EDITORIAL
Da]i-mi o lam`, vene am eu!
Motto : “S`-mi tai venele …. S` mi le las lungi ….”
Motto2: “}ara mea cu râuri multe/ {i cu dealuri [i cu flori/ Ai în tine o popula]ie/ De mai mul]i locuitori
Iubesc pe[tii. Din acest motiv prefer s` îi [tiu în ap`, nu mor]i într-
o farfurie pe o mas`. La fel îmi iubesc [i ]ara. O iubesc numai s`
nu am de a face cu elementele ei: guvern, poli]ie, s`n`tate, trans-
porturi, [amd.
M` trezesc diminea]` [i m` duc la baie. La robinet, în cazul în
care pe ]eava de ap` cald` curge ceva, deschid robinetul [i m`
sp`l cu acel lichid ro[iatic. Apoi deschid cel`lalt robinet din care
curge un lichid albicios, care miroase infernal a clor, de care m`
folosesc pentru a m` sp`la pe din]i [i apoi a-mi face un ceai (sau
cafea dup` caz). Deschid televizorul. Pe un canal sunt [tiri de
unde aflu c` Becali a declarat c` afar` plou`. Evident aceast`
[tire a devenit un “Breaking news” pe toate canalele. Pe alt canal
Simona Sensual în ]â]ele goale ne spune cum crede ea în iubire
[i cum poporul român este cretin.
Renun] la TV, m` îmbrac [i m` urc apoi în ma[in` sperând s`
ajung la birou. Ies din parcare [i intru într-o groap` în care îmi rup
bascula fa]` dreapta. M` dau jos din ma[ina s` sun dup` o
ma[in` de tractare. Între timp un poli]ist îmi d` amend` pentru c`
am oprit în loc nepermis. Încerc s`-i explic c` ma[ina este în 3
ro]i [i nu se poate deplasa … În zadar. Pân` la urm` îi dau o
[pag` [i îmi face proces verbal de amend` pe motiv c` nu pur-
tam centură.
Dup` 3 ore de a[teptare, renun] la ma[in` [i pornesc spre birou.
Acolo m` a[teapt` o factur` de la Zapp care m` anun]` c`, de[i
am reziliat contractul cu ei acum 3 ani, au decis unilateral s` reîn-
noiasc` contractul [i c` am de plat` 40 de milioane (vechi)
penalit`]i . Un alt plic de la Poli]ia Cluj m` informeaz` c`, în urma
sesiz`rii mele referitoare la sustragerea din firm` a autoturismului
cu num`rul B 11 XMR au decis s` m` amendeze cu 1200 RON
pe motiv c` nu am vrut s` declar CINE mi-a sustras ma[ina.
Apoi vine contabila cu ni[te ordine de plat` pentru impozite.
Pl`tesc ni[te TVA pentru ni[te facturi pe care nu le-am încasat
niciodat`, apoi ni[te impozit pe profit pentru ni[te marf` livrat` [i
la care clientul mi-a pl`tit cu Ordine de Plat` false! Mai pl`tesc [i
ni[te asigur`ri de s`n`tate, o tax` radio calculat` retroactiv pe
ultimii 3 ani pe motiv c` …. M` rog , nici ei nu [tiu de ce …
La sfâr[itul zilei iau cealalt` ma[in` [i m` duc s` pl`tesc tax` de
drum. La ie[irea din benzin`ria unde am pl`tit rovigneta mai iau o
groap` care îmi face ro]ile p`trate. M` duc pân` la policlinic`,
întrucât am ni[te probleme la un ochi. Acolo, dup` ce sunt con-
sultat, descop`r c` trebuie s` îmi pl`tesc ustensilele [i medica-
mentele necesare în timpul opera]iei.
Între timp, încerc s` v`d ce se mai întâmpl` cu Fordul meu,
c`ruia cei de la RAR i-au pierdut Certificatul de Înmatriculare
Provizoriu din Germania [i care se afl` de 8 luni în verific`ri la
Poli]ie, pân` când cei de acolo î[i vor g`si timp s` dea un telefon
ca s` afle c` ma[ina e ok…
Plec de la Policlinic` [i m` îndrept spre cas`. Când s` iau ma[ina
constat c` un nenea insist` s`-I dau ni[te banii ca [i Tax` de
Parcare, bani care se duc în buzunarul personal al Ministrului
Turismului pe motiv c` … a[a e.
Dau drumul la radio [i aflu de la [tiri c` Serviciile Secrete vor trece
în subordinea Ministerului Turismului. M` scurm în urechi crezând
c` am halucina]ii, dar un nenea m` l`mure[te ulterior c` a[a e
normal, întrucât “Serviciili” caut` terori[ti [i terori[tii când intr` în
]ar` intr` ca turi[ti!
E clar … am halucina]ii. Ajung acas`, m` dezbrac … dar apoi m`
îmbrac la loc pentru c` s-a spart o conduct` [i de 2 s`pt`mâni
nu avem c`ldur`. Deschid frigiderul din care iese un miros bizar.
Aflu c` peste zi a fost o “varia]ie de tensiune” pe re]ea [i mi s-a
ars frigierul. La fel au p`]it [i cuptorul cu microunde, televizorul,
calculatorul, sistemul home-cinema [i tot ce mai era legat la vreo
priz`.
Sun la “Enel”. O voce blond` îmi r`spunde tandru, de parc` i-a[ fi
adus-o pe soacr`-sa în vizit` : “Dac` nu ave]i asigurare la bunuri
nu se poate face nimic. Alt`dat` când ie[i]i din camer` s`
scoate]i din priz` toate aparatele”. O întreb “dar dac` a[ fi fost
acas` … [i ar fi venit supratensiunea era altceva?”. A r`mas blo-
cat` [i dup` 2 minute de gândire a r`spuns “Trebuia s` fi scos
aparatele din priz` când a venit supratensiunea!”.
M` duc s` caut o tesl` pentru a-mi da cu ea în cap, întrucât nu
m-am gândit c`, atunci când presimt c` va veni o supratensiune
s` scot aparatele din priz`!!!
Neg`sind tesla, cobor în fa]a blocului, trec de banc`, de cazinou,
de farmacie, m` opresc la shaormerie [i pornesc s` m` plimb
prin Bucure[ti pentru a
M` trezesc diminea]` [i m` duc la baie. La robinet,
în cazul în care pe ]eava de ap` cald` curge ceva,
deschid robinetul [i m` sp`l cu acel lichid ro[iatic.
Apoi deschid cel`lalt robinet din care curge un lichid
albicios, care miroase infernal a clor, de care m`
folosesc pentru a m` sp`la pe din]i [i apoi a-mi face
un ceai (sau cafea dup` caz).Deschid televizorul. Pe
un canal sunt [tiri de unde aflu c` Becali a declarat
c` afar` plou`. Evident aceast` [tire a devenit un
“Breaking news” pe toate canalele. Pe alt canal
Simona Sensual în ]â]ele goale ne spune cum crede
ea în iubire [i cum poporul român este cretin.
m` calma. Trec de banc`, de farmacie, de cazinou, de banc`, de
banc`, de farmacie, de cazinou, de banc`, de banc` [i apoi m`
îndrept spre banc` întrucât mi-am amintit c` trebuie s` pl`tesc
taxele de 7 [i 13 RON pentru numerele provizorii la Fordul aflat
“în verific`ri la Poli]ie”. Aflu c` taxa de 13 lei poate fi pl`tit` la
orice CEC, îns` taxa de 7 RON trebuie pl`tit` numai cash la CEC-
ul pe raza c`ruia am domiciliul. Întreb “dar de ce? nu pot face un
ordin de plat`?” R`spunsul m-a blocat “Nu se poate întrucât
ace[ti bani se duc la Consiliul Local, iar contul Consiliului Local
este Confiden]ial !!!!!!”
E clar. Mâine îmi iau liber pentru c` trebuie s` merg pân` în cen-
tru s` pl`tesc tax` de 7 RON.
Între timp primesc un telefon de la un prieten care m` roag` s`-l
iau de la aeroport întrucât avionul cu care ar fi trebuit s` plece s-a
izbit la decolare de un cal care se plimba pe pist`. Îi spun s` ia un
taxi întrucât nu am chef s` pierd 3 ore pentru a str`bate cei 9 km
de la mine pân` la aeroport …
Dau s` traversez ca s` intru în scara blocului [i a[teptând s`
apar` culoarea verde a semaforului, m` uit la ma[inile parcate în
fa]a blocului: 2 Q7, 1 ML63 AMG, 1 Bentley, 3 X5 [i un CLS AMG
apar]inând tipului care st` cu chirie în garsoniera confort 2 de la
9.
M` întorc acas` [i m` culc … Mâine m` a[teapt` o nou` zi …
Sper s` îi supravie]uiesc …
PS. Acesta NU ESTE UN PAMFLET ci reprezint` ÎNTÂMPL~RI
REALE din via]a de locuitor la României.
Autotehnica - martie 2009 3
 CUPRINS

Pag. 3 - Editorial

Pag. 6, 8 - Actualitatea

Service
Pag. 10 - Alegerea [i montarea piesei corespunz`toare
Pag. 16 - Concernul PSA (Peugeot - Citroën) [i Bosch î[i unesc
for]ele pentru dezvoltarea tehnologiei hibrid

10
Zilele trecute, “surfând” pe net am dat peste
ni[te informa]ii foarte interesante! Dând
dovad` de profesionalism, echipa de la ZF
Friedrichshafen AG a avut bun`voin]a s`
posteze pe pagina lor câteva buletine de ser-
vice cu informa]ii foarte utile, pentru voi aceia
care intra]i în contact zi de zi cu sistemele de
rulare ale autovehiculelor. Câteva sfaturi referi-

toare la cum [i ce monta]i pe anumite autove-
hicule le vezi g`si în acest articol.
22
Sincer s` fiu am r`mas pu]in surprins când am
citit pentru prima oar` titlul acestui comunicat
de pres`. M` gândesc…ce leg`tur` are clima-
tizarea cu dioxidul de carbon?! Intrând în
am`nuntele textului, am realizat c` nu este
vorba emisiile de dioxid de carbon ale motoru-
lui pe combustie de sub capot`, ci despre
“emisiile motoarelor” ce se alfa în ma[in`. {i
de aici începe partea interesant`!

Pag. 20 - Schimbare bec (Xenon) - Volvo S40/V50

Pag. 22 - Senzorul Climate Control (CCS) -M`surarea

Dioxidului de Carbon

Pag. 26 - Un echipament esen]ial dar … necunoscut

Concernul PSA (Peugeot Citroën) [i Robert

16
Bosch GmbH anun]` încheierea unui partene- Pag. 30 - Workshop Alba Iulia -28 februarie 2009
riat strategic în vederea dezvolt`rii tehnologiei
Diesel hibrid. Conform acestei colabor`ri, Pag. 32 - DSG cu 7 viteze la BMW M3 (I)
Bosch va contribui la dezvoltarea electromo-
Pag. 39 - Date de la cele mai mici automobile pân` la vehicule
toarelor [i a dispozitivelor electronice de
de 38 de tone
propulsie pentru sistemele Diesel hibrid uti-
lizate de concernul Peugeot - Citroën la pro- Pag. 42 - Diagnosticare Audacon
ducerea autovehiculelor cu trac]iune integral`.
De asemenea, Bosch va asigura produc]ia de Pag. 46 - Autovehiculele rutiere de la malul m`rii
serie a acestor elemente, precum [i livrarea
lor.

4 Autotehnica - februarie 2009

 CUPRINS

32
Ast`zi nu mai este noutate cutia de viteze cu
dou` ambreiaje, cel pu]in la nivelul de [tiri.
Dar la DSG-uri (Direct Shift Gearbox) varianta

cu [apte viteze constituie o noutate. Pe lâng`
firma VW, în colaborare cu GETRAG, BMW-ul a
început s` comercializeze [i el cutia de viteze
cu dou` ambreiaje.
Caroserii
Pag. 50 - Stâlpul B - Înlocuire
Pag. 56 - PARBRIZUL - Accesoriu sau element-cheie?
Partea a cincea - INSTRUIT-DOTAT-ATENT, E{TI FERIT DE ACCI-
DENT”
Pag. 64 - Apari]ii editoriale
Pag. 66 Lista autoturismelor “EURO 3” care pot fi omologate
în vederea înmatriculării în România (V)
46
Ne vom limita, în aceast` „trecere în revist` la
ceas aniversar”, la a construi o punte între
pove]ele marilor no[tri înainta[i [i dumnea-
voastr` dragi studen]i [i absolven]i, leg`tur`
care poate va ie[i pu]in din [abloanele clasice
aferente prelegerilor universitare -rigide oare-
cum, nu atât prin expunerea teoriilor, cât prin
rigoarea [tiin]ific` a datelor puse la dispozi]ie.
Ne vom aminti de începuturi [i realiz`rile
noastre comune, de principiile enun]ate de
mari gânditori, respectate [i urm`rite întocmai
de distin[ii no[tri profesori în procesul instruc-
tiv educativ [i s`dite în sufletul studen]ilor de
ieri, adic` al dasc`lilor dumneavoastr` de
ast`zi...

PARTENERI
3M: Pag. 34-36;
4cars: Pag. 9;
AttoSoft: Insert;
Audacon: Pag. 39-41;
AutoComplex: Pag. 19;
Principalele activită]i ale companiei KRAFTWERK AutoMarket: Pag. 9;
Europe Ltd. sunt produc]ia, importul, distribu]ia şi Bosch: Pag. 17;
exportul sculelor adresate profesioniştilor şi industriei. Cargo Magazin: Pag. 11;
Sculele sunt fabricate ca mărci proprii şi sunt supuse East European Trade: Pag. 23;
unui control al calită]ii foarte strict. ECO European Consulting: Pag. 23;
KRAFTWERK Europe Ltd. este proprietarul mărcii de Forte: Pag. 29;
scule industriale KRAFTWERK ce este foarte cunoscută
L’Intesa: Pag. 25;
în prezent în ]ările europene.
În România, pute]i comanda produsele KRAFTWERK
Lubexpert: Pag. 27;
prin firma KVAIO Solution, unic distribuitor. Mercom: Pag. 19;
Datele de contact ale firmei KVAIO Solutions sunt: NovaTech: Pag. 36-37;
Adresa: Str. Măriuca nr. 4, RO-7000 Bucureşti, Tel: Rune: Cop. 4, Pag. 7;
+40 722 47 64 67, Fax: +40 723 19 67 54, E-Mail: Unior-Tepid: Pag. 11;
office@kvaio.ro. Wahler: Pag. 23;

Autotehnica - februarie 2009 5

 ACTUALITATEA RUBRICA REALIZATA IN COLABORARE CU

Citroën a lansat sistemul Snow

Motion
Citroën face înc` un pas important în
Nissan [i Renault vor împ`r]i
materie de siguran]` activ` odat` cu
dezv`luirea noului sistem inteligent
anti-derapare, botezat Snow Motion. o gama nou` de motoriz`ri
Tehnologia a fost dezvoltat` pentru a
permite [oferilor s` ruleze în siguran]`
pe suprafe]e acoperite cu z`pad` f`r` Carlos Ghosn, pre[edintele alian]ei noua decizie s` le aduc` un câ[tig de
s` dezactiveze sistemul ESP. Renault-Nissan, a decis c` Nissan [i 1.8 miliarde de dolari în decursul anului
Obiectivul francezilor a fost acela de a Renault vor împ`r]i toate motoriz`rile în 2009. Primul motor care va fi împ`r]it de
produce un sistem u[or de utilizat, f`r` viitorul apropiat, pentru a mic[ora cos- cei doi produc`tori este un propulsor V6
costuri adi]ionale care poate fi introdus
[i pe versiunile standard de echipare. turile. Înc` de la formarea alian]ei diesel, cu numele de cod V9X. Noul
Vehiculele dotate cu un sistem Renault-Nissan în 1999, cei doi pro- motor dezvolta 232 CP la 3.750 rpm [i
conven]ional de control al trac]iunii duc`tori au început s` împart` diferite un cuplu motor de 450 Nm la tura]ia de
regleaz` derapajul ro]ilor distribuind componente [i tehnologii. Cu toate 1.500 rpm.
mai pu]in cuplu atunci când detecteaz` acestea, împ`r]irea întregii
o aderen]` sc`zut`. În condi]ii extreme,
aceste sisteme nu sunt de fiecare dat` game de motoriz`ri este
foarte eficiente. ceva nou pentru aceast`
Snow Motion rezolv` aceast` problem` alian]`.
datorit` unui sistem de control al Nissan se va concentra
trac]iunii complet nou. Acesta asupra propulsoarelor otto,
func]ioneaz` în trei faze:
1. Sistemul m`soar` informa]iile venite pe când Renault v` dezvol-
din partea [oferului (accelera]ia, un- ta motoare diesel. Astfel,
ghiul de rota]ie al volanului) [i ana- fiecare produc`tor va
lizeaz` condi]iile din exterior (înclina]ia putea oferi un produs nou
drumului, aderen]a, grosimea stratului [i performant, f`r` a dubla
de z`pad`)
2. Informa]iile venite în urma ac]iunilor costurile de dezvoltare.
celui aflat la volan sunt comparate cu Nissan [i Renault sper` ca
realitatea de pe drum iar o unitate elec-
tronic` de control calculeaz` set`rile
recomandate pe care le trimite apoi sis-
temului de control al motorului [i sis-
temului de frânare
Fiat preg`te[te Multijet II
3. Diferen]a între set`rile recomandate
[i r`spunsul autovehiculului este deter- Grupul Fiat a finalizat dezvoltarea celei c`ror scop este de a reduce la minim
minat` instantaneu, iar ajust`rile nece- de-a dou` genera]ii a tehnologiei consumul [i emisiile poluante.
sare sunt f`cute pentru a optimiza com- Multijet, titlu sub care sunt cunoscute Noul motor Multijet II se încadreaz` în
portamentul ma[inii în func]ie de
ac]iunile celui aflat la volan [i realitatea motoarele diesel din gama modelelor normele Euro 5 [i, dup` "plantarea"
existent` pe [osea. companiei italiene. Conform unui comu- sub capota lui Lancia Musa, urmeaz` s`
De asemenea, mi[carea vehiculului nicat publicat de Centrul de Dezvoltare fac` parte din oferta modelelor Fiat. În
este împ`r]it` [i ea în dou` faze sepa- Fiat, primul motor Multijet II va fi montat prima faz`, de tehnologia Multijet II vor
rate: pornirea [i înaintarea. în 2009 sub capota lui Lancia Musa, beneficia modelele de clas` mic` [i mini
Pornirea: Aceast` faz`, activ` pân` la 4
km/h, este caracterizat` de folosirea fiind vorba de o unitate de 1.3 litri SDE a constructorului italian, urmând ca
alternativ` a celor dou` ro]i motrice. care poate dezvolt` 75 sau 95 cai p- modelele compacte [i mari (Fiat, Alfa
Unde este necesar, aceast` faz` se utere. Sistemul se bazeaz` pe un nou Romeo, Lancia) s` treac` ulterior la--
activeaz` în func]ie de grosimea injector [i pe o nou` valv` selenoid al genera]ia a doua a sistemului Multijet.
z`pezii, aderen]a disponibil` [i for]a de
accelerare a autovehiculului.
Înaintarea: Aceast` faz` este activat`
în dou` etape: - dup` faza de pornire,
când vehiculul dep`[e[te limita de
vitez` bazat` pe trei parametri:
înclina]ia drumului, informa]iile venite
în urma ac]iunilor celui aflat la volan,
aderen]a existent` pe drum; - direct,
dac` faza de pornire nu a fost activat`.
În aceast` faz`, sistemul selecteaz`
nivelul optim de func]ionare bazat pe
informa]iile venite în urma ac]iunilor
celui aflat la volan [i condi]iile de
aderen]` existente pe drum.

6 Autotehnica - martie 2009

 ACTUALITATEA
BMW utilizeaz` gazele de e[apament
pentru a crea energie
BMW a anun]at, prin vocea lui Klaus
Draeger, directorul Departamentului de
Dezvoltare al m`rcii, ca testeaz` în
acest moment o tehnologie de regene-
rare a energiei care se bazeaz` pe un
sistem utilizat la ora actual` de sateli]ii
care graviteaz` în jurul P`mântului.
Aceast` tehnologie are la baz` un ge-
nerator termoelectric care, spun oficialii
BMW, ar putea s` salveze între 5 [i
10% din energia pierdut` de motor
atunci când func]ioneaz`.
Principiul de func]ionare al sistemului e
simplu. Acesta se bazeaz` pe reac]ia
dintre dou` metale cu temperatur`
diferit`, care lipite formeaz` un câmp
electric. În momentul în care gazele de
e[apament sunt împinse înspre exteri-
or, c`ldura acestora reac]ioneaz` cu
metalele, producând energie.
În condi]iile în care 30% din energia
produs` de un motor este eliminat` [i
pierdut` prin sistemul de evacuare,
"colectarea" unui procent din aceasta
face ca eficien]a pachetului dezvoltat
de BMW s` fie mai mare decât cea a
dou` dintre tehnologiile de baz` ale
pachetului Efficient Dynamics de la
BMW: sistemul Stop]Start [i cel de
regenarare a energiei la frânare.
"Noul sistem va fi dezvoltat complet
peste circa cinci ani, urmând ca acesta
s` fie implementat pe modelele de
serie în jurul anului 2015", spune
Klaus Draeger.
8 Autotehnica - martie 2009
RUBRICA REALIZATA IN COLABORARE CU
Suedia: "În 2030 nu vom
mai utiliza petrol"
Suedia a anun]at, prin vocea ministrului se bazeaz` pe motoare care
Economiei, c` [i-a propus ca pân` în func]ioneaz` pe etanol, un alcool produs
anul 2030 s` devin` prima ]ar` din din cereale.
lume complet independent` de petrol. În prima faz`, autorit`]ile suedeze
]inta suedezilor nu pare deloc una anun]aser` c` anul în care petrolul va
imposibil`, în condi]iile în care, în acest deveni non grata în statul nordic va fi
moment, cea mai mare parte a energiei 2020, îns` bariera a fost împins` cu 10
utilizate în aceast` ]ar` este procurata ani mai târziu pentru ca ceilal]i
din prelucrarea reziduurilor [i din prelu- produc`tori auto s` î[i alinieze flotele [i
crarea energiei geotermale. În plus, con- tehnologia la noile cerin]e de mediu ale
form ultimelor date statistice publicate pie]ei. ]inta oficial` a Suediei este ca
de guvernul suedez, nu mai pu]in de toate ma[inile vândute în aceast` ]ar` în
85% dintre ma[inile produse de com- 2030 s` func]ioneze pe baz` de curent
paniile Saab [i Volvo destinate Suediei electric sau combustibil ecologic.
Toyota preg`te[te
un airbag posterior central
Toyota a anun]at ast`zi oficial c` va pro- Toyota, primul astfel de airbag va face
duce în scurt timp, în serie, primul airbag parte din dotarea unui model care va fi
central destinat locurilor din spate. Rolul lansat în Japonia în viitorul apropiat.
acestuia este de a-i proteja pe ocu-
pan]ii scaunelor posterioare de o
coliziune în cazul unui impact lateral.
Atunci când ma[ina este lovit` într-
una dintre u[ile laterale, noul airbag
- plasat într-o consol` aflat` pe
sp`tarul scaunelor - se activeaz` [i
ac]ioneaz` ca o barier` care îi prote-
jeaz` pe pasagerii din spate de a se
lovi reciproc.
Conform informa]iilor furnizate de

Pag. 10 - Alegerea [i
montarea piesei cores-
punz`toare
Pag. 16 - Concernul PSA
(Peugeot - Citroën) [i Bosch
î[i unesc for]ele pentru dez-
voltarea tehnologiei hibrid
Pag. 20 - Schimbare bec
(Xenon) - Volvo S40/V50
Pag. 22 - Senzorul Climate
Control (CCS) -M`surarea
Dioxidului de Carbon
Pag. 26 - Un echipament Pag. 32 - DSG cu 7 viteze la
esen]ial dar … necunoscut BMW M3 (I)
Pag. 30 - Workshop Alba Pag. 39 - Date de la cele
Iulia -28 februarie 2009 mai mici automobile pân`
la vehicule de 38 de tone
SERVICE
Pag. 42 - Diagnosticare
Audacon
Pag. 46 - Autovehiculele
rutiere de la malul m`rii

Alegerea [i montarea piesei corespunz`toare

Zilele trecute, “surfând” pe net am dat peste ni[te informa]ii foarte interesante! Dând dovad` de profesionalism, echipa de la ZF
Friedrichshafen AG a avut bun`voin]a s` posteze pe pagina lor câteva buletine de service cu informa]ii foarte utile, pentru voi
aceia care intra]i în contact zi de zi cu sistemele de rulare ale autovehiculelor. Câteva sfaturi referitoare la cum [i ce monta]i pe
anumite autovehicule le vezi g`si în acest articol.

Amortizoare Renault Mégane.

Puntea spate
Informa]ii importante în insta-
lare
Func]ionarea corect` [i durata
de via]` a amortizoarelor este
garantat` numai dac` acestea
sunt instalate corespunz`tor,
mai exact f`r` torsiune. Efectul
acesteia se face sim]it asupra
tijei amortizorului/ dispozitivu-
lui de ghidare dar [i asupra
capetelor de prindere. Toate
acestea au ca efect zgomote
nedorite [i uzură prematur`.
- Cap`tul de prindere superior nu este sus]inut de ro]i. Acest mic am`nunt este
În urma centraliz`rii plângerilor înregis-
trate de pe pia]`, au ie[it în eviden]` montat corespunz`tor, vede]i pozele. general valabil pentru toate amorti-
dou` erori de montare ale amortizoarelor - Amortizoarele au fost strânse în zoarele [i toate autovehiculele.
pe axul spate al autovehiculelor Renault momentul în care axul atârna [i nu în Amortizoarele pentru Mégane au fost
Mégane. momentul în care autovehiculul este schimbate ca [i design [i modificate la

10 Autotehnica - martie 2009

 BULETIN SERVICE

cap`tul superior de prindere. Din aceste

motive codurile acestora s-au schimbat
[i ele.

Amortizoare MB Sprinter / VW-LT pun-

tea fa]` 115 904 / 115 905 / 115
906 / 115 907
În cazul acestor autovehicule, amorti-
zoarele corecte pot fi alese rapid [i sigur
atunci când num`rul de referin]` OE,
reg`sit pe amortizorul montat pe ma[in`
poate identificat.

Judecând dup` diferen]ele vizibile,

amortizoarele difer` deseori ca lungime.
Toate elementele de fixare sunt identice.
Instalarea unor amortizoare necores-
punz`toare are ca efect diminuarea si-
guran]ei în mers [i apari]ia unor zgo-
mote.
Atunci când ave]i dubii asupra alegerii
amortizorului corespunz`tor folosi]i
tabelul de mai jos.

12 Autotehnica - martie 2009

 BULETIN SERVICE

Amortizoare MB Sprinter / VW-LT pun-

tea spate 290 377 / 290 378 / 290
379 / 290 403 / 290 955 / 124 654

Amortizoarele pentru aceste autove-

hicule sunt disponibile în trei lungimi [i
în versiuni ranforsate corespunz`tor.

Num`rul componentei poate [i v`zut pe

înveli[ul protector.
Dac` amortizoarele nu mai pot fi sigur
identificate prin citirea etichetelor,
atunci tabelul urm`tor v` va fi de folos:

Suport amortizoare BMW - puntea spate ATEN}IE ! Respecta]i cuplul de strângere recomandat de pro-
E36 / E46 / Z1 / Z3 802 003 duc`tor!
Omiterea pl`cilor conice (vezi s`ge]i) în momentul instal`rii
unor noi suporturi poate cauza zgomote nedorite, iar ele-
mentele de cauciuc se pot deplasa.
Asigura]i-v` întotdeauna c` în timpul instal`rii pl`cilor conice
(vezi s`ge]ile) sunt montate în pozi]ia corect`.

Autotehnica - martie 2009 13

 NOI TEHNOLOGII
Concernul PSA (Peugeot - Citroën) [i Bosch î[i unesc
for]ele pentru dezvoltarea tehnologiei hibrid
Concernul PSA (Peugeot Citroën) [i Robert Bosch GmbH
anun]` încheierea unui parteneriat strategic în vederea dez-
volt`rii tehnologiei Diesel hibrid. Conform acestei colabor`ri,
Bosch va contribui la dezvoltarea electromotoarelor [i a dis-
pozitivelor electronice de propulsie pentru sistemele Diesel
hibrid utilizate de concernul Peugeot - Citroën la producerea
autovehiculelor cu trac]iune integral`. De asemenea, Bosch va
asigura produc]ia de serie a acestor elemente, precum [i
livrarea lor.
16 Autotehnica - martie 2009
Tehnologia Diesel hibrid reprezint` elementul central al strate-
giei pentru mediu elaborate de concernul PSA (Peugeot –
Citroën), iar dezvoltarea [i introducerea ei în produc]ia de serie
este una dintre priorit`]ile actuale ale produc`torului francez
de automobile. Tehnologia inovatoare Diesel hibrid a fost
prezentat` pentru prima dat` în cadrul Salonului Auto de la
Paris, în dotarea modelelor Peugeot Prologue [i Citroën
Hypnos [i va fi utilizat` la fabricarea autovehiculelor Peugeot [i
Citroën, începând din anul 2011.
 NOI TEHNOLOGII
Prin decizia de colaborare cu un singur partener, concernul
Peugeot - Citroën gr`be[te introducerea pe pia]a european` a
autovehiculelor hibrid. Bosch a fost selec]ionat în acest sens
ca urmare a pozi]iei sale de lider la nivel mondial în domeniul
tehnologiilor auto, compania urmând s` livreze o serie de com-
ponente necesare sistemelor hibrid. În baza acestui parteneri-
at, Bosch livreaz` motoare electrice pentru propulsia pun]ii
spate, generatoare de înalt` tensiune, montate în zona ante-
rioar` a autovehiculului, precum [i dispozitivele electronice
necesare pentru controlul acestora. De asemenea, Bosch
livreaz` conform specifica]iilor concernului Peugeot - Citroën [i
interfe]ele dintre componentele electrice [i electronice, pre-
cum [i Sistemul Antiblocare ABS [i Programul Electronic de
Stabilitate ESP®.
Aceast` strâns` colaborare dintre echipele de dezvoltare ale
celor dou` companii partenere are drept scop optimizarea sis-
temului hibrid de propulsie. Efectul, în timp, va fi accelerarea
procesului de ob]inere a unor cuno[tin]e avansate în acest
domeniu, care se va dezvolta semnificativ în urm`torii ani.
Produc`torul francez de automobile este convins c`, prin apli-
18 Autotehnica - martie 2009
carea acestei strategii, va putea lansa pe pia]`, cu costuri
reduse [i într-un interval de timp mai scurt, inova]ii tehnice
care s` reduc` în mod semnificativ emisiile de CO2. Concernul
Peugeot - Citroën mizeaz`, de asemenea, pe faptul c` acest
parteneriat va contribui la consolidarea pe plan european a
sectorului tehnologiilor hibrid.
Bosch consider` c` aceast` colaborare cu PSA (Peugeot –
Citroën) reprezint` o ocazie de a dezvolta împreun` un sistem
hibrid inovativ, performant [i competitiv. Bosch se ocup` de
peste 30 de ani cu dezvoltarea tehnologiilor hibrid, dispunând
de experien]` în special în ceea ce prive[te managementul
acumulatorului, electromotorului [i sistemului de frânare, pre-
cum [i a sistemelor de control a motorului [i a cutiei de viteze.
Echipa special format` pentru Proiectul „Hibrid” reune[te circa
370 de exper]i din diferite departamente din cadrul grupului
Bosch, sarcina lor fiind dezvoltarea [i comercializarea sis-
temelor [i componentelor pentru autovehiculele hibrid [i elec-
trice.
Sursa: Robert Bosch GmbH
 SERVICE

Schimbare bec (Xenon) - Volvo S40/V50

Dup` 01. 2004 2. Scoate]i farul din suport, trage]i spre fa]`, [i înl`tura]i-l de pe
1. Schimbarea becului de faza scurt`. Trage]i în sus [i scoate]i ma[in`!
[ina de fixare a carcasei blocului optic! Împinge]i pu]in spre exte-
rior carcasa blocului optic!

3. Deconecta]i cuplajul electric! 4. Împinge]i spre exterior clemele ce fixeaz` capacul carcasei din
spate, scoate]i-le, [i înl`tura]i capacul!

20 Autotehnica - martie 2009

 SERVICE

5. Întoarce]i dispozitivul de aprindere spre stânga, [i scoate]i-l

de pe lampa cu xenon! La întoarcere, cuplajul electric va ie[i
automat din dispozitivul de prindere! Scoate]i dispozitivul de pe
lampa cu xenon, desface]i clemele de fixare, [i schimba]i becul
cu xenon!

6. Schimbarea becului.
Scoate]i blocul optic conform celor descrise mai sus!
Întoarce]i dulia becului spre stânga, [i scoate]i împreun` cu
becul! Scoate]i cuplajul electric de pe dulie [i schimba]i becul!

7. Schimbarea becului de pozi]ie.

Trage]i spre spate [i scoate]i becul din carcasa reflectorului
împreun` cu dulia! Schimbarea becului la lumina de semnalizare
[i la lumina lateral`.
Demonta]i carcasa reflectorului conform celor descrise mai sus!

8. Întoarce]i dulia becului de semnalizare (1) spre stânga, [i

scoate]i împreun` cu lampa electric`!
Împinge]i pu]in spre fa]` dulia luminii laterale, [i întoarce]i spre
stânga, iar dup` aceea scoate]i din carcasa reflectorului împre-
un` cu lampa electric`!
8. Întoarce]i dulia becului de semnalizare (1) spre stânga, [i
scoate]i împreun` cu lampa electric`!
Împinge]i pu]in spre fa]` dulia luminii laterale, [i întoarce]i spre
stânga, iar dup` aceea scoate]i din carcasa reflectorului împre-
Verifica]i func]ionarea corespunz`toare a becurilor conform
un` cu lampa electric`!
practicii cunoscute. Cu ajutorul unui instrument de diagnosti-
care legat` în serie verifica]i dac` nu au ap`rut vicii, [i respec-
ta]i reglement`rile de baz` ale luminilor!

Autotehnica - martie 2009 21

 NOI TEHNOLOGII

Senzorul Climate Control (CCS)

M`surarea Dioxidului de Carbon
Sincer s` fiu am r`mas pu]in surprins
când am citit pentru prima oar` titlul
acestui comunicat de pres`. M` gân-
desc… ce leg`tur` are climatizarea cu
dioxidul de carbon?! Intrând în am`nun-
tele textului, am realizat c` nu este vorba
emisiile de dioxid de carbon ale motoru-
lui pe combustie de sub capot`, ci
despre “emisiile motoarelor” ce se alfa
în ma[in`. {i de aici începe partea
interesant`!

Senzorul CCS detecteaz` concentra]iile

de CO2 rapid [i sigur. Acesta folose[te
un principiu fizic stabil pe termen lung:
Radia]ii Infraro[ii Non Dispersive (NDIR).
Atunci când se alege op]iunea de recir-
culare a aerului, dup` o anumit`
perioad` de timp, concentra]ia de CO2
din compartimentul pasagerilor cre[te
natural datorit` respira]iei.
Conform unor teste efectuate de Bosch,
într-un autovehicul ce se afl` patru
pasageri, nivelul de CO2 atinge cote cri-
tice în 8-10 minute, în func]ie de volu-
mul cabinei [i etan[eitate. Acest lucru
conduce la disconfort [i ame]eal`. Din
moment ce CO2 este incolor [i inodor,
Eficien]a:
- Îmbun`t`]ire a eficien]ei sistemului A/C
- Consum anual, în condi]ii de climat european: mai mic de 0.1l/100 km
Confort:
- Calitatea aerului controlat`
Siguran]a:
- Monitorizarea nivelului ridicat de CO2 ca urmare a scurgerii refrigerantului (R744
de exemplu)
- Detectarea pasagerilor sau animalelor blocate/închise în ma[in`
concentra]ia crescut` a acestuia nu va fi s` fie în pericol sau chiar r`ni]i ce con-
sesizat` de pasageri - cel pu]in pân` nu centra]ia de CO2, monitorizarea on-
sunt sim]ite efectele. board este necesar`. Poate c` în acest
Pentru a contracara riscul ca pasagerii moment a[a ceva vi se pare exagerat,
îns`, dac` st`m pu]in [i cuget`m, cam
a[a au fost categorisite cam toate sis-
temele noi aplicate pe automobile.

Caracteristici
- Monitorizarea [i controlul calit`]ii aeru-
lui
- Senzitivitate mare la gazul ]int` (CO2)
- Design robust conform cerin]elor auto-
motive
- Carcas` mic` [i compact`
- Senzor spectroscopic cu detector
MEMS [i surs` infraro[u fiabil`
- Acurate]e mare pe toat` durata vie]ii
- Timp de r`spuns scurt
- M`surarea temperaturii [i umidit`]ii
Poza 1 - Dimensiunile senzorului
aerului (op]ional)

22 Autotehnica - martie 2009

Autotehnica - martie 2009 23
 NOI TEHNOLOGII

Poza 2 – Principiul de operare

Structura senzorului
Filtrele [i detectoarele sunt structuri
micro, ceea ce face c` dimensiunile
senzorului s` fie foarte mici. Semnalul
este evaluat de c`tre un ASIC (Circuit
Integrat Specific Aplica]iilor -
Application-Specific Integrated Circuit),
ceea ce permite un design electronic
ingenios [i mic. Pentru ca gazul ce este
monitorizat s` fie în continu` circulare
prin zona destinat` acestui procedeu,
este folosit` o membran` de difuzie a
gazului. Carcasa senzorului este mic`
[i compact`, instalarea acestuia pe
automobil fiind foarte flexibil` din
punct de vedere al pozi]ion`rii.

Conceptul senzorului
Senzorul opereaz` pe baza metodei
spectroscopice pentru a m`sura con-
centra]ia de CO2 din aer. Acesta are o
surs` de radia]ii a c`rei lumin` par-
curge o rut` definit` înainte de a
ajunge la al doilea canal de detectare a
radia]iilor. Semnalul de la canalul
detectorului de CO2 se schimb` în
func]ie de concentra]ia de CO2, în timp
ce semnalul de la sursa de referin]`
r`mâne constant.

Interfa]a End-Userului
Senzorul comunic` cu un ECU via LIN
2.0.
Senzorul va fi disponibil [i ca solu]ie
stand-alone dar [i ca parte integrat` a
Bosch Global Blower Module GBM.

Sursa: Robert Bosch GmbH

Adaptare: Ing. Colibaba Claudiu

24 Autotehnica - martie 2009

 NOI TEHNOLOGII

Un echipament esen]ial dar … necunoscut

Începând din acest num`r dorim s`
prezent`m, în fiecare num`r ultimele
echipamente [i tehnologii pe plan mon-
dial, echipamente care vor deveni nelip-
site în atelierele service de mâine. În
acest num`r v` prezent`m un echipa-
ment aparent de domeniul SF, dar care
va deveni în curând o unealt` esen]ial`
în orice atelier service auto.
Vrem - nu vrem, tehnologia evolueaz`.
Vrem - nu vrem pentru a repara un auto-
mobil nu mai este suficient` trusa de
chei fixe [i tubulare [i în cel mai fericit
caz, un voltmetru ca s` m`sur`m curen-
tul de la alternator, sau în cel mai fericit
caz un pistol stroboscopic.

Vrem - nu vrem , ca s` repar`m o

ma[in` începem s` avem nevoie de
echipamente din ce în ce mai sofisti-
cate.
{i uite a[a vechiul aparat cu l`mpi “pen-
tru m`surarea unghiului de fug`” s-a
transformat într-un echipament compu-
terizat pentru verificarea geometriei sis- probleme cu nervii capului s`u dac` am CULATOR [i un soft de vizualizare [i cap-
temului de direc]ie sau vechiul multi- b`ut ceva în ultimele 30 de minute. tur` imagini. Din punct de vedere al
metru s-a transformat într-un tester Sincer s` fiu … pentru chestia cu nervii dimensiunilor, acesta poate fi comparat
motor [i apoi într-un scanner computeri- capului nu garantez, dar sigur nu am cu un pix ceva mai gros…
zat. b`ut nimic … Hai s` vedem câteva chestii care se pot
Au ap`rut echipamente noi, care la Ce con]ine un astfel de echipament ? face cu un astfel de produs, pe care l-
început p`reau ciudate, dar care acum Avem microscopul propriu-zis, am v`zut prezentat la Salonul CeBIT de
sunt esen]iale în func]ionarea unui ate- conectabil prin cablu USB la ORICE CAL- la Hanovra, anul acesta [i care am v`zut
lier service: aparatele pentru recuperat [i
recondi]ionat freon, aparatele cu ultra-
sunete pentru cur`]at injectoare,
endoscoapele cu care ne putem uita în
interiorul motorului, etc.
Pe lâng` acestea, un nou echipament
începe s` î[i fac` din ce în ce mai
sim]it` prezen]a în atelierele service
auto. Aparent un produs destinat în
exclusivitate [colilor sau celor din cer-
cetare, el a început s` fie din ce în ce
mai utilizat în atelierele service, odat` cu
sc`derea pre]ului pân` la un nivel acce-
sibil tuturor:
MICROSCOPUL ELECTRONIC.
Evident c` 99% din cei care citesc asta
î[i vor pune fireasca întrebare dac` am

26 Autotehnica - martie 2009

 NOI TEHNOLOGII

c` a f`cut furori printre utilizatori.

Putem , de exemplu, vizualiza “ciobi-
turile” din scaunul supapei
Putem analiza starea orificiilor injec-
toarelor
Putem analiza starea supapelor
Putem verifica starea lipiturilor din interi-
orul echipamentelor electronice
Cum func]ionează? Extrem de simplu!
Se leagă prin USB la orice calculator,
care poate fi desktop, laptop sau chiar
UMPC (vezi figura)
Mai este un soft care poate realiza [i
captură de imagini [i care vine împreună
cu aparatul … [i GATA !
Mai este nevoie de argumente? Dacă
dori]i mai multe detalii despre produsele
prezentate în Revista AutoTehnica, vă
rugăm să ne contacta]i.

Autor: Victor Balas

28 Autotehnica - martie 2009

 EXPOTECH

Workshop
Alba Iulia
28 februarie
2009
În ciuda unei vremi nu tocmai prietenoase, peste 130 de
specialişti din domeniul auto, au decis să se reunească, în
dată de 28 Februarie 2009, la Casa de Cultură a Sindicatelor
din Albă Iulia la o nouă manifestare din ciclul "Auto Tehnica
Workshop".
Pe lângă expozi]ia în care au fost prezentate cele mai noi produse şi tehnologii destinate atelierelor
service auto au fost organizate şi 5 conferin]e pe teme de interes pentru specialişti.
Dar întrucât vorba multă - sărăcia omului şi ca să nu pară că ne lăudăm ... preferăm să lăsăm imaginile
să vorbească.
Următorul eveniment : Iaşi 4 Aprilie 2009. Vă aşteptam în Capitala Moldovei să vorbim despre
diagnoza, aer condi]ionat şi func]ionarea senzorilor şi actuatorilor.

30 Autotehnica - martie 2009 PARTENER MEDIA

 SERVICE

DSG cu 7 viteze la BMW M3 (I)

Ast`zi nu mai este noutate cutia de

viteze cu dou` ambreiaje, cel pu]in la
nivelul de [tiri. Dar la DSG-uri (Direct
Shift Gearbox) varianta cu [apte viteze
constituie o noutate. Pe lâng` firma VW,
în colaborare cu GETRAG, BMW-ul a
început s` comercializeze [i el cutia de
viteze cu dou` ambreiaje.

Cum am mai scris de multe ori, DSG-ul
este o cutie de viteze alc`tuit` din dou`
ambreiaje [i un arbore de transmisie
intermediar`, cu care putem s`
schimb`m vitez` aproape instantaneu [i
f`r` a întrerupe leg`tura mecanic`.
Produc`torii încearc` s` „alunge”
pedala de ambreiaj fiind „relicva trecutu-
lui”. Spunem acest lucru, deoarece, con-
form unui studiu, nu procedeul clasic de
schimbare al vitezelor îi atrage ce con-
duc`torii auto, ci posibilitatea de a
schimba treapta de viteza când [i cum
doresc, lucru posibil [i f`r` pedala de
ambreiaj.
DSG-ul func]ioneaz` atât automat
(automatizat) cât [i manual. La BMW
DSG-ul cu [apte viteze se fabric` cu
ambreiaj umed, nu uscat, ca la celelalte
modele de pe pia]`. La cel uscat ar
putea fi un dezavantaj evacuarea

32 Autotehnica - martie 2009


c`ldurii degajate în urma frec`rii, iar la
cel umed, surplusul de energie necesar,
de aici [i consumul sporit de com-
bustibil.
Noul ambreiaj va ap`rea mai întâi pe
modelele M (E9xM3). Cu sistemul
Drivelogic, care apar]ine ambreiajelor
GS7D36SG putem s` activ`m cinci pro-
grame în func]ionarea „automat`” [i alte
[ase „manuale”. Electronica „DKG” inte-
grat` într-o unitate mecatronic` [i piese-
le hidraulice „DKG”, toate integrate în
transmisie, sunt responsabile pentru
selectare [i func]ionarea oric`ruia dintre
programe. Precum am spus [i mai sus,
ambreiajul fiind umed, uleiul necesita
r`cire, de aici [i apari]ia unei unit`]i
specifice de r`cire.
Structura cutiei de viteze cu ambreiaj
dublu BMW
La cei doi arbori intermediari de la cutia
DSG sunt legate dou` ambreiaje care au
carcas` comun` (discurile de fric]iune
exterioare). Aceasta carcas` este legat`
direct la volanta de unde vine [i cuplul
SERVICE
(rota]ia). Ro]ile din]ate de la treptele
1/3/5/7/R sunt a[ezate pe arborele
intermediare nr. 1, iar pe cel`lalt sunt
cele de la treptele 2/4/6. Pentru a
accelera schimbarea treptei de vitez`, la
o anumit` treapt` este deja preg`tit`
schimbarea la cel`lalt arbore intermedi-
ar, pe baza parametrilor dinamici ale
vehiculului [i ale motorului. (Bineîn]eles,
mar[arierul este o excep]ie). Datorit`
regl`rii precise, schimbarea de vitez` se
face „f`r` oprire”.
Piesele cele mai importante ale trans-
misiei
Unitatea de r`cire de ulei în dou` trepte
este instalat` pe partea stâng` a
ambreiajului. Unitatea mecatronic` este
integrat` în carcasa ambreiajului, pe
partea stâng` în direc]ia de mers, iar
conductele intr` în radiator.
Structura [i fluxul for]ei
For]a de la motor ajunge la cei doi arbori
intermediari (4,5) prin arborele primar a
cutiei de viteze (1), cu ajutorul câte unor
ambreiaje în ulei (2,3). Presiunea trece
de la cei doi arbori intermediari la
arborele central (6), [i iese din
schimb`torul de vitez` prin arborele
antrenat (8). Perechea a 7-a de ro]i
din]ate, care are o transmisie constant`,
este conectat` tot timpul, independent
de treapta aleas`, deci arborele antrenat
[i cele centrale au o leg`tur` continu`.
Schimbarea între trepte se face cu aju-
torul unui comutator sincron. Comutator
care apar]ine treptei 7, blocheaz`
arborele intermediar nr. 1 direct la
arborele antrenat. Treapta de parcare se
g`se[te pe arborele antrenat.
Autotehnica - martie 2009 33
 SERVICE

Cum schimb` viteza?

S` încerc`m s` în]elegem
logica schimb`rii vitezei ana-
lizând schimbarea între treap-
ta 1 [i 2.

Perechea de ro]i din]ate este

conectat` cu ajutorul comu-
tatorului sincron al arborelui
intermediar la treapta 1.
Treapt` a 2-a este deja setat`
de comutator pe cel`lalt
arbore intermediar, pe baza
parametrilor dinamici ale
vehiculului. La început, cupla-
jul al doilea se închide, iar
primul se deschide. În acest
moment presiunea care trece
prin primul cuplaj constituie
cea mai mare parte a presiu-
nii. Presiunea este mult mai
mare în cercul hidraulic care
pune în func]ionare primul
cuplaj decât în cel al doilea.
Propor]ia presiunii care trece
prin primul [i prin al doilea
cuplaj se modific` continuu,
când se deschide primul [i de
închide cel de-al doilea
Cea mai mare parte a presiu-
nii sose[te dinspre cel de-al
doilea cuplaj. În acela[i timp
primul cuplaj se deschide în
continuare. În aceast` faz`
presiunea hidraulic` este

34 Autotehnica - martie 2009

 SERVICE

mult mai mare în cel de-al doilea

cuplaj decât în primul
Schimbarea vitezei între treptele
1 [i 2 s-a terminat, comutatorul
sincron va seta treptele 1 sau 3
pe baza parametrilor vehiculului

Identificarea cutiei de viteze

În num`rul de identificare a acestei
cutii de viteze cel de-al [aptelea
caracter este „S”, ceea ce
înseamn` c` apar]ine modelului
„sport” (GS7D36”S”G).

Autotehnica - martie 2009 35

 SERVICE

Structura cutiei de viteze

Structura carcasei
Carcasa cutiei de viteze GS7D36SG este
compus` din trei p`r]i principale, din
carcasa cutiei, din pies` interioar` [i din
carcasa diferen]ialului. Prima parte este
acoperit` cu placa de acoperire a cupla-
jului, iar partea dreapt` cu placa de
acoperire a modulului mecatronic [i a
pieselor hidraulice. Cuva de ulei se
g`se[te jos, iar capacul filtrului de ulei
pe partea stânga.

Construc]ie interioar`
Presiunea trece de la volant` la roata
exterioar` a cuplajului. Pompa de ulei
prime[te presiune tot de la arborele pri-
mar a cutiei de viteze. În DSG-ul BMW-
ului se g`sesc patru bra]e de ajustare
hidraulice [i patru comutatori sincron.
Un actuator comun [i un comutator sin-
cron apar]inând rotii din]ate a treptelor
patru [i [ase, [i câte unul ro]ilor din]ate
ale treptelor doi [i mar[arier, unu [i trei,
precum [i cinci [i [apte.
În partea urm`toare a articolului vom
prezenta sistemul de ungere [i de r`cire
cu ulei în dou` trepte, modulul meca-
tronic, sistemul de senzor, [i v` vom da
[i sfaturi. Continu`m...
Autor: CSÜTÖRTÖKI TAMÁS
Articol realizat in colaborare cu
Mercom ARAD
Str. Andrei {aguna nr. 120, tel.fax: +40 257 280 905
office@mercom.ro; www.mercom.ro

38 Autotehnica - martie 2009

 PRESS

Date de la cele mai mici automobile

pân` la vehicule de 38 de tone
AuDaCon AG prezint` date tehnice în domeniul autoturismelor [i autoutilitarelor

În ultimii ani, industria auto a scos pe pia]` numeroase variante de vehicule, sisteme tehnice [i dot`ri. În mod corespunz`tor a
sporit nevoia de informa]ii în ateliere, cu privire la valorile de reglaj corecte, ce componente exist` [i unde se monteaz` [i ce
lucr`ri de verificare la ce vehicule [i la ce intervale trebuie s` fie efectuate. R`spunsurile la toate aceste întreb`ri sunt oferite de
AuDaConAIS, care v` st` la dispozi]ie în variante pentru automobile [i pentru domeniul autoutilitarelor [i prin aceasta poate oferi
pentru prima dat`, printr-o solu]ie global`, date pornind de la automobilele cele mai mici pân` la cele de 38 de tone.

Atelierele depind zilnic de informa]ii
actuale [i cuprinz`toare cu privire la
reglaje, service [i repara]ii. Acestea se
situeaz` în centrul activit`]ii
AuDaConAIS, care numai în Germania
este prezent` pe pia]` cu peste
25.000 de licen]e. Atât sistemul pen-
tru automobile, cât [i cel pentru
autoutilitare v` stau la dispozi]ie atât
pe DVD, cât [i sub form` de versiune
online [i pot fi completate prin diferite
module. Baza AuDaConAIS este con-
stituit` în toate domeniile exclusiv de
informa]ii [i date originale care provin
de produc`torii de vehicule, cât [i din
industria de componente. Pentru a
asigura o înalt` aplicabilitate,
diferitele date au fost împ`r]ite în trei
domenii: repara]ii, service [i
calcula]ie.
AuDaConTIMES
A doua component` important` a
AuDaConAIS con]ine, atât în varianta
pentru automobile, cât [i cea pentru
utilitare, valorile de lucru cu numerele
pozi]iilor de lucru utilizate de produc`tor
[i sistemul de calcula]ie care asigur` un
calcul corelat automat [i sigur pentru
perioadele de uzur`, de repara]ii, de
între]inere [i timpii standard. Printr-o
constituire automat` a pachetului cu
piese de schimb nu este uitat nimic nici
la calcula]ie [i nici la efectuarea
comenzii. La aceasta se adaug` faptul
c` prin posibilitatea leg`turii directe la
cataloagele de piese de schimb se
poate selecta întotdeauna automat
piesa de schimb corect`. Prin diferitele
criterii de selec]ie, se ]ine cont de toate
variantele tipologice [i de perioadele
lucr`rilor specifice.

Autotehnica - martie 2009 39

 PRESS

AuDaConREPAIR sau administr`rii motorului. În plus, ve]i g`si, datele tehnice necesare
Sub denumirea de AuDaConREPAIR datorit` unei leg`turi interactive sunt (momentele de rota]ie, valorile de reglaj
sunt reunite valorile de reglaj [i datele explorate ample instruc]iuni privind etc.). Etapele relevante ale repara]iilor
privind repara]iile. Gama informa]iilor repara]iile. În documentele respective sunt eviden]iate grafic.
care v` stau la dispozi]ie se întinde de
la date generale privind vehiculele –
printre altele cu privire la volumul de
umplere/specifica]ii privind lubrifian]ii –
pân` la listarea momentelor de strân-
gere a [uruburilor. La acestea se
adaug` date din domeniile curelelor,
sistemului de combustibil, sistemului
electric al vehiculului [i sistemului de
rulare. Valorile de verificare a emisiilor [i
informa]ii din domeniile sistemului de
aprindere, instala]iei de frânare [i sis-
temului de iluminat rotunjesc gama
datelor care, prin includerea schemelor
tehnice, sunt ajutoare importante pen-
tru lucr`rile cotidiene.
În plus, AuDaConREPAIR ofer`
numeroase alte documente pe diferite
teme importante. Cu ajutorul lor, utiliza-
torul ob]ine informa]ii textuale supli-
mentare privind repara]iile, care sunt
întregite prin numeroase grafice.
Diversitatea temelor se întinde de la
comanda motorului sau transmisie
pân` la instruc]iuni din domeniile
caroseriei, intervalelor de service, sis-
temelor electrice, codurilor de eroare

40 Autotehnica - martie 2009

Scheme de conexiuni interactive, una dintre numeroasele
complet`ri
Pentru a oferi utilizatorilor posibilitatea de individualiza [i
mai mult utilizarea AuDaConAIS, sunt puse la dispozi]ie
diferite complet`ri modulare. De exemplu, printre acestea se
num`r` un modul cu conexiuni interactive care prin propriile
butoane poate fi deplasat f`r` probleme [i poate efectua
zoom. Un alt element specific este reprezentat de urm`rirea
cablului. Prin aceasta, utilizatorul poate eviden]ia în culori [i
optic un cablu [i pozi]ionarea cablului [i s` îl urm`reasc`
f`r` probleme de la o component` la urm`toarea. Prin
aceasta este înlesnit` mult c`utarea defec]iunilor de c`tre
utilizator.
Administrarea notific`rilor informeaz` cu privire la trans-
miterea de informa]ii [i la modific`ri
O alt` completare este reprezentat` de administrarea noti-
fic`rilor de c`tre AuDaConAIS. Dac` produc`torii de vehicule
ofer` dealer-ilor lor informa]ii cu privire la modific`rile din
procesele de munc`, acestea sunt completate cu
instruc]iuni, cu informa]iile corespunz`toare (valori de lucru,
momente de cuplu etc.) [i cu actualiz`rile necesare. Prin
nou creata administrare a notific`rilor, în viitor asemenea
informa]ii suplimentare vor fi transmise imediat tuturor ate-
lierelor. Astfel, utilizatorii sistemului pot s` reac]ioneze în
timp foarte scurt la eventualele date modificate referitoare la
intervalele de schimbare, momentele de strângere a
[uruburilor, cantit`]ile de umplere sau piesele ce trebuie
schimbate. Un alt avantaj al noii administr`rii a notific`rilor
este [i afi[area informa]iilor cerute în momentul respectiv
care poate fi afi[ate [i luate în considerare [i de produc`tor.

Comunicarea în domeniul pieselor de schimb

O alt` completare modular` a AuDaConAIS este integrarea
solu]iei b`ncii de date într-un catalog de piese de schimb de
asemenea g`zduit pe web. Prin aceast` solu]ie, pentru
prima dat` cele dou` sisteme comunic` nu numai la nivelul
vehiculelor, ci, în paralel, [i la nivelul componentelor. A fost
realizat` totodat` o comunicare bidirec]ional`. Prin aceasta,
nu mai conteaz` din ce sistem este deschis` [i utilizat`
leg`tura. Transmiterea tuturor pozi]iilor relevante privind
componentele din AuDaConAIS-Online are loc în mod rapid
[i sigur.
AuDaConAIS poate fi ob]inut într-o versiune integrat` de la
firmele Meteor [i RUNE, precum [i în varianta Stand-Alone
prin x-Meditor.
 SERVICE

Diagnosticare Audacon
După ce în primele două numere am
prezentat Senzorii din capitorul Manual
de Diagnoză, trecem în acest număr la
Sistemul de pornire/alimentare cu
curent electric [i Actuatorii. Reamintim
că datele şi informa]iile sunt preluate şi
tipărite exact cum apar în soft-ul
Audacon AIS iar maşina folosită pentru
exemplificare este un VW Golf IV (1J1)
motor 1.9 TDI fabricat între 10/1997 -
05/2004 - putere 66 kW.

Generator
Descriere
Generatorul trebuie sa furnizeze suficient curent în toate
conditiile de functionare si sa asigure un nivel suficient de
încarcare a bateriei. Generatorul transforma curentul
alternativ trifazic produs în curent continuu prin intermediul
redresorului.
Mod de lucru
Înfasurarea de curent trifazic este adusa în renura statorului,
iar înfasurarea de excitare în rotor. Înfasurarea de excitare
este traversata de curent continuu, care este transmis prin
inelul colector si contactele prin frecare rotorului aflat în
miscare. Curentul produs în înfasurarea de curent trifazic
circula în mare parte prin diodele plus si prin redresor în
reteaua de bord. Se produce un curent continuu cât mai
putin alternant. Prin intermediul diodelor de excitare,
curentul este derivat pentru înfasurarea de excitare. Sistemul
de comanda al acestora este preluat de regulatorul de
tensiune.

42 Autotehnica - martie 2009

 SERVICE

Bujie(bujii) incandescente
Bujiile incandescente maresc în cazul pornirii la rece tempe-
ratura din camera de combustie (preîncalzire). În cazul buji-
ilor incandescente actuale, temperatura necesara (pâna la
850° Celsius) este atinsa dupa 4 secunde. Dupa pornirea
motorului, bujia incandescenta este exploatata în continuare
pentru a îmbunatatii mersul la cald al motorului (recoacere
suplimentara). Astfel sunt reduse emisiile de fum si zgo-
motele. Faza de recoacere suplimentara este de maximum
180 secunde în cazul functionarii la cald.
Mod de lucru
La aplicarea tensiunii la bujiile incandescente energia
electrica este transformata preponderent în filamentul de
încalzire în caldura. Temperatura din filamentul de reglare
creste întârziat. Astfel absorbtia de curent si puterea bujiilor
incandescente sunt limitate si este atinsa temperatura
maxima.

Demaror (Starter)
Descriere
Starterul trebuie sa aduca motorul la turatia de pornire cu
absobtie minima de curent. Turatiile necesare motoarelor
Otto între 60 si 100/min, motoarelor Diesel între 80 si 200/
min. Adaptarea are loc prin intermediul angrenajului dintre
pinionul starterului si coroana dintata a motorului. Dupa
pornirea motorului, starterul este decuplat mecanic.
Mod de lucru
În cazul starterului (starter cu actionare electromagnetica)
pinionul angreneaza prin intermediul unei magnet de
actionare în coroana dintata. Magnetul de actionare include
contacte de comutare pentru curentul starterului. Actionarea
comutatorului de pornire a aprinderii atrage releul starterului.
O maneta de ambreiere atrage si misca pârghia de ambreiaj,
arcul de angrenare si roata libera cu pinion spre înainte.
Daca dintele pinionului si golul coroanei dintate se afla opus
unul fata de celalalt, pinionul angreneaza direct. Daca
acestea nu se afla opus unul fata de celalalt, pârghia
ambreiajului comprima arcul de angrenare si contactul princi-
pal se închide fara ca pinionul si coroana dintata sa stea în
angrenaj, Electromotorul învârte pinionul pe partea frontala a
coroanei dintate pâna când dintele pinionului se afla în fata
golului coroanei dintate. Arcul de angrenare tensionat
împinge pinionul si roata libera înainte pâna când pinionul si
coroana dintata se afla în angrenaj. La deconectare, maneta
de ambreiaj împinge pinionul cu roata
libera înapoi în pozitie de repaus. Dezangrenarea este ajutata
de filetul cu pas mare.

43
 SERVICE

Supapa de reciclare a gazului de evacuare

(EGR)

Descriere
Supapa de reciclare a gazului de evacuare poate reduce
emisiile de azot ale gazului de evacuare. Prim adaugarea gazu-
lui de evacuare ars amestecului de aer si combustibil, se
ajunge la o scadere a temperaturilor în cadrul procesului de
ardere. Prin reciclarea gazului de evacuare se obtine o dimi-
nuare a consumului de combustibil. Consumul de combustibil
se reduce printr-un randament de exploatare superior si prin
presiuni de ardere mai mici.

Mod de lucru
Supapa de reciclare a gazului de evacuare este controlata
mecanic sau pneumatic. Cantitatea de retur este reglata de
aparatul de comanda. Acest lucru are loc în functie de turatie,
presiunea tubului de aspiratie si temperatura motorului. La
mersul în gol nu are loc nicio reciclare a gazului de evacuare,
întrucât nu exista emisii majore de azot.
În gama sarcinii maxime are loc din cauza raporturilor de
presiune mari are loc numai limitat o reciclare a gazului de
evacuare. Reciclarea gazului de evacuare se utilizeaza
preponderent în gama sarcinii maxime.

Filtru cu carbune activ - valva magnetica

Descriere
Valva magnetica a filtrului cu carbune activ este parte
componenta a sistemului de reglare a vaporizarii. Prin
intermediul valvei magnetice a filtrului cu carbune activ este
limitata vaporizarea combustibilului.

Mod de lucru
În cazul motorului decuplat, combustibilul vaporizat din
rezervor este stocat în filtrul cu carbune activ. Daca motorul
este în functiune si se atinge temperatura de functionare,
valva magnetica de pe filtrul cu carbune activ se deschide.
Combustibil stocat este scos din filtrul cu carbune activ prin
tubul de presiune.

44 Autotehnica - martie 2009

 SERVICE

Supapa de reglare - presiune de supraalimentare

Common Rail

Descriere
În cazul sistemelor Common Rail, presiunea de injectie este
reglata independent de cantitatea de injectie si turatia
motorului. Separarea presiunii de injectie si a cantitatii de
injectie are loc prin intermediul unui volum de stocare, blocul
de conexiuni. Aceasta este alcatuita din conducte si injector.
Un impuls transmis la momentul potrivit de aparatul de
comanda la valva magnetica din injector, initiaza un proces
de injectie.

Mod de lucru
Supapa cu bila este apasata în stare de relaxare de catre un
arc pe locul sau. Forta arcului mentine bila la presiune foarte
înalta pe locul sau. Pentru producerea de presiuni înalte,
forta arcului este ajutata de un electromagnet cu un curent
continuu sincron. Prin modificarea coeficientului de umplere,
poate fi produsa de catre aparatul de comanda orice presiune
dorita de la cca. 250 bar la mersul în gol pâna la
1.350 bar, respectiv 1.600 bar la a 2-a generatie. În cazul silentioasa a motorului. La turatii mari si cantitati de injectie
valvei magnetice fara curent motorul nu porneste. O mari, presiunea de injectie trebuie marita datorita timpului
presiune de injectie mai joasa conduce la o prelungire a mai scurt si pentru diminuarea procesului de golire a
duratei de injectie si al o ardere mai slaba, ceea ce la turatii particulelor.
si cantitati de injectie mici contribuie la o functionare

Supapa de reglare duza pompa (PD) /

unitate duza pompa (PDE)
Descriere
La injectia cu pompa cu duza trebuie grupate pompa de
injectie combustibil si duza fiecarui cilindru într-o singura
componenta. Presiunea înalta este produsa separat pe
elementul de injectie al fiecarui cilindru. PDE este montat în
chiulasa. Alimentarea si returul combustibilului are loc prin
canale integrate în chiulasa. Senzorii transmit aparatului de
comanda informatii de ex. în legatura cu pozitia pedalei de
acceleratie, turatia motorului, pozitia arborelui cu came,
temperatura tubului de aspiratie, presiunea tubului de
aspiratie si temperatura lichidului de racire. Aparatul de
comanda transforma aceste informatii în comenzi de iesire,
de ex. pentru supapa de reglare montata pe PDE, fapt prin
care sunt determinate cantitatea de combustibil de care are
nevoie motorul, precum si sincronizarea injectiei.
Mod de lucru
Arborele cu came al motorului cauzeaza prin intermediul
unui culbutor si al unui arc recuperator o cursa stabilita
pentru fiecare piston. În cazul miscarilor ascendente ale
pistonului, combustibilul curge din chiulasa prin supapa de
reglare deschisa în camera de înalta presiune aflata sub rapida a presiunii din canalele de presiune. În cazul unei
piston. La un moment determinat de aparatul de comanda, presiuni date, duza se deschide si începe injectia. Daca
statorul magnetic produce un impuls electric si misca ancora, statorul nu are curent, supapa de reglare se deschide. Astfel
fapt prin care supapa de reglare este închisa. Pistonul se scade complet presiune, duza se închide si injectia se
deplaseaza acum în jos si genereaza prin aceasta o crestere încheie.

Autotehnica - martie 2009 45

 UNIVERSITARIA
Autovehiculele rutiere
de la malul m`rii
Scrisoare deschis` c`tre studen]ii [i absolven]ii no[tri la aproape un deceniu de „înv`]`mânt superior de
automobile” la Constan]a
Ne vom limita, în aceast` „trecere în
revist` la ceas aniversar”, la a construi
o punte între pove]ele marilor no[tri
înainta[i [i dumneavoastr` dragi stu-
den]i [i absolven]i, leg`tur` care
poate va ie[i pu]in din [abloanele cla-
sice aferente prelegerilor universitare -
rigide oarecum, nu atât prin expunerea
teoriilor, cât prin rigoarea [tiin]ific` a
datelor puse la dispozi]ie-. Ne vom
aminti de începuturi [i realiz`rile noas-
46 Autotehnica - martie 2009
tre comune, de principiile enun]ate de
mari gânditori, respectate [i urm`rite
întocmai de distin[ii no[tri profesori în
procesul instructiv educativ [i s`dite în
sufletul studen]ilor de ieri, adic` al
dasc`lilor dumneavoastr` de ast`zi...
Cei ce sus]in teza dup` care institutele
de înv`]`mânt superior sunt chemate
în primul rând s`-i educe pe tineri, se
exprim` plastic astfel: stimate [i drag
viitor coleg, te afli în facultate nu atât
ca s` înve]i, cât ca s` înve]i cum tre-
buie s` înve]i, misiunea noastr`, de-
dicat` asiduu prelucr`rii fiin]ei tale,
este aceea de a te înv`]a cum s`
gânde[ti conform rigorilor unei
educa]ii de elit`.
În ceea ce prive[te studiile [tiin]ifice,
politehnice [i mai ales cele dedicate
pasiunii noastre comune
„Automobilul”, ele necesit` mult`
înv`]`tur` [i un efort ce se amplific`
 UNIVERSITARIA

de la an la an. E[ti atât de prins de

înv`]`tur`, încât pentru creativitate î]i
r`mâne pu]in timp... cuno[tin]ele
sunt, fire[te esen]iale, dar ele nu sunt
tot una cu crea]ia. Rezolvarea multor
probleme impune o anumit` creativi-
tate: dar dac` nu ai timp pentru a ]i-o
manifesta "în mod independent", în
cele din urm` n-o vei mai utiliza
deloc... [i ceea ce noi am încercat nu-
[i va fi atins scopul final.
De[i rigorile noastre didactic-univer-
sitare impun o program` strict` de
preg`tire a inginerului de automobile
[i fiecare membru al corpului didactic
dore[te ca tot ceea ce pred` s` fie cât
mai corect [i complet însu[it, am dori
s` nu uita]i c` ave]i datoria de a lupta
cu aparentele dificult`]i, investigând
poate transmite, odat` cu informa]ia [i în discursul nostru, al „partenerilor
posibilit`]i de stimulare a
[tiin]ific`, [i interesul, poate chiar vo[tri pe drumul cunoa[terii”, al`turi
creativit`]ii...
pasiunea, pentru disciplina respectiv`, de formule, demonstra]ii, principii,
A]i putea face ceva în timpul liber în
dar nimic nu poate înlocui munca dispozitive, ma[ini, circuite [i multe
sensul între]inerii interesului pentru
dumneavoastr` independent`, dezba- altele, referin]ele ce aduc la lumin`
creativitate? Desigur. Pute]i s` v` do-
terile de la cursuri [i seminarii, activi- modul în care o anumit` teorem` a
cumenta]i. Oricât de ocupa]i a]i fi,
pute]i citi sau g`si pe internet autobi- tatea din cercurile [tiin]ifice a[teptat secole la rând pân` ce s-a ivit
ografii, biografii despre cercet`tori [i studen]e[ti, stagiile de practic`, momentul [i omul care s-o demon-
inventatori celebri... a]i putea chiar c`utarea [i consultarea bibliografiei, streze, sau cum s-a definitivat un
descoperi efortul dasc`lilor vo[tri organizarea materialului consultat, proiect de-a lungul a zeci [i zeci de ani
angrena]i în proiecte interesante, ce experimentarea [i în cele din urm`, de eforturi de echip`...
pot deveni pentru voi o referin]` [i un elaborarea independent` a unor Pe lâng` aceasta, a]i putea s` v`
punct de plecare al descoperirilor pro- lucr`ri [tiin]ifice cu note de originali- propune]i, în perspectiv`, unele
prii. tate. proiecte originale, s` v` preg`ti]i în
F`r` îndoial`, un curs la un înalt nivel C`uta]i deci în manualele universitare timpul liber pentru realizarea lor [i s`

Autotehnica - martie 2009 47

 UNIVERSITARIA

v` gândi]i mereu la problemele legate

de ele. S-ar putea ca acestea s` nu se
realizeze niciodat`, dar v` vor men]ine
elanul; [i astfel, v` ve]i însu[i o mare
parte din cele înv`]ate.
Legarea înv`]`mântului tehnic de
cercetare, de mediul economic, de
ideile îndr`zne]e ce pot veni în dia-
logul student-profesor prin renun]area
la discursul academic tradi]ional, este
o condi]ie esen]ial`, atât pentru asimi-
larea temeinic` a cuno[tin]elor profe-
sionale, cât [i pentru formarea aptitu-
dinilor inginere[ti. S` nu uita]i c`
primul scop al oric`rui act de înv`]are,
dincolo de pl`cerea pe care o poate
genera direct, const` în viitoarea utili-

48 Autotehnica - martie 2009


tate a rezultatelor ob]inute;...înv`]area
nu trebuie doar s` v` conduc` unde-
va... ea trebuie s` v` permit` s` con-
tinua]i cercetarea mai u[or în etapa
urm`toare.
Dorin]a pe care o avem noi este s`
g`si]i puterea [i determinarea de a
urma exemplul colegilor dumneavoas-
tr`... Autoturisme prototip ca NEMO, o
Dacie amfibie ce a traversat lacul
Mamaia, TRIO un autovehicul de ora[
ce a materializat visele a peste trei
sute de studen]i ce au gândit, realizat
[i testat un prototip urban cu multiple
posibilit`]i de utilizare a com-
bustibililor noi, MIXTRA un complex
rutier-naval dezvoltat pentru a lua
parte la lupta împotriva dezastrelor
naturale.... SYM simulatorul de con-
ducere virtual` a automobilului, Hy
prototipul automobilului hibrid la care
lucreaz` în echip`, genera]ia actual`,
etc., sunt doar o parte din exemple.
S` nu uit`m s` amintim noile
amfiteatre [i laboratoare ce au împli-
nit dezideratele noastre didactice prin
grija [i preocuparea unei Universit`]i
mam` care, demn` de numele marelui
poet Ovidius, a [tiut, aici, în vechea
cetate a Tomisului, s` investeasc` în
viitorul unei specializ`ri care ast`zi se
situeaz` în fruntea op]iunilor
studen]ilor const`n]eni ce descifreaz`
tainele ingineriei mecanice. Al`turi de
Sisteme [i echipamente navale,
Utilaje [i instala]ii portuare, Inginerie
economic` în domeniul mecanic,
Ingineria sud`rii [i Energetic` industri-
al`, specializarea AUTOVEHICULE
RUTIERE (AR) v` invit` s` v` al`tura]i
echipei noastre ce se dore[te mereu
câ[tig`toare. S` nu-i uit`m pe
partenerii no[tri din presa scrisa
(revista Autotehnica, revista Auto test,
revista Ingineria Automobilului, pe
colegii din cercetare [i mediul eco-
nomic, ITCI Bucure[ti–Filiala
Constan]a, RAT Constan]a, Cardinal
Motors, [i pe to]i dealerii de autotu-
risme const`n]eni... [i s` mul]umim
Grupului Dacia Renault Pite[ti pentru
[ansa acordat` celor mai buni dintre
studen]i de a–[i realiza proiectele de
diplom` în uzin`...
UNIVERSITARIA
A[a cum ne-au format [i ajutat
dasc`lii no[tri bra[oveni la
„Transilvania”, a[a cum cu grij` ne-au
consiliat [i sprijinit colegii no[tri de la
specializ`rile AR din Bra[ov, Cluj,
Pite[ti, Timi[oara, Craiova, Bucure[ti
[i Ia[i, a[a cum ne-au racordat la rea-
litatea automobilismului mondial
mae[trii Societ`]ii Inginerilor de
Automobile din România, tot a[a
sper`m [i noi s` v` oferim, dragi stu-
den]i, actuali [i viitori absolven]i, „o
f`râm`” din ceea ce am izbândit în
echip`, al`turi de dumneavoastr`,
pre] de aproape zece ani ... piatra de
temelie a înv`]`mântului const`n]ean
de automobile... o nestemat` care,
prin grija [i exemplul dumneavoastr`,
va straluci mereu aici, la ]`rm de
mare...
Prof. univ. dr. ing.
Adriana-Teodora MANEA
Prof.univ.ec.dr.ing.
Lauren]iu-Claudiu MANEA
Facultatea de Inginerie Mecanic`,
Industrial` [i Maritim`,
UNIVERSITATEA „Ovidius” din
CONSTAN}A
Autotehnica - martie 2009 49

Pag. 50 - Stâlpul B - Înlocuire
Pag. 56 - PARBRIZUL - Accesoriu sau
element-cheie?Partea a cincea -
INSTRUIT-DOTAT-ATENT, E{TI FERIT
DE ACCIDENT”
CAROSERII
Pag. 64 - Apari]ii editoriale Pag. 66 - Lista autoturismelor “EURO
3” care pot fi omologate în vederea
înmatriculării în România (V)

Stâlpul B - Înlocuire
Opera]ie particularizat` pe Ford S-MAX/Galaxy 2006.5
Stâlpul B, una dintre cele mai importante componente ale
caroseriei! În cazul unui accident prin rostogolire aceast` com-
ponent` joac` un rol vital în protejarea ocupan]ilor.
Înlocuirea acestuia trebuie f`cut` corect [i cu sim] de r`spun-
dere, deoarece, repercusiunile în cazul unei mont`ri incorecte
pot fi foarte grave.
1. Piese de schimb
- Piesa exterioar` a Stâlpului B;
- Piesa interioar` a Stâlpului B;
- Ranforsarea Stâlpului B;
- Elementul NVH (Noise, Vibration and Harshness - Zgomot,
Vibra]ii [i Rigiditate);
Îndep`rtarea stâlpului B deteriorat
ATEN}IE !
Un dispozitiv puternic pentru sudarea în puncte cu invertor tre-
buie folosit pentru aceast` opera]iune.
Punctele de sudare de la deschiz`tura u[ilor fa]` [i spate tre-
buie f`cute numai cu un aparat de sudur` în puncte de rezis-
ten]`. Aparatul de sudur` MIG nu reprezint` o alternativ` per-
mis`. Fig. 2 – Exteriorul stâlpului B
1. Folosind o borma[ina da]i găuri în punctele de sudură
2. Încălzi]i zona de fixare a bazei stâlpului B (aproximativ 170°C)

Fig. 3 – Exteriorul stâlpului B

1. Linia de tăiere la îmbinarea cu plafonul
2. Linia de tăiere a stâlpului B

1. Note generale
Fig. 1 - Elemente ce trebuiesc înl`turate: U[i, Panoul ornamental din
1. Linia de t`iere la îmbinarea cu podeaua
interior [i scaunul pasagerului s`u [oferului, dup` caz;
2. Linia de t`iere a stâlpului B

50 Autotehnica - martie 2009

 CAROSERII

- Repozi]iona]i materialele textile [i cablajele departe de zona

de lucru;
ATEN}IE !
Ranforsarea stâlpului B este confec]ionat` din pl`ci de o]el de
duritate mare (Usibor 1500).
Nu este permis` o înlocuire par]ial` a stâlpului B! Sudura con-
tinu` MIG din zona de t`iere cauzeaz` schimb`ri structurale ce
au ca [i consecin]` sc`derea drastic` a rigidit`]ii [i rezisten]ei
la deformare a acestuia.
Datorit` rigidit`]ii, ranforsarea stâlpului B nu poate fi întot-
deauna prelucrat` cu unelte conven]ionale de caroserie.
Este necesar` preg`tirea adi]ional` a elementelor sudate cu
MIG.

Fig. 4 – Exteriorul stâlpului B

Folosind o borma[ină da]i găuri în punctele de surudă

NOTĂ: Tăia]i numai panourile exterioare. Când tăia]i îmbinarea Fig. 6 – Ranforsarea stâlpului B
între stâlpul B [i plafon ave]i grijă să nu deteriora]i ranforsarea 1. Poliza]i punctele de sudură
stâlpului A. 2. Încălziti zona de îmbinare de la baza stâlpului B (aproximativ 170°C)

Fig. 7 – Păr]i reziduale ale interiorului stâlpului B

1. Cu ajutorul unei borma[ini da]i găuri în punctele de sudură (pe toata
Fig. 5 – Interiorul stâlpului B Linia de tăiere grosimea panoului)
2. Cu ajutorul unei borma[ini da]i găuri în punctele de sudură

Autotehnica - martie 2009 51

 CAROSERII

Instalarea stâlpului B nou

Fig. 10 – Ranforsarea stâlpului A

Fig. 8 – Ranforsarea stâlpului B

Da]i găuri pentru punctele de sudura – sudura de umplere (10mm diametru)

Fig. 11 – Ranforsarea stălpului B

Fig. 9 – Ranforsarea stălpului B

ATEN}IE! Cură]a]i zonele de contact

Ranforsarea stâlpului B este acoperită cu un strat de aluminiu.
Acest înveli[ trebuie înlăturat prin polizare în zonele de sudare
MIG. Orice contaminare în zona de sudură cu acest
înveli[ va slăbi rezisten]a îmbinării.
Cură]a]i zonele de contact
NOTĂ: Ansambla]i pe autovehicul panoul interior, exterior si
ranforsarea stalpului B si asigura]i-le. Panoul interior [i ranfor-
sarea suda]i-le de prindere pe interiorul podelei [i plafonului
cu aparat de sudură MIG. Înlătura]i de pe ma[ină panoul exte-
rior.

ATEN}IE! Suda]i cu MIG în interior (sudura de prindere/sus]inere)

Ranforsarea stâlpului A este acoperită cu un strat de aluminiu
pe toata suprafa]a. Acest înveli[ trebuie înlăturat prin polizare
în zonele de sudare MIG. Orice contaminare în zona de sudură
cu acest învelis va slăbi rezisten]a îmbinării.

52 Autotehnica - martie 2009


Fig. 12 – Ranforsarea stâlpului B
1. Aplica]i mastic poliuretanic pe ranforsarea podelei
2. Suda]i în punctele indicate – sudura de umplere
3. Sudură de rezisten]ă
Fig. 13 – Interiorul stâlpului B
1. Sudură de rezisten]ă
2. Sudură în puncte – de umplere
CAROSERII
Fig. 14 – Exteriorul stâlpului B
1. Aplica]i mastic poliuretanic pe elementul NVH si mota]i-l
2. Aplca]i mastic poliuretanic pe interiorul panoului exterior al stâlpului B
Fig. 15 – Exteriorul stâlpului B - Sudură continuă MIG
Fig. E80215 – Exteriorul stâlpului B
1. Sudură continuă MIG; 2. Sudură în puncte de rezisten]ă.
ATEN}IE!
Zona de îmbinare prin sudură la deschizătura u[ii fa]ă [i spate
trebuiesc efectuate numai prin procedura sudării în puncte de
rezisten]ă. Sudare în puncte – de umplere MIG nu este permisă.
Autotehnica - martie 2009 53
 CAROSERII

PARBRIZUL - Accesoriu sau element-cheie?

Partea a cincea -
INSTRUIT-DOTAT-ATENT, E{TI FERIT DE ACCIDENT”
Luna trecut` lansam voio[i îndemnul : “Hai la munc`
s` muncim, d` Doamne s` n-o p`]im” !?
Ca s` n-o p`]im, s` ne familiariz`m un pic cu sculele
specifice activit`]ii Tehnicianului AutoGlass [i, în
strâns` leg`tur` cu acestea, cu Normele de Tehnica
Securit`]ii Muncii [i Stingerii Incendiilor, absolut
indispensabile.

Sculele, uneltele, dispozitivele [i vechi de poliuretan. - Ghear` curb`, ghear` dreapt`, Ghear`
aparatele folosite în activitatea de - Cle[te de nituit [i nituri oarbe (“pop- “Pedros” – (aceasta este purt`toare de
înlocuire a geamurilor [i interven]ie la nituri”). brevet cu drept intelectual, apar]inând
elementele adiacente sunt atât cu carac- - Rulet`, rigl` gradat` solid` (metalic`). “Dr. Parbriz”).
ter general, cât [i de natur` specific`. - Pres` general` pentru rulmen]i mici - Cu]it “L”, sau cu]it rece, cu antrenorul
(pentru extragerea bra]elor de la s`u.
S` le enumer`m pe cele de uz general: [terg`toare). - Cu]itul lung cu lam` trapezoidal` inter-
- [urubelni]e: în cruce (Phillips), drepte - Lantern` cu baterii sau acumulatori. schimbabil` (machet`).
(normale), în “din]i-de-[oarece” (torx - Multimetru electric (Volt-Amper- - Tensoarele pentru coarda de t`iat.
T15-T30). Ohmmetru), de preferat digital [i într-o - Acul de sering` pentru introdus coarda
- Chei fixe, inelare, combinate, tubulare construc]ie robust`. de t`iat.
(în general cu deschideri hexagonale sau - Set de extractoare de siguran]e meta-
stelare în milimetri, cu dimensiuni uzuale Iat` acum [i sculele specializate: lice.
de la 7mm la 19mm, dar [i 30 mm (la - Masa extensibil` cu ventuze sau - Extractor de popi din plastic (la
grila de Transit T15, de exemplu). man[oane pentru a[ezarea geamurilor. panourile interioare de u[i).
- Antrenoare (chei cu clichet) pentru - Setul de ventuze pentru manipularea - Set de ingli]e (dreapt`, la 90, “cârlig” [i
tubulare, cu p`trate cu bil` blocant` parbrizelor [i geamurilor. “]ac-pac”).
(3/8” [i 1/4”). - Padel` de plastic [i/sau l`bu]` de - Sfoar` de montaj cu sau f`r` mâner.
- Chei reglabile: francez`, universal`. iepure. - Suport de lam`: pentru lama de r`zuit
- Chei speciale. - Pistolul pentru uretan. lat` [i pentru d`l]i de unic` folosin]`.
E preferabil ca [urubelni]ele [i cheile s` - Ingli]` de chedere. - Pres` special` pentru extras bra]e de
fie în truse închise, care permit p`strarea
în ordine, accesul facil [i evitarea
pierderilor nedorite.
- Cle[ti: patent, jpit cu vârfuri drepte [i
cu vârfuri întoarse, cle[te-papagal, cle[ti
speciali. O penset` zdrav`n` este bine
venit` în trus`.
- Ciocane: de 50 gr., de 100 gr, de cau-
ciuc/plastic.
- Cutter de uz general [i lame de schimb.
- Perie de sârm`, perie de “paie” [i pen-
sule din p`r gros, solid, pentru cur`]area
ramei parbrizului [i a ornamentelor de
cauciuc/plastic aferente.
- D`l]i de tâmpl`rie bine ascu]ite
(8mm,16mm [i 20 mm l`]ime, pentru
Scul` vibratoare de t`iat
cur`]area ramei parbrizului de stratul

56 Autotehnica - martie 2009


Corzi de t`iat, tensoare, ventuze
[terg`tor (în cazurile lejere).
- Dep`rt`torul de parbriz de pe ram`
(op]ional).
- Trus` complex` pentru reparat geamuri
duplex.
S` vedem ce scule “musculoase” putem
pune în arsenal:
Acestea pot fi ac]ionate pneumatic sau
electric (fie de la re]ea, fie de la baterii
reînc`rcabile)
- T`ietoare de uretan (vibrante, rotative,
rectilinii sau oscilante).
- Ma[ini de g`urit cu trusele de burghie
[i frezele necesare.
- Polizoare unghiulare (flexuri).
- Pistoale de aplicat uretan (pentru
salam sau cartu[).
- Detectoare ultrasonice de scurgeri
(op]ional).
- Feon industrial pentru înc`lzire [i
uscare.
- Aspirator industrial.
- Ma[in` de [lefuit.
- Compresor de aer cu butelie de minim
25 l [i accesoriile sale.
- Generator mobil de C.A. cu puterea de
minim 2 kVA (pentru Atelierele Mobile cu
preten]ii).
TRUSA DE PRIM AJUTOR – niciodat` nu e
prea mult s` amintim acest articol. Îl ve]i
mai întâlni pe parcursul acestui material
[i nu v` doresc s` v` convinge]i de utili-
tatea lui.
NU ÎNDR~ZNI}I S~ ÎNCEPE}I LUCRUL
SUN INFLUENTSA B~UTURILOR ALCOO-
D`l]i, padele, l`bu]`, cu]ite
LICE, A DROGURILOR, A UNOR MEDICA-
MENTE CU EFECTE SECUNDARE HALU-
CINOGENE SAU AFLÂNDU-V~ ÎN STARE
DE OBOSEAL~ FIZIC~ ORI PSIHIC~.
Astfel ve]i evita punerea în pericol atât a
Dumneavoastr` cât [i a celor din jur.
Echipamentul de Lucru [i de Protec]ie
ÎMBR~C~MINTEA va fi comod`,
c`lduroas` pentru sezonul rece [i
r`coroas` pentru cel cald.
Evita]i fermoarele agresive [i nasturii
aparen]i, care pot zgâria vopseaua
caroseriei.
Unii Tehnicieni prefer` tricouri [i [or]uri
personalizate cu logo-ul Firmei, fapt ce
confer` seriozitate [i încredere fa]` de
CAROSERII
Client. Aceste [or]uri ofer` pe lâng`
mobilitatea de mi[care [i posibilitatea
unor buzunare mari pentru depunerea
temporar` a diverselor scule [i piese.
ATEN]IE ca obiectele din “marsupiu” s`
nu ating` caroseria vehiculului !
Mânecile lungi trebuie s` fie prev`zute
cu man[ete cu elastic, care s` previn`
ag`]area lor de c`tre proeminen]e sau
p`r]i de utilaje ori scule active în
mi[care.
Renun]a]i la BIJUTERII, CEASURI [i la
P~RUL LUNG l`sat liber. Pe lâng` faptul
c` lan]urile, br`]`rile, inelele, insignele
sau alte însemne metalice pot zgâria
lacul/vopseaua caroseriei sau chiar gea-
mul, ele pot fi ag`]ate în elemente de
caroserie sau p`r]i de utilaje proemi-
nente, cu consecin]e dezastruoase.
P`rul lung trebuie strâns în cozi prinse
pe cre[tetul capului sau sub [apc` ori
fes.
OCHELARII DE PROTEC}IE sunt absolut
indispensabili. Lucr`m cu sticl` [i
cioburi extrem de mici ce pot zbura
foarte u[or în aer provocând r`ni
deosebit de periculoase la nivelul ochilor
neproteja]i.
Utiliza]i forma corect` de ochelari, care
s` asigure o vizibilitate bun`, o protec]ie
periferic` bun` (la nivelul arcadelor [i
tâmplelor) [i s` nu permit` riscul c`derii
de pe nas ori de pe urechi.
Dac` purta]i ochelari de vedere sau în
scop medical, peste ace[tia ve]i purta
Autotehnica - martie 2009 57
 CAROSERII

manipularea în siguran]` a geamurilor

mari, grele.
{i PANTALONII vor fi executa]i dintr-un
doc rezistent, eventual dublat (ban-
zonat) pe suprafa]a anterioar` a
coapselor, unde geamul este sprijinit în
pozi]ii intermediare, înaintea “arunc`rii”
pe locul solid.
Pentru protec]ia capului, de[i se practic`
des portul [epcilor, NTSM recomanda cu
t`rie C~{TILE DE PROTEC}IE. În m`sura
în care nu pretind a fi ascultat întru totul,
eu recomand totu[i o [apc` f`r` mo], cu
fundul dublat artizanal cu fâ[ii de plastic
maleabil sau doc gros, dat fiind faptul
c`, adesea, folosim cre[tetul pentru a
desprinde partea superioar` a parbrizu-
Gheare, feon, ma[ini de g`urit lui de rama, atunci când executam
t`ierea uretanului vechi.
Pentru persoanele sensibile la vaporii de
ochelarii de protec]ie, care sunt astfel canturile geamurilor care, de cele mai
alcool tehnic, aceton` sau tiner, reco-
concepu]i încât s` permit` purtarea lor multe ori, vor fi sprijinite pe laba picioru-
mand`m portul unei m`[ti de protec]ie a
peste cei de vedere. lui înaintea a[ez`rii pe masa de lucru. c`ilor respiratorii pe durata lucrului cu
În unele cazuri, se recomanda folosirea substan]ele incriminate a fi iritante.
M`NU{ILE DE PROTEC}IE sunt absolut
de MAN{ETE pentru antebra]e executate Nu în ultimul rând, pentru persoanele
obligatorii.
La t`ierea geamurilor duplex prin din doc gros sau piele, pentru a permite care au probleme lombare, un BRÂU
metode nemecanizate ori degajarea
cioburilor securizate ve]i purta m`nu[i
din piele groas`, pentru a evita str`pun-
gerea epidermei de muchiile t`ietoare
sau cioburile desprinse. Acelea[i m`nu[i
le ve]i purta [i la transportul geamurilor
demontate c`tre locul de depozitare.
Când folosi]i scule vibratoare sau
oscilante, ve]i utiliza m`nu[i speciale
anti[oc, din material textil solid,
prev`zute cu protuberan]e din cauciuc,
care absorb vibra]iile d`un`toare circu-
la]iei sanguine din palme [i bra]e.
La preg`tirea geamului [i caroseriei
(degresare, sp`lare, primerare [i apli-
carea uretanului nou) ve]i utiliza m`nu[i
din nitril, nepudrate [i uscate care s`
asigure o igien` perfect` a suprafe]elor
ce urmeaz` a primi cordonul proasp`t
de uretan. Schimba]i m`nu[ile ori de
câte ori este nevoie, pentru a p`stra
cur`]enia zonelor de adeziune. Aceste
m`nu[i de nitril v` asigur` [i o bun` pro-
tec]ie împotriva ac]iunii nocive a chimi-
calelor utilizate la preg`tirea
suprafe]elor.
ÎNC~L}~MINTEA va fi comod` dar solid`,
pe cât posibil cu bombeuri [i c`pute din
Ingli]e
piele groas`, pentru a evita efectul dis-
tructiv al presiunii mari exercitate de

58 Autotehnica - martie 2009

 CAROSERII
Mese
MEDICINAL solid asigur` atât protec]ia
termic` dar [i mecanic` la ridicarea gea-
murilor sau altor obiecte grele.
Vom reveni ulterior asupra procedeelor
corecte de ridicare [i manipulare a
greut`]ilor.
TRUSA DE PRIM-AJUTOR periodic verifi-
cat`, completat` [i împrosp`tat` cu arti-
colele necesare, nu trebuie s` lipseasc`
din dotarea Atelierului Stabil [i a celui
Mobil.
Acelea[i prerogative se aplic` [i pentru
STING`TOARELE DE INCENDIU, neap`rat
Pistol [i cuptor pentru uretan
60 Autotehnica - martie 2009
cu dioxid de carbon sau spum` izola-
toare.
Norme elementare de Protec]ie a Muncii
[i Prevenire a Incendiilor în Atelierele
Stabile sau Mobile de înlocuit geamuri
Auto.
- Aduce]i [i p`stra]i locul de munc` la
stare perfect` de cur`]enie [i ordine.
Asigura]i-v` fluxul tehnologic corect cu
spa]ii de lucru, deplasare [i depozitare a
obiectelor pe care le ve]i manipula.
Solicita]i conduc`torului ierarhic s` v`
asigure un microclimat corespunz`tor. În
cazul lucrului cu Ateliere Mobile
asigura]i-v` singuri condi]ii cât mai
apropiate de optim. Reprograma]i
lucrarea dac` aceste condi]ii nu pot fi
îndeplinite pe moment.
- Nu deplasa]i vehiculul asupra c`ruia
urmeaz` s` interveni]i, decât dac` ave]i
calificarea [i abilitarea corespunz`toare.
La nevoie, solicita]i ajutorul [efului
ierarhic, care s` desemneze persoana
abilitat`.
- O dat` adus în pozi]ia de lucru, vehicu-
lul va fi imobilizat cu frâna de parcare [i i
se va opri motorul termic. La vehiculele
cu ac]ionare hibrid`, ve]i respecta cu
stricte]e regulile impuse de produc`torul
acestora. (Aten]ie: hibridele î[i pot porni
motorul termic în mod automat, f`r`
preaviz, iar instala]ia lor electric` are cir-
cuite care opereaz` [i la 600 V c.c.,
ceea ce reprezint` un pericol mortal !)
Solicita]i instruire înaintea interven]iei la
un vehicul hibrid (Toyota Prius, Honda
Hybrid, etc.)
- Folosi]i scula, unealta, dispozitivul [i
metoda care se preteaz` exact opera]iei
pe care o executa]i. Nu utiliza]i scula
pentru alte scopuri decât cele pentru
care aceasta a fost proiectat`.
- Verifica]i periodic integritatea [i starea
de func]ionare [i uzur` a sculei, uneltei
sau dispozitivului; înlocui]i scula sau
aduce]i-o la parametrii optimi de
func]ionare. Nu folosi]i scule t`ietoare
tocite, fisurate, ruginite sau deformate. O
scul` t`ietoare tocit` implic`, pe lâng`
un efort de t`iere mare [i riscul unor
accidente deosebit de grave. Ascu]i]i
cu]itele “L”, d`l]ile de dulgherie sau alte
scule groase de t`iere înaintea începerii
decup`rii geamului vechi de pe cordonul
de poliuretan. Înlocui]i lamele uzate cu
altele noi, în cazul sculelor cu elemente
t`ietoare de unic` folosin]`.
- Nu folosi]i niciodat` o scul` sau utilaj
dac` nu sunte]i instruit asupra modului
corect de utilizare. Solicita]i
conduc`torului locului de munc` s` v`
instruiasc` asupra noii scule înainte de a
v` pretinde s-o utiliza]i.
- La lucrul cu ma[ini [i utilaje, asigura]i-
v` c` acestea sunt prev`zute cu ele-
mentele de protec]ie necesare, c`
îndeplinesc condi]iile de siguran]` în
exploatare, c` au circuit de
împ`mântare (cele electrice) [i c` nu
prezint` elemente, p`r]i ori scule active

lips`, desprinse ori uzate excesiv.
Deconecta]i de la surs` sculele, echipa-
mentele sau utilajele ac]ionate electric
sau pneumatic, imediat ce inten]iona]i
s` la p`r`si]i. Nu l`sa]i utilajele s`
mearg` în gol. Nu interveni]i asupra
sculelor sau utilajelor ac]ionate electric
sau pneumatic (pentru ungere, cur`]are
sau schimbarea elementelor active)
decât dup` deconectarea lor de la sursa
de putere. Pe cât posibil, transmite]i
sarcina revizuirii utilajelor sau sculelor
ac]ionate electric ori pneumatic c`tre
personalul special calificat acestui scop.
- Nu lucra]i cu instala]ii de ridicat (moto-
electro stivuitoare, palane, electro-lise,
macarale, etc.) decât dac` ave]i califi-
carea special` în acest domeniu.
- Verifica]i ca sculele ac]ionate la curent
alternativ s` aibe împ`mântare. Nu
lucra]i cu acestea stând cu picioarele în
umezeala. Nu supraînc`rca]i prizele [i
nici prelungitoarele electrice. Verifica]i
c` suma puterilor sculelor folosite s` fie
cu 20-30% mai mic` decât puterea ofe-
rit` de priza de perete [i/sau prelungi-
torul electric.
- Nu utiliza]i cabluri electrice de ali-
mentare sau furtunuri de aer înn`dite,
deteriorate sau confec]ionate artizanal.
- P`stra]i un climat de armonie, calm [i
seriozitate la locul de munc`. Nu brus-
ca]i colegul de echip` [i, cu atât mai
pu]in clientul care, din curiozitate, are
tendin]a s` “se bage-n sufletul
Dumneavoastr`”. Avertiza]i-l pe onor-
client c` se expune la unele riscuri [i
totodat` va expune [i pe Dvs. la un stres
suplimentar pentru c` sunte]i nevoit s`-i
purta]i de grij` [i Domniei Sale.
- Informa]i imediat conduc`torul locului
de munc` despre un eveniment grav ivit,
iar dac` exist` vie]i în pericol, apela]i din
proprie ini]iativ` Num`rul Unic de
Urgen]` 112.
Procedee [i metode ergonomice de
ridicare,transportare [i depozitare
- REGULA DE AUR: Întâi gândi]i, apoi
executa]i.
- Asigura]i-v` c` locul de unde ve]i ridi-
ca, traseul pe care ve]i transporta [i
spa]iul unde ve]i depozita geamul sunt
libere de obstacole, curate, bine ilumi-
nate f`r` risc de alunecare [i permit un
spa]iu suficient pentru manevr`.
- Verifica]i temeinic geamul înainte de a-
CAROSERII
Pozi]ie intermediar` corect`
l ridica de pe rastelul din depozit (s` nu spre exterior iar cealalt` mân` se afla pe
fie exagerat de greu, s` nu fie ciobit ori latura inferioar` tot cu palma spre exteri-
fisurat). Aprecia]i cât mai corect greu- or.Geamul se va situa pe tot parcursul
tatea geamului înainte de a-l ridica. transportului într-un plan perpendicular
Solicita]i ajutorul unui coleg dac` sarci- pe sol. Pozi]iona]i palmele la
na va dep`[e[te posibilit`]ile. Verifica]i extremit`]ile medianei geamului, pentru
s` nu ave]i de-a face cu a[chii, cuie, a ob]ine un echilibru stabil [i un control
]inte, etichete ascu]ite aflate în lada cu activ al balansului. P`stra]i geamul cât
geamuri sau în rastel. mai aproape de trunchi.
- Iat` un tabel orientativ cu masa speci- - Verifica]i c` t`lpile picioarelor s` se
fic` unor grosimi uzuale de geam: încadreze în proiec]ia pe sol a umerilor.
- Dac` aluneca]i sau v` împiedica]i acci-
dental în timp ce transporta]i singur un
geam, da]i-i drumul s` cad`, nu c`de]i o
dat` cu el. Dac` sunte]i ajutat de un
coleg, avertiza]i-l s` fac` acela[i lucru,
pentru a evita accidentarea lui.
- Solicita]i ajutorul unui al treilea
Tehnician când ave]i de “basculat” un
geam mare [i greu pe masa de lucru; cel
de-al treilea om va prelua latura
c`z`toare [i o va a[eza cuminte pe
pozi]ie. Folosi]i blocuri de polistiren/car-
- Ridica]i de jos geamul
folosindu-v` mu[chii
coapselor [i genunchii,
p`strând trunchiul vertical
[i imaginându-v` c`
sunte]i un echipament
mecanic rigid articulat.
- NU RIDICA}I DIN POZI}IA
“APLECAT”
- Niciodat` nu c`ra]i gea-
mul “la sub-brat” [i nici
paralel cu solul.
- Una din mâini apuca Priza corect` la parbriz
geamul de deasupra prin
fata pieptului cu palma
Autotehnica - martie 2009 61
 CAROSERII
Ridicarea corect`
ton sau burete dens pentru pozi]ii inter-
mediare de odihn`, în cazul unui traseu
lung cu un geam mare [i greu.
- Folosi]i containere special desemnate
pentru depozitarea de[eurilor de geam.
- Asigura]i-v` c` geamul este bine anco-
rat în lad`, înainte de a ridica [i depozita
pe termen mai lung lada cu geamuri.
- Nu încerca]i s` opri]i un geam care
deja “a luat-o la vale” într-un container
de de[euri sau dintr-un rastel aflat la
în`l]ime.
- Evita]i deplasarea c`lcând pe cioburi
sau alte resturi.
- Cur`]a]i de[eurile împr`[tiate cât mai
repede posibil.
- Depune]i cu blânde]e de[eurile de
geam în containerele specializate.
Trântirea lor poate duce la împr`[tierea
în aer de micro-cioburi extrem de pericu-
62 Autotehnica - martie 2009
loase pentru Dvs. [i pentru cei din jur.
Nu depozita]i cioburi laolalt` cu gunoi
menajer.
- Folosi]i mânerele cu ventuze pentru
manipularea sigur` a geamurilor
Iat` câteva sfaturi pentru p`strarea,
între]inerea [i utilizarea ventuzelor
([tampilelor)
- Înaintea utiliz`rii, verifica]i ca ciuperca
Articol realizat \n colaborare cu Daniel Dinu
Unic asociat si administrator al ASFAR
SRL, proprietara marcii inregistrate
“Dr.Parbriz”
Activeaza din 1993 in domeniul gea-
murilor auto.
Certificat ca Master Autoglass Technician
si Master Autoglass Repairer de catre
National Glass Association S.U.A.
s` nu prezinte t`ieturi, impurit`]ii [i s`
fie bine fixat` în mâner.
- Asigura]i-v` c` ansamblul de ventuze
ca [i geamul de manipulat se afla în per-
fect` cur`]enie.
- Între]ine]i periodic ciupercile prin [ter-
gere cu glicerin`.
- Când nu le folosi]i, p`stra]i ansam-
blurile de ventuze în locuri curate, uscate
[i umbrite, de preferin]` în cutia (trusa)
cu care au fost livrate.
- Nu pozi]iona]i ventuza pe fisuri sau
ab]ibilduri, benzi adezive, cabluri ori alte
elemente auxiliare ale geamului.
- Pozi]iona]i-v` astfel încât ansamblul de
ventuze s` se afle c`tre Dumneavoastr`
pe tot timpul manipul`rii geamului.
- Verifica]i vidul [i adeziunea perfect` a
tuturor ventuzelor aplicate pe geam,
înaintea ridic`rii [i manipul`rii acestuia.
- În cazul ventuzelor asistate de instala]ii
de for]` (compresoare de vacuum,
ansambluri de ridicare/pozi]ionare, etc.)
solicita]i s` fi]i instruit temeinic asupra
modului corect de utilizare.
În cazul lucrului la în`l]ime, asigura]i-v`
c`:
- Scara sau piedestalul pe care ve]i urca
este suficient de solid ca s` preia atât
greutatea Dvs. cât [i a geamului [i a
eventualilor colegi care ar putea fi solici-
ta]i s` v` ajute la montaj.
- Podeaua pe care este a[ezat` scara
sau piedestalul/schela este curat`,
plan` [i uscat`. De asemenea, treptele
[i podeaua schelei s` fie solide, curate
[i uscate.
- Ave]i posibilitatea asigur`rii sculelor [i
a Dvs. în[iv` împotriva c`derii.
- Cablurile [i furtunurile sculelor de pu-
tere nu se încol`cesc periculos pe
treptele sc`rilor [i podelele schelelor.
În partea a 6-a vom continua cu
Normele de Prevenire [i Stingere a
Incendiilor [i cu M`surile de Prim Ajutor.
Membru cu statut de
observator in Comitetul
Tehnic al International
AutoGlass Federation cu
sediul la De Rijp,
Olanda.
Colaborator al revistei Glass Magazine
care apare lunar in America de Nord si
Mexic.
 APARITII EDITORIALE

Ford Focus Opel Vectra Volkswagen Passat

Manual de \ntre]inere [i repara]ii auto Manual de \ntre]inere [i repara]ii auto Manual de \ntre]inere [i repara]ii auto

95 RON 95 RON 95RON

Contine proceduri de reparatii, Contine proceduri de reparatii, Contine proceduri de reparatii,
scheme si ilustratii scheme si ilustratii scheme si ilustratii

Pentru comenzi, contactaţi X-meditor

tel : 021.683.06.85; e-mail: office@x-meditor.ro
Renault Megane Skoda Octavia
Manual de \ntre]inere [i repara]ii auto Manual de \ntre]inere [i repara]ii auto

95RON 95 RON
Contine proceduri de reparatii, Contine proceduri de reparatii,
scheme si ilustratii scheme si ilustratii

Autodata Autodata Autodata

Repair Times Technical Data Diesel Data

380RON 350RON 350RON

Contine proceduri de reparatii, Contine proceduri de reparatii, Contine proceduri de reparatii,
scheme si ilustratii scheme si ilustratii scheme si ilustratii

64 Autotehnica - martie 2009

 APARITII EDITORIALE

Autodata Autodata Autodata

Timing Belts Diagnostic Trouble Codes Wheel Alignment Data

230RON
260RON 265RON
Contine proceduri de reparatii, Contine proceduri de reparatii, Contine proceduri de reparatii,
scheme si ilustratii scheme si ilustratii scheme si ilustratii

Pentru comenzi, contactaţi X-meditor

tel : 021.683.06.85; e-mail: office@x-meditor.ro
Autodata Autodata Autodata
Air Conditioning Electrical Component Locations Airbags

380RON 380RON
380RON
Contine proceduri de reparatii, Contine proceduri de reparatii, Contine proceduri de reparatii,
scheme si ilustratii scheme si ilustratii scheme si ilustratii

Autodata Autodata
Repair Data Base Truck CD
Cea mai completa baza de date reparatii din lume, Baza date
acoperind peste reparatii
11.000 de modele pentru
a peste autocamioane
80 de producatori

2500RON

Autotehnica - martie 2009 65

 REDACTIA
Indicã denumirea comercialã
a automobilului produs de
compania respectivã
Model (tip) Cod motor Cmc
Combinaþie de cifre ºi litere
prin care un motor este
identificat, propriu fiecãrui
constructor
ALFA ROMEO
66 Autotehnica - martie 2009
AutoTehnica
Revista AUTO TEHNICA este editat` de:
X-MEDITOR srl
Nr. Inregistrare la Oficiul Registrului Comertului:
J40/10863/2005;
CUI: R17700980;
Capital Social: 144.000 RON
Cont: RO05RZBR0000060006688453
(V) Raiffeisen Bank – Sucursala Obregia
Redac]ia Revistei „Auto Tehnica”
Str. Iarba Câmpului, 24, Sector 4, Bucure[ti
Tel 021.683.06.85 ; 031.405.90.33; 031.405.90.34;
Fax: 021.683.17.14
e-mail: office@xmeditor.ro
http://www.xmeditor.ro
Director General: Victor BALA{
(victor@xmeditor.ro)
Cilindreea motorului, Tipul ºi numãrul de trepte pe
exprimatã în care îl are schimbãtorul de viteze Coordonatorul publica]iilor Auto Tehnica:
centimetri cubi (cmc) al automobilului (ex.: 5H - CV
mecanicã, cu 5 raporturi, Dr. Iván NAGYSZOKOLYAI
kW km/h CV
4A - CV automatã, cu 4 raporturi) (nszi@xmeditor.hu)
Puterea maximã Viteza maximã pe care o
a motorului, atinge automobilul respectiv,
Colectivul de redac]ie:
exprimatã în kilowaþi exprimatã în km/h Redactor {ef: Claudiu COLIBABA
(1 kW = 1,36 CP)
(claudiu@xmeditor.ro)
Publicitate: Annamaria BOHÂL}EA
(any@xmeditor.ro)
Layout & Design: Gabriel DUMITRU
(gabi@xmeditor.ro)
Dep. Contabilitate: Mili VIZITEU
(mili@xmeditor.ro)
Coordonator v#nz`ri: Emöke Monica NEGRU
(monica@xmeditor.ro)
PR & Marketing: Rodica Turcu
(rodica@xmeditor.ro)
Anda Vlase
(anda@xmeditor.ro)
Tehnoredactare: X-Meditor Lapkiadó,
Oktatás- és Rendezvényszervezö Kft. 9023 Györ, Csaba u. 21
Colaboratori:
Conf. Dr. Ing. Liviu MIHON, Dr. Ing. Istvan BARABAS,
Dr. Ing. Ilie DUMITRU, Conf. Dr. Ing. Victor O}~T, Prof.
Dr. Ing. Petru BRÂZA{, Ing Rudolf BALINT, Prof. Dr. Ing.
Matei V|N~TORU, Dr. Ing. Corneliu-Sorin DOBROT~, Ing.
Constantin GOLUBOVICI, Prof Dr. Ing Adriana MANEA,
Conf. Dr. Ing. RO{CA Radu, Prof Dr. Ing Lauren]iu
MANEA, Conf. Dr. Ing. Edward RAKOSI, Ing Cornel
MARINESCU, József MOLNÁR, Ing Dorin MURE{AN, Ing
Sandor NYAGULY, Dr. Ing. Ioan T~TAR, Ing. Adrian
VASILESCU, ing. Vicky BURACHU, Florin OLARU, Liliana
RUSU, Robert TUZSON, Teodor DUMITRU
I.S.S.N. 1841-5962
Responsabilitatea pentru con]inutul materialele publicate revine \n exclu-
sivitate autorilor. Reproducerea oric`rui material ap`rut
\n revist` este interzis` f`r` acordul scris al X-Meditor România.