Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
14Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Dezvoltare Comunitara

Dezvoltare Comunitara

Ratings: (0)|Views: 1,603|Likes:
Published by melinda21

More info:

Published by: melinda21 on Apr 16, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOC, TXT or read online from Scribd
See More
See less

05/15/2013

pdf

text

original

 
DEZVOLTARE COMUNITARĂ
- Suport de curs, anul III, Asistenţă Socială -2006-2007Adrian Dan
Tema 1. SCHIMBARE SOCIALĂ ŞI DEZVOLTARE SOCIALĂ
Schimbarea socială reprezintă una dintre temele majore prezente în sociologia secolului XX. Înlimbaj curent, schimbare înseamnă trecerea unui sistem social sau a unei componente aacestuia de la o stare la alta diferită calitativ şi/ sau cantitativ (Dicţionar de Sociologie, p. 529). În ştiinţele sociale, semnificaţia conceptului nu se reduce doar la o simplă tranziţie de la o stareiniţială, ce se doreşte a fi transformată, la una finală, dorită. Pentru a înţelege sensul sociological schimbării sociale, trebuie operate unele incursiuni în istoria sociologiei.
Pentru Auguste Comte, sociologia îmbracă două forme duale ce alcătuiesc un tot:
statica
si
dinamica
.
o
Statica
este sociologia ordinii, dinamica sociologia schimbării 
” (Bădescu). Centrul deinteres al
staticii 
este reprezentat de morfologia părţilor constitutive ale societăţii ce nucunosc decât modificări adaptative (Sztompka), (a se vedea şi Spiru Haret, 1910,Mecanica socială) iar 
o
Dinamica
oferă o imagine globală, în sens evoluţionist, al transformărilor suferite deţesuturile sociale. Societatea apare ca un organism, în care totalitatea organelocomponente constituie aria de definiţie a staticii, iar procesele ce asigură creşterea,maturizarea, funcţionarea acestora în timp constituie obiectul dinamicii. Metaforaorganicistă este preluaşi de Herbert Spencer, doar în loc de
statică
şi
dinamică
”, el opune conceptele de “
structură
” şi “
funcţie
”. Paradigma structural-funcţionalistă şi-a pus amprenta asupra sociologiei schimbării sociale.
o
Compte
: trecerea progresivă a cunoaşterii prin stadiile: teologic, metafizic, pozitiv.
o
Durkheim
: diferenţierea între solidaritatea mecanişi cea organiprodusă deaccentuarea diviziunii muncii
s.s. este privită ca naturală, implacabilă, urmând o legeevolutivă, graduală şi contin. Ritmul poate varia, dar succesiunea este fixă şiunidirecţionată, conducând la o îmbunătăţire inerentă.
o
K. Marx 
pune ca motor al schimbării sociale
forţele de producţie
, tehnologia. Şitehnologia reprezintă o implementare a cunoaşterii, dar nu o raţionalitateabstractă, intelectualistă ca în filozofia franceză, ci cunoaşterea practică caregenerează inovaţiile tehnologice. Dezvoltarea tehnologiei, sub presiuneanevoilor sociale, generează o succesiune de tipuri de organizare socială Teorialui Marx introduce un component crucial care leagă tehnologia de organizareasocială:
relaţiile de producţie.
Schimbarea socială poate fi văzută şi ca un proces dinamic, evolutiv, diferit însă în unele cazuri de „progres”. Schimbarea de stare nu trebuie văzută doar în termeni pozitivi, ciuneori şi în termeni de regres. O modalitate/ instrument de schimbare socială fundamentală îlreprezintă revoluţiile care pot aduce pe lângă elemente de progres şi elemente de regres.
Schimbarea socială vizează societatea în ansamblul ei, tratând-o ca un sistem în care toatesubsistemele se află în strâninterdependenţă. Transformări apărute într-un subsistemdetermină modificării la alte subsisteme şi astfel activitatea întregului sistem poate fi afectată,
În elaborarea acestui suport de curs un ajutor semnificativ am primit din partea
Georgianei Păun
şi
NicoleteiBreahnă
, cărora ţin să le mulţumesc pentru tot sprijinul ce mi l-au acordat.
1
 
modificată. Trecând de la metafora organicistă la unitatea de analiză - “societatea”, oricetransformare petrecută la oricare nivel al societăţii – macro, mezo, micro - determină modificărila celelalte niveluri.
Conceptul de schimbare socială implică trei idei de bază:(1)
diferenţă
(de stare);(2)
două momente temporale diferite
ce (timp)(3)
aparţin aceluiaşi sistem
(structură)Exemple de schimbări sociale:
a.
schimbări în compoziţie
: migraţia internă, internaţională
b.
schimbări de structură: apariţia inegalităţilor, stabilirea relaţiilor de cooperare sau a relaţiilor conflictuale, de competiţie
c.
schimbări de graniţe: relaxarea criteriilor de admitere într-un grup, democratizarea relaţiilor sociale
d.
schimbări în relaţia subsistemelor: ascensiunea unor regimuri totalitare, controlul vieţifamiliale de aceste guverne
e.
schimbări de mediu: deteriorarea calităţii mediului, dezastre ecologice
 
Sztompka
face distincţie între:
(1)
schimbări / modificări în cadrul sistemului: (
change in
”)- schimbări doar parţiale, afectează doar un segment al sistemului, fără a modifica,transforma starea întregului sistem; sunt modificări sau reproduceri cantitative
(2)
schimbări ale sistemului: („
change of the system
”)
-
transformări radicale, implică atât schimbări cantitative cât şi calitative(Revoluţii/ Lovituri de Stat)Graniţa între cele două tipuri de schimbări este foarte fină; de cele mai multe ori modificărilepetrecute în cadrul sistemului reprezintă faza de început a schimbărilor sociale, a sistemului
Schimbarea socială de sine stătătoare este izolată; presupune şi alte accepţiuni, ca deexemplu: proces, ciclu, progres, dezvoltare
a.
Proces:
“Prin
 proces
social înţelegem schimbare socială caracterizată în esenţă prin precizareastărilor iniţiale, intermediare şi finale, fără sau cu precizarea actorilor implicaţi” (Sandu).Conceptul „proces” înseamnă:(1)- o pluralitate de schimbări (în cadrul întregului sistem sau a diferitelor părţi compoente);(2)– se referă la acelaşi sistem;(3)– presupune un lanţ cauzal(4)– schimbările urmează fiecare o secvenţă temporală, în general logică, consecinţă a uneietape/ acţiuni anterioareex: industrializare, urbanizare, lichidarea unei firmeb
. Ciclu:
Pitirim Sorokin este cel care a formulat „Teoria Ciclurilor Istorice”
 
schimbarea nu mai este unidirecţională, ci urmează:(1)un pattern circular: orice stare a unui sistem în prezent reprezintă copia fidelă a unei stări cea existat în trecut şi care la rândul ei se va repeta în viitor, având aceiaşi traiectorie
(2)
un pattern ondulatoriu, oscilatoriu:
sistemul nu se mai întoarce la starea iniţială, urmândtraiectorii diferite.
Progres:
2
 
Ideea de progres a apărut târziu, în secolul al XVIII-lea, în viziunea iluminiştilor. Societatea, împinsă de forţe difuze interne, progresează în timp spre
mai bine
. Prezentul este mai bun decâttrecutul şi cu siguranţă viitorul va fi mai bun decât prezentul. (C. Zamfir)Ideea de progres a apărut ca o prelucrare a experienţei a două procese socialeinterdependente: dezvoltarea tehnologiei şi ştiinţei. Secolul XV-XVI a pus bazele unei revoluţiitehnologice, secolul XVIII cunoscând o adevărată explozie tehnologică. Inovaţiile tehnice suntasimilate în producţie şi promit o viaţă tot mai bună. Apariţia ştiinţelor a oferit o nouă viziuneasupra sensului schimbărilor. (C. Zamfir)implică noţiunea de direcţionalitate, în care nici un stagiu nu se repetă; este un procescumulativ;progresul, prin definiţie, este evaluat pozitiv, reprezentând diferenţa între:(1)- trecut şi prezent ( progresul existent)(2)- prezent şi viitor ( progresul potenţial realizabil)implică :- existenţa unor stadii necesare – etape- noţiunea de îmbunătăţire ( „betterment”)
Dezvoltare:
stare inerentă ce caracterizează orice sistem social;pe lângă cele 4 caracterisitici ale procesului care sunt comune şi dezvoltării, dezvoltareamai
 
are următoarele trăsături:(1)– este unidirecţională: nici o stare a sistemului nu se repetă în nici un stagiu;(2)orice stare din prezent a unei proprietăţi a sistemului înseamo îmbunătăţire a acesteia faţă de trecutdezvoltare înseamnă împletirea forţelor economice şi sociale: dezvoltarea socială nu esteposibilă fără premise economice,dar şi investirea în infrastructura socială ( proces dealfabetizare: acces la educaţie pentru întreaga populaţie, facilităţi medicale) are dreptconsecinţă creştere economică;
Evoluţia regresivă.
Surprinzător, există şi viziuni pesimiste asupra direcţiei regresive aomenirii. Asemenea viziuni pesimiste sunt produse în societăţi aflate ele însele în procese de crizăprofundă. Teoria regresului îşi găseşte sursa primară în celebgra metaforă a lui Hesiod, reluată deOvidiu, a vârstelor omenirii. Prima a fost vârsta de aur, de la care omenirea a decăzut treptat. Înforme mai explicite sau mai brutal exprimate, pesimismul asupra sensului evluţiei istoriei poate fiidentificată în multe teorii. Un exemplu este celebra divergenţa a progresului civilizaţiei,complementar cu regresul moral.Pentru ca o societate să fie dezvoltată, trebuie să fie caracterizată de urmatoareletrăsături: ( Amartya Sen)(1)garantarea libertăţilor politice - ce includ exercitarea drepturilor civile, dreptulla liberă şi critică opţiune politică;(2)Facilităţi economice - utilizarea raţională a resurselor;(3)Oportunităţi sociale existente la nivelul întregii societăţi;(4)Garantarea transparenţei - obscuritatea unor acţiuni individuale în detrimentulcolectivităţii plătitoare aduce mari prejudicii;(5)Siguranţa protecţionistă: se referă la sistemul de asistenţa socială ca ultimaplasă de siguranţă a unei societăţi.Atât schimbarea socială, căt şi dezvoltarea sunt concepte multidimesionale. Orice teorie aschimbării sociale, şi implicit şi a dezvoltării trebuie să conţină urmatorii termeni:
-
determinanţii schimbării
-
procese şi mecanisme
-
direcţii şi consecinţe
3

Activity (14)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Buzenchi Alina liked this
iuliana_palaghia liked this
Gherghel Angela liked this
Daniela Rusu liked this
Petru Butz liked this
Ana Mihalciuc liked this
msergiu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->