in flecare caz nu se id generala; ea se schimba sta, de la tard la tari, de la o civilizatie la alta si, de asemenea, de la individ la individ. Dar educatia, ca distineta de invatare, trebuie si aba un sfargit predi in civilizatia noastra acest sfarsit coincide cu absolvirea colegiului mai curand decat cu absolvirea gcoli superioare, deoarece pregritirea profesional in universitati hnice, desi are intotdeauna face cu sine, un fel are, Banu mai uc me ca intreg, ci mai de trun segr . Cineva nu timp si invele; 0 edi invajare este goald si prin urmare degenereaza cu int in retoricd moral-emotional cineva poate foarte 's0r sa invele fad si educe siipoate continua sé invete pana zilelor sal te acestea, insa, sunt amdnunte ce trebuie ite expertilor si pedagogilor. Ceea ne intereseaza pe noi sinu poate fi, prin urmare, ferat. sti To a noastra fa fiir bim lumea sufi- esponsabilitatea pentru acea ruind c noului si tandru cut exceptia ar fi inevitabil ime comuna. Criza culturii: Semnificatia ei sociala si politica intemt martorii unui interes fala de fenomen’ relativ nou mod evident din termenu de masa, aceasta problen este cultura so despre scurta istorie a ambilor ter pre numa cétiva ani in urna mai erau folositi sens peiorativ ~ implicand faptul e& socictatea de ma: forma depravati de societate si cultura de mas au devenit acum respectabili, subie jecte de cercetare al caror efec’ telectt cultura de midemasa societay cultura va cu cultui mutatis care a de masa ridica nai importanta ietate si cu inte de toate © pro- anume relatia foarte controver- urd. Nu trebuie decat si ne rea- joderne a impotriva so- e masa inca constienti de cat de mult tr 4 fi lisat de dorit aceasta relatie initiala si a ne feri asifel de dorinta facila a numerosilor critic ai culturii de masa de o Varsti de Aur a societatii bune si mondene. Aceast dorinta arzitoare este mult mai rispandita astizi in Ameri entru simplul motiv ca filistinismul barbar al doar din vedere la fel de supar’- educat al societatii europene, unde pentru a aprecia psd de experient poate chiar si explice de pictura americana au ajuns bruse sa joace tn iv in dezvoltarea artei moderne si de ce nfita in luenta in tari a ciror avangarda antiamericane consecinta nefericiti ci boala profunda Pe care insusi ,cuvantul" cultura este posibil si 0 evoce ia care sunt re} neobser vata ria trecut ‘orporatd, ti ale populatiei care dispunea liber, adiea di Criea asemenea masuri eliberatd de px comun nu este masa, ci sele au fost si ele Atat istoric cat si concep! societatea de masa a fost precedatd de societate, iar tea nu este t i ic decét este societatea de masa: si ea’ poa tie; desigur, este mai veche decat societatea de masa dar nu mai veche decat epoca moderna. De fapt, toate trasat multimii lea descoperit intre timp tatea lui ~ iar singuritatea nu este n = independent de facultatea incapacitatea de de toate, egocentrismul lui si acea lume care de la Rousseau incoace este gre: alienare de sine ~ toate aceste trasturi societatea bund, unde nu se punea pi numeric vorbind Societatea bund, aga cum o cunoastem sprezec nouaisprezecelea, si-a avu in curtile europene ale epocit absolutismu iar de a distinge; mai pre re stia foarte a Ja insignifianta poli -saille: unul pe altul ast reu- adevira tul predecesor al romanult . nu este atat romantat in revolt deschisa impotriva societatii tea unui conilict intre societate ei sa repetat in realitate tot atat de mult cat si in fictiune; modernul si mai putin modernul te integranta a societatii impotriva car me si care intotdeauna ia ce are mai but situafia indivi- restransa la anu- lui impotriva p prezenta au destul de bune; ele constau ia altor staturi ne- ze si un motiv pen- tura partidelor revolutionare era ci ei descopereau in aceia ce nu erau admisi in societate anumite traséturi de umanitate Proust) sau evr pe care societatea nu lea revolutionar de impotriva societitii decat impotriva « se datoreaza doar pred latelor si gu- tei problemei = cum ar fi spus tie ii risa cuttr Preocuparea noastra o reprezinta cultura sau mai degraba ce se intampli cu culte: societatii si ale Societitii de mas4; si interesul nostru fata de artis mare, nu priveste at4t individualismul sit: subie cael este, la urm: pe care fiecare ma drept chint mirturia durabila a spiritului care a animato, Fapt mai producatorii celor mai inalte obiecte cultur: intreaga cu dezvoltarea stintifica vor ramane probabil cea mai mare realizare a epo- cli noastre ~ a pornit de la aceasti ostilitate impottiva s titil sia ramas atagati exista intre societate si masa, Acuvzatia pe care artistul, spre deosebire de revolitiona- ul politic, a aduso societatii a fost rezumata foarte devreme, la sfarsitul sec optsprezecelea, care de atunci a fost repetat cesive. Cuvantul este veche decat folosirea lui ela fost mai inti folosit in a distinge intre burgh biblica indica deja un dusman su caruia poate s4 cada cineva. Ca Sand a fost fc data ca termen - cred ca de s rentano, care a scris 0 satird asupra fi und nach der Geschichte ~ el d wea nici © precum cele destul dede ce arta a banal, a fost foarte repede urmat de un alt eveniment in care, dimpotriva, societatea i pozitia inferioara din punct de floc din Europa, care se grisea a ,te educa" iesind ‘esupunea c& se afla realitatea, iunile superioare, presupunea ¢ salisluiau frumosul fuga din realitate prin intermediul ar! este importanta nu o socistate ce {in timpul atare, singurul criteriu nonso. rea acestor lucruri tipic au pierdut cea mai care este de 2 pune nire pe cititor si de a1 emotiona peste secole. vantul cultura a devenit suspe: cand servese nare decat ata, dup cum poate fi ‘util si legitim: in perete. in ambeeuna cu pozitia ei dominanta in cadrul popt trebuie sil descoperim trecut pentrt: noi insine - a i ca intreg. Ce se intamplase inainte si, intr-o anumita citim autorii lui asa cum nimeni nu i.a citit vreodata. In acest masura, a continuat, desigur, si se intimple chiar si dup’ sens societatea de masa este m ie a artei moderne, a fost de fapt o dezintegrare Societatea buna si educata si bai ente durabile erau structurile ‘niu era neobisnuit in At neo-tenascentiste imprastiate in tocmai pentru ci ace opa. in aceasta dezintegrare, cultura, mai mult istorie" de care foarte mu decat alte real cdutau s& scape. Faptul cd romanul si poezia americana stat numease’ .¥ g&sit din plin propria expresie inca de la Whitman si Melville transmis si inea : sociale si individuale. Cut alte cuv’ Pentru o stare de lucruri care nu este mai buna, ci doa mai demodata. Probabil ci tea de masa este aceea ca socictatea a vrut sidevalorizat obiecte culturale pana la rang ca de 0 moneda cu care cumpara o pozitie mai inalta in societate sau dobandea un grad mai inalt de stimi fata de sine ~ adicd, dupa parerea lui, mai inalt decat i se cuvenea fie prin natura, fie prin nastere. in acest proces, valorile culturale au fost tratate ca orice alte valori, au fost esera intotdeauna, valori de schimb; st alta ele au fost uzate precum: \jerdut facultatea care este initial egoiste, dar nu Jea.,consumat. Chiar si in form uzaté aceste obiecte au ramas obiecte ‘Cand s-a intamplat acest aritat ca o grimada apie shevalpetoal de masa, dimpotri de a ne emoti nceput si vorbeasca d mate de societate ca $i orice alte bun '50'in Franta, cand sele necesare pentru plet tradate, societiti, desi ural a fost 6 problema Precum painea ropa si in timp ce se poate vedea fa pentru petrecerea a valorilor” sfarsitul melancolie-al marii at care este pet este inc © chestiune deschisa de'a sti care’ suntem coperi matii autora proces v sau de ai salva din gol flisti =, strict astral trecutulul fa ajutorul este impotriva standardelor si interpre- siau pri aditionale este aceeasi i a civilizatie oe pune tala, Din punet de si Europa sunt in aceeasi situ