Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
6Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Vasile Voiculescu - Fata Din Java

Vasile Voiculescu - Fata Din Java

Ratings: (0)|Views: 612|Likes:
Published by Dan Vasile Flavius
proza epică
proza epică

More info:

Published by: Dan Vasile Flavius on Apr 16, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/02/2013

pdf

text

original

 
Vasile Voiculescu Proza epic Pagina1
 
Fata din Java
RA
 Î 
N TOIUL VERII
.
 
Bucuretii clocoteau în vipii ca o cetate blestemat pestecare se vrsase asfalt încins. Fîii de trotuare nclioase ca hîrtia de prins mute te înhau gata s-i trag pantofii din picioare. În catranul lor se înirau, aidoma unorurme de fosile, formele tuturor înclmintelor perindate, la un loc cu labe primitiveneînclate înc, enigme pentru viitorii geologi.Duhori de benzin, ulei prjit i cauciuc ars de la automobile, învrîstate cu altele, demititei fripi i carne la grtar, adaose cu împuiciuni de gunoaie neridicate i rîgîielile gurilorde canale, ar fi fcut pe un rtcit din alt lume s se cread într-o nou Gomora, în ceasurilecele mai grele ale btii ei de ctre Dumnezeu.i-era groaz s rsufli. Nu trgeai în piept decît dogoare îngroat cu trîmbe de praf inisip, rscolite de goana mainilor cu eapamentele deschise. i-era spaim s te miti:pentru un pas, pentru un gest, te npdeau pîraie de sudori, pe care trebuia s le pui la locbând de dou ori pe atît sifon. Apa nu era îngduit. Ceea ce se scurgea pe evi era cuneputin de înghiit. Venea, cînd se îndura s curg, o leie cald i lene, amestecat de-adreptul cu clor, ca i cînd stomacurile butorilor ar fi fost spltorii chimice.Toate astea ptrundeau, ajungeau i pîn la mine, în subsolul unde îmi strmutasem masade scris, dar nu m atingeau. Fa de temperatura i fierberea mea proprie, liprul de afarnu mai însemna nimic. Eram un tînr vulcan în plin erupie literar.Stam cufundat pîn peste cap în al doilea volum al meu de poezii, pe care-l pregteampentru toamn, întregit cu un apocalips în versuri. i nu mai tiam de nimic altceva pe lume.Primul volum, debutul,
Stele negre,
avusese un rsuntor succes. i pentru cei 19 ani aimei laudele criticilor, curtea revistelor literare, avansul editorilor, entuziasmul generaieimele i pizma cu mîrîieli a înaintailor alctuiau un cocteil atît de ameitor, c m fceanesimitor nu numai la neplcerile ce soseau dinafar, dar chiar la o primejdie adevrat. M-ar fi putut strpunge i pe mine cineva cu spanga, ca pe Archimede, fr s bag mcar deseam.M aflam singur i fericit în toat casa. Prinii plecaser la Sinaia, oaspeii unui frate almamei, care închiriase acolo o vil întreag i tria pe picior princiar. Unchiul Miti colindaselumea ca s fac avere, i acum se întorcea miliardar ca s epateze, în lips de altcineva,familia. Eu nu-l vzusem pîn atunci. Nu m nscusem cînd el prsise ara. În ultima vremese aezase în Java, unde, intrat în uriaele plantaii de arbori ai cauciucului, se îmbogisefabulos.Dar excesele de excitante, o febr tropical i clima neprielnic îl aduseser în aa hal deubrezenie, c a trebuit s prseasc mcar pentru cîteva luni afacerile i s se strmute într-o regiune salubr. i-a adus aminte atunci de ar i deveni iar dintr-o dat fratele dulceal mamei. De unde pîn atunci fusese numai unchiul din America i apoi unchiul din Java,care-i trimite la zece ani o dat o fotografie cu un cec pentru bomboane i haine, ne-amtrezit cu el peste noi, rud nelipsit, cu amestec în treburile cele mai intime ale familiei i maiales mentor îndrcit.Dintr-o dat, cum m-a vzut i m-a srutat, am ajuns slbiciunea unchiului din Java, care -aa, gata crescut - m adopt cu entuziasm. i îi puse ca ultim scop s m formeze dupideile i gusturile lui. Mama, bineîneles, era în al noulea cer. Tata, biet profesor de liceu,intimidat i precaut - era vorba de miliarde - nu se împotrivea pe fa. Eu eram de-a dreptulostil, ca un prin motenitor bizar i îndrtnic, care d cu piciorul tronului.Cît ezuse în Bucureti, unchiul locuise în hotel, dar venea de mînca i sta toat ziua la noi.Bineîneles, toat cheltuiala o ducea el. Dar pe mine m plictisea cumplit. Nu mai sfîrea cusfaturile practice, teoretice, cu aforismele i apoftegmele lui de via, parc el, cum i-amspus-o de la obraz, cu asta cîtigase banii.Pîn la urm a hotrît, cu de la sine putere, s las literele i s trec la Politehnic, pe cares-o isprvesc americnete, în vreo apte-opt luni, cît mai are el de stat în ar, ca apoi s m
E
 
Vasile Voiculescu Proza epic Pagina2
 
ia numaidecît în Java, la exploatrile lui, unde e nevoie de un inginer-ef de încredere... M-am fcut foc, am refuzat categoric i exasperat, pîn la urm i-am rspuns numai cuobrznicii. Am avut din pricina asta o ceart cu mama, care ne-a inut suprai pîn laplecarea lor. Noroc c prpdul cldurilor l-a gonit pe exoticul meu unchi la Sinaia, unde aluat cu el i pe ai mei. i eu am rmas singur, de capul meu, plin numai cu versuri deapocalips.Stam astfel sihastru, în subsolul asudat, în cordial înelegere cu obolanii, i nu mîncamdecît pepeni. Mi-i aducea servitoarea, reci, de la ghea, cu miezul rou brumat ca de ochiciur, i binecuvîntam stepa i aria care zmislesc astfel de minuni, pepenii verzi. Într-o zi, tocmai cînd scriam poemul mistic al tiparului, solie anume trimeas pentru poetde marea Sargaselor, o claxonare în faa casei, din ce în ce mai lung, mai insistent, m întrerupse. Nu m-am clintit îns. Am ateptat. Larma devenea îns exasperant. Servitoareanu ieea... Acum claxonul încetase, dar începu s sune soneria turbat. Plictisit, am tras opijama peste adamis-mul meu paradisiac i m-am hotrît s urc. Un Lincoln-Zephir splendidstopase la scar i oferul mre îmi întinse încruntat un plic. Am vrut s cobor ca s-l desfac jos.- Nu, v rog s dai imediat rspunsul, îmi porunci tare omul de sub apca galonat ilivreaua arogant.Asta m supr grozav. Am simit imediat c am de-a face cu un emisar al unchiului dinJava. Îi întorsei spatele i cu aceeai micare îi trîntii ua în nas, lsîndu-l s atepte.Am citit scrisoarea. Nu m înelasem: era de la unchiul Miti, care m chema s vinnumaidecît la Sinaia: murea de dorul meu - cumprase maina pe care o trimetea numaipentru mine, s m plimbe în fiecare zi la Braov i la Sibiu. Cîteva rînduri adaose de mama îmi aminteau i m rugau s nu lipsesc: a doua zi era aniversarea zilei de natere a tatii. Osrbtoare intim, dar de o ginga i emoionant solemnitate, ce se desfura totdeaunanumai între noi trei. Cu o lun înainte colindam librriile, cutînd cartea cea mai jinduit deel, care trebuia legat bibliofilic, cu cifrul lui aezat în anumit loc. Florile, schimbul de îmbriri, prjiturile care-i plcuser lui în copilrie, sticla de vin rar, destupat cu pomp,din care gustam fiecare abia cîte un deget, prefcîndu-ne c ne place, de toate astea mlipseam acum din pricina afurisitului de unchi, care se vîrîse între noi i ne strica, cu banii icu tirania lui, viaa. M apucasem s scriu un refuz drastic. Era un chip de a m rzbuna...Dar din nou îmi czu sub ochi rugmintea mamei i o list de tîrguieli pe care s le aduc, înfrunte cu tradiionala sticl de vin. i m-a înduioat. Dar nu m-am dat btut de tot. Am lsatoferul s atepte. M-am urcat abia peste o or. Moia la volan. L-am chemat i l-am luat desus.- ine lista asta i banii, îi poruncii. Cumpr tot ce scrie aici i vino ast-sear la oraapte.
-
 
Am ordin s v aduc imediat, cerc el s m intimideze.
-
 
La ora apte. i i-am trîntit ua-n nas.M-am muncit s înnod firul. M-am cznit s cad iar în trans. A fost cu neputin s maiscriu: tiparul îmi scpa printre degete.Unchiul Miti gsise chip i de acolo, de departe, s m sîcîie i s-mi alunge inspiraia.Cuvînt s-mi fie i mai nesuferit.Acum lipsit de protecia muzelor, începusem s simt apsarea i mizeria Bucuretilor. Nusuferisem toat luna de cldur cît am suferit în dup-amiaza aceea, ateptînd oferul. Îmiprea aproape ru c-l expediasem cu atîta uurtate.Mi-era team c ar putea s nu mai vie. Atins în susceptibilitatea lui de slug de casmare, ar fi putut s plece înapoi, spunînd c eu am refuzat s merg. La gîndul sta,broboanele de sudoare îi dublau volumul i-mi curgeau cu gîdilituri mai ales pe spate, canite gîngnii care mi-ar alerga pe piele. În sfîrit, de la ora cinci maina se înepeni în strad i atept supus, fr larm. Îmiluasem satisfacia i nu ddusem lecia în vînt. M gtii i pregtii încet, îmi umplui valiza cuhîrtii, cri i manuscrise. i, nemaiavînd ce face, m învîrteam încurcat prin bibliotec,cercetînd ce carte a putea s duc tatii. i din nou m prinse paraponul pe unchiul din Java:nici mcar cu prilejul acestei atît de scumpe aniversri nu putusem scpa de el. Mi-era ciud
 
Vasile Voiculescu Proza epic Pagina3
 
pe tata i mama c nu s-au gîndit s-l lase acolo i s vie ei amîndoi pentru srbtoareanoastr... Dar dac e s fie i unchiul între noi, asta stric jocul conveniei, gîndeam. i devreme ce se admite un al patrulea, atunci pot i eu s m prezint fr cartea de rigoare.La ora ase am urcat în automobil, în loc de cine tie ce ediie rar, vreo cîi-va pepeniuriai, la picioarele mele.oferul, de data asta salutîndu-m foarte respectuos, i-a primit cu entuziasm.- Mare bine facei, conaule, c ducem lips de pepeni la Sinaia.Asta mi-l fcu simpatic. Îl întrebai despre main, cum a fost cumprat.- A luat-o chilipir domnul Mihail, rspunse el familiar.Domnul Mihail era unchiul meu din Java. i-mi ddu amnunte cum un juctor la rulet sedecavase i vînduse ieftin unchiului maina cu ofer cu tot. Omul se pricepea s profite deaproapele su...Pîn la Cîmpina, cu tot geamul deschis, cu toat viteza nebun, credeam c plesnesc decldur, închis ca într-o clocrie artificial. De la Comarnic, viaa a început s ias din leinulde pîn atunci i vzduhul parc s se încordeze. Sus la Oraii, aerul s-a schimbat dintr-odat: s-a fcut gustos ca nite bucate crora le-ai pus mirodenii i sare. Muntele se închipuiade o parte i de alta nu de piatr, ci ca de rcoare condensat, o înalt rcoare verde,crestat pe azurul cerului, prin care fulguiau luminile apusului.Am gsit familia în parc, ateptîndu-m, i am coborît la hotel, unde unchiul avea masa luicu serviciul special. Eram obosit, posac i indispus. Mîncam în sil, ascultînd distratconversaia, cu a crei întreinere îi cheltuia numai unchiul vorbele. Ca de altfel i baniipentru tot ce era de plat.Ne-am ridicat devreme de la mas i am plecat la vil, unde ne ateptau cafelele,bineîneles preparate cu cafea veritabil adus de unchiul, care a gsit prilej s ne vorbeascdespre toate felurile cum se prepar cafeaua în lume, la pol, la tropice, la ecuator. Dar,decreta el, cea mai delicioas e tot cea preparat ca la noi, aa-zisa turceasc. Îl ascultam i-l analizam a suta oar pe acest detestat unchi din Java. Culesese depretutindeni i strînsese în el multe lucruri bune: puin morg englezeasc tiat cu o undde umor, mult dezinvoltur americneasc, oarecare flegm olandez, ceva emfazspaniol, un dram de perfidie, dar i de subtilitate asiatic, un fel de
o
lla p
od 
ri 
d
 ,
din care serespira mereu izul românesc, cruia mediul îi ddea ghes s ias din ce în ce la iveal. Un felde mitocnism, alctuit din naivitate i dintr-un soi de lips de ipocrizie, aa cum i-ai suflecamînecile i i-ai scuipa în palme - la figurat, bineîneles - care trebuie s-i fi adus succese înmulte împrejurri.Dup ce s-a sfîrit cu cafeaua but afar, pe teras, s-a ajuns repede iar la mine i laviitorul meu. Adic al unchiului din Java, care, dorindu-m pe mine alturi de el, tot la sine segîndea. Ne-a spus din nou c ar fi putut s se duc pentru aer la Simla, în Himalaia, unde sestrînge toat protipendada anglo-indian, sau în Elveia, ori în munii Scoiei, dar preferaseRomânia numai pentru mine, s m ia cu el.I-am rspuns ritos, ca i pîn atunci, c nu-mi prsesc prinii. Mama a ridicat, oftînd,ochii ctre stelele ce pîlpîiau pe cer, tata i-a lsat în jos surîzînd, i din nou am întritdeclaraia c nu simt vocaie pentru alt îndeletnicire decît cea literar.
-
 
Adic poezia, fcu ironic unchiul.
-
 
Poezia i toate celelalte, replicai.
-
 
Dar astea nu sînt realitate, ridic el glasul. Sînt nori.- Cum nu sînt realitate? m îndîrjii eu. Te rog ia-l i strînge-l în mîn. Poi s spargi capulcuiva cu el, i-i întinsei volumul meu
Stele negre,
care, frumos legat, sta pe mas, adus detata.- Asta chemi tu realitate, se dezgust unchiul.- Sigur, i chiar dup concepia d-tale: mi-a adus cîteva sute de mii de lei venit.Unchiul surise lung, fcu ochii mici i rutcioi dup moda javanez i cerualt rînd decafele.
-
 
Bine, zise el, recunosc: volumul tu e real la pipit. Dar tot atît de departe de realitatecît e o fat javanez.

Activity (6)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Paul Cernea liked this
Vlad Marcu liked this
Mitu-Creţu Gh. liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->