You are on page 1of 122

Carte auterisata pentru Giesele 1a i I1a primare i aprobata de Comisionea instituita pentru

revisuirea textelor didactice (Monit. Ofic No 253 din 20 Febr, 1885).

LECTIUNI
DE

AR ITMETICAPENTRIT CLASELE PRIIIARE


DE

STEFAN C. MICHAILESCU
Profesor.

PARTEA I:
SCOALA DE CALCUL ELEMENTAR
ANUL §i al II-lea.

EDITIIINEA VLIa, DIN NOD REVËZUTI.

BUCURESCI
Editura LibrArief SOCECC & Oomp.
Calea VictorieY No. 21.
1890.
407 OÄLtIIZA iliVtTATORITLIJI Anpriusit In text.
30364
www.dacoromanica.ro
Proprietatea adorulul: Me drepturile reserTate,

www.dacoromanica.ro
SCOALA INCEPETORULUf
LA

CALCULUL ARITMETIC
ANUL INTAIÙ.")

) Acésta carte se da in mana copiilor in semestral al doilea


al Clasel I, dupa.-ce el afi inv6tat sa cit6sca i sa serie; dupa-ce
s'au deprins sa numere, Orlé la un óre-care botar, p6n6 la cincl-
cjecT d. e., §i cand el aU ajuns sPi calculeze din minte exemple
§i probleme fórte u§óre, (Calcul mintal). Se intelege de la sine,
ca dolAndirea cunoscintelor aritmetice trebue sa incépa chiar din
semestrul I, prin inv6tarea numeraril vorbite i prin deprinderl
la calculul mintal. Inv6tatorul se va servi pentru acésta de obiecte
sp. es. de sferule mici de lemn, sau de betiOre tcliate egal, ca sa
intipar6sca, bine in mintea copiilor ideea una' num6r rostit. Tot
cu ajutorul acestor miel obiecte, de intuqiune aritmetica se pot ma-
terialisa §1 micile calcule ce vor fi propuse, chiar din cele d'an-
t6iu Oil° ale inv6taril numeratiunil vorbite. Na trebuie irisa sa
se faca abuz de intuitiune. Dupa ce ne-am convins, prin diferite
intrebari, ca un numbr este priceput; ca spiritul unul calcul este
p6truns, elevil num6ra calculézii ca niintea libera, fara aju-
toral uneltelor de numbrat, fara, artificiI mecanice de calcul.
Problemele O, fe amestecate: se propun, pentru miel calcule
mintale, numere abstrase si se propun asemenea §i probleme cu
numere zise concrete. D. es. TreI nucl si cu doué ~I', cate nucl
fac ? Trei Ø cu dota, cat fac ?
Avênd copil ast-fel pregatitl, inv6tatorul pote pasi, in semestrul
al II-lea, cu mal mult folos i ca mal multa inlesnire, la preda-
rea lectiunilor din text.

www.dacoromanica.ro
PRECUVENTARE

A stabili primele base ale une sciinte in mintea copii-


lor este una din cele maI delicate cestiunI ale pedagogieI.
La noi irisa, cu tóta malta importanta ce presinta ces-
tiunea metodica a predaril primelor cunoscinte, trebuie sa
marturim, ca ea a fost neglesa aprópe cu desavOr§ire, péri6
In timpurile din urma. AzT abia, cestiunea mefódelor a
delteptat, cu mai multa seriositate, atentiunea lumeI §co-
lare ; azi a inceput abia a se vorbi, cu un adevèrat inte-
res, de metóde, i de metod2a intuitiv in particular, metod
care in alte térl formóza, deja de mult, o parghie din cele
mal puternice pentru progresul invOtamentului primar. De
la intelépta aplicare a metoduluI intuitiv, combinat cu
cel socratic, depinde, dup6 tóte experientele i constata-
rile facute, rapedea i justa invOtare a celor d'antela noti-
unl de sciinta. §i nu incape indoiala, de óre ce metodul in-
tuitiv este calea naturala prin care inteliginta capota noti-
unile §i cunoscintele sale in §cóla cea mare a vieV. Omul
de la natura i de la esperienta, de la ceea-ce vede §i simte,
a invOtat ceea-ce scie. Copilul de la aceea§limbelpgata fan-
tana, de fapte .i. de lucruri, trebuie sa ja cunoscintele lul.
Pe acésta cale, de esacta i real. apreciare a ideilor, prin
vederea §i intelegerea lucrurilor ce ideile represinta, in-
structiunea primara a realizat, ziceam, progrese surprin-
Otóre in térile ce-aft sciut s'o urmeze.
Nu ne este dar permis a rOmanea mal mult In vaga-
111 rutineI, daca dorim ca aspiratiunile de intinderea uneY
culturl solide §i roditóre, ce incalqesc inima natiuneY, sa
devie realitatI méntuitóre pentru ea.
www.dacoromanica.ro
6

* * *
Cate-va cuvinte asupra spirituluI ce a dominat lucra-
rea de fa, nu le cred de prisos.
Sunt maï intéia dator a observa, ca acésta carticica
este ast-fel intocmita, in cat opresce pe copiI de la neno-
rocita deprindere de-a Inv6ta numaI pe de rost V inteun
mod t6mpelnic pé'n6 V cunoscintele call se raportéza di-
rect la pricepere V a caror actiune pedagogica trebuie sa
ascute V sa desvòlte acesta facultate. Sunt alte cai prin
carI se pae lucra anume asupra memoria
Aritmetica, ori-cat de simpla ar fi forma sub care o
presintam, este o sciinta care se adreséza, ca V cele-l-alte
matematicl, la intelegere, la puterea de-a rationa. Ea este
cea mal buna gimnastica pentru judecata; folosul el nu
consta atat, pentru incep6torI, in cunoscintele ce-i Invata,
cat In puterea ce are de a le desvolta treptat partea su-
fletésca de care vorbim. Sa nu uitam ca instructiunea
primara, in totalitatea el', cata, nestramutat sa aibli, de
tinta a forma capacitatea copilulul, ca maI tarziil, in §cd-
lele mal inalte safi in lume, sciintele de orI-ce natura V
de orl-ce trépta s.-I devie cat mal accesibile. Formand
mintea copiluluI pentru studia, sciinta prinde u§or §i ra-
pede, asemenea unei seminte care intalnesce un pamént
preparat deja pentru desvoltarea el.
Putem vedea dar de cat interes este a obicInui pe copil,
Indata dupa ce-a reu§it a ceti curent, sa caute a'V inavuti
prin citire capitalul s6ti de cunoscinte. Al6turI cu in vèta-
torul, care trebuie sa ajute frageda inteligenta a copiluluI,
sa fie tot-d'auna V cartea, din care colarul sa. se silésca
a se6te V a retinea notiunile fundamentale ce ea coprinde.
Cartea este inv6tatoru1 nelnsufletit, care e cu mult maY
greil de inteles; dar, pentru acésta Insa-§T, cartea pune la
lucru propria putere sufletésca a cititorulul. Copilul trebuie
sa fie atent V. sa gandesca cand citesce, ca sa inteléga cea
ce a citit. Aci sa tintésca inv6tatorul, and copilul are un
text in mainI. NimenI nu contesta ca notiunile se pot co-
municamal cu séma incepatorilor intr'un mod fòrte u-
tior V fòrte recreativ, numaï prin viul graial, fara sa aler-
gam adica la un text anume: ne-am putea margini la ceca
ce copil inteleg V retin numal din explicatiunile n6stre.
Nu e aci insa, cestiunea, daca el pot inv6ta o sciinta, bine
www.dacoromanica.ro
7

sat rú, numaI prin viul grait ; noI invètatoril cata sa


ne Intrebam In fie-caro i, daca mintea colarilor devine
din ce In ce mal puternica, daca gimnastica §c6lel 1110,-
resce cu adev6rat sufletul lor, §i acéstá proba nu o pu-
tem mal bine avea de cat in aprecierea intelegeril i a
cunoscintelor ce el singuri pot sa estraga din citirea car-
tilor ce at sub ochT. Sá ne gandim numaf cá invqatorul
n'are sa conduca tòta viéta mintea copiluliff; ca mane,
copilul ajuns in etatea junetiI, la studiI superióre, va B
departe de sprijinul nelipsit al invqatoruluI, §1 atuncI el
trebuie sa scie a invqa singur, avénd drept unic condu-
c6tor cartea §i cuprinsul el.
Catl §colarI nu se v6d, in clasele superi6re, earl, Cu
tóte esplicatiunile profesoruluI, nu sunt totu§I in stare
sa se pregatésca singuri la o lectiune de matematica, a-
vénd un text inainte-le!
Mintea lor n'a fost treptat deprinsa la munca, dintr'un
inceput chiar, ca sa ajunga a patrunde ideile ulna' text,
a le distingo §i a vedea cum se léga intre ele ca sa al-
catuiasca o cugetare, un rationament. Matematica anume
le-a fost predata in mod cu totul dogmatic, impun6ndu-
li-se póte invttarea regulilor pe din afara, cum ar inv6ta
articulil creilultd, sat o pagina de catechism ! Copil at
recitat i aü operat ca nisce machinI ! Acésta esplica in
destul pentru-ce, in clasele mal inalte, unde e vorba de
calcule mal inaintate §i de cugetarI mal complese, cea
maI mare parte din elevY se impedica maI cu Mina la
matematia
A schimba directiunea studiuliff aritmeticel, chiar de
la origina el, §i a o substitui prin calea adevtrata, na-
turala, metodica, §i folositóre copiilor : éta ce am urma-
rit prin textul de fata, caro este o combinatiune ca to-
tul proprie a mea.
Cu acestea lse, nu este trebuinta de conducator, pen-
tru-ca textul ne povquesce, prin cuprinsul §i notele luI,
cum trebuie sa procedem in fie-care lectiune.
Editiunea a cincea, ce apare azT, este din not reva-
quta. Esperienta, studiul §i cercetarile altor texto stra-
ine, ce-am Matt in timp de nouò znl, de la aparitiunea
primeI editiunI, ini-at de,scoperit multe lipsurl §i multe
imperfectiunI ale primei incercarI, i am cautat a le in-
latura, pe cat mi-a fost ca putiqa,t la edi unile ce at
urmat. Rolul inv6tatoru1ul este cat se 'kite de inlesnit
www.dacoromanica.ro
8

acum, prin numer6sele note ce am intercalat, §.1 imi per-


mit a crede, ca aplicatiunea acestuT text, la invqam6n-
tul calcululul elementar, va da resultate multumit6re.
Esperienta facuta deja cu aplicqiunea celor patru edi-
tiunT §i resultatele ce mi-s'at comunicat de catre uniT
din d-niT institutorT. mò autoriza a crede, cu ma' multa
convingere, in puterea i in fol6sele didactice ale metodel
ce am Intrebuintat.
Iun 1885.

Stefan C. Michaileseu.

www.dacoromanica.ro
ARITMETICA.
ANUL INTÊM.
(METODUL INTUITIV COMBINAT CU CEL SOCRATIG) S)

NOTIUNI PREGATITOARE

Numerarea de la unu pene la qece.


Cand voim sg, scim cate lucruri ni se infatiyza,
trebue sg, le num&cim. 1)
unu (uninie) (douit) (tre)) I (patru) I (cinc)) I (ése) (§épte)

(opt) (nouà) (zece)


Unu, douè; treI, patru. . . se zic numere; sunt
cuvinte carl arata numere.
Num6rul unu se numesce §i unime.
Din unime se forméza tae numerile. Doué se face
din unu adaogind unu; trei se forméza din dala
addogind unu sag o unime, §i ay, mai departe. 2)
II 111111 IH 11 H 1111111 11111111

11111111 III 111111 1111 3)


o) Ikttodul socratic saii inventiv este procederea acea de inveta.-
ment, prin care in puterea cunescintelor ce ad copii, sati ce el
au debendit deja in §cóla, si a intrebarilor bine combinate ale
invetatorululscolaril, din casurl particulare §i cunescute, aduse
ca esemple, descopera el singurl regule sat cunescinte generale, sau
vice-versa, procedênd sintetic, sá gasésca el insisI aplicatiunea justa
a reguleler saii a cunescintelor generale, in casnrI anume date.
Notiunile particulare se dad prin ajuterul observatiunil directo,
sat al imaginiler carI se pot forma in mintea copiiler, t'ara con-
cursul ratiuneI : acesta e metodut intuitiv sail al lul Pestalozzi.
Invet. Cate puncte sunt in fie-care despartitura, ? Numera §i
spune cate al numérat....
Inv6t. trei i unu cat face? Cate uniml cuprinde cinc)? Dar épte?...
1) Cate linióre sunt in te-care granada saii grupa? Cate puncte
in fie-care despartitura din rindul de sus al pg. urmat6re7... Cate
puncte mal mult in grupa fase de cat in acea dinaintea el ?... Cat
adliegim la un numér ca SA, facem pe cel urmator ?... Cu cat di-
ferd un numer de cel precedent §i cu cal de cel urmator
www.dacoromanica.ro
10

119 I
555 I 1

111

s. 1

1)

`) Cate cuvinte sad numiff de numere avem do la unu 0[16 la zece?


Invétatorul intrébit si pe sarite: Uncle sunt epte Unde trei
puncte? Face si pe tabla linióre i intréba: eat° sunt? Pune apol
si pe elevl sa faca trel, cincf, fése etc. linióre, i controiéza
cile. Il pune O. numere irr diferite moduli: de la eincl in sus; apol
In jos, 0116 la unu. De la unu péné la sése, cate numere sunt ?
etc. Cate unirniI sunt in numérul noué? Trage noué linióre...
Invecitorul: Cate ochiurl sunt cu cate toi punct ? Cate cu cate
fépte? 'Cate Ole, care nu cuprind nimic? Nimic numér este? Cat
arata el?..: Asa dar, numerut trebuie sä arate o ccitatime.
NB. UniT pedagogl sunt de parere ea chiar de la inceput, dupa,
ce am aratat copiilor numerile prin obiecte, trebue sa cautana a
desface ideea obiectelor, de ideea numerului lor. Daca acésta ana-
lisa, nu se crede prea abstrasa, proa cutezatóre pentru incepétorl,
se póte incerca. No1 indicara aci o procedere:
Dupa, ce vé arät si apol jail de d'inaintea vóstra aceste trei
betiOre (le ascunde), ce v'a rémas voé in minte? Despre cate
lucrurl v'a remas intiparire, cunoscinta sal"' idee? Scol. Despte treE.
Inv. Numal ideea sad intiparirea acésta de treE ce ne rémâne in
minte, numal aceea este numen Nol vedem dar lucrurI, iar nu
numere; nurnerile sunt idel: ele sunt numal nisce intiparirl ce
réman in mintea nóstra. Niment n'a vézut un lucru care sa se
chiame numb ; numérul nuzl niel de niel de piatra, niel
rotund, niel tare; numérul este idee, o lemn'
urinA. de catatime ce ne
rémane in minte. Am vézut un sóre, dot timent, cinct case si al-
tele. Unu, doi, cinci, sunt numere, iar sórele, ómenl, casele etc. a-
ran, lucrurl sau fiinte, pe carl le vedem in natura sau in lume.
Facetl deosebire dar intre lucruri,tidet sail intiparirl, cavinte sau nu-
mele ideilor,si intre numere, carl ne arata numaI ccitaymea lucrurilor.
Cand vedetl acestea (arata de es. patru betisórei ce vé arat
lucrurl sad numere? etc. Care e luerul ? Unde ne-a rémas ideia
lucruluT (it ascunde) ? Care e numele ider ? Care este intiparirea sau
idea de numér?
Nol credem insa, a acest proces analitic so face cu timpul de
sitio in spirant copilultil. Mal tarziu s'ar putea formula cu mal
mult folos, tot in felul aratat. In orl-ce cas, depinde mult de la
abilitatea invétatoruluI.
www.dacoromanica.ro
11

ESERcurif
Cate zile sunt intr'o gptamana?... Numèratile pe rind.
Cate zile inv6tam la §c61a? Care e ziva a treia a s6pta-
maner? Cati gologani mari are un lea'? CatY banY sunt in-
tr'un gologan mare? Cate anotimpurl avem? Numesce-le.
Cate rae are carul? Cate degete avem la o mana? Dar
la amdndou6? Cate picióre are tabla? Cate mainl are
omul? Cate colturi are placa? Din cate bucal e facuta
1Mia acésta v v v? Cum e unja acésta?.. Trage o linie
drépta. Cate puncte cardinale sunt?... Spre ce punct vine
casa sal locuinta ta de aci?

De-o-potrivc sail egal.


Degetele aratAtóre sunt de-o-potrivd, pentru-cA, ala-
turandu-le, vedem cä sunt tot una de lungt Aceste
dou6 linil

sunt de-o-potriva sail eg ale,


tru cd ail acea0 lungime. 1)
Cand num6ram doue apol trei, in tot numé-
ram cinci.
Dou6 Cu tref este egal cu cinc. 2)
2) Invet. Aceste trel figurl sunt tot de-o-potrivd, fiind-cl sunt tot
una de mar!. Ele ad acea0 intindere. Grému-
rile ferestrel sunt de-o-potrivA. Cal& intindere
saii suprafatel are unul, tot atal afi. si cele-l-alte.
De le-am Rterne unul pestealtul, ele s'ar acopeni 1
Foile caetulul §i ale- cArtil se acoper una pe a ta, cum sunt dar
aceste fol?...
Aceste dou6 cercurl sunt neegale.
Pentru ce? Care e mal mare ? Care
e mal mic?...
InAltimea bisericilor intrece inAlti-
mea caselor.
InAltimea bisericil nu e de-o-potrivii
cu inaltimea caselor. Care inAltime in-
trece?...
2) Inv6tAtorul pune in vederea copiilor dcvg betivire §i alAturl
tret, §i aratA ca la un loe fac tocmal 'cinc!. Dar unu, §i Cu ése Cu
cine este egal? Dar dacA luAm din ése dou6. cu Pe ritanr ayer-,
egalit de?... De dou6 ori doue cu cinc egal?... (A. se dovedi intuitiv.)
www.dacoromanica.ro
12

Dou6 pahare sunt egale in marimea lor daca


incape inteunul, cAt incape §i in
cel-alt.
Incaperea unui vas se numesce
capacitatea sat volumul lui.
Duoè corpuri earl nu in
ace1a§1 loc, n'ail acelasi vo-
lum.
Un corp are lungime,
time i nallme. Lungimea,
latimea §i inAltimea se zic, cu o vorba, dimensiunI.2)
Doud lucruri sunt egale cdnd aü acea§I meirime.
DoW' sali mai multe suprafete sunt egale, cdnd
se pot acopen i intocmaï.
Suprafetele aü doW dimensiunf, lun gime §i,
Doia vase sag corpurt sunt egale, cdnd ail aceag
incapere, saü cdnd tine acela§i* loc sag volum.
Un volum are trei dimensiunt': lungime, ldtime §i

Se pote face proba, Cu apa.


Cate dimensiuni are o linie?

Dar o suprafata ?

Care e lungimea? Care e largimea?


Invétatorul pune aci diferite intrebarl: Din aceste doub cartl
care e mal mare? Comparan aceste doue placI. Cum sunt? Incer-
cat( daca aceste doub pahare sunt egale in capacitate. Aceste
sferturl de hartie sunt egale. Pentru ce sunt ele egale? Aceste
doub linil sunt ele egale? etc. Zilele anulul sint bite egale?...
Cand sunt zilele mal lungl.
Sa se propuie apol impartirea unel liniI in partl de-o-potriva.

Ne putem arma de cuburl, facute de carton, pentru intelegerea


volumelor §i a comparatiunel lor.
NB. Para notiunea egai, bine intemeiatk nu se pote face un
singur pas rational in cunoscintele matematice. Egal e basa mb-
suratorilor, a numeratiunel i a calculelor.
www.dacoromanica.ro
13

Introducere la calcul.
a) Adunarea.
Trei puncte Cu patru s... fac la un loe
iépte.
Din dou6 numere putem face unul singur.

Trel linidre , doue i duel fac Vote


zece,

I I I I

Din treI numere am facut unul singur....


Gina' intrunim a'ou'e sag' mal multe numere In-
tr'unul singur, se gice at le aa'undm.
Numérul care ese la adunare se chiamei sumit.1)
ESERCITIL
Adun5. afla suma: um' i cu unu 2); treY §i cu doie;
dou'ë §i cu unu; cind §i cu dou6 ; dou6 cu patru ; cinct
Cu nimic...
Petre a cump6rat un creion cu tret gologani i o placa
cu ese. Cati gologani a platit? -

Am turnat inteo stela patru pahare §i apoi douë,


s'a umplut; cate pahare a incaput in acea stela ;
Aduna fret címenl cu dole nucT patru rate... Ce are
sa-ti dea ? -
Cum trebue sa fie numerele ce se aduna ?...

Invétatorul propune copiilor multe esemple cu linióre, cu


flobulete, cu betiOre, si le ara0, a din doue sau mal multe nu-
were putenz face unul singur.
2) Invétatorul H deprinde a OiCe : unit, i ca unu de-opotliva sau
gal doue, etc.
www.dacoromanica.ro
14

b). Seaderea.

Din zece puncte §tergend trd s.. reman


§épte .1)

Aci am scos din zece pe trei.


Cand scátem dintr'un numer un alt numb- maI
mic, atunci facem scAdere. Numerul cel mare
scade.
Resultatul la scadere se chiama rénzdOld séfi
fereqd. iyépte este difereqa intre zece i trel.
EsERCITII.
Sa scadem pe unu din trd ; pe trd din ese; pe patru
din noué ; pe ese din opt; din unu sa se scada nimic.
CarI sunt diferent,ele?2)
Cump6rénd mere de patru gologani catI .mal r6man
dintr'un led ?Ion este de opt anY i Petru de ese. Cu
ca,t1' an1 e maI mare Ion? Am cerut luI Michait o cola,
apol patru qi dupa aceea trel, cate coil am cerut peste
tot ? Am inapoiat din acestea fepte. Cate coil r6mane sa-I
mal dad?Din opt daca scot cinc); unimI, cate uniml maI
r6man?Dintr'o stela plina, cu volum de zece pahare,
am deprtat, in trd rinduri, cate doué pahare. Cate pa-
hare ad mal' Minas in sticla? Ca sa r6mae pe jum6tate,
cat trebuie sa jail? SA scadem jurnOtatea lui opt din
patru. Cat rémine ?

c). InmulOrea.
Putem aduna de caté-va ori ace1a§1 numer a-
hind adunam numere egale : doué cu doué i dou6'
fac de trd ori doué saü ése.
Cdnd adundni numere egale se zice cd inmul0m.
Inv6tAtoru1 s propuie multe esemple de scAdere.
2) Inv6tAtorul face pe copil sA intelégA, ca §i la adunare, cA nu-
merile ce se scad trebuie sA fie de acela,g fol.
www.dacoromanica.ro
15

Resulfatul se chiaml produs. Produsul este o


sumd de numere egale. Numerile cari se inmultesc
fac pe produs, se numesc factor.
ESERCITI
Afla produsul: o data unu ; de doza orT douë; de doug
orT fret; de doug orT cinct; de fret orT tret; o data zece;
de cinct ori nimic; de ¢épte orT unu; de cinct off doué...1)
Sunt patru copiT i fie-care ja cate dou6 nucT. Cate nucT
a6 luat toV? and randurT de §colarT, cate data in
rand, calf §colarT fac? TreT colT cate clout banT, OAT
banT fac? Un fund are §ése luminarT §i am ars pa-
tru ; cate ail rèmas? In patru randurl am cumpèrat
deosebite obiecte: o data de un let! ; alta data de chid
leT; a treia 6ra de douT leT §i In urma de un le6 §i ju-
m6tate. cav leT am cheltuit in tot? Cand se daii douT
factorT, de cate orl adunAm pe unu din el? De fret
orti doue? Dar de dou6 ort tret cat face ?2)
cl). impAryirea.
Cinci ()mein, lucrand o zi, caVga zece lets)

0
0
- 0 0
, 0- -0 0
') Invt!Itatorul face pe copiT sa, descopere, cà unul din factorT se
aduna de atátea orl, de c..te ort unimea e cuprinsa in cel-l'alt
factor. De doue ort fret, insernnéza, ca doub trebuie adunate de
trel orl...
Carl sunt factoril? Care produsul?...
2) Sa se arate cu betiscire sau cu Jinii, ca e tot una. Sa se
arate mal multe asemenea esercitil.
8) Cate cati leT voin impeiry de om 2... PrivitT in carte !...
Ne gandim acum cu ce num6r sa mmultim pe cinc, ca sa a-
Min pe ze^e.
www.dacoromanica.ro
16

Dad, impartim dte doul lel de fie-care lucrator,


dArn tocmal peste suma de zece leI.
Aci am avut num6rul zece, care pote fi luat ca
produs, pe cincf i pe dowl, carl sunt factoril lul.
Cunoscend prin urmare produsul (pe zece), §i
pe unul din factorl (pe cincY), noI am aflat pe
cel lalt factor (pe dou6).
Cdnd se spune produsul i unul din factori,
se cere cel-lalt factor, atund avem impär/ire.
Num6rul care se imparte se zice deimpeirtit, cel
cu care impartim se numesce impartitor. Resulta-
tul la impAqire, saü factorul aflat, se chiamA cät.
ESERCITI I.
Se da produsul ése §i factorul tref, ki se cere cel-lalt
factor; se impartim pe patru cu doua; s impar-
tim pe nou6 cu trel; aflatI catul luI cincI prin unu;
sa impartim pe opt cu dou6; care e jum6tatea luI
patru ?Cu ce sa inmultim pe dou6, ca sa ne dea pe ése?
Pe o capatana de zahar s'a platit opt 161 §i capa-
tana era de patri', oca. Cat s'a platit ocaua de zahar?...
Pe patru condee am dat opt banI. Cat am platit un con-
deit ?...
In gradina n6stra avem zece copad l §i s'a taiat odata
treI §i alta data patru. cav copad' at mal rèmas?
Invqatorul ne-a dictat erl in treI randurf cate treI
probleme. Cate probleme am avut sä lucram?In patru
qile ne ducem de opt orI la kcòla. De cate oil mergem
la §c61a pe qi? o

i) Se propune probleme amestecate de cdte-§1 patru operatiu-


nile. ca sa ne convingem daca copil au patruns natura operatiu-
nilor. Invetatorul trebuie sa apuce pe §colarl s6.-1 dee cuvent de
ce desléga o problema d. es. prin impäryre, pe alta prin adunare
etc. Cu ocasiunea acésta, eI repeta definittunile operatiunilor §i
se deprind a le aplica just. Cand ajung sa aplice corect cunoscin-
tele lor generale la casurl anume, e semn c inteligenta lor lu-
cren. Instructiunea i§1 ajunge unul din scopurl. A§a se incheia
cercul metedelor pedagogice: din intrebArt bine combinate, indu-
cem cUnoscinte generale. Acestea sunt apot intrebuintate imediat
www.dacoromanica.ro
17

d). ImpArtirea.
(Continuare.)

Ca saumplem un vas de opt


pahare cu altul de doué, tre-
buie sa turnam de patru ori. -
Num6rul patru ne arata de
cate orl In cape san se cuprinde
vasul dota' in vasul opt, san
num6rul douè in numarul opt.
Daca inmultim pe douè cu patru, gasim produ-
sul opt. Aci am avut dar impartirea lui opt prin
dota, gasind catul patru.
A§a dar, mal putem zice, ca la imptirCire cetu-
tam de dile mi un ?miner se cuprinde in altul.
R E S T.
Un vas de dota pahare se cuprinde intrun vas
de trel, °data §i mal r8"-
mine loe gol de unu. A§a
dar, douè; se cuprinde in,
trel, odatA, i maï ra-
-mane unu.
la resolvarea tutor casurilor particulare co ele cuprind, §i ne po-
goram éra la lucrurl concrete §i practice. (Metodul sintetic §i me-
todul analitic).
Invét.: Cum am mal hotarit sau definit impartirea ?Orl cau-
tati pe unul din factor!, cänd cun6sceetI produsul si pe cel-l-alt
factor; on cautatl de cate od se cuprinde factorul dat in produs,
ca sa aflatl caul: tot una este. 'A insista asupra intelegeril aces-
tul punct. A repeta §irul rationamentului din carte asupra mai
multor esemple, Rationamentul este simplu §i natural. Invétato-
rul sa nu faca fraze multe. Conclusiunea ia fie trasa, aci indata,
dupa premise, §i sa vie apol cu numenise aplicatiunl.
1) I. De cate od se cuprinde doue in cinct? dar trer in §epte ?...

NB. Recapitulatiunea Ideilor pregatitére", pi-in intrebad si


respunsurl.
Invétatorul. Ca á. sch cate lucrad ti se infati§éza co facl, tu
Potro? (Scolartil respunde prin fraza intréga; dupa aceia repeta
totl in cor, rar §i deslu§it.) Péné unde sch sa numed ? Numéra!
3.364 www.dacoromanica.ro 2
18

Nu se cuprind tc5te numerile pe deplin unele in-


tr'altele".
Cand impArtirea nu se face esact sat deplin, a-
tune' aTem rest.
Impgrtind pe tref cu doug, ne da rest unu.
E dar impartire perfecta' sat esacta, i impartire
cu rest.
NB. Cana ni se pun intrebArl asupra numeri-
lor, ne gandim ca sa allam resaltatul. and ne
gandim, lucram sat opergm cu mintea. Jiucrarea
minii asupra numerilor se zice operatiune.
Adunarea, Saderea, Inmultirea i Impgrtirea sint
operatiuni.
ESERCITII.
Care este catul, impartind pe §Ose prin douò? Avem
rest?Unul In §6pte de cate off se cuprinde ? Avem
Acum indarat. Num6ratl de la cincl In sus ... acum de la cincl
in jos. Care e cel dintditi num6r ? Cum se mal numesce ? Cate
unimi sunt îi numèrul Opte? nvedesce-mi acésta. Cu cate u-
niml e mal mare un numer, de cat acela care vine indata inain-
tea lul? Sa véd numerile, sari sunt numal in mintea n6stra ? Cand
-arat betiOrele acestea, ce vedetl vol: numere, sag betiOre?
Ca.nd zicl ca clout, lucrurI- sunt MI° potriva saU egale ? Cate di-
mensium ate o suprafata? Dar o linie ? Dar un volum, un vas,
un corp ? Cand dou6 putinl iari acela§1 volum de apa cum sunt
acole putinl, in capacitatea lor ? Impartitl aceste linil in part1 de
o- potriva; pe acésta in dou6 parti; pe a doua in patru partt e-
gale, eta. Impar* i suprafata acésta in treT par' egale. Impar-
tiff sfertul acesta de hartiei in opt partl egale. Cate operatiunl
scitl face cu nurnerile ? In Gate feluri pop spune, Mile, ce este
impartirea? Da-ml esemple de impartire. Da-ml esemple de adu-
nare. Ce facem prin adunare Cand adunati numere egale, ce o.
peratiunl facetl ? De dou6 orl trel cat face? Cand trebuie sa facem
scadere ? Da-ml esemplu. Ce cantata la scadere? Cum se chia.ma
numerile ce ni se dau la inmuitire ? De cate orl cuprinde produ-
sul pe unul din factorl? Ce arata caul? Tao impartirile se fac
deplin? nit esemplu etc.
Cand copil ad ajuns a respunde la Vote aceste Intrebarl §*1 la
allele asemenea, pe carl le inventa invétatorul, atunci putem fi
sigurl, ca el sciu cu patrundere cele p6n6 aci desvoltate. Intreba-
rile mai serva i ca mijloc de repetitiune. In fe-care lectiune se
pun intrebarl din lectiunile -trecute. Ast-fel se h3ga bine tat) no-
tiunile invétate.
www.dacoromanica.ro
19

produsul nou6 li factorul patrii. .A.,flaV catul i restul.


Catl termenI sail numere Inteo impartire esactA ?...
Numesce aceI termenI1
La o impArtire nedeplina, cat1 tetmenI avem?
ImpArtind zece mere la fret IcolarI, cate-cite mere le
vin?...

www.dacoromanica.ro
20

PART EA I.
NUMERATIUNEA VORBITÀ $1 SCRISA
NOTIUNI DE CALCUL CU CIFRE, IN CASURI PARTICULARE ')

LECTIUNEA I-a
Cifrele 1, 2, 3.Eserciti1 de calcule.
Numerile le putem arata prin semne.
Semnele numerilor se nuniesc cifre.
1 2 3
cifra unu cifra doug- cifra trei
I I

Cu cifre putem face calcule, adica operqiunsi


scrise.
Adunarea se insemn6za o cruce -I-, pusa in-
Cu
tre cifrele ce se aduna. Semnul + se citesce plus.
Can d scriem
1+2
insemnéza ca unu se aduna cu dore, se citesce :
unu plus dou6.
Suma face &el, ea este de-o-potriva saA egal cu
trel", i scriem
1+2.3
t) Copil, fiind pregatitY cu notiunile ce preced, pot pa§i la in-
vétarea numeratiunei vorbite i scrise. La fe-care cifra sad cifre
fnvatate, ne oprim asupra lor cu numeníse esercith de calcul, dupa
cum se vede in ±10-care lectiune. Scolaril sa efectueze pe
lor calcule aratate in carte, si invqatorul sa le inspecteze. In
clasa, copil sa deprind si la calculul pe tabla. Li se dau i esemple
sa, lucreze a-casa pe caete, pe carI institutorul le revisuesce la
lectiune, intrebandu-1 sa espliee ce operatiunl au facut.
NB. La invétarea cetiril cifrelor, institutorul se slujesce de
ace1ea0 raij16ce ca i la inv6tarea scrieeil literelor.
www.dacoromanica.ro
adica : unu plus dota egal trd. Egal se aratA prin
dou6 liniôre orizontale =
ScAderea se arata cu o pusa intre
numerile ce se scad. Ea se citesce minus.
Cand scriem
3-2=1
InsemnézA: trel minus daza egal unu.

ESERCITIP)
1+1= 2+1= 2=2+ 3=1+1+
2-1= 1+2= -3=1+ 3=2+
2=1+
1+2=
I: 3=1-F- 1=3
3=2+ 2=3
H 3=1+
2=3
LECTIUNEA II-a
Cifrele 4 qi 5. Esercitif de calcule.
4 5
cifla patru cifra ciad

Atragem atentiunea invetatorilor asupra patrulatelor cu


puncte ce se ved in dreptul fie-carui §ir de esercitil. Ele repte-
sinta ti:pul calcula acelor esemple §i face mecanismul opera-
tiunii intuitiv i lesnicios. Ast-fel d. e. in seria a doua sunt com-
binatiuni cu clouë, unu §i tref; oohiu arata pe cate trole nume-
rile: tdte fac trel; in stinga se arata numérul doue, in drépta nu-
meruL unu. Copilul vede e& de va adaogi douë lui unu, es tref;
da va scadea din ti-el pe doud., partea din stinga, remalle unu; de
va scadea numal pe unu, partea din drepta, r6mane dota, partea
din stinga. Facend in mare pe tabla aceste patrulatere cu puncte,
inlesnim mult, pentru incepetorT, efectuarea §i scrierea calculelor.
Inlesnirea este cu atat mal mare, cu cat copil sunt deja deprin0
Cu calculul
In lectiunile ce urrnézd, se va vedea, ca,, pe ranga, esemple in-
sotite de tipul intuitiv al calculul, figureza i alte esemple libere
de acest artificiu. Aci vine observatiunea deja facuta: sa nu a-
buzam de intuitiune; intuitiunea este un mijloc: carvi ne-am a-
juns scopul, o inlaturam.
NB. Ideea tipulul intuiti al calculului este luata din cartea
d-lui Dr. si cavaler Fr. V. Mocnik Erstes Reeltenbuch far Volks-
schulen. (Editiunea oficial& a statului, pentru cdllele din Austria).
www.dacoromanica.ro
22

SERCI T It
2+2+ 3+1= 2+2+1=
4-22= 1+3= . 5=2+1+
2=4- r_ 4-1=
4-3--
4=5
5=1+
4=3+
3+2= 4+1= 3-2=
2+3= 1+4= 5-1=
1-: 5-2= 4=1+
1: 5-4= 2=3
FTe 5-1=
5=3+ 5=4+ 5=1-1-2+
5=2+ 1=5
1=4--
Tot prin semne araam §i cele-lalte dou6 opera-
tiunI, :inmultirea §i, impartirea.
Inmultirea se aratA cu dou6 linióre ce se taie
piezi§ X. Acest semn se pune intre numerile ce se
Inmultesc. El se citesce inmultit cu. and scriem :
2X3=6
insemnéza ca 2 trebuie inmulOt Cu 3, §i se ci-
tesce doue inmultit cu fret egal §ase, sat de doge
ori tree egal ose.
SERCITII.
1X1= 1X2= 1X3= 2X2=
4X1= 1=4 1X5= 5=3+2+
LECTIUNEA. III-a
si 7. Esercitil de calcule.
Cifrele 'El
6
cifra Ose

SERCITII.
:1
7
cifra fépte
-

1+1+1+1+1+1=
1 116-1±
6X1=
www.dacoromanica.ro
23

1+1+1+1+1+1+1=
7=1+
7X1=
2+2+2-:, 2+2+2+1=
2+2= 2+2+1=
4+2=
6=2+
4=2
'_
nilr.
2+4+1=
3+2=7
7=5+
6=4+ 7=3+
2=6 etc.

Impartirea se arata, prin done puncte : arate


vertical intre cifrele call se impart.
Cand scriem
6 : 3=2
insemneaza ca 6 se imparte cu 3, §i. se citesce
ese impartif Cu trd.
Cand aflam rest, 11 scrim dupa cat, punend o
virgula §i insemnand Inainte litera r.
Esemplu
7 : 2----2, r. 1.

ESERCITII
6: 5= 7: 5=
s.. 6:4= 5=6
2=6 '..., I. 1=6 4=7
-.--.1; 7-----4+

6=5= 3=7
6=1+
5+2= 7=5+ 1X2= 1X7=
2+5= 7=2+ 2X2= 6=3X
7-5= 7 : 5 3X2= 4=2X
7-2= 1X5 4X1= . 2=1X
7=2+ 5=7 1X4= 6=2X
5=1+ 7=1X
www.dacoromanica.ro
21

2X. +1=7 5 :
2+2+2= 2X2+1+1+. =7 3 :
7-5+3= 5-3-1= 6 :
5.1+2= 7 :
6+1-5= (1: 2)+2 6 : 5=
7(3X2)= (6 : 3)+4= 5 :

LECTIUNEA 1V-a
Cifra 8; esereitil de ealetil
8
cifra opt

1+1+1+1+1+1+1+1=
8X1= I 8 : 1= 4X2= I

2+2+2+2= 8 : ?
2X3+2X1= 8 : ? =4
2X2+2+2= 8=2+
3+3+2= 8: 3=
2X3+2. 6=8
" 8=2+3+ 8=2X3+
I

4+4= 2X4=
111
8-4= 8 :

8=4+ 8:4=
5+3= 8=5+
3+5= 8=3+
8-3= 8=1X5-1
8-5= 8 :

3=8 5--1

1) Se vor propune asemenea combinatinnl de calcul cu 6 §i 2,


cu 7 §i 1, insotite de tip etc.
www.dacoromanica.ro
25

5+2+1= 5+2+(4: 2)=


3+5-2= 3+3=2X
6-0+4= 2--1-2+2+2=2 X
7-6+7= (8 2)+4-3--=
2X2+1= (5 : 5)+7=
3X2+2= 3+3+1+1=
4X1+3= 7X1+1=
PROBLEME
Am luat In patru findurI cate doui leI §i am cheltuit
treI; cat! aü mai Minas?
Scrie cu cifre 1 cu semne: opt minus cinc!; dou6 plus treT
plus cinc!; de dou6 dou6 plus unu; de patru unu plus
de dou ori douè. Cum se aflA jum6tatea unui num6r?
Care e jumOtatea luI 2, lui 4, luY 8. Intre 3 §i 8 cate
numere sunt?

LECTIUNEA V-a
Cifrele 9 si O; esereitil de calcul.
9 0
cifra roue cifra zero sau nuld,

ESERCITI1
2+2+2+2+1= 8=9
4X2+1= 9=7+
9-2= 9: 9=
3+3+3= s 4+5=
2X3+3= 9-5=
3+3= 9_4=
6+3= 1X5+2X2=
3X3= 9 : 5=
9-3-3--3= 9 : 4= 1)

1) SA se propuie i alte combinatiuni de asemenea micl calcule,


insotite de tip, pan& la tifra 9.
www.dacoromanica.ro
26

5+2+2= 7-1+2= 6 : 2=
3+2+4= 8+1-3= 7 :

6-2-4= 9-6-3= 9 : 2=
9-5-2= 2X3+3-1= 9 :
6+2-1= 8-8+9 3= 8 : 4=
7-1+3= 4 : 1=
9 : 1)

SA se serie aceste esernple maI scurt:


2+2+2+1 1+1+1+1+1 4+4
3+3+3 9-3-3-3 1+1+1+2+2+2
Serie cu cifre i cu semne: dou6 plus dou6 minus unu;
trel plus §ése minus Gina; nou6 impArtit Cu épte; aflA
dou6 inmultit cu trel minus patru; de cind orI unu plus
trel ; nou6 minus de dou6 orT treI, etc. Care e jum6tatea
luT opt? a treia parte a luT trel? a luT §ése? a luInou6?
a patra parte a WI opt.
Serie: zero plus treT; cincI minus cind egal zero. A-
dauga zero ceva? Ce arat5. el? Num6r e zero.

LECTIUNEA VI-a
Zecimea.

Zece se scrie Cu cifra unu, urmatet de-un zero.


10
zece

Zece cuprinde zece unimf sag unte*. .Acest num&


se numesce §i zecime.2)
1+1+1+1+1+1+1+1+1+1=10.
2) In seria acestor esemple copil vor gási, pentru unele, resul-
tatul zero. SA li se spue ca zero nu este numOr; cifra 0 nu arat6,
numOr sau cAtAtime; este numal un semn ce ne slujesce la scri-
sul unor numere §i la arétarea lul nimio in calcule.
2) S5, se arate o zecime printr'un mAnuchiu de zece betiVire le-
gate la un loc.
www.dacoromanica.ro
27

De la unu pana la zece, numerile porta numele


de m'Ami; zece unimI formeazg, o zecime. Dege-
tele de la am6ndou6 mainile arad, o zecime.
ESERCITII.
5+5=- ::: M 6+4=
10-5=
2X3+5=
10--=5+ 10-4--
2X5= 10-6=
10 : 5= 10=6+
10: 2= 10=4+
10 : 6= 1)

2+2+2+2+2= 2+8+4= 10 : 5=
5 X2= 1-14+2x2= 10: 6=
4+4=2 3= 2x3+2><2= 10 : 7=
9-2-6= 6 2+6= 10 : 8=
10-7+3+ 10 : 1= 10 : 9=
8+1+1= 10 : 2= 10 : 10=
5+5-7= 10: 3= 10 10=
9+1-2= 10 : 4= 9+1-8=
7,---- 5+ 6=1+ 4+. =9
9= 7+ 10 ----PX -. --1-2) 5+. 10
6=10 2+. =10 8-1=6+
7+ 10 3X2+. =10 (10 : 5)+3=

'EROBLEME
Daca un oil costa trel banT, treI ou6 cat are sa coste?
Un negutator are treT bucatT materie, din carl a vendut
lépte §i apol i s'a mal adus dou6; Cate bucatT are acum?
De cate orT este mal mare nou6 de cat trel; a catea
parte este cincT din zece? _Cate uniml cuprinde zece mal

`) S6, se propue mal multe combinatiuni cu tip.: de e. cu 3 O


7, 9 cu 1, 8 cu 2 etc.
2) In cee feluri se pote serie esact acéstá potrivire?
www.dacoromanica.ro
23

mult de cat patru ?De cate off intra nou6 in zece ?


Un parinte a cumparat patru palarif copiilor se'f; palaria
e cate douT leI ; catf le a dat pe tete? Am impartit
de o potriva nou6 creicSne la tre §colaff; cate creiöne a
luat unul? Am avut zece nucI §i am dat WI' George
dou6, luI Stan treI, luI Petre tot trel; cat mi-ati mal r6-
mas ? Cum sunt numerile patru §i patru; opt i opt?
Scrie cu cifre §i cu semne i arata resultatele: zece mi-
nus trel plus dou6; zece impartit cu -douò plus patru; de
treY orT treT plus unu; de doa ori patru plus unu; cincI
imp6qit cu cincT plus treI, plus dou6, minus trei, plus §épte.
Serie numerile de la unu pana la zece §i apoY indarat.
Aduna de chid orl pe zero ; cat Lc?

LECTIUNEA VII-a')
Numeratiunea i ealeulul eu zeeiral depline.
Cand avem multe lucruri de numérat, atunci le
facem gramezi de cate zece, §i spunem apoi de
cate orl am num6rat pe zece:
lo 10 10 10 lo
de cinci orl cate zece.
Aci avem de cind ori zece ; tae punctele fac
cinci-zect...2)
Putem dar num6ra cu zece sat zecimele, cum am
num6rat cu unimile; in loe de-a zice insa numal
unu, doW, mai adaogi §i vorba zed'.
1) Dupd ce scolaril aü pdtruns bine lectiunile precedente invé-
tAtorul péte trece la numérarea cu zeeinti depline, péra la silt&
esclusiv, servindu-se in numeratiunea zecimilor cu manuchiT de
betisére, legate cdte zece, sau Cu carténe de zecimi (vez1 lect.
XVI.) Lucrul devine ast-fel intuitiv, i calculul cu zecinal nu e de
cAt o repetitiune a calculului cu unitatl. Pentru deosebire, la scris
le tragem atentiunea asupra addogiril lul zero la drépta cifril in-
semnatére. Nol ne vom servi In carte de puncte spre a face zed.-
mile intuitive.
Invétdcorul : CAte ar fi Rica; dacd erau numal cele d'antaid
doue grAmezi? Cdte zed sunt in trel gramezl? dar in patru?
Nurniti pe rdnd numérul punctelor cuprinsd in unu, doue; tref,
patru, civet ochiurl.
www.dacoromanica.ro
29

Cu zecile sat zecimile vom numera a§a:


doue.zeci, trei-zecl
douo zecind tre a zecinzz

10
10 2-
10
10 zed 10

Cum am scris pe zece, tot a§a scriem ze-


cime: cifra zecime urmata de-un zero.
lata zecimile depline:
10, 20, 80, 40, 50, 60, 70, 80, 90.1)
Zecimile se aduna, se scad, §e inmultesc §1 se
impart, ca §i unimile.
A§a, dozed-zed §i cu tretzecï fac cincf-zed, pentru
doue" i cu tref fac cinct.2) In scris vine ast-fel:
20+30=50

Inv6tatorul: Care e opt-red? care num6r insenmez6. fése-zeci?


Num6ratI bebele de porumb, pe care vi le impart.Spunetl fie-
care ale atl gasit. Cum le-atl num6rat? A catea zecime e noue-
zecl? Cate zecimI numeratI pana la gése-zecl?...
NB. Invetatorul incerca sa vada, daca copil sciù bine cat este
dout-zeci, .2ése-zeci... etc. Pentru acesta, el le pune inainte cogul Cu
betig6re desfacute, i. cere la maI multi din el, sa-i arate trei-zeci
opt-zed, noue-zeci... in manuchI de betigeore, sau Cu carkine; le a-
duce apol si manuchl de zeciml, facute gate gel pune sa le numere.
Invetatorul inlesnesce operatiunile Cu zeciml, spuindu-le sa
calculeze in gaud numal asupra unimilor sau cifrelor ce arata nu-
merul zecimilor, gi la resultat s adaoge vorba zecl; la scris sa
insemneze pe zero langa cifra insemnatóre a zecimelor.
www.dacoromanica.ro
30

ESE RCITIL
10+10= 30+30=
20 10= 70-30=
40+10= 60-30=
50+20= 60-20+30=
30+30= 90-70=
2X80= 50=40+
3X30= 80=30+
4X20= 40=80
9X10= 90=20X2+30+
50+40= 70=90-
20+ =80 90-40><2=.
20 : 10+ 70+20-10=
30 : 2Q= 30+20+10=
50: 40= 50+30+10=
(5X2)+10= 10-10+70=
(10X2)+30+40= 90-40-50=
10+20+30X2=
PR OBLEME.
Un tanAr de dou6-zeci anI a inv8tat la k.c61A zece anI;
de catf anY era, and a intrat in c61a? 0 vadra are zece
oca ; dintr'un butoit de nou6 vedre, cate ocale mal r6-
man, dupe ce de§ertAm cincI vedre? In opt leI, catY go-
loganI marl sunk? Cate zecimI cuprinde nurnèrul §ése-zecI ?
Dar num6rul treI-zed ? Dar num6rul nou6-zed? Serie cu
cifre §i cu semne: dou6-zed plus trei-zecI minus zece ;
cat face? Ce resultat (IA: patru-zecl plus de douè oil
dou6 zecimT minus cincl-zeci... etc.

Numèreim cu zecimile, cum am num,erat cu unimile.


Zecimile se scrifi ca 10: punem äntéiii cura ce
aratei zecimile 0, apot un zero sail o nula.
Cu zecimile operant ca 1., cu unimile.

www.dacoromanica.ro
31

LECT IUNE VIII-a


Numeratiunee neintreruptIL de la unu pan6 la noué-neel
,Putem num6ra neIntrerupt de la unu pana la
nouè'-zeci.
De la zece pana la dou6-zeci num6ram tot Cu
unu, dou6, zicand mal anteit zece i apoI cu-
vintele i unu, §i douë,
Jata: S5808

..
sece fi unu ecce fi dour eeee fi trei rece fi patru nace fi cinc(
(unu-sprezece) (doud-spre-z000) (trol-spre-zecs) (patxu-spre-Z000) (cincl.spre-zoco)

I ..... ii .....
luce fi gése
ii
goce gi gipte
I

me fi
ii:
opt mece fi notek
dotd-zed
(ése-spre-zece) (qépte-spro-zece) (opt-spre-zece) (nouti-spre-zece)

Tot ast-fel numéram intre doue'-zed i tref-zed :


doue"-zeci. O unu, dou-zecf ,2i doW, doue-zed si frez,
doug-zed 0, patrul)...
PROBLEME
Cate luni sunt inteun an ? Numesce-le i numèra-le.
Cate que sunt in luna acésta ? In cate avem aqi? Cate
fol ai inv6tat din carte ? Num6ra rindurile din acésta pa-
gina. Numèra literile din rindul acesta i cel urmator.
Cate cucinte forméza aceste litere ? Cate silabe intra in
aceste cuvinte ? De cate orY num6ram. pe zece pên6 la
la num6rul nouë-zeci ? In num6rul ge'pte-zect gi opt, cate
zecimI §i cate unimI sunt ? Fa pe din dou6 numerile 10,
20, 30, 40, 50, 60.

Inveldtorul: Numeraty mal departe.... Numerati intre trei-zeci


patruzeci, intre patru-zeci i cinci-zed etc. II esercitéze ast-fel a
numera de la zecime la zecime. Pune apol se, numere §i in cor,
de la unu pene la doué-zeci, pene la trei-zeci etc. Cere apol co-
piilor se arate cu babe san ca globulq,e de lemn, sau cu beti§6re,
diferite numere : aratA trel-zecI §i patru: cete zeciml ? cate unimi ?
FA 6 legAturl de zeciral; mal ja 7 uniml: cet face peste tot?
Arate,-ml cincl zecimi: noue-zecl §i §ase...
www.dacoromanica.ro
32

Cate césurY sunt 'jute° Vi, ziva Cu n6ptea ? Cate minute


sunt inteo ora ? Cate secunde sunt inteun minut ? Cati
banI sunt in ése §i jum6tate gologanl ?

De la o zecime la alta, num'éram numind äntéiii


zecimea 0, apoi pe rind unimile.

LECTiUNEA IX-a
Scrierea ori-citruf numiltr, Cu zeciml si unimI.
Un numér ou zecimI i uniml se scrie Cu douè
cifre : cifra zecimilor, urmatä de cifra unimilor.
Zecimea cine atuncf la &Iva, unimea la dre'pta.
Patru-zed 0, cinc se scrie ast-fel :1)
45.
ESERCITII
Citesce aceste numere: 3, 32, 44, 55, 89, 8, 65,
11, 16, 21, 2, 78, 63, 10, 1, 17, 18, 19, 29, 99,
85, 77, 7.
Aran cifrele cari pretuesc zecimi 2). Cali tifre arata
unimi ? Cate numere s'ati scris ? Cate tifre sunt cu t6te ?
Citesce numaI numerile Cu sol. Acum pe cele Para sot.
Scrie cu cifre : epte-zect §i tret, ase-spre-zece, trefspre-
zece, trez-zeci fi tret, cinc-spre-zece, opt-zed fi duoi, nouò'-
zect 0 patru, patru-zect §i opt, cinct-zect, cincz, cinct-zect 0
cincz, dota-zect gi, unu, patru-zect §i opt, cinci-zect fi noue,
ese-zect-fi e'se, §épte-zect 0 §e'se.... Cate zecirni §i cate
unimf sunt, in fie-care din numerile ce-ati scris ?
Scrie pe rind t6te numerile de la cinc-zect pana la noue-
zect 0 nota; serie apoi, tot pe rind, numerile de la cincz-
zect indarat pana la unu.
Aran cu numere opt vedre §i jumètate in ocale.
Invetatorul: ('are cifra arata zecinil? Care cifra arata unirul ?
Ce cuprinde un num6r cu dou6 cifre? cum se citesce dar?
2) Puind pe cate unul sa, copieze numerile pe tablh, sau de
odata pe toti, pe placile lor. invaatorul le core sa sublinieze de
cate dou6 orl (cu linicíre miel) cifrele cari arata zecirni §i apoi
inspectéza. Sh sublinieze apol ()data cifrele carI arata unimi: 99
www.dacoromanica.ro
33

Un numër Cu douë cifre aratel zecim i unind.


Ca sci scriem un numër Cu zecind unimf, scriem
&tail cifra zecimilor i lcinget ace'sta, la dre'pta,
cifra ttnimilor
LECTIUNEA X-a
Esereisil de ealeul cii unim si zeeim11).
10+1= 34+6= 14+2+3=
11+2= 78+5= 18-4,+5=
12+3= 25 10= 6+9-5=
15-5= 45+9= 19+9+3=
17+3= 57+10= 12+8-9=
18-7= 67+11-= 4+4+1= 2)
13 6= 58+9= 5+5+5=
11+9= 82+8= 12+7+7=
20+5= 77 7= 25+5-3=
42+7= 65+9= 30'-5-25=
60+20= 85+7= 18+10+3=
3+ 5+ 2+ 7= 99-10-10-10=
11+ 3 7+ 5= 75+ 4+ 5+ 6=
15+ 5-20+ 8= 81+ 9+ 5+ 2=
21+ 0+ 5+ 4 13+50 5-30=
20+20+20+20= 90+ 9-19+12=
54+ 5 9+10= 80-40+10+ 3=
') Invqatorol ajung6nd la acésta lectiune, inc6rca din noii pe
scolarl, prin propunerl de miel proaleme, asupra color patru ope-
ratiunl spre a se incredinta ca el retin cu patrundere spiritul ope-
ratiunilor. Recapituléza, Cu acésta ocasiune, defirtitiunile operatiu-
nilor invtitate. Le pune apol si diferite cestiunl asupra citirel §i
scrierel numerilor cu uniml si zeciml. Insista asupra afläril pro-
duselor, ce se propun in carte, ca scolaril sa le memoreze.
Pentru cate-va exemple, la inceput, inv6tatorul pote intrebuinta,
spre inlesnirea calcululul, tipul intuitiv cu puncte, saU manuchile cu
betisòre, daca vede ca scolaruI lucr6za cu greu.
NB. Inv6tatorul nu se va margini, se intelege, numai la com-
binatiunile de calcul ce se v6d in text.
2) Cum se mal pot serie aceste dou6 esemple ?... prin ce ivera-
tiunl se mal pot anta?
30,364 www.dacoromanica.ro 3
34

3X4= 30 : 3=
2 X 6= 12 : 2= 2X5= 15 : 5=
2 X 7= 18 : 2= 6X3= 18 : 3=
2 X 8= 16 : 2= 3X7= 21: 7=
2 X 9= 14 : 7= 3X8= 27 : 3=
2 X10= 15 : 2= 3X9= 19 : 2=
9X3= 12 : 4=
4X3= 4X7= 20 : 5=
4X4= .X9=36 24 : 6=
4X .=20 8X9= 32 : .-8
6X4= 16 : 4= 28 : 7=
6X .-42 29 : 4= 36 : .=4
4+4+4±4+4=4X.
6+6+6+6+6=6X.
3±3±5±5+5=3X.±5X.
8---1-84-8-1-8=40. 30+30+30=
5+5+5+5+ 5r-z5X. 7+7+7+3+3+3=7X.+3X.

LECTIUNEA XI-a.
Esercitil asupra scrierif numeril9r cu zPcimI si unimt ;
miel probleme ; calcul ca aceste numere.
Serie cu cifre §i. calculéza resultatele : trel-zed §i patru
plus 5 minus zece ; de cincI od cincI, plus de patru
orI patru, plus §épte, minus nou6; sa se adune catul lui
36 prin 6 cu §ése-zecI i cincl, §i. sa se scada apoi dou6-
spre-zece;cu ce num6r inmulesc pe nou6 ca sa'rni dea
pe cinci-zecT i patru? Inteo clasa Ore-care sunt §épte
banci i In fie-care banca sunt cate §ése §colari. Cati co-
lad sunt in acea clasa ? Intr'o gradina sunt cind alee de
arbod, din cad cele dou6 dintéT ail, de fie-care parte, cate
zece arbori, al treilea i al patrulea sunt numal cu cate
ése arbod pe p parte; cel d'al cincilea aleit are treI-zeci
Gina, din cad s'a tftiat insa opt. cav arbori se afla
www.dacoromanica.ro
35

acum in acea gradina? In gologanI marI de zece banI s'a


platit pe deosebite targueli: o-data un levi, apoI trei lel §1
jumaate, maI in urma cincl leI de la carl negustorul a
intors l'usa §ése banI. Ci gologanI s'a cheltuit cu totul?
Un servitor la pe luna douè-zecI leI. Cap' lel i se cuvine
pe patru lunI? Cate-cate oca de fin sa se imparta la
§ése caI, avénd un malear de patru-zed i opt oca.

ESERCITII
3 8= 40:5= 8X 9 =
4X..32 32 : 8= 9X9 =
8X. =24 24: . 5X.=-45
6X8= 48:4= 54 : 9
7X8= 56:7= 18 : 2 =
64 : 8= 27 : 3
72 : . =8 99 : 11=
8X. =16 70 : 7= 11X.=55
3X7+9X5+6 6X4+7-1-9 (5X6)=
8 X8-1-5+3X5=---- 3X9+2-1-6X10+8=
5X6+7/9+4= 5X7+9X2+ 4X5=
9X9(2X30)+1 1X3=
5X7+5+5X6+3X5----
6X6+4X2+10(2X7)=--

Na. Esercitiurile acestea sunt pentrii a vedea anume, dacA


memoréza produsele aflate in calculele anteriòre, asupra azora
am zis c6, invétatorul trebue O, insiste, ca tabla 1uT Pitagora sd
he inv6tath ast-fel pe nesimtite, §i produsele descoperite chiar de
copil. Exemplele cu calcule compuse, ca d. e. 3X7+9+5X5+6
se vor serie mai ant5iu ou inmultirile efectuate 21+9+25+6,
apol resultatul definitiv.
www.dacoromanica.ro
, 86

LECTIUNEA "KM-S
Sutimea
Putem ajunge Cu num6rarea la de zece orr zece :
ID

10 10 10 10 10 10 ,10 10 10 10

Acest num6r se numesce sula, o suiä sét o sutime.1)


PROBLEME
Cate zecimi lipsesc nurn6rului 70, ca sa se faca suta?
Cate rénduri de soldati trebuie ca sa se faca o sub.,
puind in fie-care rand cate 10? Cati gologani marT sunt
in zece lei? CaV bani are un leti2 Ni ani sunt in-
tr'un secol séti veac? O pereche de ghete costa zece lei.
Cate perechi pot cump6ra cu o sut . de lei? In zece
vedre, cate ocale se cuprind? Care nuni6r e juratat'e
din o suta?.Cincl meseriag lucréza cate zece ore pe T.
In dou6 qile cate ore vor lucra? Cat lipsesce din nu-
merile acestea: 50, 30, ¿o, 45, 92, 20, pea sa se faca
fie-care din ele o pta.
Cu sutimile se num6ra ca §i cu zecimile; o sutl
sau o sutime; dou6 sute sail doué sutiml ; trei sute
sati trei sutimf...2)
Pentru a sicrie sutimile, punem ante' cifra care
arata num6rul sutimilor, §i lang5. acésta insemnAm
dou6 zerurY séti, nule.
M'Id scriem
100
nol, citim o suta.3)
1) Ce numér vine dupd noubzecl §i noub? Cdte zeciml intrd in-
te° sutinie ?....
3) Invétiitorul: NumératI cu sutimile mal departe. ArUatl-ml
douci sutirni, trei sutimi etc.
3) Ce deosebire intre scrierea zecimelor §1 acea a sutimelor?
Scolarul: cifra zecimil e urmatd de-un singur zero, iar a sutimil
de dou6..
www.dacoromanica.ro
37

A§a dar, §irul intreg al sutimilor depline este:


100, 200, 300, 400, 500, 600, 700, 800, 900.
Cu sutimile se calculézA ca cu zecimile.
EsERCITit
Citesce numerile: 3, 30, 300, 7, 700, 59, 72, 2, 200, 20.
18X10= 10X20= 300+100+200+(800 : 4)-=
500+400-200= j 40+60+600=
51+49+100+400(900 : I 73+7+10+800=
300-200+700= t 100+8X8+6+30=
5X5-1-5X5+5X5+5X5---
3X9+3+70+200+300X2,= 7X10+3X.=100
100+400+(2X2)X100=-1)
Zece zecind fac o sutime.
Cu sutim,ile se numërd ca i cu zecimile.
Sutimile depline se scriïi cu cifra ce arata numC'rul
sutimilor, urmatd de dota' nule. In tot, sutimile se
SCrig cu Ira cifre.

LECTIUNEA XIV-a.
Num6rarea de la sutiml la sutiml; scrierea
nuraiSr cu sutimI, zeciral si unimi.
Intre sutime i sutime se num6rA ca intre unu
§i o sutd.
De la o suta in sus, vom zice :
O suta unu, o suta dou6, o suta trei.... o sutA

1) In aceste esemple, ca si in cele precedente, calculele partiale


aretate cat5. sPi, fie mal intèiu saversite, i apol sd, se procéda la
aflarea resultatului definitiv. Invét. spune scolarilor, ca sutimile
se adun i se scad, ca i zecimile, ca i unimile : lucränd in gánd
numal Cu cifra sutimilor, si la resultat zicem sutimi, sau in scris
punem douq nule, d. d.: 300+100+200 fac 600 pentru d. 3+1+2
fac sése. Se aratà calculul cu manuchi de cate una suta betiselre
sau cu cartdne de sutiml.
www.dacoromanica.ro
38

doue-zeci.... o suta doue-zecI §i cincl.... o suta §épte-


zeci... o suta noue-zeci §i noue, done sute 1).
Un numer Cu sutimi, zeciml §i uniml se arata
Cu treI cifre2).
Trei sute cinci-zed ei opt se va serie prin urmare
ast-fel :
358
cifra 3 arata sutind, fiind-ca are done cifre dupa
densa, pe 5 §i pe 8 ; 5 insemnéza zecimf,, 5 zecind,
pentru ca are o cifra in urma; 8 arata unind,
fiind-ca unimile se scriu la urma ; ele nu sunt ur-
mate de niel o alta cifra3).
Unde lipsesc zecimile §i unimile scriem sutimI
depline ; cifra sutimilor urrnata de doue nule ; de
va lipsi numai zecimea, punem In locul el nula;
de va lipsi unimea, o inlocuim pe ea cu zero.
358 este un numer cu sutimI, cu zecimi §i cu
uniml.
308 este un numer cu sutiml §i unimI dar fara
zeclml : treti sute opt.
350 este un numer cu sutiml li zeciml, dar fara
unimI : tre'i .sute cind-zed.
300 este un numer de sutim'i depline, l'ara zecimi
§i uniml.
LECTIUNEA XV-a.
Esereitil asupra sutimelor ; regule.
Citesce numerile : 17, 170, 179, 109, 687, 534, 75, 756,
904, 376, 500, 550, 555, 193, 111, 222, 789, 833, 803,
759, 347, 415, 110.

invetätorul : Cate numere a särit in carte de la o suta tret


la o sutä doue-zecl ? Numera pe rind. Numeratl totl pe rend §i la
un glas. Numérati mal departe... De la cinci sute in sus etc.
invetatorul : Sutimile se scrifi cu &el cifre in rind. Cand vom
avea dar un numer Cu trei cifre serse in rind, una du.pá alta, care
cifra ve arete, sutimI? care cifra ve aratä zecimi §i care unimI ?
") invetatorul : de la drepta spre stänga, intetin numer cu trel
www.dacoromanica.ro
39

Serie cu cifre: §ése sute trel, cind sute opt-spre-zece ;


patru i épte ; opt sute nou6-zecl i nou6; treI sute; treI
sute douè-zecI; §ése sute §ése-zecI iése ; patru sute dout5-
spre-zece; o sud, unu ; nou6 sute nou6-zecl §i nou6; §épte
sute trei-zed §i
Cate 'lile sunt intr'un an ? Cate lunl se invatA la §c6la?
Cate cine are fie-care din aceste lunl? In cincl le), caV
banI sunt ? In §ése césurl cate minute sunt? In zece zile
cate ore trec?
(25X4)+30+7= (500 : 2)+7+20=
350+40+100= (30: 6)+10+(50X2)=
500+333+20= 400+370+9=
30X 10±6X9== 738+2+60+100=
15+210+5= 800 : 4+(5X9)=--
7X7+300+100= 786+110+100=
(30 : 10)+4X100=--

De la sutime la sutime se numera' ca de la U7ZU


la sutei, rostind la inceput vorba care aratei suti-
mile, d. e. ése sute unu, sése sute doul, etc.
Numerile cu sut j,nI, zecind §1, unina se scrill cu
tra cifre:
Cifra dntéia de la dre'pta aratel unimf.
1)
a doua zecind.
77

)1
a treia suting.
Locul In care lipesc zecimile sali unimile se umple
cu zero.

cifre, ce aratA cifra ântèia? dar a doua? dar a treia? Dar de


le vom lua de la sténga spre drépta, ce insemnézá. cifra antáia?
dar a doua? dar a treia? A catea se serie sutimea de la drépta
spre stênga? etc.
Invétatorul le aratii, artificiurile prin cari mintea pote ajunge
numal de cat la resultatul calculelor insemnate. D. e. 'in eserci-
tiul 2-lea, primul §ir, va face sa se observe ca sunt odata trei
sutin i apol o sutime, carI fac patru sutimi; ca zecimi sunt 50
§i 40 mil fac 90: in tot dar 490. Cu un mic ajutor din partea in-
v6tátorululcare le deschide minteacopil pot calcula u§or esem-
plele insemnate in text. Mal pe urmá., pot lucra el singuri altele
asem enea.
www.dacoromanica.ro
40

LECTIUNEA XVI-a
M i a.
Dacd, num6ruldi nouë sute nouè'-zecf i noue" acido-
gdm unu, se face zece sute.
Zece sute, Cu o vorbd, se chiama mie, o mie
san o miime:
10X lo

71

17

77

Paria aci scim :


1-in, Zece unimi fac zece san o zecime ;
2-lea, Zece zecimI fac o sutd san o sutime;
3-lea, Zece sutiml fac o mie san o miime;
4-lea, Mia este de zece ori mal* mare ca suta ;
suta de zece on mal mare ca zecimea ; zecimea de
zece orl mal mare ca unimea.
Putem num6rd de la unu pene la mie neintre-
rupt.,1)
De la mie in sus, incepem érd, de la unu, ca
la sutimI, zicènd si vorba mie: o mie unu, o mie
dou6, o mie trel, o mie patru, o mie cincl.... o
mie cincI-zed §i §ése, o mie cmci-zecl §1 §épte etc.
1) Inv6tAtoru1: Num6r5, de la nou6 sute opt-zed inainte.... Nu-
niSrati aciim in cor, rar §i tare... Arat6.-mi pe tabla din carte 300,
450, 572, 789 etc. Cand ar fi dou6 table de puncte, cate puncte ar
coprinde amèndouè?... Dar de ar fi &el... etc. Putem avea dar:
douò mil, trei mil, patru mil....
www.dacoromanica.ro
41

Cand am implinit de num6rat inca o mie, zicem


douë mif, fiind-cd, sunt dou6 mii, apoi a¡ungem la
treI mil, patru mil, cincI
°and am scris zecimi, am addogat langa cifra
zecimelor un zero : 10; end am scris suta, am
adaogat 1111 10 un zero : 100 ; cand vom scrie

1000

va insemna dar o mie.


Mulle depline se vor scrie, prin urmare, cu cifra
care va araa numérul miilor, urmatei de trei nule.
In, tot mia se serie cu patru cifre sat semne.
Jata §irul miilor depline :
1000, 2000, 3000, 4000, 5000, 6000, 7000,
8000, 90002).
Cu miile se calcule'zd ca §i, cu zecimile, ca i Cu
sutimile.

invétatolul : Arata doué mil, cincl mil .. El pune Maintea


scolarulul cartònele cu mil, ca s vaqd, Cu ochil cat e doué mil,
cincl mil, etc. vecg NB. de maï jos.
2) invétatorul: Petre, spune miile mal departe. Numéra de la
cincl mil in sus.... Acum de la cincl mil indérat patru mil noué
sute nouézecl i noué, patru mil noué sute noué-zecl si opt... etc.
Cand mergl in sus adaugl cdte o unime ; cand mergl in jos, sca.0.1
cate o unime.
NB. De la sutime ill sus, devine incomod a ne servi de beti-
sòre sag de orI-ce alte obiecte materiale, pentru. intuitiunea nu-
merilor. Totus,I cata sa dam copiilor o ideia precisa de marimea
numerilor, a unitatilor de diferite ordine, zece, sutd., mie etc., cad
numal prin intuitiune el pot sa-1 dea séma despre cantitatea ce
represinta nuMerile. Nu putem admite, bite° sistema de invét5.-
mént rational, ca invétatorul sa caute a represinta materialicesce
copiilor numerile miel si a trece apoI cc u5urinta asupra nume-
rilor man, carl sunt mal greii de imaginat. Pentru numeratiunea
scrierea numerilor de la sutá in sus, unele scol( se serva Cu
aritmograful sau abacul. El nu corespunde insd scopulul intuitiunil.
Cred ca am gasit un mijloc potrivit pentru materialisarea orl-
carul numér si inlesnirea orl-carul calcul, din acelea call se propun
copiilor la inceput, péné la invétarea sistematica a operatiunilor.
Pentru a face ofi-ce numér de salmi, mil, etc intuitiv, si copiil
sd.'1 peité pipfii, ca sa zicem asa, am cugetat sé recurgem la nisce
www.dacoromanica.ro
42

ESERCITII SI PROBLEME

10X100= 300+700=
400+600= 500X . =1000
500+500= 1000-700=
900+100= 1000 : 2=
800+200= 1000 : 10=
400+600= 1000 :100=

5000+100+900= i 6000-4000+3000= J 3>1000-7000+400-


5x6+7x10+900+5000=
Câï secoll sunt intro mie de anI?Un muncitor pune
la casa de economie cate 200 lel pe an. In catT anI va
avea 1000 leí ?Un parinte impartind starea sa copiilor,
a lasat fetel celel mai marI 1000 10, celel de a doua 700
leI, flacaului sal 300. Ce stare avea acel parinte?Catl
leI ne trebuie ca sa impartim la 1000 de ennenI cate 6
leI de om? O comuna are cinci culoff salí suburbiI, dou6
culorl cate 2000 locuitorl, dou6 cate 100 locuitorl §i a
cincea are 3000. CatI locuitorl are acea cornUna ?...

miel cartòne, din earl unele sd represinte mil, altele sute, altele
zeciml i altele uniml, fimd irnprimat pe cele dIntdiu o mie d. e.
puncte, pe cele de al duoilea o sutet puncte etc.
Pentru unimi, zeciml si sutiml sunt de, ajuns cb,te zoco carteme
de fie-care fel ; pentru mil pot fi cdt de multe. Pe ldngd cartònele
ce represintd mine, sutele etc. sunt i earteme albe. Aceste car-
tòne se pdstréza in cutil deosebite, cu inscriptiunile unimi, zecimi,
sutimi, mii, nimic sal). zero.
Este usor a intelege cum putem araa copiilor cu ajutorul ace-
stor carteme, orI-ce num6r am voi, 5673 d. e. va deveni intuitiv
prin 5 cartone de cdte o nue, prin 6 de cäte o sutei etc.... inv6ta-
torul va pune pe scolar sd serie un numbr si sd'I arate apol cu
ajutorul eartònelor ; vice-versa, s5,1 arate un num6r Ore-eare de
cart6ne i sa serie num6rul ce represintd, ele.... Unde lipsesc uni-
tAtile de un ordin Ore-care, acolo se pun cartiine albe. Se va face
edt mal multe esercitil cu cart6nele acestea. i micele calcule,
propuse 0116 aci in text, se pot materialisa prin ajutorul acestor
earbine.
Dupa ce institutorul se convinge cá seolaril au prins scrierea
numerilor cu mil, sutiml etc. si dupd ce a v6(lut cá eT îiT fac ideid.
de cdt represintd o mie, douè ruiT etc., atuncT pdräsesee acest mijloc
si urmézb, cu esereitiile fard cartón°.
www.dacoromanica.ro
43

Zece sutimi fac o mie sol o miime.


Miile depline se scrig cu cifra ce arata numë'rul
lor, urmatd de freí nube.
In tot, miile se scrifi cu patru cifre.

LECTIUNEA XVII-a
Serierea numerilor en mil, sutiml etc.
Cele trel nule de la miile depline in locul su-
timilor, zecimilor i unimilor.
Cand vom avea dar un num6r Cu mil, sutimi,
zecitni §i unimi, atuncl vom scrie sutimile, zeci-
mile §i unimile, in locurile ce tin cele trei nule.
Scriind in rand 5, 3, 2 §.1 8, adicg 5328, vom
citi: cinci miftrei sute doue-zeci i opt.
I" a
75
Eg
5328
5 insemnéza mii fiind-cA e urmat de trel cifre ;
3 insemnéz0, sutine, fiind.ca II urméa, dou6 cifre;
2 sunt zecimr,, pentru ca are cifra unimilor la
drépta.
ESERCITII I PROBLEME

Citesce numerile: 4257, 6391, 3591, 1111, 6222,


5070, 3008, 1010, 1001, 5085, 9630, 3127, 7012,
5705, 4444, 8938, 1256, 6000, 5100, 7314, 5683.
S. se arate carl cifre insemnézA sutimT... cafi
La cate numere lipsesc zecimile? la cari unimile?
Scrieti cu cifre: ése mu tre'l sute patru-zed i unu ;
dou6 mil cinci; §épte sute dou6 ; nouè mii nou6 sute nou6
zecl i nou6; tre1 mii ése sute opt-zed §i d'Id"; dou6zed
www.dacoromanica.ro
44

de sute; opt-zed de sute ; o mie douè sute dou6-zecI


dou6...
In ce an suntem ? Scrie-1 cu cifre. In cate bilete de
Banca, de cate SO leY, voia plati 1000 leI ? Un tren de
soldaV are 30 vag6ne, cate 50 soldaV in fie-care vagon.
Cate sute de soldayi sunt In acel tren? Cate sute intra
In num6rul 9530 ? Cate sute trebuie ca sa fac 7000?
Cate zecimi ?...
1500 +500 800= 9500=3000+
3300+40+50= (5X6)X10+(2X5)+3000=
><3000+200+11=-- 1400+600+4=
5000+900+(7X8)= 6500+300+200=
7040-20+3X4= (4X8) + 60+6300=
7311+8+200= (TX6)+8±(5X10) +.1001=
(2000 : 200)+95=
(3X9)+(4X20)+5800= 1)
LECTIUNEA. XVIII-a
Zecimile i sutimile de mil.
Daca num6ram de dou6 orl o mie, avem doW
mif; daca numéram de opt ori o mie, avem opt
De zece ori o mie face, prin urmare, zece mil;
de o suta de orl o mie face o sutei de mil.
Avem dar §i zecimi de mii i sutimf de mif.
Asupra numèraril scim a§a, dar :
Zece uniml fac o zecime ;
Zece zecimi fac o szttime;
Zece sutimi fac o mie sat o mame;
Zece miiml fac o zecime de mii (zece
Zece zecimi de mil' fac o sutimi, de mi,/ (o suta
de miI.2)
Aceste esercitil se lucrézä in m'A mintal, nu prin artificiu de
calcul.
Inv6tatoru1: De cate orY e maT mare mia de cát suta? dar
zecimea de mil, de cat mia? dar sutimea de mil, de cat mia?
zece cartón° de cate o mie ne arata, o encime de mil. Zece ase-
menea pachete, cate ne vor areta? Zece mil si Cu o mie cat fac?
Zece mil i cu dpue mil cat fac? Numératl pe rand zecimile de
www.dacoromanica.ro
45

Zece se serie 1 urmat de o nula, suta 1 urmat


de dou6 nule ; mia are tres nule. Pe zece m'U, il
vom serie dar 1 urmat de patru nule, §i pe o sutd
de mil 1 urmat de cinc' nule:
una zece mita mie zece mil o sota de mil
1, 10, 100, 1000, 10000, 100000.
A§a, dar : de cdte ori un num6r devine de zece ort
mal, mare, in .scris V aretam cu o nuld mat" mult
spre dre'pta.

ESERCITIT
Cu cate nule se serie mia?.... Cu cate cifre in tot?..,..
Cu cate nule se scrie zecimea de mil?... Cu cAte semne
In tot?... Cu cate nule se scrie sutimea de MI?... Cu cita
cifre in tot?... Trel nule, de la gfir§itul unui num6r, rata
mii ; cite sce dar:
10000, 11000, 12000, 13000, 14000, 25000, 63000, 78000,
7000Q, 59000, 88000, 99000, 17000...
A.cestea sunt, leeira de mal depline.
Cand vom serie:
200000, 380000, 400000, 436000, cum va trebui sa
cit¡m? Cate mil ne arata num6rul 400000?... Ce num6r
sta inaintea celo K trei nule, cArI ne arata miile?....
Zeciinile de mg, depline se scriii Cu patru nule,
sutimile de m'U depline, cu cinci nule, dupd tifra
insemndtóre.

mix. In nuint3rul trel-zed si unu de mil,' cate cart6ne de cate o


rnie se cuprind? Dar in nou6-zec1 si nou6 de mil, cate yor fi? La
nou6-zecY si nou6 de mil, dacâ adaogam o mie, cat fac? De la sutl
in sus atT numerat asa: o suta una, o sud, dout3, o suta treI ...
De la o sutA de md, cum o s& numbratl mal departe cu miile ?
In o sutA trel-zecl si cinc! de mil, cate mil sunt? Num6ra, Petra,
de la trel sute cincT-zecl de mri in sus... acum in jos.
www.dacoromanica.ro
46

LECTIUNEA XIX-a
Serierea unuf nurnér 6re-eare, Cu ajutorul colenaelor.
mii
6-a co16ni 5-a colha 4-a col6na 3-a coiáni 2-a Niki 1-a cobra
eutpni de ml zeciml de mil uniml de mtl tutirol emml utuml

Cu ajutorul acesteI tO,blite e upr sà, scriem


ori-ce num6r.
Cdnd scriem un numër, trebue sa aocjeim fie-care
din cifrele sale in coldna corespunptdre.1)
ESERcITIT
SA scriem Cu ajutorul tAblitiT: cines sute,tref-zed §i dota
de m'A patru sute cinet-zect §i opt; noue sute noue-zed §i
noug de mif fése sute patru-spre-sece; cind mi1 patru; pa-
tr,u sute de miY doue sute unu.2)

Invetatorul: In ceildna 1-a ce vine? in a doua ce scriern?....


Spune tu, Petre, cdkínele pe r4nd, de la drepta spre stenga....
Acum de la stdnga spre drépta. In coldna 5-a, ce insemnam? etc
Observara a cele trei colóne de la inceput, a 1-a. a 5-a i a 6-a,
sunt ale miilor; se citesc ca cum ar fi sute, zecT si unimT sim-
ple, si tipa se rostesce cuvintul miT.
N. Inv6tAtoru1: scl insiste asupra poesifiunil ce ocupa cifrele di-
feritelor felurf, de uninit.
Invétatorul: Exemplul din urma l'atj scris ast-fel:
!MI
6-a coleing, 5-a colha \ 4-a colón 3-a vol6ni 2-a col6111 1-a cáfila
eutireT de mtl zemml de mil uniml de mil etaimI neo ml unpnI

4 0 0 2 o
fiind-ca trel coldne nu cuprind de loe cifre insemnAt6re §i 41 pus
sau O zero; in rostirea numérulul, nu s'a auzit nici zecinti de mil,
niel zecim.
www.dacoromanica.ro
47

Citesce numerile:
mii
6-a Gallia, 5-a oohing, 4-a colbni 3-a GAM 2-a eol6na 1-a cohilli
eutaml de mal meinal de mil umml de mil eutiml zecoul uniml

7 8 6 3 1 5
5 5 5 5 5 5
6 0 0 0 0 7
1 1 0 0 1 o
2 1 1 0 0 8
7 3 2 8 4 1
5 0 6 8
9 9 9 9 9 9
Cu aceleasti cifre se pot artta si uniml zecimti
Cu sutimti, si orce fel de numer, scriind cifrele in
colónele feluluti lor.
Unimea se scrie in coldna 1-a; zecimea in coldna
2-a; sutimea in coldna 3-a, spre sténga...
In locurile uncle lipsesc cifrele insemneitdre, punem
-nule.
LECTIUNEA XX-a
Serierea orl-earuf numér, fard ajutorul colemelor.
Sciind locurile in can trebuie sá appm cifrele
until numèr, putem SCFlO numerile i fArA colòne.
5378
Acest num6r se eite§te: cinci mititreti sute-
Opte-zecti opt. Cifra 5 arata mie, pentru c6, este
a patra de la unimil)...
1) InvRatorul: De ce cifra 3 insemuezA sutif ? de ce 7 sunt ze-
cimi? de ce 8 aratA uninti? Ce semne se, pun in locurile unde lip-
sesc cifrele insemnatóre?
Precum in scrierea cuvintelor, literile se asaza una 16ngft.. alta,
tot ast-fel, in scrferea numprilor, cifrele aceluim num6r trebuie
sg fie scrise apropiat una de alta.
Cand scriem:
7 9 4
c itim cifrele fépte, noue patru. Cand le scrim ins& apro,piat
794
citim num6rul fépte sute noue-zeci i patru, clupei positia ce ocupc1
cifrele.
www.dacoromanica.ro
48

ESERCITII
Citesce numerile : 6, 6000, 60090, 600000, 45789, 21501>
105, 438594, 170001, 953622, 300001.
Scrie cu cifre : patru-sutelépte-zecI de mil treT sute ;
opt-spre-zece-mil patru-sute unspre-zece ; cincT sute de mil
épte; treI sute cincl-zecT de miT-nou6, sute treI zecl §i
cincl mil fret
treT ;

Cu zece semnP, putem scrie orce numer, aqqlcincl


cifrele In locurile ce trebue sd ocupe: la skinga ?Mi.
milor vin egimile, la gteinga acestora sutiMile...
LECTIUNEA XXI-a
Idei generale asupra numeratiunil.
Numerile se pot rosti §i se pot sale, §i avem
prin urm are, numeratiunea vorbitd i numeratiunea
scrisd.
Numerile se spun §i se scrit dupa reguli hota-
rite, de can se tine tóta lumea.
Omul are tot-d'a-una trebuinta de nurnerat. El
numera de cate or): voe§te sa §tie esact sat ho-
tarit cata multime de lueruri are, cad numal din
ochi nu le,p6te ghibt A§a, de esemplu, numera
banff, cad el at pret, §i nu se dau, niel nu se lab,
cu pumnul, sat cu gramada, fail numer §i soco-
tell. Omul II nUrnera vitele, ca sa §tie hotarit
cate are. Casele unui sat, tinul terg, unul ora,
sunt tot-d'aruna numerate. i locuitorii satelor, ter-
gurilor §i ora§elor sunt numeral §i se tine soco-
téla la primaril de cap' oamenl se nasc §i de catl
mor. Stapanirea trebue sa §tie cati locuitori are,
tara. Invetatorul numera §colaril; el ff primesce
In §c(51ä cu numer pe catalog. Oamenif numera.
cate capite de fen at cosit; cate care de fen at
facut , call snopl at secerat , cata catatime grat
at scos la treerat. Numera banitile sat chilele de
www.dacoromanica.ro
49

gratil) Fiecare om §tie cati pomi are in livada


Cu numerile facem operatiunl. Nu ni se dat tot-
d'a-una numerile d'a gata, ci trebue sa le aflam
din alte numere cari ni se spun. Ca sa aflarn re-
sultatul sail numérul de care avem trebuinta, tre-
bue sa operam asupra numerilor ce ni se dab'. Cand
scim d. e. cat am cheltuit in deosebite rinduri
peste zi, §i vreni sä scim cat am cheltuit cu totul
In ziva aceea, trebue sa adunam.
Cand scriem numerile §i operatiunile ce facem
cu ele, atunci calculam sail facem calcul. Noi am
facut o suma de calcule.
De cdte ori voim a §ti hotarit cdta multime de lu-
cruti avem, cdte lucruri sunt intriun cuprins Ore-care,
trebue sa le numè'ram.
Numerile nu ali hotar.
Cdnd operant Cu cifre, atunci facem calcul sag cal-
culam.

1) Teti copri de la sat stiu ce este banita $i chila. Pentru eel


din ora, li se va spune ce este banita $,i chila.
30364
www.dacoromanica.ro 4
.50

PARTEA I I.
PRIME NOTIUNI DB ORA, BIM DB MES111ti Filli SU8DIVISIB11)

LECTIUNEA XXII-a
Ideia de Mesura lungimil.
Doue linii sunt de-o-potriva, egad ail aceia§i
lungime.2)
Cand doue EMI sau doue lungiml nu sunt de-o-
potriva, noi putem cauta de cate orl se cuprinde
unja micg, in unja mare.
Daca avem unja A §i unja B,
A
B
putem cauta de cate orl se cuprinde lungimea li-
niel A in lungimea liniei B.
Amland capatedul liniel A in capateiul liniei B,
vedem pene unde merge unja A, §i numeram unu:
s'a cuprins adica odata; mutam apoi capataiul li-
niel A in locul unde venea celalt capateit al el,
si vedem iar pêat. unde merge A, atunci nume-
ram doue: s'a cuprins adica de doue on . . . §i
t) Cu notiunile dobéndite, copil ar putea sa pa§eascä d'a dreptul
la inv6tarea sistematick a color patru operatiunl, in casurile lor
generale. Nol am a§elat insa acest studiu in partea III-a a
textuluf, punand la mijloc primele notiunl de mbsuri : alt-fel, nu-
meratiunea nu'§I ar gasi imediat una din cele mal practice §i mat
trebuincioase aplicatiunl. Ideia de m6surAtifire e apol necesarä
pentru a da problemelor, ce trebue sb, propunem la invbtare ope-
ratiimilor, un caracter real §i practic, §i copil cat& dar O. ail3ä
notiuni despre unitatile de rnbsura.
NB. In tot timpul cat tine predarea lectiunilor din partea II-a,
inv'étatorul repot& neintrerupt cele inv6tate ; esercitéz5. pe §colart
la numeratiune, la scrisul numerilor, la tot ce-ati invbtat.
2) IrelA Notiunl pregAtitilre."
www.dacoromanica.ro
51

tot aja facem, pang la cel alt capaeiti al li-


nii B.1)
La fie-care cuprindere a linief 011 care mesuram,
noI numeram cu o unitate mal mult. Nol nume-
ram dar §i la mesurat6re.
Urmand ast-fel, aflara ca linia A s'a cuprins,
lungimea B, de cinct ori,
A

Linia B este de cinc' ori, cat unja A.


Cand luam lungimea unei Iran', a unel distante,
sau a.uneI dimensiuni, cu ajutorul alteI unii, atuncl
zicem ca mesuram,. Numerul 5 arata mesura lun-
gimil B, prin lungimea A. Lungimea cu care me-
suram se .numesce unimea de mesura.
Oand voim a mesura o marime, trebue sa alegem
o unitate de mesurd.
APLICATIUNE
and mesuram un drum sal o distanta cu pasul, care
unimea de mbsura ? Cand am mesura lungimea
Cu linia, care e unitatea de mesura? Lungimea sfoarel de
la smet se mesera cu papu§a. Cat e de lunga sféra, cand
inodam cincl 'ATV?... care e unitatea el de mesura?

LECTIUNEA XXIII-a
Uniraele de mbsurit pentru lungiraT.
Pentru mesura lungimilor sail a intinderilor,
oamenil s'aa invoit sa ja unimea numita metru.2)
I) Sits. eserciteze bine copil la mesurarea lungimelor ; sa ja o
lungime Ore-care ea unitate §i se pun cu acésta s mesura alte
lungiml. Ltmgimile lor a fie ast-fel potrivite, In cat sa se cu-
prinde. esact.
Invetatorul presinta ndata §colarilor o stinghie de lemn de
forma §i lungimea acésta imimi. Pentrti clam I-a, unimele de
www.dacoromanica.ro
52

Cu metrul se n-isóra orY-ce intindere: lungime,


latime, inaltime saü adancime; noI mOsuram lun-
gimea §i laOmea unul loc de casa, unei gradinï,
unei livei, unel. holde ; apoi înälirni1e, precum
inaltimea muntilor, a délurilor, a bisericelor, a ca-
selor, a pomilor; apol adancimile. ca adincimea
§anturilor, a puturilor, a ocnelor, de unde se scóte
sare, a riurilor, a lacurilor, a marilor, altor in-
tinderl.
Pentru lungimi f6rte marl, cum aceia a dru-
murilor, a §oselelor, a liniilor de cai ferate, a hota-
relor dintre mo§iI, p141, judete--6menil aü luat o
unime §i maT mare, numita (hilometru.
Un chilometru este o unime lunga, de-o mie de
metri.1)
Tot cu metru sä m6s6r1 lungimea materiilor de
imbrAcaminte §i de mobile, precum pinzeturi, citurl,
driluri, stambe, postavurI, abale, maasurI, ripsuff,
covóre etc.
PROBLEME.
30 metrii cu 50 metri, cä metri fac? In 6 kilorne-
tri, catI metri sunt? PariI de telegraf se pun unul de
altul, la o departare de 50 metri; inteun kilometru catf
parI vor fi? Cu ce mOs6ra negutatorii pinzeturile §i sto-
fele? Daca vom Mali o pinza de 50 metri de alta de
180, cat va fi de lunga acea pInza, in tot?... 0 papuqa
de sf6ra este de 20 metri; chid pap4I cata lungime
vor avea, intinyndu-le una dupa
Pentru mesura intinderilor avem unimea numitd metru.
Pentru mesurarea distanfelor mar avem unimea chilo-
metru, care e de-o mie metrif.

masura nu cuprind subdivisiuni. De la aeeasta lectiune, unimele


de masura raman apzate in §cólii, in vederea copiilor, ca
se intipareasca bine in minte marimea lor, absoluta i relativa,.
1) Inv. Pe lungul §oselelor se vad pietre purtand numere sa-
pate in ele: acole numere arata cate chilometre sunt de unde in-
e epe §oseaua.
www.dacoromanica.ro
53

LECTIUNEA XXIV-a
Insure, une l suprafete dreptunghiulare.
Cand avem o suprafata de mésurat, trebuie sa
ludm de unime o suprafata.1) Suprafata cu supra-

(dreptunghit)

MIA se acoperd, i dou6 suprafete pot sa fie egale;


o suprafata pae sa fie de dou6 orI, cat alta su-
prafata, pote sa fie de trei orI, i de un num6r
Ore-care de oil, cat suprafata ce am voi sä mèsu-
ram. Suprafata cu suprafatd, §i lungime cu lun-
gime se mOscird.
Luand suprafata data i o alta suprafatd, ca uni-
tate de mesurei, a§temean unimea de supraNa A
A

peste suprafata B de atatea oil', de cate ori se


- cuprinde, numéram:

1 datA de 2 °II

de 3 orl de 4 ori

Am m6surat suprafata B: este de 4 ori eat su-


pra/aka A numerul 4 arata mesura suprafetri B.
l) Invéteitorul: Am putea óre s'o rn6surA,m Cu o linie, sad Cu o
lungime? O lungime póte acopen i o suprafat6.?... 0 lungime pa°
fi egala cu o suprafatá?-
www.dacoromanica.ro
54

Numerile pot arta, prin urmare, i resultatul me-


suratorilor, saii indrimea hotdritd ale intinderilor.1)
O suprafata are doué dimensiuni : lungime
time. Cand lungimea este egala Cu latimea, supra-
fasta se chiama peitrat.
IpAtrat

Vedem ca tae laturile patratului sunt egale.


Lungimea §i latimea sunt ele se pot me-
sura dar cu o linie.
Sa mesuram lungimea §i latimea suprafetel, luand
ca unitate de mesura latura patratulut de sus, li-
nia aceasta cat este latura
Mesurand, gasim cà lungimea este de 4 §i lati-
mea de 2. laturl de patrat :

-Sa ducem prin semnele de mesura ale lungimii


§i lätimiï unu paralele2) cu laturile suprafeth:

') /nvet. De cate orl se cuprinde sfertul in c61A? Suprafata c6-


lei, cate sferturi are ? Cand mésuram cela co sfertul, care e unita-
tea el de mesura? Daca atl pune patru cele una langa alta, atl
face o suprafata mare de 4 c6le, cum este un semn patru. Cate
sferturl intra in acea suprafata ? Putem zice ce, ochiul sau supra-
rata unul geam intra de eése ori in suprafa,ta ferestrel? Cum trebue
sA aeedana suprafata unitatiI de mesura, in suprafata ce voim a
mesura? Sa reman& loe intre suprafetele unitatil, sau sA vie toc-
mal una Unge, alta?
2) CopiI etiu, de la cele d'anteid lectiunl de scris, ce insemnéza,
linil paralele.
www.dacoromanica.ro
55

Suprafata s'a acoperit cu patrate.1) Num6rul 8


al patratelor aratA mèsura suprafetil, cAnd unimea
de m6surA este pAtratul de mal sus.
SA inmultim lungimea Cu latimea suprafetiI,
2X4=8
lat.Xlung.=supraf.
Aci am descoperit ceva!
Cdnd inmultim lungimea cu limea unui -1,rept-
unghig , produsul este chiar mesura supra/ ep, in
par ate eg ale 2)
PROBLEME
Cum o sa m6suram un dreptunghit? Cand 1nmu1tim
m6sura a douè unII, produsul ce ne arata?... Mud lun-
gimea unel suprafete este de 7, §i laVnea de 5, de cate
patrate e suprafqa? Avem lungimea 10 §i latimea tot 10,
cat este suprafata? Ce ne arata num6ru1 100?... Daca
suprafata este de 42 i lungimea de 7, care este latimea
aceleI suprafete?... CalculatT suprafetele:
5X8= 8X7= I 9X9= 3X8= I I

6X60= 7X90I 7X700= 500X2=


I I

LECTIUNEA XXV-a
Uninal de suprafete
Un pAtrat, cu laturea de un metru, este metru
pdtr at, o unitate de suprafata.3)
Ivetcitorta : Cum sunt aceste patrate?.... De ce sunt egale?....
Cate patrate sunt?
InveNtorul: SA luam un pAtrat de hartie. S6,-1 impartim la-
turile in cato patru pa,rt,1 egale. SA ducem linil prin acole des-
partiturl, in lung si in lat. Am acoperit hartia cu patrate. Cate
sunt? Daca fnmultiti pe 4 cu 4, in tot ne da 16.
4X4=16
lung.X16,t.=supraf.
NB. S6, se faca mal multe asemenea probe.
Invqatorul sa arate scolarilor cat e metru patrat in marime
naturalA. Un metru patrat se pote araa si pe tabla, cu Qreta.
www.dacoromanica.ro
56

Cu aceste unitayi m6suram suprafetele: supra-


fata tablel, suprafata, du§umelef, suprafata pareti-
lor, suprafata unui loe, unel curtl, unel livep,
unul camp, etc.
Intinderile suprafetelor se dat in metri patrati.
Ast-fel, suprafata sati intinderea unuI loe pote sa
fied. es. de 150 metri patrati; ea va cuprinde
atund 150 de suprafete de cate un metru patrat.
PROBLEME
Un loc are 50 metri in lungime §i 7 in latime; de cal"
metri patrati e acel loe? O sala are 4 metri lungime §i
3 lime. De cati metri patrati e acea sala? InmulVnd
80 metri cu 10 metri, produsul ce are sa ne arate ? Dis-
ta* intre linele drumului de fier fiind, sa zicem de un
metru, cati metri patratf vor coprinde ele, inteo lungime
de un chilometru? Un patrat cu 10 metri pe latura, cati
metri patrati cuprinde? dar de va fi laturea patrutuldi
de 100 metri?

Locurile de aratura §i intinderea mo§iilor se me-


sóra cu hectarul.
Un. hectare e un patrat cu 100 metri pe latura ;
suprafata lui e de 10000 metri peltraU.
LECTIUNEA. XXVI-a
Ocaua si litrul; ocaus de greutate si kilogramul.
Corpurile licuide, ca apa, vinul, rachiul, laptele,
untul-de-lemnul §i. altele, se tin in vase i le putem
turna dintr'un vas intr'altul, fiind-ca ele curg. Li-
cuidele ca §i vasele se pretuesc dupa volumul lor,
dupa locul ce ocupa ele in vase, §i vasele dupa
incaperea lor.
Pentru m6surarea volumului licuidelor, avem, ca
unitatea de mesurd litru1.1)
1) Se aratA titrul. Inv6tätorul pune un §colar sa le descrie cum
e §i din ce este fAcut.
www.dacoromanica.ro
Cand avem mult licuid de m6surat, precum vin,
spirt, tuica, cari se in in buti, atunci luam o uni-
tate mal mare, decalitru. Decalitrul este de zece
litrurf.1)
Sunt lucrurI cari se v6nd §i se cump6ra dup6
greutatea lor, precum malaiul, Mina, orezul, car-
nea, cafétia, zaharul, fierul, tutunul i altele.
Unitatea de greutate, cu carI se cantAresc aceste
lucrurl, se nume§ce kilogram.2)
Lucrurile se cantAresc cu bala* §1 Cu can-
taru1.3)
Céntarul Balanta

PROBLEME
TreY buti de cate 70 decalitri una, cate litrurT cuprind?
De§ertand cu decalitru o putinA, am luat de 7 orT cate
un decalitru. De cate ori ar fi trebuit sa umplem un
litru ca s'o de§ertam?
Volumul licuidelor se mésdret cu litru, i cu de-
calitru.
Greutcitile se cântäresc cu kilogramul.

1) SA, se descrie cum este i decalitrul; sa se desemneze pe


tablA, vi sa, se arate in marimea lul naturala.
') Invatatorul arata copiilor unitatea kilogram vi-o las& sa se
plimbe din mana' in mana, ca copil sa '§I faca idea de greuta-
tea el.
3) Inv6tatorul esplica cum se face cantarirea -cu aceste doua
instrumente.
www.dacoromanica.ro
58

LECTIUNEA XXVII-a
lasurett6rea grauntelor: hectolitrul.
Lucrurile uscate §i mèrunte, cum sunt gratin-
graul, porumbul, orzul, ov6zul, meiul, ra-
pita.... se mésòra ea §i licuidele, tot dupa volu-
mul ce ocupa.
Unitatea cu care se m6stra acestea e hectolitrul.
Hectolitrul este de 100 litrurt
In hectolitru turnam bòbele pana ce se umple,
§i apol, Cu o linie radem pe d'asupra, ca sa nu
fie una ma' cu verf de cat alta, ci tae de-o-po-
triva pline.
Grauntele sat semintele le tinem in locurl in-
chise : in magazil, in hambare, in gropl, cam alt-
mintrelea s'ar risipi.
§apte hectolitri fac o unime numita
PROBLEME
In zece chile, cate hectolitri? Intr'un hambar s'a de-
lertat 200 hectolitri §i apol 500; cate chile intra in acel
hambar? Cate hectolitri am sa scot dintr'o magasie de
50 chile? 2100 hectolitri cate chile fac? O kila cate li-
truri ide?

LECTIUNEA XXVIII-a
M6surarea timpulul.
§i vremea sau timpul se mésòra.2)
timpul se nAsóra cu ziva.

Se aratA copiilor hectolitru -§i li se cere s'o descrie.


Pentru a avea volumul hectolitrulut se peote face unul de car-
ton in caz de-a nu avea pe aceea din practicA.
Inv6tatorul Timpul e scump, cAct el e chiar viata nóstrA.
CAt thnp avem de trait, atAt tine viata nóstrA,. SA nu pierdem
timpul in zadar. Copilul care nu invata, '§1 pierde timpul §i la
mare nu §tie nimic. El r6mArte prost, §i nu e nimio de capul lui.
www.dacoromanica.ro
59

De la o rdsarire p6n6 la alta a sdreluI e o zi.


Ea cuprinde 24 ceasurY, sati ore, adied 24 timpur'i
egale, numite ore. In 24 de ore trec o zi §i o
nòpte.
Numal primavara §i tòmna, çliIele i noptile
sunt de-o-potrivd. lama e néptea mal mare §i
ziva mai mica, vara e din contra.
PROBLEME
Cate vremuri saü anotimpuri sunt peste an ? Cate lunl
tine vare ? dar t6mna? Cand incepe fie-care anotimp ?
Cate zile sunt inteun ? Cate lura are anul ? Cate
zile sunt inteo luna? care e ziva cea mai mica de peste
tot anul ? Spune pe rand zilele lunilor.,)
De cdti ani ? cand te-ai nascut ? in ce tara? in ce
sat? sat in ce braV CaÏ ani intr'un secol? In ce secol
traim ?
Spunem in ce secol, in ce an, in ce luna, in ce zi
In ce ora ne aflarn acum....

Ora nu e vremea cea mal mica dintr'o zi. Fie-


care ord cuprinde 66 de timpurI mal" mid i egale,
carl se chiamd minute.
§i minutul se imparte in 60 de secunde. O se-
cunde e cat batem ()data Cu mana in masd.2)

Invbtatorul : CAnd Febriii are 28 çlile, anul se zice coman


§i cuprinde 365 de zile; sunt uniI anl carl al) 366 de zile, fiind-
c5. Februariù are atuncl 29 de zile. Anil cu 866 de zile chiam5. bi-
secri. Ce fel e anul acesta? Serie in ce an trAira, in ce luna sun-
tem, §i in cate ale luniI. T6te acestea se zic data timpului. Cite§te
aceste date: 1595 August in 13: 1859 Ianuariu 24.... Pe 041, in
scrisorl, pe monumente, se pune data lor, adicA de cand sunt
facute.
Inv5tAtorul '1 pune s5. numere rar §i s5, tie tactul cu naftna,
ca sà, '§1 faca idee de secunde. Ciind s'a implinit 60, spune c'a
_trecut un minut.
www.dacoromanica.ro
60

I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, X.


urni, duol, treY, patru, cincY, Ose, Opte, opt, noué, zece,
XI, XII.
unsprezece, douesprezece, amia0,1)
Aceste semne se zic numere romane (latine) fiind
ca le avem de la stramo§ii no§tri Romani.
Cifrele 1, 2, 3, 4 .... §. c. I. se chiama cifre
arabe.
Timpul se m'esdrä cu anul luna qi, eu ziva.
Ziva are 24 ore, ora 60 minute, minutul 60 se-
cunde.

LECTIUNEA XXIX-a
Unitittl de valóre: monea.
Lucrurile se pretuesc in bant Orl-ce ban sail
monetä are pretul sat val6rea sa.
Monetele sunt de metal : de aur, de argint §i
de bronz.2)
Banil slujesc la cumperarea celor trebuincióse
vietii; pe bani luam paine, carne, lapte, imbraca-
minte, incaltaminte, unelte §i tot ce ne trebuie.
Pentru acésta moneta se mai numesce §i mijloc
de schimb, fiind-ca negutatoril schimba marfa lor
pe bani. Zidaril. dulgheriI, muncitoril de pament

1) Cu acésta ocasiune li se 'Ate face o 13ctiune despre orariu


(lectiune de lucrurl).
Invetatorul pune diferite In doue i1e cate ore trec?
Cate minute in jumetate de ceas ? dar inteun sfert ? De cate orI
face minotarul ocolul tablitel, pene ce orarul inaintéze. cu 3 césurl?
1) Invetatorul : Mal cnne§teti §i alte metale?... Din acestea se
fac monete?... Cum este aurul ?... Cum este argintul ?... Dar arama ?
In bronz, pe langa arame mal intra i alte metale : zink, cositor
§i altele.Iata o moflete,. Uitati-ve : e rotunda §i are doue fete.
Pe una e scris in limba térii, unde e monota &Unta', valerea el :
pe fata cea-lalta e chipul Domnitorulul, sau al Imperatulul din
tara de unde e banul. Pe unele monete e §i cate o pajero sau tura,
ce se chiama marca Orif: pe banil no§tril se vede marca teril.
www.dacoromanica.ro
61

sau agricultoril, rnainitiT, meseria0, §i toti (5menil


carl muncesc, primesc parale de la aceia carora
le da folosul muncil lor. Manca se plate§te dupfl
invoialA.1)
Unimea de valóre este leul san francul. Lucru-
rile, marfurile de orI-ce fel, se prques in /el san
francz.2)
Leul e de argint §i are o mariine §i o greutate
liotarita. Cand prqul monetei cresce, atuncl cresce
greutatea el.
Leal se imparte in o suta valori mid i egale
in pret numite bani, sail centime.
Monetele de argint sunt de un lea, de douf
de cinc i"lek Sunt monete de argint V de o jume-
tate leu, san 50 banf,.
Pentru moneta de centime san banl avem golo-
ganif de ararna. Sunt gologani de zece banf, de
cinci" bani, de doni banf i de un ban.
Din aur se fac monete .cu valorl mal marl.
Aurul e pretuit de 16 orl mal scump ca argintul.
Monetele de aur sunt de 20 lei, de 10 lei §i
de 5 /a.
N'an teite terne acelasi fel de monetA, cu ace-
leaV impartirI de valort3)

2) Sa se esplice cAte-va feluri de invoiell: cit totul (ghiotura), cu


ziva, cu lnna, cu zeciuialá S. c. a.
2) Sa se arate leul.
2) Inv6tAtorul sa. insiste si asupra altor monete in circulatiune
la nol, antandu-le valórea in lei si fticéndu-i sa memoreze acele
valorl.
Aci le Me vorbi si de biletele de banca. Guvernul are dreptul
sa sccítá hártie tipáritä, in loe de moneta. Nurnal el pote sa ti-
párésca asa hartie. Acésta hártie este numai un semn al valorii.
Banca trebuie sá aibá tot-d'a-una bani gata ca se schimbe hártia,
cand va cere metal acola ce poseda hártie etc. Arata cá sunt
hartil de 20 lei, de 100 le f etc.
NB. Inv6trttorul recapituléza, prin intrebári i incercári de miel
probleme, cele inv6tate asupra unimilor de inOsura.
www.dacoromanica.ro
62

PROBLEME.
Schimband 5 lei in gologani, de cate 10 bani, catI tre-
buie sa-mi dea ? Intr'un lea cat!. gologani de cate 5 boll?
Pentru o suta gologani marl', calf lei iat ?... Un napoleon
caV lei are ?... 100 napoleonl cav lei fac ? Un lucrator
ja 2 lei pe zi, cat se cuvine sa la in 6 qile ? 70 decalitri
cate 10 lei, calf lei fac?... In cate bilete ipotecare, de
cate 20 lei, voit plat 1000 lei ?... dar 10000 lei ?... 2 lire
calf lei fac ?... dar 3 lire ?... In cate monete, de cate 5
lei, trebuie sa platesc acésta, suma ?
Monetele sunt de metal : de aur, de argint gi de bronz.
Fie-care monetei are valórea ei.
Moneta e un mijloc de schintb.
NB.

www.dacoromanica.ro
63

PARTEA III.
CELE PATRU OPERATIUNI CU INTREGI, IN CASURI GENERALE

LECTIUNEA XXX-a
Adunarea.
Pe o lungime de pament sunt batutl trei t6ru§1,
in linie drépta.

M6surand cu metru lungimile d'intre semne,


am gasit 375' 0 146'. Ca sa aflam lungimea to-
tall, trebue s. adunäm.
scriery dar ca numerile aceste urméza
se adune:
375+146=
Suma trebue sa cuprinda tae unimile, tae ze-
cimile §i tae sutimile ce sunt in amendoue nu-
merile. SA adunam antal unimile:
5 uniml + 6 unimI = 11 uniml, sail 1 zecime §i i unime.
Sa facem tot a§a Cu zecimile, adaogAnd ze-
cimea care a resultat de la adunarea unimelor:
7 zeciml + 4 zeciml + zicacium,Ldn = 12 zeciml,
adica 70+40+10=120.
12 zecimti sail 120 fac o sutime (100), i 2 ze-
cimti (20).
SA adunam acum sutele i sa nu uitam suta ce
am gasit de la zecirm:
www.dacoromanica.ro
64

3 sutimi+ 1 sutime + (1 sil=ndee) 12 sutimi


sati 300+100+100=500.
Cu totul am aflat dará,: 5 sutim'i (500), 2 ze-
cimi (20), §i o unime (1), adica 521, care e suma
numerilor date. Lungimea e peste tot de 521 metri:
375+146=521.
Ca sa ne vie mai lesne, a§ezam numerile in co-
bina verticala, unul sub altul:
satimi adral nimi
3 7 5 375
1 7 6 sail numal a§a: 146
Suma Suma

Adunam anteit unimile: 6 §i Cu 5 fac 11, a-


dica o zecime o unime. Scriem unimea in co-
kína unimilor, éra zecimea o tinem minte, ca sa
o addogam la zecimi. Adundm acum zecimile: 4
§i Cu 7 fac 11, adica 11 zecimI i cu una de la
unind fac 12, adica o sutime i doué zeciml.
Scriem zecimea in céléna zecimilor, éra sutimea
vom addoga-o la adunarea sutimilor. Sa adunam,
In sfar§it, sutimile: 1 §i cu 3 fac 4, adica 4 su-
tila plus una de la zeciml fac 5 sutimY. Suma e
dar tot 521.
Adunarea se va serie a§a:
sutimi zecimi unimi

3 7 5 375
1 4 6 sat mai simplu: 156
Suma 5 2 1 Suma 521

www.dacoromanica.ro
65

ESEROITII PROBLEME
432 5618 4581 7013
65 3821 5 105
Suma 541 615 3999
Son 46 18
Suma Suma

Aflati suma:25345+4589+702= 42803+ I

50402+17+389= I 14301+35790+13412+507+
17= I 4589+389+5+89909+10500+ I 100547+
3589+17854+203504=
ArataV c numerile 80105, 75001, 429, 15; trebuie
se adune.... Cum ai aspzat numerile in colóna ? In ce co-
16nA vin sutimele ? dar mine ?...
Adunatl : 75 leI, Cu 48 iimenT i Cu 4 nucl. Cat fac ?
Am targuit de 80 leT zachAr, de 35 161 cafea, de 3 lel
masline, de 7 lel sApun, de 5 lel orez. Cat am platit in
tot? In cinci lunI s'a cheltuit inteo casa 583 leI in luna
intaia; 489 in a doua; 635 lel in a treia, 399 in a patra
640 in a cincea. cat s'a cheltuit peste tot ? In lépte
butl avem hectolitre: 53, 78, 103, 97, 154, 48, 132. Cat
vin e in acele butf?... Cate litrurl?
Avem 10 bilete ipotecare, de cate 20 10; 7 de cate
100 leI; 50 cate 1000 leI §i 8 monete de cate 5 lel. Catl
leI fac peste tot ?
Un loe e impartit In trel pArtT: o parte e de 4572 me-
tri pAtratT, a doua de 173000 i a treia de 9503. Cat5.
suprafatA are peste tot acel loo?

Regula aduntiril :
Numerile ce se aduna trebue sa fie de acela,g fel,
sd arate acelqi fel de lucrurf, fiinte sau mcirimï.
La adunare scriem maï cinteitl numerile in coldnd
verticald, Rezdnd fie-care cifra in unja felului et de
unime.
30,364
www.dacoromanica.ro 5
66

_Adunan% pe rdnd cifrele din fid-care *ir vertical


deosebit, incepénd de la unimf,
Daca suma cifrelor dintr'un ir trece peste nouc,
atunci, scriem de desubt numed felul unimilor el, e'rd
ceea ce trece se adaogd la suma cifrelor din
urmeitor. 1)

LECTIUNEA XXXI-a
immultirea.
Cand adunAm numere egale, atunci facem inr-
multire sat operatiunea immultiril:
4+4+4+4+4=4X5=20
Ad i avem 4 adunat de 5 or'i, egal cu de 5 ori
4, egal 20.
Produsul e 20; 4 §i 5 sunt factorii lm: 4 e
deEmmultit §i 5 immultitor.
Ori-cum om schimba factorii, tot acela§l' pro-
dus dat: 4X5=5X4-20.
+ + =111 III
++
I I

saql =1 t! II I I I

Ccind adundm un nurn& de cate ort ne aratd uni-


mile altui num6r, atund facem immultire.2)
Cand avem immultiri cu numere de cate o cifrA.
atunci afltim produsele in tabla ha Pitagora.3)

E bine a li se da regulele tot-d'a-una In partl scurte §i sepa-


rate, ca conceputul uneia 8a nu fie prea lung.
Invinatorul: Je esemplu 4X5 ni se arata ca 4 trebuie adunat
de 5 oil, fiind-ca cifra 5 are sau anta cincl uniml 4-1+1.
s) colaril sal deja produsele numerilor de cate o cifra, Acum
le recapituleza numal. invbtatorul sá caute ca copil 85, nu tréca
peste ac6sta lectiune, ara sa scie desavér§it tabla fmmultiril,
NB. Inv6tatorul pune pe copil sá faca §i el tabla pe piad §i pe
härtie a cas5. 5i inspectéza.
www.dacoromanica.ro
67

Tata tabla la Pitagore sat tabla immulkirif,


1X1= 1 1X3= 3 1X4= 4 1X5=, 5
1X2= 2 2X3= 6 2X4= 8 2X5=10
2X2= 4 3X3= 9 3X4=12 3X5=15
3X2= 6 4X3=-12 4X4=16 4X5=20
4X2= 8 5X3=15 5X4=20 5X5=25
5X2=10 6X3 =18 6X4=24 6X5=30
6X2=12 7X3=21 7X4=28 7X5=35
7X2=14 8X3=24 8X4=32 8X5=40
8X2=16 9 X3=27 9X4=36 9X5=45
.9X2=18

1X6= 6 1X7= 7 1X8=---- 8 1X9= 9


2X6=12 2X7=14 2X8=16 2X9=18
3X6=18 3X7=21 3X8=24 3X9=27
4X6=24 4X7=28 4X8=32 4X9=36
5X6=30 5X7=35 5X8=40 5X9=45
6X6=36 6X7=42 6X8=48 6X9=54
7X6=42 7X7 =49 7X8=56 7X9=63
8X6 =45 8X7=56 8X8=64 8X9=72
9X0=54 9X7=63 9X8=72 9)<9=81

LECTIUNEA XX XII-a
Immultirea ( continuare).
Ca sa ImmulVm un num6r de zeciml, de sutimI,
de mil... depline, printr'un num6r de o singurA
atuncl îmmulbtim nume cifrele insonneit6re
la produs addogdm nulele factorului.
Fiind 200X3, vom face produsul lui 2 prin 3 §i
vom adO,oga apoI dou6 nule, cate are factorul 200:
200x3=2><300=600.1)
')Inv6tatornl :Cand, rn loe de 200 no' lam, la formarea pro-
dusulul, numal pe 2,de cate ori micsoram num6rul dat
www.dacoromanica.ro
68

ESERCITII
Afla produsele: 50><2=-- 100x1= I 5><300.-
600x4= 70000x6= 8x50000= 00000x7=
30><10---= I 200><50= 700><700---- 5000><30=
400><800=- 5000><20= 10x7000 T 100><100><
I

1000><100.

LECTIUNEA XXXIII-a
Immultir ea (continuare).
Claud seriem 268X3, insemnéz0, ca 268 trebuie
adunat de trel orl./)
268
268
268

Ca sa aflam suma acestor numere egale, adica


pro dusul, trebue sa adunam unimile 8 de trei orf ;
zecimile 6 de tref orti §i sutimele 2 de trei ori.
A§a dar trebuie sa Immul0m fie-care cifra a de-
immultitulul 268 prin 3, cifra immultitorulut
In loo sa scriem pe 268 "de treI orl in colcind,
ca la adunare, vom serie mal simplu ma:
268
8

Inarnultind dar numal pe 2 prin 3, in loe de-a inimulti pe 200 prin


3, de eke orl este produsul mal ink?... Cum sd facem acel pro-
dus de 100 orI mal mare ?... Cum se aratd in scris, c'a un num6r
devine de zoco, de o sutd, de o mie... orr mal mare?... Dacd amán-
duol factoril vor avea nule, cum de es. 200><30, atuncl cum vorn
afla produsul ?... Cánd immultim pe 2 prin 3, in loe de a immulti
pe 200 prin 30, de cdte orl e mal mic produsul aflat?.... Cum il
facem de 1000 orl mal mare ?....
Inv6tAtoru1: De ce insemnéza, cd trebue adunat de trel orI?...
Ce am zis ca este immultirea ? Dacd am fi scris 3><268 atunci de
ate orl era sâ adunirm pe 3 ?... Scriind 268><3 sau 3><268, to
acelas,1 produs vom avt-a ?... De co ?...

www.dacoromanica.ro
69

Avem sa facem 3 immultirl:


(Immultirea unimelor) de 3 ori" 8 fac 24, a-
dica 2 zecinif §i 4 unimi: scriem unimele sub uni-
rnele deimmultituluT, iar zecimele le adaoggin la
produsul zecimilor prin 3;
(immultirea zecimilor) de 3 ori 6 fac 18, a-
dica 18 zecimi §i cu 2 de la unimi fac tocrnaf 2
sutiml. Punem zero sub zecimile produsului, iar
cele 2 sutiml le vorn adaoga la produsul sutimi-
lor prin 3;
(immultirea sutimilor) de 2 on 3 fac 6, a-
tlica 6 sutiml §i cu 2 de la zecimI fac 8 sutiml.
Scriem pe 8 la locul sutimelor.
TatA calculul:
/268
268x3=
3
produs b04
ESEROITII t PROBLEME

CalculézA produsele: 49X5= 1 358x7= 1 7X358=


405X3-= 5300X6=
I
5987X7=1 3676X9---= 1

40000X8= 639X0= 4503X1= 1 16596X4= 1

6X3821= 31799X3= 70028X9= 7X4583= I

75X9X8= 308X5X6= 703X4X5= 407X I

9X4X2= 42 X8 X7 X6X3=1)
Cum voin calcula produsul 465X30?
In acelail mod, sA calculézA orI ce produs in care un
factor s'ar termina cu nule: aflam produsul prin cifra in-
senindtdre fi la resultat adaogim nulele factorului.

Invbtatorul reamintesce copiilor c produsul de mal mult1


factor' se afla, efectuand produsul a celor doul d'antena, apol pro-
dusul acesta se Immulteste prin al treilea factor si a. ni. d. A-
c6sta regula o cunosc el deja. Daca, a perdut-o cum-va din vedere,
invetatorul, prin intrebarI bine puse, il face sa o descopere numal
indata, el singurl. Lasa doui factori si pe cel-l-alt1 II astupa, apol
lasa, produsul acestora si pe al 3-lea factor...
www.dacoromanica.ro
70

Calculéza produsele: 358X200= 39X5000-----I I

6589X80= 1111X6=
I 570X300= I 700x800=
I

52X30x20-= 79863X8= I 50X6-90X1= I:83X


2><70= 5X7X2X9X2X40= 19868X10= I

15. kilograme carne, cate 70 banI, cati bani fac?


CatI leI? Cate qile sunt in zece secole? In 3840
hectolitri cate litre se cuprind? Am cump6rat 598
mieI, cate 5 lel mielul; catI lel fac totl mieii? In
7589 chile, cate hectolitri sunt? Cheltuind cate 3 lel
pe i, cat voiti cheltui, in trel lunI, Ianuarie, Februarie
1Viartie?
Drumul de fier face 40 de chilometri pe ora; in 12
ore catl kilometri face ? ca,t1 metri ? In 30 ore,
de cate orI bate limba ceasorniculul ? 8345 solda0
cat costa pe qi, daca indestularea unul soldat este de
60 banI? catl banI? cat1 lei ? ... In 257 saptamanl.
cate qile sunt?

Ca sei immultim un numër Ore-care prin alt numcr


de-o sin gura cifra, immultim fiä -care cifra a deimul-
titulut prin cifra immultitoruluï, incepénd de la unimi.
Dacei cifra immultitorului va fi urmatä de nule,
atunci immultim numaY, cu cifra insemneltdre, itir la
produs adaogeim nulele spre clre'pta.
Rndul factorilur se p6te schimba dupd voie : pu-
tem face pe deimmultit immultitor qi, pe immultitor
de immultit, feirä ca produsul sä se schimbe.

LECTIUNEA XXXIV-a.
Immultirea In efts general.
SA luAm a immulti numere de naai multe cifre
348X275 1)

Inv6tAtorul: Cate sute de banl intra in produsul 15><90, in


1350 bant?... col. Aci avem 13 sute si 50 uniml, adia, cinc l ze-
ciml. Inv6tAtorul; Carnea face dar 13 lel si 50 centime sail uniml
de leu...
InvOtatorul: Ce insemnézá a immulti? cAnd avem 348x275,
www.dacoromanica.ro
71

Immu4itoru1 cuprinde 2 sutim'i 7 zecind i 5


uning, §i putem scrie 275=200+70+5.
Ca sA aflAm produsul 348X275, vom imulti dar
pe 348 Antaiil cu 200, apol cu 70 i in urmA Cu 5.
Avem treI produse de flcut:
-348X200 I 348X70 I 348X5.
Aceste praluse se zic partials. SA calcularn pro-
dusele partiale i sA le adunam ca sa afiAm pro-
dusul total:
348X200=69000 produsul parpal prin sutran
348X 70=24360
348X 5= 1740unimi n

77
zecimi
77
71

77

-348X275=95700 produsul total.


Pentru scurtarea calcululig, scriem factoril unul
sub altul §i. immulOm pe r'ènd tae cifrele deim-
mulVtultif cu fie-care cifrA a immultitorului, ince-
pAnd de la unimt Produsele parVale scriq in co-
lòne de adunat:

348X275= 1348
1275
1740 prodosul paqial prin 5 [348X 5]
24360 1) 17
70 [348X 70]
17

69600 27 7,
77
200 [348X200]
95700 produsul total [348 ?<572]1)

de cfLte oKi ar trebui sä, adunäm pe 348, ca sä, aflam produ sul ?..
De voiii inmulti pe 348 6,nteiu Cu 200, apoI Cu 70 §i in ur mä. ca
5, cu cAt '1-am inmultit peste tot ?..
9 Invät. Cu 70 i 200 am inmultit ca §i dad ar fi fost nu mat
7 §i 2, lar la produs am adaogit nule. Nulelo le-am adä,ogit, ca
cifrele produselor sä, cadä in coldna de adunat, pe la locurile lor
zecimele sub zeciml, sutimile sub sutim1 . a. m. d. Puteru sal.°
produsele partiale §i färä, acele nule, avänd in grije sä, a§edä.ni
cifrele produselor -partiale la locul ce trebue sä, ocupe.
www.dacoromanica.ro
72

Putem calcula §i mai scurt:

343
275
1740
2436
696
-957001)

Ap dar:
Pentru a immulti doug numere de mai multe
cifre, le a Isezam until sub altul, ca felul cifrelor
se corgspunda : inmultim apa pe deinmultit Cu fie-
care cifra a inmultitorulut ;
2) Produsele partiale le amlatn in coldna de adu-
nat, /wind séma ca fie-care cifra sa vie la locul
§i, aim); calculcim suma.
Suma produselor partiale aratä produsul total.
ESERCITII 1 PROBLEME

Calculatl produsele: 45X78= 795X84=


j

5789X28= 601x407=
I
394X905= 6971X
1 1

145= 75X90X45=
I 300X70X9=
1 189X 1

3704= 18947X0= 458X111= 5798X3X6=


1 1

8503 chile grail, cate 94 lei chila, cqf lei fac ? Lun-
gimea unei suprafete este de 728 metri, lar lAtimea el
de 245; câti metri pAtrati are acea suprafatA? In 32
de companii, cati soldati sunt, cornpania fiind de 800
eimeni? CatI metri avem in 432 de kilometre ?
Un neguttitor a cumpOrat in trei rAnduri 247,59 §i 114

Invetatorul : inmultind pe 348 Cu 2 de la inmultitor, pro-


dusul are sa fie sutin-ie depline. Unde trebue sa ase01 cifra suti-
melor depline in coleina de adunat ?... cu cate cifre mal indkrat
spre stanga de cifra- unimilor ? Daca 2 ar fi fost mil, cu cate cifre
mal spre stanga aI fi scris prima cifrä a produsulul partial ?...
Asa dar : prim ele cifre ale produselor partiale se scriu sub cifra-in-
mulytorulai, di'n care a resultat.
www.dacoromanica.ro
73

kilograme cafea, platind cate 4 fr. kilogramul; cat a dat


pentru tòta suma de cafea? Avem dou6 butl de vin,
una de 126 decalitri §i alta de 98; vènqénd cate 7 lei
clecalitru pe cea cate 9 lei pe cea de a doua,
catl leI vom lua peste tot ? 125 metri panza, cate 4
bani cotul cati lei fac ? Un ora§el are 5732 locuitori.
Din acetia, 247 platesc darl catre Stat in suma de
105 lei fie-care; 2195 dat contributiunI anuale de 98 lei;
laxa restul locuitorilor platesc numai cate 28 le): pe an.
Cat incaséza visteria pe an de la acel acel ora? Lun-
gimea rotiI unei locomotive este de 3 metrii, i se in-
v6rtesce pe minut 95 off. Cat inaintéza acea locomotiva,
In trel sferturi de ceas ? . . Cati kilometri, i catI me-
.

tri ? ').

LECTIUNEA XXXV-a
Scliderea.
Un gradinar avea 439 pomi§ori, din mil a vOn-
dut 315.
Ca sa aflAm cati pomi§orl i-a remas trebuie sa
scAdem :
desdipt scaptor
439 315 diferenta.
.A.§eqam numerile unul sub altul, ca ordinea pi-
frelor sa se corespunda, §i scadem pe rOnd
din unimi, zeciml din zecimi, sutimi din sutimi.2)
De scAqut... 439 Vom zice, prin urmare, 5 din
ScAptor... 315 9 r6mane 4; 1 din 3 rOman 2;
. . . 3 din 4 r6mane 1. Diferenta
este dar 123.

') Invétatorul intréba cate mii depline sunt in produs ; cate su-
timi, zecirn1 i unimi.
2) Inv6tatoru1: De ce operezzT a§a ?.. Am putea sa scatem su-
timile din uniml §i miile din zeciml ?... La adunare, cum al a§ecjat
cifrele ca sa calculezi suma ?... Tot agt le ve qeza qi la scadere
www.dacoromanica.ro
74

439
439-315=124 315
124
Sa adunam diferenta cu scAzétorul:
scAptorul diferenta
315+124=439
439 este descaptul.
A§a dar, cliferenta aclunaid cu see-Y.610ml, ne
fie a'esceiVici.1-)

LECTIUNEA XXXVI-a
Soliderea (continuare).
sa luam a scadea 2054 din 4583.
4583-2954= J 4583 1 1954

Aci avern o greutate: 4 din 3 nu se 'Dote scadea.


Sa ludin in gand o zecime de la colóna vecina,
o adaogam luI 3; avem 13 uniml. Acum se
p6te face scaderea: 4 din 13 réman 9, 0 am aflat
diferenta unimilor. Trecand la colóna zecimilor,
tinem rninte ca ne-am imfirumutat de am cu o ze-
cime, i in loe de 8 zeciml ale descaptulul, avem
acum numal 7. Vom zice dar: 5 din 7, r6man 2
9 din 5 iar nu se póte; ludrn iar o miime de la
colóna din stanga §i se fac 15 sutimi: 2 din 15
Milian 6. TrecOnd la scaderea niiilor, scim cd din
patru am luat una, 0 vom zice dar 2 din 3 re-
mene 1. Diferenta cste: 1629.
1) Inv6tatorul intréha acum pe §colarl cum se face scaderea,
ca s6, spuie el singurt cum s'a operat. Le propune apol exemple
de scadere, in casul acesta invétat.
www.dacoromanica.ro
75

I I

4583
2954
1629 1)

La sccidere asqlcim numerile ca si la aduuare,


si apoi scadem unimr, din unimf, zecimt din zecimi:,
sutimi din sutimi si asa mal departe.
Ccind o cifra a scaptorului e me, mare de cát
cifra corespunpt6r6 a descaclutulur, atunci ne impru-
mutcím cu-o unime de la coldna vecina des_pre sténga
si scaderea se p6te face. Cifra de la care ne-am im-
prumutat re'máne Cu o unime me micel.
La scadere, diferinta adunata cu sccklatorul
trebue set ne dea pe descadut.
Numerile ce se scad trebue sa fie de acelas`i fel.
ESERCITII SI PROBLEME
AM, diferintele , 345-211=
5789-3279=- I

458302-73589= 45789-33895= I 657891


I

39890= 3451-3009=
I 751109-59789= I

340001.-315672= 3584-1404=I 95000 I

56349= I 80002-68944= 2)
Dac6, scAptorul este 295787 §i diferinta 75803, atuncI
care e descqutul? Dan, descqutul este 7501 §i dife-
renta este 4300, atuncI care este scAptorul? VellI
dac, operatiunea acésta e bine facuta: 45780-7890
16793. Un Vran a cump6rat cu 257 lei o pereche de
bol, cu 230 lel un cal, §i de 580 10 01; cAt a dat el pe
tae aceste capete de vitA? BAtAlia de la alugarenl a
luT Mihai Vitézu a fost in anul 1595; cl anl an trecut
") In aceste esemple, scolaril vor intëlni si ca,sul scaderii din
zero a unei cifre insemnatóre. Inv6tatorul sa-T faca a intelege ca,,
la imprumutare de la colcina vecina, zero este considerat ca zece,
sau ca noua, daca a servit deja la o scadere.
2) Invbtatorul : Ce facT cand cifra scad6torului e maY mare de
cat a descadétorulul ?...
TB. A insista asupra acestul artificiu.
www.dacoromanica.ro
76

-de atund? Stefan cel mare s'a facut domn al MoldoveI


la 1458, §i a murit la 1504. Ca.t1 an1 a domnit el ?
Cate secunde trec in 15 ore ? Un patrat cu laturea
132 metri, cata suprafata are? O vie a dat 1587 deca-
litri vin, din care s'a véndut 738 cate 5 lei, iar restul
cate 7 leI; cat.1 la a produs proprietarului tot vinul?
O inqie de 1230 hectare s'a cump6rat pe 240 lei hec-
tarul; cat s'a num6rat pe acea

LECTIUNEA XXXVII-a.
ImpArtirea.
Daca ni se da doué numere, unul ca produs
cel-alt ca factor, spre a gasi pe al doilea factor,
atunci avem operaOunea
Cand produsul este d. es. 56 si unul din fac-
ton' 8, cel-alt factor fi vom afla prin impartire:
deimpArtit impartitor ctit.
56 : 8=7
Daca produsul ar fi fost 60, atunci am fi avut
rest:
deimpArtit impartitor
60 : 8 = 7, rest 4.
Fiind-ca deimpaqitul este un produs, iar impar-
titorul i catul factorif lul, urméza ca
cu impcirtitorul, irebue s gãsím pe deimficir-
gt, aa'ciogeind restul de vom avea.
deimpartit impArtitor cit
56 = 8 X 7
rest
60 = 8 X 7+4
EsERoiTil
Aflk din gand caturile si resturile: 12 :2 16 : 8
15:3 1 21:7 29:1 10:4 1 25:5 1 28:7 33:8
40:91 30:6 43:8 48:8 1 40:9 1 36:6 55:9
63:7 1 56:7 76:8 65:9 1 81:9 1
www.dacoromanica.ro
77

Ca sa aflam caturi de cate o cifra, cand i im-


partitorul este tot de o cifra, ne slujim de tabla
lui aPitag-ora. ilvend produsul ,si pe unul din fac--
(ari, aluna pulem ghici pe cel-all factor.1)

LECTIUNEA. XXXVIII 2)
impitrtirea (urma're).
Putem cunNte cate cifre are catul numal din
°chi, fara sä facem impartirea.
Addoscim la sfér4ilul nule,
ce nu inlrece pe deimplirtd; cdlul are aldlea cifre,
elite nule am adtiogat, mai mull una.
ESERCITII
Cate cifre vor avea -caturile impArtirilor:
8754 : 508 I 2484 : OI 436 : 2 I 738054: 15

) Invetatorul : Ce este iinpartirea ?... Cate numere se dau la


impartire!.. Cate partl sau numere sunt ca totul la impartire?
Cand zicl ca impartirea se face esact ?.. Ce legbtura este intre
deimpartit, iinpartitor i cat ?.. (um stiI ca o impartire este bine
facute.?.. Cu ce te slujest1 ca sa afli caturile de o cifra, cand
fmpartitorul este asernenea de o singurA cifra ?.. Cand am intreba,
de cate oil se pote scadea 8 din 56, ce operatiune am avea de
facut ?.. Ce este inmultirea ? Scol. Adunare de numere egale. Ce
este dar impartirea ? Scol. O scadere repetata a aceluiasy numer:
56 : 8-56 8 8 8 8 8 8 8, adica 8 de 7 orT scatlut. 56-8X
7 8+8+8+8+8+8+8, atila, 8 de 7 orT adunat. Impartirea este
dar o operatiune contrario inmultiriY : La inmultire adunan' un
factor de ccite ori e arata cel-alt ; la impeilite sciídem acel factor de
ca' te olí se póte sceídea. Cectul mat arat4 dar fi de ccite ori un uuntlIr
se pdte scadea prin altul, prin urniare de ccite mi un numer se cu-
prinde in altul.
NB. Invetatorul sa insiste asupra aflaril caturilor prin tabla lui
Pitagora. Pune ca problema tabla lul Pitagora cu unul din fac-
toril produselor sters; apoI cu cel-alt factor sters.
1) Invetatorul: Impartind pe 72 prin 9, peto fi catul 10 ?.. Pen-
tru ce nu ?.. La impartdrea acesta 858 : 56, pana unde mergo
catul ?.. Merge el pene la sutimT?. Pontru ce nu va cuprinde
catul sutiml?..Invétatorul deprinde pe copil a cunóste din ochl
cate cifre va avea. catul.
www.dacoromanica.ro
78

In eire-care timp, 8 tovaravl aU cavtigat in ne-


got 4296 lei. El se desfac acum, i vor sä scie
ea se cuvine fie-c5,ruia, in parte drépta 1)
Scriern dar 4296: 8. Caul va cuprinde sutimi.
zecinfï vi unimi. Avezan operatiunea ast-fel :
De impartit Impartitor
4296 8
cat
s. z u

Vom cauta pe r(kid cifra sutimilor, a zecimilor


vi a unimilor cAtulu'l.
Incercand pe rOnd pe 900, pe 800, pe 700, pe
600, vedem ca, intrec pe deimpArtit atuncI cifra
utimilor este 500, vi avem 500><8=4000. Sca-
slend produsul acesta din deimparytul 4296 avem
rest 296.
4296 8
(500X8)=4000 500
1-iul rest 296 2)

Sa cautAm acum cifra zecimilor in rest :


296 8
(30X8)=240 30
2-lea rest 56
Aci am zis, ca vi sus :
Catul lul 296 prin 8 trebuia sä fie o zecime.
Incercand pe rènd cu 90, cu 80, cu 70.. vedem
ea zecimea 30, inmultitO, cu 8, -nu intrece de 296.
Ava dar, zecimea 30 se cuprinde de 8 oil: in 296,
vi maI r6mane rest 56. . .

I) Invetatorul : Ce operatiune trebuie se, facem ?...


2) Invetetorid: Fiind-cä am scos din deimpArtit sutimile cAtulul,
.ce cifre ale cAtului an mal remas in rest ?...
www.dacoromanica.ro
79

Acum sa aflam unirnele, cea din urma cifra a


catului :
56 8
(8X7)=56 7
00
Catul este dar: 5 sutimi, S ZeChril §i 7 ltralY12,
adica 537, §i impartirea s'a facut esact. Catul este
bun, fiind-ca
537X8=4296.
Pentru scurtare operatiunea se face de odata,
nu in partl-partI:
4296 8
(500X8)=4000 500+30+7
1-.iu1 rest 296 s. z. u.
(30X8)= 240
2-lea rest 56
(7+8= 56
00

LECT1UNEA XXXIX-a
impartirea (urmare.)

Pentru a inlesni calculul, scurtam scrisul ope-


ratiuniI. In esemplul de sus cautam de cate off
se cuprinde 8 In 42 (sutimile deimpartitulul), §i
zicem: 8 in 42 de 5 on, .0, Ind rè'm,cin 2; 'MO 2
coboram pe 9, i se face 29 (zecimile de Impair-
tului); impartim iar: 8 in 19 de 3 ori, mal re-
mäne 5; langa 5, coborim pe 6 (unimile de im-
partituluI) i aflam unimile catului, zicend: 8 in
5(3 de 7 on 0 rest zero : impIrtire esacta.
www.dacoromanica.ro
SO

429'6" 8
40 537
29'
24
56"
56
00

EsERcITII
5894: 3= I 2002: 9-= I 6589: 3405=1) I 458007:
7= ( 9258: 899 I 8780: 50= j 17840: 13514
X I 683519: 6= I 52D072: 9= I etc.
Probatf c resultatele ce atT aflat sunt esacte.

Cin calculile facute, scdtern urmatòrea reguld


Pentru a yace o impdriire, in care catul e de mai
mulle cifre 4.i impdrlitorul numal de una:
Desi5driim de la shinga deimfidriitului cdte
cifre pot coprina'e pe imfidriitor, impyirlind, afidm
prima cifra a cdtului;
2-lea. Cu cifra afta/a, immultim fie imfidriitor
firodusul '1 saidenz din dispartitura ce am fdcut la
deimpd viz? ;

Inv6tatorul 11 p6te lesne convinge ca in cazul, cand catul e


de o singura, cifra taa operatiunea se reduce a cauta din ochl cu
ce Uhl sa, inmultesca prima tifra a impartitoruluT, fara sa Intréca.
prima sau cele dintOiu dou6 tifre ale deimpartitulut lata o pro-
cedere: Cate tiro va avea caul impartirii 4895 : 633?.. Cum al
aflat ?... Daca nu va fi 10, atuncl va fi una din cele nou6 unimI.
Incérca si veçll care va fi. Cum al facut?.. De unde scil ca cifra
7 nu este prea mica?.. Cun6qtem dar ca nu e midi cifra ccitului
prin aceea cci inmulfitei Cu imparfitorul 633, qi zaklut acel produs din
deimpiirytul 4895, ne da o diferenp mai mica de ceit 633. Buna ar
cifra 3 in esemplul ce s'a dat? pentru ce nu ?
Acum sciti sa aflatY catul cand e numai de o VIA: vetY alege
una din cele nou6 tifre, pe aceia care inmultitei ca impdrfitorul, pro-
dusul sa nu intréca pe deimpcirtit, i sa nu ne dea un rest inai mare
de ciit imp einitond, clout scadem yrdusul meta din deimparyt.
www.dacoromanica.ro
SI

3-lea. Llinget rest j5 ego cifra ce urinézii la de-


impdrtim numerul astlel format ca set
gdsim cifra a a'oua a ceitului. Toi a4.a urmcim, penci
ce nu mai sum` cifre de pogorit.

LECTIUNEA XL-a
trapArtirea In caz general.
312613: 497
Catul va cuprinde sutimi, zecimi si uniml.
partim de la deimpartit cate cifre cuprind pe im-
partitor :
3126 113 : 497.
Facem impartirea pana la semn.
3126 497
(6X497)=2982 6 (sutimile catului)
rest 144
Langa rest, pogorim cifra ce urméza la deim-
partit i impartim din not' :
1441 497
(2X497)= 994 2(zecimile catuluï)
rest 447
Facem aceiasi lucrare coborind pe 3:
4473 497
(9X497)-4473 9 (unimile catului
rest zero, impartire esacta.
Catul 629, este bine calculata, pentru ca
497X629=312613.
Se pote face operatiunea maI iute, färä sa scriem
deosebit impartirea, pentru fie-care cifra a catulut
30364 www.dacoromanica.ro 6
82

31261'3" 497
2982 629
rest 1441'
994
rest 4473"
4473
impArOrea esacta.
Tata dar regula orl-carel impdrVri :
z-zzi Lucivz mal dnaiii de la sainga deimpcirtitului
un numb- de cifre call pot euprinde pe inzficirtitor:
2-lea Imfidriim acéslci grupd de tifre firin
afidm cea d'cinrdizi cifrd a clitului;
3-lea Facenz produsul cfreì câlulul .prin impeir-
titor scd a'em din despcirtitura fdculd la deinz-
fidr#1; ldngd rest pogordm cifra ce zezinézci
deimpdr/i1; impcirtim nundrul astfel formal cu
imficIrtitorul ci afitinz a doua cifrd a cdtului,
tot ast-fel urmcinz .pcinci ce aficim azte cifrele cd-
tului.
Resturile Irebuie sci fie tot-d'a-una mal mid ca
inificirti1orul.1)

ESESCITII I PROBLEME

589 : 36= I 795 : 356= I 4589 : 301= j-


758901 : 435= I 96032 : 638= I 570931 : 639= I
8535 : 344= I 890503 : 75= I 323000 : 5000=
In cate monete de 20 leI vom plat suma de 5689 leI?
Dinteo padure de 6375 arbori, s'a Mat 1032; cati
arborI aü maT r6mas? Cate hectolitri caram dintr'o
rnagasie de 583 chile ? Sunetul strObate pe secunda
340 metri; dupa, cat timp vom auqi un sunet produs la
Inv6t.: Pentru ce asa ?.. Daca unul din resturi ar fi mal mare
ca inipartitorul, ce ne-ar arka acésta ?.. Daca unul din resturl ar
fi zero, s¡ in tifra pogo'rita de la deimpartit nu s'ar coprinde fm-
partitorul, ce trebuie sa, punem la cat ?...
www.dacoromanica.ro
83

o distan a de 573086 m.? Avem 347 bilete de Banca


de cate 100 leY; apol 75 monete de cate 20 161; 3262
bucatY moneda de ban'. CatY leT fac peste tot ? Un cal
mananca pe qi 18 kilo Mil ; cat MI vor manca 376 cal,
lute° septèmana ? Cati lei costa intretinerea acestor cal,
ocaua de MI find 15 banY. Un om secera lute° qi
4580 m. p., cat secera 25 de ()men'? 0 ma§ina de
treerat da pe oli 56 chile; cat timp ar trebui sa lucreze,
ca sa treere 7740 chile ? Cu o malina de cusut, putem
tivi cate 254 metri pe cli ; cat am tivi in 31 qile ? PIA-
tind cate 5 banY metrul de tivit, cat ar produce ma§ina
Me° luna ?

www.dacoromanica.ro
84

ARITM ETICA
Tot ce scie omul, putOnd sa-§i dea séma de ceia
ce scie, se chiama sciinia.
Sciinta care ne invata cum sa esprimAm §i. sa
scriem numerile, §i cum sa calculam cu ele, se
chiama Aritmetica.

iNCHTEREA ANIILIff INTtItr.

www.dacoromanica.ro
85

ANUL AL DUOILEA1)

Recapitularea sistemei de numeratiune, Ming si asupra numerilor zecimale,


Sistemul metric, Cele patru operatiuni on numere tntregi s'i zeoimale.

a) Sistema numeratiunii,intinsei si asupra zecimalelor.

LECTIUNEA I-a
Clitime gi numér.2)
Un singur lucru, mare sag mic, insufletit sat
neinsufletit, alb sag negru, ori cum va fi, e tot
unu. Tot ast-fel, cu orI-cate lucrurI vom avea :
aroue... trd ... patru zed ... o suld..._ o mie §i asa mai
departe.
Unu, doue, trd... palru zed... o sutti.., o mie...
sunt numere. Numerile nu ne aratA niel forma lu-
crurilor, niel coldrea lor, nici taria lor, niel o ca-
litate sag propietate a lor. Numerile arata, numal
multimea lucrurilor.
Nol putem calcula cu numerile si fara sà. ara-
tAm ce insemnézA, acele numere: pomI, pasen l nuci,
I) In anul al duoilea, copii, fiind mal preparati pentru priceperea
sciintel, textul devine putin maT dogmatic §i 6re-euni mal abstras
Un pas mat mult catre suplinirea intuitiunii, prin imaginatiune
§i rationament.
2) Inainte de a incepe lectiunile de pe carte, inv6tAtorul pune
pe copil sa se eserciteze caa.-va vreme a scrie §i a ceti numerile,
a opera cu ele, ca a, rechieme in memorie cele invbtate in anul
Antéiu.
NB. In fe-care lectiune, copiii se esercit8a. regulat §i la calcule,
pe l6nga, inv6tarea celor coprinse in textul unei lectiunl, cand
acestea n'ar continea esercitii.
www.dacoromanica.ro
86

sat Alt-ceva. Numerile se zic a tunci abslracle; iar


cand spunem ce aran, ele, se zic concrele.1)
Cu vorba cdl sat câle intrebdm despre marimi
sat mulOml. Nol intrebam: ceit e de lung scoala?
cáld multime de. 6meni e in comuna acesta?
Pentru a §ti marimile lucrurilor, noi le mesurarn
cu unimi tot de felul lor.
Cand mesuram, In aceia§1 vreme §i numeram de
cate-orl se cuprinde unimea in mdrimea data. Dupa
ce am ispravit de mesurat, spunem cate unimi am
gasit: spunem un numér care al-al& narimea iu-
crului mésural.
nutrimea §i mullimea se zic clara cätinii sau
pentru ca ne de§teapta idea c&t: al de,
mare, cdt de mull.
Ctilimea e o mdrime neholdrild, lar numérul e o
Cand vedem un stol de pasen,
ni lime holetrilet.
ziceml ca sunt mulle, dar nu §tim hotarit
o multime Ore-care e o ccitime. Dupa ce le-am nu-
merat §i am gAsit 20, atund §tim hotarit cate
sunt: 20 e numér.

LECTIUNEA II-a
Numeratiunea vorbitit, principil.
Avem zece cuvinte deosebite pentru cele dintait
zece numere:
unu, doué, tret, patru, cinci, ése, fepte, opt, nouë, rece.
Dupa ce numeram pené la zece, pentru a merge
') Inv4atoru1 : Du-ml, tu Petre, esemple de numere concrete.
acum de numere abstracte.
Inv6tAtorul : Ce arata un numbr?.. Ce este o cAtime ?.. Prin
ce se hotAresce o catime?... Ce insemnézä, 5, 345, 84, 152. Pentru
ce sunt numere ? Ce ne arad, cuvintele mult, mare, putin, mic,
Pot arAta alt-ceva numerile de cat márime
ccit-va, ére-ccit ?....
multime ?
www.dacoromanica.ro
87

mai departe, incepem a numera tot de la unu,


pana ce se fac a'ouë-zecI, Irel-zeci, §i putem num6ra
Cu zece cum am num6rat §i cu unimele:
unu dou6 trel patru:..
o zecime doua zecimf tre zeimi patru zecimi
(zece) (dou6-zecl) (treI-zecI) (patru-zecl)
Cand am implinit de numerat zece zecimI, dam
numerulul o numire deosebita, numaI pentru in-
lesnirea vorbirii. De aceea lul de zece-ori zece i-am
zis SUici.
Numerand cu suta, pe care o luarn iar ca uni-
tate, lui de zece-ori o sutei i-am zis mie; de zece cri
o mie se chiama, zece mii; lui de zece ori zece mii
s'a zis sutei de mil; de zece 011 o sutci de mil se
nume§te mi/ion, adica o mie de mil.. .1)
Tot- a§a putem merge cat de departe am voi :
zece miliòne, o suid de mili6ne, o mie de milibne
sau
Ap dar unimea numeratO, de zece ori, face o
zecime; zecimea luata de zece orl face o sutime;
sutimea luata de zece off face o mie. §. c. 1. Dupa
cum unu catre zece e o uninie, tot a§a zece catre
o suld 'Ate sa fia privit ca unime, suta catre mia,
mia catre zece mil, §i a§a mal departe.2)
Avem dar unimi de cliferite mdrimi sag ordine:
I-itt. Unu sau unimea simj5ld, aa'evérald unime ;
INea. Zecimea sat unimea de mdrimea sag ordi-
nul al dei/ea;
111-lea Sutimea sat unimea de mcirimea sag" odi-
nul al treilea;
IV-a Mia saü unimea de ordinul al fiatrulea;

Invetatorul :Cu cate table de cate o mie puncte al ar6ta un


milion? Cate sute inteun milion? eke zeciml?
Aci inv6tatorul intrebuintéza éra cartcínele, aratandu-le, ca-
dupa cum numara cu uniml, tot aa 'Ate numSra cu carbine de
cate zece, o suta, de ate o mia etc.
www.dacoromanica.ro
88

V-a Zecimea de mil sat unimea de ordinul al


cincelea;
VI-a Suta de mil sat unimea de ordinul al eselea;
VII-a. ifi/ionu/ sat unimea de ordinul al féptelea...
gie-care fel de unime e de zece ori mat mare de
cät aceia care vine indatd inaintea el...1)

LECTIUNEA III-a
Numeratiunea serisfi, principil.
Pentru scrisul numerilor avem zece semne sat
cifre:
1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 0.
Nunial cele d'antOit nou6 semne ne arata nu-
mere, §i se zic cifre insemndtdre: nula sat zero este
o. cifra ce n'arata valóre: e semnu lui nimic.
Pe zece il scriem 10, adica tot cu semnul lui
unu, pentru ca am zis ca §i zece e un fel unime ;
spre deosebire insa am pus zero dupa cifra unu,
ca sa §tim cand insemnéza unu, §i cand zece. A§a
dar, o sutd se va scrie, tot spre deosebire 100; o
mie a§a : 1000...
Zero ne slujesce dar numal ca sel ridicdm unimile
la un ordin Ore-care, sali ca sd implinim lipsurile
diferitelor uniml insenzncltdre.
In 50704 vedem ca miile i zecimile lipsesc §i
le-am implinit locul cu zero.
In num6rul:
3333

1) Inv6tAtorul : Multe sunt numerile ? Au t6te cate o numire


deosebita ? Cum numerl numal Cu zece numirT, dac6, zicl, ca nu-
merile sunt neinchipuit de multe? Cate felurl de uniml al? Spu-
nele pe I-6nd; s'i indArat. Care e adevérata unime ? Care e unimea
de rangul al §éselea ?
www.dacoromanica.ro
89

vedem, ca aceia§1 cifra 3 insemnéz0,, cand tret (tres


uninif simple), cand trel-zect (trel zecimi), cand trel
sute (trei sutimI), cand fret mii..
Aci e o invoiala:
S'a dat celor noue cifre douè" felurti de valort.
sail doue chipuri de-a insemna. Cand scriem o
cifra singura, ea ne arata uniml simple. Cand o
scriem in rend cu altele, atuncl insemnéza tot
atatea uniml cat ne arata ea, insa de un ordin
Ore care, dupa locul ce ocupa. Ap in 333, an-
teiul 3 arata, sute; cel d'al doilea 3 e treI-zect,
cel din urmä arata uniml simple.
O cifra scrisd d'a steinga alteia aratd o unime de
zece 0)-1 mal mare, de ccit felul unimel ce stcl la
drépta el.
7 singur e numal lépte; dar In 7504, tot acel
7 Insemnéza 7 mii. pentru ea e scris la. stanga
sutimilor 5, saa In trépta a patra de la unimi,
adica la mil....
Unimile simple le aratam clarcl cu cele nouè cifre;
felul unimilor se aratd prin locul ce dam cifrelor
scrierea numerilor.
La cifre deosebim prim urmare doué' valort: aceia
pe care o aratd ea singurcl, si se zice val6re ab-
soluta; i aceia pe care o dobandeee prin positia el
inscrierea numerulut: valére relativa, valoarea de
loe sail de positiune.1)

Sa se imprime bine acest principiu.


Gate cifre insemnittcíre avem ? Ce insemnéz6. nula, $i la ce ne
servim cu ea ? Prin ce invoialä putem scrie numai cu zece sernne
ori-ce num6r am voi ? Cate felnfr de uniml cunosci? Numesce-le
de la unimi in sus... acum indarat...
Cate feluri de valorl au cifrele ? Scrie opt-zeci, opt milidne. De
ce acela§1 opt e and zecime, cand milion ?
www.dacoromanica.ro
90

LECTIUNEA IVa
Inlesnirea citirif numerilor prin despti.rtiri de cfae
trel cifre.
Cand ni se da un numèr Cu multe cifre, pentru
a'l citi mal repede, '1 despartim, incepand de la
unimI, in parti de cate trel cifre.
Sa luam numérul 2222222222; sa'l despaqim
cum am zis:
2 I 222 I 222 i 222
AntGia despArtitura despre drépta cuprinde uni-
mile, zecimile sutimile; in a doua, spre stinga,
vin miile, adica unimile, zeci»zile i sutimile de mil;
in a treia despartitura vin milioanele, adica
zecimile i sutimile de milioane. lata
Bilióne Milióne Mil
'd 5 -5 'i.' '-E. Ti 1 'F-, '0 1

o 0N a0
222 222 222
o o -
El o o
N o
P
o to N a) co

2
0 0 0,
,g ,`4,1 ,Ii:E 41 3,..7: v --. ,c, .,:, . re3 . 4, -, 0
1,-1
,..> > ,=. 1 7a.,
ill?. 2,, gl,i '5' 16 7. ,6 'd'E. ?.. 'El 8
*F1 °
P
E,!.._
g-d. F,-. .-i6-. .E0
11 ?:

o o
8p o o

Numérul acesta se eitesce: 2 biliaane, 222 mi-


lioane, 222 de mil 222.
Fie-care despartitura are unimile, zeeimile Isi
sutimile el.
Ca sa citim un numër de mal multe cifre, il des-
paitim. de la drépta spre stdnga, in parti de cate
trei cifre,
Citim apoi fie-care despartitura pe rdnd incepdnd
de la stdnga, fi adtiogam numele despar0titurii.1)

Numenise esercitil de scris i citit numerile, Cu aplicatiunea


celor invétate On& aci.
www.dacoromanica.ro
91

LECTIUNEA V-a
Preparatiune la serierea zecimalC
SA tragem o linie

S'o impartim in zece partl egale :


I I

Orl-care din pArticelele liniei e de qece orl mal


mica de cat 1Mia intrégA, e a zecea parte din linia.
Daca vom zice dar ca unja intr6gA infAti§éza o
unime Ore-care, inchipuirea unul metru-de esemplu,
atuncl vedem ca pot fi numere nza'i micf de cdt
unimea. Daca. 1, 2, 3, 5, 8... vor insemna lini6re,
sat pArtI egale din unime, atuncI aceste numere
se vor numi fractir, saa numere zecimale,
ele aratA pArtI din zece din unime.
Putem imparti fie-care liniòra éra in zece de o
potriva parV; o parte de aceia va fi dar a
zecea parte din linicíra, §i a suta parte din linia
saa unimea intréga.
Daca ne inchipuim ca chiar pe una din aceste
particele am mal: impOrtit-o in zece, atuncI avem
pArtI din miA din unimea intrégA.
Orl-care fel de unime se pote impArti in 10
pArtl, §i apol fie care parte érA In zece §i tot a§a
orl-cat de departe am voi sa mergem.
De aci intelegem ca avem numere intregl ori-
cat de marl, §i numere zecimale orl-cat de miel:
10 uniml IntrPgi i 0111 10 din unime.
100 unimi Intregi §i partí 100 din unime.
1000 unimt Intree i part1 1000 din unime.
10000 uninnI IntregT i paiVi 10000 din unime.)

I) Cate felurl de numere deosebim, t'ata cu unimile de mOsura?


Ce este o fractiA? Numesce mal multe fractii. De ce fractiile a-
cestea se zic zecimale ? Cum merg partile une1 fractil zecimale?
www.dacoromanica.ro
92

LECTIUNEA 1V-a
Serierea gir cresdind, sir descrescand.
Scriind numerul 1111111111, vedem ca cifra 1,
dupa regula scrieril numerilor, insémna zece, sutd
dupa trépta ce ocupa spre stanga unimilor.
Sa ne intercem acum de la mil spre esemplu,
indArat spre drépta.
Cu fie-ce trépta ce coboram spre drépta, cifra
se face de zece orI rnal mica : de la mil trecem
spre drépta la sute; de la sute, tot spre drépta,
vin zecimile, apol unimile. A§a dar cifrele serse
spre stanga cresc din zece in zece, era cele serse
spre drépta, descresc din zece in zece:
spre drépta I spre stanga

descresc cresc

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Cand vom scrie dar o cifra dincolo de unimi,


ea are sa insemneze a zecea parte din val6rea ef
absolutd ; a doua cifra, spre drépta unimilor, va
insemna a suta parte din val6rea el, ea va anta
partl din sutd...
Cand avem dar un numer care cuprinde intregi
zecimale, atuncI punem o virgula dupd intregI,
ca sa tim de unde incep partile zecimale.
Tata:
1 111 , 1 1 1 1 . .

. g zg g
o
-.4
1 : z
z
ea
>
= 1s
7:', rE ;&.,"

< cresc descresc >


Locurile in cal-1 lipsesc unimile insemnatcíre le
www.dacoromanica.ro
93

umplem §i la zecimale tot cu nule, ca §i la in-


tregl. Tata:
intregI Zecimale
1 unime. O. unimi.
10 zece. 0, 1 unu din zece.
100 suta. 0, 01 unu din sutd.
1000 7nici. 0, 001 unu din mid.
10000 zece 0, 0001 unu din zece mil,.
100000 sutei de mil. 0, 00001 unu din suta de mil..
1000000 milion. 0, 000001 unu din milion.1)
4 4 4 4, 4 4 4
o ,cdt

11
N
W Ctrú .° V 45

Vom cita dar: 4-mil, 4-sute, 4zed i 4-intregI,


§i 444 din o mkt.
A§a dar, ca sa citim un nurn6r cu intregI
zecimale:
1) citim partea intregel i zicem, apoI vorba in-
tregi.
1) Invetatorul: Bagati de serna: unde n'a fost intregI am pus
nula §i apol virgula. Ca sa fac tifra unu sa insemneze din zece,
am scris'o indata dupa virgula ; pentru ca sä o faca din suta, am
impins scrierea el cu o trepta mal spre drepta, implénd locul an-
teiu cu zero, in semn ca lipsesc partile din zece. A§a dar, la nu-
merile intregl, ca sa fac o tifra, sa insemneze zece, mad, mia o
scriu de la uniml in 5,ntaia, in a doua, sau in a treia trepta, spre
stanga, tot ala, ca s'o fac sä insemneze din zece, din o sutcl, din o
mia, o scriu de la uniml in antòia, in a doua, in a treia... treptä
spre drépta.
havetatorul : In scrierea unui numb., cum merg cifrele spre drépta ?
dar spre stet' nga ?,.. dincolo de unimi ce putem scrie?... In ce loe vira
partile din zece ? dar cele din o sutii ?... O cifra scrisa in trépta
cincea dupd virgula spre drépta, din cat insemnéza ?...
Se esplica colarilor, cá One la deprindere, pot ziceln gand la
citirea until zecimal: din zece, din o suta, din o ?ilia etc. incepend
cu cifra duph uniml, ca sa tie la sfèr§it ce numitor sá dea ze-
cimalei. Nu e insa trebuinta, a se da de acum copilulul idea de
numerator i numitor : scrierea cu zecimale o putem scae din
insasj sistema numeratiunil, dupa cum se vede.
www.dacoromanica.ro
91

2) citim pe urma partea zecimald, ca cum ar


intregd, dupd acea numim din cdt al unimil
cea din urmd cifrà zecimald.
De esemplu 98,6703 se citesce: noue-zed 0 opt
IntregT, i sése-mif-épte sute-trei din zece mii:
ultima cifra zecimala, dupa locul eT, arata
din zece
ESERCITI
Citesce : 5,38 402,7
I 5,003
I 7032,8034
I

3257890,00342 9,703254
I 2150001,357001
I

345,555 I 0,40111 j 57489,98 I 0,3030003.


Serie: lépte IntregI §i tref sute patru-zecI ì cind din-
tr'o mie; zero intregl, i cind-zed §i patru din zece mil;
opt mil ése Intregi, i cind-spre-zece miI patru dinteun
milion; zece milidne §épte sute de mil intregI i cincl
sute Opte-zed i nouè din zece mil; zero intregi i unu
din o sutä de mil.; trel-zecl unu de mi! patru Intregl
cind bute dintr'o mi5., etc. )

LECTIUNEA VIII-a. s)
Nula la flnele nnui zecimal.
Sa scriem un §ir de numere zecimale carl sa nu
se deosib6sca intre ele, de cat prin num6rul zeru-
rilor de la fine. Tata:
0,1 I
0,10 j 0,100 0,1000 0,10000....
sail 0,7 0,70 1 0,700 1 0,7000 0,70000....
Numerdse deprinderI de scris i citit zecimale.
s) Inv6tatorul aratik pe tabla, ca in lectiunea V, o unime im-
partitä in zece 0 fie-care parte apol in zece etc., 0-1 face a inte-
lege a 0,10 sau 0,100 etc. e tot une. Si iata cum : &Cite un elev
la tabla (dupa ce linia e facuta curat §i cu partile bine alese
pe cat se We de egale) 0 '1 zice : arata'ml 1 din zece saft O.
Scolarul... Inv6tatorul: Bine.Acum arata'ml tot pe unja acésta.
10 din 100 sail (),10. Scolarul... Invétatorul: Vrea sa zica, orl unu
din zece, orl zece dinte o sutd e tot atat ? tot atat insemnéza... etc.
Dupil, ac6sta preparatiune bine intelésà, intra in text.
www.dacoromanica.ro
95

Daca luarn pe-o unitate de mesura o parte din


zece sat zece p&p' din sutd, tot ant luam. fiind-ca
zece particele din suta fac tocmai o parte din zece.
Prin urmare §irul numerilor ce-am scris sunt
egale :
0,1=0,10=0,100=0,1000=0,10000....
sat 0,7=0,70=0,700=0,7000=0,70000....
Putem addogi dar oil cate nule la sfar§itul unul
numer zecimal, fara a-I schimba valeorea. Fiind ca
putem adaoga, putem §i §terge, pentru ca, plecand
de la 0,10000 ca sd ajungem la 0, 1, vedem ca
i-am ters patru nule §i valérea i-a remas aceia§I.
Nulele la finele unui nurnèr zecimal nicl o
valdre, putem .2terge, scal addoga, ora cdte nule la
fin ele unui zecimal, färd ca valórea luI sci se schimbe. 1)

LECTIUNE.A. IX-a.
Mutarea virgulel.
Sd scrim 0,100000, §i sa mutam virgula cate-o
trépta spre drépta :
0,100000 A
01,00000 Putem terge nula 0,100000
1,00000 o
010,0000
de la inceputul lui
1 intreg ca nu in- 10,0000 f-
C.)
03
0100,000 100,000
01000,0
semnéza nimic, §i 1000,00
010000,0 numerile se vort 10000,0
23

:4
serie :
100000, V
Mergand de sus in jos, pe coldna numerilor
serse, vedem ca, la fie-care mutare a virguleI spre
1) InvOtatorul. Ce Insemnatate aû nulele la stèr§itul unul zeci-
mal?.. Fac ele numórul mal mare ?.. Il fac Ore mal
www.dacoromanica.ro
96

drépta, numerul se face de zece ori mal mare :


se inmulteee Cu zece.
Mergend de jos in sus, vedem . ca, la fie-care
mutare a virgulei spre stenga. numérul se face de
zece off mal. mic : se imparte cu zece.
Putem dar immulti, sec impdrti, un num& Ore-
care cu 10, cu 100. cu 1000.... mutdnd virgula
spre drépla, saii spre stenga, Cu o dréptd, cu doue,
cu trei de la unimi.1)

b) Sistemul metric.
LECTIUNEA X-a.2)
lietrul si submultiplii seq.
Pentru a mesura un lucru, ne alegem o unime
tot de felul marimei ce voim a mesura. Unimea
se mal zice §i termen de comparatiune, pentru ca
cu densa comparam marimea lucrurilor.
Ori-ce unitate de mesura are WO maf mid' de
cat ea ; e impartita inteun numer Ore care de
04 de o potriva. Cu aceste WV mesuram ma-
rimile ce nu pot cuprinde unimea in intregul ei.
De esemplu, daca am mesurat o marime cu
metrul §i am gasit, ca coprinde metrul de 2 ori
§i inaï remane o particica, pe aceia nu o mai
putem mesura cu metru, ei cu partile metrului,
call vor fi nisce uniml zecimale.
Invét. Cu eke trepte trebue sh, mut virgule, ea sh. imultesc
un num6r cu zece nvii?.. incotro mut virgule ?.. Ca sh, impart un
numér cu o mid , cu cOte trebuie sä mut virgule, si incotro ?...
Citeste numerile : 0,5847 I 5,847 1 58,47 1 584,700; ce asemanare §i
ce deosebire observl intre ele?.. De cate orI e mal mic ant6iul
numhr, de cAt cel d'al treilea ? FA acest num6r 35,754 de un mi-
lion de ori mal mare ?... Apol de un milion de orl mal mic.
Inv6tatorul arath. §colarilor metrul cu subdivisiunile lui.
www.dacoromanica.ro
97

In adev6r, metrul e impAnit in-


taig in zece egale parti. O parte de =
.=
e
aceia se numesce un decimetru. =
Decimetrul e impartit §i el in alte = .
zece egale pdrti, prin lini6re mal lungI.
E
O parte de acestea se numesce un
centimetru. Centimetrul este dcoV1 a sutd
-=
parte dintr'un metru.
Fie-care centimetru se mai im-
parte tot in cdte zece deopotrivd pdrti:
o particia se zice milimetru. Un mi-
,
=
= o r4
limetru este dar a mia parte dintr'un E
E.
PI

= .
metru. =
A§a dar impartirile metrului sunt : = 5
decimetru, centimetru §i milimetru ; ,--,
._-.-__- o Crl
p
Cu o numire ele se zic subunitdrï. Cu =
subunitaVe se 'Ate m6sura, ca §i
Cu unimea, intrégl.
A§a putem avea o lungime de 6
centimetre; sag de 3 decimetre, sati
de 8 milimetre. 1)
Subunitdtile set pdrtile din zece
ale unimii i ale subunimilor se scriii
cu numere zecimale, dupd cum am
invëtat:
Partile din zece dupd virguld spre drépta, pdrtile
din sutd, dupd pdrtile din zece, i ap maï departe.
Cand vom scrie 0'1,5 vom citi: zero metri
cind din zece (din metru), adicg, 5 decimetri, san o
jumItate de metru.2)

') Sit li se arate pe metru.


Invétatorul. Citit1 : 0,7 1 7,84 1 10,01 1 100,00 1 3,904. Ca insem-
nká in metri aceste numere? Insemnati pentru mal repede
scriere, metri numai cu m., decimetri cu dm., centimetri cu cm. Si
milimetri cu mm.
Cititi : 1758m. 1 57Qm 1 38mm i 38dm
'i0844
www.dacoromanica.ro 7
98

LECTIUNEA. XI-a
Multiplii metrului.
Lungimile mari se rn6sòra, Cu unina mal marl.
Pentru acestea nu luam alte uniml, ci tot uni-
mea cunoscuta, metrul, §i facem cu elalte unitatl,
din zece in zece mai marI.
A§a avem :
un metru . . . . (m.) utiitatea principalg sati fundamentalii.
un decametru . (decm.) zee metri (10 m..1 dcm.)
un hectometru . . . (hm.) o sutl metri (100 m..1 hm.)
un kilometru . . . (km.) o mie metri (1000 m..1 km.)
un miriametru. . . (m rm.) zece miI metri 10000 m.=1 mrm.)
Avem dara:
UnimI din zece in zece mai mari, de cat uni-
mea fundomentald metrul, i pe acestea le numim
supraunimi:
unimi din zece in zece mal mici, de cat uni-
mea fundamentala, sad subunim,t
Unimea fundamentala:
metrul
Suprauniml Subuniml
10' = decametru Om 1 = decimetru
100' hectometru'
1000' = kilometric 0',01 centimetru
milimetru
10000' = miriametru Om'001
Scriet1 aceste numere cu zecimale:
ScrietT in zecimale: opt sute patru-seci §1. unu metri i 7 milime:-
tri ; trei miz, clout nzetri i cinci decintetri; nicz un metru i trei sute
opt-spre-tece milimetri etc.
Carl sunt partile metrului? Cat e un decimetru ? Trage o li-
me de un decimetru. Cat e un centimetru? a catea parte e din
metru? dar milimetru? Ce insemneza aci 0m,834? Scriind Oni,999
cat mal lipse-.,te pan& la un metru? Ce insemnéza. Oem.,7? In nu-
merul 758321m,389 catl kilometri sunt? Catl metri? Cate partl
din metru?
www.dacoromanica.ro
99

Cu kilometru se mesóra intinderl marl, precum


lungimea §oselelor, a liniel drumulul de fer; la fie-
care kilometru este infipt cate un stalp sat cate-o
piatra pe care e scris numérul kilometrilor, de la
punctul de unde at Inceput ingineril sä mesóre.
Ma§ina cu aburl, strebate un kilometru in un mi-
nut i jumetate; Cu trasura, cand merg caiI in
trap mare, percurgem un kilometru in 5 minute.
Drumul ce un corp str6bate intr'un minut, se nu-
me§te aceluï corp. Omul pe jos face un kilo-
metru In 15 minute, mergend inteuna §i cu pas
bun. El face 1550 pa§i aprópe intr'un kilometru;
20 kilometri fac o po§ta ; 4444' fac o leghe.
Cu miriametru se mesóra, distante §i mai mail;
se mesóra intinderea terilor; drumurile lungI pe
mare, sat pe uscat; distanta de la nol pena la
s6re. Acesta e grozav de mare! 14800000 miria-
metril! Pana la luna e numal 37624 miriametrii.
PROBLEME
Zece decametriI catI metril fac? dar 30 hectometril?
dar 39 kilometril? dar 5 miriametrii? 8500 mrm. catY
metrii fac? Intr'un decametru catI decimetrii intra ? Nu-
inèrul 473894m. catl kilm., catI hect., cati dec. cuprinden
34520 klm., cate oti1 fac?... Cu cat e mal departe s6-
rele, de cat luna? Intr'un kilometru catI decimetril, catl
centimetril sunt?... De la Bucuresci la Slatina sunt 188
kilometril; in cate minute face acésta distanta o locomo-
tiva, ce, ja un kilometru in 2 minute?... cate ceasurY, caté
minute? Din BucurescI la Wrciorova sunt 369 kilome-
triI; de fie-care kilometru o persona platesce la cl. I-a
12 banl, la cl. II-a 9 banI, la cl. III 6 banI; cat costa a-
ceste locurI? Care este iutéla unul corp care strObate
5272 m. in 38 minute? 0 ghiulea merge 450m. pe se-
cunda, catl metrff ar strnate ea in 57 minute, daca ar
merge intr'una ?
1) A. esercita pe copil la calcule de acestea, ca sA aiunga a le
face numal din gaud.
www.dacoromanica.ro
100

LECTIUNEA XII-a
Suprafete.

Din metru §i partile metrului, dmenif art scos


tóte cele-l'alte feluri de uniml.
Acestea sunt: unimea de suprafatei, unim,ea de
capacitate sag de volum, unimea de greutate, unimea
de monetei, sag de val6re.
Pentru m6sura intinderil suprafetelor ne servim
de unimea: metru pettrat.1)
Cand zicem ca sala §ccilel (du§umeaua) are 53
metrii patrati, acésta vrea sa zica, ca, in intinde-
rea ei, o suprafata de un metru patrat intra de
53 on. Daca am voi s'o acoperim Cu table de car-
ton, cari ar avea un metru patrat in suprafata,
ne-ar trebui 53 de asemenea cartcíne.
Ca sa m6suram o suprafata patrata sail drept-
unghiulara, Wsurelm, lungimea i leitimea suprafetei
cu metru apt inmultim numerile aflate. Produsul
are sei ne arate nunzerul metrilor peitratz ce se cu-
prind n suprafata aceia.
Metrul patrat are, ca §i metrul de lungime, sub-
unit5A) i supraunitati.
Tal :

Metrul pàtrat =
Subunitettl
un decimetru ptitrat are O',1 pe latur6,----0-P-01
un centimetru 014.,01
12
=0-P.0001
1)

un milimetru 0m-,001
)7
=--OmP. 000001
)7

Invbtatorul a avut griA sA le desemneze pe tablk inainte de


a incepe lectiunea, in marimea naturala §i esact, un metru
trat, trAgánd i decimetril patrati.
www.dacoromanica.ro
101

Suprauniatf
decametru Otrat are 101p. pe laturA 100"P
hectometru 100 10000'"P.
=
77

kilometru 1000 77
1000000"
miriametru 10000n" 100000000wP-
Din privirea acestul tabel scaem urinAtórele
dou6 observatiuni :
De cate or'i laturea 'una supraunitätI pdtrate
devine de zece 071 maï, ntare, suprafata devine de o
sutä de ori mai mare ;
De cede 01, laturea una subunitati pätrate de-
vine de mece 091 mal micä, supra fata devine de o
sitta' de orf niaï mica.
A§a, un decametru are 10 metri pe latura §i
decametru patrat are 100 mp. ; hectometru are
100 metri pe latura §1 hectometru patrat are
100 0 mp.
La sub-unitati de supra-fata, vedem ca un deci-
metru -este a zecea parte din metru, jara decime-
tru patrat este a sutea parte din metru parat.
Scrise in zecimale, peirtile din sutä vor fi deci-
metri patratt; partile din mil i zece mii vor fi cen-
timetri pettrat: ; pcirtile din sute de mit i milion vor
fi milimetri pdtrati.
Decametru patrat se maI numesce §i aru.1)
') La scrierea suprafetelor, invItatorul trebuie st atraga aten-
tiunea copiilor §i sá, insiste asupra nurn6rului de metril ce cu-
prinde o suprafatä patratä, cand se da latura eI. Latura trebuie
inmulfità prin ea mnsäí. Ast-fel, un decametru patrat, ce are 10m
pe laturá, va avea o suprafatä 10inxIOn1=100n2P. una suta metrii
patrati ; un kilometra patrat 100mx1000m=1000000mP.=un
nzetri patra¡i etc.
La scrierea subunitátilor de suprafete, va observa a catea parte
din metru pätrat este fie-ce subunitate si va face pe §colar sä o
scrie la locul ce trebuie sä ocupe dupá, virgulä la drépta. Ast-fel.
2dmP. se va serie 0,n113. 01 adieä una din o sutil din metru patrat.
pentru ca decimetru pätrat este a o suta parte din metru pätrat.
Un milimetru pätrat se va serie dar : 0,00000 1m1). adicá, una din-
tr'un milion din metru pcitrat. fiind-ca un metru pätrat are un mi-
lion de milimetre pätrate 1000mm.x1000rank=1000000mnIP. = 1n1P.
www.dacoromanica.ro
102

PROBLEME
cata suprafata de peretI va avea o sala al carel' pereti
sunt de cate o jum6tate aru, i peretil fiind de-o-potriva
de mari?
O suprafata a carel lungime e de 380 metri i latimea
de 2389, catl metri patrati cuprinde : O coala de harte
are pe o lature 42'' i pe cealalta 340"; cati centimetri
patratt se pote acopen i cu o coala de hartie? inteun sfert
de coala cat1 centimetri patrayi intra? IsiI6s6ra, cu centi-
metru patrat, suprafata placa! In 3 arurI cati metri
trar Cate arurl i cati metri patrati in 5 chilm. p.?
cati metri patrar ')
Scrie in zecimale 32, 7"., 45rnP., 4dcmP., 8.2)
Transcrie in hectare, are, etc. num6rul 45732-.,075795.

LECTIUNEA XIII-a
Capacitä i greutittl.
Pentru mésura capacitatilor avem unimea ce se
chiama:
litru.
Pie-care subunitate de suprafata este a o suta parto din unita-
tea ce precede-: decimetru patrat este a o suta parte din metru ;
centimetru patrat este a o suta parte din decimetru ; milimetrul
pdtrat este a o suta parte din centimetru pdtrat. Prin urmare,
cänd voiu sd citesc un nurnér zecirnal, ce exprima suprafata in
metri pdtratl, trebuie sa despart cdte doue cifre secimale de la stcinga
spre dre:pta ; cele d'Antéln dou° cifre din suta, vor ardta decimetri
pcitray ; cele dou° cifre cari urinézd vor arta centimetri patray,
fiind-cd sunt din sutd, in raport cu dechnetri patratt Ast-fel
OraP.,570349 despArtit in cate dou° cifre 0,57 I 03 49 in§em-
I

neaza, 57 decimetri patrag, 57c1cP-; 3 centimetri patratl, 3c/nP-


49 milirnetri patrate, 49mram . A§a dar : 0,570349n2p.=57dcmp. 3cmp
49mraP.
NB. Sd, se propuie diferite probleme de felul acesta, d. es.:
Cdnd intregii suprafetelor vor insemna hectare pdtrate, partile ze-
cimale ce ne vor aritta ?...
I) Inv6tatorul : Cu metru patrat se mt3selrä locurile de case §i
orI-ce intinderl de suprafete mal mici. Ingineril hotarnicl se slu-
gesc cu unimea aru; la pretuirea intinderilor §i mal mari, pre-
cum a tdrilor, luam chilometru sau miriametru patrat.
Invbtatorul : Ce tréptd, la intregl, ocupd hectarele, in scrisul
numerilor de suprafete ?.. La zecimale, in ce loc vel serie milime-
trele patrate ?... NB. A insista a,supra acestul punct.
www.dacoromanica.ro
103

Litrul e volumul cuprins intr'un decimetru cub./)


Litrul, cu care vënd negustoril, sunt
Ori cubic, ori cilindric, un litru tot atftt volum
cuprinde.
Daca umplem un litru cu apa limpede- §i rece
avem o greutate fixei .2) Greutatea aceia de apa se
nume§te kilogram. Cu kilogramul cantarim greu-
tgti. Acésta greutate negustorii o at de tucit saa
de alama, §i este insemnat pe densa 1 kgr., a-
chca un kilogram.
Kilogramul cuprinde 1000 grame.
Un gram este o greutate de apA. limpede §i rece,
ce incape intr'un centimetru ,cub. Gramul e ade-
vérata unime de greutate.
litrul §i kilogramul ail subunititile i supra-
unitatile lor :

Unimea fundamental et de volum :


Litrul
decilitru 01',1 decalitru 10'tr.
centilitru 01',01 hectolitru 1001'
mililitru 01,001 `=" kilolitru 100 Oltr.

Unimea fundamental ei de greutate :


Gramul (un gologan de 1 ban).
decigram 0gr,1 decagram 10gr
centigram 0gr,01 E hectogram 100gr
miligram Ogr,001 E kilogram 1000gr
NegutatoriI aft aceste unitql de mésura facute
Invet6.toru1 le aratk un decimetru cub. In lipsA de vase a-
nume el '§i construe§te o cutie de carton cu suprafete de c'ate un
decimetru pktrat, §i o laza deschisä de o parte.
Aci se intelege apa distilata; acea care e formata din aburl
de apk_prin racirea aburilor §i transformarea lor éra in apa.
www.dacoromanica.ro
104

de alma, precum gramul, decagramul, hectogramul,


§1 kilogramul; precum greutatI mai marl, de 2 kgr.
de 5 kgr., de 10 kgr. aft unitatl de tucit.
Unitatile de volum se fac de tabla de alma,
spoita pe dinauntru; de tinichea §i de alte metale,
earl nu ruginesc u§or.1)
O mie kilograme fac o unime numita tonci.
PROBLEME
Cum se scrie In cifre: chid mil §épte klg. i cinci zecl-
§i cincI mlgr.; dou6 tone trei sute patru klgr. §i aizecf
ctgr.; nou6 dcgr. i trei zed mlgr. Scriind num6rul
325437508 klgr. 489 gr. cate tone, cate klgr., i cate
partí din klgr. ne arata ?... Intr'un metru cub. cate li-
truri sat decimetri cube sunt?...2) Daca umplem metrul
acesta cub cu apa curata, limpede §i rece, atunci cate
klgr. va cantan i el?.... Dar daca l'am umplea cu unt de
lemn, tot atat va cantan? Plumbul e de 11 or' maI
gret ca apa : un metru cub. de plumb cate klgr. va trage?
cate tone ? 34 tone carbuni de m4na, cate 6 bani
klgr., catI bani fac?... call lei ?... In 567894 litrufl,
cati metriI cubl §i cate litruff sunt ? Cu cat trebuie sa
mutam virgula spre stériga ? Immultqte, num6rul 345
cu o mie... ; acum Imparte-1 cu un milion. Cate dimen-
siunl are un corp? o camera e lunga de 6 metri,
lata de 4 ki Inalta de 5; de call metriI cubI e acea ca-
mera ? Cum afliI dar volumul until corp cu fete drepte
§i perpendiculare intre ele ?....

Explicarea cubaturiL
Un corp terminat cu sOse fete Otrate egale se chiamA cub. (Se
era% un cub% Dout3 cuburl sunt egale. cand fetele lor
sun egale. (CopiI el observe tied caul egale,.)
Co este cubul ?... linie este ?... suprafata este 7...
pnnem 5 cuburi egale, in unja, Cu fetele lipite
clout) cate dou6. Am facut un sir do chid cuburt (In-
v4pitorul sit aibl oubnil miel de lema.)

') Inv6tatoru1 sa, caute a le arata unimile de volum si de gre-


utate.
2) Inv6t5,torul sa. vaza Explicares eubaturiT.
www.dacoromanica.ro
105

Se punem acum patru sirurl de acestea, unul langd altld, cum


se arata aci.

Am fdcut o figurd. Acésta figura are lungime lotime si grostme


are trei dimensiunl. Figura acesta tine un loc; are un velum al el.
Din ale cuburl e facuta ea ?... Cate cuburl se cuprinde in volu-
mul el ?
.Vedem ca 20 Bunt patratele cuprinse la suprafata figuriI. Nu-
m6rul 20=5X4, &lied lunqimea immultità cu latimea
Cand avem dar figurl de acestea, facute din sirurI lipite de cu-
bun, putem afla num6rul cuburilor ce ele cuprind immultind nu-
m6rul cuburilor din lungime cu acela din littime
Daca am pune trei figurY de acestea, teanc, una peste alta, am
forma o alta figura. un alt velum.

Cate teancurl sau strate sunt?... Cate cuburI sunt in fie-care


strat ? Cate cuburl vor fi in cdte trele straturl ?... Cdnd vom §ti
cate cuburl sunt, atuncI am mèsurat volunaul figuril, i unitatea
de flfsurà va fi cubul luat ca unime.
Asa dar vedem, ca spre a m6sura volumul unul corp regulat,
avdnd sase fete, drepte i perpendiculare, cum sunt pereth unel
earner!, trebuie, sd, fmmultim m6sura sau valórea lungimii color
trel dimensiunl.
Velum Latime X Lungime Indltime.
Aci vom pune dar; velum 5X4X3 60. 6 este lungimeo, 4 la-
mea, 3 inallimeo. Daca unitatea cu care m6suram dimensiunile
corpului va fi metru, atuncI vomul va fi dat in metri cubt ; daca
www.dacoromanica.ro
'106

unitatea de mésuré, e decimetru, la volum vom obtinea


cubl etc. Un inetru cub avend 10dcm. pe laturT, volumuldeclinetri
lul va
fi dar 10X10X10 1000dem. e Un decimetru cub, avénd zece cen-
timetri pe laturl, volumul lul va fi dar 10X10><10=.--1000em. e Tot
ast-fe, un centimetru cub va avea 10tO milirnetre cube. A§a dar:
Im. cub i000dcm. C. 0000 decimetre cube).
ldc- cub --= 1000cra C. (1000 centimetre cube).
Lem. cub 1000mni e (1000 milimetre cube).
De ad i se vede cé un dcm. cub este a o mia parte a unu me-
tru cub; ca un cm. cub este a o inia parte dintr'un dcm. cub: ca
milimetru cub este §i el a o mia parte dintr'un cm. cub. Cand
dar un numér va aréta metre cube, cele din Odd trel zechnale
insemnézg dent. e,. fiind-cA un decimetru cub e a mia parte din
metru cub ; cele trei zecimale ce urmézé, sunt cm. c., fiind-cä un
centimetru cub e a mia parte din decirnetru cub §i a milidnelea
parte din metru cub.... Fiind numérul 37,589034573 mc. nol des.
partim mal intaiu partea zecimala in pArtl Aecate treI cifre
I 034 I 573 §i atuncl *Um cé, insemnézé.: 37 metri cubl, 589
37,589
decimetri cube sau litrurl, 34 centimetri cube, 573 milimetri cube.
Un metru cub de lemne tálate se chiamk si ster.

LECTIUNEA XIV-a
Unitete de monede.
Cinci grame de argint fac un leg.
Argintul se da in circulaVe ca moneta gata,
cantarit §i batut In tipare, de unde iese in bucati
rotunde cu scrisu í pajerd, cum e ort-ce monetet.
Monetele de argint de cati let sunt, de atatea ori
trebue sa fie mat grele de cat un leD.
Banff de argint sunt : de 50 bant (jumaate leu),
de 1 ; de 2 le ; de 5 leí.
Un franc sat un lea are 100 ban): saq centime.
Pentru valort miel, avem gol9ganii: de 1 ban;
de 2 bard; de 5 bani; de 10 bani. Un ban can-
tareAe 1 gram; un gologan de 10 bani e 10 grame
de bronz (arama, cositor §i zinc).
Pentru valort mat mart avem monetele de aur :
de 5 leí, de 10 la, de 20 lei.
20 let, 'sail un napolenn de aur, cantare§te 6gr
§1 45 ctgr. Putem zice dar, ca. 6 grame aur pretuesc
aprópe cat 100 grame argint, pentru ca 20 lei in
argint faca 100 grame.
www.dacoromanica.ro
107

PROBLE 11E.
O bucata de aur de 3 klg., catT napoleoni fac?.... CAV
lel?... Un gologan mare este un decagram; caVI gologanI
trebue sa am, ca sa Implinesc 589 chg? Pe 2 chg. de
aur cate gramo de argint trebue s iat? Intr'o punga
de francI, grea de 4 chgr., caV lei sunt?... 689 de napo-
leoni In cate monete, de cincI lel, vol plati? Inteun de-
cimetru cub de aur cate grame sunt, aurul fiind de 19
orI maI gret ca apa?... NI lel fac?
CititI in lei §i bani: 25,75 -016,05 t 0.34
0,00.1)

e). Cele patru operatiunl cu intrecl si zecimale.

LECTIUNEA XV-a
Adunarea In caz general, °u IntregI i zecimale.
Adunarea este operatiunea aritmetied prin care
trunim doid sea mal' multe numere de acelall fel in-
tr'unul singur, ce se chiamd suma.
Ori cat de multe ar fi numeriie ce ni se daú
a se aduna, suma totala o afldm arzand acele
numere in colóna verticala, §i calculand sumele
partiale din fie-care §ir de cifre, incepand de la
felul cel mai mic de unimi. Incepem de aci, pen-
tru ca pece unimI de un ordin Ore-care fac o unime
de un ordin indatd superior, §i atunci trebuie
trecem unimile de ordin superior la locul lor, in
colcina urmdt6re, ca sa le adunam cu cifre de a-
cela§I fel.
Dacd ni se dä dar numere cu zecimale, saa Cu
intregi §i zecimale, le vom a§eza tot dupd, regula
§tiutd, §1 vom aduna tot ca §1 la intregf: pentru

Vez la finele textuluf un tabel cu unitatile sistenzalui

www.dacoromanica.ro
108

ca zece unimi zecimale de un ordin dre-care fac


o unime de un ordin indata superior.')
Mezand numerile In §irurl verticale, dupa felul
unimilor fie-carel cifre, virgula zecimala, trebue sa
cada prin urmare pe aceini linie verticala, pen-
ca spre drépta, indata dupa virgula, sa vie par-
tile din zece, apoI parOle din suta .... etc. iar
spre stanga de virgula, unimile intregI, zecimile
§. c. 1.

Sa adunam: 5,4897+7589,5001+12+17,00007
+0,594739=-
5,4897 Arzhin dar numerile colina,
7580,5001 ca virgula sa vie pe aceia§1 ver-
11,0 ticala, dupa cum vedem. Cifrele
17,00007 de acelai ordin de unimi, fie
0,594739 zecimale, se néza atunci §i ele
7624,584609 Pe acelea§i linii verticale. luce-
pem apoi sa adunan' de la cel mal mic fel de
unimi, de la 9 cel mal despre drépta, care ne a-
rata parti din milion. La sunzei, virgula trebue
caza tot pe aceia,si linie verticala..
Ap dar:
Adunarea numerilor zecimale se face intocmai dupd
regula adunarii intregilor, observând ca virgula de
la suma sa vie tot in unja virgulei numerilor de a-
dun at.

') Invetatorul face mal int6.iu pe scolari sb, observe si d. se


convingA ea, asezand virgula in aceiasi linie, pcirfile din zece vin
telte pe aceiasl 1Mia verticala spre drépta; pktile din o suta pe
a doua linie spre drépta etc.: tot ast-fel spre stânga, la intregl,
numerile se asezA dupà regulA: uniml sub unimi etc. Pune apol
pe scolart sà facà adunarea ca la intregi, sA aseze virgula la re-
sultat i sgi citésc5. suma.
www.dacoromanica.ro
109

ESERCITII SI PROBLEME

372-,58 2549-,034+0-.,794+5728-.= ? 341,52+ I

34'.,25 -t- 348907 + 40280,354 ? 451".,75 +


I

34581".,894 + 789'1..580945 4- 325891' 7024+0=? I caz


motril cubI face suma acésta de litrurf, 75n1',348389+
n.,789000358+4589m n.,584+0' c.,0003457? Daca vo-
lumul sumel acestor metril cubl ar fi plin cu apa, curata
rece, atuncI cate kilograme ar cantan, cate grame
cate paqi din gram ? 345'n P,57083 43'n ,00345 4-
4589m P,738934+794- P,89+0m P5897638-- ?.... cati metril
patrati a dat suma ?... Cate decimetre ? cate centimetre
patrate ?
S'a cump6rat 3589 chile gratt cate 78 lei; 538 cu cate
82 lei ; 7024 cu cate 94 let Cate chile peste tot ? catI
leI a costat suma acestor chile ?
Imparte numerile : 5708; 34,459; 0,74; 5,32 cu 1000
pe fie-care in parte. Aduna acum I Cu cat este suma mai
mica, de cat suma ce ar fi dat ea inainte de a le imparti
cu 1000?

LECTIUNEA XVI-a
Inmultirea in caz general, cu intregfst zecimale.
SA luam a inmulti dou6 numere ca acestea:
35,47X8,943?
Numerile cuprind §i zecimale. Daca ar fi numal
intregi, am sci cum sa calculam produsul.
SA facem dar inmultirea, ca §i cum numorile
ar fi intregl.
Sa scriem numerile fara virgule §1 sa inmultim.

1) Inv6t6toru1 pune pe §colarl sa repete definitiunea


5i regula calcululul, inv4ata la inmultirea intregilor.
www.dacoromanica.ro
110

3547X8943 1 3547
8943 1

10641
14188
31923
28376
31720821...1)
Produsul aflat este mal mare de cat produsul
cerut, fiind-cd am calculat cu factori mdrql. Nu-
m6rul 3547 este de o sutd orl mai mare ca nu-
m6rul dat 35,47; iar factorul 8943, e de 1000 oil
mal mare, ca inmulOtorul dat 8,943. Produsul va
fi i el maI mare cu produsul lui 100 prin 1000,
adicd 100000.
Ca sd avem produsul cerut, facem resultatul
aflat de 100000 orl maï mic, punrid virgula cu
cincl trepte spre st6nga unimilor:
35,47x8,943=317,20821
La.. produs nol am despartit cinc i zecimale: toe-
maI cate aveati amOndouI factoriï.
Ap dar:
1) Fiind date numere zecimale spre immullire, le
scrietn farti virgule qi le inmullint ca numere intregY;
1) Inv6tatorul : Ce schimbare inc6rca un numbr zecimal, cand
TT mutam virgula spre drépta ?... Scriind pe deinmultitul 35,47 ca
cum ar fi Tntreg 3547, de cate orT a devenit el mal mare ?... Dar
inmultitorul 8,943, scris ca intreg 8943, cu cat s'a inmultit ?... Cum
va fi dar produsul aflat 31720821 ?... mal mare, sail mal mic, de
cat cel cerut ?... Cand unul din factorl devine de 100 ori mal mare
0 col-lalt de 1000 orl mal mare produsul cu cat devine mal mare?..
Inmulte0e pe 100 Cu 1000... Cat da?... Produsul aflat este dar de
100000 ori mal mare, de cat col cerut.
Invbtatorul pae face proba ea produsul se Tnmu1te0e, cand in-
multim factoril, tocmal cu produsul nUmerilor cu cari am inmul-
tit pe factorl.
Produsul aflat 31720821, fijad de 100000 orT mal mare, cum il
vom face de 100000 orY mal mic, ca sa fie tocmal cat col cerut?..
Unde trebuie sa punem virgula spre st9nga ?...
www.dacoromanica.ro
111

2) La produsul aflat, despärtim, de la drépta spre


stEnga, atatea zecimale cate aveait amèndoul factorii.
ESERCITII *I PROBLEME
32X548=? 5789X701=?
I 45X7X25600=?
I

64,73X789=? 507,78X0,804=?
(
1378,75X 1

7324,0501 --=:: ? 0,347 X 0,0758 =?


1 7135 X 1

0,000752=? 1 0,3458X10000=? 5739X0,0001=? 1

35,7X1,0X23,568=? 1 5X0X3,45X8=? 1)
345 motril postav, cate 71, 58, metrul, caV leI fac?....
15,n" 954 matase, cate 12', 63 metrul, catY lel fac?... A
treia cifra zecimala de la produsul acesta, de la a doua
In jos, noi facem o er6re. Er6rea acésta este ea de o
centima?... Cat trebue sa platim pentru o greutate
de 35500 klgr., la distan ta de 1375nIn" platind tona, pe
kilo metru, cate 4 centime? Avem 6,mc. 589 volum unt
de lemn. Cat costa, socotit litru a 3 1., 65. Cat ca§-
tiga un om inteun an de zile, lucrand in t6te zilele, a-
fara de DuminicI, Pa§cI §-1 Craciun, luand pe fe-care
..1

zi cate 3 1., 50? Daca inteun centimetru cub intra


125 alice mid, cate vor intra in trei litrurI? Greutatea
plumbulul fiind la 11,5 mai mare de cat a ape'', cat vor
cantari acele alice? Daca o ma§ina de treerat da pe
ceas 8,bc`1.65 grail, cate hectolitre va treera ea in trel
zile, lucrand cate 12 ore pe zi ? Avem 29 6menl in
lucrul unel vil §i fe-care e platit cu 1,89 lei. cat vom
plati acestor émedi lute° sèptaman6.?

LECTIUNEA XVII-a
Seliclerea In me general, eu Intregl si zeeimale.
Un meseriq a ca§tigat intr'o luna de zile 3151,
82; din acésta suma a cheltuit 1981, 37. Cat i-a
mai remas economie?
I) Inv6tAtoru1 atrage atentiunea scolaruluI asupra mecanismu-
luY imultirel cu 10 si cu puterile lul 10. Scol. n'are nevoe sà fadt
operatiunea, ci sa mute virgule din ()chi.
www.dacoromanica.ro
112

SA scriem ea numerile trebue sa se scada :

3151,82 1981,37 = Diferenta


Spre a calcula diferenta cu mal multa inlesnire
sa a§ezarn numerile in col6na :
descdzut 3151, 82... suma ca§tigata
sceizetor 198', 37... cheltuita
diferenta cat mai remane.
)7

Scim cei scdderea este operatiunea aritmeticei prin


care ne afleim cu cdte unit*, §i subunitdtf, este mal
mare un numer, de cdt alt numer de acela0 fel.
Ca sa aflam acésta, la intregl noI am scazut
uniml din unimi, zecimI din zeciml §i a§a. m. d.
Mild numerile ce se scad vor coprinde §i zeci-
male trebue sa scadem tot dupA regula scinta. 1)
PArtile din zece le vom scadea tot din partI
din zece; parpe din o suta din 041 din sutime;
partile din mie asemenea din parti corespunza-
toare...
A§a dar, §i la scadere, ca §i la adunare, vir-
gula trebue sA cada, la a§ezarea numerilor in co-
b:VIA, pe aceia§1 linie verticalA. Atuncl, la stenga
se a§éza numerile intregl, iar la drépta numerile
zecimale, §i felurile de uniml se corespund in linie
verticala.
Facem scaderea ca §i la intregl, puind virgula
la diferinta pe linia ce ocupa la numerile carl se
scad:
315,82
198,37
117,45 .2)
- . .

') Inv6tAtoru1 : Se 'kite §ti de o &I& cat este diferenta, faril, sA,
facem calcul ? Putem scAdea parti din zece, din unimY intregl ?...
dar sutele se pot scadea din 041 din mie ?... De ce nu ?... Cum
trebue dar sa scAdem ?
2) hivétatoru/: Diferinta póte Ore cuprinde mai multe Ord ze-
www.dacoromanica.ro
113

Diferenta este dar 117 le i §i 45 banl.


Iata, cum operam la scaderea cu zecimale:
La sccidere arzeim numerile ca fi la adunare: ci-
frele de acelai ordin sd vie una sub alta.
Scetdem fie-care cifra a scazétorului din cifra re-
spunzadre a clesccizutului, incepancl de la drépta spre
ste'nga.
Virgula la diferintd cade pe aceiae linie verticalet
cu virgulele numerilor de scazut.
ESERCITII $1 PROBLEMPI

87549,3907-5400:=? i 57G-132,589=? I 410


57,998=? I 302,01-0,732=2 I 0,589-0,094=?
7,54-13=? f 578,0327-498? I 1,548-0,979=?
45,732-15,0000080=?
Calculka de cand exista neamul romanesc in tarli,
sciind c Romani' ah venit aci la leatul 105? Un ne-
gutator a cump6rat 345 chile grail cate 721. 53,i le-a
vdndut apol cu 851. 75; cat a caltigat el? Dintr'o toci-
tóre plina de 3,mt. 005 s'a deqertat 589,' 45; cate Unit-I

cimale, de cal are sc626torul, saul desazutul?... Pao s6, fe la


scazator trel zecimale si la diferinta sit gasim patru zecirria/e?...
Asa dar, cate zecimale va cuprinde diferinta?... Seq. cate are de-
scazutul, saù scazaterul; dar maI multe nu.
Virgula la diferinta p6te veni Ore mal la drépta, saü mal la
stanga. de unja virgulil de la numerile ce se scad?... Pentru co
nu?... Seq. pentru ca atuncl, ain face ca diferinta sa cuprinda
mal multe, sail /pal putine zecimale, de cat numerile de scazut.
Cum probezi c6, diferinta 117,45 este bun6,? Incéreá de-1 muta
virgula si adun-o apol cu scAzatorul, ca s vezI mal da pe
desazut. 198,37 + 117,45 =. 316,82 diferinta este buncl. Acum,
198,37±11.745=210,115: cu virgula mutat6, nu ne mal dà pe de-
sc6zut...
I) In aceste example, scolarul intálneste Vita cazurile esceptio-
nale ale scaderil. Invtrtatorul 11 ajuta s6. Inlature greutAtile i apol
11 las6, sIi calculeze singur fdte esemple analoge. Esempiu al duoi-
lea 11 calcul6za asa
576,000
132,689
443,411 etc.
80,384 www.dacoromanica.ro 8
114

de licuid mal cuprinde ea ?... Din suma de 5839" 73 s'a


cheltuit, in diferite rendurI : 304," 58; 730," 05; 8,9' 48;
1589," 35; cat a remas din acea suma?

LECTIUNEA XVIII-a
ImpArtirea In caz general, ou Intregl i zecimalel)
Facand impartirile numerilor
10 : 1 100 : 10 J 1000 : 100 J 10000 : 1000
I

gasim acela§ cat 10.


Tot ast-fel, la impartirile
4 : 2 1 12 : 6 1 36 : 18 1 108 : 54
gasim acela§ cat 2.
In §irul antait §.1 in al duoilea, deimpartitul §i
impartitorul at fost ÎnmUiiÏ cu acela§ numer: Cu
10 in primul §ir ; cu 3, in al duoilea §ir. Caturile
nu s'at Schimbat. Ele at remas tot 10 §i 2.
.Daca privim §irurile impartirilor de la drepta
spre stenga, vedem cä deimpartitul §i impartitbrul*
se impart treptat, cu acela§ numen in §irul de
sus cu 10; in cel-alt §ir cu 3. Caturile sunt ace-
lea§I, tot 10 §i 2. De la stenga spre drépta nu-
merile se inmu1tes9 treptat cu acela§ numer, §i
caturile reman acelea§1.
De aci intelegem, ca putem inmulti, saa imparti
pe detmpeirtit i impartitor cu acelq num4r, i altul
sä' - r6mdie neschimbat. 2)

1) Invbtatorul trebuie sa repete, mal int01, cele §tiute de la


impartirea intregilor, prin intrebarl i r5spunsurl. Dupa ce se con-
vinge, ca §col aii presinte, in spiritul lor, tot mecanismul imp&r-
tiril cu intregi, atunci procede la esplicarea acestor lectiunl.
Inv6t.; Cum vei face O. nu -se schimbe catul, cand ti s'ar da
382: 5,07h, §i. s'ar cera sa lepezT virgula de la impartitor?.. Mu-
téhd virgula cu 3 trepte spre drépta, cu cat se immulte§te irn-
partitorul ?.... Ou cat trebuie s'A imu1tegt1 dar pe de impartit, ca
sa nu se schimbe cdtul ? Daca al avea 507, 3489: 5,36, cum
al putea sá transforml zecimalele in intregl, i catul sa nu se
schimbe ? Bine al face daca aI sccíte d'adreptul vitgulele 7.... Mu-
www.dacoromanica.ro
115

SA, luam a imparti


732,56 : 84,01
Nol putem §terge virgulele numerilor, fara a
schimba catul, pentru ca, mutand virgula cu dou6
trepte spre drépta, §i la deimpartit 0 la impaqi-
tor, el se inmultesc amindoul cu 100. Putem serie
dar numerile fara virgule:
73256 : 8401
§i catul impailiriI va fi acela§.
A§a dar, cand ni se da impartiri cu zecimale,
nol schimbam mal Întêiü zecimalele in intregI,
§tergand virgula, §i facand apol impartirea ca la
intregi.
La §tergerea virguleI, trebue sä luam séma, ca
deimpartitul i impartitorul sa se inmultésca
cu acela§ num6r, trebuie sä mutam adica virgula
cu acela§ num6r de trepte §i la deimpartit 0 la
impartitor.
Pentru a face o impetrtire cu numere zecimale, ob-
servdm maï dntéial, ca i deimpdrtitul i impdrti-
torul set cad acelag numer de zecimale.
Cdnd nu va fi aa, implinim lipsurile cu nule,
egaldnd numerul zecimalelor.

tänd virgula la impartitor cu 2 trepte spre dreapta, cu cät


imulte§te el ?... Dar deimpärtitul Cu cat se imulte§te daca ii mu-
tä.m virgula cu 4 trepte ?... CAtul remäne el neschimbat, dad. lu-
am 5073489: 536, in loc s luam numerile date 597,4489: 5,36?...
Cu cat trebuie sä, mal imultim dar pe impartitor?... Potrivitl nu-
merile : 223,75 :8 I 724,5 : 38,4020 I 578,5: 0,6215.... ca sa schirnbatT
impärtirea cu zecimale in impartirea de intregl i cAturile S ra-
mate acelea§I.
esercitäza bine pe §colaril la acéstä transformare.
NB. Impartirea cu zecimale devine ast-fel un.caz particular al
apärtiril cu intregl.
www.dacoromanica.ro
116

Scriem apoI numerile gird virgule, §i facem im-


pdrtirea ca la intregY. Ca tul rè'mane acelq.
Aplicarea regule. Ni se da a impArti:
3670,4167 : 6,31=Cat.
Potrivim mal intAiii numerile zecimalelor:
3670,4167 : 6,3400=
§tergem acum virgulele 0 operdm ca la intregi
367041'6'7" 63400
500416' 578
566167"
rest 58967
Ala dar: 36704167 : 63400=578, rest 58967.

LECTIUNEA XIX-a.
Restn1 la imptirtirea en zeeinjale.
CAtul impArtiril numerilor ce ni s'a dat
3670,4167 : 6,34, va fi tot 578; restul va fi insl
un num6r zecimal: va fi 5,8967, in loe de 58967
intregl, cat am aflat maI sus.
SA facem d. es. impAqirea 38 : 5, 0 vom avea
38: 5=7, rest 3; sl inmultim cu acela§ num6r,
cu 10 spre pildl, pe deimpArtit 0 pe impArtitor,
0 sa facem din mil impArtirea:
380 : 50=7, rest 30.
Caul e tot 7; restul 30 e Insa de zece ori me
mare, ca restul 3.1)
') Inv6tAtorul. SA pue pe scolarl a lucra mal multe esemple
de felul acesta, ca sa vaza a restul se inmulte§te Cu nui1I6rul
cu care fnmultim termenif impartirit
www.dacoromanica.ro
117

Cu ori-ce num6r vom inmulti termenil unel im-


parVri, catul va r6manea neschimbat; restul insa
nu r6mane neschimbat: el se inmulte,21e cu num(Yrul
Cu care am inmultit termenii
La impagirea 3670,4167 : 6,34, nol am inmul-
tit pe deimpartit 0 pe impartitor cu 10000, ca sa
ajungem la o impartire de intregl. Catul 578 e
acela§ intre numerile zecimale, ca §i intre cele
transformate in intregl, restul insa 58,967 e de
10000 ori mai mare. Ca sa ne intòrcem la restul
adev6rat al impartiril date 3670,4167 : 6,34 trebue,
sa facem restul de 10000 ori niaI mic. Restul va
fi dar 5,8967. Prin urmare:
3670,4167 : 6,34=578, rest 5,8967.1)
Proba 6,34X578+528967=6370,4167.
De aci avem regula urmatcíre pentru restul
partirif Cu zecimale:
La restul Imp ar irii zecimalelor, trebue sei muttim
virgula, de la dre:pta spre stänga, cu atdtea trepte,
cu cdte am mutat-o la termenii impartirif, dupes"' ce
i-am egalat in zecimale.

LECTIUNEA XX-a
Resturl esprese in zeeimale.
Numerile ce nu se cuprind de un_ num6r esact
de orl, ne dat resturi la impartire. Tata de es.:
deimpartit impartitor cat rest
36704167 : 637=57620 0 227

1) Invétatorul. S. faca pe §colarI sa observe ct la rest se des-


part atatea zecimale, cate are deimpartitul sau impartitorul, dupa,
ce egalam numérul de zecimale.
www.dacoromanica.ro
118

Putem urma insa Cu impartirea §i asupra res-


tulul, ca sa, scaem la cat numere zecimale.
Dupa ce s'a sfOr§it impartirea §i am ajuns la
la cel din urma rest, punem virgula la cat, ca sa
araam ea partea intregilor s'a sfOr§it. Dupa aceia
inmultim restul cu 10, 'I adaogam adica o nula,
§i impartim: cifra aceia a catuluI ne arata p&p
din zece, §i se va serie Indata dupa virgula ca-
tului 1)
RestuluI ce urméza mal adaogam o nula §i im-
partim jara: cifra aceia a catului ne arata petrtf
din sutei , §i se va serie a doua, spre drépta, de
la virgula catulut
Tot ast-fel urmam, pana ce imparporul se va
cuprinde esact intr'un rest. Cand nu se cuprinde,
scátem numai cate zecimale voim í 1ncetam de-a
opera.
Am avut restul 226 i impartitorul 637.
36704167 1 637
rest.... 227 57620,35635..
2270
3590
4050
2280
3690

Invet. Pie-care unitate este, dupa sistemul zecimal, impärtita


in zece. Cand inmultim dar cu 10 un rest de intregl, produsul a-
ratä par din zece de ale unitätiL Cifra vatulul, aflatä de la im-
pärtirea acelul produs, va fi dar tot pall din zece, §i se va serie
indatä dupä virgula pusä la cat... Gaud la un cat avem rest 5 lel
§i vom Inmulti Cu 10, atuncl ce ne aratä cifra catulul de la im-
pärtirea acelui produs ?... Pärtl din 10 din 'al, aclicA golo-
ganl marl... NB. Inv6tAtorul sä eserciteze pe §col. cu asemenea
intrebärl, ca el ;A intelégt ce importantä are in practicA espri-
marea resturilor in zecinvde.
www.dacoromanica.ro
119

Tata dar resultatul impArpril 'Ana la a el'a zecimalA :


36704167 : 637 =57620,35635..
ESERCITIT t PROBLEME
Calculeza caturile §.1 resturile in zecimale : 5301,74 : 294,32
034 : 5,003 5,78632 : 2,503 345 : 073401 0,7589
1 I

7,345794 I 0,6432: 4,75 I 3,51 : 0,00067. Fiind 2km1P 5hcbp


6ar' 570m a se imparti la 132 6menT, cate catl metri pa.
tratI le vine de om ?... 7589,k1gr940 malal a costat 332,1.25;
cat s'a platit kilogramul ?.. 0 sala e lunga de 6,111.54, lata
de 4,m. 82 §i malta de 5,04; cat volum are acea sala ?
CatI (5mehl pot sta in acea sala, timp de o ora, fie-care
om avénd trebuinta de 7861tr. de aer pe ceas,, ca sa res-
pire bine ?... Monetele de argint ai numal 95, la suta de
greutate, argint ; in 25894 lel, cata arama intra ? Daca
lmgr- costa 5 fr., cat costa 2gr ?o rota, invértindu-se
°data, innaintéza cu 3,m75; de cate ori trebuie sa se In-
vértésca in 5,klm 875? Daca pe secunda se"invêrtqte o-
data, in cat timp strabate acésta distanta ? O fantana
da pe minut 3711x. in cat va umple o capacitate de
7,111.589342 ? Un let
i vechit in let not pretue§te 0,37037; .

56894 leI vechit catl lei noui fac ?.. Un leü not in let
vechit pretuette 2,7; 32401 leI noul catl leï vechit fac?
6589 franci, in cate bucatI de cate 3,70 va trebui
platim ?...

FINELE ANITLUI AL DUOILEA,

www.dacoromanica.ro
TABEtk SISTEMBLUI METRIC

a). Unit6ti de lungime.


Decimetru =a zecea parte din metru (0,m 1
Centimetru =a suta parte din metru (0,m.01 =1CM )
g_I Milimetru =a mia parte din metru,(0,131.001=1mm)
-c7
zL
c 4-)
,0 Decametrul = zece metri (10111
2 idem2h e tul)
Hectometrul = o sutd. metri (100m
E Kilometrul = o mid, metri (1000m. lkhn.)
Miriametrul zece mii metri (10000n'. 1mnn.)

b). Unittiti de suprarap.


tt%
Decimetru pd.trat.a suta parte din m. 01
a
'FA Centimetru patrata mea mi° parte din m.p.=0,ThP 0001
E Idilimetru pAtrat-,--a milidnelea parte din m. p.--=0,mb 000001
e
Decametru pitrat sad arul = o sutd ni. p.= 100mP.
; Hectometru pitrat zece mil ni. p.= 10.000ral).
as a)
Kilometra pdtrat = un milion m. p.=1000000ny.
Miriametru pdtrat =----- o suth milike in. p. 100000000ml'.
NB) Ou eral se mileérii locurile de ariiturà: unime agrario,

www.dacoromanica.ro
121

UnitAti de volum.
(pentru licuide gi. grktnte)

3 .7g -S1
u 2, Dedlitru = a zece parte dintr'un 1itru=01t1.1
= Centilitru = a suta parte dintr'un 1itru=01tr.01
-g
Decalitru zece litrurI 101tr.
Hectolitru= o sutA litrurf 1 ooltr.
'E :S- Kilolitru o mie litrurI 1000Itr.

NB. IncAperile sau spatiurile marl, prectun si soliditatea, ca


lemnele, grarnezile de piatr6,, se msórA, cu rnetrul cub. Un metru
cub se mal zice si ster. Avem decasterul, zece m. c., i deciste-
rul a zecea parte dintr'un ster.

(pentru incdperi marl fi solide)

decimetru cub, a mia patre din m. c.=0,nic.001


.5
_ centimetru
z I-a- ...
cub, a milibnelea parte din m. c.=Ome.000001
s.) minmetru cub, a bili6nelea parte din m.c.=0,m0.000000001
s.
oo 15 ...@ decametru cub, o mie metri cub=1000me.
E E hectometru cub, un milion metri cub=1000000mc.
E- kilometru cub, un bilion metri cub=1000000001ne.

Unità0 de greutate.
Decigramul =-- a zecea parte din gr.=0,gr 1
Centigramul =-- a suta parte din gr.=0,gr.01
Miligramul = a mia parte din gr.=0,gr.001
E =.=
Sz
os
Decagramul zece grame 10gr
at
o eztS
SE
g Hectogramul = o sutil grame = 100gr.
Kilogramul = o mie grame =
z3..

NB. O mie kilograrne fac o tolla O sut kilogr. fac un cantar.

www.dacoromanica.ro
122

e) Unitati de- valeve.


Monete de argint:
.2
de 5 lei, de 2 lel, de 1 let,
cis .-7.= uratate let, 50 ban1
cd
Monete de aramd:
z 4 de 10, 5, 2 1 banY.
Monete de aur:
*2 -12 Un napoleon . 00 leI
Jurnètate napoleon 10 JO
Sfert de napoleon 5 lel
.

NB. Imprimeria Socecil a editat un tabel in desenin, coprinzAnd f6rte co.


rect, tAte unitAtile aistemulin metric.

www.dacoromanica.ro
TABLA DE NIATERII
Pag.
Precuvantare 58
ANUL
Notiuni pregatitére: Num6rarea pAnA la zece : de-opotrivA
sau egal; introducerea la calcul 9 19
Partea I: Numeratiunea vorbitA §i scrisA; notiurd de cal-
cule cu cifre, in casurl particulare (21 lectiunl) . . 20 49
Partea II-a: Primele notiuni de mésurA; unimi de mésurA,
fArà. sub-divisiunl, (8 lectiuni) 50 62
Partea III-a: Cele patru operatiunl cu intregi, in casuri
generale, (8 lectiunl) 63 83
Medid aritmeticei 84
ANUL II-lea
Recapitularea sistemei de numeratiune, intinsA §i asupra
numerilor zecimale. Principit generale asupra citiril
scrieril numerilor, intregl §i zecimale (9 lectium) . . 85 95
Sistemul metric (5 lectiunl) 96-106
Cele patru operatiunl cu intregi §i zecimale, in casurT
generale (6 lectiunT) 107-119
Tabela sistemului metric 120-122

4.

www.dacoromanica.ro

You might also like