Notiuni de anatomie si fiziologie

cardiovasculara
 Sistemul cardiovascular

• inima

• vasele de sange
Cele din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. Atriul stang comunica cu ventriculul stang prin valva

tricuspida

B. Ventriculii au pereti mai grosi decat atriile

C. Venele cave se varsa in atriul stang

D. Atriul stang primeste sange oxigenat din mica

circulatie

E. In mod normal atriile comunica intre ele

Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. Ventriculul stang pompeaza sangele in trunchiul

pulmonar

B. Ventriculul drept ejecteaza sange in aorta

C. Venele pulmonare se varsa in atriul drept

D. Ventriculul drept are o masa miocardica mai

dezvoltata decat ventriculul stang

E. Inima este invelita de un sac fibrinos numit pericard

 Inima

• organ format din 4 camere: doua atrii si 2 ventriculi

• capacitate de 500 - 700 centimetri cubi

• invelita de un sac membranos fibrino - seros care

poarta numele de pericard
 Caracteristicile generale ale atriilor

• sunt cuboidale - au 6 pereti

• au un volum mai mic si pereti mai subtiri comparativ cu

ventriculii

• atriul drept primeste sange din circulatia venoasa

sistemica

• atriul stang primeste sange prin venele pulmonare din

mica circulatie
 Caracteristicile generale ale ventriculilor

• sunt piramidali

• pereti mai grosi si volum mai mare comparativ cu atriile

• ventriculul stang prezinta o masa miocardica de 3 ori

mai dezvoltata decat cea a ventriculului drept
 Inima

 primeste sangele din vene in diastola

 in sistola impinge sangele in artere

 functioneaza ca o pompa musculara aspiro -

respingatoare
Care afirmatii sunt adevarate:

A. Mica circulatie se mai numeste si circulatia pulmonara

B. Mica circulatie se mai numeste circulatie sistemica

C. Marea circulatie se mai numeste circulatie pulmonara

D. Circulatia pulmonara transporta substantele nutritive si

oxigenul la tesuturi

E. Circulatia sistemica cedeaza dioxidul de carbon din

sange la nivel pulmonar
Afirmatiile adevarate sunt:

A. Circulatia pulmonara are originea in ventriculul drept

B. Venele pulmonare aduc sange oxigenat de la plamani

in atriul stang

C. Circulatia sistemica are originea in ventriculul stang

D. Aorta face parte din circulatia pulmonara

E. Venele cave aduc sange neoxigenat in atriul drept

 Mica circulatie

 cedeaza dioxidul de carbon adus de la nivelul

tesuturilor si se incarca cu oxigen

 are urmatorul traseu: ventricul drept - trunchiul

pulmonar si ramificatiile lui - reteaua alveolo - capilara -
vene pulmonare - atriul stang
 Circulatia sistemica (marea circulatie)

 transporta substantele nutritive si oxigenul la tesuturi,

de unde se incarca cu produsi care ulterior vor fi eliminati
la nivel pulmonar, renal sau fecal

 are urmatorul traseu: ventricul stang - aorta si arborele

arterial - reteaua capilara a intregul organism - venele
cave - atriul drept
 Tipuri de circulatie ale sangelui

 circulatia arteriala

 circulatia venoasa

 circulatia capilara

 circulatia limfatica
 Circulatia arteriala

are sens centrifug: de la cord la celelalte organe

este determinata de sistolele ventriculare
 Circulatia venoasa

 are sens centripet, de la periferie spre cord

 sangele circula cu o viteza mai redusa decat in

circulatia arteriala
 Factori care favorizeaza intoarcerea venoasa

 presiunea hidrostatica de la capatul venos al capilarelor

 sistola ventriculara - trage in jos planseul atrioventricular

 contractiile musculaturii scheletice

 sistemul valvular din lumenul venelor situate sub nivelul cordului

 presiunea negativa produsa de dilatarea toracica in timpul

inspirului

 forta gravitationala - pentru venele situate de asupra nivelului

cordului
 Circulatia capilara

 faciliteaza schimburile dintre sange si lichidul interstitial

 contine aproximativ 5% din sangele circulant

 sangele circula cu viteza mica - 0, 5 - 0, 7 milimetri

/secunda

transporta catre tesuturi substante nutritive, oxigen,

apa si electroliti
 Circulatia limfatica

• este o cale colaterala a marii circulatii

• prin intermediul circulatiei limfatice intra in sistemul

venos o parte din lichidele interstitiale

• are sens centrifug de la periferie spre centru

• sunt readuse in circulatia sanguina proteine si

imunoglobuline sintetizate in ganglionii limfatici, lipide din
tractul digestiv, limfocite, enzime extracelulare
 Ciclul cardiac

• succesiunea sistola – diastola

• durata depinde de frecventa cardiaca

• pentru o frecventa de 75 batai / minut durata este de

0,8 secunde
 Fazele unei revolutii cardiace normale:

• sistola atriala - 0,11 secunde - atriile se contracta iar

ventriculii primesc o cantitate suplimentare de sange -
30% din volumul total de umplerea fata de umplerea
pasiva
• diastola atriala - 0, 69 secunde - inceputul coincide cu
debutul sistolei ventriculare
• sistola ventriculara - succede sistola atriala - are o
durata de 0, 27 secunde
• diastola ventriculara - are o durata de 0, 53 secunde
• diastola generala a inimii - 0, 42 secunde - atat atriile
cat si ventriculii se gasesc in diastola
 Ciclul cardiac

• irigatia miocardului se face in diastola

• cresterea frecventei contractiilor ventriculilor determina

scurtarea ciclului cardiac, pe seama scurtarii diastolei
ventriculare

• cresterea marcata si prelungita a frecventei ventriculare

determina scaderea irigarii miocardului si scaderea
importante a debitului cardiac, din cauza scurtarii timpului
de umplere ventriculara
 Proprietatile miocardului

• excitabilitatea

• conductibilitatea

• automatismul

• contractilitatea

• tonicitatea
 Excitabilitatea (functia batmotropa)

• proprietatea de a raspunde la stimuli prag si

supraliminari

• in sistola ventriculara miocardul este in perioada

refractara absoluta
 Conductibilitatea (functia dromotropa)

• proprietatea miocardului excitoconductor de a conduce

potentialul de actiune de la nivelul nodulului sinoatrial la
nodulul atrioventricular, fasciculului Hiss, reteaua
Purkinje, catre celulele miocardice
 Automatismul (functia cronotropa)

• proprietatea tesutului nodal de a se autoexcita ritmic

Sistemul excito - conductor se compune din:

• nodulul sinoatrial

• nodulul atrioventricular

• fasciculul Hiss

• reteaua Purkinje
 Contractilitatea (functia inotropa)

• proprietatea miocardului de lucru de a raspunde la

stimuli prin schimbarea dimensiunilor si a tensiunii

• forta de contractie creste proportional cu lungimea

initiala a sarcomerului

• mecanism de autoreglare

• adapteaza forta de contractie in functie de umplerea

diastolica (legea inimii - Franck-Starling)
 Tonicitatea

• proprietatea fibrelor miocardice contractile de a mentine

un tonus contractil bazal
Parametrii functionali ai sistemului circulator

• frecventa cardiaca

• tensiunea arteriala
 Frecventa cardiaca

• numarul de cicluri cardiace pe minut

• masurarea pulsului arterial, auscultatia cordului, analiza

traseului ECG
 Pulsul arterial

• expansiune ritmica a peretilor arteriali, determinata de

cresterea presiunii sanguine in timpul sistolei ventriculare

• frecventa normala 60 - 1 00 / minut

• peste 100 / minut – tahicardie

• mai putin de 60 / minut - bradicardie

 Tensiunea arteriala (presiunea arteriala)

• presiunea exercitata de sange asupra unitatii de

suprafata a arborelui circulator

• maxima la nivelul aortei

• scade pe masura ce sangele se indeparteaza de inima

 Factori de care depinde tensiunea arteriala

• forta de contractie a miocardului

• rezistenta vasculara periferica, data in special de

tonusul arteriolelor

• volumul de sange

• vascozitatea sangelui

• elasticitatea peretilor arteriali - mai ales arterele mari

• T A = DC*RV P
 Debitul cardiac

• volumul de sange ejectat de ventriculul stang pe minut

• DC= DS*A V
 Cresterea debitului cardiac se poate realiza
prin:

• cresterea debitului sistolic

• cresterea alurii ventriculare

 Reglarea hemodinamicii

• mecanisme intrinseci - legea Frank-Starling

• mecanisme extrinseci – nervoase

• mecanisme extrinseci - umorale

 Mecanisme nervoase

• sistemul nervos vegetativ simpatic - nervi cardiaci -

efecte pozitive asupra proprietatilor miocardului

• sistemul nervos parasimpatic - nervi vagi - efecte

negative asupra proprietatilor miocardului - doar pe etajul
supraventricular
 Mecanisme extrinseci – umorale

• catecolaminele (adrenalina, noradrenalina) - efecte

pozitive asupra proprietatilor miocardului

• hormoni corticosuprarenalieni, tiroxina, insulina au

efecte inotroppozitive
 Miocard

• tesut muscular de lucru – adult

• tesut excitoconductor nodal - embrionar

 Generarea impulsului

• depolarizarea este indusa de patrunderea pasiva a

ionilor de sodiu in celula
 Repolarizarea

• consecinta a iesirii ionilor de sodiu prin interventia

pompelor de membrana
 Curba potentialului de actiune

• in repaus exista un gradient intre interiorul si exteriorul

fibrei musculare cardiace

• interiorul are un potential electronegativ de - 90 millivolti

 Curba potentialului de actiune

• faza 0 - depolarizare, potentialul creste brusc de la - 90

la + 30 millivolti

• faza 1 - scadere brusca

• faza 2 - repolarizare lenta

• faza 3 - repolarizare rapida

• faza 4 - revenirea la repolarizarea diastolica

 Potentialul de actiune

• miocitele contractile (de lucru) au faza 4 orizontala

• fibrele miocardice de tip embrionar au o faza 4 oblic

ascendenta, datorita unor canale ionice care permit
intrarea lenta a ionilor de sodiu