Professional Documents
Culture Documents
LECTIUNI
DE
STEFAN C. MICHAILESCU
Profesor.
PARTEA I:
SCOALA DE CALCUL ELEMENTAR
ANUL §i al II-lea.
BUCURESCI
Editura LibrArief SOCECC & Oomp.
Calea VictorieY No. 21.
1890.
407 OÄLtIIZA iliVtTATORITLIJI Anpriusit In text.
30364
www.dacoromanica.ro
Proprietatea adorulul: Me drepturile reserTate,
www.dacoromanica.ro
SCOALA INCEPETORULUf
LA
CALCULUL ARITMETIC
ANUL INTAIÙ.")
www.dacoromanica.ro
PRECUVENTARE
* * *
Cate-va cuvinte asupra spirituluI ce a dominat lucra-
rea de fa, nu le cred de prisos.
Sunt maï intéia dator a observa, ca acésta carticica
este ast-fel intocmita, in cat opresce pe copiI de la neno-
rocita deprindere de-a Inv6ta numaI pe de rost V inteun
mod t6mpelnic pé'n6 V cunoscintele call se raportéza di-
rect la pricepere V a caror actiune pedagogica trebuie sa
ascute V sa desvòlte acesta facultate. Sunt alte cai prin
carI se pae lucra anume asupra memoria
Aritmetica, ori-cat de simpla ar fi forma sub care o
presintam, este o sciinta care se adreséza, ca V cele-l-alte
matematicl, la intelegere, la puterea de-a rationa. Ea este
cea mal buna gimnastica pentru judecata; folosul el nu
consta atat, pentru incep6torI, in cunoscintele ce-i Invata,
cat In puterea ce are de a le desvolta treptat partea su-
fletésca de care vorbim. Sa nu uitam ca instructiunea
primara, in totalitatea el', cata, nestramutat sa aibli, de
tinta a forma capacitatea copilulul, ca maI tarziil, in §cd-
lele mal inalte safi in lume, sciintele de orI-ce natura V
de orl-ce trépta s.-I devie cat mal accesibile. Formand
mintea copiluluI pentru studia, sciinta prinde u§or §i ra-
pede, asemenea unei seminte care intalnesce un pamént
preparat deja pentru desvoltarea el.
Putem vedea dar de cat interes este a obicInui pe copil,
Indata dupa ce-a reu§it a ceti curent, sa caute a'V inavuti
prin citire capitalul s6ti de cunoscinte. Al6turI cu in vèta-
torul, care trebuie sa ajute frageda inteligenta a copiluluI,
sa fie tot-d'auna V cartea, din care colarul sa. se silésca
a se6te V a retinea notiunile fundamentale ce ea coprinde.
Cartea este inv6tatoru1 nelnsufletit, care e cu mult maY
greil de inteles; dar, pentru acésta Insa-§T, cartea pune la
lucru propria putere sufletésca a cititorulul. Copilul trebuie
sa fie atent V. sa gandesca cand citesce, ca sa inteléga cea
ce a citit. Aci sa tintésca inv6tatorul, and copilul are un
text in mainI. NimenI nu contesta ca notiunile se pot co-
municamal cu séma incepatorilor intr'un mod fòrte u-
tior V fòrte recreativ, numaï prin viul graial, fara sa aler-
gam adica la un text anume: ne-am putea margini la ceca
ce copil inteleg V retin numal din explicatiunile n6stre.
Nu e aci insa, cestiunea, daca el pot inv6ta o sciinta, bine
www.dacoromanica.ro
7
Stefan C. Michaileseu.
www.dacoromanica.ro
ARITMETICA.
ANUL INTÊM.
(METODUL INTUITIV COMBINAT CU CEL SOCRATIG) S)
NOTIUNI PREGATITOARE
119 I
555 I 1
111
s. 1
1)
ESERcurif
Cate zile sunt intr'o gptamana?... Numèratile pe rind.
Cate zile inv6tam la §c61a? Care e ziva a treia a s6pta-
maner? Cati gologani mari are un lea'? CatY banY sunt in-
tr'un gologan mare? Cate anotimpurl avem? Numesce-le.
Cate rae are carul? Cate degete avem la o mana? Dar
la amdndou6? Cate picióre are tabla? Cate mainl are
omul? Cate colturi are placa? Din cate bucal e facuta
1Mia acésta v v v? Cum e unja acésta?.. Trage o linie
drépta. Cate puncte cardinale sunt?... Spre ce punct vine
casa sal locuinta ta de aci?
Dar o suprafata ?
Introducere la calcul.
a) Adunarea.
Trei puncte Cu patru s... fac la un loe
iépte.
Din dou6 numere putem face unul singur.
I I I I
b). Seaderea.
c). InmulOrea.
Putem aduna de caté-va ori ace1a§1 numer a-
hind adunam numere egale : doué cu doué i dou6'
fac de trd ori doué saü ése.
Cdnd adundni numere egale se zice cd inmul0m.
Inv6tAtoru1 s propuie multe esemple de scAdere.
2) Inv6tAtorul face pe copil sA intelégA, ca §i la adunare, cA nu-
merile ce se scad trebuie sA fie de acela,g fol.
www.dacoromanica.ro
15
0
0
- 0 0
, 0- -0 0
') Invt!Itatorul face pe copiT sa, descopere, cà unul din factorT se
aduna de atátea orl, de c..te ort unimea e cuprinsa in cel-l'alt
factor. De doue ort fret, insernnéza, ca doub trebuie adunate de
trel orl...
Carl sunt factoril? Care produsul?...
2) Sa se arate cu betiscire sau cu Jinii, ca e tot una. Sa se
arate mal multe asemenea esercitil.
8) Cate cati leT voin impeiry de om 2... PrivitT in carte !...
Ne gandim acum cu ce num6r sa mmultim pe cinc, ca sa a-
Min pe ze^e.
www.dacoromanica.ro
16
d). ImpArtirea.
(Continuare.)
www.dacoromanica.ro
20
PART EA I.
NUMERATIUNEA VORBITÀ $1 SCRISA
NOTIUNI DE CALCUL CU CIFRE, IN CASURI PARTICULARE ')
LECTIUNEA I-a
Cifrele 1, 2, 3.Eserciti1 de calcule.
Numerile le putem arata prin semne.
Semnele numerilor se nuniesc cifre.
1 2 3
cifra unu cifra doug- cifra trei
I I
ESERCITIP)
1+1= 2+1= 2=2+ 3=1+1+
2-1= 1+2= -3=1+ 3=2+
2=1+
1+2=
I: 3=1-F- 1=3
3=2+ 2=3
H 3=1+
2=3
LECTIUNEA II-a
Cifrele 4 qi 5. Esercitif de calcule.
4 5
cifla patru cifra ciad
SERCI T It
2+2+ 3+1= 2+2+1=
4-22= 1+3= . 5=2+1+
2=4- r_ 4-1=
4-3--
4=5
5=1+
4=3+
3+2= 4+1= 3-2=
2+3= 1+4= 5-1=
1-: 5-2= 4=1+
1: 5-4= 2=3
FTe 5-1=
5=3+ 5=4+ 5=1-1-2+
5=2+ 1=5
1=4--
Tot prin semne araam §i cele-lalte dou6 opera-
tiunI, :inmultirea §i, impartirea.
Inmultirea se aratA cu dou6 linióre ce se taie
piezi§ X. Acest semn se pune intre numerile ce se
Inmultesc. El se citesce inmultit cu. and scriem :
2X3=6
insemnéza ca 2 trebuie inmulOt Cu 3, §i se ci-
tesce doue inmultit cu fret egal §ase, sat de doge
ori tree egal ose.
SERCITII.
1X1= 1X2= 1X3= 2X2=
4X1= 1=4 1X5= 5=3+2+
LECTIUNEA. III-a
si 7. Esercitil de calcule.
Cifrele 'El
6
cifra Ose
SERCITII.
:1
7
cifra fépte
-
1+1+1+1+1+1=
1 116-1±
6X1=
www.dacoromanica.ro
23
1+1+1+1+1+1+1=
7=1+
7X1=
2+2+2-:, 2+2+2+1=
2+2= 2+2+1=
4+2=
6=2+
4=2
'_
nilr.
2+4+1=
3+2=7
7=5+
6=4+ 7=3+
2=6 etc.
ESERCITII
6: 5= 7: 5=
s.. 6:4= 5=6
2=6 '..., I. 1=6 4=7
-.--.1; 7-----4+
6=5= 3=7
6=1+
5+2= 7=5+ 1X2= 1X7=
2+5= 7=2+ 2X2= 6=3X
7-5= 7 : 5 3X2= 4=2X
7-2= 1X5 4X1= . 2=1X
7=2+ 5=7 1X4= 6=2X
5=1+ 7=1X
www.dacoromanica.ro
21
2X. +1=7 5 :
2+2+2= 2X2+1+1+. =7 3 :
7-5+3= 5-3-1= 6 :
5.1+2= 7 :
6+1-5= (1: 2)+2 6 : 5=
7(3X2)= (6 : 3)+4= 5 :
LECTIUNEA 1V-a
Cifra 8; esereitil de ealetil
8
cifra opt
1+1+1+1+1+1+1+1=
8X1= I 8 : 1= 4X2= I
2+2+2+2= 8 : ?
2X3+2X1= 8 : ? =4
2X2+2+2= 8=2+
3+3+2= 8: 3=
2X3+2. 6=8
" 8=2+3+ 8=2X3+
I
4+4= 2X4=
111
8-4= 8 :
8=4+ 8:4=
5+3= 8=5+
3+5= 8=3+
8-3= 8=1X5-1
8-5= 8 :
3=8 5--1
LECTIUNEA V-a
Cifrele 9 si O; esereitil de calcul.
9 0
cifra roue cifra zero sau nuld,
ESERCITI1
2+2+2+2+1= 8=9
4X2+1= 9=7+
9-2= 9: 9=
3+3+3= s 4+5=
2X3+3= 9-5=
3+3= 9_4=
6+3= 1X5+2X2=
3X3= 9 : 5=
9-3-3--3= 9 : 4= 1)
5+2+2= 7-1+2= 6 : 2=
3+2+4= 8+1-3= 7 :
6-2-4= 9-6-3= 9 : 2=
9-5-2= 2X3+3-1= 9 :
6+2-1= 8-8+9 3= 8 : 4=
7-1+3= 4 : 1=
9 : 1)
LECTIUNEA VI-a
Zecimea.
2+2+2+2+2= 2+8+4= 10 : 5=
5 X2= 1-14+2x2= 10: 6=
4+4=2 3= 2x3+2><2= 10 : 7=
9-2-6= 6 2+6= 10 : 8=
10-7+3+ 10 : 1= 10 : 9=
8+1+1= 10 : 2= 10 : 10=
5+5-7= 10: 3= 10 10=
9+1-2= 10 : 4= 9+1-8=
7,---- 5+ 6=1+ 4+. =9
9= 7+ 10 ----PX -. --1-2) 5+. 10
6=10 2+. =10 8-1=6+
7+ 10 3X2+. =10 (10 : 5)+3=
'EROBLEME
Daca un oil costa trel banT, treI ou6 cat are sa coste?
Un negutator are treT bucatT materie, din carl a vendut
lépte §i apol i s'a mal adus dou6; Cate bucatT are acum?
De cate orT este mal mare nou6 de cat trel; a catea
parte este cincT din zece? _Cate uniml cuprinde zece mal
LECTIUNEA VII-a')
Numeratiunea i ealeulul eu zeeiral depline.
Cand avem multe lucruri de numérat, atunci le
facem gramezi de cate zece, §i spunem apoi de
cate orl am num6rat pe zece:
lo 10 10 10 lo
de cinci orl cate zece.
Aci avem de cind ori zece ; tae punctele fac
cinci-zect...2)
Putem dar num6ra cu zece sat zecimele, cum am
num6rat cu unimile; in loe de-a zice insa numal
unu, doW, mai adaogi §i vorba zed'.
1) Dupd ce scolaril aü pdtruns bine lectiunile precedente invé-
tAtorul péte trece la numérarea cu zeeinti depline, péra la silt&
esclusiv, servindu-se in numeratiunea zecimilor cu manuchiT de
betisére, legate cdte zece, sau Cu carténe de zecimi (vez1 lect.
XVI.) Lucrul devine ast-fel intuitiv, i calculul cu zecinal nu e de
cAt o repetitiune a calculului cu unitatl. Pentru deosebire, la scris
le tragem atentiunea asupra addogiril lul zero la drépta cifril in-
semnatére. Nol ne vom servi In carte de puncte spre a face zed.-
mile intuitive.
Invétdcorul : CAte ar fi Rica; dacd erau numal cele d'antaid
doue grAmezi? Cdte zed sunt in trel gramezl? dar in patru?
Nurniti pe rdnd numérul punctelor cuprinsd in unu, doue; tref,
patru, civet ochiurl.
www.dacoromanica.ro
29
10
10 2-
10
10 zed 10
ESE RCITIL
10+10= 30+30=
20 10= 70-30=
40+10= 60-30=
50+20= 60-20+30=
30+30= 90-70=
2X80= 50=40+
3X30= 80=30+
4X20= 40=80
9X10= 90=20X2+30+
50+40= 70=90-
20+ =80 90-40><2=.
20 : 10+ 70+20-10=
30 : 2Q= 30+20+10=
50: 40= 50+30+10=
(5X2)+10= 10-10+70=
(10X2)+30+40= 90-40-50=
10+20+30X2=
PR OBLEME.
Un tanAr de dou6-zeci anI a inv8tat la k.c61A zece anI;
de catf anY era, and a intrat in c61a? 0 vadra are zece
oca ; dintr'un butoit de nou6 vedre, cate ocale mal r6-
man, dupe ce de§ertAm cincI vedre? In opt leI, catY go-
loganI marl sunk? Cate zecimI cuprinde nurnèrul §ése-zecI ?
Dar num6rul treI-zed ? Dar num6rul nou6-zed? Serie cu
cifre §i cu semne: dou6-zed plus trei-zecI minus zece ;
cat face? Ce resultat (IA: patru-zecl plus de douè oil
dou6 zecimT minus cincl-zeci... etc.
www.dacoromanica.ro
31
..
sece fi unu ecce fi dour eeee fi trei rece fi patru nace fi cinc(
(unu-sprezece) (doud-spre-z000) (trol-spre-zecs) (patxu-spre-Z000) (cincl.spre-zoco)
I ..... ii .....
luce fi gése
ii
goce gi gipte
I
me fi
ii:
opt mece fi notek
dotd-zed
(ése-spre-zece) (qépte-spro-zece) (opt-spre-zece) (nouti-spre-zece)
LECTiUNEA IX-a
Scrierea ori-citruf numiltr, Cu zeciml si unimI.
Un numér ou zecimI i uniml se scrie Cu douè
cifre : cifra zecimilor, urmatä de cifra unimilor.
Zecimea cine atuncf la &Iva, unimea la dre'pta.
Patru-zed 0, cinc se scrie ast-fel :1)
45.
ESERCITII
Citesce aceste numere: 3, 32, 44, 55, 89, 8, 65,
11, 16, 21, 2, 78, 63, 10, 1, 17, 18, 19, 29, 99,
85, 77, 7.
Aran cifrele cari pretuesc zecimi 2). Cali tifre arata
unimi ? Cate numere s'ati scris ? Cate tifre sunt cu t6te ?
Citesce numaI numerile Cu sol. Acum pe cele Para sot.
Scrie cu cifre : epte-zect §i tret, ase-spre-zece, trefspre-
zece, trez-zeci fi tret, cinc-spre-zece, opt-zed fi duoi, nouò'-
zect 0 patru, patru-zect §i opt, cinct-zect, cincz, cinct-zect 0
cincz, dota-zect gi, unu, patru-zect §i opt, cinci-zect fi noue,
ese-zect-fi e'se, §épte-zect 0 §e'se.... Cate zecirni §i cate
unimf sunt, in fie-care din numerile ce-ati scris ?
Scrie pe rind t6te numerile de la cinc-zect pana la noue-
zect 0 nota; serie apoi, tot pe rind, numerile de la cincz-
zect indarat pana la unu.
Aran cu numere opt vedre §i jumètate in ocale.
Invetatorul: ('are cifra arata zecinil? Care cifra arata unirul ?
Ce cuprinde un num6r cu dou6 cifre? cum se citesce dar?
2) Puind pe cate unul sa, copieze numerile pe tablh, sau de
odata pe toti, pe placile lor. invaatorul le core sa sublinieze de
cate dou6 orl (cu linicíre miel) cifrele cari arata zecirni §i apoi
inspectéza. Sh sublinieze apol ()data cifrele carI arata unimi: 99
www.dacoromanica.ro
33
3X4= 30 : 3=
2 X 6= 12 : 2= 2X5= 15 : 5=
2 X 7= 18 : 2= 6X3= 18 : 3=
2 X 8= 16 : 2= 3X7= 21: 7=
2 X 9= 14 : 7= 3X8= 27 : 3=
2 X10= 15 : 2= 3X9= 19 : 2=
9X3= 12 : 4=
4X3= 4X7= 20 : 5=
4X4= .X9=36 24 : 6=
4X .=20 8X9= 32 : .-8
6X4= 16 : 4= 28 : 7=
6X .-42 29 : 4= 36 : .=4
4+4+4±4+4=4X.
6+6+6+6+6=6X.
3±3±5±5+5=3X.±5X.
8---1-84-8-1-8=40. 30+30+30=
5+5+5+5+ 5r-z5X. 7+7+7+3+3+3=7X.+3X.
LECTIUNEA XI-a.
Esercitil asupra scrierif numeril9r cu zPcimI si unimt ;
miel probleme ; calcul ca aceste numere.
Serie cu cifre §i. calculéza resultatele : trel-zed §i patru
plus 5 minus zece ; de cincI od cincI, plus de patru
orI patru, plus §épte, minus nou6; sa se adune catul lui
36 prin 6 cu §ése-zecI i cincl, §i. sa se scada apoi dou6-
spre-zece;cu ce num6r inmulesc pe nou6 ca sa'rni dea
pe cinci-zecT i patru? Inteo clasa Ore-care sunt §épte
banci i In fie-care banca sunt cate §ése §colari. Cati co-
lad sunt in acea clasa ? Intr'o gradina sunt cind alee de
arbod, din cad cele dou6 dintéT ail, de fie-care parte, cate
zece arbori, al treilea i al patrulea sunt numal cu cate
ése arbod pe p parte; cel d'al cincilea aleit are treI-zeci
Gina, din cad s'a tftiat insa opt. cav arbori se afla
www.dacoromanica.ro
35
ESERCITII
3 8= 40:5= 8X 9 =
4X..32 32 : 8= 9X9 =
8X. =24 24: . 5X.=-45
6X8= 48:4= 54 : 9
7X8= 56:7= 18 : 2 =
64 : 8= 27 : 3
72 : . =8 99 : 11=
8X. =16 70 : 7= 11X.=55
3X7+9X5+6 6X4+7-1-9 (5X6)=
8 X8-1-5+3X5=---- 3X9+2-1-6X10+8=
5X6+7/9+4= 5X7+9X2+ 4X5=
9X9(2X30)+1 1X3=
5X7+5+5X6+3X5----
6X6+4X2+10(2X7)=--
LECTIUNEA "KM-S
Sutimea
Putem ajunge Cu num6rarea la de zece orr zece :
ID
10 10 10 10 10 10 ,10 10 10 10
LECTIUNEA XIV-a.
Num6rarea de la sutiml la sutiml; scrierea
nuraiSr cu sutimI, zeciral si unimi.
Intre sutime i sutime se num6rA ca intre unu
§i o sutd.
De la o suta in sus, vom zice :
O suta unu, o suta dou6, o suta trei.... o sutA
)1
a treia suting.
Locul In care lipesc zecimile sali unimile se umple
cu zero.
LECTIUNEA XVI-a
M i a.
Dacd, num6ruldi nouë sute nouè'-zecf i noue" acido-
gdm unu, se face zece sute.
Zece sute, Cu o vorbd, se chiama mie, o mie
san o miime:
10X lo
71
17
77
1000
ESERCITII SI PROBLEME
10X100= 300+700=
400+600= 500X . =1000
500+500= 1000-700=
900+100= 1000 : 2=
800+200= 1000 : 10=
400+600= 1000 :100=
miel cartòne, din earl unele sd represinte mil, altele sute, altele
zeciml i altele uniml, fimd irnprimat pe cele dIntdiu o mie d. e.
puncte, pe cele de al duoilea o sutet puncte etc.
Pentru unimi, zeciml si sutiml sunt de, ajuns cb,te zoco carteme
de fie-care fel ; pentru mil pot fi cdt de multe. Pe ldngd cartònele
ce represintd mine, sutele etc. sunt i earteme albe. Aceste car-
tòne se pdstréza in cutil deosebite, cu inscriptiunile unimi, zecimi,
sutimi, mii, nimic sal). zero.
Este usor a intelege cum putem araa copiilor cu ajutorul ace-
stor carteme, orI-ce num6r am voi, 5673 d. e. va deveni intuitiv
prin 5 cartone de cdte o nue, prin 6 de cäte o sutei etc.... inv6ta-
torul va pune pe scolar sd serie un numbr si sd'I arate apol cu
ajutorul eartònelor ; vice-versa, s5,1 arate un num6r Ore-eare de
cart6ne i sa serie num6rul ce represintd, ele.... Unde lipsesc uni-
tAtile de un ordin Ore-care, acolo se pun cartiine albe. Se va face
edt mal multe esercitil cu cart6nele acestea. i micele calcule,
propuse 0116 aci in text, se pot materialisa prin ajutorul acestor
earbine.
Dupa ce institutorul se convinge cá seolaril au prins scrierea
numerilor cu mil, sutiml etc. si dupd ce a v6(lut cá eT îiT fac ideid.
de cdt represintd o mie, douè ruiT etc., atuncT pdräsesee acest mijloc
si urmézb, cu esereitiile fard cartón°.
www.dacoromanica.ro
43
LECTIUNEA XVII-a
Serierea numerilor en mil, sutiml etc.
Cele trel nule de la miile depline in locul su-
timilor, zecimilor i unimilor.
Cand vom avea dar un num6r Cu mil, sutimi,
zecitni §i unimi, atuncl vom scrie sutimile, zeci-
mile §i unimile, in locurile ce tin cele trei nule.
Scriind in rand 5, 3, 2 §.1 8, adicg 5328, vom
citi: cinci miftrei sute doue-zeci i opt.
I" a
75
Eg
5328
5 insemnéza mii fiind-cA e urmat de trel cifre ;
3 insemnéz0, sutine, fiind.ca II urméa, dou6 cifre;
2 sunt zecimr,, pentru ca are cifra unimilor la
drépta.
ESERCITII I PROBLEME
ESERCITIT
Cu cate nule se serie mia?.... Cu cate cifre in tot?..,..
Cu cate nule se scrie zecimea de mil?... Cu cAte semne
In tot?... Cu cate nule se scrie sutimea de MI?... Cu cita
cifre in tot?... Trel nule, de la gfir§itul unui num6r, rata
mii ; cite sce dar:
10000, 11000, 12000, 13000, 14000, 25000, 63000, 78000,
7000Q, 59000, 88000, 99000, 17000...
A.cestea sunt, leeira de mal depline.
Cand vom serie:
200000, 380000, 400000, 436000, cum va trebui sa
cit¡m? Cate mil ne arata num6rul 400000?... Ce num6r
sta inaintea celo K trei nule, cArI ne arata miile?....
Zeciinile de mg, depline se scriii Cu patru nule,
sutimile de m'U depline, cu cinci nule, dupd tifra
insemndtóre.
LECTIUNEA XIX-a
Serierea unuf nurnér 6re-eare, Cu ajutorul colenaelor.
mii
6-a co16ni 5-a colha 4-a col6na 3-a coiáni 2-a Niki 1-a cobra
eutpni de ml zeciml de mil uniml de mtl tutirol emml utuml
4 0 0 2 o
fiind-ca trel coldne nu cuprind de loe cifre insemnAt6re §i 41 pus
sau O zero; in rostirea numérulul, nu s'a auzit nici zecinti de mil,
niel zecim.
www.dacoromanica.ro
47
Citesce numerile:
mii
6-a Gallia, 5-a oohing, 4-a colbni 3-a GAM 2-a eol6na 1-a cohilli
eutaml de mal meinal de mil umml de mil eutiml zecoul uniml
7 8 6 3 1 5
5 5 5 5 5 5
6 0 0 0 0 7
1 1 0 0 1 o
2 1 1 0 0 8
7 3 2 8 4 1
5 0 6 8
9 9 9 9 9 9
Cu aceleasti cifre se pot artta si uniml zecimti
Cu sutimti, si orce fel de numer, scriind cifrele in
colónele feluluti lor.
Unimea se scrie in coldna 1-a; zecimea in coldna
2-a; sutimea in coldna 3-a, spre sténga...
In locurile uncle lipsesc cifrele insemneitdre, punem
-nule.
LECTIUNEA XX-a
Serierea orl-earuf numér, fard ajutorul colemelor.
Sciind locurile in can trebuie sá appm cifrele
until numèr, putem SCFlO numerile i fArA colòne.
5378
Acest num6r se eite§te: cinci mititreti sute-
Opte-zecti opt. Cifra 5 arata mie, pentru c6, este
a patra de la unimil)...
1) InvRatorul: De ce cifra 3 insemuezA sutif ? de ce 7 sunt ze-
cimi? de ce 8 aratA uninti? Ce semne se, pun in locurile unde lip-
sesc cifrele insemnatóre?
Precum in scrierea cuvintelor, literile se asaza una 16ngft.. alta,
tot ast-fel, in scrferea numprilor, cifrele aceluim num6r trebuie
sg fie scrise apropiat una de alta.
Cand scriem:
7 9 4
c itim cifrele fépte, noue patru. Cand le scrim ins& apro,piat
794
citim num6rul fépte sute noue-zeci i patru, clupei positia ce ocupc1
cifrele.
www.dacoromanica.ro
48
ESERCITII
Citesce numerile : 6, 6000, 60090, 600000, 45789, 21501>
105, 438594, 170001, 953622, 300001.
Scrie cu cifre : patru-sutelépte-zecI de mil treT sute ;
opt-spre-zece-mil patru-sute unspre-zece ; cincT sute de mil
épte; treI sute cincl-zecT de miT-nou6, sute treI zecl §i
cincl mil fret
treT ;
PARTEA I I.
PRIME NOTIUNI DB ORA, BIM DB MES111ti Filli SU8DIVISIB11)
LECTIUNEA XXII-a
Ideia de Mesura lungimil.
Doue linii sunt de-o-potriva, egad ail aceia§i
lungime.2)
Cand doue EMI sau doue lungiml nu sunt de-o-
potriva, noi putem cauta de cate orl se cuprinde
unja micg, in unja mare.
Daca avem unja A §i unja B,
A
B
putem cauta de cate orl se cuprinde lungimea li-
niel A in lungimea liniei B.
Amland capatedul liniel A in capateiul liniei B,
vedem pene unde merge unja A, §i numeram unu:
s'a cuprins adica odata; mutam apoi capataiul li-
niel A in locul unde venea celalt capateit al el,
si vedem iar pêat. unde merge A, atunci nume-
ram doue: s'a cuprins adica de doue on . . . §i
t) Cu notiunile dobéndite, copil ar putea sa pa§eascä d'a dreptul
la inv6tarea sistematick a color patru operatiunl, in casurile lor
generale. Nol am a§elat insa acest studiu in partea III-a a
textuluf, punand la mijloc primele notiunl de mbsuri : alt-fel, nu-
meratiunea nu'§I ar gasi imediat una din cele mal practice §i mat
trebuincioase aplicatiunl. Ideia de m6surAtifire e apol necesarä
pentru a da problemelor, ce trebue sb, propunem la invbtare ope-
ratiimilor, un caracter real §i practic, §i copil cat& dar O. ail3ä
notiuni despre unitatile de rnbsura.
NB. In tot timpul cat tine predarea lectiunilor din partea II-a,
inv'étatorul repot& neintrerupt cele inv6tate ; esercitéz5. pe §colart
la numeratiune, la scrisul numerilor, la tot ce-ati invbtat.
2) IrelA Notiunl pregAtitilre."
www.dacoromanica.ro
51
LECTIUNEA XXIII-a
Uniraele de mbsurit pentru lungiraT.
Pentru mesura lungimilor sail a intinderilor,
oamenil s'aa invoit sa ja unimea numita metru.2)
I) Sits. eserciteze bine copil la mesurarea lungimelor ; sa ja o
lungime Ore-care ea unitate §i se pun cu acésta s mesura alte
lungiml. Ltmgimile lor a fie ast-fel potrivite, In cat sa se cu-
prinde. esact.
Invetatorul presinta ndata §colarilor o stinghie de lemn de
forma §i lungimea acésta imimi. Pentrti clam I-a, unimele de
www.dacoromanica.ro
52
LECTIUNEA XXIV-a
Insure, une l suprafete dreptunghiulare.
Cand avem o suprafata de mésurat, trebuie sa
ludm de unime o suprafata.1) Suprafata cu supra-
(dreptunghit)
1 datA de 2 °II
de 3 orl de 4 ori
LECTIUNEA XXV-a
Uninal de suprafete
Un pAtrat, cu laturea de un metru, este metru
pdtr at, o unitate de suprafata.3)
Ivetcitorta : Cum sunt aceste patrate?.... De ce sunt egale?....
Cate patrate sunt?
InveNtorul: SA luam un pAtrat de hartie. S6,-1 impartim la-
turile in cato patru pa,rt,1 egale. SA ducem linil prin acole des-
partiturl, in lung si in lat. Am acoperit hartia cu patrate. Cate
sunt? Daca fnmultiti pe 4 cu 4, in tot ne da 16.
4X4=16
lung.X16,t.=supraf.
NB. S6, se faca mal multe asemenea probe.
Invqatorul sa arate scolarilor cat e metru patrat in marime
naturalA. Un metru patrat se pote araa si pe tabla, cu Qreta.
www.dacoromanica.ro
56
PROBLEME
TreY buti de cate 70 decalitri una, cate litrurT cuprind?
De§ertand cu decalitru o putinA, am luat de 7 orT cate
un decalitru. De cate ori ar fi trebuit sa umplem un
litru ca s'o de§ertam?
Volumul licuidelor se mésdret cu litru, i cu de-
calitru.
Greutcitile se cântäresc cu kilogramul.
LECTIUNEA XXVII-a
lasurett6rea grauntelor: hectolitrul.
Lucrurile uscate §i mèrunte, cum sunt gratin-
graul, porumbul, orzul, ov6zul, meiul, ra-
pita.... se mésòra ea §i licuidele, tot dupa volu-
mul ce ocupa.
Unitatea cu care se m6stra acestea e hectolitrul.
Hectolitrul este de 100 litrurt
In hectolitru turnam bòbele pana ce se umple,
§i apol, Cu o linie radem pe d'asupra, ca sa nu
fie una ma' cu verf de cat alta, ci tae de-o-po-
triva pline.
Grauntele sat semintele le tinem in locurl in-
chise : in magazil, in hambare, in gropl, cam alt-
mintrelea s'ar risipi.
§apte hectolitri fac o unime numita
PROBLEME
In zece chile, cate hectolitri? Intr'un hambar s'a de-
lertat 200 hectolitri §i apol 500; cate chile intra in acel
hambar? Cate hectolitri am sa scot dintr'o magasie de
50 chile? 2100 hectolitri cate chile fac? O kila cate li-
truri ide?
LECTIUNEA XXVIII-a
M6surarea timpulul.
§i vremea sau timpul se mésòra.2)
timpul se nAsóra cu ziva.
LECTIUNEA XXIX-a
Unitittl de valóre: monea.
Lucrurile se pretuesc in bant Orl-ce ban sail
monetä are pretul sat val6rea sa.
Monetele sunt de metal : de aur, de argint §i
de bronz.2)
Banil slujesc la cumperarea celor trebuincióse
vietii; pe bani luam paine, carne, lapte, imbraca-
minte, incaltaminte, unelte §i tot ce ne trebuie.
Pentru acésta moneta se mai numesce §i mijloc
de schimb, fiind-ca negutatoril schimba marfa lor
pe bani. Zidaril. dulgheriI, muncitoril de pament
PROBLEME.
Schimband 5 lei in gologani, de cate 10 bani, catI tre-
buie sa-mi dea ? Intr'un lea cat!. gologani de cate 5 boll?
Pentru o suta gologani marl', calf lei iat ?... Un napoleon
caV lei are ?... 100 napoleonl cav lei fac ? Un lucrator
ja 2 lei pe zi, cat se cuvine sa la in 6 qile ? 70 decalitri
cate 10 lei, calf lei fac?... In cate bilete ipotecare, de
cate 20 lei, voit plat 1000 lei ?... dar 10000 lei ?... 2 lire
calf lei fac ?... dar 3 lire ?... In cate monete, de cate 5
lei, trebuie sa platesc acésta, suma ?
Monetele sunt de metal : de aur, de argint gi de bronz.
Fie-care monetei are valórea ei.
Moneta e un mijloc de schintb.
NB.
www.dacoromanica.ro
63
PARTEA III.
CELE PATRU OPERATIUNI CU INTREGI, IN CASURI GENERALE
LECTIUNEA XXX-a
Adunarea.
Pe o lungime de pament sunt batutl trei t6ru§1,
in linie drépta.
3 7 5 375
1 4 6 sat mai simplu: 156
Suma 5 2 1 Suma 521
www.dacoromanica.ro
65
ESEROITII PROBLEME
432 5618 4581 7013
65 3821 5 105
Suma 541 615 3999
Son 46 18
Suma Suma
50402+17+389= I 14301+35790+13412+507+
17= I 4589+389+5+89909+10500+ I 100547+
3589+17854+203504=
ArataV c numerile 80105, 75001, 429, 15; trebuie
se adune.... Cum ai aspzat numerile in colóna ? In ce co-
16nA vin sutimele ? dar mine ?...
Adunatl : 75 leI, Cu 48 iimenT i Cu 4 nucl. Cat fac ?
Am targuit de 80 leT zachAr, de 35 161 cafea, de 3 lel
masline, de 7 lel sApun, de 5 lel orez. Cat am platit in
tot? In cinci lunI s'a cheltuit inteo casa 583 leI in luna
intaia; 489 in a doua; 635 lel in a treia, 399 in a patra
640 in a cincea. cat s'a cheltuit peste tot ? In lépte
butl avem hectolitre: 53, 78, 103, 97, 154, 48, 132. Cat
vin e in acele butf?... Cate litrurl?
Avem 10 bilete ipotecare, de cate 20 10; 7 de cate
100 leI; 50 cate 1000 leI §i 8 monete de cate 5 lel. Catl
leI fac peste tot ?
Un loe e impartit In trel pArtT: o parte e de 4572 me-
tri pAtratT, a doua de 173000 i a treia de 9503. Cat5.
suprafatA are peste tot acel loo?
Regula aduntiril :
Numerile ce se aduna trebue sa fie de acela,g fel,
sd arate acelqi fel de lucrurf, fiinte sau mcirimï.
La adunare scriem maï cinteitl numerile in coldnd
verticald, Rezdnd fie-care cifra in unja felului et de
unime.
30,364
www.dacoromanica.ro 5
66
LECTIUNEA XXXI-a
immultirea.
Cand adunAm numere egale, atunci facem inr-
multire sat operatiunea immultiril:
4+4+4+4+4=4X5=20
Ad i avem 4 adunat de 5 or'i, egal cu de 5 ori
4, egal 20.
Produsul e 20; 4 §i 5 sunt factorii lm: 4 e
deEmmultit §i 5 immultitor.
Ori-cum om schimba factorii, tot acela§l' pro-
dus dat: 4X5=5X4-20.
+ + =111 III
++
I I
saql =1 t! II I I I
LECTIUNEA XX XII-a
Immultirea ( continuare).
Ca sa ImmulVm un num6r de zeciml, de sutimI,
de mil... depline, printr'un num6r de o singurA
atuncl îmmulbtim nume cifrele insonneit6re
la produs addogdm nulele factorului.
Fiind 200X3, vom face produsul lui 2 prin 3 §i
vom adO,oga apoI dou6 nule, cate are factorul 200:
200x3=2><300=600.1)
')Inv6tatornl :Cand, rn loe de 200 no' lam, la formarea pro-
dusulul, numal pe 2,de cate ori micsoram num6rul dat
www.dacoromanica.ro
68
ESERCITII
Afla produsele: 50><2=-- 100x1= I 5><300.-
600x4= 70000x6= 8x50000= 00000x7=
30><10---= I 200><50= 700><700---- 5000><30=
400><800=- 5000><20= 10x7000 T 100><100><
I
1000><100.
LECTIUNEA XXXIII-a
Immultir ea (continuare).
Claud seriem 268X3, insemnéz0, ca 268 trebuie
adunat de trel orl./)
268
268
268
www.dacoromanica.ro
69
9X4X2= 42 X8 X7 X6X3=1)
Cum voin calcula produsul 465X30?
In acelail mod, sA calculézA orI ce produs in care un
factor s'ar termina cu nule: aflam produsul prin cifra in-
senindtdre fi la resultat adaogim nulele factorului.
6589X80= 1111X6=
I 570X300= I 700x800=
I
LECTIUNEA XXXIV-a.
Immultirea In efts general.
SA luAm a immulti numere de naai multe cifre
348X275 1)
77
zecimi
77
71
77
348X275= 1348
1275
1740 prodosul paqial prin 5 [348X 5]
24360 1) 17
70 [348X 70]
17
69600 27 7,
77
200 [348X200]
95700 produsul total [348 ?<572]1)
de cfLte oKi ar trebui sä, adunäm pe 348, ca sä, aflam produ sul ?..
De voiii inmulti pe 348 6,nteiu Cu 200, apoI Cu 70 §i in ur mä. ca
5, cu cAt '1-am inmultit peste tot ?..
9 Invät. Cu 70 i 200 am inmultit ca §i dad ar fi fost nu mat
7 §i 2, lar la produs am adaogit nule. Nulelo le-am adä,ogit, ca
cifrele produselor sä, cadä in coldna de adunat, pe la locurile lor
zecimele sub zeciml, sutimile sub sutim1 . a. m. d. Puteru sal.°
produsele partiale §i färä, acele nule, avänd in grije sä, a§edä.ni
cifrele produselor -partiale la locul ce trebue sä, ocupe.
www.dacoromanica.ro
72
343
275
1740
2436
696
-957001)
Ap dar:
Pentru a immulti doug numere de mai multe
cifre, le a Isezam until sub altul, ca felul cifrelor
se corgspunda : inmultim apa pe deinmultit Cu fie-
care cifra a inmultitorulut ;
2) Produsele partiale le amlatn in coldna de adu-
nat, /wind séma ca fie-care cifra sa vie la locul
§i, aim); calculcim suma.
Suma produselor partiale aratä produsul total.
ESERCITII 1 PROBLEME
5789X28= 601x407=
I
394X905= 6971X
1 1
145= 75X90X45=
I 300X70X9=
1 189X 1
8503 chile grail, cate 94 lei chila, cqf lei fac ? Lun-
gimea unei suprafete este de 728 metri, lar lAtimea el
de 245; câti metri pAtrati are acea suprafatA? In 32
de companii, cati soldati sunt, cornpania fiind de 800
eimeni? CatI metri avem in 432 de kilometre ?
Un neguttitor a cumpOrat in trei rAnduri 247,59 §i 114
tri ? ').
LECTIUNEA XXXV-a
Scliderea.
Un gradinar avea 439 pomi§ori, din mil a vOn-
dut 315.
Ca sa aflAm cati pomi§orl i-a remas trebuie sa
scAdem :
desdipt scaptor
439 315 diferenta.
.A.§eqam numerile unul sub altul, ca ordinea pi-
frelor sa se corespunda, §i scadem pe rOnd
din unimi, zeciml din zecimi, sutimi din sutimi.2)
De scAqut... 439 Vom zice, prin urmare, 5 din
ScAptor... 315 9 r6mane 4; 1 din 3 rOman 2;
. . . 3 din 4 r6mane 1. Diferenta
este dar 123.
') Invétatorul intréba cate mii depline sunt in produs ; cate su-
timi, zecirn1 i unimi.
2) Inv6tatoru1: De ce operezzT a§a ?.. Am putea sa scatem su-
timile din uniml §i miile din zeciml ?... La adunare, cum al a§ecjat
cifrele ca sa calculezi suma ?... Tot agt le ve qeza qi la scadere
www.dacoromanica.ro
74
439
439-315=124 315
124
Sa adunam diferenta cu scAzétorul:
scAptorul diferenta
315+124=439
439 este descaptul.
A§a dar, cliferenta aclunaid cu see-Y.610ml, ne
fie a'esceiVici.1-)
LECTIUNEA XXXVI-a
Soliderea (continuare).
sa luam a scadea 2054 din 4583.
4583-2954= J 4583 1 1954
I I
4583
2954
1629 1)
39890= 3451-3009=
I 751109-59789= I
56349= I 80002-68944= 2)
Dac6, scAptorul este 295787 §i diferinta 75803, atuncI
care e descqutul? Dan, descqutul este 7501 §i dife-
renta este 4300, atuncI care este scAptorul? VellI
dac, operatiunea acésta e bine facuta: 45780-7890
16793. Un Vran a cump6rat cu 257 lei o pereche de
bol, cu 230 lel un cal, §i de 580 10 01; cAt a dat el pe
tae aceste capete de vitA? BAtAlia de la alugarenl a
luT Mihai Vitézu a fost in anul 1595; cl anl an trecut
") In aceste esemple, scolaril vor intëlni si ca,sul scaderii din
zero a unei cifre insemnatóre. Inv6tatorul sa-T faca a intelege ca,,
la imprumutare de la colcina vecina, zero este considerat ca zece,
sau ca noua, daca a servit deja la o scadere.
2) Invbtatorul : Ce facT cand cifra scad6torului e maY mare de
cat a descadétorulul ?...
TB. A insista asupra acestul artificiu.
www.dacoromanica.ro
76
LECTIUNEA XXXVII-a.
ImpArtirea.
Daca ni se da doué numere, unul ca produs
cel-alt ca factor, spre a gasi pe al doilea factor,
atunci avem operaOunea
Cand produsul este d. es. 56 si unul din fac-
ton' 8, cel-alt factor fi vom afla prin impartire:
deimpArtit impartitor ctit.
56 : 8=7
Daca produsul ar fi fost 60, atunci am fi avut
rest:
deimpArtit impartitor
60 : 8 = 7, rest 4.
Fiind-ca deimpaqitul este un produs, iar impar-
titorul i catul factorif lul, urméza ca
cu impcirtitorul, irebue s gãsím pe deimficir-
gt, aa'ciogeind restul de vom avea.
deimpartit impArtitor cit
56 = 8 X 7
rest
60 = 8 X 7+4
EsERoiTil
Aflk din gand caturile si resturile: 12 :2 16 : 8
15:3 1 21:7 29:1 10:4 1 25:5 1 28:7 33:8
40:91 30:6 43:8 48:8 1 40:9 1 36:6 55:9
63:7 1 56:7 76:8 65:9 1 81:9 1
www.dacoromanica.ro
77
LECTIUNEA. XXXVIII 2)
impitrtirea (urma're).
Putem cunNte cate cifre are catul numal din
°chi, fara sä facem impartirea.
Addoscim la sfér4ilul nule,
ce nu inlrece pe deimplirtd; cdlul are aldlea cifre,
elite nule am adtiogat, mai mull una.
ESERCITII
Cate cifre vor avea -caturile impArtirilor:
8754 : 508 I 2484 : OI 436 : 2 I 738054: 15
LECT1UNEA XXXIX-a
impartirea (urmare.)
429'6" 8
40 537
29'
24
56"
56
00
EsERcITII
5894: 3= I 2002: 9-= I 6589: 3405=1) I 458007:
7= ( 9258: 899 I 8780: 50= j 17840: 13514
X I 683519: 6= I 52D072: 9= I etc.
Probatf c resultatele ce atT aflat sunt esacte.
LECTIUNEA XL-a
trapArtirea In caz general.
312613: 497
Catul va cuprinde sutimi, zecimi si uniml.
partim de la deimpartit cate cifre cuprind pe im-
partitor :
3126 113 : 497.
Facem impartirea pana la semn.
3126 497
(6X497)=2982 6 (sutimile catului)
rest 144
Langa rest, pogorim cifra ce urméza la deim-
partit i impartim din not' :
1441 497
(2X497)= 994 2(zecimile catuluï)
rest 447
Facem aceiasi lucrare coborind pe 3:
4473 497
(9X497)-4473 9 (unimile catului
rest zero, impartire esacta.
Catul 629, este bine calculata, pentru ca
497X629=312613.
Se pote face operatiunea maI iute, färä sa scriem
deosebit impartirea, pentru fie-care cifra a catulut
30364 www.dacoromanica.ro 6
82
31261'3" 497
2982 629
rest 1441'
994
rest 4473"
4473
impArOrea esacta.
Tata dar regula orl-carel impdrVri :
z-zzi Lucivz mal dnaiii de la sainga deimpcirtitului
un numb- de cifre call pot euprinde pe inzficirtitor:
2-lea Imfidriim acéslci grupd de tifre firin
afidm cea d'cinrdizi cifrd a clitului;
3-lea Facenz produsul cfreì câlulul .prin impeir-
titor scd a'em din despcirtitura fdculd la deinz-
fidr#1; ldngd rest pogordm cifra ce zezinézci
deimpdr/i1; impcirtim nundrul astfel formal cu
imficIrtitorul ci afitinz a doua cifrd a cdtului,
tot ast-fel urmcinz .pcinci ce aficim azte cifrele cd-
tului.
Resturile Irebuie sci fie tot-d'a-una mal mid ca
inificirti1orul.1)
ESESCITII I PROBLEME
www.dacoromanica.ro
84
ARITM ETICA
Tot ce scie omul, putOnd sa-§i dea séma de ceia
ce scie, se chiama sciinia.
Sciinta care ne invata cum sa esprimAm §i. sa
scriem numerile, §i cum sa calculam cu ele, se
chiama Aritmetica.
www.dacoromanica.ro
85
ANUL AL DUOILEA1)
LECTIUNEA I-a
Clitime gi numér.2)
Un singur lucru, mare sag mic, insufletit sat
neinsufletit, alb sag negru, ori cum va fi, e tot
unu. Tot ast-fel, cu orI-cate lucrurI vom avea :
aroue... trd ... patru zed ... o suld..._ o mie §i asa mai
departe.
Unu, doue, trd... palru zed... o sutti.., o mie...
sunt numere. Numerile nu ne aratA niel forma lu-
crurilor, niel coldrea lor, nici taria lor, niel o ca-
litate sag propietate a lor. Numerile arata, numal
multimea lucrurilor.
Nol putem calcula cu numerile si fara sà. ara-
tAm ce insemnézA, acele numere: pomI, pasen l nuci,
I) In anul al duoilea, copii, fiind mal preparati pentru priceperea
sciintel, textul devine putin maT dogmatic §i 6re-euni mal abstras
Un pas mat mult catre suplinirea intuitiunii, prin imaginatiune
§i rationament.
2) Inainte de a incepe lectiunile de pe carte, inv6tAtorul pune
pe copil sa se eserciteze caa.-va vreme a scrie §i a ceti numerile,
a opera cu ele, ca a, rechieme in memorie cele invbtate in anul
Antéiu.
NB. In fe-care lectiune, copiii se esercit8a. regulat §i la calcule,
pe l6nga, inv6tarea celor coprinse in textul unei lectiunl, cand
acestea n'ar continea esercitii.
www.dacoromanica.ro
86
LECTIUNEA II-a
Numeratiunea vorbitit, principil.
Avem zece cuvinte deosebite pentru cele dintait
zece numere:
unu, doué, tret, patru, cinci, ése, fepte, opt, nouë, rece.
Dupa ce numeram pené la zece, pentru a merge
') Inv4atoru1 : Du-ml, tu Petre, esemple de numere concrete.
acum de numere abstracte.
Inv6tAtorul : Ce arata un numbr?.. Ce este o cAtime ?.. Prin
ce se hotAresce o catime?... Ce insemnézä, 5, 345, 84, 152. Pentru
ce sunt numere ? Ce ne arad, cuvintele mult, mare, putin, mic,
Pot arAta alt-ceva numerile de cat márime
ccit-va, ére-ccit ?....
multime ?
www.dacoromanica.ro
87
LECTIUNEA III-a
Numeratiunea serisfi, principil.
Pentru scrisul numerilor avem zece semne sat
cifre:
1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 0.
Nunial cele d'antOit nou6 semne ne arata nu-
mere, §i se zic cifre insemndtdre: nula sat zero este
o. cifra ce n'arata valóre: e semnu lui nimic.
Pe zece il scriem 10, adica tot cu semnul lui
unu, pentru ca am zis ca §i zece e un fel unime ;
spre deosebire insa am pus zero dupa cifra unu,
ca sa §tim cand insemnéza unu, §i cand zece. A§a
dar, o sutd se va scrie, tot spre deosebire 100; o
mie a§a : 1000...
Zero ne slujesce dar numal ca sel ridicdm unimile
la un ordin Ore-care, sali ca sd implinim lipsurile
diferitelor uniml insenzncltdre.
In 50704 vedem ca miile i zecimile lipsesc §i
le-am implinit locul cu zero.
In num6rul:
3333
LECTIUNEA IVa
Inlesnirea citirif numerilor prin despti.rtiri de cfae
trel cifre.
Cand ni se da un numèr Cu multe cifre, pentru
a'l citi mal repede, '1 despartim, incepand de la
unimI, in parti de cate trel cifre.
Sa luam numérul 2222222222; sa'l despaqim
cum am zis:
2 I 222 I 222 i 222
AntGia despArtitura despre drépta cuprinde uni-
mile, zecimile sutimile; in a doua, spre stinga,
vin miile, adica unimile, zeci»zile i sutimile de mil;
in a treia despartitura vin milioanele, adica
zecimile i sutimile de milioane. lata
Bilióne Milióne Mil
'd 5 -5 'i.' '-E. Ti 1 'F-, '0 1
:«
o 0N a0
222 222 222
o o -
El o o
N o
P
o to N a) co
2
0 0 0,
,g ,`4,1 ,Ii:E 41 3,..7: v --. ,c, .,:, . re3 . 4, -, 0
1,-1
,..> > ,=. 1 7a.,
ill?. 2,, gl,i '5' 16 7. ,6 'd'E. ?.. 'El 8
*F1 °
P
E,!.._
g-d. F,-. .-i6-. .E0
11 ?:
o o
8p o o
LECTIUNEA V-a
Preparatiune la serierea zecimalC
SA tragem o linie
LECTIUNEA 1V-a
Serierea gir cresdind, sir descrescand.
Scriind numerul 1111111111, vedem ca cifra 1,
dupa regula scrieril numerilor, insémna zece, sutd
dupa trépta ce ocupa spre stanga unimilor.
Sa ne intercem acum de la mil spre esemplu,
indArat spre drépta.
Cu fie-ce trépta ce coboram spre drépta, cifra
se face de zece orI rnal mica : de la mil trecem
spre drépta la sute; de la sute, tot spre drépta,
vin zecimile, apol unimile. A§a dar cifrele serse
spre stanga cresc din zece in zece, era cele serse
spre drépta, descresc din zece in zece:
spre drépta I spre stanga
descresc cresc
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
. g zg g
o
-.4
1 : z
z
ea
>
= 1s
7:', rE ;&.,"
11
N
W Ctrú .° V 45
3257890,00342 9,703254
I 2150001,357001
I
LECTIUNEA VIII-a. s)
Nula la flnele nnui zecimal.
Sa scriem un §ir de numere zecimale carl sa nu
se deosib6sca intre ele, de cat prin num6rul zeru-
rilor de la fine. Tata:
0,1 I
0,10 j 0,100 0,1000 0,10000....
sail 0,7 0,70 1 0,700 1 0,7000 0,70000....
Numerdse deprinderI de scris i citit zecimale.
s) Inv6tatorul aratik pe tabla, ca in lectiunea V, o unime im-
partitä in zece 0 fie-care parte apol in zece etc., 0-1 face a inte-
lege a 0,10 sau 0,100 etc. e tot une. Si iata cum : &Cite un elev
la tabla (dupa ce linia e facuta curat §i cu partile bine alese
pe cat se We de egale) 0 '1 zice : arata'ml 1 din zece saft O.
Scolarul... Inv6tatorul: Bine.Acum arata'ml tot pe unja acésta.
10 din 100 sail (),10. Scolarul... Invétatorul: Vrea sa zica, orl unu
din zece, orl zece dinte o sutd e tot atat ? tot atat insemnéza... etc.
Dupil, ac6sta preparatiune bine intelésà, intra in text.
www.dacoromanica.ro
95
LECTIUNE.A. IX-a.
Mutarea virgulel.
Sd scrim 0,100000, §i sa mutam virgula cate-o
trépta spre drépta :
0,100000 A
01,00000 Putem terge nula 0,100000
1,00000 o
010,0000
de la inceputul lui
1 intreg ca nu in- 10,0000 f-
C.)
03
0100,000 100,000
01000,0
semnéza nimic, §i 1000,00
010000,0 numerile se vort 10000,0
23
:4
serie :
100000, V
Mergand de sus in jos, pe coldna numerilor
serse, vedem ca, la fie-care mutare a virguleI spre
1) InvOtatorul. Ce Insemnatate aû nulele la stèr§itul unul zeci-
mal?.. Fac ele numórul mal mare ?.. Il fac Ore mal
www.dacoromanica.ro
96
b) Sistemul metric.
LECTIUNEA X-a.2)
lietrul si submultiplii seq.
Pentru a mesura un lucru, ne alegem o unime
tot de felul marimei ce voim a mesura. Unimea
se mal zice §i termen de comparatiune, pentru ca
cu densa comparam marimea lucrurilor.
Ori-ce unitate de mesura are WO maf mid' de
cat ea ; e impartita inteun numer Ore care de
04 de o potriva. Cu aceste WV mesuram ma-
rimile ce nu pot cuprinde unimea in intregul ei.
De esemplu, daca am mesurat o marime cu
metrul §i am gasit, ca coprinde metrul de 2 ori
§i inaï remane o particica, pe aceia nu o mai
putem mesura cu metru, ei cu partile metrului,
call vor fi nisce uniml zecimale.
Invét. Cu eke trepte trebue sh, mut virgule, ea sh. imultesc
un num6r cu zece nvii?.. incotro mut virgule ?.. Ca sh, impart un
numér cu o mid , cu cOte trebuie sä mut virgule, si incotro ?...
Citeste numerile : 0,5847 I 5,847 1 58,47 1 584,700; ce asemanare §i
ce deosebire observl intre ele?.. De cate orI e mal mic ant6iul
numhr, de cAt cel d'al treilea ? FA acest num6r 35,754 de un mi-
lion de ori mal mare ?... Apol de un milion de orl mal mic.
Inv6tatorul arath. §colarilor metrul cu subdivisiunile lui.
www.dacoromanica.ro
97
= .
metru. =
A§a dar impartirile metrului sunt : = 5
decimetru, centimetru §i milimetru ; ,--,
._-.-__- o Crl
p
Cu o numire ele se zic subunitdrï. Cu =
subunitaVe se 'Ate m6sura, ca §i
Cu unimea, intrégl.
A§a putem avea o lungime de 6
centimetre; sag de 3 decimetre, sati
de 8 milimetre. 1)
Subunitdtile set pdrtile din zece
ale unimii i ale subunimilor se scriii
cu numere zecimale, dupd cum am
invëtat:
Partile din zece dupd virguld spre drépta, pdrtile
din sutd, dupd pdrtile din zece, i ap maï departe.
Cand vom scrie 0'1,5 vom citi: zero metri
cind din zece (din metru), adicg, 5 decimetri, san o
jumItate de metru.2)
LECTIUNEA. XI-a
Multiplii metrului.
Lungimile mari se rn6sòra, Cu unina mal marl.
Pentru acestea nu luam alte uniml, ci tot uni-
mea cunoscuta, metrul, §i facem cu elalte unitatl,
din zece in zece mai marI.
A§a avem :
un metru . . . . (m.) utiitatea principalg sati fundamentalii.
un decametru . (decm.) zee metri (10 m..1 dcm.)
un hectometru . . . (hm.) o sutl metri (100 m..1 hm.)
un kilometru . . . (km.) o mie metri (1000 m..1 km.)
un miriametru. . . (m rm.) zece miI metri 10000 m.=1 mrm.)
Avem dara:
UnimI din zece in zece mai mari, de cat uni-
mea fundomentald metrul, i pe acestea le numim
supraunimi:
unimi din zece in zece mal mici, de cat uni-
mea fundamentala, sad subunim,t
Unimea fundamentala:
metrul
Suprauniml Subuniml
10' = decametru Om 1 = decimetru
100' hectometru'
1000' = kilometric 0',01 centimetru
milimetru
10000' = miriametru Om'001
Scriet1 aceste numere cu zecimale:
ScrietT in zecimale: opt sute patru-seci §1. unu metri i 7 milime:-
tri ; trei miz, clout nzetri i cinci decintetri; nicz un metru i trei sute
opt-spre-tece milimetri etc.
Carl sunt partile metrului? Cat e un decimetru ? Trage o li-
me de un decimetru. Cat e un centimetru? a catea parte e din
metru? dar milimetru? Ce insemneza aci 0m,834? Scriind Oni,999
cat mal lipse-.,te pan& la un metru? Ce insemnéza. Oem.,7? In nu-
merul 758321m,389 catl kilometri sunt? Catl metri? Cate partl
din metru?
www.dacoromanica.ro
99
LECTIUNEA XII-a
Suprafete.
Metrul pàtrat =
Subunitettl
un decimetru ptitrat are O',1 pe latur6,----0-P-01
un centimetru 014.,01
12
=0-P.0001
1)
un milimetru 0m-,001
)7
=--OmP. 000001
)7
Suprauniatf
decametru Otrat are 101p. pe laturA 100"P
hectometru 100 10000'"P.
=
77
kilometru 1000 77
1000000"
miriametru 10000n" 100000000wP-
Din privirea acestul tabel scaem urinAtórele
dou6 observatiuni :
De cate or'i laturea 'una supraunitätI pdtrate
devine de zece 071 maï, ntare, suprafata devine de o
sutä de ori mai mare ;
De cede 01, laturea una subunitati pätrate de-
vine de mece 091 mal micä, supra fata devine de o
sitta' de orf niaï mica.
A§a, un decametru are 10 metri pe latura §i
decametru patrat are 100 mp. ; hectometru are
100 metri pe latura §1 hectometru patrat are
100 0 mp.
La sub-unitati de supra-fata, vedem ca un deci-
metru -este a zecea parte din metru, jara decime-
tru patrat este a sutea parte din metru parat.
Scrise in zecimale, peirtile din sutä vor fi deci-
metri patratt; partile din mil i zece mii vor fi cen-
timetri pettrat: ; pcirtile din sute de mit i milion vor
fi milimetri pdtrati.
Decametru patrat se maI numesce §i aru.1)
') La scrierea suprafetelor, invItatorul trebuie st atraga aten-
tiunea copiilor §i sá, insiste asupra nurn6rului de metril ce cu-
prinde o suprafatä patratä, cand se da latura eI. Latura trebuie
inmulfità prin ea mnsäí. Ast-fel, un decametru patrat, ce are 10m
pe laturá, va avea o suprafatä 10inxIOn1=100n2P. una suta metrii
patrati ; un kilometra patrat 100mx1000m=1000000mP.=un
nzetri patra¡i etc.
La scrierea subunitátilor de suprafete, va observa a catea parte
din metru pätrat este fie-ce subunitate si va face pe §colar sä o
scrie la locul ce trebuie sä ocupe dupá, virgulä la drépta. Ast-fel.
2dmP. se va serie 0,n113. 01 adieä una din o sutil din metru patrat.
pentru ca decimetru pätrat este a o suta parte din metru pätrat.
Un milimetru pätrat se va serie dar : 0,00000 1m1). adicá, una din-
tr'un milion din metru pcitrat. fiind-ca un metru pätrat are un mi-
lion de milimetre pätrate 1000mm.x1000rank=1000000mnIP. = 1n1P.
www.dacoromanica.ro
102
PROBLEME
cata suprafata de peretI va avea o sala al carel' pereti
sunt de cate o jum6tate aru, i peretil fiind de-o-potriva
de mari?
O suprafata a carel lungime e de 380 metri i latimea
de 2389, catl metri patrati cuprinde : O coala de harte
are pe o lature 42'' i pe cealalta 340"; cati centimetri
patratt se pote acopen i cu o coala de hartie? inteun sfert
de coala cat1 centimetri patrayi intra? IsiI6s6ra, cu centi-
metru patrat, suprafata placa! In 3 arurI cati metri
trar Cate arurl i cati metri patrati in 5 chilm. p.?
cati metri patrar ')
Scrie in zecimale 32, 7"., 45rnP., 4dcmP., 8.2)
Transcrie in hectare, are, etc. num6rul 45732-.,075795.
LECTIUNEA XIII-a
Capacitä i greutittl.
Pentru mésura capacitatilor avem unimea ce se
chiama:
litru.
Pie-care subunitate de suprafata este a o suta parto din unita-
tea ce precede-: decimetru patrat este a o suta parte din metru ;
centimetru patrat este a o suta parte din decimetru ; milimetrul
pdtrat este a o suta parte din centimetru pdtrat. Prin urmare,
cänd voiu sd citesc un nurnér zecirnal, ce exprima suprafata in
metri pdtratl, trebuie sa despart cdte doue cifre secimale de la stcinga
spre dre:pta ; cele d'Antéln dou° cifre din suta, vor ardta decimetri
pcitray ; cele dou° cifre cari urinézd vor arta centimetri patray,
fiind-cd sunt din sutd, in raport cu dechnetri patratt Ast-fel
OraP.,570349 despArtit in cate dou° cifre 0,57 I 03 49 in§em-
I
Explicarea cubaturiL
Un corp terminat cu sOse fete Otrate egale se chiamA cub. (Se
era% un cub% Dout3 cuburl sunt egale. cand fetele lor
sun egale. (CopiI el observe tied caul egale,.)
Co este cubul ?... linie este ?... suprafata este 7...
pnnem 5 cuburi egale, in unja, Cu fetele lipite
clout) cate dou6. Am facut un sir do chid cuburt (In-
v4pitorul sit aibl oubnil miel de lema.)
LECTIUNEA XIV-a
Unitete de monede.
Cinci grame de argint fac un leg.
Argintul se da in circulaVe ca moneta gata,
cantarit §i batut In tipare, de unde iese in bucati
rotunde cu scrisu í pajerd, cum e ort-ce monetet.
Monetele de argint de cati let sunt, de atatea ori
trebue sa fie mat grele de cat un leD.
Banff de argint sunt : de 50 bant (jumaate leu),
de 1 ; de 2 le ; de 5 leí.
Un franc sat un lea are 100 ban): saq centime.
Pentru valort miel, avem gol9ganii: de 1 ban;
de 2 bard; de 5 bani; de 10 bani. Un ban can-
tareAe 1 gram; un gologan de 10 bani e 10 grame
de bronz (arama, cositor §i zinc).
Pentru valort mat mart avem monetele de aur :
de 5 leí, de 10 la, de 20 lei.
20 let, 'sail un napolenn de aur, cantare§te 6gr
§1 45 ctgr. Putem zice dar, ca. 6 grame aur pretuesc
aprópe cat 100 grame argint, pentru ca 20 lei in
argint faca 100 grame.
www.dacoromanica.ro
107
PROBLE 11E.
O bucata de aur de 3 klg., catT napoleoni fac?.... CAV
lel?... Un gologan mare este un decagram; caVI gologanI
trebue sa am, ca sa Implinesc 589 chg? Pe 2 chg. de
aur cate gramo de argint trebue s iat? Intr'o punga
de francI, grea de 4 chgr., caV lei sunt?... 689 de napo-
leoni In cate monete, de cincI lel, vol plati? Inteun de-
cimetru cub de aur cate grame sunt, aurul fiind de 19
orI maI gret ca apa?... NI lel fac?
CititI in lei §i bani: 25,75 -016,05 t 0.34
0,00.1)
LECTIUNEA XV-a
Adunarea In caz general, °u IntregI i zecimale.
Adunarea este operatiunea aritmetied prin care
trunim doid sea mal' multe numere de acelall fel in-
tr'unul singur, ce se chiamd suma.
Ori cat de multe ar fi numeriie ce ni se daú
a se aduna, suma totala o afldm arzand acele
numere in colóna verticala, §i calculand sumele
partiale din fie-care §ir de cifre, incepand de la
felul cel mai mic de unimi. Incepem de aci, pen-
tru ca pece unimI de un ordin Ore-care fac o unime
de un ordin indatd superior, §i atunci trebuie
trecem unimile de ordin superior la locul lor, in
colcina urmdt6re, ca sa le adunam cu cifre de a-
cela§I fel.
Dacd ni se dä dar numere cu zecimale, saa Cu
intregi §i zecimale, le vom a§eza tot dupd, regula
§tiutd, §1 vom aduna tot ca §1 la intregf: pentru
www.dacoromanica.ro
108
Sa adunam: 5,4897+7589,5001+12+17,00007
+0,594739=-
5,4897 Arzhin dar numerile colina,
7580,5001 ca virgula sa vie pe aceia§1 ver-
11,0 ticala, dupa cum vedem. Cifrele
17,00007 de acelai ordin de unimi, fie
0,594739 zecimale, se néza atunci §i ele
7624,584609 Pe acelea§i linii verticale. luce-
pem apoi sa adunan' de la cel mal mic fel de
unimi, de la 9 cel mal despre drépta, care ne a-
rata parti din milion. La sunzei, virgula trebue
caza tot pe aceia,si linie verticala..
Ap dar:
Adunarea numerilor zecimale se face intocmai dupd
regula adunarii intregilor, observând ca virgula de
la suma sa vie tot in unja virgulei numerilor de a-
dun at.
ESERCITII SI PROBLEME
LECTIUNEA XVI-a
Inmultirea in caz general, cu intregfst zecimale.
SA luam a inmulti dou6 numere ca acestea:
35,47X8,943?
Numerile cuprind §i zecimale. Daca ar fi numal
intregi, am sci cum sa calculam produsul.
SA facem dar inmultirea, ca §i cum numorile
ar fi intregl.
Sa scriem numerile fara virgule §1 sa inmultim.
3547X8943 1 3547
8943 1
10641
14188
31923
28376
31720821...1)
Produsul aflat este mal mare de cat produsul
cerut, fiind-cd am calculat cu factori mdrql. Nu-
m6rul 3547 este de o sutd orl mai mare ca nu-
m6rul dat 35,47; iar factorul 8943, e de 1000 oil
mal mare, ca inmulOtorul dat 8,943. Produsul va
fi i el maI mare cu produsul lui 100 prin 1000,
adicd 100000.
Ca sd avem produsul cerut, facem resultatul
aflat de 100000 orl maï mic, punrid virgula cu
cincl trepte spre st6nga unimilor:
35,47x8,943=317,20821
La.. produs nol am despartit cinc i zecimale: toe-
maI cate aveati amOndouI factoriï.
Ap dar:
1) Fiind date numere zecimale spre immullire, le
scrietn farti virgule qi le inmullint ca numere intregY;
1) Inv6tatorul : Ce schimbare inc6rca un numbr zecimal, cand
TT mutam virgula spre drépta ?... Scriind pe deinmultitul 35,47 ca
cum ar fi Tntreg 3547, de cate orT a devenit el mal mare ?... Dar
inmultitorul 8,943, scris ca intreg 8943, cu cat s'a inmultit ?... Cum
va fi dar produsul aflat 31720821 ?... mal mare, sail mal mic, de
cat cel cerut ?... Cand unul din factorl devine de 100 ori mal mare
0 col-lalt de 1000 orl mal mare produsul cu cat devine mal mare?..
Inmulte0e pe 100 Cu 1000... Cat da?... Produsul aflat este dar de
100000 ori mal mare, de cat col cerut.
Invbtatorul pae face proba ea produsul se Tnmu1te0e, cand in-
multim factoril, tocmal cu produsul nUmerilor cu cari am inmul-
tit pe factorl.
Produsul aflat 31720821, fijad de 100000 orT mal mare, cum il
vom face de 100000 orY mal mic, ca sa fie tocmal cat col cerut?..
Unde trebuie sa punem virgula spre st9nga ?...
www.dacoromanica.ro
111
64,73X789=? 507,78X0,804=?
(
1378,75X 1
35,7X1,0X23,568=? 1 5X0X3,45X8=? 1)
345 motril postav, cate 71, 58, metrul, caV leI fac?....
15,n" 954 matase, cate 12', 63 metrul, catY lel fac?... A
treia cifra zecimala de la produsul acesta, de la a doua
In jos, noi facem o er6re. Er6rea acésta este ea de o
centima?... Cat trebue sa platim pentru o greutate
de 35500 klgr., la distan ta de 1375nIn" platind tona, pe
kilo metru, cate 4 centime? Avem 6,mc. 589 volum unt
de lemn. Cat costa, socotit litru a 3 1., 65. Cat ca§-
tiga un om inteun an de zile, lucrand in t6te zilele, a-
fara de DuminicI, Pa§cI §-1 Craciun, luand pe fe-care
..1
LECTIUNEA XVII-a
Seliclerea In me general, eu Intregl si zeeimale.
Un meseriq a ca§tigat intr'o luna de zile 3151,
82; din acésta suma a cheltuit 1981, 37. Cat i-a
mai remas economie?
I) Inv6tAtoru1 atrage atentiunea scolaruluI asupra mecanismu-
luY imultirel cu 10 si cu puterile lul 10. Scol. n'are nevoe sà fadt
operatiunea, ci sa mute virgule din ()chi.
www.dacoromanica.ro
112
') Inv6tAtoru1 : Se 'kite §ti de o &I& cat este diferenta, faril, sA,
facem calcul ? Putem scAdea parti din zece, din unimY intregl ?...
dar sutele se pot scadea din 041 din mie ?... De ce nu ?... Cum
trebue dar sa scAdem ?
2) hivétatoru/: Diferinta póte Ore cuprinde mai multe Ord ze-
www.dacoromanica.ro
113
LECTIUNEA XVIII-a
ImpArtirea In caz general, ou Intregl i zecimalel)
Facand impartirile numerilor
10 : 1 100 : 10 J 1000 : 100 J 10000 : 1000
I
LECTIUNEA XIX-a.
Restn1 la imptirtirea en zeeinjale.
CAtul impArtiril numerilor ce ni s'a dat
3670,4167 : 6,34, va fi tot 578; restul va fi insl
un num6r zecimal: va fi 5,8967, in loe de 58967
intregl, cat am aflat maI sus.
SA facem d. es. impAqirea 38 : 5, 0 vom avea
38: 5=7, rest 3; sl inmultim cu acela§ num6r,
cu 10 spre pildl, pe deimpArtit 0 pe impArtitor,
0 sa facem din mil impArtirea:
380 : 50=7, rest 30.
Caul e tot 7; restul 30 e Insa de zece ori me
mare, ca restul 3.1)
') Inv6tAtorul. SA pue pe scolarl a lucra mal multe esemple
de felul acesta, ca sa vaza a restul se inmulte§te Cu nui1I6rul
cu care fnmultim termenif impartirit
www.dacoromanica.ro
117
LECTIUNEA XX-a
Resturl esprese in zeeimale.
Numerile ce nu se cuprind de un_ num6r esact
de orl, ne dat resturi la impartire. Tata de es.:
deimpartit impartitor cat rest
36704167 : 637=57620 0 227
56894 leI vechit catl lei noui fac ?.. Un leü not in let
vechit pretuette 2,7; 32401 leI noul catl leï vechit fac?
6589 franci, in cate bucatI de cate 3,70 va trebui
platim ?...
www.dacoromanica.ro
TABEtk SISTEMBLUI METRIC
www.dacoromanica.ro
121
UnitAti de volum.
(pentru licuide gi. grktnte)
3 .7g -S1
u 2, Dedlitru = a zece parte dintr'un 1itru=01t1.1
= Centilitru = a suta parte dintr'un 1itru=01tr.01
-g
Decalitru zece litrurI 101tr.
Hectolitru= o sutA litrurf 1 ooltr.
'E :S- Kilolitru o mie litrurI 1000Itr.
Unità0 de greutate.
Decigramul =-- a zecea parte din gr.=0,gr 1
Centigramul =-- a suta parte din gr.=0,gr.01
Miligramul = a mia parte din gr.=0,gr.001
E =.=
Sz
os
Decagramul zece grame 10gr
at
o eztS
SE
g Hectogramul = o sutil grame = 100gr.
Kilogramul = o mie grame =
z3..
www.dacoromanica.ro
122
www.dacoromanica.ro
TABLA DE NIATERII
Pag.
Precuvantare 58
ANUL
Notiuni pregatitére: Num6rarea pAnA la zece : de-opotrivA
sau egal; introducerea la calcul 9 19
Partea I: Numeratiunea vorbitA §i scrisA; notiurd de cal-
cule cu cifre, in casurl particulare (21 lectiunl) . . 20 49
Partea II-a: Primele notiuni de mésurA; unimi de mésurA,
fArà. sub-divisiunl, (8 lectiuni) 50 62
Partea III-a: Cele patru operatiunl cu intregi, in casuri
generale, (8 lectiunl) 63 83
Medid aritmeticei 84
ANUL II-lea
Recapitularea sistemei de numeratiune, intinsA §i asupra
numerilor zecimale. Principit generale asupra citiril
scrieril numerilor, intregl §i zecimale (9 lectium) . . 85 95
Sistemul metric (5 lectiunl) 96-106
Cele patru operatiunl cu intregi §i zecimale, in casurT
generale (6 lectiunT) 107-119
Tabela sistemului metric 120-122
4.
www.dacoromanica.ro