DEZNISIPATOARE

Deznisiparea este o operatie mecanica si are drept scop retinerea in bazine special
amenajate a nisipului, pietrisului si a particulelor minerale grele care se pot depune ulterior
pe canale si conducte, pentru a proteja pompele si restul aparaturii de actiunea lor abraziva.

Fig. 1 – Statie de tratare a apei

Operatia de deznisipare in cadrul statiei de epurare este necesara din urmatoarele motive :
• Protectia instalatiilor mecanice impotriva actiunii abrazive a nisipului;
• Reducerea volumului rezervoarelor de fermentare a namolurilor ce contin substante
organice, deoarece nisipul este un material inert;
• Evitarea depunerilor de nisip pe conductele statiei de epurare, fapt ce poate duce la
modificarea regimului hidraulic a statiei de epurare.
Deznisiparea se foloseste mai ales in urmatoarele cazuri :
• pentru apele de suprafata puternic afectate de topirea zapezilor.
• in perioadele de viitura, cand sursa de apa este incarcata cu materii in suspensie, in
concentratii care pot depasi capacitatea celorlalte instalatii din statia de tratare;
• pentru tratarea apei din zone aride in care au loc frecvent furtuni ce pot antrena
particule de nisip;
Rolul deznisipatoarelor este de a reduce incarcarea in suspensii a apei brute pana la
0,2-3g/l, acestea putand fi retinute fara probleme in decantoare. De asemenea,
deznisipatoarele pot fi utilizate ca bazin de stocare a apei de rezerva pentru cazurile de
avarii la priza sau poluari accidentale grave sau pentru recuperarea apelor utilizate la
spalarea filtrelor sau a apei cu namol in exces de la decantoare.
Amplasarea deznisipatoarelor se face in mod curent dupa gratare şi inaintea
separatoarelor de grasimi, a decantoarelor primare sau a staţiei de pompare a apelor uzate
brute, daca necesitatea acesteia nu poate fi evitata.
Utilajele de deznisipare pot fi amplasate in instalatii independente, in apropierea
captarii, sau impreuna cu constructia prizei de apa.
 Sistemele de curatire a deznisipatoarelor sunt :
a) Manuale
- se prevede la instalatii mici, cu debite sub 100 l/s;
- necesita scoaterea din functiune a compartimentului respectiv.
b) Mecanice
- se prevede in cazul instalatiilor mari,unde se ajunge la un volum important de depuneri;
- se realizeaza prin mecanisme de dregare, care se deplaseaza de-a lungul bazinului de
deznisipare, cu ajutorul dispozitivelor de racleti, cu pompe sau ejectoare;
- daca se adopta sistemul cu hidroelevator,evacuarea depunerilor dintr-o zi se prevede a se
face intr-un timp de 45-90 minute(din cauza intaririi depunerilor, efectul de antrenare al
hidroelevatorului scade).
c) Hidraulice
- se realizeaza prin sifonare, prin intermediul unor tuburi verticale, cu diametrul de cel putin
150 mm si distanta dintre tuburi de maximum 2 m, care debuseaza intr-o rigola laterala
situata la min 0.60 m sub nivelul apei din bazinul de deznisipare, asigurandu-se o viteza de
antrenare de cel putin 105 m/s.
Clasificarea deznisipatoarelor:
1. Dupa modul de deplasare a apei in deznisipator:
- Orizontale
- Verticale
2. Dupa modul de evacuare a nisipului depus in deznisipator:
- Cu evacuare manuala a nisipului
- Cu evacuarea nisipului cu hidroelevator
- Cu evacuarea nisipului cu pompa
- Cu evacuarea nisipului cu elevator pneumatic

Deznisipatorul orizontal
Sunt cele mai utilizate si mai simple atat din punct de vedere constructiv cat si din punct
de vedere al exploatarii.
Acestea se mai numesc si deznisipatoare tip canal.
Raportul intre lungimea canalului si latimea canalului este 10 ÷ 15.
In functie de debit pot avea doua sau mai multe canale.
Este indicat, mai ales in cazul deznisipatoarelor mici cu curatire manuala utilizarea a doua
canale chiar daca debitul de apa uzata nu justifica acest lucru, pentru faptul ca utilizand
stavilare la intrarea apei, se poate opri intrarea apei intr-un canal si astfel el poate fi usor
curatit.
De regula panta canalului are o inclinare de 0,02 – 0,05 in sens invers directiei de miscare
a apei.Nu se recomanda sa depaseasca 2 m.
Eficienta unui deznisipator se considera acceptabila daca retine cel putin 75 % din
cantitatea totala de nisip.
Fig. 2 – Deznisipator orizontal cu curatire manuala

Fig. 3 – Deznisipator orizontal cu curatire mecanica

a)vedere plan; b)sectiune transversala
 Fig. 4 – Deznisipator dotat cu sistem pneumatic mobil pentru eliminarea nisipului
1 – platforma; 2 – motoreductor; 3 – tambur pentru cablu electric; 4 – elevator pneumatic; 5
–suflanta; 6 – robinet; 7 – conducte; 8 – instalatia electrica a platformei mobile; 9 – cale de
rulare.

Elementele de baza ale unui deznisipator sunt:

1. Sectiunea transversala a deznisipatorului AT :
Q
AT = C
Vo
Unde:
Q C – debitul orar maxim in m³/s;
V o – viteza apei pe orizontala, in m/s (de regula 0,3 m/s)
2. Volumul util al deznisipatorului V dez :
V dez =Q c ∙ t dez
Unde:
t dez – timpul de trecere a apei prin bazin, in sec (variaza intre 30-50 s in Romania si 70-120 s
in alte Tari)
3. Sectiunea in plan orizontal in m2 si care se poate calcula cu relatia lui A. Karpinski,
care tine seama si de turbulenta existenta in deznisipator, care ingreuneaza procesul
de sedimentare:
QC QC
Ao = =
V s √ V 2so −w2
Unde:
V s – viteza medie de sedimentare a particulelor de nisip, in mm/s;
V so – marime hidraulica, numita si incarcarea hidraulica de suprafata a bazinului (Q/A o) care
variaza in functie de diametrului particulelor, forma acestora si temperatura apei, in conditii
de repaus a apei in bazin;
w – componenta verticala a pulsatiei vitezei in regim turbulent de miscare a apei si exprima
valoric un procent de 5% din marimea vitezei orizontale de miscare a apei in bazin.
4. Lungimea deznisipatorului
 5. Latimea totala a unui deznisipator
6. Adancimea bazinului
7. Volumul estimat al depunerilor

Deznisipatorul vertical
Miscarea apei se realizeaza pe verticala, in mod ascendent, iar nisipul se depune in
partea de jos a instalatiei.
Acesta se utilizeaza pentru debite mici ale apelor uzate si cand nu este teren suficient
pentru a realiza un deznisipator orizontal.
Aceste tipuri de instalatii nu realizeaza o deznisipare performanta, retinand doar
particulele mari.Dimensiunea particulelor este cuprinsa intre 0,2 si 0,4 mm,Va = 2 ÷ 5 cm/s.
Durata de stationare a apei in aceasta instalatie se recomanda a fi cuprinsa intre 30 si
120 s.

Fig. 5 – Deznisipator vertical

Deznisipatorul aerat
Sunt constructii realizate in ultimii ani si care, pentru mentinerea vitezei constante la
variatiile de debit, folosesc un curent de aer in spirala.

Fig. 6 – Deznisipator aerat

Deznisipatorul tangential

Fig. 7 – Deznisipator tangential – sectiuni