Professional Documents
Culture Documents
Mecanica fizică este ramura fizicii care studiază mişcarea corpurilor, cauzele
care produc mişcarea şi stabileşte condiŃiile de repaus ale corpurilor. In funcŃie de
valoarea vitezei de deplasare a corpurilor, mecanica se clasifică în mecanica clasică
şi mecanica relativistă. Mecanica clasică studiază deplasările corpurilor având
viteze mult mai mici decât viteza luminii în vid, în timp ce mecanica relativistă
studiază deplasările acelor corpuri ale căror viteze sunt apropiate de viteza luminii
în vid .
Din punctul de vedere al metodelor de cercetare, mecanica se împarte în
mecanica fizică (experimentală) şi mecanica teoretică. Mecanica fizică studiază
fenomenele mecanice din punct de vedere experimental, iar mecanica teoretică
îmbracă într-o formă matematică legile mecanicii, care au fost stabilite
experimental. Una din componentele mecanicii teoretice este mecanica analitică,
care descrie comportarea mecanică a corpurilor cu ajutorul unor ecuaŃii, deduse
dintr-o serie de principii mai generale.
11
r r r
unde 1x ,1y ,1z sunt versorii axelor de coordonate iar x, y şi z sunt proiecŃiile
r
vectorului de poziŃie r pe axele de coordonate (Fig.1.1).
Viteza punctului în mişcare pe traiectorie, se defineşte prin relaŃia,
r r r r
r d r r&
v= = r = v x 1x + v y 1y + v z 1z ,
dt
şi are direcŃia tangentei la traiectorie. Între aceste proiecŃii ale vitezei există relaŃia
v 2 = v 2x + v 2y + v 2z .
Fig.1.1
AcceleraŃia punctului va fi
r r r r
r d v &r&
a= = r = a x 1x + a y 1y + a z 1z ,
dt
a 2 = a x2 + a 2y + a z2 .
r d pr d(m vr ) r
dv r
F= = =m = ma ,
dt dt dt
r r
unde am notat cu p = mv impulsul punctului material.
În cazul când rezultanta forŃelor ce acŃionează asupra punctului material este
r r
nulă( F =0), rezultă a =0 şi deci corpul este în repaus sau se mişcă rectiliniu şi
uniform. Legea a treia a dinamicii, afirmă că acŃiunile dintre corpuri sunt reciproce
şi egale.
Legile dinamicii se aplică şi sistemelor de puncte materiale. Însă în acest
caz acŃionează două tipuri de forŃe : interioare şi exterioare. ForŃele interioare
sunt forŃele cu care fiecare punct material acŃionează asupra celorlalte puncte
materiale din sistem. ForŃele exterioare sunt forŃele ce acŃionează din exterior
asupra fiecărui punct din sistem. łinând seama de acestea, legea a II-a a dinamicii
se scrie,
r
∑ (F )
r r dp
+ Fi(e ) = i
n
ij (1.1)
i =1 dt
r
unde Fij este forŃa interioară cu care punctul j acŃionează asupra punctului i iar
r
Fi(e) este forŃa exterioară ce acŃionează asupra punctului i.
Legea a III-a a dinamicii afirmă că forŃa cu care un corp acŃionează asupra
altuia este egală şi de sens contrar cu forŃa cu care acŃionează cel de al doilea
13
asupra primului corp. Aplicată la sistemul de puncte materiale, rezultă că
r r
F ji = − Fij .
Scriind relaŃia (1.1) pentru fiecare punct material din sistem, se obŃine prin
însumare,
r n r d2 n r
F (e ) = ∑ Fi(e ) = 2 ∑ mi ri , (1.2)
i =1 dt i =1
r
unde F (e ) este forŃa exterioară rezultantă. Folosind acest rezultat, se poate defini
centrul de masă al sistemului de puncte materiale prin relaŃia,
n r
r i∑ mi ri
R = =1n ,
∑ i m
i =1
r
unde R este vectorul centrului de masă. Rezultă din (1.2),
r
r ( e) d2R n
F =M ; M = ∑ mi
dt 2 i =1
r
Considerăm un punct material aflat în P1 asupra căruia acŃionează forŃa F ,
r r r
variabilă ca mărime, direcŃie şi sens (Fig.1.2). Notăm cu r şi r + dr vectorii de
poziŃie ai punctului material aflat în două poziŃii succesive P1 şi P2 , iar cu
r
dr = dr - deplasarea elementară efectuată în intervalul de timp dt.
r
Considerând că pe intervalul d r forŃa rămâne constantă, lucrul mecanic
r
efectuat de F pe acestă distanŃă este
14
r r
dW = F ⋅ dr = F ⋅ dr ⋅ cosα ,
iar lucrul mecanic efectuat pe distanŃa AB va fi :
B r r
W = ∫ F ⋅ dr .
A
Fig.1.2
B
W = ∫ ( F x .dx + F y .dy + F z .dz ) ,
A
r r r
r r dv r
dW = F ⋅ d r = m a ⋅ d r = m ⋅ d r ,
dt
15
v 2 d rr r v 2r r
W= ∫ m ⋅dv = m ∫ v⋅dv
v1 d t v 1
sau,
m v 22 m v12
W= − ,
2 2
∂ϕ r ∂ϕ r ∂ϕ r
grad ϕ = ∇ϕ = 1x + 1y + 1 ,
∂x ∂y ∂z z
∂ r ∂ r ∂ r
∇≡ 1x + 1y + 1 .
∂x ∂y ∂z z
r
2. DivergenŃa unui vector A este o mărime scalară, care în sistemul de
coordonate carteziene se scrie
r r ∂ Ax ∂ A y ∂ A
div A = ∇ A = + + z ,
∂x ∂y ∂z
r
şi este egal cu produsul scalar dintre ∇ şi vectorul A .
r r
3. Rotorul unui vector A este un vector, notat cu rot A şi este egal cu
r
produsul vectorial dintre ∇ şi vectorul A ,
16
r r r
1x 1y 1z
r r ∂ ∂ ∂
rot A = ∇ × A =
∂x ∂y ∂z
Ax A y Az
∂2 ∂2 ∂2
∆ ≡ ∇ ⋅∇ ≡ + + .
∂x2 ∂ y 2 ∂z 2
r
5. CirculaŃia unui vector A de-a lungul unei curbe închise Γ este dată de
integrala curbilinie pe conturul Γ,
r r
∫ A ⋅ dr ,
Γ
r r
unde d r este deplasarea elementară a vectorului A .
r
6. Fluxul unui vector A printr-o suprafaŃă închisă S este dat de integrala de
suprafaŃă
r r rr
Φ = ∫∫ A.dS = ∫∫ A. 1n.dS ,
(S ) (S )
r r
unde 1n este versorul normalei exterioare la elementul de suprafaŃă orientată d S
(Fig.1.3).
Fig.1.3
17