentru finanţarea iniţiativelor
de soluţionare a problemelor ce ţin de utilizarea raţională a resurselor mediului.
4. Principalele impedimente în implementare
70
Procesul de implementare şi monitorizare a SDT poate întâmpina anumite bariere şi impedimente
care, din punct de vedere al originii lor, pot fi grupate în 2 categorii: (i) riscuri interne (care sunt
proprii raionului Hânceşti şi pot gestionaţi relativ simplu de către APL) şi (ii) riscuri externe (care
vin din exteriorul raionului şi nu pot fi controlate de APL).
Riscurile interne aferente implementării SDT şi metodele de combatere/ preîntâmpinare sunt
prezentate în Boxă:
Boxa 5-1 Riscurile interne şi metode de contracarare a acţiunii lor

Nivelul Descrierea Constrângerilor Acţiuni de contracarare
SDT • Indiferenţa populaţiei în susţinerea • Organizarea de mese rotunde, dezbateri
activităţilor de dezvoltare a raionului şi audieri publice
poate avea ca efect eşecul total sau • Crearea de Asociaţii a Oamenilor de
parţial al implementării SDT Afaceri şi susţinerea activităţii acestora
• Lipsa unei voci comune puternice din din partea APL
partea sectorului de afaceri • Extinderea bazei impozabile prin
• Baza impozabilă mică nu permite oficializarea afacerilor, deschiderea de noi
acumularea resurselor financiare întreprinderi
suficiente pentru realizarea SDT
Consiliul • Nivelul relativ redus de cooperare între • Stabilirea dialogului dintre APC şi APL
Raional autorităţile publice locale de diferite • Actualizarea periodică a Planului şi
nivele cu serviciile Guvernului în implementarea unui mecanism eficient de
teritoriu monitorizare a acesteia
• Opoziţia din partea funcţionarilor • Conştientizarea activă a necesităţii
administraţiei publice locale implementării SDT
• Resurse financiare limitate • Reevaluarea costurilor de implementare a
Strategiei şi extinderea bazei impozabile
Sectorul de • Management ineficient şi demodat • Promovarea participării a antreprenorilor
afaceri local practicat de către majoritatea la cursuri de instruire
antreprenorilor • Organizarea de seminare şi mese rotunde
• Neconştientizarea de către sectorul de pe tematica dezvoltării economice locale
afaceri a rolului pe care îl exercită • Oferirea sprijinului consultativ din partea
întreprinderile private şi de ce este APL în deschiderea de noi afaceri
importantă reforma în economia locală
şi sectorul ÎMM
• Posibilităţi restrânse de angajare a
forţei de muncă
Riscurile externe aferente implementării Planului de Dezvoltare şi metodele de combatere/

preîntâmpinare sunt prezentate în Boxă:
Boxa 5-2 Riscurile externe şi metode de contracarare a acţiunii lor

Starea • Micşorarea veniturilor şi scăderea • Reducerea numărului de controale şi a
economiei puterii de cumpărare a populaţiei numărului organelor de control
raionului reduce cererea solvabilă • Creşterea flexibilităţii şi diversificării ofertei
• Controalele frecvente reduc spiritul turistice
de întreprinzător • Promovarea activă a ofertei turistice
Cadrul legal • Cadrul normativ existent nu asigură • Implementarea principiilor Cărţii Europene
implementarea unei autonomii reale privind exerciţiul autonom a puterii locale şi
la nivel local oferirea unor mecanisme financiare adecvate
• Contradicţiile şi instabilitatea APL
legislaţiei în vigoare din domeniul • Reducerea barierelor şi contradicţiilor în
fiscalităţii şI sferei trusitice poate legislaţie prin reexaminarea conţinutului ei şi
conduce la micşorarea intensităţii efectuarea de modificări
activităţii economice legale. • Micşorarea barierelor de acces pe piaţa turistică
(componenta cantitativă a standardelor de
71
clasificare a unităţilor de cazare)
5. Impact
Implementarea SDT va avea mai multe efecte, în diferite domenii.
În sfera socială: în baza extinderii afacerilor în domeniul turistic, numărul de şomeri va fi redus
prin: (i) extinderea activităţii structurilor turistice deja existente; (ii) crearea atelierelor şi pieţelor
de meşteşuguri; (iii) lansarea de noi structuri de cazare (inclusiv pensiuni); (iv) servicii de
asistenţă directă a turiştilor; (v) extinderea activităţii muzeistice; (vi) servicii culturale. În rezultat
numărul persoanelor ce vor deservi turiştii pe parcursul implementării SDT se va dubla.
Datorită intrării în circuit turistic a ariilor naturale protejate va spori capacitatea de gestionare a
patrimoniului natural prin atragerea fluxurilor financiare din turism. Efectul multiplicator al
turismului va crea locuri de muncă indirect şi în sfera comerţului, transportului, alimentaţiei
publice, construcţii.
În domeniul economic: vor fi dezvoltate/create noi instituţii şi structuri menite să îmbunătăţească

infrastructura turistică (10 agropensiuni, 3 complexe hoteliere, 3 moteluri, 5 zone de odihnă, 5
tabere, 7 muzee) cu un total de 800 locuri de cazare, asigurând angajarea în câmpul muncii a peste
200 persoane.
În domeniul activităţii administraţiei publice locale realizarea acţiunilor preconizate vor

asigura întărirea capacităţilor autorităţilor publice locale de organizare şi promovare a acţiunilor
de dezvoltare socio-economică, crearea precondiţiilor pentru asigurarea procesului de dezvoltare
durabilă a raionului, gestionarea eficientă a patrimoniului public, crearea de parteneriate strategice
durabile, inclusiv cu donatorii.
În rezultat, în raion se va forma o nouă ramură a economiei regionale.
72

215-SD Hincesti Ro

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

215-SD Hincesti Ro

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

„Turism eco-rural în Codrii Lăpuşnei”, proiect finanţat de

Comisia Europeană, programul TACIS CBC, nr. 2006/ 117-105.

Aprobată de Consiliul Raional Hânceşti

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TURISMULUI

2 Evaluarea potenţialului turistic ....................................................................................................19

3 Zone de interes turistic .................................................................................................................26

4 Strategia de dezvoltarea a turismului în raionul Hânceşti............................................................56

5 Durabilitatea Strategiei ................................................................................................................65

APL Administraţia publică locală

BRH Buget Raional Hânceşti

CPT Centrul de Promovare a Turismului

CRH Consiliul Raional Hânceşti

FEN Fondul Ecologic Naţional

MCT Ministerul Culturii şi Turismului

MERN Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale

ONG Organizaţii Neguvernamentale

IMM Întreprinderile Mici si Mijlocii

SCERS Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei

SDT Strategia de Dezvoltare a Turismului

GRUPUL LOCAL DE COORDONARE

Lupu Lidia Preşedintele raionului Hânceşti

CONSILIUL JUDEŢEAN IAŞI

BUSINESS CONSULTING INSTITUTE

Autorii Strategiei de Dezvoltare a Turismului exprimă sincere mulţumiri primarilor, consilierilor

Figura 1-1 Aşezarea geografică a raionului Hânceşti

Clima este continental-moderată, deosebindu-se printr-un caracter instabil. Temperatura medie a

1.2 Potenţialul socio-uman

Sursa: Datele Consiliului Raional

Sursa: Datele Consiliului Raional Hânceşti

1.3 Analiza economiei şi a antreprenoriatului

Economia raionului se bazează pe agricultură şi industria prelucrătoare. În toate sectoarele

În sectorul agrar în 2005 au funcţionat 35 agenţi economici mari, dintre care:

Un rol important în economia raionului îl are sectorul zootehnic. La 01.01.2006 în teritoriul

Tabelul 1-2 Structura culturilor în terenul arabil

Potenţialul exploataţiei agricole se prezintă în felul următor:

Tabelul 1-3 Indicatorii utilizării intensive a terenurilor agricole

În ultimii ani, în raion au fost date în exploatare 3 staţiuni tehnologice de maşini.

Periodic Direcţia Raională de Agricultură şi Alimentaţie Publică desfăşoară activităţi de

Agricultorii raionului se confruntă cu aceleaşi probleme specifice pentru întreaga republică:

Gradul de complexitate a activităţii industriale

Tabelul 1-4 Indicatorii utilizării intensive a terenurilor agricole

Prelucrarea produselor agricole

Industria se confruntă cu un şir de probleme, care nu permit utilizarea maximă a potenţialului

Diversificarea activităţilor economice

Tabel Tabelul 1-6 Indicatorii principali ai situaţiei social-economice a raionului Hânceşti în

Principalele probleme din sfera comerţului şi serviciilor ţin de:

Comerţul extern se caracterizează prin descreşterea volumului de tranzacţii. Geografia exportului

APL nu dispun de pârghii şi instrumente de susţinere şi stimulării activităţii economice, din

Echiparea tehnică a localităţilor

Tabel 1-7 Construcţii capitale şi reparaţii în localităţile raionului în anul 2005

Alimentarea cu gaze naturale

Tabelul 1-10 Reparaţia reţelelor de drumuri

Astfel cca. 17 drumuri au fost incluse în planul de amenajare a infrastructurii rutiere.

Gospodăria locativ-comunală funcţionează cu mari probleme din lipsa unui management

Asigurarea socială în raionul Hânceşti

1.4 Analiza SWOT a raionului

Potenţialul turistic natural

Tabelul 2-11 Caracteristica fondului silvic

Tabelul 2-12 Caracteristica rezervaţiilor naturale

Tabelul 2-13 Caracteristica rezervaţiilor naturale

Potenţialul turistic antropic

Tabelul 2-14 Caracteristica rezervaţiilor naturale

2.2 Analiza stării infrastructurii turistice