ARITMETICA ELEMENTAIA

PENTRU

11ZUL SCOALELOR PRIMARE CLASEI P GLI1NAZIALA

DE

CONSTAATIN GEORGESCU
LICENTIAT IÌ4 MATEMATICI.- PROFESOR LA GIMNAZIUL DIN BUZRU

Aprobatd ca carte didacticd de Ministeval Cultelor i Instruc:iunei Publice.

EDITIITNEA II

PUCURESTI
TIPOO-RAFIA MODERNA, GREGORIE LUIS, STRADA ACADEKIEI,
1893
Pretul I Left. C. 40307

www.dacoromanica.ro
 ARITITETICA ELEITENTAIA

PENTRU

UZUL SCOALELE PRIIIARE E CLASEI 1k GIIHAZIALA

DE

CONSTANTIN GEORGESCU
LICENTIAT IN MATEMATICI PROFESOR LA CIIMNAZIUL DIN BUZAU

Aprobatd ca carte didacticd de Ministerul Cultslor ci Instructiunel, Publice.

EDITITTNE1 II

BUCURESTI
TIPOGRAFIA MODERNA, GREGORIE LUIS, STRADA .A.CADEMIEI, 24
1893

www.dacoromanica.ro
Die exemplarele vor purta semnettura autorului.

www.dacoromanica.ro
 ARITMETICA ELEMENTARA

DEFINITIUNI

11Idrime sail cantitate numim tot ce se péte mari saú

micsora, de ex. lungimele, greutatile sunt märiml.
A mèsura o märime, insémna a vedea de cate-orl
este maI mare sail mal mica de cat o marime de ace-
lasI fél cu ea, numita unitate de mësurd sail numaI unit ate.
Numër se numeste o Intrunire de maI multe unitatI
sat numaI unitatea.
Num6rul se dice concret, cand aratä, felul märimel din
care este format de ex. sése mere, cincl nucl, 8 cal etc.
Numërul se dice abstract, cand nu arata felul marimer
din care este format, de ex. sése, cincl, opt, etc.
Aritmetica este stiinta numerilor, ea se ocupä cu stu-
diul proprietAilor numerilor si cu asedarea regulelor dupa
care formäni numere, prin mal multe lucrarl numite : ope-
ratiunele aritmeticei .

NUMERATIUNEA

Daca la o unitate adaogam o unitate, formäm un nu-

mèr numit douë ; la numèrul dol adaogand Inca o unitate
formam un alt numër numit treI si asa mail departe pu-
tem forma numere ori cat de marl. Daca la un num.&
off cat de mare ar fi, adaogam o unitate, formam un
num.& si mal mare de cat el ; de aicl urméza, ca lista
numerilor n'are sfarsit, este nemärginita.
www.dacoromanica.ro
 4

Dacä pentru fie-care numèr am avea un nume parti-

cular si un semn deosebit, ar urma sa avem pentru vor-
birea si scrierea numerilor, un num6r nesfarsit de vorbe
si de semne, ceea ce ar fi férte gretii.
Pentru a inlätura acésta greutate, ne servim de nume-
ratiune. Numeratiunea este mijlocul, prin care putem vorbi
si scrie t6te numerele posibile, cu at se 'Ate de putine
vorbe si semne.
Numeratiunea e de dou'é felue : vorbitä 0, scrisä.
6. Numeratiunea vorbita are de scop de a vorbi, cu cät
se péte de putine cuvinte, téte numerele posibile si se
urrnéza ast-fel :
0 unitate se maï numeste si unu.
La unu adAogand o unitate, formAm nume'rul . clio
do! » 17 11
Ira
» trei 1) 11 11 patru
patru » I, cind
" 17

, (inel 17 17 11 » qése
ése n 71 11 11
épte
Opte ,, 71 n 71 opt
n °131 17 77 17
nouè
Aceste numere : unu, do!, trel, patru, cinc!, sése, sépte,
opt, nouë se numese unitäti simple sail unitäti: de Intaiul
ordin.
La nou'd adäogänd o unitate formäm num'érul dece, care
se numeste si unitate de al doilea ordin.
Cu decile numèräm ca si. cu unitätile simple si avem
urmèt6rele numere de al doilea ordin : 0 dece sail numal
dece, apol dou&decI, trei-decT, patru-ded, cinct-dect, sése-
decl, sépte-deci, opt-decl, noue'-ded..
Numerele dintre dece si douè clecI se vorbesc ast-fel:
1n. loe de : dece si unul se vorbeste : un-spre-dece
qece si doI 17 dol.--spre-dece
4ece si trel » treT spre-dece
17
dece si patru11 patru spre-dece
n clecesl. clue' 11
cine!-spre-dece
17
dece si sése 11
sése-spre-dece
» dece si septe » sépte-spre dece
dece si opt » opt-spre-dece
11
dece si nou6 » nou&-spre-dece
Numerele dintre douò decl si trel-decI se vorbesc ast-fel :
www.dacoromanica.ro
 5

dou6-qed i unu, douè-decl i dol, dou64ecl i treI, doué"--

Cieci i patru. dou6- decl i cincl, doué-decl i ése, douè-
deci i épte, dou6-decI si opt, dou6-deci si nou6
De asemenea avem : trei decl i unu, trel-decI i dol,
treI-decI i treI, trei-decI i nouè ; patru-deci i unu,
patru-decl i doi patru-decl i nouè ; cincr-decl
unu, cinci-decl i doi, cincl-decI si nou6 sése-deci
unu, sése-decl i doI, sése clec' i nou6 ; sépte-decl
unu, sépte-deci i dol, sépte-decl ì nouè ; opt-decl
unu, opt-decl si dol, opt-ded i nouò ; nouò-decl
unu, noue-geci i doi, nouë-decI s,i nouë.
La noué-decl i nou6 adaogand o unitate formam nu-
mèrul gece-cled, numit suta sati unitate de al treilea ordin.
Num6ram cu sutele ca cu unitát,ile simple si avem
urmètórele numere de al treilea ordin ; o sutá, doué sute,
trel sute, patru sute, cincI sute, sése sute, sépte sute, opt
sute, nouò sute.
Gásim numerele cuprinse intre o suta i douè sute, pu-
nênd pe Muga o sud, t6te numerele de la unu i pana
la nou'é-c,lecI i nouè ; asa avem : o sutá unu, o suta do',
o sutá trel,... ... o suta nouè, o suta dece, o sud, un-spre-
dece, o sud, nouë-spre-gece, o suta dou6-decI, o sud,
dou6-decI si unu o sud, treI-decT, o suta treI-decI
unu, o sutä patru-OcI,.. o sud, nouë-d.ecl, o suta
nouë-dedi i noué, douè sute.
De la dou6 sute si pana la nouè sute nou6-c,lecI si nouë,
se numèra ca si pana la douè sute.
La nouë sute nou6-4ecl i nouè adaogand o unitate,
formam numèrul glece sute numit mie sat unitate de al
patrulea ordin.
Cele d'Intaf treI ordine : unitäile, 4ecile, sutele, forméza
clasa !rinda sat clasa unitgilor simple.
Punênd inaintea cuvIntuluI mie tóte cuvintele de la unu
si pana la nouë sute, nouè-decI i nouò, form'am urm&
tórele tref ordine nouë de numere si anume :
o mie, doué mil, noué mil sunt unität,1 de al patrulea ordin,
dece mil, doué-decI de mil. noué-deci de mil cincilea
o sutä de miI, doué sute de mi!, noué-sute de miI 11 s,éselea
Aceste trel ordine numite miile, decile de mil, sutele
de mil, forméza clasa a doua san clasa miilor.
www.dacoromanica.ro
 6

La nouò sute noa-cjecl i nouò de mil adaogand o u-

nitate, formám num'érul clece sute de mil numit milion
sat unitate de al séptelea ordin.
Punênd inaintea cuvintulul milion tele cuvintele de la
unu i pana la o mie, formam clasa a treia sat a mili6-
nelor, compusä din urmatérele treI ordine :
un milion, noub milióne, sunt unität1 de al séptelea ordin,
çlece millón° . . . noué-çleci de mili6ne, 11
optulea
o sutá de mili6ne . noub sute de milietne, , 11
noulea

pece sute de mili6ne se numeste bilion sat miliard sat

unitate de al cjecilea ordin.
Cu bilionul formam clasa a patra sat a biliónelor, com-
pusa din =atórele trel ordine :
biliòne sail unität1 de al cjecilea . . ; ordin,
çleci de bilióne 11
un-spre-çlecelea
sute de 11 11
dol-spre-çlecelea

pece sute de bili6ne se numeste trilion sat unitate de

al treI-spre-c,lecelea ordin.
Cu trilionul formärn clasa a cincea sat a trili6nelor,
compusa din urnAt6rele trel ordine :
trilióne . . . . saU unitätí de al trel-spre-çlecelea. ordin,
çlecf de 11
patru-spre-çlecelea
sute de trilióne
trilióne11

cincl-spre-çlecelea

Tot asemenea formam clasa patrali6nelor, cinciali6nelor etc.

Tabloul ordinelor si claselor succesive este urmatorul
Ordinul Intai numit unit'ali simple Clasa intaia
al doilea decl
treilea
12

sute a unit'at,ilor
77

patrulea 'n'i Clasa a doua sau

cincilea decI de mil a nnilor
32
séselea 21
sute de mil
17
éptelea miliOne
Clasa a treia sau
optulea decI de mil-L(511e
77

nou'ea
22
a milic5nelor
sute de miliéne
decelea bilióne Clas ,a patra sau
77
un-spre-decelea 11
decI de biliéne a blliénelor
77 doI-spre-decelea sute de biliéne
treI-spre-decelea trillo:Me
Clasa a cincia sau
patru-spre-decelea decI de triliOne a triliOnelor
cmcl-spre-decelea sute de trili(5ne
www.dacoromanica.ro
 7

Ordinul sése-spre-dece lea patralinne

al sépie-spre-qecelea decI de patralic5neClasa a ésea sail
opt-spre-qecelea » sute de patratiéne a patralinnelor

Din cele precedente se vede, ca legatura ihtre ordinele

succesive este: o unit ate de un ordin are dece uniteiti de or-
dinul imediat mai mic.
Numeratiunea scrisd are de scop de a se serie, cu cat
se pcIte de putine semne, terte numerile posibile.
1234 5
Aceste semne se numesc cifre §i sunt urmatórele d.ece:
6 7 8 9 0
se citese : unu, dol, trel, patru, chief, s,ése, sépte, opt, nou6, zero sail nula
Cele d'Intal nouè sunt cifre cu val6re; iar a çlecea e cifra
fara valóre.
Numerele se scriil cu aceste cifre, tinêndu-ne de invoiala
urrnat6T La drePta une i cifre de un ordin se serie cifra
de ordinul imediat maï mic ; iar la steinga une i cifre de un
orolin se scrie cifra de ordinul imediat ma mare.
Fie de scris num6rul trel-clecf i patru. Vom serie, dupa
conventia de mal sus, unitatile 4 la drépta Odin'. 3 si
avem: 34.
Fie de scris sóse sute nouë-decl §i opt. Vom serie, la
drépta sutelor 6, cifra çlecilor 9 si la drépta 4ecilor, uni-
tatile 8, avem 698.
and ne lipsesc unitatl de vre-un ordin punem in locul
ion cifra zero (0), care arata lipsa de acel fel de unitäti.
Fie de scris nouè sute épte. Vom serie sutele 9, la
drépta sutelor vom serie decile zero, Gaol n'avem gee' si
apoI la drépta çlecilor vom serie unitatile 7, avem 907.
Num6ruI trel: sute patru-ded i épte de ma cincI sute
patru se va serie: 347504.
§épte sute treI mili6ne cinci-decI i patru de mil opt
sute trel-çlecI §1 nouè se va serie: 703054839.
De aci regula urrnatére: Se serie, incepénd de la steinga
spre dre'pta, clasa cea mcd inaltet care se aude i apoi se serie
succesiv cele l-alte clase cu ordinele lor, care se aud, punénd
zero'in locul ordinelor, care nu se aud.
Citirea unui num8r scris se face dupa regula urma-
t6re: Se desparte numërul, Incepênd de la dr6pta spre
stanga, In clase de cate trel cifre, ultima clasa de la stanga
'Ate fi de dou'e" si de o singura cifra.
www.dacoromanica.ro
 8

Citim, incepènd de la stanga spre drépta, téte cifrele

cu valere spunênd numele ordinelor i claselor din care
fac parte.
Sa citim nume'rul 43291603. Aplicand regula avem:

e el
--- -.--- ---- ..,

43,291,603
Se citeste: 43 milielne 291 mil 603 unitatI.

ADUNAREA
Definitie. Adunarea este operatiunea, prin care intru-
uim mai multe numere de acela0 fel in unul singur numit
suma sag' total.
De ex. s'a avem trel gramecll de mere. Fie-care gramada
este un nume'r de mere. Intrunind acele trel grameqf in
una singura, gäsim suma acelor mere.
De aid se vede, ca suma e tot d'a-una mal mare de
cat fie-care din numerile date spre a se aduna.
Numerile date spre a se aduna se numesc partile sumel.
Semnul adunarel este +, care se citeste: plus sail a-
dunat cu.
Casul 1. Cand avem sä, adunam dou6 numere de
Cate o singurä cifra:
Fie 6 adunat cu 3. Se serie: 6+3 si se citeste: 6 plus 3.
Ca sä gäsim suma acestor numere, adaogam lu 6, pe
rand, tete unitatile celui-l-alt num'ér 3; avem:
6+1=7 se vorbeste : 6 plus 1 este egal cu 7
7+1=8 7 » i » 17 3) 8
8+1=9 8 1 9
Numèrul 9 intruneste unitatile ambelor numere, el este
suma lor. Se serie: 6+3=9 si se citeste: 6 plus 3 este
egal cu 9.
Fie 5 adunat cu 2, avem:
5+-1-6
6+1 7
Asa dar : 5+2-7
Suma a douë numere de cate o singura cifra trebue
fie tinutä minte.
www.dacoromanica.ro
 9

Observare. Cand avem sa adunam mal multe nu-

mere de cate o singura cifra, adunam numërul intait cu
al doilea, suma lor o adunan' Cu al treilea num6r, suma
acésta o adunam cu al patrulea num6r si asa mal departe
pana ispravim de adunat téte numerile date.
Fie de adunat numerile: 7, 8, 3, 4, 5, se serie 7+8+3
+4+5 si se citeste: 7 plus 8 plus 3 plus 4 plus 5: avem:
7+ 8=15
15+3=18
18+4=22
22+5=27
Asa dar: 7+8+3+4+5=27.
Casul II. Adunarea a douè sail a mal multor nu-
mere de mal multe cifre.
Fiind ca nu putem aduna intre ele de cat märiml de
acelasI fel si fiind ca unitatile, Odie, sutele, miile, etc,
sunt märiml de felurl diferite, nu putem aduna de cat
unitati simple cu unitatf simple, decile Cu decl, sutele cu
sute, etc.
De aici regula urm6t6re: Se asga numerile unele sub
altele, asa ca unitatile de acelasi ordin sa fie sub unitati de
acelasi ordin, tragem o linie orizontake pe de desubt si adu-
nana, incepend de la dre'pta spre stanga. Când suma unitati-
lor de un ordin confine unita0 de ordinul imediat maï mare,
le pastram, ca sa le aduvam la acel ordin.
De ex 73454-9346+1037.
7345
9346
1037
17728
Se vorbeste : 7 si cu 6 fac 13; 13 si cu 5 fac 18. 18
unitatl fac 8 unit4i si 1 clece. Scriem 8 unitatl in co-
16na unitatilor si pastean' 1 dece sa o adunam la dect
1 dece si Cu 3 decl fac 4 decl ; 4 decl si cu 4 decI fac
8 decI; 8 decI si cu 4 decl fac 12 04 adica' 2 clec): si 1
suta. Scriem 2 ded in coléna decilor si pastram 1 suta,
s'a o adunam la sute. 1 suta si cu zero sute fac tot 1
sutä ; 1 sutä, Si Cu 3 sute fac 4 sute ; 4 sute si Cu 3
sute fac 7 sute. Scriem 7 in colóna sutelor. 1 mie si cu
www.dacoromanica.ro
 10

9 mil fac 10 ma ; 10 mil i Cu 7 mil fac 17 mil', adica

7 mg i 1 çlece de mie. Scriem 7 In col6na miilor i 1
la stanga miilor, fiind-ca este unitate de ordinul imediat
maI mare de cat miile.
MaI pe scurt se vorbete ast-fel : 7 0 6 fac 13; 13 0
cu 5 fac 18. Scriem 8 0 1 de tinut. 1 i cu 3 fac 4;
4 0 cu 4 fac 8; 8 0 cu 4 lac 12. Scriem 2 0 1 de
nut. 1 0 cu zero, tot 1; 1 i Cu 3 fac 4; 4 icu 3
fac 7. Scrim 7. 1 0 cu 9 fac 10; 10 0 cu 7 fac 17.
Scriem 17.
Aa dar : 7345+93464-1037=17728.
13. Proba adunaret Proba uneI operatiunI, este o altä,
operatiune, prin care ne asiguram, cä intaia operatiune e
bine facuta.
Proba adunarei se face prin adunare ast-fel : Daca am
adunat de jos In sus, pentru proba adunam de sus in
jos. Daca gäsim aceiaO suma, atund adunarea a fost bine
facuta.
1 ExerciO. SA' se adune numerile : 705693+600708+9875+
850786.
In o gOdina sunt : 735 merl, 387 cire0, 17 vi0nI, 543 perl,
187 pericT, Cat,I copacl sunt in total ?
0 persOna s'a nascut in anul 1798 §i a trait 87 de alai. Care
este anul in care a murtt ?
0 persOnä a cheltuit 5407 lei i i-a mal r6mas 813 lel. Cftt,1
leI a avut acea persòna. ?
5 In o célä sunt in casa 1-a 89 elevI in 11 bancI, In clasa
II-a 67 elevl In 7 bane, In clasa 1II-a 53 elevl In 6 }panel i in
clasa IV-a 48 elevI In 5 band. Cài elevt i cate bäncl sunt In
total ?
In un co s'a pus : 3 kilograme cafea, 7 kgr. zachar 4 kgr.
pane, 6 kgr. branda, 9 kgr. faina. Cate kilograme sunt In total?
In un dulap sunt : In raftul WWI 34 6.'111' legate i 25 64
ne'egate, in raftul al doilea 18 cart,I legate i 49 cartl nelegate,
In raftut al treilea 27 cart,I legate 0. 23 cartl nelegate Sa se afle
num6ru1 total al cartilor legate, al celor nelegate i num6rul to-
tal al caililor cuprinse In dulap.

SCÄDEREA

14. Definitiune. Scaderea este operatiunea, prin care scó-

ton, din un numer mal lnare numit de-scadut, tóte unitätile
www.dacoromanica.ro
 11

unui nuntër maï Ink numit scapor. Rezultatul se numeste

re,st sall diferenta.
Diferenta este In tot-d'a-una maI mica de cat de-sca-
clutul.
Daca la diferenta adunam scaclètorul, gasim pe de-
scaqut.
Semnul scadereI este :. , care se citeste : minus sail
mal putin.
Casal 1. and scaptorul e de o singura cifra.
Fie 7, din care sa se scada 3. Se scrie: 7-3 si se ci-
teste : 7 minus 3.
Sc6tem din descazut 7, pe rênd, t6te unitätile sca0-
toruluI 3 si avem :

5-1=4»
7-1=6 se vorbeste 7 minus 1 este egal cu 6
6-1=5 77

77
6
5
77 i
1
))

Diferenta este 4. Se serie 7-3=4. Se vorbeste : 7 mi-

7)

"
,,
)7 4
5

nus 3 este egal cu 4.

Fie 29, din care sä se scada 4; avem:
29-1 28
28-1-27
27-1-26
26-1-25
Asa dar: 29 4-25
Scäderea unul num.& de o cifra din alt num.& trebue
sa se Invete a se face din minte.
Observare Nu se pote scadea Intre ele de cat mä-
riml de acelasl fel, asa nu putem scadea 3 nucI din 7
mere, cacl diferenta : 7-3-4 nu p6te fi nicI mere nicl
nucI.
Casal II. Cand scacyétorul e de mal multe cifre.
Fiind ca nu putem scadea intre ele de cat marimI de
acelasl fel, si fiind-ca unitatile, glecile, sutele, miile etc.
sunt maxim' de felurI diferite, nu putem scadea de cat
unitati simple din unitatI simple, clecl din geol., sute din
sute etc.
De aicl regula: Se ase'cia seeklaortd, sub de-sea dut, asa
ea unitatile de acelast ordin sa fie sub unitari de acelas1
www.dacoromanica.ro
 12

ordin i incepeni a scadea, incepénd de la dre'pta spre

stanga.
Fie de aflat diferenta : 7864-523.
7864
523
7341
Asa dar 7864-523---7341.
Observare. and o cifra de un ordin al scacletoru-
lul este mal mare de cat cifra de de-asupra a de-scadu-
tulul, putem face scaderea ast-fel:
Fie 3527-875; avem:
3527
875

5 unität1 din 7 unitáll l'emane 2 unitatl. 7 deci din

2 ged nu se p6te, luarn 1 suta, din cele 5 sute ale de-
scagutuluI. 1 sub,' sat 10 decl si 2 decI fac 12 decl. 7
decI din 12 oled l'emane 5 decl. 8 sute din 4 sute, cáCI
s'a luat 1 din cele 5 sute ale de-scadutulnI, nu se p6te.
Luám 1 mie din cele 3 mil ale descadutulul, o prefa-
cem In sute si cu 4 sute ne da 14 sute. 8 sute din 14
sute remane 6 sute. Mil ne-a remas numaI 2, cadí am
luat una din ele.
Se mal pase gäsi diferenta ast-fel: 5 din 7 remane 2.
7 din 2 nu se pote, 7 din 12 l'emane 5. 8 din 4 nu se
p6te. In loe de 8 din 14, dicem 9 din 15 remäne 6. 1
din 3 remane 2.
Proba seaderet Adunám diferenta cu scadetorul
si daca ne da pe de-scádut, scaderea e bine facuta.
Exercitii, 1. Un butoiti cu mAsline cantAreste 123 kilograme,
butoiul gol cAntAreste 35 kilograme CM, cAnt Arete mAslinele?
0 persênA s'a náscut In anal 1803 si a murit in anul 1871.
CAll mil' a trAit ?
0 perscinA din 3685 le! a cheltuit 1793 la Cu cA41' lei a
r6mas?
Un pArmte si fiul sù ati impreung, 105 ani. Etatea pArinte-
lul este 73 anT. Care este etatea fiulut?
5 in un depozit se aflA 273897 kilograme de cárbunl. A a
cumpèrat 3217 kilograme. B a cump6rat 76.357 kilgr. C a cum-
p6rat 13749 kgr. S. se afle numèrul total al kilogremelor vên-.
dute si. al celor remase In deposit.
www.dacoromanica.ro
 13

IMULT1REA
Definitia I. Imuyirea este operatiunea, prin care se
doua numere n'imite : de-imultit siimultitor si se cere, set
repetim pe de-imuyit de atatea ori, atte unitati are imultitorul.
.Rezultatul imuyiret se numeste product.
Fie 7 sa se imulOsca cu 3. Productul II ga'sim repe-
tind adica' adunand cu sine Insusl pe 7 de 3 ori, Avem :
7+7-1-7=21. Productul este 21.
Definitia H. Productul se forméza din de-imultit pre-
cum inmuyitorid s' a format din unitate.
Fie tot 7 sa se imultésca cu 3. Imultitorul 3 s'a for-
mat din unitate, adunand unitatea cu ea insusl de 3 orl.
Productul se forméza, adunand pe de-imultitul 7 de 3 off
cu el insusI, avem :
7+7+7=21.
Semnul imultireI este : X, care se citeste : imultit cu.
De-imu4itul se serie la stanga semnuluT imultirel, iar
imultitorul la drépta luï. Dupä imultitor se serie egal si
apoi productul :
Se serie : 7A3-21. Se citeste : 7 imultit 3 este egal cu 21.
Delmultitul i imultitorul se mar. numesc i factor!.
Casta I. Imultirea a douè numere de cate o sin-
gura cifra.
Fie 6X4. Repetam pe de-imu4itul 6 de 4 oil i avem
productul :
6X4=6-l- 6 +6+6=24.
Productul numerilor de cate o singura cifra trebue
se tina minte.
Pentru a invèta productul a dou'é numere de cate o
singura cifra, se intrebuinteaza tabla imulOrer, in care se
gasesc scrise tóte acele producte.
Tabla imultirel se forméza ast-fel : Se serie in li-
nie orizontala numerile de la 1 si pa,na la 9. Numerile
serse se aduna cu ele insusl i sumele se scriti de de-
subt, formand a doua linie orizontala. Se aduna linia a
doua orizontalä, cu intaia si se forméza Erija a treia. Se
aduna linia a treia cu intaia si se forméza unja a patra.
www.dacoromanica.ro
 14

Se continua, In felul de maI sus, pana formal-u unja a

noua orizontala si cea din urma
Pentru a gási produc-
1 2 3 4 5 6 7 8 9
tul a dou6 numere de
2 4 6 8 10 12 1-4- 16 18 cate o singura cifrA, de
3 6 912 15 18 21124 27 ex. 7X6, se cauta de-
4 8 12 16 20 24 28132 -- .6 imultitul 7 In Elija In-
5 i0 15 20 25 30 354045 taja orizontala si Imul-
6 12 18 24 30 36 42,48 54 titorul 6 In linia India
T 14 21 28 35 42 49 56 63 verticall La Intalnirea
colcínelor In capul ca-
8 16 24 32 40 48 56 64 7-2 rora se gasesc 7 si 6,
9 18 27 36 45 54 63 72 81 este productul 76. Se
gaseste 42. DecI 7X6-42.
Productul lul zero cu un num'ér 6re-care este zero,
dupa definitia ImultireI.
24. Casul II. De-Imultitul de mal multe cifre si imul-
titorul de o singura cifra.
Fie 274X3. Ca sa gasim productul, repetam pe 274 de
3 ori, avem :
274
274
274
822-
Asa dar : 274X3-822.
Pentru a gasi mal repede acest product, facem ast-fel :
Regula. Scriem imultitorul sub de-imultit si tragem o li-
nie orizontalci pe de desubt. Imultim cu imultitorul t6te cifrele
de-imultitului incepénd de la dre'pta spre stanga si adunam
productele capa ir te.
274
3
822
Se vorbeste ast-fel : De 3 orI 4 unitMI fac 12 unitatt.
Scriem 2 unitOtI si pastram 1 clece, ca sä o adunara la
clecI. De treI ori 7 c,lecI fac 21 gecI si cu 1 clece fac 22 clecI.
Scriem 2 decl si pastram 2 sute, ca sa le adunara la sute.
De 3 oil 2 sute fac 6 sute si Cu 2 sute fac 8 sute.
Scriem 8 sute.
www.dacoromanica.ro
 15

Mai scurt se vorbeste : De 3 orI 4 fac 12. Scriem 2

si pastfam 1. De 3 oil 7 fac 21 si cu 1 fac 22. Scriem
2 si p'ästfám 2. De tre'l off 2 fac 6 i cu 2 fac 8. Salem 8
Casul III. and imultitorul este unitatea urmatä,.
de nule.
Regula. Ca sd gasinz procluctul, punem in dre'pta de-imul-
titulza atátea mule, cate are imultitorul.
A§a. avem : 8746X100 874600
214 K100000=21400000
Casul IV. Imu4irea a doué numere 6re-care.
Regula. Se scr;e imuyitorul sub de-imultit si tragem o linie
orizontald pe de desubt. Gu fie-care cifrd a imultitorului, imul-
Om pe intregul de-imultit si obtinem producte numite partiale.
A ceste producte partiale le scriem unele sub altele, incepand
de sub cfra imultitoruldi din care provin. Tragern o linie o-
rizontald pe de de-subtul acestor producte partiale si le adunara.
Suma este productul total.
Fie 7385X649. Se asécla ast-fel :
7385
649-
66465 -
29540
44310
4792865
Asa dar : 7385X649=4792865.
Fie 'Inca 8456X10307.
Fiind-ca productele pa4iale ale de-Imu4itulul cu cifrele
zero ale imulVtoruldf sunt zero, nu le maT scriem.
8456
10307
59192
25368
8456
87155992
Asa dar : 8456X10307=87155992.
27. Cas particular. and unul sail am andol factorif sunt
terminatI cu nule.
www.dacoromanica.ro
 16

Regula. Se imultesc numerile obtinute dupei lepadarea nu-

lelor si la product se adaoget t6te nulPle lepadate.
Fie 543000X7600.
543X76==41268
543000X7600-4126800000

ADEVÉRURI ASUPRA IMULTIREI

28. Fie de aflat productul 5X3. Trebue sä, repetäm pe
5 de 3 off.
Scriem unitatile lul 5 in linie orizontala §1 apoi repe-
tam unja orizontala de 3 off, avem :

1 1 1 1 1
11111f
i

1 1 1 1 1 1

Num'érul de unitätT. cuprins in acest tablot este pro-

ductul 5X3.
Linia intaia verticala are 3 unit,41 si acésta linie este
repetata de 5 off, deci unitatile cuprinse in acest tabloü
este si productul 3A 5.
Putem dar serie: 5 x 3= 3X 5.
Acésta egalitate aratà ca : putem schimba ordinea facto-
rilor 0 productul nu se schimba'.
Când avem sä, imultim o suma Cu un numër, imul-
tim fie-care parte a sumel cu acel nurar.
(124-7±8)X3=12X3A-7X3+8X3.
Cand avem sä imultim un numèr cu o sumä, imul-
tim numërul cu fie-care parte a sumel.
7>_<(3-+-8 1-1.5)-- 7X 3+7X8+7X15.
Cand avem sä imultim dou'è sume, imultim, Cu
fie-care parte a sumel: imultit6re, t6te parOle de-imulti-
tulul.
(6+5-i- 8)X(2+7)=6X2+5X2+8X2+6X7--F5X7+8X7.
Ca s'a gasim productul mat multor factori, imul-
Om factorul intal cu al douilea, productul celor &I' cu
www.dacoromanica.ro
 17

al treilea, productul celor trel cu al patrulea si asa mai

departe.
De ex. 3X5><8
Cäcl avem: 3X5-15; 15Y8-120; 120X7-840.
33. Productul mal multor factorl nu se schimbä, cand
schimbäm ordinea factorilor.
3X5X9X4X7=9X7X5X4X3.
34. Proba imultirel. Schimbä'm ordinea factorilor si dacä
gäsim acelasi product, imultirea a fost bine fäcutä.
Exercifil 1. In o biblioteca sunt 56 rafturI si In fie-care raft, cate
29 volume. Cate volume a fost peste tot ?
In gradina sunt 17 randurl de copad l in fie-care rand cate
79 de copad'. Cáll copad sunt peste tot ?
In o biblioteca' sunt 2386 volume si costa fie-care volum 210.
Catl lel s'a platit pentru tcite volumele ?
4 In o carte sunt 386 pagml In fie-care pagina 1827 litere.
Cate litere sunt In acea carte
0 persóna, a cumparat un loe a carui fatada este de 65 metri,
platind pentru fie-care metru de fatada 1347 lel. Cat a plátit pea-
tru acel loe ?
Douë locomotive de drum de fer pléca In acelasl moment
din ace10 punct si In directa contrare. Una merge cu 56 si alta
cu 43 kilometri pe ora. La ce distanp, se gasesc dura 7 ore ?
IMPARTIREA
35. Definitie. Impartirea este operatiunea, prin care se da
dou6 numere numite de-impartit i impartitor ci se cere un alt
numèr numit cat, care sa arate, de cate-ori impartitorul se cu-
prinde saa infra in de-impartit.
S'a se impartä 24 prin 6. Pentru a afla, de cate-ort im-
p'ärtitorul 6 se cuprinde in de-ImpäAitul 24, este de-ajuns,
s'A aflärn de câte-orr se p6te scoate 6 din 24, cácI de cate-
ori se Oto sceite, de atatea oil se si cuprinde. Asa dar
scadem pe 6 din 24 de cate-orI se Oto i numérul sea.-
derilor posibile va fi catul cerut.
24-6=18
18-6=12
12-6= 6
6-6= O
6 se p6te scädea de 4 ori din 24 si numal fémane ni-
mio. Catul este 4. www.dacoromanica.ro
2
 18

Sa se Impartä 34 prin 6. Avem

34-6=28
28-6=22
22-6=16
16-6=10
10-6= 4
6 se poate scadea de 5 ori din 34 si mai r'émane 4,
din care nu se mat poate scadea 6. Catul este 5.
Restul ultimel scaderf se numeste restul impartirer.
and restul Impartirei este zero, se zice, c Impaqirea se
face exact; In cas contrar, ea, Impartirea nu se péte face exact.
pentru a afla catul, scadem, de cate-ori se pote,
Impartitorul din de-Impärtit, urmézä cä restul Impaqirel
va fi tot-d'a-una mai mic de cat Impartitorul, c'äol alt fel
ar Insemna, c n'am facut t6te scaderile posibile.
Semnul Impartirel este :, care se citeste : Impartit prin.
De-impartitul se serie la stanga semnului i Impartitorul
la drépta, apol se pune egal si se scrie catul. Restul se
serie sub de-Impartdt.
Operada se asécla ast-fel :
24: 6=4 34: 6=--5
4
Scac,Iênd din 34 pe 6 de 5 orr, ne rò'mane 4; Maud ope-
ratia contrar'ä, adica : adunand restulul 4 pe 6 de 5 off,
gäsim pe de-Impartitul 34.
Putem dar scrie :
34 = 6+6-I-6+6+ 6:F4
sat : 34 = 6X5+4
Acésta egalitate ne arata :
De-impartitul este egal cic productul impartitoruluï cu
OW plus restul, daca exista.
Restul iinpartirei este egal Cu diferenta intre de-impartit
produ tul inipartitorului
Cdte cifre are cdtul.
sa cautam cate cifre are caul impartirel num'ëruluf
85276 prin 739. Sa presupunem ea 10 este catul, atunct
productul catului cu Impa4itorul : 739X10-7390, scaclut
din de-ImparVit, dä restul : 85276-7390=77886, care este
mai mare de cat Impaqitorul 739. C'atul nu este 10, ci
maT mare de cat 10.
www.dacoromanica.ro
 19

Incercam cu 100, avem :

739X100=73900
85276-73900=11376
11376 fiind mar mare de cat impartitorul 739, caul
nu este 100, ci mal mare de cat 100.
Incercam Cu 1000, avem :
739X1000-739000
739000 fiind mar mare de cat de-impartitul, catul nu
poate fi 1000, ci mar mic de cat 1000.
Catul, Rind mar mare de cat 100 si mar mic de cat
1000, are trel cifre.
Fie Inca, sa aflam, cate cifre are catul Impartirer nu-
mèrulur 628753 prin 427.
Incercam Cu 10, avem :
427X10-4270
628753-4270=624483
Catul este mar mare de eat 10. lncercam cu 100, avem:
127X100=42700
628753-42700=586053
Caul este mal mare de cat 100. Incercam Cu 1000, avem :
427X1000-427000
628753-421000=201753
Catul este mar mare de cat 1000. Incercam cu 10000, avem:
427X10000-4270000
Catul este mar mic de cat 10000 si fiind mar mare de
cat 1000, are 4 cifre.
36. Casul 1. Impartitorul si catul de cate o singura cifra.
Fie 46 sä se Imparta prin 8. Catul are o cifra, caer
8X10-80, este mal mare de cat 46.
Stim, ca la productul catulur cu Impartitorul, adunand
restul dad, existä., gasim pe de-impaAit. Cautam num.&
rol, care rmu4it cu imparVtorul sä ne dea orl pe de-Im-
partit, off un numér mar mic de cat el, ast-fel ca diferenta
Intre de-Impartit si productul ImpartitoruluI Cu acel nu-
m.& sa fie mar mica de cat impartitorul. Num'e'rul gasit
va fi c'atul cerut, iar acea diferenta va fi restul impartirel.
In exemplul luat, 5 este catul si 6 restul Impartirel, cad' avem:
8X5=40
46-40_,6
www.dacoromanica.ro
 20

Operatia se aséqa ast-fel :

46 :
10
=6
Se vorbeste : 8 in 46 de 5 ori. Scriem 5 la cat. De 5 orl
8 fac 40. Scriem 40 sub de-impaAit si facem scaderea,
6 este restul impartireI.
Fie Inca 59 sa se imparta prin 7.
59: 7=8
Se vorbeste : 7 in 59 de 8 off. De 8 orl 7 fac 56. 56
din 59 Amane 3.
37. Casul II. Impa*torul de o cifrä i catul de mal
multe cifre.
Fie 5493 sa se imparta prin 7. Sä vedem cate cifre
are catul.
Incercrun cu 10: 7X 10= 70; 5493 70=5423
IncercAm cu 100: 7X 100= 700; 5493-700=4793
Incercam cu 1000: 7X1000=7000
Catul, fiind cuprins intre 100 si 1000, are treI cifre.
Regula. Ca sa gasim cifrele cátuluz, despartim de la stanga
spre drépta de-impartitului un num0 de cifre, in care im-
partitorul set se cuprinda cel putin o data sa4 cel rault de
nou'é ori. Impartim acest num6-, numit intaiul de-impartit par-
tial, prin impartitor i gasim intdia cifra de la stanga
Pe cifra aflata la cat, o imultim cu impartitorul, productul
scadem din intdiul de-impartit partial si capatam inttliul rast.
La drépta acestui rest, scoborim cifra urmel,tóre din de-im-
partit i num8rul format se numeste al doilea de-impartit
Impartim acest no 4 de-impartit partial prin impcirtitor $i
gasim a doua cifra de la stet' nga catului. Imulim noua cifra
a catului cu impartitorul, productul il scadem din al doilea
de-impartit partial si capatam al doilea rest. La dre'pta a-
cestui rest coborim cifra urm'et6re din de-imparit si for-
man al treilea de-imparit partial. Continuam operatia, kind
terminam de coborit Mate cifrele din dre'pta întâiulu de-im-
partit partial. Ultimul rest este restul impartirei.
Ca' nd impartitorul nu se cuprincle in un de-impartit partial
se pune zero la cat, se cob6ra cifra urmaóre din deimpartit,
si cu noul de-impartit partial se continua operatia dupa regula.
www.dacoromanica.ro
 21

Operatia se aséda ast-fel :

54 9'3' : 7=784
49
=59
56
33
28
7:-.5
Se vorbeste : 7 in 54 de 7 off. Scriem 7 la cat. De 7
ori 7 fac 49. Scriem 49 sub intaiul de-impartit partial
54. 49 din 54 6mane 5, care este intaiul rest. La drépta
1111 5 coborim pe 9 si 59 este al doilea de-impartit par-
tial. 7 in 59 de 8 ori. Scriem 8 la cat. De 8 off 7 fac
56. Scriem 56 sub 59 si sca'slênd r'emane al doilea rest
3. La drépta acestuI rest, coborim pe 3 ultima cifra a
de-impartitului. 33 este al treilea de-Impartit partial. 7 In
33 de 4 ori. Scriem 4 la cat. De 4 orl 7 fac 28. Scriem
28 sub 33 si scaqênd ne rëmane 5. Catul Impartirel este
784 si restul 5.
Mal scurt . se face ast-fel :
9 6 5'2' : 8=1206
16
=52
4
Casul ill. Impartitorul este unitatea urmata de nule.
Regula. Pentru a gasi ceitul restul in acest cas, nunzMim
de la dre'pta spre steinga de-impartitului ateitea cifre, ceite nule
are impartitorul 0 numèrul format de aceste cifre va fi restul
impartirei, iar numèrul format de cele-l-alte cifre de la steinga
de-impártitului va fi ceitul.
78347: 100=783
47
Casul IV. Impartitorul de mai multe cifre si catul
de o singura cifra.
Regula. Cautam cifra de ordinul cel mai inalt al impar-
titorului, de cate ori se cuprinde in numèrul de acela9i ordin
din de-impartit ; cu cifra aflata imultim impärtilorul 0 pro-
ductul il scadem din de-impartit. Daca restul e mai mic de
-ceit impartitorul, atunci acea cifra e adevèratul cat i in cas con-

www.dacoromanica.ro
 22

trar o metrim saa micpreim cu una saa mai multe unit*, pan a
ie da un rest mai mic de cat impartitorul.
Fie 7432 sa se imparta prin 852. Catul are o singura
cacl : 852X10=8520 este me mare de cat de-1m-
parOtul. 8 sute in 74 de sute, sat ma scurt 8 in 74 de
9 orl. 852x9=7668. 9 e mal mare de cat Caul adev6rat,
cad 7668 e mal mare de cat de-impa4itu1. Incercam cu 8,
avem: 852 X8=6816. Scadênd, avem restul 7432-6816=616..
8 este adevèratul cat.
Operatiunea se asacla ast-fel :
7432: 852=8
6816
=616
Fie Inca exemplul:
735: 89=8
2-5
40. Casul V ImparOrea a dou'e' numere 6re-care.
Fie 6275438 sä se imparta prin 859. Sa cautam ate
cifre are catul.
IncercAm cu 10: 859X 10= 8590; 6275438-- 8590=6266848
Incerdim cu 100: 859X 100= 85900; 6275438 85900=6189538
Incercam cu 1000: 859x 1000= 859000; 6275438-859000=5416438
Incerd.m Cu 10000: 859X10000=8590000
Catul fiind cuprins intre 1000 si 10000, are patru cifre.
Regula. Despartim de la stanga spre dre'pta de-Impartitului
un numr de cifre, care set cuprinclet pe impartitor cel putin o
data sail cel mult de nota ori. Impartim acest nunW,r, numit
inteaul de-impartit partial, prin impartitor i geísim intaa
.cifra de la ski nga catului. Cu cifra aflata la cdt, imultim im-
partitorul, productul Il scadem din intaiul de-impartit partial
capettam intaiul rest. La drépta acestui rest, coborim cifra
urmd6re din de-impartit i formam al doilea de-impartit
partial. Impartim acest nog de impartit partial prin impartitor
si gasim a doua cifra de la steinga catului. Imulim noua
cifra a cátului cu impartitorul, productul U sea dem din al
doilea de -impetrtit partial si ccipatam aZ doilea rest. La
dre'pta acestui rest, coborim cifra urmN6re din de-impartit
formam al treilea de-impartit partial. Continuant operatia
pawl terminam de coborit tóte cifrele de-impartitului. Ultimut
rest este restul impartirei.

www.dacoromanica.ro
 23

Cand itnpartitorul nu se cuprinde In un de-impartit partial,

se pune zero la cat, se forme'za un nog de-impartit partial
prin coborirea cifrei urma6re din de-imp5Ttit i se continua
'operatia dupa regula.
Operatia se ap,cla ast-fel
6275,4'3'8': 859=7305
6013
=2624
2577
475-8
4295
=443
Se vorbe0e : 850 In 6275 merge, ca 8 In 62, de 7 oil.
Scriem 7 la cat. Cu 7 1multim pe Impartitor i produc-
tul 859X7-6013 11 scadem din Intaiul de-impartit par-
tial. La 1ntaiul rest 262, coborIm cifra urmèt6le 4 din
de-Impartit i formäm al doilea de-impartit partial 2624.
859 in 2624 merge, ca 8 In 26, de 3 orI. Scriem 3 la
Cat. Cu 3 Imultim pe Impartitor i productul 859X3-2577
11 scadem din al doilea de-Impartit partial. La al doilea
rest 47, coborIm cifra urmèt6re 3 din de-Impartit 0 for-
main al treilea de-Impartit partial 473. 859 In 473 nu se
'Jae cuprinde, punem zero la cat. Coborim cifra urma6re
8 din de-Impartit i formam al patrulea de-1mpartit par-
tial 4738. 859 In 4738 merge, ca 8 In 47, de 5 orl. Pu-
nem 5 la cat. Productul 859X5-4295 '11 scadem din al
patrulea de-Impartit partial 0 gasim 443, care este restul
impartirel.
Fie Inca 5743876 sa se Imparta prin 975.
5743 8'7'6' : 975=5891
8688
8887
1126
151
In acest exemplu, productul fie carel cifre a catuluI cu
Impartitorul s'a scagut din de-Impartitul partial respectiv,
fara al serie sub de-lmpartit.
41. Casul Vi. and de-impartitul i impartitorul sunt
terminatl Cu nule.

www.dacoromanica.ro
 21

Regula. Ca sa gdsim câtul p*, restul impartirel a dozze nu-

mere terminate eu mule, idseint acela0 numer de nule de la de-
impdrtit i de la impetrtitor i impartim nunzerile remase.
Caul qit din impartirea acestor numere este p*, data nume-
rilor date; iar la restul acestei impàr,tirì, addogdm nulele
sate de la de-impeirtit sag inzpailitor si gasim restul impar-
Ord numerilor date.
Fie 975000 sa se Imparta prin 5400.
97 5'0' : 54=180
435
= =30
Caul numerilor date 975000 si 5400 va fi tot 180;
iar restul va fi 3000.
42. Proba impartirei se face ast-fel : îmu1irn impar-
titorul cu caul, la product adunam restul si dad, gasim
pe de-Impartit, impärtirea e bine facuta.
43. Proba Imultirei se péte face si prin impartire,
Impartind productul prin unul din factor! si dad, la Cat
gasim pe cel-alt factor, Imultirea este bine fäcuta.
Exercip. 1. Productul a dol factorl. este 284466, unul din fac-
toil'. este 273. Care este al doilea factor ?
479 kilograme de marfa. costa 7185 let Cat costa' kilogramul ?
0 mostenire de 6365 lei se imparte la 5 mostenitori in pb.'rt,I
egale. Care este partea ce se cuvine fie- caruia ?
0 locomotiva de drum de fer a percurs 690 kilometre in 15
ore. Cate kilometre a percurs pe orb'. ?
Un negnstor a cumparat 73 kile de grail cu 3650 let A vén-
dut fie-care kila cu 57 lei. Cat l'a costat kila i cat a castigat
In total ?
Un negustor a amestecat 624 kilogr. cafea care'l costa 3120
lei Cu 948 kilogr. cafea care'l costa 2844 lei Cu cat a vêndut
kilogr. de amestec ca sa castige in total 324 let ?
Un kilogr. de unt costa 3 let Cate kilogr. se va cumpara cu
741 let ?
0 perséna a intrebuinat 6780 enneni si le-a platit 33900 lei.
Cat se cuvine fie-caruia ?

PROPRIET.ATILE NUMERILOR
Divisibilitatea
44. Definitiuni. Un num.& se zice divisibil prin alt nu-
mèr, cand irnpartirea intre ele se face farä, rest.

www.dacoromanica.ro
 25

Illultiplul until numér se numeste productul acelul nu-

m.& cu un alt numér 6re-care. Asa 15 este multiplu de
3, cacI 15-3X5.
Ori-ce multiplu al undl num.& este divisibil prin acel
numér. De ex. 15, 24, 36 sunt multipli de 3 si sunt di-
visibilI prin 3.
Un num.& se ziee divisorul altul numér, cand il imparte
exact pe acel numér. De ex. 3 este divisorul numerilor
15, 24, 36.
Divisorul unul nurnér se mal: numeste si submultiplul
sail factorul aceluI numér.
. 45. Divisibilitatea prin 2. Dintre t6te numerile de o
sin gura cifra, numal : 2, 4, 6, 8, 0 sunt divisibile prin 2
si se numesc cifre perechl; iar 1, 3, 5, 7, 9 nu sunt di-
visibile prin 2 si se numesc cifre neperechl.
Orl-ce numér terminat cu o cifra pereche se numeste
numér pereche; iar numerile terminate cu o cifra nepe-
reche se numesc numere nepereche.
Ute numerile perechI sunt divisibile prin 2; iar cele
neperechl nu sunt divisibile prin 2.
Numerile neperechI, impar0te prin 2, ne dati tot-d'a-una
restul 1.
Divisibilitatea prin 3 sat 9. Un numér este di-
visibil prin 3 sail 9, card suma cifrelor sale, luate ca sim-
ple unitatl, este divisibila prin 3 sail 9.
18465 78968
1+8+4+6+5=24 7+8+9+6+8=38
2+4= 6 3+8 =11
1+1 =2
6 este divisibil prin 3, ded 24 si numèrul dat 18465
sunt divisibill prin 3; 2 nu este divisibil prin 3, decI niel
11, niel 38 si niel 78968 nu sunt divisibill prin 3.
Restul Impärtirel unuI numér prin 3 sail 9 este egal cu
restul impartireI prin 3 sail 9 al sumeI eifrelor sale, luate
ea simple unitati.
Restul impartirei prin 9 al numérului 18165 este 6.
Restul impartiref prin 3 sail' 9 al numérulul 78968 este 2.
Divisibilitatea prin 4 sat 25. Un numér este di-
visibil prin 4 sat 25, cand qlecile si unitatile luI sunt nule
sat forméza un num.& divisibil prin 4 sail 25.

www.dacoromanica.ro
 20

5736 9675
36 : 4=9; 36 : 25=1 75 : 4=18 ; 75 : 25=3
0 11 8 0

Restul Imp'ärtirel Unti num.& prin 4 sail 25 este 4gal

cu restul ImpartireI prin 4 sail 25 al numkuluI format
de cjecile 0 unitatile acelti numèr.
Divisibilitatea prin 5. Un numér este divisibil
prin 5, cand cifra unitatilor este zero sail 5.
Restul impartirel unul numèr prin 5 este egal cu restul
Impartirel prin 5 al unitatilor acelul numèr.
Divisibilitatea prin 6. Un num.& este divisibil prin
6, cand este divisibil prin 2 0 prin. 3.
Divisibilitatea prin 7. Un numér este divisibil
prin 7, cand punênd de-asupra num6rulul, Incepênd de la
drépta spre stanga, cifrele 1, 3, 2, 6, 4, 5, 1, 3, 2 etc. i
Imultind fie-care cifra a numkulul cu cifra de de-asupra
§i apoI adunand aceste producte, gasim o suma divisi-
bila prin 7.
Restul ImpartireI prin 7 al unuI numér este egal cu res-
tul ImpartireI prin 7 al acester sume.
1546231
8476593 3+27+10+36+28+20+8=132
231
132 2+9+2=13
31
13 3+3=6

Numérul dat nu este divisibil prin 7 0 restul impärtirel

prin 7 este 6.
Divisibilitatea prin 8 sail 125. Un num6r este
divisibil prin 8 sati 125, cand sutele, cjecile si unitatile lul
sunt nule sail formézä un num.& divisibil prin 8 sat. 125.
Restul impartireI unuI num.& prin 8 sail 125 este egal
cu restul ImpartireI prin 8 sat 125 al numèrulul format
de sutele, gecile i unitatile acelul numér.
Divisibilitatea prim 11. Un numòr este divisibil
prin 11, cand scäglênd suma cifrelor de rênd (ordin) pe-
reche din suma cifrelor de rênd nepereche, luato ca simple
unitatI, gäsira o diferenta divisibilä prin 11.

www.dacoromanica.ro
 27

Restul Impartirel unuI num.& prii-J11 este egal cu res-

tul ImpartireI prin 11 al acestel diferente. De exemplu
928370928.
Suma cifrelor de rend nepereche : 9+8+7+9+8=41
17 77 77 77
pereche : 2+3+0+2= 7
Diferenta este : 41-7=34.
Aplicand si 1111 34 regula, avem : 4-3=1.
Numèrul dat nu este divisibil prin 11 si restul este 1.
Observare. Mud suma cifrelor de rênd pereche este
mal mare de cat suma cifrelor de rênd nepereche, ca s'a
putem face scaderea ceruta de regula, adaogam sumeI ci-
frelor de rênd nepereche de atatea off 11 pana cand putem
face scaderea.
Proba imultirel prin 9 sail 11. Cautam restul
Impartirel prin 9 sail 11 : 1) al de-imultitulul; 2) al Im-
multitorulul; 3) al productulul acestor douë resturl, si
4) al productuluI numerelor date. Daca cele dou6 din
urma resturI sunt egale, imulVrea este bine facuta.
7436X 527=3918772
20 14 37
2 5 10
2 X 5-10 1
1 I

Proba impartirel prin 9 sail 11. Cautam restu/

Impartdrel prin 9 sat 11: 1) al Impartitorulul; 2) al ca-
tulul; 3) al productulul acestor dou6 resturi; 4) al restu-
luI Impartirel numerelor date; 5) al sumeI acestor douë
resturI de pe urma si 6) al de-impartituluI.
Daca aceste douè resturl din urma sunt egale, 'impar-
tirea este bine facuta.
758374=827 X 917+15
34 17 17 6
8 8
7
8 X 8 ----- 64
1+6=7
10 7
1
1

www.dacoromanica.ro
 23

NUMERE PRIME
56. Numer prim se numeste numèrul, care se Imparte
exact numal prin el insusI si prin unitate. De ex. 3, 7, 19
sunt numere prime; iar 4, 38, 8, 21 sunt numere neprime.
Pentru a gasi numerile prime mal miel de cat un nu-
m'e'r dat, de ex. 48, se lucréza ast-fel:
Scriem numerile, pe rênd, de la 1 pana la 48 inclusiv :
1, 2, 3, (4), (5), (6), 7, (8), 9, (10), 11, (12), 13, (14),
15, (16), 17, (18), 19, (20), 21, (22), 23, (24), (25), (26),
(27), (28), 29, (30), 31, (32), (33), (34), (35), (36), 37, (38),
(39), (40), 41, (42), 43, (44), (45), (46), 47, (48).
Plecäm de la 1 si tele numerele neprime le punem in
narenteza; 1 si 2 sunt prime, cacI se impart numaI prin
ele insusl si prin unitate.
Incepènd de la 3 si num6rand din doI In doi, därn peste
numeril al. doilea: 4, 6, 8, 10, 12 etc. De aid vedem :
4=2+1+1=2+2=2X2
6-4+1+1=4+2=2+2+2=2X3
8=6+1+1=6+2=2+2+2+2=2x4

Numeril 4, 6, 8, etc. sunt multipli de dol, decl neprime

si II punem In parenteza
Numèrul 3, fémas afara de parenteza, nu e divisibil
prin 2 si prin urmare este prim. Incepènd de la 4 si nu-
mèrand din 3 in 3, dam peste numeril al treilea 6, 9, 12,
15, 18, etc., care sunt multipll de 3 si pe care '1 punem
In parenteza, cacl:
6=3+1+1+1=3+3=3X2
9=6+1+1+1=6+3=3+3+3=3X3
12=9+1+1+1=9+3=3+3+3+-3=3x4

Intaiul multiplu de 3, pe care il gasim nepus in paren-

teza, este 9=3><3, fiind-ca 6=3X2 este pus deja, ca mul-
tiplu de 2,
4 este neprim, cacI e pus In parenteza, ca multiplu de
2. Totl multiplii de 4 sunt pusl In parenteza cu multipli de 2.

www.dacoromanica.ro
 29

5 fiind afarä de parenteza, nu e divisibil prin 4, 3, 2,

decl este prim. Numèrand din 5 In 5, incepênd de la 6,
gäsim totl multiplii de 5, pe care Ii punem in parenteza.
Observám ca Intaiul multiplu de 5, nepus In parentezä
este 5x5, cacl 5X2, 5x3, 5X4 sunt multipli si de 2, 3, 4
sunt pusl de maI inainte in parentezä.
fiind pus In parenteza, este neprim.
fiind aiara de parenteza, este prim. Numkam din 7
In 7 si punem numeril aT éptilea in parenteza, ca mul-
tipli de 7. Totl multiplii de 7 mar micI de cat 48 sunt
pusi In parentezä, de .6re-ce intaiul multiplu de 7, nepus in
parenteza, ar fi 7X7=49 si care e mat mare de cat 48.
Rationand, In felul de maI sus, si pentru numerile mal
marI de cat 7, vedem cä numerile prime mal miel de cat 48
sunt: 1, 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, 23, 29, 31, 37, 41, 47.
PUTERT
Definitie. Se numeste putere saü potentd a unui nu-
mèr, productul aceluI num'er cu el insusI de mai multe orI.
De ex. 4X4= 16 este puterea a doua a lul 4
4x4x4= 64 treia
4X4X4X4=256 patra
Puterea îì ja numele de : a doua, a treia, a patra etc.
dupa numèrul factorilor egall, care se Imultesc Intre el.
Puterile unuI num6r se mal scriti si In felul urmètor :
4X4 =16 = 42
4X4x4= 64=43
4x4x4x4=256=44
Adicá.: se serie numèrul numai o data si la drépta luI
sus si putin mai mic se serie numërul, care arata de
cate ori se Imulteste cu el insusI si care se numeste er-
potent. Exponentul 1 nu se serie. Puterea a doua a unui
num6r se mai numet i patratul s6i1; iar puterea a treia
se mai numeste i cubul
Ca sä gasim productul a doué saù mar multe pu-
ter ale aceluiasi numèr, scriem numòrul o data si II dam,
de exponent, suma exponentilor.
34)05= 34+5= 3 9 ; .6 2x64x6 6!+4+1= 6 7

www.dacoromanica.ro
 30

Ca sa gäsim catul a douò puterI ale aceluias1 nu-

m6r, scriem numérul o data, si II dam, de exponent, dife-
renta exponentilor.
74: 72_74-2,i72. ms. 52=.58-2_56
; ;

DESCOMPUNEREA IN FACTORI PRIMI

A descompune un num'ér In factoril sel priml, in-
sémna a gasi un product de numere prime egal cu nu-
mèrul dat.
Pentru a descompune un numér in factoril sél
tragem in drépta lul o linie verticala i cercetam prin care
numere prime, luate pe fènd i Incep6nd cu 2, num6rul dat
este divisibil. Daca num6rul e divisibil prin 2, scriem pe 2
In drépta linieI, in fata lui i Caul impartireI numèrului prin
2 sub insusI num6rul propus. Repetam, asupra acestul cat
asupra caturilor urrn6t6re, operatiunea Mont& asupra
num6ruluI propus, panä capatam un cat nedivisibil prin
2. Daca acest din urma cat este divisibil prin num6rul
prim 3, repetam asupra acestui cat téte operatiile precedente
pana ajungem la un cat nedivisibil prin 3. Continuam o-
peratia cu téte numerile prime urrnèt6re, prin care catu-
rile sunt d;visibile, pana capatam la cat unitatea. Pro-
ductul numerilor prime, serse In drépta linieI verticale,
este egal cu numèrul dat.
9360 2
4680 2
2340 2 9360=2x2X2X2X3X3X5X13=24X32X5X13
1170 2
585 3
195 3
65 5
13 13
1

AFLAREA TUTUROR DIVISORILOR UNUt NUMSR

61. Ca sa aflam totI divisoril unul numèr, descompu-
nem mai IntaI numèrul In factorii seI priml, tragem In
drépta factorilor primI Inca o brae verticala si In capul
el punem unitatea. Cu Intaiul factor prim, Imultim uni-

www.dacoromanica.ro
 31

tatea i productul 11 scriem in fata lul, in col6na ultima

Cu fe-care factor prim urmètor, imultim unitatea si pe totI
numeril scrisi deja in col6na ultimä, productele le scriem in
col6na ultima, In fata factorului prim, din care provin. Luam
séma, sa nu scriem de mai multe ori acelasi product. Colóna
ultimg ast-fel formata, convine totii divisorii numèruluI propus.

2402 2
120 2 4
60 2 8
30 2 16
15 3 3, 6, 12, 24, 48
55 5, 10, 20, 40, 80, 15, 30, 60, 120, 240
1

CEL MAI MARE DIVISOR COMUN

Se numeste eel mai mare divisor comun a douè sag
mai multe numere, cel mal mare numër care le imparte
exact pe t6te acele numere.
Avem douò metode: prin imp 'artire si prin descompu-
nerea in factori primi
Illetoda I. Ca sa aflam pe cel mai mare divisor co-
mun a douë numere date, impartim num6rul cel mare prin
cel mic. Daca impartirea se face exact, numërul cel mic
este col mai mare divisor comun. Daca impartirea nu se
face exact, impartim num6rul cel mic prin intaiul rest,
intaiul rest prin al doilea rest, al doilea prin al treilea
rest etc. pana cand impartirea se face exact. Imparti-
torul ultimel impartiri este cel mal mare divisor co-
mun cautat.
Fie, de aflat, cel mai mare divisor comun al nume-
rilor 2568 si 348.
Pentru inlesnire, calculul se asada in un mod particu-
lar, scriindu se catul de-asupra impartitorulut si restul, ca
de obiceiu, sub de-impartit, dupa cum se vede mal la vale.
7 1.2.1 1 I 1 1 1_
256812421 132 84 481 361 12
1321:78711 481 1 121 01

www.dacoromanica.ro
 32

Cel mal mare divisor comun al numerilor date este 12.

Cand cel mai mare divisor comun a doué numere este
unitatea, acele numere se dic prime intre ele.
Ca sa aflam ce] mai mare divisor comun al mai mul-
tor numere date, cautam cel mai mare divisor comun in-
tre doué din acele numere, apoi intre numérul aflat si al
treilea din cele date si asa mal departe pâ,na ispravim nu-
merile date. Ultimul numér gasit este cel mai mare divi-
sor comun al tuturor numerilor date.
Fie 1428, 765, 493, 952.
1 1 6 2 9 1 2 56
1428 765 663 102 51 493 51 34 17 952 17
663 102 =51 0 34 17 0 102
0
Cel mal mare divisor comun al numerilor date este 17.
Illetoda II. Ca sa aflam cel mai mare divisor comun
a dotè sari mal multe numere, le descompunem in facto-
ril lor primI si facem productul factorilor priml comunl
tuturor numerilor date, luatl cu exponentil ceI mai mici.
Fie 840, 1584, 499j, care, descompuse cu factorii lor
primI, del' egalitatile urmatoare :
840=28X3X5X7
1584=24X32X11
4896=25X32X17
Gel mai mare comma divisor este : 23X3=24.
CEL MAI MIC MULTIPLU COMUN
Se numeste cel Inca mic multiplu comun al mal mul-
tar numere, numérul cel mai mic, care se imparte exact
prin t6te numerile date.
Ca s'a aflam pe cel maI mic multiplu comun, descom,
punem numerile in factoril lor priml si facem productul
tuturor factorilor primi comunI si necomunI, luatl cu ex-
ponentii eel mat mail.
Fie numerile :
840=22X3X5X7
1584=24X32X11
4896=25X32X17
Cel mai mic multiplu comun este : 25X32/5X7X11X17
=1884960.
www.dacoromanica.ro
 33

FriACTRini
FRACTIUNI ORDINARE
Definitie. S'A ne Inchipuim o unitate de mësura
óre-care, Impartita In mar multe partI egale. Rezultatul
ce-1 obtinem, luand una din aceste partl egale o data sail
de mar multe orI, se numeste fractiune.
Fie de ex. AB. unitatea de lungime, o Impartim In 8
part! egale.
Luand pe AC de 3 off, capatam lungimea AE, care este
o fractie din AB.
i lc ), k rJ, 1,-1tkic 1 1 ,I,--1, Luand pe AC de
7 oil, capatam lungimea AI, care este o alta fractiune
din a AB.
Luand pe AC de 10 oil, capatam lungimea AM, care
este o alta fractiune din AB.
Luand pe AC de 13 oil, capatam lungimea AP, care
este o alta fractiune din AB.
0 fractiune se serie cu dou6 numere despartite prin o
tinie orizontalä, numita linie fractionara. Sub 1Mia frac-
tdonara se serie numërul, care arata In cate parti egale
s'a Impartit unitatea si se numeste numitor. De-asupra li-
niel fractionare se serie num6ru1, care arata de cate orl
s'a luat una din acele partl egale si se numeste nume'-
rator.
Lungimele AC, AE, AI, AM, AP se vor serie: 1-,14-,1-89,18-3.
Numëratorul si numitorul se mar numesc si termenir
fractiuner.
Fractiunele se citesc ast-fel : citim num60.torul, apol
numitorul 0 despgrtindu4 prin cuvintele supra sail a. De
ex. ibil se citesc : 7 supra 8, 3 supra 5 sail 7 a opta,
3 a cincea ; se mal citeste Inca In un fel : citind num6-
ratorul apor numitorul terminat In imi. De ex. -4-4, se mal
pot citi : 7 optimr, 3 cincimI.
Cand num6ratoru1 unel fractiunl este mal mic de
cat numitorul, fractiunea are mar putine partl, de cat are
unitatea, ea este mar mic'a de Cat unitatea 0 se nume0,e
sub-unitard. De ex. 4, jt-rn,r sunt sub-unitare.
Cand num6ratorul este egal cu numitorul, fractiu-
www.dacoromanica.ro 3
 P4

nea are tot atatea 041 egale, cate are si unitatea, ea

este egalä In val6re cu unitatea si se numeste : echi-
unitard. De ex. ;7) 4 , sunt echi unitare.
Cand numératorul este mai mare de cat numito-
rul, fractiunea are mal multe 041 de cat unitatea, ea
este mal mare de cat unitatea si se numeste : supra-uni-
tara. De ex. -g-, y, y sunt supra-unitare.
Fie fractiunea supra-unitara : y. Ad i fie-care 4 partl
din cele 27 forméz5, o unitate. Vom avea atatea unitätl,
de cate orI 4 se va cuprinde In 27. ImparVnd avem :
27: 4=6
3
Asa dar 247 cuprinde 6 IntregI si 3 041, egale fie-care
cu a patra parte din unitate, care se scriu
Putem serie egalitatea :
De aicl regula : O fractiune supra-unitard este egala cu
ceitul impartirei num&gtorului prin numitor plus fractia sub-
unitarg avend de num'erator restul acestei impeirtiri 9i de nu-
mitor impartitorul sag numitorul fracliei supra-uuitare.
Se numeste numer fractionar sati mixt, un numér
Intreg Insot,it deo fractde. De ex. 3+4-, sunt nu-
mere fraqionare.

PROPRIETATILE FRACTIUNELOR.
Proprietatea 1. Fie doué fractiunI, care ail acelasI
numitor, de ex. 4- are 7 0,41 egale cu a opta
parte din unitate, iar -I- are numal 3 pärV. egale cu a opta
parte din unitate. Asa dar 4- este mal mare de cat 4.
De aicl deducem : Din, doue fractiuni, care ag acela9i
numitor, cea mai mare este aceia, care are num6ratorul
mai mare.
Proprietatea II. Fie douò fractiunI, care at acelasl
numérator, de ex. I o ¡-. Fiind-cä a ésea parte a uni-
tätel este mal mare de cat a noua parte a el, 5 041 e-
gale cu a ésea parte sunt mal marl de cat 5 p4i egale
cu a noua parte. -0- este maI mare de cat I.
De aicl deducem : Din dou6 fractiuni, care ag acela9i
m6reitor, cea .ma`i mare este aceia, care are numitorul mai mic
www.dacoromanica.ro
 35

Proprietatea III. Fie I. Imultindu-I numar numèratorul

cu 2, avem : 5L<2 Fractia y este de douò off mal
8 8
mare de cat 4, cad ea are 10 pärtl, egale cu a opta parte
din unitate, pe cand 4 are numal 5.
Impärtind prin 2 numal numitorul fractiel' 4, avem :
Observam, ea fie-care parte a fractid este de
douè orl maI mare de cat fie-care parte a fractieI este
de douè orI maI mare de cat 4.
De aicl deducem : O fracp:e se face de un numer de ori
mal mare, imultindu-i flume numereítorul sec impcirtindu-i
numai numitorul cu acel numer.
Proprietatea 1V. Fie 4. Impartindu-I numal num6ra-
torul prin 2, avem: V=-49 t este de douè orf mal mica
de cat 4, fiind-ca 4 are de douè ori mal multe 041, egale
cu a noua parte din unitate, de cat I-.
Imultind cu 2 flume numitorul fractieIt avem:
care este de douë off mal mica' de cat fiind-ca fie care
parte a fractie este de douè orI maI mid de cat fie-
care parte a fractie
De aid deducem : O fractie se face de un numer de ori mai
micd, impeirtindu-i numai numercItorul sa nultindu-i numai
numitorul Cu acel numer.
Proprietatea V. Fie fractiunea4. Imultindu-I numèra-
torul cu 2, avem 8 care este de douè orl maI mare de
cat 4. Imultind cu 2 numitorul fractiel avem :
care este de douë orI mal mid, de cat -62:2i prin ur-
mare egala In val6re cu
12
Putem dar suite: -9-=6X2
8 8X2- 1 6.
avem : 6'2
Impartind prin 2 numèratorul fractiet 8 7
care
este de dou'e' ori maI mid, de cat I.
Impartind prin douè numitorul fractiel 6:82 avem : M, care
este de douò orl mar mare de cat prin urmare e-
gala In valére cu
Putem serie:
De aid deducem : O fractie schimbci valoarea,
sati impartindu-i anaindoui termenii cu acela0 numer.
www.dacoromanica.ro
 36

Proprietatea VI. Fie 5: 7. Acel numér va fi resultatui

Impartirer, care imulOt cu impartitorul 7 sad facut de 7 orr
mar mare ne va da pe de-Impa4itu1 5. Fractiunea ,9-
titä cu 7 sat facuta de 7 ort mar mare ne da : 7 = 5- 7
5
4a dar -- este resultatul Impartirel num6ru1uI5 prin 7.
Putem scrie egalitatea : 5:
De aid deducem : O fractiune reprezinta o impcirtire
care numgrettorul este de-impcirtitul, numitorul este impartitorul
fractiunea este resultatul impdrtirei.

SIMPLIFICAREA FRACTIILOR.

A simplifica o fractiune, inse'mat a gcisi o fractiun6

egalci in val6re cu cea data, dar cu termenii mat mid.
Fie fractiunea: ifi. NuV schimba val6rea, imparOndu-1
amandol termenir cu un numèr prin care sunt divisibiff.
Amandor termenir sunt divisibill prin 2. Simplificand prin
2 avem :
132 132 : 2 66
468 468 : 2-234.
66 66 : 2= 33
implificând incä prin 2, avem .
234234: 2 117
33 33 : 3 11
Simplificand prin 3, avem :
117=117 : 3-39.
132 66 33 11
Putem serie: 468-234-117-39.
Fractiunea egala In valére cu cea data 4-41, avênd
terment primI intre er, nu se mar 'Ate simplifica i se
numete : ireductibild sat reclusd la cea mal simpla expresiune.
Pentru a gasi de-adreptul fractia ireductibila, egala
In val6re cu o fractiune data, imparOm amandor terme-
nil fractiuner date cu cel mar mare divisor comun al lor.
Pentru fractia cel mar mare divisor comun al ter-
menilor er este 12. Simplificand prin 12 avem :
132 11
468 39
www.dacoromanica.ro
 37

ADUCE REA LA ACEL4 NUMITOR

79. A aduce doue sag mal multe fractiuni la acela0 nu-
mitor, insémnd a gdsi alte jractiuni, egale n valori cu frac-
tiile date, fi care sci cad acela0 numitor.
Fie -;73, i 1. nu-st schim135, val6rea, imultindu-1 aman-
dot termenii cu 8, numitorul fractiunet a douò ; avem :
3 3X8 24
7=7X8=56.
-3- nu-si schimba valórea, amândol termenit
,cu 7, numitorul fractiunel innia ; avem :
5 5X735
8=8X7=56.
Fractiile : sunt egale In valóre cu fractiile date
si aú acelast numitor : productul numitorilor fractillor date.
De aid regula : Ca sa aducem dou6 fractiuni la acelaS
numitor, imu4im amcIndoi termenit fractiund intdia cu nu-
initorul fractiund a daua Ø amandoi termenii fractiund a
-doua cu numitorul fractiund
Fie acum: -3-; -t-; T3-2- sà, le aducem la acelast numitor.
;

Imultim amândot termenit fractiunet -3- cu 7X8X12, pro-

ductul numitorilor celor-l-alte fractiunt ; avem :
5 5X7X8X12 3360
9 9x7X8X12 6048
Imultim amândol termeniT fractdunel cu 9X8X12, pro-
ductul numitorilor celor-l-alte fractiunt ; avem :
6 6X9X8X12 5184
7 7X9X8X12 6048
Imuiim amandol termenit fractiunet Cu 9X7X12, avem:
4 4X9X7X12 3024
8=8X9X7 X12 6048.
Imultim amandot termenit fractiunet T32 cu 9X7X8, avem:
3 3 X9X7X8 1512
12 12X9X7X8 6048.
www.dacoromanica.ro
 88

De aicl regula: Ca sa aducem mai multe fractiuni la ace-

la imul,tini antandot termenii fie-ccir0 fractiuni cm
productul tuturor numitorilor celor-l-alte fractiuni.

ADUCEREA LA GEL MAI MIC NUMITOR COMUN

Regula. Ca set adu,cem mai multe fractiuni la cel
inic numitor comun: 1) Beducem fractiile la cea mcd simplct
expresiune ; 2) cdutam cel mat mic multiplu comun al numi-
torilor ; 3) impcirtim bel mat' mic multiplu comun prin fie-
care numitor i 4) cu câturile cdpettate îmul,tim num&atoril res-
pectid i cldm de numitor pe cel mcd mic multiplu comun.
Fie fractiunele ireductibile : 41.
Cautäm cel mar mic multiplu comun al numitorilor.
26=2 x13
124722x31
84=22X3X7
Cel mal mic multiplu comun este 2'x 3X7X13X31=33852.
Impärtim cel mai mic multiplu comun prin fie-care nu-
mitor :
33852: 26=1302
33852 : 124= 273
33852: 84= 403
Cu caturile cap'atate Imultim numWtorif respectivl si
dam de numitor pe cel mal mic multiplu comun.
53X3 82 57 23, 131385X4 02
Fractiunile egale cu cele date sunt:4-)--<31835022

ADUNAREA
Casul I. Cand fractiunele aü acelaV numitor.
Regula. Adunam numeratoril 0 detm de numitor pe cel comun.
De ex. 7+3+15=7+3-F15 25=3+1..
88 8 8 8 8
Casul II. Mud fractiunele nu all acelasI numitor.
Regula. Aducem fractiunele la acela3si numitor 0 apot lu-

De ex.+
crclm dupet casul precedent.
5 13 5X8 13X9 40 117 40+117 157
9 8 9X8 0 x8 72 72 72
= 2+72
13
72.
www.dacoromanica.ro
 39

Observare. Orl-ce num6r intreg péte fi pus sub forma

de fractie dandul de numitor unitatea.
5 3 5 3X7 5X1 21 5 26
De ex. 3+---+-- +
7 1 7 1X7 7X1
+ ---.
7 7 7
De aicl regula: Un num0 fractionar se p6te pune sub
forma de fractie ast-fel : imultim intregul cu numitarul, la
procluct adunam numgratorul 0-i &pm de numitor pe numito-
rul fractiei.
Casul 1II. Cand avem de adunat numere fractio-
nare.
Regula. Se aduna, intregii intre ei, dupd regula adundrei
intregilor 0 fractiile entre ele, (lupa regula adunara frac-
tiilor.

De ex. (7 -h--)±(6
-)4-
9 7 9 +S=13+5X79X7+8X97X9_13+
7

--E. --5-1--rL-2=13+35+72_13+107_13+1+-44-14+-44
63 63 63 63 63
63

SCA.DEREA
Casul I. M'Id fractiunele ail ace1a0 numitor.
Regula. Scdclem num6reitorii intre el 0 dan?, de numitor
pe numitorul comun.
17 5 17-5 12 4 1
De ex.
8 8 8 8 1+-8-=1+-2-
Casul II. Cand fractiunele nu ati aceI4 numitor.
Regula. Se aduce la acela0 numitor 0 se lucre'zct ca in
casul precedent.

De ex. 7 3 7X5
3x8 35 24 35-24 11
8 5 8X5 5X8-40 40 40 40'
Observare. Cand avem sá scadem o fractie din un
intreg i vice-versa.
De ex7-1_7 3 7X5 3X1 35-3 35-3 32 6 2
5-1 51X5 5X15 5 5 5
37 37 4 37X1 4X5 37 20 37-20 17 n 2
5 4 5 1--5-X1 1X5 5 5 5 5 --+5'
www.dacoromanica.ro
 40

88. Casul .111. Cand avem s'a scgclem numere fractionare.

Regula. Prefwem numerele fracti9nare n fractii i apoi
lucrclm dupd casurile precedente.
De ex. (6+5)(3+7)_6x9+5 3x8+.7_59_31_59X8
9 8 9 8 98 9x8
31x9 = 472 279 472-279 193 49
8X9 72 72 72 72
2+ -
72'
Exercith. 1. 24 (3+175) ; (25+-ra,r) 4 (8+1)
(2+-) + (13 (6 +D.
(9 ) 5 ; 18 (4 *4).
(34 44-) (3 ).
(6 + (3 +14) (6

M-ULTIREA
Regula. Ca s îmu4im dou6 sag mid multe fractiuW,
imultim num6reitorii intre d si numitoril entre d.
De ex.
3 6 3X6 18 2
7X9 7X9 63 7'
5 7 3 5X7x3 105 35
XX=
94 8X9X4 288 96'
Observare. and avem sgîmiñjim fractii cu numere
Intregl, fractil cu numere fractionare, numere fractionare
Intre ele, prefacem numeril intregI i numerile fractionare
In fractil ï aposi lucrgra dupg regula imultirel fractiilor.
57 5 7x5 35 3
De ex. 7x8=1X8 1x8 8
359 6 3 5 9 6x3x5x9
47 1 4 7 1 1><4><7><1.'
(7+3 \><5_7><9±3 x5=66><5_66><5
k 91 7 9 7 9 7 9><7
(.3+7\x/7+ 5 \_3x8+-7 x7x12-1-5 31><89_31x89
k 8) t 121 8 12 8 12 8x12
Exercip. 1. 17x1x(7-1--Dx(8A).
6x(12+-3-5-)x-ix(19-378).
(25 -4)x(35+-) x (43W.
www.dacoromanica.ro
 41

IMPARTIREA
Regula. Ca sa impartim doicè' fractiX, imuyirn fraetia
de imparta ea fraffia impaqit6re inversa.
De ex.
7 7 6 7x6 42 2 1
86 8 5 8x540 40 20'
Observare. Cand de-Impartitul saü Impartitorul
amando.' sunt numere fractionare saú cand unul din el
este numèr intreg, prefacem numërul Intreg sati numeril
fractionarl In fracp si apol. facem Impärtirea.
De ex. 3 7 3 7 4 7><4 28 1
7
:-1x3-1><3 3 9+-3
5 5 65 1 5><1 5
6
8 =8 1-8'6 8><6 48.
3\ / 6 \ 8><7+ 3 5><11+6 59 61 59 11 59><11
8-1---7): 0+0 71= 7 7 .11 7 ><61 7><61
11
Exereitil. 1. 4: (2+-D ; (19±4): 6; 23: (9 ; (39-4): 9.
2. (17+-p-5-) : (8-4); : (2+-57-3); (18-14): (25N).
3. (6-41 )x(34+-1-1) : (5-275)x-H-.
4. (65-4-4)>11-x(15--1 : 6x 374x(48+-)><(6-77-5).

PROBLEME ASUPRA FRACTIUNELOR ORDLNARE

0 persOnti, a cumpArat 2+1 kilogr. café cu 3+1 leI kilogra-
mul, 5+-t kilgr. zahhr cu 1+1 leI kilogramul i 1-a mal' r6mas
9+1 leI In pung6). CãI lel a dat pe café, ch.tI pe zahar i chtl lel
a avut la inceput in pungh ?
Un negustor a vé'ndut din o materie metri cu 48+1
18+1 metri cu 37+11 leí, 47+44 metri cu 101+-h- leI. Cht,1
metri a avut i chIl leI a luat peste tot ?
a Un negustor a avut 96+4- kilogr. mgsline si l'a costat
105+4 leI. Cat l'a costat kilogramul ?
4. 0 gurl de apg, a pe orl 157+14 litrurI. In chte ore va um-
plea un 'teservorift de 2518+-2-4 litrurI ?
5. Un muncitor lucrézh de la 6+1 ore de dimineath pang. la
8+1 ore séra, avênd treI repause pe zi : inthinl de 1+4- ore, al
doilea de 1+1 ore si al treilea de 2 ore. Cate ore lucrézh pe zi ?
6. 0 lampa arde pe orh -a- din litru gaz si alta 24- din litru.
Cht gaz vor arde In 7+1 ore ?
7. Unul chruas i se pldteste 1+1 lel de fie-care transport. Cate
transporturY face pentru a primi 49 leI ?
www.dacoromanica.ro
 42

0 persóna 'asa prin testament 25 980 lel sä. se Imparta ast-

fel : 4 din ei pentru spitale, pentru scoll i 4- la saraci Câi la
a dat peniru spitale, catI pentru scoll si catI la s6racI ?
0 persònä a dat 16+1 lel pentru 6500 nuci. Cat costa suta
de nucI ?
Kila de graii costa 63+1 lei. Cate kile se vor cumpara cu
27480+-f4 ?
Un cArl4as a pus in cdrut,a : 5 butlie de cue de 27-4 ki-
lograme fie-care, 8 ladi de tabla de 9+4 kilograme fie-care, 37
metri lamí., de fer de 3+4- kilograme fie-care metru. Cate kilograme
a pus in caru0. ?
12 I din un kilogram de fa'ina costa 45 banT. Cat costa kilo-
gramul ?
13. -¡- din un kilogram de zachar costa /-1-lei. Cat cosà kilo-
gramul ?
14 Dou6 cismele curg in un basin de 29 458 litrurl um-
ple in 64-V-11 ore. O cismea dá 24+/--; litruri pe ora. Cat dä pe
orá a doua cismea ?

FRACTIUNI DECIMALE
Definitie. Cand numitorul uneT fractiunl este uni-
tatea urmata de nule, fractiunea se numeste decimala. De
ex.iTcy, To9ziy, etc. sunt fractiunt cjecimale.
Fractiunile cjecimale supra-unitare se mal' numesc §i
numere de,cimale.
Fractiunile qecimale se pot serie fäxa numitor, dupa
cum se vede mal la vale.
SCRIEREA NUMERELOR DECIMALE
Se stie ca legatura intre ordinele succesive ale nu
merilor intregI este : o unit ate de un ordin are dece unitqi
de ordinul imediat mai mic.
Se stie de asemenea, ca conventia pentru a serie nu-
merile Intregf este : la stánga unei cifre de un ordin se serie
cifra de ordinul imediat mai mare; iar la dre'pta se serie ci-
fra de ordinul imediat mai mic.
Pe acestea ne bazam, ca sä scriem numerile cjecimale
farä, numitor.
Daca imparVm o unitate simpa in cjece partl egale,
una din aceste 0,41 se scrie : si se citeste : unu a
gecea, unu supra clece, o decime. In o unitate simpl'a se
www.dacoromanica.ro
 43

gasesc 10 decimi, intocmai precum In o dece se gases°

10 unitäti, precum in o suta se gasesc 10 (lea si asa
mal departe.
De aici se vede, ca decimele forméza un ordin, care este
imediat mal mic de cat ordinul unitatilor simple si care,
In baza conventief, se va serie la drépta unitatilor simple.
Pentru a sti care cifra reprezinta unitati simple, se
pune, la drépta unitItilor simple, o virgulä jos sail un punct
sus si se numesc : virgula decimala sail punct decimal.
De ex. 3 unitatI si 8 decimI ; 1 decime ; 7 cleciml, se
vor serie : 3, 8; 0, 1; 0, 7.
Daca impartim o clecime In dece partI egale, una din
aceste partI este a decea parte din o decime si prin ur-
mare a suta parte din o unitate, se va serie : Th- O se
va citi : o sutime, etc. Fiind-ca In o unitate se gasesc 10
decimi si In o decime se gases° 10 sutiml, urméza, ca
sutimele forméza, un ordin imediat mai mic de cat al de-
cimelor si ca se va serie la drépta decimelor. De ex. 3
unitati simple, 5 deciml, 8 sutiml ; 6 sutimi, se vor serie:
3, 58; 0,06.
Impartind o sutime In 10 parti egale, una din ele este
a decea parte din o sutime sall a suta parte din o ge-
cime, sail a mia parte din o unitate simpla, se serie TA-6-
si se citeste : o miime etc.
Miimile, dupa cum se vede, formézá, un ordin imediat
mal mic de cat sutimele si se vor serie la drépta suti-
melor. De ex. 294 unitati simple, 7 decimi, 6 sutiml si
9 miiml ; 8 miimi se vor serie: 294,769; 0,008.
Prin acelési. rationamente gasim ordine mal miel' de
cat miimile si anume : decimile de miimi, sutimile de miimI,
milionimile, decimile de milionimI, sutimile de milioniml,
bilionimile, clecimile de bilionimI, etc.
Ordinele mal miel de cat unitätile simple se numesc :
ordine decimale, care pe lana numirele de mai sus mal
all Inca un fel de numiri, dupa cum se vede la vale;
Ordinul 1 decimal sail deciml sail din dece
n 2 7/
" SUMMI o sutä
77 11

n 3 11
miiml o mie
11 71

n 4 n decimi de tuiimi - clece mil

f) 5 2,
" gitiMi de miimi o suta de mil
www.dacoromanica.ro
 44

Ordinul 6 gecimal sa milioniml sari din un milion

7 *hi de milionimi cjece miliòne
8 Sarni de milionimi o suta de mili6ne
9 bilioniml un bilion
Punênd orI cate nule la stanga Intregilor satí la drépta
ordinelor clecimale, numèrul nu-si schimba valérea.
95. Fie 2,975. Acest num6r contine 5 miimr, 7 sutinal
sail 70 miimI, 9 clecimi sari 900 miimr, 2 IntregI sari
2000 de minnI, care In total fac 2975 miimI si care se
mal suit
Putem serie egalitatea : 2,975Ha.
Fie Inca 0,74. Acest num6r coutine 4 sutiml si 7 de-
ciml sari 70 sutiml, care In total fac 74 sutiml si care se
mal scrit :
Putem scrie egalitatea : 0,74=-.
Din aceste exemple gasim urmat6rele dou'e. regule :
Ca sd scriem cu numitor, un num& decimal, lepdclain
virgula decimald i numerul intreg cdpdtat V luäm ca nu-
méreftor, iar de num,itor dam unit atea urmatd de atcitea
nule, cede cifre decimale a avut nitinérul decimal dat.
Pe o fractiune clecimald Cu numitor o scriem lard numitor,
lepdclandu I numitorul i despdrtind, de la drépta spre stdnga
numèrdtorului, attitea cifre decimale, cdte nule a avut numitorul.
CITIREA NUMERILOR DECIMALE
96. Numerile clecimale se citesc In dou6 felurl i anume:
Citim intregil, dupd regula citirei numerilor iutregl, apoi
citim fie-care cifrd decimald cu val6re spunénd i ordinul
De ex. 7045,04305 se citeste : 7045 IntregI si 4 sutiml,
3 miiral si 5 sutimI de miiml.
Citim intre9ii, ca la intregi, apoi citim partea decimald tot
dupa regula intregilor, spunéncl la urnid ordinul ultimel cifre
decimale.
De ex. 7045,04305 se citeste : 7045 intregl si 4305 su-
timI de miiml.
PROPRIETATILE FRACTIILOR DECIMALE
97. Proprietatea I. Fie 45,076X10---- %%7336 X 110 4 5 0 07 60 X0 1 0
4vira
www.dacoromanica.ro
 89,7.8A7 45

Fie Inca 0,897X100=MuX 1 (J_ 0 =897X 1_00 =_-8TOu'V7p

1000
De aid Osim : Un num& decimal se imulte5ste cu 10, 100,
1000. adicd se face de 10, 100, 1000 ort mai mare mu-
ta nd virgula deciniald spre dre'Pta cu una, dou6, &et._ cifre de-

Proprietatea 11: Fie 87,95: 10=8 795 : ITO =8[769i55XTliy

8795 _8795_8 795.
100x10 Thlra
Fie InCä, 7,58 : 1_00=758x 1 758 758_
100 ' 100 100-100X100 10000
1

=0,0758.
De aid gasim Un nunz& decimal se imparte prin 10, 100,
1000,.... adica se face de 10, 100, 1000.... ori mai mic, niuta nd
virgula decimala spre stanga cu una, dou'6,.. &et__ cifre.

ADUNAREA

Regula. Ca sa adundm mai multe numere decimale, le

scriem unele sub altele, ast-fel ca unitätile de acela9i ordin set fie
pe aceia,si colönd verticalci, apoi adunam, incepénd de la dre'pta
spre stanga, 0 in rezzaat punem virgula decima. ld in coléna
virgulelor.
Fie 735,0247-1-8,70589+36,008756+0,00048.
735,0247
8,70589
36,008756
0 00048
779,739826

SCA.DEREA

Regula. Scrim scdporul sub de-scadut, ast-fel ca u-

nitalile de acelafi ordin sa fie pe aceiag colónd verticald, apoi
scadem, incepénd de la drépta spre stanga, 0 in rezultat punem
virgala decimala in coléna virgulelor.
Fie 875,0754-29,765809.
875,075400
29,765809
845,309591
www.dacoromanica.ro
 46

IMULTIREA
Regula. Ca scl imultim douë sag mal multe numere de-
cimale, lepadelm virgulele, imultim numerele intregr obtinute fi in
rezultat despcIrtim, de la drépta spre stanga, ata tea cifre deci-
male, elite ail avut top factorg.
De ex. 28 079X0,005X3 08.
28079X5X308 =43241660.
28,079X0,005X3,08 = 0,43241660.
Fie incA, 0,00017X0,002X0,01
17X2X1 = 34
0,00017X0,002X0,01 =0,0000000034.

iMPARTIREA
Castel I. Imp'artirea unui num.& decimal prin un
num.& intreg.
Regula. Ca scl impartim un num& decimal prin un numër
intreg, lepddelm virgula decimalcl, impartim numerele intreg'i
obtinute, iar la cat fi la rest despartim ata tea cifre decimale,
elite a avut de-impdrtitul.
De ex. 75,243 sà. se ImparU prin 27.
752'4'3' : 27=2786
212
234
183
21

Asa dar : 75,243 : 27=2,786

0,021
Casul II. and de-imp'artitul si imp`árOtorul sunt
numere decimale.
Regula. Ca scl impcIrtim doteë numere decimale, facem ca
de-impartitul fi impartitorul set cad' acela0 num& de cifre
decimale, apoi lepaclam virgulele, impartim numerele intregl ob-
rnute i din cat nu despar,fim nimic, iar din rest despartim
atcltect cifre decimale, elite a avut de-impartitul sail im,peírtito-
rul, cad amandoi ail acela0 num& de cifre decimale.
De ex. 85,27 : 9,105.
www.dacoromanica.ro
 47

Facem sa aiba acela0 numòr de cifre áecimale.

85,270 : 9,105.
85270 : 9105=9
3325
Asa dar avena: 85,270 : 9,105=9
3,325
Fie Inca: 59,176 : 8,3.
59,176: 8.300.
59176 : 8300--g
1076
Asa dar avem : 59,176 : 8,300-7
1,076
Observare. .Regula data ne del ceitul tal-dea una ca
num'er intreg.
Baca se cere insa sa gasim ccitut cu un anumit num'er de
cifre decimate, aclaogam nule ca cifre decimale de-impartitu-
ha ap ca el sa aibei cifrele decimate ale irnpartitorulici 0 in
mal mutt cifrele decimale cerute la cat, apoi lepadam virgulete,
impartim ca la numerele intregi *-i din cat despartim numerul
cerut de cifre decimate, iar din rest despartim numel,rill total
de cifre decimate, pe care le-a avut de-impartitul.
Sa se afle, cu doué cifre decimale, catul numerelor 18,25
ImpaAit prin 6,175.
Lucram cum se vede mal la vale.
18,25: 6,175
18.25000 : 6 175
182500'O': 6175=295
59000
34250
3375
Aqa dar : 18,25000: 6,175-2,95
0,03375
Casul III. and de-Impaqitul este numr intreg qi
ImpaAitorul este num6r decimal,
Regula. Adelogana nicle, ca cifre decimate, de-impcirtitului
0 lucram ca in casul precedent.
.Exercitii. 1. Productul a doI factor.' este : 1840,828
unul din factort este : 17,204. Care este cel-alt factor?
2. Sa se afle catul cu treI cifre decimale al numerelor
715 si 2,139.
www.dacoromanica.ro
 48

0 marra In greutate 379,57 kilograme costa 1442,36

leI. Cat costa kilogramul ?
Care este numèrul, care Imultit cu 63,08 da, pro-
ductul : 633,13396?

TRANSFORMAREA FRACTIILOR ORDINARE

IN DECIMALE.

A transforma o fractiune ordinard in decimala in-

se'mna a gasi o fracLiune decimald egald in val6re ea fractia
ordinaret data.
A transforma o fractiune ordinara in decima1a ca o aproxi-
matiune de 0,1; 0,01; 0,001 ;..... , inse'mna a gasi o fractiztne
decimalei, care sa dijere de val6rea fracfiel ordinare date, cit
mai putin de cat 0,1; 0,01; 0,001....
Regula. Pentru a transforma o fractiune ordinara
In clecimalä, cu o aproximatiune de 0,1; 0,01; 0,001 ;.... , se
Imparte numëratorul prin numitor, dupa ce mal Intal s'a
pus In drépta num6ratorulul atatea nule ca cifre gecimale,
cate cifre clecimale sunt cerute de aproximatie.
Fie -r sa se transforme In cjecimala cu o aproximatie
de 0,001, avem :
6=6
7
7=6,000: 7
:

6000': 7-857
40
50
Y
Putem serie, cu o greséla mal mica de cat 0,001, ega-
litatea
6
7-0,857
Observarea 1. Sunt fractiunI ordinare, la care pu-
nênd In drépta numëratorulul un nurn& de nule si Im-
partindu-1 prin numitor, ajungem la un rest zero. Despar-
tind, din drépta catuluI, un numèr de cifre gecimale egal
cu num6rul nulelor Intrebuiutate, gasim fractia clecimala
egala In val6re cu fractia ordinarl data,.
www.dacoromanica.ro
 49

Fie de ex. fractiunele : Y1

3 7
T, avem :
300'0' : 8-375 700'0'0: 16=4375

40 120
0 =80
O

Asa dar : -V-0,375 ; -176,0,4375

Când numitorul unei fractiunl nu contine factorl primi
stfe'inl lift 2 si 5, fractiunea se transforma exact In de-
adica: exista o fractiune decimalä, cu un num6r
hotarat de cifre decimale, egala in val6re cu fractiunea
ordinara data.
109, Observarea II. Sunt fractiuni ordinare la care, pu-
né'nd orl cate nule in drépta num6ratorului i impartin-
du-1 prin numitor, nu ajungem nid odata la restul zero
Fie de ex. 4, avem :
3000'0 00: 7=428571
20
60
40
50
10
3

Se vede, ca continuand Impartdrea se vor cApata res-

turile i cifrele de la cat, din noil si In aceiasi ordine si
prin urmare nu vom ajunge nicr o data la restul zero, oil
cate nule vom intrebuinta.
Când numitorul unei fractiunl contine factorl primi strenl
MI 2 si 5, fractdunea nu se transforma exact in clecimala, a-
dica : existä o fractiune decimala, cu un numèr nesfirsit
de cifre decimale, egala In valcíre cu cea ordinara data.
Pe,aceste fractiuni clecimale suntem constrinsl In tot-
d'a una In calcul, a le Intrebuinta cu un num6r hotarit
de cifre decimale, adica cu aproximatie, conform regulei
de la § 103.
4

www.dacoromanica.ro
 50--

TRANSFORMAREA FRACTIUNILOR DECIMALE IN

ORDINARE.
Definitie. A transforma o fractiune decimala in cr-
dinard, insemna a gasi o fractiune ordinara egal a in valare
Cu fractiunea decimal a data.
Fie 73,2047. Conform § 91 se va scrie :
73,2047=732047
10000 '
1075
De asemenea : 0,01075=
100000'
Fractiunea clecimaa se numeyte periodica, cand
are o grup5, de cifre clecimale, care se repeta necontenit.
Grupa de cifre, care se repeta necontenit, se numeste pe-
rioda sat parte periodica. and perioda apare imediat dupä
virgula decimaa, fractiunea clecimalä, se numeste periodica
simpa.
De ex. 0, 375375375375.....; Perioda este 375,
and imediat dupa virgula apare o grupa de cifre, care
nu se repeta, numIta: partea neperiodica sail neperiodet si
apot apare perioda, fractiunea gecimala se numeste perio-
dica mixta.
De ex. 0,89657657657 , neperioda este : 89; peri-
oda : 657.
Fractiunea ordinara, egala in val6re cu o fractdune cle-
cimala periodic5 se numeste generatricea et.
Regula. Pentru a gelsi generatricea unel fractiuni
(le,cimale periodica simpla, se da de nunt6rator perioda, iar de
numitor se da un num0 format din atatea ufre 9, cate cifre
are perioda.
De ex : 0,758758758 ... .-758
999
68
0 686868....' =99
38 547547547-- =38+0,517547547....
517
=38+999
38999+547
999 '

www.dacoromanica.ro
 51

Regula. Pentru a gasi generatricea una fracfluni

clecimale periodica mixta, se dei de numitor : neperioda urmata
de periodd o singuret data minus neperioda, iar de numitor :
un numer de ata tea cifre 9, cate cifre are perioda, urmat de
atatea nule cette cifre are neperioda.
67543-67 67476
Pe ex : 0,67543543543 =
99900 =99900'
64,895737373 =64+0,89573737373
89573-895 =64+99000
88678
64+ 99000
_ 64><Z000+88678
99000

SISTEMA METRICI
Unitatea principalà, in aceast5, sistem'a' de m'ésufl.
este metrul, care este lung aproape a 10000000 parte din
sfertul meridianulul p'amèntesc (un sfert de meridian are:
10000856 metri).

MESURÌ DE LUNGIME
Pe langä metru (m) se intrebuintézà, lungiml mal
mari de ca el, numite: multiplit metrulul si mal micI nu-
mite: sub-multipli
Multiplil metruluI sunt:
Deca-metru (dam),care are 10 metri.
Hec! o-metru (hm), care are 10 deca-metri sat 100 metri.
Kilo-metru (km), care are 10 hm sat 100 dam safi
1000 m.
Miria-metru (fdrà Insemnare hot'a'rat4 care are 10 mk
sat 100 hm sat 1000 dam sat 10000 m.
Sub-multiplil metrulul sunt:
Deci-metru (dm), care este o decime din metru
0,1 m.
Centi-metru (cm), careeste o decime de deci-metru :
0,1 dm, sat o sutime de metru : 0,01 m.
www.dacoromanica.ro
 52

Mili metru (mm), care este o clecime de centi-metru :

0,1cm, sat o sutime de deci-metru ; 0,01 dm, sat o miime
de metru : 0,001 m.
Mieronul (i'), care este o miime de milimetru : 0,001
mm, sat o milionime din metru : 0,000001 m.
A serie un num& de deci-metri, centi-metri, mili-metri.
microni, este a serie cleciml, sutimI, miimi, milioniml de
metru ; iar a serie deca-metri, hecto-metri, kilo-metri,
metri, insémná, a serie qedf, sute, mil, gecT de mif de metri.
De ex : 7km, 8hm, 5dam, 6m, 3dm, 8cm, 9mm. 71.1., in num6r
decimal, se va scri : 7856,389007m.
De aicl se vede, ea, in scrierea dec;ma74, metrul de lun-
gime impreuna Cu multipli i sub-multiplif sei a'a cate o sin-
gurd citrd.

MESURI DE SUPRAFATA.

116. Unitatea principalä pentru suprafete este : metrul

patrat (m2). El este un pätrat, care are laturile lungl de
un metru.
Miria-metrul pdtrat, kilo-metrul peitrat (km2), hecto-metrul
pdtrat (hm2), deea-metrul parca (dam2), deci-metrul peitrat
(dm2) centi-metrul palrat (em2), mili metrul pegtrat (mm2) sunt
patrate, care at laturile lungf respectiv de cate un mi-
ria-metru, kilo-metru, hecto-metru, deca-metru, deci-metru,
centi-metru, mili-metru de lungime.
Fie AB lunga de 1 m. Patratul ABCD este metrul patrat.

NOTA. Sistemul de semne prescurtate, intrebuintate aci, este adoptat

pentru mOsurile i greutatile metrice, de chtre comitetul international de
mOsuri i greutdti.
Observatlimf asupra acestor abreviatiunl sunt:
Se intrebuintézá litere miel (minuscule)
Abreviatiunele se scriii la linie, iar nu ca exponentl si
Dup6, Mere saU futre literile unel abreviatiunI nu se pune punct.
Acest sistem de abreviatiunl este publicat si in Monitorul Oficial" al
RomanieT No. 269 din Martie 1890 de catre Onor. Minister al Agriculturei,
Industrie)", Comerciulul i Domenielor prin publicatia No. 1455 din 7 Mar-
tie 1890.

www.dacoromanica.ro
 53

Impaqind pe AB in 10 Ortl egale si duand, prin pun-

A
13 tele de divi-
1

diune, drep t e
paralele Cu
BC, patratul
ABCD s'a
Imp5,4it In
10 dreptun-
ghiuff cu o
lature de 1m
si alta dei din
Imp'ä*ind
pe BC In 10
párV egale si
ducênd, prin
puntele de
divicliun e,
paralele la
AB, fie-care
dreptunghiti
- -
D s a imparitt
---0

In 10 miel patrate cu laturile 11141 de un 1dm si care

sunt deci-metri patral In un dreptunghiti sunt 10 deci-
metri patraV, In 10 dreptunghiurl, adia In 1m', se g6,-
sesc 10x10=100 deci-metri patraV.
Deci-metrul patrat este o sutime di n metrul patrat
0,01m2.
be asemenea se demonstr6zA, cá, deci-metrul patrat are
100 centi-metri patraffl. Centimetrul patrat este o sutime
din deci-metrul patrat : O 01dm2, satz o gecime de miime
din metrul patrat : 0,0001m.
De asemenea mili-metrul patrat este o sutime din cen-
ti-metrul patrat : 0,01 cid, sat o gecime de miime din
deci-metrul patrat : 0,0001dm2, sat o milionime din me-
trul patrat : 0,000001m2.
A serie un numár de deci-metri patra0, centi-metri pa-
tratI, mili-metri patratr, insémná," a serie sutiml, decimi de
mihnT, milionimi din metrul patrat.

www.dacoromanica.ro
 54

.1

De ex. 3m2 7dm2, 8cm2, 9mm2 se vor serie: 3.07 08 --00-m2.

17m2, 12dm2, 6cm2, 39mm2 se vor serie : 17, 120639m.
5cm2, 71mm2, se vor serie: 0,000571 m2.
Deca-metrul patrat are 100 metri patratI. Deca-metrir
patratI sunt sute de metri patratI.
Hecto-metrul patrat are 100 dam2, saü 100X100 m2=
10000 m2. Hecto-metril patraV sunt cjecl de mil de metri
patratI.
Kilo-metrul patrat are100hm2, saü 100x100 dam2= 10000
dam2, saü 100X100x100m2= 1000000 ni. Kilometril pa-
tratl sunt mili6ne de metri patrAl.
Miria-metrul patrat are 100km2, sari 100X100 hm2 --
10000 hm2, sai 100x100x100 dam2 =1000000 dam2,
100x100X100x100 m2=100000000 m2. Miria-rnetril patratl
Bunt sute de milióne de metri p5,traV.
De ex. 75 mina-metri pAtratI, 8 km2 24 hm2, 15 dam2, 6 m2,
35 cm2, 8 mm2, se vor serie:

41 a
75 08 24 lb- 06, 00 35 08,m2
De aid se vede, al, In scrierea decimald, metrul pet trat 'im-
preunet Cu multipli si sub-multiplit set an cáte doue cifre.
Suprafetele marl, ca o .tarä,, un continent etc. se mä-
seirä, cu kilo-metrul patrat i miria metrul patrat.
*0 mosie, o -tarinä, se m6s6r5, cu deca metrul patrat, care
se numeste si arie (a).
Aria (a) are un singur multiplu Intrebuintat : hectarie
(ha), care are 100 aril si un singur sub-multiplu : centi-
arie (ca), care este o sutime din arie
O hectarie este egalä, cu un hecto-metru patrat si o
centi-arie cu un metru patrat.
MÉSURI DE VOLUM
117. Unitatea principal a pentru volumurl este metrul cub
(n0). El este un cub ale c'ärul muchl sunt lungI de un
metru.
Miria-metrul cub, kilo-metrul cub (km3), heck metrul cub

www.dacoromanica.ro
 55

(km3), deca-metrul cub (dam3), deci-metrul cub (dm3), centi-

metrul cub (cm3) §i. mili-merul cub (mm3) sunt cuburI, care
ail muchile 'ungí respectiv de un miria-metru, kilo-metru,
hecto-metru, deca-metru, deci-metru, centi-metru, mili-metru
de lungime.
S'A cautärn, cal.' deci metri cubicI se &eso in un metru
cub. Fie cubul ABCDEFGH, ale c'Arui muchi sunt lungI de
ex. de un metru de lungime; el este metrul cub.
o a In fie- care
vé'rf al metru-
lui cub, se In-
: talnesc trei
muchi , egale
fie-care cu cate
1 m.
Imp'ärt,ind AB
11110 p AA! egale
si taind cubul
F
prin planud ,
,:- duse prin pun-
,
.
,, i / tele de divicliu-
,
ne si paralele
cu fatia ADEH,
11 Impärtim In
10 felil sat bu-
cai paralelipi-
Fig. i pedice, de for-
ma aratata de fig. 2 la care, In fie-care vid, se Intalnesc 2
muchl de cate 1 m si 1 de 1 dm. Daca,' pe muchia AH
(fig. 2), o impartdm in 10 parti egale si ducem, prin pun-
tele de divigiune, planuri paralele cu fata AD da, figura 2
se desparte in alte 10 buc41 paralelipipedice de formaa fa-
tata de fig. 3 si la care, in fe-care vêrf, se Intalnesc o
muche de 1 m si dou'é de cate 1 dm. In un metru cub
se gases° 10X10-100 de bucati paralelipipedice de for-
ma aratata de figura 3.
O bucata de acestea din urma (fig. 3) o impaqim in
alte 10 bucal, impA'rtind muchea AD in 10 par91 egale si,
prin punctele de divigiune, duand planuri paralele cu t'ata
AaKI. In aceste bucati (fig. 4), cele trei muchl, ce se in-

www.dacoromanica.ro
 66

talnesc In fie-care v'èrf, sunt de cate un decimetru; fie-care

bucat6., este un decimetru cub. In metrul cub se gä-
sesc 10X10X10 -1000 de decimetri cubicI.
Deci-metrul cub este o miime
din metrul cub.
Prin acelasl rationament gä-
sim c5, :
Centi-metrul cub este o miime
din deci-metrul cub (0,001 dm3),
sail o milionime din metrul cub
(0,000001 m3).
Mili-metrul cub este o miime
din centi-metrul cub (0,001 cm3),
sail omilionime din deci - metrul
cub (0,000001 dm3), sail o bilio-
lime din metrul cub (0,000000001
m3).
Fig. 2 A serie un num6r de deci-me-
tri cubicI, centi-metri cubicI, mili-
metri cubic', Insérnnä a scrie miiml,
milionimI, bilioniml din metrul cub.
dm 3 Me 1013

De ex 7 m5, 8 drag, 9 cm5, 6 mm3 se vor serie: 7,008 009 006 m3.
dm3 CM3 MM3

58 dm, 643 cm3, 9 mm se vor serie: 0,058 643 009 ms.

Tot prin ace14 rationament gäsim cä :
Deca-metrul cub are 1000 m3.
0 d Hecto-metrul cub are 1000 dam3,
fil
sail 1000X1000-1000000 m3.
Kilo-metrul cub are 1000 hm3,
sat 1000000 dam3,sail 10000000)0
m.3

Fig. 3 Miria-metrul cub are 1000 km3,

sat 1000000 hm sail 1000000000
dam3, sail 1000000000000 m3.
A serie deca-metri, hecto-metri, kilo-metri, mina-metri,
Q:;1 cubicl, Insémnä, a serie mil, milióne, bili6ne, tri-
li6ne de metri cubicI.
Fig 4

www.dacoromanica.ro
 57

De ex 95 mina metri cubicI, 7 km3, 8 hm3, 5 dam3, 6 m3,

54 cm3, 73 mm3 se vor scrie :
miria-motri ab. km9 he hm) 1113 dM3 CM3 1111113

95 007 008 005 006, 000 054 073 m3

649 mina-metri cubicl, 18 km3, 745 hm3, 8 dam3, 349 m3, 6 dm3,
845 cm3, 3 mm3 se vor serie:
ni-metri tub. km3 1m13 dam3 ml tim3 tm3 mm3

649 018 745 008 349, 006 845 003m3

9438 mina metri cubicI, 8 nm3, 4 m3, 5 cm2, 89mm3 se vor serie
miria-metri mib. km9 he domo m3 le CM3 MM3

9438 000 008 000 004, 000 005 089m3

De aicI se vede, O, in scrierea decimal, metrul cub ini-
preunei cu multiplii i sub-multiplii si ati cate treä cifre.
Cand metrul cub se IntrebuintézA la mésurarea lem-
nelor, ja numele de ster (s).
Pe läng`a ster se maI Intrebuintéza : deca-sterul (das), care
are 10 sterl i deci-sterul (ds), care este o clecime de ster
(0,1 s).

MÉSURI DE CAPACITATE
Unitatea principalä pentru capacitate este litrul (l);
el este capacitatea unuI deci-metru cub.
Multiplil litrulul sunt :
Deca-litrul (dal) are 10 1.
Hecto-litrul (hl) are 10 dal, sati 100 1.
Kilo-litrul (hl) are 10 hl, sat 100 dal, sat 1000 1.
Illiria-litrul are 10 kl, sat 100 hl, sat 1000 dal, saU 100001.
Sub-multipliI litrului sunt:
Deci-litrul (dl) este o gecime din litru (0,1 1).
Centi-litrul (cl) este o decime din deci-litru (0,1 dl), sail
o sutime din litru (0,01 1).
Illili-litrul (ml) este o gecime din centi-litru (0,1 cl), sail
o sutime din deci-litru (0,01 dl), sail o miime din litru
(0,001 1).
11Iicro-litrul (X) este o miime de mili-litru (0,001 ml),
sail o milionime din litru (0,000001 1).
Pentru scris, In sistema decimalä, este aceia0 regula ca
O pentru m6suri de lungime.

www.dacoromanica.ro
 58

MRSURI DE GREUTATE
Unitatea principala pentru greutatI este gramul (g);
el este greutatea In gol (loe lipsit de aer) a until centi-
metru cub de apa destilata. Apa destilata, In momentul
cantärirei, sa aiba temperatura 4,1 grade centigrade.
Multiplil gramului sunt:
Dew gramul (dag) are 10 grame.
He to-gramul (hg) are 10 dag, sail 100 g.
Kilo-gramul (kg) are 10 hg, sail 100 dag, sail 1000 g.
El este greutatea unlit deci-metru cub sat litru de apa
destilata. Cantarirea facêndu-se In acelé0 conditil ca 0
pentru gram.
Miria-gramul are 10 kg, sail 100 hg, sail. 1000 dag, sail
10000 g.
Cantarul (q) are 10 miria-grame, sail 100 kg, sail 1000
hg, sail 10000 dag, sail 100000 g.
Tona (t) are 10 q, sari 100 miria-grame, sail 1000 kg,
sati 10000 hg, sail 100000 dag, sail 1000000 g. Ea este
greutatea until metru cub sail kilo-litru de apa destilata;
Cantarirea facêndu-se In acelésr conditir ca i pentru gram.
Sub-multiplil gramuldi sunt:
Deei-gramul (dg) este o decime din gram (0,1 g).
Centi-gramul (cg) este o decime din deci-gram (0,1 dg),
sail o sutime din gram (0,01 g).
Mili-gramul (mg) este o decime din centi-gram (0,1 cg),
sail o sutime din deci-gram (0,01 dg), sail o miime din gram
(0,001 g).
Micro-gramul (T) este o miime de miligram (0,001 mg),
sail o milionime de gram (0,000001 g).
Pentru scris, In sistema decimala, este aceia0 regula ca
0 pentru m6suri de lungime i capacitate.
MÉSURI DE MONEDE

Unitatea principala pentru monede este leul noii,

care este o piesa In greutate de 5 g, capatata prin topi-
rea Impreuna a 835 partI argint i 165 part,I de alt me-
tal (aramä).
Leul se imparte In 100 parti numite banY.
www.dacoromanica.ro
 59

Se nume0e titlul unel: monede, cantitatea de metal pre-

tios cuprinsa in unitatea de greutate.
Monedele sunt de argint, aur i aramä.
De argint sunt de 1 let, 2 10,1 lea sail 50 banI, care
aü titlul 0,835 0 de 5 le!, care are titlul 0,900.
De aur sunt de 20, 10 §i 5 lel, care ail titlul 0,900.
Dintre monedele de aur numal cea da 20 lei s'a batut, cele-
l-alte Ina nu s'aa bätut.
De amnia sunt de 1, 2, 5 0 10 ban!, care ail titlul
0,950.
Monedele de 1, 2, 5 0. 10 banl cantaresc 1, 2, 5 O. 10
grame.
1 g monedä, de ararna pretuete 1 ban
argint 20 banl
aur 3,10 leI
Acésta arata, cä argintul este de 20 orI mal scump de
cat arama i aurul de 15,5 orI maI scump de cat argintul.

MÈSURI VECHI ROMA.NE§TI

122. Mésurile metrice introdus obligatoria In Ro-

mania la 1 Ianuarie 1885. résurile earl se Intrebuintaa
mal Inainte In Romania sunt:
111esurg de lungime. Pentru Muntenia este stinjenul Ser-
ban-Vodä, care are 8 palme, palma 10 degete, degetul
10 lira
Pentru Moldova era stinjenul, care are 8 palme, palma
8 palmace, palmacul 12 Pr6jina are 3 stinjera.
Pentru téte felurile de tesaturI se Intrebuinta cotul,
care are 8 rupf, rupul 2 grel.
Pentru distante mar! se Intrebuinta posta, care are a-
proximativ 20 km.
111-e'sun de suprafatd. Pentru Muntenia era stinjenul Ser-
ban-Voda patrat, care are 64 palme patrate *) palma pa-
trata 100 degete patrate, degetul patrat 100 linil patrate.
*) Stinjenul patrat, palmá patratà, degetul patrat, unja patratiti sunt pa
trate care ati laturile lungl respectiv de 1 stinjen, 1 palmä, 1 deget, 1 linie
Se demonstréza ca §i la sistema metricä,, ca stinjenul patrat are 64 palme
patrate etc.
Asemenea lucru §i pentru stinjenul cubic.

www.dacoromanica.ro
 60

Pogonul, care are 1296 stinjenl patratt este un dreptun-

ghiti cu o latura de 72 stInjen1 sail 24 prajinI cu cea-
l-alta de 18 stInjenr sail 6 prajint
Pentru Moldova era stanjenul moldovenesc pätrat, care
are 64 palme patrate, palma patrata 64 palmace patrate,
palmacul patrat 144 linii patrate. Falcea, care are 2880
stlnjeni patrati, este un dreptunghitI cu o lature de 240
stInjenI sail 80 prajinf i cea-Palta de 12 stInjenI sail 4
prajint
316surl de volum. Pentru Muntenia era stinjenul Serban-
Voda cubic, care are 512 palme cubice, palma cubica 1000
degete cubice, degetul cubic 1000 linii cubice.
Pentru Moldova era stinjenul cubic, care are 512 pal-
me cubice, palma cubica 512 palmace cubice, palmacul
cubic 12 K12 X12-1728 linii cubice.
1116suri de capacitate. In Muntenia ca si In Moldova era
vadra, care are 10 oca, ocaua 4 litre, libra 100 dramurt
Pentru semi* etc. In Muntenia era kila, care are 2 mere,
mera 10 banitt banita 20 oca ; iar In Moldova era kila,
care are 20 stambéle, stamb6la 20 oca.
1lDsuri de greut ate. In Muntenia ca si In Moldova era
ocaua, care are 4 litre, litra 100 dramurt
.2116suri de monede. Unitatea principala in Muntenia si
Moldova era leü vechiti, care are 40 parale. Leul
paraua erail Inchipuite, cad nu exista moneda batuta,
In val6re de un leu vechiti sail de 1 para, ci monede strene
mal cu seama turcestl esprimate In lei vechi i parale.
Intre monedele straine se Intrebuinta i galbenul aus-
triac (+), care are 32 lei vecht
Tabla de unitdfl metrice exprimate In unitdfl vechl
românefti
eit1lde mint! Boul ttohl mIntonsIti Wig nolii moldotangti
st. pl HMI rot rupr grefl at pl. pr. Hurl col rupl grepl
Metrul 0, 4, 6,811, 4, 0,10 0, 3, 4, 8,40 1, 4. 1,12
oca litre dramurr oca litre dramurr
Litrul 0, 3, 10,56 0, 2, 63,15
dramurr dramurr
Gramul 0,3145 0,31
CQa litre dramuri oca litre dramurr
Kilogramul 0, 3, 14,50 0, 3, 9,84

www.dacoromanica.ro
 61

Table' de unit01 vecht roma'neqtr exprimate In unitäti

metrice
Ullititi TOtili muntsneqti Unititi metrics Unitill min moldorinciti Unit ill metric.

Stinj. Serban Voda 1,9665 m Stinjenul moldov. 2,23 m

Cotul 0,664 m Cotul 0,637 m
Kila 679,268 1 Kila 430 1
Banita 33,963 1 Stamb6la 21 5 1
Vadra 12,88 1 Vadra 15,2 1
Ocaua de capacitate 1,288 1 Ocaua de capacitate 1,52 1
Ocaua de greutate 1,27186 kgOcaua de greutate 1,291 kg.

NUMERE COMPLEXE

Definitie. Un num6r se numqte complex, c6 nd legd-

tura intre ordinele sale succesive nu este decimald, adicet cand
o unitate de un ordin 6re-care n'are 10 unitetti de ordinul ime-
diat med mic.
Numerile, obtinute prin mèsurarea cu unitatl vechl ro-
manestl, sunt t6te numere complexe.
Pe MO, aceste numere complexe, mal avem urmat6-
rele : Anul are 12 lunf, luna 31 sad 30 sail 29 sail 28
zile, ziva 24 ore, ora 60 minute, minuta 60 secunde.
Lungimea circonferinteI se imparte in 360 part . numite
grade, gradul in 60 minute de arc, minutul in 60 secunde
de arc.
25z, 6°, 14', 35', este numòr complex de timp.
340, 18', 36", este numèr complex de arc de circonfe-
rint a.

PREFACEREA UNUI NUMÉR COMPLEX IN UNITATI DE

FELUL GEL MAI MIC SA-Or IN NUMÉR INTREG

Fie 9st, 7P1, 6P", 81', sä-1 prefacem in 'inn.

Stinjenif if prefacem In palme, inmultindu-i cu 8, lega-
tura intre aceste dou6 ordine. Palmele le prefacem in pal-
mace, inmultindu-le cu 8, legatura intre aceste douë or-

www.dacoromanica.ro
 62

dine. Palmacele le prefacem In unii, inmultindu-le cu 12

operatiunea se face ast-fel :
94, 7p1, 6pc, 81 15°, 23m, 14!
9X8 P1+7 Pi=79P1 15 x60m-I-23m= 923m
79X8.+6°',=638°` 923X60Y-1-14°=553915
638X121-1-8'-_-_7664`
Regula. Ca sl prefacem un num0 complex in unitatt de
fella cel mai mic, inmultim num6rul de ordinul cel mal mare
cu legatura mire el pi ordinul imediat mai mic i la product
adaogam i unitatile de ordinul al doilea. Suma aflata o pre
facem in unitati de ordinul al treilea pi aa mai departe.

AFLAREA NUMÉRULUI COMPLEX DIN UNITATILE CELE

MAI MICI SAfT DIN NUMÉRUL INTREG, CARE-L
REPREZINTA

125. Sä, afläm numèrul complex reprezentat de 9458

linir moldovenestr.
Fie-care 12 linif forméz5, un palmac, decl ca sä afläm
palmacele coprinse in liniile date 9458, le impartim prin
12, adicä, prin legätura intre palmace si unii. atul va fi
palmace, iar restul va fi liniile, care fac mal puOn de cat
un palmac. Tot asa affärn palmele cuprinse In palmace,
stinjen1 din palme. Operatiunea se asap, ast-fel :
945'8'1- m°1 I 12
105 788 Pe I 8
=98 68 980.1 8
.2 hail 4 P 18 12 st

Numérul complex, aflat in 9458 linil mold , este : 12 st,

2°1, 4°°,
patrate munt.
897658 I 100 5976'4' " I 60
58 P 89761 P 100 576 996 60
76 d p 891 p 64 396 16 °
364
25 PI P lP 4" 3-6'
st p2 25p1 p2 76 a p2 581p. 16 0, 36', 4",

www.dacoromanica.ro
 63

PREFACEREA UNA NUM E' R COMPLEX IN FRACTIE

ORDINARA SAI IN UNITATi DE ORDINUI
GEL MAI MARE

Fie 3zile, 6°, 15m, 23e, sa-1 prefacem In unitatI de

ordinul cel mal mic, avem :
3X24° +6° =78° 1X24° =24°
78><60m+15°' =4695in 24X60m=1440°)
4695X60b -I-23 =281723s 1440x603 =86400s
zile arata, ca unitatea aid ziva
Fractiunea118.1,T7u2zi.3

este Impartita In 86400 partI egaleaicI secunda--i una

din aceste pärI, adicä o secunda, s'a luat de 281723 off.
Fractiunea acésta 2813614.743 ztle reprezinta 271723e, adica pe
num6rul complex dat.
Regula. Ca sci prefacem un num& complex in fractie or-
dinara, Nam ca numOator num&ul complex prefacut In uni-
MO de felul cel rna mic, iar ca numitor o unitate de ordinul
cel me mare prefacutd in unit* de ordinul eel ma'í mic.
AFLAREA NUMERULIII COMPLEX DIN FRACTIA
ORDINARA, CARE-L REPRESINTA
7w45;38_9 s t . munt.
Fie afiam stanjenii, palmele, dege-
tele i liniile cuprinse in ea. Fractia fiind supra-unitara,
scetem IntregiI stInjeniI impartind numäratorul prin
numitor. Operatiunea se apza ast-fel :
7439 si.: 658-11si, 21'1, 4d ,

=7859
201X8
8
1608
292X10
10
2920
288X10
10
2880
248

www.dacoromanica.ro
 61

Avem 11' qi. fraqia sub-unitarA I si st Pe acéstä, frac- .

Oune o prefacem In palme, Inmultindu I num6rAtoru1 cu

8 avem 16)15:8 pl din care scotênd Inrtegii
1660858 pl
pal-
mele ghim 2 Pl. 2-1-28:1)1.. Pe acéstä fractiune din o palm5,
o prefacem In palmace, i aqa mal departe.
Regula. Ca set aflcim numerul complex din o fractie ordi-
nara, impartim numeratorul prin numitor, catul va fi unitati
de ordinul cel mal inalt, aratat de fractie ; restul U imultim
cu legatura dintre acest ordin i ordinul imediat urmator, pro-
ductul U impartim prin impartitorul de mal inainte i calul
va fi unitegi de ordinul al doilea. _Lucran?, asupra restului ca
asupra restului preceded, pana sc6tem la ca't unitati de or-
dinul cel mai mic al numerului complex cerut. Ultimul rest
impartit prin impartitor ne da fractia din o unit ate de ordi-
nul cel mai mic, cuprinsa in fractia data la inceput.
ADUNAREA
128. Regula. Se am'cici numerele complexe unele sub altele
ap ea unztatile de acela0 ordin sa te unele sub altele, apoi se
aduna incepénd de la dre'pla spre slcinga. Cand unitatile de un
ordin, cuprind unitati de ordinul imedtat mal mare,le sc6tem spre
a le aduna la ordinul respectiv.;
De ex. : 301 : 12=2 PC.
35 5 t 7 P1, 5 PC-, 111- 111±101+91=301 61
18 ,6 ,7 , 10 2Pc+6Pc+7Pc+5Pc=20 Pc 20Pc : 8 = 2Pl
7 ,5 ,6 , 9 2pH-5 P1+6P1+7 P1=200 4Pc
62 , 4 ,4 , 6 2,t+7 id-1- 18 st+35st= 62st 20P1 : 8=2t.
4P1-

SCA.DEREA
129 Regula, Se am'cla scacjetorul sub descadut, asa uni-
tape de acela0 ordin sa fie unele sub-altele, apoi se scade de
la dre'pla spre steinga, adica de la ordinul cel mal mic catre
cel mal mare. Ca'nd numerul de vnitati de un ordin al sea-
(ptorului este mal mare de cdt numerul de acela0 ordin din
de-scaclut, se aduna de scadutului o unit ate din ordinul ime-
diat mal mare, prefacuta in vnitati de acel ordin, tinend minte,

www.dacoromanica.ro
 65

ca la scaderea unitatilor de ordinul imediat mai mare sd mic

oreim pe de-seadut sag sa nzarim pe sed;16tor cu o unit ate.
De ex. 13z, 8:0, 15n1, 363 60m±15rn=75rn 75n1-24n1=51m
7 13 , 24 , 16 24 4- 70 = 31°; 31° 13° =180
5,18 , 51 20

IMULTIREA I i_MPXRTIREA NUMERELOR

COMPLEXE

La imultirea i ImpärOrea numerelor complexe a-

vem trel casurl.
Casul I. and avem s. Imultim sat s'A Impärtim un
nun* complex prin un numèr Intreg.
Casul JI. Mid avem s'A imultim saü sä Impärtim dou'é
numere complexe de ace14 fel.
Cusu/ ILL Gaud avem sä Imultim saü sä Impärtim dou'é
numere complexe de feluff diferite.
Regula. Din felul problemei de imultire sait impartire,sta-
bilim felul productului sag catului, apoi prefacem num,erele
complexe in fractii ordinare, imultint sau impartim aceste
fracÇi i fractia product saa cal o prefacem in numerul C0111-
plea-, pe care l represinta.
Observare I. Cand avem sä, Imultim un nurar
complex cu un num'ér Intreg, se mal p6te face Imultirea
ast-fel : se Imulte0e num6rul Intreg cu fie-care ordin al
num'érulul complex, InceOnd de la cel maI mic catre cel
maI mare ordin, avé'nd grija de a scoate din unitätile
de un ordin al productulul, unitätile de ordinul imediat
mal mare, spre a le aduna la acel ordin.
Observare JI. Imultirea satii Impärtirea a dou'é nu-
mere complexe de ace14 fel se mal poate face ast-fel :
prefacem numerele complexe In numere Intregi i apol
productul saü Caul Il prefacem In num6rul complex, pe
care-I represintä.
_Exemplul L 45 St, 6, Eid , 91 s'A se Imultésca cu 6. Imul-
tirea acésta péte lua na§tere din urmät6rea problema:
5
www.dacoromanica.ro
 66

Un curier face 45, 6, 8, 9' pe minut. Ce distanta va

percurge in 6 minute ?
Sa aplicara regula generala.
36689st 36689s1
45X8P1+6P1 = 3660 1x8X10X10 800
366X10d +8(1= 36684 36689st 36689X6s1 = 220134st
3668x101 +91 =36689' 800
x 6= 800 800

22013'4'8t : 800=275st , 1P1, 3(1, 41

6013
4134
134X8
8
1072
272 X 10
10
2720
320X10
10
3200
o

Curierul a percurs in 6 minute : 275', 1P1, 3d, 4

Sa aplicara metoda amintita in observarea I (§ 131).
541. 10=5d
45st , 6P1, 8d , 91 .
9X61=541; 41
8X6d +5d =53d 53: 10=5P'.
2754 , 1P1, 3d ,
6
41
6X6" +5P' =41P1; "y
45X6st +58t=2759t: 410 : 8=5st
1P1

Exemplul II. S'a se imultésca 3, 4p1, 5d, 61 Cu 2st, 7P1,

4d, 8'.
Imultirea acésta p6te lua na0ere din urmat6rea pro-
blemä :
O grádinä, in forma de dreptunghitl, are lungimea 3 st,
4P1, 5d, 6'.i latimea 2", 7P1, 4d, 8'. Care este suprafata
sa ? Rezultatul imulOreI este stánjenl patratl, palme pa-
trate etc.

www.dacoromanica.ro
 67

S'a aplicam regula generala.

3st, 40, 5d, 6'>< 2, 70, 4d, 8`
3><80±4°1= 280 2x8P14-7P1----230
28x10d-F5d=285d 23X10d-F4d=234d
285x101-1-61-28561 234><101-F8-2348'
2856st>.<
_ 2348' 2856X23483L 670588V- P-

800 800 800X800 640000

670588,8'st P 640000 1081 13, 58d. P, 88' P
+-305888X64
64
1223552
1835328
1957683,2'
---L7-376832X100
100
37683200'
5683200
563200X100
100
- 632000,0
5120000
o
Resultatul este : 10" 13, 58d- 881.P.
sa aplicam metoda amintita In observarea II (§ 132).
28561 X 23481 6705888'. P.
67058881 P1100
88 1P 67058d Pi 100
58"ï 670P. P' f 64
30P1 P. 1031' P.
Resultatul este acelasI.
Exemplul ll.r. Fie 12#, 18' V., 35P-x8', 7P1., 5", 6`.
ImulOrea acésta péte lua nastere din urrnatörea problema :
Cumpa'rand un loe, s'a platit pe fie-care strajen de fatada
124t, 181V, 35P'. Cat se va plati pentru 8, 7P., 5d 6`
fatada ? Productul va fi galbenl, lel vechl, p.
12X32' y +181Y. =402' Y. 8X811--H70.-71P1.
402X40Pa1..4-35Par.-16115Par'
71X10d ±5d' =- 715d
16115 # 16115 4k 715X101 6'. =71561
7156,1 7156s1.
1x32X40 1280
1X8X10X10 800

www.dacoromanica.ro
 68

161151t 7156t. 16115X715614- 115318940*

1280 X 800 1280X800 ---- 1024000
1153189,4'0 # : 1024000 =112it, 19"-, 28 par
=1291894
=2678940
=630940 X32
32
1261880
189282
2019008,0
=9950080
=734080X40
40
2936320 0'
=8883200
691200
Resultatul este : 1124P, 19"., 28Par.--1--M-21-M-0. Par trac-
tiunea din o para se p6te neglija, adäogand o unitate
intregf. i avem
Exemplul IV. Fie 18'., 38P1 e., 315d , 2451. sä
Impartä prin 95' 7P1, 8, 6`.. ImpärOrea acésta p6te 1ua,
,
na0ere din urmätórea problema: Sa se afle baza parale-
lipipedului a carul volum este 18st- c, 38P, 315d C, 245'
inä4ime este 9' 7P1 , 8d, 61. Din natura problemel,
resultatul va fi st. p. pl. p. d. p. etc.
Sa intrebuinVam metoda amintitä In observa0a II (§ 132).
18.t.., 380.. , 315d. e, 2451. e- 9st 7P!, 8d. 61

18X5120.e+38P1.e=92540.e 9X8P1 +70 =79P1.

9254X1000d e +315d' =9254315d e 79X10d. +8d. =798d-
92543 i5X10001.. +245' C =92543152451... 798X101. -}-61. =7986'-
9254,3'1 5245' e : 79861 = 11588171
12683
46971
70415
65272
13844
58585
2683
Catul este 1158817' PP. P. neglijand fractia din o.
www.dacoromanica.ro
 69

linie patrata si prefäcénd liniile patrate In numér complex

avem :
1158817' P.1 100
17 11588' P1100
88c1.P. 1150 P164
5191' P. 1st
Suprafata bazeI paralelipipedulul este : 1st P 51P1 P 88(1P ,
17' P neglijand P
729688

Exemplul V. Sá, se Imparta 325#, 151 , 30Par., prin

235t P 17P1 P 25d. P 85'. P.. Acésta impartdre pote lua nas-
tere din urmat6rea problema: S'a cumpérat un loe de
25d p, 85' P Cu 325#,15111, 30. Cat costa
23st P., 17P'. P
stinjennl patrat ?
Resultatul va fi galbenl, lel vechl, parale.
325#, 15' °., 30P" : 23it P 7P1 1' 13, 85'.
32532'±15'
°H-15' °-=10415' ° 23X64' P +1.7PL P =14891' P
1.0415X40Par +30Par =416630P5r 1489><100d P +25d P 148925 d P .
148925><100' p +851 p= 148925851 P.
416630# 14892585 st P 416630 640000# 266643200000
1280 640000 1280 ><1489258519062508800
26664320000,04$ : 19062508800=13#, 31' V, 24"
76018112000
18830585600
32
376611712
-564917568
60257873920,0'
=30703475200
11610966400
40
465638656000
= 8 i388480000
=8138444800
Resultatul este : 13#, 311 v., 24Par +TN:11 gag-Par-

DESPRE RAPORTURI

133. Definitie. Se numeste raport, resultatul compara-

tiunei a doné marimI de acelasI fel sail a numerilor ob-
tinute prin mésurarea lor cu aceiasl unitate de mésura.

www.dacoromanica.ro
 70

Sunt doué felurl de raporturl §i. anume :

Raport aritmetic sait prin diferenfd, care arata cu cat o ma-
rime este mal mare sail maI mica de cat o alta marimeI da
acela§l fel i care id gäsim, fäcênd diferenta intre acele doué.
márimI saü Intre numerile, ce exprima acele dou6
De ex. Cu cat lungimea 7 m este mal mare de cat 4 m
Raportul aritmetic este : 7 m-4 m3 m.
Raportul aritmetic este un num6r concret §i de acelasI
fel cu märimele, ce e compara.
_Raport geometric saiï prin cat, care arata, de cate or'l o
máxime este maI mare sail mal mic'ä, de cat o alta marime
de ace14 fel §i pe care 1'1 gasim, facénd Impartirea
cele dou6 märimi sati Intre numerile, ce exprima acele
dou6
De ex. De cate °II 8 m. este maI mare de cat 4 m ?
Raportul geometric este : 8: 4=4=2.
Reportul geometric este un num.& abstract.
Un raport geometric, de ex. are dol termenl, unul
numit antecedent sail num6ratorul raportuluI i altul 4,
numit consecvent sa numitorul raportulul.
Raportul geometric se pote presenta sub diferite forme,
8 .¡ 3+4. 11 5+4
de ex. : 2; ; 4 ; 7 7 4-1-;
T6te aceste forme se aduc la forma de fractiI ordinare,
fäl,c6nd operatdunele arätate, dupa cum se vede mai la vale..
5
= T5 = =5X1 - 5
9 T -6 63

3 3X8 24
7
-8-
3 7
W 4X7 28
5+4_(5+5) (14.3 _2)=,7:1=4,11)0__
41 164
35
Raporturile geometrice se bucurä de t6te proprietatile.
fractiilor ordinare.
134. Proprietate. In un §ir de raporturl geometric&
egale, suma antecedentilor Impartita prin suma consec-
ventilor dá, un rapor egal cu fie-care din raporturile date.
De ex. 0: 4 au =TT= : 2 :11192 ; t6te aceste raporturit
sunt egale cacl aü aceia§1 val6re 4.

www.dacoromanica.ro
 71

DESPRE PROPORTIUNI

Definitie. Se numeste proportiune, egalitatea scrisä,

a douë raporturl geometrice egale.
De ex. : 1-- =-1-9-2- sail scrisa alt-fel: 3: 49: 12.
0 propoqie de ex. 1-=1-9-1 are patru termenl si se nu-
mesc : 3 antecedentul raportuluI intaiti sail antecedentul
intaiil sail num6ratoru1 'rani% 4 consecventul intaiil sail
numitorul intaiil, 9 antecedentul al doilea sail nunArato-
rul al doilea si 12 conseeventul al doilea sail numitorul
al doilea.
Termenil, luatl cate dol, se numesc 3 si 12 extremI sail
extern1 si 4 si 9 internI.
Propor0a, se citeste : 3 se rapòrta la 4 precum 9 se ra-
porta la 12.
Proprietate. Fie 1--=-A-. Aducênd raporturile la
3)02
\, 9X4 Aceste fractdunI egale
acela s numitor avem : 4/02=i2X4
avênd numitoril. egall 4x12=12X4, aü si num6rOtorir e-
aalI .- 3 >( 294.
Acésta egalitate arata : in o proporti6, productal extcrni-
lor este egal cu productul internilor.
In proporVa 4-=-19-2-, sa presupunem ca nu c _ra6stem un
intern, pe care H. insemnam cu X, propoqia se scrie 1=-T9-2-.
Facênd productul internilor si al externilor avem egalita-
tea : XX9=3X12.
Impä4ind ama'ndol membriI al acestel egalitaV Cu 9,
capatarn egalitatea :
xX9 3X12
9 9'
sat simplificand avem : x===3X12--6=4.
9 9
De aicl vedem, ca pentru a afla un intèrn necunoscut
ImparOm productul externilor prin internul cunoscut.
sA, presupunem, cä nu cun6sten un extern, Insemnan-
du-1 cu x, avem proportiia :
X
-
412.
9

www.dacoromanica.ro
 72

F'6,c6nd productul internilor si al externilor, avem ega-

litatea :
xX12=4X9.
ImpArtind amandol membril egalitätel cu 12, avem :
xX12 4X9, . . 4X9 36
12 sau sunplificend : x
12 -. 12= 3
Asa dar ca sä gäsim un extern necunoscut, impärtim
productul internilor prin externul cunoscut.

MARIMI DIRECT SI INVERS PROPORTIONALE

137. Douè marimI se die direct proportionale sat ca va-

riaza in raport direct, când un num6r din o märime facên-
du-se de un num'ér do orl mal mare sat ma/ mic i cores-
pondentul s'ét din cea-l-alta marime se face de acelasl
num'ér de orI mcd mare sat 2raï mic.
De ex. lungimea uner stofe cu pretul el.
Dacti. pentru 210i' Min glei.
atuncl31 2X3=6 8X3=24
6X5=30 24X5=120
30
120=12
11
10=3 10
3_I
3 12
3
1X7=7 4X7=28.
Numerile 2e011 din lungimea materiel si 8 lei din pretul ei
se corespund, se dic corespondente ; de asemenea 6"1
241' ; 30"I' si 1201' , etc. sunt corespondente.
Sä luam raportul a douè numere din aceiasl märime, din
lungimea materiel, de ex. 4, raportul numerelor corespon-
dente din ceal-alta materie, luat In acelasI fel, este T8,1, care
simplificat prin 4 da : ; decl putem serie proportia :
Sa luam raportul altor douè numere din marimea In-
taia, de ex. Raportul numerelor corespondente din cea-
l-altä marime, luat In acelasl fel, este. care simplifi-
cat prin 4 da : Putem serie proportia :
De asemenea putem serie proportille :
6 24 3_12 2 8 3_12 728 etc
-3--12, T. 28; W-120; 6- 24; --.==12;

www.dacoromanica.ro
 73

De aid deducem : CcInd cun4tens nma mull; iruri de nu-

mere corespondente din doe marimi direct propogionale, pu-
tem forma proportil, scriind raportul a dole numere din o md-
rime egal cu raportul numerilor coresponclente din cea-1 alta
marine, ltiat in aela;si Jet (in sens direct).
138 Doué m'a'ximI se gic invers proportionale sari CA va-
riaza in raport invers, cand un numè'r din o mArime fa-
andu-se de un numèr de off mai mare sat' mai mic si co-
respondentul sail din cea-l-altä marime se face de acelas1
num'ér de off mal trio saU mat mare.
De ex. numérul lucratorilor cu timpul intrebuintat pentru
a face un lucru Ore-care.
DacA 10luerlt°r1 vor face un lucru 6re-care In 6 zit`
6
atund 10X2=20 7) 71
acelasl lucru -
2
20
11 77 71 27 » 3X5-15
15
4X3=12 » » » »
=5
12
6 2 )7 1/ 7) 5X6=30
Numerile 10. si 6' se corespund, se die corespondente.
De asemenea 20'j 3z11e 4lucr. 15zile etc. sunt cores-
pondente.
SA luAm raportul a &IA numere din märimea intaia
de ex. : Raportul numerelor corespondente lor din m'A-
rimea a doua, luat In fel contrarinversI este egal cu
cAd amèndouA' simplificate sunt egale cu Putem
serie proporOa :
10 3
ki 6'
SA luä'm raportul altor dou6' numere din mArimea in-
tAia, de ex. 142-. Raportul numerilor corespondente din mä-
rimea a doua, luat invers, este : le., care este egal cu
ch'cI arnêndoua sunt egale cu 3. Putem serie proporp
12 15
4

www.dacoromanica.ro
 74

De asemenea putem serie proportiile :

10 5 215 20 15 12 6 12 30
2-=-5 etc.
12= 6; 4=.30 ; 4 = 3 ; 10=5 ;
De aicl deducem : Gland cun6Oem mcd multe irttr'i de nu-
mere corespondente din doud mdrimi inners proportionale, pu-
ton forma proportii, scriind raportul a cloud numere din a
mdrime egal cu raportul numerelor corespondente din cea-l-alta
marime, luat in fel contrar (in sens inners).
REGULA DE TREI SIMPLA
Definitie Regula de trei simpld este o problemd,
prin care afldm un num& necunoscut din o mdrime, cores-
pondent unui num& cunoscut din altd marimo, cu ajutorul a
cloud numere cunoscute 0 corespondente din cele doud marina.
Avem doua metode pentru resolvire : prin proporta si prin
reducerea la unitate.
Piletoda proportiilor.Vedem cum variaza ma-
rimile, apoI scrim proportia. In acésta proportie necunos-
cuta figuréza ca intern sail ca extern si 11 aflarn dupa
regulele stiut de la proportil. Fie exemplele urmat6re :
direct proportionate
( )
Exemplul I. 8e°1' costA 401e'
x vor costa 65
Se vorbeste: 8 cot/I din o materie costa 40 ler, catI coti.
(X) vor costa 65' ?
Sa vedem intaiti cum variazä marimele. Ratioram ast-
fel : Daca 8 coi costa 40, atuncl de doua off mal multI
cotI vor costa de doua orl maI multi' lel si de ex. de trel
orl mal putinI coi vor costa de treI orl mal putinl let.
Marimele variaza In raport drept, sunt direct proportionale
si prin urmare putem serie proportia :
X 65
g=40'
In acésta proportie, nu cun6stera un extern, spre a-1
gasi facem productul internilor si-1 Impartiim prin externul
cunoscut.
520ecq 52e011
x.=8X65e°t1 = ---
40 40
=--
4
=13e°t!

www.dacoromanica.ro
 75

invers proportionate

Exemplul II. 24luer aù fIcut un lucru in 7zile

x vor face acel4f lucru In 21
S'a vedem, cum variaza marimile, ca s'a stim, cum s'a
formam proportia. Daca 24lucr. atI fa' cut un lucru 6re-care
In 7 dile, atuncl de dou'a orl mat multI lucratorI vor face
acelas lucru in un timp de dou'a orl mit mic si de dou'a
off mal putinf lucratorf vor face acelas1 iucru In un timp,
de doua off plat mare. M'ärimele variaza In raport invers,
sunt invers proportionale. Putem scrie proportia :
x 7
24=21
De unde x-24X7'uer- 81uer4tor1
21 21
Exempla HI. Folosul ce aduce o suma de haul, data
cu imprumut pe un timp 6re-care, se numeste dobinda
sirnpl sati interes simplu. Suma de buff data' cu impru-
mut, se numeste capital. Fie exemplu :
direct proportionale

Capital Dobinda
280'er a adus in un timp ére-care 361e'
600 va aduce in acelasT timp x
Capital
Sà vedem cum variaz'a marimele. Dacä' 2801' a adus In
dobIndi
un timp 6re-care 36' atuncI un capital de dou'6, treI etc.
off mat mare va aduce in acelasi timp o dobincla de douò',
treI etc. orl maI mare. Capitalul cu dobinda variaza In
raport direct, sunt direct proporOonale, cand timpul nu
variaza.
Putem scrie proportia : m=3-1
600X36 21600 2160
De unde
280 280 28_77h,14
direct proportiona/e

Capital Dobincll
Exemplul IV. 1501er a adus in un timp Ore-care 2716
vor aduce in ace1a0 timp 48
150 27
x =48
www.dacoromanica.ro
 76

150X48 7200 C
De unde : X= 27 27 266,1e;67
1 pit1

invers proportionale
( )
Capital
Exemplul V. 214le a adus o dobinda 6re-care in 3aul
350 va aduce aceiasl dobinclA in x
Cipital
Sa vedem cum variazä märimele. Daca 214ieT a adus o
dobinda Ore-care in 3, atuncI un capital de doué oil.'
mai mare va aduce aceia0 dobinda In un timp de doué
orl mal mic. Capitalul cu timpul sunt invers prcfpo4io-
nale, cand dobinda nu variaza. Putem serie proportia :
214 x
350 3

De uncle 214X3 642a 0 lan iolunY 12 zde

350 3-50 '35
direct proportionale
( )
Dobtrida.
Exemplul V/. 80 lel este arlusA de un capital Ore-care in 9'uni
x este adusà de acelasi capital in 4
Doh.
Sa vedem cum variaza märimele. Dad, 801er este adusä
de un capital 6re-care In 9 ", atund o dobindä de doué
orl mal mare este adusa de acela0 capital in un timp de
doué ori mal mare. Dobinda i timpul sunt direct propor-
tionale, and capitalul nu variazä. Putem serie proportia;
x 4
80
80X4 820 Dobinda
De uncle :x=-------
9 935'1e156
141. Illetoda reducerei la unitate. Vedem cum variazä
marimele, apol afläm numérul din marimea In care intra
necunoscuta corespunTator unitgef din cea-l-alta märime
.si apol aflam necunoscuta problemel.
Sä rezolvim exemplele precedente si prin acéstä metodä :
direct proportionale
( )
Exemplul I. 81011 costO. 40 lex
x vor costa 65

www.dacoromanica.ro
 77

Problema se asacp, ast-fel:

Scott costg. 40'e1
8
-T6 va costa 1
8
X65 65
40
ika dar x=8X65-520-52-13c°V
40 40 4
'rivers proportionate

Exemplul II. ad Mont un lucru in ztle

2(4'"cr:u°r'i ,

x vor face acelasT lucru In 21

24 7
24X7 1
24X7 21
21
24X7 __ 168
__ Slucritort
X=_21_ 21
direct proportional
( )
Capital Dobincla.
Exemplul la 2801e' a adus In un timp Ore-care 361e'
600 va aduce In ace1a§1. timp x
280 36
36
1
280
600 36X600
280
X= 36X600 21600 DobinciA

280
---= =77 '6,14
280
direct proportional

Oipital Dobindl
ExempTul IV. 150 lei a adus In un timp Ore-care 27 le'
x va aduce In ace14 timp 48
150 27
150
27 1
150X48 48
27
150X48 c¡Pe'rt
x==-27==266,67
www.dacoromanica.ro
 78

invers proportionale
( )
Capa. I

Exemplul V. 214 'e' a adus o dobindä Ore- care in 3 anl

350 va aduce aceiasi &bina in x
214 3
1 3X214
350 3X214
350
3X214 '111 12 zile
=-1. an, 10 hm', -35
X--. 0----
direct proportionale
( )
Doblada. I

Exemplui, VI. 80 le' este adus de un capital Ore-care in 9 lunt

x va fi adusà, de acelasi capit. in 4
80 9
80 1
9
80X4
4
9
Dob
80X4 let_35 le1,56.
Dob.

TRANSFORMAREA MÉSURILOR VECHI ROMANEFI

1N 111SURI NOI §I VICE-VERSA

142. A céstä transformare este uOrä, de fácut plin re-

gula de tref simplä i mai cu sémá, prin metoda reduce-
ref la unitate.
Exemplul I. CatI metri fac 7 st. munleneltt ?
Se stie, cá-, 1 st de Muntenia are 1,9665 m. Putem sane:
cbrect proportionale
( )
Fiind-cá 1 st. 11 are 1,9665 m
atuncl 7 va avea 7X1,9665 m.-13,7655 m.
Exemplul II. Catï metri fac 9 st, 7 Pl, 8 d 6'?
Putem urma metoda precedenta, prefacênd numòrul
complex in fractia ordinara, adica in stinjenf sat putem
intrebuinta metoda urmatcíre :
9', 7131, 8 d , 6 ' prefacut in linii da 7986 '''.
lm adica 4 Pl., 04, 6 huiy, 81 prefacut in linif da 406 '''', 81.

www.dacoromanica.ro
 79

Putem serie :
direct proportion le
( )
81 lmil
406,81 are 1m
1 va aveam 1
406 81
7986 m-
3)
40,81
61X7986m=19,631

Ecemplul III. Ca tl stInjen1 de Muntenia fac 25,873 m.?

direct proportionale
direct proportionale ( -------)
1,9665 m are Pt M.
( )
lintl
1 1
1 m. are 406,81 1 va avea
st M. 1,9665
'25,873 va avea 406,81X25,8731 25 873 st PI d I.
25,873 5
"49'66-6=13' 1' 2'

_Exemplul IV. Cate ocale, litre, dramurI fac 8356,213g?

&red proportionale
)
dramurl
1g- are 0,3145
8356,213 va avea 0,3145X8356,213dr'muri
Se fac Imu4irile si se prefac dramurile In litre si ocale
_Exemplul V. Catl leI nol fac 17 1 y ?
Se stie cä 11. "S, are 21.Y., 28 par. sail 108 par.
Putem serie :
108Par- are 1001'anI
ipar. 100 25
va avea
108-27
25X4Obanl 1000banl , 101 n
40P 11- v. sau
27 27 -2-7

171. v._ 10X171* n _1701' n,

27 27

Tot dupä aceste metode se fac si cele-l-alte transformar'

din mèsurI vechi In nouI si vice-versa.

www.dacoromanica.ro
 80

REGULA DE TREI COMPUSA

Definitie. Begula de trei compusa este o problema,
prin care aflam un num& necunoscut din o marime, corespon-
dent unui fir de numere cunoscute din ce7e-1 alte marimf, cu
ajutorul unia fir de numere cunoscute ì corespondente din-
t6te marimile.
Ca si la regula de tref simplä avem douä, metode pen-
tru resolvire si anume: prin proportil i prin reducere la
unitate.
Metoda proportiilor. Lxemplul
lovers proportionate

( inwrs proportionate
direct proportionate

lucritorl st. de lerane min ore

8 tae 20 lu 6 lucrand pe cp. eäte
43 8 77
6
Sä, vedem, cum variaza fie-care märime fata cu mari-
mea In care intra necunoscuta, cand ceie-1-alte mariml nu
variaza.
81'1" tae Dr- In un timp 6re-care, de doua off mal multi
lucratori, In acelasI timp, vor taia de doua orl mai multl
stanjent Marimile Intaia si a doua sunt direct proportio,
naie, cänd cele-l'alte nu variaza.
81urraü facut un lucru óre-care in 6 zile, lucrand cate
un num& de ore pe cji, de doua orl mal multi lucratorr,
lucrand tot acelasi num& de ore pe gi, vor face acelasI
lucru In de douä, orI mai putine gile. Marimea intaia cu
a treia sunt invers proportionale.
81u"aù facut un lucru 6re-care, In un num& óre-care
de 411e, lucrand Cate 9°re pe 41; de doua ori mul multi`
lucralorI vor face acelasl lucru, in acelasi num& de 4ile,
lucrand cate de douë ori mal putine ore pe gi. Marimea
intaia si a patra sunt Myers proportionale.
Dupa ce am afiat cum variaza fie care märime, fatä, cu
märimea In care intra necunoscuta, cele-l-alte marimI ne-
variind, aplicam regula urmatóre :

www.dacoromanica.ro
 ßl

Barortul numerilor din mdrimea in care infra necunoseala

esfe egal cu productul roporturilor numerilor carespondente din
marimf ; aceste din urmet raporturi s4 fie luate di-
rect sag inmrs fota Cu raport, Alga c m md)imea,
din care fac iarte tern, eni raportului, vor,azd direct sa4 in-
vers propogional, Met cu mdrimea in care intr4 eeunoscuta,
cand cele-Palte ma)ind nu voriazd.
Aplicand acésta regula avem :
x 43XX
6 9-
8 20 8 6
S'a luat 4-11 direct fap, cu flind-ca marimea a doua e
direct propoilionala fat.a cu ma'rimea Intaia de asemenea
1 0 I- inverse fat& cu flind-ca aceste marimI sunt invers
proporOonale fa g cu Intaia marime.
Fäcénd Inmu4irile In membrul al doilea al egalit'ä,tel avem:
x 43X6X9
-£=--20X8X6
In acésta proportie nu cun6Oem un extern, 11 aflä,m
1mpaqind productul internilor prin externul cunoscut
avem :
X=
8X43X6x9 387 hterlt"''
20x 8X6
In probleme de asemenea natura, prin lucrator se In-
telege un lucrätor ideal avé.nd, ca aptitudinf de munca,
mijlocia aptitudinelor unui num'ér mare de lucratorI, cad
alt-fel proponionalitatea nu exista.
direct proportionale

(
Capital
7d,rect
proportionale

Dobinciii

6504
I

Exemplul II. 340 lei In VI a produs 80 lei

,,
x
X 650 4. x
§-6=-1-1-0- X--g; de awl : c)..-
650X4
-4.155--3- sad : x = -340X3
80X650X4
=203
Dobia.
lei , 92

145. Metoda reducerei la unitate. Se afla mal In:

tal num6rul din märimea In care intra necunoscuta, cores-
punOtor la unitati din cele-l'alte marimi 0 apoI se aflä,
necunoscuta problemel.
6
www.dacoromanica.ro
 82

Exemplele precedente s'a' le resolvim 0 prin reducerea

la unitate.
Pixemp7ul I. direct proportional e

(
I

at zile
/
1
buyers proport.onale

Ore
(
invers proportionales

N lucritorl
20 ail fost taiatt In 6 luerAnd pe gi cate 9 de cAtre 8
43 8 n 6 n x

Se lucréz5, ast-f el :
Da,c6. 20't sunt tdia4I In 6zile lucrAnd pe cli 9°" de chtre 8lucratorl
8
Atund. 1 n 6 n 9 77

1 1 9
8X6
n n n n
20
Il
i 77
1 1)
1
8X6X9
____
20
_
43 1 1
8X6X9X43
71 77 » 2)
20
8X6 X 9X43
)7
43 7)
8 1 71

20X8
43 8 6 8X6X9X43
n /7
20X8X6
77 77

X8 6X9X4341eat°r1
Aga dar : x =-__
20X8 x 6
direct proportinnale
I \
C.plfal anr
/ direct proportmnale
\r
Dobinda
Exemplul I L 3401e1 In 3 a produs 808'
650 71
4 O
x
340 n 3 7,
80
80
1 3
17 77
340
80
1 1
77
340X3
80X650
650 n 1
340V3
80X650X4
650 4
n n
3403
Asa dar : x= 80X650X4
340X3
= 20392 ,

www.dacoromanica.ro
 83

DOBINDÀ SIMPLA

Se numeste dobîneld simplet sati interes simplu, fo-

losul ce aduce o suma de banl, data cu imprumut pe un
timp 6re-care. Suma de banI data cu Imprumut, se nu-
meste capital. Procent se numeste, folosul sat dobinda ce
aduce o sura de unitatI monetare In timp de un an. Pro-
centul 5 se serie: 50/e si se citeste : 5 la suta.
In problemele de dobindä, anul se ja de 360 (lile si luna
de 30 4ile
In ori-ce problema de doblnda simplä avem capital (C).
dobinda (D), procent (P) i timp (T).
Sunt patru felurI de probleme de dobInda simpla si
anume :
Problema I. Cunoscênd capitalul, timpul i procentul,
sá aflam dobInda.
De ex. Care este dobInda adusa de capitalul 18001e! In
timp de 442', procentul fiind 5"/,9?
Aseclam regula de treI compusa, care resolveste pro-
blema:
direct proportionale

/I / direct proportionale
\
\I
Capiial an Dobindli
1001er in 1 produce 51e1

1800 » 4 » x
Sót o resolvim prin reducere la unitate :
Celad Dob
100 lel In 1all produce 5"
1 1 7,
5
100
5x1800_
1800 1 fl
100
5 X1800 X4
1800 4
"lob
100
5X1800X4
X
100-360
Daca Insemnam cu litere avem D= aicl T este axil.
Cap
S'a luam alt exemplu ; care este dobanda aduta de 600 lei
www.dacoromanica.ro
 84

n o'san! si
1-- 4' , procentul fiind 510 Timpul 33" si 41un' , pre-
fAcut In lunl, (16, 4O". Aseclam regula de trel compusä si
avem :
direct proportionale
r
direct proportionalm
( )1
capital lunt Dobincli
100'er in 12 produce 51e1
600 a 40 a x
Prin proporpl avem :
x 600 40 ii600X40 ,,i 600 X40X5
5-100X-a f3a- : ; -100X12, '9-- : x= 100X12

In Hiere avem : D = aici T este luni.

100x12
Se 'Ate Intêmpla, ca timpul sá fie pe, de ex. : Care
este dobinda adus'it de capitalul 735 le' In 3' , 71unT, 18zIle ,
procentul fiind 6°/e ?
3" 7", 184110 prefttcut In cjile d5,: 1308"e . Asec,11m
regula de treI compus6, si avern :
direct proportionale
)
direct proportionale
1 ) i
Capital zi(e Doblada
1001a in 360 produce 6'
735 31
1308 7/ X

x 735x1308, aa x 735X1308
-6-100 360 S 6=1oo-5060
Salí in fine :
735X1308X6 CXPXT
X=
1005-K360
; in litere : D=1005-<-5-676; aicT T este lile

Din aceste exemple se vede e& : Dobinda este egala cu

eapitalul immultit cu timpul fi eu procentul fi pro -1 uctul im-
parta prin 100 cánd timpul este anY, prin 100X12 ca nd tim-
pul - e lua, prin 100X360 cánd timpul e Ole.
148. Problema II. Cunoscênd capitalul, timpul si do-
M'Ida, sá, aflam procentul.
De ex.: Cu ce procent capitalul 800' a adus, In 7 anI,
dobinda 168101?
www.dacoromanica.ro
 85

direct proportionale
direct proportionate

Capita/ nnl Dcbtnclit

8001e1 in 7 a produs 1681 ex
100 n 1 n x
800 n 7 n 168
168
1 n 7 )1
800
168
1 n 1 ,/
-SOO 7
168><100
100 n 1 )1
800><7
168X 100 DX100 .
ate'.. T este mil
X --= R-65<77 ---= 3; in litere : P =__.
XT
C
;

Dad, timpul e lunl, gAsim prin ace14I rationamente:

DX100X12
CXT-
Dad, timpul e dile, gAsim :
11X1 00X360
E-

149. Problema la Cunoscênd capitalul, procentul §i do-

binda, sä aflam timpul.
De ex. In cAt timp capitalul 560' a adus dobinda
procentul fiind 5%.
invers ir3roportionale
( direct proportionate )
I

Capital
(
Dobindi
);
All
1001°' a produs 51er in 1
560 n 40 n x
100 n 5 n 1
1 ff 5 n 1X100
100 -
1 >,
-t-
1C0
560 1
5X560
100X40
560 40
5X560
_100X40 '40001'11 401nY 10"Y 1 an 5Iunf, 4zile
x--5X560 =2806 =7 =
In litere Tae- DX100
PXC

www.dacoromanica.ro
 86

Problema IV. Cunoscênd dobinda, procentul 0

timpul, s& aflam capitalul.
De ex. : Care este capitalul, care In timpul de 6 " a
adus 300 id dobind6, procentul fiind 410.
direct proportionale
( invers proportionale )
1( ) 1

Capital an Dobindi

X1) 1001°'

x
In

1 300
1
6
,, i x 1X300
produce
77
4
300

100=6 l\ 4 ' 8,,'' . 100--= 6)(1

300 X 100
de unde : x= 1250'eT
6A4

In litere : C DX100
pxT ; aid T este anl
DX100X12
Pentru T lunï, Osim : C=
PXT
Pentru T clile, &Jul : C=DX100X360
PxT

SCOMPTUL COMERCIAL
Se nume0e polit& sat bilet la ordin, inscrisul
pe care datornicul il d& creditoreluT set 0 prin care se
oblig& a '1 plati suma Inscris& In el, In cliva fixata, nu-
mita 4i de scadenta. .

Suma de banT, Inscris6 In polit6, se nume0e valórea

nominal& a eT. Cand creditorul sat posesorul unei polite
vmde pol4a se Intelege Inainte de cliva scadenta a-
tune' cumparAtorul sat bancherul face o retinere din wa-
16rea nominal& a el. piva In care se face acésta opera-
tiune, se numete cli de scomptare , iar retinerea facut&
, de bancher, din valórea nominal& se numWe scompt.
Scomptul se n.umete comercial, cand retinerea fault&
de catre bancher, din valórea nominal& a politeT, este do-
bInda adusa de valórea nominala, pe timpul de clile stre-
curat din cliva scomptarel pan& la cliva scadenteT 0 cu pro-
centul convenit intre partf.
Exempla. 0 polita de 1800 leT, cu sadenta In 15 De-
www.dacoromanica.ro
 87

cembre 1892, este scomptatä In 9 Septembre 1892, pro-

centul convenit Intre pärtI este 7%
AplicAm formula cunoscuth CXPXT
D-10-03-<36-0

ÇiIele strecurate de la scomptare i pan la scadentä

sunt 97, avem :
1800X7X97 _1e
33 95.
D=scomptul eomercial--
100)060
Suma plätitä de bancher pe politä, numitä val6rea realä
a el, va fi : 18001-331,95=1766''05.

REGULA IMPARTIREI IN PARTÍ PROPORTIONALE

152. A Impärti un numér In pärtI proportionale cu ni§te

numere date, Insémnä a-1 impärti In partl, ast-fel ca ra-
porturile lor la numerile date sä fie egale intre ele.
Exempla. SA se Impartä 80 In 041 proportionale cu
4, 5, 6.
Iletoda i Insemnand pärtile cu .x, y, z, avem :
x y z
45 6
Aplicand proprietatea cunoscutä a iruluI de raporturI
egale (§ 134) avem :
x yx4-y+z 80
x
4 6 =44-5+6-15'
5
Consideränd raportul Intahl i cel din urna5 avem pro-
portia :
-I---81.05; de unde : x-41X5-80

Considerand raporbul al doilea i ultimul, avem pro-

portia
y _80 de unde: y_ 5x80
5 15' 15
Considerand raportul.al treilea çi u1timul, avem proportia:
z 80
de unde: z 6X80
45 .

Ca verificare, suma valorilor lui x, y, z trebue sä fie 80.

www.dacoromanica.ro
 88

.Metoda IL Daca num6rul de Impartit In parta' proportio-

nale eu 4, 5, 6 ar fi 4+5+6-15, atuncI partile ar fi 4,
5, 6, fiind-ca raporturile partilor la numerile date sunt egale :
Calculul il putem aseza ast-fel :
Partile lui 15 proportionale cu numerile dat sunt: 4; 5; 6;

" 1n »
4 5
k0; -f6
4X80.5X80.6x80
6

80 n 22
15 15 15

REGULA DE ASOCIATIE SAU DE TOVARASIE

153. Regula de asociAie sati de tovarasie este regula,

prin care aflam castigul sati paguba, ce se cuvine fie-ca -
reja dintre persónele, ce ati pus capitalurl In comun, pen-
tru a face o Intreprindere óre-care.
Benefieiul total sati paguba totala, produsá de capitalul
asociatie, se Imparte aiociatilor ast-fel ;
Daca' capitaluri diferite ati fost puse In asociatde pe
acelasi timp, beneficiile cuvenite sunt proportionale cu
capitalurile.
Daca aceleas1 capitalur1 ati fost puse In asociatie pe
timpuri diferite, beneficiile cuvenite sunt proportionale cu
timpurile sedere1 lor In asociatie.
Daca capitalurl diferite ati fost puse In asociatie pe
timpuri diferite, beneficiile cuvenite sunt propoitionale cu
capitalurile Imultite Cu timpunle respective.
De aicr se vede, ca regula de asociatie se rezolveste
usor prin Impaqirea In partl proportionale.
Exemplul I. Tret pers6ne ati pus In asociatie, pe acelasi
timp, capitalurile 2500 le!, 3000 le1, 45001eX . Castigul total
a fost 6000 lei Cat se cuvine fie-carei persone ?
Illet&la I. In acésta problema, castigul cuvenit fie-care1
persone este proportional cu capitalul pus In asociatie.
Insemnand cu x, y, z, partile din castigul total, cuve-
nite asociatilor si aplicand regula Impartirel In partI pro-
portionale, avem :
Y z x+y-Fz 6000 6
2500-3000-4500-2500+3000+4500-10000 10
www.dacoromanica.ro
 89

x 6 2500X6
250X6-1500 le'
250010' de uncle. x 10
y
To--fo'
oO
6
de unde: y
lo
3000X6
300X6-18001°'
z 6
45001ö' de unde: z 4500X6,
10
450x6=2700 Iel
Verificare . . . . 7071'
Metoda II. Capitalul asociatiund este : 2500 +3000+4500=10000.
Let LeT
La capitalul 10000 se cuvine beneficiul 6000
6000 6
1 ))
10000 10
6X2500_1500
2500 , 10
1500
3000
6X3000
10
1800
6X4500
4500 2700
10
Exemplul 11: TreI persone ail pus in asociatie acelasI
capital 7500, intaia pers6na pe 3' , a doua pe 4,
a treia pe 5anlCastigul total a fost 5000 lei. Cat se cu-
vine fie-carel persone ?
Illetoda I. In acest exemplu, castigul fie-card pers6ne este
proportional cu timpul sederel capitaluluI in asociatie.
Insemnand cu x, y, z partile din castigul total, cuve-
nite asociatilor- si aplicand regula impartirel In partI pro-
portionale, avem :

345
X

x
y

5000
z x-t-y+z
3+4+5 12
5000

3X5000
de unde : x 12501e'
3 12 ' 12
y 5000 4 x 5000
de unde : y 16661er 67
4 12' 12
z 5000 a 5><5000 2083 Id 33
unde : z
5 ' e 12
Verificare . . . . 5000161 , 00
Illetoda IL Putem aduce acest exemplu la exemplul pre-
cedent, adica capitalurl diferite pe acelasI timp. Observb",m,
ca capitalul i timpul sederei lu in asociatiune pentru a
aduce acelasI beneficia sunt invers proportionae.

www.dacoromanica.ro
 90

Lucräm dupá cum se vede mal' la vale.

nnT

In 3 este adus un beneficiù de capitalul 7700

, 1 acelasT 7500x3

i
n 77 71 77

De asemenea avem :
anT LeY

In 4 este adus un beneficiti de, capitalul 7500

7) 7)
acelas1 7500x4
Be asemenea avem :
anT

In 5 este adus un beneficiù de capitalul

" 1 acelas1 7500x5 77 2,
7500

Problema n6strá este adusá la problema urmát6re : Tret

pers6ne aü pus In asociatiune capitalurile 7500x3,7500x4,
7500x5 pe acelasl timp (1 an). Beneficiul total a fost
5000 lef. Cat se envine fie-cä'reT pers6ne. Se calculéz'á
ca in exemplul precedent.
Exemplul III. Tref persone al:1 pus In asociatie: Intaia
6000 pe 3anl a doua 5000 le' pe 4' si a treia 8500 ' pe
6anl Castigul total a fost 10000 Le' Cat se cuvine fie-cáref
pers6ne ?
In acest exemplu, castigurile cuvenite asociatilor sunt
proportionale cu capitalurile imultite cu timpurile resp-ective.
Insemnand cu x, y, z pártile din castigul total, cuvenite
asociatilor i aplicand regula impArtirel In pártï propor-
tionale, avem :
X y z x+y+z
6000x3-5000X4-8500X6 6000X3+5000X4+8500x6
10000__-10
89000 89
X 10
unde : x= 18000><10_20221°I,47
18000 89' de 89
Y 10 20000><10
20000 89'
de unde : y= 89 =22471e1,19
10
z
51000 89 de
unde : z 51000><10
89
57301°1,34
Verificare. . . . 10000 ,00
Se pede aduce acest exemplu la capitalurf diferite pe
acelasi timp i apof sa se lucreze ca In exemplul I.

www.dacoromanica.ro
 91

REGULA DE AMESTECITURA. SI DE ALIAGIÙ

_Regula de ame,stecaturd este o problemd, prin care

se cere, sa afletm pretul unitätef de amestec, cunosdnd pretal
pe unitate al substantelor amestecate precurn cantitcitile
proportiile, in care s'a4 amestecat i vice-versa : cunoscénd pre-
tul pe unit ate al amestecului i pretul pe unit ate al substan-
Olor amestecate, sci se afle cantitatile sag proportiik, in care
facut amestecul.
Se stie, cä amestecând prin topire doué san' maI
multe metale, cápätám un aliagiti.
Se stie, cä titlul unuI aliagift este cantitatea de metal
pretios cuprinsä In unitatea de greutate,
Regula de aliagit este o problemá, prin care se cere
titlul aliagiulul cápátat prin topirea la un loe a altor a-
liagiurI de cantitátI i titlurl cunoscute si vice-versa.
Exemplul I. Se amestecä 180 de vin a O 'e' 75 litrul cu
de apg.
Cát costé, litrul de amestec?
Problema se aségá, ast-fel :
180 i de vin a 0,'°75 litrul costa 180x0,75 =1351ex
1801 --E 30 =2101 de amestec 1351e
1351e1
de amestec va costa
210
Exemplul II. Se amestecá 90 , de vin a 0, 1' 70 litrul,
1501 de vin a 0,1e165 litrul si 60 de vin a 0,1e' 80 litrul.
Cát costa litrul de amestec ?
90 de vin. a 0,1°70 litrul costa 90 0,70,-631°
150 de vin a 0, 65 litrul 150>::0 65=97,1°50
601 de vin a 0, 80 litrul 60,K 0,80= 48'el
300 1 de amestec 208,1°50
208 1°50
11 de amestec va costa 300
Fyxemplul III. Se amestea trel calität1 de fAinä de
grail cu pretul pe kilogram O',70, 055 i 01e1,45. Se
cere cantitätile de Mili& de calitátile IP si IIP, care ames-
tecate cu 80 kg de calitatea I, pretal sä se scob6re la
01'60 kiogramul.

www.dacoromanica.ro
 92

Amestecand cate un kilogram din fie-care calitate sr,

vIndênd amestecul cu 060 kilogramul, perdem la P ca-
litate 0140 si castigam la IP calitate 01'1,05 si la Illa
0'15 sat in total 0'20.
Pentru ca niel sa' perdem si niel' sa castigar-Ti, trebue
s'a amestem 20 kg calitatea P Cu 10 kg calitatea ID *i.
10 kg calitatea HP, intf adev'er :
la 20 kg calit. la . . . . perdem 20><0,101e'
la 10 kg calitatea II si 10 kg calitatea III, cá4tigg.m 10><0,20'er
si avem : 20X0,10=10x0,20.
De aid urméza :
Dach la 20 kg calit. I amestecam 10 kg calit II si 10 kg calit. III
10 10
Atuncl la 1 kg 77 27 77
55 " " 20 "

"
80 ,,7721 77
--- kg c
10><80
2-0 .
. 10x80
II si
20
kg c. III
_Exemplul 1 Se topesc impreuna o bucat'a' de ar-
gint de 25 kg cu titlul 0 85, alta bucata de 16 kg cu
titlul 0,90 si. alta bucata de 10 kg cu titlul 0,70. Care va
fi titlul aliagiulul ?
25 kg cu titlul 0,85 con-Vne 25x0,85 kg=21,25 kg argint curat
16 " " 0,90 » 16><0,90 =14,4 »
10 " 0,7010><0,70» "= 7 »
51 aliagiti contine 42 65 kg »-
42,65
1 kg alagiti contine
51 " »
42,65
Asa dar titlul va fi 51-1 -
Exercitit 1. Cate litrurl de vin a 0'1,45 litrul tre-
buesc amestecate cu 135 litrue de vin a 1',30 litrul
pentru ca litrul de amestec sa coste 0,70?
Se amestecá 87 1 de vin a 1,15 litrul, 137 1 de vin
a 8.e1 litrul si 50 1 de apa.
Se cere pretul unitateI de amestec.
Se topesc la un loe 6,379 kg cu titlul 0,95, 3,18
kg cu titlul 0,75, 4,186 kg cu titlul 0,68. Care este titla
ali agiuldf ?

www.dacoromanica.ro
 DE VENDARE
La Librariile Socek & Comp. 0 Hainian,
Calea Victoria, Bucuresa, 0 la Libraria Alexandru
Georgescu din Buz.

www.dacoromanica.ro