Read without ads and support Scribd by becoming a Scribd Premium Reader.
See Premium Plans
 
UNIVERSITATEA DE VEST „ VASILE GOLDIŞ” ARADFACULTATEA DE PSIHOLOGIE, STIINŢE ALE EDUCAŢIEI SI ASISTENŢĂ SOCIALĂSPECIALIZAREA PSIHOLOGIE
I CADRUL TEORETIC1. Precizări conceptuale cu privire la creativitate1.1 Istoricul conceptului de creativitate1.2 Etapele procesului creator 1.3 Factorii care condiionează procesul creator 
ț
1.4 Blocajele procesului de creaie
ț
2. PRECOLARII
Ș
2.1 Particularităile psihologice
ț
2.2 Particularităile fiziologice
ț
2.3 Precolarii i creativitatea. Tehnici specifice de stimulare a creativităii
ș ș ț
II METODOLOGIA1. Metode de cercetare2. Descrierea testelor 3. Designul i implementarea traing-ului
ș
III DESFĂURAREA CERCETĂRII
Ș
1.Ipoteze2.Obiective3.Esantionul investigat4.Variabilele i designul
ș
5.Procedura cercetăriiIV PREZENTAREA, ANALIZA I INTERPRETAREA DATELOR OBTINUTE
Ș
1. Analiza rezultatelorcelor două grupe la testele Goodenough i Torrance- ipoteza 1
ș
2. Compararea factorilor creativităii a celor două grupe- ipoteza 2
ț
CONCLUZIIANEXEBIBLIOGRAFIE
1
 
UNIVERSITATEA DE VEST „ VASILE GOLDIŞ” ARADFACULTATEA DE PSIHOLOGIE, STIINŢE ALE EDUCAŢIEI SI ASISTENŢĂ SOCIALĂSPECIALIZAREA PSIHOLOGIE
ARGUMENTEinstein spunea că „educaia este ceea ce ramâne după ce ai uitat tot ce ai
ț
  învăat”, iar „creativitatea este mai importantă decât cunoaterea”, acest considerent,
ț ș
 de a educa în spiritul creativităii costituie un salt pozitiv în dezvoltarea
ț
 competenelor cognitive ale copiilor.
ț
Am observat că în învăământul tradiional, în grădiniă, nu se pune accent pe
ț ț ț
 procesul de creativitatete al precolarului ci pe învăarea i reproducerea celor
ș ț ș
 preadate de educatori, de asemenea nu se folosesc secvene de trainig suplimentar
ț
 pentru a ridica i îmbunătăi nivelul de învăare, dar i cel cognitiv al copilului..
ș ț ț ș
Am vrut să demonstrez, în lucrarea de faă, că printr- un training pe termen
ț
 scurt copii pot să îi dezvolte atât creativitaea cât i alte competene, cu meniunea că
ș ș ț ț
 prin training i proiecte diverse, rezultatele acestor metode contribuie la creterea
ș ș
 eficienei atât a procesului didactic cât i în cel al evoluiei precolarilor.
ț ș ț ș
S- a vrut scoaterea în evidenă a importamei trainingului suplimentar ce
ț ț
 aduce îmbunătăiri atât învăământului printr- un caracter creativ i interactiv, cât i
ț ț ș ș
 copliilor dezvoltându- le competenele.
ț
2
 
UNIVERSITATEA DE VEST „ VASILE GOLDIŞ” ARADFACULTATEA DE PSIHOLOGIE, STIINŢE ALE EDUCAŢIEI SI ASISTENŢĂ SOCIALĂSPECIALIZAREA PSIHOLOGIE
I. CADRUL TEORETIC1. Precizări conceptuale cu privire la creativitate1.1. Istoricul conceptului creativitate
Din cele mai vechi timpuri omul a simit nevoia de a comunica i de a transmite
ț ș
 celorlali gânduri, sentimente, planuri, întâmpl
ț
ări din viaa lor desenând pe pereii
ț ț
  peterilor, utilizând astfel potenialul creativ pe care îl poseda natura umană. Marii oameni
ș ț
 de cultură ca Platon, Aristotel, Descartes, în teoriile i filozofiile lor s-au bazat pe demersul
ș
 creativ, iar acest potenial conform mărturiilor multor creatori, ar avea surse mistice sau
ț
 magice. Platon afirma că un poet nu poate sa creeze numai ce îi dictează muza. Produsul potenialului creativ nu e menit să oculteze realitatea, ci să o îmbogăească, să-i dea un
ț ț
 sens, să stimuleze condiia umană la mai mult.
ț
Omul nefiind mulumit de condiia lui a folosit toate calit
ț ț
ăile inclusiv cele care
ț
 dădeau natere la idei noi originale atât pentru o mai bună adapatare la mediu, pentru
ș
 uurarea i eficientizarea muncii fizice cât i pentru sporirea productivităii. Remarcăm o
ș ș ș ț
  pătrundere a ideilor inovatoare în toate domeniile, oamenii folosindu- i toate capacitaile
ș ț
 creative . Astăzi, constatăm că atât in timpul liber, cât i în educaie, cultură, activităi
ș ț ț
 economice, se pune un accent foarte mare pe potenialul creativ al omului.
ț
Înainte de 1950 noiunea de creativitate avea o mulime de denumiri cum ar fi
ț ț
 inspiraie, talent, geniu, imaginaie, inteligena fluid
ț ț ț
ă, ulterior aceastea fie au fost incluse înconceptul de creativitate ca de exemplu inspiraia, fie au fost definite după mai ample
ț
 cercetări într-un alt mod. Abia după anii 60- 70, s-au înregistrat însemnate dar i intense
ș
 cercetări pe marginea conceptului de creativitate.“Termenul creativitate a fost introdus în psihologie de G.W. Allport, pentru adesemna o formaiune de personalitate”(M. Roco, 2002, pag. 12). Dup
ț
ă părerea noastră,creativitatea este mai mult decât atât, nu se rezumă doar la o formaiune de personalitate,
ț
 este o latură mult mai complexă, care trebuie studiată ca atare.S-au formulat o mulime de definiii ale acestui concept, red
ț ț
ăm mai jos doar câteva:- „Creativitatea este procesul modelării unor idei ipoteze, al testării acestor idei i
ș
 al comunicării rezultatelor”. (E. P. Torrance, 1962, după A. Munteanu, 1994, pag. 310);
3
Search
Search History:
Searching...
Result 00 of 00
00 results for result for
  • p.
    • Notes
    Load more