Professional Documents
Culture Documents
13.04.2011
ACTIVITĂłI:
1
Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaŃi
Facultatea de Inginerie Brăila- Specializarea Agricultură
Practica de primăvară 2011
1.2. TERMINOLOGIE
În experimentarea agricolă, ca şi în alte domenii ale cercetării aplicative, se lucrează după
anumite reguli bine determinate şi se foloseşte o terminologie adecvată. În cadrul activităŃiii de
testare a valorii agronomice şi de utilizare a soiurilor, experienŃele se execută în câmp şi în sere.
ExperienŃa de câmp reprezintă o cultură comparativă cu soiuri (monofactorială), cu parcele
egale ca mărime, amplasate in condiŃii naturale cat mai apropiate de cerinŃele specifice faŃă de
factorii de mediu (sol, climă, etc.), cu scopul de a determina valoarea agronomică şi de utilizare a
soiurilor prezentate pentru testare în vederea înregistrării.
Câmpul de experienŃă reprezintă porŃiunea de teren pe care se execută experienŃele de câmp
(testele), denumite şi culturi comparative. O cultură comparativă este constituită din parcele
experimentale, care trebuie observate şi recoltate separat.
Parcela experimentală reprezintă elementul de bază al unui câmp de experienŃă. Fiecare
parcelă experimentală a unui câmp de experienŃă constituie o variantă, deoarece pe fiecare
parcelă se cultivă şi se urmăreşte un anumit soi. Fiecare variantă dintr-o experienŃă se repetă de
mai multe ori, astfel încât aceeaşi parcelă experimentală se va găsi in experinŃă de câteva ori.
Parcelele experimentale sau variantele ocupate de acelaşi soi se numesc parcele-repetiŃii.
Termenul de "repetiŃie" este folosit pentru a indica totalitatea parcelelor care cuprind o singură
dată toate variantele.
1.2.1. Parcela experimentală
In conducerea unei experienŃe, toată atenŃia trebuie să pornească de la elementul ei
fundamental care este parcela experimentală şi să se oprească la ansamblul experienŃei.
CondiŃiile unei parcele experimentale sunt:
- suprafeŃe egale pentru toate parcelele experienŃei;
- semănat, respectiv, plantat cat mai uniform şi complet, pe intreaga suprafaŃă;
- să constituie un masiv de plante uniform dezvoltate şi fără goluri;
- să cuprindă un număr suficient de plante recoltabile după eliminarea plantelor vecine cu
golurile, inlăturand in acest fel influenŃa individualităŃii acestor plante care deformează
capacitatea de producŃie a soiului.
Pentru a indeplini toate aceste condiŃii, parcelele experimentale trebuie să aibă o anumită
formă şi mărime şi să se inlăture influenŃele care deformează capacitatea reală a producŃiei.
Forma parcelelor
Forma parcelelor in experienŃele de camp poate fi pătrată sau dreptunghiulară, mai
indicată fiind forma dreptunghiulară din următoarele considerente:
- parcelele lungi cuprind mai bine neuniformităŃile terenului atat individual cat şi in cadrul
repetiŃiilor;
- elimină diferenŃele prea mari dintre parcelele experienŃei cauzate de neuniformitatea solului, ca
urmare a apropierii in spaŃiu a parcelelor-repetiŃii;
- uşurează aşezarea in teren a culturii comparative, semănatul, luarea observaŃiilor care se fac in
timpul vegetaŃiei şi recoltatul;
2
Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaŃi
Facultatea de Inginerie Brăila- Specializarea Agricultură
Practica de primăvară 2011
- elimină risipa de teren ca urmare a reducerii lungimii drumurilor dintre blocuri şi al lăŃimii
faşiilor frontale.
Raportul optim dintre lungimea şi lăŃimea parcelelor variază intre 4/1 şi 10/1, fiind
determinat de lăŃimea maşinilor şi de dimensiunile campului de experienŃă.
LăŃimea parcelei trebuie să fie bine aleasă in cazul cand, la unele specii este necesară
eliminarea influenŃei marginii sau a vecinilor, asigurand suficiente randuri normale pentru
determinarea capacităŃii reale de producŃie. In stabilirea lăŃimii parcelelor experimentale, se are
in vedere de asemenea, reducerea incrucişărilor spontane, care sunt mai frecvente in cazul
parcelelor lungi.
Mărimea parcelelor
In stabilirea mărimii parcelelor se Ńine cont de specie, mărimea lor stabilindu-se in funcŃie
de numărul de plante care trebuie analizat. Principiul fundamental in alegerea mărimii parcelelor
este asigurarea posibilităŃii de executare a tuturor lucrărilor ca şi in condiŃii de producŃie şi de a
realiza numărul necesar de plante recoltabile după eliminarea influenŃei marginii şi a golurilor.
Factorii care influenŃează producŃia parcelelor
In literatura de specialitate aceşti factori se mai numesc şi "deformatori", intrucat ei
deformează producŃia medie obŃinută de pe parcelele – repetiŃii ale aceleiaşi variante. łinand
seama că experienŃele urmăresc să determine in mod exact şi real capacitatea de producŃie a unei
variante, in timpul vegetaŃiei sau la recoltare trebuie să se elimine influenŃa marginii, a vecinilor
şi a golurilor, iar la prelucrarea rezultatelor să se recunoască erorile accidentale şi să se inlăture
cele sistematice şi grosolane.
InfluenŃa marginii. După cum se ştie, plantele situate la marginile parcelelor suferă
modificări privind vigoarea, coloraŃia şi in final producŃia, ca urmare a unui aflux mai mare de
apă, lumină, hrană, etc. InfluenŃa marginii este mai mare la capetele parcelelor, ca urmare a
drumurilor şi aleelor, şi mai redusă pe laturile lungi ale parcelelor.
InfluenŃa marginii longitudinale este mai mare, cu cat aleile separatoare sunt mai late,
soiurile sunt mai rapace, parcelele sunt mai lungi sau mai reduse ca suprafaŃă.
La plantele prăşitoare, la care de obicei nu se lasă cărări separatoare intre parcele, nu
există o influenŃă a marginii. Eliminarea influenŃei marginii se face prin recoltarea plantelor
frontale şi laterale (acolo unde este cazul) inainte de recoltarea experienŃei. Prin eliminarea
influenŃei marginii se inlătură simultan şi influenŃa vecinilor.
La marginile frontale se elimină cate o bandă de 1 m la plantele care se seamănă des şi
cate două plante sau cuiburi pe fiecare rand, la plantele prăşitoare.
Prin eliminarea capetelor şi marginilor parcelelor, rezultatele devin mai reale, dar nu
măreşte exactitatea şi nu se reduce eroarea experimentală.
InfluenŃa vecinilor trebuie luată in considerare la parcelele experimentale prevăzute cu
cărări separatoare şi la variantele care se deosebesc mult ca talie, precocitate şi mai ales,
capacitate de nutriŃie (rapacitate). In experienŃele cu soiuri, influenŃa vecinilor trebuie eliminată
prin aşezarea grupată a soiurilor asemănătoare ca precocitate, port, rapacitate etc. Parcelele
experimentale trebuie să fie suficient de late, astfel ca după scoaterea randurilor care au suferit
influenŃele marginale, suprafaŃa recoltabilă a acestora să rămană "normală", adică in limitele
admise de tehnica experimentală.
InfluenŃa soiurilor este asemănătoare cu cea a marginii, plantele din jurul golurilor
profitand de afluxul factorilor de vegetaŃie, energetici şi nutriŃionali, aceasta reflectandu-se in
producŃiile mai mari cu 10-20% faŃă de plantele normale. Cand golurile depăşesc anumite limite,
producŃia parcelei experimentale este influenŃată cu atat mai mult, cu cat procentul golurilor este
mai mare.
Golurile produse de anumiŃi factori, in special gerul, bolile, se manifestă sistematic in
fiecare parcelă-repetiŃie şi de aceea se numesc goluri sistematice.
3
Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaŃi
Facultatea de Inginerie Brăila- Specializarea Agricultură
Practica de primăvară 2011
1.2.3. Blocul
Blocul constituie grupa de parcele ocupate de toate variantele din cadrul unei repetiŃii inşiruite
orizontal. FuncŃie de prezentarea tuturor variantelor se deosebesc blocuri incomplete (fig. 1°) şi
blocuri complete (fib 1b).
4
Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaŃi
Facultatea de Inginerie Brăila- Specializarea Agricultură
Practica de primăvară 2011
5
Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaŃi
Facultatea de Inginerie Brăila- Specializarea Agricultură
Practica de primăvară 2011
b) cand blocurile sunt pe două sau mai multe randuri (fig. 4 a, b).
Fig. 4.a Blocuri etajate pe 2 rânduri Fig. 4.b Blocuri etajate pe 3 rânduri
c) dispersat, cand blocurile unei experienŃe nu vin in contact unul cu altul (fig. 6).
6
Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaŃi
Facultatea de Inginerie Brăila- Specializarea Agricultură
Practica de primăvară 2011
- forma parcelelor trebuie să fie pătrată, dar se pot folosi şi parcele dreptunghiulare;
- numărul maxim recomandat este de 12 variante, de obicei, se folosesc 6-8 variante.
Aşezarea in pătrat latin se recomandă atunci cand se urmăreşte aflarea diferenŃelor foarte
mici intre variante puŃine, cum este cazul la experienŃele cu soiuri de graminee şi leguminoase
furajere.
7
Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaŃi
Facultatea de Inginerie Brăila- Specializarea Agricultură
Practica de primăvară 2011
aceleaşi culturi pe toată suprafaŃa timp de 3-4 ani inainte, intr-un sistem raŃional la lucrare a
solului şi de rotaŃie.
In aceeaşi ordine de idei, terenurile care au primit in anii anteriori doze masive de
ingrăşăminte minerale şi diverse pesticide cu efect remanent nu pot fi ocupate cu experienŃe.
Trebuie evitate de asemenea faşiile de teren care au fost ocupate de drumuri, arii, şire de paie,
tarle de animale, etc., precum şi vetrele de pir, pălămidă, viermi-sarmă, etc.
Avand in vedere că uniformitatea solului din campul de experienŃă constituie condiŃia
principală in obŃinerea rezultatelor de calitate, experimentatorii vor trebui să-i acorde cea mai
mare atenŃie, recurgand chiar la practicarea "culturilor de recunoaştere" sau a metodei
"experienŃelor oarbe" .
InfluenŃa terenului se va evita prin aşezarea parcelelor in blocuri mici sau prin
introducerea aşa numitelor "parcele oarbe" care nu se iau in considerare la calcularea datelor.
1.5.2. Stabilirea asolamentului
ExperienŃele cu soiuri, ca de altfel toate celelalte experienŃe agricole, trebuie incadrate
intr-un asolament raŃional, adecvat zonei ecologice respective. Campul de experienŃă poate fi fix,
ocupand in fiercare an acelaşi teren. Campul de experienŃă mobil se mută in fiecare an pe diferite
tarlale ocupate de culturi de uniformizare cu specia respectivă. Campul mobil de experienŃe
elimină dezavantajele campului fix şi are marele avantaj de a apropia experienŃele de condiŃiile
de producŃie ale zonei ecologice respective. De asemenea, campul de experienŃe mobil elimină
diferitele efecte remanente ale experienŃelor precedente, efecte care sunt mai accentuate in
campurile de experienŃă fixe. Oricare ar fi campul de experienŃe, fix sau mobil, introducerea
asolamentului este obligatorie. Pentru campurile experimentale din CTS-uri este preferabilă
adoptarea campului fix. In acest caz este nevoie să se intocmească un asolament special, după
următoarele norme:
- Se prevăd atatea tarlale mari, egale ca suprafaŃă, caŃi ani are asolamentul stabilit. In cazul unui
asolament de 4 ani (fig. 9) se imparte intreaga suprafaŃă a terenului destinat experienŃelor in 4
tarlale.
8
Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaŃi
Facultatea de Inginerie Brăila- Specializarea Agricultură
Practica de primăvară 2011
Apoi fiecare din aceste tarlale se imparte in atatea subtarlale caŃi ani de cultură de
uniformizare s-a hotărat să urmeze după anul de experinŃă, plus una. De exemplu, dacă s-a
hotărat să se elimine prin 3 ani de culturi de uniformizare diferenŃele de fertilitate provocate de
diferitele variante şi de prezenŃa drumurilor, tarlaua va fi impărŃită in 3 + 1 subtarlale (deci 4).
In cazul in care se fac experienŃe numai cu 1, 2 plante, se recomandă spre a se evita
făramiŃarea terenului, să se concentreze toate experienŃele intr-o singură tarla, in timp ce pe
celelalte tarlale se insămanŃează culturi de uniformizare. In fig. 10 este arătată o astfel de rotaŃie,
unde experienŃele cu porumb şi cu grau de toamnă urmează după trei ani de uniformizare (grau,
porumb, mazăre).
Fig. 10. Schema unui asoloament cu experienŃe concentrate într-o singură tarla
9
Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaŃi
Facultatea de Inginerie Brăila- Specializarea Agricultură
Practica de primăvară 2011
soiurile din categoria alogame. La soiurile autogame, pentru obŃinerea unei seminŃe de bună
calitate, in timpul perioadei de vegetaŃie se vor efectua lucrări de purificare biologică.
După recoltare, fiecare centru are obligaŃia de a anunŃa la ISTIS stocul de seminŃe pentru
fiecare soi avut in testare, avand astfel posibilitatea procurării din timp a seminŃelor necesare
continuării unui nou ciclu experimental.
1.5.7. Fertilizarea
Aplicarea ingrăşămintelor minerale se face conform tehnologiilor de cultură intocmite
pentru cultura mare. In stabilirea exactă a dozelor de ingrăşăminte se va Ńine cont de planta
premergătoare şi de conŃinutul solului in substanŃe utile.
Ingrăşămintele minerale trebuiesc aplicate cat mai uniform pe toate parcelele
experimentale. Ele se pot aplica inainte de semănat sau in timpul perioadei de vegetaŃie. Cel mai
exact insă se aplică manual, prin impărŃirea dozei in două părŃi egale, imprăştierea făcandu-se
mai intai de-a lungul parcelei, apoi perpendicular pe lungimea acesteia.
Ingrăşămintele care se aplică in timpul vegetaŃiei se vor cantări şi imprăştia separat
pentru fiecare parcelă experimentală.
1.5.8. Semănatul
10
Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaŃi
Facultatea de Inginerie Brăila- Specializarea Agricultură
Practica de primăvară 2011
Semănatul constituie una dintre cele mai importante lucrări care stau la baza reuşitei unei
experienŃe, de aceea se cere ca acesta să fie executat cu mare grijă, realizand in campurile
experimentale, masive de plante cat mai uniforme şi normal dezvoltate. La realizarea unei bune
uniformităŃi a campului experimental contribuie şi modul de pregătire a patului germinativ,
viteza de inaintare a maşinilor, repartizarea uniformă a seminŃelor etc.
Deosebit de importantă este de asemenea, respectarea strictă a unor elemente tehnologice
specifice fiecărei specii in parte (epoca de semănat, adancimea de semănat, densitatea etc.),
conform tehnologiei de cultivare.
Epoca de semănat, în linii generale, este redată in tabelul următor:
11
Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaŃi
Facultatea de Inginerie Brăila- Specializarea Agricultură
Practica de primăvară 2011
12
Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaŃi
Facultatea de Inginerie Brăila- Specializarea Agricultură
Practica de primăvară 2011
EXEMPLUL 1.
REALIZAREA TESTULUI V.A.U. LA CEREALE PĂIOASE
La amplasarea in teren a experienŃelor cu soiuri se va Ńine cont de parametrii:
Pentru toate speciile metoda de aşezare este cea a blocurilor randomizate in 5 repetiŃii.
RepetiŃia a 5-a nu se ia in calcul fiind folosită numai la măsurători şi determinări biometrice.
Planta premergătoare
Cele mai bune plante premergătoare pentru cerealele păioase sunt leguminoasele pentru boabe şi
furaje care eliberează terenul in vară, devreme.
ObservaŃii în vegetaŃie
Pentru caracterizarea sortimentului de cereale de toamnă şi primăvară aflat in incercarea de stat
se efectuează observaŃii cu privire la principalele fenofaze, comportarea lor faŃă de factorii
nefavorabili de mediu şi la boli, precum şi cu privire la potenŃialul de producŃie al acestora.
Principalele fenofaze
Data răsăritului: se notează cand 75% din plante au răsărit. Răsărirea are loc din toamnă, in
condiŃii normale de umiditate, in perioada de iarnă sau primăvară, cand toamna a fost secetoasă.
Data înspicării: se notează cand 75% din plante au format spic.
Maturitatea tehnică. Se notează cand umiditatea boabelor a ajuns la 17% in acest moment, lanul
fiind apt pentru recoltarea mecanizată.
Dinamica umidităŃii
Determinările incep după ce boabele au căpătat culoarea galben-inchis, consistenŃa acestora este
ceară avansată, iar umiditatea este de aproximativ 27%. Măsurătorile se fac la 2-3 zile pană se
atinge cifra de 17% umiditate, acest procent fiind considerat data maturităŃii tehnice.
Caractere morfologice
Talia plantelor: se determină in camp la cate 10 plante (luate la rand) din fiecare repetiŃie in faza
de coacere in ceară. Măsurătorile se fac de la baza tulpinii pană la varful spicului (fără ariste). In
fişa 3, se trece media măsurătorilor in cm (in cifre intregi fără zecimale).
Desimea plantelor la m.p.
a) toamna la incetarea vegetaŃiei sau primăvara la răsărire, se determină desimea in momentul
cand randurile sunt incheiate, frunzele au atins 2 cm lungime şi nu se mai inregistrează apariŃia
13
Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaŃi
Facultatea de Inginerie Brăila- Specializarea Agricultură
Practica de primăvară 2011
de noi plante. Se consideră incetarea vegetaŃiei atunci cand cel puŃin 3 zile in şir temperatura
medie a aerului este sub 00C.
Pentru această determinare este necesar să se delimiteze o suprafaŃă de 0,5 m.p. (cu rama
metrică) in fiecare parcelă. Rama metrică cu latura interioară de 0,71 m trebuie fixată in aşa fel
incat diagonala ei să se suprapună pe unul dintre randurile de plante. Laturile ramei metrice, deci
capetele celor 2 diagonale trebuie marcate cu Ńăruşi care se păstrează pana la recoltare. Se
determină numărul de plante la m.p. in cele 4 repetiŃii iar in fişe se inscrie media determinărilor.
b) Densitatea plantelor (in primăvară, cand plantele au pornit in vegetaŃie) se verifică in aceleaşi
puncte stabilite anterior cu rama metrică
c) Densitatea spicelor la m.p. la maturitatea tehnică Numărătoarea se efectuează in aceleaşi
puncte stabilite cu rama metrică, in momentul cand consistenŃa boabelor se intăreşte.
d) Masa a 1000 de boabe (MMB): se stabileşte după recoltare pentru fiecare soi. Se exprimă in
grame. Se determină astfel: se numară seminŃele la intamplare şi se grupează cate 10, după care
se grupează cate 100 şi apoi cate 500. Cele două probe a cate 500 se cantăresc separat şi se adună
rezultatele. Se obŃine astfel masa a 1000 de seminŃe.
e) Masa hectolitrică (MH): se determină după recoltare pentru fiecare soi. Se exprimă in kg, fără
zecimale. Principiul metodei se referă la cantărirea cantităŃii de seminŃe care umple un vas
cilindric cu volumul de 1 litru. Aparatul folosit este balanŃa hectolitrică. BalanŃa hectolitrică are
următoarele părŃi componente, conform schiŃei de mai jos:
- un platan (1);
- un cilindru (2) cu baza perforată, prevăzut cu o brăŃară de agăŃat;
- un cilindru (3) a cărei parte inferioară se poate imbina cu partea superioară a cilindrului (2);
- un cilindru (4) prevăzut la bază cu o clapetă de deschidere, necesar pentru luarea probei şi
scurgerea seminŃelor in cilindrul (3);
- o greutate in formă de disc (5) care se aşază in partea superioară a cilindrului (2), deasupra
cuŃitului (6);
- un cuŃit (6) de formă specială, care se intercalează intre cilindrii (3) şi (2), prin secŃiunea făcută
la capătul superior al cilindrului (2).
- cutia cu greutăŃi de la 0,1 g la 500 g, marcate atat cu masă proprie, in g, cat şi cu masă
hectolitrică corespunzătoare, ataşată balanŃei.
- cutia de lemn care serveşte atat la ambalarea aparatului, cat şi ca suport pentru montarea
balanŃei pentru fixarea cilindrului (2) prevăzut in acest scop cu un lăcaş.
Pregătirea probei. La determinarea masei hectolitrice se foloseşte o probă de seminŃe din care se
elimină corpurile străine ca: frunze, tulpini de plante, bulgări de pămant etc. Proba se
omogenizează. Se introduce in cilindrul balanŃei şi se cantăreşte.
Modul de lucru. Se asigură orizontalitatea cutiei pe care este montată balanŃa. Se fixează
cilindrul (2) in lăcaşul (7). Se introduce cuŃitul (6) prin secŃiunea cilindrului (2), iar peste cuŃit se
aşează greutatea in formă de disc. Se imbină apoi cilindrul (3) cu cilindrul (2), iar peste cuŃit se
aşează greutatea in fomă de disc (5). Se imbină cilindrul (3) cu cilindrul (2). Se umple cilindrul
(4) cu proba de analizat bine omogenizată şi se imbină cu cilindrul (3).Se deschide clapeta şi se
14
Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaŃi
Facultatea de Inginerie Brăila- Specializarea Agricultură
Practica de primăvară 2011
lasă seminŃele să curgă liber in cilindrul (3). După golirea cilindrului (4) şi umplerea cilindrului
(3) se trage repede afară cuŃitul (6), greutatea (5) căzand in cilindrul (2) şi antrenand in acelaşi
timp seminŃele din cilindrul (3). In timpul căderii seminŃelor, cilindrul (4) nu trebuie acoperit,
nici mişcat. Se introduce apoi la loc cuŃitul (6). Se indepărtează cilindrul (4) şi se elimină
surplusul de seminŃe rămas pe cuŃit (6), apoi se indepărtează cilindrul (3) şi cuŃitul (6).
Cilindrul (2) plin cu seminŃe se agaŃă la balanŃă şi se cantăreşte punand pe platanul (1) greutăŃile
necesare pană la echilibrarea parghiilor.
Pentru fiecare probă se vor face două determinări.
Se calculează masa hectolitrică corespunzătoare greutăŃilor de pe platanul (1) şi se face media
aritmetică a celor două determinări, dacă diferenŃa dintre ele nu depăşeşte 0,5 kg/hl.
ObservaŃie: La ovăz se admite o diferenŃă intre două determinări de 1 kg. In caz contrar se fac
alte două determinări, iar dacă şi de data aceasta diferenŃa intre ele este mai mare decat aceea de
la punctul anterior, se ia ca rezultat media aritmetică a celor 4 determinări efectuate.
15
Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaŃi
Facultatea de Inginerie Brăila- Specializarea Agricultură
Practica de primăvară 2011
16
Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaŃi
Facultatea de Inginerie Brăila- Specializarea Agricultură
Practica de primăvară 2011
Notarea rezistenŃei la cădere se face pentru fiecare repetiŃie in parte, in fişă trecandu-se
media celor 4 notări. Notarea rezistenŃei la cădere se face la inspicat şi la maturitatea tehnică.
RezistenŃa la frângere a spicului. Se determină la maturitatea tehnică prin raportarea
spicelor frante la numărul total de spice. Determinarea se face in punctele stabilite cu rama
metrică, se exprimă in % cifre intregi cu o zecimală. Această insuşire se notează numai la orz şi
orzoaică.
RezistenŃa la încolŃirea în spic
IncolŃirea in spic este un fenomen caracteristic zonelor umede cu ploi frecvente in
perioada de maturitate a boabelor. Fenomenul apare indeosebi in Transilvania, zona colinară şi in
estul Ńării. Se exprimă in %. Pentru a aprecia rezistenŃa la incolŃirea in spic se recoltează din
camp la maturitatea tehnică (coacere deplină) cate 10 spice din fiecare soi, al căror peduncul
trebuie să fie de 25 cm. Spicele fiecărui soi se vor lega in buchete care se Ńin timp de 2 ore sub
apă. Snopii respectivi se trec apoi intr-o incăpere, intunecoasă, cu pedunculele in pahare cu apă.
Se stropesc abundent de 2-3 ori pe zi şi se menŃin acoperiŃi cu o folie de plastic (sau cutie) pentru
a menŃine umiditatea cat mai ridicată.
Bonitarea soiurilor se va face după 10-12 zile prin determinarea procentului de boabe
incolŃite, prin raportarea acestora la numărul total de boabe. Valoarea obŃinută se inscrie in fişa 4
şi se exprimă in cifre intregi.
RezistenŃa la scuturare. ObservaŃiile se fac pe o suprafaŃă de 0,5 m.p. in repetiŃia a 5-a
unde plantele sunt lăsate pană trec de maturitatea tehnică. Aprecierea se face vizual in funcŃie de
deschiderea paleelor la stadiul respectiv.
nota 1 - palee complet inchise – foarte rezistent;
nota 3 - palee slab deschise – rezistent;
nota 5 - palee deschise mijlociu – mijlociu de rezistent;
nota 7 - palee deschise aproape total - sensibil;
nota 9 - palee deschise foarte puternic – foarte sensibil.
Comportarea la boli
ObservaŃiile pentru notarea atacului de boli se fac intr-o singură parcelă (repetiŃie), unde
agentul patogen se manifestă cel mai puternic. Metodologia de luare a observaŃiilor şi de calcul
al frecvenŃei şi intensităŃii atacului este cea indicată in capitolul special, cu privire la efectuarea
observaŃiilor fitosanitare . Se au in vedere agenŃii patogeni prezentaŃi pentru cerealele de toamnă
şi primăvară.
17
Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaŃi
Facultatea de Inginerie Brăila- Specializarea Agricultură
Practica de primăvară 2011
18
Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaŃi
Facultatea de Inginerie Brăila- Specializarea Agricultură
Practica de primăvară 2011
19
Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaŃi
Facultatea de Inginerie Brăila- Specializarea Agricultură
Practica de primăvară 2011
Recoltarea
Recoltarea cerealelor păioase se incepe (in cazul recoltării mecanice), cand umiditatea
boabelor a ajuns la 17% la cel puŃin 70% din variante, urmand ca restul variantelor tardive să fie
recoltate pe măsura ajungerii lor la maturitatea deplină, respectiv la 17% umiditate. In cazul
recoltării manuale (cu secera) recoltarea se incepe in faza de lapte ceară. Inainte de recoltarea
propriu-zisă se elimină perdelele de protecŃie şi marginile frontale ale parcelelor. In cazul
recoltării manuale, plantele se leagă in snopi şi se etichetează, după care se aşează in clăi.
Treieratul se execută cu batoza. Pentru calculul producŃiei la ha, in fişe se mai inscriu şi
următoarele date:
SuprafaŃa parcelei. Se vor trece suprafeŃele recoltabile ale parcelelor in cifre intregi.
Cand suprafaŃa recoltabilă a fost afectată parŃial (distrugerea plantelor din cauza temperaturilor
scăzute, stagnării apei, etc.) se va lua in calcul suprafaŃa efectivă de pe care s-a valorificat
producŃia.
ProducŃia la parcelă. Se vor inregistra producŃiile obŃinute de pe fiecare repetiŃie in kg.
Notarea se face in cifre cu o zecimală.
Umiditatea la recoltare. Se determină cu umidometrul. Se inscrie la recoltare pentru
fiecare parcelă procentual, in cifre cu o zecimală. Determinarea insuşirilor chimice şi tehnologice
se execută la ISTIS. Probele se trimit pe adresa ISTIS pană la data de 15 septembrie pentru
cereale de toamnă şi pană la 15 octombrie pentru cele de primăvară. Probele vor fi etichetate
indicandu-se CTS-ul expeditor, specia şi soiul.
20
Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaŃi
Facultatea de Inginerie Brăila- Specializarea Agricultură
Practica de primăvară 2011
EXEMPLUL 2:
RAPITĂ DE TOAMNĂ ŞI PRIMĂVARĂ PENTRU ULEI – Brassica napus L. partim.
DestinaŃia soiurilor în examinare: producŃia de seminŃe, producŃia de ulei.
Parametrii parcelei experimentale
- suprafaŃa semănată ............................................................. ........12 m2
- suprafaŃa recoltată ...................................................................... 10 m2
- lungimea parcelei semănate …………………………….…… ...12 m
- lungimea parcelei recoltate …………………………………… .10 m
- lăŃimea parcelei .............................................................................. 1 m
- lăŃimea recoltată ............................................................................. 1 m
- numărul randurilor semănate ............................................... ...........8
- numărul randurilor recoltate ................................................. ...........8
- densitatea plantelor la m2 …………………………………..… ......80
Metoda de aşezare este blocuri randomizate in 5 repetiŃii (4 repetiŃii pentru determinarea
producŃiei şi a V-a repetiŃie este destinată observaŃiilor şi măsurătorilor).
Planta premergătoare
Plante bune premergătoare pentru rapiŃă sunt mazărea, borceagul de toamnă, cartoful,
orzul, trifoiul roşu, graul. La amplasarea experienŃelor cu rapiŃă se va avea grijă să se evite
monocultura şi să se asigure un spaŃiu de izolare de 500 m faŃă de solele cu rapiŃă furajeră.
Elemente de tehnologie
Semănatul
Epoca optimă de semănat este 1 – 10 septembrie pentru soiurile de toamnă şi 1 – 10 martie
pentru soiurile de primăvară. Adancimea de semănat este de 2 – 3 cm.
Lucrările de întreŃinere
MenŃinerea experienŃei curată de buruieni este o cerinŃă obligatorie şi se realizează pe cale
chimică şi manuală. Pentru reuşita experienŃelor in timpul vegetaŃiei se face combaterea
dăunătorilor. Se aplică tratamente impotriva dăunătorilor.
ObservaŃii în vegetaŃie
Principalele fenofaze
Data răsăritului: se notează cand randurile sunt bine incheiate, fiind răsărite 75% din
plante
Ex: 18 IX 1809
Începutul înfloritului: se consideră data la care 10% din plante au inflorit
Ex: 15. V 1505
Sfârşitul înfloritului: se notează data la care 75% din plante au inflorit
Ex: 30. V 3005
Maturitatea tehnică: se notează data la care umiditatea seminŃelor a ajuns la 10%
Ex: 10 .VI 1006
Desimea plantelor: se determină la soiurile semănate in toamnă după răsărire, in primăvară şi la
recoltare. La soiurile de primăvară se determină după răsărire şi la recoltare. Se foloseşte rama
metrică.
Determinările de umiditate se incep in faza de maturitate fiziologică (16-18% umiditate)
caracterizată prin uscarea frunzelor, cand tulpina capătă culoare inchisă, silicvele de la bază se
brunifică, sămanŃa este maronie şi capătă un luciu specific. Analizele de umiditate se fac din 2 in
2 zile, in repetiŃia a 5-a pană cand fiecare variantă atinge valoarea de 10% umiditate.
Însuşiri fiziologice
RezistenŃa la iernare. Se determină pentru rapiŃa de toamnă. Se determină prin raportarea
numărului de plante existente in primăvară la reluarea vegetaŃiei, la numărul de plante
inregistrate toamna la incetarea vegetaŃiei. Determinările se fac cu rama metrică in toate cele 4
21
Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaŃi
Facultatea de Inginerie Brăila- Specializarea Agricultură
Practica de primăvară 2011
repetiŃii, după care se face media statistică. In funcŃie de procentul de plante pierite in timpul
iernii se acordă note utilizand următoarea scară:
nota 1 plante pierite 1 - 20%
nota 3 plante pierite 20 - 40%
nota 5 plante pierite 40 - 60%
nota 7 plante pierite 60 - 80%
nota 9 plante pierite 80 - 100%
RezistenŃa la temperaturi scăzute. Se determină prin raportarea numărului de plante existente in
primăvară, la cele de toamnă in funcŃie de procentul de plante pierite. Determinările se fac cu
rama metrică in toate cele 4 repetiŃii, după care se face media statistică. Se acordă note utilizand
următoarea scară:
nota 1 plante pierite 1 - 20%
nota 3 plante pierite 20 - 40%
nota 5 plante pierite 40 - 60%
nota 7 plante pierite 60 - 80%
nota 9 plante pierite 80 - 100%
RezistenŃa la secetă. Se apreciază pe toată perioada de vegetaŃie, avandu-se in vedere toate
modificările suferite de plante cum sunt: uscarea frunzelor, pierderea turgescenŃei acestora,
gradul de fructificare, mărimea seminŃelor corelate cu MMB şi producŃia obŃinută.
Notarea se va face in funcŃie de uscarea frunzelor, ingălbenirea şi uscarea tulpinilor, inainte de
inflorit şi se va folosi următoarea scară:
nota 1 - uscarea frunzelor pe 2-3 cm de la colet
nota 3 - uscarea frunzelor pe 5-8 cm de la colet
nota 5 - uscarea frunzelor pe 9-15 cm de la colet
nota 7 - uscarea frunzelor pe 16-25 cm de la colet, iar tulpina este mai mult de jumătate
ingălbenită
nota 9 - frunzele sunt in totalitate uscate, iar tulpina ingălbenită pe toată lungimea
RezistenŃa la cădere. Se apreciază vizual pe toate repetiŃiile, dar determinările propriu-zise se fac
in două repetiŃii inainte de recoltare prin numărarea plantelor căzute la m2 şi raportarea lor la
numărul de plante existente.
Pentru calcul se utilizează formula:
22
Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaŃi
Facultatea de Inginerie Brăila- Specializarea Agricultură
Practica de primăvară 2011
Recoltarea
De obicei rapiŃa se recoltează in 2 faze; tăierea plantelor se face in faza de maturitate
fiziologică, cand seminŃele au 18-20% umiditate, urmand să se batozeze cand seminŃele ajung la
10% umiditate. Se trece in fişă suprafaŃa parcelei. Ex: 10 m2 10
ProducŃiile cantărite pe fiecare parcelă se inscriu cu o singură zecimală. Ex: 4,9 kg 49
Umiditatea se determină pe fiecare repetiŃie şi variantă in momentul cantăririi producŃiei. Se
inregistrează cu o singură zecimală. Ex: 12,5% 125
Masa a 1000 de boabe (MMB): se stabileşte după recoltare pentru fiecare soi. Se exprimă in
grame. Se determină astfel: se numară seminŃele la intamplare şi se grupează cate 10, după care
se grupează cate 100 şi apoi cate 500. Cele două probe a cate 500 se cantăresc separat şi se adună
rezultatele. Se obŃine astfel masa a 1000 de seminŃe.
Masa hectolitrică (MHL): se determină după recoltare pentru fiecare soi. Se exprimă in kg, fără
zecimale.
Pregătirea probe şi modul de lucru - sunt aceleaşi ca cele prezentate la cereale păioase
Determinarea conŃinutului de ulei. Din sămanŃa omogenizată pe fiecare variantă se extrage o
probă medie de 250 g care se trimite la ISTIS, pentru determinarea conŃinutului in ulei, acid
erucic şi glucozinolaŃi.
23
Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaŃi
Facultatea de Inginerie Brăila- Specializarea Agricultură
Practica de primăvară 2011
24
Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaŃi
Facultatea de Inginerie Brăila- Specializarea Agricultură
Practica de primăvară 2011
"Situatia daunatorilor”
Cunoasterea "Starii fitosanitare" si a "Situatiei daunatorilor " din culturile agricole precum
si evolutia acestora , in timp si spatiu, asigura datele necesare pentru fundamentarea, teoretica si
practica, necesara in vederea adoptarii celor mai adecvate masuri de prevenire si combatere a
organismelor daunatoare.
Datele sunt furnizate de cele 24 judete principale cultivatoare de grau situate in zona de S si S-E
a tarii ( Arges, Bacau, Botosani, Braila, Buzau, Calarasi, Constanta, Dambovita, Dolj, Galati,
Giurgiu, Ialomita, Iasi, Ilfov, Mehedinti, Neamt, Olt, Prahova, Teleorman, Tulcea, Vaslui,
Valcea, Vrancea.)
25
Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaŃi
Facultatea de Inginerie Brăila- Specializarea Agricultură
Practica de primăvară 2011
26
Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaŃi
Facultatea de Inginerie Brăila- Specializarea Agricultură
Practica de primăvară 2011
VII Harti cu aria de raspandire a bolilor si daunatorilor etapa a II-a + comentariile 20 octombrie
1. Diabrotica virgifera - Viermele vestic al radacinilor de porumb
(porumb)
2. Heterodera schachtii - Nematodul sfeclei (sfecla)
3. Phomopsis helianthi - Patarea bruna si frangerea tulpinilor de
fl.soarelui
4. Grapholita delineana - Molia canepii (canepa)
5. Bruchus pisorum - Gargarita mazarii (mazarea)
6. Leptinotarsa decemlineata - Gandacul din Colorado (cartof)
7. Globodera spp.- Nematodul cartofului (cartof)
8. Phytophthora infestans - Mana cartofului (cartof)
9. Septoria lycopersici - Patarea frunzelor de tomate (tomate)
10. Mamestra brassicae - Buha verzei (varza)
11. Chorthophila breassicae - Musca verzei (varza)
12. Hylemia antiqua - Musca cepei (ceapa)
13. Frankliniella occidentalis - Tripsul californian (sera)
14. Meloidogyne spp. - Nematodul radacinilor (sere)
15. Plasmopara viticola - Mana vitei de vie (vie)
16. Uncinula necator - Fainarea vitei de vie (vie)
17. Laspeyresia pomonella - Viermele merelor (mar)
18. Eryosoma lanigerum - Paduchele lanos (mar)
19. Erwinia amylovora - Focul bacterian al rozaceelor (mar, par, gutui)
20. Venturia inequalis - Rapanul marului (mar)
21. Laspeyresia funebrana - Viermele prunelor (prun)
22. Plum-pox potyvirus - Varsatul prunului (prun)
23. Anarsia lineatella - Molia vargata a fructelor (piersic)
24. Quadraspidiotus perniciosus - Paduchele di San Jose (mar)
25. Hyphantria cunea - Omida paroasa a dudului (diferiti pomi)
26. Xanthomonas campestris p.v. juglandis - Bacterioza nucului (nuc)
VIII Fise biologice la Eurygaster ,situatia tratamentelor efectuate si situatia 1 septembrie
procentului de boabe intepate
IX Situatia rezultatelor obtinute in urma sondajelor: daunatorilor de sol 1 septembrie
(exempl/mp.)
1. Agriotes spp.
2. Agrotis spp.
3. Bothynoderes spp.
4. Gryllotalpa spp.
5. Leptinotarsa
6. Melolontha spp.
7. Tanymecus spp.
8. Zabrus spp.
X Date privind lotul de alarma la cartofi 1 octombrie
XI Situatie centralizatoare pentru Ostrinia spp. 15 octombrie
XII Situatie centralizata a capturilor de Laspeyresia pomonella si Laspeyresia 15 noiembrie
funebrana la capcanele luminoase, feromonale, vizuale.
XIII Starea fitosanitara (anexa 4) si situatia daunatorilor (anexa 5) - situatii anuale 20 decembrie
centralizate pe judet in care sunt, inscrise fiecare organism daunator
nominalizat in fisele de evidenta (anexa 1 si 2)
27
Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaŃi
Facultatea de Inginerie Brăila- Specializarea Agricultură
Practica de primăvară 2011
28
Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaŃi
Facultatea de Inginerie Brăila- Specializarea Agricultură
Practica de primăvară 2011
La unele din statii, în special la centrele judetene, se executa si lucrari mai de profunzime
si în acest scop mai exista în dotare autoclave, termostate, aparate de distilat apa, sticlarie,
chimicale si reactivi pentru cultivarea agentilor patogeni si cresterea insectelor pe medii nutritive
sintetice.
In fiecare laborator de la statii se organizeaza prin dotare centralizata o biblioteca de
specialitate si un fond de registre tip pentru urmarirea bioecologiei testelor, la care se dau
avertizari, si fenologia plantelor gazda.
METODOLOGIA DE LUCRU
Activitatea de prognoza si avertizare în protectia plantelor din România se caracterizeaza
printr-un sistem organizatoric si metodologie de lucru unitara si se încadreaza în legislatia de
protectia plantelor, ordine, instructiuni, planuri si metodici de lucru specifice pentru fiecare agent
patogen sau daunator.
Pe plan central se planifica activitatea pe timp de un an privind combaterea bolilor si
daunatorilor în care este inclusa si activitatea de prognoza si avertizare.
Conform cu specificul zonei si planul de culturi, fiecare statie primeste o lista a testelor
pentru care se face prognoza aparitiei în masa, respectiv dinamica populatiilor si avertizarea
tratamentelor. In acest sens se întocmesc grafice pentru efectuarea sondajelor, culegerea si
conservarea materialului biologic. Se planifica, de asemenea, formularistica, harti, materiale
curente, instrumente etc.
Pe baza datelor meteorologice, a elementelor din biologia testelor urmarite, a fenologiei
plantelor gazda si în conformitate cu metodica de prognoza si avertizare, personalul de la statie
(inginerul si cadrul tehnic) stabileste oportunitatea aplicarii masurilor de combatere în fiecare
caz. Pentru siguranta seful statiei are datoria sa se consulte cu personalul de specialitate de la
statiunea experimentala (daca exista) si cu biologul sau inginerul specialist în prognoza si
avertizare de la statia etalon judeteana.
De îndata ce s-a stabilit necesitatea aplicarii tratamentului împotriva unui daunator sau
unei boli, la o cultura, se emite buletinul de avertizare (exemplele 1, 2 şi 3) care trebuie sa
cuprinda pe scurt conditiile în care s-a declansat atacul, termenul sau perioada în care trebuie
aplicat tratamentul (de la data … pana la data) substantele si utilajele cu care sa se aplice
tratamentul, masuri speciale pentru prevenirea intoxicatiilor sau altor accidente, masuri de
protejarea faunei utile inclusiv albinele, eventuale preveniri asupra fitotoxicitatii si remanentei
produselor recomandate, precum si modul de urmarire a eficacitatii tratamentului.
29
Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaŃi
Facultatea de Inginerie Brăila- Specializarea Agricultură
Practica de primăvară 2011
EXEMPLUL 1
S-au întrunit condițiile atmosferice și de sol care favorizează apariția la cerealele păioase a
unui complex de boli foliare dar și a gândacului ovăzului (Lema melanopa) si a ploșnitelor
cerealelor (Eurigaster spp.). Tratamentul se executa in 4-5 zile. La apariŃia adulŃilor hibernanŃi
– peste 3 adulŃi/m².
CONSIDERAłII şi RECOMANDĂRI:
Se complexează fungicidul cu insecticidul.
Se recomandă executarea tratamentului odată cu erbicidarea sau cu fertilizarea foliară.
30
Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaŃi
Facultatea de Inginerie Brăila- Specializarea Agricultură
Practica de primăvară 2011
EXEMPLUL 2
Sumar buletin:
S-au întrunit condițiile atmosferice și de sol pentru apariția la rapița de toamnă și la culturile
de muștar a gandacului lucios al rapiței(Meligethes aeneus). Tratamentul se execută la
atingerea PRD: 1 adult /plantă în faza de dezvoltare a mugurelui floral şi 2 – 3 adulŃi / plantă în
faza apariŃiei primilor muguri galbeni.
PRODUSE RECOMANDATE/DOZA:
CONSIDERAłII şi RECOMANDĂRI:
31
Universitatea “Dunărea de Jos” din GalaŃi
Facultatea de Inginerie Brăila- Specializarea Agricultură
Practica de primăvară 2011
EXEMPLUL 3
Sumar buletin:
S-au întrunit condițiile atmosferice care favorezeaza dezvoltarea la prun a Viespii negre a
prunelor (Hoplocampa minuta) și a Moniliozei (Monilinia laxa); Tratamentul se execută când
10 – 15 % din petalele florilor s-au scuturat. Se vor avertiza crescătorii de albine.
CONSIDERAłII şi RECOMANDĂRI:
Produsele se pot amesteca pentru a executa tratamentul complexat.
Se recomandă ca executarea tratamentului să se efectueze prin îmbăierea pomilor cu
soluŃie, în zile însorite, fără vânt.
În plantaŃiile pe rod se vor utiliza 1000 l soluŃie/ha.
Pentru pomii izolaŃi se vor utiliza între 3 – 5 l soluŃie/pom, în funcŃie de mărimea
coroanei.
SE VOR AVERTIZA CRESCĂTORII DE ALBINE
Larva care dăunează fructelor
32