'1 4,4 .4.

9
.
-
,
° Js `'
`,..f. o
r
_ g
-
' u
4, - 41-
g
-
, -,
.. o7
a
o '.
.
E
,

www.dacoromanica.ro
r.te
..
11..r "E
'
MC It TOW% W jir;01 aF(040 IMP - - .
-
-f .eit'';:,PrP ; o
_
.
k
,
:',?
_
-te ... - :,...4 - ".
1
.
 MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC
AL

ROMINIEI

58878. Marcie Metionar Geogra/fo. l'o$. HA 1

www.dacoromanica.ro
 SOCIETATEA GEOGRAFICÄ ROMINA
FUNDATA LA 15 'UNTIE 1875
RECUNOSCUTÄ DREPT INSTITUTIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN 20 FEBRUARIE 1897

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC
AL

ROMiNIEI
ALCÄTUIT §I PRELUCRAT DUPA DICTIONARELE PARTIALE PE JUDETE
DE

GEORGE IOAN LAHOVARI

PREEDINTE AL INALTEI CURTI DE COMPTURI,
PRWD1NTE AL SOCIETÄT1I PENTRU INVÄTÄTURA POPORULUI ROMIN,
SECRETAR GENERAL AL SOClETATII GEOGRAFICE ROMiNE

GENERAL C. I. BRATIANU GRIGORE G. TOCILESCU

SUB-SEF AL STATULUI-MAJOR GENERAL, MEMBRU AL ACADEMIEI ROMINE,
DIRECTOR PROFESOR UNIVERSITAR,
AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHITATI

.........r.....e.ananan.,.........r

VOLUMUL III.

BUCURE§TI
STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZEI, 59
1900

www.dacoromanica.ro
 MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC
Cucuruzul, com. rur, jud. Mas-
ca, pl. Marginea. Este impar-
tia in dota catune san dotia
mahalale : Cueuruzul-d.-s. si Cu-
curuzul-d.-j., situate la extremi-
tatea de N. a plaseT, futre sa-
tele Prunarul si Ciolanul-Pangal.
Proprietate a d-luT Nicolae Ghe-
rassi, fostä a d-lul Ion Ghica.
Departe de Giurgin de 28 kil.;
de Sanesti, resedinta piase'',
de 18 kil. lar de Bucuresti
de 52 kil.
In 1887 avea 347 contribua-
bill, din 1752 sufl.
Budgetul com. pe anul 1886
era de 3973 leT la veniturl si 3502
lel la cheltuelr; pe 1887 era de
3861 leT la venituff si de 3270
lel la cheltuelT.
Are 2 bisericI, deservite de 2
preoll si 3 cintaretl. Una din bi-
sericl este zidia la 1830 si re-
parata la 1886. Are hramul Sf.
Impáratl si constitue o singua
parohie.
Este o scoala mixta, cu 4 Cucutan, movilil, jud. Buzan, in
clase. In 1888, an urmat adi com. si cat. Simileasca.
20 baetl si 35 fete, din 90 baetl
si 35 fete in virsa de scoala. Cucutel (Valceaua-), vdlcea,
Suprafata intregeT mosil este
de 2050 hect., din care, la 1864,
AL ROMINIEI
C
(URMARE)
s'a dat la 220 locuitorT impro-
prietaritl dupa legea rurala 850
hect., aminind proprietate 1200
hect.
Pe teritoriul com. e un petic
de padure in suprafata de 230
hect.
Arenda anuala a mosieT este
de 36000 leI.
Satul este situat pe o vale
ce poarta numele satulul si care
are pe ea un elesten care serva
de adapat vitele satuluT. . piriul Vilcana.
Pe ad trece \ralea CablantiluT,
pe care sunt izvoare si un he-
lesten de pescuit si adapat vi-
tele.
Cucuta, cdtun, jud. Braila, pen-
dinte de com. Mihain-Bravul, si-
tuat la V., 12 kil. departare
de resedinta comuna Vite con
nute sunt: 254 (120 bol, II() vad,
2 taurI, 22 vitel) ; sunt 48 cal,
384 pord si 320 or.
ramificatie din Valea-Duhner;
trece pela N. comunel Traian, din
www.dacoromanica.ro
jud. Teleorman, pe Ruga Valea-
Suroael si spre mosia Piatra.
Cucuteni, com. rur., jud. Dim-
bovita, plaiul Dimbovita- Ialo-
mita, situata pe dealurl si pe
vAT, spre N. si la 25 kil. de Tir-
goviste, intre Muchea-Banesti,
Muchea- MatastireI-Bunea si Mu-
chea-Barbosi. Aceasta comuna
este mal toata asezata pe va-
lea Vilcana, pe unde si curge
Cucuteni sunt invecinat.1 spre
E. ca com. Motaeni si erba-
nesti-Podurile, san Baile-Pucioa-
sa, spre V. cu Pietrari, spre
N. cu Riul-Alb si spre S. ca
Vilcana-Pandeli. De toate aceste
comune se desparte prin dea-
lurl si val' si numal cu Vilcana-
Pandeli se leaga printr' o s osea ve-
cino-comunall. Peste apa "%Mea-
na sunt in raionul com. cincr
podete. Cucuteni se compune
din trel catune : Vilcana-d.-j.,
Vticana-d.-s. si Cucuteni, cu 1500
locuitorl romid. Comuna se
compune din : ulita Cucuteni,
ulita Plaiul, ulita Bisericel, linia
Vilcani, ulitele Moiceni, Greci $i
Valea-Cheil. In aceasa comuna
 CUCUTENI
.
s.int trei bisertcr si o scoall cu
loca'l--nod si conclusa de un ?aya-
%Mor platit de stat. Comuna
creste vite : yac!, bol, cal, or.
Se cultivä mar mult porumb si
cinepa. Tocmar sus in Cucu-
teni, peste dealuri la riul Jalo-
mita, este o moard. Principala
productiune a com. este gazul
apa Todo-salifera. Ad sunt
renumitele bar de iod de la
Vilcana. Vez! Vilcana i Buznea.
Cucuteni, com. rur., ocupind par-
tea despre N.-V. a plaseT Stav-
nicul, jud. Iasi, situata mal mult
de a dreapta riulur Bahluiul,
pe un teren accidentat, for-
mind dealurl i var acoperite
cu padurr. Se afta la 16 kil.
de Iasi. Prin partea de N.
a comuner trece riul Bahluiul,
calea ferata si soseaua nationala
de la T.-Frumos spre Iasi,carT
merg paralele cu apa Bahluiul.
Este formata din satele : Cu-
cuteni, Cogeasca - Vechie, Co-
geasca-Noua, Hasnaseni,
can i-Vechl, Bratuleni, S cop osen i,
Dirjeni,Bogdanesti, Horlesti-
Catolid i Horlesti - Domnita
Are o intindere cam de 12609
hect. si o populatie de 699
familiT, saa 3270 suflete.
In aceasta comuna sunt 5 bi-
sericr ortodoxe, cu 3 preotl si
6 cintaretr; una catolica, Cu
preot i i dascal ; 4 §COIT, Cu 4
invatatorr, 158 elevr, (145 bletr
si 13 fete) ; o moarä de apl.
Budgetul e de 17416 le! 66
banT la veniturr si de 173461er
la cheltuelT.
Vite sunt: 10749L capete, din
carl : 3432 vite marT cornute,
5560 o!, 48 capre, 512 ea!, 5
bivolr si 1192 rimatorr.
Cucuteni., sat, In centrul comuner
Cucuteni, plasa Stavnicul,
inconjurat de toate partile
cu dealurr. Are o populatie de
6 CUCUTENI-RXZÄsI
116 familii, sal 559 suflete.
Este tesedinta comuna Aicr
se : a biserica zidita la 1642
de_ Mate! Deleanu, fostul pro-
prietar, deservita de I preot si 2
cintaretT ; o scoall cu un local fru-
mos, infiintata in anul 1865 si
frecuentata de 47 elevr; localul
primarier si casele proprietater.
Linga sat se afla un iaz, numit
Broscaria.
Vite sunt : 4123 capete, din
carT : 803 vite marl cornute,
2864 or, 18 capre, 141 cal, 5
bivolr si 292 rimatorr.
Satul Cucuteni se aflä pe
mosia cu aceIasT nume, si este
vechia, dupa cum ne arata data
fondare1 bisericer.
«La 7121, in timpul domnier
tul tefan-Voda Toma, boerir
fiind nemultumitr de el, s'au
retras intr o noapte Cu top In
acest sat si au trimis porunca.
lur Stefan-Voda, sa jasa din
scaun, ca nimenT nu-I mal poate
suferi in Domnia Tare cu atitea
vdrsdr1 de singe.
\Toda n'a ascultat, i strin-
gind oaste aa imprastieat boerir,
rasipind rascoala ion>.
Cucuteni, sat, in partea de S.-
V. a com. Baiceni, pl. Bahluiul,
j id Iasi, pe %ralea piriulur To-
leasa, ce trece prin mijlocul sa-
tulur Are suprafata cam de 1900
hect. si o populatie de 92 familT,
salí 408 locuitorr Rominr, carr se
ocupa cu agricultura si creste-
rea vitelor; o biserica, deservità
de z preot, 2 cintaretr si z ecle-
siarc ; o scoala, infiintata. in 1884
frecuentata de 34 elevI.
Ad s'a gisit, facindu-se sa-
paturr sistematice de reposatul
profesor N. Beldiceanu, mar
multe obiecte vechr, ca : idolf,
cale, instrumente etc., parte de
lut si parte de os si bronz. Ele
sunt depuse la Muzeul National
din Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
In trupul mosid se ata si satul
Barbatesti.
Cucuteni, stalie de a'rum de fer,
jud. Iasi, pl. Stavnicul, Satul
Cucutenr, pe linia Iasi-Pascani,
pusa in circulatie la 13 Sept. 1870.
Se afla intre statiile Iasi ( 4.! kil.)
Podul-Iloaer (8.7 kil.) Inal-
timea d'a.supra nivelulur mdrff
de 44m 75. Venitul acester statii
pe anul 1896 a fost de 33530
Id, 25 batir. In anul 1873 ve-
nitul acester statir era numal
de 1159 leT, 47 batir.
Cucuteni, mofie, in judetul
com. Cucuteni, pl. Stavnicul,
pe teritoriul caruia se afla satele :
Cucuteni, Scoposeni, Cogeasca
Vechie, Cogeasca-Noua, Dirjeni,
Bogdanesti i Horlesti-Domniter.
Are o intindere cam de 10160
hect., din carT cam 2145 padure.
Cucuteni, ajluent al pir. Racea,
in com. Ruginoasa, jud. Suceava.
Cucuteni-Pirscoveni saa Balta
Plopulul, mo,sie, i catun in ju-
detul Buzar', com. Stilpul, fosa
proprietate a statulur, pendinte
de Episcopie si din care parte s'a
dat insurateilor, iar parte s'a vin-
dut deosebit si s'a alipit mosier
Stilpul.
Cucuteni-Räzi§i, sat, numit
Pelinul. E situat pe coastd de
deal, in centrul comuner Dur-
nesti, jud. Botosani, pe dealul
valea PelinuluT. Arco suprafata
de 507 hect., si o populatie de
49 familiT, sat 206 suflete ; sunt
76 contribuabili, vechT locuitorl
razesT, cae se ocupa cu agri-
cultura si cresterea vitelor si au
14 hect. vil pe Hirtopul-Villor,
carl produc 220 hectol. vin.
Vite sunt : 59 bol si vad,
42 cal, 56 o! si 25 rimatorT.
Loc. aa 45 stupr Cu albine.
 CUCUTENI-TUFESCU
Cucuteni-Tufescu, sat, situat
in partea de N.-E. a comunei
Durne$ti, judetul Boto$ani, pe
un podi$ inclinat spre S.-E.
$i pe valea Piriului-Cucutenilor.
Mosia are o suprafata de 872
'hect., din cari 143 hect. ale
locuitorilor $1 7294 ale proprie-
tarului. Populatia este de 57
familii, salí 143 suflete, din care
33 contribuabili.
In acest sat se afla 1 bise-
rica de zid, deservid de I preot
$i 2 entareti; 4 iazuri $i o moara
de apl.
Prin mijlocul satului trece ca-
lea judet. Boto$ani- tefane$ti.
Vite sunt: 98 bol $i vad, 44
caT, 350 oi $i 30 rimatori.
Cucutenilor (Iazul-), iaz, for-
mat din Piriul-Cucutenilor, pe
mo$ia Cucuteni-Tufescu, com.
Durne$ti., plasa tefane$ti, jud.
Boto$ani.
Cucutenilor (Pirisul-), pirM, iz-
vore$te de pe mo$ia Cucuteni-
Tufescu, com. Durne$6, jud.
Boto$ani, trece pe Ruga satul
Cucuteni si se varsa in 0.1111
Corogea.
Cucuvaia, phiiaf, in jud. Neam-
tu, com. Vinatori-Neamtului. Iz-
vore$te din dealul numit Fundul-
Roman esei $i se varsa pe dreapta
piriulur Ozana.
Cudalbi, com. rur., in jud. Co-
vurluid, pl. Zimbrul, la 52 la
de Galati, in partea cea mal
extrema despre V. a judetului
Covurluid, $1 com. rur. cea me
insemnata din acest judet in
privirea populatieT. Se margi-
ne$te la E. cu Baleni $i Oasele,
la S. cu Minjina $i Calmatuid, la
V. cu Ive$ti, Barcea, Dara;ti, $i
Dragane$ti, si la N. cu Puteni
(carl toate, incepind de la al-
matuid, sint in jud. Tecucid).
7 CUDALB1
A$ezata pe valea Gerului (pi-
1.1111 Gerul trece chiar prin thij-
locul Cudalbilor), aceasta co-
muna este formad dintr'un sin-
gur sat, cu aparenta de ora$el
chiar. Are o lungime de a-
proape 4 kil., $i latime de I 1/2
kil., $i e locuita numai de d.-
zA$I.
Populatia Cudalbilor e de
1149 familii, sati 3970 suflete,
din carT 2038 barbati, 1932 fe-
meI; 2890 necasatoriti, 869 ea-
satoritl, 209 V6dUVI, 2 divortati.
Stiti carte 592 persoane, restul
nu $tid. Sint 780 contrib.
SträinT d'A : 12-- familii de
ArmenT, salí 46 suflete, $i 16
familii de Izraeliti sal' 44 sufl.
Suprafata comunei este de
12970 hect., din cari 9952 hect.
8o ariT arabile, 1105/4 vii, 433
ima$ $i restuL vatra satuluT, cu
alte destinatiT $i netrebnic. Pa-
mintul de alce e manos, negru,
pe une-locurl $1 nisipos ; paclurT
mal nu se afla de fel.
In afard de paminturile d.-
za$e$ti, pe teritoriul Cudalbilor
se afta $i urmatoarele proprie-
tati mar mari : Ple$e$ti (2 tru-
purI), Gologanul, Bezmanul, B5.-
trinul-Izvoret, Ciudinul $i Mur-
gociul.
Plugaria, cre$terea vitelor $i
cultura viilor sunt ocupatiile
principale ale cudalbenilor ;
frunta$11 dintre sateni posecla
pina la 30-40 falci de pamint;
pluguri sistematice se numara
veo loo. Dintre cereale, se sea-
mana mal mult secara $i po-
pupid, grid prea putin.
Vite sunt : 3 taurT, 1608
bol, 8o8 yac!, 83 juncr, 31 junce,
40 gonitori, 31 gonitoare, 77
minzati, 74 minzate, 69 viteT ;
I armasar, 163 epe, 407 cal,
3 asinI, 188 berbeci, 4196 oi,
23 capre, 5 tapi; 980 porci FM
pitr, 390 vieri, 835 scroafe,
2760 puma
www.dacoromanica.ro
Circiumi sunt fa, tinute -parte
de Romini parte de Armen! ;
pravalii de manufactura sunt 5
(4 tinute de Armeni si I de
un Evreti) ; meseriag dintre Ro-
m'id putinT, croitori 3 Evrei ;
tot de Evrei se vind pana $1
icoanele biserice$tr (1887). Func-
tionead aici d moad cu aburi.
Budgetul comunal se balan-
seaza la venituri si cheltuieli
cu aceea$i suma de 12240 le!
75 bani pe an. Contributiile
directe se ridica in total la
25467 leT 68 bani.
Are 4 biserici: Prea Cuvioasa
Paraschiva, Adormirea Maicei
Domnului, SE Dimitrie li SE
Voevozi. Intreaga comuna for
meaza o parohie, cu catedrala
Prea Cuvioasa Paraschiva, de-
servite de 1 preot paroh si 2
preoti ajutori $1 6 cintareti ; bi-
sericile fiind raza$e$ti n'ad. pa-
mint rural, Adormirea irisa are
to fálci harazite de dascalul
Costin Chebac.
Cea maT veche dintre bise-
ricile din Cudalbi e Prea Cu
vioasa Paraschiva, construitil
intiia$I dad din btrne la 1805,
apoi reacuta de -lid gros de
aproape t m. in curgere de 15
ani (1840-55); fu sfintita la 14
Octombrie 1855. Adormireai in-
ceputa a fi zidid la 1861, se
sfinti la 1863; e o biserica fru-
moasa .$i bine inzestrad, tuve-
lita cu scinduri, datead din
1.833 luna Maid, din timpul e-
piscopului Meletie al Romanultd.
SE Voevozi, cea mar mica li
cea mai noua dintre bisericile
din Cudalbi, dar li in cea mal
rea stare, cacT pana $i temelia-T
e stricata.
Sunt 3 $coli: doua. de baeti
$i x de fete; cea dintila din tre
$colile de bleti e infiintad in
1864, frecuentad. de 126 elevi
inscri$I in ¡890; a doua din
1874, frecuentad de 125 $colari
CUDRINA
regulatl, din 139 inscri§T; coala
de fete numara in ace1a.5T an 38
eleve tnscrise, din carl cu fre-
cuenta regulata 32. Ca produs
al ;colilor de bAett de la infi-
intare pana azT (1887) se numarä
vr'o mo absolventr, din cancel
mal muItT se ocupa cu plugaria,
lar uniT s'aa facut preotl, invata-
torl saü meseria0.
Satul Cudalbi este foarte
vechia. Versiunea cea mal ras-
pindita arata ca numirea aces-
tul sat ar veni de la un oare-
care Manolacho Cudalb, otean
in timpul luT Stefan-cel-Mare,
carda i s'ar fi hdrazit pentru
vitejia sa loc de salAqluire §i de
hrana in aceasta parte a piel.
Chiar i azl odsta. in Cudalbi,
In partea din jos, un drum care
se nume§te Drumul-luT-Manola-
che. Pe HITA acest Manolachi
Cudalb, traditia poporana mal
citeaza ca intemeietorl al satu-
luT §i pe cdpitanii Betivu
Obreja, tot din oastea lui Ste-
fan-Voda. Cu toate acestea, un
uric, scris in slavone§te, din
1472, luna Iunie in 25 zile, al
caruT original se afta la raza-
pl din Cudalbi, Vasile Cons-
tantin Corcova, filth decedatu-
luT Constantin Popa Lupu Cor-
ciova, vorbe§te numal de vor-
nicul Stefan Cudalb i Izbap.
loan Vrabie, carora li s'a ha-
razit o bucata de pamtnt peste ,Cuejdiul, sat, in com. Glicina,
valea GeruluT, tn locul unde azt
e satul Cudalbi. lata textul a-
cesta uric in traductia rominA :
cMilostivirea mea Stefan Voevod sta-
pinitor paniintulta Moldovel ; Lataail
venit Inaintea noastr 1il tnaintea boeri-
lor nostri ai Moldova, slugile noastre
Stefan Cudalb vornicul i 1zbasa loan
Vrabie, In auzul tuturor credinciosilor
boerilor nostri mari i miel mi jaiba ca
ne milostivim asupra lor, si le-am
primit cererea lor, i ne-am railostivit
ab-upra slugilor noastre Stefan Cudalb
vornicul i lzbasa loan Vrabie ; le-am dat
o bucati de pämtnt peste vales Gerulul
In eurmezis, spre V. pana In matca He.
8 CUFUR1TA
reteilor, i spre E. pana In Valea-Tigan-
ca, ce se apropie de apa Minjinel
merge marginea din jos pina la Filesti
si parte din sus pana la Troiandolul $i
capetele se hotirabc ca mosiile Bujo-
Alti l Gologanu, si la aceastii parte de
pamint sa. fie volnia a stipini a si
fra411 lar j surorile lor i fecioril lar,
nepotiI lar, stranepolil i sprestrine-
po01 lor, i tofi cail se vor trage din
neamul lar, nestrimutatI niel odinioara
In vea, si le-am fa'cut aceastii foaie scri-
si uric dat la mina lor, si spre aceasta
este credinta Domnia mele de mal sus
numita Stefan-Voevod, i credin5a a tu-
turor boerilor nostri aI Moldova marI
si miel', i spre maI mare ar' ie l hita-
rituri a tuturor de mal' sus scrise, am
porancit credincios boeruluI nostm d-sale
Tudor Logofit sL scrie i pecetea noa-
strii si o lege catre aceastil carte a
noastris.
[L. S. D.]
Veleatu 6980 (1472)
Iunie 25 zile.
Grigorie Vis vel logoat scris
de pe ispisocul vechiti pe sirbie
de la Stefan-Voevod Domn Ta-
re Moldovel, scris la Z. A. H.
Iunie 25 zile.
Cudrina, deal, pe teritoriul sa-
tulut Greme§ti, com. cu acela.5T
nume, plasa Berhometele, jud.
Dorohoia.
Cudrina, ponor, pe teritoriul sa-
tuluT Gremeti, com. Greme§ti,
pl. Berhometele, jud. Dorohoid.
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu.
E situat pe valea piriului cu a
sa numire.
Impreuna cu satul
are o populatie de 248 capt
de familie. In acest sat se afta
biserica, 2 Torl ; lar in apro-
piere, cariere de piatrA. Locui-
toril cu agricul-
tura i cre0erea vitelor.
Cuejdiul, ramurd de dealue, jud.
Neamtu, futre mo0a Alma0
(com. Dobreni), i marginea des-
www.dacoromanica.ro
pre N.-E. a com. Gircina. Poarta
me multe numirr speciale ale pis-
curilor i anume Tarnita, Mun-
celul, Dealul-cel-Mare, dealurile
Roatelor, Mintina, Balaur, etc.
Cuejdiul,fieidure, in jud. Neamtu.
plasa Piatra-Muntele, com. Gir-
cina, are o intindere de 4231
pogoane, coprinzindu-se i aceea
de pe mo0a Gtrcina.
Cuejdiul, pMiq, jud. Neamtu.
Izvorege din muntele Tarnita,
(ramura Muncelul), catre hota-
rul com. Cracdoani ; curge in
spre S.-E. pe teritoriul com.
Glicina, pl. Piatra-Muntele, prin-
tre ramificatiunile culmet Vii-
para i a culmet cu a sa nu-
mire ; uda satul Cuejdiul,
11 Dármane§ti, de unde se
bifurca aproape de intrarea sa
In orapl Piatra dot crac,
unul ce curge pe sub coastele
munteluT Cozla, strabattnd ora-
u1 aproape prin centru ;
altul prin partea sudica, des-
partind mahalaua Máratel de
cel-lalt trup al ora§uluT unin-
du-se aproape de varsarea luT
In riul Bistrita, in dreptul fa-
brice de cherestea i cue de
lemn (Moldova», ce se allá in
Piatra.
Mal inainte-vreme tot cursul
sati se fama prin ramura India;
trisa de cind ornul a Inceput
a se mari, ad cautat sa-1 a-
bata din pricina inecurilor ce
producea in timpul *el* ape-
lor sale din mata.
AfluentiT sal, stnt, pe dreapta:
Argintarul, Rotariul, Glodul,
Parul, Poeni, Runcul, Slatina,
Chiticul, Piriul-Chetrariel, Por-
te; din stinga ptraele : Mun-
cel, Tiganca, Varnita, Mas-
trul, Salatuc, Gircinita, Boroda,
Sinida i Fundatura.
Cufurita, vale, jud. Valcea, plaiul
 CUFUR1TA
Horezul, com. Otesani, se varsa
in riul Luncavatul.
Cufurita, vale, jud. Vilcea, plaiul
Horezul, com. Slatioara, ce cur-
ge prin mahalaua Gorunesti.
Cufuritul, cat. al com. Glodeanul-
Sdrat, jud. Buzda, cu 90 locui-
torT si 20 case. In vechime
purta numele de Glodeanul-
GrAdistea si Snagoveanca, dupa
numele mosieT pe care e situat.
Cufuritul, munte, in sus de com.
Moroeni, jud. Dimbovita, in di-
rectia apeT Ialomita, in stinga. A-
cest munte este aproape paralel
cu muntele Rateiul ì printre din-
sil curge pir. Cufuritul, pe care
sint ferdstrae de taiat scindurr.
Cufuritul, munte, la N. de am- Cuibare§ti, deal, formeaza hota-
pulung, jud. Muscel, ale cirui rul intre satele: Fratia si Me-
poale le uda. riul Bughea. deleni, jud. Tecucia, pl. Ber-
Cufuritul, lac, in com. Glodea-
nul-Sarat, jud. Buzan, in Vestul
caruia e situat cat. Cufuritul.
Contine mult peste. El e con-
tinuatia piriuluT Sarata.
Cufuritul, (Glodeanul - Cufu-
ritul), in jud. Buzar',
com. Glodeanul-Sarat, proprie-
tatea statuluT, pendinte de ma-
ndstirea Znagovul. Are 2380
hect., toate arabile, din care
s'aa dat improprietaritilor in
1864; 830, insurateilor din catu-
nul Florica; lar 1474, sunt
mase inca proprietatea statuluT.
Face parte din marele corp Glo-
deanul i Gradistea.
Cufuritul, numire data de locui-
torI intregeT mosiT Glodeanul si
Gradistea, jud. Buzaa.
Cufuritul, numire data mafia
Sarata-MisleT, din com. Mihai-
lesti, jud. Buzati.
68878. Nardo Illeffonar Geooratto. Vol. HL
9 CUIBURILE
Cufuritul, minare ce se mal da
izvoruluT Catira, din com. Ro-
besti, jud. Buzaa.
Cuhalm, pddure, jud. Bacla,
pl. Bistrita-de-Sus, din comuna
Schineni.
Cuhalm, mica padure de rachite
situatá pe malul SiretuluT la
V. de satul Liesti futre Bir-
lad si Siret, jucietul Tecucia.
Este proprietatea razesilor din
satul Liesti; din aceasta pa.-
durice eT isi fac toate
la case si imprejurimr. Este
adese-orT supusa inundatiilor Si-
retuluT.
Cuibarul, deal cultivabil, in com.
Dolhasca, jud. Suceava.
hecia, com. Godinesti.
Cuibà're§ti, facture, la V. de
satul Tomozeia, com. Oncese,
pl. Berhecia, jud.Tecucia ; ser-
veste ca margine la S.-V. cu
com. Godinesti.
Cuibäre§ti, izvoreste din
dealul cu acelasT nume, judetul
Tecucia, merge spre E. si se
varsa in Berhecia.
Cuibeanca, vale, izvoreste din
com. Gornetul-Cuibul, curge spre
E. si se varsa. în gira Tur-
burea In com. Pacuretr, plasa
Podgoria, jud. Prahova.
Cuibul, sat, face parte din com.
rur. Gornetul-Cuibul, pl. Podgo-
ria, jud. Prahova. Este situat pe
malul sting al piriuluT Saratelul,
sub poalele dealuluf Mirzea si
Nastasoaia. Are o populatie de
775 locuitod (382 barbatr
393 femeT).
www.dacoromanica.ro
Aci e o biserica construita
la anul 1853, in locul uneT alte
biserief vechr de lemn, si des
pre care se spune cä s'ar fi
fondat pe la anul 1790 de lo-
cuitorl. Este deservitä de un
preo t.
In partea de S. a cat. Cuibul,
pe unde curge piriul Saratelul,
sint abondente izvoare de apa
sarata., ce se intrebuinteaza de
locuitorir bolnavr de reumatizm.
Mult1 din locuitoriT comunelor
vecine Teail apa din aceste iz
voare pentru acest scop.
Tot in acest catun, la loca
litatea numita Valea-Benir, se
afla un bogat izvor de va
minerala, continind fier si pu-.
cioasa.
Satul Cuibul, se crede a fi
infiintat cam pe la anul 1690,
cind primiT treT fondatorT, fugitT
de frica Turcilor, cum spune
traditia, s'aa stabilit prin padu
rile seculare din aceste locurT.
Acest catun ocupä centrul
comuneT Gornetul-Cuibul si este
resedinta
Cuibul, deal, in partea de N. a
cat. Cuibul, comuna Gornetul
Cuibul, pl. Podgoria, jud. Pra
hoya.
Cuibul-Berzef, isvor, com. Mi-
cesti, pl. Riul - DoamneT, jud.
Muscel.
Cuibul-Vulturilor, deal, in par
tea de V. a comuneT Bobu
lesti, pl. tefanesti, judetul Bo-
tosani.
Cuiburile, vechiu schit, in plasa
Ialomita-Balta, satul Slobozia,
jud. Ialomita, Haga mandstirea
Slobozia. Acest schit a fost
fondat, inzestrat i inchinat ma
nastirei Slobozia de Sta.na Doi-
ceasca, la anul 1626. Nu se mal
afla niel o urmä din acel schit.
2
 CUIBURILE
Cuiburile, lac, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pe teritoriul
comuner Luciul.
Cuinef, ceItun, al com. GhizdA-
ve$ti, pl. Balta-Oltul-d.-j., jud.
Romanati, aproape de comuna
Apele-Vi! $1 de Dealul-Tiganu-
luT, Virveni, etc., cultivate cu
vi!. Are o populatie de 142
locuitorT.
Cuiuc-Culac, phig, in jud. Tul-
cea, pl. Istrul, pe teritoriul co-
muner Tocsof. Izvoreste din
poalele sud-vestice ale dealulur
Cascalac-Bair. Se indreaptA spre
V., avind o directiune generala
de la N.-E. spre S.-V. ; brAz-
deazA partea sudicA a plAser
cea nordicA a comuner ; curge pe
la poalele vestice ale dealului
Veli-Tepe-Bair, trece prin com.
Tocsof, si dupl un curs de 7
kil, merge de se aruncA in pirlul
Casimcea, pe stinga, chiar la
hotarul judetulur. Prime$te un
singur afluent, pe dreapta, Va-
lea Tasli-Culac, chiar in satul
Tocsof. Malul sAti, de la Toc-
sof la vArsare, este inalt si cam
stincos . Pe valea sa merge
drumul comunal Tocsof-Coge-
lac.
Cuiu-Iuculul (Valea-), vale,
in judetul Constanta, plasa
Silistra-NouA, pe teritoriul co-
munelor rurale Girlita i GAr-
van. Este formatA din trer vál
mar miel* ce es toate din poa-
lele nordice ale dealulur GArvan-
Bair, de pe teritoriul bulgAresc
al com. Gdrvan. Acestea sunt:
Cara-Culac, Culac-Punar-Ceair,
GA'rvan-Ceair caz-1 toate se im-
preunA ceva mar jos de com.
GArvan in valea numitá. Iailea-
Ceair, se indreaptA mar ludir'
spre N., apor spre V., ?lúe°
directie generall de la S.-E.
spre N.-V., Mal la apoT numele
www.dacoromanica.ro
lo
de valea GArvan $1. de la poa-
lele dealulur Olucli, la pe cel
de Cuiuculuf si sub acest
dupa ce a brAzdat partea
centrall i sudicA a plAser, se
deschide in ezerul Girlita la 2
kil, mar jos, la N. de satul
Girlita. Cursul sAii e de zo kil.
$i brAzdeazA partea nord-esticA
a comuner Girlita si cea cen-
tra1á a comuna GArvan. Malu-
rile sale sunt formate de dea-
lurile Scorci, Curdeli, Sirt-Iol-
Bair pe dreapta; Girlita, Olucli,
Cara-Burun-Bair pe stinga; lar
teritoriul brAzdat de ea si adia-
centele sale, cu o intindere de
4000 hect., coprins intre dea-
lurile Ganta, Scorci, Curdeli,
Sirt-Iol-Bair, Ciriagi-Iol-Bair de
o parte, la E.; Garvan-Bair la Cuiugiuc, vIrf, al dealulur Cuiu
S.; Cuiugiuc-Iol Bair $i Girlita
de altA parte, la V. Valle adi-
cente sunt : aril-Misi-Ceair pe
dreapta, Cuiugiuc-Ceair, Cara-
ghios-beair si Lanburlu-Culac;
n'ati apa de cit cind plouA. E
tAiatA de drumul judetean Ese-
chior-Lipnita pe la mijloc ; pe
dinsa merge si un drum co-
munal Girlita-GArvan. Malurile
if sunt acoperite cu tufdri$urr,
ce pe unele locurT sunt inalte si
rip case.
Cuiugiuc, sat, in jud. Constanta,
plasa Silistra-NouA, catunul co
mune! Esechioi, situat in partea
meridioualA a plAser si cea es-
ticA a comunei, la 5 kil. spre
N.-E. de cAtunul de re$edintA,
Esechia Este a$ezat in valea Cu-
iugiuc-Ceair, si e inchis la E. de
dealul Cara-Burun-Bair i la V.
de dealuI Cuiugiuc - Iolu - Bair
cu virful sAti Cuiugiuc, care
are o inAltime de 130 m. Su-
prafata sa este de 1197 hect.,
dintre care 25 hect. sunt ocu-
pate numar de vatra satulur
de grddinT. Populatiunea sa, a
cAreT majoritate este formatA de
CUIUGIUC
cAtre BulgarT i turcr, este de
28 familiT, satI 105 suflete, ocu-
pindu-se mar mult cu cresterea
vitelor i cu cultura viter de vie,
care reuse$te mar ales in partea
sud-esticA a satuluT. PAmintul
nu produce mar nimic, fiind mar
tot acoperit cu pAdurr $i cu
tuNurr. Casele sunt mAricele,
destul de numeroase i a$ezate
In grupurr separate si distan-
tiate mult unele de altele. Dru-
murr comunale pleacA unul spre
N. de Cilnia, altul spre N.-V.
la Girlita, altul la S.-V. la Ese-
chic', altul la S. la Cuciuc-
Cainargi (Bulgaria), altul la S.-E.
la GArvan $i in fine, altul la N.-
E. la Lipnita.
giuc-Bair ; are 130 m., dominind
satul Cuiugiuc i vdile Cuiugiuc
si Nursusul, jud. Constanta.
Cuiugiuc, virf de deal, in jude
tul Constanta, plasa Silistra-
NouA, pe teritoriul comuner ru-
rale Girlita, la vre-o 5 kil. spre
S.-V. de satul Cuiugiuc, de la
care si-a luat i numele. Este
virful culminant al dealulur Ta-
nas Sirti, situat in partea de S.
a plA$er si a comuner ; printrla
sul trece chiar hotarul Dobroger
spre Bulgaria. Dinteinsul se
desface spre S.dealul Bei-Orman-
Bair ; iar spre N.-E. pleacA dea-
lul VArsat-Sirti ; are o inAltime
de 171 m. ; fost punct trigono-
metric de observatie rangul 2 -
lea, dominind valea Ca vac-Culac-
Ceair, $i un alt drum comunal
ce duce de la Girlita la Cui-
ciuc-Cainargi ; pe dinsul e $1
pichetul cu No. 10.
Cuiugiuc, vive al dealului Tan as-
Sirti, are 170 m., pe hotarul
spre Bulgaria, dominind valea
Cavac-Culac Ceair, judetul Con-
stanta.
 CUIUGIUC
Cuiugiuc, virf de deal, situat in
partea vesticá a pla.$eT Silistra-
Noud, i cea nord-vesticä a com.
Garvan $i a catunuluT säu Cuiu-
giuc, de la care si-a luat $1
numele, jud. Constanta. Are 130
m. i domina. valea Cuiugiuc
soseau a j u deteanä. Esechioi -
Lipnita.
Cuiugiuc-Bair, deal, In judetql
Constanta, pl. Silistra-Noua, co-
muna Gärvan, catunul Cuiugiuc.
E situat in partea sudica a pla$el.
$i cea vestica a comuner printre
valle Cuiugiuc-Ceair $i Nursus
Ceair ; are 130 m. Inaltime do-
minind satul Cuiugiuc a$ezat
la poalele sale estice, acoperite
cu tufari$uri i putine padurI.
Pe muchea luI trece drumul ju-
detean Ostrov-Cuzgun.
Cuiugiuc-Ceair, vale, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noua, pe
teritoriul comuner rurale Gar-
van $1 anume pe acela al catu-
nula sAU Cuiugiuc, de la care
luat i numele. Incepe din
poalele sud-estice ale dealului
Ciatal-Iolu-Bair de pe teritoriul
bulgaresc al comuner Garvan,
aproape de satul Cuciuc-Cai-
nargi ; se indreapta spre N.,
pe linga dealul Sapa-Bair, intrA
in Dobrogea, se une$te cu valea
DemeceianCula - Bair, spre a
forma valea Nursus-Ceair. Prin-
tr'insa merge $1 drumul comu-
nal Girlita-Cuciuc-Cainargi.
Cuiugiuc-Ceair, vale mica, in
jud. Constanta, pl. Silistra-Noua,
comuna Garvan, catu nul Cuiugic.
Pleaca din dealul Cara-Burun-
Bair, trece prin satul Cuiugiuc,
se deschide cu valea Cuiu-Iuc-
UluT. Prin ea merge i calea
judeteana Ostrov-Cuzgun.
Cuiugiuc-Ceair, vale mica, in
jud. Constanta, pl. Silistra-Noua
11
pe teritadul comuna rurale Gar-
van, $i anume pe acel al catunu-
lui sää Cuiugiuc, de la care vi-a
luat i numele. Se desface din
poalele vestice ale dealuluT Cara-
Burun-Bair, se indreapta spre
N. in o directie de la S.-S.-E. spre
N.-N.-V., brazdind partea ves-
tica a pla.$11 $i cea nord-vestica
a comunei; trece pe linga satul
Cuiugiuc, i dupa un drum de
4 kil, se deschide In valea
Cuiuc-Iuc-UluT pe sano. Prin-
tr'insa merge si drumul jude-
tean Esechioi-Lipnita, i cel
comunal Co$lugea - Cuiugiuc -
Garvan.
Cuiugiuc-Culac, vale, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noud, pe
teritoriul comuna' rurale Para-
chioi. Se desface din poalele
vestice ale dealului Aslama-Siti;
se indreaptd spre V., avind o
directiune generala de la S.-E.
spre N.-V. ; brazdeazI partea
centrald i cea nord-estica a
plaseI. Merge prin dealurile Ba$-
Punar de o parte pe dreapta,
Uzum Mese-Sil-ti de alta parte
pe sano, pe linga padurea
Cojocariul, i, dupa un drum de
4 kil, se deschide in valea Ghiu-
vegea sati Ghiuvenli, pe dreapta
chiar in satul Parachioi. Prin
ea merge drumul judetean Lip-
nita-Ghiuvegea-Eni$enlia; $i este
Mata de mar multe drumurT
comunale, intre carT insemnam
Parachio1-13azirgian
Cuiugiuc-Iolu-Bair, deal, in
judetul Constanta plasa Sili-
stra - Nota, pe teritoriul co-
mune! rurale Garvan, i anume
pe acela al catunulul sda Cuiu-
giuc, ce e a$ezat la poalele sub
orientale $i de la care si-a luat
$1 numele. Se desface din dea-
lul Cara-Burum-Bair, se intinde
-pre N. printre valle Cuiugiuc-
www.dacoromanica.ro
CUJBENI
Ceair i Caraghios-Ceair, tuteo
directiune generala de la S. E.
spre N.-V., brdzdind partea V.
a pla$eI si a comuna Are 130
m. inaltime ; se prelunge$te la
N. cu dealul Olucli. E aco-
perit cu tufari$urr.
Cujba, sat, la N. de satul TI-
cuta, com. Tacuta, pl. Mijlocul,
jud. Vasl fla. E situat pe dealul
CujbeI pe o s.iprafata de 413
hect., din ea/1 34 hect. ale lo-
PopulaViea lui e de
37 familiT, sail 157 suflete.
Are: o biserica construitä la
1830, de Gavril Cujba, fostul
proprietar al acestuT sat ; o
moara de apa si un iaz.
Vite sunt: 74 vite mar! cor-
nute, 19 oT, 38 ca! si 6 rima-
torT.
LocuitoriT posea: 6 plugurT,
6 care cu boT si 5 carute cu
cal.
Sunt 22 stupT.
Cujba, munte, intre Negovanul
$i Beleoaia, la N. comuneI Polo-
vraci, din pl. Novaciul, pe ma-
lul sting al GilortuluT, judetul
Gorj.
Cujbei (Dealul-), deal, se intin-
de la N. comuner Tacuta, pl.
Mijlocul, jud.
Cujbei (Valea-), vale, se intin-
de la N. comund Ta.cuta, pl.
Mijlocul, jud. Vasluia.
Cujbeni, sat, in com. Pipirigul,
pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu.
E situat filtre ramura mintilor
Petru-Vodd $1 Cotnarelul, mar-
ginindu-se catre E. cu satul
Pluton i spre N.-V. cu satele
Tarateni $1 Agapeni.
Vatra satuluf are o intindere
de 2 hect. $1 86 ariT, cu o po-
pulatiune de 76 suflete, saa 15
faifal. ToV sint rominI, $1 se in-
 CUJBENILOR (DEALUL-)
deletnicesc cu cresterea vitelor
mal cu osebire, fiind-ca terenu-
rile sunt priincioase mal mult
finetelor de cit agricultura Din
care pricina chiar, locuitoriT sunt
nevoin a-sT sine angajate pamin-
turl pentru cultura in reg,iunT
mar putin muntoase, afara de
raionul comune Pipirigul.
In acest sat se afla o 'mara
pe apa piriiasuluT Tarateni.
Sunt 15 contribuabilT.
Vite sunt 920, dintre carT :
31 bol, 7 vacT, 800 01, 15 caT,
25 rimdtorr, 35 juncl.
Cujbenilor (Dealul-), deal, in
ramura munteliff Petru-Voda,
situat satul cu acela0
nume, pe teritoriul comuna Pi-
pirigul, pl. de Sus-Mijlocul, jud.
Nearntu.
Cujbe§ti, iac, in comuna Gura-
TeghlT, cat. Ivanesti, jud. Bu-
zati. Are multa papura.
Cujbeul, deal, jud. Baca5, plasa
Bistrita-d.-j., de pe teritoriul
comuna' Calugara-Mare.
Cujbicul, deal, jud. Bacati, plasa
Bistrita-d.-j. de pe teritoriul co-
muna Osebiti-Margineni.
Cujmirul, com. rur., in jud. Mehe-
dinti, pl. CimpuI la distanta
de 57 kil. de orasul Turnul-
Severin, si de 28 kil. de com. rur.
Vinjul-Mare. Este situata pe loc
yes, in albia riulul Drincea. Pe
partea stingä formeaza comuna
cu satul Aurora, marginindu-se:
la E. cu com. Bran*ea; la S.
Cu com. Izimsa ; la V. cu com.
Vrata; i la N. cu comuna Vi-
natoriT.
Are 400 contribuabill, Cu 3500
locuitorr, carT locuesc in 670
case.
Ocupatiunea locuitorilor este
agricultura 11 cresterea vitelor.
www.dacoromanica.ro
12
Calitatea pamintuluT este des-
tul de burla. ET posea: 169
plugurT, 284 care cu boT, 41
carute cu cal i 160 stupl.
In aceasta comuna a fost re-
sedinta sub -prefecture piase'
Cimpul, Inainte de a fi infra-
nita cu pl. Blahnita.
Posea' o biserica deservita
de 2 preotT §i 2 chitaren ; o
scoala cu un invatator, frecu-
entata de 38 elevl ; si 9 cir-
ciumT.
Budgetul comuneT la veniturT
este de 11230 leT si la cheltu-
ell de 5136 leT.
Vite sunt: 1900 vite marl
cornute, 112 car, 1560 oT, 7230
rimatorl si 14 bivolT.
Prin aceasta comuna trec
doul sosele : soseaua judeteana
Severin - Calafat si cea comu-
nala Brani§tea-Vatra.
Comuna Cujmirul este udata
de riul Drincea, care la Bra-
niste se uneste cu piriul Opri-
sorul, trece pe marginea despre
E. a comund spre Izimsa si se
varsd in Balta-Ascunsá de litiga
Salcea.
Cuinita, vale, in jud. Mehedinti,
plaiul Clopni, pe teritoriul co-
mune urbane Baia-de-Arama,
numita si Valea-Cusnitelor ; si-
tuata la poalele dealuluT numit
Ripele-RosiT. A fost loe de cus-
nita. pentru extragerea arameT,
dupa cum se poate constata si
azT din marele depozit de zgura
ce exista aci.
Minele de la Baia-de-Arama
par a fi fost in cine locurT
anume :
Cupitele din Valea-Gai-
neT, in care se extragea meta-
tul de la °cuele Joita i impre-
jurimI ;
6) Cusnitile de la Zahana, in
carl se extragea metalul de la
Ocnele-Cornetulul -Bael i carT
sunt nedescoperite pana asta-zT;
CULA
Cusnitele de la Baroaia,
care serveati la extragerea me-
taluluT din Ocnele Baroala ;
Cusnitelul din locul numit
Valea-Cusnitelor, care servea la
extragerea metaluluT din Ocnele
din jurul sA5 , nedescoperite
pana azT, fiind infundate ca
cele din Cornetul-BleT ;
Cupitelul care serveail la
eictragerea metaluluT din Ocnele
TehomiruluT, ale caruI rasufla-
torT exista i pana azT in Poiana-
TehomiruluT Ruga. Groapa-Lupu
Id, futre hotarele satelor : \rae-
niT, Sohodolul i Padesul.
Cujnita, vale, in com. rur. Peri,
pl. Ocolul-d.-j., judetul Mehe-
dinti.
Cula, clitun, al comuneT Jupinesti,
din pl. Gilortul, jud. Gorj.
Situat pe culmea dealuluT Ne-
greni, spre E. de cat. Jupinesti,
la o distanta de 2 kil., are
o suprafata de 120 hect, din
cae 45 hect. padure, 35 hect.
arabile, 30 hect. fineata, 5 hect.
vie, si 5 hectare livezT de
prunT.
Are o populatie de 22 familh,
cu 120 suflete, din carT 18 con-
tribuabilT, ton rominT.
LocuitoriT posed5. 5 plugurT,
I care cu bol si 45 vite mari
cornute.
Comunicatia se face printr' u n
drum ordinar ce trece prin cen-
trul acestuT catun i scoboara
in cat. Jupine§ti.
In el se mal afla si 3 fintinT.
Cula, mo je nelocuita, pl. Dim-
bovita, jud. Ilfov. Face parte din
com. rur. Leurdeni.
Se blande pe o suprafata de
800 hect., din carT 25 ramin
sterpe, aviad si o padurice de
20 hect.
E proprietatea motenitorilor
lul Efrem Ghermani.
 CULA-DERE
Cula-Dere, vale, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul co-
muner rurale Armutli. Se des-
face din poalele nord-vestice ale
dealului Tasli-Bair, se indreapa
spre S.-E., brAzdind partea nor-
dicA a plAser si pe cea sudicA
a comuner. TraverseazA numar
pAdurr, pe la poalele dealuri-
lor Uzum-Bair si Balar-Bair, si
dupd 4 kil, de mers, se impre-
unä cu valea Cara-Cialic, spre
a se arunca in riul Taita, pe
dreapta Ruga Camberul.
Cula-luI-Papuc, loc, pe care a
fost m4nAstire, in dealul Stir-
mina, pe malul Duniirer i teri-
toriul com. rur. Rogova, din
pl. Blahnita, judetul Mehedinti.
E cunoscut bine de locuitorir
Batoteni.
Cula - Neamtului, maña/a, in
jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s.;
tine de com. rur. MalovAtul.
Cula-Nemtilor, sati Streaja-In-
nafta, movilei, pl. Jiul-d.-s., com.
Poiana. E asezatA in virful dealu-
lur Chera, jud. Dolj, despre care
se zice, dupA cum numele aratA,
cA era punct de supraveghlare
intre valea Gilortuld si valea
Jiului.
Culac-Alcea, vale, in judetul
Tulcea, plasa IstruluT, pe teri-
toriul comuner rurale Tocsof,
anume pe acel al cAtunu-
lur Rimnicul-d.-s. Isi la nas-
tere din poalele vestice ale dea-
lulul se indreaptA
spre S., avind o directie gene-
rará de la S.-E. la N.-V.; udà
partea vesticä a plAser i nor-
dicA a comuner, i merge de se
varsA in &tul Casimcea, pe
stinga lul.
Culac-Bair, deal, in jud. Con-
stanta, pl. Mangalia, pe teri-
13
toriul comuner rurale Cavaclar,
anume al catunuld säü Mer-
devenli-Punar. E situat in par-
tea nord-vesticA a plAser si cea
esticA a comund, are 128 m.in6.1-
time, dominind valea Musur-
Culac I satul Sofular. E aco-
pen it nimar cu finete si cite-va
semAndturr. Pe muchia lur se
incruciseazA mal multe drumurr,
futre cari Cavaclar-Sofular si
Casstcci-Merdevenli-Punar.
Culac-Ceair, vale, in jud. Con-
stanta, pl. Mangalia, comuna
Cavaclar. Se desface din dea-
lul Cavaclar ; are o directie de
la S. - V. spre N. - E. si se
deschide in valea Mangaci, pe
stinga, trecind prin satul Cava-
dar. Printeinsa merge si drumul
comunal Cialmargea-Cavaclar.
Culac-azIar, vale, in judetul
Tulcea, pl. Babadag, pe teritorul
com. rurale Alibei-Chioi i anume
pe acel al cätunuld säù Accadin.
Se desface din poalele sudice
ale dealulur Cilicul, se indreaptA
spre S. tuteo directie de la
N. la S., brAzdind partea ves-
i nordia a co-
ticA a plAser
muna E tdiatA de drumul
comunal Meidanchioi-Trestenic ;
curge prin pAdurr i lived, si
dupl un curs de 3 kil, se des-
chide in Valea Chioserelic, mar
sus de satul Accadin.
Culac-Culac-Bair, deal, in jud.
Tulcea, pl. Babadag. pe teri-
toriul comunel urbane Babadag.
Se desface din dealul Stuparul,
se intinde spre N. in o directie
generará de la S.-E. spre N.-
V., bräzdind partea esticA a
plasel si a comuner. Se intinde
dealungul vler-Nucilor ; se pre-
lungeste cu dealul Mol fa. Pe
la poalele-i vestice merge dru-
mul comunal Babadag-Jurilofca.
Are 188 m., dominind satul
www.dacoromanica.ro
CULCATILOR (VALEA-)
Visterna, asezat la poalele lul
estice. E acoperit rumiar cu
pAclud intinse, catre poale
are si pAsunr si lived.
Culac-Punar-Ceair, vale, in ju-
detul Constanta, plasa Silistra-
Nota, pe teritoriul comuna ru-
rale GArvan, si anume acel al
cAtunuld slii GArvanul-Mare.
Se desface din poalele nor-
dice ale dealulur GArvan-Bair,
se indreaptA spre N., avind
o directiune generala de la
S. - V. spre N. - E., brAzdind
partea de S. a pldser i cea sud-
esticA a comuner. Putin mal la
vale de satul GArvan se im-
preunA cu valea Saila-Ceair sau
mal bine cu valea Cuiu-Iuc-UluT.
O parte din drumul sAA 3
kil., il face pi-in pAdurr, pe te-
ritoriul bulgAresc al comund
Gärvan . Pe (Rusa merge si
un drum comunal Gärvan-Zar-
nicr in Bulgaria.
Cularea, baltâ, spre S.-V. de
satul MäcAresti, pl. Branistea,
jud. Iasi. E formatA din vär-
sarea Prutulur.
Cularile, deal, in jud. Mehedinti,
comuna rurall StAnesti, plasa
Dumbrava.
Culcati, mofie nelocultd, a sta
tulur, in pl. Borcea, comuna
Lupsani, jud. Ialomita. A fost
pendinte de mAnAstirea Nuce-
tul.
Culcati, mofie nelocu itl, a sta-
tulur, in plasa Corcea, comuna
Lupsani, Judetul Ialomita. A
fost pendinte de mAnAstirea RAz-
van.
Culcatilor (Valea-), vale, in
jud. Ialomita, pl. Borcea, pe
care este satul Lupsani. Se in-
tinde spre N. cu numirea de
 CULCEA
Dor Marunt. Pri itr'insa trece ca-
lca ferata Bucuresti FeteAi.
Culcea, deal, la E. de comuna
Calugareni, pl. Cricovul, jud.
Prahova
Culelia, sat, in jud. Tulcea, pl.
Istrulur, cat.mul comuner Toc-
sof. E situat in partea, su-
dicA a judetului si cea de N.
a comuner, pe malul sting al
piriulur Rîmnic Der, si la poa-
lele dealulur imnic-Bair, precum
si la o d'stant5. de 6 kil. spre
N. -V. de Tocsof, resedinta.
Intinderea satulur este de 42
hect . ; populatiunea, formata
din Turcr i BulgarT, este de
23 familir sau 124 suflete. Pa-
mintul e favorabil cerealelor ;
oc ipatiunea locuitorilor este a-
gricultura si cresterea vitelor.
Culesa, phig, in jid. Suceava.
Izvoreste de sub Plesul i anume
din lipa Borta - Draculur, din
Neamtu; ud. satul Poiana-
Prisacer, unde primeste pe piriul
Nistora, trece pe la S. de Dra-
ganesti si se varsd in R4ca,
din jos de satul Tonti. Lungi-
mea-r totalA e de 7500 m. Cu-
lesa in localitatc insemneaza
mainaliga, de unde culesar=me-
lesteu=acalet. Se spune cd pe
tarmurile acestur piriu s'au facut
primele ineercrirl de cultura a
porumbul ii p'aci.
Cule§a, vale« piriulur cu acelasT
nume, din jud. Suceava, com.
Draganesti; e strinsa intre dea-
lurile Todoreni i Lebedea.
Culiceni, sat, pe mosia cu ace-
cela.si nume, jud. Dorohoiu, co-
m ina Tureatca, pl. Berhome-
tele; are 87 farn. sail 350 sufl.
Asezarile satenilor sunt mar
mult proaste, putine au live-
zur i gradinr; iar casa mesier
www.dacoromanica.ro
14
este faluta de lem si teac iitd;
herurr proaste, cu mica livezue
gradina de legume. Poseda o
biserica cu hramul Acopera-
mintu I - Maicer - D omnul uf ; es.e
de lemn, facuta. in 1876. Sta
in chisa neavind deserventr.
Calitatea pamintulur , ca loe
de padure, in cea mar mare
parte, este mediocra. Satenir im-
proprietaritr aú 143 hect. 2!
arir parnint; iar proprietatea
mosier, 614 hect. 43 arir cimp,
si 286 hect. 44 arii padure, mar
toata tinara. 'azud sunt 2, fil-
tre carr mar mare este acela
n imit al-Tariner.
Pe mosie trece piriul Molni-
cioara.
Drumurr mar principale sunt:
acel de la Mihaileni la Herta,
si acel ducdtor la Mamornita.
Hotarele sunt cu : Tureatca,
Mogosesti, Dersca, Mihoreni,
Tirnauca.
Culiceni. Vez! Horodistea, deal,
jud. Dorohoiu, pl. Herta, com.
Tirnauca.
Culmea, colind, ramificatie din
muntir Istrita, in judetul Buzati,
com. Tisau, cdtunul SE Gheor-
ghe-Nou.
Culmea, deal al com. tefa.nesti,
din pl. Amaradia, jud. Gorj.
Are directia N.-S.-V. E o pre-
lungire a dealulur Birzeiul-de-
Gilort, care se termina in com.
tefanesti, si e cuprins intre
Valea Gilortulur la V. si piriul
Ungurehilur la E.
Culmea (Baia - de - Arama),
deal,in jud. Mehedinti, plaiul
Closani. Porneste din muntele
Virful-lur-Stan.
Culmea- Cheiei, deal, in jud.
Mehedinti, plaiul Closani, coin.
rur. ovarna.
CULMEA-DESPRE-JII
Culmea-ComarniculuI, culmca
cea mar importanta din ju
detul Arges. Pleaca din muntele
Negoiul, din plaiul Lovistea si
se prelungeste printre 1-turne
Arges si Topologul cu virful
Comarnic si se continua prin
Culmea Clabucetulur 5i Poiana-
Lunga pana in apropiere de
Pitesti.
Culmea-Coziel, culme, pleaca
din muntele Budislav, din pla
iul Lovistea, jud. Arges. Are vir-
fuirle Mazgava (2156 m.) Pata -Sf.
Ilie (2029 in.) si mai la S., virful
Cozier (1677 m.) Aceasta culmc
trimite numeroase ramurr spre
Olt, formind pe alocurea muntr
inaltr carr se ridica de asupra
albiei acestur riu. In partea de
S. dealurile se mar raresc si
formeaza tritre ele, doua sesurr
intinse Cimpul-Burdea, intre
Vedea i Teleorman i Cimpul
Gavan intre Teleorman i Drim-
bovnic.
Culmea Dealului - Stejeretul
(Mitul), truß de pildure, a sta-
tulur, jud. Vilcea, in tntindere de
821 hect., formeaza impreunA cu
Muchea-Capraretul (450 hect.),
si Melcera (601 hect.) padurea
manastireni Frincesti, situatá in
comuna Surpatele, plasa Oltul-
d.-s.
Culmea - despre - Ji!, deal, in
partea de V. a com. Groserea,
din pl. Gilortul, jud. Gorj.
Ea vine din spre N.-V., diri-
gindu-se spre S.-E. si la extre-
mitatea comuner Groserea face
o intorsatura spre S., formind
un unghiti de 450, Cu crestetul
spre S.-E., apor formeaza cul-
mca Gilortulur, dirigindu-se in
jos spre comuna Valea-lur-Ciine.
Pe coasta despre comuna Gro-
serea, este acoperitA Cu vil si
prunf, lar pe coaml cu pAdure.
 CULMEA-DIN-DREAPTA-JIULUI
Culmea - din - dreapta -Jiului,
deal, din plasa JiuluT, in drep-
tul com. Strimba, jud. Gorj.
Incepe din spre N. de la comuna
Urdari-de-Jos $1 se intinde spre
S. prin comunele Girbovul, Mur-
ge$ti, pana in apa jiltnluT-Mare ;
dincolo de aceasta irisa conti-
nua de alungul cureulur Jiulur,
trecind prin com. Turceni-de-
Jos $i se termina in apa Su-
sita intend plasa Pulur, din
judetul Dolj.
In toatt intinderea el, pe
coasta despre comune, este a-
coperita de viT i prunr, lar pe
coama cu padure, a cärer e-
senta de lemn este gorunul,
cerul i fagul.
Culmea-din-stInga-Pului,deal,
jud. Gorj. Formeaza inaltimele
tärmulur san?: al Jiulur, din pl.
JiuluT, incepe de la S. de pleul
Cioiana, undc acesta d'a in Jia,
In dreptul com. Pesteana-d.-s.,
dirigindu-se spre S. pana la ca-
tunul Capul-Dealulur al com.
Brane$ti, aproape unde Gilortul
da In Jiii. Merge paralel cu $0-
seaua nationalaFiliasi-Petro$ani
si pe linga comunele : Plop$orul,
Izvoarele, Brosteni i Brane$6.
Aceastä culme, pe coasta des-
pre Jia $i prin dreptul comunelor
citate, este acoperitä Cu pruni
$i vil; lar pe coasta cu padure.
Culmea -Ffigära§uluI, culmea
de muntr ce desparte judetul
Arge$ de Transilvania. Ea tine
de la Turnul-Rosu pana la Col-
tul Vestei-Mari i prezintä mar
multe virfurr, dintre care cele
mar insetnnate sunt : Bultul,
Prislopul, Sura-Budislav, Scara,
Negoiul, Buteanul, Ciocanul $i
Vester-Marr.
Culmea-FIntInei, a'eal, in jud.
Mehedinti, plasa Ocolul-de-Jos,
com. rur. Poroiana-Mare.
1.5
Ad se gäsesc vase vechr ro-
mane si sagetr.
Culmea-Frumoasä, deal mare,
ce porneste din muntele Fru-
mosul, j id. Mehedinti,
Closani. Se termina la locul nu-
mit Roata.
Culmea- GilortuluI, deal, din
plasa Gilortul, in partea despre
V. a comuneT Fata-Valea-lur-
Cline $1 a catunelor Valea-luT-
Ciine i Filia. Vine in prelun-
gire despre N. $i merge spre
S, jud. Gorj.
Este acoperit pe coasta des-
pre comuna Cu vil si prunr;
lar pe creasta cu padure.
Culmea-Husnitei, deal, in jud.
Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s. Por-
neste din culmea Godeanulur.
Culmea-JoiteI, deal, in jud. Ar-
gesul, plaiul Lovister. Se desface
Culmea-Tama§ului, deal, aco-
din muntele Pretina $i se prelun-
ge$te prin pl. Argesulur spre perit cu padure secular, in pl.
S. pana la confluenta finita Vil-
sanul cu Argesul la cat. Me-
risani din pl. Pitesti. Prezinta'
virfurile Lipitoarea (1964 m.),
Joita (to6o m.) si Ghigul (1632
m.)
Culmea-MäruluI, deal, in jud.
Mehedinti, pl. Dumbrava. Tine
de teritoriul com. rur. Piria.
Culmea-Motrului, deal, pe am-
bele laturT ale Aula Motru nu-
mita Culmea - Dreapta si Cul-
mea-Stinga a Motrulur, ce por-
nesc din plaiul Closani $i con-
tinua in pl. Motru-de-Sus $i Jos,
jud. Mehedinti.
Culmea-Neagrä, ramificatiune
a munido/. Vrancer, in directiu-
nea de la S.-V. spre E.
Culmea-Ohambei, deal, situat
www.dacoromanica.ro
CUMBIA
in partea de V. a comund Racl,
din pl. Jiul, jud. Gorj. Ea vine
din spre N. de la com. Ursoaia,
jud. Mehedinti $1 merge spre
S., tenninindu-se la extremita
tea sudica a catunulur Baniul-
d.-s., ce apartine comnnei Ca
laparul-d.-s.
Acoperita cu padure, putina
vie $1 prunT.
Culmea-Porcului, calme de n'ea/,
In jud. Tutova, pl. Sitnila, com.
Bogdana.
Culmea-Strimbä, deal, in par
tea despre E. a comuna Raci,
din pl. JiuluT, jud. Gorj. Vine
asemenea despre N. $1 se di-
rige spre S., unindu-se cu acea
care merge de la Strimba spre
Murgesti. E acoperita cu padure ;
calitatea lemnulur este gorun,
stejar si fag.
Apartine statulur.
Motru- d.-s., jud. Mehedinti.
Culmea-Zorilei, deal, intre co-
muna rurala Poroiana-Mare $i
com. rur. Izvorelul, pl. Ocolul-
d.-j., jud. Mehedinti. Se gasesc
sagetT si vase romane in pamint.
Culmei (Pirlul-), phifi, judctul
Valcea. Izvore$te dintr'o culme
de deal si se varsd in Lotri
$orul, in raionul comuner CA-
linesti, plaiul Cozia.
Culti§oara, localitate iralateï, in
com. rur. Negomirul, pl. Vailor,
jud. Mehedinti.
Cumätra, dmpie, in com. rur.
Ilovatul, plaiul Cerna, jud. Me
hedinti.
Cumbia, deal, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, comuna Dumi
 Clima
re$ti. Se desface din dealul
LAcusteni, brAzdeazA partea nor-
dicA a comuna. E acoperit cu
pAdurT.
Cumci, plidure, jud. BacAtl, pl.
Tazldul- d. -j., de pe teritoriul
comuner Birslne$ti.
Cumeara, deal, in jud. R.-SArat,
pl. Ora$ul, com. Andreasi, in
panca de E. a comuner. E
acoperit cu pAdurT.
Cumetre (Virful-), virf princi-
pal in culmea Cimpulungeanca,
la hotar cltre jud. BuzAti, in
plaiul Rimnicul, com. Valea-
S5lcier, jud. R.-SArat. E aco-
perit cu pAdurr intinse.
Cumpäratul, munte, com. Dra-
goslavele, plaiul Dimbovita, ju-
detul Muscel.
Cumpärätura, loc arabil, situat
futre valea HerAtAulur si a Cal-
mdtuiulur, la N. de satul Gri-
vita, com. CAlmAtuiul, pl. Birlad,
jud. Tecucitl.
Cumpatul, munte, inalt de 1766
m. d'asupra nivelulur Marit-Ne-
gre, spre N.-E. de com. Sinaia,
jud. Prahova. De sub poalele
lur izvore$te Valea-Tufer.
Acest munte, impreunA' cu
Cutca, ClAbucetul-Taurulur Ri$.
noava $i Dosul - CerbuluT, s'a
vindut la anul 1821 de Biv-vel
LogofIt Crisoscoleti, d-ner D.
Sachelarie, pe pretul de 2000
galbenr.
La anul 1844, Baronul Cris-
todor Sachelarie, proprietarul
prin mo$tenire al muntilor cum.
pAratT de d-na Sachelarie de la
Logoatul Crisoscoleul, lAsind
In urma morir sale marT datoriT,
ace$tr muntr i-au cumpArat ma.
rele Ban Alexandru Filipescu,
cu pretul de 5407 galbenr.
www.dacoromanica.ro
16
Impreuna cu Iepi - MarT .$i
Jepi-MicT, Ripoava, Sorica $1
Dutca, s'a cumpArat la 15 Au-
gust 1882 de M. S. Regele Ca-
rol I, pe pretul de 400000 ler
de la d-nul N. Cretulescu, care
ir mogenise de la fratele sAti
Scarlat care ir poseda prin cum-
pArAtoare de la familia Filipes-
cilor.
Cumpenile, tnunte, in com. PM-
tin eni, ju d. BuzAu. E in conj urat la
N., de piriul Nehoia$ul, la S. de
piriul Nehoiul $i la E. de riul
BuzAti. Are 1154 m. inaltime.
t acoperit de Jinete $i pldurr.
In poalele sale de S. sunt si- Cungrea, sat, face parte din co-
tuate cAtunele : Nehoiul, Fun-
dul-NehoiuluT, Albinari, Botele,
Muscani $i %lar'.
Cumpenile, deal, pe teritoriul
satuluT Ghermlnesti, com. cu
acela$ nume, pl. Podoleni, jud.
FAlciii in partea de V.
Cumpenile, deal, la N.-E. com.
SlAtinoara, plaiul Horezul, jud.
Valcea. E numit ast-fel fiind-cl
de ad i porne$te cursul piraelor
spre E. $i V.
Cumpenile, fiddure mo$n eneascA
In devAlmA$ie in com. Nehoia-
$ul. FormeazA impreunA cu Gdl-
meica din muntele Monteorul,
un corp de 162 hect. judetul
BuzAil.
Cumpenilor (VIrful-), p4dure
mo$neneascA, in devAltnA$ie in
com. PAItineni, jud. Buzatí. Are
ca la 1000 hect. Parte a inceput
a se trtia li a se inlocui cu
livezI li curAturr.
Cune§ti, sat, in jud. Ialomita, pl.
Borcea, pendinte de com. Rasa.
E situat pe malul sting al
bratulur Botul, la 2 kil. spre
V. de satul de re$edint.5., de
CUNGREA-MICK
care este despArtit prin satul
Vaidomirul.
Populatinnea satulur constA
din 87 familir rominT, sail 488
locuitorT, cu 90 barbatT, 102
femer si 296 copir.
Are o bisericA deservità de
I preot $1. 1 dasal.
Cungrea, sat, in jud. Arges, pl.
Oltul. Face parte din com. rur.
CiomAgeni, $1 are o populatie de
200 locuitorT. Posea o bisericd
cu hramul Cuvioasa Paraschiva,
deservitA de 1 preot $1 1 din-
tilret.
muna ruralA Simbure$ti, plasa
Oltul-d.-s., jud. Olt. Are o Po
pulatiune de 190 locuitorr. si-a
luat numirea de la riul Cun-
grea, ce-1 udA prin centru.
Cungrea-Mare, girld. Izvoreste
din jud. Arge$, se impreunl cu
vdile LInnele $1 Simburul, intrd
In jud. Olt, pe teritoriul com.
Ciomdge$ti $1 curge catre S.-V.
StrAbate com. Simbure$ti pe
teritorul arda se incarcl pe
dreapta c i piraTele Simburul $i
LAunele, lar pe stinga cu Dobra,
care curge pe lingA Piscul-Do-
bri si Br5.nila. Intrá pe terito-
riul com. Dobroteasa, unde se
mal incarcA cu mal multe vilcele
neinsemnate $1 apor trece in
comuna ampul-Mare, unde se
vars5. in Olt. Aceastl gir1a par-
curge numar in judetul Olt o
distantA de peste 25 kil.
Cungrea-Mici, glrlä, formatl
din piraele Cerbul $i Leleasca
carr se ImpreunA la hotarul co-
muner O te$ti-d.-s., pl. Oltul-d. s.,
jud. Olt. Are o directie de la
N. spre S. Dupà ce udl co-
munele Oteti-d.-s4 Ote$ti-d.j.,
Urlueasca, Topana, PAro$1, Ur$1,
Val-de-Er, Albe$ti, IvAne$ti li
 CUNUNX (DEALUL CU-) 17 CURXTURA-MXNXSTIRET

Cazanesti, se varsa in riul Oltul. In Vedea, pe stinga eT, in drep- Tariceni, pe malul drept al
Aceasta gira, in timpul vereI, tul catunuluT Corbul, situat pe vaieT Mostistea.
mar ales &id e seceta, seaca, dreapta. Se intinde pe o suprafata
raminind numaï cite-va baltT. de 4058 hect., cu o populatie
Cuptoare (Dupä-), vale, in com. de 44o locuitorr.
Cununä. (Dealul cu-), a'eal, Panataul, jud. Buzar', cat. Si- StatuluT apartin 3843 hect.,
In plasa i judetul Tulcea, pe biciul-d.-j. ; se scurge in valea din carT cultiva prin arendasil
teritoriul comuna rurale Agi- PanatauluT. sal 1700 hect. (moo sterpe,
Ghiol, una din prelungirile su- 1143 izlaz si padure). Locuitoril
dice ale dealulur Agi-Ghlol. Se Cuptoarele, movilä, in judetul ati 216 hect.
intinde spre S., avind o directie Braila. E situata la S.-E. de Posedä o biserica cu hramul
generala de la N.-E. spre S.- comuna Ciacirul peste 2 kil. Sf. Nicolae ; o scoall mixta fre-
V., brazdind partea sudicä a departare. A fost sat turcesc. cuentata de 20 elevI si eleve,
plaseI i cea centrald a comunei; S'a numit astfel pentru cä aci cu intretinerea Oreja judetul
la V. de satul Agi-Ghiol. Are se ardea capetä pentru a se si comuna cheltuesc 1330 leT
203 m. Inälirne, dominind sa- scoate anual.
tul, valea Tulcea si drumul co- Numarul vitelor ciad e de
munal Agi-Ghiol-Sabandgea. E Cuptorul-Mic, vellcea, comuna 335 si al celar micT de 833.
stincos si acoperit cu tufarisurT, Dobroteasa, pl. Oltul-d.-s., jud. Comerciul se face de 3 cir-
resturT din marile pädurT de odi- Olt. Se varsa in Orla Leleasca. ciumarT. Are o baila.
nioara.; prelungirea sudicà a luT,
dealul Pietros, este acoperit cu Cuptoru§, loc izolat, in judetul Curite§ti, trup de mofie, nelo-
pasunT i fin*. Muscel, com. PoenäreT, plaiul cuit, pendinte de comuna Epu-
Nucsoara. resti a statuluT, pl. alnistea, jud.
Cuparul, com. rur., pl. Cobia, Vlasca.
jud. Dimbovita, situata filtre Curagiul, deal, spre V. de sa-
dealurT si pe val, carT se nu- tul Comarna-d.-j., com. Poeni, Curäte§ti, peldure, pl. Oltenita,
mese: Valea-Vaduceasca si Va- pl. Codrul, jud. Iasi. jud. Ilfov, de 500 hect. E pro-
lea-Crevedia. Aceasta comuna prietatea statuluT.
se afla la citT-va kil. spre E. Curagiul, pirig; izvoreste din
de Gdesti, in apropriere de so- dealul cu acelasr nume din co- Curäte§ti-Chircule§ti, trup
seaua judetiana Tirgoviste-Vla- muna Poeni, pl. Codrul, jud. nelocuit, comuna Sta-
sca si pe malul sting al piriuluT Iasi, curge de la V. spre E. nesti - Chirculesti, plasa
Potopul. Se compune din dota Se uneste cu piriul Popritu- stea, jud. Vlasca.
catune Burduca si Cuparul, cu o reT, si se varsa in Piriul-MoreT,
populatie de 598 locuitorT rominT. pe teritoriul satelor Comarna. Curà'tura. VezT Pältiniul, deal,
Are 5 ulite Crevedia, Dobre- jud. Suceava.
sti, Valea-Silistef, Valea-GiureT Curani, trup de mo,sie nelocuita,
Crevedia-Mare. Sunt dota bise- fosa a familiel Lapati. AzT in- Curitura, /arin i finete, pe se-
riel in aceasta comuna. Ca in- trupata Cu mosia Petrosani a sul SiretuluT, pe locul unde mar
dustrie, este o moara de apa, lar principeluT Dem. B. tirbeT, si- inainte se afla satul Dolhasca,
productiunea consta in porumb tuata in judetul Vlasca, plasa jud. Suceava.
griti. Marginea.
Curatura-lul-Ciolovic, pddure,
Cupele, ceitutz, pendinte de com. Curatulu.1 (Dealul-), deal, in judetul Bacati, pl. MunteluT, in
Vinatori - Marl, pl. Neajlovului, jud. Roman, pl. Siretul-d.-s., com. Podurile. E proprietatea fa-
jud. Vlasca. com. Boghicea, spre E. de satul milieT Crupenski. Este foloasa
Boghicea. (fag, stejar); e in intindere de
Cupenul, välcea, se naste din 550 hect. si e supusa regim luT
Dealul-Tomestilor, comuna Bu- Curate§ti, sat, jud. Ilfov. Face silvic.
parte din com. rur. Tariceni,
zesti, pl. Mijlocul, judetul Olt.
Curge catre S.-V. si se varsa pl. Oltenita. E situat la S. de Curätura-Mänästirei, deal, la

58878 Narele D'afma.* amoroso. Poi. III 8

www.dacoromanica.ro
 CURATURA-STRIGOIULUI
V. de satul Rachitoasa, plasa
Stanisesti, jud. Tecuci, Miga
Manastire.
Curätura-Strigoiului, loc izolat,
comuna Modoia, plasa Cerna-
d.-s., jud. Vilcea.
Curiturile, sat, jud. Arges, pl.
Pitesti. Face parte din comuna
rumia. Mosoaia.
Curäturile, mlaftinii, in partea
Curäturile, sat, spre S. de sa-
tul Ciurea, com. Ciurea, pl. Co- raseni, jud. Botosani, comuna
drul, jud. Iasi. E situat pe po- Curtesti.
disul i coasta dealuluT Oita.
Are o populatiune de 33 familiT,
sal 158 suflete, carT se ocupa.
cu agricultura si cu cresterea
vitelor, cu transportul lemnelor
si cultura viilor si a livezilor.
Vite sunt 166 capete, din
carT: 116 vite marT cornute, 20
cal i 30 rimatorT.
Curiturile, sat, face parte din co-
muna rurala Govora, plasa O-
colul, jud. Vilcea. Are o po-
pulatie de 98 locuitori (52 bar-
batT si 46 femeI).
Curäturile, deal, judetul Vilcea,
prelungire a culmeT Barbatesti,
care de la S. comuneT Barba-
testi intsa in regiunea dealu-
rilor.
Curfiturile, pisc, pe creasta
ruluT de dealurl ce brazdeaza
in lung si lat com. Costesti,
jud. Vilcea, plaiul Horezul. A-
cest sir de dealurl se prelun-
geste pe toata partea de E. a
com, in stinga riulul Costesti.
Curiturile, pisc. VezT Tirsa, jud.
Vilcea.
Curfiturile, loe izolat, com. Go-
lesti, jud. Muscel, pl. Podgoria.
Curäturile, localitate, in Tolesti,
18
jud. Suceava, e bogata in t'Ana-
turT.
CurAturile, loc izolat, jud. Vil-
cea, pl. Cerna-de-Sus, com. Po-
pesti.
Curfiturile, loc de fine/e, jud.
Vilcea, pl. Ocolul, comuna Bu-
nesti.
de S.-V. in padurea satului O-
Curäturile, poiand, la N.-E. com.
5erbanesti, jud. Vilcea, plasa
Mijlocul.
Curäturile, poneare, in padure
spre V. de satul Oraseni, jud.
Botosani, pl. Tirgul, com. Cur-
testi.
Curiturilor (Pirlul-). Vezr
tinisul, jud. Suceava.
Curäturilor (Valea-), vale, jud.
Vilcea, plaiul Horezul, comuna
Bodesti.
Curäturita, loc izolat, jud. Vil-
cea, plaiul Cozia, com. Olanesti.
Curbanul, ezer, in j ud. Braila, lun-
ca DunareT din com.Tichilesti, in-
tre privalul Porcul i Filipoiul.
Comunica cu Porcul printr'un
mic prival in partea de V. '
Curbanul, priva', jud. Braila.
Ese din ezerul Deciu si e situat
in stinga FilipoiuluT mai sus
de privalul PorculuT.
Curbanu§ul, japse, jud. Braila.
Ese din Deciu, da in privalul
Curbanul ; impreund cu Por-
cul se varsa In stinga FilipoiuluT.
Curca, pise, spre N. de com.
www.dacoromanica.ro
CURCA (R1UL-LUI-)
Cornatelul, plasa Oltul-de-Sus,
jud. Olt.
Curcani, com. rur., jud. Ilfov, pl.
Oltenita, situata la S.-E. de Bu-
curesti, pe malul sting al riului
Arges, unde balta Luica se
varsa in acest ria ; e la 51 kil.
departare de Bucuresti. Prin
mijlocul com. trece soseaua ju-
detiand Bucuresti-Oltenita.
N'are niel un catun alipit.
Se intinde pe o suprafata. de
3409 hect. ; e proprietatea insurd-
teilor. Are o populatie de 790
locuitorl, carT traesc In 159 case
si 28 bordee.
Comuna numara 201 contrib.,
cu un buget de 2879 leT la ve-
nituri si 2777 leT la cheltueli.
In anul 1885 eraa 158 contrib.
Posea o biserica deservid. de
2 preotT si o scoala mixta fre-
cuentata de 18 elevi si 3 eleve,
cu intretinerea carda judetql
comuna cheltuesc 1530 leT anual.
Vite sunt : 507 (go caT si epe,
bol, 298 vad i viteT, 4
taurT, 15 bivolT i bivolite) si al
celor micT de 395 (95 porcT,
si ro oT.
Dintre locuitorT, 142 sunt plu-
garr, 5 meseriasT, 4 aa diferite
profesir.
Aratura se face cu 47 plu-
25 cu bol si 22 cu cal.
guri :
LocuitoriT ati 81 care si carute.
LocuitorT improprietariti 158.
Comerciul se face de 7 cir-
ciumarT.
Curcanul, brat (priva», in jud.
Ialomita, pl. Borcea, insula Balta
com. Dichiseni.
Curcä (M o vila-lui-), movildspre
N. de com. Leul, jud. Romanati,
pl. Ocolul. Face parte din un
grup de movile a§tzate in sir.
Curca (Riul-lui-), phig, izvo-
reste di satul ipote1e, jud.
 CURCX (PIRIuL-Luf-)
Iasi, pl. Bahluid, si se varsA in
piriul Miletinul.
Curok (PirIul-luI-), mic a.fluent
al piriulur Boldesti, com. Vds-
cani, jud. Suceava.
Curcäne§ti, sub - divizie a cAt.
Lunca-FrumoasI din com. l'ir-
scov, jud. BuzAti.
Curchea-Mare, ca riere de pia-
trä, in jud. Mehedinti, plasa
Ocolul-de-Sus, pe proprietatea
statului Bresnita.
Curchea-Mica, carierä de pia-
trä, in jud. Mehedintis plasa O-
colul-de-Sus, pe proprietatea sta-
tulur Bresnita, in apropiere de
Curchea-Mare.
CurciI(Drumul-), drum, ce plea-
cä. din pldurea OrbuluI, com.
GherAseni, si merge la BrAdea-
nul, jud.
Curcubata, munte, in jud. R.-
SArat, plaiul Maulle, com. Bi-
soca, la hotarul judetuluI spre
lingA riul Rimnic ; e a-
coperit cu pAdurf.
Curcubata, pitia, in jud.
SArat, plaiul Rimnic, comuna
Bisoca. Izvoreste din muntele
Curcubata, udA Vestul comuner
si se varsA in Rimnicul-SArat.
Curcubeta-Mare, munte, cunos-
cut prin inältimea i stincile din
care e format, in com. MinzIi-
lesti, la N. de schitul Glvanul,
jud. BuzAil. Poalele sale sunt
imbrAcate de brazT secularr, lar
virful din stincr goale i inac-
cesibile.
Curcubeta-Mick munte, in jud.
BuzAti, com. MinzAlesti, spre
S.-V. de muntele Curcubeta
Mare, de aceeasT constitutiune
19
si frumusete. Are o lungA ra-
mificatie spre V., formatA din-
tr'o vastA stincl, numit5.: Pia-
tra-Lu ng5..
Curcubeul, sat, face parte din
com. rur. Balta-Doamner, jud.
Prahova, pl. Cimpul.
Curcubeul, ezer, jud. BrAila; si-
tuat in ostrovul lapa, la V.
de ezerul Milea.
Curcudela, baila, pe teritorial
mosier HApAT, com. Virful-am-
puluT, pl. Berhometele, judetul
D me pe acela al cAtunulur
Curcuiati, sat mic, in jud. R.-Sd-
rat, pl. Rimnicul-d.-j., despdr-
tire a cb.tunulur Zoita, din com.
Costieni-Marl.
Curcusul-Mare, virf de deal,
In jud. si pl. Tulcea, pe teri-
toriul com. rurale Bes-Tepe, si
anume pe acela al cAtunulur
sati Pirlita, situat in partea cen-
trald a plAsei i vesticá a co-
muna Este unul din virfurile
dealuluT Beili. Are o indltime de
i8o m., dominind asupra satulur
Pirlita si vdier Curcusul - Mare.
Este acoperit cu finete.
Curcusul-Mic, deal, vecin cu
Curcusul - Mare, situat in par-
tea centralA a plAser si a jude-
tulur Tulcea i cea vestica a
com. Bes-Tepe. Are o indltime
de 155 m., dominind asupra dru-
muluI comunal Malcoci-Pirlita.
Curcusului - Mare (Valea-),
vale, in jud. si pl. Tulcea, pe
teritoriul comuner rurale Bes-
Tepe si anume pe acela al cA.-
tunulur sAU Pirlita. Se desface
din poalele nordice ale Dealu-
lur-Mare ; se indreaptá. spre N.
tuteo directie generall de la
S.-E. spre N.-V., brAzdind par-
www.dacoromanica.ro
CUREAUA-DIN-BOGIANEM
tea centralá a plAser si cea ves-
ticA a comuner; curge pe la
poalele Dealulur-Beilicului 11 se
uneste cu valea Sofular, spre a
se vArsa in bratul Sf. Gheor-
ghe, pe dreapta, mal sus de satul
Pirlita.
Curd-Liman, parte din stufurile
satuluI Sfistofca, pl. Sulina, ju-
detul Tulcea, pe malul drept al
bratulur Chilia.
Curdeli, deal, in jud. Constanta,
pl. Silistra-NouA, pe teritoriul
comuneT rurale Lipnita, i anu-
Coslugea. Se desface din culmea
Coslugea; se indreaptA spre E.,
avind o directiune generall de
la V. spre E., printre vAile
Gárvan i Galia sad Scorci,
brAzdind ast-fel partea vesticA
a pldser si cea sudicl a comu-
na Are o inAltime de 122 M.,
este acoperit cu finete, pA-
sunT i citl-va arborT risipitI, res-
turr din intinsele pAdurT ce-1
acoperea9 odinioarA. Pe la poa-
lele lur nordice trece drumul
judetean Ese-Chioi-Lipnita.
Cut.. eaua, numire data unur plic
de pädure, de pe mosia statu-
luT Piclele si Urlatori, din jud.
BuzAA, pAdure care s'a alipit
pAdilrer Plclele-Banulur.
Cureaua - cu - Pricinä, pädure,
jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, co-
muna DrAnicul, la marginea cl-
reja se intinde com. DrAnicul.
Din dreptul acester pAdurr in-
cepe hotarul de V. cAtre mosia
Domeniulur Coroaner Segircea.
Cureaua-din-Bogdäneqti, mo-
fie, a statulur, jud. Vilcea, fostA
pendinte de Episcopia Rimni
cul.
Cureaua-din.-Bogdäne§ti, pd-
 CUREAUA-DIN-CRETENE
dure, a statulur, in intindere de
t5 hect., pendinte de comuna
Bogdgnesti, piala Cozia, jud.
Vilcea.
Cureaua-din-Creteni,pltdure, a
statuluI, in intindere de 30 hect.,
pendinte de com. Cretesti, pl.
Oltul-d.-j., jud. Vilcea.
Cureaua-din-Mäldire§ti, pi-
dure, a statulur, in intindere de
8 hect., pendinte de com. Mal-
daresti, plaiul Horezul, judetul
\rama.
Cureaua-Roaba, mo,sie, a statu-
luI, jud. Dolj, plasa Balta, com.
Valea-StanciuluI, arendata, de la
1893-98, pe 10150 ler anual.
Suprafata acester mosil este de
250 hect. Din ea s'aa dat in
loturr 627 hect.
Curecea, mahala, in com. rur.
Izvorul-Birzer, pl. Ocolul-d.-s.,
jud. Mehedinti.
Curecea, chnpie, in com. rur.
Izvorul-Birzer, pl. Ocolul-d.-s.,
jud. Mehedinti.
Curecea, deal, in com. rur. Iz-
voru/-Birzer, plasa Ocolul-d.-s.,
jud. Mehedinti.
Curecea, vale, in com. rur. Iz-
vorul-BirzeT, plasa Ocolul-d.-s.,
jud. Mehedinti.
Curechi§tea, sat, in com. Gru-
mgzesti, plasa de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu. Se mar numeste
si Curechistea-d.-s.
Impreuna Cu locurile vecinase
ce-1 apartin, are o intindere cam
de 300 hect., cu o populatiune
de 156 suflete, sati 40 familiI,
9 Ocluye, 6 nevolnicr, totT Ro-
m'id, carl se indeletnicesc cu
agricultura si cresterea vitelor.
In acest sat se afla o bise-
www.dacoromanica.ro
20
rica, deservitg de 1 preot si 2
eclesiarcI.
Sunt 26 contribuabilT.
Vite sunt 130, dintre carT :
24 bol, 15 yací, 50 o!, 6 car,
8 rimatorT, 6 juncr, 5 junce si
II vier.
Curechi§tea, trup de sat, in co-
muna Petricani, pl. de Sus-Mij-
locul, jud. Neamtu. Se mal nu-
meste si Curechistea-d.-j.
Curechi§tea, mofie, in comuna
Petricani, pl. de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu. Este proprietatea
statului.
Curechi§tea, pdclure, pe cuprin-
sul mosier cu acelasT nume, in
com. Petricani, jud. Neamtu. Are
o intindere cam de loo hec-
tare.
Curechi§tea,poenitel, in padurea
Runcul, situatg pe teritoriul co-
mund Silistea, pl. Bistrita, jud.
Neamtu.
Curechi§tea-de-Jos. Vezr Cure-
chistea, sat, in com. Petricani,
jud. Neamtu.
Curechi§tea-de-Sus. Vezr Cu-
rechistea, sat, in com. Grumg-
zesti, jud. Neamtu.
Curecul, deal, in com. rur. Ba-
lotesti, pl. Ocolul-d.-s., judetul
Mehedinti.
Curelari, vechie suburbie a ora-
sulur Cimpulung (1831), judetul
Muscel. Coprindea toata partea
din jos de Bughea. In el in-
tra si Ochesti.
Cureloi, prival, care pleaca din
canalul Vilciul, de la hotarul
nordic al comuner Bertesti-d.-j.,
si se uneste cu privalul Val-
ciasi.
CUR1TA
Cure§ti, mo)sie nelocuitg, in jud.
Ialomita, pl. Borcea, comuna
Rasa, este proprietatea statnlur
si inainte de secularizarea mg-
nastirilor inchinate depindea
de mangstirea Glavacioaca. Are
o suprafatg de 65o hect.
Curiacul, deal, numit si Bobocul,
la N. de com. ampina, plasa
Prahova, judetul Prahova. Ser-
ia de pgsune si loc de aratura.
Curiacul, lac, la N. de orasul
Cimpina, plaiul Prahova, ju-
detul Prahova. Acesta este la-
cul despre care vorbeste Bo-
lintineanu in romanul sga Elena
si pe care il descrie asa: «La
marginea despre muntr a ora-
suluI (Cimpina), pe muchia unur
deal inalt, trece o cale ; sub
acest mal este un lac limpede
si linistit, inchis intre doug dea-
lurr. Se crede cg e de o adin-
cime fabuloasg. Fata laculur
este la citr-va stinjenT mar sus
de platoul Prahover, etc.v
Curiganul, loc izolat O sting de
or, in com. Padina, pe mosia
Macoveiul, jud. Buzaa.
Curila, deal, in pl. Ocolul-d.-s.,
judetul Mehedinti, pe teritoriul
proprietater statului Piatra-Albg.
Este acoperit cu vil si pgdurr.
Curila, phi:7, in jud. Mehedinti,
plasa Ocolul-d.-s. Izvoreste din
poala dealulur Curila si se var-
sg in Topolnita, pe partea stingl.
Curita-Brätä§anul, vale, jud.
Ilfov, asezata la S. de catunul
Brgasani. Se varsa in valea Mos-
tistea. Pe coasta dealulur este
situat satul Bratasani, din co-
muna Cglareti- einoaia, plasa
Negoesti.
Cuita, sat, judetul Bacga, plasa
 CUR1TA.
Trotusul, al comunei Casinul,
situat pe 011E11 Curia, la o de-
pártare de 3420 m. de satul Ca-
sinul. Din acest cAtun, in 1891, Curmätura, deal, pe mosia Bd-
n'a urmat la scoalA nicI un co-
pil, din ce! 53 in virstA de guluT, jud. Botosani.
Acest cAtun, impreunA
cu un altul numit LArguta, for- Curmätura, colinà, in judetul
ma o comunA aparte : com.
Curita. DupA 1874, cAtunul Cu-
rita fu alipit de com. Casinul.
Are o bisericA de lemn, deservitA
de i preot si 2 cintAretl; are hra-
mul Sf. Nicolae ; se zice
In vechime ar fi fost schit de
cAlugArr; este clAdia de aproape
200 anT.
Are 121 familil saii 495 su-
flete, in mare parte mocanT.
Sunt 2 cfrciumr.
Vite sunt : 6 caT, 44o vite
marT cornute, 83 porcI si 21
capre.
Curia, Ah*, jud. Bacäü, plasa
Trotusul, ce izvoreste de sub
poalele MAgureT, de la locul
numit Poiana-Cirlanulur. Curge
pe teritoriul comunelor Mdnl-
stirea-Casinul, Calma si Bog-
dAnesti si se varsä in piriul
Casinul, pe stinga, dupA ce
se incarcd pe partea dreaptA cu
piriiasele Bluidisul, Sirbul, BrA-
duleasca, Corbul i LArguta, si
pe stinga cu apele Piriulur-
SArat.
Curia, vale, judetul Baclii, pl.
Trotusul, formatA de pirlul cu
acelasT nume.
Curmätura, sat, jud. BacAd, pl.
Bistrita-d.-j., al com. Fundul-
RAcAciuni, situat pe piriul cu
acelasT nume. Are 34 familir
r suflete.
Vite sunt: 29 vite marl cor-
nute, II pordi si 9 capre.
Curmätura, cdtun, al cora. PAI-
tineni, jud. Buzäü, situat pe
21
&fui Cdtiasul. Are 200 locui-
toff si 52 case.
luseni, corn. Baluseni, pl. Tir,
BuzAO, com. Mlajetul, cdtunul
StAnila.
Curmätura, in jud. Bu-
zAti, com. Boziorul, la E. de
schitul GAvanele.
Curmätura, inoyild, jud. Dolj,
pl. Balta, com. Giurgita, de la
care se spnne cA sTar fi luat
numele satul Giurgita-Curma-
tura.
Curmätura, deal, in jud. Pra- Curmätura,
hoya, com. Gura-VitioareT, pl.
Teleajenui ; servA de pAsune
vitelor.
Curmätura, ',mute, in jud. Pra-
hoya, com. Drajna-d.-j., plasa
Teleajenul, acoperit cu pAdurl se-
culare de fag si brad. Are bo
gate Ostia
CurmAtura, vil!, al muntelui
Runcul-MAdeiulur, jud. Suceava.
Curmätura, deal, in jud. Vil-
cea, comuna Mihlesti, plasa
Oltul-d.-s.
Curmätura, lac tes, Ruga Piatra-
ClosanuluI, pe u nde trece po-
teca ce leagA satul Motrul-Mare
cu satul Motrul-Mic, judetul
Mehedinti, plaiul Closani, com.
rur. Closani.
Curmätura, loe In COM.
CocorAsti-Misli, plaiul VArbilAul,
jud. Prahova, intre gira Dof-
tAnetul i Va:lea-Sea:,
Curmätura, pddure, jud. Vas-
www.dacoromanica.ro
CURMXTURA-LULCIRLIG
in partea de N.-E, a co-
mune! Poiana-CirnuluT, in hotar
cu comuna Buciumi, din jud.
Curmätura, pa-dure particularl,
supusl regimuluT silvic, in in-
tindere de 230 hect., pe mosia
Muntele - CurmAtura , comuna
Rimesti, plaiul Horezul, judetul
Vilcea.
Curmätura, pirtiaf, jud. Bacau,
pl. Bistrita-d.-j., com. Fundul-
RAcAciuni, care se vars5. In
pîrtiaul Cáprianul.
Curmätura, pirliat format pe
teritoriul comunel Tulnici,
Vrancea, judetul Putna. Se varsA
In riul Putna.
mic afluent
al piriulur Borca, jud. Suceava.
Curmfitura, pichet de graniiii,
In jud. Mehedinti, plaiul Closani.
Curmätura-Bäläriel, obigia Bu-
dAceluluT, in jud. Suceava, com.
Bogddnesti.
Currnitura-CrasneI, mute, in
partea de N. a comunel Star-
Chiojdul, pl. Teleajenul, judetul
Prahova, acoperit cu pAdure
izlaz.
Curmätura-Juga, ruptura dea-
lului CurmAturile, de d'asupra
satuluT oldAnesti, pe mide duce
drumul la SpAtAresti, judetul
Suceava.
Curmätura-LazaroT, munte, In
jud. Neamtu, la hotarul Tran-
situat intre muntele
Meleghava i Arsita-TArcuti!,
de care se desparte prin &alele
BolohAnosul i Foldtisztpatac.
Curmätura-lui-Clrlig. Vez! Mu-
chea-luI-Cirlig, jud. Buzla.
 CURMATURA-MARE
Curmfitura - Mare, tiieturei
dealului Harangiul, pe mosia
Catamaresti, pl. TirguluT, com.
Cocoreni, jud. Botosani.
Curmätura-Mick tdeturd a dea-
Iza Harangiul, pl. TirguluT, jud.
Botosani.
Curnatura-Muierusul, deal, in
jud. Bacati, plasa Tazlaul-d.-s.,
com. Comanesti, de pe granita,
de unde izvoreste pirlul Muie-
rusul.
Currnatura - Oltetuluï, munte,
In jud. Gorj, plaiul Novaci. E
situat la N. com. Polovraci. Din-
teinsul izvoreste piriul Oltetul.
Curmatura-PinteculuI, munte,
jud. Neamtu, la hotarul Transil-
vanieT, situat intre piriul Bis-
tricioara i afluentul sati piriul
Pintecul i piciorul de munte Chi-
cerul (Chicserei).
Curmfitura-Dealuluf, in com.
Golesti, pl. Riurile, jud. Muscel.
CurmfitureI (Malul-), loc izo-
lat, com. Teisani, pl. Teleajenul,
jud. Prahova.
CurrnatureI (Valea-), vale, co
muna Bajesti, pl. Riurile, jud.
Muscel.
Curmatureni, numire ce se mal
da 'no ief Catiasul, a mosnenilor
din com. Paltineni, jud. Buzau.
Curmäturile, deal, pe mosia Al-
masul, in com. Dobreni, plasa
Piatra-Muntele, jud. Neamtu,
situat in prelungirea dealuld
TAlasmanul. Se maT numeste
Poiana-Curmaturile.
Curmäturilor (Dealul-), deal,
cultivabil, de asupra satuluT
danesa, jud. Suceava.
www.dacoromanica.ro
22
Curmaturilor (Fata-), km izo-
lat, jud. Prahova, pl. Teleajenul,
com. Teisani.
Curmejisul (Conacul), l'es mare,
spre E. de com. VIddila, jud.
Romanati, pl. Ocolul.
Curpinul, loc izolat, jud. Mus-
cel, pl. Riul-Doamner, comuna
Dirmonesti.
Curpfiselul, virf de munte, jud.
BacAti, pl. Munteld, com. VA-
siesti, in culmeaR.uncul-Stinelor.
Curpäselul,pddure, de brazT, pinT,
moliftl i putin stejar, proprieta-
tea luT Gr. Ghica, jud. Bacati,
pl. Munteld, in com. Vasiesti.
Are o intindere de loo hect.
si este supusa regimuld silvic.
Curpäselul, vale, jud. BacAO, pl.
MunteluT, situata futre satele
Straja i Asaul ; are izvoare cu
ape sarate.
Curpenul, cdtun, al com. VAlariT
din plaiul Vulcan, jud. Gorj,
situat spre E. de comuna si pe
malul sting al apeT t.isita. Are
o suprafata de 68 hect, din carl
30 hect. arabile, io hect. vie,
28 hect. prunT, izlaz i finete,
si o populatie de loo fam.
cu 578 suflete, din carl 87 con-
Locuitorli posea 16
plugurT, 31 care cu bol si vacT,
8 stupT, 81 vite marl cornute,
IO ca!, 8o o!, 60 capre i 50
rimatorl.
Comunicatia cu catunele ve-
cine se face prin drumurl de
care.
In catun stint : 4 morT pe
apa usita, 4 puturT si 3 fintinT.
Are o biserica zidita in 1830
acum deservita de un cintaret
si de preotul de la VAlariT.
Curgenul, altun, al com. Valaxil,
CURSELE
din plaiul Vulcan, jud. Gorj,
situat spre V. de comuna si
pe malul drept al riuld
Are o suprafata de 94 hect.,
din carT 54 hect. arabile, 10
hect. vie, 30 hect. livezT cu prunT.
Are o populatie de 90 fam.,
sati 270 sufl., dintre carT 78
contribuabilI.
Lo cuitorir poseda : i 8 plugurT,
32 care cu bol si yac!, 6 stupT,
82 vite marl cornute, 10 cal',
120 oT, 65 capre si 50 rimatorr.
Comunicatia cu catunele ve-
cine se face prin drum de care.
In catun sunt : 3 morT pe
apa usitel, 3 puturI si 3 fintinr.
CAtunul are I biserica, facuta
in anul 1820 si deservitd de
preot si i cintaret.
Curpenul, mahala, in jud. Me-
hedinti, plasa Motrul-d.-s., com.
rur. Govodarva.
Cursasca, pira Izvoreste din
ipotul-lur-Filip, ce se afla spre
N. de satul Cursesti, jud. Vas-
luir', pl. Racova, com. Cursesti.
Curge spre S.; trece prin mij-
locul satuld Cursesti, despAr-
tindu-1 in dota pArtI, apoI se
varsa in 0.1111 Racova.
Cursei (Valea-), vale, jud. Mus-
cel, pl. Podgoria, comuna Ciul
nita.
Cursele, munte, in com. Goidesti,
la infuratura BisceI-Marl cu
Bisca-MicA, jud. BuzA0. Are 1276
metri inaltime. E acoperit cu
pinT, bracp, fagT i mesteacad.
Serva ca izlaz, unde pasc anual
300-400 oT, 350 yac! si 60
cal. In partea de S. are fru-
moasa coasta Sulivastru.
Cursele, mo,cie, in com. Goidesti,
pe muntele Cursele, jud. BuzAti,
Are 1690 hect. pAdure, fineata
putine curaturl. Este pro-
 CURSETI
prietate mosneneasca In devAl-
masie cu familia Boranescu.
Cursesti, com. rur., la mijlocul
pl. Racova, jud. Vasluiù, la o
distanta de 27 kil. de orasul
Vasluiti, si de 4 kil. de Pun-
gesti, resedinta pläsel, asezatá
pe mal multe dealurI si vil.
E formata din satele : Cur-
sesti-Razesi, Cursesti - Sofronie,
Toporasti, Hordila si Rapa,
pe o suprafata de 2462 hect.,
din carl: 1033 hect. padure si
151 hect. loe de cultura, finat,
imas, ale proprietateT, lar r728
hect. ale locuitorilor. Vie se
cultiva pe 28 hect. Are o po-
pulatle de 400 fam. saa 1599
sufl., parte razesI si parte cid-
casI, improprietaritI dupa legea
din 1864, ocupindu-se cu agri-
cultura si cresterea vitelor, apof
cu cultura viilor si livezilor.
In comuna sunt treI bisericI,
deservite de 3 preoff si 4 d'u-
taretI, si 2 circiume. Comertul
se face de 4 rominr.
Budgetul e de 2034 le!, 84
banI la veniturr si de 2017 le!,
8o batir la cheltuelI.
Statul incaseaza 1194 le! de
la 199 contribuabilI.
Vite : 667 vite marI cornute,
93 cal, 913 o! si 195 rimatorI.
Locuitorif poseda : 53 plugurl,
116 care cu bol, II cgrute cu
cal si 8o stupr.
Curse§ti, deal, in partea de N.-
E. a com. Pungesti, jud. Vas-
luiti, pl. Racova; desparte aceasta
comuna de com. Rafaila si Cur-
sesti.
Cursesti-Razesi, sat, din com.
Cursesti, jud. Vasluiti, pl. Ra-
coya. SI-a luat numele de la pi-
riul Cursasca ce trece prin sat.
Are o pozitiune frumoasa, fiind
asezat pe dealul Cursesti.
Satul e despartit in doua de
23
pirtul Cursasca. Partea din stin-
ga piriuluI se numeste Cursesti-
Razesi, iar partea din dreapta
se numeste Curse.sti - Sofronie.
Ambele partI, de si sunt la o
departare cam de un kil, una
de alta, formeaza lusa un sin-
gur trup numit Cursesti.
Este resedinta com. Are o
suprafata de 514 hect, din mil:
357 hect. padure si 21 hect.
acoperite cu vil si livezI, pro-
prietatea razesilor. Populatia
este de 136 fam. sai.1 536 su-
flete.
Are o biserica, deservita de
1 preot si i cintaret, fcuta la
1839 de obstea locuitorilor.
Vite sunt : 231 vite raid cor-
nute, pm o!, 35 cal si 75 11-
mätorl.
LocuitoriI posea : 16 plugurì
si 36 care cu bol, 8 carute cu
cal. si 50 stupI.
Cursesti-Sofroni, sat, jud. Vas-
luii1, despartit de Cursesti-Razesi
prin piriul Curseasca (v. Cursesti-
Razesi), pe o suprafata de 617
hect., din care 125 hect. padure si
343 hect. loe de cultura, flnat,
imas, ale proprietateI cu 2 hect.
vie. Populatia este de 8o fam.
sati 338 sufleie.
Are o biserica deservita de
1 preot si un eclesiarc ; o cit.-
ciuma.
Vite sunt: 120 vite marl cor-
nute, 113 oI, 16 cal si 20 ri-
raltort
LocuitoriI posea : 7 plugurl
cu bol, 15 care si 3 carute cu
cal.
Cursul-ApeI, loc istoric, unde
Stefan-cel-Mare a batut pe Radu-
cel-Fru mos, in j ud. R.-Sarat. VezI
partea istoricä a jud. R.-Sarat.
Curt-Bair, deal, in j id. Tulcea,
pl. Macin, pe teritoriul com.
rurale Cerna. Este o prelungire
www.dacoromanica.ro
CURT-CULAC
Sud-Estica a dealuluI Priopcea.
Se intinde spre S., avind o direc-
tiune generala de la N.-V. spre
S.-E., brazdind partea centrala
a plaseI si cea Nord-Vesticä a co-
mune!. Se prelungeste spre S.-E.
prin dealul Para-Bair, la ale card
poale este asezat satul Cerna.
La E. curge valea Megina. Se
ridica pana la o inaltime de 300
m. E punct trigonometric de ob-
servatie de rangul 3-lea. Sta
In legatura cu dealurile Bujor
si Caracicula. De o parte si de
alta a luI merge drumul jude-
tean si cel comunal Cerna-Greci.
Este acoperit cu pasunI si pe
la poale cu semanaturI.
Curt-Balic, vale insemnata, In
jud. Tulcea, pl. IstruluI, pe teri-
toriul comuneI Beidant si anume
pe acela al catunuluI sla Sari-
Ghiol. Se numeste si Rimnicul, Iz-
voreste din dealul Caragea-Pu-
nar, si poarta numele de Curt-Ba-
Be dela izvor si pina in satul Rim-
nicul, de unde la numele de
Rimnicul.
Curt-Be!, insuld, in lacul Razelm,
dependinte de comuna Jurilovca,
pl. Babadag, jud. Tulcea. Este
numita Curt-Lup, din cauza nu-
merosilor lupI ce se aflail in
insula. Este acoperita cu ver-
deata. Are o lungime de 8
'o kil. si o intindere de 75
hect. In capul sati Estic se afla
ruinele une! cetatuie numita
Bisericuta.
Curt - Culac, vale, in judetul
Constanta, plasa Medjidia, pe
teritoriul comunelor rurale Ma-
mut-Cuius si Enige, carora le
serveste si ca hotar despartitor.
Pleaca din dealul Orta-Burun-
Bair ; se indreapta spre N., lo-
teo directie generala de la S.
spre N., prin dealurile Caceamac-
Orman-Bair pe dreapta, yi Buiuc-
 CURT-ORMAN
Mezarlic-Bair pe stinga; se des-
chide, dup. un drum de 4 kil.,
in valea Ghiordumgi-Orman, pe
stinga, nu departe de ruinele sa-
tulur Sapunar; e tliatA de dru-
mul comunal Caceamac-Mamut-
Cuius.
Curt-Orrnan, rAmA$itele uneI in-
tinse peidurf, ce acoperea odi-
nioarä o suprafatA de 800 hect.
in jud. Constanta, plasa Silistra-
Noud, comuna Lipnita, la E.
de cátunul Co$lugea, $i din cari
azr aü rAmas numar upo hect. pe
malul nordic al lezerulur Oltina.
Curta§ul, lac izolat i aria' In
com. SAgata, jud. Buz5.5.
Curte (Iazul-dela-), ias, in co-
muna arligi, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtul; se nume$te ast-
fel din pricinA cA este situat
inain tea porter caselor pro -
prietAre$tr; este alimentat de
apele pirlia$ulur DubArca.
Curte (Pirlul-de-dupà-),0112,
in jud. Suceava, com. Stolniceni-
PrAjesculur. Afluent al Piriulur-
din-Bahn5..
Curtea, sat, face parte din com.
ruralA DIe$ti, plasa Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea. Are o populatie de
208 locuitorr (137 bärbatr
131 femel) ; ca populatie qco-
larA are 43 copir (24 MetT
19 fete).
Curtea, lac, jud. Dolj, pl. Ocolul,
comuna Co$ove_ni-d.-s., a$ezat
in partea de V. a raionulur
satuluT. Lung de 140 st. i lat
de 20 st.
Curtea-de-Arge§, vraf, judetul
Arge$ la 484 m. d'asupra nive-
luluT máriT, cu o populatiune
de 575 familiT saii 4000 suflete,
locuind in 7X5 case. Situat pe
www.dacoromanica.ro
24
malul sting al riulur Arge$, la
28 kil. depArtare spre N. de
Piteqti. Este scaunul Episcopier
Argesulur i re$edinta pl4eI
Arge$ulur. Are un seminar cu
251 seminari$tr; o $coalA primará
de bletT (t68 $colarr) $i una
de fete (40 eleve); statia finalA
a linier ferate Pite$ti-Curtea-de-
Arge$, pus5. in circulatie in 1898;
un biuroti de posta i telegraf
al arta venit pe 1896-97 a
fost de 7986 ler, 70 banT; o
judecAtorie de ocol $i un spital
Cu 20 paturr. Ora$ul are 7 bi-
sericr, dintre care una, Biserica-
DomneascA, Cu hramul Sfinta
Filotea, ziditA, se zice, de Radu-
Vod5.-Negru, intre anir 1244
1264. Biserica-DomneascA este
unul din cele mar vechT mo-
numente:religioase. E construit
in stil vechia bizantin din pia-
trA qi cárAmida netencuitA. In
interiorul bisericeT este zugrávit
ca ctitor Radu-Negru.
In aceastA bisericl se pAstrea-
zA $i moa$tele Sfinter Filotea,
fAcAtoaxea de minunr. Tot aicT se
pretinde c5. ar fi ingropat Radu-
Negru. Biserica aceasta este
deservitA de 4 preotr, 2 cin-
tiretT i i paracliser. Se in-
tretine din propriul sla fond.
La marginea estic5. a ora$u-
luT, pe o inAltime care domina
ora$ul $i valea Argesulur sunt
incA in picioare ruinele une!
capele catolice, flcutA se zice
de Radu-VocIA pentru Doamna
sa, care era catolicl. Ceva mar
la N. de Curtea-de-Arge$, cam
la vre-o 3 kil, este vestita mAnAs-
tire a Argeplur, unicA în felul
eT in toatá Rominia. Curtea-de-
Arge$ are mar multe sate alipite
cum : Busaga, Groapele, Maha-
laua-Poqter, Valea-Sasulur i Plo-
pisi. NumAr5. 514 contribuabilf.
Bu dgetul comuner la veniturr este
de 36250 le! $1 la cheltuel1 de
35308
CURTEA-DE-ARGE
NumArul vitelor din aceastä
comunA era la anul 1887 de
1909 vite marT, (1771 bor
yac!, 121 ca! $1 17 bivoll) $1 de
2520 vite márunte (tI To o!,
417 capre $i 993 rimdtor».
Anual se tin ale! doul bil-
ciurl mar!, la Sf. Pantelimon
(27 Iulie) $i la Sf. Maria-Mare
(15 August). Curtea-de-Arge$
a fost intemeiat5. de Radu-Ne-
gru, care a avut ad i a doua sa
re$edint5. (dupl Cimpul-Lung)
intre anir 1244-1264. In Ar-
chivele Statule se gAsesc mar
multe chrisoave domne$tr, da.
tate din Curtea-de-Arge$, pre-
cum : de la Dan Basarab (1383),
Mircea Basarab (1387), Dan Ba-
sarab (1421) i altele.
Curtea - de - Arge§ 03iserica-
Episcopali-de cel mar
frumos mo n u m en t de arhitecturA
bizantinl din Rominia.
Biserica Curtea-de-Arges a fost
fondatl intre anir 1512-1517 de
catre Neagoe-Voevod-Basarab,
pe temelia vecher MitropoliT, si
primul er Episcop a fost Iosif
Sevastias.
Neagoe fiind foarte evlavios,
ca fiu sufletesc al Patriarhulur
Nifon, a petrecut mar tot tim-
pul vieter sale cu ingrijirea de
lucrurr sfinte, co inflorirea Bi-
sericeT Romine ; acluse in tará
moaqtele Patriarhulur Nifon de
la Muntele Athos, introducind
multe servicir religioase, dupl
uzul Bisericer Constantinopoli-
tane. Cu Turcir, de $i se gAsea
in legAturile cele mar bune, sta
insA gata pentru cazul cind cre-
qtinir ar fi pornit rAzboi0 contra
lor. La 1519 el trimise un sol
la Papa Leon X, in Roma, ca
sd-T cearl bine-cuvintarea pentru
el $i pentru fiir sAT, Teodosie
Petre, i s5.-1 roage in numele
saa i al tul tefan-cel-Tindr,
Dornnul Moldover, ca in alianta
 CURTEA-DE-ARGES
statelor crestine contra Turci-
lor, Papa sa. numere §i cele
doua Principate Romine, care
asteapta din zi in zi ocaziunea
de a scutura jugul Turcesc.
Neagoe muta scaunul Mitro-
polieT de la Curtea-de-Arges
Ja Tirgoviste, sfirsind Mitropolia
din acest oras, care se
puse de Radu-cel-Mare. Tipari
carp' bisericesti, intre altele E-
vanghelia, cu o ingrijire deose-
bita. El cheltui su me mari de banT
cu infrumusetarea i inzestrarea
sfintelor locasurr, nu numaT din
Tara - Romineasca, dar si din
Moldova si Transilvania, a tu-
tulor manastirelor grecesti din
muntele Athos, din Constatino-
pole, din Sinai, din Ierusalim ;
gin toate laturile, de la rasarit
pana la apus, si de la miaza-zi
pana la miazd-noapte, sfintele
bisericT le ajutora, si multa mila
pretutindenT da, si mal virtos
spre ceT ce se instrainati prin
pustia, i prin pestere, si prin
schiturT, fara de nici o scum-
pete 'T hranea ; si nu numai
catre crestini fu bun, ci i care
pagini..
Dar monumentul destinat a-T
face pomenirea in seco!! este
Biserica de la Curtea-de-Ar-
ges.
Numal cind citeste cine-va
invataturile asa de folositoare
si virtuoase scrise pentru fiul sag
Teodosie, precum i inscriptiu-
nile compuse de dinsul
pate pre cele doul lespezi din
fatada vestica a Bisericei, ase-
menea si documentele oficiale
venite din timpul sáü pana la
noT, poate intelege in destul
marimea sentimentelor i fer-
binteala Dumnezeiasca ce hra-
nea un suflet plin de credinta
ca al luí.
Reproducem aci cele doua
inscriptiT din afara, despre par-
tea dreapta a intrareT, traduse
68878. Margie Diofienar Googralio. Poi. III.
21i
din slavoneste, fiind de mare
importanta :
India inscriNiune. (CIV cu Duhul
luY Dumnezeti se poviguesc, sunt fil al la
Dumnezeii. latá $i ell robul Domnului
Dumnezeului nostru Iisus Hristos, Than
Neagoe Voevod, adusu-mi-am aminte Dom-
nia mea, cum cd multi Impftrati intru
trice- lmpàrdçia aceasta s'ail sä1dluit, ci puOnl
pe cea cereascii impäritie o ad mostenit-o.
De aceea dar iati si ed nu numaI ci
m'am sirguit a ermui aceastii impäritie,
ci i pe Domnul din tot sufletul a-1 iubi
impreuni Cu fapte bune. Drept aceea, am
cunoscut si noi, cii eel fosti tnaintea
noastri stiptnitori, adici Impiratt, aces-
tea ascultindu-le si cele pämintesti bine
intocmindu-le, pe cele ceresti le-ail do-
bindit, si cele pimIntestI piimIntestilor
le-ad lIsat, dupi glasul fericitului proo-
roc, intro Impirafi i Dumnezeescut
rinte David : Fericit bärbatul ce railueste
si In toati ziva de Domnul se Indulce;te ;
iarisi : preeum Cu milostenie se cu-
rigeste picatele. Aceste dar vizIndu-le
nol, si de dorinti si de osirdie fiind
condusi catre sfintele si Dumnezeestele
biserici a le zidi, Inft4a i Infrumusem
precum le-ad gent i tniltat i infrumu-
seVt.t al nostri Intru sfinfi räposati mosl
strimosl i sad ficut ctitorI, cinstite
bune biserici, ad inilmt i Infrumusemt;
asemenea si noi, urmlnd lor, cu dorintit,
si osirdie avInd ciltre acest dint Dum-
nezeesc templu i 115cas al Prea sfintei
curateI i prea bine cnvIntatel Stäpinel
noastre de Dumnezeil Niscitoarel i pu-
rurea fecioarel Maria a prea cinstitei
Adormir!, pe care am gisit-o Domnia
mea la Curtea-de-Arges, därimatit
prin darul DumneLeesc i cu
inspirmia acestei Prea cinstite Maicei bom-
nului, deschis ochii inimei noastre
si am hotirlt acest mai sus pomenit tem-
ple de la temelie a-I zidi i a-I Inilta,
a-1 intiri, si am däruit sate si
cu peste si ydmi i vase de stir
si de argint i mirgäritar i pietre nepre-
Drept aceea, dupii a noastri pe-
trecanie, pe cine /si va siege Domnul
Dumnezed si fie uns i urma i stipin
al smeritel Domniel mete al toatei
Ungro-Itomtne, pe acela il conjurim cu
Domnul Dumnezeil, ficiitorul cerului
al pimintuluT i cu prea curata sa
rugim pe Dumnealui: Mare singur
stiipruitorule fi de Dumnezeil iubitule
Domnule, i unsule, te rugim no! pentru
acest noil zidit templu, pe care l'amin-
niltat In cinstea si slava Stlipinului Hris-
tos, ca pe acesta al nu-1 Iasi si fie spre
www.dacoromanica.ro
CURTEA-DE-ARGE;
pustiere, ascultInd pe unfi ril grlitori
care tine, 0 al nu se atingi mina ta
de ma sus comorile si vasele si le MI,
co Inci bine i domnia-ta dupi putere
sä adaugi, pentru ca si nu fie spre ba-
jocura limbelor striine, t locuinta ani-
malelor si a plisirilor, si a gidinelor
si a oamenilor rid ; ci fi aim el mi-
lostiv i intocmitor l päzitor al M011a
hilor locuitori Intrinsul bine-ficitor ; ca
sill' fie si Domniei-tale ctitoria deg-
precum i noui, carl am trecut
din aceastä lume desarti ; pentm cd claci
voeste mina ta sit se atingi a lua, adu-
aminte si nu iai, nu te ve! In-
cerca, ci clacli vel gindi ci le MI de
la Prea curata Maica DomnuluI nu ve!
loa; dar daci ye! voi si de la tine si
&mesa dupii putere la templul acesta
si fil bine-cuvIntat de Domnul Dumne-
zed, fa'citorul cerului si al piimtntulta,
si de Prea cumta Maim su ; pentru cit
eft, Domnule i unsule, dupil moartea
mea nu astept de la nimene pomenire
si am, de et de la domnia-ta, lar dom-
nia-ta, si id pomenire In tinpärigia ce-
unde este bucuria netrecitoare
fericire färi de sftrsit, care va sit fie
amin. Si iaräIi amintim egumenilor
monahilor, act sälisluitori, cit daci cine-
va din boeri si din nobilii va vol si
adacii ale lor averi si vase, pentru ca
sd le ascundi In mintistire, fie chiar
de orl-ce frical, atuncl egumenul t mo-
nahii si nu le primeasci In miniistire
ca si nu fie averl striline In ministire,
al nu cadi ministirea In nevoe. Iar
egumenul i monahul, care va primi a-
vere sträinil ad o ascunzil In ministire,
si fe procliat i anathemas.
A 2-a inscrifitiune.eCu voitt Tatilui,
si cu ajutorul Cu sivirsirea
Sfintului Duh, care in Treime este sli-
vit Dumnezed, de dorinfá f osIrdill In-
demnat, Inceput-am acest Ant templu
al Prea-cuvintatei noastre Stiptne Nis-
citoareI de Dumnezed cinstitel Ador-
mir!, pe care privind-o, l viztnd-o,
puOn bgelegind din scripturile Dum-
nezeestl, ceca-ce gräeste gura Stiptnulul
DumnezeuluI nostru In Santa Evanghe-
lie : gDaci vom aves credinti clt un
gräunte de mutar, se vor erta picatele
noastrep, dar nicl Delta nu s'a gäsit In
nol, precum se vorbeste taritsi In sibta
Evanghelie : eDaci cine-va va veni la
minenu-1 void alungato. i fa* I zice
Dumnezeescul Chrigostom : De ad lu-
crat cine-va din ceasul cel Viand sip
primeascii dreapta plati; de ad
venit cine-va dupli ceasul al treilea, soul-
tumind si priznuiasci; de ad ajuns cl-
4
CURTEA-DE-ARGES
nc-va dupii ceasul al saseleade 'Ami-
ca sä nu se Indoiascii, ci de nimica nu
se va pigubi, iar care se va intimpla
la al noulca ceas sd se apropie, de ni-
mica temlndu-se ; de ad ajuns cine-va
In ceasul al un-spre-zecelea sä nu se
Ingrozeascil de pedeapsii; cd iubitor ce
("meta fiind Stiiptnul Christos, primete
pe cel de pe urm5, ca 0 pe cel d'intlig;
odihnete pe ccl venit din ora un-spre-
zecca, ca 0 pe cel ce a lucrat din cea-
sul ; i pc cel de pe urmi milu-
qte, 0 pe cel di'ntlitl raingte, i aceluia
plitete i acestuia dd, i lucrul chis-
tete, i indemnarea o laudg. Pcntru
aceasta dar, 0 voi, fratil mei, aceI carI
v'atl ostenit In acest Ant templu, off
daci ati fost bogati, salí &grad, sail in-
setatt, satl ltamînzi, sari vilduve, sari din
slugile mele ; sä nu ginditl In inimile
voastre, a Stipinul Christos nu va lua
In seandi truda voastrii, dar luatI seama,
precum zice sfinta mal sus zisi Scrip-
turi »Fiind-ert stäpInul Christos este
inbitor de oamenl, Si prime?te osteneala
voasträ», i yeti intra In Impitr5.cla ce-
reasci. Si eg dar, robul StIpinului meil
Isus Christos, 0 a =wad sale fig pri-
hang., i de 0 prin multe *ate sunt
minjit, precum nimene altul din crtinil
de la Rasgrit päng. la Apus; mit rog deci
prea Curati Maki a Domnului, pen-
tru cit. ce s'ail ostenit lucand S fintei
tale case ; dacii cine-va In credintä cre-
t.tineasell a fost 0 a lucrat cu multi os-
teneali cu sudoare i foame, i sete
sapgrare, i cu Vitae de joc, i ocari,
prime,ste prea Sfinti Stäpini munca lor
roagi pentru ni pe cel näscut din
tine, ca sd itu-T ru0neze In ziva jude-
cgteI, dar sg-I numere pe el intre ceI
carl vor fi In partea dreaptg a scaunu-
lui Litt
De oare-ce cil sunt negura picate-
lor, nici un bine nu am fa'cut hmin-
tea Ta Dumnezeule, nicl n'ara ostenit,
aid n'am fläminzit, nici n'am 1nsetat,
nicl o sudoare, i niel o lacrimii n'am
virsat, ci In toate zilele vietel mele, In
pace, i In Indestulare, 0 In toate bu-
nurile acestel deserte lumY am trait, pen-
tru aceasta, clack' nu putul sä pliitesc a-
cestor lucritocl osteniti, sail din zgirce-
nia mea, sari prin proprire, sari prin
iubirea de argint, sai prin iubirea de
aur, am fost orbit de picat ; prea bunk'
ajutiltoare, prea curatii Stipind, primete
ca risplata lor desivNiti si le fie datg,
voI, fratil mel, ertati-mä, 0 nu mg
blestematl, 0 pe vol Domnul Dumne-
zert vg va erta i pica Curata Maica Lui
vi a milui ; fiind-ci n'am putut ert sä
www.dacoromanica.ro
26
vä dad, Domnul Dumnezert i prea Cu-
rata luI Maid sii vil dea, lar tu, prea
Curatä Maicd a lui Dumnezeil care elti
sperantg, tuturor creftinilor 0 pro mine
nevrednicul i lipsitul de sperantii cel
niscut In plicate, vitä stearpg i smo-
chin fig rod, 0 ert sunt oaie riticitä In
pubtiii, 0 nu sunt vrednic a md numi
firt al tifi, foarte sunt Incircat
cu pticate, ci te milostivezte prea Cura-
ti Stiplitli i primtc-mit, nu ca pe cei
de mid sub scr101 lurnitorI, cad s'ail
ostenit, dar precum i SfInta Evaughelie
serie »Prime;rn-mä parinte, ca i pe
unul din NäimitiI tit» ; a,sa primWe
pe mine pricitosul robul till loan Nea-
goe Voevods,
Biserica s'a sfirsit la 1526,
patru anI adicA dupa moartea
sa; el insA prevdzind toate pri.
menelele acelor vremT turburate,
se grAbi a o tirnosi in anul
1517, chid era gata numaT par-
tea arhitectonicd a bisericeI,
In interior, cite-va picturT mu-
rale.
In ce priveste constructiu-
nea, biserica aratA o origina
orientall. Modul de a tdia pre-
trele, de a le aseza cu rosturr,
putin cioplite, punind intre ele
un strat foarte subtire de var
curat neamestecat cu nisip, de
a le lega cu scoabe de fier fi-
xate prin plumb, de a dispune
la diferite inAltimT in grosimea
zidurilor, de la temeliT i pAnd
la virful turnurilor, grine in-
doite de lemn ; toate acestea
sunt maT mult de eft suficiente,
pentru a dovedi aceasta, daca
ne amintim maI cu seamA,
este vorba de un monument din
secolul al XVI-lea, adicd dinteo
epoca cind aceste traditiunT se
parasise de mult in Europa,
care se gAsea atund in plina
renastere.
Arhitectul bisericer de la Ar-
ges nu era numaT un arhitect
mester a concepe si a executa
ornamentele cele maI compli-
cate. El avea Inca* si o mare
experientA ca constructor. Dup5.
CURTEA-DE-ARGES
cum recunoaste insusT restaura-
torul opereT sale, d-nul Lecomte
de Nouy, nu s'ar fi putut exe-
cuta maT simplu i mar Cu suc-
ces un plan ca cel dat arhitec-
tuluT.
Este destul pentru a ne da
seama despre acersta, de a
cerceta planul bisericeT in punc-
tul unde se ridica turnul cel
mare, care stA pe patru un-
ghiurT, f5.rd sprijinul proptele-
lor din afarA. Culegerea mate-
rialelor necesarie a trebuit sa
prezinte greutAtT marT, din cauza
lipseT de drumurT practicabile,
si a lipseT mijloacelor de tran-
sport, pe care le avem la in-
demina astA-zI. Pentru carAmidA,
lucrul era usor ; ea se acea pe
loe, pAmintul &rid materia pri-
md, iar lemnul pentru a le arde,
luindu-se din pOdurile vecine.
ProbA cA fabricarea carAmidei
era destul de inaintatd, este va-
rietatea modelurilor gAsite in
sApAturile in treprinse in jurul
bisericeT de Arges. Nu tot asa
de usor insA era cu piatra, care
trebui sa o aducA din depar-
tare de 95 kil., din carierele de
la satul Albesti, de ling5. Om-
pulung. Piatra este un calcar
de coloare galben5., de un gra-
nit stins, fin si omogen.
Inteun hrisov de la Neagoe-
VodA, se aratd cA Domnul scu-
tise de dAjdir mar multe sate,
carT transportase materialul de
constructie pentru bisericA. Mar-
mora i mozaicul furl aduse din
Turcia, cu corabiT, pe DunAre,
Ora la Vidin, de unde apoT se
cAra la Arges. Nimic, cum ve-
dem, nu oprea pe aceT oamenf
plinT de credintä in lucrarea lor.
Cite sute, mil de care trebuirI,
In timp de anT intregT, ca
transporte acea masa de pia-
trA NimenT nu se dedea in la-
turf dinaintea bucAtilor, ce an-
Oxcart peste 2000 kgr., cum sunt
CURTEA-DE-ARGE
cele intrebuintate pentru con-
struirea coloanelor din Narthrex
si pentru turnurile cele marl.
Asta-zT chiar, o asemenea in-
treprindere s'ar considera ca
prezintind greutatI serioase si
cheltuelT enorme.
Cine Insa sä fi fost arhitec-
tul, care a conceput planul u-
neT zidirT asa de maree, si a
executat-o cu atita arta? Dupa
izvoare grecestI acesta ar fi fost
insusT principele Neagoe, care
in tineretea sa traind la curtea
SultanuluT Selim, ca ostatic, ar
fi invatat arhitectura. Sultanul
Par. fi insarcinat chiar sa zi-
deasca o moschee in Constan-
tinopole, si dinsul, fie singur, fie
ajutat de architectul Manolli din
Niacsia, ar fi reusit sa o ell-
deasca asa de frumos, cu 999
ferestre si 336 minarete, in cit
Sultanui, uimit de lucrare, ar fi
incarcat pe Neagoe cu darurT,
dindu-I voe a aduce in Tara-
Romin easel materialele ram ase,
ca O. le intrebuinteze in edifi-
carea bisericer de la Arges.
OrT-ce valoare am fi inclinatT
sa dam acestor aratarT, ramine
neindoios ca. Neagoe a contri-
buit mult la conceperea planu-
luT arhitectonic, si ca el se pri-
cepea nu numaT in arhitectura,
dar §i in fa'urarie; ca adevarat
critic al arteT, el calltorise in
Orr strdine, ca O. observe capo-
d'operile arhitectonice, si se in-
conjurase in tara de artistr de
mare pret, arhitectT, pictorf si
faurarT. Cronica contimporana
ne spune ca, intre altele, Neagoe-
Voda batut-a insusI cu cui-
soare un mar de aur curat, im-
podobit cu margaritar si cu pie-
tre scumpe, pe o icoana a sfin-
tuluT mucenic Gheorghe, din ma-
nastirea Nucet.
De sigur ca el s'a servit cu
multT arhitectl si mesterl din
Turcia, dupl cum incredinteaza.
27
si Paul de Aleppo : Se zice, ne
spune dinsul, cä nefiind mar-
moil in Tara-Romineasca, Nea-
goe, spre a dobindi acest ma-
terial, intrebuinta. urmatorul mes-
tesug : El dobindi de la imp&
ratul turcesc un hatiserif spre
a cladi o geamie in cetatea Bo-
dom (Vidin), si cu acest mij-
loc el aduse din Turcia, pe riul
Dunarea, in corabiT, marmora
si piaträ, pana la acea locali-
tate. In acelasf timp el tocmi,
ca pentru clddirea geamiei, ar-
hitectI si alp' mesterT sapatorI
de piatrà, si puse sa. lucreze la
acea biserica, la a card trial-
tare el era stimulat de o inspi-
rare divina. Probd ea printre a-
cestT lucratorl unir eraa TurcT
este, el pe o caramicia zidita
tocmai in bolta turnuluT celur
mare, se citeste in litere arabe
cuvintul Alah (Dumnezeti).
Pe linga artistil din Orient,
Neagoe a avut recurs si la mes-
ter"' faurarT din Transilvania,
Ungaria si chiar din Italia si
Germania. Inca din anul 1516,
Vladislav al II-lea regele Un-
garieT, if trimite aurariT trebu-
inciosT, lar inteo scrisoare din
Pitesti (18 Decembrie, I 518),
Neagoe se plinge ConsiliuluT Mu-
nicipal din Sibiti ea, de si rd-
masese multumit anul trecut
cu argintarii Iohann si Celes-
tin, trimis/ in Tara-Rominea-
sea, spre a-T face niste cupe,
In urma find a mal pus la
dispozitia luT Celestin o catime
de cel maT curat argint, cu sar-
cina de a-T face o cadelnita dupa
modelul turnuluT de la cetatea
din Sibia, cad t noT am vizitat
tntreaga Ungarie, zice Neagoe,
si turn mal frumos ca acela ni-
caiurea n'am vazut. DupA cit-va
timp, sfirsind numitul acel lucru
al nostru, si aducindu-linaintea
noastra, flier de cum nu ne-a
placut, fiind-ca era o lucrare ti-
www.dacoromanica.ro
CURTEA DE-ARGE
ganeasca. Avem noT in tara
destur mesterl, carl ar fi putut
sa ne faca ceva mal frumos, de
cum ne-a &cut acesta». DecT Ce-
lestin a cerut din nog argint,
fagaduind ca acum va lucra cum
se cade 0. va ispravi pang. la
PastT, pe garantia boerilor Va-
lentin Pitar si Oprea Vistier, carl
trebue sa fie pedepsitT, de oare-
ce el nu si-a implinit fagadu-
inta ; de aceea Neagoe trimite
la Sibiti pe insusT Valentin, in-
vitind Consiliul Municipal sa ja
o masura energica in aceasta
privinta.
Neagoe, sfintind biserica de
La Arges si intemeind manasti-
rea. ir dete rangul de Arhiman-
drie ca si TismeneT, hotarind ca
amindoua aceste manastirI : .ssa
fie in& un chip cinstite, si scan-
nele maT marT de cit toate ma-
nastirile ale Ord MuntenestI
pang in vecT, ca asa earl toc-
mit, si s'ati a§ezat, si s'ati legat
cu mare blestem».
Primul Arhimandrit al Arge-
suluT, Kir Iosif, fu blagoslovit
de Patriarh a face liturghie cu
bedernita (ipogonot.1) : cAsijdere
si citl vor fi dupa el, tot asa O.
faca.».
lar mandstirea o ingradi Nea-
goe imprejur cu curte de zid,
si fnlauntrul curtir facu multe
chilli calugarestI, si o infrumu-
seta cu tot felul de trebuintr,
facu trapezarie, si maghernita,
magupie, si povarna de °loving.,
pivnita si clopotnita malta, si
puse clopote marT, cu de toate
o impodobi si o facu asemenea
raiuluT luT Dumnezeti.
In aceasta stare lasa mamas-
tirea de Arges fericitul intru
pomenire Neagoe - Voda, ciad
la 25 Septembrie 15 2 I pArlsi
privelistea lumeT acestia, si se
inmorminta in launtrul bisericer,
punindu-se de-asupra ramasite-
lor sale pamintestI o lespede de
CURTEA-DE-AR GE
marmora, compusa din dota bu-
cal:1, legate intre ele prin scoabe
lipite cu plumb. Ea are sapata
pe dinsa urmatoarea inscripti-
une in limba slavona:
aRliposat-ail robul luT Dumnezeil loan
Neagoe Voevod O Domn a toateT pira
Ungro-RominqtT O a pärtilor Dunirene,
In luna Septembrie, In 55 zile, In anul
7029, crugul luneT 15, temelia 18. Im-
i rog pe
pgriltit-aii 9 anT O jumiltate.
cel ce Dumnezeu va bine-voi el aduce
dupg noT, si pXstreze acest mic local de
odihng O casa oaselor mele, ca si fie
nestricatg..
La capatiiul acestuT mormint
sunt arte trer maT miel', cope-
rite de cite trer lesped de pia-
fra de ampul-Lung. Din ins-
criptiunile slavone dupa ele se
vede el acolo ad fost ingropatr
trer copiT a luT Neagoe-Vocia :
Petru, mort in luna Martie 15;
loan, mort In 27 Noembrie, si
Angelina moarta in August 3
fara sa arate anir morir lor. De
sigur insa ca acestr copir ad
murit, fiind inca in viata Nea-
goe Voevod.
Off cit de turburate fura tim-
purile, ce urmara in Tara-Ro-
mineasca, dupa moartea luI Nea-
goe-Voda, se &ira irisa des-
tul' domnr, ca sa sprijine li inca
sa intareasca manastirea de la
Arges. Ast-fel, in anul 1524,
Vladislav Voevod dárui o ca-
sarie pentru sustinerea boina-
vilor de la bolnita manastireT ;
Moise-Voda, o moara In sus de
Arges si un pod In Pitesti (1529);
Vintila -Vota, mosia Falcoiul
(1535); un boer Dirzu, mosia
Tigveni (1528), etc. Acela insa
cate a avut o grija deosebita
pentru aceasta manastire si a
tinut sa termine minunata bi-
seria, a fost Radu-Voda de la
Afumati, impreuna cu sotia sa
Ruxandra, fiicalur Neagoe-Voda.
Dupa cum se citeste in inscrip-
tiunea de asupra user de mar-
mura la intrare, Neagoe hice-
www.dacoromanica.ro
28
puse a zugravi interiorul si nu
l'a sfirsit. Radu-Vocia a termi-
nat lucrarea In 1526, In zilele
egumenuluT Gheorghe, dupa cum
se arata in urmatoarea inscrip-
tiune in slavoneste :
cintra Christos Dumnezeii, bine cre-
dinciosul 14 bine cinstitorul loan Nea-
goe Voevod, cu Dumnezeiascä rivni §i
demnare, din ternelie a ingltat sfintul a-
cest templu al Prea curateT WasclitoareT
de Dumnezeil, O neisprivindu-1 s'a dus
spre vecInicele locapil. lar eil loan
Radu Voevod cu mila luT Dumnezeil
Domn, m'ají Milpa Domnul Dumnezeil
pe scaun Domnesc, O sil niplidit Turca
cu multe greutAy O era si la patria
noasträ, Tara-Romineascil, O s'a ridicat
Domnia mea f mi. nobiliT, O multe riiz-
boae apirind, cite odatg fiind goniy, fi
cite odati gonind pe vriljm4, päng cind
puterea O ajutorul celuT de sus (biruin-
ta...) ne-a dat Domnul Dumnezeil. 8i am
ridicat Domnia mea ochil cei sulietetT
Dumnezeeltile bisericT, pe carl le-am cer-
cetat i am fost indemnaff de malea
mastrii, bine cinstitoare Doamna Des-
pina, sopa aceluT bine-cinstitor Neagoe
Voevod, pentru aceasti sfintii bisericä a
minlistireT Argeplul. i am vlizut Dom-
nia mea Dumnezeqtele lor &d'hl O
sirguinte, rivnit-am cu toatä inima si o
sävirlesc O si ma numesc Ctitor aces-
tul Dumnezcesc templu. Dupg porunca
luT Neagoe Voevod §i dupg voiNa lul,
s'a zugrivit chipul Domniel mele aicl
?i cu proa iubita sope a DomnieI mele
Doamna Ruxandm, fiica Insyi a aces-
tor bine-cinstitorl DomnI Neagoe O Des-
pina. Pomenqte-ne pre nol, Prea Mina.
Niscitoare de Dumnezeil, intru impäri-
pa fiuluT na, O ne invrednicete pro
noi a sta la dreapta luT. i s'a zugrlivit
Ja annl 7035,11526 Septembrie, In so zile,
cu mina luT Dragomir Zugravulo.
Radu nu numaT ca intari da-
niile fac ite manastirer de Nea-
goe-Voda, ci inca le mar mari
prin donatiunT de mosii, scutirr
de dajdir si acordarT de prive-
legir. El ami satele Corbi,
Domnesti, Trinsani, Dichisesti
cu morT si vil; Stefanesti, ju-
matate din satul Pitesti, juma-
tate vama din orasul Pitesti de
peste tot hotarul, cum si alte
miluirl nenumarate.
CURsTEA-DE-ARGE8
Se stie sfirsitul tragic al a_
cestur viteaz Domn, care se
cuvine a fi pus intre eroiT cer
marr ar neamulur Romin, pen-
tru ca a cistigat 20 de batalir
numar in dor anT, a desfasurat
o staruinta vitejeasca In al:a-
rarea drepturilor tal-el, in mi-
nutele de cea maT grea priinej-
die, si a oprit cu bratul sati de
frer, ca tara O. nu se faca pa-
salte turcesc. Boerir intrind in
intelegerr cu fostul Domn Vla-
dislav, ridicara oaste in ascuns
pe capul luT Radu-Voda sT II
gasira nepregatit de razbor.
Radu fugi impreuna cu fiul saa
Pirvu, banul Craiover, insa fi-
id gonit de pe urma, fu ajuns
la Rimnicul-Vilcer. Ad e/ se
inchise in capela Sfintulur Gri-
gorie de linga oras, crezind ca
dusmanir lur, crestinT ca si din-
su!, nu o sa-1 ucida chiar in
biserica; salbatica lor minie phi-
gari insa altarul sfint, stropind
cu singele Domnulur si al co-
pilulur saa, sfintul pristol. Radu
fu inmormintat in Biserica Cur-
ter- de -Arges, allturea cu so-
crul san, Neagoe Basarab (la
4 Ianuarie anul 1529). Aci i
se vede mormintul. Pe piatra
mormintall el este aratat ca-
lare cu buzduganul in mina si
cu mantia suflata de vint, in mi-
nutul ciad se lupta in fruntea
ostirer sale.
In ultimele decena' al secolulur
al XVI-lea, manastirea Curtea-
de-Arges, ca si mar toate lavrele
pamintene, cazuse in mina ca-
lugarilor strainT, care prin protec-
tiune si mita. incepind de la egu-
meniT, calcad in picioare daniile
pioase si legamintele ctitorilor
primitivr, pamIntenT si stringeail
veniturile in folosul manastirilor
grecestl din pamintul otoman,
lasind locasurile sfinte din tara
In neingrijire si al-apanare. Din
aceasta stare de urallire voi
CURTEA-DE-ARGE
Mihaia Viteazul in 1594 sa
scape si manastirea de Arges
ca si pe cele-l'alte devenite me-
toace dajnice strainatater, elnd
hotari ca nicr un calugar strain
sa nu se mar faca egumen, ci
fie-care manastire sa-sT aleaga
egumenul sati dintre leromo-
nabir i monahir aflatorT intrInsa.
Eroul de la Calugäreni intari
inca privelegiile manastireT Ar-
ges, mar dindu-T si dreptul de a
judeca pe locuitoriT din Curtea-
de-Arges si a lua vama orasu-
luT. Aceste imbunatatirr furä
zadarnicite in curind, pentru
in anul 1611, Bator Gabor, Dom-
nul Ardealulur, navalind in tail,
s'aa tabarit la scaunul Tirgo-
vister, sezlnd aicea in tara trer
lunr. dind voe ostilor de ati
pradat toatl tara, §i toate manas-
tirile eft n'atl ramas nimic in
tara, niel alta data n'aa mar
fost aicea in tara räutate i jaf
ca atuncea. -4nsusr obiectele si
vasele sfinte bisericilor si ma-
nastirilor pusese fiara nett-11)11n-
zita sa le care in tara lur, ce
o umpluse de argintul si aurul
'rarer -Rominesth. Bator, dupa
cum ne spune o cronica saseas-
ca, a gasit in turnul cel mare
al bisericeT Arges o comoara
de mare pret, de sigur odoarele
manastirestr, care fusese acolo
ascunse. El lug chiar plumbul
de pe acoperisul bisericer, la-
sind-o ast-fel descoperita si ex-
pusa la ploae si ninsoare.
Pe linga aceste nenorociri ve-
nite din afara, alta urgie se
porni din noil asupra manAsti-
rilor pamintene. Jugul venetici-
lor Greer incepuse sá apese cu
grea, mar cu seama sub Dom-
niile lur Radu Mihnea, Alex-
andru Coconul, Alexandru Ilias
si Leon-Vocia, earl se inconju-
rarA de oamenT crescuti in Fa-
nar, dindu-le pe miinr toate dre-
gatoriele taxer. Atuncr sfintele
29
loca.surr pamintene se inchinara
iarasT manastirelor din orient,
administrindu-se de oamenr stra-
inT Ord : «Nu dupa lege sfinta,
ci cu neamul, cu limba, i cu
moravurile straine neamulur nos-
tru, &Ilea Greer, carT niel ca se
indurara nicr se lenevira in viata
biruinter lor a strica si desfiinta
obiceiurile cele bune si batrine
ale Ord, indraznira a alca si
obiceiurile manastirilor i pra-
vila ctitorilor, Domnilor batfinr
ce aü fost legiuita». Pentru a-
ceasta, Mate! Basarab, prin hri-
sovul din 27 Noembrie 1640,
libereaza i manastirea Arges
de stapinirea strainh, redind-o
%aril.
Eacl cum se exprima dinsul
in stil stramosesc :
«Drept aceea, nor ce sintem
mar sus zisT, loan Mater Basa-
rab Voevod, dinaintea adunarer
a toata tara, cu sufletul i cu
voea a tot soborulur, asa am
tocmit : cum ca acele sfinte la-
vre domnestr, care le-ati
nat acer Domnr si Vladicr stra-
inT, pentru mita, far& de voie
si fail de stire a neamuIur, le-aa
supus metoace dajnice altor ma-
nastirr din tara greceasca, din
Svet-Agora si de pre aiurea,
insa manastirile anume : Tis-
mana, Argesul, Cozia, Govora,
Cotmeana, Ezerul, Gura-Motru-
luT, Bradetul, Dealul, Glavacio-
cul, Snagovul, Bistrita, Mis-
lea, Tinganul, Bolintinul, Poto-
cul, Rinciciovul, Valea, Mene-
decul si altele, acelea toate sa
fie in pace de calugarr staid,
carora li s'ail fost dat pentru
mitele lor, si sá aiba a trai
Manastirile inteacea slobozenie,
pe acea pravila i tocmeala, cum
legiuit ziditorir si ctitorir
lor, i sa aiba a fi pre searna
tarn' cum all fost din veac»
Darnic fiind cu toate manas-
tirile pamintene, Mateiu nu pu-
www.dacoromanica.ro
CURTEA-DE-ARGE
tea lasa in ruina si locasul cti-
toricesc al strabunulur sad Nea-
goe; el 11 inveli, Il reinoi
inzestra cu multe mosir i da-
ruff ; zidi din noa clopotnita si
chiliile arse de pe vremurr,
scuti satele manastirer de orr-ce
contributie, autorizInd prin po-
runca pe egumenul manastirer,
«ca or/ cind il vor mar supara
birarir pentru birul satenilor de
pe mosiile manastirestr, O. le
dea in cap sa moara ca
Niel 30 de anT nu trecuse de
la reparatiunea si reinoirea Pl-
ena de Mateia Basarab, si te-
meliile bisericer de la Arges se
aflaa stricate, ca i scara, ba
chiar pietrele constructiuner e-
rail mutate de la locul lor. Ser-
ban-Vocla Cantacuzino trimise
pe un borer al sari, Dona Pe-
pano, impreuna ea mesterl, ca
dreaga toata stricaciunea, Intl-
rind pietrele in tot chipul cu fier.
Din inscriptiunea in limba ro-
mineasca, sapata pe chenarul
din stinga user de la intrarea
bisericer, ne arata cA restaura-
tiunea s'a facut in anul 1682,
ca Domnul a mar adaugat la
muele mitnastireT tot vinariciul
Domnesc din dealul Alimanes-
tilor (jud. Arges).
PAnd la 1750 nu mal aflam
despre vre-o imbunatatire adusa
cladirer, de si multr Domnr se
ingrijesc de avutul i dresurile
manastirer. In tre acestea este si
Constantin Brincoveanu, care
(in 1698) da din noti calugari-
lor dreptul de judecata : «fara
insa a judeca calugarir saa a
mar face inchisorl prin manas-
tize, ci sa o vinza la vre un
mirean onorabil, cum se va pu-
tea tocmi cu dinsul si acela
judece».
In razmerita de la 1786 89,
biserica de la Arges a trebuit
sA sufere si sa fie pradata de
Turd.
CURTEA-DE-ARGE
In prima jumatate a acestuT
secol biserica luT Neagoe avu
O. sufere un sir de incendiT si
de stricaciunT. La anul 1838 un
noa cutremur zgudui temeliele,
mutind multe pietre din locul
lor, pentru care fu restauran
de Episcopul Barion (1828
1845) ; la 1866 arse Seminarul ;
la 1867, .Aprilie 24, casete, do-
potnita si paraclisul, si in fine in
acelasi an, Decembrie 2, un foc
mistui Intreg interiorul bisericeT,
si imptedica de atuncr de a se mal
oficia inteinsa serviciul divin.
Inca pe la anul 1863, pe cind
sta atit Manastirea cit si Semi-
narul, s'a simtit trebuinta uneT
restaurar radicale a bisesiceT.
Arhitectul insarcinat cu studia-
rea si pregatirea planurilor si a
devizelor, d. Bureli, a intocmit
in cursul anule 1864 proectele
necesare ; dispozitiunT de exe-
cutare s'aa luat in anul urmator,
prevazindu-se costul lucrarilor
pana la un milion si treT sute
de mil lei vechT. Nimic T'In nu
s'a putut incepe anul acela.
In anul 1867, A. S. Princi-
pele Domnitor, Carol I, in in-
teresul via pentru trecutul po-
porul romin, vizita si Episcopia
de Arges, observind cu mare
atentiune atit biserica, cit si rui-
nele ce atund o inconjuraa ; isT
exprima hotarirea ferma de a
a se reedifica Episcopia si a se
restaura definitiv biserica luT
Neagoe-Vodd. O comisiune se
numi indata ; in budget se pre-
vazu o suma de 150000 le vechr;
aniT 1868 si 1869 trecura in
preparative ; de la 1870-1874
se lucra numaT la recladirea so-
cluluT cu piatra noua, si la inal-
tarea schelelor exterioare si in-
terioare ; .lucrarea insa se fa-
cea fan plan, fan studiT prea-
labile si foarte incet, in eh dis-
trugerea timpuluT era mal mare
de cit efectele restaurad!.
www.dacoromanica.ro
30
AtuncT se incepu a se eugeta
serios la monumentul de la Cur-
tea-de-Arges. DoT ilustri arhitectI
francezT, d-niT Viollet-le Duc si
Baudot, fun consultaffl, si dupa
recomandatiunea ambilor, con-
ducerea lucrarilor de restaura-
tiune se incredinta d-luT A. Le-
comte de Nouy, caruia datorim
asta-zT restaurarea maretuluT mo-
nument, imbracat in toata splen-
doarea sa.
In 1875, lucrarile de restaura-
re fun definitiv incepute, tinura
I I anT, si ast-fel restauran, bi-
serica Curtea-de-Arges, a costat
suma de 5 o 1 000 let, impreuna
1 pal.
cu mobilierul si vestmintele sa-
cerdotale si cu toate odoarele.
Aceasta opera n ati o n ala, in -
treprinsa prin initiativa M. S.
RegeluT Carol I, patronata de
AugustiT Nostri Suveranr, a for-
mat obiectul celeT mal marr in-
grijirT. Timpul va inscrie printre
multele titlurT de recunostinta
ale natiuneT, si terminarea mo-
numentuluT de la Curtea-de-Ar-
ges, atit de mult admirat de
strabunii nostri, can credeaa ca:
ePotriva nu are in toan lumea»,
si strigau la vederea luT, plin!
de admirare : eFericit cel ce a
facut-o, fericitT ceT ce el lu-
crat-o, vrednicT sunt de lauda».
O frumoasa inscriptiune, s'A-
pata pe al patrulea chenar de
pe fatada bisericer, e destinan
a lega pentru secolT numele a-
celora, carl cu cuvintul si cu
fapta ati contribuit la reinaltarea
celeT maT frumoase podoabe a
PatrieT noastre, a careia istorie
o regasim oglindita in insasi is-
toria monumentuluT de la Cur-
tea-de-Arges.
Printre mon u mentele prea p u-
tin cunoscute ale EuropeT estice,
ce ne attlasat secolul al-XVI-lea,
Biserica Episcopall de la Cur-
tea-de-Arges este singurul poate
intreg, de sigur cel mal curios,
CURTEA-DE-ARGE
cel maT bogat si unul din cele
mal interesante.
Acest monument, asa cum
este asta-zI restaurat cu den-
virsire, se inalta stralucitor in
mijlocul unel curtT spatioase,
ce ocupa o suprafata de 10330
m. p., avind imprejur un grilaj
de fier lung peste tot de 400
metri.
Prin dota portT poate cine-
sa sa intre in aceasta curte :
Una la S., cind vine pe drumul
despre orasul Curtea-de-Arges ;
cea-l'alta, la E., in directiunea
unde este zidit palatul episco-
La cele dota unghiurT N.-E.
si S.-E. ale curte!, se afla cite
o mica cladire cu bola, avind
In virf o cruce aurita ; ele aran
locul unde fusese odinioan doug
capele. Cea de la N.-E. era in-
chinata SfintuluT Dimitrie ; cea
de la S.-E. SfintuluT Nicolae.
Ele s'aa dArimate in 1848, cu
ocaziunea punereT temelielor Se-
minaruluT.
Imprejmuirea de asta-zI este
pe marginea din afara a zidu-
rilor, ce inconjuraa biserica si
alcatuiau impreund cu Manas-
tirea Scaunul EpiscopieT de Ar-
ges. Edificiul in intregimea sa
se compune din dota partT bine
deosebite :
I. La V., o platforma de
piatra cu treT trepte, avind ti-el
usT de bronz bogat inpodobite.
In mijlocul platformeT si in
axa bisericeT se afla cerdacelul
(cantharul saa baptisterul), com-
pus dinteo mica bolta acope-
rita cu plumb si sustinuta de
patru selpT de marmora cu ca-
pitelurT fin sculptate. Platforma
se prelungeste de jur impreju-
rul bisericeT si este inconjurata
de o galerie frumoasa de pia-
tra lucran in florT pe o lungime
de 128 m., coprinzind 247 flor'.
Aceasta dispozitiune, unja in
CURTEA-DE-ARGE
felul eI, este foarte Interesanta
merita a fi semnalata.
II. Biserica insasI, in care
intri pe o scara de piatra cu
12 trepte, reprezentind cele
12 semintif ale lui Izrael, se
divide in trel 041, potrivit
traditie : Nartrhex, Corul si Al-
tarul, despartit de Cor prin
Catapeteazma,
Narthrexul, unde se aflä mor-
mintele domnestI ale ctitotilor,
îT primeste lumina prin 16 fe-
restre inalte i foarte inguste,
avind he-care fereastra 14 c.m.
de largime, 2 m. de inaltime.
Corul esre luminat pi-in 6 fe-
restre de acelasI fel, iar Altarul
prin treI asemenea. Cele patru
turle lumineaza iarasT pi-in 32
ferestre cu proportiunI analoage.
Mara de aceasta, 16 ochiuri
cu geamurI colorate ; fiind peste
tot ferestre si rozete, 73 ochiuri
si deschizaturl. Lungimea totala
a edificiuld, socotita de la plat-
forma despre V. paná la balus-
trada despre E., este de 45 m.,
'85 c. Largimea sa e de 20 m.
Corpul bisericd máscara 26
m., 6o c. de lungime, pe 15
m., in largimea sa cea mal
mare, luata pe Narthrex.
Inaltimea, de la suprafata
curte) si pana la scaunul cru-
cd de la turla cea mare, este
de 31 m. Luata inlauntru, a-
ceastä l'Ultime de la pardoseala
de mozaic pana la cheia boltii,
mascara 25 m., 30 C. Turlele
cele miel' al' indltimea de 19 m.
Suprafata totalä ocupatá de
Biserica este de 756 m, p.
Suprafata partilor sculptate,
zugrávite i aurite, da cifra in-
semnata de 687 m. p.
PArtile sculptate, frizele, ciu-
bucele, cornicele, etc., insirate
unele dupl altele, ar face o
lungime de mal bine de i kil.
Se pot numara pe monument
mal mult de 150 motive di fe-
81
rite de ornamentatiune, 42 ro-
zete marI si 48 mal miel', avind
he-care din rozetele miel' cite o
pasare de bronz aurit.
Apele de ploaie se varsä. pe
125 scurgatorI; in fine, monu-
mentul este aparat de lovitu-
rile trasnetulul pi-in 35 vil-fue
de platina, puse In comunica-
tiune printr'o retea de fire de
al-ama i pi-in dota fringhir de
acelasr metal, carI sunt bagate
in pamint si merg pana in fun-
dul unuI put säpat la rasarit.
Toate acoperisurile sunt de
plumb cu ornamente lucrate din
ciocan. Caracterul arhitectuluT,
inainte chiar de a infra in mo-
nument, urmeaza sa-1 cercetam
pe din afarl si sd-1 vedem.
De la prima vedere, nu este
greu a recunoaste origina cu
totul orientall a bisericd.
O cercetare mal amanuntita
ne permite a preciza mal bine
lucrul.
Se observa diferite elemente
combinate in chip armonic
capricios, care insa proced de
la mg multe scolr. Pe linga or-
namente conzistind din combi-
natiunI curat geometrice, care
constituesc baza decoratiund
arabe i persane, cum se vede
la cornicea cea mare cu colturi
supra-puse si scobite, la mg
multe rozete i la diferite partí'
de la turla cea mare ; putem
observa motivele sculptate pe
cerdacel (canthar), precum si
ciubucul cel mare In forma de
fringhie, carI se datoresc unor
artistI mai putini mesteri in arta,
asa de complicata a impletire-
lor arabe, de cit aceea carT ají
lucrat sculpturele, ce se pot ve-
dea d'asupra usa de la intrare,
de exemplu, si cite-va rozete.
Cadrele saa chenarele com-
puse din stilpulete salí ciubuce
mid rotunde, care divid partea
de jos a corpultif bisericd, sub
www.dacoromanica.ro
CURTEA-DE-ARGE
briul cel mare sculptat, precum
arcaturile, ce se yací d'asu-
pra acestuia, de asemenea
proportiunele edificiului, care
este prea ?L'ah in raport Cu lar-
gimea sa, toate ne conduc pana
In Armenia si In Georgia, ca
sa gasim acolo puncte de com-
paratiune.
Se stie cA Armenil aa fost
tot-d'auna intrebuintatI ca con-
structor! la Constantinopol, In
Turcia aziatica si Siria. Mara
de asta, artistir Gred, ArabI,
PersanI i Armen); alergaa din
toate partile in capitala Turcid,
asa ca Neagoe-Voda, saa ar-
hitectul insarcinat cu zidirea bi-
sericei de la Arges, a putut sa
aleaga printre dinsii pe cd mar
mesterI i mal' priceputi.
Zugravirea i aurirea tuturor
sculpturilor, restituite complect
dupa datele cele mal precise,
sunt de origina persana.
Temeliele bisericd sunt esite
afara din corpul clädirel, i sunt
destul de adind, dind zidirel
nu numaI o baza tare si dura-
bill, dar si o privire imputa-
toare. Briul cel mare, care in-
cinge biserica toata, deosebeste
partea superioara de cea infe-
rioarl a exteriorulur. Acel briti
se compune din cind briurI
mid saa vite, din care unul e
impodobit cu sold, alte dota
cu foi impletite liber, si al pa-
trulea cu coltisori. Din cauza
t'Ultime)" use, M'al se ridica la
intrare, formind un cadru drept
unghiular.
Fatada despre apus are dota
despartituff rectiliniI, in care de
o parte si de alta sunt dota
ferestre duble incadrate cu o
bogata ornamentatiune sculptu-
rala. De amindoua partile fie-
carel ferestre se allá cite un ca-
dru ornamentat, in care este
sapat cite o inscriptiune : Cele
din dreapta intrard sunt de
CURTEA-DE-ARGE
Neagoe-Voda i scrisa in litnba
veche slavona bisericeasca ; cele
din stinga, sunt romineste; pri-
ma de Ruga usa dateaza din
timpul luT Serban-Voda Canta-
cuzino (1682), cea de a doua,
sapata in timpul RegeluT Carol
I al Rominiel. La mijlocul fa-
tadel se afla intrarea bisericei ;
este de marmora, de un carac-
ter cu totul arab, cu boltarT
in colorT variate. Intrarea este
inchisa de o usa cu doua ca-
naturT in bronz, lucrata dupa
un model bizantin cu arabes-
curT fine.
D'asupra useT, in timpanul
circular, este icoana, in mozaic,
a MaiceT-Domnulur cu miinele
ridicate sus, iar inainte-T sta Dom-
nul Christos. Fundul tablouluT
este in mozaic i poreit cu aur.
Corul se compune din doua
abside traditionale la N. si la
S., unde se afla asezate stra-
nele de bronz In numar de 7
de fie-care parte ; lar la E.,
absida centrala salí altarul in-
chis prin catapeteazma. In cor
la dreapta este tronul regal, de
bronz aurit i cu sticle colorate,
ridicat pe doua trepte ; alaturea
scaunul EpiscopultrI de acelasT
metal si ornamentatiT, avind sa-
pat pe razamatoare simbolul ce-
lor patru EvanghelistI. La stinga
coruluT este tronul RegineT
jetul untif demnitar al StatuluT,
de aceea.sT lucratura fina.
Altarul, cu totul rezervat E-
piscopuluT i preotilor, are doua
firide laterale sculptate in plata.
In cea de N. numitA «pros-
comidie», se prepara Sfintele
Darurl si se pastreaza diferite
obiette ale cultuluT, intrebuin-
tate la slujba bisericeasca. In
a doua de la S., inchisa prin
usT de bronz cDiaconiconul»,
se pastreaza vesmintele, vasele
alte lucrurl scumpe. In jurul
altaruluT se afla o lavita de pia-
www.dacoromanica.ro
132
&A, in mijlocul careia in axa
absideT, e asezat un jet de pia-
tra (Sintronul) pentru Episcop.
Litiga firida nordica este tin-
tina de spalare, care conzista
dintr'un rezervoriti de bronz au-
rit, din care se scurge printeun
robinet apa trebuincioasa inteun
basin de marmora cu conductul
destinat a duce apa direct in
pamint, dupa cerintele ritualuluT.
In mijlocul altarului se afta
pristolul sat Sfinta Masa, de
marmora alba de Carrara, In-
crustata cu 4 piad' aurite, pe
care sunt sapate chipurile celor
4 EvanghelistT. Sfinta Mas5. este
asezata sub Ciboriul (cuvucliul)
Cu 4 stilpT si cu cupola ajurata
sustinuta cu 4 arcurT. El este
de bronz aurit cu ornamente
sapate sati lucrate din ciocan,
si cu incrustatiunf de ochiurif
de sticla colorate.
Timpla sati catapeteazma se
compune dintr'un soclu de mar-
mora alba, incrustat cu piad
de cupru aurit si impodobite
cu smalturT i cu ochT de sticla,
cu stilpusoare de onyx la baze
capiteluri aurite. D'asupra
socluluT sunt cele dota icoane
impAratestr: a luT Iisus Chris-
tos si a MaiceT-DomnuluT, lu-
crate in mozaic de Venetia, si
colonada de onyx cu capitele
aurite s'a zmaltuite.
Dupd ce su! cele 12 trepte
de plata ale scarif, cu mar-
gine sculptatá i aurita pe fund
albastru, care conduc la intra-
rea de marmord si la usa de
bronz, intri in biserica ; ad i toata
pardoseala e de mozaic cu di-
ferite desemnurT armeano-bizan-
tine. In fata coloanelor sunt
treT trepte, pe care urcindu-le
ajungl la Narthrex.
Doul-spre-zece coloane de pia-
tra, a caror diametru variaza,
impodobite cu baze i capitele
persane, sprijinesc tamburul (o-
CURTEA-DE-ARGE
lanul cilindric) ukteT cupole, care
se 'Malta la 24 de metri de la
pardoseall. Patru coloane sunt
In partile laterale, lar doua sunt
la V. si doua la E.
Narthrexul, care are o dis-
pozitiune cu mult maT mare de
cit la toate bisericele, este im-
partit in patru partI:
: Intrarea inaintea coloane-
lor, aviad la extremitatile sale
In stinga i dreapta cele dota
turnu/ete cu 8 ferestre, inguste
si strapunse in tambur ; 2 si 3:
Dota nefe laterale, unde sunt
asezate mormintele ctitorilor ;
si 4: Partea centrala coprinsa
in tre colonada drep t- u nghi ulara,
care sprijineste turla mijlocie.
Aceasta turla conzista dintr'o
cladire paran, ce se ridica peste
coloane i arcurT; d'asupra eT,
prin mijlocire de triunghlurl bol-
tite (pedentivr), se inalta un
tambur san un olan cilindric,
ca sprijinitor direct al boltii.
Pe cele patru fete ale zidurilor,
d'asupra coloanelor, insa maT
jos de arcurile ce primesc pe-
dentiviT, se aflA 8 deschizaturT,
a caror functiune pare a fi cu-
rat decorativa.
Usa de marmora, prin care
intri in cor, asezata futre cele
dota coloane centrale mar de-
partate de cit cele-l'alte, este
foarte curioasa ; ea are boltarT
aminteste dispozitiunea unor
motive aproape identice cu ale
Sirle! centrale si ale EgiptuluT.
D'asupra acesteT usT de mar-
mora se citesc urmatoarele ver-
sur!, pe carT marele poet al Ro-
minilor, V. Alexandri, a com-
pus pentru biserica :
Tu ce te lup/1 In lume
Cu crincena durere,
Tu ce din umbm neagrii
Aspirl s vez! lurainii;
In 1st loca f de pace
mingicre
Altarul pullo raze
Pe fruntca ce se inchinit
 CURTEA-DE-ARGEs
incadrate frumos in bronz au-
rit cu stide colorate. La mijloc,
d'asupra useT impAratestT, se ri-
dica un fel de firida, care Inca-
dread-crucificsul, Domnul Chris-
tos rastignit, avind !rite° parte
pe Maica DomiuluT, lar in cea-
l'alta pe Sf. loan. Aceste treT
chipurT de arama aurita, lucrata
din ciocan au repoussé, sali pe
un fund de mozaic. Restul ca-
tapetezmeT este in intregime de
bronz aurit impodobit cu plad
zmaltuite, cu marmore, Cu mo-
zaice i sticle colorate, fiind to-
tul aplicat pe lemn, care in in-
teriorul AltaruluT este sculptat
zugravit. Pe timpla, In dosul
icoand MaiceT-DomnuluT, se ci-
teste vapsit cu negru: aLuatT,
mincatI, acesta este trupul meri»;
iar in dosul icoaner luT Iisus
Christos: «BetT dintru acesta
totT, acesta este singele mrecip.
Usa impArateasca de la mijloc
are sapat, in fata la stinga, pe
bronz : Buna-Vestire, la dreapta,
vizita ElizabeteT la Maica Dom-
nuluT.
Cele doua usT lateral sunt
de bronz, lucrate ca i restul
timpla Aceasta lucrare mareata
de arta s'a flcut la Paris si a
reclaraat dei anl de lucru. Pu-
tem zice ca este unica
pereche.
Picturile din launtrul bisericeT
sunt toate noul, facute dupa mo-
delul celor vechT. Ele acopera
o suprafata 2343 m. p. si con-
tin 865 figurT, executate in sti-
lul vechiti bizantin. Melia deo-
sebita luare aminte figura Min-
tuitoruiuT Pantrocrator, din cu-
pola cea mare g mijlocie. El
cauta spre Vest, tinind mina
dreapta ridicata in semnul bine-
cuvintareT, lar in stinga, poarta
o Evanghelie inchisa ; este in-
conjurat cu o lumina de aur,
pe care se citesc urmatoarele
cuvinte:
08878 Aare,. Mclimar Geogra$0. Poi. Ill.
R3
cDomnul s'a uitat din cerurT
la fiiT oamenilor, ca sa vada de
este vre unul care sa-I inteleaga
sa-1 caute pre El, si totT l'ali
aratat pe El»; lar in cupola mij-
locie : «VedetT, vedetT ca Eli
sunt Mintuitorul lumeT, lumina
cea adevarata, izvorul vieteT,
FiTul luT Dumnezeti». In cupola
din Altar se reprezinta Maica-
DomnuluT cu Domnul Christos
In brate cu inscriptiunea,
curd-te cea plina de darurT».
Cupolele turnuletelor ali : cea
de la N. pe Christos Emanuel,
cea de la S. pe Sf. Maria. Mar
insemnaru in altar tablourile :
Coborirea de pe Cruce, Invie-
rea luT Christos, Duminica Mi-
ronositelor i Duminica TomeT;
Liturgiha A postoliceasca, figurile
Sfintilor Athanasie din Alexan-
dria, loan Gura-de-Aur i Gri-
gorie Teologul. In Cor : Pa-
timele Domnului Christos, Li-
turghia ingereasca, Sf. Maria,
Sfintul loan, Nestor, Dumitru,
Gheorghe, Teodor Tiron, iar pe
pendentivT, ceT 4 Evanghelistr.
In Pronaos: ArchangeliT Mihail
si Gavril, Intrarea in Biserica
Na.sterea MaiceT - DomnuluT.
Ii fine, in Narthrex, portretele
ctitoricestr si ale altor Domni
RominT, luate dupa cele vechT :
Neagoe i Despina cu copill lor;
Radu de la Afumati l sotia sa
Roxandra ; loan Radu Negru
Doamna Ana ; loan Teodosie
Voevod i loan Mircea-cel-BA-
trin, in costum de cavaler me-
dieval; loan Vladislav Voevod;
Kneazul Lazar si Doamna Mi-
lita, parintiT Doamnd Despina,
tintnd in minT o Biserica cu io
turle ; Radu Voevod i Mircea;
Alexandru Voevod si un copil
al sail ; Vlad Voevod cel Thar
si loan Vintila Voevod ; loan
Petru-Vocla Cercel i fiul sari
IVIarcu Voevod, avind deasupra
pe Christos-Pantrocator.
www.dacoromanica.ro
CURTEA-DE-ARGES
La dreapta useT de la intrare
se afla portretul M. S. RegeluT
Carol I, in mantie regala, tinind
in mina pergamentul restaura-
tiuneT BisericeT, coreana de otel
sta pe un stilp aurit; la un colt
al tablouluT sunt armele Au-
guste! Sale familiT. La stinga
se afla portretul M. S. Regina
Elizabeta, Augusta noastra Su-
verana, In ghenuche inaintea Prea
Curate! Fecioare, absorbita ?ri-
te° cugetare adinca i cuvioasa,
trichina la picioarele Malee! Min-
tuitoruluT harpa alinateare su-
ferintelor pamintestl, si pare ca
zice cu Psalmistul: eDeamne,
cinstit'am Casa ta i Jocasul
cinstire! Tale». De o parte si
de alta a portretelor regale, se
aflä la stinga portretul primuluT
Episcop al Argesulur Iosef I,
lar la dreapta, al ParinteluT
Episcop Ghenadie II Argesiul,
mar tirzili Mitropolit Primat.
Cerdacelul din fata BisericeT
este destinat in special pentru
oficiarea botezuluT, de unde
if vine si numele de Baptisteri-
um. AsemenT capele alcatuiali in
constructiunile vechT bizantine
o parte esentia15. si o podoaba.
Gonzales Clavijo, in discriptiu-
nea ce face bisericer Sf. Gheorghe
din Constantinopole, zice : ((Ina-
intea use! BisericeT se afla un
frumos basin pentru botez,
d'asupra sa o cupola sustinuta
de 8 coloane de marmora alba,
acoperita de multe figurl».
Baptisteriul de la Arges con-
zista, dupa cum am vazut, din-
tr'o cupola invelita cu plumb,
pe patru coloane de marmorD.
din Constantinopole cu vargi
vinete, avind capitelurile in stil
arab, de marmora de Carrara.
In prejurul cupoleT se afla o ga-
lerie de floe scobite in piatra.
Timpanele arcurilor sunt cu scul-
pturl de un gen deosebit de
al sculpturilor Bisericer, intend
CURTEA-DE-ARGE
pasasT prin motivele orna-
mentatiel. D'asupra timpanitor,
cantarul e incins de un Ma
Cu sculpturT In forma de solzI.
Cele patri arcurT de piaträ sunt
margenite in partea superioara
de un ciubuc rotund cu florT
sculptate si aurite, pe un fund
verde; la timpane fundul e al-
bastru i ornamentatiunea cu
aur. BoltariT se termina cu
florT ascutite de fie-care parte.
Pardoseala de mozaic prezinta
ornamente bizantine in diverse
colorT, avind la mijloc cruce, for-
mata din impletiturT incolacite.
Odoare ji mobilier. Intre
odoarele bisericeT, cel mal pre-
tios, si care face admiratiunea
tutulor, este un manuscript pe
pergament continind cele 12
EvangheliT, ce se citesc in Joia
mare In Saptamina Patimilor,
Evangelia InviereT din Simbata
mare. Este scris intreg de M.
S. Regina Elizabeta pe 50 pa.
gin!marT in folio ; fie-care pa-
gina este incadrata in& un che-
nar lat de 15 c. m. $i alcdtuit
din motive diferite si combinate
dupl inspiratiunea proprie : cind
florr de munte, rinduite cu gust,
cind seminte de paltin, cind
impletiturT de arabescuri si de-
semnurl luate din 'ornamentica
romineascd. Fundul fie-careT pa-
gine este deosebit colorat. Tex-
tul e scris cu aur saü cu argint,
dupl cum convine mal bine
tonuluT coloareT. Fie-care pagind
din cele 50 este un ce in sine
deosebit prin initiate, prin de-
coratiunT si coloare, destainu-
e$te o intentiune artistica si
bogata imaginatiune a regescu-
luT lor autor. Prima pagina poarta
acest titlu : Sfintele Evangelif
din ,7oea Patimilor.
La mijloc este desemnata
Sfinta Inviere, iar imprejur, in
cite un frumos cadru de flori-
cele, se vad 4 scene din Pati-
www.dacoromanica.ro
34
mete MintuitoruluT, si alte 4 din
viata MaiceT DomnuluT. Pe pa-
gina verso sunt zugrAvite II
capete de ingerasT, care se asea-
mänä uniT din fericitiT ador-
mitT aT familier M. M. L. L. Sunt
treT figurT sus si treI jos in cite
un cadru oval format din ghir-
lande de flort; iar de o parte
si de alta a pagineT cite un
cadru rectiliniar, cel din stinga
avind dota figurr cel din dreapta
treT. Figura de la mijloc in
grupul de sus este chiar dra-
gut ingera$ al M. M. L. L. zmuls
inca din pruncie, este Princi-
pesa Maria in chipul unuT co-
pila$ cu fata candida. El trage
cu manusita clopotul celeT de
a doua InvierT ; coarda copo.
potuluT este impletita cu o ra-
mura de florT. Urmatoarea in-
scriptiune de jur imprejur for-
meaza cadrul figure!:
Maria t1874, ITTY. Christos a Inviat
din mortt.
t
La sttnga : OTTO 1862. Cu moarte
pre moarte crdclnd.
La dreapta : Hermann 1- 877. Si celor
din morminturt
Cadrul rectiliniar sttnga, sus: Ecatcrina
1866.
Teresa I- 1883
Christos A Inviat Din Mortl Cu Moarte
Pre Moarte.
Cadrul rectiliniar dreapta, sus : Sofia t
1869.
t
Maria x882
t
Frantz Cristos.
A Inviat Din Mortl Cu Moarte Pre Moarte.
Grupul de jos :
La stings: Maria .1- 1867 CilIctnd, Si
Celor Din Mormtnturl.
La dreapta : Maria t 1863 alctnd,
Celor Din Mormtnturt
La voijloo : Stefaniat 185o,
ruind.
Cite un fluture se vede la
cele patru colturT al cadruluT
PrincipeseT Marier, si la cele
patru colturT ale pagine!. In mij-
loc se citeste, scris cu alb pe
fund aurit pe 13 unir, urma-
toarea frumoasa inscriptiune :
Lucrat-am aceasti carte cu cele don&
CURTEA-DE-ARGES
spre-zece Evangelil ale Patimelor Dom-
nulul si Mtntuitorulul Nostru Iisus Chris-
tos, pentru stnta Dumnezeiasca Bise-
ricil a Episcopiel CurteI-de-Argq, Intru
amintirea Prea singurel mele
copile Maria, care in Joia Patimelor a
tTecut la viata cea vecInicrt, 0 la al cii-
reia ciipitlifi am auzit citindu-se min-
gletoarcie cuvinte ale DomnuluI.
Castelul Pelultir
In 27 August Septertbrie) 1886.
Acest nepretuit odor se va
pdstra de acum inainte alaturea
cu icoana vechie, ce prima in-
temeietoare a sfintuluT locas de
la Arge$ a daruit-o, si pe care
icoana vedem pe Maica-Dom-
nuluT tinind in brate corpul Di-
vinuluT Mintuitor, lar maT jos
pe Doamna Despina a tur Nea-
goe Voda tinind pe un genunche
pe fiul sAd Teodosie mort si
zice :
«Stapina ! primeste pe robul
tan loan Teodosie Voevod, $1
a$eaza-1 in imparatia Ta». Evan-
ghelia este ferecata foarte fru-
mos, dupa desemnele facute de M.
S. Regina si executate in zmalt.
Pe ferecatura din fata este in
mijloc crucea tripla bizantina,
al careia fund e albastru pre-
sarat ca floricele rosiT i galbene.
Marginele sunt o combinare de
arabescurT din ornamentica Cur-
teT-de-Arges ; un fund de aur
ca desemnul patrat in coloare
alternativ verde si albastru in-
chis, al doilea fund in colare,
lar desemnul de aur. Pe cea-
l'altA paste a ferecatureT se ob-
serva pe fund verde un desemn
de pe cusaturT nationale lucrat
in zmalt ; In mijloc, pe fund de
aur cu ¡itere albastru inchis,
sunt facsimilate dupa scrisoarea
autografa. a M. S. Reginei, cele
sapte cuvinte de pe cruce ale
MintuitoruluT:
Piirinte I Iarfil-le lor a nu tiü ce fee I
Amin zic tie, astlizI impreunli ce mine
ver fi in raiul
Mi-e betel
CURTEA-DE-ARGE
Muere, fati fiul tìí, fiule, iatä mu-
ma tal
Lima savahtani
PrinteI 'in mtnele tale hicredintez
duhul
La dreapta in colt, jos, este
scris de-acurmezisul in aur peste
margine : «Elisabetha, 1886».
Muchea ferecaturir e lucrata
in zale de aur impletit, dupl
modelul vechilor Evanghelif ro-
minestr,
Incheietorile sunt si ele lu-
crate in zmalt.
Pomelnicul sag dipticul
nastireI Argesul este scris cu
multa. ingrijire l Cu frumoase
ornamente pe pergament de
Doamna Maria G. Sturdza de
la Miclausani, avind In fata in-
semn area ctitorilor, lar in dos
psalmul luI David :
«Milueste-ma, Doamne, dupa
marea mila Ta i dupa multi-
mea indurarilor Tale»
Mobilierul se compune, din
doul sfesnice marI cu cite treI
luminArI, patru sfesnice
masa pentru anafora, dota te-
trapoade pentru cIntaretI, stra-
nele, tronul Regeld, al RegineI
si,alEpiscopuld, policandru, etc.
Sfinfirea bisericet. Sfintirea
bisericd Episcopale de la Cur-
tea-de-Arges s'a facut in ziva
de 12 Octombrie 1886 in pre-
zenta MM. LL. Regeld si Re-
gind, cu o pompa neasemanatä
si vrednica de monumentul cel
mal strälucit al Regatuluf Ro-
miniel.
Aceastra serbare religioasä
a pus in miscare mil de oamenI,
carI se grabira a veni din toate
unghiurile taref, ca sA vada prea
iubitiI lor SuveranI deschizind
jaral drept-credinciosilor loca-
sul Dumnezeesc al luI Neagoe
Voevod, din inceputul secoluluT
al XV-lea, si sa-1 asculte vor-
bind despre tara Bisericei Ro-
35
mine i despre cuviosia strabu-
nilor lor.
Dupa terminarea tuturor lu-
crarilor de restauratiune, in ce-
pute inca din anul 1875, si dupa
inzestrarea bisericeI cu tot mo-
bilierul, odoarele si vestmintele
trebuincioase cultuld ; s'a decis
ziva pentru savirsirea sfintireI
din nog a acesteI bisericI, in
care incetase a se mal oficia
serviciul divin din cauza foculuI
intimplat la anul 1867.
Simbata la i i Octombrie, la
oree 7 de dimineata MM. LL.
Regele si Regina pornesc din
Sinaia, pentru a se indruma pen-
tru Curtea - de - Arges , insotiti
fiind de mal multI ministri si
demnitarl al StatuluT. De la
Chitila si pana la Pitesti gärile
erat1 impodobite cu verdeata si
cu steagurI tricolore. Peste tot
locul s'e vedeati portretele Su-
veranilor, inconjurate de cununI
de florT. Multime de taran! in
haine de sarbatoare adunatI pe
la statiI si chiar in drum salu-
tara Cu caldura i entuziazm pe
SuveranI, care de la ferestrele
vagonulul multumeag tuturor.
La statiunele unde trenul Re-
gal se oprea cite-va minute, El
erag asteptatT de Prefectir ju-
detelor, Primarff comunelor, carI
dupa obiceig, ofereati piine si
sare Suveranilor, apoI corpul
didactic, precum si un insemnat
numar de domd i doamne
dintre notabilitatile judetelor.
Pe la 41/2 AugustiI SuveranT
se aflag, inaintea portilor biseri-
ce! Episcopale.
Ad, inca de la orele 21/2
dupa atneaza, Episcopul Epar-
hiel de Arges, Ghenadie, imbra-
cat in mantie si omofor cu epi-
trahil, impreunä cu mal multI
Arhierd, Arhimandritl i StaretT,
Cu 12 diaconI i mg multT pre-
otl, totI imbracatI In nouale ves-
minte sacerdotale si urmatI de
www.dacoromanica.ro
CURTE A-DE-ARGE
numeroasa poporime, plecara
de la Biserica numita. Bolnita
Episcopid, In cintece corale
si sunetul clopotelor, ducind
Episcopul Ghenadie stintul Disc
cu sfintele moaste pregatite
spre a fi puse adoua-zi In
stilpul sintuluI Pristol al bi-
sericd, precum l cu sfintele
moaste ale sfintilor Nifon, Ser-
giu, Vach si ale sfinteI Tati-
ana. Aceasta procesiune reli-
gioasa. se intilni la poarta bise-
rice Episcopale cu sfintele moas-
te ale sfinteI mucenice Filotea,
adusa inteadins de la biserica
Curtea Domneasca din orasul
Curtea-de-Arges. Dupa intrarea
aminduror procesiilor In bise-
rica, sfintele moaste ale sfinteI
Filotea fura asezate lingA strana
dreapta, iar ale acelor-l'altI sfintr
In stinga ; sfintele moaste
pregatite pentru sfinta Masa,
se depusera la sfinta prosco-
midie in Altar.
Indata dupa aceasta se in-
cepu slujba Vecernie, oficiindu-
se de un Arhimandrit.
Pe cind se cinta slava de la
StihirI, se vesti sosirea M. M.
L. Regeld si Regina. D-nii
Ministri, Corpul diplomatic, Ar-
hitectul restaurator al monumen-
tuld cu ajutorul säü, doi Ge-
neralI, casa civila si militara a
M. L. L., elevif seminaruluI
si o populatiune numeroasa,
intimpinara pe M. M. L. L.
Regele si Regina la poarta ca-
tedrall.
Inalt P. S. S. Mitopolit al
MoldoveI i Sucevd, D. D.
Iosif Naniescu, insotit de totI
Inaltif prelatT aflati ad, astep-
tag la usa bisericer. M. M. L.
L. sarutara Sf. Evanghelie
Crucea prezentate de Episco-
pul Ghenadie. Corul vocal de
la Domnita-Balasa, intona sub
directiunea maestruluf Barca-
nescu, imnul regal, pe cind
CURTEA-DE-ARGE
MajestAtile Lor IntraA in bi-
seria. M. S. Regele luA loc
pe tronul sAti din dreapta; M.
S. Regina, pe cel din stinga,
iar Inaltul cler stind in mijlo-
cul bisericeT, intona cintarea
cLuminA linA», si se urml ser-
viciul VecernieT, care pe la 41/4
se terminA.
DupA terminarea acestuT ser-
vida, AugustiT SuveranT obser-
varä cu deamAnuntul interiorul
BisericeT, admirind simplicitatea
mAreatl a planuluT, frumusetea
picturelor, strAlucirea timpleT
a mobilieruluT, cum si efectul
fericit de luminä care pAtrunde
In diferite modurl prin nume-
roasele ochiurl i ferestre cu
geamurl divers colorate. Ma-
jestAtile Lor nü exprimat in mal
multe rindurl Inaltele Lor mul-
tumirr d-luT Arhitect A. Le-
comte, pentru minunata operA
datoritA numaT talentuluT, stl-
ruinteT i gustuluT sAti artistic.
DupA aceea, MajestAtile Lor
bine-voirA a examina exteriorul
bisericeT, a compara elementele,
ce aá servit la reconstruirea
cerdAceluluT (CantaruluT) si a ba-
lustradeT din prejurul edificiu-
luT. Pe la oree 5 p. m., Ma-
jestAtile Lor plecarl in oras in
urArile intregeT populatiunT, care
era insiratä de la portile Epis-
copid i pAnA la casele Pri-
maruluT, unde se stabilise cu-
artierul Rega./.
Ad, dupl ce se fácu prezen-
tárile cuvenite, seara, la orele
7, avu loc un prinz dat de Ma-
jestAtile Lor, la care luarl par-
te : Inalt Prea Sfintitul Mitro-
polit al MoldoveT, D-nil Mi-
nistril pelnipotentiarl 5i al táreT,
aflatl acolo cu aceastA ocaziune,
mal multT demnitari al statulur
5i alte multe persoane de dis-
tinctiune, precum 5i alte nota-
bilitAtf ale orasuluT.
Dupl prinz avu loc o retra-
www.dacoromanica.ro
86
gere militarl Cu torte si mu-
zicT, lar pe la oree 9, o mani-
festatie popularl cu muzica 5i
torte aprinse.
M. S. Regina purta frumosul
costum national, alb, cusut cu
negru i cu fir, care a devenit
costumul regesc al RomInie1
5i obiectul de mindrie al femeeT
Romine. Tot in costum natio-
nal eral imbrAcate toate Doam-
nele prezente, ca si domnisoa-
rele de onoare ale M. Sale Re-
gina
Tot in acea zi de SimbAtA,
pe la oree 91/2 seara, la Epis-
copie a inceput serviciul de
priveghere (Utrenie). In timpul
serviciuluT, in curte se ferbeaá
aromatele sfintite pentru sfintire.
Ast-fel se terminA ziva de
Octombrie, care prin frumu-
setea el 5i prin seninAtatea ce-
ruluT, revArsase in sufletul tu-
turor un izvor de plAcere
bucurie, cAcT le da sperantA
pentru un timp i mal frumos
pe a doua zi, ziva cea mare a
sfintirei bisericeT. Ziva de Du-
minicA, 12 Octombrie, era as-
teptatA cu nerAbdare de totT
aceia, carl se grAbise a veni
la o serbAtoare pioasA 5i de
vecinia amintire.
Toatl noaptea, i mal ales in
dimineata ziler, numArul °aspe-
Olor crescu, carT venitT in trI-
surT, carl cAlArT, cer mal multl
pe jos, sAtenr 5i sAtencele de
prin valle 5i muscelele Argesu-
luT, Diraboviter, MusceluluT
Rimnicul-VilceI.
Incl din rdvArsatul zorilor lu-
mea cluta sA ocupe locurT in
intinsa curte din preajma bise-
riceT.
Ziva fIgAduia a fi din cele
mal frumoase. Soarele se inAlta
plin de cAldurA si de luminA,
desbrAcind cu incetul de haba
luT mohoritA, muntiT ceT
In nor, 5i fletad sA se desfá-
CURTEA-DE-ARGE
5oare inaintea ochilor panorama
cea mal incintAtoare. In fund
se ridica, in vestmintu-I de tim-
puriti ernatic, mAretul Neagul,
mosneag de zApadl, care tsr
trage numele de la fericitul
ctitor al Bisericei de Arge5, de
la Neagoe-VodA. De o parte se
malta muntele PApusa, de cea-
l'ala. parte, muntif Cozier, lar
In fundul frumoaseT v AT se ve-
deati cheile ArgesuluT, ce - 5T
duce pe un pat capricios i a5-
ternut cu bolovanT, cursul sAti
torential. CAlAtorul se °preste
cu ochiT uhnitT in conturnele
zAriT depArtate, lar biserica if
dA sá cugete, aducindu-T rásu-
nete de reinviere din vremile
trecute, rAsunete de viatä din
vremea prezentl.
Pe la oree 7 !/2 dimineata,
armata se in5irA in curte, formind
un patrulater in jurul bisericeT.
Afarà din curte se asezA de ase-
menea armatl. Grilajul curtel
era acoperit cu drapele trico-
lore. Un frumos arc de triumf
se ridica la intrarea despre Cur-
tea-de-Arges, iar de la poartA
Onä la usa bisericeT era aster-
nut un covor pentru Majestl-
tile Lor.
Lumea se pornise in sirurf
neintrerupte despre oras, des-
pre muchea dealurilor, 51 despre
vdile din preajma SasuluT 5i a
Ia5uluT, a DanuluT 5i a AlbuluT,
acoperind toatA cunea, intreaga
cimpie incunjuratoare si culmele
din preajmA.
La oree 8, sunetul clopotuluT
dete semnalul de pregAtirea
serviciuluf religios. In frumosul
cerdAcel salí baptis ter din fata
bisericer , Vicarul Episcopier
RimniculuT -NouluT- Severin sà-
vir5i Sfintirea apeY cea micA.
Pe la oree 88/4, 21 salve de
tunurT an'untarl pornirea Ma-
jestAtilor Lor de la cuartierul
Regal, si la oree 9 in sunetul
 CURTEA-DE-ARGE$
clopotelor, al muzicelor si in a-
clamarile multimer, Augustir Su-
veranr, sosira inaintea portir
Episcopier, in trasura de gala a
curtir Regale, trasä. de 4 cal
si escortata de Prefectul de
Arges si un escadron de ca-
larasr.
M.M. L. L. Regele si Regina
furä intimpinati la poarta de
dor Ministri, dor Generalr, Ar-
hitectul restaurator cu ajutorul
. sati, de Comandantul trupelor
de parada si de alte persoane
de distinctiune. De o parte si
de alta a covorulur asternut,
eral"' insiratr clericir imbracatr
in sfintele odajdir.
La scara bisericer pe plat-
forma din l'ata, Majestátile Lor
furá intimpinate de totr Ministri
tarir; de Corpul diplomatic ; de
Inaltir demnitarr ar Statulur si
de mar multe persoane nota-
bile; iar la intrarea in biserica,
de P. S. S. Episcopul eparhiot
Cu Crucea si sfinta Evanghelie,
de Inalt P. S. S. Mitropolit al
Moldover si de a/tr Episcopr si
Arhimandritr si de un nume-
ros der.
Dupa ce Majestatile Lor sa-
rutara Crucea si sfinta Evan-
ghelie, intrara in bisericl fa
cintarile corulur. M. S. Regele
fu cundus la tronul sati Regal
de catre P. S. S. Episcopul e-
parhiot si de casa civill si mi-
litara, M. S. Regina, de catre
I. P. S. Mitropolit al Moldover
si de Domnisoarele de onoare.
Serviciul sfintirer se oficia de
P. S. S. Episcopul Ghenadie,
Cu 4 Arhierer, cu 4 Arhiman-
dritl, 12 diaconr, in azistenta
tutulor preotilor din eparhia
Argesulur si a unur numar in-
semnat de preotr, venitr de prin
alte eparhir. P. S. S. Episcopul o-
ficiant inconjura mar intliti sfinta
Masa din Altar de trer orI, in
cintarea troparilor cuvenite ; a-
37
por ridicind discul cu sfintele
moaste pe cap, si fiind preces
de preotT si clericr cu sfinta
Evanghelie, sfintele chivote, cu
ripide, steagurr si felinare, esi
afara din biserica, urmat de M.
M. L. L. Regele si Regina, de
persoanele oficiale si de tot po-
porul.
Procesiunea ocoli biserica de
trer orT in sunetul clopotelor.
La fie care ocol se facu cite o
stare inaintea fatader de la in-
trare, punindu-se sfintele moaste
pe tetrapod si citindu-se Apos-
tolul, Evanghelia de incungiu-
rare si cite o rugaciune de
sfintire. In tot timpul cairel
acestora, Augustir Suveranr, cle-
rul, armata si intregul popor
stati in genunclif si ascultati in
adinca t'acere cuvintele Mintul-
torulur si frumusetile rugaciuner.
Dupd a treia oco/ire, P. S. S.
Episcopul urca treptele bisericer
impreund cu M. M. L.L. Re-
gele si Regina, si citr-va din
inaltir prelatr, si zise rugaciunea
intrarer, pe cind usile bisericer
erati inchise.
In nauntru se afla un Arhi-
mandrit cu dor diac.onr tinind
chivotele in mira. P. S. S. E-
piscopul Ghenadie pronunta tro-
parul din PsalmT : «Ridicatr boerr
portile voastre si va ridicatr por-
tile cele ve.snice; si va intra
Imparatul Slavd».
«Cine este acesta, Imparatul
Slaver?» intreba clericul din na-
untru.
«Domnul cel tare si puternic,
Domnul cel tare in razboiti,
Domnul Pu terilor : Acesta este
Imparatul Slaver», raspunse P.
S. Episcop.
Aceste intrebArr si raspun-
surr se repetira de trer orr,
dupa care apor P. S. Episcop
facu trel crucr cu sfintele moaste
de asupra ;usilor, care se des-
chisera in data. Toata lumea in-
www.dacoromanica.ro
CURTEA-DE-ARGE?
trind in regula se aseza iarasr
fie-care la locul sail.
Acum incepu punerea sfinte-
lor moaste in stilpul sfintului
Pristol. Majestatile Lor inconju-
rara in cintarile obicinuite, tabla
de marmora destinata a servi de
Sfinta Masa, asezind mar intiiu
sfintele moaste cu aromatele de
sfintire.
Inteun tub de metal masiv,
M. S. Regina depuse Chrisovul
pentru restauratiunea bisericer,
scris intreg pe pergament de
Augusta sa mina, si semnat de
clima si de M. S. Regele. A-
cest tub, depunindu-se sub pia-
tra Sfintulur Pristol, in aroma-
tele de sfintire, se acoperi cu
o placa de metal.
Continutul Chrisovulur de
fundatiune :
gSfintitu-s'a acest Dumnezeesc loca},
cu hramul Adormirea-Maicel-Domnulul,
de catre Prea Sfintitul Episcop de Ar-
ge} Ghenadie, In al 20-lea an al Dom-
'Arel Regelul Carol 1, fati fiind Regele
Carol, Regina Elisabeta }i o adunare nu-
meroasi de cre}tinl din toate partile
Regatulul, Intru lauda }1 marirea liff
llumnezeil A-Tot-Puternicului, aparlitor
tareI ace}teia».
Cunea de Argel, 12 Octombrie, z886
Carol, Elirabega.
Un alt exemplar, pastrat in
Altarul bisericer, poarta pe flnga.
semnaturile Majestätilor Lor, si
pe cele ale Ministrilor tarir, ale
Mitropolitulur Moldover, a trer
Episcopr si a altor demnitarr e
tarli.
Apor incepu spalarea sfinter
Mese. P. S. S. Episcopul ofi-
ciant, imbracat cu o camasa de
atlaz samaniu, bine-cuvinta mar
india prin o rugaclune tainica apa
.calda pentru spalare, cerind a-
supra el bine- cuvintarea Ior-
danulur. M. M. L. L. Regele si
Regina, incinsr cu cite un sort
alb de atlaz, si cu cite un ca-
lup de sapun in 'flia., spAlara.
CURTEA-DE-ARGE$
apoi tabla de marmora turntn-
du-Li-se apa de P. S. S. Epis-
copul de trei orl ca la bote;
in numele TataluI si al Multa
s't al Sfintulul Duh. Dupa cea
spalare, Majestatile Lor,
stersera marmora, pe cind se
cinta psalmul : eCit de iubite
sunt locasurile Tale Doamne al
puterilor». Dupa aceasta urma
a doua spälare, in amintirea
Golgoter, spalata cu singele si
apa ce cursese din coastele
Mintuitorului. P. S. S. Episco-
puI in semnul crucei, turna a-
supra mese! vin amestecat cu
apa de trandafir, dindu-T sfin-
tenie i burla mireazmd ; cu a-
cest liquid amestecat se stropi
antimisul la cin tarea psalm u-
luT al 5 o-lea : eStropiti-ma-vei
cu isop i ma voiú curati».
Dup5. aceasta Majestatile Lor,
cu cite un burete in mina, pre-
cum si d. Ministru al Cultelor
clericii oficianti, stersera bine
Sfinta masa, si P. S. S. Epis-
copul incepu a o unge cu Sfin-
tul Mir. Intiiti a inchipuit trei
cruel de asupra Mese!, desem-
nind locurile unde trebue s5.
stea in timpul Sfintei LiturghiT
Evanghelia, Discul i Paharul;
dupa aceea, cite trei cruel pe fie
care colt al mese!, ca ea sa fie
sfintita pretutindene, in fine treT
cruel pe Antimis. La aceasta
diaconul intiparind insemnatatea
ritulul ce se oficia, la fie-care
semn de cruce, atrágea baga-
rea de seama prin cuvintele :
eS5. luam aminte», iar ierarhul
inchipuind scopul sfintirel
exprimind entuziazmul ungereI
spirituale, exclama : e Aliluia».
Corul cinta: «Ce este mai bun,
san ce este mar frumos de
cit sa trAiasca fratiT impreuna».
P. S. S. Episcopul a stropit
asemenea amasa de pinza alba
legata cu snururr prin pre-
jur, cu care se imbracase Sfin-
www.dacoromanica.ro
38
ta Masa, tinind capatul
cu care se incinse Sfinta
Masa de trei orT, in asa chip,
ca semnul Cruce! este din toate
patru par* ; lar corul cinta
umllul psalm: e Pomen este Doam-
ne pe David». Dupa stropirea
acestei camasl se aduse poala
de stofl, de de asupra, cu An-
timisul. Pe &risa se aseza Evan-
ghelia frumos serisä cu aur si
Cu podoabe i iconite de catre
M. S. Regina, si inchinata Sfin-
tulul Altar al bisericeT; aseme-
nea Sillita Cruce, Chivotul pen-
tru pastrarea sfintelor Taine,
cele dota chivote-anafornite
cele dou5. sfesnice. Cind ast-fel
Sfinta Masa era complect bu-
bracata cu toate podoabele ei,
se cinta psalmul : Domnul s'a
imparatit, intru podoabi s'a
imbracat»; urtna cadirea Sfintei
Mese si a Jertfelnicului cu tot
Altarul, cintindu-se psalmul :
eJudeca-ma Doamne, fiind-ca eti
am umblat prin blindetea mea,
si in Domnul sperind, nu voiti
slábi».
Cu aceasta, terminindu-se sfin-
tirea PristoluluT, se facu unge-
rea sfintei biserici cu sfintul
marele Mir, M. M. L. L. Re-
gele si Regina, d. Ministru al
Cultelor si P. S. S. Episcopul
Ghenadie, cu cite o nuea aco-
perita in virf cu bumbac muiat
in sfintul Mir in cele patru
1)k-ti ale bisericei : In centrul
apsidei Altarului de asupra Sí.
Proscomodil si a Diaconiconu-
luf, in cele doua apside ale
coruluT, de asupra useT de la
intrarea din Narthrex in cor,
unde se citesc versurile mare.
lui nostru poet Alexandri :
Tu, ce ce teluptI In lume
Cu crincena durere,
Tu, ce din umbm neagri
Aspiii si vez! lumini;
In ist loca .1 de pace
Gasi-vel mingiere;
CURTEA-DE-ARGE
Altarul pune raze
Pe fruntea ce se Inchini.
De asemenea pe biseridle
ctitoriceti din tablourile lui
Neagoe-Voda i Despina, Radu
de la Afumati si Roxandra, pe
peretii N. s't S. al NarthrexuluT,
In fine de asupra intrarei bi-
sericei in Narthrex.
Dupa terminarea ungerei cu
Mir, M. M. L. L. Regele
Regina si d. Ministru al Culte-
lor, intrara iarasT in Altar, sa-
rutara Crucea, Evanghelia si
Sfintul Pristol, multumind lui
Dumnezeti pentru v5xsarea ne-
intreruptä a harului Sati, lar
P. S. S. Episcopul adresa cu
glas tare ruga aceasta: eNe ru-
g5.m Tie, stapine mult milos-
tive, umple de m5xire, de sfin-
tenie si de dar jertvelnicul a-
cesta ; ca sA prefaca jertfele
acele l'ara de singe, ce se aduc
Tie inteinsul, in prea curatul
Trup si cinstit Singele marelui
Dumnezeti s't Mintuitorului nos-
tru Iisus Christos, a unuia nas-
cut Fiul Tati, spre mintuirea a
tot poporuluT si a nevredniciei
n castre».
Majestatile Lor se retraser5.
din Altar, la tronurile Lor regale.
Se facu apot polihroniul pen-
tru Majest5.tile Lor, de catre
P. S. Episcopul eparhiot, care
zise : cPrea InaltuluT i de Chris-
tos iubitoralui Regelui nostru
Carol I si lubitoaref de Christos
Reginer Elizabeta, da-Le Doam-
ne, zile bune, viata pacifica,
sanatate, mintuire, i intru toate
bunä sporire, lar asupra vraj
masilor biruinta , si-I p5.zeste
intru multi ani».
Dupa aceea P. S. Episcopul
oficia Sfinta Liturghie cu 4
Arhierel §i 2 Arhimandriti im-
bracatt in sfintele odajdil. Ser-
viciul tinu aproape trei ore in
solemnitatea cea mal mare. Era
CURTEA-DE-ARGE
prima Liturghie facuta dupa
sfintirea din nor' a bisericer,
stralucirea decorulur, luminele
zecilor de candelabre si can-
dele, razele soareluT strabil-
and prin ochiurile si ferestrele
cu giamurT in variate colorT ;
corul minunat ale caruia cin-
tarT indulosate rasunall armonic
prin cele patru boltr ale tur-
nurilor, religiozitatea cu care
care SuveraniT i poporul Lor
ascultaa serviciul Dumnezeesc,
fierbinteala cu care inaltaa
rugaciunT catre eel A-Tot-Pu-
ternic, totul umplea sufletul de
o tainica admirare si adinca
pietate.
Dupa terminarea SfinteT Li-
turghiT, P. S. S. Episcopul de
Arge§ Ghenadie, imbracat in ves-
min tele cele noud sacerdotale,
cu mitra de aur §i pietre scumpe
pe cap, si Cu cirja in mina,
esind din Sfintul Altar 0 oprin-
du-se intre sfesnicele cele marl
imparatestI in fata Suveranilor
0 a poporuluT, rosti o frumoasa
si pioasa cuvintare.
Dupa. aceea tot clerul si tot
poporul esira din biserica, ra-
manind in capul scare numaT
M. M. L. L. R egele si Regina,
pentru ca sa fie de toti vazuff
si de totT ascultatI.
Pe cele 12 trepte ale scareT
erati insiratT : In dreapta M. S.
RegeluT, Episcopll i ArhiereiT
oficiantl ; in stinga M. S. R e-
gineT, I. P. S. S. Mitropolit al
MoldoveT si P. P. S. S. Epis-
copT al DunareT-de-Jos si Bu-
zauluT cu altT clericT. In fatd,
pe plat-forma, eraa MinistriT ta-
riT, Corpul diplomatic , InaltiT
demnitarT al statuluT, OficeriT
superiorl, persoanele oficiale §i
clerul, iar jos in curte, multimea
adunata.
La aparitiunea Suveranilor in-
cepu sa ante imnul Regal 0
tot poporuL se descoperi.
39
M. S. Regele, tinu un fru-
mos si bine simtit discurs,
sfir§i zicind din adincul ini-
meT Sale : eTraiasca Rominia»,
pe ciad mina sa dreapta se ri-
dica spre cer, ca sa implore
nemarginita bunatate a Dum-
nezeuluT celuT Sfint, care a o-
crotit mult incercatul de soarta
neam Rominesc si a fost pu-
rurea ingrijitor si milosirdnic
pazitor.
Aceasta cuvintare, miscind
pAna la lacrAmT tot poporul, a
fost dese-orT intrerupta cu stri-
garT de ura indelung-prelungite,
scoase din piepturile miilor de
oameniT adunatT.
Dupa cuvIntarea M. S. Re-
geluT si dupa cintarea imnuluT,
rdspunse Ministrul Cultelor in
cite-va cuvinte elocinte si bine
simtite.
Dupd aceea poetul iubit al
geniuluT romin, acel care a scos
din uitarea atitor mil de anT
cintecul poporan, arhivul in care
o natiune isT depune trofeele
eroilor sal, floarea simtirilor el,
cel care a fixat cel drntaia mi-
nunata i tinguioasa legenda.
a MesteruluT Manole, V. Ale-
xandri, citi oda sa la sfintirea
Curter -de- Arges, in urarile tu-
turor i admiratiunea Suverani-
lor no§tri.
Mar trebue sA observam
in tot timpul rostireT discursu-
rilor si a poezieT un usurel ein-
ganit de clopoteT eolienT se
auzea din dad in dad. Eraa
clopoteil din ciocurile celor 48
de porumbeT al luT Neagoe-Vocla
ce star' infiptI in piatra pe dis-
curile ornate de d'asupra fru-
mosuluT bfki, care incinge bi-
serica in toata a eT intregime.
Dupd terminarea cuvintarilor,
se intona din noa imnul Regal.
M. S. Regele trecu in revista
trupele de paradd, care defilara
in cea mal !Duna ordinc pe
www.dacoromanica.ro
CURTEA-DE-ARGE
d'inaiatea Suveranilor. Apor, in
adamatiunea entuziasta a po-
porimeT, Majestatile Lor intrara
In salonul SeminaruluT, unde un
dejun astepta peste 200 de per-
soane : Corpul diplomatic, Mi-
nistril, Clerul si din notabilitA-
tile venite la serbare.
La acest dejun se ridicard cite-
va toaste. Cit tinu dejunul Re-
gal, mese intinse sub umbrare
ospAtara in curtea SeminaruluT
mar multe miT de locuitorr, carr
intinsera mal pe urma hore
jocuri nationale.
Indata clupa dejun M. M. L.
L. Regele si Regina, insotitT
de toti invitatif, intrara iarasT
in biserica, ca sa admire fru-
musetea interioruluT i sA sem-
neze albumul infiintat pentru
vizitatorii monumentuluT. ApoT
Majestatile Lor se reintoarsera
in oras in aceeasT ordine urmata
la sosire, cortegiul Regal mergind
la pas in aclamarile multimeT.
Majestatile Lor vizitara §i Bi-
serica Domneasca a luT Negru-
Vocla din oras, unica, poate,
clddire bisericeasca maT veche
in tara, care a urmat in planul
säü stilul curat bizantin.
Dupa biserica, SuveraniT vi-
zitara scolile, bine - voind a
distribui elevilor tablourT cu is-
toricul i vederea EpiscopieT de
Arge l Cu portretele ctitorilor
Neagoe-Vocla i Despina.
La orele 7 seara, avura loe
doua. prinzurT, unul la cuartierul
Regal si altul la Seminar.
La ambele prinzurT s'aa tinut
mal multe toaste, la care aa luat
parte Ministril tariT, MinistriT
plenipotentiarT, maT multT dem-
nitarT al tariT, EpiscopiT, I. P.
S. S. Mitropolitul MoldoveT
alte notabilitatI ale orasuluT.
Dupa terminarea acestur os-
pa, toate persoanele ce luase
parte, mersera la cuartierul
Regal.
CURTEA-DE-ARGE
La orele 9 seara, avu loc o
manifestatie cu torte si muzia.
Multimea de popor adunatl di-
naintea ferestrelor, unde se afla
MajestAtile Lor, striga lii nenum5.-
rate rindurr : SA trAiascA Regele
Carol I si Regina Elizabeta!
Augustir SuveranT se arAtarA
de mar multe oil la ferestre,
ca sA-sr exprime inaltele lor
multumirl.
Pe un deal din fata palatulur
se frase focurr de artificie.
La io ore noaptea Majest5.-
Lor se retraserA in apar-
tamentele Lor, iar orasul rein-
trA. in linistea-I obicinuitA, dupl
o zi atlt de frumoasA i plina
de amintirile cele mar scumpe
inimer i sufletulur.
A treia-zi Lunr, fiind ase pune
temelia Palatulur episcopal, s'a
oficiat mar intliti in bisericA, la
orele 7 de dimineatk Sf.Liturghie
pentru ctitorir vechi i nor ar bise-
riceI, de cAtre P. S. S. Arhiman-
dritul Hariton, azistat de 4 preotT
2 diaconT, in prezenta d-lur
Ministru D. Sturdza si a unuT
numeros public. DupA. termi-
narea Sf. Liturghir, panachida
s'a slujit de P. S. S. Episco-
pul Ghenadie, care a mers la
cele trer morminte ctitorestI din
Narthrex si a citit moliftele de
dezlegare in sunetul clopotelor
si in cintarea vecinicer pomenirr.
La orele 9 dimineata, M. M.
L. L. Regele si Regina venirA
in trAsura Regala, trasa de 4
cal i escortatA de prefectul de
Arges si de un escadron de
cAlArasr.
P. S. S. Episcopul Ghenadie,
inconjurat de clerul oficiant,
precum si de totT Inaltir PrelatT,
intimpinará. pe SuveranT in cur-
tea biserica si se IndreptarA cu
totir spre locul unde avea sl
se punA temeliele nouAT con-
structiunr.
Aci se afla preparatA o masa
www.dacoromanica.ro
40
acoperia cu o poall de stof.
cu fir, si cele trebuincioase
pentru sfintirea aper.
DupA ce se oficiA sfintirea
aper, MajestAtile Lor se cobo-
lira la locul sApat pentru pu-
nerea temelier, fiind incinsT cu
cite un sort de atlaz alb si avind
in miinr cite o mistrie de argint
cu inscriptiunT pe dinsele.
Tubul in care se afla planul
documentul peivru punerea Curtea-de-Jos, trup de mofie,
temelier, ca i mal multe mo- nelocuit, pendinte de coin. Frl-
nede nationale, fu asezat de Su-
veranT in locul pregAtit pentru
temelie. Peste el se puse o placA
de metal, care se zidi si tencui
de Majestlile Lor, de I. P. S.
Mitropolit al Moldover, de P.P.
S.S. EpiscopT al Argesulur
BuzAulur si de d. Ministru al
Cultelor, in sunetul clopotelor
si al muzicer ce intona iinnul
national.
Documentul de fondatiune s'a
scris de InsIsr M. S. Regina Curteana, cdtun, al comuna BAr-
si are continutul urmAtor :
.In numele Tatiilul si al Fiulul
al sfintuluI Duh.
Eii, Carol I, Regele Romtniel, am arzat
aceastil temelie a PalatuluT Episcopal de
Arge, a dona zi dupii sfintirea din nori
a Dumnezee;tiT biserief a acestel Epis-
copiY, 'in 13 Octombrie 1886; spre po-
menirea Mea fi a prea iubiteI Mele sotii
Elisaveta Regina, precum i a Intregulul
popor al Regatalul Romin s.
DupA terminarea ceremonier,
MajestAtile Lor se intoarserA la
cartierul Regal. Aci exprimarA
d-luT Primar Sterescu i d-ner
Sterescu Malta Lor satisfactiune
pentru primirea cAlduroasI ce
Li s'a fAcut de care populatiu-
nea Argesulur, si la orele io
suindu-Se in o alta trAsurA des-
chisA, tras1 de 8 cal, plrAsirl
Curtea-de-Arges, in aclamatiu-
nea intreger populatiunr, care-I
insoti pAnA la badea.
MajestAtile Lor in tot drumul
pAnA la Sinaia ail fost viii acla-
mate ca si la venire.
CURTEANA
Sfintirea Curter-de-Arges a
fost o serbare complectl din
toate punctele de vedere.
Simtimintele relig-ioase, poe-
tice si artistice se gAseail puse
toate in miscare, pentru a fi iar
toate pe depila satisfAcute. Totr,
de la mic pAnA la mare, carT
aü luat parte la aceastA ser-
bare, ati fost pAtrunsr de fericire.
sinetul, pl. Glavaciocul, judetul
Vlasea, proprietatea d-lur N.
Iuga. Are o suprafatA de 429
hect.
Curtea-de-Sus, trup de mofie
cdtun, pendinte de com. FrAsine-
tul, pl. Glavaciocul, jud. Vlasca,
proprietate a bisericer Sf. Ni-
colae din Prunt.
Are o suprafatA de 420 hect.
bAtesti, pl. Gilortul, jud. Gorj,
la S. comuner ComInesti, situat
pe deal si la o depArtare cam
la io kil. de cAt. de resedintA,
cela-ce face ca administratia
acestur cAtun sa se facA cu a-
nevoint5..
Are o suprafatA cam de 360
hect., dintre carT 38 hect. ara-
bile, 4 hect. vie, 7 hect. prunet
si 311 hect. pAdure, tuaris
ripe.
PAmintul e putin fertil.
Are o populatie de 136
cu 609 suflete, din carT
109 contribuabilT. Locuitorir
sunt mosnenT si se ocupa cu
agricultura si cresterea vitelor ;
parte din oamenr sunt invoitT
pe proprietatea din com. Pi-
riul-Boia. EI posedA : 15 plugurr,
43 care CU bol, 12 stupT, 169
vite marr cornute, 230 or, 82
capre, 135 rimAtorT si Ao cal.
Are o bisericA deservitA de
preotul din com. Ticleni.
 CURTEANCA 41 CUIZTWAliA

In cAtun sunt : 2 putirr $i 8 de la S. i V. de ora$ul Boto- pulatie de 83 familia', sa6 32f

izvoare acoperite.
Curteanca sati Linia-din-Deal,
sat, cu 29 farnilil, jud. Arge$,
pl. Cotmeana ; face parte din
com. rur. GAujani.
Curtenescul, lac, In jud. Jalo-
mita, pl. Borcea, com. JegAlia.
Curten], COM. 1'111'. In jud.
pl. Crasna, in partea de V., si-
tuat5.' pe o vale ce inclinA spre
N.-V., intre comunele: Crete$ti
la E., Vinete$ti la V., Oltene$ti
la S. $1 i$cani la S.-E.
Este formatä din trer sate :
BAldne$ti, Bude$ti i Curteni.
Are o populatie de 242 familir,
san 985 suflete, din cae 210
contribuabilT.
Are o $coalA; 2 bisericr de-
servite de 2 preotr i 4 das-
cAlr.
Vite marr cornute sunt 895,
caí 81, or 221 si pord 291.
Curteni, sat, in com. Curteni, pl.
Crasna, jud. Fälciü, situat pe
valea dintre dealurile : Chiliile,
C6.1ugArita i Beldimanul.
Locuitorir sunt mo$nenT sat
rAze$T, i se ocupl cu agricul-
$ani, cu care este in vecinAtate.
Se compune din satele: Baisa,
Balta-ArsA, Bilceni, Boto$anca,
Curte$ti, Manole$ti, MAn Astirea-
A gafton, Mdndstirea -Doamner,
Raiul, StAncesti si Ordseni. Are
suprafat6. de 6193 hect. $1 o
populatie de 1054 familiI, sati
3671 suflete.
Teritoriul comuner este de-
luros, de natura argilos, negru
orT. galben ; intinderea locurilor
cultivate e de 3600 hect.
Parte din teritoriul comunel
acoperit Cu pddurr.
NumArul vitelor e de 3384:
1420 bol si yací, 128 cal, 1414
oT, 422 porcr. Locuitorit posed6.
557 stupi cu albine.
Are 2 morT de apA i I
moarI, situat6. la Raiul, care fa-
bricl alnä de griti de buná ca-
Mate chiar pentru export.
In toatà comuna sunt 18 co-
merciant! si 57 meseria$I carT
se ocupl cu micT mesen!, ca
clubotdria, stoleria, etc. Comuna
strAbátut6. de $oseaua natio-
na16. Boto$ani-HirlA6 in partea
de E., iar in panca de S. de
$oseaua Boto$ani - Fdlticeni, $i
In cea de V. de $oseaua Boto-
$ani-Burdujeni.
suflete.
Aicr e re$edinta com. Curte$ti.
Are i bisericl, deservitA de I
preot $i I cintAret. Este zidita
la 1889 de d-na Natalia Bo-
ian, chiar pe mormintul sotu-
luT sAtl Theodor Boian. Este
$coall mixt6, condusd de I
invatAtor plAtit de stat i fre-
cuentatl de i6bletT $i 14 fete ;
moarA de apA pe piriul Dro-
slenca.
Vite sunt: 94 bol $1 yací, 9
caí$i ii rimAtorr.
Aproape de bariera ora$ulur
Botopni, se afld casele de varl
a d-ner Natalia Boian, 6nde se
aflA grAdinT frumoase $1. ni$te
izvoare i havuzurr, unde se fac
bAI in timpul vera.
Curtisoara, com. rur., in partea
de N. a plA$er Ocolul, judetul
Gorj, situat6. parte pe loc ves,
iar parte pe deal, la S. com.
Cartiul i Clineni. E formatA din
3 cAtune : Curti$oara, Iezureni
Turcine$ti. AceastA comu-
n5., $T-ar fi luat, se zice, nu-
mirea de la o m'a. curte dom-
neascA ce a fost a$ezatA ad i in
vechime $1 din ale cArer clàdirr
se mar vAd IncA astA-zr.
1.

tura, cultura viilor i a livezilor Budgetul comuner are la ve-
Cu cArAu$ia. niturr 6905 leT, 47 banT $i la
Aicr este re$edinta comuneT. cheltueli 6956 ler.
Are o $coall, infiintatä in anul Sunt 7 bisericr $1. i paraclis,
1885, frecuentatA de 33 elevr deservite de 8 preotr, I diacon
o bisericA, deservitA de [ preot 9 clatAretr. Se mar inseamnA ml-
$1 2 cintAretT, flcutA la 1827 de nAstirea Agafton, Cu 124 caluO-
ob$tea rAze$ilor. rite. Sunt 4 scoll mixte, con-
duse de 4 invAtAtorT, 2 p1A-
Curten], les, in partea de N.- UVI de stat $1 2 de judet,
V. a comuner Curteni, plasa frecuentate de 107 bletT
Crasna, jud. FAlciti, pe o su- 16 fete. NumArul copiilor ajung
prafatA cam de 15 hect., in in etate de $coa1ä e de 296.
mijlocul cAreia se afll o baltl.
Curtesti, sat, in com. Curte$ti,
Curtesti, com. rur., in partea de in partea de S.-V. a ora$ulur
V. $i S.-V. a p16.$er Tirgul, jud. jud. Boto$ani, cu o supra-
Boto$ani. Se intinde pe dealurile fatA de 885 hect. $1 cu o po-
Are o suprafat6. de 2153
hect., din care r000 hect. ara-
bile, 68o finete, 4 hect. vie,
293 hect. pAdure, 150 hectare
izlaz $i 26 hect. vatra satulur.
PAmintul e productiv in tot
felul de cereale, lar dealurile
sunt acoperite cu vir i diferitr
pomr roditorT.
Locuitoril sunt parte mo$-
nenT, parte improprietAritT,
se ocup6. cu agricultura $1 cre$-
terca vitelor.
Are o populatie de 217 fa-
mili!, sart 997 suflete, Sunt 180
contribuabilr. LocuitoriTiPosedi
50 plugurr, 92 care cu bor, 738
vite marT cornute, 50 car, 330

68878. Morolo Dieffonar Googrago. Poi. W. 6

www.dacoromanica.ro
 CURTI§OARA
oT, 71 capre, 362 rimatorl. Sunt
60 stupT ca albine.
Venitu/ com. este de 1016
leT, lar cheltuelile de r000 leT.
Apele ce ucla aceasta com.
sunt : Jiul, care desparte catu-
nul Turcinesti de Curtisoara
O Iezureni; piriul Iazul, care
da scurgere apelor lacului Hu-
rnele si se varsa in Jiti pe par-
tea stinga. Trecerea peste a-
ceste ape se face prin treT po-
durl : 2 peste Jii1 si 1 peste Iaz.
In aceastä com., comunicatia
se face prin soseaua nationala
T.-jiul-Pietrosani, prin soselele
comunale, atit in catunul Tur-
cinesti, cit si in Curtisoara; cea
din Turcinesti o pune in lega-
turá cu comuna Cartiul, spre
Buliga, lar cea din Curtisoara
cu aineni.
In comuna sunt 3 puturl si
II fintinT.
Sunt 4 bisericT, din care 2
2 de zid si 2de lemn. Una din
cele de zid e fondata' la anul
1853; sunt deservite de 2 preog,
2 cintaretT si 2 paracliserl.
Curti§oara, cdtun, al comuneI
Curtisoara, situat la E. cat.
de resedintä Turcinesti, pe loe
ses, jud. Gorj, pl. Ocolul.
Are o suprafata cam de 1 000
hect., din carT 400 hect. ara-
bile, 300 hect. fineata, 91 hect.
izlaz, 200 hect. padure, si 9
hect. vatra satului.
Are o populatie de 70 fam.,
Cu 300 sufl., din carl 56 con-
tribuabilr.
LocuitoriT posea 20 plugurT,
36 care ea boT, 518 vite marT
cornute, 33 cal, wo oT, 275
rimatori, 21 capre, 50 stupT c 1
albine.
Are o biserica, deservita de
1 preot si 1 cintaret.
Curti§oara, sat, face parte din
com. rur. Tes/uiul, jud. Olt, pl.
www.dacoromanica.ro
42
Oltul-d.-j., cu o populatie de
738 locuitorr. Are o biserica,
fondata la anal 1883.
In acest sat se gasesc sub
pamint ziduri in forma de curte
Cu mal multe despartiturT si co-
titurr si atit de maff ca poate
sa incapa in ea, zic locuitoriT,
4 vacariT (2600 yac!).
Tot aci e o piatra malta ca de
1 m. 25, cu 4 fete late ca de
o. m. 25 si o. m. 35, Cu inscrip -
tiun e veche. Se presupune ca,
acele zidurT ar fi fost curtl, de
unde si numirea satuluf de Cur-
tisoara.
Prin pamint se mal gasesc
multe oase de oamenT, chiar
gramadá.
Curti§oara, ciitun, al com. Stir-
beid, jud. Romanati, pl. Oltul-
d.-s., situat in valea Dobretul,
la 20 kil. spre N. de Bals, pe
un teren de o altitudine de 20
m. Are 300 locuitorT, formind
8o familif.
Are o biserica, cu hramul
SflntiT VoevozT fondata in 1765
si acum deservita de I preot
si 2 cintaxetl. Azr e un sat ne-
insemnat, dar in vechime fu un
scaun domnesc.
Curtiwara, deal, Ruga satul cu
acelasr nume, pl. Oltetul-Oltul-
d.-s., jud. Romanati.
Curte' (Dealul-), dimbufor, in
Ciumulesti, jud. Suceava.
Curtel (Pirlul-), Alié, izvoreste
din Dealul-PietrarieT, com. De-
leni, pl. Copla, jud. Botosani.
Curge prin partea de N.-E. a
satulul Deleni, pe o coasta
foarte inclinata. Se une§te cu
piriul Doamnei si formeaza piriul
Josenilor, care se varsa in iazul
Gurgueta, la N.-E. de Deleni.
Curu-Alceac-Bair, deal, in ju-
CURU-BA1R
detul Constanta, plasa Silistra-
Nota, pe teritoriul com. rur.
Hazarlic, si anume pe acela al
catunuluT Cherim-Cuiusu, si pe
acela al comuneT Cuzgun si in
special pe teritoriul catunuluT
Urluia. Se desface din dealul
Mulcer-Acceuci, se intinde spre
N., avind o directiune generan,
de la S.-E. spre N.-E., brazdind
partea estica a plaser. Se ridica
paila la o inaltime de 184 m.
Cu virful Imail-Iuc. Se intinde
printre ;ralea Urluia si adiacenta
sa Cuiu-Culac. Prin inaltimea
sa domina aceste val, satele
Urluia si Cherim-Cuiusu, asezate
la poalele sale orientale, o. dru-
murile comunale ce le uneste.
Este acoperit numaT cu finete
si pasunT, lar pe la poale cu
prea putine semanaturI.
Curu-Bair, deal, in jud. Con-
stanta, pldsile Silistra- Nota si
Mangana, pe teritoriul comune-
lor rurale Bairam-Dede (Silistra-
Noud) si Cara-Omer (pl. Man-
galia). Se desface din dealul
Bairam-Dede ; se intinde spre
S., avind o directie generan
de la S.-V. spre S.-E. printre
vaile Afighinea si Sarapcea sad
Calfa, brazdind partea sud-es-
tica a plaseT Silistra-Noul si
cea nord-vestica a plasef Man-
gana. Are o inaltime de 168 m.,
dominind valle de mal sus, sa-
tele Calla, Sarapcea si drumu-
rile comunale ce le uneste si
mil Ir intretae muchea in dife-
rite directiunT. Este acoperit cu
intinse päsunr, /Mete si bogate
semanaturT.
Curu-Bair, virf de deal, in jud.
Tulcea, pl. Babadag, com. Ali-
bei-Chioi (cat. Accadin). Este
unul din piscurile cele mal marT
ale dealuluT Carcaman-Bair. Este
situat in partea vestica a plaser
g cea estica a com. Are o in-
 CURU4CANA RA
naltime de 242 m. Este punct
trigonometric de ordinul al 3-lea,
dominind asupra satelor Acca-
din si Alibei-Chiol, asezate la
poalele sale. Este acoperit cu
padurT.
Curu-Canara, vale, in judetul
Constanta, pl. Silistra,Noul. Se
desface din poalele s id-estice
ale dealuluI Belezlichi-Sirti ; taie
hotarul judetuld Constanta spre
Bulgaria, putin mal jos de pi-
chetul No. 8; intra in judet
mergind spre N., tuteo direc-
tiune generala de la S.-V. spre
N.-E., printre dealurile Belezliki-
Sirti i Hagi-Durac-Sirti, braz-
dind partea vestica a piase si
facind hotarul 'futre comunele
Almaliu i Ese-Chioi, se varsa
in iezerul Girlita In partea sud-
vesticl. Mahrile sale sunt pe
alocurea pietroase i acoperite
cu padurl. Primeste pe dreapta
valea Hamazli-Cealr.
Curu-Culac, vale, in jud. Con-
stanta, pl. Medjidia, pe terito-
riul comund rurale Enige,
anume pe acela al catunelor
Moleiora i Arabagi. Se desface
din dealul Adam - Clisi-Tarifi-
Bair, sub numele de valea Eni-
ge-Alceac. Se indreapta spre
N., inteo directiune generala
de la S.-E. spre N.-V., printre
dealurile Giatrai-Bair i Iusu-
Funar-Bair, brazdind partea su-
dica a piase i cea nordica a
comuna Dupa un drum de ro
kil, se deschide in valea Ghior-
durugi-Orman, pe stinga, in fata
ruinelor satulul Ghiol - Ba§a.
Malurile sale sunt inalte si pe
alocurea acoperite ca padurr.
Printeinsa merge drumul comu-
nal Enige-Rasova. E taiata de
valea judeteana ce vine de la
Ostrov prin Cuzgun la Medjidia.
Cuz.u-Dere, piriz2, in jud. Tul-
43
cea, pl. Istruld, pe teritoriul
com. rur. Tocsof (1 anume
pe al catunuluI sati Rimnicul-
d.-s.). Izvorqte din Dealul-de-
Piatra. Se indreapta. spre S.,
avind o directiune de la N.-E.
la S.-V., brazdind partea cen-
trala a pläseI si nord-vestica a
comuna Se varsa in piriul Rim-
nicul - Dere, in dreptul satuluI
Rimnicul-d.-s.
Curu-Dere, piria, in jud. Tul-
cea, pl. IstruluY, pe teritoriul
com. Casimcea, anume al ca-
tunelor sale Ceaus-Chioi i All-
Fach1). IzvoreSe din prelungi-
rile sudice ale dealuluI Curu-
Bair ; se indreapta spre S., a-
vind o directiune generala de
la N.-V. spre S.-E. ; brazdeaza
partea vestica a comuna' si a
pläeT; curge pe la poalele mo-
vileI Rosculetul i, dupa un curs
de 3 kil., pe cimpie intinsa,
se aruncl in piriul Suflaxul (sati
Casimcea), pe partea dreaptd,
la egala distanta de satele Ca-
simcea i Ali-Fachi. Pe valea
lul merge drumul comunal Ca-
simcea-Calfa, spre judetul Con-
stan ta.
Curu-Orman, sat, in jud. Con -
stanta, pl. Silistra-Noul, cat.
comuneI Caranlic, situat in par-
tea centrala a plaseI l cea ves-
t'el a comuna la 6 kil. spre
V. de catunul de resedintd, Ca-
ranlic. Este asezat In valea Cis-
la-Punar, fiind inchis la S.-E.
de catre dealul Mezarlic-Bair, cu
virful säú Curu - Orman - Tepe,
care are 142 m. inaltime, iar la
V. de catre padurea Daun-Chioi-
Orinan, cu movila sa Daun-
Chioi, care are 141 m. Supra-
fata sa este de 820 hect., din-
tre care 14 hect. sunt ocupate
de vatra satuluI si de gradinI.
Populatiunea sa este de 21 fa-.
miliI, cu 95 suflete, ocupindu-se
www.dacoromanica.ro
CURUDGEA
aproape numal cu cresterea vi-
telor. Locuitorli sAI sunt in mare
parte RominI i Bulgarl ; sunt
prea puini TurcI. Casele ave-
zate regulat si formind
drepte, sunt marI, curate si
frumoase ; sunt dispuse in asa
mod ca dan satulul o forma
alungita de la N. la S. Soseaua
ju detean Ostrov-Medjidia trece
prin partea nordica a satuld.
Un drum comunal pleaca spre
S. la Ghiuvegea.
Curu-Orman, peidure mare si
frumoasa, ju d. Constanta, pl.
Silistra-Noud, pe teritoriul com.
rur. Beilicul, i anume pe acela
al cat. säü Curu-Orman, de la
care si-a luat i numele. Este
situ ata in partea centrala a pla-
ser i cea de V. a com., pe pan-.
tele dealuluI Curu-Orman, la E.
de balta Iort-Mac. Are 220 hect.
intindere si e compusa din fagT
mal cu seama.
Curu-Tepe, virf de deal, In jud.
Constanta, pl. Constanta, pe te-
ritoriul com. rur. Techir-Ghiol,
anume pe acela al catunulul
san Agigea. Este virf al dea-
luluI Agigea, situat la '/2 kil.
de satul Agigea, care este do-
minat de dinsul. Are 35 m.
InSItime si de pe el avem o fru-
moasa priveliste asupra Mari);
care nu e departe de el, asu-
pra balteT Agigea, vdeT i sa-
tulur Agigea.
Curudgea sail Corugea, sat, in
jud. Constanta, cat. com. Calfa,
situat In partea estica a plaseI
si cea sud-estica a com., la 9
kil. spre S. de cat. de resedinta
Calfa. Este asezat pe valea Ma-
hometcea, pe malul sting al pi-
riuluI Mahometcea, fiind inchis
la N.-V. de dealul Turbencea-
Bair, cu virful sad Hasi-Taslic,
la S.-E. de dealul Dulgherul
 CURUENI-DE-JOS
la Est de dealul Turbencea .
Este dominat de movila Tur-
bencea, care are 252 metriT si
care este la 18/4 spre S.-E. de
sat. Suprafata sa este de 2687
hect. dintre care 17 hect. sunt
ocupate numaT de vatra satu-
lui si gradini. Populatiunea sa,
compusa mal mult din Bul -
garl si din Turci, este de io5
familiT, saa 508 suflete, ocu -
pindu-se mal ales cu agricul- Curugea, pirtiaf cu apa. mine-
tura si prea putin cu cresterea rala, ce izvoreste din dealul cu
vitelor. Pamintul produce po- a sa numire, jud. Neamtu, si se
rumb, griti si meia. Casele sunt
destul de numeroase, nu toc-
mal tirite, ingrijite si asezate
pe l'higa drumurile comunale,
care strabat satul in dota di-
rectiuni cu totul opuse : de la
N. la S., venind de la Calfa si
apucind spre Cartal - Seleus si
de la V. spre E., venind de la
Mahometcea si ducind la Ca-
simcea (Tulcea).
Curueni-de-Jos, cdtun, pendinte
de com. Balärii, jud. Vlasca,
pl. alnistea.
Curueni-de-Sus, ciitun, pendinte
de com. BalariT, jud. Vlasca,
pl. Calnistea.
Curue§ti, sat, cu 140 suflete, jud.
Arges, pl. Oltul; face parte din
com. rur. Mdcai.
Curugea, deal, in ramura Oglin-
zilor, situat spre N. de Tirgul-
Neamtului, in jud. Neamtu, pl.
Mijlocul-d.-s. Se leaga cu dea-
lurile ce vin din com. Vinatori
si marg-inea jud. Suceava.
Curugea, izvor cu ape minerale,
in grupa izvoarelor din catunul
Oglinzi, jud. Neamtu, pl. de Sus-
Mijlocul, com. Raucesti. Este si-
tuat in apropiere de Tg.-Neamtu,
pe dealul cu acelasT nume, la locul
numit Curugea in lata S'atina
www.dacoromanica.ro
44
Apa izvorului e limpede, in-
colora, cu un miros putin pro-
nuntat de hidrogen sulfurat ;
prezinta un gust sarat si prin
evaporare lasa un depozit de
sare.
Pana in anul 1889, izvorul a
fost astupat si interzis publicu-
luT, de si a fost cunoscuta si
intrebuintata apa sa.
varsa in stinga pirtuluT Neamtul.
Se mal numeste si Piriul-Coro-
genilor.
Curuja, sat, jud. Dolj, pl. Dumbra-
va-d.-s., com. Breasta. Are o po-
pulatiune de 52 suflete; 29
barbati si 23 femer. Locuesc in
15 case. Copiii din acest sat nu
pot urma la scoala din satul
Breasta, din cauza prea marei
deparad, 12 kil. tiii carte 3 lo-
cuitorT.
Curuja, melle particulara., jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com.
Breasta, apartinind satenilor.
Curul-Muntelui, (in Dionisie Fo-
tino : Curui-PämIntuluï), MU71-
te, in com. Chiojdul-din-Bisca,
jud. Buzar'. Face parte din cate-
na Siriul. Se desface de la mun-
tele Fetele-Siriului si continuA
spre N., pana la intilnirea pi-
riului Crasnita cu riul Buzaul.
Proprietate a mosnenilor din
Star-Chiojdul (Prahova). Fonci-
era irisa se plateste in com.
Nehoiasul. Inaltimea sa e de
1480 metri. Are o sana si in-
tinse paduri de brad; in poalele
de N. e pichetul militar Crasna.
Curul-Rou,pirizi, jud. Prahova,
izvoreste de sub poalele trun-
telui Zagunul ; se uneste cu Va-
lea-Neagra si cu izvorul Timpa,
CUSTURA-
spre E. de man astirea Cheia,
si impreung formeaza piriul Tim-
pa, care se varsa in riul Telea-
jenul, pe malul sting, in raionul
com. Maneciul-Ungureni, din pl.
Teleajenul.
Curul-Ro§u (Muntele-), mofie
a statuluT, jud. Prahova, plasa
Tirgsorul, pendinte de schitul
Chela, care, pe periodul 1885/95,
s'a arendat Cu 1760 le( anual.
Curul-Ro§u (Muntele-), ftdclure
a statuluT, in intindere de moo
hect., pendinte de com. Mane-
ciul, jud. Prahova, plasa Telea-
jenul.
Curulul (Bucele-), doua movile
aldturate in com. Tábaresti, cat.
Galbinasul, pe mosia Cirlovoaia,
jud. Buzaa.
Custura, sat, jud. R.-Sarat, pl.
Gradistea, cat. com. Gradistea-
d.-s. Are 30 hect. populate Cu
20 fatn, 127 suflete; sunt 30
contribuabili ; 8 persoane stia
carte. Satul este asezat in par-
tea de E. a com., pe riul Bu-
zatil.
Custura, movild, in jud. Braila,
la 2 kil. spre S. de satul Ur-
leasca. Serva de hotar intre
mosiile Schiaua si Urleasca. Se
mai numeste si Movila-Taiatulur.
Custura, movild, in jud. Braila,
care acum 30 de anT era pe
tarmul drept al riului Buzaul,
ca la 2'hi kil. spre N. de sa-
tul Sutesti. AzT irisa e dis-
trusa de riul Buzaul. Servea de
hotar intre mosia Custurea din
R.-Sarat si Sutesti. In locul
ei a ramas un mo§oroin pe tAr-
mul sting al riului Buzan.
Custura, vez! Dealul-Mare, plasa
Stavaicul, j id. Iasi.
 CUSTURA
Custura, urtne de subterane,
com. Val-satura, judetul Putna,
probabil din timpul navalirilor
barbare.
Cusnita, partea de S. a bialet,
Potelul, in dreptul pichetelor
Broasca i Mircioaica, i In drep-
tul com. Potelul, din pl. Balta-
Oltul-d.-j., judetul Romanati.
Custureni (Calniul ), sat, In
jud. Ilfov; face parte din com.
rur. Frumusani-Custureni, plasa
Negoesti.
Se intinde pe o suprafata. de
930 hect, cu o populatie de
455 locuitorT.
D-1 Al. Lens are 650 hect.,
din carT cultiva' 522 (loo sterpe
25 izlaz, 3 vie). LocuitoriT cul-
tivä tot terenul.
Are i helestea si o masillä
de treerat cu abur!.
Comerciul se face de 4 cir-
ciumarT.
Numarul vitelor marT e de
305 si al celor miel de 574.
Cutinetul-Mare, lac, In judetul
Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul
comuneI urbane Mahmudia, si-
tuat in parte nordica a piase!
si a comuneT, format de lacul
Gorgova, cu care comunicä prin
lacul Cutinetul-Mic. Are forma
unuT triunghiti, cu o intindere
de 45 hect. Contine peste.
Cutinetul-Mic, afluent al Cu-
tinetuluT-Mare, cucare comunica.,
si a carel' apa i-o devarsa In
intinsul lac Gorgova. Are 30
hect. E inconjurat cu stuf.
Cutul, sat, in com. Vinätori Dum-
brava-Rosie, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu. E situat pe valea
ce se intinde de a dreapta riu-
luT Bistrita.
Terenurile sale se ridica in
partea despre E, in platoul ce
45
se continua impreuna cu lungul
ses ce se intinde spre S. de
muntele Pietricica, iar in partea
despre V., se inalta In terase,
formind piscurile despre S. a
ramurer muntele Cernegura.
Are o populatiune de 190
familiT, saa 829 suflete, dintre
carT : 463 barbatI si 426 femeT ;
435 necasatoritT, 323 casatoritT,
71 vaduvT ; stia carte 44 per-
soane, nu stiti 785.
In acest sat se afla: 3 bi-
sericT, deserv1te de 2 preofT
2 eclesiarhI ; o scoall ; o moará
de apa ; resedinta autoritatilor
comunale.
Numärul contribuabililor: 200.
Numarul vitelor: 1500 capete.
Cutarideanca, pitdure, in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.
Perieti. Formeaza cu padurea
Perieteanca un trup de 525 hect.
cu urmatoarele esente: stejar,
ulm, salcie, plop, anin si juga-
stru.
Cutigna, pîrl, izvoreste din pa-
durea Poiana-cu-Cetatea, de pe
dealul Bordea, din jud. Iasi, tre-
ce prin comunele : Tacuta, unde
primeste piraTele: Fundul-Tacu-
teT si Larga; Mircesti, unde prime.
ste Piriul-Rece; Dobra.vätul unde
primeste plraiele Dobrov5.tul si
Codaesti i Vidroaia, apol se
varsa. In plriul Vasluetul, in drep-
tul dealulur Burghele lîngä o-
seaua nationala, jud.
Cuuiu-Culac, vale, In judetul
Constanta, pl. Silistra-Noua, pe
teritoriul comuneT urbane Cuz-
gun, i anume pe acela al ca.-
tunuluI saa Cherim-Cuius. Se
mal numeste i Nastradin-Cu-
lac. Sub acest nume brazdea-
zä partea estica a piase si a-
ceea a comuneT. Incepe la poa-
lele movileT Imail-Iuc i pa-
streazä acest nume pana in drep-
www.dacoromanica.ro
CUZA-VODÀ
tul satuluT Urluia, de unde ia
pe cel de Nastradin - Culac ;
este Mata de un drum comunal
ce duce de la Cara-A mat la
Urluia.
Cuverca, trup de sat, din com.
Timisesti, plasa de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu.
Cuza, t'a.c.., Iii jud. Vasluiu, satul
Tatomiresti, comuna Draguseni,
pl. Funduri. Are o intindere de
2 hect.
Cuza-Vodä, com. rur., in jud.
Roman, pl. Siretul-d.-s., spre
N. de orasul Roman, pe malul
sting al riuluT Siret. Este la o
departare de 30 kil. 500 m.
de orasul Roman si la 21 kil.
500 m. de resedinta piase. E
formata din satele Cuza-Voda
si Cogalniceanul, cu resedinta
comuna h satul Cuza-Vodd.
Are o populatiune de 193 fa-
mili!; sunt 184 contribuabilT
In total 790 locuitorT. Stia carte
38 persoane. Locuesc In 210
case. Sunt : 1006 vite mar! cornu-
te. Are o scoalä primara mixta,
care in anul 1886-87 a fost
frecuentata de 18 elevT, din 32
inscrisT. Tine de circumscriptia
fiscald Helestieni. Venitul anual
este de 2963,70 leT si cheltue-
lile de 2708 Id.
Este legata cu orasul Roman
prin osea.
Cuza-Vodä, sat, in jud. Covur-
luT, com Slobozia-Conachi, pl.
Siretul. Este format din in-
surater improprietaritl pe mosia
StatuluT, in 1879 (delimitarea
definitiva terminata in 1885);
numele Il poarta de la primul
Domnitor al RominieT - Unite,
Alexandru I. Cuza, cel ce a
improprietdrit pe taran! la 1864.
Are o populatiune de 113
familiT, saa 637 suflete, carT lo-
 CUZA-VGDA
cuesc In i r6 case. Este foarte
aproape (vr'o 50-60 metri) de
Slobozia-Conachi si, ca toate sa-
tele de curind infiintate, este
facut dupa un plan sistematic
si frumos.
Cuza-Vocia, sat, in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-s., com. Cuza-Voda,
spre Nord de orasul Roman si
la o departare de 301/2 kil, de
e/ si de 21 kil. de resedinta
piase. Este asezat pe malul
sting al riuld Siretul, pe o mica
ridicatura. Este resedinta com.
Cuza-Voda. Are 114 capr de
familie, sad 469 suflete, din carT
124 contrib., mil locuesc in 124
case. tii carte 26 persoane.
Sunt 791 capete de vite marr.
Are o §coalA primarà mixta,
care in anul 1886-87 a fost
frecuentan. de 18 elevT, din 32
inscrisf. Acest sat este infiintat
in anul 1878, pi-in clarea de pa-
mint la non' insuratef, linga des-
fiintatul sat Scheuleti. Este legat
Cu orasul Roman prin osea.
Cuzaldul, sat, pe mosia Cu ace-
lasì nume, com. Horodistea, pl.
Prutul-d.-j., jud. Dorohoid. Are
79 capf de familie, salí 332 su-
flete. E situat pe costisea dea-
luluT despre Prut. Aceastä mosie
din vechime era a parte, acum
e lipita la mosia Horodistea.
Are o biserica, cu hramu/ Sf.
Mihail si Gavril, deservita de
preot, 2 cintaretT i i 'Alamar;
este mica i vechie, facuta din
birne, la 1783, de fostu/ proprie-
tar Cuza.
Calitatea pamintulur in parte
este bund. SateniT improprieta-
ritI ad 266 hect., 29 arir pamtnt.
Drum principal este acel ce
duce la calea judeteana Rada-
uti-Darabani.
Cuzgun, com. urb., judetul Con-
stanta, pl. Silistra-Noua.
www.dacoromanica.ro
46
Este asezata in partea vesticä
a judetuluT i in cea esticà a
plaseT, spre E. de oraselul Os-
trov, resedinta ocoluluT. Comu-
nele invecinate cu clima sunt :
Caranlic, la 4 kil. spre S.-V.;
Beilicul, la 6 kil. spre N.-V.
(cAtunele sale : Demircea la 3
kilom. N. si Bac-Cuius la 4
kil. N.-E.) ; Aliman, la 9 kil.
spre N.-E.; Mirleanul, la ro kil.
spre N.; Enisenlia, la 12 kil.
spre S.-E. (catunele : Ciucur-
Chioi, la 3 kilom. spre S.-V.,
Bazargian, la 4 kil. spre S., Che-
rim-Cuius la 8 kil. spre S.-E.);
Rasova, la 27 kil. spre N.-E.,
in linie dreapta.
Hotarul amanuntit al acesteT
comune este urmatorul : Plecind
de la poalele vestice ale virfuluT
Caraula de Ruga Valea-Beilicul,
pe muchea dealuluT Cuzgun, hota-
rul se indreapta spre N.-E., cobo-
find dealul Cuzgun in valea Voi-
nea-Mare, apof spre S.-E. talud
valea Demircea si trecind pe la
o egala departare de satul De-
mircea si oraselul Cuzgun, apor
spre N.-E., urcind pe rnuchea
dealuluT de mal sus, intilnind so-
seaua judeteang. Ostrov-Cuzgun-
Medjidia, pe care o urmeaza in
directiune estica pana la virful
Cuzgun; de aci o paraseste, in-
tilnindu-se cu hotarul despArti-
tor l'are plài1e Silistra-Nouà si
Medjidia; merge impreund ca
acest botar tot in directie es-
tia, mal intlid spre S.-E.-E., co-
borind dealul Echi - Iduc - Al-
ceac, pe care era urcat, i virful
Cuzgun, tale valea Cara-Cialic-
Culac, trece padurea Ciatal-Or-
man iajunge in valea Cara-
Aci-Alcea, de ad o ia spre N.-
E. coborind aceasta vale pana
da iar de soseaua judeteana Os-
trov-Cuzgun-Medjidia; o urmeaza
putin (t kil.) in directie esticá
pana da in valea Baldarnac-
Ceair (un alt nume al vad Ur-
CUZGUN
luia, ce i se da de la satul Ur-
luia i pana in soseaua jude-
teana de mal sus); paraseste so-
seaua si se indreaptá spre S.-E.,
urcind valea Baldarnac - Ceair
(sad Urluia), pana in dreptul sa-
tulur Urluia, pe care-1 lasa la stin-
ga si se dirige spre E.; taie valea
Uzum-Culac si se urca pe mu-
chea dealuluT Adam-Clissi-Bair,
nu departe de ruinele monumen-
tuld Adam-Clissi (200 m. spre
S.-V. de el) ; de aci, hotarul se
indreapta spre. S., mal india
in directiune sudica, pe muchea
dealulul de mal sus si apol spre
S.-V., coborind dealul, taind
valea Urluia, si, pansind hota-
rul plaseT, se urca pe dealul
Curu-Alceac-Bair, in dreptul sa-
tuluT Urluia ; din acest loc, ho-
tarul se indreaptd mar intlid
spre N.-V., coborind dealul de
mar sus, in valea Cuuiu-Culac
(un alt nume al ;raer Nastra-
din-Culac), apoT spre S.-V., pe
la marginea padureT Ciatal-Or-
man, pana da in valea Diu-
diuluc-Cucuciuc-Alcea, la poa-
lele moviler Buluiciu ; din acest
loc hotarul se dirige spre V.,
pastrind fusa mere! directiunea
N.-V.; urmeaza in continua a-
ceastá vale prin padurT, apor
valea Migeletul (prelungirea ce-
leT precedente), pana da in valea
Derinea-Ceair (un alt nume al
vad Beilicul, ce 1 pastfeaza de
la satul Bazargian pana in drep-
tul satuluf Carardic), la z kil.
spre S.-V. de orasul Cuzgun ;
urmeaza intru cit-va (11/2 kil.)
aceasta vale, o pardsete, taie
qoseaua judeteana Ostrov-Cuz-
gun, urca dealul Cuzgun, Ruga.
virful Carau/a, de unde am ple-
cat. Forma luT e lunguiata, se-
manind Cu un dreptunghid alun-
git ; lungimea luT e de 40 kil.,
iar intinderea totala e de 5320
pogoane, sad 2548 hect., salí
25'M kil. p.
CUZGUN
Se margineste la N. Cu co-
muna rurala Beilicul (si anume
Cu cat. Demircea si Bac-Cuius)
de care se desparte prin dealul
Cuzgun si padurea Bac-Cuius
si cu comuna Enige (si anume
catunul Polucci), de care se
separa prin valea Cara - Aci-
Alcea, si soseaua judeteana Os-
trov-Cuzgun-Medjidia ; la E., tot
cu com. Enige (si anume cu
catuneIe: Iusa-Funar, Talasman
si Adam-Clissi), de care se des
parte prin valea Baldirmac-
Ceair si dealul Adam - Clissi-
Bair ; la S., cu comuna rurala.
Hazarlic, separindu-se printr'o
linie conventionala, si cu com.
Enisenlia, despartindu - se prin
valle Diudiuliuc-Cucuciuc-Alcea,
Migeletul si Derinea-Ceair, (saii
Beilicul) ; la V. se marg-ineste
cu com. rur. Caranlic, de care
se separa prin dealul Cuzgun.
Solul este destul de aciden-
tat, mar cu deosebire in par-
tea vestica. Dealurile maT insem-
nate, carT brazdeaza teritoriul
comuneT, sunt : Cuzgun (173 m.),
la V., dominind orasul Cuzgun,
acoperit cu tufarisurT si livezl ;
Bac-Cuius (112 m.) si Echi-
Iuiuc-Alceac (18 t m.), cu vil--
fui Cuzgun (182 m.), la N., do-
minind orasul Cuzgun si satul
Cara-Amat, acoperit Cu paclurT
livezT si pasunT ; Adam-Clissi-
Bair (138 m.), la E., acoperit
cu semanaturl si fin* ; Curu-
Alceac-Bair (92 m.), la S.-E., a-
coperit ea finete, domina satul
Urluia; Cara-Amat (183 m.), a-
coperit cu paclurl, dominind
orasul Cuzgun si satul Cara-
Amat. Movile sunt pase, cea mal
mare parte naturale si acope-
rite cu verdeata ; printre ele
insemnam Caraula (181 m.) la
N.-V., dominind orasul Cuzgun,
satul Demircea si valea Beilicul.
Cele mal' insemnate val sunt:
Derinea-Ceair (sal Beilicul), in
4'7
partea sud-vestica si adiacenta
sa Diudiuliuc - Cucuciuc- Alcea,
prelungita pana in valea Dei-inca
Cu numele de valea Migeletul,
in partea de S.; ea se uneste
cu valea Ceair-Orman, ce trece
prin satul Cara-Amat si orasul
Cuzgun, si, unitä cu valea Iort-
Culac, brazdeaza mijlocul co-
muneT ; acestea sunt singurele
val carT mal_contin oare-care apa;
valle Voinea-Mare si adiacenta
sa, Demircea, la N.; valea Bal-
dirnac-Ceair (san Urluia), ce tre-
ce pi-in satul Urluia, cu adia-
centele sale : Cara-Cialic-Culac,
Nastradin-Culac, Cara -Ad i - Al-
cea pe stinga si Uzum-Culac
pe dreapta, brazdeaza partea
nord-estica si estica a comunel;
unele din ele, de si ali malurile
acoperite cu padurf, nu contin
apl.
Comun. a se compune dintr'un
oras si. doul sate. Orasul Cuz-
gun, resedinta comuneT, este
asezat in partea vestica, pe am-
bele malur! ale N'ad Ciair-Or-
man, la poalele estice ale dea-
luluT Cuzgun si. cele vestice ale
dealuluT Cara-Amat. Casele de
stil turcesc sunt asezate pe 7
ulitl, ce se intretaie perpendi-
cular; orasul este inconjurat de
un sant, ruinele unta vechiti
val roman. Cara-Amat, sat ma-
ricel, irisa cu casele asezate in-
tr'un mod neregulat, se afla in
partea estica a comunei, la 4
kil. spre S.-E. de resedind, pe
ambele malurl ale vaeT Ceair-
Orman, la poalele estice ale
dealuluT Cara-Amat. Urluia, sat
mic, sarac, este asezat in par-
tea estica a comuner pe am-
bele malurT ale %del Urluia, la
7 kil. spre E. de resedinta, si
la poalele estice ale dealuluT
Curu-Alcea-Bair.
Suprafata comuneT este de
2548 hect., din carT 23 hect.
neproductive sunt ocupate de
www.dacoromanica.ro
CUZGUN
vatra orasuluT Cuzgun si a ce-
lor dota sate Urluia si Cara-
Amat, si 2525 hect. teten pro-
ductiv ; din acestea 200 hect.
sunt ale statuluT si proprietari-
lor, lar 2325 hect. ale locuito-
rilor.
Populatiunea este amestecata.
In anul 1896 ea numara 170
familif, Cu 965 suflete; din a-
cestea avem: barbatT 503, femer
462; necasätoritr 395, casatoritT
540, 30 vaduvf ; stiii carte 50 per-
soane, nu stili 915; 955 Ro-
minT, io strainT ; ortodoxi 890,
maho m etanT 75; agricultor! 123,
com ercianti 8; improprietari ti
139, neimproprietaritl 31.
Are 131 contribuabilf.
LocuitoriT posea.: 113 plu-
gurT cu boT, 191 care si carute,
76 grape de fier si 2 masinT de
vinturat.
In comuna sunt 7300 capete
de vite, din carT : 322 ca!, 1154
boT, 47 bivolf, 5138 ol', 52 ca-
pre si 139 porcT.
Este 1 moard cu .aburl si 8
de vint.
In comuna. sunt 8 comerci-
antl : 2 hangiT si 6 circiu-
mati.
Budgetul comuna la veniturI
este de 19357 leT si la cheltu-
elT de 4617 le!.
CM de comunicatie sunt dota:
calea judeteana Ostrov-Medji-
dia, ce trece prin orasel; cea
judeteana ce duce la Mangalia,
si drumurl comunale ce unesc
catunele intre ele si cu satele
invecinate.
Este o biserica, intretinuta de
locuitorT, cu hramul SI. Gheor-
ghe, deservid de I preot si 1
paracliser ; o scoall rurall mixta,
conclusa de un invatator si fre-
cuentad de 158 elevT inscrisT
(din carT 80 bletf si 70 fete);
mal este si o scoall straina.
Comuna s'a fondat prin se-
colul trecut; a servit ca baza
 CUZOAIA
de operatiunT in rdzboiul de la
1821, izare Rug g TurcI.
Cuzoaia, vil, in com. Nicoregi,
intre satele Nicorqti i Piscul-
Corbuluf, jud. Tecucid.
Cuzoaia, vii, in com. Nicoregi,
www.dacoromanica.ro
98
jud. Tecucid intre satele Nico-
rWi g Fintinelele.
Cuzul-Mare, a'eal, in jud. Tul-
cea, pl. Babadag, com. Ba-
Chioi. Se desface din dealul Pie-
trosul, se intinde spre V., cu
o directiune generald de la S.-
CUM-MARE
E. la N.-V., brdzdind partea
centrald a pl4eT i cea sudicl a
comuner. Are 134 m., dominind
asupra satuluf Ba.5-Chioi, phi-
iauluT Taita i drumuluT ju-
detean Babadag-Mdcin. E aco-
pen it cu finete.
Dabäll (Movila-luI-), movild,
aflAtoare pe trupul moieI Ceo-
rici, com. Cudalbi, jud. Covur-
luiti, pl. Zimbrul, spre E. de sa-
tul Cudalbi.
Dacilor san Tätarilor (M'A-
gura-), rndgurd, jud. Dolj, pl.
Amaradia, com. Goqti, pe lingg
carI sunt bucAtI niarI de al-l-
ink:1A.
Dactul, ciitun, in jud. Arges, pl.
Cotmeana, pe 1.1111 Teleorman ;
face parte din com. rur. Te-
Dadalica, &tia!, pe teritoriul
com. Berbenceni, jud. Baca,
pl. Siretul-d.-s. Izvore$te din lo-
cul cu acelag nume i se varsg
in ptriul Odobul.
Dadalica, loe cu izvoare, pe te-
ritoriul com. Berbenceni, jud.
Bacgil, pl. Siretul-d.-s.
Dadilor (Piscul-), pise, judetul
Muscel, plaiul Nuc§oara, com.
Slgnicul.
Dadilov, com. rur., jud. Vlwa,
pl. Cilni$teT, situatä pe proprie-
tatea statuld Comana, pe coasta
dreaptA a apeI Cilni§tea, 'filtre
CAluggreni i Comana la E. ju-
68878. N'arete Die/tomar Geogratte.
detuluT. Este inconjuratA jur-im- e un fel de platal, peste care
prejur cu pAdure e un drum spre muntele Halluca,
improprietárit in 1864 din jud. Suceava. E acoperit cu
167 locuitorT, carI aú luat 381 cringurI i finaturr.
hect. S'ati mal improprietArit in
1882, 25 insurAteT, carl ati luat Dadi§a, pîrîz, jud. Suceava. Iz-
13o hect. vorqte de sub muntele cu a-
In 1886 ati fost ad i 268 fa- cest nume ; udg comunele Bo-
miliI sau 1320 suflete. roaia i DrAggne§ti, pe o lun-
Budgetul comunal in 1888 a gime de peste 5 kil. si se varsg
fost de 2125 lei, 30 banI, la in Ulia.
venituri i de 2675 leI, 22 banT,
la cheltuell contrib. in acela an Dadiqa, valea piriului cu acest
aú fost 299. nume, jud. Suceava.
S'a arat in 1886 suprafata
de 775 hect. Sunt 9 hect. vie. Dadului (Movila-), movild, la
Vite sunt: 710 bol qi vacT, S. de com. Vädastrul, din jud.
35 bivolI, 189 cal, 2356 or, Romanati ; face parte dintr'un
capre, 144 rimAtorT i 3 asinT. grup de mAgure care se insirl
Aci este o bisericA cu hra- intr'un lant paralel cu cursul
mul «Cuvioasa Paraschiva», zi- Durar&
din. la 1882 i deservitg de
preot i 2 cintAretl. Dadulul (Valea-), vale, in ra-
Are o coa1ä mixtg, cu 3 clase, ionul com. Jupine0i, jud. Mus-
condusg de o invAtAtoare, §1 la cel, pl. Riul-Doamner. Se varsA
care, in anul 1888, aü urmat 40 in riul Doamna, pe malul drept,
bgetI i 8 fete; cincr circiumI. aproape de com. Dirmorie0.
Este departe de statia dru-
muld de fer Comana de lo Dadurile, lac, in jud. Ialomita,
de oseaua Giurgiti-Bucu- pl. Ialomita-Balta, com. Bordu-
re§ti, la Crucea de piatrA, de 4 §eni, situat in insula Balta.
kil., de Giurgia de 29 kil., lar
de Ghimpati, resedinta plAseI, Daglta, com. rur., in jud. Roman,
de 23 kil. pl. Siretul-d.-s., spre E. de o-
rapl Roman i la o depArtare
Dadi§a, munte, a cal-tila culme de 24 kil. de el si de 14 de
7
www.dacoromanica.ro
 DAGITA
resedinta plAseT, in extremitatea
judetuluT despre jud. Vasluia.
Este asezatd pe un teritoria
deluros. E formatd din satele
BAlu$esti-MicT, Boatca, Ciurea,
Crucea-Rosie, Dagita, Holm,
MlnAstirea, Piscul Rusului i Vo-
vrie$ti, ca resedinta com. In
satul Dagita. Are 437 fam., cu
2216 locuitorT din carT 59 stia
carte. Locuesc in 555 case. Po-
pulatia este romind afard de ro
fam. de evreT.
Vite marT cornute sunt 1618.
Are 5 biserieT toate de lemn.
Venitul anual al com, este
de leT 8004,55, ia,r cheltuelile
de leT 5332.
Dagita, sat, In judetul Roman,
plasa Siretul- de -Sus, comuna
spre E. $i la 24 kil.
de ora$ul Roman $i la o de-
pArtare de 14 kil. de re$edinta
plaseT. Este asezat pe coasta
de E. a dealulut InAricT $i este
unul din satele cele maT de E.
a judetuluT. Este re$edinta com.
Daglta. Are 72 capT de fam.,
387 locultorT, din carT 15 stiu
carte; 96 case. Populatia este
rominá afard. de 2 fam. de evreT.
Vite marr cornute sunt 302.
In sat e o moard Cu aburl. Co-
municatiunea cu ora$ul se face a-
nevoe din lipsa de sosele.
Se numea mai inainte i Blu-
duresti.
Dagitei (Lunca-). VezT DagiteT
(Sesul-).
Dagitel. (§esul-), 'es, ce se in-
tinde de la N. spre S. prin
marginea de E. a jud. Roman,
prin com. Dagita i BAcesti
se confundd cu sesul Birladu-
luT la tirgu$orul BAcesti. Acest
$es este mArginit la V. de dea-
lul IndricT, pe coasta cdruia se
afld satul Dagita, si la E. de
dealul Filfata, pe care se afld
www.dacoromanica.ro
50
satul Tasna (jud. Vasluiti). Este
acoperit Cu finete si supus a-
dese-orT inundatiunilor. Sc maT
numeste si Lunca-Dagltel.
Daia, sat, plasa Dumbrava-d.-s.,
com. Prede$ti, jud. Dolj. Are
182 suflete, 98 bArbatT si 84 fe-
meT, carT locuesc In 48 case.
Copiir din sat urmeazd la scoala
mixta din satul Prede$ti ce este
la o depdrtare de 458 rn. In
anul 1893-1894 ad frecuentat
scoala !O bdetT, din 28 in vIrstd
de scoald. In sat este o bise-
ricd construitá din birne.
Daia, aten, al com. Costesti, pl.
JiuluT, jud. Gorj, in partea des-
pre N.-V. a com. si la 2 kil. depAr-
tare de dinsa. E situat In valea
Daia. Are o suprafatd de 400
hect., din carl 150 hect. pAdure,
210 hect. loc de culturd, fineatd.
$i izlaz, 20 hect. vil si 20 hect.
prunT, toate ale locuitorilor mos-
nenT.
Are o populatie de 70 familiT,
salí 320 suflete, din cari 60 con
tribuabili, ocupindu-se pe BETA
munca cimpuluT, Cu rotária
dogdria.
LocuitoriT posea : 10 plugurT,
18 care cu bolsi I cdrutä cu cal.
Vite sunt: 63 vite marT cor-
nute, 9 caT, 70 cl, 104 capre
18 rimatorT.
Comunicarla se face prin so-
seaua comunald ce-1 leagd la
N. cu com. Piscurile, lar la S.
cu comuna sa, Costesti.
Dala, cdtun, al com. Frumusei,
pl. Gilortul, jud. Gorj. E situat
pe Dealul-Negrenilor, in partea
despre V. a cdt. Frumusei.
Are o suprafatA de 8o hect.,
din carl: 40 hect. pAdure, 22
hect. arabile, 12 hect. finete, 2
hect. vie si 4 hect. livezT de
prunr.
Locuitorif sunt improprietd-
DAIA
ritT dupd legea rurall din 1864.
Are o populatie de 20 familif,
saa 6o suflete, din cad 18 con-
tribuabilT.
Locuitorir posedl: 2 plugurT,
5 care cu bol, 35 vite marT cor-
nute, 3 cal, 13 cl, 5 capre si
10 eimAtorT.
Comunicatia in acest cdtun
se face printeun drum de care.
Intr'acest d'Aun sunt 4 fin-
tia
Daia, atan, pendinte de com.
Daitia, pl. Margi n ea, j ud. Vlasca.
E situat pe coasta vdTeT Dala,
pe proprietatea FrAtesti.
Locu torT I in pro prietdri tr In
1864 aa fost 99, carT au hat
267 hect.
Are o bisericd, deservitd de
preot si 2 cintAretT ; 70 hect.
25 ariT vie cu embatic, al edruT
vin se consumA la Giurgiu.
E departe de statia BAneasa,
a linieT ferate Giurgitl-Bucure$ti,
de 5 kil., de Giurgiu de 19 kil.
si de Bucuresti de 52 kil. Are
in apropicre soseaua nationald
Giurgitl-Bucuresti.
In cdtun sunt 2 circiumr.
In aIstoria MoldoveT si a Va-
lahier» tipAritd la Iasi la 1777,
eisim cd.: «Calé a perdu son
nom ; on ne peut le distinguer
que par la ville Tala (Dala) ou
par le château Talche, qui sont
placés tous deux entre Facke
et Giurevo sur le Danube, dans
le même espace où Calé exis-
tait du temps des Romainso.
La 1418, Mahomet I, fiul luT
Baiazet, dupd ce a invadat in
Asia, trecu apoT in Rominia,
lud. Severinul i Calé despre
care am vorbit, fortifica Giur-
giul $i puse o garnisond nume-
roasd ca sá impedice trecerea
DundriT. Mateia-Basarab, cind
a organizat cApitAniele in tard,
avezase in Vlasca doud cApitl-
nii, una la Dala si alta la Odi-
 DATA
voie. Aceite capitaniT sT-a avut
resedinta in satul Dala, pana
la desfiintarea capitaniilor de
catre fanariotT.
In Valea-MiuluT este o tintina.
Legenda zice ca aceasta fintina
a fost faena de Miul Haiducul,
de la care isT pastreaza valea
numirea de Valea-MiuluT.
Acest sat, pe la 1530, se che-
rna Sarmanesti.
La 1693, Constantin-Vocla
era la Giurgia in intimpinarea
luT Mustafa-Pasa, care adästa
venirea HanuluT TatAresc ; i-a
esit inainte la Dala la ii 'unid,
acel an.
Sub Mircea Basarab s'a in-
fiintat ad una din cele 18 ca-
pitanii, in care se impartise Tara-
Romineasca.
La 1773, ne spun fratit Tu-
nusli, la Dala ar fi fost me-
toc de calugarT ; se pare ca lo-
cul unde era situat acest metoc
este in o vale la Viea-lut-Go-
goase.
Dala, a'eal, in marginea de S. a
com. Giurgioana, pl. Zeletinul,
jud. Tecuciti.
Daia, mofie particulara, pl. Dum-
brava-d.-s., com. Predesti, jud.
Dolj.
Dala, vale, pl. Jiul, jud. Gorj, pe
care e situatä com. Costesti-Daia
catunele sale Costesti i Daia.
Aceasta vale vine despre N.
si merge spre S.
Este formata din culmea dea-
lulut Aninoasa si din culmea
dealulut Greci.
Daiaman-Bair, virf de deal
deal, pl. Macin, jud. Tulcea, pe
teritoriul com. rur. Cerna. E si-
tuat in partea esticä a plaser
si in cea nord-vestica a comu-
neT. Losa spre V. dealul Megina,
la S. dealul Raman-Bair. Din
poalele sale de S.-V. izvoreste
valea Megina. Are o inaltime de
283 m. si e punct trigonometric
de observatiune de rangul al
3-lea. Este acoperit parte cu
paclurT, parte cu finete i pa-
sunT. Prin inaltimea sa domina
asupra vaIeT Megina i asupra
drumuluT comunal Cerna-Greci.
Daitia, com. rur., compasa din
catunele Daia i Daitia, plasa
Marginea, jud. Vlasca, ambele
situate pe malurile DunareT, pe
proprietatea statuluT Daia-Dai-
tia, pendinte odinioara de ma-
nastirile Cascioarele i Cotro-
ceni. AzT constitue ambele o
singurà proprietate, arendata a-
nual pe pretul de 43000 ler.
La 1864, s'a(' improprietarit
toz locuitorT fostl clacasT, ca-
rora li s'a dat 306 hect. La
1882 s'a(' improprietarit 5o in-
surater, carT ati luat 282 hect.
In total sunt 152 locuitorl clä-
casi care ati luat 588 hect.
Pe teritoriul comuneT este un
petic de padure de stejar de
250 hect., care depinde de oco-
lul silvic Giurgia.
In 1887 se aflati aci 206 con-
tribuabill din 1040 suflete.
Budgetul comunet in 1887
era de 2524 leT la venituri si
de 3089 let la cheltuelf.
Sunt 2 bisericT, una in Dala,
alta in Daitia ; depind de pa-
rohia Dala; ele sunt deservite
de 2 preotT si 4 cintAretT.
Departarea intre aceste 2 ca-
tune este de 21/2 kil.
Este o scoalä mixta, cu 2
clase, conclusa de o invatatoare.
In comuna, In x888, se aflaa
in Dala 50 caT si in Daitia 70;
450 bol in Dala si 385 in Dai-
tia ; 30 bivoll in Dala i 50 in
Daitia; 58o oT in Dala i 786
In Daitia; 592 rimatorr.
Prin aceasta comuna trece
soseaua nationall Giurgia-Bu-
www.dacoromanica.ro
DALA-CHESEN-BALCULAC
curesti. Comuna este departe
de Giurgia de 22 kil., de Bu-
curesti de 50 kil., de statiile
Fratesti i Baneasa, ale linieT fe-
rate Giurgia-Bucuresti, de cite
8 kil., iar de Stanesti, rese-
dinta plaseT, de 16 kil.
In aceasta comuna sunt balt1
formate de Dunare, begate in
pestl si care, cind vin apele
DunareT marT, se intind sub
viT pana in marginea linieT fe-
rate Giurgia-Bucuresti.
Pe dealurile acestel comune,
cu ocazia sapaturilor construi-
ret liniel ferate, s'a gasit sche-
lete de animale antideluviane,
din care o parte se afla depuse
la Gimnaziul din Giurgiu, si o alta
parte sunt in posesia d-lut in-
cri n er I. Cantacu zi n o.
Se afla aci : o moara de foc
cu 2 pietre ; 5 circiumT ; un
han mare.
In aceasta comuna, la 1854,
In timpul razboiuluT dintre Rust
TurcI, a fost o Inclerare in-
tre ante-gardele turcestT 11 ca-
zaciT rusT.
La 1878, pe vremea razboiuluT
Romino-Ruso-Turc, o brigada
de cazad a corpului de armata
Skobeleff, s'a adapostit in a-
ceasta comuna.
Daitia, cdtun, pendinte de com.
Daitia, plasa Marginea, judetul
Vlasca, situat pe coastele i va-
lle DaitieT, pe soseaua Giurgia-
Bucuresti.
Apartinea, inainte de secula-
rizare, manastireT Cotroceni ;
azT mosia este a statulut si se
arendeaza impreuna cu Dala.
Are o biserica, deservita de
preot si 2 cintaretT; depinde
de parohia Daia.
Sunt 2 circiumT.
ViT sunt in suprafata de 70
hectare.
Dala-Chesen-Baqi-Culac, vale,
 DALAWA-CULA 52
In jud. Constanta, pl. Hirsova, stincoasl. Are o inaltime de
com. Topologul. Se desface din 217 m. si e punct trigonometric
ramurile occidentale ale dealu- de observatie de ordinul al 3-
luf Periclic, indreptindu-se spre lea, domirand asupra satuluf
V., i marginita la S. de dealul Ciamurli-d.-s. Este acoperit cu
Cara-Misa-Tepe. Se deschide in pAsunI i finete.
;ralea Topolog-Derea, in dreptul
satuluf Topologul-Romin, dupa Dalmaciu/, ftddure, pe teritoriul
un curs de aproape 4 kil. comuneI Cimpurile, pl. abra-
uti, jud. Putna. Intinderea ef,
Dala§ma-Cula, vale, in judetul impreunA cu padurea LArguta,
Constanta, pl. Hirsova, comuna este de 80o de falcf. E pro-
Ghizdaresti. la nastere din vir- prietatea rAzesilor din comuna
ful Tref-Movile, indreptindu-se Cimpurile.
spre S. si mergind paralel cu
Dundrea. La satul Damachi, tirgufor, in partea de
unde se uneste cu valea Tichi- N. a com. Hermeziul, jud. Iasi,
lesti, care vine de la S., da pl. Turia, situat pe platoul a
nastere vAer Cechirgea, care la caruia culme formeaz5. valea
directia spre V. si se deschide Prutuluf; se compune din cite-
in Dunare, in dreptul ostrovu- va dughene, In carf locuesc un
luT Atirnati. mic numAr de Evref, numaratf
in populatia satuluf ZAboloteni-
Dalban, poiand, din p5durea Or- Sturzoaef. Prin mijlocul tirgu-
zinele, com. Brdtila, plasa Taz- sorulul trece soseaua judetean5.
lAul-d.-j., jud. Baca. Iasi-Botosani. Are o scoall, in-
fiintatA la anul 1867, frecuen-
Daler, insulti, in bratul Chilia, tata de 59 elevi. (V. Zaboloteni).
formatA de ramura principall
Chilla, i Bratul - TAtaruluf. E Damachi, sat, in centrul com.
situatO In jud Tulcea, pl. Su- Movila-RuptA, jud. Botosani, pl.
lina, pe teritoriul com. urba- tefánesti, asezat pe tarmul
ne Chilia-Veche. Are o forma drept al PrutuluT, inteo infun-
lung-uiatO, o lungime de 2.5 kil. dAtura de deal ; mosia are o
si o intindere totall de 200 suprafata de 1260 hect. si o
hect.; este asezatl in partea populatiune de 74 fam., sau
vesticA a plAsef si a comunef ; 312 sufl.
este neproductiva fiind acope- Vite sunt: 104 bol si vacT, 14
rità peste tot numai cu stuf. cal; 300 of si 38 rimAtorf. Are
o biserica, deservita de i preot
Dallcla, deal, in judetul Tulcea, si I cintAret; 2 morl de apl pe
pl. Istrultif, pe teritoriul com. Prut.
rur. Ciamurli-d.-s. Se desface Satul mal poarta numele
din dealul Dolojan ; se intinde de Movila-Rupt5.; aidf e rese-
spre E., avind o directiune ge- dinta primärid com. .Movila-
nerala de la N.-V. spre S.-E. ; Rupt5..
brAzdeazA partea nordicA a pla-
ser si pe cea vestica a com.; Damaciul, firîz, jud. Putna, for-
pe la poalele-I estice curge mat pe teritoriul com. Suraia,
pirlul Ciamurli, si merge dru- satul Damaciul. Se varsa In Si-
mul comunal Eschi- Baba- Cia- Jet, dupa ce primeste ca aflu-
murli-d.-s. E de natura cam ent gira Iezarelul.
www.dacoromanica.ro
DAMIAN
Damian, >com. rur, jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-j. cu resedinta la CA-
ciulatesti. Situad. pe sesul Da-
miau si pe costisa DealuluT-Pi-
riuluï, la 49 kil. de Craiova.
Se invecineste la N. cu com.
CaclulAtesti, la E. si S. cu mo-
sia Coroanef, Sadova, si la V.
cu com. Sadova. Limita Huid' de
N. incepe de la aria proprie-
tatel spre N., in linie dreaptd,
pdnA la Finttna-luT.Banca ; de
ad apueA spre V., pe o distantA
ca de '/2 hect., apoI merge in li-
nie dreaptA pana in santul com.
unde se hotareste- cu Sadova.
Li ia de V. incepe dintre mo
rile Racoviceanca si GirnAreasa,
merge in linie frinta printre Sa-
dova §i Damian, prin punctele
Lubeniteste (miel movild), Dru-
mul-CraioveT, Fintina-Banca
ese in punctul Santul. Limita
de S. incepe iar de la aria pro-
prietater, in hule dreaptA, de la
E.-V., pe de asupra DealuluT-Pi-
riului, pana la moara Racovi-
ceanca.
Limita de E. incepe de la
punctul anul, merge in linie
frinta pana la aria proprietAtef
spre S.
Terenul com. este accidentat
de Dealul-Piriuluf, inalt de 40
50 m., ce se leaga cu alte de-
lulete ce au directiunea de la
V.-E. Este o vale, Valea-Piriu-
la Un phi(' : Piriul Damian,
ce izvoreste in com. Damian
si se varsO in PU, pe teritoriul
com. Sadova si se numeste si
piriul Sadova.
Inainte coprindea i catunul
Piscul care azi este comuna a-
parte; acuma coprinde 2 cAt.
Damian, cat. de resedintl, si
Rastul, spre N.-V. de Damian,
la 5 kil. depArtare.
Resedinta com. era alta-dat5.
in com. Sadova.
Are 3 bisericr, dintre care
douà in Damian, una in burla
DAMIA N
stare si alta in ruina; si una
in Rastuf. Cea in ruina s'a zi-
dit la 1790 de obstea locuito-
rilor. Are in tinda din nauntru,
de asupra useT, pe o tabla de
plata, urmatoarea inscriptiune:
tin numele tatfiluI, si al fiuluI si al
sfintuluT duh. La anul 179o, ziditu-s'all
aceasfá Sflnt i Dumnezeiasci bisericä,
ande se präznueste hramul Sfintilor A-
postolI Petru si Pavel si SfintiI färä de
argint, Cosma i Damian, din temelie
s'a zidit de obste, de care vecinicitsì
fie pomenirea lor; iar acum de mila
ajutorul luí Dumnezeii, apucat
Infrumusetat cu zugrliveará i alte lu-
crurI I-ail ficut cei mal voiosl argatl
si anume : Chir Nicola Gancea, Sf. sa
Popa Voicu, Popa Badea, Chir Tecu
Boegiri, Chir Marcu Lelea, Marin Mfi-
cesanu, 1833 Angust 8.
Zugrav : Marin, boer de neam ot
Cosoveanu. e
Biserica actualä. din Damian
are in tindà in nauntru pe usa,
urmatoarea inscriptiune :
ez% ceastä sfinfá si Dumnezeiasca biscrica
s'a Inceput la anul 5851, Iulie 54 i s'a
savArsit In anul 185 5, Octombrie 22.
Cel ctitor a fost Tecu Gancea, art
ajutat la temelie plátä la forestre ; ior
de aci In sus s'a fficut de obste, tu zi-
lele P. S. S. Episcopul Calinic si ale
prea InaltuluT Doma Barbu
Zugrav: Ghitit Cosoveanu.,
Bisericele din Damian sunt
facute de zid. AzT ajuta la re-
paratie Administratia Domeniu-
luT CoroaneT, ocolul V. In Rastul
este o singura biserica de lemn.
Bisericele sunt deservite de 2
preotT si 2 cintaretT. PreotiT ad
leafa. de 75 leT pe an si dasca.liT
40 leT pe an si 34 pogoane, din
care 12 de preot, i 5 de cin-
taret.
In comuna Damian este o
scoala mixta, ce functioneaza.
din 1859; este Intretinutd de
stat si de comuna. Localul, a-
vind o sala de 72m. p., este in
buna stare si construit de Ad-
ministratia DomeniuluT Coroa-
53
neT, care a cheltuit 12000 leT. Are
17 pogoane proprietate si e con-
clusa de Q invatatoare. A fost fre-
cuentata de 34 baetT, din carT 12
din Rastul, si de 9 fete. In virstä
de scoall sunt 43 in Damian si
20 in Rastul. Stia carte 31 in
Damian i 9 in Rastul.
Populatia comuneT se urca la
ioo8 suflete, din carT 628 in
Damian (328 barbati i 300 fe-
me), si 380 In Rastul (180 fe-
meT si 20 barbat1). Dupä. legea
din 1864 sunt 108 locuitort im-
pamintenitT i dupa aceea din
1879 sunt 190 insurateT. Lo-
cuesc In 22 case si 190 bor-
dee In Damian si 3 case si 70
bordee In Rastul. Casele sunt
parte de cal-Milla, parte de
birne si parte de gard ; iar bor-
deele sunt de lemn.
Suprafata teritoriuluT comuneT
este de 556 hect., din carT 440
hect. pamint arabil, 40 hect.
izlaz, 16 hect. vie in com. Da-
mian i 60 hect. vie in com.
Rastul. Mosia de pe teritoriul
comuneT, apartine DomeniuluT
CoroaneT, Sadova.
Pe piriul Damran sunt dota
morT, dintre carT una se numeste
Gainäreasa ; a doua este pe mo-
sia DomeniuluT CoroaneT.
Intre catunele Damian si Ras-
tul este o cale de comunicatie
naturala.
Locuitorit isT desfac produc-
tele la Bechet, unde duc cereale,
imp rta bauturr spirtoa.se
coloniale. Transportul se face
cu carde cu bol pe soseaua co-
munala Damian-Sadova, unde
da In soseaua nationall Craiova-
Bechet. CirciumT in Damian sunt
6 si in Rastul, i. ComerciantT
sunt 7. Contribuabili 226.
Budgetul comund este la ve-
niturT de 5685 leT, 34 banT
la cheltuell de 5474 Id, 77 b.
Vite : 140 vite marT cornute,
185 oT, 14 cal si 36 pord.
www.dacoromanica.ro
DAMIAN
Damian, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-
d.-j., com. Damian, i resedinta
primarieT. Are o populatie de
628 suflete (328 barbatI si 300
femeT), cae locuesc in 22 case si
190 bordee, construite din lemn,
iar casele din caramida si birne.
In sat este o scoalä mixta,
care functioneaza din anui 1859,
intretinuta de stat si de comuna..
Localul este de zid, In burla stare
construit de Adtninistratia
DomeniuluT CoroaneT. Are 17
pogoane proprietate. In anul
1892 93 a fost frecuentata. de
46 baet1 si 9 fete, 34 baetT
9 fete din Damian si 12 1:AetT
din Rastul. In virstl de scoall
sunt 43 copii. Stiu carte 5' bAr-
baff.
Sunt dota biserict: una in
ruina si a dona in bulla. stare.
Cea In ruina s'a zidit In anul
1790 de obstea locuitorilor. Are
in tinda din nauntru, d'asupra
useT, pe o tabla. de plata ur-
matoarea inscriptiune :
(in numele Tatalut si al Mula si
al Sfintulut Duh. La anul 1790 ziditu-
s'ea amasa Sillita si Dumnczciascli bi-
unde se prazuueste hramul Sfintilor
Apostoll Petra si Pavel si Sfintri film de
argint Cosma si Damian, din temelie
zidit de obste, de care vecInica
fie pomenirea lor ; iar acum din mila
ajutorul luI Dumnezert s'au apucat i In-
frumusetat cu zugriiveala i alte lucrurY,
i-aii rima cel mal volos1 argatl i anume
Chir Nicola Gancea, Sfintia Sa Popa
Voicu, Popa Badea, Chir Tecu Boegiu,
Chir Marca Lelea, Marin Micesanu.
1833, August 8. Zugrav Marin, boer de
neam Ot. Cosoveanu.
Biserica care este in bulla
stare are In tinda el inauntru
pe usa urmotoarea inscriptiune:
eAceastrt SfInta i Dumnezelasa bi-
sericii s'art Inceput la anul 185i, hile
14 i s'au savIrs t In anul 1855, Oct. 12.
Cel d'intliu ctitor a fost Tecu Gancea,
art ajutat la temelie pita la ferestre, lar
de aci In sus s'art fficut de obste, In
zilele P. S. S. Episcopul Calinic si ale
Proa Inältatulut Doma Barbu
Zugrav : Ghiti Cosoveanus.
 DAM1ANT
La reparatia facuta, a contri-
buit Administratia Domeniulul
Coroaner, ocolul al V-lea.
In sat sunt 6 CirciumT.
Damian, pifia, jud. Dolj, pl. Jiul-
d.-j., com. Damian. Izvorete pe
teritoriul acesteT com. si curge
pe Valea-PirluluT, c u di rectiu n ea
de la E. spre V. In lungul a-
cesteT comune se numete Pi-
riul-Damian i dupa ce intra pe
teritoriul comuneT Sadova, din
punctul numit Gainareasa, se
numete Pirtul-Sadova. Se varsa
in niste smircurr, dincolo de
dealul Bostanele, smircurl ce se
scurg pe malul sting al riuluT Jiul.
Are un pod pe dinsul, in co-
muna Sadova, la p.inctul numit
Moara-Podul.
Damian, fes,. jud. Dolj, pl. Jiul-
d.-j., com. Damian, pe care este
asezata comuna cu acelasT nume.
Damuletul-Mic, phi% in jud.
Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s., com.
rur. Malovatul.
Damuri, alt nume al comunel
Potlogeni, pl. Balta-Oltul-d.-j.,
jud. Romanati.
Dan, deal, la N. de catunul Va-
carea, com. Valea-Pope!, plasa
Riurile, jud. Muscel.
Dan, /haba, in cercul com. Bu-
timanul, pl. Znagovul, judetul
Ilfov.
Dan, localitate, jud. Braila, pe
vechiul drum Braila-Focsani, pe
lunca SiretuluT i in com. Nazi-
rul, la 5 kil. spre S.-E. de satul
Cotul-Lung.
Dan, loc acoperit Cu vie, in coasta
MotruluT, jud. Mehedinti, plaiul
Clopni, com. rur. Negoe5ti, sa-
tul Padesul.
64
Dan (Izvorul-luf-), isvor, In ju-
detul Buzati, com. Beceni. In-
cepe din localitate si se scurge
in riul Slänicul.
Dan (Piscul-lul-), colind, in ju
detul Buzau, com. Rusiavatul,
cat. Tega. E acoperita de izlaz.
Dan (Valea-luf-), vale, in jud.
Mehedinti, pl. Vailor. com. rur.
Dan (Valea-lui-), vale, judetul
Muscel, izvoreste din padurea
Pacurarul, strabate cat. V11-
desti-Pamintenl, pl. Riurile,
se varsa in riul Bratia, in ra-
ionul com. Vladesti, dupa ce Danca§ul, vale, jud Iasi. (Vez!
primeste ca afluent Valea-Badel.
Dan (Valea-lul-), vale, in par- Dancäl (Valea-), vale, pe teri-
tea de V. a com. Margineni- toriul comuneT Filesti, pl. Si-
d.-s., pl. Filipesti, jud. Prahova.
Dan (Valea-lui-), vale, izvoreste
de sub poalele dealuluT Draga-
neasa, com. Valea Lunga, plaiul
Prahova, jud. Prahova, si se
varsa in riul Cricovul-Dulce. In
ea se varsa Lespezile, a-
Lupulul, Adinca, Valea-cu-Ani-
nT, Podul-cu-Fagl, s. a.
Dan (Valea-lui-), vale, comuna
Turia, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt.
Dan (Valea-luI-), vale, in ra-
ionul comune: Vasilati, pl. 01-
tetul-d.-j., jud. Vileea; se varsä
In riul Oltetul.
Dan i Murga § (Muntilr), pro-
prietityr ale Eforier Spitalelor
Civile din Bucure5ti, pendinte
de schitul Cornetul, com. Ro-
plaiul Cozia, jud. Vilcea,
in intindere de 1207 hect.
Danca§ul, sat, in com. "Miro-
slava) pl. Stavnicul, jud. Iasi,
situat pe valea cu acelasl nume,
www.dacoromanica.ro
DANCIUL
Intre coasta vestica a dealuri-
lor Ezereni i Dancasul, cu o
populatie de 23 familiT saii 117
suflete.
Numarul vitelor e de 152
din carI : i14 vite mar! cornute,
7 cal si 3 r rimatorr.
Danca§ul, deal, formeaza valea
Cu acelasI nume, la poalele ca-
ruia se afla satul Danca, din
com. Miroslava, pl. Stavnicul,
jud.
Danca§ul, jud. Iasi. Vez! Teletul,
pirifi, com. Miroslava, pl. Stav-
nicul.
Dancasul, deal).
retul, jud. Covurluia.
Danciul, com. rur. i sat, jud.
Mehedinti, pl. Blahnita, la o dis-
tanta de 38 kil de T.-Severin,
lar de com. rur. Vinjul-Mare, de
27 kil. E situata pe cimpie. For-
meaza comuna singura, avtncl
148 contribuabill, din 896 locui-
torT, locuind in 164 case.
Loc. poseda : 40 plugurT, go
care cu bol, si 12 carute cu cal.
B Idgetul comuneT la venituri
este de 3913 le!, lar la cheltu-
el! suma de 1979 leT.
Vite: 480 vite marT cornute,
io6o or, 36 caT, 4 bivolI si 416
rimatorT.
Prin comuna. Danciul trece
soseaua Scapaul-Flaminda-Dan-
ciul-Gruia.
Pdmintul nisipos de ad i este
plantat de locuitorr cu salcimI
duzI.
In aceasta com. sunt 2 fin-
tinT, a caror apa serveste la
intretinerea elestaelor Cu peste
si la udatul gradinelor cu zar-
zavaturr.
 DANCIUL
Danciul, ceitun, in com. Suraia,
pl. Biliesti, jud. Putna. E situat
la o parte de Siret si este 'Wat
de 3 oil de pir. cu acelasI nume.
Are o populatiune de 512
suflete, carT locuesc in 134 case.
Are i biserica filiall, cu hra-
mul Adormirea.
Danciul, sat, face parte din co-
muna Colonesti, pl. Stänisesti,
jud. Tecuciti. E situat in par-
tea de E. a riuluI Zeletinul, la o
distantl de 5 kil. 500 ni. de-
parte de resedinta comuneI.
Are o populatie de 39 fa-
milif, cu 135 suflete, locuind
In 36 case. Sunt 35 contrib.
Locuitarif sunt razesI.
Danciul, munte, la S. de mun-
tele Setul, plaiul Nucsoara, jud.
Muscel. Riul Bratia-Mare uda
la V. poalele sale.
Danciul, deal, in partea de N.
si N.-E. a comuneI Ursi, plasa Danda, deal, in com. rur. Or-
Cerna-d.-s., jud. Vilcea. S'a nu-
mit ast fel pentru-ca in vechime
a fost proprietatea unur Barbu
sati Ion Danciu. Dandara, atun, situat pe o vil-
Danciul, pida, izvoreste din dea-
lul Zarea-Tutovd, com. Colo-
nesti, pl. Stanisesti, judetul Te- a statuld. Se arendeaza cu tru-
cuela; trece prin satul cu ace-
lasr nume si se varsO pe stinga
ZeletinuluI, la S. de Satul-Noti,
com. Colonesti.
Danciului (Piscul-), pisc, jud.
Vilcea; vezI Daroaia.
Danciului (Valea-), vale, com.
Gura-Vitioard, plaiul Teleajenul,
jud. Prahova.
Danciului (Virful-), colina, in
com. Blajani, jud. Buzar', intre
catunele Blajani si Soresti.
Dancul, sat, in com. Holboca,
55
pl. Branistea, jud. Iasi, asezat
pe coasta dealurilor ce formeaza
malul sting sal Aula Bahluiul,
pe o suprafata de 174 hect.,
cu o populatie de 36 familiI, sati
170 locuitorT. Este proprietatea
comund Iasi, cedan de stat
pentru plata celor 1 o milioane.
Numlrul vitelor e de 550,
din carI: 272 vite marI cornute,
223 oI, 17 cal si 38 rimatorI.
Dancul, baltd, formatO de van-
sltunile PrutuluI, in com. Fol-
testi, pl. Prutul, jud. Covurluiti.
Dancul, padure, in comuna Bu-
ciumi, plasa Codrul, jud. Iasi,
pe o suprafata de 361 hect. A
fost pendinte de mánästirea
Dancul.
Dancul, vale, numita si Valea-
DanculuI, in com. rur. Bala-d.-j.,
plaiul Closani, jud. Mehedinti.
desti, plaiul Closani, jud. Me-
hedinti, cat. Vaeni.
cea cu acelasI nume, pendinte
de com. Tirnava-d.-j., pl. al-
nistea, jud. Vlasca, proprietate
pul Comoara, pe pretul de 22400
ier anual. Inainte de seculari-
zare, apartinea de Mitropolie.
Ad, in 1864, s'a improprie-
tArit 148 locuitorf, dindu-li-se
444 hectare.
Dandara, vale, in jud. Vlasca,
de la care si-a luat numirea
catunul Dandara, care este si-
tuat pe dinsa.
Danei (Valea-), pirig, pe teri-
ritoriul comunei Stdoani- d.-j.,
pl. Zabrautul, jud. Putna ; izvo-
reste din muntiI Straoanelor si .
se varsa in Susita.
www.dacoromanica.ro
DARÁ
Dania, mofie particulara, judetul
Dolj, pl. Balta, com. Grecesti,
In intindere de 2320 hect. a-
proximativ, Se mal numeste si
Masa.
Danil (Cisla - lui - Dumitru-),
foasta d,vlii, sau loe pentru a-
däpostit vitele lama, in judetul
Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul
comuneI SE Gheorghe, situata
In partea estica a plaseI si su
dica a comund, pe grindul
TrofincI- Vovilion, linga malul
Mara Si a luat numele de la
cel care a fundat-o ; asta-d e
transformata in cherhana (pes-
carle); in partea vestica stuful
se intinde in departare.
Danilä (Dealul-luI-), deal, pe
mosia Probota, jud, Suceava,
acoperit de padure de fag.
Danturile, munte, in com. Bros
teni, jud. Suceava.
Danul, munte, situat in partea
de S.-V. a comuneI Robesti,
pl. Cozia, jud. Vilcea. Ad se
fabrica brinza.
Dara, com. rur., in jud. Buzati,
plasa SArAter, situata p e malul
sting al pirtuluI Sarata, la o
distanta de Buzan de 17 kil.
Are forma unta dreptunghiti,
limitindu-se la N. cu mosia Sfo-
rile-Muscelenilor (din com. SO-
rata). La E. incepe din margi-
nea cat. Atirnati si, pe hotarul
mosid Lahovari, merge pana
In mosia Stilpul; la S. incepe
din hotarul mosid Stilpul si o
ja pe hotaral mosid Bradul-Ber-
ca, pana intilneste hotarul mo-
sid Buzoianca (Ulmeni), pe care
se urca la V., atingind si ho-
tarul mosid Coca, pana da in
Sforile- Muscelenilor. Suprafata
sa e de 1650 hect., din carr 840
arabile, 150 flneata, 260 izlaz,
 DARA
115 vie i 285 sterp. Mara de
pamintul locuitorilor are mal
insemnata mo§ia Ulmeni saa
Buzoianca. Terenul e ves, acci-
dentat Fitin in partea de N.
prin dealurI acoperite de viI.
Industria e reprezentata prin
fabrica de coniac Amanieux
I. Naville et C-nie ; o moard
cu abur! i 2 sane; lar comer-
tul prin desfacerea productiu-
nilor locale i prin transporturT,
maT cu seama de piatra, la gara
Ulmeni. COI de comunicatie are
calea ferata, oseaua ce o par-
curge, precum i oseaua veci-
nal& Saringa-Ulmeni.
Vite sunt: 372 boT, 131 yac!,
92 vitel, 3 bivolite, 72 caT, 47
epe, 31 miny, 2200 or, i asin
270 rtmdtorT. Sunt 15 slupr.
Comuna e formata din catu-
nele Ulmeni i Vficelele, avind
o populatie de 1230 locuitorT,
din care : 266 hárbatI insuratT,
32 neinsnratI, 7 vaduvI, 321
1310' ; 266 femeT maritate, 8
vaduve, 330 fete. Case sunt 275.
StrainT sunt: 7 francezr, 5 grecI
2 italienI. Meseriag sunt : 3
fierarI, 2 brutarT i I lemnar.
Comuna are 253 contrib. din
carI 22 comerciantr RomtnT
2 strainT. Sunt 13 stabilimente
comerci ale.
Budgetul com. e de 4,585 le!.
In Dara este o coala, in cat.
Ulmeni, frecuentata de 46 e-
levI §i 6 eleve. Carte tiü 74 Darabani, com. rur., in jud. Do-
persoane. Are 2 bisericT, de-
servite de 2 preotI, 2 cintaretI din satele : Bagiurea, Cornqti,
2 paracliserl. Catedrala e Sf. Darabani satul, Darabani tirgu-
Gheorghe. eircium1 sunt IO.
Dara (Muscelul - Däril - de -
Sus), cdt. al com. Saringa, jud.
13uz5.0, cu 330 loc. l 77 case.
Dara sal Darul, munte, in co-
muna Corbi, plaiul Nucpara,
jud. Muscel, maT la limita jud.
spre Transilvania.
5B
Este proprietate a statuld
se arendeaza cu muntiI de prin
prejur.
De ad ese izvorul, care 1m-
preuna cu cel din muntele Va-
lea-Rea i ce! din Bindea, for-
meaza riul Doamna.
Dara, lac, in jud. Ialomita, plasa
Borcea, teritoriul com. Caco-
meanca.
Dara, vale, in com. Dara, jud.
Buzaa. Incepe din dealul Gruiul
(com. Saringa) i se scurge in
pirlul SOrata, in cAt. Ulmeni.
Dara-de-Jos, vechie minare a
ciz't. Ulmeni, din comuna Dara,
jud. Buzaa.
Dara-de-Sus, vechie numire a
ciit. Valcelele, din com. Dara,
jud. Buzla.
Dara-Iuiuc, virf de deal, in
jud. Constanta, pl. Mangalia,
com. Tuzla; este virful cel maI
de N. al dealuluT Tausan-Bair ;
are 57 m., cu care domina in-
treg satul Tuzla, care se afla
la un kil. spre E., aproape in
intregime valea Cuciuc, Tuzla-
Derea §1, pe o mare suprafata,
lacul Tuzla-Ghiol. A servit
ca punct trigonometric de ob-
servatiune.
rohoia, pl. Prutul-d.-j., formata
§orul, i Runcul-OdAeI, cu
primarid in tirguprul Da-
rabani. Are o populatie de 1479
fam., saa 5674 sufl. Are 2 bi-
serie!, deservite de 3 preotI, 4
cintareti i 3 palamarI; 2 §colf,
conduse de 2 invatatorI i fre-
cuentate de 130 elevI ; 2001
hect. 82 ariT pamint sltesc ;
6633 hect. 23 ariI cimp
www.dacoromanica.ro
DARABANI
369 hect. 5 arif padure a mo-
OeI; Ix iazurr i 181/2 pogoa-
ne vie.
Budgetul com. a fost in 1889/90
de leI 38553, 86 banT la ve-
turI, i de le! 23453, 05 bard
la cheltuell; lar in 1890/91 de
le! 22216 la veniturI §i de leI
21379, banT 40 la cheltuelr.
Vite marl cornute sunt : 1673;
sunt 3306 oI, 595 caT, i 779 ri-
matorT. LocuitoriI pose& i 575
stupI cu albine.
Darabani, tirgufor, pe mo0a
Darabani, com. ca acela0 nume,
jud. Dorohoiti, pl. Prutul-d.-j.,
cu 845 fam. saa 3369 sufl. din
care aproape 500 fam. sunt E-
vref. E la 29 kil. de Dorohoia.
Pe culmea plana a dealuluI Pru-
tul se afla centrul tirguluT ; lar pe
costiA sunt mahalale ; in total o-
cupa o suprafata de 215 hect. A-
§ezarile locuitorilor in mare parte
sunt bune, maX multe din va- .
latucT, §i putine de caramizI.
Centrul saa adevaratul tirg este
pe ambele laturl ale §oseleT ju-
detene, ce trece de la Radauti
spre Dorohoia, de-a-lungul tir-
guluT. Casele tnOrate de o parte
alta a *oselef formeaza strada
principall. D u ghen ele, atelie-
rele i casele de locuit din a-
ceasta strada, aa numaT simple
ograzT §i apartin mal toate negu-
tatorilor EvreI. Mahalalele sunt
maT toate ocupate de RominI,
cae ad case bune, cele mal'
multe cu livezr §i cu gradine.
ProprietarlI mo§ief aa o casa
mare cu douä rindurI, bine
zidita, in forma de castel, cu
gràdiriä frumoasa cu florarie ;
livede cu fructiferl de diferite
specif i gradina regulata de
legume. Imprejurul caselnr §i
gradineT se afla un zid de pia-
fra.
Pe frontespiciul palatuluT, de
asupra balconuluI, sta in zid
DARABANI
piatra pe care sunt sapate ar-
moriile familieT Bal$: steaua
de aur cu opt raze a$ezata pe
scutul in color ro$u ro$-albas-
tru supra-pusa, ce sta peste o
alta. stela maT mare aurita tot
cu 8 raze, pusä pe un a$ternut
de hermelin, adumbrit de dra-
periT in color vi$inia-purp.ir,
peste care se afla o coroala.
Are o biserica., cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de 2 preotT,
2 cintaretT ; e un edificia frumos
$i bine zidit, cu un turn pe
bolla principala. Este incunju-
rata. de un zid de piatra, cu
un turn de asupra porter la
intrare in °grada ; s'a fondat
in anul 1840.
Toate acaretele, d'impreunä
cu biserica, sunt facute de fos-
tul proprietar Logofatul Teo-
dor C. Bal$.
coala primara de baetT, con-
clusa de un invatator i frecu-
entata de 90 elevT, are local
bun $i incapator, facut de co-
muna In anul 1870. coala de
fete este conclusa de o Invatatoa-
re $i e frecuentatd de 40 eleve.
Comunitatea izraelita. are 8 si-
nagoge $i 2 colr elementare.
TirgovetiT se aplica la nego-
tul cerealelor $i a padurilor ;
la comertul feluritelor marfurT ;
la diferite mesen!, precum i la
agricultura $1 viticultura.
Atit tirgul central cit i ma-
halalele, a(' strade cea mal mare
parte ara niel o aliniere, din
care treT sunt prunduite. Ilu-
minatul se face de 50 felinare
cu lampT de petrol.
In fie-care Duminica se face
bilciti a diferite obiecte de a-
gricultura $i viticultura. i mica
industrie rustica.
In privinta frumuseteT $i a
bunel rase de vite, ce se aduna
de prin prejur la zile de tirg,
aceasta localitate este privita a
doua dupa Saveni; ea atrage
#8878. Mando Diolionar Geografia. Vol.
67
cumparatorT de pe la Birlad,
Foc$ani, Braila i Ploe$ti.
E un medic, o moa$1 11 o
farmacie.
Se afla $1 un biroti telegrafo-
po$tal, al caruT venit, pe 1897
97 a fost de le! 5358, banT 20.
Istoricut. Acest tirgu$or s'a
Infiintat cam de pe la 1835,
de raposatul marele Logofat $i
general Teodor C. Bal$, proprie-
tarul mcniei. El vaiind folosinta
ce poate aduce un a$a tIrgu$or
la sporirea veniturilor mo$ieT,
$i gasind ca. pozitia e favora-
bila fiind-ca drumurile ce tre-
cead pe aicT era(' in comunica-
tie cu tefa.ne$ti, Raclauti l cu
satele din josul PrutuluT, $i a-
cel ducator la Herta $i Mamor-
nita, aa pus stdruintI i a ca-
patat hrisovul sub No. 28, dat
in Ia$1 in 1837 Iunie 2r, de Mi-
hail Gr. Sturdza- Vocla, prin
care-T acorda dreptul infiintareT
tirguluT cu 12 iarmaroace pe
an $i ziva de tirg Lunea, in fie-
care saptamin a.
Prin construire de dughene,
$1 prin publicatiile facute pen-
tru inlesnirea de traia i negot
s'aa adunat RomtnI, dar In mult
maT mare numar EvreI, intro-
du$T aicea de catre evreul Leiba
Gher$in Darabaner, destul de
cunoscut ca vechia °lindar al
rato$uluT ce se afla pe acest
loc construit la drumul mare.
Inlesnirile date de proprie-
tarul mo$ieT ; foloasele ce pu-
tear' trage de la taberile de ea-
ra.u$1 ce umblati cu transpor-
turT de diferite producte ;
durile de vite de negot ce
treceaa in Bucovina $i carT totT
Paceaa popas aicea; apor apro-
pierea de cursal Prutulur, ho-
torirä pe mult1 EvreT a umplea
tirgul, a$a ca la 16 Octombrie
1839, se i facu inscrisul de in-
voiala intre proprietar
vetT, pi-in care se statornici pe
www.dacoromanica.ro
DARABAN1
25 de anT drepturile i datoriile
reciproce intre ambele partT, pe
baza legeT bezmanuluT din co-
dul Calimah.
MaT tirzia tirgul $1. mo$ia
apartinut d-ner Smaranda Ci-
mara ; pe urma. d-luT Vasile Las-
car, cu care se urmeaza. (1898)
tratative pentru rascumpararea
tirguluT de catre primaria lo-
cala.
Darabani, sat, pe mo$ia Dara-
bani, com. cu acela$T nume, pl.
Prutul - de - Jos, jud. Dorohoia,
cu 166 familiT, 664 suflete.
Are latina situatie, cu placutä
privire pe podi$ul PrutuluT, ceva
inclinat spre S.
A$ezarile satenilor sunt in
mare parte bune, cu livezi
gradinT.
Proprietatea acesteT intinse
$i frumoase mo$1T, a fost a d-nei
Smaranda Cimara, ñica def.
MareluT Logofat $1 general T.
C. Bal$, $i a def. Logofetese
Maria Bal$, nascuta Bogdan ;
acum este a d-luT V. Lascar.
Calitatea plmintuluT este buna,
favorabill agricultureT $i
cultureT.
Sätenil inproprietaritY ati 555
hect. 21 arir panfint ; lar pro-
prietatea mo$ier are 6402 hect.
68 ariT cimp (afara de 216 hect.
ocupate de tirguprul Darabani)
$i 270 hect. padure, tinärä cu
diferite esente, intre carT pre-
domina stejarul ; aceasta padure
aflata in treT locurT poartä treT
numirT : Buleandra, Grozava
Podriga.
Sunt treT livezT pe moqie cu
diferite speciT de fructierT, in
suprafata de 71/2 hect.; $i pe
tina fie-care livada se afla
vie, care luatä in totul, e de
181/2 pogoane. IazurT sunt II,
din carT cele mar mar! numite :
Iazul-TurculuT, cu o suprafata,
de 42 hect.; al-Milancel, de 22
8
DARABANUL
hect.; $1 Ieparia, de 22 hect.,
toate cu pese' buril' si raer.
Podriga si Ie$anca sunt pira-
Tele principale carY trec pe mo-
sie. Se gäseste preatra calcarlcá
si grezia in lespezI, pe malul
PrutuluI li se extrage numar
pentru trebuinta locall.
Drumurr insemnate sunt : ca-
lea judeteana de la Radauti
prin Paltinis ; catea comunala
ducatoare la tefänesti pe dea-
supra Bivolulul; aceea ce duce
la Saveni, pe deasupra Milean-
ceI si a Tátarasenilor, lar de la
Tataraseni pe la Balinti la Bo-
tosani ; acel ce duce de la Do-
rohoitt pe la Girbeni si Ha-
Virna ; acel ce duce la Doro-
hoiti pe la Hude$ti si Lisna si
acel ce duce la Herta si Ma-
mornita pe la Bagiurea, Ba-
ranca si Orofteana.
Hotarele mosieI cu : Hudesti,
Conce$ti, Ghitcauti, pe laturea
sudica ; Teioasa, Paltini$ul, Bivo-
lul, pe laturea nordica ; Prutul
$i o mica parte din Teioasa
pe laturea estica; Milancea si
Cordareni pe laturea vestica.
LocalitAtI insemnate sunt :
Dealul-Ursula, Valea-Iesancaí,
Ponorul-Ap el or, Izvorul-Boerultif
si Ripele-Ciorbenilor.
Numirea vechie a satuluI dupa
documente, era Cibiceni ; lar
actuala a capItat-o in urma du-
pa numele starer sociale a lo-
cuitorilor, cae apartineag la ca-
pitania locala a corpuluT Dara-
banilor. DarabaniT erai1 corpul
de armata pedestru si perma-
nent. Obligativitatea servicluluT
trecea de la tata la fig In starea
valida. Din acest corp se luati
strajile la Curtea DomnuluI,
unde sta in tot-de- a-una un ca-
pitan de darabanI. Serviciul
Darabanilor era distins la scau-
nul Domnia, dupa cum arata
si Dimitrie Cantemir in «Des-
crierea Moldova».
www.dacoromanica.ro
58
Darabanul, mic afluent al Piriu-
luI-din-Bahnl, com. Stolniceni,
judetul Suceava.
Darciul, lac, in judetul Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, com. Chioara.
Are trestie, papura si tipirig, si
contine apa numaI and apele
DunareI sunt in crestere.
Dargota, deal, com. Titireciti,
pl. Ocolul, jud. Vilcea, In de-
partare de 250 ni., spre E., de
vatra satula.
Daringä, lar, In partea de N.-
E. a mosieI si a comuna Todi-
reni, pl. Jijia, jud. Botosani.
Dart-Iuc, Incoad, in jud. Con-
stanta, pl. Mangalia, com. Sa-
righiol, cat. Hagilar ; este si-
tuata intre valle Hagilar si Ilan-
lic, pe care le domina prin inal-
timea sa, care este de 93 m.
E acoperita Cu verdeata.
Darul, munte, jud. Muscel. (VezI
Dara).
Dascalul, sat, judetul Ilfov, pl.
Dimbovita. Face parte din com.
rurall Dascalul-Creata. E si-
tuat spre S.-E. de VArA$ti-d.-s.,
l'higa Valea-Mostistea.
Are locurI smircoase. Popu-
latia luI e de 462 suflete.
Suprafata totalá a satuluI e
de 867 hect. Eforia Spitalelor
din Bucuresti are 582 hect., din
cal-1 cultiva, prin arendasiI sal,
372 hect. (lo izlaz, 200 padure).
LocuitorlI ari 285 hect.
Poseda o biserica, cu hramul
Adormirea, deservita de i preot
si I cintaret, si o scoala mixta,
frecuentata de 13 elevi si 3 e-
leve, cu intretinerea careia sta-
tul cheltueste anual 1900 la.
Localul $coaleI s'a construit
din fondurile judetuluI, in anul
1886.
DASCXLUL-CREATA
Comerciul se face de 2 &-
ajumad.
Numarul vitelor marI e de
290 si al celor micI de 370.
DascAlul, lac, in com. Jupinesti,
pl. Rtul-Doamner, jud. Muscel,
intre Dealul-CruceI si Vatra-Sa-
tuluI.
DascAlul-Creata (Pitar-Mo§u),
com. rur., jud. Ilfov, pl. ambo-
vita, spre N. de Bucure$ti. E
situata aproape de unde izvo-
reste valea Mostistea, la 23 kil.
departare de Bucure$ti
Se compune din satele : Crea-
ta, Dascalul, Runcul, Varasti-
d. - s., Varasti - d. -j., cu o po-
pulatie de 1487 locuitorI, carT
locuesc in 318 case. Sta in le-
gatura cu com. Afumati, printr'o
sosea vecinala.
Suprafata totall a comuna
e de 2909 hect. Proprietaril ají
1840 hect., din carI cultiva 1130
(ro hect. izlaz, 700 padure).
LocuitoriI cultiva tot terenul in
intindere de 1069 hect.
In comuna sunt 4 bisericI
(la Creata, Dascalul, Varasti-
d.-s. si Varasti-d.-j.), deservite
de 3 preotf si 4 cintaretr. Are
2 §coli: una in Dascalul s't
alta in Creata; I moard cu a-
burI; 1 masina de treierat ; 1
helestai ; 2 poduri statatoare.
Comuna numara 273 con-
trib., si are un buget de 5047
la la venituri si 5003 la la
cheltuelf. In anul 1885 erad 343
contribuabilr.
Dintre locuitoff, 342 sunt plu-
garr, 6 aii diferite profesiunI.
Ocupatia. lor de capetenie e
agricultura si cresterea vitelor.
Aratura se face cu 201 plu-
gurT : 140 cu bol si 61 cu cal.
Locuitoril ari 233 care si ca-
rute : 183 cu bol si 50 cu cal.
Comerciul se face de 5 cir-
clumarr si 1 hangia.
 DASCÀLULUT (PISCUL-)
Numgrul vitelor mail e de
1024 (290 cal si epe, 382 bol,
217 vad si vita', 21 taurT, 34
bivoll, 80 bivolite) si al celor
mid de 1991 (15 capre, 290
porcI, 1686 °I).
Locuitori improprietgritI sunt
223 si neimproprietgritT, 131.
Dascfiluhif (Piscul-), deal,
jud. Tulcea, pl. Mgcin, pe teri-
toriul com. rur. Jijila. Este maT Scheilor. Are 412 hect. finete
mult o prelungire orientalg a
culmd numitg Dealurile-Prico-
panuld, sari ale-MAcinuld ; se in-
tinde spre N., avind o directi-
une generalg de la S.-V. spre
N.-E.; brAzdeazg partea nord-
vesticg a plAseI, si pe cea sud-
esticg a comuner. Malurile sale
se terming. in piriul Jijila. Pe la
poalele sale nordice curge valea
Jijila si merge drumul comunal
Jijila-Greci ; pe muchie merge
un alt drum comunal, MAcin-
Vgcgreni, ce trece culmea Pri-
copanuld, printr'un frumos de-
fileti. E acoperit cu putine pg-
dull, finete si semAngturT.
Da§culuI (Piatra-), numire ce
se mal dd muntelut Dintele, din
com. RusiavAtul, jud. BuzA.11.
Da§ova, cettun, care formeazg
partea de E. a orasuluI Cora-
bia, din jud. Romanati. Situat
pe marginea DungreI. Ad tgr-
mul DungreI din partea noastrg
doming malul drept al Bulga-
rilor, $i asta explicg importanta
militará a acestuI punct strate-
gic in ultimul resbel din 1877-
78. Altitudinea terenulta d'asu-
pra niveluluI mgreI este de 83
m. E o sectiune comerciald, lo-
cuitg de vre-o wo familiI, din
cad 7 Gred, 10 Tiganf si
BulgarI. Din Dasova pleacá so-
seaua spre Bechet, spre Izlaz,
Caracal ; tot de ad si unja
feratg.
59
Da§ova, vale, 4 kil. spre N. de
com. Corabia, pl. Balta-Oltul-
d.-j., jud. Romanati. Tac calea
feratg si soseaua Corabia-Cara-
cal, acolo unde ele se intretae ;
trece pe ling5. com. Selistioara
si Gircoval si se terming In
Dungre la Teiul-BoajuluI.
Datcoiul, mofie, in comuna To-
In
hani, jud. Buzga, cgt. Valea-
si vil superioare pe colina Drg-
gaica.
Datcoiul-Bäligel, mofie, in jud.
Buzgti, comuna Tohani, cgtunul
Valea-Scheilor. Are 300 hect.
viI, livezl, fineatg, precum si
piatrg de var. Pe dinsa se aflg
Wile Boboci. E proprietatea
$coald Crdciunescu din Mizil.
Datcul, sfoaret de mofie, in jud.
BuzAti, comuna Tisgul, cgtunul
Valea-CapreI. Are 30 hect., din
care 15 arabile, 6 lived, 6 11-
neatg si 3 sterp. Se ja im.pre-
ung cu mosia Frgsineanca sati
Datcul, din coin. Ngeni.
Datcul, mofie, jud. BuzAti, com.
Ngeni, proprietate mosneneascg.
Face impreung Cu Frgsineanca
si Prosca un corp de 180 hect.,
din care 100 pgdure, restul viI,
argturl $i fineatg.
Daulu-Chioi, sat, in jud. Con-
stanta, pl. Mangalia, cgt. comu-
neI Cara - Omer. E situat in
partea meridionald a plAsef si
cea sud-esticg a comuneI, la 5
kil. spre E. de cAt. de rese-
dintg, Cara - Omer, pe valea
Sirti, inchis numaI in partea
nord-esticg de dealul Mezarlic-
5 Sirti si dominat de virful Va-
lali, care are 102 m. Suprafata
sa este de 780 hect., dintre
care 45 sunt ocupate numai
de vatra satuluI $i de grg-
www.dacoromanica.ro
DAUTCEA
dini. Populatiunea sa, compusg
numal din Turd si TAtarl, este
de 133 familiI, cu 457 suflete ;
ocupatiunea el principalg este
agricultura. De aci pleacg urmg-
toarele drumurI comunale : la
Valali, Cheragi, Hazaplar, Cara-
Omer, Canli-Ciucur si in Bul-
garia.
Daulu-Chioi-Ceair, vale, in ju-
detul Constanta, pl. Mangalia,
com. Cheragi, cgt. Valali. Se in-
tinde de la S.-E. satuld Daula-
Chioi ; trece prin satul Valali
si se deschide in valea A car-
gea. Are o directie generall de
la V. cgtre E. E situatg in
partea meridionalg a plAseI si
cea sud-vesticg a comund.
Daulu-Chioi-Culac, vale, in ju-
detul Constanta, pl. Mangalia,
pe teritoriul com. rur. Cara-
Omer, Se intinde intre dealu-
rile CoruSirtl-Bair, Cara-Omer-
Bair si Cara-Iuiuc, Cu o direc-
tiune generalg de la N.-V. cgtre
S.-E. Malurile sale sunt putin
inalte. Valea intreagg este do-
minatg de virfurile Cheragi I
(120 m.) si Ghiuvenli 11 (252
m.). E situatg In partea meri-
dionalg a plAseT si cea esticg a
comund.
Dautcea, sat, jud. Constanta. E a-
sezat in partea sudicA a plAser
Isaccea si cea esticg a comuneI
Orta-Chioi, de care depinde, la
2 kil. spre S.-E. de resedintg,
pe ambele maluri ale piriulul
Dautcea, de la care si-a luat
numele. Are o intindere de 8o
hect. s'i o populatie de 53 fam.,
sati 244 suflete. In apropiere
se aft. dealul Consulul.
Dautcea, deal, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul comu-
nd Orta-Chioi si pe al cAtunuld
Dautcea. Se desface din dealul
 DAUTCEA
Ghiobilche-Bair. Se Intinde spre
E., avind o directiune generan
de la N.-V. spre S.-E. si braz-
&l'Id partea de .S. a plaseI si
pe cea de S.-E. a comund.
Este situat Intre pIllul Daut-
cea (afluent al pirluluT Taita) si
valea Musafir-Culac (afluent al
vad Alibei-Chioi); lasa. sine E.
dealurile Clz-Bair si Dealul-Feter.
Intre el si dealul Consulul, se In-
tinde o vale, prin care merge
drumul judetean Bas-Chioi-Orta-
Chioi. Pe muchiile sale merge
drumul comunal Cineli-D autce a.
Din poalele sale sudice izvoresc
plraele : Emir-Asan-Culac si Mu-
safir-Culac, lar din cele nordice
plr. Dautcea. Virfurile luí ating
283 m., 279 m., 265 m. si 260
m.; sunt puncte trigonometrice
de observatiune de rangul al Neamtu.
3-lea. E acoperit In cea mal
mare parte cu padurl. David, sat, in jud. Roman, pl.
Dautcea, pida, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul com.
rur. Orta-Chioi si pe al catunu-
luI Dautcea. Izvoreste din poa-
lele de N.-E. ale dealuluI Ghio-
bilche-Bair ; se Indreapta spre
E., avInd o directiune generan.
de la S.-V. spre N.-E.; curge
pe la poalele nordice ale dea-
luid Dautcea, de la care si-a luat
numele, si, dupa. 5 kil. de curs,
se varsa In pIr. Taita, pe dreapta,
Ruga moara luí Nicolati. Catre
varsarea sa locul e cam mlas-
tinos. E talat de drumul ju-
detean Orta-Chioi-Bas-Chioi si
dominat de piscul stincos al
dealuluT Consulul-Mic.
Dautlar-Buiuc-Dere, alta nu-
mire a vdei Ciacal-Dere, jude-
tul Constanta. Sub acest nume
pleaca din dealul Cesme-Culac-
Bair ; curge apoT sub numele
de Acargea-Ceair si in fine sub
cel de Ciacal-Dere. Sub Inri-
iul nume brazdeaza partea de
www.dacoromanica.ro
60
S. a plaseI Medjidia si cea orien-
tala a com. Mamut-Cuius, prin-
tre dealurile Acargea-Bair la V.
si E., talud drumul comunal
Mamut-Cuius, Endec-Cara-Chioi.
Dautlar-Dere, numirea pe care
o poarta valea Odagi-Culac la
locul unde se deschide in va-
lea Vaivasin-Dere, judetul Con-
stanta. Are o directiune gene-
ran. de la S. catre N. si mer-
ge printre dealurile Odagi- Bair
.si Acargea-Bair, fiind dominata
de virful Idres-Chernos (127 m.).
Brazdeaza, ca si precedenta,
partea estica a comund Mamut-
Cuius, si cea sudicá a plaser
Medjidia.
Dava. Vez! Petro-Dava, judeWl
Moldova, com. Valeni, spre N.-V.
de satul Valeni. Are 34 farnilir,
saii 135 suflete, din carT 32 con-
tribuabilI, carl locuesc in 33 case.
Aceasta populatie este maT toata
compusa din UngurI (30 fanal',
cu mo suflete). Are o biserica
catolica de lemn. Se numea mal
Inainte si Scheia.
David, deal, prelungire a dea-
luluT Gorgan, ce inconjoara sa-
tul Albesti, pl. Crasna, judetul
Falciti.
David, movild, in pl. Ialomita-
Balta, judetul Ialomita. E si-
tuata pe muchea coaste Ball-
ganului, Intre satele Copuzul si
Crasani.
David, movild, In pl. Ialomita-
Balta, jud. Ialomita. E situata.
pe Baraganul, spre V. si in a-
propiere de satul Ciulnita.
David, deal, In jud. Tulcea, pl.
Isaccea, pe teritoriul catunuldi
DAVID (GRINDUL-LUT-)
Hancearca, comuna rurala. Ba-
labancea. Se desface din vir-
ful Almalia (370 m.); se Intinde
spre E., avind o directiune ge-
neran de la E. spre V., for-
mind un semi-cerc ; brazdeaza
partea sudicá a piase si pe cea
vestica a comuner ; lasa spre E.
prelungirea numita Dealul-Han-
cearca. Din poalele sale sudice
izvoreste valea Acar-Cula, iar
din cele nordice valea Sarap-
Dere si afluentul salí valea Da-
vid, carl din pricina luí aii ma-
Inri cam rIpoase. Pe la poalele
vestice si pe valea Sarap-Dere
merge si drumul comunal Cerna-
Hancearca. Are o Inaltime de
346 m.; e punct trigonometric de
observatiune de rangul I-iii, do-
minind asupra satelor Hancear-
ca, Geaferca-Rusa si asupra pi-
rluluT Taita. Este acoperit mal
numai cu padurT; poalele sale
estice sunt acoperite cu pastml
si semanaturI.
David, piriii, ce curge prin jud
Roman, pl. Fundul, com. Bra.-
testi. Se varsa. In phiul Bra-
teasca, pe dreapta.
David, pirifi, in jud. Tulcea, pl.
Isaccea, pe teritoriul catunului
Hancearca, com. rur. Balaban-
cea. Ia nastere din poalele nor-
dice ale dealul al David, se In-
dreapta spre N., avind o direc-
tiune generan de la S. spre
N.; brazdeaza partea sudica a
plasel si pe cea vestica a com.
Cursul eta este cam repede.
Curge numaT prin padurI, si
dupa 15 kil., se vars1 In pi-
Alti Sarap -Dere, pe dreapta,
nu departe de izvorul aces -
tuia. E tdiat de drumul comu-
nal Cerna-Hancearca.
David (Grindul-luI-), grindsati
loe ridicat, de asupra stufuld
inconjurator, In jud. Tulcea, pl.
 DAVID (POIANA-LIA-)
Sulina, pe teritoriul catunulur
Letea;com. rur. Satul-Noti. E si-
tuat in partea vestica a plaseT, si
in cea sud-vestica a comuner. Se
desface din grindul Letea. Are
forma lunguiata. Comunica
cu Grindul-cu-Par. Intinderea-T
de 30 hect. E neproductiv,
fiind acoperit Cu nisip. E taiat de
un drum comunal, ce duce de
la satul Letea, la malul bratu.
lur Sulina.
David (Poiana -lui-), 'm'ami,
pe mosia Almasul, in jud. Neam-
tul, pl. Piatra-Muntele, com. Do-
breni. E cunoscuta pentru fine-
tele ce se cultiva ala
Davideasca, mofie, in jud. Bu-
zan, com. Simileasca, cat. Spa-
tarul. Parte a fost data la locui-
torT in 1864 (64 hect.), lar res-
tul (27 hect.) a ramas proprieta-
rului. Are 16 hect. padure si
1 1 hect. fineata si izlaz.
Davideasca, peldure, supusa re-
gimulur silvic, in jud. Muscel,
pl. Argeselul, com. Davidesti.
Are o intindere de 300 hect. si
compusa din stejar, fag, car-
pen, jugastru, plop si alun.
Davideni, sat, in com. Pastra-
veni, jud. Neamtu, pl. Mijlocul-
d.-s. E asezat pe sesul ce se in-
tinde catre vestul riulur Mol-
dova, la 3 kil. departare de
acest riú. Se märgineste la N.
cu Spiesti si Pastraveni ; la E.
Cu satul Versesti, din jud. Ro-
man, de care se desparte prin
1.1111 Moldova ; la V., cu Ure-
cheni s't Radeni (mosiI); la S.,
cu satul Tibucani-d.-s., si Ti-
bucani-d.-j.
Are o populatiune de 160
suflete, totT Rominr, caff se in-
deletnicesc cu agricultura si
cresterea vitelor, lar in timpul
verer si Cu pescuitul.
61
Dintre locuitorir improprie-
taritT in 1864, care aveai1 bol,
sunt loi carT al:1 primit cite 3 i/2
Miel de pamint (din 4 falcT cit
li se cuvenea dupa lege), iar
37 (clacasT cu palmele), cite
200 prajinT.
Poseda o biserica de platra,
foarte vechie, care fiind stricata
de o furtuna', s'a reparat acum
veo 40 de anr in urma, cu chel-
tuiala Domniter Sasca si Cu os-
teneala unuT calugar anume Ioil.
Biserica e deservita de 1 preot
O 2 eclesiarcr. Sunt: 2 mori cu
cite o piatra, pe apa pirliasulur
ce vine despre Tibucani; 2 fIe-
Axil.
Aci se fac doul iarmaroace :
unul la 27 Iulie (Sf. Pauten-
mon), si altul la 29 August
(Tderea Capulur SI. Ioan).
Numarul vitelor se urca la
zoo de capete.
Davidesti, com. rur., jud. Mus
cel, pl. Argeselul. E situata la S.
de Cimpulung, pe malul drept
al riuluT Argeselul. De aci pana
la Cimpulung, sunt vr'o 30
de kil., lar pana la subprefec-
tura si judecatorlä, 5 kil., da-
ca comunicatia se face pe Va- -
lea-Tite$tilor. Cu trasura sunt
I0 kil., pentru ca soseaua o-
coleste prin comun ele Raco-
vita, Titesti si Livezeni.
Forma comuneT e lungarea-
Va. Se intinde si pe o parte
si pe alta a soseler care o
leaga cu Contesti si Voroveni.
Patru sosele comunale strabat
com. in diferite directiunr.
Se margineste la V. cu com.
Titesti, la N. cu com. Voro-
veni, la S. cu com. Contesti si
la E. cu apa CircinovuluT.
N'are niel un catun alipit.
Populatia com. este de 810
locuitorI (416 barbatT si 394
temer) formind 201 familif, carT
locuesc in 193 case.
www.dacoromanica.ro
DAVIDEM
Atara de agricultura, locuitoriT
se mar ocupa Cu rotaria, cojoca-
ria, cizmaria si boiangeria. Pro-
dusul muncer /I desfac in ju-
detele Olt si Teleorman, la t'ir-
gurile : Glavaciocul, Draganesti,
Mavrodinul, etc.
In comuna se cultiva 40 stupT
cu albine ; iar gindaciT de ma-
tase dati pana la 8o kil. gogosi.
Porumbul se cultiva pe 175
hect. Prunele produc in termen
mijlocii1 6440 decalitri tuica
pe an.
Vite sunt : 250 boT, ii6 vacT,
65 viteT, 13 cal, 9 epe, 340
capre, 12 tapT, 146 rtmatorT si
29 or.
Comuna se intinde pe 81
hectare. Numárd 200 contribu-
abilf. Are un budget, care pe
anul 188990, prezinta la ve-
niturl suma de 1399 leT si la
cheltuelT 1242 leT. In anul 1855
era(' 146 contribuabill.
La 400 metri departare de co-
muna, (in partea de E.) trece
riul Argeselul, in care se varsa
valle: CodeseluluT, Patululur,
Stoian, Verdenilor, Carametilor,
Tiganilor, Buder si BatatureT,
toate pe teritoriul comuner Da-
videsti.
In jurul sail sunt locuri ara-
bile, livezr de finete si livezr
de prunr. Spre E. si V. are
dota culmr de dealurT, carT
domina Valea- Argeselulur, ra-
murT din Carpati numite : Dea-
lul-SatuluT - de - Rasarit si Dea-
lul-Satului - de- Apus, acoperite
cu padurT de tufani.
Mará de acestea mal sunt:
Dealul-Fintinelelor, intre Valea-
Fintinelelor si Valea-Vacer si
Dealul-Malaiulur tntre Valea Va-
ca si apa Circinovul.
LocuitoriT sunt mosneni din
mosT-stramosT, atara de vr'o 30,
carT s'ad improprietarit dupá
legea rurall din 1864, tot pe
proprietatile mosnenilor.
 DAVIDETI
Are 2 bisericr: una cu lira-
mul Sf. Imparatr, tirnosita la
anul 1874, la constructia careia
a contribuit mult d. Const. Hagi-
Nicolati, $1. care se Intretine din
dania ctitorulur prin mar multe
zapise de creanta $i pamint ;
a doua, zidita de enoriag la a-
nul 1771 $i reparatd la 1832,
Cu hramul Inaltarea-Domnulur
$i care se intretine din dania
facuta de raposatul Manole Popa
Ene, cedindu-T mar multe pe-
tece de pamint mo$tenesc. Am-
bele sunt deservite de 3 preotr
$i 4 dascalr.
coala dateazd din timpul
lur Al. Ghica. Pentru ca vechiul
local se ruinase, la anul 1870
s'a zidit alt local din contribu-
tiunile locuitorilor. coala se
frecgenta regulat de 50 baetT
$i 17 fete, din numarul de 8o
copir Cu etate de la 6 pana la 12
anr. Cu intretinerea $coaler sta-
tul cheltue$te anual ¡404 leT.
Comuna contribue pentru $coala
cu cite 400 ler anual $i pentru
cult cu 160 lei.
tit.i carte 184 bärbati $i 34
femer.
Davide§ti, sat, in partea de S.
a comuner Rusca, plasa Pru-
tul; judetul Falciti, a$ezat pe
valea piriulur Nemteni. Are o
suprafata cam de 70 hect. $i o
populatie de 33 fam., sati 184
sufl., din carr 34 contribuabilr.
Locuitorir sunt razeg vechr.
Are o biserica facuta la 1820.
Davide§ti, sat, face parte din
com. rur. Spineni, jud. Olt, pl.
Vedea-d.-j.
Are o populatiune de 300
locuitorr. Aci e o biserica t'ir-
nosita in zilele lui Constantin
Voevod, de Stan Ereii, Vlada
Erita, Mihaiti Sandu, etc.
Davide§tilor (Mahalaua-), ma-
www.dacoromanica.ro
62
hala, jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mij-
loc, com. DrAnicu.
Davidoaei (Dealul-), deal, jud.
Dorohoiti. Incepe de pe mo$ia
Cu acela$T nume, com. Corla-
teni, pl. Co$ula. Se intinde spre
S. pana de asupra satulur Po-
dul-Stamater, com. Borze$ti.
Davidoaia, sat, pe mo$1a V15.-
deni, jud. Dorohoiti, pl. Co$ula,
com. Corldteni. Din vechime
era trup a parte. Are o popula-
tiune de 17 fam. sa.5 68 sufl.
li O buna situatie. Satenir im-
proprietaritI ati 42 hect. pa-
mint.
Dibuleni, com. rur., in S.-V. pla-
$er Balta -Oltul -dejos, judetul
Romanati, a$ezatä pe un loe in-
tins $i $es, strabatut de o
vale, prin care curge un ptriti,
linga balta Glodul, in apro-
piere de Dunare $i balta Po-
telul, $i llaga hotarul judetu-
lur Dolj. Se compune din satul
Dabuleni, din despartirile Broas-
ca yi Ciungul. Se invecine$te spre
V. cu com. Caldra$i (Dolj) $i e
la o departare de 38 kil. de
Caracal $i de 31 kil. de Co-
rabia. Are : (1886) 783 contri-
buabilr : 1173 fam. ; o popu-
latie in total de 4712 locui-
torY, din carr 2358 barbar li
2354 femer, 136 persoane $titi
carte.
Budgetul com. pe 1886/87 a
fost de ler 11150 la veniturr $i
de 10555 ler la cheltuelf.
Locuitorir se disting printr'un
port special, iar casele lor sunt
parte bordee li parte de zid.
Are 7 mori pe apa, 13 sta-
bilimente comerciale. Pe pro-
prietatea com, se fac 2 bilciurr:
unul, la Dumineca Floriilor, Vine
5 zile li. e infiintat de la ¡867; al
doilea, la 9 Septembrie, tine 5
zile $i e infiintat de la 1867. Adi
DADE§TI
se face comert cu vite mur $1
micr, cu cereale, luminarr $i tot
felul de articole ale industria
domestice.
In Da.buleni este o $coa1ä de
bletT $i una de fete, ambele de
gradul I, conduse de 2 invata-
torr $i frecuentate de 135 elevI
(90 blett $i 45 fete), din 230
copir (50 bletT $i 8o fete) in vir-
stA de scoall. Are 3 biserici: Sf.
Nicolae (1842), Sf. Gheorghe
(1817) si Sf. Gheorghe din Ciun-
gul (1850), deservite de 5 preotr
$i 6 cintaretr.
Dabuleni era statie de car
de po$ta, pe vremea cind exista
acest servida la nor in tara, la
drumul vechiti de la T.-Magu-
rele la Calafat (9 poste) ; avea
16 cal de po$ta $i facea stati-
une la mijloc futre po$tele Os-
troveni $i Gura Padiner.
Dade§ti, sat, in partea S. a com.
Bdiceni, jud. Ia$i, pl. Bahluiul,
situat pe valea piriulur Bahluetul.
Are o suprafata de 1000 hect.
li o populatie de 50 fam. sal
259 locuitorr Rominr, carr se o-
cupa cu agricultura $i cre$terea
vitelor. Are o biserica zidita din
piatra ; e deservita de un preot.
Numarul vitelor e de 616 ca-
pete, din cae: 178 vite marr
cornute, 54 car, 314 or $1 70
rimatorr.
Dade§ti, sat, face parte din com.
Vultureni, pl. Berheciul, jud. Te-
cuciti. E situat pe coasta dealulur
cu acela$T nume, departe de Vul-
tureni de 5 kil. 034o m. Are o
populatie de 56 fam., san 246
s Ifl., locuind in 51 case.
Teritoriul catunulur este de
307 hect.
Locuitorir, fo$tr cllea.$1, ati
fost improprietaritr la 1864. Er
stapinesc 117 hect., lar pro-
prietarir, d. Gh. Demetriade si
d-na Maria Chica, aii 190 hect.
 DA.DWI
Dade§ti, bdltoag-17, in suprafata
de 40 prajinT, in com. Ruginoasa,
jud. Suceava.
Däcle§ti, riftd, ce se aflä in satul
Cu acelag mime, com. Vultu-
reni, jud. Tecucin.
Daeni, com. rur., in jud. Con-
stanta, pl. Hirsova.
Este situata in partea N.-V.
a jud., la o departare de 102
kil. spre N.-V. de orasul Con-
stanta, capitala jud., si in par-
tea septentrionala a plaseT, la
26 kil. spre N.-E. de oraselul
Hirsova, resedinta plaseT. Alte
com. invecinate cu Dleni sunt:
Ostrovul la 8 kil. spre N., Gir-
lici, la 6 kil. spre S.; Urumbei,
la 12 kil. spre E.; Eni-Sarai, la
14 kil. spre S.-E.
Hotarul amanuntit al com.
este urmatorul : Plecind de pe
malul drept a DunareT (si a-
nume Canalul-MAcinuluT), la 4
kil. spre S.-V. de satul Daeni,
hotarul se indreapta spre N.-E.,
urnand malul drept al canalu-
luI-MacinuluT, pana la locul unde
face o cotitura in dreptul Mo-
vileT-PopeT ; de ad i o ja putin
spre S., urcimi girla Baroiul,
pana unde se deschide Valea-
Mosulur ; de ad se indreapta
spre E. si S.-E., taind soseaua
judeteana Ostrovul-Hirsova, ur-
ea Valea-Mosulul, se ridica pe
Dealul-MosuluT, 'Ana pe muchea
dealuld CairaculuT, de unde se
indreapta spre S. si S.-S.-V.,
coborind de pe dealul Cairac,
scoborind putin valea MezetuluT
taie apoT Valea-Stancir, i urea
muchea DealuluT-StanciT, pe care
o tine cit-va timp pana se coboara
apoT Bugg valea Namalesti, de
unde ola spre V. si N.-V.-V., taie
Valea-Stancir-Seaca, urea si sco-
boara Dealul-Stancii, urmeaza
valea Berte0, taie din noi:i dru-
mul judetean Ostrov-Hirsova,
63
. privalul BAroiti in partea cea
mal larga a luT ; se indreapta
apoT spre N.-V., traverstnd d'a
curmezisul o insula copri n sa in-
tre privalul Baroiul si Dunare,
trece pe Rugg o padurice de salciT,
pe care o lasa afara din hotar
ajunge pe malul drept al Ca-
naluluT-MäcinuluT, de unde am
plecat. Forma hotaruluT este
aceea a unuT trapez neregulat,
cu baza intoarsa spre Dunare;
lungimea perimetruluT este cam
de 40 kil. ; iar intinderea intreg
teritoriuluT este de 89 kil.
Se margineste la N. Cu co-
muna urbana Ostrov, despar-
tindu-se prin Oda Bareiul, Va-
lea-MosuluT si dealul Cairacul ;
la E. cu com. rur. Urumbei, de
care se separa prin dealul Cai-
racul, Valea-MezetuluT i muchea
DealuluT-StanciT ;la S. cu com.
Girlici, separindu-se prin valea
Bertesti i prin o linie conventio-
nail ; la V. cu jud. Braila, de
care desparte pi-in Dunare (Ca-
nalul-Macinulur).
Solul este accidentat in gene-
ral, afara de o mica portiune
la V., coprinsa intre Dunare
canalul Baroiul, fermata din 5.
insulete de diferite marimr, din
carT dou5. acoperite cu padure
de Weil; si o alta parte foarte
accidentata, constind din vaï
inalte i ripoase intre earl e
asezat satul Daeni. Cele mal
insemnate dealurT sunt: Dealul-
MosuluT (117 m.), la N.; Cai-
racul (I I0 M.), la N.-E.; Dealul-
Stand! (r43 m.), la E.; Me-
zetul (89 m.), la E.; Dealul-
StanciT (120 m.), la S.-E.; Dea-
lul-Viilor (74 m.), la S.; toate
sunt acoperite cu finete, semana-
turT si vil. Movile sunt In numar
de vre-o 25, intre car! mal in-
semnate sunt : Movila-Enicerilor
(I 18 m.) i movila Ciuroboaia
(120 m.) la S.-E. comuneT; cele-
l'alte sunt de deosebite marimT
www.dacoromanica.ro
DXENI
raspindite in diferite dime-
tiunT; parte sunt naturale, parte
artificiale, facute in timpurile
din urma spre paza i spre o-
rientare.
Valle nu sunt nu meroase; prin.
tre ele insemnam : Valea-Mosu-
luT, la N.; Valea-MezetuluT, la E.;
Valea-StanciT-Seacl s't Namalesti
la S.-E., valea Bertesti la S. si
S.-V., si vi-e-o 12 micT Aral ce
se gasesc in interioriul satuluT
Daeni.
Apele, carT uda comuna sunt
Dunarea-Veche san Canalul-MA-
cinuluT, la V., formind insulita
Tofanari ; privalul Baroiul, tot
la V., trecind si pe linga satul
Daeni, in partea. de V.; girla
Venga, ce uneste Dunarea cu
privalul Bareiul ; numit
Valea-Villor de la Pinga, prin
N. comunef, piriul numit Valea-
Viilor, sari Topirsciul, si, pe la
inceputul säìí, Valea-StupineT,
prin centrul comuneT ; vaile de
maT sus an malurT inalte
pease pe alocurea.
Este fermata dintr'un singur
cat., Daeni, resedinta, asezat
pe malul drept al privaluluT BI-
roiul, intre valle adincT
pease: Valea - Viilor i Pinga,
ce se deschid in privalul BA-
roiul.
Suprafata totall a comuneT
este de 8924 hect., din cad
383 hect. ocupate de vatra sa-
tuluT, Cu 355 case, lar restul de
8541 hect. impartit intre Stat
cu proprietarT ; acestia poseda
2541 hect., lar locuitorif stapi-
nesc 600 hect.
Populatiunea sa este de 35
familif, cu 1654 suflete, impli-
tita cum urmeaza : 848 barbatT,
806 femeT, din earl 945 nee&
satoritT, 638 casatoritT, 67 va-
duvT, 4 divortatT; 202 sin carte,
1452 nu stin ; din acestia sunt
1648 cetatenT RominT, 6 supusT
strain! ; 1637 ortodoxT, 17 ma-
DAENI
homedanT; 324 agricultor! si
meseriasT, 2 cu profesiT libere, 4
comerciantl si 5 industrias'''.
ContribuabilT su nt 335.
In ceea-ce priveste intinderea
felul terenurilor, cele 8924
hect, ale comuneT se divid ast-
fel : 445 hect. teren neproduc-
tiv (din care 533 hect. ocupate
de vatra satulul si 62 hectare
baltf, mlastinT, etc.); 8519 hect.
teren productiv (din care 2479
hect. ocupate de stat cu pro-
prietariT, 6000 hect. ale locui-
torilor). Terenul productiv co-
prinde : 3700 hect. teren culti-
vabil (apartinind locuitorilor) :
4421 hect. teren izlaz (din care
2479 hect. ocupate de stat cu
proprietariT si 1942 hect. ale
locuitorilor); 300 hect. teren
padurT, apartinind locuitorilor.
Sunt 324 plugarT, carT ag 221
plugurT, 27! care si carute, 5
masinT de secerat i lo grape
de fier.
Sunt in comuna 12400 capete
de vite, cu seama 01, boT
porcT.
LocuitoriT se ocupa i Cu
pescuitul.
In comuna este I rama cu
abur! si 14 morT de vint.
Comerciul este activ si se face
prin oraselul Hirsova, la 26 kil.
spre S.-V., de catre 5 comer-
ciantI (dintre carT 3 circiumarl)
si consta in import de coloni-
ale si manufactura i in export
de cereale, vite (oT cu produ-
sele lor).
Budgetul se ridica la II9II
leT la veniturT si la 5306 le!
la cheltueli.
CAT de comunicatie sunt: pe
ball i girle cu luntrele ; catea
judeteana Hirsova-Macin ce tre-
ce prin comuna ; mal sunt apoT
drumurT comunale la Ostrov,
Fagarasul, Calfa i Girlici.
Este o biserica, cu hramul
S-ta Paraschiva, zidita si filtre-
www.dacoromanica.ro
64
tinuta de locultorT; are io hect.
de la stat, si e deservita de
preot, i paracliser i i cintaret.
Are o scoala rurala mixta;
conclusa de i invatator si o in-
vatatoare, frecuentata de 97
elevT inscrisT, din cal< 77 baetT
§1 20 fete.
Daeni, insuld, in Dunare, jud.
Constanta, plasa Hirsova, pe te-
ritoriul com. rur. Daeni, de la
care si-a luat numele. Este a-
sezata in partea vestica a pla-
seT i cea nord-vestica a comu-
neT. Este formata. de Dunare
un brat al san, numit Veriga-
DAenilor, care ucla comuna la
V. Insula are o form5. lungu-
lata, eliptica, o lungime de 5
kil. si o largime medie de ikil.
Intinderea sa totala este de a-
proape 400 hect. Malurile el
sunt în general joase, ceea ce
face ca adesea este inundata de
Dunare. Este acoperita cu salciT
rachitT si pe icT pe colo cu pa-
sunT.
Däe§ti, com. rur.,jud. Vilcea, pl.
Oltul-d.-s. E compus5. din 4
catune : Vechia, Curti, Valea-
Caselor si Saioci. Pamintul, pe
care se afil aceasta comuna, a
fost al unuia Stoica, care l'a &cut
danie schituluT Dintr'un-Lemn.
Este situatg pe valea
LuncavAtul, intre dealurile : Fi-
rijba, Cotosmanul i Caramizile,
la 34 kil. departe de capitala
judetuluT si la 25 kil. de a pla-
seT. Toatá comuna, cu izlaz,
cu tot, are o intindere de 585Däe§ti, sat, cu 381 suflete, jud.
hect. Arges, pl. Lovistea; face parte
Are o populatie de 150 fa- din com. rur. Baboesti. Are o
miliT, saii 684 suflete (339 bar-
batT si 345 l'eme), in care intra
si 2 familiT de TiganT. Locuesc
In 154 case.
Sunt 140 contribuabilT.
In comuna e o biserica fon-
data in anul 1879 de locuitorl.
DAEVT1
LocuitoriT se ocupa. cu olaria,
trahtaria i putin cu dulgheria
rotária. El desfac produsele
munceT lor la: Slavitesti, Ladesti
Brosteni.
Vite sunt : 18 ca.T, 262 bol,
226 vacT, 67 of si 294 porcT.
Pe riul Luncavatul, in raionul
com., sunt 2 morT de macinat.
Sunt 116 locuitorl improprie-
taritT la 1864 cu 453 hect. a-
rabile in mosia Ddesti a statu-
luT si pe mosia d-lor Elenca si
Fevronia Vladescu.
In Dealul-Caramizilor, ce a-
partine acesteT comun e, se liad
PartmaturT de caramida.
coala dateaza aci de la anul
1864. Cladirea e proprietatea
comuneT. E frecuentata de 15
elevT, din numarul de 91 (46
bletT si 45 fete) in virsta de
scoala. titi carte 114 barbatl
si 4 femeT. Cu intretinerea scoa-
le!, statul cheltueste anual 15121.
oseaua Cotosmanul i Ho-
rezul inlesneste comunicatia in-
tre comunele : Daesti, irineasa,
Roesti i Popesti.
Veniturile com. Dlesti se urca
la 1171 leT anual si cheltuelile
la 1132 leT.
E brazdata de dealul Cotos-
manul cu piscul numit Teapa,
Dealul-Caramizilor, Firijba, i u-
data de valle: Meielor, VilculuT,
Caselor i Cernisoara.
Se margineste cu comuna Po-
pesti la N., irineasa la S., Frán-
cesti la E., Modoia i Roesti
la V.
biserica, cu hramul Sf. Nicolae,
deservita de 2 preotT i I chi-
taret.
Die§ti, sat, face parte din com.
rur. Prundeni, plasa Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea.
 DAEFFI
Dge§ti (Me§ti-Biboe§ti), mo-
fie, jud. Arges, pl. Lovistea,
proprietatea statuluT. Are o a-
rena. anuala (1880-85) de leT
2500 si o intindere de 2407
pog., din carf 2000 pog. pa-
dure.
Dae§ti (Meeni), mofie a statu-
luT, pendinte de schitul Din tfun-
Lemn, jud. Vilcea, care s'a a-
rendat pe periodul 1885-95
cu 1800 leT anual.
pda'ure, a statulul, in in-
tindere de 1428 hect., situata
in com. Popesti, pl. Cerna-d.-s.,
jud. Vilcea, i formata din tru-
purile : Firijba, (375 hect.), Va-
lea-MarculuT i Valea-Calului (700
hect.),BAieasa-Schitul (325 hect.)
Bratasanca (28 hect.).
Dfigfinia, loc isolai, in jurul co-
muner Otesani, plaiul Horezul,
jud. Vilcea.
DAII(Mitgura-),magurd, la Estul
com. TigAne§ti, jud. Teleorman.
loc isolat, com. Vra.
nesti, pl. Podgoria, jud. Muscel.
DAlbäneasa, carierd de pietrif,
In com. Firtanesti, pl. Prutul,
jud. Covurluiti.
Däle§ti, deal, situat la V. de sa-
tul TigAne0i, com. Godinesti,
pl. Berheciti, jud. Tecuciti.
Daliateasa, pîrla, izvoreste de
sub muntele Gargheta, pe te-
ritoriul com. Paulesti, pl. Vran-
cea, jud. Putna si se varsa in
Cozia.
D'Alhautul, sat, in jud. R.-Sarat,
plasa- OrasuluT, com. Bontesti.
E asezat spre N. de cat. de
resedinta, Bontesti, pe pir. Dal-
hautul, la i kil. 700 m. spre
68878. J'arete Digionar Geografia. rot. Ltr.
65
N. Are o intindere de 1500 hect,
cu o populatiune de 139 fami-
liT, saù 588 suflete, din carT 123
contribuabilf. titl carte 78 per-
soane. Are o biserica, deservita
de i preot si I dintaret.
D'álhäutul, schit, in jud. R.-Sa-
rat, pl. Orasuluf, com. Bontesti,
cat. Dalhautul. E situat pe un
deal inconjurat de padurr, cale
de 3 ore de Focsani i R.-Sa-
rat. A fost facut in 1625, din
lemn, si s'a prefácut pana acum
de 3 orT. Biserica de asta-zT e
de zid, fondata la 182o de sta-
retul Dionisie Arhimandritul ,
dupa cum ne arata pisania:
Aceastii bisericii cu hramul lzvorul-
Timiduiret, este ziditit din temelie de
starqul Dionisie Arhimandritul, cu banii
sili i cn ajutorul cretinilor piqi; In zi-
lele staretului acesta s'a M'out mal' mulle
trabunitiitiri in miingstire, multe chilii,
multe obiecte de argint
Schitul se administreaza de
un staret, ajutat de un consiliti
economic si un duhovnic ; mo-
nahr sunt 24, din carT mu1t1
sunt batrinT i infirmT.
Dälhäutul, mofie, in jud. R.-Sa-
rat, pl. OrasuluT, com. Bontesti,
cat. Dalhautul, Pe ea se afla pa-
durea Ddlha.utul.
Dälhäutul, pildure, in jud. R.-
Sarat, plasa OrasuluT, comuna
Bontesti, catunul Dalhautul, pe
mosia Dalhautul ; sine de cir-
cumscriptia VII-a silvicä, oco-
lul Plainesti. Are 1310 hect.
intindere, din carT 80 ale sta-
tuluT i 1280 ale proprietateT
particulare. Esente : emita, fag,
plop, alun.
DalhAutul, fria, in jud. .R.-Sa-
rat, pl. OrasuluT, com. Bontesti.
Izvoreste din Dealul-Capref, uda
Nordul comuneT, trece prin cat.
Dalh5.utul si se varsa in riul
www.dacoromanica.ro
1:4111DENI
Milcovul, mal jos de cat. Slo-
'bozia (com. Cimpineanca).
Dämäcu§a, sat, face parte din
com. Podul-Turculuf, jud. Te-
cuela. E situat pe coasta dea-
luluf ca acelasT nume, 500 m.
departe de Podul-TurculuT, In
partea de N., pe malul sting al
Zeletinuluf.
Are o populatie de 54 fa-
mili, saa 175 suflete, carT locu-
esc ia 50 case. Sunt in sat 3 fa-
milif de EvreT.
In marginea satuluT se afla
o gradinarie.
CopliT urmeaza la scoala din
com. Podul-Turcului.
Dimacu§a, deal, situat in raio-
nul com. Podul-Turculuf, jud.
Tecucia, la E. Pe coasta aces-
tuT deal se afla situat satul cu
acelasT nume.
Damäroaia, sat, pl. Dimbovita,
jud. Ilfov. Face parte din com.
rur. Baneasa-Herastral. Este si-
tuat la S. de Baneasa, pe ma-
lul drept al riuluT Colentina, in-
& un golf ce-1 formeaza acest
riti spre N. de Turloaia.
Are, impreuna cu Baneasa
Grefoaicele, 571 locuitorT.
Suprafata totall a satuluT e
de 677 hect., din cae proprie-
taral, d. Const. I. Stoicescu,
are 417 hect. si locuitoriT 260
hect. S'el rezervat 55 hect.
izlaz si 12 hect. padure.
In cercul comuna e I moara
cu apa ; 2 masinT de treerat ;
pod si i helesteti.
Dämideni, sat, in partea de S.-
E. a comuneT Ostopceni, plasa
Stefanesti, jud. Botosani, asezat
pe coasta ripoasa, in dreapta
PrutuluT. Are o populatie de 84
familiT sa0 226 suflete. Pe mo-
sie, linga Prut, se afla a padure
de salcie si o moara de apl.
9
 DIM1ENWI
Are o biserick deservita de
I preot si 2 cintaretl.
Numarul vitelor e de 509:
Ioo bol si vad, 20 cal, 309 or,
8o pord. Locuitorr posea 50
stupI cu albine.
Därniene§ti, com. rur., in jud.
Roman, pl. Fundul, spre S. de
orasul Roman si la o departare
de 25 kil, de el. Este formata
din satele : Calugareni, Damie-
nesti, sat, Damienesti, tirgusor,
si Padureni, cu resedinta com.
in tirgusorul Damienesti. Are 320
familiI sail 1233 locuitorI, cae
locuiesc in 322 case. Are 262
contribuabilI. tiú carte 109 per-
soane. Populatia este compusa
in cea maI mare parte din Ro-
minI, pe litiga carI maI sunt
47 familif de Evrer si 78 familiI
(299 locuitorl) de UngurI. Are 2
bisericI de lemn una ortodoxä
si una catolica ; o scoala prima-
rä mixta, care in anul scolar
1886-87 a fost frecuentata de
30 elevl (24 bgetI si 6 fete din
42 inscrisI (30 bletI si 12 fete).
Are 997 vite maff cornute. Ve-
nitul anual al com. este de 4853
leI i cheltuelile de 4621 la
Tine de circumscriptiunea fis-
cal Batrinesti. Este legata cu
orasul Roman pi-in osea.
Dimiene§ti, tirgusor, in judetul
Roman, pl. Fundul, com. Da-
mienesti, pe piriul Cretoaia
la 25 kfl. de orasul Roman.
Este asezat la poalele dealuluT
Cretoaia. Are 193 familif, san
766 locuitorr, caff locuesc in
201 case. Are 166 contribuabill.
titt carte 98 persoane. Popula-
tia este compusa din RominI si
din 45 aman' EvreI. Are un
oficia postal si telegrafie infiin-
tat la i Septembrie 1895, al
caruI venit pe 1896-97 a fost
de le! 2856, banl 85. Aci este
resedinta pl, Fundul si a com.
www.dacoromanica.ro
66
Damienesti. Se afla o judecgtorie
de ocol. Acest tirgusor fiind cel
mal mare centru din partea de
jos a judetuluI Roman, face co-
mercia cu cereale i mal cu
seaml Cu vite. El este al treilea
centru comercial din judet. Face
iarmaroc in toate Duminicele
dar mal cu seama in Duminicele
din timpul lema i primavera
Este legat Cu ora.sul Roman
prin osea.
Dämiene§ti, sat, in jud. Roman,
plasa Fundul, com. Damienesti,
lInga tirgusorul cu acelasI nume
spre N. de el, pe piriul Cre-
toaia.
Are o biserica de lemn.
sat, pe mosia cu ace-
lai com. Ibanesti, plasa
Prutul-d.-s., jud. Dorohoig, di-
vizat in Damileni Cristea si DA-
mileni-Miclescu.
Proprietatea acesteI mosiT din
vechime a fost a manastirer
Dragomirna din Bucovina ; pe
atuncI se numea Danuleni. De
la 1785, cind s'a vindut bunu-
rile manAstirestI din Bucovina,
deveni proprietate privata; as-
ta-zI partea din sus a satului cu
mosiea este a erezilor def. C.
Corbu ; are o populatie de 130
fama', se"' 355 suflete ; lar par-
tea din jos, a erezilor def. Mi-
clescu, are o populatie de 160
familiI, sal' 467 suflete.
AsezArile satenilor in partea
de sus a satuluI sunt bune ; iar
proprietarul are casa de zid, cu
2 rindurI i heiurile necesare,
livada mare de fructierl; 2 po-
goane vie §i gradilla de legume.
Pe partea de jos a Miclescu-
1111 e casa de zid cu un rind,
avind heiurI, livada, gradinä si
putina vie.
Are o bisericg, cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de z preot,
cintaret si I pallmar; este de
tiksTAILÀ
lemn. i tencuita ; e refacuta de
satenI in 1856.
Sateng improprietaritI ati
3691/2 hect. pamint; lar pro-
prietarir 1518 hect. cimp si 486
hect. padure.
TazurI sunt 2, din carI unul
numit al Cristisorulur i altul
al GaingriteI.
Pirlul principal ce trece pi-in
mosie e Baseul.
DrumurI sunt: acel de la
Herta la SAveni, i acele catre
Darabani.
Hotarele cu : Cristinesti, Her-
fa, Liveni i SuharAul.
Dämileni-Cristea. Ved Dami-
leni, sat, com. Ibanesti, pl. Pru-
tul-de Sus, jud. Dorohoia.
Dämileni-Micle§ti. Vez! Dami-
leni sat, com. Iblneati, pl. Pru-
tul-de-Sus, jud. Dorohoiu.
Dämo§ita, set Domo§ita,
pe teritoriul plaseI Racaciuni,
jud. Putna. lzvoreste din Fun-
dul-DealuluI, prin 3 izvoare :
Barlogul, Frasinetul i Piriul-
Negru, ale caror ape se string
la un loc i formeazd la Gura-
BosietuluI, piriul Domosita ; tre-
ce pe la Anghelesti si mal
sus de Ruginesti se pierde in
prund, lasind numal valea, care
merge pina in riul Trotusul.
Dämteni, sat, face parte din co-
muna rurala Berbesti, pl. Olte-
tul-d.-s., jud. Vilcea. Are o po-
pulatie de 436 locuitorr (220
barbatI, 216 femel). Ad i e o
bisericä fondatä la anul 1854.
E udat de valle Repedea si
Strimba, care se varsa in rtul
sat, face parte din com.
Buda, jud. Tecucia, situat la o
distanta de 3 kil. l 100 m. de-
parte de catunul de resedinta,
 DliNXILÀ
In partea de V., pe malul drept
al Zeletinului.
Are o populatie de 48 fam.,
san 181 sufl., locuind in 55
case. Sunt 39 contribuabill.
Satul are o suprafata de 217
hect. si 15 ariT. LocuitoriT cul-
tivä tot terenul.
Vechimea acestur sat se cre-
de a fi de peste zoo ad. Lo-
cuitoriT sunt razesi.
Dänäilfi, phi% In com. Buda,
jud. Tecucia. Are directie V.-E.
si se varsa. In Zeletin, in fata
acestui sat.
Dfinaile§ti, sfoarä de mofie, in
cat. Lipia, jud. Buzad, facind
parte din corpul Mircesti.
Dän.ce§ti, deal, incepe din Pa-
durea-Tiganestilor,continua spre
S. In raionul com. Tigane0,
jud. Tecucia, pl. Nicoresti.
Dänce§ti, vale, incepe din Paciu-
rea-Tiganestilor, merge In direc-
tic N.-S., in raionul com. Tigd-
ne§ti, jud.Tecuciti, pl. Nicoresti.
Eranciule§ti, sat, jud. Dolj, pl.
Amaradia, com. Zaicoiul, situat
la 400 m. de cat. de resedinta.
Are 205 sufl. : 101 barbatT pi
104 femei. Locuesc in 72 case.
Copal din sat urmeaza la pcoala
mixta din satul Zaicoiul, ce
este la 2 kil. departare. In
anul scolar 1892/93 aa frecu-
entat scoala 2 baetl. Cu vIrsta
de scoala sunt 21 baeti si 20
fete. tit.i carte 13 barbati si i
femee. Satul este udat de pf
riul Ploscuta ; iar terenul e acci-
dentat de dealul Danciulesti.
Dfinciule§ti sal Sterea, cät.,
din com. Babel; jud. Vlasca,
pl. Neajlovul.
Dänciule§ti, deal, jud. Dolj, pl.
87 DANEASA.
Amaradia, com. Zlicoiul, ce se la 1888 si cea din Bereadel,
laza din dealul Radinesti, com. fondata la anul 1743. Ele sunt
Radinesti, jud. Gorj ; strabate deservite de cite un preot si
satul. Danciulesti si merge pe un ctritaret.
limita com. Bacepti, jud. Gorj. Stiii carte 36 barbati si 3 fe-
niel. In aceasta com. se fabri-
D'anciule§ti, mofie, jud. Dolj, ca in termen de mijloc 460
pl. Amaradia, com. Zaicoiul. hectol, tuica de drojdiT si tes-
covina ; viile produc 9471 hec-
Däneasa, com. rur., jud. Olt, tol. vin.
pl. Jiul-d.-j., situata sub coasta Comerciul se face de 5 cir-
dealului Oltul si Ruga Orla pul, ciumarT.
la distanta de 38 kil, de capi- Budgetul com. se urca la
tala jud. si la 4 kil. de rese- suma de 2970 leT la veniturT,
dinta plasei. si la suma de 2753 la cheltuelT,
Se cornpune din 2 cat. : DA- M'ara de fondul drumurilor, care
neasa si Berendeiul-Noa, Cu o se cifreaza cu 58o lei.
populatiune de 958 locuitori, din Daneasa se leaga la N. Cu
cal-1 213 contribuabili. Locuesc DragAnesti si la S. Cu Dudul,
in 105 case si 96 bordee. prin soseaua judeteana Slatina-
LocuitoriT sunt Romtni si se Turnul-Magurele.
ocupa Cu agricultura si creste- DealurT are numaT spre E. Din
rea vitelor. Sunt 5 mestesu - Dealul-Oltului, acoperit cu vii,
gari, carT se ocupa cu fiera- se tntinde Boianul pana in Jiul,
ria, cojocaria si cismaria. ET des- la comuna CrAciunel - de - Sus.
fac productele cImpuluT pe pie- In acest deal, la 4 kil. spre S.
tele de la Slatina, Turnu-MA- de com. se afla o taietura nu-
gurele, Caracal, Rosiori si pe mita Rusca - luT - Toader prin
la garle din apropiere. Mosia care trece o alta posea judetea-
e parte (Daneasa) proprietate n5.: Caracal-Rosiori-de-Vede nu-
a statuld si parte (Berendeiul- mita tot soseaua Rusca-luT-Toa-
Noa) particulara. D-1 D. A. Be- der. Vlicele la V. pe valea 01-
rendeia posea 200 hect. ara- tullir sunt : Zatoriul si Smeoa-
bile si 40 hect. de padure. Sta. cea, care vine numai in timp de
tul posea padurea Calugareas- ploT si zapee si se varsa in Pa.
ca, cu lemne de stejar de o
grosime de la 8o cm.t ni. 25. Daneasa, cdtun, face parte din
Comuna a devenit proprietara com. cu acelasT nume, jud. Olt,
pe 18 pogoane de la locultori. pl. Jiul-d.-j., situata sub coasta
LocuitoriT improprietariti dup5. dealulta, pe malul sting al 01-
legea rurall sunt 68, posedind tului. Este resedinta com. si
243 hect. ; iar dupa legea insu- are o populatiune de 622 lo-
rateilor din 1879 sunt 45, pose- cuitorT, din cari 71 sunt impro-
dind 239 hect. Viile ocupa prietaritT dupa legea rurall.
o suprafata de 230,50 hect. Tot Vite sunt: 125 boT, 800 al
teritoriul com. coprinde o su- O 120 rimatori. Aci se ala o
prafata de 1262 hect. biserica zidita la 1861, repa-
Vite sunt : 59 caT, zo epe, rata. la 1888 si deservita de t
174 bol', 41 vacT, 109 bivoli, preot si I cintaret, platitT de
1217 oí si 200 rimatorl. locuitorT si din budgetul com.
Are 2 biserici : cea din Danea-
sa, zidita la anul 1861 si reparata Dineasa, deal, in raionul com.
www.dacoromanica.ro
 DANEASA
DAneasa, jud. Olt, pl. Jiul-d.-j.,
pe care se cultivA 230 hect. 50
ariT vie.
D'Amasa, mofie a statuluT, jud.
Olt., foastA pendinte de mAnl-
stirea Clocociovul, care pe pe-
riodul 1886-96 s'a arendat cu
11710 leT anual. Arenda insA
s'a selzut In urml la 8249, din
cauza unor vil rescumpArate.
Däneasa, pdclure a statuluT, in
intindere de 450 hect., pendinte
de com. DAneasa, jud. Olt, pl.
Jiul-d.-j.
Dinesei (Valea-), vale, spre
E. comuneT Brezoiul, plaiul Co-
zia, jud. Vilcea.
Däne§ti, com. rur., in partea de
S. a comuneT asa, din plasa
Ocolul, jud. Gorj, situatA pe ves,
pe o suprafatI cam de 977 hect.,
din car1 257 hect. arabile, 394
hect. pAdure, 18 hect. vie, 230
hect. fin* O 78 hect. izlaz ;
din aceste hect., 346 sunt ale
proprietareT, D-na Tell, i 631
ale locuitorilor. Se compune din
cAtunele DAnqti O \l'Acarea.
Are o populatie de 213 fa-
miliT, Cu 782 suflete, totT Ro-
minT, din care 179 contrib.
Locuitorl posed5. 30 plugurT,
84 care, cu bol *i vacT, 2 cl-
ruie cu cal; 40 stupY albine, 114
vite marT cornute, 5o8 oT, 27
cal, 340 rimAtorl.
Budgetul comuneT e de 1246
leT O 75 banT la veniturT, lar la
cheltuelT de 1195 leT i 49 banT.
Prin aceastA comuna trece
apa Slatiti ce vine din plor.
Comunicatia in aceastA co-
munA se face prin §oselele veci-
nale T.-Jiu- asa i prin §osele
comunale.
In comunA gAsim : I put O
28 fintinT.
Are i qcoalA frecuentatA de
www.dacoromanica.ro
68
25 elevI, din 30 inscr4T ; are
2 bisericr, fondate in 1816 i
1826; i deservite de 2 preotT
i 2 eintAretl.
Däne§ti, com. rur., in centrul
pl4e1 Mijlocul, jud. Vasluiù, la
distantA de 30 kil, de orapl
Vasluiti li de 8 kil. de CodAeti,
reedinta plAser, situad. pe con-
tinuarea terenuluT a treT dealurl
cu vAile li pod4ele lor, ce se
intind de la N. spre S., de a-
lungul com. li numite : Dealul-
urAnetilor i Dealul Gherghe-
liului, spre E.; Dealul-R4cani-
lor, al Bereser Qi al-Golier, spre
V. li dealul DAne0 prin mij-
locul comuneT. E formatA din
satele : DAne0-RAze0, D5.neti-
Golia li Ciorita, ce se intind
pe o sqprafat5. de 1859 hect.,
din carT : 71 hect. pAdure §i
1073 hect. loe de cu/turA, finat
§i itna ale proprietAteT, iar 715
hect. ale locuitorilor Cu 20 hect.
vie. Are o populatie de 242 fa-
miliI, sari 560 suflete, din carI
28 EvreT.
Sunt aci : o coa15.; 2 bise-
riel*, deservite de 1 preot §i 3
eclesiarh1; un iaz ; 4 crigue.
Comerciul se face de 3 RomInT.
Budgetul comuneT e de 1875
leT la veniturI ; de 1871 leT li
4 banT la cheltuelT.
NumArul vitelor e de 512 : 15i
vite marr cornute, 260 oí, 79
cal §i 22 rtmátorI.
LocuitoriT posea : 33 plugurl,
66 care cu bol.; 2 plugurl li 5
cArute Cu cal, precum si 150
stupT cu albine.
Erane§ti, cdtun, reqedintA a co-
muneT cu acelag nume, din pl.
Ocolul, jud. Gorj.
Situat pe es, are o suprafata
cam de 445 hect., din care 120
hect. arabile, 94 hect. pAdure,
3 hect. vie, 150 hect. finete, 78
hect. izlaz.
LaNE$TT
Populatia este de 107 fa-
miliT, sail 374 suflete, din carT
90 contribuabilf. LocuitoriT po-
sea : 20 plugurT, 50 care cu
bol O vacT, I cArutl Cu caI, 30
stupT, 294 vite marT cornute,
298 al, 16 cal §i 210 rimAtorl.
In cltun este un put §i 14
finttnI.
Are o bisericA, fAcutA In 1826
de locuitorT, deservitA de un
preot O un eintAret.
Erane§ti, sat, in com. Girovul,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu,
situat futre satele Doina yi Do-
chia. Are o populatie de 334
suflete, sad 78 familif, caz-1 trA-
esc in 87 de case ; aceastA po-
pulatie se imparte ast-fel : 171
bArbatT, 163 femeT ; 149 neca-
sAtoritT, 155 cAs5torit1, 29 va-
duve, un divortat; titi carte
27 persoane.
Numirea vechie a satuluT: Mi-
tocul-Maicelor.
Dine§ti, numire vechie a comu-
na PAule§ti , plasa Tirporul,
jud. Prahova.
aäne§ti, schit, lingl satul cu a
sa numire, jud. Neamtu ; odini-
oarä a fost populat de cAlugA-
rite, din care pricinA Insug satul
se numea O Mitocul-Maicelor.
Dane§ti, deal, in partea de N.
a comuneT Hurdugi, pl. Mijlo-
cul, jud. FAlcia, pe capAtul cl-
ruia este a.5ezat o parte a sa-
tuluI Hurdugi.
Dane§ti, loc, in partea de N.-E.
a comuneT IvAne0, pl. Mijlo-
cul, jud. Falda, in hotar cu co-
muna Hurdugi.
AicI ar fi fost din vechime
un sat, ale cAruia urme se vld
i astA-zr.
Däne§ti, mofie, la S.-V. comuner
 DXNETI 69 DXNGENI

Ionesti-Berlesti, jud. Braila. Are vind succesorI l'ad dat danie luid, pl. Mijlocul, comuna DA-
o intindere de 490 hect. manastireT Golia din Ia5i. nesti.
Aceasta parte acum este pro-
Dane§ti, trup de mofie, stapinit prietatea D-luT A. S. Miclescu, Däneti, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-
de parte din raza.siT com. Oan- iar partea din susul satuld DA- d.-j., com. Locusteni, cu rese-
cea, pl. Prutul, jud. Covurluid. nesti-Raze3T, numita Fundatura, dinta primal-id. Are I000 sufl. :
e proprietatea D-luT Gh. Ra- . 514 barbatT si 486 femeT. Lo-
Däne§ti, mofie, pe teritoriul co- covita. cuesc in 32 case de zid si 435
mune! Grumazoaia, plasa Mij- bordee sapate in pamint. In sat
locul, judetul Falda, spre S. Däne§ti-Räze§I, sat, in partea sunt doua scol!: una de baetT
de satul GrumAzoala. A fost de N. a com. DAnesti, jud. si alta de fete, amindoul sub
din vechime pe aceasta mosie Vasluid, pl. Mijlocul. Formeaza acelasT acoperis. Sunt conduse
un sat cu numirea de Danesti ; un trup ca satul Danesti-GolieT. de un singur invatator.
locul unde a existat biserica se E situat pe limba Dealulur-Dane- coala de bletT functioneaza
cunoaste i asta-zT pe coasta stilor, si pe coastele dealurilor: din 1838; este intretinuta de
despre E. a dealuluT, la dis- la E. al-BisericeT, si la V. al- stat i de com., care a chel-
tanta de 500 m. de satul Gru- BrehnaceT. E udat de dota tuit 8880 leT cu construirea lo-
mazoaia. pirae; cel, din partea vestica se caluluT, ce este de zid, si in
numeste Piriul-Fundaturel si cel buna stare. In anul scolar 1892 93
Däne§ti, situata. la 12 kil. din partea estica Piriul-din-HucT. a fost frecuentata de 75 elevT
departe de orasul Piatra, in Teritoriul pendinte de sat se din Daneti, 21 din Branistea,
com. Girovul, pl. Piatra-Muntele, intinde pe o suprafata, de 1430 si 5 din Locusteni. Cu virstá
jud. Neamtu. A fost proprieta- hect., din carT : 42 hect. padure de scoall sunt 218 copir.
tea statuluT si s'a vindut de si 673 hect. loe de cultura, fi- carte 73 bArbatT si 5 femeT.
,vecT uneT societAtT economice nat i imas, sunt ale proprietateT, In sat sunt 2 bisericT: una,
din oras cu suma de 145700 iar 715 hect. sunt ale locuitorilor fondatA de Florea Popa Nico-
le!, din care s'a raspuns a 4-a razesT. Pe locul loc. se afla 20 lae en altI satenT i terminata
parte si restul se plateste in hect, vie si 8 hect. pAdure. Are la 1835, serbeaza hramul Sf.
rate semestriale in timp de 24 o populatie de 180 fam. sad 886 loan si alta, fondata la 1832 de
de anr, incepator de la i Apri- sufl., din carT 20 EvreT §i 3 Ti- Tuta Durad si alti locuitorT, are
lie 1883. ganT; se ocupa in genere cu hramul Sf. Nicolae. Amindoua
Are o intindere de 309 hect. agricultura, crqterea vitelor, cu sunt de zid. In sat sunt 6 fie-
61 aril (217 falci), loc de ara- cultura viilor si a livezilor. rarT si 8 circiumarT.
tura i finete de calitate huna, Ala se afla o scoala infiin-
avind doua morT de apa pe pi- tata la 1866, frecuentata. de 34 DArieti, mofie 'articulara, jud.
nul cu toplite, case de elevr; o biserica deservita de Dolj, pl. Jiul-d. j., com. Locus-
locuinta, hambare i cosare pen- I preot si 3 dintaretr, zidita teni, satul Daneti, apartinind
tru pro ducte. cam pe la 1826; 4 circiumT. mosnenilor.
Arenda anuala se urca la Vite sunt : 186 vite mati cor-
suma de 10500 leT. nute, 73 caT, 260 oT si zo fi- Dängeni, com. rur., situata in
matorT. partea de N.-E. a plaseT Jijia,
Däne§ti-GolieI, sat, din com. LocuitoriT posea : 30 plu- jud. Botosani, la 28 kil. de o-
Dánesti, pl. Mijlocul, jud. Vas- gurT si 6o care cu bol; 2 plu- rasul Botosani. E formata din sa-
spre S. de satul Danesti- gurT si 2 cárute cu cal. Sunt tele: Bivolari, Buhaceni, Buneni-
RazesT (cu care formeaza un 150 stupT. Floril, Buneni- StihiT, Costeni,
trup i la care s'a comptat in- Dángeni, Iacobeni-NoT, Iacobeni-
tinderea, populatiunea i numa- Däne§tilor (Dealul-), a'eal. Vez! Vechl si Strahotinul.
rul vitelor). Se afla situat pe Rascanilor (Dealul-),jud.Vasluid, Teritoriul com. e deluros, de
coasta DealuluT-GolieT spre N.- pl. Mijlocul, com. Bereasa. naturA argilos si are o supra-
V. de satul Ciofita. luat fatA de 7209 hect. cu o popu-
numele de Danesti-GolieT, pen- Dane§tilor (Dealul-), deal. Vez! latie de 400 fam. sad 1669
tru ca dol batrinT rAzesT nea- uranestilor (Dealul-), jud. Vas- suflete.

www.dacoromanica.ro
 DAN GEM
Locuitorir se ocupá cu agri-
cultura si cresterea vitelor, afará.
de 'o comerciantT si 12 mese-
riasT ; sunt top' RominT.
Intinderea locurilor cultiva-
bile e de 6008 hect. PAdurr in
intindere de 194 hect., com-
puse din rindurT miel, carT unele
se exploateazA.
Vite: 1563 bol i vacT, 352
cal, 4269 oT, 169 rimAtorl.
Sunt 3 iazurr i 2 morT de
aburr.
Comuna e strAbAtutà de calea
feratA DorohoitI-Iasi pe Jijia.
Budgetul e de 7796 ler, 96
banT la veniturr si 7212 ler, 89
banT la cheltuelT.
Are treT bisericr, deservite de
3 preotT si 6 cintaretr; i coalà
mixtA, condusI de invAtAtor
frecuentatA de 27 1:40 si 4
fete.
Dänge§ti, sat, jud. Arges, pl.
Lovistea, cu 305 locuitori ; face
parte din com. rur. DAngesti-
RAdAcinesti. In apropiere de a-
cest sat sunt niste ruine vechl.
Satul are o bisericA, cu hramul
Buna-Vestire, deservita de un
preot si un cintAret.
Dinge§ti, mofie, jud. Arges, pl.
Lovistea, com. RAdácinesti, pro-
prietatea Eforier Spitalelor Ci-
vile din Bucuresti, pendinte de
schitul Fedelesoiul. Are o in-
tindere de 7586 pog. i arendate
anual cu 1600 ler.
Dange§ti - Radicine§ti, com.
rur., spre granita Ardealulur,
jud. Arges, pl. Lovistea, la 12
kil, de comuna ruralg. Suici
(resedinta subprefecturer) si la
60 kil. de Pitesti. Se compune
din satele DAngesti, (305 lo-
cuitorT) i RAdlcineti (480 lo-
cuitorT), peste tot _785 lucuitorT,
mar totT mosnenT, rAzesr. In
com. sunt 2 bisericl si o scoalä
www.dacoromanica.ro
70
primará rurall. Rudgetul com.
pe anul 1882/83 a fost de 1054
leT, 48 banT la veniturT si de
1027 ler la cheltuelT.
Dup5. o publicatiune oficialA
(1887) aceastA com. numArA 139
contribuabilf si are un budget
de 1925 ler la veniturl si de
1672 la cheltuelT.
NumArul vitelor a fost in a-
nul 1887 de 445 capete vite
mari (430 bol si vacT, 15 car)
si de 1010 vite mArunte (800
or, 70 capre i 140 rimAtorr).
D Anicei, com. rur., jud. Arges,
pl. Oltul, la 32 kil, de com. Tig-
veni (resedinta subprefecturer)
si la 19 kil. de Pitesti. Se com-
pune din 4 cAt. : Bddeni, (30
fam.), VAcAresti, (x7 fam.), DA-
nicei, (5o fam.) i Valea-Cruci-
lor (20 fam.), peste tot 117 fam.
(din care 2 fam. Tiganl) cu
812 sufl. In com. sunt 2 bise-
riel si o scoald primará rurall
Budgetul com. pe anul 1882/83
a fost de 981 ler, 54 banT la
veniturI si de 925 ler la chel-
tuelT.
Dupd o publicatie oficial
(1887), aceastI comund numArA
122 contribuabilI si are un bud-
get de 1548 ler la veniturr
de 1456 ler la cheltuelT.
NumArul vitelor a fost in 1887
de 182 capete vite marr (159
bol i vacT, 17 cal si 6 bivolT) si
de 211 vite mlrunte (143 oT,
15 capre i 53 rimAtorr).
Dänicei, celtun, jud. Arges, pl.
Oltulur, pendinte de com. rur.
DAnicei. Are 50 familir si o bi-
sericA, cu hramul Adormirea, de-
servitA de i preot i I din-
tAret.
pitdure, pe dealul cu a-
celasT nume, jud. Suceava.
Dänilà,poiand de 150 m. p., in
DANULEVI1
pAdurea si pe dealul cu ace-
lasT nume, jud. Suceava.
DAnoaia, deal, in jud. R.-SArat,
plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni;
se desface din Dealul-CAtAutuluT
brAzdeazA partea de S. a co-
muner. E acoperit cu pAsunr.
Dänuleni, numire vechie a satulur
DAmileni, com. IbAnesti, plasa
Prutul-d.-s., jud. Dorohoili.
Dänule§ti, com. rur., in judetul
R.-Sárat, plaiul Rimnicul, la poa-
lele Dealulur-DAnulestilor.
ST-a luat numele de la o fa-
milie de mosnenT, DAnulesti, ce
ali avut aceste locurT.
Este asezatA in partea de V.
a judetuluT, la 18 kil. spre N.-V.
de orasul R.-Sdrat i In Estul
plaiuluT, la 7 kil. spre S.-E. de
comuna Dumitresti, resedinta
lar. Comune invecinate sunt :
Dedulesti, la 7 kil.; Pardosi, la
kil. i Slobozia la 14 kil.
Se mArgineste la S. cu com.
Dumitresti, despArtitA prin dea-
lul Turculetul ; la V. cu Buda,
despArtitl. prin Rimnicul ; la S.
cu Dedulesti, despArtitA prin
Rimnicul, si la E. cu Slobozia,
despArtitA prin dealurile : Jinu-
rulur i Cotatculul.
Este brAzdatA la N. de dea-
lurile : Turculetul, CApdttna
Streaja ; la E. de dealurile : Ple-
sesti, Jinurul, al-Cornulur i TA-
gandul; la V. de dealurile : DA-
nulesti, Piscul-Brezil i Piscul-
Gemeni.
Riurile carl o udA sunt : R.-
SArat la V., de la N.-V. la S.-
E. si afluentir sAT : Matca, Ba-
dila, CAprAria Mocanca, la
S. Sunt 27 puturr si 26 finan!.
Cattinele carr o compun sunt:
DAnulesti, resedinta, in mijloc,
Mucesti, la V. si Plesesti la E.
Suprafata comuner e de 2 182
hect., din carT 58 hect. vatra
EalsrULWI
comuneT, 1820 hect. ale locui-
torilor i 304 hect. ale proprie-
tatiT private.
Populatia este de 344 familiT,
sail 1330 suflete (650 barbatT
si 680 l'eme°, din cari 688 ca-
satoriff, 617 necasatoritl si 35
vaduvr. titi carte 171 persoane.
Biserid sunt 3: una in cat.
Plesesti, cu hramul S-tiT VoevozT
Sf. Dumitru, fondata in 1762,
August 20, de locuitoriI fratif
NecolaT, loan si Stan Stoian,
deservita de I preot, i cintaret
si i paracliser ; a doua in cat.
Muce¡ti, cu hramul Cuvioasa-
Paraschiva, vechie, zidita tot de
locuitorT si reparata in 1862,
deservita de I preot, i dascal
si i paracliser ; a treia in cat.
Dänulesti, cu hramul Adormi-
rea-MaiceT-DomnuluT i Sf. Nico-
lae, zidita tot de loc., deservita
de I preot, I cintaret si I pa-
racliser ; bisericele n'ati veni-
tur1 i sunt ingrijite de comuna.
Are o scoala de baetT, fon-
data in 1854 de loc., conclusa
de un invatator. In 1892-1893
a fost frecuentata de 31 elevI.
Calitatea 01:n'intuid este me-
diocrd, acesta fiind cam pletros
Cu multe vaT. In ce priveste
cultura pamintuluT, comuna are
272 hect. arabile, 1700 hect.
pAclure, 44 hect. imas si 166
hect. vil.
LocuitoriT aii roo plugurl
2 morT pe apa..
Vite sunt 3513 capete, din
carT : 502 bol, 541 vacT, 20 cal,
25 epe, 1820 or, 102 capre
603 rimatorr.
In com. sunt : 4 bacanir, 6
circiumI, I potcovarie si 3 md-
celariT. Comerciul este activ,
constind in importul de colo-
niale, instrumente de agricul-
tura i in exportul de vinurT,
producte i lemnarir. Transpor-
tul se face prin statia Sihlea, la
12 kil. spre E.
71
Calle de comunicatie sunt :
drumul ce pleaca din R.-Sarat,
trece prin Jideni, Danulesti, Du-
mitresti, la Buda, la Dedulesti-
Badeni-Sgirciti si la Slobozia-
Timboesti.
Veniturile com. sunt de 3992
leT anual si cheltudile de 3935 leT.
Sunt 347 contribuabilT.
Dänule§ti, sat, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, catunul com.
Danulesti i resedinta el.
luat numele de la o familie de
razesI, numita Danulesti.
E asezat in partea de V. a
comuna, la poalele dealuluI Da-
nulesti, pe piriul Cdprioara. Are
intindere de 19 hectare cu
populatie de 72 familiT,
302 suflete, din carT 76 contri-
buabilT. tiü carte 19 persoane.
Are o biserica, deservita de
I preot, I cintaret si I para-
cliser ; o scoall comunall.
Dänule§ti, deal, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Danulesti;
se desface din dealul Turculetul ;
se intinde printre riul R.-Sarat
afluentul sal:1 pirlul Capraria,
In partea de V. a comuneI. E
acoperit cu paclurT i pasud.
Dänule§ti, padure, in jud. R.-Sa-
rat, plaiul Rimnicul, com. DA-
nulesti, catunul Danulesti. Face
parte din circumscriptia VII-a
silvica, ocolul Babera. E situata
in partea de V. a comuneT, pe
Dealul-Danulestilor. Are o intin-
dere de 2350 hect., din carl
350 hect. ale statulul si 2000
hectare proprietate particulaia.
Esente : fag, jugastru, brad si
carpen.
Dfiri§ti, com. rur., in jud. Vlasca,
Dariscul, munte, in jud. Mehe-
dinti, plaiul Cerna ; se mal nu-
meste i muntele Daranin.
Därä§ti (Brini§tari), com. rur.,
www.dacoromanica.ro
DXR4TI
pl. Sabarul, jud. Ilfov. E situata
la S. de Bucuresti, pe malul
sting al riuluT Argesul, la 14
kil. departe de Bucuresti. Se
mal numeste Darasti-de-Ilfov,,
spre a se deosebi de Darasti-
din-Vlwa, de care se desparte
prin riul Argesul.
Se compune din satele : A-
san, Filipesti si Mitropolia, cu
o populatie de 1650 locuitorT,
carT trdesc in 358 case.
Se intinde pe o suprafata de
1029 hect. Fratir Ghermani, Fra-
tiT Laptev si d-1 G. D. Economu
ati 338 hect. i locuitoriT 691
hect. ProprietariT cultiva 315
hect. (5 izlaz, 18 padure); lo-
cuitorif cultiva 497 hect. (154
izlaz i 40 vie).
Sunt 331 contribuabilT.
Budgetul comuner are la ve-
niturT leT 4166 si la cheltuelT
4074 la
In com. sunt dota bisericT :
una in satul Asan si a doua in
satul Filipesti ; i coala. mixta;
2 poverd ;. 4 podurT statatoare.
Numarul vitelor marT e de 872
(144 cal si epe, 462 bol, 199
vacI i viteT, 17 taurT, 40 bivo-
lite) si al celor raid de 658 (73
porcI, 695 01).
ArAtura se face cu 282 plu-
gurf : 227 cu bol i 55 cu cal.
LocuitoriT aü 286 care i ca-
rute : 227 Cu boT si 59 cu cal.
LocuitorT improprietaritl sunt
250 si neimproprietariti 143.
Comerciul se face de 6 cir-
ciumarT si 5 hangiT. stabi-
lit in com. 6 straid.
Intre Darasti-de-Ilfov si DA-
rasti-de-Vlasca este un pod pe
vase, peste riul Arges.
compusa din catunele : Masa-
Marcuta satl Pislari saa aT MI-
nastireT, din Darasti-d.-s. san ar
DragomanuluT, si din Darasti-
d.-j. sal Paplica.
 1:Alt4TI-DE-J0S
Toate catunele sunt situate
alaturl unul de altul pe coasta
dreapta a riuluT Argesul, la ex-
tremitatea N.-N.-E. a judetulur,
invecinindu-se cu Ilfovul.
Are o populatie de 318 fa-
salí I 144 suflete, din carT
280 contribuabilr.
Venitul comunei pe anul 1886
a fost de 8417 1eii cheltuelile
de 5525 ler.
In comuna sunt 2 bisericr,
deservite de i preot si 3 chi-
taretT ; face part din parohia
Darasti-d.-s.
Are o scoala comunall mixta
cu 5 clase, in 'puna stare, fre-
cuentad. de 30 baetT i 2 fete.
In 1888 erail in comuna 513
hect. so arir cultivate cu vie,
carT aU pro dus vin bun si mult ;
cea mar mare parte din el se
consuma in Bucuresti.
In Darasti, la 1888, erail 640
bol i vacT, 65 cal, 400 porcT,
1020 or si 8o rimatorT.
Locuitorir acester comune se
ocupa. mar mult cu gradinaria;
de aci se aduce in Bucuresti
marT cantitatl de cartofi, varzä,
ceapa si tot felul de zarzavat.
Este un han mare, care ser-
vea de statiune birjarilor ce ¡la-
cear.' drumal Giurgiu-Bucuresti
inainte de a se face soseaua pe
la Copaceni ; sunt 3 circiuml.
Localul primal-1er este de zid
In buna stare.
Departarea acester comune de
Bucuresti este de 21 kil., de
Giurgia de 49 kil., iar de Ghim-
pati, resedinta piase! Clinistea,
jud. Vlasca, de 24 kil.
Peste riul Argesul este un
pod pe vase stAtator.
Din aceasta com. pleaca o
sosea vecinala, care duce la so-
seaua Giurgiti-Bucuresti.
Däräqli-de-Jos sari ar lur Pa-
plica, ceitun, pendinte de com.
DarAsti, pl. Cilnistea, jud. V1as-
72
ca. E situat pe coasta dreapta
a riulur Argesul, la extremitatea
S. a comuner, si la 9oo m. de riul
Argesul. Apartine mostenitori-
lor Paplica. Are o suprafata de
640 hect.
In 1864 s'a dat la 84 locul-
torT, fosa clacasr, suprafata de
230 hect.
Mosia aduce un venit anual de
romo ler.
In catun este o bisericá de
zid in huna stare, situad pe
piscul dealulur Argesul. Ser-
beaza hramul Sf. Nicolae si este
deservid de i preot si 2 das-
cal!.
D'ara§ti-de-Sus safl ar Drago-
manuluI, cätun, pendinte de
com. Darasti, pl. Cilnistea, jud.
Vlasca. E si tuat pe partea dreapta
a riulur Argesul. Mosia este pro-
prietate a mostenitorilor Maca.
Se zice a Dragomanulur, dupa
numirea vechiulur proprietar, ,
care era tilmacia salí dragoman
la consulatul Grecesc.
Are o suprafatd de 686 hect.
La 1864 s'a dat la 92 locui-
torT, fostr clacasT, suprafata de
261 hect., raminind 425 hect.
Are un venit anual de ler
9000.
In cat. este scoala comunall ;
han ; pod peste Arges ; zalha-
na ; case ale proprietater.
locuitorir se ocupa cu industria
conservelor de carne uscad, pre-
cum : sunca, cîrna i pastrama.
D'arä§ti-MänästireI, san Pisla-
ri, saii ai MArcutef, ctitun, pen-
dinte de com. DarAsti, pl. Cil-
nistea, jud. Vlasca. E situat pe
malul drept al riulur Argesul.
Mosia a fost proprietatea sta-
tulur, depindea inainte de se-
cularizare de manastirea Mar-
cuta.
Are o suprafata de 586 hect.
In 1864 s'a dat la 68 locui-
www.dacoromanica.ro
DAR/OVUL
torr, fostr clacasT, suprafata de
180 hect., raminind proprietater
406 hect.
Are un venit anual de 860o 1.
In catun este o biserica de
zid, deservid de I preot si 2
cintaretr.
Locuitorir se ocupa mar mult
cu viile si cu gradinaria. Sunt
513 hect. 50 aril vie.
Därdfilu§ului (Dealul-), caja,
in jud. Buzan, com. Beceni,
tunul 0i/esti ; are vil si izlaz.
aardoaia, deal, in com. rur.
Podul-Grosulur, pl. Dumbrava,
jud. Mehedintl.
aáril (Muscelul-), ea/un, al com.
Gura - SarAtir, jud. Buzan. Are
300 loc., carT locuesc in 59 case.
aäril (Muscelul-), deal, in com.
Gura-Saratir, jud. Buzati. Are
vre-o ioo hect., vil i lived; e
avut in piatra de constructiunT
de o tesatura dura.
Därimatä (Piatra-), loc izolat
punct de hotar al comuner
Breaza, jud. Buzati, in apropiere
de riul Niscovul.
arimati, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Rimnicul-d.-s., cat. com. Zgir-
citi, resedinta plaser. I s'a dat a-
cest nume de la imprejurarea ca,
darimindu-se pamtntul in ca.t.
Fintina-Turculur, loc. B.O venit
de s'an stabilit ad. Este asezat
in partea de N. a com., la 500
m. spre N. de cat. de resedin-
ta, Zgirciti. Are o intindere de
50 hect., cu o populatie de 105
familiT, sati. 377 suflete, din carr
96 contribuabili ; 14 stia carte.
Are o biserica, deservid de
preot, i cintaret si z paracliser.
Warjovul, jud. Olt. Ved
Gota.
 DkRIVIXNEASCA
Därmineasca, sat, in pl. Mun-
telta, jud. Bacati ; e sectie a
satuluI Lapowl si e situat pe
pirita Cu acela0 nume.
Darmäne§ti, com. rur., pl. Mun-
teluI, jud. Bacati. E wzata pe
ambele malurT ale TrotusuluI
si pe valea UzuluT. Se compune
din 5 catune: D1rmanqti, re§e-
dinta, la confluenta celor 2
riuff; Lapo.T.ul, cu sectia Dar-
maneasca, d'a dreapta Trotusu-
luI ; Plopul si Pagubeni, d'a
stinga; Poiana-UzuluI, pe cur-
sul superior al Uzului.
In aceste locurr a venit Ilias-
Voda la 1434, Cu ajutor de la
regele Vladislav, ca s'O rastoarne
pe fratele saa tefan-Voda, dar
fiind batut de acesta, s'a retras
in fuga peste hotar.
In Condica Liuzilor se ga-
sesc : Plopul, a manastireI Taz-
laul (Neamtu) si Darmanesti a
schituluI Darmanesti (Lapos ?).
In Statistica din 1878 o gasim
compusa din 5 catune ea si
acum.
Teritoriul comunal se margi-
neste la E. cu al comunelor
Podurile si Berzuntul, la S. cu
al comund Dofteana, la V. ca
Transilvania si la N. cu al co-
munelor Comanesti si Vasiesti.
Comuna este udatä de riurile
Uzunul si Trotusul, §i straba-
tuta de culmea Laposul, pre-
cum si de muntiT Basaca, Plo-
pul, Mima, Piinea, Chinul, Far-
cul-Mare, Farcul-Mic si Nemira.
Pe la izvoarele UzuluI, in muntiI
de pe granita, spre Austro-Un-
garla, se afla o trecatoare.
Are o scoala mixta, care func-
tioneaza din 1864 in satul Dar-
manesti, intretinuta de stat, in-
tr'un local bun, in valoare de
3000 leI, construita din birne,
de comuna, cu 19 prajinI pa-
mint in vatra satuluI. In anul
1891, scoala a fost frecuentata
138878. J'urde Dfclionnr GenprrUTo. rol. 1,11,
73
de 4E copiI, printre care si o Ca ruine vechI sunt ale des-
l'ata.
Sunt 5 bisericI ortodoxe : 2
in satul Darmanesti, una in Po-
iana-UzuluI, una in Plopul si
una in Lapos, deservite de 2
preotI si 9 cintaretT, i o bise-
rica. catolica in satul D'arma
nesti, deservita de un preot.
Sunt 22 circiumI.
Populatiunea numara 918 fa-
mili! san 3968 suflete : barbatI
2018, femeI 1905. Dupa natio-
nalitate se impart : 3747 Ro-
minI, 2 BulgarI 4 GermanI si
215 UngurI, dintre carI 3940
de protectiune romina., 2 aus-
triaca, 20 ungara., 4 germana.
li 2 bulgara. Dupa felul ocu-
patiuneI su nt : 1568 agricultor!,
150 meseria0, 45 industria0,
155 comerciantr, 50 cu profesi-
unI libere, 450 muncitorI si 250
servitorl. $ tia carte 151 per-
soane. Sunt 731 contrib.
Dupa. legea rurall din 1864
s'ad dat, la 570 locuitorI, r935
J'ad pamint in improprietarire.
Teritoriul comuneI are o in-
tindere de 29220 hect. NumaI
padurile ocupa 18000 hect.
Paminturile de cultura aa
fost in 1891 in intindere de
2579 hect.
Proprietarl: Principele Al. B.
$tirbeici are o mosie de 7084
falcI da un venit anual
ce-T
de aproape 40000 le!; Eug.
alca are o mosie de 7000
falcI, cu un venit de aproape
10000 le!; Statul are mosiile
Plopul si Laposul, cu o intin-
tindere aproximativ de 3300
Ala Princip ele $tirbeia are ad
un castel cu o pozitiune frumoa-
O. pe deal. In jurul casteluluI
s'a facut un parc li pe o parte
s'a plantat vita. Din gradina
se poate imediat intra in pa-
dure, pe unde tred spre a te
urca pe muntiI ce! mal inaltl,
precum sunt Nemirele si altele.
www.dacoromanica.ro
DXRMANE VII
fiintatuld schit Laposul, de pe
rnosia statuluI cu acest nume.
In aceastá comuna se afla. :
o fabrica de cherestea cu aburI,
3 ferestraie de %A, 5 morl, 2
dirste si 12 piue de batut su-
mane, neperfectionate.
Tot aci se gaseste, in valea
UzuluI, pe mosia statuld La-
posul, carbunI de pamint (lig-
nita.).
Viile ocupa o suprafata de
io hect., care, in 1890, aa dat
7.60 hect. vin negru si 15.20
hect, vin alb. Viia lucratoare
are 15 hect.
Animale sunt (1890): 197 cal,
2496 vite cornute, 557 porcT,
299 capre O 3665 oI, care,
in 1891, aa dat 46 kg. Una
tigae, 5207 kg. lina. turcana, 93
kg. lina amestecata si 280 lina
mita.
StupI de albine sunt 340;
In 1890, ati dat 170 kg. miere
si 84 kg. ceara.
Budgetul, pe exercitiul 1891
92, avea la veniturI leI 32256,
banI 8o si la cheltuell 24577
leI, 22 banI.
' Teritoriul comuna este stra-
ba.tut de calea judeteana Ocna-
Comanqti-Palanca, si de cea ve-
cinall Darmanesti - Poteca - U-
zuluI.
Distantele : la Bacla, capi-
tala districtuluI, 61 kil. ; la Moi-
nesti, resedinta p154eI, 14 kil. ;
la com. Berzuntul, 27 kil.; la co-
muna Dofteana, 5 kil.; la com.
Comanesti, 9 kil. li la comuna
Vasiesti, 1 1 kik
Därmine§ti, sat, resedinta co-
mune! Darmanesti, pl. 1VIunte-
luí, jud. Bacari. E situat de a-
lungul maluluT sting al piriuluT
Uzul, nu- departe de varsarea
luf in Trotus. De acest sat tine
cat. Bratulesti. Are o scoala
mixta, la care ad urmat, in 1891,
lo
 tIARMÁNETI
din acest catun, 25 copiT, din
295 in virsta de scoall. Are
dota biseric1 ortodoxe ; una c1.5.-
dita la 1797 de boerul Const.
Ghica, lar, la 1845 restaurata de
locuitorT, cu ajutorul CatincIT
N. Ghica ; si alta cladita la
1808 de locuitorT; bisericile sunt
deservite de I preot si 4 cinta-
set! ; de asemenea se af1.5. o bise-
rica catolica zidita la 1813 de
locuitorT.
CirciumT sunt 17.
Se gaseste o fabrica de che-
restea cu abur!, 3 ferestraie de
apa si 3 morT.
Populatia numara 2723 su-
flete, cu 618 capT de familie.
Animale sunt : 135 cal, 1786
vite cornute, 402 porcI si 252
capre.
Därmänesti, com-rur., jud. Mus-
cel, pl. Riul-DoamneT, la S.-V.
de Cimpulung, situata pe ma-
lul sting al riuluT Doamna, la
37 kil. departare de acest oras.
Are o populatie de 1380 lo-
cuitorT.
titi carte 36 persone.
Se compune din 6 catune :
Caracal, Darmanesti, Tamasesti,
Valea-NandriT, Valea-Rizif i Za-
haresti. Budgetul comuner la
veniturT e de 1422 leT si la chel-
tuelf de 1368 leT. In toatä co-
muna sunt 194 contribuabilT.
Scoala s'a infiintat la anul
1890. Este frecuentata de 45
baetl, din numarul de 82 baetT
si 45 fete in virsta de scoala.
Are 2 bisericT deservite de
2 preotl si 2 dascall.
Därmäne§11, com. rur., pl. FM-
pesti, jud. Prahova.
Este situatá. intre riurile Pra-
hoya i Prahovita, la 18 kil, de-
parte de capitala judetuluT
la 6 kil. de a plaser.
Se compune din 3 clitune :
BrAtAsanca ungureni, Darma-
www.dacoromanica.ro
74
nesti i Iezeni, avind o popu-
latie de 1896 locuitorT (917 bar-
batT si 978 l'eme!), in care in-
t'A i i famiIiT de TiganT,
46 familiT de BulgarT, carT se
ocupa cu gradinaria.
CapT de familie sunt 512,
contribuabill, 416 si case de lo-
cuit, 413.
In comuna sunt 2 bisericT :
una in Darm5.nesti s't a doua in
Bratasanca, deservite de douT
preotT.
Locuitorir se ocupa cu olaria,
dulgheria, rotaria, traistaria
cu munca cimpuluT. Numarul
mestesugarilor este de 212 120
olarT, 25 dulgherT, 9 zidarT,
4 rotar, 54 trAistarT. ET desfac
produsul munceT lor la orasele:
Ploesti, Tirgoviste, Alexandria,
Bucuresti i Zimnicea.
In raionul comuneT, pe ¡azul
Budeasca, a caruT apl. se des-
parte din riul Prahova, sunt 3
morl de macinat.
Locuitorir s'ati improprietarit
Ia 1864 pe tref mosiT: 242 pe
mosia Dirmaneasca, cu 837 hect.;
7 pe mosia Cretuleasca, Cu 21
hect.; 30 pe mosia BrAtAsanca,
Cu 90 hect.
Vite sunt: 256 cal, r05 epe,
181 yac!, 14 bivolT, 37 capre,
1513 oT, 509 pord si 486 boT.
coala exista in comuna de
la anul 1868. Localul e pro-
prietatea comunef. E frecuen-
tatl de 75 1:15.eti 0. 2 fete, din
numarul de 255 copir (130 ba-
etl, 125 fete) cu virsta de scoall.
Cu intretinerea personaluluT se
cheltueste anual 1566 leT.
titl carte 338 barbatI si 28
femer.
Toata comuna cu terenulpro-
prietarilor are 3222 hect.
Comerciul se exercita in co-
muna de IO circiumarT.
Budgetul prezinta la veniturf
suma de 6976 leT si la chel-
tuelT suma de leT 6402 le! anual.
IARbaNEsTI
Prin Darmanesti trece voseaua
dintre Ploesti i Tirgoviste.
E brazdata de 5 movile, din-
tre carT -mal insemnate sunt
a-StaiculuT si Movila-NeamtuluT ;
sunt toate asezate in partea de
E. a comuneT.
In partea de V. a com., pe
malul drept al riuluf Prahovita,
este vechia cetate numita Tir-
gul-Frumos cetate, fácuta se
zice de TatarT unde s'a ga-
sit multa zidarie i oseminte.
Este udata de riurile Praho-
va si Prahovita si de Valceaua-
luT-Ciulete. In raza acester co-
mune, in apropiere de satul
Bratasanca, este un frumos pod
de fier peste lita Prahova, al
soseleT judetene Ploesti-Tirgo-
viste, pus in circulatie in 1898.
Se margineste cu comunele :
Margineni-d.-s., Vladeni, Ari-
cesti i Haimanalele.
Dännärie§ti, sat, si resedinta
com. rur. Darmanesti, jud. Mus-
cel.
DArmine§ti, sat, face parte din
com. rur. Darmanesti, jucl.fira-
hoya, pl. Filipesti. Ad fe io 14---
sericd cu urmatoarea inscriptie :
Aceast sflntä í Dumnezeeascii bise-
ricii s'a fleta din milostenie L 'a is-
prilvit de zugriivit In zilele "res Inifi-
paula Domn Alexandra Ghica Voevod,
Ja leattli 1833) y Nomibrie.
Dirindne9ti, sat in com.. Glr-
cina, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu, asezat 4)e 'Jalea ce se
cuprinde Intre muntele Cozia
dealul Balaurul, la 2 kil. de-
pArtare de orasul Piatra, mar-
ginindu-se catre N. cu satul
G1rcina.
Are o populatie de 86 familiT,
Cu 372 suflete, din cal-1: 190
barbatT, 182 femer; 183 neca-
satoritT, 145 casatoriff, 43 va-
duvr, un divortat ; 36 stin carte,
 PIRMiasTETI
1519 xtu tid. SateniT se ?fide-
letnicesc mal cuseama cu agri-
cultura.
In acest sat se aria o vel-
nita. (fabrica de spirt), cu capi-
tal de roo.000 leT, 51 lucratorT,
producind anual 309.134
dota morT; o biserica de lemn,
vechie, in care dupa descriere,
se pastreaza o icoana. a Maicei-
DomnuluT, ce s'a purtat de un
boier in batalla de la Pultava ;
lar in partea dreapta a drumu-
luT judetean Piatra-Neamtu se
allá o cladire mare, vechie,
dupa cum spun batrInil de pe
timpul lui tefan-cel-Mare.
In cronica luT, Gr. Ureche
spune ca : cluni, in saptamtna
alba, anul 6942 (434, Fe-
bruarie r), la Darmanesti, s'ad
bAtut fiii lui Alexandru-cel-B u n,
tefan si Elia, si a Invins cel
d'intaid pe fratele sail Elia»,
dar nu numeste tinutul; asa
cà nu putem afirma cu sigu-
ranta daca localitatea numita
e aceasta, ori Darmane0 din
jud. BacAd. Cei mal multi insa
atribuesc acest fapt istoric lo-
calitater din acest judet.
Därmgmesti, mofie, com. Dar.
maneti, pl. MunteluT, jud. Ba-
cad ; proprietatea familieT Al.
Darmanegti, mofie, In cuprinsul
com. Gircina, pl. Piatra-Mun-
tele, jud. Neamtu. A fost pro-
prietatea PostelniculuT H. Dar-
manescu.
Dirminesti, pda'ure, com. Dar-
manesti, pl. MunteluT, jud. Ba-
ad, in care predomina. fagul
bradul, proprietatea
Al. tirbeid. E in intindere de
7000 hect. aproximativ si este
supusä regimulul silvic.
DArmanesti, peidure, supusa re-
75
gimuhri silvic, jud. Muscel, pl.
Riul-Doamner, in intindere de
aproape roo° hect., aviad ca
esente fag si stejar.
Därmocsa, In judetul Vlasca,
petec de pddure, pe proprieta-
tea Glavaciocul ; tine de com.
Ferbinti si de ocolul silvic
tojani.
Däroaia, Neagota, Ciocine- Dfiscälesti, sat, in jud. R.-Sarat
lul, Coltul, Väraticele pl. Gradistea, cat. com. Nico-
Sanda, diferite numirt ce se lesti ;
dad dealuluZ care, plecind dela
N., din muntii Scarisoara, se
prelungeste spre S. si pe par-
tea de V. a comuneT Costesti,
plaiuI Horezul, jud. Vilcea.
Acest sir de dealurl merge
spre S. pana la confluenta rtu-
1./T Romani cu Bistrita. Pe el
sunt multe piscurT acoperite cu
paduri i poenr, precum si o
multime de val cari il braz-
deaza.
Valle sunt :
Valea Tuturului ce izvoreste
din dealul Daroaia, merge spre
E. si se varsa tot in dreapta riu-
lui Bistrita.
Valea -Badei, Valea - lui -
Ponorul, cari izvorlsc din
Dealul - SandeT, merg spre S.-
E. si se varsa tot in dreapta
lui Bistrita.
Piscurile de pe aceste dealurT,
mergInd de la N. spre S. sunt:
Daroaia, al-DanciuluT, al-Coltu-
lur, al-Dosulur, Marul-Mistret
Momocul.
ampiile de pe coama i poa-
lele acestuT sir de dealui sunt:
Daroaia, Miristea, Coti, Nea-
gota, Calinele, a -Dalurenilor,
a-Mocanului, a-Coltului, Vara-
ticele, a-Crucilor, a-Mleger, a-ar-
neT, Dorocioaia, a-BacileT si Ro-
vine.
Diroilor (Piscul-), piso, com.
Romani, pl. Horezul, j ud. Vilcea.
www.dacoromanica.ro
DASCX.LITA (POIANA-)
Daroiul, sat, face parte din co-
muna rurall Dajesti, pl. Oltul-
de-Sus, jud. Olt.
Dfirvasi, mdgurd, situata. in pl.
Marginea, jud. VlaKa, pe pro-
prietatea Asan-Aga sad Cos-
tieni. (Vez! istoricul acester ma-
gure la Asan-Aga sad Cos-
tieni).
luat numele de la
mo0a Dascalesti ; e asezat in
partea de E. a comuneT, pe
malul drept al rlului R.-Sarat,
la 1200 m. de catunul de re-
sedinta, spre E. Nicolesti; are
o intindere de 15 hect., cu o
populatie de 150 familiT, ce cu-
prind 685 suflete, din cari 130
contribuabili ; san carte 38 lo-
cuitorr. Are o biserica.
Däscilesti, sub-divizie a atu-
nula Aldeni, din com. Aldeni,
jud. Buzad. Are 70 familil cu
230 suflete. Aci se tine un
bliciii anual de oare-care impor-
tanta..
Däscilesti, nurnire, ce se mal
da com. rur. Aldeni, jud. Buzad.
Däscfilesti, mofie, in jud. Buzad,
com. Aldeni, despartitä in doul
trupuri: unul de 420 hect., nu-
mit Aldeni, iar altul, Dascale0i,
proprid zisr, de zoo hect., din
care 50 hect. padure, restul a-
raturi, Llaz, etc.
Däscalesti, arld, la N. com.
Surdila-Gaiseanca, pe malul Bu-
zeeluluT-Sec, jud. Braila. Are o
suprafata de 5 hect., cu ir case,
locuite de 14 fam., sat 50 sufl.
Vite sunt : 50 caT, go vite
cornute, 80 oT i 19 rimatorT.
Däscfilita(Poiana-),irverdeape
 DASNATUIUL
minerale, in grupa izvoarelor
de la Tirgul-Neamtu i Oglinzi,
jud. Neamtu. Este situat hateo
padure, la o inaltime de 350m.
Locpitorir numesc apa aceasta
La-Apa-Puturoasa.
Apa din izvor este turbure,
Cu un miros de hidrogen
furat, foarte pronuntat ; la gust
este foarte sarata i contine gaze.
D'asnfituiul, deal, jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-j., com. Vela, pe
care este situat satul Sabarul.
Däsnätuiul, ces, jud. Dolj, pl.
Bailesti, com. Plosca, pe care
se intinde com. Plosca.
Dasn'atuiul, rtz. Izvoreste din
Dealul- Negru, judetul Mehe -
ramificatiune a culmeT
Frumoase, aproape de izvorul
riulur Drincea. Infra pe teri-
toriul judetului Dolj, prin pl.
Dumbrava-d.-j. Curge In aceasta
plasä cu directiunea de la V.-
E., pana ce patrunde in plasa
Jiul-d.-m., unde din dreptul co-
muner Ciutura se indrepteaza
spre S. Formeaza putin limita
intre pl. Dul-d.-m. i plasa
lesti. Din dreptul com. Plosca,
pl. Bailesti, se indrepteaza spre
E. de se varsa in balta Nedeia
in dreptul com. Cima. Curge
prin valea numita Dasnatuiul
printre doua sirurl de dea-
lurT: Dealul-Guardinita-Radovan
in stinga, care desparte basinul
acestur riti de basinul riulur
Jiul i Dealul-Cerbulur cu con-
tinuatiunea sa Dealul-Doridor
in dreapta Dasnatuiulur, care-1
si desparte de basinul riulur
Drincea.
In pl. Dumbrava-d.-j., uda. co-
muna Calugarer, Cu directiunea
de la V.-E. Are ad doul podurr
statatoare, unul in partea de
E. si altul in partea de V. a
com. Din dreptul acester co-
www.dacoromanica.ro
mune primeste pe dreapta PI-
rtul-Udrir.
Uda com. Gubancea de la E.
spre V., in dreptul careia are
3 podurr si un vad. Primeste
ptriul Pietriceaua pe stinga, in-
carcat la rindul lur cu piriul
Fagetelul.
Uda com. Vela, trecind prin
partea de S. Are un pod peste
dinsul la Rtpa-Rosie.
Esind de pe teritoriul com.
Vela, intra in com. Salcuta, pe
care o uda prin partea de V.-
N. face mar multe ondulati,mr
spre E. si apor se lasa spre
S. Are si ad un pod.
Patrunde pe teritoriul com.
Tancapail pe care o uda cu di-
rectiunea de la V.-N.-E. Din
dreptul acester com. patrunde
In pl. Jiul-d.-m., intrind in co-
muna Ciutura, pe care o udá
prin partea de V.-S.-E. Prime-
te pe stinga piriul Ciuturica,
la Podul-BisericeT.
Primeste in aceastä com. pe
'stinga piriul Dasnatulul-Mic.
PItrunde pe teritoriul com.
Virvorul, de unde se indrep-
teaza direct spre S., pastrind
aceasta directiune pana aproape
de varsare.
Se incarca pe stinga cu pi-
riul Purceaua, in dreptul moarer
lur Ion-Stan-Toma, satul Finti-
nelele (com. Virvorul).
La esirea din com. Virvorul
patrunde pe teritoriul com. Li -
povul, pe care o uda prin par-
tea de V. cu directia de la N.-
S. Desparte aceasta comuna
de com. Intorsura, pe care o
uda prin partea de E. cu di-
rectiunea de la N.-S. Primeste
pe dreapta afluentir: Jivanul,
Banaguiul i Valea-Rea, care
se varsä in dreptul satulur Ra-
dovan, pe stinga. Aceste riurr ir
vin din com. Intorsura. La esirea
din aceasta com. uda com. Cera-
tul, din dreapta careia formea-
DE-CASA (VALEA-)
za. limita despartitoare intre
sile Bailesti i Jiul-d.-m. Din S.
com. Ceratul, inceteaza de a
mar uda plasa Jiul - d. m.
patrunde in plasa Balta, for-
mind hotarul de V. catre pl.
Bailesti. Cea diintiili com. ce
uda este com. Giurgita, In drep-
tul Oreja are mar multe po-
durr si pe care o desparte de
com. Urzicuta, pl. Bailesti. Din
acea.stä com. primeste ptriul
Urzicuta, pe dreapta.
Patrunde in com. Birca, de
unde se incarca pe stinga cu
piriul Birca, apor trece in com.
Goicea-Mica, pe care o uda in
partea de V., cu directiunea de
la N.-S. Desparte aceasta com.
de com. Plosca i Bistretul. Are
aci 2 vadurr i trer podurr.
Infra in com. Goicea-Mane,
In dreptul careia are 4 vadurr
de moara si 2 podurr.
Patrunde pe teritoriul com.
Plosca, pl. Bailesti, pe care o
desparte de com. Cima, pl.
Balta. Uda com. Plosca prin
partea de E., de unde apor se
indrepteaza spre E., spre a se
varsa in Balta-Pope! saü Ne-
deiul.
Dasnatulul se revarsa prima-
vara, dar nu cauzeaza pierdenr
locuitorilor de prin prejur.
Däsn'atuiul, vale, jud. Mehedinti
jud. Dolj, pläile Dumbrava-
d.-j., Jiul-d.-m. Balta i Bdilesti,
prin care curge riul Dasnatuiul.
Se mar chiarna numar in jud.
Dolj i Valea-Mare
Dasnituiul-Mic, pîrîü,jud. Dolj,
pl. Dumbrava-d.-j., com. Tan-
canau, afluent pe seno al riulur
Dasnatuiul.
De-Casi (Valea-), vale, izvoreste
din raionul com. Plusesti-Ma-
glasi, jud. Vilcea, pl. Cozia,
si se varsa in riul Rimnic, tot
 DEAGUL
In raionul com. Pausesti-M6.-
glasi.
Deagul, com. rur., ce-I mal zice
Deagurile, jud. Arges, pl. Ga-
lasesti, la 5 kil, de com. rur.
Costesti (resedinta subprefec-
turel) si la 48 kil. de Pitesti.
Se compune din 4 catune : Spa-
latei, Cu 50 fam., Goleasca, cu 90
fam., Gainesti, cu 50 fam., Dea-
gul-d.-s. i Deagul-d.-j., cu 'lb
fam. In tot sunt 200 fam., din care
12 fam. de TiganT, cu 1182 sufl.
In com. sunt 2 bisericl, o scoall
primara rurall, case proprieta-
restl cu gradinl, etc.
Budgetul comuneT pe anul
1882/83 a fost de 3482 lel 50
ban/ la veniturr si de 3392 leT
la cheltuelt
Dupa o publicatie oficiará
(1887) aceastl com. numara 241
contribuabill si are un budget
de 2960 lef la veniturl si de
2734 ler la cheltuelT.
Numarul vitelor a fost in anul
1887 de 1063 capete marl (I000
bol i vacT, 50 cal, 5 bivolT, 8
asinl) si de 3428 vite márunte
(3118 oT, 30 capre i 280 fi-
matorT).
Deagul-de-Jos, sat, Cu 400 su-
flete, din jud. Arges, pl. Gala-
sesti; face parte din cora. rur.
Deagul saa Deagurile. Are o
biserica cu hramul Adormirea,
deservita de un preot si un
cintaret.
Deagul-de-Sus, sat, Cu 200 su-
flete, din jud. Arges, pl. GA1A-
sesti; face parte din com. rur.
Deagul saa Deagurile. Are o bi-
seria, cu hramulTotT-Sfintif, de-
servia de i preot i I din taret.
Deagurile. Vezl Deagul, jud. Ar-
ges.
Dealul, plasd, in jud. Dimbovita.
'77
luat numele de la dealurile
cu vil ce o brazdeaza de la N.
spre S. Aceasta plasa pana la
1883 ti avea resedinta in Tir-
goviste ; dar de atuncT s'a u-
nit cu plasa Dimbovita, i for-
meaza o singura plasa cu nu-
mele Dealul-Dimbovita. Este si-
tuatl in mijlocul judetuluf si se
invecineste spre E. cu jud. Pra-
hoya, spre V. Cu jud. Muscel,
spre N. cu plaiul unit Ialomita-
Dimbovita ; spre S. cu plasa
Ialomita i Cobia cu pl. Bo-
lintinul numaT inteun punct la
com. Ghinesti. Clima acesteT
plAsT este dulce si sanatoasa;
pamintul el este fertil i acoperit
de dealurT cu viT, val i padurT,
precum i cimpiT intinse.
Dealurile mal principale din
aceasta pl. sunt: Dealurile OcniteT
si ale GorgoteT, numite : Rusetul
Scoarta, Plaiul Salinelor-VechT,
Blejul, si valle: Valea-GorgotiT,
Valea-Dulce, Linia i Saratura ;
Dealurile din Gura-Ocnite/, nu-
mite: Dealul-Crucilor i Dealul-
FintineT; Dealurile RazvaduluT,
numite : Fetile-ZarafuluT, Calu-
gareasca, Valea-luT-Socol si al-
tele; Dealurile Manastirei-Dea-
lul i Viforita ; Dealurile Ani-
noaseT, numite : Cornetul, Ogra-
zile si Fetele ; Dealurile Doice-
stilor : numite Boltnsul, Valea-
BraduluT, Darla si Iuzi ; Dealu-
rile Bucsianilor, numite : Con-
teasca, Crutul si SApunarul. Mal
toate aceste dealurT si val pro-
duc vinurr, fructe i mal ales
prune, din care se face tuica.
DealurT acoperite cu padurl
izlazurT mar sunt la comune -
le: otinga, Gindesti, Priboiul,
Tatarani, Manesti, Botesti, Lu-
d esti, Butoiul l altele ; iar cimpiT
sesurr intinse sunt la co-
munele : Colanul, VdcAresti, La-
zurile, Cazad, HAbeni, SAcueni
Comisani.
Plasa Dealul-Dirabovita este
www.dacoromanica.ro
DEALUL
una din cele mal intinse ale ju-
detuluT. Este udata de mal multe
riurT i anume : Dimbovita si Ialo-
mita ; apoT de piraele: Valea-Bo-
testilor. Glimbocelul, Potopul cu
afl u entil sal: Valea-Butoiulul, Va-
lea-CobieT, Valea- utiT, i altele ;
dupa aceea Ilfovul, Slanicul, Pirs-
covul si Crivatul. Aceasta pl. pro-
duce in partile sale empoase
tot felul de cereale : grid, po-
rumb, orz i altele ; produce
vin, tutea si tot felul de fructe;
carbunI de pamint la otinga,
pleura la Ocnita. Sunt fabricT
de gaz la Tirgoviste si Cola-
nul ; morT de apa si de aburT
in diferite comune ; fabricT de
oale si cosurT de richita la Dra-
gomiresti, etc. Pentru comercia,
Tirgovistea se afla in mijlocul
acestor plasT, unde se vind
se cumpara tot felul de articole.
Din Tirgoviste pleaca in dife-
rite partT ale plaseT Dealul-Dim-
bovita maT multe sosele comu-
nale, judetene i nationale.
Aceasta plasa coprinde 31 co-
mune rurale : otinga, Colanul,
Ocnita, Gura-OcniteT, Razvadul,
Vacaresti, Habeni, Adinca, A-
ninoasa, Bucsani, Cazad, Co-
misani, Doicesti, Lazurile, Ra-
ciul, Sleueni, Viforita, Bogati,
Botesti, Butoiul, andesti, Dra-
gomiresti, Glimbocata, Hulubes-
ti, Luden!, Ludesti, Mlnesti,
Priboiul, TAtarani, Valea-Case-
lor i Mircea-Voda, avind peste
tot o populatiune de 47415 lo-
cultor!. In aceasta plasa este o
judecatorie de ocol cu rese-
dinta in Tirgoviste ; insa isT in-
tinde competenta numaT asupra
afacerilor din oras si din plasa
Dealul, cacT locuitoriT din plasa
Dimbovita tin de judecatoria din
Glesti a plasel Cobia.
In aceasta plaA sunt mal
multe bisericT si 5 manastirl
Viforita, Dealul, Gorgota, Nu-
cetul i Butoiul. coale sunt
 DEALUL
prin toate comunele de mal sus.
La Nucet este herghelia sta-
tulul. Aci, la 1821, TurciT bAtur5.
pe GreciT luT Ipsilante in dou5.
rindurl. In Dragomire5ti se af1á
azT ruine din marele fabricl
ale luT BIleanu, fabricT de spirt,
de luminArT, de slpun, de pos-
tav 5i de tAbAcArie. In Doice5ti
sunt ruine de palate vechl. La
Hulube5ti 5i Comi5ani ati fost
lupte intre TurcT i RominT
(1495 1599). La He1e5taele-
Domne5ti, carl sunt in raionul
comuneT Cazad, Vlad-Tepe5 a
tras in teapA la 1462 armata
turceasa 5i pe comandantul lor
Hamza-Paqa, care intrase in tarA
ca s5.-1 scoatA din domnie.
Dealul, Nasa' desfiintatA, din ju-
detul Muscel, care coprindea pe
la Inceputul secol. al XVIII-lea
toate comunele de la Valea-
Mare (HITA Pite5ti) pana la CA-
line5ti (ast5.-z1 pl. Podgoria).
Dealul, sat. (Vez! Criste5ti, sat,
com. Criste5ti, pl. Copula, jud.
Boto5ani).
Dealul, sat. (Vez! Buda, sat, com.
Zvor5.5tea, pl. Berhometele, ju-
detul Dorohoi5).
Dealul, ceitun. (Vez! Cotnari, sat,
pl. Bahluiul, jud. Ia5i). Are o
populatie de 6o familiT, sati 249
suflete.
Vite sunt 417 capete, din
carl: 103 vite marT cornute, 28
cal, 220 oT 51 68 rimAtorl.
Dealul, parte din satul Siretelul,
jud. Suceava.
Dealul, mahala, in jud. Mehe-
dinti, pl. Ocolul-d.-s.; tine de
com. rur. Bresnita.
Dealul, mdastire, jud. Dimbo-
vita. E situatA la 4 kil. de T'ir-
78
govi5te, spre N.-E., pe un deal
Cu o pozitie frumoas5. 51 incoo-
juratA cu vi!. In aceastA mAnAs-
tire a fost instalatl qcoala de
sub-oficerl, care s'a mutat de
ad la Bistrita. Tot aci a fost
sub gardA un convoiti de 800
prizonierl Turd mal multe lunT
in urma rAzboiuluT de la 77/78.
Se p5streazA in mAnAstire un
sicriil cu dota craniurl, unul
capul luT Radu-cel-Mare, care
a fondat aceastA mAnAstire
al doilea capul luT
te azul.
Prin secolul al XV-lea, in Tara-
RomineascA erail doul partide
de boerl, carl tráiaü in cea mal
inver5unatA du5mAnie, din cauzl
cA fie-care voia sä pura mina
pe domnie. Aceste partide dupA
numele capilor lor se numeafi
partida DAne5tilor 5i DrAcule5-
tibor. Pe la anul 1446, DAne5ti
cu ajutorul Ung,urilor ucise chiar
In mijlocul Tirgovi5teT, capitala
%Arel, pe atuncT, pe Domnul t5.-
reT Vlad-Dracul dimpreunl cu
fiul säü Nicolae i ast fel ocupará
DAne5ti tronul tAreT. Ce! do!
DrAcule5tT, victima ureT 5i a
du5mAnieT, se inmormintarA pe
culmea dealuluT inteo pozitie
frumoask unde este ast5.-z! MA-
nAstirea-Dealul, se ridicA apoT
ad o rala capelA de lemn, care
mult timp s'a numit Gropnita-
DrAcule5tilor.
La anul 1499, Radu-al-V-lea-
cel- Mare, din familia DrAcu-
le5tilor, privind de maT multe
orl, din palatele sale domne5tI
din Tirgovi5te, locul de pe deal,
unde zAcea.5 oasele scumpe ale
mo5ilor sAT, insArcinA pe Oncea
Corbul, unul dintre cel mal cre-
dincio5T demnitarl al sAT, ca sA
ridice o mInAstire mAreatl pe
acest deal scump familieT sale.
MAnAstirea - Dealul se terminA
5i se tirnosi la 1500, In prezenta
Domnilor 51 a maT marilor tA-
www.dacoromanica.ro
DEALUL-AFINATA
re!, dindu-i-se hramul Sf. Ni-
colae, servind la acest inalt o-
ficia divin Patriarhul Nifon
Mitropolitul Macarie. MAnAsti.-
rea-Dealul a fost reparatA de
Bibescu-VodA pe la 1844, cind
a f5.cut si o osea ca aleid de
te! din Tirgovi5te pAnA la MA-
nAstire.
AstA-zT in mAnAstirea Dealul
este un mare depoti de arme.
Dealul, mahala, in jud. Mehe-
dinti, plasa. Dumbrava ; tine de
com. rur. BAltati.
Dealul, mahala, com. rur. S1A-
ve5ti, pl. Oltetul-d.-s., jud. Su-
ceava.
Dealul, deal, jud. Covurluid, in-
tre piraele CovurluiuluT si Su-
huluiuluT, care atinge com. Más-
acani numal cu o parte din
coasta sa despre E., formind
valea i5esu1 Covurluin.
Dealul,peaure, supusl regimuluT
silvic, in raionul comuneT Ru-
cArul, plaiul Dimbovita, judetul
Muscel.
Dealul, trup din padurea statu-
luT, in raionul com. Barcea, pl.
Birlad, jud. Tecucitl.
Dealul, deal, jud. Muscel, pro-
prietatea com. Domne5ti, din
care curge Piriul-TiganuluT, Va-
lea-luT-Ilie, Piriul-cel-Mare, va-
lea Bercoia 51 Valea-luT-Gheor-
ghe. Acest deal se aliA spre V.
comuneT 5i are pamint nisipos
In mare parte, rAil de hranA.
E acoperit in mare parte cu a-
nin 5i mesteacAn. Pe id pe co-
lea se vAd ripT 5i surpAturI.
Dealul-Afinata, loc de vie., in
intindere de 3 hect. 6354 ni.
p. E situat in com. RusAne5ti,
pl. Cerna-d.-j., j ud. Vilcea. A fost
 DEALUL-ALMAJULUi
pendinte de Episcopia Rimni-
cul. S'a vindut de vecT.
Dealul-AlmajuluI, deal, linga
com. cu acela$ nume, jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-s. Pe acest deal este
un punct trigonometric, a.,ezat
de statul major austriac (1854)
cu ocazia faceriT hartif tariT.
Dealul-Babelor, a'eal. (Vez! Ba-
bele).
Dealul-Bagna, pitclurice a sta-
tuluT, in intindere de 40 hect.,
pendinte de com. Gole0i, pl.
Riurile, jud. Muscel.
Dealul-Balaban, deal, in com.
rur. Glogova, plaiul Clopni, ju-
detul Mehedinti.
Dealul-Bilce§ti, ciltun, jud. Ar-
gq, pl. Topologul, pendinte de
com. rur. Corbi-Mangureni saii
Corbi-din-Vale. Are o populatie
de 92 lOCUitOli; o biserica cu Dealul-BlrladuluI, deal, in jud. Dealul-Buda, deal, in com. rur.
hramul Intrarea-in-Biserica, de- Falda. Se intinde din hotarul
servia de 1 preot O 1 cintäret.
Dealul-Baltei, deal, se prelun-
gqte de la N. la S. de-a lungul
comunelor : Berezeni O Bozia,
pl. Prutul, jud. Falcia, numit
ast-fel de la balta Berezeni, ce
se afla pe sesul PrutuluT, O in Dealul-Boeresc,
lungul careia se intinde. Pe
culmea acestuT deal, in partea
de N., se afla o movila.
Dealul-Bä' ten, deal, in com. rur.
Lupea, plasa Motrul-d.-s., jud.
Mehedinti.
Dealul-Berbeculul.V.Coarnele-
BerbeculuT, deal, jud. Neamtu.
Dealul-Beqlegei, deal, pe teri- Dealul-BouluI, sat, cu wo loc.,
toriul com. Raducaneni, pl. Po-
doleni, jud. FalciU.
Dealul-Bisericel, sat, cu 73 lo-
79 DEALUL-CEL-MARE
cuitori, jud. Arge§, pl. Pite§ti ; Argq, pl. Pite0, la 23 kil, de
face parte din com. rur. Cocul- com. rur. Bascovu-Flesci, ree-
Pope§ti. dinta sub-prefectureT si la 24
kil. de Pite§ti. Se compune din
Dealul-BisericeI, sat, face parte satele: Degerati (200 loe.); Pe-
din com. rur. Rijletul-Vieros, pelesti (18o loc.) si Rosogesti
pl. Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o (190 loc.), peste tot 570 loc.
populatiune de 120 locuitorT. In comuna este o biserica de
Aci e o biserica, fondata la lemn, facuta de locuitorif mos-
anul 1830 de logofatul Anghel nenT, cu hramul Cuvioasa-Pa-
Ceawscu, cu sotia sa Dumitra raschiva, deservita de 2 preotT
li altT locuitorT mar de frunte i I cintaret ; o scoald prim. rur.
din comuna'. Dupd o publicatie oficial&
(1887), aceasta com. numara 81
Dealul-BisericeI, mahala, corn. contrib. si are un budget de
rur. Tereuja, pl. Oltetul-d.-s., 1427 leT la veniturT §i de 1152
jud. Vilcea. leT la cheltuelr.
Vite rnarl erad in 1887 426
Dealul-Bisericel, deal, numit capete (400 bol' §i vacT, 26 cal)
ast-fel de la biserica ce se aflà li 972 vite marunte (850 oT, 2
pe el, in partea de N. a satu- capre si 120 rimatorT).
luT Bozia, com. Bozia, pl. Pru-
tul, jud. Falciti. Pe platoul a- Dealul-Bräne§ti, deal, in com.
cestuT deal se afla a§ezat O sa- rur. Glogova, plaiul Clo§ani, ju-
tul Bozia. detul Mehedinti.
Glogova, plaiul Clo§ani, jud.
jud. Vasluiti, futre riul Birlad Mehedinti.
§i piriul Crasna, pe teritoriul
com. TirziT, pl. Crasna, pe o Dealul-CaseI, deal, in com. rur.
suprafata cam de 286 hect. Ca- ' Miculesti, pl. Vailor, jud. Me-
patul lur despre S. se numqte hedinti.
Gheba.
Dealul-Caselor, deal, in com.
deal, in com. rur. Lupea, plasa Motrul-d.-s.,
mur. Lupea, plasa Motrul-d.-s., jud. Mehedinti.
jud. Mehedinti.
Dealul-Cilugfirulul, deal , in
Dealul-Borlii. Vez! Borli. com. rur. Matasari, pl. Vailor,
jud. Mehedinti.
Dealul-Borone§ti, sat, jud. Ar-
ge§, pl. Argeul, pendinte de Dealul - CalugiruluI, deal, in
com. rur. Valea-DariuluT. Are com. mur. Micule§ti, jud. Mehe-
70 familir, satt 147 locuitorT; il dinti, pl. Viilor.
maT zice si Borobane0i.
Dealul - CArbunelul,,, ,!dure, a
statului, in intindere de 175
jud. Arge§, pl. PitWi ; face par- hect. com. Stane0i, jud. Muscel,
te din com. mur. Cocul-Pope0i. pl. Nucpara.
Dealul-BraduluI, com. rur., jud. Dealul-cel-Mare, deal, O locu-
www.dacoromanica.ro
 DEALUL-CERBULUI 80
iota izolatA, la E. de com. Stn.- luT se vAd niste gropI, despre
peni, jud. Muscel, pl. Riurile, care traditia popularA spune
de unde izvoreste piriul Ogre- din vechime s'ar fi scos din
zile. ele multe scule pretioase si o
mare comoarl.
Dealul-Cerbului, deal, cu viI,
in jud. Mehedinti, pl. Blahnita. Dealul-Corbului, micä ptIclurice,
Tine de com. rur. Batoti. Con- in intindere de 20 hect. a sta-
tine marmorA albl, foarte fru- tuluT, pendinte de com. Golesti,
moasd. jud. Muscel, pl. Riurile.
Dealul-Cetituia, 'art de deal, Dealul-CorbuluI, virf de deal, Dealul-CruceI, deal, jud. Val-
jud. BacAti, pl. Siretul-d.-j., com. jud. BacAti, pl. Siretul-d.-j., com.
Gioseni. E situat la E. satuluI Milesti. Face parte din ridicAtu-
Horgesti i numit ast-fel fiind- rile care despart piriul RAcAtAul,
cA se crede a fi fost pe din- de Siret.
sul o vechTe cetate.
Dealul-Cornilor, deal, pe care
Dealul-Cetätuiel, culme de deal, se afiä asezat satul Corni-Un-
jud. Olt. Ved CetAtuia. guri ; este o ramificare a dea-
luluI Lohan, ce se intinde pe
Dealul-Chiciora, deal, cu p.- partea de S. de la E. la V. pe
dure, in jud. Mehedinti, plaiul teritoriul com. Epureni, jud.
Cerna ; tine de com. rur. Marga. FAlciii, pl. Prutul. ST-a luat nu-
mirea de la pAdurea de cornI
Dealul-CiocIndieI, deal, in com. ce se aflA pe el.
rur. Miculesti, jud. Mehedinti,
pl. VAilor. Dealul-Cornisorul, deal,in co-
muna rur. Glogova, jud. Mehe-
Dealul-Ciungilor, peldure, jud. dinti, pl. Closani.
BacAti, plasa TAzlAul-d.-j., com.
BirsAnesti, proprietatea capita- Dealul-Coteni, deal mic, jud. Ba-
nuluI Willa Este foioasA (fag, ail, pl. Siretul-d.-j., com. TA-
stejar). Are o intindere de 115 masi ; se ridicA la N. de satul
hect., si este supusA 'regimuluT Cu acelasT nume. In partea cul-
silvic. minantA a acestu. T deal se ailä un
numit Beciul-TAtAresc
Dealul - CIsmänegeI, deal, in Uriesesc, unde legenda spune
jud. Mehedinti, com. rur. pAstrati TAtariI averile.
plasa
Dealul-Cotmenitil, ciitun, din
Dealul-Coastei, deal, in com. jud. Arges, pl. Pitesti, pendinte
rur. Crainici, jud. Mehedinti, de com. rur. DrAganul-BAsco-
plaiul Closani. vel. Are 32 fam.
Dealul-CoasteI. Ved Costesti, Dealul-Croicei, deal, in com.
jud. Suceava. rur. MAtAsari, jud. Mehedinti,
pl. VAilor.
Dealul-Comorilor, deal, cu pl.
dure, pe teritoriul mosid Hli- Dealul-Croicilor, deal, in jud.
boca, jud. Doroholii, pl. Prutul- Mehedinti, pl. VAilor, comuna
d.-s., com. Pomirla. Pe virful rur. Miculesti.
www.dacoromanica.ro
DEALUL-CU-MONUMENT
Dealul-Croitorilor, deal, in co-
muna rur. Susita, jud. Mehe-
dinti, pl. Motrul-d.-j.
Dealul-Crucei, deal, incepe din
Podisul Hucilor, de pe mosia
VlIdeni, jud. Dorohoiti, pl. Co-
sula, com. CorlAteni, O. se pre-
lungeste de asupra Jijiel, la moa-
ra de 1ingA sat.
cea, pl. Ocolul, com. VlAdesti.
Dealul-cu-Cetate, deal, in jud.
si pl. Tulcea, com. Moru-Ghiol,
cAt. DunAvAtul-d.-s. ; se desface
din dealul Moru-Ghiol ; se in-
tinde spre E., brAzdind partea
N.-E. a plAseI si pe cea EsticA
a comund ; pe la poalele nor-
dice merge calea comunall Mo-
ru-Ghiol-DunAvAtul; la cele S.
este asezat satul-DuravItul-d.-s ;
virful DunAvAtul are 52 m. S'a
numit asa, din cauza a 3 ruine
de lagAre romane, situate la
nord i cunoscute de locuitorl
sub numele de Cetate.
Dealul - cu - Gruiul, suhat. VezT
Corbi, proprietate a statuluI, jud.
Muscel.
Dealul - Cu - Monument, deal,
In jud. Tulcea, pl. MAcin, pe te-
ritoriul cAtunuluT GArvan, co-
muna rur. VIcAreni. Se desface
din Dealul-CArArilor, anume din
virful dealuluT Pietrosul (162 in.);
se train& spre N., avind o di-
rectiune generala de la S.-E.
spre N.-V., brAzdind partea nor-
dicl a plaseT si a comuneT; in
partea Vesticl are virful numit
Bugeacul (86 ni.), la picioarele
cAruia se afll un mic monu-
ment, ridicat cu ocazia debar-
cAreT trupelor rusestI in rAzboiul
din 1877 1878 ; se intinde
printre balta Jijilel i scurgerea
sa Girla-LAtimeT; atit la poa-
 DEALUL-CU-PER!
lele estice cit si la cele vestice
se afla doug micT bande de ni-
sip, pe carT merg doug dru-
muti vecinale, Jijila-Azacliu si
Garvan-Azactiu ; are o ingltime
de 87 m.; e punct trigonometric
de ordinea a 3-a; doming asu-
pra satuluT Ggrvan, asezat la
poalele sale ; este acoperit cu
semAngturT si finge.
Dealul-cu-PerI, deal, jud. Dolj,
pl. Jiul-d. -s., com. Fratositita ;
are o ingltime de aproape 92 m.
Dealul-cu-Viile, deal, la V. si
in marginea com. Telesti, jud.
Gorj, pl. Ocolul. Se prelungeste
de la N. spre S. pe o intindere
de aproape 2 kil. Este acope-
rit cu viT si e proprietatea co-
mune! Telesti.
Dealul-Cuca, sat. Vez! Cuca.
Dealul-CuculuI, sat. Vez! azg-
nesti.
Dealul-de-Est, pädure a statu-
luT, in intindere de 225 hect.,
apartinInd com. Stgnesti, jud.
Muscel, plaiul Nucsoara.
Dealul-de-Est, pa-dure, proprie-
tate a statuluT, In intindere de
500 hect., com. Corbisori, plaiul
Nucsoara, jud. Muscel. Formea-
zg impreung cu pgdurea Dea-
lul-de-Vest (244 hect.) si ayo-
iul de lingg riul Doamna (12
hect.), pgdurea Corbisori, avind
toatg o suprafatg de 750 hect.
Dealul-de-Est, piidure.VezT D ea-
lul-de-Vest, com. Dobresti, jud.
Muscel.
Dealul-de-Jos, deal, Cu vi!, in
jud. Mehedinti, com. rur. Rete-
jul, pl. Closani; produce vin btn.
Dealul-de-Jos. Vez! Dealul-de-
08878. Mareie Piolionar Geografio. Poi. al.
81
Sus, comuna BAlilesti, j idetul
Muscel.
Dealul-de-Mijloc, dcal, numit
ast-fel pentru cg se prelungeste
filtre alte doug dealurT, pe te-
ritoriul comuneT Rusca, plasa
Prutul, jud. Fälciti.
Dealul-de-Rudina, ccitun, In co-
muna rurald Dama, judetul Me-
hedinti, plaiul Cerna.
Dealul-de-sub-VIrful-PietreI,
deal, la N. de com. Aposto-
lache, pl. Podgoria, jud. Pra-
hoya, in directie de la V. la E.
Pe el se cultivg vie.
Dealul-de-Sus, deal, In judetul
Mehedinti, com. rur. Retezul,
plaiul Closani. Este acoperit cu
vil carT dati un vin bun.
Dealul-de-Sus O Dealul-de-
Jos, doud serit de dealurt la
V. de com. Bglilesti, pl. Riurile,
jud. Muscel. Una merge cgtre
V., prelungire a culmei de
muntl si dealurT ce trece prin-
tre riul DoamneT de o parte si
riul Bratia de alta ; alta el-
tre E., prelungire a culmeT de
muntI si dealurT ce merge pe
de o parte printre fiul Bratia,
lar pe de alta printre 611 Bu-
ghea si Riul-Tirgulul. AceastA
din urmg serie se terming in
comuna Bglilesti printr'o cim-
pie intinsg, avind un pgmint
cit se poate de propriti pentru
agricultura. Cea-l'altg serie de
V. merge maT departe cgtre
S., prin comuna Bgjesti si se
terming in com. Piscani, pe la
poalele cgreia trece riul Bratia
unit cu Rtul-TirguluT.
Ambele dealurl sunt acope-
rite ca o multime de pldurT.
Dealul-de-Vest, peidure, propri-
etate a statuluT, in intindere de
www.dacoromanica.ro
DEALUL-DOAMNEI
750 hect., com. Dobresti, pl.
Podgoria, jud. Muscel. Impre-
ung cu Dealul-de-Est, care are
o suprafatg de 500 hect., for-
meazg pgdurea Furesti.
Dealul-de-Vest, ddure a sta-
tuluT, in intindere de 500 hect.,
pendinte de com. Aninoasa, pl.
M'afile, jud. Muscel.
Dealul-de-Vest, pcidure. Vez!
Dealul-de-Est, com. Corbisori,
jud. Muscel.
Dealul-'despre-Butora, ramifi-
calle a dealuluT dintre piraele
Covurluiul si Suhuluiul, din co-
muna MAstAcani, plasa Prutul,
jud. Covurluiti.
Dealul-Dianca, sat, jud. Ba-
c5.ii, plasa Tazlgul - de - sus, al
cAtunuluT Leontinesti, situat
pe podisul Dianca, la o de-
pártare de 200 m. de satul
Leontinesti (scoalg). Din acest
catun ati urmat la scoalg 14
copiT, in anul 1891, din 33 In
virstg c1.6 scoalg.
Are o bisericg ortodoxg, c11-
ditg de locuitorT, deservitg de
I. preot si 2 cinaretr.
Are o populatie de 45 fa-
mira sati 114 suflete.
Animale se numgrg : 14 ca!,
92 vite cornute si 47 porcT.
Dealul-Dienetul, sat, jud. Ba-
cAti, pl. Siretul-d.-j., al comuneT
Pincesti. Se aflg situat intre pi-
riul Pogletul si piriul Dienetul,
la o depArtare de 1800 m. de
satul Pincesti. Are 44 fam. sati
149 sufl. Vite sunt: 14 caT, 108
vite cornute, 65 pord li 14 capre.
La marginea satuluT sunt mo-
vile ggunoase si santufl care
fac parte din intgririle de la
GAtisesti, numite Apgrátoarea.
Dealul-DoamneI, deal, pe ten-
11
 DEALUL-DOCHECIULUI
toriul satuluT Orofteana-de-Jos,
com. Orofteana, pl. Herta, ju-
detul Dorohoin.
Dealul-Dochiciului, deal, aco-
pen it cu pAdure si poenT, d'a-
supra orasuluT Baia-de-AramA,
din judetul Mehedinti, plaiul
Closani. In interiorul acestuT
deal se aflA cArbunT de pAmint.
Peste Dealul - DochiciuluT trece
o potecA de picioare si cal ce
duce de la Baia-de-Araml, prin
Ponoare, la Baja-de-Sus si spre
Turnul-Severin.
Acest deal este punct de
observatiune, predominind cu
vederea sa, asupra localitAtilor
vecine si mal cu seamA spre
jud. Gorj.
Dealul-drept-al-Plapcei, deal,
jud. Olt. VezI Pietrisul.
Dealul-Drochiei, deal, pe teri-
toriul com. Gugesti, pl. Crasna
jud. FAlciti.
Dealul - DumbrAveI, deal, in
suprafatl cam de 356 hect., in
partea de S. a comuna Tirzi,
pl. Crasna, jud. FAlciti, la S.
de dealurile : Prisaca si Dealul-
DobreT, in hotarul com. Corni.
Dealul-Facäletesti, ciltun, din Dealul-GrigoresculuI, deal, in
jud. Arges, pl. Pitesti, pendinte
de com. rur. Cocul-Popesti; are
loo locuitori.
Dealul-Florilor, deal, in jud.
Mehedinti, com. rur. Lupsea,
pl. Motrul-d.-s.
Dealul-Frumos, numire vechie
a comunet Pleasa, pl. Podgoria,
jud. Prahova.
Dealul-FundoaeI, (leal, se in-
tinde intre Prut si satul Cal-
niceni, com. Horodistea, plasa
Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti.
82
Dealul-GirsuluI, deal, pe teri-
toriul com. TAmAseni, pl. Mij-
locul, jud. FAlciii. Legenda zice
c5. numirea-I vine de la un om
numit Girsan, care, fugind de fri-
ca Turcilor, a fost prins pe acest
deal unde i s'ar fi tAiat capul.
Dealul-GloduluI, ddure, com.
BirsAnesti, pl. TazlAul-d.-s., jud.
BacAti. E in intindere de 270
hect. si este supusA regimuluT
silvic. PredominA stejarul si fa-
gul. ProprietarT sunt: Razu (Cu
215 hect.) si Verdeanu (cu 55
hect.)
DealuI-Gorgului, deal, in par-
tea de S. a com. Bazga, plasa
Podoleni, jud. FAlciti, numit
ast-fel de la un vechiil proprie-
tar, Gorgu. Dealul e acoperit
cu pAdure, viT si livezT.
Dealul - Grebenul. VezT Gre-
benul.
Dealul-GreculuI, deal, ramifi-
care a dealuluT Lohan, judetul
FAlcia. Se intinde de la V. la
E., pe teritoriul com. Epureni,
pl. Prutul, ?tare vAile Ivan si-a
GreculuT, terminindu-se la Gura-
VleT in sesul PrutuluT.
jud. Mehedinti, com. rur. Micu-
lesti, pl. VAilor.
Dealul-Gruiului, sat, pe apa
VedeT ; face parte din com. rur.
A luni sul, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt.
Are o populatiune de 157 loc.
Are o bisericA.
LocuitoriT acestuT cAtun sunt
mosnenT.
Dealul - Gugului. VezT Gugul,
deal, com. Botesti, pl. Crasna,
jud. FAlcia.
Dealul-Ione§ti, loc, pe teritoriul
www.dacoromanica.ro
DEALUL-LEULUT
com. MAgiresti, pl. MunteluT,
jud. BacAd.
Dealul-Inalt, munte, spre N. de
satul SlAtioara, jud. Suceava.
Dealul-Jicnel, deal, se intinde
din hotarul mosiel Zvoristea, si
se terminA pe teritoriul satuluT
si com. Zamostia, pl. Berho-
metele, jud. Dorohoiti.
Dealul-Jitianulul, deal, in jud.
Mehedinti, plaiul Cerna ; tine
de teritoriul com. rur. Silistea,
cAtunul Turtaba. Intr'una din
ramurile acestuT deal, despre
comuna Izvernea, numitA dea-
lul-Izmenelor, Poieana-Belitinu-
luT, s'a gsit o comoarA de banT,
o lad5. mare de lemn, care era
pfina Cu banT de aur din tim-
pul luT Ludovic, regele Un garieT.
Pe lingA banT, s'a0 gAsit si cite-
va arme, sabiT si alte scule de
valoare.
Pentru impArtirea acesteT co-
morT a fost proces inaintea tri-
bunaluld de Mehedinti.
Dealul-Lat, munte, in comuna
Neagra- aruluT, jud. Suceava.
Dealul-Lat, munte, acoperit de
finaturT, in com. BogdAnesti,
jud. Suceava.
Dealul-Launele, sat, cu 150
locuitorl, jud. Arges, pl. Oltulur;
face parte din com. rur. Do-
bresti.
Dealul-Launeluf, sat, din jud.
Arges, pl. OltuluT, pendinte de
com. rur. Scheiii.
Dealal-Leului, catun, apartinind
comuneT BAcesti, din pl. Gilor-
tul, jud. Gorj. E situat pe dea-
lul cu acelasT nume, in par-
tea de E. a cAtunuluT BAcesti.
Are o suprafatl de 242 hect.,
 DEALUL-LICARETILOR
din care 70 hect. padure, 8o
hect. arabile, 75 hect. finete,
7 hect. vie, to hect. livezT de
prunT.
Are o populatie de 44 familiT,
saa 130 suflete, dintre carT 40
contribuabilT, totT RominT, ocu-
pindu-se cu agricultura si cres-
terea vitelor.
LocuitoriT sunt mal totT mos-
nenT si posea.: 1 o plugurT, 25
care cu bol, 80 vite marT cor-
nute, 3 caT, 160 oT, 8 capre
si 8o rimatorT.
Comunicatia in acest catun
se face prin drumurT ordinare
si prin soseaua vecinall, care
leaga catunul de resedinta si
cu jud. Dolj.
In catun se mal &ese 1
put si 3 fintinT.
Dealul-Licäretilor, falei de deal,
in jud. Mehedinti, plaiul Clo-
sani, com. rur. Negoesti, satul
PadesuluT. E acoperita cu vil,
prunT, merT, perT si altI pomT
fructiferT.
Dealul-luI-Agape. VezT Agape
deal, com. Oteleni, pl. Mijlocul,
jud. Falda.
Dealul-luI-aálan, deal, la V.
de satul Rachitoasa, com. cu
acelasT nume, jud. Tecucia.
Dealublul-Bobe, deal, acoperit
cu vil, in jud. Mehedinti, plaiul
Closani ; sine de com. rur. Ne-
goesti, satul Padesul.
Dealul-luI-Frate, munte, al co-
muneT Valari, din plaiul Vulcan,
judetul Gorj, situat spre N. de
comuna. Pe acest munte se afia
numaT padure de fag.
Dealul-luI-Frate, san Valari,
pichel militar. Se afla construit
pe dealul cu acelasT nume, con-
structie de lemn compusa din o
R3
cazarma si o bucatárie. Poteca,
ce se privegheaza de acest pi-
chet, intra in tara pe la Mun-
celul-Mare, ja directia sudicá
pana in Valari ; trecind Gruha-
Mare, Lesurile, Vai-de-ET. Pa-
trularea intre Dealul-luT-Frate
si Muncel, se face pe poteca
ce trece pe la coama plaiulul
Valari, 'pe dealurile BoteT si
Muncelul-Mic, unde se allá si
pichetul. Poteca poate fi straba-
tuta si de patrupede incarcate.
intretinerea e anevoioasa.
Dealul-lui-Gaspar, deal, in ju-
detul Mehedinti, com. rur. Mi-
culesti, pl. Vailor.
Dealul-luI-Ghica, deal, in jud.
Mehedinti, com. rur. Susita, pl.
Motrul-d.-s.
Dealul-lul-Ivan, ramificare a
clealulur Lohan, ce se intinde
de la V. spre E., pe teritoriul
comuna Epureni, pl. Prutul, jud.
Falda si care se termina la
unghiul format de confluenta
piraielor Cirta si BalcoaeT, pe
locul numit Benta, avind pe
dreapta valea cu Piriul-BilcoaeT,
jara pe stinga valea cu Piriul-
luT-Ivan.
Dealul-luI-Ivan, deal, in com.
rur. Miculesti, pl. Valor, jud.
Mehedinti.
Dealul-lui-Micu, deal, in com.
rur. Crainici, plaiul Closani, ju-
detul Mehedinti.
Dealul-lui-Moisi, deal, pe te-
ritoriul com. Jegalia, pl. Mijlo-
cul, jud. Fakir'.
Dealul-lui-Otel, deal. V. Ote-
lul, deal, com. Oteleni, pl. Mij-
locul, jud. Falda.
Dealul-luI-Trocan, deal, in co-
www.dacoromanica.ro
DEALUL-LUNG
muna rur. Glogova, plaiul Clo-
sani, jud. Mehedinti.
Dealul-lui-Vlad, pisc, pe culmea
Ciinenilor, jud. Vilcea.
Dealul-Luminelor. Ved Lumi-
nele.
Dealul-Lung, com. rur., in jud.
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, pe ma-
lul drept al riuluT Rimna.
ST-a luat numele de la cul-
mea cu acelasT nume.
Este asezata in partea nor-
dica a judetuluT, la 40 kil, spre
N.-V. de orasul R.-Sarat, si in
cea de N. a plaiuluT, la 12 kil.
spre N.-E. de com. Dumitresti,
resedinta plaiuluT. Comune in-
vecinate sunt : Lacul-luT-Baban,
la 3 kil. ; Odobasca, la 7 kil. ;
Bondesti, la 1 0 kil.
Se margineste la N. cu com.
Odobasca ; la E. cu cat. Podul-
LaculuT (al com. Odobasca), de
care se desparte prin dealul Ma-
gura ; la N. cu Lacul-luT-Baban ;
la V. cu Dumitresti, despartit
prin dealul Peleticul.
Este o comuna din regiunea
dealurilor. E brazdata la N. de
Dealul-Petrenilor ; la V. de Dea-
ltil-Lung, Peleticul si Tinosul ;
la E. de Dealul-Magura.
Rturile, carT o uda sunt : Rim-
na la E. si afluentir saT Peleti-
cul unit cu Tinosul si Strimba;
Valea-Rosca, la V.; Valea-Nea-
gra, la N. Sunt in com. 4 pu-
turT si 22 fintinT,
Catunele carT compun com.
sunt : Peleticul, resedinta, la V.;
Plopul, la N.-E.; Rasca, la, N.-
V,; Tinosul si Sotanari, la S.-V.
Suprafata comuneT este de
4813 hect., din carr: 833 hect.
ale locuitorilor, (i 8o hec,t. vatra
comunel) si 3930 ale proprie-
tatiT private.
Populatia comuneT este de
212 familil, saa 898 suflete ;
DEALUL-LUNG
425 barbati $i 473 femeT ; 173
casatoritT, 678 necasa.toritT, 47
vaduvr.
Set carte 5 persoane.
BisericT sunt 2 : una cu hra-
mul loan Botezatorul, zidita. in
1833 de Enache Costescu $i
Sandu Simon, unde sunt zugra-
vit1; a doua cu hramul Sf. Ni-
colae, fondata de locuitorl; am-
bele bisericT sunt deservite de
1 preot $i 1 cintataret. Ele sunt
intretinute de comuna.
Este o $coald mixta, fondata
in anul 1888 de comuna, con-
dusä de un invdtator $i frecuen-
tata de 28 elevI.
Calitatea pamintulul este maT
mult muntoasa. In ce prive$te
cultura pamintulur, com. are :
260 hect. arabile, 250 hect. ima$,
3530 hect. padure, 1 o 1/2 hect.
vi!, 400 hect. finete, 362 hect.
neproductiv.
Locuitoril poseda : 40 plu-
gurT ; 2327 capete de vite, din
carT : 467 boT, 212 vacT, 12 cal,
34 epe, 1410 oT $i 192 rimatorT.
Transportul se face prin statia
Cote$ti, la 15 kil. spre E. In
com. sunt : 2 bacaniT, 2 cir-
ciumT, I povarna $i I dogarie.
CAT de comunicatie sunt dru-
murile vecinale : spre Dumitresti;
spre Andrea$i ; spre Bro$teni ;
spre Odobasca ; spre Cote$ti ;
spre gara Cote$ti ; spre Lacul-
luI-Baban -Dragosloveni -Paine--
ti-R.- Sarat.
Budgetul comuneT are la ve-
niturT leT 2581, banT 93 $i la
cheltuelY 2372 leT, 1 1 banT.
Sunt 212 contribuabilf.
Dealul-Lung, cdtun, jud. Arge$,
pl. Pite$ti, pendinte de comuna
rur. Mo$oaia.
Dealul-Lung, sat, jud. R.-Sat-at,
plaiul Rimnicul, catunul com.
Dealul-Lung. Se mal nume$te
qi Plopul.
R4
Dealul-Lung, culme, In jud. R.-
Sarat, plaiul Rtmnicul, comuna
Dealul-Lung. Se desface din cul-
mea Alunulul ; se intinde prin-
tre riul Minna $i piriul Valea-
Rawa ; brazdeazd partea ves-
ticä a comuneT ; e acoperit cu
pa$unT $i verdeata.
Dealul-LupoaieI, a'eal, in com.
rur. Crainici, plaiul Clo$ani, ju-
detul Mehedinti.
Dealul-Lupului, deal, in com.
rur. Glogova, plaiul Clo$ani, ju-
detul Mehedinti.
Dealul-Malulul, deal, in com.
rur. Micule$ti, pl. Vailor, jud.
Mehedinti.
Dealul-Mare, sat, jud. Bacau,
pl. MunteluT, com. Moine$ti. E
a4ezat pe dealul cu acela$T nu-
me. Face trup cu satuletul Gher-
'OM. Are o populatie de 39 fa-
miliT, sail 170 suflete.
LocuitoriT se ocupa cu ca-
rdu$ia $i cu exploatarea pacureT.
Vite sunt : 7 cal, 69 vite cor-
nute, 22 Oi §i 35 porci.
Dealul-Mare, sat, in jud. Me-
hedinti, plaiul Clo$ani ; tine de
com. rur. Baia-de-Arama.
Dealul-Mare, sat, in jud. Tu-
tova, pl. Tirgul, com. Frunti-
geni, linga ora$111 Birlad $i
E. de dinsul. Are o pop ulatie
de 169 locuitorT, cad locuesc in
40 case. tiu carte 29 persoane.
E a$ezat pe coasta unuf deal,
cu vederea spre ora.
Dealul-Mare, sat, face parte din
com. rur. Gu$oeni, pl. Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea. Are o populatie de
176 locuitorT (90 barbatI $1 86
femer).
Dealul-Mare, mahala, in com.
www.dacoromanica.ro
DEALUL-MARE
rur. Albule$ti, plasa Dumbrava,
jud. Mehedinti.
Dealul-Mare, dmpie, in com.
rur. Albule$ti, plasa Dumbrava,
jud. Mehedinti.
Dealul-Mare, deal, pe teritoriul
com. Caiutul, pl. Trotu$ul, jud.
Bacad.
Dealul-Mare, deal, com. Bote$ti,
pl. Siretul-d.-j., jud. Bacati. E
acoperit de padurT. Pe coasta
luT estica e a$ezat satul Bo-
te$ti.
Dealul-Mare, a'eal, pl. Siretul-
d.-j., jud. Barau ; e margina al
com. Nane$ti, spre jud. Tecucia.
Dealul-Mare, a'eal, com. Moi-
ne$ti, pl. MunteluT, jud. Bacaii.
E situat la S.-V. de podi$ul
Moine$tilor. Are multe bAT de
'Acura.
Dealul-Mare, deal, pe teritoriul
com. Draguge$ti, plasa Tazlaul-
d.-j., jud. Bacaa. E situat de-a
stinga TazauluT-Mane.
Dealul-Mare, deal, situat in pa-
dure, in partea de S. a com.
Slobozia - Secatura, pl. Co$ula,
jud. Boto$ani. Din acest deal
se scoate multd piatra pentru
$osele.
la
Dealul-Mare, deal, in com. Po-
lana-Lungd, pl. Siretul, jud. Bo-
topni ; se intinde pe teritoriul
comuneT Chioscovata.
Dealul-Mare, deal,in com. Gor-
bane$ti, pl. Miletinul, jud. Bo-
topni. Se intinde la N.-E. de
satul Vinatori, pe mo$ia statu-
tuluT Gorbane$ti, de unde trece
spre E. in comuna olda.ne$ti.
Peste acest deal trece calea ju-
deteand Boto$ani- tefane$ti.
 DEALUL-MARE
Dealul-Mare, deal, in Codril-De-
lenilor, la hotarul mosid Deleni,
jud. Boto§ani, com. Tudora ,
numit ast-fel de la inaltimea sa
care predomina toate dealurile
din imprejurimT. E de natura
pietroasa.
Dealul-Mare, deal, in jud. Con-
stanta, pl. Medjidia, com. Ra-
soya. Se intinde de la N. V.
catre S.-E. paralel §i printre va-
lea Caramancea §i dealul Or-
manul-Lung. Are o inalti me ma-
xima de 154 m., pe care o a-
tinge in virful sari Movila-Sa-
pata. Este acoperit cu finete,
iar pe poale Cu semanaturT.
Dealul-Mare, deal, in jud. Dolj,
pl. Balta, com. Nedeia. Are 15
m. inältime.
Dealul-Mare, deal, in cuprinsul
com. Zeicoia, pl. Amaradia, ju-
detul Dolj. Are o intindere de
360 m.
Dealul-Mare, a' eal. Vez T Horo-
distea, deal, com. Tirnauca, pl.
Herta, jud. Dorohoiii.
Dealul-Mare, deal, pe teritoriul
satuluT Hiliseul-Curt, com. Hili-
seul, pl. Cosula, jud. Dorohoirt.
Dealul-Mare, coamä, la E. co-
mund Cäxpinisul, plaiul Novaci,
jud. Gorj. Incepe de la obirsia
plaiuluT si se termina la Codrisor.
Dealul-Mare, deal, incepe de
la Poenele-OanceT (judetul Ro-
man), mal in jos de Tirgul-
Frumos (jud. Iasi), inconjoara
toatà partea de S. a jud. Iasi
de unde se ramifica in judetele
Vasluirt si Fdlcid. Se intinde de
la N.-V. la S.-E., pe partea
dreapta a piriulur Bahluetul, pana
la confluenta sa ca rtul Bahluiul
In tirgusorul Podul-IloaeT, iar
-S5
de acolo pe dreapta riuluT Bah-
luiul. Se intinde prin plasile CHI-
tura si Stavnicul; prin comunele:
Buznea, Braesti s't Strca cu pis-
curile: TreT-Parale, Sneamanul
si Bobeica si cu culmele s't po-
disele : Brezila, Gorganul, Ca-
pul-StratuluT, epte-CeniT, Cru-
cea, Ulucile, Bocnita, Nisipäria,
Piriul, Panghelina, Imasul, Bu-
dancea, Saraturile, Goesti, Aria-
Veche, ipotele si Frateni ; prin
comunele : Sinesti, Popesti si
Piusesti, cu piscurile : Izvorul,
Cdpräria, Cantocul, Ponoara, Se-
paturi, Chetrosul, Podobita si
Piscul - GaneT ; prin comunele
din plasa Stavnicul : Cucuteni,
Voinesti, Mironeasa, Mogosesti
cu piscurile si culmile : Chicluiul,
Custura, Bereasca, Piscul-Gu-
dreT, al-Comorilor, al-Mänastirel,
Butnarita, al-PrisaceT si Bordea.
Dealul-Mare, deal, in jud. Me-
hedinti, plasa Dumbrava, com.
rur. Guardinita.
Dealul-Mare, deal, acoperit nu-
mal cu pAclurT, in judetul Me-
hedinti, plasa Ocolul-d.-s , pe
teritoriul com. rur. Bistrita. Din
poala acestuT deal isT la sor-
g-inte piriul Bistrita.
Dealul-Mare, deal, in jud. Me-
hedinti, pl. Closani, com. rur.
Crainici.
Dealul-Mare, deal, in jild. Mehe-
dinti, pl. Closani, pe care este
- asezat satul Dealul-Mare, ce sine
de com. urbana Baia de-Arama.
In acest deal se gaseste lignita.
Dealul-Mare, deal, in jud. Me-
hedinti, pl. Closani; tine de Dealul-Mare, deal. VezT Ipatele,
com. rur. Glogova.
Dealul-Mare, deal, la E. de
com. Valea-Poper, jud. Musoel,
pl. Riurile.
www.dacoromanica.ro
DEALUL-MARE
Dealul-Mare, -munte, 'acoperit
cu padurl de brad, in com. Fi-
lioara, jud. Neamtu, pl. Mijlo-
cul-d.-s. Este situat linga ma-
nastirea Agapia.
Dealul-Mare, deal, in com. Gt.-
cina, jud. Neamtu, pl. Piatra
Muntele. E situat pe hotarul
mosieT Almasul.
Dealul-Mare, deal, la V. de
com. Gura-BouluT, jud. Olt, pl.
Vedea-d.-s., in lungime de 4
kil., pe care se cultiva tot fe-
lul de cereale.
Dealul-Mare, deal, situat intre
Putna si i.isita, jud. Putna. E
acoperit ea paclurr si apartine
com. Straoani -d.-j., Straoani-
d.-s. si Crucea-d.-s. La picioa-
rele luT sunt Intinsele viT de la
Crucea-d.-j., Panciul si Crucea-
d.-s.
Dealul-Mare, deal, in com. Pie.
se§ti, jud. Suceava.
Dealul-Mare, deal, in jud. Tu-
tova, pl. Tirgul, com.Trintueni,
pe care este asezat satul Dealul-
. Mare. Are vil.
Dealul-Mare, la V. de satele :
Ungureni, Marginea §i Pietroasa,
pe coasta caruia sunt asezate
satele cu acelast nume, in raio-
nul com. Gliceana, jud. Tecuciti,
pl. Berheciul.
Dealul-Mare, deal, pleaca de la
N., din com. Cosesti, jud, Vas-
Wirt, pl. Racova, pang. pe teri-
toriul com. Ivanesti.
com. rur., din pl. Funduri, jud.
Vasluiti.
Dealul-Mare, ateal, la V. com.
Dejoiul, jud. Vilcea, pl. .Cerna-
 DEALUI -MARE
d.-j. Acest deal in toata intin-
derea luT s'a scufundat in anul
1874, din cauza multor izvoare
sub-pamintene.
Dealul-Mare, grind, pe platoul
din com. Ulmul, la S. satuluT
Ulmul, jud. Braila.
Dealul-Mare, loc isolat, jud. Te-
cuciil, situat la E. de satul Cal-
matuiul. Se intinde pana in va-
lea Brehoaia, com. Calmatuiul.
Dealul-Mare, pddure foioasa in
comuna Petresti, jud. Baca'', pl.
Siretul-d.-j. Are o intindere de
400 hect. si apartine mosteni-
torilor luT Al. Vidrascu.
Dealul- Mare, pddure foioasa,
com. Botesti, jud. 'Bacati, pl.
Siretul- d.-j. Proprietad su nt fratif
Lecca (380 hect.) si razesiT din
Botesti (246 hect.)
Dealul-Mare, pidure, situatä pe
teritoriu/ com. Marasesti, plasa
jud. Putna. E in inda-
dere de 500 fald i apartine loc.
razed din com. Márasesti.
Dealul-Mare, peidure, situata pe
teritoriul com. ampurile, jud.
Putna, pl. Zabrauti. E in intin-
dere de 40 fald i apartine loc.
razesT din com. Cimpurile.
Dealul-Mare, padure, jud. Vil-
cea. VezT Coasta-Lunga.
Dealul-Meilor, deal, in jud. Me-
Dealul-Mare, podgorie, jud. Pra-
hoya. Coprinde o grupa insem-
nata, de dealurT marl si miel cu
vil; azl aproape toate filoxerate, Dealul-Misci- U ngureni, ceitun
carl produceati mult vin si bun.
Dealul-Mare, podif, pe terito-
riul com. Calugara-Mare, jud.
Bacati, plasa Bistrita-d.-j. Este
format din dealurile Sanislaul
Hedesca.
88
De alul-Mare (Mägura-din-),
vaigurd, jud. Dolj, pl. Dum-
brava-d.-j., com. Perisorul.
Dealul-Mazililor. VezT Gallsesti,
jud. Bacati.
Dealul Manästirei, virf de deal,
com. Luncani, jud. Bacati, pl.
TAzlaul-d.-s., pe dreapta Bistri-
teT; e acoperit Cu
Dealul-MänästireI sati al-Schi-
tului, vtrf de deal, jud. Ba-
can, pl. Bistrita-d.-s., situat la
V. de satul Radia din com.
Girleni ; acolo s'atI gasit urme
de zidire, care se crede cA ag
fost ale unta schit de calugarT,
ars si distrus de Tatarl.
Dealul-MäruluT, sat mic, com-
pus numal din cite-va case, in
jud. Roman, plasa
com. Gadinti, pe dealul cu a-
celasT nume, pe soseaua Roman-
BAcesti. Se mal numeste si Fa-
gui
Dealul-MäruluT, deal, in jud.
Roman, pl. Siretul-d.-s., situat
filtre satele : Gadinti, Poenari,
Pingesti i Averesti. Este inalt
acoperit cu padurl. Peste
el trece soseaua Roman-Vasluiti.
Dealul-Mic, deal, in com. rur.
MatásariT jud. Mehedinti, pl. Val-
lor.
hedinli, com. rur. Susita, plasa
Motrul-d.-j.
din jud. Arges, pl. OltuluT; face
parte din com. rur. Galicea-
Flaminda.
Dealul-Mogo§anilor, deal, in
jud. Mehedinti, com. rur. Su-
sita, pl. Motrul-d.j.
www.dacoromanica.ro
DEALUL-MOSULUI
Dealul-Morfft deal, in jud. Cons,
tanta, pl. Mangana, com. Cara-
Omer, catunul Cerchez-Chiol ;
nu este de cit ultima ramifica-
tiune S.-F.. a dealuluT Docuzaci;
are o directiune generala de
la N. - V. la S. - E., mergind
printre valle Docuzaci i Cer-
chez-Chioi i printre satele cu
acelasT nume ca i valle; are o
inaltime medie de i60 metri si
este acoperit cu verdeata si pe
poale cu semanaturl.
Dealul-Morii, deal, se intinde
pe mosia Broscauti, trece spre
S. si se termina in partea de
V. a satuluT si com. Corlateni,
jud. Dorohoiti, pl. Cosula.
Dealul-MoriT, deal, pe terito-
riul com. Gugesti, jud.
pl. Crasna.
Dealul-Morii, deal, in jud. Me-
hedinti, pl. Motrul-d.-j., com.
rur. Susita.
Dealul-Morllor, deal, numit ast-
fel dupa morile de vint ce se afla
pe el, jud. Falda, pl. Mijlocul.
Este acoperit de viile si live-
zile locuitorilor satuluT Stoicesti,
comuna cu acelad nume.
Dealul-Morilor, deal, numit ast-
fel dupl morile de vint ce se afla
pe culmea luT. Se intinde pe
teritoriul com. Dodesti, judetul
Falciti, pl. Mijlocul.
Dealul-Morilor, deal, in jud,
Mehedinti, pl. Dumbrava, com.
rur. Guardinita.
Dealul-Mormintului, deal, in
jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-j.,
com. rur, arceni.
Dealul-Mo§ului, localitate, in
hui Putna, com. Soveja; con-
tine sare.
 DEALUL-MOTRULUT
Dealul-Motrului, deal, in jud.
Mehedinti, plaiul Clo§ani, com.
rur. Glogova.
Dealul - Murge, deal, in jud.
Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., com.
rur. Lup§ea.
Dealul-Mute!, deal, in jud. Me-
hedinti, pl. Cloani, com. rur.
Glogova.
Dealul-Negru, (zeta, acoperit cu
padurr seculare, din jud. Arge§,
pl. Topologul, care desparte
Valea-Topologulur de Valea-01-
tuluT. Peste acest deal era dru-
mul mare de la Pite§ti la Rim-
nicul-VilceT, acum vr'o 25 de
ani. Inca §i asta-zI pe ad se
face comunicatia intre aceste 2
ora§e, drumul fiind mult mar
scurt de cit pe la Curtea-de-
Argq, prin care se face un
ocol de peste 30 kil.
com. rur., judetul
Bacad, pl. Bistrita-d.-j., situatä
pe deal, nu departe de malul
drept al Bistrite1 0 pe valea
Turluiulur, afluente al Tazlau-
lur-Mare. Turluiul se incarca cu
apele Rachiti§uluT l cu cele
dupa valea Tomanulur.
Ridicatura cea mar impor-
tanta este dealul Chetricica (Pe-
tricica).
Comuna se compune din 6
catune : Dea1u1-Nod re§edinta,
Petricica, pe deal, Tazul, Bar-
zule§ti, Coman, Gaidariul, in
vale, Sarata i Talpa. In Sta-
tistica din 1874, o gasim alca-
tuita numal din 4 catune : Co-
man, Dealul-Noti, Slobozia-Co-
manulur i Turluiul. Relativ
la aceasta comuna gasim in
«Chestionarul Archeologic» de
la Academie (1873) urmatoarele :
«Pe un virf de deal se afla o
cetatue veche inconjurata cu
un §ant ; aid se aparad Rominir
87
in contra Tatarilor. In fata se
aflä o movila, unde s'ad gasit
fel de fel de arme ruginite. Se
mar spune ca inainte cu vre-o
suta de anT se scotea sare de
adj. Pe locul numit eSili§teaz,
se zice ca ar fi fost o manas-
tire de calugarr, fondata de Ste-
fan-eel-Mare» .
Teritorlut comuner se margi-
ne§te la E. cu tarina ora§uluT
Bazar" i cu teritoriul comuner
Letea, la S. cu teritoriul comu-
nelor Valea-Seaca j Sanduleni,
la V. cu al comunelor Nadi§a
§i Bo§oteni, la N. cu al comu-
neT Liuzi-Calugara.
In comuna sunt 2 bisericr
ortodoxe i 3 catolice.
Populatia este de 406
sad 1517 suflete : 910 RominT,
600 Ungurr, 6 ArmenT 0 un
Izraelit, totT de protectiune ro-
mina. Locuesc in 400 case. In
comuna. sunt : 780 agricultor!,
6 profesiunT libere, 10 munci-
torr i io servitorT.
$tid carte 17 persoane.
Sunt 5 circiumr.
Contribuabill se numara 297.
In 1865 s'ad improprietarit
200 locuitorT, carora li s'ad
Oita 740 raid qi 40 prajinT.
Ville cuprind 51.89 hectare,
care ad dat, in 1890, 27.37
hectol. vin negru i 1550.40
hectol. vin alb. Viea lucratoare
ocupa o intindere de 84 hect.
Padurile ocupd o intindere
de 557 hect., printre care sunt:
Doamna, Coman §i Gaidaruli.
Teritoriul comuner este de
1668 hect.
Proprietatea mar mare apar-
tine d-ner Emma Miclescu ; are
o intindere de 436 hect., aid
un venit anual de 12000 leT.
Mar ad mo01: Atistide Fur-
narachi, cu un venit de 5000
ler anual ; urma0I luT G. Sion,
carT ad 114 hect. si un venit
de 3600 leT, §i alp!.
www.dacoromanica.ro
DEALUL-NOU
Vite sunt : 64 ca!, 734 vite
comute, 264 porcr, 21 capre
0 1326 or.
StupT de albine sunt 124.
Minerale ca : gips (ipsos) de
foarte buna calitate se gasWe
pe proprietatea Miclescu, la
Doamna ; lar ape minerale cu-
prinzind sane, iod i sulf, se ga-
sesc la balk din sectia Sarata.
Se zice ca ad, la Sarata,
&ad ocnele Moldover in vechi-
me, 0 ca, surpindu-se orT ga-
sindu-se cele de la Tirgul-Oc-
ner, acestea ad fost parasite.
AzT se mar vad inca icr §i colo
puturr foarte adincr, despre care
satenir cred cA n'ad fund, 0
care de sigur indica o vechie
exploatare de sare.
Budgetul comunel, pe exerci-
tiul 1891-92, avea la veniturr
ler 5940, banT 1, 0 la cheltu-
ielT ler 2119, banT 8.
Distantele : la °rapt Bacad
9 kil. ; spre Valea-Seaca (statie
de drum de fer §i re§edinta
p154e1), 23 kil.; spre Liuzir-
Calugara, 4 kil.; spre Letea,
14 kil.
Aceasta comuna este unita
printr'o cale comunala cu §o-
seaua judeteana Bacad-Tirgul-
Ocna cu Liuzi-Calugara, prin-
tr'una vicinall.
Dealul-Noti sad Dealul-S Aril,
sat, jud. Bacäü, pl. Bistrita-de-
Jos, al comuner rurale cu acela§T
nume. Este wzat la poalele
dealulur 0 pe Valea-Saratir, cu-
prinzind sectia Talpa i baile
Sarata. Aci se aft. 2 bisericr
una ortodoxl, zidita in 1800
de catre locuitorT i deservita
de I preot §i 2 dascall iar
alta catolica, zidita la 1873 de
catre enoria0T sal. Mar are 2
circiumr. CapT de familie sunt
174, sad 637 suflete, in mare
parte Ungurr. Animate se ga-
sesc : 18 cal, 249 vite cornute,
 DEALUL-NOtIr
134 pore/ si 18 capre. Acest sat
se numea, pe la 1830, (Condica
Liuzilor), Dealul-Noti-RazdsT. Adi
se scotea In vremurile trecute
sare ; se vAd si astazT gurele
ocnelor vechl.
Dealul-Noti, deal, jud. Baca%
pl. Bistrita-d.-j., situat la Sudul
orasulur &cart, pe teritoriul
comunel Dealul-Noa. Intr'o vale
din aceasta ridicatura, cu direc-
tiunea N.-V.S.-E. se afla iz-
voare de apa foarte sarata, care
inghiata numaT la temperaturT
foarte scazute, din cauza caud-
ate! marl de sare ce contin.
Apa din unul din aceste izvoare,
era intrebuintata de multa vre-
me pe timpul eme!, de catre
pompieril din Baca'', ce o 0:s-
trati în anumite rezervoriT In-
conjurate Cu gunoia.
Dealul-N uculdf, deal, jud. FA1-
cia, numit ast-fel de la niste
copad l de nuc ce se afla plan-
tatT pe el. Se afla pe teritoriul
satuluT Bozia, com. cu acelasT
nume, pl. Prutul. Se intinde intre
Dealul-BisericeI i dealul Saca,
spre V. de sat. Pe prelungirea
acestuia din urma in partea de
S., se aflA movila numita Ce-
tatuia.
Dealul-Odieï, deal, jud. Doro-
hoia, incepe de pe mosia Du-
meni, trece pe a Corlatenilor,
com. Corlateni, pl. Cosula, pana
aproape de riul Jijia; de acolo
se intoarce catre E. si se ter-
mina de-asupra satulur VlAdeni
din aceasta comuna.
Dealul-Ofului. Vez! Oful, deal,
com. Bazga, pl. Podoleni, jud.
Falcia.
Dealul-Orasului. Ved Orasul.
Dealul-PaharniculuT, deal, in
jud. Mehedinti, plaiul Cerna,
din com. rur. Selistea.
Este punct bun de observa-
tiune.
Dealul-Päduroiul, sat, cu 6o
saa 300 suflete, din jud.
Arges, pl. Pitesti; face parte din
com. rur. Paduroia ; are o bi-
sericA, cu hramul Cuvioasa Pa-
raschiva, deservita de 2 preotT,
cintaret si i paracliser.
Dealul-Piruluí, fintind, in ora-
sul Craiova, jud. Dolj.
Dealul-ParuluI, deal, in partea
de E. a com. Ivanesti, pl. Pru-
tul, jud. Facia.
Dealul-Perilor, lac de fin*, in
padurea statuluT Hirtiesti, plasa
Argeselul, jud. Muscel.
Dealul-Perjului, sat, face parte
din com. Oncesti, pl. Stanicesti,
jud. Tecucia. E situat pe coasta
dealuluT cu acelasT nume. Cade
In centrul comuneT. Ad i e si re-
sedinta comuneT Oncesti.
Are o populatie de 68 fa-
mili!, saa 202 suflete, earl lo-
cuesc in 63 case.
Locuitorif sunt vechT rAzesT
stapinesc tot teritoriul, care
este de 493 hect.
In sat, pe dealul de la V., se
afla 3 morT de vtnt.
Dealul-Pietrel, deal,in mijlocuI
com. Deleni, jud. Botosani, nu
departe de desfiintatul sat La-
curile ; e de natura pietroasa.
In acest deal se gaseste o
petera sapata in stinca, pe care
astA-z1 locuitoril o numesc Bol-
ta-Hotilor. Legenda spune ca
aci locuiaa, in vechime, niste
sihastri, si ca aa fost ucisT de
hotT, carT le-aa luat si locul.
Dealul mar poarta i numele
de Piatra CA, a fost
www.dacoromanica.ro
DEALUL-PORCULUT
locuinte omenestI, in aceasta
pesterA, se dovedeste din sa-
paturile Acute inAuntru, pre-
cum : mese de platrA, paturT,
cuptoare, toate sapate. in pia-
tra. ; pe peretT se pot vedea niste
inscriptiunT nedescifrabile.
Esirea e mal periculoasa de
eit intrarea.
Dealul-PietreI, padure, proprie-
tate a statuluT, in intindere de
50 hect., pendinte de com. BA-
deni-Ungureni, jud. Muscel.
Dealul-Pietricica, deal,In com.
rur. Glogova, plaiul Closani, ju-
detul Mehedinti.
Dealul-Pietris, deal, jud. VII-
cea, pl. Oltetul-d.-j., com. Te-
toiul.
Dealul-Piscani, padure, proprie-
tate a statuluT, In intindere de
250 hect., com. Piscani, plasa
Rtul-DoamneT, jud. Muscel.
Dealul-PiticuluI, deal, in com.
rur. Miculesti, pl. Vailor, jud.
Mehedinti.
Dealul-Pivnitei, deal, jud. Ba-
cat", pl. Tazlaul-d.-j., com. Mr-
sAnesti, la poalele eAruia se afla
groapa numita Pivnita-Uriasilor,
de la care si-a luat si numele.
Dealul-PlostineT, deal, in com.
rur. Miculesti, pl. Vailor, jud.
Mehedinti.
Dealul-PoeniT, localitate, judetul
Putna, com. Spinesti. E situata
linga piriul Bighianul. Contine
sare.
Dealul-PorculuT, poiN, jud. Su-
ceava, intinzindu-se din dealul
Burduhosul, com. Bradatelul
pand in hotarul com. Mini.
E udat de piriul BrAdatelul
 DEALUL-PREBA
acoperit Cu padure de stejar
amestecata Cu mesteacan, car-
pen si icI-colea cu cite un brad
si avind $1. cite-va poene.
Dealul-Priba, deal, in com. rur.
Glogova, plaiul Closani, judetul
Mehedinti.
Dealul-Prutuluf, deal, ramifi-
catiune a dealuluI Lohan, jud.
Falda, plasa Prutul ; se intinde
de la V. la E., pe partea de N.
a teritoriuluI satuluI Epureni,
termintndu-se In sesul PrutuluT.
Dealul-Rogozi. V. Rogozi.
Dealul-Ro§u, larte din peïrlurea
mosid Storesti, jud. Botosani,
pl. Copla, com. Storesti ; se in-
tinde pe dealul Tencusa.
Dealul-Rotarilor, deal, in com.
rur. usita, pl. Motrul-d.-j., jud.
Mehedinti.
Dealul-Runcului, deal, in com.
rur. Mdtasari, pl. Vallor, jud.
Mehedinti.
Dealul-Satului, deal, jud. Doro-
hoiti, pl. Prutul-d.-j., com. Ho-
rodistea ; se intinde in forma
de promontoriti in riul Prutul.
Dealul-SatuluI, deal. (V. Chi-
cerea, a'eal, com. Zapodeni, pl.
Mijlocul, jud. Vasluiti).
Dealul-SaceI, deal, jud. Falciti,
plasa Pratul, numit ast-fel din
cauza lipsel de izvoare de va.
Se prelungeste de la N. la S.,
pe teritoriul comunelor : Bere-
zeni si Bozia.
Dealul - Säracilor, peidure, su-
pusa regimuluI silvic, com. Gor-
ganul, pl. Podgoria, jud. Mus-
cel. Are 255 hect. impreuna cu
trupurile : Malina, Urlucea si
58878. Alarde Diefionar Geografte. rol. 111.
89
Gorganul. Esente : stejar, fag
si carpen.
Dealul-Saracilor, pdclure, pro-
prietate a statuluI, pe mosia
Gorgani, pl. Podgoria, jud. Mus-
cel, pendinte de mal) astirea Rail-
caciovul, in intindere de 500 hect.
Dealul-Sfirätel , deal, In jud.
FAlciii. Se prelungeste de la N.
spre S., din com. Lunca-Banu-
la Brazdeaza de-a-lungul par-
tea de V. a com. Vetrisoaia,
pl. Prutul, in linie paralela cu
ptriul Särata, ce desparte com.
Vetrisoaia de com. Rinceni.
Acest deal, care in prelungi-
rea sa lasä miel' ramifican, poar-
ta numirea, in partea de N.-V.
a com. Vetrisoaia, de Humaria,
penfru ca pamtntul este humos.
Mal in jos, aproape de centru,
se numeste Zavoiul, numire luata
de la o padure mare ce cu vr'o
suta de ara in urmA se afla pe
el si care s'a tälat.
De la centru mal spre S. a-
cest deal al SarateI maT poarta
numirea de Telegraf, de la li-
nia telegrafica. Hui-Falcitl ce
trece pe coasta sa ; lar partea
de S. se numeste Sarata, dupd
numirea phiuluT Sarata.
Pe lungimea culmeI acestuI
deal sunt fra. movile care poarta
numirile localitatilor unde se
afla asezate si anume : Movila-
de-la-Humarie, Movila-de-la-Za-
voiul si Movila-TelegrafuluI.
Spre S.-E., la poalele dealu-
luT Sarata, in sesul din tarind,
se afla Movila-Popel.
Pe podisul si laturile dealuluI
se intinde Orina locuitorilor si
a proprietAteI pana in valea pi-
riuluf Sarata.
Dealul-SchituluI (Flämlnda),
sat, in jud. Arges, pl. Oltuld ;
face parte din com. rur. Gali-
cea-Flaminda.
www.dacoromanica.ro
DEALUL-STERPEI
Dealul-Schitulul. Vez! Dealul-
ManastireT, jud. BacaO.
Dealul - SchituluI, deal. Ved
Schitul, deal, jud. l'Alela, pl. Cra-
sna, com. Botesti.
Dealul-Schitului, deal, in jud.
Mehedinti, plaiul Closani ; tine
de com. Ordesti.
Dealul-SchituluI, cdt., din jud.
Arges, pl. OltuluT; face parte
din com. rur. Launele-d.-j.
Dealul-ScroafeI, ciittin, Cu 200
locuitorl in jud. Arges, pl. Pi-
testi, pendinte de com. rur. Ra-
chitele-d.-s.
Dealul-ScroafeI, atun, cu 67
locuitorf, din jud. Arges, pl. Pi-
testi, pendinte de com. rur. RA.-
chitele-d.-j.
Dealul-Scurtului, deal, in jud.
Mehedinti, com rur. usita, din
pl. Motrul-d.-j.
Dealul-SpireI, s'alié de dr. cl. f.,
jud. Ilfov, pl. Dimbovita, com. Bu-
curesti, pe li nia Bucuresti-Filaret,
.pusa in circulatie la 13 Decemb.
1872. Se aflA filtre statiile Cotro-
ceni (1.3 kil.) si Filaret (2.8 kil.)
Inaltimea de asupra niveluluT
mareT de 80'53. Venitul aces-
tel statiI pe anul 1896 a fost
de 184.189 ler, 56 banI.
Dealul-StIng (Dealul-Plapcel),
detzl, format pe malul sting al &-
le! Plapcea, jud. Olt. Pe muchea
luT sunt situate com. Valea-Me-
rilor si Sinesti, din pl. Mijlocul.
Are directiunea V.-E. paralel
cu firul apeT, pe o distanta de
8 kil. E taiat de valcelele Lui
peasca si oimul, ce trec. prin
Valea-Merilor.
Dealul-SterpeI, deal, in judetta
12
 DEALUL-SURBEI
Mehedinti, com. rur. MatAsari,
pl. Vailor.
Dealul-Surbef, deal, in jud. Me-
hedinti, com. rur. Circeni, pl.
Motrul-d.-j.
Dealul-Tepe, deal, in jud. Con-
stanta, pl. Hirsova, com. Siriul.
E situat in partea S.-E. a pia-
se! si a com. Se intinde de a
lungul si pe la S. vaeT Ceatal-
Orman, facind sA alba. acest
mal ripos si pe alocurea chiar
stincos, din cauza constitutiunel
sale. Are directiunea N.-E., cu
o inaltime maxima de 185 me-
tri, tocmai la centru si care
scade cu cit mergem spre V.
sati spre E. Este acoperit cu
pasunT si prea putine semAnAturi.
Dealul-Tinär, deal, in jud. Me-
hedinti, com. rur. Lupsea, pl.
Motrul-d.-s.
Dealul-TIrguluI, deal, jud. Gorj,
apartinind orasuluT T.-Jiul, situat
spre V. de oras si pe tai' -mul
drept al JiuluT, E o prelungire
a DealuluI-Batrin. Pe el sunt
plantate viiie i livezile orase-
Dealul-Tolcesti, sat, face parte
din com. rur. Rijletul- Vieros,
jud. Olt, pl. Vedea-d.-s. Are o
populatiune de 81 locuitori.
Dealul-TomiceI, deal, in jud.
Mehedinti, com. rur. Glogova,
plaiul Closani.
Dealul-TutunaruluI, deal, In
jud. Mehedinti, com. rur. Glo-
gova, pl. Closani.
Dealul-TiganceI, pe teri-
deal,
toriul com. Gugesti, jud. Fal-
ciul, plasa Crasna.
Dealul-TiteI, deal, in jud. Me-
90 DEALUL-V1ILOR
hedinti, com. rur. Glogova, pl. de 82 hect. din care 30 hect.
Closani. padure, 20 hect. arabile, 25 hect.
finete, 3 hect. vie, si 4 hect.
D ealul -TurluianuluI, pildure, livezT de pruni.
jud. Bacan, plasa Tazlaul-d.-s., Are o populatie de 14 fam.,
com. Bucsesti. Esente: fagT i ste- saa 60 sufl din, cari IO con-
jarT. Apartine colonelului larca. tribuabili.
Vite sunt : 20 vite mari cor-
Dealul-UntuluI, deal, in jud. nute, I cal, 44 oT, 3 capre si
Mehedinti, com. rur. Glogova, 23 rtmatorT.
plaiul Closani.
Dealul-VelniteI, deal, pe teri-
Dealul- UrleI, deal, jud. Doro- toriul comuna Tirzi, pl. Cras-
hoia, ce! inalt din locali- na, jud. Falda. Are o intindere
tate, pe a caruia culme este cam de 85 hect. La poalele luT
pus unul din principalele sem- nordice se formeaza Valea Caso-
ne geodezice ale acestuT judet. testilor
Dealul-Ursoael, deal, in partea Dealul-VieI, deal, pe mosiea Ju-
de V. a com. Dodesti, judetul resti, com. Zlatunoaia, pl. Mi-
Falda, pl. Mijlocul. letinul, jud. Botosani.
Numirea dealului este legen-
dara. Se zice ca pe cind eraa Dealul-VieI, deal, pe teritoriul
codri marT, s'a prApAsit o ur- satului Orofteana-d.-j., comuna
soaicA care a alaptat un copil Orofteana, pl. Herta, judetul
nascut i lepadat. Doroholii.
Dealul-UrsoaeI, pe teri-
rleal, Dealul-Viei, parte de sus a dea-
toriul com. Bazga, jud. Falcia, lului DrAguseni, pe care stA
pl. Podoleni. Se zice ca din parte din satul Draguseni, jud.
vechime cind era codru in a- Suceava.
ceastá localitate s'ar fi gAsit o
ursoaica cu pu!, de la care a Dealul-VieI, a'eal, la V. de sa-
ramas i numele dealului. tul RAchitoasa, plasa Stanisesti,
jud. Tecuciü.
Dealul-UrsuluI, deal, in jud.
Fakir', pl. Podoleni, spre S.-V. Dealul-Via Ved Tirsa, judetul
de satul Gura-Bohotinuld. Este Vilcea.
prelungirea dealuluT Voloia. Aci
se afla straturi groase de ara- Dealul-Viilor, sat, jud. Arges,
mapiatra. pl. Pitesti, pendinte de com.
rur. Hintesti-Zmeura. Are o po-
Dealul-Ursului, deal, in jud, pulatie de 63 familii.
Mehedinti, com. rur. Miculesti.
plasa VAilor. Dealul-Viilor, din jud.
cätun,
Arges, pl. Pitesti ; face parte
Dealul-Väratic, mahala, alipitA din com. rur. Samara.
com. Bacesti, jud. Gorj, pl. Gi-
lortul. Dealul-Viilor, a'eal, incunjoarä
E situatA pe dealul cu ace- toata partea de E. a comuneT
124 nume i spre V. de cat. BAsesti, plasa Mijlocul, judetul
Dealul-Leului. Are o suprafata Numit. ast-fel de la viile
www.dacoromanica.ro
 DEALUL-VILLOR
§i livezile Cu carT este inbrAcat.
In partea nord-sudica a dea-
luld, aproape de sat, se ridica
o mica culme, acoperita cu pomI
fructiferT O unde, in timpurile
mal vechr, proprietarif tinean
prised, pentru care O locul se
numWe 4La Lived» san 4Pri-
sed». Spre N. de livezI se aflä
lobalitatea numitA Dealul-Tata-
ruluT, fiind ca in vechime s'ají
gasit aid urme de locuinte TA-
tareW. Tot in partea de N. se
afla localitAtI acoperite cu pa-
durT numite: Drumul-luT-Anghe-
lata, Pocnele-luI-CaprA, Lacul-
PorculuT O Copacul-cu-Icoane.
Spre E. de acest deal se aflä
Valea-BoteT, acoperitä cu pa-
dure spre N., iar spre S. cu
loc de cultura pentru cereale.
Dealul-Viilor, deal, in partea
de V. a comuneT Dodqti, pl.
Mijlocul, jud. Tecucin. I s'a dat
aceastA numire pentru ca pe el
se afla viile sAtenilor din satul
§i comuna DodWi.
Dealul-Viilor, deal, pe teritorul
comuneI Stoiseti, pl. Mijlocul,
jud. Falda. Este acoperit cu vi!
§i lived.
Dealul-Villor, deal, in jud. Me-
hedinti, com. rur. Micule0i, pl.
Vailor.
Dealul-Viisoarele, deal, in co-
muna rurall Crainici, plaiul Clo-
p.ni, jud. Mehedinti.
Dealul-nstrenii, deal, in com.
rur. Micule§ti, pl. VAilor, jud.
Mehedinti.
Dealul-Zghiabului, deal, b ju-
detul Mehedinti, com. rur. Mi-
culqti, pl. Vailor.
Dealul-Zgurel, deal, numit ast-
fel de la pAdurea Zgura, jud.
91
Fakiti. Se pre/ungeOe filtre co-
munele : Oteleni, din pl. Mijlo-
cul i O1tene0, din pl. Crasna.
Dealului (Capul-) (Mäguri-
cea), califa, in com. Majetul,
cat. StAnila, j ud. Buzan. E acop e-
ritl de izlaz, fineatä. §i putinä.
padure.
Dealului (Capul-), colind, in
com. Boziorul, cat. VAvAlugi,
jud. Buzan. E acoperitA de izlaz
§i. pAdure.
Dealului (Capul-), pdclure, in
jud. Buzan, COM. Boziorul, ca-
tunul VAvalugi. Are vre-o 40
hect. Intindere. Se afla pe pro-
prietatea statuld Stinca-LeuluT.
Dealului (Jzvorul-) (Izvorul-
Bisericei), isvor, in com. ZAr-
ne§ti - de - Cilnlu, jud. Buzan.
Incepe in localitate O se scurge
in riul Unan'.
Dealului (PIrful-), afluent al
Siretuld, In com. Lespezi, jud.
Suceava.
DealuluI (Valea-), deal, in com.
Tohani, cat. Gura-Vaduld, jud.
Buzan; e acoperit de vil.
DealuluI (Valea-). Ved Porci-
lor (Dealul-), jud. Vilcea.
Dealului-Cruce! (Valea-), vale,
se intinde spre E. de satul Decindea, locuinfil isolatel, jud.
Durne§ti, com. Dume§ti, plasa Ilfov, pl. Znagov, pe tnalul sting
Funduri, jud. Vaslai. al riuluT Ciorogirla, in fata sa-
Dealului-Mare (Valea-), vale,
In jud. Tulcea, pl. Istruld, pe
teritoriul comund rurale Po-
tiul. Se desface din poalele ves-
tice ale dealuld Movila-Mare ;
se intinde spre V., avind o di-
rectie generala de la S.-E. spre
N.-V., brAzdind partea centrala
a pl4eT li a comuneT ; taie dru-
www.dacoromanica.ro
DECIUL
mul comunal Potiul-Inan-Ce§ure,
O, dupa un drum de 3 kil., se
deschide in valea piriuluT Potiu,
pe dreapta, ceva mal sus de
satul Potiul.
Deasa, deal, se intinde de la N.
la S., pe partea de E. a comu-
neT Rusca, plasa Prutul, judetul
Falda.
Deasa, deal, acoperit cu padurT,
pe mo§ia Bircul, com. Sili§tea,
pl. Bistrita, jud. Neamtu.
Deasä (Valea-), pädure, in jud.
Buzan, com. BrAe0, cAt. Pinol,
pe mo0a statuld Vatra-Schitu-
luT-Pinul. Face, impreuna co pa-
durea Dealul-PinuluT, un corp de
260 hect.
Debruta, sat, in judetul Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, comuna Vi-
natori-NeamtuluT. E a§ezat pe
partea stingä a pir. Neamtul.
Deca, deal, se intinde de la N.-
E. de satul Hu§eni, com. Iva-
ne0, plasa Racovita, judetul
Vasluifi.
Decindea san Pädureti, lac,
- pendinte de com. LeicWi, plaiul
Nuc§oara, jud. Muscel. E aco-
perit in parte cu padure de di-
ferite esente, iar parte este pa-
mint arabil.
tuld Ciocane§ti.
Decindesti, vechie molare, a ma-
fia Ca.patine§ti, com. MArAci-
cineni, jud. Buzan.
Deciul saa CImpul-DeciuluI,
din', in jud. Mehedinti, plasa
Blahnita; Vine parte de comuna
rur. Balta-Verde §1 parte de co-
 DEDABALt 02
muna rur. Izvoarele ; se afld Vite : 385 vite marl cornute,
pe marginea DunareT. 14 caT, 300 ol O 296 rimatorl.
Are o osea comunala, care
Dedebalt, ruinele unuT sat cu a- o leagä cu oselele SeverinuluI.
cela§I nume, in jud. Constanta, Relieful soluluT se inseamna
pl. Medjidia, pe teritoriul com. prin : dealul Peptani, Culmea-
Enie # pe al cat. Iusuf-Punar. Zagal, Lunca-BaranuluT O Cul-
Sunt situate in partea V. a pa- mea-ComoraOlor, care are o
§el O cea N.-V. a com., la 3 pozitie inaltd.
kil. spre V. de satul Iusuf-Punar,
pe malul drept al Arad Urluia, Deduleasca, sfoard de mofie,in
la poalele sudice ale dealulul jud. Buzaii, com. Vintileanca,
Uzun-Culac-Bair i litiga oseaua cat. Gageni-d.-s. Are 18 hect.
judeteana Ostrov-Cuzgun. Acest fineata i araturd.
sat a fost odinioara infloritor,
ceea T-a atras asupra-T läcomia Dedule§ti (Dedule§ti- Slob o-
Turcilor, a.5a ca. locuitoriT de zia), com. rur., pl. Ianca, jud.
frica s'ati raspindit prin alte sate, Braila. Se afla pe muchie, in a-
lasindu-§T aci tot avutul. De a- propiere de r. Buzati, lao distanta
ceia azI numal darimaturile aratd de 1 kil. Se mdrginete la N.
unde a fost odinioard satul. cu Sute0 ; la E. cu Ianca ; la
S. cu Filipe§ti §i la V. cu ho-
Dedesupt, loc izolat, in raionul tarul moOd V4ani de peste Bu-
comuneT Bode4i, plaiul Hore- zar'. Suprafata comune1 e de
zul, jud. Vilcea, in intindere de 600 hect., cu o populatie de
3 hect. 750 m. p. Statul l'a 212 familii, san 954 suflete, din
vindut de ved. carT 187 contribuabill. Stiti carte
64 persoane.
Dede§tilor (Mahalaua-), ma- Venitul comuneT e de 4796
hala, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-mj., leT O cheltuelile de 4113 la
com. Dranicul. Sunt 4 debite de tutun O 7
circiumT.
Dedovita, com. rur., in jud. Me LocuitorT improprietaritl dupa
hedinti, pl. Ocolul, la distanta legea din 1864 sunt 95 ; neim-
de II kil. de ora§ul T.-Severin, proprietaritI, 64.
iar de Malovätul, comuna rurala', Vite marl cornute sunt 1234
de 12 kil. E situata pe deal §i (666 boT, 400 vacT, 6 taurT, 162
formeazd comuna cu catunele : vitel); sunt 432 caT, 1632 of pi
Mormanul, Poroina-Mica li Va- 354 rimatorT.
lea-Copcd. Are o populatie de In comuna. e o biserica cu
750 locuitorT, din carI 127 con- hramul Dumineca-Sfintilor, zi-
tribuabilT, carI locuesc in 165 dita'. la 1860 de locuitorT, deser-
case. vita de I preot, 2 cintaretT §i
LocuitoriT posea': 19 plu- 1 paracliser.
gurT, 64 care cu bol, 8 cdrute DrumurT : la Sute0, spre N.,
cu cal; 94 stupT. lo kil.; la Ianca, spre E., 7 kil.;
In comuna sunt 2 biserici, la FilipeSi, spre S., prin cat.
deservite de 1 preot §i 2 cin- Bagdat, 8 kil.; la Braila, 48 kil.
taretl. In com. sunt 3 strade.
Budgetul comuneT are la ve- Vechea comuna a fost inte-
niturT leI 2157 i la cheltuelT meiatà, se zice, la 1810, pe ma-
1032 leT. lul drept al BuzduluT, spre E.
www.dacoromanica.ro
DEDULWI
de com. actuald, unde se vad
inca mormintele. Din cauza re-
yaz-sal-1T BuzauluT, acum 25 de
anT, s'a mutat unde se afla azI.
Dedule§ti, sati Dediule§ti, com.
rur., in jud. R.-Sarat, pl. Rtm-
nicul-d.-s., pe piriul Rimnicul.
Se mal numea i Vatra-Schitu-
luT-Dedule0, fiind-ca apartinea
acesteT mdnastirl.
E situata in partea de V. a
judetuluT, la 15 kil. spre N.-V.
de orapl R.-Sdrat, si in partea
E. a pl4eT, la 1 1 kil. spre N.-
V. de com. Zgirciti, rqedinta
pla§er. Comune invecinate sunt:
Babeni, la 4 kil.; Buda, la 5 kil.;
DanulWi §i Dumitre$ti, la 7
kil. si Pardo0 la 8 kil.
Se margine§te la E. cu Ji-
deni, despIrtita prin riul Rim-
nicul ; la V. cu Pardo0, despar-
tlt prin dealul Buda; la N. cu
Buda, despartia prin Dealul-De-
dule§tilor ; la S. cu Babeni.
E brazdata la V. de dealul
Baba; la N. de Dealul-Dedu-
leOilor ; la S. de dealul Bd-
beanca.
Rlul R.-Sgrat o uda de la N.-
V. la E. O afluentul slii Valea-
DeduleOlor, unit cu Izvorul-
Babel, la V.; CAprgria, Badila
pi Mocanca o udd la N.; maT
sunt in com. 22 puturl ; 48 fin-
dril O 3 lacurT.
Suprafata comuneT e de 3000
hect., din carl : 100 hect. vatra
comuneT, 547 hect. ale locuito-
rilor, 226 hect. ale statuld §i
91 hect. ale proprietateT private.
Are o populatie de 269 fa-
miliT, sal-1 1007 suflete : 501 bar-
batI, 506 femeT ; 410 casatoritl,
528 necasatoritT §i 71 vaduvI.
Stiii carte 92 persoane.
Are o biserica, cu hramul Po-
gorirea-Sf.-Duh, ziditl in 1792
de Arhimandritul Iacob; e in-
tretinuta. de stat, deservita de 2
preotl, 2 cintaretl §i 1 paracliser
 DEDULESTI 93 DEDULET1

Este o scoall de biietf, In ca- sAteanuld Dedulescu. Acest sat tal Dedulesceanu, pe la leatul 1792 de
sele mInAstird Dedulesti, fon- era asezat pe lunca BuzAulur, la Christos ; clindo-I v.i patm icoane
datA, in 1874, de comunA, i marl Impliriitqt1; apol afilada-mi eu
pe malul riuluT, ca la 500 m. Stolnie Dedulesceanu s'ad zugrävit r,.i
frecuentad. de 36 elevI. de unde este astA-ii, dar la 1873, s'ad infrumubetat de mine, lidia am ni-
Comuna are: 213 hect. ara- din cauza inecurilor s'a strA- eta clopotnite de asupra cu cruet fm-
bile, 400 hect. finas, 2 100 hect. mutat pe muchea platouluI. In moase, am invelit-o Cu Ondrile., O s'ad
pAdure, 25 hect. vil', 125 hect. locul vechiulur sat este casa Infrumusetat de mine, adicit am fácut
finete O 41 hect. neproductiv. cidelnita O candele de argint 0 sfInt
proprietAter, cu o gràdinl mare,
Potirul cu toate ale sale de argint, Ud(
LocuitoriI aa 51 plugur/. dar si aceastd casa este aproa- rinden de odajdil de stofii O toate cele-
Vite sunt 1078 capete, din pe surpatA de apa BuzAuld, Falte podoabe, dupa cum se vede spre
carI :- 388 bol, 75 vacl, 19 cal; care trece pe la spatele d. a mea pomenire O a pitrintilor meI, leat
19 epe, 325 oT, 96 capre si Are o suprafará de 42 hect., 1834..»
136 rimAtorI. avind 97 case si 3 circiumI. Are
In comun5. sunt : I cojocArle ; o scoalA intretinud de comunA A fost inchinatl. la mInA-
I potcovdrie ; 3 mAcetárir ; 27 si judet si frecuentatA de 31 stirile Rumeolitice ; era obli-
rodrii; 3 morT ; o pivA ; 15 ca- elevi; o bisericA, deservitA de 1 gará sd tinA 1.1 cersetorl ; azI
zane de fabricat tuja. preot, I dascAl si I paracliser. a rAmas mimar ca bisericl de
Transportul se face prin gara Populatia satulul este de43oloc. mir si serveste locuitorilor din
orasuluI Rimnicul-Sdrat, la 14 Vite sunt: 530 vite cornute, comuna Dedulqti. Este deser-
kil. spre S. - E. Sunt 10 co- 230 cal, 360 of si 25 rima- vid de 1 preot ingrijitor. PAnA. a
merciantr, din cati 4 bAcanT si torI. nu fi secularizatA, avea marI a-
6 circiumarT. veri, futre altele mosia Dedu-
CAile de comunicatie sunt : Dedule§ti, sat, In jud. R.-SArat, lesti, lar inteinsa sedea un egu-
1. soseaua judeteanA R.-Jitia, ce pl. Rimnicul-d.-s., cAtunul de men §i 8 servitorI bisericestI.
trece prin comunA ; 2. spre Par- resedind al cotn. Dedulesti. AzI e ingrijitA de stat.
dosi-Valea-RateT; 3. spre DA-
nulesti ; 4. spre Jideni ; 5. spre Deduleyti, stafie de a'r. d. f., Dedule§ti, tnofie, pendinte de
Grebda. jud. BrAila, pl. VAdeni, com. com, cu acelasi nume, j ud. BrAila,
Comuna are 201 contribua- DeduleW, pe linia BuzAa-Galati, pl. Ianca, proprietate a most.
bilI. Veniturile sunt de 3684 lel, pusA in circulatie la 13 Sept. C. Cretulescq, cu o suprafad
41 bata, iar cheltuelile sunt de 1872. Se aflA intre statiile FAu- de 607 hect.
2953 ler, 88 banf. rd (io kil.) O Ianca (10.2 kil.).
In timpul rAzboiuld Ruso- InAltimea de asupra nivelulur Dedule§ti, tnofie, in jud. R.-SA-
Turc din anul 1834, trupele mArd de 34m,74. Venitul aces- * rat, pl. Rimnicul-d.-s., com. De-
rusestT atI stat o iarnA ad. tef statiI, pe anul 1896, a fost dulesti. Pe ea se afll pAdurea
de 22.337 ld, 25 banI. Dedulesti. Intinderea totalA e
Dedule§ti (Dedule§ti-din-Deal de 1500 hect.
§i. Dedule§ti-din-Vale), sat, Dedule§ti, schit, in jud. R.-SA-
In jud. Arges, pl. Topologul : rat, pl. Rimnicul-d.-s., comuna Dedule§ti, Mdure, in jud. R.-
face parte din com. rur. Dedu- Dedulesti . Este zidit din anul Sdrat, pl. Rtmnicul d.-s., com.
lesti-VArzari. Are 400 locuitorI 1792 de Iacob Archimandritul, Dedulesti, numid ast-fel de la
li dou1 biserid, una Cu hramul ale cArul osAminte se aflA in- mosia cu acelag nume. Are o
Cuvioasa-Paraschiva si alta cu gropate In aceastA mAnAstire. intindere de 2000 hect. Esen-
hramul S-ta-Treime; sunt de- Pisania el este urmAtoarea : tele principale sunt : fag, jugas-
servite de cite un preot si un cAceastd dintil biseried ce se nume§-
tru, gorun, brad si carpen..
cindret. te Minitstirea Deduletti i se priznu-
este vi se einstqte hramul SfinteI Troite, Dedule§ti (Hele§teul-Schitu-
Dedule§ti, sat, jud. BrAila, pe ad fost zidita, din inceput pe la leatul lui-), lac, in jud. R.-SArat, pIasa
muchea de pe drmul drept al 7128 (1620 de la nal,terea luI Christos), Rimnicul-d.-s., com. Dedulesti,
de un rdposat, Dediul Dedulesceanu, li
BuzAuld, la N.-V. com. Dedu- dupä vreml s'a daramat ; apoI, aceasta, facut incl ciad exista incA. schi-
lesti si ca la 48 kil. spre V. de care se vede In fiintd, este ziditä de rii- tul de cAlugArl. Are o intin -
BrAila, numit ast-fel dupl. numele posatul arhimandrit Iacob Arliimandri- dere de trd prAjinl pAtrate.

www.dacoromanica.ro
 DEDULEM (VATRA-SCH1TULUI-)
Dedule§ti (Vatra-Schitulul-),
numire vechie a com. Dedu-
lesti, ciad facea parte din ave-
rile schituluI cu acelasI nume,
jud. R.-Sarat.
Dedule§ti-Värzari, com. rur.,
pe apa TopologuluI, jud. Ar-
ges, pl. Topologul, la 21 kil.
de com. rur. Tigveni (resedinta
subprefecturel) si la 20 kil. de
Pitesti. Se compune din 4 sate :
Dedulesti (400 locuitorl), Lu-
minele (526 locuitorl), Moraresti
(304 locuitori) i Varzari (400
locuitorI), peste tot 1630 locui-
torl. In com. sunt cind bisericI
si o scoala primara rurala.
Locuitorif sunt in mare parte
mosnenI. Budgetul com. pe a-
nul 1882/83 a fost de 2234 lef,
82 batir la veniturI si de 2159
leI la cheltueli.
Dupa o publicatiune oficiala
(1887), aceasta com. numara 266
contribuabilI si are un budget
de 3876 leI la veniturI si de
3510 leT la cheltuelf.
Numarul vitelor a fost in a-
nul 1887 de 972 capete vite
marl (949 bol i vacf, 23 cal)
si de 731 vite marunte (336 oí',
15 capre si 380 rimatori).
Dedule§tilor (Dealul-), deal, in
jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s.,
com. Dedulesti. Se desface din
Dealul-Babel si se intinde prin-
tre riul Rimnicul-Sarat i aflu-
entul sda piriul Valea-Dedules-
cilor, brazdind partea de V. si
N. a com. Este acoperit cu
intinse i frumoase paclurl.
Dedule§tilor (Valea-), pida,
In jud. R.-Sarat, com. Dedu-
lesti. Ucla partea de V. a com.,
curge de la V. la E. si se var-
sa, dupa un curs de io kil., in
riul Rimnicul-Sarat, pe partea
dreapta a luI, trecind prin catu-
nul de resedinta, Dedulesti.
94
Dedule§tilor (Valea - ), vale,
in com. Vintila-Vocla, cat. Bo-
dinesti, jud. Buzaa. E acoperit
de padure.
Dedului (Ciuciurul-), sorginte
de apd minerald in com. Ru-
siavAtul, jud. Buzla.
Dedului (Valea-), mor, in com.
Rusiavatul, jud. Buzar'. Incepe
din muntele Dintele si din Fata-
PlopuluI, apoI reunindu-se, se
scurge in valea Rusiavatul.
Degerati, com. rur. in jud. Me-
hedinti, pl. Ocolul-d.-j., la o
distanta de 30 kil. de orasul
T.-Severin, iar de com. rur. Stre-
hala, de 27 kil. E situata pe
valea CerveniteI. Formeaza co-
muna cu catunele: Linia-Boe-
reasc5. si Albina, marginindu-se
la E. cu com. Lumnicul i Cer-
nea; spre N., cu com. Prunisori;
spre V., cu com. Peri si Seve-
rinesti ; lar la N., cu com. Ercea.
Arc o populatlune de 740
locuitorl, Cu 112 contribuabilT,
locuind in 150 case. Ocupatiu-
nea locuitorilor este agricultura
cresterea vitelor. Se mal o-
cupa i cu transportul lemnelor
din padurile vecine la gara Pru-
nisori ce este in apropiere.
Ef posea : 26 plugurI, 50
care cu bol', 3 carute cu cal si
loo stupI de albine.
Are: o biserica deservita de
preot i 2 cintareti ; o scoala
conclusa de un invatator i fre-
cuentata de 30 elevl.
Budgetul com. coprinde la
veniturl suma de 572 leI, iar la
cheltueli suma de 521 leI.
Vite sunt: 450 vite marI cor-
nute, 12 cal, 50 o! i 400 ri-
n'Atoe.
Prin com. Degerati trece so-
seaua Prunisori-Degerati-Lum-
nic-Ruptura-Voloiac.
De insemnat in com. Dege-
www.dacoromanica.ro
DEGERATI
ratl este : Apa-Rosie care este
apa minerall; apa Cernevita pe
care se gil morl ; Piriul-Desera-
gilor, Culmea-Deserag-ilor, Dea-
lul-LumniculuI i Dealul-Albinet
Ca loc istoric in dealul Al-
bina, spre N., intre hotarul Pru-
tuluI si Degerati exista o ridi-
catura de pamtnt care poarta
numele de Metereza. De la acea-
sta ridicatura de pamtnt, plea-
c5. o linie dreaptä de drum ve-
chia peste satul Degerati pana
In dealul Comoresti; pe o dis-
tanta cam de 3 kil.
In aceasta com. sunt rui -
nele und bisericI foarte vechI,
l'higa care se afla si vila Buzoi-
ceanu, construita intr'un frumos
stil elvetian ; astazI este pro-
prietatea Primarier urbeI Tur
nul- S everin.
Degerati, cätun, din jud. Arges,
pl. Pitesti, pendinte de com.
rur. Dealul-BraduluI.
In acest sat este resedinta
primarid comuneT. Are 200 lo
cuitori si o biserica de lemn.
Degerati, sat, face parte din co-
muna rur. Parepa, jud. Praho-
va, pl. Cimpul. Are o popula-
tiune de 328 locuitorl (172 bar-
batI, 156 femel). Aci e o bi-
seria, fondata la anul 1892 Cu
ajutorul Mesterulur Anghel din
Ploesti, P. S. Aurelian, si G.
Gr. Cantacuzino.
Degerati, loc isolat, com. SlAni-
cul, jud. Prahova, plasa Varbi
laul.
Degerati, mofie, a statuluT, jud.
Prahova, pl. Cricovul, foasta
pendinte, inainte de seculariza-
re, de m-rea Margineni. La 1871
se arenda Cu 13000 lel anual
si a fost ipotecata impreuna Cu
alte 380 mosiI ale statulur pen-
tru asigurarea imprumutuluI do-
 DEGERATI
menial de 78 milioane leT, con-
tractat in 1871.
Degerati, trup de perdure, a sta-
tuld, lu intindere de 62 hect.,
care impreunä Cu trupurile :
Drumul- Bai coiulur ( 67 hect.),
Gageanca (1o6 hect.) si Gura-
CumetriT, formeaza padurea Mis-
leanca salí Gageni-Mislea, jud.
Prahova.
Degereteanca,mofie, in jud. Pra-
hoya, care face limita spre jude-
tul Buzatt, despre com. Baba-
Ana, din jud. Buzati.
Dejesti, com. rur., jud. Olt, pl.
Oltul-d.-s. Are 4 catune: De-
jesti, Donesti, Daroiul i Vul-
pesti. Este situatä pe mar multe
val*, care se varsa in Geamana,
spre N. de Slatina, la hotarul
jud. Oltul cu jud. Arges. Are
o populatie de 1199 locuitorT
(din care putinr stiu carte), cu
323 contribuabilT. Locuitorir se o-
cupa cu agricultura, cultura vier
si a prunilor. 208 locuitorT
improprietarit dupa legea ru-
rala pe mosia Dejesti, cind
dat 724 hect.
Spre V. de com. este Ma-
gura-Rusulur, un fel de ceta-
tue, lunga de ioo metri si lata
cam de io m., zidita din ca-
ramida marunta.
In Dejesti sunt 2 bisericr,
deservite de 2 preotT si 4 din-
taretT.
Vite sunt : too bol, 300 vacT
20 caT, 400 or, 200 porcr. Pa-
mintul e delos si putin pro-
ductiv.
Dejesti, sat, face parte din com.
xur. cu acelasT nume, pl. Oltul-
d.-s., jud. Olt.
Dejesti, deal, in raionul com. De-
jesti, jud. Olt, pl. Oltul-d.-s.,
pe care se cultiva 13 hect. vie.
95
Dejoiul, com. rur., plasa Cerna-
d.-j., jud. Vilcea, compusa din
mahalalele : Bogeni, Mijlocui
Sotani.
Este situata pe valea Dejo-
iul si pe malurile riulur Cerna,
la 40 kil, departe de capitala
jud. i la 15 kil de a plaser.
Are o populatie de 630 lo-
cuitorT (330 barbar i 300 fe-
meT), in care infra si 3 familir
de TiganT ; sunt in total 182
familiT, care locuesc in 205 case.
Sunt 131 contribuabilr.
In comuna e o biserica. Nu
se cunoaste anul fondareT
ctitorii, caer lipseste orT-ce in_
scriptie. S'a reparac la 1881.
Locuitorir se ocupa cu agri-
cultura. PutinT sunt lemnarr. ET
desfac produsul muncer la Dra-
gäsani si Craiova. Vite sunt :
12 cal, 40 boT, 200 vacT, 50
capre, 280 or si 350 porcT.
Tot1 locuitoriT sunt mosnenr.
In raionul comuner este dea-
lul numit Dealul-Mare, care la
1874 s'a surpat in toata intin-
derea luT, din cauza multor iz-
voare subterane.
Stitt carte 40 persoane.
Tot hotarul comuna are o
intindere de 300 hect. arabile,
In care intra si izlazul.
Veniturile i cheltuelile com.
sunt in suma de 800 ler anual.
E brazdata de dealurile: Dea-
lul-Mare, Dealul-Cerner, pe care
se gasesc vil, si e udata de
valle : Geamana, Valea-Satulur,
Cerna, Barbuceanca.
Se margineste cu comunele
Dozesti, Nisipi o Stanesti.
Dejoiul, deal, in raionul comuner
Dejoiul, pl. Cerna-d.-j., judetul
Vilcea, pe care se cultiva 38
hect. vie.
Dejoiul, pda'ure particulard, su-
p usa regimulur silvic, com. Dejo-
iul, pl. Cerna-d.-j. jud. Vilcea.
www.dacoromanica.ro
DE-LA-PRIDVALE
Dejul, pirlia,si, pe teritoriul ca-
mune! Negrilesti, pl. Vrancea,
jud. Putna. Izvoreste de sub
muntele Soveja, trece pe la
deal de satul Negrilesti si se
varsa in Putna, intre satele Ne-
grilesti i Tulnicl. Dejul, in sus.
are apa sarata. Primeste ca
afluentl : Piriul-Negrulur si Pi-
riul-Ursulur.
De-la-Cruce, perdure, pe teri-
toriul comuner Vladesti, plasa
jud. Muscel, din coasta
careia izvoreste Valea-Mica, care
strabate catunul
si se varsa in riul Bratia.
De-la-Deal-de-Vii, deal, judetul
Dolj, pl. Bailesti, com. Coveiul,
pe linga care trece limita de
N. catre com. Boureni.
De-la-Frasin, patina', pe valea
Aula Teleajenul, comuna MA.-
neciul-Ungureni, pl. Teleajenul,
jud. Prahova.
De-la-Merchez, deal, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Nou5., pe
teritoriul comuna rurale Oltina.
Se mar numeste i Dealul-de-dea-
supra-Cisler si se intinde de-
alungul o pe la E. laculur 01-
tina, incepind de la movila Ior,
tmac i tinind pana la dealul
Ciacal, cu o directiune gene-
rala de la S.-V. catre N.-E. Are
o inaltime medie de 140 m. si
este acoperit cu tufaris.
De-la-Odaie (Iazul-), iao, pe
teritoriul satulurAndrieeni,
com. Epureni, pl. Turia, jud.
Iasi. E format din piraiele : Got-
ca, Cara- Gheorghe I Bulha-
cul.
De-la-Pridvale, piand, pe va-
lea riulur Teleajenul, comuna
Maneclul-Ungureni, plaiul Te-
leajenul, jud. Prahova.
 DE-LA-RXCH1TI
De - la- 125chitI (Iazul-), iaz,
pe teritoriul satului Glavanesti,
com. Epureni, pl. Turia, jud.
Iasi. E format din piraiele : Cio-
canul i Puturosul.
De-la-Varnite, poianer, pe va-
lea fiuluT Teleajeaul, com Ma-
neciul-Ungureni, p/aiul Teleaje-
nul, jud. Prahova.
Delantul, deal, acoperit cu pà-
dure seculara, In jud. Mehedinti;
plaiul Cerna, com. rur. Balta.
Delcelul, mahala, in orasul Ro-
siori, jud. Teleorman. Se afla
in partea despre Dealul-Bratco-
vulul. Partea situata in vale se
numeste Broscaria.
Delciul, mahala, in jud. Mehe-
dinti, pl. Motrul-cl.-j. ; Vine de
com. rur. Socolesti.
Delea, tirld, In balta com. Gro-
peni, jud. Braila, pe malul sting
al privalului Arimäneasa, intre
acest prival si Gingärasoaia.
Deleanca, alta numire a mofier
statuluT Jegalia, inainte numita
Brinzeni, in plasa Borcea, jud.
Ialomita, pendinte de comunele:
Petroiul, Gilddul i Jegalia. Are
o suprafata de 23000 hectare.
Numirea de Deleanca o poarta
fiind-ca inainte de secularizare
apartinea Mandstirii-Dealului.
Deleanul. VezT Vatra-Schitului-
Deleni.
DeleanuI, deal, in com. Bobu-
lesti, pl. tefanesti, jud. Boto-
sani. Pe acest deal se zice ca
ati fost asezata o tabara tur-
ceasca In timpul unuT rezbel
cu Rusil; urme de santurl se
vad i asta-zT.
Deleanul, munte, de la Moroeni
96
in sus, plaiul Dimbovita, jud.
Dimbovita. Vezi Brindusele.
Deleanul, deal, In pl. OrasuluT,
jud. R.-Sarat, extremitatea Cul-
mel-ScorusuluT. Are o tnaltime
cam de 700 m. Ramificatiunile
sale sunt dealurile : Hoja, Pri-
veghiti, al-CapreT, Teiusul, spre
N. prin comunele Brosteni si N'ir-
testi ; dealurile Piciorul-Nucului
Cucul la S. prin com., Odo-
basca ; Dealul-Perisorului la E.
prin comunele Bontesti i Bli-
dare. Din el izvorasc piraiele
Valea-Rea, PitulusiT, DrejiT, Sea-
el, Faraoanele, Pietroasa si MI-
MO, afluentl ai riuluT Milcov ;
Valea- Medra si Mahriul, aflu-
entii riulul Rimna. El se afla
la hotaral basinurilor Rimnei
MilcovuluT, precum si la ho-
tarul plasilor Orasul i Margi-
nea-d.-s. Este acoperit cu finete
intinse, semanaturi i vir.
DeleI (MAgura-), mdguri, futre
com. Vädastra si Brastavatul,
pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. Roma-
nati.
Deleleul, munte, in com. Bog-
danesti, jud. Suceava. E acoperit
de padure de brad, molift si fag.
Deleni, com, rur., situata la S.
plasei Cosula, judetul Botosani,
In vecinatate cu Hirlaul, la
45 kil. de Botosani i formata
din satele Deleni, acsut, Pir-
covaci i Slobozia, toate asezate
pe mosia Deleni.
Commia se intinde pe mai
multe dealurl si val, cari in
partea de V. sunt acoperite cu
codri secularT.
Privelistea mareata ce infáti-
seaza. dealul Pietraria, de natura
pietroasa, care se ridica in cen-
trul comuneT si prin inaltimea
sa predomina toate vtrfurile de
pi-in prejur, satele Deleni, Mac-
www.dacoromanica.ro
DELENi
sut, Slobozia si Pircovaci, ase-
zate pe coastele de S., S.-E.
si E. a acestui deal, impodo-
bite ca gradini si livezT de
poml fructiferT, arbori de pa-
dure, soselele i drumurile cele
mal multe petruite de natura,
face ca aceasta regiune sA aiba
o pozitiune pitoresca.
Teritorul com. e foarte acci-
dentat, lar natura solulul vari-
aza in pamint negru, galben,
pietros i nisipos.
Cel mal inalt deal e Pietraria,
in centrul comuneI, apol Ceta-
tuia si Dealul-Mare, in padure,
spre V.; Holmul, Luparia
Gurgueta, spre E.
Pi-in comuna curg mal multe
piraie, miel: Bahluiul prin par-
tea de V. a comuneT, prin pa-
dure, primeste ptraiele: Tisa,
Pircovaci, Adincata, Vacarita,
Racosul i Humosul In dreapta,
lar Magioara i Recea in stinga,
apoi Piriul-Doamner, al-Joseni-
lor, Jugani, Neaun, Velnita-Ve-
che, Modruz i Dodolea, cari
curg prin si pe litiga satul De-
leni si prin valle de la N.-E.
com. Are 2 iazurl marl: Gur-
gueta si Strimbul, din care se
scoate mult peste, care se con-
suma in localitate.
Suprafata comuner e de 18646
hect., din carT 17291 hect. ale
proprietarilor marl si 1355 hect.
ale locuitorilor improprietaritl
la 1865. Aceasta comuna e una
din cele mal marl in intindere
din jud. Botosani.
Populatiunea e de 600 fa-
miliT,sal 2745 suflete, carr
locuesc in 589 case; sunt 574
contribuabill; locuitorif sunt Ro-
minT, M'ara de o ceata de Ti-
ganT si de cite-va familiT de E-
vrei. Ocupatiunea lor e agricul-
tura, cresterea vitelor, pietraria,
lemnaria, lar tiganiT sunt fle-
rari, 15.utarl, etc.
Toata partea de V. si S.-V.
DELENI
este acoperita de codri vechT
pe o intindere de w000 hect.;
lemnul ce predomina este ste-
jarul, carpenul, fagul, jugastrul,
teiul, paltinul, etc. si se explo-
teaza in cantitAtT mar!.
Sunt 27 hect. vi!.
Numarul vitelor e de 5733:
1849 bol si yac!, ii bivol1, 198
cal', 3400 oT, 275 porcT. Locui-
toril posea si 500 stupT cu al-
bine, carT produc maT mult de
i000 kgr. miere i 680 kgr.
ceara.
In comuna sunt mor! de5
apl. si I de abur!, i fabrica de
spirt, care produce vre-o 40000
litri pe an.
In dealul PIetraria, in partea
de S.-V., se afla renumitele ca-
riere de platrä de moara, care
se fabrica pe loc, i carT se
transporta in tara si chiar peste
hotare, producind un venit de
peste 50000 leT pe an.
Exploatarea se face din tim-
purT foarte vechT. Mal sunt si
alte cariere, de unde se scoate
piatra de zid, sosele, etc.
Comunicatia se face pe so-
seaua nationala, care trece pe
la E. de Deleni ; apoT, prin Hir-
latí, pe soseaua vecinala
Dolhasca prin Pircovaci ; i o-
selele comunale Hirlati-Macsut-
Deleni -Slobozia i Feredieni ;
apoT, soseaua caselor Ghica la
soseaua nationala.
Comerciul se face cu Hirlaul,
Tirgul-Frumos i Botosani. Sunt
In comuna 6 circiumT, 5 comer-
ciant1 si 8 meseriasT.
Budgetul comuneT e de 6135
lel la veniturT i 6o88 leT, 8o
banT la cheltuelT.
Are 4 bisericT, deservite de
3 preotT, 3 cintaret1 si I para-
cliser ; mal sunt 2 bisericT in
parasire i aproape in ruina.
Este I scoala mixta, frecuentata
de 50 baetT. Sunt 136 copiT
inscrisT pe listé.
58878. llarele Merionar Geografic. rol. ni.
97
Deleni, com. rur., in partea de
N. a plaseT Mijlocul, jud.
marginita la N. cu com. Ose-
leni ; la S. cu com. Gusitei ; la
E. cu com. BarbosT si la V. cu
com. Hoceni, de care se des-
parte prin *tul Bujorul. E for-
mata din satele : Deleni, Gola-
sei si Talaba. Se intinde pe o
suprafata cam de 1033 hect. si
are o populatie de 291 familiT
salí 956 suflete. Are 3 bisericT
si o scoala.
Budgetul e de 2948 le!
35 banT la veniturT si de 2946
leT i 90 banT la cheltuelT. Sunt
303 contribuabill.
Vite marl cornute sant 656, 01
324, cal 61 i porcT 117.
Deleni, com. rur., pl. Oltul-d.-j.,
jud. Olt, compusa din 2 cátune :
Deleni i Cherlesti.
Este situata pe malul Oltu-
luT, la 6 kil. departe de eapi-
tala judetuluT si la 4 kil. de a
piase. Are o populatiune de
487 locuitorT (235 barbatT, 252
feme1), 22 familiT de TiganT, carT
se ocupa cu agricultura si cu
fieraria. CapT de familie sunt
117; contribuabill 120; case de
locuit, 110.
In comuna e o biserica, fon-
data la 1802, de Toma Deleanu
si sosia sa Joita, reparata la
1862, deservita de I preot.
Asta-zT este inchisa, din cauza
ca s'a ruinat.
Mara de agricultura, parte
din locuitorT se maT ocupa cu
dulgheria. Produsul munceT ti
desfac la Slatina. ET ad: 25 cal
epe, 140 bol, 250 vacT, 600
o!, loo pord ; 40 stupT cu albine.
S'ati improprietarit 96 locui-
torT in 1864, cind dat
254 hect. pe mosia familieT De-
ieanu.
tiü carte a persoane.
Comerciul se face de I dir-
ciumar.
www.dacoromanica.ro
DELENI
Veniturile i cheltuelile com.
se urca la 214 le!, i banT.
Prin Deleni trece soseaua ju--
deteana Slatina-Casa-Veche.
E udata de vdile Recea si
Racovatul, de vilceaua Ballsolul,
a-CesmeliT, Surduiul ff Plopul.
Deleni, com. rur., din jud. Vas-
plasa Crasna, formata din
satul numit Deleni.
Se afla la S.-E. judetuluT, la
141/2 kil. de orasul Vasluili
43 kil. de Codlesti, resedinta
plaseT, situat pe un platod in-
tins, avind o pozitiune pito-
reasca.
In fata satuluT despre V. se
arata Dealul-Manastiret
Satul se imparte in doul
partl numite : mahalaua din jos,
sub denutnirea de Burghelesti
CirceoaneT, despartite prin
piriul Gurgea si mahalaua din
sus, sub denumirile : Bilahoiul,
Blanitesti, Gherghina si Movila,
intinzindu-se pe o suprafata de
2574 hect., din carT pe 1700
hect. se face cultura de cereale,
pe 300 hect. se cultiva vil
livezT, iar restul e rezervat pen-
tru imase si vatra satuluT. Are
o populatie de 863 familif, saa
3006 suflete, din carT 19 familiT
strainT. CasatoritT sunt 559. titi
carte 190 de persoane
Maioritatea locuitorilor e for-
mata din RominT, razesT, carT se
ocupa cu agricultura, cu eres-
terca vitelor si cu cultura albi-
nelor. Sunt in com. 352 stupT.
In acest sat sunt 2 bisericT
sii schit. O biserica se afla
Intre mahalaua de sus si eea
din jos, fácuta de preotiT Va-
sile i Gheorghe Focsa, la i586;
cea-l'altá bisericd se afla la S.
satuluT ; este zidita de la 1840
de d-nul DahnovicT. Schitul nu-
mit Schitul-Deleni, este la de-
parearé de r kil. de sati," a in-
conjurai Cu viT, liveiT i tinete,
18
 DELENI
pe o intindere de aproape 13
hectare, proprietatea schitulur.
Acest schit e facut tot de
preotir Vasile si Gh. Foca, la
anul 1580 si a servit pana la
1866 ca loc de rugaciune pen-
tru malee.
In sat este o scoala, situata
in mahalaua de jos, infiintata la
1862, si acum frecuentata de
48 elevr.
Sunt io morT de vint si 1
cu aburT ; 7 circiume O ia-
zurr. Comerciul se face de ca-
tre 7 RominT si 20 Evrer.
Budgetul comuner e de 3790
ler la veniturr si 3413 lel 30
banT la cheltuelr.
Numarul vitelor e de 3163:
516 vite marl cornute, 1460 oI,
fo capre, 127 cal si I050 rima-
torT.
LocuitoriTposeda: 115 plugurT
cu bor, 150 care si 32 carute
cu cal.
In apropiere de aceasta co-
muna se afla soseaua Vasluiti-
Docolina.
Deleni, sat, jud. Bacatl, plasa
Tazlaul-d.-j., com. Dragugesti,
situat pe Dealul - Delenilor, la
departare de 2 kil, de satul
Helegiu (scoald). In 1891, ail
urmat la scoala, din acest catun,
6 baietr, din 102 copir in vir-
sta de scoala. Are o biserica
claditä de locuitorT la 1763, de-
servita de I preot si 2 cinta-
retr. Circiumr sunt 3.
Are o populatie de 291 fa-
mili!, salí 1033 suflete.
Vite sunt: 7 cal, 453 vite
cornute, 95 porcr si 79 capre.
Deleni, sat, jud. Baca'', pl. Tro-
tusul, facind trup cu satul Bog-
danesti, din comuna cu acelasT
nume.
Deleni, sat, situat pe coasta de
S.-E. a dealuluT Pietraria, in cen-
www.dacoromanica.ro
98
trul comuner Deleni, jud. Bo-
tosani.
Mosia Deleni, de 18646 hec-
tare, este impartita in doua in-
tre fi-4T Ghica : o parte numita
Deleni, cu satele Deleni si Slo-
bozia, in partea de N.-E. si alta,
numita Macsut, cu satele Macsut
si Pircovaci, la S.
Partea numita Deleni are o
intindere de 12582 hect., din
carr 11725 hect. ale proprieta-
rulur si 857 ale locuitorilor.
Satul Deleni are o populatie
de 425 familiT, sati 1691 locui-
torr, carl se ocupa cu agri-
cultura si cresterea vitelor si
multr cu stoleria si pietraria.
Partea de V. a mosier e aco-
perita cu Ociare ; partea de E.
e oeupata cu semanaturr, fin ete
si imasurT ; sunt 7 hect. vil.
Aci se &este o important/
carlea de piatra de moara oolit;
aceasta cariera furniseaza o es-
celenta plata de moara aproape
pentru intreaga Basarabia si
Moldova.
Vite sunt: 390 bol si vacT,
150 cal, 1350 oT ; sunt Ioo stupT
cu albine.
Satul e strabatut de soseaua
comuna% Hirlati -Deleni - Fere-
dieni.
Are 1 biserica deservita de
2 preotr si I entaret, apoT spre
N.-V. in codru, este vechia bi-
seria de la schitul Lacurile in
parasire ; 1 scoala mixta con-
clusa de 1 invatator platit de
stat frecuentata de 50 scolarr;
1 fabrica de spirt ; 5 mor' de
ap a.
Despre biserica din Deleni se
zice ea temelia-T ar fi pus-o Ste-
fan Voevod si ca in urma s'a con-
struit de familia Ghiculestilor.
Legenda atribue acestur sat o
vechime de peste 400 anT, tusa.
se zice ca era asezat mar spre
E., aproape de iazul Gurgueta,
pe valle Iugani si Tulburea, pe
DELENI
unde trece sleahul mare Hirlad-
Botosani ; satul se numia Iu-
gani si Tulburea. Mosia se zice
el era data de tefan-cel-Mare
razesilor ; acestia aveati mosioa-
rele lor Cu capetele spre E. si V.;
lar in locul satulur de asta-zr,
Deleni, erag codri si, in mijloc,
o manastire de calugarT, ale ca-
reía urme se presupun a fi in
partea de S.-E. In Iugani exista
numar o biserica de lemn.
Cum s'a desfiintat satul Iu-
gani si Tulburea si cind s'ajá
infiintat actualul sat Deleni, nu
se poate sti; ceca ce poate fi
probabil, e ca desele navalirr ale
armatelor straine in tara si mal
cu seama situatia acestur sat in
sleahul mare 11 expunea tuturor
atacurilor, asa ca locuitorii cu
timpul ail putut fi silitT a se re-
trage mar in codru, imprejurul
manastirer, si a intemeia satul
de asta-zr, aparat de invaziunr.
Cu vremea, calugarir s'ati re-
tras spre padure si ad intemeiat
schitul Lacurile, spre N.-V. de
Deleni. Biserica din sat e ree-
dificat5. de Toderasco Cantacu-
zino, cum arad. inscriptia de a-
supra pridvorulur bisericer:
gAceasti sfinti biserici, a Prea cura-
teI Fecioare, Adorroirea, a filcut-o To-
derapo rantacuzino, vel visternic, leat
7177 (1660; lar de iznoavrt 1e-art fricut
Iordache Cantacuzino, vel vornie, leat
7230 (1722)..
Numele satulur se poate ex-
plica de la vorbele goamenir din
deal» sail Deleni, de oare-ce sa-
tul ocupa partea de sus a dea-
lulur Pietraria. Se zice cd, cum ad
disparut vechir razesT, un boier
le ar fi cumparat parte din
mosioare, lar parte le-ar fi luat
Cu sila.
Ca urme de sate vechr se mar
inseamna Lacurile, la N. de schi.
tul Lacurile. Acest sat a fost
desfiintat la 1865, cu ocazia in-
proprietarirer taranilor, carT par-
 DELENI
te s'ad asezat in Deleni, parte
in, cele-l'alte sate.
Satul Singeap, spre V. de Per-
covacT, desfiintat la 1865 °data
cu Lacurile i al carul locuitorT
cel maT multT s'ad asezat in
Pircovaci.
In partea de N. a satuluT
Deleni se allá un izvor, numit
Izvorul-DoamneT, din care cur-
ge piriul numit ipotelul-Doam-
ner.
In luna luT Iunie, anul 1730,
Grigore Ghica Voda logodeste
pe fiul sad Scarlat Cu fiica luT
Iordache Cantacuzino, vel spa-
tar, fiind fata i Chiru Nichifor
Mitropolitul, i ati fácut petre-
cerT si mese la Deleni, tinutul
HirlauluT mal' multe zile, nu nu-
maT boieriI, ci toata slujitori-
mea.
De la Deleni all mers Gri-
gore-Voda la Hirlad, de ad va-
zut casele domnestI, apoT la
Cotnari, unde ad facut iarasT
mese cu boieriT, apoT s'ad intors
la Iasi, la scaun.
In toamna anuld 1738, Gri-
gore Ghica-Voda, intorcindu-se
de la Orheid, unde fusese tri-
mis din ordinul SultanuluT, sa
ridice pustile ce le ingropase
Rusil i sa le duca la Tigine,
n'ad maT venit la Iasi, ca mu-
read de duma, ci ad trecut la
sat la Deleni in tinutul Orlad,
la Vornicul Iordache Cantacu-
zino -Deleanul, i ad sezut a-
colo, pana in ziva intlid de De-
cembrie, cind intelegind ca s'a
mal potolit focul ciumeT, s'ad
intors la Iasi, la scaun.
Deleni, sat, in centrul comund
Cu acelasT nume, judetul
plasa Mijlocul. E asezat
pe costisea i podisul dealuluT
Deleni, pe o suprafata de 929
hect., Cu o populatie de 252
fam., 791 sufl., din carT 275 con-
tribuabill.
99
Locuitoril sunt vechT razesT
dupa povestirea batrinilor se
zice cä eT se trag din treT va.-
duve, i anume: Mala, Malina
Marusca, ale caror barbatT mu-
risera inteun razboid de al luT
tela precum si din
soseaua numita Micsuna a caruia
parte de mosie se numeste
asta-zT Micsunesti.
Satul este inconjurat de val
livezT.
Ad este resedinta comund.
Are o scoall infiintata in anul
1871, frecuentata de 20 elevl ;
doul bisericT, deservite de 2
preotT si 2 dascalT. O biserica,
ce se afla in mahalaua din sus
a satuluT, este Menta in anul
1812, dupa cum se vede din
inscriptia aflata de asupra bi-
sericeT; a dona biserick aflata
In mahalaua de jos a satuluT,
este facuta in 1836, in locul
alteT bisericute, fost schit de
maice, si care a fost facutá de
catre un batrin razes, numit Ba-
drosul, din a caruia familie sunt
si asta-e urmasT.
Deleni, nume ce purta in ve-
chime com. Cosoveni-d.-j., jud.
Olt, pl. Ocolul, com. Cosoveni-
d.-j.
Deleni, sat, jud. Ilfov, pl. Saba-
rul, face parte din com. rur.
Stoenesti-Palanga. Este situat
la N. de Stoenesti, in apropiere
de tarmul drept. al rtuluT Cio-
roerla. La N.-E. are o culme
de deal care trece pe linga sa-
tul Icoana.
Se intinde pe o suprafata de
200 hect., cu o populatie de
339 locuitorT, carT se ocupa Cu
agricultura si cresterea vitelor.
Tot terenul apartine locuitorilor.
Are o biserica cu hramul
Buna Vestire, deservita de I satul Burdusaci. In partea de
preot i I cintaret. Comerciul
se face de 2 hangir.
www.dacoromanica.ro
DELENI
Numarul vitelor marT e de
255 si al celor micT de 449.
Deleni, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-j.; tine de com.
rur. Cosovatul-de-Motru ; are 24
case.
Deleni, trup de sat, in com. Hu-
mulesti, jud. Neamtu, plasa de
Sus-Mijlocul.
Deleni, J'os/ sat, in com. Margi-
neni, jud. Neamtu, pl. de Sus-
Mijlocul.
Deleni, sat, com. rur. cu acelasT
nume, jud. Olt, pl. Oltul-d.-j.
Deleni, sat, din com. Giurgesti,
jud. Suceava, numit ast-fel dupa
pozitiunea sa. S'a infiintat cu o-
cazia ImproprietatireT de la 1864.
Are o populatie de 17 fam., sad
52 sufl. (25 barbati si 27 femel),
din carT 17 contribuabilT. Vatra
satuluT ocupa 3 Pala
Mosia, proprietate a d-luT I.
CiuleT, are o intindere de 407
fald, din carT 60 t'Ad cultiva-
bile, 330 fald 'Adufe, to ala
finat i restul neproductiv. Im-
proprietaritT la 1864 sunt: 5
palmasT i io codasT, stapinind
22 &la Biserica i coala din
Giurgesti servesc i acestur sat.
Drum principal e acela ce duce
la Giurgesti (3 kil.)
Deleni, sat, face parte din com.
Burdusaci, jud. Tecucid, plasa
Stanisesti. E situat la N. com.,
2 kil. departare de com. de re-
sedinta, intre Dealul-BalusuluT
Dea/ul-Tochilelor.
Are o populatie de 8 fam.,
sad 32 sufl. Comerciul se face
de I circiumar.
Este legat printr'un drum de
V. curge piriul Cu acelasT nume.
Teritoriul cat. este de 34 hect.
 DELENI
Deleni, sat, face parte din com.
Vultureni, jud. Tecucin, pl. Ber-
heciu. ..E situat pe deal.
Are o populatie de 9 fam.
sati 25 sufí., locuind in 5 case.
Deleni, sat, in jud. Vasluiti, pl.
Crasna, com. Ciortepti, 'filtre sa-
tele Ciortesti si Pribesti. E si-
tuat pe Dealul-Vier, si e straba-
tut de pir. Bahna, in partea de N.
Are o suprafata de 1610
hect., din carr 18o hect. ale lo-
cuitorilor clacasr, lar 1430 hect.
proprietatea d-lur Eugeniti Ghica.
Are o pop. de 63 fam., sait 379
sufl., din care i fam. de Evrer, cu 6
sufl., si 2 fam. de Tiganr cu 8 sufl.
Aicr sunt 2 circiumr.
Vite sunt : 197 vite marr cor-
nute, 20 cal, 500 or, 2 bivolT,
to capre si 50 rimatorr.
Locultorir posecla : 26 plu-
gurí si care cu bol, i plug si
4 carute cu cal.
Deleni. mahala, in partea de E.
a satulur Oprisesti, com. ca a-
celapr nume, jud. Tecuciii.
Deleni, mahala, jud. Tecuciil la
E. satulur Homocea, cu 65 case
pi bordee, populata numar de Ti-
ganT carT fac lingurT, coy*,
fuse, etc. in timpul erner si vara
se ocupa cu agricultura.
Deleni, mez'neistire, jud. Olt, situa-
ta pe valea Oltulur, cale de lul, com. Cosoveni-d.-j.
vr'o 2 ore de la Slatina, spre
N. Drumul nu e tocmar prac- Deleni. Vezr Almasul - Birnici,
ticabil pentru trasurr, de care-
ce manastirea se afla asezatä,
de asupra uner val inchise de
dealurile piezipe din fata ¡Mula
Manastirea Deleni, intemeiata
de familia Deleanu, era din-
tr'un inceput asezata tocmar
jos, pe malul OltuluT, dar sur-
pindu-se malul, ea s'a darimat,
In cit abia se mar cunoaste lo-
cul unde a fost.
loo
La anul 1880, s'a scos din
Olt piatra pe care se afla sa-
pata pisania vechie, o plata de
2 m. in lungime si 1112 in la-
time, care se afla razamata de
zidul bisericer nota. Läsata filnd
afara, piatra s'a umplut de mus-
chili in cit pisania nu se poate
citi ; aceasta pare a fi timba
Romineasca si de pe timpul lur
Mateili Basaraia.
O alta piatra, frumos sculp-
tata., se afia pusa drept sca-
ra la intrarea bisericer, lar alte
trei bucatr sunt puse drept per-
yaz la usa de intrare. Toate
aceste pretre sunt lucrate Cu
gust, intocmar ca cele de la
Manästirea-Dealul si de la Cur-
tea-de-Arges.
Biserica cea nota, mica s't tarä
vaIoare artistica, a fost zidita in
timpul mal not1 de manastirea
Stanisoara, sub a carel ascul-
tare a fost ca metoh. Zugra- Deleni, pirig, jud. Tecucitl, izvo-
veala, cte. alt-tel primitiva, e
stricata de fum. Intre ctitori
sunt: Postelnicul Grigore De-
leanu si Jupin Dragusin, vel
Paharnic.
Casele din jurul bisericer sunt
cu totul ruinate, lar manastirea
s'a redus la bisericà de mir si
pentru intretinerea cultulur divin
se inscrie anual in budgetul sta-
tulur o suma de 1070 ler.
Deleni, deal, jud. Dolj, pl. Oco-
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com.
Almajul.
Deleni, deal, pe care se afil a-
sezat satul Deleni, din comuna
cu acelasr nume, jud. Falciti, pl.
Mijlocul. ST-a luat numirea, se
zice, de la un capitan de ostenT
al lur Stefan-cel-Mare, anume
Tofin Deleanul, care ar fi avut
In stapinire acest deal.
www.dacoromanica.ro
DELENILOR (CODRIL)
Deleni, deal, in raionul cona. De-
leni, jud. Olt, pl. Oltul-d.-j., pe
care se cultiva. to hect., 75 arir vie.
Deleni, loca/gel izolatit, jud. Il-
fov, pl. Znagov.
Deleni, platog, pe care e apezata
cea mar mare parte a satillta
Deleni, din com. Ciortesti, pl.
Crasna, jud Vasluid.
Deleni, filia, jud. &zafa, pl. Taz-
laul-d..j., com. Dragugesti, care-
si are obirsia in dealul Magura
si se varsa de a stinga in Taz-
laul-Mare.
Deleni, 'ida, jud. Meliá, izvo-
reste din partea de S. a com.
Bohotinul, pl. Podoleni ; curge
prin sat unde se si varsá in
piriul Fundatura.
reste din cfealul cu acelasr nume,
merge in directia N.-V.; se une-
te cu Stucheni; trece prin par-
tea de E. a satulur Deleni, co-
muna Burdusaci pi prin satul
Burdusaci; in urnal se varsa in
Zeletin, ata cu piriul Gunoaia.
Deleni, silifte, jud. Bacati, plasa
Tazlaul-d.-j., com. Dragugesti.
Era sat cu biserica, situat la
S.-E. de com. Batrinir poves-
tesc cal acest sat ar fi fost pustiit
de TatarT.
Deleni, vale, in jud. Buzail, com.
Niculesti. Incepe din localitate
si se scurge in riul Slanic.
Delenilor (Codril-), codri, in co-
muna Deleni, pl. Copla, jud. Bo-
tosani. Se inflad in partea de
V. a mosier Deleni, pe o supra-
fata forte onduloasa si pe o intin-
dere de t0000 hect. Se com-
pun din' arborT marT, foarte
vechr si dei, in care predomina
 DELENILOR (DEALUL-)
stejarul, carpenul, jugastrul, te-
iul, fagul, ulmul, paltinul, etc.
Sunt coda ceT mal intinsT din
judetul Botosani, i in carT se
afla o multime de animale
batice pentru vinat, precum :
porcT salbatici, capre, lupT, vulpT,
jderT, epurr, etc.
Sunt proprietatea fratilor Gri-
gore si Constantin Ghica. Se
exploateaza pe o mare intindere.
In partea de V., in codri, se
afla Platra- oimului, un loc inalt
pietros, de unde se poate ve-
dea in departarT mari.
DeIenilor (Dealul-), deal, jud.
Bacad, plasa com.
Dragugesti, care face parte din
sira dealurilor ce despart Siretul
de Tazldul-Mare.
Delenilor (Dealul-),a'eal, situat
in partea de N. a com. Fin Cine-
lele, jud. Botosani. Incepe din
hotarul ce desparte mosia Han-
cea de mosia Baloseni si se
continua pe mosiile Banesti si
Fintinelele. Din acest deal izvo-
resc piraiele: CimeleI, Gfila-MoriT
Girla-Rfinnicelor, carT uda mo-
siile Baloseni i Fintinelele si se
vars1 in Siret prin iazul Va-
duletul.
Delenilor (Dealul-), deal, in-
cepe din gura va.el piriuluT But-
nariul ; se intinde spre S. prin
com. Deleni, pl. Crasna, judetul
Vasluiti, si se prelungeste in
directiunea riuluI Birlad ; alte
ramifican l trec in jud. Tutova ;
pe 'fitting platou al acestuT deal
format din virfurile dealurilor
Bolboca, Pietraria, Deleni, Zi-
zinca, Ciunta i Fagadaul e a-
sezata com. Deleni.
Delenilor (Muchea-), colina §i
punct de &lar, filtre comunele:
Beciul, Beceni i Gura-Dimie-
neT, jud. Buzad.
101
Delesti, sat i resedinta comunel
Chetresti, pl. Stemnicul, jud.
Vasluiti, situat pe valea dintre
dealurile Comisul i Baltag, pe
o intindere de 1272 hect. i cu
o populatie de 13 familiT, san
375 suflete, din carT i familie
de Evrer, cu 6 suflete.
Are o scoall, infiintatä in anul
1879 i frecuentata de 23 elevi,
precum si o biserica facutd la
1806 de Gr. Hrisoverghi, fostul
proprietar.
Mosia Delesti e proprietatea
statulur. Pe ea sunt improprie-
tdritl locuitoril din : Delesti, Al-
besti, Raduesti i prea putinr
din Chetresti.
Numarul vitelor e de 570:
254 vite mari cornete, 210 01,
32 cal*, 50 rimatorl, 12 capre si
12 bivolT.
Delii - Boeri, (vez/ Costinesti),
sat, com. Costinesti, pl. Tirgul,
jud. Botosani.
Deliuruci, saü Deleursi, sat,
In jud. Constanta, pl. Mangalia,
catunul comuneT Cheragi, situat
In partea meridionala a plaseT
cea estica a contuneT, la 2
kil. spre E. de catunul de re-
sedinta, Cheragi. Este asezat pe
valea Cheragi, inchis fiind la N.
de dealul Casimcea, lar la S.
de dealul Deliuruci. Are o su-
prafata de 1023 hect., dintre
care 4 hect. sunt ocupate nu-
maT de vatra satuluT si de gra-
dini. Populatiunea sa este de
34 familiI sati 163 suflete, ocu-
pindu-se mal tnult cu cresterea
vite/or. oseaua judeteara Man-
galia-Cara-Omer trece prin sat,
straltatindu-1 in toatä lungimea
de la E. catre V. Un drum co-
munal pleaca spre N. si duce
la Hazaplar.
Deliuruci, deal, in judetul Con-
stanta, pl. Mangana, pe terito-
www.dacoromanica.ro
DELTA-DUNAREI
..
riul comuna rurale Cheragi,
anume pe acela al catunuluT sad
Deliuruci. Se intinde pe la S. sa-
tuluT Deliuruci si de alungul vaei
Cheragi, de la V. catre E. Are o
inaltime maxima de 70 m.,
este de natura stincoasa i rt-
poasà, ceca-ce face ca valea
Cheragi prin aceste locurl sa
aiba malul ad meridional inalt
stincos. Virful sati cel mal
inalt este Deliuruci-Iuc (70 m.)
Deliuruci-Iuc, vbf de deal, in
jud. Constanta, pl. Mangalia,
com. Cheragi, virful cel mal
inalt al dealulur Deliuruci, avind
o inaltime de 70 m., acoperit
cu verdeata si dominind satul
Deliuruci in intregime.
Delnita. Vezi Sarasca-Matita.
Delnita, mofie, pe care s'ad iln-
proprietdrit la 1864 parte din
locuitorif comuner Pacureti, pl.
Podgoria, jud. Prahova.
Delta-DunäreI, deltii, care co-
prinde tot spatiul din triunghiul
format de cele 2 brate ale Duna-
rel', de la punctul Ciatal i pana
la tarmul Mari, in jud. Tulcea.
Se margineste la N. cu bratul
Chilia, la E. cu Marea si la S.
cu bratele Tulcea, SE Gheor-
ghe si Dranova. Suprafata sa
este de 3500 kil. p., in care
se cuprinde si teritoriul coprins
filtre bratele SE Gheorghe, Du.
navdtul, i Razelru. Cele trei
virfurl ale acestuT triunghid sunt :
Ciatal, gura ChilieT si gura Por-
titel.
Esceptind malurile bratelor
SE Gheorghe i Chilla, tot spa-
coprins de Delta, este su-
pus numeroaselor inundatiunr
periodice ; pamintul este aco-
perit cu stuf i sala, brazdat
de numeroase lacurT intinse
girle, intre carT mal insemnate
DELTA-DIJNXREf
sunt girlele : Tatarul, Pardina,
Alboca-Suhat, lacob-Suhat,
Marche! i Litcovul i lacu-
rile: Gorgova, Fortuna, Tatarul
Rosul, Matita, Babina, Velichi-
Merhei, Malul - Merhei, Puiul,
Puiuletul, Lumina, Rosul, Ros-
culetul, Dranov i Razelm. In-
tinderea lor totalá este de 350
kil. (35000 hectare), adica a
zo-a parte din intreaga supra-
fatA a deltef Danubiene.
Solul este compus dintr'un
aluvian fin pulverizat i lipsit
de orl-ce piatra, prund sail ni-
sip granulos. Spre Ciatal-Ismail
are 19 picioare asupra niveluluT
Maril, la gura bratuld St. Gheor-
ghe are 8 picioare, la gura bra-
tuluT ChilieT se gasesc mal multe
inaltimT de nisip cu o inaltime
de 40-50 picioare; lar restul
delteT are putine malurr care
sä intreaca Cu 2 picioare nive-
lul Madi; totusT in interiorul
er se gasesc intinderr marI de
pamint, ce se ridica d'asupra
stufuluT; pe aceste intinderT, nu-
mite grindurT, oamenil îl fac
sate si le utilizeaza fie pentru
pasunatul vitelor, fie pentru a-
gricultura; pe unul din ele, se
afla o frumoasa padure de ste-
jarT, numita. Cara-Orman. Aceste
grindurl sunt : Chilia-Veche, Sti-
poca Periprava, Sfistofca, Satul-
Nou, Letea si Cara-Orman.
O multime de insule plutitoare
formate de radacinT de stuf, de-
tasate in blocurT marl de la vre-
un mal, se liad in lacurile Delta ;
unele din ele chiar sunt locuite
de pescar!, unde el ati coliba
gradinita lor de legume ; aceste
insule numite plaiuri isT schimbä
pozitiunea lor dupa capriciul
vintuluT.
Delta, lipsita de basinurT ar-
tificiale spre a contine apele,
este mlastinoasa si peste tot
inundata la fie-care crestere
debordare a DunareT; numai ex-
102
tremitatile celor treI brate sunt
mal putin afectate de variati-
unea volumuluT apelor.
Populatiunea din Delta se ri-
dica la mal' bine de 15000 su-
flete, afara de oraele Chilla-
Veche i Sulina, raspindita in
satele urmatoare : Satul-Nod, cu
catunul Pardina, Patldgeanca,
Ciatal-Chioi i Pardina, Cara-
Orman cu cat. Uzlina, Sfistofca
cu cat. Periprava, Satul-Nod, cu
catunul Letea si SE Gheorghe
(sad Cadirlez pe turceste). Ele-
mentul principal este cel rusesc,
care se ocupa cu pescarla in
baltI i Dunare, avind nume-
roase cherhanale (pescariT) ; Gre-
ciT se ocupa cu agricultura si
gradinaria.
In anul 1874 o societate ger-
mana a solicitat guvernului oto-
man dreptul de a stabili in Del-
ta. o colonie de nemtl de maT
multe zeciI de mil de fami-
obligindu-se a face cu spe-
sele sale basinele i canalu-
rile trebuincioase, si a transfor-
ma Delta ints'o imensd gradi-
na potajera; din motive poli-
tice Poarta a refuzat ; dar ocu-
pata. fiind Dobrogea de Romi-
nia, guvernul a lasat o colonie
olandeza de a defrisa pe cit e
posibil teritoriul el, si a da a-
griculturer cit mal mult pamint.
La anul 1856 o comisiune
europeana, compusd din repte-
zentatiT celor 7 mar! puterl,
semnatarT al tractatuluT de pace
de la Paris, s'a constituit cu
scop de a ameliora i imbuna-
tati intrarea gurelor DunareT
pentru intrarea de marl bas-
timente si ridicarea comerciuluT
international. Aceasta comisi-
une, dupa ce a studiat cele treT
brate principale ale acestuT flu-
viti, s'a decis a face lucrarl pro-
vizoriT la imbucatura bratuld
Sulina, de oare-ce acest canal,
prezinta avantagie i inlesnirT
www.dacoromanica.ro
DELTA-DUNARE't
imediat cerute de navigatiunea
fluviuluT, lastnd ca in urrna sa se
faca. lucrarl definitive pentru im-
bunatatire i mal avantagioase
pe unul din cele-l'alte dota brate
principale, cheltuelile acide ati
redus starea financiara a acesteT
comisiunr in imposibilitatea de a
mar intreprinde lucrarile defini-
tive, proectate a se face la bra-
tul SE Gheorghe, asa ca ceca
ce s'a facut la Sulina, a ramas
definitiv, Cu toate cA intretine-
rea acelor lucrari absoarbe chel-
tuelf enorme pe fe-care an din
casa comisiuneT.
Dupa calculile facute de Sir
Charles Hartley, actualul sef
inginer al comisiuneT europene,
lucrarile de imbunatatire la bra-
tul SE Gheorghe ar fi costat
17000000 leT, pe cind cele
acute provizoriti la Sulina aa
costat peste 21000000 francT.
Asaz! s'a corectat cursul bra-
tuluT Sulina, la locul unde mer-
sul el aseamana cu litera M,
lac. ul Obretin aflindu-se in
prima parte spre V., s'a con-
struit un canal care trecind prin
lacul Obretin, a scurtat distanta
Cu 5 mile (81/2 kil.) Comisiunea
dunareana a proectat i Mema
unuT canal intre ramurile estice
ale formel mal sus numite,
in directiunea orasulur Sulina ;
maT prescurtind ast-fel drumul
inca Cu 41/2 mile (8 kil.) in to-
tal 91/2 mile (161/2 ceca
ce este considerabil pentru co-
mercid, asta-z! cind perfectio-
narea mijloacelor de iuteala a
corabiilor i vapoarelor, fie prin
inventarea a masinT nuca de lo-
comotiunT, fie prin taierl de ca-
nale, este una din conditiunile
inaintareT comerciuluT. Facerea
poduluT de la Fetesti Cerna-
voda a dat o mica lovitura co-
merciulul pe bratul Sulina, cacT
productele se transporta. mal
iute pe calea ferata pana la
 DELUJAN
Constanta, ca de aci sa fie luate
de corabif si duse in diferitele
tarl ale Europer.
Delujan, munte, in com. Bros-
teni, jud. Suceava.
Delureni, fost sat, in jud. Dolj,
plasa Amaradia, comuna Ne-
goesti.
Delureni, sat, face parte din com.
rur. Mereni, jud. Olt, pl. Ve-
dea-d.-s. Este situat la N. de co-
muna, pe un deal, intre Orla
Eiul si girlisoara Turcul. Are o
populatie de 280 locuitorl.
Aci e o biserica vechie de
lemn, fdr5. inscriptiune ; din a-
ratarile enoriasilor se crede a fi
facuta cam de mo de anI:
Delureni, mahala, com. Recea,
jud. Vilcea, plaiul Horezul.
Delureni, virf de deal, jud. Ba-
cati, pl. Bistrita-d.-j., com. Ra-
caciuni, pe virful caruia se vad
urme de cetate, si prin prejur
santurT de aparare. Aceste in-
tarid s'un in fata celor de la
Aparatoarea.
Delurenilor (CImpia-), dmpie.
Ved Daroaia, jud. Vilcea.
Delu§elul, deal i loc isolat, la
N.-V. com. Brezoiul, jud. Vil-
cea, pl. Cozia, la o distanta de
2 kil. de vatra satulta.
Delu§elul, deal, la E. com. Po-
pesti, pl. Cerna-d.-s., jud. Vil-
cea. Poalele sale de E. le uda
gira Firijba. Are directia N.-S.
Delu§elul, trup de pddure al sta-
tuluT, in intindere de 35 hect.,
formind impreund cu trupul
Mangul, padurea Dobriceni, si-
tuata in com. Barbatesti, jud.
Vilcea, plaiul Horezul.
103
Demecican-Cula'- Ceair, vale,
In jud. Constanta, pl. Silistra-
Nota, pe teritoriul romtnesc
cit si pe cel bulgaresc al co-
muneI rurale Garvan si anume
pe acela al catunuluT sati Cu-
iugiuc ; se desface din poalele
nordice ale dealulur Garvan-Bair;
se indreapta. spre N. me intiid,
apoI spre V., avind o directie
generan de la S.-E. spre N.-V. ;
brazdind partea sudica a pia-
se si a comuna, taie hotarul
spre Bulgaria, pe la S.-V. de
satul Garvan, si dupa un drum
de 4 kil., se deschide in valea
Nursus-Ceair, pe dreapta, litiga
virful Garvan ; formeaza, im-
preunä cu valea Cuiugiuc-Ceair,
valea Nursus-Ceair ; o parte din
cursul saii si-1 face prin padurf.
Demen-Culac, vale, in judetul
Constanta, plasa Medjidia, pe
teritoriul comund rur. Cochir-
leni, si anume pe acela al cat.
Ivanes ; se desface din dealul
Perdea-Culac-Bair, indreptindu-
se spre V., cu o directie de
la N.-E. catre S.-V., si mergind
printre dealurile Amzali-Bair si
Ghenis-Bair ; dupa un drum de
41/2 kil., se deschide in valea
Petera-Ceair pe partea dreapta;
brazdeaza asa dar partea cen-
tralä a plaser si cea sudica a
comuna, pe la E. sati trece
drumul Ivanes-Medjidia.
Demircea, sat, in jud. Constan.
ta, pl. Silistra-Noua., cat. com.
Hairam-Chioi, situat in partea
meridionall a plaseI si cea es-
tica a comuneI, la 21/2 kil. spre
S.-E. de c5.tunul de resedinta,
Hairam-Chioi. Este asezat pe
valea Demircea, inchis de la
V. de catre dealul Demircea,
cu virful sati Demircea-Iuc, care
are o inaltime de 171 metri si
este dominat de catre virful
Tasli-Iuiuc, care se afla la 2
www.dacoromanica.ro
DEMIRCEA
kil. spre E. de sat si care are
o inaltime de 178 metri. Su-
prafata sa este 1454 hect., din-
tre care 8 hect. sunt ocupate
de vatra satuluI. Populatiunea
sa, compusa maI toata din Turd
si Bulgarl, este de 32 fam., saa
123 sufl., ocupindu-se cu eres-
terca vitelor in primul rind si
apoI cu agricultura. Casele sale,
In numar destul de mare, si la
o oare-care distantä unele de
altele, sunt raspindite pe vale,
pe o intindere destul de mare.
Forma satuld este lunguiatä
de la N. catre S., dupa confi-
guratia \raer.
DrumurI comunale vin de la
Hairam-Chioi, de la Schender
de la Bairam-Dede, de la Cial-
Margea, si de la Docuzaci.
Demircea, sat, in jud. Cons-
tanta, plasa Silistra-Noua, ca-
tunul comuner Beilicul ; sat mic,
cu case nu tocmar bine zi-
dite si asezate pe dota ulitI,
ce se intretaie in unghiti drept.
Este asezat in partea de E. a
plaseI si a com., la 4 kil. spre
E. de resedinta, pe ambele ma-
lurI ale vaeI Demircea, la poa-
lele estice ale dealuld Cuzgun
si la cele vestice ale dealulur
Bac-Cuius.
Teritoriul sita se margineste
la N. cu com. Mirleanul, la E.
cu cat. Bac-Cuius, la S. ca com.
urbana Cuzgun si la V. cu cat.
de resedinta Beilicul ; sate in-
vecinate sunt: Beilicul, Bac-Cu-
ius, Mirleanu, si Cuzgun.
Solul sad e accidentat ; la
N.-V., avem dealul Demircea
(126 m.) si la S. si S.-V., dea-
lul Cuzgun (173 m.), acoperit cu
finete si tufarisurI.
Val* sunt: Demircea, prin mij-
loc si prin sat ; Voinea-Mare, a-
diacenta celd precedente, la S.-
V. ; Mirleanu, la N. si N.-E.
Are o suprafata de 871 hect.,
 DEM1RCEA 104 DEPARAT1-HIRLEM

din care 6o hect. ocupate de cea-Cuzgun i altul : Mirleanu- cea, pl. Istrulul, pe teritoriul
vatra i gradinele satulul. Cuzgun. comuna rurale Ciamurli-d.-s.,
Populatiunea este de 22 fam. anume pe acela al catunulur
san 86 sufl., ocupindu-se cu Denchi, pirliaf, jud. Bacan, pl. Camena. Se desface din dealuI
cresterea vitelor. Siretul-d.-s., care serpueste pe Secarul; se intinde spre E., tu-
Are o biserica. la V. comuner Sacueni si se teo directie generala de la N.-
scurge in piriul Valea-Mare. V. spre S.-E., de alungul piriu-
Demircea, deal, in jud. Cons- lur Camena, brazdind partea
tanta, pl. Silistra-Noua, pe teri- Denimiezil (firful-), munte, in nordica a plaser si a comuner;
toriul com. rur. Beilicul (i a- cotn. Pirscovul, cat. BAdila, jud. !asa spre E. dealul Bechir-Ceair ;
nume pe acela al cat. san De- Buzan, avind forma unur semi- la poalele sudice este asezat sa-
mircea), al com. Caranlic si al cerc ; culmineaza la N. in Virful- tul Camena; are 192 m., domi-
com. urbane Cuzgun. Este co- Dintelul; poarta i numele de nind asupra satulur i vaer Ca-
prins futre valle Urluia, Beili- Rotunda; e acoperit cu finete mena, si asupra satului Slava-
cul i Demircea. Se intinde de padure. Ruseasca; este acoperit cu pa-
la V. spre E. mar in toate di- durr si finete.
Denis-Tepe, a'eal, in jud. Tul-
rectiunile. Linia principala este
de la S.-V. spre N.-E. si braz- cea, pl. Babadag, pe teritoriul Deparati, cdtun, in jud. i plasa
deaza partea N.-E. a plaser, pe comuner rurale Congaz si anu- Teleormanulur, formind o co-
cea vestica a com. urbane Cuz- me pe acela al catunulur san muna
.
cu Hirlesti ; porta numi-
gun, pe cea centrala i sudica Hagilar, situat in partea cen- rea oficiala de Deparati-Hirlesti.
a com. rur. Beilicul, si pe cea trara. a plasel si sud-vestica a Are o populatiune de 390 su-
nordica a com. rur. Caranlic. com. Este de natura pietroasa, flete, din carr 92 contribuabilr.
Dintr'nsul pleaca valea Voinea- acoperit Iii partea superioara cu
Mare. Se ridica pana la o inal- tufArisurT, si pe la poale cu fi- Deparati, mofie, situata in com.
time de 179 m. in vifrul Ca- flete. Are 266 m. si e punct tri- Deparati-Hirlesti, jud. i pl. Te-
ranlic, dominind valle de mar gonometric de i-iul ordin, domi- leormanulur. Este proprietatea
sus, satul Demireea, orasul Cuz- nind asupra satelor Hagilar, d-lur A. Vetra. Are o intindere
gun, drumurile comunale Beili- Congaz, Armutlia, Sa tul -Non, de 600 hect., in carT infra si
cuI-Cuzgun, Beilicul-Caranlic si Camber, asupra vailor Taita si padurea de pe mosie.
cel judetean Ostrov - Cuzgun. Telita, asupra soselir nationale
Este acoperit cu putine padurf Tulcea-Babadag-Constanta. Nu- Deparati-Hirle§ti, com. rur., in
tufarisurT si mar mult, cu pa- mele sati turcesc inseamna Dea- judetul si pl. Teleorman, situata
qu'II si finete. lul-MariT, (denis.mare), pentru pe partea dreapta a riulur Te-
ca °data Marea if scalda poalele; leorman, in vale. Are dota
Demircea-Ceair, vale, in jud. chiar asta-zr se vede pe vir- cAtune: Hirlesti i Deparati,
Constanta, pIasa Silistra-Noul, ful luT un cirlig mare de fier, asezate intio pozitiune pito-
pe teritoriul com. rur. Beilicul, de care se zice ca ancoran va- reasca, inconjurata de dealurr,
se desface din poalele estice sele, cind venean in aceste lo- padurr seculare si strabatuta de
ale dealului Demircea ; se in- curr. cursul riulur Teleorman si de al
dreapta. spre N. mar mntui, pana piriulur Teleormanelul. Amin-
la satul Demircea, apor spre Denisi. Vez! Agadse-Denisi, jud. dona catunele sunt situate la un
V., avind o directiune generala Neamtu. loe si nu sunt despartite prin
de la S.-E. spre N.-V., braz- niel un semn intre ele. L3 mar-
dind partea N.E. a plaser Denteni, deal, pe teritoriul co- ginea de S. a catunulur Depa-
pe cea centrall a comuner ; dupa muneT Dranceni, pl. Podoleni, rati se varsa PIE Teleorma-
un drum de 7 kil, se deschide jud. Falcin, prelungit futre sa- nelul In Teleorman.
In balta Beilicul, aproape de tele Vararla i Albesti. In ho- Distanta de la Rosiori este
deschiderea vaer Beilicul; malu- tarul despre S. cu com. Risesti de 30 kil de la resedinta ju-
sunt pe alocurea inalte se afla o movila numita Andrein. detulur, de 68 kil. si de la Ale-
pietroase; printeinsa merge un xandria, de 41 kil.
drum comunal: Beilicul-Demir- Deolnic-Bair; deal, In jud, Tul- Suprafata comuner, dimpreu n A

www.dacoromanica.ro
DEPUSA 105 DEREA-CEAIR

cu a znosiilor de pe dinsa, este tori. E situatd pe valea 1.1r1u- catre N.-E. si se intinde de-a-
de aproape 2000 hect. Din a- iuluT. La N. acesteT mosii se gd- lungul vaeT Dere-Chioi.
cestea, 750 hect. pamint arabil sesc cite-va magurl carl for-
si 6o0 hect. padure, apartin meaza hotarul mosieT spre co- Dere-Chioi, vale, in jud. Con-
fratilor NicolaevicT din Serbia, muna Belitori : Magura-cu-Mot stanta, pl. Medjidia, pe terito-
iar 60o hect. pamint si putina si Magura-SclunasuluT; maT spre riul com. Tortoman. Este pro-
padure d-luT Anton Vetra. Pa- E. este Movila-Cornisorilor si venita din unirea mal' multor
mintul este prea putin deluros ; la limita dintre mosia Belitori vaT, si anume: Valea-HotaruluT,
cea mal mare parte este yes, si cu Peretul si cu Depusa se afla Valea - Lunga si Valea -Dana-
productiv fata cu al comunelor movila Basicuta-Flocoasa, canela Chioi-Ceair. Trece prin satul
de prin prejur; padurea este i se atribue oare-care impor- Derin - Chioi, mergind printre
de stejar. tanta istorica. dealurile Bilarlar si Dere-Chioi.
Pe aci s'a cultivat pana in Pe timpul razboaielor Dom- Prin mijlocul s5.11 merge drumul
anul 1872 insemnate cantitatT nilor nostri cu navalitoriT ce comunal Carol I - Derin - Chioi-
de tutunurT. veneati despre Dunare, aceasta Tortoman.
Populatiunea comuneT este de magura servea ca punct de ob-
1626 suflete, din carT 239 con- servatiune, de unde se dedea Dere-Chioi-Bair, deal, in jud.
tribuabilT. alarma, aprinzindu-se focuri. Constanta, pl. Mangalia, pe te-
Numarul vitelor este de 4166 ritoriul com. Mangana si pe al
capete: 295 caT, 756 vacT si Derdi, afluent al BarceT, jud. Su- cat. Dere-Chioi. Este o continu-
boT, 2878 or §i 232 porci. ceava. are a dealuld Bair-Mezarlic si
Pe apa TeleormanuluT sunt este indreptat spre S., urmind
dota morT de macinat, una pe Dere-Chioi, sat, In jud. Con- directiunea de la N. catre S.; la
mosia Hirlesti si cea-l'alta pe stanta, pl. Mangalia, cát. com. V. acestuT deal se intinde va-
Deparati, la varsatura Teleor- Cara-Omer. E situat in partea lea Cerchez-Chioi, iar din poa-
maneluluT in Teleorman. S.-V. a plaseT si a comuneT, la lele sale E. se desface dealul
Are o scoala, conclusa de 1 io kil. spre 5.-V. de cat. de Bair-Iuiuc ; brazdeaza partea S.
invatator si frecuentata de 36 resedinta, Cara-Omer. E asezat a comuna si a plaseT si cea E.
elevT, in acelasT local cu prima- pe valea Cerchez-Chioi si este a caunului ; este acoperit Cu
ria; doua bisericT, una in catu- inchis la E. de dealurile : Bair- pasunT.
nul Deparati, si alta in catunul Mezarlic si Dere-Chioi si la V.
Hirlesti, deservite de 2 preop de Dealul-MoriT. Suprafata sa Dere-Chioi-Ceair, vale, in jud.
si 3 cintaretT. este de 115 hect., din carT 3 Constanta, pl. Mangalia, com.
DrumurT de comunicatie are : hect. sunt ocupate de vatra sa- Mangalia; acest nume se da
spre cdtunul Netoti-d.-s., la S. tulur si de gràdinT. Are o po- une partl din Valea-CisleT. In-
si spre comuna Lada la N., pe pulatie de 4 familiT, san 18 sufl. treaga vale are forma une liniT
sosele vecinale. Cea din urma frinte si merge printre dealurile
trece prin paclurea Hirlestilor. Dere-Chioi, virf de deal, la ho- Sari-Bair, Albi-Chioi si Manuzli-
Comuna Deparati este una tarul plasilor Medjidia si Con- Bair spre V. si Mezarlic si Albi-
din cele mal vechT ale judetu- stanta, jud. Constanta. E virful Chioi la E., urmind directia ge-
luT. Dupa impartirea administra- cel mal inalt al dealuluT Bilar- neran de la N. spre S. Este
tiva din secolul trecut, figura lar, avind ic)8 m. inaltime. A Mata de o multime de drumurT,
in pl. Teleormanul-d.-j. Mal in servit ca punct trigonometric carT duc la Calfa-Chioi, la Ma-
urma a &cut parte din pl care de observatiune de rangul al muzli si la Cerchez-Chioi.
s'a numit a TeleormanuluT. III-lea. E acoperit cu verdeata.
Ad i s'a nascut poetul Al. De- Derea-Ceair, vale, in jud. Con-
parateanu, si de peisagiile dim- Dere-Chioi, deal, in jud. Con- stanta, pl. Silistra-Noud, com.
prejur s'a inspirat cind a scris stanta, pl. Medjidia, com. Tor- Lipnita; isT ja nastere d,in mo-
frumoasa idill Vara la Tara». toman. E situat in partea E. a vila Caragea si se indreapta spre
plasel si a com. si cea S.-E. a N., pentru a merge O. se des-
Depusa, mofie, In jud. Teleor- satuluT Derin-Chioi. Are o di- chidd In balta Ciamurli, dupd
man, pl. TirguluT, com. Bel- rectiune generan de la S.-V. un drum de abia de- 2 kil.

88878. Morolo Dlolionar Mogrollo. Vol. IZA

14

www.dacoromanica.ro
 DERIN-CHIOI
Derin-Chioi, sat, in jud. Con-
stanta, pl. Medjidia, cit. com.
Tortoman. E situat in partea
N.-V. a plise si cea E. a co-
mune!, la 4 kil. spre E. de ci.-
tunul de resedinti, Tortoman.
Este asezat In fundu/ vid De-
re-Chioi, tocmal la mijlocul el
si este inchis din partea N.-V.
de dealul Bilarlax cu virful
Dere-Chioi (1c)8 m.), iar din
partea S.-E. de dealul Dere-
Chioi. Suprafata sa este de 3656
hect., din carT 8 hect. sunt o-
cupate de vatra satuluT si de
gridinr. Populatiunea sa com-
pusi mal numar din RominT
transilvinenr, asa nu mitl Mo-
canT, este de 18 familil, salí 87
suflete, ocupindu-se exclusiv cu
cresterea vitelor. Case sunt pu-
tine, tusa mar' i regulat ase-
zate. Drumul comunal Torto-
man-Dana-Chioi (Carol I) trece
prin acest sat, pe la partea sa
nordici, iar drumul Bilarlar (Do-
robantul) Medjidia trece prin
partea vestici a satulur; un alt
drum comunal pleaci. spre S.
la Docuzol.
Derinea-Ceair, alt nume al miel'
Beilicul, nume pe carell poarti
de la satul Bazargian i p-ini a-
proape de virsarea sa in balta
Beilicul, judetul Constanta, pl.
Silistra-Noui. Sub acest nume
brAzdeazi partea estici a pli-
se!, pe cea sudici a comunei Be-
ilicul si pe cea nordici a com.
Caranlic ; malurile sale sunt a-
coperite de tufirisurr; merge
printre dealurile Aspalic, Ha-
san-Orman de o parte si De-
mircea de ala parte; prin ea
mar merge si drumul judetean
Ostrov-Cuzgun i cel comunal
Beilicul-Caranlic.
Derrnen-Bair, deal, in judetul
Constanta, pl. Mangalia, pe te-
ritoriul com. rur. Tuzla; se In-
106
tinde de la valea Arniut-Bos-
tan-Dere pini la movila Tuzla,
niaT spre N. de comuna Tuzla ;
are forma unur semi-cerc ; poa-
lele sale estice se intind pina
la Mare, iar cele vestice se im-
preuni cu ale dealuluT Tausan-
Bair. Nu este tocmaT inalt, dar
predomina Marea, com. Tuzla
drumurile ce duc de la Tuzla
la Perveler si la Buiuc-Tattigeac.
Dermen-Ceair, vale, in judetul
Constanta, pl. Silistra-Noui, pe
teritoriul comunelor rurale Lip-
nita, Garvan i Ghiuvegea ; este
formati din doua vil secundare,
ce se desfac din poalele nordice
ale dealulur Uzun-Bair, de pe
teritoriuI comuna Cranova din
Bulgaria; se unesc sub numele
de valea Canara-Ceair ; tae ho-
tarul spre Dobrogea, pe la E.
de pichetul No. 12; de ad la
numele de Satis - Chioi - Ceair,
pini In dreptul comuner Ghiu-
vegea, de unde ja pe acela
de Dermen-Ceair, pira la des-
chiderea sa in balta Iortmac,
In partea sudici a e!, pe unde
trece drumul judetean Ostrov-
Cuzgun ; are o lungime de peste
15 kit.; malurile sale sunt in
general inalte i stincoase, din
cauza dealurilor carT o string
de aproape i anume Ve/i-Chioi-
Bair i Dermen-Sirt la V., Si-
ran-Culac-Bair i Capus-Chioi-
Bair la E.; pidurl intinse se
afli pe malurile sale. Valle ce
sunt adiacente acester va sunt
miel i neinsemnate; printeinsa
merge drumul comunal ce duce
de la Lipnita la Cranova Dermengiulul (Dealul-), deal,
Bulgaria; un altul o tac pe la In jud. Constanta, pl. Medjidia,
hotarul spre Dobrogea, mergind
de la Veli-Chioi la Para-Chioi ;
valea chiar este un drum des-
chis si important pentru a in-
tra in Bulgaria.
Dermen-Muc, movild, in ju-
www.dacoromanica.ro
DERMENGIULUI (DEALUL-)
detul Constanta, plasa Silistra-
Noul, pe teritoriul com. Eni-
senli, pe culmea dealuluT Ghiol-
Ghelic-Bair ; are o l'intime de
187 ni. si domini citunul Eni-
senli, citunul Nastradin si valea
Gheren-Ceair ; este acoperit cu
pisuni i seria ca punct tri-
gonometric.
Derrnen-Sirtt, deal, in judetul
Constanta, plasa
com. Garvan, cit. Veli-Chioi ;
se desface din dealul Sirt-Iol-
Bair ; se intinde spre E., tuteo
directie de la N.-V. spre S.-E.,
printre viile Ciali-Ceair si Satis-
Chioi-Ceair ; la poalele sale de S.
este asezat satul Veli-Chioi ; are
158 m. inaltime, domiriind %dile
de mal sus si satul Veli-Chioi;
e acoperit cu tufirisurr si pidurr
ca Sala-Coru-Orman i tiiat de
drumurr comunale ce duc de
la Veli-Chioi la Lipnita si Para-
Chioi.
Dermen-Sirti, deal, in judetul
Constanta, plasa
com. Dobromirul, cit. Dobro-
mirul-din-Deal ; se intinde de
la satul Dobromirul - din - Deal
spre S. si se continul in Bul-
garia; brizdeazä partea sudici
a pliseT si a comuner, mergind
printre valea Caralmus - Uzun-
Culas, care e la E. si dealul
Irasli-Bair, care este la E.; are
16o m. mnälçime i domina sa-
tele Dobromirul-din-Deal i dru-
murile care pleaci de aci
intri in Bulgaria.
com. urb. Cernavoda ; se des-
face din dealul Cernavoda
se sfirseste In Valea Turcului,
urtnind directia de la N.-V.
citre S.-E.; are o l'Intime de
io8 m. i domini comuna Cer-
navoda i lacul Ramazan, pre-
 DERMENT-SIRTi
cum §I drumul Cernavoda-Dev-
cea; este a§ezat in partea ves-
ticA a plAser §i cea de N. a
comuneT ; este acoperit cu p5.-
§.InT §i fineturT intinse.
Derment-Sirti, dinpie, depresi-
une intre dealurile Greci §i Pia-
tra-RfloasA, in jud. Tulcea, plasa
MAcin, comuna Greci. Este stra-
bAtutA in toate lungimea de
apa CalistrieT. Are o intindere
de vre-o 200 hect. E acoperitA
cu finete §i putine semAnAturT.
Dernitä (Izvoarele-de-la). A-
ceastA numire o poartA mai
multe izvoare de pe mola O-
dobeasca, din com. Muti, jud.
Teleorman. Le mal* zice §i Spa-
fiul.
Dersca, com. rur., in partea de
N. a pl. Berhometele, jud. Do-
rohoia, formata din satele : Can-
de§ti, Dersca, Piriul-Negru, Vit-
cani §i. VlAdeni, ca re§edinta
primarieT in Dersca. Are o po-
pulatiune de 775 fam., saa 2274
sufí. Sunt 6 bisericT, deservite
de 5 preotl, 7 cintAretT §1 6
pAllmarT; 2 col! conduse de
2 invAtAtorT §I frecuentate de
ii5 elevl.; 2187 hectare, 54 ariT
pAraint sAtesc; 3789 hect. 59
ariT cimp §i 2577 hectare 95
aril pAdure, ale proprietAtilor
marT din comuna; 3 iazurr qi 4
pogoane de vie.
Budgetul comuneT, pe anul
1890191, a fost la veniturT de ler
6584, §i la cheltueli de leT 6280.
In 1889/90 a fost la veniturT de
leT 7500 i la cheltueli de leT
6984.
Vite marl cornute sunt 1245,
oT 1860, capre lo, caT 171, riml-
tori 220. LocuitoriT pose& 366
stupT.
Dersca, sat, pe mo§ia cu acela§T
nume, jud. Dorohoia, pl. Ber-
107
hometele, cu 488 fam., saa 1284
sufl. E a§ezat pe podi§ ceva
inclinat, intre dealurile Pietri§ul
§i Breazul.
Locuintele sAtenilor sunt bune
ea livezu1 §i grAdine. Proprie-
tarul mo§ief are casa de zid,
ca heiurT necesare ; livada cu
fructierT ale§T ; gr5.dina cu florT
§i pentru legume.
Proprietatea mo§ieT a fost din
vechime a MAnAstireT HomoruluT
din Bucovina, pAnA la 1785 cind
s'a vindut.
Are o bisericA, ca hramul Sf.
Mihail §i Gavril deservita de I
preot, I cintaret §i I palImar;
este de zid §i incApAtoare ; s'a
fundat in anul 1810 de fostul
proprietar P. Cazimir, apor repa-
rad. §i de altI proprietarT aT
mo§ieT: P. Mavroeni qi Iosif
Uhrinovschi. In jurul bisericeT
se allá o livada frumoasl. Are
o §coalA, condusA de I invAt5.-
tor §i frecuentatA de 6o elevT.
Calitatea pAmintuluT este mal
peste tot bunA.
SAteniT improprietAritT aa 1108
hect. 16 ariT loc, iar proprieta-
rul mo§ieT are 1589 hect. 74
ariT cimp §i 1575 hect. 41 ariT
pAdure mare, parte bAtring.
Mo§ia are acareturT bune, pre-
cum : magazine de pAstrat pro-
ductele ; grajdurT de ernat vi-
tele ; velnitä mare cu toate ne-
cesarele §i un rato § cu duhgeana
In mijlocul satuluT.
lazar! sunt 3, de miel intin-
dere, intre care mal mare e a-
cela numit Beizadela, in supra-
fatl de 2 hect. 51 ariT ca sola
frumos de peste. Vie este pe
o intindere de 4 pogoane.
Piraele ce trec pe mo§ie sunt:
Buhaiul, BuhAe§ul §i Prelipca.
Piatra pentru zidarie se aflA
In mas5. mare de sena, pe N'Al-
le §i dealurile acoperite cu pa-
dure ; lespezT pentru pavat §i
pentru zidit fintinT, se gAsesc
www.dacoromanica.ro
DERVENT
pe piriul Buhaiul ; lar prund §i
nisip pentru §osele 'in cAtime
abundentA, pe dealulurile Pie-
tri§ul §i Breazul.
Drum principal este catea
judeteanl Dorohoia- MihAileni.
Hotarele mo§ieT sunt cu : Bu-
haiul, Lozna, CAnde§ti, Vitcani,
Piriul-Negru, Tureatca §i Hili§ea.
Locurl insemnate sunt : Sili§-
tea- Vechïe, Movilele-BreazuluT,
Breazna, Palanca, antul-Mare
qi antul-Lung.
Dervent, virf de deal, in judetul
Constanta, pl. Silistra-NouA, pe
teritoriul comuneT rurale Girlita,
§i anume pe acela al cAtunuluT
sAti Gatita, situat in partea de
N. a p15.§e1 §i a comuneT ; este
punctul culminant al DealuluT-
Draca ; are o inAltime de 125
m.; fost punct trigonometric de
observatie, gradul al 3-lea ; prin-
tr'insul trece hotarul dintre co-
munele Girlita §i Unja; poalele
sale spre DunAre, de care e
despArtit printr'o distantA de I
kil., sunt Inalte §i ripoase; ase-
menea §i cele ce se termina
pe malul vaeT Licina; este aco-
pera numaT ca verdeatA; prin
inAltimea sa domina DunArea
pe o buna intindere, ostrovul
numit Pacuiul-luT-Soare, valea Li-
cina §i dota drumurl comunale
ce merg pe la .poalele sale nor-
dice §i sudice: Bugeac-Mirleanu)
Galia-Cilnia.
Dervent,girld, in jud. Constanta,
pl. Silistra-NouA, pe teritoriul
comuneT rurale Bugeacul ; se
desface din partea vesticl a le-
zeruluT Girlita ; se intinde spre
N., aviad o directiune generalA
de la S.-V. spre N.-E., brAzdind
partea nordica a p15.§e1 §i esticA
a comuneT, facindu-I chiar ho-
tarul catre comuna Girlita; se
deschide, dupl un curs de 21/2
kil., in DunAre, pe dreapta, in
 DER'VENT
dreptu1 ostrovuld Pacuiul - luI-
Soare ; malurile sunt cam inalte
si ripoase, din cauza pamintuluI
aluvionar, moale, ce strabate ;
stabileste comunicatia intre Du-
rare i iezerul Girlita, iezer care
primeste plinul apelor DunareI,
apartnd ast-fel locurile inconju-
ratoare de inundatie.
Dervent, pichel, jud. Dolj, plasa
Cimpul, com. Ciuperceni.
Dervent, pichet de frontierd, pe
Durare, in jud. Ialo mita, plasa
Borcea, drept satul Roseti-Vol-
nasi; II zice i Cioroiul.
Dervent-Tepe, virf de deal, in
jud. Tulcea, pl. Tulcea, pe te-
ritoriul comund rurale Malcoci,
situat in partea nordica a pla-
ser i cea estica. a comuna ;
este unul din virfurile vestice
ale D ; are ii6 m.
inaltime si e punct trigonometric
de ordinul al 3-lea, dominind a-
supra satului Malcoci i N'Ad
Gofular; pe la poalele lur trec
drumurile comunale de la Pus-
lava si Malcoci spre Sarighiol
Pirlita ; acoperit cu verdeata.
De Sus-Mijlocul (Nasa-),
unitd, din plasile : de Sus
(prescurtare din numirea Bistrita-
de-Sus) si Mijloc, din ludetul
Neamtu.
Plasa de Sus cuprindea comu-
nele : Bältatesti, Filioara, Humu-
lesti, Pipirigul, Vinatori, Rau-
cesti, Timisesti, Pastraveni, Bo-
ite, (acum desfiintata), Petri-
cani, Grumazesti si comuna ur-
bana Tirgul-Neamtulul ; lar pl.
Mijlocul: Tibucani (desfiintata
acum), Uscati, Dragomiresti,
Talpa, Bargloani, Bozieni si
Budesti-Ghical. (Ved Mijlocul,
Desa, com. rur., jud. Dolj, plasa
www.dacoromanica.ro
108
Cimpul. E situata pe loe ses, la
92 kil. S.-V. departe de Cra-
iova, la 16 kil. de Calafat si la
9 kil. S.-V. de Poiana, resedinta
comuna
Se invecineste la N. cu com.
Poiana i Tunari, la S. cu Du-
narea, la E. cu com. Piscul, iar
la V. cu cat. Cluperceni-NoT
(Rahova). Limita de N. des-
parte pAminturile locultorilor
impamtntenitl la 1864 din Desa,
de al acelor din com. Poiana
Tunari. Limita de S. este
formatá de Dunare. In dreptul
hotaruluI Desa (Piscul) se afla sa-
tul Ursoaia din Bulgaria. Limita
de E. merge intre mosiile Pis-
cul i Desa, lar cea de V. in-
tre delimitárile Desenilor si ale
locuitorilor din catunul Ciuper-
ceni-NoI.
Terenul comuna este ses, nu
prezinta de ctt cite - va mo-
vile : Magura luT - Chiot, spre
spre V.; Insiratele, spre N.; Ma-
gura-luT-Cascä si a luI Caragea,
spre S.; Magura-Viilor, Buzatul,
Tapa, Netomenia si Nedelcu,
spre V.; Magura-Mare, la S:
In comuna Desa ca i in ve-
cina sa Piscul, se gasesc o mul-
time de lacurl i bälçT, ast-fel
se numara : Uturinul, pe margi-
nea de N. a comuner, are o su-
prafata de 18 hect. Lacul Bali,
la N.-V., in marime de 3 hect.
Lacul Scocul, spre S., de 2 hect.
Lacul Ochiul, la S., de io hect.
Lacul Sebazul, de 6 hect. Mai
toate aceste baitr si lacurl sunt
pline cu pesd.
Acum 140 de ami, com. era
loculta de citI-va pescad, cad,
din cauza razboaTelor, se mutan
cind in Bulgaria, d'id iar tre-
ceati la noI. lar de la acea data,
se stabilira in com. Desa. La
anul 1873, din cauza baltilor
a nisipurilor, comuna s'a mutat
cu 3 kil. maT spre N., cind ea
pus Cu adevarat temelia satulul
DES A
si a comuna Desa. Com. are
4 strade cu directiunea V.-E.,
lar douti in directiunea N.-S.
Stradele sunt drepte i regu-
late.
Linga aceasta comuna s'a dat,
in anul 1597, o insemnata bata-
lle infra Rominl, sub Mihaia-
Viteazul, I Turd. In timpul raz-
boiuluI Romino-Ruso - Turc, in
lunile Iunie-Iulie 1877, se aflaa
stationate aci, escadronul Dolj
si escadronul mixt al regimentu-
luI i -la de calarasT, escadroanele
Arges, Vilcea, Muscel, din regi-
mentul al 2-lea de calarasT.
In comuna se afla biserica
Sf. Nicolae, zidita la anu11860
de catre principele Mihail Obre-
novicI si care e Amasa pe lo-
cul vechia al comuneI. E de-
servia de i preot i i cintaret.
Pe litiga pamintul prevazut de
lege, biserica mal are o pro-
prietate de 17 pog., daruite de
fondatorul
Se vad aci dota drumud
vechT, unul pe limita de E., lar
altul pe cea de V.; ambele duc
la Durare pana In fata comu-
nei Arter-Palanca (Arcer). Tot
in Desa, in fata comund Ar-
cer, se vad i azT urmele uneI
cetatT, ce dateazä din timpul
Romanilor.
In catunul Desa se afla o
scoala mixta ce functioneaza din
1873 si care este intretinua
de stat. Localul de zid, a fost
construit de comuna., si se
allá in burla stare. Este con-
clusä de i invatator. In anul
scolar 1892-93, aa frecuentat
scoala 54 bletT si 4 fete. Sunt
in virstä de scoall 142 baetl si
121 fete. aja carte 103 barbatI
si 17 femer.
Totalul populatiuneI este de
1788 suflete, din cae, 929 bar-
batT si 859 femeT.
Dupa legea rurala din 1864
sunt 225 impamintenitT,
DESA
Suprafata teritoriuld comunal
este de 890 hect., din care 683
hect. arabile, 98 finete, 79 hect.
izlaz, lac si teren sterp, 30 pa-
dure.
Mosia de pe teritoriul com.
se numeste Desa; are o supra-
fata de 1750 hect., cu un venit
de 105260 leT. Azi apartine So-
cietateT «Nationala» ; lar in tre
cut apartinea principelui Milos
Obrenovici. Se seamana pe pa-
mintul acesteT mosiT, grîú, po-
rumb, orz, ovaz i rapita.
In dreptul comuneT, se afl'a'
pe amare, ostroavele : Aca-
lia i Caluda. Pe primul este
padurea cu acelasT nume, cu o
suprafata de 65 hect. Pe al
doilea se aflä. padurea Caluda,
cu o suprafata de 90 hect. Am-
bele sunt compuse din plopi
salciT.
Padurea-Gospodarulur, pe mo-
sia Desa, la marginea DunareT,
are o suprafata de 85 hect. a-
coperite cu tufani.
Zavoaie de plopl si salcii sunt
pe o suprafata de 72 hect. Pen-
tru a impledica formarea dunelor,
s'aii plantat d'asupra nisipurilor
mobile, salcimi, pe intinderi
deosebite, in total pe 1500 hec-
tare.
Padurile apartineatt inainte
baronului Ivan de Baichy ; azT,
cele din ostroave apartin sta-
tuluT, lar restul Societatei 4Nati-
onalal. Padurile sunt compuse
din tufanT, salciT, salcimi i plopT,
dar predomina salcimul.
Viile ocupa o intindere de
102 hect.; produc vin rosu de
calitate mijlocie si se gasesc
pe delimitarile locuitorilor ca-
rora apartin.
Pe proprietatea bisericei se
afla o balta, numita Balta-Nea-
gil, care cuprinde carbonat de
soda, sulfure si iod in mare can-
titate.
In comuna se fabrica jn ca-
109
zane, rachia din tescovina. Pe
mosia Desa se gasesc II stine,
unde se fabrica brinza ordinara.
Trei morl cu vite se &ese
tot pe mosia Desa.
Se gäsesc in comuna 3 me-
seriasT i anume : 2 cizmati
I rotar.
Sunt 4 circiumi cu pravaliT
3 pravaliT deosebite.
Lo cu itorT 41 desfac productele,
parte in comuna, parte la Ca-
lafat, unde se duc cu carele si
cu carutele. In schimbul grine-
lor, importa: bumbac, ghete, etc.
Comuna Desa este strabatuta
de cal comunale ce duc la Du-
nare, precum si la comunele ve-
cine.
Budgetul pe 1893-94 a fost
de 3945 le! si 87 bani la ve
nituri si de 3709 le! si 66 bani
la cheltueli.
Animale sunt : 453 vite cor-
nute, 240 oT si 17 cal.
Desa, sat, jud. Dolj, pl. Cimpul,
com. Desa, cu resedinta prima-
riel.
Desa, lac, situat la S. comuneT
cu acelasT nume, jud. Dolj, pl.
ampul, in apropiere de Du-
nare. Apele lacului contin dife-
rite substante minerale.
Desa, indgurd, satul cu a-
celasT nume, judetul Dolj, plasa
Cimpul.
Desa, mo,cie, jud. Dolj, pl. Cim-
pul, com. Desa, de 3400 pog.,
cu venitul anual de 105260 la
Apartine Societatel eNationalay
si inainte era a principelui Milos
Obrenovici. (V. Desa, c. r.)
Desa, vale, in judetul Vlasca, ce
incepe din Visina, merge prin
mosia Petresti-de-Jos i da in
apa NeajlovuluT, la Petresti-de-
Mijloc.
www.dacoromanica.ro
DESPI
Desägei, atine, situate la S.-
E. de Tezerul Bobocul, judetul
Desägutele, movild, jud. Braila,
la 7 kil. spre V. de satul Vi-
zirul, aproape de hotarul de V.
al mosieT Liscoteanca.
Desagutul, iezer, jud. Braila, in
cotul ce face Dunarea-Veche
la Blasova, din com. Chiscani ;
comunica la N. cu Tezerele Or-
zea i Mala.
Däscultanilor (Dealul-), mo-
vild, jud. Dolj, pl. Mesa, co-
muna Afumati.
Deseragi, deal, in com. rur. De-
gerati, jud. Mehedinti, pl. Oco-
lul-d.-j.
Deseragi, phig, in comuna rur.
Degerati, jud. Mehedinti, plasa
Ocolul-d -j. ; contribue la forma-
rea riului Cervenita.
Desnà'tuiul, firta, in jud. Mehe-
dinti, pl. Dumbrava ; izvoreste
din poala dealulur Guardenita,
se compune din Desnatuiul-
.Mare i Desnatuiul-Mic ; trece
prin com. rur. Cleanovul si se
varsa in Jii1.
Desnätuiul-Mare, pira VezT
com. rur. Balacita.
Desnätuiul-Mic, pira Vez! co-
muna rur. Balacita.
Despärtire (La-),pichet de gra-
nilä, pe Dunare, in Sudul bal-
teT Potelul, litiga Grindul-CretiT ;
e al 4-lea din Romanati, incepind
de la hotarul judetuluT Dolj.
Despi, izvor, jud. Muscel, pl. Riul-
DoamneT, com. Mircepti. Locu-
itoriT cred ca apa acestuT izvor
este 1311nä pentru boale, maT a-
 DESPINA
les pentru frigurT ; de aceea o
considera ca apa de leac.
Despina, movild, pe teritoriul
satuluT Suhara 11, com. cu ace-
lasT nume, pl. Prutul-d.-s., jud.
Dorohoiii.
Despina, deal, in partea de S.-E.
a 'trae' cu acelasT nume, jud. Te-
cuela, pl. Nicoresti, com. Tepul.
Despina, vale, in partea de V.
a com. Margineni-d.-s., judetul
Prahova, pl. Filipesti.
Despina, vale, pe teritoriul com.
Tepul, jud. Tecucia, pl. Nico-
resfi. Are directia de la N. -V.
spre S.-E. Aceasta vale spre
V. se numeste Grigoriti, lar spre
E. Ipotesti.
Despre-Apus, fir de dealuri,
com. Valea-Lunga, jud. si pl.
Prahova. Acest §ir se imparte
In maT multe sirarT, carT ají di-
rectiune spre S.-E. catre acea-
sta comuna i spre S.-V. catre
comunele : Virfurile si Valea-
Lunga, din jud. Dimbovita.
Cele maT insemnate virfurl
sunt: Pravaciorul,
Ripa-CorbuluT, Omul-Mort,
Fata-PretreT i Virful-VieT.
Despre-Apus, deal, in partea
de V. a apeT Cungrea -Mica, Despre-ZAvohl, pddure, jud.
jud. Olt, pl. Oltul-d.-s., com. Ilfov. Vez! Ciolpani-Tiganesti.
; are o lungime de
3 kil. De§irati, atun, pendinte de co-
Despre-Apus, deal, pe teritoriul
com. Merlesti, jud. Olt, pl. Siul-
d.-s. Formeaza malul drept al
vale! Iminogul. Are directiunea
N.-S.
Despre-Buzit,plaia, in desfiin-
tatul judet Slcueni, alipit la
judetul Buzar'', cu resedinta in
com. Sibiciul-d.-s.
110
Despre-Räsirit, deal, cu direc-
tia spre S., in com. Valea-Lun-
gA, jud. i pl. Prahova, avind
ca virfurr principale : Draga-
neasa, Virtejile, Lacul-Rosu, Ca-
lul i Strigoiul. Acest sir de
dealurT se imparte in maT multe
sirurT mar micT, carT al1 direc-
tiunele unele catre S.V. in a-
ceasta comuna si altele spre
S.-E. catre comuna Prahovita.
Cele maT insemnate virfurT
ale sirurilor, sunt: Piscul-BoTe-
rilor, Calugarul, Hiretul, Ghi-
onoiul, Telpesoaia, Ciolpani
altele. Toate aceste siruti de
dealurl sunt acoperite cu pa-
durr, printre cae se afia si pa-
sunT pentru vite.
Despre-Risärit, deal, in partea
de E. a apeT Cungrea-Mica.,
jud. Olt, pl. Oltul-d.-s., com.
Otesti-d.-s.; are o lungime de
2 kil.
Despre-Räsirit, deal, pe teri-
toriul com. Merlesti, jud. Olt,
pl. Siul-d.-s. Formeaza malul
sting al vad IminoguluT. E a-
coperit cu semanaturl, padurT
si fivezT. Are directiunea de la
N. la S.
Despre-Schit, pädure, jud. Ilfov.
Vez! Ciolpani-Tiganesti.
muna Scortarul-No0, jud. Braila,
pl. Vadeni. E situat la S. de
com., la 3 kil. departare.
Populatia sa e de 92 fam.,
sari 408 sufi. ; 39 persoane stia
carte, 369 nu stia. Vite : 8o
bol, i50 yac!, 13(:) viteT, 150 cal,
200 oT. Ad i e o moara de
abur!.
De§irati, mofie, pendinte de com.
www.dacoromanica.ro
DESIDAICA
Scortarul-Noil, jud. Braila, pl.
adeni. E parte proprietatea
EforieT Spitalelor Civile, in intin-
dere de 2600 hect., adudind un
venit de 28000 leT si parte a
d-luT V. Custov, de 600 hect.,
cu un venit de 7000 le!.
De§iul, piria, in jud. Gorj, pl. Gi-
lortul, ce la nastere din dea-
lul Icleanul, curge de la N. spre
S., trece prin comunele Vladi-
mirul si pe linga catunul Blin-
dulesti si se vara in Gilort,
la comuna Andreesti.
Acest pirii1 se formeaza din
ploT i izvoare ; seaca in timpul
vereT prin caldurile cele mar!;
largimea luT variaza intre 1-5
metri ; tarmurile-T sunt ripoase
inalte pe unele locurT, lar pe
cea maT mare parte a intinde-
reT luT, n'are de cit o matca arä
tal-mur-1 pronuntate.
De§iul, vale, formata de pirlul
cu acelasT nume, jud. Gorj. In-
cepe din com. Licuriciul, plasa
Gilortul si se terminä intre dea-
lurile : Culmea-GilortuluI i Cul-
mea-Icleanul. Pe aceasta vale se
afla situate comuna Vladimirul
catunul B1înduieti, pendinte
de comuna Andreesti.
De§11-Caira, deal, in jud. si pl.
Tulcea, com. Cataloi, cat. Eni-
kioi ; se desface din dealul U-
zum-Bair; se intinde spre E., in-
teo directie generala de la N.-V.
spre S.-E., brazdind partea su-
dica a plaseT i cea estica a
comuneT; e de natura pietroasa
si are un vid' de 174 m., domi-
nind asupra drumuluT comunal
Eni-Chioi-Malcoci ; este acoperit
Cu finete.
De§loaica, pädure, de 275 hect.,
jud. Ilfov, pl. Znagovul, com.
Butimasul, cat. Sterianul-d.-s.
Proprietatea d-neT Ana Vlahuti,
 DESLOAICA
numitä ast-fel dupa numele fos-
tuld proprietar Desliu. Este pa-
dure neagra. Lemnele ce se ga-
sesc inteinsa sunt : tul, carpen,
alun, jugastru, teit, ulm, plop,
artar, etc. ; predomina lusa tufa.
Aceasta padure are o intin-
dere de 275 hect. si apartine
de cat. Sterianul d.-s., com. Bu-
timanul, pl. Snagovul.
De§loaica, pirifi, Izvoreste din
j ud. Dimbovita, intra in jud. Ilfov,
trece prin padurea Desloaica
uda satele Crevedia-d.-s. i Co-
cani.
Detunatele, in com. rur.
Negomirul, jud. Mehedinti, pl.
Väilor.
Detunatele, vale, in com. rur.
Negomirul, jud. Mehedinti, pl.
Vailor.
Detunatul, pdclure, situat5. in
pl. Balta, jud. Braila. Se mar-
gineste la V. cu Mosia-Mare,
despartita prin venga Detuna-
tul, la S.-V. si N. cu Dunarea-
MAcinuluT. Are o suprafata de
120 hect., acoperita cu salcie.
Detunatul, prival, jud. Braila,
incepe din Dunarea-Veche
se uneste spre V. cu privalul
SApatul. In apropiere de dinsul
si de Dunare era Pichetul No. ro
de dorobantr, ctnd Dunarea-
Veche era granita. In timpul
inceperd razboiulta cu TurciI,
CercheziI ad macelarit 7 doro-
bantI, facind multe pradArl prin
catunele din 1;110 : Stoenesti,
lapa, Agaua i altele.
Detunatul, viroagd, jud. Braila,
incepe din capul despre N. al
ostrovuluI Cistia i da tn Du-
narea-Veche, la Salda, hotar in-
tre Balta-Viziru-
luI.
111
Devcea, sad Ghiocea, sat, in Devcea-Est, vtrf de deal,in ju-
jud. Constanta, pl. Medjidia,
cdtunul comuna Tortoman. E
situat In partea nordica a pla-
seI i cea vestica a comund,
la 3 kil. spre S.-V. de catunul
de resedinta, Tortoman. Este
asezat pe valea Geaba-Culac
inchis In partea nordica de dea-
lul Geabac Bair cu virful sad
Tortoman (106 m.) ; la S., de
dealul Oba-Bair, cu virful 031
Maiacli-Oba, care are 126 me-
tri ; iar in partea S.-E., de dea-
lul Devcea-Bair, cu virful sad
Devcea-Sud (102 m.). Suprafata
sa este de 1470 hect., din care
23 hect. sunt ocupate de vatra
satuluI i gradinI. Populatiunea
sa, formata aproape numai din
Turd si T'Atad, este de 46 fam.,
sail 299 sufl., care se ocupa cu a-
gricultura, pamintul producind
pe un picior egal tot felul de ce-
reale. Casele sunt in general
maricele - ceea-ce arata bogatia
locuitorilor din acest sat, in ra-
port cu a celor-l'altl lusa sunt
asezate neregulat. oseaua jude-
teana Cernavoda-Tortoman tre-
ce prin partea de N. a satulul. De
aci mai pleaca drumurI comu-
nale pe la satele invecinate. La
Taspunar pleaca 2 drumurI : (u-
nul trece pe la ruinele Geaba-
culuI; altul pleaca la Panaghir
altul la Cilibi-Chioi.
Devcea-Bair, deal, in jud. Con-
stanta, pl. Medjidia, pe terito-
toriul com. Tortoman i anume
pe acela al catunelor sale Ce-
libi-Chioi i Devcea. Este situat
la o egald distanta de cele dota
sate si la hotarul lor. Are for_
ma unuI arc de cerc cu conca-
vitatea catre N. (catre Devcea)
si cu convexitatea catre S. (cO-
tre Cilibi-Chioi). Are o l'Intime
maxima de 104 metri si cavIrf
mal insemnat Devcea-Sud (102
metri).
www.dacoromanica.ro
DEVESEL'UL
detul Constanta, pl. Medjidia,
com. Tortomaa ; este vil-fui cel
mafinalt al dealulta Cilibi-Chioi-
Bair ; are 105 m. inaltime. Este
la E. satulur cu acelasI nume
la S. de Tortoman. A fost punct
trigonometric de observatiune
de rangul al III-lea.
Devcea-Nord, vtrf de deal
punct trigonometric de observa-
liune de rangul al III-lea, in
jud. Constanta, plasa Medjidia,
com. Tas-Punar. Are 114 m.
time si este cel mal tnalt virf
al dealuluI Cable-Bair. Este si-
tuat la N. de satul Devcea
la S. de Tas-Punar.
Devcea-Sud, virf de deal, in ju-
detul Constanta, pl. Medjidia, pe
teritoriul com. Tortoman. Are
102 m. înäIimesi este unul din
virfurile insemnate ale dealuluT
Devcea-Bair. E situat la N. de sa-
tul Cilibi-Chioi si la S. de Devcea.
Devcea-Vest, virf de deal, in
jud. Constanta, pl. Medjidia, pe
teritoriul com. urb. Cernavoda.
Este virful cel mal inalt al Dea-
lulta-TurculuI, pe care se afla.
Are 121 m. inälçime i a servit
ca punct de observatiune de
rangul al IIIlea. Este situat la
E. de Cernavoda si la V. de
Devcea.
Deveselul, com. rur., jud. Me-
hedinti, pl. Blahnita, la 31 kil.
de orasul T.-Severin, si la 21
kil, de com. rur. Vinjul-Mare.
Este formatd. din mahalalele : Ho-
gestilor, Pirvanestilor, Teroies-
tilor si Tudorestilor. Pe unele
locurl, aceste mahalale, maT latí
numirea de Cluciul i Llnia sad
Catalicul.
Are o populatie de 1860 lo-
cuitorl, din carr 280 contribua-
bilI ; locuesc In 350 case.
 DEVESELUL
Locuitorir poseda.: 40 plu-
gurr, 61 care cu bol O 22 ca-
rute cu car.
Are o biserica, deservita de
I preot si 2 cintaretr ; o scoala,
conclusa de un invatator si fre-
cuentata de 20 elevr.
Budgetul comuner are la ve-
niturr 3794 ler si la cheltuell
3147 la
Vite sunt: 727 vite marr cor-
nute, 68 cal, 800 el si 689 ri-
matorr.
Prin com. Deveselul, trece so-
seaua vecinala TigAnegi - ScA-
plul si dota sosele comunale:
Crivina-Deveselul si Deveselul-
Gogosi.
E udata de Piriul-Teporestilor.
Pe teritoriul el se afla padurea
Bungetul, Plaiul-Bobulur si Le-
giuirile.
De com. Deveselul mar tine
si cAt. Vraucea, format din noti,
cu 214 insurater improprietaritr.
Acest catun este asezat spre
V., pe un platoa in marginea
Dunarer, 'filtre pichetele Vaiuga
sI Birloaga.
Comuna Deveselul mar ina-
inte a fost pe locul numit Ce-
rul, nume care l'a si purtat pana
mar tirzia. Cauza stramutArir adi
a fost lipsa de apl.
Deveselul, com. rur.,jud. Roma-
nati, pl. Ocolul, formata dia sa-
tele: Deveselul (405 locuitor1)
si Comanca (400 locuitor1). E
situata la 6 kil. spre S. de Ca-
racal, pe soseaua Caracal-Cora-
bia si in apropriere de calea fe-
rata. Se invecineste la V. cu
com. Redea si la S. cu com.
VIAdila. Altitudinea terenulur
d'asupra nivelulur marir este de
132 metri.
Are 210 familir, saa 805 su-
flete, din carr 8o Sirbl si lo
TiganT, lar restul RominT ; sunt
407 barbatr si 398 femer: 390
clsatoritr si 415 necasAtoritr.
112
Stia carte 42 persoane ; nu
stiti 763.
Budgetul comunei pe anul
r386-87 a fost de 3464 ler la
veniturr si 3392 la cheltuelf.
Are I5I contribuabilI.
Vite m.arr aa fost in 1887,
66o, vite miel cornute 145 si
porcr mi'.
Are 9 stabilimente comerci-
o scoall primara, conclusa
ale ;
de un invatator si frecuentata
de 17 elevr, din 57 in virsta
de scoala. Sunt 3 bisericr: Sf.
Nicolae (1842) in Deveselul, Sf.
Nicolae (1315) in Comanca si
Sf. Nicolae-de-la-Schit, deservite
de 3 preoll si 6 cintdretr.
In cuprinsul comuna se afla
la S. dota magure si spre N.
inca mar multe magure de di-
ferite forme. Pe ad se observa
si -urmele drumulur roman de
la Romula la Malva.
Deveselul, proprietate, in jud.
Mehedinti, pl. Blahnita, com.
rur. Deveselul.
Deveselul-Strfiini, sat. Ved Mi-
leni.
Dezrobiti, sat, jud. Bacati, plasa
Trotusul, facind trup cu satul
Manastirea-Casinul.
Dezrobiti, san Valea-M'anisti-
rei, sat, face parte din comuna
rurala Titesti, pl. Riul-Doam-
ner, jud. Muscel. ST-a luat nu-
mele de la TiganiI, ce astl-zr il
locuesc si carr ati fost rolar al
manastirer Valea.
Are o populatie de 98 locui-
torr (48 barbatT si 50 femer),
formind 20 familir.
Loe titorir TiganT se ocupa
cu freraria si multr sunt Mutad.
Prin mijlocul satulur trece gira
Valea-Man astirer.
In acest catun se afla manas-
tirea Valea, fondata de Ion Radu
www.dacoromanica.ro
D1AC0NESTI
Voevod Paisie, la anuI 7042
(i534.) si zugrAvita de Mircea
Voevod Ciobanul , la 7056
(1 548).
Dezrobiti, sat, face parte din
com. rur. Manastireni, pl. Oltu-
de-Sus, jud. Vilcea. Are o po-
pulatie de 462 locuitorr (201
barbatr, 261 &me).
Dezrobiti, parte din satul Ro-
mani, plaiul Horezul, jud. Vilcea.
Diaconesti, sub-divizie a catu-
nulur Roscolul, din com. Gura-
Teghir, jud. Buzaa.
Diaconesti, sat, plaiul Ialomita-
Dimbovita, cat. com. Serblnesti-
Podurile, jud. Dimbovita. I se
zice de locuitorr si Diconesti.
Diaconesti, sat, jud. Dolj, plasa
Amaradia, com. Zlicoiul, situat
la 1 kil, de cal. de resedinta. E
brazdat de Dealul-Muerif. Are
192 suflete, 87 barball si Io5
femer. Locuesc in 36 case. Co-
piir din sat urmeaza la scoala
mixta din satul Zlicoiul.
Diaconesti, sat, face parte din
com. rur. Cetateni-din-Vale, pla-
iul Dimbovita, jud. Muscel.
Diaconesti, sat, face parte din
com. rur. Rijletul-Govora, plasa
Vedea-d.-s., judetul Olt. Are o
populatie de I00 locuitorr.
Diaconesti, sat, face parte din
com. rur. Obislavu, pl. Oltetul-
de-Sus, jud. Vilcea. Are o po-
pulatiune de 182 locuitori (89
barbatr, 93 femer).
Diaconesti, mahala, in comuna
rurall Greci, plasa Motrul-d.-j.,
jud. Mehedinti.
Diaconesti, mofie particularA, ju-
 DIACONI
detul Dolj, pl. Amaradia, com.
Zlicoiul, satul Diacone§ti.
Diaconi, sat, face parte din co-
muna Poiana, pl. NicorWi, ju-
detul Tecucia. E a§ezat pe loe
Fs, in partea de E. a comuner,
la o distanta de 400 m. departe
de reFdinta el.
Are o populatie de 124 fa..
milif, set 520 suflete, locuind in
125 case; sunt 112 contribuabilf.
In sat se afla : 129 bor, 57
yac!, 14 cal, 16 iepe, 3 arma-
sarr, 156 or i 3 capre. Lo-
cuitorif poseda. : 19 hect. pa-
dure, 8 hect. vie, 5 stupT, 36
plugurT, 3 cazane pentru face-
rea rachiulur din tescovina
din, prune.
In sat se allá o biserica, cu
hramul Sfintif - Voevozr, deser-
vita de I preot i 2 cintdretY;
este de zid; dateaza de pe la
1842, cind a fost facuta de lo-
cultor! in locul alteia mar ve-
chr.
Acest sat mar poarta i nu-
mele de Ro0a.
Locul unde este satttl, apar-
tinea manastirer Rachitoasa.
DiaconiteI (Vtrful-), colina,
jud. Buzaa, cal. com. PanAtaul,
acoperita de livede i putina
vie.
Diaconulut (Balta-), lac, in su-
prafata de 180 m. p., in com.
Dolhasca, jud. Suceava.
Diaconului (Piscul-), pisc, la
E. de com. Valea-PopeT, plasa
Riurile, jud. Muscel.
DiaconuluI (Piscul-), pisc, la
S.-E. de com, Podeni-Vechr, pl.
Podgoria, jud. Prahova.
Diana, sursd cu apd m'iterad, in
valea riulur O1ane0, jud. Vil-
cea, avind aceea4 compozitie ca
fan Afarolo Platanar Geograllo. Vol.
113
sursa Vulcanul, cu deosebire
ea iodurile alcaline sunt mar
concentrate.
Dianu/, sat, face parte din com.
rur. Stoe§ti, plaiul Horezul, ju-
detul Vilcea. Are o populatie
de 822 locuitorT (440 barbatT,
382 femer). Cade in partea de
E. a comund, pe valea riuluT
Cerniwara. Ad e o biserica re-
parata la 1890 i avind ca cti-
torr pe totr locuitorir.
Dianul, deal, intre com. MAIda.-
re0, M'adulad i cat. Dianul,
plaiul Horezul, jud. Vilcea.
Dichili-Tas-Alceac-Dere, vale,
in jud. Tulcea, pl. Istrul, com.
Casimcea, cat. Cuciuc - Chioi;
se desface din poalele sudice
ale dealulur Saxancula ; se in.
dreapta spre S., cu o directie
de la N.-E. spre S.-V., dealun-
gul dealulur Suci-Tepe-Bair
Cuciuc-Chioi-Bair, brazdind par-
tea vestica a plaFr i cea sud-
estica a comuner; dupa 9 kil.
de drum, se deschide in valea
piriulur Casimcea, linga. satul
Cuciuc-Chioi ; pe valea-T merge
in drumul comunal Cuciuc-Chioi-
Cail-Dere.
Dichilis-Tas-Bair -MI!, deal,
in jud. Constanta, pl. Medjidia,
com. Cocargea, intinzindu-se pe
la V. satulur Cocargea i prin-
tre valle Jai-Ceair i Ceatiric-
Ceair ; are o inaltime maxima
de 142 m., pe care o atinge in
virful saa Cocargea ; la S., se
prelungqte cu dealul Iusus-Ta-
rtil-Bair, lar la N. cu dealul Di-
ordingi-Orman; este acoperit cu
p4unT qi pe poale cu semana-
turr.
Dichi-Tag-Dere, vale, in jud.
Constanta, pl. Medjidia, pe te-
ritoriul comuner Mamut-Cuius ;
www.dacoromanica.ro
DICHISENI
merge spre N curgind printre
dealurile Bei-Aslan-Bair i Cara-
Dede-Bair i apor se deschide
in valea Acargea-Dere saa Da-
utlar-Buiuc-Dere, dupa un drum
de aproape 6 kil., avind o di-
rectie generala de la S.-E. ca-
tre N.
Dichil-Tast, deal, in jud. Cons-
tanta, plasa Mangalia, pe teri-
toriul comund Enghezul; este
prelungirea spre N. a dealulur
Bair - Cara - Suluc ; are o inAl-
time medie de 130 m. qi este
acoperit in cea mar mare parte
cu p4une, lar pe poale cu se-
mAnAtur1; este taiat de drumu-
rile comunale Enghez - Biuluc-
Ghluvenli i Enghez - Cuciuc-
Casicci.
Dichiseni, com. rur.., in judetul
Ialomita, plasa Borcea, situata
spre E. de oraul Calara0, in-
tre comunele Roseti-Volna0
Socariciul.
Teritoriul comuna, in supra-
fata de io000 hect. se intinde
din Dunare spre N., prin insula
Balta i cimpul Bdraganul, pana
in apropiere de calea ferata Bu-
cureti-FeteW. Coprinde doua
m601: Dichiseni, proprietate a
statului, fost pendinte de Epis-
copia Buzati, i fost arendata pe
periodul 883 1893, cu suma de
36550 le! i pe periodul 1893
1898, cu suma de 108050 le!;
Coslogeni, proprietate a statu-
luT, trup din mo0a TraneFani,
din care parte s'a vindut in lo-
turr i 250 hect. s'a platitat cu
salcimr, lar restul s'a arendat,
pe periodul 1893-1898, cti suma
de 55100 ler.
Dupl legea rurala din 1864,
s'oil improprietarit 121 locui-
torl; dupa legea rurali. din
1878, s'aa mal improprietaxit
78 locuitorT, se mal gasesc
proprietatl i to locuitorr.
15
 DICHISENI
Se compune din satele : Di-
chiseni, Coslbgeni i Satnoeni
si din catunele (tirlele): Man-
dacbe i Putineiul. Resedinta pri-
mArieT sl a judecatorier comu-
nale este in Dichiseni.
Are o populatie de 258 fa-
mili], saa II81 suflete, din carT
602 bArbatT si 578 femeT ; 1123
Ron:asir si 58 BulgarT ; 312 agri-
cultorT, 3 comerciantT, avind 5
profesiunT libere, 58 muncitorT
si 13 servitori. titi carte 126
persoane.
Sunt 151 contribuabilT.
Vite sunt : 300 caT, 65o bol,
2500 or, 45 capre, 4 bivolT, 4
asinT si 250 pera
Budgetul comuneT pe 1887-
¡888 era de 4076 leT la veni-
turT si de 4514 leT la cheltuelT.
Are r coala mixta, frecuen-
tata de 59 elevI si 6 eleve, con-
clusa. de i Invätator, retribuit de
stat i comuna. coala are lo
cal propria.
Sunt treT bisericr, cite una in
fie-care sat, deservite de 3 pre-
ot1 si 4 dascalT.
Dichiseni, sat, in jud. Ialomita,
plasa Borcea, pendinte de co-
muna Cu acelasT nume, situat pe
malul sting al Borcel, la 15 kil.
spre E. de orasul CAlarasi. Pe
partea de N. a satuluT trece dru-
mul ce duce de la Calarasi In.
satele despre tarmul BorceI.
Are o scoala mixta, conclusa
de i invatator.
Este o biserica, construita din
zid, in 1874, deservita de un
preot i2 dascAlT.
Populatiunea satuluT este de
68 familiT.
Vite sunt : 100 cal, 200 bol,
1250 oT, 35 capre, 2 asi ni si
120 porcT.
Dichiul, munte, jud. Dimbovita,
plaiul Ialomita-Dimbovita, In sus
de Moroeni, cum mere pe mat-
114
ca IalomiteT In dreapta. Este
acoperit de padurT.
mofie, a mosnenilor
din com. Radoesti, jud. Tele-
orman. Mosia lor fiind mal
mare si ImpArtita, numaT o parte
poarta aceasta numire.
Dicu-Ochiuz, vdlcea, se varsa
In Cungrea-MicA, in raionul co-
muner Parosi, pl. Oltul-d.-s., ju-
tletul Olt.
Dicul, mahala, com. Diculesti, pl.
Oltetul-d.-j., jud VlIcea.
Dicul, vil/ceo, care se formeaza
pe teritoriul comuneT Baltati,
pl. Mijlocul, jud. Olt. Curge de
la E. catre V. si se varsa in
Plapcea-Mare, pe stinga eT.
Diculesti, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Oltetul-d.-j., compusa din 2
catune: Budesti si Diculesti.
Este situatA pe Valea - Olte-
tuluf, la 6o kil, departe de ca-
pitala judetuluT $i la 20 kil. de
a plasei.
Are o populatie de 135 fa-
miliT, saa 658 suflete (334 bar-
batí, 324 l'eme»; sunt 120 con-
tribuabili; 145 case.
In comuna sunt 2 bisericT;
una in cAt. Budesti, fondata la
1825 de slugerul Alexandru
Diculescu i reparatA de Vasile
Racota; a doua in cat.
fondatä de sateanul Dicu.
Bisericile sunt dotate cu pamint
de ctitoriT lor.
Cea mal mare parte din lo-
cuitorT se ocupa cu agricultura ;
parte din el se ocupa cu face-
rea de palariT de paie, cojea.-
ria, dulgheria i timplaria. El
desfac produsul munceT lor la
Craiova, TIrgul-Horezul i BAl-
cesti, localitatea maT apropiata.
Vite sunt: 30 cal, 50 bol,
40 yací; 150 capre, 400 or. Lo-
www.dacoromanica.ro
DICULESTI
cuitoriT din catunul Budesti s'aii
improprietarit la 1864 pe mosia
def. Vasile Racota ; ceT-l'altr sunt
mosnenT.
coala dateaza in comuna de
50 anT. Cladirea e proprietatea
comuneT. Se frecuenta de 17
copiT (15 baetT si 2 fete)i din
numarul de 83 copil (51 bletr
si 42 fete), in vIrsta de scoala.
tii1 carte 40 baetT si 9 femei.
Cu intretinerea scoaleT statul
cheltueste anual 1188 leT.
Vatra sataluT are 125 hect.,
lar toata com., 750 hect., cu iz-
laz, vlIcele, tufisurT i rlpT.
oseaua comunalä inlesneste
comunicatia intre com. Babeni,
la N. si Fauresti la S.
Veniturile i cheltuelile com.
se urcA la 1215 leT anual.
Se mArgineste la N. cu com.
Babeni, la S. cu Fauresti, la V.
cu Gorunesti i Balacesti si la E.
cu comuna Usurei.
E brazdata de dealurile : Fo-
tolescu, Ciochiter, priseni
Calugarul, i udata de valle:
Imoroasa, Surcelul, BisericeT si
Tamasoaia, carl traverseaza co-
muna dela N.-E. spre S.-V. si
se varsa in Oltet.
RIul Oltetul formeaza In ra-
ionul acesteT comune doul baltI
m arT.
Diculesti, cdtun, al com. Pana-
taul, alipit de com. Sibiciul-d.-j.,
jud. Buzar'. Are 6o locuitorT
15 case.
Dicule§ti, sat, face parte din co-
muna rur. cu acelasT nume, ju-
detul \Rima, pl. Oltetul-d.-j. Are
populatiune de 263 locuitorl
(134 bArbatT si 129 femeT). Cade
in partea de S. a comuneT. Aci
resedinta com. si scoala, care
frecuentata de xi copil, din
numarul de 42 In virsta de scoala.
Diculesti, mahala, in jud. Me-
 DICULETI
hedinti, pl. VAllor, com. rur.
Hor4ti.
Dicule§ti, deal, in raionul com.
Dicule$ti, jud. Vilcea, pl. Olte-
tul-d.-j., pe care se cultiva 54
hect. vie.
Dicul, sat, jud. Dolj, pl. Dum-
brava-d.-j., com. Risipiti.
Diculul (Valea-), vale, comuna
Bunesti, jud. Vilcea, pl. Ocolul.
Dide§ti, com. rur., in jud. Tele-
orman, la extremitatea despre
a pl. TirguluI, situatl pe
valea TecuciuluI, in mijlocul
unghiulur format din impreuna-
rea piriuluI Tecuciul cu riul
Vedea.
Are alipit un cAtun Stirbiti, si-
tuat la o distantA de 4 kil. in Va-
lea-Vezil pe partea stingl spre
comuna Cucueti, pe §oseaua ju-
deteanA Ro§iori-Strimbeni.
Satul Didesti, situat mal pe
deal, e inconjurat din toate
pArtile de pAdure.
Teritoriul com, este strAbl-
tut de diferite vAlcele, cum
de apele VeziT i ale Tecuciulur ;
diferite izvoare curg de pe dea-
lurl, formind viroage in mai
multe locurl.
Suprafata comunel Cu mo0a
si pAdurile statuluf, este de 2525
hect. Din aceste 1756 hect.
sunt numal pAdure batrinA, a-
vind maT mult stejar lemne
de constructiune, in grosime
ODA la i m. In diametru.
Locuitorir improprietAritIdim-
preunl cu insurAteiT, sunt in nu-
mar de 134, din care ioo in sa-
tul DidWi cu 400 hect., 25
in cAtunul tirbiti Cu 175 hect.
9 insurAteT improprietAritI la
anul 1879 pe 50 hect. Se aflA
ad i 1/2 hect. vie §i 8/4 livezi Cu
prunr.
Populatia comuneT este de
315
200 fam., san 1003 sufl., din carl
190 contribuabilf. In cAtunul
Stirbiti sunt 200 Sufi. i 47 con-
tribuabilI.
fiind a§ezat In partea
stingä a riuluT Vedea, la 4 kil.
de comuna Dideti urma dupl Dieacoi, deal, jud. Bacan, plasa
situatia luT topograficA sa fie TazlAul-d.-s., de pe teritoriul co-
alipit la comuna Cucueti. muna B4e§ti.
NumArul vitelor din comunA
este de 2356 capete, din carT
568 vite mar-1 cornute, 147 cal,
7 mAgarI, 1440 oI i 194 rim5.-
torl.
Budgetul comuneI este de leT
4339,19 la veniturl i de leT
4126,43 la cheltuelf.
Are o *coall mixtA, frecuen-
tatl de 19 elevl. Are o moarä
pe apa Veda', in dreptul cltu- Dieanca, podi,c, jud. BacAti, pl.
nuld Stirbiti, la punctul numit TazIlul-d.-s., com. Leontine0,
Uidumacul.
Drept bisericA servWe fosta
mAnAstire ziditä
pe timpul luI Neagoe-VodA Ba-
sarab, putin in urma zidird
Curtef-de-Arge. E deservitA. de
2 preotI, cintAret i i para-
Se leagA cu com. DobrotWi,
printr'o osea vecinalä care da In
soseaua judeteanA Rcniori-Strim-
beni, In lungime de 3 kil.; cu
comunele Mer4ani i Socetul,
tot prin osele vecinale.
Satul DidWi este unul din
cele mal veclif din judet. Dupl
vechimea mAnAstird se poate
intelege i vechimea satula In
secolul trecut fAcea parte din
plasa Mijlocul ; de atuncI incoa-
ce face parte din a Tirgulul; ma-
nAstirea era consideratA numar
ca metoh. In istoria luT Dioni-
sie Fotino gAsim acest metoh
trecut sub numirea de DAdieti.
Dide§ti, mofie a statuluI, in jud.
Teleorman, pl. Tirgului, numitA
Vatra-SchituluI-Didqti,
Didile§ti, deal, situat la N. com.
www.dacoromanica.ro
DIENCI
Ciuperceni, jud. Gorj, pl. Oco-
lul. Are o suprafatA cam de
170 hect., acoperitA cu pAdure,
proprietate a locuitorilor CQM.
Ciuperceni.
Dieanca sat Dealul-Dieanca.
VezI acest ultim cuvint, judetul
BacIA.
Dieanca, ftiruia,c, jud. BacAti, pl.
TazlAul-d.-s., com. Leontine0i,
care se scurge de a dreapta
TazlAuluI-Sarat.
care face parte din dealurile ce
despart Piriul-Cernulur de Taz-
lAul-SArat.
Diecheni, sat, face parte din co-
murla Bucqti, jud. Tecucia, pl.
Birlad. E situat pe ambele la-
turI ale §oseler nationale
Hanul-Conachi, la i kil, departe
de rqedinta com., care este in
Buce§ti.
Are o populatiune de 19 fa-
milif, improprietäritl pe mo0a
statuld la 1864 o la ah.
Satul vechiti era pe vale in-
tre Birlad si Orla Birlovita.
Diecheni, rno,cie, proprietate a
statuluT, com. Buce§ti, jud. Te-
cuela. Are o suprafatA. de 631
hect. Apartinea mAnAstireI Ni-
corita. Se intinde din §oseaua
nationall pAng in nisipurT spre E.
Dienci, com. rur., jud. Olt, pl.
Oltul-d.-s. E situata pe viicelele
VIcAreasca §i. DrIghia. Are o
populatiune de 832 locuitorT, in
care in trA 24 locuitorI TiganT.
E compusA dintr'un singur sat,
Dienci.
 DIENCI
Pamtntul sla e mar mult ses si
produce cereale si vin. Live-
zile de prunT ocupa aproape 75
hect.
Afara de agricultura, locui-
toril se ocupa, maT ales lama,
cu dulgheria ; sunt 3 cojocariT,
4 croitoriT, 2 dogarir si 6 rotarir.
Locuitorir in numar de 144,
s'ari improprietarit la anul 1864,
pe 529 hect.
In com. e o biserica, deservita
de i preot si 2 antaretr. La i
Februarie 1896 s'a infiintat adi
o scoall. Este frecuentata de 70
elevr (68 baetr si 2 fete). Statul
cheltueste Cu ea anual 756 ler.
N'are alte sosele de cit cele
din interiorul er.
Se invecineste la S. cu com.
Cimpul-Mare, la N. cu Dobro-
teasa, la E. cu Ote0i-d.-s.
Dienci, deal, in raionul comuner
Dienci, jud. Olt, pl. Oltul-d.-s.,
pe care se cultiva. 70 hect. vie.
Dienetul, sat, al com. Paucesti,
pl. Siretul-d.-j., jud. Bacaii. Se
ata situat pe piriul cu acelasT
nume, la o departare de 1200
m. de statia Päucesti. Are o
bisericä zidita la 1873, de Toa-
der Bulgarul si I circiuma. Po-
pulatia este de i to familir saa
383 sufl. Vite sunt : 181 vite
mail cornute, 24 car, 12 capre
si 59 rimatorT.
Dienetul, a'eal, jud. Bacla, pl.
Siretul-d.-j., situat in com. Plu-
cesti, in partea despre hotarul
spre judetul Tecucia. Pe acest
deal, se afla urm ele unor inta-
riturr vechr, numite Aparatoarea.
Dienetul saa Petre§ti saa Di-
netul, piria, jud. Bacaa, pl. Si-
retul-d.-j. Izvoreste pe teritoriul
com. Nanesti, la Fundul-Vlad-
nic, apor trece in com. Petresti,
curgind in Valea - Petrestilor,
116
unde se ingroase cu piriiase/e
Fundul-Vair si Socir, si in fine
prin com. Paucesti, unde se
scurge in Siret, pe malul saa
sting, mar sus de satul Dienetul.
Digul, ridiaturd de fidmint, jud.
Braila, facuta In 1884 din cau-
za inundara Siretulur, pe ma-
lul drept al riulur la N. com.
Cotul-Lung, pl. Valeni. Digul
are lungime de to kil.
Dihamul sati Baiul, munte, care
se intinde prin mijlocul com. Pre-
deal, plaiul Pelesul, jud.Prahova.
E situat intre Valea-Morarulur,
Clabucetul-Baiulur si muntele Tir
Berbeculur. Este cunoscut pen-
tru padurile de fag, pentru ne-
numaratele sale sane de or,
pentru bogatele sale pasunr si
locurile de finete.
Acest munte a fost daruit
bisericer rominestr din Risnov
(orasel linga Brasov, in Tran-
silvania) de fratir Udriste si
Toma Postelnicu, la Aprilie,
1550. Actul de danie hota-
raste ca :
Locuitorli Itirovulul slt gag drep-
tul d'a trimite vitele lor la papne In
munte, nelmpedicati de nimenI, Intoc-
mal cum s'au folosit O pkintil lor, lar
din banil dupe vite si se Indestuleascl
biserica Romlneascii d'acolo din ItInov
cu cele de lipsk': luminärl, tämlie, unt-
de-lemn, clici a.,sa este orinduit chiar de
pärintil donatorilor.
Hrisovul acesta se pastreazä
in original in arhiva bisericeI
Risnovulur; este intarit de totT
domnir Tare!, purtind si iscali-
tura proprie a lur Mihaiii-Viteazul
(1595); este scris in slavoneste,
lar pe Romineste este tradus
de Barac, tata raposatulur pro-
top op al Brasovulur.
Din cele coprinse in acest Dimache, sat, jud. Ilfov, plasa
document reiese ara indoiall Dimbovita; face parte din com.
O dania a fost de fapt facuta mur. Fundeni-Gherasi. Este si-
cu mult mar inainte de anul tuat la E. de Fundeni si are
1550. D-1 Gheorghe Proca, pro-
www.dacoromanica.ro
D1MACHE
fesor din Risnov crede ca Di-
hamul a fost daruit bisericer
din acel orase], de parintir
fratilor UdristI, cam pe la anul
1485, data cind s'a construit
din material solid biserica veche
d'acolo.
Dihamul,fteldure particulara, jud.
Prahova. Vez! Raiul-Sasilor.
Diiul, drum vechiti, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-mj., com. Segircea.
Diiului saa al-Vidinului, (Dru-
mul-), drum vechig, jud. Dolj,
pl. Bailesti, com. Urzicuta; vine
din spre E. si trece spre S.
de comuna..
Dijcadael-Bair, deal in jud. Tul-
cea, pl. Macin, pe teritoriul com.
arjelari, si pe acela al catunu-
lur Hasanlar. E situat in partea
S.-E. a pla§eT si a comuna.
Lasa spre V. dealul Hasanlar si
spre E. Cuciuc - Cara. Din el
izvoreste valea Domus-Culac.
Se ridicä pana. la 306 in., punct
trigonometric de rangul al 2-lea,
dominind asupra %raer si satuluT
Hasanlar. Pe muchie e plesuv,
pe pante e acoperit cu pasunr
si livezr.
Dima, deal, jud. Muscel, plasa
Riul-Doamner, com. Racovita.
Dima, lac, in jud. Ialomita, plasa
Borcea, insula Balta, pe teritoriul
com. Gildaul.
Dima (Brani§tea-1u1-), 'tic din
peidurea statulur, de pe mosia
Basesti, plasa Calmatuiulur, jud.
Teleorman.
locurr smircoase.
 DIMACIIE
Se Intinde pe o suprafata de
355 hect. proprietatea D.luT N.
I. Gherasi, din cm-1 cultiva 255
hect. (loo padure).
Populatia luT e de 92 loc.
Numarul vitelor !mari e de 91
si al celor micT de 141.
Dimache, locuinjä izolatä, jud.
Ilfov, pl. Dimbovita, com. Fun-
deni-Gherasi.
Dima§ilor (Dealul-), deal, In
jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul,
com. Valea-SalcieT. Se desface
din Dealul-CilnAuluT. Brazdeaza
partea de N. a comunei. Este
acoperit cu padurT.
Dimficheni, com. rur., in jud. Do-
rohoin, in partea de N.-E. a pl.
Cosula, formata di. satele : Di-
macheni i Mateleni, cu rese-
dinta primarieT in Dimacheni.
Are o populatie de 274 familiT
san 940 suflete ; 2 bisericr, de-
servite de I preot, 2 cintAretT,
2 palamarT; o scoala, conclusa
de i invatator i frecuentata. de
54 elevT; 739 hect. pamint s'A-
tesc ;3237 hect. 20 ar. cimp
si 114 hect. 58 ar. padure ale
proprietarilor mosieT; 21 iazurT
12 pogoane vie.
Budgetul comuneT a fost, in
anul 1890-9E, de leT 3567 la
veniturT, si de leT 3455 la chel-
tueli.
Vite marl cornute sunt 1007,
oT 1886, caT 210 si porcI 358.
Sunt 110 stupT.
Dimächeni, sat, pe mosia cu
acelasT nume, judetul Dorohoin,
plasa Cosula, com. Dimacheni.
Are 200 fam., san 775 suflete.
Asezarile satenilor sunt in mare
parte bune, cu livezT i gradinT.
Proprietarul mosieT are casa
mare cu dota rindurT, bine zi-
ditä i cu heiurile necesare.
Proprietatea mosieT este a
117
d-neT Elenca Docan, !Ascua
Dimache.
Biserica, cu patronul Adormi-
rea-Maicei -DomnuluT, deservita
de i preot, 2 cintaretT si I pala-
mar; este mare, bine zidita i fru-
mos inzestrata cu necesariile ofi-
ciuluT divin. Inscriptia ce are de
asupra intrareT spune :
Acest sft. local se presupune a fi zidit
de Isac Balica Hatman, iar acum la 1842,
s'a zidit clopotnita din temelie de Vor-
niceasa Profira Dimache, ascua Mi-
el escu.
Are o scoala, condusa de un
invatätor, i frecuentata de 54
elevT ; localul este facut de
loan Docan, in 1869.
Calitatea pamintuluT este buna
si fertila. SateniT improprietaritT
an 581 hect. 47 ar. pamint
lar proprietarul mosieT are 2143
hect. 99 ar. cimp si 42 hect. 97 ar.
padure. Pe mosie se afla acarete
bune pentru pastrarea recolteT.
Sunt i6 iazurT carT produc : stuh,
pestI i racT ; 'filtre toate mal mare
este acel al-luT-Dimache, in in-
tindere de 4 hect. 29 ar.
Se maT aflá o livadd intinsa
cu multI i diferitT fructierT
vie in intindere de 8 pogoane.
Apele ce trec pe mosie sunt :
riul Jijia ce curge pe la hotar,
piraiele ArAndelul i Humeni,
incepatoare de pe mosie.
DrumurT principale : acel de
la Dorohoin ce trece prin sat
si duce la Podul-StamateT si la
Nicseni; acel de la Miclauseni
Dumeni ce vine prin Corla-
teni si se desparte in 2 ramurT,
unul ducind la Botosani i cu
alta la Leorda.
Hotarele sunt cu : Corlateni,
Váculesti, Braesti, Teisoara, Nic-
seni i MateTeni.
Curtea boereasca, se zice ca
e relcuta pe urmele vechi ale
caselor Hatmanului Balica, care
devenira DomnestI dimpreuna cu
www.dacoromanica.ro
DIMIANA
mosia, pi-in decapitarea Hatma-
nuluT, in urma razboiuluT de la
Cornul-luT-Sas, &Id i s'a con-
fiscat de Domnie toatl averea.
Biserica se zice ca jaral este
foarte din vechime urzita acolo;
din povestirile bltrinilor, reese
ca ea a fost facuta de tefan-
Voda, atuncT cind si mosia era
Domneasca; dar prin grele in-
prejurarT ce ail urmat s'a stri-
cat, si apoT dupa ce deveni
proprietar mosieT Hatmanul Ba-
lica, acesta a refácut-o dinpre-
una cu Curtile-DomnestI, carT
se aflati in ruina.
LocurT insemnate sunt : Iazul-
Domnesc i Movila-Bortoasa.
In satul Dimacheni s'a tinut
In anul 1773 (7181) sfatul bo-
Ierilor contra luT stefan Petri-
ceico-Vodä.
Dimficheni, iaz, jud. Dorohoiu.
VezT Dim5.cheni, sat.
Dimei (Valea-), vale, jud. Te-
cuciii, com. cu acelasT nume. E
situata la E. de tirgul Stani-
sesti. Are directie clq la N.-E.
spre S.-V., terminindu-se in Va-
lea-DobrotforuluT.
Dimiana (Floreasca), mofie, in
jud. Buzan, com. Gura-DimieniT,
avind peste r000 hect., din care
200 arabile, 150 padure, 350
izlaz, roo fine*, 64 livede
restul sterp.
Dimiana (Floreasca), ficidure,
pe mosia Dimiana, jud. Buzan,
com. Gura-Dimie niT, despartitA in
4 sforT: Fundul-luT-Georghe, FA-
getul, Dosul-DimieniT si Homo-
cioaTa, avind impreuna 150 .hect.
Dimiana, vale, in judetal Buzan,
com. Gura-DimieniT. IsT la nas-
tere de la LicoT, apoT se uneste
cu izvorul Valea-Homocioaia
unite, merg de se varsä in riul
 DrMIEN1
Slanic, prin mijlocul com. Di-
miana. In timp de ploae vine
mare si Cu multa violenta.
Dimieni, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
comuna Ograda. Este situat pe
malul sting al riuluI Ialomita,
la un kilometru spre V. de
satul de resedinta.
Populatiunea este de 75 familif
de RominI, 3 familiI de TiganT,
1 familie de GrecI si I familie de
Bulgarl.
AicI este o biserica, la care
deserveste preotul din Ograda.
Vite sunt : 124 cal, 45 bol,
210 oT O 150 porcI.
Dimieni, sat, face parte din com.
rur. Tunari-Dimieni, jud. Ilfov,
pl. Dimbovita. Este situat la N.
de Tunari. La E. locul e baltos.
Se intinde pe o suprafata de
727 hec. cu O populatie de 321
locuitorl.
D-1 G. D. Vernescu are 505
hect., din carl cultiva 468 (8
sterpe, 25 izlaz, 4 padure). Lo-
cuitoriI aa 122 hect. si le cul-
tiva pe toate.
Are: o biserica, cu hramul A-
dormirea, deservita de 1 preot
si I cintaret ; I moara cu aburl ;
1 masilla de treerat ; 1 helestea.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumarl si 1 hangia.
Numarul vitelor marI e de
149 si al celor Enid de 823.
Dirnieni,pdclure, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pe teritoriul
comuna' Ograda, pe tarmul sting
al riuluI Ialomita. Are o supra-
fata de 6o hect. Esente : stejar,
ulm, salcie si plop.
Dimienil (Dosul-), ',d'Are, in
jud. Buzau, com. Gura-DimieniI;
formeaza una din cele 4 sforI
ale padureT Dimiana ; are 32 hec-
tare.
11 R
Dimienil (Gura-), com. rur., In
jud. Buzau, plaiul Sanicul. E
situata pe ambele malurI ale
riuluf Slanicul, la o distanta de
34 kil. 760 m. de Buzad. Limitele
sale sunt : La N., incepe din
plaiul Baligosi si se laza pe
izvorul Valea-Mare, pana in riul
Slanicul (la Catrinoiu), trece Sla-
nicul (pe la Iordache Gelea) si
se urca pe muchie in sus pana
in padurea Iordachioaia, de unde,
In linie dreapta peste plaia, trece
pana in Muche (C. Margaritesti,
jud. Rimnicul-Sdrat) ; la E., in-
cepind din muchea Margaritesti,
merge pe hotarul mosid Licoi
pana in muchea izvorul Valea-
VaciI; la S., incepind din muchea
Vad-VaciI, se lasa pe muchea
VdeI-Cringului si apol pe aceasta
vale in rtul Slanicul ; trece apoI
riul Slanicul in dreptul izvorul Bo-
dea si merge urcindu-se pe Bo-
dea pana in muchea Vder-Corbu-
luT ; la V., incepe din Valea-
CorbuluI, pe al careia mal merge
pana la FagT, in apropiere de
virful Baligosi. Suprafata sa este
de 1825 hect., din care 637
arabile, 197 padure, 145 fine*,
712 izlaz, 16 livezT, 6 vie si 112
sterp. Pe Miga pamintul posedat
de locuitorl, proprietátl mal
insemnate are : Dimiana saa
Florete. Terenul e accidentat,
fiind propria numaI cultureT po-
ru mbuluI, sunt apor livezI, fin*,
etc. Din punct de vedere geo-
logic e de o deosebita impov
tanta Valea-Dimiebil. Industrie
si comen n'are. Morl' sunt 2
pe riul Slanicul. ar de comu-
nicatie are soseaua Sapoca-Lo-
patarl.
Vite are : 270 bor, 326 vacl,
52 viteI, 4 cal, IO epe, 4 miny,
2050 oI, 121 porcT si II capre.
Sunt loo stupI cu albine.
Comuna e formata din ca-
tunele : Cociobestf, Dimiana,
Dogari si Floresti. Populatla sa
www.dacoromanica.ro
DIMUL
e de 1500 locuitorI. 'Case de
locuit sunt 221.
Meseriasl sunt : 2 fierarI si I
boiangia.
Contribuabili sunt 168. Sta-
bilimente comerciale 6.
Budgetul comuna e de 1421,
lel anual.
Carte stia 17 locuitorl.
Are 1 biserica, cu hramul Sf.
loan Botezatorul, deservita de
2 preotl O 2 cintaretI.
arciumI sunt 3. Satul Gura-
DimieniI exista din vechime.
Dimienii (Gura-), cdtun de rese-
dinta al com. Gura-DimieniI,
jud. Buzau. Are 730 locuitorI
si Io8 case.
Dlinienil (Muchea-), colind, in
jud. Buzau, com. Gura-Dimienif,
avind culminatia: Virful-Dimi-
enir; e goala ; petris si izlaz.
Dimitresti, sat, in jud. Ialomita,
plasa Ialomita-Balta, pendinte
de comuna Murginca. Este situat
pe malul de N. al laculuI Stra-
china si la 5 kil. spre V. de
satul de resedinta.
Are o populatiune de 45
familif de RomtnI si 4 familii de
TiganI.
Vite sunt : 200 boT, I00 ca!,
800 o! si wo porcl.
Dimitrie (Sfintul-). VezT Smiro-
dava.
Dimoiul, sat, jud. Dimbovita, pla-
sa Dealul-Dimbovita, cat. com.
Colanul.
Dimonul, deal, la V. comund
Sascioara, plasa Mijlocul, jud.
Vilcea, care serveste de hotar
'filtre aceasta com. si comuna
VAleni.
Dimul, deal, jud. Muscel, com.
Corbisori, din plaiul Nucsoara.
 DIMULEASA
Dimuleasa, prival, jud. Braila.
Incepe din malul drept al Du-
nareT, de la jumatatea ostrovuluT
Coada-LupuluT, curge spre N.-
E. in Filipola, in partea seinga,
aproape de cherhanaua erban.
Are o lungime de 12-15 kil.
si o latime de 3-4 m.
Dimulesti, sat, face parte din
com. rurala MAdulari, jud. Vilcea
plasa Cerna-d.. Are o populatie
de 210 locuitorl, io8 barbatT si
102 femeT.
Dimulesti, sub-divizie a comuna
Berca, com. Piclele, jud. BuzAa.
Din-Dreapta si din Stinga
Cungrisoare, (Dealurile - ),
dealuri, pe carT este situata
comuna Parosi, plasa Oltul-d.-s.
jud. Olt. Directia lor e de la Dinghiliul, cdtun, pendinte de
N. la S. Aii o lungime de 2 kil.,
pe care se cultivä vitA, cereale,
sunt saditT prunl, lar parte ramal
ca pasune de vite.
Din-Mijloc, (Movila-), movild,
in jud. Buzan, com. Cotul-CioriT,
pe mosia Ciorani.
Din-PruniI-Zamfirei, (Gira-),
pirig, izvoreste din dealurile
Piscanilor, com. Piscani, plasa
Riul-DoamneT, jud. Muscel ; trece
pe la N. comuna si se varsa
in Riul-Doamner.
Dincani, sat, face parte din com.
rurala Fata, jud. Olt, pl. Vedea-
.d.-s. Are o populatiune de 350
locuitorl. Ad e o biserica zidità
la anul 1846, de Badea Tu-
dorache si sotia sa Ioana.
Dincolo-de-Siliste (Dealul-de-),
deal, in jud. Constanta, pl. Sili-
stra-Noua, pe teritoriul com. rur.
Satul-Noa si anume pe al catu-
nuluT de resedinta. Satul-Noti. Se
desface din Dealul-de-la-Cetate ;
119
se intinde spre E., avind o
directiune general de la N.-V.
spre S.-E., brazdînd partea nor-
dica a plasiT si a com. Comuna
Satul-Noa este asezatä la poalele
sale de S. Ultimele sale rami-
ficatiT estice se termina pe malul
vestic al laculur Oltina, facindu-1
inalt si cam Tipos. Are 84 m.
inaltime. Este de natura. hu-
moasa. Este acoperit cu finete
si semanAturf. Pe muchea luT
merge un drum comunal Pirjoaia-
Satul-Noa.
Dinga, sat, in jud, Tutova, plasa
Simila, com. Orgoesti, spre E.
de satul Orgoesti, in partea de
N.-E. a jud., asezat pe virful
unuT deal. Are 1 o8 loc. (din
carT 7 stia carte) si 40 case.
com. Scortarul-Vechia, j ud. Bai-
la, pl. Vadeni, situat la S.-V., la
8 kil, de com. Populatia sa e
de 17 familiT, saa 77 suflete.
Dinghiliul, movild, jud. Braila.
situata la V. de cat. cu acela.5i
nume, la o distanta de 6 kil, de
com. Scortarul-Vechici. OfiteriT
statuluT-major austriac cind aa
fácut harta tareT aa construit pe
dinsa un observator. Movila are
o inaltime de 20-30 m.
Dinghiliul, deal, in jurul laculuT
Lutul-Alb, com. Scortarul-Ve-
chia, plasa Vadeni, jud. BrAila.
Dinisorul, peklure, pendinte de
com. Bertesti-d.., plasa Balta,
jud. BrAila. Se margineste la
E. si N. cu cimpia, la V. cu
Vilciul, la S. cu padurea par-
ticulara Bertesti. Suprafata sa e
de 4 hect., acoperite ca salcie.
Dinisorul, tirld, pe malul drept al
canalului Vilciul, la hotarul de N.
a com. Bertesti-d. , jud. Braila.
www.dacoromanica.ro
DINTWUN-LEMN (MXNASTIREA-)
Dinoaia, pdelure de stejar, in com.
Vascani, jud. Suceava.
Dintele (Piatra-Dascuhfi), cul-
minatie a munteluT-Virful-de-Est,
jud. Buzan. E punct trigono-
metric. Face hotar intre plaiurile
Pirscov si Buzad. De pe dinsul
se desfasura una din cele maT
frumoase privelistf. Coastele sale
sunt acoperite de padurT.
Dintele-din-Mijloc, munte, aco-
perit ca padure, in com. Salda,
plasa Podgoria, jud. Prahova.
Dintele-Runcului, munte,in min.
Cislaul, jud. Buzar'. Vez! Runcul.
Dintre-Dealurtfintind, in com.
Bajesti, pl. Riurile, jud. Muscel.
Dintre-Poeni, loc izolat, la Est
de comuna Stilpeni, plasa M'u-
rile, jud. Muscel, de unde izvo-
reste Pirlul-OgrezeleT.
Dintre-Sirie, poiand, in partea
de N. a com. Star-Chiojdul,
pl. Teleajenul, jud. Prahova, si-
tuata la confluenta piriuluT iriul
ca piriul Siriasul. Serveste de
izlaz pentru vitele locuitorilor.
Dinteun-Lemn,(Minfistirea-),
mdmistire, jud. Vficea, asezata
pe valea riuluT Otasaul, aproape
de ria, la 3 ore departare de
Rimnicul-Vilcea.
Aceasta manastire, dupa, cum
se vede pe pisaniile bisericer,
s'ar fi intemeiat de Mateiti-Voda.
Basarab. Ea a existat insa cu
mult mar inainte, de oare-ce
Mihnea-Voda Turcitul II facuse
o danie la 1579. Biserica zidita
de la inceput din cAramida ne-
tencuita, dupa cum se 'pare, a
pierdut mult din stilul eT prin
desele reparatiunT. Cea din urma
reparatiune a fost facuta la a-
nul 1841.
 D1NTII-RUNCULUT
Legenda spune a aceastA ml-
nAstire s'a zidit in cinstea icoa-
ner MaiceT-Domnulur, fleAtoare
de minunr, gAsitä inteun stejar,
in care loc se aflä azI biserica.
La cimitirul mAnAstirer se aflA
o biseriel de lemn, de la anul
1814, care merla o deosebitA
atentiune. MAnAstirea se intre-
tine de stat si se administreazA
de o staritA ajutatá de un con-
silití economic si de altul spiri-
tual. Monahele sunt in numn
de 27 bAtrine.
DintiI-Runculdf, localitate, in
partea de S.-E, a com. Salcia,
jud. Prahova, pl. Podgoria. E
acoperitA cu pAdure.
Dinu (Dealul - luI - ), deal, in
com. Dozesti, jud. Vilcea, pl.
Cerna-d.-j. Sträbate comuna de
la N. spre S. Riul Gemineaua
udA poalele sale de E. si Gea-
mana pe cele de V.
Dinu (Valea -luI - Mo§-), vale,
in jud. Constanta, pl. Silistra-
NouA, com. Cochirleni. Se des-
face din Movila-Mare; se indreap-
tä spre V., urmind directiunea
de la N. -E. cAtre S. - V. si
se deschide in stufuI Ivranes,
dupA un drum de 2 kil.; la
E. se aflA dealul Uzum-Amet ;
e tliat de Valul-lur-Traian pe
la N. si de drumul Ivranes-
Cochirleni pe la S.; este si-
tuatá in partea vesticl a plaser
si cea sud-vesticA a com. Este
acoperitA cu pAsunT si stufisurr.
Dinul (Mo§u-), movilä, situatI la
S.-E. de com. Rusetul, judetul
BrAila, la 2V2 kil. de com. Ru-
setul.
Dinul, munte, in jud. R.-Sárat,
piala Rimnicul, com. Bisoca. E
asezat la hotarul judetulur cA-
tre districtul BuzArt si intre co-
120
=nde Bisoca si Jitia. Este a-
coperit numar cu pAdurT. Se
desface din dealul Ulmusorul,
face putin hotarul judetulur, mer-
ge spre E. si lasä. spre E. cultnea
CAtAttul, printre riul Rimnicul-
Sarat si afluentul sAti, piriul
CAtAutul, si spre N. CulmeaCII-
nAulur, printre riul CilnAul si
afluentir Rimniculur-SArat, des-
pArtind basinele lor.
Dinuleasa, peldur e , supusä regi-
mulur silvic, jud. Muscel, plasa
Podgoria, com. Glimbocelul, a-
vind impreunA cu trupurile Go-
leasca, BAneasa, Gilceasca, To-
measca, GherAsoaia, Chiriceasca
si Ghiteasca, o intindere de 1350
hect. acoperitA cu stejar, car-
pen, jugastru, si plop.
Dinutä (Aria-lul-),pichet, in j ud.
R.-SArat, pl. Orasulur. Vez! Aria-
lur-Dinutl.
Diocheti, com. rur., in pl. u-,
sita, jud. Putna.
Este asezatA pe un deal ce
este despArtit de Dealul-Crucer
prin ptriul ZAbrAutul.
Distanta comuner de resedinta
suprefectureT MArAsesti e de 3
kif.,iar de capitala judetuiur
de 31 kil.
Comuna Diocheti se compu-
ne din cAtunele : Diocheti (unde
e si resedinta primArier comuner)
Bolotesti si Sperieti.
Populatiunea com., dupA cel
din urmA recensAmint, e de 297
fam. sati 1071 sufl. (552 bAr-
batr, 519 &niel). Aceastá po-
pulatiune se imparte ast - fel:
381 neinsuratT, 594 insuratr
si 96 vAduvI; 1057 RominT, 4
Rus! si Io de diferite nationa-
litAtT; 1057 ortodoxr, 4 cato-
licT si Io mozaicr; 315 agricul-
tor!, 8 meseriasT, 5 comerciantr,
8 avind profesiunT libere, 41
muncitorT si 32 servitorT.
www.dacoromanica.ro
DIOCHET1LOR (DEAL111,-)
tirt carte 116 persoane (103
bArbatT, 13 femer).
Numdrul caselor de locuit e
de 302.
Are o bisericl parohiall, cu
hramul Cuvioasa-Paraschiva, in
cAtunui Diocheti si una Hall in
satul Sperieti, cu hramul Sf.
loan.
Copir cu virstA de scoall sunt
133, din carT urmeazA numar 14
la scoala din com. Movilita.
Budgetul comuneT pe anul fi-
nanciar 1893194 a fost de ler
4311,94 la veniturr si de ler
4302,44 la cheltueli.
Vite sunt : 2001, din care :
561 bol, 146 vacT, 153 ea!,
it000 or, x39 capre si 207 ri-
mAtorr.
In anul x893, cultura viter a
fost pe 11352 hect., producind
25000 leT.
In comunA sunt: I antrepre-
nor de accize, 4 fierarT, 2 mo-
rar!, I drciumar, I rotar, 39
fabricr de rachiti, 1 brutar, 2
lemnarr si 3 comerciantr diferiti.
Diocheti, sat, in com. DrAguseni,
jud. Covurluiii, pl. Zimbrul, a-
sezat pe valea si dealul Dio-
cheti, in partea vesticA a rese-
dinter comunale. Are o popu-
latiune de 184 fam. satí 843
locuitorl. PAnA la 1 Martie 1886.
Diocheti formar' comuna a parte.
In mijlocul acestur sat se aflA
o ripA, numitA Ripa-GAIAtenilor,
nume ce se sustine el i-ar veni
din timpurile vechr cind, de fri-
ca Turcilor si a TAtarilor, multr
gAlAtenr isr gAsiati aicea loc de
scApare.
Diocheti, mofi e particularA, de
1510 hect., jud. Covurluiti, pl.
ZimbruI, com. DrAguseni.
Diochetilor (Dealul-), a'eal, in
cuprinsul com. DrAguseni, jud.
Covurluiii, pl. Zimbrul.
 MOCHETE LOR (VALEA-)
Diochetilor (Valea-), vale, core-
spondentä a dealuluT cu acelasT
nume, jud. Covurluiti.
Dionisie (Petera-luï-),pefterd,
In jud. Buzati, com. Boziorul,
In apropiere de fostul schit Sf.
Gheorghe, sapata in vtrful uneT
ramificatiT a munteluT Crucea-
SpataruluT, constind dintr'o stin-
ca ascutita si anevoioasa de suit.
Traditia o atribue unuT pustnic,
Dionisie Turcatorul, care a sa-
pat-o $i a locuit inteinsa.
Diordingi-Orman, a'eal, in jud.
Constanta, pl. Medjidia, pe te-
ritoriul com. Cocargea si Eni-
gea, cu o directiune generala
de la E. catre V., mergind pa-
ralel $i pe la S. vaeT Diordin-
gi-Orman, al cartn mal sudic il
formeaza pe o intindere de 3112
kil. Are o inaltime medie de
130 metri. Este acoperit pe o
parte, si anume pe cea vestica, de
pasunT; lar pe cea estica de pa -
dure, numitä ca si dealul. Din
acest deal, spre S., se desface
dealul Dechilitas-Bair-Sirti.
Diordingi-Orrnan, pdarure, in
jud. Constanta, plasa Medjidia,
com. Cocargea. Acopera toata
jumatatea de E. a dealuluT cu
acelasT nume. Este compusa din
ultnI si mar ales din fagT.
Diordingi-Orman, vale, jude-
tul Constatita, in plasa Med-
jidia, pe teritoriul comunelor
Enigea si Cocargea. Se in-
tinde pe de o parte printre
dealurile Rabagi, Giatri - Bair,
Diordingi-Orman si Buiuc-Me-
zarlic-Bair ; iar pe de alta, prin-
tre dealurile Cesme, Canli si
PiribeT. Din spre N. primeste
valea Cesme-Cula, iar din spre
S., valea Ioi-Ceair, (care trece
prin satul Cocargea). Directiu-
nea sa maT intii6 e de la N.-V.
lid678 Mande inliomy Geogrojic. Poi. III.
121
catre S. E. $i apoT catre E. Satul
Molceova se afla situat in par-
tea N.-V. a acesteT val', iar dru-
mul comunal Molceova-Cocargea
o strabate aproape in intregime.
Diosti, com. rur.y in jud. Roma-
nati, plasa Ocolul, formata din
satul Cu acelasT nume, asezat
pe un teren ses, argilos si fer-
til.Este dispus pe treT linil.
Se invecineste la V. cu Viju-
le$ti $i la N., cu Draghiceni. Se
afla la 1 i kil. spre V. de Cara-
cal, pe $oseaua Caracal-Craiova.
PadurT si cringurT inconjoara
satul la N. si S.
Are 333 familiT, san 1379 su-
flete, din carT 248 contribuabill;
sunt 682 barbatT si 697 femeT ;
581 casatoritT, 792 necasatoritT;
122 persoane stiii carte si 1257
nu stiti.
Budgetul comuneT pe anul
1886-87 a fost de 4730 leT la
veniturI $i 4692 leT la cheltuelf.
Vite marT sunt 996, vite micT
1664 si porcT 702.
In comuna este, o scoala pri-
mara., conclusa de un invatätor
si frecuentata de 70 elevI (60
bletT $i to fete) din too copiT
(6o bletT si 40 fete) in virsta
de scoall.
Are 2 bisericT : Sf. Nicolae
(1868) si s-tir VoevozT (1877),
deservite de 3 preotT $i 4 cin-
taretT.
In cuprinsul com. se afla : ma-
gura Diostenilor, magura 1-lirca,
a-Be$icutef, locul Motea unde
spun batrânif ea a fost o bise-
rica, $i Dealul-Nucilor, unde, se
zice ca. a fost maT de mult sat,
$i unde s'el gasit banT vechi si
sparturT de oale.
Distrail, deal, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Nota, pe teritoriul
com. rur. Caranlic. Se desface
din dealul Para-Chioi. Se intinde
spre N., avind o directiune ge-
www.dacoromanica.ro
DITEI (MOVILA-)
nerala de la S.-V. spre N.-E.,
brazdind partea de E., a pla$eT
si cea de S.-V. a comuneT.
Se intinde d'alungul vaeT Ce$me-
Culac. Din el se desface dealul
Ciatal-Orman. Are o inaltime
de 172 m., dominind satul Ca-
ranlic, valea Ce$me-Culac, dru-
mul com. Para-Chioi-Caranlic.
Este acoperit cu padurr si fi-
flete.
Disca, localitate isolatä, in jud.
Buzar', com. Gura -NiscovuluT,
cat. Cirlomanesti ; aci e un mic
deal din care Tes o multime de
izvoare cu apa !puna de baut.
Distei (Valea-), vale, seaca si
nisipoasa, in jud. Buzati, com.
Gura - NiscovuluT, cat. Cirloma-
ne$ti.
Ditcovul, vale, in jud. Tulcea,
pl. Macin, com. Greci; izvoreste
din poalele vestice ale dealuluT
Co$lug ;se indreapta. spre S.,
in directia N,-E. spre S.-V.;
strabate cimpia Derment-Sirta,
brazdind partea rasariteana a
piase $i a comuneT, $i, dupa un
drum de 3 km., se arunca in
Apa-CalistrieT, pe stinga, mal
sus de satul Greci.
Diti-Tätarul (Valea-lui-), tes,
putin deprimat, in jud. Buzati,
com. Glodeanul-Sarat, pe mo$ia
Glodeanul. Acoperit cu setna-
naturT.
Ditei (Lacul-), lac, in judetul
R. -Sarat, pl. Marginea-de-Sus,
com. Lacul-luT-Baban, in partea
de V. a comuna, pe dealul
Constandoiul. Contine caracucla
mas-unta, ce se vinde si se con-
suma in localitate.
Ditel (Movila-), movilel, in jud.
Buzati, com Glodeanul-Cirlig,
catunul Cazota, numita ast-fel
16
 DITET (VALEA-)
dupa Dita - Mocanul, care tsT
avea tirla ad.
Diei (Valea-),vale,In j ud. Buzar],
com. Beceni, catunul Ocea. In-
cepe din localitate si se scurge
în Valea-OciT.
Dite§ti, com. rur., jud. Prahova,
pl. Filipesti. Aceastä comuna
dateaza din timpul luT
Viteazul si s'a infiintat spune
legenda din soldatii acestuT
viteaz domn, la reintoarcerea lor
din Transilvania.
Este situatä pe loe ses, sub
poalele dealuluT Rosioara si pe
ambele malurT ale piriuluT Ro-
sioara, la 26 kil, departe de ca-
pitala judetuluT si la 4 kil, de
resedinta plaseT.
Toata suprafata comuneT e
de 1420 hect.
La inceput aceasta comuna
a fost situad pe Dealul-PiscuriT.
Se compune din 2 cltune:
Ditesti i Rosioara, avind o po-
pulatie de 364 familif, sa5 1466
suflete, din carT : 734 barbatT
732 femeT, in care infra si 153
familli de TiganI. Locuesc in 330
case.
Sunt 260 contribuabilT.
In comuna e o biserica, fon-
data la anul 1882 de locuitoriT
satuluT, prin contributiunT bene-
vole ;e deservitä de un preot.
Mará de agricultura, 80 lo-
cuitorl se mal ocupa cu dul-
gheria, zidária, rotaria, iar Ti-
ganiT sunt läutarT, rudarT i fie-
rarI.
improprietarit 255 locui-
torT, dupa legea rurala din 1864,
pe mosiile d-lor C. Filipescu
Maior Misu, cind dat
380 hectare pamint. Produsul
munceT îl desfac la orasul
Vite sunt: 21 ca!, 16 epe,
190 bol, 123 vacT, 119 viteT,
676 oT si 258 pord.
www.dacoromanica.ro
122
In raionul comuneT este o
moara ca abur!.
Are o scoala, frecuentata de
113 copiT (107 baetT si 6 fete),
cu virsta de scoala. Cu intreti-
nerea personaluluT se cheltueste
anual 1728 leT.
titi carte 42 barbati si 4 fe-
mer.
In fundul vale! Cervenia, pe
proprietatea d-nei Maria C. Fi-
lipescu, se gasesc multime de
carbunT de pamint. Pana acum
3 anT ati fost aci carierT de c5x-
bunT, dar din diferite impreju-
rarT azT nu se mal exploateaza.
Pamintul e prielnic la toata
cultura. Dintre pomr roditorT Diucul, deal, in jud. Constanta,
sunt : 1650 merT, goo perr, 315
duzI, 50 ciresT, 1008 nucI
50025 prunI.
Comerciul se exercita in co-
muna de 5 circiumarT.
Budgetul comuneT la veniturT
este de 3155 leI si la cheltuell
de 2749 le! anual.
Patru sosele lnlesnesc comu-
nicatia: spre E., cu
Filipesti; spre N., cu Filipesti-
de-Padure ; spre V., cu Moreni
spre S. cu Margineni-de-Jos.
Spre N. de comuna se in-
tind dealurile : Zidurile, Lamba,
Cioclesti, Cocoanele, Bartosul,
Catuneanul, Mägura i PiscuriT-
luT-Vacalie, toate ca directia
catre S. si E. PoenT sunt : Pie-
trarul, Morareasa, Calimanul,
Seaca i Dumbrava. Pe dealurT
sunt plantate vi!, prunT, nucI
merT; parte din ele serva si de
pasune vitelor, fiind distruse de
filoxera.
Prin centru e udata de pirtul
Rosioara, iar pe la E. de riul
Provita (Prahovita), afara de
valcelele : Cervenia, Valea-Nea-
guluT, Valea-de-sub-Magurd, Va-
lea-PopeT, Valea-luT-Mihalti, Va-
lea-Pripon, Tabalanul iSovaita.
Se margineste cu comunele :
Filipesti- de- Tirg, Filipeti - de-
DIUDIUL
Padure, Moren! i Margineni-
dejos.
Dite§ti, deal, com. Ditesti, plaza
Filipesti, jud. Prahova, pe care
se cultiva 36 hect. vie.
Ditoilor (Välceaua-), znYlcea, iz-
voreste de la V. de com. Me-
reni, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt
si se varsa in &la Eiul, pe
tarmul drept, tot in raionul co-
mune! Mereni.
Ditoiul, vale. Vez! Bodi, judetul
Vilcea.
pl. Medjidia, pe teritoriul com.
rur. Rasova, i anume pe acela
al cAtunuluT salí Vlah-Chioi; face
parte din culmea Vlah-Bair ; se
desface din aceasta culme de
la virful numit Vlah-Chioi ; se
indreapta spre S., avind o di-
rectiune generala de la N.-E.
spre S.-V., brazdind partea ves-
tia a plaseT si cea sud-vestid
a plaseT si a catunuluT. Se sfir-
seste pe malul estic al baltiT
Sarpul (o parte sudica a baltiT
Vederoasa). Este stincos, ceca-
ce face O. malurile baltiT Sarpul
sa fie inalte i pietroase. Se ridi-
ca pana la o inaltine de 130 m.,
dominind ast-fel balta Sarpul,
valea PolucheT-Ceair i drumul
comunal Aliman-Rasova ; este
acoperit cu tufdrisurT, ce sunt
niste resturT din intinsele pl-
durl de odinioara, i ca finete.
Diudiul, sat nog, infiintat la 1879,
facind un trup cu satul Heciul,
jud. Suceava.
Diudiul, fost sat, pe mosia He-
ciul, jud. Suceava.
Diudiul, deal, pe care se afla
fostul sat cu acest nume, jud.
Suceava.
 DIUDIUL
dcal , in com. Dolhesti,
jud. Suceava, acoperit de pa-
dure de fag.
Diudiul, pIrlu, in com. Dolhesti,
afluent al omuzulur-Mare, jud.
Suceava.
Diudiul, fîntîrnl, jud. Snceava, in
locul pe care a fost vatra des-
fiietatulur sat cu acelasT nume.
judetul Suceava
format din izvorul finttner cu
acelasr nume, care pe sesul Si-
retulur se pierde.
Divanul-UrsuluI, deal, in par-
tea de N. a comuner Bordeni,
pl. Prahova, jud. Prahova; e a-
coperit cu padure.
Dilbanul, munte, la N.-E. com.
Novaci, plaiul Novaci, judetul
Gorj, pe partea stingd a riulur
Gilortul, futre Rinca, Pietrele,
Papusa i Paltinul.
Dilboca, mahala, in jud. Mehe-
dinti, plaiul Cerna, com. rur.
Dilbocita.
Dilbocita, conz. rur. i sat, in jud.
Mehedinti, la 30 kil, de orasul
Severin. Are o populatie de 756
locuitorT, din carr 126 contri-
buabilr. Locuesc in 132 case.
Ocupatiunea locuitorilor este
agricultura, cresterea vitelor
fabricarea varulur. Locuitorif po-
sea: 18 plugurr, 76 care cu
bol, 6 asirte Cu ca!; 160 stupi.
Prin comuna Dilbocita trece
soseaua comunala Ilovatul-Dilbo-
cita.
Are o biserica deservita de
preot i 2 cintArqi.
Budgetul este la veniturr de
773 ler si la cheltuelT de 627 ler.
Vite sunt : 456 vite marr cor-
nute, 18 cal, 400 oi, 500 capre
§i 290 rimatori.
123
Miga, sat, in jud. Dolj, pl. Jiul-
d.-mj., com. Caloparuk Are 439
suflete, 225 barbatr i 214., fe-
met. Locuesc in 81 case si 31
bordee. Copiir din sat urmeaza
la scoala mixta din satul Ca
loparul, ce este la i kil. 200 m.
departare. In anul scolar 1892
93 ati frecuentat scoala 8
baetr. Cu virsta de scoald sunt
21 copir. titt carte 6 loc.
Dilga, japfe, jud. Bräila, intre
privalul Dimuleasa si rezerul
Pestele ; serva de hotar intre
com. Ciacirul i Vizirul.
Miga, mofie, jud. Dolj, pl. Jiul-
d.-mj., com. Calopdrul, satul
Dilga ; apartine bisericel Sf.
Treime din Craiova.
Miga, pddure, in jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-mj., com. Caloparul, satul
Dilga, a Domeniulur Coroaner
Segircea. Inainte apartinea Sta-
tullir. Este amenajata. Esente:
stejar, cer i Omita, aceasta
predominlnd. Intinderea padurer
este de Hoo pog.
Dilga, peidure, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, com. Marsi-
lieni ; are o suprafata de 'o° hect.
cu esentele : stejar, ulm si anin.
alga, fria, in jud. Dolj, plasa Dilgov (Valea-), pirlu, in jud.
Jiul-d.-mj., com. Calopärul, satul
Dilga, ce izvoreste pe teritoriul
comuneT, curge cu directiunea
de la V. spre E. si se varsa
pe malul drept al riulur Jiul.
Are un pode t pe dinsul in satul
Dilga. Curge prin valea Dilga.
Dilga, vale, in jud. Delj, plasa Mima, com. rur. i sat, in jud. Me-
Jiul-d.-rnj., com. Caloparul, pe
care este situatä com. si prin
care curge piriul Dilga.
Dilga-Mare, stalie a cdel ferate
Bucurestr-Fetesti, pusa in circu-
www.dacoromanica.ro
DiLMA
latie la 17 Dec. 1886, in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, te-
ritorul com. Marsilieni, a 9 kil.
spre S. de satul Marsilieni; la
15 kil., de statia Lehliu ; la it
kil. de statia Ghimpati si la 85.,
de Bucuresti.
Venitul acester statir pe 1896
a fost de ler 121926,10. Inal-
timea d'asupra nivelulur marir
de 45,07 m
Dilga-Mare, numire ce se mar
da satulut Marsilieni.
Dilga-Mick sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
com. Marsilieni. Este situat pe
tarmul drept, la 2 kil, de fiul
Ialomita si sub coasta cimpulur
Bärdganul. De satul de rese-
dinta este la o departare de un
kil. spre E.
Are 28 familir.
Vite sunt: 120 bor, 91 car,
609 or si 8o porci.
Dilgov (Valea-), deal, in jud.
R.-Sarat, pl. Orasului; se des-
face din Dealul-Perisorulur ; braz-
deaza partea de V. a comunelor
Bontesti, Blidare si Cotesti; se
intincle d'alungul piriulur Valea-
Dilgov. Este acoperit cu vil si
semanaturr.
R.-Sgrat, pl. Orasulur ; izvoreste
din Dealul-Perisorului ; merge
d'alungul dealuluIValea-Dilgov;
udd comunele Costesti in par-
tea de S. si se vars1 in riul
Rimnicul, ceva mar sus de ca-
tunul Ceardac, al com. Golesti.
hedinti, pl. Closani, la distanta
de 48 kil, de orasul Turnu-Se-
verin, lar de Baia-de-Araml, re-
sedinta plaiulur, de 20 kil. E si-
tuatä pe dealun. Formeaza com.
cu catunele: Runcsorul, Dealul-
 DILMA
de-Rudina si Simsca. Are o po-
pulatie de 700 locuitorT, din
carT l'o contribuabilT. Locuesc
in 136 case.
LocuitoriT posea: 8 plugurT,
14 care cu bol, 1 caruta Cu cal;
89 stupT cu albine.
Are o biserica, deservita de
I preot 51 2 cintaretT; o scoall,
conclusa de I invatator, frecuen-
tata de 30 elevr.
Budgetul comlineT la venituri
este leT 511, iar la cheltuelf de
272 leT.
Numgrul vitelor in aceastA
com. este de 1539: 360 vite marT
cornute, 19 cal, 400 oi, 500 ca-
pre si 260 rimatorT.
Atit com. alma, cit si catu-
nele sale, sunt legate de com.
ovarna-d.-s. 51 Rudina prin so-
sele comunale.
Cele mal principale dealurT
din aceasta com. sunt: Jidovina,
Tarnita, Virful-PopiT si Virful-
Vilculestilor.
Ca loc istoric in aceasta com.
este pe Dealul-Vilculestilor, Vir-
ful-PopiT,pentru ca aci se afla niste
urme de ziclariT vechI in pamint,
unde s'a gasit monede si pietre
cu inscriptiunr, din care una a
fost luata si pusä in temelia bi-
sericer din aceasta comuna si
conservatä pana in anul 1892, DlIrria,pädure, in jud. Buzad, com.
Aprifie, cind pentru importanta Bozioruli are 23 hect.; face un
inscriptiuneT ce purta, a fost corp cu Corneanul si Posobeasca.
ridicata si trimisa MuzeuluT, unde
se conserva astazT.
Mima, catend de munit, jud.
Buzad, care se ramifica In comu-
nele : Boziorul, °dalle, Cánesti,
Policiori, Piclele, Tircovul si
Trestia, servind adesea si ca
hotar intre dinsele si culminind
In mal multe virfurT, toate cu-
noscute sub numele de Dilma.
E avuta in sare.
Mima, culmina* a muntelui Dimboaiel (Valea-), vale, jud.
Mina, In jud. Buzad, com. Bo-
www.dacoromanica.ro
124
ziorul, cat. Corneanu. Contine
multa sare.
Mima, cultninalie a munteluT
Dilma, in jud. Buzad, com. T'ir-
covul. E punct trigonometric.
Din virful sad se vede orasul
BrAila.
Mima, ramificalie a munteluT
alma, in jud. Buzad, com. Tres-
tia. Sub poalele sale a fost situat
mal inainte satul Trestia, de
unde apoT s'a mutat pe locul
unde se aflA astA-zT.
D'hila, colina-, in jud. Buzau, com.
Tisaul, cat. Valea-Rea, intre pa-
durea Bradul si Badeni.
Dilma,(Gruiul-Muerilor),deal,
in jud. Gorj, com. Schela, plaiul
Vulcan. E situat spre N. com.
Pe acest deal se afla numal
paclurl de fagT.
Numirea de Gruiul-Muerilor o
are din vechime.
Mima, culme a coasterBaraganu-
luT, in jud. Ialomita, plasa Jalo-
mita- Balta, pe teritoriul com.
Hagieni. Este situata spre E.
de satul Gura-Jegalia.
Dilma,pd dure, In jud. Buzad, com.
Ocialle; are 120 hect.; e proprie-
tate mosteneasca in devalmasie
cu casa Heraru.
Dilma, pddure, In jud. Buzad,
com. Trestia ; are 50 hect.
Mime (Gogo§u1-), culminafie
a colina Dama, jud. Buzad, com.
Tisaul.
Tecuciti; desparte satele: Cor-
DIMBOVICEANCA
ni-d.-s., Corni-d.-j., directie in
V.-E.
Dimboiti, deal, care se intinde in
directie N.-V. de la Tataresti
la Corni-d.-s , in partea de V.
in raionul com. Comí, plasa
Berhecid, jud. Tecucid.
Dimbova, cdtun, jud. Gorj, pl.
Ocolul, comuna Carbe5ti, in par-
tea stingA a Pulul §i spre S.-V.
de com. sa. Numirea o are de
la piriul Dimbova, ce o uda
d'alungul si care se varsa in
PI.
E situat pe o culme de deal,
ramificatie din partea de V. a
dealuluT Bran 5i aproape de so-
seaua nationala Filia5i- Pietro-
sani.
Are o suprafata de 200 hect.,
din carT 30 hect. padure, 40
hect. arabile.
LocuitoriT posea : ro plugurT,
30 care cu bol, i8o vite marl
cornute, 12 caT, 87 or 5i capre
si roo porcT.
Comunicatia in acest catun
se face prin soseaua comunall,
care o pune in legatura cu co-
muna sa, 5i prin soseaua na-
tionala.
Are 1 bisericl de lemn, fon-
data de locuitorl, in anul 1792,
deservita de 1 preot si t cin-
taret.
Dimbova, pirig, jud. Gorj. Iz-
voreste din Dealul-luT-Bran, din
coasta despre V. Curge, spre
S. - V., ucla catunul Dimbova
si se varsa in XI, la Podul-
Poener, pendinte de com. Ro-
vinari. Ca mijloc de trecere
peste dinsul, e podul de lema
dintre catunele Carbesti si Tal-
vesti, intretinut de comuna.
Dimboviceanca, 1mq/e, in jud.
Buzad, com. Gageni-Vintileanea,
cat. Sahazeni.
 DIMBOVICEANUL
Dimboviceanul, veche numire
a satulul Lata, jud. Ialomita,
plasa Ialomita-Balta.
Dimboviceanul, pcidure, in jud.
Ialomita, plasa Ialomita-Balta,
Ruga satul Pribegi.
Dimbovicioara, sat, jud. Dim-
bovita, plasa Bolintinul, cat. com.
Titu.
Dimbovicioara, loc izolat, jud.
Muscel, in apropiere de petera
Dimbovicioara.
Gura Pesterei se afta la 861,2
metri d'asupra Marir-Negre si
774,2 m. d'asupra Bucurestitor.
Dimbovicioara, pefterä, jud.
Muscel, pe riul Dimbovicioara,
la hotarul despre Transilvania.
Este mult vizitata in timpul
vera In l'AM el omul intim-
pina stalactite in forma stru-
gurelu i alte forme de o albeata
exemplara.
Drumul dela Ruega- la Pes-
tera se face numal pe apa
acestui rití. De o parte si de
alta a acestui ria sunt niste
munti inalti de piatra cenusie,
l'ara niel o inclinare spre apa
acoperitT cu brazT.
In apropiere de Petera catea
se ingusteaza.
Dimbovicioara,r1ufor, j ud. Mus-
cel ; izvoreste dela hotar, din
apropiere de Piatra-lur-Craii1
se varsa-in riul Dimbovita, spre
N.-E, de Rucar, ca la 3 kil.
Dimbovita, Jude;, care si-a luat
numeledupA riul Dirnbovita, ce-1
uclA de la N.-V. spre S.-E., tre-
&Id aproape prin centrut jude-
Judetul Dimbovita se aflä
situat in partea muntoasa a.
tara rominesti intre 29°,48' 0
intre 230,37' longitudine estica,
socotit dupa. meridianul Parisu-
125
MI; i intre 440,30' si intre45°,28,
latitudine nordica. Judetul
bovita se invecineste spre E.
cu jud. Prahova, de care se
desparte spre N.-E. cu muntiT
Omul i Caraimanul, piscuri ale
Bucegiului, naaT jos Cu muntiT
Furnica,Paduchiosul, Plesu, Pie-
uva, Gurguiatul, Secatura, Po-
iana-Lupulur, Mägara, Sultanul
altiT; spre E. si spre S.-E.
serva de hotar intre Prahova
si Dimbovita o mica distanta
piriul Cricovul-Dulce. La V.
se invecineste cu jud. Muscel,
de care se desparte o mare parte
prin muntif Meterezul, Muchia-
Leota, Marginea - Domneasca,
Plaisorul, Valea-Brebul i alth ;
la N. se invecineste cu Tran-
silvania, despartindu-se prin cul-
mea Carpatilor ; la S.-V. se in-
vecineste cu jud. Argesul, la
S. cu jud. Vlasca si la S.-E. cu
jud. Ilfovul, ne avind cu aceste
din urmá treT judete mal miel*
un hotar natural, afara de o
mica parte din Arges, care des-
parte pe Dimbovita de judetul
Vlasca. Judetul Dimbovita are
o suprafata de 365.220 hect.
pAmint. Clima sa este variata,
dar sanatoasa. Vara de si in
partea cimpoasa a judetultil este
multa cäldura, la munte
clima este temperatä., asa ca in
toate verile muntif acestuT judet
sunt vizitatT de multa lume. PA-
mintul este fertil, creste tot felul
de animale, si produce vegetale
tninerale. Jud. Dimbovita este
mal mult de jumatate muntos
si deluros ; principaliT munti irisa
se pot numi de la com. Moroeni
in sus. Intre acestia eel mal
insemnati sunt :
a) Muntif dela Moroeni in sus,
cum mere pe matca Ialomiter
la dreapta spre E.: Plaiul-Dom-
nesc, Priporul, Gilma-Ialomitei
in drep tul PriporuluI in partea
de V. Brindusi, Orzea, Mar-
www.dacoromanica.ro
DiMBOVITA (JUDED
ginea-CirliguluT, Surl ele, Dichiul ;
In dreptul acestor din urna doi
muntl (Surte i Dichiul) se afta
muntele PAduchiosul, care este
cam limita intre jud. Dimbovita
Prahova, si care se pogoarA
cu poalele luT pana in apa numi-
ta Izvorul, afluent al PrahoveT,
care curge ca i Prahoval chlar
prin com. Sinaia. Tot pe partei
estica a judetului mal sunt mun-
tiT Oboarele, numit si Pletro-
sita, care este mal sus la N.
si nu trebue confundat cu com.
Pietrosita ; Nucetul, Blana, Lap-
ticul i Cocora se afta muntele
Furnica, care este intre Prahova
Dimbovita, In Virful ObirsieT
se aflä. Omul, care este un pise
al Bucegiului.
b) Muntil pe partea stingl a
IalomiteT, mergind dela Moroeni
In sus : Piscul-cu-Brazi, Mugurele
Raciul; intre acesti din urmA
doi muntl este riuletul Valea-
Raciut ;Cufuritul i Rateiul, tare
care se afta piriul Cufuritul
Lespezi, intre Lespezi i RAteiul
este piriul Brateiul. Pe cite trele
aceste ape, axila pe Valea-Raciu-
Cufuritul i Brateiul sunt
ferestrae de Wat scindurl ; Za-
noaga, Lucacila, Deleanul, Pla-
iul-Mircei, Tatarul, Padina, Colti,
Marina i Doamnele. Batrina
Doamnele se invecinesc cu
Obirsia, al cal-0r proprietarl sunt
din Transilvania. In virful Pa-
diner este vama numita. Strunga,
trecatoare in Transilvania la
vama austro-ungará Gutanu. Sub
muntele Batrina este manas-
tirea Petera-Obirsei subt o des-
chizaturA naturan, lungl ca de
I50 metri si care deschizAtura
merge din ce in ce descres-
citad pana ajunge a.sa de mica,
In cit abia ese un izvor. In
aceasta petera., la 20 pasi de
manAstire, este o cruce, de la
care nu se poate merge mal
departe, fiind intunerec.
DIMBOVITA (JUDET)
c) Muntir apusanT, san cer apro-
piatl de Muscel: Orlea, Vaga,
Ratuneiul, pe unde- se zice ca a
trecut Radu-Negru cu trasura ;
Marginea-Domneascd, munte in-
tre Orlea si Vaca; Leaota, unul
din muntir cer mar marl a! ju-
detultd, care inclina jumatate
spre Rucar, jud. Muscel si juma-
tate spre riul Ialomita, jud.
Dimbovita; Mitarcia, utila, Du-
dele-MarT si Dudele-Micr. AcestI
do! din urma formeazd unghiul
dintre Leoata, judetul Muscel,
Transilvania si muntir de litiga
riul Ialomita, ei ocupa punctul
despre N.-V, al jud. Dimbovita.
Ca trecatoare, d'ara de Strunga
mar sunt in jud. Dimbovita si
potecele : Strunga-Mica si Sint-
Ilie, Podul-cu-Florile este un pla-
tou frumos plan orizontal pe
virful Zdnoager, inconjurat de
jur-imprejur de colt1 de plata
foarte inaltr si unde se zice ca
ar fi fost niste Doamne refugiate,
pe carl urmarindu-le si aflindu-le
ad Tatarif, ele n'ají voit a, se
preda si s'ati aruncat in prd-
pastie. Virful-cu-Dor se día
In Virful muntelur Oboarele. A-
cest Virf-cu-Dor este plin de florI
frumoase in timpul verer si are
privaste spre Prahova si Plo-
esti. Judetul Dimbovita are mul-
time de muntr, dealurr si piscurt
si dela Moroeni in jos; insa de
mal putina importanta. Judetul
Dimbovita este udat de o mul-
time de riurr, precum : Dimbo-
vita cu afluentir sal Valea-Lungd,
Valea-Tiset, Valea-Barbuletultn,
Riul-Alb, Ilfov, Colintina si Ilfova-
tul, lalodita cu afluentir saT Talo-
micioara (estica), Valea-Lupulur,
Bizdidelul, Razvadeanca, S'A.-
nicul, Pascovul, Crivatul si Cri-
covul, in stinga, Ialomicioara (ve-
stica) sau Valea-Rimniculur, care
se zice si Valea-VaceT, Vilcana
si altele, in dreapta ; Argesul cu
afluentir sal Neajlovul in dreapta
126
si Sabarul ifi stinga, format din
Ciorogtrla si Rastoaca, iar a-
ceasta din Valda-Cobia, Valea-
.Suta si Potopul, care si el este
format din maT multe 01-ale. Din
suma de 365220 hect., supra-
fata totalA a judetuluT, 268573
hect, este numaT pamint arabil,
52259 hect. este pAdure; lar
44388 hect. coprinde satele, cA-
tunele, ora.sele, rlpile, muchile,
albiile flurilor, bdltile, sencile
si toate locurile nearabile si arg.
pddurT. Pddurile cele maT insem-
nate din judet sunt : In plaiul
Ialomita: 9680 hect. pe muntir
Blana, Piscul-BraziT, MAgurile,
Brindusile, Cocora, Dichiul, Pla-
iul-Domnesc, I_Ipticul, Plaiul-
Mircer, Nucetul, Oboare, Surle,
Zänoaga si allí ; 2000 hect, la
com. Valea.-Lunga ; 770 hectare
la Glodeni, 250 la Podurl; in
plaiul Dimbovita: 1350 hect. pe
muntir Mitarcea si Pretrele-Albe,
2500 hect. pe muntir Colibasi
la marginea de N.-V. a jud.,
1750 hect. la com. Izvoarele,
350 hect. la Runcul, 550 hect.
Scheiul-Episcopier, 600 Scheiul
Sf. Ion, 750 hect. Vilcana-d.-j.,
1450 Vilcana-d.-s.; in pl. Dim-
bovita: 3500 hect. la comuna
Butoiul, 1175 la Cdpriorul si
Tätarani, 72 t hect. la Gheboeni,
323o,hect. la LudecT, 1022 hect..
la Manesti, 380 hect. la Priboiul,
1450 la Rinciciavul, 175 hect.
la Valea-Caselor ; in pl. Dealul:
867 hect. la Adinca, 254 hect.
la Cazaci, 282 la Doicesti, 400
hect. la Habeni, 500 hect, pa-
durea luda, mosia Racovita,
4300 hect. la Ocnita, 250 hect.
la Gura-Ocniter, 860 hect., la Raz-
vadul, 850 la Latinga; in plasa
Cobia : 500 hect. la Valea-Mare,
180 hect. la MatAsarul, 270 la
Dragodana, 700 hect. la Petresti,
200 hect. la Petroaia, 1710 hect.
la Suta-Seagá, 639 hectare la
Uliesti; in pl. Bolintinul, afara
www.dacoromanica.ro
DimBoinTA GuDETT
de Maruntisuli si .5.iseni, mar
nu exista padurl ; in pl. Ialomita :
toso hect la Bolovani, 50 hect.
la Podul-Barbierulur, 50 la Cor-
ndtel, 250 la Frasinul, 52 la
Ghergani, 800 la Marcesti, too
la Mavrodin, 750 la Vizuresti,
117 hect. la Boanga si altele.
Judetul Dimbovita, mar in
toate comunele plaiurilor unite
Dimbovita-Ialomita si a plasilor
unite Dealul-Dimbovita, produce
multime de prune, din care se
fabrica tutea de o buna calitate
si in cantitatt enorme, ceea ce
face ca acest judet sa fie filtre
cele d'intiiu ale tare! mal abon-
dente in tuica. Vinurl produce
acest judet in dealurile : Doi-
cesti, Aninoasa, Viforita, Raz-
vadul, Bucsani si altele.
Animale se cresc in acest
judet, ce, bol, vacT, or, si mar
cu seamä capre multe mar prin
toate com. plaiurilor si plasilor
unite, adica in partea de N. si
din centrul judetulur, de aceea
si marca judetulur, este o cdpri-
°ara, ad in vechime se gaseau
prin acest judet si capre sal-
batice.
Minerale se afla: sare, la com.
Ocnita, Bezdeadul, Branesti, si
Glodeni ; pucioasd, la com. er-
banesti - Podurile, Bezdeadul,
Glodeni, Pietrosita, Virfurile si
Visinesti ; puturr de pleura la
Glodeni, Colibasi, Vilcana, Oc-
nita si Visinesti ; carbunT de
pamint la otinga doua mine
In exploatare, la Glodeni, la
Moroed in pAdurea statulur din
muntele Brindusele ; gips, in marl
cantitatr la Pucioasa si Vilcana;
pretre de moard, la PietrarT ; var,
la BrAnesti, Izvoarele, Runcul,
'pita, Visinesti, Vilcana-Pandeli,
Sacueni, Buciani, Comisani si
altele.
Mara de industria domestica,
se afla in judet o mare fabrica de
praf de pusca, unica fabrica a
DIMBOV1TA (JUDET)
tare de felul acesta, care este
in partea de N. de Tirgoviste,
pe malul sting al Ialomiter, pe
soseaua nationala Tirgoviste-Pu-
cioasa-Transilvania si unita cu
o cale ferata cu Tirgoviste. A-
ceasta fabrica este in catunul
Laculetele, com. Glodeni, pla-
iul Ialomita. Mara de aceasta
se mal afld : o fabrica de sfoff
si fringhir in com. Gura-Foad;
treI fabricr de Mina si gris cite
una prin Gdesti, Bolovani (co-
muna Cornetul) i doua. in Tir-
goviste ; cinc! fabrid de spirt,
una in Gheboaia, una in Bo-
teni, una in Bolovani i dota
in Tirgoviste ; 12 mojí de abur!,
prin diferite comune ; 127 morl
de apa ; 7 pive; o dirsta pen-
tru baterea tesaturilor de lind ;
ferastraa de taiat scindurI
In Manesti, unul in Batesti, u-
nul in Branesti, cinc! in Moro-
eni, cite-va in Runcul, cite-va
pe riurile : Cufuritul, Brateiul
si Valea-RaciuluI si in alte lo-
curT; fabrid de oale si fel de
fel de vase de pamint la Dra-
glesti si la Dragomiresti ; fa-
brid de cosurI de rachitä la
Dragomiresti, de unde se duce
la diferite bilciurl ale tare"; ro-
tarie, in Tatarani i alte comu-
ne ; o multime de velnite de
fabricat tuica prin diferite comu-
ne , veo 12 fabrid de gaz in
Tirgoviste si com. Colanul ; mar
multe mor! de apa in Tirgovi-
ste i altele ; costume natio-
nale se face la Riul-Alb, la Pie-
trari, la Pietrosita si altele; te-
saturl de linA, precum : scoarte,
velinte, paturI, plocate i altele
sa fac la Moroeni, Pietrari, Riul-
Alb si altele. Comerciul este
activ in jud. Dimbovita. Ca cen-
tre de desfacere prin vinzare
cumparare sunt in judet tref
tirgurr, salí orase : Tirgovistea,
care este si capitala judetuluI,
Gaesti i Potlogi-Urbani. Pentru
127
producte mal este gara Titu
unde este mare schela de des-
facerea cerealelor. Apo/ mal sunt
tirgurile rurale CornAtelul si
Gaesti la Sf. Maria saa 8 Sep-
tembrie. Voinesti la 8 Noem-
brie; Pietrari la 7 Ianuarie; Voi-
nesti la FloriI, Baleni la 24 Iu-
nie ; Pletrari i Patroaia la 20
Iunie ; Gaesti 5i Branesti la 20
Iulie, Podurile la 27 Iulie si la
6 August.
CaI de comunicatie in Dim-
bovita sunt: catea feratä Bucu-
curesti-Pitesti-Virciorova cu
rile : Ghergani in pl. Jalo mita,
Titu in Bolintinul si Glesti in
Cobia; calea ferata Titu-Tirgo-
viste prelungita acum pana la
Laculetele ca gärile : Nucetul,
Vacaresti, Tirgoviste si Lacule-
tele, toate in pl. Dealul ; so-
seaua nationala Bucuresti-Pite-
sti ce trece prin comunele: Bil-
dana, Lunguleti, Cornetul, Titu,
Gdesti, Badulesti si merge la
Pitesti; soseaua nationald Bu-
curesti - Tirgovi s te - Transilvania
ce trece pi-in comunele Inda-
na, Ghergani, Contesti, Mircea-
Voda, Ulmi, Tirgoviste, Doice-
sti, Laculete, Gura-Bezdelulur,
Poduri, Motoeni, Tita si de aci
prin Petrosita, Moro eni si pe al-
bia Ialomicioarel (Estice), pe sub
poalele munteluI Paduchiosul la
Sinaia; soseaua judeteand
goviste-Butimanul ce trece pi-in
comunele: Lazurile, Comisani.
Habeni, Maui, Dobra, Bilcju-
resti i Cojasca, de unde se
desparte in doua: una spre S.
trecind prin Butimanul in jud.
Ilfov si alta:spre E., trecind riul
Ialomita la comuna atunul si
apoI pi-in cat. Ochiul-BouluI in-
fra in jud. Prahova ; soseaua ju-
detean5. Tirgoviste-Gaesti-Vlas-
ca, care trece prin comunele :
Lucieni, uta-Seaca, Piciorul-
de-Munte, Dragmlna, Gdesti,
Greci, Petresti, Ragul,
www.dacoromanica.ro
DiMBOVITA (JUDED
Petresti d.-j. i apoT intra in
Vlasca; soseaua judetiana
Cimpulung, care trece pi-in co-
munele: Dragomiresti, Ghebo-
eni, Izvoarele, Voinesti, Geme-
nea si apm intra In Muscel,
soseaua judetiana Tirgoviste-
Ploesti, care trece prin comu-
nele : Razvad, Sacueni, Adinca
si intra in Prahova. Mara de
aceste sosele marl, mal sunt al-
tele pi-in judet ce leaga o co-
muna cu alta. Judetul Dimbo-
vita pana la 1883 se impartea
in 5 pläsI si dota plaiurr,
plaiul Dimbovita, plaiul Ia-
lomita, pl. Dimbovita, pl. Dea-
lul, pl. Cobia, Bolintinul si pl.
Ialomita ; de atuncT s'aa unit
plaiurile, numindu-se plaiul Ia-
lomita-Dimbovita cu resedinta
in com. erbanesti-Podurile, s'au
unit plasile din centru Dimbo-
vita si Dealul, numindu-se Dea-
lul-Dimbovita cu resedinta in
Dragomiresti, lar cele-l'alte aa
ramas tot ca inainte: pl. Cobia,
Cu resedinta in Gaesti, pl. Bo-
lintinul co resedinta in Titu si
pl. Ialomita cu resedinta in
In tot judetul sunt ir6 com.
.rur. si 3 urbane, adica 51 com.
rur. si una urb. in pl. Dealul-
Dtmbovita, 23 com. rur. in plaiul
Dimbovita-Ialomita, 23 comune
rurale si una urbana In plasa
Bolintinul i 19 com. rur. in pl.
Ialomita. In tot judetul Dimbo-
vita este o populatie de 178248
suflete, adica : 7000 in Tirgo-
viste, capitala ¡ud., 47415 In pl.
Dealul-Dimbovita, 35864 in pla-
iul Dimbovita-Ialomita, 31336 in
pl. Cobia, 30564 in pl. Bolinti
nul si 26069 in pl. Ialomita. In
Tirgoviste este un tribunal si
in judet cinc! judeclitorir de
ocol : o judeatorie de ocol pes-
te plaiurl cu resedinta in er-
banesti-Podurile, o judecatorie
de ocol peste orasul Tirgoviste
 roIMBOVITA (PLASÀ)
$i plasa Dealul, cu re$edinta in
Tirgovi$te, o judecatorie de ocol
peste pla$ile Dimbovita $i Cobia
cu re$edinta in Gle$ti, o judeca-
torie de ocol peste plasa Bo-
lintinul cu re$edinta in Titu $1
judecatorie de ocol peste pl.
Ialomita cu re$edinta in Bilciu-
resti.
In judetul Dimbovita sunt
240 biserid in functie pi-in di-
ferite comune $i catune, apoT
inca 24 biserid 'in Tirgov$ite, din
care 5 sunt in ruina. Mara de
acestea maT sunt $i 12 naras-
tirl $i anume : Dealul, Viforita,
Gargota, Nucetul, Fusea, Bunea,
Butoiul, Cobia, Pätroaia, Bil-
dana, Gaiseni $i Petera sag
Obir$ia. Preste toate aceste bi
sericI $i m5nAstirl este un pro-
topop cu re$edinta in Tirgo-
vi$te $i mal mu1t1 proesto$I prin
judet. In Dimbovita sunt : un
gimnaziti $i 3 $colT primare de
bäetl $i de fete (in Tirgovi$te),
$coald primard de baetl $1
una de fete in Gle$ti, cite o
scoala de fete prin comunele :
Titu, Potlogi, Bilciure$ti, Pie-
tro$ita, Serbane$ti $i Bezdeadul.
Pe IMgä acestea mar sunt Koh'
maT in toate comunele rurale.
Dimbovita, p/asd, in jud. Dim-
bovita. SI-a luat numele de la
riul Dimbovita. La 1883 s'a
unit cu plasa Dealul, formind
singura plasa, numita Dealul-
Dimbovita cu re$edinta in Dra-
gomire$ti.
Dimbovita, p/aiti, jud. Dimbo-
vita, numit ast-fel de la riul
Dimbovita. Avea de re$edinta
Pietrari $i altd-data Brane$ti $i
de la 1883 s'a unit cu plaiul
Ialomita, avind resedinta In co-
muna Serbane$ti-Podurile, unde
sunt $i baile Pucioasa.
DIrnbovita, plaifi, jud. Muscel,
128
contopit cu plaiul Nuc$oara de
la I Aprilie 1882, de la care
data formeaza un sin gur plaig
cu plaiul Nuc$oara, avind rese-
dinta subprefecturd in comuna
urbana Cimpulung.
Acest plaig coprinde partea
de N.-E. a judetuluT Muscel.
Se märgine$te la N. cu Tran-
silvania, de care se desparte
prin culmea muntilor Carpati ;
la E. cu jud. Dimbovita, avind
de limita natura1ä in aceasta
parte $irul muntllor DimboviteT,
ce merge paralel Cu acest rig
la S. cu plasa Arge$elul, des-
partindu-se de dinsa printr'o
linie care, incepind de la Dim-
bovita (cam din dreptul satu-
luT Gemenea) strabate plaiurile
pe din jos de comuna Mataul
Ora* in Riul-Tirgulul la Om-
pulung ; iar spre V. se mArgi-
ne$te cu plaiul Nucsoara, avind
de hotar culmea dealulur MA-
gura, ce formeaza pana in am-
pulung chiar unja de despartire
a apelor celor dota plaiurl.
Forma plaiuluT e dreptunghiu-
lara.
Numele-T vine de la Atli Dim-
bovita, care-1 uda.
Impdrfirea administrativd.
Plaiul Dimbovita se compune
din 41 sate, earl formeaza 15
. com. rurale : Lere$ti, Voine$ti,
Valea-Mare, Nanae$ti, Dragos-
lavele, Rucärul, BAdeni-Ungu-
reni, Badeni - Paminteni, Ceta-
teni-din-Deal, Cetateni-din-Vale,
Laical, Miclo$ani, Pucheni, VA-
leni $i MatAul. Re$edinta pla-
iuluI, unit cu plaiul Nuc$oara,
este in Cimpulung.
Vechea impirtire a plaiuluI
Dimbovila. Plaiul Dimbovita in
secolul al XVHI-lea avea tot In-
tinderea de azT, afara de satele
Rucarul $i Dragoslavele, carT
erati atuncT ale pld$el Arge$elul-
de-Sus, dupa chiar cererea a-
cestor sate la Guvern : ca sa
www.dacoromanica.ro
DIMBOVITA (PLAIÙ)
scape de sub privigherea vata-
fuluT de plaig, care le controla.
pichetele pe unde treceag el,
inteascuns obiectele felurite de
exportare oprite de guvern.
Infati$area generala a solu-
luT este variata $i adese de
o priveNte incintatoare. Dea-
lurile, spre Nord de marimT
uimitoare , $i cu forme dife-
rite, iag spre Sud directiunT
mal lainurite, parte mar dulcl,
forme mal rotunde, plerzind
chiar padurile cite o data si
prefácindu-se In muscele , pe
a caror inaltime, stincile chel-
ba$e, inlatura monotonia aspec-
tuluT $i atrag cu drag privirile
calatoruluT.
Valle, la inceput strimte $i
intunecoase, se desfac treptat-
treptat $i daca ele n'ar fi atit
de numeroase ca din fie-ce loc
sa se vadA 2-3, deschizindu-$1
gurile in vaina principala, fru-
musetea loculuT n'ar fi atit de
fermecatoare.
Culmea principall a Carpa-
tilor, in dreptul plaiuluT Dim-
bovita, are la inceput directi-
unea de la V. la E, cu virfurile
cele mal principale Comisul si
Tama$ul, apoT schimbind brusc
directiunea spre S.-E. merge
ast-fel pana din jos de virful
Piatra - luT - Craig, la Piscul SI.
Ilie, unde se indrepteaza iarA$T
spre N.-E., formind in aceasta
parte hotar judetuld Dimbo-
vita.
Ramificatiunile pincipale, earl
traverseaza plaiul de la N. la
S., sunt patru, inchizind intre
dinsele cele treT vAT, pe carT
sunt a$ezate toate comunele a-
cestur plait".
Acestea sunt :
I. MuntiI Dimboviter cu At-
furile : Prislopul, Rosul, Algiiul,
Runcul, Priseaca, sunt de o ma-
rime impunatoare, pe coaste pa-
duro$T, lar pe calme Cu pa$unT
DIMBOVITA (PLAIUL)
ce nutresc numeroase turme de
vite. Ei incep din muntiT Car-
patT, despartindu-se prin Valea-
GhimbavuluT, i continuA, in lun-
gul riuluT Dimbovita, directiu-
nea acestora spre Sud.
de inAltiml muntoase
li.111
ce formeazA linia de despArtire
intre apa DimboviteT $1 Arge-
selul. Aceste inAltimT sunt mun-
tele PApusa, al cAruT vid intrece
toate vecinAtAtile, Draxinul, Mä-
ra, Tefeleica, Preajma, Munti-
$orul, CApitanul, PlAisorul, Pra-
vAtul, AltAmusul i Mateiasul,
cu virful Sturul satt Piatra-NA-
mAestilor. O mie de metri poate
sl fie diferira de ridicAturA in-
tre Virful-SturuluT si valle ve-
cine. CAlAtoriile la el sunt do-
rite de totT vizitatoriT acestor
locurT. In apropiere de dInsul
este Petera-MatelasuluT, a arel
adincime uimitoare nu este cer-
cetatl de cit de corbiT i In-
drAznetiT vulturf.
MuntiT GrAdi$teanu, GAi-
natul-Mare, GAinatul -Mic, Do-
briasul-Mare, Dobriasul-Mic, Pis-
cul-CaluluT, Mosoroaele-Marl $i
Mosoroaele-MicT, Strimtul, CIA-
bucetul, Chiciora, Coasta - Md-
nAstiref-NAmAesti,
Dealul-CuculuT i Dealul-
MNtAuluT, constitue, de la Pa-
pusa, sirul despArtitor futre apa
ArgeseluluT i Riul-TirguluT.
Oticul, Iezerul, ZAnoaga,
Boldul, Pojorita i MAgura spre
V. plaiuluT, in paralel cu Riul-
Tirgulur, nu aü virfurT remar-
cabile, afarA de Iezerul, cu lacul
Iezerul, a cArul adincime a de-
terminat pe ciobanT sA zicl cA
e o rAsuflAtoare a mAreT.
Hidrografia. Din arAtarea
rurilor ce strAbat plaiul Dim-
bovita, s'a lAmurit cA treT sunt
riurile principale ce udA plaiul :
111.11 Dimbovita, Argeselul si
Riul-TirguluT.
Dimbovita, izvorind din mun-
58878 Mande Dicifonar Geogratio. Tot
129
tele Oticul, curge la inceput in
directiune de E. Para la mun-
tele Tamasul, apor se intoarce
cAtre S. primind de afluent1
pe Dimbovicioara, Valea-CheiT,
Ghimbavul, Valea-Caselor, BA-
deanca, Valea- CetAtueT, Valea-
LargA, toate pe partea stingl ;
iar Riusorul, Valea-PravAtuluT,
Stoeneasca $i Valea-VAlenilor
pe partea dreaptA.
VrednicA de vAzut este Valea-
DimbovicioareT, care, strinsA In-
tre douA ináltimT pietroase de
o lungime rarA, se desface toc-
maT mal spre N., unde este pes-
tera DImbovicioareT. Rîul Dim-
bovita, pArlsind plaiul Dimbo-
vita, la satul LAicAT, trece in ju-
detul DImbovita.
RIul Argeselul, izvorind din
muntele GAinatul-Mare, sub PA-
pusa, curge in directiunea de
S., udA com. NAmAesti, trecind
pe la E. de com. Valea-Mare,
apor ese din plaiul DImbovita
la comuna MAtAul spre a uda
com. Boteni din pl. Argeselul.
El primeste de afluentT in pla-
i ul Dimbovita pe Valea-CirsteT,
pe partea dreaptA i Topolita-
MateiasuluT pe partea stingA,
ami; ele in hotarul comuneT NA-
mlesti.
Riul - TirguluT izvoreste din
muntele Iezerul aflat la S. de
Oticul, si nu primeste afluentr de
cit, aproape de izvor, pe Cuca
din PApusa, clsigInd o mdrime
ce intrece de doul ori pe aceia
a ritiluT Argeselul. El udA. com.
Leresti si Voinesti $i trece apoT
in plaiul Nucsoara, udind orasul
Cimpulung.
PAstravT, mrene, sglAvocT, cu-
titoT, verdetr, latite si tiparl sunt
speciile de pestT ce populeazA
apele acestor rifle.
Ckile de comunica/je. Plaiul
Dimbovita este strAbAtut de la
S. spre V. de calea nationald
Pitesti-Cimpulung-Brasov, care
www.dacoromanica.ro
DIMBOVÌTA (PLAIUL)
trece prin comunele Valea-Mare,
Dragosla.vele i Ruclrul.
De la RucAr pAnA la GranitA,
soseaua se desf4tal pe o lun-
gime de 17 kil. $erpuind aci
prin fundul vAilor, colo prin
traseurT adincT ce numaT dina-
mita a ptitut sl sape, invirtin-
du-se in zigzag pe la poalele
munteluT Sasul i pAn5. in virful
luT, peste tot sustinutA de pa-
rapete enorme de piatrA i strl-
bAtInd peizagiile cele mal in-
cIntAtoare.
AceastA osea, cea mal fru-
moasA a tare, lucrare mAreatA,
s'a terminat in anul 1891, MaiÙ,
si a fost vizitatA de M. M. L.
Regele Regina si Principele
Mostenitor la 3 Iunie 1891. S'a
decis ca in parapetul soseleT
sA se zideascA o piatrA come-
morativA reamintind vizita M.
L. L.
De la Sud spre Nord, acest
piala mal este strAbItut de $o-
seaua judetianA Tirgoviste-Cim-
pulung, care la com. BAdeni-
PAmintenT se bifurcl, o ramurA
mergind la com. Dragoslavele,
lar cea-l'altA dA la Mateia$ in
$oseaua nationalA Pitesti-Fron-
tierl.
Afarl de acestea sunt mal
multe sosele comunale i vici-
nale, carT inlesnesc comunicatia
intre sate.
Ocupaliunea locuitorilor. PA-
mintul arabil In plaiul DImbo-
vita fiind lipsit de intinderea
fertilitatea necesarl uneT Culturl
intinse, care sl constitue un
izvor de bogAtie, ocupatia prin-
cipal a locuitorilor este co-
mertul cu scindurT, cü lemne,
cu vite, cu var i brinzeturT.
Scindurile de diferite
se fatriclin herAstraele (numite
In alte pArtf ale tArd joagAre)
aflate pe Riul-TirguluT, si pe
titirite Argeselul, Dimbovita,
Ghimba,k11 $1 Bldeanca.
17
DIMBOVITA (PLAIUL)
Femeile se ocupa cu tesatura
pinzeturilor, a dimiilor i cu
lucrarea de costume nationale.
In Ruar i Dragoslavele, maT
totl locuitoril se indeletnicesc
cu fabricarea scindurilor ; in
Ruar se mal' cresc si vite multe.
Cascavalurile i brinza de Ru-
ar sunt renumite.
In Namaestl se ocupa cu lem-
n'Aria si facerea varuluT din plata
calcaroasa adusa din muntele
Mateiasul.
In Leresti i Voinesti, cu
cresterea vitelor, scinduraria
munca la fabrica de h1rti e Ioanid,
aflata pe Rtul-TirguluT, in raionul
CimpulunguluT si in vecinatate
de comuna Voinesti.
In Valea-Mare cu exportarea
de scindurl i lemne si cu fa-
bricarea de tuja..
In Mata, cu fabricarea de
%mica i cresterea vitelor. Aci
locuitorii cresc un sola de cal
raid la corp, dar foarte iutT si
puternicT.
In cele-l'alte com. de pe linga
riul Dimbovita, locuitoril se o-
cupa cu fabricarea de tuica
cu transportarea de scindurT la
Tirgoviste.
In Cimpulung, locuitoriT din
mahalaua Scheiul, in partea de
N., se indeletnicesc cu fabri-
carea de donitI ; iar ceT-l'altl,
de la V., cu facerea de oale.
Vitele in numar mal mare
sunt oile, vacile, cair i caprele.
Arenda anuala a unul pogon
de finete pentru nutrirea aces-
tor vite, variazä intre io 30
lel; iar pretul de vinzare ves-
nica. se schimba intre 200
400 leT.
Gindacil de matase nu se
cresc de cit in cite-va comune,
/usa ingrijirea albinelor tot con-
stitueste ocupatiunea de predi-
lectie a fruntasilor aten'.
Cultul. LocuitoriT pastreazd
neclintite credinta i obiceiurile
www.dacoromanica.ro
180
practicelor religioase. Bisericile
sunt vizitate sarbatorile de un
numar mare de 1)5.64 i femeT.
Multe sate ag cite doua bise-
riel sau doT preot.T. Asa, Leresti
are o biserica cu 2 preotr ; Voi-
nesti, 2 bisericI cu 2 preotf; Va-
lea-Mare, i biserica cu z preoti ;
Ndmaestl, 2 bisericT Cu 2 preotl;
si o monastire cu 2 preotl
Dragoslavele, 2 bisericT Cu 3 912 plugurT de lemn sad tara
preotl; Ruar, 3 bisericT Cu 3
preotT ; Mataul, 4 biserid ; Ba-
deni-PamintenT, 3 bisericT Cu 3
preotT, etc.
In total, plaiul Dimbovita are
28 bisericT deservite de 28 preotT
si 36 dascalT.
Astructiunea publicd. In fie-
care comuna din plaiul Dim-
bovita este cite o scoald
Cu cite un invatator, exceptiune
acind numal Rucarul unde se
gaseste i coall de baell Cu 3
invatatorT si i coala de fete
Cu 2 invatatoare; Dragoslavele
Badeni- PamintenT, cu cite
scoala de bäe i i de fete.
In acest plaiü functioneazd
18 scoale rurale (I 3 mixte, 2 de
baetl si 3 de fete), conduse de
21 invatatorl, cu intretinerea
canora statul cheltueste "anual
28.242 leI.
Scoalele sunt frecuentate de
elevl in mod regulat. In anul
colar 1883-84, numarul ele-
vilor din aceste scoll se ridica la
593 elevl si 55 eleve.
tiri carte 112 barbatl si 33
femeT.
and se fac seo:di:aturde. In
plaiurile-unite nu se fac sema.-
naturl de toamna. Semanatu-
rile de prima-vara, a griuluT,
orzuluI si ovazuluT se incep de
obicein in lunile Aprilie
Porumbul se seamana in Apri-
lie i Maiu.
Secerisul griuluT, orzulur
ovazuluT se face de ordinar in
luna Iulie ; iar culesul porum-
DImBoviTA (PLAIUL)
buluT incepe dela 14 Septem-
bre. LivezT artificiale nu se
seamana.
.11(aFint ci unelte agricole. In
anul 1888, ail existat in plaiul
Dimbovita-Nucsoaraurmatoarele
masinT i unelte agricole :
masilla de treerat cu manej, I
masita de vinturat, 3 masini
de batut porumbul cu manivela,
ne§tI, 55 plugurl de fer sati
nemtestr, 31 scarificatoare, 2
grape de fier, 54 morI cu apa.
Populafiunea. LocuitoriT co-
munelor din plaiul Dimbovita
se estima la suma de 19732
suflete, apartinind la 3740 fa-
totT de nationalitate curat
romineascd.
.11fif carea populagei plaiului
Dimbovila - Nucfoara pe anul
z889. In acest an s'aii facut in
plaiul Dimbovita-Nucsoara 263
OsatoriT, nascut 1220 copir
ati murit 754 barbatT si fe-
meT.
S'ají casatorit (dupa etate) :
84 barbatT (dela 18-25 arn),
129 (dela 25-35 ani), 29 (de
la 35-45 anT), 21 (dela 45-
6o anT); 42 femer (dela 15-18
anT), 168 (dela 18-25 anT), 36
(dela 25-35 ani), 14 (dela 35
45 anl) si 3 (dela 45-60
anT.
S'ají nascut (dupa sex): 626
baetl si 594 fete; legitimT : 573
bIetT 51547 fete; naturalf: 53
bAetT 51 47 fete. Aa murit: 392
bArbatT 5i 283 femeT.
Plaiul Dimbovqa in anul 1856.
In acest an gasim cA plaiul Dim-
bovita are 95 muntI, carl dad
un venit anual de 53420 leT; 87
herastrae Cu venit anual 32429
ler; 29 morl cu venit anual 7850
leT; 5 dirste Cu venit 1230 leT,
4 piue Cu venit 460 leT; 18 po-
vernI cu venit 13490 leT.
Populatia plaiuluI se urca la
11293 locuitorl, din carl 6041
 DINIBOVITA (121U1,-)
barbatI, 5252 femeI, cu 2634
familiI.
Avea 23 sate, 27 bisericI, 45
preotl, 3 diaconI, 25 hoed de
neam, 13 mazili, 2262 contri-
buabilI romini, cad' platean a-
nual 20188 le! i 91 tiganI
contribuabili carl plateati 4550
lel anual pentru proprietatile lo-
cuite i nelocuite i contributia
drumurilor.
Dimbovita, rig. Din virful le-
sera, (2407 m.), care apartine
muntilor Flgaras, din lantul Car-
patilor, la nastere riul Dimbo-
vita, afluentul cel mal principal
al Argesulur. Importanta aces-
tiff rîü reese din aceea ca ucla
capitala tare! si ca pe o parte
din valea sa trece soseaua-na-
tionala Cimpulung - Brasov. A-
cest nfl ia nastere din 2 Or-
loage, se indreapta in general
spre N. cu neinsemnate schim-
barI de directil, impuse de ra-
mificatiile muntilor inaltI, cart
marginesc valea acestuI rin
dupa ce curge pe 6 kil., se in-
dreapta spre E. si dupa ce trece
la N. de muntele Peceneagul, ja
directla S.-E. pana in dreptul
munteluI Cascul.
La N. de acest munte, Dim-
bovita primeste pe dreapta a-
pele care se scurg din muntele
Dracsinul in directia de la V.
la E. prin .ralea numita Dracsi-
nul ; iar la S. de muntele Cas-
cu, apele carI se scurg din mun-
tele Papusa, tot in directia de
la V.-E. prin valea numita Cas-
cu; dupa ce Dimbovita a pri-
mit apele acestor val, ja directia
spre S. si primeste pe stinga
apele, care plecind din Piatra-
luI-Crain, curg de la N. la S.-
V., prin valea Tomaselul.
De la confluenta sa cu acest
pfria valea incepe a se largi a-
tingind In unele partI 150 m.
Tot pe stinga Dimbovita prime-
121
ste apele care curg tot din Piatra-
luI-Crain prin valea luI Inanul,
iar mal la S. acelea care curg
prin valea Speriatul.
De la aceasta confluenta, va-
lea incepe a fi locuita ; pe stin-
ga se gasesc cdtunele : Podul-
DimboviteI ; la S. de aceste ca-
tune apele se restring din nor'
inteun defilen format din muntif:
Plaicul, Magura si Posada. Ra-
mificatiile acestuI din urma mun-
te silesc apele Dimbovitd
schimba directia catre E., iar
dupa ce ocoleste muntele Po-
sada se indreapta din nor' ca-
tre S., de aci se deschide o
vale larga unde are loe con flu-
enta cu Dimbovicioara ; locali-
tatea poarta numele de Podul-
Dimbovitd. In acest loc sosea-
ua nationalä, care urea valea
DlinboviteI de la Dragoslavele,
o pdraseste pentru a urma pe
aceea a Dimbovicioard, intretd-
indu-se spre frontiera.
DImbovicioara, aflue It pe stin-
ga, ha nastere din muntele Pe-
tricica, curge de la N. la S., tre-
cind pe linga localitatea numita
Petera-Dimbovicioard, ja di-
rectia spre S.-E., apa sa este
marita cu acele ale vailor Izvo-
rul, Mod si ()rep.
Valea Dimbovitd, la conflu-
enta el ca Dimbovicioara, este
deschisa, dar se restringe din
non intre culmea Posada si mun-
tele Dumbrava la S., careia pri-
meste si apele riuluI Dumbrava,
marit cu Gura-Vale!, care curge
prin Valea-Ristava. La confluenta
cu acest Orin, Dimbovita se in-
dreapta spre V., trece pe ling5.
satul Rucar, de unde ja direc-
Via spre S. De la Rucar, valea
deschizindu-se, largimea sa atin-
ge 60o m. in unele partI; intre
Lunca-Gherld i Slobozia, pe
11/2 kil., ldrgimea \raid se re-
duce din non la un defile'''. La
S. de satul Stoenesti, pe partea
www.dacoromanica.ro
DIMBOVITA (Rim)
dreapta, Dimbovita primeste pi-
riul Stoenesti, de mica impor-
tanta ca volum de apa, insa
important prin aceea ca pe va-
lea luI trece soseaua care une-
te Valea-Dimboviter cu aceea a
ArgesuluI si in urma cu a Mu-
luI-TirguluI.
La N. de satul Badeni, Dim-
bovita primeste pe partea stinga
piriul Radivca care ese din vir-
ful Leotd, curge de la N. la S.-
V. si a card vale in partea de
N. poarta numele de valea am-
padia ; la S. de confluenta a-
cestur en, ramificatiunile cul-
melor Tefeloaga i LeoteT, care
marginesc valea DimboviteT, se
apropie de ele asa, in cit redu-
ce din non valea la un defiler'
pana la confluenta cu Valea-
Larga.
Prin Valea - Larga se scurg
in directia N.-S.-V. apele care
les din culmea LeoteI ; conflu-
enta are loc la N. de Miclau-
sani.
De aci valea Incepe a se
largi din ce in ce, iar la Izvoa-
re atinge 21/2 kil., unde are loc
confluenta eI cu Riul-Alb, care
aduna apele vailor Strimba, am-
pina i Barbuletul. Un alt afluent
pe partea dreapta, e piriul Ta-
tArani care se uneste cu Dim-
bovita la Caprioara. Directia
generala a valeT DimboviteI de
la Rucar i pana la Rincacio-
vul este aceea de la N. catre
S., cu oare-care inclinare spre
E. De la Rincaciovul directia
DimboviteI se schimba spre E.
pana la N. de Luchieni-din-
Deal, de unde isT reja din non
directia sa generala de S.-E.
Aceasta directie a sa se schim-
ba in unele partr, accentuindu-
se spre E. sat' spre S., schim-
ball 'Msg. pe mid directiI, fiind
maI mult coturI.
Pe stinga sa Dimbovita, la
Nucet, primeste apele piriultd
D1MBOVITA (RiUL-)
Noroioasa. Un alt afluent tot
pe stinga sa, ea un curs mal
lung, este Ilfovul, care izvoreste
de linga Colanul, la S. de Tir-
goviste; curge in directia S.-E.,
trecind pe la BrAtesti-d.-s., Bo-
Balteiul la V. de
lovani-MarT,
Ghergani, pe la S. Tartasesti-
d.-j., unde in mijlocul un.il za-
voiti apele sale se raspindesc
si se unesc cu ale Dimbovitei
intre Brezoaia - CamarasuluT si
Cosoba. Afluentut sari insa mar
principal ca volum de apa si
ca lungime este Colentina. A-
cest piriA la nastere din pIdu-
rea Calugareasca, directia sa
este paraleld cu a Dimboviter,
mid Ghimpati, Vizuresti, Clod:
nesti, Buftea si Chitila, iar la N.
de Bucuresti, albia sa se large-
ste in unele partY, in &it formea-
za lacurT, care toate ati insa o
scurgere in valea ColentineT;
dui:A ce trece pe la Baneasa,
Herastrati, Fundeni, Pantelimon
si Cernica se uneste cu D'im-
bovita la Caldarari. Acest afluent
al DimboviteT primeste si el la
rindul sari apele vaTeT Mihulean-
ca. Tot pe aceasta parte apele
din padurea Cernica se scurg
pe valea Tinganul in Dimbo-
vita.
La Frunzinesti, Dimbovita pri-
meste tot pe stinga apele vareT
Pasarea. Pe partea dreapta de
la localitatea Lunguletul, un ca-
nal ja o parte din apele Dim-
boviteT pentru a le uni cu pi-
dui Ciorogida, care curge In a-
propiere de Dimbovita si care
se varsa in Sabarul, la Braga-
diru. Mara de acest afluent,
Dimbovita mal este alimentata
prin miel scurged de apa, insl
far' de importanta. Dimbovita,
incarcata cu afluentiT, pe care
i-am numit mal sus, urmind
directia sa de S.-E., se varsa
In dui Arges, la V. de satul
Budesti.
www.dacoromanica.ro
132
Valea Dimboviter incepe a fi
locuita de la confluenta-T CII va-
lea Speriatul, la S. carda, pe
malul sting, se gasesc situate
la o mica distanta unul linga
altul doua catune cu numele de
Podul-Dimboviter.
Primul sat mai mare este Po-
dul-DimboviteT, situat pe par-
tea stinga la confluenta Dim-
bovicioareT ca Dimbovita si tot
pe partea stinga din acest punct
se zaresc ruinele uneT cetAtT
numita Cetatea-NeamtuluT. De-
fileul dintre Podul-Dimbovitei
si Rucar poarta nu mele de de-
fileul Posada si peste culmea
PosadeT trece soseaua nationald
Cimpulung -Brasov. La esirea
din defileul Posada, pe malul
drept al DimboviteT, se gaseste
situat satul Rucar, pe unde tre-
ce soseaua nationala. Mal la S.
de acest sat se gaseste Lunca-Gir-
leT, pe malul drept, dupa care
pe malul sting se gaseste Slo-
bozia. In fata Sloboziel, pe cul-
mea care pleaca din Piatra-Na-
mäestilor, se gaseste satul Frun-
tilor, lar la S., tot pe malul drept,
satul Stoenesti. Pe malul sting,
Ja S. de Stoenesti, Dimbovita
uda Badeni si Cotenesti.
De la Stoenesti si Oa. la
CetAteni, Dimbovita trece prin-
tr'un nou defiler', unde sunt de
remarcat, pe malul sting, ruinele
uncí biserici parasite si a und
cetatuT, care poarta numele de
Cetatuia-luI-Negru-Vodd. La e-
sirea din acest defileti se ga-
seste com. Cetateni, compusa
din doul catune, din care cele
de pe malul sting poarta nu-
mele de Cetateni-din-Vale, lar
cele de pe malul drept Cetateni-
din-Deal. Mal la S., pe malul
sting, se gaseste Diaconesti iar
in fata acestilia Padermani. Dim-
bovita uda mal la S. Laical,
Miclausani pe stinga, Valeni si
Capul-Coastef, pe dreapta la S.
ENBOVITA (R1UL'
de care se gaseste com. Gemeni,
situata pe ambele malud, Gin-
desti-diri-Vale, pe malul drept,
Voinesti pe stinga, Dragoda-
nesti si Sturdzeni pe dreapta, Iz-
voarele pe stinga, la confluenta
sa cu Pidul-Alb. De aci, malul
drept e mal populat, cacr ga-
sim in aceasta parte satele Pre-
boiul, Tatarani, Caprioara, MA-
nesti si Dragaesti-Paminteni, pe
cind pe malul sting nu se afla
de cit Geboani in fata Capri-
oareT si Dragaesti-Ungureni, in
fata celor Paminteni. La S. de
acestea, pe malul sting al Dim-
bovitef, se gaseste Dragomiresti,
dupa care Dimbovita uda : Rin-
cdciovul, Luceni-Ungureni, am-
bebe comune situate pe atnbele
malud ; Luceni - Pamin teni si
Vacaresti-din-Deal, iar pe ma-
lul drept Luceni si Ciaran. La
S. de Ciurari, tot pe mahl
drept, care este mal Malt, se
gaseste comuna Persici - MarT.
Pe malul sting al DimboviteT,
la confluenta cu piriul Noroioa-
sa se afla Nucetul ; in urma Dim-
bovita uda pe stinga satele: BA.-
nesti, Bestiloaia, Moara-Noua,
Adunati, Bolovani, Cringasi ,
Contesti-de-Sus si de-Jos, Moara-
SlobozieT, Cosoba, Popesti, Dra-
gomiresti-din-Val e, Rudeni, Sirb i,
Giulesti, TigAnia, Ciurelul ; iar
pe dreapta: Canesti-d.-s., Podul-
Rizir, Sabiesti, Meal, Rdicule-
sti, Lunguletul, Brezoaia-Cluce-
ruluT, al-BrailoaiceT, al-Camara-
suluT, Bucsaneascajoita, Arcuda,
Bicu , Dragomiresti- din - Deal,
Chiajna si Dudul-Rosu. Dupa-ce
Dimbovita a trecut prin aceste
localitatl, din care de remarcat
sunt : i. Lunguletul, de unde
incepe santul care uneste Dim-
bovita. cu Ciorogirla. 2. Joita,
Arcuda si Bicu, de unde se a-
limenteaza Bucuresti ea apa de
baut prin ajatorul filtrelor. 3.
Chiajna, care se gaseste la li-
DYMBOV1TA fR1UL)
mita regiund fortificate a I3u-
curestilor, Dimbovita uda dupa
aceea Capitala tarer, unde albia
el este canalizata, incepind de
la Grozavesti i pang la Vitan ;
de ad Dimbovita, a caruI vale
atinge in unele I/2-2
kil., trece pe la: Cioplea, Du-
desti, Catelnl, Caldarari, Cer-
nica, Tinganul, Paroaia, Plata-
resti, Cucuiati, Lamotesti, Va-
silati i Budesti pe stinga, iar
pe dreapta: Vdcaresti, Popesti-
ConduratuluT, Leordeni, Babesti,
Glina, Bälaceanca, Orasca,
binasul, Pirlita, Buciumeni
Gruiul.
Dimbovita, care intra in re-
giunea fortificata la Chiajna, si
dupa ce a trecut pe linga for-
turile Leordeni si Catelul, ese
din aceasta regiune si se in-
dreapta spre Budesti, unde se
varsa in Arges.
Muntil din care la nastere
riul DimboviteI poarta numele
de MuntiI-Fagara.5uluI, din lantul
Carpatilor. Virful din care
are sorgintea, se gaseste situat
pe culmea MesuluI si din acest
punct pleaca mal multe culmI,
care despart väile diferitilor a-
flu entI aT ArgesuluI; aceste culml
poarta numele de: Popaul, Nanu
Ezera. Pe stinga Dimbovi-
td, de la sorgintea i pana la
confluenta er cu Dimbovicioara,
se gaseste culmea MesuluT, care
pleaca din lantul Carpatilor, din
virful Berevoiasca spre S. Vir-
furile mal insemnate de la S.
spre N., sunt: Cremenea, Oiti-
cul-Mic i Oiticul-Mare.
Dupg. aceea Dimbovita se a-
propie de lantul principal al Car-
patilor, pe care se gasesc vir-
furile : Ciocanul, Piscul, To-
masul i Piatra-luI-Craiti. Din
pleacd o culme
sttncoasa, pe care se gasesc
virfurile Pietricica, Paltinetul
Berile, si care se termina cu
133
culmea Plaicul, la confluenta sa
cu Dimbovicioara.
Tot din lantul principal al
Carpatilor, la N. de Piatra-lur-
Craiu, se gaseste culmea Toma-
selul. Pe malul drept se glseste
Muntele-Gaind, in Eta muntelui
Oiticul, Peceneagul in fata Cio-
canului - PisculuI. Din Päpusa,
care se gaseste la extremitatea
din spre E. a culmeI Ezera,
pleaca spre S. culmea cea
importanta a vaIeI DimboviteT
de pe aceasta parte si anume
culmea TefeloageT care desparte
valea DimboviteT de aceea a
ArgesuluT.
Aceasta culme trimete in spre
valea DimboviteI diferite rami-
ficatiud, carI poartd numele de
Cascul, Boteanul, Draguldnelul,
Mägura si Posada. Pe culmea
Tefeloagei se gäsesc virfurile :
Moara, Tefeloaga, Prajina, Vir-
ful-CapitanuluI , Piatra-Nämles-
tilor, Virful-DimboviteI, Volnelul
si Demetrul, de unde incepe
seria dealurilor.
Dealul care urmeaza maT de
aproape malul drept al Dimbo.
vita poarta diferite numirI
anume : in dreptul Valenilor,
Dealul-Hirtopr, la extremitatea
clinia, la S., se gaseste Virful-
Hadopcin, din care pleaca de-a-
lungul Dimbovitd, Malul-Corbu-
luI l cu Dealul-Simpuld se ter-
mina culmea TefeloageI. Cele-
l'alte dealurT carI se mal ga-
sesc pe malul drept al acestui
115, nu s.int de o mare impor-
tanta i poarta numirile locali-
tatilor de prin prejur.
Ultimele ramificata ale cul-
mei Tefeloagd dati directie vaid
Dimboviter idiferiilor afluentI,
indreptindu-se cea mntîiü spre
S.-E., lar cer-l'altI spre S.-V.
Pe partea stingd, dupa Pia-
tra-luT-Craiii, pe lantul Carpati-
lor, se gasesc virfurile : Groa-
pa, Paltinisul, etc.
www.dacoromanica.ro
DIMBOVITA (RiUL)
La S. de aceste virfurl, cul-
mile care pleaca, poarta numele
de Potarnicul i Oretul.
Din virful Sintilel al lantuluI
Carpatilor, pleaca culmea Dim-
bava, la a carel extremitate se
gaseste virful Dimbava, care for-
meaza impreuna cú culmea Po-
sada, defileul cu acest nume.
Din virful linia, care apartine
tot lantuluI Carpatilor, pleaca
spre S. principala culme de pe
stinga Dimboviter, anume cul-
mea LeoteT, importanta prin a-
ceea ca. desparte basinul Dim-
boviteI de al Ialomitd, sau al
ArgesuluI, de al Ialomiter.
Din virful Metereni, care a-
partine acesteI culmI, pleaca in
spre Dimbovita o serie de culmi,
al cal-or nod principal e Mun-
tele-Rosu si din care mal multe
ramurI se duc spre V. si S.-V.
pana in mala! Dimboviter. Pe
aceste ramurI se gdsesc virfu-
rile : Piatra-Prislop, Cristiana,
la N. de Dragoslavele ; Malul-
Corbuld, la S. de Dragoslavele;
Virful-Albescu, Muntele-Albes-
cu, Muntele-Rosu, Virful-Algiru
Prisaca, de-a lungul
Radifca. Pe culmea LeoteI se
gasesc : Virful-Leotd, Virful-Va-
cel, Gruiul-Ursuld, Marginea-
Domnilor, Gavana, Pleisoara
Pucheni. Din Gruiul.- Ursula
pleacä o culme pe stinga
uluT Radifca, pe care sunt vir-
furile Orzicul i Purcaroaia. Din
Gavana pleaca o mica culme,
pe care se gasesc virfurile: Gar-
vanul siPlesa-PopeI si pe care se
gaseste Cetatuia - lur-Negru -Vo-
da. Din Pleisoara pleaca cul-
mea Ploiscioara, care se termina
In spre Dimbovita ca Plesea-
Mica, Plesea-Mintilestilor i Vir-
ful-Clrbunari.
Din virful Pucheni se des.
part fret culmI : i. Culmea-Mi-
clausani, intre Valea-Barbuletu-
Valea-Larga, pe care se
DIMBOVITA (MOIE)
gaseste Virful-ChelieI si care se
termina cu Dealul-Florir ; 2. Cul-
mea Padina, intre valea Barbu-
letul i valea PiriuluI-Alb, pe care
se gasesc virfurile BArb ule i Ja-
colea, iar a 3-a culmea, care des4
parte afluentir Dimboviter de al
Ialomiter si care poartá numele
de Culmea-LeoteI propria zisa.
Pe aceasta culme, in partea Dim-
boviteI, se gasesc dealul Loicul,
Vulcan, virful Petrarul, Mate-
escu, etc. Din aceste dealuri
pleaca mal multe ramurl miel,
numite: Plaiul-Mogol, Plaiul-Ne-
iulur, Plaiul-Gloduld, etc. Ulti-
ma ramificatiune se numeste
Mersina, care se termina la N.-
V. TirgovisteI si pe acest mal
se mai gasesc dealue de mica
importantä pana la confluenta
cu Argesul, dealuri care poarta
numirile localitatilor vecine.
Peste riul Dimbovita, in jud.
Dimbovita, sant sapte marl po-
duri stätatoare, adica : unul in
com. Gemenea pe soseaua ju-
deteana Tirgoviste-Cimpulung,
facut de armata in urma cam-
panieI din 1877-78; unul in
com. Lucieni, pe soseaua jude-
teana Tirgoviste-Vlasca, facut
de judet; unul in com. Bolo-
vani, numit Podul-luI-Petrache,
dar care acum este cu totul
distrus, facut de proprietarul
mosid, pe soseaua vecino-co-
munala Cornätelul-Bolovani-Bra-
nistea-Titu; dota podue la co-
muna Lunguleti, pe soseaua na-
t.ionala Bucuresti-Pitesti ; in fine
alte dota podue marT de fler :
unul, linga. cat. Besteloaia, la ca-
lea ferata Tirgoviste-Titu si al-
tul, la cat. Boteni pe calea fe-
rata. Bucuresti-Virciorova.
Lungimea cursului acestui riu
este de 250 kil., din carl 75
kil. face in jud. Muscel, (pana
la Gemenea din judetul Dim-
bovita).
Cursta sau in judetul Muscel
134
este forte repede si adincimea
sa (la S. de catunul Stoenesti)
In timpiI ordinae, este de 0,90,
iar latimea mijlocie de 20 m.
Albia Dimbovite contine pie-
tre si bolovanI mad In tot par-
cursul säú prin judetul Muscel,
lar de- la Gemenea, limita aces-
tul judet cu jud. Dimbovita,
incepe pietrisul si me la vale
nisipul.
La Micas, pe Ruga, care trece
1.11 Dimbovita, albia e! se afla
la o inaltime de 579 m. d'a-
supra Bucurestilor i pana la
Bucuresti descinde la ceva mal
jos de 87 m. Inaltimea albiei
sale aci descinde cu 486 mete,
adica cu o dina medie de 4
mm. pe m.
Dimbovita e cuvint slav
insemneaza foaie de stejar.
Fratif Tunusli, in a lor lsto-
rie a TI/ iz Romineftt, (1806)
spun ca caurul se exploateza
din nisipul riurilor : Oltul, To-
pologul, Argesul i Dimbovita,
de catre Tiganif domnestr
rudarlz.
Dimbovita a inspirat D-luI
Winterhalder, acum vr'o 50 de
anI, o poezie, al caruI cunoscut
refren a devenit in curind foarte
popular:
«Dimbovila apei dulce
Cine tea, nu se mal duce.»
(VezI amanunte dezvoltatoare
la articolul Bucurefti, § Hidro-
grafia).
DInab ovita, trup de mofie, din
proprietatea statulur Stoboresti-
Barza, jud. Teleorman.
Dirnb ovita-Mosti§tea, plaga, in
judetul Ilfov. Ocupa partea din
centrul si E. judetului si se mar-
gineste la E. cu jud. Ialonaita,
la V. cu pl. Sabarul, la N. cu
pl. Znagovul si la S. Cu plasa
Negoesti.
www.dacoromanica.ro
1.)ImB0vITA-m0sT1rEA.
De la i Aprilie 1882, s'a a-
lipit la pl. Dimbovita i plasa
Mostistea, cu resedinta subpre-
fectureI in Pantelimon. Pana la
aceasta. data, pl Dimbovita se
marginea la E. cu partea din
pl. Negoesti i pl. Mostistea, la
N. si V. cu pl. Znagovulur, la
S. cu pl. Sabarul.
Plasa Dimbovita-Mostistea este
udata in partea de S.-V. si in
centru de riul Dimbovita, care
intra. in aceasta plasa pe la Va-
cáresti (S.-E. de Bucuresti) si
iese pe la satul Cucueti, intrind
In plasa Negoesti ; de piriul Co-
lentina, carel! ja nastere din
apropiere de comuna Bolovani,
jud. Dimbovita si de valea Pa-
sarea, care izvoraste din plasa
Znagovulur (Vez! Pasarea, pleu).
Intinderea totala a plasilor
unite este de 276124 pogoane
(138063 hect.), din cae statul
proprietariI aü 202494 po-
goane (101248 hect.) si local-
toril din plasa 73632 pogoane
(36816 hect.).
Statul si proprietarif cultiva
70837 hect. (4586 ramin sterpe,
5778 izlaz, 1169 cultura vid si
18878 padure).
Locuitoril cultivá 33952 hect.
(570 ramin sterpe, 1998 izlaz,
296 cultura vitel).
Populatia plasilor unite este
de 50369 suflete (12818 bar-
batr, 12969 femer, 12855 bletI,
11727 fete), din cae 349 streinI
(172 barbatl, 75 femer, 52 bIetr
si 50 fete).
Totr acetr locuitorr trlesc in
11077 case si 58 bordeie.
10540 locuitorr se ocupá cu
plugária, 363 sunt circiumari,
98 industriar, 1989 aü diferite
profesiunr.
Sunt 9309 contribuabili; cb.'-
sátoritrsunt I i391, fruntasI 3603,
mijlocasI 4226, cu miinile 5161,
improprietaritl 6697 si nena-
proprietaritl 6293.
DIMBOVITET (PriliUL-)
In toata plasa Dimbovita pi
Mostiptea sunt loo de bisericI,
deservite de 125 preotT ; 55
pcoale rurale, freceuntate de
1244 elevl pi eleve, cu intreti-
nerea carora s'a cheltuit de stat,
judet i comune 111015 le! a-
nual.
In plapile-unite punt IO morT
cu abur!, 26 morT cu apa, 2
povernI, 2 zalhanale, 58 podurT
statatoare pi 46 mapinT de tre-
erat cu abur!.
Numarul vitelor marT i mid
se imparte ast-fel : 11812 cal pi
epe, 189 armasarT, 15795 boT,
7436 vac!, 3200 vid, 473 taurl,
788 bivolT, 2283 bivolite, 962
capre, 8990 porcT, 68697 oT.
Comerciul se face de 53 han-
gil i 312 circiumarl.
Aratura se face cu 6037 plu-
gurT : 4176 cu bol i r861 cu
cal.
LocuitoriT aa 7834 care pi
carute : 5101 Cu bol pi 2733
cu cal.
In coprinsul plapeT sunt 84
heleptae i i balta.
Aceasta plasa luat nu-
mele de la riul Dimbovita care
o ucla in partea de S.-E. pi de
la pirinl Mostiptea.
Productiunea el este identica
Cu a celor-l'alte plapT ale jude-
tuluT, cu deosebire ca pe valea
DimboviteT se cultiva mult zar-
zavaturile, pamintul fiind foarte
priindos acestuT fel de cultura.
PomiT roditorl daa tot felul de
poame.
Repedinta sub-prefectureT pia-
peT Dimbovita este in com. Pan-
telimon. Pl. Dimbovita singura
are 83 cat., earl formeaz5. 21 CO-
mune rurale i anume : Afumati,
Bobepti - Balaceanca, Branepti,
Baneasa-Herastraa, Cernica-Cal-
dararul, Colintina-Fundeni, Cu-
cuetl-Platarepti, Dascalul-Creata,
Dudepti Cioplea, Frunzinepti,
Fundeni-Gherasi, Leurdeni, Moa-
135
ra-Domneasca, Otopeni, Pante-
limon-Dobroepti, Popepti - Con-
duratu, Piteasca-Pasarea, tef'd-
n epti-Lip 00.01, tub eiul- OrApti,
Tanganul i Tunari-Dimieni.
Caile de comunicatie carI in-
lesnesc transportul in aceasta
plasa sunt : calea ferata Bucu-
repti-Calarapi care o strabate de
la V. spre E. pi trece pe la
Baneasa i Branepti ; calea ju-
deteana Bucurepti-Oltenita care
o taie putin la S.; calea jude-
teanA Bucurepti-Braila, care o
strabate de la V. spre E., tre-
dud prin comunele Pantelimon,
Tamadaul pi Playa ; calea na-
tionala la Ploepti care o stra-
bate la N. pi aproape servepte
de limita intre pl. Dtmbovita pi
pl. ZnagovuluT; calea la Fer-
binti i alte diferite cal vecinal-
cornunale, earl impreuna cu dru-
murile naturale servesc de tran-
sport oamenilor, productelor, vi-
telor, etc.
La Pantelimon este repedinta
plapeT, a mediculuT de arondis-
ment. Ad este un oficia tele-
grafic, care face pi serviciul pop-
teT rurale.
Tot aci se afla un spital in-
tretinut de Eforia spitalelor ci-
vile din Bucurepti.
Dtrnbovitei (Ptriul-), afluente
al Ripcuter, in com. Bogrldnepti,
jud. Suceava.
DImbovnicul, "bid, jud. Argep,
izvorepte in plasa Galasepti pe
care o udä tot largul el pi se
varsä in riul Neajlovul.
Dtmbroca (Chiona), cdtun,
com. Scurtepti, jud. Buzaa, for-
mat din insurateT ; are 130 locu-
itorl i 34 case.
Dtmbroca, cdtun, al com Sageata
jud. Buzaa, Cu 20 locuitorl
5 case.
www.dacoromanica.ro
DIMBUL
Dimbroca, vechie numire a c5.-
tunulut Murgescul din com. SI-
geata, jud. Buzla.
Dtmbroca, mofie a statuluT, in
jud. Buzati, com. Scurtepti, for-
mata din treT trupurT: Spiri-
doneanca, Stanepti i Costeasca,
reunite pi arendate la inceput
sub numele de Dimbroca ; vin-
zindu-se, s'a desfacut in 2 cor-
purl : Dimbroca, care depindea
de Episcopie, cu o suprafata
de 1350 hect., din care 681
s'a dat insurateilor, sub numele
de Spiridoneanca, far Dimbroca
propria zisa, de 675 hect., s'a
vindut de o parte.
DImbroca, mofie a statuluT, iu
jud. Buzaa, com. Scurtepti, pen-
dinte de schitul Gavanele ; are
6o hect., date insurateilor.
Dimbroca, numire ce se mal da
mofier Spiridoneanca, din com.
Scurtepti, jud. Buzaa.
Dimbroca, mica pildure a sta-
tuluT, in jud. Buzati, com. Scur-
tepti, cat. Stanepti, pe mopia
Spiridoneanca; are 18 hect.,
acum date insurateilor.
Dimbul, sat, face parte din com.
rur. Tintea, plasa Filipepti, jud.
Prahova.
Dtrnbul, jud. Prahova, iz-
vorapte din partea de N. a co-
muneT Blicoiul, trece pe ling co -
munele: Tinteni, Paulepti, Strim-
beni - Blejoia i Ploeptiori, uda
partea de N. - E. a orapuluT
al Ploepti pi com. Corlatepti, lar
la com. Rifovul, plasa Crivina,
se varsa in riul Teleajenul, ?If
dreptul catunuluT AntofilcAia.
In timpul secetos apa IT
scade foarte mult i une-orT se
perde cu desavirpire. Abia maT
curge putin pe la Zalhanaua-
 D1NCENI
Veche i aceasta gratie izvoa-
relor din suburbia TabacT.
Alta-data, apa acestuT rinlet
era maT abondenta, avea chiar
pestl; dela un timp incoace,
trisa nu se stie din ce impre-
jurad, apa sa este in mica
cantitate.
In orasul Ploesti, spre N.,
pe malul Dimbulur, in partea
numita si azT Mahalaua Sir-
beasca, s'a asezat colonia Bul-
gareascA, ce forma oraselul
Bereasca (VezT Tirgsoreanca).
Aceasta mahala si azT are
aspectul eT oriental. Casele sunt
acoperite cu olane de pamint
stradele sunt strimte.
DInceni, sat, face parte din com.
Giurgioana, pl. Zeletinulur, jud.
TecucT. E situat pe coasta dealu-
luT cu acelas nume, la V. de
Podul-TurculuT, departe de re-
sedinta com. de 4 kil. 400 metri.
Are o populatie de 58 familiT
Cu 211 suflete.
Copil in virsta de scoala sunt
30 (16 baetT si 14 fete).
Comerciul se face de 2 cir
ciumarT.
In acest sat a fost o biserica,
zidita la 1856 cu cheltueala m5.-
nastireT Soveja, fiind-ca mosia
Dinceni apartinea acestef ma-
nastirT. Constructia trisa fiind
slaba s'a därimat in anul 1860.
AstazT nu se mal cunoaste de
cit locul, si o parte din odoarele
bisericeT se gasesc intr'un ham-
bar, la un locuitor din sat.
LocuitoriT sunt: parte mocan1
de la munte, parte SirbT.
DInceni, oto*, proprietatea sta-
tuluT, cu o suprafata de 140
hect., in raionul com. Giurgi-
oana, jud. Tecuciii, Inainte apar-
tinca manastireT Soveja, din jud.
Putna.
DInceni,riftdOptria,jud.Tecuciu.
136
Strabate satul Dinceni, curge
de la V. spre E. Este format
numaT din izvoare si se varsa
In partea dreapta a Zeletinului,
in raionul comuneT Giurgioana,
plasa ZeletinuluT.
Dingani jud.
Bacati, plasa MunteluT, de pe
teritoriul com. Magiresti, care
se scurge in piriul Staneasca.
Dingati, pfrîü, jud. Vficea, izvo-
raste de la N.-E. com. Barba-
testi, plasa Horezul, si se varsa
in riul OtAsaul, pe tarmul sting,
tot in com. Barbatesti.
DIngeni, sat, situat in centrul
comuneT Dingeni, plasa Jijia,
jud. Botosani pe tarmul sting
al JijieT i strabatut de Piriul-
BanuluT. Mosia are o intindere
de 1327 hect. si o populatie
de 88 familiT saii 477 suflete,
locuitorT RominT.
In acest sat este T biserica,
mi preot si 2 cintaret! si I
scoala mixta cu I invatator pla-
tit de stat, 24 baell si 4 fete.
Alce este resedinta comuneT
Dingeni.
Are 11 hect., padure ; moarA
de abur ; i circiuma. Sunt 4
meseriasT.
Numarul vitelor e de aproape
o mie : 255 boT i yací, 55 caT, 655
oT, 34 porcT. Loc. posed5. 120
stupT Cu albine.
Din geni, stalie de dr.-d.-f., jud.
Botosanf, plasa Jijia, com. Din-
geni, pe linia Dorohoiti-Iasi, pusa
In circulatie la i Iunie 1896. Se
afla intre statiile 'Rusesti (10.8
kil.) i Ungureni (r1.3 kil).
tinca d'asupra niveluluT maril
de 79m. 12.
Venitul acester statil pe anul
1896 a fost de 64851 ler, 15 banT.
DIngeni, mofie nelocuita, plasa
www.dacoromanica.ro
D1RJILA
Dimbovita, jucl. Ilfov, face parte
din comuna rurala teflanesti-
Lipovatul.
Se infinde pe o suprafatA de
120 hect., proprietatea statulur,
din carr 10 hect. padure. S'a
arenda.t pe periodul 1886-96,
Cu 7194 leT anual, impreuna Cu
trapul Runcul.
Dircioaia, maléala, in jud. Me-
hedintT, plasa Motrul-d.-j., com.
rurall Gizesti.
DIrjani §i Rumurile, peYetur1
particulare, supuse regimuluf sil-
vic, aflate pe mosia Genuneni,
com. Genuneni, jud. Vilcea, pl.
Oltul-d.-s.
DIrjanul, deal, in partea de N.
si N.-E. a com. Ursi, pl. Cer-
na-d.-s., jud. Vilcea.
DIrjanul, deal. la Sud. com. Ge-
nuneni, pl. Oltul-d.-s., judetul
Vilcea. Acest deal separa com.
Genuneni de com. Ursi.
DIrjeni, sat, in partea de E. a
com. Cucuteni, pl. Stavnicul, jud.
IasT, situat pe coasta dealuluT
cu asemenea numire. Are o po-
pulatie de 22 familiT saü 106
suflete; o biserica ruinata, facuta
la 1742 de fostul proprietar
Moisi-Cocoranul.
Satul face parte din trupul
mosieT Cucuteni.
Numarul vitelor e de 165 cap.
din carT: 106 vite marT cornute,
12 cal si 47 rimatorT.
DIrjeni, deal, pe coasta caruia e
situat satul Dirjeni, com. Cucu-
teni, pl. Stavnicul, jud IasT.
DIrjila, joirig, In plaiul Rimnicul,
com. Chiojdeni, juci. R.-Sarat.
lzvoraste din Dealul-CilnAuluT,
ucla partea de S. a comuneT,
Si se varsd in riul R.-Sarat,
 D1RLOACX.
la V. de catunul ChiojdeniI-
Miel. Cursul sail este repede si
periculos in timpul toamnef si
primaverd, ctnd se topesc za-
pezile.
DIrloack sat, in com. Birgloani,
pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu,
asezat pe podisele ce se intind
intre iazul Balane§ti la N., satele
Ballnesti si Gh115.e§ti cara V.,
satul Vlddiceni spre E.
Are o intindere cam de 430
hect., cu o populatiune de 38 a-
lai!, salí 153 suflete, din care
13 vadane, 2 nevolnicI. Locui-
toril sunt totl RomtnI de ba§tina
si se ocupa cu agricultura
cresterea vitelor.
Numarul contribuabililor: 5o.
Numarul vitelor se urca la
169 capete, din caff: 26 bol,
48 yac!, 30 oI, 20 porcr, IO cal-
si 15 jund.
Dirloiul, piriV, in jud. Suceava.
Izvoraste de sub muntele Vul-
turul, uda com. Dorna pe o
lungime de peste 2 kil. si se
varsa in Neagra-$aruluI.
Dirrninoaia, deal, la S. com. Iz-
vorul, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt.
Pe el se cultiva prunI, vil, sunt
pasunI de vite i padure.
Dirrninoaia, välcea, uda poalele
dealuluI cu acelasI nume, com.
Izvorul, pl. Vedea-d.-s., judetul
Olt.
Dinnonul,pisc, com. Dobroteasa,
pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.
DIrrnoxa, sat, numit i Odocheni,
pe mosia razasesca si in com.
Dorna, jud. Suceava. Isí trage
numele de la un fel de arbore
cu frunza lata numit dirmox.
Asezat futre ptraele Negripara
Toplicioara si pe poalele
munteluI Buza-ToplicioareI, nu-
88878 &arde Mcifoisor (boira*. rol. III.
137
rada numal 14 case populate
cu tot atdtea familiT sail 52
suflete, din carI 17 barball
15 femeI. ContribuabilI sunt
14. Casele sunt foarte risipite.
Drumurl principale sunt la Pa-
naci (16 kil.) si la Paltini§ (u)
kil.).
Dirmoxa, phi/2, in jud. Suceava,
afluent al Negrisoard.
Dimoi-liman, mic lac, jud. Tul-
cea, in plasa Sulina, pe teritoriul
com. rur. vistofca, §i anume
pe acela al catunuluI Periprava,
situat in partea nordicd a pla- Dirstei
§iI si a comund; e format de Maruntisul, catunul aharesti,
vre-o revarsare anterioara a bra- jud. Buzad; serva ca punct de
tuluI Chilla, cu care azI nu mar
comunica, caz/ este maI de tot
uscat i acoperit cu stuf; este
situat pe grindul Hasmacul-Mare,
inconjurat cu nisip ; in partea
Nord-Estica e asezat satul Peri-
prava i drumul comunal Peri-
prava §vistofca; numele de li-
man adapost, il are din impre-
jurarea ca servea ca refugia
barcilor de pescar!, ce eran sur-
prinse de vint in largul bratu-
Chilia.
mic braf al ramureI
principale a DunareI, Sf. Gheor-
ghe ; se desface din el la i kil.
mal jos de punctul trigonome-
tric Carasuat, din jud. Tulcea; se
indreapta mar india spre S.,
apoi spre rasárit, avind o direc-
tiune generala de la N.-V. spre
S.-E.; este aflator in pl. Tul-
cea, pe teritoriul com. rur. Bes-
Tepe si brazdeaza partea N. a
plasil si cea centrall a com.; se
varsa iar in Dunare, ceva mal*
sus de ruinele cetatil Bisericuta;
are o lungime de 4 kil., si in-
chide, intre ea si Dunare, insula
numitd Latoca, de 250 hect.
intindere i acoperitä cu stuf;
la mijlocul el, pe dreapta, pri-
www.dacoromanica.ro
DIRVARI
meste valea Bes-Tepe; pe am-
bele malurI ale sale creste stuf ;
nu departe se ridica impuna-
toarele dealurI ale Bes-TepeluI;
contine foarte putin peste.
Dirnova, deal, numit i Dealul-
DirnoveI, in com. rur. Rudina,
plaiul Closani, jud. Mehedinti.
Dirstei munte, in com.
Panataul, catunul
jud. Buzad. Are piatra de cons-
tructiunI, precum : trepte,
nite, etc.
colinä,in com.
hotar.
Dirtulul (Moara-), moard, pe
ptriul erisorul-Mare, din com.
§arul-DorniI, jud. Sucea:va.
Dirvari, sat, jud. Efov, pl. Mos-
tistea; face parte din com. rur,
Tamadaul-Dirvari. Este situat
la N. de Tamadaul-d.-s., pe ma-
lul sting al valer Mostistea. Pe
la E. trece Drumul-Sarir, iar la
S. soseaua judeteana Bucuresti-
Braila.
Se intinde pe o suprafata. de
1850 hect., cu o populatie de
393 locuitorT.
D-1 C. Vispescu i mostenitoril
Mora ati 1690 hect. si locuitoril
16o hect.
Proprietarir cultiva. 1340 hect.;
restul este padure. LocuitoriI
cultivä tot terenul.
Are o biserica, cu hramul
Adormirea, deservita de i preot
sii cintdret; I moarä cu apd,
mainä de treerat cu abur!
T helesteii. Comercial se face
de i circiumar si I hangiu.
Numarul vitelor marl e de
378 si al celor micT de 889.
Dirvari, sat, judetul Ilfov, pl. Sa-
18
 DIRVAR1
barul ; face parte din com. rur.
Ciorogirla-Dirvari. Este situat
la E. de Bucuresti, intre rtul
Ciorogirla i riul Rastoaca.
Se intinde pe o suprafata de
Ion( hect., cu o populatie de
680 locuitorT.
D-1 I. Niculescu Dorobantu
are 747 hect. si locuitorir 264
hectare.
Proprietarul cultiva 550 hect.
(7 sterpe, 50 izlaz, 150 padure).
Locuitorir cultiva. 239 hect. (23
sterpe i restul vie).
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea, deservita de i preot
si j cintaret, si o scoala
frecuentata de 8 elevr si o ele-
va, cu intretinerea canela jude-
tul si comuna cheltuesc 1160
leT. Localul s'a construit de d-1
I. Niculescu Dorobantu.
In raionul comuner mar este
masina de treerat cu abur! si
I pod statator.
Numarul vitelor marT e de
237 si al celor micr de 321.
Dirvari, sat, face parte din co-
muna rurald Colegiul, pl. Cri-
covul, jud. Prahova.
Are o populatie de 217 lo-
cuitorii (105 barbatr, 112 l'eme».
Ad e o biserica cu urma-
toarea inscriptie :
Acest sfint qj Dumnezeesc luca s'a
ridicat din temelie de d-luT Petre Bo-
joagea, la leatu 1824, spre pomenire
slavä yi la anul 1870 s'a reparat prin
ajutbrul mai multor voitorT de miloste-
nie. Se maT adaogä de pomenire i d-1
Dimitrie Sturdza, care a venit in ajutor
la acest sfint läca cu indemnarea vi o-
sirdia d-luT GhKit Gheorghiu, spre po-
menire.
Dirvari. Vez! Mitaya - Banulur,
pl. Sabarul, jud. Ilfov.
DIrvari, pirtg, judetul Iai, izvo-
raste de pe coasta nordica a
dealului Copoul, curge prin va-
lea cu asemenea numire, se in-
138
tinde spre E. futre Dirvari-de-Sus, sat, in judetul
dealtirile
Copoul i Narzasti, pana ce da Mehedinti, pl. ampul, numit
pe valea si In pirtul Zahorna,
formtnd ast-fel hotarul natural
intre com. Tautesti i Copoul.
DIrvari, valcea, jud.. Iai. Vez!
Zahorna, vale, din com. Tau-
testi, pl. Copoul.
Dirvari-de-Jos, com. rur. i sat,
in jud. Mehedinti, pl. ampul, a-
sezata la distanta de 66 kil. de
orasul Severin. Comuna e for-
mata dintr'un singur sat, avind
2 mahalale numite : Mahalaua-
d.-s. si Mahalaua-d.-j. Are o po-
pulatie de loco locuitorT, carl
lociesc in 280 case.
Sunt 216 contribuabilT.
Ocupatiunea locuitorilor este
agricultura si cresterea vitelor.
Calitatea pamintulur este buna
Locuitorir posea: 69 plu-
gurT, 128 care cu bol, 16 ca-
rute cu ca!; 20 stupT cu albine.
Are o biserica, deservita de
preot §i 2 cintaretr ; o scoald,
conclusa de i invatator i fre-
cuentata de 50 elevi; o cir-
duma.
Budgetul comuner la veniturr
este de 2503 ler, lar la cheltu-
e11 de 1536 le!.
Numarul vitelor in aceasta
comuna este de 2630: 86o vite
marT cornute, 1150 or, 69 cal si
560 rimatorT.
Prin com. Dirvari-d.-j. trece
soseaua ce vine de la Oprisor
merge in Dolj.
Are o osea comunald care
o leagA de com. Dirvari-d.-j.
De remarcat ad, ca pu nct
istoric, este o ceatue, la N.-E.
de com., despre care se spune
ca ar fi facuta de l'atad ; de
asemenea, Silistea, un loc ses,
de care se spune ca aci s'ar fi
robit un sat Intreg de catre
Turcr i ca s'ar fi dus locuitorli
totl peste Dunare.
www.dacoromanica.ro
DiRZEANU
asta-zr Gemeni. Vez! com. rur.
Gemeni.
Dirvaresti, mahala, din comuna
rurala Folesti-d.-s., plaiul Hore-
zul, jud. Vilcea. Cade in par-
tea de N. a comuneT, Ruga riul
Bistrita. Copir in virsta de
scoall urmeaza la scoala din
mahalaua Dosul, care e la dis-
tanta. de 02 kil.
DIrza, sat, jud. Ilfov, plasa Zna-
govuluT ; face parte din com
rurala Crevedia. Este situat la
S. E. de catunul Crevedia-d.-j.
Este in legatura cu Poenari-Nicu-
lescu printr'un drum care strd-
bate Paclurea-Vlasier de la S.
spre N.
Dirza era impartita inainte
In 3 trupurr: Dirza-Dirzenceni,
Dirza-lur-Cantacuzin i Dirza-
Radulesculur. Se crede ca nu-
mele satulur vine de la Dtrzani,
familie vechre in Teara Rom?-
neasca. Unul dintre membrir a-
cester familii a scris Memoriul
revolutiuner de la 1821, la care
a asistat ca martor ocular; acest
memoriu s'a publicat in Trom-
peta Carpatilor dela 1868, in
numerile 647 si urmatorir.
Are o biserica, cu hramul Du-
minica tutulor Sfintilor, deser-
vita de i preot si cintaret.
Suprafata totala a satulur e
de 320 hect., din carl proprie-
tarul, D-1 Dr. I. M. Valenti-
neanu i D-na Manda Dirzanca,
ati 157 hect. si locuitorir 163 hect.
Populatia lur e de 372 suflete.
Comerciul se face de 2 circiu-
mar'.
Dirzeanu, fin/bid, in jud. Ilfov,
In raionul cat. Pascaneasca, plasa
Snagov, com. Butimanul, plasa
Znagovulur, numita ast-fel dela
Stan Dirzeanu, care a avut si
 DflIZET (VALEA-)
mosia numita azT Polizoaica ce
apartine de Poenaril Vulpesti,
care mosie, acel Dirzean se zice
ca a vinduto pe O 'multa de
meiii.
Dirzei sal:1 a Hele§teuluI, (Va-
lea-), vale, in jud. Vlasca; face
hotar t'Are Letca-VechTe i Pru-
narul i da in valea Calnistea, in
proprietatea Naipul.
DtrzuluI (Valea-), vale, in cu-
prinsul teritoriuluT com. Cuca,
pl. SiretuluT, jud. CovurluT; se
intinde pana in dreptul padu-
reT Cotrosul.
Djuvara, vie, in marginea de V.
a satului Cazasul, jud. Braila.
Doabra, loc isolat, com Brezoiul,
plaiul Cozia, jud. Vilcea. .
Doabra, vale, la N. com. Bre-
zoiul, plasa Cozia, jud. Vilcea.
Se varsa in riul Lotrul, pe malul
sting, tot in raionul com. Brezoiul.
Doaga, cdtun, in jud. Putna, com.
Ciuslea, plasa tisita. Este situat
filtre PomIT-StrajesculuT i Sire-
tul, mal aproape de cel d'inda de
eh de cel din urma.
Are o populatiune de 139
suflete, carT locuesc in 39 case.
Doaga, pirift, izvorAste de sub
dealul Doaga $i se varsä in pi-
raul Lipova, comuna Doagele,
plaza Racova, jud.
Doaga-Vasilitl, sat, in partea
de S. a com. Doagele, pl. Racova,
jud. Vasluiti, situat pe coasta
dealului Cu asemenea nurnire.
(In privinta numeluT, v. Doaga-
Suprafata sa e de
ontuluT).
747 hect., din cae 461 hect.
padure si 264 hect. loe de cul-
tura, finat, imas, sunt ale propri
etater, iar 22 hect. sunt ale locu -
189
itorilor, o populatie de 50 fa-
mili! sati 266 suflete.
Numarul vitelor e de 176: mi
vite mar! cornute, 3 capre, 14
caT, 33 oí si 25 rimatorl.
LocuitoriT poseda : 3 plugurT
si 10 care CJ bol*, 2 plugurT
6 dirute cu eal.
Doaga-§ontuluI, sat, in partea
de E. a com. Doagele, plasa
Racova, jud. Vasluiti. E situat
pe coasta dealuluT cu asemenea
numire. luat numele, se zice,
dela niste dogarT ungurT carT
stabilindu-se in padurile din
aceasta localitate, lucraa la
doage de vase ; iar numele de
ontu de la numele unuT pro-
prietar.
Are o suprafat5. de 550 hect.,
din carT 22 hect. padure si 338
hect. loc de cultura, finas, imas,
sunt ale proprietateT, iar 190
hect. sunt ale locuitorilor. Are o
populatie de 157 familiT salí 416
suflete.
Are o biserica, deservita de
preot ; o limara de apa ;
crîmä; un iaz.
Numarul vitelor e de 600:
237 vite mar! cornute, 264 oT,
12 capre, 21 ca! si 66 rimatorT.
LocuitoriT posea : 15 plugurT
si 42 care cu bol*, I plug si 7
carute cu cal, precum i 62 stupi
cu albine.
Doage (Piscul-de-la-),
in jud. Buzan, com. si cat. Graj-
dana ; e parte goala si parte
acoperitá cu padure.
Doagele, com. rur., in partea de
S.-V. a piase! Racova, jud. Vas-
luia, la o distanta de 41 kil.
de orasul Vasluiti, si la 3 kil. de
Pungesti, resedinta plaseT. E
situata pe dealurile ce se inalt5.
de-a dreapta piriuluT Racova.
formata din satele Lipova-
Mana4tireT, (Valea-Hogel), Por-
www.dacoromanica.ro
DOAMNA
caretul, Doaga- ontul i Doaga
pe o intindere de 2676
hect., din carT 928 hect. padure
si 1032 loc de cultura, finat,
imas sunt ale proprietatel, iar
716 hect., pecar! sunt 12 hect.
vie, ale locuitorilor.
Are o populatie de 442 fam.
saii 1441 suflete, din carT 21
strdinr.
Are 3 bisericT, deservite de
2 preotT si 2 eclisiarcT; o scoa15.
intretinuta de comuna; o moara
cu vaporl; I iaz ; 3 circiumT.
Comerciul se face de 4 RominT
$i I strain.
Budgetul e de 2648 Id 75
banT la veniturf si de 2524 leT
6o banT la cheltuelT.
Statul incaseaza 948 leT de
la 158 contribuabilT.
Vite sunt : 809 vite mal-1 cor-
nute, 1405 ol, 28 capre, 72 caT
Si 148 rimAtod.
LocuitoriT posea.: 28 plu-
gurT $i To8 care cu boT, 3 plu-
gurT si 26 carute cu cal, pre-
cum i 237 stupT cji albine.
Doagele, numire ce se da atit
com. cit si mofiet Dobresti,
jud. Teleorman. Mosia se im-
parte in doul, dupa pozitiunea
in care se afla, in Doagele-d.-s.
Doageled.-j.
Doamna, com. rur., in judetul
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, la 4
kil. de orasul Piatra, asezata de-a
lungul Argel riuluT Bistrita, pe
podisele i dealurile ce se in-
tind paralele cu
Se margineste la N. cu com.
Gircina, de care se desparte
prin crestetul ramurilor munti-
lor Bistrita, Simion, arloman
si o parte a munteluT ozla; la
S. si E., se margineste cu com.
urbana Piatra, de care se des-
parte prin 01111 Borzogheanul
rtul Bistrita ; la S., se margi-
neste cu com. Vinatori- Dum-
DOAMNA
brava-Rosie, de care se des-
parte prin limita conventionala;
la V., se margineste cu com.
1%1014, de care se desparte
prin ramura muntilor Viisoara,
Bisericani, cum si cu com. Va-
durile, de care se desparte prin
rTul Bistrita.
Pe teritoriul com. se afla maT
mult1 muntr insemnatT precum:
Bitca-DoamneT, Schitul - Carbu-
noasa, Capriana i altiT.
Terenurile sale sunt in parte
argiloase, continind in mare par-
te formatiunea silifier5.; dealu-
rile ce se Tntind de a stinga
rtuluT Bistrita sunt goale, pie-
suve, ramlnind acoperite cu
durT numaT cele ce se ridica
mal spre nordul acestora, cum
acele ce se Tntind catre dreap-
ta rtuluT.
Este formata din satele: Doam-
na, Cindia, Manastirea-Bistrita,
Sarata - Varaticuld i Viisoara,
cu o suprafata cam de 4o00
hect. (coprinzindu-se i locali-
tatile Ca-zaci). Are o populatie
de 381 fam. saü 1362 sufl. din
carl 667 barbati, 695 l'eme; 677
necasatoritl, 584 casatoriti, 98
vacluvi, 3 divortatl, 51 nevolnid;
6 fam. de Evrel, I fam. de Unguri.
tiü carte 128 persoane.
Dintre locuitorii improprietä-
riti in 1864, sunt asta-z!: 99
care stapinesc Tnsi -sT locurile
lor, 7 ca urmasT. Dintre cei
improprietariii in 1878, sunt
asta-e: 48 mil stapinesc '1'100
locurile lor, 13 ca urmasT si 32
care de si insuratI i cultivatorT
de pamint, Tusa niel un fel
de proprietate, precum nicT pu-
tinta de a mosteni dup. urma
parintilor lor
Satenii se ocupa cu agricul-
tura si cresterea vitelor ; strainil,
cu industria si speculatiunea.
Imasul (suhatul) are o intin
dere de 360 hect. si nutreste
un num5x de 2007 capete de
140
vite, dintre carT : 240 bol, 200
vacT, 980 oT, 32 ca!, 200 rima-
torl si 242 vite mici cornute.
In aceasta comuna se allá:
4 bisericT i i paraclis (una in
stare buna si 3 ruinate), Tntre
carT se numara i manastirea
BistriteT, cu 8 deserventI : i ar-
chimandrit, 2 calugarT, 2 preotT
si 3 dascalT, platitl CU 2232 leT
subventiunea din partea statu-
luT si 727 leT 32 banT din par-
tea comuna. Este o scoala, con-
clusa de r Invatator platit de
catre stat ; z piuä pentru facu-
tul sucmanelor si a postavuri-
lor ; 5 morT de apa.; o vararle;
3 ferestrae pentru fasonatul lem-
nelor de brad ; o olarie; 3 schele
pentru stationarea plutelor pe
malul Bistriter; z fierariT ; o fa-
brica de scrobeall; o fabrica
de sapun.
Budgetul com. e de 6269 leT
la veniturl si de 6075 le! si 47
banT la cheltueli.
Numarul contribuabilor : 225.
Comunicatiunea cu satele ve-
cine se face prin soseaua mixta
Piatra- Prisacani, care strabate
com. prin mijlocul eT; printeun
drum ce duce din soseaua pre-
cedenta (dintre kil. 61 62), la
manastirea BistriteT ; printr'un
drum ce duce paralel cu malul
drept al riuluI Bistrita, precum
si prin alte drumurT carT leagä
diversele localitAtT marginase.
Doamna, sat, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Doam-
na, situat pe malul rfuluT Bistrita,
la z kil. departare de orasul
Piatra. Se mai numeste i Bitca-
DoamneT.
Are o populatiune de 32 fa-
mili! sati 104 sufl., dintre carl :
51 barbatT, 53 femeT ; 43 neca-
satoritT, 54 casatoritT; 7 vaduvT,
7 nevolnicT. SateniT sunt totT
RominT, si se ocupa cu munca
cimpuluT.
www.dacoromanica.ro
DOAMNA
Numarul contribuabilor : 32.
In acest sat se afla o moara
pe apa BistriteT.
Vite sunt 89 capete : lobo!,
15 vacT, 30 or, 2 ca!, 20 rima-
torT si 20 jund.
Doamna, dmpie, in jud. Mehe-
dinti, pl. ampul, com. rur. Do-
bra.
Doamna, in com. Fin-
testi, jud. Buzar'. E acoperita
cu vil. In poale are o sorginte
de apl. minerala.
Doamna, loc izolat, jud. Ilfov,
pl. Znagovul.
Doamna, mofie, In jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. cu ace-
lasT nume. Se gil asezata fu-
tre Petro-Dava, proprietatile ur-
be! Piatra i mosia Sarata. Este
proprietatea erezilor defunctului
Trassivulo Leventi. Are sat.
Venitul anual se socoteste de
la Io--II000 le!.
Doamna, rîü, izvoreste din plaiul
Nucsora, jud. Muscel si este
format din dota izvoare: unul
vine din muntele Valea-Rea,
curge de aci ca la 30 m. spre
S. dupa care formeaza o cas-
cada ca de 35-45 m., care
atrage admiratiunea tutulor vi-
zitatorilor. Apa in caderea e!
face un vuet ingrozitor. Locu-
rile de prin prejur sunt foarte
salbatice l cu greti de straba-
tut din cauza inclinatiunilor te-
renuluT.
Un alt izvor Tese din mun-
tele Bindea si se uneste, In mun-
tele Nisipi, cu cel din Valea-
Rea, formind rtul Doamna. Se
mal vorbeste si de un alt izvor
mal neinsemnat, care se afla in
muntele Dara.
Ast-fel format, acest rit se
scurge pe litiga muntiT Nisipi,
 DOAMNA
Furfuescu, cotind spre V. pe lin-
ga MAlita, Valea-Lunga, Movrea,
Basa, Lespezile, Clabucetul
apoT IsT continua drumul udind
comunele: Nucsoara, Corbi, Poe-
narei, Corbisori, StAnesti, Dom-
nesti, Petrosani i Badesti
intra In plasa Riurile udind co-
munele : Retevoesti, Laicesti,
Cosesti, DarmAnesti, Piscani, Co-
libasi, Ciumesti i MArAcineni,
varsindu-se in riul Arges, la N.
foarte aproape de orasul Pi-
testi.
Valea acestuT rid are o osea
ce merge pAna la comuna Nuc-
soara si care aproape In totali-
tatea eT, este pIetruita.
Riul Doamna primeste Riul-
TirguluT, la com. Colibasi, plasa
Argeselul, si impreuna cu aflu-
entiT saT curge dupá razele unuf
evantalid, in sesurT a caror lar-
gime variaza de la 1-2 kil.
In partea inferioara a cursului
lor.
AfluentiT riuluT Doamna sunt
torentiosT i constituesc in tim-
pul ploilor sad al topireT zape-
zilor obstacole foarte serioase.
Se crede c5. riul Doamna sT-a
luat numele de la o doamnA DoamneI (FIntina-), loc cu o
din familia Basarabilor, care a
facut, la com. CorbiI, o mica bi-
sericuta inteo pesterA, care bi-
sericA existA i astl-zI sub nu-
mele de Biserica - ZghiabuluT.
Doamna, pîrîia, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Doam-
na. Izvoreste din ramura mun-
tilor cu acelasT nume, la locul
unde acea ramurä se uneste Cu
ramura munteluT Mallesti. Cur-
ge spre E. de Bitca si se varsa
In riul Bistritat in fata satuluT
ManAstirea-BistriteT.
Doamna, cascadd, jud. Muscel.
Vez! Valea-Rea, munte.
Doamna (Pe-), livede, in judetul
141
Mused, pl. Dimbovita, com. Ce-
teni-din-Deal.
DomneI (BItca-), sat, judetul
Neamtu. Vez! Bitca-DoamneT.
DoamneI (BItca-). Vez! Rhea-
DoamneT, deal, in ramura Coz-
le! jud. Neamtu.
Doamnei (Bitca-). Vez! Bitca-
DoamneT, munte, In ramura Cer-
negura, jud. Neamtu.
Doamnei (Dealul-), deal, jud.
Iasi. Se intinde de la V. spre
E., din jos de dealul Parmuva,
pe malul drept al sesuluT Bah-
luiu luI, p5.na in satul Osoiul, unde
formind un pisc in forma ou-
luT, numit Piscul-Oulur, face ho-
tarul la E. intre teritoriul satu-
luT Tomesti, pl. Codrul i satul
Chipiresti ; coastele luT sunt a-
coperite de viT i livezT iar o
mica parte cu pAdure ; pe poa-
la de N.-E. trece soseaua na-
tionala Iasi-Tutora, iar pe cea
de S., soseaua judetean5. Iasi-
Falcid.
fintind, jud. Bacad, pl. Tazlaul-
d.-j., com. Ripile, de pe terito-
riul satuluT Borzesti ; se crede
ca fintina a fost facuta cu chel-
tuiala mumeT luT tefan-cel-Mare.
DoamneI (Gira-), pirtfi, jud.
Bacad; pl. Tazlaul-d.-j., com.
Ripile, trece prin satul Borzesti
si se varsa de a dreapta Tro-
tusuluT, la Vadul-TataruluT.
Doamnei (Gura-). Vez! Gura-
DoamneT, jud. Neamtu.
DoamneI (Iazul-), iaz, pe ten-
toriul satuluT Fintinelele, com.
ipotele, pl. Bahluiul, jud.
DoamneI (Muntil-), ramurd de
www.dacoromanica.ro
DOAMNEf (MUNT1I-)
munit, in com. Doamna, plasa
Piatra-Muntele, judetul Neamtu.
Sta. In legatura cu muntil Cer-
negura din a careia ramura face
parte.
Paturile ce intä in formatiu-
nea acestor muntl aü inclinatiu-
nea generala catre S.-V. si sunt
asa de incretite si asa de tare
incilcite, in cit ingreueaza foarte
mult studiul lor. Se observa
insa chiar de la capatul poduluT
de peste Atli Bistrita, care uneste
orasul Piatra cu com. Doamna,
ca nu se maT vad de loc ade-
varatele depozite menelitice, ci
numaT alternante de Bonarokwa
Cu lezpezT cu impresiunT nume-
roase de pestl i bolovanT foarte
mar! de conglomerate, ce zac
imprAstiate pe povirnisul mun-
teluT. Acestl bolovanT nu sunt
rotunzitT de ape, ci numaT pu-
tin atacatI de agentiT atmosfe-
ricT, i sunt neaparat cAzutT din
virful muntelur. Con glomeratele
sunt din zona inferioara a for-
matiuniT cu sare i sunt in pre-
lungirea celor ce formeaza baza
munteluT Cozla, precum si a ce-
lor din fata satuluT Valeni. Mal
incolo, i chiar In malul Bistri-
teT, .se vAd marnele salifere su-
periore, ceea ce intareste i mal
mult ideea, ca in susul munte-
luT, orl chiar acolo, dar acope-
rite de terenurl quaternare
vegetaliune, trebue O. fie con-
glomeratele zacind In straturT.
Nu departe de gura PirtuluT-
DoamneT se vad greziurile de-
pozitelor Sztrolka cu infiltratiuni
de spath, frumos cristalizat In
romboedri; urme dese de plante
carbonizate se gasesc in aceste
greziurT i resturile sunt
oil sub forma de lentile. ,Ban-
curile de grezid sunt vristate
cu paturl subtirT de conglome-
rate compuse din boabe de co-
leare verzie (caracteristice eo-
cenuluT).
 DOAM.NET (MUNTIL)
In susul Piriulur-Doamner se
constata din no0 prezenta for-
matiunir cu sare, formind tota-
litatea muntilor din stinga
din dreapta piriulur. Lezpezile
de mare ere' acoperite une-orT
pe amindouà fetele cu o pulbe-
re galbie, in care se constatA
prezenta pretrer acre ; aceste
marne ail o coloare neagrä pro-
nuntata, datorita infiltratiuner
de bitumen ; in adevar, inclIzind
bucAtr de marne, se cap1tA mi-
ros de bitumen si marna se
face albAstrie. Depozitele de
Sztrolka se vad si in albia Pi-
riulur-Doamner.
In Muntir - Doamner despre
stinga BistriteT, carl vin In pre-
lungirea ramurei muntelur Cozla,
se observa formatiunea cu sare,
dar nu si sistema cu conglo-
merate, dupa cum se observa
In muntele Cozla.
Muntif-DoamneT sunt la ace-
lasT nivel de culme cu top'
munir ramurer Cernegurer.
Doamnei (Muntil-), ramurli de
munft, situatA pe hotarul com.
Buhalnita, Han gul i BAltAtesti,
în plasa Piatra-Muntele, jude-
tul Neamtu.
Doamnei (Pädurea-), pcidure,
jud. BacAti, plasa Bistrita-d.-j.,
com. Dealul-Noti, cu o intindere
de 286 hect., apartinind fami-
Miclescu. Are arborl folosT.
Doamnei jud.
Botosani, izvoreste din locul
Izvorul-Doamner, udA partea de
N. a satulur Deleni, com. De-
leni, i unindu-se cu Piriul-Curtir,
formeaa Piriul-Josenilor si se
varsI in iazul Gurgueta, la N.-
E. de Deleni.
Doamnel intre
com. Poroschia í TigAnesti, din
pl. Marginea, jud. Teleorman.
www.dacoromanica.ro
142
Izvoreste din dealurile Valer-Na-
novulur, luind directiunea spre
com. Tigarieti i, dupA ce trece
soseaua judeteana Alexandria-
Zimnicea, se vat sl in Piriul-Na-
novulur, ale clruT ape se scurg
0 ele in riLfi Vedea.
Doamnei (Satul-), sat, comuna
Curtesti, pl. Tirgul, jud. Boto-
sani. Vez! Manastirea-Doamnei.
DoamneI (Valea-), vale, com.
CetAteni-din-Deal, plaiul Dim
bovita, jud. Muscel.
Doamnei (Valea-). Vez! VAle-
niI-Doamner, jud. Neamtu.
Doamnele, munte, jud. Dimbo-
vita, vecin cu Batrina si Obtr-
sia, cAror proprietarT sunt in
Transilvania.
Doamnele, munte, in jud. Mus-
cel, in fata CetAtuier lur Negru-
VodO, spre V., numit ast-fel de
la locuinta Doamner Ana, sotia
lur Negru-Voevod si a familier
domnestr, pe aceste culmr.
Din acest drum se deschi-
deari alte douA drumurr pe cul-
mea muntilor : unul mergea
drept In albia Dimboviter
altul in muntele Sf. lije. Se
crede cA aceste drumurl, astA-
zr astupate, erau impretrite.
In acest munte se vad doul les-
pezr de piatra in forma de ba-
sin, cad serveati, spune legenda,
de scAldatoare lur Negru-VodA
sotier sale, dupa vechea da-
ting romind. Putin mar sus se
vAd doul urme de picior, sA-
pate in piatra, urmele ?malt&
minter lur Negru-VodA si a doam-
ner Ana, dupa cum spune tra-
ditia.
Doamnele, munte, la N. de co-
muna Comarnicul, pl. Pelesul,
jud. Prahova, de la pozlele ca-
DOBA
lia izvoresc valle Conciul
Oratiele, earl se varsa in flu
Prahova, pe malul sting. Este
proprietatea Eforief Spitalelor
Civile.
Doamnele (Muntele-), Odure
particulard, supusa regimuluì
silvic incl din anul 1883, pe
mosla Muntele-Doamnele, pen.
dinte de com. Comarnicul, pla-
iul Pelesul, jud. Prahova.
Doana, loc izolat, sub malul 01-
tulur, ltngä vir, la E. de com.
Comani, pl. Siul-d.-j., jud. Olt,
de unde incepe a izvori piriul
Siul.
Doanda, valcea, com. Ciortesti,
pl. Mijlocul, jud. \alma.
Doarme-Rail, ces, lîngä Miletin,
in partea de E. a comuneT Uri-
ceni, pl. Cosula, judetul Boto-
sani.
Doba, com. rur., in N.-E. plAseT
Oltetul-Oltul-d.-s , jud. Roma-
nati, situata IMO Olt, unde
tArmul drept al acestur fluviti
are 132 m. 76 altitudine d'a-
supra nivelulur tarn', la i8 kil.
departe de Bals si la 40 kil.
de Caracal, in apropiere de so-
seaua i linia ferata Caracal-R.-
Vilcea. Este formatA din satul
cu acelasT nume i Schitul-Doba.
Mar inainte (1882) satul Doba
a format o com. cu Colibasul.
Are o populatie de 252 fa-
mili!, sail 983 suflete, din carT
406 barbatr si 577 femer ; 441
casAtoritr si 542 necAsAtoritr.
tiü carte 22 persoane; iar
963 nu tid.
Sunt 194 contribuabill.
Budgetul comuner pe x886-
87 a fost de 2078 ler la veni-
turr si de 2000 ler la cheltuelf.
Locuitoril se ocupa Cu agri-
cultura i cresterea vitelor.
 DOBA (SCHITUL-)
Vite marT sunt 514, vite miel
900 si porcT 200.
Are 4 circiumr O 2 bise-
riel : Buna-Vestire (1836) si cea
de la Schit, Intrarea - in - Bise-
rica (1814), Plcuta. de Ierom.
Climent ; sunt deservite de 2
prec41 si 4 cintaretl.
Doba (Schitul-), atroz, in spre
N. com. Doba, pl. Oltetul-Oltul
d.-s., jud. Romanati. E situat
In valea Dobrina.
Dobana, bala, in jud. Dolj, pl.
Cimpul, com. Poiana.
DobIrceni, com. rur., jud. Boto-
sani, situata in partea de V. a
plaseT tefanesti, pe un teritoria
deluros si compusa din satele Cis-
masesti si Dobirceni. Este udatá
de ptriul Corogea care trece
prin mijlocul comund $i de ptriul
Muguta, prin partea de E. Are
si 6 iazurl.
Suprafata com, e de 3183
hect., din care 2717 hect, ale
proprietarilor marT si 466 hect.
ale locuitorilor. Are o populatie
de 291 familif, sal mol suflete,
care locuesc in 200 case. Sunt
186 contribuabilf, totf locuitori
RominT, carr se ocupa. cu agri-
cultura si cresterea vitelor.
Intinderea locurilor cultivate
in 1890, a fost de 1787 hect.
Pe teritoriul com. se afla 471
hect. paclurT, formate mal mult
de stejar, care se exploateaza.
Vi! sunt 5 hect.
LocuitoriT posea.: 402 bol si
yac!, 51 caT, 360 or, 222 porcr;
200 stupT cu albine. In aceasta
com. se allá I moara cu 2 pTetre.
Budgetul com, e de 4030 leT
la veniturT si 4009 leT, 70 bani
la cheltuelT.
Are 2 bisericT, deservite de
2 preotr si 3 cintaretT ; 1 *mala
mixta cu 1 invatator, frecuen-
tata de 30 baetT si 2 fete.
143
Dobirceni, sat, in partea de S.
a com. Dobirceni, jud. Botosaui,
pl. tefanesti, asezat pe un deal
inclinat spre N.
Intinderea mosieT e de 2043
hect., din cari 1716 hect. ale
proprietaruluT si 327 ale locuito-
rilor. Teritoriul e ocupat cu se-
manaturi si parte cu padure.
Locurile cultivate ají o intin-
dere de 1071 hect.
Padurile aii o intindere de 429
hect. ; viile aa 5 hect.
Numarul vitelor e de 679: 269
bol si vacT, 35 caT, 250 oT, 125
rimatorT.
Sunt 200 stupT.
In acest sat e resedinta com.
Dobirceni. Are o populatie de
223 familiT, saa 749 suflete, carT
locuesc in 140 case. Are 1 bise-
rica, deservita de 1 preot si 2
cintaret1; 1 scoala mixta, infiin-
tata la 1879, conclusa de I. j'uva.-
%Mor platit de Stat ; frecuentata
de 30 baetT §i 2 fete.
Doblrceni, sat, in partea de E.
a com. Munteni-d.-j., pl. Crasna,
jud. Vasluia. E situat pe coasta
si valea dealului Dobirceni, pe
o suprafata. de 472 hect., din
cari pe 34 hect. sunt vil. Are
o populatie de 162 familiT, saa
344 suflete RominT, ocupindu-se
cu agricultura, cresterea vitelor
si cu cultura vier.
Are o biserick facuta din bit.-
ne, de obstia locuitorilor, bise-
rica a carda vechime se zice
a fi de mal bine de 200 anT, si la
care acum deserveste un preot
si I eclesiarc.
Numarul vitelor e de 652: 249
vite mar! cornute, 296 oT, 26
capre, 2 caT si 79 rimatorT.
Locuitorir posea.: 37 plugurT
si 74 care cu bol.
Dobirceni, deal, spre N.-V. de Doblea, atun, din jud. si plasa
satul Dobirceni, din com. Mun- ArgesuluT, pendinte de com.
teni-d.-j., pl. Crasna, jud. Vas-
www.dacoromanica.ro
DOBLEA
luid, pe coasta caruia e wzatA
o parte a satuluL
DobIrceni, las, in satul Dobtr-
ceni, com. Dobirceni, judetul
Botosani.
Dobirceni, 'bid, pe teritorul
cát. Munteni-d.-j., pl. Crasna,
jud. Vasluik numit ast-fel de
la valea Dobtrceni. Izvoreste din
fundul %raid de sub dealul Do-
birceni, curge prin mijlocul sa-
tuluT in spre S.; trece in com.
Minjesti ; si se varsa in piriul
Crasna, ce desparte com. Mun-
teni-d.-j. de jud. Fálcia.
Dobtrceni, pod4, spre V. de sa-
tul Dobirceni, din com. Munteni-
d.-j., pl. Crasna, jud. Vasluia.
Doblrceni, vale, se intinde la
E. de satul Munteni-d.-j., spre
Dobirceni, com. Munteni-d.-j.,
pl. Crasna, jud. Vasluia.
Dobtrceni-Rize§I, sat, In par-
tea de N. a com. Minjesti, pl.
Crasna, jud. Vasluia, alaturea
cu satul Dobirceni, din com.
Munteni-d.-j. Are o suprafata
de 150 hectare si o populatie
de 36 familiT, saa 1 so suflete.
Numarul vitelor e de 138: 66
vite mar! cornute, 50 oT si 22
rimatorT.
LocuitoriT posea: 6 plugurT
si io care cu bol.
Dobircenilor (Pidurea-), pa-
dure, de stejar, in puteo. de V.
a com. Dobirceni, jud. Botosani ;
are o intindere de 300 hect.
Dobja, deal, in jud. Roman, pl.
Siretul-d.-s., com. Sagna, spre
E. de satul Sagna.
rur. Cerbureni-Ia.$uL
 DOBOCA
Doboca, Mili' de munte. Vezr
Coarnele, jud. Bacaa.
Dobo§, jud. Iai. Ved Parmuva,
deaI, com. Tomesti, pl. Codrul.
Dobo§ani, numire, ce se mal da
cdtunulut Vulturesti-d.-s., plasa
ArgesuluI, jud. Muscel.
Dobra, com. rur. i sat, in jud.
Mehedinti, pl. Cimpul, la distanta
de 49 kil. de orasul T.-Severin.
Satul Dobra formeaza com. cu
Cosanda i Ostrovul, marginin-
du-se la E. cu com. Balacita-
de-Dumbrava ; la S. cu com.
Vladaia; la V. cu com. Alma-
jelul, si la N. cu com. S'asoma.
Are peste 1000 loc. carI stail in
196 case. Ocupatiunea locuito-
rilor este numar agricultura si
cresterea vitelor, calitatea pamin-
tuluI fiind buna. El poseda : 62
plugurI, 120 care cu bol i 18
carute cu cal*.
In com. este: o biserica deser-
vita de i preot i 2 CtIltgretr;
cu i invatator, frecuen-
tata. de 28 elevI.
Budgetul com. coprinde: la
veniturI suma de leI 2862, lar
la cheltuelr suma de 2086 leI.
Numarul vitelor este de 1951:
780 vite mad cornute, 45 cal; 600
o/, 40 bivolI si 486 rimatorf.
Prin aceasta com. trece so-
seaua Corlatelul-Almajelul-BAIA-
cita sati Biclesul-Guardenita-B1-
lacita-Dobra.
De notat in aceastA comuna
sunt: Cimpul-DobreY, Coada-de-
Padure, Lacul -Rosu, Seracoa-
vele, Dona si Sestul; valea Bir-
na-DobreI; Dealul - PlinicioareT ;
Fata-Malta, Padina, dealurile:
OstrovuluI, CosandaI, Bandalau-
luI i Birner.
Prin padurea DobreI de linga
com. Dobra, trece Valul-luI-Tra-
ian, pe partea de S. a com.; vine
despre Dealul-Almajelului si des-
www.dacoromanica.ro
144
pre PM:fina-Mica, trecind spre
lacita- Guardenita- Cleanovul in
Dolj, unde continua, strabatind
jud. Dolj spre jud. Romanati,
cunoscindu-i-se urma sub nu-
mele, pe unele locurY, de Brazda-
lur-Iorgovan, iar pe altele de
Drumul-lui-Traian.
Dobra, com. rurald, jud. Dim-
bovita, plasa Ialomita. E situata
la S.-E. de Tirgoviste, pe malul
drept al jalomiteI, pe sosewia
judeteana Tirgoviste-Butimanul
si pe o cimpie intina Are o
populatie de 86o locuitorl. Cliii-
pile comune produc
cereale multe; sunt pAsunI in-
tinse, si padurI in apropiere.
In comuna. este o bisericá si o
scoall comunalà.
Se invecineste spre E. nu co-
muna Gheboaia de care se des-
parte prin Ialomita, spre V. cu
Cornatelul, spre N. cu Baleni
spre S. Bilciuresti.
Dobra, chnpie, in jud. Mehedinti,
plasa Dumbrava, com. rurall
Slasoma.
Dobra, tnunte, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani, inalt de 1923
metri de asupra nivelului MArif-
Negre. Este la granita tare,
despre Banatul-Temisiand.
Dobra, deal, in jud. Mehedinti,
plasa Cimpul, com. rur. Dobra.
Dobra, pise, spre E. de com. Sim-
buresti, plasa Oltul-d.-s., jud.
Olt, cu o lungirue de vr'o 800
metri si Cu directia dela V.
spre E. Pe parte din el se
cultiva cereale, pe parte sunt
pasunI, si parte este paduros.
Dobra, deal, jud. Bacati, com.
Birsanesti, plasa Tazlaul- d. -j.
pe linga piriiasul Caracla0, ceva
mal sus de Lazar, linga care
DOBRE (INSULA-LUI-M0H
se afla siliste i unde s'ají gasa
IfirburI si mar multe pietre in-
fipte in pamint, arme de biserica
si o piatra mare cu o vechle
inscriptie. Aceastä piatrá nu
mal exista astAzI, fiind luata
de locuitorY. Locul unde a fost
biserica se chiama. Tintirim, lar
satul s'ar fi numit Dumiresti.
Dobra, vive de munte, cea mar
Malta creastä a munteiuf Dobra,
numit si Virful-DobreI, in jud.
Mehedinti, plaiul Closani, corn.
rurala Closani.
Dobra, pddure, supusa regimuld
silvic, pendinte de com. Nen-
ciulesti, plasa Cerna-d.-j., jud.
Vilcea.
Dobra, phiu, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani, comuna rurala
Closani ; izvoreste din muntele
Dobra si se varsa in apa Cerna.
Dobra, vale, in jud. Mehedinti, pl.
Dumbrava, com. rur. Slasoma.
Dobra, vale, in jud. Mehedinti,
pl. ampul, com. rur. Dobra.
Dobra (Muntele-), pddure par-
ticular/i, supusa regimuluI silvic,
Cu o suprafata de zoclo hect.,
situata in com Brezoiul, plaiul
Cozia, jud. Vilcea.
Dobraia, deal, acoperit cu paduri
livezI, in partea de S. a
comuna Mihaesti, plasa Riurile,
jud. Muscel.
Dobrana, locuinid ,isolatd, com.
Poenarei, plaiul Nucsoara, jud.
Muscel.
Dobrana, vale, jud. Bacati, pl.
Siretul-d.-s., de pe teritoriul co-
munei Filipeni.
Dobre
 POBRE (MOVILA-LD I-)
In Dunare, bratul cel ve-
chiù. E situata in partea vestica
a plasiI Macin, si in cea sud-
vestica a corauneI Turcoaia, jud.
Tulcea. Are o forma lunguiata ;
o lungime de 1500 metri, o
jAtime medie de 700 metri, o
intindere totalade 8o hect. Este
joasa, Cu malurile la nivelul
apel; in mare parte este inun-
data ciad vin apele marf; este
acoperita cu padurl de salciI.
Dobre (Movila-lui -), movilä,
jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teri-
toriul com. rur. Frecatei. Este
naturala, acoperita cu verdea-
ta. E unul din virfurile estice
ale dealulur Calicul, de unde
pleaca dealul Cataloi. E situ ata in
partea estica a plaseT si sud-
estica. a comuneI. Are 116 m.,
dominind asupra satuluI Freca-
tei, vaeI Telita i asupra dru_
muluT comunal Frecatei-Cataloi
Frecatei-Hagilar.
Dobre (Privalul-lui-),
jud. Braila, incepe din partea
stinga a jepser lapa si da in
partea S.-V. a Iezerulur Dobre.
Dobrea, vale, care desparte cat.
Sterianul-d.-j., de Linia-Paltinea-
nu, jud. Ilfov, pl. Znagovul.
Dobreanul, pîrîi, izvoreste de
sub dealul Bodesti, com. Bo-
desti, jud. Vasluiú, pl. Mijlocul.
Curge spre V. si se varsa in
piriul Rebricea, mal in jos de
satul Scinteia, dupa ce primeste
afluenti O-arde: Furniceasa, Mir-
zoala i Bodesti.
Dobreasca, pädure, supusa re-
gimuluI silvic, jud. Muscel, pl.
Podgoria, com. Dobresti, in in-
tindere de 1500 hect.
Dobrei (Dealul), deal, in jud.
Suceava, com. Malini.
68878. Nardo Dietforrar Goomuir. Vol. III:
145
DobreI (Dealul-), deal, in jud.
Suceava, com. Bradatelut.
Dobrele, iezer, jud. Braila, intre
canalul Cremenea si Vilciul, la
hotarul de N. a com. Bertes:1-
d.-j. Se uneste cu canalul MI-
nusoaia prin privalUI Vintoaia.
Dobrele, iezere, jud. Bräila, in
jud. Braila, situate in ostrovul
Tapa, la E. de iezerul Jagaxa.
Inteinsele da Privalul-luI-Dobre.
Dobreni, com. rur., in judetul
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, a-
sezata pe sesurile ce se intind
din dreapta spre piriul Cracaul
pana in crestetal dealurilor Ba-
laurul i Cuejdiul, ocupind toa-
ta zarea muntoasa in spre N.,
pana pe culmele ce se intind
catre S. de manastirea Horaita.
Forma terenurilor acesteI co-
mune e din cele maI curioase;
e de jur imprejur cercuita prin-
tr'un lant de muntI-dealurT, care,
incepind din dreptul satuluT Ma-
lul, se continua spre V. pana
In marginea satuluI Sarata, si
apoI spre N.-V. pana. la izvorul
piriiasuluI Muncelul (fundatura
despre com. Cracaoani si Bu-
halnita), iar de aci se recurbea-
za spre N. si apoI incepe spre
E.-S. pana in marg,inea satuld
Dobreni, alcatuind un oval prin
mijlocul carda, din fundacul de
la izvorul Muncelulur, la o e-
gala distanta intre cele doud
laturI, se intinde o alta lira de
muntI pana in dreptul satulur
Almas ; asa ea privind din in-
naltime ni se reprezinta ca un
ot chirilic, asezat invers i aple-
cat spre dreapta.
Se margineste la N. cu com.
Bodesti-PrecisteI si com. Craca-
oani, com. Buhalnita i intregui
teritorii1 al com. Gircina; la S.
si E. cu com. Caciulesti si com.
Cirligi.
www.dacoromanica.ro
DOBREN1
Este formata din satele Do-
breni, asarla, Malul, Masca-
testi, Almasul, Negresti si Po-
iana-Almasul,d, avind o supra-
fata de 6019 hect. (4209
si o pop. de 733 fam., sail 2874
sufl., carI locuesc in 68o case;
sunt 1395 barbatI, 1469 femeI,
1551 necasatoritl, 1070 asao-
ritI, 229 vaduvI (din carl 206
vAdane), 43 nevolnicI, 14 divor-
tatI ; 60o baletl, 598 fete ; 12
EvreI. titi carte 170 persoane,
nu stia 2694.
Dintre locuitoriI improprieta-
ritI in 1864, sunt astd-zI 80 cae
stapinesc locurile lor ;
274 ca urmasI; 8o neavind niel
un fel de proprietate si niel
putinta de a mosteni dupa urma
parintilor lor legluiti.
LocuitoriI se ocupa cu agri-
cultura si exploatarea paduri-
lor ; solul, relativ, este produca-
tor si se cultiva pe o uttindere
de 1553 hect.
Imasurile ati o tindere de
[43 hect. si nutrese 2585 capete
de vite.
In aceasta com, se afla : 7
bisericT (3 acate de satenI si
4 de particularl), deservite de
6 preotI si 8 eclesiard ; 3 scoll,
frecuentate de 179 elevI; 5 morI
pentru macinat; 5 herastrae pen-
tru taiatul i fasonatul lemne-
lor; 3 fierara ; 2 butnariI; 3 ro-
tariT; o vararle; o °al-je ; doT
caretas!, I cojocar i I tesator.
Budgetul com, e de 9586 le!,
26 banI la veniturI si de 8329
leI, 25 banI la cheltuelT.
ContribuabilI sunt 436.
Comunicatiunea cu satele ve-
cine se face prin : soseaua ju-
deteana Piatra-Neamtu, care in-
cepe din crestetul dealuld 13a-
laurul (cantonul SArata, venind
din oras) i parcurge com. pe
o intindere me bine de 5 kil. ;
prin soAeaua judeteana Dobre-
ni-Moinesti, care9nerge paralel
19
 bOBRENI
cu pirtul Cracaul; prin soseaua
comunal care incepe din drep-
tul kil. 7 al soseler Piatra-Neam-
tu si strabate prin drumurile
naturale: Dobreni, Negresti, Po-
enele.
Dobreni, sat, face parte din co-
muna rur. Dobreni-Cimpurelul,
jud. Ilfov, pl. Sabarul. Este si-
tuat la S. de Bucuresti, pe ma-
lul sting al riulur Sabarul. Adi
este resedinta primarier.
In aceastä com. s'a nascut
erban Basarab, po-
Constantin
reclit Cirnul, fiul natural al lul
Radu-Vodä erban, care a dom-
nit de la 1654-1658, viera cu-
noscut sub numele de Serdarul
Constantin din Dobreni.
Se intinde pe o suprafan de
2614 hect., avind o populatie
de 1022 locuitorl.
Familia raposatulur D. Gr.
Ghimkare 2258hect. si locuitorir
356 he
Propr etaruI cultiva 186o hec-
tare Oca -sterpe, 126 izlaz, 130
padure si 36 vie).
LocuitoriT cultiva. 220 hect.
(14 sterpe, 86 izlaz i 36 vie).
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea, deservita de I preot
si I cintaxet ; o scoala rurala,
frecuentan de 28 elevr si 2 e-
leve, cu tntretinerea careia jud.
si com. cheltuesc 144.o ler anual.
Ad mal este o moarä de apa;
helestea ; 2 poduri staltoare.
Comerciul se face de 7 cir-
ciumari.
Numarul vitelor marl e de
715 si al celor miel de 1162.
Nu se stie cu preciziune a-
nul infiintarer acester comune,
dar dupa inscriptia bisericer,
pe care o reproducem ad, se
constata el aceastä biserica
multe alte case de zid, s'ad fa-
cut din temelie de jupin Con-
stantin erban Voevod. De adi
ar rezulta ca aceasta comuna s'a
www.dacoromanica.ro
146
infiintat de aproape 300 de
anY.
Biserica are 2 inscriptiT: una
sapatä in piatra de asupra user
si alta in biserica. Cea de de-
asupra user are urmatoarea in-
scriptiune :
Cu buril voie a tatilluI 1 cu ajuto-
rul hulla i cu stäruinta Sf. Duh
ridicat sfintä, cinstitä i Eumnezeiascii
bisericii pre hramul Adormirea Preces-
tei (nedescifrabil) In zilele prea Inii4a-
tulul Ion Voevod Vel Serdaru, i s'ail
fficut din temelie de jupIn Constantin
Vel Serdaru sin Ion erban Voevod, a
jupinesel Bdlaa (leatu 7154).
Inscriptia de pe piatra din bi-
seria are urmatoarea coprin-
dere :
Cu mila luI Dumnezeil i cu ajuto-
rul Precestit cre0inu1 i luminatul Doran
Ion Constantin qerban Voevod, pus'am
alezat aceasti cinstiti piaträ pe cins-
tita groapä a prOoaseI maicel mele
s'a prestevit In zilele lui Ion Mateiii
Voevod, August 7, din veleatal 7160 0
s'ati pus aceastii plieaträ In zilelele lid Ion
Constantin qerban Voevod la leahil 7164.
Catunul Dobreni este asezat
pe un mic delut ce se pierde
in intinsul cimpier.
Dobreni, sat, jud. Neamtu, situat
la 9 kil. 700 m. de orasul Pia-
tra, pe ultimele inclinatiunT des
pre S. ale dealurilor Ceuca
Prohalul, in unghiul format de
curbatura i intersectia soseler
Piatra-Neamtu cu soseaua Do-
breni-Moinesti.
Se margineste spre S. cu sa-
tele Malul, Casarla si Sarata, de
care se desparte prin cursul pi-
riulur Almasul ; lar spre N. cu
satele Negresti i Bodesti-Precis-
ter, de care se desparte atit
prin extremitatile dealurilor sale,
eh l prin limite conventionale.
Suprafata terenurilor sale e
de 1859 hect. (i3oo SOCO-
tindu.se intru aceasta si ?t'Un-
derea satulur Casarla si Mas-
catesti). Are o populatiune de
219 fama% saa 705 sufIete, carr
DOBRENI-CIMPURELUL
locu ese in 19 case; sunt 376 bar-
batr, 409 femer; 426 necasatortT,
297 casatoritr, 55 vkluvI, 7 di-
vortatT §i 6 nevolnicT ; 7 EvreT.
tiú carte 91 persoane, 694 nu
stia.
In sat se afla o biserica de
zid, deservin de 2 preotT i 2
eclesiarcr ; o scoala, frecuentan
de 63 elevl ; 2 morT (din care
una cu 2 pietre), 2 fierarir, o
rotarie.
Numarul vitelor se urca la
669 capete, din carl : 125 bol,
90 vacT, 350 OT, 22 cal, 30 ri-
rnAtorT, 19 juncT, 30 viteT i 3
taurl pentru prasire.
Dobreni, ceTtun, face parte din
com. Slobozia-Trasnitul, plasa
Teleormanului, jud. TeIeorraan.
Este asezat pe soseaua jude-
teana, la marginea com. Tata-
resti-d.-s., de care nu e despar-
ta prin vre-un semn sau di-
stanta ; este mar mult o mahala
a acester comune. Are 25 con-
tribuabilr. La N. acestur catun
se aflA mAgura numitA Magura-
Dobrenilor.
Dobreni, sat, in jud. si pl. Tu-
tova, com. Plopana. Are 222
locuitorT, carl locuesc in 43 case.
E numin i Valea-Dobreni.
Dobreni, moviM, jud. Ilfov, pl.
Sabarul, llaga corn. Bragadirul.
Dobreni, mofie, cu partr, in jud.
Neamtu, com. Dobreni, pl. Pia-
tra-Muntele. E asezata intre mo-
siile Sarata, Ciriter, Cirligi, Ne-
gresti, Almasul, Bodesti Pre-
cister. Este proprietatea d-lui
Leon Emanoil Bogdan, si aduce
un venit anual de 26520 lei
posea trer morl si casele de
locuit.
Dobreni-ampurelul, com. rur.,
pl. Sabarul, jud. Ilfov, situad
 DOBRESCU
filtre riul Argesul si riul Saba-
rul, spre S. de Bucuresti, la 21
kil. Sta in legatura cu Varasti,
Straini-Dobreni i Berceni, prin
sosele vecinale.
Se compune din satele : am-
purelul si Dobreni. Are o popu-
lape de 1597 locuitorr, carT tra-
esc in 260 case si 49 bordeie.
Se intinde pe o suprafata de
3125 hect. Familia raposatulur D.
Gr. Ghica are 2533 hect. si locui-
toril 592 hect. Proprietarul cul-
tiva 2072 hect. (103 sterpe, 140
izlaz, 55 vie, 163 padure). Lo-
cuitorir cultiva 366 hect. (22
sterpe, 145 izlaz i 59 vie).
Sunt 307 contribuabilT.
Budgetul e de 4886 ler la ve-
niturr si de 4652 ler la chelt.
In comuna sunt 2 bisericr (in
fie-care catun cite una); I coald
mixt5.; I moar5. de apa ; 5 he-
lestaie ; 6 poduri statatoare.
Numarul vitelor marT e de
1083 (upo caí i epe, 340 bor,
301 vacT i vitei, 36 taurr, 9
bivolT si 207 bivolite) si al celor
miel de 1728 (21 capre, 137
porcl i 1570 or).
Dintre locuitorT, 269 sunt plu-
garr, iii aa diferite profesi-
unT.
Aratura se face cu 205 plu-
gurr, 193 Cu bol si ¡z Cu cal.
Locuitorir aa 260 care si ca-
nite, 219 Cu bol si 41 cu cal.
Improprietaritr sunt 152 lo-
cuitorl i neimproprietariti 238.
Comerciul se face de io cir-
ciumarT.
Dobrescu, sat, face parte din
com. rur. Zatreni, plasa Mijlo-
cul, jud. Vilcea. Are o popu-
latie de 156 locuitorr (84 bar-
bat1 si 72 l'eme).
Dobrescu, pisc, ce se 'asa din
Dealul-Oltetulur, in partea de
-E. a com. Zatreni, pl. Mijlocul,
u4. Vilcea.
147
Dobresti, com. rur., jud. Arges,
pl. Oltul, la 29 kil, de comuna
rurala Tigveni (resedinta sub-
prefecturer) si la 17 kil. de Pi-
testi. Se compune din 3 catune:
D ealul-Laun ele (i 50 locuitorT),
Dragolesti (277 locuitorT) si Do-
bresti (250 locuitorI); peste tot
sunt 767 locuitorT.
Are 2 bisericr (in Dobresti
si in Dragolesti) si o scoala pri-
mara rurala.
Se afla intre com. Scheiul, la
N., Launele-de-S. la E., Dánicei
la S. si Stoilesti la V.
Budgetul comuner pe anul
1882-83 a fost de 1504 lef, 25
banT la veniturI si de. 1358 leT,
la cheltuelf.
Dupa o publicatiune oficialä.
(1887) aceastá comuna numara
127 contribuabilI si avea un bud-
get de 3876 ler la veniturr
de 3510 ler la cheltuelr.
Numarul vitelor era in 1887
de 306 vite marr (300 bol* si yací,
6 cal) i de 270 vite marunte
(i 50 or, 20 capre i io rima
torT).
In com. Dobresti se face a-
nual un bilcia la Inaltarea-Dom-
nula Bisdrica din Dobresti este
facuta la 1833 de un Hagi Ni-
colae Momularu.
DObre§ti, com. rur., jud. Muscel,
pl. Podgoria, situad. la S.-E.
de ampulung, 65 kil, departe
de acest oras, pe ambele ma-
lurr ale girler arcinovul.
Se compune din 3 catune :
Haitesti, Cercer si Furesti, cu
resedinta in Haitesti.
Are o populatie de 1052 lo-
cuitorr, (527 barbatI si 525 te-
mer) cu 238 familiT, carT traiesc
in 254 case.
Sunt 220 contribuabilT.
Vite : 1048 vite mar/ cornute,
814 capre, 916 or, 415 pord
56 cal.
Budgetul com. in 1889-90
www.dacoromanica.ro
DOBRETI
era la veniturr de 1680 ler
la cheltuell de 1470 ler.
Prin mijlocul comuner, care
are o forma lunguiata, trece
Orla arcinovul, in care se varsA,
pe malul drept : Valea-Maraci-
nelur, a-Dragner, a-Cetater si a-Si-
lister ; lar pe stinga : Girla-Gre-
cilor, Valea-Orjanca i Floarea.
Peste aceste vaI sunt podete de
lemn ; iar la S. de catunul Fu-
resti, peste arcinovul, este un
pod mare de lemn, In lungime
de 30 m.
In com. sunt 5 morT saa facae,
carr umbla numai cind piola
san in timpul topirer zapezer.
Comuna are intinse livezr
si padurr, compuse din stejarr,
fagr, carpenT, alunr, ter, plopT,
paltinr, jugastri i alte spech
In mar mica cantitate.
Locuitorir sunt parte mos-
nenT, parte improprietaritr dupa
legea din 1864, parte ara pa-
mint Celor improprietaritT
s'aa dat locurr, in diferite cate-
gorli, pe cele doub. trupurr ale
statuluI , carr tin de manas-
tirile Rincaciovul si Natnaesti
si pe propletatile d-lur Pandele
Crasnaru i d-ner Ruxandra Co-
ridali.
In partea de N. a comuna
se ridicä un deal, numit Piscul-
CornetuluI, unde se vad niste
caramizr si urme de zid i unde
se zice ca ar fi fost un monu-
ment talresc.
Tot in raionul acester comune
este locul numit Piscul-Turculur.
In comuna. sunt 3 bisericr (in
fie-care catun cite una). Cea de
la Haitesti, situata la poalele
pisculur Cornetul, a fost schit
de calugarite. coala, cu intre-
tinerea careia statul cheltueste
anual 1296 leT, se frecuenta de
35 elevr si 5 eleve.
Dobresti, sat, cu 250 locuitorT,
jud. Arges, plasa Oltulur; face
 DOBREpTI
parte din com. rurala cu aceeasT
numire. Are o biserica cu hra-
mul Sf. Nicolae, deservita de
un preat si un cintaret.
Dobre§ti, sat, jud. Dolj, plasa
jiul-d.-j., com. Caciulatesti. Are
300 suflete, 160 barbatT i 140
femei. Locuesc in 13 case si
84 bordee. In sat este o scoala
mixta, ce functioneza din 1860,
intretinuta de Stat. Localul, con-
struit de zid, este in buna. stare.
In anul scolar 1892-93 a fost
frecuentata de 21 copir: 16 Dobriana, fird de dealurf, jud.
blet1 si 15 fete din satul Roaba,
7 baeti din satul CAciulatesti
si 9 baeti si o ata din satul
Dobresti, in total 38 scolarr, 32
bletT si 6 fete. In sat este o
biserica, fondata la 1847 de Iacov
Grigore si Toma Dobrescu. Cir-
ciumT sunt 2.
Dobre§ti, nume ce purta in ve-
chime com. rur. Caciulatesti,
jud. Dolj, plasa Jiul-d.-j.
Dobre§ti, rno,cie, jud. Arges, pl.
Oltul, com. Dobresti, Cu o in-
tindere de 1400 pogoane, din
care 800 pog. padure. E propri-
tatea StatuluT. Inainte de secu-
larizare era pendinte de Epis-
copia de Rimnic.
Dobre§ti, rno,cie, jud. Dolj, plasa
Jiu-d.-j., com. Caciulatesti, pe
care sunt cete de mosnenT.
Dobre§ti,pddure, supusa regimu-
lul silvic, jud. Muscel, plasa
Podgoria, com. Dobresti, in
Intindere de 500 hect. Esente :
fag, stejar, carpen, plop, mes-
teacan, frasin, jugastru si anin.
Dobre§ti, vale, jud. l'rahova,
plasa Filipesti, com. Moreni.
Dobretul, deal, jud. Vilcea, plasa
Oltetul-d.-j., ,com. Ghioroiul.
www.dacoromanica.ro
148
Dobretul, celtun, 1a4 kil. spre V.
de com. Stirbeiti, in N.-V. pla§el
Oltetul - Otul - d. -s., jud. Roma-
nati, situat in valea cu acelasT
nume, la 20 kil, departe de Bals,
pe un teren cu o altitudine de
200 metri d'asupra niveluluT
marii. Are 64 fam., sati 300 loc.
Dobretul, vale, l'higa catunul cu
acelasl nume, jud. Romanati, co-
muna S tirbeiti ; se termina In va-
lea riuluI FrAtila.
Baca.A, plasa Siretul-d.-s., com.
dintre piriul BerheciA
piriiasul Dunavatul. Incepe in
com. Otelesti si desparte comu-
na Marasti de com. Filipeni
apoi trece In com. Oncesti,
jud. Tecuchi.
Dobrina,pädure, jud. BacatI, pla-
sa Siretul-d.-s., comuna Filipeni,
Cu o intindere de vre-o 12 hect.
Dobrina, pirtiaf, judetul Baca0,
plasa Siretul-d.-s., comuna Fili-
peni. Izvorete din dealul cu
acelasT nume si se varsa in
Dunavat.
Dobrina,silifte,jud. Bacgi, plasa
Siretul-d.-s, com. Filipeni, ase-
zata pe dealul Dobrina.
Dobria§ul, pisc, In jud. Muscel,
de 1300 metri, pe un masiv In-
gust, intre Riul-Tirgului i riul
Argeselul. Acest masiv se ter-
mina aproape de confluenta riuluT
Argeselul cu Riul-TirguluT
prezinta o sea larga la S. de
Namaesti prin care trece soseaua
nationala Cimpulung-Frontiera.
Dobria§ul, pdclure, supusa regi-
muluT silvic, jud. Muscel, pe
muntele Dobriasul, com. Leresti,
plaiul Dimbovita, In intindere
aproximativa de t000 hectare,
DOBRICEA
compusa mal cu seama din fag.
Se Invecineste la N. cu Mo-
soroaiele, la S. cu Strimtul, la
E. cu riul Argeselul si la V. cu
Rtul-TirguluT.
Dobriaqul-Mare, munte, tntre
comunele Namaesti i Leresti,
plaiul Dimbovita, jud. Muscel.
Aci sunt multe serie.
Dobriaqul-Mic, munte, la S. de
Dobriasul-Mare, com. Leresti,
plaiul Dimbovita, jud. Muscel.
Dobrica saú PIetroasa, &lo
depädure, a statuluT, jud. Vilcea,
in intindere de 300 hect., care,
impreuna cu trupul Urzica, for-
meaza padurea Budolul, com.
Sinesti, plasa Oltetul-d.-s.
Dobricea, mahala, com. Tereuja,
plasa Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.
Dobricea, tnahala, face parte
din comuna rurall Bäeti, plasa
Oltetul-d.-s., jud. Vilcea. Are
o populatie de 406 locuitorT.
Aci e o biserica vechre de lemn,
unde se afla i cimitirul comuneT,
care biserica, dupa spusele ba-
trinilor, se crede a fi facuta de
acum vr'o 200 de ,anT. Dobri-
cea este situata In centrul co-
mune si este udata de piriul Do-
bricea si de Valea-Galetarilor
de a-luT-Iordache. Ad i e resedinta
com. si scoala, care e frecuen-
tata de 75 copiT.
Dobricea, pida, jud. Vilcea, iz-
voreste din Dealul -Sinestilor,
trece prin centrul comunei
esti, plasa Oltetul-d.-s. Primeste
ca afluentT, pe partea stinga,
valle TurbureT, BerzeT i Marto-
loguluT, lar pe dreapta vaile
HotaruluT si. VieT si apoT se var-
sa In riul Oltetul.
Dobricea, lezerul i Bojeni,
 DOBRICENI
pelduri particulare, supuse re-
gimulur silvic, comuna Sinesti,
plasa Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.
Dobriceni, com. rur., in Nor-
dul plaser Oltetul-Oltul-d.-s., ju-
detul Romanati. Este formatä din
satele : Dobriceni, 200 locuitorr,
Preotesti, 150 locuitorr si Mar-
cusul, 201 locuitorr. E situata a-
proape de hotarul judetulur,
pe terenul drept al Oltetulur,
unde niste dealurr detasate din
dealul Fratila arr o inaltime de
241 metri d'asupra nivelulur
marir. Cat.tnul Marcusul e mar
la N., pe terenul sting al 01-
tetultif, $1 are 151 metri al-
titudine. Com. Dobriceni este
la 53 kil. departare de Caracal
si la 21 kil. de Bals.
Are 161 capr de fam. ; o po-
pulatie de 551 de locuitorr, din
carr: 304 barbati, 247 femer, 273
casatoritr si 282 necOsat.
carte 14 persoane si 534 nu stia.
Sunt 134 contribuabilr. Budgetul
comuner pe 1886/87 a fost de
1219 leT1avenitur1ide 11981er
la cheltuell. Vite marT sunt 278;
vite micr, 641 si porcr, 131.
Sunt 3 bisericr: Cuvioasa Pa-
raschiva, in Dobriceni, cladita
la 1764 de Ieromonahul Ana-
stasie i prefacuta de Tudose
Dinescu ; S-ta Treime, in Pre-
otesti ; Intrarea-in-Biserica, Cu 2
preotr si 4 cintaretr.
Dobriceni, com. rur., in judetul
Vilcea, pl. Ocolul, compusa din
2 catune : Buduresti i Dobri-
ceni. Este situata pe Orla Do-
briceni, dealul Grueri i dealul
Baragan, la 22 kil, departe de
capitala jud. si la 10 kil. de
Olanesti, resedinta plaser.
Are o populatie de 1103 loc.
(542 barbatr i 561 femer), in
careititra si 20 familir de Tiganr
CapT de fam. sunt 324; contrib.
230; case de locuit 293.
149
In comuna sunt trer bisericr
(dota in Dobriceni si una in
Budaresti).
MeseriasT sunt: 8 dulgherT,
3 timplarr, 2 rotarr si 2 olarr.
Er desfac produsele muncer lor la
tirgul saptaminal din R.-Vilcea.
Vite sunt : 162 car, 140 bol,
295 yací, 25 capre si 250 or.
Pe gira Dobriceni, in raionul
com., sunt 3 morr. Locuitorir,
In numar de 241, s'ati impro-
prietarit pe mosia Dobriceni, la
anul 1864, cl»d li s'ati dat 692
hect. coala exista in comuna
de 50 anr. Cladirea e vechre,
proprietatea com. Se frecuenta
de r4 copa- (12 bdetr. si 2 fete),
din numarul de ros copir in
virstl de scoall (57 baetr si 48
fete). tiü carte 82 barba! si
2 femer. Cu intretinerea scoalei
statul cheltueste anual 1188 ler.
Sunt 35 stupr Cu albine. Toata
com., cu izlaz cu tot, are 1095
hect., din carr vatra satulur are
379 hectare.
Se fabrica ad i pana la 6000
decalitri tuja anual.
O osea comunala inlesneste
co municatia intre com. D o bricen i
Barbätesti, Cacova i Stoenesti.
Sunt si alte drumurr prin co-
muna.
Veniturile comuner se urca la
1161 ler i cheltuelile la 1125
ler anual.
E brazdata de dealurile: Ca-
coya si Grueri spre E., BATA-
gannl, Malini ì Huidu spre N.,
Pirloagele, Drogul i Dobriceni
spre V. si e udata de valle: Pu-
cioasa, Glina, Sarata, Valea-Rea,
Stroesti i Frumusita. Ca piscuri
ale dealurilor sunt : Cetatuia,
Bäräganul, Malini, Drogul, Pis-
cul dela Bunget si Croitorescu.
In interiorul com. este locul
numit Pucioasa de la Girba-
nesti, 5 izvoare cu apa minerala,
iar spre E. de Dobriceni se afia
doua clocote de apa care mi-
www.dacoromanica.ro
DOBR10ENI
roase a cocleala si a smoala.
Locul acester ape se numeste
Fierbea.
Tot spre E. de Dobriceni,
putin mar spre N., se allá alte
ape de pucioasa, neagra-cenusie.
Locul acestor izvoare se nu-
meste Fierbea-lur-Stan-Pasarea.
Putin mar spre V. de aceste
izvoare, se afIl alte doul izvoare
de pucioasa, i linga unul din-
teinsele este un namol negru,
care cind se baga, in apa, ir dä
mar multe colorr: galben, rosu,
albastru, cenusiti. Acest namol
are un miros de catran sad
s mo ala..
Spre V. de com. Dobriceni
se aflä sane la suprafata pamintu-
14 de unde chiar iese apa sarata.
Se margineste cu com. Caco-
va, Stoenestl, Bodesti, Barba-
testi i Cheia.
Dobriceni, sat, face parte din
com. rur. Dobriceni, pl. Ocolul,
jud. Vilcea. Are n populatie de
991 locuitorT (488 barbatr si
503 femer). Ad e resedinta co-
muner si a scoaler. Are 2 bisericr :
una cu hramul Cuvioasa Paras-
chiva, fundata din temelie de
Preda Postelnicul la anul 1802
si a doua cu hramul Sf. Nico-
lae, ziditá din temelie la 1860
de locuitorir satulur i reparata,
la anul 1881. Mar e in com. o
biserica ruinata.
coala se frecuenta. de 14
copa' (12 baetr si 2 fete), din
numarul de I00 (55 baetr i45
fete). coala are 3 hect. pamint.
Dobriceni, sat, face parte din
com. rur. Lalosul, pl. Oltetul-d.-j.,
jud. Vilcea. Are o populatie de
337 locuitorT. Cade in partea
de V. a comuner, si-1 u6.5. rtul
Oltetul. E la .distantS de 21/2
kil, de catunul Lalosul, unde e
scoala, care e frecuentata dt 31
copir.

DOBRICENI
Dobriceni, fost schit, in jud. Vil-
cea, com. cu acelasT nu,me, pl.
Ocolul. Se vAd numar ruinele
lur. Era metoh al mAnAstirer
Arnota. Este asezat in lunca
Dobriceni. Pisania acestur schit
s'a transportat la una din bi-
sericile comuner.
Dobriceni, deal, in raionul com.
Dobriceni, pl. Ocolul, jud. Vil-
cea, pe care se cultivA 2 hect.,
50 arir vie.
Dobriceni, deal, la V. comuner
Dobriceni, plam Ocolul, jud.
Vilcea.
Dobriceni, peidure a statulur, in
intindere de 425 hect., situatd in
jud. Vilcea, in com. BArbAtesti,
pl. Horezul, si formatA din tru-
purile : Deluselul (35 hect.) si
Mangul (390 hect.)
Dobriceni, rea, in jud. Vilcea,
izvoreste din poalele muntelur
Piciorul-MotruluT, se uneste la
com. Stoenesti cu riul Cacova
si ia numele de Govora. Trece
prin com. Titirechi, Govora, Mi-
hAesti, si, de la com. Birsesti, la
numele de Birsescu. LArgimea
albier riulur unit variazä de la
10-15 metri.
Dobriceni, girlizi, izvoreste din
pldurea Lisa, trece prin centrul
com. Dobriceni, pl. Ocolul, jud.
Vilcea si se vars1 in Olt.
Dobriceni (Vatra - Mänisti-
reI-), mofie a statulur, judetul
Vilcea, fostä pendinte de ml-
nAstirea Arnota, care, pe perio-
dul 1885-95, s'a arendat cu
3020 ler anual.
Dobridor, com. rur., jud. Dolj,
pl. Cimpul, la 57 kil. S.-V. de
Craiova si la 31 kil. de rese-
dinta piase*, Calafat.
www.dacoromanica.ro
150
Este asezatA pe loe yes, pe
albia si malurile a dota vAlcele :
CotobAtul si MotAteiul ; una din
aceste vAlcele vine de la N. co-
muner Risipiti, din locul numit
CotobAtul, dintre Dobridor si
Risipiti. AceastA vale ja pe urmá
drumul spre S.-E., pe o lungime
de 400 m.; de ad merge spre
S., traversind comuna prin mij-
loe si ese din com. prin S.-E.,
trecind In com. MotAtei, unde
are directiunea spre E. Cea-
ralt1 vAlcea vine din V. satu-
lur Dobridor, merge spre E.,
pe marginea de S. a comuner
si la esirea sa din comung se
intilneste cu aceea care vine de
la N.; ambele se unesc pentru
a forma o singurA vale ce trece
In MotAtei. Comuna este situatA
in albia si pe malurile acestor
vAlcele, dar mar mult in unghiul
sesulur coprins intre ele.
Se invecineste la N. cu com.
R isipiti ; la S.-E. cu com. Mo-
tAtei ; la V. cu com. Fintina-
Banulur si cu com. Cetatea. Li-
mita de N. incepe din punctul
numit Fintina-NaltA, din V.; mer-
ge prin valceaua numitA. Coto-
bAtul si ajunge in vir, lingl Mo-
tAtei, in puncrul numit MAgura-
Cringulur ; de unde, spre S.-V.,
trece prin vAlceaua MotAteiulur
si ajunge la MAgura-Ovreiulur;
de aci apucl spre S., unde se
intilneste cu mosia Fintina-Ba-
nulur, merge pe litiga ea, mar
departe pe lingA Cetate, pálnA
ajunge lar la Fintina-NaltA.
Cele mar insemnate mAgurr
sunt : MAgura-Ceringulur, MA-
gura- Mare, MAgura - Ovreiulur,
MAgura-LatA, MAgura - lid- An-
drea, MAgura-Lemnelor, MIgu-
ra.Tecli, MAgura-lur-GAinA, etc.
Comuna este udatA de micul
piria CotobAtul, formindu-se nu-
mar cind ploul mult si repede;
el vine din N. comuneT, din
zmircul CotobAtulur; curge pe
DOBRIDOR
,
valea cu acelasT nume si se pierde
In com. MotAtei.
In com. sunt 20 de finen!.
Legenda spune cl com. Do-
bridor e fondatA de aproape
250 de anr; e compusA din-
tr'un singur cAtun, care e si re-
sedinta comuner.
Are o bisericA ziditA din a.-
~ida, acoperia cu tinichea si
care e deservitA de 2 preotT si 2
cintAretr; o scoall mixtl, care
functioneazA din anu11863 si e
condusA de un invAtAtor. In anul
1892-93 a fost frecuentatA de
103 bletT 0 7 /ete, din numl-
rul de 255 copir in virstA de
scoall.
titi carte 200 persoane.
Populatia comuner e de 1520
locuitorr, din carl 800 bArbatT
si 720 femer. Dupa legea ru-
rail din 1864, sunt implminte-
nit-T 48 loc. numar cu locurr de
muna. si 22 Cu locurr de casA.
Dupl legea din 1879 sunt 7
insurAter.
Sunt 334 case si 20 boidee.
Suprafata comuner este de
4800 pog., din carr: pAmtnt a-
rabil 4103 pog., fineatl 25 pog.,
lac si teren sterp 2 pog.; vi!
270 pog.; vatra satulur 400 pog.
Mosia Dobridor apartine lo-
cuitorilor mosnenT si clAcasT, im-
pArtitT pe mosie.
Mar MI locuitorir sunt mos-
nenr.
Viile apartin tot mosnenilor,
pe al cAror pdmint se gAsesc.
In com. sunt 6 cizmarl si 1
dogar.
Vite marl cornute sunt 300
o!, 71 ; cal, Lo.
Locuitorir isr desfac produc-
tele lor la schela Cetatea, tran-
sportindu-le cu carele.
Sunt 6 circiumr; 15 comer-
ciantl de grine.
Comuna este strAbAtutA prin
centru de o cale comunall-ve-
cinalA pe o lung-ime de 21/2 kil.,
 DOBRIENETI
care o pune in legatura la N.
cu Risipiti, la S.-E. cu Motatei,
la S.-V. cu Fintina-BanuluT, iar
la V. cu Cetatea.
Sunt 440 de contribuabilT.
Veniturile camufle! pe anul
¡892-93 ad fost de 2844.341d
si cheltuelile de 2842.73 la
In apropiere de sat sunt niste
ruine de biserica vechie si a-
cele ale unuT foisor turcesc.
Dobriene§ti, sat, face parte din
com. rur. Ursi, jud. Olt, plasa
Oltul-d.-s. Are o populati e de 318
locuitorT. Este situat pe dealul
Dobrienesti.
Dobriene§ti, deal, spre S.-E. de
com. Ursi, jud. Olt, pl. Oltul-
d.-s., cu directia catre S. Pe el
se cultiva. tot felul de cereale
si serveste si de izlaz.
Dobril (Movila-), movild, in
com. Luciul, jud. Buzlii.
Dobril (Valea-), mofie, in com.
Mizil, jud. Buzan; are 200 hect.
arabile.
DobriI (Valea-), izvor, in com.
Fintesti, jud. Buzaii; incepe din
muntil Strihani, se uneste cu
Valea-CringuluT si se scurge in
Istaa.
Dobril (Valea-), vale, in com. Ju-
gareni, jud. Buzail, acoperitä
de flneata. In tirnp de ploae,
apa, care se aduna in albia sa,
se scurge in valea Finteasca.
DobriIe§ti, cdtun, al com. Gura-
Sal-10T, jud. Buzad, Cu 240 lo-
cuitorT si 67 case.
Dobrin (Lacul-lul-), munte, in
jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul.
Se desface din muntele Bisoca,
brazdeaza partea de V. a com.
Este acoperit cu paclurl intinse.
151
Dobrin (Lacul-luI-), lac, in ju-
detul R.-Sarat, plaiul Rimnicul,
com. Bisoca. E asezat pe dea-
lul cu acelasT nume; e proprieta-
te particulara si are o intindere
de 'la (pagan); contine stiu-
ca, caracucla, ce se vinde in lo-
calitate.
Dobrin (Lacul-lul-), loc izolat,
In com. Minzalesti, jud. Buzaii,
pe malul drept al piriuluT Re-
cea si in poalele munteld Mar-
tinul. Aci se aflä stabilit un pi-
chet militar de lama: Lacul-
luT-Dobrin. In tinupul vereT sol-
datiT trec la pichetul Giurgia.
Dobrin (Pirlul -luI-), piriia",
In com. Badeni-Paminteni, jud.
Muscel, plaiul Dimbovita.
Poporul crede ca aceastä apa
e buná de leac.
Dobrina, stafie de dr. d. f., jud.
Falda, pl. Crasna, com. Hui,
pe linia Crasna-Hui, pusa in
circulatie la 25 Iulie, 1888. Se
afla intre statiile Cretesti (6.9
kil.) si Husi (5.4). Inaltimea de
asupra niveluluT mArri 234'95-
Venitul acestel statiT pe anul
1896 a fost de 7.677 1., 30 b.
Dobrina, loc cu pdclure, in mar-
ginea orasuluT Hui, la distanta
cam de 5 kil. Este proprietatea
statuluT. AicT se afta. o statie
de cale ferata.
Dobrina, pirita', jud. Neamtu.
Izvoreste din ramura sudica a
munteluT Procov (aproape de ma-
nastirea cu acelasT nume), se une-
ste cu pfriul Dobrita, curge spre
teritoriul coniuner Pipirig, plasa
de Sus-Mijlocul, si se varsa pe
partea stinga a ptriuluT Ozana,
putin maT in sus de fata pirtu-
luT Domesnicul si aproape de
kil. 17 al drumuluT judetian Pi-
pirig-Neamtu.
www.dacoromanica.ro
DOBR1TA
Dobrincä, deal, strabate spre S.
teritorul com. Laza, jud. Vas-
luiti, pl. Racova.
Dobrineqti, sat, face parte din
com. Nicoresti, jud. Tecucia. E
situat pe malui drept al piriu-
luT Cacaina si pe coasta dealu-
luT, in legatura cu tirgul Nico-
resti.
Are o populatie de 96 fam.,
saa 327 sufl. Copir in virsta de
scoala sunt 39 (18 baetT 0 21
fete).
Aid se afla 2 bisericT, una
Cu hramul Sf. Gheorghe, deser-
vita. de i preot si 1 cintaret, si
a doua, cu hramul Cuvioasa-Pa-
raschiva, deservita de 1 preot
si 1 cintaret.
Cea d'india e zidita la 1840
de Ionita Ghelt. Inainte tot pe
acest loe a fost alta de birne,
flauta de stefan Gheltu. Are
8 pogoane de pamint arabil. A
doua e ziditá de la 1845, de Ar-
ghir Guzga. si Constantin Cap-
Mare.
Dobri§an, prival, judetul Braila,
care pleaca din DunArea-Vapoa-
relor de la hotarul de S. al co-
muna Ciacirul, merge paralel
cu Dunarea pe Virmul sting,
pana ce da in privalul alogul.
Dobrita, com. rur. si sat, in jud.
Gorj, plaiul Vulcan, spre N.-V. de
com. Lelesti, si la departare de
15 kil, de orasul T.-Jiii, in di.
rectiune N.-V. Comuna e for-
mata. dintr'un singur sat.
E situata pe coaste si are o
intindere de 500 hect. din carr
140 hect. arabile, 158 hect, pa-
dure si tufaris, 150 hect. finete,
52 hect. vie si livezT cu prunT.
Din intinderea totala, 120 hect.
sunt ale d-nd Economu din
T.-Jiii, cele-l'alte sunt ale locui-
torilor.
Are o populatie de 293 fam.,
 DOBR1TA
sad 1220 sufl., din carl 272 con-
tribuabill, top RominI, pose-
alud 6o plugurI, 40 care cu bol
si vad, 4 arute cu cal, 60
stupl, 840 vite mar! cornute,
3200 o!, 989 capre, 73 ca! si
437 rimatorl.
Venitul com. este de le! 1156,
lar cheltuelile de leI 1140, 21
banT.
Comunicatia se face pe so-
seaua comunall Dobrita -Run-
cul.
In comuna sunt 40 de fin-
tinT.
Are 1 scoalá, frecuentata de
34 elevI, din 45 inscrisi; 2
bisericI, una de lemn facutä
la anul 1834, alta de zid fa-
cuta la anul 1879; sunt deser-
vite de 2 preot1 si 4 cinta.
retI.
Dobrita, coastd, apartinind com.
Dobrita, spre N.-E., in jud. Gorj,
plaiul Vulcan. Pe aceasta coas-
td. sunt viile locuitorilor.
Dobrita, ',rival, jud. Braila, fil-
tre canalul Vilciut si Dunarea-
Vechie. Pleaca din Vileiti, de
la hotarul de S. al com. Vizi-
rul, merge la N. paralel Cu Vil-
ciul, traverseaza com. Ciacirui
si se uneste cu privalul Lata,
din com. Gropeni.
Dobrita, pirliaf, jud. Neamtu.
Vez! Dobrina, pilla.
Dobroeqti (Furtuna), sat, in jud.
Ilfov, pl. Dimbovita; face parte
din com. rur. Pantelimonul-Do-
broesti. Cade spre V. de Pan-
telimon, pe malul drept al riuluI
Colintina. Locul e jos si pamin-
tul smircos.
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea, deservita de I preot
si I cintaret si o scoalä primara
rur. mixta, frecuentata de 9 e-
levl si eleve, cu intretinerea ca-
152
rda comuna cheltueste 1760
le! anual.
Suprafata satulur e de 661
hect. Populatia e de 535 su-
flete.
Proprietarul, d-1 D. Procopie,
are 300 hect, din carf rezerva
20 hect. pentru izlaz. Locuitorn
ati 361 hect. (I I hect. izlaz).
Comerciul se face de 4 eh--
ciumarI.
Are 1 pod statator.
Dobroaia (Baba-). Vez! Babel-
Dobroaia (livorul-), ievor, jud.
Buzáti.
Dobroaia (Virful-Babei-), co-
lina, in com. Cislaul, cat. Scari-
para, jud. Buzad.
Dobreanca, mofi e, in com. Me-
teleul, catunul Arcani, jud. Bu-
zad. Are 780 hect. araturá si
izlaz de oI.
Dobrogostea, di tun, in pl. T'ir- Dobromirul, com. rur., din jud.
guluI, jud. Teleorman; Vine de
com. Olteni. Are o populatiune
de 265 suflete, din carl 53 con-
tribuabill'.
Dobrogostea-Gäläteni,trup din
mosia Dobrogostea, din jud. Te-
leorman, pl. TirguluI, com. 01-
teni, in partea despre limita jud.
Vlasca.
Dobrogostea-Negovani, com.
rur., pe t'II Arges, jud. Arges,
pl. Pitesti, la 5 kit. de com.
rur. Biscovul-Flesti, (resedinta
suprefecturel) si la 13 kil. de
Pitesti. Se compune din cata-
nele: Dobrogostea, 432 loc.; Ca-
patinesti, 291 locuitor1 si Schiaiti,
274 locuitorl; peste tot 997 loc.,
din carr 45 locuitorl TiganY. In
catun sunt : 2 biserid, deservite
de 2 preotl si. 2 cintaretl ; o
scoall primara rurall; 7 cir-
ciumi. Budgetul com. pe anul
www.dacoromanica.ro
DOBROM1RUL
1882 83 a fost de 1683 le!
la veniturI si de 1593 leI la
eheltuell.
Dupa o publicatie oficiall
(t887) aceastá comuna numara
I 14 contribuabill si are un bud-
get de 2934 le/ la veniturI i
2157 leI la cheltuell.
Numarul vitelor era in anul
1887 de 447 capete vite mail
(423 bol si vacI, 24 cal) si de
283 vite mgrunte (35 OT, 133
capre si (15 rimatorl).
Dobrogostea, ciltun, din judetul
Arges, pl. Pitesti, pendinte de
com. rur. Dobrogostea-Negova-
ni. Are 55 laman, cu 432 suflete.
In catun e o biserica, cu hramul
Sf. IngerI, deservita de un preot
si un cintaret.
Dobrogostea, cdtun, In com. Ga-
lateni-Mosteni, pl. Glavociocul,
jud. Vlasca.
Constanta, pl. Silistra-Noua.
Este situatá in partea de V.
a jud., la 86 kil. spre S.-V.
de orasul Constanta, capitala
districtulur, si in partea de S.
a plaseI, la 35 kil. spre S.-E. de
oraselul Ostrov, resedinta oco-
lului. Com. invecinate sunt: Ha-
zarlic, la 6 kil. spre E.; Enisen-
lia, la 6 kil. spre E.; Para-Chioi,
la 7 kil. spre N.-V.; Ghiuvegea,
la 8 kil. spre N.-V. ; Caranlic,
la 8 kil. spre N.
Hotarul amanuntit al com.
este urmatorul: Plecind de pe
hotarul Dobroger catre Bulgaria
de la pichetul hotarnic No. 18,
el se indreapta spre N., inteo
directiune de la S.-E. spre N.-V.,
maI 'india spre N., pe la poalele
dealuluI Irasli-Bair, apoI spre
V., talud valea Medmedi-Culac,
lar spre N., tot pe la poalele
dealuld Irasli.Bair, in urmd. spre
V., urmind pe muchia dealulut
DOBROMIRUL
de maT sus, de unde se indreapta
spre N. pe muchiile dealurilor I-
rasli-Bair, Teche-Chioi-Bair, prin-
tre satele Teche-Chioi i Dobro-
mir, Sitina-Bair, taie valea Teche-
Chioi-Ceair si soseaua judeteana
Lipnita-Enisenlia, de unde se
indreapta spre N.-V. peste deal u-
rile Mezarlic-Bair, Chiuciuc-Hagi-
taie valea Babuci-culac,
urcä muchia dealulur Bas-Punar-
Sire, trece pe la N. de virful
Bazirgian ; de aci hotarul la o
directie de la N.-E. spre S.-V.,
mal india spre S. coborind dea-
lul Bas-Punar, taie din noti valea
Babuci-Culac, se dirige apor spre
S.-V. urcind si scoborind dea-
lurile Sinir-Bair si Asbama-Sirtt,
taind din noa soseaua judeteana
Lipnita- Enisenlia, valea Cuiu-
giuc-Culac, padurea Asaclic-Or
man, trece pe litiga virful Do-
bromir si se °preste pe muchia
dealultd Uzun-Mese-Sirti; de aci
se indreapta spre S., pe muchia
dealului Sinir-Iol-Bair, Il coboara,
indreptindu-se spre E., in valea
Teche-Chior-Ciair, de aci o ia iar
spre S. pe la poalele dealulur
Echenli-Orman-Bair, urca. dealul
Cara-Buus-Orman, a carel mu
chie o urmareste panä da in ho-
tarul Dobroger spre Bulgaria
linga pichetul No. 23, de adi
se indreapta spre E. in o di-
rectiune de la S.-V. spre N.-E.,
urmind mera' hotarul de mar
sus, talud valea Cara-Buus-Uzun-
Culac, urcà si coboara dealul
Dermen-Sirti, taie valea Dermen-
Ceair, urca. dealul Irasli-Bair, pana
dincolo de pichetul No. 25 (in
punctql 18) si am ajuns de unde
ara plecat. Forma hotarulur este
aceea a unuT triunghia ascutit
cu baza indreptata spre S. pe
hotarul Dobrogel spre Bulga-
ria; lungimea lur e de 32 kil.,
lar intinderea totala a teritoriu-
tul coprins inteinsul este de
7220 pogoane, saa 3764 hect.,
6R87.8. Nardo Dieffonar Geogratle. Pb!. 111.
152
sati 37 kil. pa.tr. Teritoriul sati
se intinde i in Bulgaria pe o
suprafata de 112 hectare, in
schimb insà si teritoriul com.
Terescondul din Bulgaria se
intinde Ii Dobrogea romineascä,
pe o intindere de 87 hect.
Se margineste la N. cu com.
rurale Caranlic si Parachiol, de
care se desparte prin dealurile
Aslanca-Sirti i Sinir-Bair, la E.
cu com. rur. Enisenlia (c5.tunele
Ciucur-Chior si Teche-Chiol), des-
partindu-se prin dealurile Bas-
Pun ar-Sirti, Chiuciuc-Hagi-Sirti,
Mezarlic-Bair, Sitirca-Bair, Te-
che-ChioT-Bair i cu com. Hazar-
lic, despartindu-se prin dealul
Irasli-Bair la S. cu Bulgaria (com.
Terescondul), separata prin ho-
tarul Dobroger catre Bulgaria,
lar la V. Cu com. rur. Regep-
Cuius (cdtunul Teche-Deresi), de
care se desparte prin dealurile
Caralmus - Orman, Echenli - Or-
man-Bair i Siniriol-Bair.
Relieful soluluT este in general
accidentat. Dealurile carT braz-
deazá teritoriul com. sunt: Bas-
Punar-Sirti cu virful Bazirgian
(187 m.) la N.; Sinir-Bair, As-
bama-Bair, pe casi se gaseste
padurea Asadic-Orman cu vir-
ful Dobromir-din-Vale (200 m.),
la N.-V. ; Simil-Iol-Bair (6o ni.)
la V.; Cara-Buus-Orman (210 m.)
la S.-V., Seche-Chior-Bair (110
Situca-Bair (120 m.) la E.,
Mezarlic-Bair (109 m.), Chiuciuc-
Hagi-Sirti (79 m.) la N.-E.; toate
aceste dealurT sunt asezate pe
hotar; in interiorul com. avem
Sari-Iol-Bair (212 m.) la N. de
satul Dobromir-din-Vale, Orta-
Burun i Dobromir, pe care se
afla padurea Oltuc-Orman (92
m.) la S.-V. de acelasT sat;
Gheorgheni-Orman-Bair (t 15 m.)
la S.-E. de acelasT sat; Echenli
Orman-Bair la V., Dermen-Strti
la S. si Irasli-Bair (136 m.) la
E. de satul Dobromir-din-Deal.
www.dacoromanica.ro
DOBROMIRUL
Toate dealurile sunt acoperite
cu tufarisurr, arborf izolatr, res-
turT din intinsele paclurT de o-
dinioara ce acopereati aceste
locurf si distruse fie prin incendli
din timpul rdzboarelor, fiind ex-
ploatarea nesistematica. Movi-
lele sunt putine, mal toate ar-
tificiale, servind probabil de
puncte de observatie; sunt a_
coperite cu verdeatd.
Valle principale sunt : Teche-
Chioi-Ceair, care vine din Bul-
garia sub numele de Cara-Muus-
Uzun-Culac, nume pe care ml päs-
treazä pana la satul Dobromir-
din-Deal, de ad la numele de
Iuchasi -Mahala- Ceair pana la
satul Dobromir-din-Vale si de
aci incolo pana la deschiderea
sa in valea Ghenu-Ceair, (sail
Urluia); are ca adiacente pe
dreapta valea Dermen-Ceair, ce
trece prin satul Dobromir-din-
Deal i Dobromir, ce trece prin
satul Dobromir-dia-Vale.
Catunele, carT compun com.,
sunt: Dobromirul-din-Vale, rese-
dinta, asezatá in parte nordica
a comuner, pe ambele malurr ale
vailor Teche-Chioi-Ceair si Do-
bromirul, la locul de unire, la
poalele de S. ale dealurilor Sari-
Iol-Bair si Chluciuc-Hagi-Sirti,
la cele vestice ale dealulur Teche-
Chioi-Bair si la cele nordice ale
dealurilor Dobromirul si Gheor-
gheni-Orman-Bair. Satul ocupa
o mare intindere ; casele sunt
unele risipite, alcele aliniate, in-
conjurate cu gradinr potagere,
pe 5-6 ulitl interioare ; e incon-
jurat de dealurr i padurl si are
un aspect placut. Dobromirul-
din-Deal, asezat in partea su.
dica a comuner, la 3 kil. spre
S. de catunul de resedinta. pe
ambele malurr ale vallor Cara-
Muus - Uzun - Culac i Dermen-
Ceair, la locul ion de unire, la
poalele estice ale dealulur Echen-
li-Orman-Bair, la cele sudice ale
20
DOBROMIRUL-DIN-DEAL
dealuld Dermen-Strtt, la cele
vestice ale dealuld Inasli-Bair,
la cele sudice ale dealuld Gheor-
gheni-Orman-Bair, are o forma
alungita si casele ida i raspin-
dite in dota directiunI, de la
S. la N. si de la S.-V. spre
N.-E.
Populatiunea, in anul 1896,
era de 212 familii, san 1025
suflete, din carf 529 barbar,
496 femei ; 606 necasà"toriti, 404
casatoritT, 15 vacluvi ; 1025 ce-
tated Romini ; 731 ortodoxl,
289 mahomedad, 5 lipoveni ;
529 agricultori i meseriasi ; 8
circiumari.
ContribuabilI sunt 223.
In ceea-ce priveste intinderea
felul terenurilor, cele 3764
hect. ale comunei se divid ast-
fel : 150 hect. teren neproduc-
tiv (ocupat de vetrele celor doua.
sate) ; 3614 hect. teren produc-
tiv (din care 830 hect. ale sta-
tului Cu proprietarii si 2784
hect. ale locuitorilor) ; din a-
cesta : 2627 hect. teren cultivat
(din care 230 hect, ale statuld
cu proprietarii, si 2397 hect.
ale locuitorilor) ; 180 hect, te-
ren necultivat, (180 hect, ale
locuitorilor); 15 hect. teren izlaz
(15 hect, ale locuitorilor) ; 786
hect. teren paduri (din care 600
hect, ale statuld cu proprie-
tariI si 186 hect. ale locuitori-
lor).
Locuitorli ati : 100 plugurI,
250 care si carute, I masina
Cu aburI de treerat, 4 masid
de secerat.
Vite sunt 4200 capete.
Sunt 6 morl de vint.
Budgetul comund este de
6038 le! la venituri si 3187 lei
la cheltuelf.
CM de comunicatie sunt : ca-
lea judeteana Ostrov-Cuzgun
trece pe la N. de sate, si dru-
murI comunale la Cuzgun, Te-
che-Chioi, Asarlic, Regep-Cuius.
154
Sunt 3 geamii cu 2 hoe.
Este o scoala rurala mixta,
infiintata i intretinuta de stat,
avind i O hect. pamint, con-
clusa de un invatator i frecu-
entata de 158 elevI (80 baeti
si 78 fete).
Dobromirul-din-Deal, sat, In
jud. Constanta, pl. Silistra-Nou5.,
cat. comuna Dobromirul, si-
tuat in partea sudicA a pase(
si a comunei, la 3 kil., spre S.,
de catunul Dobromirul-din-Vale,
resedinta, pe valle Dermen-Sirti
si Cara-Muus -Uzun - Culac (san
Teche-Chioi-Ceair) i inconjurat
de dealurile Echenli Orman,
Dermen-Sirti, Irasli-Bair si Ghe-
orgheni-Orman-Bair. Are o forma
alungita, Cu casele asezate pe
dotiä ulitI, ce se taie transver-
sal.
Intinderea luI e de 1617 hec-
tare, din cae 82 hect. ocupate
de vatra i gradinile satului.
Populatiunea totalä e de 88
familli, san 300 sufl. Locuitorli
se ocupa cu cresterea vitelor
tlierea lemnelor.
Dobromirul-din-Vale, sat, in
judetul Constanta, pl. Silistra-
Noria, catunul de resedinta al
comuneT Dobromirul.
E situat in partea sudicA a
plasei si cea nordica a comund,
pe valle Teche-Chioi-Ceair
Dobromirul, la intilnirea lor
inconjurat de dealurile Sari-Iol-
Bair, Chiuciuc - Hagi - Sirti, As-
lama-Sirt?, Dobromirul, Sitrua-
Bair i Gheorgheni-Orman-Bair.
Are o forma patrunghiulara ; ca-
sele sunt bine zidite, Inconju-
rate cu gradinite si asezate pe
cincrlase
Intinderea teritoriuld san e
de 2147 hect., din cari 90 hect.
ocupate de vatra i gradinile
satuld.
Populatia totala este de 200
www.dacoromanica.ro
DOBRWTII (BARBOp
familir san 634 suflete. Loc. se
ocupa cu cresterea vitelor.
Dobronäuti, sat, numit i Haplr,
pe mosia Cu acelasi nume, co-
muna Virful-Cimpuld, pl. Ber-
hometele, jud. Dorohoin. care,
dimpreung cu satisoarele : Mes-
teacanul, Lunca i Satul-Mare,
are o populatie de 264 familli,
san 1085 suflete.
Asazarile satenilor in parte
sunt bune, cu livezr i gradini.
Proprietatea mosiei este a
d-lui Dimitrie P. Moruzzi, iar
din vechime a fost a manasti-
reI Dragomirna din Bucovina,
pana la 1785, cind s'a vindut.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de i preot,
2 cintareti si i paracliser ; este
mica, flcura din temo in anul
1799 de Nichitelea. Calitatea
pamintuld este cam slabl, iar
o mica parte cleioas5.. Satenil
improprietaritT an 590 hect. 6
ar. parda; iar proprietarul mo-
siei 243 hect. 73 ariI cimp si 15
hect. 93 ar. padure.
Piriul principal ce trece pe
mosie este Meredeaul san Bahna.
Se gaseste piatra pentru zi-
darle, din care se extrage anual
peste 300 picioare.
Drum principal este calea na-
tionala Mihaileni-Botosani.
Hotarele mosieT sunt cu :
Talpa, Zamostia,
Prelipea, Horlaceni i Lozna.
Dobroneagul, munte, la N. de
com. Nucsoara, jud. Muscel.
Dobrose§ti (Bärbo§i), sat, ju-
detul Ilfov, pl. Znagovul; face
parte din com. rur. Lipia-Boj-
dad. Este situat la S.-V. de
Gruiul, in partea de E. a baltei
Znagovul, pe un loc cu desa-
virsire yes. E virit inteun golf,
pe care-1 formeazd balta Zna-
govul.
 DOBROSLOVEN1
Are o biserica, cu hramul
Buna-Vestire, deservita de
preot i 2 cintaretT.
Populatia luT e de 433 sufl.
Suprafata totall a satuluT e
de 1250 hect., din carT 974 a-
partin statuluT si 276 locuitori-
lor. Statul cultiva, prin arendasir
sal 552 hect. (4 ramin sterpe,
30 izlaz, 388 padure). Locui-
toril tot terenul.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumarT.
Numarul vitelor marT e de
240 si al celor miel de 304.
Dobrosloveni, com. rur., judetul
Romanati, plasa Ocolul, forma-
ta diii satele: Dobriceni, cu 475
locultorr i Potopinul, cu 307
loc. E situata pe apa
si pe soseaua Caracal-R.-Vilcea,
la 7 kil. spre N. de Caracal,
in apropriere de gara Romula.
Catunul Potopinul e la 2 kil, maT
la N. de Dobrosloveni.
Are o populatie de 174 familiT,
saa 782 suflete, din carl 200 Ti-
ganT ; sunt 404 barb., 378 fem.;
366 casatoritl si 416 necasatoritl.
Stia carte 37, nu stiil 745.
Sunt 185 de contribuabili.
Budgetul comuneT pe 1886/87
a fost de 2181 leT la venituri
2158 lei la cheltuelT.
Are o scoala primará, cu un
invatator, frecuentata de 17 H.-
etT, din 24 copii, 19 baetT si 5
fete, in virsta de scoala.. Are 5
circiume. In com. sunt 2 bisericT:
S-tul Nicolae, zidit in 1847, in
Dobrosloveni si S-tul Grigore,
zidita In 1867, in Potopinul ;
sunt deservite de 2 preotT si 4
cintaretT.
Ca cladirT maT insemnate sunt
casele proprietarestr, i ca ra-
masite de constructiT vechT, ur-
me din drumul roman, care de
la Romula ducea la Apulum
care se observa in hotarul el-
tunuluT Potopinul.
155
Dobroslove§ti, sat, in partea
despre E. a comuneT Birzesti,
jud. Vasluiti, plasa Stemnicul,
situat in infund1tura formatà
de dealurile Plopul i Faunoaia,
cu ramificarea More!.
Numirea de Dobroslovesti, se
spune ca.-1 este data din timpul
proprietaruluT Ionita Cuza Stol-
nicul, fost i Ispravnic pe la
1776, la tinutul Vasluia. MaT
inainte satul se numea Bllanesti.
Se zice el satul s'a format
intre mili 1700-1755 Cu locui-
torT venitT din Ardeal, in urma
uneT foamete marT, pricinuitä prin
devastarea productelor de grin-
dina.
Are o intindere de 1017 hect.
si o populatie de 52 familiT,
saa 268 suflete, locuitorT Ro-
minT, carT, pe Ruga agricultura
cresterea vitelor, se maT ocupa
Cu cultura albinelor.
Numärul vitelor e de 187: 95
vite mari cornute, 80 oT, 4 ca!
si 8 rimatorT.
Dobrota, sat, face parte din com.
rurall Udresti, jud. Prahova,
plasa Podgoria. Are o populatie
de 457 locuitorT, din carT 281
barbatT i 176 femeT. In sat e
o biserica.
Dobrota, deal, com. Udresti,
pl. Podgoria, jud. Prahova.
Dobrota,japse, j u d. Bräila, m erge
spre N. printre ezerele Ghisani
Glavanetile-RominestI, Ciulini-
Mid i Baba-Alecu i da In
Camnita, in partea dreapta.
Dobrota, phig, in jud. Mehe-
dinti, pl. Closani, com. rur.
Closani. Izvoreste din ramurile
munteluT Culmea-CerneT, si, la
locul numit Buza - PlaiuluT, se
impreuna cu piriul Capra, for-
mind de ad In jos o singura
apa, cunoscutá sub numele de
www.dacoromanica.ro
DOBROTEASA
Motrul-Sec, care se ascunde in
apropiere de satul Motrul-Sec,
la locul numit Vinturisul.
Dobrota, veilcea, la V. de com.
Parosi, jud Olt, plasa Oltul-d.-s.
Se varsa in girla Leleasca,
tot in raionul comuneT Pa-
rosi.
Dobroteasa, com. rur., plasa 01-
tul-d.-s. jud. Olt, compusa din
4 catune: Dobroteasa, Craciu-
nesti, Murgesti i Leleasca.
Este situata pe valea riuluT
Cungrea-Mare si pe dealul Le-
leasca, la 41 kil, departe de
capitala judetuluT si la 5 kil. de
a plaseT.
Are o populatiune de 338 fa-
mili!, saa 1639 suflete, din carT
815 barbar, 824 femeT. Sunt 329
contribuabilT. In aceasta com.
sunt 327 case de locuit si 4
bordeie.
Sunt 3 bisericT : la Leleasca,
Dobroteasa i Murgesti ; sunt
deservite de 4 preotT.
LocuitoriT se ocupà numaT cu
agricultura ; 7 dintre eT maT
sunt cizmarT ; 2 olarT ; ii, dul-
gherT. Produsul muncel Il des-
fae la Slatina, Pitesti i Rimnicul-
Vilcea.
Un numár de 181 locuitorT
s'aa improprietarit la 1864, pe
mosiile D-lor I. Tartasescu, I.
015.nescu, I. C. Bratianu, fratil
MurgestI, D. Locusteanu si T.
Galita, cind s'ad dat 950 hect.
ET aa 46 caT si epe, 260 bol, 320
vacT, 690 oT, 39 capre i 489
porcI.
Comuna cu izlaz, vatra satu-
lul i padure, are 3314 hect.
Pe riul Cungrea-Mare, in ra-
ionul comuneT, sunt 4 mprI de
macinat, carT functioneaza numal
toamna si prima-vara, cind apele
vin mar!.
coala exista in aceastá co-
muna de 35 anT. Stia carte
 DOBROTEASA
300 bAetl si 17 fete. CopiI
in virstA de $coald sunt 205:
bletr 5i 94 fete, din car/
urmeazá. 18, 16 bletr 5i 2 fete.
Cu intretinerea 5coa1d, satul
cheltue5te anual 1080 Id.
In termen mijlochi se fabrica
anual in comunA peste 4200
de litri vin 5i 1800 de litri tuica.
Comerciul se face de 4 cir-
ciumarI.
Veniturile comuna se urcA
la 4279 leI 5i cheituelile la
4193 Id.
Dobroteasa se leagA prin 50-
sele vicinale la V. cu comuna
Cimpul-Mare; alte douA ramurI
o leagA cu Simbure5ti 5i PAro5i.
Comuna e brAzdatA de dealul
Domne5ti i Leleasca, cu direc-
tia dela N. la S. 5.1 de piscurile:
Corbul, Ciobanul, Fintineaua,
Gro5erea, Pluteni, Tuica, Dir-
monul, Toasca, Nica 5i Taca.
Parte din aceste dealuff sunt
acoperite cu pAdurI ; pe parte
se cultivA diferite cereale.
Este udatA de girlele: Cun-
grea- Mare, Cerbul 5i Leleas-
ca, 5i de vAlcelele : Dirmonul,Toa-
sca, TAtArAscul Cuptorul-Mic,
Cu-Aracr, Coada-FrasinuluI, Ru-
darea, arba, BrAnila, Ciobanul
5i Bibica.
Se mArgine5te cu comunele :
Simbure5ti, Dienci, Cimpul-
Mare, Ur5i, PAro5i 5i Drago-
e5ti.
Dobroteasa, sat, face parte din
comuna rurall cu ace1a5I nume,
judetul Olt, plasa Oltul-d.-s. Are
o populatie de 482 locuitorI.
Ad e o bisericA de lemn aproape
ruinatA i fArA inscriptie. Se zice
cA s'a fondat pe la anul 1740.
S'a mutat i reparat de enorial
pe locul unde se aflá. astá-zI.
Dobroteasa, nurnire ce s'a dat
In vechime contunei Ceptura,
plasa Cricovul, jud. Prahova.
156
Dobroteasa, deal, in raionul
com. Dobroteasa, plasa Oltul-
d.-s., jud. Olt, pe care se cul-
tivd 20 hect. vie.
Dobroteasa, deal, in jud. R.-SA-
rat, pl. Rtmnicul-d.-j., com. Slo-
bozia-Galbenul, in partea de V.
a comuna. E acoperit cu sern A-
ndturr. Este malul cel sting al
pirlulul Galbenul (o parte din
piriul Boul), case e destul de
inalt.
Dobrote§ti, cont. rur., in V. plA-
seI i3alta-Oltul.d.-j., judetul Ro-
manati. Este formatä. din Do-
brote5ti saá Piciorogi (1200 loc.),
Nisipurl (363 loc.) 5i Vieri (50
loc.). E situatä. pe un teren 5es si
nisipos, la hotarul judetuluT, pe
drumul Caracal-Bechet, la 24
kil. de Caraeal 5i la 35 kil. de
Corabia. Altitudinea terenului
d'asupra niveluld mAriI este de
110 m.
Are o populatie de 439 fam.,
sail 1613 suflete, 833 bArbatl 5i
770 femel ; 784 sunt cAsAtoritl
5i 829 necAsAtoritl. tiu carte
149 persoane, nu 5tifi 1467.
Sunt 350 contribuabill.
Budgetul comund, pe i886--
87, a fost de 3530 leI la veni-
turl 5i de 3476 leI la chel-
tueli.
Vite marl sunt 1440, vite
miel*, 1410 si porer, 741.
Sunt 3 eirciumI ; o 5coa1à. pri-
mará, condusl de un invAtA-
tor i frecuentatA de 34 elevI,
din numArul de ioo copiI (80
WAT 51 20 fete) in virstii de
5coalA ; 3 biserid : Sf. Nico-
lae (t859) in Dobrote5ti, Ador-
mirea-Maicd-DomnuluI in Nisi-
purl 5i una ruinat1 in Vieri, de-
servite de 3 preotT i 4 cintd-
retI.
Dobrote§ti-Sirbeni, san Brà-
Dobrote§ti, com. rur., in jud. Te-
leorman, pl. TeleormanuluT, pe
www.dacoromanica.ro
DOBROTEASA-STRBENI
Valea-Tecuclulul. PoartA numi-
rea i de Doagele 5i in vechime
II zicea Boboce5ti. Piriul Tecu-
ciul o strAbate in toatA lungi-
mea. Este a5ezat lingl 5oseaua
Ro5lori-Strimbeni.
Se mArgine5te la E. cu co-
munele Zimbreasca i Beuca;
la S. cu Meri5ani ; la V. cu com.
Ghimpeteni 5i cAt. Atirnati
la N. cu com. Tecuciti-Calin-
deru.
Are o populatie de 649 fa-
saii 3105 suflete, din car/
645 contribuabilI.
In tinderea comunel, dimpreu-
nA Cu moiiie aflate pe dinsa,
este aproape de 5670 hect.,
din carl 1800 hectare apartin
d-nef A. D. Berendeiti i 2900
hect. apartine d-luI Dimache
Polimeride.
Sunt improprietAriti 376 lo-
cuitorI, pe 990 hect.
Pe mo5iile Doagele se aflA
pádurI de tufan pe o intindere
de 320 hect.
NumArul vitelor este de 3792
capete, dintre carT : 677 vite
mari cornute, 134 cal, 2876 oI
51 capre 51 114 porcT.
Budgetul com. este de 9350
ler la veniturf i de 8436 leI la
cheltuelI.
Are o 5coall, frecuentatA de
38 elevl ; o bisericA, deservitä
de 2 preotl 51 2 cintAretl ; o
moarl cu aburl 5i un hele5teti
al proprietAter.
Doagele se leagA Cu comuna
Meri5ani 5i Cu comuna Tecu-
ciá-Calinderu prin 5osele ve-
cinale, iar pe de altA parte la
E., cu 5oseaua judeteanA Ro-
5iori-BAlaci-$trimbeni.
La 24 Iunie (DrAgaica) i la
Duminica - TomiT se face aci
bilciá.
ni§tari-de-Sus. VezI BrAn15-
tari-d.-s., jud. Vla5ca.
 DOBROTFORUL
Dobrotforul, pira, jud. Tecuciti ;
izvoreste din padurea §andrul,
pe mosia satului Slobozia-Panu,
com. Stanisesti ; trece prin Sta-
nisesti i strabate satele : Bekiu-
neasa si Benesti ; merge in di-
rectie de la N. spre S.-E.; se
impreuna cu piriul Pojorita la
Gura-Craestilor ;de ad merge
spre E. si se vana in Zeletin,
la Gura-TepoaeT (com. Moto-
seni).
Dobrotforul, deal, in jud. Te-
cuciti, pl. Stanisesti, com. Buda.
A cest deal este continuarea
dealuluT ce vine din jud. Bacau;
strabate comuna Colonesti. For-
meaza pe o intindere de 10 kil.
marginea 'filtre com. Colonesti
si Buda. Culmea acestuT deal
este acoperita Cu vil ì poarta
diferite numiri, dupa localitdtile
pe carT le strabate.
Dobrotinetul, com. rur., jude-
tul Olt, plasa comp usa
din 4 catune: Cdtunul-d.-s., Pie-
Linia i Proaspeti. Are o
populatie de 359 familif, sa5
1544 suflete, din car1 15 familii
de Tiganr. Sunt 270 contrib.
In com. sunt 293 case de locuit.
Este situata pe dealul si va-
lea OltuluT, la 16 kil, departe
de capitala judetuluT si la 1'/2
kil, de resedinta pläser.
In raionul comuneT sunt 2
bisericT: una in Catunul-d.-s.,
fondata la anul 1639 de Mateiti-
Voda Basarab ; maT are ctitorT
pe loan Munteanu, Florea Dra-
gomirescu i alta; a doua bise-
rica e in Catunul-din-Vale; s'a
reparat la 1857 de catre Dr.
Ernest de la Pomeray si preo-
tul Ilie Negoescu ; sunt deservite
de 2 preotT platitT din budgetul
comuna
LocuitoriT, afara de agricul-
tura, se maT ocupa si cu dul-
gheria, timpldria, butaria, crol-
157
toria si altele. ET desfac pro-
dusul munceT lor la Slatina.
Vite sunt : 26 cal, 34 epe,
386 bol, 114 vacT, 1779 oT
345 porcT.
La 1864 s'ati improprietarit
288 locuitorT pe mosiile d-lor
Maior Munteanu, Dr. G. Polizu,
Dr. Ernest de la Pomeray si pe
mosia statuld Proaspeti-Cirea-
sovul, dinduli-se 799 hect.
Comuna Dobrotinul, cu izlaz
Cu tot, are 1733 hect.
coala exista in com, de vr'o
30 de anT; cladirea e proprieta-
tea comuna E frecuentan. de
14 copiT, din numarul de 219 in
virsta de scoala. Cu intretinerea
eT statul cheltueste 1512 leT.
titi carte 86 persoane.
StupT cu albine sunt 96.
Comerciul se face de 3 cir-
ciumarr.
In satul Dobrotinetul se tine
un bilcii1 anual In ziva de 21
Mala.
Ve ni turile i cheltu el ile com.,
dupl ultimul budget, se ridica
la suma de 2697 leT.
Prin comuna trece soseaua
judeteana Slatina-Casa-Vechia,
ce inlesneste comunicatia cu co-
munele : Slatina, Tesluiul, Co-
manita, Deleni, Dumitresti si
Casa-Vechia.
Este brazdata de dealurile
OltuluT si irei, cu piscurile:
Murgoiul, Birria si Baduca,
care cad spre V. de comuna,
avind o lungime de aproape
7 kil. Pe parte din ele se cul-
tiva vil, carT dati un vin bun,
lar parte servesc ca izlaz pentru
pdsunatul vitelor.
Oltul i Valea- ireT udi com.
In slavoneste Dobrotinetul in-
semneaza pelmint bun.
Dobrotinetul, deal, in jud. Olt,
raionul comuneT Dobrotinetul,
pl. Oltul-d.-j., pe care se cultiva
85 hect. vie.
www.dacoromanica.ro
DOBROVXTUL
Dobroti, catun, pe riul Arges,
jud. i pl. Argeselul. Are 354
locuitorT si face parte din com.
rur. Albesti-Bratesti. Are o bi-
serica cu hramul Intrarea-in-Bi-
serica, deservita de un preot
un cintaret.
Dobrovätul, com. rur., in par-
ten. de N. a p15.seT Crasna, jud.
Vasluiti, la distant5. de 43 kil.
de orasul Vasluiti, de ii kil.
de Codlesti, resedinta plaSeT si
de 22 kil, de orasul Iasi, situata
in marginea judetuluT, pe cul-
mea dealurilor si a vallor ce se
desfac din dealul Bordea, la
hotar intre jud. Iasi si Vasluiti.
Este formata din satele : Do-
brovatul-Moldoveni, DobrovAtul-
Rusi si Dumasca, pe o intin-
dere de 8952 hect., din carT
5028 hect. padure si 1265 hect.
loc de cultura, finat, imas, pro-
prietatea DomeniuluT Coroanel,
lar 2660 hect. sunt ale locui-
torilor improprietaritT.
Aceasta mosie a fost a md-
ndstireT Dobrovatul, dupa a ca-
reia secularizare deveni proprie-
tatea statuluT i apoT a Dome-
niuluT-CoroaneT.
Are o populatie de 796 fam.,
sa.5 2777 suflete, in care sunt
oo LipovenT, 200 Tigara i 61
EvreT. fit1 carte 146 persoane.
LocuitoriT se ocupa cu agri-
cultura ce se face pe o intindere
de 1315 hect., partile lor, si 658
hect. partea proprietateT ; el
se mal indeletnicesc cu cultura
vieT si a livezilor pe o intindere
de 140 hectare, cu taiatul lem-
nelor din padurT si cu tran-
sportul lor pe la orase.
In aceasta comuna sunt 2 bi-
sericT si o m5.nastire, deservite
de 3 preot1 pi 6 cintaretT ; o
biserica lipoveneasca ; o scoala ;
o moara de apa ; 8 circiumI.
Comerciul se face de 16 per-
soane.
 DOBROVATUL
Budgetul e de 7544 lei la
ven. si de 6919 1. 93 b. la chelt.
Sunt 367 contribuabilf.
Numarul vitelor e de 3720:
1244 vite mar' cornute, 1300 or,
390 cal O 787 riniatorr.
Locuitorir poseda: 155 plu-
gur1 si 270 care cu boT, 28 plu-
gurl O 57 cArute cu bol.
In aceasta comuna se afla
penitenclarul cu acelasT nume.
Dobrovätul(Manästirea-), ya-
?asare, in marginea de N. a
satului Dobrovatul-Rusi, com.
Dobrovatul, pl. Crasna, judetul
Vasta:, fundan: de tefan-cel-
Mare. Cladirea el s'a inceput la
anul 1503 si s'a terminat In 1504,
iar zugraveala din launtru s'a
facut sub domnia luf Petru Rares.
Aceasta manastire a fost In-
chinata manastiref ZografuluT
din Sfintul Munte, de catre
Vasile-Vodd si a fost stapinita
de calugariT grecT cu opt mosif,
lar dupa secularizare a devenit
proprietatea statului. In casele
din jurul acesteT manastiri se
afta penitenciarul Dobrovatului,
infiintat la 1864 de M. Cogil-
niceanu, fost atunci ministru de
interne. Acest penitenciar ser-
veste de inchisoare pentru con-
demnatii corectionali.
Dobrovatul,mofie, Sud. Vasluiti,
pl. Crasna), proprietatea statuluT.
inainte de secularizare era pen-
dinte de mandstirea Dobrovatul.
La anul 1871 avea o arenda de
34000 leT 11 a fost ipotecatá
impreuna cu alte 380 proprie-
tati ale statulur pentru asigu-
rarea imprumutului domenial de
78000000 leI, efectuat in anul
187/. Pe periodul 1880-85,
arenda acestel mosiT a scazut
la 30000 lei pe an. Pe mosia
Dobrovatul se afla si o padure
in intindere aproximativa de
3000 pogoane.
158
Dobrovätul, penitenciar, j u detul
Vasluiii, plasa Crasna, In mana.-
stirea ca acelasT nume.
Penitenciarul Dobrovatu s'a
infiintat la 1864 de D. Co-
galniceanu, ca ministra de
Interne. Serveste pentru con-
damnati corectionalf. Situatia
acestei inchisori era la Aprilie
1886, urmatoarea : se aflaa
in tot 232 de condamnatr,
din carr 222 corectionalf si
numai ro la reclusiune. Un
numar de Io6 condamnatT
exercitafi In inchisoare dife-
rite mestesugurT. Pentru ad-
ministratia penitenciarului de
la Dobrovat este inscrisa. In
budgetul ministeruluT de Interne
o suma anuala (1886-87) de
448o lei.
In acest penitenciar a fost
internat si a murit (1869) ne-
norocitul Iancu Fálcoianu, fos-
tul director la acea epoca a
Postelor si Telegrafelor.
Dobrovfitul, 'fria, izvoreste de
sub dealul Birnova, jud. Iasi,
trece pe teritoriul comuna Do-
brovatul, pl. Crasna, jud. Vas-
luiti, intrà in com. Codaesti, si
dupa ce trece prin sesul pe Dobrovitul-Ru§i, sat, in
care e asezat si satul Codlesti,
se varsa. in 01111 Cutigna si
apor impreuna in Vasluet, dupa
ce primeste piraiele : Pietrosul,
Humana, Coloneata .si Dumasca.
Dobrovätul, vale, in judetul Vas-
luitI, comuna Dobrovatul, plasa
Crasna. Are forma lungareata si
ingusta. Incepe de sub satul
Slobozia, din com. Ciurea, jud.
Iasi si merge pana In plrinl
Vasluetul, aproape de Movila-
lui-Burcel. Prin mijlocul acester
vai curge piriul Dobrovatul.
Dobrovätul-Moldoveni, sat, in
partea de E. a com. Dobrova-
tul, pl. Crasna, jud. Vasluin ; se
www.dacoromanica.ro
DOBROVITUL-RUI
numeste Moldoveni, pentra a
se deosebi de satul Dobrovatul-
Rusi, care e colonizat cu Ru-
teni, inca din timpul lui te-
fan-cel-Mare.
E situat pe coasta de V. a
dealului Dobrovatul, pe o su-
prafata de 4293 hect., din cari
2574 hect. 'Aclare si 572 hect.
loe de cultura, imas, fineata, ale
proprietatel Domeniului Coroa-
nei, iar 1147 hect. sunt ale lo-
cuitorilor. Are o populatie de
300 farnilif, saù 1285 suflete,
din cari 31 suflete Evrei si 50
Tiganr.
Alei este resedinta com.; o
scoala ca localul el proprW,Infi-
intata la 1865, frecuentata de 48
elevi; o bisericä de lema, con-
struita. in 1825 de un calugar
numit Pahomie, deservita de
un preot si un eclesiarc. Sunt 2
crisme.
Numarul vitelor e de 1145:
492 vite mar< cornute, 250 or,
135 caT si 268 rImatorr.
LocuitoriT posea : 70 plu-
guri si 12 care cu bol ; io plu-
guri si 20 carute cu cal. Stupi
ca albine sunt 215.
par-
tea de V. a com. Dobrovatul,
pl. Crasna, jud. VasluiC si-a
luat num ele de la o colonie de
mazuri rusnacT, stabiliti ad, se
zice, inca din timpul Jul tefan-
cel-Mare.
E asezat pe coasta DealuluT-
Rusilor, pe o suprafata de 4126
hect., din cari 693 hect. loc de
cultura, finat, bias si 2453 hect.
parlare, proprietatea Domeniu-
luT CoroaneT, lar 980 hect. ale
locuitorilor. Satul are o popu-
latie de 185 familii, sati 900 su-
flete, din cari 25 Evrei si 56
Ti ganr.
In partea nordica se allá ma.
nastirea Dobrovatul, deservita
de I preot si 3 dascall. In cur-
 DOBROVETI
tea sa se aflA penitenciarul co-
rectional. In apropiere este o
moará cu patru pietre. In sat
sunt 4 circiume.
NumArul vitelor e de 1338: 430
vite roarT cornute, 497 oT, 154
ce si 257 rimAtorT.
Locuitoril posea: 6o pluguri
loo care cu bol, 10 plugurI
si 15 cArute cu cal; 22 stupT
cu albin e.
Dobrovesti, fost sat, in judetul
Mehedinti, plaiul Closani, com.
urb. Baia-de-Aramk lingl Dea-
lul-Spinenilor.
Dobrove§ti, hotar de mo,sie, in
jud. Mehedinti, plaiul Closani,
com. urb. Baia-de-AramA.
Dobrul, munte, jud. BacAti, pl.
Trotosul, com. Tirgul-Trotus,
din dreapta TrotusuluT, situat
lingA mAnAstirea
Dobrul, pddure, pe mosia Tata-
resti-d.-s., jud. Teleorman, situ-
atA spre N. acester mosiT, la
hotarul despre judetul Arges.
Are o intindere de 372 hect.
Esente : cer, girnitA si tufan.
Dobrul sati Cerbul, pîrîiq, jud.
BacAti, pl. Trotusul, com. T'ir-
gul-Trotus, care se incarc5. cu
Balta-Porculul i apoT
se scurge in dreapta Slániculd,
la villa Munteanu.
Dobrul, vale, jud. BacAt, plasa
Trotusul, com. Tirgul-Trotusul,
care incepe la sipotul pirtuluI
Dobrul si se intinde pAnA la
villa Munteanu, la poalele mun-
telur Cerbul.
Dobrulesti, localitate, in judetul
Suceava, com. Cristesti. (VezT
Boureni).
Dobrunul, com. rur., in S. pl.
159
Oltetul- Oltul-d.-s , jud. Roma-
nati, formatA din satele : Do-
brunul (400 locuitorY) i ChiliI
(250 locuitorI). E situata pe va-
lea si pe terenul drept al 01-
tetuluT, in fata com. Pirscoveni
opirlita, la 18 kil, departe
de Caracal si la 13 de Bals.
Altitudinea terenuluI d'asupra
niveluluT máiriI este de 144
m. Are o populatie de 152
familiI, sati 605 suflete ; 305
bArbatI si 300 femeI ; 277 cIsl-
toritl 51 328 necAsAtoritl.
carte 31, nu stiti 574. Sunt
125 contribuabili. Budgetul com.
este de 2214 ler la venit si de
2269 la cheltueli. In sat sunt 250
duzI pentru cresterea gindacilor
de mAtase.
Vite marT sunt 846; vite
miel' 794 si pord 170. Este o
biserick Sí. Nicolae (1845), de-
servitA de I preot si 2 cintd-
retf ; sunt 2 circiumr.
In coprinsul com., Brazda-lui-
Novac se scoboarä pe o muchie
de deal, chiar in mijlocul com.,
apoT apucá spre opirlita. Sub
un pisc de deal, in marg-inea
OltetuluI, se aflA rdmase zidurI
de case si o biserick Se po-
vesteste c5. s'ar fi gásit aci in
vechime talere de argint, cutite,
inele cu pietre scumpe, brAtarl
de aur si boabe de margl-
ritar. Despre zidurr si bisericá
se spune cl ati fost cládite de Dobrusa, vale, trece prin elt.
Ghinea Vistierul, zis si CiucalA,
pe timpul luI Mateiti VodA.
Dobrusa, sat, face parte din com.
rur. ZlAtAreI, pl. jud.
Vilcea. Are o populatie de 537
locuitod, 270 blrbatI si 267 fe-
meT, iar ca populatie scolarA
are 52 copiI, 30bAetT si 22 fete.
Ac't e schitul Dobrusa.
Dobrusa, sat, face parte din com.
rur. tefAnesti, pl. Oltul-d.j.
Vilcea. Are o populatie de 445
www.dacoromanica.ro
DOBRUTULIA (P1SCUL-)
locuitorI, 238 bArbatI si 207 fe-
me. E la distantA de i kilo-
metru de cAtunul unde se af1ä
scoala comuneT. CoplI in virstA
de scoa15. sunt 54. Ad i e o bise-
rica de lemn, PárA inscriptie, M-
enta de locuitorI, cam de veo
I00 anI, dupl cum afirm5. ceT
bAtrinI.
Dobrusa, fost schit, pe valea Do-
brusa, lingA com. Voicesti, pl.
Oltul-d.-j., jud. Vilcea, fondat,
dupA cum se zice, de Ceaus
Dutu, la anul 1800.
Dobrusa, deal, in jud. Vilcea,
com. tefAnesti, pl. Oltul-d.-j.
Dobrusa, deal, cu directia N.-S.
in com. ZatIreT, pl. Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea; e plantat cu vil.
Dobrusa, pcidure a statuluT, in
jud. Vilcea, pl. Oltul-d.j., in intin-
dere de 76 hect. ImpreunA cu
trupurile: Verdea (20 hect.),
ZlAtArer (216 hect.), PárAsesti
(885 hect.), Gusoeni (I 8o hect.),
Mitrofani (125 hect.) si Noro-
pita (22 hect.), tine de com.
DrAgAsani, tefAnesti si Creteni.
Dobrusa, piriitzf, in parten. de
V. a com. Sutesti, pl. Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea.
Dobrusa, com. tefAnesti, pl.
Oltul-d-.j., jud. VlIcea. Izvoreste
din pAdurile com. Fumureni
merge de se vara in riul Oltul.
Dobrutuluì (Pädurea-),pda'ure,
in jud. BacAti, pl. Trotusul, com.
Tirgul - Trotus, de pe mosia
SlAnic.
Dobrutului (Piscul-), virf de
munte, in jud. BacAti, pl. Tro-
tusul, de pe teritoriul com. T'ir-
gul-Trotus.
 DOCAN1
Docani, sat, in judetul Tutova.
pl. Tirgul, spre S.-E. pe piriul
Docan. Formeaza singur o co-
muna (com. Docani). Are 601
locuitorI, din call 45 stia carte.
Contrib. sunt 92. Sunt 145 case.
In cuprinsul com. sunt gradinarli.
Se cultiva viea pe o intindere do
48 hect., din call 15,50 nelu-
cratoare; iar livezile cu prune
numal pe o suprafata de 75
aril%
Comerciul se face de '7 per-
soane In 12 stabilimente com-
erciale (din call 4 circium1).
Are o scoalá primara de ba.etl;
2 bisericI. Veniturile sunt de
3413,04 Id anual.
Docanul, Pia, ce curge prin
pl. Tirgul, com. Docani, jud.
Tutova; izvoreste din com. Bra.-
desti, curge spre S. si se varsa
in pirlul Jeravatul de a dreapta.
Docäneasa, sat, in jud. Tutova,
pl. Tirgul, com. VindereI, spre
S.-E. de satul Vinderd. Are
346 ilocuitori (din call 8 tir'
carte) si 56 case.
Docane§ti, numire, ce purta Ina-
inte de 1864, un sat asezat
pe malul sting al riului. Siretul,
linga satul judetul
Roman, si care sat a fost des-
fiintat de proprietarul luI de
atuncI, ca sa. nu dea locuitorilor
pämint dupa. legea rurala.
Dochia, com. rur., in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, infiintata a-
cum citI-va aril' in urma, in vir-
tutea legd din 1864. Este a-
sezata pe podisele cuprinse ca-
tre E. piriuluI Cracaul, pina. in
dealurile Marginenilor 0 ale Ta-
tomirestilor, intre com. Girovul
la N.-V.-S., com. Margineni la
S.-E., com. Budesti-Ghical, Bar-
gloani si erbesti, la N.
Este formata din satele: Do-
www.dacoromanica.ro
160
chia iBalusesti, si are o popu-
latiune de 280 familiI, sag' 1257
suflete, cari traesc in 298 case ;
sunt 573 barbati, 585 femer ; 576
necasatoritI, 490 casatoritI, 86
vacluvI, 5 divortatI; 261 baietI,
273 fete; 7 strainI. tiü carte
116, nu stia 1041.
Dintre locuitorif improprieta-
ritT In 1878 sunt astad: 225
cad stapinesc insi0 locurile
lor; 57 ca urmasI; 13 locurI
parasite; 39 locurI ocupate de
cätre altif, 15 locurI ramase pe
seama com.
Solul se cultiva pe o Intindere
de 909 hect., 50 aril'.
Imasul are o intindere de 170
hect. si nutreste un numilr de
1456 capete de vite.
In comuna sunt 2 bisericI
(una In ruin1), deservite de
preot si I eelesíarc, platitf din
fondurile comuneI; o scoala. De
asemenea 3 fierariI; 4 cojocarir ;
croitorie, 3 stolerif, 3 rotarif;
dogarie, 2 cizmaril; I rogo
jinarie.
Budgetul com. e de 5284 leI,
74 bani la venituri $1 5096 Id,
81 banI la cheltuelI.
Comunicatiunea cu satele ve-
cine se face prin : soseaua comu-
nail, care incepe din satul Roz-
nov, trece prin satul Dochia,
si se pune in legaturä Cu so-
seaua judetiana Piatra-Bozieni,
Intre al 15-16 kil.; prin un
drum, care inceptnd de linga.
satul Dochia (soseaua peceden-
traverseaza soseaua Piatra-
Bozieni intre kil. 12 13 si
uneste Cu soseaua erbesti; prin
uu drum care incepind din sa-
tul Dochia, duce prin satul Ba-
lusesti la satul Itrine$ti (com.
Margineni), etc.; prin un drum,
din soseaua Dobreni-Moinesti
intre idl. 12 13, precum si
prin alte drumurl naturale ce
leaga diversele localitatr limí-
trofe.
DOCHIA
Dochia, sat, in com. Dochia, ju-
detul Neamtu, pl. Piatra-Mun-
tele. E situat la 16 kil. depar-
tare de orasul Piatra, intre sa-
tul Balusesti, Danesti i Bahna.
Are o populatie de 260 fam.,
sail 1054 sufl., cad locuesc In
273 case. Aceasta populatie se
imparte astfel : 520 necasatoritf,
454 casatoritT, 75 vaduve, 5 divor-
tap' ; 522 bärbatI, 533 femef.
tiú carte 104 persoane, nu
still 950.
LocuitoriI sunt totI RomtnI,
improprietaritT la 1878.
In acest sat se afla : o bise-
rica ; o scoall frecuentata de
38 elevT.
Dochia, stincd, reprezentind o fi-
gura omeneasca, In grupa mun-
telul Ceahlaul.
lata cum descrie G. Asachi
trieItinerariul Carpatilor», acea-
sta. localitate
Trecind Piriul-Sirbenilor, dupa
un ceas ajungl la Bitca numita
Piciorul-Sihastruld si In urma
la Pirlul-Alb, care curge intr'o
vale ingusta, in al canela mij-
loc se Malta chipul antic al Do-
chief. Din aceasta strimtoare
sufla un Vint puternic i, dupa
cum zice balada, plutesc In aer
o multime de vulturi, carf es
din stincele invecinate, numite
Stratul sad Tabara-Vulturilor.
Numele cel faimos al acestuI
loe aü indemnat a se zidi aid
un schit, care a fost pana la
¡704; dar in ziva de PastI, pe
dud se serba in biserica. sf. In-
viere, un munte de °mat des-
facindu-se din virful PionuluT,
a in gropat schitul ca totr siha$tri
si a prefacut forma acestur loc.
O icoana ce a scdpat din acea
catastrofa a insemnat locul fos-
tuluIschit si, mar in urma, a pri-
cinuit facerea schitulul Ceri -
bucul.
,La acea intimplare, chípul Do-
 DOCHIA
chid, de si era stincl puternicA,
a suferit o simtitoare stricAciu-
ne ; partea de sus care infAtisa
capul, umeriI si sinul, s'el spart
si se vede zAcind In oare-care
rlepArtare. AceastA masä com-
pusl din aglomeratii (pietricele
filtre ele inehegate), putea sl
fie partea feteT si a pArulur.
Trunchiul si coapsele figuriI sunt
de stincA lndesatA de bazalt ;
prundisul adunat filtre pArtile
ce inchipueati fluerele, abia lasA
un desert, de-a putea trece un
om ; pe acolo curge Piriul-Alb,
de unde isl are a sa obirsie,
precum zice si Cantemir. Alte
pietre, de asemenea aglomera-
tice, ce inchipuesc oile DochieI,
zac imprejurul acestd chip, lar
allturea se afiA, singuraticA, altA
platrA indestul de mare care se
numeste Vulturul-luT-Traian, c5.-
ruja, dupa zicerea traditiund, i-ar
fi incredintat acest impArat paza
Dochid.
Dochia, s'inca, jud. Neamtu. E
situatA in localitatea numitA Pe-
tro-Dava.
Dochief (Lunca-), edito:, in co-
muna Corndtelul, jud. Neamtu,
pl. RAcAciuni.
Este asezat pe lunca Trotu-
suluI, la i/2 ceas depArtare de
cAtunul CornAtelul.
Are o populatie de 166 sufl.,
carl locuesc in 30 case. Are o
bisericA filialA, Cu hramul Sf.
Nicolae (parohia CornAtelul). Co-
piI Cu virstA de scoalg sunt 15
(8 bletl si 7 fete).
Docolina, tirgufor, in partea de
V. a com. Albesti, jud. FAlcitl,
pl. Crasna, asezat pe ses lingl
soseaua nationalA Vasluia-Bir-
lad.
Putin mai in jos de tirgu§or
se afil un pod mare de piatrA
peste apa riuluI Birlad, c ns-
68878. Jfarolr Diefinnar Goograge.
161
truit pe 5 arcurT in timpul Dom-
niei Jul Mihail Grigore Sturdza.
Aier la Docolina, ne spune
cronicarul Grigore Ureche, a
urmat un rdzbolil intre Cre-
tu PotcoavA si Petru Schiopul,
in anul 1578, pentru domnia
tlrei.
Docuzaci, sat, in jud. Constanta,
plasa Mangalia, cdtunul com.
Cara-Omer, situat in partea sud-
vesticA a plAser si a comund,
la 14 kil. spre V. de cAtunul
de resedintA Cara Omer, fiind
satul cel mai de la marginea
sud-ves ticA a comund. Este
asezat pe marea vale Docuzaci
si este inchis de dealul Docu-
zaci in partea sud-vesticA si de
Dealul-Morir in partea de E.
Este dominat de virful Dccu-
zaci, care este la 2 kil. spre
S.-V. si care are o inAltime de
193 metri.
Suprafata sa este de 440 hect.,
dintre carI 14 hect. sunt ocu-
pate de vatra satulur.
Populatiunea sa, compusà mal
toatA din Bulgarl, fiind la hotar,
este de 63 fam., cu 220 sufl. Dru-
mulcomun al Hairam-Chiol-D ere-
Chioi trece pe la S.-V. satuluI,
fárA sA dea prin sat ; insl este
un alt drum de la Hairam-Chioi
la Docuzaci, care trece prin
Demircea si un altul de la Dere-
Chioi la Docuzaci, care trece prin
Cerchez - ChioT. Alte drumurI
pleacl la Mamuzli, la Calfa-
Chloi si la Cial-Margea.
Docuzol, sat, in jud. Constanta
plasa Medjidia, cAtunul com.
Alacapi. E sitlat in partea N.
a plAseI si cea N.-V. a com.,
la 9 kit. mal spre N.-V. de ea"-
tunul de resedintä Alacapl. Este
asezat pe valea Docuzol, pe
ambele malurl ale piriuluI Do-
cuzol, inchis fiind de dealul
Docuzol-Bair din partea esticA
o
rol. HL
www.dacoromanica.ro
DOCUZOL-BAIR
si fiind dominat de virful Chi-
ostel II, care se afll la 1
kil. spre S. de sat, si care are
o inAltime de 58 metri. La N.
satulul, la 500 metri afará din
sat, se afiA Cisla-1u1-CAciulA ; lar
la N.-E. satuluI, si la rnasgin ea
luI se afi.A. asa- lul-Manasie-
Jecu.
Suprafata satuluI este de 4624
hect., dintre care 24 hect. sunt
ocupate de grAdinI si de vatrA.
Populatiunea, mal toatA tur-
ceascA, este de 140 familli Cu
774 suflete. Casele sale sunt
in general marl si regulat ase-
zate, ceea-ce face ca ulitele sale
sA fie toate drepte. oseaua
judeteanl Medjidia-CarolI-Dana-
Chioi trece prin partea vesticA
a satuluI si prin Cisla-lui-CAciu11;
iar drumul comunal Chiostel-
Tortoman tac satul in dota pArtl,
aproape egale ; alte drumuei
comunale maI pleacA la N. spre
Bilarlar (Dorobantul); la N.-E.
cAtre Cara-Murat si la V. cAtre
Panaghir.
Docuzol, virf de deal, in jud.
Constanta, plasa Medjidia, com.
Tortoman, virful cel mal inalt
al dealuluI Docuzol-Bair, avind
103 metri inAltime; a fost si
punct trigonometric de obser-
vatiune de rangul al II-tea; este
acoperit cu verdeat.A..
Docuzol, pirta, In jud. Con-
stanta, plasa Medjidia, com.
Alacapt, cAtunul Docuzol. Iz-
voreste de la satuluT Docu-
zol, dintre Cisla-lu
N." I-Clciull si Ci-
sla-luI-Manasie-Jecu ; trece prin
mijlocul satuluT si se varsA, dupl
un drum de 31/2 kil., in balta
Cara-Su. Malurile sale sunt cam
bAltoase, cu atit mal mult eu
eh se apropie de Cara-Su.
Docuzol-Bair, deal, In jud. Con-
stanta, plasa Medjidia, comunele
21
 DOCUZOL-BAIR
Tortoman si Alacapi; are o
directiune de la S.-V. catre N.-
E., mergind printre valle Ce-
libichioi-Ceair si Dere-Chioi pe
de o parte si Cilibi-Chioi si Do-
cuzol-Ceair pe de alta parte.
Are o inaltime maximli de 103
metri, pe care o atinge in virful
sda Docuzonul. Este acoperit
cu pasune si pe poale cu se-
m anaturl.
Docuzol-Bair, deal, in jude-
tul Constanta, plasa Medjidia
com. Alacapi ; se intinde cu o
directiune de la N.-E. catre S.-
V. printre satele si valle Do-
cuzol si Chiostel. Are o mal-
time maxima de 82 m. si vir-
fuel principale pe Chiostel II
cu 58 m. si Acbalcic-Uba (59
m.), primul la extremitatea su-
dica si secundul la cea-l'altd ex-
tremitate. Este acoperit cu p5-
wnT si semänaturI.
Docuzol-Bair, vale, in judet 11
Constanta, pl. Medjidia, com.
Alacapt; se desface din ramifi-
catiunile orientale ale dealuluI
Dere-Chloi, indreptindu-se catre
S., merge printre cele doul dea-
lurl Docuzol-Bair, trece prin sa-
tul Docuzol si se deschide in
balta Cara-Su. Prin mijlocul saa
curge 01121 Docuzol.
Dodea, deal, se Intinde pe teri-
toriul satuluI Chetresti, comuna
Chetresti, plasa Stemnicul, jud.
Vasluia.
Dodeiul, vglcea, izvoreste de la
S.-V. com. Otesti-d.-s., pl. 01-
tul-d.-s., jud. Olt, si se varsa
In Cungrea - Mica, pe tarmul
drept, tot in raionul comund
Otesti-d.-s.
Dodeni, loc izolat, jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Bicazul.
E situat pe dreapta riulul Bis-
www.dacoromanica.ro
162
bita, linga piriul cu acelasI
nume.
Dodeni, pirtiaf, jud. Neamtu, pl.
Piatra-Muntele, com. Bicazul ; iz-
voreste din colinele estice ale
muntilor NeaguluT (grupa fur-
citurilor, detasare a sistemuluI
stincos Ceahldul); curge in di-
rectiune estica pana in dreptul
locului izolat Cu acela.5I nume,
unde, traversind soseaua mixta
Piatra-Bicaz Prisacani, futre kil.
82-83, se varsa pe partea dreap-
ta a riuluI Bistrita.
Dode§ti, com. rur., in partea de
S. a plasel Mijlocul, jud. Falda,
formata numai din satul Do-
desti. Are o populatie de 280
familiI, saa 118o suflete, din
carr 280 contribuabill.
LocuitoriI sunt razesr.
In satul Dodesti se afla: pri-
maria; o scoald, infiintata la a-
nul 1868, frecuentata de 68 e-
levI ; o bisericd, facuta la 1825,
deservita de I preot si 2 das-
can
Prin mijlocul satuluI trece pi-
riul Dodesti. Teritoriul comuna
e brazdat de 3 dealurl princi-
pale.
Vite man cornute sunt 482;
cal, 34; oI, 519 si porcT, 289.
Dode§ti, sat. (Ved Dodesti, co-
muna, plasa Mijlocul, judetul
Falcia).
Dode§ti, phiii, pe valea caruia
se afla satul Dodesti, judetul
Falda, pl. Mijlocul, com. Do-
desti.
Dociite§ti, numire ce se mal da
satulur O niceni, din jud. Roman,
pl. Fundul.
Dodolea, deal, jud. Botosani, la
E. de valea Dodolea, pe mosia
si com. Deleni, pl. Cosula.
DOERANI
Dodolea, las, in valea Dodolea,
jud. Botosani, com. Deleni, pl.
Cosula.
Dodolea, vale, pe mosia Deleni,
In partea de N.-E. a com. De-
leni, pl. Cosula, jud. Botosani,
intre dealurile : CapreI, Dodolea
si Struna.
Dodul, numele vechig al schitului
Raraul, ¡ud. Suceava.
Dodul, beiltilit, forman. din var-
saturile PrutuluI, pe teritoriul
com. Mastacani, pl. Prutul, jud.
Covurluia.
Dodul, munte, jud. Suceava. Vez!
Raraul.
Doerani, sat, in jud. Constanta,
pl. Hirsova, cat. com. Topolo-
gul. E situat in partea orien-
tan. a piase si cea meridionala
a comuneI, la 21/2 kil. spre S.
de cat. de resedinta Topologul.
Este asezat pe valea Hagi-Omer-
Dere, pe ambele malurI ale pi-
riulur Hagi-Omer, mal mult pe
malul drept de cit pe ce! sting.
La sudul sla se intinde padu-
rea Tausan-Orman saa Padurea
Epurilor. Este inchis la N. de
dealul Caramisa-Tepe si la S.
de dealul Miselic-Bair. Supra-
fata sa este de 1779 hect., din-
tre carI 79 hect. sunt ocupate
de vatra satuluT si de gradint
Populatiunea sa, compusa nu-
mal din TurcI si TAtarl, este
de 147 familiI, saa 667 suflete.
Casele sunt maff si asezate re-
gulat pe malurile pirtuluI, can'
sunt inalte si ripoase. oseaua
judeteana Hirsova-Babadag tre-
ce pe la sudul satuld ; un drum
pleaca spre N. la Topolog.
Doerani, movilli, in jud. Con-
stanta, pl. Hirsova, com. Calfa,
cat. Doerani.
 DOERANI
E situat aproape de hota-
rul judetulur Tulcea. Are o mal-
time de 392 m ; fost punct tri-
gonometric de observatiune de
rangul al II-lea. Este acoperit
cu verdeata.. E situat in partea
de N.-E. a plaser si a comunei
si la 2 kil. spre N.-E. de satul
cu acelasr nume.
Doerani, alt nume al piriulut
Hagi-Omer, jud. Constanta, pl.
ifirsova, com. Calfa, cat. Doe-
rani.
Izvoreste din poalele meridio-
nale ale dealulur Periclic (jud.
Tulcea), cu numele de Hagi-O-
mer ; se indreapta. mar toa"
spre S., apoi spre V., avind o
directiune generala de la N.-
E. spre S.-V.; trece prin satul
Hagi-Omer, apor intra in jud.
Constanta, com. Calfa ; trece prin
satul Doerani, de unde isr schim-
ba si numele, luind pe al satu-
lur; curge printre dealurile Ca-
ra-Mise-Tepe si Miselic-Bair si,
dupd un curs de 6 kil., se varsd
In pir. Ciordere, ceva mar sus
de satul Calla. Pe valea lur merge
drumul comunal Hagi- Omer-
Doerani-Calfa. Malurile sale sunt
inalte si pietroase, din cauza
naturer dealurilor ale caror poale
le uda.
Doftana, com. rur., jud. Bacati,
pl. Trotusul. E a.sezata pe va-
lea Trotusulur si pe Doftana si se
compune din 4 catune: Dofta-
na, resedinta la confluenta ce-
lor dota riurr ; Bogata, de a
dreapta Trotusulur; Larga si
Cucuieti, de-a stinga Jul.
In Condica Liuzilor (1812) se
&este trecuta Doftana raza-
seasca ; lar in Statistica din
1878, se aflá compusa tot din
cele 4 catune de mar sus.
Teritoriul com. se margineste
la N. cu al com. Darmanesti,
despartindu-se de el prin piriul
163
Mascasiul, la E., cu al com. Bit--
sanesti (satul Bratesti . i cu l'Ir-
gul-Ocna) la S. Cu com. Tirgul-
Ocna si la V., cu Transilvania.
In dreptul acester com. sunt
in muntir Carpati, virfurile Ne-
mira, Tiganca si andru. Din
aceasta din urma se lasa spre
Uzul si Doftana, culmi de muntr
cu Virfurile Ursoaia, Ousoful,
Dracoaia si Balaldul dincolo de
Trotus. Uzul si o multime de
pirare uda teritoriul comuna
Are o scoald mixta., care func-
tioneazd din 1865, in satul Dof-
tana, tntretinuta de stat inteun
local bun, construita din birne,
de comuna., cu 15 prajini pa-
mint in vatra satulur. In anul
1891, scoala a fost frecuentan.
de 47 copir, printre carr 12 fete.
Sunt 4 bisericr ortodoxe: 2
In Doftana, 1 in Cucuieti si I
In Larga, deservite de 3 preotr
si 6 cintaretr, si 2 bisericr ca-
tolice: I in Doftana si alta in
Bogata Cu un singur preot.
Sunt 640 case de locuit; 18
circiumr.
Populatia e de 654 fam., saa
2848 sufl. : 1417 barbatr, 1421
t'eme; 2554 RominI si 294 Un-
gurr; 2810 de protectiune ro-
mina si 38 ungara ; 1040 agri-
cultorr, 19 meserlasr, 20
9 comerciantf, 21 profe-
industriar,
siunT libere, 42 muncitorr si 22
servitorr. tii.1 carte 147 per-
soane, nu stia 2701.
Contribuabilr, dupl noul re-
censamint, sunt 533. Dupa. le-
gea rurala din 1864, la 273 lo-
cultor' s'aa dat 1289 falef sigo
prajinT parnint in improprieta-
rire.
Teritoriul com, are o intin-
dere aproximativa de 24381
hect. Padurile (Doftana, Larga,
Ciobanasul) ocupa aproape20000
hect.
Proprietarr marr: N. N. Ghi-
ca are o mosie de 12730
www.dacoromanica.ro
DOFTANA
hect., ce da un venit anual de
36500 ler si G. N. Ghica, o mo-
sie de 9790 hect., ce da un ve-
nit de 16900 ler pe an.
In comuna se gasesc : o fa-
brica. de cherestea cu aburr, a
d-lor Niculescu si Miteanu, mar
multe ferastraie de apa si o fa-
brica de gaz.
Viile sunt pe o suprafata de
9 hect. Viea lucratoare ocupa
8/4 hect.
Animale sint: 115 cal*, 1790
vite cornute, 530 capre, 1425
or si 544 porcr.
Budgetul comuner pe exerci-
tiul 1891-92 avea, la veniturr
ler 12223, ball! 14 si la chel-
tuelT ler 11749, banr 62.
Teritoriul comuner este stra-
ba.tut de calea judeteana Tir-
gul-Ocna-Moinesti si de calea
vecinala care duce la poteca
Uzunulur.
Distantele: la Bacati, cap itala
districtulur, 66 kil.; la Moinesti
19 kil.; la Tirgul-Ocna, resedin-
ta piase!, 8 kil. si la com. Dar-
manesti, 5 idl.
Doftana, sat, jud. Bacda, plasa
Trotusul si resedinta comuner
cu acelasr nume ; situat in valea
piriulur Dofteaner, aproape de
gura acestui fifí in Trotus. Are
o scoall mixta; 2 bisericr, din
care una vechie, cladita de lo-
cuitorr la 1788, si alta cladita
la 1889, de locuitorr, Cu ajuto-
rul Primaria si a proprietarulur
N. Ghica ; aceasta din urma e
deservita de I preot $i 2 cin-
aretI; este si o biserica cato-
lica, inaltatä de locuitorr la 1861.
Are o populatie de 366 familir,
sau 1670 suflete.
Vite sunt : 74 cal, 988 vite
cornute, 375 capre si 360 pele!.
Pe teritoriul acestur catun se
gasesc : o fabrica de cherestea
Cu abur!; 4 herastraie de apa ;
o fabrica de gaz. Pamintul a-
 DOFTANA
blinda in pleura, maI Cu seama
in vaile Naneasa si Pacuricea.
Doftana, mofie, jud. Bacati, pl.
Trotusul, comuna Doftana, a
d-lul N. Ghica. (Ved ComAnesti,
mosie).
Doftana, pddure de brad, ¡ud.
Bacati, pl. Trotusul, com. Dof-
tana, proprietatea d-luI N. Ghi-
ca. Are o intindere de peste
8000 hect. si este supusa re-
gimuluI silvic.
Doftana saa Doftana-Mare,
p1riz7, jud. Bacaa, pl. Trotusul,
com. Doftana, care 10' are obir-
sia in muntele Tiganca ; curge
de la V. spre E. si se varsa
In Trotusul, dupa ce trece prin
satul cu acelasl nume. El se ?n-
earca Cu pirilasele : Doftenita,
SaceI si Naneasa.
Doftana, munte, in jud. Prahova,
pe hotarul despre Transilvania.
Doftana, salina', jud. Prahova,
plaiul Prahova, com. Telega,
legata cu unja Ploesti-Predeal
prin ramura Cimpina-Doftana,
lunga de 6 kil. Se afla la 43
kil. depärtare de Ploesti. Asu-
pra calitater sarel data aci ta-
bloul de analiza facuta de Dr.
Bernard Lendway, in anul 1881
adaugind ca. sarea de la Dof-
tana este mal vinata si maT con-
sistenta ca cea de la Slanic,
si prin urmare mg cantata pen-
tru vite.
Superioaet Ordinarit
Clorur de sod. 99.378 97.020
Clorur de mag. 0.002 0.008
Sulfat de calce 0.234. 0.745
Sulfat de soda 0.310 0.965
Apa hyg-rosco-
pica si comb. 0.074 o.106
Corp. insolub.
Silico - Argil. _ 1.140
Total 99.998 99.984
www.dacoromanica.ro
164
Mara de acestea se mal ga.-
seso urme de protoxyd de fier,
strotiana, brom si hydrocarbure
Vechea exploatare a acestor
saline era identica cu cea de
la Slanic.
Aceasta salina s'a deschis
la inceputul anulul 1885. Ina-
in te, exploatarea sal-else fa
cea in vechile ocne de la Te-
lega, carl aa fost parasite de-
finitiv in anul 1872, cind s'a
mutat Cu totul exploatarea la
Doftana. Mina este formata din
dona galerir, din carI una cu
directia spre N.-E. numita Ga
leria Carol, si cea de a doua
perpendiculara pe mijlocul aces-
teia, cu numele Galeri a Elisabeta.
Lungimea acestor galerir este
de 126 ni. pentru Galeria Ca-
rol si de 75 m. pentru Galeria
Elisabeta si vor prezenta in de-
finitiv o suprafata de exploa-
tare de 9600 ni. patratT.
Galerlile comunica cu exteri-
orul prin un pu t cu scarl si
prin doul puturT de extractiune.
In scop de a se intinde mal
mult cimpul de exploatare al
acesteI saline, s'a inceput in Fe-
bruarie 1884 deschiderea a doul
galerii noul, cu tavanul la ace-
lasI nivel ca al galeriilor exis-
tente: una poarta. numele Ga-
leria Rosetti, si cea-l'alta Galeria
Bratianu.
La salina Doftana, sarea se
taie in general mar regulat ca
la Slanic, unde, fiind mal fria-
bill, se obtine cea mal mare
parte in bucatl neregulate, sfa.-
rimindu-se adesea-orI in bucatele
raid, numite gogele, in momen-
tul cInd se opereaza deslipirea
brazdeT de serie& si divizarea
el in bucatI.
La Doftana exista la supra-
fata doua planurl inclinate, unul
de 50 m. lungime si altul de
zo m. care conduc vagonetele
cu sare de la puturile de ex-
DOFTANA
tractiune pana la magazia che-
iulur de incarcare.
Tona de sare bucAtr si ma-
rultä in sacr, se vinde, la
Doftana, cu 70 ler. Tona de
sare luata de la depozite, fie
in bucatT sati macinata, In sacT,
95 ler.
Pentru exportatiune in Rusia
Serbia si Bulgaria, pretul este
redus la 40-50 lei tona.
In mili 1881/85 s'a extras de
la Doftana.
In 1881-82, 35.204.599 kgr.,
in 1882-83, 41.026.391 kgr.,
In 1883-84, 39.409.977 kgr.,
in 1884-85, 29.958.076 kgr.
Doftana, ?lit, jud. Prahova. Iz-
voreste din munir TransilvanieT,
curge de la N. spre S., trece
prin centrul com. Tesila, plasa
Pelesul, unde se incarcl cu val-
le : Prislopul, Rusul, Florea, BrA-
detul, Negrasul, Cringul, Mo-
gosoaia, Ciopireeni, Hermenea-
sa, Gima, CArabanul, Ghim-
poasa si Petrisor, apoI uda partea
de V. a com. Brebul, unde pri-
meste de afluente apa Valea-
Rea ; trece pe teritoriul com.
Telega, pe litiga minele de sare
de la Doftana si, la S de ora-
sul Cimpina, se varsa in riul
Prahova, pe tarmul sting.
Cursul san e repede si zgo-
motos. Albia sa contine nisip,
pietris si bolovanr. Face marl
stricaciunT, mal ales cind vine
mare.
Apa sa e limpede si nu e
mal adinca, in timpl normall, de
0.75 m.
Pe riul Doftana, la com. Ba-
nesti, se afla un mare si frumos
pod de piatra cloplita, pe so-
seaua Ploesti-Cimpina.
Doftana, stafie de dr. d. f., jud.
si pl. Prahova, com. Telega, pe
unía Cimpina-Doftana, pusa in
circulatie la 21 Noembr., 1883.
 DOFTANETUL
Se aflA la 5.2 kil, de ampina Doftanita, pîrîz, jud. Prahova,
statie finalA, la ror kil. de Bu- izvoreste din muntele MAcesul si
curesti si la 41 kil. de Ploesti. se varsd in Doftana.
Linia ampina-Doftana deser-
veste excluziv salinele de la Doftenita san Doftana-Micä,
Dofta.na (in apropiere de ve-
chile saline de la Telega). InAl-
timea de asupra niveluluT mAriT
de 415m.10. Venitul acesteT statii
pe 1896, a fost de 2588181., 64 b.
Doftänetul, proprietate a Efo-
riel Spitalelor Civile din Bu-
curesti, foastA pendinte de ml-
nAstirea Poiana, jud. si pl. Pra-
hoya, com. Scorteni, in intindere
de 266 hect., din carT 16o hect.
suprafatA trnpádurit i ro6 hec-
tare pAmint cultivabil i fìnete.
Mosia, arendatA pe periodul
1888/93, n'a produs de cit 770
leT anual.
Doftänetul, peldure, in jud.
pl. Prahova, proprietate a Efo-
riel Spitalelor Civile din Bucu-
re§ti, in intindere de 150 hect.,
care pe periodul 1889/91 s'a
arendat cu 2070 le! anual.
Doftfinetul, pirliaf, curge din
cAt. Bustenari, jud. i pl. Pra-
hoya, com. Telega, i dupd ce
primeste de afluentl: Valea-Nu-
culuT, Valea-UrsuluT, Valea-luT-
Unchia-Andreiti, Olari si Va-
lea-MandeT, merge de se varsA
in gira Mislea, in raionul com.
Cocoresti-Mislea.
Doftfinetul, vale, in com. Bor-
deni, pl. si jud. Prahova.
Doftänetul-Mare, se numea sa-
tul Bordeni-Mari, din com. Bor-
deni, ce apartine de pl. Fili-
pesti, lar azI de plaiul Prahova,
jud. Prahova.
Doftänetul-Mic, vechte numire
a satulut Bordeni-MicT, comuna
Bordeni, pl. si jud. Prahova.
165
jud. BacAti, pl. TazlAul-
de-Sus, com. Doftana. Izvoreste
din muntele Nemira si se varsd
d'a stinga in Doftana.
Dogari, cdtun, al comuneT Gura-
DimieniT, jud. BuzAti, cu 160
locuitorT, locuind in 36 case.
Dogari, sat, jud. Dimbovita, pl.
Cobia, 01. com. Uliesti.
Dogari, sat, face parte din com.
rur. CiornAgesti, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Olt. Are o populatie de
18o locuitorT.
Dogari, colineY, in jud. Buzar',
com. Vintild-VodA, cAt. Sirbesti.
Are izlaz i tufäris.
Dogarilor izvor, in
jud. BuzAti, com. CislAul,
ScArisoara. Incepe din muntele
ScArisoara, inconjoarA partea de
S.-E. a cetAtel Doamna-Neaga,
se uneste cu Valea-ZiduluT,
Izvorul-Rece, apoI se scurge
in Cricovul.
DogaruI, virful dealulut Bobi-
cesti, com. OpAriti, pl. Teleaje-
nul, jud. Prahova.
Dogarul, deal, la N. com. MA-
dulari, plasa Horezul, judetul
Vilcea.
Dogarul, stinde jud. BrAila, pe
muchia platoul.IT din comuna
Scortarul-Noù. Are io locuitorT;
el aü 2 cal, 2 vite cornute si
1200 Of.
Dogarul, pIrîü, jud. BacAti, pl.
Bistrita-d.-s., com. Racova, care
se scurge in Bistrita, pe malul
www.dacoromanica.ro
DOHOTXR1A
sAa sting, trecind prin satul
Gura-VAiT.
DogaruluI (Muchia-), muchie
de a'eal, com. Berevoesti - PI-
mintesti, plaiul Nucsoara, jud.
Muscel. Pe la poalele sale de
E. curge ptriul Valea-Satuld.
Dogarului (Valea-), vale, izvo-
reste din partea de N.-V. a co-
muneT Comarnicul, plaiulPelesul,
jud. Prahova. Curge de la V.
spre E. si se varsä in riul Pra-
hoya, pe tIrmul drept, tot in
raionul com, Comarnicul.
Dogäre§ti, loc izolat i vale, in
jud. Vilcea, pl. Oltul-d.-j., com.
Gldvile. Se vars1 in rtul Pes-
teana, pe teritoriul acesteT co-
mune.
Dogoreala, lac, in j ud. Ialomita,
plasa Ialomita-Balta, in insula
Balta, com. Borduseani.
Dohare, lar, jud. Fälciü, plasa
Mijloeul, com. Oteleni.
Dohmanul, deal tipos, judetul
BacAil, pl. Trotusul, com. T'ir-
gul-Trotus, situat lingA satul
Viisoara, d'a stinga Trotusu-
luT.
Dohotariul, deal, judetul Bacdti,
pl. TazlAul-d.-j., de pe hotarul
com. Beresti.
Dohotariul, pIriü, afluent al
pir. Suha-MicA, jud. Suceava.
Dohotariul, pida, afluent al
piriuluT Sabasa, jud. Suceava.
Dohotiria, deal, in ramura Ne-
grestilor, situat spre S. de mA-
nAstirea Horaita, in com. Do-
breni, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu. Este acoperit cu pAdurT
de stejar.
 DOHOTARIA
Dohotiria, pirlia,s, jud. BacAti,
pl. Trotusul, comuna Bogdana,
care ese din locul numit Coasta-
Murgef si se varsä in piriul
Bogdana.
Dohotäria, pirlia,s, ce izvoreste
din dealul cu acelasl nume, co-
muna Dobreni, pl. Piatra-Mun-
tele, jud. Neamtu ; se varsd in
piriul Negresti.
DoI-LeI, virf de deal, ce se aflA
intre comunele Cozia i Bazga,
pl. Podoleni, jud. FAlcid. Aje!
se afla din vechime o crismA,
unde cAlAtoriT rdsuflati caiI dupA
suisul gred al dealuluI. AstAzI se
face pe dinsul culturä de cereale,
iarä circiuma nu mal e in finta.
DoT-LeI, jud. Suceava,
mic afluent al Topliter, din co-
muna BogdAnesti.
Doi-Lei (La-), loc izolat, in jud.
Roman, plasa Moldova, com.
Cirligul, pe soseaua judeteanA
Roman-PIeatra, situat la extre-
mitatea jud. i la o depártare
de 15 kil. 500 m. de orasul
Roman.
DoI-Perl, pir20, jud. Iasi ; izvo-
reste de sub dealul Hlincea,
curge spre N. prin podgoria
cu asemenea numire din com.
Galata si se varsI tri piriul
Repedea, com. Buciumi.
Doi-Peri, podgorie, pe teritorul
satuluT Hlincea, com. Galata,
plasa Codru, jud. Iasi ; produce
vinurl bune.
Doica, poiand, spre S.-E. de
com. Fumureni, plasa Oltul-d.-
jos, jud. Vilcea.
Doiceasca (Närteasca),
mire dat5. une! pdrit din pcidurea
satuluI Bradul- cu - Sforile, din
166
com. Tisdul, jud. BlzAti Are ca
150 hect.
Doice§ti, com. rur., pl. Dealul-
Dimbovita, jud. Dimbovita. E
situatá la cinc! kil. spre N.
de Tirgoviste, in apropiere de
soseaua nationall Tirgoviste-Pu-
cioasa-Transilvania i in poalele
dealurilor cu vii, carI sunt spre
E. de comunl i carl se nu-
mese: Boltasul, Valea-BraduluI,
Darla i Iuzi. Comuna Doicesti
este pe malul sting al Ialomiter
si se compune din patru cAtune:
Doicesti, Dolani, SAteni i Gu-
soiul si are o populatie de 1628
locuitorf, RominI. Aceastà com.
produce vin, prune, din care
se face %iicà, porumb, cinepA,
etc. Doicesti se invecineste spre
E. cu com. Glodeni din plaiul
Ialomita i Aninoasa din plasa
Dealul, despArtindu se de Glo-
deni prin dealurI, vg.I i pAdure ;
spre V. se Invecineste cu com.
otinga, de care se desparte prin
Ialomita ; spre N., cu Vilcana-
Pandeli, despArtindu-se tot prin
Ialomita si spre S., cu Tirgo-
vistea, despartindu-se prin cim-
pie si *tul Ialomita. In aceasa
comund se aflA mine marf de
palate si cetAtue. PAdurile ce
sunt in raionul acesteI comune,
coprind ca la 28700 ariI.
Are o scoall, cu un invAtAtor
plAtit de stat.
Doice§ti, stalie de jud.
Dimbovita, plasa Dealul-Dim-
bovita, com. Doicesti, pe linia
Tirgoviste-Pucioasa, pusA in cir-
culatie la i Ianuarie 1890. Se
aflä intre statiile Tirgoviste (9.9
kil.) Laculete (3.5k11.) InAltimea
d'asupra nivelului mArif de 3241n
77. Venitul acesteI stati/ pe,
anul 1896 a fost de 60.o86 leI,
15 barif
Doina, sat, in jud. Neamtu, plasa
www.dacoromanica.ro
DOLCA
Piatra-Muntele, com. Girovul. E
situat in drumul soseleIDobreni-
Moinesti, la al 12-lea kil., intre
satele Botesti i DAnesti.
Are o populatiune de 68
familif, sal:1 287 suflete, carT
trAesc in 75 de case; aceastd
popuiatie repartizatà pe cate-
goril, dupd sex, 138 bArbatI,
149 femel ; dupd starea civill :
153 necasAtoritr, 119 cAsAtoritI,
5 vkluvi ; in raport cu instruc-
tiunea : 27 stiii carte, 307 nu
tia. Locuitorii se indeletnicesc
cu agricultura.
Acest sat este nod format
prin improprietAririle din 1878
fácute insurateilor. Are o scoalà
frecuentatA de 38 elevI.
Doina, iaz, in jud. Botosani, valea
Doina, mosia RAuseni, com.
ComindAresti.
Doina, vale, pe mosia RAuseni,
In partea de S.-V. com. Comin-
dAresti, plasa Jijia, jud. Bo-
tosani.
Dolama, cimpie, in jud. Tulcea,
plasa IstruluT, pe teritoriul com.
rurale Ciamurli-d.-s. i anume
pe acela al cAtunulul Oil Tes-
temelul, situatà in partea N.-V.
a .comuner si a plAser; are o in-
tindere de 150 hect.; este a-
coperia cu livezT de prunT ; in
parta esticA are si putinA pA-
dure ; este strgbdtuta de dru-
mul com. Bas-Punar-Testemel.
Dolani, sat, plasa Dealul, com.
Doicesti, jud. Dimbovita.
Dolani, deal, com. Coltesti, pl.
Oltetul-d.-s , jud. Vilcea.
Dolca, phi% jud. BacAd, pl. Tro-
tusul, com. MAndstirea-Casinul.
Se incarcá Cu pirilasele Prisaca
al-Pfetricelelor si se varal in
pIrlul Casinul.
 DOLCESTI
Dolce§ti, ciltun, resedinta com.
Moscelesti, plasa Gilortul, jud.
Gorj. E situat pe ses, la N.
comuneI Sa.ulesti, pe malul drept
al GilortuluI. Are o suprafata
de 411 hect., din carT 150 hect.
padure, 150 hect. arabile, Ioo
hect. fin*, 4 hect. vie, 4 hect.
fivezI de prunr si 1 hect. izlaz ;
o populatie de 8o familiI, salí
318 suflete, din carI 70 con-
tribuabill, toff RominT, ocupin-
du-se cu agricultura si cu eres-
terea vitelor.
Locuitorir sunt improprietd-
ritY dupa legea rurala din 1864,
si posea.: 15 plugurI, 30 care
Cu bol, I caruta Cu ce, 150
vite marr cornute, 6 cal', 350
oi, 30 capre si 6o fimatorI.
Comunicatia se face prin $o-
seaua judetiana Tirgul-Jiti-Dolj
si prin 2 §osele comunale.
In caturi sunt 3 puturI si 6
fintinI.
Doletul, movild, in jud. Braila,
situata la V. com. Ciacirul, 2-3
kil. departare.
Dolgopol, numire vechre a ora-
pila Cimpulung, jud. Muscel.
Dolhasca, com. rur., judetul Su-
ceava, situatá in partea nordica
a plaseI Siretul-d. s. si la 24
kil. de Falticeni. Se margineste
la E. cu com. Lespezi si Tu-
dora, din jud. Botosani, la V.
cu com. Dolhesti si Tatarusi, la
S. cu com. Lespezi si la N. cu
com. Dolhesti si Tudora, des-
-partindu-se de toate partile prin
semne conventionale. Are forma
unuf exagon neregulat. E com-
pusa din satele: Dolhasca, Guija
(Schitul), Probota si Buda, cu
resedinta in satul Dolhasca. Are
o populatie de 1263 familiI, sail
4406 sufl., 2197 bArbati §i 2209
femeI, din carI 125 izraelitl. Con-
tribuabilI sunt 838. Are 4 bi-
167
sericI, cite una in fie-care sat,
deservite de 6 preoff si II din-
tAreff; 3 scoale rur. rnixte, fre-
cuentate de 133 scolarr, din
234 135.0 si 228 fete cu etatea
de scoala.
Budgetul com., pe anul finan-
ciar 1892-1893, a fost de lei
21918,48.
Vite sunt: 89 cal', 69 minjI,
8 armasarI, 187 epe, 463 bol,
743 vacI, 4150 61 si 791 porcf.
Altitudinea com. d'asupra ni-
veluluI mAriI variaza intre 325
335 Metri.
E udata de riul Siret si de pi-
raIele : S omuzul-Mare, Paltinosul,
ProboteT, Pietrosul, Piriul - luI-
Pulpa, Pietrosul-Buder, Rimnicul,
Silistea, Turbata, Turbatica, VA-
meni, Poiana, etc.
Mosia e proprietatea Statu-
14 fostA a M-rer Probota. Su-
prafata el e de 5100 fAlcI, din
care 2460 falcI padure. Statul
are 4165.8380 hectare paciere,
2105 falel cultivabile si restul
neproductiv.
Locuitorir improprietaritY la
1864 s't 1879 sunt: 472 fruntasf,
530 palmag si 149 codasT, sta-
pinind 2622 fAlcI si 38 prj.
Mal' insemnat in comuna e
M-rea Probota.
Dolhasca, sat, jud. Suceava, pe
mosia si in com. cu acelasI nu-
me. Asternut pe sesul SiretuluI
si valea SomuzuluI - Mare, e
impartit in mahalalele : Vameni,
Vintulesti, Cotul-MoriI, Sludeni
si Ciuchinari.
Are o populatie de 460 fa-
miliI, saA 1717 suflete: 895 bar-
batí si 922 femel, din carI 6o
strainr.
Contribuabilf sunt 320; case
de locuit, 403.
Vatra satulul ocupa 130 Miel*.
Mosia , proprietatea StatuluI
fosta a M-reI Probota, are in-
tinderea de 1643 falcr, din care
www.dacoromanica.ro
DOLHASCA
600 cultivabile, 720 paclure, (Sta-
tul are 1362 hect. paclure), Ioo
falcI finat si restul neproductiv.
ImproprietaritI la 1864 si
1879 sunt 173 fruntasI, 187 pal-
masl si 63 codal, stapinind 1 16 r
falcT si 37 prj.
Are o biserica, cu hramul
Invierea, zidita de satenI, la
1877, deservitá de 3 preotI si
2 cintaretI si improprietarita la
1864 cu 25 falcI si 40 prj. ; 0
scoala rur. mixta, conclusa de
un invatator platit de stat, in-
fiintata la 1866, frequentata de
75 scolarI, improprietaritA, la
1879, cu 6 J'Oler 40 prj.
Drumurile principale sunt : la
Lespezi (8 kil.), la Gulia (1500
m.), la Dolhesti-MicI (4000 m.)
si la Poiana-RahtivanuluT (5 H.).
Satul Dolhasca n'a fost tot-
d'a-una unde se afta asta-1. In
vechime, se zice, era peste Si-
ret, pe locul numit acum Livada
si Siliste, si se numea Iliesti. Pe
locul ce ocupa azI eran paclurI
marl de stejar si ulm, arborI
de carI se gasesc si acum, a-
proape pietrificatI, cu lemnul
negru ca abanosul si bun pen-
tru mobile. Fie din cauza al-
hiel neregulate si inundatier la
care era expus satul, fie din
alte imprejurarl, satul Iliesti se
muta. pe tarmul drept al riuluI
si anume pe Dealul-Vid. Dupa
cit-va timp, ne mar convenindu-le
pozitiunea, de pe Dealul Vief se
scoborira pe vale, unde sunt a-
cum. La inceput, toate casele al1
fost facute din lemnul de pe loe.
-Mal inainte de 1864, singur satul
Dolhasca forma o comuna.. La
1864, Buda si Gulia se ali_
pira la Dolhasca si in 1870 se
uni si Probota. Din budgetul,
ce se pastreaza in arhiva pti-
marieI, se vede ca primariI de
Dolhasca, Gulia si Probota erati
platifl fie-care ca cite 3 galbed
pe an.
 DOLHASCA
La 1803, cDolhasca-B.ida, a
casa BanuluI Iordache Cananati,
impreuna cu liuzir SerdaruluI
Anastasie, numarati 387 liuzI,
platind 4448 leí bir anual, fiind
si 10 scutit.I». La liuzir birnicr
se adaugeati, cbreslasiI ot tam
io liuzI Cu 140 leI bir pe an».
La 1821, Turcir trec prin
Dolhasca, dar nu-r pricinueste
niel o stricaciune, gratie rnijlo-
cireI ce a fäcut-o un oare-care
Monsieur Diubsche catre mal
marele celor 150 Turcr din B oto-
sani.
Mosia Dolhasca, cu trupul
Buda, avea mal inainte o intin-
dere cu mult mal mare, dar
s'ati tot instrainat bucatr.
Dolhasca sari Buda, mofie, ju-
detul Suceava, plasa SiretuluI,
proprietatea statuldf, fost pen-
dinte inainte de secularizare de
manastirea Probota ; avea (187 I)
o arena anuala de 39400 leI
si a fost una din cele 38 r pro-
prietatI ale statulul ipotecate
pentru imprumutul dominial de
78 de milioane leí contractat
in anul 1871. Pe aceasta mosie
se afl.ä si o padure de vr'o 600
pogoane. Pe periodul 1880/85,
arenda acesteI mosiI a scazut
la 32200 leí anual. (Dupa iz-
voare ofic.).
Dolhasca, stalie de a'r.-def., jud.
Suceava, plasa Siretul, com.
Dolhasca, pe Unja Pascani-Bur-
dujeni, pusa in circulatie la 15
Decembrie 1869. Se afla futre
statiile Lezpezi (10.3 kil.) -si
Liteni (11.6 kil.) Este si statie
finala a linie Dolhasca-Falti-
ceni. Inaltimea d'asupra nive-
luluI marif de 214.65 In.
Venitul acesteT statir, pe anul
1896, a fost de 37620 ler, 67
banI.
Dolheni, sat, in jud. Fakir', co-
168
muna Idriciul, pl. Crasna ; este
formata din douä. cAtune : Dol-
heni-de - Jos si Dolheni-de Sus,
Cu distanta intre ele de 500
m. Satul e situat pe coasta de
V. a dealulur Dolheni. Are o
populatie de 60 fam., san 200 sufl.
LocuitoriI sunt razesT. Are o
biserica, refacuta in anul 1857,
deservita de un preot.
In partea de N.-E. a satu-
lul, pe dealul Dolheni, a fost
o biserica, numita Manastirea,
care in anul 1856, a fost stra-
mutata in Basarabia ruseasca,
la satul Hasnaseni.
Dolheni, deal, in partea de E.
a comuneT Idriciul, pl. Crasna,
jud. Falciii ; se prelungeste in-
tre satele: Dolheni, Idriciul si
Tilharesti, avind 2 piscurY : In-
tinul si Brahariul.
Dolhe§U, com. rur., in partea de
N. a pl. Crasna, jud. Falda. Are
situatia accidentata. E marginita
la N. cu com. Mosna ; la S., cu
Bradicesti ; la E., cu Cozmesti
si la V., cu jud. Vasluiá. Este
formatá din satele : Dolhesti si
Pietrisul, pe o suprafata cam
de 902 hect. Are o populatie
de 440 familiT, sail 1500 suflete.
Sunt 270 contribuabilI.
Are doua bisericI; o scoala.
Este udatá de piriul Dolhesti
si traversata de soseaua jude-
teana, ce se leaga cu judetul
Va.sluiù.
Budgetul comuneI este la ve-
niturl de 2865 leI, si la cheltu-
ell de 2789 ler.
Vite sunt : 450 vite marT cor-
nute, 576 oI, 33 capre, 118 cal
si 121 pord.
Dolhe§ti, com. rur., situata spre
S.-E. pl. omuzul, jud. Sucea-
va, la o departare de 16 kil.
de Fahiceni. Se invecineste la
E. cu com. Tudora din judetul
www.dacoromanica.ro
DOLHEsTI
Botosani, despartindu-se prin
riul Siret ; la V., cu com. Pre-
utesti si Uidesti, avind ca ho-
tar ptriul Boura si semne con-
ventionale, la S., cu comuna
Dolhasca si Tatarusi, prin piriul
Valea-Poienir si la N., cu Preu-
testi si Valea-GloduluI, despar-
Ota prin semne conventionale.
Are forma unur paralelogram,
ale carul unghiurI obtuze sunt
expuse spre S.-E. si N.-V. Se
compune din satele Dolhesti-
Marr, Dolhesti-MicI s't Poiana-
Rahtivanuluf, cu resedinta in
ce! d'india.
Are o populatie de 825 fa-
miliI, ce numara 3286 suflete,
(1634 barbatl si 1652 femeI) ;
din carI 92 Izraeliti. Sunt 783
contribuabill. Are cite o bise-
seria in fe-care sat, deservite
de 3 preotl si 4 cintáretl ; 2
scoale rurale mixte, frecuentate
de 90 elevf, din 209 baetI si
199 fete in virsta de scoala.
Budgetul comunef, pe anul
1892-1893, are la veniturl ler
8722 s'i la cheltuell 8380,68 lel.
Vite s int : 222 caT, 492 bol,
669 yací, 1998 or, 36 capre si
961 porcf.
Are cam aceeasT altitudine
ca si Dolhasca.
E udatä. de Siret sí de piraiele :
omuzul-Mare cu afluentif sal:
Butnarasul, Harbuzul, Diudiul,
Buta, Piatonita si Podisorul.
Mosia Dolhesti e proprietatea
statuluT, fosa a manastirel Pro-
bota, iar Poiana-RalitivanuluI e
proprietatea familiel Rahtivanul.
Suprafata comuner e de 3706
falcI, din cari 1631 falcT pa-
dure (statul are 2507 hect. si
9020 aril), 1996 cultivabile si
restul neproductiv. Improprie-
taritl la 1846 sunt: 137 pal-
masI si 286 codasT, stapinind
1120 ala
Dolhe§ti, sat, 'in com. cu acelasI
DOLHE6TI
nume, pl. Crasna, jud. Falcin.
E situat pe valea piriulur Dol-
hesti, ce curge printre doult
dealurT, unul spre V. de sat
numit Dealul-Rate ce continua
spre N. in forma de cimpie
arabila sub numirea de Valea-
le-Craciun, iar spre S., cu in-
tinse imase, finate, vir si livezT,
sub numirea de Dealul-Rusului;
si unul in partea de E. a sa-
tulla numit Dealul-Mord, pe
care se face cultura. de cereale,
mal cu seama in partea nor-
dica, pentru care s'a numit de
ceT batrinI Dealul-PlaiuluT. La
capatul acestui deal spre N.-V.,
unde se impreuna cu Valea-lul-
CrAciun, se formeaza dealul Ca-
parle, in hotarul Ciortestilor,
din jud. Vasluin. Acest deal, se
zice, si-a luat numirea de la un
batrin razas numit Caprior, pen-
tru ca era portiunea sa din ra-
zasie.
Din legatura Vaier-le-Craciun
cu DealufPlaiuluT se intinde in-
tre ele Dealul-Ulmulul, numit
dupl un batrin arbore de ulm
ce sta in picioare pe culmea la
Din Dealul-PlaiuluI, in directia
nord-estica se intinde o empie
pe valea intinsa a Crasnitel a-
coperia cu dumbravI si finate
de ale razasilor ; lar de la poa.
lele acesteT vaT se ridica Dealul-
Crasner, pe ale caruT culmI se
ata soseaua judeteana ce trece
de la Hui la Budgoasa-Iasi,
si care serva de hotar intre
mosia Crasna si Dolhesti.
Printre aceste dealud curg
piraiele : CaparieT, ce izvoreste
din dealul Cu acelasT nume ; Va-
lea-luT-Craciun, cu sorgintea de
la o tintina din fundul vale. Am-
bele Oraje unite trec prin satul
Dolhesti, formind piriul Dolhesti;
Crasnita, izvoreste din fundul
traje! Crasnita, curge pe Ruga
Dealul-CrasneT si se vara in
piriul Crasna.
58878. &arao Methmar Geogrtwo. I os. I.
169 DOLHE6TI-MARI
Se zice, ca din vechime a- relul, Petru-Vodd, Dolhesti, Gru-
ceasta mosie forma un trup genitor, marginindu-se cu satul
cu mosiile Casnita si Bradi- Plotunul (asezat in susul piriu-
cesti, sub denumirea de Crasna, luT Ozana) si cu satul Pipirigul
care fiind loc domnesc, s'ar fi (asezat catre gura piriuldi cu a-
daruit de $tefan-Voda cel-Mare celasT nume, maT in josul Ozand).
unuT viteaz ostas al san cu nu- Vatra satuluI are o intindere
mele de Crasnas, de la care s'a de 28 hect. 6o ara', cu o popu-
numit si locul de Crasna. Dupa latie de 104 familiT, san 463
moartea-T an ramas mostenitorT suflete.
doI fiI si o fiica, carl Impartind Terenurile fiind de natura
mosia futre el, a luat unul par- muntoasA, locuitorif sunt nevo-
tea CräsniteT, si ceT-l'altI doI itl a-sT angaja paminturI pentru
partile Badicesti si Dolhesti. cultura. in afara de raionul co-
Partea de mosie Casnita, ce se muneT Pipirigul.
afla pe teritoriul judetule Vas- In acest sat se afla.: 1 moara
luin, trecu din mina in mina pana Cu o plata ; 1 herastran siste-
la 1882, cind proprietarul St. matic purtat prin ajutorul aper ;
Rosetti o Vindu Cu 32000 gal- o piva. In imprejurime se intinde
benT d-luT D. Vidrascu, actual padurea statului Pipirigul.
proprietar. Cele-l'alte doua partI Sunt 104 contribuabill.
din mosia Crasnef, Brädicesti Numdrul vitelor este de 1300
si Dolhesti, devenir-a mosiI ra- capete, din cae : 120 bol, 93
asestI. vacT, goo o!, 20 cal, 6o rima-
Cu infiintarea schituldf Bra- torT si wo vite miel cornute.
dicesti, mosia Bradicesti deve-
ni prin danie si cumparaturl, Dolhe§ti, rainurd de mung, ce
a schituluT, si dupä seculariza- face legatura t'Are ramura Pe-
re, a statuluT, iar Dolheti re- tru-Voda cu Domesnicul, for-
mase tot mosie azaseasca. meaza hotarul Intre com. Pipi-
Mosia are o suprafata cam rigul s't com. Calugareni, jud,
de 758 hect. si o populatie Neamtu.
de 260 familiT, san goo suflete,
din carT 150 contribuabilT. Dolhe§ti, ira, in suprafata de 15
Este resedinta comuneT. Are tälcI, format de omuz.il-Mare-
o scoala, infiintata in anul 1867, lingd satul Dolhesti-Mar!, jud.
frecuentata de 30 elevI ; o bi- Suceava. Acum e acoperit de
serica vechre, fAcuta in anul 1740, stuf si in mare parte namolit.
deservita de un preot si doT das- Apa sa pune in miscare o moa-
calI. a cu tref pietre, aductnd 3000
LocuitoriI sunt razesT. EI se le venit anual.
ocupa, pe linga agricultura, si
cu cultura viilor si a livezilor. Dolhe§ti, pitig, izvoreste de pe
Prin mijlocul satuluT curge pi- teritoriul comuneI Dolhesti, pl.
riul Dolhesti si trece soseaua Crasna, jud. Falciti, trece prin
judeteana, ce se leaga de jud. satul cu acelasT nume si se var-
Vasluiti. sa in piriul Crasna.
Dolhe§ti, sat, in com. Pipirigul, Dolhe§ti-Mari, sat, judetul Su-
pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu, ceava, pe mosia si in com. cu
asezat pe valea piriuluT Ozana, acelasi nume, ,a,sezat pe tärmu-
futre ramurile muntilor : Cotna- rile $omuzule - Mare.
22
www.dacoromanica.ro
DOLIIETTI-MICÌ
Are o_populatie de 414 fa-
miliT, sati 1932 suflete (916 bar-
ball si toI 5 femel), din carT 71
IzraelitT. Locuesc in 451 case.
Sunt 426 contribuabill
Vatra satuIuT ocupa 41 ala
Mosia, proprietatea statuluT,
fosa a manastirel Probota, e
In intindere de 3333 falcT, din
carT 1722 cultivabile, 1532 pa_
dure si restul neproductiv. Im-
proprietaritT la 1864 sunt : 84
palmas! si 170 codasT, stapinind
668 PácT
DrumurT principale sunt : la
Dolhesti-MicT (4 kil.) si la Pre-
utesti (8 kil.)
Are o biserica, cu hramul Sf.
Paraschiva, deservita de i preot
§i 2 cintaretT, i improprietarita
Cu 17 atcr.
A fost zidita inainte de 1470
de tata! luT . endrea, Hatma-
nul luT tefan-cel-Mare.
Traditia spune ca maT inainte
ar fi fost biserica saseasca. In
biserica sunt 3 morminte: unul
al tatalur luT endrea, al doilea,
al Hatmanului si al treilea, al
unid lü al acestuia. Doua at1
inscriptiT slavone, lar piatra de
pe al treilea a fost luata, de
cine, cind si ce s'a fácut nu se
stie. In pome/nic se pomeneste
Alexandru i endrea. OclajdiT
saú alte odoare vechr nu se gA-
sesc. O singura 'coalla a Mal-
ceT DomnuluT se aseamand mult
Cu cele de la mormintele luT
Petru-Rares din manastirea Pro-
bota.
Satul are o scoala rurala
mixta, conclusa de un invatator,
platit de stat, infiintata. la 1864
frecuentatä de 50 scolarT, din
91 balet1 si 119 fete, in virsta
de scoalä.
In sat este o moarl a mo-
sid.
La 1803 «Dolhesti a manas-
tireT Probota, avea 13 liuzT, pla-
tind 2432 leT bir pe an.,
170
sa0 Gioseni, sat,
pe mosia i in com. Dolhesti,
jud. Suceava. E asezat pe o-
muzul-Mare. Are 343 familiT,
1052 suflete (516 barbatT si 536
femeT), din carl 16 Izraeliti. Con-
tribuabilT sunt 287. Case de lo-
cuit 282. Vatra satuluT ocupa
23 falcT. Improprietaritl la 1864
sunt: 45 palmasT si 99 codal,
stapinind 374 falcI.
Are: o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, ziditä la 1833 de lo-
cuitori, improprietarita. la 1864
Cu 17 &Id, deservita de i preot
z cintáretr; o coalà primara
mixta, conclusa de un invatator,
pida de stat, infiintata la 1891;
e frecuentata de 40 elevr, din
74 bdeti si 47 fete in virstA de
scoala.
In sat este o moara a statu-
luT pe apa omuzuluT-Mare.
Dolia, sat, pe mosia Boroaia, co-
muna Mälini, jud. Suceava. E
asezat pe tarmurile piriuluT de
Ja care $Ia luat numele. Are o
populatie de 19 familiT, sati 62
suflete, din carl 12 contribua-
bilr; locuesc in 15 case. Vatra
satuluT ocupa 7 Ala'.
ImproprietaritT la 1864 sunt:
5 palmasT i r codas, stapinind
22 miel $i 40 prj.
Biserica din Pluton si scoala
din Pipirig, jud. Neamtu, ser-
va i acestuT sat.
DrumurT principale sunt : la
Pipirig (5 kil.) si la Malini (31
kil.).
Dolia, firia, jud. Suceava; strl-
bate satisorul cu acelasT nume ;
trece in jud. Neamtu si se varsa
in pir. Neamtu.
Dolia, vale, in jud. Buzati, com.
Ztrnesti-de-Cilnati, intinzinch se
si in com. Fundeni. Puncte cul-
minante sunt : UlmiT-VernesculuT
Odaia-VernesculuT, unde se
www.dacoromanica.ro
DOLINA
si face stringerea recoltelor de
pe mosia Turbureasca, in lun-
gul careia se intinde aceasta
vale.
Dolina, vale, filtre dealurile Do-
fina si Gaureana, com. Costi-
nesti, plasa Tirgul, jud. Boto.
sani.
Dolina, sat, In partea de N.-V.
a com. Costinesti, pl. Tirgul,
jud. Botosani, pe valea i pir.
Siena. Are o suprafata de 1465
hect. si o populatie de wo fa-
miliT, sail 440 suflete.
Are o biserica, deservita de
cintaret. In sat sunt 2 morT
de apa la iazurT si una cu aburT.
Vite sunt : 297 bol i vacT,
67 cal, z214 or, 8 capre si 131
mascurT; 6 stupT.
Sunt 3 circiumT, 3 comerci-
antT si 6 meseriasT.
Dolina, pîrlü, incepe de pe te-
ritoriul mosieI Vaculesti, com.
cu acelasT nume, pl. Cosilla, ju-
detul Dorohoiti, si se varsa in
pir. Strahova.
Dolina, deal, in partea de S.-V.
a comuneT Dracsani, pl. Mile-
tinul, jud. Botosani.
Dolina, a'eal, jud. Botosani, pl.
Tirgul, com. Costinesti.
Dolina, pödure, jud. Botosani,
pl. Tirgul, com. Costinesti, in
intidere de 430 hect.; pe dea-
lul Vasilincea, in partea de V.
a mosieT Dolina.
Dolina, pIrla, trece prin mijlocul
satuluT Dolina, com. Costinesti,
jud. Botosani, si se varsa in pi-
11111 Sicna.
Are o biserica (mAnAstire) de
zid ; o scoala primara mixta,
care in 1886-87 a fost frecu-
entata de 33 elevI, din 72 in-
 DOLILE
scrisT. $coala a fost infiintatA
inainte de 1844 de egumenul
mAnAstireT Doljesti , Arhiman-
dritul Veniamin Rosetti, devenit
In 1844 Februarie 3, Episcop
de Roman.
Sunt 414 capete de vite.
Este legat cu orasul Roman
prin osea. Acest sat exista
inainte de 24 Martie 1615, un
document care poartA aceastd
datA, ne vorbeste despre din-
sul.
Dolile, ramurd de .munli, jud.
Neamtu ; se intinde din jud. Su-
ceava spre marginea com. Pi-
pirig, legindu-se cu grupa mun-
tilor CotnArelul in spre E. de
satul BAboesti.
pirliaf, ce izvoreste din
nodul ramureT de muntl cu a-
celasT nume i muntif CotnAre-
lul, jud. Neamtu, pl. de Sus-Mij-
locul ; curge pe hotarul corn.
Pipirig si se varsA in pir. Pipi-
rig, aproape de obirsia aces-
tuia.
Doljescul, iaz, pe teritoriul sa-
tuluT cu acelasT mime, pl. Pru-
tul-d.-s., jud. Dorohoia, in su-
prafatA de 17 hect., 19 ariT.
Doljesti, com. rur., in jud. Ro-
man, pl. Siretul-d.-s., spre N.-
E. de orasul Roman, la 16 kil.
de resedinta plAseT. Este ase-
zata pe malul sting al riuluT Si-
retul. E formatA din satele : Bu-
hoanca, Buruenesti, Boljesti, RA-
diul si Rotunda, cu resedinta
comuneT in satul Doljesti. Are
o populatie de 620 familiI, sati
2769 stiflete, din carr 700 con-
tribuabilT ; 651 case de locuit.
Populatiunea este mar mult de
jumAtate UngurT.
Are 3 biserici, din carT I ca-
tolicd ; o scoalà primará
care in 1886-87, a fost fre-
171
cuentatA de 33 elevI din 72 in-
scrisT. Tine de circumscriptia
fiscalA Sagna.
Sunt 2200 capete de vite marT.
Veniturile comuneT sunt de
5771 ler si cheltuelile de 5228 leI.
Este legat cu orasul Romal
prin osea.
Doljesti, sat, in jud. Roman, pl.
Siretul-d.-s., com. Doljesti, spre
N.-E. de orasul Roman, la 16
kil. si de 8 kil, de resedinta
plAseT, pe malul sting al riuluT
Siretul. Are o populatie de 146
capT de familie, sari 622 suflete,
din carT 153 contribuabilI ; lo-
cuesc in 145 case. Stiti carte
27 persoane.
Doljesti, foastd nandstire de ea-
lugArr, lar acum bisericA de mir,
in marginea de S. a sat. cu
acelasT nume, jud. Roman. Acea-
stA bisericA are imprejur o li-
vadA mare, Aici, pe la anul 1844,
Februarie 2, era egumen Archi-
mandritul Veniamin Rosetti, care
la aceastd data a fost ales E-
piscop al RomanuluT, in local
luT Meletie, permutat ca Mitro-
polit la Iasi.
Doljesti, nto,sie, a statuluT, in jud.
Roman, plasa Siretul-d.-s., com.
Doljesti, arendatA in 1887 cu
13090 leí.
Dolje§ti, ddure, proprietatea sta-
tuluT, in jud. Roman, plasa Si-
retul-d.-s., com. Doljesti, in in-
tindere de 76 hect.
Doljul, judel, situat in partea de
S.-V. a OltenieT.
Numele de Dolj pe care-I
poartA judetul, insemneazA Jiul
de jos, (psl. dol, vale, groapA),
in opozitiune cu Gorjul,
de sus, sati Jiul de munte (psi.
gora, munte).
Limitele. Judqul Dolj se
www.dacoromanica.ro
DOLJUL
mArgineste in partea de N. cu
jud. Gorj, la S. si V. cu flu-
viul DunArea, la V. cu jud. Me-
hedinti si la E. cu jud. Vilcea
Romanati.
Limita de N., incepind din
dreptul comuneT VAleni, merge
spre S.-V. pana in dreptul com.
Poiana, plasa Jiul-de-Sus, este o
linie conventionalA ce tac Dealul-
MueriT, riul Plosca (ZAicoiti), riul
Amaradia, com. CApreni, Dea-
lul Icleanul, plasa Jiul-de-Sus si
se termina in dreptul comuneT
Ppiana, de unde incepe hotarul
natural format de riul Gilortul,
ca directiunea aproape direct
spre S. pänd la vArsarea sa pe
malul sting al riuluT Jiul, in
dreptul comunerrintAreni, unde
se terminA limita de N. cAtre
jud. Gorj i de unde incepe
hotarul de V. cAtre jud. Me-
hedinti.
Limita de V. este o linie con-
ventionall, care incepe din drep-
tul comund Tintäreni, merge
spre S.-V. pinl in Valea-luT-Petru
tdind apa MotruluT. De aci se
intoarce spre S. pinA la com.
GogoOul, pl. Doljul-de-Sus, td-
ind valea riuluT Obedeanca.
Din com. Gogo§iul merge spre
V., tAind dealurile Guardinta,
Radovan, precum i rlul Des-
nAtiul, coprins intre aceste doul
irurT de dealurT. ApoT se in-
toarce spre S. pAná. in DunAre
(Cetatea), urmind pe o micA
intindere cost4a de V. a dea-
luluT Cerbul.
Limita de S. i V. incepind
din dreptul com. Cetatea, ho-
tarul natural, hotar politic fatA
de Bulgaria, cAtre V. i S., este
format de fluviul DunArea, de-
serie un arc de cerc cu des-
chizAtura spre V. pAnA in drep-
tul schelef Arcer-Palanca, de
unde ia directiunea direct spre
E. pAnA la pichetul CAlAra0,
formind in tot cursul descris,
DOLJUL
hotarul politic al acestuT judet
catre Bulgaria.
Limita de E.: a) catre judetul
Vilcea, incepe din dreptul com.
Valeni si merge cu directiunea
de N.-V.--S.-E. Mind riul Frati-
la si se terminá la com. Bul-
zesti; b) catre jud. Romanati,
incepe de la com. Bulzesti, merge
spre S.-E., taie apa Fratild
apa Geamartaluiul, urmeazá pu-
tin coama dealuluT Balsiul, de-
scrie o mare curba cu convexi-
tatea spre V.; Mind riul Tasluiul
calea ferata Craiova-Balsiul
pand la com. Ghindeni, plasa
Ocolul, de unde iar se intoarce
spre S.-E, pana in dreptul pi-
chetuluT Calarasi.
Topografia. Forma judetu-
luT este aceea a unuT sector de
cerc, al cdrui arc, cu deschi-
zatura spre N., il formeaza. Du-
n área si ale carei raze le for-
meaza douà liniT, care plecind
una de la Cetatea si alta din
dreptul pichetuluT Caldrasi, s'ar
inelni la com. Valeni.
Lungimea cea maT mare a
jud. este in directiunea N.-E.
catre S.-V. de la nordul com.
Zdicoiu, in dreptul com. Valeni,
pana la Dunare, in dreptul o-
rasulur bulgaresc Arcer-Palanca,
vre-o 135 kil.
Largimea cea maT mare o
atinge jud. din dreptul insuleT
Bogdan pang la satul Calarasi,
o distanta de vre-o zoo kil.
Configuratiunea i aspectul
topografic ce ne prezinta jud.
Dolj, este al unor trepte de
amfiteatru care se ridica gradat
de la Dunäre, formind doua.
terasse ; cea de S.-E. formata
de o vasta cimpie si cea de
N.-V. ce face parte din regiu-
nea dealurilor, i fiind-ca se
obicinueste a se imparti solul
RomInier in treT regiunT :
muntilor, cea mal malta N., a
sesului ce ocupa partea de S.
172
si regiunea dealurilor ce ocupd
mijlocul dintre cele 2 regiunT
expuse, se poate zice ea jud.
Dolj se intinde cu 2 treimi
din suprafata sa in regiunea
seasa., iar a treia parte din
solul sail tine de regiunea co-
linelor sari a dealurilor, ce ocupd
N.-V. districtulur.
Orografia. Din punctul de
vedere al inclinatiuneT terenuluT,
considerind jud. Dolj, avem a
ne ocupa: a) de regiunea de-
luroasa. din N.-V. si b) de re-
giunea cimpiilor, care se termind
in Dundre cu granita.
Intre culmile Carpatilor si
sesul Dunarean, se afla o flsie
mare de teren accidentata, ce
poarta numile de regiunea dea-
lurilor.
In jud. Dolj, dealurile patrund
de la N. si V. si se intind, a-
vind directia generala de la
N.-V. si N. catre S.-E. si S.
pana la o linie care pornind de
la com. Calafat, ar trece prin
N. plasei Báileti, prin S. plasei
Jiul-de-Mijloc si prin N. plaseT
Jiul-de-Jo s .0 eea ce caracterizeaza
regiunea dealurilor este: ca.
inaltimea Ion medie nu trece
peste 250 m. ; 2) ca. riurile car!
in regiunea muntilor contin in
fundul albiilor lor bolovani de
dimensiunT mari, indata c ajung
in regiunea dealurilor (Dolj) isT
micsoreaza iuteala curentuluT,
asa ca apele Ion nu mal pot
transporta de eft pietris, care
se micsoreaza din ce in ce pe
mdsurá ce riurile ajung in re-
giunea sesulul, asa ca. la intrarea
in aceasta din urma regiune,
pietrisul dispare si este inlocuit
cu nisip extras din riul Jiul la
varsarea sa in Dunare, unde
chiar este In formatiune o mica
delta. Exceptie fac duffle, carT,
a izvorind din regiunea dealurilor,
nu ,strabat de cit terenurT nisipo-
argiloase ; in albia acestor riurT
www.dacoromanica.ro
DOLJUL
este numaT nisip (riul Dasna.
tuiul) ; 3) Valle riurilor sunt
largT, productive, populate si
viabile ; 4) Ca avem coame de
dealurT marl earl separa apele
riuluT Jiul (Dolj) de ale riuluT
Olt, prelungirT din culmea
noaga.
Culmile prineipale din re-
giunea dealurilor sunt continu-
atiunT ale muntilor din jud. Me-
hedinti i Gorj. Parte din ele
sunt in dreapta JiuluT i futre
acestea putem cita Dealul-Cer-
buluT, care se lasa din culmea
GodeanuluI (Mehedinti).
Din Dealul-CerbuluT se rami-
fica spre S.-E. mai multe siruri
de dealurT, earl despart ?titre
ele mal multf afluentT micT din
dreapta riuluT jiul i dintre earl
maT insemnat este dealul Gu-
ardinita-Radovanu. Din Dealul-
Negru (Mehedinti), se lasa in
jud. Dolj, Dealul Smadovita-
Tiuleni, fare riul Sfircea
Obedeanul, aflat in dreapta riu-
luf Jiul i dealul Baltati-Varari,
intre riuI Sfircea pe de o parte,
Motrul si Jiul pe de alta parte.
In stinga riului Jiul putem cita:
1. Dealul Icleanul, continuatie
a dealurilor Andreesti si Prigo-
rici, culmea Zanoaga. Dealul
Icleanul se continua prin Dea-
lul-ChicioareT i Dealul-Mare in-
tre afluentif din dreapta riuluT
Am aradia i ce! din stinga
luI Jiul. 2. Dealul-MueriT, conti-
nuatiune din culmea Zanoaga
(Gorj), care cu prelungirile sale:
dealurile Floresti si Prisaca, des-
part basinul JiuluT de afluentiT
din dreapta riuluT Olt.
Culmile secundare ce se lasa
d in Dealul-MueriT sunt: Dealul
Radinesti (Gorj) continuat ca
Dealul-Magurilor, Piscul si Scroa-
fa, despartind pirtul Ploscuta
de piriul Scroafa, dealul Adin-
cata, dealul Stejaruld, dealul
Ceratul, dealul Danciulesti si
DOLJUL
dealul Leul. Toate sunt acoperi-
te cu viT, finete i paduri, i au o
inältime aproximativa de 120 m.
Dealul-Murgasiului si Dealul-
Geamartaluiul ce string intre
ele valea riulur Geanuartaluiul.
Dealul-Blindarului, Nistolului,
GolumbuluT, Glava, aproape de
malul sting al Aula! Plosca, unde
o ciocnire intre T'Atar! i Ro-
mini avu loc.
Dealul-Inalt, Dealul-Bradesti-
lor, Bincaciul, pe care se afta
poiana Bincaciul.
Dealul-Bulzesti,D ealul-Caprei,
Dealul-Rupturile cu 150 m. in-
naltime. Velesti, Cu 400 m. Pis-
cul-StaiculuI, 200 M. Piscul-Ci-
resului de wo m. Dealul-Raca-
renilor, Dealul - Valcanestilor,,
Cioroiul, Dealul-Odoleni.
Din dealul Icleanul se lasa
dealurile Balosaui cu piscurile:
Dogariul-Spird si Gigliul-Grino-
lea. Inaltimea lor aproximativa
e cam de 600 m.
Dealul-BouluI,BousoruluI, Mu-
ere!, cu piscurile Lupoi, Ca -
Nalt, Tarnita, Fárcasului
si Piscul-Corbului. Inaltimea lor
aproximativa. este de wo m.
Dealul Chera, pe virful ca-
nija se afil o movila numita
Cula-Nemtilor sail Streaja-Inalta,
punct de supraveghere filtre va-
lea Gilortuliff i valea riului Jiul,
Dealul-Cioaca sad Racovita, Dea-
lul-Cirnestilor, Dealul - Piscului
600 m., Dealul-Dracului.
Din dealul Poroina (Mehe-
dinti), se lasa in jud. Dolj, dea-
lurile: Leurdoasa, Macrea, Tea-
scul, Argetoaia, Salciilor, Cer-
nAtestilor, Minzatulur, Trieste-
niculuT, continuat cu Dealul-Bu-
curului.
Dealul - Mandstiricea, Gogu,
Somaralul-Mic, Somaralul-Mare
Voita, Sirsca, Belotul si alte
raid dealuri de pupila insemnä-
tate. Fata Mona, Dealul-Tro-
ian, Piscul lur-Cinghir.
178
Din Dealul-Cerbului se 'asa
Dealul-Gurguesti, inalt de apro-
ximativ 100 M. ; Dealul-Carau-
la spre S.-E., iar direct spre
Dunare se lasa din Dealul-Cer-
bului, Dealul-Dobridor, care ur-
meazä de aproape mala sting
al limare pana aproape de
Calafat.
Valle sunt strinse intre
dealurilor de mg sus Ele
sunt continuatiuni ale vailor din
jud. Mehedinti si Gorj, fiind
mai inguste, maT adind si cu
inclinatiunea repede in regiu-
nile muntoase si la trecerea lor
in regiunea dealurilor (Dolj),
sunt mal largi, cu peretil mai
putin inclinari si maT putin in-
Printre cele mal insemnate
sunt : valea inferloara a riului
Motru, valea GilortuluT, ambele
pe limita de N. a judetuld, va-
lea Jiului, care din ce in ce se
largeste pana ajunge in regiu-
nea sesurilor. Valea riuluI Ama-
radia, precum Plosca si cele-
l'alte vaT ce maxesc cursul Jiu-
lui.
Regiunea easa se intinde in
S. judetuluT de a lungul Du-
nard. Aceasta regiune se mar-
gineste spre S. de o fisie de
paminturi joase, baltoase, mlas-
tinoase si cu o inclinatiu le de
abia simtita. Aceastä fisie for-
meaza terassa Danubiana. Ea
intreagä forma in vechime al-
bia Danard in epoca geologi-
ca deluviand ; dar Duarea ro-
zind cu incetul tdrmul drept
depunind mere' ramol pe
cel sting, s'a departat spre S.,
lasitud la N. aceasta terassa. Prin
acest fenomen se poate explica
departarea de tarm a mai mul-
tor din porturile noastre.
In spatiul coprins intre Du-
nare, Bechet, Ghidiciul, Biana
si Ciuperceni, se intind adeva-
rate dune de nisip, a caror in-
www.dacoromanica.ro
DOLJUL
tindere si navalire aú fost Im-
piedicate prin plantarea pAdu-
rilor de salcimi. Cele mal in-
semnate sesurT ale jud. Dolj
.sunt : sesul riuluI Jiul $i sesul
riulul Dasnatuiul.
Padurile in cimpie sunt pu-
tine ; strabatI IntinderI mar1 fárA
a Intlini vre-un arbore in cim-
pia nesfirsita, care lipsita de
adapost, este expusa vinturilor
violente. Vara, seceta este loar-
te mare din cauza lipsei de pa-
duri care sa atraga ploaia. Azi
s'a recunoscut gresala ce s'a
facut, distrugindu-se padurile
de aceea se fac plantatiuni siste-
matice.
In regiunea sesurilor obser-
vam ca pamintul este presarat
de movile mal-1 i mici, insirate
in grupe de 3, 4, 5, 6 si mar
multe. Asupra acestor acciden-
te artificiale ale terenuluI de
toate formele si dimensiunile,
despre carl istoria nu ne spu-
ne mal* nimic, circula mal multe
versiuni:
Unele ar fi fost infiintate
cu scopul de a servi ca puncte
de observatiune in timpul nenu-
maratelor razboaie petrecute aci.
Altele a(' fost morminte
omenesti din epoca cind se in-
huma sal' se incinera cadavrele.
Altele aü fost presarate de
popoarele barbare, ce s'el suc-
cedat in aceste regiunT, pentru
a le servi de calluza la re-
intoarcere. Multe din ele sunt
de data mal recenta ridicate In
memoria unor evenimente mari,
cum bataliT ; iar altele sunt ho-
tare 'filtre mosii. Mal principale
sunt: Cula-Nemtilor saü Strea-
ja-Inalta, pe virful dealuluT Che-
ra. Santul, Silistea, Glinareasa,
Balta-Verde, Magura-OstriI 'cu
diametru de 22 metri i inalti-
me de 5 metri; Gainoasa, Tir-
nava, Turtita, Imita, a bu! Pi-
ciorus, Vlagurele, Creme
DOLJUL
nea, Ciuta, Caravanul, Turculur,
Mare, cu Dor, Lupulur, Mag.-
Valer, Rusteanca, Carbunelul,
Coteiul, avelca, Coteia$111, Cir-
steT, Popiciul, Strimtura, Eau-
reanul, Caprarulur, Chiot,
Insiratele, luT-Caragea, Viilor,
Nestomenia, Ceringultg, Ovre-
iuluT, Lata, Carantina, I ar-Guli-
man, cu Cercul-Turculur, Stanca,
Popir, Tiganulur, Fetelor, Mo-
vila-lur-Stamat, 2 movile: Insira-
tele, Trasniter, HotuluT, Ghe-
baciul, Cerbulur, Cazacilor, Pia-
tra i Gura-Pietroaser.
In jud. Dolj, regiunea sesu-
luT, constitue partea cea marjoasa
a solulur si se deosebeste de a
dealurilor, ca.cr suprafata sa ne
prezinta un plan inclinat spre
Dunare.
Hidrografia. Judetul Dolj
este udat de mal multe riurT
marl i mici, cad strabat in
toate directiunile, intretin umidi-
tatea i fertilitatea solulur.
Cursul cel mal principal al
acestuT judet este fluviul Duna-
rea, care 'II ucla prin partea de
S.-V., incepind de la com. Ce
tatea panä la pichetul Caldrasi,
despartind acest judet de Bul-
garia.
Jiul care infra in acest judet
prin com. Tinterani, curge prin
valea Pultif coprinsa intre pre-
lungirile dealulur Icleanul, pe
stinga i Baltati-Varari pe ma-
lul drept, cam pana in dreptul
com. Bradesti, de unde malul
sati drept incepe a fi marginit
de ramificatiunr ale dealuluT
Smadovita-Tiuleni.
De la intrarea sa pe teritoriul
acestui judet, parcurge in direc-
tiunea N.-V.-S.-E., sträbate pl.
pul-d.-s., formeaza putin limita
de E. a plaser Dtunbrava-d.-s.
cu pl. Ocolul, merge cu aceastä
directiune pana la orasul Cra-
iova, de unde intrA in regiunea
sesulur Pulur, formind limita des-
www.dacoromanica.ro
174
partitoare tntre pldsile Ocolul
jiul-d.-j., pe stinga i Pul-d.-
mjl. i Balta, pe dreapta.
In regiunea sesulur are directi-
unea direct spre S. pana la varsa-
rea sa in Dunare, in dreptul insu-
ler Copanita, in fata careia este
in formatilne o mica delta.
Inainte de 1879, Pul, din drep-
tul com. Comosteni, se indrepta
spre S.-E., varstndu-se la Be-
chet. Aceasta schimbare a cur-
sulur san a provenit din cauza
nämolulur tirit de el, precum si
a nisipulur tirit de vinturile cele
marr, cad ati contribuit la for-
matiunea dunelor.
In dreptul com. Zavalul for-
meaza o cascada inalta de 2 in.
Afluentir pe stinga Pulid in
pl. Jiul-d.-s. sunt: Gilortul ce
formeaza putin limita de V. ca-
tre jud. Gorj, de la com. Po-
lana pana la com. TintAreni ;
Valea - Birlogulur ce vine din
com. Tatomiresti, unit cu Va-
lea-Rea, se varsA in Jiul, pe ho-
tarul com. BrAdesti; Almajelul,
ce-r vine din com. Bradesti ; Al
majiul, din com. Almajiul ; Ama-
radia, ce se varsa in stingapuluT,
la satul Troaca, com. Cernelele
Popoveni, ce-1 vine din com.
Balta-Verde; Lumasiul, din com.
Malul-Vare ; Silistea, din com.
Secuiul ; Giorocul, din Adunati-
de-Giormane; Predesti, din com.
Caciulatesti ; Sad ova, din com.
cu acelasT nume.
Afluentir pe dreapta Pulur
sunt : Motrul careir are imbu-
catura sa pe teritoriul acestur
judet, vársindu-se la Gura-Mo-
trulur ; Racovita si Almkjelul din
com. Filiasi ; Brebesulur, pida,
din com. Argetoaia ; Fratostita
din cora. Fratostita ; Salcia din
com. Scaesti i Saleta; Sfircea,
vine din Mehedinti, curge la
V.-E. si se varsa mar jos de
com. BrAdesti; Obedeanca, unita
pe dreapta ca Breasta, se varsA
DOLJUL
In fata com. Breasta; Leamna
se varsa linga com. Bucovatul ;
Hotulur, Prodila, ce vine din
com. Podad si DrAnicul, din
com. DrAnicul.
In regiunea seasd, Pul curge
printr'o vale larga de la 3-6
kil. Pe aceasta vale se gaseste
mult pietris. Toata valea dula
Jiul este stabAtutl de nume-
roase sosele, nationale, judetene
comunale, unind t'Are ele lo-
calitatile situate pe aceeasT vale
sati pe diferite val.
De la Craiova si pana la pa-
sul Lainicr, o osea judeteaná
si alta comunala, urmeaza fie
care mal al riulul.
Intre Craiova i Filiasi so-
seaua judeteana este insotita si
de o portiune din calea ferata
Craiova-Turnul-Severin.
Valea riulur pul este produc-
tiva si populatd. Ea este co-
prinsa intre dota malurr inalte,
din care cel mal inalt este tan
mul sting.
Al doilea curs e Dasnatulul,
curs independent, ce se varsa
In balta Nedeia, izvoreste din
Dealul - Negru (Mehedinti), in-
fra lu Dolj, prin plasa Dum-
brava-d.-j. Curge spre E. pana
la comuna Ciutura, de unde
se indrepteaza spre S. pana la
varsarea sa in balta Nedeia, in
dreptul com. Cima. Se incarca
pe stinga cu piraiele : Dasnatu-
iul - Mic,Pietriceaua, Ciutura,
Purceaua.
Pe dreapta cu piraTele ; Jiva-
nul, Banaguiul i Val ea - Rea,
carr se vars1 in dreptul satulul
Radovan.
Partea de N.-E. a judetulur tine
de basinul OltuluT i anume de
sub-afluentir sal: Geamartaluiul
unit pe stinga cu Fratila, precum
si de riul Tasluiul, ce apartin
acestur judet numar prin cursul
lor superior.
De alungul terasser danubiane
DOLJUL
se gdsesc o multime de lacurl
formate din revarsarile Dunarei
cari comunica intre ele si chiar
cu Dunärea prin numeroase
brate.
Printre acestea se numara la-
curile :
Maglavit, Cetatea, Uturin, Go-
lenti, Moreni, Tunari, Ciuperceni,
Sazatul, Gogonetul, Salda, Man-
cinita, Oveasele, chiopul, Topi-
lele-Mari, Topilele-Mici, lur-Guta,
lui-Dumitru-Stoian, Buicliul, Ra-
del', Murta-Strimba, Idegla, Ti-
noasa, Lunga, Lungulita, Gloni-
ceanul, Rotundei, Desa, Poiana,
Piscul, Rastul, Bistretul sati CA-
lugarul, Paricari, Cialaciul, Cur-
tea, Lungul, Alesteul si Insi-
ratele.
Bdltr sunt : Nedeia, Branistea,
Mdcesurile, Giormanele; Balta-
Verde, Popii, Ratd, Rener, Sa-
dova, Tinosul, Ograda, Girlele,
Serca, Scheaua, Alesteul, Gilda-
ele, Nicola, Corbului, DumbrA-
vita, Craiovita, in partea de apus
a Cralovei. Dupa o traditiune
locala despre dinsa, se vorbeste
ca in vechime forma o mahala a
orasului Craiova. Dar prin vre-
un cutremur salí alta pricina,
s'a scufundat pamintul cu locui-
toril impreuna Cu o biserica ; Cio-
riciul, Sandul, Vircanul, Secuiul,
Manda Glodutul si Ruptura.
Multe din baltile jud. Dolj
sunt formate de revarsarile riu-
lui Jiul. Inteinsul se varsä: balta
Bizdina, Jitia, Popii, Ochiul, ce
aduc apele baltilor Strimba, Me-
tia, Lunga, Pretina, Jietul, Ras-
cruel, Lungile si Saratele.
Insulele judetului, de a lun-
gul Dunard, sunt:
Cetatea, in fata com. Cetatea;
Golul si Golenti, in dreptul satu-
lui Golenti, com. Maglavit; In
dependenta, Calafat sati Ostro-
vul-Mare, in fata orasului Calafat;
Bogdan, in dreptul com. Ciuper-
ced; Canapa, ce-va mai jos ;
175
Acalia, in dreptul com. Dessa si
Caluda, mal jos ; Chichinetele si
Galoana, in dreptul com. Rastul ;
Gätanul, in dreptul Bistretuld;
Copanita, in fata Gigherei. In
dreptul acestei insule se varsa
riul Jiul. Apoi : Papadia, Cara-
bula, Prundog, Lom si Cosova.
Jiul, prin cotiturile sale to im-
parte de multe ori apele, for-
mind mal multe insule neinsem-
nate, printre care insula Gin-
giova, in dreptul com. Gingiova,
pl. Balta.
Geologia.Pgmln tul j u d. Dolj
este format din terenuri din e-
pocele tertiard si quaternard. Mg
tot N. sati este format din tere-
nuri tertiare pe cind centrul si S.
sunt formate din terenuri quater-
nare. Sistemul pliocen formeaza
toate colinele si dealurile din re-
giunea de N. a judetuld si se
prelungesc pana mal' jos de
Craiova.
Rocele predominatoare ale
acestui sistem sunt: argiluff de
diferite colori pure sati cu con-
cretiuni calcare, marge, nisipuri
fine si ordinare, pietrisuri si
grezir.
Terenurile quaternare formea-
za regiunea intreaga a sesului
si o parte din a dealurilor, cari
nu se afla de cit pe coastele
unor val si al citor-va cimpii.
Din acestea fac parte aluviuni-
le riurilor si prundurilor de girle.
Ca depozite aluviale sunt prun-
disurile de pietris, nisip si ar-
giluri aduse de apele riurilor,
maT ales cind vin mati, depu-
nindu-le pe terenul peste care
se revarsa.
Terenurile quaternare ati o
grosime de to m. si sunt in-
semnate cariere in malul Du-
narel. Materialurile din aceste
cariere servä nu numai pentru
trebuintele locale, dar se trans-
portä cu seicele, marT cantitatI
de pietris la Bechet, la Izlaz,
www.dacoromanica.ro
DOLJUL
(Romanati) pentru asternutul so-
selelor.
Ape minerale se &ese la
Breasta, la localitatea numita.
Trer-Fintid, de tina Craiova.
Pentru adunarea apelor ferugi-
noase, s'aa construit aci 3 fin-
t'id, de unde si numele locali-
tate!. In com. Desa se &este
Balta-Neagra ce contine mare
cantitate de iod, asemenea si
la Gighera, pl. Balta.
Clima.Clima jud. Dolj, este
temperata, dulce si sdniltoasd.
Vara este foarte cald si iarna
foarte frig. Diferenta intre vara
si iarnd este mare ; lar trece-
rea de la un anotimp la altul
se face brusc.
Temperatura medie anuall
este de 120.
Vara arsitele sunt infricosate,
tunete, fulgere, grindine, virte-
juri, vijelir si furtuni; iarna irisa
In timpul gerurilor mari, trighea-
tä toate riurile, chiar si Duna
rea.
Prima-Vara si toamna sunt
anotimpurile cele mar frumoase
si mai placute.
Vinturile ca in toata Rominia
sunt: Crivdtul ce sufla de la
N.-E. .din cauza el tara este
desvelad si lipsita de paduri in
acea directiune. Austrul vint
cald din V. Baltaretul caldicel
sufld din spre Marea-Neagra si
aduce ploi. Zefirul, vint dulce,
lin si placut, bate foarte rar;
directia lui este de S.
Inaltimea principalelor locali-
tati, din acest judet, de asu-
pra nivelulur Marii-Negre, este
urmatoarea :
Craiova.*) . 135,85 m.
Calafat . . 85,0o 2
Filiasi*) . 125,80 2
Bechet . . 65,00 2
Sadova . . '00,00 »
Circee) . 209,84 2
Velesti*) . 195,03 2
Isalnita*) . . I 10,90 2
DOLJUL
Cotofeni*) . . . 137,58 m.
Racari*) . . 129,06 »
(La localitatile insemnate cu
un asteric*) s'a dat inaltimea
la care se afla statiunile cailor
ferate).
Populalia. Judetul Dolj,
are o populatie de 82713 fa-
mili! sati 302385 suflete, din
caff : 156214 b 1113 atT $i 146171
femeT; neinsuratf 81179 barbatI,
71486 femeT ; insuratI 67765
barbatT, 67765 ferneT; vaduvI
6220 barbatI, 7514 femeT; di-
vortatT 193 barbatT, 263 fe-
meI; 294308 RominI ; 878 Sirbi;
720 GrecT ; 38 TurcT ; 1390 Bul-
gari; 1141 GermanT ; 35 Pru-
sien! ; 24 Ru$T ; 520 Ungurl ;
97 Francezi ; 318 Italienr; 43
Belgieni; 12 ElvetienT ; 5 En-
glejT ; de alte nationalitätT 2 8 5 6 ;
297343 ortodoxl; 1804 catad;
372 protestantI; 2821 mozaicI;
38 mahomedanT; 2 armen!; 5
lib erT-cuge tato rT ; 199110 agri-
cultor!; 3306 meseria$T; 3006
comercial-ti; 257 industrias! ;
3445 profesiunT libere ; 13645
muncitorf; 5266 servitori.
tiü carte 30123 barbatT
7008 l'eme; nu stiá, 126091 bar-
batT, $i 139163 femeT.
Produclizinea soluluf. Jade-
tul Dolj are o intindere de
637069 hect., din carT s'a cul-
tivat in anul agricol 1890-91:
292033 hect., plus 18298 hect.
vii, raminind restul teritoriuluT
ocupat de padurT, izlazurr, la-
carl 135.10, etc.
Pamintul judetuluT Dolj este
foarte productiv, maT ales valea
JiuluT,care produce in abun-
dentd tot felul de cereale. Pa-
tine locurT sunt impropril agri-
cultureT, din cauza existente!
baltilor. Acestea irisa produc
trestie i papura $i locuitorif
comunelor invecinate se ocupa
cu facerea rogojinelor. Terenul
nisipos de pe marginea Duna-
www.dacoromanica.ro
176
riT, intre Ciuperceni $i Bechet,
a fost facut productiv In unele
partI, prin plantarea de salcimI.
Prin caderea frunzelor acestor
pomi, solul incepe incetul
incetul sä. devie fertil.
La Ciuperceni s'aii maTplantat
in nisip butucT de vite indigene
din toate varietatile, in scop de
a se studia caracterele ampe-
lografice.
Insulele sunt acoperite de ra-
chitT i aula, irisa maioritatea
formata de prundi$urT acope-
rite cu iarba si pe alocurea cu
ritchitt
Baltile judetuluT, maT cu seamä.
cele de fina Minare, dati o
mare cantitate de pe$te.
Padurile ocupa o mare parte
a teritori9lui judetuluT : numaï
terassa danubiana e lipsita cu
total de padurl afara de malurile
DunariT ocupatá k multe pärtI
ci padurr de plopT, rachita, a-
ninT i salcif si nu produc mar
nimic.
Statul poseda in jud. Dolj
53 padurT, Cu o suprafata apro-
ximativa de 36563 hect. La
Aprilie 1892 se aflati in exploa-
tare din padurile statuluT 317
hect. 6990 m. p., aducind un
venit a9ual de le! 215605,55.
sunt sadite pe o Intindere
de 18298 hect., care produc o
cantitate de : 175113 hectolitri
de vin negra si 46250 hectolitri
vin alb.
Rachiá de prune se produce
anual 1840 hectol., rachiá de
vin 544 hectol. Tescovina $i
d rojdiT se produce 3 2 7 7 8 hectol.
StupT cu albine sunt 4194,
carT ad produs: 7742 kgr. miere
2075 kgr. ceard.
Cultura cerealelor e foarte in-
tinsa. In anal agricol 1890-91
cultivat 292033 hect.
In anal 1888 se gasea(' in
judetul Dolj urmatorele masin!
unelte agricole : 20 ma$inT
DOLJUL
de semanat, 63 de secerat
de cosit, 134 de treerat, 127
ca abur! $i 7 cu manej, 753 de
vinturat, 213 de batut porumb,
62 cu abur! $i 151 cu manivela,
1665 plugurT de lemn, 26898
plugurr de fer, 98 scarificatoare
si cultivatoare, 246 grape de
ffer, 317 avalugurr, 588 mo$o,
roitoare de fier, 1347 mo$oroi-
toare de lemn san rarite, 4 gre-
ble pentru strins finul, mi$cate de
vite $i 216 trioare salí masinf
de ales saminta.
Dupa agricultura, cre$terea vi-
telor constitue bogátia cea mal
mare a judetulur. In aceastá
privinta, Doljul e cel
judet din Oltenia, $1 chiar din
intreaga Rominia.
Numarul capetelor de vite,
a fost in anui 1990 de 511545
din care : 47776 car, 183 n'a-
garr i indgdrite, 40 catirl si
catire, 135184 vite corn., 261891
oT, 8731 capre si -57740 porcT.
Una din ramurile de prodlic-
tiune ale jud. Dolj, folositoare
traiuluT locuitorilor, este indus-
tria. Ea ocupa parte din locui.
torT, carT lucreaza in diferite
stabilimente industriale.
Sunt 70 morT cu abur! pen
tru macinatul faineT, 164 morT
de apa, i de vint $1 385 de
animale ; i fabrica de tabacarie
la Bucovat pentru trebuintele
armateT ; alte 2 fabrici de pie-
larie la Craiova, cu ma$inT per-
fectionate, z fabrica de fringhif
a societateT eViitorulD, mal multe
fabricT de laminad i de sa-
pun, velnite de fabricat rachiti,
etc. Mara de acestea, industria
casnica se inseamna prin dife-
ritele tesaturT din bumbac,
nepa $i link din care se fac
pinze, toale, suman!, etc.
Cdf de comunicafie. Comu-
nicatia in judet e inlesnita prin
urmatoarele drumuri :
1. Calea-feratd.Linia ferata
DOLJUL
Bucuresti-Virciorova, infra in
judetul Dolj pe la Pielesti, tre-
cind podul peste Tesluiti (lung
de 15 m.), de unde se indrep-
teaza spre Craiova. De aci se
coboara in valea Amaradiel,
trecind-o peste un pod lung
de x lo m., pleaca spre Racari
Filiasi, de unde o apuca spre
V., intrind in judetul Mehedinti.
Linia ferata Craiova - Calafat,
merge paralel cu soseaua jude-
teana, trecind pe la Segarcea
Bailesti. De la Filiasi pleaca
o ramura spre N., catre Tirgul-
JiuluT, si ese din judet 'lit
propierea PoianeT.
,,Sosele nafionale.oseaua
nationala Slatina-Virciorova, du-
pa ce trece Oltetul, peste un
pod de lemn, lung de 64 m.,
jara in judetul Dolj, taind dea-
lurile Balu1u i Prisaca. ApoT
descinde la Craiova, trece Ama-
radia pe un pod de lemn, urca
niste picioare de dealurT la Co-
tofeni i Valea-Rea, trece Jiul
(pe un pod de lemn de 114m.)
padurea Filiasi, dupa care
infra in judetul Mehedinti.
§oseaua Craiova-Caracal, lun-
ga de 54 kil. i larga de 9 in.,
pleaca din partea de E. a Cra-
joyel, prin bariera numita a
CaracaluluT, trece pe la Pielesti
si l'Ara in judetul Romanati, la
kilometrul al 19-lea. $oseaua
Craiova-Ghelmegioaia, trece Jiul
pe la Breasta, pe un pod lung
de 164 m., intra in valea riului
Obedeanul, trecind pe la Rasnic,
Cernatesti i Tiu, dupa care
intra in judetul Mehedinti.
5Sosele mixte.De la Fi-
liasi, din soseaua nationala Cra-
iova-T.-Severin, pleaca o ramura
de osea spre N. spre a
lega cu T.-Jiul. $oseaua, lungA
de 6o kil., urmeaza valea Gilor-
tuluTpe care 11 trece de 4 oil
pe podurT de lemn, apoi se intoar-
ce prin Copacioasa spre T.-Jiul.
38878. Afarole Mcnoniu (impone. 1 ot
177
Ca o continuare a soseleT ju-
detene Craiova-Calafat, pleaca
din acest din urma oras o so-
sea spre T.-Severin, lunga de
96 kil. Trece prin Cetatea, apoI,
peste tiul Drincea, strabate pä-
durea Bucuri, trece prin Hinova,
urca dealul Starmina, si apoT
urmeaza tärmul sting al DunariT
pana la T.-Severin. Pe vremea
diligentelor, drumul de la Cala-
fat la T.-Severin se facea pe
aceasta sosea ; iar la Entina-
BanuluT era india posta, din
cele 5 cite se aflati pe acest
a- drum.
)Sosele judefene. Orasul
Craiova e un centru insemnat
de comunicatiune, cacT afara de
calea ferata si soselele nationale,
mal pleaca de ad urraatoarele
sosele judetene : Craiova-Calafat,
trece Jiul pe un pod lung de
280 m., urca dealul Podan,
strabate vale DasnatuiuluT, unde
trece riul pe pod ; tale apoT dea-
lul Radovan, strabate padurea
Märacinele si se indrepteaza
spre Calafat. Lungimea acester
sosele e de 75 kil. $oseaua
Craiova-Cetate, trece Jiul pe
un pod de 137 m. lungime
se indrepteaza spre Cetatea,
trecind pe la Terpezita i Vir-
topul. Are o lungim e de 70
kil. $oseaua Craiova-Amaradia,
ese din Craiova, urmeaza paralel
valea AmaradieT pana la Capreni
de unde ese din judetul Dolj.
$oseaua Craiova-Bistretul trece
prin Segarcea i Ceratul, urca
dealul din dreapta JiuluT, trece
Desultuiul i balta Bistretul pe
pod de lemn. Are o lungime
de 65 kil. O alta osea leaga
Craiova cu Bechetul.
se S'osele comunale.Mal mul-
te sosele comunale leaga diferite-
le comune intre dinsele inlesnind
ast-fel comunicatia. Vora men-
tiona numaf, ca maT importante
prin lungimea lor, soseaua Cala-
www.dacoromanica.ro
DOLJUL
fat-Bechet, care trece prin
Rastul, Nedeia si avalul,
trece Jiul pe pod umblator,
strabate padurea Sadova si a-
junge la Bechet. O alta osea,
plectnd din Breasta, uneste a-
ceasta comuna cu Carpenul
trecind pe la Plesoiti, Caciulatul
Mona, etc.
Navigafia. In jud Dolj
sunt porturile : Cetatea, Cala-
fat, Bechet, vizitate de basti-
mente cu pinze i aburT si de
vaoparele de po.5ta pe Dunare,
care transporta pasageriT.
Imparfirea administrativd.
In anul 1815, sub Voda loan
Caragea, judetul Dolj se sub-
impartea in to plasT, avind
146 sate :
i. Plasa Cimpului cu 15
2 BaltiT-de-Sus » 8
Baltri-de-Jos
Dumbrava-d.-j. 14
Dumbrava-d.-s. 14
Jiultif-de-Jos »
Jiului-de-Sus » 13
Hamrez.-d.-j, » 24
Hamrez.-d.-s. » 19
to. GilortuluT »
La 1872, gasim judetul im-
partit in 7 plasf:
. Plasa Amaradia cu resedinta in
Goesti.
Plasa Balta cu reved, in Barca
2. Cimpul Calafat
* Dumbrava * Terpe-
zita.
Plasa Jiul-d.-j. cu res. in Sadova
Jiul-d.-s.
2. Cotofe-
ni-din-Fata.
Plasa Ocolul cu res. in Craiova.
La anul 1882, unindu-se p1A-
si1e Amaradia cu Ocolul (avind
subprefectura in Melinesti)
Jiul-de-Sus cu Dumbrava (avind
subprefectura in Filiasi), jude-
tul fu ast-fel sub-impartit in 5
plasT.
Prin legea votata in 8 si 19
Mala 1892, i sanctionata la
4 Octombrie acelasI an, judetul
23
DOLJUI.,
fu impartit In lo pld0, dupd
cum urmeazä.
Amaradia, Cu 18 Icomune
rurale $i 90 sate. Re,edinta
subprefecturii in cAtunul Drumul-
Mare (com. Meline$ti).
Balta, cu 16 comune ru-
rale i 20 sate. Re$edinta sub-
prefecturiI in com. MAce$ul-d.-s.
Bdilefti, cu 15 co mu n e
rurale $i 20 sate. Re$edinta
subprefecturii in com. Baile$ti.
ampul, Cu 14 comune ru-
rale, 20 sate si I comuna ur-
bana. Re$edinta sub-prefecturiT
in com. urbana Calafat.
Dumbrava-de-Sus, cu 17
comune rurale si 43 sate. Re-
$edinta subprefecturii in cAtu-
nul Sopotul (com. Sopotul).
Dumbrava-de-Yos, Cu 16
comune rurale i 27 sate. Re-
$edinta subprefecturiT In com.
Virtopul.
cu 16 comune
rurale $i 58 sate. Re$edinta
subprefecturli in com. Filia$1.
Yiul-de-Mijloc, Cu 14 co-
mune rurale $i 37 sate. Re$e-
dinta subprefecturei in comuna
Segarcea.
cu 13 com.
rur. i 27 sate. Re$edinta sub-
prefecturei in catunul Dobre$ti
(com. Caciuldte$ti).
io. Ocolul, cu 16 com. rur.,
com. urbana i 46 sate. Re-
$edinta su bprefecturer in Crai ova.
Administralia.Puterea exe-
cutivä a jud. e incredintatl u-
nuT prefect, ce'$I are re$edinta
in Craiova, avind ca ajutoare la
administrarea pläilor, io sub-
prefecti i 157 primarT cu aju-
toarele lor, pentru administra-
rea comunelor.
Pichetele sunt ni$te puncte
de granita in$iruite pe linga
DunAre la o egald distantA unele
de altele. Ad i dorobantiT pazesc
limitele tArel. Unele din ele sunt
construite in forma de bordee,
www.dacoromanica.ro
178
pe partile cele mal* ridicate ale
terenului, spre a nu fi invadate
de apa cind Dunarea vine mare.
Incepind de la hotarul jud.
Mehedinti ele sunt : Schela-Ve-
che, Bogdan, Riiosul, Canapa,
Gighera, Caldra$i.
Pofta telegraful. Po$ta
dateazA de la Alexandru Ipsi-
lanti. Atunci se fAcea cu ni$te
cArucioare proaste ; cu incetul
insd, acest serviciti s'a imbuna-
tatit ; s'a introdus serviciul po$-
telor rurale, deligentele $i trans-
portul scrisorilor i pachetelor
pe caile ferate.
In jud. Dolj, sunt 6 birouri
telegrafo-po$tale avind ai ser-
vida de telefon i anume la :
Craiova, Calafat, Filiai, Ceta-
tea si BucovAt.
Comerciul. Comerciul jud.
Dolj consta in exportul produc-
tiunilor sale $i in special, al ce-
realelor $i al vinurilor sale; pe de
altA parte, in importul obiecte-
lor depro venientA strdina. Des-
facerea productelor pentru
inAtate se face in porturile Ca-
lafat $i Bechet ; pentru pro-
ductul intern, prima piata co-
mercian a jud. e Craiova. Mal
multe tirgurT $1 iarmaroace a-
nuale inlesnesc asemenea des-
facerea productelor. La porturT,
Cu deosebire la Calafat, se
face un comerciu intins Cu ce-
reale.
Marca judelulut Dolj este
un pe$te, din cauza cA, din nume-
roasele bAlti situate in acest ju-
det, se scot cantitati marl de
pe$te. Jiul i cele-l'alte 1-tul-Y ale
judetuld produc in deosebi sco-
bari $i mrene.
Portul. Portul locuitorilor
este national; dar el se deose-
be$te foarte mult de la locali-
tate la localitate. In unele partr
portul este a$a de fix, in eh
se poate spune numaT dupl ex-
terior din ce parte a Doljuldi
DOLJUL
este un locuitor. Dar ca tip ge-
neral putem da urmAtoarele no-
tite
In timpul erneT barbatii poar-
t5. caciulf negre de oaie, cojoace,
minecare (un fel de mintene
v5.tuite), haine (suba lunga cu
guler inflorit cu ibri$in) $i cica-
reci (itarI) din dimie alba, epin,
gea, (un fel de manta lunga-
tot din climie de liná insA ne-
grita, l'ara mined, Cu gluga des-
fa.cuta $i lasata pe spate, nu-
mita chepeneag glugA); a-
ceastA epingea este intrebuin-
tata numaT cind ninge $i ploua ;
in picioare poarta ciorapT sati
obiele de bina, cizme sati pan-
toff $i opina In timpul veril:
paldrif de pal-e, de pis15. $i cA-
ciulf (cei mal bAtrini poartd ca-
ciula olteneascl, larga la fund
strimta la gura), cAma$T lungi
$i izmene de pinza de bumbac
sad de tort tesut cu bumbac,
flanele de fina lucrata in casa.
Femeile poartä pe cap bro-
boadA sati marama, fruntare $i
cirpe (invelitori) de bumbac sub-
tire sati de borangic, carnA$T de
bumbac, fuste de arniciti i za-
velcr de fina (alese orT vargate);
acesta este portul in timp de
vara, cind mal toate femeile
umblA cu picioarele goale. In
timp de iarna portal este ace-
la$T, cu deosebire cA imbrAca-
mintea este mar groasa qi Cu
addogire de : flanele lucrate in
casa, rninecare, scurteicf, cio-
rapr, ghete °fi pantoff.
Ata vara cit i lama, ca cin-
gatoare, barbatii poartà o cu-
rea lata de care atirna cutitul
$i punga, lar femeile, bete, oil
briti lat de linA.
Notite istorice. SA cerce-
tam, pe cit se va putea, de cine
a fost locuit pAmintul Doljului
In decursul timpurilor $1 rolul
ce a jucat Banatul CraioveI in
istoria noastrA nationala.
DOLJUL
In vremile cele mai vechi, des-
pre care istoria ne-a lasat vre-o
amintire acest pamint a fost
strabatut de Sciti, popor nomad
de rasa arica.
Putin timp, dupl ei aflam aci
pe GeV, inainte de anuI 334,
inainte de Chr., popor de ori-
gina tracica, originar! probabil
din muntiT Rodope (Peninsula
Balcanica).
()data Cu GetiT trecusera Du-
narea Dacif, popor inrudit cu
GetiT, carT s'asezard in Transil-
vania. Acestia, in urma une! ras-
coale, 'pun mina pe putere
daù numele de Dacia, regatului
infiintat de GetT la N. Duna-
rel.
In curind Dacia cade sub sta-
pinirea romana si imparatul Tra-
ian, invingatorul luT Decebal,
trece in al 2-lea resbel dacic,
prin Oltenia. El face sa se con-
struiasca un pod peste Dundre,
pe la locul unde se afla asta-zi
Turnul-Severin, apoT pune mina
pe Drubetis, oras asezat ad,
apuc5. peste Amutria, oras dac,
asezat pe malurile MotruluT, aflu-
ent al Pula si merge drept
spre Olt, la un loc pe care Ro-
mani! Il numird Pons-Aluti de
la un pod ce s'a aflat peste a-
cest 61. Apucind de aci, valea
OltuluT, armata romanä popo-
seste inteun loc care mai
zitI Il gäsim purtind numele de
Castra-Traiana, ajunge dupa a-
ceea la Arutela, pe malul riuluT
Lotru, afluent al OltuluT,
trece pasul TurnuluT-Rosu, in
Transilvania.
Dacia este colonizata i avem
dar Doljul locuit de colonT Ro-
mani, de la 106 pana la 207.
Din acest moment s'a asezat
patura din care se nascu po-
porul de azT romin.
La anul 270 incepe navalirea
popoarelor barbare cari s'ati
perindat in aceste locurT si
179
sunt urmatoarele Gotil, HuniT,
Gepizii, ei ati distrus vieata de
stat a colonistilor ; insa nu ail'
putut, distruge in sufletul lor,
sentimentul nobileI origine.
Dupa acestia vin SlaviI, earl
aú o inriurire mar mare asupra
poporuluT, de oare-ce, Doljul e
judet de cimpie si se stie
Slavir s'ati asezat mult la
vale ; ca dovadd de asezarea
Slavilor in aceste locurT, avem
si terminologia geografica a
judetului. Insusi cuvintul Dolj
este slavonesc din Dolny, de
jos si Jiul ; &lied Jiul de jos.
Dupa acestia nävälesc in ve-
chia Dacie : UngurT, PecenegT,
CumanT i TätarT. Din acestia
CumaniT sunt earl ati trait maT
de aproape alaturi de poporul
OltenieT.
In aceeasT vreme, in care Crar-
loan se afla in Dolj (vezT ori-
gina numelui Craiova), o parte
a Olteniei, Vilcea incäpuse in
miinele until conte german Con-
rad, numit de rominT Domni-
sorul; tot atunci, adicl la anul
1232, apare pentru prima oar5.,
un maghiar Luca, cu titlul de
ban al Severinului.
Peste 7 anT, la anal 1240,
vedem pe un al II-lea ban un-
guresc, de Severin, numit Ostlu.
De la acesta ne-a ramas suve-
niri topografice, in regiunea oc-
cidenta15. a OltenieT districtul
Gorj i Mehedinti, valea i muntiT
Oslea.
Care parte anume a apartinut
Ungurilor, nu se s tie ; ori cum
ar fi insa, numirile topografice
ne daü dreptul de a crede ca
intre anii 1230-1240, UnguriT
vor fi izbutit sa apuce vre-o fásie
de pämint din Gorj i Mehe-
dinti, botezind-o banat al Se-
verinuluT, in speranta uneT co-
tropirT ulterioare.
In 1240, se intimplä a patra
nävalire, sosesc Mongolir (Ta-
www.dacoromanica.ro
DOLJUL
tarn"), carT pana atund nu se
atinsese inca de latura Olteana.
Dar in timpul acestor eveni-
men te, unde sä fi fost RominiI ?
Cronicarul persan Fazel-Ullah-
Resid, care a descris-o la in-
ceputul secolulur al XIII-lea
dupa fintinT oficiale contimpo-
rane, din arhivul SultanuluTMeh-
med-Cazan, ne spune ca hanul
mongolic Orda, intrind in tara
Oltulur, i-a esit inainte Basarab-
Ban (Bazaran-Ban), dar a fost
batut.
DecT, in aceste zile furtanoa-
se, strimtoratT din toate direc-
tiunile, RominiT din Oltenia n'ati
fugit si n'aii pTerit, ci all stat
neclintiti sub banul lor national
din dinastia Basarabilor, pAnd
ce barbariT s'ai1 retras i atunci
esiti din vizuinele muntilor
revarsatT din nod pe dimple,
Oltenii apucat a povesti
cu fost-ail fost» cele intimplate.
Aceasta epoca teribila ne e
fecunda in traditiunT.
Inca o probä cum ca pa-
mintul Oltenia era locuit in
secolul al XIII-lea de ValachT,
ne-o da o diploma a regelur
Ungariel Bela al IV-lea, din
1247, prin care el darueste ca-
valeriIbr Ioniti din Ierusalim,
pamtnturile asezate peste munti,
In Valahia.
In acest document se pome-
nesc cincl mid sate, din carT
trei sunt aratate anume ca im-
poporate cu Romini. Regele,
anume concede cavalerilor toata
tara SeverinuluT, impreung cu
cnezatele luT Ioan si Farcas
pana la fiat Olt, precum i tara
numitä Lytiea (a LotruluT) ex-
ceptind din aceasta donatie
tara VoevoduluT Valah, Lyrtiea,
care o las5. Valahilor, precum
o avusese Ora acum. Acest
stat a luT Lyrtiea era acelasT cu
a lui Basarab-Ban, care impTe-
dicase pe Marl de a trece in
DOLJUL
Oltenia. Poate ca era el insu$T,
$i fiind din familia Basarabilor,
fusese nuruit de Ungurl in do-
cumentul de la 1247 Cu numele
sail propriO, lar de cronicarul
persian, cu titlul i numele fa-
milieT.
MaT ttrziü intilnim tot in aceste
partii pe voevodul Liteanul
(probabil acela$T cu Lyrtiea) $i
cu Basarab-Ban, care se revolta
impreuna cu fratele sati Barbat,
contra RegeluT UngarieT, Vladi-
mir Cumanul. Se vede decT
cà dintre statele urzite pe te-
ritorul muntean, niel unul n'avea
puterea i virtutea aceluT de
peste Olt.
Cind l'usa veni dincolo de
munti marele voevod al Paga-
ra.suluf, Radu-Negru Basarab,
cu toata boTerimea ce era mal
inainte peste Olt (majores terrai,
din documentul de la 1247) s'ati
sculat cu totii de ati venit la
Radu-Negru VocIA, inchinindu-
se sa fie sub porunca luT $i
numaT el sa fie peste totT std-
pinitor, (cron. anon. in cMag.
ist.,, IV, pag. 232).
Sincar, de alta parte zice :
Radu-Voc15. Negrul era Vocla in
Ardeal i Hertog pe Amla$
Figara$ $i ají pogorit la tara
Romineasca pe apa DimboviteT
la Cimpulung, unde s'ati acut
curtI i manastire la acest an.
Venit-ad i Basarab, Banul Cra-
joyel j s'ají supus luf. Si ati
stapinit numitul Domn toata
tara Romineasca Cu cele cincT
judete ale CraioveT pana in
Dunare.
Aceasta inchinare de huna
voe a capuluT acelel regiunÌ
catre Domnul de peste muntI,
a careia amintire s'a pastrat de
traditia munteana, este adeve-
rita prin pozitia de mal ttrziti
a banului Oltenier.
Este cunoscut cá. pe ciad In
IVIoldova rangul boTerieT banuluT
www.dacoromanica.ro
180
era mic, venind dupa paharnic,
In Muntenia banul CraioveT, era
cea maY Malta boIerie, indata
dupa Domn $i cu mult mal
presus de totT ceT-l'altI dregatorT
ai curtiT.
Banul CraioveT avea chiar,
in deosebire de ceT-l'altI boierT,
o putere teritoriala care se In-
tindea tocmaT asupra celor cinc/
judete de peste Olt.
Baltazar Valter, in descrierea
faptelor luT Mihal-Viteazul, spune
despre banul de Craiova, ca
este prefectul acestuT mare
tinut al tareT romine$tT. El trage
toate veniturile de peste an, ale
aceleT insemnate partI de tara.
Mara de acestea, atit la pri-
mirea demnitateT seale din vechT
asezate, cit $i pentru apararea
marginilor tareT, intretine 200
cazad i mal multi presiziarT
rominT.
De asemenea ne spune $i ra-
portul unuT misionar catolic din
anul 1688 ca : dupa principe
este banul, dregatoria luT este
sa $aza la Craiova, are dreptul
de a judeca In cauzele criminale
$i in oare-carr civile, ca i prin-
cipele, lusa de la Poarta-de-FIer
pana la Olt. El facea divan ca
Domnul din Bucure$ti, avea
sub el un logoat III de Divan,
pentru pricinele din'auntrul,
ca logofatul de taina din Bu-
cure$ti, avea un polcovnic de
ora $ (ca Aga din Bucure$ti)
pentru paza ulitelor $i a foculuT
pentru narturr, adica fixarea
pretuluT lucrurilor vinzatoare,
pentru petitiunile celor
ce av-eati procese, un Armas
II, pentru pu$caria de acolo
un portar III, pentru ospitalita-
tea Turcilor ce veneatí ca sa
intilnesca pe Banul i altI lo-
gofetT de divan.
and se intimpla ca el se afla
In Bucure$ti judeca acasa la
sine, pe Ruga aceasta avea
DOLJUL
deosebit pecetea cu care sigila
hotarlrile judecatilor $i ordinele
volniciilor.
Aceste drepturT exceptionale
ale banuluT de Craiova, Ostra-
te pana adinc in timpurile maT
noT, ne arata ca autoritatea luI
avea un caracter teritorial, ca
era un vasal al domnulul .Mun-
tenieT. O asemenea pozitiune a
banuluT In sinul statuluÌ Romin
(muntean) nu se poate fusa ex-
plica, de ctt prin anexarea a-
celeT regiunT catre corpul mal
mare de care ea se alipi.
Fiind-ca nicT un izvor nu ne
arata ca Banatul-Olteniel ar fi
fost cucerit dupa desalicare,
suntem silitT sa primim de ade-
Orate spusele traditiuneT, care
ne arata acest ducat inchinin-
du-se de buna-voe descalecato-
ruluT statuluT muntean.
Cum se face fusa, ca banul
Basarab sa fi primit ara impo-
trivire suprematia principeluT ve-
nit de peste muntl, cind Liteanu
se opuse une! forte superioa-
re, nu ne explica de cit do-
rinta une intarirT a poporului,
consolidarea libertateT i apoI,
legaturile de rudenie ce existas
in tre banii CraioveT $i noul Domn
descdlecat.
Inteadevar, Radu-Negru era
$i el din familia Basarabilor
el este numit in documentele
Ungurilor, Tugomir Basarab.
Sub Alexandru Basarab avem
o invaziune In Oltenia a luT
Stefan Du$an, tarul Sirbilor el
inaintind cu repeziciune, reqi
de a coprinde Craiova ; peste
putin a fost gonit de Alexan-
dru Basarab, urmind apoT o re-
concilatiune futre SirbT i Mun-
tenT, intarita printr'o casatorie,
prin care banatul era inapoiat
MuntenieT.
Rolul jucat de Craiova in a-
ceasta imprejurare, dovede$te
nu era un ora $ ara insemnatate.
DOLJUL
Sub Mircea-cel-Mare, pe la
sfir$itul secoluld al XIV-lea,
TurciT ad cucerit Vidinul ince-
pind a navali in Oltenia. In a-
ceasta batalle a pierit eroul fa-
vorit al Slavilor meridional!, ce-
lebrul Marcu Craisorul.
Lupta s'a dat la Rovine (cu-
vintul insemneaza loc batos) ce
se afll lingl Craiova. Aceastä
ilustra victorie a carel stralu-
cire, se revarsa asupra Craio-
ve!, avusese loc la 17 Mala,
1395.
In timpul lupteY pentru Dom-
nie dintre Dracule$ti $i Basara-
be$ti, intre 1418/56, Basarabesti
folosindu-se de nemultumirea
OltenieT se fac aparatorif drep-
turilor eI, nu irisa pentru a in-
cerca lar o dezbinare a ambe-
lor jumatatT, ci pentru a inca-
leca cea mal mica pe cea mal'
mare, impunind pe boierir sal'
ca DomnI al intreger %AA
De aci incepe o lupa crin-
cena. $i incapatinata filtre dota
marI partide de boierI, cari vo-
lad sa alba pe tron, reprezen-
tantiT intereselor lor. Am putea
zice ca acea lupa i$1. are ori-
ginea, inca de la suirea luI Mir-
cea-cel-Mare in scaun care II
obtinuse prin uciderea frateluI
sad Dan, fost dupa toate pro-
balitatile mare ban de Craiova
$i a caror urma$T Basarabe$ti
se mentin pana tirzid in acel
ducat, mal curind vasal de cit
incorporat in statul Muntean.
Ca proba a luptelor dintre
partide avem un document $1
anume biografia PatriarchuluI
Nifon, unde ni se spune ca. la
moartea la Radu-Voda, se isca
intre boierr ceartd pe care sa
puna domn ; de unde se vede,
ca erad cel putin dota partide
carr sustinead candidatf deose-
bitI, din care aceia ce sustinead
pe Mihnea e$i invingatoare.
Se intelege de la sine, ca
181
Domnul uneI partide, punind
mina pe putere, trebuia O. per-
secute pe partizaniI rivalului
Olí. Acest partid persecutat era
neamul Basarabilor, cae!, spune
tot biografia, clara pre un neam
care era mal ales $i maI tema:
tor de Dumnezed, caruia tí era
numele de mo$ie Banoveti, a-
dica Basarabe$ti, i-a muncit cu
felurite felurI de muncl pe uniI
i-a $i omority.
Acest nume de Banoveti, care
zice ca. le era de mo$ie, arata
ca BasarabeSi erad din bana-
tul Craiove, unde pastrase inca
sca.unul, pe cind o ramura de
a lor se suise $i statuse in ras-
timpurI $i pe tronul Muntenier.
In acest timp partida Basa-
rabeasca, in frunte cu Barbu
Craiovescul $i Neagoe-Basarab
pribegesc in tara turceasca, fa-
cind jaiba la imparat de rail-
tatile luT Mihnea.
Cu toate ca Mihnea este rds-
turnat prin rascoala Basarabe$-
tilor, tronul 'II ocupa un Dracul,
anume Vladut.
La 1512 irisa, se sue pe tron
Neagoe-Basarab, fiul PirvuluI
Vornicul, nepot de frate Banu-
luT Barbu Craiovescul, care a-
cesta insu$1 era fiul bätrinulul
Pirvul.
Pe timpul lui Vladislav (Vlad
VIII, 1524 26) boierif olten1
$i maI ales insemnata familie a
Pirvule$tilor se preface a-I pri-
mi, de o cam data, dar du$-
manindu-1 pe ascuns, purtarea
lor impinge pe Domn s'a scoata
pe acea familie din Banatul Cra-
ioveI, spre a desradacina opo-
zitia din cuibul de peste Olt.
Pirvu atund se rascoald $i
alunga pe Vladislav. Tot par-
tida boIerilor de peste Olt spri-
jine$te venirea la tron a lul
Moise.
Sub Radu al IV-lea vedem ca
Toma, Banul Craiove!, este ta-
www.dacoromanica.ro
DOLJUL
iat din ordin domnesc. Aceste
certurl provoaca amestecul pu-
terilor straine la tronul Munte-
niel $1. sub aceasta apasare uri
a$ä se desface $i se permuta
tot mal mult jocul partidelor.
Mircea al ¡II-lea (1 546-1555)
ridicat in tron in urma restur-
nareI unid Domn inrudit $i din
aceea$I partida cu el, nu 'luce-
teaza de a dumani pe Basara-
be$ti si partida lor, boierif 01-
tenieI ; cel d'intiid lucru pe care
il face, dupa a$ezarea luI in
scaun, este de a taia pe Coada-
Vornicul, pe Dragan-Stolnicul,
pe Stroia-Spatarul, pe Vintill-
Comisul $i alti! necunoscutI,
muncindu-I india pentru avene.
BoIeriI ce scapara de moarte,
fugira in tara Ungurilor, unde
stringind oaste, ce ad putut,
$i stáruind dol anI, ad avut
razboiii cu Mircea la Peri$ $i
ad biruit Mircea-Voda, pierzind
Udriste Nasturel li Teodosie Ba-
nul. Din ace$tI de pe urma boierI
carl cad in lupta, se cunoa$te
cä avea a face cu familia Basa-
rabeasca, cae! neamul Nasturei-
lor era inrudit cu Mateid- Ba-
sarab, iar Teodosie, numit Ba-
nul, ne arata ea era vorba de
boierii din Craiova.
Prigonirea facuta de Mircea
se indreapta clec!, in contra
neamuluT Basarabesc li singele
raspindit de el se explica nu-
maT prin caracterul sad ce! crud.
Cruzimea luT de asta-data avea
motive politice ; incercarea da
a zdrobi vechia partida din 01-
tenia, dusmana seculara a fa-
milia Dracule$tilor. Pe la 1592
sub Alexandru al III-lea, Mihaid
fiul luI Patra$cu-cel-Bun, ajunge
la Mula CraioveI, cedata Id,
de mo$ul sad Iane.
In timpul acesta Iane, intriga
la Poarta in favorul rudeniel
sale spre a-1 da scaunul Dom-
niel. Mihaid in acest timp pre-
DOLJUL
gatea spiritele in arä pentru
primirea stapinireT sale. De si
asezat el neam al Drdculesti-
lor in vechiul scaun al fami-
Basarabilor, Banatul Cra-
ioveT, In sinul boTerimeI ce a-
parase alta-data cu atita inda-
ratnicie dreptul aceld liniI a
familiel domnitoare, totusT reu-
sesc a-si crea o puternica partida
care in ascuns dorea suirea luT
in scaunul MuntenieT, stand ca
aceste doul marl partide de
familie Basarabesti i Dr5.cu1esti
se desftcusera cu timpul sub
apasarea turceasca, in eh ele
prerduserd constiinta interesuluT
teritorial, ce altd-data le des-
binase.
De aceea nu este extra-or-
dinar sprijinirea luI Mihaitl de
boIerimea olteand, cu atit mal
mult, ca el apara Oltenia pe
cit putea de jafurile i despofe-
rile la care expusa Muntenia-
Mare.
Dui:a batälia de la Teleajen,
din 20 Octombrie 1600, MihaiiI,
bätut fuge spre Craiova, pen-
tru a pune Oltul intre el si aceI
ce-1 urmareati.
Cdderile repetate ale Dom-
nuluT treziserá lar uneltirile bole-
rilor protivnid. and ajunge in
Craiova, descopere ad o con-
spiratie care tindea la r1stur-
narea luI. Coprins de o furie
cumplita, el aprinde toate ca-
sele boierilor razvrätitorT si-I u-
cide pe totT, räzbunind in sin-
gele lor, toate suferintele cu
cari soarta il adapa.
In anul 1688, suindu-se pe
tron Constantin Brincoveanul,
cu ajutor turcesc, Balaceanu sta-
rue pe linga generalul Häusler,
ca treaca cu armata luI in
Muntenia, sperind ca de frica,
Domnul va fugi peste Dunare.
Häusler trece pe la Cerneti
vine la Craiova.
In anul 1718, Iulie 21, in ur-
www.dacoromanica.ro
182
ma tractatului de la Pasarovitz,
Banatul Craiovel fu dat Aus-
trid, Msá el nu sezu mult sub
AustriacT, cad in urma pacer
de la Belgrad, 1739, AustriaciT
fiind batutT de Turd, pTerd ia-
rasT Oltenia si aceasta parte de
tarä. este din nog alipita, catre
Muntenia. AustriaciT, call la in-
ceput erati atit de mult iubitT
de MuntenT, nemultumesc la cul-
me populatia din Oltenia si o
fac sa se convingä ca era tot
asa de rat"' sub domnia Austria-
cilor, ca si sub cea Turceasca.
In anul 1761, in urma cere-
rilor si pretentiunilor, MIA de
cuvint, ale Turcilor de pe linga
Dundre, adresindu-se farä intre-
rupere care Banul Cralovel ca
catre un epitrop al Domnului,
ati facut ca sa 'nu se mai tri-
mita nicT un ban la Craiova, ci
un simplu borer cu titlu de Cai-
macan, precum s'a intimplat
Ora in ultimiT timpI.
Acest caimacan se bucura de
toate prerogativele, de toate ve-
niturile i foloasele ca
leafa avea 300 Id pe lund
venitul numit rasura, adica cite
o para de leti din veniturile
Domnid.
Caimacanul avea in totul ve-
nit peste w0000 leT, iar daca
se bucura de favoarea Domnu-
luI, capata aproape indoit.
IspravniciT celor cincT judete
ale banuluI atirnati de-a drep-
tul de Domn i aveati misiu-
nea de a aduna (Wile gene-
rale. Banul cel mare, cel de al
doilea dui:4 Domn i dupä Mi-
tropolit, tine presedinta in di-
van. La toate prezentatiunile,
el poarta caciulá de samur
contas. Semnul dregatorieT sale
este hasganul, adica un toiag
cu baga si sidef, pe care-1 poarta
chiar inaintea Domnulur. El a-
zista i la camera numita a Ve-
litilor impreuna cu Mitropolitul,
DOLJUL
cu VorniciT, cu LogofetiT i cu
boTerI
In timpul Domnilot fanarioiT,
cu toate inegririle istoricilor nos-
tri, vedem ca. sub ceT maT multT,
functionarif CraioveT, eraii bo-
TerT pamtntenT; asa sub Cara-
gea, caimacanul Craiover, era
Enache Hrisoscolea pana la 8
Iunie 1783, iar de la aceasta
data, Voda rindueste ban pe
Dumitrache Ghica, «ca toate tre-
bile parteT loculuT, cite dupa o-
biceiti se cuvine la dregatoria
d-sale, sa se caute prin D-luT.»
Bania dar, nu era desfiintata cu
desavirsire, ea rdmasese o dre-
gAtorie onorifica. Acest lucru
se poate vedea mal bine din
listele boTerilor carI compun di-
vanul CraioveT i criminalionul
de Craiova.
Venind Mihaiu Sutu la Dom-
nie, vedem ca rindueste in scurt
timp la Craiova, unul dupa altul
caimacanT, întîiú pe paharnicul
Romaneli, in 3 Septembrie 1783
si ap or, pe Enache Hrisoscoleu
la 17 ale acelea,T lunT.
Pe timpul domnieT luT Cara-
gea, importantul oras Craiova,
fusese robit in favoarea unor
credinciosT 2.I sAi. Craiovenil insä
se luptara cu energie pentru a
redobindi libertatea vechie a o-
rasuluT.
Caragea vazind aceasta
revocase hrisovul de roble al
orasuluT, prin o carte catre di-
vanuI CraioveT. Venind dupa
aceasta Mihaia utu, semna in
23 Septembrie 1783, un hrisov
de recunoastere a libertater o-
rasuluT, insa nu mat putin or-
dona caimacanuld sa nu par-
mita nicT unuT boier craiovean a
veni la Bucuresti, de cit dui:4
prealabila invoire. Era speriat
Domnul de energia desfAsurata
de dinsir putin mal inainte. Avem
de la Mihaiti Sutu doul pitacurT,
care ne arata ca Domnul luase
DOLJUL
masurI de edilitate, Cu referinta
la Craiova. Ele sunt : pitacul
prin care se constitue veniturl
pentru pavarea orasuluI si un
altul relativ la apa de bata. Pe
timpul domniei luI Mavrogheni,
aflam nume straine ca banI aI
CraioveI ; asa in Martie 1787
a numit pe Alexandru Serache(?)
biv-vel postelnic, care fu inlo-
cuit in 27 Noembrie 1787, Cu
Tudorache Dibuoglu (?); restul
functionarilor insá eran boied
paminted. In timpul razboiului
dintre AustriacT i TurcI, osti-
rea austriacä care razbise in ju-
detul JiuluI, intrase in relatiunI
secrete cu unif boied din Cra-
iova. Mavrogheni, care era ali-
atul porteI, haineste pe neas-
teptate pe Hagi Stan Jianul
postelnic si pe fiiul sati Gheor-
ghe, precum si pe pitarul Ni-
colae Topliceanu, si el ati fugit
In tabara austriaca.
Domnul dete divanuld de
Craiova ordine de sequestrare
a averilor acelor hainT, apor da
o proclamatie catre toti bolerii si
locuitoril CraioveI, In 24 Martie
1788. Cu toate acestea, Turcii
fiind batutI la 8 Noembrie (stil
pri cipele Hohenlohe, co_
mandantul armateI austriace, isI
deschide calea spre Craiova.
Alt detasament austriac sub co-
lonelul Kray, se indreapta prin
pasul care duce la Cimpulung,
In mar s repede, spre Craiova.
La 8 Noembrie (stil noti) se ga-
seste la Isalnita (2 ore departe
de Craiova). Bolera din Craiova
esira impreuna cu multT locui-
tod din oras, intru intimpina.
rea colonelulul Kray intro-
dusera el singuff in oras, pu-
nind la dispozitia Austriacilor
proviziunile necesare
cu marT manifestad de bu-
curie. Despre intrarea Austria-
cilor in Craiova scrie si Dio-
nisie Eclisiarhul. Pasagiul din
cronicä suna ast-fel : 4NemtiI ati
sosit si ai intrat in oras cu pace,
esindu-le inainte boIeriT, schim-
batl in haine boIerestr i intIm-
pinindu-I ea rugaciune i-ati pof-
tit de ati venit la episcopI esin-
du-le inainte cu litania biseri-
ceascd, adica preoti cu Sfinta
Evanghelie si cu Sf. Cruce in
privdorul bisericei, unde Ober-
ster Kray Cu oficeri! luI (care
acest Oberster era venit inain-
tea ostilor cu piota pedestrimeI
si Cu volintirii) i sarutind sfin-
tele icoane, ati intrat In bise-
rica totl cintindu li-se axion, zi-
cindu-se de diaconi, citind pen-
tru biruinta impotrivnicilor, po-
menind pe imparatul Iosif i li
s'ají facut masa mare in epis-
copie de catre bolea, ospatin-
du-i bine. MaI virtos boierif Bi-
bescu fiind unul din ella NemtI,
pe carele indata l'ají facut is-
pravnic. Apoi ati sosit i gene-
ran! cu multa oaste calarime».
Dupa spargerea taberel Ro-
mino-Turce de la Porceni, prin-
tul de Hohenlohe isI stabili car-
tierul de lama la Craiova, in
26 Octombrie, 1789.
Suferi ocupatiunea austriaca
sub administratiunea printuluI
de Coburg pana la incheierea
pacei de la istov, din 5 Au-
gust, 1791. Una din conditiu-
nile acesteI pacI, fu evacuarea
MuntenieI pana In 30 zile de
la ratificarea paceT. Oltenia nu
scapá a fi din noii incorporata
la Austria, de cit gratie inter-
ventiuneI AnglieI, OlandeI si a
Prusid. Ocupatiunea austriaca
dura irisa si peste timpul hota-
rit in tractat.
(Neaua cazuta in muntli ve-
cm! BanatuluI, intirziara resti-
tutiunea micel Valachli».
De si tara era ocupatä de o
parte din armata austriaca sub
comanda comiteluT de Mitrovski,
utu numit pentru a doua oara,
www.dacoromanica.ro
DOLJUL
ven! in Septembrie, 1791. Tara
fu predata definitiv de repre-
zentantli luI Mitrovski (comitele
Strasoldo, locotenent-colonel
cavalerul Caballini Ehrenberg)
In primirea reprezentantilor no-
uluI Doma utu, cu actul din
9 Septembrie (st. n.), 1791.
Mihaiii utu numeste indata
caimacan al CraioveI pe o ruda
a sa, biv-vel Spatarul Costache
utu. ApoI da o proclamatiune
Craiovenilor. In ea, Domnitorul
spune ca ocupatiunea austriaca
inceteaza in 28 August si ca.
caimacanul Craiovei are a primi
de la excelenta sa, comitele Mi-
trovski, judetele oltene sub o-
bladuirea DomnitoruluI tarer.
Avem de la Mihaiii utu pita-
cul de rinduire a boIerilor diva-
nesd, care contine numaI nume
de boieri rominI ca :
Stan, Jianu, Glogovanu, Brai-
loia, etc.; apor un pitac de rin-
duire in bania lui Filipescu, boTe-
rilor cad se bucura de mare
vaza in fata Domnului.
Pe timpul Domniei lui Ale-
xandru Moruzzi, vedem cá func-
tiunea de caimacan este data
de obiceiù borerilor grecI, ma-
rele ban insa, este tot-d'a-una
un boIer pamintean. Asa aflam
In aceasta Malta dregatorie pe
Enachita Va.carescu, in 1796.
Avem de la Moruzzi mar multe
acte referitoare la numid de
dascalf la scoalele din Craiova,
precum i numiri de doctor!;
cu toate acestea, boTerimea din
Oltenia nu e multumita cu Dom-
nia luI.
Allana o miscare de opozi-
t'une in Craiova in contra luI
Moruzzi, inca din Decembrie,
1793.
Rezvratitorii boied fura urma-
riti de agentii DomnitoruluI, dar
dupa interven tiun ea caimacanu-
luI, Domnitorul if jara. Aceasta
indulgenta insa avut efectul
DOLJUL
asteptat. Tot in 1793, aflAm 3
boTerT din Oltenia pe : Scarlat
Milcoveanul, Nicolae Gigirtu si
hlincu Vulturescu, carT cuteaza
a arAta DomnitoruluI cA abu-
rnile administratiu riel din 01-
tenia, sunt ata de marT, in oh
provoaca rAzvrAtirea Oltenilor.
Cei tref opozantI insA sunt sur-
ghiunitf, de divanurile luT Mo-
ruzzi, la manastirea Arnota.
In 1795, Muntenia este prA-
datá cumplit de Pazvantoglu;
acesta era un hot turc vestit, care
apucase Domnia VidinuluT, se
intArise acolo si se declarase
neatirnat de impar5.tia turca.
DomniT tara: Moruzzi, Ipsi-
lanti, Hangerliti, utul, cer unul
dupa. altul ajutor de la poartä
contra luT Pazvantoglu. Armate-
le turcestI, venite in ajutor, se
unesc cu hordele luí Pazvanto-
glu, intrA in Muntenia si &ti
foc CraioveT, la anul 1801.
In 1821 Tudor Vladimirescu
arunca o lumina vie asupra 01-
tenle'. El, de $i nascut in Gorj,
(satul Vladimir) copilAria si-a
petrecut-o In Craiova.
Nu gasim necesar a ne in-
tinde asupra Revolutiund din
1821, cind toatä Rominia de
la Carpati pana la DunAre re-
suna de numele luT Tudor.
Craiolieanul pastreazä si azi
un cult BravuluT Tudorin.
In sfirsit, in ultimul razboiti
pe care RominiT aliatT al Ru-
silor il purtara cu Turcilpl-
mintul DoljuluI fu inca. o data.
teatrul glorioaselor noastre
lupte.
Dupa declararea de neutrali-
tate a RominieT fata de razbo-
iul Ruso-Turc, TurciT privind a-
ceasta ca o atitudine ostilA lor,
din partea Rominief, incep a
bombarda orasul Calafat. La a-
ceasta, Rominfi ati rAspuns vic-
torios, arzind vapoarele turcestf
aflate in port si mal multe case
184
din Vidin. In urma mAsuri-
lor violente a Turcilor, Roml-
nia declara si ea ra.zboiti, si dup5.
ce dali Rusilor in primire po-
ziOunile ce aparase pAna acum
(fortificatiT, podul de la Barbo$i,
pozitiunile de la Giurgiti si 01-
tenita), 41 indesirl fortele in
zona din dreapta OltuluT, care
tocmaT era expusA la atacurile
inamiculuT.
Osman-Pasa, singurul coman-
dant turc, care s'a distins in tot
cursul acestuf razboiti, voia sA
treaca de la Vidin cu vre-o
600o0 ostasT pe teritoriul romin,
tntre Cetatea si Calafat si sa
mute ast-fel teatrul luptelor in
tara noastrA.
Carol I, intelegind gindul Tur-
culuT, luA toate masurile de a-
parare, veni singur sa inspec-
teze trupele (i4.-17 Maiù) si lu-
crArile defensive si ca sa arate
vrAjmasuluT cit de bine este for-
tificat Calafatul se aseza cu sta-
tul saa major in bateria «Carol»
si ordona. bombardarea Vidi-
nula
Cel d'india obuz al Turcilor
nemeri tocmaT aceasta baterie
si era cit pe aci O. loveasca pe
Domnitor.
Alte cinc! obuze marf maT ve-
n'A. din care trel din ele se sparse.
ra chi ar in launtrul baterieT. Dupa
o ora. de canonadA, focul incetA
din amindoul pArtile. Cite-va
sAptaminf dupl aceea, la 9 Iu-
nie, Vidinul era de patru pArtI
in flacarf, intetite de artileria
N noastrl.
Dolniceni (vez! BrAteni), sat, co-
muna BrAteni, plasa tefAnesti,
jud. Botosani.
Dolniceni, t'ea, in partea de N.-
V. a com. BrAteni, pl. $tefl-
nesti, jud. Botosani, pe mosia
BrAteni; are o suprafata. de 12
hectare.
www.dacoromanica.ro
DOLOJMAN-BAIR
Dolojan, deal, In jud. Tulcea,
pl. IstruluT, pe teritoriul comu-
nel rurale Ciamurli-d.-s.; se des-
face din dealul Ciamurli; se in-
tinde spre S., avind o directie
generala de la N. spre S.; braz-
deaza partea nordica. a piase si
centrall a comunef; se prelun-
geste spre S. cu dealul Solu-
gean si dealul Durale.
Are o inaltime de 210 M. i
e punct trigonometric de obser-
vatie de rangul al 3-lea, domi-
nind asupra satuluT Eschi-Baba
$i a drumuluI comunal Ciamur-
li-Eschi-Baba ce-1 taie; este a-
coperit cu putina padure si pa-
uní.
Dolojan (Valea-), vale, in jud.
Tulcea, pl. IstruluT, pe terito-
riul comuneT rurale Ciamurli-
d.-s. ($i anume pe acela al ca-
tunuluT sAa Eschi-Baba); se des-
face din poalele sudice ale dea-
luluT Ciamurli ; se intinde spre
S., bite° directie de la N. la
S., printre dealurile Sari-Me$e-
lic si Dolojan ; taie drumul co-
munal Eschi-Baba, si, dupl 7
kil., sub numele de valea Ca-
laigi, se deschide in valea piriu-
luT Beidaut, pe stinga, maT sus
de satul Beidaut.
Dolojman (Capul-), virf al dea-
luluf cu acelasT nume, in jud.
Tulcea, pl. Babadag, com. Ca-
raman-Chioi, Ruga. lacul Razelm.
E stincos, mAsurind 44 metri.
Are in fata-I ruinele bisericu-
teI din ínsula Curt-Bei. Este pri-
mejdios pentru pescan! din Ju-
rilofca, caer Ruga el se fac o-
chiurT multe si vintul pe aci su-
fla puternic.
Dolojman-Bair, deal, in judetul
Tulcea, pl. Babadag, pe terito-
riul com. rur. Caraman-Chioi
este o prelun gire sud-estica a
dealuluT Caraman-Chioi; se des-
 DOLU-FAC
face din dealul Sufat ; poalele
sale se scalda in cele dota la-
curI, Razelm si Golovita, ter-
minindu-se brusc in Razelm,
prin capul cu acelasT nume ; are
58 m. inaltime, si e punct tri-
gonometric de ordinul al 3-lea ;
este acoperit cu verdeata.
Dolu-Fact sat, in jud. si plasa
Constanta, cat. com. Cicracci,
situat in partea centrald a co-
muneI si a pla.seT, la 2'/2 kil.
spre N. de ca.t. de resedinta,
Cicracci, pe valea Dolu-Faci
in apropierea laculuI Ta§aul.
Are o suprafata de 120 hect.,
dintre care 9 hect. sunt ocu-
pate de vatra satuluT si de gra-
dinT. Populatiunea sa este de
15 familiT, san 43 locuitorT, ocu-
pIndu-se cu pescarla si cu agri-
cultura. Maioritatea locuitorilor
o formeaza TurciT. Printre sat
si lac trecea soseaua nationala
judeteana Constanta- Babadag ;
acum insa s'a schimbat traseul
eT si trece prin partea vesticä a
satuluT. Alte drumurr comunale
mal pleaca. la Tasati, la Cara-
Murat.
Dolu-Facl, movild, in judetul
plasa Constanta, com. Cicracci,
situata la o egala distanta de
satele Dolu-Faci si Cicracci, do-
minindu-le, avind inaltimea de
103 m.; este virful cel mar inalt
al dealuluT Cicracci si este aco-
perita cu verdeará.
Dolu-Facl, vale, in jud. si
Constanta, pe teritoriul comu-
neT rurale Cicracci, si anume
pe acela al cAtunuluT sati Do-
lu-Faci. Are o directiune de la
V. catre N.-E. Trece prin satul
Dolu-Faci si se deschide in la-
cul Tasaul. oseaua nationala. ju-
deteana o taie drept pe la mijloc.
Dolu-FacI-Bair, deal, in jud.
88878 Mareta Dietionar Geoffrafie. rol III.
185
si pl. Constanta, pe teritoriul
comuneT Pazarli; are o directiune
de la V. spre E. si o inaltime
medie de 110 m.; este situat in
partea sud-estica a comuneT
cam centralä a pasa
Domeniul - Bráilel,proprietate
a statulur, de la 1828, judetul
Braila si care mar inainte forma
Raiaua BräileT. Coprinde co-
munele : Chiscani, Silistrarul,
Tudor-Vladimirescu,
Vadeni, Ciacirul, Gropeni ; par-
te din comunele : Cazasul, Os-
manul i Vizirul ; sanalul Duna.-
reT, de la punctul Ibisi pana la
gura SiretuluI si Balta din ma-
lul DunareT, in dreptul Viziru-
luT, în linie dreaptä prin Ibisi,
privalul Schioaca, Iezerul-PestiT;
zävalul Mucuroaia si privalul
Boul, pana in Dunarea-Vechie.
Suprafata sa la cimp este de
45500 hect. si la bala de 567'0
hect.; in total decT are 102,210
hect. Venitul anual : 757 T 15
leT.
Domeniul-CoroaneI, mofie, ju-
detul Neamtu, care cuprinde :
padurea Ata, arendatä anual cu
21000 leT, avind instalate 16
herastrae si o masillà cu aburT ;
padurile Smida i Magura, aren-
date anual cu 30000 leT, aviad
16 herdstraie si r circular.
Domeniul- Giurgiului,
proprietate a statuluI, situatá. In
jud. Vlasca, pl. Marginea, com-
pl. pusa din comunele : Branistari,
Oinacul, Turbatul, Slobozia, Ma-
lul i Gostinul, cu catunele lor.
Acest domeniti este situat in va-
lea DunaxeT, inceptnd in partea
de V., de la hotarul mosid Pa-
rapani si merge in jos pana la
Gostinul-BäneseT, pe o lungime
de peste 25 kil. In ce priveste
látimea, se intinde din marginea
DunareT, adica marginea izlazu-
www.dacoromanica.ro
bOMEgIUL-GitIRGIULt1I
lui orasuluT Giurgiu 11 merge
pana sub dealurile DundreT, din
jos de Fra.testi, Onceasca
Vieri.
Are o suprafata totala de
20904 hectare.
In 1864, s'a dat, la 942 lo-
cuitorI, fostT clacasr, 3754 hect.
In 1882, s'a dat, la 192 locui-
torT insurateT, 1300 hect. In to-
tal s'a dat o suprafata de 5054
hect. S'a destinat a se instr5.-
ina 7000 hectare.
Venitul anual este de 205000
leT. Pe acest domeniti sunt maT
multe baltI, viroage, carT se fac
din va/satura DunareI si care
ocupà o suprafata. de 2500 hect.
Cele mal principale sunt : Balta-
G5.ujan, Girla-Mare, ambele ve-
nind din sus si dind in gtrla
Comarinul, din jos de Malul ;
viroaga Sfredelul ce vine din
sus, de la Dunare si da. in Ma-
rotinul ; lacurile Comani, Mahi-
rul, Malul ; viroaga CoasteleT ce
vine din VaIdeeT si da in Du-
nare.
Sunt multime de ostroave, din-
tre care cele mal principale
sunt : Ostroavele Stircea Moca-
nul, Regalul, DinuluI, Batinul
toate pe Dunäre. Pirgosul, al-
Dinuluf, Calbotinul, in dreptul
satulul Malul ; apoI Borunul,
Mocanul, In fata GiurgiuluI ;
Marotinul, In dreptul satuluT
Branistea - d.-j.; Lungul, in drep-
tul GostinuluI - d. - j. ; Cioroiul,
Ramädanul i alte miel ostroave
ce se fac .zilnic dupa venirea
apelor DundreT.
Pe acest domeniti se ala si
Venga, canal ce vine din sus
de ora § si da in Dundre, des-
partind Ramdclanul de Cioroiti.
Sunt multe padurT si anume :
Magura-de-Nisip, in suprafata.
de 22 hect.; Zotunul si Cama,
de 78 hect.; Ramadanul, de 200
hectare ; Borunul, de 26 hect.;
Stircea, de 250 hect.; Mocanul
24
DOMESNICUL
de 300 hect.; Regalul, de 50
hect.; Dinul, de 150 hect.; Ba-
tinul, de 340 hect.; Branistea,
de 6o hect.; Balanoaia, de 50
hect.; Gutiul, de 65 hect.; Tur-
batul, de 8o hect.; Grindul, de
148 hect. si Bdsicutele, de 249
hectare.
In total intinderea padurilor
este de 2068 hect. Cea maT
mare parte din aceasta supra-
fata este acoperita cu padure
de salde.
Pe acest domeniti trec toate
soselele ce pleaca din Giurgiti ;
ast-fel avem : incepind de la V.
catre E., soseaua ce duce la
port la Zmirda ; soseaua Bucu-
resti-Giurgiu, soseaua Ghizdarul,
soseaua Paraipani ; drumurile de
fer ce duc la Bacuresti si cel
ce duce la Zmirda.
Sunt dota morI de foc, o
pepiniera de arbori fácuta in
1865 de Minister spre a servi
la plantatiunile care se proec-
tase a se face la acea epoca.
Locuitorii ati plugurr de fier,
si masinI de treerat.
Vite aflate pe acest domeniti
in 1888 ati fost : 2730 vact si bol,
1545 bivolI si bivolite, 1750 cal,
3640 oI, 8400 porcI.
Locuitorli de pe aci pescu-
esc in baltile din amare pen-
tru trebuintele zilnice. Arenda-
sul domeniuluI scoate mult peste
pe care fi sarä. si il vinde la
Bucuresti si in alte orase.
La 1546, sub Mircea - VocIA
Ciobanul, s'a facut cea d'india
regulare a hotarelor acestuI do-
meniti, ne spun fratil Tunusli in
IstoriaTareI, la pag. 137. Atund
era reprezentat de banul BA-
leanu, de la care a si ramas
numele drumului care limiteaza
acest domeniti de cele-l'alte mosii
de sub dealul Dunaref.
Ion Antonie-Vocla, ne spun
tot fratif Tunusli, la pag. 98, a
regulat hotarele domeniuld Giur-
www.dacoromanica.ro
186
giti, «fiind pace, boIerli Ta-
reT : Gheorghe Baleanu, logoatul
Radu Cretulescu, spatarul Ste-
fan Cantacuzino, in intelegere
si cu Husseim Selim-Aga, din
partea Porta si cu cadiul Giur-
giulur si Rusiavei, ati ales hota-
rele Giurgiului de cele alte mosii;
ast-fel ati inceput de la mosia
Radu-VocIA, Paraipani si Ra-
ceni, ce vin din partea de sus
a Giurgiuld, de la malul Du-
arel', in dreptul mosier Odivoaie,
unde s'a pus piatra, de acolo
drept in movila ce se cherna
a lui Mihalti-Vocla, si de acolo
in vale, la Drumul-Banului la
capetele mosielor numite Sta-
nesti si Sarmanesti, pana la Stu-
beiul aproape de lac, si de a-
colo la Dundre la gura apeI ce
se zice Comasca, unde s'a pus
piatra pe malul Dunarel».
La 1831, domeniul Gitirgiti
trecu din posesia Turcier si se
da statului Romin, conform trae-
tatuluI de la Adrianopole, din
1828. Comisiunea insdrcinata
cu fixarea limitelor acestuI do-
meniti despre marginea orasulur
Giurgiti, cit si despre cele-l'alte
vecinatati se compunea din boeriI
l'Arel si anume : Logofatul Nis-
tor, Vornicul Filip Linge, Aga
Const. Baleanu, Paharnicul Ia-
nache Hafta, Grigore Racovita
si capitanul rusesc Mihail Ver-
rayon, aviad ca secretar al Comi-
sier pe Alexandru Geanoglu-Les-
viodax, comisiaprezidata fiind de
consilierulde stat Andreiti Pisan.
Pe acest domeniti erati, la
1828, satele Vaided, Mustafitia,
Selima, Groapa-Hogif, Zmirda,
Pirliti, Nazirul si o vie frumoa-
sa ce se cherna Cadam-Geana
(Sufletul Cadine0.
La satul Slobozia s'a gäsit o BouluI.
cetate romana, ne spune Cezar
Boliac in scrierea sa «CalatoriI Domire§ti-Bärä§ti, pa-dure, in
Arch eologice » . jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul, ce
La Slobozia, a(' fost, la 1828, tine de ocolul silvic Babeni.
D0M1RESTI-13ARASTI
1854 si 1878, cind ai1 urmat 112-
boarele intreTuref si Ru si asezate
baterii, pentru bombardarea Rus-
ciuculur. AzI se Arad inca ur-
mele acelor bateriI.
Domesnicul, ramurd de munir,
situatd In prelungirea muntelui
Hangul, judetul Neamtu. Stra-
bate partea N. a com. Hangul,
pl. Piatra-Muntele, servind de
hotar com. alugureni ; l'Arä pe
cuprinsul pl. de Sus-Mijlocul,
desfasurindu-se in mal multe
ramurr, dintre carl : una trecind
pe cuprinsul com. Pipirig, se lea-
ga cu muntif din imprejurimile
satului Dolhesti si prin acestia
cu mun tele Petru-Voda ; alta,
tredind pe cuprinsul com. Vi-
natori-Neamtul, se desface ia-
rasI : l'ateo ramura care se ri-
d'ea l'Are piriul Domesnicul si pi-
riul Carpenul (afluentif pe dreap-
ta af Ozanel),alta catre E. se leaga
cu Magura Fundul-Rominesei si
muntiI SihleI si al Varaticului.
Domesnicul, pädure, in judetul
Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul,
este proprietatea statului care
o arendeazA anual cu 2426 leT,
71 banI.
Domesnicul, pirtia,r, in com. Pi-
pirigul, jud. Neamtu, pl. de Sus-
Mijlocul. Izvoreste din ramurile
septentrionale ale muntelui Do-
mesnicul. Curge in directiune
N.-E., pana la locul numit Cris-
ma-D omesniculuI, unde se si
varsa pe partea dreapta a Oza-
nei, intre kil. 15-16 al soselei
judetene Neamtu-Pipirigul.
Dominicul, prival, jud. Braila.
E situat la E. de cAtunul Ochiul-
 DOMNEASCA
Domneasca, numire data In ve-
chime pc'irlif de S. a orafulur
Buzar', jud. Buzati. Era mal
mult izlaz.
Domneasca, delifor, pe terito-
riul satuluf jud. Iasi,
pl. Bahluiul, com. ipotele ; la
poalele luT se afla iazul cu a-
celas'!" nu me.
Damneasca, iaz, in Valea-Dom-
neasca., in partea de S. a mo-
sieT Rauseni, jud. Botosani, co-
muna Comindaresti ; are o su-
prafata de 5 hect.; e bogat in
peste.
Domneasca, parte din stinga
hiel, din mafia Rauseni, jud.
Iasi, com. Comindaresti, plasa
Jijia, numitä ast-fel de la pro-
prietara cea maT veche, Bogda-
neasa, care, se zice, era din fa-
milie domneasca.
Domneasca, altel parte din mo-
fia Rauseni, jud. Botosani, co-
muna Comlndaresti, in partea
de S. a mosieT Onesti, corn. Si-
potele, jud. Iasi, din care mo-
sie s'a deslipit prin danie si
s'a alipit la Rauseni.
Domneasca, doud trupurt de
~lit, in jud. Ialomita, pl. Cim-
puluT, com. Barcdnesti. Are o
suprafata de 1850 hect., din
cal-1 300 hect. paplure si izlaz.
Statul percepe foncierd suma
de 4019 leT, 40 banT.
Domneasca, mofie, jud. Tecu-
citi. E situata la E. de satul Mat-
ca. Este proprietatearazesilor din
acest sat, vinduta de Calimach.
Este strabatuta de Valea-Oneas
ca, din com. Matca, pl. Nicoresti.
Domneasca, pädure, in partea
de N.-V. a com. Flaminzi, pl.
Cosula, judetul Botosani; se in-
187
tinde pe Dealul-MIeleT si alte
ramurr ce pleaca din Tencusa,
are o suprafata de 1287 hect.
si se exploateaza sistematic.
Domneasca, vale, in partea de
S. a mosieT Rauseni, com. Co-
mindaresti, jud. Botosani.
Domneasca, lac, in jud. Cons-
tanta, pl. Medjidia, pe teritoriul
com. Seimeni i anume pe a-
cela al catunuluT Seimeni-MarT,
desi este la marginea satuluT
Seimeni-MicT. Are o suprafata
de aproape 8o hect. Comunica.
cu Dundrea printeun mic brat ;
de asemenea comunica si cu
lacul Domneasca-Mica, care se
afld situat la E. sati. Este si-
tuat pe valea Silistea, domi-
nat de catre S. de dealul In-
Izlaz. Dinteins.11 se extrage pes-
te in cantitate destul de mare
si de o calitate foarte 'puna.
Domneasca-Micfi, lac, in jude-
tul Constanta, plasa Medjidia, co-
muna Seimeni, catunul Seimeni-
MarI. Este situat pe valea Si-
listea, dominat la N. de dealul
In - Izlaz. Are o suprafata. de
70 hect. si comunica cu Du-
narea prin lacul Domneasca-
Mare.
Domneasc 'a (Balta-), ba Ziel, jud.
Suceava, in suprafata de 416 m.
p., in marginea de V. a satuluT
Lunca, din com. Pascani. Tra-
ditia spun e cä in ea s'ar fi irle-
cat o Doamna pe timpurile de
restriste ale TareI.
Domne§ti, com. rur. §i sat, jud.
Muscel, plaiul Nucsoara, la V. de
Cimpulung, 21 kil, departe de
acest oras, pe drumul cel mar
scurt, si 23 kil. pe drumul so-
seluit, care trece prin comunele
Berevoesti si GrAdis-
tea.
www.dacoromanica.ro
DOMNESTI
Numele l'ar fi primit de la 1.11.11
Doamna, sati dupa cum se sp u-
ne aci, de la un castel domnesc, in
care sta de multe orT Domnul
Radu-Negru. Inteadevar in par-
tea de E. a satuluI se afla o
colina mareata. ; pe ea se vad
pietre, cardmizT vechT i chiar
se cunosc temeliile unor case
vechI. LoculuT aceluia i s'a zis
Domnie, iar satuluT ce s'a for-
mat imprejur Domnesti. Se cre-
de ca aci ar fi fost odinioara
scaunul domnieT. N'are niel un
catun alipit, pe linga cel de rese-
dinta.
Este situata pe riul Doamna
si se margineste la E. si V. cu
doud muscele : cel d'intliti o
desparte de comuna Sldnicul,
lar cel de al doilea de com. Mu-
setesti, din jud. Arges. Spre N.
se margineste Cu com. Stanesti
si la E. cu com. Pietrosani.
Are o populatie de 350-400
fam., care locuesc pe o intin-
dere de 40 hect., numärindu-se
numar vatra satuluI.
Pdmintul sa.CIpro duce porumb,
secará, griti si multa cinepa.
Pomii dali din destul roade.
Compozitia 'pamintului pe dea-
lurT este pietroasa si nisipoasa,
iar pe sesurl pamIntul este ne-
gru, galben i argilos.
LocuitoriT lucreaza lemnul
in special bradul. Din el se
fac seindurT, doage,
Lemnul îl aduc din muntiT
Dra.ghina, apattna, Lespezile
Leota.
Femeile fac multe tesäturT din
cinepa, precum felurite pinze-
turl i procoave ; maI lucreaza
cu deosebitä artä bumbacul, cos-
turne nationale, precum : ma-
rame, camasT, fote, mese, ver-
vete, etc. Din linä fac: dimie, aba,
velinte, chilimurT, toale, plocade
si saricT.
Ca meseriasT in com. sunt :
dulgherT, olarr, cojocarT i frin-
DOMNETI
ghierT. Produsul muncer Ii des-
fac ast-fel: lemnaria la Pitesti ;
diferite tesaturr la Cimpulung,
Curtea-de-Arges, Riureni ; vitele
la Pitesti, Cimpulung, Rtureni,
fructele la Bucuresti si Pi-
testi.
Porumbul se cultiva pe o in-
tindere de 168 hect. Prunele
produc cam 5000 decalitri tujca
pe an.
Prin mijlocul satulur se incru-
ciseaza. 2 drumurr: unul de la
S. la V. i care duce de la Pi-
testi la frontiera Tärer, in Car-
pati i altul de la E. la V. u-
nind Cimpulungul cu Curtea-
de-Arges.
In partea de E. a com., peste
riul Doamna, este un pod, nu-
mit Podul-cel-Mare, fácut de ju-
det in unire cu comuna. Pe
Una riO sunt asezate 2 morr,
2 piue pentru ingrosatul dimier,
herastrae, la carr se tale scin-
durr, si mar multe povernr pen-
tru fabricarea rachiulur.
Comuna Domnesti este udata
de valle: TiganuluI, lije, Piriul-
cel-Mare, Bercoaia si Valea-lur-
Gheorghe, vAT carT devin furi-
oase in timpul ploaer i fac marr
stricaciunr la proprietatile locu-
itorilor.
Locuitorir aú 713 hect. ; va-
tra satulur este de 40 hect. Din
acestea, 3 partr sunt bune de
arat i 2 partr izlaz.
Comuna numás5. 249 contri-
In anul 1889-1890, buge-
tul comuner prezinta la veni-
turl suma de leT 3442,19 si la
cheltuell ler 3219,55. In anul 1886
budgetul comuner avea la ve-
niturr 2554 ler si la cheltuelr
2545 ler.
Sunt 2 bisericr, deservite de
4 preotr, 2 cintaretT i 2 pa-
racliserr. Biserica-din-jos, cu hra-
mul Buna-Vestire, este cate-
drala. Comuna Domnesti a fost
www.dacoromanica.ro
188
vizitata de M. S. Regele Ca-
rol la anir 1873, 1875 si 1878.
Com. Domnesti are o scoala
conclusa de 2 invatatorr, frecu-
entata de Ioo elevr si 19 eleve,
din numdrul de 214 copir In
virsta de scoala. Cu intretinerea
scoaler, statul cheltueste anual
2484 ler. Com. contribue pen-
tru scoala Cu 241 ler anual si
pentru cult cu 330 leT.
Are un local de scoala fru-
mos (cu 2 caturr i io incaper1).
Pe linga cele-l'alte studir obli-
gatorii, copiir invata ad i cres-
terea gindacilor de matase.
coala are o biblioteca bogata,
opera a initiativer private, luate
de invatatorir judetulur, biblio-
teca care are mar multe mil
de volume, claruite de autorr
alte persoane.
tiü carte 191 bärbatr si 28
femer.
Batrinir spun el, acum 8o
anT, in locul unde este asta-zr
comuna Domnestr, nu erau de
cit cite-va case ascunse n In-
tunericul padurilor. Incetul cu
incetul s a populat de locuitorir
de prin satele : Breaza, Voivo-
dina, Netotul i SImbata, din
Ardeal.
In munti1 comuna Domnesti
se fabrica renumitul cascaval,
pus in comer sub numele de
Crema-Negulicr. Acest cascaval
se exporta mult.
Vacile ce produc laptele in-
trebuintat la fabricarea cremeT
sunt de rasa pur elvetiana
dati zilnic 8-12 litri de lapte.
Fabrica s'a infiintat In anul
i882.
Domneqti, com. rur formata din
satul i tirgul cu acelasr nume,
pl. usita., jud. Putna.
Comuna Domnesti este situ-
ata pe malul Siretulur, satul
fiind la o departare de 5 mi-
nute spre E. de tirg.
DOMNWI
Distanta comuner, de rese-
dinta sub-prefecturer e de 8 kil.,
lar de capitala judetulur e de 32
kil.
Populatiunea comuneT dupa
cel din urma recensamint, e de
253 familir, sal" 982 suflete (468
barbatT, 514 femer). Aceasta po-
pulatiune se Imparte ast-fel : 533
neInsuratT (241 barbar, 292 fe-
mer), 302 insuratr, 146 vaduvr
(75 bArbatT, 71 femel) si I di-
vortat (barbat); 830 RominT,
Grec, 7 BulgarT, 5o Ungurr, 7
RusT, i Italian si 86 de diferite
nationalitatr; 798 ortodoxT, 51
catolicr, 86 mozaici i 47 Ar-
menT; 234 agricultorT, 8 mese-
riasT, 33 comerciantr, i I avind
profesiunr libere si 15 servi-
torT.
tii1 carte 117 persoane (78
barbatT, 39 femei).
Numarul caselor de locuit e
de 234.
Are o biserica parohiala, cu
hramul Sf. Imparatr, in tirgul
Domnesti si una filiala, cu hra-
mul Adormirea, in satul Dom-
nesti. Comuna vine in ajutorul
bisericer Cu goo ler anual.
Instructiunea publica se pre-
cia tuteo scoall mixtA, constru-
ita de comuna si frecuentata de
32 copir (26 baTetT, 6 fete), din
91 copir in virsta de scoala.
Comuna Domnesti vine In aju-
torul scoaler cu 936 ler anual.
Sunt 209 contribuabilT.
Budgetul comuner pe anul fi-
nanciar 1893-94 a fost urma-
torul : la veniturr 6063,47 le' si
la cheltuelr de 5985,92 ler.
Numarul cultivatorilor trece
de 150.
Instrumentele agricole de carT
dispun cultivatorir comuner sunt :
3 masinT de treerat cu aburf,
de batut porumb cu aburr,
20 plugurr de lemn, 24 de fier,
3 tavalugurr, i moara de apg
2 masinr de vinturat.
 DOMNETI
Vite sunt 953, din carr: 351
boT, 272 yac!, 162 cal, 78 oT,
15 capre i 153 porci.
In anul 1893 se aflati in co-
muna. 391 stupi de albine.
Industria si comertul sunt re-
prezentate prin : 9 carciumarr,
4 bacanT, 3 magazine de ma-
runtisurr, I de manufactura, 3
brutari, I comerciant de cereale,
stoler, 4 fierarT, I comerciant
de fructe, 2 mecanici, 3 fabri-
canti de rachili, 2 rotar!, I cro-
itor, 4 cizmari si 13 diversi co-
mercianti.
Domne§ti, sat, in com. cu acelasi
nume, plasa Susita, jud. Putna.
Este asezat pe malul SiretuluT,
la o departare de 5 minute
spre E. de tirgul cu acelasT
nume.
Are o populatiune de 523 Su-
flete, cari locuesc in 163 case.
Are o biserica filiala, cu hramul
Adormirea. Copii cu virstä de
scoala sunt 46 (27 baleti, 19
fete), din caer urmeaza. 16 (barep)
la scoala din tirgul Domnesti.
Prin Domnesti trece gira
scoasa din Trotus, pentru a
pune in miscare o moarA Cu
2 pietre, care este linga velnita,
o constructiune mare de piatra.
In satul Domnesti este o bi-
serica veche facutd de Dabija-
Voda, in genul arhitecturei cele!
facute de logoatul Tautul, tot
pe malul Siretului, la BAlinesti,
in judetul Dorohoith Aci,Dabija-
Voda a avut palate domnesti,
de unde a ramas i numele de
Domnesti, ce-1 poarta. satul.
Linga biserica sunt doi molitvi
marl' si o grAdind in care se
väd ruinele unor zidurr vechi.
Aproape de acestea este si locul
numit i pana asta-e Cetatea,
unde de bulla seama a fost o-
data vr'o cetate. In acest sat
s'a refugiat, in anul 1683,Domnul
MoldoveT, Duca-Voda, ginerele
189
Doamnei Dabijoaia, cind Petri-
ceicu-Voda, cu ajutorul Poloni-
lor, se facu stapin pe scaunul
Moldovei. La Domnesti, in ziva
de Craciun, a fost surprins Duca-
Voda, pe cind sedea la masa
si pe cind ostile-i erati
de Petriceicu-Voda, insotit de
nepotul sèti Vasilie Buenski.
Duca-Voda e prins si dus in
Polonia. Acest fapt e istorisit
de Nicolae Costin (Letop. 112,
29-30); de Neculcea (Letop.
112218-221); de Nicolae Muste
(Letop. 1112 2 1 -2 2 $i 81-83);
de Amira (Letop. 1112 107);
de Cantenair (Historia Osmanici,
Lib. IV, cap. 1, No. 85 88) si
in fine de Sincai (Hron. Rom.
1112, 212). Pe la mijlocul veaculul
al 18-lea satul apartinea logo-
fátului Ilie Catargia. Acesta Fati
dat zestre comisului Grigorie
Razu. Un urmas al acestuia, Vor-
nicul Razu, intemeia in 1843
ergul Domnesti, cu satenii din
vechia comuna Domnesti, in
baza autorizatiuneT data prin
hrisovul domnesc No. 536, din
8 Decembrie, acelasi an.
Domne§ti, tirgufor, in comuna
cu acelasT nume, plasa Susita.
jud. Putna. Este situat pe am-
bele laturi ale cala nationale
Bucuresti-Iasi, pe malul Siretulur.
Are o populativae de 998
suflete, cari locuesc in 234 case.
Are o biserica parohiala, cu
hramul S-tii imparati; o scoala
mixta, cladita de comuna, care
e frecuentata de 36 copiT (26
baeti, 6 fete). Numarul copiilor
cu virsta de scoala e de 45(24
baTetl, 21 fete). Comuna chel-
tueste Cu scoala 936 le! anual.
Domne§ti, parohie, formata din
satul i tirgul cu acelasi nume,
plasa Susita, jud. Putna. Are
2 biserici, una parohia11 cu
hramul S-tiT imparati, in tirgul
www.dacoromanica.ro
DOMNWI-CALTUNA
Domnesti, si alta filiall, cu
hramul Adormirea, in satul Dom-
nesti. Comuna cheltueste cu
biserica 900 lei anual.
Domne§ti, pa'dure, situata pe
teritoriul com. Cu acelasT nume,
jud. Putna, in intindere de 400
falci si apartinind com. Dom-
nesti, Cotof5.nesti, Anghelesti
Paulesti. E proprietatea prin-
tului Ruspoli.
Domne§ti, fort, in jurul Bucu-
restilor, jud. Ilfov.
Domne§ti, pichet, pe Dundre,
No. 15, jud. Ilfov.
Domne§ti-Ale§i. VezTTeghesiul.
Domne§ti-Caltuna, com. rur.,
jud. Ilfov, pl. Sabarul. E situ-
ata spre V. de Bucuresti, Ruga
riul Ciorogirla, la 15 kil. de Bu-
cure sti.
Se compune din satele: Ciu-
tati, Domnesti-d.-j., Domnesti-
Sirbi, Domnesti-Caltuna si 01-
teni. Are o populatie de 18o5
suflete, cari locuesc in 365 case
si 3 bordeie.
Are o suprafata de 1351 hect.
D-ni! G. Mavrache, Dr. A. Fo-
tino si D. Frangulea, ati 800
hect. si locuitorif 551 hect.
ProprietariT cultiva. 68o hect.
(15 sterpe i 105 padure). Lo-
cuitoriT cultiva. 523 hect.; res-
tul e vie.
Sunt 350 contribuabili.
Budgetul comuneI e de 5796
leT la veniturr si de 5441 lei la
cheltu eli.
In comuna sunt 2 biserici :
una la Domnesti-d.-j. si a doua
in Domnesti-Caltuna ; o scoalä
mixta; i masina de treerat ; 6
poduri statatoare.
Numarul vitelor mari e de
760 (88 cal i epe, 553 bol, 70
yac! i vitei, 14 talle, 15 bivo-
 DOMNEM-CA LTUN
lite),si al celor miel' de 2107
(4 capre, 2007 oT si 96 pord).
Aratura se face cu 248 plu-
gurl cu bol. Locuitorif aa 237
care si carute: 248 cu bol
9 cu cal.
Dintre locuitorT, 408 sunt plu-
garT, 21 aa diferite profesiunT.
Comerciul se face de 8 ch.-
ciumarT.
Domne§ti-Cältuna(Caribolul),
sat, foastä proprietate manasti-
reascd. Face parte din com.
rur. cu acelasI nume, jud. Ilfov,
pl. Sabarul. Este situat spre
V. de Domnesti-d.-j., 'filtre riul
Ciorogtrla i riul Rastoaca.
Are o intindere de 457 hect.
(impreuna cu cat. Olteni) si o
populatie de 136 locuitorT.
Proprietarul, d. D. Frangulea,
are 265 hect. si locuitoriT 125
hect. (25 hect. padure).
Are : o scoala frecuentan.' de
42 elevI si 3 eleve, cu intreti-
nerea careia statul si comuna
cheltuesc 1790 leT anual ; o bi-
serica, fácuta de locuitorT, cu
hramul Sf. Treime, deservitä
de i preot i i cintaret ; i pod.
Comerciul se face de 2 a--
ciu marT.
Numarul vitelor marT e de
151 si al celor micT de 235.
Domne§ti-de-Jos (Coje§ti), sat,
face parte din com. rur. Dom.
neti-Caltuna, jud. Ilfov, pl. Sa-
barul. Este situat spre V. de
Bucuresti, pe malul sting al
riuluT Ciorogirla. A fost pro-
prietetea luT Vodd-Caragea.
Se intinde pe o suprafata de
824 hect. (impreuna cu Dom-
nesti-Sirbi), din carT dr. Fo-
tino are 5oo hect., locuitoriT
din Domnesti-de-Jos aa 148 hec-
tare, iar ceT din Domnesti-Sirbi,
176 hect. Proprietarul cultiva
420 hect. (8o padure). Locui-
toril cultiva tot terenul.
190
Populatia satuluT e de 420
suflete.
Ad i este resedinta subprefec-
tureT piase Sabarul si a prima-
riel. Are o biserica, cu hramul
Izvorul TamaduireT, deservita
de 3 preotT si 3 cintaretT (fa-
cuta. de Vodd-Caragea); o scoala
mixta, frecuentata de 16 elevf
si 2 eleve, cu intretinerea ca-
reia statul cheltueste 1080 leT
anual. Localul scoaleT, proprie-
tatea comuneT, e la un loe cu
primaria.
Numarul vitelor marl e de
173 si al celor micT de 480.
In sat este i masina de tre-
erat cu aburT si 2 podurr sta-
atoare.
Comerciul se face de 2 eh--
ciumart
Domne§ti-de-Sus, com. rur., ju-
detul Ilfov, pl. Sabarul. E si-
tuata la V. de Bucuresti, liare
riul Rastoaca i riul Argesul,
la 16 kil. de Bucuresti.
Este formatd din satele : Dom-
nesti-de-Sus i Teghesiul, cu o
populatiune de 1412 sufl., carr
locuesc in 292 case.
Se intitule pe o suprafata de
2021 hect. D. G. Mavrache are
1300 hect. si locuitoriT 721 hec-
tare. Proprietarul cultiva 12I0
hect. (50 izlaz, 40 padure). Lo-
cultora' cultiva 667 hect. (50
sterpe si 4 vie).
Sunt 295 contribuabilr.
Budgetul com. e de 3817 I&
la veniturT si de 3775 leT la
cheltuelT.
In com. este o biserica (la
Domnesti-de-Sus) ; o scoala mix-
ta; i moara cu apa ; 2 masinT
de treerat cu aburT; 2 podurI
statätoare.
Numarul vitelor marT e de
811 (160 cal si epe, 5 arma.-
sarT, 393 bol, 213 vacT si viter,
31 taurT, 9 bivolite) si al celor
miel de 969 (203 porcT, 766 oT).
www.dacoromanica.ro
DOMNETI-SIRBY
Comerciul se face de 6 eh--
ciumarT si I hangia.
Dintre locuitorT, 298 sunt plu-
garT, 24 ad diferite profesiuni.
Aratura se face cu 207 plu-
gurT: 133 cu bol si 74 cu cal.
LocuitoriT aU 207 care si ca-
rute : 132 Cu bol si 75 cu
LocuitorT improprietaxitT: i80.
S'aa stabilit in comuna 23
s trdi nT.
Domne§ti-de-Sus(Bfileni-Mo-
trogani), sat, face parte din
com. cu acelasT nume, jud. Il-
fov, pl. Sabarul. Cade spre V.
de Bucuresti, pe malul sting al
riuluT Rastoaca.
Se intinde pe o suprafata de
1870 hect., cu o populatie de
993 locuitorT, carT se ocupa cu
agricultura si cresterea vitelor.
Din teritoriul satuluT, 1300 hec-
tare apartin d-luI G. Mavrache
si 570 locuitorilor. Proprietarul
cultiva 1210 hect. (50 izlaz, 40
padure). LocuitoriT cultiva 530
hect. (37 rAmin sterpe si 3 vie).
Are o biserica, cu hramul Cu-
vioasa Paraschiva, deservita de
2 preotT si cintdreti si o
3
scoala mixta, frecuentata de 21
elevI si 8 eleve, cu intretinerea
careia statul si comuna cheltu-
esc anual 17201e!. Localul scoa-
ler s'a construit de judet. In
raionul com. sunt : I moara cu
apa ; 2 masinT de treerat ; 2 po-
durf statatoare.
Comerciul se face de 4 cir-
ciumarT si I hangia.
Numdrul vitelor marT e de
640 si al celor miel de 735.
S'aa stabilit in sat 16 strainT.
Domne§ti-Sirbi (Sirbi-de-Jos),
sat, face parte din com. rur.
Domnesti Caltuna, jud. Ilfov,
pl. Sabarol. Este situat la S.
de Domnesti-de-Jos, pe malul
sting a riuluT Ciorogirla.
Se intinde pe o suprafata de
 DOMNIA
824 hect. (impreuna cu Dom-
nesti-de-Jos), din carT dr. A. Fo-
tino are soo hect. ; locuitoriT
din Domnesti-de-Jos aü 148 hec-
tare, iar cei din Domnesti-Sirbi,
176 hect. Proprietarul cultiva
420 hect. (8o padure). Locui-
toril cultiva tot terenul, rezer-
vind 21 hect. pentru cultura
Populatia satuluT e de 651
locuitorT, din carr 195 fam. Bul-
garT.
Comerciul se face de 2 cir-
clumarT. Este in raionul satului
pod, pe 1-1111 Ciorogirla.
Numarul vitelor mari e de
248 si al celor miel de 1050.
Domnia, numire data une! in-
tinse pdrfl de pe'imint, din com.
Lipia i MereT, jud. Buzad, carT
constituia in vechime mosia Mo-
cesti, proprietate a luT Udrea
biv-vel-Armasul, Enache Banul
si a cetelor de mosnenr : Dra.
gotesti, Mircesti, Smedesti
Arcanesti, pe care Udrea a vin-
dut-o lui Mihaid-Voevod pentru
scaunul DomnieT, pldtindu i-o
cu banT din visteria TäreT si asa
a devenit sat domnesc. La anul
i6i8, sub Gavril Movill-Voe-
vod, locuitorif, regretind vinza-
rea, ad venit i i ad rescumpa-
rat mosia. Gavril Voevod, pe de
o parte a inapoiat taranilor pro-
prietatea cu pretul de 60000
aspri gata, suma cu care fuse-
se cumparata de Mihaid, iar pe
de alta a pus acesti banT In
visteria TareT. TotusT, Doamna
Ilina, fata lul Pdtrascu-Voda
nepoata lui Mihaiii-Voda, daru-
este aceasta mosie manastireT
Comana. Sub Constantin Cir-
nul, Daniel, Egumenul manas-
tireT Comana, chiama in jude-
cata pe taraniT, carT stapinead
mosia, impreund cu dealul
viile, ca sl le-o ja, in puterea
actului de danie facut de Ilina.
191
Constantin erban respinge ce-
rerea luT Daniel si decide ca
aceasta mosie sa rimiie de veci
a taranilor si feciorilor. Asta-4
mosia se stapineste de desee-
dentif lui Udrea Armasul, lar
partea lui Enache Banul, tre-
cuta maI Intild la descedentiT
sdr: Enache i Pirvan Vistie-
rul, tot de locuitorT, toti mos-
nenT acum In com. Lipia. Din
aceste imprejurarT se maT
treaza inca numele de Domnia
(satul domnesc), data uneT partí
din mosia Mocesti. Mocesti este
azI divizata in maT multe sfori
apartine la diferite cete de
mosnenT.
Domnia, p/atog, jud. Buzad, co-
muna Gura-Särätd, cät. Izvo-
rul-Dulce pe care se vede inca
o multime de ruine. Traditia
este ca aci ar fi fost in vechime o-
rasul Buzad; o alta legenda spune
el aci ad fost locuinte domnesti,
ceea ce pare maT mult proba-
bil, fiind-ca in poalele sale se
afla Valea-Beizadelelor si treT
puturi cu colad de piatra, f5.ra
inscriptie, numite Putul-Beiza-
delelor. In apropiere se vad
ruine de biserica, cunoscute sub
numele: Schitul-luT-Negoita.
Domnia, deal, In jud. Buzad,
com. Gura-Saratei, cat. Izvorul-
Dulce, acoperit cu 45 hect. vil
putind aratur5..
Domnie (La-), loc izolat, in
partea de E. a com. Domnesti,
jud. Muscel, pl. Nucsoara, pe
o colina mareata.
Ad se liad pietre, caramizi
vechr si chiar se cunosc teme-
hile unor case vechr. Se pre-
supune cà ad a fost un castel
In care sta maT de ,multe orT
Do mnul Radu-Negru.
Domni§orul, deal, jud. Tecucid,
www.dacoromanica.ro
DOMNITA
la E. de satul Craesti, con-
tinuare a dealuluT Bobeica; merge
In directie N.-S., pana in Ap5.-
raturd.
Domnita com. rur., in jud. R.-
Sarat, plasa Gradistea, pe malul
sting al riului Buzdul.
Este asezata in partea de
S. a comuneT, la 44 kil. spre E.
de orasul R.-Sarat si in partea
sudica a piase, la 15 kil. spre
E. de comuna Gradistea-d.-s.,
resedinta plasei ; comunele in-
vecinate sunt : Racovita, la 6
kil. ; Vilcele la 18 kil.; Gulianca,
la 19 kil.
Se margineste la N. cu Gu-
lianca, la V. cu Vilcele i Ra-
coviteni, la S. cu Sutesti si
Scortarul (jud. Braila), de care
se desparte prin nul Buzaul.
Riul Buzdul o uda la S., de
la S.-V. la N.-E; mal sunt in
comuna 21 putud de 6 12 m.
adincime.
Catunele, carT o compun sunt :
Domnita, resedinta, la E., Piscul,
la S.-E., Ciupercari, la S.-V.,
Corbeni, la N.-V.
Suprafata este de 10120 hect.,
din carT 420 hect. vatra com.,
2300 hect. ale locuitorilor, 7500
ale proprietatiI private.
Populatia com. este de 385
familiT, cu 1615 suflete ; 785
barbatI, 830 femeT : 724 casa-
toriti, 868 necasatoritI, 23 vaduvI,
stid carte 380.
Sunt 3 bisericr: una, in cat.
Domnita, zidita in 1845 de
archiereul Timofter, cu hramul
Sf. stefan, are 17 pogoane pa-
mint si e deservita de 2 pre-
otI i I cintlret ; a doua, in
cat. Piscul, cu hramul Sf. Du-
mitru, zidita in 1889, de M. S.
Regele Carol I; are 17 pogoane
pamint, si e deservitä de
preot. Sunt 2 §colr, una in Dom-
nita, si alta in Piscul, fundate
filtre anii 1883-88, conduse de
 DOMNITA
2 invatatorT i frecuentate de
106 elevT, din carT t i fete.
Comerciul e activ $i consta
In importul de manufacturT, bau-
turI, fierariT, coloniale i in ex-
portul cerealelor $i vitelor. Tran-
sportul productelor se face prin
gara anca (jud. Braila), la 20
kil. spre S.-E. Sunt 23 comer-
ciantr, din carI 9 ctrciumarT.
CaT de comunicatie sunt dru-
murile vecinale : spre Racovita-
Balta-A1b5.; spre Boldul-Rimn.-
Sarat ; spre Valcele-Nicole$ti ;
spre Gulianca-Wicane$ti ; spre
Sute$ti i Scortari (jud. Braila).
Sunt 370 contribuabili.
Veniturile com. sunt de 7567
leT, 67 banT $i cheltuelile de
6349 leT, 62 banT.
Domnita, sat, in jud. R.-Särat,
pl. Gradi$tea, cat. de re$edinta
al com. Domnita.
Este a$ezat in mijlocul comu-
neT, pe riul Buzdul, in stinga
luT. Are o intindere cam de 90
hect. $i o populatie de 130 fa-
miliT, sal"' 540 suflete, din carT
140 contribuabilT.
tiü carte 162 persoane.
Are o biserica, deservita de
2 preotT $i I dintaret ; o $coala
comu n
Domnita, vhf de deal, jud. Ba-
cal!, pl. Siretul-d.-s., com. Ote-
le$ti. E situat d'a stinga piriu-
luT Berheciul.
Domnita, movilá, in partea de
S.-V. a com. Sute$ti, jud. Bra-
ila, pe muchia de pe malul Bu-
zauluT, aproape de sati$orul Gri-
gore$ti i la 5 kil. spre S.-V. de
satul Sute$ti.
Domnita, numire data une pdrp
din mofia ce apartinea Epitro-
piel Sf. Spiridon din Ia$i, si-
tuata in com. Cozme$ti. pl. Ni-
core$ti, jud. Tecuciii.
102
Domnita-Bilasa, insu/d, in Du-
fata pichetuluT Blana,
In
jud. Romanati.
Domnita-Maria, sat, jud. Ba-
cae'', pl. Siretul-d.-j., al com.
Letea, situat la S. de ora$ul
Bacan, de-a lungul $oselel spre
Adjud, la 3 kil. de $coala din
satul Letea $i la 7 kil, de cea
din satul Chi$ata. Satul exista
de la impartirea pamtnturilor la
insurateT.
Are o populatie de 94 fami-
liT, saii 290 suflete ; 6 circiumT.
Vite sunt : 9 cal, 203 vite
marT cornute, 2 capre $i 54 fi-
matorT.
Satul este noil, infiintat la
1880-81.
Domnita-Maria, sursit de apif
mineralli, pe valea RPiplroasa,
jud. Vilcea, avind ca substante
fix-e :chlorur de sodia, hypo-
sulfit de soda $i de calce (pre-
dominant), sulfat de calce $i de
magnezie, iodure i bromure al-
caline (sensibil), sulfat de mag-
nezie (in mare cantitate) silicat
de aluminium, fosfate (urme).
Domnitei (Dealul-), deal, face
hotarul dintre satul Moviléni,
jud. Ia5i, pl. Copoul $i satul Lit-
cani, com. Cucuteni, pl. Stav
nicul. E bogat in pa$une, fin*.
Domnitei (Dealul-), saU Za-
rea-Domnitei, deal, la E. de
satul Dealul-PerjuluT, com. On-
ce$ti, pl. Stanise$ti, jud. Te-
cuciii.
Domniteni, sat, in jud. R.-Sa-
rat, plasa Gradi$tea, cat. com.
Domnita. E a$ezat lingä cat. de
re$edinta, fiind numaT o divizi-
une a luT.
Domocletul,fostd mahala, in ju-
detul Mehedinti, plaiul Cerna,
www.dacoromanica.ro
1)01110ENI
la poalele munteluT Domocle-
tul.
Domogletul, deal, in com. rur.
Girbovatul, jud. Mehedinti, pl.
Motrul-d.-s.
Domogletul, a'eal, in com. rur.
Base$ti, jud. Mehedinti, plaiul
Cerna.
Domostia, pîrlu, jud. Putna, pe
teritoriul comunelor Anghele$ti
si Rugine$ti. Se formeàza din
Piriia$ul-Negru si scursurile dea-
lurilor Barlogul $i Frasinetul, a
Oror piraie se string la un loc
in gura BosietuluT i formeaza
apa Domostia.
Acest piriti vine cu apA multa
pana din susul Rugine$tilor
apor se pierde in prund, lastnd
numaT valea care merge pana
in Trotus, in gura Domostier.
Domo§eni, numit $i Manolea-
sa-Prut, sat, jud. Dorohoiu,
pl. Ba$eul, com. Manoleasa, for-
mat din sati$oarele : Domo$eni-
Hriteni i Domo$eni-Manole. E
siuuat pe laturea VolovatuluT.
Are o populatie de 34 familiT,
sail 141 suflete.
A$ezarile locuitorilor sunt in
parte bune, cu livezT i gradinT.
Proprietatea mo$ieT este a E-
pitr. Spit. Sf. Spiridon, din Ia$i.
Locuitorii hnproprietariti ají
122 hect., 61 ariT pamInt, iar
proprietatea 930 hect. 93 ariT
dimp $1 hect., 43 ariT padure
de lozie pe malul PrutuluT. Ia-
zurT sunt 3, din carT cel mal
mare este al ManoleseT, in in-
tindere de 15 hect., pe cursul
VolovatuluT.
In sat este o livada $i 3 po-
goane vie.
Piraiele ce trec pe mo$ie sunt:
Novacul,Volovdtul i riul Prutul,
pe hotar.
Drum principal este cel de
 DOM0pNI-CRUPENSCHI
la RädautT care duce la tefd-
nesti. Hotarele mosier sunt cu :
Prutul, Hriteni, Zahoreni, Bo-
rolea, Domoseni-Crupentchi si
S erpenita.
Domoseni-Crupenschi, sat, ju-
detul Dorohoiti. (VezT Flondora,
sat, com. Manoleasa, pl. Baseul).
Domoseni-Hriteni, sat, jud. Do-
rohoin. (VezT Domoseni, sat,
com. Manoleasa, pl. Baseul).
Domoseni-Manoli, sat, jud. Do-
rohoitt (Vezi Domoseni, sat,
com. Manoleasa, pl. Baseul).
Domus-Culac, vale, in jud. Tul-
cea, pl. Macla, pe teritoriul com.
rur. Cirjelari si pe acela al ca.t.
Ac-Punar. Se desface din dealul
Dijcaduel-Bair. Se Indreapta spre
N., avind o directie generala de
la N.-V. spre S.-E., brdzdind
partea E. a plasel si pe cea N.
a comuneT. Are malurT inalte,
2 kil. lungime si se deschide
in valea lana, mal jos de satul
Iaila.
Dona, (Belcicov, Stavropo-
leanca), sat, face parte din
com. rur. Suhatul, jud. Ilfov, pl.
Negoesti. Este situat la N.-E.
de Suhatul si e inconjurat la E.
de locurl suzircoase, lar la N.
si S. de padurf.
Are numaT 15 locuitorT. Se in-
tinde pe o suprafata, de 400
hect., proprietate a d-luT T. H.
Velciii. In raionul satuluT e o
padure de 75 hect.
Dona, maña/a, com. Zgubea, pl.
Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.
Donca, clitun, al com. Izbiceni,
la E. plaser Balta-Oltul-d.-j., ju-
detul Romanati. E situat linga
Olt, intre satele Tia-Mare si Iz-
biceni, la 14 kil. spre N.-E. de
58878 Afarole DIcfirotinr Geouralo. 901. In
193
Corabia, si la 28 kil. de Ca-
racal. Are 125 farniliT, sal:1658 su-
flete, RominT.
Doncesti, vale, in com. Masa-
cani, pl. Prutul, jud. Covurluiti,
formata. de Dealul - despre - Bu-
tora.
Donciul, movild, la 1 '/2 kil. spre
S.-E. de satul Ulmul, judetul
Braila.
Donciul, deal, in partea de E.
a com. Tanacul, plasa Crasna, Dontul, deal, la N. de comuna
jud. Vasluitl. Se intinde pana irineasa, pl. Olt 11-d.-s., jud.
la satul Vinetesti, in judetul
Falciti.
Donciul, piidure. VezT Barbosi,
jud. Braila.
Donesti, sat, face parte din com.
rur. Dejesti, pl. Oltul-d.-s., jud.
Olt.
Donesti, deal, brazdeaza comuna
Dobroteasa, pl. Oltul-d.-s., jud.
Olt, de la N. la S. si are o lun-
gime de 3 kil. Pe o parte din
acest deal se cultiva grill si po-
rumb, iar parte este acoperit
cu padure.
Doni, lac, in jud. R.-Sarat, plasa
OrasuluT, com. Bontesti, asezat
in partea de V. a com., lingl Dorasca, M'Are, la E. de satul
catunul de resedinta. Contine
caracuda si albisoard, ce se con-
suma in localitate.
Doni (La-Mosia-luf-), han, in
jud. R.-Sarat, plasa Grgdistea-
d.-s., linga. catunul Balta-Alba,
pe drumul spre Balta-A1135., si
pe malul estic al laculul Balta-
Alba ; numele 11 are de la pro-
prietarul vornic Doni, care era
foarte avut si avea o multime
de mosil in judetul R.-Sarat.
Doni (Zidul-lui-), mine, in jud.
www.dacoromanica.ro
DORATI
R.-Sdrat, pl. Marginea-d.-j., co-
muna Hingulesti. VezT Zidul-lul-
Doni.
Donici. VezT Socea-Donici, jud.
Neamtu.
Donita, munte, in com. Brosteni,
jud. Suceava.
Donitoara, loc i:olat, jud. Ilfov,
pl. Negoesti, com. Vasilati-Po-
pesti.
Vilcea.
Dop (Valea-hif-), girliiii, izvo-
reste din valle com. Filipesti-
de-Padure, pl. Filipesti, judetul
Prahova; trece prin fin*, Pacind
mal multe zigzagurr ; curge spre
S. si se varsa." in gira Rosi-
oara.
Dopicea, pirifi, uda. com. Tatu-
lesti, pl. Vedea-d.-j., jud. Olt,
de la V. la E. si se varsá in
riul Vedea, in raionul comuneT
Tatulesti.
Dopul-Finttner, foastii maña/a,
In jud. Mehedinti, pl. Cimpul,
com. rur. Pristolul.
Dordsti, jud. Tecuciti, proprie-
tatea statuluT, aviad o supra-
fata de 300 Tala
Dorästi, sat, face parte din co-
muna Barcea, jud. Tecuciti. E
situat pe ambele laturl ale so-
seleT nationale Tecuchl -Ivesti,
la o departare de 1 kil, de co-
muna de resedinta.
Are o populatie de 40 familiT,
saii 163 suflete, carT locuesc in
39 case.
Comerciul il fac in acest sat
3 circiumarf.
25
 D0R4TI
Ca meseriasT sunt 2 fferarT
cizmar.
Stin carte 9 bArbatT.
Teritoriul satuluI este de 800
hect., din care locuitoriT stdpi-
nesc numal 300 hect.
Satul este infiintat intre anif
1880-81, pe mosia statuluI Do-
rasca, Cu locuitorT improprie-
tdriti din satele: Bucesti, Lie-
sti, Movileni i UmbrAresti.
Dorä§ti, rnoie, proprietatea sta
tuluT, in com. Barcea, jud. Te-
cucili. Are 800 hect. pdmint a-
rabil, care aduce un venit de
I0000 leT. Pe aceastd mosie este
satul cu acelasI nume.
AceastA mosie apartinea uneT
barine, numitd. Rada, care a fácu-
t-o danie md.ndstireT Rdchitoasa.
Dorfi§ti, peimint arabil, in
Tecucia, ce se intinde din so-
seaua nationald comuna Barcea,
pdnd in hotarul comund Cu-
dalbi (jud. Covurlul).
Dordei, deal, jud. Dolj, pl. Jiul-
dejos, com. Piscul, pe lingä
care trece limita de V. a com.
cdtre proprietatea DomeniuluI
Coroanef.
Dorharsca, deal, jud. BacAti, pl.
TazIdul-d.-s., de pe teritoriul
com. Ardeoani.
Dormfirunt, com. rur., in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, si-
tuatA pe cimpia BArAganuluT.
Este com. cea mal despre S.-V.
a pldseT.
Teritoriul comunei are o su-
prafatd de 5775 hect. si se li-
miteazd la N. si E. cti comuna
Borduselul, la V. cu comuna
Lehliu si la S. cu com. Lup-
sani. Coprinde treT mosii: Per-
sica-MerlarT, proprietate a Efo-
riel Spitalelor Civile, din Bucu-
resti, cu o suprafatd. de 3100
www.dacoromanica.ro
194
hectare si arendatä cu suma
de 41640 leT ; Sighireanu, pro-
prietate particulard, cu 2500
hect. si DrAghiceasca, proprie-
tare particulard, cu 175 hect.
Dupd legea rurald din 1864,
s'ali improprietdrit 78 locuitorT;
neimproprietdritT se mal aflA
179 locuitorr.
Se compune din satele : Dor-
mArunt, Sighireanu, Grindul-Pe-
treT, Pelinul, Minea si DrAghi-
ceasca, avind resedinta primd-
riei si a judeatorieT comunale
in satul Dormdrunt.
Dupd recensdmintul fa'cut in
1890, populatia comuneT era de
326 familiT, sali 1313 suflete :
635 bdrbati si 678 femeT; 1292
RominT, 5 GrecT, 2 GermanT,
4 UngurT, 2 Turd si 8 de alte
nationalitAtI; 1297 crestinT orto-
doxI, 2 catolicf, 12 protestantI
§i 2 mahometanT; 384 agricul-
torT, 12 meseriasT, 9 comerci-
antT, 8 avind profesiuni libere, 4
muncitorT si 6 servitorT.
Stili carte 175 persoane.
Sunt 253 contribuabili.
S'a cultivat in 1892: 757 hect.
Cu grili, 470 hect. cu orz, 20
hect. Cu ovdz, 72 hect. cu se-
cará., 470 hect. cu porumb, 190
hect. cu meiti, 350 hect. cu fa-
sole, 8 hect. cu rapitd ; 5 hect.
erali fineatd, 30 hect. bostAnd-
riT si un hect. pometurf.
Vite sunt : 6036 boT, 36 bi-
volf, 802 caT, 125 capre, 4010
oT, 3 to rimAtorT si 7 asinT.
Comuna in 1887-1888 avea
6446 le la veniturI si 6959 leT
la cheltuelT
In Dormdrunt sunt 2 colT: una
de fete, frecuentatd de 17 eleve
si condusd de o invAtátoare,
retribuitd de comund, si una
de bAretT, cu 33 elevI i condusä
de un invAtátor retribuit, de
stat i comund.
Este o bisericA, deservitd de
un preot i dor dascAlT.
DORNA
Teritoriul comuneT este strd-
bdtut de la V. spre E. de ca.
lea feratd Bucuresti-Fetesti.
DormArunt, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
com. cu acelasT nume. E situat
pe amindoul coastele vdiel Dor-
mArunt, la i kil. spre N. de
calea feratd I3ucuresti-Fetesti.
AicT este resedinta primArieT.
Are o scoald de ludIetT si una
de fete, cu un invdtd.tor si o
invdtAtoare ; o bisericd, deser-
vitd de I preot si 2 dascAlT.
Dormarunt, vale, in jud. Ialo-
mita, pl. Ialomita-Balta, pe coas-
tele Osera se aflA satul cu ace-
lasT nume.
Adincimea vdieT este micA,
iar lungimea el este de II kil. In
partea de N. poartA numele de
Beilicul, iar in partea de S. este
In comunicatie cu Valea-Culca-
Olor.
Peste aceastd vale trece catea
feratd Bucuresti-Fetesti.
Dorna, com. rur., jud. Suceava,
situatd in partea N.-V. a pld.sei
Muntele, spre V. si la ¡o kil. de
FAlticeni. Se mArgineste : la E.,
Cu comuna Brosteni, despArtin-
du-se prin coatna muntilor : CA-
lugdrultif, BogolinuluT, Pietrosul,
CiungiT, Prislopul, Gruiul,
cina-SandruluT, Bida i Obcioa-
ra ; la S., cu com. Sarul-Dor-
neT, despIrtitd prin piriul \TM-
celele si muntele Ursdria ; la V.
si N., cu Bucovina, despArtitd
prin hotarul TdreT, piriul Nea-
gra-SaruluT i Bistrita. Are for-
ma unuT triunghiti drept-unghiii.
Se compune din satele : Gura-
NegreT, Dozdnesti, Ortoaia, Rus-
ca, Sundtori, Zugreni i Dir-
mona, cu resedinta in Cozdnesti.
Numele de Dorna e slav, in-
semnInd sus.
Are o populatie de 536 fa-
DORNA
mili', sail 1932 suflete (972 bar-
batí si 960 femeT), din earl 13
Izraelitr.
ContribuabilI sunt 571.
Are 4 biserid, o small ru-
rail mixta de baIetr si una de
fete.
Budgetul comuner, pe anul
1892-1893, avea la veniturI
584816 si la cheltu el! 5817.65 ler.
Vite sunt : 368 ca!, 587 bol,
1024 vad, 3089 or, 267 capre
si 204 rimatorr.
Altitudinea cornuner de la
nivelul marir atinge in virful
Pietrosulur 1704 m.
E udata. de Bistrita si de pira-
Tele : Valcele, Pirlul-Rece, Arinul,
Arinasul,Cozanesti3Ortoaia,Rus-
ca, Osoiul, Sunatori, Secul, Nea-
gra- arulur, Negrisoara si To-
plicioara.
Cer mar insemnatr muntr a!
comuner sunt : Buza-Bogolinu-
luI, Pietrosul (1704 m.), Serb-
ciobul, Ciungi, Prislopul, Vir-
ful-Steger, andrul, Virful-Bi-
der (1400 m.), Busuiocul, Ob-
cioara, Virful- arulur, Dealul-
Calugarulur, Palmesul (1253 m.),
Prislopul, Hasca, Colacelul, Cor-
hana, Piciorul-Ortoaier, Dealul-
Cozanestilor, al-Gogosenilor, al-
luI-Monac, Bitca-Taranul.ir, Vul-
turul, Ulmul (1156 m.), Piscul,
Bucinisul, Calimanelul, Ialogita,
Tunzaria, Rusul si
Buza-Toplicioarei
Padurile ce imbracati alta-data
muntiI, acer codri nestrabatuti
de brad, molift i tisa, ail fost
Mate si in mare parte desfiin-
tate färä mila.. Tisa nu se mar
gaseste. Ea a fost intrebuintata
la cue pentru acoperit case cu
dranita.
Mosia e razaseascri. Suprafata
teritoriala a comuneI e de 10248
hect., din cad 2845 hect. finat.
Niel un fel de cultura nu se
face aci; de altmintrell n'are timp
aci sa se coaca. Locuitorir se
195
ocupa Cu plutaria i cresterea
vitelor. Er is! aduc alimentele
de prin tirgurI, eel' mar mult1
pe car in desagl, formind un fel
de caravane, avind legatii
unir de altiI de coada. Cite-va
zile if trebue DorneanuluI ca
sa-sI aduca provizir din Falti-
cenr sari Piatra.
Locurile insemnate in co-
muna sunt : Piatra-Stanoael, Pi-
atra-luI-Lazar, Coltul-AcreI si Co-
meara. Mar sunt 5 izvoare
Cu apa minerald, din care treI
burcuturl (apa feruginoasa, al-
calinä): unul pe Pirlul Arinulur,
la 3000 m. in sus de la gura
sa. (Acesta a fost analizat de
d-nul Dr. Bernad), al doilea, pe
Osoiul, in cat. Rusca si aproape
de malul Bistriter numit (Bur-
cutul-Tircovniculur» (asemenea
analizat de acelasI), al treilea,
un mic izvor la Gura-Arinulur;
iar ultimele cloud la gura pi-
riulur Rusca foarte abondente
in apa sulfuroasa.
Din trecutul Dornet. Ma! na-
inte de rapirea Bucovind, toate
satele ce tin de comuna Dor-
na formaii o singura comuna
cu Dorna Bucovineana, tirgusor
in care se afla i resedinta co-
muner. Tot teritoriul era o sin-
gura razasie data. de tefan-
Voda-cel-Mare in inprejurarile
urmatoare zice traditia : Veda
pornise spre Ardeal, pe valea
Moldover, dar la Varna., (cel mar
vechiti sat din cite sunt in impre-
jurimi unde se crede ca se vámu-
iaü marfurile venite din Ar-
deal si Ungaria), se opri cu os-
tirea, neputind inainta, de oare-
ce drumul inainte nu era de
cit o carare ingusta i foarte
nepracticabila. Ad, la Varna,
§tefan-Voda puse un stilp, ce
se vede si asta-d. Pe atuncr in
Cimpulung nu &ail de ell
dite-va case si de acolo spre
Dorna cale de o zi nu maI in-
www.dacoromanica.ro
DORNA
tilnear locuinta omeneasca, ci nu-
maI codri posomoritr, padurr
fecioare. Unde e acum Tirgul-
Dorna, intre ape, (la gura Dor-
ner In Bistrita) se afla o sin-
gura gospodarie, casa buna,
grajd, etc., proprietatT ale unur
oare-care Gheorghita, hot ves-
tit si rafinat si vinator neaos.
Acesta crol i largi cararea ce
lega locuinta luI cu tirgusoare-
le de prin prejur. El prada la
departarr marl si ast-fel nicr o
data nu fu prins. Drumul tre-
chid pe dinaintea case! lur, mi-
ce calator, borer sail Oran, de
la vladica pana la opined, tra-
gea la dinsul, unde era foarte
bine primit si in deplina sigu-
ranta ca. nu i se va intimpla
nimic. Celor mai distinsr din-
tre mosafirir sal' le as:lea ellauze
devotate care sä-I calauzeasca
sa-I apere de orr-ce primejdir.
Ast-fel reusi el sa se faca. foar-
te cunoscut. Neavind copiI cu
prima-! sotie, Gheorghitä, cu in-
voirea ei, 41 mar lua o femee cu
care avuse treI 13510 : pe Gheor-
ghe, Ionita si Grigore. Pentru
aceasta. fapta, cum si pentru o
pradaciune intimplata pe drum,
dar ned.ovedita, Gheorghita fu ri-
dicat si dus, spre a fi judecat
de divan si Mitropolit, la Su-
ceava. Incarcat de fel de fel de
blanurr, intl. in Suceava, unde
cer carora le acordase ospita-
litate, reusesc nu numaI sa-1
indreptateasca catre Voda, ci
it prezentara ca pe un mare
bine-facator. Vocia drept recom-
pensd, if darui tot locul si
durile cunoscute numal luI
ast-fel se infiinta razdsia Dor-
neI.
Hrisovul lur tefan-Vocla se
'Asti% pdna la rapirea Buco-
vine, de chid nu se stie ce s'a
facut. Cer trel fi! lur Gheor-
ghita intemdara : Gheorghe, sa-
tul Gheorghiteni de peste Bis-
DORNA
trita, Ionitd, poreclit Tdritd. si
Ciocirlan, infiintd. satul Gura
Negrei; lar Grigore ramase in
locul tAtine-sai si se deda cu
fiind fórte cutezAtor.
Acesta de mic era rusinos, nu
indrAznea sA se ducd. pe la po-
mene, dar pindea pe eel' de
seama luI si le fura colacii, nu-
miti cozani. Oamenii il poreclird
atunci Gri gore Cozan . Cozan,
urmdrit pentru tilhdrille lui, fuge
pe cea d'intiid plutd. pe Bistrità
cu familia sa i scoboard. la
Cruce, sat desalicat de el ; iar
urmasii- sdf, dupd un timp oare-
care vin si pun inceputul satulul
Cozdnesti.
La 1776, din vechea Dora,
se infiinteazA cloud comun e : Dor-
n a-Vatra, din colo, i Dorna-Gura-
Negrei dincoace. Mai tirzid, in-
multindu-se locuitoriT, prin des-
lipire, se formeazd com. arul-
DorniI, din care nu sunt de &it
cite-va zed de anI de chid se
desfdcu comuna Neagra-Sarului.
Ast-fel din vechia rdzdsie sunt
acum patru comune mad. Dorna-
Vatrasi ale noastre: Dorna: arul
Neagra, a cdror populatie a
sporit mult prin refugiarea aci
a multor Romini din Ardeal
Bucovina.
NesupArati de nimeni, stdpi-
nird rAzdsil mosia pang pe la
180o, cind Dornenii revoltati
contra unor Evrei, ucid, in cir-
ciuma satului de la Gura-Negrei,
pe 9 dintre ei. Dap' in jude-
catd, Vodd Alex. Ipsilante le
ceru uricele mosiilor lor, pe cad
invi novAtitii neavindu-le, Vodd.
le confiscd mosia i, prin hrisovul
din August 1800, o fdcu danie
fiului sdd. (Hrisovul e in stdpini-
rea preotului Gh. Ortoan din
Dorna, impreund cu toateactele
rdzAsier).
Dupd Ipsilante, mosia trecu
prin vre o trei mini pana ce in-
cdpu in acele ale familiei Bals.
www.dacoromanica.ro
196
Urmard judecAti peste judecdti.
Multi dintre rAzdsi ad pierit in
inchisorile Iasului.
Ast-fel se petrec lucrurile pAnä
pe timpullui Mihail Sturdza, care
la judecatA se hotdreste ca
sA-si rdscumpere mosia de
la Bals pe pretul de 12000 gal-
benl, plAtiti in trei cisturi si
cu conditiunea cd, de nu vor fi
in stare sl pateascd la timp,
Bals sd-si la mosia i sd. le
inapoeze banif ce va fi primit,
fArd.dobtridd.. Plaird. o ratA,
dar chid fu la a doua nu mai
av irA Dornenii de unde face
banii. VodA Ii chemd si le pro-
puse sA le dea 4000 galbeni,
insd cu conditie ca, ddruindu-
le aceastA sumA, Mdria-Sa sd aibd
dreptul a esploata, fArá niel o
plata, ori-ce mind ar gdsi pe
mosie, sd-I se dea locuri pentru
instalat fabricI si tot combusti-
bilul de care ar avea nevoe.
De voe, de nevoe, se impdcard
Dornenil. Pe timpul revolutiei de
la 1848, Vodd Sturza fu invino-
vdtit intre altele, cd, sub pre-
textul de a ajuta pe Dorneni,
clutd. a pune mina pe mosia
lor. Silit fiind, M. Sturdza,
rupe actul de invoiald ce avea
de la Dorneni si partizaniisli pu-
blicardurmdtoarea indreptAtire
«Art. 23. Despre pricina
Dornei.
«La clevetirea despre rdsluire
de acturi insemnAtoare din rele,
piritorir pomenesc de pricina
Dornel. Pentru a se incredinta
cine-va de adevdr, nu are de
cut a lua seama la imprejurd-
rile atingAtoare de aceastd. pri-
«Satele Dornii in muntil Car-
pati sunt locuite mai bine de
trei mil suflete, car.' din vreme
nepovestitA bucurindu-se in pace
de aceastd proprietate, ad fost
dezbrdcati de dinsa de cdtre
Domnul Const. Ipsilante la i800,
DORNA
puind a sa stdpinire pe aceste
sate, sub pricinuire el se afla
o domenie cuvenitd TArel, Dom-
nul Ipsilante a fAcut-o danie
fiului ; mal pe urnad aceastd
mosie, prin deosebite tocmele,
ad trecut cu pret de 80000 bel
in stdpinirea farniliei Bälsesti,
care, sub toate ocirmuirile ce
s'ad petrecut in Moldova, in
curgere de 30 ani, ad cerut in
zadar stApinirea ei, din pricina
statornicei impotriviff a locui-
torilor acelor pdrti, care bizuin-
du-se Inteo stdpinire necurmatd
de multe veacurl i in pozitia
lor prin munti i potece nestrA-
bAtute s'ad tinut in stdpinirea
proprietAtii lor ; lar in datl dupd
numirea Do mnului, fratii Bdlsesti
ad cerut Intrebuintarea puterei
inarmate pentru a scoate din sta-
pinire pe aceste 3000 suflete si tot
cu acest prilej el ad pus inaintea
Domoului ca sl primeascd acele
mosiI cu pret de 6000 galbeni;
msA Domnul ad -depArtat o a-
semenea propozitie, avind in
vedere neputinta in cari s'ad
aflat toate ocirmuirile de mal
nainte, de a dezbrAca 3000 su-
flete in favorul unei singure
familii, precum i pribegirea
acelor 3000 suflete in Bucovina,
care se afld pe marginea acestef
proprietAti. In urmare dar, Indl-
timea sa ad rindult prin cere-
rea ambelor pdrti o comisie,
indemnind pe rAzdsi alege
vechill i toatd aceastA gilcevire
care se lAntue de 30 ani, s'ad
curmat printr'o invoke cu bund
primire, in puterea cAreia 12000
de galbeni se dd familie Wi-
sest', de cAtre locuitorii Dornii,
pentru ca sA fie stinsA ori-ce
pretentie in sarcina lor. Dupd
aceastd alcdtuire, Meta locuitori
ne-avind de unde pldti cea
vadea la implinirea ei in sumd
de 4000 de galbeni, Domnul
ad plAtit spre inlesnirea until
DORNA
norod nenorocit aceasta suma
de la sine, fara vre-o dobinda
$i in singurul scop a slobozenieT
lor. Din aceasta suma, care s'a
numarat fratilor Balsestf, Dom-
nul, pana in ceasul acesta are
a primi peste 2000 de galbenT de
la rAzasT».
In socoteala celor 2000 gal-
benT despre care se spune ca
Domnul f-a primit de la razasi,
Voda a luat peste woo de plute
din cel mal ales lemn.
Pentru ultima rata de 4000
galbenT, razasil vindura, luT Co-
nachi, Dealul-Omuluf, munte
care acum face parte din tru-
pul mosieT Brosteni.
Imparteala mosid intre razasT
s'a facut de inginerul francez
Chefneux.
Constan tin erban (in lupta
Cu Ghica), respins fiind de l'a-
tarT, trece in Ardeal, de unde,
cu moartea lurRacoczi, care cade
in batalla de la Sibiii (22 Maiii
1660), prerzind sprijinul sail din
Transilvania, ese din Ardeal cu
800 °amen!, lefegif tot inteales
... 0... a luat poteca peste muntl
pe la Dorna si a esit pe la Cimpu-
lung.»
Inca din a doua domnie a
luTNicolae Mavrocordat in
Moldova (1711 1716), Nemtii
incep, operatia ce deveni mal
tirziil atit de fatall MoldoveT,
a inaintarir pajurilor imparatestI
asupra hotarelor turcestT, ras-
luind o parte din Moldova pe
la granita Dorna. Nicolae Ma-
vrocordat protesteaza cu ener-
gie contra incalcarilor Austria
si o sileste la sfirsit sa se re-
traga, amenintind-o cu razboiri
din partea TurcieT.
Prin testamentul luT Gheorghe
Lupascu Hijda9, din 1732, No-
embrie in 7, se lasa in muntl
satul Buneni si o parte din
Dorna, fiuluT saii Nicolae.
Gheorghe Lupascu Hijdaii,
197
este stramosul filologuluT nostru
d. B. P. Hasdeu, si testamen-
tul sati a fost daruit Archi-
veT StatuluT de catre dom-
nia-sa.
La 1803, Dorna-Sarul si Pal-
tinisul, a Domnului Alexandru
Ipsilante, avea 175 huir, platind
3184 leT bir pe an.
Inteo anafora din 1813, 'u-
nie 22, intarita de Scarlat Ca-
limah, la 1 Octombrie, in pri-
cina mosief Dorna de la munte
cu Lugofatul Const. Bals, se
aduce ca dovada o carte de
la loan Necolae-Voda.
In comunele Dorna, pe la
1863, se aflaii peste 8o TurcT,
carI se ocupall cu exploatarea
padurilor. Acestia erall stapinT
pe avutul si 1/reata Dornenilor.
Ispravnicul de pe atuncT, N.
Canta, primind mal multe jalbe
de la razasT de modul cum if
trateaza Turcif carT le stricall
bunele moravurT, a staruit la
BucurestI si cu putere Dom-
neasca a venit sa-T scoata. din
Dorna.
El cherna pe totT Turcif la
astava unde era compania de
dorobant1 si post vamal, sub
pretext ca voeste sa-T rafuiasca
si sa le scoata datoriile de pe
la oamenT. StrinsT acolo, soldatiT
pun mina pe el, tí leaga si ast-
fel incatusatT if dusera la Fdl-
ticeni.
Pentru a scapa razasiT de
datoria ce ayeaü catre dinsiT,
ati dat orindele din Dorna pe
opt anr, carT banT s'ati dat Tur-
cilor.
Dorna, punct vamal de trecere
de la Dorna-Gura-Negra, din
jud. Suceava, in Dorna-Vatra din
Bucovina.
Dornei (Movila-), movi/ei, pe
podisul LungeT, jud. Iasi, pl.
Bahluiul, com. Belcesti. Aceasta
www.dacoromanica.ro
DORNE§TI
movilk precum si altele ce se
va.d, foarte dese, pe d'asupra
podiselor acesteT comune, la dis-
tante neregulate, se. zice ca ar
fi facute din timpurile vechT,
servind pe atuncT ca puncte de
observatie, pentru a se putea da
de stire locuitorilor de prin sate,
despre apropierea barbarilor na-
valitorr in tara, carT de multe
orr se ridicaii spre Hirlda §i
Suceava, capitala Tara. StrajeriT
de pe ele, la asemene intimplarr,
aprindeaii somoioace de fin care
le legaii in virful prajinelor, si
lumina foculuT comunica de la
o movill la alta; la acest semn,
locuitoriT paraseail satele si se
ascundeati prin padurf, iar os-
teniT MoldovenT plecati in frunte
cu Domnul lor de la Suceava,
intru intimpinar.ea navalitori-
lor.
DorneI (§arul-). VezT Sarul-
Dorna.
Dorneni, maña/a, in partea de
E. a satuluT Ghilavesti, jud. Te-
cuela, com. Gliceana. Se nu-
meste ast-fel pentru ca locui-
toril el sunt venitT din Dorna.
Dorne§ti, sat, in com. Podoleni,
pl. Bistrita, jud. Neamtu. E a-
sezat in unghiul vaeT piriuluT
Plopesti, intre podisele Negri-
testilor de o parte si dealurile
OrbiculuT de alta. Se margineste
la S.-V. cu satul Podoleni, la
S.-E. cu satul Zberesti-d.-s. (din
com. Costisa), la N.-E. cu Or-
bicul, de care se desparte prin
dealurile cu acelasT nume. Se
maT numeste si Durnesti.
Are o populatie de 120 lo-
cuitorT.
Sunt 70 contribuabili.
In sat se afla.: 2 morT ; 2
rotarT si i fferar.
Numarul vitelor se urca la
300 de capete.
 DORNETI
Dorne§ti, deal, jud. Neamtu, si-
tuat intre satul Cu acelasr nume
si Zberesti-d,- s. Se detaseazd
din ramura dealurilor Orbiculur,
pe teritoriul comunei Podoleni,
pl. Bistrita.
Donicioaei (lazul-), lar, in su-
prafata. de 4 hect. 30 arir, pe
teritoriul satulur Dumeni, com.
Cordareni, pl. Prutul-d.-s., jud.
Dorohoia.
Dorobanti, sat, in partea de S.
a com. Costesti, pl. Tirgul, jud.
Botosani, pe valea Sicna. Este
infiintat la 1870, pe mosia sta-
tulur Nicseni, cu non' impro-
prietaritr. Are o populatie de
169 familir, sal' 638 suflete; I
scoalä mixta, conclusa' de 1 in-
vatator, plata de stat si frecu-
entata de 37 baretr ; o &duma.
Vite sunt : 230 bor si vacT,
52 cal', 475 o!, 160 mascurr.
Stupi cu albine, 89.
Sunt 2 comerciantr si 3 me-
seriasT in sat.
Dorobanti, cettun, al com. Brea-
za, jud. Buzali ; are 170 locui-
torl si 37 case.
Dorobantilor (Valea-), vale,
jud. Prahova, com. Teisani, pla-
lul Teleajenul.
Dorobantul, com. rur., in jud.
Teleorman, pl. Calmatuiulur, pe
Valea-Calmatuiulur.
Comuna Dorobantul e situata
numar in vale, inconjurata de
toate panile de dealurr si stra-
batuta de pirtul Calmatuiulur.
Suprafata comuner, cu a mo-
sier de pe dinsa, a statulur, este
de 3465 hect. Locuitorir impro-
prietäritr sunt in mimar de 649
pe 1008 hect.; padurea de pe
mosia statulur are o intindere
de 500 hect.
Pe dealul numit Ciocirlia, des-
198
pre S.-E comuner, sunt sadite
viile statulur carr produc vinurr
bune si ocupa o tntindere de
305 hect. si 500 arir. Ele aa
fost date in embatic si apor res-
cumparate de locuitorr.
Populatia este de 280 familir,
saa 1289 suflete, din. carr 234
contribuabilr.
Numärul vitelor din comuna
este de 3717 capete, din carr :
219 car, 810 vite cornute mari,
2273 vite cornute miel si 415
porcr.
Budgetul comu neT este de ler
8294,39 la veniturr si de ler
6615,47 la cheituelr.
Are o scoall, frecuentaa de
o biserica., deservia
29 elevT ;
de 2 preotr .si un cintaret. Pe
apa Calmätuiului este o moard
de macin at.
Comunicatia se face la N. cu
com. Cringeni si Vodd-Carol la
S., lar la S.-V. cu Mindra, pe so-
sele vecinale.
Pe dealurile dimprejurul co.
muner sunt o miltime de ma-
gurr, ale cdror numirr 41 gasesc
toate explicatiile in legendele
culese din gura locuitorilor ; ast-
fel este: Magura-Taner, in alta de
15/50, Tarabega si Magura-lur-
Searpe inalta de lo m. cu 40
m. ocolul. Aceste magurr sunt
insirate in directiunea spre Du-
nare.
Satul Dorobantul este unul
din cele mar vechT. Se vede
mentionat prin diferite hrisoave
si documente. Pana la anul 1836
a tinut de judetul Olt, facind
parte din pl. Margine!. In no-
menclatura com., subt domnia
lur Constantin Mavrocordat ca
si mar in urma, 11 gasim trecut
subt numirea de Dorobanti.
Dorobantul (Bilarlar), sat, in
jud. si pl. Constanta, cat. com.
Carol I. E situat in partea de
V. a plaser si a comuner, la 4
www.dacoromanica.ro
DOROBANTUL
kil. spre N.-V. de catunul de
resedinta, Carol I, pe valea Man-
galia-Dere, fiind inchis la V. de
dealul Bilarlar si la S. de dea-
lui Paspala-Bair, cu virful salí
Paspala-Iuc (137 m.).
Sqprafata sa este de 7094
hect., dintre care 184 hectare
sunt ocupate de catre gradinr
si de vatra satulur; lar restul
este acoperit cu finete si cul-
tivat.
Populatiunea sa e compusa
din Rominr, Turcr si Bulgarr,
'lusa maioritatea este formata
de Rominr. Sunt 158 familii,
saa 663 suflete. Unir Romini
si-aa cladit casele afara din sat,
mar spre S. si aii format a-
colo un cuartier aparte, care
cu timpul se mal-este. Dru-
muri comunale pleaca multe,
care la rindul ion se mal im-
part in diferite ramurr ducind
pe la satele invecinate : Ca-
ro] I, Pazarli, Ghelingec, Chior-
Cesme, Tortoman, Docuzol si
altele.
Dorobantul, deal, numit si dea-
lul.lur-Rafael, in cola. rur. Bu-
sul, pl. Dumbrava, jud. Mehe-
dinti.
Dorobantul, mofie a statulur, in
judetul Teleorman, plasa Cal-
matuiul. Facea parte din ave-
rile mitnastirestr si tinea de md-
nastirea Clocociovul. Din corpul
acester mosir s'a vindut, inainte
de 1880, o mare parte, pe care
s'a format comuna Voda-Carol.
Restul mosier inca este destinat
a fi vindut in loturl locuitorilor.
Dorobantul, adure a statulur,
situata pe mosia cu acelasr nu me,
jud. Teleorman.
Dorobantul, un cot al Siretulut,
din dreptul satulur Barbosi, din
jud. Covurluia, unde a fost un
 DOROBANTUL 199
pichet, cind tarile erail sepa_ stapinesc 25 hectare, lar pro-
rate. prietarul, d-1 Cuza, stapine$te
250 hect.
Dorobaniul, plritI, in comuna Are o populatie de ro fa-
rurala Busul, plasa Dumbrava, sati suflete.
judetul Mehedinti.
Dorohoiana, vale, pe mosia ert-
Dorobantul, vale, in com. rur. driceni, plasa Cosula, jud. Do-
Busul, pl. Dumbrava, jud. Me- rohoiti.
hedinti.
Dorohoianul, deal, pe mosia
Dorobantului (Crucea-), po- endriceni, comuna endriceni,
ian4, in padurea Ratesti, din co- plasa Co$ula, jud. Dorohoiti.
muna Rate$ti, jud. Buzdti.
luat numele de la o cruce ce Dorohoiul, jua'ef.
se afta. acolo. Istoricul. Acest judet are un
istoric mal interesant de cit al
Dorobantului (Izvorul-), izvor, altora, pentru multele nenoro-
In com. Patirlage, jud. ; cid ce ati suferit in toata a luI
incepe de sub muntele Virful- intindere, la deosebite epoce ;
Vid $i se scurge in Virful-Mus- pentru prefacerile dese in ho-
celului. tarele i intinderea sa, chiar in
timpurile mar noud.
Dorobantului (Valea-), vale, in In privinta suferintelor sale
jud. Vlasca, pe proprietatea Ca- se pot cita : Intrarea Polonilor
lineasca. I$I vars1 apele in rlul condusI de Hatmanul Camen-
Calni$tea. ski la 1509, carl aprind sa-
tele $i tirgurile; prada i omoa-
Dorobinte§ti. VezI Condrea salí ra pana la Botosani, spre a-sT
Fotache, jud. Prahova. rdzbuna de navalirea facuta
de MoldovenI in Polonia, sub
Dorobfintia, numire, ce poartá Bogdan- tefan-Voda, care a fost
partea despre N. a satului Birla, plin de minie contra RegeluI
jud. Teleortnan. Aceasta numire pentru ca a refuzat sa-1 dea de
dateaza de pe timpul domnieI sotie pe sora sa Elisabeta.
luI Navalirea Tatarilor sub Bet-
Gherei-Sultan, in multime de
Dorocioaia, dmpie, jud. Vilcea ceambururI la 1510 II 1513, carI
(Vezt Daroaia). prada i jefuesc, omoara si ro-
bese, aprind sate si tirgurT, pana
Doroftea, munte, din vira Oitu- din sus de tirgul Dorohoiti.
jud. Bacan, pl. Trotu$ul, Venirea Tatarilor de la Crim,
situatspre N. V. de satul Hirja. sub Calga-Sultan, la 1650, spre
a pedepsi pe Vasile Lupu-Voda;
Doroftelii, sat, face parte din el trecura prin : Iasi,
comuna Vultureni, pl. Berheciti, Botosani, Dorohoiti, Suceava,
jud. Tecuciii. E situat pe valea Cernauti $i Hotin ; aprind si
Melescanilor, la o distanta de 2 distrug tot ce intimpina ; prada
kil. j goo m. de Vultureni $i jefuesc ; omoara i robesc,
la E. comuna. fara distingere de clasa, etate
Teritoriul satulur este de 275 sex, lasind pustiul in urma
hect. Locuitorir, fostT claca$I, lor, golind cimpurile i satele
www.dacoromanica.ro
DOROHOIUL (JUDED
de satenl, de cirdurl de turme
si de hergheliI.
Aducerea Tatarilor in 1675
de Dimitrie Cantacuzino-Voda,
spre a se putea apara de Pe-
triceIco-Vodd, care venea cu
trupe Polone spre a-1 detrona ;
TatariT dedat la pradare
uciderI, aducind marI nenoro-
cirI in multe pArtI ale tara; dar
mal cu deosebire in jud. Do-
roholli, lasind dupa a multe
silite$i pustiirI.
In privinta prefacerilor de
hotare $i intindere, se citeazá
mal cu deosebire :
Luarea Cetata Hotinuld sub
stapinirea Turcilor, sub pretext
de a le servi de aparare con-
tra Polonilor i Rusilor, ase-
zind in ea mare garnizoana cu
un pasa, pe la 1713, in timpul
domnia luI Nicolar Mavrocor-
dat, cind se rasluira multe sate
$i mo$1I din prejur, formind Ra-
iaua-HotinuluI.
Luarea Bucovina sub stapi-
nirea Anstriacilor, pretextind
inlesnirea comunicatier lor, din-
tre Galiia i Transilvania, in
baza tractatuld din 7 Mala 1777,
conform Conventia din 1775
Aprilie 25, format de Impara-
teasa Maria Tereza Cu Sulta-
nul Abdul-Hamid $i pusa in
aplicare de facto la 2 Iunie
1777, de Generalul Baron-de-
Enzenberg, fcmnd serbarea orna-
giala. ApoI la 12 Oct. 1777, se
raslui din jud. Suceva partea
principala ; jud. Cernautuld tot ;
din jud. Hertel mare parte si
din judetul Dorohoiti o latina
parte.
Luarea Basarabia sub sta-
pinirea Rusilor, sub pretextul
despagubird de razboiul urmat
in baza tractatuld dintre Rusia
Turcia, facut la Bucuresti in
16 Maja 1813, cind se produ-
sera larasT prefacerT. Luarile
aratate, ce facura ca unele judete
DOROHOIUL (JUDET)
sa devina miel i foarte nere-
gulate, provocará, prin aplica-
rea Regulamentulur Organic la
1832, a se face nouà arondi-
sare a judetelor Moldover; cind
jud. Dorohoiii fiind futre jud.
HirláuluI i jud. Hertel, acest
de pe urmA, gasindu-se de tot
mic, dupá luarea Bucovinei, se
lipi cátra jud. Dorohoiti ;
acesta fiind - cä se intindea
mult in jos, de cuprindea i t'ir-
gul Stefánesti, se raslui o parte
din el, ce se lipi la jud.
din care apoI se forma
jud. Botosani, ce nu exista,
desfiintindu-se ast-fel judetele
HirláuluI i HerteI, de °data cu
al Cirligaturer.
Limite. Teritoriul este mar-
gina cu Bucovina, Basarabia
cu jud. Botosani. Desliar-
tirea luI de limitrofele ar5.-
tate se face: Despre Bucovina,
incepind de de-asupra Adinca-
teI s'a MitoculuI-Dragomirna,
unde face colt cu jud. Boto-
sani ; je zarca dealuluI pe san-
tul anume fácut si la vale pe
costise pana in malul SiretuluI
la Verpolea, de unde apucá pe
cursul lui in jos Ora la Talpa,
unde este vArsatura Molnitar,
cu care formeaza un cot mare
Bucovina, in trupul MoldoveI;
de acolo pe malul Molnitel In
sus la Mihaileni, o afaturea cu
acest erg; trece pe tina : Si-
Sueni, Mihoreni, padurea
Buda, %mil pe coarna dealuluI
pana la Lucavita, pe santul ce
este anume fAcut, de unde dà
in cursul Mamornita si pe
matca acestuI 0411 pina la yaz--
satura tul In Prut. Despre Ba-
sarabia, prin cursul PrutuluI In-
cepind de la Cotul-SanihAuluI,
unde face colt cu Bucovina
in jos pe marginea mosiilor :
Molnita, Pilipäuti, Oroftiana,
Hudesti, Darabani, Teioasa, PAI-
tinisul, Ivancauti, Radauti, Mior-
200
cani, Miculinti, Crasnaleuca, Ghi-
reni-Curt, Mitocul, Livenil-Mitro-
poliel, Manoleasa,
Hriteni i Boldisorul, unde cu
jud. Botosani face colt.
Despre jud. Botosani, prin
linia incepatoare de la Prut de
pe mosiea Boldisorul, la pe ho-
tarul mosielor Volovatul si Boro-
lea, trece piriul Baseului la H5.-
nesti, apoI pe hotarul acestuia
si al VIAsinestilor, pana. la Plo-
peni-Jianul ; de acolo pe hota-
rul mosielor: Borzesti, TAutesii,
si Vladeni, pe rnalul Jijia, ce o
trece la Calugareni ; la hotarul
Mataenilor, Ditnáchenitor, Gau-
rencir, PopeniI-Virnav, Braestir
catr5 Bucecea, apoI malul Sire-
tuluI si pe hotarul Ib5.nestilor,
Ion Asenilor, Virful-Cimpulur, tre-
ce Vahea-Sucevei, apila la Bur-
dujeni s't se urca la deal pe la
Adincata la Mitocil-Dragomir-
na, avind pe aceasta lature, din
jud. Botosani mosiele : Movila-
Rupt5., Brateni, Epureni, Din-
geni, Ungureni, CAlugareni, Cos-
testi, Cotirgaci, Pitulasani, Bu-
cecea si Burdujeni.
Teritorul, dup. prefacerile
suferite, ajunse a fi in formä
cu totul neregulata, care nu
se poate asemAna cu niel o
figura bine determinatä, avind
unja cea mal lungä de la Ma-
mornita la Bold, si cea mal
scurta de la Bagiura la Podul-
Stamatei.
De si acest jud. se af1á in
partea cea mal de sus a Mol-
doveI, aproape de regiunea
muntoasa a Carpatilor Buco-
vind, a cAror rarnuri se pre-
lungesc In sirurI deluroase, to-
tusI este bulla i favorabilA
agricultura si viticultura.
Intinderea. Teritoriul jude-
tulur este de 210850 fald, sati
301979 hect. si 37 ariI; saft
596720 pogoane.
Teritoriul acesta se atta im-
www.dacoromanica.ro
DOROHOIUL (JUDET)
pärtit, la 1872, in 181 proprie-
tatI particulare marI ; 32 miel
si 30 ale Statula
Din toata intinderea arAtatá,
28644 hect. sunt ale statuluI;
71610 hect. ale locuitorilor fostI
clacasr; lar restul al particula-
rilor.
Dupa intrebuintare su nt: 85932
hect. pámint de cultura ; 71610
hect. finate ; 85932 hect. imas ;
214 hect. 83 arif vie ; 4296 hect.
6o arir gradinI; 39338 hect.
95 arif pAdure ; iar restul sa-
raturI, ripi i drumuri.
Din acest pamint se cultiva
o treime ne cultivate sunt a-
proape dota treimI i acoperite
cu padure este a 8-a parte
Orografia. Suprafata jud. se
Imparte in regiunea cimpeanA,
care cuprin 'e plasile cu
Prutul-d.-j. in totalitate ; iar pl.
Cosula cu Prutul-d.-s. in parte;
regiunea padurealia ce cu-
prinde plasile Berhometele cu
Herta mal in totalitate; iar pla-
sile : Cosula cu Prutul-d.-s. in
parte.
Deedurile. Ele sunt continua-
rea i ratnificarea In triare parte
a acelor ce vin din Bucovina,
carI de la poalete Carpatilor
purcedi id in coame, apucä spre
cimpiI, si dupa o intindere
mult saa mal putin lunga, se
desfac in sirurI. Acestea, trecind
cimpil Bucovinel, filtra in Ro-
minia, se intind in acest judet
intre riurite Prutul, Siretul si Su-
ceava, avind intrarea pe la Mi-
tocul-Dragomirna si pe la Mi-
horeni. Sirul ce se introduce pe
la Mitocul-Dragomirna, conti-
nua directia in jos, intre Siret
Suceava, mal mult pe la-
turca dreaptá a Siretultii. Sirul
ce se introduce pe la Mihoreni,
urmeaza in aceeasì inAltime pana
la Culiceni, de unde se ramifica
spre Siret si Prut. Ramuradin di-
rectia Siretultif trece pe de asu-
DOROHOIUL (JUDET)
pra TirnauceT, pe la Dersca, Lo-
zna, Ionaseni, pana la Goroveití,
avind pe partea sa dreapta se-
sul Siretului ; de acolo se des-
parte in doi eludí, din care unul
continua catre Siret pe de a-
supra Prastestilor; lar altul pe
de asupra Braestilor catre Ji-
jia. Ramura din directia Pru-
tului trece pe la : Tirnauca
Herta, Ibanestii Cristesti i Da-
mileni, de unde se desface in
doul culmT, din carT : una mer-
ge pe linga Prut, pe la Orof-
teana, Hudesti, Concesti si PM-
tinis ; lar una merge pe Jijiea
pe la Suharaii, Liveni,
laten' i Vladeni, in jos. Din
culmea de pe linga Prut, de la
Concesti si de la Paltinis, se
desparte culmile dintre piraiele :
Baseul, Podiga, Bodeasa i Vo-
ovatul, carT merg in jos cam pa-
ralel cu Prutul pana la Boldisor ;
ad curmindu-se, Jasa libera tre-
cerea PrutuluT, apoT, de la
i flnetelor si a productiunei gri-
malul sting continua in Basa-
rabia pana catre Nistru. Aceasta
curmatura are, pe ambele ma-
lurl ale dula, stina de platel.
granitoasa, ce formeaza baza
dealuluT.
Dintre toate aceste dealurT, se
malta mal pre sus piscurile : Ma-
gura, de ling5. IbAnesti ; Lipo-
vanul, de litiga Adincata ; Gea-
manul, de pe Bordea si Urlea
de pe Darabani, pe cari sunt
puse piramidele geodezice.
Movilele sunt mal mult ridi-
caturI facute prin munca omu-
lui la deosebite epoce, cu di-
ferite destinatii ; sunt de dife-
rite marimi si se afla in diferite
locuri. Mal principale in acest
judet sunt : Despina de pe Su-
harati, Frincul i Ursul de pe
tubeieni.
Vdile existente intre diferi-
tele culmI de dealurI, sunt a-
dincaturT intinse prin care
cursul piraTele ; inavutesc pro-
89823. Mangle Mctionar Geograitc.
201
ductille agricole i formeaza
iazuri cu pestI si 1-ad. Cele
mal principale sunt : Valea-Ca-
luluT, Valea-Mare, Valea-Buha-
iuluT, Valea-IbA.neseT, Valea-Po-
drigal, Valea-Volovatului si Va-
lea-Ghireni.
Din tre ,esurile rlurilor si ale pi-
raielor, ce curg pe teritoriul a-
cestui judet, mal principale sunt :
esul Pru t ului n umal de p e partea
dreapta a riului, cu aspect in-
dintator si teren fertil, din loc
In loe precurmat de poalele
unor dealurI pana la marginea
apeI i cu frumoasele sale lunci
Cor- cu plopT, rdchiti i lozie.
esul-Siretulur, pe ambele ma-
luri ale riuluT, este frumos si cu
destulä fertilitate. est.11 Jijiei pe
ambele laturi ale fiuluT, are des-
tulä intindere ; e mai frumos de
ett al Siretului i destul de
fertil. esul BaseuluT, maT res-
trIn s, este renumit prin bunä.tatea
ului.
Pdcluri sunt multe si cu va-
riate esente de arbori :
Cele mal principale sunt : Ace-
lea ce acoper dealurile de la Mi-
horeni pana la Herta i Orof-
teana ; acele ce acoper dealurile
despre Prut pe la Damileni, Co-
manesti, Suhardii, Hudesti
Contesti. Acele ce acoper dea-
lurile dintre Siret i Jijia, de
pe Tureatca, Piriul-Negru, Der-
sca, Virful-CimpuluI, Lozna, Io-
naseni, partea despre Siret
despre Hiliseul, Pomirla, Buha-
iul, endriceni, Cobila, Sauceni-
ta, Vaculesti, Goroveiul i Bra-
esti partea despre Jijia. Pe Ruga
acestea mal sunt pe diferite
mosiI multe rediurT i dealuri;
multe lunci i dumbravI la se-
sud si pe malurile Prutula si
ale Siretului.
Cele mai principale ape, dupa
marime, sunt: Prutul, numit de
Ptolometi Herasus, de Herodot
www.dacoromanica.ro
DOROHMUL (JUDET)
Piretos, lar de Const. Porfiroge-
nitul Broutos ; izvoreste din Car-
patif Galitiel Ruga tirgul Vasca-
uti ; intra in Rominia pe la Cotul-
BoianuluT, face prin curgerea luI
hotarul dintre Rominia i Ba-
sarabia in acest judet, pana la
satul Boldisor, de unde trece
pe marginea jud. Botosani si
In jos parcura laturea %Arel pana
dincolo de Galati, varsindu se
in Dunáre, catre Reni.
Siretul, numit din vechime
Halup, de Ptolometi Je rasos
de Amial Gerasus; de Const.
Porfirogenitul Siretros ; izvo-
reste din Carpatii Bucoviner,
linga satul Pursucheiti ; intra in
Rominia pe la Vespolea, trece
prin o parte a judetuld, pana
ce, linga Hantescul-din-Deal, in-
tra In jud. Botosani, apa curge
in jos pana din sus de Galati,
unde, la BArbosi, se varsa in
Dunare. De si acest riti este
mar mic de cit Prutul, dar ar
putea fi navigabil daca i s'ar
regula cursul dupa trebuinta.
Tijia izvoreste din padurea
mosia Hiliseul-Curt, curge In
Iezer si trece prin el, formind
un curent ce se poate remarca,
fiind destul de vizibil ; apoi e-
sind curge mal prin mijlocul ju-
detula pana la Plopeni-Jianu,
de unde intra in jud. Botosani
si curge In jos, pastrindu-sI cur-
sul cam paralel cu Prutul, pana
ce da in jud. Falciuld la Sco-
poseni, unde se varsa In Prut.
Acest riti, de si une-orT este
foarte redus in timpurr sece-
toase, are un ses fertil, car e
da minunate finate.
Baseul, pida, izvoreste din
pad,trea de pe Cristinesti, com.
Ibanesti, pl. Prutul-de-Sus, se
scurge in jos pe la Hudesti,
Havirna, tiubeieni, Vlasinesti
pana la Hanesti, de unde intra
In jud. Botosani, urmindu-0 cur-
sal pana ce se varsa In Jijia,
26
DOROHOIUL (JUDET)
la Ostopceni, jud. Botosani. De
si nu este mare, dar este repede
in tot-d'a-una; formeaza, in cur-
sul sld, frumoase si marl iazurT,
cu pesa si racT.
IbAneasa, izvoreste din padu-
rea de pe IbAnesti mal din sus
de sat, curge in jos pe la Li-
veni, Cordareni, Vorniceni, pana
se varsa in Jijia la Epureni,
jud. Botosani.
VolovAtul, incepe de sub sa-
tul Paltinis, curge in jos peste
maT multe mosil, formind bune
iazurr pana se varsa. in Prut
la Boldisor, laturea din jos.
Podriga, izvoreste din poalele
padureT de pe Contesti, latu-
rea despre Darabani, se sco-
boarl in jos pe la Mileanca si
DrAguseni pana ce se varsa in
Baseti, din sus de tirgul Saveni.
Bodeasa, isT are inceputul pe
mosia Putureni, din un hir-
top ; curge peste cite-va mosii
in jos, pana se varsa in Base"
pe mosiea Sirbi.
Ghirenil, incepe de pe Mior-
cani de la Balta-Lata si se varsä.
in Prut, pe Mitoc, in laturea din
jos a satuluT.
Molnita, izvoreste din padu-
rea de pe Mogosesti, se varsa
in Siret pe mosia Talpa din
sus de sat, dupl ce a desem-
nat In o burla distantd hotarul
despre Bucovina.
Mamornita, incepe din pa-
durea de pe Lucavita, se varsa
In Prut pe Cotul-Sinihaul, dupä
ce a desemnat parte din ho-
tarul despre Bucovina.
Cele maT principale ape sta-
atoare sai1 bel/fi sunt urma-
toarele :
Dorohoiul (Iezerul): lac. (VezT
acest cuvint).
MAnastireanul, faz, pe mosia
StubeTeni, de 315 hect. intin-
dere; format pe cursul ptriuluT
Baseul, cu pestI si racT.
Roznovanul, faz, pe mosia
www.dacoromanica.ro
202
S tubeTeni, de 315 hect., io ar.
intindere, format de cursul Ba-
seuluT.
Hanul, Taz, pe mosia Ha-
nesti ; de 214 hect., 82 ar. in-
tindere, format pe cursul Ba-
seuluT, cu pestI si rac/.
Al-UrsuluT, Taz, pe mosia Plo-
peni-Jianul, de 71 hect., 61 ar.
intindere, format de cursul I-
baneseT, cu pestr, raer si chis-
carT.
Al-MisolineT, Taz, pe mosia Ta-
tárasani, de 68 hect., 50 ar.
intindere, format pe cursul Ba-
seuluT, cu pestl si racT frumosT.
Al-BalicAT, Taz, pe mosiea Bra-
esti, de 6o hect., 15 ar. intin-
dere, format pe cursul CiobaleT,
cu pesa si racT bunf.
VelnicerTul, Taz, pe Odaia-
Bosia, de 57 hect., 29 ar. in-
tindere pe cursul Ibanesti cu
pestr, racT si chiscarT.
Al-GhicaT, Taz, pe Havirna, de
49 hect., 97 ar. intindere, pe
cursul BaseuluT, cu pestI si racT
multT si frumosT.
Cal- Alb, Taz, pe Hadestil-
Mari, de 45 hect., 50 ar. intin-
dere, pe cursul BaseuluT.
Flondora, iaz, pe Flondora
de 42 hect., 97 ar. intindere,
pe cursul VolovatuluT, cu pesti,
racT si chiscarT.
Al-TurculuT, Taz, pe Darabani
de 41 hect., 50 ar. intindere,
format pe cursul Iesanca.T.
Al-Racilor, Taz, pe Vorniceni
de 35 hect., 81 ar. intindere, pe
cursul IbaneseT, cu pestT, racT
si chiscari.
Al-CiolaculuT, Yaz, pe Addsdni,
de 31 hect., 40 ar. intindere,
pe cursul VolovAtuluT,
Al-Falcienilor, Taz pe Corldteni,
de 28 hect., 64 ar. intindere,
pe Putreda, cu pestI si raer.
Al-Axi n toad, Taz, pe ilu destiT-
Mari, de 27 hect., 20 ar. in-
tindere, pe ptriul Baseul, cu
racT si pesti.
DOROHOIUL (JUDET)
Al-BorceT, Taz, pe Vladeni, de
25 hect., 8o ar. intindere, cu
pestT, raer si chiscarT.
Al-PodrigAT, Taz, pe Drágusani
de 22 hect., 25 ar. intindere,
pe cursul Podrigaf, cu pesti si
racT.
Al-Mi I eancaT, Taz, pe Darabani,
de 21 hect., 49 ar. intindere,
pe Esanca.
Al-DraguleT, Taz, pe Ibaneasa
cu 21 hect., 9 ar. intindere,
avind pestI si raer.
So/u/. In acest judet, par-
tea cimpeanA, in totalitate, este
de calitate burla si fertild, afarA
de putinele partI ce sunt maT
proaste, din cauza ponoarelor
si a saraturilor. In compozitia
pamintulul bln, pe Miga ele-
mentele organice, l'Ara ca partl
principale : nisipul si lutul ; iar
varul este asa de rar si in asa
mica cantitate ca maT niel se ob-
serva. Nisipul ori lutul nicdiurT
nu predomneste, dar intrA In
compozitiune In diferite locurT,
cu felurite proportiunT ; de aceea
unele pAmtnturf sunt usoare, moT
si uscAcioase, aviad nisip In maT
mare citime; altele grele, vir-.
toase si umede, avind lut in
mal mate ciiime. PArtile slabe
se gAsesc pe culmile si parte
din coastele dealurilor, din va-
lea SiretuluT despre cimp, a-
vind aicT table de nisip, aicT
de prund; pe regiunile pddu-
roase, golite in totul de codri,
numite chiar locurT pAdurene ;
lar partile cele sterile pe unele
miel locurT de pe malurile Pru-
tuluT si ale SiretuluT, acoperite
in totul cu nisip, orT cu prund.
Aplicarea mareT maioritatT a
populatiunef, fiind la agricul-
tura si viticultura, in care pa-
mintul ocupa rol il principal,
este natural ca cit se face maT
multa intrebuintare de dinsul,
cu ata devine mal cAutat si cu
atit pretul se urca. Asa acuma
DOROIIOIUL (JUDET)
pretul una fálci loc de arat,
al celeT de finat este de 20
60 ler posesia anuala si de 200
400 in proprietate ; a locuri-
lor de pasunat (imas) este 12-25
leT in posesie i 18o 300 in
proprietate ; lar al loculuT cu
padure in exploatare este de
200 300 leT falcea si care varia-
za in raport cu marimea, cali-
tatea, esenta arborilor si a loca-
nata.
Clima este temperata. si O.-
natoasa. in general, dar inclinata
spre raceald, fiind-ca Carpatir
Bucovinei sunt la o mica dis-
tanta. Temperatura este adesea
variata, asa: vara se intimpld
caldurT une-orl pana la arsita,
dupa carT vine ploaia Cu ful-
gere i trasnete, aducind atita
racealá, cà unele plante sufAr,
lar oameniT trebue sa recurga la
imbracamin te groasa. lama gerul
inghiata tot ; riurile si piraTele
devin un pod solid de trecere
a orf-ce greutatI. Seceta i sloata
sunt foarte ne regulate, inlocuin-
du-se pe neasteptate una pe alta.
Aceste reped schimbarT se ob-
serva. mal Cu seama de la imputi-
narea padurilor. Pe eh in orT-ce
an vintul Crivat, aduce spori-
rea raceld, pe ata vintul ves-
tic aduce sporirea caldureT.
Productele ale acestul ju-
det sunt produsele mar mul-
tor ramurT ale economieT rus-
tice, intre carl mal principale
agricultura si cresterea vitelor, a-
poi horticultura si vinicultura,
apicultura, sericicultura, pisci-
cultura, silvicultura si pietra-
riile.
Agricultura ce se cauta Cu
destula grija in vechime, se fa.-
cea in proportiune restrinsa,
in terenurr alese pentru aceasta.
De la epoca lipseT ivita in unele
state ale EuropeT, devenind ce-
realele in preturl foaste urcate,
cultivatorli, ademenitT de cistig,
203
aii inceput a spori ca repezi-
ciune lucrarea agriculturd in de-
trimentul cresterd vitelor. Cu asa
mod agricultura lua o intinsä
desvoltare, in cit azi ocupa locul
india in productiunea acestuT
judet. Spre asigurarea folosin-
td, buniI cultivatorT introduserà
analizarT sistematice pentru se-
minte, araturT si ingralsarea lo-
curilor stocite, intrebuintind u-
nelte i masine agricole perfec-
tionate.
Intre mariT proprietarT i cul-
tivatorT ce s'aii distins prin a-
plicarea i impulsia data la sis-
temu.1 mar rationabil de exploa-
tare, se pot privi : Printul Alex.
Cost. Moruzzi pe Zvoristea ; A-
dam Haretu pe Vaculesti ; Ioan
Docan pe Dimacheni ; Const.
Terenti pe Broscauti ; N. V.
Pilat pe Miorcani si Hanesti ;
Alex. Vasescu pe Cotusca; An-
ton Goilav pe Havirna ; Mih.
Misolu pe Mileanca ; Iosif Uhri-
novski pe Dersca i Vldsinesti.
Pe litiga acestea, improprieta-
rirea clacasilor satenT, fAcutà
In baza legeT din 1864, spori
mult la dezvoltarea agricola, a-
plicindu-se mare parte dintein-
siT serios la lucrarea cimpurilor
lor.
Crefterea vitelor cam lasatá
la o parte un sir de anI, de-
cAzu din locul ce ocupa o-
dinioara ; dar in timpurile maT
nota, inteligenta bunilor culti-
vatorT, ail redesteptat-o si i-ail
dat multa desvoltare prin buna
crestere i intretinerea anima-
lelor i prin ameliorarea raselor-
Printul A. C. Moruzzi, Gene-
ralul Iordache Latescu Boldur,
Logofatul Anastasie Basota, Pos-
telnicul Alecu Ventura, Stroici,
Misolu i Gherghel, mariT cul-
tivatori Terenti, Goilav, Ha-
retu, Uhrinovski i altiT, ají
pus staruinta i cheltuiala in
efectuarea ameliorard. Pentru
www.dacoromanica.ro
DOROHOIUL (JUDET)
rasa bovina, s'a(' adus taurT
vaci, soTurT alese si convena-
bile tare noastre, din vitera,
Olanda i Anglia, carI puse in
contact cu vechea rasa bucsana
din localitate, aü dat rezultate
bune. Pentru rasa ovina se aduse
berbed i °I de Spania, Crimeia
si Transilvania, carT puse in con-
tact cu vechile rase locale: li-
gar, stogomane i turcane, au
dat frumoase solurT.
Pentru rasa cavalina ail adus
armasarT arabI i englejT ; Tepe
angleze, austriace si ruse, care
puse in contact cu vechea rasa.
locala ati dat soIurT cu bune
calitatT de tarje, de taIie i ca-
racter, lesne deprinzatoare in
aplicarea ce li se face. Pentru
rasa porcinä ajll adus gerT
scroafe, din Anglia, Polonia,
Ungaria si Rusia, soiurile cele
maT alese, carT puse in contact
ca rasa locali creata i bleagd,
ati dat exemplare minunate.
In anul 1890 aii fost vite in in-
treg judetul Dorohoiii : Vite marT
cornute 54200, oi 108036, capre
409, cal 11133, porcI 24954.
Horticultura §i Vinicultura.
Cele maT renumite vil i po-
meturi sunt la: Braesti, Cotusca,
Darabani, Dersca, Dimacheni,
Doroholii, Hantesti, Hiliseti, Hu-
desti, Mihaileni, Mileanca, Mitoc,
Pomirla i Zvoristea.
Sericicultura. In anul ,888-
89, s'ati aflat In judet 7319 stupT
anume :
1121 in plasa Baseul,
1590 in plasa Berhometele,
597 in plasa Co§ula,
1416 in plasa Herta,
1522 in plasa Prutul-de-Jos,
1073 in plasa Prutul-de-Sus.
Productiunea mineralelor es-
te marginitä numal in piatra,
grezia, calcarla, silicioasa
gipevasa, ce se gaseste in
diferite partY pe unele mo-
siT, dar mal principale sunt :
DOROI IO1UL (JUDET)
Cariera de pe Tirnauca, unde
din marimea blocurilor sdn-
coase, se estrage piatra grezia
pentru constructiT si ornamen-
tad, in diferite marimI. De a-
semenea o multime de bolovanT
de pIeatra calcarlcä ce da bund
calitate si mare cantitate de
var.
Cariera de pe Ivancauti, din
care odinioara se esträgea gips
In calme insemnata, bucati de
talla in diferite märimT, pentru
ornamente si alte trebuinte la
cladirl.
Industria. Pe 1111gä fabricile
de rachiä (velnite) si de M-
ina (mod), maT sunt miel* a-
teliere de : olärie, sapunarie,
luminärie, dubalarie, blandrie,
croitorie , ciubotarie , fferarie,
stolerie, etc. prin tirgurr ; iar
dulgheria, butnäria, rotaria, co-
jocaria i fieraria prin sate ;
multe din femeT se ocupa si cu
tesä.turi de tergare, pinzeturT
bune, sumane, itarT i briie
frumoase ; apoT Idicere i scoar-
te, alese dupa felurite mode-
le. Ramura tesaturilor din ur-
ma, in un timp incepu a lua
o frumoasa dezvoltare, prin std-
ruinta i aplicarea mal multor
proprietarese marT.
Fabricile mal principale e-
xistente sunt :
Moara mecanica din Dorohoill,
a d-lor Ilie Herscu Zoller si Com-
paula, zidire mare si Mapa.-
toare, cu toate atenansele nece-
sare, bine formate, masindria pa-
tentata complectä., dupa cel mai
non sistem perfectionat loco-
mobila cu putere de 180 cal,
care aplicind-o la 120 puterT,
macind pe fie-care saptamtnä
roo° mTerte, sati 2155 hectol.
gnu In fajnä pana la cea mal
fina calitate, intrebuintind xoo
stinj. cubicT de lemne la foc.
Are 9 valurT de la gros la fin
si 4 pIetre franceze pentru gnusi
www.dacoromanica.ro
204
una pentru papusoT, plus 2 pTe-
tre pentru zibruit.
Tot stabilimentul asa cum sa
gaseste asta-zT in starea lucra-
toare insumeazd un capital de
peste 500.000 leT.
Moara mecanica din Mihaileni
a erezilor reposatuluT S. Schle-
singer i Moara mecanica de
pe Radduti a D-ion fratT loan
Gheorghe N. Pilat, ambele
ca zidurl si atenanse necesare
bune, dar ca mult mal raid si
inferioare in organizm i masi-
nade, asa: cea d'india are lo-
comobila cu putere de 40 cal
cea a doua ea putere de 24
cal, cu vaina i pIetre in rapor-
tul incdpereT si a puterer mo-
trice, in cit cea din urma ma-
cina 400 mIerte, sal 862 hecto-
litri grill pe saptdmind in Mina
pida si calitate fina cu 'o stinj.
cubicl lemne.
Moara de apa de la T'atara-
seni a D-lor Iancu i Mate! fra-
iì i moara de apd de
pe Stubeieni a D-lul Kogalni-
ceanu, ambele la iazurile de pe
cursul BaseuluT, bine construite
dupl. sistemul cel maT perfect ac-
tual cu pietrele i valurile in
raport ca marimea constructiu-
nel ; cea cu 4 pietre
2 valuri" pentru grill, macinind
400 mierte sati 862 kilolitri,
grill in fina pica pe an,
una piatra pentru pdpusor ce
macina la 1200 mTerte,
2586 kilolitri, lar cea de a doua
cu 2 pietre, I val pentru grill
mdcinind 2500 mTerte in faja.
pida i i platra pentru
nat papusoT, macinind 9500 mrer-
te pe an.
Dubaldria din Dorohoiä
dubälaria din Mihaileni, in carY
se lucreaza piele de vite marT,
dupa vechiul sistem ; cea india
400 600 pe an si cea de a
doua 200 450 pe an, intre-
buintate in tara.
D0110110IUL IJUDET)
Velnita de pe Hudesti, cu in-
cdperile necesare de zid bine
fácute, masinaria de aburl sis-
tematica, care poate produce
In 24 ore ettimea de spirt in
tal-le de 32 grade Wagner,
la temperatura de 14 gr. Rea-
mur, din grill, are local de
a pune la ingr4at pana la 500
boT. Velnita de pe Ibä.nesti, vel-
nita de pe Zvoriste, velnita de
pe Virful-CimpuluT, velnita de
pe Tureatca, velnita de pe Tir-
nauca, velnita de pe Dersca
velnita de pe Hantesti, toate cu
incaperile necesare, masinarille
de aburT si grajdurr pentru in-
grasatul boilor, bine formate,
dar una de cit alta mal mica
si inferioara in productia de
spirt, in ce priveste, de cit a-
cea de pe Hudesti.
Fabricele acestea de si pro-
duc lunar pana la 2091/2 ve-
dre saü 318570 litrurT spirt,
dupa tabloul statistic din 1882,
dar nu aü niel una vr'o n'a-
sirla de rafinat.
Comunicalia. Drumurile s ose-
luite sunt prea putine in acest
judet i cea mal mare parte sunt
In starea lor naturald.
Cele maT principale drumurT
In 1889 aü fost :
Mihaileni-Botosani, in cepind
de la hotarul Bucovinei ; treca-
toarea Mihaileni-Sinauti, par-
cura drgul acesta, trece in jos
pe la: Talpa, Virful-Cimpului
si prin Bucecea, se duce la Ro-
tosani. Acesta este cel mal bun,
de si este cel maT vechiti so-
se/ult,din timpul luT Mih. Gr.
Sturdza-Vodd, fiind cale nado-
nala.
Mihaileni-Dorohoiä, incepator
de la drumul sus aratat, din
directia satuluI Piriul-Negru,
puca spre N. pe din jos de
acest sat, peste dealul Derscar,
pe la Podul-LozneT, prin pa-
durea de pe Buhaiä i prin a-
DUROIIMUL (JUDET)
cest sat se duce la Doroholti.
Acesta este soseluit filnd cale
judeteana. Se intretine binisor.
Mihdileni-Herta, incepator din
laturea nordica a tirguluT acesta,
trece pe la Tureatca, Culiceni,
Fundoaia i prin TIrnauca se
duce la Herta.
Mihaileni-Mamornita, incepa-
tor de la drumul sis aratat de
pe Tureatca, pe la Mihoreni,
Mogosesti, Buda si pe la Go-
dinesti orf pe la Lucavita, se
duce la Mamornita
Mamornita - Herta, incepator
din hotarul Bucoviner de la tre-
catoarea Mamornita-Tureni, par-
cura tirgul acesta, trece pe la
Hirbova i Cotul-Sanihad se duce
la Herta. Aces4 este cale ju-
detiana.
Mamornita-Darabani, incepa-
tor de la drumul sus ardtat,
din directia satuluT Molnita, pe
drumul ce duce la trecatoarea
Molnita-Noua-Sulitä i prin sa-
tele: Molnita, Filipesti i Orof-
teana, pe la Baranca-Hudestilor
la Darabani. Este si una din
liniile mal principale pentru
transporturile din pläsile: Ba-
seti, Prutul-de-Sus i Prutul-de-
Jos.
Herta-Darabani, incepator din
marginea E.-N. a erguid, pe
lîngä satul Movila, pe laturea
pirluluT Hertusca, pana In di-
recia satuluT Pilipauti, de unde
urmeaza drumul Mamornita-Da-
rabani.
Herta-Dorohoig, incepator din
marginea estica a tirguluT pe
valea Hertuscaí, trece culmea
dealuld din laturea Nordica,
apuca spre Ibanesti i prin a-
cest sat se duce la Dorohoia.
Darabani-Radauti, incepator
din marginea Estica a Daraba
nilor, merge prin satul Paltini-
sul, pe Una Ivancluti, Horo-
distea i Iznovatul la Radluti,
prin carT trece pana la hotarul
205
Basarabier, la trecatoarea
dauti-Lipcani. Este cale jude-
teana.
Darabani- tea n esa, in cep Ator
din drumul sus aratat de Ruga
Fintina-PälarieruluT, din matca
ValeT, si la directia spre N.-E.
de la osea, trece piriul Esan-
ca, pe podul de piatra a luT
Moloeca, apuca muchea dealu-
luí, pe de asupra satuld Bivo-
lul-Latescu si pe la Codreni,
Ratosul- oarec de pe Nichiteni,
Pe la Avrameui se duce la te-
fánesti.
Darabani - Saveni, Incepator
din soseaua RadautuluT sus a-
ratata, mal de la deal de unde
apuca drumul la .$tefanesti, la
catre E. pe mosia Darabani, tre-
ce valea i piriul Podriga, pe
podul de piatra a lur Bals, pe
la crisma Singurica de pe Con-
o la la dreapta pe rato-
testi ;
sul de pe Mileanca i inainte
pe deasupra Tatardsanilor, tot
muchea dealuluI In jos la valea
PodrigaT, unde se trece acest
pida, pe sub mahalaua tirguluT
inträ. in Saveni.
Darabani-Dorohoia, se poate
merge sail pe drumul Savenilor,
pana la crisma Singuricä de pe
Contesti, i alaturea cu ea tot
inainte pe litiga Girbeni, la va-
lea BaseuluT, unde se trece a-
cest Ola pe rezetura i podul
de la iazul GhicAT de pe Havir-
na si pe linga acest sat, pe la
Liveni-Sofianu, pe Ruga Radiul
.Trestieni se duce la Dorohoiti;
san se ja directia prin margi-
nea din sus a Darabanilor la
satul Hudesti; apoT prin acest
sat si prin Lisna la radiul Tre-
stieneT, da In drumul sus ara.
tat si merge la Dorohoiti.
Darabani-Botosani, incepator
din drumul Savenilor sus ara-
tat, de la crisma Singurica, din
dreptul satuluI Tatarasani, la
dreapta allturI cu acest sat si
www.dacoromanica.ro
DOROHOWL (JUDET)
trectnd valea i piriul Baseä la
satul Balinti, apuca spre radiul
Vornicenilor, la Podul-StamateT,
unde trece Jijia si pe mosia CA-
lugäreni, se duce la Botosani.
Radauti-Saveni, incepator din
marginea S. a tIrgulur, catre
Miorcani, se ja directia si de la
se apuca la dreapta
drumul pe la Cotusca, Nichi-
teni i Ichimeni, si merge la
Saveni.
Radauti- tefanesti, /ulnd dru-
mul la Saveni, se continua tot
in jos de la Indiciul pentru SI-
veni, sus arätat, pe lInga satul
Miorcani, pe de asupra satuluT
Ghereni-Tautul, pe Fina Mitoc
Liveni-MitropolieT, si Boldisor, de
unde trece in jud. Botosani
continua in jos cam paralel cu
Prutul, la tefanesti.
Radauti-Dorohoia, incepator
din marginea Sudica a tirguluT,
merge pe litiga coserele stapt-
nesti. de pe aceasta mosie, prin
satul Bivolul i Mileanca ; apoT
pe la Girbeni si Havirna, la Li-
veni-Sofianu se duce la Doro-
Rädauti-Botosani, se urmeaza
drumul Dorohoiului pana dupa
Mihaileni, apoT se apuca. dru-
mul Darabani-Saveni, pana la
Tataräsani si de acolo drumul
Darabani - Botosani.
Saveni- teanesti, trecind po-
dul de peste Basa', la margi-
nea tirguluT, se apuca indata la
Vlasinesti, de unde se trece la
Hanesti si pe la ratosul Apos-
toluluT de pe Brateni, trece In
jud. Botosani si merge tot In
jos la tefanesti.
Saveni-Botosani, de la podul
de pe Baseti, se tine drept Ina-
inte pe hotarul de pe Vlasinesti
tiubeTeni, prin satul Plopeni-
Panul, la UngurenT-Romanuld;
apoT pe la Sapoeni, in jud. Botosa-
ni, se continua pana la Boto-
sani.
DOR0110IUL (JUDET)
Saveni-Dorohoia, cum se trece
podul BaseuluT, ja la dreapta
directia in sus prin satele Chis-
careni i tubeieni; trece va-
lea si piraul IbAneasa i ala-
turl cu satul Vorniceni i pe
la marginea din sus a padureI
Cordarenilor, trece Valea Pu-
tredeT; apol pe linga Cdtunelul-
Camina, se coboara la Jijia,
trece pe podul din marginea
Broscautilor si prin acest sat
merge la Doroh ola.
Saveni-Herta, se merge Pe
drumul DorohoiuluT pana la ra-
tosul Cordärenilor, de aicT apucá
catra ratosul Liveni-Sofian,
allturf cu acest ratos, tot in sus
pe la ratosul Uriesulur, prin sa-
tul Cristinesti, padurea Dami-
lerd, Ibanesti, Herta, pana in
drumul Herta-Dorohoia ; pe care
apoi se merge la Herta.
Dorohoia-Botosani, se merge
pe drumul LeordeT panä pe mo-
sla Saucenita, din jos de Fin-
tina SaraculuT, de aicT se ja la
stinga cara rädiul CiobalaeT de
pe Vaculesti, si in jos pe la ra-
tosul Braestilor si acel al Cotir-
gacilor, se coboara in valea Ure-
chioaeT i trecind aicT piraul
Sihna, se urca la drumul Mihai-
leni-Botosa'ni, pe care se merge
pina la tirgul BotosanT.
Dorohoia-Leorda, se urmeaza
in jos din marginea tirgulur pe
deasupra satelor Saucenita §i
Vacule§ti, prin satul Bdesti, pe
deasupra Prastestilor, si a Do-
lineT, si pe valea LeordeT, pana
la drumul ferat Leorda - Doro-
haia. Este cale judeteana.
Dorohoia-Virful-CimpuluT, de
la drumul Leorder, din drep-
tul SauceniteT, se apucä la vale
si pi-in acest sat se trece la deal
pi-in padurea Goroveia-Vaculesti-
Saucenita, pana ce iese la cinup ;
se da in drumul Mihailenilor-
Botosani si se continua pe acel
drum.
206
Trecatorile peste &onderä din
acest judet in statele limitrofe,
pe unde se fac exporturile
unde se aflä birourT vamale
sint: Mihaileni-SinAuti, Mamor-
nita-Tureni i Molnita-Noua-Su-
lita, ca sucursala a MamorniteT,
de curind deschisa pentru Bu-
covina i Radauti-Lipcani, pen-
tru Basarabia.
Popu/afia. Maioritatea nume-
rica a populatieT este formatA de
Rominr; dupa aceea vin RusnaciT,
parte ramasT din timpurile vechi-
lor rdzboaie ; lar parte venitT mal
incoace din Galitia si Podolia; a-
POI sunt Evreir. Pe linga acestia
via TiganiT din timpurileinvechite
venitT in tara, dar de laa lor eman-
cipare se raresc, amestecindu-se
printre RominT, carä cari se
mal adauga. : ArmenT, GreeT, Li-
povenT, NemtI, PolonezT, UngurT,
Francee i alte natiunT. Ro-
miniT, RusnaciT, Tiganir, Arme-
nia', GreciT i Lipovenif, se aplica
In cea maT mare parte la agricul-
tura i cresterea vitelor iar mi nori-
tatea la: arte, meseriI si comert.
Ne-RominiT i maT ales EvreiI,
ocupa meseriile i toate ramu-
rile de comert.
Numarul populatier din acest
judet, dupa recensimintul fa-
cut in 1885, se arata a fi de
45781 familiT, impartite ast-
fel : 5173 in pl. Baseul, 5877
in pl. Berhometele, 3843, in pl.
Cosula, 3623 in pl. Herta, 5524
In pl. Prutu-d.-j., 4871 in plasa
Prutu-d.-s., 14500 in urbea Do-
rohoia, i i 8o in urbea Herta,
1260 in urbea Mihaileni, 20 in
manastirea Goroveia.
Miscarea populatieT, dupA ta-
blourile anuluT 1889 pentru a-
cest judet, este aceasta:
CasatoriT 1170; rural! 1059,
Hoo, din carT: ortodocsT ar-
men! I, evreT 40 ; i urbanT
70 din cae: ort 45, evreT 25;
anume in Dorohoia : ortod. 14,
www.dacoromanica.ro
DO1(01I0IUL (JUDET)
evreT 12. In Herta: ort. II, evreT
. In Mihaileni : ortodocsI I°,
evreT 2.
NasterT 6361: rural! 5672,
din cari: ortodoxT 5292, cato!.
1, armen!. 4, evreT 375. Ur-
banT 689, din carT: ortod. 223,
cat. io, evreT 456 i anume: in
Dorohoia, ort. 154, cat. I, evreT
229; in Herta, ort. 27, evreT 27;
In Mihaileni, ortod. 42, cato!. 9
evreI 129.
MortI 3822; rural! 3296,
din carT : ortod. 3109, catolicr
6, arm. 3, evreT 172. UrbanT
526, din carT : ortod. 263, cat.
5. evreT 258 i anume: in Doro-
hoiu, ort. 186, evreT 147. In
Herta: ort. 25, cat. 1, evreT 52;
In Mihaileni: ort. 52, cat. 4,
evreT 59.
Populatia, dupa statistica for-
mata cu ocasia recensimintuluT
In anul 1890, este urmatoa-
rea:
Dupa sex : 62815 barbatT si
56091 femeT, total 118996 su-
flete, traitoare in comunele ru-
rale ; si 7872 barbntI, 8270 fe-
me!, total 16142 suflete, traitoare
in comunele urbane.
In total, populatiunea jude-
tullir este de 135048 suflete.
Dupa starea civila, populati-
unea rurala se imparte astfel :
Necasatoritl 6282!; asao-
ritT 49942; vaduvI 5999; di-
vortatr 144.
In privinta instructiuneT: 7857
stia carte ; 1114:349 nu stia.
In privinta cultuluT 110879
ortodoxT ; 539 catolicT; 20 pro-
testand ; 188 grigorienT ; 53 li-
povenT ; 7227 mozaicT.
Dupa nationalitatT : I1:3699
RominT; 7226 IzraelitT; iii Ru§i;
53 LipovenT; 168 ArmenI; 7
589 NemtI; 26 PolonT ;
GrecT ;
7 Unguri.
Dupa starea civila, popula-
tiunea urbana din toate ergu-
rile: necasatoritT 9796; cásalo-
 DOROHOIUL (JUDET)
ritY 5645; vaduvI 666; divor-
tatT 35.
In privinta instructiuniT: 3253
stii1 carte ; 12889 nu s tia.
In privinta cultuluT: 6425
ortodoxT ; 678 (atolle ; 17 pro-
testantI; II grigorienT; 30 lipo-
venT ; 8971 mozaici.
Dupa nationalitati : 6075 Ro-
min.'; 8981 Izraeliti ; 312 RusT ;
30 LipovenT; 17 ArmenT ; 19
GrecT ; 707 Nerntlf ; 1 Italian.
Bisericile sunt in sarcina co-
munelor, afard de prea putine
pe seama proprietarilor pentru
intretinerea serviciultif si con-
servarea edificiuluT.
Din zisele cauze multe sunt
in stare deterioratá si unele
cazute in ruina.
Conducerea clerulul din in-
tregul judet, ce depinde de
Chiriarhia Mi tropolituluT de Iasi,
se face de Protoereti, cu rese-
dinta in Dorohoitl, capitala ju-
detuluT, ajutat de 6 sub-proto-
ere, cite unul de fie-care plasa
cu resedinta In: Darabani, Mi-
haileni, Potnirla, Saveni, Tirnau-
ca si Vaculesti.
BisericT, actualmente, su nt 159
in ciuziv manastirea Goroveiti , di n
carT: 12 Inchise prin reaua lor
stare ; 23 vacante prin lipsa lor
de preotT si restul 124 oficiante.
Personalul clerical este de : I
Arhimandrit la manast. Coro-
vela; 1 protoere1; 120 preotT;
4 diaconT; 211 cintdreff si 136
palamarT, in carr se cuprind si
calugariT de la manastirea Go-
roveiti.
ManastirT In acest judet ají
fost mimar dota, adica : Goroveiti
si Mogosesti, ambele pentru bar-
batT.
coa la. Hatmanul Anastasie
Basota la 1838, infiind si in-
tretinu, pe mosia sa Pomirla,
scoala pentru satenT, care In
curind deveni populata de copiT.
Marele Logoat Theodor Bals
207
la r841, infiinta si intretinu, pe
mosia sa Darabani, o scoall
unde copiiI din localitate si de
pe aiurea, tal/44 carte.
NicolaT Cristescu, originar din
urba Roman la 1847 infiintase cu
restrinsele sale mijloace, in t'ir-
gul Mihaileni, India scoall sis-
tematica. Spre asigurarea eT,
dada o casa noul bine zidita
si incapatoare, cu expresa con-
ditiune prin actul de danie :
A nu se intrebuinta vre o data
la alta destinatie, de cat nu-
maT pentru local de scoald.
Pentru inlesnirea tinerimeT ne-
voesa, de a se folosi de aceasta
institutie, a hotarit mosiea sa
Sinauti-Grigorcel, prin actul din
15 Aprilie, legalizat de Curtea
intdriturilor din Iasi 1a25 Aprilie
si publicat in .zMonitorul Oficial»
No. 104, din 1862, cuprinzator:
«In puterea lega (§ 1,258, r,262,
1,272 Cod. Civ. Calim.) si in
consecinta dorintelor mete, de
a contribui la inflorirea si spo-
rirea scoalelor nationale, Eii
trec in favord MinisteruluT de
Culte si Instructiune, toate drep-
turile ce le am pentru partea
din mosia Sinautif din acest
judet (Dorohoitl), cumparata cu
actul formal de la D. Vasile
Grigorcea din Bucovina. Mi-
nistrul in drepturile mele, va
trage In folosul scoalelor, a-
ratata parte de mosie si orT
ce va maT rezulta din acele
drepturT. Doresc ca venitul a-
cestuT fond sa se intrebuinteze
pentru intretinerea si inlesnirea
elevilor s'ara cT, ce frequenteaza
scoala din Mihaileni, a carea
incepere li-am dat tot ei».
Pentru acest fond a urmat
proces din care a rezultat
un capital pecuniar de 1,210
galbenT (14,510 le), care in
conformitatea leger comunale
din 1864, Ministerul de In-
terne, cu oficia No. 6366, din
www.dacoromanica.ro
DOROHOIUL (JUDE11
17 Aprilie 1875, a dat acestI
banT in dispozitia primaria lo-
cale, care acum a sporit acest
fond ; si din venitul de 2,000
dele! anual, se inlesnesc eleva sa-
raer din Mihaileni, spre a putea
urma cursul la Scoala Cristescu,
dindu-se si burse acelor ce se
disting, spre a-sT urma cursul
la Gimnaziu, iar prisosul se ca-
pitalizeaza.
Generalul Iordache Costache
Latescu-Boldur, la 1853, dis-
pune infiintarea si intretinerea
pe mosia sa Hudestii, a une
scoale cu 4 clase si de muzica
vocala eclesiastica ; lasind a
se cladi incdperile si dind 300
galb. anual, pentru spesele de
intretinere.
In decursul timpuluT, prin apli-
carea Regulamentuld Organic
de la 1834 incoace, a dispozitii-
lor leger din 1864, ce declara
Instructia Pablica libera, obliga-
torie si gratuita si prin stimu-
lentele GuvernuluT, scoalele se
inmultira asa, ca acum in acest
judet, sunt : 49 scolT rurale pri-
mare, cu atitia invätatorT si cu
3,009 elevI de ambele sexe,
adica : 45 scolT pentru baiet! si
4 scolf pentru fete, toate In-
tretinute de comune si sub-
ventionate de Stat.
In comunele urbane sunf: 6
scolf primare cu ro profesor!
si 486 elevT de ambele sexe ;
adica 3 pentru baietT si 3 pentru
fete, intretinute cu spesele comu-
nelor si ale Statulul.
Un gimnaziti real In urbea
Dorohoirt pentru 4 clase, cu 8
profesor! si 49 elevT.
Un licet1 clasic de 8 clase in
satul Pomirla, departe o (para
cu trasura de la Dorohoiti, nu-
mit Instituir! Anastasie Ba-
sod. Acest institut, infiintat la
1869, dupa testam. AposatuluT
Logofdt Anastasie Basota, tran-
scris de trib. Dorohoiti, sub
DOROHOlUL (JUDET)
No. 55; este condus de un
director, dupa programul Mi-
nisteruluT i prescrierile testa-
mentuluT ; are: 14 profesorf, 40
elevI internT si 30 externI. In-
stalatia luT este in vechea curte
a räposatulur fondator, la care
s'ati adAugit incAperile necesare ;
inzestrat cu mobilier pentru
scoala si internat. Pozitia lo-
calitäteT este plAcutd, ca vedenT
intinse ; aerul e curat si are
gradinT cu arborT fructiferT si
legume imprejur. Intretinera se
face cu jumatatea venituluT fon-
durilor lasate de rAposat, din
care adesea rezula bune econo-
miT.
DotTA scoli profesionale In Do-
rohoiu : una pentru croitorie
una pentru ciuboarie, avind
invatatorl maistri absolventr din
scoalele respective din Iasi.
Serviciul sanitar. Spitalele
sunt in Rominia de lung timp
infiintate, pe lingä unele mana-
stirl i bisericT b nu mar restrins ;
dar prin progresele urmate s'ati
sporit numarul acestor stabili-
mente bine-facatoare suferinzilor
sarmanT, in cit acum fie-care
judet are cite-va in diferite
localitatT.
De si in acest judet exista
2 mandstirT: Goroveiti i Mo-
gosesti, dar in actele celel in-
dia nu se gaseste vr'o lAmu-
rire c'a existat linga ea asa
institut, ci numaT o bolnita
simplA pentru ingrijirea alie-
natilor spre vindecare prin pos-
tire si multe rugaciunT la Sf.
loan Botezatorul, a caruT icoand
facatoare de minunT, se aflä in
biserica manastireT. lar in actele
celeT a doua, de si se gasesc
dispunerile fondatoruluT pentru
intretinerea une bolnite (spital),
dar n'apucarA a se forma cit
a existat manastirea.
Ast-fel judetul acesta rAmase
lipsit de asemenea folositoare
208
institute. Dar la 1850, dupd
staruintele urmate, Epitropia
Spitalelor Sf. Spiridon din Iasi,
cu venitul a 3000 galbenT lAsatI
de reposata venerabila Catinca
Ghica, pentru a se face spital
in tirgul Herta, a dispus in-
fiintarea unuT asemenea stabili-
ment ca Io crivate, in zisa
urbe.
Epitropia Sf. Spiridon, ne-
putind sustine in Herta un
spital ca venitul fonduluT Ghi-
culestf, il desfiintd la I-iti
1858 si lipi i acele IO crivate
la spitalul din orasul Botosani
unde functioneaza si azT; lar
judetul Dorohoiti remasa earA
farA un stabiliment de cautarea
bolnavilor.
In decursul timpuluT se infiin-
tara 4 spitale.
In orasul Dorohoiti se afld
un spital sistematic.
Alt spital se afld in l'ir-
nauca, infiintat dupa disposi-
tiunele filantropice ale rapo-
sateT Maria Potlog, proprietara
mosieT Tirnauca, luate prin tes-
tamentul din 6 Noembrie 7838,
legalizat de Divanul Intarituri-
lor de la Martie 1858, sub
No. 686; prin testament ea
lasA ereditar pe Alecu Sturdza,
fiul mareluT Visternic Alexan-
dru Sturdza, Il obliga pe sine
urmasii sal prin art. 4 al
zisulur testament, de a infiinta
un spital in satul Tirnauca
sub titlul : Spitalul familieT Pot-
log. Incaperile luT sunt de zid,
Ruga biserica Sfintul Dimitrie
si are 12 crivate pentru bol-
navT.
Spitalul din MihAileni, s'a in-
fiintat la I-ili Mala 1878. Spitalul
acesta cu 72 crivate, sub con-
ducerea mediculuT de oras, ca
personalul necesar serviciulut,
are datT anual spre intretine-
re : 1200 leT de la urbea Mi-
; 7400 de la casa jude-
www.dacoromanica.ro
DOROHOIUL (JUDET)
tuluT si 2400 de la comunele
pl. Berhometele ; in termen me-
did primeste in cura sa 130
barbat1 si 62 femeT in 1885.
Spitalul din Saveni, a atras
multa bine-cuvintare ca formarea
luT, in localitatile aceste depar-
tate de resedinta jud. qi a oil-
ce centre cu institute sanitare.
Acest spital este infiintat la I
August 1879, Cu 72 odaï si toate
necesarille ; e condus de medicul
arondismentuluT, ajutat de me-
dicul comuneT Saveni, ca per-
son alul trebuincios serviciuluT,
avind anual 7800 leT spre intre-
tinere, datI de casa judeteanA.
Aú fost primitT in cura sa 152
bArbatI si 6o femeT, in 1895.
Adininistrafia intreguluT ju-
det se facea in vechime de par-
cAlabI i starostf, cu atributiT
multiple ; de la un timp, de
cdpitanT cu atril-J.4LT mal res-
trinse ; dar de sub Const. Ma-
vrocordat-VodA de ispravnicT,
cite unul de jude i in unele
cite douA, Cu 2 borerT orinduitT
pentru procesele civile i impli-
nirea &Ilion Sub Regulamentul
Organic, din 7834, se stabili cite
un singur Ispravnic, cu atribu-
tir curat administrative ; lar
dupl constitutia din anul 1866
Sc face : in judet de Prefect cu
concursul ComitetuluT Perma-
nent, cornpus din 3 membri
delegatI de consiliul judetean,
format din 24 membri electivI
si carT, sub un Presedinte ales
dintre dinsir, se intrunesc de
dona orT pe an, in sesiune or-
dinard.
Resedinta plAsilor este in ca-
pitaba fie-careT plasT, lar de la
unirea plasilor, fácutl in 1882
luna Aprilie, resedintele sunt
urbele: Herta, pentru plasile
Herta i Prutul-de-Sus ;
pentru pläile Berhometele
si Copla; Saveni, pentru plAsile
Baseul $i Prutul dejos.
DOROHOIUL (JUDET)
Finance. In cursul anului fi-
nancias 1895-96, statul, pe
seama sa, In acest judet, per-
cepu suma de 2357289 lei si
pari pentru intretinerea servi-
ciilor ce-1 privesc, suma de
668265 ler; restul de 1688663
il frase la Casieria Centran.
Judetul pe comptul casei sale
percepu din veniturile ordina-
re si extra-ordinare suma de
231947 lei; din veniturile dru-
murilor suma de 52787 lei si
fácu platile serviciilor ce-1 pri-
vesc, in suml de 201973 leT
si In sumd de 47454 /ei pentru
dru muri.
Comunele urbane pe comp-
tul caselor lor percepurd din
veniturile ordinare suma de
288410 leT ; din veniturile dru-
murilor, suma de 43345 leT si
din care plAtindu-se cheltuelile
a rámas un excedent de 3568
ler.
Comunele rurale pe comptul
caselor lor percepurd din veni-
turile ordinare suma de 330384
lei ; din veniturile drumurilor,
suma de leT 66590, din cari pld-
tindu-se cheltuelile budgetare ce
le priveaa, al" dat inca un ex-
cedent de 72977 leT.
Marca acestur judet este un
rac intins pe un scut, si incon-
jurat cu insigniile suveranitd-
tei.
Traditia spune el aceastd.
marca a provenit judetului, de
la multimea, frumusetea si bu-
nul gust al racilor ce se afil
In Iezer si in alte ape ale ju-
detului, iar mal cu osebire in
acele de pe cursul Baseului.
Capitala, sati resedinta jude-
tului, este acum urbea Dorohoia,
dar mar inainte a fost si in aite
erguri ale judetului. Din ve-
chime resedinta se afla In t'ir-
gul Herta, de unde sub dom-
nia lui loan San du Sturdza-Vodd,
s'a strAmutat in Dorohoia, unde
69623. Morolo Diclionar Geografto. l'ol. III.
209
a stat pAnd /a 1837, cind in
Domnia luI Mihail Grigore Stur-
dza-Vodd, s'a strImutat in urbea
Mihdileni, unde a stat para la
1850; lar in domnia lui Gri-
gore Alexandru Ghica-Vodä s'a
readas In Dorohoia.
Teritoriul acestui judet este
impArtit dupd administratia lui
In sase plasI si anume : Baseul,
Berhometele, Cosula, Herta,
Prutul-de-Jos si Prutul-de-Sus.
Aceasta ImpArtire este fácutd
prin aplicarea regulamentului
de la 1834; dar e cam nere-
gulatd si produce greutIti; ad*
pre cit unele pldsi sunt miel
pre atila altele sunt marI.
Comune/e urbane din judet
sunt urmdtoarele : Dorohoia, in
pl. Cosula ; Herta, in pl. Herta
si Mihäileni, in pl. Berhometele.
Tirgurile din judet sunt : Da-
rabani, in pl. Prutul-de-Jos ; Ma-
mornita, In pl. Herta ; RAdduti,
In pl. Prutul-de-Jos si SAveni,
In pl. Baseului.
Dorohoiul, m'ab i capitala jude-
tuluT Dorohoia, este unul din
cele maT vechi orase ale tdrei.
Fondatia sa nu se aratd. prin acte
saa istorie, cind si cum s'a fácut,
mdrginindu-se traditia a ne spune
cd este foarte vechia.
Stradele sunt indestuldtoare
pentru circu/atie, din cari mar
principale, ceva maT regulate
si soseluite sunt : Ghitdloaei,
Doctorului, Resedintel, Telegra-
fului, Brosautilor, Trestianei ;
pe 11110 carI este si strada prin-
cipall, ce-Y cale judeteand qi
intretae tirgul in lung de la ba-
riera Botosani la batiera Mihli-
leni. Restul stradelor sunt in
stare naturall si dupd cum in-
timplásile le-aa dat directiunea.
Iluminatul stradelor se face
de 260 finare cu lampe pentru
petrolea.
Populatia, este de 14500 locu-
www.dacoromanica.ro
DOROHOIUL (ORAS)
itorr, din cari 7000 de diferite ri-
turi si nationalitAti, filtre cati
maioritatea este de RomInT . si
7500 de natiune sì religiune mo-
zaicd.
DRA. recensimintul din anul
1890 sunt dupd sex : bárbatl
4637, femei 4676, total 9313
dupd starea civild : necdsdto-
riti 5848, cAsAtoriti 3246, vd-
duvi 190, divortatI 29, total
9313; dupd instructiune : sea
carte 1884, nu stiti 7429.
Dupd cult : ortodoxi 4483,
catolici 448, protestanti 17, gri-
gorieni 1 r, lipovenr 22, mozaid
4432; dupd nationalitAtT : Ro-
mini 4152, Izraelitl 4332, Rusi
312, LipovenT 22, ArmenT 17,
Nemtl 447, Italieni 1.
Ocupatiile la carT se dedal
locuitorii sunt : profesiune/e li-
bere; comertul in diferite ra-
murT, industria in diferite spe-
cialitátI ; lar la mare parte a-
gricultura si cresterea vitelor.
CrestiniT aa dota Biserici cti
4 preotI, 1 diacon, 4 entd.reti si4
pAldmarT. Bisericile sunt : una
miel cu patronul Adormirea Mal-
cer Domnului, fácute din &lime
destejar, ziditá de mal multi e
noriasi din aceastd. mahala. In-
scriptia sdpatd deasupra usa, in
lemn, putin descifrabill, arata
CA. este fdcutd in anul 1779,
Aprilie 12, sub Domnul Const.
Dimitrie Moruzzi-Vodd.
Una mare, cu patronul Sf. Ni-
colae, e si catedrala actuald ;
ziditá solid cu turn pe bolta
principald. Inscriptia sdpatd in
piatra din peretele de ararä la
usa de intrare in limba slavond,
tradusd in romineste aratd:
(Blagovestivul §i de Christos jubito-
crul, lo Stefan-Voevod, cu mila luY D-
czeli, Domnul Ore MoldoveY, filial lul
e Bogdan-Voevod, am zidit acest templu
ccu patronul mareltff lerarh O flicator
'de minunY Nicolif, 0 s'a sivIr§it in a-
grud de la zidirea huna 7003 [1494],
27
DOROHOIUL (ORA)
«luna Oct. In i5 zile, iar DomnieY noas.
ttre, al 30-le curgItors.
Ambele bisericT sunt intreti-
nute de casa comunala a urbeT
Dorohoid. EvreiT ad doua si-
nagoge marT; zece scoll de ru-
gaciunT ; sase belferiT pentru
copiif mar marT de to anT ; 8
belferiT pentru copiiI maT miel,
in cad deprind limba si dog-
mele religieImozaice. EvreiI in-
tretin si un fereded cu micvele
de scaldare. Intretinerea aces-
tora se face din cotizatiile co-
munitateI izraelite locale.
In Dorohoid se afla : resedinta
PrefectureI si a ConsiliuluT Ju-
desean, a Tribunalului si a Ju-
decatorieT de ocol ; a Casie-
riei Generale si a perceptieT de
circumscriptie ; a corpului tec-
nic; este scaunul ProtoereuluT,
a Mediculd-Primar, a Consi-
liuluT de Higiena si al Vete-
rinaruluI judetean ; are un birod
Telegrafo-Postal cu servicid li-
mitat pentru telegraf, un sta-
biliment penitenciar. Admi nistra-
tia in comuna se face de Primar,
cu 2 ajutoare cu concursul Con-
siliuluI comunal si al persona-
luluI necesar de serviciti. Or-
dinea publica se mentine de :
un politaid Cu 3 comisad, 3
sub-comisarI si 32 sergentI Cu
seful lor. Apararea de incendia
o face trupa pompierilor de 12
soldatI, condusT de un sergent-
major, avind instrumentele tre-
buincioase si un foisor de lemn
inalt, pentru permanenta ob-
servare.
Sanatatea publica se ingri-
leste de : un medic comunal,
cu dota moase titulare; un ve-
terinar si un vaccinator co-
munalI; afara de persoanele de
asemene profesiune cu libera
practica.
Ca stabiliment sanitar este
trn spital civil cu 6o crivate
pentru barbatT i femeT.
www.dacoromanica.ro
210
colT se afla : Un gimnazid
real cu 4 clase sub denumirea
Grigorie-Alex-Ghica-Voda. Una
scoalá primara cu 4 clase pentru
fete, unde se invata i felurite
cusaturT, impletiturr si broderiT.
Doua. mic coale profesionale,
una de croitorie si alta de
ciubotarie. Toate aceste intre-
tinute de: Stat, Jude i co-
muna..
Un stabiliment de baT siste-
matic.
Stabilimente industriale i co-
merciale sunt : o farmacia. com-
picea ; o tipografie bine asor-
tata.; o fabrica pentru apa-ga-
zoasa ; o cofetarie si dulce-
talle ; o moara mare de a-
buff dupa cel maT noti i maT
perfect sistem ; patru morT de
cal, doul dubalaril de productie
ordinara ; o luminararie ; maT
multe ateliere de : stolerie, ro-
tarje, butnärie, caretasie, laca-
tasarle, ferarie, hamurarie, tini-
chigerie, caldararie, croitorie, ciu-
botarle, blanarie, colocarle etc.
mal multe magazine de colo-
niale, manufacturiale ; bauturT
spirtoase, depourT de fainarif,
lemnariI etc.
Alimentarea cu victualiT, alte
proviziT si diferite obiecte nece-
sare, se face zilnic: in plata
resedinteT, unde se aduná cu
legume, laptäriT, pasan, fructe
si alte victuale ; septaminal, in
plata vitelor, unde se aduna
in fie-care Martí, ce-I ziud de
erg, obiecte de provizti, de
furaj, de cherestea, productiT
animale si felurite vite bune ;
anual in sesul iarmaroculuT de
Ruga. Jipa si Buhaid, unde se
face frumoasa adunare de la
12 la 24 Iunie, de vite albe,
cal, producte i industriale lo-
cale, multa cantitate de ma-
nufactura. i diferite specialitatI
de pe la alte tirgurT.
Alimentarea cu apa se face
DOROHOLUL (ORA)
din fintinT, cacI cismeaua la care
se aduce apa pe olane de la
un bun izvor, nu da apa In
cantitatea ce se credea. Apa
In cele mal multe fintinT este
salcie ; putine ad apa. buna ;
cea maI bunä este aceia din si-
potul luT Gheorge CiorneT; buna
in calitate se mal poate avea
de la sipotul de sub dealul
EzeruluT, ce inlesneste facerea
apeT gazoase.
Esirele i intrarile tirgultif se
fac pe la barierile: Botosanilor,
Ghiteload, Mihaileni, TrestianeT
si Brosclutilor.
Inmormintarile se fac la 2
cimitire crestine si i izraelit.
Vitele de hrana si de munca
a tirgovetilor, ati pasunatul pe
toloaca din jurul tirguluT, ne
supus acum la vr'o taxl. Aceasta
toloaca data. in vechime de
Domnitor pentru trebuintele tir-
govetilor, se asigurá ca era cu
mult mar mare de cit e acum,
dar ca s'ar fi rasluit in diferite
partI si nu s'ad putut urmari
despresurarile, cacT semnele de
hotare fiind descrise prin hrisovul
pastrat in Evanghelia furata din
biserica, nu se mal stia.
De remarcat in Dorohoid este
Bis. sf. Nicolaie, faena de te-
fan-cel-Mare-Voevod, inainte de
victoria repurtata. asupra Polo-
nilor, pe cimpurile SiretuluI la
Virful-CimpuluT i Ionaseni. De
si a fost bogat inzestrata, cu
odoare, pentru serviciul divin
cu avere pentru intretinere,
inprejurarile i lacomia I atl
rapit averea si pretioasele in-
zestrad ctitorestT. Prin minun e
s'ad fost pastrat din odoare o
Evanghelie, scrisa pe pergament
si bine legata cu argint, in care
era pusa copia formala, lar dupa
altir chiar originalul hrisovuluf,
de la Domnitorul fondator, pen-
tru terenul tirguluI s'al toloaceT
luT, dar si aceasta s'a furat cu
DOROHOLUL (01t2W
alte lucrurT din biserica in I850.
Vestminte Sacerdota/e vech/
n'are; cele actuale contin un
rind complect de stofa scumpl,
pentru preot si diacon, date la
1819 de Ion Dimitrie Arbore,
DorofteT Monahul si Elisabeta
Monahia; aduse de la Moscva
spre a lor pomenire, dupa in-
scriptia greacä de pe ele.
Catapiteazma bisericer este
foarte veche. PeretiT din läun-
tru sunt zugravitT Cu chipurile
sfintilor si tablourT din istoria
sacra; iar din dreapta useT, in
fata cätre altar sunt portre-
tele : DomnitoruluT Stefan - cel-
Mare-Voevod, în haine luxoase
(asemene celuT de la biserica
sf. NicolaT din Iasi); a sotier
sale, Doamna Maria, si ale fiilor
luT: Bogdan si Petru Voevoz1
si a nepotuluT salí Stefan. Ex-
teriorul edificiului in cea mai
mare parte are pereth neten-
cuitT, lueratT din pTeaträ. de
Italia, cioplita si din cara-
mizT marT, din carI parte zmäl-
tuite. In galerie dota rindur1,
sunt lasate locurl pentru chi-
purile sfintilor, pe unde se spune
fost zugravite; de aseme-
nea se afla si medalioane de te-
racota zmältuite galben si verde,
cu diferite embleme pe ele, in
relief. Biserica de si solid zi-
dita, dar in decursul secole-
lor i prin neingrijire, arata
cum necesitate de a fi restaurata,
in stilul salí primitiv, ara cea
mal mica. alterare, pastrindu- Dorostei, deal. (VezT Radiul,
se formele vechl.
Casele DomnestI, unde sta
Domnitorul cind venea i unde
era resedinta MareluT Vornic al
Tare' de Sus, dupa spusa tradi-
tieT se distruse prin miinT van-
dance j zidurile ce mal ramase
si parte din fundamente de 1:lea-
tra. se acoperira de parnint mult
timp. La 1849, Iconomul
din Botosani, stapinul unor case
211
fäcute pe aceste locurT, punind
la arat in grädinä, p/ugul se opri
In o pTatrd; scotindu-se aceasta,
dadu de altele si asa sa gäsi o
cavitate ziditä. Autoritatea lo-
cala, in vederea vecheT credinte,
ca acolo ar fi comorT domnestI,
rindui 6 slujitorT, ca, cu locuitorií
sätenT, sub privigherea delegatu-
luí prefectorial, sa faca säpaturI
amanunte. La diferite adincimT se
gasirä: pártI de peretT, beciurT
boltite i pavate, usT de pTea-
tra. masiva, dar niel o inscrip-
tie saú partI de metal, ci numaT
o masä. de marmora. Preatra ra-
masa din zidurT parte s'a vindut,
parte s'a intrebuintat la fonda-
mentul actualel clopotnite; lar
masa de marmord s'a trimes
la Muzeul de antichitatT din IasT.
Dorohoiul, stalie de dr. d. f., jud.
Dorohoiil, pl. Berhometele, com.
Dorohoiti, pe linia Leorda-Doro-
hoiti, pusa in circulatie la 15
Dec., 1888. Se aflä la ro kil.
de Vaculesti statie finall. Inal-
timea d'asupra niveluluT mariT
de i50m.49. Venitul acestei statiT
pe anul 1896 a fost de 3516604
leT, 77 banT.
Dorohoiul (Lacul-). (VezT Ieze-
rul sati Lacul-Dorohoiu).
Dorojan, ceitun, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
comuna Cosimbesti.
deal, com. Birlesti, pl. Bahluiul,
jud.
Dorostei, p1rîi, izvoräste de sub
dealul Rädiul, jud. Iasi, pl.
Bahluiul, com. Birlesti ; formeazä
iazurile : Buhusoaia i Dorostei
si, din jos de Erbiceni, se varsa
in stinga riului Bahluiul.
Dorosanilor (Valea-), vale, jud.
www.dacoromanica.ro
DORUCHI-DERE
BacAti, pl. Tazldul-d.-j., com.
Botesti, de pe teritoriul satuluf
Viforani, dintre dealurile Bo-
taita i Nacovei.
Doroscani, sat, din com. Po-
pesti, pl. Cirligatura, jud.
asezat pe dealul Doroscani.
Acest sat s'a stramutat aicr cam
pe la 1792, de la locul numit
Ducldul, din cauza
Are o populatie de 89 farniliT
sail 451 locuitori ; o biserica,
fácuta la 1785 de catra Teodor
Bals, deservitä de Ipreot, I
cintaret si un eclesiarh. Satul
se aflä pe mosia Popesti.
Numärul vitelor e de 891 ca-
pete, din carT : 234 vite marT
cornute, 31 cal, 543 oT si 83 ri-
matori.
Doro§cani, deal, pe culmea cd-
ruia e situat satul Doroscani,
com. Popesti, pl. Cirligatura, jud.
Doroscani, piria ; se formeaza
din mijlocul satuluI Doroseani,
com. Popesti, pl. Cirligatura, jud.
Iasi si se varsä in iazul Dudaul.
Doroteului (Virful-), coliná, in
jud. Buzail, com. si cat. Laposul,
in apropiere de muntele Fintina-
Hotilor.
Doruchi-Dere, vale mica, in
jud. Tulcea, plasa Babadag pe
teritoriul comuneT Babadag
se deschide din poalele sudice
ale dealulur Iachni-Bair ; se hi-
ende spre S., in directia de
la N.-V. spre S.-E., brazdind
partea centrará a pasa si a
comuna; merge de-alungul poa-
lelor de E. ale dealuluT Caragridi-
Bair ; taie drumul comunalBaba-
dag-Slava-CerchezA, i, dup5. 2
kil., se deschide in valea piriuluT
Babadag, pe stinga, linga orasul
Babadag.
 DORULUY (DEALUL-)
DoruluI(Dealul-),deal,injud. R.
Sarat, plaiul Rimnicul, com.
Buda; se desface din culmea
Catautuld ; se intinde printre tila
R.-SArat $i afluentul sati ptriul
Schitul, brAzdind partea de N.
a comuna; este acoperit cu
padurT.
DoruluI (Virful-), virf de deal,
in partea de N.-V. a com. Gor-
netul-Cuib, pl. Podgoria, jud.
Prahova. Este acoperit ca pa-
dure.
Dorului (Virful-), pisc, la N.
com. Madulari, pl. Horezul, jud.
Vilcea.
Doseni, mahala, in com. rur.
Strimtul, pl. Vailor, jud; Mehe-
dinti.
Dospine§ti, sat, al com. Säucesti,
jud. Bacáti, pl. Bistrita-d.-s.,
situat pe malul sting al Siretu-
luI, la o depArtare de 6400
m. de satul Sauce$ti. Sunt ,3o
familie sal 123 suflete. Se nu-
mara : 5 caT, 142 vite cornute
$i 14 pord.
Dosul, sat, face parte din com.
rur. Vldde$ti, pl. Ocolul, jud.
Vilcea. Este situat la V. de
VlAde$ti. Are o populatie de
540 locuitorI. CopiI in virsta.
de $coala sunt 85 (5i b. 34f.). Prin
centra e udat de riul Rimnicul
$i de la N. spre S. de Valea-
Plutei, care se varsa aci in
Rimnic. La N. $i la S. e aco- Dosul-Albillor, padure, jud. Ba-
perit de padurile statuluI, lar cati, plasa Tazlaul-d.-j., in com.
prin centra sunt locurile arabile.
Dosul, maña/a, in jud. Mehe-
dinti, pl. Motrul-d.-j. ; tine de
com. rur. Bresnita.
Dosul, maña/a, din com. rur. Fo-
le$ti-d.-s., pl. Horezul, jud. Vil-
cea. Are o populatie $colara de
212
46 copir (22 b., 24 f.), din carI
urmeaza 12 baietI. Cade in cen-
trul comunel pe linia BAbeni-
Tirgul-Horezul.
Dosul, deal, situat in partea
de S. V. a cat. Cuibul, com.
Gornetul-Cuib, plasa Podgoria,
jud. Prahova. Este acoperit cu viI,
livezI $i izlaz. I-a luat numirea
dela pozitiunea sa dosnica, ne-
fiind in ata soareluI. Pana la
1866 a fost acoperit cu pIduri
seculare.
Dosul, pidure particulard, supusä
regimuluI silvic, aflata pe mo$ia
Gradi$tea, com. Gradi$tea, plasa
Oltetul-d.-sus, jud. Vilcea.
Dosul,pddure particulará, supusa
regimuluI silvic, pendinte de
com Calimane$ti, plasa Cozia,
jud. Vilcea.
Dosul, trup de peldure a statu-
luI, jud. Vilcea. Impreuna cu
Muntele-Netedul $i Magura-Al-
bul, are 1625 hect. padure $i for-
meaza pachirea Coste$ti, situatä
in com. Coste$ti, plasa Horezul,
impreuna cu trupurile Padina-
Seacd, Alunul $i Paraele.
Dosul, vale, izvor4te din partea
de S.-E. a dealuld Berivoaia,
com. Gornetul-Cuib, pl. Podgo-
ria, jud. Prahova, $i se varsä
In piriul SAratelul, tot in raionul
com. Gornetul-Cuib.
Barsdne$ti, proprietatea lui N.
Bro$teanu. Este populata de
fagl $i mesteacAnI. Are o intin-
dere de 20 hect. $i este supusl
regimuluT silvic.
Dosul-Ar§iteI, munte, pe terito-
rul mo$iei Borca, in comuna
Madeiul, jud. Suceava.
www.dacoromanica.ro
DOSUL-CU-MORILE
Dosul-Babe§uluI, pirtg, izvo-
ra$te din muntiI Bratocea ; se
une$te cu piriul Cheia $1, impre-
una, se varsa in riul Teleajenul,
pe malul drept, putin maI jos
de mAnastirea Cheia, in raionul
com. Maneciul-Ungureni, plaiul
Teleajeanul, jud. Prahova.
Dosul-Belief, pildure particularA,
supusa regimuluI silvic inca din
anal 1883, pe mo$ia Breaza,
plaiul Prahova, jud. Prahova.
Dosul-BratieLptidure, sup usa re-
gimuluI silvic, comuna Albe$ti,
plaiul Dimbovita, judetul Mus-
cel, in intindere de 500 hect.
ca un masiv intrerupt $l n ere-
gulat din cauza tderilor nere-
gulate din trecut, avind ca e-
sente principale : fag, plop $i
mesteacan.
Se invecine$te la N. ca pi-
riul SecatureI, la S. ca padu-
rea Strigoaia, la E. ca Albe,ti
$i la V. cu statul.
Dosul-CalugäruluI, pcidure a
statulur, in intindere de 135
hect., pe proprietatea Cirstane$ti,
com. OteRni, pl. Horezul, jud.
Vilcea.
Dosul-Chirilei, peïdure, jud. Pra-
hoya. Vezi Dragomirescu.
Dosul-cu-Morile, mofie a sta-
tuluI, situata in com. Vldde$ti,
pl. Ocolul, jud. Vilcea, fosa
pendinte de Episcopia Rimnicu-
lui ; s'a arendat pe periodul
88-93 CU 3420 leI anual din
aceasta arenda s'a scazut, de
la I Aprilie 1891, ler 11°6 a-
nual, pentru trupul Lespezile, in
intindere de 65 hect. $1 4697
m. p. -vindut de vecI la local-
torI.
Dosul-cu-Morile, pädure a sta-
tuluI, in intindere de 185 hect.,
 DOSUL-CURTET
situata k com. Pausesti-Maglasi,
plaiul Cozia, jud. Vilcea, si for-
mata din trupurile : Urzicari
(I io hect.) si Mosoroasa (75
hect.).
Dosul-Curtef (CIrligul -Inalt),
loc imita, la 7 kil. spre S.-E.
com. Brezoiul, pl. Cozia, jud.
Vilcea.
Dosul -Facaenilor, deal, spre
S.-V. de com. Mäneciul-Ungu-
reni, plaiul Teleajenul, jud. Pra-
hoya.
Dosul-Mare, deal, in com. rur.
Albulesti, pl. Dumbrava, jud.
Mehedinti.
Dosul-Mare, deal, In com. rur.
Biltanele, pl. Motrut dejos, jud.
Mehedinti.
Dosul-Mare, loc, jud. Dolj, pl.
Amaradia, com. Melinesti, unde
piriul Muerisul se varsd in riul
Amaradia.
Dosul-MagureI, pddure, judetul
Neamtu, din trupul mosieT : Pi-
piriguluT si Cantonul - Domnes-
niculuT; este prop. statuluT.
Dosul-Mitule§tilor, pddure par-
ticulara, supusa regimuluT silvic,
pendinte de com. Pojogi, plasa
Cerna-d.-s., jud. Vilcea.
Dosul-Molivillor, loc izolat, la
N.-V. de comuna Batrini, plaiul
Teleajenul, jud. Prahova.
Dosul-MunteluI, munte, in jud.
Suceava, com. Madeiul, pe mo-
sia Borca.
Dosul-Pietro§itei (Muntele-),
pddure particulara, cu o supra-
fata de 200 hect., supusa regi-
muluT silvic, com. Brezoiul, pl.
Cozia, jud. Vilcea.
213
Dosul-Pristolulul, cring, in com.
rur. Pristolul, pl. Cimpul, jud.
Mehedinti.
Dosul-PopeI, loc, com. rur. Pa-
dina-Mica, pl. Dumbrava, jud.
Mehedinti, pe unde trece Brazda-
lul-Iorgovan.
Dosul-Raculul, pda'ure, in jud.
Mehedinti, pl. Motrul-d.-j.; tine
de com. rur. Miluta.
Dosul-RfuluI, sat, din jud. Ar-
ges, pl. Oltului, pendinte de
com. rur. Stoiceni-Plesoia.
Dosul-RusieI, pildure a statuluT,
in intindere de 15 hect., pe pro-
prietatea Cirstänesti, com. Ote-
sani, pl. Horezul, jud. Vilcea.
Dosul-Sacului, lac, in comuna
rurald Imoasa, plasa Motrul-de-
Sus, jud. Mehedinti.
Dosul-Sandei, cdtun, al comu-
neT Gropsani, la V. pl. Oltetul-
Oltul-d.-s., jud. Romanati, situat
pe niste dealurI cu 185 m. d'a-
supra niveluluI mara Are 133
locuitorT.
Dosul-Sandei, mofie a statuluI,
jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s.,
com. Breasta, arendata de la
1887-97 cu 320 leT anual. Are
padure pe &risa.
Dosul-SandeI (Závoiul-), pd- DosuluI (Phlul-), pida, judetul
dure a statuluT, pe teritoriul Vilcea ; izvoreste din spre dea-
com. Breasta, pl. Dumbrava-d.-
s., jud. Dolj. Face parte din
ocolul Bucovatul, circumscriptia
XVII silvica. Intinderea er e de
vr'o 20 hect. Este compusd din
p/opT si sala'.
Dosul-Ursului, Adclure, supusa
regimuluT silvic, pe mosia Do-
sul-UrsuluT, com. Leresti, plaiul
Dimbovita, jud. Muscel, in intin-
www.dacoromanica.ro
DOSULUT (VALEA-)
dere aproximativa de 350 hect.
cu un masiv des si compus din
fag, plop si mesteacan si, spre
vid', putin molift. Este situata in
regiune muntoasa, cu paute re-
pezT. Se margineste la N. cu
Zanoaga, la S. cu Bojorita, la
E. cu Rlul-TIrguluT si la V. cu
Boldul.
Dosul-Valea-Chiliei. Vez1 Tru-
purile-cle-Pddure, jud. Muscel.
Dosul-Vulturilor, pddure a sta-
tuluT, in intindere de 20 hect.
pe proprietatea Cirstänesti, co-
muna Otesani, plasa Horezul,
jud. Vilcea.
Dosului (Dealul-), deal, judetul
Dolj, plasa Dumbrava-d.-s., co-
muna Cernätesti, la S. comunel.
Se desparte de Dealul-CaluluT
prin Valea-Seaca saa Valea-Cer-
natestilor.
Dosului (Dealul-), deal, In co-
muna Golesti, plasa Riurile, ju-
detul Muscel.
Dosului (Piscul-),pisc, pe creas-
ta siruluT de dealurT ce braz-
deaza in lung si lat com. Cos-
testi, pl. Horezul, jud. Vilcea.
Acest sir de dealurT se prelun-
geste pe toata partea de E. a
comuneT, in stinga riuluI Cos-
testi.
lurile comuna Olanesti ; se fin-
preuna cu pirlul Vilceaua, in
raionul comuneT Muereasca-de-
Sus, plaiul Cozia, si se varsä
In riul Muereasca.
Dosului (Valea-), vale, com.
Olanesti, plaiul Cozia, jud. Vil-
cea. Aceasta vale se varsa In
rtul Olanesti, pe teritoriul co-
munel 011nesti.
 DOSULLII (VXLCEAUA,)
Dosuldi (Välceaua-),välcea, ju-
detul Vilcea. Ved Porcilor, deal,
continuare a muntilor Arnota
si Bulla.
Dosurile, sat, face parte din co-
muna rurald Valea-C al ugareascd,
pl. Cricovul, jud. Prahova.
Dosurile, pirliaf, jud. Neamtu,
ce izvoreste din Dealul-Doho-
tarja, com. Dobreni, pl. Piatra-
Muntele ; trece prin valea unul
vechiu si desfiintat iaz si, unin-
du-se cu piriiasul Calugarita,
se varsa in piriul Almasul.
Doselul, ranzurd de mung jud.
Neamtu, ce se intinde perpen-
dicular pe ramura munteluI Tar-
cdul, in directiune V.-E., pe te-
ritoriul comund Calul-lapa, prin-
tre piriul Calul, ce curge pe
sub coastele sale despre N. si
piriul lapa despre S.
Poseda in formatiunea pdturi-
lor : marne salifere, calcar si
depozite maI vechr eocenice,
cum sunt depozitele greziunilor
de Sztaolka.
Aicea sunt multe värarir; va-
rul scos din bolovanli de cal-
car compact si curat, de co-
loare cenusie, este superior ce-
luI facut din bancurile de cal-
car argilos, ce vin asezate mal
catre baza muntelui. Asemenea
din aceasta sirä de muntI se
scot pietre pentru constructie.
Dotarle (Pe-), ftoiand, in cat.
Slobozia, com. Badeni-Ungureni,
plaiul Dimbovita, jud. Muscel.
Dotarle (Dealul-), deal, la V.
de com. Poenari, jud. Muscel,
plaiul Nucsoara. E situat intre
jud. Muscel si jud. Arges.
Doua-CirciurnI, loc izdat, in a-
propiere de gara Buda, jud.
Prahova, pl. Cimpul. Aci se face
214
1
In fie-care an de dota oil t'ir-
gurI, la ambele sfinte Mara,
(15 August si 8 Septembrie).
S'a numit Doua-CirciumI de
la cele doua hanurI, asezate in
cimp, fata in fata, si in jurul
cdrora se tin obisnuitele tirgurI.
Inainte vreme aci era statie
de caI de posta, 'filtre Ploesti
si Cimpina (cu 16 cal de rind)
si a existat pana la io Iunie
1878, cind s'a pus in circulatie
unja feratä Ploesti-Predeal.
Doua-Mal, sat, in jud. Cons-
tanta, pl. Mangalia, cat. com.
urb. Mangalia. Este situat In
partea S. a plaseI si cea N. a
comund, la 12 kil. spre N. de
resedinta, la poalele meridionale
ale dealuluI Tatligeac, nu de-
parte de malul M'arel', Miga so-
seaua judeteana Constanta-Man-
galia. Are o intindere de 115
hect., din carI 15 hect. ocupate
de vatra satuluI, cu 29 case.
Populatiunea sa este de 29
familii cu 90 sufl., totI RominI,
ocupIndu-se cu agricultura si
cresterea vitelor.
Doui-Movile (Dealul-la-), a'eal,
In jud. Constanta, pl. Silistra-
Noua, pe teritoriul com. rur.
Satul-Noä, si anurne pe acela al
cat. s'a(' Pirjoaia ; se desface
din satul Coslugea; se intinde
spre E., trae° directiune gene-
rala de la S.-V. spre N.-E.,
brazdind partea N. a plaseI si
a comunef; sr-a luat numele de
la dota movile naturale, ce se
gasesc pe muchia luI, una litiga
satul Pirjoala, de 142 m., domi-
nindu-1, alta spre E. prelungi-
rea numita Dealul-de-la-Cetate ;
ramificatiile sale de N. se termina
pe malul dobrogean al DunäriI,
fácindu-1 inalt si tipos, pe alo-
curea si stincos ; este acoperit
cu finete, semanaturI si la poale
www.dacoromanica.ro
DOZESTI
Cu tuferisurY ; pe muchia sa mer-
ge drumurile comunale PIrjoaia-
Oltina si Pirjoaia-Satul-Na.
Dovinca, lac nzic, in jud. Tul-
cea, pl. Sulina, com. rur. Sa-
tul-Noti, catunul Letea, situat
in partea centraba a plasir si
V. a com. Este format de lacul
Matita si inconjurat cu stuf de
toate patine. Are 35 hect. in-
tindere, produce putin peste.
Dovlecelului (Valea-), vale, in
jud. Constanta, pl. Hirsova, com.
Groapa-CiobanuluI, cat. Cadi-
Cisla ; se desface din poalele
Estice ale dealuluI Eschi-Sarai;
se indreapta spre spre V. si,
dupa un drum de 2'/2 kil., mer-
ge de se deschide in lacul Ha-
zarlic-Ghiol, curge printre dea-
lurile Hazarlic si Eschi-Sarai
pe de o parte si Cadi-Cisla
pe cea-l'altä. parte ; este situata
In partea N. a com. si a cat.
si la partea V. a pläseI ; este
taiata de soseaua judeteana
Eschi-Sarai-Hirsova.
Dozesti, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Cerna-d.-j., compusa din 7 cd-
tune : Catetul, Cuci, Jugravi, si
Fartatesti.
E situata pe valea Geamana,
la 60 kil, departe de capitala
judetuluT si la 17-20 kil, de a
plaseI.
Are o populatie de 555 fa-
mili! sail 2104 locuitorI (1071
barbati si 1033 femeI), in care
inträ. si 4 familiI de Tiganr.
ContribuabilI sunt 420. Case
de locuit 551.
In comuna sunt 7 biserici.
Locuitoril se ocupa parte cu
agricultura, parte cu alte meste-
sugurr.
Vite sunt : 38 cal, 296 boI,
488 vacI, 245 vitel, 81 capre,
985 o! i 581 porcI.
LocuitoriI sunt mosnenI ; 35
 DOZET1
s'ad improprietarit la 1864, asid
li s'ají dat 70 hect. din mo$ia
d-luT V. Giulescu $i din a Ru-
gino$ilor.
Scoala dateaza. In comuna
dela 1857. Cladirea e proprie-
tatea comuner. Se frecuenta de
4.copiT, din numarul de 251 (136
baietI $i 115 fete). Stiù carte
17r barbatr $i 3 tema Cu In-
tretinerea $coaleT statul cheltue-
sce anual 1242 leT.
Vatra satuluT, cu izlaz cu tot,
are 300 hect. patnInt.
Tujca se fabrica pana. la 2500
decalitri anual.
Veniturile comuneT se urca
la 5356 lei anual $i cheltuale
la 5354 leT.
Locurile din jurul com. sunt :
Gemineaua, Omoricea
E brazdata de : Dealul-lul-Din,
Catetul, Omoricea, Piscul-Crucer,
Piscul-RangAT, (fosa proprietate
din vechime a unuT turc Ran-
ga); Valea-lur-Spatar. Riul Cerna
formeaza partea de E. a comu-
neI Doze$ti.
Doze§ti, sat, face parte din com.
rurala. Doze$ti, jud. Vilcea, pl.
Cerna-d.-j. Are o populatie de
239 loc. (127 baxbatT i 1I2 fe-
mel'). Cade cam in centrul co-
mune); Ruga riul Geamana. Are
o biserica rezidita de enoria$I
la anul 1875. Copir in virsta
de $coala sunt 167 (88 baetT $i
79 fete).
Doze§ti, deal, in jud. Vilcea, pl.
Cerna-d.-j., com. Doze$ti, pe care
se cultiva 179 hect. vie.
Doze§ti, pdclure particulara, su-
pusa regimuluT silvic, apartinind
de com. Doze$ti, pl. Cerna-d. j.,
jud.
Drac (Cap-de-), insuld, In jud.
Tulcea, plasa Sulina, pe teritoriul
comuneT urbane Chilia-VechTe;
215
un alt nume al ostrovulur Tata-
rul (vezT acest nume).
Draca, deal, in jud. Constanta,
plasa Silistra-Noua, pe teritoriul
comunelor rurale alnia
lita, servindu-le chiar ca hotar
despartitor; se desface din ra-
mificatiile nord-vestice ale dea-
IuluI se intinde
spre Nord, avInd o directiune
generará de la spre N.-V.,
brazdind partea nordica a
pla$iI, cea vestica a comune1
Unja $i cea nord-estica a co-
muneY Gil-lita. Se intinde printre
Dunare i valeaLicina, afluenta
sa. Se ridica pana la o inältime
de 130 m. Virful Dervent mä-
soara. 125 m.; ondulatiunile sale,
ce merge spre Dunare, fac
acesteia malul inalt i ripos,
precum $i pe acel al vail Licina.
Pe la poale este acoperit cu pa-
durT, iar pe muchie $i coaste cu
tuferisurT $i fìnete. Este taiat de
doul drumurT comunale: Bugeac-
Cilnia, care In parte se afla'
la poalele sale orientale, $i Ga-
Dracea, comund rurald, pe valea
CalmatuiuluT, jud. Teleorman.
Are douä. cátune : Paragina
Zlata. Comuna Dracea este si-
tuata in vale, pe loe yes, lar
catunele sunt pe partea stIn-
ga a Calmatuiului. Cat. Zlata
este la N.-V. comund, la o de-
pastare de 21/2 kil. i Päragina
la N., la departare foarte mica'
unele de altele.
Se invecine$te la E. cu com.
Ologi, la N. cu mo$ia Putineiul,
la S. cu domeniul StatuluITurnul
$i la V. cu mo$ia Statulur Se-
garcea i Cu o mica parte din
mo$ia Lita.
Teritoriul comuna' are o su-
prafatl de 3000 hect. Locui-
torT improprietaritT sunt 114, pe
o intindere de 525 hect. :
www.dacoromanica.ro
DRACEA
catunul Paragina, 55 locuitorT
pe 268 hect., iar In catunul
Zlata, 46 locuitorT pe 218 hect.
Viile locuitorilor ocupa o intin-
dere de 911 4 hect.
Lingä casele proprietatiT se
aflà un ele$tert cu pe$te $i o
livede cu prunT ca de 2 pogoane.
Pamlntul este de o fertilitate
excep tio nata.
Populatia comuneT cu a catu-
nelor este de 485 fainilii saii
1890 suflete, din carT 267 con-
tribuabill.
Numarul vitelor din comuna'
$i catune este de 5464 capete:
vite corn. mar1 1157, caT 272,
vite corn. miel' 3123, porcI .489.
Productiunea agricola pe anul
1892 a fost de : 9581 hect. gria
$i 2678 porumb.
Budgetul comuneT este de leT
3622.18 la venituri $i de leT
3585.92 la cheltuelY.
Are: o $coala, intretinuta de
stat $i frecuentatä de 28 elevI;
dotia bisericr, una In Dracea, de-
servia de 3 preotT i 2 cintaretT,
$i a doua In catunul Zlata, de-
servia de un preot $i 2 cinta-
retI.
Are doud morT, una cu aburT
si alta pe apa CalmatuiuluT.
Comuna Dracea se leagá cu
calea nationala Turnul-Alexan-
dria prin o oasea vecinala; cu
comunele Ologi $i Putineiul a-
semenea se leaga prin $osele
vecinale. Din calea nationala
Turnu-Alexandria, la S. com.
Dracea, s'a construit o ramura
$osea vecinala care trece
prin sat, aplica spre catunul
Ulmeni pentru a ajunge la
comuna Mavrod in. Aceasta $osea.
este Inceputa din anul 1873 qi
traseul el urmeaza vechiul drum
al MavrodinuluT.
Pe la extremitatea de Vest
a mo$ieT Dracea, trece vechiul
val al luI Trajan, numit de
locuitorT Troianul, i care, ve-
 DRACEA-ALBA
nind de la DunAre, se indrepteaza
pe ad spre com. Putineiul.
Caunul Zlata, care s'a alipit
in 1882 la com. Dracea, fIcea
parte mar inainte din comuna
Ologi.
In timpul rezbeluluI din 1877,
Impäratul Rusid îi stabilise
cartierul in aceasta comund,
chiar in locuinta proprietätiI.
Dracea-Albfi, pirtiaf, format pe
teritoriul com. R5.coasa, jud.
Putna ; se varsa in..5usita.
Dracea-Mare,pirlicif, format pe
teritoriul com. ampurile, jud.
Putna ; se vars5. in .tisita.
Dracea-Mica, pirtiaf, format pe
teritoriul com. Cimpurile, jud.
Putna ; se vars5. in
Dracilor (Iazul-), iaz, in com.
Todireni, mosia Todireni, pl.
Jijia, jud. Botosani.
Dracsenul, lac mic, la V. satului
Gura-Girlutif din com. Bertesti-
d.-j., jud.
Dracsini, sat, pe coastá de deal,
In dreapta laculd Dracsani, in
partea de Nord-Vest a com.
Dracsani, pl. Miletinul, jud. Bo-
tosani, si pe mosia Dracsani, cu
o suprafat5. de 2072 hect., pà-
mint atit al locuitorilor cit
al proprietaruld i p popula-
%le de 250 familiI saa woo su-
flete, din mil 245 contribuabilL
Are o biserica, deservità de
un preot si 2 cintAretI
scoa1ä mixtA, condus5. de I in-
vdtätor frecuentat5. de 8o
scolarI.
Num5rul vitelor este de 1275:
412 bol i vacT, 87 cal, 610 oT,
166 mascurI.
Sunt 20 stupI cu albine.
Se af15. z circiume, 3 comer-
ciantI si 2 meseria§T.
216
Se zice el pe locul unde se
afll satul erail padurI, cá inteo
poianA s'ar fi stabilit cite-va
familiI de peste Prut si din Bu-
covina, sunt vre-o 200 anI. In
urma navgireI Turcilor asupra
unuI mic sAtisor ce era in stinga
laculuT Dracsani, numit Selistea,
pe locul numit astd-zI Lipoveni,
locuitorif ar fi fugit in dreapta
laculuI, in poiana unde se sta-
bilise citI-va. Se spune cl TurciI
ar fi prins si tdiat in bisericä
pe parte din oameniI din Seliste.
Mar tirzia un preot, A ndreT, ar
fi mutat bisericuta de lemn din
Selistea pe locul Dracsinilor,
mil pe atund se numea Bejinari,
adica oameni scApatI cu fuga.
Locuitorir une! alte IocalitAtI
Cioreni aa venit inca aici si ail
mArit satul.
Cu ocazia..impropriet5sird lo-
cuitorilor, la 1864, s'aa mal a-
daos vre-o 20 familiI ce locuiati
inteo poianä numitä lletura,
unde era si o velnitä, care s'a
desfiintat.
Ca dovezi ea a existat satul
Selistea in vechime sunt una
cruce cu inscriptia ruseascA
o carte scrisä ruseste aduse de
la vechia biseric5. din Silisite.
Dracsini, deal, in satul Dracsini,
com. Dra.csani, jud. Botosani.
Drac§ani, comuna' rurald, in par-
tea de Sud a pldsii Tirgul-Mile-
tin, jud. Botosani. Se intinde pe
valea Sicne, pea piriuluI Ursoaia
si pe dealurile din dreapta si din
si I stinga Sicnd, pe un teritoriu de-
luros i acoperit cu pAdurI. Este
la o depdrtare de 24 kil, de orasul
Botosani. Se compune din satele:
Cerchejeni, Dracsani, Dracsini,
Sulitoaia i ZlAtunoaia-Micd. Are
o suprafat5. de 7304 hect. si o po-
pulatie de 720 familiI saii 2880
suflete, din carI 701 cotribuabilI.
PAmintul e mal' mult argilos,
www.dacoromanica.ro
DRACANI
negru saü galben ; locurile de
culturá aa o intindere de 3200
hect.
In partea de Sud si Vest,
teritoriul comuneI e acoperit cu
p5.durI, asemenea i in partea
de Nord ; aü suprafatd de 4000
hect. si se exploateazg pe o
scarà intinsa.
In centrul comund si spre
Vest de tirgul Sulita, este lacul
Dracsani, care are o suprafat5. de
1360 hect. si o lungime de
peste 5 kil. ; este bogat in peste,
stuh I papurA; aduce un venit
de peste 4000 le! anual ; prin
lacul Dracsani curge piriul Sicna,
la esirea aruia se aflá i moard
de apä sistem noa.
Nurndrul vitelor e de 5018:
1431 bol si vaci, 235 cal, 465
porcI, 2198 oI, 689 mascurI.
Sunt 132 stupI cu albine.
Comuna este strdbAtutà de
calea vecinald comunall Sulita-
Talpa si de catea Dracsan-Co-
015.a.
Budgetul comuneT are 7667
leI 79 banI la veniturl si 7444
lef 55 banI la cheltuelI.
Sunt 3 bisericI, deservite de
3 preoll si 5 cintdretr; 2 scoli
mixte, conduse de 2 invdtatorT
§i frecuentate de 120 §colan.
Drac§ani, sat, in partea de S. a
corn. Dracsani, pl. Miletinul, jud.
Botosani, asezat pe coastd de
deal si in dreapta laculd Drac-
sani.
Mosia este a printuluI Grig.
M. Sturdza si are o suprafatd
de 2466 hect., in care intr5.
partea locuitorilor. Are o po-
pulatie de 240 familia san 960
suflete.
Partea de S.-V. e acoperitg
cu pddure in intindere de 1300
hect.
In lungul vaid Sicna se in-
tinde lacul Dracsani, bogat in
ape, peste i stuh.
 DRACANI
In Drac$a -ti e resedinta pri-
maria' com. Dracsani. Are 1 bi-
seria, deservita de 1 preot si
2 cIntaretT.
Vite sunt : 267 boT si vacT,
146 cal, 695 of, 6 bivoli si 496
mascurT.
Sunt 50 de stupT cu albine.
In sat se afla 1 cal-duma ; 1
comerciant si I meserias.
La Dracsani, in tinutul Hir-
lauluT, a urmat batalle intre TurcT
sub comanda luT Schender-Pasa,
carT sustineaa In domnie pe Ra-
dul-VodA si Lesii si Cazacif, sub
comanda luT Coretchi, carT sus-
tineati pe Doamna luT Ieremia
Movild. Aa Invins TurciT, prin-
zind pe Doamna si familia sa
si pe Coretchi, pe carT i-aa dus
in robie la Constantinopole.
Aicl, spune cronicarul, fu pIer-
derea caseT luT Ieremia Movilá.
Drac§ani, lac, pe mosia Dracsani,
jud. Botosani, pl. Miletinul, com.
Dracsani. Se intinde pe valea
Sicna, pe o suprafata de 1360
hect. Are 1 moara de apa.
Pe apele sale traesc, in tim-
pul vereT, o tnultime de pasad
aquatice, intre carf de multe
orT si lebede, apof nenumarate
rate, giste salbatice, becate, li-
Ole, pescarf, bitlanT, etc.
Se pescueste de mal multe
orl pe an in valoare de 14000
leT. Se gaseste In el maT cu sea-
ma: crap, caras, stiuca, lin, mrea-
na, etc.
Drac§eni, sat, In partea de N.-
V. a com. Suranesti, jud. Vas-
luia, pl. Mijlocul, situat pe va-
lea si pe coastele a treT dealurf,
ramificarT ale dealuluT Drac-
seni.
Are o suprafata de 1437 hect.,
din carT: 210 hect. padure si
919 hect. loc de cultura, finat,
imas, ale proprietater, lar 207
hect., cu 3 hect, vie, sunt ale
39623. Ha le Dlefionar Geogrmic
217
locuitorilor. Are o populatie de
106 familiT, sati 495 suflete.
Are o biserica deservitä de
1 preot si 1 cintaret, facuta la
1868, in locul altei bisericT ; o
timara cu aburI ; i iaz ; doud
circiumi.
Numarulvitelor e de 653: 253
vite marf cornute, 2 bivolT, 315
of, 2 capre, 29 cal si 52 rima-
torT.
LocuitoriT poseda' : 18 plugurf
si 19 care cu bol, 4 pluguri si
4 carute Cu cal.
Sunt 20 stupf.
Dracul, platon, situat la E., pe
teritoriul com. Perieti, pl. Siul-
d.-s., jud. Olt si pe malul drept
al valceleT ObleguluT.
Dracul, sati Valea-Rea, vdlcea,
se formeazd la N. pe teritorul
com. Optasi, pl. Mijlocul, jud.
Olt ; curge catre S.-E. si, taind
satul Optasi, se varsd in Vedea,
pe dreapta eT.
Dracului (Dealul-), deal, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Bralos-
tita, la N. com.
Dracului (Dealul-Väil-), deal,
In jud. R.-Sarat, pl. OrasuluT,
com. Odobasca. Se desface din
culmea ScorusuluT; brazdeaza
partea de N.-V. a comuneT ; se
intinde dealungul piriuluT Va-
lea-Draculul ; se termina In 1-tul
Ritnna. Ingustimile si valle sa-
le sunt periculoase, maT ales
cind ploul. Este acoperit cu pa-
salí.
Dracului (Ghenunea-), °chité, In
albia fiuluf Bisca-Mare, intre
muntil Piatra-Arsa si Cursele,
jud. Buzar', com. Goidesti. Din
ambiT muntI, Inaintind citen san-
ca in albia Bistif, o Ingusteaza
foarte mult si-T opreste rapidi-
tatea. Scapind dintre stincT,
Vol. ¡II.
www.dacoromanica.ro
DRACUL111 (POARTA-)
apa a sapat In jos, pe o lun-
gime de 20 metri, luind o adIn-
cime de 10 metri si cu un curs
foarte lin. Pe malul drept e
o sorginte sulfuroasa cu miros
puternic, care se scurge in Ghe-
nune. E avuta in peste. Adi
se pescueste pastraviT ceT mal
marT.
DraculuI (FIntIna -), loc izolat,
In jud. Buzar', com. Niscovul,
pe malul drept al riuluT Nisco-
vul, numit ast-fel pentru ca adi
Hui Niscov dispare cu totul sub
maluri nisipoase si se dirige,
dup5. cum se crede, pe sub pa-
mint, spre com. Lipia, unde in-
cepe sa apara' sub forme de vi-
roage, din care isT ia acolo na-
stere 14111 Caltnatuiul.
DraculuI (FIntIna-), vale, in
jud. Buzau, com. Niscovul, cat.
Säseni-VechT.
Dracului (Iazul-), iaz, pe mosia
Hudesti, com. Hudesti, pl. Pru-
tul-d.-s., jud. Dorohoia.
Dracului (Piscul-), colind, in jud.
Buzar], com. Beceni, cal. Mar-
gariti. IzIaz si sterp.
Draculul (Piscul-), colina, in
jad. Buzad, com. Magura, aco-
perita de padure.
Dracului (Piscul-), colina, in
jud. Buzda, com. Gura-Teghit,
continuatie din muntele Podul-
Grecilor. Izlaz de vite.
DraculuI (PIrlul-), phlia,c, jud.
Neatntu. Vezi Calul, pida.
DraculuI (Poarta-), phig, in
jud. R.-Sarat, pl. OrasuluT, com.
Brosteni. Izvoreste din dealul
Scorusul ; uda parteade S. a co-
muneT, si merge de se arunca
in plriul Valea-Rea.
28
 DRACULIg (RtRA-)
Dracului (Rtpa-), /Vd mare, in
jud. BuzAti, com. MAgura.
Dracului (§eaua-), munte, in
jud. Buzan, com. Calvini, situat
pe hotarul jud. Prahova, unde
se si intind mal mult ramifica-
tiile sale.
Dracului (Valea-), deal, in jud.
R.-Sdrat, pl. OrasuluI, com.
Brosteni. Se desface din culmea
Scorusulul ; brAzdeazA partea de
S. a comunel ; se intinde de-a-
lungul piriuluT Poarta-Draculul,
si se sfirseste In piriul Valea-
Rea. Este acoparit nutnaT cu
pAsuni.
Dracului (Valea-), localitate, in
Carpati, jud. Prahova, pl. Te-
leajenul, intre muntele ClAbucetul
Virful-luT-Craiti, strdbAtutd de
riul Teleajenul. Pe coasta dreaptä.
a acesteT vAI se zäresc miel bu-
cAtT din& un drum vechiti, pa-
vat cu bolovanT de prund, ur-
mele unei cA.T, ce conducea in
Ardeal.
Dracului (Valea-), in jud.
R.-SArat, pl. OrasuluI, com. O-
dobasca. Izvoreste din culmea
ScoruFiluY ; udd comuna in par-
tea de N., de la N., la S., si
dupA un curs repede si prdpds-
tios, merge de se aruncd in
riul Rimna, pe partea dreapd
a luI, maT sus de dit. Odobasca.
Dracului (Valea-), vale, In jud.
Buzrw, com. MAg,ura ; se scurge
In riul BuzAti.
DraculuI ( Valea- ), (Valea-
Rea),izvor, in jud. Buzn, com.
Beceni, cdt. MArgariti ; se scurge
in riul Slanic.
DraculuI (Valea-), vale, in jud.
BuzAci, com. Zilisteanca ; incepe
din Dealul-CheeT ; se uneste cu
218
Valea-CheeI si dä in riul
nAul, la TAtArani.
Dracului (Valea-), vale, in com.
Gura-Teghii, at. ArgAsAlesti,
jud. BuzAil ; incepe de la mun-
tele Podul-Grecilor si se scurge
in Bisca-Mare, la Malul-Viat.
Dracului (Valea-), vale. Izvo-
reste de pe teritoriul com. Mu-
sete§ti, jud. Arges, trece pe la
S. de com. Poearei, plaiul
Nucsoara, jud. Muscel, si se vare'.
in riul Doamna in dreptul com.
Corbisori, jud. Muscel. Se nu-
meste ast-fel, poate, pentru
face marT stricAciuni.
Dracului (Valea-), vale, jud.
Teleorman ; trece prin cdt. Ne-
toti-d.-S., de la V. spre E., para
in muchea dealuluT despre lunca
Teleormanului ; ad i se injugd cu
Valea-CesculuI, in dreptul com.
GArAgdul.
DraculuI (Valea-), vale, incepe
de la com. Crusovul, trece prin-
tre com. Tia-Mare si Potlogeni
din jud. Romanati, si se termina
In valea OltuluT.
Dracului (Välceaua-), vdIcea,
jud. Vilcea, pl. Oltul-d.-j., com.Mi-
trofani in apropi ere de DrAgAsani.
Dracului (Virful-), culnzinalie,
a plaiurilor munteluI Podul-Gre-
.cilor, din jud. BuzArt, com. Gura-
TeghiI, in partea de S.-E.
Draga, phifi, ce curge prin jud.
Roman, pl. Moldova, com. Mo-
gosesti. I1 ja nastere dintr'o
multime de izvoare, situate tin-
te° infundAturA de deal, in sa-
tul Muncelul-d.-s. Curge de la
V. spre E. si se varsA in riul
Siretul, la S. de satul Mogosesti.
Draganul, munte, jud. Muscel,
www.dacoromanica.ro
DRAGNA
plaiul Dimbovita, la N. de com.
Ruarul, situat intre riul Dim-
bovita si riul Riusorul, care se
vars5. in Dimbovita, din jos de
com. Ruarul.
Dragavei, insuM, in DunAre, cu
go pog. pAdure, in E. bAltd Po -
telul, in dreptul pichetuluT cu
acelasT nume, din jud. Roma-
nati.
Dragavei, pichet de granitA, pe
Dunäre,jud. Romanati, spre E.
de balta Potelul si al IX, luce-
pind de la hotarul DoljuluT.
Dragna, munte, jud. Muscel, pla-
iul Dimbovita, com. RucArul.
Dragna, loc izolat, pe teritoriul
jud. Olt, pl. Siul-d.-j., com. Drä-
gAnesti, unde altà-datA a exis-
tat o pAdure cu acest nume. AzI
nu sunt aci de cit locurT ara-
bile.
Dragna, trup de mofie, a Statu-
luT, jud. Olt. (Vez1 DrAgAnesti-
cu-Trupurile).
Dragna, pdclure, supusA regitnu-
luT silvic, pe muntele Dragna,
proprietate a d-luT loan Bojan,
in intindere de 400 hect., pen-
dinte de com. Ruarul, jud.
Muscel.
Are ca esente dominante : fag
si molift spre virf. Etatea el
variazA de la 20-40 anT.
Dragna, vdlcea, situad. pe teri-
toriul jud. Olt, pl. Siul-d.-j., com.
Comani, numitä ast-Id, se zice,
dupA. numele unuT cioban, care
plzea oile pe ad i si de la care
si-ar fi luat numele si com. Di AgA-
nesti.
Dragna, vdicea, jud. Prahova,
plaiul VArbildul, com. Vila-
nesti.
 DRAGNA
Dragna, vale, la S. com. Draga-
plasa Oltul-d.-j., judetul
DragneI, ;turne, ce poartä din ve-
chime vulia din com. Gubancea,
pl. Dumbrava-d.-j., jud. Dolj §i
sub care se cunoa.5te §i azI. A-
partine statuluI, care a dat-o in
loturI locuitorilor. Dintre loturI,
18 sunt de 5 hect., lar 1, de 412
hect. Se gase§te pe dinsa §i
pädure.
Dragnef Pädurea-),peidure, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.
Gubancea. Apartine statulut Are
o intindere de 251/2 hect. Se
gAsqte pe mo0a DragneI care e
data in loturT. Lemnele care o
compun sunt : cerul §i
Dragnei (Valea-), vale, in raio-
nul com. Dobrqti, pl. Podgoria,
jud. Muscel, care, dupa ce uda
partea de N. a com., se varsa
In gira Circinovul.
Dragodana, cotn. rur., pl. Cobia,
jud. Dimbovita, situata. spre S.
de Tirgov4te, pe §oseaua Tir-
govi§te-Gae§ti-V1a§ca, in apro-
piere de Gaeti i de apa riulul
Potopul i la 27 kil, de capi-
tala judetuluT. Dragodana este
wzata pe vale i se compune din
patru catune: Cdtunul-Pauner,
Meri, Moara-Popir i Dragodana,
cu o populatie de 886 locuitorI
rominI. In com. sunt doul bi-
seria Drago dana se invecinqte:
la E. cu com. Cuparul, la V.
cu com. Gleti, la N. cu com.
Piciorul-de-Munte S. cu
i la
com. Cojocarul, legindu -se cu
Gle§ti i Piciorul de Munte prin
§oseaua judeteana, iar cu cele-
prin osele comunale
vecinale.
Pe teritoriul acestel comune
se produce cel maT bun tutun
din tara.
219
Dragodäne§ti, sat, pl. Dimbo-
vita-Dealul, cat. com. CindWi,
jud. Dimbovita. Are o §coala.
Dragomfine§ti, sat, in jud. §i pl.
Tutova, com. Mima, pe piriul
Studinetul, spre N.-V. de satul
Mice§ti. Are 97 locuitoti (din
carI 5 titi carte) i 26 case.
Dragomäne§ti. Vez! SarateniI-
d.-s., jud. Tutova.
Dragomir, sat, al com. Berzun-
tul, pl. Tazlaul-d.-j., jud. Bacau,
situat pe piriiaul cu acela0 nu-
me. CirciumI sunt 2. Sunt 127
familiI, sail 449 suflete. Animale
sunt : 13 caI, 240 vite cornute,
27 porcI §i 20 capre.
Dragomir, munte, al com Do-
brita, plaiul Vulcan, jud. Gorj,
situat spre N.-V. de com.; este
acoperit Cu 4 hect. pädure de
fag §1. alte lemne.
Dragomir, lac, pe teritoriul com.
Marunter, pl. Siul-d.-s., jud. Ok.
E situat la E. de com., linga
Magura numita Gura-Boulur.
In timpurf de secetá seacä.,
fiind formata numaT din adu-
narea apelor, carT nu gasesc
loe de scurgere.
Dragomir, poian ii, la N. com.
Bunqti, pl. Ocolul, jud. Vilcea.
Dragomir, piriia.y, jud. Bacati,
plasa Tazlaul-d.-j., comuna Ber-
zuntul; izvorqte din muntele
Bulihariul ; dupa ce, la catunul
Scariga, prime§te ptnuiaul Ber-
zuntul-Negru, se varsa in Ber-
zuntul-Mare.
Dragomir, prival, jud. Braila;
une§te Benghiul cu Orzea §i
Dunarea-Vechie.
Dragomir (Izvorul-luO,pichet
www.dacoromanica.ro
DRAGOMIRA
de granilii, judetul Mehedinti,
plaiul Clo§ani.
Dragomir (Mägura-luI-), jud.
Teleortnan, la N. com. Slobozia-
Mindra.
Dragomir (Valea-luI-),(Valea
DragomiruluD, ciitun, al com.
Policiori, judetul Buzar', cu 18o
locuitorI ii 41 case.
Dragomir (Valea-lui-),
In corn. Policiori, catunul Valea-
Dragomiruld, jud. Buzati. Are
920 hect., din care 260 padure,
restul aräturI (aproape too hect.),
izlaz (75), apoT livede, vil etc.
Dragomir (Valea-lul-), vale,
com. Gura-VitioareI, pl. Telea-
jenul, jud. Prahova.
Dragomira, pirtiaf, format pe
teritoriul com. Soveja, judetul
Putna ; se varsa in Su§ita.
Dragomira, vale, jud. Gorj, in
com. Farc4e#i, din pl. JiuluI,
situata spre S.-E. com. Incepe
din hotarul com. Valea-cu-Apa ;
merge spre S.-V. §i se termina
in Valea-MaluIul, in dreptul vaer
Bourelul, din jud. Mehedinti.
Dragomira, vale, incepe din par.
tea de N. a com. Tei§ani, pl.
Teleajenul, jud. Prahova, curge
de la N.-V. spre S.-E. i, dupa
ce primqte de afluentr: Valea-
CruceT i Valea-BirzeT, se vars5. in
1.11 Teleajenul, la E. de corn. Tel.-
§ani. La confluenta vaid luT Dra-
gomir cu Teleajenul se aflä ur-
mele uneI ocne sati bal de sare.
Se spune cä aceste baI ar fi
fost proprietatea locuitorilor
cä le-ar fi arendat cu zeciuiala.
and aü fost exploatate nu se
tie pozitiv ; se crede insa ca
pe la sfiqitul veacului XV-lea.
Din cauza darilor prea grele, ati
 DRAGOM1REASA
fost vindute de vr'o 50 locuitori
din Teisani lui Aga Mateiti, im-
preund cu cele tref truputi de
mosie ce aveall atuncT in sta-
pinire.
Dragomireasa, deal, de pe teri-
toriul com. Scorteni, pl. Tazla-
ul-d.-s., jud. Bacan.
Dragomireasa, jud. Ba-
cau, pl. Tazlaul-d.-s., com. Scor
teni ; se vars5. in Piriul-Boului.
Dragomirei (Valea-), vale, iz-
voreste din raionul com. Ogreti-
nul, pl. Teleajenul, jud. Prahova,
si, dupd ce se uneste cu Valea-
PoduluT, se varsa in gira O- Dragomire§ti, com. rur., Ill ju-
g,retinul, tot in raionul comunel
Ogretinul.
Dragomirescu, padure particu-
lara, supusa regimului silvic, in
intindere de 170 hect., proprie-
tatea luT Stan Dragomirescu,
pendinte de com. Chiojde.anca,
pl. Podgoria, jud. Prahova, a-
vind cantoanele : Praiul-Bisericel,
de so hect., Fata-VieT. de 50
hect., Dosul-Chirilei, de 30 hect.,
si Scarisoara, de 40 hect.
Dragomire§ti, com. rur., jud.
Dimbovita, pl. Dealul-Dimbovita,
situatä. spre V. la 8 kil. de T'ir-
goviste, pe malul sting al riu-
lui Dimbovita, pe loc ses
In apropiere de soseaua jud.
Tirgoviste- Cimpulung. Drago-
miresti se compune din doua
catune tot cu numele de Dra-
gomiresti, avind o populatie de
980 suflete. In Dragomiresti
sunt trei ulite : ulita Olarilor,
ulita Ungurenilor i ulita siga-
niel. Dragomiresti este resedinta
sub-prefecturei pl. Dealul-Dim-
bovita. Aci este o biserica si o
scoalA. Cea mai mare parte
din locuitori se ocupa cu oldria
Cu fabricarea cosurilor de ri-
www.dacoromanica.ro
220
chita, cal-1 se transpoarta la di-
ferite tirguri ale tara. Solul
comunei produce porumb,
si °yaz ; lar parte este acope-
rit cu padure. In Dragomi-
resti sunt ruine din marea fa-
brica a raposatului Baleanu,
unde se fabrica spirt, luminar(
de stearina, tal:Idearle si sap.m.
Dragomiresti se invecineste spre
E. cu Tirgoviste, de care se
desparte prin padurea Viisoara;
la V. Cu com. Butoiul si Lu-
desti, de care se desparte prin
riul Dimbovita i padurea Co-
roeasca ; spre N. ea MAnesti
spre S. cu Lucieni.
detul Neamtl, plasa de Sus-Mij-
locul, situata pe podisele ce se
cuprind intre dealurile Uscati,
Mastacanul, Socii, marginindu-se
la E. cu com. Talpa si Birga-
oani, de care se desparte prin
dealurile Uscati, Bornisul si Mas-
tacanul ; la S., cu com. Birgaoani
Serbesti, de care se desparte
prin limite conventionale.
Este formatä. din satele : Dra-
gomiresti, Unghiul, Timpesti,
Mastacdnul, Bornisul (Aramoaia)
Negoesti, cu o populatie de
400 familiT sati 1419 suflete, din
cari : 691 barbati, 728 femei ;
877 necasatoriti, 540 casatoriti,
99 vAduvr, 3 divortati ; 364 ba-
etT, 369 fete ; 32 straini.
Stiu carte 151 persoane, nu
stiti 1268.
Dintre locuitorii improprieta-
riti in 1864, sunt asta-e 28 carT
stdpinesc insisT locurile lor 45
ca urmasT ; I loe ocupat de altif,
loe parasit i ocupat de co-
muna; 8o de insT, carT de si in-
surati si cultivatoff de pdmint
nu ati niel o proprietate.
Agricultura se face pe o In-
tindere pe 1029 hect. 83 arli.
Imasul saü suhatul, are o in-
tindere de 9 hect. 12 arii
DRAG0M1REsTI
nutreste un nu mar de 1730 ca-
pete de vite.
In comuna sunt 4 biserici,
cu 8 deserventi, platitT din fon-
durile comunale, venitul fonciar
al paminturilor bisericesti se
urca la suma de 486 leT ; o
scoala, cu un invatator platit de
stat ; 3 mori de apa; 5 Dotan;
3 fierari.
Budgetul comunei e de 3313
leT, Io banT la venituri si de 33 to
leT, 50 bani la cheltueli.
Comunicatia se face cu sa-
tele vecine prin : soseaua jude-
teana ce vine de la satul Girovul
spre satul Uscati ; prin soseaua
care purcede din precedenta, in-
tre kil. 22-23 i duce prin satele
Dragomiresti - Bornisul - Craesti
(com. Talpa) ; prin drumul care
incepe din soseaua Girovul-Us-
cati, filtre kil. 17-18 si duce prin
satele Mastacdnul-Bornisul-HIA-
pesti-Talpa, lar o ramurA catre S.
prin satul Ghigoesti (com. Ser-
besti), unindu-se cu sos. Piatra.
Bozieni, intre kil. 16-17; precum
si prin alte drumuri naturale
cari leaga diversele localitatT li-
mitrofe.
Dragomire§ti, sat, in com. Dra-
gomiresti, pl. de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu, situat in drumul
soseleT judetene Girovul - Tupi-
lati, la 23 kil. 400 departare de
orasul Piatra.
Are o populatie de 292 fa-
miliT.
In sat se afla resedinta co-
muneT ; i biserica, deservita de
un preot si 2 dascali; o scoala,
frecuentata de 83 elevi.
Numarul vitelor se urca la
824 capete.
Dragomire§ti, trup de sat, in
com. arligi, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu.
Dragomire§ti, numire ce se da
 DRAGOMIREST1
unul vechiii sat, ce era situat
mar in jos de orasul Roman,
jud. Roman, probabil pe actu-
ala mosie a statulur Pincesti-
Dragomiresti, poate chiar satu-
lur Cotul-Vamesulur de asta-zr.
Niste documente vechr: unul
de la 1458, Aprilie 20, si altul
de la 1488, Aprilie 12, date de
*tefan-cel-Mare, vorbesc de a-
cest sat, cind V oda il reintareste
danie Mitropolier Romanului fa-
cuta inca de mosul sati Alexan-
dru-cel-Bun. In acele documente
se zice d. el era din jos de
tirgul Romanulur si avea pod
umbldtor pe Moldova. Pozitia
se potriveste foarte bine numar
satulur Cotul - Vamesulur sati
unui altul ce ar fi fost liga
el, sí de la care a ramas nu-
mele mosiei, de Dragomiresti.
Dragomiresti, pa/loare, pe tilo-
sia Leorda, com. Costinesti, pl.
Tirgul, jud. Botosani.
Dragomiresti-Boeresti, sat, in
jud. Tutova, pl. Tutova, com.
Dragomiresti-RazesT.
Dragoxniresti- din - Deal, sat,
face parte din com. rur. Popesti-
Dragomiresti, pl. Znagovul, jud.
Ilfov. Este situat la S.-E. de
Sabareni, pe malul drept al riu-
l'ir Dimbovita. La S. trece so-
seaua judeteana Bucuresti-Pi-
testi.
Se intinde pe o suprafata de
1203 hect., cu o populatie de
666 locuitorf.
D-1 G. Dragomirescu are 830
hect. si locuitorir 373 hect.
Proprietarul cultiva 350 hect.
(75 sterpe, 180 izlaz, 225 pa-
dure).
Locuitorir cultiva tot terenul,
afarl de vr'o 14 hect. cae ra-
m'in sterpe.
Are o bisericä, cu hramul
Adormirea, deservita de 1 preot
221
si I cintaret ; o scoala mixta.,
frecuentata de 35 elevr si 4 e-
leve, cu intretinerea careia co-
muna cheltueste anual 16771er.
Numärul vitelor marr e de
410 si al celor miel de 921,
Comerciul se face de 4 eh--
ci u marr.
Dragomiresti- din- Vale, sat,
face parte din comuna ruralä
Popesti-Dragomiresti, pl. Zna-
govul, jud. Ilfov. Este situat la
S.-E. de Sabareni, pe malul
sting al riulur Dimbovita. In a-
propiere, ritil IlfovAtul se varsa
In riul Dimbovita.
Se intinde pe o suprafatä de
699 hect., cu o populatie de
504 locuitorr.
D-1 Br. Davril are 420 hect.
si locuitorir 279 hect. Proprie-
tarul cultiva 340 hect. (4 sterpe,
36 iziaz, 40 padure), lar locui-
toril cultiva. tot terenul.
Are o biserica, cu hramul
Adorrnirea ; desenritä de 1 preot
si I cintaret ; I moard cu apa ;
I pod statator.
Comerciul se face de 2 &ir-
ci u mar!.
Numarul vitelor marT e de
290 i al celor raid de 746.
Dragomiresti-Räzäsi, comund
ruralci li sat, in jud. Tutova,
plasa Tutova, pe malul sting
al piriulur Tutova, in partea de
N.-V. a jud., la confluenta piriu-
lur Lipova cu Tutova. Are 784
locuitorr (din cae 65 stiti carte),
locuind in 201 case, (soco-
tita si populatia satulur Drago-
miresti - Boeresti). Formeaza o
comuna (com. Dragomiresti), cu
cal.: Dragomiresti-Boeresti, Bel-
zeni si Poiana-PretreT. Sunt in
toata comuna 1081 locuitorr
(din casT 7! §tia carte), 280
contribuabilT si 281 case. Viea
ocupa in aceasta com. 63 hect.
din carr 18 nelucratoare; iar
www.dacoromanica.ro
DRAGOSLAVELE
prunir o suprafata. de 1,75 hect.
Comerciul se face de 7 persoane
(din carT 5 RominT si 2 EvreT),
in 7 stabilimente comerciale, din
carr 5 circiumr.
Prin aceastà comuna trece
drumul judetean Birlad-Bacati.
Are o scoala primara de 195.-
etT si o biserica.
DragomiruluI (Valea-), pichi-
re, in jud. Buzaii, com. Poli-
ciori, avind 260 hect. si despär-
tita in trer sfori : Dragomirul,
Gurguesti si Stupina.
Dragoslavele, com. rur., judetul
Muscel, plaiul Dimbovita, situ-
atä. la N.-E. de Cimpulung, pe
riul Dimbovita, la 18 kil. depar-
tare de acest oras si la 5 kil.
de Rucar. I se mar zice si Schela-
Dragoslavele.
Are o populatie de 250 fa-
ma, saii 1104 suflete, din mil
37 locuitorr TiganT.
In comuna sunt 2 bisericr,
una zidita de Grigore - Voda
Ghica, la anul 166o si reparata
in mar multe rindurr; e deservita
de 3 preotT si 4 cintaretr.
In aceastA com. se lucreazA
numeroase si frumoase plocade,
carr sunt renumite in comert.
Traditia popurana zice ca in
vremea de demult ar fi emigrat
multr säteni de ad i si aa for-
mat un sat in Moldova (Putna),
sub numele de Dragosloveni.
Adevarul este a in comuna
rurald Soveja, pl. Zabrauti, ju-
detul Putna, sunt doul sate:
Dragosloveni si Rucareni si este
probabil ca. Mateia - Voda Ba-
sarab, cind a zidit in Moldova
manastirea Soveja (1645), a a-
dus lucratorT si salahorl din
Dragoslavele si din Ruar, carT,
in urma, raminind in acele lo-
curi, aii format satele Dragos-
loveni si Rucareni. Aceasta ver-
siune ni se pare verosimill, si
DRAGOSLOVENI
se acord5. $i Cu traditia popo-
rana pastrata pana acum in sa-
tele Dragoslavele $i Rucdrul, din
judetul Muscel.
DragosloveniI sunt de origina
din Hateg.
Comuna Dragoslavele este in-
zestrata Cu un frumos local de
scoalä, construit de curind, con-
clusa de un invatator $i o In-
vatatoare. $coala se frecuenta
de 71 elevi si 40 eleve, din
numarul de 107 bletl $i ioi
fete in etate de $coala. Cu in-
tretinerea $coaler statul cheltu-
e$te anual 1080 leI. $coala de
fete se intretine din fondurile
comuneI.
$tia carte 200 barbati $1 43
femeI.
Comuna Dragoslavele se mar-
g,inete la N. cu com. Rucarul,
la S. Cu com. Badeni-Ungureni,
la E. cu Muntele-Ro$u $i la V.
Cu com. Lere$ti. Are o pozitie
frumoasä, ceea ce atrage in tim-
pul verei multI vizitatorl.
Prin mijlocul comund trece
$oseaua nationala Cimpulung-
Frontiera.
LocuitoriI comuneT sunt mos-
nenI $1 se ocupa in special cu
scindurdria. Parte din el', ceI
mal saracI, in timpul verer, pa-
rasesc satul spre a merge aiu-
rea dupa munc6., pamintul lor
fiind cu totul restrins $i pro-
dusul luI insuficient pentru a le
procura existenta. StupiI cu al-
bine dart 186 kilgr. miere $i 124
kilgr. ceara. Porumbul se cultiva
pe 48 hect.
Pe la Dragoslavele, Carol al
XII-lea, Regele Suedier, a tre-
cut in Ardeal, la anul 1712.
Sunt 237 contribuabill. Media
veniturilor ordinare pe ceI treI
anI din urma este de 3700 leI
$i a cheltuelilor pe anul 1889-
90, de 3676 leI. Comuna con-
tribue pentru $coala cu 300 le!
anual $i pentru cult cu 500 la
222
Dragoslavele pe la inceputul
secoluluI fácea parte din plasa
Arge$elul-de-Sus, dupa chiar ce-
rerea satenilor la guvern.
Comuna Dragoslavele se afid
la 640,2 in. d'asupra MariI-Ne-
gre $i 553,2 in. d'asupra Bu-
cure$tilor.
Traditia spune, ca mo$iIDra-
goslavenilor sunt Tigani rudarl
venitI din Hateg li ca faceati
copal, u-tatua $i altele. Cons-
tantin Basarab Cirnul, la anul
1658, le-a däruit mar multI munti.
In marginea de S. a satulur
se vede o cruce din timpul luI
Mihaiù Viteazul, inscriptie in tim-
ba sirbeasca.
Dragosloveni, com. rur., in jud.
R.-Sarat, pl. Marginea-d.-s., pe
malul sting al riuluI Rimna.
Este a$ezata in partea de
mijloc a jud., la 23 kil., spre N.,
de orasul R.-SArat, $1 in partea
de N. a pla$Ff, la 2 kil., spre
V., de com. Plaine$ti, re$edinta
pla$4. Com. invecinate sunt :
Bordesti, la 5 kil., Popesti $i
Timboe$ti, la 8 kil., Sihlea, la 9
kil., Ureche$ti, la io kil.
Se margineste la E. cu com.
Plaine$ti, despartita prin $o-
seaua nationall, la V. cu com.
Lacul-luI-Baban $i Borde$ti, la
S. tot cu com. Plaine$ti, la
N. cu com. Pope$ti $1 Ureche$ti.
Este o com. din regiunea dea-
lurilor, fiind brazdata la N. de
ramificatiile dealurilor Magura
$i Ureche$ti.
Riul Rimna o udd la S. de la
N.-V. la S.-E. ; sunt in com. 18
puturl (Cu o adincime de 12
44m.) i 2 fintinI (1-3 m. ad.)
Cdtunele carI o compun sunt :
Dragosloveni, re$edinta, la E.,
$i Terche$ti, la V.
Suprafata com. este de 626
hect., din carl 186 hect. vatra
com., 300 hect ale locuitorilor,
140 hect. ale particularilor.
www.dacoromanica.ro
DRAGOSLOVENI
Populatia com. este de 243
familir, cu 1071 suflete, 543
barbatI, 528 l'eme ; 243 asao-
ritI, 755 necasatoritI, 73 vdcluvI;
206 $titi carte ; 4 strainr, res.
tul rominT ortodoxf.
Sunt 2 bisericI : una in cat.
Dragosloveni, cu hramul Sfintif
Apostoll Petru $i Pavel, fundan'
de ni$te boerl Sihleni, nu se
$tie cind, cacr n'are inscriptie;
are i8o bel venit $1 e deservitä
de i preot, dascal $i i paracliser;
1
cat. Terche$ti, cu hramul sfintiT
Apostolf Petru $i Pavel, zidita. de
fratif Vasile $1 Theodor Pitigoiu
$1 $tefan Andreescu ; are 130
Id venit anual, $i e deservita de
i preot, cintaret $i i paracliser.
1
Com. are 2 coll mixte : una
in cat. Dragosloveni, fundata
de Stat in anul 1873; alta in cat.
Terche$ti, fundata in 1890 de
com.; au 2 invatatorr $1 sunt
frecuentate de 69 elevI (1892
93).
Calitatea pamintuluI este me-
diocra, terenul fiind deluros, at-
gilos $i calcaros ; in ce privet.te
cultura pamintuluI, com. are:
266 hect. arabile, 60 hect. p6.-
dure, 300 hect. vil.
Vite sunt 483 capete, din
care: 160 bol', 37 yac!, 6o cal,
8 epe $i 218 rimatorI.
In com. sunt 3 potcovari ;
i plapamar ; 7 timplarI ; 6 mg-
celar!.
Se fabrica rachiù in 46 po-
verne. Comertul e activ $i con-
sta in importul de instrumente
agrieole, haine gata, $1 in ex-
portul vinulul $1 rachluld; trans-
portul se face prin gara Gu-
ge$ti, la 3 kil. spre E. Sunt
75 comerciantI (4 strainI), din
carI 9 bacanI $i io circiumarI.
Calle de comunicatie sunt:
calea ferata ; catea nationall de
la Rimnic la Foc$ani; drumul
spre PlAine$ti; spre Lacul-lul.
Baban $i Dealul-Lung ; spre Po-
 DRAGOSLOVENI
pesti si Urechesti; spre Slobozia-
R.-Sarat.
Sunt 280 contribuabilT.
Veniturile si cheltuelile sunt
de 3400 ler anual.
Dragosloveni, ceitun, in com. So-
veja, plasa Zabrautul, judetul
Putna.
Este situat in fundul usiteT,
intre muntr si desparta de Ruca-
reni, printr'un deal unde curge
piriul Dragomir.
Are o populatie de 1180
suflete, carT locuesc in 280 case.
Are o scoala mixta, zidita de
coinuna si frecuentata de 15
copir (13 báleti si 2 fete), din 162
in virsta de scoala. (V. com.
Dragoslavele din Muscel).
Dragosloveni, sat, in judetul
R.-Sdrat, plasa Marginea-d.-s.,
cdtunul de resedinta al com.
Dragosloveni, asezat in partea
despre E. a comuner, pe malul
sting al riulur Rimna. Are o
intindere de 80 hect., cu o po-
pulatie de 136 familir, sati 555
suflete, din carT 160 contrib.
113 stiti carte; sunt 3 strlinT.
Are o bisericä s'i o scoala., a
comuner.
Drago, vzunte, la N. de Cimpu-
lung, intre riul Bughea si Mil
Bratia-Mica, jud. Muscel.
Dragoteasa, deal, in com. rur.
Izvorul-Anestilor, pl. Ocolul-d.-j.,
jud. Mehedinti.
Dragote§tii-de-Jos, sat, in jud.
Mehedinti, pl. Vailor, cu 150
case; este resedinta com. rur.
Dragomiresti.
Dragote§tii-de-Sus, sat, in pl.
Vailor, j u d. Mehedi n ti. Formeaza
comuna Cu Dragotesti-d.-j., sub
numele de Dragotesti. Are too
de case.
223
Dragotilor (Drumul-), drum
vechiil, pdrasit, ce ducea din satul
Roata-d.-j. in satul Crevedia-Sf.
Gheorghe, jud. Vlasca.
Dragova, canal, jud. Baca'', pl.
Bistrita-d.-s., facut de locuitoriT
comuner Valea-luT-Ion, ca o ra-
murd a Girler-MoriT, pentru ca
aceasta sa nu inundeze, in timpu-
rile ploioase.
Dragovita, ogas, in com. rur.
Ciresul, plaiul Cema, jud. Me-
hedinti.
Dragul, pililo", jud. Bacli1, pl.
Siretul-d.-j., com. Tamasi, care
se varsà in piriul TAmasi.
Dragulea, deal, pe mosia Iba-
nesti, com. IbAnesti, pl. Prutul-
d.-s., jud. Dorohoia.
Dragulea, iaz, cu o suprafata
de 21 hect. 49 ariT, pe terito-
riul satulur Iblnesti, com. cu
acelasT nume, plasa Prutql-d.-s.,
jud. Dorohoiti.
Dragulef (Valea-), vale, pe mo-
sia Ibanesti, comuna Ibanesti,
plasa Prutul-d.-s., judetul Doro-
hoiA.
DraguluI (Gltul-), brai, in jud.
Ialomita, pl. Borcea, teritoriul
comuner Va'rAsti, comunicá cu
lacul Mostistea.
Dragului (Poiana -), poianii,
situata la S.-E. comuneT Sur-
patele, pl. Oltul-d.-s., judetul
Vilcea, la poalele dealulur Cal-
ne0.
Dragva, ramurti de dealurr, in
jud. Neamtu, ce se detaseaza
din dealul Catinul, in directi-
une N. - S., paralel cu piriul
Taz15.111, pana in dreptul satulur
Frumoasa. Serveste de hotar in-
www.dacoromanica.ro
DRAJNA
tre com. Tazlaul si com. Radiul,
Socir si in partea Cindestilor.
Dragva, piriia', jud. Neamtu.
Izvoreste dintre ramurile Dragva
si Iurcani, in punctul unde
aceste dealurr fac intersectiune.
Curge in directiune S.-E. prin
frumoasa vale-podis numita Po-
iana-Lingurarilor, unde primeste
din dreapta piriul Lingurari.
Strabate teritoriul comuneT So-
cea, udind satulVadurerele, in a-
propierea caruia se vana, pe
partea dreapta a piriulur Radiul.
Drahnel (Cimpia-), cimpie, jud.
Vilcea. VezT Tirsa.
Draja, loc araba, in jud. TecuciA,
in raionul com. Gdiceana.
Drajna, girld, jud. Prahova. Iz-
voreste din Carpati, din munte-
le Craiul, trece prin comunele:
Cerasul, Drajna-d.-s. si Drajna-
d.-j.,si se varsa in riul Telea-
jenul, la extremitatea nordica
a orasulur Valeni- de -Munte.
Face insemnate zig-zagurr la
Moara-dupa-Vale, Rtpa-Corbu-
luT, Burduser, Moara Mihaiti
Popescu, Ripa Stan Bratu si
la Plaisani.
Drajna si-a luat numirea de
la cuvintul slavon draj, ce in-
semneaza repede, energic, pen-
tru cá aceasta gira are un curs
foarte repede si cind vine mare
distruge tot ce intilneste in
cale-l: malurr, morr, case, gil-
dinT, etc.
Pe albia Orle Drajna se gA-
seste multa plata de construc-
Ve si calcara, din care se fa-
brica van alb gras, foarte bun.
Pana acum luati plata de var
de aci si locuitorir din comu-
nele irma si Tariceni. Acum
mosnenir TaricenT nu mal vind
piatra, ci fabrica varul, arzindu-1
mult mar bine ca cer de la
 DRAJNA-DE-JOS
irma, Cu lemne din padurile
lor. Pe fie-care an se fabrica
In comuna o jumatate milion
kilog. var alb gras, de cea mal
buna calitate.
Drajna-de-Jos, com. rur., plaiul
Teleajenul, jud. Prahova.
Pozitiunea acesteI comune e
placuta. La N. are un deal,
ce vine de la N. si se ter-
mina in centrul comund prin
Piscul-DomnuluI; la S.-E. un
alt deal ce o desparte de co-
muna Predealul; la V. apele
cristaline ale rIului Teleajenul,
care o despart de comunele :
Homoriciul, Teisani, Olteni si
Valeni-de-Munte.
E situatä pe ambele maluri
ale pIriuluI Drajna si pe malul
sting al riului Teleajenul, la 31
kil, departe de capitala jude-
tului.
Se compune din 4 catune :
Drajna-d.-j., Fagetul, Podurile
si Chiritesti. Are o populatie
de 5o8 familii sati 2277 suflete
(1127 bärbati $i 1150 l'eme»,
carl locuesc in 587 case.
In comuna sunt 2 biserici
deservite de 2 preoti.
Mara de agricultura, si a-
ceasta prea putin, din cauza
terenului impropriti cultureI, lo-
cuitorif se mal ocupa cu po-
micultura, fabricarea varulur $i
a tuiceI. Maioritatea locuitori-
lor merg In judetele de clmp,
Ialomita si Braila, $i lucreaza
cu bratele, unde sunt angajati
ca acte agricole la proprietad.
In cat. Drajna-d.-j. sunt 2
morI pe riul Teleajenul si 1, tot
de apd, pe piriul Drajna, in cat.
Fagetelul. Pe riul Teleajenul, In-
tre cele 2 morí, este si o piva.
Locuitorif, In numar de 323,
s'aii improprietarit la 1864, pe
mosia D-nei Maria Filipescu,
fiica decedatuluI Alexandru N.
Filipescu, proprietarul mosier
www.dacoromanica.ro
224
Drajna, cind li s'aii dat 1312
hect. pamint. El ati 786 bol,
311 vaci, 44 cal, 384 porcI si
1763 01.
coala dateaza in comuna
de la 1870; dar regulat func-
tioneazA din anul T880. Localul
e proprietatea comund, oferit
de D-1 Nicolae Butoia. In a-
nual ' scolar 1892-1893 s'a fre-
cuentat de 70 bleti, din nu-
mdrul de 384 copa (187 ba-
etI si 197 fete), cu virsta de
$coala. Intretinerea personalului
costa anual 1404 leI.
tii.1 carte 165 barbati si 17
femeI.
Ca locuri insemnate in co-
muna sunt: Valea-Stanestilor,
unde se zice ca a fost un sat.
Ad se vAd gropi, fragmente
de caramidd, Iiirburi si pietre.
Locuitorif acestui sat erau mos-
neni, si se zice ca si-ati vindut
toata mosia proprietaruld de
atunci al DrajneT, lar el san
retras in com. Drajna-d.-s., unde
aveati alta mosie.
Tot aci mal este Virful-luI-
Craiii, pe virful canija se ga-
sesc putine ruine ale uncí' zidirl
vechr si Valea-Draculd, intre
muntele Clabucetul si Virful-
lui-Craiti, pe unde a trecut o
veche si frumoasa cale pavata,
ce ducea In Ardeal.
Comuna se intinde pe o su-
prafata de 2651 hect. dintre
care : 1312 hect, ale locuitori-
lor, fostr clacasi si 1339 hect.
ale D-neI Elena Cretulescu.
In aceasta comuna sunt 34
velnite, In carl se fabrica, in
aniI roditori, 116o hectil. tui-
ca., dupd 121 hect. livezI de
pru ni.
Sunt 97 stupi de albine.
Pe malul sting al !luid Te-
leajenul se gasesc doud localitati
cu sare : una mal sus de Va-
lea - Stanestilor, numita Nucii-
lui-Baltag si alta mal la vale
DRAJNA-DE-JOS
de Valea - Stane$tilor, numita
Iliesti. In ambele aceste loca-
litati sunt stinci de sare aco-
perite cu un mic strat de pa-
mInt. Sunt pazite de doi paz-
niel' platiti de stat.
Panfintul nu e tocmaT pri-
elnic cultura Terenul cultiva-
bil produce in termen mijlo-
cia : 688 hectol. griti, 2916
hectol. cinepa, 6000 kilgr. fa-
sole.
Comerciul se exercitä In co-
muna de 3 cIrciumari.
Veniturile si cheltuelile comu-
nef se balanseaza Cu 3538 le'
anual.
Sunt 308 contribuabili.
Pe malul drept al pIrtului
Drajna, pe coasta dealului Pis-
cul-Domnului, prin partea cea
mal populata a comuneT, trece
soseaua judeteana Valeni - Po-
sesti-Buzati. O alta cale se des-
parte din soseaua judeteana, din
fata bisericer SE Alexandru, si
trece spre N., prin cimpia
S tanestilor, Valea- Stanestilor,
cat. FAgetul, apa Drajna si
intra In com. Drajna-d.-s. A-
ceasta cale nu e soseluita.
Comuna e brazdata de 2
Dealul de la N., a-
dealuri :
vind 4 piscuri insemnate : Vir-
ful-Cetatelei, Piatra, Piscul-lui-
Birsan, Piscul-Domnului ; Dea-
lul de la S.-E., avind ca virfurl :
Scafele, Pitigoiul si Virful-Peri-
lor. Toate aceste serva de pa-
une. Intre Piscul-Domnului si
riul Teleajenul se afla Cimpia-
StAnestilor, acoperita cu sema-
naturf.
In fata bisericel SE Alexan-
dru este o mica movill ; alta
se afla mal spre S. $i al te dota pe
Cimpia-Stänestilor, care se
afirma ar fi datind din tim,
pul Tatarilor.
Tot de aceasta comuna mal
tin $1 muntil : Virful-lui-Craiiä,
parte din Clabucet, Piciorul-
 DRAJNA-DE-JOS
DraculuI, Curmatura, Bocirnea,
Gamalia, Tatarul, parte din Za-
ganul, Plaiul-ChiojduluI, Schiaul
pana in frontiera Austria.
Acestr muntr sunt acoperip cu
padurI seculare de fagi si brazI
ati pasuní bogate. Nutresc
oile si vacile de la 6 stinT si
5 suhaturI.
In com. Drajna-d.-j., pe cind
traia boierul Alexandru Fili-
pescu, proprietar, se afla o
mare si bogata biblioteca si un
palat al saa Cu maI multe tur-
nurI, ce slujeati de ascunzatorI
In timp de razmirite. Parte din
acele turnurl s'ati olarimat din
cauza cutremuruld de la 1802,
lar parte sunt acum restaurate.
E udata de riul Teleajenul, pi-
riul Drajna i valle : Turburea,
Valea-Stanestilor si a ZAlogi-
lor.
In raionul com. Drajna-d.-j.,
in c5.t. Fagetelul, sunt 2 lacurI : u-
nul in apropiere de piriul Draj-
na, cu o suprafata de 400
p. in care se glseste multa ca-
racuda. ; cel-l'alt mal' sus, mult
mal mic si mal adinc, acope-
rit cu stuf.
Drajna-de-Jos, sat, face parte
din com. rur. cu acelasT nume,
plaiul Teleajen, jud. Prahova.
Are o populatie de 1670 locu-
itorI (817 b. si 853 f.) Este re-
sedinta comuneT.
Ad e scoala si cele dota bi-
sericI ale comuna. Una din a-
ceste doua bisericI, cu patro-
nul Sf. Alexandru, situata pe
cimp, la capul aleelor de nucT,
s'a construit la anul 1844 cu
spesele decedatuld Alexandru
N. Filipescu, fost proprietar al
aceste mosit Are un frumos
aspect exterior, iar ca interior
se deosebeste de alte bise-
rid, de oare-ce n'are sfintT
zugravitr pe peretI, ci numar
cite-va icoane. In t'ata, d'asupra
59623. Ala oto Mol:ano? toworruto Vol. In
225
use, se afil urmdtoarea
scriptie :
t Acest sfInt templa s'a zidit to onoa-
rea unuin In Treime Dumnezett i lauda
cuviosulut eT patron Alexandru,
cheltuiala de Dumnezeh zelosulut pro-
prietar Mare Logoat Alexandru N. Fi-
lipescu tn anul 1844
c MDCCCXLIV,
Aceasta biserica are o do-
potnita Cu 3 clopote, situata la
spate/e biserica, in dosul alta-
ruluI. Atit exteriorul cit si in-
teriorul o face sa se asemene
mult cu bisericile catolice.
A doua biseric5., cu patronul
SI. Nicolae, este construita din
anul 1879.
In raionul satuluI sunt vechile
case boerestI ale familia' Fili-
pescu-Drajneanu, acum restau-
rate.
Drajna-de-Sus, com. mr., jud.
Prahova, plaiul Teleajenul.
luat numele *de la gira
Drajna, ce o' strdbate in tot
lungul salí, de la N.-N.-V. spre
S.-S.-E. Aceasta apa s'a numit
ast-fel de la cuvintul slav Idrajp,
care insemneaza repede, energic.
Asupra infiin tara acestei com.
legenda spune urmátoarele : In
vremea de demu/t, pe cind niel
nu eral RominiI p'aid, in acea-
sta vale strima, dar asezata bine
a fost un sat dac, mare si fru-
MOS.
and a venit Traian, Impara-
tul, Cu soldatiI sal a batut pe
Dad si le-a luat tara, atund
satul Dacilor din acest loc a
atras mult bagarea de sea-
n:a a generalilor ImparatestT,
carI ad gasit cu cale si Mí
si facut in acest loc, pe dea-
lul Gradistea», un lagar mare
statornic, cu cazarme i inta-
riturl numaI de zid de caramidd.
Imprejurul lagaruluI s'a format
un °rasa bogat. Ad fuá' tirzia
ad venit limbi pagine despre
www.dacoromanica.ro
DRAJNA-DE-SUS
in- Soare-rasare i ad darimat ce-
tatea pana in 'rasul pamtntuluI,
lar lumea s'a pribegit de frica
robiciunilor. Dupa nistovirea vir-
ca tejuluI pägin retras aici
numaI doua din familiile pribe-
gite: Pintestir si BolinestiI,
cdror strAnepolT populeaz5, as-
tà-zI com. Drajna-d.-s. i Ogre-
tinul.
Este situata pe vaile apelor
Drajna i Ogretinul, intre dea-
lurile : Leurdeanul, Cetateaua s't
Scafele, la 35 kil, departe de
Ploesti, capitala jud. si la 7 kil.
de Valeni, resedinta plaiuluI.
Dela inceput, comuna a fost
situata pe acest loe; dar in lo-
cul unde odinioara era centrul
satuluI, cu maretul lagar, acum
sunt holde cu porumb, gria si
°yaz; pe unde eran' atuncI vil
frumoase, acum sunt padurl, in
carr se gasesc id si colea tul-
pinT de agurida.
Comuna Drajna-d.-s. n'are niel
un catun alipit. Inainte de anul
1864, comuna vecina Catunul, ti-
nea de com. Drajna-d.-s.,' pe te-
ritoriul careia s'ati i improprie-
asemenea i cat. Podurile
si Sfoara-Gradistea, carI acum
tin de .Drajna-d.-j.
Catunele Fagetul i Podurile,
ce tin de Drajna-d.-j., sunt asa
aproape de Drajna-d.-s., in ctt
formeaza o singura grupa de lo-
cuinte, pe dnd de Drajna-d.-j.
sunt separate prin distante de
3-8 kit. Aceste catarle tin de
sectiunea scoala din Drajna-
d.-s. si locuitorir lor sunt eno-
rias1 al' bisericiI Pintesti din
Drajna-d.-s.
Are o populatie de 232 fa-
miliI, salí 1020 suflete (5r7 bar-
batI, 503 feme»; sunt 154 contri-
buabilI ; 226 case de locuit, lar
13 nelocuite.
In comuna sunt 2 biserid:
Biserica-Pin tes tilor, cu hramul
sf. VoevozI si sf. Nicolae si-
29
DRAJNA-DE-SUS
tuata sub poalele dealuluf Sila,
pe malul drept al DrajneT, con-
struita la anul 1852 Cu spesele
decedatului Negoita Pintea si
reparata in anul 1893.
Biserica Bolincestilor, cu hra-
mul Cuvioasa Paraschiva si
Sf. loan, situatA aproape de
ruinele GrAdistea pe malul
sting al apeT Drajna ; s'a con-
struit de locuitorT la anul 1872.
Ambele biseridi sunt, actual-
mente, deservite de 2 preotT, 2
cintareti, li 2 paracliserT.
Pe Ruga agricultura, pomicul-
tura si cresterea vitelor, locui-
toril se mal ocupa cu fabricarea
varului alb, si a rachiului de pru-
ne; cu dulgheria, zidaria, rotäria,
carausia, etc. Sunt : 8 varan,
25 fabricanti de tuica, I O dul-
gherT-timplari, 5 zidari, 8 rotar,
6o chirigiT, si restul sunt mun-
citorl agricolT, carT muncesc cu
contracte agricole in cimpiile
BraileT si IalomiteT, si chiar in
ale Prahovei.
Maioritatea locuitorilor sunt
mosn era ; 18 s'ad improprietari t
la anul 1864, pe mosia deceda-
tului Moise Panculescu, si li s'ad
dat 44 hect. pamint. Multi lo-
cuitori din com.: Drajna-d.-j.,
atunul si Homoriciul s'ad 'hm
proprietarit la 1864, tot pe te-
ritoriul acestei comune.
Locuitorii ad : 14 cal si lepe,
242 boT, 144 vacT, 850 oT (ose-
bit de cele strinse in fie-care
an pentru a se tala toamna la
zalhanale).
Fructele pomilor roditorl le
desfac la orasul Bucuresti, unde
se gasesc mal .multI precupetT
din aceasta comuna. Tuica o
vind angrosistilor din Valeni-de-
Munte si Ploesti si acestia o
desfac In Ploesti si Bucuresti;
varul alb-gras 11 desfac in Bucu-
resti mal cu seama; vitele marT,
pastrama dela zalhanale, seul si
pieile le desfac in Ploesti. Dul-
www.dacoromanica.ro
226
gheriT, zidarii si rotarii lucreazA
aici si in com. vecine, cind sunt
chematT.
In raionul com. sunt 3 zalha-
nale, 9 mori de apa si o piva,
pe apa DrajneT.
coala functioneaza regulat in
comuna dela 1881. Localul e
proprietatea invatatorului D.
Bazilescu. S'a frecuentat in anul
trecut de 82 baeti si 8 fete,
din numarul de 139 copiT (74
bärbatT, 65 fete), cu Virsta de
scoald. Cu intretinerea persona-
lului se cheltueste anual 1404
leT. $tid carte 165 barbatl si 15
femeT.
In centrul com. Drajna-d.-s.,
pe coama dealuluT GrAdistea,
intre apele Drajna si Ogretinul,
se gAsesc urme din ruinele
unur castru Roman, cu forma
patrata si in suprafatä de peste
20 hect.
Acest castru are o poziti-
une strategica, pus In raspintia
a trei val insemnate, si incins
cu piscurT, ca: Cetateaua, Pis-
cul-Domnului, Sila, Scafele, Le-
urdeanul, Mircea, Rosul, Chilia,
La-Cruce, Piatra, etc.
Ruinele fiind pe coama si
pantele dealuluT, lesne s'ad pra-
padit, pe cind daca ar fi fost
pe vale sad ses, s'ar fi conser-
vat mal bine, sub protectia stra-
turilor suprapuse ale solului.
Unele din caratnizi intregi
rupte, ce rar se maT gasesc,
poarta inscrip tia: LEG. L ITAL.;
altele LEG. V. MAC:. ; altele
LEG. XI C. P. F. iar altele CO.
COM. Cela ce insemneaza : Le-
giunea I Italica, Legiunea V
Macedonica, Legiunea XI Clau-
dia Pia Eidelis si Cohorta Com-
magenilor.
Din aceste inscriptiuni reiese,
dupa cum a dovedit d. Toci-
lescu, ca Tara -Romineasca la
E. de Olt facea parte din pro-
vincia romana Moezia Inferioard,
DRAJNA-DE-SUS
de oare-ce cite si trele legiunile
indicate avead garnizona ion in
aceasta provincie. Rtul Olt for-
ma limita intre Dacia si Moe-
zi a I nferioara.
In aceste ruinT se mg gasesc
farimaturT t'ara inscriptii, pre-
cum : caramizi groase ce ad ser-
vit la zidiri si pardoseli ; caramizi-
tigle, lampioane de lut, coade
si hirburi de vase, globulete de
caramida sad de pamint ars de
marimea anuT mar; bolovanT de
prund formati din argila impA-
nati. cu miel pietricele ; bolo-
vani albi ruptI din vre-o sanca
calcaroasa ; pietre poroase de
mal ; bucal/ de sticla ; frinturi
de sageti mincate de rugina ;
frinturi de cutite in forma, unuT
cosor, sabii dace transformate
In ruginA, etc.
Se mal gasesc din cind in
cInd prin tarina si monede ro-
mane vechT.
Patru monede din cele ga-
site pana acum ad fost in po-
sesiunea d-lui D. Bazilescu, in-
vatAtorul scoaleT : una de bronz
Cu efigia luT Nero ; una de ar-
gint din timpul Republicei Ro-
mane ; una tot de argint cu ti-
pul luí' Traian si una asemenea
de argint, cu un tip necunos-
cut, lipsind inscriptia. Pe cele
freí' d'inttid le-a oferit Mu7eului
National de Antichitati.
Calle, prin care acest castru
comunica cu cele-l'alte parti ale
DacieT era(': 1. Calea spre V.,
care trecea prin Faget si des-
fiintatul sat Stanesti si se lega
la gara Teisanilor cu marea so-
sea impietrita, care, se zice-
dupa spusele batrInilora tre-
cut prin comunele : Boldesti,
Magurelele, ScAiosi, Gura-Viti-
oarei, Valeni-de-Munte, Homo-
ricid, Izvoarele, Maneciul-Pamtn-
teni, Maneciul-Ungureni, catu-
nele : Valea-Larga si Plaetul,
apoi de aci se indrepta pe al.
 DRAJNA-DE-SUS
bia Telejenelulut, pe Valea-Dra-
culd in sus si trecea in Tran-
silvania pe la Poiana-FeteT.
Pe aceastà cale, numita de
popor Drumul-Tatarilor, a co-
municat acest castru cu cele-
l'alte cetall din Dacia- Superi-
para. §i cu cele din Dacia-Me-
ridionall.
Catea spre S. mergea pe
albia apeI Drajna pana la Va-
leni-de-Munte, unde se intilnea
cu §oseaua indicatä mal sus.
Catea spre E. mergea prin
albia Ogretinutur prin pasul Nuc-
para, prin Posesti, Tirlesti, Bis-
ca, etc.
In anul 1888, luna Aprilie, a
venit in Drajna-de-Sus, d. Gri-
gore Tocitescu, Directorul Mu-
zeutuf National de AntichitatT,
a facut studiI si a confirmat
cele spuse aci. In prezenta d-sale
s'a fácut o mica sapatura in coa-
ma dealuluI, la mijlocul ruinelor,
§1, la citI-va decimetri sub solul
arabil, s'a dat de interiorul u-
net camere cu stilpI de cara-
mizI, puse pe lat si unite prin
ciment. StilpiT aveail inaltimea ca
de un metru, si se aliad la o
egall distantä unul de altul ; ca-
ramizile de forma patrata, cu
laturea ca de o palma §i cu a-
ceeast inscriptie : LEG. V MAC.
De sigur e vorba de un hypo-
caust.
. Intre stilpI s'a gasa : cenu§e,
carbunI, cojI de mete*/ marI,
oase de animate, un corn si un
dinte mare. De o parte si de
alta a stilpitor se aliad cite
2 stilpI de olane, trintitI jos.
D'asupra acestet camere, cu
cite-va zile mal inainte, se gasise
de proprietarul loculul, 4 cara-
mizI foarte marI, in forma pa-
trata, cu o greutate de 40 kgr.
fie-care. La citT-va pasI spre S.,
la o mica adincime, s'a mal ga-
sit un fragment din pardoseala
une! case, alcatulta din cara.-
227
mizI ornate cu dungulete para-
tele ara inscriptir si asternute
orizontal pe pamint.
Din 1888, nu s'a mal facut
alte sapaturI §i din an in an
indiciile ruinelor se pierd. Prin
araturf si sapaturI anuale se
scot de cultivatorI una cite una
putinele caramizr ce se mal ga-
sesc si se duc la casete lor,
unde le intrebuinteaza la cons-
tructiunI. Cu timpul §i nu e
mult pana atuncI nu se va
mat gasi nimic.
Facindu-se sapaturt sistema-
tice, probabil ca multe se vor
putea descoperi asupra acestuI
castru, cunoscut azI sub numele
slavon de Gradistea (ora § intarit).
Suprafata totalä a com. Draj-
na-de-Sus pana la anul 1864 a
fost de 1500 hect., dar scazin-
du-se pamintut dat clacasilor,
ce acum sunt alipiff la comu-
nele vecine : Drajna-de-Jos, CA-
tunul si Homoriciul, ramtne ca
suprafata numaT 1250 hect.
Cantitatea anuala medie de
tuja, ce se fabrica in comuna
este de 500 hect.
Carlea de piatra nu sunt in
comuna, dar albia sati prundul
girleI Drajna, se poate socoti
ca cea mal' bogata cadera cu
piaträ de constructie (lespezI)
si piatra. (gogonI) calcara., din
care se fabrica cel mal bun var
alb gras.
Mine de sare nu sunt, dar
sunt pe panta
locurI s'arate
stingd a Teleajenulut, in ata
Ocnelor Romane, unde este si
un mic yace' co apa sarata nu-
mit Säratelul.
Din cauza O. lipsesc duzii,
&dad de matase se cultiva
prea putin; stupT cu albine sunt
122.
Numat 315 hect. din terito-
riul com. e prielnic la toatd
cultura. Dintre poml roditori
sunt : 1500 meff, 500 per!, 20
www.dacoromanica.ro
DRAJNA-DE-SUS
duzI, 400 cire§i, 1000 Illid 25000
prunf, 200 persict, etc. Livezile
de finete produc anual in ter-
men media 250 care de fin,
a woo kgr. de car.
Comerciul se exercita in co-
muna de 8 circiumarf.
Budgetul comunet pe anut
1893-94 are la veniturI 2633
le! §i la cheltuelf 2600 le!.
osele maT principale sunt :
soseaua judeteana Valeni-Po-
sesti ; §oseaua vecinala Drajna-
Cerasul, legata. cu cea judeteana
prin punctul Gradistea; soseaua
vecinall Drajna-Ogretinul, ce in-
tea' in comuna Ogretinul prin
punctul Moinari, si alte dru-
murt de putina importanta.
Comuna e brazdata de treI
dealurI : a) Dealul de la N. E. ce
incepe din creasta Carpatilor,
din muntele Craiul si se tasa
spre S. printre &tele Drajna,
si Ogretinut, terminindu-se la
confluenta acestor ape prin Mu-
chea-luT-Pirpald. Acest deal are
urmatoarele piscurf insemnate :
Piatra-Lungl, Leurdeanul, Pis-
cul -tul- Ciocan, Chilia, Piscul-
Trasnit, Gradistea si Muchea-lut-
Pirpald.
Dealut de la V. si S.-V.
ce incepe tot din muntele Cra-
iul si se tasa. spre S., prin-
tre girlele Drajna §i Teleajenul,
terminindu-se la confluenta a-
cestor ape, cu Piscul-Domeniu-
14 in com. Drajna-de-Jos, avind
ca piscurr: Cetateaua, La-Cruce,
La-Piatra si Piscul-DomeniuluT.
Dealul de la S. si S.-E., nu-
mit Ciocracul, co piscurile : Sca-
fele si Malul-de-Rasuna.
Poen/ sunt : Proscanul, Pe-
Vale, Vaduri, Chilla, Groapa-
Oaner, Groapa-Larga, Groapa-
Cornului si Poiana.
SurpaturI mar/ are una, nu-
mita. Sita si doul §anturl: Hula,
maT principala, filtre Gradistea
si Muchea-tu!-Pirpala.
 DRAMBOVNICUL
Dealurile a i b aü directiu-
nea N.-S., iar dealul c directi-
unea E.-N.-E. spre V.-S.-V. Dea-
lurile sunt acoperite In cea mal
mare parte cu paclurI tinere de
fag, stejar, plop, anin, etc., si
restul cu fin*, semangturl
livezI de prunT.
Comuna e udata de riurile :
Teleajenul, Drajna, i Ogreti-
nul si de valcelele : DragomireI,
Valea-cu Jugastri, Valea - Podu-
rilor, Groapa-OlI, Proscanul, Pe-
Vale, Groapa - Chiliilor, Groa-
pa-Oanei, Groapa-Largg, Groapa
CornuluI, Groapa-CetateleI, Fun-
dul-PoeneI, Sila, Voichita, Podo-
reanca, Apa-Dulce si Saratelul.
Se margineste cu comunele :
Ogretinul, Cerasul, Izvoarele,
Homoriciul, Teisani i Vdleni-
de-Munte.
Drambovnicul, rig, ce incepe
din jud. Argesul iinträmnVlaca
pe la satul Frerbinti, apoI sco-
boarg prin satele ; elari, Draghi-
nesti, Gratia, Cirtojani, Roata,
Uesti-Golesti si dà in Neajlov
la satul Vadul-Lat. Primeste in
mersul luT apa Jirnovul, In drep-
tul sataluI Gratia.
Dranov, lac mare, in jud. Tulcea,
pl. Tulcea, pe teritoriul com. rur.
Morughiol (si anume pe acela
al catunuld sàü D ungvatul-de-
Sus) ; este situat In partea E.
a plaseI i cea sud-esticg a co-
muneI intre lezerul Razelm, Mare
si gira Dangvatul de care e
alimentat prin 4 girt! mal micI :
Pietuatul, Semnatul, Dratatca si
Cernetul ; a fost format orI de
vre-o revarsare anterioara a
bratuld St. Gheorghe, sag dupg
o alta explicare, ar fi ramasita
apelor Mari!, care odinioara ve-
nea pe aci, dar cu care ne mal
comunicind de mult, si fiind in
continua alimentata de Dungre
prin bratulDunavatul, sT-a schim-
www.dacoromanica.ro
228
bat incetul cu incetul calita-
tea apelor, devenite cu timpul
dulci ; este inconjurat de toate
pgrtile cu stuf; se scurge In
lezerul Razelm prin gira Dranov;
are o intindere de peste 800
hect.; contine peste de cea maI
bunà calitate si in mare canti-
tate si al caruI venit insemnat
apartine statuld; pe malul sag
estic se afla una din cele mal
insemnate pescarri.
Dranov, girld , jud. Tulcea prin
care lacul Dranov se scurge in
iezerul Razelm ; porneste din ex-
tremitatea sud-vestica a Drano-
vului; se indreapta spre V., In-
teo directie generala de la N.-
E. spre S.-V.; face mal multe
cotit arI,i, dupg o lungime
de 4 kil., se termid in Ra-
zelm, spre E ; pe malul el
sting merge si hotarul plasilor
Tulcea i Sulina; la gura er este
un catun de pescar!, cu acelast
ume.
Dranov, grind, sau loc ridicat
d'asupra stufuluI inconjurator,
in jud. Tulcea plasa Sulina,
pe teritoriul comuner rurale St.
Gheorghe Kadirlez, in partea
sudicg a plasiI i cea sud-
vestica a comunei, nu departe
de malul Marif ; are o 'forma
lunguiata ; este o continuatie a
Grincluld-cu-TrestiI ; are o in-
tindere de 40 hect., neproduc-
tive, fiind acoperite cu nisip.
Dranov, cherhanea sag pescdrie
insemnata in jud. Tulcea, plasa
Tulcea, pe teritoriul com. rur.
Moru-Ghiol ($1 anume pe acela
al catunuluI sgt1 Dungvatul-de-
Jos), in partea sud-estica a pl.
si a comuner, asezatd pe malul
estic al mareluI lac Dranov, de
la care 's1-a luat si numele.
Dranov, punct trigonometric de
DRANOVATUL
observatie, de rangul in
jud. Tulcea, pl. Tulcea, com.
Moru-Ghiol, atunul ,Dungvatul-
de-Sus, in partea sud-estica a
plaseI si a comuneI, pe malul
estic al laculuI Dranov,
pescaria cu acelag nume ; are
m. inaltime $1 doming stufa-
riile dimprejur.
Dranov-Copac, punct trigono-
metric de observatie, in com.
St. Gheorghe, pl. Sulina, jucl.
Tulcea, in partea vestica a plaseI
si a comund, linga gira Cer-
netul.
Dranovätul, com. rur., in E.
plaseI Oltetul-Oltul-de-Sus, jud.
Romana.ti, formata, din satele
Dranovatul (1000 locuit.), Se-
garcea (560 locuit), Izvorul (225
lucuit.) si Gradistea (zoo locuit.),
situata In dreptul Slatiner, pe
apa Dranovatul, nu departe de
Olt, 17 kit. departe de Bals
i35 kil. spre N. de Caracal,
pe un teren cu o altitudine de
195 m. d'asupra niveluluT mgrif,
pe Dealul-Secilor. Com. Drano-
vatul e in apropiere de gara
Arcesti.
Are 516 familiI, sau 1985 sufle-
te, din carI : lo46 bärbatI si 936
femeT; 802 cgsgtoritI si 1183
necasatoritT.
Sunt 362 contribuabili.
tir, carte 59 persoane, nu
§tin 1926.
Bugetul comund pe 1886/87
a fost de 5212 le! la veniturl
5168 lei la cheltuell. Locuitoril
se ocupa Cu agricultura si cre-
sterea vitelor.
' Vite marl sunt 1471, vite
mict 2709 i porcI 730.
Arco scoalaprimará, condusa
de un invatator, frecuentata de 16
bgetT, din 46 copir (29 b. si 17 f.)
in stare a o urma; 3 biserier:
Sf. Nicolae (I 88 I) In Drano-
vdtul, Sf. Grigore, in Izvorul
 DRANOVXTUL
(1860 i Sf. Dumitrul In Gra-
di$tea, deservite de 3 preotT
6 eintaretl. Sunt 7 circiumT.
Dranovätul, mofie a. statuluT, In
jud. Romanati, ca o arencla a-
nuala de 262001e! pe 1887/88.
Dranovului (Gura-), sat, saa
maT bine zis, adunb.tura de cite-
va colibe de pescar!, sLuate in
com. Moru-Ghiol, plasa Tulcea,
jud. Tulcea, catunul Dundvatul-
dejos, pe malul estic al laculuT
Razelm, la gura &le! Dranov;
locuitorir In numär de r 5 familir,
ca 35 suflete, sunt Ru$T, $i se
ocupä numaT cu pescarla, atit
din lacul Razelm, cit $i din lacul
$1 gira Dranov.
Dravarschi, movild, pe terito-
riul com. rur. Casap-Chioi, pl.
IstruluT, jud. Tulcea; este unul
din virfurile dealultu Cara-Bu-
rum; este situatä in partea es-
tica a pl. i cea centralä a comu-
neT ; are o indltime de 84 m., $1
este punct trigonometric de ob-
servatie de rangul al 3-lea, do-
minind asupra piriuluT i satu-
lui Casap-Chior; pe la poalele-i
trece drumul comunal Hamamgi-
Casap-ChioT ; este acoperita cu
verdea.
Draxinul, munte, plaiul Dimbo-
visa, jud. Muscel, ce formeaza li-
nia de despartire tare riul Dim-
bovita $i Arge$elul, impreuna
cu muntiT : Mara, Preajma, Te-
felega, Munti$orul, Capitanul,
P1äiorul, Pravatul, Altatnu$ul
Mateia$ul.
Draxinul, peidure, supusa regi-
gimuluT silvic, in raionul comu-
ne! Rucarul, plaiul Dimbovita,
jud. Muscel.
Dräceni, sat, pe Domeniul Co-
roaneT, comuna Malini, jude-
229
tul Suceava, al caruia inceput
a fost pus de ni$te Ti ganT,
robT aT manastirel Slatina, a ca-
rora insubordonand le-a a- Dracesti, mofie, In comuna Zlo-
tras porecla de draci! din Drä- te$ti, plasa TeleormanuluT, ju-
ceni. Este a$ezat pe tarmurile detul Teleorman.
piriuluT Suha-Mica.
Are o populatie de 351 fa-
mili! saa 1277 suflete (627 bar-
batT i 650 l'eme% din carT 20
Sunt 280 contribuabilT.
Are o suprafata de 296 fälcT.
ImproprietaritI la 1864 $i 188r
sunt 6 frunta$T, 106 palma$T $i
r43 coda$T, stapinind 778 ale!
$1 40 prajinT.
Drumuri principale sunt : la
Malini (6 kil.), i la Gline§ti
(6500 m.)
Are o biserica, cu hramul
SE VoevozT, ziditä la anui 1858,
din venitul mo$ieT Malini, sub
privegherea MitropolituluT Ca-
linic Miclescu $i a Arhiman-
drituluT Teodorit. CtitoriT bise-
rice! sunt : Monahul Pahomie,
Ruxanda Doamna, Bogdan VV.
Petru V.V., Iona$cu V.V., Con-
stantin V.V., Teofana, Maria,
Anastasia, stefan, totT membri
aT familieT luT Lapusne'anu, pe
litiga carT maT figureazd in po-
melnic $i Mitropolitul Calinic
Arhimandritul Teodorit. Este
deservid de un preot i do!
cintaretT.
Are o $coalarurall mixta, con-
clusa de un invatator plata de
stat, infiintatd la 1890, frecu-
entad. de 100 $colarI, din 82
baetf $i 6o fete cu virsta de
$coala.. coala e impropriedrita
cu $ase falcl in 1881, avind
local propria In cele maT bune
conditiunT didactice $i igienice,
claclit i inzestrat, cu atenanse,
atener, mobilier, aparate i bi-
blioteca, de Administratia Do-
meniuluT Coroanet
Dricesti, fost sat, jud. Dolj, pl.
www.dacoromanica.ro
DRXCOAIA
A maradia, com. Adincata, as-
td-zi
Dräcesti, vale, incepe din apro-
piere de com. Slobozia-Trdsni-
tul, judetul Teleorman ; la pu-
tinä departare se formeaza in-
tr'insa un piriia$, care curge
pe o intinsurä pana in preajma
comuneT Zlote$ti.
Dräcif (Valea-), vale, In com.
Trestia, jud. Buzda ; incepe din
ramificatiile munteluT Mima $i
se scurge in Valea-Glodurilor ;
apoT ambele se scurg in Valea-
Posobe$tilor.
Dräcinul, ostrov, pe Dunare,
detul Dolj, plasa Jiul-d.-j., co-
muna Bechet ; este acoperit de
padure in intindere de roo
hectare.
Dräcinul-cu-Bältáretul,
d'irga statuld jud. Dolj, pl.Dum-
brava-d.-s., com. Tiul. Se gä-
se$te pe mo$ia statuluT Mita-
retul-cu-Poiana-Dracina. Are o
intindere de 170 hect. Felul
arborilor ce se &ese, sunt
jugastru, ulmT, frasinT, alunT, car-
penT i artarT. Predomina insa
cerul $i
Dräcoaia, ceItun. Vez! Valea-Ca-
selor, jud. Vasluia.
Dricoaia, saii Dricoasa, y:unte,
jud. Bacaa, pl. Trotusul, com.
Dofteana, situat d'a stinga Tro-
tquluT i inbracat cu paclurT.
Dracoaia, deal. Vez! Podul-Lat,
deal, in com. Lipova, pl. Racova,
jud. Vasluia.
Dracoaia, loe izolat, com. Alu-
 DRACOAIA
nul, plasa Oltetul-d.-s., judetul
Vilcea.
Drficoaia, pirig, strabate teri-
toriul com. 'Apoya, pl. Racova,
jud. Vasluiti ; curge de la S.
spre N. si se varsa in piriul Li-
pova.
Dracoaia, vale, se intinde spre
S. de Valea-Caselor, com. Li-
pova, pl. Racova, jud. Vasluiti.
Dracoaica, bala, jud. Dolj, pl.
Balta, com. Mdcesul-d.-j., ce co-
munica* ca Dunärea prin gira
Irimasulur.
Dfacoasa. VezI Drdcoaia, munte,
jud. Baati.
Dracoiul, saii Dräcosul, deal,
jud. Baati, plasa Tazläul-d.-j.,
com. Berzunti, care face parte
din vira dealurilor dintre T'ir- Dric§eni-NoI, sat, in com. Coro-
gul-Mare si Trotus.
Dracoiul, pirta, jud. Baca", pl.
Muntelur, com. Agdsul; curge pe
teritoriul satuluI AgIsul si se
varsA in Trotus, pe stinga sa.
Dräcoiul, pirliaf, jud. Bacä.ä, pl.
TazIdul-d.-s., de pe teritoriul
com. Basästi, care se scurge
in piriul Ludasi.
Dricosul. VezI Dräcoiul, deal,
jud. Baca'.
Dracosul, pirgia,s, jud. Baati,
pl. Tazlaul-d.-s., com. Luncani,
care curge pe teritoriul satuluI
Luncani. IsI are obirsia la lo-
cul numit Chicera si se varsd
In Trebisul.
Drdcsana, bala, in jud. Dolj,
pl. Jiul-de-Jos, com. Grindeni,
cu suprafata de 2 pogoane.
Dricsani, ostrov, jud. Dolj, pl.
230
Jiul-d.-j., com. Grindeni, cu pä.-
dure in intindere de 18 hec-
tare.
DräcOneasa, colinii, in comuna
Beceni, jud. BuzAu. E acoperitä
de pldure.
Drac§fineasa, izvor, in judetul
BuzAti, at. comuneI Beceni. Se
scurge in Valea-OciI.
DracOneasa, pa-dure, in com. Drägaica, movild, jud. Bräila,
Beceni, jud. Buzda, proprietate
mosneneasa. ; are 16 hect. ; se
subdivide in : Gura-BeciuluT, La-
cul-luI-TAnase si Titila.
Drac§eni, pidiaf, jud. Tutova,
ce curge prin satele : DrAcseni-
Nol. si DrAcseni-Vechf, de la
N. spre S. si apoI se uneste
cu piriul Studinetul.
desti, jud. §i pl. Tutova, pe pi-
riul Studinetul, spre N. de satul
Corodesti.
Deac§eni-Vechl, sat, in COM.
Corodesti, jud. si pl. Tutova, pe
piriul Studinetul si spre N. de
satul Corodesti. Are din preuna
cu satul Dräcseni-Nol, 181 lo-
cuitorl (din caff 24 tit-i carte)
si 44 case.
Dräcule§ti, sati Tolica, seiti,sor,
in com. MAstäcani, pl. Prutul,
jud. Covurluiti, in partea de E.
si ladepartare de 2 kil, de
resedinta comunall Are vr'o
io case si 18 suflete.
Drficule§ti,mofie particularA, de
1716 hect., in com. Mdstdcani,
pl. Prutul, jud. Covurluiti. PAmin-
tul acestei mosiI se imparte
astfel: moi hect. arabile, 35 vil,
Ioo fineata, 43 bAltI si stuarie,
140 imas, 394 pAdure si 3 va-
tra satuluI cu acelasI nume.
www.dacoromanica.ro
DRAGAICA
Dracu§ul, pisc, com. Livezile,
pl. Jiul-de-Mijloc, jud. Dolj.
Dracu§uluI (Valea-), vale, in
com. Moldoveni, pl. Cimpulta,
jud. Ialomita.
Dragaica, vechie numire a cal.
Thinceasca, din com. Simileasca,
jud. Buz5.0. Ad i s'a tinut pOnd
la anul 1864 tirgul DrAgaicer.
situatä. in apropierea satuluT
Stancuta, ca la 400 metri, spre
S.-V.
Drägaica, movilet, in com. Simi-
leasca, at. Banceasca, jud. Bu-
zati.
Drägaica, movild, in com. Cara-
gele, jud. BuzAti, in apropiere
de Movila-TurculuI.
Deagaica, colla, in com. Toha-
ni, at. Valea-Scheilor, jud. Bu-
zAti, intre Dealul-Jugureni si Vir-
ful-UteT. Din poalele sale izvo-
resc apele minerale de la I3o-
boci. Are vil renumite. In ve-
chime se tinea ad i tirgul Drä-
gatea, care s'a mutat acum lingä
Mizil.
Drägaica, movild, in jud. si pl.
Ialomita-Balta, situatd d'asupra
coasteI Bärdganuld, in dreptul
satuluI Cosimbesti.
Drfigaica, pisc, in com. Gorne-
tul-Cricov, pl. Cricov, jud. Pra-
hoya, numit ast-fel, pentru-cA la
poalele luI sunt intinse livezI
de prunI si fin, de unde oame-
nii, carI merg la tirgul DrAgaica,
isI cosesc nutretul necesar pen-
tru acest drum.
Drfigaica, movild, in jud. R.-Szl-
rat, pl. Marginea-d.-j., la hota-
rul el atre pl. Marginea-d.-s.,
 DRAGA1CA
In partea da V. a com. Marti-
nqti, linga Cringul-Negoescu-
luf. Azr tinde a dispare fiind
necontenit arata de locuitorI.
Dragaica, mdgurii, in com. Pia
tra, jud. Teleorman.
Drägaica, ripd, ?are Crainiceni
si satul Homocea, com. cu ace-
lasI nume, pl. Berhecin, jud.
Tecuciii.
Dragaica, loc izalat, lingà orasul
Mizil, iud. Buzan, unde se tine
tirgul Dragaica, In ziva de 29
Iunie. E o mica continuatie a
tirguluI din Buzan.
Drägaica, pddure seculara, in
com. rur. Slasoma, din pl. Dum-
brava, jud. Mehedinti.
Dragaica, tirg renumit, in mar-
ginea de S. a orasulur Buzara,
jud. Buzan. Incepe la 18 Iunie
tine pana la 24 Iunie. La inceput,
servea numaI pentru desfacerea
liner, ce se tundea dupa nu-
meroasele oI ce veneati in muntif
BuzauluI, unde se maT aducea
Una si din judetele vecine ; dupa
putin timp a devenit sitirg
de vite i maI cu seama de cal,
ce se cumparau de agricultorI
pentru treeratul griulur. Prin-
tr'un hrisov al luT Constantin
Moruzzi, din 1793, August 19,
se specifica comertul ce se fa-
cea, pe timp de 2 zile (22-24
Iunie) si dreptul percepereI de
taxe, cuvenit numaI EpiseopieI.
De la 1802 pana la 1823, din
cauza nesiguranteI, adesea se
suspenda san se fácea in di-
ferite punete ale judetula In
timpir mal din urma s'a mutat
definitiv dupa mosia Banceasca
(com. Simileasca) pe mosia orasu-
lur (anul 1864), unde se tine
asta-zT. Apogeul san a fost
pana la 1871. Cu inflintarea
221
cäilor ferate, a inceput sa de-
caza din ce in ce.
Dragaici(Magura-), mdgurd, a-
sezata in jud. Constanta, pl. Sili-
stra-NouA, pe teritoriul com. ru-
rale Mirleanu, i anume in par.
teanord-estica a plaseY i cea
de N. a comuneI, la 2 kil. spre
N. de satul Mirleanu ; este ase-
zat pe muchea unel ramificati-
unl vestice al dealuluI Zbreia,
la 02 kil. departe de malul
dobrogean al amara; are o
inaltime de 1o8 m.; a fost punet
trigonometric de observatie de
rangul al 2-lea si pi-in inaltimea
sa domina apele Dundrel pe o
huna intindere, ostrovul de pie-
tris, satul i balta Mirleanu, va-
lea Cara-Su, si drumul comunal
Mirleanul-Rasova ; este ded un
punct strategic important ; este
acoperitä cu verdeata si este ar-
tificial.
Dragaicif, (Movila -), movild,
in judetul Constanta, plasa Hir-
soya, pe teritoriul comuneI ru-
rale Topalul, la 3 kil. spre
N de catunul Topalul ; este a-
sezat in partea vestica a plaseI
In partea nord-vestica a co-
mund ; este asezata pe o rami-
ficatiune a dealului Topalul, 'filtre
valle Cechirgea si Picioarele-Ce-
chirgelei, la un kil.de malul Du-
nareI i anume de bratul Ve-
riga ; are o inAltime de 102 In.
§i a fost punct trigonometric
de rangul al 2-lea ; prin
mea sa domina bratul Venga,
cele doua v51 intre care se
afla, precum si drumul ce duce de
la Topalul la Ghizdaresti ; este
artificial si acoperita cu pasunI.
Dragaicif (Movila-), deal, in
jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s.,
com. Racoviteni; se desface din
dealul Hirboca, brazdeaza par-
tea vestiel a comunei ; se Ler-
www.dacoromanica.ro
DRAGANUL
mina in ptriul Cilnaul ; este
acoperit cu padurI i pasunI.
Dragan (Poiana-Boului-), sat,
in jud. R.-Sarat, plaiul Rimni-
cul, com. Bisoca; luat nu-
mele de la muntele la poalele
earuia este asezat in partea de
S. a comund, la hotarul jude-
tuld catre districtul Buzan; are
pozitie frumoasa, inconjurat de
muntI inaltI, aeoperitI cu padurI
seculare ; intinderea si populatia
sunt socotite in acelea ale el-
tunuluI de resedinta Bisoca.
DraganeI (Valea-.), vale, pe te-
ritoriul comunel Berevoesti-Un-
gureni, plaiul Nucsoara, judetul
Muscel ; se varsa in riul Bratia.
Drägani - Brälasca. VezI Bra-
iasea-Dragani, mosie a statuluT,
din jud. Vilcea.
Dräganul, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Cerna-d.-j., compus5. din 2
eatune : Draganul i Tortoesti.
Este situata pe riul Cerna, va-
lea Beica i Draganul i dealu-
rile Tortoesti i Draganul, la 6o
kil. departe de capitala jude-
tuluI si la 25 kil, de a plaseI.
E brazdata de dealurile: Tortoe-
sti i Draganul, si e udata de valle
Beica si Dragan u. Se margineste
cu comunele : Maciuca, Gusoeni,
Margineni i Rusdnesti.
Are o populatie de 238 fa-
san 1005 suflete (490 bar-
batl si 515 t'eme), in care infra
si 6 familif de TiganT ; locuesc
In 240 case.
Sunt 182 contribuabilf.
In comuna sunt 2 bisericT :
una de zid, in eatunul Tortoesti,
fondata la anul 1802 de Popa
Constantin, cu fratiT i nepotiI
luI si alta de lemn.
Vite sunt 15 cal', 70 bol,
lo vacT, 20 capre, 16o oT
6o poreI.
 DRAGANUL
LocuitoriT sunt mosnenT si
se ocupa cu munca cimpuluT ;
numaT 5 s'ail improprietarit la
1864 pe mosia statulur Dra-
ganul, cind li s'ati dat 14 hect.
pamint.
Pe valea Draganul, in raio-
nul com., e o moara de macinat.
Veniturile i cheltuelile com.
se urca la 2000 leT anual.
Dräganul, ctitun, In judetul Ar-
ges, plasa Pitesti, pendinte de
com. rur. Draganul- Bascovel.
Are 89 familiT. MaT inainte aici
era statie de caí de poste pe
drumul cel vechiti de la Pitesti
la Rimnicul-Vilcef, futre postele
Pitesti i Topologul.
Are o biserica, cu hramul
Cuvioasa Paraschiva, deservitá
de un preot i un cintaret.
Dräganul, sat, face parte din
comuna rurall Draganul, plasa
Cerna-d.-j., judetul \Meca.
Dräganul, mahala, in com. rur.
Timna, pl. Ocolul-d.-j., judetul
Mehedinti.
Drfiganul, mahala, in com. rur.
Busul, pl. Dumbrava, jud. Me-
hedinti.
Dräganul, movilh, la 0/2 kil.
spre S.-E. de satul Rusetul, pe
muchea platouluT de litiga Dru-
mul-Oilor, jud. Braila.
Dräganul, munte, in com. Vin-
ti15.-Voda, jud. Buzan, acoperit
de padurea statuluT.
Dräganul, deal, se intinde de
la N. spre S.-E., pe teritoriul
comuneT Gugesti, plasa Crasna,
judetul ; pe coasta 1ur
despre E. se afla situat o parte
a satuluT Gugesti.
Dräganul, deal, in comuna ru-
232
rala Strimtul, plasa Vailor, ju-
detul Mehedinti.
Dräganul, deal, in comuna ru-
rala Costeni-CovrigT, din plasa
Vailor, jud. Mehedinti.
Dräganul, deal, situat intre satul
Mastacanul si satul . ovoaia, In
cuprinsul com. Mastacanul, pl.
Bistrita, jud. Neamtu.
Dräganul, munte, in com. Bisoca,
plaiul Rimnicul, ijud. R.-Sdrat ;
se desface din muntele Bisoca ;
este asezat la hotarul jud. catre
districtul Buzar', brazdind partea
de S. a comuneI ; este acoperit
cu padurT i pasunT; vara se
fac aci stine de oT.
Dräganul, deal, com. Margineni,
pl. Cerna-d.-j., jud.
Dräganul, deal, in raionul com.
Draganul, pl. Cerna-d.-j., jud.
Vilcea, pe care se cultiva 54
hect. ai 50 arii vie.
Dräganul, deal, la E. com. Dra-
ganul, plasa Cerna-d.-jos, jud.
Vilcea, numit ast-fel dela numele
unuT bandit. Valea Draganul
uda poalele sale s'apor se varsd
in rtul Cerna.
Dräganul, piidure, in com. rur.
Secul, pl. Dumbrava, j ad. Me-
hedinti.
Dräganul, trup de peklure a
statului, in intindere de mo hect.,
care, impreuna cu Braiasca-Ru-
sinesti, formeaza padurea Bra-
iasca-Draganul, com. Margineni,
pl. Cerna-d.-j., jud.
Dräganul, braf, (prival), in plasa
Borcea, teritoriul com. Calarasi-
VechT, jud. Ialomita.
Dräganul, filia, in com. mur.
www.dacoromanica.ro
DRXGANUL-13AK0VEL
Pluta, plasa Motrul-d.-j.; jud.
Mehedinti, se varsa in riul Motrul.
Dräganul, "Villa', format pe
teritoriul com. Paltinul, jud.
Putna ; se varsa in Mala.
Dräganul, pirta, in com. Bisoca,
plaiul Rimnicul, jud. R.-Sarat;
izvoreste din vlrful Draganul, udà
partea de S. a com., trece
prin catunul Poiana-BouluT-luT-
Dragan, si dupa un curs mic
dar repede, se arunch in piriul
Peceneaga, afluente al riuluT
Slanic din Buzail.
Dräganul, podiF. VezT Chicerea,
deal, din com. apodeni, plasa
Racova, jud.
Dräganui, vale, in com. rur.
Strimtul, pl. Vailor, jud, Me-
hedinti.
Drfiganul, vale, in com. rur.
Costeni-CovrigT, din pl. Vailor,
jud. Mehedinti.
Dräganul-Bascovel, com. rur.
pe apa BascovuluT, jud. Arges,
pl. Pitesti, la 13 kil, de com.
mur. Bascovul-FlestiT, resedinta
subprefectureT si la 5 kil. de
Pitesti. Se compune din 8 cAtune,
adica : Draganul-OlteniT, 89 fam.,
Bogesti, 41 fam.,Tassesti, 28 fam.,
Bocesti, 34 fam., Màneti,4I fam.,
Dumbravesti, 34 fam., Bascovelul,
28 fam. i Dealul-CotmeniteI, 32
fam.; peste tot 327 fam., Cu 1537
suflete (din care 3 fam. de Ti-
gani). In com. sunt 2 bisericr, una
In Draganul si alta in Bascovel,
deservite de dol preotT, dof cln-
tdretT si un paracliser ; o scoall.
primara rurall.
Bugdetul com. pe anul 1882
83 a fost de 1152 leT, ii banT
la veniturl si de ioi6 leT, 10
banT la cheltuelT.
Dupa o publicatiune oficlall
 DRXGANUL-OLTENII
(1887), aceastA com. numAra 298
contribuabili i avea un budget
de 3608 leI la veniturTi de 2638
le! la cheltuelf.
Numdrul vitelor era in anul
1 887 de 888 capete vite marT
(856 bol i vacT, 32 caT) i 897
vite mArunte (374 oT, 104 capre
419 rimAtorT).
Dräganul-Oltenii. VezT Draga-
nul.
DrAgfie§ti-Pfimtnteni, sal, pl.
Dimbovita-Dealul, cAt. al comu-
nei MAne0, jud. Dimbovita.
Drägle§ti-Ungureni, ceitun, al
com. MAnesti, jud. Dimbovita.
Dräglicei (Movila-),
in jud. BuzAil, com. Vadul-So-
re0i, fAcind tot de o datA hotar
despre moia Zoita din Rim-
nicul-SArat.
Drägäice§ti, (DrAgAici), ciitun,
al com. Breaza, jud. Buzlii, cu
120 locuitorT i 30 case.
celtun, jud. BuzAti. Vez!
DrAgAice§ti.
Drägalina, deal, care formeazA
valea pe care e situat satul Vo-
rove0, com. Miroslava, plasa
Stavnicul, jud.
Drägäneasa, sat, face parte din
com. rur. Provita-d.-j., pl. Pra-
hoya, jud. Prahova. Are o pop.
de 530 loc. (255 b., 275 f.)
Dräglneasa, virf de deal, com.
Valea-Lungd, plaiul Prahova,
jud. Prahova.
Aci se gAsesc izvoare de apA
sAratl. Altl-datA de aci se ex-
trAgea insemnate CantitAtT de
titeiti.
Drägäneasa, pise, in partea de
69623. Alarde Dieliorsar Geogrevic Vol. 111.
233
S. i V. a com. Provita-d.-s.,
pl. Prahova, jud. Prahova. Pe
acest pisc crqte tufAr4 de p5.-
dure, iar pe alocurea este aco-
pen it cu larbA pentru p4une.
DrägAneasa, deal, la E. com. Bu-
ne0, pl. Ocolul, jud. VlIcea.
Drägäneasa-Racota, mo,s.ie, a
statuluT, pe care, la 1864, s'ati
improprietdrit locuitoriT din com.
Provita-d.-j., plaiul Prahova, ju-
detul Prahova.
Drägäneasca, cîmpie, in raionul
com. RAzvadul, jud. Dimbovita
DrAganeasca, mofie, a statuluT,
jud. Olt, fostA pendinte de Mi-
tropolia din Bucure0, care pe
periodul 1886-96 s'a arendat
Cu 802 lef anual.
Dragänescul, munte, plaiul Dim-
bovita, jud. Muscel. D'aci riul
Dimbovita, care udä poalele
sale, la directia spre S., dupl
ce trece printre picioarele vir-
furilor : Tárnaul, Cascul, TdmA-
elul i Piscul-Turcilor.
Drägänescul, bala Cu izvoare,
la S. de cAt. DrIgInescul, pl.
Sabarul, jud. Ilfov, acoperitä Cu
trestie i rogoz.
Drägäne§ti, com. rur., judetul
Prahova, plasa Cimpul.
Este situatl pe malul sting
al riuluT Prahova, la 30 kil, de-
parte de capitala judetuluT. Adi
e reedinta plAKT Cimpul.
Se compune din 3 cAtune
DrAgAne0, Meri i Baraictarul-
Brebul, avind o populatiune de
1672 locuitorT (844 bArbatI
828 femeI), in plus 15 fam. de
TiganT, carT se ocupA Cu agri-
cultura i fieräsia.
Sunt 420 fam. ; 315 contri-
buabilf ; 322 case.
www.dacoromanica.ro
DRXGA.NEM
In com. sunt treT bisericT :
una in Baraictarul i dota in
cdtunul de reedintA. Dintre a-
ceste douA, una s'a fondat la
anul 1667, dupácum se constatá
din urmAtoarea inscriptiune:
Aceastit Dumnezeiasa bisericn, ridi-
catn din temelie o an zidit'o Ora In sil.
virit si ad Infrumusetat'o i Cu osteneala
cinstitultif si de bunn ruda dumnealuT
erban Cantacuzino, Vel Postelnicul. A-
cum In zilele luminatuluY Rad Leon Voe-
vod. matra pomenire vesnica a dumnea-
luY si pnrintilor, fiind ispravnic Neagoe
Vittaf, leatul 7175 (5667).
A doua biseria este capela
fratilor Xenocrat, cu inscriptia :
Intru slava, cinstea si lauda Prea
sfinteY j de viatn filatoare Treimt A-
ceastn sfintn i cinstitli ortodoxit bisericd,
la care se prnznueste hramul Sfintilor
Impnraff Constantin si Elena, al sfintu-
inI Nicolae si al sfIntuluY Mu-
cenic Mina, s'a ridicat din temelie si
ostenealn a Fratilor Xenocrat Teodor,
Atanasie si Constantin si de sora d-lor,
Anastasia Xenocrat, pmprietarY fiind al
mosiel DrIgnnesti din districtul Prahova,
spre a se prosItivi DomnuluY Dumnezed
M/ntuitorul ¡sus Christos i spre a numiti-
lor ctitorY saeteasen si vesnicti pome-
nire si a pnrintilor lor. Incephidu-se zi-
direa din temelie la anul 1857, fiind
Caimacanul tnreT M. S. Printul Alexan-
dru Dimitrie Ghica, ca blagoslovenia P.
S. S. Mitropolitul D. Nifon, i s'ad sii-
vIrsit In zilele Prea InnItatuluY Nostru
Print Domnitor Principatelor-Unite Mol-
davia si Valahia Alexandru loan I, la anul
186o, luna Octombrie.
S'ail improprietArit pe mo-
Oa DrAgAne0, la anul 1864,
177 locuitori, dindu-li-se 679
hect. i 36 hect. pe mo0a Ba-
raictarul -Brebu. Locuitorif ad
378 cal i Tepe, 387 vacT, 592
boT, 59 bivolT, 5357 o! i 652
porcT.
In raionul com., pe apa Vit-
nAul e o pivA i o moarl.
Scoala exista in com. de la
1869. Localul e proprietatea co-
mune!. S'a frecuentat in 1892
de 54 copa, din numArul de
326 copiT (172 bleti, 154 fete) ;
BO
 DRIGXNETI 234
cu virsta de scoall. Cu intre- rotari, 7 dogari, 5 brutarI, 5
tinerea personalului, statul chel- caramidarI, 7 zidarI si timplari,
tueste anual 1566 lei. 3 tinichigit EI desfac produsul
tia carte 107 barbatr si 7 muncei lor in comuna si la o-
femeI. rasul Caracal.
Toatä suprafata com. e de Mosia e parte proprietatea sta-
4500 hect. tulur si parte particulara. Statul
Comerciul se exercitä in co- posea : Draganesti cu trupurile
muna. de 8 circiumari. (Dragna, Corbul si Barbosul);
Venitul comunef este de 13133 Draganesti-Märuntei si Draga-
leI si cheltuelile de 11749 ler, a- neasca, care se arendeaza in par-
nual. te; 389 locuitori s'ají improprieta-
osele vecinale iI inlesnesc rit dupa legea rurald Cu 1350
comunicatia cu comunele Cor- hect. Viile din Dealul- Draga-
nurile, Hatcardul si Baraictarul - nestilor (din care cele mal multe
Brebu. sunt pe proprietatea statului)
Teritoriul com, e brazdat de ocupa o suprafata de 420 hec-
5 movile, cari ají servit drept tare.
barieri, dupa cutn se zice, in Pämintul de cultura. e destul
vremea invaziunelor Unguresti. de fertil si produce in abun-
Pe ele se cultivá diferite ce- denta cereale. Viile, a caror
reale. cultura e destul de intinsa dati
E udata de riurile : Prahova, un vin de buna calitate mult
Cricovul-Sarat si Vitnaul. cautat in judetele Arges, Mus-
Se margineste la N. ca com. cel si Teleorman.
Cornurile, la S. cu com. Fíat- Vite sunt : 150 caí, 6o epe,
cardul, la V. cu com. Gherghita, 1200 boi, 52 yací', 30 bivoli, 2042
si la E. cu diferite movile, a °I si IoI pord.
caror poale le ucla piriul Crico- In comuna sunt : 2 morI de
vul-Sarat. aburI si una pe apa Oltulur; 2
brutarii ; 1 fabrica de luminarT
Dragineqti, com. rur., jud. Olt, de ceara.; I 7alhana, situad. pe
pl. Siul-de-Jos. E situata pe va- apa Siul, si alte stabilimente
lea Oltului si pe malul sting al ale comerciantilor si ateliere
Jiului, la o distanta de 35 kil. ale industriasilor.
de capitala judetultif. E rese- Comertul se face aci de 1 1
dinta plasei. Se compune din circiumari. Se tine erg de 3 ori
tirguletul Draganesti si satul pe an : la 27 Iulie (Pantelimon),
Peretul, cu care formeaza o co- la 14 Septembrie (Cirstov) si
muna din anul 1885. Altitudi- la 14 Octombrie (Vinerea-Mare).
nea 6 de asupra nivelulur ma- Dintre toare com. jud., afara de
reI este de aproape 120 m. Are Comani, Dráganesti prezinta un
o populatit:ne de 3022 locui- plan mal regulat : strade largi,
tori (1422 barbati si 1 600 fe- aliniate si soseluite, case con-
me°. Sunt 700 fam. ; 993 con- struite mar bine. Multe strade
tribuabill ; 365 case si 445 bor- sunt iluminate in timpul nop-
deje. tel.
Popalatiunea acestei com. se DrAganesti e resedinta pl.
compune din 2933 Romini, 50 Siul-d.-j. si a judecatorid oco-
Tigara, 12 Bulgari, 15 UngurY, luid erbanesti. Aci se afta o
5 Italieni, 3 Sirbi si 4 Greci. statie telegrafo-postala; un medic
Meseriasi sunt: 12 fierari, 3 de arondisment ; o moasa. Jude-
www.dacoromanica.ro
DRXGXNWri
catoria si telegraful s'aii infiintat
la anul 1883.
In com. se afla 3 biserici,
din cal< una ruinata si 2 in
functiune, deservite de 4 pre-
otI si 8 cintareti si paracliseri.
coala e infiintata de la 1864.
In anul 1892 s'a dada un lo-
cal model, sistematic, spa,tios
si higienic, din fondurile com.
E frequentata de 185 elevi
(168 baetf, 17 fete), din numa-
rul de 137 copil (169 bleti,
68 fete), in virsta de scoala.
Cu intretinerea el statul chel-
tueste anual 4212 la titi carte
258 barbati si 95 &me'.
Veniturile com. (pe anul 1892
93) atl fost de 26450 leI si
cheltuelile de 25 565 Id.
Tot teritoriul com. se intinde
pe o suprafata de 3600 hect.
Comuna e strabatuta drept
prin mijloc de soseaua judeteana.
Slatina-Turnul-Magurele, care o
leaga la N. cu com. Comani,
la 4 kil. si la S. ca Daneasa,
la 4 kil. Alte dota sosele veci-
nale o leaga la E. cu Stoica-
nesti (I 1 kil.) si la N. E. cu
Serbanesti.
La E., in directiunea N. S.,
pe o distanta 'de 4 kil, se
intinde vestitul deal al Draga-
nestilor, acoperit ca vil; de la
care incepe cimpia Boianul, pe
care la S. E. sunt semanate
vr'o 5 maguri, din cari 3 mal
marI si cloua mal miel. Se crede
ca toate sunt artificiale. De a-
ceea si dealul, in aceasta parte,
se numeste Dealul-Magurelor, ,
cum si o surpatura, pe care lo-
cuitorii comunica la tarinele lor,
se chiarna tot Rusca-Magurelor.
La V., comuna e inchisa de
girla Siul, formata din ploi, za.-
pezi, izvoare si mlastinr, aproape
permanente pe valea aceasta,
i cae sunt cauza frigurilor pa-
lustre, de care suar cea mare
parte din loc., mal ales vara.
 DRAGXNE§TI
futre Olt si Siul sunt zAvoa-
iele statuluT, pe o suprafaä de
aproape 200 hect.
Pe apa OltuluT sunt intinse
mal multe podurl pe vase, carT
inlesnesc comunicatia cu Cara-
calul, capitala judetuluT Roma-
nati.
Drägäne§ti, com. rur., jud. Su-
ceava, situad la S.-V. pl. Mol-
dova-d.-j., la 21 kil. de FAlticeni.
Se mArgineste la E. cu com.
Uidesti si DrIguseni, de carT
se desparte prin riul Moldova ;
la S., cu com. DrAguseni si RAu-
cesti, din jud. Neamtu (prin sem-
ne conventionale); la V., cu com.
RAlcesti i Vin5.toriT-NeamtuluT
(prin semne conventionale), pi
riul Brustura i creasta munte-
telur Plesul. E formad din sa-
tele : DrAgInesti, PAnuresti, Or-
testi, Giulesti, Tonti, SoImAresti,
Brusturi, SAvesti, Poiana- Pri-
sAceT si Cornilesti, cu resedinta
In satul de la care sT-a luat nu-
mele.
Are o populatie de 957 fa- Drägine§ti, com. rur., in jud.
mili!,sail 3614 suflete (1795 Teleorman, pl. TirguluT, in mij-
bArbatT si 1819 femeT), din carT
72 IzraelitT. Are 8 bisericT si 3
scoll rurale mixte.
Vite sunt : 562 bol, 518 vacT,
510 viteT, 252 caT, 2300 oI
382 porcT.
Sunt 682 stupT.
Budgetul comuneT pe 1892
1893 are la venit 7716.17 leT
si la cheltuelT 6993.28 leT.
Forma teritoriald a comuneT
este un poligon neregulat, tin-
zind spre rotunzime, inclinat
de la N.-V. spre S.-E. din Plesul
spre Moldova). Altitudinea co-
mune! de la nivelul mAriT atin-
ge, pe Creasta-PlesuluT, 900 m.
E udatA de Moldova (68cx> m.)
si de piraele : Rica (7300 m.),
Ulia (2750 m.), Tirzia (800m.) Cu-
lesa (7500 m.), Brustura (9000
m.), Pirlutul (2900 m.) i Piriul-
235
LAzeT, si de iazurile Agioglu
si al SAvestilor. Dealurile princi-
pale sunt : Frasinul, Brusturi,
Motocul, Tiganul, Pirlita, Nis-
tora, Pietrosul i Lebedea.
In com. sunt 3 morT, aducind
un venit anual de 4500 5000
leT.
Mosia e impArtitA intre 4 spe-
ciT de proprietarT : Statul, pro-
prietarT marT, räzIsT si impro-
prietAritt
Suprafata teritoriall a com.
e de 7215 hect., din carT 4448
cultivabile, 2000 hect. pAdure,
310 hect. finat, restul imas
prundis. PAdurile sunt de fag,
brad, mesteacan, plop si stejar.
Impropriedriti la 1866 sunt
181 fruntasT, 308 pAlmasT si 124
codasT, stApinind 1509 ala
La locul numit Movilele-de
la-Cornilesti, se spune cl a avut
loc un rAzboid si cA mortiT s'ad in-
gropat sub cele treT movile. Sub
poalele muntilor se aflA tintine
de o al:A s'Arad. abondend.
locul plAseT ; poartA numirea
de DrAgAnesti-TigAnia; parte din
ea se mal numeste i Satul-Noti.
Este situad pe platoul dea-
lurilor carT inconjoad valea Zbir-
gleaza, la E.; are 2 cAtune : Ti-
gánia, pe malul sting al riuluT
Vedea, la o depArtare de 2 kil.
unul de altul ; al doilea cAt. e
Adunati, tot in partea despre
E. a comuneT, la depArtare de
kil., pe loc ves.
Se invecineste la N. cu com.
Muti, pe valea Zbirglezil ; la S.-
V. cu orasul Rosiori-de-Vede ;
la S. cu com. Meri-Goala; la
E. cu com. Antonesti si la V.
cu com. Scriostea i linia fe-
rata Costesti-MA.gurele. In par-
tea despre V. este udatA de
apa ZbirgleziT. Prin pAdurea Ti-
gAnia serpuesc pirae i viroage,
www.dacoromanica.ro
DRAGANE§TI
dintre carl cea maT importand
este aceea numitA Rotundul, lar
maT la S. trece riul Vedea pe
la extremitatea comuneT.
Intinderea comunel este de
2700 hect. aproximativ. Este
situat5. pe proprietatea statuluT
TigAnia-DrAgAnesti. PAdurea sta-
tuluT se imparte In maT multe
trupurT, din carl cele mal prin-
cipale sunt CAprAriile i Pojo-
ritele. Intinderea totalA a pà-
durilor statuluT este de 1500
hect., lar plmintul arabil dat
in exploatare este de 500 hect.
adurea are arborr grosl pen-
tru constructiune ; de aci s'a
luat materialul lemnos intrebu-
intat la constructiunea linieT fe-
rate Costesti-MAgurele.
LocuitoriT ImproprietAritl pe
aceastA mosie sunt in numAr de
175, pe 768 hectare si anume :
87 locuitorT in comuna DrAgl-
nesti, cu 408 hectare, 20 in cA-
tunul TigAnia, cu 70 hectare si
48 in cAtunul Atirnati, cu 290
hectare ; 13 hectare sunt vi!.
Populatiunea com. si a cAtu.
nelor este de 300 familif
1184 suflete.
Sunt 367 contribuabilT.
Numarul vitelor este de 3530
capete, din carT 619 vite cornute
marT, 154 cal, 2516 241
porcT.
Budgetul comuneT este de le!
2847, bani 66 la veniturl si de
leT 2686, banT 61 la cheltuelT.
Are o scoall intretinutA de
stat, cu un numAr de 38 elevl ;
o bisericA, deservid. de 2 preotT
si 2 cintAretT.
CAile de comunicatiune sunt :
spre com. Sfintesti, la depAr-
tare de 5 kil. ; spre com. Meri-
Goala, la 4 kil. i spre com.
DrAgsenei, la 5 kil., pe sosele
vecinale.
Imprejurul acesteT com. s'ad
facut importante descoperirl ar-
cheologice, atit de rAposatul
 DRAGliNE$TI
Cezar Boliac, clt si In urma de
d. Gr. Tocilescu. In magurile
situate la S. com., s'ail gasit
sagetT, topoare cu dota taisurr,
cum si produse de ceramica
vechie. Una din aceste magurf
are o inaltime de 10m. si o lar-
gime de 8o m. ; cea de a doua
are 8 m. inaltime si 6o m. cir-
cumferinta. Pe aceste mdgurr si-
tuate In padure, ati crescut ar-
borr batrInT.
La marginea cat. TiOnia, pe
linga soseauaRosiori-Ciolanesti,
in vale, se vad ruinele biseri-
cer care purta alta-data numele
de Schitul-Draganesti.
Dragäne§ti, com. rur., in jud.
Vlasca, pl. Cilnistea ; proprieta-
tea d-ion Alex., Jacob si I. Laho-
vari, situata pe valea Cilnistea.
Suprafata totala a mosier e de
4370 hect.
In 1864 s'a dat la 500 loc.
fostr clacasT suprafata de 950
hect.
Are pädure de tufa 800 hect.
Venitul anual e de 6o.000 le!.
In 1887 s'a arat si cultivat
3200 hect.
Venitul comunal pe anul 1886
a fost 6397 leT, lar cheltuelile de
4936 lei ; pe anul 1887 venitul
a fost de 7616 ler, iar cheltue-
lile de 5810 ler; pe anul 1888
venitul a fost de 6105 ler, 55
banT, iar cheltuelile de 6060 ler,
86 banT.
In 1887 se aflan aci 370 con-
tribuabi/r. Populatia este de 550
familiT, salí 1815 suflete.
In aceasta com, este o bise-
rica vechre si alta facuta la 1857
de proprietarul acester mosir,
N. Lahovari, biserica careia i
s'a dat hramul Sf. Nicolae ; este
acum deservita de 3 preotT si 4
cintaretr, si constitue parohia
Draganesti.
In com. se alía o scoala mixta
Cu 6 clase; localul e de zid in
236
bulla stare ; este conclusa de un
invatator. In 1888 a fost frecuen-
tata de 35 baiell si 4 fete, din
numarul de 99 blietr si 81 fete
In virsta de scoala.
Prin aceasta com. trece dru-
mul Bucuresti-Alexandria si dru-
mul Giurgia-Pitesti. Soseaua na-
tionala intre Bucuresti-Alexan-
dria, trece de asemenea prin
sat.
Ad este o moarä Cu aburi ;
o fabrica de spirt.
Vite : 620 bol si yac', 22 bi-
volr, 500 car, 1015 OT, 12 ca-
pre, 1130 rimatorT Si 7 asinT.
Se fac 3 bilciurr cu obor si
anume : la 25 Martie, la 4 Iu-
nie si la 14 Octombrie.
Este departe de Giurgiu de
38 kil., de Ghimpati, resedinta
plaser, de 18 kil., iar de Bucu-
resti, de 58 kil.
Aci este un han mare, case
bune pentru arendasr, cu patule
si magaziT Indestulatoare.
In josul satulur este un heles-
tea provenit din apele ce se
scurg din valea Draganesti.
Istoria ne spune ca la satul
Draganesti , la 1693, Const.-Vo-
da s'a intillnit cu generalul rus
Hausler.
Drägäne§ti, sat, Cu zo suflete,
jud. Arges, pl. Lovistea ; face
parte din com. rur. Racovita.
Dragäne§ti, cdtun, din jud. Ar-
ges, pl. Topologulur, pendinte
de com. rur. Golesti ; are o bi-
serica, Cu hramul sf. Gheorghe,
deservita de 1 preot si 1 cin-
taret.
Drägäne§ti, sat, in partea de
N. a com. Sipotele, pl. Bahlu-
iul, jud. Iasi, situat pe dealul
Dragänesti, in dreapta riulur
Jijia si avind o populatie de 41
farrilir, saii 169 suflete si o bi-
seria, fondata la 1850 de d-na
www.dacoromanica.ro
Ditel.GXNEM
Elena Secara. Aceasta biserica
e aproape ruinata.
Numarul vitelor e de 780 ca-
pete, din Cae : 220 vite marT
cornute, 35 caT, 515 or si io
rimatorr.
Drägäne§ti, sat, face parte din
cotn. rur. Draganesti, pl. Cim-
pul, jud. Prahova.
DrAgäne§ti, sat, face parte din
com, rur. Cu acelasT nume, pl.
Siul-d.-j., jud. Olt. E situat pe
vale, intre Siul si Dealul-Oltu-
luT. S'a numit asa de la Dealul-
Dragan esti'..or. E resedinta com.
Are 3 bisericr : una, mica, rui-
nata, inchisä, zidita in zilele
Domnulur Ion Dimitrie Gri-
gore Ghica-Voevod ; a doua,
cu hramul Adormirea Maicer
Domnulur, Sf. Petru si Pavel,
si Sf, Nicolae care s'a prefacut, de
d-nir Petrache Manolescu si altir,
la anul 1864 ; si a treia, Cu hra-
mul sf. VoevozT, care s'a ziditla a-
nul 1830, in zilele lur Nicolae
Pavlovicr de catre Neagoe Pre-
otul, Ioana Preoteasa si altir.
Drägane§ti, sat, in com. cu a-
celasT nume, jud. Suceava. E
asezat pe tarmul sting al piriu-
luT Culesa, la vArsarea lur in
Rica. Are o populatie de 126
fam., sail 462 sufl. (233 barbatr
si 229 l'eme), din carr : 246 ne-
casatoritr, 18o casatoritr si 36
vaduvr.
tii1 carte 37 persoane.
Vatra satulur ocupa. IO Miel.
Improprietaritr /a 1864 sunt 64
loc., stapinind 203 falcr si 20 prj.
Insurater sunt 52, stapinind 104
fálcr.
Are o biserica, cu hramul SI.
Voevozr, cladita din lemn la a-
nul 1848, deservita de 1 preot
li 2 cintaretT ; o scoala rurall
mixta, conclusa de un invatator
platit de stat. Infiintata mar in-
 DRAGANETI
tiiii in Ortesti, la 186o, a fost
mutata ad i la 1865. E frecuen-
tata de 49 elevT si improprie-
taritg. Cu 6o facf.
Drumurile principale sunt : la
Brusturi (3800 m.), la Boroaia
(5 kil.), la Poiana- Prisacil (3
kil.)' si la Savesti (5 kil.).
Primul proprietar al mosier
se zice a ar fi fost un oare-
care Dragan sati Drago. Mal
spun batrinil ca mosia Draga-
nesti a fost razaseasca, dar a
fost trecutä catre manastirea
Neamtulur in imprejurarile ur-
t'Atoare : Un preot trimis de
staritul manastireT spre Mitro-
polie, a fost omorit aci. Voda
dadu ca daune manastireT o par-
te din mosia razesilor. Tradi-
tia mal spune ca singurul mos-
tenitor al lui Dragan, primul
proprietar, fuchina partea sa de
razesie manastireT Neamtu. Ca-
lugariT s'el tot indas, rasluind
din rdzasiile invecinate de la
Mitoc (azT curtea posesiel) si
pana in piriul Brustura.
Multa vreme urmara judecatl
si la urma banuind calugariT ca
vor fi ramasT, aii mutat satul
din deal, de pe malul sting al
piriulur Brustura, unde se afla
astaii. Urmele desfiintatuluT sat
se cunosc inca. Aceasta zi-
ce-se s'ar fi intimplat numai
cu un veac in urma.
Dagäne§ti, sat, face parte din
com. Barcea, jud. Tecucia. E
asezat pe partea stingä a riuluT
Birlad, loc ves, la o distanta de
3 kil, departe de resedinta co-
mune'. Se afla la 3 kil. de Te-
cuela.
Are o populatie de 170 fam.,
sati 495 sufl., locuind in 126
case si 15 bordeTe.
Comertul 11 fac 9 circiumarT.
Stili carte 17 barbatT si 3 fe-
mer. IndustriasT sunt : 1 fierar si
4 lemnarT.
237
Are o scoala mixta, conclusä
de o invatatoare. Scoala e fre-
cuentata de 19 elevT (9 bletT si
ro fete).
In partea de N. a satuluT se
afla. 2 podurT peste Birlad ; unul
al caeT ferate si altul al soseleT
nationale. Tot aicT se Mil si un
iaz sistematic, cu moara.
Are o biserica zidita de Dom-
nitorul MoldoveT Mihail Sturdza.
S'a reparat in 1866. Dupa le-
gea rura15. are 8 Miel de pa-
mint arabil. LocuitoriT clacasT aCt
fost improprietariff la 1864 si
stapinesc 620 hect., iar princi-
pesa Gorciacov are 4380 hect.
Inainte de acest sat a fost
un altul spre N. sub numele de
Rastoaca, pe malul BirladuluT,
la locul care astazT se numeste
Malul-Alb.
Drägäne§ti, deal, pe care e si-
tuat satul Dragdnesti, jud. Iasi,
pl. Bahluiul, com. Sipotele.
Drägane§ti, deal, in raionul co-
mune Draganesti, jud. Olt, pl.
Siul-d.-j., pe care se cultiva 420
hect. vie.
Drägäne§ti, cu trupurile Drag-
na, Corbul si Barbosul, inofie a
statulur, jud. Olt, fosta pendinte
de biserica Sarindari din Bucu-
resti, care, pe periodul 1889/94,
s'a arendat Cu 6900 leT anual.
Drfigfine§ti, mo,sie, in com. Bar-
cea, jud. Tecucili. Are o su-
prafata de 900 hect. pamint a-
rabil. Apartine principeseT Ma-
ria Gorciacov ; inainte apartinea
Domnitorulul Mihail Sturdza.
Drägäne§ti, mo,sie, a statuld, in
jud. Teleorman, pl. TirguluT,
cunoscutä sub numele de Tipa-
nia-Draganesti ; fama parte, in
nainte de secularizare, din mo-
siile inchinate manästirel Vaca-
www.dacoromanica.ro
DRXGANEM-MXRUNTE/
resti, impreuna cu padurea de
pe &usa.
DrAgäne§ti, ',d'Are, a statulur,
In intindere de loo hect., pen-
dinte de com. Mircesti, jud.
Olt, pl. Vedea-d.-j.
Drigäne§ti, peidure, situata in
com. Barcea, la N.-V. de satul
cu acelasT nume, jud. Tecuciù.
Are o suprafata de 2937 hect.,
acoperite cu lemne de stejar si
ulm. .Apartine principeseT Ma-
ria Gorciacov. Impreuna cu mo-
sia aduce un venit anual de
70,000 leT.
Draga ne§ti, peidure, a statuluT,
pe raosia cu acelasT nume, jud.
Teleorman. Se compune din mal
multe trupurT, carT poarta dife-
rite numirT: Pojoritele, Capra-
riile si Tigänia.
Drägfine§ti, vale, satul Draga-
nesti, din com. Sipotele, jud.
Iasi, pl. Bahluiul.
DrAgäne§ti, vilcea, com. Provita-
d.-j., jud. si pl. Prahova, care
se varsa in riul Provita, tot in
raionul com. Provita-d.-j. din
care izvoreste, si dupa ce pri-
meste de afluente Välceaua-Cer-
buluT.
Drägäne§ti, vale, jud. Vilcea,
ce trece prin satul Draganesti, in
care se afla elesteul satuluT Dra-
ganesti.
Drägäne§ti-Märuntei, ino,vie a
statuluT, jud. Olt, fosta pen-
dinte de Mitropolia din Bucu-
resti si care, pe periodul 1884/94,
s'a arendat Cu 29281 ler anual.
DrAgane§ti-Mfiruntei, ptidure,
a statuluT, in intindere de 200
hect., pendinte de com. Dra-
ganesti, jud. Olt, pl. Siul-d.-j.,
 DRXGANWILOR (VALEA-)
formata din trupurile : Mitropo-
lia (16o hect.) si Zavoaele-MA-
runtei (loo hect.).
Drägine§tilor (Valea-), vale,
com. VrAnesti, jud. Muscel, pl.
Podgoria.
DräganoI, sub-a'ivizie a cdt. M11-
cile, din com. Sibiciul-d.-s., jud.
Buzail.
Dräg-ä§ani, comund urband, jud.
Vilcea, pl. Oltul-d.-j. E situatä
pe malul drept al riuld Olt.
Se margineste cu comunele :
Calina la N., Voicesti la S., riul
Olt la E. si Dealul-Oltului la
V. Are cine alune : Draga-
sani, Grivita, BArsanu, Panduri
Momotesti, ca o populatie de
3930 locuitorl (1921 bárbati
2009 t'eme), In care intrá. si 35
familii de Tigani, 6 Evre, 7
Bulgarl, 2 Greci i LO Germant
Contribuabill sunt 751.
Locuitorii, pe lingál agricul-
tura i viticultura, se mal' ocupa
cu comerciul.
Se:gdseste in Dragäsani: ma-
sinä de semanat, 3 de secerat,
de treerat cu abur!, 3 de
vinturat, i de batut porumb
cu abur!, 2 Cu manivela, 9 r.plu-
guri de fier, 4 grape de fier,
2 mosoroitoare de lemn sati
rarite si 2 triore ; o moara Cu
abur!.
In Dragäsani se fac anual 5
bilciurl, afard de tirgul slpta-
minal de Je, adica : la Florii,
SI. Petru, 15 August, 14 Sep-
tembrie si 26 Octombrie. De la
aceste bilciuri comuna percepe
3700 le! anual.
In comund este o scoala de
baetl, conclusa de 4 institutor!
si o scoall de fete, conclusd de
2 institutoare, pentru plata ca-
rora statul a inscris in budgetul
sal'', pe anul financiar 1892-93,
suma de 21689 lei (adica 15140
www.dacoromanica.ro
238
pentru Scoala de bAeti si 6549
pentru fete). In anul 1891, scoa-
lele ad fost frecuentate de 229
bgetI si 82 fete, din numarul de
514 copii in virsta de scoall.
Localul scoale e o cladire
frumoasd i costa pe comuna,
din fondurile careia s'a con-
struit, 44580 lei. Aci mai este
si o scoala de mesen!, secará
de dogärie.
Defunctul Costache Niculescu
a lasat comund Dragasani un
fond de r00000 le!, din venitul
cäruia O. se intretie pe lingd
scoala primara un dormitor cu
Io elevi.
tiú carte 500 bdrbati si 150
Principalele strade ale orasu-
sunt : Calea Traian, care
trece prin centrul orasule, str.
Sane, str. Martirilor i str. Ca
rol Lit', care uneste Calea Tra-
ian cu strada
Linga vechiul cimitir este
monumentul ridicat de colonia
greaca din Rominia, in memoria
Mavrotorilor cazuVi in luptà la
1821.
Veniturile comunei pe anul
financiar 1891-92 ari fost de
7166327 le! i cheltuelile de
6102355 le.
In Dragasani e un biroa te-
legrafo-postal infiintat In anul
1872, al are venit pe anul
1896-97 a fost de le! 13668,
bani 70, o farmacie, judeato-
ria de pace a ocoluld, rese-
dinta plAsilor OItul-OlteÇul-d. .j.
si a spitaluld intretinut de ju-
det, care are 15 paturI, cu un
medic primar al spitalule, un
sub-chirurg-econom. Cu intreti-
nerea personalule se cheltueste
anual 7800 le!; lar cu hrana
bolnavilor, iluminatul spitalule,
medicamente, cumparare de in-
strumente, incalzit, chirla loca-
luluI si mobilier, se cheltueste
anual pan5. la 9391 le. Orasul
DRAGA§AN1
DrAgasani subventioneaz1 acest
spital cu 3500 le! anual.
In comuna sunt cine biserici
(in fie-care catun cite una), din-
te care maT demne de a fi
mentionate sunt cele din DrA-
Osan' i Birsanu. Prima, cu
hramul Maica Do mnului, fondata
la anul 1793, in timpul lui Alee-
sandru Moruzzi Voevod, fiind
Episcop Nectarie, ctitori Dima-
Iereu, Constantin Vatafu i alta
reparata la 1870 i 1891; a
doua, cu hramul Sf. Ilie, s'a fon-
dat la anul 1834, aviad ca
ctitorl pe Dumitru Ciocan, Gal-
binu i altii.
Vite sunt : I 14 cal' i epe,
598 boi, 282 yac!, 12 bivoli,
1171 ol l berbeci si 667 porci.
In raionul comund, pe fiul
Oltul, sunt mal multe mor!.
Parte din locuitori sunt mos-
nenT, parte ati pamint dat la
1864.
oseaua nationalA Traian stra-
bate comuna de la N. la S.,
inlesnind comunicatia tutulor
comunelor de la Riul-Vaduld
pana la Corabia; leagl Tara cu
Transilvania si Bulgaria.
Vez! DrAgAsani, podgorie.
Drägfi§ani, mofie, a statuld, fosta
pendinte de Episcopia Rimni-
cul, plasa Oltul-d.-j., jud.
cea, care s'a arendat cu trupu-
rile ce-I apartin, afarà de viile
rescumparate i partile vindute,
cu 25089 lei anual, pe periodul
1888-93.
Drägi§ani, poargorie, situata in
pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea.
Ministerul Agriculturei, in do-
rinta de a lua la timp masurile
priincioa,se pentru incurajarea
dezvoltarea viticulturei la no!
In tarA, a adresat in acest scop
catre capa judetelor o circu-
lara insotita de un cestionar, cu
privire la descrierea fizica, cul-
DRAGA§ANI
tura si economica a viilor noas-
tre. Prefectul judetuluI Vilcea,
spre a putea obtine rezultate
mal satisacatoare, a insti-
tuit o comisiune vinicoll, com-
pusa din primariT comunelor cu
viT, proprietarif i cultivatoriT de
viT, barbatT competintl in aceasta
ramurá de avutie nationala, cati
ati trimis MinisteruluT Agricul-
tureT informatiunile cerute, din
care extragem urmatoarele :
Viile se sacien aci de peste
1000 anT ; ele ocupa o supra-
fata de 6653 hectare.
Sunt situate pe dealurT, carT
art o inaltime de 200- 600 m.
Sunt expuse in directia de
E. i S.
Solul viilor de aci in gene-
ral este clisos, nisipos i pIetros.
El este propria si bun numaT
pentru vil. Este uscat din ca-
uza ca terenul este inalt
scurgerea apelor se face cu
inlesnire.
Aci viile nu se ingroapa, ci
se lasd pe arac i lama. Ara-
citul vieT se face o data cu td-
iatul i legatul puntilor la Mar-
tie. AraciT tin pana la 20 ani.
StruguriT in paminturl pTetroa-
se se coc maT de timpuriti
sunt maT dulcr; lar in cele cli-
soase mal tirziti i strugurir sunt
mal apoT.
Vinurile din aceste localitatl se
pot conserva mal multe decenil.
Pe Dealul - Drägasanilor se
produc urmatoarele soiurI de
strugue gordan, braghina, stru-
gure negru rominesc, bordeaux,
coarna, cirloganca, zis si crim-
poie, tamlioasd, etc.
Un pogon de vie produce
pana la too decalitri vin ; tes-
covina de la un pogon da pana
la io decalitri.
Cea maT mare parte din vinul
de la Dragasani se transporta
la Bucuresti, Craiova, Caracal,
etc.
239
Pretul de mijloc al vinurilor,
cind vinzarea se face pe loe,
este ast-fel : cele maT bune pana
la 5 leT decalitru, de mijloc 3.50
si cele ordinare 2-2.5o decal itru
Vinurile tlestinate pentru tran-
sport, fie pe uscat fie pe %A
pot rezista rara a suferi vre-o
stricaciune i ara a pierde din
calitatea lor. Ca la 5000 hect.
vie sunt supuse la dijma. Invo-
iala variaza de la t0-200/0 .
In genere, toatà populatiunea
din aceasta regiune, se ocupa
Cu viea i cu agricultura. In ce
priveste starea economica a vi-
nicultorilor, ea depinde de pro-
ductiunea anilor.
Mijlocia venituluT net anual
pe hect. este de aproape 300
leT.
Treapta de cultura a vinicul-
torilor este primitiva.
Productiunea vinuluT in aniT
bunT e de : 190600 hectol., din
care 187000 hectol. vin alb si
3600 hectol. vin negru.
Drägfi§ani, stalie de dr. d. f.,
jud. Vilcea, pl. Oltul-Oltetul-d.-j.,
com. Dragasani, pe linia Piatra-
Draga$ani, pusl in circulatie
la 13 Dec. 1886. Se afla intre
statiile Strejesti (11.8 kil.)
Zävideni (10.2 kil.) Inaltimea d'a-
supra niveluluT mariT de 165m.14.
Venitul acestei statir pe anul
1896 a fost de 246424 leT, 94
banT.
Dräge§ti, sat, in jud. Roman,
pl. Fundul, com. Negri, pe ma-
lul sting al riuluT Siret, la N.
de satul Negri i la o depdrtare
de 2 kil, de el i de 3 kil, de
gara Galbeni. Are 59 familiT,
sati 262 suflete, din carT 63
contribuabilr. Stiti carte 12 per-
soane. Locuesc in 67 case.
Vite sunt 173 capete.
Are o biserica de lemn ; un
pod statator pe riul Siret, peste
www.dacoromanica.ro
DRXGE§T1LOR (VALE A-
care trece soseaua judeteanä
ce duce de la tirgusorul
nesti la gara Galbeni. Acest
sat dateaza, dupa cum n e arata
documentele, inca d'inainte de
xi Martie 1563. Tot documen-
tele ne spun ca. aci a fost din
vechime un schit.
Dräge§ti, sat, face parte din
com. Condrachesti, jud. Tecucia.
E situat in partea de V. a
comuneT, pe ambele laturT ale
VaiT-Oil, la o distanta de 3
kil. si 340 m. departe de re-
sedinta comu neI si este strabatut
de piriul Dragesti, care se une-
te la S. cu Gherdana. Are o
populatie de wo familiI, sart
375 suflete, carT locuesc in 93
case.
Teritoriul catunultd este de
815 hect. Locuitorif sunt im-
proprietaritT la 1864.
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea - MaiceT - DomnuluT, fa-
cuta. de locuitori la 1770, din
lema i cu temelia de piatra.. S'a
reparat de dota orT. Are 8 falcI
de pamint date la 1864. Satul
comunica cu satele vecine pi-in
soseaua ce vine din Floresti
trece la Corcasca.
Dräge§ti, sat, jud. Vasluiti. Se
numea din vechime Racesti,
se afla in partea despre S.-
V. a comuneT Borästi, pl. Fun-
durile. E situat parte pe se-
sul Poiana-Bradulur, i parte
pe Dealul-Marulur, printre care
trece &tul Socovatul, pe o in-
tindere de 863 hect. Are o
pop ilatie de 50 familiT, sati
174 suflete, intre carT 9 EvreT.
Are o biserica fiícuta la anul
1731-
Numarul vitelor e de 521: 138
vite marT cornute, 340 oT, 23
cal si 20 rimatorT.
Dräge§tilor (Valea-), vale, in
 DiaGEM
satul Dragesti, com. Condra-
chesti, jud. Tecuciti. Aceasta
vale se mal numeste i Valea-
oir.
Drfige§ti, sat, cu 54 case, in
plaiul Cerna, jud. Mehedinti.
E situat pe un 'platal frumos ;
sine de com. rur. Selistea.
Drige§ti, sat, In jud. R.-Sarat,
pl. Rimnicul-d.-s., catunul co-
muneT Babeni, asezat in partea
de S. a comuneT, pe malul
drept al riului Rimnicul-Sarat,
la 2 kil. spre S. de catunul de
resedinta, Cubeni. Are o in-
tindere cam de 370 hect., cu
o populatiune de 66 familiT, sai1
283 suflete, din carT 40 contri-
buabili. S tia carte To persoane.
Are o biserick deservita de un
preot si 2 cintg.retT.
Dräghescul, pädure, in com.
VIAdesti, pl. Riurile, jud. Mus-
cel, din coasta careia izvoreste
Valea-cu-Meri, care se varsd in
riul Bratia.
Drighia, izvor, in com. Tisaul,
cat. Valea-Rea, jud. Buzati; ese
din colina Dilma si se scurge
in Niscovul sub numele de Va-
lea-PoduluT, nume, sub care e cu-
noscut dupa ce trece pe sub
podul de pe osea.
Dräghia, movild, in com. Glo-
deanul-Särat, jud. Buzati.
DrAghia, izvor, in com. si cat.
Piclele, jud. Buzaa. Incepe din
mosia Piclele-BanuluT, ocoleste
pe la spate manastirea Beuca
dupa ce primeste izvorul Mu-
ratoarea, se scurge in riul Bu-
zati.
Dräghiceasca, sat, in jud. Ialo-
mita, pl. Ialomita-Balta, pen-
dinte de comuna Dormarunt.
240
E situat spre V., la T kil, de
satul de resedinta.
Dräghiceni, coon. rur., jud. Ro-
manati, pl. Ocolul. Se compune
din satele Draghiceni (600 loc.),
Grozavesti (300 loe.) i Liiceni
(262 loc.). E situata pe coasta de
N. a dealuluT ce margineste va-
lea riusoruluT Caracal, la 8 kil.
spre V. de Caracal. Altitudinea
terenulul de asupra niveluluT
mariT este de 120 m. Are o
populatiune de 325 fam., san
1162 sufl.: 595 barbatT, 577 fe-
meY; 585 casdt., 577 necAsAt.
.Sunt 528 contribuabilT.
Stiti carte 27 persoane.
Budgetul com. pe 1886--87
a fost de 3633 leT la veniturT
si de 3625 leT la cheltuell.
Locuitorii se ocupa cu agri-
cultura si creterea vitelor.
Vite marT sunt i068, vite micT
973 si porcI 144.
In com. sunt 4 circiumT.
Are 3 bisericT, Sf. Nicolae
(1883) In Draghiceni, Adormi-
rea-Maicer-Domnulur (1882) in
Liiceni si Sf. Gheorghe (1882)
in Grozavesti, deservite de 3
preotT si 6 ciataretT. Ad i sunt
pe fie-ce an 2 bilciurT, la Sf.
Pantelimon i Inaltare.
Drighice§ti, cdtun, din jud. Ar-
ges, pl. Pitesti, pendinte de
com. rur. Sapata-de.-s.
Drighice§ti, sat, face parte din
com. rurala Gorganul, pl. Pod-
goria, jud. Muscel. Cade in par-
tea de S. a com. Riul-Argesul,
care-1 desparte de jud. Arges,
11 uda la S. lar riul Rincacio-
vul, 11 uda prin centru.
Populatia satuluT e de 509
locuitorT (250 barb. si 259 fem.)
Numele se presupune a-T veril
de la un popa, DraghicT, care
pe la anul 1690, a facut bise-
rica de lemn ce exista si azT.
www.dacoromanica.ro
DRAGHIClUL
Dräghiceni. VezT Ghidigeni, jud.
Tutova.
Dr5g-hicenilor (Valea-), vale,
ce trece prin satul Cacaleti-Go-
gosari, i da in valea Burnazu-
14 in pl. Marginea, jud. Vlasca.
Dräghicl (Petrovici), piiclure, in
com. Carpinistea, pe hotarul de-
spre com. Braesti, jud. Buzati.
Drighici (Lacul-luï.-), in com.
Meri-Goala, din pl. TirguluT, jud.
Teleorman
DräghicI, (Movila-lui-), onovild
de hotar, In capul de V. al com.
Perieti, pl. Siulzd.-s., jud. Olt ;
serva spre a limita atit com.
Perieti de Coteana la S. V. eh
si a separa !Isla de mosie a
d-lui Grigore Vasiliu, de a d-lui
Gabunea, din cat. Mierlesti-d.-s.
Dr AghicÌ (Movila-lui-), nagurli
spre E. de com. Diosci, din
jud. Romanati.
DrAghici (Muchea-lui-). Vez!
Tintareni, jud.
Dräghiciul, com. rur., pl. Rturile,
jud. Muscel, la S. de Cimpu-
lung, situata pe ambele malurl
ale &Id Draghiciul. D'aci pAna
la Cimpulung sunt 21 kil., lar
pana la subprefectura 9 kil. N'are
nici un catun alipit si se mar-
gineste la N. cu comuna Ju-
gurul, la S. cu com una Mi-
Mesa, la V. cu comuna Go-
lesti si la E. cu comuna Hir-
tiesti.
Are o populatie de roo su-
flete (494 barbati, 507 femeT),
locuesc In 240 case.
LocuitoriT se ocupa cu agri-
cultura, fabricarea varuluT (in
marT cantitatI) si fabricarea tui-
ceT. Ei desfac tuica, a carel
productie in timpurl bune trece
 DRXGHICIUL
peste 60000 vedre, la Pitesti,
Rosiori, Caracal, Corabia si
Turnul-Mdgurele.
CitT-va locuitori atí stupT de
albine. Ceara se vinde la Pitesti
Cimpulung.
Vite sunt : 68o bol, 968
yac!, 400 capre, 30 caT.
Girla Draghiciul uda. comuna
In tot lungul salí. In comuna'
sunt livezi intinse de prunr.
Locuitora sunt mosnenT ; 34 din
eI s'ati improprietarit dupa le-
crea din 1864.
Sunt 210 contribuabilT.
Budgetulcomunei este la veni-
turi de leT 2290 si la chel-
tueli de 1824 leT, in care suma
intra leT 45 ce se cheltuesc cu
scoala si no leT pentru bise-
rica.
Aci era o fabrica de scaune,
pusä in miscare prin apd, a
d-lui Anast. I. Chirvasi. Asta-zi
nu maT functioneaza.
In comuna sunt ca la 2000
hect. pamint; iar impozitul fon-
ciar se plateste pentru 700 hect.,
cacT restul e padure.
O osea vecinala o pune in
comunicatie ca comunale Hir-
tiesti i Mihaesti.
Are o bisericd, rezidita la a-
nul 1854 de locuitorli comuneI
in locul une! vechT biserici.
Aceasta bisericä este deservitil
de 2 preoti si 2 cintareti.
Scoala, cu intretinerea careia
statul cheltueste anual 1242
leT, este frecuentata. de 66 elevi
si 6 eleve, din 92 copii cu
virsta 'filtre 6-12 ani. Actualul
local de scoala s'a zidit la anul
1884.
$tiii carte In comuna 169
barbati si zo femeI.
Dräghiciul, a'eal cultivabil, in
com. Ruginoasa, jud. Suceava,
continind cariere de piatra.
Dräghiciul, pdcluresupusl regi-
59628. Ha 68 Dlclionar Geograilo Vol. al.
241
muluT silvic, com. Draghiciul,
judetul Muscel, in intindere de
400 hectare. Se invecineste la
Nord cu proprietatea statulta,
la Sud cu Vacarea, la Est c
com. Lucieni, la Vest cu vatra
satului Draghiciul.
Dräghiciul, sir/a, izvoraste din
coin. Mataul, plaiul DImbovita,
jud. Muscel, trece prin comuna
Jugurul unde poarta numele de
Valea-Jugurul, prin comuna Dra.-
ghiciul, si se varsa in Ritil-Tirgu-
lui la comuna Mihdesti.
Drfighiciul, vale ce vine din
proprietatea Ciochina $i da in
valea SirivasuluT, apoT in valea
$erbanuluT, ce desparte propri-
etatea Gogosari-Vechi, din pl.
Margi n ea, j ud. Vlasca.
Drfighiciului (Dealul-), deal, la
Nord de cdtunul Vdcarea, com.
Valea-Pope!, plasa Riurile, jud.
Muscel.
Dräghineasca, sat, jud. Arges,
plasa Galasesti ; face parte din
comuna rurald Rasca.etiT - Dra-
ghi neasca.
DräghinAI plaig, la
Vest de comuna Vladesti, pl.
Riurile, jud. Muscel.
DräghineI (Valea-), vale, izvo-
reste din coasta Padurea-Taiata,
numita Tletura-MaziluluT, stra-
bate catunul Vla.desti-d.-s., pl.
Riurile, jud. Muscel si se varsa.
In 11111 Bratia, aproape de un
herdstrau vechiii al d lui I. Ar-
senescu.
Dräghine§ti sati Gratia-Drä-
ghine§ti, catun, pendinte de
com. Gratia-Mare, plasa Glava-
ciocul, jud. Vlasca, situat pe
ambele laturi ale N'Ad Drimbov-
niculuI
www.dacoromanica.ro
DRXGOAIA
Suprafata mosii impreuna cu
Gratia este de 3532 hect.
S'a dat in 1864, la ambele
sate, pentru 380 loc., 1100 hect.
Are pa'dure de stejar in su-
prafata de zoo hect.
Venitul anual impreuna cu
Gratia este de 22000 lel.
Aci este o bisericà de zid
facuta de locuitorT ; depinde de
parohia Gratia; este deservita
de un preot i 2 cintaretT.
Sunt 148 contribuabili.
Vite sunt : 342 bol i yac!, 35
bivolI, 24 ca!, 1042 oi si capre
si 190 rimatorT.
Locuitorif acestui catun sunt
SirbT; port chiar acum costumul
lor. Se ocupa cu gradinaria,
din produsele careia se indes-
tuleazä maT toate comunele din
plasile Neajlovul si Glavacio-
cul .
Prin acest sat e soseaua ju-
deteana ce vine de la Vatas si
scoboara pe valea Drimbovnicul
catre Obedeni. Draghinesti sunt
departe de Giurgiu de 62 kil.,
iar de Bucuresti, de 44 11-1
Drägila, poiancl, jud. Dolj, pl.
Balta, com. Gingiova, prin care
trece limita de E. a com. catre
1-1111 Jiul.
Dragoaia, sat, jud. Dolj, plasa
Dumbrava-de-Jos, com. 'rana-
näul, gramada, cu 281 suflete,
144 bärbatisi 137 femeT. Locuesc
in 49 case si bordee. Copiii din
sat urmeazà la scoala mixta din
satul Tancanaul, ce este la 6500
m. depärtare. In anul scolar
1892-93 aü frecuentat scoala 5
baetT. Cu virsta de scoala. sunt
41 copii.
Stiti carte 18 loc. In sat este
o circiuma.
Drägoaia, fost sat, jud. Dolj, pl.
Dumbrava-de-jos, comuna SA1-
cuta.
31
 DRXGOAIA
Drägoaia, mocie, jud. Dolj, pl.
Dumbrava-de-jos, com. 'l'Anca-
nAul, satul DrAgoaia..
Drägociul, pliclure, pe mosia
Silistea, din pl. Teleorman, jud.
Teleortnan.
Drägociul, phliaf, trece pe ling5.
catunul Catelesti si com. Sur-
dulesti, din jud. Teleorman, pl.
Teleorman, taie soseaua jude-
%cana si se varsà in ptriul Bur-
dea.
Drägociul, vdlcea, incepe de pe
Cimpia-BurdeT ; aproape de co-
muna Mirosi, judetul Teleor-
man, se formeaza. inteinsa pi-
riul Cu acelasT nume.
Dragoeasa, sat, pe mosia i in
com. razdseasca. Sarul DorneT,
jud. Suceava, insirat pe piriul
Cu acest nume, numAra 76 case,
populate de 83 familiT, Cu 245
suflete (120 barbatT si 125 fe-
me». Are 76 contribuabiti.
Are o biserica de lemn, cu
patronul Sf. ArhanghelT, deser-
vitá de preotul din Paltinis si de
2 cintaretr. Improprietarita cu
8 fakir pamint. Scoala din Pa-
nacI, departe de 8 kil., serva si
acestuT sat.
Drägoeasa-Mare, pÊrîP, in com.
$arul-Dorner, judetul Suceava,
afluent al piriuluT Tomnaticul.
Are de tributar pe Dragoeasa-
Mica.
Dragoeasa-Mick inic afluent al
piriuluT Dragoeasa-Mare, judetul
Suceava.
Drigoeasca, catun (dril), in
com. Cazánesti, "plasa Ialomita-
Balta, jud. Ialomita.
DrAgoeni, cdtun,a1 com. Petresti-
de-Varsaturr, din plasa Ocolul,
242
jud. Gorj. E situat pe loc ses
In partea de E. a comuner de
resedinta.
Are o suprafata de 1380 hect.,
din carT 400 hect. arabile, 930
hect. finete, 44 hect. izlaz si
padure si 6 hectare vatra satu-
luí.
Are o populatie de 42 fa-
miliT, Cu 272 suflete, totT ocu-
pindu-se cu agricultura si eres-
terea vitelor.
Locuitorri posea. 20 pingurr,
40 care cu bol, iii vite mari
cornute, 6 cal-, 176 or si 25 rima-
torT. Sunt 50 stupT.
Este legat de comuna prin
sosele comunale.
Drägoescul, pise, com. Orlesti,
pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
DragoeseI (Dealul-), munte, d'a-
supra satuluI cu acest nume,
jud. Suceava.
Drägoe0, com. rur., situata.
centrul pl. Novaci, jud. Gorj, si
sub poalele plaiurilor Dragoesti,
Alimanul i Girjobul ; e formata
din trer catune: Dragoesti, unde
e si resedinta, Hotini i Ungu-
reni, la E. com. Musetesti.
Are o suprafata de 10500
hect., din carr 119 hect. arabile,
295 hect. livezr, 9015 padure
si izlaz in plaiu si in n'unte,
proprietate a statulur si a locui-
torilor, 4 hect. pomet si 27 hect.
vatra satuluT, a schitulur Crasna,
cimitirelor si atte.
Are o populatie de 720 su-
flete, formind 180 familiT, din carT
140 contribuabilf, top' rominT.
Locuitorri posedd 39 plugurr, 69
care cu bol*, 2 arute cu caf,
499 vite marT cornute, 73 caí,
2518 or, 262 rimatorT, 35 ma-
gari si 120 capre.
Comuna are un venit de 1200
ler, iar cheltuelile sunt in suma
de ler 1000.
www.dacoromanica.ro
DRXGOWI
Apele ce uda aceastá com.
sunt : Sanatorea, Scurta i Va-
lea-Mare saa Apa-Dragoestilor,
care, unindu-se toate impre-
una in com. Turbati, formeaza
o singura apa. numita Sanatorea,
care se varsa in Blahnita, la cat.
HAesti, din com. Bobul, plasa
Amaradia ; izvoarele ion vin din
platourile Alimanul i Dragoesti.
Comunicatia prin com. se face:
printr'o osea comunala i prin
drumurr ordinare ; doul din a-
ceste drumurr pleaca din Drago-
esti i urca in munte: cel care
pleaca din cal. Dragoesti, merge
pe acest piala si se uneste
iar cu drumul Hirsenilor, mal
jos de pichetul Urma-Boulur.
In comuna se gasesc : 3 puturr
si 6 fintinT.
Comuna are un spital rural ;
scoald, situata in schitul
Crasna, frecuentata de 40 elevr
si i eleva, din 48 inscrisr; 3
bisericr i i schit; bisericile sunt
deservite de I preot, 3 cinta-
retT si i paracliser ; sunt destul
de vechl; una e fondata in anul
1705.
Schitul poarta numirea de
Schitul Crasna, flind-ca, inainte
de 1875, a tinut, impreuna cu
catunul Ungureni, de comuna
Crasna. Acest schit e fondat
de Dimitrie Filisianul biv-Vel Pi-
tar, in zilele lur Mateiu Basarab-
Voevod, la anul 7145 de la zi-
direa lumer, saa 1637, de la
Christos. Acest schit a ramas
nezugravit multa vreme pana in
zilele luI Constantin Brincovea-
nu, fiind egumen k aceasta ml-
nastire Kyr Vartolomeu ot Dra.
goesti, care, luind blagoslovenie
de la sfintia sa Parintele Episcop
Kyr Grigorie si umblind Cu
carte de mila pe la locuitorr i ne-
gutatorT, a zugrAvit-o dupa cum
se vede asta-d. Fondul cel prin-
cipal al acestur schit dat de fon-
dator este proprietatea Devese-
 DRAGOEsTI
lul, din judetul Mehedinti, cum
Vatra-Schitulur Crasna-Ungu-
reni, din judetul Gorj.
Drägoe§ti, cdtun, alipit comuner
Bradiceni, situat pe ses si in
partea de S. a com. sale din
plaiul Vulcan, jud. Gorj. Se zice
ea numele i s'a dat de la un
preot, numit Dragotä.
Are o suprafatá de 500 hect.,
din cae 115 hect. padure, 150
hect. arabile, Izo hect. finete,
70 hect. izlaz, 40 hect. vri
15 hect. livezT de prunr.
LocuitoriI sunt mosnerif.
Are o populatie de 117 fa-
milir, din carr 4 familiI de ti-
ganr, Cu 551 suflete. Sunt 90
de contribuabilI.
Locuitorli poseda 35 plugurf,
70 care cu bol" i vacT, 290
vite mari cornute, 15 caí, 55
oT, 500 capre si 355 rimatorT.
Catunul este udat de piriul
Mita.
Comunicatia se face prin so-
seaua comunald, ce vine de la
N. spre S. si care, la i kil, de
catun spre S., se ramifica in doua
o parte trecind riul Bistrita prin
vad sí legindu-se cu soseaua co-
munala, Telesti, iar cea-l'alta
parte trecind piriul Mita pe pod
de lemn, i legindu-se cu soseaua
judeteana T.-Jiul-Severin, la kil.
No. 14.
In catun se &ese : Z morr
pe apa, 5 puturr i 3 fiada.
Cdtunul are z biserica de lemn,
fondata la anul 1853 i deservita
de i preot si i cintaret.
Drigoe§ti, cdtun, resedinta a co-
muneI Dragoesti, jud. Gorj ; de
dinsul mar sine o mica mahala,
numita Oprisesti.
Are o intindere de 400 hect.,
din carr 40 hect. arabile, 70 hect.
fin*, 3879 hect. padure, izlaz,
vie si pomet.
Are o populatie de 308 su-
243
flete, sat1 75 familir, din carI 64
contribuabilI, top ronfinT, ocu-
pindu-se cu agricultura, creste-
rea vitelor si lemnaria.
Locuitorir posea 20 plugurr,
40 care cu bor, 2 carute cu cal,
200 vite marr cornu te, 30 cal',
80o or, 70 capre si 130 rima-
torl.
In catun e o moarä pe apa
Sanatorea, 2 puturi" si 2 fintinI.
atunul are 2 bisericr, deser-
vite de i preot si I dintaret.
Drägoe§ti, parte din COM. Capul-
Piscului, plasa Riurile, judetul
Muscel.
DrAgoe§ti, pdolure, in judetul II-
fov, plasa Mostistea, asezata pe
soseaua care pune in comuni-
catie cat. Dragoesti-d.-s. cu Dra-
goesti-d.-j.
Dragoe§ti, nzofie, plasa Znagov,
jud. Ilfov, proprietatea statulur,
fosa pendinte de manastirea
Znagov. Impreuna cu alte 380
proprietatI a fost ipotecata, pen-
tru asigurarea imprumutulul do-
menial de 78 milioane ler, con-
tractat la 1871, cind se arenda
Cu 34000 ler. Pe periodul dela
1883-93 arenda a sclzut la
24050 ler anual.
Drägoe§ti, loc i.o1at i stind de
0, pe mosia Macoveiul, din co-
muna Padina, judetul Buzar'.
Drigoe§ti-Bitinele,- com. rur.,
jud. Ilfov, pl. Mostistea, situata
la N.-E. de Bucuresti, 44 kil.
departe de acest oras. In par-
tea de N. si S. are dealurr fru-
moase. La V. e pAdurea Biti-
nele.
Se compune din satele : Bi-
tina-Ungureni,
Chiroiul-Ungureni, Chiroiul-PA-
minteni, Dragoesti-d.-s., Drago-
Dragoesti-Znagov, cu
www.dacoromanica.ro
DRAGOEsTI-DE JOS
o populatie de 1996 locuitorl,
carr trajese in 382 case si 16
bordeie.
Se intinde pe o suprafata de
6366 hect. Statul, d. I. Iorgu-
lescu, Ar. Papazoglu, Hr. Cos-
tescu, ail 4400 hect. si
1966 hect. Proprietarir cul-
tiva 3173 hect. (655 sterpe, 480
izlaz, 92 paclure). Locuitorif cul-
tiva tot terenul, rezervind pen-
tru izlaz 123 hect.
Sunt 393 contribuabilr.
Budgetul comuner e la veni-
furI de 5445 ler, iar la eheltu-
elI de 5434 ler.
In comuna sunt 4 bisericr, de-
servite de 4 preotr (la Bitina-
Paminteni, Chiroiul Paminteni,
DrAgoesti-d.-s. i DrAgoesti-d.-j.);
2 coale mixte ; 5 masita de
treierat cu aburI; i moara cu
aburr; 4 helestaie si 4 podurr
statatoare.
Vite mar/ sunt 2150: 722
cal i epe, 2 armasarI, 636 bol,
733 vacr i viter, 21 taurT, 9
bivolI, 27 bivol4e, si al celor
miel de 3878: 12 capre, 2822
or, 1044 porci.
Dintre locuitori, 429 sunt plu-
garr, 2 meseriasr, 48 atl dife-
rite profesir.
Arátura se face cu 205 plu-
gurI: 143 co bol", 62 cu cal".
Locuitorir au 364 care si ca-
rute : 142 cu bol, 222 CU cal.
Comerciul se face de 17 cir-
ciumarr. S'ati stabilit in comuna"
strainr.
Drägoe§ti-de-Jos, sat, face par-
te din com. rur. Dragoesti-Bi-
Vuele, pl. Mostistea, jud. Ilfov.
Suprafata totala a satulur e
de 662 hect., cu o populatie de
299 locuitorr, Rominr, carr se
ocupa cu agricultura si creste-
rea vitelor.
D-I Hr. Costescu are 550
hect. si locuitoriI 112 hect. Pro-.
prietarul cultiva 375 hect. 000
 DRXGOEM-DE-JOS
sterpe, 75 izlaz). Locuitorir re-
zervA pentru izlaz 20 hect.
Are o bisericA, cu hramul Cu-
vioasa Paraschiva, deservità de
I preot si 2 cintAretT ; o scoalà
mixtA, frecuentatä de IO elevi
si 2 eleve, cu intretinerea cAreia
statul si com. cheltuesc anual
2104 le!. Localul, e oferit de
preotul Zamfirescu. Mal' are I
moard cu abur!, I masilla de
treerat, I helesteil si r pod
stAntor.
Comerciul se face de 4 di--
ciumarT. StabilitT aci sunt 4
strAinT.
Numarul vitelor marf e de
390 si al celor miel' de 456.
Dragoesti-de-Jos, sat, face par-
te din com. rur. GeamAna, pl.
Oltul-d.-s., jud. Olt. Ad este o
bisericd, construità la anul 1850
de d-1 Colonel Ioan Solomon.
Drägoesti-de-Sus, sat, face par-
te din com. rur. Deágoesti-Biti-
nele, pl. Mostistea, jud. Ilfov.
Cade spre S.-E. de Bitina-Pa-
minteni. Intre cät. DrAgoesti-
de-Sus si Dragoesti-de-Jos este
lacul Dragoesti, asezat chiar pe
5oseaua vecinald care pune in
comunicatie aceste sate. Supra-
fata totald a satuluI e de 838
hect., cu o populatie de 267 lo-
cuitorT.
D-1 Ar. Papazoglu are 600
hect. si locuitoriT, 238 hect.
Proprietarul cultiva 400 hect.
(65 sterpe, roo izlaz, 35 pà-
dure). LocuitoriT cultiva tot pa-
mintul, rezervind pentru izlaz
17 hect.
Are o biserica, cu hramul SE
Nicolae, deservità de i preot
si i cintaret; i helestea ; i pod
statitor.
Comerciul se face de i dr-
ciumar.
NumArul vitelor marl e de
310 si al celor mid de 536.
244
Dragoesti-de-Sus, sat, face par-
te din com. rur. Geamana, pl.
Oltul-d.-s., jud. Olt. Ad .e o
bisericA vechie. Nu se stie de
cine s'a fondat ; s'a reparat
la anul 1769 de jupin loan sin
Iordache BocsAnescu.
Dragoesti - Znagov, sat, face
parte din com. rur. DrAgoesti-
Bitinele, pl. Mostistea, judetul
Ilfov.
Suprafata totald a satuluT e
de 1725 hect., cu 367 locui-
torT.
Statul are 900 hect. si locui-
toril 825 hect. Statul cultivà
prin arendasit s'E 790 hect. (so
sterpe, 6o izlaz). Locuitorif cul-
tivá tot terenul.
Are o masinA de treerat cu
abur!. S'au stabilit ad i 4 strdinT.
Comerciul se face de 4 cir-
ciumarT.
Numarul vitelor mari e de
380 si al celor miel de 519.
Drägoicea, pädure batrind, in
com. rur. Corzul, pl. Dambrava,
jud. Mehedinti.
DrAgoicea, piria, in com. rur.
Guardenita, pl. Dumbrava, jud.
Mehedinti.
Drägoiul, sat, face parte din co-
muna rurald Olanul, pl. Oltul,
jud. Arges. Este situat pe riul
Oltul si are o populatie de 30 fa-
mili!. Are o bisericä, cu hramul
SE VoevozT, deservità de un DrAgoteasa, vechie numire a
preot si un cintdret.
Drägoiul satt Olanul, mofie, pro-
prietate a statuluf, jud. Arges,
pl. Oltul, com. Olanul. Era pen-
dinte de schitul Surpatele ina-
intea secularizdriT. Aren da anu-
alI pe periodul 1883-86 a
fost de woo leT. Aceatà more
a fost ipotecatä la 1887 pentru
asigurarea emisiuniT ipotecare
www.dacoromanica.ro
DRAGOTENI
in sum5. de 26 milioane leT,
conform legeT din 1877.
Drägoiul, movild, lingd balta Pc-
telul i Orlea, din jud. Roma-
nati.
Drägoiul, loc izolat, com. Ote-
sani, plaiul Horezul, judetul
Vilcea.
Dragoiul (Zavoiul-), pddurice.
Vez! Colibasi-Vierosul, judetul
' Muscel.
Drägolesti, atan, in jud. Arges,
pl. ArgesuluT ; face parte din com.
rur. Bascovele. Are 24 familiT,
sau i5o suflete.
Dragolesti, clitun, din j ud. Arges,
pl. OltuluT ; face parte din com.
rur. Dobresti.lAre 277 locuitorI,
o biserica vechie, cu hramul
SE Nicolae, deservità de un
preot si un cintAret.
Drägostina, baltd, formatd din
vArsarea riulur Jijia; se af1ä in
partea de S.-E. a satuluI Bosia,
pl. Branistea, jud. Iasi ; contine
mult stuf si papurà ; are pesti
nací.
Drägo§inul, cdtun, al com. Grop-
sani, pl. Oltetul-Oltul d.-s., jud.
Romanati, la confluenta riultu
Fratia cu Geamartaluiul. Are 30
locuitorT.
mo,sierarneasca, din jud. Buz5.6,
com. Zdrnesti-de-Ciln5A.
Drägoteasca, sfoard de mofie
mosrxeneascl ; face parte din tru-
pul Mircesti, com. Lipia, jud.
Buz5.11.
Drägoteni, afluent al piriuluT
Bahluetul-Rece, in jud. Suceava,
com. Vascani.
 DRXGOTEST1
Drägote§ti, com. rur. isat, ln jud.
Mehedinti, pl. Vailor, la o dis-
tanta de 67 kil. de orasul T.-
Severin. Formeaza' comuna cu
Dragotesti-d.-s. si Buhorelul. Re-
sedinta comuna este in satul
DrAgotesti-d.-j. Este situata pe
doua vAl, deosebite prin cul-
mea Dragotestilor si se märgi-
neste : la E. cu jud. Gorj si com.
Negomirul ; la S. cu com. Co-
i-A.13E1e ; la V. cu com. Coztna-
nesti si la N. cu com. Mätasari.
Are 12 mahalale i anume
In Dragotesti-d.-j.: Linia, Izvo-
rul, Gosescul, Gavanele, Popesti,
Toporistoiul.
In satul Drägotesti-d.-s.: Pasa-
roiul, Berbeniceni si Stanesti.
In satul Bohorelul : Bohorelul
Valea-Malulur.
Are o populatiune de 1400
sufl., locuind in 300 case.
Sunt 250 contribuabilI.
Ocupatiunea locuitorilor este
agricultura si cresterea vitelor.
Calitatea pamintuld este parte
buna, parte de mijloc.
Locuitorir posea: 40 plugurI,
65 care cu bol, 9 carute cu cal
si 100 stupI.
Are 3 bisericI, deservite de
preot si 3 cIntaretI ; o scoala,
conclusa de un invatator i fre-
cuentat5. de 21 elevT; o circiuma.
Numarul vitelor in aceasta
comuna este de 1596: 600 vite
marI cornute, 500 Oil 26 cal si
470 rimatorI.
Budgetul com, e de 1853 leI
la veniturf si de 1190 leI la
cheltuelI.
Prin comuna Dragotesti trece
oseau a Matasari-Drago tes ti-C o-
rabiile.
DealurI mal principale din a-
ceasta comuna sunt :
Culmea-Drago-
testi, culmea Cozmanesti, dea-
lul Buhorelul, Dealul-Balanilor,
unde, In ziva de Duminica To-
me!, se aduna lume din mal
245
multe comune ; Dealul-Mare, deal
inalt i punct bun de observa-
tiune, cae din Virful lui se poate
vedea orasul Tirgul-Jiul si la o
mare distanta, In diferite direc-
tiunI. Val mal principale sunt :
Valea-Dragotestilor, Valea-Bu-
horelul si Valea-MaluluI.
Firee principale carI curg prin
aceasta comuna sunt : Jiltul-Bu-
horelului i Jiltul-DragoteOlor,
care este mar mare si pe care
se afla si mori de macinat.
In aceasta comuna se afla
cite-va helestae cu peste.
Ca locurf de remarcat in:aceas-
t'A comuna' sunt: o ridicatura mare
de pg.mint numita Tarnita, unde
se gäsesc oale marI romane.
Este intre hotarul Dragotesti-
lor si comuna Cozmanestilor;
Ripa- oimuluI, pe hotarul din
Dealul-Buhorelul numitd si Ji-
doviI. Aci, se zice, a locuit un
urjas si la Tarnita altul ; se gd-
sesc la Ripa- oimuluI vase vechr
romane ca si la movila Tarnita.
Ripa-$oimultdspune legen-
dase numeste astfel pentru ea
ad i se afla un soim in timpul
domnieI lui Vlad Tepes, al caruI
pul' se luati in fie-care an si se
trimiteati DomnuluI ; pentru In-
grijirea acestuI soim, Vlad Te-
pes scutise pe locuitoriI comu-
nelor vecine de toate darile
tre stat si II obligase prin hri-
sov domnesc la ingrijirea luI.
Intimplarea a fost insa, ca
soimul repezindu-se sa prinda
o pasare, s'a lovit de stejarul
und arif si a murit. Domnul
s'a suparat pe locuitoff, le-a im-
pus darI grele, din cauza nein-
grijireI de soim si le-a luat pro-
prietatea, pe care o posedä
astazI statul in com. rur. Ne-
gomirul.
Din aceasta comuna se zice
O. s'a rdsculat postelnicul U-
driste, ale cara fapte sunt cu-
noscute de istorie.
www.dacoromanica.ro
DRXGOTWI (DEALUL-)
Dragote§ti, com. rur., in N. pla-
seI0colul,judetul Romanati, for-
mata din satele : Drägotesti,
(225 loc.) si Argintoaia (Argin-
toianca, 226 loc.) situata lingd
Tesluiti, la 24 kil. spre N.-V.
de Caracal. Altitudinea terenu-
luI de asupra niveluluI madi
este de 170 m. Are o popula-
tiune de 138 fam., saü 537 sufl.
(273 barbatI, 264 femer; 285
cdsät. si 322 necasat.).
Sunt 109 cootribuabill.
$titi carte 7 persoane.
Budgetul com. este de 2027
leI la veniturI si de 2026 leT la
cheltuelI.
Vite rnarT sunt 570, vite micI
314 si rimatorI 697.
In com. sunt 3 circiumr.
Are 2 bisericI, una cu hra-
mul SI. Nicolae (1845) in Dra-
gotesti, si alta cu hramul Ador-
mirea-MaiciI-DomnuluI, (1845) in
Argintoaia, deservite de 2 pre-
otI si 3 cintaretI.
Drägote§ti, sat, jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-j. ; tine de com.
rur. Fintina-Domneasca. Are o
populatiune de 570 sufl., locu-
ind in 74 case.
Dragote§ti, deal, jud. Fàlciü, in
suprafata de 333 hect. Se in-
tinde din hotarul com. Oltene-
sti, sub aceasta. numire, printre
piralele Crasna i Lohanul, pe
teritoriul com. TirziI, pl. Cras-
na si continua pana aproape
de confluenta acestor piraIe sub
numirea de Lohan.
Dragote§ti, a'eal, jud. Mehedinti,
pl. V ailor, com. rur. Dragotesti,
numit si CulmeaDragotestilor.
Drägote§ti, vale, In com. rur.
Dragotesti, pl. Vailor, jud. Me-
hedinti.
Deagote§ti (Dealul-), deal, In
 DRAG§ANI
partea de V. a dealuluf Craca-
tita si paralel cu dinsul ; trece
prin com. Minjesti, pl. Crasna,
jud. Vasluia; coasta despre V.
a acestuT deal se numeste Cos-
tisa-SatuluT, pentru ca se afta
in fata satuld Minjesti.
Drfinani, ciitun, in jud. si pl. Te-
leorman, pendinte de com. Drag-
senei. Populatia lui e de 485
suflete, din carT 71 contribuabilT.
Dragsani e sat vechia. II ve-
dem figurind In nomenclatura
satelor pe la jumatatea secolu-
Id trecut, sub numirea de Dra-
gusani. Era dat la plasa, care
se numea si pe atunci tot a-
TirguluT.
Mal In urma a format o sin-
gura comuna. cu catunul Drag-
senei, unde este resedinta, la
care s'a maT alipit si com. Muti,
ca catunul Odobeasca.
Dranani, mofie, in pl. TirguluT,
jud. Teleorman ; proprietate a.
decedatuld maior I. Vladoianu,
donata Eforiel Spitalelor Chifle.
Are pe dinsa si paclurea numita
Laja.
Deág§enei, com. rur., in partea
de N. a pl. TirguluT, jud. Te-
leorman ; este limitrofa cu pl.
Teleormanul. Se compune din
patru catune : Dragsenei (rese-
dinta), Dragsani, Muti si Odo-
beasca.
Pana la 1885, com. Muti si
cat. Odobeasca formati o singura
com.; ele ai1 fost alipite de
com. Dragsenei, care avea pana
atund numai ea. Dragsani.
Comuna si catunele eT sunt ase-
zate ast-fel : Dragsenei, DIU-
sani s'i Odobeasca pe dealul des-
pre V. al vaTeT si pIrlului ZbIr-
gleaza. cat. Muti se afla situat
pe partea opusa, despre E. a-
cestei val. at. Drágsenei e
foarte aproape de cat. Dragsani,
www.dacoromanica.ro
246
lar de la Dragsani la Odobeasca
este o distanta de 4 kil. Acesta
din urmá e foarte apropiat de
cat. Muti si nu departe de va-
lea Zblrglezei.
In valea Zbirglezer, la dife-
rite puncte ale acester com., a-
flueaza diferite p/riiase si izvoare
de ape de prin vilcele, carr toate
infra in piriul mar mare al Bur-
del. Pirliasul Hodorogul care iz-
voreste de la N.-E. com. Zim-
breasca, din pl. Te/eormanului,
se scurge In Burdea la N.-E.
com. Dragsenei. Piefiasul Drag-
senelul izvoreste de la E.
com. Merisani, se varsa tot In
ZbIrgleaza, futre cat. Dragsani
si com. Dragsenei, servind de
hotar mosiilor Didesti, D'U-
senei si Beuca. . ball la cheltueli.
Coprinsul intreg al com. DIU-
senei se margineste la N. cu
mosia Beuca din pl. Teleorma-
nulur ; la S., cu mosia Papa si
parte din com. Butculesti; la E.,
cu mosiile Saceni, Butculesti si
Sfintesti, situate aproape para-
lel cu Dragsenei, pe valea Ti-
noasa ; la V., cu parti din teri-
toriul com. Didesti si Cucuieti.
Terenul ocupat de com. Drag-
senei cu catunele ei, impreu-
nä. cu mosiile afincare pe din-
sa, trece de 2500 hect., afara
de terenul cuvenit locuitorilor
dupa legea rurala. Sunt si mos-
ten! in aceasta comuna, in cat.
Muti mal cu deosebire.
Improprietaritir de la 1864,
poseda 851 hect. si anume : In
Dragsenei, 130 locuitori, cu 455
hect.; in Drägsani, 69 locuitori,
cu 250 hect. ; in Muti, 5 locui-
torl, cu 22 hect. si in Odobeasca,
39 locuitorr, cu 140 hect. Mos-
tenir din cat. Muti ai1, pe Ruga
panfinturile lor arabile, si cite
o fase de padure in luna.. Mal
sunt in com. si at. 13 hect.
viT si 6 hect. livezT de pruni.
Terenul acestef com. este
DRXGENEI
priincios samanaturilor de tot
felul.
Populatiunea intregeT comunc
este de 454 familiT, sati 1856
suflete, dintre cari 367 contri-
buabilf.
Pe catune, populatiunea se
Imparte ast-fel : in Drä.gsenei,
848 suflete, 158 contribuabilT ; in
Dragsani, 500 suflete, cu 94
contribuabili; in Muti, 205 su-
flete si 63 contribuabill si in
Odobeasca, 296 su flete si 52 con-
tribuabill.
Numarul vitelor din comuna
este de 7383 capete, din carl :
837 vite marT corn., 239 cal,
72 magarT, 5896 oT si 339 porci.
Budgetul com, este de lel
7752 la veniturT si de 7235 leT, 16
coall este mima! In catumr
Dragsenei, conclusa de un tuya-
tator si avind 30 elevi. Sunt 4
bisericT, in fie-care cat, cite una.
Cea din cat. Odobeasca este ru-
inata si niel nu se maT oficiaza
inteinsa. Cele-Falte 3 functio-
neaza si sunt deservite de cite
I preot si I dintaret.
CM de comunicatiune are :
la E. spre com. Saceni si de
aci la Ciurari ; la S. prin cat.
Muti la Draganesti qi Rosiori ;
la V. prin cat. Odobeasca la Cu-
cuieti si la N. de la Dragsenei
la com. si gara Beuca, din pl.
Teleormanuluf.
Prin aceasta com. si catunul
Muti trece vechiul drum al Cio-
lanestilor, pe care comunica totl
locuitoriT din centrul si de la
extremitati/e judetulur pentru a
trece apoi pe drumul Craiovei
saii al Olacului.
Formatiunea actuall a com.
a trecut prin diferite faze. In
secolul trecut numai Dragsani
era sat mar mare. Cat. Muti si
Odobeasca eraii sate miel de
mosnenT. Cat. Dragsenei s'a for-
mat mg in urma, lar cat. O-
 DRA.GqENELIJL
dobeasca a purtat numele de
Fallnica, cum se vede trecut
qi pe unele hartI ale statultri-
major austriac.
La 1885 s'a Intrunit com.
Muti- Odobeasca cu Dragsenei,
stabilindu-se aci si resedinta co-
muna.
Locuitorif din cat. Muti iO.
dobeasca sunt mosteni bastinasI
si se disting de al celor-l'alte ca-
tune prin traiul si obiceiurile
lor.
Drägsenelul, pirtiaf, ce trece
prin cat. Dragsani si comuna
Dragsenei, judetul Teleorman,
pl. TirguluI. Incepe de la E.
cotn. Merisani si se varsa in pi-
riul Burdea, intre cat. Dragse-
nei si com. Dragsani, dupa ce
primeste apele mal multor iz-
voare.
Serveste ca hotar natural mo-
siilor Didesti, DrAgsani si Beuca.
Drägugeanul, pirlia,s, jud. Ba-
cau, pl. Tazlaul-d.-j., com. Dra.-
gugesti, care curge pe teritoriu-
satuluI Helegiul si se scurge in
piriul Helegiul.
Dräguge§ti, com. rur., jud. Ba-
ad, plasa Tazlaul-d.-j., situan
de-alungul maluld sting al Taz-
lAulul-Mare. Se compune din treI
catune : Dragugesti, Helegiul,
resedinta, ambele pe valea Taz-
laulur-Mare i Deleni, pe Dealul
Delenilor.
Teritoriul sail se margineste
la N. cu al com. Tirgul-Valea-
Rea; la V. cu al com. Barsa-
nesti ; la S. cu al com. Bratila
si la E. cu al comunelor : Cleja
Fundul-Racaciuni.
Este udat de riul Tazraul-
Mare, care o desparte de com.
Barsanesti i piraiele Helegiul
Deleni, i brazdat de dealu-
rile : Sandrul, Petera, Magura,
Magura- Dragugestilor, Arsita,
247
Priporul, Ciungi, Helegiul si al-
Delenilor.
Are o scoalà mixta, care func-
tioneaza din 1865 in satul He-
legiul, intretinuta de stat, in-
te un local, construit din vála-
tucI de comuna., sub un aco-
peris cu primaria. In anul 1891
scoala a fost frecuentan de 22
copiI, din carI 3 fete.
BisericI sunt 3: in fie-care.
catun cite una, deservite de 3
preotr si 4 cintaretl ; sunt 698
case de locuit; rare in cat. Dra-
gugesti, dese in cele-l'alte; sunt
8 circi u mI.
Are o populatie de 704 fa-
sal-1 2445 sufl.; 1219 barb.
1226 fem.; 1858 agricultorl,
26 meseriasI, 45 comerciantI si
61 avind profesiunl libere.
Stitl carte 61 persoane.
ContribuabilI, dupa noul re-
censAmin t, sunt 477.
Totalul paminturilor de cul-
tura este de 1022.25 hect.
TerKoriul comuneI are o in-
tindere de 2000 hect. Padurile
ocupa aproape 400 hect. PA-
mintul este impartit intre vecha
rAzesI, al caror hrisov de pro-
prietate dateaza din 1590.
Viile sunt pe o intindere de
69 hect. Viea lucratoare are
661/4 hect.
Vite sunt: 37 cal*, 1069 vite
marI cornute, 238 porcI, 263
capre i 1052 oT.
Budgetul com. pe exercitiul
1891-92 are la veniturI le?
13949, banl 8o i la cheltuelI
lel 3053; ball! 5.
Comuna este strabatuta de
calea nationala Baca - °rasa.
Distantele : la Bacati, capitala
districtuluI, 38 kil.; la Tirgul-
Ocna, 12 kil.; la com. Cleja,
52 kil ; la com. Fundul-RAca-
ciuni, 37 kil.; la com. Barsa-
nesti, 8 kil.; la com. Bratila, 3
kil. si la com. TirgulValea-Rea,
resedinta plaseI, 17 kil.
www.dacoromanica.ro
DRXGUNEf (VALEA-)
Drägugesti, sat, al comunel Cu
acelasI nume, pl. Tazlaul-d.-j.,
jud. Baca, situat pe piriul He-
legiul, la o departare de 1800
m. de satul Helegiul (scoala).
In anul 1891, din acest catun, ati
urmat la scoala 5 baietT i 2
fete, din upo copir in virsta de
scoala. Are o populatie de 257
familif, sati 922 suflete. Are o
biserica, cladita la 1790 si re-
paran la 1883, deservita de
un preot si un cintaret. Circiumf
sunt 2.
Vite sunt : 22 cal, 373 vite
mari cornute, 87 porcI si 184
capre.
Dragulesti, nuntire ce se mal
da. la o parte din com. Dumi-
tresti, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt.
Drigulesti, vale, in com. si cat.
Piclele, pe mosia Piclele-Banu,
jud.
Drigulestilor (Piscul-), pisc,
com. Berbesti, pl. Oltetul-d.-s.,
jud. Vilcea.
Dräg-ulina, colind, in com. Va-
lea-Musceluld, cat. Malul-Alb,
jud..BuzAti.
Drägulina, deal. Ved Schitul,
deal, com. Botesti, pl. Crasna,
jud. Falciti.
Drägulinesti, vechie numire a
com. Valea-MusceluluT, jud. Bu-
zar'.
DriguneI (Coada-), loc isolat
hotar al mosier Gemenile, jud.
Buzatá, com. Amarul.
Drägunei (Movila-), movilli, in
jud. Buzar', com. Amarul, cat.
Movileanca.
Dagunei (Valea-), viroagll, in
com. Amarul si Baba-Ana, jud.
 DRXGUNOIUL
BuzAU, avind maT mult si:1:11're
$1 pOpuri$, ; îl ja na$tere din
väislturile NAenceT ; cind e mare,
se scurge In lacul Amarul.
Drägunoiul, las. Ved Rogoza-
Bujor, com. Oteleni, pl. Mijlocul,
jud. FOlciti.
Drägu§ani, com. rur., in pl. Rä-
jud. Putna.
Comuna DrAgu$ani este si-
tuatà peste deal de la Orbeni,
in valea, prin care se scurge pi-
riul cu acelad nume.
Distanta comund de subpre-
fectura pase e de 26 kil., iar Drägu§ani, cdtun, in jud. Putna,
de capitala judetuluI e de 70 plasa Rdcdciuni, comuna cu a-
kil.
Marginele acesteT com. sunt :
la N., Parava ; la S. Orbeni ; la
E., riul Siret, carel desparte de
judetul Tecuciti ; iar la V., co-
muna Gropile din judetul Ba-
cAa, de care se desparte prin
dealul BOTAnelul.
Populatiunea comuneI, du-
pä cel din urmä recensOmint, e
de 231 familii, sail 789 suflete
(408 bArbatT, 381 femeT).
Aceastà populatiune se im-
parte ast-fel : 394 nelnsuratI
(220 blrbatI, r74 femeD, 330
insuratT $i 63 vdduvI (22 bar-
batT, 41 femel); 723 R ominT $i
63 de diferite nationalitOtT ; 723
ortodoxT, 3 catolicT $1 6o mo-
zaicI ; 241 agricultorI, 21 me-
seria$T, 5 comerciantI, 8 cu pro-
fesiunT liberale i 15 servitorl.
$tia carte 72 persoane (64
barbatI $1 8 femeI).
NumArul caselor de locuit : 274.
Are o biseria parohiall, cu
hramul S-tiT Voevod. Comuna
cheltue$te cu biserica 6o leT
anual.
Budgetul comuneT pe anul fi-
nanciar 1893/94 a fost la veni-
turI de 3129.09 leI $i la chel-
tuelI de 1127.25 leT.
Sunt 190 contibuabill.
www.dacoromanica.ro
248
NumArul cultivatorilor a fost
in acela$T an de To8.
In com. sunt : 25 plugurT de
lemn, 86 de fier ; 3 morT de apl.
Vite sunt : 565, din mil: 78
bol, i6o vacT, 22 caT, 40 oi,
41 capre $1 224 pora
Viile s'ati cultivat in 1893 pe
un teren de 192 hect., $i ají pro-
dus 960 hectolitri vin in valoare
de 20000 le1.
Sunt 3 circiumarI, 2 bacanT,
pescar, 2 comercianti de fructe,
6 fabricantl de rachia, 2 fierad,
2 ro tarI $i 6 stolerT.
cela$T nume. Este a$ezat peste
deal de la Orbeni, In valea prin
care curge piriul cu acela$T nume.
Drägu§ani (Holmul), sat, in
partea de N.-V. a com. DrAgu-
$ani, jud. Vasluitl, pl. Funduri,
numit astfel de la dealul Holmul,
care-1 desparte de satul Tatomi-
re$ti. E a$ezat intre dealurile Hol-
mul la E.; S endreni, la V. ; Scheia
la N., Anina, la S.:Se intinde pe o
suprafatO del 44 hect, Are o po-
pulatie:de:I53 familiT, sal:1765 su-
flete. Aici este re$edinta comu-
neI. Are o $coall infiintatO in
anul 188o, frecuentatd de 20
elevI ; o bisericá, deservia de
preot $i i eclesiarh.
Satul acesta e strdmutat de
fostul proprietar Teodor
canu, de lingI satul Scheia, unde
se gäsesc i astA-zI douà pIetre
ingropate in pamint, semn cá.
acolo a fost bisericl.
Drägu§ani,parohie, in jud. Putna,
plasa RAcOcluni, comuna cu
acela$T nume. Are o bisericl
parohiald, cu hramul StiT Voe-
vozT. Comuna cheltue$te cu bise-
rica 6o Id anual.
DrAgu§a ni, peldure, situata pe
DRXGUgNI
teritoriul comuneT cu acela$T
nume, jud. Putna, pl. R.O.cAciuni.
Are o intindere de 5 8o fälcI
apartine locuitorilor rAza$T al
comuneT.
Drägu§ani, pirtii, pe teritoriul
comuneT cu acela$T nume, plasa
RIcaciuni, jud. Putna ; izvore$te
din muntele Balanelul $i se varsä*
in Siret.
Drägu§eni, com. rur., in jud.
Covurluiti, pl. Zimbrul, la depOr-
tare de 72 kil de Galati, in
regiunea N.-V. a jud. Covur-
luiti. Se hotäre$te la N. cu com.
Bursucani; la E., cu Jord$ti $i
Crde$ti; la S., Cu Zmulti $1 la
V., cu com. Fundeanul (jud. Tu-
tova). Aceastä comund e udatO
de un brat al piriuluI Suhu-
luiul, care izvore$te chiar de pe
teritoriul art. PAtnintul e mal
mult ves; sunt numaT douä. dea-
lurT $1 var mal principale : aT
Bursucanilor $i aT Diochetilor.
Comuna DrAgu$eni e formatA
din treT cAtune : Tirgul-DrOgu-
$eni, Diocheti $i Ghinghe$ti;
cele doud dintitä separate intre
ele numaT cu 200 metri de dis-
tantà, lar a treia la departare
spre N. cu vr'o 5 kil. Pe 11110
aceste sate, mal este, in apro-
piere de Ghinghe$ti, $1 un gru
pulet izolat de cite-va serie, nu-
mit TO1pOloaea.
Are o populatiune de 387
familiI, saa 1557 suflete, 772
blrbatI $i 785 femeT. Sunt 268
contribuabil1. tia carte 229
persoane, nu $tiii 1328.
LocuitoriT acesteT comune
sunt RotninT, fo$tT clAca$I im-
proprietäritl, afarà de ce din
Tirgul-Drdgu$eni, carT sunt mal
mult miel negustod $1 meseria$T
EvreI. Nutnärul Evreilor e de
46 familii, cu 269 suflete.
Solul com. DrAgu$eni este
argilo-nisipos. Suprafata terito-
 DRAGUSENI
riulur este de 2548 hect., din
carT 1875 apartin proprietater
inarT si 673 cele! miel, Sunt aicT
dota proprientr mar! : Diocheti
Draguseni.
Numarul vitelor e de 1234
capete, din carr: 468 bol, 2 ta-
urf, 264 yac!, 56 juncanT, 35
junce, 35 'nfinzatT, 38 minzate,
46 viteT, 74 cal', 26 epe, 4 ar-
masarT, 5 noatinT, 146 or, 2
berbecr, 59 capre, 71 mascurT.
In com. sunt II crisme, io
pravalif de manufactura., 5 ba-
caniT, 2 pitarir, 2 casapil i t
fabrica cu prAvalie de luminarT
de cearä. In fie-care saptdminä
se face erg. Mestesugarr sunt :
6 croitorY, 6 ciobotarT, 2 sai-
dicarT, 2 mindirigir, I armurier,
boiangit1 si i stoler, iar in
sat sunt ciff-va rotar! si lemnarT ;
morr cu abur! sunt 4.
Sunt 30 stupT.
Veniturile comunale se ridica
la 5577 le!, iar cheltuelile la
5239 le!.
BisericT sunt dota: Sf. loan-
Botezatorul in Draguseni, vechie
de vr'o I00 anT si a doua, Sf.
Gheorghe, in Diocheti, de vr'o
120 anT, ruinata i inchisa ; bi-
sericile aú 17 fald pamint ; in-
treaga comuna DrAguseni for-
meaza o parohie cu catredala
Sf. Ioan, deservita de un preot
paroh si 3 cintaretT.
Sunt dota scol!: una de bletT
s't una de fete ; cea de bäetT
frecuentan de 40 elevI din
50 inscrisr, cea de fete e frecu-
entan de 40 eleve, din 55 In-
serse; scoala de fete de aicr e
cea mar frecuentan din tot
judetul.
Drfigu§eni, covt. rur., in partea
de N.-E. a plaser Fundurile,
jud. Vasluiti, la distanta de 36
kil, de orasul Vasluiti si de 9
kil. de Negresti, resedinta plá-
ser. E asezatä pe mar multe
69623. Jlarele Ilfellonar Geograilo Vol. Hl
249
dealurl i val, intre comunele
Borosesti, Ipatele, Scheia si Par-
panita.
E forman din satele : Dragu-
seni (Holmul), Craciunesti, Ta-
lomiresti i Schaia-d.-j., pe
lingd care se mar adauga si
catunele: Macresi, Gura-Valer si
Pirieni ; Se intinde pe o supra-
fan de 6292 hect., din carT 429
hect. padure si 7 hect. vie, iar
745 hect. sunt ale locuitorilor.
Are o populatie de 333 fa-
mili!, salí 1528 suflete.
Sunt 2 bisericI, deservite de
2 preotT si 2 cIntdretT; o scoaiá;
2 morT, una de abur! si una de
ara; 3 iazurT; 2 crisme. Co-
merciul se face de 9 RominT
7 strainT.
Animale sunt : 6w vite mar!
cornute, 105 car, 6 catirr, 736
or, 12 capre si 175 rimatorT.
Budgetul comuner e de 2404
le! 75 banT la veniturr si 2392
le! 69 banT la cheltuelT.
Sunt 206 contribuabilT.
LocuitoriT posea: 87 plugurr
si 174 care cu boT, 20 plugurr
si 40 cArute Cu ca! ; 30 stupT
cu albine.
Drägu§eni (Tirgul-), oräfel, re-
sedinta comund Draguseni si a
pl. Zimbrul, judetul Covurluiti.
E populat cu 125 familiT, sati
567 suflete, (dintre carT 46 fa-
mili!, sail 269 suflete de Izra-
elit1). Are o bisericA si 2 scoli.
Drägu§eni, com. rur., jud. Do-
rohoiii, pl. Baseul, forman din
satele: Dräguseni, Ichimeni,
chiteni i Podriga, cu resedinta
primArier in Draguseni. Are o
populatie de 468 familiT, san
1887 suflete.
Are 3 bisericr, deservite de
preot, 3 cintaretr si 3 pala-
mar!; o secara., conclusa de un
invatator si frecuentan lide 40
elevr ; 946 hect. 7 arir pamint
www.dacoromanica.ro
DRAGUSENI
sa.esc ; 6831 hect. 57 arii cimp
al proprientel mosier ; 12 ia-
zurr si io pogoane vie.
Budgetul comuner a fost in
1889-90 de lei 5778, banT 72
la veniturr si de le! 5677, banT
45 la cheltueli.
Vite marT cornute sunt 1381;
oT 4922, cal* 332, porcr 328.
Sunt so stupT cu albine.
Drägu§eni, com. mur., jud. Su-
ceava, in partea sudicá a plAsii
Moldova-d.-j., si la 27 kil. de
Fälticeni. Se invecineste la E.
cu comuna Tatarusi ; la V. cu
comuna Raucesti, din judetul
Neamtu ; la S. cu com. Cris-
testi si la N. cu com. Uidesti,
despartindu-se prin semne con-
ventionale.
Are forma aproape drept-un
ghiulara, inclinan spre sesul
Moldover. E compusa din sa-
tele : Draguseni, Lunca, Bros-
teni si Sirbi, cu resedinta in
satul de la care sl-a luat nu-
mele. E populata cu 644 familiT,
sati 2575 suflete (1276 birbatT
si 1299 femeT), din care 136 Iz-
raelitr.
Sunt 455 contribuabili.
Are .4 bisericr, deservite de
3 preotT si 7 cintaretT ; o scoala
rurala mixtA, frecuentan. de 50
elevT. In toatä comuna sunt I II
bletT si 105 fete in virstg de
scoalä.
Budgetul comuner, pe anul
1892-93, are la venitirr 6670
le! si la cheltuelr, 6615 le!.
Vite sunt : 257 ea!, 874 bor,
640 yac!, 3267 or, 160 capre,
si 275 porcr.
Altitudinea comuner de la ni-
velul marir variazA intre 325
345 m. E udata. de Moldova
(6 kil.) si de piralele Risca (i5oo
m.), Hatia (2 kil.) si altele precum
si de trer iazurT : Pida, Stro
Testi i Brosteni.
Suprafata comund este de
82
DRAGWNI
3574 hect., din cad 2295 cul-
tivabile, 600 padure, 300 fina'
restul prundi i loc sterp
neproductiv.
Improprietaritl la 1864 sunt :
ro fruntasI, 140 palmasi si 71
codasT, stapinind 846 aid.
Drumurile principale sunt : la
Ciumulesti (13 kil.), la Cristesti
(7 kil.), la Forasti (3600 m.),
la Tatarusi (ri kil.) si la Sir-
beni (5 kil.).
In com. Draguseni se aflá o
fabrica de spirt a proprietAtir,
fabricind intre 47 55 miI litri
spirt pe an.
La 1803 «Draguseni a Banu-
luI Costache Lazu, cu loc de
mijloc, numara 63 liuzi, platind
1028 leI bir anual, fiind i to
liuzI de ce! Para bir, la carI se
mar addogaii breslasI ot tam 17
liuzI cu 140 lei bir pe an».
Intr'un hrisov din 1814, Iunie
28, de la Calimah-Voc15.,
ritor stapiniriI luI loan Lazu a-
supra mosiilor de la tinutul Su-
cevel. Negrilesti (asta-zi necu-
noscut) si parte din Draguseni,
se citeaza urmatoarele acte :
Suret din 7028 (1520), Iulie 15,
carte din 7231 (1723), Martie
5, carte din 7256 (1748), Dec.
28, carte din 1763, Aprilie 4 si
o anafora din 1813, Maiti 25.
lute() alta carte de judecata
din acelasl an (1814), Iulie 15,
pentru impresurarea mosiilor
Draguseni i Zavoeni (poate
moara Zavului) de pe Moldova,
din tinutul SuCeveI, ce sunt a
Banulur Costache Lazu, si a
frateluI sati loan, despre mosi-
ile Cabujei, a Banulur Const.
Cantacuzino si Stoesti, a manas-
tire! Slatina, se aduc ca dovezI
dota ispisoace din 7028 (1520),
Iulie 15 si o carte din 1813,
Nov. io. (cUricary de T. Co-
drescu, vol. VI, pag. 211 si 298).
Satele Cabuja i Stoesti inca
sunt asta-zT. (V. satul Draguseni).
www.dacoromanica.ro
260
Drägu§eni, sat, format din 2 Drigurni, sat, numit in parte
mahalale, pe mosia cu acela0
nume, com. Draguseni, pl. Ba-
seul, jud. Dorohoia. Are o po-
pulatie de 246 fam., saü 914 sufl.
Proprietatea mosid este: par.
tea Draguseni-d.-j., a erezilor
def. T. Pisoschi ; iar partea Dra-
guseni-de- Sus, a erezilor def.
Anastase Fdtu.
Are 2 bisericI, deservite de
I preot, 2 cintdreti si 2 pala-
marl'. Una pe partea de jos a
satuluT cu hramul SI. Gheorghe,
in care se oficiaza, este de zid
si spatioasa, fAcuta in 1857 de
fostul proprietar Gh. Codrescu ;
a doua in partea de sus a sa-
tuluI, cu hramul Sf. Nicolae, este
inchisd fiind in ruina.
Are o scoald, conclusd de un
invatator si frecuentata de 40
elevI.
Satenir improprietaritT art 529
hect. 20 aril pamint, iar stapinif
mosid 3520 hect., 66 aril si a-
nume : io88 hect., 47 aril* par.
tea dejos i 1432 hect., 20 axiI
partea de sus. IazurI sunt 5, din
carI acel numit al PodrigAI este
in suprafata de 22 hect., 92 arii.
Livada este de 2 hect., 87 aril*
si viea, de 4 pogoane.
Piriul principal ce trece pe
mosie este Podriga.
Drum este cel ce duce la
Saveni.
Hotarele cu: Podriga, Nichi-
teni, Ichimeni si
In vechime proprietatea aces-
teI mosii era a luI Dragusan,
Mare Spatar si Consilier Dom-
nesc ; aceasta se vede din hri-
sovul din 17 Martie 1729; apoI
a devenit a mandstird Putna
din Bucovina, ce o stapini pana
la 1785, cind se vindu.
Familia Fatu este vechIe
originara razesa din satul Or-
testi, dupre cum se vede din
hrisovul luI Ibie Petru-Voda,
din 2 Martie 1548.
DRAGIWNI
Cabuja, pe mosia i in com.
ea acelasI nume, jud. Suceava.
Asezat pe tarmul sting al Mol-
dove si pe dealurile Viei
Draguseni.
Are o populatiune de 335
fam. saü 1300 sufl. (629 barbatI
si 671 femel) din carl 90 strainI.
Sunt 250 contribuabill. Case de
locuit sunt 291. Vatra satultif
ocupa 85 fad.
ImproprietaritI la 1864 sunt
'0 fruntasI, 149 palmasT si 71
codasT, stapinind 846 fAlcI.
Are 2 bisericI : una cu hra-
mul Sf. Spiridon, cladita de
lemn de stejar de Const. Ba-
sota si Manolache Lazu; a doua
cu hramul Sf. VoevozI, e adusa
de 50-60 anI din desfiintatul
sat Sacueni. Fie-care biserica e
deservita de cite I preot si 2
cintAretI.
Este aci o scoalarurala mixta,
condusa de un invatator, pia-
tit de stat, infiintata la 1865, fre-
cuentatA de 50 elevI.
Spun batriniI ca pe la ince-
putul acestuT veac nu erati in
Draguseni de cit io-15 case.
In ce priveste pe proprietarir
stravechI, nu se mal pomeneste
de cit de unul Dragan, zis Dra-
go s DrAgusin ; un altul, mal
incoa, a fost Cantacuzin, apor
Alexandru Calimah.si posesorul
sati, Mateiü Strat, care fact'
Nicolae Drosu.
Satenir spun ca, pe timpul
luI Mihail Sturdza-Vocla, prin-
tul A. Calimah cumpard mo-
sioara Draguseni cu satisorul
de pe ea. Incet, incet, cumpa-
rind dinsul i cele-l'alte sforr de
mosiI: Codrul, Cabuja, Stroesti
cu satul Rîpibesi parte din Pre-
otesti din jud. Neamtu, cuprin-
se pe razesir din Sacueni la
mijloc i, ca sa-I poata desmos-
teni, insela pe cel ce tinea hri-
soavele, le luä i distruse si a-
 DRÄGUENI (DEALUI4
por lo puse robir si servir de
stricara casete si satul razasesc.
Ast-fel, satul Draguseni de as-
tazY e format de urtnasir locui-
torilor desfiintatelor sate : CA-
buja, Codrul si Sacueni. i a-
cum se cunosc urmele satulur
Sacueni sub numele de Livada-
Slcuenilor.
Drägu§eni (Dealul-), deal, pc
care sta o parte din satul cu
acelasT nume, jud. Suceava.
DrAgu§eni, mofie particulark de
600 hect., in jud. Covurluiii, pl.
Zimbrul, com. cu acelasl nume.
Drägu§eni, peldure, jud. Sucea-
va, in intindere de 600 hect.,
de diverse esente, pe mosia cu
acelasT nume.
Drägutaia, deal, al muntelur Mon-
teorul (lantul Alunisul), jud. Put-
na, pl. Vrancea.
Drägutoiul, piria, ce uda com.
Nerejul, pl. Vrancea, jud. Putna.
DrAgute§ti, sat, jud. Arges, pl.
Oltulur; face parte din com.
rur. Dragutesti-Sapunari. Satul
are 300 locuitorI si o biserica
cu hramul Sf. Nicolae, deser-
vita de un preot, un cintáret si
un paracliser.
Drägute§ti, cii tun, al com. Iasi,
jud. Gorj, pl. Ocolul. E situat
la S. com., pe ses. Are o supra-
fata. cam de 1450 hect., din care
800 hect. arabile, 450 hect. pa-
dure si 200 hect. fin* o izlaz.
Are o populatie de 50 fam.,
saii 200 sufl., din carl 39 con-
tribuabilr.
Locuitorir posea: 30 plu-
gurT, 40 care cu bol, 1 carutd
cu cal.
Vite : 220 vite marr cornute,
40 or, 14 cal si 150 rimatorT.
251
E udat de riul Jiul, si situat pe
tarmul lur cel sting.
Comunicatia se face prin so-
seaua nationall Filiasi-Pietro -
sani, care-I strabate.
Are o biserica, facuta. in 1828
si deservita de preotul din co-
muna Iasi.
Drägute§ti-Sapunari, cont. rur.,
pe apa Vedea, jud. Arges, pl.
OltuluT, la 26 kil. de com. rur.
Tigveni (resedinta subprefectu
rel) si la 9 kil. de Pitesti. Se
compune din 7 catune : Bouleni
(125 loc.), Codresti (75 loc.), Cos-
testi (50 loc.), Gheordunesti,
(Iclo loc.), Spiridonesti (pm loc.),
Dragutesti-Sdpunari (300 loc.)
si Cotmeana (500 loc.). Peste
tot 1250 loc., din carT 550 loc.
TiganT. In com. sunt : 3 bise-
riel, din care una manästirea
Cotmeana fondata de Mircea-
Voda la 1389; o scoalä prima-
rá rurala.
Budgetul com. pe 1882/83 a
fost de 1053 lef, 28 banT la ve-
niturI si de 1022 ler la cheltuelT.
Dupa o publicatiune oficiall
(1887), aceasta comuna numara
237 contribuabilT si are un bud-
get de 3720 leI la venituri si
de 3058 leT la cheltuelT.
Numarul vitelor a fost in a-
nul 1887 de 668 vite marr (620
bol si vacT, 48 cal) si de 995
vite miel (484 or, 117 capre li
394 rimator0.
DrAjnita, izvor cu apd mine -
rala', jud. Prahova, care con-
Vine clorure, sulfate o carbo-
nate alcaline. Apele coprind in
litru urmatoarele proportiunr.
Clon . . 0.0460
Acid sulfuric 0.0861
Calce o 1400
Magnezie . . . 0.0330
Materiile solide coprinse in-
tr'un litru de apa din Valea-
Drajnita sunt 100.088.
www.dacoromanica.ro
DRANICUL
Drfijnuta, poiand, in jud. Pra-
hoya, plaiul Teleajenul, com. Ce-
rasul ; servä de pasune.
Dräme§ti, trup de sat, in com.
Uscati, plasa de Sus Mijlocul,
jud. Neamtu.
Dränicul, com. rur., din Dolj,
pl. Jiul-de-Mijloc, la 35 kil, de-
parte de Craiova si la 1 1 kil.
de resedinta plasel Segircea.
Situata pe valea Draniculur
o la V., pe marginea une! padurl
numita padurea Dranicul si Cu-
reaua- cu-Prici n a.
Se invecineste la V. cu com.
Segircea, la E. cu apa Jiulur,
la N. cu com. Foisorul, la S.
cu com. Padea.
Limita linier de N. incepe
din mosia DomeniuluT Coroaner
Segircea, trece peste Valea-cu-
Teiii, peste Piscul-cu-Teiti si
se termina in apa Jiulur.
Limita linier de S. incepe
tot din mosia Domeniulur Se-
gircea., din dreptul Crucer-de-
Plata', trece pe valea Zegoreni-
lor si dealul Scumpierilor si se
termina in apa Jiulur.
Limita linier de V., formata
de mosia DomeniuluI Coroaner
Segtrcea, incepe de la coltul
padurer Cureaua-cu-Pricina des-
pre N., merge spre S. pe Ruga
Crucea-de-Piatra, pana in mosia
comuna Padea, unde se termina.
Limita linieT de E. este for-
mata de apa pula
Terenul comuner este acci-
dentat de dealurile : Dealul-Cio-
botiI, cu o inaltime de 25 m.,
dealul Puturosi ; Dealul-CrivineI
cu piscurile: Piscul-cu-Tein, cu
valle Criviner, Zegorenilor si
Valea Puturosi.
Inaltimea dealurilor variaza
'filtre 15-20 m.
Comuna este udata de Jiti,
care primeste, pe teritoriul a-
cesteT comune, piriul Dranicul
DR XN1CUL
ce trece prin balta numitä. A-
lesteul.
Baltile ce uclä comuna sunt
Balta Alesteul i balta numita
a-Criviner din Valea-Criviner, pe
o mica intindere. Pe pamintul
arabil se afta balta numita Po-
lana-cu-Perif.
Comuna se compune dintr'un
singur catun, numit Dranicul.
Catunul Dranicul cuprinde
mahalalele urmatoare
Mahalaua Codricilor, Maha-
laua - de- sub - Coasta, Mahalaua
Delenilor, Mahalaua Voinestilor,
Mahalaua Drumul-CimpuluI, Ma-
halaua Lutestilor, Maha/aua De-
destilor, Mahalaua Drumul-Pa-
dea, Mahalaua Davidestilor.
In comuna se afla. o biserica
fondata la anul 1838 de locui-
torI si reparatä din noti, tot de
locuitorr, la anul 1883. Biserica
este de zid, cu hramul Ador-
mirea-Maicer-Domnulur. Are o
proprietate de 17 pogoane a-
rabile. E deservita de i preot
si 2 cintaretr.
Este o scoalä. mixta, ce func-
tioneaza din 1885, conclusa de
un invatätor. Localul de zid
este cedat comunel pe titnp neho-
tarit. In anul scolar 1892-93
a fost frecuentata. de 55 baietr
lí 2 fete ; in Virstä. de scoala
sunt 125 baietl si 105 fete.
Stii1 carte 50 bärbati.
Populatia comuner este de
1323 suflete, din cari 702 bar-
ball si 621 femer. Dupa. legea
rurala din 1864 sunt 140 im-
pamintenitr; lar dupa cea din
1879 sunt 31 insurater.
In comuna. sunt 250 case si
50 bordee. Casele sunt facute
de zid; bordeele sunt sapate in
pamint.
Suprafata comuner este de
1436 hect., din carI 552 hect.
pämint arabil, 700 hect. pädure,
wo hect. fineata., 84 hect. vil.
Mosia Dranicul cu o suprafatä.
www.dacoromanica.ro
252
de 552 hect., cu un venit de
80000 ler, apartine d-luI C. N.
Mihail ; pe &lisa se seamana griä,
porumb, orz, meiti, finte si. fa-
sole.
Padurea Dränicul cu o su-
prafata de 700 hect., din care
300 pogoane sunt ainenajatc,
apartine D-luI C. N. Mihail.
Esente cer si Omita.
Finetele, de zoo hect., apartin
proprietarulur.
Viile, de 84 hect., apartin lo-
cuitorilor impamintenitT la 1864.
Cariere de piatra se gasesc
pe ripa Criviner, pe proprietatea
d-lur C. N. Mihail, de unde
se scoate piaträ de constructie.
In comuna Dranicul se ga-
sesc cazane, in care se fabrica
rachirt, din drojdia vinulur.
MorI miel sunt dota, undc
locuitorit îi macina porumbul ;
parte din loc. se duc la morile
de aburr de pe mosiile vecine,
Padea i Foisorul.
Stine sunt treI pe mosia Dra-
nicul.
In comuna sunt 2 cizmarr ; 2
freran ; 3 circiumarY si 7 comer-
Productele le duc la
schela Copanita la Durare, la
Bistretul si la Bechet.
Dranicul este strabatut de
o cale vecinala, lunga in co-
muna de 3 kil., ce duce la co-
muna Padea. O cale comunala
vecinala tot de 3 kil, duce
la com. Segircea.
O cale naturaki duce de
la sat la Jiti pe o lungime de
'J2 kil.
Venitul comuner pe exerci-
Oul 1893-94 a fost de ler
1877,67 la veniturr si de ler
1426,18 la cheltuelf.
Vite cornute sunt 1400, or
1230, cal 89.
Dränicul, sat, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-mj., com. Dranicul, cu
resedinta primarier.
DREHUTA (VALEA-)
DrAnicul, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com. Drani-
cul, apartinind D-lur C. N. Mihail.
Are o intindere de 3000 pog.
aduce un venit anual de 80000
lel. Pe dinsa se gaseste i padure,
asemenea i cariere de piatra
in ripa Criviner.
Drdnicul, pa'ure particulara,
jud. Dolj, pl.. Jiul-d.-mj, com.
Dränicul, in intindere de 700
hect., din care 300 hect. sunt
amenajate. Se gaseste pe pro-
prietatea Dranicul i apartine
D-Iur C. N. Mihail. Esente : cer
emita.
DrAnicul, vale, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-mj., com. Dränicul, pe care
se afta asezata comuna.
Dränitirele, pirilaf mic, in jud.
Neamtu, pl.Piatra-Muntele, com.
Bistricioara; izvoreste din mun-
tele Grintiesul-Mic si se varsa
pe partea stinga a pir. Bistri-
cioara, la i 2 kil. departare de
satul Bistricioara.
Dräsravfitul, pirin, jud. Falciu ;
la na.tere dintre viile din pre-
jurul orasulut Hui, .si, impreu-
nindu-se cu pirarele Ochiul,
$chitul si Zavati, foz meaza piriul
Brosteni.
Dräsleuca, pirla, jud. Botosani,
izvorete din iazul Loesti, com.
Cucoreni, trece prin com. Cuco-
reni si Dracsani si se varsa in
lacul Dracsani.
Dräsleuca, vale, jud. Botosani,
prin care curge piriul Drasleuca.
Drehuta, deal, jud. Suceava, aco-
perit de padure de fag, pe mo-
siile Siretelul si Stolniceni-Cos-
tan d ache.
Drehuta (Valea-), poiand, in
 DRENCEA
padurea mo§ieT Stolniceni-Cos-
tandache, jud. Suceava.
Drencea, deal, spre V. de satul
Hoise§ti, jud. Ia§i, pl. Cirliga-
tura, com. Tau§e§ti.
Dreptul, trup de sat, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
Galul.
Dreptului (Dealul-), deal, in
jud. Neamtu, pl. Piatra.Muntele,
com. Galul ; se afla in prelungi-
rea dealuluT Fagul, din ramura
RazimuluT.
Dreptului (Gura-), sat, in jud-
Neam tu, pl. Piatra-Muntele, com.
Galul, situat la V. satuluT Ga-
lul, pe stinga riuluT Bistrita, in
spre hotarul jud. Suceava, pe
coprinsul mo§id MuntiT §i Galul.
Are o intindere cam de 254
hect. 25 arir, Cu o populatiune
de 50 familii, sau 190 suflete.
Terenurile din imprejurimea
acestuT sat sunt muntoase §i a-
coperite cu padurT. Locuitorri
se ocupa cu plutdria §i cre§te-
rea vitelor.
ContribuabilT sunt 50.
In acest sat se afla : i bise-
deservita de I preot §i 2
eclesiarcT ; o pita pentru facu-
tul sucmanelor ; o moara pen-
tru macinat; 4 rotäriT ; i heres-
trati sistematic purtat prin aju-
torul apeT, pentru taierea i fa-
sonarea arborilor.
Numarul vitelor se urca la
488 capete, dintre caff : 30 bol,
40 vacT, 317 oT, 7 caT, 67 fi-
matorT si 27 juncT.
DreptuluI (Plriul-), firifi, ce iz-
vore§te din ramura munteluT
PlopuluT, in partea septentrio-
nala a pisculuT munteluT Steja,
teritoriul com. Calugareni, pl.
Piatra -Muntele, jud. Neamtu.
Curge printre ramura Zahorne
253
§i a PlopuluI, pana la varsarea
sa pe partea dreapta a riuluI
Bistrita, in fata satuluI Gura-
DreptuluT, din com. Galul.
Dreptului (PIrlul-), pirlia,s, ce
izvore§te din muntele Reazim,
com. Galul, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu ; se varsa pe stinga
riuluT Bistrita, in fata satuluI
Savine§ti.
Dretele, pise de munte, in com.
Dorna, jud. Suceava.
Dretele, pirta, afluent al Arinu-
luT, jud. Suceava.
Dricul, platozi, in partea de N.-
E. a ora§uluT Hu§i, jud. Falciu.
Serve§te de ima§ al vitelor tir-
govetilor. Aci se face mare bil
da in ziva de 14 Septembrie
a fie-cdrul an.
Dridul, mosie, jud. Ilfov, plasa
Znagov, proprietatea statuluT,
fostä pendinte de M-rea Dealu-
lui, lingà Tirgovi§te. A fost
ipotecata la anul 1871, impreunä
cu alte 380 mo§iT, pentru asi-
gurarea imprumutuluT de 78
milioane leT, cind se arenda cu
83100 leT anual. La 1880-85
arenda a scazut la 60300 leT ;
lar pe periodul 1885-95 s'a
arendat Cu 124000 leT anual.
Dridul, (Stupinele), mofie, jud.
Ilfov, pl. Znagov, proprietatea
statuluT, fostä pendinte de M-rea
Znagov. La anul 1871 a fost
ipotecata pentru asigurarea im-
prurnutuluT domenial, cind se
arenda Cu 11400 leT anual. Pe
periodul dela 1879-84 arenda
a scazut la 8188 leT.
Dridul-Dealului. VezI Dridul-
Movila, sat, jud. Ilfov.
Dridul-Movil a, (Cioflec, Dridul-
www.dacoromanica.ro
DRIDUL-SARINDARELE
DealuluT), sat; face parte din com.
rur. Dridul-Sarindarele, pl. Mos-
ti§tea jud. Ilfov. Este situat la
N. E. de Bucure§ti, la impre-
unarea riuluT Prahova cu riul
Ialomita. Numele si-1 trage de la
o mare movill ce este in apro-
piere de riul Ialomita. Aceasta
movild servea, pe eit se vede,
ca hotar despartitor, la N., intre
judetul Ilfov §i Prahova.
Populatia luT e de 958 locui-
torT. Ad este re§edinta primarid.
Se intinde pe o suprafatä de
3000 hect, din carT statul are
2337 hect. §i locuitorl 663 hect.
Statul cultiva prin arenda§iT saf
1562 hect. (75 izlaz, 700 padure).
LocuitoriT din terenul lor rezervä
pentru izlaz 28 hect.
Are o bisericä, Cu hramul
Sf. Treime, deservita de i preot
2 cintaretT; o §coalä de baetT
si una de fete, frecuentate de
30 elevI §i ¡o eleve, cu intre-
tinerea cärora statul, judetul §i
comuna cheltuesc anual 4362
leT. Localul s'a construit de jud.
in anul 1878.
In raionul satuluT mal' e
moara cu abur!; i baltä.
Numarul vitelor marf e de
709 si al celor miel de 1945.
Comerciul se face de 3 cir-
ciumarT §i i hangiti. S'ati sta-
bilit in sat 2 strainf.
Dridul-Movila,plidure,jud.11fov,
pl. Mosti§tea. Are. 285 hect.
proprietatea statuluT, formatä
din trupurile : Padurea-din Deal
(250 hect.) Zävoiul-Negutoia (I 5
hect.) i Zavoiul-Catunul-MoriT
(20 hect).
Dridul-Särindarele, com. rur.,
jud. Ilfov, pl. Mostistea, situata
la N. E. de Bucure§ti, la varsarea
riuluT Prahova in riul Ialomita,
45 kil, departe de Bucure§ti. Sta
in legatura cu com, Fierbinti prin
o sosea vecinala.
 DR1DUL-ZNAGOV
Se compane din satele : Dri-
dul-Movila, Dridul-Znagov, Mo-
vilita, Sarindarul-d.-s.
darul-d.-j., cu o populatie de
2677 locuitorT, carT traesc in
625 case.
Se intinde pe o suprafata
de 8200 hect. Proprietarif au
5708 hect., din carT cultiva. 4803
hect. (205 izlaz §i 700 padure).
LocuitoriT au 2492 hect., din
carT cultiva 2369 hect. restul
izlaz.
Sunt 476 contribuabilT.
Bugetul com. este de 7898
leT la veniturT §i de 7882 leT
la cheltuelT.
In comuna sunt 3 bisericT:
(la Dridul-Movila, Dridul-Zna-
gov, Sarindarul-d.-j.); i coala
mixta; moarä cu aburT;
mainä de treerat ; i balta..
Numarul vitelor marT e de
2252 (730 car i epe, 35 arma-
sarT, 905 bol, 547 vacT i viteT,
35 bivoll §i bivolite) §i al celor
raid de 6280 (loo capre, 480
pord, 5700 oI).
Dintre locuitorT, 629 sunt plu-
gari, 8 meseria,g, 7 aü diferite
profesiT.
Aratura se face cu 333 plu-
g-urT : 15 cu bol, 182 cu cal.
LocuitoriT ati 510 care i ca-
rute : 267 cu bol, 243 cu cal.
Comerciul se face de 13 &ir-
ciumarl §i 3 hangiT.
Dridul-Znagov, sat, face parte
din com. rur. Dridul-Sdrinda-
rele, pl. Mosti§tea, jud. Ilfov.
Este situat pe tarmul sting al
riuluT Ialomita. Riul Prahova uda.
partea de N. a acestuT sat. Are
o pozitie placuta, pus pe culmea
unuT frumos deluqor. Aci se
vad ni§te ruine vechT.
Are o suprafata de 550 hect.,
din carT statul qi insurateil aa 288
hect. *i locuitoriT 262 hect. Statul
insuräteiT cultiva 265 hect.,
rezervind 23 hect. pentru fin*.
254
Restul locuitorilor cultiva, 232
hect. oprind 30 hect. pentru
izlaz.
Are o biserica, cu hramul
Cuvioasa-Paraschiva, deservita
de I preot i 2 cintaretT. Popu-
latia lu1 e de 278 locuitorT.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumarT.
Numarul vitelor marT e de
321 i al celor micT de 976.
Drigul-Piscului, moviM, jud.
Dolj, pl. Balta, com. Gingiova,
de unde incepe limita de E. a
comunei.
Drincea, com. rur., in jud. Mehe-
dinti, plasa Cimpul, la distantä.
de 52 kil. de Severin. E si-
tuata pe albia riuluT Drincea,
formeaza comuna cu satul Cea-
ringul, care alta. data era re§e-
dinta comuneT.
Are 1300 locuitorl (200 con-
tribuabilT), caz-1 locuesc in 26o
case.
LocuitoriT posea.: 45 plugurT,
95 care cu bol, 16 carute cu
Are 2 bisericT, deservite de r
preot i 3 cintäretT.
Budgetul comuneT are la ve-
niturf leT 2026 i la cheltuelT
leT 980.
Numarul vitelor in aceastá co-
muna este de 2219: 740 vite
marT cornute, 830 oT, 49 cal
600 rimatorT.
In aceasta comuna sunt dea-
lurT acoperite cu viT, carT daa
renumitul vin de Drincea. Prin
comuna trece §oseaua Drincea-
Opripr, ce vine de la Punghina.
Drincea,ftirig, in jud. Mehedinti,
pl. Cimpul ; izvomte din hota-
rul com. rur. Cliutul, din pl.
Ocolul-d.-j. ; curge prin com.
rur. Podul.GrosuluT, sub numele
de Piriul-AlbuluT, unde prime-
citI-va afluentl ; apoT, indrep-
www.dacoromanica.ro
DRÌNCENI
tindu-se catre S., uda comunele :
Sla§oma, Corlatelul, Cujmirul,
§i, la Brani§te, unde confinen-
teaza cu pirtul OpripruluT, in-
dreptindu-se catre Salce, se
varsa in Balta-Ascunsa i de
aci in Dunare.
Drislea, pIruil, izvore.5te din com.
oldane§ti, jud. Boto§ani, din
iazul Henic ; se vara. in Jijia,
la Ionl$eni.
DrituluI (PIrlul-), pirtiaf ce
izvorWe din muntiT DoamneT,
teritoriul com. Buhalnita, pl.
Piatra-Muntele, jud. Neamtu ; se
varsä pe stinga riuluT Bistrita,
In josul satulur Buhalnita.
Dritului (Plriul-), pirliaf ce iz-
vore§te din ramurile de V. a
munteluT Domesnicul, com. CA-
lugareni, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu ; se varsa in pir. Han-
guluT, pe partea stinga, in josul
satuluT Coroiul.
DriciI (Valea-), vale ce incepe
din mo§ia Uzunul, jud. Vla§ca,
se varsa in apa Calni§tea, pe
trupul Ia§i, din Strimba-d.-j., in
sus de Fintina-PurcaruluT.
DrImocsa, deal, situat la N. §i
In apropiere de com. Tope§ti,
pl. Vulcan, jud. Gurj §i spre
V. de dealul vecin Streaua ; are
o suprafata de 18 hect. ; se
prelungete de la N. la S.; este
acuperit parte cu locurT arabile
*i parte cu märacinT; e proprieta-
tea locuitorilor com. Tope.5ti.
DrInceni, com. rur. i tirgufor,
In jud. Meliá, pl. Podoleni. Co-
muna se compune din: Tirgu-
sorul Drinceni, 16 fam. ; Cotul
Ghermane§ti, sat, cu 52 fam.; R1-
pele, 56 fam. ; Drinceni, cat.,
cu 8 fam. ; Albita, 6 fam., Va.
razia, 4 fam. i Odobe§ti, 2
 DRINCENI
fam., adica : 204 fam. sati t000
suflete, din carI Nemtl 6, Un-
gurI 8, EvreI 140, ArmenI 7,
BulgarI 5, GrecI 24, sigan! 17
restul Rominr. Tirgu$orul Drin-
ceni a fost fondat de proprie-
tarul M. Kogilniceanu, la 1863.
In comunA sunt 2 bisericI :
una ziditA de Ilie KogAlniceanu,
tatd1 luI M. KogAiniceanu $i alta
in satul Cotul-Ghermäne$ti, zi-
dità de locuitoriI rAze$I ; maI
este o sinagoga, doua $colI pri-
mare, una de bletT, infiintatti
in 1866, cu hrisov domnesc,
prin stAruinta lur M. KogAlni-
ceanu, $i alta de fete infiintata
in 1887, 2 §colr private evre-
e$tI, un biroti po$tal i telegra-
fie, subprefectura pl. Podoleni,
judecAtoria de ocol, o $coalA
primarl pentru blietI $i alta
pentru fete, un biroti vamal cu
trecAtoare in Rusia, etc.
Budgetul com. pe anul ¡882-
83 a fost de 3107 le!, 14 banI
la veniturT $i de 2899 ler, 44
banI la cheltuell.
Tot aci e un mic port la
Prut, prin care se transporta
la GalatI cereale incArcate pe
caice.
Vez/ Drincenr, punct vamal.
Drinceni, punct vamal port
i Drocia, pîrî, in jud. Olt. Ucia
pe Prut, com. Drinceni, pl. Po-
doleni, jud. Falda. Are ca su-
cursala punctul vamal Scopo-
$eni. Venitul acesteI válmI pe
anul financiar ¡884-85 a fost
de 19129 le/, 3 banr, lar pe
anul 1896 97 de 315 ler, 40
banI.
Drinceni, sat, in com. DrInceni,
pl. Podoleni, jud. Fälciü, a-
$ezat pe culmea dealuluI CA-
rauta, spre V. de tirgu$orul
Drinceni, pe o suprafat5. de 85
hect. Proprietatea mo$ieI e a
locuitorilor raze$I. Aici se aflA
o fintinA cu apA de pucioas5..
255
Drinceni, deal cu vil, in com.
rur. Opri$orul, pl. Cimpul, jud.
Mehedinti.
Drtnga, pildure, in jud. BacAti,
pl. Trotu$ul, pe teritoriul corn.
Hirja.
pringa, a,c, in jud. BacAti,
pl. Trotu$ul, com. N'ida, care
izvore$te din muntele Paltini$
$i se scurge in Oituz.
Dringulur (Poiana-), poiand,
situatA Una poiana Ruptura,
in prelungirea ramureT munte-
luI Cozla, pe teritoriul com.
Gircina, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu.
Drobul, deal, ce ocupa partea de
S. a com. Gropnita, pl Copoul,
jud. Ia$i i continul prin In-
treruptiunI, de la V. spre E.,
trecind din teritoriul comuneI,
dupa ce maI india da nastere
la o ridicaturä foarte mare, in
fata satuluI Gropnita, numitä. :
La-Moara-TutueanuluT.
Drochief (Dealul-), deal, jud.
FAlciti. Vez/ Dealul-Drochier, co-
muna Gugesti, pl. Crasna.
partea de E. a com. Constan-
tine$6, pl. Vedea-d.-j. $i se vars5.
in Plapcea Mare, tot pe teritoriul
com. Constantine$ti.
Drog (Ripa-cu-), colina, in jud.
BuzAti, com. MAgura. Acoperitä
cu planta drog.
Droga, pirlia,s, in jud. Bacää,
pl. , com. SAndu-
le$ti, care se scurge in piriul
Turluiul.
Drogul, com. rur., in jud. R.-
SArat, pl. Rimnicul-d.-j., lingd
balta JirlAul sati Drogul.
www.dacoromanica.ro
DROGUL
Este a$ezatA in partea de S.
a judetuluI, la 28 kil., spre S.-
E. de ora$ul Rimnicul-Sarat,
in partea esticA a p15.$ef Rirn-
nicul-d.-j., la II kil. spre S.-E-
de comuna BAlaceanul, re$edinta
p15.$er.Comunele invecinate sunt :
Vi$ani, la 4 ldl.; Gradi$tea-d.-s.,
la 16 kil.; firldul, la 6 kil.; Galbe-
nul$i Slobozia-Galbenul, la 7 kil.;
Clineni, la 8 kil.; Amara, la 9 kil.
Se märgine$te la N. i la E.
cu com. Clineni, la S., cu com.
Vi$ani i JirlAul, despArtia prin
lacul JirlAul saü Drogul, la V., cu
comunele Galbenul sati Slobozia-
Galbenul.
Este o comuna de cimp ; nu
are dealurr In interiorul eI, ci nu-
maI icI $i colea sunt cite-va mo-
vile naturale, ca Movila-Drogu-
luI, Hoinari, etc.
La S. se aflA intinsa bala
Drogul, numita i JirlAul sati
ceni ; mal sunt $i 21 puturT.
Cdtunele cal./ o compun sunt :
Drogul, re$edinta, la E., Andree-
$ti la V.
Suprafata comuneI e de 35 to
hect., din carI to hect. vatra
comuner, 400 hect. ale locuito-
rilor, 3100 hect. ale proprietAtif
private.
Are o populatie de 252 fa-
milif, sati 938 suflete : 498 blr-
batl, 440 fenneI; 312 cAsItoritI,
609 necasAtoritI, 18 vAcluvI.
*tia carte 14 persoane.
Comuna are o bisericl, cu
mul Adormirea-Maici-DomnuluI,
ziditA In anul 1857 de locuitorr
are 17 pogoane pamtnt ; deser-
vitA de i preot, i dascAl $1.
paracliser. Este o $coala de bAetI,
fundatä in anul 1882 de lo-
cuitorf, condusä de i invatAtor
frecuentata de 32 elevI.
Comuna are 3200 hect. ara-
bile, mo hect. ima$, 200 hect.
neproductive (baltA).
In com. sunt : 114 plugurT,
1515 capete vite, din car/ 350
 DROGUL
bol, 195 vacr, 172 car, 48 epe,
640 Oí, 116 rimatorT.
Transportul productelor se
face prin gara FaureT, jud. Bu-
da, la 7 kil. spre S. de co-
muna.
Calle de comunicatie sunt
drumurr vecinale : spre Visani ;
Ciineni Gradistea-d.-s. Gil-
distea - de -j. ; Amara Balta-
Alba ; Jirlaul Nisipuri ; Galbe-
nul-Slobozia Galbenul-Balacea-
nulR.-Sarat.
Sunt 255 contribuabilT.
Veniturile com. sunt de 2952
ler, IO ball!, iar cheltuelile sunt
de 2945 ler, 98 banT.
Sunt in Drog 1 i comerciantT
si 9 meseriasr.
Drogul, sat, In jud. R.-Sarat, pl.
Rimnicul-d.-s., catunul de rese-
dieta al comuner Drogul, asezat
in paitea de E. a comuner,
pe malul N. al t'Alter Drogul.
Are o intindere cam de 6 hect.
(numar vatra satulul), cu o popu-
latiune de 165 familir, sal-1 546
suflete, din cal< 172 contrib.
Stiri carte ro persoane. Are o
biserica deservid de I preot,
I dascal si 1 cintaret ; scoala
comu neT.
Drogul, lac, in judetul R.-S6.-
rat, pl. Rimnicul-d.-j. ; se in-
tinde prin comunele Drogul Jir-
laul si Visani, mar poartá si nu-
mele de balta VAcenilor, un el-
tun ce s'a incorporat in com.
firldul; de Jirlaul si de Visani se
intinde si in comuna Slobozia-
Galbenul ; are o intindere de 700
pogoane, (350 hect)., cariladuc
un venit de 2600 ler anual; e
proprietate particulad ; contine
peste care se vinde in locali-
tate, Rimnicul-Sdrat si chiar in
Buzati.
Drogul, moviM, naturald in pl.
Rimnicul-d.j., comuna Drogul, in
256
jud. R.-Sarat in partea de N.
a el, chiar l'higa. catunul Drogul
azr tinde sa dispara, arad fiind
necontenit de locuitorT.
Drogul, a'eal, la V. comu riel Do-
briceni, pl. Ocolul, jud. Vilcea.
Drogi, poeli,v, pe mosia Dobirceni,
com. Dobirceni, judetul Boto-
sani.
Dropioul, cdtun, in pl. Ialomita-
Balta, pe cimpul Baragan, teri-
toriul com. Larga, jud. Ialo-
mita.
Drucul, luncet pe mosia Be-
resti, com. Zvorastea, pl. Berho-
mete, jud. Dorohoia.
Druganul, unul dintre piscurile
muntelut la Coarne, din com.
Bogdanesti, jud. Suceava, aco-
perit de brad, molift si fag.
Druganul. VezI Otesani, deal, ju d.
Vilcea.
Druganul, pilla, afluent al phi-
uluT Mea, jud. Suceava.
Drugàneasca, sat, jud. Ilfov, pl.
Znagov, face parte din com.
rur. Brezoaia. Se intinde pe o
suprafad de 273 hect., cu o
populatie de 355 suflete. D-1
G. D. Vernescu are 116 hect.
si locuitorir 157 hect.
Proprietarul reserva 32 hect.
pentru finete. Locuitorir cultiva
tot pamintul fard se alba izlaz.
In catun e o biserica, cu hra-
mul Sf. Nicolae, deservid de 2
preotT si 2 cintaretr; se afla. si 1 toriI cultiva tot terenul.
pod statator.
Comerciul se face de r cir-
ciumar. S'aii stabilit ad i 2 strainr.
Nundrul vitelor marT e de 135
si al celor miel de 253.
DrugäneIele, insua in Dunare,
www.dacoromanica.ro
DRUGXNEM
in dreptul com. Orlea, din jud.
Romanati.
Drugäne§ti, sat, face parte din
com. rur. Stoinesti-Palanga, pl.
Sabarul, jud. Ilfov. Este situat
spre S. de Stoinesti, intre fiul
Rastoaca si catea judeteana Bu-
curesti-Pites ti.
Se intinde pe o suprafata de
548 hect., cu 0 populatie de 418
locuitorT.
Mostenitorir Druganescu ati
300 hect. si locuitorir 248 hect.
Proprietarir cultiva. 275 hect.
(I0 sterpe, 15 islaz). LocuitoriT
cultiva 173 hect. (30 rdmin sterp e,
45 izlaz).
Are o bisericá cu hramul
Buna-vestire, deservid de 1 preot
si 2 cintaretT.. Comerciul se face
de 1 circiumar.
Numarul vitelor marT e de
307 si al celor miel de 345.
Drugäne§ti, sat, face parte din
com. rur. Buda-Prisiceni, pl. Sa-
barul, jud. Ifov. Este situat la
S. de Buda, pe malul drept al
riulur Arges. Satul SI-a mutat
vechia vatra din cauza acestur
riii, care din an in an ir mInca
malurile. Chiar azr daca se 1m-
predica inundatia, aceasta se
datoreste numar zagazurilor fá-
cute de locuitorT.
Se intinde pe o suprafata de
1015 hect., cu o populatie de
303 locuitorr
Biserica Sf. Ilie din Bucuresti
si D-na Natalia Fanuta aii 755
hect. si locuitorir 260 hect. Pro-
prietarir cultiva 430 hect. (res-
tul de 325 hect. padure). Locui-
Are o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae, deservid de r preot
si 2 cintaretr; o scoall mixta
frecuentad de ir elevr si eleve,
cu intretinerea canela judetul si
comuna cheltuesc 1660 ler
anual. Localul scoaler s'a con-
 DRUGUL
struit de Epitropia Bis. Sf. lije,
In anul 1885.
Comerciul se face de 3 cir-
ciumarI. Are i pod statator.
Numdrul vitelor marT e de 211
si al celor raid de 279.
Drugul,nume,purtat in vechime de
satul Väluta-d.-j., jud. Dolj, pl.
Amaradia, com. Mierea-Birnici.
Druica, catan, jud. BrAila, pen-
dinte de com. Bordeiul-Verde,
spre N. in depArtare ca la 5
kil.si asezat pe ambele malurI Drumul-BrAilef, deal, pe teri-
ale väeT cu acelaT nume.
Suprafata sa este de 24 hec-
tare. Are o populatiune de 34
fam., sati 155 sufl., carI locuesc bdtrinilor, trecead in vechime
in 30 case.
Vite sunt : 151 bol, 8o vacT,
5 taurI, 50 viter, 100 cal, 370
of 51 100 rimAtorr.
Druica, vale, jud. BrAila, incepe
de la N. com. Bordeiul-Verde,
ca 300 m. mar spre S. de ho-
tarul nade se Intilnesc mosiile
Bordeiul-Verde, Scheaul din co-
muna Urleascasi Perisorul ; mer-
ge spre S.-E. pana la sudul cA-
tunuluT Druica, de unde rami-
ficatla, numitA. Podiscd, apucA
spre S., pe lingA satul Bordeiul-
Verde si alta de la cat. Druica,
apucl spre E. pana la Tirlele-
luI-Viad ; de acolo spre N. si
la Burta-Encer se uneste cu Va-
lea-Encel.
Druja, pirtiaf, in jud. si pl. Te-
leorman, incepe din pAdurea din
com. Ciocesti-Mindra si se var-
sA in riul Cotmeana, in drep-
tul cAtunuluI Podisorul.
Drujevti, sat, In jud. Tutova, pl.
Simila, com. BAcani, pe 01111
Simila, spre S. de satul BAcani.
Are o populatiune de 201 loc.
(din carI 14 stid carte), locu-
ind In 25 case.
5982S. M'arel, Dleffnuar Gognadic Vol. III.
257
Drumul (Valea-cu-), vale, in
jud. BuzAti, com. Bäesti, cAtu-
nul Ciucirele ; se scurge In riul
Drumul - Bàicoiului, trup de
pädure, a statuluT in jud. Pra-
hoya, in intindere de 67 hect.,
care impreunä cu trupurile GA.-
geanca, (106 hect.), Degerati,
(62 hect.), si Gura-CumetreI (185
hect.), formeazA pAdurea Mis-
lean ca sati GAgeni-Mislea.
toriul jud. FAlcid si Covurluid.
Pe culmea acestur deal se aflä
un drum, pe unde, dupa spusa
hordele turcestI de la cetatea
BrAild la Hotin.
Alta versiune poporand asu-
pra DrumuluT-Brailel este : A-
cest drum incepe de la BrAila
si se °preste la Hotin, in N.
Basarabier, de la BrAila vine pe
la VA.deni (Siret), pe lingA Fi-
lesti, Tulucesti, apoi drumul
mare drept la Cealmäul, unde
era Baia-Turceascä, conac al
Turcilor si o micA autoritate
pentru crestinT ; de aicI pleacA
la MAstIcani si merge spre N.
pe culmea dealuld cu acelasI
nume, pe mosia PAscanilor, VII-
destilor, Oancer si, la gura Chi-
rilestilor (OarbeT), se coboarA
iaxAsI la catea judeteanA i strA-
bate prin Rogojeni spre N. pe
culmea dealuluI cu acelasi nume,
trece pe lingl VAdeni (mosie a
statulul), de unde dà in jude-
tul Tutova la com. BlAgesti, I-
gesti, pe ling5. Iepureni ; de aid
inträ in jud. Fälciü, unde se
bifurc5. spre E. cu trecAtoarea
prin Leova, lar la cazurl prin
Sculeni si chiar prin &triza
(mosie a rAposatulur M. Kogil-
niceanu) ; apor merge direct spre
BAltl si apoI la Hotin.
BAtrinii povestesc cA acest
www.dacoromanica.ro
DRUMUL-M ARE
drum era pretins de Turd ca
drept al lor, pentru trecerea
tutulor hordelor tatIresti; ieni-
ceresa, etc. ; de multe orT nu
lAsad pe crestinT si pAmtnten1
sä treacd pe el.
Drumul-cel-Mare, numire ce
se mal dA ceitunuluf MAllesti-
d.-s., com. MAllesti, plaiul VAr-
billul, jud. Prahova.
Drumul-Ceril san al-Mierei,
drum, incepe de la com. Lita, din
pl. CAlmAtuiulul,jud. Teleorman,
trece prin comunele Ologi, Pia-
tra, etc. si se terminA la Zimni-
cea.
Drumul-de-Piaträ, fost drum
pietrit, prin pAdurile com. Ghir-
doveni, pl. Filipesti, jud. Pra-
hoya.
Drumul-Hotilor, drum, in par-
tea despre N. com. Segarcea-
din-Deal, jud. Teleorman; parte
din acest drum, care se im-
preunä ca vechiul drum al Ru-
silor, a dispärut ; locuitoril ad
fácut arAturT pe dinsul.
Drumul-lui-Anghelutä, drum,
jud. FAlcid. VezT Dealul-Viilor,
com. Bäsesti, pl. Mijlocul.
Drumul-lui-Arghir, cale, afta-
toare intre Galati si Pechea, pl.
Siretul, jud. Covurluid.
Drumul-luI-Gheorghitkpotecd,
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j., com.
Piscul, de unde incepe limita
de E. a com. care proprietatea
DomeniuluT Coroand.
Drumul-luI-Rujean, drum ve-
chiä. (VezT com. rur. Bucura).
Drumul-Mare, sat, jud. Dolj,
pl. Amaradia, com. Melinesti.
Are o populatie de 269 suflete,
33
 DRUMUL-MARE
170 bArbatf si 99 femeT. Locu-
esc in 83 case. CopiiI din sat
urmeazA la scoala mixtA din
satul Melinesti, ce este la 1776
m. depArtare. In anul scolar
¡892-93 'ail frecuentat scoala
13 bletT si 2 fete. Cu virstA
de small sunt 19 bletT si 2
fete.
In sat sunt 3 circiumT.
Este legat printr'o potecd cu
satul Odoleni.
In acest cAtun se allä rese-
dinta sub-prefecture pl. Ama-
radia.
Drumul-Mare, f.ost sat in 1873,
com. Negoesti, pl. Amaradia,
jud. Dolj.
Drumul-Mare, mofie, jud. Dolj,
pl. Amaradia, com. Melinesti,
satul Drumul-Mare.
Drumul-Mare, drum natural, ce
merge din Tecuciii la Galati pe
hotarul com. Barcea, jud. Tecu-
ea.
Drumul-Mare pädure, la N.-E.
de satul BrAtulesti, lingA ho-
tarul jud. Covurluiti ; face parte
din com. Corodul, judetul Te-
cuciii.
Drumul-Mare, ,es, jud. Dolj,
pl. Amaradia, com. Melinesti,
pe care este situat5. comuna.
Drumul-Morel, loc ,ces, la V.
de satele : Puteni si Mindresti,
com. Puteni, pl. Nicoresti. jud.
Tecuciti.
Drumul-Oil, drum vechig, ?ti-
tre com. rur. Corzul si com.
rur. Guardenita, pl. Dumbrava,
jud. Mehedinti.
Drumul-Oil, drum, in jud. R.-
Vilcea, Olt si Romanati. Acest
drum e asa de lung O. uneste
258
muntir cu DunArea. Pe el se
coboarA ciobaniT din munte Cu
oile spre baltA.
Drumul-Oilor, movile, in jud.
BrAila, la S. de satul Rusetul
pe unde tree oile de la munte
la baltA si inapol.
Drumul-Oilor, deal, jud. Olt,
pl. Vedea-d.-s., com. Topana.
Drumul-Olaculuï, catun (tirlA),
in jud. Ialomita, pl. Ialomita-
Balta, com. Langa, pe cimpul
BArAganul.
Drumul - Päzei, mahala, jud.
Dolj, pl. jiul-d.-m., com. DrA-
nicul.
Drumul-Pe§teluï, drum, jud. Il-
fov, pl. Oltenita, intre com. Lui-
ca si pAdurea Ciornuleasa.
Drumul-Piciorului, plidure, pe
mosia Stincesti, jud. Botosani,
pl. Tirgul, com. Curtesti.
Drumul-Po§teI, sari al-Craio-
vei, drum, jud. Teleorman ; pu-
nea in legaura crawl Turnul
Cu Zimnicea pe la Caracal si
trecea pe lingA com. Lita, MA.-
gurele, FlAminda, Piatra, etc.
pAnA la Zimnicea.
Drumul-Präjei, vale, in jud. Ia-
lomita, pl. Borcea, teritoriul com.
Cacomeanca, pe cimpul BArl-
ganul.
Drumul - Säpat (Movila - de-
la-), movild, in jud. BuzAti, com.
CernAtesti ; face hotarul despre
com. MArAcineni.
Drumul-Särei, stalie de cal de
poftie, la anul 1836, In jud. Il-
fov, pe drumul intre Bucuresti
si CAlArasi (120 kil.), intre sta-
tiile Tinganul si Obilesti.
www.dacoromanica.ro
DRUNCA
Druta,deal,jud. BacAti, pl. TazlAul-
d.-j., de pe teritoriul comunel
BrAtila.
Drumul-Siref, drum vechig, ce
incepe din Ocnele-Mati (R.-Vil-
cea), trece prin Caracal si ape
pAtrunde in com. CAlArasi, jud.
Dolj, prin viile locuitorilor, de
unde merge spre Bechet. Pe el
se transporta in vechime sare
si se transportA si azT, de unde
si numele luT, de Drumul-SArer.
Drumul-Tätarilor, cale, jud.
Prahova, prin care castrul ro-
man GrAdistea comunica cu
cele-l'alte pArti ale DacieT, si
care trecea prin FAget si des-
fiintatul sat StAnesti, si se lega
la gura Teisanilor cu marea
sosea impTetritA, care, se crede,
dupa spusele bAtrinilor, cl tre-
cea prin comunele : Boldesti,
MAgurelele, Scliosi, Gura-Vitioa-
reT, VA.leni - de - Munte , Homo-
riciul, IzvoareIe, MAneciul - PA-
minteni, Mdneciul-Ungureni, cA-
tunee: Valea-LargA si Plletul,
apoT de ad i se indrepta pe albia
TeleajenuluT pe Valea-DraculuT
In sus, si trecea in Transilvania,
pe la Poiana-Fetel.
Pe aceastA cale a comunicat
acest castru cu cele-l'alte ce-
tAtI din Dacia SuperioarA si cu
cele din Dacia MeridionalA.
Drumurile, deal, In raionul com.
Rddesti, plasa Riurile, judetul
Muscel.
Drumurile-Mari, drumurf vechr,
jud. Dolj, pl. Doljul-d.-j., com.
Poiana-Plenita ce trece prin V.
comuneT ; din aceste drumurl
incepe limita de N. a comuneT
Verbita.
Drunca, riper, pe mosia Cor-
jAuti, com. Pomirla, pl. Prutul-
de-Sus, jud. Dorohoid.
 DRUTA
Druta, plidure, jud. BacAll, pl.
TazIgul-d.-j., com. BrAtila a luI
A. Ovanes. Este foioasä si are
ca esente : fag-I si stejarI. Are
o intindere de 856 hect. si este
supusa regimuld silvic.
Drutesti, inofie, proprietatea lui
Costache Nicolaa, in jud. Tecu-
ciii, com. Valea-Rea.
Drutesti, padure, pe mosia de-
functuluI proprietar Costache
Nicolan, in jud. Tecuciti, satul
Calimaneasa, pl. Zeletin, com.
Valea-Rea.
Drutesti, fria, jud. Tecuciti ; iz-
voreste din lipa cu acelasI nume,
la N. de Calimaneasa in com.
Valea-Rea, si se varsa in partea
sting5. a ZeletinuluT, in raionul
aceleeasi comune.
Duan-Chioi-Orrnan, pa- dure, in
jud. Constanta, pl. Silistra-Noug,
pe teritoriul com. rur. Ghiuve-
gea, pe ramificatiile V. ale dea-
luld klezarlic Bair, intinzindu-se
pe ling5. balta Iortmac. Are o
intindere de 220 hect., carI a-
partin toate statuld. Esente :
fag, mesteacan si carpen. Este
tgiatA de douä drumurl: cel ju-
detean, Ostrovul-Lipnita-Cuzgun
si cel comunal Cisla - Ghiuve-
gea.
Dubanului-Muchea (Crucea-
Popil), colinc4ipunctde hotar,
in judetul Buzaa, comuna Ca-
tina.
Dubasul, sat, jud. Baca'', pl. Bis-
trita-d.-s., com. Slobozia-Lun-
cani, asezat pe piriul cu acelasI
nume. Are 32 t'a.m., san 139
sufl. Vite sunt: 3 cd si 64 vite
cornute.
Dubasul, piriiirf, jud. Bacati, pl.
Tazlgul-d.-s., com. Slobozia-Lun-
2:39
cani; udä satul cu acelasI nume
si se scurge in Trebis.
Dubäsariul, deal, jud. Falcig,
parte acoperit cu padure ; pe
coasta luI se aliä asezat satul
Cozmesti, com. cu acelasI nu-
me, din pl. Podoleni.
Dubäsariul, peldure, jud. Fakir'.
(VezI Dubdsariul, deal).
Dubina, vale, pe rnosia Plo-
peni, jud. Dorohoiti, pl. Baseul,
com. Borsesti.
Dubita, iaz, pe mosia LAtai, ju-
detul Botosani, plasa Cosula,
com. DIE
Dubruvfitul, girld, ce se des-
face din riul Jijia, la locul nu-
mit Tudose, din satul Lazareni,
jud. Iasi, pl. Branistea, com.
Golaesti, si, sub numirea de Du-
bruvAtul, curge spre E., incon-
joarg satul Goldesti si se 'fin-
preung iardsI cu Jijia mal in
jos de sat.
Duca, deal, in jud. Prahova, in
partea de V. a com. Margineni-
de-Sus, pl. Filipesti. A fost plan-
tat cu vit5., care s'a distrus din
cauza filoxerd. Asta-zI serva
pentru pAsunatul vitelor.
Duculeasa, localitate bdltoasd,
jud. Brdila, pe lunca Siretuld
ca la 3 kil. spre S.-V. de satul
Cotul-Lung, linga soseaua Bra-
ila-Focsani.
Duculesti, atun, din jud. Ar-
ges, pl. Topologul, pendinte de
com. rur. Alimgnesti-Cioffingeni.
Are 65 fam. si o biserica ve-
chie, cu hramul Sf. Ingerl, de-
servita de 1 preot si 1 &in-
taret.
Duculesti, cdtun, jud. Arges, pl.
www.dacoromanica.ro
DUDA
Pitesti, pendinte de com. rur.
Poiana-Laculul.
Ducului (Dealul-), deal, jud.
si pl. Prahova, com. Breaza-de-
Jos. Parte din acest deal este
acoperit cu prud, n'Id, alunI,
etc. ; iar parte serveste pentru
pasune.
Duda, com. rur., in partea de
S. a pl. Podoleni, jud. Falda,
mArginita la N. cu comunele:
TAbAlaesti, PAhnesti si Drin-
ceni ; la S. cu comuna Hui;
la E. Cu comuna Risesti si riu/
Prutul si la V. Cu comunele:
Iepureni si TabAlgesti.
Este formata din satele : Duda
si Novaci.
Suprafata teritoriuld comund
e cam de 4217 hect.
Are o populatie de 275 fa-
miliI, saa 1168 suflete, din cae
190 contribuabilI.
Are 2 bisericI, deservite de
2 dascall ; o scoalg, conclusa de
1 invdtator. Este udatg de
pirdele : Racea si Duda, si in
partea de E., de riul Prutul.
In centrul sati se afla 2 iazurT.
Vite marI cornute sunt 992
of 2805, cal 90 §i. porcI 166.
Duda, sat, in partea de S. a
comuneI cu acelasI nume, pl.
Podoleni, jud. Falciù, asezata
pe coastele dealurilor Duda si
Lohanul, udat prin raijloc de
piriul Duda ce formeazg \ralea
cu acelasl nume.
Suprafata teritorulur satuld
este de 2254 hect. Are o po-
pulatie de 155 familii, satl 671
suflete, din carI I io contribua-
bilI.
Este resedinta comund. Are
o scoalg, infiintatA 'In anul 1881,
frecuentatA de 44 elevI; o bi-
sericA, cu hramul Adormirea-
MaiceT-Domnuld. Aceasta bi-
serica e facuta in anul 1803,
 DUDA
de catre Grigore Kogalniceanu
si 3 locuitorr din Tabaldesti,
anume : Albu, Acsinte si Mo-
oilea
b Este deservid de un
preot si un dascal.
Duda, deal, in partea de E.
a satuluT Duda, comuna cu
acelasT nume, pl. Podoleni, jud.
Falcia, pe a caruia coasta. de
N.-E. se zice ca a fost asezat
din vechhne satul Duda care maT
tirzia s'a stramutat pe coasta
de S. unde se pretinde ca
era codru mare si locuitoriT se
puteaa ascunde de incalcarile
vrAjmase. Urmele pe icT pe colea
a cite unuT arbor mare, urme ce
se vad i asta-zT, dovedesc ca a
existat inteadevär ad codru In
trecu t.
Duda, Mg, jud. Falcia, format Dudele, deal, format pe malul
din mal multe izvoare, ce se drept al CalmatuiuluT, la S. de
scurg dintre valsoarele dealului
Lohan ; trece prin mijlocul sa-
tuluTDuda, din comuna Duda, pl.
Podoleni, despartindu-1 in douá
partf de o potriva. Curge de
la V. spre E.-S. si se varsd in
pIrIiaul Novaci (11.Acea).
Duda§i, sat, jud. Mehedinti, pl.
Ocolul-de-Sus, com. rur. Simianu
Are 47 case. Este situat pe
drmul drept al riuluT Topolnita.
Duda§i, insuld, in Dunare, in
dreptul com. rur. Schela-Clado-
veT, plasa Ocolul-de-Sus, judetul
Mehedinti.
Duda§i, pichet de granild, pe
marginea Dunärel, in jud. Me-
hedinti, pl. Ocolul-de-Sus.
Duda§i, sat, in jud. Mehedinti,
plasa Ocolul- de- Sus ; tine de
com. rur. Schela CladoveT ; are
49 case.
Dudäul, las, lingA satul Popesti,
260
com. Popesti, pl. Cirligatura,
jud. Iasi.
Dudeasca, fost sat, in jud. lato.
mita, plasa CimpuluT, pe mosia
Dudeasca ; era sat separat spre
N. de satul Armasesti, cu care
acum este unit.
Dudeasca, iaz, rupt din riul Pra-
hoya, care trece prin com. Dir-
monesti, pl. Filipesti, jud. Pra-
hoya.
Dudeasca, mofie, in jud. Ialo-
mita, pl. CimpuluT, teritoriul co-
muneT Armasesti. Are 3500 hect.,
din carT 5 hect. padure si 65
hect. baltis, pe valea piriulul
rata. Pe aceastá mosie se afta
satul Radulesti.
com. Seaca-Belciugata, pl. Ser-
banesti, jud. Olt.
Dudele, heleftea, pe apa Calma_
tuiuluT, la S. de com Seaca-
Belciugata, plasa erbanesti, jud.
Olt.
Dudele-Mari, munte,la margin ea
de N.-V. a jud. Dimbovita.
Dudele-Mici, munte, jud. Dimbo-
vita, care, impreund Cu DudeIe-
MarT, formeaza cotul dintre Lea-
oa ta, din jud. Muscel, Transilva_
n ia si muntiT de lingA riul Ialomita.
Dudescul, com. rur., jud. Braila.
Este situad pe malul drept al
vaiT CAlmatuiuluT. Se margineste
la E. cu Slujitori-Albotesti ; la
S.-V. cu Fleasca ; la N. cu
Batogul si la S. cu Tatarul. Are'
o populatie de 160 familiT, sati
700 suflete, din carT 114 contri-
buabilf. Stiti carte 81 persoane,
nu stia, 920.
Venitul com. e de 2352 leT,
www.dacoromanica.ro
DUDESCUL
20 b. si cheltuelile, de 2330 leT,
68 b.
Suprafata comuneT e de 3400
hectare.
SatenT impropri etaritT din 1864
sunt 97 si neimproprietaritt, 15.
Are i debit si 4 circiume.
Vite marr cornute sunt 788
(408 boT, 275 vacT, IO taurT, 89
sunt 3
viteT si 6 bivoli) ; cal,
2026 oT i T5 rimatorT.
Suhatul vitelor e de 1255 hect.
Are i biserica, infiintata de
fostul proprietar Stefan Jianu,
deservid de I preot ; I scoala
mixta; o moara de vint si cite-
va gradinT cu pornT fructiferT.
DrumurT: la Slujitori-Albotesti
spre E. (4 kil.); la gara Dudesti
spre S.; la Fleasca spre S.-V.
(5 U.)
Comuna este infiintata cam
de pe la 1790, spun batriniT.
Dudescul, sat, in partea de N.
a com. cu acelasT nume, jud.
Braila, pe muchea platouluT de
S., ca la 57 kil. spre S. de ora-
sul Braila. Se zice ca este in-
fiintat de vre-o 100 anT de ve-
chiul proprietar Jianulcare aduna-
se la un loe pe totT tirlasiT de pe
mosie. Vatra satuluI e de 25
hect. Sunt 130 de case; 3 cfr.
ciumT; 2 lipscaniT; o bacanie;
o moara de vint.
Are o biserica, zidita la 1865
de catre Stancia Mocanul, de-
servid de i preot, i cintaret
paracliser ; o scoala mixta,
infiintata de stat, si frecuentad
de 33 elevT. Populatia e de 155
familiT, saa 680 suflete, 330 bar-
batI si 350 femeT. Stii1 carte 31
persoane, nu ?tia 599.
Vite sunt: 770 vite mari
cornute, 430 caT, 2 magarl,
4600 of, i 150 rimAtorT.
Dudescul, mofie, pendinte de co-
muna cu acelasT nume, judetul
Braila, proprietatea d-luT Al. C.
 DUDESCUL
Nicolescu, cu o suprafata de
3498 hect., aducind un venit
anual de 28000 le!.
Dudescul, deal, in jud. Buzda,
com. Na.eni, cat. Pro$ca.
Dude§ti, com. rur., in jud. Ialo-
mita, pl. Ialomita-Balta. Este
situata in partea cea mai de S.-
E. a plA$il, intre comunele Fete$ ti
$i Cocargea, din pl Borcea.
Teritoriul comund se intinde
din Dundre, spre N.-V., coprin-
zind parte din ínsula Balta si
cimpia BaraganuluT, pe o su-
prafata de 6250 hect., din car!
4000 hect. pamint de cultura.,
75 hect. padure si 2175 hect.
baltis, coprins filtre Dunäre $i
Borcea. Mo$ia, sub denumirea
de Dude$ti- de -Balta, apartine
EforieT Spitalelor Civile din Bu-
cure$ti si este arendata cu suma
anuala de 37100 le!.
Dupa legea rurald din 1864
sunt improprietariti 158 locui-
tori; neimpropietaritI mal sunt
104 locuitori.
Se compune dintr'un singur
sat, situat pe tarmul sting al
Borcir, pe coasta Baraganulur
$i spre V. de satul Fete$ti,
de care se desparte numar prin-
teo mica strada. Acest sat
este format din unirea a trei
miel sate: Vlacheni, Raza $i
Dudesti, ce eral separate $i
care prin imultirea populatiuneT
s'ail unit, formind un singur
sat.
Populatiunea comuneI este
de 333 familii, saa 1503 su-
flete: 1498 RominT, 3 GrecT $i
2 Ru$T; 369 agricultor!, 22 me-
serial, 14 comerciantl, 6 avind
profesiuni libere, 12 muncitorT
si 31 servitorl. tiii carte 330
persoane.
Vite sunt : 33o cal', 3140 bol,
10250 oT, 35 capre, 25 bivolf,
45 asinT $i 450 porci.
261
Venitul comunef, in 1887
1888, era de 4535 le! li. chel-
tuelile de 5070 le!.
Sunt dota $coli, una de baetT,
conclusa de un invatator sa-
lariat de stat si comuna $i
una de fete, conclusa de o in-
vatatoare, retribuitä de comuna.
Ambele $colIsunt frecuentate de
8o elevi li. 34 eleve.
Are o biserica, deservitä. de
I preot si 2 dascalT.
Dude§ti, sat, in jud. Ilfov, pl.
Dimbovita; face parte din com.
rur. Dude$ti-Cioplea. Este situat
spre E. de Bucuresti, pe malul
sting al riulur Dimbovita, in-
conjurat la S.-E. si N. de dea-
luri ; la V., spre Vitan, pamintul
e maT lasat.
In urma mazilireT luT Leon-
VodA, Radu fiul lul Alexandru
Ilia$, fu desemnat de Sultan sa
ocupe tronul Tare!. El in tra in
Tara cu oaste compusa din Mol-
dovenT, T'Atad $i Turci. Mateia-
Basarab, care ocupase tronul
cu o luna inainte ii Tese toa-
inte cu armata intre Dude-
$ti si Plumbuita, la anul 1632,
Oct. 26. Aci se dete lupta $i
dupa cum spune cronica : «Fost-
aa räzbolii mare de dimineata
pana seara, fost-aa Mar! mare
navala $i aii dat Dumnezea spre
seara O. izbinda a fost a luT
Mateia-Voda. ; iar Radu-Voda.
aa dat dosul, fugind cu capul
gol $i multe trupurT ají cazut
jos de sabie. Facutu-s'aii din
trupurile acestora o movild mare
in marginea ora$uluT despre Du-
de$ti ca sa se pomeneasca».
Aci e resedinta primArieT.
Se intinde pe o suprafata. de
1806 hect., cu o populatie de
942 locuitorr.
D-1 T. Eftimiii are 1493 hect.
$i locuitoriT 313 hect. Proprie-
tarul cultiva 823 hect. (415 ster-
pe, 197 izlaz, 8 vie, 49 padure).
www.dacoromanica.ro
DUDEST1
Locuitori cultiva 250 hect. (13
sterpe $i 50 izlaz).
Are o biserica, deservita de
2 preoti si 3 cintareti ; o $coala
mixta, frecuentata de 24 elevI
$i 40 eleve, cu intretinerea careia
statul $i comuna cheltuesc 2050
le! anual.
Comerciul se face de 6 cir-
ciumarT si 1 hangia.
Numarul vitelor marT e de
590 si al celor miel de 1074.
In Traité sur le commerce
de la Iller Noire (1787) de
Peyssonel, gasim cä sub dom-
nia luT Mihail Racovita, un boer
numit Dudescu, insarcinase pe
un neamt de a scoate pietre
dintr'o carierá, ce avea in ,una
din mo$iile sale, la cite-va leghe
de Bucure$ti. Neamtul descoperi
in aceasta carlea un filon de
aur ; el informa pe Dudescu $i-I
propuse de a lucra la aceasta,
luind $i el o parte din profit.
Incercarile fleute impreuna re-
t'Orä foarte bine si aa scos o
cantitate destul de mare de aur.
Aceastä descoperire nu fu mult
timp necunoscutä de Voevodul
Mihaia, cu toate precautiunile lu-
ate de proprietarul mo$ieT si de
antreprenor pentru a pastra tai-
na. Printul aduna pe totr boerif
intre carT se afla li. Dudescu,
si ara a-1 numi, spuse ca a a-
uzit, ca s'a descoperit o mina
de aur, in mosia unuia din bo-
eriT adunatT. El arata raul, ce
ar putea cauza Tare! aceasta
descoperire, pentru cä auzind
ministrul Otoman, ar expune pe
tos! locuitoriT Tare! $i maT ales
pe boerul, care a facut des-
coperirea in domeniul sla, la
tirania Turcilor. Boeril, dupa ce
ai.1 chitara toate cuvintele Voe-
vodulur, incheiara ca ar trebui
poruncit colegulul lor, ori-cari
ar fi, de a inceta sa lucreze la
aceasta minä li. de a trece in
acere aceasta descoperire. Nu
 DUDEg1
se mar vorbi de atuncr de a-
ceasta mina.
Dude§ti, stafie de dr.-d.-f., jud.
Braila, pl. Balta, com. Dadesti,
pe unja Faurel-Fetesti, pusa
In circulatie la 21 Noembre
1886. Se afla intre statille Cioara
(10.2 kil.) i Ciresul (10.4 kil.).
Inaltimea d'asupra nivelulur m'a%
rir de 46 m. 04. Venitul acester
statir pe anul 1896 a fost de
144321 leT, 37 banT.
Dude§ti-Cioplea, com. rur., jud.
Ilfov, pl. Dimbovita. E situata
spre S.-E. de Bucuresti, linga
riul. Dimbovita, 6 kil, departe
de Capitala.
Se compune din satele : Bir-
zesti, Cioplea, Dudesti, Cdtelul,
Vitanul, Progresul si Vacaresti,
Cu o populatie de 2089 locui-
torl, cae traesc in 426 case si Duduitul, vechig pichet de fron-
3 bordeie. tierd, pe malul Durar-el, in drep-
Suprafata totall a comunel e tul satulur Ciocanesti-Margineni,
de 5708 hect. Statul, insurateiT pl. Borcea, jud. Ialomita.
dupa mosiile Progresul i Vaca-
resti, D ni! T. Eftimiti si D.
Voreas, ati 4452 hect. si locui-
torir celor-l'alte cat. 1256 hec-
tare.
Proprietarif cultiva 2108 hect.
(lomo ramin sterpe, 417 izlaz,
877 vie si so padure), locai-
toril cultiva 980 hect. (126 ster-
pe, 130 iziaz, 20 vie).
In comuna sunt 4 bisericI (la
Cioplea, Dude§ti, Catelul si Va-
cdresti); 3 scoale ; I moara Cu
abur!; i povarna; 3 masinT de
treerat cu abur!; 3 podurf sta-
tAtoare.
Sunt 413 contribuabilT.
Budgetul com. e de 15050
ler la veniturr si de 12923 leI
la cheltuelf.
Dintre locuitorT, 438 sunt plu-
garT, 43 meseriasT, 152 ati di-
ferite profesiunT.
Via se cultiva pe o suprafata
de 707 hect.
262
Comerciul se face de 23 cir-
ciumarI si 3 hangii.
Aratura se face cu 271 plu-
gurr: 219 Cu bol si 52 cu eal.
Locuitorif ati 320 care si ca-
rute : 248 cu bol si 72 Cu cal.
Numarul vitelor marT e de
1676 (254 caT si epe, 904 bol,
132 yac! si viter, 56 bivolf, 330
bivate) si al celor micf de 2584
(312 porcI, 2372 of).
LocuitorI improprietaritT sunt
263 si neimproprietaritI 396.
Locuitorii in mare parte sunt
Sirbr si se ocupa in special
cu cultura legumelor.
Duduca, prival, jud. Baila, care
pleaca din lacul Petroiul de la
S., trece din com. MihaiO-Bravul
in jud. Ialomita, unindu-se cu
alte lacurr.
Duduiti, vale, pe proprietatea On-
ceasca, a Eforier Spitalelor °-
l'He din Bucuresti, situata in pl.
Marginea, jud. Vlasca.
Dudul, com. rur., pl. Siul-d.-j.,
jud. Olt. E situata sub culraea
dealulur Oltul si in stinga Siu-
luT, la departare de 60 kil, de
capitala jud. i la 26 kil. de
resedinta
Se compune din 3 cat. : Du-
dul, Pläviceni si Mosteni. Are
o populatiune de 400 familiT,
sati 1700 locuitorT (1000 barbatr,
700 femer), din carI 380 contribua-
bilT, locuind in 44 case si 356
bordeie. Comuna e vechTe.
Despre infiintarea i primir er
locuitorT nu se stie nimic pozi-
tiv. Batrinir povestesc ca la in-
ceput com. se compunea numar
din cat. Dudul si din veo 15 fami-
lif din altul, numit Fiscalia. La
www.dacoromanica.ro
DUDUL
7864, mar multr locuitorT din
satul Plaviceni, de peste Olt,
jud. Romanati, stabilit aci
ati numit catunele Fiscalia
si Plaviceni, dupl numele sa-
tuluT lor.
Locuitorii sunt RominT, afara
de citr-va Bulgarr, i citr-va Ti-
ganl. ET se ocupa. cu agricultura
cresterea vitelor, unir si cu cul-
tura vier. Meseriall sunt : lo
dulgherr i zidarr, i fierar
5 timplarr.
Mosia e parte proprietatea E-
forje! BisericeT Cretulescu, care
intretine schitul Plaviceni, parte
particulara.
Dupa legea rurala, s'ad im-
proprietarit 135 locuitorT, cind
li dat 467 hect. pamint.
Viile, situate pe Dealul-Oltulur,
ocupa o suprafata de 50 hect.
Tot teritoriul com. se intinde
pe o suprafata de 1992 hect.
Pamintul de cultura, parte ne-
gru, humos i fertil, leste parte
galben, argilos si nisipos, mar a-
les pe Valea-Oltulur.
Vite sunt : 22 ca!, 45 Tepe,
130 bol, 6o yací, 40 bivolr si
bivolite, 1200 o! si 45 rimatorT.
In raionul com. sunt 2 bise-
riel : una e schit pendinte de
Eforia Bisericer Cretulescu. Ele
sunt deservite de 2 preotr si 2
cintaretr, platitT din budgetul
comuner.
coala exista in com. cam
de 25 ani. Se frecuenta de 46
elevr, totT baietr, din numarul
de 296 (180 b. si Ii6 f.) in virsta
de coalá,. Cu intretinerea ei,
statul cheltueste anual 1080 la
Localul e proprietatea comu-
n el.
S tabilimente industriale in
com. sunt: o moara si o pita
cu abur!.
Comerciul se exercita in com.
de 4 circiumarr.
Veniturile i cheltuelile dupa
ultimul budget, sunt de 2392 ler.
 DUDUL
oseaua judeteanA Slatina-T.-
MAgurele, leagl comuna la N.
cu com. Beciul si la S. cu Plopi,
SlAvitesti, din jud. Teleorman,
prin centrul com. trece o so-
sea comunalA.
La E. se aflA Dealul-OltuluT,
acoperit cu viT, de la care se Dudul, deal, pe malul Oltulul, in
intinde un platoti pAnA in CAl-
mAtuiti, pe care se af1á tarinele
locuitorilor, care se invecinesc cu
com. Cringeni din Teleorman.
Dealul are mai multe surpAturT
numite rusa', ca : Rusca-Dudu-
luT, Rusca-lul-Plopeanu, Rusca-
Mare, Rusca-Mostenilor, etc.
Pe teritoriul com. sunt 3 mo-
vile, din carT una e situad la
N. si &id la E., in cImpie, cam
paralel cu malul O ItuluT.
La V., raionul com. e limitat
de Siul. Pe dreapta luT, intre Siul
si Olt, se intind zAvoaiele OltuluT.
Dudul, sat, face parte din com.
rur. Chiajna, pl. Znagov, jud.
Ilfov. Este situat la E. de Chiaj-
na, pe malul drept al riuluf
Dimbovita.
Se intinde pe o suprafatA de
443 hect., cu o populatie de 195
locuitorT.
Are o bisericA, cu hramul Sf.
Gheorghe ; r moad cu apl ;
zalhana; i masinA de treerat ;
I pod stAtAtor.
Comerciul se face de 3 cir-
ciu marT.
NumArul vitelor marT e de
145 si al celor micT de 65.
Dudul, sat, face parte din com.
rur. Dudul, pl. Siul-d.-j., jud. Olt.
E situat la sudul comuneT, pe
coasta dealului Oltul si in stinga
SiuluT. E resedinta connneT. Are
243 familiT, saü 770 locuitorl
(415 barbatT si 355 femeT), din
carT 180 contribuabilT.
Este o bisericA cu urmAtoa-
rea inscriptie :
Aceasal biserici clridit la anul
263
1837, luna Aprilie, Cu ctitorfr Mirea SIL
yesca cu sotia sa Zamfira si filY lar Ale-
xandru i Safta.
S'a reperat in anul 1893. E
deservid. de I preot i I cinta-
ret.
raionul com. Dudul, pl. Siul-d.-j.,
jud. Olt, pe care se cultivl 49
hect., 25 ariT vie.
Dudul, moFle, jud. Ilfov, pl. Zna-
gov, proprietatea statuld. Ina-
inte de secularizare apartinea
M-reT Sdrindarul din Bucuresti.
La 1871 a fost ipotecatA pen-
tru asigurarea imprumutuluI do-
menial, cind se arenda cu 15,000
leT. Dela 1876-86 arenda a
scAzut la 9780 leT.
Dudul,pdelure partieulard, situatà
pe mo.$ia Dudul, com. Chiajna,
pl. Znagov, jud. Ilfov, supusA
regimuluT silvic. Este situatä in
linia de centud a forturilor din
jurul capitaleT.
Duduldf (Mägura-),mdgurd,la
V. comuneT Belitori, pl. Tirgu-
luT, jud. Teleorman, pe dealul
din dreapta Urluiului.
Duduruz (Valea-lul-), vale, In
com. Glodeanul-SArat, pe mosia
statuluT, jud. BuzAti. E acope-
ritA Cu semanaturT.
Dudutluc - Cucuciuc -Alceac,
vale, In jud. Constanta, pl. Si-
listra Nou5., pe teritoriul com.
urbane Cuzgun si pe acela al
comuneT rurale Enisenlia. Se
desface din poalele vestice ale
dealuluT Ghiol-Punar ; se indreap-
tA spre S., printre dealurile Mul-
ver - Acceuci, Cara - Amat, pe
dreapta si Cara-Amat pe stin-
ga ; are o directie generala de
la S.-E. spre N.-V. ; din drep-
tul satuluT Cara-Amat ja nu-
www.dacoromanica.ro
DUHNA
mele de valea Migeleti si sub
acest nume se deschide In
valea Beilicul, pe dreapta, lin-
gA orAselul Cuzgun, este diatä
de drumurile Cara-Amat, Bazir-
gian i Urluia-Nastradin ; este
acoperitA cu pIduri.
Duduvice§ti, sat, jud. Dolj, pl.
Ocolul, com. imnicul. Are 334
suflete, 185 bArbatT si 149 fe-
mer. Locuesc In 75 case si 6
bordee. In sat este o scoala
mixta, ce functioneazA din 1892
si e intretinuta de comunl. E
condusl de un lnvAtAtor. Lo-
calul scoaleT este de zid. In anul
scolar 1892-93, scoala a fost
frecuentad de 32 bAetT, din
48 copil in virstA de scoad.
Duful, atun, in jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, comuna Bora, pe
eimpul BIdgan.
Dugheanul. VezT Cirsdnesti,
deal, jud. Viicea.
Dugheanul, tezer, jud. BrAila,
situat la E. de japsa Bolbocul, in
care curge apa din Schioaca.
Duhamna, pddure, in jud.
hedinti, pl. Ocolul-de-Sus, pe
teritorul com. rur. Bresnita.
Duhna, pîrîia,c, provenit din iz-
voarele dealurilor de pe valea
DuhneT, jud. Teleorman. Se
scurge in riul CAlmAtuiul, in drep-
tul com. Lisa.
Duhna, vale, in jud. Teleorman,
pl. CAlmAtuiului ; incepe din a-
propiere de valea SuroaieT, mal
spre N.-E. de com. Traian ;
strAbate mosia Piatra, unde se
lArgeste din ce in ce maT mult,
formind aproape de gura eT
dealurT inalte pe care sunt plan-
tate vil si din carT curg izvoare
abundente de apA, ce dan nas-
 DUICA
tere unur pirlias Cu numeie tot
de Duhna. Gradinarir cultivatorr
de zarzavaturr se servesc de
aceste ape pentru irigatlunr.
Valea Duhner se pierde la in-
trarea in com. Lisa.
Duica, vale. Vezr Fintiner (Va-
lea), comuna Radesti, judetul
Muscel.
Duimgi, sat, in jud. Tulcea, pl.
Istrulul, catunul com. Cara-Nas uf.
E situat in partea sudica a ju-
detuluf si cea de a
S.-V.
comuner, pe ambele malurr ale
piriului Duimgi, la 4 kil. spre
S.-V. de resedinta comuner,
satul Cara-Nasuf. Are o intindere
de 63 hect. si o populatie, in
cea mal mare parte bulgareasca,
de 83 familir, saa 315 suflete.
Pamintul este favorabil agri-
culturel. Locuitorir se ocupa cu
pescuitul i Cu extragerea sarer
din apa saratä a laculur Tuzla,
unde Statul posea. doul sa-
line.
Duimgi, de deal, in jud.
pl. Constanta, pe teritoriul co-
muner Cara-Harman si anume
pe acela al catunulur sla Peletiia.
Este situat tocmaT la hotarul
celor dota judete, la o distanta
egalä intre satele Peletlia si
Duimgi (judetul Tulcea). Prin
apropiere si pe la vestul sati trece
drumul comunal Duimgi-Peletlia.
Are 83 de metri inaltime. Este
acoperit cu verdeata.
Duimgi, virf de deal, in jud.
Tulcea, pl. Istrulur, pe teritoriul
com. rur. Cara-Nasuf, i anume
pe acela al catunulur sati Duimgi.
Este un vid' estic al dealulur
Cascalic-Bair, din partea sudica
a plaser si a comuner. Are o
inaltime de 83 m., dominind
astipra satulur Duimgi si dru-
muluT comunal Duimgi-Peletlia,
264
ce trece pe la poalele lur. E
acoperit cu verdead.
Dulmgi, alta numire a laculut
Tuzla, jud. Tulcea, in care se
varsa pirlul Duimgi.
j ud. Tulcea,
pl. Istrulur, pe teritoriul comu-
nelor rurale Cogelac si Cara-
Nasuf. luat numele de la
satul Duimgi, pe care il uda.
Izvoreste sub numele de Inan-
Dere diii poalele sudice ale
dealulur Hagi-Avat-Bair ; se in-
dreapta spre S. mar india,
avind o directiune generala de
la N. - V. spre S. - E; trece
prin satul Trua - Cesure , de
unde esind ja numele de Du-
imgi ; trece prin satul Tari-Ver-
de, linga care taie soseaua
nationall Tulcea-Babadag-Con-
stanta ; de ad i se indreapta
spre E.; trece prin satul
Duimgi, si se varsa in partea
vestid a laculur Tuzla, care
mal poarta i numele de lacul
Duimgi. Cursul sati are o lun-
gime de 22 kil. Malurile sale
sunt, pina la Inan-Cesure, joase ;
de aci pina la varsarr, inalte
ripoase, ba i pietroase,
mar jos de Tan-Verde pana la
Duimgi. Sträbate partea sudica
a plaser, pe cea centrala a
comuner Cogelac, si pe cea
sud-vestid a comunel Cara-
Nasuf. Pe valea luT merge dru-
mul comunal Inan-Tari-Verde-
Duimgi. Basinul sati, cu o su-
prafata de peste 12000 hect.,
e cuprins intre dealurile Inan-
Bair si Cascalic-Bair de-oparte,
Haidin de alta parte. Ca aflu-
ent principal are piriul Cogelac,
pe dreapta.
Duiul, 1/mute, in jud. R.-Sarat,
pl. Rimnicul, com. Bisoca ; se
desface din culmea Ulmusoru-
lur ; brazdeaza Estul com.; se in-
www.dacoromanica.ro
DULCE (IZVORUL-)
tinde in com. Chiojdeni, prin-
tre &tul Talpa si riul Rimnicul,
si se termina in Rimnic ; este
acoperit cu padurr.
Dulbanul (Satul-Noil), ceitun
al com. Amarul, jud. Buzad.
Are 180 locuitorT si 42 case.
Dulbanul (Seme§asca),
in jud. Buzati, com. Amarul,
Dulbanul. Are o suprafata
de 2000 hect., din carT 1600
hect. arabile, 50 hect. fineata, ioo
hect. izlaz, restul sterp ; e ati-
pla mosier Fulga (Xanto) din
Prahova.
Dulbanul, movild, si tuata la N.
com. Stancuta, jud. Braila, la
3 kil. in drum, spre com. Cia-
eral, unde a fost alta-data un
sätisor cu numele movileT.
Dulbanul, priva', la E. moviler
Dulbanul, jud. Braila; uneste La-
cul-Poper, din com. Stancuta, cu
lacul Ciorile, din com. Vizirul.
Dulbanulul (Plaiul-), plaig, la
S. de com. Tirlesti, jud. Pra-
hoya, pl. Teleajenul, pe care
se afta padure si locurr de pa-
une.
Dulbanului (Valea-), vale, in
com. Amarul, cat. Dulbanul,
jud. Buzaa. Se uneste cu Valea-
Cailor si se scurge in lacul Bol-
desti.
Dulce (Dealul-), deal, pe mo-
siea Hiliseul-Gafencu, jud. Do-
rohoiti, pl. Cosula, com. Hiliseul.
Dulce (Izvorul-), ciitun al coin.
Gura-Sdrater, jud. Buzati, cu
doua Aprozesti si
°Milita. Are o populatie de
610 locuitorT si 107 case.
Dulce (Izvorul-) (Fure§ti),
 DULCE (IZVORUL-)
cdtun al com. Carpinistea, jud.
Buzati. Are o populatie de 710
locuitorT si 149 case.
Dulce (Izvorul- ) (Fure§ti),
mol*, in com. Cárpinistea, cat.
Izvorul-Dulce, jud. Buzar!; face,
impreuna Cu Balaurul, un trup
de 800 hect., din carT 400 hect.
arabile, 103 hect. fineata, 150
izlaz, 20 padurea DrIghicT
restul sterp.
Dulce (Izvorul-), jud.
Buzar'. (Vez! Pirscovelul).
Dulce (Izvorul-), piria, in jud.
R.-Sarat, pl. Rimnicul, com. Bi-
soca, izvoreste din muntele Bi-
soca ; uda partea de V. a com
si se varsa in piriul Recea-Mol-
dovanul, pe dreapta lul.
Dulce (Izvorul-), piria, in jud.
R.-Sarat, pl. Marginea-de-Sus,
com. Slobozia; izvoreste din
dealul paduros Gurguiatul, ucla
partea de V. a com., primeste
In sine piriul Rogoz si piriul
Coroteni, si merge de se varsä
In piriul Slobozia, maT sus de
catunul de resedinta Slobozia,
al aceleiasT comune.
Dulce (Lacul-), lac, situat la
V. si la 500 m. de com. Izlazul.
Dulce (Pirlul-), pirtiaf, in jud.
Bacati, pl. Trotusul, com. Gro-
zesti, care se scurge in Piriul-
Sarat.
Dulceanca, com rur., in jud.
Teleorman, pl. TirguluT, la ex-
tremitatea vaei Burdea, unde
porneste spre valea Vede!. Este
asezata pe coasta acestei vár,
invecinindu-se la N. cu com.
Radoesti si parte din Draga-
nesti ; la S., cu riul Vedea
com. Peretul, dincolo de acest
ris; la E., cu com, Albesti si
Mnin. A'orole /Ealanar Grograilo. Vol. ni.
265
la V., cu com. Meri-Goala. Ju-
matate com. este asezata pe
coasta dealului si jumatate din-
colo de acest deal, spre N., insa.
ara niel o intrerupere.
Suprafata eT, cu a proprieta-
tilor de pe dinsa si cu terenul
pe care sunt improprietaritl lo-
cuitorif, este ca de 1260 hect.
Proprietarul de capetenie este
Epitropia Asezamintelor Brinco-
venestl, care posecla 554 hect.
pamint arabil si 30 hect. pa-
dure.
Improprietaxiti dupa legea ru-
rala, pe aceasta mosie, sunt
19 locuitorT pe o intindere de
45 hect., restul este proprieta-
tea mosnenilor.
Sunt in aceasta com. si 361 2 formata din satele : Corhana,
hect. de vil'.
Com. are o populatie de 86
fam., san 438 sufl. ; 77 contrib.
Numarul vitelor este de 998
capete, din carT 209 vite marT
cornute, 6o ca!, 9 mägarT, 572
io capre i 138 rimatorT.
Budgetul comunel este de le!
1938, banT 52 la venituri si de
le! 1938, banT 34 la cheltueli.
Are o scoalä, conclusa de un
invatator si frecuentata de io
elevI; o biserica, deservita de
un preot si un cintaret.
Pe apa Zbirglezei este o moa-
ra de macinat.
Drumurile vecinale ale aces-
teI com. sunt : la Meri-Goala,
peste valea Zbirglezei si de aci
la Rosiorii; la Albesti, spre S.-
E. si la com. Licuriciul, spre V.
In partea despre S. a cora.,
pe dealul numit al luT-Panait,
se vad urmele intaritureT de pa:
mint, despre care se mentionea-
za la com. Albesti.
Dulceanca, in jud. Te-
leorman, pl. TirguluT, proprie-
tatea Asezamintelor Brincove-
nestI. Are o intindere de 584
hect. din carl 30 hect. paclure.
www.dacoromanica.ro
DULCE§T1
Dulceni, mofie, in jud. Teleor-
man, pl. TirguluT, situata in co-
muna Belitori. Este proprieta-
tea d-luT P. S. Aurelian. Are
o Intindere de 587 hect. pa-
mint arabil, din carl 5 hect.
padure.
Se invecineste cu trupurile
de mosie Depusa si Sf.-Ion, tot
din com. Belitori.
Dulce§ti, com. rur., in jud. Ro-
man, pl. Siretul-d.-j., spre V.
de orasul Roman si la o de-
partare de 12 kil, de el si de
II kil, de resedinta piase. Este
situata in cea maT mare parte
pe platoul ce separa piriul Va-
lea-Neagra de riul Moldova. Este
Dulcesti si Rosiori Cu resedinta
in satul Dulcesti. Are o popu-
latiune de 360 farn.,saü 1240 sufl.
Sunt 341 contribuabilf ; 335 case.
Stiti carte 76 persoane. Loc. ai1
430 vite marT cornute. Sant 2
bisericT : una de zid si alta de
lemn ; o scoala mixta, care in
anul 1886-87, a fost frecuen-
tata de 15 elevT, din 63 inscrisT.
Formeaza cu com. Bogzesti,
Branisteni si Cirligul o circums-
criptie. fiscala. Budgetul com.
este de 4641 leT la veniturT si
de le! 3740 la cheltuell. Este le-
gata cu orasul Roman prin osea.
Dulce§ti, sat, jud. Roman, pl. Si-
retul-d.-j., com. Dulcesti, pe am-
bele maluri ale pirialuT Valea-
Neagra, spre V. de orasul Roman
si la o departare de 12 kil. de
el si de I I kil. de resedinta
plaseT, pe soseaua Roman-Pia-
tra. Este resedinta com. Dul-
cesti.Are o populatie de 240 fam.,
sati 835 sufl., din cari 216 contri-
buabill. Stiti carte 6o persoane.
Are o fabrica, de spirt si 3 la-
zurT cu mor!. Se lucreaza rogo-
jinT, oale carute ordinare.
Sunt 284 vite mar! cornute.
84
 DULGEA
Are o bisericd de zid ; o scoa-
la mixta, care in anul 1886-87
a fost frecuentata de 15 elevI,
din 63 inscrisT. Ala' se gasesc
case marT si o livada fruwoasa
a d neT Sturdza, proprietara sa-
tulla. Este legat cu orasul Ro-
man prin osea.
Acest sat este infiintat inainte
san in timpul domnieT luT Ie-
remia-Movila, cacT biserica este
facuta de un boier Caraiman,
care a reusit a duce lul Iere-
mia-Movild banT in Polonia, pen-
tru care faptA VodA l'a raspla-
tit cind a venit la domnia Mol-
dover cu bara si mosie.
Dulgea, vale, in jud. Tulcea,
pl. Istrului, com. rur. Beidant ;
se desface din poalele E. ale
dealuluT Caragea-Punar ; se in-
dreapta spre E., avind o direc-
tic de la S.-V. spre N.-E., braz-
dind partea V. a pl. si a com.,
merge numaT prin paduff, prin-
tre dealurile Ghiur-Geamric si
Gogea-Bair ; dupa 3 kil, se des-
chide in valea plriuluT Beidant,
pe dreapta.
Dulgherul, sat, in jud. Constanta,
pl. Hirsova, com. Eni-Sarai.
E situat mal muit in partea
centrala a pl., si cea E. a com.,
la 412 kil. spre E. de cät. de
resedint5., Eni-Sarai. Este ase-
zat pe valea Dulgherul $i anu-
me pe malul drept al piriuluT
Dulgherul, fiind dominat de vir-
ful Dulgherul-Iuc, care este la
z kil. spre N.-E. de sat, si care
are o inaltime de 130 metri.
Suprafata sa este de 3915 Dulgherul, vale, in jud. Con-
hect., din care 75 hect. sunt stanta, pl. Hirsova, com. Eni-Sa-
ocupate numal de vatra satuluf
si de grädinT.
Populatiunea, a case! maiori-
tate o formeaza TurciI, este de
140 familiT san 737 suflete, o-
cupindu-se mal ales cu agricul-
tura. Pamintul pi oduce griii, o-
266
vaz si mein. Drumul comunal Ca-
rapelit-Cartal-Teleus, trece prin
partea N.-E. a satuluT. Din aceste
drumurT se mal ramifica al-
tele carT duc la Haidar, la Ma-
hometcea si la Curudjea; altul
pleacá prin partea S.-E. a satu-
lur si se duce la satul Muslu-
Bei.
Dulgherul, deal, In jud. Constan-
la, pl. Hirsova, com. Calfa si jud.
Tulcea, pl. Istrulul, com. Ca-
siincea. E o prelungire S. a dea-
luluT Curu-Bair. Se intinde spre
S., avind o directiune generala de
la N.-E. catre S.-V. Pe muchia
lul merge hotarul celor douà
judete. Virful cel mar inalt,
Turbencea, are 252 in., do-
minind asupra satulur si vAer
Casimcea si asupra satului Curu-
djea. Este acoperit cu finete si pe
la poale cu samanaturT.
Dulgherul, movild, in jud. Con-
stanta, pl. Hirsova, com. Sarai,
la 1 kil. spreN.-E. desatul Dulghe-
rul. Are I 30 m. in Altime si domina
satul, valea si plriul cu acelasi
nume. Este acoperit cu verdeata.
Dulgherul, piria, in jud. Con-
stanta, pl. Hirsova, com. Sarai,
cat. Dulgherul. Izvoraste din par.
tea S. a satuluT DuIgherul, liuda
si ?I ocoleste pe la S., apoT pe
la V., indreptindu-se spre N.,
unde se varsa In piriul Haidar,
dupd. un curs neregulat de 3 kil.
Malurile sale sunt in general
cam ripoase, maI ales spre N.
rai, cAr. Dulgherul. Trece prin
satul Dulgherul si se deschide
in valea piriulur Haidar, in
dreptul satuluT Carapelit. Are o
directiune maT intiiii de la N.-E.
catre S.-V., apoT catre V. si in
fine catre N.-V. E udatá de piriul
www.dacoromanica.ro
DI:MASCA
Dulgherul si dominata de mo-
vila Dulgherul-Iuc.
Dulgherul, vale, in jud. Tul-
cea, pl. Babadag, com. Ciu-
curova ; se desface din dealul
Ciucurova ; se Indreaptá spre E.,
tuteo directie de la N.-E. spre
S.-V., brazdind partea apusana
a comuner si a plasli; primeste
pe dreapta valea Atmagea, si
dupa un drum de 4 kil, se des-
chide in valea Arman-Cesure
(valea Ciucurova san Slava-Cer-
cheza), pe stinga el ; pe valea-I
merge drumul comunal Ciucu-
rova-Topolog (Constanta).
Duliga, vakea, coin. Pacureti, pl.
Podgoria, jud. Prahova.
Du/man, muche de deal, care
trece pe Ruga. movila Suliganu-
luT, jud. Braila si continua spre
S. pana la Muchea - CatiruluT,
formind hotarul N.-E. al com.
Sutesti de pe tarmul sting al Bu-
zaulul, ca la 8 kil. spre N. de
satul Sutesti.
Dulul -BrIncoveanului. VezT
Slobozia.
Dumasca, sat, in partea de E.
a com. Dobrovatul, pl. Crasna,
jud. Vasluin, situat pe doud coa-
ste de deal, prin mijlocul ca-
rora curge pirlul Dumasca ; are
o suprafata de 534 hect., pro-
prietatea locuitorilor, cu II hect.
vil, si o populatie de 100 fa-
milil san 518 suflete, din carT
36 familiT, san 130 suflete lipo-
venr si 3 familii evreestI.
Numarul vitelor e de 1231
312 vite lima' cornute, 553 oT,
104 cal i 262 rimAtorl.
Dumasca, podif, in com. Do-
brovatul, pl. Crasna, jud. Vas-
luiu ; are loc de ima.s si ard-
tura.
 DUMASCA
DuMasca, piria. VezT Dobro-
vdtul, pîriú, jud. Vasluiä.
Dumastei (Dealul-), deal, care
se intinde la E. com. Tdcuta, pl.
Mijlocul, jud.
Dumastef (Valea-.), vale, se
intinde spre E. com. Tdcuta,
pl. Mijlocul, jud.
Dumänoaia, vale, in jud. Buzdti,
com. Baba-Ana, 01. Baba-Ana-
d.-s.; e mg mult mire i pd-
puris.
Dumbosul, ieser, intre canalul
Cremenea si Vdlciul, din com.
StAncuta, jud. BrAila, *filtre la-
cul Chichinetul i privalul Coi-
aneasa, cu care se uneste prin-
teun prival.
Dumbrava, p/asd, in jud. Mehe-
dinti. luat numele de la
dumbrdvile i intinsele pdduri
seculare ce posedd.
Se mdrgineste la N. cu pl.
Motrul-d.-j., la E. cu jud. Dolj,
la S. cu pl. ampul, iar la V.
cu plasa Blahnita i plasa Oco-
lul-d.-j.
Este formatd din 25 co mune
si anume:
i. Adunap-Teiului, Cu cdt.:
Adunati-TeiuluT i Brigleasa.
Albulefti, cu cdtunele :
Albulesti, Pddina, Dealul-Mare
Mdrceni.
Bicleful, cu atunele: Bi-
clesul, Zmadovicioara, Branistea
Selistiuta.
cu cdtunul: Bd-
ldcita.
Cu cdtunele :
Higrul, Ursoaia,
Baltati-d.-j. ,
Dealul-Mare, Fata i Golineasa.
cu cdtunele :
13E04i-d.-s. si Giura.
Bdrboiul, Cu cdtuaul : Bdr-
boiul.
Botofefti, cu cdtunele : Bo-
267
tosesti, Paia-din-Dos i Paia din-
Fatd.
Busul, cu cátunele: Busul,
Gropanele, GrAdistea, Busuletul,
Milcioaia i Drdganul.
IO. Corzul, Cu cdtunele Cor-
zul si PArpdlesti.
Cosovdtul, cu cdtunele:
Cosovdtul si Piaiul.
Cleanovul, Cu cdtunele :
Cleanovul si Preajba.
Greceftz; cu cdtunul : Gre-
cesti.
Guardenita, Cu cdtunul :
Guardenita.
lablanita, Cu cdtunul :
Iablanita.
Pddina-Mare, cu cdtu-
nul : Pddina-Mare.
cu cdtu-
nul : Pdclina-Micd.
Piria, cu cdtunele :
Malul-Mic.
Pedid- Grosidul, cu cdtu-
nele : Podul-Grosuluï, Petra si
Podeni.
Secul, cu cdtunele: Secul,
urnandra, Zmadovicioara si
Tiuleni.
Slafoma, Cu catunul : Sla-
soma.
Smadovila, cu cdtunele:
Smadovita, Boceni, Popesti
Gulani.
Shincefti, cu cdt.: Stdnesti.
Stignija, Cu cdtunul: Stig-
nita.
.25. cu cd-
tunul : Valea-MarculuT.
In privinta administrativá, tsT
are resedintá in com. rur. Bi-
clesul; iar in privinta judiciarä
apartine judecdtorieT Ocolului
Strehaia i Recea din pl. Cimpul.
Suprafata totald a pldsei Dum-
brava este de : 70169 hect.,
din carT 14236 hect. sunt cul-
tivabile, 14076 acoperite cu pd-
dure, 1020 cu vil, iar restul
sunt necultivabile.
Este udatd de piriul Drincea
care poartä diferite numirT dupd
www.dacoromanica.ro
DUMBRAVA
numele localitdtilor pe unde
trece. Aceastd pl. este brAzdatd
de culmea DumbrdviT din care
se ramificd diferite dealuri, si
care se termina in jud. Dolj.
Statul posea. In aceastd pl.
4 mosiT cu un venit anual de
37.051 leT.
In aceastä pl. sunt 18 scoale
si 38 bisericT.
Are o osea judeteand, care
o strdbate, incepind din soseaua
nationalä., din dealul BaloteT de
la cele treT circiumI si duce pe
culmea Dumbrdvii la Izvorul-
BiclesuluT, trecind in jud. Dolj,
la com. rur. Cerndtesti.
Prin com. Corzul, Guardenita,
Bäldcita, P1:fina-Miel i altele
trece valul lur Traian.
Terenul pläset Dumbrava este
priincios agricultureT. Griul, nu-
mit griul de Dumbrava, este
de o calitate superioard.
Dumbrava, sat, in jud. Dimbo-
vita, pl. Dealul-Dimbovita, cdt.
com. Colanul. E situat pe so-
seaua judeteand Tirgoviste-G5.-
esti, la 3 kil. spre S. de ba-
riera Ciocirlanul i gara dru-
muluT de fer, pe malul.drept al
riuletulur Ilfovul.
Dumbrava, atun, in jud. Putna,
com. Crucea-d.-j., pl. Zabrautul,
numit ast-fel de la dumbra-
va de pe teritoriul luT. Este
situat pe podisul format de
malul $usiteT, care e acoperit
Cu vil.
Are o bisericd fihialä, cu hra-
mul Sf. Nicolae. Acest cdtun
se numea in vechime Butuceni.
Dumbrava, sat, face parte din
com. Huruesti, jud. Tecuciti. E
situat la E. comuneT, pe valea
Cdpotesti, departe de resedinta
comuneT de 3 kil. i 700 m.
Are o populatie de 15 fam.,sati
75 sufl., carT locuesc in to case.
 DUMBRAVA
Teritoriul satului este de 78
hect.
i'-a luat numele de la lo-
cul ses ce il °capa ; mal' inainte
aicI a fost padure.
Dumbrava, deal, in jud Buzau,
com. si cal. Tohani. Are 300 hect.
si produce vinurr renumite. Aci
se gil si viea Corbeanca, foasta
a /uf Brincoveanu.
Dumbrava, movild, in judetul
Bacau, plasa Bistrita-d.-j., la
V. de orasul Bacal.
Dumbrava, a'eal, jud. Bacati, pl.
Taz/Id-dejos, de pe teritoriul
coin. Ripile.
Dumbrava, colina', in jud. Buzari,
com. Vadul-Sorestilor, cat. Clo-
citi. Culmineaza in ,vf. DumbrA-
ve!,avind o indltime de 348
metri. E acoperita de pád. si
putina vie. Partea sa de N.
formeaza Muchea - D u mbravei,
care serva de hotar despre com.
Carpinistea.
Dumbrava, deal, in partea, de
V. a com. Hurdugi, plasa Mij-
loc, jud. Fälcia, pe.capatul caruia
este asezat o parte a satuluI
Hurdugi.
Dumbrava, deal, j ud. Iasi. Se in-
tinde dela N., din com. Ceple-
nita, .trece in com. Cotnari, am-
bele din pl. Bahluiul si se M'ir-
seste la S. in satul Hodora. Pe
podisul acestuI deal, in partea
despre N., se afla o dumbrava
numaI de stejarI, pe o intindere
ca de 50 hect., numita Dum-
brava-Rosie. Se zice ca acea-
sta dumbrava, dateaza din tim-
pul luI Stefan-Vodl-Cel-Mare.
Aceasta legenda se afirma si de
catre loan Niculcea, in Letopi-
sele, tom. II, unde zice : «Din cu-
vintele culese din om in om, se
268
vorbeste ca, tefan-Cel-Mare, a
facut maT multe dumbravI afard
de cele arätate de Logoatul
Costin, precum : la Botosani,
Cotnari si Roman, pe care nicI
LesiI nu le tagaduesc in cro-
nica lor». Chiar In Scrisoarea
Holdover de Dimitrie Cantemir,
iardsI se pomeneste de Dum-
brava-Rosie de la Cotnari, si in
care se zice ca Lesir o numesc
Bucov.
Dumbrava, deal, in partea de
V. a com. Cristes ti, pl. Cosilla,
jud. Botosani. Se zice ca a fost
acoperit cu padurl sati dum-
bravI ; ast5.-zi e loe arabil.
Dumbrava, deal cultivabil, in
com. Udesti, jud. Suceava.
Dumbrava, deal. V. Ivanestilor
(Dealul-), jud. Vasluiti.
Dumbrava, deal, numit asa de
la o padure ce a fost pe el ; se
intinde in partea de E. a com. Coz-
mesti, pl. Stemnicul, j ud. Vasluiu.
Dumbrava, deal, in partea de
N. a com. Miclesti, pl. Crasna
jud. Vasluiii, pe care se afla ste-
jarI barinI.
Dumbrava, izvor, jud. Botosani
pe mosia Deleni, din care ese
piriul Recea, un afluent al Bah-
luiuluI.
Dumbrava, loe arabil fes, jud.
Tecuciti ; mal' inainte a fost o pa-
dure de stejar ; acum 6o de anI
s'a tdiat si a ramas un loe
foarte ,"productiv. Este propri-
etatea razesilor din satul Liesti,
pl. Birlad. Se afla in partea de
E. a satultif si in legaturl cu
satul printr'un drum ce pleaca
din Hata.s
Dumbrava, pddure, jud. Bacati,
www.dacoromanica.ro
DUMBRAVA
pl. Bistrita-de-Sus, com. Mar-
gineni-Munteni.
Dumbrava, padure, de 21 hect.,
in com. Fintinele, pl. Siretul,
jud. Botosani.
Dumbrava, pdclure, de 45 hect.,
In com. Costesti, pl. Tirgul, jud.
Botosani.
Dumbrava, plidure, in jud. B.1-
zAti, com. Vadul-Sorestilor, cat.
Clociti, pe mosia Clociti ; are
140 hect.
Dumbrava, pddure, pe mosia
Godinesti, com. Hreatca, pl.
Herta, jud. Dorohoiii.
Dumbrava, pddure. Vez! Codrul,
padure, com. Gremesti, pl. Ber-
hometele, jud. Dorohoitä.
Dumbrava, peidure de gorun, in
partea de S.-V. a com. Pestisani,
plaiul Vulcan, jud. Gorj. Situará
pe ves, pe soseaua T.-Jiul-Tis-
mana. Este proprietatea statuld,
are o intindere cam de 750 hect.
Dumbrava, M'Are, jud. Ilfov,
pl. Znagov, la S. de padurea
Radu-Voda.
Dumbrava, perdure, in comuna
Bodesti-PrecisteT, pl. Piatra-Mu n-
tele, jud. Neamtu, situata in spre
partea satuluI Corni.
Dumbrava, pddure, linga. satul
Ghindloani, pe teritoriul com.
Cracloani, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu%
Dumbrava, plidure, a statuluI,
in intindere de 575 hect., pen-
dinte de com. Cocorasti-MisleI,
pl. Varbildul, jud. Prahova, care,
impreuna co trupul Cocorasti
(1883 hect.), formeaza padurea
Cocordsti.
 DUMBRAVA
Ambele trupurl se despart
prin apa MisleI.
Dumbrava, deal, in com. Preu-
testi, acoperit de padure de fag,
jud. Suceava.
Dumbrava, pildure de stejal , pe
mosia Harmanesti, jud. S uceava.
Dumbrava, deal cultivabil, intre
Cristesti si Mosca, jud. Suceava
Dumbrava,pddure, situad. la S.-
V. de satul Lehacea, com. Giur-
gioana, pl. Zeletinul, jud. Te-
cuela.
Dumbrava, padure, la N. de
satul Tataresti, com. Corni, pl.
BerheciuluI, jud. Tecucia.
Dum brava, pede de pddure de
stejar, pe proprietatea Vatra-Ma-
nastireI-Glava ciocul, pendinte de
com. Fferbinti, pl. Glavaciocul,
jud. Vlasca; tine de ocolul sil-
vic Cirtojani.
Dumbrava, res, se intinde la S.
satuluI Toporesti, jud. Vasluia,
pl. Racova, com. Cursesti.
Dumbrava, vie, in jud. Buzaa,
com. Tohani, proprietatea sta-
tuluI, pendinte de schitul Apos-
tolache ; are 6 hect. Produce
vin renumit.
Dumbrava-de-Jos, p/as Y, din
jud. Dolj, numita. Dumbrava de
la multele dumbravI ce se ga-
sesc inteinsa, lar dejos pentru
a se deosebi de vecina sa Dum-
brava-de-Sus.
Forma sa se poate asemana,
daca nu tinem seama de cite-
va cotiturI ale limitelor de S.
si de V., cu un drept-unghia,
lungit de la V. spre E.
Se invecineste la N. cu plasa
Dumbrava-de-Sus, inceptnd de
269
la com. Carpenul pana' la com.
Ciutura, plasa Jiul-de-Mijloc. La
S., cu plasa Cimpul, de la limita
catre judetul Mehedinti, pana
la comuna Motatei, lar de la
aceasta comuna se margineste
cu plasa Bäileti, pana in drep-
tul comuna' Intorsura.
La V. se margineste cu ju-
detul Mehedinti si la E. Cu plasa
Jiul-de-Mijloc.
Se poate imparti in privinta
reliefuluT in doua regiunI : re-
giunea de V., care este delu-
roasä fiind accidentará de dea-
lurile Guardinita-Radovan la N.
si de dealurile Cerbului si Do-
bridor, la V., continuat din
Dealul-Negru, din jud. Mehe-
dinti ; cea-l'alta regiune de S.
si E. este situata pe sesul Das-
natuiul.
Plasa Dumbrava-de-Jos, este
udata de riul Dasnáltuiuld, ce
vine din judetul Mehedinti
strabate aceastd plasa cu di-
rectiunea de la V.-E.; trece in
plasa Jiul-de-Mijloc, in dreptul
com. Ciutura. (Vezr Dasnatuiul,
Plasa Dumbrava-de- Jos co-
prinde 16 comune i anume :
Calugarei, Caraula, Cornul, Cor-
latele, Gubancea, Orodelul, Pe-
risorul, Plenita, Poiana-Plenita,
Risipiti, Rudari, Salcuta,
candul, Virtopul, Vela si Ver-
bita.
Inainte de 1892, aceasta pl.
era unita cu plasile Jiul-de-Sus
Dumbrava-de-Sus si purta
numele de plasa de Jiul-de-Sus-
Dumbrava. Coprindea in totul
43 comune. VezI Dumbrava-
de-Sus.
Populatia e de 6497 fam., saa
27445 sufl.
Numarul caselor si al borde.
elor este de 6583.
Resedinta plaseI este in com.
rur. .5 opotul.
Are 25 bisericI, deservite de
www.dacoromanica.ro
DUMI3RAVA-DE-SUS
18 preotI ; 21 scoale, din carT
19 mixte, i de 1310 si I de
fete, conduse de 17 invatatorI
si 4 invatatoare. Aceste scoale
sunt frecuentate de 432 copa,
356 135.0 si 76 fete, din 2892,
(1472 baeti i 1420 fete) in vlr-
sta de scoald.
Comerciul se face cu schela
Calafat si cu Cetatea, unde loc.
se duc cu cereale, lemne si vite
si de unde importa bacaniT, bau-
turl spirtoase, manufacturT, etc.
In comuna Virtopul, care este
resedinta sub-prefectureT Dum-
brava-de-Jos, se tin dota bil-
ciurI anuale, unul la 25 Mala si
unul la 15 August.
Calle de comunicatie ce stra-
bat plasa sunt :
Catea judeteand Craiova-Ce-
tatea, ce trece prin comunele
Salcuta, Virtopul, Caraula si
Risipiti. Calea judeteana Vir-
topul, Terpezita. Calea judeti-
anA Craiova-Calafat, care trece
prin com. Perisorul. Calea co-
munala Virtopul- Carpenul, ce
trece prin com. Gubancea. Ca-
tea comunala Virtopul-Verbita,
prin comuna Cornul i Calu-
gäreI.
Dumbrava-de-Sus,p/asti,in jud.
Dolj, numita ast-fel de la intin-
sele paduri ce posea..
Forma acesteT plasT se poate
compara cu un romb, ale ca-
ruT unghiuri ascutite sunt in-
dreptate in partea de N.-E. si
S.-V, iar unghiurile optuze in
partea de N.-V. si S.-E.
Limitele pl. sunt : la N., pl.
Jiul-d.-s., de care se desparte
printr'o linie conventionall, care,
incepind din dreptul com. Tiul,
merge in directia de V.-E., pana
in dreptul com. Raznicul ; de
aci se lasa spre S.-E., pana in
apropierea com. Predesti si a-
poi o la spre N.-E. pana da in
apa JiuluI.
DUMBRAVA-MARE
Limita de S. este formata de
o linie conventionala ce merge
cu directia N.-V.S.-E., des-
partind aceasta pl., de pl. Dum-
brava-d.-j.
Limita de V., catre jud. Me-
hedinti, este formata de o linie
conventionala, incepind din com
Tiul pana in com. Carpeni.
Limita de E. este formata, in
dreptul pl. Ocolul, de riul Jiul,
din dreptul com. Mihdita, pl.
Jiul-d.-s., panä in dreptul com.
Breasta. Tot in partea de E.
insa catre pl. Jiul-d.-m., limita
este formata de o linie conven-
tionalä, incepind din com. Brea-
sta 5i mergind cu directiunea
N.-E.S.-V. panä in dreptul
com. Ciutura, din pl. Jiul-d.-m.
Terenul acester plasi se poa-
te compara cu un amfiteatru a
carul parte culminanta este for-
mata de dealud, prelungiri din
pl. Jiul-d.-s., iar treptele ar fi
formate de 5esul pe care curge
riul Obedeanca i cu afluen-
tri
Printre dealurT putem cita
Dealul-SdIciilor, al Cernate5ti-
lor, al MazatuluT, al Triestenicu-
luï,continuat prin Dealul-Bucuru-
lur, Gogo5iul 5i alte multe dea-
lurl mal miel.
Riul principal al acesteT pl.
e Axil Jiul ce curge pe limita
despärtitoare intre pl. Dumbra-
va-d.-s. i Ocolul. Se incarca din
aceasta pl. pe malul drept Cu
riurile O b ed ean ca i Breasta.Vezf
aceste riurT.
Inainte de toamna anuluT 1892,
aceasta pl. era unita cu pl. Jiul-
d.-s., cind coprindea 43 com.
5i se numea pl. Jiul-d.-s. Dum-
*brava. Acele com. eran dupa po-
zitiunea lor ast-fel a5ezate : Pe
cursul superior al JiuluI se gd-
seati comu" nele : Almajul, Coto-
feni-din-Fatd, Brade5ti, Tatomi-
re5ti, Racari, Filia5i, Frato5tita,
Tintäreni, F1ore5ti, Poiana-d.-s.,
270
Argetoaia, Salcia, Tiul, Cerna-
te5ti, Raznicul, Bralostita, Sca-
ie5ti, Cotofeni-din-Dos i Mihaita,
iar pe culmea mal multor dea-
lurl : Prede5ti, Ple5oiul, Belotul,
Pietroaia, Sopotul, Brabova, Go-
go5iul, Seaca, Mona, Rachita,
Caciulata, Terpezita, Vela, Car-
penul, Calugaref, Gubancea, Sal-
cuta, Tincanaul, Ciutura, Varvo-
rul, Peri5orul, Virtopul 5i Cor-
nul, fiind pe atund re5edinta de
plasa com.
Asta-zT este despärtita de pl.
Jiul-d.-s., formind o singura pl.
cu numele de Dumbrava-d.-s.,
coprinzind 17 com. 5i anume :
Belotul, Brabova, Breasta, Car-
penul, Cdciulatul, Cernate5ti,Go-
go5iul, Mona, Ple5oiul, Pie-
troaia, Prede5ti, Rachita, Raz-
nicul, Seaca, opotul, Terpezita
5i Tiul. Re5edinta pl. este in
com. S opotul.
Prin aceastá pl. trece : calea
judeteana Craiova-1 .-S everin, ce
trece prin com.: Breasta, Pre-
de5ti 5i Raznicul ; Raznicul-
Cernate5ti 5i in fine, calea ju-
deteana Cernate5ti-Tiul.
Catea comunald Prede5ti-Car-
penul, trece prin com. Pietroaia
5i Brabovatul. Mar sunt calle co-
munale : Mona-Rachita, Rachi-
ta - Caciulatul, Caciulatul - Vela.
Catea comunala Argetoaia-Car-
penul trece prin com. Tiul, Gogo-
5iul 5i Seaca. De la com. Gogo5iul
se desparte o cale comunall spre
Sopotul ; de aci una spre N. catre
com. Raznicul 5i Cernate5ti. De
la S opot se lasä. spre S. calea
comunall spre com. Bel otul, spre
com. Brabova i spre Pietroaia.
In fine prin S. pl. trece
cal ea judeeanä Craiova-Cetatea,
treciad prin corn. Terpezita.
Dumbrava-Mare, trup de p -
dure, a statului, in intindere de
35 hect., pendinte de com. Scor-
teni, pl. i jud. Prahova.
www.dacoromanica.ro
DUMBRAVA-R(nIE
Dumbrava-Marcu, pIldurice, pe
teritoriul satuluT Uricani, com.
Miroslava, pl. Stavnicul, jud.
Ia5i.
Dumbrava-Mare, deal, pe te-
ritoriul satuluT Vdleni, com. Vil-
totesti, pl. Mijlocul, jud. Fdlcia.
Dumbrava-Micä, trup de pd-
dure, a statuluI, in intindere de
40 hect., pendinte de com. Scor-
teni, pl. 5i jud. Prahova, care,
impreuna cu trupurile : Dum-
brava-Mare (35 hect.), Runcul
(6o hect.) 5i Plaiul (55 hect.),
formeaza. padurea Vatra-Manas-
tireT-Mislea.
Dumbrava-Neagrä, pidurice,
in intindere de 35 hect., jud.
Boto5ani, pl. Stefane5ti, com.
Bobule5ti.
Dumbrava-Racovitei, trup de
pddure a statuluT, in intindere
de 80 hect., jud. Vilcea, plaiul
Horezul, com. Racovita, care,
impreund cu trupul Gruiul (5
hect.), formeaza padurea Raco-
vita.
Dumbrava-Ro§ie, sat, judetul
Neamtu, plasa Piatra-Muntele,
comuna Vin Atori-D u mbrava-Ro-
5ie. E a5ezat pe podi5ele 5i va-
lea riulur Bistrita, la 5 kil. de-
parte de Piatra.
In virtutea leger din 1864,
acest sat a fost proectat s'O for-
meze comuna impreuná Cu sa-
tele : Vadurile, Oantul, Agfrcia,
Mea, Cazaci, GIbure5ti, Ma-
licia, Niteni, Podoreni, Preluca
Secul ; dar fiind ca pana la
1882, din numarul de 465 lo-
cuitorI improprietaritT, nu s'ail
stramutat aci de cit 51, facin-
duil case de locuintd, a ra-
mas ca neconstituita acea co-
muna, iar satul s'a alipit la co-
muna Vinatori-Petril, cu care a-
 DUMBRAVA-RWE
poi s'a unit formind o singurA
comuná sub numirea de VinA-
tori-Dumbrava-Ro$ie.
Are o populatie de 91 fami-
III, san 362 suflete : 181 bAr-
batI $i 181 femeI; 185 necAsd-
toritI, 152 cAsAtoritI, 24 vaduvI,
1 divortat. tir' carte 40 per-
soane, nu still 322.
Sunt 70 contribuabilI.
Vite sunt 370.
Dumbrava-Rosie, trup de sat,
in jud. Neamtu, pl. Piatra-Mun-
tele, com. Calul-lapa. Are o po-
pulatiune de 149 suflete. Se maI
n ume$te Dumbrava - Ro$ie-d.-j.
Dumbrava-Rosie. Veil VinA-
tori-Dumbrava-Ro$ie, comund,
jud. Neamtu.
Dumbrava-Rosie. Veil Dum -
brava, deal, jud. Iasi.
Dumbrava-Rosie, pliclure. Veil
Dumbrava-Ro$1e,s.,jud.Neamtu.
Dumbrava - Rosie-de -J os, sat,
jud. Neamtu. Veil Dumbrava-Ro-
$ie, din com. Calul-lapa.
Dumbrava-Rosie-de-Sus, sat,
jud. Neamtu. Vezi Dumbrava-
Ro$ie, sat, in com. VinAtori.
Dumbrava-Sävinesti, pddure,
in com. Calul-lapa, pl. Piatra-
Muntele, jud. Neamtu, propri-
etatea Statului.
Dumbravei (Dealul-), a'eal,
com. Brehue$ti, pl. Siretul, jud.
Botopni.
Dumbravel (Dealul-), deal, pe
teritoriul mo$ieT Vladeni, com.
Fintinelele, jud. Boto$ani.
Dumbravei (Dealul-), deal, tn
comuna SoldAnesti, judetul Su-
ceava.
271
DumbraveI (Dealul-), deal, d'a-
supra satuluT Valea-SeacA, din
com. Pa$cani, jud. Suceava. Cu
vre-o 40 anI in urmA era aco-
perit de o frurnoasà dumbravA
de stejar.
DumbraveI (PIrlul-), pirig, jud.
Boto$ani, izvore$te de lingA
schitul Or5seni, com. Cristesti,
$i se varsd in piriul Alghia,
formind iazul Dumbrava.
Dumbravei (Valea-), vale, com.
Brelme$ti, pl. Siretul, jud. Boto-
torAni.
Dumbravel (Valea-), vale, in-
tre Dealul-DumbraveI $i Valea-
Hri$canilor, pe mosia Vildeni,
com. Fintinelele, pl. Siretul,
jud. Boto$ani.
Dumbravel (Valea-), izvor, in
jud. Buz'ári, com. Vadul-Sore$ti;
incepe din Dealul-Dumbraver
$i se scurge in valea Clociti.
Dumbrävanca, pltdure, pe mo-
$ia Mitocul-Dragomire$ti, com.
Adincata, pl. Berhometele, jud.
Dorohoiti.
Dumbrävätul, deal, jud. BacAti,
pl. Siretul-de-Sus, com. Berben-
ceni, situat pe hotarul N. al
judetuluI, spre jud. Roman.
Dumbrävätul, pirig, jud. BacAti,
pl. Siretul-de-Sus, coin. Berben-
ceni, care se scurge in piriul
Odobul.
Dumbräveaua, deal, com. Strim-
ben i, pl. Varbillul, jud. Prahova.
Dumbriveaua, vale, com. Coz-
minele, plaiul VArbildul, jud.
Prahova.
Dumbriveni, com. rur., in par-
tea de S. a plAsei Siretul, jud.
www.dacoromanica.ro
1)UMBRAVEN1
Botosani. Se intinde pe valea
SiretuluT, la E.; pe valea Su-
cever, la V. $i pe dealurile
dintre Siret Suceava. Tot
$i
teritoriul comund e format din
o singur5. mo$ie, DumbrAveni,
avind urmatoarele sate: Dum-
brAveni, Saldgeri, VAratecul $i
Vere$ti.
Suprafata comunef e de 15758
hect., din cad 12758 hect. ale
proprietarultif $i 3000 hect. ale
locuitorilor.
Are o populatie de 971 familiI,
sari 4087 suflete carI locuesc
in 822 case.
Sunt 842 con tribuabilr.
Vite sunt: 1799 boI si vacI,
276 cal', 2647 of, 6 capre $i
262 pord.
Are i velnitA care produce
2920 hectol. spirt pe an. Sunt
33 comerciantl; 30 meseria$I.
Comuna e strAbdtutA de calea
ferat5. Pa$cani-Itcani, unja prin-
cipalA, avind gara Vere$ti, de
unde pleacA spre N. unja Ve-
resti-Botwani, linie secundará ;
apoI e strAbAtutl de $oseaua
judeteanA Botosani - Burdujeni
pIetruitä. $1 de $oseaua vecinald
DumbrAveni-Fintinelele.
Budgetul comund are la veni-
turf 12410 le, 6o ban! $1 la
cheltuelI 12397 lei', 55 banT.
Sunt 4 biserief, deservite de
4 preoff $i 5 cintAretr; 2 coli
de bAetI, conduse de 2 invl-
tAtorI $i frecuentate de 158
bAetI; 2 colT de fete, conduse
de 2 invAtAtoare $i frecuentatát
de 70 fete.
Numdrul copiilor ce ati etatea
cerutä de lege pentru a urma
$coala e de i 8o MO' $i 120 fete.
Dumbräveni, cdtun, in jud. Ar
ge$, pl. GAIdse$ti; face parte
din com. rur. MozAceni.
Dumbriveni, sat, in centrul co-
mane! DumbrAveni, pl. Siretul,
 DUMBRAVENI
jud. Boto$ani, pe mo$ia Dum-
brAveni. Are 15758 hect. $i o
populatie de 737 familiT, sati
2862 suflete.
Are 2 bisericT $i o capell la
cimitir, deservite de 2 preotT O
2 cintdretI ; o §coall de bletT,
condusd de 1 invAtAtor patit
de stat $i frecuentatA de 104
o $coall de fete, con-
135.et1 ;
dusl de o invAtAtoare si fre-
cuentat5. de 54 fete.
Sunt 13 circiumI ; 29 comer-
ciantI $i 23 meseria$T.
In acest sat e re$edinta co-
muneT DumbrAveni. Acesta e
satul cel maT mare $i mar po-
pulat din pl. Siretul.
Vite sunt : 828 bol $i vacT,
120 cal, 1204 01, 220 porcl, 8
capre.
Sunt 47 stupT cu albine.
Legenda spune cl in locul
comuneT Dumbrdveni era o p5.-
dure numità Dumbrava, in mijlo-
cul cAreia era un schit de el-
lugArT, numit Trestioara $i mal
In urmA Dumbrdvioara, care era
pendinte de MAnAstirea Putna
din Bucovina. PutiniT locuitorT
ce s'allí stabilit in DumbrIvioara
pe lingl schit au fost numitT
DumbrIveni. Mal tirziti s'aii mal
adunat $i locuitorii din des-
fiintatul sat Romine$ti, situat
intre jumdtate distantA de la
Dumbrdveni la Siret cit $i din sa-
tul ce se zice cA era in stinga Si-
retuluT, In fata poduluT de peste
Siret de astA-zT, despre a cdreia
existentI dovedesc urmele unuT
cimitir $i uneT bisericT, carT se
vdd spre S. de pod.
Dumbraveni, sat, in jud. Vas-
luin, pl. Racova, com. Punge$ti,
In partea de N. a tirgu$oruluT
Punge$ti. E situat in fundul
une vdT, pe un loe ripos, avind
o intindere de 510 hect., pro-
prietatea locuitorilor rdze$T, pe
care sunt 42 hect. vil $i livezT.
272
Are o populatie de 195 familiT,
sail 530 suflete. LocuitoriT sunt
rAze$1.
Are o bisericd, deservità de
1 preot $i 1 eclesiarh; o scoald,
intretinutä de comunA, infiintatä
in anul 1887 $i frecuentatä. de
20 elevI.
Vite sunt : 267 vite marI cor-
nute, 128 oi, 13 capre, 22 cal*
.5i 27 rimdtorT.
LocuitoriT posea : 22 plugurT,
35 care cu bol $i 5 cArute cu
cal ; 200 stupT.
Dumbrfiveni, piiiii, ce curge
prin comuna DumbrAveni $i se
varsA In gira izvoarelor Ro-
. mine$ti, jud. Boto$ani.
Dumbräveni, vale, In jud. Vas-
luiti, pl. Racova, com. Punge$ti;
se intinde intre cloud dealurT
de la N., fácind o curb5. spre E.
DumbrAve§ti, sat, cu 34 familiT,
jud. Arge$, pl. Pitesti ; face
parte din com. rur. DrAganul-
Bascovel.
Dumbrave§ti, sat, face parte
din com. rur. Malde$ti, pl. VII.-
bildul, jud. Prahova. Are o po-
pulatie de 529 locuitorT, 291
bArbatI, 238 femeT. Este aci o bi-
seria care s'a zidit din temelie
la anul 1882, cu ajutorul locui-
torilor.
Dumbeave§ti, sat, face parte din
com. rur. Fole$ti-d.-j., pl. Ho-
rezul, jud. Vilcea. LocuitoriT sAT
sunt mo$nenT. Cade in partea
de N.-E. a comuna $i este udat
de valea Slatiner.
Are o bisericA.
Dumbrive§tilor (Dealul - ),
a'eal, jud. Vilcea. VezT Porcilor
(Culmea-), culme de munte.
Dumbeavile, trup de sat, in jud.
www.dacoromanica.ro
DUMBRAVITA
Neatntu, pl. Piatra-Muntele, com.
Bode$ti-Precister. Are o biseri-
cutA micA, cAruia i se zice schit,
$1 care fAcea parte dintre schitu-
rile nesubventionate, intretinute
de particularT.
Dumbrävile, schit, in jud. Neam-
tul. VezT DumbrAvile, trup de
sat.
Dumbfavile, deal, linga schitul
cu acela$T nume, in com. Bo-
de$ti-PrecisteT, jud. Neamt. Este
acoperit cu o mica pAdurice.
Dumbravioara. VezT DumbrA-
veni, sat, in jud. Boto$ani.
Dumbrävita, sat, in jud. Mehe-
dinti, pl. Ocolul.-d.-s. ; sine de
com. rur. Husnicioara ; are 20
de case.
Dumbrävita, cdtun, in j ud. Putna,
pl. Bilie$ti, com. Suraia, lingl
Siret.
Are o populatiune de 385 su-
flete, carT locuesc in 51 case.
Este ad o bisericd parohialA, cu
hramul Sf. Ilie. CopiT In virsa
de $coalA sunt 26 (13 bdetT $i
13 fete), din cari urmeazd 12
(8 1310 $1 4 fete) la $coalele
din Suraia.
Dumbrävita, sat, pe mo$ia cu
acela$I nume, com. Fintina-Mare,
jud. Suceava. Se imparte in
DumbrIvita-d.-s. $i DumbrAvita-
d.-j. Are o populatie de 144
familiT, sal-1 513 suflete (254 bar-
batI $i 259 femeT), din carT 8
izrailitT. Sunt 135 case de lo-
clit. Vatra Batalla ocupA 25
ala Are o bisericA, cu hramul
Adormirea-Maicif-DomnuluT, zi-
dita la 1865 de proprietarul G.
Ghitescu, deservitl de I preot
$1 2 cintAretT $i improprietAritl
cu 8 flia. Scoala din Fintina-
Mare servA si acestuT sat. Mo-
 DUMBRXVITA
sia e proprietatea doatnneT Ma-
ria G. Ghitescu cu MI'. E in in-
tindere de 1013 hect., din carr
798 hect. cultivabile i 170 fl-
nat. Impreuna cu ce/ din Pra-
csia s'ad improprietarit 47 01-
masl si 30 codal, Cu 265 ala
60 prajinT.
Drumurl principale sunt la
Fdlticeni (9 kil.) si la Fintina-
Mare (6 kil.).
Dumbrivita, parte din satul Ru-
ginoasa, jud. Suceava.
Dumbrivita, deal, in partea de
S.-E. a com. Cristesti, pl. Co-
sula, jud. Botosani. E acoperit
cu huceagurr de padure.
Dumbrfivita, deal, se intinde la
N. com. Codaesti, pl. Mijlocul,
jud. Vasluiù.
Dumbrävita, deal, la N. com.
Bunesti, pl. Ocolul, jud. Vileea.
Are o dumbrava cu colnice pe ea.
Dumbrävita, deal, in com. Foles-
ti-d.-j., pl. Horezul, jud. Vilcea.
DumbrAvita, lac, com. Motoci,
pl. Ocolul, jud. Dolj.
Dumbrävita, mofie, in cuprin-
sul teritoruluT com. endriceni,
pl. Cosula, jud. Dorohoiti, in
suprafata cam de 286 hect. Se
afla situata in partea de N.-E.
a comuna, peste Iezer, in tru-
pul mosia Buhaiul.
Dumbrivita, mol*, a statuluI,
situata pe teritoriul comuneI
Suraia, pl. Biliesti, jud. Putna,
fosa pendinte de Mitropolia din
Arendatd in 1886-1896
cu 25.000 leT anual, pe cind pe
periodul 1876 86 a fost cu
17.770 le!. Se numeste ast-fel
de la dumbrava ce se afla pe
teritoriul el. Aceastá mosie a
69623. dta..ele Ihef (miar (irogralte roi.
273
fost parcelata si vindutä locu-
itorilor, in loturT. Intinderea cul-
tura : 1456 hectare 2865 ariT;
intinderea vinduta. : 800 hect.
7495 ariT; din partea vinduta
sunt 341 hect. 9052 ariT za-
voae ; 23 hect. 7606 ariT bunurl
miel; 3.3100 drumurT ; 60.5621
loc cedat MinisteruluT de Rezbel
In 1891, pentru cazarme si tir.
Dumbrävita, peldure,jud. Bacari,
pl. Tazlaul-d.-j., de pe teritoriul
com. Tirgul-Valea-Rea.
Dumbrivita, pddure, pe mosia
Pasatul, com. Buda, pl. Herta,
jud. Dorohoiti.
Dumbrävita, pddure, a statuluT,
pe teritoriul mosia Cu acelasT
nume, jud. Putna. Se imparte in
2 cantoane : Cotul-PutneT, in in-
tindere de roo hect. si Cotul-Si-
retuluT, in intindere de 81 hect.
Dumbrävita, pa' dure particulard,
s Tusa regimuluT silvic, pendinte
de com. Folesti-d.-j., jud. Vil-
cea, plaiul Horezul.
Dumbrävita, pirid, care izvo-
reste din lacul Casasi, jud. Su-
ceava ; formeaza iazul proprieta-
ta din satul Ruginoasa (gradi-
na palatuluT luí Cuza -Voda);
dupa ce a primit din stinga piriul
Radiul, a format lacurile Cris-
tea-Marcov si Dumitru al-Pe-
treT, a primit din dreapta pe
&tul Bugioaia si a format la-
cul Batoagele, trece in comuna
Helestieni, din jud. Roman si
se varsa in Siret.
DumbrAvita-de-Jos. Vez! satul
Dumbravita, jud. Suceava.
Dumbravita-de-Sus. Vez! satul
DumbrAvita, jud. Suceava.
DumbrAvoaia, vale, in jude-
www.dacoromanica.ro
DUMENI
tul Buzar', comuna Grabicina; in-
cepe din padurea Bocul si se
scurge in Valea-Grabicina.
Dumea, vid' de munte, jud. Ba-
edil, pl. Tazldul-d.-s., situata pe
hotarul comunelor Schitul-Fru-
moasa si Basesti si care face
parte din vira dealurilor ce des-
part cele dota Tazlaurl.
Dumea saa Dumia, pddure, in
jud. Bacati, pl. Tazlaul-d.-s., com.
BAsesti, de pe mosia Sudasi, in
intindere de aproape 150 hect.
Proprietar este Episcopul de Bu-
zar', Dionisie Climescu. In a-
eeasta padure domina bradul.
Este supusl regimultd silvic.
Dumeanul, iag, pe mosia Du-
meni, jud. Dorohoia, pl. Prutul-
d.-s., com. Corddreni.
Dumeni, sat, pe mosia Cu ace-
celaí jud. Dorohoili, pl.
Prutul-d.-s., com. Corddreni, cu
o populatie de 155 fam., san
777 sufl.
Proprietatea mosieT este a e-
rezilor defunctului I. Balasin o-
vier. Biserica, cu hramul Sf. Ghe-
orghe, deservita de preot, 2
eititäreti i i pailmar, este mica,
facuta din lemn, in anul 1700,
de catre sateni.
SateniI improprietaritT ati 516
hect., 31 ariT pamint ; iar pro-
prietatea mosieT, 1026 hect., 99
ariT. IazurT sunt 2, din carl cel
maT intins de 4 hect., 30 ara e
numit al-Donicioael. Vie este in
marime de 2 pogoane. Piriul ce
trece pe hotarul mosieT este
Ibaneasa, pe care se afla
iazul.
Drumurile principale sunt :
acel de la Corddreni, Sipoteni,
pe la CrAcalia la Dorohoi5 ; a-
cel de la Liveni-Sofianu, prin Du-
meni la Corlateni si Vladeni.
Hotarele mosieT sunt : cu Bros_
35
 DUMEpl
cAuti, Carasa, CordAre li, Iba-
neasa si Vircoliciul.
Dume§ti, com. rur., in partea
de V. a piase' Fundurile, jud. Dume§ti, iaz, in marginea satu-
Vasluiii, la 42 kil. de orasul lur Dumesti-Marr, jud. Iasi, pl.
Vasluiil si 12 kil. de Negresti,
resedinta plaseT, situata pe un
teren accidentat, prezentind dea-
lurT si val.
E formata. din satele Dumesti-
Mari satl NoT, Dumesti-Vechr,
Iezerul, Armaseni, TibAnesti,
Buhli si Schinetea, pe o supra-
prafata. de 7260 hect., din carr
3057 pädure si 15 hect. vie ale
proprietäteT, iar 1331 hect. sunt
ale locuitorilor.
Are o populatie de 448 fam.
saCi 2017 suflete.
A ceasta comuna. este strabA-
tuta in toatä intinderea eI de
calea judeteana. Vasluill-Roman.
E udatà de riul Birlad, care iz-
voreste din com. Giurgeni, jud.
Roman si inträ in comuna. pe
la N.-V., o strabate de alungul,
apoT trece prin partea de E.
In com. Todiresti, dupa. ce pri-
meste urmatoarele piraTe : Gir-
bovatul, cu afluentii Tiblnesti,
si Armasoaia ; piriul Ringoaia,
Schinetea, GAurencer ca afluentif
JigoranceT, GlodenceT si Petresti ;
Piriul-ImputiteT si Valea-Mare
pirlul Chetrosul si Iezerul.
In comuna. sunt 3 bisericT, de-
servite de 2 preoti si 3 cinta-
retr; 2 colf, una de bATetr si
una de fete; 5 circiume. Co-
merciul se face de 7 persCane.
Vite : 1976 vite marT cornute,
2908 oT, 164 cal si 22 I rimatorT.
Budgetul comuneT e de 4379
leI la veniturr si de 4099 le/ la
cheltueli.
LocuitoriT posea.: 203 plu-
gurI si 152 care cu boT, 4 pl 2-
guri si To cArute Cu cal.; 550
stupT cu albine.
Dume§ti, a'eal, desparte satul
274
Dumesti-MarT de Dumesti-MicT,
jud. Iasi, pl. Cirligatura, com.
PAusesti.
CirligAtura, com. PAusesti. Con-
sine peste.
Dume§ti-Marl, sat, jud. Iasi, pl.
CirligAtura, com. Patisesti, care,
impreuna cu Dumesti-Mici, for-
meaza un singur trup. E situat pe
costisa si podisul dealuluT cu
acelasr nume. Se zice ca. aceste
sate si-ati luat numele dela niste
locuitorl rAzesT, de pe timpul luT
. tefan-Voda-cel-Mare, carT ayear'
diferite insarcindrI la Curte, pre-
cum : cu purtarea goanelor la
vinAtori,cu caratul productelor si
a lemnelor la Curtea Domneasca.,
dela care imprejurare se numea5
oamenT doinnestr, numindu-se
si satul Domnesti, maT tirzi5
Dumesti. Are o suprafata cam
de 2574 hect. si o populatie de
121 fam. san 570 suflete. In
satul Dumnesti-Mari este o bi-
serica zidita la 1802 de fostul
proprietar Pa.scanu, deservita. de
I preot, I cintaret si I eclesiarh.
Numasul vitelor din ambele
sate e de 894 capete, din cati :
440 vite marT cornute, 6o cal,
293 oT si 1 11 rima.torr.
Dume§ti-Mari-Noi, sat i rese-
dinta com. Dumesti, pl. Funduri,
jud. Vasluid,situat pe coasta des-
pre S. a Dealultd-BisericeT ; nu-
mele si la luat de la satul Du-
mesti-VechT.
Are o suprafatä de 4828 hect.,
din carT 2302 hect. pAdure, cu
2 hect. vie ale proprietater,
iar 319 hect. ale locuitorilor.
Are o populatie de 266 fam.
sati 1139 suflete.
Sunt doul biserici, una pe
vale, lingá calea judeteanA Va-
sluiii-Roman, fac Ata. la i88 de
www.dacoromanica.ro
DUMWI-MARLNOf
Epitropia Spitalelor Sf. Spiridon
din Iasi, careta iT apartine
mosia ; a doua bisericA, pe
deal, e strAmutata la 1813 din
satul Dumesti-VechT. Legenda
spune ca biserica aceasta a fost
facuta de un. cAluga.r. Be timpul
cind s'atí asezat aicT locuitorif
Rusia, venitl din Bucovina, biserica
era facuta in pAdure si avea &tia
chiliT imprejur .De asemenea se
spuue cA la Pletroasa sail Pad ure-
tul spre E. de satul Dumesti-MarT,
litiga calea judeteanl Vasluiii-Ro-
man, a fost sat cu biserica, ale
caruia urme se vAd si pana. as-
tazI. Biserica din acel sat se
zice ca a fost facutA de un cio-
ban numit Petru, de la care a
ramas si numele loculuT de
Pfetrosul (Pretroasa). Pe coasta
DealuluT-Bisericel, aproape de
pirlul Schinetea, In partea despre
N. a fost de asemenea sat si
bisericl, ale caror urme se vAd
si asta.zi. La Hodorani, spre
N. .E. de Dumesti, a fost sat
ara bisericA, ale cAreia urme se
cunosc.
In partea de E. a satuluT Du-
desti, pe yes, se spune cA a fost
o velnita, si un iaz a uneT
numite Iordachioaia, si in par-
tea despre V. a Dumestilor
a fost moarä si iaz a une surorTa
IordAchioad, numitA Ginduleasa,
care surori ail donat mosia
SpitaluluT SE Spiridon din Iasi.
Spre N.-V. de Dumesti, pe
coasta de E. a dealuluT Rin-
cr
leoaia1 a fost sat cu numele
Ringoaia, ale cánula urme se
Arad si astA-zT.
Bisericile sunt deservite de
1 preot si 2 cintaretT. Se mal
afla. 2 §coli, una de bletl, in-
fiintata. in anul 1866, frecuentatl
de 36 elevl, si una de fete,
frecuentata de 13 eleve.
Sunt 3 dirciumT. Vite : T Too
vite marr cornute, 1400 oi, 110
cal si 104 rImAtorT.
 DUMEVl'I-MICY
Lo cuitoriT posea.: i6o plugurT
si ioo care cu bol, 4 pluguri
5 cArute cu cal. Sunt 400 stupT
Cu albine.
Dume§ti-Mici, Vez' Dumesti-
MarT, jud. Iasi, pl. CirligAtura,
com. Pdusesti.
Dume§ti-Vechl, sat, in partea
de S.-E. a com. Dumesti, pl.
FundurT, jud. Vasluiù. E situat
pe coasta de E. a dealului Ciu-
rubucul, si pe cea de V. a Dea-
lului-Vlei-Marf.
Are o suprafatä. de 275 hect.,
din carT 2 hect. vie ; o popu-
latie de 93 familli, sati 331 su-
flete.
Urmele unuf cimitir aratl cA
din vechime a fost ad i o bise-
riel, pe care a strAmutat-o unul
numit Rlducanu, in satul Du-
mesti-MarI.
Este o cIrciumA.
Vite: 289 vite marT cornute,
200 o!, 27 cal $i 40 rimAtorT.
Locuitorii posea : 4 pluguri
$i 6 care cu bol, 2 cArute cu
cal; zo stupT cu albine.
Mosia acestuT sat este pro-
prietatea EpitropieI Sf. Spiri-
don din Iasi.
Dumia. Vez! Dumea, jud. Ba-
cAti.
Dumicu§ul, pitliaf, ce izvoreste
din muntele Fundul-Chinuseu-
luI, jud. Putna; udl comuna
Soveja si merge de se varsA in
§usita.
Dumitrana, sat, face parte din
com. rur. MAgurelele, jud. Ilfov,
pl. Sabarul. Se intinde pe o su-
prafatA de 155 hect., cu o po-
pulatie de 301 locuitorT.
Proprietatea e a locuitorilor,
cari cultivA 125 hect., restul
fiind sterp, izlaz si vie.
Are o bisericA, cu hramul Sf.
275
Treime, deservitä de i preot si
dintAret. Comerciul se face
de i circiumar.
NumArul vitelor marT e de
223 si al celor micT de 50.
Are o scoalä, frecuentaa de
12 elevi si 2 eleve, cu intreti-
nerea cAreia judetul si comuna
cheltuesc anual 1352 leT.
Dumitrei, mahala, numitA si Ma-
halaua-DumitreT, in com. mi-.
rur. AlmAjelul, pl. Cimpul, jud.
Mehedinti.
Dumitreni, sat, in jud. R.-Sdrat,
pl. Marginea-d.-s., cdt. com. Slo-
bozia-CiorAsti. luat numele
de la mnsia Dumitresti. Este
asezat in partea de V. a com.,
pe malul drept al riulul Rimna,
la 2'/2 kil. spre S.-V. de cat.
de resedintA, CiorAsti.
Dumitre§ti, com. rur., pl. Oltul-
d.-j., jud. Olt. E compusA din
3 ca.: Dumitresti, Poganul si
Verguleasa, Cu o populatiune
de 526 familif sati 3690 suflete
(2010 bArbati i 168o femeT), in
care inträ si io familiT TiganT.
Sunt 550 contribuabili, 464 case
si 2 bordee de locuit.
E situatl pe Valea-Oltului,
la 30 kil, departe de capitala ju-
detuluT si la 29 kil. de resedinta
plaseT, asa claceastA com., dupä.
noua organizare, se aflA la capu!
de N. al pl. de care tine, si la 2
kil, departe de resedinta celeT-
Falte plAsT.
Dumitresti, cdtunul, se maT
numeste si DrIculesti i Ionesti,
iar Poganul se mal numeste
Olari.
In com. sunt 4 biserici : una
In cAt. Dumitresti, doul in Po-
ganul si o alta in cAt. Vergu-
leasa. Cea din Dumitresti e mare
$i de zid ; cele din Poganul sunt
de lemn. Aceste bisericT sunt de-
servite de 4 preotI, plAtiti de lo-
www.dacoromanica.ro
DUMITRE§TI
cuitorr si din budgetul comu-
nei.
Vite sunt: 15 cal, 12 epe, 200
bol-, 45 vacT, 250 01 si 210 ri-
mane.
LocuitoriT din cdt. Dumitresti
si Verguleasa, in numAr de 267,
s'ati improprietdrit dupA legea
ruralA, cind dat 850 hect.
pämint arabil, afard de locurile
de case si grAdinI, pe mosiile
d-lor proprietarT Mihail Xanto,
D. Zisu, etc. ; iar cei din cAt.
Poganul sunt mosnenT.
Comuna are cam 2720 hect.
cu izlaz cu tot. coala s'a in-
fiintat in 1883; clddirea e bula
si e proprietatea comuneT,
cu spesele proprietarulur
Nicolae M. Xanto si dAruitA co-
muna Carte a inceput sA se
invete aci cam de la 1848. coala
se frecuentä. de 8o elevI (68 b.
si 12 f.) din numdrul de 142
(99 b. si 43 f.) in virstä de
scoará. Cu intretinerea el sta-
tul cheltueste anual 1404 leT.
titi carte 166 bArbatT si 3 fe-
mei.
Comerciul se face de 9 cir-
ciumarT.
Veniturile comuneT, dupA ul-
timul budget, sunt de 3704 leT,
40 banT si cheltuelile de 2581
le!, 50 banT.
In com. se aflä o singurl so-
sea comunalä ce vine de la Sla-
tina. Movile nu se gAsesc in a-
ceastA com., de cit numaT cele
micT, carT despart mosiile una
de alta. Dealuri sunt : Piscul-cu-
Bozii, Piscul-Lambei, Piscul-luT-
Dura, Piscul-cel-Inalt i Piscul-
albocul. Piscul-cu-BoziT cade
spre N. de com.; Piscui-Lambel
si Piscul-lui-DurcA cAtre E., Pis-
cul-cel-Inalt si a.ibocul cdtre S.
Spre E. de com. sunt : Poiana-
GoleT, Poiana-PopeT, cu-MAcri-
sul i ArtArisul. Ele sunt des
tinate pdsunatului vitelor.
E udatä. de Valea-Oltului si de
 DUMITRE§TI
vAlcelele : Surduiul, Stupineaua,
RAnoalca, Valea- erbOnesti, A-
d/acata i Valea-PopiT. Se mar-
gineste cu comunele: Cucuieti
la N., Vulturesti la S., Urluia-
sca i Iblnesti la V. si jud.
Vilcea la E.
Dumitre§ti, com. rur., in jud.
R.-Sdrat, plaiul Rimnicul, pe
ambele malurT ale riuluTR.-Slrat.
Inainte se numea Poenita, Blidari,
MICO.
Este asezatO In partea de
V. a judetuluT, la 27 kil. spre N.-
V. de orasul Rimnicul-SOrat
In partea de N. a plaiuluT, a
caruT resedintO este Comunele in-
vecinate sunt Chiojdeni, la 4 kil.;
Buda si DAnulesti la 12 kil.
Se mOrgineste la E. cu mosia
Plainesti si comuna DInulesti,
de care se desparte prin Hui
Rimnicul i D ealul-TurculetuluI ;
la S., cu Buda, despartit prin
culmea CatOutul, la V. cu Chioj-
deni, despartitO prin dealul
Chiojdenilor ; la N. cu mosia
statuld Pe'eticul si com. Dealul-
Lung, despOrtitl prin dealul
Tinosul.
Este o comunl din regiunea
muntilor. Este brazdati. la V. de
culmea Lupan, Pate-ROtt, Cum-
leia, Stilpul; la E., de dealurile
Turculetul, Peleticul, LAstuni,
Streaja, Siminoc ; la S., de Goru-
nul, BlAnarul si de o multime de
vAT, ca: Motnäul, Lastuni, Strim-
ba, Calita, Dumitresti, Groapa-
Mare, etc.
BlurT numeroase o uclä ; 'prin-
cipalele sunt : RItnnicul-Sarat, la
S.; afluentul sal-1 MotnAul prin
mijloc, i piraiele Olandra, Ros-
cari, Siminocul la E.; Corbul,
NAmlloasa , la V.; LAstuni ,
Calita, Strimba, la N.; Talpa,
Trestia, Viforlta i Ghidighiul,
la S. Are 2 iazurl pe Motall :
Ignat-Dinul i Buzatul ; maT are
2 miel lacurT BA1Allul si Ros-
276
cari, chiar In vatra comund ;
apoT 38 puturT (5 I0 m. ad.)
51 102 fIntinI (I-3 M. ad.).
CAtunele carT compun com.
sunt : Dumitresti-de-Jos, rese-
dinta, la S.; Dumitresti-de-Sus
la N.: Blidari, Poenita, LO.s-
tuni, tot la N.; Bicesti-de-Sus
Bicesti-de-Jos, la E. si S.
Supratata com. e de 8000
hect. ; din carT 112 hect. vatra
comunel, 3492 hect, ale locui-
torilor si 4400 hect. ale pro-
prietätiT private.
Comuna are i 100 hect. ara-
bile, 1200 hect. imas, 4168 hect.
padure, 70 hect. vil, 1050 hect.
finete, 30D hect. neproductiv.
Are o populatie de 655 fa-
miliT,sati 2681 suflete : 1376
bärbatT, 1305 femeT ; 1330 c5.-
sgtoriV, 1251 necasItoriti, 100
vOcluvT. titi carte 264.
LocuitoriT ad 164 plugurT ;
4187 capete de vite, din carT :
828 bol, 1105 vacl, 30 cal, 51
epe, 6 magari, 786 oT, 152 ca-
pre, 1229 rimatorT. Aci se af1.5.:
I moarl cu aburI, I piva, 7 morT
de apà. ; I potcovar, I timplar,
5 mAcelarT, i boiangiti, 4 ciz-
marT, 5 dogarT si 3 brutarT.
Transportul se face prin gara
Sihlea, la 18 kil. spre E. Sunt
29 comerciantI, dintre carl 7
bacan' 51 9 circiumart
BisericI sunt 3 : una, in cA-
tunul Dumitresti-d.-s. ; cu hramul
Sf. Dumitru, zidità la 1829 de
locuitorT, deservità de I preot,
cintAret si I paracliser ; a doua,
In cAt. Bicesti-d.-s., cu hramul
Sf. Dumitru, zidità in 1848 de
locuitorT, deservità de i preot
paracliser ; a treia, in atunul
LAstuni, cu hramul Sf. Vasile,
ditä In 1868 de Vasile Haidu-
cescu (din Timboesti), cu locui-
toril., are 17 pogoane plraint
5i este deservità de I preot si I
paracliser.
Sunt 2 5colr fondate In 1893
www.dacoromanica.ro
DUMITRETI
de comunl : una de bleti, con-
dus5. de I invOtAtor i frecuen-
tata de 245 elevi si una de
fete conclusl de o invItOtoare
frecuentaa de 219 eleve.
Clile de comunicatie sunt :
soseaua judeteana Rimnicul-Jitia ,
ce trece prin comun5. ; 5osea-
ua Cucul (PlOinesti) Dumitresti;
spre DAnulesti ; spre Dealul-
Lung.
Veniturile com. sunt de 7086
leT 5i cheltuelile de 6004 let,
86 banT.
Sunt 683 contribuabilf.
Dumitre§ti, sat, jud. Arges, pl.
Pitesti, pendinte de com. rur.
Hintesti-Zmeura.
Dumitre§ti, sat, face parte din
com. rur. cu ace1as1 nume, jud.
Olt, pl Oltul-d.-j. Are o popu-
latiune de 1430 sufl. Aci e o
biseria cu urmatoarea inscrip-
tiune :
(Domine, cela ce cu puterea Ta pros-
investY pe cal ce iubesc podoaba caseY
'l'ale si locasul MnrireY Tale, primeste
acea sfint locas al tnti, care 1ntru cins-
tea si slava Sfintel AdormirY a Precis-
te't s'a zidit din temelie de Domnia-luY
Jupin Rizea Splitarul la anul i6o8
trecind o suiza de vreme i stricindu-se
la aceastli Sfintit bisericli toste lucru-
rile? lar vnzind Domnia luY Pahamicul
Const. Olinescu, stapinul mosieY el din
toate lucrurile s'ad prdpnclit i vrind
tinpodobeascn sfInta biserici an mere-
metisit-o de iznoavn, in zilele lumina
tuluY nostru Dumn Alexandru Ghica
Voevod, fiind Episcop Kir Ilarion, la
anul I836a.
Dumitre§ti, sat, in partea de
N.-V. a com. Poiana-Cirnulut,
jud. Vasluitt, pl. Crasna, asezat
pe valea i malul drept al pi-
riuluT VasluTetul, In marginea so-
seleT nationale Vasluiti-Iasi, pe
o suprafatà de 202 hect., din
carT 120 hect., cu 62 hect., pl-
dure ale proprietAteT, lar 83 ale
locuitorilor. Are o populatiune
 DUMITREVTI
de 30 fam. san 144 sufl., carT
se ocupl cu agricultura $i cre$-
terca vitelor.
Vite: 60 vite marI cornute,
8 °I, 1 o cal $i 20 rimAtorI.
LocuitoriI posea : 6 plugurI
$i 20 care cu bol, 1 cArutA cu
cal.; ir) stupf cu albine.
Dumitre§ti, deal, in raionul com.
Dumitre$ti, jud. Olt, pl. Oltul-d.-
j., pe care se cultivA 15 hect. vie.
Dumitre§ti, culme de munte, in
jud. R.-SArat, pl. Rlinnicul, com.
Dumitre$ti ; se desface din Cul-
mea-LupanuluI ; brAzdeazA par-
tea de N. a com.; se intinde
printre piraiele Dumitre$ti $i
MotnAul $i se sflr$e$te brusc in
riul MotnAul ; e acoperità cu pl-
durI $i pl$unI.
Durnitre§ti, culme de munte, in
jud. R.-SArat, pl. Rimnicul, com.
Dumitre$ti ; se desface din Dea-
lul-Chiojdenilor ; se intinde spre
E.; brdzdeazA partea de V. a
com.; e acoperitl cu pAdurI si
cu pl$unI, lar vara se fac aci
stine de of.
Dumitre§ti, loc izolat, in jud.
Buzda, com. Finte$ti, pe dru-
mul BuzAuluT; servea ca limitä.
filtre com. Tohaili $i Finte$ti.
Dumitre§ti, pirifi, in jud. R.-S1-
rat, pl. Rimnicul, com. Dunii-
tre$ti ; izvorege din Culmea-Lu-
panuluI ; curge de-alungul dea-
luluI Dumitre$ti; ue1ä partea de
N. a com.; trece prin clt. Du-
mitre$ti-d.-s., $i se varsä in riul
MotnAul, pe dreapta luT.
Dumitre§ti-de-Jos, sat, in jud.
R.-SArat, pl. Rimnicul, este cAt.
de re$edintä al com. Dumitre$ ti ;
inainte se numea $1Blidare, Po-
enita $i Ro$cari ; este a$ezat in
partea de S. a com., pe malul
277
sting al riuluT R.-Särat $i la gura
riuluI Motraul ; are 230 hect.
intindere, cu o populatiune de
59 familif sail 271 suflete, din
carI 83 contribuabill ; aci sunt
$colile comund.
Dumitre§ti-de-Sus, sat, in jud.
R.-Särat, plaiul Rimnicul, cdtunul
com. Dumitre$ti ; inainte se
numea BAIAIII-de-Motnn, de la
o familie mare de .mo$nenT, BA-
110, ce aveail aceste locurI ;
este a$ezat In mijlocul com.,
pe riul MotnAul, la 3 kil. spre
N. de cAtunul de re$edintA ;
are 1 1 ro hect. intindere, cu o
populatiune de 65 familiI, sati
270 suflete ; din carI 38 con-
tribuabilI. Stiil carte 41 persoane;
are o bisericA.
Dumitre§ti-Gälätei. (Vezr CAr-
pitii, sat).
Dumitre§tilor (Valea-), pilla,
in plaiul Rimnicul, com. Dumi-
tre$ti, jud. R.-Slrat ; izvore$te
din culmea Lupan ; brAzdeazA
partea de N. a com.; uclA Intru
cit-va cAtunul Dumitre$ti-de-Sus,
$i se vara. in Hui MotnAul, dup5.
un curs repede de 4 kil.
Dumitroaia, baltd, pe teritoriul
com. Brehue$ti, pl. Siretul, jud.
Botopni, pe $esul SiretuluI.
Dumitru (Pirtul-lui-), piriia,r,
pe mo$ia Tarcduld, pl. Bistrita,
jud. Neamtu. Izvore$te din ra-
mura munteluI TarcAul (coastele
despre V.) , curge paralel cu
ramura numità a-luI-Chiiill $i
se vars1 pe partea dreaptA a
piriuluI TarcAul, putin mal in
susul schituluI TarcAul.
Dumitru (Valea-luI-), vale, iz-
vore$te din Virful-ClAbucetulur $1
se vars1 in pirlul TeleajeneluI, in
raionul com. MIneciul-Ungureni,
www.dacoromanica.ro
DUNÄREA
judetul Prahova, plasa Telea-
jenul.
Dumitru-Stoian (Lacul-lul-),
lac, jud. Dolj, pl. ampul, com.
Ciuperceni, face parte din balta
Mancinita.
Dumnezeul, deal, cel mal mare
din comuna Movileni $i chiar
din pl. Copoul, jud. Ia$i. Din
cauza InAltimeI sale oameni/ i-a
dat numele de Dumnezeti. Tot in
privinta numirer, legenda spune
cA, intr'o dimineatA, s'ar fi ardtat
o vedenie albA, pe care oameniI
ati luat-o drept Dumnezeti, $i de a-
tund ati dat acest nume dealuluI.
De asupra luI se intinde un
podis bogat in pA$une $i pe
care se cultivA mult pApu$oiul.
Dumucultul, deal, in jud. Me-
hedinti, pl. Cerna, o ramurA a
munteluI Domocletul, ce tine
acum de Austro-Ungaria.
Dumuletul-Mare, pfrifi, in jud.
Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s., pe
teritoriul com. rur. MalovAtul.
Dunafului (Magura-), meigurg,
la S.-V. de com. Putineiul, jud.
Teleorman, spre vAlceaua cu
acela$1. nume.
Dunafului (Valceaua-), valcea,
incepe de la S. com. Putineiul
$i apucä printre drumurile dintre
com. Bogdana $i Dracea, jud.
Teleorman.
Dunärea, fluvig, care udl partea
de S. a tAreI ; la oblr$ia sa din
marele ducat de Baden, in Alce-
Iele PAdurer-Negre (Schwartz-
wald), cAtre 6° de long. E. $i
dupä. ce traverseazA Europa de la
V. la E. se vars1 in M.-NeagrA
cAtre 28° de long. E.
Cursul Dundret.Dintre toa-
te fluviile EuropeI, DunArea este
DUNXREA
cel mal mult inconjurat de
muntI, care o forteaza adesea
se strecoare prin defileurl lungT
inguste, sati sa treaca pelinga
malurT inalte i stincoase. Ace$tT
muntl, Inchizind basinulfluviultif
pe partea dreapta, sunt : aceia al
Paduref-Negre, AlpiT-SuabT, Al-
piT-RheticT, Carnid $i Iulieni,
platoul Carstuld, Alpif-Dina-
rid saü Ilirieni, Platoul-Mcesid,
$i Balcanir ; iara pe partea
ga sunt muntiljura-FranconienT,
Fichtel-Gebirge, muntiT Bohe-
mia muntiT Sudeti, Gesenkerge-
birge, Carpatli Ungarid sup erioa-
re $i inaltimile dintre Nistru
Prut. D'aceea, cursulDunard es-
te foarte curios ; curge prin mad
ocolurl, na$te sute de insule, for-
meaza la coastele sale o multime
de lacurl ; dupa un parcurs de
2800 kil. se varsa in M.-Neagra,
prin treT gurl principale.
In tot cursul sat! superior,
Dunarea este un mic rig lini-
$tit format din dota riulete: Bri
gah i Bregah, sati Brieg
Breg, ce izvoresc din muntif
Schwartzwald (Padurea-Neagra);
primul, izvore$te mar la woo
m. deasupra nivelulur midi* $i
mar la N. de vestitul loe de
pelerinagir1 pe muntele Tryberg,
iar al doilea, la V. de acest
munte $i de la o inaltime de
1125 in. de asupra niveluluT
mariT. Ele se impreuna maT jos
de ora$elul Donaueschingen, chiar
in gradina casteluluT ca acela$T
nume, aflat la o Ing.ltime de 667
m. de asupra niveluluT märir.
Din acest loc intrunite, Duna-
rea porne$te purtind ea sine nu-
mirea germanaDonau, Indreptin-
du-se spre S.-E. Oa. la Geissin-
gen;iar de acolo la directia de N..
E. $i merge printr'un git format
de muntiT SuabieT inte un defi
Ieú strimt, care se prelunge$te
pana la Sigmaringen, capitala
principatulur de Hohenzolern,
www.dacoromanica.ro
278
leaganuI dinastiei domnitoare a
Regatulur Romin. Mal jos de
ad, la localitatea Scheer, Duna-
rea ese din strimtoarea munti-
lor Jura $i curge la poalele ion,
pang. la Ulm, de unde, dupa ce
prime$te riul Blau, ese din Re-
gatul WiirtemberguluT i da in
acela al BavarieT, unde, la 2 kil.,
prime$te 1.1111 Iller, primul aflu-
ent ce-T vine din Alpr. De ad,
fluviul constitue o mare artera
de comunicatie a Germanid de
S., cu o largime de 75 m.
o adincime mijlocie de un metru.
De la Passau, unde fluviul are o
largime de 210 M. §i para la
Engelhardszelt, curge intre Ger-
mania de S. $i Austria; lar de
la aceasta localitate curge flu-
me pe teritoriul Austriac; scalda
Viena, Pressburgul i intrind in
Ungaria, o la spre S. pentru a
scalda Buda-Pesta i dui:a ce
prime$te Drava, Dunarea co-
te$te spre S.-E. indreptindu-se
spre Belgrad, capitala SerbieT,
desparte apoI aceasta tara de
Austria pe la S. BanatuluI Te-
mi$aneT. De la Palanca-Nota,
Dunarea parase$te cimpia
strapunge masivul Carpatilor
pentru a intra in Rominia, pe la
Virciorova.
De aci In intindere de 900
kil. cit scaldX teritoriul S. al
RominieT, Dunarea i$T schitnba
de maT multe off directia cur-
suluT sad ; a$a, incepind de la
Virciorova, ja directia spre S.-
E. pana la satul Corbul, unde
formeaza. insula Corbul, se In-
toarce brusc spre V. pana la
Brza-Palanca, de ad iara$T spre
S.-E. pana la Cetate, unde se
intoarce spre S. pana mai la
deal de Calafat. De la Calafat
pana la Arcer-Palanca, Dunarea
face un cot pronuntat cu con-
cavitatea catre RomInia ; iar de
la Arcer-Palanca pana la Sis-
tov, directia sa: generala este
DUNARE A
V.-S -V., pe o ¡un gime de 200
kil. De la Si$tov pana la Sills-
tra, cursul DunareT se indreapta
spre N.-E. Ajunsa ceva maT jos
de Silistra i impedicata fiind
de stincele maluluT Dobrogean,
Dunarea se indreapta spre N.,
bifurcindu-se in fata ora$uluT
Calara$i pe punctul numit Gu-
ra-Borcd, In doul maxi brate :
spre N.-V. Borcea, cu trei alte
canale : jirtdul, intre catunele
Magureni i Cadina ;
intre sili$tea Tram$ani
catunul Ciorold i Nut, care lea-
gä Borcea cu Dunarea la So-
cariciÙ ; spre N.E. se intinde
Dunarea propria zisa, formind
o multime de alte brate earl'
dati na$tere la ostroave In tot
cursul el pand la unirea cu Bor-
cea ; ast-fel avem bratul Plosca,
formind insula Tulchia-Mare ;
Braful-Veriga, formind Ostro-
vul-Turcescu ; un alt brat, Ve-
riga, formeaza Ostrovul-Lung ;
Bralul-Balaban, se desface maT
la deal de satul Topalul $1 se
une$te iaräl cu Dunarea, mal
la vale de acest sat, formind
insula Balaban ; Braiul-Alionte,
e$ind din bratul Balaban, for-
rnea.za. insula Alionte i priva-
lul Salvata, care scurge apele
iezeruluT Cabalu in Durare, pu-
tin mal Inainte de unirea eT cu
Borcea, in fata Hir$oveT.
Durarea, dupa unirea cu Bor-
cea mal jos de Hir$ova, drept
Piva-Petrel, curge pe o mica in-
tindere dintr'un singur pat, cad
masivul granitic dobrogean o
sile$te mal la vale de catunul
Georgieni a se bifurca din noti
in 2 marl brate: unul spre
E., numit Dundrea - Peck& 0
altul spre V. Dundrea-Vapoa-
relor (fiind-ca acest brat este
urmat de vapoare).
Bratul Dunarea-Vechre cum
se desparte de DunArea-Vapoa-
relor apuca drept spre E. pana
DUNAREA
la cotul Baciulur cu denumirea
de Turceasca ; de ad, dup5. ce
a format Cotul-Baciulur, ja di-
rectia spre N., pe sub poalele
dealurilor din Dobrogea, pana
la N. orasulur Macin, de unde
ja directia spre V. si N.-V. Oa.
In dreptul orasulur Braila, la
punctul numit Ghecet, unde se
uneste cu Dunarea-Vapoarelor.
Din. acest brat pleaca. bratul
Vellcig, care leaga Dunarea-Ve-
chre aproape de punctul de bifur-
care cu Dundrea Vapoarelor,
in dreptul satulur Gropeni. Un
alt mic brat, numit Coituneasa
leaga Valciul cu Duna.rea-Va-
poarelor. De la Caul-Baciulur,
Dunarea-Vechre se desface pe
distante relativ micr, pentru a
se uni din not", formind ast-fel
o multime de brate cunoscute
sub numele generic de Venga
si clte-odata lulnd numirea lo-
calitater din apropiere. Ast-fel
avem mar principale : Venga
Detunatul care se uneste cu
Dunarea in fata satulur Ddeni;
Veriga-Pastramet, mal la S. de
precedenta ; Venga Ostrovul, in
fata satulur cu acelasT nume ;
Veriga-Pecineaga, la N. de sa-
tul Pecineaga ; Veriga-Mdcinu-
la in vecinatatea orasulur MA-
cin ; si in fine un ultim brat
numit simplu Veriga, la intilnirea
Dunarer-Vechr cu Dunarea-Va.
poarelor, la Ghecet. In acest
brat se scurg si urmatoarele
privaluri : Privalul Veriga-Stoe-
nefti (Veriga-Ciustiel), care in-
cepe in dreptul Cotulur-BaciuluT
si se scurge in Dunarea-Vechie
in punctul unde se desface Ve-
riga-Detunatul. Privalul Mucu-
roasa se desface din DunArea-
Vechre aproape de localitatea
Tirla-Boulur, pentru a se scurge
tot in ea la satul Pecineaga.
Privalul Titcov se scurge in
Dunarea-Vechre la N. de satul
Peci n eaga.. Prival u 1 Dimulea-
279
sa i Filipoaia, care In scurge-
rea lor formeaza un singur ca-
nal ce uneste Dunarea-Vechre,
formind insula Filipoaia si pri-
valul Scurtu, care incepe cam
in apropiere de Niacin si se
scurge spre V. in privalul Fili-
poaia. Inainte ca Danarea-Ve-
chTe sa se uneasca. cu Dunarea-
Vapoarelor, toate aceste brute
si privalurr se unesc in un sin-
gur pat cu Dundrea-Vechre, care,
sub denumirea de canalul Macin,
serva comunicatia intre Braila
si Macin.
Bralul Dunärea-Vapoarelor,
cum se desparte de Dunärea-
Vechre, apucA drept spre N. pana
la S. orasulur BrAila unde se
uneste cu DunArea-Vechie la
punctul Ghecet. Acest brat da
nastere la mar multe alte brate n e-
insemnate ce poarta diferite nu-
mb-T. Inainte insa de a se desface,
curgeinteun singur pat cu denu-
mirea de Sapata pana unde se bi-
Lira In : Bratul Cremenea la V.
si bratul Manupaia la E., care
se uneste la catunul Gura-Gir-
later cu Cremenea. De la N.
catunuluT Gura-Girluter, bratul
Cremenea ran-line spre E., dind
nastere la V. bratuluT Cri)cd-
nelul; acesta se uneste cu Cre-
menea in dreptul satulur Stan-
cuta, pentru a forma alt brat
tot spre V. numit Pasca, ea care
se uneste mar jos de punctul
n umit Ibis al co mu ner Vizirul (tre-
catoarea Ibis). Deaci fluviul curge
sub denumirea de Dunäre. In
dreptul satuluT Gropeni, 5i an ume
la punctul numit Caleia, Duna.-
rea formeaza spre V. bratul Ca-
leia, ca care se uneste la S.
de localitatea numita Butucime
(formind Insula-LupuluT) unde
se bifurcä imediat in 2 brute:
Dunarea la E. si Lata la V.
Bralul Lata la rindul sail, se
desparte, mar la N. de satul
Chiscani, in punctul numit Chi-
www.dacoromanica.ro
DUNXREA
ceul-Arapulur din sus, In 2 brate:
Stanca la E. si Arapu la V.,
cari se unesc la punctul numit
Chiceul-Arapulur din jos. Bra-
'WI Stanca se leagá cu bratul
Dundrea prin bratul Brdtuf ca;
in fine Bratusca formeaza bratul
Chiciul-Popit. Toate aceste brate
au aproape aceeasT 15.time ca bra-
tal principal, afará de un canal
numit Minoasa, care este ca mult
maT ingust. Acest canal naste
din bratul Caleia (cam de la
jumatatea luT), cu o directiune
generala spre N. si se terminá
In bratul Lata, mar la S. de
satul Chiscani. In acest brat
(Dunarea-Vapoarelor) se scurg
de asemenea o multime de pri-
valurr cu diferite numirr date
de locuitorr, din carr mar im-
portante sun t : Privalul Lunga,
se scurge in Dunare mar la vale
de localitatea numita Gisca; pri-
valul nutnit Corotifea, se scurge
in Dunare in fata portulur Brag-
ler; privalul Veriga-Mare unit
cu Veriga-Micd, intre satele
Tichilesti si Chiscani.
Inainte ca Dunarea sa ajun-
g5. la Braila, toate aceste brate
se unesc. De la Braila, Dunarea
intrunita inteun singur pat
scalda. Galatul unde cote$te spre
E., udI Reni la vale de gura
PrutuluT. De la Reni se indrep-
teazä in directia S.-E. si inainte
de a ajunge la Tulcea se des-
parte In trel marl brute : Chilia,
Sulina i Sf. Gheorghe, prin
carT se varsa. in Marea-Neagra..
Delta Dundrd.Acum 180o
anT Dunarea se varsa in Mare;
prin sase marT gull ; azta-zr nu
mar exista de eh trer brate
numite Chi/ja, Sulina §i Sf.
Gheorghe. Aceste brate ale Du-
narer inchid intre ele un intins
spatiti de peste 2600 kil. p.
numit Delta, care formeaza un
fel de mare nenavigabill, aco-
perita aproape excluziv numar
DUNAREA
cu stuf de papura si trestie, si
intretaiata in toate partile prin
canalurT pe unde apa baltilor
se scurge in cele trei brate ale
Durarer. Una considera si un
al 4-lea brat Dundvalul care
se varsa in lacul Raze1m si
care ar fi o ramasita din mul-
tele brute de odinioara ale
Dullard ; dar acesta, nu are
nicT o importanta comerciala.
Se banueste inca existenta, in
timpurT departate, a unuf alt
brat, care pornind de la Cerna-
voda s'ar fi varsat in Marea-
Neagra la Constanta sari la
Portita. Bratul cu importanta
comercian asta-zT este bratul
Sulina ; iar cel maT insemnat
ca volum de apa este mar in-
tin bratul Chiba, dupá el vine
Sf. Gheorghe si in urma amin-
durora vine bratul Sulina.
Braful Chilia, care incepe de
la asa numitul Ciatal-Izmail, a-
flat la 5 mile in sus de Tulcea,
este bratul cel mar mar septen-
trional al Dunard. Are o lun-
gime de 112 kil., o latime ma-
xima de 300 m. p. o adincime
care variaza intre 7-24 m. E
cel mar important brat prin de-
bitul sail de apa ; absoarbe
11/27 partT din intregul volum
al apelor dunarene si mentine
largimea si adancimea luT pana
la Izmail (24 kit.) Pe acest brat
se afla canalul Cugurlur, prin ca-
re lacul navigabil Ialpugul co-
munica, de la Bolgrad, cu Du-
narea si canalul Sonda, prin
care bratul Chilia sta in legatu-
IA cu bratul Sulina. De la Cea-
tal Izmail cursul bratuld se in-
dreapta spre N. pana la orwil
Izmail, de unde apoT se inclina
spre E. pana unde 11 intil
neste canalul Sonda ; de ad, ja
directia N.-E. despartindu-se in
treT brate navigabile : bratul
Stepowi, cel mal septentrional,
formind ostrovul Cub. ; bratul
www.dacoromanica.ro
280
Serea'nie numit si lvdnefti, al
card talveg serva de granita
intre Rominia si Rusia si bra-
tul Tiitarul (Tatarski) spre S.
Aceste brate earl darl nas-
tere la mal multe insule, se in-
tilnesc in dreptul orasuluT Chi-
lia, continua cursul intr'un sin-
gur pat pe o mica distanta, de
unde se bifurca din nor' in mal
multe brate : bratul Stepozed, cel
mal septentrional, Solomonof i
Periprava, care fac frontiera ta-
ref din spre Rusia si Cereofca
toate acestea se intilnesc in
dreptul satuluT Periprava, de
unde curg in& un singur pat
Ora la Vilcov. De aci bratul
Chili a se desface in 12 mid brate
prin care se varsa in mare. A-
ceste gull incepind de la N.-S.
sunt: Relgarod, Otccacof, Ra-
cof, .Ankodinovo, Otnano, Pes-
ceanor, Noul-Stambul, Cuban-
ski Vechiul-Stambul si Theban-
scor. A celeasT numirT poarta si
insulele.
De la Ciatal-Izmail, de unde
se desparte bratul Chilia, Duna-
rea nu se desparte imediat in
alte 2 brate, ci curge intrunita
spre S.-E. mal jos pana 7 kil.
de Tulcea. Pe aceasta portiune,
acest brat se numeste bralul
Tulcea, dupa orasul ce uda. Vo-
lumul apelor sale este de 18/27
din volumul total al apelor du-
narene.
Brapd Sf. Gheorghe, care
se desparte de bratul Tulcea
la 7 kil. mal jos de orasul Tul-
cea, la locul asa numit Ciatal
de Sf. Gheorghe, se gaseste de-
partat de bratul Chilia la 96 kil.
si formeazd extremitatea de S. a
Delta, cu o lung-in_e de i 16 kit.
Are o directie generala S.-E.
Contine 4/5 din volumul bratu-
luT Tulcea sail 8/27 din a intre-
guluT fluvia. Largimea in genere
e de 250-500 m. Acesta este
cel mal larg din cele trel brate,
DUNAREA
insa este cel mal putin adinc.
Cea maT mare sonda gasita a
fost 7 m. El se varsa in mare
prin doua gull :Sf. Gheorghe-Ca-
tirlez si Olinca, car! nu an 2 m.
adincime din cauza materialuluT
potmolos rostogolit si depus
aci de apele Dunarer.
Potmolirea la aceasta gura
este cu mult mal mare de cit
aceea de la bratul Chilla, asa
ca pragul format este si mal
inalt, in cit din aceasta cauzA
chiar la o departare de 8 kil.
de farul Olinca si pe o intin-
dere de 12 kil. adincimea Ma-
ri! nu e mal mare de 5 pi-
cioare (T m. 65); cauza pentru
care, navigatia pe mare in a-
propierea razeT sale este foarte
prim ej dio asa.
Bra/WI Dundvd1, are o direc-
tie mat Mtn spre S. si apoT
coteste spre V., pentru a se
varsa in lacul Razelm. Se des-
p irte din bratul Sf. Gheorghe
linga satul D u navat.
Bralul Sulina, se desparte de
bratul Sf. Gheorghe, la 7 kil. mal
jos de Tulcea. Are o directiune
generall spre E. si se gaseste la
o egala distanta de bratul Chi-
lia si bratul Sf. Gheorghe. A-
runca apele sale in Mare prin
o singura gurA linga portul Sa-
lina. De si latimea sa e numai
de 18o m. in medial, iar vo-
lumul apelor sale, e maT mic
de &it al celor-l'alte brate (12 27
din volumul intregel Durare).
totusI acest brat a fost ales de
catre Comisiunea Europeand a
Dullard, pentru a deschide si
a desvolta navigatia fluviulul,
catre Mare, facind accesibile-
porturilor Galati si 'Braila, va-
sele ca mare tonaj. Aceasta
alegere se datoreste in prima li-
nie adincimeT sale mal mare
la gura de cit a celor-l'alte
doua brate, apoT razd sale, Cu
mutt mar spatioasa si mar li-
DUNÄREA
berà de bancurT de cit a celor
1-alte, precnm si din cauza lun-
gima sale mal micl, de 183 kil.
Acest brat este maT mult un ca-
nal si prin el se face cu deose-
bire navigatiune.
Basinele Dunitra. In a-.
ceastä curgere, albia DundreI
coprinde peste 800.000 kil. p.
si este impArtitä. in patru basi-
nurI :
Indiul basin, coprinde regiu-
nea dintre izvorul sAti si loca-
litatea Passau, teritoriul Mare-
luI Ducat de Baden, Regatele
WiirtemburguluI si Bavaria, pre-
cum si tinuturile TiroluluI si Salz-
burguluI din Austria-d.-s.
Al doilea basin, coprinde re-
blunea
c dintre Passau si Gran
(Stigon ul), archiducatul Austria,
Moravia si N.-E. Ungaria.
Al treilea basin, incepe de la
Gran 5i tine pänd la Orsova
El cuprinde Stiria, Carinthia,
Carniolia, Croatia, Slavonia,
Bosnia si Serbia.
Al patrulea basin, (zis si infe-
rior), incepe la Orsova odatA cu
scAparea DundreI din defileul
Portilor-de-Fer. Alpil Transilva-
nia la N., Balcani la S., formeazd
limitele acestuT basin, dela Or-
soya pand catre Turnul-Rosu
si de la Orsova pAnd cdtre de-
fileul Ischerulta In Bulgaria. 0
linie de inAltimI plecird din
munfir sibiuhai in tinzindu-se
la S. Tirnovef-MarI, pAnd in sor-
gintile BicazuluI, lasA la S. a
Oltul superior cu totI afluentiI
sAI in Transilvania, ale cdror
ape prin canalul central al 01-
tuluI sunt vArsate in Dundrea
inferioard, lingA Izlaz. Tot ase-
menea, basinul Ischeruluf, for-
meazA o anclavA la S. lantuld
Balcanic, a arel limità. sudicI
trebue cantata. in Rilo-Dag din
interiorul peninsula Balcanice :
cea vesticd, care sorgintele Ni-
sava ; cea esticl, care sorgin-
613818. Morale Ihohonar Geoprcolo Vol. III.
281
tele Mantel. Märg-init ast-fel,
basinul inferior al Dundrel co-
prinde teritoriul Regatuld Ro-
minieI, o parte a Banatultif S.-V.
al PlatouluI Transilvan, o micA
parte din regatul Serbia si cea
maI mare parte din tara pro-
prig zisä. Bulgaria. La S.-E.,
11 inglobeazd masivul Dobro-
gean ; la N.-E. limita luI trebue
cdutatl in indltimile ce despart
apele PrutuluI de ale NistruluI,
decI el injghebeazd si parte din
Basarabia.
Albia Dundrei. Dundrea, in
curgerea el la Mare, se stre-
coard printre muntf, saa if in-
soteste adesea ; ceea ce face ca
albia sa se fie de maI multe
orI accidentatä de send de pia-
trA, sail sd fie cuprinsd intre ma-
lull 'Matte. Asa, de la sorgintea
sa pdnd in Bavaria, Dundrea
curge cu o pantä repede inteun
pat strimt si intre tArmurI es-
carpate si stincoase ; traversind
Bavaria, adesea-orI e inconju-
ratd si de pdrtI mldstinoase ; de
la Ulm catre Ratisbona, D und-
rea curge imediat la poalele
lantuluI Jurasic dominant si stir-
bit de vAI scurte, debitind un
volum mic de ape ; din potrivd,
malul sAtt drept e jos, presdrat
de foarte multe mlastine si zmir-
curI; apele cu curs lung si vo-
luminos pornesc din partea su-
perioard, injghebate intre depo-
zite glaciale, din care cauzd via-
bilitatea pe aceastd parte e cu
mult maI mica ca pe malul o-
pus. Dundrea, apor, din jos de
Ratisbona pAnd. la Linz e domi-
natd. in spre N. de pripoarele
si malurile inalte ale platouluI
care consti.ue baza muntilor
numitI Böhmerwald care ma-
lurI sunt intretdiate din distantä
in distantA de ptriiase foarte
repezI. In partea despre S. insd,
AlpiI fiind cu mult mal depdr-
tatl de mal, se ramifica in Ian-
www.dacoromanica.ro
DUNÄREA
turY, printre earl se scurg care
fluviti cursurI de apA cu vAI pi-
torestr, cad prin topirea zApezi-
lor mdresc cu mult debitul sdd
de apd tot titnpul cit Dundrea
strAbate accidentele patuld sad
flancurilor sale, constituite prin a-
tingerea BöhemerwalduluI cu ex-
tremitatea Alpilor. De la gura
Morava, Dundrea devine cu a-
devdrat un mare fluvid ; aci ma-
lurile sale, prin actiunea curen-
tuld apet, devin foarte schimbd-
cioase, dind loe la multe si cotite
canalurI, earl formeazd. nenumd-
rate insule. Trecind de Pressburg
vestita poartanutnita de unif
5i poarta Ungarief formatd, de
o parte din cele din urmd ra-
mificatiI ale Alpilor, iard de cea
Yalta parte de MiciI CarpatI,
albia sa constitue un complex
de brate, din carI cele tra
principale sunt resturile Mära
de odinioard, a UngarieI. Flu-
viul esind din aceastä expan-
siune speciald, intrA iarAsT inteo
albil unicd si trece prin un al
doilea defiled format din muntiI
Pills si Neograd. Intre Wiesegrad
si Waitzen, Dundrea inconjoard
marea insuld Andreia, lungd de
30 kil, si, imediat dupe Waitzen,
pdrAseste brusc directia E.-V.
ce o avea; coborindu-se spre S.
pe o lungitne de 370 kil. in jos
de Buda-Pesta, fluviul isr schimbd.
aspectul in marea dimple centrald
a Ungarier; aci se respindeste
peste dimple in nenumdrate brate
si canale care-si schimbä directia
in fie-care an In timpul cresterif
apelor. In aceastd curgere prin
Ungaria,albia Dunker spores te in
continuu pang la 1260m. ldrgime
si de la 8-1 2 m. adincime ; povir-
nisulapei este insd destul de mic.
Dundrea tredind de la Buda-
Pesta si insula Csepel, curentul
sdd incepe a bate maI mult in
spre malul drept, mincindu-I ne-
contenit si amenintind din ce
36
 DUNAREA
In ce maT mult oras ele Duna-Föld-
var $i Mohaci. Dupa ce pri-
me$te pe Drava, Dundrea se
cote$te catre S.-E. li curge in
aceasta directie pe o distanta
de 300 kil. aproape, de unde
malul salí drept devine din noti
inalt, pe cind cel sting ramine
jos, si continua a fi astfel ping.
la Belgrad, la gura Savei. MaT
jos de aceasta, de la Palanca-
Nota, ambele laturi ale fluviului
sunt inalte,formind defileuri ce se
tin unul dupa altul pe o lungime
de peste 120 kil. $ i unde apele sale
curg cu mare repeziciune printre
multele obstacole, ce se aflä in
albia sa. Aspectul acestor defile-
mi e inteadevar maret. Apele
Dunarei patrunzind in ele se
angajeza mal intiiti in trecatoarea
periculoasa a GrebenuluT, n umi CA
$i a Porp7or luid de Fier sail
Porlile superioare ale Dunciref.
Dificultatile navigatiund pro-
vin dar din stincile numeroase
de sub apa saii aparind cu
coltif ascutiti d'asupra aper, In
cit a trebuit lucrad de rectifi-
care constind in canaluri adinci
de 4 m. pentru a permite circu-
latia vapoarelor ; trecind d'aci,
Dunarea se largeste $i formeaza
basinul Milonovatz, unde ajunge
a avea o latime de 1400 m,
ad, prin o intorsatura brusca.,
Dunarea intra In gitul strimt al
CazanuluT, care pare o uriasa
tletura facutA in sena $i unde
apele sunt inghemuite intre dona
Inalte ziduri de salid' verticale.
Aci, adincimea el e foarte mare,
a$a, in unele locuri ajunge pana
la 50m., cu un nivel de 20 metri
mal jos ca acela al M.-Negre ;
curentul upa are Insa o putere
formidabila. Dupa e$irea sa din
acest defilea, Dunarea intra in
renumitul defileii cunoscut sub
numele de Gherdapuri saii Por-
lile mari de Fiel-. In acest defilea,
cu toate ca malurile sale sunt mal
www.dacoromanica.ro
282
putin marete $1 abrupte ca acelea
din strimtorfle Cazanelor, totu$I
din cauza nenumaratelor stincT $i
vultori, aceasta este cea maT
periculoasa regiune a fluviului.
De la intrarea Dunarei in Ro-
minia $i pana la varsarea el in
Marea-Neagra, malul drept al
sati in Bulgaria, este mal inalt
de cit malul sting (malul ro-
minesc) cu miel exceptiuni.
Aceasta constitue un dezavan-
taj din punctul de vedere mi-
litar, cacT malul sting poate
fi cu inlesnire bata de pe
rnalul drept ; fenomenul ace-
sta se explica prin faptul ca
Dunarea pe partea stinga pri-
me$te afluenti mal multi si mal
marT de cit pe partea dreapta,
carr depun o cantitate insem-
nata de aluviunI. Aluviunile $i
cantitatea de apa ce aduc a-
ce$ti afluenti at facut din tim-
purT $i treptat, ca Dunarea sa-1
modifice directia sa primitiva
(direct, V.-E.) $i sa devie curba
cu concavitatea spre N. A$a
fiind, erosiunea se face mal mult
asupra tarmului drept, care in
acela$T timp fiind de o forma-
tiune veche $i decT mal rezis-
tenta. de cit tarima sting, care,
format din aluviu ni moderne
e natural O. fie mal jos ca cel
d'india. De alta parte, curen-
tul DunareT, ca $1 acela al tu-
turor fluvillor carT curg de la
V. la E. in emisferul nordic,
bate mar mult in malul drept
al el. Aceasta teorie mecanica,
explica din ce cauza acest mal
e ros necontenit, pe cind cel
sting fiind jos necontenit, se
potrnole$te $i tarmul se intinde
catre talvegul aper In forma de
glacis. Pe timpul inundatiilor a-
pele fluviuluTacopera toata supra-
fata unja $i joasa a malului
sting de la marg-inea apei $i
pana sub dealurile mil limiteaza
terasa Danubiana. In retrage-
DUNAREA
rea apelor, partile mai joase
ramin acoperite, formind ast-fel
mla$tinT $i smircuri, cal-1 tran-
sforma regiun ea inteun teritoriti
cu totul insalubru $i unde frigu-
rile palustre domnesc in stare en-
demica. Cu toate acestea, natura
terenulur ce compune malul
sting al Dunarei e solid $i do-
mina $i el pe unele locuri ma-
lul drept $i anume : de la Se-
verin pana la Ciuperceni, $i a-
poi in dreptul Bistretului $i mal
jos putin de gura cea nona a
finita.
In spatiul cuprins intre Ciuper-
ceni, Poiana, Ghiociu $1 Minare,
precurn $i la N. de Bechet, te-
renul ce formeaza malul sting
al fluviului e acoperit de ade-
varate dun e de nisip miscator,
care din fericire nu inainteaza,
dar nici nu dispar. La Bechet
insa, locuitorii ora$uluT, prin plan-
tatiudi de salcimi (acacia), aii
reu$it pe o mica intindere O. faca
productibil acest pamint steril.
Pietri$ul apare Intre Celeiii $1 Iz-
laz. In trecerea sa catre Mare,
Dunarea poarta cu sine nisip $i
aluviuni in asa mare cantitate,
In cit dula calculele facute ar
umplea In fe-care an o supra-
fatA de 6 kii. p. pe un strat
gros de io m. Aceastä colo-
sala cantitate de aluviuni se de-
pune insd, pe o suprafata in-
tinsa $i din aceasta caliza ina-
intarea gurilor sale in Mare e
neinsemnata, a$a ca nu e niel'
o teama, dupa cum se credea
In vechime, ca M.-Neagra va fi
umpluta cu namolul $i nisipul
depus in basinul saii de acest
fluviti. Acest eveniment, in tot
cazul, dupa calculele facute, se
va realiza dupa 6 milioane ani.
Aspectul fdrmului rominesc.
Tarmul sting lasa, intre el $i
nivelul mijlociti al apelor, o re-
giune cam de 150 111. latime
formata din nisip $i pietri$ pe
DUNXREA
care Dunarea o acopere cind
se revarsa. Aceasta regiune e
marginita de malul actual la
S.; lar spre N., pana la limita
teraseI Danubiene, este o re-
giune joasa, mlastinoasa, presa.-
rata cu multe lacurT si balti,
intretaiata de o multime de
brate false ale DunareT, cu to-
tal neproductiva i nepopulata
acoperita cu apa in tot tim-
pul inundatiilor.
Terasa Danubiand. Regia-
nea de mal sus se märgineste
spre N. printr'un mal Inalt
futre 30-90 m., de la care se
intinde o cimpie numita Terasa
Danubiand, care se confunda
la N. cu regiunea sesurilor.
Acest mal este piciorul sati
marginea sudica a TeraseT Da-
nubiene. In era quaternara, Du-
parea acoperea terasa, dar maT
tirzitl, din cauzele supuse mal
sus. s'a retras si se retrage
continua spre %arma' drept. Fap-
tul acesta prezinta un insemnat
desavantaj pentru comertul Ro-
minieT, cacT porturile sale si-
tuate pe marginea DunareT ra-
m'in departe de cursul apeT.
Din aceasta cauza unele din
porturI, ca Giurgiu, ají trebuit
sali creeze cite un canal arti-
ficial (Canalul Sf. Gheorghe)
care O. uneasca portal cu Duna-
rea. Terasa Danubiand apare in-
dat5. ce Dunarea ese din defi-
leul de la Portile-de-Fier si pi-
ciorul el insoteste cursul Du-
nareT pana la Ciuperceni, in jud.
Dolj, unde pentru un moment
terasa dispare inteo regiune
mastinoasa si apare la Gideia,
prelungindu-se prin satele Ne-
goiul, Bistretul, Plosca, Gighera
si aval, insoteste apor tot cur-
sul DunareI, capata o mare des-
voltare in jud. Ialomita, unde
piciorul teraseT se departeaza
mult de cursul DunareT pana
la Galati. Acolo terasa dispare
283
din cauza dealulul Tiglina, iar
piciorul ei se confunda cu ma-
lul actual al DunareI.
Adincimea Dundrer nu e con-
stanta ; ea variaz5. ast-fel : la
Ulm, unde ea incepe a fi na-
vigabila, are 7 picioare (un pi-
cior = o',325) ; la Ratisbona 11
p. ; la Passau 17 p. ; la Buda-
Pesta, de la 7-10 ni.; filtre
Veneck i Földwar, 9-12 M. ;
intre Földwar si Bucovar, 5 6 m.
Pe tot cursul eI, Dunlrea, in drep-
tul RominieT, are o adincime con-
siderabilä. Cea mal mare adinci-
me o atinge In dreptul Portilor-
de-Fier, unde Dunarea are 50 m.
si ajunge si pana la 60 m., a-
ceasta din cauza ca aci fundul
ei este de 20 m. maT jos ca
nivelul märii. Cea mar mica a-
dincime o are in dreptul Cala-
fatuluT, unde nu are maT mult
de 15 m. a.dincime. La Bechet
are 24-30 m. ; la Corabia are
32-38 m. ; la gura OltuluT are
30 m. pentru apele miel ; la
Izlaz are 27 in.; la Cernavoda
are 26 m. pentru apele marT si
24 in. pentru apele miel. In
dreptul Galatilor adincimea me-
die a apelor este de 25 m. ;
la Salina adincimea apelor e
numaT de 17 picioare.
Lel/imea Dundret. La Ulm,
unde Dunarea incepe a fi na-
vigabill, constitue deja un fru-
mos fluvia de 75 m. largime;
la Passau, de unde navigatia de-
vine maT lesnicioasa, albia Du-
nareT are 210 m. largime; la
Buda-Pesta atinge 970 m.; spre
Veneck Földwar, largimea va-
riaza filtre 600 1200 m.; filtre
Földwar i Vucovar, are 600
m.; iar in basinul Milovat a-
junge pana la 1400 m. largime;
la Portile-de-Fier insa, Dunärea
41 restringe albia sa la 500 m.
largime ; dar indata ce intra in
Romtnia albia se sporeste din
ce in ce maT mult i ca cit se a-
www.dacoromanica.ro
DUNXREA
propie de Mare, este cu mult mal
mare ca in cele-l'alte basine ; in
aceasta regiune, cea mal miel
15.time este tot la Portile-de-Fier,
unde are 500 m. lar cea mal
mare latime este in dreptul Giur-
giuluT unde Dunarea este de
2500 m. lata. Largimea Duna-
reT crescind merecí de la Tur-
nul-Severin in jos, ajunge la' 100
m. la Cetate si de 1800 m. la
Calafat, asa ca abia se zareste
tarmul opus de la Vidin. La
Ciuperceni e de 1400 m. ; la
Corabia e de 1500 m. De la
gura °halar pana in dreptul
comuneT Cioara, largimea fluviu-
luT nu este mal mare de 5
600 ii., iar de ad i inainte tse
largeste ajungind Intre Zimni
cea i istov la aproape 1500 m.
Lungintea Dundrel. De
la obirsia el si pana la M.-Nea-
Dunarea curge pe o intindere
in hule dreapta de aproape 1350
kil. ; msA, socotind si cotiturile
fdrá bält1 si Para brate, lungimea
el e de 2800 kil. Intre Severin
si M.-Neagra, Dunarea curge pe
o lungime in linie dreapta de
780 kil., iar socotind si cotiturile,
900 kil.
Iufeala cursulut. Iuteala
DunAreT in general e mica, din
cauza cd panta nu este repede,
totusi iuteala medie a curentuluT
se poate socoti cu mult supe-
rioara orf-cäruI fluviii din Eu-
ropa apuseana. Ea accelera cu-
rentul &Mi pe masura ce se de-
parteaza dela Krems prezintind
virtejurT periculoase. La Viena,
and apele sunt marT are o
vitesd de la 21a 4 m. pe secun-
da; pe arma traversind stepele
uniforme ale UngareT, curentul
saii devine linistit ; apropiindu-se
insa de Serbia, fluvial largit
mal ina'inte intre 500 600 metri,
se stringe pana la 200 m. si
prezinta un curent mult repede;
patrunzind in cimplile asezate
DUAREA
ale Romtnier, curentul salí de-
vine cu mult mar linistit: asa
de la Virciorova, la Izlaz, iu-
teala curentulur este de 1.50 m.
pe secunda, adic5. aproape 5
kil. pe ora iuteall mare, care
rezultä din marea presiune, a
imensulur volum de apä ce ros-
togoleste in albia sa. Panta
medie a albieT, de la Severin la
Mare, este de o in. 187, pe kil.
Debitul afta pe secunde-1.
In ceca ce priveste volumul de
apa ce fluviul rostogoleste inte o
secunda treeind printr'un pro-
fil perpendicular pe directiunea
cursuluT, singura masurätoare
este (Acata la 1825 la Viena
de Jules Michel, care a gäsit cà
pentru apele medir, vara, debitul
Dunärer este 3000 mc. pe se-
cunda; iar pentru apele miel
de 2000 mc.
Acum, de vom observa cà
latimea albier Dunarer (factor
ce intra in formula debitulul),
creste in dreptul Rominier, de-
venind de trer orT mai mare, si
presupunind un volum numar de
2 orT mar mare, avem, in drep-
tul Izlazului d. ex. un debit
de 6600 mc. pe secunda pentru
apele marT si 4000 mc. pe se-
cunda pentru apele miel. Du-
n'airea aduce o foarte mare can.
titate de apa. De si nu exista o
masuratoare directa, totusI se
stie aproximativ ca Dunarea,
prin bratele sale varsa in M.-
Neagra. 9000 mc. pe secunda..
Inundaliunr. De ordinar
Dunarea este supusl inunda-
tiunilor de doul orT pe an. O
inundatie toamna Si una prima-
vara. Inundatia de prima-vara
este tot-d'a-una mar mare si
e provocata de topirea zapezilor.
In timpul inundatiilor, Duna-
rea acopera. acea portiune de io
m. care se intinde intre nivelul
media al apelor si tdrmul san
adesea-orT trece si in regiunea
www.dacoromanica.ro
284
mlAstinoasa, pe care o acopera
in parte, niel-o data irisa nu
trece peste piciorul Teraser Da-
nubiene, niel peste tarmul bul-
gar. In timpul inundatiilor, a-
pele Dundrer cresc Cu 4-6 m.
de-asupra nivelulur obicinuit. In
epocile de crestere a apelor, pri-
ma-vara si vara, mar ales la topi-
rea zapezer la muntr, ea se revarsa
pe toata aceasta intindere, um-
plind bälilesiinundind toata tun-
ca. Cinc! Dunarea creste cu mar
multa iuteala, ea face sa reflueze
apa afluentilor; asa la gura
Oltulur, face ca apa O. urce
in susul riulur citr-va kil. ; in
aceasta epoca albiile Saver, Ti-
ser si Temesulur se transforma
in adevarate golfurr i primesc
in ele surplusul apelor Dunarer,
care impinge inapoT apele aces-
tor riurr, formind un contra-cu-
rent ce se intinde. in acele albir
parg la o departare in interiorul
lor de zoo 300 kil. Cind apele
Dundrer vin prea mar!, toata in-
tinderea tarmuluT sting, incepind
de la gura Oltului si pana la
limita jud. Teleorman, prezinta
un nesfirsit luciu formind aproape
o singurd masa de apa ca flu-
viul, intrerupta din distanta in
distanta numar de verdeata za-
voaelor. In Ialomita, malul sting
al Durare e foarte putin inalt
si cind apele acestur fluviú cresc,
trec peste tarm si se amesteca
cu ale lacurilor Boian si Cglarasi,
formind o masa. de aloa cu o
latime de 8 kil. si intinzindu-se
panà la marginea satelor de pe
malul sting al Barca.
Varialiunea intillimet apelo?.
Dundrel.Diferinta maxi tila intre
apele miel si cele marr este de
2 ni., care este destul de mai e,
mar cu seama ca. malul nostru
este foarte jos, ca deosebire
intre Bechet si Izlaz, unde mar
in tot timpul e supus inecurilor.
De obiceiti, D marea creste
DUNAREA
de dota orT pe an : la inceputul
prima-verer, in timpul topirer
zapezer pe muntr. Cea
crestere a apelor e con-
siderabila i da nastere la inun-
datiunT ; acopera, cea mar mare
parte din insule si mare parte
din tarmul sting. Cea de a
doua crestere, tusa, este mal
putin importantd si se intim-
pla in lunile Iulle si August,
eind se topete zapa& dupa
cer maT inaltr muntr. Acciden-
tal se intimpla ca Dunarea sa-
1 creascä apele si toamna in
epoca ploilor de toamnä si se
produce atuncr si inundatiunr;
de ordinar insa, apele sunt mici
in Septembrie, Octombrie
Noembrie.
Inghefurile Dundref. D una-
rea este suplsà inghetuluT de la
2-3 luni pean. De obiceid inghe-
tul incepe in Decembrie si desghe-
tul are loc pe la finele lur Fe-
bruarie. In timpul acesta co-
municatiunile in lungul Durare/
sunt intrerupte. Se fac insa co-
municatiuni de la un tarm la
altul Cu cdrute, Cu sanir si pe jos.
Grosimea gheter de multe orI
in vremurile vechr a permis ar-
matelor romine a navali In Tur-
cia si a se lupta chiar pe ea
Cu Turcir. In timpul miscarer
sloiurilor orr-ce comunicatiune
pe amare este intrerupta.
Porturi ,silocalitällinsemnate.
Dunarea, in totcursul sai1, dela
Ulm, pana la vassarea sa in
mare, fiind navigabila, are pe tal.-
murile sale portal-Tse:1 schele pen-
tru ancorarea vapoarelor precum
si localitati populate insemna-
te. Cele mal principale in cursul
salí superior sunt: Sigmaringen,
In tara prusiana de Hohenzollern ;
RiecIlingen,Ehingen,U1m,inWiir-
temberg; Donauwerth, Neum-
burg, Ingolstadt, Ratisbona, Pas-
sau, in Bavaria ; Linz, Krems,
Viena, Essling, in Archiducatul
DLINAREA
Austrier ; Pressburg, Kornorn,
Gran, Buda-Pesta si Mohacs, in
Ungaria ; Peterwardin, Semlin
si Orsova, in vechil Confinr
militarT ; Belgrad si Semendria,
In Serbia ; muntele Alion, lin-
gl Orsova, renumit pentru ca
aci se aflA frumosul monument
«Capela Coroaner» ridicat de
impAratul Franz-Iosef in memo-
ria gAsirer Coroaner Regatulur
Ungar ingropatA la picioarele
muntelui Alion. Duceprat, in
fata Orsovel, cetate veche fon-
datá de Romani dupa trece-
rea lor din Dacia in Moesia (az-
tAzr ruine). A da-Kaleh (Orsova
sau Rusiava-Nota), in fata insulef
cu acelasT nume. (Ada-Kaleh
insemneazA fortAreata insulei).
IarA in basinul inferior, DunArea
scaldl urmAtoarele localitAtr:
Virciorova, la gura Balmer, sta-
tie de cale feratA si punct de
frontierl intre Rominia si Unga-
ria ; Gura-VAer, mar la vale de
Virciorova, renumitä pentru ur-
mele de ruine romane ce se
vAd in apropiere ; Turnul-Seve-
rin, pe malul sting, port de prima
importantd, capitala judetulur
Mehedinti. In vechime Severi-
nul a purtat numirile:Druphegis,
Pontes, Drubetis sail Drobetae.
Localitate istoricA InsemnatA ,
contine si acuma numeroase
urme de ale dominatiuner ro-
mane, intre care cea mar ce-
lebrA sunt remasitele podulur
peste DunAre ridicat in timpul
cuceriref Dacier de catre Tra-
ian. Acest oras este insemnat
si ca punct al descAlecAtorer
dinastieT domnitoare actuate a
Rominier, cAcT in acest oras a
pus intiia oarA piciorul pe p5.-
mintul patrier alesul acestef Orr,
in 1866, Principele Carol de
Hohenzollern, aztd-zr mult iubi-
tul rege al poporulur ronfin,
intemeietorul auguster noastre
dinastir. Cladova, pe malul drept
285
al Dundrer (Serbia) mar la deal
de Severin. Schela-Cladovel,
sat rominesc in fata Ciado-
ver, renumit pentru luptele ce
Pandurir rominT, (corp militar
organizat la inceputul acestur
secol de VodA Gr. Ghica) avurA
cu Turcir in rAzboaele din 1809
si Cerneti, aproape de
1828.
gura Topolnita, se numea in
vechime Cernigrad : loc istoric
renumit pentru bAtAlia intre
RominI si Turd la 1800. Birza-
Palanca, pe malul drept in Ser-
bia, mar la deal de Insula-Mare.
In locul acester comune a fost
in vechime cetatea Aegeta. Ra-
covita, in Bulgaria, la gura
Timoculur. Azis-Pasa, unul din
eel' din urmA guvernatorr turd
al Vidinulur, a flcut din acest
punct, in rAzboiul din 1877-78
un solid avant - post in scop
de a supraveghea trecerea Ti-
moculur. Vurf, sat mar la vale
de Racovita, renumit pentru cA
In vecinAtatea luf se gäsesc rui-
nele until vast uvragiti defensiv
roman. Florentinul (Fiorentunul
satí Fleurtinul), mar la vale de
Vurf, pe maluldrept, in Bulgaria ;
In vechime, se cherna Florenti-
niana. Cetatea, sat mar la deal
de Calafat, pe malul sting, re-
numit pentru zidirT vechr ro-
mane ce se mar vAd Inca in
apropiere de el si pentru bA-
tAlia datA aci la 1853. Calafat,
port pe malul sting, in fata Vidi-
nulur, asezat in o pozitie stra-
tegicA de cea mar mare in-
semnAtate. Aci, armata rominA
a primit botezul de singe in ul-
timul rAzboill al independenter,
unde bravul er cdpitan Pom-
nitorul Carol I-iu a stat pe
parapetul baterier Independenta
ca. tintA a vrAjmasulur in tim-
pul primer bombardArr a V idi-
nuluT, dind ast-fel ostenilor sar
un nepretuit exemplu de virtute
militará. Vidinul, port in Bulga-
www.dacoromanica.ro
DUNAREA
ria, in fata Calafatulur ; cetate
celebrA atacatA si ocupatA de
RominT in rAzboiul de ',inde-
pendentA (1877-78). Arcer-Pa-
lanca, la gura riulur Arcer, pe
malul drept. Lom-Palanca, mar
la vale, la gura Auld Lom, se
aflA pe urmele cetAter romane
Almus, earl' se mai vAd si azt5.-zr.
Cibru (Cibrita), mar la vale de
Lom-Palanca, tot pe malul drept;
in apropiere se vAd ruine sub
pAmint. Rahova, pe malul drept
In fata gurer Jiulur, care, in
ti mpul rAzboi ului de independen-
ta, fu atacatA si ocupatd de Ro-
mini. Bechet, pe malul sting,
ling5. gura Jiulur. Ostrov, mai la
vale de Rahova, pe malul dreptin
18 to R isif ati trecut DunArea pe
aci. Vadin, mar la vale de Ostrov,
tot pe malul drept, localitate
istoricA. Ghighiu, mar la vale de
Vadin, renumit fiind-cA in apro-
piere de el, la gura Ischerulur, se
vAd ruinele cetdtel Ulpia Oesius,
ziditA de Traian. Celeiti, pe ma-
lul sting, la deal de Corabia.
Corabia, insemnat port comercial
si important punct militar ; pe
aci a trecut DunArea armata
RominA in 1877, pe un pod de
vase. Izlaz, mar la vale de
Corabia, in fata gurel Vidulur.
Turnu-MAgurele, pe malul sting
aproape de gura Oltulur, port,
capitala judetultli Teleorman.
In vechime se cherna Romula.
D'aci artileria rominä a ajutat
armata rusä. in 1877 la ataçul
cetAtir Nicopole. Tot aci arma-
ta rominA in cursul campanier
restabili podul de vase de la Co-
rabia. Nicopoli (orasul victorie I)
pe turceste se cherna Nebol, in
fata Turnulur - Mdgurele, ce-
tate tare. Zimnicea, port in fa-
ta Sistovulur. Sistov, in Bulga-
ria, oras de mic5. insemnAtate.
Varditi, mar la vale de Sistov,
loc istoric. Rusciuc, pe malul
drept, port la gura riulur Lom
DUNÄREA
In fata Giurgiulul, cetate tare.
Giurgia, capitaIa judetului Vlas-
ca, port important, cel maT apro-
piat port de Bucuresti dupa. 01-
tenia si insemnat ca pozitie mi-
Marl. Turtucaia, port in Bulga-
ria, pe malul drept in fata Olteni-
teT. Oltenita, la gura Argesuitif ; in
vechime se numea Daphne. (Gre-
cescul Daphnis). Silistra, pe malul
drept, celebra fortareata Du-
näreana, aläturi de frontiera ce
desparte Dobrogea de Bulgaria.
In vechime se cherna Durosto-
rum, Dorostena sail Dorostoro.
Calarasi, pe bratul Borcea, ca-
pitala judetuluT Ialomita. S'a nu-
mit inainte tirbeiti, dupä nu-
mele Domnitortfini. Numele de
Calarasi if vine de acolo, cal
acest oras procura armatei Ro-
mine cel mar mare si mar bun
contingent de calarasT. Ostrovul
(Silistra-Noud, Ada-Chioi) in fata
CalarasuluT, se numeste Ostrov
din cauza ca. aci Durarea for-
meaza maT multe insule. In ve-
chime se cherna Sucidava. Ra-
cova- (pe turceste insemneazà,
unde se ingroapa vitele) in jud.
Constanta. In vechime se che-
rna Axiopolis (Axium). Cerna-
voda (apa. neagra.) ; in vechi-
me se numea Capidava ; port
insemnat si statie de cale fe-
rata. Aci este asezata a doua
poarta monumentall a Podulur
Carol I, care este cel maT inalt
pod din lume si care leaga Ro-
minia cu Dobrogea, alipita de
Tara-Romineasca dupd razboiul
glorios din 1877-78, ca pret
al victorilor dobindite pe cim-
pille BulgarieT pentru recapata-
rea independentei tare si libe-
rarea crestinilor din Bulgaria
de sub dominatia musulmana..
Cetatea de FlocT, aproape de
gura IalomiteT. Pe la 1084 acest
oras se cherna Olaei sail Oleci.
Se crede ca s'a numit si Ora-
sul de Flassis (dupa numele ce
286
a purtat Ialomita de la Urzi-
ceni la vale). In vechime era for-
tareta insemnata. MaT la vale,
pe tarmul drept, este Hirsova,
port insemnat pentru Dobrogea
si. Macinul, in vechime nurait
si Arrubium, port pe bratul
Dunarea-Veche, in punctul un-
de acest brat se indrumeaza
spre V. N.-V. pentru a merge
la Ghecet ; iard in fata acestura,
Braila, foarte insemnat port de
export si import al tareT, si im-
portant ca pozitie militara. In
fata acestuT port a fost distrusa
In 1877 flota de monitoare tur-
cestl, aflata in canalul Macinu-
luT, de care o expeditie de bravi
torpilorT Ruso-RominT. In ve-
chime Braila s'a chemat si Pe-
risthlaba. Nu departe de acea-
sta, se gaseste Ghecet, unde se
intalneste Dunarea-Vapoarelor
Cu Dunarea-Veche. RominiT ill
numeau Trecatoarea - TurculuT.
Iglita, sat pe malul drept al Du-
nareT-VechT, mal la vale de Tur-
coaia, aproape de unde se var-
sa riul Iglita in Durare. In ve-
chime, pe acest loc, era cetatea
Troesmis.Galati,putin mai la vale
de unde Siretul da in Dunare,
capitala judetului CovurluT, cel
maT mare port al RominieT pe
Dunare. Reni, putin maT la vale
de gura Prutulur in Basarabia.
Catunul Rachel intre Isac-
cea si Mäcin, pe malul drept.
Dula ruinele sale pare a fi fost
un cimp Intarit roman. Cartalul,
odinioard o importanta cetate
pe malul sting al Dullard, in
apropiere unde lacul Ialpug
se varsa in fluviii, ceva maT
sus din dreptul IsacceT. Isaccea
sail Vadul-luT-Isac (un pescar
din o legenda. Dobrogeana), re-
numit loc de trecatoare din tim-
purile cele maT vechl ale isto-
riei popoarelor ce s'aii razboit
la tarmurile Dunarel ; si nu de-
parte de aci, locul unde sunt
www.dacoromanica.ro
DUNÄREA
ruinele vecheT cetatl romane No-
viod-donum saa Novietum. Ro-
mlniT o numeaa Oblucita, Va-
dul-Oblucitei saa Vadul-Duna-
ref. Satu 1 - Non si Terraponti,
loc remarcabil pentru trecerea
peste Dunare in Iunie 1828
a armatel ruse efectuata sub
ochil Tarulur Nicolae. Izmai.
lul, pe malul sting al bratu-
luT Chilia, in Basarabia. Chi-
lia-Noua, pe malul sting al bra-
tulul Chilia si Chilia:Veche, ce-
va mai la vale de China-Nola,
pe malul drept, ce tine de jud.
Tulcea. Vilcov, in Basarabia, pe
malul sting al bratuluT Chilia,
In punctul unde acest brat se
desface in mal multe guff, pen-
tru a se varsa in Mare. Tulcea,
pe malul drept al bratuluT cu
acelasr flume., capitala judetu-
lui Tulcea. In vechime se che-
rna Aegyssus. Prislava. Se afla la
9 kil, la vale de Tulcea, pe bra-
tul Sf. Gheorghe. Aci se ga-
sesc pe ambele parti ale apel
urmele uneT vechr cetatT. Mah-
mudia, pe malul drept al bra-
tului St. Gheorghe, mar la vale
de Prislava. Sf. Gheorghe (Ca-
tirlez), la varsarea bratului Sf.
Gheorghe in Mare. Sulina, la
gura bratuluT Sulina, care e-
ste Pdra indoiala cel maT impor-
tant punct comercial al deltel
DunareT.
Aflueniii Dullard. In scur-
gerea sa de la Padurea-Neagra
si pang la M.-Neagra, Dunarea
primeste peste 1 20 afluenti. CeI
maTprincipali pe cal! IT primeste
In cursul sail superior sunt ur-
matoriT : Blau, care se arunca
in Dunare la Ulm; iar-Ja 2 kil.
maT jos, Iller, primul afluent din
in spatiul coprins intre
AlpT ;
Ulm si Passau, Dunarea pri-
meste pe malul sting ca afluentl:
Brenza,Wornitza,Altmühl,Naab,
Regen si Ilz ; pe malul drept
primeste cele treT marT riurf al-
DUNAREA
pine : Lech, Isar si Inul, pre-
cum si alte multe 14111*. A-
fluentiT DunAreT in Austria sunt
pe malul sting: Marscha
Morava, Kremsul si Kamp ;
iar pe malul drept: Traun, Ems,
Erlaf, Bieberack Traisen, Wien-
Schvechat si Fischa. DunArea,
dupa ce prim este acesti afl u en tr,
intrA in Ungaria, unde fluviul cur-
ge pe o lungime de 940 kil., pri-
mind pe partea sting5. din CarpatI
urmAtoriT afluenti: Waag, Nitra,
Gran si Eipel; iar pe panca dreap-
a din AlpT: Leitha si Raab. In
cimpia Ungariei, DunArea primes-
te pe partea dreaptii: Drava, Saya
si Morava; iar pe partea stingd:
Tisa i Temesul ; cel
de si este in mare parte cana-
lizat e tipul riuluT cu curs
schimbAcios si produce mall i-
nundatiT pe timpul cresterif a-
pelor ; ast-fel cimpiile asezate
ale PancioveT ati de-asupra lor
un strat de apl ca de 2 m.
adincime, care strat se intinde
pe o suprafatA de 50,000 hect.
Cu intrarea in basinul inferior,
DunArea primeste afluentii ur-
mAtori : oc partea sting5. : Cerna
ce izvoreste din Rominia ; odi-
nioarl fAcea hotar intre Ro-
minia i monarhia- Austriacd ;
Bahna formeazA la gura sa fron-
tierd intre Rominia i monarhia
Austro-UngarA ; Topolnita care
se varsä lingl orAselul Cerneti
Blahnita care se varsA in Du-
nAre, in dreptul Ostrovului-Mare;
maf la vale urmeaz5.: Jiul, pri-
mul afluent mare, pe care Du-
n5.rea Il primeste in Rominia;
izvoreste din Transilvania, cur-
ge in directiune generala spre
S. si se vars1 in DunAre lingA
Bechet. Oltul (Maris la SchitI
Aluta la Romani), unul din
afluentii ceT marT al DunAreT,
izvoreste din Transilvania, in trA
in Rominia la trecAtoarea Turnul-
Rosu, de unde curge spre S. si
287
se vars5. In DunAre. lingl Tur-
nul-MAgurele. almAtulul, se var-
sA in lacul Suhaia si de aci
in DunAre. Vedea, unitA cu Te-
leormanul, se varsA in DunAre
prin cloud gurI: gura Zimnicea,
la V. de oras si gura Girle1 la
E. Argesul (Ordesos la SchitI),
izvoreste din Carpatir RominieT,
curge in directia generala S. S-.E.
si se varsA in DunAre lingl
Oltenita. Ialomita, izvoreste in
Rominia, curge mai întuiü spre
S. apol spre E. si se vars5. in
DunAre, ling5. vama Gura-Ialo-
mite. Siretul (Tirantos la SchitI),
izvoreste din Bucovina, intr5. la
Rominia la satul qndesti, de
ad i curge in directiune generala
spre S. si se vars1 in Dundre
Ja deal de Galati. Prutul (Po-
rata la SchitT), izvoreste din Ga-
litia, atinge teritoriul Rominiel
ling5. tirgusorul Mamornita ; cur-
ge in directie S.-E. si S. si se
varsA in Dundre intre Galati si
Reni, formind frontiera intre
Rominia si Rusia.
In Basarabia : Ialpugul unit
ci Lunga, se varsä in lacul Ial-
pug, care se scurge in DunAre
lingA Izmail. Catlapugul unit
ca Calibuh, se varsd in lacul
Cartal, care se scurge In DunAre
linga satul ChiliÇa. Chirchizul
unit ca Alijaja, se vars5. In lacul
Chitaj, care se surge in Dundre
End Chilia.
Pe partea dreaptA, DunArea
primeste, in aces t basin, uringtoriI
afluenti: Timocul, care, care gu-
ra sa, formeaz5. frontiera ?titre
Serbia si Bulgaria ; apoI Topol-
nita, Racovisca i Arcerul, care se
vars1 in DunAre la Arcer-Palan-
ca ; Lomul, se vars5. lingl Lom-
Palanca; Ogostul se varsä in
fata JiuluT ; Ischerul se varsA
in fata orasului Corabia ; Vidul
se varsA in fata IzlazuluI. Osma
se varsA in dreptul T.-Mdgu-
rele. Iantra se vars1 in fata
www.dacoromanica.ro
DUNAREA
uluT Vedea i Lomul format
din Cara-Lom si Ac-Lom se
varsA in Dundre la Rusciuc.
Toti acestI afluenti; pe dreapta
DunAreT, afarl de o parte a
TimoculuT tin de:Bulgaria si
ati obirsia in masivul Balcanic.
Din Dobrogea, DunArea pri-
meste unatorif afluentl: Cerna-
voda, Boascicul, Romanul
Pecineaga.
Mara de Prut, nicl-unul din
acestr afluentI ai DunAreI in
basinul inferior nu sunt naviga-
; ast-fel DunArea este sin-
gura arterA navigabill a Romi-
niei, care o uneste cu Occi -
dentul.
Bdlfile Dundrei.Dunarea, re-
trAgindu-sT mereti apele si schim-
bindu-sT decI treptat albia, a for-
mat pe terenul ei sting, chiar
pe Terasa DanubianA o multime
de lacurI saü bAlti, pe carT le
alimenteazA in timpul inundati-
unilor. Aceste lacuri, mal
la intrarea Dun5xei in tara, in-
cep a se inmulti treptat si, intre
Borcea i DunAre precum
intre DunArea-Veche i Dun5.-
rea-Vapoarelor, sunt atit de dese,
in cit aceasta regiune a fost
numitA de locuitorT Balta.
Lacurile DunAreT fddind parte
din judetul Mehedinti, sunt : Ba-
toti, PAtulele, Gruia, Pristolul,
Glrla-Mare, Girla-Mic5. i Salcia.
De judetul Dolj, tin lacurile :
Maglavit, Tunari, Piscul, Desa,
Rastul, Bistretul i Nedeia, in
care se vars5. DesnAtuiul.
De judetul Romanati, tine la-
cul Potelul.
fie judetul Teleorman tin la-
curile : Berceluiul i Suhaiul, in
care se varsd riul CAlmAtuiul.
Lacul Suhaiul se scurge prin
doul brate : unul spre V., care
se varsA in lacul Cioara i altul,
care ese din Suhaiu la Zimnicea
si se vars5. in Vedea.
In dreptul judetuluT Vlasca,
DUNÄREA
Terasa Danubianä este udatà
de maT multe brate ale Duna-
rer, cad cuprind, intre ele si Du-
näre, o multime de bAltI. Ast-fel
lacul Durt, din care pleacA mar
multe brate neinsemnate, gira
Soverliul si Viroaga. Intre a-
ceste ape $i Durare sunt lacu-
rile : GrAdi$tea si Lacul-Mare.
Bratele Comansca si Mocansca
pleacI de lingá Zmirdan si se
intind pang. 1410 lacul Greaca.
Intre aceste brate si Durare
sunt maT multe bAltr, intre carT
cele mar insemnate sunt : Pe-
trosani, PIetrisul, Malul, Slobo-
zia, Cioroiul, Frasinul, Bd.neasa,
Gostinul, Pfetrile, Pueni, Ma
hirul si Balta-Latd.
De judetul Ilfov tine lacul
Greaca (Iezerul-Grecilor), care
comunicA cu Dundrea prin bra-
tul Mura.
De jud. Ialomita tin lacurile :
Mostistea, Boianul si Iezerul-
aldrasi, la V. orasulur alArasi,
loc care are o suprafatA cam de
50 kit. p.; isT scurge apele sale
in Borcea la marginea orasulur
alArasi prin can alul Jirldul. A-
cest lac, chid apele sunt marr, isr
mAre$te suprafata revArsindu-se;
iar in timpul scdderilor apelor
retrAgindu-se, formeazd spre V.
japsele : Lungile, Serpdriile, R d-
ada, Molan, Dara si japsa Der-
full& La S. iezerulur alArasi,
pe malul sting al DunArer, sunt
jap$ele : Sdpatul, Riiosul-cel-Ma-
re, Banita, Rotundul, Riiosul-
cel-Mic si Nica ; lacurile : Grd-
distea, Plaghiosul si Melcul. In
insula Ostrovul este japsa Lata
si privalul Lungul.
Intre Borcea $i DunAre, din
dreptul CAlArasilor pAnd la bra-
01 Riul, sunt lacurile : japsa Ca-
racuda si Scabopl, lacul Saro-
gul, japsele Iuti, Larga, Herghe-
legiulsi Copaia; lacurile Suceava,
Plominoasele, Tinosul, BAlanul
si Lisita ; japsa Stirbul ; lacul
288
Plosca ; Japsa-Lupulur, a-ard.mi-
zilor, Cioroiul, Burubdcoaia, Ti-
nosul-Mare, Tinosul-Mic $i lacul
Lupoaia.
In insula Talchia-Mare sunt
lacurile : ZAtoaca-Larga, ZAtoa-
ca-LatA, Vicleana, Preote$ti, Cra-
cir-Preoteser, Turciturile $i Istri-
carul.
De la bratul Riul si pana la
unirea Borcer cu DunArea avem
lacurile : Mdtasa, in dreptul insu-
ler Strimbul-Mare, japsele: Tinga-
nul, VlAsceana, Ghencea, Mislu-
iul, Bahitele, Buta, Ciulnita, Bi-
voluluT, Covrigul, Jap$a-LatA,
Uluiasul, Ulula-Mare, Mierloaia-
Mare, Mjerloaia-MicA,Popa-Mare
$ i Popa-MicA, Salda, Minguleasa,
Portita, Covurluiù, Bordoasa,
Codoaia, Girla-LungA, Cirtalele,
Poenelejapsa-lur-Mos-Gheorghe,
Pararul, Tinoasa, GdvAnelele,
Strimbele, Banuglavul, Miel,
Minciuna, Albele, Gropile-Albe,
PArusa, Rotunda-Micd, Rotunda-
Mare, Plostina, acata, SAlcuta,
Tigaia, Cd.tinurile ; lacurile: Mus-
tdcioara, Blestemdti i le-Mari, Bles-
stemAtiile-Micr; si MAzdrarul; jap-
sele: Griveiul, Codescul, RAdulea,
Butucul, ZAtonul, Vinja-Micd.,
Vinja-TindrA Vinja-BAtrinA, Tu-
doricher, Chinurile, japsa Oboru/,
Jap$a-Latd, Brinzisul, CAtunul-
PlopuluT, Babele-Fetestilor, Ba-
bele-Dude$tilor, Japsa-cu-Salcie,
Vergul, Iezerulur, Epure, Giolea,
S timbal, Potcoava-MicA, Potcoa-
va-Mare, Dalia, Lacul-Rotund,
Jap5a-lur-Mos-CrIciun, Cercora-
da, Iezerul-cel-Mare; lacurile: Po-
paslic, Mistreata, Berleasca Pie-
troaele, Strimbele, &Inc/a, Stin-
coaia, Iazul, abdlul, Ldtimea,
Iezurul-cu-Butud, Beutul, ROO-
i ul, Pirlitura, Iezerul, Iorga, japsa
Iorga, Gitul-Stiner, Leta, Strigo-
iulur, Beutul-luf-DobricA, Japsa
cu-PapurA, Dogoreala, Inturci-
mure, GIvane, lacul Ciocloave;
Beutul-Ceganilor, pe malul Bor-
www.dacoromanica.ro
DUNÄREA
eel aproape de satul Cegani ; la-
curile Beutul-Girler, Beutul-Vier,
si Beutul-SAtenilor, in fata Os-
trovulur-BorceT; Iezerul-Bruncie,
Brozea, Ciocanul-Mare, Ciocanul-
Mic, Tinusul, Sfredelul ; Japsa-
LungA, Camenita, CiortAnasul,
ZainoitA; lacul Glibunisul in Plop-
soarele; japsaBatiste ; iezerul Cal
water, Rotund, Cu-PapurA, Find-
nele, Cazaculur, B utoiul, Frumos,
Gemenele; /acul Pajera, Iezerul,
CAtunul, Iazuri, Mosia; lacul Ti-
mosul,Grumazul,Racul, Cocosul.
Pe malul sing al Borcer sunt b5.1-
tile : MAtasa, Butucoasa, Ghisica,
POpureanca ; lacul Bentul-Misler ;
iezerul Mocirla, Lacu-lur-Musat,
-Balta si Ruptura.
De judetul Braila tin lacurile :
intre Dundre sicanalul Manusoa-
rer: Tezerul Chitulu$ca, Alghiso-
gul-Mic si Alghisogul-Mare ; intre
DunArea-Vapoarelor $iBratu /-Vil.
cea : iezerul Festilele, Vulpasi,
Begul, Jigara, BAlaia, Gisca, CA-
cai na- Coj oacele, Dobrele, Un tea,
atiunul, Melintulur, CAtunul-lur-
Toa$A,Zbenghiosu,Hirlacul, Cur-
cubeul, Sinetele, Lupoiul, jap-
sa Conciul, Cortelea, Cotoiul ;
lacurr: Ciontoiul, Soarecele, Stu-
panul, Mosolea Plinge-Ban I.Strim-
b ul Jap$ele-d e-S us Japsele-de- Jos.
titre Cremenea $i CrAcInelul,
Tezerul Sinfanul, Chiorul $i Cion-
toiul ; intre Dundre si bratul
Latl, iezerul Fundul-Mare, Ieze-
rul-luT-Stan si iezerul Chirloaia.
Intre Dundrea Vapoarele $i Du-
n área- Veche : Iezerul - Zoaner,
Pesceana , al. Ciucului , Lebd,
doiul , Roca, Japsa-Porculur,
StochitA, Brezoiasa, Lacul-Lu-
poiti, Lupoiasul, Lesteghil, Tar-
mul, Roiul, atuiul, Forfoita,
Catinul-Lung, Catinul-MlAjeT, I a-
cul Mandalacele, lacul Bolda,
Catinul-Boaca, Catinul-Soarecir,
Babele, al-Oilor, Lacul-Rotund,
lacul Broasca, Gisca, Vulturile,
GlAvAnelele, GlAvAnelele - Tur.
DUNA REA
cesti, Cornoiul, Tucuzoaca,Pot-
coava, Bouletul, Zälopul, Scroa-
fa, Gameciul, Gaitele, Tupuzo-
iul, Cojocarul, Titiloaia, Catinul-
luT-Pand, balta Mala, balta Ba-
te$, iezerul Borde!, balta Trufas,
iezerul Cucuva, balta Cateana,
Moara - Bunà, Ciulinii.ceT - Miel,
CiuliniT - ceT-Mari, Visan ; lacul
Noroaele, Noroiul-Mic, Matoaele,
Lunguletul, Noroiul-Mare, Ro-
tundul, Misaila, Cociul, Bordeasa,
erban, Bobocul, Frauta, Raz-
netele, Catinul Repejoasa, Cati-
nul-Oil or, Matele, lacul Babalecul.
Catinul-Blindul, Mare$, Negrul-
Berbecul, lacul Fusarul, Cati-
nul - Stamate, Catinul Deloaia,
lacul Orbul, Dragu$ul, Boboc,
Zeciurile, Borcanul, Lopata, Ne-
graia, Frunza, Balaia, Patin,
Orza, Ghiolul-Gemenele, G hiolul-
Mi csunel ele $i Ghiolul-Borcea.
Pe stinga DunareT-Vapoare-
lor sunt : Lacul Butoaele, Po-
pilele, Popa, Lunco$, Boul, Ro-
su, Gluja, Budurul, lacul
ianu, Gageana, Ghionea, Botea,
Lacul - luT - Ghetan, lacul Bratu-
loasa , Gropile, balta Tigan-
ca, Lacul-Dulce, Lacul - Sarat,
iezerul Ratoaele.
De jud. Covurluia tine lacul
Brate$ul.
De jud. Constanta tin lacu-
rile:Girlita, Oltina, Beilicul,
Mirleanul, Vederoasa,
Sarpul, Baciul, Cochirleni,
Cara-Su, Purcaret, Ramadatn,
Fibrina, Domneasca - Mica $i
Domneasca-Mare, Slateia, Ro-
tundul, Groapa-CiolanuluT, Ma-
zilic-Ghiol si Baroiul.
De jud. Tulcea tin lacurile
pe malul drept al DunareT : Tur-
coaia, 1gb ta, Carcaliul, Porcilor,
Henelor, Orbul, Stanimir, Mo-
canuluT, Plosca, Latimei, Jijila,
PopineT, Crapina, Piatra-Cacata,
Capacha, Rotundul, Saon $1
Parches. Pe malul drept al
bratuluT Sf. Gheorghe : lacurile
bls6x3 dlarele D.of mar Motnaflo Vol. III.
289
Zaghen, Malcoci, Moru-Ghiol,
Belciug, Cruclic, Ostrovoc. Intre
bratul Chilia i Sulina sunt la-
curile : Ro$u, Saoca, Ghido, Co-
raciuluT, Simiroea, Hantu, Tata-
reni, Costin, Bacim, Fortuna,
Liteanca, Tatanir, Sliboca-Su-
hatu, Batacul, Triozorul, Gablo-
vata, Bogda-Proste, RaduculuT,
Babina, Saon, Matita, Lopatna,
Rosca, Velichi-Merchei $i Do-
vinca-Merchei. Intre bratul Su-
lina $i Sf. Gheorghe lacurile :
Gorgova, Obretin, Uzlina, Isa-
cov, Erenciuc, Puiulet, LumineT,
Puiul, Ghiolul-Ro$u, Ro$ulet,
Solonetia $i Saraturile.
Pe teritoriul rusesc, lacurile
tributare DunäreT sunt: Cahul,
Carta!, Cogurluiul, Ialpugul i Ca-
talpugul.
Toate aceste lacurT, ca si Du-
ndrea ins5.51", produc anual e-
norme cantitAti de tot soiul de
peste : morun, nisetru, crap, etc.
Cega DunareT îi pdstreazg. §i
asta-zT renumele din anticitate ;
cele mal multe baltI sunt aco-
perite cu stuf de trestie i pa-
pura.
Ostroa.yele Dundrei. In cur-
gerea sa, Dunarea da nastere
la numeroase insule sati ostroa-
ve. Cele maT principale coprinse
in cel din urma basin al sda
sunt urmatoarele : Ada-Kaleh,
In vale de gura Cernel ; impor-
tant5. pozitie militará, aflata pe
punctul de intilnire a celor treT
frontiere riverane, Rominia, Un-
garla $1 Serbia, asta-zT ocupata
de o garnizoan5. austriaca. In
vechime aceasta insul5 a jucat
un mare rol in razboalele din-
tre Austria $1 Turcia, fiind ved-
nic obiect de ocupatiune intre
aceste doua popoare.
Mal la vale de aceasta, in
sule maT principale in care se
%in pichete de lama a granitei
tare! apartinind judetuluT Mehe-
dinti sunt : ínsula Halu, numita
www.dacoromanica.ro
DUNAREA
In vechime Insula-BanuluT, este
asezata in fata satuluT strbesc
Numirea de Banu i s'a
dat fiind-ca ad i era locul de dis-
tractie al BanuluT SeverinuluT ;
este celebra prin lucrarile de
arta i ruinele ce se vad in ea ;
se mal numea i insula Ciado-
ver. A fost locuita, iar asta-zT o
Increaza locuitoriT din Gura-Vaer.
Insula Dudasi, Gura-VdeT $1 *i-
mianul, in intindere mare, in-
cepe maT jos de podul luT Tra-
ian i 1,ine pana la comuna Cu
acelasT nume de care apartine ;
ea este locuita. Insula Corbul
saa Corbava (slav), are o supra-
fata de 2400 pogoane ; renu-
mita pentru zidurT si alte rama-
$ite romane ; are 6o de familiT
$i tine de Batoti, plasa Blahnita.
Insula-Mare, 4400 pogoane, tine
de comuna Gogo$eT, pl. Blah-
nita. In aceastá insulä sunt ur-
matoarele balti cu pe$te : Balta-
NisipuluT; Balta satuluT ; a-Bra-
nisteT $i Balta-Pruni$orulul ; a-
poT vin insulele : Tiganasul, Os-
trovelul, Gira, in dreptul com.
Pristolul, Florentinul $i Ceta-
tea (saa Go mo tazinitza). MaT la
vale, apartinind jud. Dolj, sunt
insuléle : Calafatul (Independen-
ta), Coscoava, Golul, Chichine-
tele-Mare, Chichinetele-Mic, Bog-
dan, Cinepa, Acalia, Lomul,
Chichinetele, Galona, Satanul,
Alimanul, Marco, Capenita, la
guraJiuluT, Prutul-Mare, Girlita $i
Gatonul, In dreptul JiuluT. Dq
a gura acestuT ria $i pana la
gura OltuluT, insulele facind par-
te din judetul Romanati, sunt :
Domnita-Bálasa, Papadia-Mare,
Papadia-Mica, Prundul, Corabia,
Chichinetele, Surlul, Cilnovatul,
Imbra, Ciulnita, Barda, Plopi,
Garcovul, Circiul, Os-
trovul-Sirb i lor, Chichinetele-de-
IzIaz, Izlazul $i Izlazul-de-la-Olt.
De la gura Oltului $i pana la
gura Vede'', insulele factnd parte
87
DUNXREA
din jud. 1 eleorman, sunt : Cio-
roiul, Belina la S.-V. comunel
Cioara, acoperita cu zavoae de
salde, Birsica, Luta, Tingineaua
si Batinul. De la gura Veda
pana in dreptul Iezeruld-Greci-
lor, insulele facind parte din ju-
detul Vlasca, sunt : Dinul (2
insule), Boatinul, Camediul, Pk-
gaiul, Nisipul, Ramadan, Ostro-
vul-Lung , Cioroiul, Mocanul ,
Prund tl, Lungul-Popii, Grindul-
luI-Marin, Flaminda si insula Sf.
Gheorghe (sari Giorgio), de unde
sl-a luat numele si orasul Giurgia,
In fata cdruia se gaseste; aceasta
este insemnata in analele t'arel
prin pozitia sa strategica ce in
trecut a ocupat. In aceasta in-
suld a fost o cetatue tare care
a fost legata printr'un pod fix
cu orasul care pand in 1829 a
fost cetate tare, sub Turd ; mai
in urma dupa trecerea Giurgiu-
lur in posesiunea Rominieí, cu
stricarea fortificatiunilor s'a stri-
cat si cetatuia si podul ; insula
chiar e aproape sa dispara prin
lucrarile de canalizare ce gu-
vernul executa in bratul Du-
nareT dintre insula si oras. Mai
la vale, insulele fäcind parte
din judetul Ilfov, sunt : Ostro-
vu/-Becheru, Ostrovul-Mare si A 1-
bina. De judetul Ialomita tin
insulele : Scurtul, oimul, Strim-
bul - Mare , Rupturele , Puiul ,
StrimbuluI, Cuiul, MusatuluT,Fer-
mecata, Atirnati, Ostrovul Chi-
ciul, Gisca, Vaca, Constantin
si Ostrovul-Varsaturd. In bra-
tul Borcea sunt : insula Malca-
net in fata satuluI Cioroiul si
Ostrovul-Borcd, format de bra-
01 Zavalul.De la Silistra pan&
la Hirsova, insulele apartinind
judetuld Constanta slut: Hopa,
Pastramagiul -Mare, Pastrama-
giul-Mic, Pacuiul-Lare, Pacuia-
sul, Pacuiul-lur-Soare, Tilenia-
Mare, formata de bratul Plosca,
Ruptura-Talchie, Ostrovul-Tur-
www.dacoromanica.ro
290
cese, insula 1epurasul, Ceacirul,
Talerul, Ostrovul-Lung, format
de bratul Venga, insula Hinog,
ostrovul Troina si Troina-Mare,
ostrovul Seimenii-Mari, Ostro-
velul, Ostrovul-Tard, Boascic,
ostrovul Zaval si Balaban, for-
mata prin bratul Balaban, os-
trovul Alionte, format prin bra-
tul Alionte ; apd insulele : i.sca,
Serpenjia, Dosanele si Chiciul,
devenite rominesti de la ane-
xarea Dobrogd si insula Ghiz-
danesti in fata satulur cu ace-
Iasi' nume.In bratul Dunarea-
Veche, insulele earl tin de jud.
Constanta, sunt : Ostrovul-Pas-
tramd, format de Veriga-Pas-
tramd si insula Ostrovul, in
fata satului Ostrovul. In bratul
Dundrea-Vapoarelor, insulele, fa-
cind parte din jud. Braila, sunt
Ostrovul-Grinduld, OrbuluT, for-
mata prin bratul Pasca ; Insula-
Lupulur, coprinsa futre bratele
Stanca si Arapul ; ostrovul Bra:
tusa, format de bratul Stan-
ca si Bratusca ; Chiciul-PopeI,
formata de bratul Chiciul-Poper.
In Dunarea-Veche, de jud. Bra-
ila tine Ostrovul Detunatul for-
mat de Veriga-Detunatul. In-
sulele din bratul Dunarea-Veche,
si facind parte din jud. Tulcea.
sunt : Ostrovul Chiciul-Bede-
Lola si Chiciul-luT-Mos-Dobre.
In bratul Chilla, ostroavele
Chislita, Cofa, Solonet, Catinca,
Maciuca, Solomonov si larmacov
tin de Rusia; iar Tátarul, Daller
(2 insule) Cemeofcasi Sabina tin
de Rominia. De la Vilcov (port
rusesc), bratul Chiliei fortneaza
o noul delta cu 12 gurI 5i for-
meaza. insulele : Belgarod, Ot-
ceacof, Ancodinovo, Otnoino,
Pesceanoi, Stambul, Cuban si
Popina, din carT numal Popina
este romineasca.
In bratul Sulina nu e nid-o insu-
la. Bratul Sf. Gheorghe formeaza
la gura sa insula Ostrovul. In-
DUNXREA
tre bratul Chilia, bratul Sulina
si Marea-Neagra se ail& Insula-
Letel ; bar intre bratul Sulina
si bratul Sf. Gheorghe, insula
Sf. Gheorghe; amindoul a.ceste
insule de si cuprind suprafete
intinse, in mare parte sunt aco-
perite de baltI si sierpuite de nu-
meroase canalurI. De la Orsova
pana la gura TimoculuT, os-
troavele care tin de Serbia cele
mal principale sunt : ipul, Ca-
ratas, Vaiuga, Ostrovul Bor-
deiululsi Grabovita. - Dela gura
Timoculd si pana la Silistra, os-
stroavele apartinind Bulgarier,
cele mal principale sunt : Ma-
naful, Setzeanu, Glanita, Davalea-
nul, Gomorita, Tansan, Colnis-
vezul, Baclechea, Eritcum, Pi-
comn, Uagarichtch, Velina, Ni-
sipul-Noa, Baleogul, Gvardinul-
Mare, Gura-IantriT, Ostrovul-In-
gust si Carisa.
Mal toate aceste insule ale
Dullard sunt acoperite cu za-
voae de salcie, plop, anin si
parte cu stuf ; numar in insula
Leta si Sf. Gheorghe se vede
crescind Stejarul; ast-fel padurl
de stejar se afta in Insula-Letei
si in insula SI. Gheorghe, pa-
durea Cara-Orman. Parte din
aceste insule sunt 5i cultivate ;
i aproape toate adapostesc
mal toate soiurile de pasaff sal-
batice si animale fieroase: lupi,
vulpT, porc, mistretT, etc.
Navig-abilitateape Dundre.
Dundrea, care dui:4 Volga este
cel maI mare fluvia din Europa,
constitue cea mar insemnata
cale naturall a continentuluT
European catre Orient. Din toate
tirnpurile ea a servit de cale
de comunicatie riveranilor si
popoarelor care s'aii stramutat
din Asia in Europa. Navigabi-
litatea cu vapoare abia a inceput
lima, in anul 1828, end, dol
EnglezT, dobindind la Viena pri-
vilegiul de a construi un vapor,
DUNXREA
pusera primele baze navigatiunei
moderne. La Inceput, acest va-
por nu circula mal jos de Pesta;
care anil 1838 erag deja 7
vapoare care scoborati in jos
de Pesta. Trecerea Portilor-de-
Fier insa, crea considerata ca o
piedicä a scobo-iref vaselor din
susul Dullard. In acel an, se
falcu prima descindere a vaselor
peste obstacolul Portilor-de-Fier.
De atunciCompania«Lloych, din
Triest stabili un servicia de na-
vigatie pentru transportul ca-
latorilor si al marfurilor pe Du-
flare pana. la Galati. In Congresul
de la Paris, in 1856, fu instituita o
Comisiune Europeana a Dundrei
cu sarcina de a deschide si a
desvolta navigatia fluviuluf catre
Mare ; iara mal apoi, in Con-
gresul din Berlin de la 1878,
Austro-Ungaria ramiind insdr-
cinata ca sa inlature obstacolul
de la Portile-de-Fier, i lucrarile
in acest scop fiind terminate,
navigabilitatea fluviului in Ro-
m?nia nu mar prezinta nicl o
dificultate, afara numai, de ne-
siguranta adIncimer mai ales
In timpul apelor mid (vez! § A-
dincimea Dundrei), precum si
lipsa lucrarilor de arta prin cite-
va porturi mai mid pentru a-
bordarea vaselor maT cu inks-
nire. Navigatia pe Dunare se
face atit cu vapoare cit i cu
vase cu pinza. Pe lingl vapoa-
rele marine militare a Romi-
nid si a flotild sale comerciale,
mal circula, pe Dunare, vapoa-
rele societatef Austriace i Ru-
sesti, precum i alte vapoare ale
diferitilor armatorr riverani
din toate partile lumer.
Navigatia pe Dunare se face
in tot timpul, afara de iarna
pe timpul inghetului si al slo
iurilor (ved ingheturile Du/11-
re! i variatiunea inaltimei ape-
lor Dunaref).
Navigabilitatea pe braiele
291
Dundret. La congresul din Pa-
ris, la 1856, gurile Dunard s'ati
pus sub ingrijirea une! Comi-
siuni Dun drene Europeand care,
stabilita la Galati, are sarcina
de a asigura navigabilitatea la
gurile Dullard. Actualmente na-
vigatia la gurile Dunker stä. cum
urmeazd :
Braful Chilia, de si se varsa
In mare prin 12 guri, nici una
nu e accesibila bastimentelor de
o imersiune mai adincd de 4-6
picioare. Acum, in timpurile din
urma, se silesc Rusii a face na-
vigabil canalul Occeacof pentru
ori-ce vase, cu toate impotrivirile
Comisiund Dunarene.
Brapd Sulina, de si nu e mai
lat de 18o m. si de si volumul
apelor sale e mai mic de &it
a celor-l'alte brate, a fost ales
de Comisiunea Europeana. a
Dunard pentru a deschide si
a desvolta navigatia fluviului
catre mare. Lucrarile de indrep-
tare insa nici azta-zI nu sunt cow-
plect terminate, totusi, cele exe-
cutate sunt atit de insemnate
in &it azta-d pot intra in fluviii
vase car' calcà in apa pang la
7'/2 m. i cari pot purta in ma-
gaziile lor 2500 tone marfa.
Bralul Dundvdiul e naviga-
ba pentru bastimente de mic
tonaj.
Brapil Sf. Gheorghe nu este
navigabil din cauza ca., la gura la,
adincimea nu e nici de 2 m. De-
altmintrelea regiunea ce el stra-
bate fiind mlastinoasa i insa-
lubrl, tarmurile bratuluI nu sunt
locuite i ast-fel navigatia sa nu
este impusa de interese locale
de cit pentru a deservi pesca-
riele lacului Razelm.
Braple Borcea si Mid sunt
navigabile pentru vase mid. Pen-
tru ca vasele sa poata urma firul
apei, in anumite locuri sunt an-
corate In Dunare,ceea ce se chia-
ma giamandure vapsite, fie cu
www.dacoromanica.ro
DUNAREA
rosu, fie cu alb, carI plutesc
arata calea.
Domnul Hartley, in memoriul
sari, arata ca in 21 ad, 1865-
i886, gurile Dullard la Sulina
aO inghetat 49 zile pe an, asa
cA vasele nu pot intra pe Du-
flare. Prin Regulamentul Comi-
siund Dunarene se interzice
intrarea vaselor in Dundre de
la i Noembrie pana la I Martie
ale fiecarul an.
Raporturile internalionale
chestiunea Dunitreand. Pen tru
oara s'a vorbit de libertatea
comerciului pe Dunare, in anul
1798, la congresul de la Rastadt.
O nota a ministrilor franced, re-
lativa. la libertatea navigatiund
pe Rhin, scotea la iveald si do-
rinta de a se face libera navi-
gatiunea si pe cele-l'alte fluvii
marl ale Germanid, maf cu sea-
mape Dunare. In 1814, la Tra-
tatul de la Paris, reprezentantif
statelor ocupat iar cu li-
bertatea navigatiunii Rhinulur,
care s'a si stabilit, fára a se acorda
vre-un privileglil riveranilor. Con-
gresul de la Viena, prin sugestiu-
nea Prusid, reveni asupra princi-
piilor liberale formulate in Con-
gresul de la Paris, si 'Asa numai
cu vintele: «NavigatiuneapeRhin
. . . va fi libera sub raportul
comerciului», suprimInd cuvin-
tele: «sub raportul navigatiuner»
ceca ce implica facultatea de a
interzice neriverenilor naviga-
tiunea. In ceca ce priveste Du-
'Area i cele-l'alte fluviI ger-
mane, Congresul din 1815 con-
tine o motiune, care n'a produs
nici un rezultat efectiv. Trebue
sa ajungem la Conferintele tinute
la Viena, in timpul razboiului
Crimed, pentru a gasi prima
idee a und comisiuni europene
instalata la gurile Dullard cu
autoritatea pana. la Galati. Lordul
Russel discutind aceasta pro-
pozitiune, cerca ca Comisiunea
DUNXREA
sa fie permanenta. Unul din cele
patru puncte contintnd bazele
stabilireT pdeeT Intre Rusia si
Poarta in 1854, convenite intre
Franta, Austria si Marea Bri-
tanie, zicea a navigatiunea Du-
rare la gurele sale O. fie libera
de orf-ce piedica si supusd apli-
catiuneT principiilor consacrate
prin actele Congresulta de la
Viena. Articolele 15-19 ale
TratatuluT de la Paris, din 30
Martie 1856, se rapoarta la liber-
tatea navigatiuneT pe Dundre.
Articolul 15 ?I aplica regulele
puse prin actul final de la Viena.
Art. 16-19 stipuleaza creatiun ea
uneT ComisiunI Europeene tem-
porare cu autoritate legislativa,
si a und comisiunT rivera le
permanenta cu autoritatea exe-
cutivä.
Comisiunea Europeand trebuia
se dureze numaT doT anT si co-
misiunea riverana sa succeada
celeT d'intiT si sä fie permanenta.
Prevederile CongresuluT nu s'aií
realizat. Comisiunea europeana
prelungita de mal multe orT,
prin Conferinta de la Paris din
1865, prin Conferinta de la Ber-
lin din 1871, prin Tratatul de la
Berlin din 1878, sl a vazut asi-
gurata existenta pentru 21 anT,
incepind din 1883, si comisiu-
nea riverand compusa din Wiir-
temberg, Bavaria, Austria, Tur-
cia, Rominia, n'a reusit nicT o
data a funciona, de si n'a fost
suprimata intr'un mud explicit.
S'a reunit la Viena si a elaborat
un proect de regulare a navigatiu-
neT (1857), dar acest regulament,
care interzice cabotagiul neri-
veranilor, ?nlaturat In Conferinta
de la Paris, a ramas in sus-
pensie, fail sA se fi decis de a
fi suprimat. In realitate, ce s'a
petrecut era conform natureT
lucrurilor ; sistemul european din
1856 era bun si sistemul rive-
ran era rad ; regimul navigatier
292
din tre Donauwerth si Ratisbona
nu putea sa aibe vre-un raport
cu navigatiunea maritimä de la
gurele DunareT. Congresul din
Berlin (1878) a inteles acest lu-
cru. Inaintea acestuf tratat tre-
bue se mentionIm Tratatul din
27 Februarie 1871, regulat prin
Conferinta de la Londra, care
autoriza pe totT riveranii de a
percepe taxe pentru rambursa-
rea si intretinerea lucrarilor ce
trebuiad sa se execute la Por-
tile de-Fier si Cataracte ; trebue
a reaminti de asemenea nego-
cierile, carI ad avut loc in tim-
pul rdzboiuluT ce s'a terminat
prin Tratatul de la Berlin, in
cea ce priveste neutralizatiunea
DunareT. Congresul din Berlin
a luat in privinta Dullard maT
multe deciziunT : T. Austro Un-
gana este singura insärcinata cu
executarea lucrarilor destinate a
face sa dispara piedicele ce na-
vigatiunea Intilnea la Portile
de-Fier si la Cataracte. Aceasta
masura nu este bund de oare-ce
Austro-Ungaria n'are suverani-
tatea de et pe unul din cele
doul maluri, si aceasta in sus de
Portile-de-Fier ; unde sunt rive-
rane Serbia si Rominia era
mal bine de a se fi pastrat dis-
pozitiunile Tratatului din 1871,
care confia aceasta misiune
tuturor riveranilor. -2. Art. 53
decretä extensiunea ComisiuneT
Europeene panl la Galati, dar o
facu ?n tr'un mod neindestulator,
nelntinzind de la inceput puterea
sa Oa. la Braila, cea ce se facu
In 1883. Acelasi art.53 confirma
puterile ComisiuneI, referindu-se
la o intelegere ulterioara. In ceea
ce priveste durata el; aceasta
dispozitiune a fost foarte neferi-
cia, c5.cT daca s'ar fi terminat
indata cestiunea durateT, n'ar
fi urmat, in 1883, a se face
concesiunT suparatoare Austriei
§i Rusid, pentru a obtine con-
www.dacoromanica.ro
DUNXREA
simtimintul la prelungirea comi-
siuneT devenita acum indispen-
sabild. 3. Con gresul confirma
princi piul lib ertatel navigatiuneT
pe Dunare si decretä distru-
gerea tuturor fortaretelor situate
pe malurile sale de la Portile-
de-Fier pand la gurile sale (art.
52) ; bastimentele de razboiu nu
vor putea pluti pe Dunare la va-
le de Portile-de-Fier, afara de va-
sele ware destinate politiei flu-
viale si serviciuluT vdmilor. 4.
Cea mal buna decizie luata prin
Congresul de la Berlin a fost
admisiuneaRominienn Comisiu-
nea dundreand (art. 53). 5. In
fine, Tratatul din Berlin, in con-
tra plreriT plenipotentiarilor Aus-
triad, a modificat dispozitiunea
Tra.tatuluT din Paris, care sus-
tinea ca regulamentele sä fie uni-
forme pentru intreaga Dunare,
de unde incepe sl fie naviga-
bila si pand la gurile sale. Mal
sus de Galati, unde se oprea
actiunea directa a ComisiuneT
europene, si In jos de Portile-
de-Fier, s'a stabilit o zond in-
termediara, unde regulamentele
trebuesc puse in armonie cu a-
celea ale ComisiuneT europene.
Regulamentele acesteT zone in-
termediare vor fi elaborate de
Comisiune, careia IT se vor adlou-
ga delegatiT tdrmurenilor acesteT
zone intermediare, adica Sir-
biT, BulgariT si RominiT. In fine
Tratatul din Berlin, ca si cel din
Paris nu acorda niel unuT rive-
ran, pe oil-care parte aDundrel
ar fi, niel prezidentia, niel pri-
vilegil.
Impärtirea Dunard in zone
era o idee ingenioasà, de oarece
Dunarea e un fluvid, ce este dife-
rit la gurile sale de ceea ce
este la izvorui sat, sad in par-
tea mijlocie. Dar zona interme-
diara creä un mare numar de
greutatT, earl ocupara. deliberati-
unile ComisiuneT europene trite
DUNAREA
1879 i 1882. In adevar, dacá
sin guriTtarmurenT aT zond inter-
mediare, creatä prin art. 55,
sunt SirbiT, BulgariT i RominiT.
Austro-Ungaria, care n'are niel
o palma de pamint intre Por-
tile-de-Fier i Galati, are in a-
ceastà zona mar! interese comer-
ciale i trebuia neaparat sá par-
ticipe la reglementatiune, de
oare-ce tratatul din 1878 nu pre-
vazuse acest lucru. O a doua
greutate venea din aplicatiunea
regulamentuluT ; odata regula-
mentul facut, cine trebuia sa-1
aplice ? Tratatul din Berlin nu
spune nimic de ac. asta ; dupa.
principif, riveranii singurr au
puterea de a-1 aplica. A lucra
alt-fel, era de a viola de °data
si dreptul natural si dreptul cu-
tu miar. De la 1879 pana la 1884,
Comisiunea europeara, a discu-
tat un avant-proiect pentru re-
gulamentele privitoare Dunard,
tare Galati i Portile-de-Fier :
o comisiune compusa din 3 de-
lega! statelor neriverane
a! aT
(Germania, Austria si Italia),
prezinta la 12 Mala 188o un
avant-proiect, care instituia o
comisiune mixta, in care Austro-
Ungaria avea prezidentia cu voce
preponderanta in caz de diver-
genta. Masurile aplicatiuneT sa-
crificar' aproape drepturile teri-
toriale ale statelor tarmurene,
In profitul Austrid netarmu-
reana, care isT atribuia toata au-
toritatea. In Decembre 1880, de-
legatil SerbieT i aT BulgarieT
fura admisT a lua parte la dis-
cutiunea Comisiund Europene
(unde Rominia figura de la
1878). Rominia, prin glasul co-
loneluluT PencovicI, declara ca
art. 55 nu are de cit o singura
in terpretatiune : Elaboratiunea
regulamentelor de catre Comisiu-
n ea Europeana, asistatä de de-
legatiT statelor tarmurene ; apli-
catiunea acestor regulamente
293
prin chiar aceste state; supra-
veghiarea. aplicatiuneT prin Co-
misiunea europeana». Discutiu-
nea era dinainte nefolositoare
prin aceasta opozitiune a Ro-
minid de a face din Dunare un
fluviti eminamente german ; o
propunere a delegatuluT Fran-
cieT, d. Barrère, aduce sfirsitul
desbaterilor fara insa a intruni
unanimitate. Stiind ca nu va pu-
tea triumfa asupra deciziuneT
luatä de marile puterT, Barrère
incerca de a atenua omnipotenta
ce voia a se da AustrieT asu-
pra zoneT intermediare in de-
trimentul tarmurenilor i in con-
tradictiune cu Tratatul de la
1878. Proiectul sati 'asa sa sub-
siste introducerea unuT netarmu-
rean (Austria) si prezidentia sa,
insa. retragea vocea preponde-
rana ; maT adauga apoT acestel
comisiunT, un membru din Co-
misiunea europeand, ridiend la
5 numdrul membrilor eT, per-
miçînd a se putea obtine
o maioritate ará voce prepon-
deranta. Rominia lar refuza a
se uni cu acest proiect si pro-
puse, ara izbinda, o comisiun e
de supravegheare ; tos! ceT-l'altI
delegas!, intre carT si aceT aT
SerbieT i Bulgarier primira pro-
iectul Barrère. In Februarie 1883,
o conferinta se reuni la Londra
pentru a se hotari asupra exe-
cutariT art. 55 din 1878. Con-
ventiunea din to Maiti 1883
contine 4 dispozitiunT: I) Juris-
dictiunea ComisiuneT europene,
va fi intinsa pana la Bräila, port
romin, frequentat de marea na-
vigatiune maritima. (articolul in-
tila) ; 2) Puterile ComisioneT eu-
ropene sunt prelungite pentru o
noua perioadä de doul-zecIanT;
Gerznania, Austro-Ungaria reu-
shä cu toate sfortarile MareT-
BritaniT si Fraudei de a impie-
dica conferinta O. decida per-
manenta sindicatuluT European
www.dacoromanica.ro
DUNAREA
(art. 2); 3). Rusia va putea, sub
inaltul control al comisiuneT Eu-
ropene, de a ameliora si a ex-
ploata impreuna cu Rominia
bratul Chilia pentru distanta
unde Rominia e in acesta parte
vecina cu Rusia (art. 3-6); acea-
sta facultate recunoscuta RusieI,
implica si pentru Ro minia faculta-
tea de a deschide bratu I Sf. Gheor-
ghe, coprins numat pe teritoriul
sati. 4) In fine conventiunea se o-
cupa cu zona intermediara (art.
7, 8, 9). Dupa Tratatul din Ber-
lin, reglementele navigatiuneT,
ale politid fluviale, ale supra-
veghiereT, de la Portile-de-Fier
Osa la Galati, trebuiaa sa fie
elaborate de Comisiunea Euro-
peana cu asistenta statelor
murene. Dar regulamentele carT
aü fost elaborate, n'ají fost sem-
nate de Rominia si decI nu este un
act al comisiuneT. Cu toate aceste
conferinta dela Londra le exami-
na si se prepara a le promulga.
Rominia ceruse admiterea sain
conferinta care avea sA reglemen-
teze organizarea administrativa
a Dunard-de-Jos ; dar Germania
se opuse la aceasta, pretextind
ca. nu se putea pune Rominia
de. o potriva cu marile puterT
si de a risca ca sa nu ajungl
la vre-o solutiune, fiind-ca cu
principiul unanimitateT, Rominia
putea opri totul prin veto al
sati ; totT plenipotentiarif primira
excluderea Rominief, pe care
volar.' s'o admita numaT cu ti-
tlul de cinvitatay, 1'10. Romhtia
nu primi aceasta conditie subal-
terna. Guvernul romin persistind
in decizia sa respinse proiectul
putin imbunatatit la Londra,
proiect care continea iar prin-
cipiul admitereI unuT n etarmu-
rean in comisiunea mixta
conchise ca decisiunile luate de
conferinta nu putead avea forta
obligatoare pentru cel care nu
insese reprezentat inteinsa.
DUNAREA
Aceasta e situatia : reglemen-
tul DunareT-de-Jos a fost elabo-
rat si semnat de cea mal mare
parte a membrilor ComisiuneT
europene, dar el !Amine literá
moarta prin faptul abtinerd
Rominid ; nicT o masura n'a
fost propusa pentru a o face sa
primeasca deciziunea conferin-
teT din Londra. De altfel, nu e
zor de a grabi solutiunea pen-
tru navigatiune. Zona interme-
diará este deschisa comerciuld.
Austro-Ungaria beneficiazà in
cea maT mare proportiune si
poate astepta ; amenintarea e-
xecutdref ConventiuneT este pen-
tru ea un mijloc de actiune a-
supra guvernulni RominieI. A-
cum cestiunea mare In litigal
sunt taxele de 3 leT pe tond
ce guvernul Ungar a stabilit s5.
perceapa vaselor la trecerea prin
Portile-de Fier pentru a se despa-
gubi de cheltuelile ce a facut cu
regularea navigatid in aceasta
parte a cursuluI Dunard.
Insemnatatea comerciald a Du-
näref. Dunärea are mare in-
semndtate ca cale de comu-
nicatiune pentru relatiunile co-
merciale pe carT le inlesneste.
Ea e o insemnatä artera co-
merciala pentru Romid, cad
inlesneste transportul producti-
unilor Ord in strainatate. Co-
mertul cel maT insemnat ce se
face pe Dunare consta mal a-
les in transportul cerealelor,
cari, mai toate, iaü directiunea
spre Brälla, Galati si de acolo
la Mare prin Sulina, lar vasele
cad, vin din susul DunareT tran-
sporta in marT cantitati pro-
ducte industriale de manufac-
turä, carbud de piatra si altele.
Vasele cu pinza transporta
maI multe marfurT grele cum :
piatra, lemne de constructie,
fierariT i altele ; lar dupä dife-
ritT afluentI cum: Jiul, Oltul, Si-
retul, pornesc pe Dunare sa
294
numitele plute cu lemne de ste-
jar, si brad aduse din creeriT
muntilor. Toate aceste producte
se ?neared pe vapoare,
purr, caice, salupe, luntre, seicr,
etc.
Dunarea se prezintd, pentru
Rominia, nu mime ca artera
principalä de comunicatie si de
scurgere in strainatate, a pro.
ductelor soluluI säü, ci inca ea
constitue si o bogatie insemnata
prin pestele ce contin apele
si baltile sale.
In evul media, Durarea era
deja o mare cale comerciala
unind Europa centrall cu cea
Orientall. Dunarea a servit tot-
de-auna ca drum de comunica
tiune atit In luptele dintre po-
poare cit -si pentru transporturile
industriale si comerciale 'Ana
la infiintarea drumurilor de fier.
Inainte de construirea cailor fe-
rate in Europa, Dunarea era
singura cale de transport intre
Orient si Occident. Ca centru
al schimbutur marfurilor intre
aceste douä extreme ale Euro-
peI era Constantinopole ; acolo
se aduceati manufacturele din
Occident pe vase ce strabateaft
Marea-Neagra si se intorceati
incarcate cu produsele alimen-
tare ale partilor din Orient.
Dunarea leaga M.-Neagrà cu
M.-NorduluT, Constantinopolul
cu Rotterdatnul, prin canalul
Ludovic, inceput de Carol cel
Mare si terminat nu de mult
de Regele BavarieT. Leg5.tura
pe uscat s'a scurtat prin po-
dul Fetesti-Cernavoda.
insemndtura istoria a Dula-
rer.Din punctul de vedere
istoric, nicT un fluviti nu oglin-
deste in undele sale atitea o-
rase, cetatT, monumente
istorice ; si nu c1à naviga-
toruld, invAtatuld i poetuluT
atitea fapte si legende roman-
tice.
www.dacoromanica.ro
DUNÁREA
Un cu'rs de ap5. ca Dunarea,
de o largime medie de 1200 tn.
§i o adincime de 20-30 m.,
formeazä o frontlet-A de stat
de cea mar mare importanta si
tuate argumentele ce s'ar adu-
ce pentru a intari aceasta aser-
tiune rImin palide in fata eve-
nimentelor istorice petrecute.
Dunarea, din timpurile cele
maT vechT pand azI, a jucat un
rol important in Istoria Militara,
cele maT celebre nume din
Istorie ail ilustrat tarma
aU Msat urme neperitoare de
trecerea lor. Ast-fel : Dariu,
lexandru-cel-Mare, Traian, De-
cebal, Septimiu Sever, Mateiti
Corvin, Mircea, Mihaiu-Viteazul
Vlad-Tepes, Stefan-cel-Mare, Pe-
tru - cel - Mare, Napoleon , Ale-
xandra II, Tarul RusieT si Ma-
iestatea Sa Regele Carol I.
Poetul Lissandru zice ca Ar-
gonautii fugisera de Regele Ae-
tossi ati adlpostit legiunile acolo
unde Dunarea se varsa in Mare.
La 308 a. Chr. Dariu Istaspe, re-
gele Persilor, face o expeditie
contra Scitilor, de la gurile
Dunard, merge intins pe ma-
lurile el 2 zile, pana la un git
al acestuT fluvid, unde el se im-
parte in maT multe gurT. Aci
Dariu trece peste un pod de
lemn coustruit de Ionied, pe
earl in acest scop II trimesese
inainte. In tara de jos a Moldover
l'a intimpinat ambasadora Sciti-
lor de la Dunare, adica al Ge-
%nor, aducindu-I darurr de la
Regele lor : O vrabie, un soa-
rice, o broasca si cincT sAgetT;
alegorie groaznica care vrea
zica : Daca nu vetT zbura ca
vrabia, daca nu vA vetT ascunde
in pamint ca soarecii, daca nu
va yeti arunca prin lacurI ca
sa scapatT ca broastele, vetT
pIeri de sagetile noastre.
Sub romanT acest fluvia a
format pana la un timp, limita
DUNÄREA
de S.-V. a Imperiulur i cind
Traian 41 incepu cuceririle in
Dacia, acest fluviti fu dovada
cea mal strAlucitA de puterea
romanA.
Mai tirziti, pe timpul invaziu-
nilor barbare, rolul DunAreI se
schimbl. Ast-fel, ea e urmatà
de diferite natiI in mersul lor
cotropitor spre V. sati spre E.
Hunif l Avarif merg pe Du-
Ose in sus si rAzbesc pánl in
Galia; mal tirzia Slavif, Cuma-
nil, Turcif i TAtarif apucA a-
celag drum ; iarA Francif luI
Carol-cel-Mare, Bavarezif, Saxo-
nii, CruciatiI, pornesc in josul
DunAreI.
Celebre sunt urmele poduluT
luI Traian la Severin, pe care,
dupl uniI istoricf, imparatul A-
drian ar fi pus sA-1 dAsime din
gelozie ; dupA altif insl, pare a
fi fost una din cerintele arteI
Acest pod construit pentru
a inlesni trecerea legiunilor ro-
mane, deveni in timpul luI Tra-
ian un mijloc de trecere al bar-
barilor ce nAvAleall din Dacia
peste DunAre in Moesia. Spre
a impredica mersul usor si si-
gur al acestor barbarI, Adrian
a fAcut sA se distrugA podul
de la Severin ale cAruf picioare
se vad si aztl-zI. Incä un pod
era la Calem, in jud. Romanati,
se zice, fAcut de Constantin-cel-
Mare si unea Oescum cu Mal-
vasi.
Dungrea formeazA un zid pu-
ternic. Incepind de la Romani
vedem cl eI ají fost nevoitY sA
pArlseascA Dacia, pentru el a-
year' DunArea in spate ; i dacl
incercarile Turcilor in timp de
cincI secole de a cotropi Ro-
minia si a se stabili Inteinsa n'ati
reusit, pe lingA eroismul strAbuni-
lor nostri, datorAm acésta i Du-
nArer. Ea constitue o fiontierl
de stat defensivä de prima li-
nie i cine nu stie grija ce
295
coprinse armata t'Arel* cind in
campania din Bulgaria la 1877
se rupsese podul de la T.-MI-
gurele.
Numele Dunärer fi etimologia
cuvirtulut Dunäre fi a diferite-
lor sale numirr. Numele de
asta-zI ale DunAreI sunt : Du-
närea, pentru RominI; Danu-
be, la FrancezI si EnglezI ;
Danubio, la ItalienI si Levan-
tinI ; Donau, la GermanI; Duma,
Dunaj, Dunej, Dunawo, Donau,
Diina, Duna, la SlavI ; Duna,
la Ungurr Szäke Duna, blonda
sati bAlana Dunäre ; Aofwaxtg, la
Gred si '11rpoç ; Tuna, la Turcf.
Fluviul DunArea a purtat la
diferite popoare i in diferite
timpurI diverse numirI: ast-fel
Fenicienif II numirA Phison. Cel
nume sigur ce gasim
cá a purtat DunArea este Istros.
(V. Hesiod, care-1 numeste
Frumosul curent). Herodot de
asemenea. RomaniI latinizarA nu-
mele grec fAcindu-1 Ister i 11
consacrarä in vorba sati serie-
rile lor orI de cite orI volar'
a intelege prin el DunArea-de-
Jos.
Prin progresul comertuluI
al cucerireI ef gAsirA i impru-
mutarä din gura indigenilor Re-
giuneI superioare a DunAreI un
non' nume, Danubius. Se pre-
tinde cA. nutnele Danubius vine
de la AexvoqpEog (grecesc), intre-
buintindu-1 la inceput numal pen-
tru DunArea-de Sus. (Caesar, De
Bello Galico).
Cuvintul Istros poate fi con-
siderat ca derivind din urmA-
toarele rAdAcinI: din rAdAcina
sanscritä : sru, sra-v-d-mi = a
curcre srav-a-s, srav-ant-i,
t-as ; din rAdAcina gre-
ceasc5. apu, fig-to = curge,
0-os, t-°-c, = rii1 ; din
rAdlcina LiteanA ; sravj-u= a
curge, srov-é. cursoare de apl;
din vechea slavA s-t-ru:ka =
www.dacoromanica.ro
DUNÄREA
fluentum, o-s t-rov = insulA; din
vechiul iric sruth= rlil.
Cuvintul Danubius are dife-
rite explicatiunr. Geograful E-
tienne pretinde ca ScitiI nu-
meail acest fluvitt M'atoas (sci-
tic = inofensiv) fiind-cä treceati
adesea DunArea fArA pericol; o
datA fAcind oare-care pierden,
trecindu-1 numit Danubis
de ad i ar deriva vorba latinl
Danubius.
Isidor, savant prelat din evul-
pretiude cä numele de
Danubius I-ar veni din cauza
mareI cantitAtI de zApadA care
topindu-se mAreste acest fluvin:
Danivius.
Danubius me pare a avea
o originA. galo-romanl. AceastA
vorbà se desface In douA rAdA-
cid : Danu i us. Danu, Dan
san Tan insemneaz5..riil, al:a;
Us (issu) In limba galo-latina in-
semneazA izvor,
Se mar pretinde c5. numele
Danubius ar deriva din frag-
mentele slave : Dan i huty =
purtAtor de inundatiunI.
RezultA ast-fel cl cuvintul :
Danube francez, Danubio italian
si Danube englez, derivA de la
Danubius.
Cuvintul Donau se crede c5.
provine : din cuvintul Don, can-
titate de materil plmintoase re-
unite ce aduce acest fluviti ;
dupA altiI, din Thon lut, na-
tura generall a tArmurilor Du-
nArer ; din Tanne brad si au
apl, fiind-cl se credea cl izvora
de litiga un mare brad ; din
Don aw = apA adincl; din Do
aw = dota ape ; din vorbele
celtice Do-na = dota ?Mete.
Cuvintul rominesc Dundre, ar
deriva din cuvintele tracice dana
re = dind norI, dupA cum
ne aratA d-nu B. P. Hasdeil.
Citaliunt fi legende,Insem-
nnatea si importanta Dunl-
reI incA din cele mal vechr tim-
DUNÄREA
purT reese asemenea din cita-
tiuni earl ati ramas legendare.
Ast-fel : Pelletan vorbind des-
pre Dunare, zice : «Writable
chemin en marche» ; Mery o
numete: «Chemin de la civili-
sation et de l'industrie» ; His-
tos, Cu flora secole inainte de
Christos, ir zice : «Frumosul cu-
rent» ; Dionisiu din Halicarnas
contimporan al luT August if
zice : «Fluviul cu cincT gurf» ;
Napoleon I if zicea : «Regele
fluviilor din Europa» ; iara maT
apoT, prin cresterea farä veste
a apelor Dunarei care rupsese
podul ce unea o mica insuld la
malul drept al Dullard si la in-
sula Inder-Lobati, Napoleon %a"-
zind a victoria if scapa din
mina, in batAlia de la Essling,
prin acest capriciti al naturef,
strigä in indignatiunea sa : cDu-
ndrea era cel mal bun oficer
al Austria, fi al am pterdut
pentru al I 'am neso-
coat».
In lucrarea in titulatd : Duna--
rea literarel ,si in tradifiune pre-
zentata Academiel de d-nul Al.
Papadopol - Calimach i publi-
cata. in 1886, gasim : «Lucan
(Marcus Annaeus Lucanus) poet
roman care scrie pe la 64 dupa
Christ zice : «Dunarea cutree-
rind lumea se ingroasa cu riurT
si Cu piraele pe care le intil-
neste in cale si le tiraste cu
dinsa la Marea Scala». Mai
departe zice : «Curge ast-fel ser-
puind capricios si intre sute de
insule formind la coastele sale
o multime de lacurT intinse pana
ce dupa un curs de 68o leghe
se varsa in Marea-Negra prin
cinci gurl sub 45°32' latitudine
si 470 34' de longitudine ducind
cu sine apele ce primesc de la
120 riurl tributarT carT i acestra
aduna miT de pirae si de iz-
voareb.
O omenire intreaga a consa-
296
crat IstruluT, DunareT, batrinului
Danubiù, un cult Dumnezeesc.
La pag. 6 zice : «In Nysa din
Arabia se vede scris pe unul
din morminte, pe acela al re-
geluT Osiris urmatoarele : Tatal
meti este Saturn, cel maT that-
rascut din Zer. Eü sunt regele
Osiris care am dus razboiù in
toate tarile pana la pustiurile
Indiilor si pana la izvoarele flu-
viului Istrul si prin alte partf
pana la Ocean. Apoi maTadauga
un alt cuceritor, Regele Egip-
tuluT Sesostris saü Usortesen
arr strabatut Istrul i s'ati batut
cu GetiT si ati asezat in tara lor
colonii». La pag. ID arata poe-
tul Lissandru, care a scris la 648
inainte de Christos zice si el in
poemul WI epic a Argonautii
fugiserä de Regele Aetos si a
ad:11)0sta legiunile Dural-el acolo
unde Durarea se varsa in Mare.
Märetia Duraref aü admi-
rat-o i parintiT bisericel. Ei au
crezutcàDunàreaese din Paradis
ca este unul din cele 4 riurT
cari les din Raja. Asa Cesa-
rius Nazianzinul, fratele S-tului
Gheorghe Nazianzinul care seria
pe la 350 ani dupl Christos
ne spune : ennui din cele 4 riurf
earl izvordsc din raiti, riul pe
care Scriptura il numeste Fison,
iar eleniIil numesc Istros, Roma-
niT Danubius i Getif Dunarea,
iarna ingheata si firea lichida a
riuluT si preface in peatra in eh
pot trece peste el armate intregi
si multime de oamenl, poate
tine pe el r0000 cavaleff cum
s'a vazut de multe orT. Maxim
Third, care a scris in secolul II
dupa Christos, ne incredinteaza
despre aceasta i ca juramintul
pe valurile DurareT era la el un
juramint infricosat. eVederea,
privelistea mareata a Dullard,
pornirea valurilor sale nesfirsite,
zice D. Calimach, a facut pe DacT
sa vadä un Istru, Dumnezeirea
www.dacoromanica.ro
DUNÄREA
Ion, pazitorul lor, hrdnitorul si
pedepsitorul lor».
«Bata-te Durarea» este bleste-
mul ramas din zilele stravechT
ptina azi in gura popoarele duna-
rene. Anfidius, scriitor din secol.
ne spune ea juramtntul cel
maT sacru la DacT era legat cu
solemnitate de a bea apa din
Dunare. Sofocles, vestitul trage-
dian Grec, care serie Cu 495 anT
dupa Christos, zice ca la antler,
apa IstruluT ca i apa lui Fasis
era espiatoare, adía curatitoare
de pacate.
« Cred, zice Sofocles, in Ot8icun
despre o familie paca-
toasa, a aid* Istrul niel Fasis nu
ar puteaspala cu apele Ion espia-
toril pacatele cite acopen aceste
case». La Giurgiu, azT chiar se
aude des in popor zicind de
un ora cu un caracter mur-
dar «niel Dunarea nu-1 poate
spala)). La pag 24 acelasi autor
ne zice : «pentru a personifica
relatiile neintrerupte de comerciti
si bogatiile ce Istrul ducea la
Mare, Himenus, autor din sec.
ne spune inteun fragment
din scrierile sale (asta-zT plerdut),
prin o inchipuire in adevar poeti-
ca «Istrul se iubea cu Marea
de la Bosfor i cä amorul Il facea
sa fie mirele ei».
Aproape aceeasT irnaginatie fru-
moasa o gasim in poetul roman
Statius care serie 8o anT dupa
Christos: «Vizita-veT (intreaba
poetul) cele 7 gurf ale Istrului la
locul unde acest fluviti saruta
pe Gance cu undele sale dragas-
toase? «La pag. 55 zice: «la toate
popoarele pe unde trece Istrul,
(Durarea) a fost din vechime in
cult si inchinaciune». Ca la Greer
asa si la RomanT asa si la Romini
si la Slavi nurnele de Istrul, Do-
nu in Dunare, Donati se da ca
nume proprid personal. Istros,
istoricul, elev al poetului Callim-
chos ; Donau, principele GalitieT;
DUNAREA
Dundre, voinicul pe care nu-1
biruia nimeni, niel* la trInteall
niel la istetime.
La GermanT : Frumoasa Du-
ndre albastrd este un vis, un
gind adinc $i ginga$. La TurcT
cintecele lor slavesc Dunarea.
La 1532, celebrul poet spaniol,
Garciloss De La Vega, a cintat
Dunasea in versurile sale fru-
moase.
Celebrul istoric $1 orientalist
German, Baronul Iosef Hammer-
Purgstall, adresa Dunarei me
multe strofe.
In cintecile vechi $i doinele Ro-
minilor, Dunarea este tara,
tejia, bogatia, mindria lor natio-
Dala. Dunarea aduce tal-el cele
mal marT foloase, zice Cantemir,
Domnul si Istoricul Moldovet
Rominul cind se minie se face
Dunare ; Romincele nu vor bar-
batí, negustorT bogati, ci oameni
voinici umblati pe Dunare.
Birbat oili lua
Care s'o afla
Dunire si 'noatc
RidicInd din coate
In picioare stind
Buzdugan purtind
Ci-I o zicitoare,
De Insuritoare :
Cine bate Dunirea
Nu mi-1 bate mucrea.
A trece de la un mal la cel-
l'alt al Dunärei este propriù nea-
mului Rominesc :
Fa badip. pcatra In zecc
La ist mal curInd de-i trece
CA' suntem de soirt RominI
Nu suntem de neam piginl
Devici Duniirea 'n doui
Si facem dragoste nouä.
Colea In umbra istor nucT
Pe bh4c-rnI si mi te culci
Si facem dragaste dula'
Face-oiri puici cum mi Inve(i
Face-olli luntre $ loptql
Si despic Dunirea 'n doui
Clnd o ei luna 110115..
CopiiI, in jocurile lor, cinta:
Melc, melc Codobelc
Scoate coarne boere01
59623. /larde Dfcriallar geograllo
297
i te du la Dunire
De bea api hirbure.
La pag. 67 d. Calimach ne
mal spune : Dundrea noasträ la
amindoul marginile el, la Portile-
de-Fier $i la gurile eI unde da
In marea Neagra era pusa de
anticitatea romana $i elena sub
scutul a doua Genii, a cima
DumnezeirT puternice ; la gurile
Dunarel era insula, templul, mi-
nunile $1 domnia lur Achile, la
Portile-de-Fier era geniul bine-
facator al lur Hercules care
vindeca boalele ca $i geniul luI
Achile la gurile Dunarei. i as-
vi- tazi inca, dupa 20 secole, baile de
la Mehadia saii cum le zicead Ro-
maniI, Meedia se numesc : Mer-
me Herculanae, adica, baile luT
Hercule.
Dunärea, stafie de dr.-d.,:f., jud.
Ialomita, plasa Balta-d.-j., cat.
Stelnica, pe linia Fete$ti-Con-
stanta, pusa in circulatie la 26
Sept. 1895. Se aflä intre sta-
Ole Borcea (7.6 kil.) $i Cerna-
voda-Pod (4.4 kil.). Inaltimea
d'asupra nivelului madi de 16
in. 80.
Venitul acesteI statii pe a-
nul 1896 a fost de 4268 leT,
65 ball!.
Dunärea, pirliaf, izvoreste din
ramurile sudice ale muntelui Cer-
negura, teritoriul comund Calul-
lapa, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu ; se varsa, dupa un curs
scurt, pe partea stinga a piriu-
ha Calul.
Dunärea-Vechie, lac, in jud.
Braila, format din ruptura flu-
viului Dunarea. Are forma une!
elipse, unitä cu Dunarea-Vechie
printr'o gura, in dreptul satului
Turcoaia din Dobrogea. Elipsa
este cam de 8 kil. lungime,
formind un prival sal canal,
avind latimea Dunärei-Vechi. La
l'o. Ill
www.dacoromanica.ro
DimaRITA
gura acestur lac este o cherha-
nea.
Dunärea-Vechie, ostro:), format
de canalul Dunarea-Vechie, jud.
Braila.
Dunärea-Vechie cu Privalul-
lui-Stanciu, pddure, situata in
jud. Bräila, pl. Vadeni. Se mar-
gineste la S.-E. cu Dunarea-
MacinuluI; la V. si N., cu cimpul
si balta. Are o suprafata de 20
hect. Esenta : salde.
Dunarea-Vechie, canal, incepe
din fata TurcoaieT, in dreptul
cherhanalei, jud. Braila $i, dupl
un ocol, se termina. tot aci, for-
mind ostrovul Dunärea-Vechie.
Dun Arel (Lunca-), luncd, jud.
Bräila, ocupind toata partea de
E. a jud., intre muchea celor
2 platourl ale jud. $i muntii
Balcani din Dobrogea. Cind a-
pele sunt marT, toata lunca Du-
nareT este acoperita; cind sunt
scdzute are intinse pasuni $i
fineturi. Cea mal mare parte
este acoperita de Tezere, priva-
lurT, jap$e $1 canaluri, din care
se scoate mult pe$te. Se Ose-
te aci : multf :stupl; papura ;
paduri de salcie, cari se ex-
ploateaza ca lemne de foc.
Dunarita, sirld, in jud. Vlasca,
ce Tese din Durare, din sus de
satul Gostinul, inconjura acest
sat $i se varsä iara.$1 in Du-
nare, la un kil. mal jos de
acel sat.
Dunärita, pichet de granild, pe
Dunare, cu N. 141, drept lacul
Greaca, jud Ilfov.
Dunärita, vale, in jud. Ilfov,
care pune in comunicatie balta
Greaca cu fluviulDunarea. Cite-o
data. seacä cu desavirsire.
38
 DUNÀVATUL
Duravitul, visor de deal, in jud.
Tulcea, pl. Tulcea, pe teritoriul
comuneI Moru-Ghiol, $i anume
pe acela al catunuluI san Du-
navdtul-d.-s. Este piscul princi-
pal al DealuluI-cu-Cetate (numit
a$a fiind-ca la poalele sale se
afla ruine de cetatI vechI). Are
o inaltime de 52 in. 6. E punct
trigonometric pentru observatie
de rangul 1 -iii, dominind asupra
catunuluI Dunavatul-d.-s., asu-
pra girleI Dundvatul, asupra dru-
mulur comunal Moru-Ghiol-Du-
navatul-d.-s. Este acoperit cu
pd$unI $i al-ami.
Dunävatul, pida, izvore$te din
com. Mal-4U, din locul numit
Virnav, jud. Bacati, pl. Siretul-
d.-s. ; curge de la N. la S.;
prime$te pe dreapta piriia$ul
Blidariul, iar pe stinga piriia$ele
Cerghicea $1 Dobriana, apoI
trece prin satul Lunca $1 pe la
V. de Frunte$ti li se varsa in
riul Berheciul, la Barboasa, com.
One$ti, jud. Tecuciti.
DunävAtul, girlä, in jud. Tulcea,
pl. Tulcea, pe teritoriul com.
Moru-Ghiol ; se desface din Du-
nare (bratul St. Gheorghe) ; se
Indreapta spre S., mal india,
facind mal multe cotiturI, $i ja
apoi directia spre V.; dupa
un curs de 40 kil., se varsa
in lacul Razelm. De sigur
trebue sa fie unul din cele 7
brate ale Dunard mentionate
de Ptolomeu, $i anume lepi
atiliticc =--- gura sacra. El udd
partea estica a pla.$d $ i centrará
a comuna Pe malul sati drept
sunt a$ezate satele Danavatul-
d.-j. $i Dunavatul-d.-s. Malurile
pe alocurea sunt inalte. De-
alungul ion merge un drum co-
munal spre pescariile de la lacul
Dranov. Comunica. cu lacul
Dranov prin trel girle : Pietnat,
Semnat $i Dvatatca.
298
Dunavatul-de-Jos, sat, in jud.
Tulcea, pl. Tulcea, catunul com.
Moru-Ghiol. E a$ezat in partea
estica a plA$eI li in cea sud-
estica a com., pe malul drept
al riuluI Dunavatul, la 7 kil. spre
Sud-Est de catunul de re$edintd,
Moru-Ghiol. Se margine$te la
nord cu catunele Moru-Ghiol
$i Dunavatul-d.-s . ; la V. cu
catunul Bel-Bugeac ; la E., cu
comuna Cara-Orinan $1 la S.,
cu lacul Razelm. Intinderea sa
este de 650 hect., din carl so hect.
ocupate de vatra satuluI, restul
de 6o0 hect. este al locuitorilor-
Populatia este toata ruseascd;
sunt 78 familiI, sati 280 suflete.
In cátun este o $coald $i o Baba. E acoperit cu fuete $i la
biserica ortodoxa.
Dunivätul-de-Sus, sat, in jud.
Tulcea, pl. Tulcea, cat. com.
Moru-Ghiol. E asezat in partea
estica a plä$eI li a comund,
pe malul drept al riuluI Duna.-
vdtul, la 5 kil. spre Sud-Est de
catunul de re$edinta, Moru-Ghiol,
la poalele sudice ale Dealului-
cu-Cetate. Are o intindere de
500 hect., din carI 30 hect. o-
cupate de vatra satulur, restul
de 450 hect. al locuitorilor.
Populatiunea este toatä ruseasca,
venia din comuna Uzlina. Sunt
50 familiI Cu 403 suflete. Are
o biserica ortodoxa, fondata in
anul 1894.
Dunce§ti, cdtun, al com. Bozi-
orul, jud. Buzar,. Are 20 locu-
itorI $i 8 case.
Dude§tilor (Valea-), vale, in jud.
Buzar', com. Boziorul, cat. Dun-
ce$ti ; se scurge in Saratelul-
Baldne$tilor.
Dupi-Cuptoare, izvor, in jud.
Buzlá, com. Pandtaul, catunul
Sibicial-d.-j.; se scurge in Valea-
Pan Atau tul.
www.dacoromanica.ro
DURAN-TEPE
Dupà-Piatra, cdtun, al com. Mla-
jetul, jud. Buzan. Are 16o lo-
cuitorI $i 31 case.
Dupfiita, deal. Ved Movilitel
(Dealul-), jud. Vasluiti.
Durale, deal, in jud. Tulcea, pl.
Istrulur, com. Beidant. Este o
prelungire de S. a dealuld Dolu-
jan, tntinzindu-se pe linga valea
Calaigi $i piriul Beidant, tuteo
directie generall de la N.-V.
spre S.-E., brazdind partea N.
a pl4eI $1 centrala a com. La
poalele luIde S. se afla a$ezat sa-
tul Beidant. Pe muchie merge
drumul comunal Beidant-Eschi-
poale cu semanaturI.
Duran-Bair, deal, in jud. si pl.
Constanta, pe teritoriul com. Pa-
lazul, $i anume pe acela al ca-
tunuluI 0.11 Canara. Are o di-
rectiune generala de la N.-E.
catre S.-V., intinzindu-se de-a-
lungul $i pe la E. de valea Cio-
ban-Dere. Are ca virfurI mal' in-
semnate : Islam-Tepe, care are
91 m. $i Duran-Iuc, care are
85 m. $i este putin mal la S.
de cit cel d'intiI. Este acope-
rit cu pa$une $i pe poale cu
semanaturT.
Duran-Iuc, virf de deal, in jud.
$i pl. Constanta, com. Palazul,
cat. Canara. Este unul din vil,
furile cele mai insemnate ale dea-
lului Duran-Bair. Are 85 m. in-
naltime $1 este acoperit cu ver-
deata.
Duran-Tepe, movild, acoperita
cu verde*, in jud. $i pl. Con-
stanta, pe teritoriul com. Pala-
zul, la 2 kil. spre V. de satul
Canara. A fost punct trigono-
metric de observatie de rangul
al III-lea. In apropiere se afla
un cimitir vechin turcesc.
 DURASÄ-CAIRAC
Durasà-Cairac, vale, in jud. Tul-
cea, pl. IstruluT, com. Ciamurli-
d -s., cat. Testemel ; se formeazä
pe cimpia Dolama ; se intinde
spre S., intr'o directie generala
de la N.-V. spre S.-E., brazdind.
partea de N.-V. a pl. si a com.;
merge numaT prin padurT, si,
dupa 3 kit., se deschide in va-
lea piriuld Beidant, pe dreapta,
mal* jos de satul- Testemel.
Duriitoarea, ramificatie a (3-
muzuluT-Mare, jud. S uceava, com.
Dolhesti.
Duräitoarea, "frisa, in jud. Su-
ceava, com. Preutesti. Izvoreste
din Dealul-MocanuluT si se pierde
in mlastinele de pe tdrmul drept
al $omuzuluT.
Duräitorí (La-), cascada de 7
m., a piriului Beuca, jud. Su-
ceava, com. Neagra-$aruluT.
schit, in comuna Hangul,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neam-
tul, asezat aproape de una din
stincile cele mal mar* ale mun-
teluT Ceahlaul, intr'o prea pito-
reasca pozitie, la o ora depar-
tare de schitul HanguluT.
Dupa traditiune, schitul Du-
rauluT a fost infiintat de sihastri,
carl aa locuit imprejurul Pio-
nuluf si chiar de-asupra
unde rar un urs saa un lup se
rataceste, gonit fiind de foame;
chiar i asta-zr se gaseste pe
Ceahlaul o petera inteo sanca,
numita : Pesterea-luI-Vucu, dupa
numele sihastruluT care a lo-
cuit'o i despre care petera
aminteste Gheorghe Asachi in-
t'o poema a sa. Sihastri, uniT
dupa altiT, traind in aceastá re-
giane neospitaliera i obositT de
greutatile i suferintele singu-
ratater, ati infantat schitul Du-
raul os la poalele PionuluT. Mal
india el facut o biserica mica
299
de lemn, care a tinut maT mult
de un secol, dupl care aa ri-
dicat o alta biserica tot de lemn,
si care a durat pina la 1800.
Biserica de piatrd, mare, solida,
cum se gasesre astAzI, a fost
terminatd de zidit la 1835 si
sfintita de insusT Mitropolitul
Veniamin, dupä cum se dove-
deste din urmatoarea inscrip-
tiune, pusd de-asupra useT bi-
sericeT :
Biserica Buna-Vestire, a prea SfinteI
nitsatoare de Dumnezeti, ziditl fn zilele
Prea laltatuluT Domn Matad Gr. Sturdza
Wd., cu blagoslovirea Prea Sfintitulte:
Mitropolit Veniamin. Cu ajutorul Dom-
nilor ce Iad nitstitvit duhul sfint. Prm
osardia ctiviosieT sale pIrinteluT Gherasie
si a negutitorilor dumnealor fratT Gh.
si loan Prosie i Vasile Ilovicl, 1835.
In archiva bisericiT se mal
pastreaza multe din scrisorile
originale ale unora din dona-
torr. Icoanele i marmora aa
fost aduse din Constantinopol,
lar gratiile de fier, de la Iaco-
beni, din Bucovina.
La 1840, inmultindu-se calu-
garitele in Varaticul, Mitropo-
litulVeniamin, cu aprobarea Prin-
tuluT Sturdza, a dispus ca schi-
tul Duraul, sa se schimbe in
metoc al manastireT Varatecul si
prin urmare calugariT sä se stra-
mute la manastirea Secul, iar
lugaritele sa vie alce, dar n'a
reusit din pricina opunereT e-
nergice a calugarilor i a ctito-
rilor (mal cu seamd a luT Prosie).
poiand prea frumoasd, la
poalele CeahlauluT, imprejurul
schituluT cu acelasT nume, jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
Hangul. La 1830, luna Iulia 31,
Mitropolitul Veniamin supunind
schitul Durdul catre manastirea
Neamtul, la punctul al 2-lea zi-
ce : cSchitul acesta va avea in-
tru stapinirea sa o poiana, ce
este intre piriele DurauluT,
www.dacoromanica.ro
DURDA
o morisca ce este pe unul din
acele Orle. Care poiana si mo-
risca sunt din dreptul SchituluT
la vale, avind voie a mal des-
chide imprejurul aceleT poiane
ca sa fie ca de 15 fálcl pentru
iarb5., etc. (anafor. 146 din 1840,
Hris). Aceasta proprietate a
schitulul Duraul a fost respec-
tatà de toti posesorif mosid
Hangul pana la 1864, cind a
fost luata -in una legel rur.,
impreuna cu toate cele-l'alte
drepturT ale SchituluT (v. Mun-
tele Ceahlaul si Schitul Durdul
de Arch. Varahiil Zates, Iasi
1885).
Dufaul, ramurd de munit, ce se
detaseaza catre N. din grupa
sistemuluT stincos Ceahldul, pe
teritoriul com. Hangul, judetul
Neamtu, plasa Piatra-Muntele.
Duräul, iaz, jud. Neamtu, for-
mat de apele pirliasulur cu a-
celas! nume. Este situat in o-
grada SchituluT Duraul.
Duriul (Schitu!-), pirtiaf, jud.
Neamtu. lzvoreste din tnuntele
Ceahläul, mareste volumul
cu apele ce se scurg din cas-
cade de pe stincile laterale. Cur-
ge pe la schitul cu acelasT nume,
apoT pe la schitul HanguluT,
traversind soseaua mixta Pia-
tra-Prisacani, aproape de var-
sarea sa, pe dreapta riuluT Bis-
trita, intre kil. 106-107.
Acest pilla este foarte bogat
In pastravT. Dintre pirliasele cele
mal insemnate ce primeste in-
semnam pe La-Martin unit cu
Serafim.
Durbäce§ti, vechie numire a cd-
tunulut Punga, din com. Tres-
tia, jud. Buzaa.
Durda, deal, jud. si pl. Prahova,
com. Provita-d.-j., numit ast-fel
 DURDUCI
dupa numele locuitorilor care-1
posea. E acoperit cu pAdure
maruntA lar la poalele luT sunt
livezT, izlazurT, pomI si se cul-
tiva porumb.
Durduci, ftîrîi, cu directia de
la V. spre E. Izvoreste din co-
muna Petrari-d.-s., jud. Vilcea,
pl. Ocolul $i se varsI in riul
Onsaul, tot in raionul acesteT
comune.
Durducul, bala, forman din
varsarea PrutuluT $i a Jipa,
spre E. de satul Costuleni, co-
muna Costuleni, jud. Ia$i, pl.
Branistea.
Durducul, iaz, in satul Podul-
Jipe, jud. Ia$i, pl. Branistea,
com. Golaesti; se scurge in Orla
DubruvAtul.
Durducul, piria, care se scurge
in Jijia, jud. Botosani, com. Co-
mindare$ti, mosia Reuseni.
Durducul, pîruii, uda teritoriui
com. Bereasa, jud. Vasluiti, pl.
Mijlocul, curgind in directiune
de la N. spre S.; se varsa in
riul Birlad.
Durducul-Mare, trup de peidure
al statulur, care, impreun A cu Dur-
ducul-Mic, Palanga $i LAstarul
formeazA padurea Arice$ti, pen-
dinte de com. Arice$6, judetul
Prahova, pl. Filipesti.
Durducul-Mic. Vez! Durducul-
Mare, jud. Prahova.
Durdue§ti, ceitun, jud. Arges,
pl. OltuluT, pendinte de com.
rur. Uda-d.-j. Are o populatiu-
ne de 50 fam. Are o biseficä cu
hramul Adormirea, deservita de
preot $i un cintAret.
Durei. Vez! Muncelul-Duref, sat,
300
in jud. Roman, pl. Fundul, com.
Iuc$e$ti.
Duretului (Dealul-), coliiui, in
jud. Buzar', com. Magura,
Ciuta.
Duretului (Valea-), vale, in ju-
detul Buzar', comuna MAgura,
Ciuta. Incepe din deal $i
se scurge in riul Buzaul.
Durle§ti, mahala, in com. rur.
BAltanele, jud. Mehediati, pl.
Motrul-d.-j.
Dume§ti, com. rur., in partea
de V. a piase tefanesti, jud.
Boto$ani. E forman din satele
Cucuteni-RAza$1, Cucuteni - Tu-
fescu $i Dorneni- BrAnisteanu.
Teritoriul com. e compus maT
mult din dealurT i podise in-
tinse cu putine vdT. Suprafata
com, e de 4080 hect., din carT
3625 hect. ale proprietarilor
marT, 395 hect. ale locuitorilor
$1 60 hect. ale raza$11or.
Are o populatiune de 193
fam. saú 960 suflete, din carT
480 oarbatT $i 489 l'eme!. Sunt
235 contribuabilT.
Intinderea locurilor cultivate
de 1616 hect. ViT, sunt 3 carr
au o intindere de 20 hect.
Numärul vitelor e de 2607: 547
boT i yac!, 206 caT, 1739 o!, 115
riraAtorT. Sunt 70 stupT Cu al-
bine.
Budgetul com, e de 4255 leT
la venituri $i de 4248 lef la
cheltuelT.
Are : 2 bisericT, deservite de
preoV, 3 cintlretT $1 I para-
cliser ; o $coall mixta, condusä
de un invantor platit de stat
frecuentata de 58 elevT ;
morl pe apa ; 4 circiumT. Sunt
4 comerciantl $i 8 meseria$T.
Durne§ti, sat, a$ezat in partea
de N.-V. a com. Ungureni, pl.
www.dacoromanica.ro
DURNETI-M1TR0POL1Ef
Jijia, jud. Botosani, cu o supra-
fan de 1083 hect. $i o popu-
latie de 45 familiT saa 166 suflete,
din carT 53 contribuabill.
Durne§ti. Vez! Dorne$ti, jud.
Neam tul.
Durne§ti (Bräni§teanul), sat, in
jud. Botosani, pl. Stefllesti,
com. Durnesti, In partea de V.
a comuner. Are o suprafan de
2684 hect., din cart 2431 pro-
prietate mare $i 253 ale /ocui-
torilor $i o populatie de 87 fa-
mili! san 401 suflete, carT locu-
esc in 80 case.
In acest ,sat e re$edinta com.
Durne$ti. Are o biserica, deser-
vitA de un preot $i 2 cintareti;
$coalä mixta condusa de
inva.tator $i cu 58 $colarT.
Vite : 390 bol i vacT, 120
car,i333 oT i 60 porcT. Loc. pose-
a. 25 stupT cu albine. Sunt: 2 cir-
ciume; 2 comercianV i 5 mese-
ria$T.
Durne§ti-Mitropolieï, fosta mo-
fie a StatuluI $i sat, in partea
de E. a comuna' Ringhile$6,
jud. Botosani, pl. Steane$ti, in
dreapta PrutuluT. In urna lm-
proprietäririlor de la 1879 pe
o parte din mosie, s'a format
satul non Santa-Maria, iar partea
rAmasA fu instreinata de Stat,
cumpáratA $i alipitA la rno$ia Rin-
AstA-zT, sub numele de Dur-
ne$ti-MitropolieT, se cunoaste
miel/ cAtun asezat pe marginea
$oseleT judetene Stefanesti-Iasi,
In partea de E. a satuluT Santa-
Maria. Are o populatie de 31
fama saa 105 suflete, din carf
3 82 contribuabilf i o intindere
de 369 hect.
In vechime, satul se numia
Peritcani si era asezat in ponoare,
mal spre Nord, pe malul Pru-
tuluT; fusa, din cauzA cA Prutul
 DURNEMLOR (DEALUL-)
risipea malul, locuitorii, im-
proprietdrindu-se la 1864, ati
format, mutindu-se Ipe local de
asta-zY, satul, dindu-I i numele de
Durnqti, dupa numele vechiului
proprietar, Durnea.
Asta-zI Statul maI are o mica
padure de rachita. (salde) litiga
Prut.
NumaruI vitelor este de 144:
84 bol i yac!, 8 caT, 70 ol 018
mascur).
Durnestilor (Dealul - ), deal,
linga Prut, in partea de N.-E.
a com. Ringhileti, plasa Stefa-
nqti, jud. Botoani; este o ra-
mificare a dealurilor Cracalid,
cari merg spre S.-E. la Prut,
impreuná ca ramurile dealurilor
Boroseni §i Berza.
Durne§tilor jud.
Boto§ani ; izvore§te de pe moia
Ciornohalul ; trece pe pamintul
locuitorilor din Santa-María; for-
meaza 2 iazurI i se varsa in Prut,
intre Santa-Maria i Durnqti.
Duroga-Garana, lac, in judetul
Tulcea, pl. Sulina, com. Síes-
tofca, ca.t. Periprava, in partea
apusanä a plaOI i a com. E
format de balta Velichi-Uerhei,
cu care comunica prin o mica
&lita; e inconjurat cu stuf;
are 2 hect. intinclere; contine
putin pe4e.
Duruceanul, deal, jud.
pl.MunteluI, de pe teritoriul
com. Darmane4i; e situat d'a
dreapta Uzului.
Duruitoarea, deal, pl. Siretul-
d.-j., jud. Bacail, de pe terito-
riul com. Leca.
Duruitoarea, vale, jud. Bacaii,
pl. Siretul-d.-j., com. Leca, for-
mata de dealurile Balaneasa §i
Duruitoarea.
301
Duruitoarea,firitaf, jud. Baca0,
pl. Siretul-d.-j., com. Leca, care
trece prin teritoriul satulut rota
apoI se scurge d'a stinga Ra-
cataului.
Duruitoarea, piad, incepator de
pe Comanqti, com. Suhardul,
pl. Prutul-d. -s., jud. Dorohoiti;
se varsa in Prut.
DuruluI (Plaiul-), colinâ, in jud.
Buzati, comuna Patirlagele, face
hotar despre com. Valea-Mus-
celuluI.
Durusanul, vdlcea, j ud. Olt, care
se formeaza pe teritoriul com.
Titule0, cu directia V.-E.
se varsa in Dorofeiti, aproape
de gura luI.
Durvarea,friti, jud. Olt, care se
varsa in &la Geamana-Mare,
in raionul comund Rijletul-Vie-
ro, pl. Vedea-d.-s., de unde
izvoreste.
Dusul-cu-Parii (La-),
in com. Vintill-Voda, jud. Bu-
zar', acoperitä de padure.
Dusani, sati Dusanca (Dusi-
ani),proprietate nelocuita, pen-
dinte de com. Letca-Vechie, pl.
jud. Vla§ca, situata
pe partea stinga a aper Glava-
ciocul, nu departe de gura el.
O parte din mo0e apartine
EforieI Spitalelor Civile din Bu-
curqti, pendinte de spitalul Pan-
telimon i are o suprafata de 723
hect. O alta parte, acea despre
Letca-Noul, este aStatului, fosa
a bisericei Sarindarului ; are
921 hect.
Din acestea, Eforia spitalelor
Civile are 650 hect. Ociare, iar
Statul 382 hect., raminind loc
de cultura 612 hect.
S'a vindut in loturI din pro-
prietatea Dupni a Statului, 96
www.dacoromanica.ro
DUM.ANETI
hect. despre mo0a Letca-VechIe
Crovul.
Mo0a EforieT Spitaleior are un
venit de 600 le! ; lar a Statuld
de 2600 le!.
Pe marginea despre V. a
acesteIproprietatT, trece apa Gla-
vaciocul, care se varsa in Cilni te
din jos de Crovul.
Prin mijlocul padurei trece
oseaua Bucure§ti-Alexandria.
Aci este un han, pe Dupni-
Eforii.
Du§ani,deal,cultivabil,intre satele
Topile i Valea-Seaca, din com.
P4cani, jud. Suceava.
Dusani, localitate, in jud. Suceava,
com. Cristqti, la obirOa
Ermolia.
Dusästi, sat, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Cirligi,
situat in spre N. satuluI Cir-
ligi.
Dusei, deal, la S. de cat. Va-
carea, com. Valea-Popei, pl.
Riurile, jud. Muscel.
Dusi, format pe teritoriul
com. Spine§ti, pl. Vrancea, jud.
Putna ; se varsa in Putna.
Du§iani. VeziDu§ani,jud. Vlawa.
Dusmanul, movilá, situata la E.
de com. Cirepl, pl. Ianca, j'ud.
Dusmäneasca, vale, in pl. Ia-
lomita-Balta, jud. Ialomita ; este
o ramura a vail Strachina, ce
are directiunea spre N.
Dusmäne§ti, nunzire datá uneia
din cele 4 ramificalii ale mun-
telut Strihani, din com. Tohani,
jud. Buzar'.
Dusmänesti, mofie, in jud. Bu-
 DUTCA.
zAt1, com. Tohani. Vezi Bd1A-
nesti-DusmAnesti.
Dutca, inunte, ce strAbate mij-
locul com. Predealul, plaiul Pe-
lesul, jud. Prahova situat l'Are
muntiT Zamura, Urechia si So-
rica.
Este renumit pentru pAdu-
rile sale de fag, stinele sale de
°I, bogatele luT pAsuni si locurT
de finete.
Acest munte a fost vindut
la 1821 de biv vel Logofdt
Chrisoscoleu, D-neT Sachelarie,
apoT a fost cumpAratA de ma-
rele Ban Alexandru Filipescu.
La 1846 a fost hotdrnicit de
inginerul G. Fischtum.
Astd-zI se stApineste de M.
S. Regele Carol. A fost cum-
302
pArat de M. S.la 1882, impreunä
cu alti muntr, dela D-1 N. Cretu-
lescu, pe pretul de 400000 leT.
D-1 Cretulescu fi stApinise dela
fratele sAti Scarlat, lar acesta
il poseda prin cumpArAtoare de-
la familia Filipestilor.
Dute§ti, aitun, tinind de com. Cdr-
bunesti, pl. Amaradia, jud Gorj.
E situat parte pe valea Gilor-
tuluT, lar parte pe deal. Are o
suprafatA de aproape 370 hect.
din carl 200 hect. arabile, 7 In cAtun se gAsesc: I moara
hect. vie, 7 hect. prunet, lar
restul pAdure si izlaz.
Are o populatie de 85 fa-
miliT, saii 273 suflete, din mil
8o contribuabilT.
Locuitorii sunt mosnenT,
ET posedA : 34 plugurT, 30
www.dacoromanica.ro
DUTEM
care cu bol, I cárutA cu cal;
32 stupi; 172 vite marI cor-
nute, 208 or, 55 capre, 144 II-
mdtorT si 19 cal.
Comunicatia se face prin so-
seaua comunalA de pe valea
GilortuluT, ce trAbate cAtunul
si-1 pune in comunicatie spre
N. co teflnesti, lar spre S.
cu soseaua vecinalA de la arbu-
nesti. La E. se leagA cu Licu-
riciul prin soseaua vicinald ce
vine din cAtunul de resedintl.
Cu 5 alergAtorT pe apa Gilortul ;
2 puturT si 4 izvoare acoperite.
atunul are 2 bisericT fAcute
la anul 1780 de locuitorl si de-
servite de 1 cintAret si de pre-
otul din cAtunul de resedintl.

Eapa. Pentru toate cuvintele cu
aceasta numire, compusele si
derivatele eI, vezT litera I.
Ebe-Chioi, sat, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, cat. com. Osman-
Fact. E situat in partea de S.
a jud. si cea V. a com., la 4
kil. spre S.-V. de resedinta,
pe valea Curu-Bair-Alcea, si
Intre dealurile Oiru-Bair, la V.
si Osman-Faci, la E. si dominat
de movila Ebe-Chioi (108 m.).
Are o intindere de 2513 hect.,
din carr 49 hect. ocupate de
vatra satuluT, cu 46 case. Popu-
latiunea, compusa din TurcT si
'atad, este de 77 familIT cu
343 suflete, ocupindu-se cu agri-
cultura.
Ebe-Chioi, movild, in jud. Con-
stanta, pl. Mangalia, pe terito-
riul com. rur. Osman-Faci si
anume pe acela al cat. sati E-
libe-Chioi san Ebe-Chioi. Este
situata in partea de N. a plasiT
si cea de S.-E a comuneT, la 2' 2
kil. spre E. de satul Ebe-Chioi,
pe muchia dealului Osman-Faci.
Are o inaltime de 108 metri
si domina satele Ebe-Chioi, Os-
man-Faci, drumurile comunale
ce le unesc, drumurile Ebe-Chioi-
E
Abdulah, Ebe-Chioi-Topraisari;
este artificiall si a servit pro-
babil ca punct de orientare si
observatie.
Ebe-Chioi-Ceair, vale, in jud.
Constanta, pl. Medjidia, pe te-
ritoriul com. Cuciuc Biulbiul ;
este un afluent pe partea stingä
al van' Sorpci-Dere, impreuna
cu valea Ciobanisi-Dere ; se
desface din dealul Bair-Biulbiul-
Cuciuc, aproape de com. Biul-
biul-Cuciuc; se indreapt5. spre E.
avind o directie generala de la
N.-V. catre S.-E. si, dupa un
drum de 3 kil., se deschide in
valea Sorpci-Dere, in dreptul
dealului Curu-Bair ; este o vale
putin larga si este taiatä in toate
partile de drumurile Elibe-Chioi-
Copadin, Osman-Faci-Copadin,
Buluc-Biulbiul-Copadin si Biul-
Cucluc-Osmancea; este asezata
In 'partea S.-V. a com. si a
plaseT.
Ebraia, pddure a statuluT, in in-
tindere de 25 hect, care face
parte din padurea Bäbeni, jud.
Vilcea, pl. Otasaul.
Echenli-Orman,pddure, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noua, com.
www.dacoromanica.ro
Garvanul, cat. Garvanul-Mic, si-
tuatä pe ramificatiile sudice ale
dealuluT Sirt-Iol-Bair, nu departe
de satul Garvanul-Mare, si for-
mind cu padurea Saidi-Orman,
padurea numit5. Garvanul ; are
o intindere de 87 hect., apar-
tinind toate Statului ; esente :
fagr, carpenT si stejarT piticT.
Echenli-Orman-Bair, deal, in
jud. Constanta, pl. Silistra-Noud,
pe teritoriul com. Dobromirul, si
anume pe acela al cat. Dobromi-
rul-din-Deal ; este o continuare a
dealulut Orta-Burun ; se indrep-
teaza spre S.-E., avind o direc-
tie de la N.-V. catre S.-E. si
se termina prin pddurea Caral-
mus-Orman ; brazdeaza partea
Sudica a plasiT si cea de
a com.; este despartit de ded-
lul Orta-Burun prin drumul ce
duce de la Dobromir la Techi-
deresi ; este acoperit peste tot
cu stuf; are o inaltime de 16o
metri.
Echi-Iuiuc-Olceac, deal, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noul, pe
teritcriul com. rur. Beilicul si
anume pe acela al cat. san Bac-
Cuius ; face parte din culmea
dealuluT Mirleanu; se indreapta
 ECHI-TEPE
de la N.-V. spre S.-E., Cu o di-
rectie generala de la N.-V. spre
S.-E., brazdind partea Estica a
pla$iT $i pe cea Sud-Estica a
com.; pe muchia sa merge pu-
tin i hotarul dintre pIäi1e Si-
listra-Noul, $i Medjidia ; atinge
181 metri inaltime In virful
Cuzgun $1 domina satul Bac-
Cuius, valle Bac-Cuius -Culac,
Ceair-Orman, Cara-Cialic-Culac,
drumul judetean Ostrov-Cuz-
gun ; este acoperit numaI Cu
padurT.
Echi-Tepe, movild, in jud. Con-
stanta, pl. Mangalia, la hotarul
com. Musurat $i al com. Os-
man-Faci, pe teritoriul cat. Ab-
dulah, de care se afla departat
numaT cu i kil.; este situatä la
nordul pla$eT $i com., pe culmea
dealuld Cuan-Deresi-Bair ; are
o inaltime de go metri ; este a-
coperitä Cu fasune; servä ca
punct trigonometric de al 2-lea
grad ; domina cat. Abdulah,
dramirile de la Abdulah la Ha-
sidiuluc, la Techirghiol $i de
la Mametcea la Musurat.
Edera, munte, jud. Bacan, pl.
Muntelur, pe teritoriul com. Brus-
turoasa.
Edera, deal, jud. Prahova, pl.
Filipe$ti, com. Ederile, pe care
se cultiva 161/2 hect. vie.
Edera, deal, la N. de satul Gu-
noaia, com. Burdusaci, pl. Sta-
ni$e$ti, jud. Tecuciti. Din el plea-
ca o ramificatie in interiorul
com. Crae$ti, in directia spre
care se nume$te Gura-
Bi$teT.
Edera, pdclure a statuld, in in-
tindere de 350 hect., jud. Pra-
hoya, pl. Filipe$ti.
Edera-de-Jos, sat, face parte
304
din com. rur. Ederile, pl. Fili-
pe$ti, jud. Prahova.
Edera-de-Sus, face parte din
com. rur. Ederile, pl. Filipe$ti,
jud. Prahova. Ad i e resedinta
com.
Ederei,(Välceaua-) Itticea,jud.
Viicea, pl. Oltetul-d.-s., com.
Obislavul.
Ederile, com. rur., jud. Prahova,
pl. Filipesti. Este situata pe ma-
lul sting al riuluT Cricovul, la
30 kg, departe de capitala jud.
$i la i r kil, de a pla$eI.
Se compune din 2 cat. :Edera-
d.-j. $i Edera-d.-s., avind o po-
pulatiune de 211 familiT, sal:1
927 suflete (470 barbatl 457 fe-
me!), plus IO familif de TiganY.
Contribuabilf sunt : ¡80; case
de locuit: 211.
In com. e o bisericA, reparata
in anul 1894, deservita de un
preot.
Locuitorir pe litiga agricul-
tura se mal ocupa cu lemnaria
caramidaria.
In raionul com., pe apa Cri-
covul, e o moara de inacinat.
S'ad improprietarit, la 1864,
170 locuitorr cind li s'ati dat
504 hect.
Vite sunt cal $1 epe, ¡lo
vacI, 200 oT 165 porcT.
StupT cu albine sunt 40.
coala dateaza in com. dela
1877. Copif in virsta de $coala
sunt z28. titi carte Too bar-
batI i i i femeT.
Pe teritoriul acesteT com. se
afla mine de lignit, inca neex-
ploatate.
A patra parte din terenul
com. e prielnic cultureT; restul
e muntos.
.Comerciul se exercita In com.
de $ase circiumarT.
Venitul com. e de 6639 Id
$i cheltuelile de 3431 le! anual.
www.dacoromanica.ro
EDIL-CHIOI
Cu com. vecine se leaga. prin
drumurr naturale, afara de Mo-
reni $i Valea-Lunga, unde sunt
$osele.
E brazdata de dealurile : Vir-
ful-BabeI, Dani $i Virful-Corne-
tuluT, carT servesc de pa$une
vitelor locuitorilor.
Mara de riul Cricovul, valle:
Batogulur, Ruda $1 Gro$etul, uda
comuna.
Edil-Chioi, com, rur., jud. Con-
stanta, pl. Mangalia. E situata.
In partea meridionall a judetu-
luT, la 37 kil. spre S.-V. de
ora$ul Constanta, capitala dis-
trictuluT, i in cea septentrionala
a pla$11, la 28 kil. spre N.-E.
de ora$elul Mangalia, re$edinta
el, pe valea Cealic-Cum-Ceair.
Se margine$te la N. cu com.
Osman-Faci ; la E., cu comuna.
Tropaisari ; la S., cu comunele.
Gheringic i Azaplar; lar la V.,
cu comunele Enghez $i Osinan-
cea.
Relieful solulur e putin acci-
dentat de urmatoarele principale
dealuri: Elibe-Chioi-Bair (I lo
m.), la N,; Osman-Faci-Iol (99
m.), la N.-E; Osmancea-Bair (70
in.), la N-V.; Enghez-Bair (82
m.), la V.; Cara-Chioi-Bair (roo
m.); Anizacea-Burun (102 m.),
Cogea-Sirt-Bair (t00 m.), la
S.; Meragi-Bair (107 m.)
Trapraisari-Bair (92 m.), la E.;
Iol-Bair (101 m.), Meragi-bair
11 (102 m.), Cerkez-Iuc-Bair (93
m.), Amzacea-Bair (107 m.), prin
interiorul comund. Aceste dea-
lurT sunt acoperite cu finete
semanaturT.
Movile sunt 32, mar toate
artificiale, construite pentru a
servi ca puncte de orientare ;
principale sunt : Orta-Iuc (103
m.), la S.-V.; Uzmilar (mi m.);
Balabanar-Tepe (93 m.), Esic-Iuc
(102 m.), prin interior; Meragi-
Iuc (104 Ufac-Iucler, Panar-
EDIL-CHIOI
Iuc-Amzacea, Cara-Iuiuc (intre
92-104 M.), la S.
VAT ce aa putinA apA sunt
numaT primAvara si toamna in
timpul ploilor ; prin ele deose-
bim : Uzunlar-Ceair unit cu U-
zunlar-Dere, formind valea Pasa-
Conac-Dere, la N.; Cealic-Cum-
Ceair, formatA din vAile Am-
zacea-Dere unit5. cu Sinir-Dere,
si din valea Maratan unità cu
valea Cuvan-Alceac ; tot in valea
Cealic se deachide i valea Pasa-
Conac-Dere.
CAtunele carT o formeazA sunt
patru : Edil-Chioi, resedinta spre
apus, la unirea vAilor Cealic si
Pasa-Dere; Amzacea, la S., la
5 kil. spre S.-V, de resedint5,
in vAile Muratan si Cuvan ; U-
zunlar spre N., la 31/2 kil.
spre N.-E. de resedintd, pe valea
Uzunlar-Dere ; si in fine Enge-
Mahale, tot spre N. la 4 kil.
spre N.-E. de resedintA, pe
valea Osman-Faci-Iol.
Edil-Chioi i Uzunlar au ca-
sete adunate celel'alte, cam rAz-
lete.
Suprafata comuna este de
6500 hect., din carT 198 hect.,
ocupate de vetrele celor cincT
sate cu 193 case, restul de
6302 hect., impdrtit filtre Stat
cu proprietarT posedind 3000
hect. si locuitorir ce ati 3202
hect.
Populatiunea comuneT pe anul
1895-96 a fost de 234 familiT,
salí 951 siflete, in maioritate
TurcT, TAtarT i putin BulgarT :
498 bArbatI, 453 femeT ; 507 ne-
cAsatoritT, 428 casatoritT, 15 vl-
duvI; 921 cetAtenT romAnT 30
supusT strAinT ; 244 ortodoxT,
706 mahomedanT, i catolic ; 157
agricultorT, 3 comerciantT ; 98
iproprietAritT si 6z neimproprie-
tAritT.
titi carte 7 persoane, nu stiti
947.
Contribuabili sunt 160.
69623 Mande Die( asar Geoolafic loi. 111
305
In com. sunt 5 geamiT, 2 in
cAtunul Amzacea, si cite una in
cele-ralte alune, avind toate
To hect. Sunt servite de 3 hogT.
Intinderea coin, e de 6500
hect., din carT: 198 hect. teren
neproductiv (ocupate de vetrele
satelor) ; 632 hect. teren pro-
ductiv (din care 3000 hect. ale
StatuluT Cu proprietarir, 3302
hect. al locuitorilor); din acestea :
5422 hect. teren cultivabil (din
care 2610 hect. al StatuluT cu
proprietarif, 2812 hect, ale lo-
cuitorilor); 239 hect. terca ne-
cultivabil (din care 110 hect. ale
StatuluT cu proprietariT, I 20 hect.
al locuitorilor) ; 650 hect. teren
izlaz (din care 280 hect. ale Statu-
luT Cu proprietarii, 370 hect. ale
locuitorilor).
In comunl sunt 157 plugarT,
posedind 299 plugurT (r6r cu
boT, 138 cu cal); T51 care si
cdrute (15o cu boT, ioi cu cal);
12 masinT de secerat ; 4 masinT
de bAtut porumb ; 4 grape de
fier I trior ; 3 masini de vin-
turat.
Vite sunt 6275, din carT: 556
caT, 748 bol, 54 bivolT, 9 asini,
4663 oT, 173 capre si 81 porcT.
Sunt 9 morT de vint.
Comerciul se face prin gara
Murfatlar, la 25 kil. spre N.-E.
de com., de cAtre treT comercianti
(circiumarT) si consa in import
de coloniale, masinf agricole
in export de cereale, vite (oT
cu produsele lor).
Budgetul com. are la veniturT
3 215 le! si la cheltuelf T558
leí.
CAT de comunicatie sunt dru-
mul j udetean Medjidia-Mangalia,
trecind prin toate satele afarA de
cel de resedintA ; apoT nenumAra-
te drumurT vecinale sati de carate,
carf unesc cele patru sate 'filtre
ele si cu cele maT invecinate,
ca Casap-Chioi, En-
ghez, Os mancea, Osman-Faci, etc.
www.dacoromanica.ro
EDULUT (MOVILA-)
Edil-Chioi, sat, jud. Constan ta,
pl. Mangalia, cAt. de resedintA
al com. Edil-Chioi. E situat in
partea nordicA a plAseT i cea
vesticA a comuneT, pe valea
Cialic-Cum-Ceair, la unirea eI
cu valea Pasa-Conac-Dere, 'filtre
dealurile Meragi-Bair si Cer-
chez-Iuc-Bair, la E.; Tatar-Bair,
la S.; Edil-Chioi-Tepe, la V.
si Iol-Cari-Bair, la N. Intinderea
sa e de 2650 hect., din carr
6o hect, ocupate de vatra sa-
tuluT ; restul apartine statuluT
si locuitorilor. Are o populatiune
de 39 fam., saa 250 suflete, in
maioritate Sirbi i BulgarT.
DrumurT comunale duc din
acest sat spre Enge-Mahale.
Uzunlar, Topraisari - A mzacea,
Enghez si Osmancea.
Edil-Chioi-Tepe, a'eal, in jud.
Constanta, pl. Mangalia, pe te-
ritoriul com. rur. Osmancea ;
formeazA, impreunA cu dealul
Tatar-Bair, un unghia drept ;
are directia N.-S. si se intinde
printre vAile Cealic-Cum-Ceair,
care sunt la V.; domind comu-
nele Osmancea, Agemler, Cio-
banisa, cele doul vAT pe care
le separA, precum si drumurile
Edil-Chioi -Cosicci, Osmancea-
Chiuciuc - Enghez-Biuiuc ; brAz-
deazä partea nordicA a plAsel si
pe cea sudicA a comuneT; este
acoperit in cea maT mare parte
cu pAsune si putine semAnl-
turT.
Edul, vale, jud. Vilcea, pl. 01-
tetul-d.-j., com. FrAtila.
Edulul (Balta-), baltä, jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-s., com. Floresti, cu
putin peste. Lin gA aceastl balt5.
se varsd riul Arpadia in Gilort.
Edului (Movila-), movilä, si-
tuat5. la S.-E. de com. Sutesti.
jud. BrAila, 4 kit. departe
89
 EDULUT (MOVILA-)
de comuna, in apropiere de ho-
tarul comuna Perisorul.
EduluI (Movila-), moviM, la 4
kil. spre N. de satul Ionesti,
jud. Braila, pe mosia Coltica
din Bordeiul-Verde.
Edului (Podisul-),podif., pe mo-
siea Lisna, com. Suharaul, pl.
Prutul-d.-s., jud. Dorohoia.
Edului (Valea-), vale, com. Pur-
careni, pl. Riurile, jud. Muscel.
Eduta, batid, pe mosia Pomirla,
com. Pomirla, pl. Prutul-de Sus,
j ud. Dorohoin.
Edutul,sat, in partea estica a com.
Roscani, pl. Turia, jud. Iasi,
pe tarmul drept al Prutulur.
Are o populatie de 15 familir
saa 54 suflete.
Numarul vitelor e de 958 ca-
pete, din carl : 92 vite triad
cornute, 780 oT, 20 capre si
66 cal'.
EdutuluI (Dealul-), deal, pe mo-
sia Hiliseul-Virnav, com. Pomirla,
pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu.
EdutuluI (Dealul-), deal, pe mo-
sia Tataraseni, com. Mileanca,
pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti.
Edutului (Valea-), vale, pe mo-
sia Tataraseni, com. Mileanca,
pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti.
Efrimoaia, phig, curge printre
dealurile Murgul i Parmuva,
din com. Tomesti, pl. Codrul,
jud. Iai,si, unindu-se cu Piriul-
Rupturer, se varsa de-a stinga
piriulur Tatarca.
Efrosina, sursd de apit mineraM
In valea Rapuroasa, j ud. Vilcea,
aviad ca substante fixe : hi-
posulfit de soda, sulfat de calce,
306
de soda si de magnezie (conside-
rabil), iodur de magnezie si de
sodium, bromur de magnezie
(putin), carbonat de calce si
de magnezie, clorur de sodium
(concentrat) i silicat de alumi-
nium.
Elanul, deal, incepe in dota
ramurr, de la locul numit Fun-
dul-Elanulur din com. Urlati,
pl. Mijlocul, jud. Falda, prelun-
gindu-se paralel pe o parte si pe
alta a \raer Elanul, formindu-r al-
bia, si terminindu-se in sesul Pru-
tullir in judetul Covurluiti, unde
se termina valea i pida! Elanul.
Aceste ramurr sunt intretaete
in curmezis de alte mid väi cu
pirire, i poarta diferite nurniri
dupa numele localitätilor pe
unde trec.
Elanul, pIrui, pleaca din partea
de N. a comunei Urlati, jud.
Falciu, de la locul numit Fundul-
Elanultd, curgeprin mijlocul satu-
luí Urlati si, indreptindu-se spre
Sud, trece prin comunele : Hur-
dugi, Gusitei si Gagesti, in lungul
plaser Mijlocul, formind in mare
parte hotarul cu plasa Prutul.
Dupa ce primeste afluentiT : Ta-
laba, Barbosi, Malaestir, Vut-
cani, Giurcani si alte mar mi&
pirilase, trece pe teritoriul ju-
detulur Tutova, udindu-1 in lung
pe partea de Est, pe unde si
primeste pirirele Mihoaia i Lis-
covul, apor trecind pe teritoriul
judetulni Covurluiti, prin partea
de Nord, se varsa in dreapta
riulur Prutul, mar sus de satul
Vadeni.
Elanul, ,ces, jud. Fakir!, in su-
prafata cam de 6 hect., pe valea
Elanul, Intre dealurile Vutcani
Valea-Rediulur; se intinde
de la satul Maltiesti, pl. Mijlocul,
pana lingä satul Tupilati, pe teri-
toriul satulur Posta-Elanul.
www.dacoromanica.ro
ELETEUL
Elanul, ,es, in jud. Falciti, in su-
prafata cam de 30 hect., pe
Valea-Elanulur, in marginea de
de Sud a satulur Urlati, comuna
cu asemenea numire, pl. Mij-
locul.
Elanul, vale mare, intinsa, fru moa-
sa si fertila. Se intinde de a-lun-
gul judetelor : Falciti Tutova
o parte din Covurluiti. Se for-
meaza din partea despre Sud
a orasulur Ilusi, din comuna
Urlati, plasa Mijlocul, de la
locul numit Fundul-Elanului
se termina din sus de satul
Vadeni, din j ud. Covurluiti, unde
piriul Elanul ce curge prin ea,
trece in sesul Prutulur, si se
varsä in riul Prutul.
Elena, stafte de dr.-d.-f., jud.
Ialomita, pl. Borcea, com. Cocar-
geaua, pe unja Bu curesti-Fetesti,
pusà in circulatie la i Iulie 1887.
Se afla intre statiile Marculesti
(15.2 kil.) si Fetesti (99 kil.). Inal-
timea d'asupra nivelulur marir
de 501%57. Veni tul acester statir
pe anul 896 a fost de 7643 ler
55 banT.
Elenari, deal, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani, tine de com. rur.
Negoestir, catunul Padesul. Este
acoperit cu vil i pomr roditorT.
EleniI(Dealul-Cucoanei-),deal,
in com. Valea-Salcier, jud. R.-
Sarat.
Ele§esti, trup de mofie, situat
la i6 kil. departare de orasul
Piatra, In com. Serbesti, pl.
Piatra-Muntele, jud. Neatntu, a-
sezat pe partea dreapta a sose-
ler ce duce catre Roman. Se
mar numete si Helesesti satí
Ilisesti.
Ele§teul. Pentru toate cuvintele
eu aceasta numire, vezr litera H.
 ELIBI-CHIOI
Elibi-Chioi, ruinele unza sat, din
jud. Constanta, pl. Mangalia,
com. Osman-Faci, catunul Ebe-
Chioi, situate pe valea Ebechioi-
Ceair; a fost distrus de un in-
cendia la 1829.
Elibi-Chioi-Bair, a'eal,jud. Con-
stanta, pl. Mangalia, com. Os-
man- Faci, cdtunul Ebe-Chioi,
in partea sudica a comuneI,
printre valle Canara-Dere si
Osman-Faci-Iol ; are o inaltime
de iio metri , este acoperit cu
semanaturi si finete.
Eliza-Stoene§ti, com. rur., j u d .
Ialomita, pl. Cimpuluf. Este si-
tuata pe partea dreapta a fin-
lui Ialomita, intre com. Barca-
nesti si Condeesti.
Teritorul com. are o suprafata
de 175! hect., din cari 246 hect.
padure si coprinde trer mosiT.
Improprietaritidupd legea rur.
din 1864, sunt 114 locuitori ;
fara proprietati mal sunt 40 lo-
cuitori.
Se compune dintr'un singur
sat, situat la 2'/2 kil. spre S.
de riul Ialomita, pe tunca aces-
avind spre S. coasta
tul rit1,
Ialomitei. Este spre V. de sa-
tul Condeesti i spre E. de sa-
tul Barcanesti, cu care este unit,
avind impreuna o lungime ne-
intrerupta de ti-el kil. Inainte
satul purta numele de Pisica
era cat. pendinte de Barcanesti.
Aicr este resedinta primarier si
a judecatorlei comunale.
In recensamIntul facut In 1890
s'a constatat el populatiunea
este de 248 fama', sati 942
suflete: 473 barbati si 469 fe-
mei ; 254 agricultoff, 9 comer-
ciantl, 3 avind profesiuni libere
si 3 servitori.
titi carte 88 persoane.
Contribuabili sunt 144.
Vite : 545 bol, 261 cal, 34
bivolf, 850 of si 413 pord.
307 ELMENLICHI
Com. avea in i886 1887 un nuta de Stat, si frecuentata de
venit de 2636 lei si cheltuelf 14 elevi.
In suma de 2696 lei. Locuitorif asista la serviciul
Are o scoala mixta, frecuen- divin la comunele invecinate,
tata de 32 elevf si 2 eleve con- Plopi si Slobozia-Mindra.
clusa de un invatator retribuit La N., spre com. Plopi-SlAvi-
de com.; o biserica deservita de testi, pe distanta de un kil. si
un preot i dof dascalr. la S. cu Slobozia-Mindra, pe 2
kil., se leagä prin sosele veci-
Eliza-Stoene§ti, piidure, in jud. nale.
Ialomita, pl. CimpuluT, lingA sa- Departarea com. de la rese-
tul Eliza-Stoenesti, in suprafata dinta jud. este de 23 kil., iar
de 246 hect. Esente salde, de la Rosiori, de 29 kil.
plop, ulm si anin.
Elizabeta, rnoie, in jud. Teleor-
Elizabeta, com. rur., la extremi- man, pl. Calmatuiuluf, proprieta-
tatea de N.-V. a pläsiI Calma- tatea mostenitorilor principeluf
tuiului, jud. Teleorman, situata Al. B. ; if mai zice si
pe dealul care se intinde de la Brincoveanca, iar in vechime
T.-MAgurele, pana. in jud. Olt, purta numirea de Flocosanca.
pe valea Siulul, paralel cu lun-
ca Oltului. Elizabeta-Doamna, com. rur. §i
Are dota cat. : Brincoveanca sat,ta jud. Roman, pl. Siretul-
si Tigania. Ambele cat. sunt d.-j., spre S.-V. de orasul Ro-
puse pe malul sting al Phi- man si la departare de un kil.
luI Siul, in departare unul de de el. Este a3ezata. pe ses, pe
altul ca de soo metri si popu- malul drept al rlulur Moldova.
late in mare parte de TiganT. Are 267 familif, saú 1004 su-
Teritoriul com. este de aproa- flete, din carf 240 contribuabill,
pe 1600 hect. Mosia este pro- Stiti carte 77. Sunt 241 case.
prietatea mostenitorilor prince- Are .o bisericä de lemn.
pelui Al. B. *.tirber. Proprietatea Vite sunt 1035.
locuitorilor, In numar de 135, o- Ala este resedinta suprefec-
cupa 318 hect. si anume 87 turei Plasilor-Unite: Siretul-d.-j.
in cat. Brincoveanca si 49 'in si Moldova. Venitul anual al
cat. Tigania. Viile insirate de- com. este de leI 3713 si chel-
alungul dealului ocupa. o intin- tuelile de 3239 tel.
dere de 44'N hect. si produc Este legata cu orasul Roman
vin bun, lar pe tunca Oltului prin osea.
sunt cite-va zavoaie, care se Acest sat este infiintat la 1878,
tale periodic. prin darea de paminturi la noii
Populatiunea com. cu a cat. insuratei si este pus chiar In
este de 173 familii saiI 811 su- marginea orasului Roman, de
flete, din cari 153 contrib. care nu este despartit de cit
Numarul vitelor din com. si prin apa Moldovei, peste care
cat. este de 1247, din carl : 87 ad i e un pod de fer.
cal, 490 vite mari cornute, 486 Aceasta pozitiune ra facut
vite micI cornute i 128 porci. devina in scurt timp un sat fru-
Bugetul com, este de lei 14,004 mos, populat 5 cu case destul
bani 27 la veniturl si de leI de bune.
10,139 bani 18 la cheltuell.
Are o scoall mixta intreti- Elmenlichi, in jud. Con-
www.dacoromanica.ro
 ELMENLICHE
stanta, pl. Medjidia, com. Ma-
mut-Cuius, at. Acargea. E si-
tuatd pe muchea dealului Cara-
Tepe-Bair. Are 132 m. indltime.
A servit ca punct de observatie
si orientare.
Elmenlichi, deal, in jud. Con-
stanta, pl. Hirsova, com. Calla,
at. Rahman, dominind acest
sat despre V.; e de naturd stin-
coas5. ; are 190 m. indltime ; e
acoperit ca finete.
Emancipatii, suburbie, in Foc-
sani, despArtirea I- a, jldetul
Pana.
Emir-Asan-Culac, pirig, in jud.
Tulcea, pl. Isaccea, com. Orta-
Chioi, at Dautcea ; izvorAste
din dealul Ghiobilche-Bair ; se
indreapt5. spre N., avind o di-
rectie generald de la N.-V. spre
S.-E., brAzdind partea sudia a
plAseI si a comuna ; curge prin
pAdurl si, dupl un curs de 3
kil., se varsd in piriul Valea-
Ghiobilche, pe stinga, nu departe
de izvorul acesteia; curge prin-
tre dealurile Ghiobilche si Daut-
cea ; pe valea sa merge un
drum comunal : Atmagea-Orta-
Chioi, cu o ramificatie spre
satul Dautcea.
Emir.-Saale - Tepe, movild, in
jud. Constanta, pl. Hirsova, com.
iriul, at. Muslu, la 2 kil. spre
S.-E. de acesta, pe muchea
dealulur Muslu. Are o InAltime
de 92 M., dominind drumul ju-
detean Hirsova-Medjidia. E a-
coperit Cu verdead.
Emuroasa, numire vechie a pi-
tiului Fieni, care trece pe ling5.
com. C5.ciulati, pl. Znagovul,
jud. Ilfov.
Enache, deal cultivabil, lingA sa-
tul Mosca, jud. Suceava.
308
Enache, pddure, de stejar, in in-
tindere de 16 hect., pe mosia
Baloseni, com. Fin tinele, pl. Sire-
tul, jud. Botosani.
Enaohe,vd/cea, care -se vars5. In
Valea-VAcareI, jud. Muscel.
Enache (Valea-lul-), sat, pen-
diute de com. rur. Tutana, jud.
si pl. Argesul.
Enari, deal, la E. de com. Gura-
Bould, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt,
aviad o lungime ca de 2 kil. si
pe care se c.iltivd tot felul de
cereale; pe parte din el se aflA
pAdure.
EnAcheasca (Vinecio ara), mo-
fie, In jud. BuzAti, com. Buceni,
in devAlmdsie ; are 360 hect.,
din care 65 pAdure, impArtitd
In tra sforT : Poiana-lui-Soare,
Ograda-OlaculuI si Lacul-Co-
coaneI ; restul ardturd, fineatd,
lived si izlaz.
EnAcheqti, sat, jud. BacAti, pl.
TazIdul-d.-s., si resedinta com.
Bosoteni , situat pe piriul Na-
disa, d'a stinga TazIduluT-Mare.
Are o biseria, clAditA de locui-
1-oil la 1885, deservitd. de un
cintAret si alta catolicA, ziditA
tot de locuitorl in anul 1872.
Circiumr_sunt 2. Sunt 219 a- Ende-Cara-Chioi, sat, in jud.
man*, sati 616 suflete, din care
42 Unguri.
Vite: 29 caT, 357 vite cornute
si 45 pora
Enächeqti, parte a comuna Ca-
pul-Pisculd, plasa Riurile, jud.
Muscel.
Enächioiul, deal, cultivabil,lingA
satul Mihdesti, jud. Suceava.
Enäria, poiand, pl. Bistrita-d.-s.,
jud. BacAil, de pe teritoriul corn.
Racova, apartinind StatuluI.
www.dacoromanica.ro
ENDE-CA RA-CHIO1
Enculeasca (§etrarul-Caloian,
Orteanca), mofie, jud. Buzdt,
In com. Beceni, at. Enculesti ;
are 228 hect., din care 40 pddurea
Caloeneasa, restul arAturI, izlaz,
livede si fineatd.
Encule§ti, sat, jud. Arges, plaiul
Lovistea ; face parte din COM.
rur. BerislAvesti.
Encule§ti (Valea-Vacef),catun,
al com. Beceni, jud. BuzAti; are
40 locuitorI s'L 9 case.
Encule§ti, sat, face parte din com.
rur. Valea-Mare, pl. Podgoria,
j ud. Muscel. Are o populatie de
308 locultorI (180 bArbatI si
128 femel).
Biserica satuluI, cu hramul
Sf. Nicolae, este construitl de
birne, pe la aniI I 786,de locuitorii
popositi prin pAdurI de frica
rAsmiri Olor si reconstruitd la 1877
de enoriasT.
PAnd acum citI-va ani se vedea
In coastele Enculestilor multime
de gropY, in carI, spune legenda,
tirgovetii din Pitesti, in timpuri
de rAsmirite, isI ingropati lAzile
Cu avutul lor.
Prin acest atun trece Orla
Valea-Mare, pe care se afll o
moard, zisA a Chilimentilor.
Constanta, pl. Medjidia, cAt.
comunel Biulbiul, situat in partea
E. a plAseT si cea N. a co-
muna, la 8 kil. spre N. de
atunul de resedintd, Cuciuc-
Blulbiul. Este asezat pe ultimele
ramificatiuni S.-E. ale dealulul
Tabia-FrantuzeascA, si este do-
minat de virfurile Ende-Cara-
Chioi (112 m.), care este la I '/2
kil. spre N.-V. de sat ; Curt-
Baba-Iuc (98 m.), la 2 kil.
spre E. si Cara-Tepe (131 ni-,
la 1 kil spre S.-E. Prin apro-
priere si pe la V. gil, trece
 ENDE-CARA-CIILOI-TEPE
Valul-lui-Traian, avind o direc-
fune de la N.-V. catre S.-E.
Suprafata sa este de2825hect.,
din care 14 hect. s'int ocupate
de vatra satului si de gradinI.
Populatiunea sa, compusa a-
proape numar din Tätarr si
BulgarT, este de 62 familir sati
213 suflete. CaseIe sunt miel,
dar asezate regulat. Din sat
picacá drumurT comunale Ja: A-
lacapi, la Medjidia si la Biuiuc-
Blulbiul, Cuciuc-Biulbiul si Ma-
mut-Cuius.
Ende-Cara-Chioi-Tepe, deal,
in jud. Constanta, pl. Medjidia,
com. Biulbiul, catunul Ende-Ca-
ra-Chioi, situat futre valle Schin-
gi, Medjidia-Dere si Biringi-Med-
jidia Dere ; are 130 metri inal-
ti me ; e acoperit Cu semanaturi
finete; pe el merge calea ju-
deteana Medjidia-Mangalia.
Ene. Ved Valea-lur-Ene, sat, in
pl. Fundul, com. Oniceni, jud.
Roman.
Ene. VezI Valea-luI-Ene, fitrig,
In pl. Fundul, jud. Roman.
Ene, a'eal, spre N.-E. de satul
Rafaila, jud. Vasluiti.
Ene (Lacul-luI-), lac, la S. com.
Riioasa, din pl. Calmatuiul, jud.
Teleorman, format din scursorI
de izvoare.
Ene (Lacul-luI-), lac, jud. Dolj,
pl. Cimpul, com. Ciuperceni,
ce tine de balta Mancinita.
Ene (Piscul-luï-), phc,com. Du-
mitresti. pl. Oltul-d.-j, jud. Olt.
Enge-Mahale, sat, in jud. Con-
stanta, pl. Mangalia, cat. com.
Edil-Chioi, situat in partea de V.
a plaseI si cea de S. a com., la
3112 kii. spre N. de catunul cle
309
resedinta. Edil-Chioi. Este asezat
pe valea Osman-Faci-Iol, fiind
In chis la N. de dealul Elibi-Chioi-
Bair, la V. de dealul Osmancea-
Bair, si la S. de dealul Sol-
Cari-Bair, fiind dominat de vir-
ful Uzunlar-Iuc, Cu 103 metri,
situat la S. sati. Suprafata sa
este de 1000 hect., dintre care
40 hect. sunt ocupate de vatra
satuluI si de gradinI, iar po-
pulatia sa, in care TurciT pre-
pondereaza, este de 28 familil
saii roo suflete, ocupindu-se cu
agricultura si cresterea vitelor.
oseaua judeteana Mangalia-
Medjidia trece prin partea sa
de E.; lar alte drumuri comu-
nale vin de pe la toate satele in-
vecinate ca: Edil-Chioi, Osman-
cea, Copadin, Musurat si altele.
Enge-Malesi-Tepe, mayal, ar-
tificiala, in jud. si pl. Constanta,
pe teritoriul com. rur. Copadin,
situata la 2 1/R kil. spre E. de
satul Copadin. Este acoperitá
cu verdeatl si are o inaltime
de 139 metri, cu care domina
in intregime satul Copadin, pre
cum si partea de N. a vaiI
Arabi-Alciala si drumurile co-
munale carI trec pe la picioa-
rele
Enghez, com. rur., in jud. Con-
stanta, pl. Mangalia, situata in
partea N. a jud., la 46 kil. spre
S.-V. de orasul Constanta, ca-
pitala districtuluf, si in cea
centrall a plasiI, la 28 kil. spre
N.-V. de oraselul Mangalia, re-
sedinta el, pe valea Biuiuc-Dere
(saq Enghez).
Se margineste la N. cu co-
munele Osmancea si Agemler;
la E., cu comuna Edil-Chioi ;
la S., cu comunele Azaplar
Cara-Omer, lar la V., cu comuna
Cazil-Murad.
Relieful soluluI e putin acci-
dentat de urmatoarele dealurY
www.dacoromanica.ro
ENGIIEZ
principale: Edil-Chioi-Tepe (ii 5
m.), la N.; Tatar-bair io m.),
la N.-E. ; Chedreanu (122 m.),
la N.-V.; Culac-Bair (128 m.),
la V.; Carasuluc-Bair (141 m.),
la S. si S.-V.; Erebiler-Tepe-
Bair (125 m.), la S.-E. ; Amza-
cea-I3air (92 m.), la E.; Cas-
sicci, Dechili-Tasi si Enghez
(I to m.), prin interior ; aceste
dealurl sunt acoperite cu sema-
naturI i finete.
Movilele sunt 8, toate artifi-
cia/e, servind ca puncte de ori-
entare; printre ele distingem :
Ciataltuc (134 m.), -la V.; Orta-
Iuc (i33 m.), la E.; Enghez-
Iuc (I II m.), in interior.
Sunt val uscate, avind apä
numaI numaT in timpul ploilor,
primavara si toamna ; princi-
palele sunt : Enghez-Dere salí
Biuiuc-Dere, prelungita cu valea
Cassicci i in urma. cu Sofular,
trecind prin satele Enghez-
Mare i Enghez-Mic, i Cassicci,
prin interiorul i centrul com.,
cu adiacentele sale Musur-Cu-
iuc, la V.; Cuciuc-Enghez la
N.; pe dreapta ; valle Cioroi-
Ceair, la N. si Gadmular-Alcea,
la E.; adiacente ale \rail Agem-
ler.
Catunele carI formeaza comu-
na sunt trer, i anume: Enghez-
Mare (F.nghez-Biuiuc) spre E.,
resedinta, pe valea Enghez sati
Biuiuc-Dere; Enghez-Mic (En-
ghez-Chiuciuc), spre centru, la
kil. spre N.-V. de resedinta,
tot pe valea Enghez ; Cassicci,
spre V., la 21 2 kil. spre N.-V.
de resedinta, pe valea Cassicci
sati Sofular.
Suprafata com. este de 4054
hect., din carI 204 hect. ocupate
de vetrele celor 3 sate cu 134
case ; restul de 3850 hect. im-
pArtite intre locuitorI carI poseda.
1778 hect. si Stat cuproprietariI,
carI posea. 2072 hect.
Populatia com, e de 16o fa-
ENGHEZ
mili/ san 743 suflete, compasa
din TurcT, BulgarT si GermanT:
387 barbatT, 356 femeT; 448
necasa.toritT, 270 casatoritT, 24
vaduvr, r divortatr; cetatenT Ro-
minT 625, 118 supusT streinT ;
255 ortodoxT, 103 catolid, 385
mahomedanT, 161 agricultor!,
4 comerciantl, 139 improprie-
taritf, 26 neimproprietaritT.
Sunt 166 contribuabilT.
tiü carte 97 persoane, nu
s tia 646.
Loc. merg la casa de ruga-
ciuni luteranä in cat. Enge-
Mahalalei din comuna vecina
Edil-Chioi si la 3 geamiI, una in
catunul Enge-Mahale si 2 in
Uzunlar, din aceiasi com.
Intinderea com. e de 4054
hect. din carT : 204 hect. teren
neproductiv, ocupat de vetrele
satelor ; 3850 hect. teren pro-
ductiv (din care 2072 hect. ale
Statului cu proprietariI, 1778
hect. ale locuitorilor); din acest ea
sunt 2870 hect. teren cultivat (din
care 1402 hect. ale StatuluT cu
proprietarii si 1468 hect. ale
locuitorilor), so hect. teren ne-
cultivat (ale StatuluI cu proprie-
tarii), 930 hect. teren izlaz (din
care 620 hect. ale StatuluI cu
proprietariT si 310 hect. ale
locuitorilor).
Locuitorif posea : 94 phi-
gurT (86 cu bol, 8 cu cal); 158
care si carate (ri cu bol, 147
cu cal); 8 masinT de secerat;
4 ma.5inI de batut porumb ; 4
grape de fier; i masina de vin-
turat ; si 15 puturI.
Sunt 2 mori de vint.
Vite sunt 8903, din carI : 253
cal, 816 bol, 15 bivoll, I0 ca-
pre, 7736 o!, 13 berbeci si 6o
rimatorT.
Comercial se face prin gara
Medjidia, la 3 kil. spre N.-V., de
catre 4 comerciantI (din carT
2 circiumarT) si consta in im-
port de manufactura si masinT
310
agricole i in export de cereale
vite (oT cu produsele lor).
Budgetul com, are la veniturT
3215 leT, si la cheltuelI 1558 leT.
Caile de comunicatie sunt adi
numaT niste caT comunale san
vecinale, ce unesc satele intre
ele si cu cele maT apropiate,
ca Erebeiler, Ghiuvenli, Sofular,
Agemler, Osmancea, Edil-Chioi,
Azamcea, etc.
Enghez, deal, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, com. Enghez. Se
desface din dealul Edil-Chioi-
Tepe ; se intinde spre S. cu o di-
rectie de la N. la S., printre Valle
Chiuciuc-Enghez, Enghez, Cio-
roiti-Ceair si Cadmular-Alcea, do-
minind aceste va.T cu inaltimea
sa de 110 m., satele Enghe-
zul-Mare i Enghezul-Mic. E a-
coperit cu Jinete si semanaturT.
Enghez, alt nume al vda Biu-
iuc-Dere, jud. Constanta, nume
ce-1 poarta intre satele Enghe-
zul-Mare i Casicci, pe terito-
riul comuneI Enghez al cat. En-
ghezul-Mare i Enghezul-Mic.
Enghez - Biuiuc (Enghezul-
Mare), sat, in judetul Con-
stanta, pl. Mangalia, cat. de re-
sedinta al com. Enghez. E si-
tuat in partea centra/a a piasei
cea estica a comunel, pe va-
lea Enghez saü Biuiuc-Dere,
intre dealurile : Enghez, la N.;
Eschiler, la S. si Dichili-Tasi,
la V." Are o intindere de 2717
hect., din carl 114 hect. ocu-
pate de case i gradin! ; restul
impà.'rtit intre stat si locuitorT.
Populatia este de 120 familir,
sati 401 suflete, in maioritate
Turd i BulgarT. Din sat duc
mal multe drumurT de carate
spre Chiuciuc-Enghez, Osman-
cea, Edil-Chioi, etc.
Enghez-Chiuciuc (Enghezul- Eni-Chioi,
www.dacoromanica.ro
ENI-CI-1101
Mic), sat, in judetul Cons-
tanta, plasa Mangalia, catunul
com. Enghez. E situat mal mult
in partea vesticä a plaser si cea
centrall a comuner, la 3/4 kil.
spre N.-V. de cat. de resedinta,
Enghez-Biuiuc. Este situat pe
valea Enghez-Chiuciuc si este
inchis la S. de dealul Dichili-
Tast. Are o suprafata de 388
hect., dintre carT 20 hect. sunt
ocupate numaT de vatra satuluT
si de gradinT. Populatiunea sa, de
36 sufl., se compune numaT din
TurcT. DrumurT comunale merg
la Enghez-Biuiuc, la Osmancea,
la Sofular prin Casicci, la Ghiu-
venli si la lirebiler.
Enghez-Chiuciuc, vale, in jud.
Constanta, pl. Mangalia, pe te-
ritoriul com. rur. Enghez, si anu-
me pe acela al cat. sati Enghez-
Chiuciuc. Se desface din dea-
lul Dichili-Tasi, indreptindu-se
spre N. si avind o directiune
generala de la S. spre N.; trece
prin satul Enghez-Chiuciuc
dupa un drum de 3 kil. se des-
chide in valea Cioroi - Ceair,,
care se desface in valea Ca-
nara-Dere. Este situata in par-
tea vestica a plaseI si cea nor-
dica, a comuneT. De-alungul el
rnerge drumul comunal de la
Osmancea care se bifurca si duce
la Sofular si la linghez-Chiuciuc.
Eni-Chioi, sat, jud. Tulcea, a§e-
zat in partea S. a piase! Tul-
cea, i cea S.-E. a comuneT Ca-
taloi, de care depinde, pe am-
bele malurT ale pirialuT Telita,
la 4 kil. spre S.-E. de rese-
dinta. Intinderea sa este de 28
hect. Are o populatie de 42 fa-
mili!, san 154 suflete, in maio-
ritate BulgarT. Printeinsul tre-
ce soseaua nationald Tulcea-Ba-
badag-Constanta.
in jud. si pl.
 ENI-OEMANGIC-TEPE
Tulcea, com. Cataloi, cat. Eni-
Chioi, care izvoreste din Uzum-
Bair, de unde se indreaptà spre
S., avind o directiune generala
de la N.-E. spre S.-V., brazdind
partea S. a pläser $1 E. a comu-
ner si cAt. Curge printre dealu-
rile Tausan-Tepe si Cazilgic-Bair,
si,dupg un curs de 4 kil, se
varsä in piriul Telita, pe par-
tea stingA, putin mar jos de
satul Eni-Chioi. Malurile sale
sunt joase si acoperite cu ver-
deatä. Pe %ralea lur merge dru-
mul vecinal Eni-Chioi-Agi-Ghiol.
Eni-Ormangic-Tepe, deal, in
jud. Tulcea, pl. Isaccea, com.
Meidan-Chioi. Este o prelungire
a Dealulur-BostAndriilor. Se in-
tinde spre S., avind o directi-
une generala de la N. spre S.,
brazdind partea S. a pläseT si
a comuner; se intinde printre
piraiele : Valea-Boclogea si Va-
lea-Cismelir (sati piriul Acadin),
ambiT afluentr a! pir. Taita. Are
o inAltime de 259 m. .si e punct
trigonometric de observatie de
rangul al 3-lea, dominind asu-
pra satuluT Meidan-Chioi, ce se
aflä asezat la poalele sale nor-
dice si asupra piriulur Meidan-
Chioi, ce-1 uda in aceiasT parte.
Lasä spre S. dealul numit Es-
chi-Balic. Pe la poalele sale
trec drumurile comunale Alibei-
Chioi-Meidan-Chioi si Meidan-
Chioi-Orta-Chioi. Este acoperit
cu padurr, in mare parte, iar
pe costise cu pasunl si finete.
Eni-Sarai, com. rur., in judetul
Constanta, plasa Hirsova. Vezr
Sarai.
Eni-Sarai, deal, in jud. Constan-
ta, pl. Hirsova, com. Sarai, cät.
Eni-Sarai. Se intinde printre
väile Sarai si adiacenta sa Va-
lea-Lungl. Are 53 m. acoperite
cu finete si semänäturr. Satul
311
Eni-Sarai se intinde la poalele
sale orientale.
Enicä (Moara-lui-) (Slobozia),
cdtun al com. atina, jud. Bu-
zati. Are 70 locuitorT si 19 case.
Enica (Moara-liff-)(Carp,Stro-
easca), mofie In com. atina,
jud. Buzlii. Vezr Carp.
Enicä (Movila-luI-), movild, pe
hotarul com. Sägeata, despre
com avänesti, jud. Buzäti.
Eniceri, dral, jud Tulcea. Vezr
Ieniceri.
Enichiom sail Zlatum, zdvoiti
de salde, pe propietatea Stat a-
lur Pietrile, in dreptul satuluT
Gostinul, pe albia Dunärel, in pl.
Marginea, jud. Vlasca.
Enigea, com. rur., in jud. Con-
stanta, pl. Medjidia, situatà in
partea V. a judetulur, la 64
kil. spre S.-V. de orasul Con-
stanta, capitala districtulur, si
in cea N. a pläseT, la 28 kil.
spre S.-V. de oräselul Medjidia,
resedinta er, pe valea Chioseler.
Se märgineste la N. cu com.
Rasova ; la E., cu comunele :
Cochirleni, Mamut-Cuius si Co-
cargea : la S., cu com. Chioseler ;
si la V., cu comunele : Asarlic,
Cuzgun, Beilic si Aliman (pl.
Silistra-Nou5.).
Relieful solulur e destul de ac-
cidentat de urmat6releprincipale
dealurT : Mastana (i50 m.), la
N.-V.; Grindul-Mare (154 m.),
Mamele (158 m.), Iocuj-Bair
(158 m.), Dealul-Mare (96 m.),
la N.; Caramancea (133 m.),
Cann (151 m.), PiribeT (140 m.),
Diordinezi-Orman (128 m.), Di-
chili-Tasi-Bair-Sirtt (142 m.), Cin-
ghinea-Orman-Bair, Susus-Tarifi-
Bair, la E.; Chiorcul-Bair (156
m.), Curu-Giugiuc-Bair (154 m.),
www.dacoromanica.ro
ENIGEA
Mezarlic-Borungea-Bair (r5 2 m.),
la S.; Adam-Clissi -Tarifi-Bair,
Adam-Clissi-Bair (ii5 m.), U-
zum-Bair, Echii-Iuiuc-Alceac (ar
m.), Uzum-Culac-Bair (122 m.),
Polucci (130 m.), la V.; prin
interiorul comuner sunt dea-
lurile Talasman (178 m.), Su-
sufunar-Bair (165 m.), Arabagi
(136 m.), Ciocan (108 m.), Cesme
(164 m.), Giatri-Bair (136 m.),
Coru-Bair si Enige-Bair. Aceste
dealurr sunt acoperite cu päsunT
si finete intinse, semInAturr pu-
tine si cite-va pädurr, pe dea-
lurile Salasman, Susufunar, U-
zum-Bair (cu pädurea Iasi-Or-
man), Echii-Olceac, Arabagi, A-
d am-Clissi.
Movile sunt numeroase, ar-
tificiale si räspindite in toate
pärtile; printre ele deosebim :
Talasman (178 m.), la N.-V.;
Groapa-Sä'patä (158 m), Sapata
(154 m.), la N.; Siribei-Iuc (148
in.), la E.; Otlu-Orman-Basa-Iu-
iuc (142 m.), la S.-V. ; Canana-
Sus-Sacozli-Iuiuc (159 in.), Mal-
ciova-Ciniz-Iuiuc (164m.), Cosiu..
Iuc (13 2 m.), prin partea centralà
a comunei; al servit toate ca
puncte de orientare.
Sunt cite-va vra s ecT, carr al ceva
apa numai primAvara, dupl topi-
rea zäpezilor si toamna ; princi-
palele sunt : Ghiol-Punar saii
Urluia, mar purtind prin com.
$i numele de Balbarhac-Ceair
si Polucci-Ceair, la V.; cu adiacen-
tele sale: Cara-Cealic-Culac, pe
stinga, la S.-V. ; Polucci-Culac,
Talas man-Ceair, Susufunar-Dere,
Adam-Clissi-Ceair, pe dreapta, la
V.; Diordingi-Orinan sati Ara-
bagi, primind pe dreapta pe
Calfa prelungitä. cu Cesme-Culac,
pe Malciova-Ceair, lar pe stinga
Cinghinea-Orman-Ceair, unità cu
Ceatiric-Ceair, pe Enigea-Dere
formatä. din Tatar-Ceair si Mur-
n arlichi- Alceac prelungitä cu Hio-
seler-Ceair, pe Enigea-Alceac
ENIGEA
continuata. Cu Curu-Culac si Gi-
atri-Culac, toate acestea prin
partea centran; Valea-Ciocanului
la N.; Caramancea ce primeste
pe stinga pe Uzum-Ceair, for-
mata din Chire$11c-Culac unita
cu Chior-Curu-Ceair, toate la
N.-E.
Catunele care o formeaza sunt
$apte, $i anume : Enigea, rese-
dinta, la S., pe valea Enige-D ere ;
Adam-Clissi, spre V., pe un cot
al dealulur Adam-Clissi-Bair, la
3 kil. spre V. de resedinta;
Arabagi, spre N., pe l'alca Ara-
bagi-Ceair, la 9 kit. spre N.-V.
de resedinta; Iusufunar, spre
V. pe valea Iusufunar, la 8 kil.
spre. N.-V. de re$edinta; Malciova,
In parea centrala, pe valea
Malciova-Ceair, la 6 kil. spre
N.-V. de re$edinta; Polucci, spre
V., pe valea Ghiol-Punar sal:1
Urluia, la 12 kil. spre N.-V. de
resedinta; Talasman, tot spre
V. pe valeaTalasman-Ceair, la 9
kil. spre N.-V. de resedinta.
Aspectul lor e placut ; asezate
u nele in vai frumoase, inconjurate
de dealuri päduroase, sunt sate
adunate, cu casele strinse, curate
si multe din ele bine ingrijite.
Suprafata totall a coman&
este de 14308 hect., din cari 74
hect. ocupate de vetrele celor
7 sate cu 82 case;locuitorii posea.
12714 hect., iar Statul cu pro-
prietaril stapinesc 1520 hect.
Populatiunea sa este formata
din Bulgari, Turci $i clti-va Ro-
nihi; ea este de 279 familii sati
1186 suflete: 616 barbati, 570
fetneI ; 641 n easatori ti, 518 ea-
satoriti, 27 vaduvi; 780 ortodoxI,
399 mahomedani, 7 de altereligii,
301 agricultori, 7 comerciantr
26 cu alte ocupatiuni ; 576 Impro-
prietariti ; 334 contrib.
Sunt 3 geamir in catunele
Arabagi, Malciova $i Talasman
si 3 scolI musulmane alipite
de geamii.
312
Comuna are o intindere de
14308 hect., din cari : 74 hect.
teren neproductiv (ocupate de
vetrele satelor); 14234 hect te-
ren productiv (din can' 1520 hect.
ale Statului cu proprietarii $i
12714 hect. ale locuitorilor); din
aceasta : 3189 hect. teren cultivat
(din carI 112 hect. ale Statului
en proprietarif $i 3077 hect, ale
locuitorilor) ; 9933 hect. teren
necultivat (din cari 518 hect.
ale Statului cu proprietarii $i
9415 hect, ale locuitorilor); 222
hect. teren izlaz (ale locuitorilor);
890 hect. teren padurr (ale Sta-
tului cu proprietariI).
Locuitorii 184 plugurT,
207 care $i clrute, I ma$inA de
secerat, I masilla de batut po-
rumb, 7 grape de fier, 3 triore.
Vite sunt vre-o moo capete,
mar cu osebire oi $i bol.
Sunt 5 morT de Vint.
Comerciul, activ, se face prin
gara Medjidia la 32 kil. spre
N.-V., de catre 7 comercianti
(din cari 5 circiumarp si co ista
in import de cereale, manufactura
coloniale $i in export de vite
lemne.
Budgetul are la venituri 77 to
lei $i la cheltueli 3272 ler.
Caí de comunicatie sunt urma-
toarele: catea judetianaMedjidia-
Cuzgun, trecind prin satele Mal-
ciova i Talasman, apoi nume-
roase drumuri vecinale $i comu-
nale, carl se intretaie In diferite
chipuri si unesc catunele intre ele
si Cu satele invecinate ca Raso-
va, Bac-Cuius, Cara-Amat, Ur-
luia, Sevendic, Chioseler, Idris-
Cuius, Pe$tera, Cochirleni, etc.
In com., pe muchia dealulur
Adam-Clissi-Bair, la 2 kil. spre
N. de satul Adam-Clissi, sega-
seste monumentul triumfal al luT
Traian, care a fost dezgropat si
studiat de catre savantul nostru
archeolog, d-nul Grig. Tocile-
scu, in minunata sa opera (Mo-
www.dacoromanica.ro
ENTISALA
numentul de la Adam-Clissi». In
vale de acest monument, la
kil. spre S.-V. pe un cot de
deal, se gasesc ruinele ve-
chiului oras militar roman, Tro-
paeum Trajani, a cana dezgro-
pare, efectuata in mare parte,
o datoram tot d-lui Tocilescu,
care in valea Enige a descoperit
chiar $i carierile cele vechi din
care s'a scos piatra necesarä
Cu care s'a facut sculpturile
monumentului triumfal de la
Adam-Clissi. Pe una din sane/
se &ese urme de litere latine
din epoca romana.
Enigea, sat, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, cat. de resedinta
al com. Enigea, sat de curind
infiintat, situat in partea S. a
plasei si a com., pe valea Eni-
gea, intre dealurile Enigea-Bair
si Adam-Clisi-Tarifi-Bair. Are
o intindere de 9804 hect., din
cari II hect. ocupate de vatra
satului, cu 30 case. Populatiu-
nea, In maioritate Ro mini Ar-
deleni, este de 35 familii, sati
166 suflete.
Enigea-Alcea, vale, in jud. Con-
stanta, pl. Medjidia, com. Eni
gea, cat. Enigea, formata din
valle Chioseler-Ceair si Saltar-
Ceair. Trece prin satul Enigea
$i se deschide in valea Diordin-
gi-Onnan pe dreapta. Malurile
sale sunt acoperite pe alocurea
cu paduri.
Enisala, com. rur., a$ezatil in
partea E. a j'id. Tulcea $i a
1)14e Babadag, pe malul laca-
luI Razim saa Razelm.
Se margine$te la N. cu Sari-
Chioi $i Zebil ; la V., cu orasul
Babadag ; la S., cu Caraman-
Chioi i Jurilofca ; la E., cu la-
cul Razim saü Razelm.
Relieful solulta este accidentat
de dealurile Calabalic-Bair cu
 ENISA LA
(
virful Suhat-Chiuciuc, de 50 m.;
Culaculac Bair, la V.; Samaldar-
Bair, Biuluc-Orman-Bair, Sevri-
Bair, Orta-Bair, (218 metri), la
S.; Golovar-Bair, cu virful Eni-
sala, de 177 metti, Tasburum, cu
virful Iuc-Ban, de 84 metri; toate
afara de cel cel din
urmä sunt acoperite cu paclurI;
sunt continuatiunea culmer Ba-
badaguluI.
Apele care o ucla sunt : va-
lea Ceeliu-Chioi la S.-V. ; valea
Ceairele, prin mijloc ; valea Ces-
me-Culac, la E.
Balti sunt : lacul Babadag la
N. si marele Iezer Razelm la E.
Catunele carI o compun sunt :
Enisala, la N., re$edinta, nu de-
parte de lacul Babadag ; Vis-
terna, la 4 kil. spre S.-V., pe
Valea-Ceairelor.
Intinderea com. este de 2200
hect., din carI 115 hect, ve-
trele satelor, 1200 hect. ale lo-
cuitorilor, 985 hect. ale StatuluI.
Populatiunea e amestecata ;
sunt 686 suflete, din carY 138
barbatI, 138 femeI $i 410 copif;
617 RominI, 10 BulgarI, 37 Ru$1
8 Izraeliti $i 14 Tiganr.
Locuitorif : 115 plugurI
i800 capete de vite.
Comerciul este activ, constind
din import de manufacturr $i
coloniale $i in export de ce-
reale $i peste.
Venittirile coro, sunt de 1500
lei anual si cheltuelile de 1300
leI.
Sunt 140 contribuabilT.
Sunt cal comunale carI duc
la satele invecinate ca Cara-
man-Chioi, Visterna, Jurilofca,
Babadag, Zebil.
Biserici sunt doua : una in
cat, de re$edinta, cu hramul
Sf. Treime; a doua in Vister-
na, cu hramul Ioan Botezato-
rul ; sunt deservite de 2 preotI
2 cintaretI; art cite Io hect.
Este o $coalA in cat. Enisala,
69623 Marele Dicf lanar G,oprodio Kit. 111.
313
conclusa de un invatator i fre-
cuen tata de 77 elevI.
Com. exista de vre-o 150 anI.
La N.-E., pe Dealul.Cetatir, se a-
fla ruinele cetatiI bizantine cu-
noscute sub numele de Cetatea
luI Eracle, iar in vatra satuld
chiar, un mic castel roman, $i
urmele unuI pod.
Enisala, sat, in jud. Tulcea, pl.
Babadag, cat. de resedinta a
com. Enisala ; a$ezata in partea
E. a pla$eI $i in cea N. a com.,
pe un deal litiga lacul Babadag.
Are o intindere de 78 hect., si
o populatie de 120 familiI, sati
450 suflete.
Enisala, virf de deal, in jud. Tul-
cea, pl. Babadag, com. Enisala, si-
tuat in partea E. a pla.$er $i a com.
$1 punctul culminant al dea-
lulul avind o mal-
time de 117 metri ; e punct tri-
gonometric de observatie de
rangul al 3-lea, dominind asu-
pra uner marI intinderI din la-
cul Razelm si asupra piriuluI Ces-
me-Culac, ce curge pe la poalele
sale orientale ; pe la cele de N.
trece drumul com. Enisala-Cara-
man-Chioi este acoperit Cu putine
tuferisurI $1 verdeata $i pe la
poale cu paclurI.
Eni§enlia, com. rur., in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-noul.
Este a$ezata in partea S.-V.
a judetulul, la 77 kil. spre V.
de ora$ul Constanta, capitala
districtuld, $i In cea de S. a
plaseI, la 43 kil. spre S.-E. de
ora.$elul Ostrov, resedinta oco-
Comunele invecinate cu
dinsa sunt: Hazarlic, la kil., spre
S.; Dobromir, la 6 kil. spre V.;
Caranlic, la 9 kil spre N.-V. ;
Cuzgun, la io kil. spre N.-V.;
Regep-Cuius, la io kil. spre V.
Se margine$te la N. cu com.
urbana Cuzgun, de care se des-
www.dacoromanica.ro
ENISENL1A
parte prin valle Diudiuliuc-Cu-
cuciuc-Alcea, Migeletul, Derinea-
Ciair (sati Beilicul) $1. dealul
Cuzgun ; la E., cu com. rur. Ha-
zarlic, despartindu-se prin dealu-
rile Mulver-Acceuci $i Ghiol-
Punar ; la S., tot cu com. Ha-
zarlic, separata fiind prin dea-
lurile Cazilmi i Hazarlic ; iar
la V. cu comunele rur. : Dobro-
mirul, de care se desparte prin
dealurile Irasli-Bair, Teche- Chi oi-
Bair, Sitma-Bair, Chiuciuc-Hagi-
Sirti, Bas-Punar-Sirti i cu com.
Caranlic, despartindu-se prin
dealul Arpalic.
Relieful soluld este in general
accidentat, mai cu osebire
partea N.-V. $i S.-E. Dealurile
carI brazdeaza teritoriul com.
sunt : Arpalic (143 m.), la N.-
V., pe hotar, dominind cat.
Ciucur-Chiol i valea Beilicul,
acoperit cu finete $i paclurI
frumoase; Bazirgian, la N. (102
m.), de natura stincos, domi-
nind satul Bazirgian $i valea
Migeletul, acoperit cu pa$unI
$i paclurI; Cara-Amat-Bair (178
m.), tot la N., de natura ple-
troasa, dominind satul Nastra-
din $i valea Diudiuliuc-Cucu-
ciuc-Alcea, acoperit cu finete
tuferisurI; culmea insemnata
Ghiol-Punar (192 m.), pe hotarul
E., brazdind comuna in partea
E. $i prelungirile sale Ghiol-
Ghelic-Bair (187 m.), prin inte-
riorul comuner, dominind satele
Eni$enlia $i Nastradin, acoperit
cu tuferi i Jinete ; Mulver-Acce-
uci (185 m.), in partea de E., pe
hotar, acoperit cu tuferi$urI
paclurI; Hazarlic (i7' metr1),
la S. si S.-E., dominind satele
Enisenlia si Hazarlic, acoperit cu
tuferisurI $i paclurI ca Talla-
Orman ; Irasli-Bair (170 m.),
Teche-Chioi (196 m.), ce domina
satele Teche-Chioi $i Dobro-
mirul-din-Vale ; Sitma-Bair (115
m.), Taili-Sirtt, Havale Burun
40
EI11ENL1A
(120 m.), Mezarlic-Bair (120
m.), Chiuciuc-Hagi-Sirti (133
m.), Bas-Punar-Sirti (187 m.),
toate in partea de V., pe
hotar, sunt acoperite ca tu-
ferisurT si arborT resletT, resturT
din intinsele si frumoasele pa-
due de odinioara.
Movile sunt numeroase, parte
naturale, parte artificiale, si ati
servit ca locurr de observatie
pentru locuitorT la apropierea
deselor navalin ale basbuzucilor
turcestI ; printre ele distingem :
Tasli Iuluc (778 m.), la N., linga
satul Nastradin ; Esil-Iuiuc (195
m.), la E., pe hotar, pe mu-
chia dealulur Ghiol-Punar, De-
rusen-Iuiuc (187 m.), pe dealul
Ghiol-Ghelic-Bair si linga catu-
nul Enisenlia, Cazilmi (192 m.),
la S.-E, pe hotar, linga. cätunul
Enisenlia ; Hazarlic I (i 71 m.),
Hazarlic II (186 m.), la V.,
pe dealul Hazarlic, Una. satele
Teche-Chioi si Hazarlic.
Valle cele maT insemnate sunt:
Beilicul, care sub numele de
valea Enisenlia, vine de pe
teritoriul BulgarieT din dealul
Acciasaläc, trece prin comuna
Hazarlic, prin satul Enisenlia,
de unde la numele de valea
Gheren-Ceair pana la satul Bazir-
gian, de unde ja numele de
Derinea-Ceair, pana la hotarul
N. al comunei si d'abia d'aci
incepe a purta numele de Bei-
licul; brazdeazd partea cen-
tralA a comuneT trecind prin
satele Enisenlia si Bazirgian ;
malurile sale sunt inalte dar nu
ripoase, pe alocurea pietroase
si acoperite cu padurT si tu-
ferisurT. Adiacentele sale braz-
deazd comuna in deosebite di-
rectiunT, Ciucur-Chioi-Ceair pe
stinga la N.-V. trecind prin
satul Ciucur-Chioi, cu malurT
paduroase; Migeletul pe dreapta,
care sub numele de Diudiuliuc-
Cucuciuc-Alceac pleaca din dea-
www.dacoromanica.ro
314
lul Mulver-Acceuci, prin padurT,
In panca N. a comuneT, la hotar ;
Nastradin-Ceair, tot pe dreapta,
prin interior, trecind prin satul
Nastradin ; iar pe stinga maT
avem valea Teche-Chioi-Ceair,
care sub numele de Incari-Mahali-
Ceair pleaca din dealul Dermen-
SIAL din comuna Dobromirul,
trece pe linga. satul Teche-Chioi,
unde primeste cincY miel val,
intre carT Medmedi-Culac, ca
malurT acoperite ca päduri; Te-
che-Chioi, care brazdeaza comu-
na in partea V.
Comuna s., compune din cincl
resedinta, in
cdt. : Enisenlia,
partea de S. a com., pe valea
Gheren-Ceair (Beilicul), la poa-
lele V. ale dealurilor Ghiol-Pu-
nar si Ghiol-Ghelic-Bair si la cele
de E. ale dealuluTHazarlic, cu ca-
sele miel, asezate regulat pe
patru ulitT ; Nastradin, asezat in
partea centrala a com., la 3112 kil.
spre N. de resedinta Enisenlia, pe
ambele malurT ale va.eT Nastra-
din-Cealr, la poalele de S. ale dea-
luid Cara-A mat-Bair, la cele deN.
ale dealuluT Ghiol-Ghelic-Bair si
la cele de V. ale dealuluT Nastra-
din-Bair, cu casele miel, ras-
pindite id si colo, cu o platä
larga in mijlocul satuluT si
cincT ulitT ; Teche-Chioi, ase-
zat in partea de S.-V. a com.,
la 4 kil. spre V. de resedinta
Enisenlia, pe malul drept al vdeT
Medmedi-Culac, linga valea Te-
che-Chioi, la poalele de E. ale
dealuld Teche-Chioi-Bair si la
cele de V. ale dealuluT Hazar-
lic ; cu casele in regula asezate
pe doul ulitT : Bazirgian sari Ba-
zargian, asezat in partea de N.-V.
a com., la 9 kil. spre N.-V. de
resedinta Enisenlia, pe valea Ghe-
ren-Ceair (Beilicul), la poalele
de S. ale dealuluT Bazirgian si la
cele de N.-V. ale dealuluTBas-Pu-
nar-Sirti, cu case curate, fru-
moase, asezate pe 3 uliti si
ENWENLIA
foco njurat cu padurl ; Ciucur-
Chioi, asezat in partea de N. a
com., la 10 kil. spre N.-V. de
resedinta Enisenlia, pe ambele
malurT ale vleT Ciucur-Chioi, la
poalele de E. ale dealuluT Arpalic
si la cele de V. ale dealuluT Ciu-
cur-Chioi-Bair, sat mic, Cu casele
bine zidite, curate, asezate pe
cinc! ulitl, inconjurate cu padurT.
Suprafata totall este de 4888
hect., din carT 647 ocupate de
vetrele satelor Cu 230 case, iar
restul impartit filtre locuitorr,
carT poseda. 2805 hect., si Sta.
tul cu proprietarif, carT stApi-
nesc 1436 hect. ; sunt : 647 hect.
teren neproductiv (ocupate de
vetrele sa clon); 4241 hect. te-
ren productiv (din care 1436
hect. ale Statulur cu proprieta-
. tariT si 2805 hect. ale locuito-
rilor) ; din acestea: 1671 hect.
teren cultivat (din care 200 hect.
ale StatuluT ca proprietarir si
1471 hect. ale locuitorilor), 1904
hect. teren necultivat (ale locui-
torilor), 260 hect. teren izlaz (ale
locuitorilor), 1236 hect. padurT
ale StatuluT (ca proprietarii).
Populatiunea pe anul 1896
era de 256 falniliT se:1 1 142 su-
flete : 582 barbati, 560 femeT ;
667 necdsatoritT, 432 casatoritT,
42 va.duvT, 1 divortat ; 1142 ce-
tatenT RominT ; 585 ortodoxI,
546 mahometanT, 4 catolicT, 7
armenT ; 581 agricultorT si me-
serial, 15 comerciantI si dir-
ciumarr.
*tiii carte 60 persoane, nu
stiti 7082.
LocuitoriT posea : 152 plu-
gurT, 777 care si clrute, 4 ma-
sini de vinturat, 5 morI de vint
si 8700 capete de vite.
Comerciul se face prin orase-
lul Ostrov sa0 gara Cernavoda
de catre 5 comerciantr si con-
sta in export de cereale si vite
si in import de coloniale si ma-
nufactura.
 ENIENLIA
Budgetul comuner este de
9154 leT la veniturT §i de 5746 leI
la cheltuelI.
Sunt 234 contribuabilI.
CII de comunicatie sunt : ca-
lea judeteanA Ostrov-Lipnita-E-
nisenlia-Mangalia, ce trece prin
cAtunul sAti Teche-Chioi ; apoI
drumuff vecinale si comunale,
cad unesc cAtunele filtre ele si
cu comunele invecinate.
S'a votat de comunä si ju-
det a se infiinta bisericA si
scoald.
Eni§enlia, sat, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Nou5., cdt. de rese-
dintA al comunefEnisenlia, situ-
atà in partea de E. a plAseI si cea
de S.-E. a com., pe ambele maluri
ale Off Gheren-Ceair(satiBeilicu),
la poalele de V. ale dealuluI
Ghiol-Punar $i Ghiol-Ghelic-Bair
si la cele de E. ale dealuluT Hazar-
lic. Teritoriul sAti e brazdat de
dealurile: Hazarlic (I 7' m.) la V.,
Ghiol-Punar (192 m.) la E., Ghiol-
Ghelic-Bair la N., acoperite cu
pAduri si tuferisirr ; movill sunt
cincl, intre carT insemnam Der-
men-luiuc (187 m.) la N., Cazil-
mi (192 m.) la N.-E., Hazarlic
I i 11 (171 m. §i 286 m.> la V.
Intinderea satulul e de 500
hect., din carI 87hect. ocupate de
vatra si grAdinele satuld. Are
o populatie de 55 familif, sati
182 suflete.
PAmintul e acoperit cu tufe-
risurI, resturT din intinse pAdurI
de odinioarl; pe id pe colo este
propriti si pentru agricultura.
DrumurT sunt spre : Nastra-
din, Hazarlic, Bazirgian si Teche-
Chioi.
Eni§enlia, vale, in jud. Constanta,
pl. Silistra-NouA, pe teritoriul
com. Hazarlic. Aceast1 vale
este continuarea vAef Gheren-
Ceair, care dupl ce trece prin
com. rur. Enisenlia si Hazarlic
315
ja numele de valea Enisenlia
si trece in Bulgaria. Directia
generala a acesteI v5.1 este de
la N.-V. catre S.-E.; se intinde
printre dealurile Hazarlic la V.
si Ghiol-Punar la E., brdzdind
partea S. a pl. si cea centrall
a com. MaT toatà aceastd vale
este Orla cu arborY, ici si colo
abia se gAseste cite un loe pentru
pd?une sail semanAturI. Este str5.-
batut5. in toatä lungimea el' de
dru mu 1Hazarlic-D eli-Iusu f-C ui u su
(din Bulgaria). Are o lungime de
15 kil., pe teritoriul Romin,
iar in intregime, 5 kil.
Enose§ti. VezI Ienosesti, com.
rur., jud. Roma nati.
Epdria. Pentru toate cuvintele
derivate din cuvintul lapa, vezI
litera I.
Epeí. Pentru toate cuvintele de-
rivate din cuvintul Tapa, vezi
litera I.
Episcopia, sal, jud. Arges, pl.
Pitesti ; face parte din com. rur.
Gdvana-Valea-Rea.
Episcopia, mofie a Statultit, in
jud. Teleorman, pl. CAlmAtuiul,
com. Plopi-Slävitesti.
Episcopia, mofie a statuld, la
V. de com. AmIrdsti, pl. Oltul-
d.-j., jud. Vilcea.
Epis copia, trup de pddure. Vez].
PelticAreasa, jud. Muscel.
Episcopia, pdclure a StatuluI, si-
tuatd pe mosia StatuluI cu ace-
lasI nume, jud. Teleorman.
Episcopia-de-Arge§. VezI Ar-
ges (Episcopia-de-).
Episcopia-de-Hui. VezI Hui
(Episcopia-de-).
www.dacoromanica.ro
ERA CLE (CETATEA-LUT-)
Episcopie (Vatra-), mofie, in
jud. Buzlil, com. Simileasca,
proprietate a statulur, pendinre
de Episcopia Buzdti. Are 600
hect., din care 190 arabile, pe
care se cultivA In mare parte
zarzavaturI, 280 hect. fineatA,
resta, pAdure de frasin si putin
izlaz. Terenul acester mosiT, a
fost in vechime, parte pdmint
domnesc, parte al orasuld. Du-
pa stabilirea scaunulur episco-
pal in Bu7Ati, i s'a dAruit de
diferitI domnI. .In 17 FI , Con-
stantin Brincoveanu mal dAru-
este doud helestae cu locul ve-
cm n ale lur CApitan Caloian, CA-
pitan Dumitrascu Bagdat si te-
ful Paharnicul, de la carI le ja,
pentru obrdznicia lor si le dA
EpiscopuluI Ioasaf, ceca ce a dat
acesteI mosiT intinderea actuall.
Episcopiei (VIrful- ), virf de
deal, situat la S. de Virful-Nu-
cet, com. Gornetul-Cuib, pl. Pod-
goria, jud. Prahova. Este aco-
pen it cu vie si s'a numit ast-fel
pentru-cá in vechime ling1 a-
cest virf a fost metocul Epis-
copieT Buzar'.
EpiscopuluI (Movila-), moviiii,
in pl. Rimnicul-d.-j., la hota-
rul jud. Rimnicul-Sdrat, catre
BuzAti, la Ila kil. de malul
drept al riuluT Buz5.i1 ; numitA
ast-fel de la mosia Vatra Epis-
copid, pendinte de com. Simi-
leasca, jud. BuzAti, datA episco-
piel de Buzan de Constantin
Brincoveanu, la 1711.
Epure. Pentru toate cuvintele cu
aceasta numire, compusele si
derivatele eT, a se vedea litera I.
Eracle (Cetatea-lui-), ruinele
unetvechr cetdli bizantine, in jud.
Tulcea, pl. Babadag, com. Enisa-
la, In partea de E. a plAsel si a
com., la I kil., ceva spre E. de sa-
ERBICENI
tul Enisala, pe un deal stincos
inalt de 114 m. Din ruina s'a
pastrat temelia i zidurile in-
conjuratoare, pe jumätate. Poar-
ta cetatueI este indreptatá spre
E. privind intinsul iezer Razelm
Marea-Neagra. Turnuri avea
4, pastrindu-se numal o parte din
cel de la poarta. ; zidul este gros
de un metru i mar bine, fac it In
piatra de riil si bine cimentat,asa
cá din pricina grosimel luI si po-
zitid cetateI, era gren de luat
Cetatea chiar cu artileria, ne cum
de navalirile barbarilor i asal-
turile Turcilor, carI ati mat-o
mal tirziti din mina Genovezi-
lor, constringindu-I prin foa.mete
a se preda, taindu-le comuni-
catia ascunsà ce se practica
prin páretele de E. al sana'
si a carel' deschizatura astupa-
ta in mare parte se vede si
asta-d. Petera negresit ea ras-
punde in cetate, cadí e mica
distanta, de 80 100 metri in-
te ele ; este astupata. Se zice
cum-ca ea ar comunica cu des-
chizatura de la Amutli si dea-
lul Consul, pe sub dealurI. Este
posibil ca in timpul Romanilor
sa fi fost o comunicatie sub-tera-
na intre forturile de la Eraclia
cele de la muntele Consul. Pe
dealul Gras, aflator la E. de dealul
Cetatii Eraclia se gäsiai1 de si-
gur si alte intariturI mal
pe carl TurciI le-ati ras de la
ata pamintuluT, respectind for-
tul principal si servindu-se chiar
de el. Cetatea bizantind, prin
pozitia eI intarita, a servit de
sigur i piraterid genoveze, cad
de ad piratil, de pe o inältime
ce domina teritoriul pe o mare
intindere, mal tot lacta Razelm,
si chiar o parte din tarmul MaxiI
puteati vedea cu ochil liberI,
corabiile negutatorestY pe carI
le prindeati i jefuiati ; acest
cuib a fost distrus de Turcl,
gonind pe Genoved din aceste
316
locurY. Ma/ tirziti cetatea a fost
stricata de locuitoriI satultii Eni-
sala, ale caror case si chiar bi-
serica sunt facute din piatra
luata din zidurile cetatiT.
In zidurile acesteI cetatI, d. To-
cilescu a gasit o poarta cu o fru-
moas1 inscriptiune greceasca
compusä în versurI doriene : este
epitaful unur medic nascut la To.
mis.MonumentulseafláazimnMu.
zeul din Bucuresti si s'a publi-
cat de savantul archeolog in re-
vista vieneza Archeologisch-
Epigraph. Mi theilu n gen » , VI
(1882).
Erbiceni, sat, jud. Iasi. VezI
Ierbiceni.
Erburoaia, vale, jud. Fálciü. Vez/
Ierburoia.
Ercari, catun, al com. Zilisteanca,
jud. Buzar', cu t60 locuitorI
34 case ; e alipit mareluT catun
Haimanalele.
Ercari, alta numire a mo,siel
Haimanalele (Catuneanca), din
comuna Zilisteanca, judetul Bu-
zad.
Ercea, com. rur., in jud. Me-
hedinti, pl. Motrul-d.-s. la dis-
tanta de 34 kil. m. de orasul
Turnul-Severin, situata pe Valea-
Cosustd, formata din catunele
Ercea si Poeana. Are 760 locu-
itorl; 125 contribuabili si 230
case.
Locuitorii posea.: 42 plugurT,
95 care cu bol, 9 carute cu cal,
180 stupT.
Sunt douà bisericI, deservite
de I preot si 2 cintaretl.
Budgetul comund are la ve-
niturI leI 9059 si la cheltuell
585 leY.
Vite : 460 vite marT cornute,
17 cal, 400 oT i 500 rima-
torr.
www.dacoromanica.ro
ERCIULEASCA-V-CALI:GAREASCA
Prin aceasta com. trece so-
seaua comunalä Ciovanasani-
05.zanesti-Ercea-Corcova.
Erche, izvor, in jud. Botosani,
com. Salcea, pl. Siretul; formeazá
un pifia care se varsa in flul
Suceava.
Erchesec, sat, din jud. Constan-
ta, plasa. Hirsova, pe teritoriul
comuna iriuI. Anume pe terito-
riul catunuluT Satis-Chioi, la poa-
lele rasaritene ale dealuluI cu
aceleasI nume si lingd valea U-
zucea, se afla ruinele vechiuluI
sat, din care azI n'a ramas de
cit o parte; de aci pleacä dru-
murI la Baltagesti, la Satis-
Chioi, la Capugi, la Tichilesti
si la Topalul; serva. ca rascrud
tuturor acestor drumurI.
satul Erchessec are 62 familii,
sal' 352 suflete. Se intinde pe o
suprafata de 2703 hectare, din
carT 05 hectare ocupate de vatra
satuluI cu 67 case.
Erchesec, virf de deal, In jud.
Constanta, pl. Hirsova, pe te-
ritoriul com. rur. iriul, i anu-
me pe acela al at. Satis-Chioi,
pe culmea dealuld Erchesec ;
are os inaltime de 234 metri;
este cel mal inalt vid al dealu-
luI i domina toata. Valea-Stu-
pineI; e punct trigonometric.
Erchesec,movild,jud, Con stanta,
asezat pe aceeasT culme de deal,
in partea de N.; are o inAltime
de 189 metri ; punct trigono-
metric.
Erciuleas C a, mofie nelocuita,
In jud. Ialomita, pl. Ialomita,
Balta, com. Poeana, cu o su-
prafata de t000 hect., din cm-1
5 hect. padure.
Erciuleascali-Calugäreasca,
mofie nelocuita, In j'Id. Jalo-
 ERCULETI
mita, pl. Ialomita-Balta, com.
Poeana; are 3000 hect., din carf
ioo hect. padure.
Ercule§ti(Iercule§ti), sat, in jud.
R.-Sarat, pl. Gradistea, com. Vil-
celele. E asezat in cimp, la o de-
partare de 600 m. spre E. de cát.
de resedinta, Vilcelele, pe o in-
tindere de 50 hect. Are o po-
pulatie de 44 familif, su' 433
suflete, din carI io contribua-
stia carte 25 persoarle. In
bilf ;
vechime se numea i VaT-de-EI.
A fost fondat acum vr'o 40 de
anI de proprietarul mosief, Scar-
lat Jarca.
Ercule§ti, numire vechie a atu-
nulut Goinari, judetul R.-Sarat,
comuna Merina.
Ercule§ti, pädure, In jud, R.-a%
rat, pl. Gradistea, com. \l'Alce-
lele ; ateo intindere de 20 hect.
Esente: gorun si ulm. E ase-
zata. fina pirlul Ciulni-ta. Este
proprietate particulara.
Erebiler, sat, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, cat. com. Azaplar,
situat mar mult in partea cen-
tratä a comuneI, la 3 kil. spre
N.-V. de cat. de resedinta, A-
zaplar. Este asezat pe valea cu
acelasl nume, Erebilerere, in-
chis la V. de dealul Carasuluc-
Bair i dominat din partea de
V. de movila Ciatal-Iuc (cu 125
m. inaltime). Are o suprafatä.
de 486 hect., dintre carI 20
hect. sunt ocupate de gradinI
si de vatra satuluI. Populatiu-
nea, compusa numal din TurcI,
este de 20 familiI, saa 112 sufl.
Drumurl comunale pleacd la
Azaplar, Cara-Chioi, Edil-Chioi,
Engher-Biuiuc, Ghiuvenli i Mus-
ta-Faci.
Erebiler-Dere, vale, in jud. Con-
stanta, pl. Mangalia, pe terito-
317
riul com. rur. Azaplar, i anume
pe acela al catunuluI sail Ere-
biler ; trece prin satul Ere-
biler ; merge paralel cu dealul
Carasuluc-Bair ; se uneste cu
valea Carasuluc-Ceair i amin-
dota daa nastere vaeI Biuiuc-
Dere.
Eremia, jane, situata la S.-E.
de iezerul Cojocarul, jud. Braila;
uneste iezerul Baratura Cu Rup-
tura-Moldovence/.
Erenciuc, lac, in jud. Tulcea,
pl. Sulina, com. Cara-Orman,
in partea de S. a plaseI si a
comuneI ; este format de re-
varsarile bratuld Sf. Gheorghe,
cu care comunicä printr'o
mai mare, care-I servä de scur-
gere ; are forma unui semicerc
In suprafatä. de 150 hect. ; este
inconjurat de toate partile cu
stuf; la capatul N.-V. se afla
dota miel ridicaturI de 2.5 m.
fie-care punct trigonometric de
observatie de rangul al 3-lea;
la varsarea sa se afla o padu-
rice cu numele tot de Erenciuc,
de aproape 50 hect. intindere,
precum si, ceva mar sus, un crin-
gules, unde se afla o ridica-
tura de 3 m., punct trigono- Erjei, deal, la N. de cat. Valea-
metric de observatie de rangul
al 3-lea.
Erghevita, sat, in jud. Mehe-
dinti, pl. Ocolul-d.-s.; tine de
com. rur. Bistrita. Are 600 lo-
cuitorI; 113 case ; o biserica. ;
o scoala, conclusa de i invdtd-
tor si frecuentará de 21 elevl
si 3 eleve.
Erghinanlic, deal, in jud. Con-
stanta, pl. Medjidia, pe terito-
riul com. Chioseler ; se desparte
din virful Chioseler indreptindu-
se spre N. cu o directie gene-
rala de la S.-V. catre N.-E. ; se
intinde pang. In valea Buiuceral-
www.dacoromanica.ro
ERMOLIA
Ceair ; este situat in partea me-
ridionall a pl. si cea septentri-
onala a com.; inaltimea medie :
145 metri.
Erghinul, lac, in jud. Ialomita,
pl.Ialomita-Balta, in insula Balta,
teritorul com. Borduseani.
Erghiob a-Tepe, alt nume al clea-
lulut Doerani, virful cel
inalt al jud. Constanta.
Ericlic-Culac, pîrîü, In jud. Tul-
cea, pl. Babadag, com. Slava-
Rusa ; izvoreste din dealul Do-
lama ; se indreapta spre N., a-
vind o directiune generala de
la S. la N., brazdind partea V.
a pl. si a com., si, dupa un curs
de 4 kil., se arunca In piriul
Slava-Rusa, pe dreapta, ceva
mal jos de satul Bas-Punar ;
curge numaI prin paclurl ; pe
malul sati merge drumul vicinal
Testemel-Bas-Punar.
Erim-Iuc, rnovila, in jud. i pl.
Constanta, com. Caraharman,
cat. Pelitlia, pe muchia dealu-
luI Gargalic-Bair ; are 94 metri
inaltime; e acoperita cu verdeará.
Silistd, com. Aninoasa, pl. Riu-
rile, jud. Muscel, pe la poalele
cdruia trece Hui Sldnicul.
Ermolia, pirla, jud. Suceava,
izvoreste din padurea cu acelas
nu me, trece prin sateleValea-Seb.-
ca i Topile, invirteste 3 morf
se varsa in Siret, din jos de sa-
tul Lunca.
Ermolia, pida, jud. Suceava,
izvoreste din padurea cu ace-
lasI nume, ucla. com. Cristesti
pe o lungime de 4000 metri si
se varsd in piriul Motca.
Ermolia, pädure de fag si ste-
 ERNAT1CA
jar, in com. Cristesti, jud. Si-
ceava.
Ernatica. Vezr pentrn cuvintele
cu aceastA numire, litera I.
Eroslävesti sati Ieroslovesti,
trup de moiie ne locuit, in su-
prafatA de 2860 hect., proprie-
tatea Statulur si care apartinea
innainte de secularizare, MAnds-
tirer Sf. Gheorghe-NoA, pendinte
de com. Tirnava-d.-s., pl. Gil-
nistea, jud. Vlasca.
Se arendeazA, cu trupul Vil
ceni, ct1 44500 ler.
In 1882, s'a improprietdrit pe
aceasta mosie 5 locuitorr insu-
rAter, dinduli-se o suprafatd de 37
hect. 888 m. a. in care filtra
si suprafata afectan scoaler.
Eruga, pirin, in com. rur. Bala-
d.-j., plai 11 Closani, jud. M e-
hedinti.
Eruga-MoriI, pirig, in com. rur.
Girla-Mare, pl. Câmpul, jud.
Mehedinti.
Erzucan, vale, in jud. Neamtu,
com. Bozieni, pl. de Sus-Mij-
locul. Se intinde din susul satu-
lur Ruginoasa, futre prelungirea
dealulul CetAtuia si a Dealulur,
Bisericer, pdnä sub poalele dea-
lulur Stan.
Aceastd vale este udatä prin
mijloc de piriul Ruginoasa. Tere-
nurile sale sunt mldstinoase si
acoperite cu papurA, iar coastele,
cu plciuricea numitd Huciul.
In partea despre S., la locul
unde Erzucanul se uneste cu
valea ce se deschide de sub
culmele dealulur Stan, se aflA
un iaz, care e cel mar mare din
com. Bozieni si care e bogat
in pestr si raer.
Eschi-Baba, sat, in jud. Tulcea
pl. Istrulur, catunul comuner Cia-
318
murli-d.-s., asezat in partea de
N. a plAsir si cea de V. a
comuner, la 5 kil. spre V.- de
resedintA, pe ambele malurl ale
vAir Eschi-Baba. Intinderea sa-
tului este de 87 hectare, iar
populatia de 112 familir satl
677 suflete. PAnaintul e acoperit
cu pasunr. Are o scoa.15..
Eschi-Baba, pilla, in jud. Tul-
cea, pl. Istrulur, com. Ciamurli-
d.-s., cAtunul Eschi-Baba; izvo-
reste din dealul Ciamurli, se
indreaptA spre S., avind o di
rectiune generall de la N.-E.
sPre S.-V., trece prin cAtunul
Eschi-Baba, brAzdind partea nor-
dicä a plAsir si a comuner, cur-
ge pe la poalele dealulur Sari-
Mezelic, si, dupl un curs de 4
kil., se vars1 in piriul Beidaut,
pe stinga, mal jos putin de sa-
tul Eschi-Baba ; pe valea lid
sunt drumurile comunale Eschi-
Baba-Beidaut si Cail-Dere-Eschi-
Baba, ce trece si pe lingä o
pAdure.
Eschi-Balic, deal, in jud. Tul-
cea, pl. Isaccea, comunele : Ba-
labancea si Alibei-Chioi ; se des-
face din dealul Eni-Ormangic-
Tepe; se indreaptA spre S., a-
vind o directiune generall de
la N.-V. spre S.-E., brAzdind
partea de S. a plAsir, pe cea de
E. a comuner Balabancea si pe
cea de V. a comuner Alibei-
Chioi ; se desface in dota ra-
murr, una printre piriele Boc-
logea si valea Eschi-Balic, si
alta printre valea Eschi-Balic si
piriul Acadin; are 2 virfurr stin-
coase, unul de 280 m., altul de 265
m., puncte trigonometrice de ran-
gul 3-lea, dominind asupra sa-
telor Acadin si Orta-Chioi; pe
la poalele sale de E. curge valea
Biuiuc-Cartalic (afluent al 'Afluid
Acadin); este inconjurat de dru-
murile vecinale: Bas-Chioi-Bala-
www.dacoromanica.ro
ESCH1-CALE
bancea, Alibei- Chioi - Meidan-
Chioi; Orta-Chioi-Meidan-Chioi;
este acoperit in mare parte cu
pAdurr si pe la poale cu finete
si semAnAturr; pe alocurea mu-
chia luT e stincoasI si plesuvl.
Eschi-BalIc, pirtg, in jud. Tul-
cea, pl. Isaccea, com. Balabancea ;
izvoreste din virful de ramifi-
catie al celor dota ramurr ale
dealulul Eschi-Balic ; curge prin-
tre stincoasele lor coaste; se
indreapt5. spre S., avind o di-
rectiune generall de la N. spre
S., brAzdind partea de S. a pl.
si de E. a com. ; tale drumurile
vecinale Aliber-Chioi-Orta-Chioi,
Aliber-Chior-Balabancea, si dupA
un curs de 3 kil. se .varsA In
piriul Taita, in fata dealulur
Consul, lingA moara lur Nicolau ;
partea superioard curge prin
pAdurr, iar cea inferioard prin
livezr.
Eschi-Cale, fortlireallt romana,
in jud. Tulcea, pl. Isaccea, com.
urb. Isaccea. E asezatá in par-
tea de N. si de N.-E. a com., la
2 kil. spre E. de orasul Isac-
cea, pe malul drept al Du-
nArer, in fata miler 65, pe o
ramificatie de N. a dealulur Vi-
zir-Tepe si pe o haltime de
24 m. deasupra apelor DunArer,
servind si ca punct trigonome-
tric de observatie, de rangul al
3-lea. A servit drept statiune a
flotiler danubiene : classis Fla-
via Mcesiaca, cum dovedeic
cercetArile d-lur Tocilescu si
cArdmizile cu stampill aflate a-
colo de d-sa. In timpir din urmA
castelul roman a servit artileriel
turcestr in tot cursul numeroa-
selor rlzboaie cu RusiI, impie-
decindu-r de a trece DunArea
prin vadul Isaccea, cAcr In a-
cest loc DunArea are numar 750
m. atime si nu e tocmar adin-
cd. Tot pe aicr a fost probabil
 ESCHI-DURAN-I0L-TABIA
trecerea armateI luT Darius
In 513 a. C. In spatele 10 Es-
chi-Cale, se mal vad, la o distan-
ta de I kil., alte douä forturl,
Cu ruine, ce serveati de retran-
sament.
Eschi-Duran-Iol-Tabia, nume
pe care TurciI Fati datruinelor
und vechi9 lagar roman de pe
valul cel mare de piatra, in jud.
si pl. Constalta, com. Om ir-
cea, la 2 kit. spre N. de sat.
Eschi-Sarai, deal, in jud. Con-
stanta, pl. Hirsova, com. Sarai,
cat. Eschi-Sarai ; se intinde prin-
tre lacul Hazarlic-Ghiol $i pi-
riul Sarai ; are o inaltime de
88 m. ; e acoperit cu finete $i
putine semanatud ; pe muchea
luI merge drumul judetean Hir-
sova-Babadag.
Eschi-Sarai, ruinele unid sat,
in jud. Constanta, pl. Hirsova,
com. Sarai, distrus de un in-
cendiu pe la inceputul secoluluI
trecut. Locuitorif s'al' stabilit
ceva mal la E., formind actua-
lul sat Eni-Sarai (Noul-Sarai).
Eschili-Orrnan sa9 Echili - Or-
man, deal (225 m.), in jud. Tul-
cea pl. Babadag, com. Ba$-Chioi ;
este o prelungire de E. a dealului
Iasi-Orman ; se intinde spre E., a-
vind o directie generala de la
S.-V. spre N.-E. si brazdind
partea de V. a pl. si a com.;
se intinde printre piriul Bas-
Chioi si afluentul satí valea Mu-
safir-Culac ; este acoperit cu pa-
durI in partea superioara, iar
pe la poale cu finete, pasunI
$i izlazurr; pe la poalele sale
de S. - E. trece drumul co-
munal Ciucurova-Bas-Chioi, lar
pe la cele de N.-E. trece dru-
mul comunal A matcea Bas-Chioi ;
tot pe la poalele sale de S.
curge i ptriul Bac-Ciaus, care
319
impreuna. Cu \ralea Jidini, for-
meaza piriul Bas Chioi.
Esculap (Ved Rubin-Esculap),
sursd de ap4 mineralcl, in jud.
Vilcea, continind mal Cu seama
o mare cantitate de bicar-
bonat de soda., magnezie
calce.
Ese-Chioi, com. rur., in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Noua.
Este situata in partea de S.
a judetuluf, la 120 kil. spre S.-V.
de orasul Constaata, capitala
districtulul, si in partea S.-V.
a piase, la lo kil. spre S.-E.
de oraselul Ostrov, resedinta,
com. invecinate sunt : Girlita, la
5 kil. spre N.-E ; Bugeac, la
6 kil. spre N.; Almalic, la 7 kil.
spre N.-V. si Garvan, la 8 kil.
spre E.
Se margineste la N.-E. cu
Com. Girlita, de care se desparte
prin dealurile Burum-Sirti si Ta-
nas-Sirti ; la S., cu B ligada, des-
partindu-se prin dealurile Pi-
nirlic-Bair i Mahale-Orman-Bair;
iar la V., en com. Almaliu, se-
parindu-se prin val ea Curu-
Canara.
Relieful soluluI e accidentat ;
culmea Ese-Chioi brazdeaza te-
ritoriul comuna la V. si centra
lar culmea Girlita la E.
Dealurileprincipale sunt: Hagi-
Durac-Sirti, cu virful Ese-Chioi,
(144 m.), la V.; Burum-Sirti (120
m.) si Bona-Sirti (118 m.), la
N.; Mahale Orman-Bair (166 m.)
si aban-bair (170 m.), la S.
si S.-V. (aceste dealurI apartin
culmii Ese-Chioi si sunt acope-
rite cu padurI intinse, intretaiate
de pasunI si livezT) ; Pinirlic-
Bair (8o m.); Tiumbet-Bair si
Tanas-Sirti (170 in.), la E., apar-
tinind culmeI Girliça, acoperite
cu tuferisud, cringurf si lived.
Odinioarä erati acoperite cu pa-
durI intinse, insa focul si ex-
www.dacoromanica.ro
ESE-CHIOI
ploatarile nesabuite le-ati distrus
in mare parte.
Piriul Ese-Chioi ce curge prin
valea Ese-Chioi din dealul a-
ban-Bair, trece prin satul Ese
Chioi si, dupa ce a brazdat
com, de la S.-V. spre N.-E., se
varsa In piriul Girlita.
VAi sunt: Curu-Canara, la V.,
Chiuciuc- Chessen- Ceair, la N.,
ambele deschizindu-se in lacul
Girlita ; aban-Ceair, Begene-
Ceai r, Pu n ar-Orm an-Ceair,Tan as-
Ceair, la S. si S.-E., deschizin-
du-se in piriul Ese - Chioi, pe
dreapta.
Com, e formata din 2 catune:
Ese-Chioi, resedinta, asezata in
centrul comuneI, tuteo pozitie
frumoasä, pe piriul Ese-Chioi,
inchis la V. de dealul Hagi-
Durac-Sirti, la S. de dealurile
aban-Bair si Pinirlic-Bair, la
E. de dealul Tiumbet-Bair; Cu-
iugiuc, spre V. de resedinta,
la 6 kil., pe %ralea Cuiugiuc.
Populatiunea pe anul 1896
era de 323 familia', sa9 1463 Su-
flete, din cad: 734 barbatI,
729 femer ; 820 necasatoritI, 584
cdsätoritI, 59 vaduvI; xii tiind
carte, 1352 nestiind ; 1463 ce-
tatenI RominI; 1042 ortodoxI,
421 mahomedanI; 731 agricul-
torI si meseriasT, 3 comerciantI.
Suprafata este de 4836 hect.
din care : 273 hect. teren ne-
productiv (din care 263 hect.
vetrele satelor i ro hect. baltä,
drumurI etc.) ; 4563 hect. teren
productiv (din care 400 hect.
ale StatuluI Cu proprietaril
4163 hect, ale locuitorilor) ; din
acestea: 2100 hect. teren cultivat
(ale locuitorilor); 1500 hect. teren
nec u ltivat (ale lo cuitorilor) ; 157
hect. teren islaz ale locuitorilor) ;
46 hect. teren vii (ale locuitorilor);
750 hect. padud (din cad 400
hect. ale Statuld cu proprietarif
si 350 hect, ale locuitorilor).
Locuitorif posea.: 102 plu-
 ESE-CHIOI
gurI, 179 care si carute, 2 ma-
sinI de secerat.
Vite sunt 4400 capete.
Comerciul e putin activ si se
face prin oraselul Ostrov, de
catre 3 comerciantT, si consta
in import de coloniale si manu-
factura si in export de lemne
si vite cu produsele lor.
Budgetul comunel este de
3772 leI la veniturI si de 3445
leI la cheltuell.
Sunt 218 contibuabilI.
Calle de concunicatie sunt :
calea judeteana Ostrov-Cuzgun,
ce trece pe la 3 kil. spre N.
de sat, apoI drumurI vecinale
si comunale, care duc in Bul-
garia si la satele apropiate, ca
Girlita, Cuiugiuc, Carvan, Al-
rnallu.
BisericI sunt doul, una in
catunul Ese-Chioi, cu hramul Sf.
Haralambie si a doua in catu-
nul Cuiugiuc, cu hramul Sf.
Nicolae, intretinute de com., cu
ro hect. si cu cite un preot ;
sunt si dota geamiI Cu 2 hogI.
Sunt dota scoll rurale mixte,
in fie-care catun, conduse de
un invatator si o invdtatoare,
frecuentate de 1 1 1 elevI (89 ba-
etr, 22 fete).
Ese-Chioi, sat, in jud. Constanta,
plasa Silistra-Noua, catunul de
resedinta al comuna' Ese-Chioi,
asezat in partea V. pe valea
Ese Chioi ; are o intindere de
2874 hect. din carI 134 hect. ocu-
pate de vatra satuluI; pop.alatia
este de 138 famila sari 713 su-
flete.
Ese-Chioi, vfrf de deal, in jud.
Constanta, plasa Silistra-Noud,
pe teritoriul comuneI rurale
Ese-Chioi, situat in partea V.
a plaser si cea N. a comuner ;
este virful culminant al dealu-
luI Hagi-Durac-Sirti ; are o in-
naltime de 144 m., dominind
320
valle Cura - Callara, Chiuciuc-
Chesere-Ceair, Ese-Chioi-Ceair,
precum si satul Ese-Chioi ; e
asezat la 2 kil. spre S. de sat ;
este acoperit cu padurr ; din
el se lasa spre E. prelungirea
numita Burum-Sirti.
Ese-Chioi-Ceair, vale, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noua, pe
teritoriul com. rur. Ese-Chioi ; in-
cepe din poalele de S.-E. ale dea-
luluI Hagi Durac-Sirti ; se in-
dreapta mal india spre E., prin-
tre dealurile Hagi-Durac-Sirti,
Bone-Sirti, de o parte,*aban-
Bair, Tiumbet-Bair de alta parte ;
dind de dealul pietros Tanas-Sirti
isI schimba directia si o la spre
N. pe linga dealul Versat-Sirti
si, dupl un drum de 1 1 klm,
se deschide in iezerul Gir-
lita, in parteaE. a luI ; in
drumul Oil trece prin satele
Ese-Chioi si Girlita; malurile sale
sunt joase ; aceasta vale, impre-
una cu adiacentele el, are o in-
tindere de 4500 hect., aparti-
nind com. Ese-Chioi si Girlita,
si este coprins filtre iezerul
Girlita, dealurile Burum-Sirti,
Bone-Sirti, Hagi-Durac-Sirti, Ma-
hale-Orman-Bair, $aban-Bair, Pi-
nirlic-Bair, Tiumbet-Bair, Cuiu-
giuc, Versat-Sirti, Regene-Bair,
Tasli - Burun, Olucli - Cuiugiuc-
Bair, si Girlita ; valle carr se
deschid in valea Ese-Chioi-Ceair
sunt pe stinga miel, repezI si
neinsemnate, lar pe dreapta mal
marI $aban-Ceair, valea Bege-
ne-Ceair, formata din \dile
Punar-Orman-Ceair, si Chelege-
Ceair-Tanas-Ceair,Nursus-Ceair;
malurile lor sunt acoperite cu
servesc de cal de
tuferisurI ;
comunicatie, si aa apa numaI
primavara, toamna si cind cad
ploile mar abundente.
Eslele, localitate, jud. Suceava.
VezT Ieslele.
www.dacoromanica.ro
E STER
Eslele-Boilor. VezT Ieslele-Boilor,
jud. Botosani.
Esna, sliti,s'or, in partea de N. a
com. Urleasca, jud.Braila, cam la
8 kil. spre N. de satul Urleasca,
pe muchea de Vest a laculuI
Esna, infiintat la 1862. Vatra
satuluI este de ¡2 hect. Sunt
68 case; o circiuma ; o moara
cu aburI.
Populatia este de 62 familiI,
sati 325 suflete, din carI: 172
barbatT si 153 femeI ; 147 casato-
ritI si 178 necasatoritI ; 12 $tiind
carte si 313 nestiind.
Vite sunt : 152 cal, 422 vite
marI cornute, 514 oI, I lo ri-
matorI.
Esna, lac, la N. de com. Urlea-
sca, jud. Braila; este taiat in
partea de E. de hotarul com.
Movila-MireseI, cazind un col-
tisor despre E. pe com. Movila-
MireseT si intregul lac pe com.
Urleasca ; e cam la 2 kil. spre
S. de satul Movila-MireseI.
Esna, mofie, pendinte de com.
Urleasca, pl. Ianca, jud. Braila ;
proprietate particulara.
Ester, sat, in jud. si pl. Cons-
tanta, catunul com. Pazarli, si-
tuat in partea de N.-V. a pla-
ser si cea de N. a com., la 0/2
kil. spre S.-E. de cat. de rese-
dinta Pazarli. Este asezat in
Valea-Ester, tocmaI la locul de
unde izvoreste apa Visterna,
fiind nchis la E. de cAtre dea-
lul Beris-Bair, cu virful sati Be-
ris-Tepesi (145 m.), la N. de
catre dealul Seremet-Bair si la
S. de c5.tre dealul Cara-Murat
Cu virful sail Chendec-Tepe (118
m.). Suprafata sa este de 280
hect., dintre carI 91 hect. sunt
ocupate numal de vatra satuluI
si de gradinI. Populatiunea sa,
a carel maioritate este formata
 ESTER
de TurcI, este de 118 familiT,
sati 531 suflete.
oseaua judeteana Hirsova-
Constanta strabate satul de la N.-
V. catre S.-E., mergind prin mij-
locul sati. Drumurl comunale
pleaca la Tortoman, la Palazul-
Mare, la Seremet si la Ghelin-
gec prin Pazarn.
Ester, vale, in jud. si pl. Con-
stanta, com. Pazarli, cat. Ester ;
trece prin satele Pazarli si Es-
ter, de unde la numele de
Visterna ; se intinde printre dea-
lurile Ghelingec-Bair, la N. si
Bilarlar, la S.; printeinsa merge
drumul judetean Hir$ova-Cara-
Murat.
Ester, pefterli, pe teritoriul com.
cu acelasT nume, jud. si pl. Con-
stanta ; pe sanca se citesc incA
urme de inscriptiunI grecesti
antice.
Ester- Cara - Tepe, movild, in
jud. si pl. Constanta, com. Pa-
zarli, cat. Ester, pe muchea dea-
lulul punct strate-
gic important ; are 177 m.; e a-
coperit cu verdeata.
E§il-Iuiuc, movild, in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Noul, com.
Enisenlia, cat. Nastradin, pe mu-
chea dealuluT Ghiol-Punar ; are
185 metri ; e acoperità cu ver-
deata.
69/..% Ataree DIclimusr Geograile. Vol. III
321
E§il-luiuc, movild, in jud. si
pl. Constanta, com. Gargalic,
pe muchea dealuluT Tasaul-Sirti;
are 140 m. inaltime ; pe ea se
fac araturT.
Esil-Tepe, virf de deal, in jud.
Tulcea, pl. Babadag, com. Con-
gaz, cat. Hagilar, situat in par-
tea centrala a plaseI si V. a
com.; aci se incruc4eazä hota-
rele com.: Armutli, Ba$-Chioi,
Congaz i Nalbant ; este un pisc
al dealuluT Sari-Tepe, tnalt de
54 metri, purict trigonometric
de rangul al 3 lea, dominind
asupra satelor Hagilar, Bas-
Chioi si Armutli, si asupra dru-
murilor ce le uneste ; este aco-
perit cu verdeata $i pa$unT.
Esil-Tepe, virf de deal, in jud.
Tulcea, pl. Isaccea, com. Fre-
catei, cat. Posta ; situat in par-
tea E. a plase1 si V. a com.;
este un vid* al dealulul Cilicul;
are 169 metri, dominind asupra
satuluT Trestenic i asupra vaeT
piriuluT Telita si a afluentuluT
sail Cogea-Dere ; este punct tri-
gonometric de observatie de
rangul al 3-lea ; e acoperit Cu
verdeata, lar pe la poale Cu
crin gurT.
Esil-Tepe, virf de deal, in jud.
Tulcea, pl. Macin, com. Coium-
Punar, cat. Canat-Calfa, in par-
tea S. a pl. si a com.; este
www.dacoromanica.ro
EZERUL
virful culminant al dealuluT Ca-
nat-Calfa; are 228 metri 1'11110-
me, dominind asupra satelor
Canat-Calfa, Orumbei i Algar-
Ahmet (Constanta), si drumul
comunal Fägarasul- - Can at-
Calfa , Aigar-Ahmet-Canat-Cal-
fa ; Orumbei-Canat-Calfa ; e aco-
perit co verdeata, iar poalele
sale sunt paduroase.
Esiti-din-Orofteana, sat, jud.
D orohoiti. VezT Orofteana-Frun-
zete, com. Orofteana, din pl.
Herta.
Etna-Anicuta, sorginte de afta
vuneraM, linga Olanesti, Va-
lea-TiseT, jud. Vilcea, avind o
temperatura de 14,500 R. si
dind in 24 ore pana la 4000
vedre. Ca substante fixe are :
clorur de natrium, sulfat de
soda, sulfat de calce, carbo-
nat de calce, carbonat de rnag-
nezie, sulfat de magnezie, hi-
posulfit de natrium, iodura de
natilum si urme de fosfate.
Evanul, deal, al com. Dobrita,
pl. Vulcanul, jid. Gorj, spre N.-
V. de com.; pe acest deal sunt
viile .locuitorilor.
Ezerul (Iezerul). Pentru toate
cuvintele cu aceasta numire,
compusele i derivatele el, vezT
litera I.
41
Fabrica, trup din satul Plebea,
com. Petricani, pl. de Sus-Mij-
locul, jud. Neamtu ; este situat
pe stinga piriulur Neamtu, la o
depärtare de aproape 2 kil. de
Tirgul-NeamtuluT.
Se numeste ast-fel, fiind-cä
In aceastä localitate se afld ma-
rea fabricl de postav a ere-
zilor Colonelului Alcaz Eugenia.
Inceputul acestei fabricT este
datorit D-lur Mihail Coggni-
ceanu, care la 24 Februarie
1853 a si pus temelia cladireT
pe locul cumparat de la Ma-
nastirea Neamtu, a adus masinT
si un insemnat numgr de oT spa-
niole. D-1 Alcaz a mar inzestra-
t-o cu alte masinT, asa cä pe
an fabrica poate produce vre-o
150000 metri postav si vre-o
10000 paturT (cera.
Fabrica. Vez! Petro-Dava, jud.
Neamtu.
Fabrica-de-Sticlä, sat, jud. Ba-
caO, pl. Trotusul, com. Boga-
nesti, situat aproape de locul
Huta si pe mosia Bogdanesti,
a fratilor Weisengriin, carl ajá
instalat ad o fabricl de sticlarie,
in anul 1889. Are o circiuma.
Sunt 33 familii, saii 143 suflete,
dintre carT 130 UngurT.
Fagi, sat. Vez! Secul, manästire,
si Vinatori, sat, jud. Neamtu.
Fagi (Trei-Fagi), maña/a, in
jud. Mehedinti, pl. Ocolul-de-
Sus, com. rur. Malovatul.
Fagl (La-), loc izo/al, jud.BuzAti,
com. Gura-Dimienel, pe plaiul
Baligosilor; serva de hotar.
Fagi (Valea-cu-), vale, in jud.
Buzati, com. si clt. Mdgura ; se
scurge in riul
Fagilor (Dealul-), dea 1. Vez!
Virful-Fagilor, jud. Neamtul.
Fagoni, loc cultivabil, in jud. FaguluI (Valea-), vale, izvo-
Neamtul, pl. de Sus-Mijlocul,
com. Talpa.
Fagul. Vez! Dealul-MaruluT, sat,
In com. Gadinti, pl. Siretul-de-
Sus, jud. Roman.
Fagul, san Fundeni, maña/a, pl.
Dumbrava, jud. Mehedinti ; tine
de com. rur. Guardenita.
FaguluI (Dealul-), deal. Vez!
MoviliteT (Dealul-), jud.
Fagului (Piriul-), sat, in jud.
Neamtul, com. Galul, pl. Piatra-
www.dacoromanica.ro
Muntele, situat pe stinga riuluT
Bistrita.
Are o intindere cam de 114
hect. 15 ariT, cu o populatie de
38 fam., sati 140 suflete.
In acest sat se afla o fierarie
si o rotärie.
Numlrul contribuabilor : 38.
Numarul vitelor se urca la 171
capete, dintre care : 16 bol, 13
yac!, mo oT, 3 caT, 27 fiad:
torT, 12 juncl.
Fagului (Pirlul-), pirtiaf, in jud.
Neamtul, com. Galul, pl. Piatra-
Muntele ; se varsA pe stinga
riului Bistrita.
rqte de la N.-E. com. Negreni,
pl. Vedea-de-Jos, jud. Olt si se
vars5. in Orla Negrisoara, tot
In raionul com. Negreni.
pirtiaf. Vez! Calul, pi-
riii, jud. Neamtul.
Fanade (Valea-), vale, pe mo-
sia Dersca, com. Dersca, pl.
Berhometele, jud. Dorohoiti.
Fandolica, sat, judetul Dorohoiti.
Vez! Vladeni.
Fandolica, hirtop, pe mosia
 FANDOLICA
Fundoaia, com. Buda, pl. Herta,
jud. Dorohoiti.
Fandolica, iaz, format din pi-
riul Rog-ina, in marginea satu-
lur flArp4e$ti, com. Pompesti,
pl. CirligAtura, jud. Ia$1.
Faorul, vale, in fata comu ner
Voroveni, pl. Argeselul, jud.
Muscel, spre V. de Dealul-PA-
une!, care desparte Valea-Fao-
rulur de Albina.
Faraoanele, com. rur, in jud.
R.-SArat, pl. Ora$ulur, pe pirtul
Cu acela$r nume.
Legenda spune cA $T-ar fi luat
numele de la un cioban tran-
silvanean, numit Faraoneanul.
Este a$ezatA in partea de
S. a judetuluT, Ia 41 kil. spre
N. de ora$ul Rimnicul-SArat,
in partea de mijloc a plA$er, la
9 kil. spre N. de com. Cote$ti,
resedinta plA$er. Comunele cele
mar apropiate de Faraoanele su n t:
Ureche$ti, la 5 kil.; Cimpineanca,
la 5 kil.; Blidare, Bro$teni $i
Cirligele, la cite 7 kil.; Virte$coiul,
la 5 kil. ; Bude$ti, la ii kil.
Se margine$te la N. cu comu-
nele Virte$coiul i Brosteni, de
care se desparte prin Valea-
DrejiI; la E., Cu mo$ia utul
(pendinte de com. Virte$coiul);
la S., cu cAtunul DAllidutul (al
com. Bonte$ti), de care se des-
parte prin piriul Valea-PietroasA;
la V., cu mo$ia statulur, VIcA-
reasca.
Este brAzdatA de urmAtoarele
dealurr: Dealul-Deleanulur, ale
cArur ramificatli, plecind de la
V. se intind prin mijlocul co-
muna; Piscul-PAi$uluT, in partea
de N.-V. a comuna ;
la N.
Putinele riurr, carT o udl, se
formeazA din plor, pe teritoriul co-
muna, primAvara $i toamna ;
vara i lama sunt secT ; acestea
www.dacoromanica.ro
324
sunt : Valea-Faraoanele, ce trece
prin mijlocul comuna ; Valea-
Sead. si Valea-Drejir, in partea
de N.; Valea-PietroasA, la S.;
Piriul-Oalelor la E., toate, afluenti
secundar! a! riulur Milcovul. In
com. sunt 8 puturr.
CAtunele, carr compun com.,
sunt urmAtoarele : Faraoanele,
cAtunul de re$edintA, in partea
de N., pe piriul V alea-Faraoanele;
Pietroasa, a$ezat in partea de
S. a comuner, pe piriul Pletroasa.
Suprafata comuna este cam
de 602 hect., din carT 60 hect.
vatra comuner, 146 hect. ale
locuitorilor $i restul hect., 396,
ale proprietAtir private.
Populatia este de 174 familiT,
salí 793 suflete: 430 bArbatI
363 femer ; 315 cAsAtoritT, 437
necAsAtoritr, 41 vAduvr.
In Faraoanele este: o bise-
ricA, cu hramul Adormirea Mai-
ciT-Domnulur i Sfintul Dumitru,
fondatA in anul- 1890 de locu-
itorT, avind 17 pogoane pAmint
arabil si 400 lei subventie anu-
al de la com. $i deservitA de
przot, i cintAret i i paracliser ;
o $coalä mixtA, conclusa de I
invAtItor i frecuentatA de 53
elevr, din carT i fatA.
Calitatea pAmintulur este bunA
pentru semAnat i pentru vi!,
pAmintul fiind argilos, amestecat
cu putinA hum5.; in ceca ce
prive$te intinderea culturer, cele
396 hect. ale comuna se impart
ast-fel: 56 hect. loc arabil, 20
hect. ima$, 8o hect. pAdurr,
200 hect. vi! $1 40 hect. ne-
productive.
LocuitoriT : 41 plugurT
1127 capete de vite, din carr:
189 bol, 30 yac!, 8 viter, 12
cal, 6 Tepe, 2 mAgarl, 1006 o!,
13 capre i 47 rimAtorl.
Clile de comunicatie sunt :
drumul vecinal de la Foc$ani-
Bonte$ti, mergind la com. Vir-
te$coiul i Bro$teni ; drumul
FARAO AN I
natural la com. Odobasca ; dru-
mul Cote$ti-PlAine$ti-Rimnicul-
SArat.
Veniturile com. sunt de 5283
ler, 43 bani, i cheltuelile de
5179 le!, 40 batir.
Contribuabilr sunt zoo.
Faraoanele,sat, in jud. R.-SArat,
pl. Ora$ulur, catunul de re$e-
dintá al comuner Faraoanele, a-
$ezat in partea de N. a comuna,
pe ptriul Faraoanele. Are o in-
tindere cam de 200 hect., cu
o populatiune de 157 familiT,
sail 733 suflete.
A ci se aflA. biserica $i $coala
comunel.
Faraoanele,piidure, in jud. R.-
SArat, pl. Ora$ulur, com. Fara-
oanele ; face parte din circum-
scriptia VII silvicl, ocolul PlAi-
ne$ti, situatA pe dealul Deleanul;
are o intindere de 1000 hect.,
din carl 600 hect. ale Statulur
$1 400 ale proprietAtir particu-
lare. Esente : eirnitA, tatuara,
ulm, fag i jugastru.
Faraoanelul (Valea-),pirlo, in
jud. R.-SArat, pl. Ora$ulur ; iz-
vore$te din Dealul-Deleanuld;
udA partea de V. a comunel:
trece prin cAtunul Faraoanele
se varsä in piriul Pretroasa.
Faraoani, com. rur., jud. Baca,
pl. Bistrita-d.-j.; situatl pe K-
sul din dreapta SiretuluI; cu-
prinde un singur sat, Faraoani.
Mo$ia acester comune apar-
linea clerulur din Bucovina (Con-
dica Liuzilor, 1803); lar teritoriul
sli1 este cuprins intre com. Valea-
Mare la N. $i com. Cleja la S.,
intinzindu-se la E. pAng la ma-
lul Siretulur, care o desparte
de com. Glosen!, i la V. pinl
In com. Valea-Rea (OrA$a).
Dimitrie Cantemir ne spune,
In «Descrierea Moldover», cl a-
FARAOANI
cest sat tinea de tinutul Ro-
manulur, apartinind familieI Can-
temirestilor ; ca avea o biserica
vechre de piatra, si ca era locuit
de vre-o 200 t'aran; toate ca
tolice.
Are o biserica catolica, deser-
vita de un preot ; 368 case de
locuit; 3 circiuml; 5 morl de
apl.
Populatiunea este de 369 fa-
miliI, sati 1508 suflete, dintre
carr: 36 Rominr, 1443 Ungurr,
ro Germanr, 9 Armenr, 9 Iz-
raelitr si Italian ; 1099 agri-
E Sunt 369 familir, san r5o8
cultorl ; I meserias ; 5 comerci-
antr ; 4 avind profesiunr libere ;
200 muncitorl §i 13 servitort
Contribuabill sunt 341.
Dupä legea rurall din 1864
s'aii improprietarit 258 locuitorr,
cu 61r fald si i i pra.jinT in tarinä.
Teritoriul comuner are o intin-
derere apoximativ de 5500 hect.
Proprietarr marr sunt : Alexan-
drina Casso si Andries Fodor.
Padurile ocupa peste 3000
hect.
Budgetul comuna pe exer-
citiul 1891-1892, avea la veni-
niturr leI 2973, batir 37, si la
cheltueli ler 2734, banI 15.
Totalul paminturilor de culturä
este de 952 hect.
Viile ocupa 196 hect., care
in 1890 ati dat 9408 hectol. vin
alb. Dupa controalele divizier
filoxerice (r 89 r) viea lucratoare
avea 1771/2 hect. si cea nelucra-
toare 231 2 hect.
Vite sunt: 190 car, 513 vite
cornute, 686 pord, 179 capre
si 182 or.
Teritoriul comuner este straba-
tut la E. de calea nationala Foc-
sani-Bacatl, iar satul se gaseste
pe calea vecinall Fundul-Raca-
ciuni-Calugara.
Are : o statie de drum de
fer, (Faraoani) situata la E. sa-
tulur.
Distantele : la Bacati, capitala
325
districtulur, 18 kil.; la com. Valea-
Seaca, resedinta piase, 6 kil. ; la
com. Cleja, 4 kil.; la com. Va-
lea-Mare, 3 kil.; la com. Gioseni,
7 kil.
Faraoani, sat, jud. Baca, pl.
Bistrita-d.- j., resedinta comuna
cu acelasI nume, pe valea Ban-
cea si dintre piraiele Valea-Mare,
Cleja si pe podisul format de
dealul Bitchesul. Are o scoala ; o
biserica catolica, clädita de lo-
cuitorl la 1700; 3 circiumr.
suflete, totr Ungurr.
Vite sunt : 190 car, 513 vite
cornute, 686 porcr, 179 capre
si 182 oI. Farul, munte, al satelor Nejerul,
Faraoani, stafie de dr. d. f., jud.
Bacati, pl. Bistrita-d.-j., cätunul
Faraoani, pe linia Marasesti-Ba-
cati, pusa in circulatie la 13
Septembrie 1872. Se aflä. 'l'Are
statille Racaciuni (7.9 kil.) si
Valea-Seacá (10.6 kil.) Inältimea
deasupra nivelulur mara' e de
118.75 m. Venitul acester statif
pe anul 1896 a fost de 10751
ler, 95 banr.
Faraoani, molde, jud. Bacati, pl.
Bistrita-d.-j., com. Faraoani, a-
partinind Alexandriner Casso.
Farca-Mare. Vez1 Farcul-Mare,
jud. Baca.
Farca-Mici. Vezr Farcul-Mic,
jud. Bacati.
Farcul, fir de ?nunfi", jud. Ba-
dil, pl. Muntelur, corn. Dama-
nesti, care incepe in virful Far-
cul-Mic, se indreaptä spre E.,
desparte Dofteana de Uz si, la
Bratulesti, se termina. prin Dealul-
.
Rusultir.
Farcul-Mare, sall Farca-Mare,
7471 de munte, jud. Bacati, pl.
www.dacoromanica.ro
FATA
Muntelur, com. Darmanesti si
d'a dreapta Uzulur. Este im-
bracat cu padurl seculare. Este
inalt aproape de roo() m. si
cuprinde in sinul s'a multe mi-
nerale.
Farcul-Mic, sati Farca-Mica,
M'II' de munte, pl. Muntelur,
com. Darmanesti ; e situat la
S. de cel mare, tot d'a dreapta
Uzullif.
Farfara, deal, in raionul comuner
Muncelul, jud. Tecuciti; are o in-
tindere de 24 M. §i o inaltime
de 6o m.
Spulberul si Paltinul, pl. Vran-
cea, jud. Putna.
Farul-Englez, far, facut de o
companie Engleza, pe tArmul
Marir-Negre, in jud. Tulcea, pl.
Sulina, pe teritoriul com. Sf.
Gheorghe (sati Cadirlez) ; este
situat pe o inaltime de i m., la
marginea une bande de nisip,
cuprinsa intre lacul Periteasca-
Mare si tarmul Mara pe grin-
dul numit La-Perisor. Lingä el
se. afla si o cherhana.
Fasoli§tea, deal, in jud. Suceava,
com. BrAdatelul, parte acoperit
de lanurr si finaturI si parte de
huceagurr.
Fata, com. rur.,jud. Olt, pl. Vedea-
d.-s., compusa din 3 ea-une: Fata,
Dincani si Buretesti. Este situ-
ata pe dealul Fata, la 50 kil.
departare de capitala jud. si
la i kil. de a plaser.
Se margineste la E. cu com.
Izvorul, la V. cu gira Vedita,
la N. cu com. Govora si Vie-
rosul si la S. cu com. Gura-Boulta.
Are o populatiune de 1156
locuitorI (556 barbatT, 600 fe-
mer), in care intra si 4 fama'
 FATA
de TiganT, carT se ocupa Cu fie-
In com. sunt 2 bisericT (la
Fata i Dincani), deservite de
2 preotT.
Locuitorif com, sunt mo.5neni.
ET : 26 cal §i epe, 200 bol,
too yací, 20 capre, 1200 oT
200 porcI.
Pe riul Vedita, in cercul com.,
e o moara de macinat.
Suprafata com. e de 50o hect.
Cu izlaz, ripf i pamint arabil.
Scoala dateaza in com. dela
1850. Cu intretinerea el statul
cheltuqte anual 1404 leT. Se
frecuenta de 34 copiT din nu-
marul de 134 copif (62 baeti
§i 72 fete), in virstä de scoala.
tiü carte 70 barbatT.
Se fabrica aci anual, in termen
1500 decal. tuica.
Veniturile com, se urca la
2242 lei, 90 banT i cheltuelile
la 2242 ler, 90 banT.
Sunt 227 contribuabilT.
Prin comunaFata trece soseaua
comunala, care o leaga cu comu-
nele: Izvorul, Gura-Boului i Vie-
ropl.
Dealul-UrsuluT i Piscul-TepeT,
servesc vitelor pentru pasune.
E udata de apele : BouluT, Noti-
nului, BoupruluT i FeteT, carT
se varsa in eirla Vedita.
Fata, sat, face parte din com.
rur. cu acela0 nume, pl. Vedea-
d.-s., jud. Olt. Are o populatie
de 620 locuitorT. Ad i e o bise-
rica, zidita la anul 1841, de Petcu
Ion i sotia sa Ioana.
Fata, deal, in raionul com. Fata,
pl. Vedea-d.-s., jud. Olt, pe care
se cultiva 8 hect. vie.
Fata, pîria, izvore§te din raionul
com. Rijletul-Viero§, pl. Vedea-
d.-s., jud. Olt; formeaza putin
hotarul intre aceasta com.
com. Cocul Pope§ti, jud.
326
§i trece in ino§ia Rijletul-Go-
vora.
Fata, vale, jud. Olt, pl. Vedea-
d.-s., com. Fata; se varsa in girla
Vedita.
Fata-Moartkpirllaf,jud.Bacati,
pl. Trottw.11, com. Manastirea-
Cainul; se scurge d'a stinga Fata-cu-GorinI, pddure, b j ud.
piriulur Ca§inul.
Fata, mahala, in jud. Mehedinti,
com. rur. Sliviieti, din pl. Vailor.
Fata, mahala, in judetul Mehe-
dinti, com. rur. Rocpreni, din pl.
Dumbrava.
Fata, mahala, in jud. Mehedinti,
com. rur. Bältati-de-Jos, din pl.
Dumbrava.
Fata, deal, in jud. Buzaa, com.
Fite§ti, acoperit de fineatd.
Faya, deal, in partea de E. a Asta-zi e proprietatea M.
com. Moreni, pl. FilipeO, jud.
Prahova. Ca maT toate dealurile
din com. Moreni este acoperit
cu vil.
Fata-Alunisului, loc izolat, pe
proprietatea statului Iezerul
Brazi, pendinte de comuna Che-
la, plaiul Cozia, judetul Vil-
cea.
Fata-Bogatief, deal pawnabil,
in jud. Suceava, com. Sasca.
Fata-Caprei, deal, jud. Prahova,
com. Carbunesti, pl. Podgoria ;
servä de izlaz pentru vite.
Fata-Caprei, poiand, jud. Pra-
hoya, com. Arice0i, pl. Podgo-
ria.
. Ad i p4uneazd vitele locu-
itorilor. Serva i ca izlaz de
fin.
Fata-Cimpultg, deal, la S. de
www.dacoromanica.ro
FATA-NALTÄ
com. Gorganul, pl. Podgoria, jud.
Muscel.
Fata-Cristei, peldure, jud. Ba-
ola, pl. Tazlaul-de-Sus, com. Buc-
e0 ; esente: fag §i stejar ; pro-
prietarT sunt Colonelullarca
MateT Crupenschi.
Buzan, com. Panatdul, cat. Slabi;
face un corp cu Valea-cu-PlopiT,
de 50 hect. are i putin izlaz ;
e proprietate mo§neneasca.
Fata-Gävanei,munte, in ju d. Pra-
hoya i in partea de E. a com.
Predealul, pl. Pelqul, la hotarul
T'arel. Din acest munte izvorqte
valea Azuga.
Acest munte, impreuna cu Su-
saiul, Costila, Unghia-Mica., Re-
tivoiul, jumatate din Lacul-Ro§u,
Virful-laT-Dragan, apartin ea, din
timpurile cele mal vechT, fa-
milieT Dudqtilor.
S. RegeluT Carol I, i a fost
cumparat, impreuna Cu top
muntil aratatI mal sus, in Maitt
1892, dela Manuk-Bel pe pre-
tul de 85000o leT.
Fata-HusniteI, mahala, in jud.
Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j. ; tine
de com. rur. Pavatul.
Fata-malta, colina, in jud. Bu-
zag, com. Tisaul, cat. Glodul,
acoperita de padure. Din poa-
lele sale izvorqte o puternica
sorginte de apa minerall, con-
tinind fier §i sulf in abondentl.
Pe margine, sulful se gasete
in forma de pulbere. Se scurge
In 1111 N4covul.
Fata-malta, deal, acoperit cu
vil in com. rur. Slapma, pl.
Dumbrava , jud. Mehedinti
viile de ad i produc vin mult
bun.
 FATA-11sTALTÀ
Fata-Inaltä, deal, acoperit Cu
vil, pe teritoriul com. Dobra,
pl. Cimpul, jud. Mehedinti.
Fata-Inaltà, plidure, in jud. Bu-
zall, com. Tisaul, cat. Glodul ;
face parte din corpul Bradul-cu-
Sforile ; are 107 hect.
poiand, in par-
tea de N. a com. Cerasul, pla-
iul Teleajenul, jud. Prahova.
Fata-luI-Dobre, pädure parti-
culard, supusa regimuluI silvic,
pendinte de com. Cheia, pla-
iul Cozia, jud. Vilcea.
Fata-luI-Gheorghe, munte, la
N. de com. Mdneciul-Ungureni,
pl. Teleajenul, jud. Prahova. E
udat la poale de: Valea-Ciumer-
niculur (la S.), de Valea-Neagra.
(la N.) si la E. de 1-1111 Teleajenul.
Fata -lui- Gheorghe (Munte-
le-), peidure particulara, supusa
regimulur silvic, inca din anul
1883, pe mosia Muntele-Fata-
luI-Gheorghe, com. Maneciul-
Ungureni, pl. Teleajenul, jud.
Prahova.
Fata-luI-Lomoti, loc izolat, in
com. Teisani, pl. Teleajenul, jud.
Prahova.
Fata - luI - Nan, catun, al com.
Balanesti, jud. Buzati ; are too
loc. si 27 case.
Fata-Mare, dmpie, jud. Vilcea.
Vezr Porcilor (Dealul-).
Fata-Mare, munte, in com. Gura-
Teghir, jud. Buzati, acoperit
de brad si fag ; culmineaza in
Virful-Monteorulur.
Fata-Mare, deal, in com. rur.
Basesti, plaiul Cerna, jud. Me-
hedinti.
327
Fata-Mare, pädure, in jud. Bu-
z5.(1, com. Colti, cam de 120
hect. ; face parte din padurea
statuluT Alunisul.
Fata-Pietrel, deal, in jud. Pra-
hova, pl. Prahova, com. Valea-
Lunga.
Fata-PlavatuluI, loc izolat, Cu
frumoasa priveliste, in jud. Mus-
cel, sub muntele Bratila, strins
intre riul Dimbovita i riul
Doamna.
Fata-Racovita, sat, in jud. Dolj,
pl. Pul-d.-s., com. Bralostita,
situat la V. de satul de rese-
dinta. Are 134 suflete, 68 bar-
batr, 66 femeT. Copiir din sat
urmeaza Ja coala mixta din
satul Bralostita. In anul scolar
1892-93 aú frecuentat scoala
4 baetl. Cu virsta de scoall sunt
io copir. tit.1 carte 12 locui-
torT. In sat este i Meanie si
circiuma.
Fata-Roata-§i-Ursoaia,páa'ure
particulard, supusa regimulur
silvic, aflata pe mosia Piri-
ieni-d.-s., plasa Mijlocul, judetul
Vilcea.
Fata-SatuluI, pädure, proprie-
tatea statulur, in intindere de
400 hect., pendinte de com. BA%
deni-Ungureni, plaiul Dimbovi-
ta, jud. Muscel.
Fata-SE-Ilie, virf de munte, din
Culmea-Cozier, plaiul Lovistea,
jud. Arges. Are o inaltime de
2029 m. d'asupra nivelulur marir.
Din acest munte izvoreste 1-11.11
Topologul.
Fata-Til'a§manuldi, plidure, in
apropierea satulur Almasul, com.
Dobreni, pl. Piatra-Muntele ; jud.
Neamtul ; este proprietatea sta-
tulur.
www.dacoromanica.ro
FATA-VALEA-LUI-CI1NE
Fata-TeiuluI, loc izolat, com.
Cacova, plasa Ocolul, jud. Vilcea.
Fata-SatuluI, nzovilä, pe mo-
sia Avrameni, com. Avrameni,
pl. Baseul, jud. Dorohoiti.
Fata-SpumeI, stina de sare,
In cat. Andreiasul, com. Mera,
jud. Putna. Ad i se aflà niste
mid izvoare de ape minerale.
Fata-Valea-luI-Cline, com. rur.,
jud. Gorj, pl. Girlotul, in partea
de S. a com. Groserea, situata
parte pe loe ses si parte cam
pe coasta lantuluI de inaltimr
din dreapta Gilortulur. Se com-
pune din catunele Fata-Valea-
luT-Ciin e, Piriul si Valea-lul-Ciine.
Are o suprafata de 980 hect.,
din care 230 hect. padure, 230
hect. loc de cultura., finete si
päsune.
Are o populatie de 302 fa-
mili!, sari 1106 suflete, din
call 30 familir, cu 92 suflete
tiganI. Sunt 240 contribuabilI.
Locuitorir poseda ; 66 plu-
guff, 96 care cu bol, 6 carute
cu car; 65 stupr.
Vite : 537 vite marl cornute,
48 çaI, 781 or, 335 capre si 312
rimatorr.
Venitul com. este de ler 16o T ,
banI 46, lar cheltuelile de ler
1456, banT 35.
Comunicatia se face prin so -
seaua comunald, care o leaga. la
N. cu Groserea, lar la S. cu cat.
Capul-Dealulur, al comuner Bra-
nesti.
In com, se gasesc : 2 puturr,
8 fintinI ; o circiuma..
Are o scoalä, infiintata la
anul 188o, frecuentata de 40 de
elevr, din 52 inscrisI ; 3 bisericr,
deservite de 2 preotr si 3 chi-
taretr.
Fata-Valea-luI-CIine, catun de
resedinta al comuner cu acetasr
 FATA-VX1I
nume, pl. Gilortul, jud. Gorj.
Are o suprafata de 710 hect.
si o populatie de 52 familiT, sati
15o suflete, din carT 3 familiT
Cu 12 suflete TiganT.
Sunt 40 contribuabili.
Locuitorií poseda : 30 plu-
gua, 21 care cu bol, 2 arute
cu cal ; 15 stupf.
Vite : 188 vite marT cornute,
16 caí, 237 or, 135 capre si 172
rImatorT.
In cat. sunt 2 puturi si 4
fintinT.
Are o scoall infiintata de
intendentul militar Petroniu si
frecuentad de 40 de elevT ; o
biserica de lemn facuta de er-
ban Caramanlati.
Fata-Väil, deal, in com. rur. BO.-
sesti, plaiul Cerna, jud. Mehe-
dinti.
Fata-V Ail , peldure, in jud. Mehe-
dinti, pl. Motrul-d,-s.; sine de
com. rur. Miluta.
Fata-Vail, pcidure. VezT Drago-
mirescul, jud. Prahova.
Fauri, deal, pe care se afla si pa-
durea cu aceeasT numire. Se afla
in partea de S. a satuluT Tipi-
lesti , com. Radiul-MitropolieT,
pl. Copoul, jud. Iasi. La poa-
lele acestuf deal se intinde valea
numita Fauri.
Fauri. VezT Zidesti, mo,rie, jud.
Neam tul.
Fauri, pirlii, izvoreste de sub
padureacu acelasInume si, trecInd
prin marginea satului Tipilesti,
com. Radiul-MitropolieT, pl. Co-
poi'', jud. Iasi, se varsa Inhia.
Fauri-de-Jos, sat, in jud. Neamtul,
Faurului (Valea-), vale, In jud.
pl. Bistrita, com. anesti; for- Gorj, pl. Amaradia, prin care
meaza cu marginele sale despre
S. hotarul despre com. Podoleni;
328
este situat spre S. de sat
Fauri-d.-s., la 20 kil. departare
de orasul Piatra.
Fauri-de-Jos,tno,rie, fin jud. Neam -
tul, pl. Piatra-Muntele, com. ZA-
nesti.
Fauri-de-Sus, sat, In jud. Neam-
tul, pl. Bistrita, com. Zanesti,situat
in drumul soseleT judetene mixte
Piatra-Bacati, la S. de satul
artesa (departare de 18 kil.
de la orasul Piatra).
Fauri-de-Sus, mofie, In jud.
Neamtul, pl.Piatra-Muntele, com.
anesti.
Faurul, deal, In com. rur. Secul,
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Faurul,pädure, numita si PM urea-
FauruluT, in com. rur. Secul,
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Faurul,poiand, in jud. Mehedinti,
pl. Blahnita; tine de com. rur.
Orevita.
Faurul,pirtiaf, in satul Radaseni,
jud. Suceava.
Faurul, vale, izvoreste din raionul
com. Fagetelul, pl. Vedea-d.-s.,
jud. Olt si se impreuna cu valea
Alunisul, tot in raionul com.
Fagetelul.
FauruIui (DealuI-), ramificare a
dealulurMogwO, care se pre-
lungeste prin com. S cheia, pl. Fun-
durile, jud. Vasluiti spre E. si se
termina in sesul Scinteia. Cul-
mea luT serva de hotar intre
comuna Scheia si com. Valea-
SatuIuT.
curge torentul Cu acelasInume,
care isT la nastere din dealul
www.dacoromanica.ro
FÀCXENI
Obirsia si se varsa la Negoesti
in pIrlul Gioarca, unde se ter-
mina si valea.
Fdcäeni, com. rur. i sat, in jud.
Ialomita, pl. Ialomita- Balta, si-
tuad. Intre comunele Bordu-
seani si Gaita.
Teritoriul acestei com. se in-
tinde din Dunáre spre V., prin
insula Balta si pe cimpia Bara-
ganul, pana. in teritoriul com.
Hagieni, avind o suprafata de
4500 hect., din carl 2000 hect.
pamint de cultura, 250 hect.
padure si 2250 hect. balta. Cu-
prinde o singura mosie.
Dupa legea rurala din 1864,
sunt improprietaritT to8 locui-
torT si neimproprietaritl se mal
afla 23.
Comuna se compune dintr'un
singur sat, situat pe tarmul
sting al bratulul Borcea, spre
S., si lipit de satul Gaita. Este
schell la Borcea, unde se fac
incarcarT de cereale pentru Bra-
ila. Ad i este resedinta prima.
riel si a judecatorieT comunale.
Teritoriul comunel este udat
de Dungre, de Borcea si de la-
curile Rotundul si Coimatul,
precum si de bratele (privalele) :
Saltanita, Repejorul, Strimbul
si Vilga.
Populatiunea com. este de
197 familif, sail 995 suflete : 405
barbatl si 545 femeT ; 980 Ro-
inInT, io GrecT si 5 Bulgarl;
245 agricultorT, 20 meseriasr, I
industria.,, 1 o comerciantr, 7 cu
profesiunT libere, 30 muncitorT
si 34 servitorT. tirt carte 215
persoane.
Vite sunt : 250 caT, 68o bol,
2000 OT, 150 blvoli si 700 porcT.
Venitul comund in anul
1886-87 era de 2840 leT si
cheltuelile de 3114 leT.
Este o scoall mixta, frecuen-
tad, de 57 elevr si 7 eleve, con-
clusa de un invatator, retribuit
 FACRENI
de stat si comuna ; o biserica
deservita de un preot
dascalI, retribuitI de comuna cu
suma anuala de 530 leI.
Facaeni, sat, face parte din com.
rur. Maneciul-Ungureni, pl. Te-
leajenul, jud. Prahova, si e situat
in partea de S.-V. a com.
Se zice ca acest cdtun a e-
xistat ca sat mal mare si sub
alt nume, dar o duma din a-
cele timpurr ar fi secerat aproa-
pe toata populatia intreguld
sat, si ceI carT mar 'Amase-
será in viata aii fugit in lume
de groaza pustiuluI, ce se in-
tinsese peste satul lor.
A fost si o biserica, ale cA-
reI urme se Arad si ad In gra.-
dina locuitoruluI Bucur Jianu,
sosea regulata, ce mergea pe
valea rluluI Telejenelul, pana in
Ardeal.
In urma ciumeI, se zice, mo-
caniI de dincolo, venitl cu oile
peste plaiurI, aü dat peste acele
case pustiite, si se avezará in
ele. Intre ceI venitI fu- si o fe-
mee din tinutul Secuilor, de
profesie mordrita, care iT facu
o moara pe pirliasul din S. O.-
tuculuT. Moara avea o roata,
de oare-ce poporul la moara cu
o roan I-a zis si I zice chiar
Malí, catunulur din noil infiin-
tat I-a dat numele de Facail ;
iar pirliasuluT, pe care era ase-
zata moara, i-a ramas numele
de Secuianca, dupa numele ti-
nutuld din care venise mora-
rita. Acest catun se crede a fi
cel mal vechiCt din toate catu-
nele com. Mdneciul-Ungureni.
Intre catunul de azi, Facaeni,
si tare satul Facdeni, situat
pe malul sting al BorceI, din
pl. Borcea, jud. Ialomita, locui-
toril cred ca exista o strinsa
legaturd. LocuitoriI acestuI sat
fiind vecinic fugaritl de neamu_
rile pagine, parte din el
38878 Aforele »frlinnar 17ennralfe.
329
plecat d'ad i aü format satul
i doI Facleni dupa malul BorceI.
Cat. FAcleni are o populatie
de 97 locuitorI (47 b. 51 50 f.)
Fäcai, cdtun, tine de com. Oc-
nele-Marl, pl. Ocolul, jud. Vil-
cea. Este situat la S. de rese-
dinta com. Are o biserica zi-
dita la anul 1762 de Antonie
Monahul ; pe pisanie se citeste
urmätoarele
cAceastii sf1nt i Dumnezecascl bi-
seria s'ají flcut din temelit de robul
Jul DumnezeU Antonie Monahul,j'cu Loa-
ti cheltuiala le; pristavindu-se alt ia-
sat ca s'o zugeiveasa Barba Catana
scullndu-se feciorn luT ah' Impodobit cu
zugrIvele, dupl cum se vede, 'sfInta bi-
sericit i s'ah zugrKvit lo zilele prea lu-
minatuluT Constantin Nicolae lo Voevod,
anul 7270, saii 1762a.
Fäciiana, numire data unerpeirfi
din pddurea statuluI Tihulesti-
Cozieni, din com. Bannesti, jud.
Buzaii.
Fäcäianca, colla, in jud. Bu-
zail, com. Balanesti, cdt. Cozi-
eni-d.-j. ; e acoperitä de padure.
pirhi, jud. Dolj, pl. O-
colul, com. Balta-Verde, ce se
varsä. in piriul Circea. Pe piriul
Facaile sunt dota morI numite
Facat Are un pod 'pe dinsul.
FficAlete§ti, sat. VezI Dealul-
Facaletesti.
sati Catunul, cdtun, pen-
dinte de com. Bulbucata, pl.
Neajlovul, jud. Vlasca, proprie-
tatea mostenitorilor SAmasescu
Catuneanu, situata pe apa Neaj-
lovuluI, departe de Bucuresti de
38 kil. si de Giurgiu de 55 kil.
ciul, vdlcelu,sd, despre satul
Coteni, com. Bulbucata, pl.
Neajlovul, jud. Vlasea, ce trece
prin cat. Facaul.
117
www.dacoromanica.ro
FAGAIDXUL
Facria, sat, In jud. Constanta,
pl. Medjidia, cat. com. Torto-
man, asezat in partea cen-
tran a plaser si cea S.-E. a com.,
la 8 kil. spre S.-E. de cat. de
resedinta al com. Tortoman, pe
clina estica a dealuluI Panaghi-
sul. Numele sati cel vechiii a
fost Panaghisul si azI chiar e
cunoscut sub amindoug numi-
rile. Este un sat mic cu vre-o
50 case, avind 30 familiI, Cu 120
suflete, in mare parte T'Atad',
carI se ocupä cu cresterea vite-
lor i putina agricultura. Este
situat la 2 kil. spre N.-V., de ora-
sul Medjidia intre drumurile ju-
detene Medjidia-ifirsova i Med-
jidia-Cara-Murat.
Facuti, sat, in partea de N.-V.
a com. BrAesti, pl. arligatura,
jud. Iasi, situat pe podisul din
stinga piriulul Sirca, pe o su-
prafata de 957 hect., cu o po-
pulatie de 38 familiI, sal-1 167
locuitoff, carr se ocupa cu a-
gricultura si cresterea vitelor.
Sunt de 498 capete de vite,
din carI : 8o vite mar:1 cornute,
6 cal*, 400 of si 12 rimätorI.
Fäcuti, pirig, trece prin partea
despre N. a com. BrIesti, pl.
CirligAtura, jud. Iasi ; curge
prin valea cu acelasT nume, pe
lîngä marginea satelor Facuti si
Gugea, apoI se varsa in Bahluet.
Fägadäul, numire, ce se mal da
inainte satulut Causeni, din com.
Boghicea, pl. Siretul-d.-j., jud.
Roman.
Fägädäul, bala, pe mosia Slo-
bozia, com. Horodistea, pl. Pru-
tul-d.-j., jud. DorohoiCi.
Fagficläul,movild, jud. Dorohoiii.
VezI Bodeasa, deal.
Fägficiául, deal, situat intre sa-
42
 FIGADÀULUY (DEALUL-)
tele Ghilovesti si Aninoasa, com.
Gliceana, jud. Tecucia. Conti-
nua spre N. In jud.
com. Parincea.
Pe ambele coaste ale dealu-
luI se afla satele Ghilovesti si
Aninoasa.
FägadäuluI(Dealul-), deal, luce-
pe din marginea de S. a satuluI
Lipovdtul, pl. Crasna, jud. Vas-
luia, si se termina in partea
de E. a satuluI Deleni.
Fägfidauldf (Movila-), movild,
pe mosia Mitocul, com. Mito-
cul, pl. Prutul-d.-s,, jud. Doro-
hola.
Fägära§ul, deal, se intinde de
la N. spre S.-E., formind o limbd
intre Dealul-SatuluI si dealul
Cosca, din com. Cosesti, pl. Ra-
coya, jud. Vasluia.
Fagara§ul, pitig, pe care um-
bla morI, in com. rur. Basesti,
plaiul Cerna, jud. Mehedinti.
Fágära§ul-Noil, sat,in jud. Con-
stanta, pl. Hirsova, cat. com.
Urumbei, situat in partea de E. a
pl. si cea de S. a com., pe valea
Pinga-Dere (Aigar-Ahmet),pe ma-
lul drept alpiriuluI Aigar-Ahmet,
la 3 kil. spre S.-V. de cdt. de
resedintä Urumbei. Este domi-
nat la V. de dealul Ceemisicu-
Bair, la S. de dealul Hagi-Capar-
Tepe si la V. de Movila-Capi-
tanuluI (saa Araclar sati Faga-
rasul-Noti). Si-a luat numele
de la Rominir TransilvänenIde
prin imprejurimile FagarasuluI.
Suprafata sa este de 2821 hect.,
dintre carI zoo hect. sunt ocu-
pate de vatra satuluf si de gra-
dinï. Populatia sa este de 167
familif, saa 791 suflete. Drumul
comunal Urumbei-Rahman trece
prin sat cu o directie de la
N. la S. Un alt drum pleaca,
330
spre E., la Topolog si altul
spre V., la Daeni.
Fagära§ul-Noil, deal, in jud.
Constanta, pl. Hirsova, pe teri-
toriul com.rur.Ururnbel, i anu me
pe acela al catunuld saa Fagd-
rasul-Noti; se desface din culmea
Daenilor de la virful Araclar
sau Fagarasul-Noti; se intinde
spre E.,printre piraiele Aigar-Ah-
met si Sarai, bräzdind partea de
N. a plaseI si cea de S.-V. a com.,
are 190 m. înälçirne, dominind
valle de mal sus si satul Fagd-
rasul-Noti; este acoperit cu
sunl si finete.
Figara§ul-Noti, vale, in jud.
Constanta, pl. Hirsova, com.
UrumbeI,catunul Fagarasul-Noti;
vine din poalele N. ale dealuluI
Fagarasul-noti; se indreaptä. spre
N., trecind cu directia de la S.
spre N., prin satul Fagarasul-Noil
si se deschide in piriul Aigar-
Ahmet, pe stinga, in fata rui-
nelor satuluI eruseler ; are ma-
lurI inalte i pietroase.
Fägära§ul-Noil, alta numire a
movilet zisd a capitanuluT Ara-
ciar, jud. Constanta, asezata la
2 12 kil. spre S.-V. de satul Fa-
garasul-Nou ; are 188 m.; este
artificiati; a fost punct de ori-
entare.
Fägära§ul, padure, in intindere
de 70 hect., litiga. satul Dracsini,
com. Dracsani, pl. Miletinul,
jud. Botosani.
Fagatul,pddure. Ved Urlati, pa-
dure, com Virful-Cimpultif, pl.
Berhometele, jud. Dorohoia.
Fägetul, peaure, in intindere de
Fägeanca, gîrid, izvoreste de la 243 hect., situata intre Veresti
locul numit Dealul-CatineT si se
varsa in riul Bratia, in raionul
catunulul Poenita, com. Golesti,
pl. Riurile, jud. Muscel. Trece
www.dacoromanica.ro
FA.GETUL-ROTUND
pe Ruga localul scoalei si prima-
Fägetul, sat, fácind parte din com.
rur. Drajna-d.-j., pl. Teleajenul,
jud. Prahova. Are o populatie
de 423 loc. (215 b., 208 f.) In
raionul acestuI catun, pe apa
Drajna, e o moard.
In apropiere de riul Drajna
sunt douà helcstaie : unul Cu o
suprafata de 400 m. p., in care
se gAsete multa caracuda,
altul, mal sus, cu mult mic
si mal adinc, acoperit cu trestie.
Locuitorii acestur catun a a
tinut mar inainte de Drajna-d.-s.,
in raza careia aa fost improprie-
tari ti la 1864. Acest catan este
foarte aproape de Drajna-d.-s.,
In cit formeaza o singurä grupa
de locuilte, pe cind de Drajna-
d.-j. e separat prin distante de
3 8 kil. Acest catun tine de
sectiunea $coaler di n Drajna-d.-s.,
si locuitorif kif sunt enoriasI ai
bisericeI de aci.
Fägetul, nunzire vechie a cdtu-
nului Toropalesti, din comuna
Buda, jud. R.-Sarat.
Fägetul, munte, In jud.
com. Mlajetul, Intre Stanila
Hinsarul, pe malul sting al riuluI
Bisca-Rozild; e acoperit de pa-
dure.
Fägetul, in jud. Bula,
com. Gura-Dimiend, formata mal
mult din pietris ; serva de izlaz.
Fägetul, peldure, in jud. Buzaa,
com. Gura-DimieneT ; are vre-o
20 hect.
si Dumbraveni, com. Dumbra-
veni, pl. Siretul, jud. Botosani.
Fägetul-Rotund, virf de munte,
 FAGETULUI (GURA-)
jud. Bacali, pl. MunteluT, com.
Brusturoasa, inalt de 1304 m.
si care face parte din vira Voica.
Este situat chiar pe granita
austro-ungara, d'a dreapta Ciu-
ghesuluT.
Fägetului (Gura-), sat, in ju
detul R.-S arat, pl. Marginea-d.-s.,
catunul comuneT Timboesti ; in
natnte se numea Pietroasa; este
asezat in panca de V. a com.,
pe poalele dealuluT Gurguia, la
I1/2 kil. spre V. de catunul de
resedinta, Timboesti; are o in
tindere de 217 hect., cu o po-
pulatie de 140 familif, saa 523
suflete, din carr: 155 contri-
buabilf ; 58 persoane stiind carte.
FIgetelul, com. rur., pl. Vedea-
d.-s., jud. Olt, situad. pe 11111
Vedea si pe dealurile Fagetelulur
si Boba, la 50 kil, departe de
capitala judetuluT si la 5 kil. de
a piase!.
Se margineste cu comunele :
Chilia i Topana (N.), Alunisul
Profa (S.), Gura-BouluT (E.),
Ursi si Parosi (V.)
Se compune din 6 catune :
Boba, Ciorica, Fagetelul, Isaci,
Cojoci si Iantasti. Are o popu-
latiune de 360 familif, sati 1333
suflete, in care infra. si 8 familii
de tiganT.
ContribuabilI sunt 300.
Resedinta comuneT e in cal.
Boba.
TotT locuitoriT sunt mosnenT.
ET desfac produsul munceT Fàgetelul, sat, face parte din
lar in orasul Pitesti.
Vite sunt: 54 caT si epe, 200
bol, 300 vacT, 50 capre, 1600
oT i 500 pora
Comuna se intinde pe o su-
prafata de 1643 hect,
In raionul comuneT sunt 5 bi-
serie! (la Boba, Ciorica, Fage-
telul-din-Deal,FAgetelul-din-Vale
Isaci).
Scoala exista. in com. de la
331
1857. Localul eT s'a construit
din noa si e proprietatea co-
muneT. Se frecuenta de 18 copiT
(16 b. si 2 f.), din numarul de
192 copiT (99 b. si 93 f.) in
virsta de scoall. Cu intretinerea
eT statul cheltueste anual 1404
leT. Stia carte 102 barbatT.
Comerciul se face in comuna
de 3 circiumarl.
Veniturile si cheltuelile co-
mune"' sunt de 2862 leT anual.
osele comunale leaga comuna
Fagetelul, cu comunele Chiba si
Gura-BouluT (la E.) ; Parosi
Ursi (la V.); Topana (la N.); Alu-
nisul (la S.)
E brazdata de dealurile : Cio-
rica, al-BajanieT, Boba si al-Cojo-
cilor, carT servä locuitorilor pen-
tru agricultura si pdsunatul vitelor
E udata de riul Vedea si de
girlele : Ciorica, Aluniul, Faurul,
Plapcica, Budusluvesti i Plap-
cea. Toate scurgerea dupa
teritoriul acesteT comune. Valle
poarta numele girlelor.
In raionul comuneT, pe Ola
Ciorica, sunt 2 morT de macinat.
Fagetelul, sat, in jud. Bacai1,
pl. Bistrita-d.-s , com. Ciumasi,
situat d'a stinga BistriteT. Are
o populatie de 22 familiT, saa
66 suflete.
Vite : 9 caT, 28 vite marT cor-
nute si 6 porcI.
Distantala resedinta cu scoala
este de 4900 m.
com. rur. cu acelasT nume, pl.
Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o po-
pulatiune de 400 locuitorT, si e
desparta in doua. mahalale : Fa-
getelul-din-Deal i Fagetelul-din-
Vale. Cade in partea de N.
a com., pe ambele malurT ale
riuluT Vedea si pe dealul Boba.
Aci sunt 2 biserici : una ;n
Fagetelul-din-Deal, zidita la anul
1822, Episcop fiind Ilarion de
www.dacoromanica.ro
FAGETELUL
Arges, a doua in Fagetelul-din
Vale, facuta la 1819, Episcop
fiind Iosif de Arges, in zilele
DomnitoruluT Alex. N. Sutu.
Fägetelul, pddure, pe mosia O-
raseni, com. Curtesti, pl. T'ir-
gul, jud. Botosani.
Fagetelul, deal, in jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-j., com. Gubancea,
inalt de aproape 75 m. Este
acoperit cu culturT de griti si
porumb.
Fägetelul, munte, in raionul com.
Badeni-Paminteni, pl. nimbo-
vita, jud. Muscel,
Figetelul, deal, in jud. Neamtul,
pl. de Sus-Mijlocul, com. Bu-
desti-Ghical ; este situat in pre-
lungirea dealurilor FlureT
Chiliile.
Fägetelul, deal, in com. Do-
breni, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtul, situat in prelungirea
dealurilor Dosurile i Dohotaria,
pe tina satul Almasul.
Fägetelul, munte, jud. Neamtul,
inalt de 1166 m., in ramura
Carpatilor, la hotar, situat in-
tre muntele Chicerul i Muntele-
Verde.
Fagetelul, deal, la N.-V. de com.
VaT-de-ET, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt,
pe care se cultiva tot felul de ce-
reale, serveste i pentru pasune.
Are o lungime de 3 kil.
Fägetelul, deal, acoperit de pa-
dure de fag, pe mosia Hui, jud.
Suceava.
Fägetelul, deal, linga satul Ci-
horeni, parte acoperit de pa.-
dure si parte imas, jud. Suceava.
Fägetelul, loe izolat §i puna de
 FA GETELUL
hotar, in jud. Buzaa, com. Bo-
ziorul, pe muntele alma.
Figetelul,fteídure, in j u d. Neamtul,
plasa de Sus-Mijlocul, com. Pe-
tricani, situatä pe linga. satul
Gra5i. Proprietatea statuluI.
Fagetelul, parte din pddurea mo-
$ieI Stolniceni-Prajescu, in hota-
rul mosieI PA$cani, jud. Suceava.
Fägetelul, pirik, in jud. Dolj,
pl. Amaradia, com. Velesti, ce
formeaza hotarul de V. al co-
mimer catre com. Amaresti. Se
varsa pe malul drept al rlului
Geamartaluiul $i curge prin Va-
lea-Fagetelul.
Fagetelul, pria, in jud. Dolj,
pl. Dumbrava-d.-j., com. Gu-
bancea, ce curge In directiunea
V.-E., prin partea de N. a
com. Se varsa In phful Petri-
ceaua, drept in centrul comund.
Fagetelul, firia, izvoreste din
dealurile cät. Pelcani, com. Chi-
lla, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt;
strabate catunele : Lere$ti-Pel-
cani, Telesmani si Chilia $i se
varsa In Vedea, aproape de so-
seaua Fagetelul-Chilia.
Fägetelul, vale, in jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-j., com. Gubancea,
prin care curge phiul Fagetelul.
Figetelul, vale, in jud. Dolj, pl.
Amaradia, com. Vele$ti, prin
care curge phiul Fagetelul.
Fägetelul, vilcea, la N. de com.
Val-de-EI, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.
Se varsa in girla Cungrisoara, pe
tarmul drept, In raionul com.
Val-de-EI.
Fäghieni, sat, in jud. Bacaa, pl.
Siretul-d.-s., com. Otelesti, si-
tuat pe deal si aproape de li-
332
mita jud. Tecucia, spre com.
Colonesti din acel judet. Are o
biserica, claditä de locuitorI la
1832, deservitá de un preot.
Are 42 familil ea 138 suflete.
Vite : 14 cal, 70 vite marI
cornute si 23 porcI.
Fagulesei (Dealul-), deal, in
jud. Vilcea, pl. Oltetul-d.-j., co-
muna Fauresti.
Faguletul, deal, situat in margi-
nea com. Piriul, plaiul Vulcan,
jud. Gorj si in partea despre
E. Se prelungeste de la N. spre
S. pe o intindere de aproape
3 kil.
Este proprietatea locuitori-
lor din com. Piriul.
Falänica, numire vechte a satu-
lid Odobeasca, din com. Drag-
senei, pl. TirguluI, j ud. Teleor-
man, sub care se vede trecut
acest sat si pe harta stat-majo-
ruluI austriac.
Fa1a9toaca, ciltun, pendinte de
com. Comana, (in jos, pe apa
Cilnistea la locul unde aceasta
se varsa in riul Argesul) pl. 01-
nistea, jud. Vlasca, pe propri-
etatea statuluI Comana, situata
la dreapta pe dealul Cilnistea.
Fälästoaca se numea in ve-
chime Leota ; Fratir Tunusli,
in Istoria Tara, la pag. 189, zic:
eLeota este satul unde se varsa
Cilnistea in Arges ; ne fiind nicT
un alt sat la aceasta situatie,
nu poate fi de cit satul Falas_
toaca, care apurtatacel nume».
In 1864 s'a improprietärit aci
126 locuitorl, cu 378 hect.
Are o biserica zidita. la 1874
si deservita de 1 preot si 2 das-
calI; o scoall mixta, conclusa de
un invatator ; in 1888 aa urmatla
scoala 34 baetf, 6 fete, din nu-
m5.rul de 42 bletr, 20 fete, in
virsta de scoala.
www.dacoromanica.ro
FXLCIUL (J UDE T)
Este departe de statia dru-
muluI de fer Comana de 5 kil.
Sunt 21 hect. de vie.
Departe de Oltenita de 36ki1.;
de Bucuresti, de 32; de Giur-
giu, de 42.
Vite : 256 bol si vacr, 30 bi-
volr, 70 cal., 720 or i 340 rima-
torT.
Fälceasca, pi« jud. Bacati,
pl. Siretul-d.-s., com. Säcueni,
care vine din jud. Roman si se
scurge in Siret.
Fälcienilor (Iazul-), iaz, pe
mosia Corldteni, com. cu ace-
la$I nume, pl. Cosula, jud. Do.
rohoia, in suprafata de 28 hect.,
65 arir.
Falcile-din-Barbäte§ti, mofie,
a statulur, fosa pend nte de
Schitul Surpatele,situata in com.
Barbatesti, pl. Horezul, jud. Vil-
cea, care, pe periodul 1888-93,
s'a arendat ca 220 lef anual.
Falciul, judet. Se afla asezat in
partea de E. a Rominier Mol-
dave, Intinzindu-se in lungul
fiulur Prut, din margin ea de S.
a jud. Iasi, paralel Cu jud. Vas-
luia si Cu o parte din jud. Tu-
tova.
Miron Costin ne spune ca,
judetul Falda din vechime se
intindea pana la Dunäre, in cit
cuprindea tirgusoarele Reni si
Troianu. Mal In urma, pe la
1769, aceasta parte de loe forma
un deosebit tinut, numit Hotar-
nicenil saa GreceniI si era admi-
nistrat de un capitan, pentru care,
pe la r 860, se numea apitania.
De asemenea tinutul FalciuluI
maI cuprindea codrul numit
Chigreciul satiTigheciul, ce era
de a stinga PrutuluI, si se in-
tindea pana la hotarul Bugeaguld
saa al Basarable, adicá pana.
la Santul-luI-Traian. Din vechi-
FALCIUL (JUDET)
me, acolo locuiati peste 12 mir
de locuitorr cal-1 se aflati in ne-
contenite lupte i suparad cu
Tatarir din Bugeag. In timpurile
mar din urma, precum se vede
din o an af ora a Adunarir Obstestr,
tinuturile de peste Prut se mo-
dificase: Orheiul i Lapusna
se intrunise inteun singur tinut,
numit al Lapusner sati al Or-
heiuluI, cu resedinta in Orheiti;
Codrul-Tigheciulur forma un ti-
nut a parte. Cu asemenea re-
forme tinutul Falda s'a mic-
surat mult pe parta stingd a
PrutuluT, pana la anul 1812,
cind Rusir luind de la Moldova
toatá partea despre N. si E.,
dintre Prut i Nistru, dinpreuna
cu Bugeagul, 1 cu toate olaturile
turcestr din acele partr, adica
intreg pamintul a parter de tara
numita Basarabia, de atunci ju-
detul Falda s'a redus numal
la partea ce se afla asta-zr de
a dreapta Prutulur, In_Moldova, la
hotarele ce se vor descrie marjos.
In curgerea timpurilor, de la
infiintarea statulur Moldover si
pana mar in aun' din urma, a-
cest judet a suferit multe in-
calcad dustnanoase, de la : Ca-
zacI, T'atad, Lesr, Turd
Rusr. Dupa cum vedem din cro-
nicele noastre, n'a ramas un colt
din pamintul tarer care O. nu fi
fost strabatut de vre unul din
popoarele aratate; cu deosebire
jud. Falda a avut o soarta
mar cruda de cit a multor
altora judete, caer el se afla
In apropriere de Bugeagul, lo-
cukde Mari', de Ucrania, locuitä.
de Cazad si in drumul ceta-
telor Benderul, Hotinul i Ca-
menita, pe unde se faceail expe-
ditiunile turcestr contra Polonilor.
Invaziunile Cazacilor si ale
Tatarilor, din vechime, precum
si ale Rusilor, mar ttrziii, se
faceati tot-de-a-una de peste Nis-
tru i Prut, i la toate asemenea
333
invaziunr, Basarabia intreaga
tinuturile de la Prut sufereail
cele mar crude nemultumirl.
Toate aceste nav5lirr, ale Ta-
tarilor, Cazacilor, Lesilor si ale
Turcilor, n'aveati alte urmarr,
de eh : prada, focul, uciderea
robirea oamenilor si a vitelor.
Invaziele Rusilor ají fost tot-de-a-
una mal omenoase decit acelor-
l'alte popoare, cu toate eäaveaüi
ele relele lor, cu beilicurile de
transporturr si hrana armatelor.
Flagelul cel mare cazut asu-
pra jud. ca i asupra intre-
gel tarr al fost invaziunile Tata-
rilor, in ami! 1510 i 1512, sub
Betgherer-Sultan ; apor sub Cal-
ga-Sultan, la i 65o, siin 1675, cind
ají fost adusT de Dimitrie Canta-
cuzin contra lur Petriceico-Vodd
si batut cu Lesir la gura pi-
riulur Bohotinul.
Invaziunile turcestr cele mar cu.
noscute in acestjud. ati fost : aceea
de la 1578, cind cu rezbelul futre
Cretu Potcoava si Petre
carr batut la Docolina, Ruga
apa Birladulur ; apor la 1711,
la Stanilestr intre Rusr cu Tur-
oil si 'Fabril, rdzboiti care a
produs multa prada i pustiire
in tot jud. De la aceasta data
invaziunile Rusestr, ati fost foarte
dese in räzboaiele ce le-ad avut
cu Turcir.
Limitele. Asta-zr, acest jud.
se märgineste la N. cu jud.
Iasi, incepind de pe culmea
dealulur care desparte satele
Costuleni(Iasi) si Covasna (Fal-
da) continuind prin com. Cozia
pana la satul Petcul, din jos de sa-
tul Costuleni ; de acolo hotarul
lasd culmea dealulur, si mer-
ge pe apa riulur Jijia, pana in
dreptul satelor Macaresti (Iasi)
Coltul-Cornir (Falciu) ; de
aid o linie in curmezis tae se-
sul din Jijia i pana in riul
Prut, despartind i ambele sate.
Din acest punct, Macaresti
www.dacoromanica.ro
FXLC1131, (JUDET)
Coltul - Cornil, incepe hotarul
despre E. cu Basarabia (Ru-
sia) pe apa Prutulur, pana din
jos de tirgusorul Meliá, in ho-
tarul judetulur Tutova. La V.
se margineste cu judetul Vas-
luiu, avind de hotar culmea dea-
lulur dintre comunele Covasna
(Falda) si Poieana Cirnulur (Vas-
Aceasta culme se lasa in
jos pe margin ea teritoriulur co-
munelor : Bazga, Raducaneni,
Dolhesti, Bradicesti, Botesti,
Gugesti, Stroesti, Tatareni
Crasnaseni, apor incepe hotarul
natural, piriul Crasna, ce trece
prin marginea comuner Ivine-
testi si, la locul numit Gura-
Crasner, se varsa In riul Birlad,
de unde incepe hotarul cu apa
Birladulur pana la comuna Ta-
maseni, judetul Tutova. La S.
se margineste cu jud. Tutova,
incepind din apa riuluT Birlad,
in directie catre E., pana in
apa riulur Prut, din jos de t'ir-
gusorul Falda, la gura piriulur
Copaceana.
Forma. Teritoriul judetulur
Falda are forma lungareata,
fiind de trer orT mar lung de
cit lat. In directinne de la N.
spre S. e brazdat de multe dea-
lurT, a azor ramificar se ter-
mina pe toatä lungimea, unele
in sesul Prutulur spre E., altele
in sesul Crasner si al Birladu-
lur, spre partea de V.
Regiunt. Partea de V. si de
mijloc a judetulur, in toata lun-
gimea de la N. la S., este de-
luroasd, brazdata de val cu pi-
!liase si acoperita cu sate, tarine,
vil, livezr i padurr; iar partea
de E. este un intins ses, aco-
pen it in mare parte cu finete,
imase, luncr, baltr, mlastine
sate.
Suprafaja. Intregul teritoriu
al judetulur este de aproape
2300 kil. p. san 230000 hect.
Clima. Temperatura sana-
FALC1UL (JUDET)
toasa ca in toate judetele cim-
pene din Rominia Moldava.; mal
aspra la N.-V. pi foarte supusa
vintuluT la S.-E.
Felul solulul. Pamintul e mult
prod,ictiv la centru. Partea de-
luroasd despre V. fiind padu-
roasa, in mare parte, pamintul
e hielos si humos; in timpI
se produc pe une locurI
prabusid mail de patnint, cu-
fundind cite o data chiar sate
formind ripI adincI.
In partea de E., pe sesul Pru-
tuluI, se produc marl inundatif
din cauza varsdre PrutuluI, care
de multe off ineaca recoltele
de cereale si finetele, ba chiar
pi sate. Mare parte de teren e
mlastinos.
Orografia. Dealurile carf se
prelung.-,esc de a-lungul judeu-
bU de la N. spre S.,
nu sunt de et continuarea
rurilor de dealurI, ce se intind
din ramurile Carpatilor intre Si-
ret si Prut, cari, brazdind in
lung judetele: Dorohoiti, Boto-
pani i Iasi, trec in judetele
VasluiLl i Fälciú. O culme prin-
cipalá din aceste sirurr, cu ra-
mificarile sale, brazdeaza toatä
partea de E. a Rominid Mol-
dave, formind coama sesuluI
Prut de la Dorohoiti, din mar-
ginea Bucovine pi 'Ana la Du-
nare, In judetul Covurluiti, intre-
taiata in curmezis de nenuma-
rate var cu piriiape, care se scurg
In Prut. Aceasta culme ocupa
in lung Wan* partea de E. a
judetuluI Falcití, sub numirea
generala de «Dealul-PrutuluIp,
luind insd diferite numirI spe-
elate prin localitatile pe unde
trece.
O alta ramura care brazdeaza
tot in lung centrul judetuluT, cu
diferite ramificarl In dreapta pi
in stinga lul; este dealul Loha-
nul, intre piraele Crasna, Lo-
hanul si Elanul. In partea de
www.dacoromanica.ro
334
V., de la confluenta piriulul
Crasna In riul Birlad, se pre-
lungepte Lohanul sub numirea
de Dealul-BirladuluI, care trece
In judetul Tutova.
Pe partea de V., se intinde
ramura numita a CrasneI, pe
Rugg. pîrul Crasna pi se termina
In pesul Birladulur.
Mará de aceste ramurr prin-
cipale, sunt un alt numär, earl
desfacindu-se din cele
in diferite directiunI, brazdea-
za in lung si in lat tot centrul
de S. al judetuluT, 'hare Birladul
Elanul i intre Elanul si Dea-
lul-PrutuluI, formind diferite väI.
Hidrografia. In toata intinde-
rea sa, jud. Falcia este strabatut
de un numar mare de pirae si e
udat de multe baltI i iazurI. Pe
margine se aflä udat de treI riuri
marI : Prutul, pe toata partea de
E., incepind de la satul Coltul-
Cornii si pana din jos de tir-
guporul Fálciü, formind pe pes,
In toata lungimea luí, o mul-
time de baltI, prutete i mlap-
tinI; Jijia, pe partea de N. si E.,
din dreptul satuluI Coltul-Cor-
nil, si pand din jos de s. Scopo-
seni, unde se varsä. in Prut,
(partea de N. a plapeT Podo-
leni) si Birladul, pe partea de
V., de la Gura-Crasne i pänä
In hotarul jud. Tutova.
Dintre piraiele mal insemnate
sunt : Cozia, in partea de N.,
care se varsa in Jijia; Bohotinul
unit cu Palepul, se varsä in bah
tile Prutulur la gura riulur Miel;
Mona, numit din vechime Moj-
na, se varsa in Prut din jos
de gura riuluI Jijie;
pi Piriul-HusuluT, cu afluentir
Ram. i Pahnesti, se varsa In
Girla-Isaia, formata din var-
sarea PrutuluT; Saratul, cu afluen-
tul chiopeniI, se varsa in Girla-
Prutulul, formata tot din vat--
sarea PrutuluI; Girla-BerezeniI,
care da In Balta-Bozie tot ling
FALCIUL (JUDED
Prut; Copäceana, care se varsa
In Prut din jos de tirguporul
Falciti; Elanul, cu afluentil : TA-
laba, Barbopi, Vutcani i Giur-
cani, trece pe teritoriul judetulul
Tutova, unde se varsa in Prut;
Lohanul pi Crasna, pe partea
de V. a judetuluT, cu mai multi
afluentl, care se unesc din jos de
com. Tirzil i trecind In jud.
Tutova pe la Gura-Crasna, se
yanä in riul Birlad.
Apele sunt duld i abundente,
indestulind trebuintele de vietuire
ale oamenilor i inlesnin4 crep-
terea vitelor.
Apezarile satelor in mare par-
te sunt pe välle acestor pi-
raie.
Producfiunea. Judetul Mehl,
fiind unul din judetele cimpene,
face intinsa agricultura de ce-
reale, atit pentru trebuintele vie-
tuireI populatiel, cIt i pentru
export. In primul ordin este
griul i papusoiul cad se cultiva
pe cele mal mari intinderí de
lanuri; vol: secará, orz i oväz;
dintre plantele oleioase : cinepl,
in si rapita ; dintre plante fai-
noase se seamana: fasole, ma-
zere, bob si Ente; dintre tuber-
culoase : cartoful.
A doua ramura de productiune
este cresterea vitelor, care o-
dinioara era foarte inflorita. Asa.
d a scazut foarte mult, din
cauza inchidere granite, ba a
degenerat si rasa cea frumoasa
a vitelor cornute. Dintre animale
se cresc : bol, vacr, or, ca.pre,
mascurí si prea putinl bi-
volI.
Pe lingd productiunile de ce.
reale si vite, altá productiune
mal intinsa este a viilor, cad
se cultiva pe o suprafata de
4299 hect. pi dati cantitatI
de vinurI, cu care se facea un
insemnat comer cu Basarabia,
Lived sunt in abundenta,
Cu seamá prin satele razasepti.
FkLCIUL OUDE'41
produc diferite fructe, multe so-
iurl de : pere, mere, gutuI, ci-
rese, visine, zarzAre, pIersice,
prune si nucI, ce se expor-
teazA.
Cultura gindacilor de mAtase
$i a stupilor, care din vechime
era un izvor de bogAtie al acestul
judet acum s'a inputinat de tot.
P5.durile sunt devastate; codriT
secularT nu ma! ati fiintA. Pa-
durile Mate i apArate cresc
in mod natural fdrA niel o
culturà specialA. ToatA partea de
V. a judetuluI e presAratà cu
plcluff cu feluritl copad : fag,
carpen, ulm, jugastru si stejar,
al cdrora lemn se intrebuinteazA
atit pentru constructiunl cit
pentru foc. Pe partea de E. a
judetuld, pe sesul PrutuluT, se
&ese pdclurT de stejar si luncI
cu loziI, rAchitä si plop.
Animale sAlbatice ce trAesc
prin pA.durI sunt: lupI,
TepurI, putine cAprioare i porcI
sAlbatecI.
Din dealurI se scoate piated
vAroasA, piaträ pentru construc-
ta de zidärif, i pentru sosele:
prundis si nisip.
Din bdltile numeroase i loar-
te intinse de pe sesul Prutu-
14 se scot multe soiuri de
pestf, racI si scoicr, carI satisfac
nu numaY trebuinta locald, dar
cu care se face comer intins
Cu orasele si judetele din ve-
cinAtatea Husilor.
Industria. Industria mare e
reprezentata prin cite-va vel-
nite de rachia, morí de abur!
si o fabricA de lichiorurI, in
satul Bohotin. Industria miel
se mArgineste la lucruft de
prima necesi tate : olAriI, but-
nArii, fieràrii, stoleril, etc. si la
miel fabricatiunI manuale cas-
nice: tesAturi de pinzeturI, din
cinepA, in, borangic, linA, etc.
Comerful. Avutia agricultori-
lor consa in produsul cere-
3R5
alelor si a vitelor ; Cu aceste
se face primul comert In tara
si in export. Cea maT mare
parte din productele judetu-
luI se duc pe plata portu-
luI Galati, transportate In sle-
purT de apa PrutuluI, can l slepur!
se ridicA in sus la N. judetuluI,
Oirá' la satul Coltul-CorniT, din
com. SAldgeni, pl. Podoleni. DouA
insemnate puncte de incArcarea
cerealelor se aflA pe Prut : FAl-
ciul si Drinceni, tirgusoare pri-
vite si ca filete comerciale.
Piata cea mal insemnatA, unde
se fac cele maI intinse tran-
zactif comerciale, este orasul
Hui.
Cal" de comunicalie. In pri-
mul rind este calea feratd, care
incepe din linia larga Birlad-
Vasluiti, din gura CrasneI la
Hui. Cu statiile : Crasna, Olte-
nesti, Cretesti, Dobrina i Hui.
CAI nationale: Una trece pe
marginea de V.-S. a jud., care
se intinde de la Vasluitl spre
Birlad si trece prin marginea
com.: Cretesti, Curteni, Olte-
nesti, TirziI $1, prin.cdtunul Do-
colina, intrA in jud. Tutova.
A doua cale nationalA este
aceea care pleacA din orasul
Hui, spre S., prin pl. Prutul la
Fàlciü$i de acolo In Basarabia.
Trece prin com.: StAnilesti,
Lunca-Banulta, Vetrisoaia, Be-
rezeni, si Fdlciri, si de aicT peste
Prut.
CAT judetene : In partea de
N.-V. a jud. inpl. Crasna, se in-
tinde o ramurA de osea prin
com.: ArmAseni, Bunesti si Dol-
hesti, care se leagA cu soseaua
judeteanA Budlioasa, din jud.
Vasluiti, ce dA In calea natio-
nall
Calea judeteani ce pleacA din
Hui spre N., in pl. Podoleni,
prin com.: Epureni, Duda, PAh-
nesti, GhermAnesti, Gura-Boho-
tinultd, Isaiea, Bohotinul, RA-
www.dacoromanica.ro
FALCIUL OUDE
ducAneni, Bazga $i Cozia, le-
gindu-se cu soseaua judeteanA
din jud. Iasi, la Petcu.
Calea ce duce prin com.: I-
vAnesti si Berezeni, la FAlciu,
catea ce duce in jud. Tutova,
prin com.: chiopeni, Urlati,
Hurdugi, Gusitei si GAgesti din
pl. Mijlocul, in partea de S. a jud.
Apor Drumul-prutuluI care
duce In sus in jud. Iasi, lace-
pind de la Drinceni, pl. Podo-
leni, si trecind prin com.: Zbe-
roaea, Grozesti i SalAgeni pAnA
la satul MAcAresti, jud. Iasi.
Soselele nationale sunt pa-
truite, iar cele judetene, sunt
numaT proectate.
Osebit de aceste drumurI,
sunt acele comunale caz! duc
de la o com, la alta sise leagA cu
retelele cailor judetene.
Impdriirea administrativa'.
Jud. FAlciti, este impArtit in 4 pl.,
dota in partea de sus a jud. :
Podoleni $i Crasna $i doul in
partea de jos : Prutul $i Milco-
vul.
PlAsile din sis sunt asezate :
Una in partea de N. si E., in
lungul Prutuld, numitá. pl. Po-
doleni, cu resedinta in ttrguso-
rul Drinceni, cu 9 com., 2 t'ir-
gusoare si 34 sate. A doua pl.
este asezatA. in partea de V. a
jud., numitA Crasna, cu rese-
dinta in satul Cretesti, cu 20
com., 2 tlrgusoare si 46 sate.
PlAsile din jos ale jud. sunt
asezate: Una in partea de E.,
numitl Prutul, in lungul Prutu-
hif, cu resedinta Iii tirgul
cu I I com., I ora, I t'ir-
gusor i 35 sate. A doua plas1
este asezatl I i partea de V. a
jud. numitl Mijlocul, care, fiind
unitä cu pl. Prutul are aceeasT
resedintA In FIMO, Cu 22 com.,
2 tirguware i 44 sate. In to-
tal jud. are : 4 pldsI, I oras, 7
tirgusoare $i 159 sate.
Papulapa. Locuitor! in jud.
FXLC1UL (JUDET) 236
Falciul sunt: 83694 suflete (sta- numar de sinagoge in orasul
tistica oficiala a PrefectureI jud.) Hui l prin tirgu§oarele pe unde
din care 12660 suflete traesc locuesc.
In orasul de resedinta Hui, lar Instrucp'unea. Pe litiga. 3 scoa-
71034 in satele i tirgusoarele le primare de baetr, frecuen-
din jud. Din numarul total al tate de 638 elevI, si 2 de fete,
locuitorilor, 42675 sunt barbatI, frecuentate de 311 eleve, un
lar 41019 femeI. gimnaziù cu 57 elevr si un se-
Dupa. starea civila sunt: 41290 minariCz in orasul Hui, frecu-
necasatoritI, 37148 casatoritl, entat de 42 elevI, mai sunt un
5068 vaduvT §i 188 divortatI. numar de 50 scoale rurale mixte
Dupa cult : 74862 ortodoxI, de blet1 si 4 de fete, conduse
3556 catolicI, 26 protestantI, 13 de 50 invatatori si 4 invata-
grigorienI, 5235 mozaid si I toare si frecuentate de 1901 e-
mahometan. levI si 207 eleve.
D nationalitatl : 78130 Ro- coalele sunt ale statuluI, pen-
minI, 5235 IzrailitI, 162 GrecI, dinte de Ministerul Instructiu-
79 NemtI, 15 BulgarI, 15 Po- neI publice, afara de 12 intre-
lonI, 32 ItalienI, 12 ArmenT; 2 tinute de comune.
SirbI si i Turc. tiCz carte 7813 persoane, nu
Serviciul sanitar. Acest ser- stin 75881 (1890-9 I).
este incredintat unui me- Budgetul pe 1897-98: Ze-
die primar de judet, ajutat cimT, veniturI i cheltuelI 149450
de 2 medid de plasI : unul cu ler, 90 banI ; spitalul Raduca-
resedinta in tirgusorul Drinceni neni, venitul ca i cheltuelile,
si al doilea in tirgul ; me- 323390 lel, 58 banT ; drumuff,
diculuI ora§uluI Hui l medi- 69420 leI, 16 banT.
culta spitalulur rural din Radu-
caneni ; 4 vaccinatorI, 6 moase Fälciul, com. rur., in partea de
si 2 subchirurgT ; osebit mal sunt S.-E. a jud. Fálciú, pl. Prutul ;
2 medid privati, unul in Hui este formata din tirgusorul
§i al doilea in Falda (1889). asezat pe un platoti intins,
Serviciul veterinar se inde- pe malul drept al riuluI Prut.
plineste de un veterinar al ju- Suprafata teritoriuluI com. este
detuluï si de 2 aI statuluI, la de 1432 hect., cu o populatie
carantinele birourilor vamale, de 552 familiI, salí 1995 suflete,
la punctele de trecere in Basa- din carI 600 contribuabili. In
rabia : FalciCt si Drinceni, pen- maioritate, locuitorii sunt Ro-
tru vitele ce se importa. din Ru- minT si se ocupa cu agricul-
sia. tura, lar o parte, Grecr si Evrer,
Cultul. Sunt 126 bisericI, fac comer t cu cerealele, fiind
deservite de 119 preotT, 6 dia- aci un punct comercial de a-
conT, 169 cintaretT si 38 ecle- semenea producte, pe mil le
siarhT. transporta la Galati, cu slepurf,
Bisericele tin de eparhia E- pe apa Prutului.
piscopieI de Hui, in capul ca- Tirgul e inconjurat pe toata
reja este Episcopul asistat de partea de E. si cea de S. de
un conzistoria, un protoerea si riul Prut, cire formeaza ad un
doT sub-protoerd. cot. Este impIrtit in patru ma-
CatoliciI RominI ata' 2 bise- halale : Mocani, in partea de
ricT, carI tin de biserica cato- N., Lecani, in centru, Tirgul
l'ea din Iasi ; Izraelitir al un in partea de E.-S. si Gotesti
www.dacoromanica.ro
FXLC1UL (TIRG)
In partea de V.-S. Prin mijloc
se intinde strada Principala, in
linie dreapta, de la N. spre S.
Acest tirg este resedinta pla-
silor unite: Prutul si Mijlocul;
aci se afla cancelarla Sub-Pre-
fectureI, Judecatoria OcoluluI
Primaria. Are dota scoale, una
de bletl infiintata la 1868, am-
bele frecuentate de 85 elevl si
eleve, din numarul de 129 CO-
pir In virsta de scoala. Sunt 2
invatatorl si o invatatoare. Bi-
sericT sunt patru : Manastirea, in
mahalaua Gotesti, fondata la
181o, de boerul erban Negel;
alta in partea de N. a ma-
halaleILecani, numita. Sf. Gheor-
ghe, fondatä. la 1815; Sf. Nico-
lae, afara din erg, spre cotul
Prutulta in partea de E., bise-
rica foarte vechie, dar refacuta
la 1814; a patra, capela de
la cimitir, tot afara din tirg in
partea de V., pe esul-Morilor
fondata la 1890, de catre d.
Grigore Tulbure. Toate aceste
bisericI sunt deservite de 2
preotT i 4 cintaretT.
In partea de S. a tirguluI se
allá podul peste rtul Prut pen-
tru trecerea Iti Basarabia. Vaina,
cazarma si carantina se aflá tot
in aceasta parte a erguid. A-
farl de acestea se mal afla un
biroti telegrafo-postal fondat in
1879 si al carui venit pe anul
1896-97 a fost de le 6753;
o farmacie.
Veniturile comund sunt dupa
budget de lei 20.000.
Venitul birouluT vamal cu su-
cursala Bu mbata-Leova a fost in
1896-97 de leI 4247. Biuroul a
fost infiintat in 1878, Oct. s7.
Vite sunt : 1054 vite marl
cornute, 587 oI, 39 capre, 170
cal si 357 porcI.
Notipistorice. Tirgusorul
cal este foarte vechiii, si se
crede ca de la el s'a dat numi-
rea judetuluI.
FÄLCIUL (1 IRG)
Il gasim ca capitala judetu-
lur FAlchi, pana la 1757, cind
autoritätile tinutulur l'ati pardsit
si s'ati asezat in Hui. Cauza
acester parasirl se atribue fap-
tuluI ca tirgul fiind asezat in
drumul mare pe unde se pur-
tati necontenit Turca si Tata-
rir, in expeditiunile lor militare
contra Polonier, si a umblarilor
pe la cetatile Benderul si Ho-
tinuI din Basarabia, le fa'cea
marr necazuff, trebuind a fi
tot-de-a-una la poruncile lor. Ele
s'ati crezut mar aparate, stra-
mutindu-se la Hui ce vine mar
la o parte de sleahul mare.
lusa prin aceasta stramutare a
autoritätilor in Hui se aduceati
marf greutatr Episcopier caer era
silita a conaci pe totr slujbasif
Domnesti si Impardtestr (TurcI),
de aceea, tot atuncr, Episcopia
a staruit catra Domnul Mihail
Racovita, care a dat un hrisov,
pentru asezarea din noti a au-
toritatilor in FAlchi, unde a stat
resedinta pana la 1832, cind cu a-
plicarea Regulamentulur Orga-
nic, Iara$1* s'a stramutat la Hui,
unde se afia i astd-zr.
In tirgusorul Fálciú resedeati
Ispravnicir de tinut, precum si
Capitanul cel mare de Codru. Di-
mitrie Cantemir-Voda, in «Des-
crierea Moldover», arará. ca, pe
timpul luI, Fälciul era un tirg
frumos situat Ruga Prut ; jara.
de Hui zice ca era un tirgu-
sor, care nu avea alta insem-
natate de cit ca in apropierea
NI s'ají urmat razboiul futre
RusT i Turci la 171 i. Asta-ir
tirgusorul Falcitl este cazut si
poate caderea sa sa fi fost toc-
mal din cauza acelur razboiti
de la 1711, ale caruia urmarr
a fost desfiintarea multor sate
vechr, precum Girla-Vladicar de
pe Stanilesti, s. a. si din cauza
pozitiuner sale geografice, cacr
era asezat la drumul mare in
19623. Marras Diellortar Geogrago. Vol. HL
337
treacatul Turcilor si a Mari-
lor si de aceea n'a putut pro-
spera ca alte tirgurr vechT, fiind
adesea orr jefuit si ars.
Din vechime, proprietatea
guluI se zice ca. a fost Dom-
neasca si ca. Ipsilanti-Voda a
daruit-o boerulur Serban Ne-
gel. Dupd moartea sa, fiul sati
a vindut mosia lur Grigore C.
Epureanu, si de la acesta a
trecut in proprietatea lur Ba-
sota, care prin testamentul sau
de la 1862, a donat-o Institu-
tulur secundar de la Ponuirla,
jud. Dorohoiti.
In 1675, Ostra in acest tirg
pe Dumitrascu-Voda Cantacu-
zino, care fiind alungat de Petri-
ceico-Voda, a fugit la Imparatie,
de unde, inturnindu-se cu oaste
turceasca, dinpreuna ca Chir
Husein-Pasa, s'ati radicat de la
Galati pe Prut in sus pana. la
FAlciü; de aci a mers de s'a
unit cu Calga-Sultanul la Codrul-
Tigheci IluI, apor a plecat la
Hui, si de acolo la Bohotin
unde se fla oastea Lesasca cu
Petriceico.
In 1687, gasim in Falda pe
Cantemir-Voda, fugit din Iasi,
din cauza intrarer in Tara a luf
loan Sobieschi, Craiul Lesesc.
Lesif ati pornit si el pe Prut
pana la FAlchui, ca sa prinda
pe Cantemir, dar el trecuse la
Oastea in mersul el ati
pradat si ars, pustiind totul,
apor s'ati lasat k tara.
In 1698, luna Ianuar, De-
vlet GhereI Surtanul, cu TI-
tarir, inturnindu se de la ceta-
tea Liovul, pe care n'a putut-o
lua, i fiind jama mare, de in-
gheta picioarele pedestrasilor,
a pornit cu oastea spre Iasi,
Vasluiti si Falciti, facind marT
pradaciunr.
Tot in acest an, gasim in
Falciii pe Antioh-Voda, cu oa-
stea sa, dupa porunca ?m'A-
www.dacoromanica.ro
NCA MERI-
ratier contra Tatarilor, ce se
invrajblse cu Turcir ; iar dupa.
potolirea vrajber s'a intors in
Iasi in scaunul saa.
In 1728, &ira alcr pe Voda
Ghica, stind cu oastea sa con-
tra Tatarilor. ( Vez! Rosiesti,
sat).
Pe la 1788, tala, in acest
tirg, un boier cu multa re-
putatie, anume Manole Ruset.
Vizirul Portif, care intrase in
tara, si se asezase cu urdia tur-
ceasca aicr, unde a stat mar
mult timp, auzind ca Nemtir
aú intrat in Iasi i ca Ipsi-
lant-Voda tine cu dinsir, a ri-
dicat la Domnie pe boerul Ma
nole Ruset, dup. impu ternici-
rea ce avea de la Imparatul de
a pune Dorad dupa cum cer
interesele ImparAtier. Radian-
du-se vizirul cu oastea, aduse
pe Ruset in Iasi si l'a asezat in
scaunul Domnier; tusa dupa cite-
va lunr acesta muri.
Ffilciul, ¡ir:, jud. FAlchi. Vez!
Falciul, com. rur., pl. Prutul.
Fälciul, puna de trecere, in Ba-
sarabia Cu birog vamal si pod
peste apa Prutulur, in tirgu/
Falciu, pl. Prutul, jud.
Fälciul, taita', in partea de N.-E.
a com. Falciul, pl. Prutul, jud.
formata din apa riulur
Prut. Aceasta balta este foarte
intinsà si se scoate mult peste
din ea.
Fälcoianca (Meri-), sat, face
parte din com. rur. Gradinari-FAI-
coianca, pl. Sabarul, jud. Ilfov. E-
ste situat la S. de Gradinari. In
partea de N. locul e stnfrcos,
Se intinde pe o suprafata de
924 hect., cu o populatie de
414 locuitorr.
D-1 D. Butculescu are 730
hect, si locuitorif i94 hect. Pro.
48
 FALCO1ENI
prietarul cultivA 300 hect. 30
izlaz, 400 pAdure. Locuitorif
cultiva tot terenul fArá sA re-
zerve locurl de izlaz.
Are o bisericA, cu hramul Sf.
Nicolae, deservitA de i preot
2 cintAretT. Comerciul se face
de 4 drciumarT.
NumArul vitelor marf e de
210 i al celor miel de 215.
Traditia spune el in vechime
foarte putinT locuitorr träiat1
izolatf prin imensele pad irT de
prin prejur, unde se afll o po_
ianA ea niste meti. MaT
venind ad i maT multT locuitorT
din jud. Vlasca, dupl 1830, s'ati
mutat maT spre V. si aú for-
mat satul Fälcoeni, iar numele de
Meri existA numaT in date.
Fälcoieni, cittun, jud. Olt. VezT
Potcoava.
Fälcoieni, deal, pe coasta cAruia
este asezat cAt. FlAcoianca, pi.
Sabarul, jud. Ilfov.
Fälcoiul, com. rur., pl. Ocolul,
jud. Romanati, situatä. 11110 apa
OltetuluT, pe partea dreaptl, a-
proape de gura sa si in fata
com. Cioroiul, 13 kil, departe
de Caracal. Altitudinea terenu-
lui d'asupra niveluluT märiT este
de 105 m.
Are o populatie de 283 fa-
mili!, sail 1277 suflete, din can :
668 bArbatT si 599 femef ; 558
cAsätoritT, 719 necIsAtoritT ; 21
tiCi carte si 1256 nu stiti.
Sunt 248 contribuabilT.
Budgetul com. pe 1886-87 a
fost de 2776 leT la veniturr si 2753
lel la cheltuelT.
Vite marT 827, vite miel 1591
si 268 porcT.
Are 6 stabilimente comerciale
o scoalä primará condusA de
un invAtätor i frecuentatl de
66 elevT, din 116 copiT (66 bl-
etI si 50 fete) in virstá de scoalA.
338
Este o bisericA, cu hramul Sf.
Nicolae (1710), clAditA de C.
Math. FAlcoianu, i restauratA
de JieniT, deservitA de 2 preotT
si 2 cintAretT.
Pe teritorul acesteT com. ne
apare in spre V. pe dealul Vii-
lor, drumul de piatrA cu 8 m.
lAtime i i m. inAltime; popo-
rul Il atribue luT Traian, impl-
ratul Roman, care l'ar fi fácut
spre a se plimba din Celeiti
pana la munte.
Fälticeni, oraf, capitala jud. Su-
ceava, asezat pe spinarea celor
treT ondulatiunT i coastele dea-
luluT TirguluT ce despart piriul
omuzul-Mare de piriul Buciu-
meni.
Se aflA la 340 m. d'asupra ni-
veluluT mArif, departe de capi-
tala Tdrir cu 432 kil. si de a
MoldoveY ca 122 kil.
Oras comercial si intru citva
industrial, fAcind mare negot
cu cherestea, pielAril, blAnAriT
(cel maT mare depozit din tara)
si suman, produs% ale fabri-
celor din localitate si impre-
jurimT, si vite.
E resedinta tuturor autoritA-
tilor administrative ale judetu-
luT, precum : prefectura, consi-
liul judetean, tribunalul de I-a
instantA, casieria generan., cre-
ditul agricol, telegraf si posta (ve-
nit pe 1886-97: lei 32762.79),
primArie, revizorul scolar si pro-
toieria judetulur s. a.
Are o populatie de 2266 fa-
mili! cu 8476 suflete, din carT:
3942 bärbatT, 4534 femeT (4659
necAsAtoritT, 3072 cAsAtoritT, 703
vAduvI, 42 divortatT), locuind
In 1554 case.
DupA nationalitate locuitoriI
din FAlticeni se impart ast-fel:
3018 RominT, 5110 Izraelitr,
Lipovent, 21 Bulgarr si 317 Aus-
triacT; iar dupA confesiuni sunt:
3039 ortodoxI, 317 catolicT, I
www.dacoromanica.ro
F.ALTICENI
LipovenT si 5110 IzraelitT. CeT
2266 capT de familiT se impart
ast-fel: Joto RominT, 1192 Iz-
raelitT si 64 strAinT. MeseriasT
Rominl sunt 47, Izraelitr 99,
Nemtl 22; comerciantl: 6 Ro-
minT, 313 Izraelitl; si 2 de alte
natiunT ; de profesiune liberA 672
RominT si 641 IzraelitI; lucra-
torT manualT: 285 RominT, 126
IzraelitT si 40 Nemti.
Budgetul comuna pe anul
1892-1893 avea la veniturr
cheltuelT 290586.60 leT ; iar al dru.
murilor 17030 lei la veniturT
cheltuelf ; pe anul 1897-98, bud-
getul ordinar a fost de 293819.6o
leT, lar al drumuluT de 25600
leT. Sunt 1239 contrib. (1892).
In Fálticeni se allá: gimnaziul
clasic Alecu DonicT, infiintat in
1870, frecuentat de 145 elevT,
avind un frumos local noti ce
intruneste conditiunile didactice
igienice ; doul scoale primare
de bletT i douA de fete : No.
de bAetr, infiintatA la 1842
condusA de 4 institutor! si fre-
cuentat5. de 206 elevr; No. 2
de bAetT, infiintata la 1873, con-
(lisa de 3 institutor! si frecu-
entatA de 117 elevT; No. i de
fete, infiintatA in 1859, frecuen.
tata de 146 eleve, conclusa de
4 institutoare, si No. 2 de fete,
infiintatä in 1873, conclusa de
4 institutoare, frecuentatA de
142 eleve ; o scoalä, de croitorie,
intretinutä de com., frecuentatA
de 31 eleve, infiintatA in 1891.
Bisericile din Fälticeni sunt
urmAtoarele:
z. Adormirea-Maicd-Domnu-
luT care e si bisericA catedralA. E
ziditA de Mihail Ganea in 1827;
iar in 1883 d-na Anastasia Ci-
chirdic ti inaltA turnul, in care
asezA un ceasornic ce servA
astA-z! tirguluT de orientare.
E deservitl de 3 preotr, un dia-
con si 4 cintArep. Are 7446
leT la veniturT si cheltuelT.
FÄLTICENI
St Ilie, cea mar vechie bi-
serica din ora. Unir spun ca
ar fi fost adusa din Baia. Cla-
ditä din lemnul de pe loc, in
1765, de calugarul Calistru Sta-
mate $i apor zidita de ora$enT
In 185E. E deservita de 3 pre-
otr, un diacon $1 4 cintaretr. Are
8562.56 lerveniturr i cheltuelT.
Biserica St Ilie are urmatoa-
rele bunurr: I. 0 sforicica din
mo$ia Panure$ti care-I aduce
500 ler venit anual ; 2. Un rind
de case lingá biserica. aducin-
du-1 400 de leT venit anual ; 3.
Alte case in str. ButnarT cu 260
leT venit pe an ; 4. Vre-o 40
prj. loc de culturà linga bari-
era Timpesti si alte 50 prj. in
satul Buclumeni, ambele adu-
cindu-T peste 115 ler pe an ; $1
5. Donatia de wo lei anual, a
Maicelor Olimpiada, Xenia $i
Epraxia Ganea, dela manastirea
Varatecul. Biserica maT are ca-
pital numerar 56o I.oi ler dat
cu doblnda de 6.500/0 pe an.
Paraclisul spitalulur Sta-
mate, intemeiat de Iconomui
Iftimie Stamate, in 1860, la care
servesc un preot si un cintaret.
Biserica din Timpesti.
Biserica catolica, zidita de
ob$tea catolicilor din Virg, in
1858.
0 sinagoga izraelita mare
$i mar multe case de rugaciunT
micr.
Are : un palat administrativ
vechia, situat in mijlocul gra-
diner publice cumparat de la
A. Forascu intre anul 1870-76;
un spital «Stamate--judetean»,
cu 26 paturT $i un altul izraelit,
Cu 15 paturr ; 4 librariT $i 2 ti-
pografiT.
Mara de partea de pe linga
piriiasul tirgulur, ora$ul e cu-
rat, lar pozitia $i mar ales im-
prejurimile sale sunt din cele
mar frumoase. De pe dealurile
ce-1 trie injura (Timpe$ti, Sol-
839
dane$ti, Halmul $i Falticeni-
VechT) se vede in mar toatä in-
tinderea lur. Inca de mar nain-
tea anulur 1860, se alimenteaza
cu apa de izvor, adusa din sa-
tul Buciumeni, pe un canal de
olane in lungime de 3 ldl. 187
metri.
Iarmarocul de la Sf. Ilie, din
Falticeni, ce dureazd une-orT
¡0-15 zile, e vestit $i, mar
nainte de tariful autonom, o-
cupa primul loc intre bilciurile
din Tara, Si acum ..sunt anT
in carT vinzdrile se urea la mar
multe milioane (3 5 mil.)
Mara de iarmaroc se mal face
balcia in fie-care Joi.
Sunt ii Falticeni aproape
8o de strade, dintre carT cele
mar insemnate sunt : Strada
Mare, cu prelungirea sa Strada
Maiorulur loan, (numitä ast-fel
amin irea Maiorulur Nicolae
loan, comandantul batalionulur
2 din reg. 15 de Dorob., mort
la asaltul dat redutel Grivita
Nr. i, in ziva de 4 Sept. 1877,
si al caruia corp a fost sfirti-
cat Cu topoarele de TurcT), Str.
Sucever, Botopnilor, Timpesti,
St lije, a Prefecturer, a Spita-
luluT, a Primariel, Radasenilor,
Bolan, Ronfina si Stefan-cel-
Mare.
E$irea i intrarea in oras se
face prin ease batiere: Solda-
ne$ti, Boto$ani (care e $i a Ga-
rd), Suceava, Falticeni-Vechr,
Radaseni si Timpe$ti.
Din Falticeni, pornesc urma-
toarele drumurT : Soselele sta-
tulur: la Bunesti (4500 m.), la
Cornul-Luncei (9 kil.) $1 la Ro-
man (30 kil.) ; $oseaua jude-
teana la Dolhasca (2412 kil.)
sos. comunale: la Baia (6 kil.)
$i la Räda$eni (2119 kil.)
Din trecutul orafului. Ora$ul
Falticeni i$1 trage nu mele de
la satul si mosia Falticeni-Vechr
si are vechimea de abia 112
www.dacoromanica.ro
FALTICEN1
anT. El se numea mar intli Sol-
dane$ti $1 s'a infiintat prin ur-
matoarea carte domneasca :
Nor Constantin Moruzz Voe
vod, cu mila lur Dumnezea Domn
pamintulur Moldovel.
Facem stire ca aceasta carte
cá fiind porunca Domnier mele,
ca sa se facä erg, noa la ti-
nutul Sucever, Inca din anul
trecut ce aa inceput a se a-
duna oamenT pe mosia d-sale
stolniculur Ioniça Basota, ca sa
se faca erg, aflindu-se la loe
bun $i larg, si s'aa numit Tir-
gul Soldane$ti, de la care tirg
viind acum inaintea Domnier
mele o sama din tirgovetr, au
aratat o scrisoare de tocmeala
$i de asezare din anul acesta,
1780, Iulie 1, iscalitä de d-lur
stolnicul Ionita Ba$ota, stapinul
mosier, ca. atit el &it $1 alp!
ce se vor mar stringe, orr-cit
de multr, sa fie volnicl air face
case, dughene, cri$me, velnite
$i orl-ce i pentru venitul mo-
$ier, aü 1-dent avezare intru a-
cest chip, ca sa plateasca bes-
manul loculur pe tot anul : de
cnîmà cu pivnita cite dol. zlotT
$i de dugheana cite un lea;
iar cine va avea aligveris gait
la mahala orT cu ce fel de
hrana, asemenea sa dele cite
un lea de casa, iar eel ce vor
avea casa la mahala si nicr un
ali$veri$ nu vor face, acera sa
dele cite 20 parale pe casa $1
atit casele cit $1 dughenele sa
cuprinda loc una cincr-spre-zece
stinjenT in lung, iar in 1at cit
ar tinea casa sad dugheana.
Jidovil sa tie o casa pentru in-
chinaciunea ion de o parte, Jar
nu intre crestinT, care sa fie a-
semenea ca $1 a celor alte case,
lar nu intru alt chip, cum $1 un
loe afara ca sa li se dea jido-
vilor pentru morminturr unde
li se vor arata de ispravnicir
tinutulur, care loe sa fie In lung
FALTICEN1
sease stinjinT, lar in lat opt stin-
jenT. Asisderea velnitT cind vor
vrea sg faca pe mosia aceasta
nimic bezmán sa nu dea i orI
unde tT va apuca locul san
sa-1 stapineasca el i copiiI lor
tot cu aceastg tocmeall. Iarg
cind ar vrea cine-va ca sa-s1
laza casa orT dugheana din-
teacest tirg, dator sa fie a In-
treba pe stapinul mosieT si, de
vor fi eT trebuitoare, le va cum-
para, iar cind nu ar avea tre-
buinta atuncT O. fie volnic a o
vinde cur ar vrea si cel ce ar
cumpara casa sail dugheana, tot
acel pret sá dea stapinuluT mo-
sieT, nu mar mult. Dar si t'ir-
govetil acestia, datorT sa fie la
vreme ca sa-1 plateasca bez-
manul l'ara nicT o pricing. Dar
dupg aceastg tocmealg, rugin-
du -se tirgovetiT ca sg li se
faca prin scris intaritura gos-
pod, pentru aceia lata prin a-
ceasta carte a DomnieT-mele
intarim numitilor tirgovetT cre-
stinT, armenT, jidovT, ce se vor
aduna cu locuinta la acest tirg
ca dupg asezarea i tocmeala ce
a avut cu D-luT Stolnic Ionitg
Basota, stapinul mosieI de a-
cum inainte si in vecT sa se
urmeze la toate dupg cum se
cuprinde la aceasta scrisoare si
sa stApAneascä fieste carele, cris-
mele i velnitele ce vor face
intru acest erg si dindu-sT
bezmanul numaT pe cele ce
se arad. la scrisoarea de toc-
mala cu mal mult sa nu fie
suparatT niel D-luf Stolnicul
Ionita Basota, nid fili saT, niel
altiT sa nu poata strica aseza-
rea si tocmala ce a facut de
bung yola sa, nicT s'adauge vre
o data mal' mult de cat se
aratgprin scrisoarea de tocmall
si din afarg dintr'acele pome-
nite. Inca pentru scoala i in-
vatatura coplilor, ce vor avea
crestinif intru acest erg, sa. nu
www.dacoromanica.ro
340
fie supgratI cu bezmanul nicI
cit de putin de catre stapinul
mosid. Ce dar intgrim Dom-
nia mea toate cele de mal sus
aratate, ca sa se urmeze pre
deplin de a pururea cum se
cuprinde la aceasta carte.
1780, August 8.»
Indata dupa infiintare, tirgul
oldanesti incepu a creste cu
pasT repezT, ajutat i prin inun-
darea ce suferi tirgul Bala, din
revdrsarea MoldoveT. TirgovetiT
de aci se mutara in Falticeni,
rinde se asezasera autoritatile
nouluT jud. Suceava.
La inceput tirgul oldanesti
era numaT pana pe unde se in-
tilneste acum strada Sf. Ilie cu
strada Botosanilor, salí, dupg
cum se mal zice, pana la res-
pintenea cea mare , pe unde tre-
cea hotarul mosiel oldanesti.
In jurul tirgulur se aflati ur-
mgtoarele sate si mosiT Brosteni,
astäzI ulita BroscarieT, Tim-
pesti, acum strada si satul Tim-
pesti, intre ele Pädureni si maT
la deal Buciumeni, Falticeni-
Vechi si in sfirsit la vale, Sol-
danesti.
Intinzindu-se tirgul si din-
colo de hotarul mosiei olda-
nesti, pe mosiile Timpesti si
Falticeni-VechT, incepura a se
isca neintelegerT intre ceT treT
proprietarT marT, Spät. AndreI
Basotd, Logofgt.11 Const. Bals
si Caminarul Ciurea de o parte
intre Basota si tirgovetr de
alta, pana ce in 1809 se por-
riese judecatile. In 1825, Mart
5, Divanul, in cap cu Mitropo-
litul Veniamin, face anafora
catre \roda Ion Sandu Sturdza
In pricina tinguireT SpataruluT
AndreT Basotg... «pentru strim-
batatea ce din nenorocirea sa
ati patimit in curgerea anilor
trecutT, de la anul 809, de
cind cu nedreaptg impresurare
s'ati fost luat de sub a sa
FALTICENI
stapinire Tirgul $oldanesti, ce
se zice Falticeni, de d-luI Lo-
gofatul Constandin Bals, sub
cuvint ca s'ar fi aflat plata
tirgulur pe hotarul megiesiteT
mosil Falticeni, pe care o
fost luat d-luT de la baronul
Tuduri Musteata, apoT in urma
s'ati luat tirgul de d-lur CA-
minariul Ciurea, sub cuvint ca
ar fi pe hotarul mo$ieT sale
Timpe$ti ; i in prilejul stapt-
nirer d-sale Caminarulur in
curgere de 14 anr, silit
d-lur Caminariul. a adäugi in-
tinderea erguid pe trupul mo-
$ier sale Timpe$ti fära a avea
putere data de la stdpinire a
intemeia tirg pe mosia sa, $i
ca. dupd ce acum in lumina-
tele zilele inaltimer Tale s'al'
descoperit adevarul impresu-
rarir, dindu-i-se dupa dreptate
tirgul iardsr subt a d-sale sta-
pinire, din pricina ca, o bucatä
de mahala $1 o mica uli0 aa
ramas cu intindere de erg pe
hotarul mo$Ier sale Timpe$ti,
pricinuindu-r multe pagubirr $i
supararr, luind ruar tot avu-
tul de la cer ce vin cu lucrurT
de \d'izare la plata tirgulur,
bez alte pagubirT, ce i s'ar fi
pricinuind despre capitanir
gulur i zapcir ispravnice$tr;
cacr la toate iarmaroacele $i zi-
lele de erg, oamenir Camina-
riulur, la intrarea celor ce vin ca
sa faca ali$verisul, dat ade-
tiul pe toata, marfa ce ari in
träsurile lor. Osebit ca despre
locuitorir tirgoveVI ar fi pati-
mind multa strimbatate,
pagubire, dupa scrisorile ce ati
ci$tigat la mina lor, de la
bunul dumisale, in vremea a-
$ezarir tirgulur, $1 carte de in-
tariturile de la Const. Moruzzi-
Voda, i ca, in Ioc de fotos,
d-/ur alta nu cunoa$te de cit
paguba venitulur mo$ier sale,
$i zdruncinarea starir d-sale...*
FALTICENI
continul anaforaua ard
tind cu de - amAnuntul acuz5.-
rile Jul Basad i indreptdti-
rile proprietarilor vecinT i t'ir-
govetilor, incheind la sfirsit prin
a da dreptate lui Ba$ot5. : cSi
d-luiCdminariul nu poate a
intemeia erg pe mosia sa sub
cuvintul hrisovului Domnaluí
Scarlat Calimah Voevod, cAcT
acel hrisov 1-at fost cistigat
d-luT, in vremea cind d-lui
luase Cu impresurare vatra
guita ce este mosia jAluitorului
boer, i pentru aceasta ulita ce
aa deschis pe hotarul mosillor
sale Timpesti i Fdlticeni,
se socoteascd ca o mahala a
tirguluT, neavind driturile a-
cele hArdzite cdtre j Aluitorul
boer, nicT poate da zminteala
intre privilegiurile pdmintes ti
unuT megies, ce are privilegia
mal invechit, i niel poate
mult a avea voe, de a slobozi
locuri de case i dughenT cum
pentru Tarmaroacele i locul
Tarrnaroacelor.
In urma acestei anaforale,
Vorld, la 2 Martie, 1826, VA-
zind cA niel tirgovetil din t'ir-
gul Solddnesti, ce se zice Fdl-
ticeni, nu pdzesc «indatoririle
cuprinse prin acele ponturT, pre-
cum locul unei binale sl fie
numaT 15 stinjenl in lung $i in
lat, cit a cuprinde binaua uneT
case; el din potrivà aa cuprins
fieste-care cit aa vrut, asemenea
pentru coaIá, in loc de a
avea o casa mica ca si cele-
l'alte case, el aa flcut trei sea
de piatrd, asemenea ati urmat
din potrivd i cu ingrAditurile
ce aa fácut pe locurT sterpe,
cit si cu vinzdrile locurilor
a caselor fArd $tirea stdpinuluT
mosieT cu indestuld pdgubire,
pentru aceastd dar, de vreme
ce eT insu$Taa anerisit alcdturirea
lor, ce ati fost fácutä cu bunul
d-sale SpdtaruluT, urmind la
341
toate din impotriva precum se
aratd maT sus ; ~irle acea scri-
soare de invoeald ca o hirtie
albd. .» i insdrcineazd Divanul
de a face un non aranjament,
prin care impAcind interesele
reciproce s5. se stingd toate
neintelegerile.
Divanul, conformindu-se in-
sArcindrir, pi-in anaforaua din
29 Martie 1826, face noul asez5.-
mint intre tirgul Fdlticeni
tirgovetT.
Asa dar, in luna Martie a
an.11ui 1826, se schimbà ofi-
cial si cam pe nesimtite nu-
mete orasulut olddnesti k FA/-
ticeni.
Prin noul aranjament se in-
datoreazd tirgovetiT sd pláteascd
proprietaruld Basotd cite: 30
parale de vadra de rachiu
5 parale de vadra de vin, cite
30 parale de vadra de rachia
saa horilcd $i 5 parale de vadra
de bere ce se vor fabrica in
velnitele din localitate. Orinda
dohotuluT apartine stApinului tir-
guluT, cdruia i se mal plAtesc cite
o Id') e an pentru fie-care dughea-
nd la ulit5.; iar cosebitbezman pen-
tru locul dughenelor sd nu fie
volnic a lua de la Pentru
casele de la mahala s5. dea c2
leT pe stinjen de fatd cit va
tine binaua case! $i lungul lo-
cului O. fie de 15 stinjenT, ;
iar pentru locurile sterpe ce ar
ocupa cine-va allturi cu binaua
s5. plAteascd 20 parale de san-
jen, pdstrind lungul tot de 15
stinjenT. FArd stirea stdpinului
mosiel, n'are voe nimenT sd facd
clAdire si nimenT n'are voe
Vinzd acaretele fárd sd-T facd
cunoscut. Pentru inlesnirea no-
roduluT i eftindtate, cdsdpiile sd
fie ne-oprite volnic fiind $i std-
pinul a tine scaune de cdsdpie.
Pentru vita mare sa se plAteascd
proprietarulul un lea, de oaie,
4 parale si de miel 2 parale.
www.dacoromanica.ro
leA Ll ICENI
La iarmaroace, negustorif strAinT
s5. plAteascd cite 40 parale
de toatd taraba, lar in zilele
de erg 20 parale. Pentru ceT
ce vor aduce cherestele i zahe-
rele de vinzare, sl dea 4 parale
de jug. SI se faca patru iar
maroace : la Sf. Die, la Sf. Du-
mitru, la meze PIrdsime si la
St. Gheorghe. (Acum se face
numaT cel de la SE lije). Tir-
govetif din mahala aa voe sl
tind pe itna dol bol si o vacd,
lar ceT de la ulitd un cal ; peste
acest numAr sl se plAteascd cite
un lea de vita mare. In fine,
cmahalif $i cotarif sd fie sub
ascultarea stdpinului 6'1-guita ; lar
folosnl de la aceste dona bresle
sA fie a bisericei din tirgo,
\roa loan Sturdza, la 6 Apri-
lie acelasT an intdreste aceste,
fácind osebire in acest chip :
«Ori-care ttrgovdt de la ulitd
saa de la mahala va vinde ra-
chia C.1 deridicata saü cu oca, sd.
dea stdpinului mosieT, cite 20
parale de vadrd, asemenea
vinzAtori E de vin sA dea cite 5
parale de vadrd ... si casapiT
sa plAteasca cite 6 leT pe lund
fieste care pentru trunchiul ce
va avea; stdpinul tirgului fiind
liber a avea ori cite trunchiuri».
Acest aranjament se urma,
Cu toate gilcevirile necurmate
pana pe la legea comunald.
In condica liuzilor pe 1803
citim: Breslasii Armasului Ne-
cula din Fdlticeni: 3 filie Cu 24
leT bir pe an I» Tot acolo se
mal zice : «TirgovetiT crestini ot
FAlticeni a d-sale Banului Stefan
Basotd, ocupati ca lucrul pl-
ne-avind loe in destul,
In mimar de 43 liuzi pldtind
468 leT bit pe an.»
In Fdlticeni, se afla ascuns
Episcopul Gherasim in timpul
eteriel, cind,
cDin Slatina, venind grecif
FAlticenil ati prAdat.
 FALTICENI
Si 'napoT aa venit larl$1 Si
mal mult departat.»
La 1832, in Falticeni se afta
un vame$.
PartT din oras aa ars in 1787,
1820, 1865, August lo, 1868,
Mala 7, 1880, Aug. 25 si 1887,
Tulle 21.
Fälticeni, sta fie de dr. d. f., jud.
Suceava, pl. Moldova-d.-s , com.
Falciceni, pe unja Dolhosca-Fal-
ticeni, pusa in circulatie la io
Oct. 1887. Se afta la 11.5 kil.
de Basarabi, statia vecina. $i la
432 kit. de Bucure$ti.
Inaltimea d'asupra
m'axil de 27 tnUo.
Venitul acestel statiT pe alul
1896 a fost de 338286 leT, 90
banT.
Fälticeni-Vechi, sat, pe mosia
cu acela$T nume, judetut Su-
ceava, comuna Opri$eni. A$e-
zat pe coasta dealuluT Corne$ti,
se intinde pana la bariera tir-
gului Faiticeni.
Are o populatie de 71
saa 239 suflete, din carT ¡19
barbatI $i 120 femeT (2 straini).
Locuesc in 62 case.
Contribuabill sunt 75.
Vatra satuluT ocupa 43 falcT.
Are o biserica, cu hramul Sf.
VoevozT, zidita de Alexandru
Ciurea in anul 1849; e deservita
de preotiT din ora$ul Falticeni.
Scoatele din tirg servesc $i aces-
tul sat.
LocuitoriT 11-aa rescumparat
locurile din vatra satuluT, de la
fostul proprietar, decedatul Du-
mitrache Canta.
Drumurile sunt : la Falticeni
(bariera SuceveT) i kit. 200 tn.,
$i la bariera Falticeni-VechT 500
tn. Cotul Opri$eni formeaza
aproape un sat.
Origina i vechimea satului
se constata din urmatorut zapis
de vinzare:
www.dacoromanica.ro
842
Noi Stefan Vuevod
Cu mita lul Dumnezeii Doran Tira Mol-
dovel. Facem tnstiintarc ca aceastä carte
a noasträ tuturor cine pre dinsa va cauta,
bah citindu-se tul va ami, precum ail
venit inaintea noasträ Inaintea tuturor
boeritor nostri al* Mol dovel, Neacsa, Tata
Hanäl, de a el bunä voe, de 'limen'''. si-
litä, nici asupritä i ad vindut a sa dreaptä
ocinä, din uricul Latliul eI lianäi un sat pe
Somuz, anume Fálticcui, linde ail fost
Stan Pintice. Acel sat 1-ah vindut ea
credinciosuld J'ostra bolar, tul lsac Vis-
ternicul, drept 200 zlotl W1-fresa, si
s'ah sculat credinciosul nostru bojar Isac
Vistemicul, si ah plait toff acei banl
de mal sus scrisl 200 zlotl In minile
Neacsel, fata Hada', si dresurile ce ad
avut tata eI Hanäi pe acel sat Fälticeni
de la unchil nostri Ilies Voevod si de
la Stefan Voevod ea tila le-ail dat iartisl
durnilor-sale lul Isac Visternicul, dinaintea
boenlor noftri. i dupä aceia Tarist
veuit Inaintea noastel, si I uaintea boerilor
nostri, Marusca, fata Mihulul Logofitul
nepoata popil Iugdi, i Dragos Stiinitescu,
feciorul NanuluI, iarkY de a lor bunä
voe, de 'limen.'" silitl, niel asuprifi, i ail
vindut a lor dreaptä ocinä dintru a lor
drept uric, din uricul mosulul Maruscil,
a popil higa' si din uricul a tatulut lteí
Drago, a Stänitesculul anume Nanul.
dresul ce ah avut el de lamosul nostru,
de la Alexandru Voevod, un sat anume
Buciumeni din jos de Rädäseni, acel
sat (-ah viuda el credinciosululboerulul
nostru Isac Visternicul drept 120 zloti
tätärestI, si s'ah sculat iar d-lut lsac Vis-
ternicul si sil plait acel bata de maY
sus scrisl o sutä (loa' zecl zlqi In ml-
mle luT Dragos Stänitescu feciorul
nula, i dresul ce ah avut Marusca
Drago s pe acel sat pe Bucimneni de la
mosul nostru, de la Alexandru Voevod,
tncti. 1-ad dat el In alinee lui Isac Vis-
ternicul, dinaintea noastril i dinaintea
boerdor nosiri, decl noI vazInd a tor
bunä invoialä i tocmealit ;:i plata deplin
asisderea si de la noI am dat si am
tntirit credinciosului nostru boer, d-luT
Isac visternicul, pe acele de mal sus zise
sate anume : Filticeni pe Sorauz, unde
ah fost Stan Pintece i Buciumeml din
jos de Ricilseni, ca sä-1 fie tul' de la
noi uric, lui si feciorilor tul, nepotilor
luI i stränepotilor tul i a tot neamulul
ha, ce se va alege mai aproape, neru-
suit nic o datii In vecI. i ar hotarele
a celar de mal sus scrise sate, A fie
despre toste pape dupi hotarele vechI,
pe ende a mai umblat din veac. i spre
aceasta Yaste credinta DomnieY mete de mal
FXLTICENI-VECI1T
sus scrise, no1 Stefan Voevod, si credinta
apreaittbitl fiitor Domniel mele Alexandra
Bogdan Voevoz1 si credinta tuturor
boerilor nostri a marl si miel. Iar dupi
a noastr t viati, cine va fi Domn Täril
nuastre, din fiil nostri, sail din neamul
nostru, sail orY pe cine D-zert va alege,
a fi Domn Tira Moldovel, sä nu strice
a noastri danie si intaiturä, ce mal virtos
A dea si A intimase, de vreme ce pi
noI am dat si am intait pentru a sa
credincioasä slujbl, si pentru ea' ah cum-
plrat pe al säl drepvI bata, si peutru
mal mare tärie si Intäriturä a tuturor
celor de mal sus scrise, am poruncit
credinciosuluI boerulul nostru, d-sale
tulul Logofát, sä scrie i a noasträ pecete
caro aceastä carte a noasträ sä o lege.
S'ah scris In Suceava la anul 6998
(1490) Mart. 15. S'ah ttlmicit de Gheor-
ghe Evloghie, dascdl, 1785, Iunie
Faltea este nume de familie
pe care-I gasim inca in juma-
tatea a II-a veac. XVI. (VezT do.
cum. din 1586, al man. Agapia,
in «Cronica Romanulni», de E-
piscop Methisedec, I, p. 217).
In judetut Suceava om t'alije
se nume$te orT-ce om care ma-
n'inca mult, care face foale, care
are pintece mare ; faltice saa
pintece e mal tot una. Lasam fi-
lologilor noSri sa se pronunte
daca se poate admite a satul
Falticeni i$T trage numele de
la acel Stan (poreclit poate alta-
data. Fältice) despre care vor-
be$te uricut de maT sus.
D-I B. P. Hasdea scrie in aceas-
ta privinta: «Daca numele ar de-
riva de la un Faltic, ar fi FM-
ticesti, nu Falticeni. Sufixul«en»
este topic, nu personal, $i indica
proveninta dintr'o localitate, al
careTa nume e cuprins in tulpina
cuvintuluT. Falticeni insemnea-
za ooamenT venitT din Faltier,
in tocmar ca IezenT, oamenT venitl
din IezT, etc.»
La 1803, Falticeni, a cliro-
suluT din Bucovina, numara 22
liuzI, platind 328 leT bir anual.
Printr'o carte din 1815, Mala
14, de la Calimach-VodA, se
Imputernice$te stapinirea Logo-
 FXNÄREgILOK (DEALUL-)
fatuluf Const. Bals asupra mo-
sieT Faldeen', tinutul SuceveT,
ce ail fost a supusului austriecesc
Teodor Mustadá.
Finäre§tilor (Dealul-), areal, in
partea de S.-V. a satului Ra-
faila, jud. Vasluirt. E acoperit de
viile locuitorilor, coboritori din
familia Fanärestilor, deunde si-a
luat numele si dealul. Aceste
vil produc cel mar bun vin in
aceasta localitate.
rárá.-Fund, lac, in jud. Muscel,
com. Juptnesti, pl. Riul-DoamneT,
intre DealulCruceT si Vatra-Sa-
tului.
Färi-Fund, lac, situat in par-
tea de N.-V. a comuneT Läpu-
sata, pl. Cerna-d.-s., jud. Vileea.
S'a numit ast-fel pentru-ca are
o adincime de 20m., Cu toate ca
suprafata '!este mar mica de 15
m. p. Se crede ca s'a format
inurma unuT cutremuur, care s'a
simtitdestul de bine in localitate.
Farca§a, com. rur., situata. la
S.-E. plaseT Muntele, spre V. si
la 69 kil. de Falticeni, jud. Su-
ceava. Se invecineste la E. cu
coi. Boroaia, de care se des-
parte prin mtntele Halluca; la
V., cu com. Calugareni, din jud.
Neamtu si cu Transilvania, hotar-
nicita prin Bistsita si munti; la
S., cu com. Galul si Pipirigul din
jud. Neamtu, prin muntele Ra-
zim si la N., cu com. Borca si
Sabasa, despartita prin muntif
Stejarul si Arsita-Unguralui si
piriul Toplita. Forma teritoriala
a comuneT e acea a unuf poli-
gon neregulat, inclinat de ambele
pard spre albia BistriteT, care
strabate de la N. spre S.-E.
Compusa din satele Farcasa, Pi-
riul-PinteT, Stejarul si Crapaturile,
Cu resedinta in salta de la care
si-a luat numele.
343
Are o populatie de 391 fam.
san 1551 suflete, 768 barbad
si 783 femei (7 izrailid).
tirt carie 92 persoane.
Sunt 6 comerciand; un me-
serias.
Are 5 biserici, deservite de
3 preoti si 7 cintaretT; o scoala
rurala mixta, Cu un invatator.
Budgetul comunei pe anul
1892-93 are la venit 6878 le!,
74 banT si la cheltuelf 6692 le!.
Contribuabilf sunt 370.
In com. sunt: 5 moriste ;
piue ; 6 circiume . fiintata in 1859, cu local pro-
Vite : 40 caT, 206 bof, 420
vacT, 5129 oT, 280 porci; Lo-
cuitoriT posea 8o stupT.
Altitudinea d'asupra mariT, in
virful munteluI Stejarul, e de
1347.9 m. E udata. de Bistrita
si piraele: Stejarul si Pinte!, GA-
ina, Soci, Cruce!, Farcasa, A-
rieT, Sacaturr si CrapatureT, cu
mica' lor afluend. Ce! mar In-
semnati munti a! comunei sunt: -
Stejarul, Obcina-Stejarulur, Cine-
iul, Tifla -Färcasi (i341 m.),
Virful - Scorusului, Virful - Tar-
nitelor (1261 m.); Arsita-Rea
(1230 in.) ; Dealul-Teiuluf (1162
m.); Virful-cel-Inalt (151 m ) ;
Tarnita (1086 m.) si Razimul.
Parte din mosie tine de Do-
meniul Coroanei ; iar partea de-a
stinga piriului Farcasa, cu satul
Crapálturile, tine de mosia sta-
tului Galui, din jud. Neamtu.
Suprafata teritoriala a comu
nef e de 13344 hect., din carT
12298 pädure, 117 cultivabile,
920 finat si restul neproductiv.
Improprietariti la 1864 si 1879
sunt: 5 fruntasT, 119 palmasì
si 92 codas'', stapinind 717 'bici.
Are o cale judeteana, ce duce
de la Piatra la Dorna si care
strabate com. pe o lungime de
12 kil. 300 m.
Färca§a, sat, pe Domeniul Co-
roanei (ocol. I silvic Maui), si
www.dacoromanica.ro
FARCASA
in com. cu acelasT nume, jud.
Suceava. Presarat pe tarmul
sting al Bistritei si in mg tot
lungul piriului Farcasa. Are 151
familii, saa 565 suflete, 297
barbad s'i 268 femeT, din carT
5 Izrailiti si 2 Turci. Locuesc
in 158 case. Contribuabilf sunt
133.
Improprietariti la 1864 51 1879
sunt : 4 fruntasf, 31 palmasT O
20 codasT, stapanind 192 falci.
Are o set:Jala rur, mixta, cu
2 un invatator plata de stat, in-
pria restaurat si Inzestrat cu
atelier, gimnastica, atenante,
mobilier, biblioteca, etc. de Ad
ministrada DomeniuluT Coroa-
neT. Frecuentata de 41 elevi,
din 117 bleti si 102 fete in vil.-
std de scoalä.
Sunt dota biserici: una nota,
cu hramul St. Nicolae, claditä
de locuitorf in 1852, restau-
rata radical in 1885 de Admi-
nistrada Domeniului CoroaneT,
care a inzestrat-o cu odajdiT si
toate cele necesare serviciului.
E deservita de un preot si tref
cintareti. In vechia biserica nu
se maT oficiaza fiind ruinata ;
despre ea se pastreaza urma-
toarea traditie : Pe cind ace-
ste locurT eraa acoperite de pa-
durf seculare, treT calugarf Strbi
se apucarä sa faca o biserica
nu ?risa ad, ci mal' la vale pe
un loc maT deschis. Cind bi-
serica lor fu abia terminata, un
vint puternic if zmulse acope-
ramintul, si-1 arunca pe locul
unde se afta acum. La o a doua
¡acercare, de a-si termina opera,
suferira acelasT accident. Atunci
stratnutat a. biserica pe locul u nde
tot cadea acoperamintul, lar
unde-T pusesera prima temelie,
infipsera o cruce de Usa ce se
vede si asta-z!.
Drumuri principale sunt : la
Stejar (2500 m.), la Crapaturl
 FARCW
(3900 m.) si la Piriul-PinteT
(370o m.)
In 1803, FArcasul, a Manas-
tire! Neamtu, numara 32 liuzi,
platind 584 lel bir anual, locui_
toriT avInd aceeasT ocupatie de
astAzT.
Farcasa, sat, face parte din com.
Buda, pl. Stanisesti, jud. Te-
cuciii. Situat la o distanta. de
2 kil. si 156 m. departe de cat.
de resedinta, in marginea de
S.-V. a com.
Are o suprafata. de 63 hect.
50 ariT si o populatie de 48 fa-
miliT cu 177 suflete. Sunt 32
contribuabilT. Stiti carte 12 bar-
batT, 2 femel, lo bAetT si 2 fete.
LocuitoriT sunt razes1 si stapa-
nesc tot teritoriul care este de
63 hect.
Färcasa, pÊrîü, jud. Suceava, iz-
voreste de s 113 Halauca, uda
teritorul com. FArcasa, pe o lun-
gime de 16 kil. si, dupa ce a
invirtit 4 moriste si a strabatut
satul de la care sT-a luat un-
mete, se varsa. in Bistrita. Are
de afluentT din dreapta : Pi-
riul-Mare, Piriul-Sec, Piriul-cu-
Siga, Piriul-TeiuluT, Piriul-Bon-
dreT si Piriul Slatina , lar de-a
stinga : Piriul ComoreT, Cela-
rul, Soldanul, Piriul - Repede,
IonTetrisor i Piriul-luT-Simon-
a Nitoael.
Farcasele sati Färcasul, conz.
rur., in E. plaser Ocolul, jud.
Rornanati, formatä din satele :
Farcasul-d.-s. (510 locui torT), Fax-
casul-d.-mj. (316 locuitorT) si Far-
casul-d.-j. (246 locuitorT), cite-sT
trele situate pe un deal, aproa-
pe de confluenta TesluiutuT cu 01-
tul, la 8 kit. depärtare, spre N.-
E., de Caracal. Altitudinea te-
renuluT d'asupra niveluluT mA-
rif este de 139 m.
Are- 282 familif, sau 1072 su-
www.dacoromanica.ro
344
flete, din carT: 552 b. si 55o f. ;
497 casatoritT si 375 necasato-
rit1; 37 stiti carte si 1036 nu
s ti u.
Sunt 226 contribuabili.
Budgetul com. pe 1886-87
a fost de 2776 leT la veniturT
si de 2753 leT la cheltuell.
BisericT sunt 2: Sf. Nicolae
(din 1879 si 1880) deservite de
2 preotT i 4 cintaretl. Sunt 3
circiumI.
In coprinsul comund este,
din vechime, o straja veche, nu-
mita. Lazaret, 2 magurT marl
si ruine din toate timpurile, dar
maT insemnat un drum de pia-
tra, care trece dinspre Stoe-
nesti spre Resca, facut, zice po-
porul, de Traian orT de Craint
de Rolla ca s'A se primble fil-
tre Carpati si Dunare. Or1-cine
admira temeinicia cu care a
fost lucrad aceastä cate de Ro-
mani, cale, care a ramas prin cur-
sul timpilor spre a ne amiati
de vigoarea strAbunilor. In is-
toria Tare!, aceastä com. e in-
semnan si pentru cä aci s'a nas-
cut Popa Stoica, numit din Far-
cas, vestit tovaras si mare general
al luT Mihaf-Viteazul. Casete luT
se aflati spre N. de nrcasul-d.-
mj., situate pe muchea dealuluf
matciT OltuluT-Vechiti, unde a-
cum sunt ridicate casete urma-
Olor luT.
Ffircasul, com. rur., jud. Roma-
nati. Vez! Farcasele.
Färcasul, sat, 'in jud. Dolj, pl.
Amaradia, com. AmAra.sti. Are
314 suflete, 16 r barbat1 si 143
femer. Locuesc in mo case, con-
struite parte din zid, parte di,
birne si parte din druetT (birne
nedungite). MaT toate casete ati
gradina lor.
In sat este o sudä mixta,
conclusä de un invad.tor, retri-
buit de stat; localul este in-
FÄRCAULUI (DEALUL-)
chiriat de comuna. In anul
1892-93, scoala a fost frecuen-
tan. de 34 copiT, 13 din Ama-
rAsti, 9 din Golumb, 7 din ar-
cas si 5 din Balean. Cu vir-
sta de scoall sunt 50 copiT.
tiTi carte 47 locuitorf, dintre
carT 7 femeT. In sat sunt 3 ma-
halale : Petrachesti san Golasei,
Plopul si Farcasul.
In mahalaua Ploput este o
biserica de birne.
Färcasul, maña/a, in jud. Dolj,
plasa Amaradia, comuna Ama.
Farcaul, mofie particulara, in
jud. Dolj, pl. Amaradia, com.
Amärasti. Apartine mosnenitor
nrcasenf.
Farcasul-de-Jos, catun, al com.
Farcasele, pl. Ocolut, jud. Ro-
manati, pe tarmul drept al a-
peT Oltetului si foarte aproape
de vArsarea sa in Olt. Are 6o
familif saii 246 locuitorT ; o. bi-
serica Sf. Nicolae, deservid de
preot si 2 cintaretf. Aci se
afta si o straja (Lazaret) din
timpul arjaliitor.
Färcasul-de-Mijloc, atto al
com. Farcasele, unde se afta
si primaria, pl. Ocolul, jud. Ro-
manati, la 8 kil. spre N.-E. de
Caracal. Are 70 familiT, san 316
suflete.
Färcasul - de - Sus, atroz, din
spre V., al com. Farcasele, pl.
Ocolul, jud. Romanati, la 8 kil.
spre N.-E. de Caracal si la 4
kil, de gara Romula. Are 120
familii i 510 locuitorT ; o bise-
rica, cu hramul Sf. Nicolae (1880)
deservitá de r preot si 2 din-
taretT. Aci se aflA mal' multe
magure.
Färca§ului (Dealul-), deal,jud.
 FARCAqANCA
Dolj, pl. A maradia, com. Bo-
dAesti, acoperit cu paclurI.
FArca§anca, mahala, jud. Dolj,
pl. Amaradia, com. AmArAsti,
satul AmArAsti.
Färcd§ani, sal, jud. Roman, pl.
Siretul-d.-s., com. Scheea, spre
N.-E. de satul Scheea si la o
departare de 4 kil, de el. Are
145 fama san 688 suflete, locu-
ind in i8o de case.
SU(' carte 14 persoane. Sunt
128 contribuabill.
Populatia acestul sat este a-
proape toatA compus5. din Un-
gurl (120 familiI, sati 480 sufl.).
Are o bisericA catolicA de zid.
Ungurif din acest sat tin de
parohia catolica Butea. Se face
bilciti in ziva de 18 Aug., cind
este si hramul bisericer catolice.
Färcä§e§ti, com. rur., din
Jiulur, jud. Gorj, situatA pe ses
si parte pe deal si in partea
dreaptä a riului Jiul.
Are o suprafatA de 1015 hect,
din care 200 hect. pAclure, 184
hect. izlaz, 66 hect. finete
565 hect. arabile.
Are o populatie de 182 fa-
nal, san 755 suflete, din cari
20 TiganY. Sunt 255 contrib.
Venitul comuna e de 1031
le! si 8o ball!, lar cheltuefile
de 1024 lei i 52 banI.
Locuitorif posedA : 6o plu-
guri, 61 care cu bol, 7 cArute
Cu cal; 481 vite mar! cornute,
78 cal', 611 porcl, 511 o! si
capre.
Comuna este compusl din z
cAtune : FArcAsesti-Birnici, FAr-
cAsesti-lVlosneni i ZAtreni.
Comunicatia in comunl se
face prin soseaua vecinall, care
o pune in legAturl la N. cu co-
muna Rosia, iar la S. cu com.
Valea-cu-Api.
Comuna are o scoall, frecu-
69628. Mareta Dialionar Geogroate
345
entatl de 34 elevi si 3 eleve,
din 38 inscrisI ; 3 bisericT de
lemn, de fie-care cAtun cite una,
deservite de 2 preotI si 4 cin-
tAreti.
In comunA sunt 2 circiumT.
Farc4e§ti - Birnici, clitun al
comunei FArcAsesti, din pl. Jiu-
luT, jud. Gorj, pe pal-tea dreaptl.
a Jiulur si la S. comunel Rosia.
Este cAtun de resedintA.
Are o suprafatA. de 350 hect.,
din care 70 hect. p5.dure, 84
hect. izlaz, 22 hect. fin*, si
174 hectare cultivabile.
Are o populatie de 68 fa.
mili!, sa.5 290 suflete, din cari
Ioo contribuabilI.
LocuitoriIposedl: 20 plugurf,
20 care cu bol, 2 cIrute cu
cal, 150 vite mar! cornute, 14
ca!, z i z o! i capre i 21 porcI.
Are o bisericá de lema, fon-
pl. datä la anul 1750 si deservitA
de preot i i cintAret.
Firca§e§ti-Mo§neni, celtun, al
comuneI FArcIsesti, din pl. Jiu-
luI, jud. Gorj, situat la E. cAtu-
nuluI de resedintA.
Are o suprafatA. de 335 hect.,
din carI : 6o hect. pA.dure, 6o
hect. izlaz, 24 hect. finete, 194
hect. arabile.
Are o populatie de 54 familil,
sati 190 suflete, din cari 20 li-
gan!. Sunt 55 contribuabill.
Locuitoril posea.: 21 de plu-
gurI, 22 care cu bol si 3 el-
rute cu cal ; 150 vite marI cor-
nute, 30 cal, 200 porcI, 200 o!
capre.
Comunicatia, in cAtun, se face
prin soseaua vecinall.
Are o bisericA de lemn, fAcutA
de locuitorI, deservia de un
preot si un cintAret.
Farimicioasa, coli,uT nisipoasif,
In jud. BuzAu, com. Goidesti, cAt.
IvAnetul, la capul poduluI B5.-
For..
www.dacoromanica.ro
FATAC1UNI
leanca. Din virful ei se desfA
surA o plAcutá privire.
Färtaiul, deal, numit astfel de la
fArtalurile de peatrA ce se fAcea0
mal inainte ala ; se intinde in
partea de E. a com. Cozmesti,
pl. Stemnicul, jud. Vaslui0.
virf de deal,
situat la N. de com. Gornetul-
Cuib, pl. Podgoria, jud. Prahova;
acoperit cu pAdure.
Fatachioaia, mofie, nelocuitA,
In jud. Ialomita, pl. Ialomita
Balta, com. Perieti ; are 3280
hect., din cari 3190 hect. bAltis,
pe tArmul sting al Ialomiter.
Fäticiunea, pirla, in com. rur.
Strimtul, pl. VAilor, jud. Mehe
di nti.
FatAciunea, vale, in com.. rur.
Strimtul, pl. VAilor, jud. Mehe-
dinti.
Fifáciunea-Mare, pise, la E.
de com. CiomAgesti, pl. Oltul-
d.-s., jud. Olt.
Ffitficiunea-Mare i Ffiticiu-
nea-Mici, vlicele, com. Cio-
mAgesti, pl. Oltul-d.-s., judetul
Olt, cari se vara in Cungrea-
Mare, pe tArmul sting in raio-
nul comuneI CiomAgesti.
Ffitäciuni, sat, in jud. Tutova,
pl. Pereschivul, com. Praja, pe pi-
riul Pereschivul, spre N. de s.
Praja. Are 319 loc. (din carl
21 stia carte) si 81 case.
FAticiuni, deal, jud. Bacld, pl.
Siretul-d.-s., de pe teritoriul
com. SAcuieni.
Fitficiuni, molíe, in jud. Tutova,
pl. Pereschivul, com. Praja, pro-
prietatea statului, arendatA In
44
 PATICIUNT
ultimul period cu 3010 leT a-
nual.
Fäfáciuni, pddure, pe mosia cu
acelasT nume, jud. Tutova.
Fatuleasa, mofie, in jud. Buzdil,
com. sicdt. Calvini, a mosnenilor
Fdtulesti. Are 347 hect., din care
220 pAdure, restul arAturT, finea-
n, livezr, etc. E compusl din
sforile: FAtuleasa, Teisul si Si-
listea.
Ffiureasa, Pité, izvoreste din
jud. Dimbovita, dela com. Gura-
Ocnitei, trece In jud. Prahova,
printre cAtunele Pleasa si Tui-
cani si se varsd In Cricovul-
Dulce, pe tdrmul drept, in raio-
nul com. Moreni, pl. Filipesti,
jud. Prahova.
nurei, com. rur., In jud. Putna,
plasa usita. Este asezan pe
malul Putnef, pe drumul ce
merge de la Focsani spre Siret.
Tot pe ad i trece si gira din
partea dreaptb. a Putner.
Distanta de la resedinta sub-
prefecturd e de 16 kil., lar de la
capitala judetulur, de 8 kil.
Comuna Flurei se compune
din cAtunele : Balta-RateT, Bi-
zighesti, Fdurei (unde e si pri-
mdria comuner) si Precistanul.
Populatiunea comuner, dupA
cel din urmA recensAmint, e de
275 familiT, sati 967 suflete (504
bArbatT, 463 femer); sunt 392 ne-
insuratT, 59 vAduvr (i7 bArbatT,
42 feiner); 514 insuratI (229 bAr-
batr, 163 femer) ; 936 RominT,
12 Greci, I Bulgar, 5 UngurY
O 13 de diferite nationalitAtI ;
949 ortodoxT, 5 catolicT §i 13
mozaicT; 217 agricultorr, 14 me-
seriasT, 42 comerciantr, 8 pro-
fesiunl liberale, 69 muncitorr si
26 servitorr.
tin carte 120 persoane.
Case de locuit sunt 278.
846
Are o bisericA parohialA, cu
hramul SE Gheorghe. Comuna
vine in ajutorul bisericeI Cu 260
leí anual.
Este o scoalA mixtd, frecu-
entan de 19 bAttr, din 50 co-
pir (31 báetT, 19 fete), in virstA
de scoall. Comuna dá: o sub-
ventie scoaleT de 840 leT anual.
Sunt 227 contribuabill.
Budgetul comuner, pe anul
financiar 1893 94 a fost la
veniturr de 5857.50 leí si la
cheltuelT de 5853.96 ler.
Faurei, sat, In jud. Ialomita, pl.
Borcea, pendinte de comuna
Ulmul ; si situat pe partea de
N. a laculuT Mostistea, pe o
mica vale adApostin de unid
dealurr si la 2 kil. spre N.
de satul Ulmul.
Are 186 familiT, din carT 2 fa-
miliT de GrecT si 7 familir de Ti-
ganT, sali 704 suflete (240 bar-
batí, 208 femer si 292 coph).
Este o bisericA, deservin de
uti preot si un dascAl.
Vite : 420 car, 490 bol, 70
bivolI, 790 or, 9 capre si 410
rimAtorr.
Faurei, sat, la 2 kil. spre V.
de satul Surdila-Greci, jud. BrA-
ila, aproape de hotarul com. de-
spre Stembul. Acest cAtun era
situat mar nainte spre N., in locul
unde viroaga Flurei se uneste
cu Buzeelul-Sec. Are o bisericA
de gard, fAcutA la 1843 de locui-
torT, deservitA de un dascAl si un
paracliser si de preotul din sa-
tul Surdila-Greci. Suprafata ve-
trer satuluI e de 17 hect., cu o
populatie de 43 familir, sati 218
suflete (113 bArbatT, 105 femer,
82 cdsätoritT, 136 necAsatoritT).
tii.1 carte 5 persoane, nu stiti
213.
Sunt 39 case ; 2 circiumT.
Vite: 60 caí, 170 vite cor-
nute, 670 or i 8o rimAtorr.
www.dacoromanica.ro
FAUREI
Faurei, sat, in jud. Neamtu, com.
Budesti-Ghicdr, plasa de Sus-
Mijlocul, situat lingd dealul cu
acelasr nume ; este cuprins fil-
tre satele : Climesti, Itrimesti si
Tatomiresti.
Are o populatiune de 93 fa-
milia', san 434 suflete.
Numdrul contrib. e de 120.
In sat este x bisericd, cu 1
dascAl.
Numärul vitelor este de 410
capete, dintre carr: 105 bor,
39 vacr, 162 OT, 24 cal, 44 ri-
mAtorr, 28 juncr.
Faurei, critun, in jud. Putna, co-
muna cu acelasI nume, plasa u-
sita.este asezat pe malul Put-
ner, pe drumul ce duce de la
Focsani spre Siret. Este ame-
nintat vecTnic de inundatir. Are
1 bisericä parohiall, cu hramul
SE Gheorghe ; o scoalä mixtA,
frecuentan. de 19 copir, din 50,
In vIrstA de scoall.
Fiurei, stafie de dr. d. f., jud.
&M'a, pl. VAdeni, com. Sur-
dila-Greci, pe linia BuzAti-Ga-
lati, pusd in circulatie la 13
Sept. 1872. Se aflA pe aceastä.
linie 'filtre statiile Rosetti (lo.i
kil.) si Dedulesti (10.1). Este si
statie finall a linier FAurei-Fe-
testi. Inältimea d'asupra nive-
lulur mArir de 40m.62. Venitul
acester statir pe anul 1896 a
fost de 229073 ler, 85 banI.
Fäurei, parohie, ill jud. Putna,
comuna cu acelasI nume, plasa
usita., forman din cAtunele :
Precistani, Balta-Rater si Bizi-
ghesti. Are o bisericd paro-
hiald, Cu hramul SE Gheorghe,
In cdtunul FAurei si 3 filiale,
din carr: una in Precistani, cu
hramul Sf. Gheorghe, a doua
in Balta-Rater, cu hramul Ador-
mirea si a treia in Bizighesti,
tot cu hramul Adormirea.
 F.AUREI
nurei, deal, in ramura Clime-
stilor, situat lIngA satul cu ace-
lasT nume, com. Budesti-Ghicar,
plasa de Sus-Mijlocul, judetul
Neamtu.
nurei, mofle, jud. Braila, pen-
dinte de com. Surdila-Gaisean-
ca, proprietatea d-ner Elena Iz-
voranu, in suprafata. i600 hect.
si aducind un venit de 22000 leI.
nurei, viroagd, care pleacä de
lîngäriul Buzaul, din jud. Bu-
zaulur si care poartä numirea
de Culbacul in acest judet.
liara in judetul Braila traver-
sind mosia Vizireni, com. Strim-
bul, trece pe litiga satul Faurei,
apor schimba directia de la V.
spre E. si se uneste cu Buzeelul-
Sec, unde calca feratä Br6.11a-Bu-
zar' trece peste aceasta viroaga.
Buzeelul, ce trece pe litiga
satul Surdila-Greci, prin lacul
Bratesul, se numeste tot Faurei
de catre locuitorT.
nure§ti, com. rur., pl. Oltetul-
d.-j., jud. Vilcea, compusa din
patru cat. : Milesti, Fauresti, Pre-
otesti si Boghia.
Este situata pe valea riulur
Oltetul, la 46 kil, departe de
capitala jud. si la 20 kil, de a
plaser.
Are o populatie de 475 fa-
miliT, saii 1928 suflete, 1017 bar.
baT si 911 femer.
Locuesc in 535 case.
In com. sunt 4 bisericT : una
In cat. Milesti, fondata de Pro-
topopul Ivan Faurescu, la anul
1828; doua. in Fauresti i Bo-
ghia facute de lemn de satenT
si a patra in Preotesti, reedifi-
cata de D-1 M. Maldarescu, din
Dobriceni, la anul 1890.
Locuitorir se ocupa in mod
regulat cu timplaria, olaria, dul-
gheria i citr-va, cu rotaria. ET
desfac produsele muncei Ion
347
Craiova, Slatina, Dragasani
Balcesti. Parte din locuitorT sunt
mosneni, parte s'au improprie-
tarit la 1864 pe 315 hect. coala
dateaza in com, de la 1843.
ClAdirea e proprietatea com.
Se frecuenta de 43 copir, 41
baetT si 2 fete, din numarul de
238 copir, 132 baetI, 106 fete,
In virsta de scoald. tiu carte
150 bArbatT $i 4 femer. Cu in-
tretinerea scoaler statul cheltue-
ste anual 1200 ler.
Femeile se ocupa mult ca cul-
tura gindacilor de matase. StupT
cu albine sunt 20.
Tuicä se fabrica in termen
mijlocia pana la moo decal. a-
nual.
Toata com. en izlaz, tufaris
padure, etc., se urca la 3000
hect. pämint.
Prin com, trece soseaua ju-
deteana Horez-Bals.
Veniturile com. se urca la Fedele§eni, sat, in jud. Roman,
3544 ler anual si cheltuelile la
1923 leT. Sunt 290 contrib.
Com. Fauresti este brazdata
de dealurile : Lalosul, Capriori,
Stupinelor, Faguleti, Boghi si
Aninoasa si udata de valle: La-
losul, Laloselul, Fagalesi, Ostro-
vatul, Otaroaia, Aninoaset si
Ursoiujur, afara de riul Oltetul,
care udl partea de V. a com.
Se margineste cu com. ta-
sani-d.-j., Lalosul,
din jud. Dolj si mi com. Dicu-
lesti.
In aceasta com., se zice ca
s'ati fácut incercart de a se de-
schide mine de aur lingä Oltet,
In dreapta vailor Lalosul si La-
loselul, pe timpul ocupatiunel
Austriace 1730, dei nisipul
Oltetulur nu este aurifer.
nure§ti, sat, face parte din com.
rur. ca acelasT nume, pl. Olte-
tul-d.-j., jud. Vilcea. Are o po-
pulatiune de 1235 locuitorT (640
barbar, 595 femer). Ad i e o bi-
www.dacoromanica.ro
FEDELWIUL
serica de lemn, cladita de lo-
cuitorT.
Faure§ti, mahala, face parte
din com. rur. Ganesti, pl. Mij-
locul, jud. Vilcea. Are o popu-
latiune de 137 locuitort (64 bar
batT, 73 femer). Cade in partea
de N. a com. Are o biserica
fondata la anul 1847 de catre
repausatul Ghimpeteanu.
Fiure§ti, deal, in raionul com.
Fluresti, pl. Oltetul-d.-j., jud.
Vilcea, pe care se cultiva 79
hect. 51 50 arii vie.
Fiuroaia, mahala, iii jud. Me-
hedinti, pl. Motrul-d.-j. ; tine de
com. rur. Socolesti.
Fecioara, pisc de munte. Vez!
Panaghia, pise.
pl. Siretul-d.-s., com. Strunga,
spre S. de baile Strunga si la
o departare de 3. kil 500 m.
de ele. Are 79 familil, sall 365
suflete, din carT ZOO contribua-
bilT. titi carte 9 persoane. Sunt
91 case. Arco biserica de lemn.
Se lucreaza rotaria. Sunt 285
vite marr cornute.
Fedele§oiul saa Fedele§oiul-
Feteni, com. rur., pe riul 01-
tul, pl. Topologul, jud. Arges,
la 17 kil. de com. rur. Tigveni,
si la 31 kil. de Pitesti. Se compune
din urmatoarele sate : Fedele-
soiul-Feteni, Silistea, Goranul,
Lespezile, Racovita si Sticlaria,
avind peste tot 710 familiT, sau
3382 suflete, din carT 8o locui-
toa TiganT.
In com. sunt : 4 bisericr, din
carr 2 schiturr : schitul Fedele-
soiul si schitul Goranul ; o scoall
primará rurall.
Budgetul com. pe anul 1882
83 fost de 2294 ler, 34 batir
 FEDELIWIUL
la veniturr si de 2260 ler la
cheltuelf.
Dupa o publicatie oficiald
(1887), aceasta com. numara 295
contribuabilr si are un budget
de 5585 ler la veniturr si de
5166 ler la cheltuelr.
Numárul vitelor a fost in a-
nul 1887 de 716 vite marT cor-
nute, 13 cal, 417 or, 82 capre
si 416 rimatorr.
Prin teritoriul acester com.
trece soseaua Pitesti-Curtea-de-
Arges-Rimnicul-Vilcea, care se
terminä la podul de fer peste
Olt, la satul Goranul.
Fedelesoiul, sat, face parte din
com. rur. cu acelasr nume, in
jud. Arges, pl. Topologul, si-
tuat pe marginea Oltulur, peste
drum de orasul R.-Vilcea. Are
894 locuitorr; aicr este rese-
din ta primarier.
In acest sat este schitul Fe-
delesoiul, care depinde de Efo-
ria Spitalelor Civile din Bucu-
resti. In apropiere de sat se ga-
sesc ruine de cetAtT vechT, care,
impreuna cu cele de peste Olt,
jud. Vilcea, formati un sistem
de aparare in contra navalirilor
vrajmase.
Fedelesoiul, sat, face parte din
com. rur. Ciomagesti, plasa 01-
tul-d.-s., jud. Olt. Are o popu-
latiune de 231 loc. luat
numirea de la mAnastirea Fedele-
soiul, de care apartinea mosia.
Are o biserica, fondata de unul
Chiriac, din indemnul staretu-
luT manAstirer Fedelesoiul, din
lemnele ce se aflaa pe aci a-
tuncr ; mar in urma s'a repa-
rat de enoriasT.
Fedelesoiubschit, cu hramul S-ti!
Aposta, linga satul cu ace-
lasr nume, jud. Arges, pl.Topolo-
gulur, pe marginea Oltulur, in
fata orasulur Riumicul - Vilcea,
348
pendinte de Eforia Spitalelor
Civile din Bucuresti. Este re-
dus la biserica de mir, filtre-
tinuta de Eforie, avind dor ie-
romonahr, dor cintAretT si un
paracliser. In apropiere de a-
ceasta manAstire se gasesc ruine
de intariturr vechr.
Fedelesoiul (Vatra-Schitu-
lui-), cu trupul Runcul, mofie,
in com. Fedelesoiul, jud. Arges,
plasa Topologul, proprietatea E-
forier Spitalelor Civile din Bu-
curesti, pendinte de Schitul-Fe-
delesoiul. Are o intindere in
total de 9439 pogoane, din care
8000 pog. padure, si aduce o
arena anuala de 11350 leT.
Fedelesoiul-Feteni, com. rlir.
Vezr Fedelesoiul.
Fedesti, sat, in jud. Tutova, pl.
Tirgul, com. Banca, spre E. de
S. Banca, in marginea de E.
a jud. Are 373 loc. (din carT
36 stiti carte) si 81 case.
Fefelei, cdtun, al com. Mizil, j ud.
Buzar'; are 130 locuitorr si 20
case. Vez! Mizil.
Fefelei-Istäul, mo)sie, in jud.
Buzda, com. Mizil, cat. Fefelei,
despArtitA in 4 trupuri : Mares de
350 heet.,Brezeanul de 150 hect.,
Lungeanul de 150 hect. si Biserica
de 6o hect., mar toate arabile.
Fefelei-Istäul (Soreasca), mo-
fié, in jud. Buzda, com. Mizil,
cat. Fefelei ; are 350 hect., mar
toate arabile.
Feiuca, deal, jud. Bacaa, pl.
TAzaul-d.-s., de pe teritoriul
com. Slobozia-Luncani.
Felegi, mahala, din cAtunul Ve-
tisoara, com. Vata, pl. Vedea-
d.-s., jud. Olt.
www.dacoromanica.ro
FEREDIENI
Felesti, sat, compus numar din.
cite-va case, in jud. Roman, pl.
Siretul-d.-j., com. Brani ste ni,
spre N. de s. Branisteni.
Este asezat pe soseaua judeteana
Roman-Piatra I la o departare
de 7 kil, de orasul Roman.
Felesti, deal, in jud. Roman, pl.
Siretul-d.-j., com. BrAnisteni, spre
N.-S. de Branisteni.
Felig a, deal, in raionul com. Sin-
gerul, pl. Podgoria, jud. Prahova,
pe care se cultiva vie si sunt
livezT de prunT.
Feliga, 'laja, la S. de com. T'ir-
lesti, plaiul Teleajen, jud. Pra-
hoya, pe care se afld padure
si locurr de pasune.
Femeilor (Lacul-), lac, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Mirsani,
cu suprafata de aproape I hectar
continind peste.
Ferästraul (Her5sträul). Pen-
tru toate cuvintele cu aceasta
numire, compusele i derivatele
el, vezr litera H.
Ferburia, situata in com.
tefanesti, pl. Rlul-Doam n eT, jud.
Muscel.
Ferburia. Vez! Maioreasca,
dure, jud. Muscel.
Ferdinand, deal, in partea es-
tica a satulur Horodniceni, ju-
detul Suceava. Cultivabil.
Ferecati, numire ce purta com.
Vaideeni, jud. Vilcea.
Feredieni, com. rur., in partea
de N.-V. a comuner Deleni, pl.
Cosula, jud. Botosani, care se
compune din satele Feredieni,
Poiana si Unsa.
Teritoriul sau e accidentat,
 FEREDIENI
tormat din dealuri inalte pie-
troase i repezi, cum e Cer-
batoarea, care e continuarea dea-
lului Tencu$a, i vatinguste,
ocupat in partea de V. de pa-
durT, iar in partea de E. de se-
manaturT. Are o suprafata de
2590 hect. si o populatie de
240 familli, sail 941 suflete. Lo-
cuitoriT se ocupa pe Ruga agri-
culturá l cu caria $i rotaria.
Intinderea locurilor cultivate
e de Hilo hect.
Padurile ocupa tot terenul
com. $1. se intind spre S.-V. $1 S.,
avind o Intindere de 1287 hect.
Vite sunt : 416 bol si vacT,
98 cal-, 345 oT, 125 porcT. Locui-
toril poseda. 260 stupT cu albine.
Sunt 7 mori de apa pe plriul
Cerbatoarea.
Budgetul comunel e de 2 100
lei la venituri $i cheltueli.
In comuna'. sunt 2 bisericT
deservite de preot si 2 cinta-
reti ; i coala mixta, a comu-
neT, conclusa de i invatator $i
frecuentata de ro e/evT.
Sunt aci 29 olarT si 7 rotarT.
Feredieni, sat, in partea de S.
a com. Feredieni, pl. Co$ula,
jud. Botosani, situat pe coasta
de N.-E. a dealului Cerbatoa-
rea saa Gilgtitoarea. Acest deal
nu e declt continuarea dealului
Tencu$a, din com. Storesti $1
Radeni, de unde trece in com.
Deleni.
Mosia e a statuluT, Amasa de
la Grig. Krupenschl fdra urma$T;
are o Intindere de 2259 hect.,
din cari 1287 hect. paclure.
Comuna are o populatie de
119 familiT, san 471 suflete. Lo-
cuitoriT se ocupa, cu agricultura,
rotaria si caria.
AicT este resedinta comuneT.
Are o biserica, deservita de
preot i i cintaret ; r coala,
conclusa de un invatator $i fre-
cuentad. de io:elevi.
349
Vite sunt: 243 bol i vacT,
47 caT, 181 oT 118o porci. Locui-
toril aü 210 stupi cu albine.
Sunt 7 morT de apg. pe plriul
Cerbatoarea.
Satul e strabatut de o osea
petruita.
Cea mal* veche familie cunos-
cuta ca a stapinit aceasta mo$ie
este Lupu Krupenschi ; aceasta
se constata atit din testamen-
tul lasat de Grig. Krupenschi
cind a dat mo$ia manastirei
NeamtuluT, cit $i din inscriptiile
bisericei, despre care vom vorbi.
Biserica actuald din satul Fe-
redieni este zidita de Iordache
Krupenschi, dupa cum se con-
stata din inscriptia de deasupra
use din pridvor, Para insa a
pune data. Se constata Insa, de
pe o piatra mormintala din bi-
seria, data aproximativa a ree-
dificAreT:
Sub aceastii. piatrit sunt oasele
1111 Lupu Krupenschi Stolnic
si a sotiel sale Safta Cuzoia, care atire-
posat la veletul 5775, Genar 2, lar repo-
satul la 1770 April 23, cum i viata sa
a fost 73 anI, a aror oase adus
de la alte bisericI de mine Iordache
ICrupenschi, fiul lor.
Inainte de cladirea acestel bi-
serici fusese alta, dupa cum pro-
beazä locul bisericei $i semne
de morminte, In partea de N. a
actualer biserici.
O cruce aflata In actuala bi-
seria. poarta, inscriptia :
Logoritul Grigorie Krupenschi,
ceasa alai' cruce, lemnul este foarte
vechirt, de la biserica din satul Feredi-
eni din vremea bunulul metí vornic Lupa
Krupenschi, care acum s'art ferecat cu
argint de cutre mine In anul 1865, Mar-
tie 25, spre vecinica pomenire a sa a
tot neamul
Aceasta probeaza existenta
uner alte biserici In Feredieni,
care ca timpul $i din cauze ne-
cunoscute s'a desfiintat. Crucea
despre care am vorbit e lucrata
www.dacoromanica.ro
FERESTI
in diamante, asemenea, in ge-
nere, toate podoabele bisericei
sunt lucrate in aun i argint $i a-
ceasta dovedeste bogatia ve-
chei biserici.
MaT sunt in biserica din Fe-
redieni treT siragurY de monee
vechT de aur, de argint l de
arama : franceze, belgiene, ger-
mane, grecestr etc., intre cele
mal vechi sunt din : 1091, 1627,
1753, 1761, 1594, 1596, o me
dalle veche cu inscriptia : «Da-
cia Lito», o icoana cu inscrip
tia: «Das ist Gotes lamb vielx
der veed sunt tergt Jonn«.
chipul unuT miel $i multe al-
tele.
Feregai. Vez! Tirsa, jud.¡Vilcea.
Feregi, poianü, la N. comuneT
Bu nesti, pl. Ocolul, jud.
Fere§ti, con rur., in partea de
S. a pla$ei Mijlocul, jud. Vas-
la distanta de 13 kil, de
la ora$ul Vasluiti $i de 17 kil.
de com. rur. Codlesti, situata
pe valea dintre dealurile Za-
podeni, Dane$ti i Valea-Rea.
E formata din satul Fere$ti.
Are o intindere de 2907 hect.
din cari 228 hect. padure
2060 loe de cultura, finat i ima$
ale proprietateT, iar 619 hect.
ale locuitorilor, cu 4 hect. vie.
Populatia este de 332 familiT,
sail 966 suflete, din cari 6o fa-
mita' de Tigant, 5 familif de Evrei.
Pamintul e de calitate buna
$i produce tot soiul de cereale.
Are o biserica de valltucT
vechie de 90 anT, deservita
de I preot $1 2 cintareti ; o
$coall, infiintata la 1865, frecu-
entata de 35 elevi; dota morT :
una de vInt, lar alta cu aburi ;
2 iazuri ; 2 cri$me.
Comerciul se face de JO per-
soane.
Numarul vitelor e de ¡752:470
 FERWILOR (DEALUL-)
vite marT cornute, 1060 of, 72
cal si 150 rimatorT.
Budgetul comunei e de 2310
lef la venituri si 2306 leT, ¡o
batir, la cheltuelf.
Sunt 159 contribuabili.
LocuitoriT posea : 30 plugurf
si 70 care cu boT, 8 plugurl si
16 cArute Cu caí.; 140 stupf.
Fere§tilor (Dealul-), a'eal. Vezi
$uranestilor (Dealul-), com. DA-
nesti , plasa Mijlocul, judetul
Ferica, deal, acoperit de pAclurf
si pásunf, in com. Ruginoasa,
jud. Suceava.
Fericea, vdlcea, in jud. Teleor-
man, pl. Teleormanuld. Ince-
putul el este de pe izlazul din com.
Slobozia-TrAsnitul, de unde se
coboarl la TatAresti-de-Sus
se termina in valea Teleorma-
nutuf, la com. TAtAresti-de-jos,
la hotarul despre comuna U-
dupul.
Ca pe toate valcelele din a-
ceastaplasA, pe timpurf ploioase,
se formeaza ptriiae. Cel de pe
valea Fericea se scurge in riul
Teleorman.
Ferichidoaia, pddure, supusa
regimuluT silvic, com. Racovita,
pl. Riul-DoamneT, jud. Muscel,
In intindere de 200 hect. Esente :
stejar, fag, carpen, jugastru, fra-
sin, plop si salcie.
Fericile, deal, in jud. Nearntu,
pl. Piatra-Muntele, com. Dobreni,
situat pe mosia Almasului.
Fericilor, (Poiana-), poiand,
jud. Neamtu, 1. Piatra-Muntele,
com. Dobreni.
Feriga, poiand §i coastd de deal,
jud. Muscel, pl. Riurile, com.
Cotesti.
www.dacoromanica.ro
350
Ferigele i Poiana - Lunga,
munir, proprietaV ale statului,
pendinti de Episcopia Arge-
suluf, in jud. Muscel ; s'ají aren-
dat pe periodul 1888 93 Cu
1450 lef anual.
Fermecatul, ostrov, pe Dunare,
In jud. Ialomita, pl. Borcea, com.
Cocargea.
Fermecatul, pddure, in ostrovul
co acelasf nume, in jud. Jalo-
mita, pl. Borcea, com. Cocar-
gea ; are 50 hect. Esente salcie
si plop. Este la Io kil, de satul
Cocargea.
Feroagele-Dealul-MiriI, trup
de padure, al statultif, in intin-
dere de 302 hect., care, impre-
una co trupul Turtureaua, for-
meaza padurea Bunesti, pendinte
de com. Bunesti, pl. Ocolul,
jud. Vilcea.
Feroiul, lac, in jud. Ialomita, pl.
Talo mita-Balta, in apropiere de
satul Iazul.
Ferul (Fierul). Cuvintele cu a-
ceastA numire, compusele si de-
rivatele el, stint trecute la si-
taba Fie.
Fe§tilele, iezere, jud. Braila, si-
tuate in ostrovul Tapa, intre ca-
nalete Munusoaia si Vilciul, la V.
de cat. Nedeicul, din com. Ber-
testi.d.-j. In ele se varsa pri-
valul Maracinele.
Fe4ca-Mare, virf de munte,
jud. Bacati, pl. Trotusul, com.
Hirja, care face parte din vira
Oituzului.
Fe§ca-Mare, j ud. Sacad,
pl. Trotusul, com. Hirja, care
ese din muntelePaltinisul si Fe-
ca, se incarca cu Fesca-Mica
si se scurge d'a stinga Oitu-
FETEI (PIE'FRELE-)
zuluI. In tot cursul &da pAstreaza
directia N.-V. spre S.-E.
Fe§ca-Mick piriiaf, jud.
pl. Trotusul, com. Hirja, care
este tributar piriiasului Fesca-
Mare.
Feteciul (Odaia-luI-Fetecät),
vale, in jud. Buzäu, com. si cat.
Piclele. Se scurge in Valea-Pi-
clelor.
Fetel (Crucea-), loc izo/al, 'filtre
muntif Coriiul i Zanoaga, din
jud. Buzail, com. Goidesti, in-
semnat co o cruce de lemn in
amintirea une' fete, care intrase
in ceata de haiducT a tul' Gheor-
ghelas si care a fost omorita
aicf de potera.
FeteI (Dealul-), deal, in jud.
Tulcea, pl. Babadag, pe terito-
riul com. Bas-Chioi i anume pe
al cAtunutuf sari Cineli ; este o ra-
mificatie de N. a dealului Ciz-Ba-
ir ; se intinde spre N., avind o di-
rectie generala de la S.-E. spre
N.-V. ; se intinde pana in riul
Taita si satul Cineli, brazdind
partea de V. a pl. si a com.;
este acoperit cu putine pacturi
si pe la poale cu pAsunf si
flete.
Fetei (Izvorul-), izvor, in jud.
Buzlii, com. Chiojdul-din-BIsca;
izvore;te din muntele Monteo-
rul si se scurge in Ad ffisca-
ChiojduluT.
Fetei (Lacul-), lac, in jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-mj., com. Livezile ;
nu are scurgere si se formeazA
din plof.
Fetel (Movila-), inovild, la N.
E. de com. Piatra, pe dealul
CAlmatuiuluf, jud. Teleorman.
Fetel (Pietrele-), sat, in jud.
 VETEt (PlETRELE-)
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, cdtu-
nul com. Jitia. E asezat in par-
tea de N. si V. a com., la poa-
lele muntelui Pietrele-Fetel, pe
riuletul cu acelasT nume, la 3
kil. spre N.-V. de cat. de re-
sedinta. Jitia ; eo diviziune a
cat. Necule.
Fetel. (Pietrele-), munte, in jud.
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com.
Jifia, cat. Pietrele-Feter, unul
din cele maT inalte virfuri din
jud. R.-Sarat (I280 m.) ; e aco-
perit Cu padurT ; frumusetile
sale ati fost descrise de A. L
Odobescu, in cartea sa : cPse-
udo-Kynegeticos».
Fetel (Pietrele-), phig, in jud.
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com.
Jitia ; izvoreste din muntele cu
acelasT nume, udä partea de
V. a com., trece prin cat. Pie-
trele-Fetei, si se varsa in piriul
Necule ; dupä un curs repede
zgomotos, !caer se lovete de
paretif ceT inaltr al muntilor,
carT '1 inchid de amindoua par-
tile.
Fetef (Plaiul-), ramifica/le din
tnuntele Virful-RipeT, in jud. Bu-
zäti, com. atina, avind izlaz si
padure.
Fetei (Polana-), loc izolat, in
jud. Buzaa, com. Gura-Aninoa-
seT, d'asupra mucheT Ratestilor.
Fetei (R1pa-), munte, in jud. Bu-
gil, com. Catina, cat. Pasaroiul,
avind in partea de E. un imens
precipitiu, numit Virful-RipeT-
Fetel.
Fetef (Ripa-), pridure, in jud.
Buzaii, com. Catina, cat. Pasa,-
roiul ; face un corp cu Valea-
Sea&
Fetel (Valea-), vale, in jud.
851
Dolj , plasa Ocolul, comuna
Preajba.
Fetei (Valea-), vale, in jud. Fetelor (Mägura-),
Dolj, pl. Ocolul, com. Balta-
Verde, peste care trece limita
de la N. a comunel catre com.
Craiova.
Fetel (Valea-), vale, jud. Pra-
hoya ; din poalele de N.-V. ale
muntelui Dutca, face o mare
curba spre S., ia apoT directia
de la E. spre V. si se varsa in
riul Prahova, pe tarmul sting,
la N. de cat. Busteni.
Fetei (Valea-), hito:- de afta
mineralei in jud. Prahova, pl.
Pelesul, com. Predealul, cal. Bu.
steni, pe Domeniul CoroaneT,
in apropiere de gara Busteni.
Apa sa contine pucioasd. Izvo-
rul e situat pe loe ses.
Fetei (Virful-Ripef-), peia'ure
In jud. Buzar', com. atina, cal..
Pasaroiul; face un corp Cu Va-
lea-Seacd.
Fetele, deal, jud. Dolj, pl Oco-
lul, com. imnicul.
Fetele, trío de ntofie nelocuit,
proprietatea fratilor C. si Gr.
Oldnescu, pendinte de com.
Blejesti-Neamtu, jud. Vlasca, pl.
Glavaciocul ; situata pe apa Gla-
vaciocul, d'a dreapta si de a
stinga luT ; suprafata totala este
de 755 hect. ; se arendeazd cu
mosia Neamtu salí Blejesti.
Fetele-Mar!, culme de munte,
jud. Putna, din care izvoreste
Fetelea, kit; in jud. Ialomita, pl.
Borcea, com. Dichiseni, in in-
sula Balta.
Fetelor (Mägura-), mdgurd,
www.dacoromanica.ro
1ETE7rI
pe mosia statuluT Beiul-S-ta-E-
caterina, jud. 1 eleorman.
tnligurd,
pe mosia ovAresti, jud. Tele-
orrnan.
Fetelor (Movila-), tnoviM, in
jud. Dolj, pl. Cimpul, com. Pis-
cul.
Fetelor (Movila-), movild, in
jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta,
lingä satul Luciul.
Fete§ti, com. rur., in jud. falo-
mita, pl. Ialomita-Balta, situata
in partea de S.-E. a 1)140, filtre
comunele Dudesti i Stelnica.
Teritoriul acesteT comune se
intinde din Dallare spre V.,
prin insula Balta si cimpia BA-
raganulul, pe o suprafata de 7000
hect., din carf 5000 hect. bal-
tis si padurT in insula Balta,
too hect. izlaz i tgoo hect.
pamint de cultura pe BArAgan.
Moia este proprietatea sta-
tuluT i inainte de secularizare,
apartinea Episcopier BuzauluT;
pe periodul 1883-1893, s'a
arendat cu suma de 22530 leT.
Thipa legea rurall din 1864,
sunt improprietaritT pe mosie
141 locuitorT si dupa legea din
1878 s'ari mal improprietarit II,
iar fara proprietatT se maT afla
77 locuitorT.
Comuna este udata de Du-
Borcea si de lacurile :
Brinzesul, Oborul, Zatonul, Pot-
coavele, Cinurile, Codescul, Ca-
iafa, Catinul, Popaslicul, Muta,
Risipitul ; apoT de bratele
(privalele): Aramile, Aramile-
Vechi, Adincatura, Varsatura,
Sindiorul, Scortul, Venga, Za-
valul, Varsatura-Sapata, Portita,
Motirtia,Privalele,Cotarca,Strim-
bele, Hottil i Chiriac.
Se compune dinteun singur
sat, situat pe tArmul sting
 FETE$T1
Borcii, pe o mica lunca sub
coasta BaraganuluT i spre E.
de satul Dudesti, de care este
lipit. Ala este o statie tele-
grafo-p ostala, infiintata la 1892
al carut venit pe anul 1896
97 a fost de lei 9322-65;
si resedinta primaria si a ju-
decatoriel comunale.
Populatiunea comuna (189o)
este de 218 familii, saa 1236
suflete, din carT: 676 barbatT
si 560 fema ; 1226 Romini, 3
Greci, 2 Rusi, 4 TurcI sii Bul-
gar ; 1232 crestinT ortodoxf
4 mahometanT ; 327 agricultori,
5 meseriasT, 12 comercianti, 13
profesiuni libere, 114 muncitori
si 29 servitori.
SU(' carte 588 persoane.
Vite: 1300 bol, 523 caT, 6700
of, 325 capre, 15 asinT, 154 bi-
voli si 598 rimatorT.
Comuna avea in 1886-1887
la veniturr 5279 lel si la chel-
tueli 4949 leT.
Sunt douä scoli, una de bletT
frecuentan de 29 elevl i con-
clusa de un invantor, retribuit de
stat i comuna si una de fete
frecuentan de 25 eleve si con-
clusa de o invantoare, retribuita
de comuna. Localul serveste
la amindoul scoalele si este con-
struit de comuna cu suma de
w000 lei.
In comuna este o biserica, la
care deservesc dol preoti
doi dascalT, retribuitI din bu-
getul comuna cu suma anuala
de 492 lel.
Pe teritoriul comuna trece ca-
lea ferata Bucuresti-Fetesti, cu
statia Fetesti, iar Ruga sat se
afla podul de fier peste Borcea,
al liniei ferate.
Fete§ti, sat, jud. Botosani, in
partea de N. a com. Satul-Bur-
dujeni, situat pe piriul Fetesti,
Cu o populatie de 245 familii,
set 429 suflete.
www.dacoromanica.ro
352
Vite : 6o vite mur cornute,
5 caT, 20 oi si 15 mascuri.
Sunt 13 stupT Cu albine.
In sat se aflä : 2 circiumi;
2 comercianti si 4 meseriasi.
Fete§ti, sat, cam in centrul com.
Badeni, jud. lasi, pl. Bahluiul,
spre V. de satul Scobinti ; si-
tuat pe dealul cu acelasi nume,
pe o intindere cam de 349 hect.
Are o populatie de 98 familii,
saa 463 suflete. Aci se afla o
velnin de fabricat rachia. Satul
e acoperit Cu livezi si vil, lar
in imprejur se aflä. pg.duri.
Numarul vitelor e de 3348
capete, din carf: 481 vite marT
cornute, 24 cal', 2788 °I si 59
rimatorT.
Fete§ti, stafie de drum de f er, jud.
lalomita, pl. Jalomita-Balta, cat.
Fetesti, pe linia Ciulnita-Fetesti,
pusa in circulatie la i Iulie 1887.
Se afta pe aceasta linie intre
statiile Elena (9.9 kil.) i Bor-
cea (7.6 kil.) De aci calea fe-
rara se bifurca spre N. formind
linia Faurei-Fetesti. Este la 88
kil. de Faurei. Inaltimea d'asu-
pra nivelului mariT de 61 m.
ro. Venitul acesta statii pe a-
nul 1896 a fost de 104525 la,
8o banT.
Fete§ti, deal, pe care e situat
satul Fetesti, com. Badeni, pl.
Bahluiul, jud. Iasi.
Fete§ti, fost schit de calugarT,
jud. Botosani, asezat in padure
si pe virful dealului Grigoreni.
Biserica e facutd de Scarlat Mi-
clescu, pe locul una alte biserici
vechT, despre care nu se stie
cind a fost fondan. Schitul as-
tazi este nelocuit de calugarr.
Fete§ti, pildure, forman din maT
multe trupurr, în jud.
pl. ralo mita-Balta, pe i nsulaBalta,
FE11WL
com. Fetesti, cu Ioo hect. E-
sente : salcie si plop.
Fete§ti, padure, in intindere de
500 ala, pe teritoriul cat. Gura-
Vaer, com. Cimpurile, pl. M-
brauti, jud. Putna.
Fete§ti,pirhg,Ljud. Botosani, vine
din satul Fetesti, com. Bur-
dujeni-Sat, de la V. spre E., pri-
meste in stinga Piriul-Porcului,
intra in satul G'rigoresti si se
varsa pe stinga pIrtulul Pietrosul,
pl. Siretul, com. Calinesti.
Fete§ti, pîruii, curge din Iazul-
de-la-Velnita, spre N., pe teri-
toriul satului Fetesti, com. Ba-
deni, pl. Bahluiul, jud. Iasi, si
se varsa in dreapta riului Bah-
luiul.
Fete§ti-Poiana-Cap§il, judetul
Neatntu. Vezi Letesti - Poiana
CapsiT.
Fetica, vdIcea, com Päulesti, pl.
Tirgusorul, jud. Prahova.
Feticiul, munte, in jud. R.-Sarat,
pl. Rimnicul, com. Jitia, in par-
tea de V. a com., inalt de 950
metri, vid principal din culmea
muntilor Necule ; este acoperit
in mare parte cu paclurT.
Fetifoiul, munte, in jud. Praho-
va, pl. Pelesul, com. Predealul,
ce serveste de limin intre jud.
Prahova si Transilvania, futre
valea RisnoaveI, piriul Predealul
gara din Predeal.
Fetigul, pirliaf, jud. Putna, format
pe teritoriul com. Mera, si care
se varsa in Milcov.
Feti§ul, pIruli, jud. VasluiU, izvo-
reste din Valea-Rusei, din com.
Bonsti, si se varsa in piriul
Velna, Ruga. satul Alexesti.
 ETITA
Fetita,pitig, izvoreste din Tencusa
si se varsa In Pirlul-SatuluT, com.
Storesti, pl. Cosula, jud. Boto-
sani.
Fetele, munte, in jud. Buzad, com.
Chiojdul-din-Bisca, jud. Buzad.
Are 1642 metri inaltime, i for-
meazà partea centrala si cea
mal importanta din catena mun-
Olor Siriul. Are pAsunT bune
padurT seculare de brad. Pe
dinsul este o casarle, ale carel
produse se vind In comert sub
numele de Penteled. Muntele e
proprietatea mosnenilor Chioj-
denT.
Fetele, deal, la V. de com. CA-
lugareni, pl. Cricovul, jud. Pra-
hoya.
Fetele, lac, In jud. Buzad, com.
Chiojdul-din-Bisca, in muntif Fe-
tele-SiriuluT. Consta din doua.
basinurT : u aul sec si attul plin. servita de un preot, un cintaret
Se crede a fi un ghetar. Lacul
are o suprafata de 300 metri
patratI, inconjurat de toate par- Feteni, mahala, in com. 11.11%
tile cu stIncl imense. In poalele
munteluT, de sub basinul laculuT,
ese pirliasul Mreaja. Adincimea
nu i s'a putut afla, din care
cauza, i se mar zice si Lacul-
Fara-Fund.
In jurul sati sunt multI vul-
turT, ceea ce face periculoasa
vizitarea sa, maT cu seama cind
el isT schimbä pende atacind
pe oamenT cu aripile ; din aceastä
cauza i se maT dà numele de
Lacul-Vulturilor. Legenda zice
ca vultdriT se aduna ad, in fie-
care primavara, ca sA bea apa.
sa. Intinereasca.
Petele-Cheilor, mun/i, la N.
muneT Calinesti, plaiul Cozia, jud.
cu directia spre S.-E., la
dittanta de 12 kil, de vatra co-
muner; se numesc ast-fel fiind-
ca. sunt asezatT in fata unor
69623 L'arn:e D 2; o* G offinvic
35:1
stincT marT numite de oamenT
Cheile.
Fetele-GrIulul, trup de pera'ure,
al statulur, in intindere de 175
hect., pendinte de com. Provita,
plaiul Prahova, jud. Prahova,
care, impreuna Cu trupurile
Magura (35 hect.) si Irimesti
(200 hect.), formeaza padurea
Valea-PietreT.
Fetele-Manesef, munte, in jud.
Mehedinti, plaiul Closani, com.
rur. Closani.
Feteni, sat, pe riul imnicul, jud.
Arges, pl. Topologul ; face parte
din com. rur. Fedelesolut ; are
1022 locuitorT.
In Feteni sunt dealurT cu vil
care dad un vin bun ; prin sat
trece soseaua Pitesti-Rimnicul-
Vilcea. Satul are o biserica, cu
hramul Cuvioasa Paraschiva, de-
si un paracliser.
Strimtul, pl. Vailur, jud. Me-
hedinti.
Feteni, mahala, In jud. Mehe-
dinti, pl. Ocolul-d.-j. ; tine de
com. rur. Pavatul. .Aceasta ma-
hala, in vechime, se numea Pa-
rul-Rotat.
Feteni, mofie, ca o intindere de
225 pogoane, mal toata padure,
jud. Arges, pl. Topologul, pro-
prietatea statuluT ; are o arena,
anuall (1876-86) de 520 Id.
Fetii (Virful-), munte, in judetul
Buzad, com. Patirlagi, acoperit
co- de padurT izlaz.
Fetif (VIrful-), munte, In jud. Bu-
zad, com. Valea-MusceluluT, par-
tea de N. a muntelui Alunisul;
din el se ramifica Dealul-Fetif,
www.dacoromanica.ro
EIENI
Feti§oarele (Muntele-), perdure,
pe teritoriul cat. Coza, com.
Paulesti, pl. Vrancea, jud. Putna,
In intindere de 1200 Miel', apar
tinind locuitorilor din catunul Se
catura.
Fetisoarele (Muntele-),
dure, pe teritoriul cat. Coza,
com. Paulesti, pl. Vrancea, jud.
Putna, in intindere de 1500
falcI si apartinind locuitorilor din
com. Paulesti, in comunitate.
Fiarele, iovor, in jud. Buzad,
com. si cat. Paltineni ; incepe
de sub virful munteluT Catiasul
si se scurge in riul Buzaul.
Fiarelor (Valea-), vale, uda
partea de E. si S. a cat. Nisto-
resti, com. Breaza d. s., pl. Pra-
hoya, jud. Prahova, se indreapta
catre S.-E. si se varsa In riul
Prahova, in raionul com. Brea-
za-d.-s.
Fieni, sat, jud. Dimbovita, plaiul
Ialomita-Dimbovita, cat. al co-
muneT Motaeni.
Fieni, vechifi sat, jud. Ilfov, mu-
tat pe partea dreapta a apeT
Dirza, la anul 1836, de Domnul
Al. Ghica, proprietarul tu!. A-
cest loe asta-zT poarta numirea
de Silistea-Fienari. Se &ese
aci o multime de lucrurT vecht.
Aceste locurT acum sunt arabile
si se cultiva mal ales cu grill.
Asta-zT catunele Mavrodinul,
Fieni si Caciulati sunt la un loc
citesT-trele ; le desparte numaT
soseaua comuna% care le stra-
bate de la N.-V. spre S.-E.
Fieni, mofie, jud. Ilfov, cotn. CA-
ciulati, pl. Znagovul, fosta pro-
prietatea frareluT boer de divan,
Romanov, care tot d'a-una sta
pe linga Grigore Ghica, Dom-
nul Tare. Acest Romanov, ne-
45
 FIENI
avind mostenitorT, a daruit mo-
sia Domnulur Grigore Ghica, ca
vecin si stapin.
Fieni, pirta, jud. Ilfov, pl. Zna-
govul, trece pe linga com. Ca-
ciulati.
Fier (Portile-de-), sana in Du-
are. Vez! Portile-de-Fier si Du-
al-ea.
Fier (Portile-de-), movile, jud.
Buzad. Vezr Port.ile-de-Fier.
Fierari,puncttrigonometric de ob-
servatie, in apropierea orasulur
Craiova, jud. Dolj. Are o mal-
time de 200 m.
Fierarul, deal, jud. Botosani, co-
muna Brateni, pl. tefanesti.
Fierbea, localitate, la V. com.
Stoenesti, pl. Ocolul, jud. Vil-
cea, unde se gasesc ape mine-
rale.
Fierbea. Spre E. de com. Do-
briceni, pl. Ocolul, jud. Vilcea,
se afla douà clocote de apa carT
miroase a coeleala si a smoall.
In aceste clocote daca afundä
cine-va o prajina de 4 metri, ea
se duce tot in jos, lar clocotele
isr urmeaza cursul lor ara sa alba
vre-o impedicare, ba inca spu-
meaza cu mal multa tal-le, azvir-
lind apa in sus, In grosime mare.
Apa nu merge pe fata pamin-
tulur ci sta la un loe, facind un
fel de banda ca de un metru
si jumatate in latime.
Aceasta apa face un fel de
zgomot, bolborosind ca si ciad
ar afunda cine-va o teava in-
tr'un vas plin cu apa si ar sufla
inteinsa. Aceasta apa, cam cal-
duta, lama nu inghiata.
Fierbea-luI-Stan-Pasfire. Spre
E. si N. de com. Dobriceni,
www.dacoromanica.ro
354
pl. Ocolul, jud. Vilcea, se afla
5 izvoare ca apa pucioasa, sa-
rata, neagra-cenusie, in depar-
tare de Io metri unul de altul.
Pare ca fierb, producind un fel
de zgomot ca si cind ar sforai
sad horcani un cal.
Putin mar spre V. de aceste
i2voare se aflä alte doul izvoare
de pucioasa, si Ruga unul din-
teinsele este un namol negru,
care, cind se baga in apa'r da
mar multe colorT : galben, rosu,
albastru si cenusid. Acest na-
mol are un miros de catran
sad smoala.
Fierbintelui (Poiana-), poiand,
in codri Deleni, .jucl, Botosani.
Fierbinti, com. rur., jud. Vlasca,
compusa din catunele Fierbinti
si Glogoveanul, pl. Glavaciocul.
Depinde de mosia statulur Va-
tra-Manastirer Glavaclocul si a-
duc o arena anuall, cu toate
trupurile, de 45000 lel.
Are o populatie de 1587 su-
flete, din carT 327 contribuabilT.
Venitul comund in 1886 era
de 19398 leT si cheltuelile de
18238 leT, iar in 1887 venitul
a fost de 3332 ler si cheltuelile
de 3300 ler.
Comuna este departe de Bu-
curesti, de 60 kil. ; de Giurgid,
de 8o kil. ; de Pitesti de 38
kil. ; de statia linier ferate Titu,
de 22 kil. ; lar de Obedeni, re-
sedinta plaser, de 34 kil.
In aceasta comuna sunt multr
TiganT ramasT din vechii robr al
mänästirer Glavaciocul.
Este o biserica, deservita de
I preot si 2 cintaretr; o scoall
mixta ca 3 clase, conclusa de
un invatator. In 1888 a fost
frecuentata de 25 1310 li 2
fete, din numarul de 107 copa'
In virsta de §coala.
Comuna Fierbinti este situata
la N.-V. judetulur, unde Incepe
FIERBINTI-DE-JOS
a se vecini cu jud. Arges, pe
malul sting al aper Glavaciocul.
Pe aci trece soseaua jude-
teana ce duce in jud. Arges si
care vine de la Obedeanca.
Fierbinti, ciltun,pendinte de cotn.
Fierbinti, situat Pe proprieta-
tea statulur Glavaciocul, pl. Gla-
vaciocul, jud. Vlasca.
In 1864 s'ad improprietarit
140 locuitorT pe o suprafata de
423 hect.
Are o scoala comunald si o
bisericä care depinde de paro-
hia *elarul. (Vezr com. Fierbinti).
Catunul este situat pe malul
sting al rtulur Glavaciocul.
Vite sunt : 380 vite marT cor-
nute, 25 cal, 600 or, r5o capre
si 740 rimatorr.
Fierbinti (Tirgul-), sat, in jud.
Ilfov, pl. Mostistea ; face parte
din com. rur. Fierbinti-Stroesti.
Este asezat spre V. de Fier-
binti-d.-s., aproape de varsarea
girler Pociovalistea in riul Jalo.
mita.
In fie-care Dumineel se face
aci un bileid. In erg este o fa-
brica de lumtarT de ceara.
Populatia satulur e de 201
locuitorT. Are o biserica, cu hra-
mul Sf. Gheorghe, deservita de
I preot si 2 cintgretr.
Comerciul se face de 8 cir-
ciumarr. S'ari stabilit in sat 28
strainT.
Numarul vitelor marT e de 52
si al celor miel de 210.
Fierbinti-de-Jos, sat, in jud. Il-
fov, pl. Mostistea ; face parte
din com. rur. Fierbinti-Stroesti.
Este situat spre N. de Fier-
binti-d.-s., pe tdrmul sting al
riulur Ialomita.
Se intinde pe o suprafata de
374 hect., cu o populatie de
502 locuitorT.
Proprietarul, d. Er. Arion, are
 FlERB1NT1-DE-SUS
numaT 7 hect. ; restul din pa-
mint este al locuitorilor, carT
cultiva 367 hect.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de 2 preotl $i
1 dual-et. S'aii stabilit in sat
7 strainT.
Comerciul se face de i ch.-
ciumar $1 i hangia.
Numarul vitelor marT e de
461 $i al celor miel de 359.
Fierbinti - de-Sus (Fierbinti-
Ghicaï), sat, in jud. Ilfov, pl.
Mosti$tea ; face parte din com.
rur. Fierbinti-Stroe$ti. Este si-
tuat la N.-E. de Bucure$ti, pe
malul drept al riuluT Ialomita.
In partea de S.-E., intre sat $i
ria, pamintul e mocirlos.
Ad este resedinta primarieT.
Paul la 1 Aprilie 1882, data
cind pl. Mostistea s'a alipit de
pl. Dimbovita, in Fierbinti-d.-s.
era re$edinta subprefectureT pl.
Mostistea.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae $1 Adormirea, deservita
de i preot $i r cintaret ; o
$coall de baetT $i una de fete,
frecuentate de 65 elevI $i 27
eleve, cu intretinerea carora sta-
tul $1 comuna cheltuesc anual
4968 leT. In sat e o moarä cu
apa, o masina de treerat $1 un
pod.
Suprafata totalä a satuluT e
de 1433 hect., cu o populatie
de 820 locuitorT.
Proprietarul, d. E. Arion, are
936 hect. $i locuitoriT 497 hect.
Se cultiva de proprietar 700
hect. (86 izlaz, 150 plc:lure). Lo-
cuitoriT cultiva, din pamintul lor,
465 hect.; restul ramin sterpe.
S'aa stabilit in sat 6 strainr.
Comerciul se face de 7 cir-
ciu marl.
Numarul vitelor mail e de
842 $i al celor micT de 687.
Fierbinti-Gruiul, sat, in jud.
355
Ilfov, pl. Mosti$tea ; face parte
din com. rur. Fierbinti-Stroesti.
Este asezat intre Fierbinti-d.-s.
$i Fierbinti-TirguluT.
Se Intinde pe o suprafata de
327 hect., cu o populatie de
427 suflete. Tot terenul apar-
tine locuitorilor. Comerciul se
face de 4 circiumarr.
Numarul vitelor marl e de
387 $1 al celor micT de 77.
Fierbinti-Stroesti, cont. rur., In
jud. Ilfov, pl. Mosti$tea, situata
la N.-E. de Bucure$ti, line riul
Ialomita la 41 kil. de Bucu-
re$ti. Stain legatura cu com. Mala
prin o osea vecinala si cu Dri-
dul, tot prin o osea vecinala.
Se compune din satele : Fier-
binti-d.-s., Fierbinti-d.-j., Fier-
binti-Gruiul, Fieruinti-TirguluT $i
Stroe$ti, cu o populatie de 2289
locuitorT, car1 locuesc in 559
case.
Este re$edinta uner companiT
de DorobantT si are un biro('
telegrafie, care face $1 serviciul
posteT rurale $i al caruT venit
pe 1896-97 a fost de leT
3262.50.
Suprafata totall a comu neT e
de 3052 hect. ProprietariT aa
1632 hect., din carT cultiva 1037
(i60 ratnin sterpe, 85 izlaz, 350
padure). Locuitoril aa 1420 hect.
din care cultiva. 1320 hect., foo
ramtnind sterpe.
In com. se face Virg In fie-
care Duminica. Sunt ad : 3 bise-
rid si 2 scolT : una de bletT $i alta
de fete, ambele sub un acope-
remint. Localul s'a construit de
judet in anul 1885.
Budgetul com. e de 10831
lei la veniturT $i de 9294 Id la
cheltuelT.
Sunt 500 contribuabilT.
Dintre locuitorf, 466 sunt plu-
garl, Too ati diferite profesiunT.
Aratura se face cu 293 plu-
gurT : 245 cu lad $i 48 cu cal.
www.dacoromanica.ro
FIERULUT (PiRtUL-)
LocuitoriT aii 370 care $1 ca-
r* : 289 ca bol si 8i cu cal.
Comerciul se face de 21 cit.-
ciu mad $i i hangia.
Numarul vitelor marT e de
2053 (478 cal $i epe, 5 arma-
sarT, 941 bol, 475 vact 51 vita
43 taurT, 15 bivoli, 96 bivolite)
$i al celor micT de 2901 (10
capre, 374 porcT, 2517 oT).
In com. s'aa stabilit 41 strainT.
LocuitorT improprietaritT sunt
326 $1 neimproprietaritT, 262.
Fierea, Mdure, jud. Vlasca, pl.
Glavaciocul, pe proprietatea Ble-
je$ti-Neamtu, a fratilor C. $i Gr.
015.nescu ; are o suprafata de
75 hect.
Fierului (Dealul-), deal, in ju-
detul R.-Sat-at, plaiul Rimnicul,
cotn. Buda; se desface din Dea.
lul-SchituluT, $i brazdeaza com.
In partea de S.; este acoperit
cu pa$unT $1 padurT.
FieruluI (Dealul-), deal, In ju-
detul Suceava, com. Bro$teni,
lingl satul Lungeni.
FieruluI (Dealul-), deal, jud.
Suceava, com. Brosteni, linga
Piriul-Oplinestilor.
Fieruluf (Drumul-), rest din-
tr'un vechitt drum, jud. Buzaa,
ce Incepea din plaiul Slanicul
(nu se stie din ce anume punct).
Urmeaza malul sting al flu-
luT Buzati, pe la capatul co-
munelor Scurte$ti, Sageata $i
ajunge la Gavanesti. Serva ca
limita fare mar multe mo$11'.
Fierului (Pirtul-), piriil, in ju-
detul Suceava, com. Bro$teni,
afluent al BistriteT, intre Piriul-
Opaine$tilor $1 Piriul-CaldareT.
FieruluI (Pirtul-), afluent al
Bistritel, din josul satuluT Lun
 FIJERWII
geni, din com. Bro$teni, jud.
Suceava.
Fijeresti, ahíla, al com. Colti,
jud. Buzdti ; aje 80 locuitorl, lo-
cuind In 19 case.
Filaret (Viea-lui-), parte din pa'.
durea statuluT, la V. de satul
Pogletul, com. Corbeasca, jude-
tul Tecuchl.
Filaretul, staite de drum de fer,
jud. Ilfov, pl. Dimbovita, com.
Bucure$ti. Este statie finalà a
linieT Bucure$ti (Filaret)-Giurgiti,
pus1 in circulatie la i Noembr.
1869 $i statie finall a finja' Bu-
cure$ti (Gara-de-Nord)-Bucure$ti
(Gara-Filaret). Se aflà intre sta-
tiile Dealul-Spiref (2.8 kil.) $i Jila-
va (8.6 kil.) InAltimea d'asupra
niveluluf n'Ara de 78").10. Veni-
tul acester statif pe anul 1896
a fost de 536787 lef, 89 banT.
Filaretul, vil, In jud. Ilfov,
partea de S. a ora$uluT Bucu-
re$ti. Prin mijlocul lor trece ca-
lea feratA Bucure$ti -
(Vezr Bucure$ti).
Filaretul, deal, pe care sunt pian-
tate viile locuitorilor din ora$ul
Alexandria, in partea de S.-E.,
despre com. Poroschia, judetul
Teleorman.
Filastache, sat, face parte din
com. rur. tubeiul-Orà$ti, plasa
Dimbovita, jud. Ilfov. Este si-
tuat la S. de OrA$ti, pe calea
judeteanA Bucure$ti-Oltenita.
Se intinde pe o suprafatà de
1031 hect., cu o populatie de
419 locuitorT.
D-1 Gr. G. Cantacuzino are
796 hect. $i locuitoriT 235 hect.
Proprietarul cultiva 584 hect.
(47 sterpe, 165 pAdure). Locui-
toriT cultivd tot terenul.
Are o bisericA, cu hramul Sf.
www.dacoromanica.ro
356
Nicolae, deservitA de i preot
si i cintAret. Comerciul se face
de 3 circiumarT. Pe teritoriul luí
se afil I hele$teil.
NumArul vitelor marl e de
335 $1 al celor micT de 637.
Fileanca, vale, in jud. Ialomita,
pi. Ialomita-Balta, pe teritoriul
comunelor AndrAse$ti, Cruti $i
Reviga. Are o lungime de 18 kil.
$i se intinde de la S. spre N.
pArd la satul Reviga, ande se
desparte In douà ramurf. Pe
aceastA vale sunt treI lacurI
Fundata sai1 Sdrata, ca apl mi-
neralà, Crun ti $i Reviga. La
mijlocul acesteT vAT, pe amin-
douà malurile sale, se afià a$e-
zat satul Crunti si la N. Irá&
este satul Reviga.
Filesti, com. rur., In jud. Co-
varluiti, pl. Siretul, cea maT apro-
piatà de Galati, la 3 kil. In spre
V. Se mArgine$te la E. cu re$e-
dinta jud. $i com. Tuluce$ti, la
V., Cu Brani$tea, la N., cu Fol-
te$ti, $i la S., cu rlul Siretul
D u n Area.
In cuprinsul teritoriuluf aces-
teT comunf se gAsesc apele ur-
mAtoare pirlul ce trece prin
mijlocul satuluT, File$ti, format
din alte patri' maT micT, ce curg
din vAile: DancIT, Satul-CostiT,
Slobozia $i Fileti, care pi-
i Biserici sunt 4 Sf. Treime,
ria dà in Siret prin balta CA-
tu$a; piriiasul Filoaia sa5 Fa-
loaia ce se pierde in atusa. ;
Siretul-StAtAtor i balta Ghe-
boasa.
In comuna File$ti sunt $ase
cAtune Filesti (re$edinta)
Calica, Satul-CostiT, BArboli, Mo-
vileni, endreni (Serdarul)
Zmirdan. LocuitoriT sunt fo$tT
clAca$T i insurAteT impropieta-
ritT. Are o populatie de 457 fa-
miliT, saú 1857 suflete, din carT:
983 bArbatT, 874 femeT ; 1017
necAsätoritT, 772 cAsAtoritT, 68
F1LEO'I
vIduvr. Sunt 332 contribuabili.
titi carte 273 persoane, nu
$titi 1584.
Suprafata teritoriuluT acester
comune e de 10384 hect. 66
arif, din carr: 8183 hect. 88
arif arabile, 1907 hect. 62 arit
ima$, 50 fineatl, 449 vil, 37
pAdurf, 206 bAltr, $i res tul, ve-
trele satelor qi pAmint, mar
mult de 90oo hect., apartin pro-
pietAter marT; restul e al sAtenilor.
Proprietatea mare este repre-
zentatA prin urmAtoarele mosif:
File$ti (Cartea), Satul-Costir, Mo-
vileni, BIrbo$1, endreni (Ser-
darul), Rusca-Mare $i Rasca-
MicA.
VII slint multe; cele mai nu-
meroase se gAsesc pe rno$If par-
ticulare cu bezman sal:1 Oral ;
productia mijlocie se socote$te
la 7Ifo hectol. vi n anual. Cele mal
multe vil sunt pe valea CAtu$a
$i apartin GalAtenilor.
NumArul vitelor e de 4142
capete, din carI: to tauri, 562
boT, 595 vacT, 362 vitel, 214
cal, 151 epe, 105 minjT, 33 m'in-
zatT, i IO minzate, 6 bivolT, 7
bivolite, i6oi of, i i capre
435 porcT.
Circiume sunt 40.
Veniturile comuneT se urcA
la 29912 14 65 banT, iar chel
tuelile la 19992 leT, 30 banT.
in File$ti, infiintatl in 1852,
se glseste sub ingrijirea mo$-
tenitorilor D-ruluT Aristide Ser-
fiottl ; a doua, Sf. VoevozT,
satul Costi, dateazA din 1876
77 ; a treia, Sf. VoevozT, in en-
dreni, din 1872; a para, Sf.
Gheorghe, in Movileni, a pro-
prietateT ; cele d'india trei
; la biserica din File$ti este
eavoul familier Serfiotti, iar la
Movileni a familief Petre Con-
stantin. Com. File$ti formeag
dou1 parohiT : parohia File$ti,
cu3 catedrala Treime, r,for-
 FILEgI (CAUCA)
matä din satele Filesti, satul
Costi si Smtrdanul, 2 biserici,
deservite de I preot paroh, 1
preot ajutor si 3 dintareti ; pa-
rohia Serdarul, Cu catedrala SE
VoevozT, din satul omonim, for-
mata din cat. Serdarul $1 Ba'r-
bosi-Movileni, 2 bisericT, deser-
vite de I preot paroh si 3 din-
tareti.
In Filesti (Cauca), proprieta-
tea are o grading. frumoasa. In
ziva Sf. Treimi, cu ocazia hra-
mului bisericeT, se face o tra-
ditionala serbare religioasa si
populara, la care ja parte multa
Jume din Galati.
5col! sunt 3: una in Filesti,
mixta, Cu 25 elevi; a doua in
endreni, Cu 36 elevT ; a treia
In satul Costi, cu 35 elevi.
Pe teritoriul acestel comune
trece soseaua nationala si unja
drumuluì de fer ; iar la Barbosi
se afla gara cu acelasT nume,
in apropierea careia, pe Siret, e
podul de la Barbosi. Tot pe
aid trece unja fortificatiilor Ga-
lati-Namoloasa Focsani. Prin sa-
tul Filesti strabate soseaua ve-
cinalä-comunala precum si rmia
teleg -afo-postala, ce merge la
Pech ea.
Pe teritoriul comunei Filesti,
linga Barbosi, sunt si urmele
vechei cetati romane Gherghina.
File§ti (Cauca), sat si resedinta
comuner cu acelasi nume, in
jud. Covurluia, pl. Siretul ; are
137 familii, sat"' 486 suflete; o bi-
serica ; o scoala. Vez! Filesti,
com.
File§ti, mofie particulara, de 2431
hect., in jud. Covurluiti, com. cu
acelasT nume, din plasa Sire-
tului.
File§ti, pirig, in comuna cu a-
celasI nume, pl. Siretul, jud.
Covurluia.
357
File§ti, vale, in comuna cu acelast
nume, pl. SiretuluT, judetul Co-
vurluiti.
Filia§i, com, rur., in jud. Dolj,
Jiul-d -s., la 35 kil, de orasul
Craiova.
Situata pe ambele malud ale
riului Jiul.
Se invecineste la N. cu com.
Fratostita si cotn. Tintareni,
la S. c 1 com. Bralostita si Ar-
getoaia, la V. cu com. Bralostita.
Limita linieT de N. incepe de
la Conacul-lur-Buza, merge 1' 1
linie dreapta pana la gura sa,
de unde da in Viea-lui-Dragomir,
unde se margineste cu teritoriul
comun el Tintareni, apoT dupa
ce maT merge putin in linie
dreapta, dä in riul Jiul. De aci
incepe hotarul de V., cu direc-
tiunea N.-S.; trece prin dealul
MotruluT, valea Racovita, pe
care o urmeaza cli indreptarea
spre E. pana la catunul Cotina
ce tine de com. Bralostita, for-
mind limita de S. de Argetoaia.
De aci se indrepteaza iarasT spre
N. ',Ina in valea Stroeni, merge
de alungul acestel val pasta a-
junge in Jiti, apoT, ocolind In
linie ondulata, catunul Schitul
formeaza linia de S. si E. care
com. Bralostita; de ad i merge
iar in linie dreapta spre N.
pana atinge catunul Almajelul
asezat pe ambele maluri ale
dulur Altnajelul si formeaza li-
mita de V. catre catunul Racari
din comuna cu acela$T name.
Teritoriul comuneT este acci
dentat de mar multe dealud si a.
nume: dealul Siova, cu o inaltime
de 600 m., acoperit pe coasta de
Cu vil, iar pe cea de N. cu
padure; dealul Cioaca sari Ra-
covita,acoperit pe toata intinde-
rea sa cu padure, afará de ripele
Stroeni si Balta; Dealul-arnes-
tilor, In catunul Filiasi.
Este udatd in directiunea N.-
www.dacoromanica.ro
FILIAkil
V.S.-E., de dui Jiul, peste care
se afla, in dreptul cat. Balta,
un vad cu pod plutitor pe scri
pete, inlesnind comunicata lo-
cuitorilor din dreapta riului,
ca eel din stinga, unde este re-
sedinta comuner. Put pritnete
In aceasta com. *iota tnici pirlia-
se, numite Racovita si Alma-
jelul cari strabat catunele cu
acelasT nume.
Pe teritoriul acestei com. sunt
urmatoarele balti : RAchita, la E.
corn., in intindere de 1 hect. si
care se scurge pe mosia Rdcari.
Lacul Izvorul, la S. comuneT,
in intindere de 112 hect., se
sc trge In balta Vladu. Riioasa,
la V. com., cu o suprafata de
2112 hect., se scurge in JIS. Toate
aceste balti sunt pline cu pestl :
stiuca., plat'', crap si plática.
In Schitul se gaseste balta
SchituluT, de 1 hect. intindere.
Hain! : Fintina-Mare si Fin-
tina de-la-Capela ; ambele se
scurg in lacul Izvorul.
Com. se compune din cinc!
cat. si anume : Almajelul, Salta,
Filiasi (cat. de resedinta al com.
si al pl.) Racovita si Schitul.
Sunt ast fel asezate : Filiasi, pe
stinga r. jiul, Racovita si Balla
pe dreapta Ji ilui ; la 5 kil.
spre S. de cat. de resedinta se
afla cat. Schitul, pe dreapta
JiuluT, la E. de cat. Balta si
Almajelul si pe valea Almajelul,
in stinga Jiului.
Despre locuitorii acestei com.
se spune ca erali raspinditi In
m Ike locurT pe la an 111828, chid
prin executie s'au adunat pe
locul unde se gasesc azta-zi.
In cat. Filiasi, se afla urma-
toarele siliste : Silistea - de - la
Rosu, Silistea de-la-Piesti, unde
este si biserica, Silistea - de - la
Saftesti, Spinisor, Silistea- de
la-Manesti, Silistea-de-la Manoai-
ca, Silistea de la.Bacesti, care l'se
t afla In Cornesti.
F1L1A1
Coline sunt : Racovita, Balta,
Stroeni si Almgjelul.
In cuprinsul acesteT com. sunt
4 biserici: doul in ruing in cgt.
Filiasi, serva azi de cimitir, fiind
In Silistea-VechTe ; ati fost cons-
truite la anul i8o0 de Gheor
ghe Pela, Neagoe Pela, Ion Pela
Ilie Blindu.
Biserica din Schitul a fost
fondata la anul 1883 de preotul
Stefan, cu ajutorul loeuitorilor.
Biserica din Balta e construita
din zid, din anul 1820, de lo-
cuitorT.
TreT din ele ati proprietate
de cite 17 pogoane.
In com., si anume in cat. de
resedintg, sunt doug scoi( pri-
mare, una de bletT si una de fete.
Ambele functioneaza din anul
1836, intretinute de com. Lo-
calurile, fAcute din zid, sunt con-
struite de cAtre particular!. Ail
o imprejmuire de 0.1250 hect.
Scoala de baeti are doi in-
vatatorI ; lar cea de fete, o in-
vatatoare. Scoala de bAetT a
fost frecuentata in anul scolar
1892-93 de 131 bletT din Fi-
liasi si 6 din Balta ; cea de
fete a fost frecuentan de 32
fete din Filiasi. In virsta de
scoala sunt 326 baeti si 201
fete. Stitt carte 658 barbatl si
187 femeT.
Totalul populatiund este de
3383 suflete, dintre cari i Ita-
lian, 2 UngurT si 15 BulgarT.
Sunt 920 case si 5 bordee.
Casele sunt construite din zid,
paiante si prea putine din lemn si
nuele ; dintre ele 689 au gra-
ding cu pomT si vre-o 15 au
gradinT cu flor!.
Snprafata teritoriului comu-
nd este de 6048 hect., dintre
care : 2319 pamint arabil, 600
hect. fineatA, 545 hect. izlaz,
318 hect. lac si teren sterp,
2266 padure.
Moiile ati o intindere de 2319
www.dacoromanica.ro
358
hect. si aduc un venit anual de
63000 lei. Ele se nurnesc :
Almajelul, Balta si Raco-
vita. Apartin d-neI Filisianu,
d-luT Baron de Gliinek i lo-
cuitorilor.
PgdurI: o parte din padurea
Cirnesti-Lunca-din-Vale i Za-
voale, in intindere de 596 hect.,
sunt pe mosia d-neT Smaranda
Filisianu, in cat. Filiasi. Partea
cea-l'alta, din arnesti-Lunga-de
la-Jiu i ZAvoaTele, situata tot In
apartin d-luT Baron de
Gliinek, avind o intindere de
753 hect ; lar restul de 917
hect. se gasesc in cgt. Balta,
tot pe niosia d-luI Baron de
Gliinek. Inainte apartineatl dece-
datului Dimitrie FiJiianu. PA-
durea din cat. Balta este ame-
najatd. Padurile Cirnesti sunt
compuse din : cer, girnita, ste-
jar ; lar cele din Balta, din : fag,
frasin, ulm, alun, etc.
Viile apartin locuitorilor, ocu-
pind o suprafata de 31 hect.
Livezile de prunr si nucT ati
o intindere cam de 35 hect.
In comung. se afla un atelier de
ftergrie si unul de timplArie. Se
lucreaza carAmida. Pe mosia
d-neT Filisianu se aflä o moan
de abur!. Pe ambele mosiT se
afla sane, unde se fabrica. brinzA.
LocuitoriT desfac productele
cimpuluT la statia de drum de
fer ce se aflA in com. Filiasi ;
duc porumb, grîü, orz, fasole,
ceapg si importa. objecte manu-
facturan! i bacanii.
Se duc asemenea i la tirgul
saptamtnal din Craiova.
In comuna se face de 3 orT
bilciti si anume : la Sf. Ilie (zo
Iulie), la Sf. Dumitru (26 ,Oc-
tombrie) si la 24 Februarie.
Transportul il fac sari pe ca-
lea nationalg ce duce la Craiova
sari cu drumul de fer.
In com. si cgt. Filiasi se ga-
sesc r5 circiumi .51 4 bacanii ;
FILTAiI
lar in cat. Balta se aft. 3 ch.-
ciumr. Comercianti sunt 24, din-
tre carT treT sunt straini.
Prin comuna trece calea fe-
ran Craiova-Severin, avind chiar
in comuna statia de drum de
fer Filiasi, la 200 metri departe
de vatra satului Filiasì. Calea
nationalg Craiova-Severin are
prin comung o lungime de 6
kil. Calea nationala, spre Tirgul-
Jiti, are in comung o lungime
de 5 kil. MaT sunt : calea ju-
deteana calea
vecinala Filiasi-Fratostita. Po.
teca din Filiasi merge la Al-
majelul, serpuind pe valea Or-
nestilor, trece valea Racgri,
in cat. Racari. Din Filiasi trece
un drum vechiti pe Dealul-Cir-
nestilor i raspunde In culmea
dealului Bodaesti (pl. Amaradia).
O potecg tae acest deal pang in
cat. Almaj elul.
In calt. Filiasi se afl'A un spi-
tal cu io paturf, intretinut din
fondurile judetuluT.
Judecatoria de ocol is! are aid
resedinta ; tot aid se aflä i o-
ficiul telegrafo-postal, fondat in
1895 si al carui venit pe 1896
97 a fost de leT 6022, ban! 80.
Venitul comuneT pe exerci-
tiul 1893-94 era de 10542,86
lei i cheltuelile de 10088,53
leT.
Vite mar! cornute sunt 450,
ca.! 140, of 300 5i porcT 89.
Filia§i, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-de-
Sus, com. Filiasi. Este asezat
aproape pe loe ses. Singurul
accident este Dealul-Cirnestilor.
In sat sunt battik : Rachita, la
E., in intindere de I hect., se
scurgepe raosiaRacari. Izvorul, la
S. com., in intindere de 1/2 hect.,
se scurge in Vlad ; Riioasa la
V. com., in intindere de 1/2 hect.,
se scurge in riul Jiul. In cite
trele lacurT se gAseste stiuca,
salati , crap si plática. In sat
 HILIAst
sunt silistele urmAtoare: Silistea-
Silistea-de-la-Piesti,
unde este si biserica, Silistea-
de-la-Saftesti, Silistea-Spinisor,
Silistea-de-la-MAnesti,Silistea-de-
la-cotul-Mänoaiea, Silistea-de-la-
BAcesti.
Populatiunea se urcA la 2327
suflete : 1165 barbatT si 1162
femef. Locuesc In 620 case si
5 bordee, construite din zid,
paiante si putine din nuele. MaT
toate ati grAdinA cu pomT si
zarzavaturT si 15 ati gradinä
cu florr. In sat sunt 2 scolT
primare, una de bdetT si alta
de fete. Ambele functioneazA
din 1836, fiind intretinute de
com. coala. de bletT are 2
invAtAtorT si cea de fete o invAtA-
toare. Localurile construite din
zid este in bunA stare. In anul
scolar 1892-93 scoala de bletT
a fost frecuentata de 137 bdetT,
131 din FiliasT si 6 can Balta ;
scoala de fete a fost frecuen-
tatA de 32 eleve, toate din
Filiasi. Cu vIrstä de scoald sunt
241 bdetr si 125 fete.
titi carte 583 barbatT si. 184
femeT. Sunt 2 bisericT in ruinA,
In Silistea-VechTe. AU fost fon-
date la anul 1800 de Gheorghe
Pela, Neagoe Pela, loan Peia,
Ilie Blindu.
Aci se aflá oficiul telegrafo-
postal; judecdtoria de ocol, o
farmacie si un spital intretinut de
judet, cu io paturr, un medie,
un sub-chirurg si o farmacie.
Satul Filiasi este resedinta
plAseT Jiul-de-Sus.
FM*, stafie de dr.-d-.f., jud.
Dolj, pl. Jiul-de-Sus, com. Filiasi
pe linia Craiova-T.-Severin, pusA
In eirculatie la 5 Tan. 1875. Se
aflA intre statiile R Azar' (64 kil.)
Butoesti (131 kil.) InAltimea
d'asupra niveluluT mAriT de 10370.
Venitul acesteT statiT pe 1896
fost de 100243 lef si 26 banT.
359
Filia§i, particularA, jud.
D91j, pl. Jiul-de-Sus, com. Fili-
asi, satul Filiasi, apartinind D-ner
Filisianu. Se gAseste pe dinsa
pAdure.
Filioara, com. rur., situata in cen-
trul plAser de Sus-Mijlocul, ju-
detul Neamtu. Se mArgineste la
V. cu comuna Humulesti si Gru-
mdzesti ; la S. cu comuna BA1-
titesti si CrIcAoani; la V., cu
comuna VinAtori-Neamtul; la N.,
cu comuna Humulesti i Vind-
tori-Neamtul.
Teritoriul sAti in partea despre
V. este de natura muntoasa, pre-
zintind lanturT i piscurT de muntI
dintre carT cele maT insemnate
sunt : MAgura, CiurgiT, Poiana-
TigAnceT, Dealul-Mare,Ceardacul
Piatra-luT-Aron, VAraticul, mun-
tele SihleT, etc., lar in partea des-
pre E. se scobor in terase delu-
roase, constituind, maT cu seaml
pe cursul riurilor, sesurT (podise)
intinse. Linia de despa'rtire a
muntilor de dealurT se poate
considera aceea ce ar uni orasul
Piatra cu mAnAstirile Vdraticul,
Agapia, Vindtori-Neamtul (din
com. Vinatori).
In privinta geologicA, vezT Bit-
cele-FocseT, SirghiT.
Este formatA din eltunele:
Filioara, Agapia, Vdraticul, Ce-
hldesti - GropiT, Pirlul-Tirnover,
Zembesti, impreund cu mAnIs-
tirile Varaticul, Agapia si A-
gapia-VechTe. Are o populatiune
de 487 familiT, saii 3196 suflete :
1094 barbatï, 2102 femef ; 2004
necIsAtoritT, 940 asAtoritT, 240
vIcluvT, 12 divortatT. titi carte
727 persoane, nu sur' 2469.
Dintre locuitoriT improprietl-
ritT In 1864, sunt astAzI 96 carT
mal stápinesc îniiT locurile ion,
116 cu urmasT al celor Impro-
prietAritT ; 3 locurT sunt parásite
stApinite de catre altif. Dintre
locuitoriTimproprietásitT In 1878,
www.dacoromanica.ro
FILIOARA
sunt 3 insl carT stApinese locu-
rile lor ; iar 55 carT de si Insu-
ratr si cultivatorl de pamint
ins1 nu au niel un fel de pro-
prietate precum niel putinta de
a mosteni dupA urma pArintilor
ion
Agricultura se face pe o in-
tindere de 1362 hect.
NumArul vitelor e de 2191
capete.
In com. Filioara sunt 12 bi-
sericT Cu 75 deserventT, platitT de
la stat cu 10560 leT si de la
com. cu 1050 leT (in care hall
si indemnizarea pentru manas-
tirl) ; venitul fonciar al pAmin-
turilor bisericestT se ura la suma
de (00 Id anual.
Multe dintre locuitoare se o-
cupA cu industria tesAtorieT ;
asa, numaT in ManAstirile Aga-
pla i Varaticul sunt 55 de te,
sAtoare de saiac. Ministerul a nu-
mit si o maestrA pentru aceste
ateliere.
Budgetul com. e de 14696
le' la veniturT si de 13441 leT
la cheltuelr.
Comunicatiunea cu satele ve-
cine se face prin : soseaua ju-
deteana. Piatra-Neamtul, care o
parcurge prin mijloc ; prin un
drum care duce de la mAnAsti-
rea Varaticul in soseaua pre-
cedentA, intre kil. 29-30; prin
un drum care uneste mAnAsti-
rea VAraticul cu s. Valea-Seaca
din com. BAltAtesti ; printeun
drum care uneste mAnastirea VA-
raticul cu mAnAstirea Agapia,
trecInd prin s. Filioara ; printeun
drum care uneste Agapia Ve-
chie, trecind prin s. Agapia,
cu soseaua Piatra-Neamtul, futre
kil. 33-34; printr'un drum care
duce din soseaua Piatra-Neam-
tul (din fata drumuluT precedent,
kil. 33-34), prin s. CehlAesti,
la s. Topolita.
Filioara, sat, in com. Filioara,
 VILIOARA FÁLOAEA
pl. de Sus-Muntele, jud. Neam-
tul, situat la 55 kil. depArtare
de orasul Piatra.
Are o populatie de 185 fam.
In sat se aflA : resedinta com.;
lar in apropiere, mAnAstirile de
edlugärite : Agapia si VAraticul.
Filioara sail Faloaea,
format din alte patru mal miel,
In valea unde e satul Filesti,
pl. Siretul, jud. Covurluiti.
Filioara saü Faloaea, vale, pe
care e asezat satul Filesti si pe
unde curge un pillas, jud.
AceastA vale se uneste
cu valea Filesti, spre S. de sa-
tul Cu acelasI nume ; prin ele
curg piriiasele ce se varsA in
balta CAtusa.
Fillorul,pirliaf, ce izvoreste din-
tre ramurile muntilor MAgura
SAhlstria, com. Filioara, pl.
de Sus-Mijlocul, jud. Neamtul ;
curge spre E., traversind dru-
mul care uneste s. Filioara cu
Agapia, vArsindu-se in piriul
Agapia, putin mal spre E. de
satul Agapia.
Filiorul, jud. Neamtul. VezI Fi-
lioara, sat.
Filip, deal, in raionul com. Re-
tevoesti, pl. Nucsoara, jud. Mus-
cel.
Filip, deal, in jud. Vilcea, pl. 01-
tetul-d.-s., com. Mateesti, care,
impreunA cu dealurile Comoara
Seaca, formeazá un sir pa-
ralel cu dealurile : Carantina,
MAgura si CornAtelul, intinzin-
du-se de la N. spre S.
Filip, bral (priva», in jud. Ialo-
mita, pl. Ialomita-Balta, pe terito-
riul comunel Giurgeni.
Filip, bluf (priva», in jud. lalo-
860
mita, pl. Ialomita-Balta, pe terito-
riul com. Chioara; trece prin pA-
durea numitA Filip, fAcind legl-
turA filtre Borcea i lacul Mo-
cilna.
Filip, trup al pcIduret Filip si
Gura-BobuluI, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, com. Chioara,
In intindere de 6o hect. Esente :
salcie si plop.
Filip, vale, jud. \l'ama, pl. Cerna-
com. Modoia.
Filip mare,
In mutila Calulul, jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Calul-
lapa. In amasa localitate se
aflA cariere de plata pentru
constructiI.
Filip i Gura-Bobuluf, pdclure,
pe mosia Blagodeasca, in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.
Chioara. Are I 10 hect., din caff
zo hect. rdspindite in miel pil-
curI, cu esente : salde si plop.
Filipache, prival, jud. BrAila.
care uneste lacul Moise, din
com. StAncuta, cu_canalul Pasea.
Filipa§, deal, spre S.-V. de satul
Coasta-MAgurer, com. BAiceni,
pl. Bahluiul, jud.
Filipea. VezI Lunca, sat, jud.
BacAti.
Filipea, padure, jud. Bacáii, pl.
TazlAul-d.-j, de pe teritoriul
com. Tirgul-Valea-Rea.
Filipea, pirtiaf, jud. BacAu, pl.
TazlAul-d.-j., com. TirguI-Valea-
Rea, care curge prin valea cu
acelasI nuine si se varsA d'a
stinga TazlAuluI-Mare.
Filipea, vale, jud. BacAti, pl.
TazlAul-d.-j., com. Tirgul-Valea-
www.dacoromanica.ro
VILIPENI
Rea, de pe mosia StatuluI Bi-
sericani.
Filipeasca, numire, ce a maIpur-
tat mosia Zoresti, din com.
Valea - TeanculuI, jud. BuzAti,
o sfoarä. de pAdure ca de so
hect., precum si c. Cliserul
mosia Simileasca din com. Si-
mileasca.
Filipeasca, peldure particularA,
supusl regimulul silvic incA din
anul 1883, pe mosia Filipeasca,
com. Drajna-d.-j., pl. Teleajeaul,
jud. Prahova.
Filipeni, com. rur. jud. Baca,
pl. Pistrita-d.-s., situatä in valea
pîrîulul DunAvAtul si a afluen-
tuld sACi SAlasul-Rosu.
Se compune din 3 catune :
Lunca, resedintA ; Filipeni-Slo-
bozia, cu sectia Filipeni,
Valea-BotuluI ; Fruntesti
Moara-Conachl.
Aceastá comund, pAnA la anul
1874, a fäcut parte din judetul
Tecucia, si era compusA din cg-
tunele : Dobriana, azI Silistea,
Filipeni, Fruntesti i tubeiana.
Se mArgineste la E. cu com.
Oncesti (jud. Tecuciti), de care
se desparte prin zarea dealului
Tarnita i cu com. Otelesti, de
care se desparte prin dealul
Dobriana ;la N. cu com. MA-
resti: la V., cu com. Lecca, de
care se desparte prin dealurile:
Runcul, Pope!, Ungureni §i
Poeni, i cu com. Godinesti
(jud. Tecuciii) ; la S., cu comu-
nele Godinesti i Oncesti (jud,
Tecuciii).
Are o scoall, infiintatAlai865,
In satul Lunca, intretinutA de
stat, inteun local bun de birne,
construit de particular! si ca o
imprejmuire de 22 prj. pAmint.
coala a fost frecuentatA in
1891 de 38 elevr, dintre carI
4 fete.
FILIPEN1
Sunt 2 biserid: una in satul
Lunca si alta in satul Frun-
testi, deservite de 2 preoti
2 cintarett; circiumi sunt 6.
Are o populatie de 572 fa-
miliT, sati 2288 suflete, dintre
care 2226 RominI, 49 Izraeliti,
7 ArmenT, i German si un Un-
gur ; 900 agricultorr, 30 mese-
riasT, 13 comerciantT, 45 pro-
fesiuni libere, 60 muncitorr si
30 servitort. tiü carte 136, din-
tre cart 6 temer; nu stiti 2152,
dintre carr 1126 femeT. Contri-
buabill, dupa recensamintul pen-
tru periodul 1891-1896, sunt
443.
Teritoriul comunet are o in-
tindere de 4500 hect.
ProprietarT marT sunt : George
Sterian, cu o mosie de 750
hect., dintre care 646.84 hec-
tare pamint productiv, care fi
dati un venit anual de 12038
lel; Eufrosina Rosetti, cu copiii
sal, Virginia Lambrino, Vasile
Rosetti si Sofia Boteanu, an o
mosie de 1716 hect., cu un ve-
la de 20000 leT.
Sunt 790 hect. padure din-
tre care 550 hect. marunta (tu-
fkis).
Viile ati o intindere de 36.78
hect., care, in 1890, ati dat 28.88
hectol. vin negru i 1088.32
hectol. vin alb.
Dupa controalele divizier fi-
loxerice (1891), viea lucratoare
ocupa 87114 hect.
Vite sunt (1 89o) : 113 cal, 1259
vite cornute, 318 porci, 88
capre si 1885 or.
Stupt de albine sunt 123.
Budgetul comuna', pe exer-
citiul 1891-92, avea la venitur1
8298 leT, 33 bant, lar la cheltu-
ea 4541 leT.
Comuna este strabatuta de
catea vecinalA Obirsia-MArAsti-
Lunca.
Distantele : la Bacan, capitala
districtuluT, 36 kil.; la comuna
68623. Yarda Dfogionar eeogrolto. Vol. 114
361.
Secuieni, resedinta plaseT, 15
kil.; la com. Marästi, 6 kif.; la
Otelesti, 5 kil.; si la com. Lecca,
io kil.
Filipeni, sfitifor, jud. Bacan, pl.
Stretul-d.-s., com. Filipeni, care
intra in compunerea satuluT Fi-
lipeni-Slobozia.
Fililleni-Slobozia, sat, judetul
Bacan, pl. Siretul-d.-s. al com.
Filipeni, asezat filtre piriul SI-
lasul-Rosu i piriul Dunavatul,
Ja o departare de 3600 m. de
cit. Lunca. Se crede ca in ve-
chime era asezat pe coasta dea-
lulul dreapta pirtului Du-
navatul, unde asta-e se afla o
o siliste. Are o populatie de
99 fam. san 435 loc. Este o &r-
duma. Vite sunt: 18 cal, 174
vite cornute, r6 porci si 26
capre.
Filipescu (MAgurelele
pescu), sat, face parte din co-
muna rurali Magurelele, plasa
Sabarul, jud. Ilfov. Este situat
pe malul sting al 1-1[110 Sabarul.
Spre E. trece catea nationala
Bucuresti-Giurgin. In partea de
S. locul e mlastinos.
Se intinde pe o suprafata de
420 hect., cu o populatie de 352
locuitort.
D-na Ana D. Laptev are 260
hect. si locuitorii 160 hect. Pro-
prietarul cultiva 218 hect. (6
sterpe, 18 izlaz, 18 padure). Lo-
cuitorir cultiva 138 hect. (9 ster-
pe, 13 izlaz). Comerciul se face
de 4 circiumart.
Numarul vitelor marY e de
241 si al celor miel de 31o6.
Filipe§ti, p/aset", in jud. Prahova.
Se margineste la S.-E. cu pla-
sile Tirgsorul i Varbilaul, de
care se desparte printr'o linie
(Aplica spre dreapta, incepind
de la com. Margineni i trecind
www.dacoromanica.ro
VILIPETt
pe la E. de comunele : Darma-
nesti, Aricesti si Baicoiul.
La N. se margineste cu plaiul
Prahova, de care se desparte
printr'o linie dreapta dusa din
plaiul Varbilaul (E.), pana in
jud. Dimbovita (V.) si care trece
pe la N. de comunele : Ederile
MAgureni.
La S.-V., se marglneste cu
jud. Dimbovita, de care se des-
parte printrio linie oblica, de la
dreapta spre stinga si care trece
pe la V. de comunele : Margi-
neni, Ghirdoveni, Moreni i mer-
ge pana la V. de com. Ederile.
Din punctul de vedere ad-
ministrativ, pl. Filipesti se com-
pune din 16 comune rurale, a-
t'ara de Filipesti-de-Tirg, care e
comuna urbana, adica: Aricesti,
Baicoiul, Calinesti, Darmanesti,
Ditesti, Ederile,
dure, Floresti, Ghirdoveni, Hai-
manalele, Magureni, Margineni-
d.-j., Margineni-d.-s., Moreni, Ne-
delea si Tintea.
Resedinta subprefecturet e in
com. Filipesti-de-Tirg.
Cea mal populatA comuna din
pl. Filipesti e BAicoiul, apot vin
Magureni si Darmanesti. Cele
mai putin populate sunt : Cali-
nesti, Floresti, Margineni-d.-s.
Haimanalele.
Partea de S. a acestet plAsT
este seasA si productiva in tot
felul de cereale. Productiunea
este abondentl, gratie apelor
ce o udA.
Partea de N. e deluroasa,
prielnica vitet si livezilor de
prunt; lar partea de V. e aco-
perita cu pAduri seculare.
Intinsa cimpie dintre rtul Pra-
hoya, Tintea i Maga', numita
Branciocul, este productiva in
grtne i porumb.
In partea de N., locuitoril
piase! se Ocupa Cu fabricarea
rachiului, viticultura, transportul
lemnelor din padurr si al pl-
46
FILIPESTI
cure!, iar acer din partea de
S. se ocupa cu agricultura, iar
multI se mar indeletnicesc cu
fabricarea varulur negru, facerea
vaselor de lemn si altor arti-
cole din tina si par de cal.
In plasa Filipesti se cultiva
523.50 hect. vie.
Riuri principale sunt : Creo-
val-Dulce, Prahovita si Prahova.
Din punctul de vedere al cul.
tulur, pl. Filipesti s'a impartit
In 16 parohir, avind si Ir filiale:
r. Parohia Mdgureni, ca bi-
serica parohia15. SE Treime, com-
pasa din catunele : Paroasa si
Cocorasti.Capli, avind ca bise-
rica Rala. SE Dumitru,
Parohia Filipefti-de-Pd-
dure, cu biserica parohiala SE
Tref-ErarhT, compusa din cat.
Silistea-Dealulur, avind ca filiala
biserica Nasterea -Maicer-Dom-
nulur.
Parohia Edera, cu bise-
rica parohiala SE VoevozT.
Parohia Moreni, ca bise-
rica parohiall Schimbarea-la-Fa-
O., compusa din cAtunele : Tisa,
Stavropoleos, Tuicani, Pleasa,
avind ca filiala biserica Ador-
mirea.
Parohia Ghirdoveni, cu bi-
serica parohiala SE Voevozr.
Parohia Haimanalele, cu
biserica parohiala SE Voevozi,
compusa din cát. Manastirea-
Margineni, aviad ca filiall bi-
serica SE Dumitru.
Parohia Dilefti, cu bise-
rica parohiala SE VoevozT, com-
pus& din cat. Seaca (Filipesti-
de-Tirg).
Parohia Mcirgineni-d.-j.,
Cu biserica parohiala Ad ormirea,
compusa din cat. Margineni-d.-s.,
avind ca filiall biserica Sf. A-
postolT.
Parohia Nedelea, ca bise-
rica parohiala SE Voevozr.
ro. Parohia Ddrmdnefti, cu
biserica parohiala Sf. Nicolae,
www.dacoromanica.ro
862
compusa din en. Iezeni si Bra-
tasanca-Ungureni, avind ca fi-
lia15. biserica Sf. Gheorghe.
1 1. Parohia Cdlinefti, cu bi-
serica parohiala Adormirea, com-
pusa din catunele : atina si
Navoesti (Magureni), ca bise-
rica filiala SE Nicolae.
Parohia Aricefti-d.-j., cu
biserica parohiala SE Ilie, com-
pusa din cat. Aricesti-d.-s., ea
biserica parohiall SE Nicolae.
Parohia Florefti, cu bi-
serica parohiala SE Treime, com-
pusa din cat. Capul-Rosu.
Paro/lía Bdicoiul, ca bi-
serica parohiald Sf. ImparatI.
Parohia Cotoiul (com.
Baicoiul), cu biserica parohiala
SE Anton, compusl din cal.
Tufeni, avind ca filiala biserica
SE Anton.
Parohia Tintea, cu bise-
rica parohiala Duminica-TreT-
Sfintilor, compusa din cltunele :
Dimbul si Liliesti, av/nd ca fi-
Hale bisericile SE VoevozT si
SE Nicolae.
Filipe§ti,(Ba§a-GropAria),com.
mur., jud. Braila, pl. Ianca, ase-
zata pe ses. Se margineste la
E. Cu Perisorul, la N., cu De-
dulesti si riul Buzaul si la S.,
cu Surdila-Gliseanca si cat Bra-
tesul. Suprafata com, e de 2000
hect. Are o populatie de 262
familiT sail 1012 suflete, din carT
217 .tia carte si 835 nu stii1.
Sunt 194 contribuabilr.
Venitul com, e de 7689 leT, lar
cheltuelile de 6733 le!. Sunt 107
improprietaritT din 1864 si 23
neimproprietaritT. In Filipesti
sunt 5 debite si ro circiumr.
Vite mar! cornute sunt 1239
(bol' 622, vacI 424, taurr 34, viter
149); cal sunt 489; magarT, 2 ; oT,
712; porcr, 389 si capre, 3. Suha-
tul e de 500 hect. Com. are i
moara de abur! ce macina 3500
hectol. anual; 1 brutarie.
FIL1PESTI
Drumurr: la Dedulesti, spre
N., prin cat. Bagdat (Ir kil.) ; la
Surdila-Greci, spre S., traver-
sind catea ferata Braila-Bucu-
resti (6 kil.), la Batogul, spre
S.-E. pe la cantonul 113, (i5
kil.) ; la Braila (51 kil.) Com. are
9 strade aliniate. Pe aci trecea
dru mulvechi ti al p o ter Braila-Bu-
curesti. Acum trece catea Iferata
Braila-Bucuresti pe o intinderede
4 kil. In coprinsul com. e o padure
de salcie de 21/2 kil. p. a d-lur Fi-
lipescu.
Se face erg in fie-care Dumi-
niel'.
Com. s'a infiintat la 1835 si
se numia Basa, dupa .numele u-
pad turc, Basa saa Isbasa, ce a
avut t'irle aci. Era situata Ruga.
Movila-Mortilor, spre S.
La 1840, a fost stramutata
unde se afla azr si s'a numit
Filipesti, dupa numele proprie-
taruluT, C. Filipescu. S'a mar
numit Groparia dupa multele
gropT in carT se pastrati bucate.
Filipe§ti, sat, in jud. Bacati, pl.
Trotusul, com. Onesti, situat in
valea Oituzulur si la poalele dea-
luluT Cuciurul, la o departare
de 4 kil, de satul Onesti. Din
acest cat., in 1891, ati urmat
la scoall 15 ,bletr, din 188 co.
pil in virsta de scoala.
Are o biserica, de caramida,
zidita la i855, deservita de un
preot si 2 cintaretT, si care a
fost restaurata de sätenT la 1870.
Are o populatie de 99 familii,
sail 300 suflete. Este o circiu-
ma. Vite sunt : 14 cal, 182 vite
marT cornute si 45 porcI.
Are morT de al:1 si o fabrica
de olarie.
Filipe§ti, sat, pe hotarul de N.
al corn. Filipesti, jud. Braila,
litiga viroaga Buzeelul-Sec, pe
muchea acester viroage si..la 51
kil. spre V. de orasul Braila.

tocuitoriT cunosc acest sat sub
numele de Basa san Groparia.
S'a infiintat la 1835, cind purta
numele de Basa, si numaT de la
1864 s'a numit Filipesti, dupa
numele proprietaruluT. Are o
biserica zidita. la 1848 si linga
care sunt casele proprietater,
cu o frumeasa gradina ea de
3 hect., bine intretinuta, a-
vind si un han mare. Are o
scoala de bletT, infiintata la 1860
Intretinuta de stat, cu 50 de e-
levi si o scoall de fete, infiin-
tata la 1877, cu 28 eleve. Su-
prafata satuluT e de 47 hect., cu
196 case; 'o circiume; o reta-
rle; t boiangerie; 6 fierariT ;
moara cu abur/. Populatia sa-
tuld e de 260 familiT, saa 1074
suflete, din carT : 525 barbatI,
5.49 femeT ; 403 casatoritT, si
670 necasäteritl. Stia carte 217
persoane ; 857 nu stia.
Vite sunt : 1230 vite marT
cornute, 490 caT, 2 asinT, 880
oT, 6 capre, 390 rtmatorT.
Sunt si 32 stupT ca albine.
Ad se afla ingropat Const.
N. Filipescu, nascut la 1807,
mort la 1854, fost madular la
Obsteasca Adunare. Pe piatra
mormin tuluT se afla sapate niste
versurT de Gh. Creteanu.
Filipe§ti, sat, face parte din com.
rur. Darasti, pl. Sabarul, jud.
Ilfov.
Se intinde pe o suprafata de
341 hect., Cu o pop. de 418 loc.
FratiT Laptev aa 113 hect.
locuitoriT 228 hect. Proprie-
tariT cultiva 90 hect. (5 izlaz,
18 padure). LocuitoriT cultiva.
180 hect. (46 izlaz, 2 vie). Are :
o biserica, cu hramul St. Nico-
lae, deservitä de i preot si I helestea, cu casele proprietaru-
I povarna.
cintaret ;
Comerciul se face de 2 cir-
ciumarT si 2 hangiT.
Numarul vitelor marT e de 177
al celor micT de 399.
361
Filipe§ti, sat, in jud. Roman, pl.
Siretul-d.-j., com. Galbeni, pe
soseaua nationala Bacla-Roman.
Are 40 familiT, saa 90 suflete,
din carT 39 contribuabilr. Stia
carte 16 persoane. Locuesc in
o case.
Sunt 60 vite marT cornute.
Filipe§ti, ilumire, ce a mai pur-
tat citt. Cindesti-d.-j., din com.
Cindesti, jud. Buzan, dupl nu-
mele HatmanuluT Mihaid Fili-
pesca (Buzatul), fost proprietar
aci.
Filipe§ti, fost sat, numiti Capul-
Dealulul, in localitatea cu ace-
lasT nume, din com. Uidesti, jud.
Suceava.
Filipe§ti, mofie räzdseasa, in jud.
Bacati, pl. Trotusul, com. Onesti.
Actele de proprietatT, pastrate
de batrinT, sunt o dovada ca
aceste paminturT li s'aa dat de
insu-sT tefan-cel-Mare.
Filipe§ti, inofie, pendinte de com.
ca acelasr nume, jud. Braila, cu
o suprafata de 2700 hect. si cu
venit de 45000 leT.
Filipe§ti-de-Tirg, com. urb., in
jud. Prahova, pl. Filipesti. Se
zice ca s'a infiintat cam de 300
anI, de familia ,Filipescu.
Comuna este situad pe un
iaz ce da In riul Prahova, la 20
kil, departe de capitala judetu-
luT. Aci e: .un biroti telegrafo-
postal fondat In 1869 si al ca-
ruT venit pe 1896-97 a fost
de 3515 leT, 95 banT ; resedin-
ta pl. Filipesti. Tot aci se afta
o prea frumoasa gradilla cu
luT mosieT.
Se compune din 2 cat. : cel
de resedind si Seaca, avind o
populatiune de 341 familiT, saa
1422 suflete (686 barbatI 736
www.dacoromanica.ro
FILIPEFrI-DE-TIRG
femeT), si 7 familif de TiganT
de Evrea, 3 BulgarT si 3 Un-
guri fierarT.
Sunt 244 contribuabilI si 314
case de locuit.
In com, e o biserick fondata
la anul 1802, de familia Filipe-
scu si reparad in anul 1890;
are un preot.
Mara de agricultura, 20 lo-
cuitorf se mai ocupa cu dul-
gheria, zidaria, retarla, cizmaria
si llenarla. Produsul muncer I/
desfac in comuna, la tirgul sap-
taminal de Duminica.
Pe iazul ce vine din riul Pra-
hoya, sunt, in raionul comunei,
2 morT de macinat.
Locuitorif, in mimar de 236,
s'aa improprietarit la 1864, pe
mosiile Filipescu si Slatineanu,
cind li s'ad dat 558 hect. ET
: 93 cal', 689 yac', 12 bivolT,
30 capre, 587 o! si 796 porcr,
afarä de vitele trebuincioase la
munca cimpuluT.
Scoala datead In com. de la
1856. Localul e proprietatea
comuna S'a frequentat in 1891
de 54 baetT si 28 fete. Cu in-
tretinerea personaluluT, statul
cheltueste anual 2484 leT. Stia
carte in toatà comuna 200 bar-
batT si 74 femeT.
Toata comuna, cu vatra sa-
tuluT, izlaz, livezT, locurT arabile,
etc., se tntinde pe o suprafata
de 1822 hect.
Pamintul e prielnic culturel.
Tuica se fabrica in termen
media pana la 5000 dec. anual.
StupT cu albine sunt 90.
Comerciul se exercita in com.
de LO circiumarf.
Veniturile com. se urca la
17806 leT anual si cheltuelile
la 13685 leT.
Trer sosele principale mies.
nete comunicatia Cu
Nedelea, Calinesti si Di-
testi.
E cuprinsa intre riurile Pra.
 PILIPE*TI-DE-PADURE
hoya si Prahovita ; iar prin cen-
tru trece un iaz cu malurf ri-
dicate.
Se mArgineste cu comunele :
BrAtIsanca, MArgineni, Ditesti,
CA/inesti si Nedelea.
Filipe§ti-de-Pidure, com. rur.,
pl. Filipesti, jud. Prahova. Mal
inainte s'a numit Filipesti-Un-
gureni. Acte vechT privitoare
la fnfiintarea com. lipsesc. Se
crede ca dateazA cam de vr'o
370 anT.
Este situatA sub dealul Cia-
cirul si pe lingl Valea-Rea si
Vilceaua-Rosioara, la 25 kil.
depArtare de capitala jud. si la
7 kil, de resedinta pl4ser.
Se compune din 2 cAtune:
S ilistea - Dealul uT i CAlinesti,
afarA de Filipesti-de-PAdure
Ungureni, avind o populatie de
323 familiT, sati 1329 suflete
(748 b., 581 f.). CAlinesti, dei
e una cu satul Filipesti, sine de
com. CAlinesti.
In populatiunea acesteI com.
intrA g 8 familii de TiganT si o
familie GermanA, la minele de
lignit, care s'a stabilit acolo de
mal mulp anT, ocupindu-se cu
transportul cArbunilor depAmint.
Sunt 290 contribuabill i 400
case de locuit.
In com. sunt doul bisericT
una in Filipesti-de-PAdure, ziditä
la anul 1688 de familia Canta-
cuzinilor, reparatá in anul 1893;
a doua in cAtunul Silistea-
DealuluT, ziditä la anul 1833 de
preotiT State si Mitrea, doT mo-
nahT, carT aü stat acolo. Sunt
deservite de 2 preotT, 2 cintl-
retT si 2 paracliseri. Serviciul
divin se celebreazA in biserica
din cAtun numaT la anumite zile
o In sArbAtorile impArAtestT.
A fost schit de unid, dar
In urma uneT hotArirI consistori-
ale s'a desfiintat. CAlugAritele
trecut toate la M-rea Zam-
www.dacoromanica.ro
364
fira, plaiui Teleajenul, g la M-rea
Susana.
Mestesugarr sunt: 5 fferarl, 3
rotarT, 7 timplarT, 5 zidarT, 7
cizmarT, 20 dogarr, i strungar,
4 cojocarT si 3 croitorr.
Locuitorif desfac produsul
mu nceT lor la Ploesti.ET se ocupa
cu agricultura, viticultura, fabri-
carea rachiuluT, cu transportul
lemnelor si a lignitulul la garA.
Vite sunt: 74 cal g epe, 274 bol,
152 vacT, 1199 oi, 1734 porcT.
Comertul se exercitA in co-
munA de Io circiumarT.
Sunt 60 locuitorT mosnenT;
lar restul improprietArit la
1864, pe mosiile D-lor Anton
Arion g Alex. Zisu.
Scoala existä in com. de 40
anI. Localul e proprietatea com.
In anuk:scolar 1892-93 s'a fre-
cuentat de 36 bAetT o 4 fete,
din numArul de 238 copil (136
b., 102 f.), cu. virsta de scoall.
Cu intretinerea person., statul
cheltueste anual io8o lef.
carte 150 bArbatT si 6o femeT.
Tuja se fabricA anual ca la
4000 d. 1. si vin ca la poo d. 1.
In raionul acesteT com., spre
N. de sat, pe valea Palanca g
pe valeaHelesteul, sunt doul mine
de cArbunT de p5.mint, carT func-
tioneazg de la 1884. Tot pe
valea HelesteuluT g Cervenia, pe
mosia proprietaruluT si chiar pe
mosia sAtenilor, la Valea-Greci-
lor, Valea-luI-Dop si Baltac, se
presupune a fi plcurA.
StupT de albine sunt vr'o 200.
Comuna are o suprafatA de
aproape 1165 hect. pamtnt.
Parte din teritoriul com, e
prielnic cultureT ; iar parte, maT
ales cel din partea de V., e ar-
gilos, humos si pietros.
Budgetul comuneT se ridicA la
21885.17 leT, g cheltuelile la
10201.71.
sta in legAturl prin sosele
cu comunele : CAlinesti, Ditesti
FILIPOIUL
g Moreni, Ghirdoveni si Fili-
pesti-de-Tirg.
In partea de N.-E. a com., se
afld movilele : RAdoaia, Mavru-
leasa g Chioscul-luT-Ioll. La N.,
se ?talud dealurile cu viT g
pometurI, ce poartä numele de:
Cin tul, Beldia, Sichireti, al TulieT,
CAlugArul, Bucheazgoaia. Tot
In partea de N. sunt piscurile:
MAtiana, La-StinA, CArAbusi g
Piscul-Bulzulur. La poalele a-
cestor piscurT su nt pAdurile pro-
prietarilor. Pentru izlaz servesc
.poenele : Anghelestilor, Cu-MA-
Tomseneanu.
E strAbAtutä de vAile: Ro.
sioara, Palanga, Valea-Rea, Gre-
eilor, Valea-lui-Dop, Valea-luT-
Baltac g riul Provita (Prahovita).
Girle periodice sunt Valea-MA-
roaica g a Grecilor.
Pe aceste vAI, se zice, in tim-
purile vechT, fugeati locuitoriT de
groaza pAginilor.
In raionul acesteI com. se
vld ruinele palatelor familiei
Cantacuzinestilor.
Se mArgineste Cu comunele :
Filipesti-de-Tirg, Ditesti g CA-
linesti.
Filipe§ti-de-Pädure, deal, com.
Filipesti, pl. Filipesti, jud. Pra-
hoya, pe care se cultivA 168u/2
hect. vie.
Filipe§ti-Ungureni, numire ce
se maT d5. comunei Filipesti-de-
PAdure, pl. Filipesti, jud. Pra-
hoya.
Filipoiul, moviM, jud. BrAila, si-
tuatA pe malul drept al priva-
luluT Baba-Sanda, in fata cana-
luluT Porcul.
ostrov, jud. BrAila, co-
prins futre Corotisca g Durare,
la N. de ostrovul Corotisca.
prival, judetul BrAila,
 F1LITIS
uneste iezerul erbanul cu Du-
närea-Vechie. Aproape de con-
fluenta sa cu Dunarea, se afla
o cherhanea in dreptul careia, in
razboiul din1877, Rusa ati scufun-
dat vaporul turcesc Lufti Djelily.
Filitis (Ridule§ti-Filitis), sat,
face parte din com. rur. Radu-
lesti-Resimnicea, pl. Mostistea,
judetul Ilfov. Este situat spre
N. de Bucuresti, pe la extremi-
tatea judetului despre jud. Pra-
hoya, pe malul drept al riuluT
Prahova. Ad i este resedinta pri-
marlei.
Se intinde pe o suprafata de
8io hect., cu o populatie de
455 locuitoriT.
Fratii Filitis ati 750 hect. si
locultoriT 60 hect. ProprietariT
cultiva 600 hect. (50 sterpe, roo
padure). LocuitoriT rezervä tere-
nul pentru izlaz.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de 2 preotl
si 2 cintaretT ; o scoala mixta,
frecuentata. de 14 elevi si eleve,
cu intretinerea careia statul si
comuna cheltuesc anual 1849
leT.
Comerciul se face de r han-
giO. S'al' stabilit in sat 2 strainT. Vizirul, spre E., prin cat. Lis-
Numarul vitelor marT e de
558 si al celor miel de 1043.
Filitis, numire datä une! pdrit
din mofia Stilpul, jud. Buzati,
ca O. se distinga de Stilpul-
Monteorul. (Vez! Stilpul, mosie).
Filitis, sfoard de mofie, in jud.
Buzati, com. Lipia, ca de 15 hect.
Filiul (Budi§teanu), com. rur.,
jud. Braila, pl. Balta, asezata pe Filiul, sat, jud. Braila, la S. par-
malul sting al CalmatuiuluT si
ca la 260 m. departare de acest
111 Se invecineste la E. cu Vizi-
rul ; la V. cu Berlesti-Ionesti ; la
N., cu Perisorul si la S., cu Slu-
jitori-Albotesti. Forma sa este a
365 F1LIUL
unuT poligon neregulat. Supra- Filiul, dupa numele proprieta-
fata comund e de 7192 hect. resei Filianca. Loc. cunosc acest
Are o populatie de 265 fa- sat sub numele de Budistean-
mili!, sati 1108 suflete, din carT ca. Satul este strabatut in par-
114 stiù carte, si 964 nu stitt tea de N. de o valcea peste
Sunt 173 contribuabilT. care se afla un pod, aceasta
Venitul comunef e de 4022 valcea da in Calmatuiul, la IN
le si cheltuelile de 4004 leT. kil. spre S. de sat. In sat sunt
Improprietariti sunt 96 locui- 109 case, 2 morT de vint, si o pra.-
torT. Sunt 3 debite si 6 circiumI. valle. Vatra satului e de 49 hect.
Vite marT cornute : 1873 (boT Are o scoalä de baetT, infi-
roo6, vacT 856, tauri 98, viteT intata la 1858, intretinuta de
1 I), ca! 580, o1 3002, rimatorT stat, frecuentata. de 42 elevr si
367 si 2 capre. Suhatul e de o scoald de fete, infiintata, la
1315 hectare. 1881 intretinuta de comuna si
Comuna are: o biserica zidita. frecuentata de 25 eleve. Am-
la 1845 de Ionita Clucerul-Bu- bele scolT au un bun local pro-
disteanu, reparata la 1873 de priO de zid. Este o biserica, zi-
proprietarul, N. Protopopescu dita de proprietar la 1845, de.
si de locuitorT, deservita de r servita de 1 preot, r cintaret
preot, I cintAret si I paracliser ; si i paracliser. Populatia este
o scoala de bletT, infiintata. la de 170 aman*, saU 539 suflete,
1858, frecuentata de 142 elevi din carT 283 barbati, 256 femer.
si una de fete, infiintata la 1881, $titi carte 116 loc.
frecuentatá de zo fete ; ambele Vite sunt : 290 caT, 730 vite
scoli instalate inteun frumos mar! cornute, 500 o! si 200 ri-
local. In partea S.-S.-E. a com. mdtoff.
e un pod peste Calmatuiù.
DrumurT: la Slujitori - Albo- Filiul, cdtun, pendinte de com.
testi, spre S., peste apa Calma- cu acelasT nume, pl. Balta, jud.
tuiul ; la Insuratei, spre S.-E., Bralla, situat la N.-V. de com.
peste podul Calmatuiului; la la 5 kil. Populatia e de 31 fa-
mili!, sati 151 suflete. $ tia carte
coteanca; la gara Ianca, spre 29 persoane.
N., prin tirlele Filiul, Perisorul Vite marI corn u te su n t : 649
si apoi-la Ianca ; la Ionesti, ea- (bol 310, yac! 320, tauri 9, bivolT
tunul din spre V. Are 2 strade. 2, vitei 5), magarl 3, cal 147,
Comuna s'a infiintat la 1845 de oI 1874, riniltori 94, capre 2.
Ionita. Budisteanu, fostul pro- Are 1 moara cu abur! si 2
prietar, dupa care se numeste mori de vint.
Budisteanca, pe linga numirea
ofician:; iar Filiul se numeste Filiul, mofie, pendinte de com.
dupa numele Fileanca, fosta pro- cu acelasI nume, pl. Balta, jud.
pietara a uneI pArtI de mosiT. BrAila, are o suprafata de 3000
hect. si aduce un venit de
40500 le!.
teT de V. a comuneT Filiul, pe
lunca stinga a CalmatuiuluI, a- Filiul,. movild, jud. Baila, situata
proape de acest piriù, la 49 kil. la 7 kil. spre N.-V. de satul
spre S. de orasul Braila, infi- Filiul ; serva de hotar intre mo-
intat la 1845 de fostul propri- sia Filiul si Coltica, pendinte de
etar Ionita Budisteanu si numit com. Bordeiul-Verde.
www.dacoromanica.ro
 F1LOSOFUL
Filosoful, deal, jud. Vasiuiü, In-
cepind putin despre E. de la
satul Clue$ti, $imergind spre S.-
E. prin com. cheia, de unde
trece in com. Dragu$eni.
Fimesti, vale, com. Spineni, pl.
Vedea-d.-j., jud. Olt.
lcea, com. Romani, pla-
iul Horezul, jud. Vilcea.
Finei (Valea-), vale, in jud. Bu-
zara, com. Grabicina ; serva ca
izlaz de vite.
Finta, com. rur., pl. Ialomita, jud.
Dimbovita, situata pe cimpie, pe
malul sting al IalomiteT, la 28
kil. spre S.-E. de Tirgovi$te.
Aceasta com. se compune din
patru catune : Finta, Bechine$ti,
Finta-Vechie $i Ibrianul, cu o
populatiune de 1209 loc.
Are o biserica i o $coala ;
se Invecineoe : la E., cu com.
Traian ; la V., cu com. Dobra;
de care se desparte tot prin riul
Ialomita ; la N., cu com. Ghe-
boala $i la S., cu Bilciure$ti, de
care se desparte tot prin Talo-
mita. In raionul acestei com.
este o movila. Ad i a fost ba-
talla intre Matein Basarab, dom-
nitorul Munteniei, $i Vasile Lupu,
domnul Moldovei, la anul 1653,
cind Mateia birui pe Vasile, la-
sindu-T pe cimpul de lupta peste
3000 soldati a caror oase zac
sub movila dela Finta.
Finteasca, moue, in jud. lato-
mita, pl. Borcea, com Lup$ani.
Are o suprafata de 6000 hect.
Pe aceasta mo$ie este un cat.
(Vida), numit Mo$ul.
Finteasca (Pietricica), coa'ru,
cam de 6 hect., In catunul La-
po$ul, com. Pietricica, judetul
Buzaa, posedat de mo$nenti Fin-
366
Finteasca,phliaf, jud. Buzäü, In-
cepe de la 5ipot, com. Jugureni,
curge in cascade peste dealul
Colti, uda In lung com. Finte$ti
$1 da in pirlia$ul Tohaneanca,
la cat. Gura-Vadului, din com.
Tohani.
Fintesti, com. rur., in jud. Bu-
zar', pl. Tohani, situata pe am-
bele malurl ale pirlulur Finteasca,
la distanta de 46 kil. 120 m.
de ora$ul Buzati i la I2 1d1. de
ora$ul Mi zil. La N., printr'o
timba ingusta de pamint, se in-
tinde pana la Platra-Cislaului
Fantina-Hotilor ; la V., se lasä
din muntele Fantina-Hotilor, prin
hot. mo$ieT Mi, trece pe linga
com. Pietricica $i com. Glodul $1
ajunge in padureaArchimandrita,
o iape la Fantina-Marului, pe hot.
mo$ieT Jugureni, atinge com.
Per$unari i ajunge in hotarul
Dumitre$ti, in drutnul Buzaului;
la S., din hotarul Thmitre$ti,
merge pe drumul BuzauluT, pana
in apa Naialca, de unde, la E.,
urca pe Naianca 'in sus, aPoT pe
hotarul mosieT Gliza, trece peste
colinele Doamna $i Zanoaga,
peste riul Ni$cov si se suie foarte
mult pana in Piatra-Cislaului,
ceea ce face cateritoriul aceste
comune, de $i ingusta, sA albä
o lungime de peste 20 kil. in-
trind neregulat in teritorul com.
Tisaul $i Lapo$ul. Suprafata sa
este de 3441 hect., din care
384 arab., 1772 padure, 114
fineatá, 128 izlaz, 709 vi/ i 334
sterp. Tot teritoriul e propri-
etatea cetelor de mo$ neni :
B u nii, Badulestii, Calinescu,
Glogoveanu si Saru. Terenul
comunei e accidentat de nu-
meroast, coline, acoperite de Fintestilor (Valea-), vale, in
vii i padure. E avuta in sub- com. Finte$ti, jud. Buzad, prin
staite minerale, precum: fier, mijlocul carela curge apa Fin-
sare i mal cu seama gips fi- te$ti. Casele sunt a$ezate pe am-
bros, in mari piad transversale.
In viaMustagiului are o puternica
www.dacoromanica.ro
FINTESTILOR (VALEA-)
sursa de apA minerala, contiind
mai cu seama sulf. Are 2 stine.
Comertul consta in desfacerea
de productiuni agricole $i a lem-
nelor. CM de comunicatie are: $o-
$eaua Tohani-Fintesti, prin Jugu-
reni; drumul naturalTohaneanca-
Finte$ti i drumul Buzaului.
Vite sunt : 254 bol, III yac!,
59 vitei, 3 bivolite, 28 cal, 34
Tepe, 12 minji, 906 or, 41 capre,
3 asinT $i 2Ir porci. Stupi sunt 6o.
Comuna e formata din cat.
Finte$ti $i catuna$ul Tufele-
Finte$ti. Populatia ei este de
1240 locultorr, din mil : bar-
batT insuratI 241, neinsurati 35,
vad tvi i6, 1310' 322, femei
maritate 241, vaduve 61, fete
324. El traesc in 284 case.
StrainT sunt : 2 Greci $i 6 Aus-
tro-Ungari. Meseria$T sunt : 3
lemnarr, r fierar, 2 zidari $i r
brutar.
Sunt 274 contribuabill, din care
8 comerciantI romini. Stabili-
mente : 7.
Budgetul comuna e de 2653
ler.
Comuna are o $coala in cat.
Finte$ti, frecuentata de 56 elevi
$i 6 eleve. Carte $tiO 122 per-
soane. Are o biserica, deservita
de 2 preotl, I cintaret $i
paracliser. Hramul e la 6 De-
cembre.
Fintesti (Glogoveanca), atta/
de re$edinta al com. Fintesti,
jud. Buzan. Are 1140 locuitori
$i 262 case.
Fintesti-Tufele, cdtunaf, al com.
Finte$ti, jud. Buza.a. Are roo
locuitori $i 23 case.
bele sale malurr; lar de jur im-
-prejur are dealurr inalte, aco-
 FIRESTRA
perite cu vii, livezT, fineata si
padurT.
Firestra, petic de peIdure, de ro
hect., In lunca dintre Cilnistea
Argesul, pe proprietatea
distea a d-luT Em. Gradisteanu,
pl. Cilnistea, jud. Vlasca.
Firesti, catun, jud. Vilcea, pl. O-
colul, com. Titireciul.
Firijba, sat, face parte din com.
rur. Popesti, pl. Cerna-d.-s., jud.
\lacea. Are o populatie de 145
locuitorT, (70 barbatT si 75 fe-
meT). Este situat *filtre dealul
Frincesti (la E.) si dealul numit
Deluselul, d'alungul girleT Fi-
rijba. E la distanta de 21:2 kil.
de cat. Meeni, unde e scoala.
CopiT in virsta. de scoala : 15
(7 baet1 si 8 fete).
Firijba, trup de piidure, al sta-
tuluT, in intindere 375 hect., for-
mind padurea Daesti, situata in
com. Popesti, plasa
jud. Vilcea, impreuna cu trupu-
rile : Valea-Marcului si CaluluT,
Baeasa-Schitul i Brätasanca.
Firijba, ramurd din riul
Bistrita, ce trece prin cdt. Firijba,
printre dealurile Frincesti i De-
luselul si se varsä in riul Lun-
cavatul, linga com. irineasa,
pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
Firilor (Valea-), vale, izvoreste
din poalele Virfului - Frumos,
com. otrile, plaiul Prahova, jud.
Prahova ; uda partea de V. a
cat. Seciurile si se varsa in riul
Doftana.
loc isolat, com. Frin-
cesti, pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
Pirl§ti, pcidure, in jud. Mehedinti,
pl. Blahnita ; sine de com. rur.
Scapaul.
367
Firizul, sat, in jud. Mehedinti,
plaiul Cerna, com. rur- Ilovatul ;
are 69 case, cu 350 locuitorl.
jud.
(VezT Firtele-Zbirnel).
Firtele-ZbirneI, poent, in padu-
rea Poeni, com. Poeni, pl. Co-
drul, jud. Iasi, pe carT se ga-
sesc urme de livezi cu pomI
roditori; se zice ca in aceste
locurT an fost asezate cite-va fa-
milil de locuitorT, pe carT, de la
1835, proprietarul le-an strá-
mutat in satul de asta-zi numit
Poeni.
Fiscälia, com. rur., pl. Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea. E compusa din 3
mahalale : Fiscalia, Tacaliile
RAscaeti. Se zice ca numele co-
muneT vine de la Ficälie, nume
ce se da in vechime morilor, si
aceasta pentru-cà aci se gasean
multime de morT pe apa 01-
tuluT.
Este situatO pe valea riuluT
Oltul, la 24 kil, departe de ca-
pitala judetuluT si la 23 kil, de
resedinta plaseT.
Are : o populatie de 186 fa-
miliT, san 696 suflete, (in care
intra si 15 familir de TiganT);
186 contribuabili; 156 case si
4 bordee.
Sunt 2 bisericT : una facuta
de unul Diaconul, reparata la
1847 si azT ruinata. A doua s'a
reparat la 1862 si 1882 de Ni-
colae Stavrescu si G. Petculescu.
MestesugarT sunt : r timplar,
2 fierarT i i cizmar.
Vite sunt : 20 Car, 240 bol,
191 vaci, 240 ol si 200 pOrCr.
Pe rtul Oltul, in raionul co-
muneT, e o moara.
Cea mal mare parte din lo-
cuitorl sunt mosnenT ; putinT, de-
limitatI pe mosiile mosnenilor
cu cite 3-4 pogoane ; lar altiT
ad numaT locul de casa.
www.dacoromanica.ro
FISCÀLIA
coala exista In comuna de
la 1847. Se frecuenta de 30
copiT, (27 baetT si 3 fete), din
numarul de 86 (54 baetT
32 fete) in virsta de scoall.
tigt carte 150 barbatT si 12 fe-
me/. Cu intretinerea scoaleT sta-
tul cheltueste anual io8o leT.
Pe 750 hect. se cultiva po-
rumb si pe 5 hect. grid. Fine-
tele se intind pe 25 hect. si
izlazul pe 400 hect.
Sunt 45 stupT cu albine.
Venitul comuneT se urca la
1122 leT i cheltuelile la 1047
leT.
In partea de E. este soseaua
nationala, numita a Oltuluf, care
inlesneste comunicatia filtre co-
munele Orleasca (la S.) si Io-
nesti (la N.) pi dota sosele co-
munale.
E brazdata de Dealul-Oltulur
(spre V.) si Fiscalia san Dealul-
Viilor. Intre riul Oltul si so-
seaua nationala este balta Ras-
cliatul si alte cite-va baltT pe
malul OltuluT.
Catea ferata Piatra-Rimnicul-
Vilcea strabate partea de E. a
comuneT.
Se margineste cu jud. Oltul (la
E.), de c.re se desparte prin riul
Oltul, 6u Dealul-OltuluT (la V.),
Ionesti-MinculuT (la N.) si Or-
lesti (la S.). Riul Oltul face in
dreptul comuneT un mare ostrov,
acoperit pe alocurea cu richita.
cdtun. VezT Plaviceni,
jud. Olt.
mahala, jud. VlIcea,
com. Fiscalia, situata intre Dea-
lul-cu-Vii si Lunca-OltuluT. In
partea de E. trece calea ferata
Piatra-Rtmnicul.
Fiscälia, deal, in raionul com.
Fiscalia, pl. Oltul-d.-s., jud. Vil-
cea, pe care se cultiva 68 hec-
tare vie.
 MCILIA
Ficâlia (Dealul-Villor), deal,
care traverseazA de la S. spre
N. com. FiscAlia, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea.
Fiqicani, loc de cultura, pe mo-
sia si com. Botesti, pl. Crasna,
jud. Meg.
Fi§ici, cilluit, al com. Boziorul,
jud. BuzAti ; are 140 locuitorT
si 38 case.
Fitiche§ti, sat, In jud. Tutova,
pl. Pereschivul, com. Coroesti,
spre S. de satul Corcesti-d.-j.,
pe pirlul Pereschivul, la con-
fluenta acestuia cu Pereschivul;
are 187 locuitorT si 45 case.
Fitione§ti, com. rur., In jud. Put-
na, pl. ZAbrAutul, asezatA In
valea abrIutuluT, care de adi
merge de se InfundA in schitul
Mosinoaele, asezat pe teritoriul
aceste comune.
Distanta comuneT de rese-
dinta sub-prefecture e de 5 kil.,
iar de capitala judetului e de
35 kil.
Com. Fitionesti se compune
din cAtunele : Fitionesti (un de e
si primAria) si HolbAnesti.
Populatiunea comuneT, dupl
cel din urmä recensAmint, e de
352 familif, saú 1272 suflete,
din cari : 642 bArbatT si 630 fe-
; 639 neinsuratT (322 bAr-
batT i 317 femeT), 562 insurati,
67 vIduvI, 4 divortati ; 1264
RominT si 8 de diferite natio-
nalitAtr ; 1264 ortodoxT, 5 mo-
zaid si 3 armeni ; 260 agricul-
torT, 5 meseriasr, IO comerciantr,
12 avind profesiunl libere, 97
muncitori si 12 servitorr.
Stijl carte 82 bArbatl si 7 fe-
meT.
Case de locuit sunt 306.
Sunt 2 biserici : una paro-
hialk cu hramul Sf. Nicolae
a doua, filialk cu hramul Pogo-
268
rirea Sf. Duh. Cam la 20 kil.
se afil schitul Mosinoaele.
Este o scoall mixtA, frecuen-
tatA de 47 copiT, din numnul
de 150 In virstA de scoalk
coila este subventionatA de
comunA. Cu 374 lei anual.
Sunt 221 contribuabilT.
Budgetul comund pe 1893
1894 avea la veniturT 8017.26
lei si la cheltuell 7991.65 leT.
Vite sunt 1165, din earl : 342
be, i I I vacT, 99 caT, 400 or,
67 capre si 146 pore.
Sunt 33 stupT cu albine.
Industria i comerciul se prac-
ticl de 2 circiumarir, r bAcan,
6 fierarT, 12 rotar, r vArar. Sunt
6 pive ; 17 fabricanti de rachirz
si 5 comerciantr
NumArul cultivatorilor din co-
munA : 92.
Cultura vie in anul 1893 a
produs vin in valoare de 582801.
Pe matca abrAutuluT sunt
pietre calcaroase, din care lo-
cuitoriT fabricl var.
In com. sunt douA ripe nu-
mite : Valea-Lung5. i GLodis-
teanca.
Fitione§ti, cdtun, in jud. Putna,
com. Fitionesti din pl. abra-
utului. Este asezat In Valea-
ZAbrAutuluT, care de ad i merge
de se infundA In schitul Mo-
sinoaele.
Are 2 biserici, una parohialk
cu hramul Sf. Nicolae si a doua,
cu hramul Pogorirea Sf.
Duh; o scoalA mixtl, frecuentatA
de 38 copiT (34 bAetT, 4 fete),
din numArul de 145 cu virstA
de scoalA.
Fitione§ti,parohie, in jud. Putna,
com. Fitionesti, din pl. ZAbrA-
utuluT, formatA din 2 bisericT,
ambele In. cAtunul Fitionesti,
cea parohialA, cu hramul Sf.
Nicolae, iar cea filialA, cu hra-
mul Pogortrea Sf. Duh.
www.dacoromanica.ro
FINETELE SAI1 FINATURI
Fitiughe§ti, mofie a StatuluT,
In jud. Putna, a cArei arendA
anualA pe periodul I880-85 a
fost de 1256 leT.
deal, se Intinde in partea
vesticA a satuluI Tansa, pl.
Funduri, jud. Vasluiii; pe podi-
sul acestur deal, e situatA cea
mal mare parte a satuluT Tansa;
la poalele dealulurse prelungeste
Sesul-Dagiter, care, lAtindu-se
spre S.-E., la numirea de Lunca-
Dagiter.
Ftnacari, pirliaf, format pe teri-
toriul comuner Paltinul, pl. Vran-
cea, jud. Putna si care se varsA In
ZAbala.
Finan, sat, face parte din com.
rur. Crivina, pl. Crivina, jud.
Prahova.
Finatul, pirlia,s, jud. BacAti, pl.
Taz15.ul-d.-j., care desparte teri-
toriile comunelor Bosoteni
Beresti si se scurge in ptriul
Strimba.
Finatul, pîriia,c, jud. Baclit, pl.
Siretul-d.-j., care curge pe teri-
toriul com. Botesti si se scurge
in piriul RAcAtAul.
Finatul, vale, jud. BacAti, pl.
TazlAul-d.-j., de pe teritoriul cotn.
Bosoteni.
Finati, deal, jud. Vilcea, com.
Cacova, pl. Ocolul.
Finatul,virfde munte, jud. BacAO,
pl. Trotusul, com. Tirgul-Tro-
tusul din sira SlAniculuT, situat
lîngä muntele Ciresoaia.
Finetele saü Flnaturi, virf de
munte, jud. BacAti, pl. Trotusul,
com. Tirgul-Trotus, situat lingA
muntele MAgura si in vira S1A-
nicului.
 ANETUL-MEz1NCA
FInetul-Mezinca, vitt de miente,
jud. Bacäü, pl. Trotup, com.
Tirgul-Trotup, situat lingd mun-
tele Finetelc pi in culmea Slani-
culur.
Finii§uluI (Podul-), peldure, in
jud. Buzar', com. Colti ; face par-
te din paclurea statulur Aluni-
pul, avind singura io8 hect.
Vez! Alunipul-Majet.
Fintina, pida, numit pi Piriul-
FintineT, in com. rur. Izvorul-
BirzeT, pl. Ocolul-d.-s., jud. Me-
hedinti.
Fintina, pirla, afluent al piriu-
lur Sabasa, jud. Suceava.
Fintina, vale, numita pi Valea-
Fintinei, in com. rur. Bresnita,
pl. Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti.
(Ved com. rur. Bresnita).
FlitIna, vale, jud. Prahova, pla-
iul Teleajenul, com. Tirlepti.
Finilla, vale, jud. Prahova, pla-
iul Teleajenul, com. Gura-Vi-
tioarer.
Fintina, vànlcea, jud. Prahova,
pl. Podgoria, com. Apostolache.
Fintina-Banului, com. rur., jud.
Dolj, pl. Cimpul, la 73 kil. de
Craiova pi la 21 kil. de Cala-
fat, repedinta plaper.
Situata pe un loc pes, la N.
Dunarer, in fata scheler Copova
din Bulgaria pi Stanottrnul.
Se invecinepte la E. cu co-
munele Hunia l MotOtei; la V.,
cu com. Cetatea ; la N., cu com.
Dobridor i Risipiti ; la S., cu
Dual-ea. Pe teritoriul acester
comune, Dunarea are o indrep-
tare V.-E., facind un cot spre
S., dupa ce Tese din hotarul a-
cester com une, pentra a trece
pe acel al comunel Maglavitul.
59623. Arareis Diclionar Geogravlo Voi.
869
Se gasese pe teritoriu/ comu-
ner cite-va movile intre carr : Ca-
rantina, Magura-lur-Guliman
Magura-cu-Cercul.
Pe teritoriul comunal se aflä
cite-va baltr, formate din izvoa-
rele mar multor finen!, carT toate
se varsa in balta numita Fintina-
Banulur, lar aceasta la rindul
sACI se scirge In Dundre.
Pana la anul 1875, coprindea
pi com. Cetatea. Se compune
din doul catune : Fintina-Banu-
lur, care este catunul de rese-
dinta i cat. Moreni, care era
alta-data catun de reedinta.
Cele dota catune sunt la i kil.
departare unul de altul.
In fie-care catun se afla cite
o biserica, fondata de locuitorf;
bisericile sunt facute din zid.
Sunt deservite fie-care de cite
un preot i un ctntaret. Dupa
legea din 1864, fie-care biserica
are o proprietate de 17 pogoane
pamint arabil.
In ambele catune se afla cite
o pcoala mixta. Cea din cat.
Finen a-Banulur, fu nctioneazd din
1865; localul, de zid, este facut
cu cheltuiala comuner. In anul
colar 1892-93 aceasta §coala
a fost frecuentata de 90 baetr.
Scoala din Moreni functioneaza
din 1885. In anul colar 1892
93 a fost frecuentata de 25
1:40. .Ambele pcolr ati o pro-
prietate de 17 pogoane arabile.
Fie-care din ele este condusa de
cite un invatator. In virsta de
§coala sunt 185 bdetT pi 149
fete. titi carte 16o locuitorr in
catunul de repedinta pi 50 in
Moreni, din carr 195 barba!
i5
Populatia com. este de 1488
suflete.
Suprafata comuner este de
5940 pogoane, din carr 103 po-
goane, 231 stj. p., ocupa vatra
satulur; 5703 pog. sunt pamint
arabil, in carr se coprind i viile
www.dacoromanica.ro
FINTINA-BANULUI
de soo pog.; lar 140 pog. sunt
pamint 1:Altos.
Mopia din comuna se numepte
Fintina-Banulur. Din aceasta mo-
pie, o parte este data in loturr
satenilor. Restul de 600 pogoane
a fost arendat de la 1884
1894 cu 5562.50 ler. Viile a-
partin locuitorilor, proprietate
dupa legea rurala din 1864; de
asemeneaapartin acester comune
pi 2 ostroave formate de Du-
nare, acoperite cu salcir.
In comuna se afla o sttna, la
care se aduna turmele intregulur
sat. Mor< de apa sunt 16.
In comuna sunt 6 circiumr,
din carr 2 in Moreni. Comer-
cian;! sunt
Productele le desfac loc. la t'ir-
gul de cereale din Cetatea, unde
duc grine, legume, pul, oua
importa bacanie, brapovenie pi
cizmarie. Mara de Cetatea se
mar duc la tirgul saptaminal
din Calafat.
O cale comunall vecinala,
lungl de 3 kil, duce la Hunia
pi una de 9 kil, duce la Motatei.
Venitul, pe 1893-94, a fost
de 3632.79 le! §i cheltuelile, de
3533.87 le!.
Sunt r80 vite mar/ cornute,
86 o!, 14 cal' 51 17 porcr.
Fintina-Banulul, sat, jud. Dolj,
pl. Cimpul, com. Fintina-Banu-
lur. Are o populatie de 1036
suflete, din carT 546 barbar pi
490 femer; locuesc in 155 case
pi 70 bordee. Este o pcoala
mixta, ce functioneaza din 1865,
fiind intretinuta de stat pi co-
muna. Localul construit de co-
muna, este de zid pi in bulla
stare. coala are 8 hect. pro-
prietate pi e conclusa de un in-
vatator. In anul pcolar 1892
93, a fost frecuentata de go
bletr. In virsta de pcoall sunt
279 copir, 145 bletr pi 134 fete.
tiu carte i6o barb. pi 15 fem.
47
 TINTINA -BANULUT
In sat este o bisericA de zid
fondatA de enoriasT ; e deservitA
de un preot si un cintAret ; are
17 pogoane arabile ca proprie-
tate. CirciumT sunt 4.
Inainte de construirea linier
ferate, cind cAlAtoria se fAcea
cu diligenta, la Fintina-BanuluT
era prima statie a diligenteT Ca-
lafat-T.-Severin, avind o cApi-
tAnie de postA cu 16 cal.
In timpul rAzboiuluT Romino-
Ruso-Turc, se alía postat ad, in
lunile Iunie-Iulie 1877, regimen-
tul al 8-lea de DorobantI.
Fintina-Banului, haltd, judetul
Dolj, pl. Cimpul, com. Fintina-
BanuluT.
Fintina-BanuluI, mofie a sta-
tuluT, jud. Dolj, plasa Cimpul,
com. Fintina-BanuluT, arendatA
de la 1884-94, Cu 5562.50 leT.
Are o suprafath de 316 hect.
FIntlna-Banultd, mofie parti-
cularl, jud. Dolj, pl. Cimpul,
com. Fintina-BanuluT ; apartine
sAtenilor, cArora li s'a dat in Fintina-Cerbulul, mediata, in
loturT.
FIntina-BAlfine§ti, loe; in pAciu-
rea mosieT Hiliseul-Curt, com. cu
aceeasT numire, pl. Cosula, jud.
Dorohoiti. Aci se allá o fintinA
cu izvor mare de unde incepe
a se forma tila Jijia.
FIntina-Bránarultd, sat, In jud.
Tutova, pl. Simila, com. Bogda-
na, pe plriul Bogdana si aproape
de sorgintea sa, in marginea
de N. a jud. Are 280 locuitorT
si 72 case. Inainte se numea
Vistilesti.
FIntina-Blänaruldf, mofie, in
jud. Tutova, pl. Simula, com.
Bogdana, proprietatea statulur,
arendatà in ultimul period cu
700 leT anual.
870
Firitina-Bodef, jadure, jud. Ba-
cAti, pl. Bistrita-d.-j., de .pe te-
ritoriul com. RAcAciuni.
FintIna-BouluI, loc f es,j u d. Dolj,
pl. BAilesti, com. Galicea-Mare,
pe care se intinde com. Galicea-
Mare.
Fintina-Bunä, loc izolat, in par-
tea de V. a com. PAhnesti, pl.
Podoleni, jud. FAlciti, de unde
ja nastere piriul Arsura.
FIntIna-Caprei, nuviire vechie, a
cdt. ToropAlesti, com. Buda,
jud. R.-SArat.
Fintina-Catir, izolat, jud.
loc
\Meca, situat afarl din raionul
com. urb. Rimnicul-Vilcea. A fost
pendinte de Episcopia Rimnicu-
luí. Este in intindere de 1 hect.
3581 ni. p. Se invecineste cu
soseaua Ocna-Rimnic, cu pro-
prietatea D-luT cApitan Avra-
mescu si cu mosia statuluT Su-
hasul. S'a vindut de vecT.
jud. Mehedinti, pl. Ocolul-de-
Sus ; tine de com. rur. Husni-
cioara.
Fintina-Ciobanuluf , deal, in
partea de V. a com. Feresti,
pl. Mijlocul, jud. Vasluiti ; face
limitá Cu com. Telejna.
Fintina-cu-Metanele, fostd ma-
hala, in jud. Mehedinti, pl. Oco-
colu-d.-s., com. rur. Bresnita.
Actualmente este ad numaI o
fintinA in pAdurea BresniteT, cu-
noscutA sub numele de Fintina-
Metanelor.
Fintina-de-Leac, izvor, isT ja
nastere din raionul com. Gor-
netul-Cuib, pl. Podgoria, jud.
Prahova si se vars1 In valea Beni,
tot In raionul com. Gornetul-
www.dacoromanica.ro
F/N11NA-DIN-SILWE
Cuib, si amindouA in valea Nu-
ceteanca.
Fintlna-de-Leac, fintind, in cal..
MAcelarul, com. Cimpina, plaiul
Prahova, jud. Prahova, de unde
In ziva de «Izvorul TImAduireT,
poporul, in credinta luT, se duce
de lea apA, pentru a spAla pe
ceT ce sufár de ochT.
Fintlna-de-Leac, izvor de apd
mineralel, in com. CAlugAri, pl.
Vedea-d.-j., jud. Olt ; izvoreste
din Dealul-VedeT.
Fintitia-de-Leac, izvor, Cu apa
ce are miros de pucioasA, cona.
Podeni-VechT, pl. Podgoria, jud.
Prahova, pe care locuitoriT o
intrebuinteazA la «Izvorul TA-
mAduireT» ca leac in contra a
diferite ,.boale.
Fintina-de-Leac, fint1nd, in pl-
durea numitl Ghirdoveanca, pl.
Filipesti, jud. Prahova, din care
se iea apA de locuitorT, contra
frigurilor.
Ftritina-de-Leac, ízvor de tipa
minerald, intr'o pozitiune fru-
moasd, inconjuratA de pAclurT,
vil si livezT de prunT, com. Gor-
netul-Cuib, pl. Podgoria, jud. Pra-
hoya. Apa sa contine fier si
pucioasA. AceastA localitate este
pe proprietatea mosnenilor Gor-
nenT si Cuibenr. Apa se intre-
buinteazA de bolnavI fie pentru
bAut, fie pentru bAT.
Fin-tina-Dime, prelungirea dea-
lulur Bulboasa, spre satul
Chircesti, din ,com. MiclestiT,
pl. Crasna, jud, Vasluit1; se
numeste ast-fel, fiind-cl pe coa-
sta luT spre E. se ata o fintinA
a unuia numit Dima.
FIntina-din-Sili§te, loc, unde se
zice el s'ati asezat, in 1692, in-
 ANTINA-DOAMNET
temeetoriI com. Galicea-Mare,
jud. Dolj, pl. Bailesti.
Fintina-DoamneI, pise de deal,
pe mosia Tataraseni, jud. Do-
rohoia, pl. Prutul-d.-j., com. Mi-
leanca.
Fintina-Domneasci, com.rur.$1
sat, in j ud. Mehedinti, pl. Ocolul-
d.-j., la distanta. de 20 kil, de ora-
sul T.-Severin, iar de Malova-
tul, resedinta pl., de 29 kil.
Formeaza comuna cu satele Dra..
gotesti si Mijarca.
Are 1300 locultorT, din carT
200 contribuabilI si 252 case.
Locuitorir posea.: 38 plu-
gurT, 92 care cu bol, 5 carute
cu cal. Sunt 88 stupT.
Are 3 bisericr, deservite de
2 preotT si 5 cintAretT.
Budgetul com. este de 2322
leT la veniturT si de 1053 le
la cheltuelT.
Vite sunt : 600 vite marT cor-
nute, 17 caT, 500 oT si 460 ri-
mAtorT.
Aceasta com. alta data se
numea Frdsiniorul. Numele ce-1
poartà asta-e de Fintina-Dom-
neasca iT vine de la o tintina
ce se vede si asta-zI in aceasta
com., care este facuta de Ma-
teias-Craiul ce 'ir zicea si Basa-
rab, care a avut casa si a stat
In aceasta comuna.
Com. Fintina-Domneasca are
sosele comunale car/ o leagA
cu soseaua nationala jsoseaua
judeteana a DumbraveI.
FintIna-Domneasckfintind,cu
apa foarte limpede si rece, si-
tuata in com. Ocnele-MarT, pl.
Ocolul, jud. Vilcea, intr'o po-
zitie frumoasa. If se maI zice
Fintina-luT-Radu-Negru.
Fintina-Domneasc4,fintind ve-
chle a manastireT Arnota, ju-
ridetul Vilcea, pe care se "gil
371
O piatra Cu urinAtoarea inscrip-
tiune :
Aceastil fiaba flind ficuel de bu-
nul luminatul) Domn striimosul Dom-
niel mele Mat. Basarab Vv., ce
ají fost oblitduitor pire( ronalnri
va seamg. incoace de anI, stind stricati
InchisI, dintru bun gindul inimeIDom-
niel mele In Constantin Basamb Voe-
vod, am voit de o am filcut de iznoavii
din temelie ca s he de mult ajutor
cuitorilor In sfinta mäniistire i domniel
mele pomanil. In ved', fiind egumen kir
Varlaam Eromonah, leat 7207 (1699)».
Fintina-Dulce, virf de munte,
In jud. Bacati, pl. Trotusul, de
pe teritoriul com. Mandstirea-
Casinul.
Fintina-Geruluï, mofie particu-
'ara, In 2 trupurI, din carr unul
de 1086 hect. 8 ariT si altul de
672 hect. io arif, In com. M'in-
jina, pl. Siretul, judetul Covur-
luia.
Fintina-Hänearátfintind (izvor),
jud. Neamtu, situata intre poiana
Stanill, de unde Incepe suisul
cel adevArat, pe muntele Ceah-
laul si cimpenita numita Mida-
toarea, in drumul ce duce spre
virful munteluT Ceahlaul pe la
stincile Gardurile.
Fintina-Hotilor, izvor, jud. Il-
fov, in coasta une( micT valcele
intre Cioplani si Tincabesti
linga padurea Cioplani, a sta-
tuluT.
FintIna-luI-Bortica, obirfia pi-
rhilut Bordea, in com. Cris-
testi, jud. Suceava.
obirfia pi-
riulur Ciuri, in com. $oldanesti,
jud. Suceava. Poate ca tot a-
ceasta este si $ipotul-CuculuT,
despre care pomeneste actul
de hotarnicie al fostuluT sat PA-
dureni,
www.dacoromanica.ro
FINTiNA-MARE
Finttna-luI-BurAil. Ved piriul
inca, jud. Suceava.
Fintina-lui-Dobromir, finfind
parásita, aproape de altarul
bisericel Malea- DomnuluT, din
com. Ocnele-Marr, pl. Ocolul,
jud. Vilcea, facuta de Dobro-
mir Cretulescu, la anul 1590.
D. Gr. G. Tocilescu, directo-
rul MuzeuluT National, acum cItY-
va anT, a ridicat piatra care co-
prindea inscriptia acesteT fln-
tinT si a depus-o la Muzea, spre
conservare.
Fintina-luT-Fum, deal, ta com.
rur. Jidostita, pl. Ocolul-d.-s.,
jud. Mehedinti.
Fintina-luf-Oviz, localitate, in
com. Tatarusi, jud. Suceava,
unde se zice ca alta data a
fost sat.
Finttna-Lungkpeidure, pe mosia
Probotesti, com. Tirnanea, pl.
Herta, jud. Dorohoia.
Finttna-Mare, co;,:. rur., situata
In centrul plaseT Moldova-d.-s.,
jud. Suceava, spre S.-V. si la
7 kil. de Falticeni. Se mArgi-
neste la E. cu comuna Solda-
nesti, la V. cu com. Baia, la
S. cu com. Bogdanesti si la N.
Cu com. Baia. Are forma unuT
poligon neregulat. E compusa
din satele : Fintina-Mare, Cotul-
BleT, Dumbravita si Praxia, cu
resedinta in satul de la care
sT-a luat numele.
Are o populatie de 409 fa-
miliT, saa 1570 suflete (800 bar-
batI si 770 femeT), din carl 6
IzraelitT si 2 BulgarT. Sunt 420
contribuabilT. Case de locuit :
379.
Are 3 bisericr, deservite dc
3 preotT si 6 cintIretr ; o scoall
mixta.
Budgetul comuneT pe anul
 1 iNTINA-MARE
1892-93 are la veniturl 4304.61
ler i la cheltuelf 4302.40 lei ;
lar al drumurilor 965.50 lei ve-
nituri §i 958.75 lei cheltueli.
Vite sunt: 4 buhai, 398 boY,
317 vaci, 317 viter, 18 cal,
io80 or, 34 Tepe, 17 minji, 260
gonitorT, 264 gonitoare, 5 stri§-
niel, 2 stri§nice §i 364 porci.
Altitudinea comu neT d'asupra
madi variazA. intre 340 345 m.
E udatl de Moldova (3 kil.),
omuzul-BleT (3 kil.) §i de Pi-
riul-Satului.
Suprafata ei e de 2162 hect.,
din cal-1 1758 hect. cultivabile
§i restul prundi§ §i smircuri ne-
productive.
Locuitori ImproprietAriti la
1864 sunt: 144 fruntag §i 78
pAlma§i, stApinind 786 falci §i
70 prAjini.
In comunA sunt trer morT §i
5 circiumi.
FIntina-Mare, cdtun, in judetul
Mehedinti, plasa Ocolul-de-jos;
tine de com. rur. Poroina-Mare ;
are o bisericl, deservitA de un
preot §i doi cintAreti.
Fintina-Mare, sat, jud. Suceava,
In care se afll re§edinta com.
Cu acest nume. In centrul sAd
sunt ni§te izvoare abundente,
de unde ir vine §i. numele. E
a§ezat pe §esul sting al Moldo-
ver. Are o populatie de 101 fa-
mili, sad 442 suflete, din cari
223 bArbati 11209 temer (6 strA-
inT). Contribuabili sunt 105.
Case de locuit, 109. Vatra sa-
tului ocupA 18 ala
Are o bisericA, cu hramul SE
ArhanghelT, clAditA din lemn la
1832 de Alecu DrAgu§anu §i
restauratA de Gh. Ghitescu, de-
servit5. de I preot §i 2 cint5.-
tAreti li improprietArit5. cu 8
fálcT ; o §coalA rurall mixt5., con-
dusä de un invAtAtor plAtit de
stat, infiintat5. in 1865, frecuen-
www.dacoromanica.ro
372
tatA de 34 elevI, din 175 bleti
§i 151 fete in virstA de §coalA..
Mo§ia e proprietatea D-lui
Alex. Rod-de-Deal. Are o intin-
dere de 550 hect. cultivabile,
143 hect. prundi§ §i. mla§tinT
neproductive §i 123 hect. finat.
ImproprietAriti la 1864 sunt
42 frunta§I §i 23 pAlma§T, stl-
pinind 233 fAlci §i 50 prAjinT.
Drumuri principale sunt: la
BogdAne§ti (9 kil.) §i la FAlti-
ceni (8460 m.).
In 1874-1875, Fintina-Mare,
cu Cotul-Blei, fAcea parte din
com. Bala; lar DumbrAvita, cu
Praxia, tinea de Ciumule§ti. De
la 1884-1886 a fost aci rese-
dinta subprefecturel plA§ei Mol-
dova.
La 1803, Fintina-Mare, a Pi-
tarului Nicolae Calmuschi, nu-
mAra 32 Mal, plAtind 380 leT
bir anual.
Fintina-Mare, deal, jud. BacAti,
pl. Bistrita-d.-j., com. RAcAciuni,
care face parte din dealurile
ce despart Siretul de Trotu§ul.
Fintina-Mare, dmpie, in com.
rur. Cernaia, pl. Motrul-de-Jos,
jud. Mehedinti.
Fintina-Mare, lac, in com. Ne-
grile§ti, pl. Nicore§ti, jud. Te-
cuela.
Are o suprafatA de 20 m. p.
Se mal nume§te §i ResuflAtoarea-
de - PAmint, fiind-cA e un lac
foarte adinc.
Fintina-Mare, loc cu izvoare,
jud. BacAti, pl. Bistrita-de-Jos,
com. RAcAciuni, pe teritoriul
mo§ieT Gi§teni.
Fintina-Mare, pirtiaf, In cuprin-
sul com. GAne§ti, pl. Horincea,
jud. Covurluiti, izvorind din o
ripA. cu sAlciT, in apropiere de
biserica SE Nicolae, din GAne§ti.
FINTINA-MITROPOUTULUI
Fintina-Mare, pida, in comuna
rurall Cernaia, pl. Motrul-d.-j.,
judetul Mehedinti. Se varsA In
Balta-Rece.
Fintina-Mare, pfrig, izvore§te
din lacul cu acelag nume in
com. Negrile§ti, jud. Tecucid,
§i se vars1 In Birlázel.
Fintina-MAcaresculuI, )7244
pe muntele CeahlAul, judetul
Neamtu.
Fintina - M'azäreanulul, vale,
in com. Roznov, pl. Bistrita,
jud. Neamtu, situatA In apro-
pierea satului Negrite§ti.
Fintina-MirceI, finitud, in com.
Govora, pl. Ocolul, jud. \T'Un,
fAcutä la anul 1706 de un sA-
tean, Mircea §i sosia sa, Idita.
AceastA fintial se glse§te In
pAdurea statultif, la 4 kil, de
re§edinta comunei §i la Ilis kil.
de cAtunul Prajila. Are o apA
foarte bunA de bata §i este
mult vizitatä de persoanele carT
vin la bAile Govora.
Fintlria-MimeI, finitud, in jud.
Mehedinti, plaiul Clo§ani, com.
rur. Ponoarele.
AceastA tintina este trecutA
in hrisoaveie vechr ca punct de
hotar. Ea a servit §i /ucrAtorilor
din minele JriteT, ca cel mi
bun izvor de apA pentru bAut,
fiindu-le in apropiere.
Fintina-Mitropolitulni, finitud,
jud. Neamtu, pe muntele Cea-
hlAul, la o inAltime vrednicA de
mirare. Se nume§te ast-fel, pen-
tru cA la 1809 Mitropolitul Ve-
niamin Costachi a sfintit apele
eT. Temperatura apei e de 2112
grade Reaumur.
Toti Cnejil CantacuzinT, pen-
tru inlesnirea excursiunilor pe
CeahlAd, ad indreptat cara-
 FINTiNA-NUCULUI
_
rea de la schitul Durati pana
pe virful munteluI, care mal
inainte era foarte rea si peri-
culoasa, ingrijind si de tintina
aceasta ; asemenea reparatif si
mari inbunatatirI aii facut si
D-1 Vasile Macarescu, cum si
altI proprietarI al mosieI Hangu.
FIntina-Nucului,piriia,s, ce cur-
ge prin jud. Tutova, plasa Pe-
reschivul, com. Priskani ; izvo-
reste de pe teritoriul aceste
comune si dupa ce se ingroasa
cu 0.1124111 Fintina-TrifuluI, se
varsa in &tul Bolborosoaia.
Fintlna-Olarului, ,ces, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, co-
muna Girovul.
FintIna-Pitil, izvor, jud. Mus-
cel, pl. Riul-Doamner, com. Mi-
cesti.
Fintina-Plrvului, izvor, judetul
Vilcea, care impreuna cu izvo-
rul Furcitura, formeaza riul Lun-
cavaciorul.
FIntlna-PopiI, trup de mo,sie, ne-
locuit, pe coasta stinga a Neajlo-
vulul, jud. Vlasca, pl. Cilnistea,
din care se compune mosia Ie-
puresti, proprietate a statuld.
Aci se afld si doul petice de
padure in suprafata de 20 hect.
Fintina-Popil, izvor, de unde
Iese Piriul-BanuluI, sub dealul
Bratenilor, com. Dingeni, pl.
Jijia, jud. Botosani.
FIntlna-RaduluI, tilde', numit
si Ograda, ce izvoreste din mar-
ginea com. Batesti, pl. Crivina,
jud. Prahova, si se varsa in apa
Leaotul, in fata bisericeI.
Fintina-Rece,fintind, j u d. Dolj,
pl. Jiul-d.-s., com. Poiana, fa-
cuta de Banul Barb u Craiovescu.
373
Fintina-Teilor, sat, j ud. Tecucig,
face parte din com. Buciumeni,
asezat pe partea dreapta a so-
seld ce duce din Tecuciii la Finttneaua, munte, jud. Muscel,
B a ciumeni.
LocuitoriI sunt TiganT. Vara
calatoresc din sat in sat. Lo-
cuintele lor sunt numaI niste
bordeie.
FintIna-Tilharilor, hirtop, pe
mosia Prelipca, com. Vaculesti,
pl. Cosula, jud. Dorohoiii.
Fintina-Tilharilor,fintin?t, pe
locul numit Poiana-Ingro%itoare,
teritoriul mosieI Baranca-HerteI,
com. Movila, plasa Huta, jud.
Dorohoiti.
Fintina-TIlharuluI, obirfia pl-
rluluT Boura, in padurea com.
Cristesti, la hotarul mosieIPas-
cani, jud. Suceava.
Fintina-Trifului, pirliaf, ce cur-
ge prin plasa Pereschivul, com.
Prisacani, jud. Tutova ; izvoreste
de pe teritoriul acesteI comune
si se varsd in piriiasul Entina-
Nuculta.
Fintina - Tiganului , loca litate
izolatä, linga manastirea Mislea,
plaiul Prahova, jud. Prahova,
unde Radu-Voda Calugarul se
bate cu Laiot Basarab, la 1535.
Radu-Voda bate pe Laiot Basa-
rab si-1 taie, impreuna cu totl bo-
eriI luI, dupa cum spune Fotino.
Fintlna-TiganuluI, mofie par-
ticulara, de 1145 hect. 84 ariT,
In com. Vlddesti, pl. Prutul, jud.
Covurluiii.
Fintlneanul, sat, in jud. Bacati,
pl. Siretul-d.-j., com. Tamasi ;
situat d'a stinga Siretuld, la o
departare de 2 kil. 130 m. de
satul Tä.masi. Are 24 fallar,
sati III suflete.
www.dacoromanica.ro
I, INTiNEf (GIRLA )
Vite sunt : 3 ca!, 64 vite mar!
cornute, 32 porcI O 2 capre.
com. Dragoslavele, pe care-I stA-
pinesc in indiviziune locuitorir
din comuna.
Fintlneaua, munte, jud. Muscel,
plaiul Dimbovita, com. Rucarul.
Fintlneaua, pädure, supusa re-
gimuluI silvic, pe muntele Fin-
tineaua, proprietate a d-luI I.
Anastase si alta', pendinte de
com. Rucarul, plaiul Dimbovita,
jud. Muscel, in intindere apro-
ximativa de upo hect. Esenta
dominanta e fagul.
Fintlneaua, pisc, jud. Olt, pl.
Oltul-d.-s., com. Dobroteasa.
Fintineaua, vale, jud. Olt, pl.
Oltul-d.-s., com. Dobroteasa.
Fintineaua, vtilcea, care se for-
meaza pe teritoriul com. Co-
teana, pl. Siul-d.-s., jud. Olt,
spre E. com., unde-I serva cit-va
si de hotar ; apoI da in valceaua
Purcelul, care, unindu-se cu Mi-
loveanul si Ciocirlia, la numirea
de Cotenita. S'a numit ast-fel
de la o tintina, care exista si
asta-e, numita Fintina-Neam-
tuluI.
FIntinei (Dealul-), a'eal, in jud.
Gorj, com. Valea-cu-Apa, situat
spre E. com.; incepe din raio-
nul comund, din padurea d lui
Cretulescu si se dirige spre S.-
V., pana aproape de com. Ne-
gomirul, din jud. Mehedinti.
Finttnei (Dealul-), deal, in judo
Muscel, pl. Riurile, com. Golesti.
Fintinef (Gira-),,piitt, izvoreste
din dealurile Piscanilor, com.
Piscani, pl. Riul-DoamneT, jud.
 FINTiNET (VALEA-)
Muscel ; trece prin mijlocul co-
muneT Negoesti si se varsa in
riul Doamna.
Fintinei (Valea-), catun, al com.
PAnAtAul, jud. Buzari ; are 170
loc. si 43 case.
FIntine2 (Valea-), ditun, al com.
OdAlle, jud. Buzar'; are 490 lo-
cuitorT si 116 case.
FIntÌnei (Valea-), izvor, in jud.
Buzda, com. OdAile ; incepe din
mosia Valea-FintineT si se scurge
In piriul Braesti.
Platine (Valea-), vale, in jud.
Buzatl, com. Plescoi; incepe din
Virful-NeculeT si, in mijlocul sa-
tuluT Plescoi, se uneste cu valle:
Hotarasca, a-BrinzeT, a-NicuIel si
a-luT-Anghel i toate impreura
merg in riul Buzaul.
FintineI (Valea-), mofie, in jud.
Buzail, com. si cat. Plescoi ; are
o intindere de 80 hect., din carT
50 hect. padure, restul araturT,
fineata si vie.
Pintinei (Valea-), mofie, in jud.
Buzar', com. °dalle, cat. Valea-
FintineY, fosta proprietate a sta-
tuluT, pendinte de schitul Poca-
na-MgruluT ; are 502 hect. arl-
turT, fineata, livezT si 20 hect.
pAdure. Sunt 2 morT: la Viseni
si la Catanesti, pe Saratelul-Brae-
stl. Acum e proprietate parti-
cularA.
FintineI (Valea -), piclure, a pe an 3000 kil. miere si 300
statuluT, in jud. I3uzati, com. O-
daile, cAt. Valea-FintineT, pen-
dinte de Poeana-MdruluT. Are 300
hect. si e impártitA in dou5. tru-
purT : Valea-Fintiner si Glodul.
Pftnttnei (Valea-), vale, zisa
Valea-luT-Duica.. ¡ese din Dealul
Ordiilor, com. RAdesti, pl. Riu-
374
rile, jud. Muscel ; curge de la
E. spre V. si se varsa in Riul-
TirguluT.
Fintinei (Valea-), vale, com.
Vasilati, pl. Oltetul-d.-j., jud.
Vilcea. Se varsa in riul Oltetul,
In raionul acesteT com.
Pintinele, coin. rur., situata in
partea de S. a plaseT Siretul,
jud. Botosani. Se intinde pe
dealul Deleni, sesurile SuceveT si
SiretuluT si parte pe valea
dealurile din stinga SiretuluT si
se compune din satele: Baloseni
(Stamatele), Banesii, Financie,
Joldesti, Roscani si Slobozia
(Bustiucul).
Teritoriul comu neT, care ocupa
o supraf. de 1386 hect., este mar
mult ses, ocapind valle Siretuld
SuceveT. Are o suprafata. de
4359 hect., si o populatie de
927 familil, sati 4000 suflete.
locuitorr RominT si parte Rusr
romanizatT; sunt si cite va fa-
milif de evref, germanT si armenr.
Sunt 3903 hect. pa.mint de
cultura.
Comuna este de ajuns udatA
de apele SiretuluT la E. si de Su-
ceava la V. de mal multe *fiase
si de un mare numar de bala si
iazurT, parte avind izvoare pro-
prir, parte formate din varsaturile
SiretuluT si care sunt foarte bo-
gate In pestT i racT.
Numarul vitelor e de 2073:
Hoo bol si vacT, 209 cal si 764
porcT.
Sunt 3 prisacT, care produc
kil. ceara; 3 morT de apl.
Sosele petruite strabat com.
in toatepartile;-ast-fel sunt: calea
judeteana Burdujeni - Slobozia-
Hancea; alta ramurA care trece Si-
retul la Joldesti, pe un pod
umblator facut de judet.
Sunt 6 bisericT, deservite de
5 preotT si 7 cintaretT; 4 scolT
www.dacoromanica.ro
FINTINELE
mixte, conduse de 4 invatatod
frecuentate de 230 scolarT.
Budgetul comuneT are la veni-
turl 8961 le i la cheltuelT 8933
leT.
Pana. la 1868, com, a purtat
numele de Bánesti.
In com. sunt 8 circiumT, 15
comerciana si 41 meseriasT.
Fintìnele, sat, situat pe loe ses,
in centrul com. Fintinelele, pl.
Siretul, jud. Botosani. Are 3
sate : Fintinele, Roscani si Slo-
bozia, asezate pe o intindere de
1929 hect., cu o populatie de
104 familiT, san 528 suflete.
Mosia de pe sat e proprie-
tate particulara.
Teritoriul el* este aproape
un ses care se blande intre Si-
retul si Suceava si care in mare
parte este inundat in timpul re-
varsarilor ; are multe baltT, ia-
zurT i girle.
Numarul vitelor e de 284 bol'
si vacT, 41 caT, 702 oT, 167 poni'.
Sunt 295 stupf cu albine.
Pe mosie se afla o padure de
20 hect.
Este resedinta com. Fintinele.
Are z biserica, Cu i preot
cintaret ; z coala mixtg, cu
invatator si 39 colarr.
Se afla aci : i circiuma.; 3 co-
merciana si 7 meseriasT.
Fintinele, cätun, al com. Vis-
pesa, jud. Buzati, cu 130 locui-
torf si 36 case.
Pinttnele, sat, in com. Tulucesti,
pl. Siretul, jud. Covurluid. (Vez'.
Tulucesti, com.).
FInttnele, sat, In com. Foltesti,
pl. Prutul, jud. Covurluid, cu
131 familiT, sail 588 suflete.
Are o biserica si o scoala. (VezT
Foltesti, com.).
Ftntinele, sakin jud. Dimbovita,
 FINTINELE
pl. Ialomita, cAt. al com. Co-
jasca.
Fintinele, sat, jud. Dolj, pl. O-
colul, com. Mdllesti, grOmadA,
ca 292 suflete, 145 bArbatI
147 femeT. Locuesc in 70 case.
CopiiI din sat tirmeazä la scoala
mixt5. din satul
care este la 1700 metri de-
partare. In ami! scolar 1892
.93 aú frecuentat scoala 12
bAetT. Cu virstA de scoall sunt
16 135.etT. Satul Fintinele este
asezat spre N. de satul de re-
sedintA, ca care e-
ste legat printeo potec5..
In sat sunt 2 circiuml.
Fintinele, sat, in jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-mj., com. Virvorul, grd.-
madA, cu 609 suflete, 321 bAr-
batT si 288 femeT. Locuesc in
8o case si 61 bordee. Copia*
din sat urmeazA la scoala mixta
din satul Tiro ava, ce este la
4290 m. depArtare. Cu virstA
de scoalA sunt 40 copil. Stid
carte 5 locuitori. In anul sco-
lar 1892-93 ad frecuentatscoala
19 bAetT.
In sat este o bisericA foarte
vechTe, fondatá. de locuitorT
intre mili 1540-1543. Nu are
preot si se serveste de preo-
tul bisericeT din Tirnava. Are
17 pogoane proprietate.
Fintinele (Cioara), sat, in par-
tea de E. a comuneT
pl. Bahluiul, jud. Iasi, situat in-
tre dealurile CatargiuluT, Cioara,
Juncul i intre piraiele Miletinul
Jijioara. Acest sat e infiin-
tat in 1879, cu locuitorT Im-
proprienxitT in numás de 157
sad 750 suflete, parte
RominT si parte UngurT. Are o
bisericA catolicA.
Vite sunt 1143 capete, din
carT: 400 vite marT cornute, 52
cal*, 6oi oT si 90 rimAtorT.
375
Fintinele. Vez! SpineniT-NoT, sat,
din com. Epureni, pl. Turia,
jud. Iasi.
Fintinele, sat, face parte din
com. Nicoresti, jud. Tecucid.
Situat pe coastA, in partea de
V. a com., fatA cu satul Gro-
zdvesti. Are o intindere de
492 hect., din care 290 hect.
sunt plantate cu vil.
Are o populatie de 204 fam.,
sal 819 suflete, carT locuesc In
194 case.
Sunt ad i 2 bisericI : una cu
hramul Adormirea-MaiceT-Dom-
nuluT, numitA si biserica CenusA.
Actuala bisericä este fAcut1 de
Zamfir SAndulescu la 1851, Oc-
tombre 20, dupà cum se vede
din inscriptie. In locul eI a fost
alta fAcutA nu se stie cind de
Ursi CenusA ; aceasta se con-
firm5. printr'un pomelnic din
1777; in fruntea pomelniculd
se af15. Ursu CenusA, de aicT
denumirea si astAzT a bisericeT,
de CenusA.
A doua are patronul Cuvi-
oasa-Paraschiva, cAreia iT maT
zice 5i Biserica-Domneascl. Ac-
tuala este fAcutä de locuitorT in
1865, dupl cum se vede pe Fintinele,
piatra ce se aflä in mijlocul bi-
sericeT.
In local eT era alta, despre
care, se spune, cá. era fácutl
de Stefan-cel-Mare, dup5. cum
s'a Osa scris pe o piatrA ce
se aflä acum sub sfinta masa.
Se maT constatl aceasta si din
inscriptia ce se gAseste pe o
icoanA. Satul se numeste ast-
fel, din cauza multor fintinT de
aci, care ad o apA foarte bunl
de blut.
FIntinele, in jud. si pl. Tu-
sat,
tova, com. SAlesti, spre E. de
satul SAlesti.
Are I00 locuitorT, din carT
25 stid carte si 25 case. Pe aicT
www.dacoromanica.ro
FiNTiNELE
trece soseaua jud. Birlad-BacAd-
Inaiiite se numea Croitori.
Fintinele, sat, pe mosia i in
com. Pascani, jud. Suceava. A
sezat pe piriiasul de la care sT
a luat numele si la 2 kil, de
resedinta comuneT. Are 99 fa-
mili!, sad 332 suflete (158 bAr,
batI si 187 femei), din carT 3
Izraeliçi; 108 case de locuit.
Sunt 99 contribuabilT.
Vatra satuluT ocupl 216 hect.
ImproprietAritT in 1864 sunt
6 fruntasT, 35 pAlmasT si 29
codasT, stApinind 136 fAlcT.
Biserica si scoalele din Pas-
cani servesc si acestuT sat. Dru-
murI principale sunt : la Pas-
cani (2 kil.) si la Cotesti (8 kil.
224 m.)
Fintinele, deal, cAruia s'a dat
acest nume de la fintinele ce
sint pe el ; se intinde in partea
de N. a com. Schiopeni, pl.
Mijlocul, jud. FAlciu.
Fintinele, deal, 11110 satul Spi-
neni-NoT, com. Iepureni, pl. Tu-
ria, jud.
deal, in jud. Neamtu,
com. MesteacAnul, pl. Bistrita.
Finttnele, deal, acoperit cu fi-
flete, in j ud. Suceava, com. Preu-
testi.
Fintinele, mofie particularA, j ud.
Dolj, pl. Ocolul, com. MAllesti,
satul Fintinele. Pe &risa se gl-
seste pldure.
Fintinele, mofie nelocuitA, pl.
Olten ita, jud. Ilfov, ling5. Du n Are.
Fintinele, peidure, jud. Dolj, pl.
Ocolul, com. MAllesti, in intin-
dere de 123 hect. Se gAseste
pe mosia Fintinele.
Esente ; cer i girnitA.
 FINTINELF,
Fintinele, paria, judetul Falciti.
Ia nastere din mal multe fin-
dril si din sipotele ce se scurg
din mijlocul mahalaleT din sus a
satuluT si com. Deleni, pl. Mij-
locul ; curge in directie spre E.
si se varsa in piriul Bujorul.
Finthiele, pirliaf, format pe te-
ritoriul comuneT Sascut, plasa
Racaciuni, judetul Putna ; se
varsa in Balcuta.
Finttnele, pida, afluent al pi-
riuluT Suha-Mare, jud. Suceava.
Ftritinele, pitiiaf, afluent al Si-
retuluf, ce strabate satul cu a-
cest nume, jud. Suceava.
Fintinele, obirfia piriuluT Glo-
durile, in com. Preutesti, judetul
Suceava.
Fintinele, piriierf, jud. Tecuci6,
izvoreste din tipa cu acelasT nu-
me si se varsa in partea dreapta
a piriuluT Zeletinul, in raionul
comunel Valea-Rea.
FIntinele, vale, jud. Dolj, plasa
Ocolul, com. Ghindeni, pe care
este asezata o parte din com.
Ghindeni.
FintInele-cu - Virvorul, inofie,
a statuluT, situata pe teritorul
com. Virvorul, pl. Jiul-d.-mj.,
jud. Dolj. Pana la secularizarea
averilor manastirestr, era pen-
dinte de manastirea Bucovatul.
A fost arendata, pe periodul
1893-94, Cu 15000 leT anual.
FintInele-N egre, com. rur., in
jud. Mehedinti, pl. Blahnita-Cim-
pul, la distanta de 31 kil. de
orasul Severin, iar de Vinjul-
Mare, de g kil. Are 1000 locui-
torT, din carT 166 contrib. Lo-
cuesc in 200 case. LocuitoriT
poseda : 41 plugurr, 107 care
376
cu bol, 11 carute ca caT ; 76
stupr.
Este o biserica, cu hramul Sf.
VoevozT, la care deserveste 1
preot O 2 cintaretT.
Budgetul com. are : la veni-
turT 1049 lel si la cheltuelT 636
leT.
Vite sunt : 690 vite marT cor-
nute, 700 or, 782 rimatorr si
36 caT.
Aceasta com. are o osea
comunall, care o leaga cu com.
rur. Poroina-Mare.
Fintinele-Säpate, vcilcea, pe ni o-
sia Seaca, jud. Teleorman, o
ramificatiune din Valea Duh-
neT, avind directiunea spre mo-
sia Secara ; inceputul el este
la N. com. Seaca, de pe deal.
Fintinelele, com. rur., jud. Ba-
can, pl. Bistrita-d.-s., cu 5 cat :
A ndriesesti, Hemeiusi (resedinta.),
Fintinelele, Trebisul si Secatura,
situate : pe dealul Andriesesti,
pe coasta (Fintinele), in valea
Orle! Bistricioara (Hemeiusi) si
in valea piriuluf Trebisul (Tre-
bisul si Secatura).
Apele Bistricioara si Trebisul
incarcat de piriiasul Cirligata,
mica mal multe morT.
Teritoriul acesteI com. se in-
vecineste la E. cu comunele :
Saucesti, Schineni si Ciumasi,
de care se desparte prin riul
Bistrita ; la V., cu com. Lun-
cani ; la S., cu com. Margineni-
Munteni si la N., cu com. Gil,
leni.
In aceasta com. se afla un
izvor de apa sulfuroasa si cu
fier, in padurea de pe dealul
Capatina si altul cu apa sarata
(slatina); sunt ambele in sectia
Secatura. In Chestionarul Arche-
ologic (1873, A cademia-RominA)
se spune ca : in partea de V.
a mosier Fintinelele se afla Pis-
cul-luT-Stan, de unde se scotea
www.dacoromanica.ro
FiNTINELELE
inainte sare. La picioarele mun-
teluT se afla un sant, prin care
curge un mic Ornas, cu nu-
mele Pirtul-Lesilor. Acest sant
se crede sa se fi facut cu oca-
zia une lupte cu Lesir.
In apropiere de el se a-
fla doua izvoare cu ape mine-
rale parasite. Numele sA6 pare
a deriva de la numeroasele iz-
voare minerale de aci, deseo-
perite de un padurar. Despre a-
ceste izvoare, care se gasesc
chiar in padurea Fintinelele,
Dimitrie Frunzescu (eDictionar
Topografic si Statistic al Ro-
minieT») se exprima ast-fel :
cAceasta apa izvoreste de sub
un fag batrin si in apropierea
unuT delut, unde maT sunt si
alte dota izvoare ; apa luT e
turbure, din cauzA ca n'are curs
liber si seamana cu coloarea lap-
telui ; are gustul si mirosul ape-
lor de pucioasa ; temperatura
eT s'a gasit la 9 grade Reau-
mur, cind_aerul avea 17 grade ;
greutatea el specifica este de
1,003. In 16 unciT de apa s'a
gasit urmdtoarele materii com-
pacte: 3,633 grame sulfat de
natron, 6,116 sulfat de var, 1,150
muriat de natron (sare), 1,950
carbonat de natron, 2,866 car-
bonat de var, 1,400 carbonat
de magnezie, 1,60o pamint de
cremene (sude), 0,100 rasina
de pucioasa, peste tot 18,815
gr. ; iar partI gazoase alcatuitoa-
re, s'al gasit 6,620 palme ea-
bice de acrime idrosulfuricA.
De insemnat este, ca la Fiad-
nelele se &ese mal multe bur-
huturT tot asa de bune, ca si
cele de la Borsec».
In comuna sunt 3 bisericT, de-
servite de 2 preotT si 3 cinta-
retr; i biserica catolica, cu un
preot din LiuziT-Calugara ; o ca-
pela protestanta ; II &dual;
o velnita ; o scoala, intretinut1
cu procentele de 856o leT ale
V1NTINELELE
donatiuneT principeseT Wittgen-
stein, in sectia Hemeiusi. In anul
1891 $coala a fost frecuentatA
de 14 copif, dintre carT I fatA.
Populatia se compune din :
451 familiT, sad 1708 suflete :
1063 RominT, i Grec, 5 BulgarT,
29 GermanT, 464 UngurT $1 146
Izraelitf ; 1664 sunt de protec-
tiune rominA, io de protectiune
austro-ungarA, 29 de protectiune
germaa. i 5 de protectiune
bulgard ; 849 agricultor-1,
meseriasT, i industrias, 7 comer-
io avind profesiunT libere
$i 40 servitorT.
tiü carte 152 persoane, din
carf 41 femeT.
Totalul pdminturilor de cul-
turl este de 978.12 hect.
Sunt 400 contribuabilT, dupA
recensemtntul din 1891. DupA
legea ruralA din 1864 s'a dat,
in aceastA. comuna $i in sectia
Itesti din com. Ciuma.$1, la 295
locuitorT, 866 fdlcI i 40 prAjinT.
Tot teritoriul com,. este de
3399 hect., dintre care numaT
vre-o 900 apartin locultorilor;
restul, alipit pe litiga proprieta-
tea din Girleni, formeazA una
din cele mar bogate mosiT din
district, care, cu pAdurea (5728
hect.), bine exploatatA i necon-
tenit reinoitA prin rA.sadurr de
arborT noT, aduce proprieta-
reT, Principesa hereditarl Lu-
cie-Françoise Euphrosine-Anne-
Al exandrine - Georgin e - S choe n -
burg-Waldenburg, nAscutA Prin-
cipesa Sayn-Wittgenstein-Berle-
burg, mostenitoarea mumeI sale
Principesa Pulcherie- Wittgens-
tein, ascua Principes1 Canta-
cuzène, un venit anual de peste
100000 leT.
Impozitul mosieT este de 4560
leT anual.
Viile ocupa o intindere de
26.79 hect. dupa statistica din
1890, in care an ail produs 21,28
hect, vin negru i 793.44 hect.
59828. Mareta Dlellmior Geogratto. Vol.
377
vin alb; lar dupA controalele divi-
zieT filoxerice (1891), intinderea
viilor lucrAtoare este de 373/4
hect.
Velnita din Hemeiu$i produce
2555.12 hect. spirt de bucate.
Vite su nt : 120 cal, 1159 vi te
marT cornu te, 262 porcI $i 131 of.
Stupf de albine sunt 86.
Budgetul com. pe 1891 --
92, avea 8575 leT, 25 bani, la
veniturT $i 4879 leT, 90 banT, la
14 cheltuelf.
Teritoriul acesta com, este
strAbAtut: de calea vecinalA MAr-
gineni - Munteni-Finttnelele-Les -
pezi, lungA de 9600 kil. i de
calea feratA BacAd-Roman, avind
ad i halta Fintinelele. Satul He-
meiusi este legat cu satul Lun-
cani printr'o cale comunall.
Distanta la capitala judetuluT
Baclii, este de 8 kil.; spre
leni, resedinta pl., 6 kil. ; spre
Luncani, 8 kil.; iar spre MArgi-
neni-Munteni, 5 kil.
com.rur., pl. Cricovul,
jud. Prahova. Se crede a fi
foarte vechie.
Se zice, cA la inceput a fost
formatA numaT din satul Ma-
zili si cA, maT tirzid, ar fi venit
un boier, din tinutul ArdealuluT,
cu citI-va oamenT aT sal, de s'ad
asezat in partea de V. a co-
muna, si ad format cAtunul Un-
gureni, despArtit de Maztli prin
&la periodica Valea-CosiT.
Este situat1 la poalele Dea-
luluT-Mare, intre valle: Valea-Co-
sil i Valea-luT-Stan, la 35 kil.
de capitala judetuluT $i la 18
kil. de Urlati, resedinta plAseT.
Se compune din doul cAtune:
Mazili i Ungureni, avind o po-
pulatiune de 260 familiT, san
1112 suflete (623 bArbatI i489
femeI), dintre carT 5 familiT Ti-
ganT, 2 familiT BulgarT $1 2 fa-
miliT GrecT.
Sunt 190 contribuabilr.
www.dacoromanica.ro
FilsITNELELE
In com. sunt: 239 case de
una in
locuitorl ; 2 bisericr:
Mazili, fondatA in anul 1786
de fratiT BozienT $i reparatl in
anul 1866, si a doua in clt. Un-
gureni, fondatA la anul 1802 de
EnutA $i sotia sa Ecaterina. Am-
bele ati hramul Adormirea-Mai-
ceI-DomnuluT si sunt deservite
de 2 preotT.
De cind viile s'ad filoxerat,
locuitorif se ocupa numaT cu
agricultura. El desfac produsul
munceT lor la orasele Ploesti si
Mizil.
Pe valle din sat sunt 2 morr
cu aburT.
Parte din locultorii comuneT
sunt mosnenT; 86 s'au impro-
prietdrit la 1864, pe mosiile d-lor
Mirzea, Dr. S .tverin, BAlasa Ci-
re$anu, Manolache Bozianu $i
Nicolae Picleanu, cind li s'au
dat 275 hect. Ei au : 100 caT
$i epe, 264 boT, 105 vacT, 900
oT $i 318 porcI.
coala existA in com. de la
1879. In anul 1894 a fost fre-
cuentatI de 40 elevI $i 2 eleve.
S'ad carte 74 bArbatI $i 9 femeT.
Cu intretinerea personaluluf se
cheltueste anual 1080 ler.
StupT cu albine sunt 6o.
Comertul se exercitA in com.
de 5 eirciumarT.
Veniturile comuneT se urcl
la suma de leT 2912.97 si chel-
tuelile la suma de leT 2917.18.
In com. sunt 2 $osele: una
'11 inlesneste comunicatia Cu co-
munele : Conduratul i Vadul-
SApat $i a doua, cu comunele :
Mizilu $i Ceptura.
In partea de N. a comuneT,
se intinde o culme de dealurT,
carT nu sunt de cit ramificatiunT
ale DealuluT-Mare, $1 care adi
poartA numele de Dealul-Valea-
Cosa i Valea-luT-Stan. AO fost
odatl acoperite cu vil. De cind
s'au filoxerat viile, se cultivl pe
dealurT porumb i gnu, lar parte
48
 FÌNTiNELELE
se lasa pentru päsunatul vitelor.
Com. este strdbatutä. de Valea-
CosiT si Valea-lul-Stan si de Or-
la Ceptura. Prin centrul comu-
neT trece un mic sant, pe care
In timpurile ploioase vine apa
asa de mare In cit ineaca toate
grádinile pe unde trece.
Se mIrgineste cu comunele
Inotesti, Conduratul, Mizilul-Cep-
tura si Vadul-Säpat.
Fintinelele, com. rur., la extre-
mitatea de S. a pl. Marginea,
jud. Teleorman, situatA pe dea-
lul de d'asupra SuhaieT, la N.-V.
de orasul Zimnicea.
Teritoriul eT se limiteaa. la
N. cu mosiile oimul si parte
din hotarul mosieT Piatra ; la S.,
cu balta Suhaia ; la E., cu do-
meniul ZimniceT, din care face
parte, si la V., cu com. Suhaia
si proprietatea rezervatà pentru
scoala.
Din toate satele acestuT ju-
det, insirate de-alungul tärmu-
luT sting al DunäreT, satul Fin-
tinelele are cea mal frumoasä
pozitiune. De pe dealurile ace-
stuT sat se desfäsurä frumoasa
panorama a DundreT : In jos,
pänä aproape de riul bulgäresc
Iantra, in sus, pana la gura Os-
moluluT, din dreptul Izlazului,
unde se varsä. Oltul in Dunäre.
Din Fintinelele se vede foarte
bine orasul istov, din Bulga-
ria; iar la poalele dealurilor se
intinde marea baltä. a SuhaieT,
care, plecind de la marginea o-
rasulul Zimnicea, se sfirseste
dincolo de com. Lisa si Villa-
tori, pe o distantä de peste i o
kil, in lungime.
Din domeniul ZimniceT, 4000
hect. sunt pe teritoriul acestel
com.; 165 locuitorT ati proprie-
tätT pe 700 hect. ; scoala si bi-
serica sunt dotate cu 30 hect.,
500 axiI.
Pe platoul, care se intinde in
www.dacoromanica.ro
378
pärtile de N., N.-E. si S.-V. ale
com., sunt multe gävanurT, carT
poartà diferite numirT.
Tot dealul ciespre baltA este
format din pämint argilo-nisipos
(chisaT), ast-fel cA adese-orT se
surpà blocurT marr si se prävä.-
lesc in vale, mincind neconte-
nit din terenul comuneT. Valea
pe unde se face comunicatiunea
este tot-d'a-una expusà inunda-
tiunilor, maT cu seamä. primavara.
Viile situate de alungul dea-
luluT pe care e pusa comuna
ocupa o suprafata de 96 hect. ;
ele produc vin bun.
Populatiunea este de 269 fa-
mili!, sail 1332 suflete, din carT
199 contribuabilT.
Vite sunt : 766 vite marT cor-
nute, 1476 vite miel. cornute,
440 caT s'i 144 rimAtorT.
Cdile de comunicatiune sunt :
pe deal, spre orasul Zimnicea,
$1 spre com. Suhaia pe calea
mixtä Turnu-Zimnicea ; iar pe
vale pe mal multe coborisurT
repezT sati rustI. Cele maT pria-
cipale sunt : Duduita, care ser-
veste si de hotar cu com. Zim-
nicea ; rusca Surduleasa, Rusca-
Oltenilor si Rusca-de-la-Hotar,
spre com. Suhaia. MaT sunt si
alte rusti mar miel, de putind
importantä, carT duc din vale
In sat.
Multime de magurT si movile
sunt insirate pe teritoriul aces-
teT coin., de la S. spre N. Cele
maT principale sunt : Mftgura-
Parolului la E., Mägura-luT-Mos-
Barbu la N.-E., Magura-CiureT
spre V.; Mdgura-de-la-Rusca-
Oltenilor si Magura-de-la-Hotar,
spre com. Suhaia.
Distanta com. de resedinta
judetulul este de 38 kil ; de la
Zimnicea sunt 5 kil. si de la A-
lexandria, 44 kil.
In sat sunt mal multe cir-
ciumI si o moarà cu abur!, lar
pe mosie se aflä un conac fru-
Fi NTINELELE
mos cu magaziT, patule si case
de locuit, unde se addposteste
o micA colonie de muncitorT
un gurl.
Satul Fintinelele este din cele
maT vechT ale judetuluT. II ve-
dem trectit in catagrafia sate-
lor intocmitä la anul 1741, fa-
cind parte din pl. Marginea.
Dionisie Fotino il citeaza ca
sat de frontierl spre Dunare,
iar despre mosie ne spune cl
era proprietatea paharniculuT
Nicolache.
Pä.nä in anul 1876, comuna
a fost intrunitä. cu Suhaia ; mal
in urma aq' fost deslipite, fácInd
parte din plasa Marginea.
Fintinelele, sat, in jud. Arges,
pl. Pitesti ; face parte din com.
rur. Borlesti-Värzari.
Fintinelele, sat, in jud. Badil,
pl. Bistrita-d.-s., din com. cu a-
celas! nume, situatA pe coasta
dealulur din dreapta Bistritei lin-
g5. orasul Bacati. Biserica este
ziditä. de Lascarache Cilighiul
la 1786 si este deservitä de un
preot si de un cintdret. Tot ad
se aflä. castelul Princesei Lu-
cia Schönburg-Waldenburg. De
castel este alipitä o capela pro-
testanta. Castelul si capela sunt
inconjurate de un frumos pare
cu florile cele maT rare, croit
chiar in pä.durc. Tot aci se a-
fla grldinT de legume si livezT
de arborl fructiferf.
Populatia se compune din :
212 RominT, 12 Ungurr, 4 E-
vreT si 88 TiganT, ImptistiatI
In 82 familiT. Vite sunt : 53 cal',
94 vite marT cornute, 16o1 laï
i 54 porcI. CirciumI sunt 2.
Acest sat este departat de 2 kil.
de cät. cu scoalä (Hemeiusi).
Fintinelele, sat, face parte din
com. rur. Fintinelele, pl. Crico-
vul, jud. Prahova.
 fiNELEL E
Fintinelele, cdtun, in com. PAu-
cesti, pl. RAcAciuni, jud. Putna.
Se numeste ast-fel de la niste
fintinr ce se aflati aci in vechime.
Are o populatiune de 120 su-
flete, carT locuesc in 25 case.
Fintinelele, catun, in com. Sas-
cut, pl. Rázáciuni, jud. Putna.
Este situat pe valea piriuluT ce
trece prin satul Sascut si care
se varsä. in Siret.
Are o populatiune de 402 su-
flete, carT locuesc in 103 case.
Fintinelele, cdtun, al com. S1A-
veni, pl. Ocolul, jud. Romanati,
situat spre N. com., la gura
riuluT Caracal, unde Oltul face
3 insule marT, 14 kil. departe
de Caracal. Are 45 familiT i 217
locuitorT.
Fintinelele, stalie de dr.-d.-f., jud.
Baca'', pl. Bistrita-d.-s., com.
Ciumasi, pe alija BacAti-Roman,
pusl in circulatie la 13 Sept.
1872. Se afta intre statiile BacAtI
(12.1 kil.) si Galbeni (8.9 kil.)
InAltimea d'asupra niveluluT ml-
riT e de I84"-3 1. Venitul acesteT
statii pe anul 1896 a fost de
25205 leT. 20 baza'.
Fintinelele, deal, jud. BacAti, pl.
Bistrita-d.-s., de pe teritoriul
com. Fintinelele.
loc cu izvoare, jud.
BacAci, pl. TazlAul-d.-j., de pe
teritoriul com. Gropile.
Fintinelele, mo,cie, jud. BacIa, pl.
Bistrita- d.-s., com. Fintinelele,
prqprietatea Principeser Lucia-
Schoenburg - Waldenburg ; are
715 hect. plmint productiv
un venit de 38000
Fintinelele,proprietate, a EforieT
Spitalelor civile din Bucuresti,
fostA pendinte de schitul Gli-
379
seni, com. Fintinelele, pl. Crico-
vul, jud. Prahova, in intindere de
183 hect., toate arabile i finete,
care pe periodul 1888-93 s'a
arendat cu 3720 leT anual.
mo,rie a statuluT, a-
rendatä. pe 1887-88 cu 14000 lei
anual. Are 8o pog. Este pen-
dinte de mAnAstirea Glavaciocul,
situatl lingA com. SlAveni, pl.
Ocolul, jud. Romanati.
Fintinelele, pddure, jud. BacAti,
pl. Bistrita-d.-s., com. Fintine-
lele. Esente : stejarr, fagr, car-
pen!. Este foarte bine exploatatA
si reinoità necontenit prin rasa-
durT de arborT no!. Proprieta-
tea este a EpitropieT Sf. Spiri-
don din Iasi. Intinderea ei e
de 5728 hect.
Fintinelele, .pda'ure, in jud. Iasi,
com. Mogosesti, pl. Stavnicul,
numitl ast-fel de la douä fin-
eni ce se aflA in ea.
Fintinelele, pirta, izvoreste de
la niste fintinT, de pe teritoriul
satuluT Spineni-Nor, com. Iepu-
reni, pl. Turia, jud. Iasi si se
varsA in ¡azul Suricea.
Fintinelele, piria, format pe te-
ritoriul com. Colacul, pl. Vran-
cea, judetul Putna ; se varsA in
Putna.
lcea, com. CiomA-
gesti, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt;
se vars1 in Cungrea-Mare, pe
tArmul sting, in raionul comu-
neT CiomAgesti.
Fintinelelor (Balta-), porliune
din baila SuhaieT, care cade pe
domeniul ZimniceT, jud. Tele-
orman. Este situatl intre hota-
rul orasuluT Zimnicea si hotarul
mosieT Suhaia. Suprafata e! este
de peste 500 hect. Se scoate
www.dacoromanica.ro
Fi N1 NELOR (PiRiUL-)
dinteinsa marT cantitAtT de pes-
te de tot felul i pescara' din
RosiorT, Alexandria, T.-MAgu
rele si din multe comune din
jud. Teleorman si Olt se apro
vizioneazA de aci cu peste proas
pAt i sArat. La coada bAlth
despre Zimnicea sunt zAgazu
rile pe unde se scurge apa
carT opresc pestele; lar la mar
ginea bältiT, intre satul Finti
nelele i Zimnicea, se aflA cl-
tunele Fintinelelor, unde se face
vinzarea pesteluT. Ad este si
administratiunea bAltiT.
Fintinelelor (Dealul-), deal,
intre valea cu acelasT nume
Valea-VaceT, comuna Davidesti,
pl. Argeselul, jud. Muscel.
Fintinelelor (Valea-), vale, pe
teritoriul comuner Davidesti, ju-
detul Muscel ; curge aproape
paralel cu titirite Argeselul
Circinovul.
Fintinelelor (Virful-), pise, co-
muna Rijletul- Vierosi, pl. Ve-
dea-d.-s., jud. Olt.
Fintinelelor (Valea-), vale, strA-
bate partea de N. a com. Cor-
nAtelul, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.
Se zice cä in aceastA vale ar
fi fost in timpurile vechl un
cAtun Cu 10-15 bordee. Ur-
mele acelor bordee se vld
azT.
Fintinelor (Dealul-), a'eal, in
jud. R.-SArat, pl. Rimnicul-d.-s.,
com. Sgirciti. Se desface din
Dealul Fintina-TurculuT i brAz-
deazA partea de N. a comuneT;
este acoperit in parte cu pl-
durT, in parte cu imasurr.
Finttnelor (Dealul-), munte, In
com. MAlini, jud. Suceava.
Fintinelor (Pirtul-), phi% ce la
 FINT1NELOR (VALEA-)
nastere din niste fintinI din sa-
tul Trohanul, com. Girceni, pl.
Racova, jud. Vasluiti, si, unin-
du-se ca piriul Chetrosul, se
varsA in plriul Racova.
Fintinelor (Valea-), vale, jud.
Dolj, pl. BAilesti, com. Galiciu-
ca, pe care este asezatä. co-
muna. Se numeste ast-fel, din
cauza multelor fintinI ce se gá-
sesc pe &risa.
Fintinita, izvordeapd, amestecatA
cu pAcurA, situat in com. Vi-
zantea, plasa ZO'brOutul, judetul
Putna.
Firfuescul, munte, plaiul Nuc-
soara, pe unja graniteI, judetul
Muscel.
Firlofaia, vale, com. Poenari,
pl. Oltetul-d.-j., jud. Vilcea.
Firtäne§ti, com. rur., in plasa
Prutul, jud. Covurluiti, asezatA pe
*ralea CovurluiuluI, la distantA
de 41 kil. de Galati. Se mär-
gineste la N. cu cdt. Roscani
(com. Vlädesti), la S. cu cAt.
FintInele (com. Foltesti), la E.
cu com. MAstAcani si la V. cu
Baleni.
AceastA comunA este udatd in
partea esticA de piriul Covur-
luiul. Este formatA dintr'un sin-
gar sat rAzAsesc; maT la o parte
se afla un grup de cite-va case
numit Slobozia-Butora, care tine
tot de FirtAnesti, fArA a con-
stitui un cAtun a-parte.
Comuna FirtAnesti este ve-
chie.
Are o populatie de 428 fa-
nal, san 1726 suflete, din carI :
870 bArbatI, 856 femeI ; 889 ne-
cOsAtoritI, 732 cAsAtoritI si 105
vAduvI.
Contrib. sunt 293; case de
locuit 397; sti a carte 154 per-
soane, nu stitl 1572.
www.dacoromanica.ro
380
Teritoriul comund e maI muIt
fácut din ridicAturI, putine vAI
si sesurr. PAmintul e favorabil
cultureI, maI ales pArtile numite
Valea-PAruluf si Valea-RAdiciu-
luI; sunt insA si terenurI mal
nAsipoase, favorabile mal* mult
cultura ovAzului si cartoafelor.
Suprafata sa e de 4776 hect.,
din carI 2646 hect. arabile, 1000
imas, 340 pAdure, 540 tufáris,
ro fineatA si 18 vatra satuluI.
Dintr'acestea, vr'o 200 hect. aa
fost proprietatea statuluI, carI
s'ati vindut in loturl sAtenilor.
NumArul vitelor e de 1755
capete, din carl : 8 taurf, 738
boI, 471 vacI, 41 juncï, 36 junce,
55 gonitorf, 71 gonitoare, 85
minzatI, 95 minzate si 155 viteI.
Locuitorit ati 160 plugurI, din
carI 20 sistematice; 3 grape de
fer ; r masinä. agricolA.
- Sunt 5 circiumt 2 mori cu
abur!.
Veniturile comunale se urcd
la 5399 le!, 30 bar!, lar chel-
tuelile la 4102 le!, 50 banI.
In com. FirtAnesti a fost o
biserica cu hramul Sf. VoevozI,
foarte vechie ; in locul eI s'a
construit alta noud. AceastA
comung, impreunA cu satul Pu-
tichioaea (com. Bujor) formeazA
o parohie, cu i preot paroh, 1
preot alutor si 4 cintAretl.
Este o scoalA mixta, care, in
1889-90, s'a frecuentat de 42
elevI.
Calea judeteanA Galati-Birlad
trece pe lingl viile FirtAnes-
tilor, in partea S.-V.; maT sunt
apoI cAT vecinale-comunale, carI
leagl aceastA comunA cu Más-
tIcani, Putichioaea si Roscani.
Firläne§ti, mofie a Statuld ce-I
zice si Mavromolul, in intindere
de 160 hect. (osebit de 3571/2
hect. pAdure), in com. Firtdnesti,
pl. Prutuld, jud. Covurluitl. Se
arendeazA Cu 3000 le! anual.
ART1GUL
Firtäte§ti, sat, face parte din com.
rur. Dozesti, pl. Cerna-d.-j. jud.
Vilcea. Are o populatie de 277
locuitorI (130 bArbatI si 147
femel). Cade la E. com., pe \ralea
Gemineaua. Are o bisericA, cu
hramul Sfintul-Gheorghe, reziditA
la anul 1838 de Gheorghe Firtat
si altI enoriasT. Copa in virstä
de scoalA sunt 23 (r r b., 12 f.).
E la 21/2 kil, departe de cAtunul
Dozesti, unde e scoala.
F trte§ti, numire ce se da mal
inainte si se (II chiar si acum de
uniI din loc., satuld Buhoanca
din plasa Siretul-d.-s, jud. Ro-
man.
Firtigi, sat, in com. Hangul, pl.
Piatra-Muntele, jud. Neamtu,
situat la 40 kil. depOrtare de
orasul Piatra, pe dreapta riulta
Bistrita, litiga gura piriiasului
Boura-Firtigi.
Are o populatiune de 21 fa-
mili!, sati Ir 1 suflete: 52 bär-
batr, 58 femeI; 6o necOsAtoritI,
45 cAsatoritT, 7 vAduvY.
Stia carte 2 persoane, nu
stitl 109.
Locuitorli se Indeletnicesc, pe
litigä munca cimpuluf, maI cu
searnA cu plutAria.
Firtigi. Vez! RApciunita, judetul
Neamtu.
Firtigi, ramurd de munp. Vez!
Boura-Firtigi, jud. Neamtu.
Firtigi,pidia,c, jud. Neamtu. Ved
Boura-Firtigi.
Firtigul, trup de sat, in. com.
Bicazul, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu.
Firtigul, ramurel de munti, ce se
detaseaza din muntele Ceahläul,
pe teritoriul com. Hangul, jud.
Neamtu.
 FiSilTI
Ffstiti, numire, ce se mal da
Sibigiul-d.-j., din com. Pa-
nätauI, jud. Buzar'.
FistIca, pIrîÜ, izvoreste din par-
tea de N. a dealului Secatura,
din com. Cozmesti, pl. Stemnicul,
jud. Vasluili, curge spre Baleni,
strabatind $esul Bale$tilor, $i se
varsa in dreapta StemniculuT,
dupa ce primeste afluentiT : Ba-
lesti, Sapa i Prisaca.
FIstIca, deal, in partea de V.
a com. Cozme$ti, pl. Stemnicul,
jud. Vasluili.
In marginea de E. a acestui
deal se zice cä s'a gasit de ca-
tre locuitorl, cind arati pamin-
tul, plumbI de tuciii, cea ce
probeaza urmeleveunuT rdzboiti.
Din acest deal se formeazd
valle urmatoare : Secatura,
Galbena, Rogoazele, Bella, Che-
troasa, Chicusa $i $esul Fistiqa.
Acest deal, cu toate vAile,
sunt acoperite de paclurI.
In partea de S. a dealulur
se afla Valea-Babel i Dealul MA-
gura, cel mal inalt pise al dea-
luluT Fistica.
Fl§tica, fes, jud. Vasluiú. Vez!
Fistica, deal.
Fistici, sat, in partea de N.-V. a
com. Cozmesti, pl. Stemnicul,
jud. Vasluiü, situat pe valle
Secatura, Rtpa i Dealul-VieI,
pe o intindere de 2302 hect.,
din carl 786 hect. padure, 371
hect. loc arabil, 129 hect. imas
proprietatea locuitorilor claca$T.
Are o populatie de 219 fami-
liI, sati 832 suflete, din carI 70
TiganT $i 4 EvreI.
Numarul vitelor e de 1340
520 vite mar! cornute, 70 cal',
350 01. i 400 rimatorl.
Fistici, 1n/basare, in satul
tici, com. Cozme$ti, pl. Stemni-
381
cul, jud. Vasluiú, zidita la 1721
de catre Mihail Racovita, Dom-
nul MoldoveI, dupa cum se
vede din inscriptia de pe piatra
aflata in zid deasupra use! de
la intrarea in biserica. Aceasta
manastire a fost inzestrata cu
mal' multe mo$iI de catre cti-
toril ce se vad trecutT in un
pomelnic, cu data de la 1808
$i anume: MihaI Racovità-Voe-
vod, Ana Monahala, Sultana-
Doamna, Constantin - Voevod,
te fan-Vo evod, Io nita-Vo evo d,
MihaT-Voevod, Ruxandra-Doam-
na, Ecaterina-Doamna, Ionita
Racovita $i altI raposatl.
Tot intre ctitorT se maT con-
sidera $i raposatiT Dumitrascl,
Elena, Manoll, Anastasia, loan,
Ioana $i altiI din familia Palade,
trecutI tot in acest pomelnic.
ApoT Archimandritul Iosif Gin-
dul, a zidit casele i zidul im-
prejurul bisericeT la 1834.
Dupa aceasta, Episcopul Sina-
iuluT, Strichide, fiind egumen, a
inältat zidul, a acoperit biserica
cu table, a facut din noti ca-
tapeteazma, a pardosit-o pe jos
cu marmura, a dotat-o cu vest-
minte, cartT i argintarif, la 185o.
Ffsticul, filia, in com. Ple$e$ti,
jud. Suceava, formind hotar din-
spre Bucovina, pe o lungime de
kil. Mic afluent al omuzu-
lur-Mic.
Fl§teica, insuM pe Dunare, si-
tuata in partea de S.-E. a ora-
suluT Zimnicea, jud. Teleorman,
la departare de 4 kil. de oras.
Numirea acesteT insule se ga-
seste räü pocita, atit pe harta
stat-majoruluT austriac, cit i in
Dictionarul de Frunzescu $i
unele manuale de geografie, in
cit niel ca ar putea sa fie re-
cunoscuta. Totl, copiind numi-
rea dup5. NemtI, i-ati zis Fise-
tecu, in loc de Fisteica.
www.dacoromanica.ro
FLAMINDA
Fi§teica, trup de mosie, in jud.
Teleorman, pl. Marginea, facind
parte din mosia ZimniceleIe.
Fl§teica-Sfinte§tilor, mo,vie, si-
tuata pe teritoriul com. Sfin-
te$ti, jud, Teleorman.
Fita, pirla, jud. Bacau, pl. Tro
tusul, comjavreni, care se scurge
d'a stinga Trotu$uluT.
Fita, pirtiaf, jud. Bacali, pl. Tro-
tu$, com. Javreni, care se varsa
in lita Trottqul, d'a stinga.
Flämlnda, com. rur. i sat, in
jud. Mehedinti, pl. Blahnita, la
45 kil, de orasul Severin $i
la 21 kil. de com. rur. Vinjul-
Mare. E situata pe un platon.
Se margineste la E. Cu com.
Cioroboreni; la S., Cu com. Dan-
ciul ; la V., cu com. Jiana-Mare ;
lar la N., cu com. Scdpaul. Este
re$edinta subprefecturer plaseI
Blahnita.
Are z zoo locuitori, locuind in
210 case.
Locuitoril posea.: 32 plu-
gurT, 74 care cu boT, 7 carute
Cu ca!; 82 stupT.
Se afla aci : o biserica, de-
servia de i preot $1 2 cinta-
retT ; o $coall, conclusa de I in-
\raptor, frecuentata de 50 elevr ;
o circiuml.
Budgetul comuna are la ve-
niturT le! 5787, lar la cheltuelY
1792 ler. Sunt 183 contribuabilf.
Vite marT cornute sunt 678,
24 cal, 762 or o 659 rtmAtorr.
Prin comuna trece $oseaua
Hinova-Scapaul-Flaminda-Gruia.
In Fldminda se afla, Dealul-
Manda, care este acoperit cu vi!.
Pe marginea de V. $i S. trece
piriul ce vine de la com. De
veselul si se varsa in piriul
Blahnita, la Vicasul.
Flämlnda, com. rur. si sat, In
FLAMNDA
partea de S. a plasei Calmatuiul,
jud. Teleorman, situata pe malul
sting al Dunärd, la gura baltef
Berceluiului, pe loc yes.
Are un catun, Ciuperceni, si-
tuat in partea de N. a comu-
nef, la del:di-tare de ikil. Dis-
tanta comund de la malul Du-
narei este de aproape 1/2 kil.
Limitele sale sunt:
La N., dincolo de cat. Ciu-
perceni, dealul numit Suroaia ;
la S., fluviul Dundrea si lunca
d'impreuna cu gira si balta
Berceluiului ; la E., com. Tra-
ian i la V., comuna A/14.u-
rele.
In dreptul acestd comune se
afla pe Dunare insulele Catina-
Mare si Insula-PorculuI, precum
si pichetele de paza fruntariilor
No. 3 si 4.
In partea de S. sunt mai
multe lacurT formate din revär-
sarile Dunard i caff adese-ori
seaca vara cu desavirsire.
Balta-Berceluiuld este pe teri-
toriul acestd comune. Cele-l'alte
lacuri, care se formeaza periodic
prin rävarsarile Dundrei, sunt :
lacul Listeava intre cat. Ciu-
perceni i com. Traian ; Lacul-
10-Vlad i altele mar micI.
Cu toate revarsarile Dunard,
com. Flaminda este ast-fel si-
tuat5. in &it nu este niel o data
inundatä ; mai inainte de a se
construi cheul din portul Tur-
vapoarele i vasele de
comerciù IsI faceati incarcatu-
rile aci.
In partea de N.-V. a comu-
neT, dincolo de cat. Ciuperceni,
se afla. dealul Suroaia, pe care
sunt plantate viI. Tot aci se gä-
seste i partea de deal care se
numeste Groapa-Vid, pe care
to scriitorii si cartografii
numit-o gresit Grapavia.
Populatiunea comunei este de
405 familii, sail 1220 suflete
(345 contribuabill), din earl 656
www.dacoromanica.ro
382
suflete si 127 contribuabill in
cat. Ciuperceni.
Vite sunt 4293 capete : 483
cal, 981 vite marl cornute, 2610
vite miel cornute i 219 porcT.
Mare parte din domeniul sta-
tuluI Turnul, cu trupul Suroaia,
se afla pe teritoriul acestd com.
Pe harta geologica a d-lul M.
Draghiceanu, ca si pe a statu-
lui major austriac, se vede no-
tata. existenta in aceasta comuna.
a unuI izvor de ape sulfuro-mu-
riatice.
Pe teritoriul d se afla multe
mägure; unele din ele ail fost
punct de hotar intre zona raialei
turcesti de la Turnul i restul
Tarif ; in altele facut
turf Cu ocaziunea cercetarilor
archeologice. Ast-fel, la estul
comund, este magura Goicea,
unde s'aií facut in mal multe
rinduff sapaturi; la S., Magura-
StupiI, foarte vechIe, si la V.,
magura de la Groapa-Viei, bo-
tezata de staid Grapavia. La
E., spre cat. Ciuperceni, se a-
flä. Valea-Bisericd, pe care o ga-
sim citatä de Dionisie Fotino
in descrierea hotarelor Tarii-
Rominesti.
Drumul-lui-Traian se afla tot
in aceasta comuna ; inceputul
luI este la Dundre si dupa ce
strabate comuna, o ja prin cat.
Ciuperceni, apuca pe muchea
dealului Suroaia, ja directiunea
spre soseaua nationall Turnul-
Alexandria si de acolo porneste,
pe linga com. Putineiul, mar de-
parte.
Satul actual Faminda si par-
tea din mosia domeniuluI Turnul
purta mal inainte numirea de
Atirnap.
Aceste locurf an fost popu-
late de mult timp inca, apoi,
dupä invaziunile turcestI, at fost
parasite.
In secolul tracut, satele Ciu-
perceni si Atirnati (asta-zI
FLXMINDA
Minda) faceati parte din jud.
Oltului. Pe aci era hotarul Tarii
despre Dunare, precum si li-
mita zonel ocupata de raiaua
TurnuluT (Turkissi-Kule).
Iata cum descrie Dionisie Fo-
tino aceste hotare :
«Despre capatul jud. Olt, ho-
tarul incepe din marginea Du-
narei, despartind imprejmuirea
Kuld de Cetatea-de-Pdmint ; de
la Traian, pe uscat, trece pe a-
proape de o movild ce este pe
marginea Traianultd ; de acolo
merge la alte doul movile tot
pe marginea Traianului, de unde
merge pe drumul numit al Ba-
nului, drept in sus la apa nu-
mita Hirlaul si se intinde printre
vil pand la biserica ce era pe
un sat desfiintat al Tarif-Ro-
minestr.
«Hotarul urmeazd pe magura
printre viile Ciupercenilor, dintre
carT jumatate ramin la Kula si
jumatate in Tara-Romineasca.
De la magurd se intinde pana
la alta magura si lardsi IAA la
gura Rusciucului $1 la Negura
de la Gunviul-Duman, tot pe
drumul Banului, intins la mar-
ginea mosid lui Pehlivanoglul
spre Kula ; iar mosia luf (parte
din domeniul actual al StatuluT)
ramine in Tara panä in apa Hir-
Wild, la moara
Para acum cip-va anI se ve-
deaU inca ad i ruinele uneY gia-
mil. Dupa ce Turcif pas-Asia. ra-
iaua Turnuluf, se mar dedaO Inca
la dese pradaciuni, venind de
peste Dunare i jefuind pe locui-
toriT acestui sat.
«La Flaminda incl se aflä la
marginea DunareI, serie Aug.
Latirian, in « Magazinul Istoric»,
o cetate de pamint foarte mare,
in forma patratd, lunga de 350
par, i lata de 300, care asta-zi
este cu totul distrusa. Din partea
de catre E. a acestei cetati
se intinde drumul luI Traian.s.
 FLAMINDA
In dreptul pichetuluT No. 4
se vAd ?ucá intAriturile, in cari
erati asezate bateriile rusestI, In
resbelul din 1877; putin mal
departe, cala 50 metri, era o a
doua baterie. Din aceste noul
pozitiunT (din marginea OltuluT)
bateriile romine ajutarA pe cele
rusestii de la FlAmInda, prin fo-
cul ce ad deschis asupra Nico-
poleT, i trecerea spre istov a
pontoanelor rusesti, in zilele de
27 30 Linde.
Com. FlAminda, dupA, modi-
ficarea administrativA a jude-
telor Oltulur si TeleormanuluT,
a fAcut parte din pl. CAlmAtu-
iultd, iar la 1871 a fost intru-
nitA cu com. MAgurele.
Fläminda, com. rur., compusl
din cAtuneleFlAmInda, CAlugarul
si Bujoreanca, din pl. Glavacio-
cul, jud. Vlasca, situate pe pla-
toul d'intre apele alnistea si
Clenitia, la N.-V. judetuluT, si la
o depArtare de Bucuresti de 6o
kil. , de Giurgiti de 54 kil., lar
de Obedeni, resedinta pl., de 21
kilom.
Suprafata IntregeT com., cu
cAtunele ei, este de 3300 hect.,
din care pAdure In suprafatA de
120 hect.
In 1887 avea 421 familiT, sau
2081 suflete, din carl 395 con-
tribuabilY.
Venitul com. In 1886 era de
11056 lei si cheltuelile de 2600
ler.
Vite sunt : 800 bol si vacT,
45 bivolT, 140 caT, 120 oT, 20
capre, 410 firnItorY si 5 asinT.
In com. FlAminda sunt dota
bisericT : una la FlAminda, c16.-
dita la 1868 si alta la alugl-
rul, clAditA. la 1850, cu hramul
Cuvioasa Paraschiva, ambele de-
servite de 2 preotT si 4 dascAll;
o scoall mixtA Cu 4 clase, con-
dusá, de un InvAtAtor, care In
1888 a fost frecuentatA de 21
383
bletT, si 2 fete ; in satul CAlu-
gArul altA scoalA cu 3 clase, care
In 1888 a fost frecuentatA de
40 bAetT si 7 fete.
Prin FlAmInda curge Clinistea
ce vine din spre FrAsinet. Este si
un helested care servA la ac1A-
patul vitelor. Trece pe ad i so-
seaua judeteanA Giurgiul-Pitesti.
In toatl com. sunt ro a--
ciume.
FlämInda, sat, cu 250 locuitorr,
pe rlul Topologul, jud. Arges,
pl. ; face parte din com.
rur. Galicea-FlAmanda ; aid este
schitul FlAmInda, fAcut de er-
ban-VocIA Cantacuzino.
FlAmInda, sat, cu 38 familir,
jud. Arges, pl. Oltul; face parte
din com. rur. Cremenari-FIA-
mInda.
Fläminda, nume, ce purta sa-
tul Malul-Mic, din jud. Dolj, pl.
Ocolul, corr. Malul-Mare.
Fläminda, sat, tine de com. rur.
Prundul, pl. Oltenita, jud. Ilfov.
Se intinde spre E. de satul
Patilluda, din jud. Vlasca, cu
care este aproape lipit si spre
V. de fluviul DunArea, la o di-
stantA de 6 kil. Se crede a fi tot
asa de vechid ca satul Prundul.
Este asezat pe un loc ses
jos. Cite o-datä. cind DunArea
vine mare, II face marT stricl-
ciunr.
Are 13 familiT, sail 65 suflete.
FlAminda, sat, in jud. R.-SArat,
pl. RImnicul-d.-s., cat. com. Ji-
deni, la 11,2 kil. i spre V. de
cAt. de resedintA pe riul Rimnicul-
SArat ; are o intindere de 115
hect., cu o populatie de 65 fa-
miliT, sag 261 suflete, din carT 61
contribuabilT.
Fläminda, saA Valea Soarelui-
www.dacoromanica.ro
kLAMINDA
§i-Chinte§ti, at., pl. Ocolul,
jud. Romanati, situat pe un te-
ren ses, la S. com. Redea si la
2 kil, de resedintA. Altitudinea
terenuluT d'asupra niveluluT m5.-
rif pe mIgura Pancif este de
138 M. Are 75 familif, sag 332
suflete. Este la 9 kil. depArtare
de Caracal, pe drumul ce merge
spre Bechet.
Fläminda,certun,pendinte de com.
cu acelasi nume, pl. Glavacio
cul, jud. Vlasca. Mosia este
proprietate mWeneasca, Cu o
suprafatA de 1050 hect. si cu
un venit aproximativ de 200001.
Are : o scoall, la care ad urmat
in 1888 21 bletr si 2 fete, din
nungrul de 69 bAetY si 25 fete
In VirstA de scoall; o bisericl,
ziditA la 186o, cu hramul sf. Pa
raschiva, i deservitA de un
preot si 2 dascAIT ; 3 circiumi.
Fläminda, catun, pendinte de
com. Pueni, pl. Marginea, jud.
Vlasca, situat pe proprietatea
StatuluT, Pruntul.
Aci sunt 35 locuitorT impro-
prietAritT la 1864 pe o suprafata
de 105 hect.
Flämlnda, sub-divizie a at. So-
resti, din jud. Buzlu, com. BIA
jan i.
Flaminda, mahala, clt. Pruntul-
ComeneT, com. Pueni,jud.Vlasca.
Flaminda, mlindstire, cu hramul
Sf. ApostolT, lingl satul Cu a-
celasT nume, pl. Oltul, jud. Ar-
ges, intemeiatA de Serban-VodA
Cantacuzino. Servea de metoh
Episcopier Rimniculur. Dupl se
cularizare, s'a redus la bisericA
de mir. E deservitl de un preot,
un cintAret sl un paracliser
se inscrje in budgetul Statulur
pentru intretinerea cultulur di-
vin o sumA anuall de ¡0701e!.
 FLAMINDA
Biserica este in l'una stare,
lar casele mänästirestI sunt ru-
inate.
Flämlnda sau Schitul-Märcu-
le§ti, colina, pe teritoriul ora-
suluI Cimpulung, jud Muscel, pe
malul sting al riulul Tirgul, co-
ronatA de o bisericutl de stil
grec, ce pare o cetate de apa-
rare a Cimpulungului. Ea are
doT nasT : pe Negru-Voda, fon-
datorul CimpulunguluT si pe
Hagi Marcu Rosetti, fondatorul
schitulul. Acela o numi Flämin-
da ; acesta Schitul-Mdrculesti.
Fläminda infra in domeniul
traditiel; Marculesti in dome-
niul Istorier. Traditia, dupa
cum se vede, a predominat cacT
colina si azI se numeste FU-
m'inda.
D. C. D. Aricescu, in cartea
sa intitulatä 4Istoria Cimpulun-
guIuT» (1855), arata ceca ce se
spune asupra istorieT acestel
colme:
«Dup.' savirsirea bisericeT si
a cetIteT, la leatul 1290, Negru-
Voda, dupd datina vechTe a Ro-
manilor de a consulta augu-
ra la facerea de cetatT si de
templurT, vru sl cunoasca soarta
orasuluT Cimpulung; decT luind
citT-va boerT d'al säT, se urcara pe
movilä din fata orasuluT, des-
pre E., ca de acolo sa poatä
observa augurul ; lar la portile
ceateT puse custozI armatT, ca
sä opreasca pe ceT ce maT in-
t'U ar vrea sa intre in lluntru,
tiindu-I sub buná paza pana la
reintoarcerea sa din acea pre-
umblare.
Negru-Vodä si boeriT se ase-
zara jos, pe poenita de deasu-
pra dealuluT numit Flaminda,
si incepurl a se mira de frumu-
setile fireT si a vorbi de vitejia
strAmosilor lor si de soarta a-
cestur oras dupa moartea lor.
i asteptara el ad i de dimi-
384
neata pana seara, Tara a vedea
pe nimenT intrind in cetate.
TocmaT cind erati sa se coboare,
lata c5. zareste Negru-Vodä vi-
i despre Apa.SAratl un om
zdrenturos, cu o pälärie mare in
cap, cu traista de git si cu un
134 noduros in mina.
Negru-Voda isT puse ocheanul
la ochT si vazind ca era un tigan,
mult riserl totT de augurul a-
cesta ! i zise un boer luT Ne-
gru-Vodà :
Cu triste va fi cetatea Md-
rieI tale; cacI tiganul e om des-
tept si priceput.
Insä. va fi lipsitä de ale hrä-
neT, ca si soiul acesta de rata-
citorT, zise alt boer.
i Negru-Voda räspunse boe-
rilor :
Toata boala ca leacul el.
Precum D-zeti ingrijeste de pa-
särile ceruluT, asa vom avea si
nor purtare de grije de orasul
nostru, in eh, ddruit cu drep-
turT si privilegiurT, sa nu päti-
meascA d'ale hrdnil, de care
sunt lipsite aceste locurl mun-
toase si pietroase.
Sä. trliestT, Maria Ta, ras-
punsera boerif. UrmasiT vor in-
nälta MarieT Tale, in aceste lo-
curT unde aT descalicat M'Aria
Ta, un monument neperitor, ca
tutulor fondatorilor de ceatT si
de tärT.
--- Sa mergem, zise Negri-Vo-
da, cacT am flaminzit, si fiind-cä
Negru-Vodd a flaminzit aci, as-
teptind augural CimpulunguluT,
Flaminda sä. se cheme in viitor
colina aceasta, spre aducere a
minte a acesteT zile.
De atuncT s'a numit locul a-
cesta Fläminda».
Istoria ne spune ca :
Din timpurT vechT era da-
tina a se aduna Cimpulunge-
nii la ziva inaltäreT luT Crist,
pe virful FlamindeI, cu tot de-
rul, aviad in frunte pe Egume-
www.dacoromanica.ro
FLAMINDA
nul manastireT, totT in vestminte
de sarbätoare.
Aci el faceati sfintirea aper,
11110 o cruce de piatrd, ridi-
cata la 1630, in onoarea tal-
tareT DomnuluT, de maT multI
pietosI crestinT, mirenr si ca-
lugArI. Dupa spusa bätrinilor,
eT ar fi ridicat astä cruce pe
urmele alter crucT, inaltata tot
de ampulungenT, si tot in me-
moria InaltareI DomnuluT Cris-
tos la cer.
Urcarea Cimpulungenilor pe
creasta Flaminder, in ziva de
Inältarea MintuitoruluT, si ruga
facuta aci de preoff cu sfinti-
rea apeT, inchipuiati Inaltarea
DomnuluT la cer, chipa muntele
Maslihilor.
Dupl s'Intirea aper si bote-
zarea crestinilor de T'ata, se in-
tindea apor pe creasta colina
o masa mare pentru sdracT, fa-
ena prin contributie; in urmà
se intindea o alta masa, boe-
reasei si negustoreascd, unde
se desertati butie cu vin si se
sacrificati miel friptf si cosurT
Cu °tia. In vale, pe poiana de
Ruga drumul ce duce la Tir-
goviste, se fäcea un mic zbor,
unde flacdiT si fetele, in sunetul
muzicel nationale, invirteati hora
pana. pe la miezul nopter.
Dar nu numaI la ziva 11111-
tarei Domnulul, ci si in timpT
de secetá, de epidemiT, de ploT
multe, CimpulungeniT tot la FM-
m'inda se urcall ca tot clerul si
cu icoanele fácatoare de minunT,
ca sä. roage cerul a'sT intoarce
mänia de la dinsiT si a-T mintui
de flagelele cerestI trimise lor
pentrn curatirea pacatelor.
La 1764, Maiti, cu ocaziunea
sfintireT apeT in ziva de malta-
rea DomnuluT, figura futre au-
ditorT si unul din IspravniciT
judetuluT, anume Hagi Marcu
Rosetti, biv-vel Paharnic. Incin-
tat de frumusetile natureT si de
FLXMINDA
datinile strabune, el vru sà ri-
dice pe creasta acestur deal o
bisericltd, si se adresa catre
unul din ceT de fata.
Al cur e locul acesta? in-
treba el.
AI uner vaduve din oras,
anume Anastasia sin Dumitrascu
Ogu.
De ce n'a ridicat nimenT
aicI o bisericuta pentru prazni-
cul Inaltarer DomnuluT nostru
Isus Cristos ?
Era vorba odata O. se faca
aicT o bisericutd, dar oamenil
ati dat zi peste zi si a ramas
nefäcuta, si apoT, destule bise-
ricI sunt in oras !
Voiti sa vac' pe stapina
loculuT.
Proprietara fu inatisata ina-
intea ispravniculuT.
D-ta estI Jupineasa Anas-
tasia a luT Dumitrascu Ogu?
Eu, coconule, zise vacluva
Cu umilinta.
Dealul acesta numit Coas-
ta-VlaiculuT al d-tale e?
Al mea.
ItT e de vinzare ?
Este al copiilor.
AsT don i aci, in fata
orasuluT, o bisericuta, in slava
InaltareT DomnuluT nostru Isus
Cristos, si a sfintuluT marelul
Mucenic Dirnitrie. VeT fi trecuta
la pomelnicul ctitorilor si voiti in-
tocmi as ezamin turT folositoare de
suflet cu facerea acesteT bisericT.
Daca este pentru casa de
rugaciune, bucuros; daruesc
eü locul acesta, fará tricl o para.
Dar acesta este locul co-
piilor
CopiiT meT nu sunt crestinT ?
Nu le trebue i lor pomana
pentru suflet? i apoT, Cristos,
care s'a rastignit pentru paca-
tele oamenilor, va da el copii-
lor me!, pentru aceasta dar din
cer, care e maT scump de eft
toate avutiile lumer acestea.
89623. MareM Dictionar Geogralto. Vol. 111.
385
SI traestr Jupineasa, zise
Rosetti, miscat 'Ana la lacrimI de
credinta i pietatea acester fe-
me!, care lua bucatura copiilor
ca s'o dea saraculuT, fratele
Domnului.
Asa dar, vaduya Ogu
Coasta-VlaiculuT in actul sari
de donare, cu data din Maiu
1765 pentru fondarea SchituluT
Marculesti.
Inteun an biserica fu tertni-
nata si tot in ziva Inaltärer Dom-
nuluT, anul 1765, fu tirnosita de-
dicindu-se InaltdreT DomnuluT,
in memoria sufre! luT Cristos la
cer sfintuluT Martir Dimitrie,
in memoria luT Rosetti si a pa-
rintelul Anastasiei Ogu. Atunct
Coasta-VlaiculuT, numita si Fla-
minda, primi numirea de Schitul
Marculesti, de la Marcu, fon-
datorul saa.
Daniile feieute S,hitulut. Intre
hrisoavele schituluT, trase din
condica FlamindeT, cad se aflaa
la obsteasca epitropie, gasim pe
cele urmatoare privitoare la da-
niile SchituluT :
Cartea de dar a Anasta-
sieT Ogu, din 1765, prin care
claruete Coasta-VlaiculuT, pen-
tru facerea schituluT Marculesti.
Inscrisul de dar din 1770,
Aprilie, al comisuluT loan Craio-
veanu, prin care darueste schitu-
luì o casa in suburbia Sf. lije.
e) Hrisovul luT Manoil Rosetti,
din 1770, Octombrie 26, prin
care intareste darile pietosilor
donatorT, scutind 3 oamenT de
con tributiu ne in folosul schituluT-
si dindu-T cite to leT pe Luna
dela vama Dragoslavele cum si
300 oca sare pe an dela Ocna
Telega.
Cartea de dar din 1772,
a luT Mate VIAdescu, prin care
clarueste schituluT partea sa de
mosie dela Gaureni, pe Bratia.
Hrisovul luT Mihail Sutu
din 1784, Februarie 14, prin
www.dacoromanica.ro
FLXMINDA
care mar adauga 4 scutelnicT
la ce! 3 aT luT M. Rosetti, scu-
tind Inca bucatele schitulul de
vama si vinul de dijma legiuita
si mar adaugind 60 oca sare,
tot de la Ocna Telega si 50 leT
tot dela DragosIavele.
Hrisovul luI Mihail Sutu
din 1792, Iulie 22, prin care
maT adauga 3 scutelnicT la ce!
7; i altT 50 la ce! dela Drago-
slavele, cum si 50 bolovani sare,
aparind si productele schituluT
de dijmarit.
Hrisovul luT Mihail Sutu
din 1792, Iulie, prin care mar
ddrueste schituluT 20 familiT Ti-
ganT, dintre ce! domnestr.
In acest hrisov figureaza si
urmatoarele rindurT
Acest schit e zidit de Biv-
vel Spa tar (atuncT era Spatar)
Dutnitrascu Rosetti, nu numaT
pentru podoaba i inchinaciune,
ci mal mult spre a se face
inteinsul bunatatT ; precum
invatatura de copit, ajutor de
sarmanT i altele ; cacT, pentru
inchinaciunT au crestiniT destule
bisericT in oras (in Cimpulung)».
Hrisovul Moruzzi din
1793, 17 August, si al luT ¡psi-
¡ante din 1793, August 22, ati
coprinderea celor de sus.
Inscrisul MarieT, sotia luT
Nicolae Bacanu, din 29 Martie
1799, prin care daru este schi-
tuluT o vie in dealul Gorgani.
Inscrisul de dar, dela 1797,
Iunie, al EgumenuluT Dositeia
Cimpulungeanu, prin care da-
rueste schituluT do! TiganT si
un loc de casa in oras in mar
ginea tiganieT despre rid.
Marl de aceste proprietatT
privilegiT, schitul Marculesti
maT avea o vie cu otasnita, la
Dealul-cel-Mare, ce s'a parasit
alte vii la Dragasani si la
Vitichesti, cum si livezT de fin
In Argesel si la Jugur.
Schitul Mdreulefti in uronll
49
FLAMINDA
de 1788. Marcu Rosetti, dupa
plecarea sa din Cimpulung, lasa
epitropI aI bisericeI pe Archi-
mandrinl Dositeia si pe biv-
vel Clucer Apostol Iumbdsoiul.
EI ingrijira de schit foarte bine
pana la razboiul TurcieI cu Aus-
tria, 1788, cind schitul fu ars
$1 pradat, ca si Cimpulungul.
Epistatul orasuld la 1789 re-
Inoi schitul; dar la 1790 iar
fu ruinat de un corp de NemtT,
carI se reinturnaa In Austria
pe la Cimpulung.
In timpul acesta Rosetti se
afla in Constantinopole.
Sub domnia luI Mihail $utu
(cumnatul luI Rosetti) acesta
intrd In tara si capata de la
$utu hrisovul din 1792, Iulie
22, prin care se da schitulta
pe fie-care an cite 20 scutel-
niel', 20 familif de sigan!, 1200
le! dela vama Dragoslavele $i
so bolovanI de sare dela Ocna
Telega.
Cu aceste ajutoare cu cele
date de crestinit, si cu cele ce
mal dArui Rosetti, se repara
biserica si chiliile, facindu-se o
scoa1à de baetI de limba Ro-
mina, în locul scoalei domne$tI
a Doamner Chiajna, scoala care
incetase din cauza turburarilor
politice. Se fixa profesoruluT o
gratificatie anualä, afara de sa-
lariul ce primca de la Mitro-
polie ; in fine, din venitul schi-
tulur se asigura untul-de-lemn,
cartile si Malle trebuincioase
bisericeI, cum si salariul pre-
otului si a tot personaluluT schi-
tului.
Rosetti regula legaturile ur-
matoare :
a) A se marita pe tot anul
cite 3 fete orfane, de pArintI
scapatatI, din Cimpulung; Irisa
doua fete la InAltare si una la Sf.
Dumitru si acestor fete sa se
dea ca zestre, de fiecare, cite
un rind de haine $i cite o vaca
www.dacoromanica.ro
386
Cu lapte, cheltuindu-se pentru
maritisul lor de la schit cite
50 lef.
A se Imbraca cite 5 Osad
din oras, cheltuind pentru im-
bracamintea lor cite ¡o leI de
fie-care ; lusa, 3 sdracl la Inäl-
tare si 2 la Sf. Dumitru.
A se p15.ti dascIluluT de
copiI, la Sf. Dumitru, 20 le,
afara de salariul ce-I da de la
Sf. Mitropolie.
A se cheltui la cele doul
praznice ale schituluI, 30 le! si
cite 15 leI de fie-care praznic,
pentru mincarea saracilor.
Dupä aceea, aseza un econom
In schit, puse schitul sub epi-
tropiavorniculul Const. Filipescu
(tata' luI bas boer Iordache Fili-
pescu), legind ca epitropia nu-
mituluI boer sa treaca $1 la ur-
masil ; supuse la blestemul
soboruluI de la Nicheea pe orI-ci-
ne, saa Domn saa particular
mirean, saa calugar, care ar in-
drazni saa ar cerca sá calce vr'o
data una din asezamintele de
mal sus.
Cit a trait Banul Iordache
Filipescu, folosul schituluI F15.-
m'inda I-a avut un negutätor
din Cimpulung, insarcinat a in-
trebuinta folosul acesta la tinerea
in bund stare a bisericeI; iar
maI tirzia a trecut de la fa-
milia Filipesculur la Obsteasca
Epitropie.
Cäzind in ruina la anul 1887
s'a reparat de primaria locald,
care in prezent o intretine.
Fläminda, movild, in fata o-
rasuluI Cimpulung, jud. Muscel.
In vechime se numea Coasta-
Vlaicului. A fost daruita de
vaduva Anastasia Ogu, propri
etarA, cu actul de danie din
Maia 1765 (7273) pentru fon-
darea schitului Flaminda.
FlämInda, insuld, In Dunare la
FLAMiNZENI
S. de com. Prundul, pl. Olte-
nita, jud. Ilfov.
Flänilnda, pichet de granita, pe
Dunare, cu No. I, linga insula
Fldminda si la S. de lacul Greaca,
j ud. Ilfov.
Flarninda, loc izolat, la N. de
com. Prundul, pl. Oltenita, jud.
Ilfov. Are spre E. dealuri pe
carI se cultiva vita.
Flarninda, loc izolat, pl. Zna
gov, jud. Ilfov.
Flätninda (Canela), pa; te din
pita'urea Cheea, com. Zili$teanca,
jud. Buz5.6.
Flämlnda, pirtiab format pe te-
ritoriul com. Cimpurile si care
se varsa in usita, jud. Putna.
Flämlnda (Vatra-SchituluI-),
mofie, jud. Arges, pl. Oltul, cu
o intindere de 572 pogoane, din
care 400 pogoane padure, pro-
prietatea statului, pendinte mai
inainte de mänastirea FlamInda.
La 1877 avea un venit anual
de 6805 Id, 94 banI $i a fost
ipotecatd impreunà cu alte pro-
prieta* ale statuluI, pentru aco-
perirea emisiunel biletelor ipo-
tecare in suma de 27 milioane.
Pe periodul 1883-88, arenda
aceste mosiI a fost de 680 leI.
Pe aceasta mosie sunt 2 morI
si 4 piue, case marI si ma-
gaziI.
Flämlndel (Valea-), vale, In
jud. Buzar', com. Bläjani. Se
zice ca aci ar fi fost in vechime
un schit, pe ruinele caruia s'a
ridicat biserica satuluI.
Flämlnzeni, sat, jud. Ilfov, pl.
Znagovul ; face parte din com.
rur. Bucoveni. Este situat pe
malul drept al 1-luid Colentina,
 FLAMINZEM
la E. paclureT Rtioasa. Spre V.
trece calea ferata Bucuresti-Plo-
esti si calea nationala Bucuresti-
Pitesti.
Satul, impreuna cu Atirnati
si Buftea, se intinde pe o s.i-
prafata de 3458 hect., cu o po-
pulatie de 595 locuitorT. Prin-
cipele Al. B. tirbeia are 2350
hect. si locuitoriT I 108 hect.
Proprietarul cultiva. 7032 hect.
(15 sterpe, 1305 padure). Lo-
cuitoriT cultiva 1053 hect., restql
fiind sterp.
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea, deservita de 1 preot
O 2 antaretT.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumarT si I hangin.
Numarul vitelor marT e de
551 $i al celor micT de 398.
Fläminze§ti, com. rur., judetul
Arges, pl. Arges, la kil. de
1 mare, din carT 1287 hect. sunt
Curtea-de-Arges (resedinta sub-
prefectura) si la 29 kil. de Pi.
testi.. Se compune din satele :
Bolnita, Tigania, Flä.minzesti,
Marina si Valea-UleiuluT, avind
peste tot 150 familiT, saii 452
suflete, din carr 22 Tigani. Este
udata de riul Arges. Se afla la
N. de orasul Curtea-de-Arges,
la o departare de vr'o 3 kil.
Are o biserica ; o scoala primará
rurall.
Budgetul comuneT, pe anul
1882-83, a fost de 1058 la,
73 banT la veniturT si de 969
la la cheltuelf.
Dupa o publicatie oficiall
(1887), aceasta comuna. numara.
119 contribuabili si are un bud-
get de 1733 la la veniturl si
de 1534 leT la cheltueli.
Numarul vitelor a fost in a-
nul 1887 de 260 capete vite
marT (250 bol si vacT, 8 cal, 2
bivolf) si de 295 vite marunte
(18o oI si 115 rimatorT).
Fläminze§ti, sat, pe malul sting
387
al ArgesuluT, in jud. si pl. Ar-
gesul ; formeaza impreuna cu
alte sate com. rur. Flaminzesti.
AicT este resedinta primaria. Are
biserica, cu hramul Sfintif In-
gerT, deservita de 1 preot si I
cintdret ; o scoala primara rurala.
Fläminze§ti, mofie, din jud. Ar-
ges. VezT Vatra-EpiscopieT-Ar-
ges.
Fläminzi, com. rur., situata in
centrul plaseT Cosula, jud. Bo-
tosani. Se intinde la Nord-Ves-
tul dealuluT Tencusa, pe un
teritoriti ondulat de dealurT si a-
coperit cu paclurT. Comuna se
compune din satele: Cordunul,
Fläminzi, Poiana si Prisacani.
Are o suprafata. de 5900 hect.,
din carT 1753 hect, ale locuito-
rilor si 4147 hect., proprietate
acoperite Cu padure, in care pre-
domina fagul, carpenul, plopul
si teiul.
Locurile cultivate au o intin-
dere de 3600 hect. ; viile au o
intindere de Io hect.
Are o populatie de 2895 su
flete, sati 516 familii, locuind in
534 case; sunt 458 contrib.
Numarul vitelor e de 2984:
1300 bol si vacT, 261 cal, 1120
01. i 303 porcI.
Comuna e strabatuta in partea
de N.-E. de calea nationall Bo-
tosani-Hirlali si de sosele co-
m u nale.
Are o moara de apa pe pi-
riul Miletin.
Sunt 4 bisericT, deservite de
2 preotT si 5 cintaretT; o scoall
de bletT, conclusa de I invAta-
tor platit de stat si 53 elevI ;
scoalä de fete, cu 1 invAta-
toare si 19 eleve.
Numarul copiilor cu etatea de
a frecuenta scoala e de 158 baetT
si 743 fete.
Budgetul comuneT e de 6390
www.dacoromanica.ro
FLAMNZI
leT la veniturT si 6367 le', 30
banT la cheltuelf.
In acest catun se afla. 8 cfr.-
ciumI; I() comerciantl si 17 me-
seriasT.
Flämtnzi, sat, asezat pe valea
Fundoaia, in partea de S, a co-
muna' Flaminzi, pl. Cosula, jud.
Botosani. Mosia Flaminzi for-
meaza tot teritoriul com. Fla
minzi, cu toate satele din carT
compusa.
Are o populatie de 175 fa-
milii, saa 982 suflete.
Sunt 3 bisericT, deservite de
2 preoti si 5 cintaretT ; 1 scoala
de 1354, conclusa de un inva-
tator si frecuentata de 53 elevI;
1 scoala de fete, conclusa de o
invatatoare si frecuentata de 19
eleve.
Satul Flaminzi nu pare a avea
vechirne mare. Cel mar vechiu
proprietar cunoscut a fost Teo-
dor Bals, care sT-a facut case
de caramida, in partea de N. a
satuluT si o biserica de zid, pe
care o sfinti la 1813. Treptat isT
mari mosia prin cumparaturi
de la Alex. Mavrocordat, fostul
proprietar al Storestilor si de
pe la razasT, can, se zice, eraa
stabilitT in partea cimpuld. Insa,
In satul vechiu, fiind putinT lo
cuitorT, Bals a adus oamenT
din diferite partT, cum si din Bu
covina si din Galitia, le a dat
voe sa-1 faca case si sa fie ca
muncitorT pe mosie si cum ceT
mal multf erau saracT si lipsitT
de toate, veciniT i-aa numit Fla-
minzi, de unde a ramas numele
si satuluT si comuna. O parte
de sat mal e numit si Valea-
Fundoael, de la numele vIeT pe
care e asezata.
Vite sunt : 280 boT si yac!,
92 caT, 602 or, 8 capre si 89
mascurT. Sunt 96 stupf.
In sat sunt 2 circiumr; 3 co-
merciantT ; 8 meseriasT.
 FLEANCA
Fleanca, cimpie, judetul Vilcea.
Vezi Porcilor (Dealul-).
Fleasca, com. rur., situatä. la S.
de lacul Fleasca, jud. Braila,
pl. Calmatuiul, la departare de
z kil. Spre N. curge apa Cal-
matuiului. Se margineste la E.
cu com. Dudescu ; la N.-V., cu
Ulmul si com. Slobozia-Ciresul ;
Ja V., cu com. Jugureanul; la
cu cat. Scarlate$11 si la
S., cu com. Coltea. Suprafata
com. este de 4417 hect.
Are o populatie de 207 fa-
san 908 suflete, din cari
148 contribuabili. tit.1 carte 87
persoane ; nu stia, 821.
Veniturile com. sunt de 3100
leY $i cheltuelile de 3035 lei,
30 bani.
Loc. improprietaritT, dupa le-
gea din 1864, sunt 114 si ne-
improprietaritT, 13.
Sunt 5 debite; 7 cIrciumi.
Vite 1531 vite marT cornute,
456 cal, 1194 or si 400 porci.
Suhatul vitelor e de 800 hect.
Are o biserica, fondata la
1875 de proprietarul mo$ieT, A.
Simu, deservita de z preot,
cintaret $i t paracliser ; o scoala
mixta, Infiintata la 1863, frecu-
entata. de 60 elevi si 19 eleve.
Drumuri: la Vizirul, spre E.,
trecind catea ferata Fa'urei-Fe-
testi, la cantonul 12 si de aci
peste podul de pe Calmatuiil
la com. Filiul i apoi spre Vi-
zirul (28 kit.); la Coltea, spre S.,
pe linga Movila-Tiganului pana
In drumul ce duce la com. Col-
tea (r kil.); la com. Ulmul, spre
N.-V. pe deal pe la movila Be-
chet (6 kil) ; la com. Slobozia-
Ciresul, spre N.-N.-V., peste so-
sea la Braila, spre N.-E. (62 kil.).
In comuna sunt 5 strade neali-
niate. S'a infiintat la anul 1841
de locuitorr, prin staruinta d-lur
Conte Petru de Roma; si-a lnat
numele de la lacul mocirlos din
www.dacoromanica.ro
888
apropiere. Mal lnainte comuna
se afla in vale linga lac $i s'a
desfiintat din cauza duma de
la 1821.
Fleasca, sat, in jud. Braila, pe
muchea platoului de S., In par-
tea de N. a com. cu acela$T
nume, la 62 kil. spre S.-V. de
orasul Brdila S'a infiintat la 1848
prin stäruinta d. Petru Conte de
Roma, fostul proprietar al mo-
sier. Suprafata satulur este de
35 hect., avInd 88 case, 3 cir-
ciu mi si 2 lipscanii. Are o
scoala mixta, infiintata la 1863
intretinutal de stat, frecuentata
de 6o elevi $i 19 eleve, cu un
local propriii; o biserica zidita
la 1875 de d. Anastase Simu
proprietarul mo$ieT, deservita
de un preot si un paracliser.
Populatia este de zio
sati 403 suflete, din carT
145 barbatf, 258 femei ; 202 C5.-
sätorit1 si 301 necasatoriti ; 69
persoane 05 carte, 444 persoa-
ne nu stiti.
Vite sunt : 850 vite marT cor-
nute, 210 cal, 390 01 5i 230 ri-
matorY.
Fleasca, mofie, pendinte de com.
cu acela$T nume, pl. CalmAtu-
iul, jud. &ala ; proprietatea d.
A. Simu, cu o suprafata. de
2500 hect. si un venit de 20459
lei.
Fleasca, lac, situat la N. com.
Fleasca, jud. Braila, intre mu-
chea i viroaga Puturosul, intre
sosea i catea ferata, in pl. Cal-
matuiul. Se formeaza din ploT
zapezi si vara seacl. Alta-data
se zice, era mal mare si pro-
ducea mult stuf, fiind alimentat
din partea de N. de apa Cal-
mdtuiul. In partea de S. se scur-
gea si acolo se afla o moara.
Fleasca, movilei, la 500 m. de
FLOAREA
satul Fleasca, jud. Braila, pe
muchea platoului. Lînga acea-
sta movild sunt casete proprie-
tatei, cu o frumoasa grádina
vie.
Fleondoroaia, numire vechie,
data de locuitori loculut unde
asta-zi se afla satil Grivita, jud.
Tecucia, pl. Birlad, com. Cal-
matuiul.
Flescinoagele, cdtun, com. Be-
chetul, pl. O jud.
Romanati, situat in valea cu a-
celai spre E. de com.;
are 42 locuitori.
Flescinoagele, vale, in jud. Ro-
manati, spre N.-E. de Dealul
Sarului. Incepe de la com. Co-
coresti, trece pe Ruga satut
Flescinoagele si se termina la
Spurcati, In Valea.Oltului. Prin
aceastä vale curge riul Corne-
sul si in partea superioara des-
parte Dealul-SaruluT de Dealul-
Secilor.
mofie, cu o intindere de
2288 pogoane, din cari 1700
pogoane padure, in jud. Arge$,
pl. Pitesti. Este proprietatea sta-
tului, fosta pendinte de Mitropo-
Ea din Bucuresti. Are o arena
anuala de 3600 leT. Pe mosie
sunt 4 morT, case, han si ma-
gaza'.
Floarea, cdtun, in com. Bicazul,
plasa Piatra - Muntele, judetul
Neamtu.
Floarea, munte, pe hotarul jud.
Neamtu, despre Transilvania.
Este situat in grupa muntilor
Cicul - Tarcaul. Vezi Carpati,
munti.
Floarea, vale', In raionul corn.
Dobreni, pl. Podgoria, judetul
Muscel, care, dupa ce uda par-
 FLOAREA
tea de E. a comuneI, se varsa
in gira Circinovul.
Floarea, altea, jud. Vilcea, pl.
Cerna-d.-s., com. Popesti.
Floarei (Balta-), lac, pe valea
Glavaciocul, pe proprietatea Fe.
tele, pendinte de com. Blejesti-
Neamtu, pl. Glavaciocul, judetul
Vlasca.
FloareI (Lacul-), lac, In com.
rur. Almajelul, pl. Cimpul, jud.
Mehedinti.
Floca, vuif de munte, in dreapta
riulul Arges, jud. Arges, plaiul
Lovistea.
Flocea, virf de munte, jud. Ba-
cad, pl. Tazlaul-d.-s., com. Schi-
tul-Frumoasa, din care izvoreste
Tazlaul-Sarat.
Floce§ti, sat, jud. Bacad, plasa
Trotusul, com. Javreni, situat
d'a stinga TrotusuluT. Are o
populatie de 22 familif, sad 54
suflete.
Vite sunt : 29 vite cornute,
15 cal' $i 19 rImAtorT.
Floce§ti, sub-divizie a satulut
Hirja, situata d'a dreapta Oitu-
zuluT, jud. Bacäd.
Floce§ti, mofie, jud. BacAti, pl.
Trotusul, com. Javreni.
Floce§ti, perdure, jud. Bacad, pl.
Trotusul, com. Javreni, de 270
hect., amenajata (sistemul adop-
tat: cring compus). Esente: ste-
jar si fag. Proprietar Alex. Iu-
rascu.
Floci(Cetatea sad Ora§ul-de-),
fost ora' $1 cetate, in jud. Ialo-
mita, pl. Ialomita-Balta, pe ma-
lul sting al riulaT Ialomita, in
apropiere de DunAre.
389
Romanil colonizInd Dacia, ad
ridicat maT multe cetatT $i orase,
intre carT zidira si o cetate pe
malul sting al DunareT, aproa-
pe de gura riuld Ialomita, care
dupa uniT istoricT, s'ar fi. numit
Ziridava.
Pe la jumatatea secoluluT al
cincelea, Dacia luT Traian fiind
cotropita de SlavI, orasul de
Floci si locurile de prin prejur
eral:1 punctul cel mal populat de
cotropitorT. Acestia era(' mg pu-
tin dei cu cit se departad spre
V, t'Ara lusa sa treaca dincolo
de rlul Arges. De la dinsiT a
ramas numirea de Ialomita ce
s'a dat riuluT $i maT tirzid jud.
intreg, precum si mal multe
movile, ce se mal' conserva $i
azi risipite pe cimpiile judetuluf.
La 1573, Alexandru VodA,
DomnulMuntenier, dInd aj u tor luT
Petre Schiopul ca sa ja tronul Mol-
doveT, a fost batut la Rimnicul
Sarat de loan I, Domnul Mol-
doveT, $i fugind dupä cimpul
de lupta s'a adapostit in Ceta-
tea-de-FlocT.
La 1594, Mihaid-Viteazul, vo-
ind a curAti cu totul Tara de
Turc1, trimise pe Banul Calom-
firescu cu un corp de armata ;
acesta dupl ce batu pe TurcT, lua
Cetatea-de-FlocT si if dadu foc ;
apoi trecu Dunarea, bAtu
soya si o 1111.
La 1689, Häusler, general aus-
triac, intrind in Bucuresti, Dom-
nul Tarif, Constantin H Voda
Basarab Brincoveanu, a trimis
dupa ajutor la TAtarT, carT ad
$i venit cu Galga, sultanul lor
si la Orasul-de-FlocT s'ad unit
cu Constantin-Vala, pornind ca-
tre Bucuresti in contra luT Hau-
sien
Orasul de-Flocr era cea maT
principala localitate a judetuluT;
avea 38 biserici, o capitanie
militara si facea parte din pl.
orasuluT, care avea 26 sate. Fiind
www.dacoromanica.ro
FLOCÌ (CETATEA SAU ORASUL-DE-)
port insemnat in tara, aicT era
mare miscare comercian ; se ex-
porta pentru Orient: bol, or,
cal, sare, unt, seu, vin, pastra-
miere, piel de vite, vina-
turT, lemne, etc. Era cea mal
insemnata plata a TariT, unde
se vindea multa Una, penlru
care si orasul a luat numirea
de Orasul-de-FlocT.
Pe la inceputul secoluluT tre-
cut, miscarea comercialä a in-
cetat si orasul a mers spre de-
cadere, cAcT incetase de a mal fi
capitala judetuluT. Incetul cu
incetul s'a parasit si din marele
vestitul oras nu a maT ramas
de cit o sili$te.
Alexandru Ipsilante, Domnul
MuntenieT, printr'un hrisov Cu
data 1779, a donat manastireT
Marcuta, de linga Bucuresti,
mosia Domneasca (a statuluT),
numita : cot oras sud Ialomitax.,
adica orasul cel.vechiu de FlocT,
la gura Ialomiter, doul mil san-
jenT mosie, cu conditiune ca
manastirea Marcuta, sá iea ve-
nit din ori-ce ar rodi pe dinsa,
iar pe sateniT, citT vor mal lo-
cal in vechea siliste a tirguluT
orasuluT, sa nu-i mal supere de-
claca, ci sa dea numat dijma $i
numaT manastirea sä alba drep-
tul sa Vinda vin si rachid.
LocuitoriT citT se mal gasead
pe mosia daruita aü protestat
contra aceluT legat al Domnu-
luT TareT, aratind ca dinsiT ad
fost din vechime orasen!, $i nicT
°data nu au fost alcasi si nicT
dijma n'ad plätit, ci s'ad bucu-
rat pe mosie de toate dreptu-
rile ce le avead pe atuncT totT
locuitorir din alte orase ale TI-
riT. La protestul facut, neobti-
nind niel o dreptate i nemul-
tumitT Cu soarta ce li se crease
prin acea donatiune, locuitorif
s'ad imprastiat prin satele de
prinprejur, unir purtind si pana
azT numele de OrasenT.
 FLOCOASA
In hati-humaiunul intaritor ve-
chilar privilegif ale TariI-Romi-
nestI si MoldoveI, dat de Sul-
tanul Selim IV in anul 1803,
pe timpul domnid luI Constan-
tin-Voild Ipsilante in Tara-Ro-
mineasca, 'filtre altele se citeste :
«Daca trebuinta ar cere ca O.
se Innoeascd si sl se deschida
ca maI inainte schelele vechi
ale TariI-Romanestr, precum O-
rasul-de-FlocI $i altele, pentru
inlesnirea exportatiuniI produc-
telor tariI, sa alba drept locui-
toril a le innoi si a se folosi
de ele intru cit nu vor duce
paguba inalteI mele imparatiro.
' Spre V. de satul Piva-Petre,
pe partea stinga a soseleI din-
tre Piva-PetreI si Tandarei, pe
o cimpie planA, se afla azI un
bloc de zid de cal-druida, ultima
urma a aceita mare si vechiù
oras.
Este confirmat de cronicarT,
el Mihaiti-Viteazul a fost fiul
lui Patrascu-Voda-cel-Bun $i al
DoamneI Tudora $i ca a fost
ndscut in Tirgoviste la anul
1557; Cu toate acestea un isto-
ric strain, scriind despre Mi-
haiti-Viteazul, zice, c5. pe timpul
domnid luI Patrascu-Voda, se
afla in orasul de FlocI o femee
frumoasa, yac:luya, vinzatoare de
vinurI, care avea la casa eT pe
un grec bogat, beilicciti, adica
negustor trimis de Poarta a
cumpara in tara oI, bucate, etc.
Acea femee, dind nastere unur
copil a dat fiuluI sal.' inel, si
ducindu-se la Constantinopol,
a gasit pe tatd-sati devenit om
puternic si avut, care recunos-
cind, dupd in el, pe fiul sati, a
mijlocit pe Ruga Poarta, prin
dare de banI si prin influenta
ce avea, pentru a-1 face Domn
In Muntenia.
Flocoasa, mitgurcl si punct trigo-
nometric ele observa/le, linga Du-
390
are, la N. de Golenti, plasa
ampul, jud. Dolj; are o inaltime
de 85 m.
Flocoasa, movilel, in jud. R.-
Sarat, pl. Gradistea, com. S51-
cioara, in partea dc V. a e! ;
locuitorif o ara necontenit, asa
ca cu timpul o sa dispara.
Flocoasa, popind, jud. Brai/a, la
I 1/2 kil. spre N.-E. de satul Ju-
gureanu, pe lunca CalmatuiuluI.
Flocoasi(Magura-),meigurä, in
jud. T eleorman, com. egarcea.
din-Deal, numitä ast-fel din ca-
uza ierber marl ce creste pe
dinsa.
Flocosul, movild, pe domeniul
Giurgiuld, pl. Marginea, jud.
Vlasca, insemnata pentru ca
pe dinsa, la toate rezbelele fil-
tre Turd si Rus!, cind acestia
ati venit la Giurgiu, asezati aci
un post de observatie.
Floco§anca, numire, ce purta in
vechime mafia Elizabeta, jud.
Teleorman,
Floco§eaua-Mare, mitgurd, pe
mosia Furculesti, jud. Teleorman.
Floco§eaua-Mick mdgurä, in-
tre mosiile Furculesti si ova-
resti, jud. Teleorman.
Flondora, sat, la care este ali-
pit si Domosani-Crupenschi, co-
muna Manoleasa, plasa Baseul,
jud. Dorohoiti.
Are o populatie de 83 familii,
sati 314 suflete.
E situat pe malul Volovatuluf.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de I preot,
I cintaret si I pallmar ; este
de lemn si tencuita, facuta la
1804, de preotul Vasile Flondor.
Satenif inproprietaritl ati 82
www.dacoromanica.ro
FLORANCIL
hect. 89 ariI panyint; lar sta-
pinul mosid are 1366 hect. 31
arif cimp. Iaz este unul, numit
al-luI-Flondor, pe o intindere de
42 hect. 97 aril; contine pestT
si raer. Pe teritoriul satulur este:
o Evada. si 4 pog. vie.
Piriul ce trece pe mosie este
Volovdtul.
Drumurf principale sunt : a-
cel de la Domosani, de la Li-
veni, de la $erpenita si de la
Tescureni, cari toate, unindu-se
la podul de pe Volovat, se duc
la Saveni.
Hotarele mosid sunt : Liveni,
erpenita, Domosani, Sirbi si
Avrameni.
Ad e leaganul familid Flon-
dor, una din cele mal' vechI fa-
mili! ale Moldover.
Toader Flondor era Armas-
Mare, in timpul Domnier a 3-a
a luI Duca-Vodd, pe la 1679
pana la 1684. Din porunca luT
Vodä el tala capetele : Vister-
niculuI Vasile Gheuca, Jignice-
ruld Gheorghe Bogdan si Slu-
gerulur Lupu Bogdan, dinaintea
porter Curtilor Domnestr din
Iasi. Invinovatirea lor era ca,
acuse cartI de pira asupra Dom-
nuld, conspirind contra lui si
atragind cu eI pe mal mulp
boed. DenuntatI fiind de Hat-
manul Buhus, s'a insärcinat pe
SardaruI Gheorghe Ciudin, de
a-I prinde; aducindu-I la Ia$1,
indata i-ati judecat Divanul Dom-
nesc si i-ati condamnat la moarte,
macar ca sotia hl Gheuca era
vara-primara cu Nastasia, Doam-
na luI Voda-Duca.
Flondora, ias, judetul Dorohoiti.
Ved Flondora, sat.
Floranul, sat, pendinte de com.
rur. Caciulatul, pl. Dumbrava-
d.-s., jud. Dolj, situat la o de-
partare de 100 m. de Caciulatul,
unde e resedinta comuna
 FLORANUL
Horanul, mofie, jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-s., com. Rachita,
apartinind statulur impreung. cu
Vilcomul si tubeiul. Este a-
rendata de la 1892-98 Cu 35050
ler anual.
Florea, sat, cu ro fam., jud. Ar-
ges, pl. Pitesti ; face parte din
com. rur. Bascovul-Flesti.
Florea, deal, pe teritoriul satulur
Härpasesti, com Popesti, plasa
Cirligatura, jud. Iasi.
Florea, baltd, situata In valea
Ursi, spre V. de com. Giuva-
resti, pl. Balta-Oltul-d.-j., jud.
Romanati.
Florea-Mitroi (Magura-luI-),
nurgurd, la Nordul mosier Rliosi,
pl. Tirgulur, jud. Teleorman ;
serveste ca semn de hotar.
Florea-Savu (La-), loc izolat,
pe mosia Folesti-d.-s., pl. Ho-
rezul, jud. \alma, fost pendinte
de mändstirea Bistrita si In in-
tindere de 3 kil.
Floreasca, sat, jud. Ilfov, plasa
Dimbovita ; face parte din com.
,rur. Bdneasa-Herdstrag. Este si-
tuat la S.-E. de Bdneasa, pe
malul drept al riulur Colintina,
unde formeazg. lacul Floreasca. In
partea de N. satul e mlästinos.
Se intinde pe o suprafata de
153 hect., cu o populatie de
174 locuitorr.
D-na Elena Cornescu are no
hect., din carr cultiva 6o hect.,
liar 50 sunt rezervate pentru iz-
laz. Locuitorir ag 43 hect.
Comerciul se face de 7 cir-
ciumarr. S'el stabilit in sat 13
strainT.
Numgrul vitelor mur e de
131 si al celor micr de 5.
Floreasca, cdtun, in jud. Ialo-
391
mita, plasa Ialomita-Balta, pen-
dinte de com. Dormgrunt.
Floreasca, lac, jud. Ilfov, la N.
de Bucuresti, litiga cat. Flo-
reasca, format de riul Colen-
tina.
Floreasca, vechie numire a mo-
fier Corbul, din jud. Buzad,
com. atina.
Floreasca, numire, ce se mal da
mofier Gomoesti, din jud. Bu-
zgil, com. Costesti.
Floreasca, numire, ce se mar
da mofier i prIdurer Gura-Di-
miener, jud. Buzad, dupa vechir
proprietarr.
Floreasca, mofie, pe care s'au
improprietärit la 1864 o parte
din locuitorir comuner Tirlesti,
plaiul Teleajenul, jud. Prahova.
Floreasca, fes, pe teritoriul sa-
tulur chiopeni, com. cu acelasr
nume, pl. Mijlocul, jud. Falciu.
Are o suprafata cam de 46 hect.
O parte din acest ses, din cauza
locului accidentat, se numeste
HIrtop u I.
Floreiul, localitate, In jud. Pra-
hoya, plaiul Pelesul, coin. Te-
sila.
Floreiul, munte, jud. Prahova,
plaiul Pelesul, com. Tesila, a-
coperit peste tot cu verdeata.
Floreiul, pddure particulara, su-
pusa regimulur silvic inca din
anul 1883, pe mosia Comarni-
cul, pendinte de com. Comar-
nicul, plaiul Pelesul, jud. Pra-
hoya.
Floreiul, phig, jud. Dolj, pl. A-
maradia, com. Velesti, pe stinga
riulur Geamartaluiul.
www.dacoromanica.ro
FLORF4rt
Floreiul, tiufor, izvoreste dintre
muntir com. Sinaia si Tesila,
plaiul Pelesul, jud. Prahova ; cur-
ge de la N.-V. catre S.-E. si
se varsa in riul Doftana, pe
malul drept, In raionul com. Te-
sila.
Florentinul, insuld in Dunare,
in apropiere de com. rur. Sal-
cea, pl. Cimpul, jud. Mehedinti.
Florentinul, pichet de gran4d,
pe marginea Dunarer, pl. Cim-
pul, jud. Mehedinti.
Flore§ti, com. rur., jud. Dolj, pl.
pul-d.-s., la 46 kil, de orasitl
Craiova si la 1 1 kil. de Filiasi,
resedinta sub prefecturer.
Este situata parte, pe ;ralea
Arpadier, parte pe sesul Gilor-
tullir si parte pe dealul Icleanul.
Se margineste la N. cu com.
Poiana, de care se desparte prin
semne conventionale ; la S. se
Invecineste cu com, l'intareni
si Cu com. Fratostita ; la E., Cu
com. Valea-Boulur de care se
desparte printeun drum ce mer-
ge pe dealul Icleanul ; la V. se
mArgineste cu com. Branistea
si Ionesti din jud. Gorj, de
care se desparte prin riul Gi-
lortul. Limita de N. incepe de
peste Gilort, merge eind drept
cind serpuind prin Valea-Gar-
dula, Valea-Budisoarer, culmea
dealulur Icleanul si a dealultif
Mallete'. Limita de S. incepe
din riul Gilortul, merge cotind
pe tinga comuna Tintareni, prin
Valea-Epei pana in culmea dea-
lulur Icleanul. Limita de E. mer-
ge asemenea cotind pe litiga
dealul Icleanul, chiar pe muchea
sa. Limita de V. merge aproape
pe malul sting al Gilortulur.
Comuna e accidentata de dea-
lul Icleanul, care are o inaltime
de 400 m. si prezintä. 2 virtud :
al-Bobiceanulur si al-Cocosatu-

FLORWI
luT. Are cite-va cimpiT si anume :
esul- Cdpintenilor, , $esul-Chi-
cioareT si Cimpul.CerbuluT.
Este udatá de riul Gilortul, a-
fluent din stinga JiuluT ; vine
din com. Poiana, trece in com.
Popesti pe la N., face in mare
parte limita comuneT cAtre cele
vecine din Gorj si se varsa in
Jiii, pe teritoriul acestei com.
In dreptul com. TintAreni. Gi-
lortul primeste in stinga urmA-
toarele Odiase : Arpadia care iz-
voreste din dreptul cAtunuluT
Floresti, curge cu directiunea
E.-V. si se vars5 in Gilort, in
dreptul 1351tiT EduluT ; Valea-
LungA care izvoreste din dealul
Icleanul, din cAt. Chicioara, cur-
ge pe Valea-Lungl de la E.-V.
'Ana ce intilneste calea jude-
teanA Gilort-TirguJiul, de unde
se IndrepteazA spre N.-V. pAnA
ce se varsä in Gilort la Balta-
cu-Peste. Al 3-lea afluent al Gi-
lortulul este Valea-Epei ce ja
na.stere din dreptul com. Fra-
tostita, din Cimpul-CApintenilor,
merge aproape pe limita de S.
a comuneT, se varsA in Gilort,
aproape de unirea acestuia cu
Jiul. Cele treT girle curg toate
pe vAile cu acelasT nume ; pe
BITA acestea maï sunt in com.:
Valea-GarduluT , Valea-Budula-
nuluT .si Valea - VirvoreanuluT.
Peste 1.1111 Gilortul se afIl un
pod si un vad, in dreptul moriT
luT BAlcescu, care nu maT umbld.
In com. sunt 3 bAltT : Balta-
EduluT, Balta-cu-Peste si Cotul,
carT sunt maT toatA vara secate.
Sunt si 3 fintinT : Securea, Fin-
tina-Rece si Fintina-Mare. Pe
lingl Gilort se aflA smIrcurile
GilortuluT.
Numele de Floresti al comu-
neT vine de la unul Florea ce
a fost capul unel cete si care a
stat aci pAnd la 1858, cind s'a
mutat si mal departe de linde se
aflA acum comuna. AzT comuna
www.dacoromanica.ro
392
se compune din 4 cAtune : Flo-
resti, cAt. de resedintA, Arpa-
dia, CApinteni si Chicioara. CA-
tunul Arpadia este situat pe o
vale, coprins hl stinga si in
dreapta intre dou1 sirurl de dea-
lurr, acoperite cu pAdurT si cu
pometurT. atunul Chicioara este
asezat pe un deal, asa cA satul
se vede de jos de la luna. Cele-
Falte dota cAtune sunt asezate
pe sesul GilortuluT. CAt. Arpa-
dia este legat cu cAt. de rese-
dintl printr'un drum de care, iar
cele-l'alte sunt legate prin osea.
In vechime comuna coprindea
6 cdtune : cele 4 de sus la carT
se maT adaugä cAtunele : IstrA-
testi si Valea-Lungd, ast5.-zT p5.-
rAsite.
Are o populatiune de 1519
suflete.
Dupä legea rur. din 1864,
sunt imp5mintenitl 264 locuitorT.
In toatA com. sunt cu totul
365 case si douá bordee si
anume :
Floresti, 142 case ; CApinteni,
137 case ; Chicioara, 49 case; Ar-
padia, 37 case. Casele sunt fa-
cute parte din birne si numaT
cite-va din zid. Intre aceste sunt
3 case vechT, una ziditä de B.
BAlcescu, alta de B. Ballnoiti si
alta de D-na Anica Steni.
In com. sunt 3 bisericT de
lemn fondate de locuitorT. Una
se af1ä in cAt. Arpadia, fondatl
la anul 1805, cu hramul SI. Pa.
raschiva ; a doua se afld in cát.
Floresti si a treia in apinteni;
ambele ati hramul S tiT Voevoif;
cea din urmA este fondatà de
BAlan Poenaru. Un preot ofi-
ciazà la biserica din Floresti si
unul la cele-l'alte doud. Fie-care
bisericA are cite un cintAret.
Dupá legea ruralä din 1864,
fie-care bisericl are cite 17 pog.
pAmint arabil.
In cAt. Floresti este o scoall
mixtá care functioneazA din anul
FLORETTI
1857. Localul este de birne, con-
struit de comunl.
In anul 1892-93 a fost fre-
cuentatä de 57 bAetT si 3 fete.
Suprafata com. este de 7000
pogoane aproximativ, din care :
pAmint arabil 2884 pog., fi.
neatA 483 pog., izlaz 300 pog.,
lac si teren sterp 7 pog., pa
dure 3326 pog.
Mosiile de pe teritoriul comu-
neT sunt mosia Arpadia, in cdt.
cu acelasT nume, care apartine
StatuluT si are un venit numaT
de 300 lel, de oare-ce toatä e
pAdure ; mosia Chicioara, in cdt.
Cu acelasT nume, are o supra
fatA de 200 pogoane si dA un
venit de 5000 leT. Apartine D-lui
Nicolae Mandrea, iar inainte
luT Barbu BAlcescu. Mosia Flo-
resti in cAt. cu acelasT nume
apartine D-nuluT Mihail Sterie,
alt5.-datA luT Cotofeanu ; are o
suprafatd de 600 pogoane si
un venit de 15,000 leT. Mosia
D-luT Iancu UrdAreanu si a luT
Miloteanu, altA-datA a luT loan
Cerndtescu, cu 400 pogoane s'i
8000 ler venit. Mosia luT I. Con-
stantinescu si Milian, ala datA
a luT Poenaru, cu 684 pogoa-
ne. Mosia locuitorilor ce are in
total 1000 pogoane si un venit
de 30000 leT, si care altA data
apartinea proprietarilor de mal
SUS. Pe toate aceste mosiT se
seamAnä grill, porumb, orz, ovAz
si rapitä.
PAdurl : Pád mea Arpadia, pe
mosia Cu acelasT nume, are o
suprafatä de 863 hect. ; se gl-
seste pe mosia StatuluT ; aceastA
pAdure este amenajatA. Pldu-
rea Chicioara in clt. cu a-
celasT nume, are o intindere
de 750 hect., se gáseste pe mosia
D-lor Mandrea, a luT Mihail
Sterie, I. UrdAreanu, M. Milo-
teanu, G. Milian si I. Cons-
tantinescu. Cea a d-luT Mandrea
apartinea rAposatuluT I. Cerni-
11,012EVrI
tescu, asemenea $i a luT Milo-
teanu. lar a luT Mujan $1 I. Con-
stantinescu, repausatulul Balan
Poenaru $i a luT Sterie apartine
luT Cotofeanu. Padurea Flore$ti,
in cät. Cu acela$T nume pe mo$ia
D-luTMandrea. Lemnele, ce com-
pun padurile sunt : cer,
fag $1 stejar.
In com. se gasesc poie-
nele : TigAneasca, Cercel, Barbu,
Poian a - GarduluT, a- luT- S em en e,
Pogoanele, Gadovan.
IzlazurT sunt patru, in com.:
Flore$ti, Arpadia, Chicioara $i
Cap in teni
Viile aü o intindere de 69 pog.,
din care 62 apartin locuitorilor,
iar 7 d-luT N. Mandrea. Produc
vin alb. Livezile de pruni sunt in
intindere de 28 hect. $1 se gä-
sesc pe delimitarile locuitorilor.
In cat. Flore$ti se aflá o mica
carlea de piatra.
In Arpadia se afla un rotar
$1 un zidar. In Chicioara, treT
dulgherT. In Flore$ti, un rotar,
treT lemnarT 11 un fierar. In apin-
teni : 2 lemnarl.
aile de comunicatiune ce
strabat com. sult cele urma-
toare : Calea ferata
are statiede drum de fier in com.
Gilort, departe de 3 kil, de com.
Flore$ti ; statia Filia$1 este la
IO kil. departare ; catea jude-
teana, lunga de 3 kil., numita.
Gilortul, ce trece prin centrul
com.; calea n ati o nala, nu mita
Pasul-Vulcanul, lunga de 2 kil.;
3 caT de 3 kil. lungime trec
prin centrul comuneT.
Venitul com. pe 1893.94 a
fost de 2359,58 leT i cheltu-
elile de 2355,71 leT.
Distanta la comunele vecine :
de la Flore$ti la Craiova este
de 64 kil.; de la Flore$ti la Po-
lana este de 13 kil.; de la Flore$ti
la Tintareni este de 4 kil.,
de la Floresti la Valea-Bould
este de 25 kil.; de la Flore$ti
39811. More* Dictionar Geogratio. Vol. 111,
393
la Frato:Aita este de 3 kil.; de
la Flore$ti la Filia$1, re$edinta
sub-prefecturel, este de ii kil-
Vite cornute 240, oT 124,
cal 40, porcT 82.
Flore§ti, com. rur., pl. Sabarul,
jud. Ilfov, situata pe malul sting
al riulul Rastoaca, spre V. de
Bucure$ti, 35 kil, departe de a-
cest ora.
Se compune din satele : Flo-
re$ti-d.-s. $1 cu o
populatie de 1445 locuitorT, can
locuesc in 370 case.
Se intinde pe o suprafata de
1900 hect. D-ni! N. Negri $1
Gr. Porumbaru ati 1146 hect.
locuitoriT 754 hect. Proprie-
tariT cultiva 970 hect. (30 sterpe,
Ioo izlaz, 46 padure). Local-
toril cultiva tot terenul, afard de
74 hect, carT rámin sterpe.
Sunt 308 contribuabilT.
Budgetul com. are la veni-
turT 3986 le! $1 la cheltuelT
3947 leT.
Are o biserica (la Flore$ti-
deservita de i preot ; o
d.-j.),
$coalä mixta.; i ma$inä de treerat
Cu abur!.
Numarul vitelor marT e de
1136 (163 ca! i epe, 5 arma:
sarT, 426 bol, 462 vacT i viteT,
76 taurT, 4 bivolite) $1 al celor
micT de 1728 (176 capre, 1552
o!).
Dintre locuitorT, 374 sunt plu-
garT, 5 ati diferite profesiunT.
Argtura se face cu 84 plu-
gurT : 63 Cu bol 1 21 Cu cal.
LocuitoriT ati : 252 care $1 ca-
rute, zoo Cu bol $i 52 Cu cal.
LocuitorT improprietaritY sunt
252 $i neimproprietaritl, 131.
Comerciul se face de 4 cir-
ciumarT.
S'a(' stabilit in comuna 12
strainT.
Flore§ti, com. rur. i sat, in jud.
Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., la dis-
www.dacoromanica.ro
1'LORE1'1
tanta de 32 kil. de ora$ul Tur-
nul Severin, lar de Bro$teni, re
$edinta pla$eT, de 6 kil.
Este situat pe val, formeaza
comuna cu catunele: Bisaci, CA-
lieni, Copacioasa,
Flore$ti-d.-s., Gardoaia $i Moj-
neni.
Are o populatie de 700 lo-
cuitorT, din carT 121 contribua-
bilr ; locuesc in 170 case.
LocuitoriT posea : 23 plugurT,
37 care cu boT, 9 carute cu
cal; 8o stupT.
Are o biserica, deservita de
preot $1 2 cintaretT ; o cir-
ciuma.
Budgetul comuneT are la ve-
niturY 1270 leT, iar la cheltuelf
1032 leT.
Numarul vitelor este de ¡412:
500 vite mari cornute, 22 cal,
460 or, 8o capre, to bivolT
340 rlinatorr.
Prin com. trece $oseaua ju-
deteana. Severin-Tirgu -Jiul, din
care, la Flore$ti, incepe $oseaua
vecinall Flore$ti-Baia-de-Arama.
Prin aceasta comuna. curge
ptriul Pe$ceana.
Flore§ti, cont. rur., jud. Prahova,
plasa Filipe$ti. Este situata pe
malul riuluT Prahova, la 20 kil.
departe de Ploe$ti, capitala ju-
detuluT, $i la 7 kil. de re$edinta
pla$ef.
Se compune din 2 cAtune:
Flore$ti $i Capul-Ro$u, cu o po-
pulatie de 139 familiT, sati 723
suflete, 365 barbatr si 358 fe-
meT, 47 familil de Tiganr $1 3
fam. de NemtT. Sunt 117 contrib.
In comuna e o biserica, zidita
intre aniT 1826-30 de repau-
satul Vornicul Grigore Canta-
cuzino $i care s'a rezidit in anul
1888 cu cheltueala Doamnel
Luxita Gr. Cantacuzino. E de-
servia de un preot si 2 cinta-
retT, platitl de proprietarT $i de
comuna.
50
 FLOREM
Pe iazul format de riul Pra-
hoya sunt dota morT de mAci-
nat porumb i griii ; o fabrica
de var hidraulic cu moara sa
pentru macinat var.
Sunt 86 locuitorT improprie-
tAritT la 1864, pe mosiile Flo-
resti si Capul-Rosu, cind li s'ati
dat 289 hect.
Vite sunt : 65 cal i epe, 86
yac!, 31 bivoll, 1821 of si 522
porci.
Scoala dateazd in comuna de
la 1879. S'a frecuentat in anul
trecut de 27 bactT si 7 fete,
din numArul de 92 copii (60
baetT si 32 fete), cu virsta de
scoala. Cu intretinerea perso-
nalului se cheltueste anual 1080
leT. Stii carte 95 barba! si 24
femeT.
Comuna are o suprafata de
2659 hect. pamint de muna,
izlaz, finete padure.
Ad i e o frumoasa gradina si
un castel ale proprietartilur mo-
sieT.
Comerciul se exercita in co-
muna de 4 circiumarT.
Budgetul comuneT pe anul
1893-94 avea la venituri 3214,17
le!, lar la cheltuell 3081,85 le!.
In Floresti sunt 3 drumurT
principale soseluite : soseaua na-
tionala Ploesti Predeal; drumul
ce vine despre Cimpina si mer-
ge spre comuna Nedelea si Fi-
lipesti, pe marginea riuluT Pra-
hoya i drumul ce vine de la
com. Calinesti si trecind Pra-
hoya merge la gara BAicoiul.
In partea de V. a comunei
trece riul Prahova si iazul ce
vine din Prahova.
Se margineste Cu comunele :
Nedelea, Bäicoiul, Magureni si
CAlinesul si riul Prahova.
FlOre§ti, sat, jud. Bacai, plasa
Bistrita-d.-j., lingA satul Valea,
din com. Valea-Seaca, la poa-
lele dealulur Caz-unta.
www.dacoromanica.ro
394
Are o bisericä catolica, c15.-
dita in 1871 de locuitorT; doud
circiumT.
Populatia este de 120 familiT,
satI 542 suflete.
Vite sunt : 19 cal, 236 vite
marT cornute, 140 porcI si 20
capre.
Flore§ti, cittun, al com. Gura-
DimieneT, jud. Buzar'; are 420
locuitorT si 54 case.
Flore§ti, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-
d.-s., com. Floresti. Are 581 lo-
cuitorT, (295 barbatT si 286 fe-
mel); locuesc in 142 case.
In sat este o scoala mixta,
care functioneaza din 1857. Este
intretinutA de stat si comuna.
Localul construit din birne este
in buna stare. Este sub acelasi
acoperis Cu primaria. In anta
colar 1892-93, a fost frecu-
entatä de 57 bletT si 3 fete
(din : Arpadia 5 bAetr, Chicioara
8 baetT, Capinteni 18, Floresti
26 b5.etT si 3 fete). titi carte
40 locuitorT.
Este o biserica de lemn, fon-
data de Balan Poenaru, cu hra-
mul S-tuT VoevozT si posedind
17 pogoane plmint.
Sunt 3 lemnarT si i fierar.
Flore§ti, sat, jud. Dolj, pl. O-
colul, com. imnicul. Are 545
suflete, (297 barbatT si 248 fe-
me!). J,ocuesc in 209 case, con-
struite din zid si birne. Copiil
din sat urmeazA la scoala mixta
din satul lirmicul-d.-s., ce este
la 400 m. departare. In virsta
de scoala sunt 30 copiI.
Flore§ti, sat, face parte din com.
rur. Vata, pl. Vedea-d.-s., jud.
Olt. Are o populatiune de 206
locuitorT. Este situat pe Dealul-
Ciurestilor.
Flore§ti, sat, face parte din com.
FLORE§TI
rur. Floresti, pl. Filipesti, jud.
Prahova.
Flore§ti, sat, in jud. Putna, co-
muna Pdtesti, pl. Girlele, asezat
pe malul MilcovuluT, Intre Foc-
sani i Odobesti, la o distanta
de 2 ore de orasul Focsani.
Are o populatiune de 95 su-
flete, carT locuesc in 25 case.
Este o biserica parohiala, cu
hramul Sf. lije.
Flore§ti, sat, face parte din com.
Colonesti, ¡ud. Tecucii. Situat
pe coasta dealuluI Cu acela$T
nume. AicT este resedinta co-
muna Teritoriul satuluf este
de 506 hect.
Are o populatie de 42 familiT,
sail 154 suflete, carT locuesc in
39 case.
In sat este o scoala mixta
care dateaza de la 1867 si se fre-
cuenta de 30 copiT (29 bAetT
sii fati); o biserica, cu hra-
mul Sf. Dimitrie, care este a-
cata la 1822 de locuitorT, cu aju-
torul CatincAT Virnav, dupa cum
se vede din o inscriptie ce se
af1i d'asupra u.sef, biserica care
s'a reparat la 1845.
Flore§ti, sat, in jud. Tutova, pl.
Simila, pe piriul Sirnila, in mar-
ginea de N. a judetuluT. E si-
tuat inteo vale si inconjurat
de jur imprejur de niste plato-
un frumoase acoperite ca pA-
durT. Are 769 locuitorT, din carT
79 stii carte ; locuesc in 210
case. Formeaza com. Floresti,
Cu cit. Morile. In toata com.
sunt 1227 locuitorr.
Are 18 hect. vie, din carT
75 ariT necultivate si 7 hect.
Locuitorif se ocupa Cu
rotAria, lemnAria, fieraria i cio-
botarla.
Comerciul se face de I4 per-
soane, in 12 stabilimente co-
merciale, din carl 10 circiunii.
 FLORETI
Aicr se face la 20 Iulie un
iarmaroc anual.
Are un spital rural cu 48
de paturi ; o scoala de bdetT ;
o biserica.
Contributiunile directe ale lo-
cuitorilor acesteT com. sunt de
4039 lel, 81 banT.
Prin aceste locurT TurciT, citT
aa maT scapat de sabia luT te-
fan-cel-Mare, in urma batalief de
la Racova, ail facut intliul lor
popas.
Floresti, sat, In jud. Tutova, pl.
Simila, com. Bogdanesti, spre
S. de satul Bogdanesti. Are
179 locuitorf si 57 case.
Flore§ti, mahala, din com. rur.
Fometesti, pl. Horezul, jud. Vil-
cea. Are o bisericä, cu hramul
Cuy. Paraschiva, fondata la a-
nul 1750.
Floresti, Windstire, in jud. Tu-
tova, pl. Simila, tom. cu ace-
lasT nume, facuta din piatra si
Intretinutá foarte bine. Are o
gradina frumoasa cu pomI fruc-
tiferT si o curte spatioasa, in
care se afla spitalul.
Flore§ti, deal, In jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-s., com. Floresti.
Floresti, deal, in jud. Dolj, pl.
Amaradia, com. Velesti si Ba-
lota; se tasa din Dealul-MuereT
si desparte riurile ce se yarsa pe
malul drept al eitiluT Geamar-
tul, de riurile ce se varsa pe
malul sting al rIuluT Amara-
dia.
Flore§ti, deal, In partea de S.
a com. Stoenesti, pl. Rahova,
jud. Vasluia; face hotarul des-
pre jud. Tutova.
Floresti, izlaz, In jud. Dolj, pl.
Jiul-d,-s,, com. Floresti.
395
Flore§ti, izvor cu apel minerald
(feruginoasa), in satul cu ace-
lasT nume, jud. Tutova.
Flore§ti, loc izolat, in jud. Ro-
man, pl. Siretul-d.-j., com. Bah-
na, pe pIriul Bahna, in apro-
piere de satul Aramesti-RazesT.
Floresti, mofie particulara, in
jud. Dolj, pl. Ocolul, com. im-
nicul, pe care se &este si pa-
dure.
Floresti, vtofie particulara, in
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com.
Floresti, satul Floresti ; apar-
sine d-lui N. Mandrea si ina-
inte era a luT Barbu Balcescu. Are
o intindere de 600 pogoane ara-
bile. Pe &lisa se gäseste si pa-
dure.
Floresti, mo,rie, in jud. Tutova,
pl. Simila, com. Floresti, pro-
prietate a statuluT, arendata in
ultimul period cu 6000 leT a-
nual.
Flore§ti, pcidure particulark jud.
Dolj, pl. Jiul-de-Sus, com. Flo-
resti, satul Floresti, pe mosia
Floresti. Are o Intindere de 50
hect. Apartine d-luT N. Mandrea
si inainte era a luT Barbu Bäl-
cescu. Escote: cer, emita, fag
si stejar.
Flore§ti, pddure particularl, jud.
Dolj, pl. Ocolul, com. Simnicul.
Floresti, ptidure, in jud. Tutova,
pl. Simila, com. Floresti, are
aproape 763 hect., proprietatea
statuluT.
Flore§ti, pirliaf, jud. Tutova,
ce curge prin com. Floresti si
se varsa In piriul Simila.
Floresti, jtunct trigonotnetric de
observafie, linga catunul cu ace-
www.dacoromanica.ro
FLOREM-DE-SUS
lasT nume, pl. Ocolul, jud. Dolj;
are o Inaltime de 212 m.
Floresti-de-Jos (CAscioarele),
sat, face parte din com. rur.
Floresti, pl. Sabarul, jud. Ilfov.
Este situat spre V. de Bucu-
resti, la extremitatea judetuluT,
futre jud. Dimbovita si jud.
Vlasca, pe malul sting al riuluT
Rastoaca. Aci este resedinta
primarieT.
Se intinde pe o suprafata de
1256 hect., Cu o populatie de
1093 locuitori.
D-1 Gr. Porumbaru are 796
hect. si locuitoriT 460 hect. Pro-
prietarul cultiva 680 hect. (20
sterpe, 50 izlaz, 46 padure). Lo-
cuitoriT cultiva tot terenul (48
hect. ramin sterpe).
Are o biserica cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de 1 preot si
1 cintaret ; o scoall mixta, fre-
cuentata, de 15 elevT si I0 eleve,
cu intretinerea careia jud. si
com. cheltuesc anual 1350 ler.
Localul s'a construit de com.
In anul 1882, cu ajutorul jud.
coala e la un loc cu primaria.
Comerciul se face de 3 cir-
ciumarY.
S'ail stabilit In sat 12 stralni.
Numarul vitelor marT e de
803 si al celor micT de 1299.
Floresti-de-Jos, sat, in jud. Me-
hedinti, pl. Motrul-d. s., com.
rur. Floresti.
Floresti - de - Sus (MAgureni),
sat, face parte din com. rur.
Floresti, pl. Sabarul, jud. Ilfov.
Este situat la N. de Floresti
d.-j., pe malul sting al riuluT
Rastoaca. Sta in legatura cu
cat. Stoenesti prin o osea ve-
cinall si cu Poenari-Florescu,
prin cat. Icoana.
Se intinde pe o suprafata de
644 hect., ca o populatie de 352
locuitorT,
 FLOREM-DE-SUS
D-1 N. Negri are 350 hect. si
locuitorit 294 hect. Proprietarul
cultiva 290 hect. (lo sterpe,
50 izlaz). Locuitoril cultiva tot
terenul.
Comerciul se face de i circiu-
mar.
Numarul vitelor marI e de
338 si al celor miel de 429.
Floresti-de-Sus, sat, in jud. Me-
hedinti, pl. Motrul-d.-s., COM.
rur. Floresti.
Florestilor (Valea-), vale, si-
tuad. la V. de satul cu acelasI
nume, merge in directie N.-S. si
continua pana. in com. Hurue-
sti, jud. Tecucia.
Florestilor (Valea-), vale, in
com. Pausesti.Otaisaul, pl. Oco-
lul, jud. Vilcea.
Florl (Piscul-cu-), pisc, In com.
Rijletul-Vierosi, pl. Vedea-d.-s.,
jud. Olt.
Florl (Valea-cu-), vale, jud.
Muscel, izvoreste dupd terito-
riul padureT Gradistea, proprie-
tatea statuluI, si se varsa in
Riul-TirguluI, pe malul sting,
dupa. ce uda com. Schitul-Gole-
sti, pl. Riurile.
Florica, ccit., format din insura-
teI, pe mosia Znagoveanca, din
com. Glodeanul-Sarat, jud. Bu-
zati ; are 580 locuitorT i 130
case.
Florica, stafie de dr.-d.:f., jud.
Muscel, pl. Podgoria, com. te-
fanesti, pe linia Golesti-Cimpu-
lung, pusa in circulatie la I Iu-
lie 1887. Se afla. tare statille
Gole$ti, (4 kil. 842 m.) $i Gro-
peni (3 kil. 638 m.)
Inaltimea d'asupra niveluluI
mariI: 257 m. 09. Venitul sta-
tieI pe anul 1896: 15258.2o leí.
www.dacoromanica.ro
396
Florica, deal, In jud. Muscel, pl.
Riul-Doamner, pe mosia Florica,
renumit pentru struguril saT cel
bunT $i persicile sale cele gus-
toase i marI. Spre E. de Flo-
rica, sub deal, se afla o tintina,
Cu apa minerall, care este a-
proape necunoscuta.
Virful dealuluI se afla la 429
m. d'asupra MariI-Negre si la
342 m. d'asupra Bucurestilor.
In virful acestuT deal este
mormintul luT I. C. Bratianu.
El iubea aceasta localitate pen-
tru-ca ad i inmormintase pe pri-
mul säü copil, pe fetita Florica,
al caruT nume a dat localitateT,
si pentru-ca. aci si-a petrecut cu
familia ce'i maT frumo$I anT al
vieteI sale.
Florica, mofie, proprietatea fa-
milieT I. C. Brdtianu, com. Va-
lea-Mare, pl. Riul-DoamneI, jud.
Muscel. Pamin tul sla se cultiva
in modul cel mar sistematic.
Arbori-cultura i Viti-cultura pe
aceasta proprietate nu lasa ni-
mic de dorit. Aci se afla casa
lur I. C. Bratianu.
Florica, bala, in jud. Mehe-
dinti, pl. Blahnita.
Florica, poiand, in com. rur.
Albulesti, pl. Dumbrava, jud.
Mehedinti.
Floricelul, baltd, jud. Dolj, pl.
Cimpul, com. Poiana.
Floricica, nume, dat de locuitorI
cdtunulut Florica, din com. GIo-
deanul-Sarat, jud. Buzati.
Floricica, colina, în jud. Buzar',
com. Policiori, catunul Plopeasa-
d.-j., acoperita de vie si linead.
Floricica, sloarli de mofie, 'in
¡ud. Buzaii, com. Piclele, fosa
proprietate a statuluT, pendinte
FLORILOR (MOVILA-)
de mänästirea Banul, in corporata
cu mosia Piclele si cu Sforile-
Banulul, din com. Piclele.
Floricica, pdure, jud. Buz,
divizata in dota par-1.: una in
com. Policiori, cat. Plopeasa, cu
150- hect., si alta in com. Pi-
clele, cat. Joseni, numita i Mu-
chea-Aninoaser.
Floricul, loc izolat, jud.
com. Cracova, pl. Ocolul.
FloriI (Dealul-), a'eal, in jud.
R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s., com.
Putrida; se desface din dealul
Strejeni, si brazdeaza partea de
V. a comunef; e acoperit cu
pa.$unT si pädurT.
Florii (Movila-), mozìilâ, in jud.
Buzati, com. Gheraseni, cgt,
Suditi.
FloriI (Poiana-), deal, in jud.
Buzar', COMf i cat. Calvini, a-
coperit cu fineata si padure.
Florii .(Tufele-), p2/dure, in jud.
Buzaii, com. Gheraseni, cat. Su-
diti. Are 240 hect. si se afla
pe mosia Schei, proprietatea
biserice SE Nicolae din Bra-
§0V.
Florile-Albe, munte, jud. Gorj,
plaiul Novaci, la S. munteluI
Corne$iul si la N. comund Cer-
nadia.
Florile-Albe, munte, despre mo-
sia Radosi, plaiul Novaci, jud.
Gorj, situat 'filtre muntif: Pla-
sala, Macaria, Baileasa, plaiurile
FrunteI i Negrisorul.
Florilor (Movila-), movilit, spre
N. de com. Orlea, jud. Roma-
nati ; face parte din un lunpir
de magure ce unnead paralel
cu cursul DunareT,
 FLORWRUL
Flori§orul, pirig, izvoreste din
dealurile situate la V. de com.
Sinesti, curge catre S.-E. pe te-
ritoriul comuneI Florul, pl. Mij-
locul, jud. Olt, traverseaza co-
muna si da in riul Vedea pe
dreapta luT.
Floriul, munte, la E. de catunul
Posada, com. Comarnicul, pl.
Pelesul, jud. Prahova.
Floriul, vale, izvoreste de la poa-
lele munteluf Floriul, com. Co-
marnicul, plaiul Pelesul, jud. Pra-
hoya, curge de la N.-E. catre
S.-V. si se varsa in riul Pra-
hoya, pe malul sting, tot in ra-
ionul com. Comarnicul.
Floroaia-Arvinte, deal, in jud.
Vasluiii, pl. Stemnicul, com.
Birzesti. VezT Lude-sti-Budaiul,
sat.
Floroiul, "adure, pe mosia Hu-
desti, com. Hudesti, pl. Prutul-
de-Sus, jud. Dorohoiti.
Floroiul, hirtop, pe mosia O-
roftiana, com. Oroftiana, plasa
Herta, jud. Dorohoiti.
Floroiului (Hirtopul-), hirtop,
pe naosia Hudesti, com. Hu-
desti, pl. Prutul-d.-s., jud. Do-
rohoiti.
Florul, com. rur., jud. Olt, pl.
Mijlocul, situata pe piriul Flo-
risorul si malul drept al VedeT,
Ja 35 kil, departe de capitala
judetuluT si la 13 kil, de rese-
diMa piase.
Se compune din satele Florul
si Jarcaleti, cu o populatiune
de t'o familiT, sati 580 locuitorT,
din carT 138 contribuabilT; lo-
cuesc in 98 case si 4 bordee.
Comuna are o vechime de
vr'o too axil'. Se zice ca s'a in-
Aintat de un anume Constantin
397
Caracostea, care fiind mare an-
treprenor al dijmarituluT Tur-
cesc, din Constantinopole, avea
ad i un conac mare s'i fruimos,
inconjurat de marT si numeroase
tire, carT s'ati transformat mal
ttrziti in bordeie. Constantin
Caracostea, negustor grec, avea
marI relatiunT comerciale cu
Constantinopole. Tudor Vladi-
mirescu, socotindu-1 de iscoada
In tara, a pus de i-a pradat
casa i jefuit averile. El a lasat
o l'ata si do! fiT : Hristodor si
George Caracostea. Fata deveni
sotia luí Constantin 5 etrarul,
proprietarul Stoicanestilor, care
fu taiat de Turd, chiar in bra-
tele sotie sale.
LocuitoriI, la inceput mal totT
pastor!, sunt RominT si se o-
cupa cu plugaria, afara de 4
BalgarT, gradinarT.
Slint 86 locuitorf improprie-
tal-4T dupa legea rurall cu 286
hect., afara de altI 12, lmpro-
prietaritT numal cu locurT de
casa, din proprietatea d-luT Ca-
racostea.
Vite sunt: 30 cal, izo bol,
70 vacI, 600 oI si roo porcT.
Teritoriul comuneT se intinde
pe o suprafata de 2560 hect.
In raionul camufle se afla o
moarä ca aburr sistematica si o
gralina foarte bine ingrijita, de
gradinarT specialT , sunt propri-
etatI ale d-luT C. H. Guva. In
com. sunt localurile de : scoall,
primarie si biserica. Biserica a
fost fondata. in satul Florul, de
numitul C. Caracostea, la 1814,
si reparata la 1836, de fiir sal'
Hristodor si George C. Cara.
costea. E deservita de i preot
si 1 cintaret, platitT de enoriasT.
5 coala s'a infiintat aci la 1873.
Se frecuenta de 25 copa (top'
ble0) din numarul de 97 (55
btietT si 42 fete) cu Virsta de
scoala. Intretinerea er costa pe
stat to8o Id anual.
www.dacoromanica.ro
FLORUL
$tid carte 30 barbatT sl 5
fem eT.
Sunt 30 stupt.
Pamintul de caltura e maT
mult ses si fertil.
Comerciul se face in comuna
de 2 circiu mar!.
Budgetul camufle pe ultimul
an financiar, prezinta la veni-
turT suma de B649 leT sl la
cheltuelT 8643.
O osea comunala leaga co-
muna la N. cu Icoana, la E. cu
Tufeni din Teleorman si la S.-
V. cu 5erbanqti-d.-j. Terito-
riul comuneT e udat la E. de
riul Vedea, In care da plriul
Florisorul.
La N.-E. se intinde, cu direc-
tiunea N.-V. catre S.-E., Dealul-
VedeT numit si Stircul, care for-
meaza. In malul Vede o lipa
foarte mare; iar pe luna este
un zavoiti, numit Cringul-MoreT,
si alte ruine.
La V. Ruga catunul Jarcaleti
se afta ruinele caselor d-lur C.
Caracostea, pradate de panduriT
luT Tudor, la 1821.
La S.-V. se malta dealul Al-
bota, si aproape de ptriul Flo-
risorul, la V. de satul Florul,
se afla un helestei.
Se margineste la N. cu com.
Icoana, la E. cu rful Vedea,
care serva de limita futre Olt
si Teleorman, si o separa. de
com. Tufani, la S. cu erba-
nesti si la V. cu Timpeni.
Florul, cdtun, pendinte de com.
Florul, pl. Mijlocul, jud. Olt,
situat pe 0.1111 Florisorul 0 ma-
lul drept al riuluT Vedea. E re-
sedinta camufle. Are o bise-
rica cu urmatoarea inscriptiune :
Doamne, cela co cu puterea ta pro.
slivestY pe ceY ce lubesc podoaba cascY
tale si ltIcasul slaveY Sfintien'ale, pri-
meste si acest sfint lacas, care Intfit siava
si cinstea St. ImpIratY Constantin si E.
lena sí a lnaltuld mucenic ~ríe, s'ad
zugrilvit si zidlt din temelte de D.luY Ju-
 FLUERARULIA (MOVILA-)
pin Constantin Ioanid Caracostea. la lea-
tul 1814 i In anul 1836 s'a reparat
zugrilvit de fecioriT riiposatuluT C. I. Ca-
racostea : Hristodor C. Caracostea, Geor-
ge Caracostea, in zilele Prea InfiltatuluT
Dotan Alexandru Dumitru Ghica Voe-
vod, fiind Episcop Prea Sfintia Sa, Kir
Ilarion Arge05, 1836, Octombre 24.
Fluerarului (Movila-), movi/d,
pe teritoriul com. Tirgu$orul-
Noi.1, pl. Tirg$orul, jud. Pra-
hoya, situatä. filtre Tirgusor si
TigAnia, pe malul sting al Leao-
tuluT.
Pe aceasta movilä, se cultiva
cereale.
Fluerea, deal, in com. rur. Bu-
sesci, plaiul Cerna, satul Nada-
nova, jud. Mehedinti.
Fluturele, puna de hotar, in par-
tea de V. a Arde Lozova, com.
Brani$tea, pl. Siretul, jud.
fosta mahala, in
jud. Mehedinti, pl. Ocolul, corn.
rur. Bresnita.
Foamea, movild, pe teritoriul
com. Cegani, pl. Ialomita-Balta,
jud. Ialomita ; are 13 m.
time.
Foarfeca, loe igolat, la 4 kil.
spre S.-E. de com. Brezoiul, pl.
Cozia, jud. Vilcea.
Fochide, numire data uncT sfort
de piel/ere, cam de 2 hect., din
coin. Gura-Ni$covuluT, cat. Sa-
seni-NoT, jud. Buzati.
Foca, sail Bordea, sat, in par-
tea de N. a com. Lunca Banu-
luT, pl. Prutul, jud. D'aleja ; e a-
$ezat pe $esul riuluT Prutul, in
loc mla$tinos.
Are o populatie de 22 fami-
liT, saa 82 suflete, din carT 17
contribuabilf.
398
LocuitoriT de aicT, se zice,
razasiT in trupul mo$ieT Mala-
reni, apAtate In timpul Hatma-
nuluT Costache Ghica.
Foca. VezT Bitca-Foca, jud. Su-
ceava.
Foca, suburbie a ora$ului Te-
jud. Tecucia, in partea
de N.-E., pe malul drept al Bir-
laduluT.
Foca, deal, jud. Baca, pl. Si-
retul-d.-j., de pe teritoriul com.
Leca.
Foca, deal, in partea de V. a
com. chiopeni, pl. Mijlocul,
jud.
Foca, poiand, jud. Bacati, pl.
Bistrita-d.-s., com. Racova, din
pädurea Racova.
Foca, plata, pe teritoriul sa
tuluT Valea-Caselor, com. Li-
pova, pl. Racova, jud.
F o C§ani, com. urb., re$edinta
prefecture jud. Putna, situatä,
la limita jud. Putna, spre S.
Distanta ora$uluT de capitala
TäreT e de 198 kil.
Altitudinea ora$uluT e de 85
m. deasupra niveluluT MariT-Ne-
o-re
De jur-imprejurul ora$uluf se
intinde o vasta cimpie, pe care
sunt a$ezate la N. cät. FaureT,
Precistanul $i Balta-Ratei, in
partea dreaptä. a PutneT ; la E.
cat. Jore$ti, VinAtori $i
dre$ti din al care lac se scot
pe$tT si se aduc in Foc$ani ;
la S. e jud. R.-Sarat, de care
se desparte prin riul Milcov,
lar la V., Odobe$ti, pe a ca-
ruja osea se intinde, de la mar-
ginea Foc$anilor i pana la O-
dobe$ti, casele ce apartin catu-
nelor Guge$ti, Flore$ti, Pinti-
www.dacoromanica.ro
FOCANI
ce$ti, Bote$ti $i PAte$ti, ce fac
parte din comi Päte$ti.
Populatiunea comuna, dupa
cel din urma recensamint, e de
3819 familiT, sati 17039 suflete:
8272 barbatl, 8767 feme; 11516
RominT, 39 GrecT, 48 Sirb1,32 Bul-
garT, 43 Ru$T, 25 GermanT, 3360
Migad $i AnstriacT, i3 FrancezT,
27 ItalienT $11933 de alte natio-
nalitatT ; 11627 ortodoxT, 673
catolicT, 462 armenT, 4259 mo-
zaicT $i 18 lipovenT.
tiü carte 6283 persoane
4152 bärbati, 213! femeT.
Cultul. In ora $ sunt To bi-
serie parohiale $i 14 filiale :
Parohiale : Biserica Cuy. Pa-
raschlya (Domneascd), Sf. Gheor-
ghe, Adormirea-MaiceT-Domnu-
luT (Donie), Sf. Mina, Na$te-
rea Sf. Ioan Botezatorul, des-
pre care se vorbe$te $i in hri-
sovul Cu anul 7172, al raposatu-
luT Grigore - Ghica-Basarab-cel-
Batrin, prin care se dovede$te
ca aceasta sfintà manästire este
fondata de acest domnitor, cind
a $i inzestrat-o cu mo$iile Po-
pe$ti $i Barbule$ti, precum $i
Cu trupurile Cilnigele-Foc$enean-
ca, Buzaeneasca $1 Obileasca,
din prejurul Foc$anilor.
Mo$iile Tätuleasca, RetezatiT,
Budesti, Mindre$ti, Gole$ti,
te$coiul $i Gatejul sunt donatiT,
falcute acesteT mandstirT, de mo$-
neniT de pe Ruga aceste locurT.
Mo$iile Dragosloveni, cu tru-
purile Virze$ti i Galado$ani,
sunt donatiT facute manastireT
de raposatul Grigorie-Ghica cel
tinar $i de mo$neniT din partea
loculuT, cum se arata in hriso-
vul, din anul 7241, al acestul
domnitor.
Mo$iile Urse$ti, Codreni, Cu
trupul Tulaure$ti,- Zaboeni, cu
trupul Olteni, sunt cumparate
de Egumenul Filoteiü, ca $1
alte petice, tot de el, de la
mo$nenil razorenT pe seama ma-
F0qANI
ndstireI si Cu banil din venitu-
rile mandstireT.
Intre hdrtiile acesteI mdras-
Uri, se maI afld si hrisovul luI
Duca Bb., cu anul 7182, prin
care zice cd de la locuitorir de
pe mosia Retezati sd. ja md-
ndstirea numaI dijmd, oerit
vindrit.
Tot asemenea dispoziVI se
gdsesc luate si prin hrisovul Cu
anul 7223 al luI Nicolae Voe-
vod pentru locuitoriI satuluI Go-
lesti.
Cdtre acesta, prin cartea rd-
posatulta Grigore-Ghica cu a-
nul 7243, se indatoreaza mdnd-
stirea a da cite 50 leI invdtd-
toruluf scoalel din Focsani.
Osebit de acestea, se maï
gdseste trecutd si china ce
catd sa ia mdndstirea de la cir-
ciumele si casele de pe pdmin-
tul mandstireT, printre cdrtI dom-
ncstI a luI Const. Basarab, a
luI Grigore-Ghica Bb. si a lui
Const. Nicolae Bb., pdrtinind pe
mdndstire ca de la ceI ce vor
vinde vinul sd ia chirle numaI
bara 132, lar de la case numaI
banI 32.
Metanul bisericeI Udricanul
din Bucuresti, cu doud mosiI
Frasinul si Netezesc, s'a inchi-
nat mdndstireI de unul, Maxa-
latid, care n'a fost nici fonda-
tor flier trizestrdtor al acestei
bisericI.
Iatd Hrisovul luI Io. Grigorie
Ghica Vv., feciorul prea bunu,
luT batran Io. Gheorghe Gh.
Vv., asupra mandstireI Sf. loan
din Focsani :
Ca s'a fie domniet mele ocina din Bu-
tule;ti, din hotarul Vasintilor pan. la
hotarul Gaurenilor, din cImp din Siliftea
satalul cu vie, cu pomet de preste tot
hotarul, care eh se va alego, însä tIn-
jen1 561, afara de patru funil de mina
ce sunt ale lul Tallasie Capitanul, pen-
tru câ o am cumpärat Domnia mea, de
la Badili, ficiorul lui lona;cu Ciocan, ot
Glrbovi 0 de la Roman ficic rul 13utel
399
ot Siclea 0 de la Avram, ficiorul
doiultit et Budole0i 0 de la Radul, fi-
cierul RaduluI .n Sam 0 de la Constan-
tin, ficiorul ßuteIui ot Sihle i de la
Marina, fata lul Vladu ot cumplitul,
de la Stana, fata Tomel ot Burle0i, drept
banI gata ugl S4; si iar sa fie Domniet
mele un vad de moara gata In apa Mil-
covuluI la sat la V/rtescoiu, care vad
Yarn cumparat Domnia mea de la popa
Vasile din Ciorli0i, drept ballot gata 3600 ;
iar si fie Domniel male, 4 pogoane
de vie ficatoare In dealul
la jarizte care le am cumparat Domnia
mea de la popa Tudor din Virtecola,
drept butt gata 7400; i iar sal fie Dom-
niel mele, 4 pogoane de vie facitoare
luc 2 pogoane sterp In dealul Vir-
te,coiului, la Poenita, care le am cumpa-
rat Dumnia mea la Stan, feciorul lui Du-
mitru Cojocarul din Virtecoili, drept
haul gata 6000 ; i iar sa fie Domniel
mele, un pogon i jumatate s je ficatoare
lui dcalul Virtescoiulul, in Jari0e, care
cumparat Domnia mea de la Paco-
feciorul Vladului din Virtqcoia, drept
baiii gata 'Soo; j iar si fie Domnief
mele, 2 pogoane de vie facatoare in dea-
lul VIrtc;coiuluI la Jari0e, care le am
cumparat Domnia mea de la Oancea cn
Cec;ari, din VIrte:.coiii, drept banl gata
2760; i iar si fie Domniel mele 4 po-
goalie de vie fäcatoare In dcalul Virte-
coiuluI la Poenita, care le-am cumparat
Domas mea de la Stan 0 de la frate-
shu Innaco, ficiorii InI lonaco din VIr-
te,,,coiu, drept half( gata 61So ; i lar sa
fie Domniel mele, 5 pogoane de vie cu
loc de casa, vie facatoare In dealul Cir-
ligelor la Ilalgi, care le-am cumparat
Domnia mea, de la Lazarul din Cirlige,
drept bant gata 600o i iar sa fie Dom-
uiei mele un pogon de vie ficatoare In
jari0e, care le-am cumparat Domnia
mea de la Dragan, feciorul HärliteT, din
VIrte;coiu, drept bani gata i!oo ; i iar
sa fie Domnid mele un pogon juma-
tate vie, facatoare, In dealul
care l'am cumpirat Domnia mea de la
popa Vasile, drept haul gata 1600, pen-
tru ea aceste mo0I si vadurl de moara
p3goane de vie, cumparatule-am Dom-
nia-mea tut pe baill gata de la stapiniI
lor, vinzind de a lor buna.voe fara de
nidio sua, Cu zapise 1 cu tirea tuturor
boierilor, dinprejurul loculul, luind totI
banil deplin la mlinele lor, ca sa fie
Domniel mele tao0e statatoare In veer ;
dect dupi aceasta data-le-am Domnia
mea la sfinta si Dumnezeiasca minastire
de la Foc0).ni, uncle este hramul Na0e-
ret lut Sf. loan Betezatorul, care ma-
www.dacoromanica.ro
FOCANI
Misfire Domnia mea o am ficut din te-
melie, 0 le-am dat Domnia mea acestea
toste care mat sus scrise, ca sii fie sfin-
teT ministirlf de tutarire i calugarilor
de hranii; iar DomnieI mete i parin0-
lor Domniei mete de pomana la yea
0 de aimed sii nu fie clintit dupi cu-
vintul Domniet mele.
Leat 7172 (1664) August 26.
Grigore Ghica Vv.
Mar tirzid cu io anr, adecd
in 7181 (1673), Aprilie 16, prin
un hrisov, acelasI Domnitor a
facut danie aceleasI bisericd.:
In satul Stanomire0i ot sud Slam Rim-
nic, stinjenl 235 0 In Sili;tea Coianilor
stinjeni 250, din amp din picture, din
2.0 0 din ederea satulut do poste tot
hotarul verI eh se va alege. Pentru ca
aceasta ce este mal sus ocini, din Stanomi-
re;,ti ;.i din Coiani, fost-a a Jul Ghiorgh4a
0 a fratine-siii Cirstea, ficiorul tut' Gheor-
ghe Capitanu, din Richinet i toed a
fost pe seama lar o aii tinut cu buna
pace; iar chid au fost acum la zilele
Domniel mele, iar Ghiorghitit ?i cu frate-
stili CIrstea, ficiorul luI Gheorghe Capital),
el de a lar bunii-voe ali venit la Dom-
nia mea de au vindut din Stanomi-
re0i stinjen'i 235 0 din Sili0ea Coianilor
stinjen1 250, care fac Impreuni stinjent
485, stinjenul cite haul 30, care fac gal-
bent 72 0 5 bani ; i le-am dat Domnia
mea toff baniI gata i deplin In mhtile
lor, dlnd zapisul lar de vInzare la mina
Domniel mebeThil co to0 bocril eel marl*
al divanuld marturie, cart scat in za-
pis ca sii fie Domnief mole mo0a stil-
titoare ; iarä dupii Reeca fiind aceasta
Anti miiniistire ce scrie mai sus Dom-
niel mete, socotit-am Domnia mea de
am dat 0 am adus sfintel manastirl cu
aceastä ocinä co serie mai sus, ca sti fie
sfintei mänistiri de ajutor 1 do intarire
cilugiirilor de hranä i de Imbriciminte,
iar Domniel mete 0 riposatilor Domniei
mete de pomana In vecl 0 do nimeuea
nectintitä dupä cuvintul Domniet mole.
(UrmeaLä iscaliturile martorilor).
Hrisovul sfinteI mdndstirT din
orasul Focsani, prin care i se
incuviinteaz1 cs1 iae pe an bo-
lovanT sare 200, i al zecelea
ban din pIrcAlAbia de Focsanic
Sfintet i Dumnezeestel miniistirl din
armpit Domniel mete Foani, care este
flouts si ini4ati din temelte de reposatul
FOCSANI
1w. Grigorc Voda, undo se priisnueste
hramul sfintuluI pururca Inainte mergi-
toriu ;.i Botezatorului loan ti Parintelul
Egumcn i tuturor parintilor calugarl 641'
vor fi locuitorl la accasta sfinta manitstire,
lux si fie sfintel manästirl mili de la
Demnia mea din Oath.' vama ti par-
cälähia tirgulta Focsanilor al jo-lea han,
care este data ti miluitä Inca ti de ril-
posatul Grigore Vodi, ctitor sfintei ma-
nästirl si sa MIA a pune cilugaril omul
lor ispravnic, ca sä fie de-impreuna cu
vamesil i cc s'ar stringe, mutt sail pu-
sin, sa aiba a lua. vamesiI 9 Data ti is-
pravnicul sí. manastirI un ban, pentru
cii r?fposatul Grigore Vocla cind ati fost
lii domnia Domniel sale Inca d'intlia ail
Inältat aceasta sfintä manastire ot Focsani
si o all Intemciat i cu altele sunt
Imprejur l cu a el stare ti a piirintilor
chiverniseall o aii Intarit-o si o all a-
daus Cu motif, Cu TiganI i cu alte ce
trcbue Ante manastirI, precum i alt1
pravostavnicl si milostivI domn1 mal
dinainte vreme art fost miluit a le lor
stint° si Dumuczeetti manästirl de aiei
din ;ark' ti de prin tara ti de prin alte
partí Cu ale cinstite hrisoave cu obisnu-
itele mili, ca acestea statatoare ti veclnice
din venitul tireI care se tin de stint de
ajutor sfinteI manastiri ti de hrana Orin-
tilor ce sunt pana In ziva de astä-zI. Atit-
derea i riposatul Grigore Vodii,
altele ce all dat si all adaus la acestii sfintii
miniistire, all fost miluit i Cu aceasta
milä ca sa aiba a boa sfinta manastire
din vama Focsanilor, din gem bani un
ban, cum s'a scris mal sus, ti eft In
urma riiposatulul Voda Grigore !nark-a
mila aceasti i riposatul Duca-Vocla,
;.i riiposatul Serban-Vodl, i riiposatul
Constantin-Voda BrIncoveanu ti riipo-
satul $tefan-Vodi i riiposatul Nicolae
Von, pe tocmeala i atezilmitaul ce
scrie mai sus; si iarati Ai fie mila sfin-
tel manastirl de la Domnia mea de la
Dena ce se chiamii Telega, mertic de
sare pe an bolovanl 200, sá aibii a loa
parintil calugarl aceastil sare la vreinea
and jai ti alte maniístiri si sii o In-
carce de la gura °met, si o duca sa
o vInzi miicar la orl-ce vad ar vrea
vatnii si flea ghiumbruc, ti de catre, va-
metiI aceia ift ail pace ; iar sil fie
sfintel mänästiri doul clreiuml In °rapt
Domniel mete Foctani ca sa vinzA. vinut
miniistirfi ti aceste doul circiumI &it fie
In pace i iertate de fumarit, de cami-
narii ti de alte orbit:Inch.; de toate cite
ar mal eti pe thg, de nicY uncle nimic
val sal bintuiala sA. nu alba, ca sii poatii
fi de N./mare vinul mantistiriI pentru ca
400
aceste mile sunt date si miluite la acea-
sti sfinti manästire Inca ti de la altY ra-
posati domnI, precum am fizut Domnia
mea hrisoavele Domniilor sale, Inca ti
hrisovul Domniel sale Mihail Racovita-
Voda, fácut i intärit unul dup1 altul
PC aceste mile ale acesteI sfinte manas-
tia de la Foctant, cum scrie mal sus ;
drept aceea i Domnia mea Inca am
Inca ti am Intarit mita ti cu acest
hrisov al Domniel mete, ca sa fie silo-
tel manastirI aceste mili si veniturl de
ajutor ti Intarire parintilor
hranii ti Imbriicaminte, iar Domniel me-
te vcclnicii pomenire ; asisderea i In
urma DomnieY mete pe care va alege
Domnul Dumnezeil a fi Duran si sta.
pinitor al acestul cinstit scaun al 'Ora
Rominestl Inca II mein ti-1 poftim,
pentru numele DomnuluI i MintuitoruluI
nostru Lilts Iiristos, ce este In troitil
slavit, ca sA. Innoiascli ti sa Intareasa
mila accasta ti veniturile ce sunt mal
sus zise, ca sá fie pentru folosul ti ier-
tarea picatelor luI i ca Domnul Dttm-
nezei pe acel blogocestiv Domn
cinsteasca i sii-1 milueasca 'ham a sa
stapinire lina pace ti Indelungata vista
ti In veacul ce va sl fie, la repausul
vecinic sufletul lul sa fie, ti am Intarit
Domnia Inca hrisovul acesta cu
credintia DomnieI mete, 1w Alexandru
loan lpsilante Voevod i c. credinta
prea ittbititor DomnieI mete fir, Cons-
tantin-Voda ti Cu sfatul cinstitilor si
credinciotilor boeti celor marl al diva-
nulul Domniel mete, Pan Dumitrache
Ghica vol Ban, Nicolae Dudescu vel
Vornic de tara de sus... (urmeaza
celor-Palti boeri) ti s'ati scris
hrisovul acesta hum intliul an din dom-
nia Domniel mete, aid In Tara Roml-
neascä., in ora.sul Bucuresti, la miff de
la zidirea lumei 7283, iar de la natterea
Domnulul Dumnezeil ti mintuitorulul
nostru lsus Hristos, 1775, de Constantin
Dascalul slovenesc ot Sfeti Gheorghc
vechil.
Parohiale mai sunt biserici-
Na$terea - Make - DomnuluT
le :
(SApunarul), Bis. Profetul Sa-
muil care $i aceasta posedl hri-
sovul urmAtor :
Diserica profetulta Samuil din Foctani
a fost ziditii din temelie de fericitul In-
tru amintire Mihal Cihan Racovitä. Vv.
pe locul harilzit de Ionitil Zugravul, dug
actul din 17 Octombrie 7252 ('744) ;
Domnia sa le-a Inzestrat cu toate cele
trebuincioase. adecii cu odajdil, vase,
www.dacoromanica.ro
1'C10CANt
tiganl, etc. prin hrisovul din 7265
(1757) Ianuarie 20, hotariste ca biseri-
ca profetuluI Samuil din FOCalli sä. fie
sucursala a manastirel Precista, adtiugind
ca : Tustrele aceste sfinte locasurl
fie una (adecl ti cu biserica de piatra
din I3odesti) adeca una pe alta sä. se a-
jute ti toate trebuintele ce vor avca dup.
vreme, precum atit SI. Samuil, asa elt
ti biserica de la Bodetti sa fie datoare
Sfinta manastire Precista din Roman a
le lnplini.
Pentru mal bunä. stare si chiverniseala
acestar saute manastirl, n'am volt a le
Inchina la alte manistirt strain° sal de
tari, cii am asezat hotarind, ca nicaerI
nicl odata inchinate sa nu fie, Ilea de
cit manastirI dirt tara, sa. se tine tsca si
slobod sit petreaca intru asezamintul tor
ce mai sus aratam.
Dupd incetarea din viatA a
fericituluI intru amintire ctitor,
fratele sAti, Stefan Mihail Raco-
vitA Voevod ce era Domnitor
in Valahia, prin hrisovul din
7272 (1764) Septembrie, dd
inchinA spitalul din Ia$1 a mg-
nastirei sfintuluT Spiridon, ctito-
reasca sa mAnAstire din Roman,
d'impreunl cu sucursalele el, o-
rinduind ca sA fie supuse $i sub
stApinirea acestuT spital d'im-
preunA cu toate daniile mi$cA-
toare $i nemi$cAtoare.
Asupra acestellinchinArf, Ar-
hiereul Ionichie, Episcopul Epar-
hiei Romanuld, ce era tot odatl
$i Egumen PrecisteI, a ,protes-
tat la Domnitorul d'atuncl:Gri-
gorie Alexandru Ghica Voevod,
sub cuvint el mAnAstirea Pre-
cista este din temelie ziditA cu
cheltuiala i osteneala sa
fericitul intru amintire Constan-
tin Mihail Cihan RacovitA Voe-
vod ar fi dat numaT 1275 lei
inzestrind-o cu afierosirl
nArl) din veniturile Domne$ti $i
c5. A/aria Sa Stefan Voevod n'ar
fi avut drept de a inchina a-
ceastA manAstire la spitalul Sf.
Spiridon i intru sustinerea a-
cestei protestatiT a infAtisat un
hrisov al fericituluf intru amin-
FOCSAN1
tire Mihail Cehan Voevod, cu
data de 7265 (I 757),Ghenarie 3o.
In urma acesteT protestarT
Domnul Grigorie GhicaVoevod,
prin hrisovul din 1764, Noem-
brie 20 decise ca :
Pfinfi la sfiritul vieteI Sf. Sale, mi-
nästirea Precista cu sucursalele ei s fie
In seama i purtarea de griji a sfintiel
sale; lar dupfi sivirOrea vietel sale, Mi-
niistirea Precista cu metoacele el', va
riminea cu purtarea de grijä a Epitropilor
milnistirel Sf. Spiridon.
Dar In urma unor insträinarT
de banT din averea PrecisteY, fa-
cuta de Episcopul Ioanichie, prin
hrisovul din 1765, Ianuarie r5,
s'a dat aceasta manästire, cu
metoacele eT, in stapinirea bi-
sericeT Sf. Spiridon.
Dupa trecerea de un an, va-
zindu-se cá veniturile eT nu in-
trec de loc cheltuelile fácute,
tot Domnul Grigorie Ghica, prin
hrisovul din 20 Maiti 1766, le-a
dat iarAsT in stapinirea i pur-
tarea de grijä a SE Sale Epis-
copuluT de Roman Chir Ioanichie.
Cele-l'alte bisericT parohiale
sunt: Sf. Dumitru, Adormirea-
MaieeT-DonmuluT In-
trarea-in-Biserica (Tablean).
Filiale: Sf. Dumitru, Sf. Nico-
lae (Nori), S-tul' ImparatI (Robes-
cu), Intrarea-in-Biserica (Gher-
gheasa), Sf. Nicolae (Strola), S-tuT
VoevozT (StamatinestI), S-tir A-
postolT, Adormirea-MaiceT-Dom-
nuluT, Sf. Nicolae (Vechiti), In-
trarea - in - Biserica (Vovidenia),
SE Spiridon, SE Gheorghe (Su-
dic) Sf. Nicolae (Tablean), S-tuT
VoevozT.
Instructiunea publica.Invä-
tAmintul se precia in io §colI
primare, din carT 5 de baetT si
5 de fete. Sunt frecuentate de
1464 copiT (875 ladetT si 598 fete).
Numarul total al copiilor in virsta
de scoala e de 2106. Toate a-
ceste scoll sunt construite de
comuna, dupa un acelasT mo-
80299 Alarde Dicjionar Geografic Vot. 111.
401
del, afara de cea din strada E-
lisabeta (Ocol), care e de o con-
structie deosebita, dupd un sis-
tem foarte bun si cea de pe so-
seaua TecuciuluT (a luT Puiu),
care e inteun local inchiriat.
Invätamintul secundar se pre-
cia inteun liedi de baetT, cu 7
clase ordinare i 2 divizionare,
situat intr'un local propria si I
gimnazin de fete (cu 5 clase),
situat inteun local inchiriat.
Tot aci mal e o scoalá pro-
fesionall. de fete, care, de la A-
prilie 1893, a intrat pe soco-
teala statului. Aceasta scoald a
fost fondata de societatea doam-
nelor din Focsani i acum e
situad: in& un local proprici, con-
struit in stil elvetian i situad
pe soseaua TecuciuluT.
Tot in Focsani se mal afla
orfelinatul, care a fost pana aniT
trecutT in str. Teilor din Bucu-
resti, 2 co1i mixte izraelite
2 colf (r de baeti i i de fete)
armenestI.
spi tale. In a.cest oras se afla
3 spitale, din carT : unul judetean,
CU 20 paturl, infiintat in 1867,
spitalul Profetul Samuil, Cu 34
paturf, infiintat in 1838 i apar-
tinind EpitropieT generale a bi-
sericilor Sf. Spiridon din Iasi
unul izraelit (intretinut de co-
munitate) cu 6 paturT, infiintat
in 1871.
La anta 1838, Principele Dom-
nitor, Mihail Grigorie Sturdza
Voevod, avind in privire starea
de prosperitate a casei SE Spi-
ridon, constatad. din darea de
seama pe anul 1837 i budge-
tul pe anul 1838 si conform
prescriptiunilor RegulamentuluT
Organic de la Cap. III, Anexa
lit. F, sectia I, art. LX, att or-
donat prin inalta rezolutie, pusa
asupra anaforaleT comitetului
central din anul citat : «se vor
cladi i aseza spitale, pe la cele
cinc! mal de capetenie orase ale
www.dacoromanica.ro
POCAlqt
PrincipatuluT : Botosani, Birlad,
Galati i Focsani, din specialele
mijloace ale acelor orase si. intru
deplinirea dupl trebuinte si din
prisosurile veniturilor general-
niculuT spital, lasind cea de a-
proape ingrijire epitropier ge-
neralniculuT spital din SE Spi-
ridon, numind pe acele de a-
fard, partí' a generalniculuT spi-
tal».
In urma acestur inalt ordin,
Epitropia case! SE Spiridon,
luind IndsurT pentru aducerea
luT la indeplinire, pe linga refe-
ratul No. 63, din io Martie 1838,
ad inaintat, ComitetuluT Central,
un proiect pentru chipul infiinta-
reT unuT spital in Focsani, prin
care, intre altele, se propune ca :
«la Focsani gasindu-se biserica
SE Prooroc Samuil, metohul
Spiridon de aicT din Iasi, cu ale
sale veniturT osebite, care de si
se afiä data in posesie cu em-
batic 200 galbenT pe an (lero-
monahuluTIoachim Piru, pe vIea-
ta.), dar dupa tratatiile urmate
s'ati desfiintat contractul in-
cheiat i pentru cd aceasta bi-
serica in a el °grada, are si pu-
tine acareturT, in care ingrijin-
du-se si meremetisindu-se, lucru
ce s'ari si pus in lucrare sA se
aseze cite crivaturT ar inca-
pea; socoteste cA veniturile a-
cesteT biseric1, care dupl ta-
xim se socotesc a fi de 12
miT leT, bez venitul mosiilor a-
flatoare sub impresurare, sa se
sama cu totul din incarcatu-
rile veniturilor SE Spirldon si
sa se lase ea veniturT pentru
cheltuelile bisericeT pomenite
a spitaluluT ce se infiinteaza a-
colo». Si indicind masurile ne-
cesariT pentru zidirea unuT spi-
tal si reparatia a 3 odaT si o
cuhnie, afincare atuncT in o-
grada aceleT bisericT, fixeaza
sumele anuale necesariT in ti-
nerea bisericeT si a spitaluluT
51
VoqAisli
si anume : 3000 le! se socotesc
pentru cheltuiala biserice! cu le-
furile slujitorilor, 3000 leT pen-
tru cheltuelile i leafa Egume-
nuluT, ce urmeaza a fi si pur-
tator de grill spitaluluT, 6000
leT pentru tinerea a 12 crivaturT
bolnavT, socotindu-se cite 500
le! de un crivat, peste tot 12
mi! le!.
Acest proiect aprobat de ca-
tre Comitetul Central a fost su-
pus intarireT DomnuluT, care o
dete prin malta rezolutie din
8 Aprilie 1838.
Epitropia locala compusa din
arhimandritul Nectarie, camina-
rul stefan Dascalescu si negu-
p.toril Hagi-Pavel i Hagi-Di-
mitriu, catre finele anuluT 1842
a si deschis spitalul, cu 12 cri-
vate, lar la confectionarea bud-
getuluT general pe anul 1844
hotatindu-se la spitalul din Foc-
sani un adaus de 12 crivaturT,
peste acele Infiintate acolo, care
se si aprobd, asa in &it de la
Septembrie 1844, ail fost deja
24 crivate.
La anul 1846, dupa rapor-
turile epitropieT aceluT spital, sub
No. 2 §i 151, se constata ca
unit' din boeril aceluT oras, aft
dat un ajutor banesc de 3184
le!, ca care s'all adaus zidin-
du-se din not' vr'o cite-va odaT
In ograda aceleT bisericT spre
trebuinta spitaluluT.
La i Iulie 1858, se opri func-
tionarea spitaluluT pana cind
succesiv se va face imbunata-
tirile necesariT, atilt la biserica
Proorocului Samuil, in care nu
se mal putea face serviciul di-
vin, din cauza ca era crapata
deteriorata, cit $i reparatiu-
nile radicale necesariT la bina-
lele spitalulul din cuprinsul o-
graze! aceleT biseria
La I Tulle 1860, s'a redes-
chis spitalul cu 24 crivaturT, iar
Ja confectionarea budgetuluT ge-
www.dacoromanica.ro
.402
neral pe anul 1863 s'aii adaus
incl. 7 crivaturi, in cit in pre-
zent acel spital are 31 crivaturT.
Budgetul. Budgetul orasului
atinge tifra de 3251451e! la ve-
nitur! si se compune din doul.
zecimI aditionale asupra princi-
palelor contributiunT catre stat
si alte taxe comunale acordate
prin diferite legT.
Cheltuelile orasuluT sunt re-
partizate ast-fel :
Serviciul primariel cu casie-
ria comunall, 72433 leT ;
si siguranta publica, 32202 le1;
subventia pentru intretinerea
pompierilor, 38000 leT ; servi-
ciul sanitar i salubritatea pu-
blica, 31500 leT ; instructiunea
publica, 10101 leT ; cultul, 7120
le!; iluminatul, 28552 leT ; da-
toria comuneT (rate, procente,
anuitat,i), 49750 le!; cheltuell
diverse, 554871e!. Total 3251451.
Nuralsul contribuabililor e de
2[36. In anul 1886 se afla in
acest oras 2718 contribuabilT,
iar In anul 1869 eratt 2300.
Diviziunea aa'ntinistrativd.
Comuna, care ocupa un teritoritt
prea mane in rap ort cu populatia,
se divide in 4 despartirI sari
colorT, aviad 49 suburbiT si 125
strade. lata i despartirile cu
suburbiile respective :
D espartirea I (coloarea de rosu),
la S.-V., coprinzind suburbiile :
Valcelele, Tabdeari, S-ti! Voe-
vozT,Jälaboiul, Caramzulea, Gher-
gheasa , Stirber, EmancipatiT,
PastiestiT, Vovidenie, Hanu-Mu-
tuluT, Precista, Grigoriand. si Sf.
Nicolae-Vechiti.
Despartirea II (coloarea de
verde), la N.-V., cu suburbiile :
Cimitirul, Calieni, CasaApelor,
Gherasim, Sf. Gheorghe, Ispir-
liul, Posta-Vechie, Lefteriul, Per-
joiul, Grigoriana i Domneasca.
Despartirea III (coloarea gal-
ben1), la N.-E., cu suburbiile :
Ovreiasca, Profetul-Samuil, Sf.
FoCANI
ApostolT, Ocolul-de-vite, Amor-
titul, Cazartna Unirea, Chicioru-
sul, Ionasesti, Pruncul, Peniten-
ciarul Central si Stroia.
Despartirea IV (coloarea al-
bastra), la S.-E., cu suburbiile :
Sa.punarul, Stamatinesti, Sf.
Mina, Sf. Dumitru (din Bahne),
Bahnele, Cotul-OanceT, Balta-luy-
Asanache, Grama, Robesti, Sir-
beasca i Cotul-BumbaculuT.
Stradele principale ale orasu-
luT, sunt :
a) Strada Mare a Unirel, care
incepe de la vechea bariera Bu-
curesti si se termina in N. o-
rasuluT. b) Strada GareT, pre-
lungita cu strada Centrall, care
merge de la Gard, trece pe di-
naintea tribunalulur si se sfir-
seste pe soseaua nationall ce
merge spre Tecucia. Aceste 2
strade att fost pavate cu basalt
artificial, In urma credituluT de
100000 leT, votat de comund
si impart orasul in cele 4 co-
lor!. c) Calea Nationall, cu di-
rectia de la S. spre N.; pe ea
se face defilarea trupelor in zi-
lele de sArbatorT. d) Bulevar-
dul Sf. loan, pe care e situat
liceul «Unirea», teatrul Lupescu,
grddina publica i catedrala Sf.
loan; incepe din soseaua Na-
tionala, trece prin fata pietei
si dä in strada Mare a UnireT.
Ambele sale laturT sunt plan-
tate inteun mod foarte regulat
cu arborT. e) Strada Elisabeta
sat*" Ocolul, care merge paralel
Cu strada Mare si care da In
tirgul de vite (ocol). f) Buie-
vardul Cazdxmer, de asemenea
pavat cu basalt artificial, si care
e un fel de continuare a sta.-
de! Mare a UnireT ; Incepe din
fata clubuluT sub-ofiterilor i dd
afara din oras, la Milcov, tre-
cind prin cele 2 rindurT de cl-
zarmT. g) Ghergheasa, care
trece bulevardul Cazarmer
da in soseaua BraileT, etc.
FOCANI
Bari ere. Din orasul Foc-
p.nI esim pe zece batiere:
Bariera GdreT, la V., situatd
pe soseaua ce duce la Odo-
besti ; bariera Galati si BrAila,
la E.; Bucuresti, la S.; Botesti
Corbul, la S.-V.; Odobesti, la
N.-V. ; Vrancea. i Amortitul,
la N.
Pie/e. Orasul posea doud
piete si anume : una in fata bi-
sericeiSf. loan, cate e mal
mult de brinzeturT, pasad si
alte mdruntisurf aduse de mo-
cancele din satele invecinate
care la serbdtorile nationale ser-
vete pentru stabilirea frontuluf
de soldati in fata catedraleT.
Cea-l'altd, situatä lingd biserica
Domneascd, este adevdratd pla-
ta ea a fost ziditd in 1891 in
urma imprumutuluT de I00000
le/ fdcut de primdrie.
Afard de aceste piete, mal
are 0. un obor (ocol) de vite,
cereale, cherestea, etc., situat
la N. orasului, la capAtul stra-
del Elisabeta (care se nutneste
ast-fel, fiind-cd dupd incendiul
din 1880, cate a consumat toatd
mahalaua aceasta, augusta noas-
trd reglad a contribuit foarte mult
pentru restabilirea el. In urma
ordinulur primarulur acestur o-
ras, numal stradele Elisabeta
Cotesti mal pot servi pentru
depozitele de cherestea i lem-
ndriT.
Tirg sAptaminal se face Du-
mineca, pe cele 2 piete ale o-
rasului si Mercar! la obor i con-
sista in vinzarea cerealelor, vi-
te/or i lemndrief aduse de Vrin-
ceni, mal ales de ceT de la So-
veja.
Edificif publice sunt putin nu-
meroase in acest oras. MaT
principale putem nota: Tribu-
nalul, In strada Centran ; pri-
liceul cUnirea» i teatral
Lupescu, pe bulevardul Sf. loan,
cele 8 edificif ale scoalelor pri-
403
mare, palatal DivizieT si in fine
cdzArmile, care populeazA toatä
cimpia ce se intinde la limita
de S. a orasuluT, pand la tra-
seul ere/.
GrAdina publicd este situatd
pe butevardul Sf. loan, este
foarte frequentatd de locuitorT
si posea un chiosc separat pen-
tru muzia.
Se maT afta incd o grAdind
publicA, la N. orasuld, pe so-
seaua Tecucitl si in fata cAzdr-
meT de vindtorl, numitd Para-
dis ; pe locul ei s'a clddit Or-
felinatul.
Alimentarea cu apä a comunet
se fAcea pana acum zece anT
inteun mod foarte primitiv, din
care cauzA si incendiile bintu-
iati foarte des acest oras. A-
cum gra3ul are apd in abun-
dentä si de o calitate foarte
bund. Ea a fost adusd din
muntf, din Babele si alte iz-
voare, prin olane de Lacill, fi-
ind fie-care stradd prevAzutd cu
una sati mal' multe cismele de fier,
robinete i guri de apä pentru
cazurl de incendio'.
Armatd Orasul Focsani
fiind situat aproape de Siret si
la jumAtatea distante! dintre
Carpati si Dundre, este din
punctul de vedere militar, unul
din punctele cele mal strategice
ale Rominiei, din cate cauzA
In el se afld i foarte multA
armatd in garnizond. Toatd
aceastä armatd este asezatd in
cazArmile situate la sudul ora-
suluT, afarä de o mica parte, cate
este stabilitd in cazarraa Vind-
torilor de pe soseaua Tecucili,
in cazarma Cdlárasilor de pe bu-
levardul Sf. loan si cazarma din
coltul stradeI Centrale.
Serviciul postal se face prin-
tr'un oficiti postal, telefonic
telegrafie, al cdrul venit pe 1896
97 a fost de leT 103.342.43.
Yustilia. Focsani posedä
www.dacoromanica.ro
FOC4ANI
o judecdtorie de ocol si un tri-
bunal de prima instantd, situat
In strada Centran.
Orasul posedd si un peniten-
ciar central, care servd ca in-
chisoare pentru prevenitiT co-
rectionalf i recluzionarT. La 187 t
se aliad in el 38 condamnati
(37 blrbati, I femee), in 1872
erad 33 (bArbatT), iar in 1896
eraa 48 condamnatT (bArbat!).
Serviciul tecnic. Judetul
Pana apartine, in cea ce pri-
ve$te serviciul tecnic al Statu-
luT, circumscriptieT a VII, cu re-
$edinta in Bacla. Consiliul ju-
detean are un servicia tecnic
special, compus dintr'un inginer-
$ef, dor conductor!, lid picherT
$i un secretar.
Camera de Comercia a cir-
cumscriptieT a VIII, compusd
din judetele : Putna Rimni-
cul-Sdrat, are resedinta in Foc-
sani.
Serviciul silvic, circumscriptia
V, compusl din judetele Putna
$i Rtmnicul-Sarat i$T are re$e-
dinta in acest ora.
Economia. Instrumentele a-
gricole de care dispun cultiva-
toril orasului sunt : 6 magni de
treerat cu abur!, 5 de batut po-
rumbul cu abur! qi 2 cu mani-
vela, 47 plugurT de lemn si 39
de fier $i 3 trioare (ma.ginf de
ales 0.mintele).
Viticultura. Cultura vitel
In anul 1893 a fost 'pe 2280
hect., productnd 46000 le!.
Apicultura. In acelasf an se
aflail in comund 355 stupT de
albine care aü produs 471 kilg.
miere, si 39'/a kilg. ceard.
Industria fi Comerciul. Si-
tuatiunea ora.sulul Focsani, in
susul SiretuluT, in marginea mun-
Olor si pe malul MilcovuluT, face
din el una din situatiunile cele
maT favorabile pentru buna stare
sAndtatea locuitorilor pe de
o parte si pe de alta, situatia
FOCANI
Pacind din el cheia muntilor si
fijad locuI de intilnire al oame-
nilor din muntl si din cimpie.
E unul din orasele cu viitor co
mercial foarte mare. Aceste im-
prejurArr ati contribuit a face
din Focsani un tirg comercial
si industrial; nu mal putin a
contribuit incl si resursele ce
le are in podgorii, precum si
pozitiunea lui, de a nu fi prea
departe de DunAre.
Industriile cele maTinsemnate
din Focsani sunt: tAbAcAria, o-
lAria, cizmAria, cAlddrAria, argin-
tAria, cojocAria, abageria, dar
mal de cApetenie sunt blAnAria
$i tAbAcAria.
L ucrul pieilor se face in °grada
fie-cArui tAbAcar, lar spAlatul lor
se face in Milcov. Sunt multT tl-
bAcari, chiar cu capitaluri insem-
nate, dar in genere, din cauza
concurentei strAine, aceastä in-
dustrie descreste din zi in zi.
Acum se aflA o fabrica de
tábAcArie in str. Unirea, pro-
prietatea d-lui Nicu M. Anas-
tasiu.
Abageria se lucreazA foarte
mult si bine in Focsani ; ase-
menea si blAnAria. Fabricarea
luminArilor si a sdpunului a luat
in ultimii ani o dezvoltare foarte
mare; se produce anual peste
50000 ocale sdpun de o cali-
tate superioarl.
Dupá ultimele date ale Ca-
mere! de Comercia se af1á in
acest oras 600 comercianti si
industriasT, din cari: 290 Ro-
minI, 245 MozaicI, 36 ArmenT,
3 Austriaci, 3 BulgarI, to Ger-
man! si 13 Greci. Anume se
allá. in Focsani : 1 abagerie, 1
abagerie si bogaserie, 1 fabricA
de apl gazoasl, 2 argintAriI, 1
argintArie si bijuterie, 105 cir-
ciume, 1 stabiliment de bAuturY
spirtoase si cArAmidärie, 2 de
bAuturi si cereale, 1 de bAuturi
si cofetAxie, 1 ele bAuturi si co-
www.dacoromanica.ro
404
jocArie, 74 de bAuturI si colo-
niale, 7 de bAuturI, coloniale
si alte mAruntisurl, z de bAu-
turi si fA.inArie, t stabiliment
de bluturI si macelArie, 1 de
bAuturI si manufacturA, 2 de
bduturi si pescArie, 5 de bdu-
turr si speculantI de vite, 1 2 magazine de tinichigrerie, var
de bAuturI si tAbIcArie, 7 de blu-
turl si alte mAruntisurI, 12 bir-
turT, 4 blAnArlI, 6 boiangeriI, 2
boiangerii si pravAlii de cereale,
6 bogasen!, 4 bragagerii, 6 bra-
sovenii, 2 prAvAliT de brasovenif
si coloniale, 2 brinzArii, 12 bru-
tAriI, 5 cafenele, 2 caretasI, 6
cAciulAriI, 5 ceasornicarl, 4 prA-
vAlii de cereale, 12 de cheres-
tea, 1 1 cizmarii, 6 cojocárii, 4
cofetAriI, 22 bAcAniT, 4 prAvAliT
de coloniale si cherestea, 1 de
coloniale si dogArie, 1de co-
loniale si lurnionArI, 1 de colo-
niale si precupeti, 2 de colo-
niale si tutun, 12 comisionar!,
3 croitorT, 2 cuferarl, 4 cure-
lar!, 4 dogArii, 1 stabiliment do-
gAtil si cherestea, 1 dricar, 2
droghisti, 4 fabricI de luminAri,
1 de luminArI si tricoterie, 7
flindrii, 3 farmacii, 2 fiel-di-ir, 3
frizeri, 1 fabricd de fringhli, I
magazin de fructe si mezeluri,
1 galanterie, 6 hAinArii, 3 ma-
gazine de haine vechi, 5 hote-
lurl, 1 hotel si birt, 1 hotel cu
birt si cafenea, 4 zara% 4 li-
brAriI, 3 lingerii, I magazin de
lingerie si haine gata, 3 lipscA-
ni!, 5 mAcelarT si tAetori de vite,
33 manufactgrieri, 3 magazine
de manufacturd si bogasierie,
2 de manufacturl si coloniale,
1 de manufacturA si galanterie,
ro de manufacturA si alte ml-
runtisurT, 6 marchidAnii, I mar-
chidAnie si lingerie, 9 prAvAlif
de mAruntisuri, 1 de masini de
cusut si case de fier, 1 de mo-
bile, 3 modiste, 3 magazine oIA-
rii, coloniale si alte mAtunt4urr,
1 oldrie si marchidAaie, 3 de
F0qANI
oale si var, I orzArie, 2 pAlArieri,
2 fabricI de periI, 9 pescárif, 1
pescArie si. mAcelArie, I pielArie
si tAbAcArie, z magazin de por-
telanur!, 2 precupetT, 3 simigerif,
r prAvalle de sticle si porcela-
nurI, 2 tAbAcAriT, 5 tinichigir,
si sticle, 3 tipografii, 2 prAvAIII
de trAsurT, 4 vArArii, 5 prAválil
de var, gaz si alte märuntisuri,
2 de vinuri, 2 de vApsele, 14
pieldril.
Cele maT 1nsemnate fabrici
sunt ale d-nilor Nicu M. Ata-
nasiu, de tAbAcAriI, In str. Uni-
rea; cea de cherestea a d-nului
Nicolae T. Nestor, pe Bulevar-
dul GàriI ; cea de fringhir O el-
pestre a d-luI Donig Teodor de
pe str. Unirea §i cea de tera-
cote a d-luI Herman Iosef, din
suburbia Amortitul.
Notzp istorice. Nu se stie
ciad si de cine a fost fondat ora-
sul Focsani. Cunostintele noas-
stre despre acest oras, nu trec
peste secolul al XV-lea. SA fie
el vechiul Tiasum sati vre un
alt oras construit abia dupA des-
cAlecare? Nu putem spune. Nid!
numele lui nu ne spune nimio.
SA. fie el format din sufixul to-
pic-anr, sat1 din numele Foca,
cum sustine Paharnicul Constan-
tin Sion, in «Arhondologia Mol-
doveI» ?
Paharnicul Constantin Sion, in
a sa «Arhondologia Moldover»
crede cA, numele de Focpni
se trage de la familia Foca,
moldoved dreptl i vechT, incl
din vremea luI Stefan-cel-Mare.
Cdci dupa statornicia hotarului
l'Ara, prin gira ce ati tras-o
prin Focsani, la intilnirea Dom.
nulur acolo ail fAcut masa inane
O la sfirsitul mese! ati ales doi
ostenf, unul Muntean si altul
Moldovean, si i-ati pus la luptl
cu paharele si a birult Moldo-
veanul, si pentru lauda luI, ati
FOCANI
dat numele tirguluT ce atund ail
hotArtt 0.-1 infiinteze la hotarul
Foc$ani, c5. osteamtl acela se
numea Foca. Aceasta este posi-
bil. Un nume Foca, cu toate cA
nu-1 intllnim prin cronicT sati in
vre-un document, a putut sA
existe. El putea sA fie derivat
intocmaI ca si numele Capa,
Lupsa, Popa, Toma, etc., din-
tr'un nume Foc sati Foca, prin
sufixul la. Si inteadevdr gAsim
sate cu numele de Foca, unul
In jud. Tecuciti si cel-l'alt in ju-
detul Mai. S'ar putea chiar
ca numele de Focsani sl-T vie
de la niste locuitorT venitT din
aceste sate, cu numele de Focsa
si stabilitT aci. LAsam ' istori-
cilor sarcina de a rupe vAlul
care inconjoarl originea acestuT
ora. In relatiunea ce o face
arhidiaconul Paul din Aleppo a-
supra caldtorieT sale prin Mol-
dova si Tara-RomineascI, intre
anir 1650-1660, gIsim urmA-
toarea descriere a orasuldi Foc-
sani, in care numitul s'a oprit
timp de 31 zile. «JoT, in zr din
Teshrin Alavval, sosirAm la Foc-
$ani. Toate aceste ttrgurT si sate
erati deserte, populatiunea fiind
fugitA la muntT si pustietAtT si
drumurile devenind de tot pe-
riculoase. Foc..;ani e un oras in-
tins, prin mijlocul cArula curge
un riulet; el este ultimul punct
pe fruntaria MoldoveT, iar din-
colo de !inlet e cel India punct
de pe teritoriul TAreT-Romine$tr».
La anul 1668, Vito Pilutio,
scriind nuntiuluT din Polonia,
despre starea bisericilor catolice
din Moldova, zice cu privire la
Focsani ; «In Focsani vista un
Prete Ungaro, il P-re e la Madre
ono Luterani la Chiesa non ha
niente, ha un tanto da gr huo-
mini in tempo di sendemie, e
vi sono da 230 anime».
La 1687, in relatiuneapreotuluT
Giovanni Batista del Monte,
405
despre starea ValahieT, in care
a stat 22 de anT, Foc$ani (Zosci-
ano), sunt descrisT ast-fel: ecitta
nelli confinii di Vallahia e Mol-
davia, situata sopra d'un fiume :
la meth e sogetta al principe
di Vallahia, l'attra meth al quello
di Moldavia».
Cante mir, in «Descriptio Mol-
daviae» pomene$te de Focsani,
In termeniT urmAtorT: am co
Focszanii oppidulum ad amnem
Milcow, in Valachiae finibus
situm, cujus starosta iliius pro-
vinciae rebus prospicit».
In anul 1475, dupA invingerea
lur Radu-cel-Frumos de cAtre
Stefan-cel-Mare, domnul Mol-
doveT, in urma cAreia hotarele
MoldoveT se intinserA pana la
Milcov, Focsani fur1 despArtitT
in cloud printr'un canal tras din
acest zit" (V. CAcaina si Milcovul).
rAmiind o parte din Foc$ani in
'rara MunteneascA (jud. Rim-
nicul-SArat) si un alt Foc$ani in
Moldova.
Focsanil muntenestI sunt ast-
fel descri$T de Fotino : «Foc-
sanir, scaunul Ispravnicilor, prin
care trece o gira din Milcov
ce face hotar intre Moldova $i
Tara Munteneasch.; acest oras
se imparte in sapte suburbiT
(mahalale) si are o mAnAstire a
SfintuluT loan si $ase bisericT
de piatrA».
FocsaniT rAmaserä ast-fel im-
pArtitT pAng in anul 1859, and
Milcovul incetà de a maT forma
hotarul intre cele 2 taxi surorl.
IncA azT nu s'a $ters cu totul
urma vecheI impArtirl a orasuluT,
numindu-se doul piete ale Foc-
sanilor, un piata Moldova si
alta piata MuntenT.
Printre evenimentele istorice
petrecute in FocsanT, sail in
care Focsanif joacl un rol mal
insemnat, pomenim urmAtoarele:
In anul 1462, Vlad Tepes,
trecind PunArea in fruntea vi-
www.dacoromanica.ro
FOCANI
tejer sale OA dupa ce ucise
25000 de Turd, se retrase Cu
trupele sale pe cimpla Focsani-
lor, acoperitA azT cu noile el-
zirmT ale Divisiunel a VI-a de
infanterie.
In anul 1568, Alexandru (fra
tele lui Petru Schiopul), domnul
MuntenieT, este lovit flrA de
veste $i invins la Focsani de
cAtre boerh moldovenr, venitl
cu oaste asupra luT.
In 1600 Simeon Movill e in-
vins, aproape de Focsani, la
Milcovul-cel-Mare, de ostile luT
Mihaiti-Viteazul.
In 1615, boerh moldovenestT
Beldiman Logofhtul, Stu rdza Hat-
manul cu Boul Vistiernicul, carT
plecase cu pirl in contra lul
Stefan Toma, sunt adusT aces-
tuia la Focsani. ET fuseserA pu$T
in obezT din ordinul ViziruluT,
care era prieten cu Toma.
Toma pune sA le taie capetele
$i le aruncl trupurile in Siret.
In 1639, Matehl Basarab, go-
ne$te pe Vasile Lupul dincolo
de Focsani.
In 1653, °stile luT Vasile Lu-
pul silesc la Focsani, lingl p1-
riul CAcata, pe Dicul, spAtarul
luT Mateiii Basarab, a se retrage
neavind ostenir acestuia arme
de foc. (Miron Costin, «Opere
complecte», I, 605-606).
In anul 1685, in timpul dom-
niel luT Constantin Cantemir,
cete de tilharT, adunate de prin
Tara le$eascl si Ungaria, de
cltre locuitoriT pribegitT sub a
treia domnie a luT Duca-Vodh,
prAdatI si jefuiau neincetat Foc-
$aniT.
In 1687, Constantin Cantemir,
domnul MoldoveT affind de in-
trarea luT loan Sobieski, craiul
lesesc in Moldova, fuge din
Iasi si se aseazA, dupl povata
boierilor, la Focsani.
De oare-ce tara se umpluse
de tilharT, parte lesT si cazad,
FOCANI
parte de moldovenT pribegT, Con-
stantin Cantemir pune la Foc-
sani pe logofatul Miron Costin,
staroste de Putna, dindu-T vol-
nicle pentru oamenT rAT de a-T in-
tepa acolo la margine, pe citl
prindea i movile de &mil fama.
Purtarea luT Miron Costin cu
tilharif, o descrie si mar bine
Neculcea «Asisderea si Miron
Logoatul, fiind staroste la Pu tn a,
aü facut SiImenT i HansarT
aü inceput i dintr'acolo a risipi
talar% ca numaT o data la o
batae, ati prins patru-zecT de
tilharT, i i-ati tot Wat cite in
patru bucatT, ati aruncat
prepelece pe la drumurTz. Prin-
derea cetelor de tilharl, de Mi-
ron Costin, arderea lor in Foc-
sani, e pomenita si de Nicolae
Muste: prins pre unil cu
.mestesug Miron Costin Logo-
fAtul, fiind staroste la Putna
de T-ail omorit intepatT, tliati
si arsT cu foc la erg la Focsani,
unde si acum se cunoa$te mo-
vila peste oasele lor».
In. 1695, Constantin Brinco-
veanu aduce apa pe scocurT in
Focsanif muntenestr: «In Foc-
sani aü adus apa de baut pe
scocurf cale de dota ceasurr».
La 170I, boeriT pribegitT din
Moldova, sunt trimisT de Con-
stantin Brincoveanul la Focsani,
impreuna cu episcopul de Bu-
cu Cornea Brailoiul, banul de
Craiova i cu spatarul Mihail
Cantacuzen, carT IT Impac5. cu
Constantin Duca, domnul Mol-
dover.
In 1711, locuitoriT din Birlad,
al caror tirg a fost ars cu de-
savirsire de tatarT, de teama sa
nu cada in roble, fug spre Foc-
sani. TatariT nu pot veni ad i sa
prade, fiind apele marT.
Sub a treta domnie a luT Mi-
hail Racovita, cata.nele nemtestr,
ale IuT Frenta (Ferent), se string
la Focsani, dupa ce rezistara
406
in manastirea Casinul, la asaltul
Tatarilor.
In 1774, se tine in Focsani o
adunare a maT raultor boerT
moldovenT i muntenT, prin care
se decise compunerea si trimi-
terca arzurilor i al averilor mai
jos notate, alegind pe Spatarul
Cuza si pe Pitarul Chirica, carr
sa le duca la Nafta..
'ata punctele principale ce se
stabilira in arzul din Foc$ani :
a) Alegerea DomnuluT sa fie
fama de RominT, sA ramie sta-
tornic la Domnie, pana la sfir-
situl vieteT sale.
Birul tare sa fi 6 acel cum
a fost stabilit sub sultanul Meh-
med IV.
TurciT n'ai1 dreptul de a
avea proprietatT in tara.
Turca* n'ati voe a tine
slugT i slujnice din pamintenT,
etc., etc.
DeputatiT muntenT asteptara
45 de zile in Focsani pana ce
sosira ceT din Moldova.
In 1777 in Foc$ani s'a tinut
conferinta plenipotentiarllor Im-
periuluT Rus si celuT Otoman,
asupra tractatulur incheiat dupa
razboiul de la Cuciuc-Cainargi
(1774), cind aü fost numitT domnI
Grigore Ghica III in Moldova
si Alexandru Ipsilante in Ro-
minia.
In Ianuarie 1788, Austria de-
clarind razboiti, N. Mavrogheni,
domnitorul de pe atuncT al Mun-
tenle!, crezind ca va avea de
luptat mult timp numar contra
Muscalilor, isr concentreaza cea
mal mare parte din ostire la
Focsani, ca cu orl ce pret sa
impTedice intrarea muscalilor in
Muntenia. Cu acest scop porni
ostirea spre Focsani.
Aceasta trimitere si a boeri-
lor in tabara de la Focsani, era
numaT o incercare a luT Mavro-
gheni sa vaza daca boerimea, 11-
masa in tara, asculta de ordi-
www.dacoromanica.ro
FOqANI
nele lui. Pentru inlesnirea o§-
tireT din Focsani, Mavrogheni
dete, in 9 Ghenarie 1788, un
pitac prin care poruncelte AgaT
ca sA trimita grabnic tot
de bacaniT la Focsani, pentru
ca bacania ce s'a fost deschis,
n'avea de vtnzare orez.
Unir din boerT si chiar negu-
tatorl din Focsani, totT trecura
la muscalT. Domnitorul fu silit
sa, le secuestreze averea i in
Iulie 1788 &ami averea lor la
Sf. Vlaherma de pe podul Tir-
guluT-de - Mara. (A se vedea
hrisovul fugarilor de la Focsani
de avutul lor ce s'ati dat la
sfinta VlahermA).
In 1789, armatele Austro-Ru-
se, comandate de Principele Su-
varov, cistiga asupra Turcilor,
Cu care era aliat Mavrogheni,
batalla de la Focsani (i
fäcind pe RusT stapini asupra
Moldov eT i AustriacT asupra
MuntenieT.
1804 Aprilie, Constantin Ale-
xandru Ipsilante, dumnul Mun-
incuviinteaza de a se
aduce apa la cismelile din Foc-
sani Moldover de la izvoarele
din Pituloasa, de cea-l'alta parte,
din Tara-Romineasca.
In 1821, Mateiii Deleanu Cnea-
zul Gheorghe, venise la 1821
din Rusia in tara, impreuna Cu
Ipsilante, ca sa darime impara-
tia turceasca. Dar abia ati sea-
pat de la Tirgoviste cu vr'o
300 de volintirT i viind la Foc-
sani, ail ars tirgul, apor fuga-
rindu-T Skender-Aga, ce era cu
TurciT, acolo, in manastirea SE
Ion din MuntenT, aii apucat pe
Milcov in Vrancea. De acolo
Fati fugarit iconomul erban Cu
VrinceniT.
In 1829, a fost cea mal ne-
norocita epoca pentru Moldova
mal ales pentru Focsani, cad
acolo se aflati staburile ostilor
Rusestr ; drumul ostilor erail pe
FO qANI
acolo; stational', prAdati i toatd
lumea era la cheremul lor.
Si pe lingl aceasta si o groaz-
nicl ciumd pustii tot orasul, de
fugiserd totr boeriT i ce r marr
si cel micr ; populatiunea
racd murea cu multimea, nimenr
nu se ingrijea de ea.
Tot In Focsani sT-a avut rese-
dinta (1858 pAnd la 186o) Comi-
siunea centrall care ati stabilit
bazele fundamentale ale organi-
zdrer Principatelor-Unite.
Prin decretul, din IC) Iulie
1862, dat de Cuza, Focsani
s'a hotdrit a fi resedinta numar
a judet ilul Putna, lar judetul
Rimnicul-Sdrat sd aibä de rese-
dint5. orasul Rimnic, avind fie-
care autoritätT judiciare deose-
bite.
La Focsani, ca punct de ho-
tar, eseati boerir intru inthn-
pinarea noulur Domn i anume
la Focsanir Moldover, cind Dom-
nul venea sa ocupe scaunul
acester tdrI ; lar la .Focsanir
Muntenier cind Domnul era
strAmutat din Moldova in Tara
Romineascd. La plecarea Dom-
nuluT din Moldova, boeril in-
soteail Cu alaiü cuvenit, pAnd la
hotar la Focsani. Cronicele vor-
besc in multe rindurT despre
aceste ceremonir de primire
sat de intovArdsire la granitd
a Domnulur. Asa Nicolae Mu-
ste, vorbind de strAmutarea lur
Duca-VodA din Tara Munte-
neascl in Moldova, zice : .20
aüesit tot1 boeril intru intim-
pinarea Ducdr-Vodä. la Focsani.»
Enake KogAlniceanu : cviind
Constantin - VodA Mavrocordat
feciorul lur Nicolae Vodd, cel
mar mare, cu domnia Intuid a
TArer Moldover, domn din Tara-
Romineascd, i-aO esit toatá boe-
rimea inainte dupd obiceiü, iar
altil la BacAd, altiT la Roman».
Acelasr: <Weer luind Grigorie-
Vodl, al doilea, domnia Moldo-
407
ver din Tara-Romineascd la Mol-
dova ati purces din Bucuresti
esit inainte la Focseni
multi boerT cu alaiü, ezind
acolo trer zile».
AcelasT : t Constantin - Vodd
viindu-I veste de domnia TdreT
Moldover, nu s'an bucurat, cdcl
era deprins In Tara-RomineascA;
ci, dupd. obicelii, aü repezit cal-
macamr alesT i gálindu-se pAnd
a veni si Skimni-Agasi, Mdria
Sa aü purces din Bucuresti,
care viind la Focseni dupa o-
biceiù esit cità-va boeri-
me si slujitorT inainte ca la un
Domn noti».
Acsentie Uricariul, vorbind de
strImutarea luT Nicolae Mavro-
cordat din scaunul Moldover la
al Tdrer-Rominestr, in anul 7717,
in locul lur Stefan Cantacuzino,
zice: mergea spre Focsani
pe Siret, dará nu erati conacele
Otte i grijite bine din soco-
teala caimacamilor lui Mihaid-
VodA, pentru aceea nicr ad o-
rinduit sl meargd. cu Nicolae-
VodA pAnA la margine vre-un
boer, dor, ci numal pe Adam
Luca Sulgeriul, si fiind sl a-
jungd in Focsani, in luna Ianu-
arie, in 22 zile, esit inainte,
la girlele Putnel, Vintild vel CA-
pawl de margine, ca toatd slu-
jitorimea i cu steagurile cite
sunt pe margine i, la o mo-
vild. ce este cale de un ceas de
la Focsani, esit inainte bo-
eril i slujitorir carT venise din
Bucuresti, Petrasco Brezoianul
ve! Vornic, I Grigore BAleanul
biv vel Vornic, I Radul Du-
descul, ve! Spdtar, I Radul sin
Hrizer Vistierul, ve! Vornic la
TIrgoviste si altr boerr i toc-
mindu-se alaiul de acolo din loe
ati intrat inteaceeasT zi in erg
din Focsani i cu mare pompd
multimea de oamenT i mer-
g-ind întîiü la bisericA la mAnd-
stirea Focsanilor, dupd aceea ad
www.dacoromanica.ro
F0qANI
mers in gazda la casele apt-
tanestr.
Chid ajungea la Focsani, Dom-
nul, fie cä intra in tara, fie ca
pleca dinteinsa avea:obiceiul sa
faca aici trei zile oturac, adica
popas. Asa serie Enache Ko-
galniceanu, ca Grigorie Voda
Ghica, chid a venit pentru a
2-oara la domnia Moldovei, a
sezut trei zile la Focsani.
Acelasi, descriind a treia Dom-
nie a lui Grigorie Ghica, zice :
acolo in Focsani, s'ad impreu-
nat i domnii amindol (Con-
stantin Mavrocordat i Grigore
Ghica) i ezind trei zile oturac
de acolo 0-ad luat ziva bunk
unul de la altul si au mers fieste-
care la tara
Acelasi scrie mal departe, ca
la orinduirea pentru a 2-oara
in scaunul Moldovei a lui Con-
stantin Racovita Cehan, in 7755,
acesta ajungind la Focsani, a
sezut trei zile oturac, cautind
judecatile saracilor, mergind
la o biserica de lema a Marie!
Sale, Profetul Samuil, de ad au-
zit leturghia, la care acea mer-
gere ad fost pricina de s'ad fa-
cut de peatra, cu mina Episco-
pului de Roman.
Pentru a se rechema hoed!
pribegi din Moldova, mergea
Mitropolitul tare sad Episco-
pul cu hoer! la Focsani
si acolo asigura ca nu vor
suferi nimic din partea Dom-
nului. Asa la 7704, Constantin
Duca - Voda, a pus Mitropolit
pe Mihai/ Episcopul ot Roman,
carele apoi a mers cu Donici
vel Logofat i impreuna I cu
boerii la Focsani, de a chemat
pribegir.
Fotlani, stalie de dr.-d.f., pe
linia Bucuresti-Iasi (Buzad-Ma-
rasesti), jud. Putna, pl. Biliesti,
orasul Focsani. Din Focsani
pleaca o linie laturalnica la Odo-
 FOCAN1-MUNTEN1
besti. Se afla pe unja Buzati-
Marasesti, intre statiile Colesti
(7 kil. 867 m.) si Putna-Seaca.
(ii kil. 745 m.) Inaltimea d'a-
supra niveluluY marin 60"60.
Venitul pe 1896: 578477 lei,
8 banT.
Focsani-Munteni, parte din o-
raful Focsani, care se afla din-
coace de Milcov, in Muntenia,
si care-T apartinea el, de oare-ce
vedem cA judetul Slam-Rimni-
cul avea resedinta in acesti Foc-
sani-MuntenT, carT eraa numiti
mal simplu Orasul si dind prin
acesta numele plaseT, in care era
asezat, plasa Orasului ; pana. la
anul 1862 ati fost capitala ju-
detului Rimnicul-Sarat, cind a-
tuncT s'a mutat la oraselul Rim-
nicul-Sarat, care de atuncr a
prosperat si s'a ridicat, lar Foc-
sani-Munteni aa fost cedatr ju-
detuld Putna ; chiar pana azi
aceastd parte poartä numele de
Focsani-MuntenT, si e locuita maI
numai de muntenT, azT locuitori
din judetul Rimnicul-Sdrat. O
gîrlä formata. din riul Milcovul
inainte despärtea Focsani-Mol-
doveT de ceT al MuntenieT, azi
irisa numal urmele i se vad.
Orasul Focsani-lViuntenT pe cind
era capitala judetuluT avea peste
4000 de locuitorT.
Focsari, numire vechie a clitunu-
lui Mucesti, jud. R.-Sarat, com.
Buda, numit ast-fel de la o fa-
milie insemnatá de razesI, Foc-
sari, cal-1 aa inca. aceste locuri.
Focsasca, sat, la N.-V. com.
Tacuta, pl. Mijlocul, jud.
situat pe dealul Focsasca, si
strabatut de pirlul Larga.
Are o intindere de 24 r;-/ect.,
din cae 32 hect. loe de cul-
tura, fina% si imas ale proprie-
thteT, iar 64 hect. sunt ale lo-
cuitorilor, si o populatie de 6o
408
familiT, saa 170 suflete, din carT
20 familiT TiganY.
Numarul vitelor e de 323
115 vite marl cornute, 149 oT,
28 cal si 31 rlinatorit.
LocuitoriT poseda. io pluguri
si 2 care cu bol, 2 pluguri
4 caz.* cu cal.
Focsasca, deal, ce se intinde de
la N.-V. com. Täcuta, pl. Mijio-
cul, jud. Vasluiti ; pe acest deal
e asezat satul Focsasca.
Focsasca, vale, se intinde spre
N.-V. corn. Tacuta, pl. Mijlocul,
jud. Vasluia.
Focsäneanca (Focsänei), mo-
fie, in jud. Buza'a, com. Scur-
testi, cat. Focsenei, fosta pro-
prietate a statuluT, pendinte de
Banul ; are 445 hect., mal toate
arabil e.
Focsef (Bitcele-). VezI Bitcele-
FocseT, jud. Neamtu.
Focsef (Pirful-),firig, afluent al
piriulul Mediasca, judetul Su-
ceava.
Focsenei, ciltun, al com. Scur-
testi, jud. Buzda, cu 80 locui-
torT si 20 case.
Focsenei (Räduleasca),
in jud. Buzan, com. Scurtesti,
cat. Focsenei, cam de 400 hect.,
maT toate arabile.
Focsenei, mo,sie, in jud. Buzati,
com. Scurtesti, cat. Atirnati,
zisa i Atirdati san Baroneasa
Focsenei-Banulur; are 350
hect. arabile.
Focsoaia, podi , in jud. Iasi,
pl. Stavnicul, com. Miroslava ;
incepe din partea de S. a sa-
tuluT Proselnici si se intinde Fodoreni, unul dintre dealurile
pana in hotarul despre N. a ce tarmuresc piriul Culesa, jud.
www.dacoromanica.ro
FODORENI
satuluT Voinesti ; e format din
dealuril e : Balciul, Cormanul, Bo-
ghea i Ulmita; pe acest podis
trece soseaua judetea n5. Iasi-
Roman.
Focul-Nestins (Focul-Viti), loc
izolat, in jud. BuzAtí, com. Lo-
patari, cat. Luncile, in partea
stinga a riuluT Sra' nicul, pe dea-
lul SmoleanuluT. Aci, pe o mica
suprafata, se degaja din pamint
idrogen bicarbonat, care arde
continua cu o flacara
Cind sufla vintul se stinge. Lo-
cuitorii Il intrebuinteaza pentru
a pirli doage, furcl de fin, etc.
Focurile (Praguri), sal noa,
jud. Iasi, pl. Bahluia, com. Bel-
cesti, infiintat in anul 1879,
cu locuitori improprietäritI. E
asezat pe podisul Pragurile, ce
se scoboarA treptat, pana in
iazul numit Bulbucani. AcestuT
sat i s'a dat numele de Focuri,
pentru ca prin imprejurimile lui,
se afla vechile movile, de pe
cari strejele moldovenestl de-
deaa semnale, prin aprindere de
focuri, cind Tatarii saa Turcii,
nävaleati lit tara.
Populatiunea satuluT e de 175
familiT, san 820 suflete, parte
RominT, parte Unguri si parte
LipovenT. Se afla o bisericä ca-
tolica, cu i preot i i dascal ;
o scoalä infiintata la 1883, fre-
cuentata de 42 elevI.
Numarul vitelor e de 2463
capete, din carl: 6o8 vite marl
cornute, 169 cal; 1414 ol si 272
rimatorr.
Fodor, pirlia,s, ce curge prin jud.
Roman, pl. Siretul-d.-s., com.
Pincesti. Udd_satul Poenari u la
S.-V. de acest sat se varsa in
piriul Chisalita, de-a stinga.
 FOFAZA
Suceava, com. Dragänesti ; parte
cultivabil, parte huceag.
Fofaza, sat, Pdcind parte din com.
Corbasca, jud. Tecuciú, asezat
pe valea cu acelasi nume, la o
distanta de I kil. i 400 m. de
cat. de resedinta.
Are o populatie de 37 fa-
sati 163 suflete, carI lo-
cuesc in 35 case. Teritoriul sa-
tulul este de 140 hect.
Locuitorif sunt îrnproprietà-
riÇi 1864.
Copiil din sat merg la scoala
din Corbasca.
Comunicatia se face prin o
osea ce vine de la Corbasca
pe valea Rogoazer.
Fofaza, trup de mofie, al statu-
luf, in jud. Tecucia, pl. Ber-
heciuluI, com. Corbasca.
Fofelea, movild, la V. satului
Stancuta, pe malul viroageI Fo-
felea, jud.
Fofelea, viroagd, jud. Braila, care
strabate lunca de la V. satuluI
Stancuta, din dreptul satuluI
Stanca, pana la Lacul-Popa tre-
d'id pe Ruga movila cu acelasI
nume.
Foiasca, trup de mofie, in jud.
Teleorman, com. Atirnati.
Foi§oarele, deal, jud. Muscel,
plaiul Dimbovita, com. Cetateni-
din-Deal.
Foi§orul, com. rur., jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-mj., situata aproape de
malul drept al riuluI Dul, pe Va-
lea-Ursoad. Se invecineste la
N. cu com. Caloparul ; la S. cu
com. Dranicul ; la V. cu com.
Segarcea si la E. cu com. Gio-
rocul (pl. Jiul-d.-j.).
Terenul comuneI este acci-
dentat de Dealul-Gol, inalt cam
60299. &arete Diclionar GeogralOc.
409
de 50 m si este udat de riul Jiul
si de lacul Belciunul, care con-
tine pestI i racf.
Are 4 cätune Belciunul, Bu-
coveni-d.-j., Bucoveni-d.-s. I Foi-
sorul, catun de resedinfa. In co-
muna se gaseste o cetate de
pamint.
Populatiunea comuneI este de
930 suflete (474 barbatI si 456
l'eme°, din carI 129 barbatT
120 femer in Foisor, 115 bar-
batí si 112 femeI in Belciun,
107 barbatI si 102 femeI in Bu-
coveni-d.-s. i 123 barbatI 51 122
femeI in Bucoveni-d.-j.
Case sunt 78 in Foisorul, 45
In Bucoveni-d.-s., 46 in Buco-
veni-d.-j.si 78 in Belciun.
BisericI sunt 2: una in Foi-
sor, cu hramul Sf. Nicolae, fd-
cuta de d-nul Crisante Cama-
rasescu si a doua in Belciunul,
cu hramul Adormirea - MaiciI-
DomnuluI. Pentru serviciul lor
este I preot si 4 cintaretI. Este
o scoala mixta, in cat. Foisorul,
ce functioneaza din 1891, fiind
intretinutä de judet si de com.
Localul este in buna stare, si
construit din caramidä. Este
conclusa de un invatator si
frecuentata de 36 baetI si 6
fete. In virsta de scoall sunt
75 copiI, din carI 49 baetI si
26 fete. titi carte 43 persoane.
Suprafata comuneI este cam
de 4900 pog., din cae 2000
pog. pamint arabil, 200 pog.
finete, 200 pog. izlaz, Ioo pog.
lac si teren sterp i 2500 pog.
pädure. Mosia, care se numeste
Foisorul, este in intindere de a-
proape 200 pog. i apartine d-lui
Nae Gancea ; are un venit anual
de 40000 leI ; apartinea
inainte d-luI Verdes. Padurile
se numesc Bung-itul (goo pog.),
Foiprul i Belciunul (I00 pog.),
Bucoveni-d.-s. i Bucoveni-d.-j.
(500 pog.); apartin d-lui N. Gan-
cea.
www.dacoromanica.ro
FOIORUL
ImplmintenitT dupi. legea din
1864 sunt 16o loc. 51 dupa cea
din 1879 sunt 5 insuratet
Viile in intindere cam de I00
pog. produc vin bun negru 51
sunt ale d-lur N. Gancea. Tot
pe proprietatea d-lui Gancea se
afla o moara de aburr 51 afile
pentru fabricarea brinzer.
Comerciul se face cu ora5n1
Craiova. Circiumi sunt 3. Con-
tribuabilf, 200.
Foi§orul, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-
d.-mj., cu o populatie de 249
suflete, 129 barbatI si 120 fe-
meI. Locuesc in 78 case. Este
resedinta primaria In sat este
o scoall mixta. tii1 carte 8
persoane.
Foi§orul, atun, al com. Stre-
jesti-d.-j., pl. Oltetul-Oltul-d.-s.,
jud. Romanati, situat Una Olt,
la hotarul judefuluI despre \Mo-
cea; are 15 locuitorI.
Foi§orul, deal, jud. Prahova, pla-
iul Varbilaul, com. Strimbeni.
Foi§orul, virf de deal, in par.
tea de V. a com. Livadea, pl.
Vdrbilaul, jud. Prahova ; este
acoperit cu padure.
Foi§orul, mofle, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-mj., com. Foisorul, in in-
tindere cam de 2000 de pug.
arabile. Are un venit anual de
4000 leI. Pe dinsa se &este si
padure. Are O moara cu aburt
si stine ce produc brinza.
Foi§orul,paldure particulara, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com. Foi-
sorul, satul Foisorul, pe mosia
Foisorul.
Foi§orul, loc izolat, jud. Olt, pl.
Oltul-d.-j., com. Oporelul, nu-
mit ast-fel pentru ca ad niste
inginerT nemtI aü ridicat un foi-
52
 VOLEA
sor, de unde a0 luat planul im-
prejurimilor.
Folea, moviM, situata lao distanta
de 3 kil. spre V., de com. Cea-
cirul, jud. Tirana, in drumul de
la com. spre com. Vizirul.
Folea, munte, la N. com. Ola-
nesti, pl. Cozia, jud. Vilcea,
unde sunt stine si se fabrica
brinza.
Folea, plidure particulara, supusa
regimuluT silvic, pe mosia Folea,
pendinte de comuna Coste0,
plaiul Horezul, jud. Vilcea.
Fole§ti, sat, jud. Vasluiü, plasa
Crasna, com. Folesti, spre S.-
E. de satul Bousori ; e situat
pe coasta de E. a DealuluT-Fo-
Suprafata mosier e de 900
hect, din carT 500 hect. pa-
mint arabil, 174 hect. pädure,
146 hect. imas, I hect, vie si
21 hect. loc ocupat de iazurt
baltY.
Fole§ti-de-Jos, com. rur., jud.
Vilcea, pl. Horezul, formatä. din
2 catune : Folesti i Dumbra-
veti.
Este situata pe valea riuluf
Bistrita, la 36 kil, de rqedinta
judetuluT si la 7 kil, de a sub-
prefectureT.
Are o populatie de 160 fa-
milif, saii 659 suflete, din carT
120 contribuabilf; locuesc in
170 case.
In com. sunt 2 bisericT, am-
bele reparate de locuitori in a-
nul 1865.
Locuitorif se ocupa cu agri-
cultura si desfac produsul mun-
cer lor la Tirgul-Horezul i bil-
ciul Riureni.
Vite sunt : 180 bol, 14 cal,
260 vacT, 70 capre, ioo oT si
250 porcT.
www.dacoromanica.ro
410
LocuitoriT din cat. Folesti s'ari
improprietarit la 1864 pe 503
hect. iar ceT din Dumbravqti
sunt mosnenT.
In com, este un izvor Cu
apa minerald, 'numitä. «SaraturT»
care a fost pazit pana in anul
1891.
coala dateaza in com. de 12
anT. Localul e proprietatea com.
Se frecuenta de 26 copil (22
bletf, 4 fete), din numarul de
81 copif (42 baeti, 36 fete), cu
_virstä de scoald. tia carte 45
barbati si 2 femeT. Cu intreti-
nerea scoaleT statul cheltueste
anual zo80 leT.
Pe riul Bistrita, in raionul
comunel, e o moard de maci-
nat.
Sunt 50 stupT cu albine. Tuicä
se fabrica de la 500 woo de-
calitri anual.
Com. are in total 450 hect.
pamint.
Prin com. trece oseaua Bis-
tritei care o leaga cu gara Ba-
ben' i Tirgul-Horezul.
Veniturile com. se urca la
1500 leT anual i cheltuelile la
aceeasT suma.
Se marginete cu com.: Ge-
nuneni, Pausesti, Folesti-de-Sus
si Cirstanesti. E brazdatä. de 2
culmT de dealurT : una numita
Dumbravita si alta arstanesti,
cu virfurile : Dugheanu i Sea.
rioara. Este udata de valle:
Slatina, Tuturul, Baraganul, a Bi-
sericei i a-BatAiosului.
Dupa cum se vede inteun
hrisov al luT Constantin - Voda.
Brincoveanu, pe care IL repro-
duce m maijos, m o sia Folesti- de-
jos a fost proprietatea aces-
ttif Domn i inchinata manasti-
reI Horezul.
eSi earristi. fie sfintei mänästirI (Ho-
rezul) mosia ce se chiaml Folesti-de-Jos,
ot sud VIlcea, dupit apa Bistrita, hui de
peste tot hotarul jumätate de sat i me-
tohul cu easele i biserica de peatrit Cu
FOLESTI-DE-SUS
hramul Tri-sfetitele i en cea care sunt
räzoare to i dota* roate de moarli In
apa Bistritel, care mosie o am cumpärat
drept talere 113, i toatä. partea jupanu-
luI Stoian ot Argos, ce ail avut tutea-
cest hotar a Fleftilor de zestre
gofittil din Sirineasa drept talere 15e.
earii sil fie sfintel mänistirI i cea-
jumItate de sat din Folefti ce
stiipinit-o Ttinasie Pausicul i murind
nerämlnind feciorI a mat-o neamul lul,
anume Tudor din Greci postelnicul
Cu alt1 pärtasI ai la Care si afta parte
din sat o am cumpärat de la (11110 Cu
talere 13o, si asa sil riimas tot hotand
Folesti-de-Jos pe seama santa mänlistirl
Horezul..
Fole§ti-de-Jos, a'eal, in raionul
comuneT cu acelasT nume, plaiul
Horezul, jud. Vilcea, pe care se
cultiva i hect., 50 arif vie.
Fole§ti-de-Sus, com. rur., pl.
Hdrezul, jud. Vilcea, compusd
din 7 mahalale: Dosul, Baltateni,
Tabaci, Mosneni, Miresti, Chi-
ceni si Dirvaresti. Este situad
pe valea riuluT Bistrita, la 36
kil, de resedinta judetuluf si la
6 kil, de a plasel.
Are o populatiune de 289
familil, saii 1565 locuitorT, in care
intra si 3 familii de TiganI ; sunt
189 contribuabilT; 290 case.
Locuitorif improprietárit
dupa legea din 1864.
In com. sunt 2 biserici vechl:
una cu hramul Sf. Apostoli, re-
parata la anul 1881 si a doua,
cu hramul Sf. Ingeri, reparad
la anul 1880. Locuitoril desfac
produsul muncer lor la T.-Ho-
rezul i Riureni.
Vite sunt : 55 cal, 200 boT,
240 yac!, 20 capre i 31 of.
Pe riul Bistrita, in raionul
comuneT, functioneaza 2 mori.
Scoala dateaza in comunA
de 19 ani. Localul e de zid,
proprietatea comuna E frecuen-
tata de 27 baetT, din numarul
de 1x0 (58 baetf, 52 fete), in
virsta de scoall. Este dotata in
tarja. cu 81/2 hect. Cu intre-
 FOLEM-DE-SUS
tinerea $coalef, statul cheltue$te
anual le! 1080.
fifi carte 39 loc.
ToatA com., Cu izlaz cu tot,
are 1148 hect., pe care se cultiva
tot felul de cereale.
Productia tuiceI varlazI dupA
timpuff de la T500-12000 decal..
O osea, care trece pe partea
dreaptA a riului Bistrita, filies-
neste comunicatia futre Rimnic,
Gara-BAbeni, T.-Horezul $1 md-
nIstirea Bistrita.
Veniturile comuna se urcA
la 2093 lel $1 cheltuelile la a-
ceea$I suma.
Se mArgine$te la N. cu co-
muna Tompni, la S. cu comuna
Fole$ti-de-Jos, la E. cu Dealul-
Petrarilor, care o desparte de
com. Petrari-de-Sus, $i la V. cu
comuna Otesani $i o parte din
com. MA1dAre$ti.
E brAzdatA : de Dealul-Ote-
$anilor, la V., cu virfurile : Ripa-
cu-IarbA, Posogul, Druganul, MA-
gura, Veduinele, Nedeita, Go-
runul $i Rtpa-malta; de Dealul-
Petrarilor, la E., cu virfurile: Pis-
cu/, Viqeni, Plopeanul, Coasta-
Lungl si Coasta-InaltA.
O udA rtul Bistrita de la N.
la S. $i vAile : Valea-Mare, BA-
noaia, Stupina $i Valea - Cor-
bula
Fole§ti-de-Sus, deal, in raionul
comuna cu acelasT nume, jud.
Vilcea, pe care se cultiva 4
hect. vie.
Fole§ti-de-Sus, mofie a statuluT,
pendinte de mAnAstirea Bistrita,
jud. Vilcea, care, pe periodul
1886-96, s'a arendat Cu 3500
le! anual.
Fole§ti-de-Sus, pddure, a sta-
tuluT, in intindere de 90 hect.
situatA in com. Pojogi, pl. Cer-
na-de-Sus, jud. Vilcea, $1 for-
mata din trupurile: Coasta-Lun-
411
gl, Dealul-Mare (75 hect.) 0 Cor-
bul (i5 hect.)
Fole§tilor (Dealul-), deal, in
partea de V. a satuluT Fole$ti,
jud. Vasluiti ; se intinde de la N.
spre S.
Fole§tilor (Pirful-), PI*, izvo-
rA$te din pAdurea cu acela$T
nume, curge spre S., pe lingA
satul Fole$ti, com. Sole$ti, pl.
Crasna, jud. Vasluiti, si se varsá
in pirful Crasna, din judetul
FOlcifi.
Fole§tilor (Valea-), vale, se in-
tinde spre S. de satul Folesti,
com. Solesti, pl. Crasna, jud.
Vasluiti.
Foil, baltd, jud. Dolj, plasa Jiul-
de-Sus, com. Rozistea.
Foltea, pirig, in jud. R.-SArat,
plaiul Rimnicul, com. Bisoca ;
izvore$te din virful Dealul-Mare,
trece prin cAtunul de re$edintA
Bisoca, si se varsA in rful Rtm-
nicul-SArat, la V. de cAt. Jitia,
din com. Jitia.
Foltea, vale, in jud. Buzdá, co-
muna Vintill-VodA, cdt. Lun-
cile; face hotar despre com. SI-
ruie$ti ; incepe din mosia Bisoca
$i se scurge in valea Pecenega;
apa sa contine multe substante
minerale $i maT cu seaml sare.
Foltea-Särii, sat, in jud. R.-SA-
rat, plaiul Rimnicul, cAtunul co-
mune! Bisoca, asezat in partea
de V. a comunel, pe ptriul Fol-
tea. Fiind-cl teritoriul sAti con-
tine sare, s'a numit $i SAriT.
E situat la 5 kil. spre V. de el-
tunul de re$edintl, Bisoca. Are
o intindere de 180 hect., cu o
populatie de 55 familiT, saii 215
suflete, din carl so contribua-
bilf. tit.l carte 1 i persoane.
www.dacoromanica.ro
F0LTE§T1
Foltea-Säril, numire vechie, a
cdtunulur de re$edintá. Bisoca,
din com. Bisoca, jud. 11.-S5xat
numit ast-fel de la piriul Foltea,
si pentru cl e a$ezat pe un te-
ren plin cu sare ; numele ac-
tual e luat de la muntele Bi-
soca, la poalele cánula se aflA.
Folte§ti, com. rur., in jud. Covur-
luir', pl. Prutul, la 34 kil. de Ga-
lati. Se mArg-ine$te la N. cu MA-
stAcani, la N.-V. cu FirtAne$ti,
la S. cu Frumusita si la E. cu
riul Prut, prin vOrsAturile sale.
In aceastA com, e dealul Baba-
Draga $1 valea mlAstinoas1 Ceal-
mAul. Apa ce tia teritoriul
Folte$tilor e lacul Covurluiá, pe
malul sudic al cAruia se aflA.
TreT cltune fac parte din a-
ceastA comunA : Foltepti (re$e-
dinta), Fintinele $i Stoicani ; din
aceste dota din urmA, intiia e
maT spre S.-V. si a doua mar
spre E. de re$edinta comunalA.
Mar sunt $1 Ci$Iiparele, Stoi-
cani-CetAtuieT $i Mogo$ul, carT
nu se socotesc ca cltune a-parte.
LocuitoriT sunt fo$tY clAca$T im-
proprietAritT ; se gAse$te $1 un
numAr de strAini in serviciul
proprietAteT mar!, precum $i vr'o
7 familif de IzraeilitT Cu 31 su-
flete, carl se ocupa cu comer-
ciu/ in prAvAlii de manufacturA
$1 vind $1 alte mArfurT, cAcT el-
tunul Folte$ti e chiar un tirgu-
$or rural. Are o populatie de
60 i familiT,saii 2110 suflete,
din carT: 1078 bArbatT, 1032 fe-
me!; 1130 necAsAtoritT, 803 cA-
satoritT, 176 vAduvr, divortati
I. tii1 carte 311 persoane, nu
$titi 1799.
Sunt 334 contribuabi/f.
Suprafata teritoriuluT comu-
neT Folte$ti este de 12870 hect.,
din carT vr'o 11440 apartin pro-
prietAter mar!, formatA din o
singurA mo$ie ce poartA numele
comund $i care e cea mal' tnare
 FOLTETI
din tot judetul; lar res tul este
al satenilor.
Ocupatiunea locuitorilor e a-
gricultura, cresterea vitelor, cul-
tura viilor í pescaría In lacul
Covurluiul si in vArsaturile Pru-
tulur ; lama el se ocupa cu tala-
tul stufuluT In baltile invecinate.
Veniturile comunel se ridica
pe an la 20637 leT, 62 banl; lar
cheltuelile la 19947 ler, 68 banT.
BisericT sunt 3: Sf. VoevozI
In Foltesti, sf. ApostolI In Fin-
duele i Prea- Cuvioasa - Paras-
chiva in Stoicani ; cite-trele ati
cite 81/2 falcr pamint rural. Ca-
tunele Foltesti i Stoicani, con-
stituind dup1 noua avezare a
parohiilor, o singura parohie,
cu catedrala Sf. VoevozT, atí
un preot paroh si 3 cinta-
retr; lar catunul Fintlnele e ali-
pit de parohia Sctnteesti.
Scoli asemenea sunt 3: una
de 1310 in resedinta comunall,
frecuentata de 42 elevr (1889),
alta de fete, tot in resedintä,
cu 18 eleve si a treia in Fin-
tinele, mixta, Cu 24 scolarT.
Chiar prin mijlocul satulur
Foltesti trece soseaua judeteanA
Galati-Birlad, precum si unja fe-
rata cu acelasi nume, avInd
garA si aicr.
Folte§ti, sat si resedinta com.
cu acelasT nume, in pl. Prutul,
jud. Covurluiù, pe malul laculur
Covurluiti, care Il desparte de
Mastacani ; numara 224 familil
sail 879 suflete ; are o biserica
2 mahalaua Fometesti, la 1871.
Folte§ti, particularA, de
vr'o I 1444 hect., si cea mal in-
tinsa din tot jud. Covurluiü, in
com. cu acelasT nume, pl. Pru-
tul. Pamintul acester mosli se
imparte ast-feI : 3432 hect. ara-
bile, 740 hect. 74 arir fanega,
1241 hect. 24 arir imas, 1706
hect. bAltI Cu apa, peste i stuf,
www.dacoromanica.ro
412
304 hect. 61 aririezerul Covur-
luifl peste i stuf, 109 hect.
67 arif vil cu dijmA, 3607 hect.
89 ara padure i tufe i 59 hect.
70 arir In com., partrrezervate
boerestr, deosebit de drumurr.
Aceasta mosie a fost proprie-
tateä locotenentulur colonel I.
Alexandri, fost ministru al Ta-
re in strAinAtate i fratele lur
Vasile Alexandri.
Fometani, mahala, In com rur.
Susita, pl. Motrul-d.-j., jud Me-
hedinti.
Fomete§ti, com, rur., pl. Hore-
zul, jud. Vilcea.
Este situata pe ambele ma-
lurT ale riulur Cerna, la 50 kil.
de resedinta jud. si la l'o
kil, de a plAser. La inceput,
aceasta com. a fost, in [parte,
pe riul Marita, dar la 1850, lo-
cuitorif dupa valea Masita s'ail
strAmutat pe valea Cerner in
scop d'a forma o com, mar
restrinsa. AceastA com, se com-
pune din trer mahalale: Popeni-
Negreni, Floresti si Fometesti.
Are o populatie de 118 fa-
miliT, satt 412 suflete (199 bar-
batr, 213 femel). Sunt no con-
tribuabilT ; 125 case.
In com. sunt 4 bisericr. Cea
din mahalaua Popir cu hramul
Cuvioasa-Paraschiva, s'a fondat
pe la anul 1870; a doua, acum
ruinata, din mahalaua Floresti,
s'a zidit la anul 1750; alta s'a
zidit la antil i800 si a 4-a, din
Parte din locuitorT se ocupa
Cu agricultura si parte cu trans-
portul sarer si al varulur In tara.
Produsul muncer agricole II des-
fac la Tirgul-Horezul.
Vite sunt : 39 cal, 202 boT,
263 vacT, 369 of si 186 porcr.
Pe riul Cerna, in raionul com.,
sunt 5 morl.
Locuitorif sunt mosnenT ; 66
FOMETETI
improprietarit la 1864 pe
mosia statuldi Fometesti, cind
li s'ají dat 229 hect.
De comuna Fometesti tin
mugir Buciumul i Zavidanul
situatT spre N. si unde se fa-
brica brinza.
Are o scoalA frecuentatA de
34 elevr (16 bletr, r8 fete). Stiii
carte 48 bArbatT.
Stupl cu albine sunt 20.
Toata com., cu izlaz, padure
si locurr de muna., are 1436
hect.
Venitul com. se urca la 848
ler anual.
Se margineste cu comunele :
Milostea, Slatioara, Recea i Ra-
ermita. Mosia s'a vindut in lo-
turi.
E brazdata de dealurile : Dea-
lul-R ecir, Tînîia, Magurelele, al-
Cimpusorulur, al-Popilor i udata
de valle: Valea-Cerner, Valea-
Babel, Mariter i Negrisori.
Mosia Fometesti, care a a-
partinut luI Vergu vel Clucerul,
a fost daruita de acesta, mana-
stirer Horezul, la anul 1705. 0
parte din aceasta mosie, care
era in stapinirea Banulur An-
tonache, a fost inchinata de a-
cesta tot manastirer Horezu/, la
anul 1700.
Fometeqt.i, mahala, din com.
rur. cu acelasr nume, plaiul Ha-
rezul, jud. Vilcea. Are o bise-
rica, cu hramul Sfintil VoevozT,
zidita la anul 1871.
Fometeqti, mofie a statulur, fa-
sta pendinte de manastirea Ho-
rezul, jud. Vilcea, situata in
com. Fometesti, care s'a aten-
dat pe periodul 1888 1893, cu
1400 leí anual.
Fomete§ti, padure a statulur, in
intindere de 220 hect., situad
In com. Recea, plaiul Horezul,
jud. Vilcea, si formata din tru-
 FOMETEI
purile :.Valea-MAgureT(I35 hect.)
TAbanesti (85 hect.).
Fometei, loc izolat, in com. rur.
Crainici, plaiul Closani, jud. Me-
hedinti.
Foranul, cimpie, jud. BacAti, pl.
Siretul-d.-j., pe tinutul com. PA-
rincea, pe care se aflA clAditA
o bisericA de lemn foarte ve-
chi e.
Forä§ti, sat, in partea de E. a
com. Gropnita, pl. Copoul, jud.
Iasi, situat pe un plato(' intins.
Are o populatie de 70 familiT,
saü 302 suflete.
Vite sunt 1248 capete, din
casi: 294 vite marT cornute, 829
01, 49 cal si 96 rimAtorT.
Forästi, sat, pe mosia cu a-
celasr nume, din com. Uidesti,
jud. Suceava. Asezat pe coasta
dealuluT ForAsti, numArA 94 case,
populate cu 69 familif, sati
415 suflete, din care 199 bAr-
batT si 216 femer (io strAini).
Contribuabill sunt 103. Vatra
satuluT ocup5. 19 fäld.
Are: o bisericA, clAditA de
lemn de un fost proprietar C.
Fordscu, deservitA de un preot
si 2 cintAretT si improprietAria
In 1864 cu 8'12 ; o scoall
ruralA mixtl, cu un invAtAtor
patit de stat, infiintatA in 1865,
frecuentatA de 27 elevI si 3
eleve. In sat sunt 95 bdetT si
99 fete Cu etatea 'filtre 7-12
anT. $coala are numaT 28 prl-
jinT teren in vatra satuluT, fAcute
danie de invAtAtorul Nicolae
Teodorescu. Mosia e proprietatea
d-luT I. CernAtescu si are 420
&Id, din carT 360 fAlcI cultiva-
bite i 60 fálcT finat.Improprie-
tAritt la 1864 sunt 27 fruntasI,
17 pAlmasT si 27 codasT, stA-
'Alud 16i fAld.
Drumurl principale sunt: la
413
Uidesti 4 kil., la Oniceni 3500
m., la Rusi 2 kil. si la TAtArusi
3400 m.
In1803, ForAsti a Medel-
niceseT SmArAndica Canta cu loc
In destul, numAra 22 liuzi, plItind
328 leT bir anual si avind si 3
liuzI de ceI fArl bir.
F °t'a' §ti, las, jud. Suceava intre
dealurile DumbrAveI i lingA sa-
tul cu acest nume. Are o supra-
fatA de 7 hect. Contine peste,
rad si scoicT.
Forästi, pirig, jud. Suceava, aflu-
ent al PiriuluT-CroitoruluT; for-
meazA iazul cu acelasT nume.
Forastilor (Dealul-), deal, jud.
Suceava, pe coasta cAruia stA sa-
tul ForAsti.
Forcasesti, fost sat, situat in
Valea-MAruluT, com. Huruesti,
jud. Tecucia. A z/ se cunoaste
incl locul, unde a fost satul
care a devenit pAmint arabil.
Foregele, munte, la N. de Cim-
pulung, jud. Muscel, pe malul
drept al RiuluT-TirguluT.
Foroja, p1rlia3, jud. Bacan, pl.
MunteluI, com. AgAsul, care se
varsA in *tul Goioasa.
Fortuna, lac, in judetul si pl.
Tulcea, pe teritoriul comunei
urbane Mahmudia, situat in par-
tea N. a plAseT si a comuneT;
este format de revArsgrile bra-
tulul Sulina cu care comunica
prin Orla Sondul ; mal comunicA
tot prin o girlità si cu lAcusorul
Cruglie, iar acesta cu bratul
Sulina; are o Intindere de 3 kil.
p. 300 hect. ; este inconjurat
de toate pArtile cu stuf; pro-
duce peste bun si in mare can-
titate, care se exporta prin cher-
hanalele Gorgova si Girla-Cio-
www.dacoromanica.ro
FOTETTI
banuluT, la Mahmudia si chiar
la Tulcea.
Fortunatul, loc de isvoare, jud.
BacAn, pl. Trotusul, com. Gro-
zesti, de unde isT are obirsia
piriul Stropsea.
Fotache. VezT Condrea, Doro-
bAntesti saa Fotache, jud. Pra-
hoya.
Fotächesti, cätun, sau mahala,
din comuna Vida, jud. Vlasca,
pl. Glavaciocul. I se mal zice
si Vida-FotIchesti, pl. Glavacioc,
jud. Vlasca. Aci sun't mostenT.
Foteasca, trup de mofie nelo-
cuit, ce face corp cu proprie-
tatea StAnesti a d-lui Emanoil
Lahovari, din pl. Marginea, jud.
Vlasca.
Foteni, sat, in jud. R.-SArat, pl.
GrAdistea, com. $tubeiul, asezat
In partea de N. a comuna', pe
malul sting al rtuluT Rimnicul-
SArat, la 300 m. spre N. de
cAtunul de resedintA, $tubeiul ;
vatra satuluT are o intindere
cam de 15 hect., cu o po-
pulatiune de 55 familiT, sad 170
suflete, din carT 40 contribua-
bilr; are o bisericA si o scoall.
Fotesti, sat, face parte din com.
rur. Ionesti-Minculur, pl. Oltul-
de-Sus, jud. Vilcea. Are o po-
pulatie de 166 locuitorT : 98 bAr-
batI, 68 femer. Cade in par-
tea de V. a comunel. E la dis-
tantA de 012 kit, de cAtunul
Obeni, unde e scoala. E udat
de &la Guguianca la E. si la
V. e acoperit de dealurT.
Fotesti, vechie numire a art.
SAtucul, din com. Cindesti, jud.
BuzA5.
Fotesti, vechie numire a cdt. GA-
 FOTESTI
geni-d.-s., com. Vintileanca, jud.
Buzaa.
Fote§ti, deal, care separa com. Io-
nesti-Minculur si Fiscalia, de co-
muna Scundul, pl. Oltul-de-Sus,
jud. Vilcea. Directia sa e dela
N. spre E.
Fote§ti, a'eal, plantat cu vil, in
jud. \Meca, pl. Oltul-d.-s., com.
Ionesti-Minculur.
Fotole§ti, deal, In jud. Vilcea,
pl. Oltetul-d.-j., com. Diculesti.
Franchi, lac, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Bisoca ;
are o intindere de 1112 hect. ;
contine crap si caracuda ma-
runta ce se vinde si se consuma
In localitate.
Franta, ostrov, jud. Braila, co-
prins la N.-V. si V. filtre Di-
muleasa, la E. Intre iezerul er-
ban si la S. intre iezerele Pra-
vAtul si Lunguletul.
Frasina, co/ind, in jud. Buzati,
com. Vintila-Voda, cat. Schei,
acoperita de pasune si putina
padure.
Frasini, sat, pe mosia Borca, com.
Madeiul, jud. Suceava. E asezat
pe malul drept al Bistriter, a-
vind o populatie de 46 familiT,
sau 182 suflete (96 barbafT si
86 l'eme°. Sunt 50 contrib.
Vatra satulur ocupa 31 falcr
si 35 prOjini.
ImproprietaritT la 1864 sunt
I0 fruntasT, 18 palmas! si 6 co-
da$T, stapinind 140 falcT. N'are
de cit un singur drum, mal bine
zis casare, ce-1 leaga cu satul
de resedinta. Biserica si scoala
din Madeia servesc si acestur
sat.
Frasini, pa-dure, in Valea-Frasini,
414
de 143 hect., pe mosia Dile-
sani, in partea de V. a com.
Dracsani, jud. Botosani.
Frasini, poiand, jud. Suceava, in
padurea mosier Dolhasca, in su-
prafata de 2 falcr si 90 pra-
jinT.
FrasinI (In-muche-la-), eolind,
in jud. Buzati, com. Niculesti,
cat. Podul-Muncer, pe mosia
Mereeasca, a mosnenilor.
Frasinul, com. rur., in jud. Dim-
bovita, pl. Ialomifa, situata pe
cimpie, intre rturile Cricovul si
Crivatul, la marginea de S.-E.
a jud. Dimbovita, linga jud. Pra-
hoya si la o distanfa de 38 kil.
de Tirgoviste. Se compune din
patru catune : Frasinul, Postir-
nacul, Baltita si Ibriamul, cu
o populatie de 1800 locuitorr.
Teritoriul acester com. produce
cereale si putine vite. Are o moara.
de apa, doua bisericr si o scoald.
In raionul sati se afla o movill
ara numire, dar care este tot
de natura celer de la Finta.
Frasinul se invecineste la E. cu
com. Cocorasti, pl. 'Tirgusorul,
jud. Prahova, de care se des-
parte prin Cricovul ; la V. cu
Bilciuresti, despartindu-se prin
Ialomita ; la N., cu Marcesti si
la S., cu Cornesti si Catunul.
Frasinul, com. rur., in jud. Vla-
sca, pl. Marginea, situata. pe
valea cu acelasr nume, care se
scurge In Lunca-Dunarer, in jos
de drumul de fier Giurgiu-Bu-
curesti. Mosia eproprietatea Sta-
tullir, depindea inainte de secu-
larizare de Sf. Ion din Focsani.
Se arendeaza anual cu pret de
22300 ler. Este departe de Giur-
giu de 17 kil., de Bucuresti de
54 kil., de statia drumulur de
fer Baneasa de 3 kil. si de cea
de la Fratesti de 7 kil.
www.dacoromanica.ro
FRASINUL
In 1886 avea o populatie de
-655 suflete.
Locuitorir improprietarifT la
1864 aa fost 120, carl ati luat
360 hect. ; insurater improprie-
taritl la 1882 ati fost 40, carr
ati luat 235 hect.
Suprafata totall a mosier este
de 8000 hect. impreuna cu pa-
durea de salde si balta.
Are o padure de stejar, Cu o
suprafafa de 320 hect. ; depinde
de ocolul silvic Giurgiu.
Venitul comuna pe 1886 a
fost de 8107 la si cheltuelile
de 8086 ler.
Sunt 141 contribuabilr.
Ad i este ; o scoala mixta cu
2 crase, conclusa de un invata-
tor, la care aa urmat In 1888
14 bletT si 3 fete, din numa-
rul de 28 bletT 0 21 fete in
virsta de scoall ; o biserica, Cu
hramul Sf. Nicolae, zidita la
1858, cu un preot si 2 dascalI.
Tine de parohia Frasinul.
Frasinul, sat, jud. Dimbovita,
pl. Cobia, cat. comuner Cobia.
Frasinul, sat, jud. Dimbovita,
plaiul Ialomita, cat. comuna' Va-
lea-Lunga.
Frasinul, sat, jud. Dolj, pl. Dum-
brava-d.-s., com. Plesoiul, cu
o populatie de 946 suflete, 490
barbatT si 456 femer. Locuesc
In 260 case. Copiir din sat ur-
meaza la scoala mixta din sa-
tul Plesoiul, ce este la 2 kil.
600 m. departare.
Frasinul, fostul nume al com.
Plesoiul, jud. Dolj, pl. Dum-
brava-d.-s.
Frasinul, baltd, in jud. Vlasca,
pe proprietatea cu acelasT nu-
me, ce apartine statulur, in jos
de Dealul-Dunarer, pe luna
Aceasta bala se inchide des-
 FRASINIJL
pre Blneasa ca sA nu lase sl.
ias5. pestele dind incep apele a
se retrage.
Pe (ilusa, in locurile retrase
creste papurA mult5. din care se
face rogojinT. Este departe de
Giurgiil de 12 kil., de statia dru-
muluT de fer B5.neasa, de 9 kil.
Frasinul, deal, jud. Bacati, pl.
Muntelur, com. Mdgiresti, din
sirul dealurilor ce despart cele
dou5. Tazldurr.
Frasinul, colina, in jud. BuzAti,
com. SArulesti, cAt. CArAtndul ;
izlaz de vite.
Frasinul, munte, situat in par-
tea de N.-V. a cAtunulur Bo-
rosteni, din com. Pestisani, pla-
iul Vulcanul, jud. Gorj ; are o
suprafatA cam de 1 6o hect., a-
coperitA de pAdure ; e proprie-
tatea statuluT.
Frasinul, deal. Vine in prelun -
gire din spre V., din jud. Me-
hedinti, si intrA in raionul pia-
se Jiulur, din judetul Gorj, la
cAtunul Gura-Mentir ce se af15.
spre S. de com. BorAscu, ur-
meaz5. spre E. la extremitatea
com. BorAscu si aci face o co-
titurl si se intoarce spre S., di-
rigindu-se spre com. CalapArul-
d.-s., CalapArul-d.-j. si Stolojani.
Acest deal, pe coasta despre
comuna BorAscu, e acoperit cu
prunT si vil, lar pe creastä Cu
pAdure mare.
Frasinul, deal. VezT Nedieni ,
deal, com. Voinesti, pl. Stav-
nicul, jud. Iasi.
Frasinul, deal, in jud. Iasi, com.
Cucuteni, pl. Stavnicul.
Frasinul, deal, in com. rur. Ba-
la-d.-j., plaiul Closani, jud. Me-
hedin ti.
415
Frasinul, munte, in grupul Grin-
tiesilor, liga satul Grintiesul-
Mare, com. Bistricioara, pl. Pia-
tra-Muntele, jud. Nearutu.
Frasinul, mdgurd de hotar, in-
tre com. Coteana si Perieti, pl.
Siul-d.-s., jud. Olt. E situatA la
V., pe VAlceaua-Zidulul, in ca-
pul mosier d-lur Fintineanu.
Frasinul, grind sai1 loc ridicat
de-asupra stufului 1nconjurdtor,
in jud. Tulcea, pl. Sulina, com.
Sf. Gheorghe, in partea de E.
a pldser si cea de V. a co- Frasinul, pirliaf, ce izvoreste
muner; este mic §i inconjurat
cu stuf, necultivat ; are o in-
tindere de 2 hect.
Frasinul, iaz, in satul Probota,
spre E. de satul Perieni, com.
CArniceni, pl. Turia, jud. Iasi.
Frasinul, molde, in jud. BuzAii,
com. Policiori; are cam 62 hect.,
mare parte arabile.
Frasinul, padure, 'in jud. Buz5.5,
com. Simileasca, pe mosia sta-
tu lu I Vatra-Episcopier ; are 798
hect.; parte s'a dat in tdere,
parte s'a conservat de stat, pen-
tru a fi utilizatä la fabricarea
si repararea vagoanelor.
Frasinul, pddure, pe dealul Tu-
ria, spre N. .E. de satul Perieni,
com. CArniceni, pl. Turia, jud.
Iasi.
Frasinul, pdclure, in jud. Mehe-
dinti, pl. Blahnita ; tine de com.
rur. Deveselul.
Frasinul, izvor, in jud. Buzar',
com. Goidesti ; incepe de la
Curmatura-Purceilor si cil in
SArAtelul.
Frasinul, pi'« ce izvoreste din
Iazul-StingAcenilor, com. Her-
www.dacoromanica.ro
FRASINUL-DE-SUS
meziul, pl. Turia, jud. Iasi ; cur-
ge spre S. prin iazul Frasinul
din satul Probota ; tae soseaua
judeteanA Iasi-Botosani si se var-
sl in bAltile de pe sesul Pru-
tulur, afiate pe mosia Probota,
com. CArniceni, pl. Turia.
Frasinul, ?fria, izvoreste de sub
dealul Frasinul, com. Cucuteni,
pl. Stavnicul, jud. Iasi ; curge
de la S. spre N., pe lingA sa-
tele Dirjeni si BogdAnesti si se
vars1 in iazul BirdAhanul.
dintre ramura muntilor Piciorul-
FrIsiner si ramura Criver si se
vars1 pe partea stingl a ptriu-
lur TarcAul, in dreptul cAtunu-
lur Tarclul, din jud. Neamtu.
Frasinul, phi/2, afluent al piriu-
lul Suha-Mare, com. MAlini, jud.
Suceava.
Frasinul, vdlcea, com. Dobro-
teasa, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.
Se varsä in gira Leleasca.
Frasinul, vale, in partea de V.
a com. Moreni, pl. Filipesti, jud,
Prah ova.
Frasinul, (Ruptura), /oc izo-
lat, com. Strimbeni, pl. VArbi
lAul, jud. Prahova.
Frasinul-de-Jos, deal, in jud.
Gorj, pl. Jiul, in partea despre
V. a com. CalapArul-d.-j. ; se in-
tinde din sus de com. CalapArul-
d.-s. spre S. pAnA la com. Sto-
lojani ; pe coastA e acoperit Cu
vir si prunr, lar pe coaml cu
pAdure.
Frasinul-de-Sus,deal, jud. Gorj,
pl. Jiulul, in partea despre V.
a com. CalapArul-d.-s. ; se in-
tinde de la N., din com. Bo-
rAscu spre S. OO. la com. Ca-
 FRAS1NUL (HOTARUL-)
laparill-d.-j. ; este acoperit pe
poale Cu vil si prunI, lar pe
creasta cu padure.
Frasinul (Hotarul-), numire,
data une! pdo. din com. Gura-A-
nin °ase, jud. Buzati, constind
sforI de mosie ale mal multor
proprietart. Are pamint arabil,
flneata, lived si padure in in-
tindere de vre-o soo hect. PartI
mar insemnate su nt : Antoneasca
si Dracea.
Frasinului (Dealul - ), sfoard
de mofie, in suprafatä. de 265
fälcl,jud. Suceava. Pe la 1850 era
sat pe dinsul purtind acela$I
nume. A fost stricat de pro-
prietarul mosieI de atuncI, G.
Tinu, care l'a mutat pe malul
drept al &luid Brustura. In
mare parte e acoperit de pa-
dure de frasin i mesteacan.
Frasinului (Valea-), vale, com.
Dragoslavele, plaiul Dimbovita,
jud. Muscel.
Frasinului (Virful-), munte, in
com. Malini, jud. Suceava.
Fratostita, com. rur., jud. Dolj,
pl. Jiul-de-Sus, la 43 Id. de
Craiova si la 8 kil, de resedinta
plaseI, Filiasi.
Este a$ezatä pe ambele ma-
lurI ale piriului Fratostita.
Se margineste la E. cu com.
Valea-Boului, la V. cu Tintareni,
la N. cu Floresti $i la S. cu
Filiasi.
Terenul acestei com. este acci-
dentat de dealurile : Piscul-Zi-
duluI, Cioca, Dealul-cu-PerI. A-
ceste dealurI aa o inaltime a-
proximativa de cite 90-92 m.
Piriul Frato$tita trece prin m;j-
locul com. si se varsa in stinga
JiuluI. Mara de acest curs de
apd nu se gdsesc decit cite-va
scursorI ara importanta.
416
Com. are un singur cdtun
Fratostita.
Ad i se afla o scoald mixta,
care functioneaza de la i Ianua-
rie 1892, intretinuta de judet si
asezata inteun local de zid, in
buna stare, construit de com ,
Cu o singura clasa. A fost fre-
cuentata in 1892-93 de 44
bleti $i 9 fete. Sala carte 17
persoane.
Are o populatie de 1308 su-
flete, dintre carT 752 barbatI,
556 femeI. Dintre locuitorI 179
sunt improprietariti de la 1864.
Casele sunt in numar de 455,
lucrate mai toate din birne si
foarte putine de zid.
Teritoriul com. este de 1718
pogoane, dintre carI 818 po- Fratostita, pddure a statuluI, si-
goane arabile, 300 pogoane fi-
flete, too izlaz i 500 padure.
Statul are 790 pogoane pe
mosia Frato;tita-Mare, dind un
venit de 8000 le anual. Mosia
statuluI are padure i livezI si
loc arabil al caruI venit este de
6000 Id anual.
PadurI : Padurea statulta, cu
o intindere de 200 pogoane
cite-va particulare. Esente : fra-
sin, jugastru, stejar si emita,
aceasta predominind.
Com, este strabatuta de cal
comunale, carI trec prin centrul
com., pe o lungime de 2 kil.
Sunt 3 circiume I bacanie ;
treI comerciantI.
Veniturile comuneI sunt de
1738.15 Id i cheltuelile de
120468 la
Distantele la com. vecine :
la Valea-BouluI, 22 kil.; la 'j'in-
tareni, 6 kil. si la Floresti, 6 kil.
Vite : 350 vite marI cornute,
400 o!, 17 cal si 24 pord.
FratO§tita, sat, jud. Dolj, plasa
Jiul-d.-s., formind comuna Fra-
tostita,
Fratoltita, deal punct trigo-
www.dacoromanica.ro
FRANC4TI
nometric de observalie, linga
catunul cu acela$I nume, jucl.
Dolj, pl. Jiul-d.-s.; are o inaltime
de 243 In.
Fratostita, mofie particularä, ju-
detul Dolj, plasa Pul-d.-s., com.
Fratostita, cu venit anual de
800o Id.
Fratostita, mo,yie a statuld, si-
tuata pe teritoriul comunei Fra-
tostita, pl. jud. Dolj.
Pana la secularizarea averilor
manastirestI, apartinea Episco-
piel de Rimnic. A fost arendata
pe periodul 1893 - 98 cu 6000
leI pe an.
tuata pe teritoriul comuna Fra-
tostita, pl. Jiul-d.-s., jud. Dolj.
Face parte din ocolul Butoesti,
circumscriptia XVII silvica.
Fratostita, pîrîü, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-s., comuna Frato$tita, pe
care este situatd. comuna.
Frati, sat, face parte din com.
rur. Sotrile, pl. Prahova, jud.
Prahova. Are o populatie de
168 locuitoril (136 barbati
132 femeI). Aci e o biserica
fondatä. de Printul Stirber, dim-
preuna cu locuitorir.
Fratilor (Valea-), vale, comuna
Piriieni-d.-j., pl. Mijlocul, jud.
Vilcea.
FrAgetul, sat, jud. Dimbovita,
plaiul Ialomita-Dimbovita, cät.
comunel Vilcana-Pandeli.
Fränce§ti, com. rur., la N. co-
mune! Pesti$ani, plaiul Vulcanul,
jud. Gorj. Se compune din ca-
tunele: Bosca, Gureni i FrAn-
cesti.
E situata pe ses, sub dealul
Ocheanul. Are o suprafata. de
 FRANCESTI
1039 hect., din carT 280 hect.
padure, 320 hect. arabile, 300
hect. finete, 130 hect. izlaz, 6
hect. viT, si 3 hect. livezT de
prunT.
Are o populatie de 181 fa-
miliT, din carT 3 familiT TiganT;
sunt in total 761 suflete, din carT
13! contribuabilT.
LocuitoriT sunt mosnenT si
parte sunt improprietaritT ; se
ocupa cu agricultura si creste-
rea vitelor, lar lama, o parte din-
tr'insiT, se ocupä cu facerea sitei
pentru invelirea caselor.
Locuitorif poseda : 48 plugurr,
69 care cu bol si yací ; 610 vite
marT cornute, 82 caT, 1920 oT,
691 capre si 410 rimatorT; 33
stupT.
In comuna. sunt 7 morT de
apä; 12 puturl §i 3 fintinT.
In apropierea FrAncestilor
trece riul Bistrita.
Comuna e strabátuta si de
soseaua comunala care o leagd
la S. cu catunul sAti Bosca.
Are 3 bisericT de lemn, deser-
vite de 2 preotT si 2 cintäretl.
Venitul comuneT e de 657
leT, 95 banT ; iar cheltuelile sunt
de 656 leT, 33 banT.
Frfincesti, catun, resedinta com.
cu acelasT nume, jud. Gorj.
Are o suprafatá. de 388 hect.,
din carl : loo hect. pAdure, 120
hect. arabile, 110 hect. finete,
55 hect. izlaz si 2 hect. vie.
Are o populatie de 71 familiT,
din casi* 3 familiT de TiganT;
sunt 280 suflete, din carT 48
contribuabilT.
LocuitoriT posedA : 20 plugurT,
29 care cu bol si vacT; 240 vite
marT cornute, 58 caT, 1154 oT,
187 capre i 180 rimatorl.
In catun mal sunt si 4 morT,
7 puturl si 3 fintird.
Are o biserica de lemn, re-
edificata la 1832 si deservitá.
de 1 preot si 1 cintaret.
60299. Morolo Diolionar Goograge. Vol. III.
417
Fräsina, pädure, de 14 hect., in
com. Zlátunoaia, pl. Miletinul,
judetul Botosani.
Fräsina, pirig, mic afluent al
piriuluT Sabasa, jud. Suceava.
FrAsineanca, numire datä sford
de molie Datcul, din com. Tisaul,
jud. Buzaii, in intindere de 30
hect., din care 15 arabile, 6 li-
vezT, 6 finete, restul sterp.
Fräsineanca, numire data uneT
pärp din mofia Datcul, com.
Naeni, jud. Buzati.
Fräsinei, sat, jud. Dimbovita, pl.
Cobia, cat. com. Mogosani.
Fräsinei (Piciorul-). VezT Picio-
rul-FrAsineT, jud. Neamtu.
Frasinei (Piriul-), fria, pe mo-
sia Cobiceni, in partea de S.-V.
a com. Todireni, judetul Boto-
sani.
Fräsinel (Valea-), vale, intre
dealul Holmul si hotarul Cisme-
leT, In com. ZlAtunoaia, pl. Mile-
tinul, jud. Botosani.
Fräsineilor (Dealul-), deal, in Fräsineni, movild, pe proprie-
partea de S.-V. a com. Trusesti,
jud. Botosani ; se prelungeste in
dreapta piriulul Drislea.
Fräsineiul, schit, zidit la anul
1763 de Hagi Cirstea si Da-
mian Rimniceanul, jud. Vilcea.
S'a rezidit la anul 1860 de E-
piscopul RimniculuT, Calinic, si
se intretine din mila credincio-
silor. Are o pozitie frumoasa,
la 7 kil, departe de com. Mu-
reasca-de-Sus, de care apartine.
Leí 15o, adica jumAtate din ve-
nitul uneT tipografiT din Rimnic,
se da anual schituluT FrAsinetul,
dupà testamentul rAposatuluT
Episcop Calinic.
www.dacoromanica.ro
FRXS1NETUL
Fräsinelul, deal, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Girclna,
situat spre hotarul com. CAciu-
lesti ; are terenurT cultivabile.
Fräsinelul, 'bija); ce izvoreste
din ultimile ramificatiunT catre
S. ale dealuluT Balaurul, teritoriul
coin. Gircina, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu ; curge in directia
S., traversind soseaua judetea-
na Piatra-Bozieni, in dreptul
kil. 3; apoT maT strAbate inca
doul alte drumurT (dintre carT
unul incepe din dreptul satuluT
Dumbrava-Role sí altul din
dreptul garef Piatra si se intre-
tae aproape de satul Izvoarele),
si se uneste pe stinga sa cu pi-
riiasul Izvoarele, varsindu-se pe
dreapta piriuluT Cracaul lingl
kil. 18, al soseler Dobreni-Roz-
nov (ce merge in acel loe alAturea
cu piriul CracAul).
Fräsinelul, vale, formata de dea-
lurile FrAsinelul si Ciritei, in
com. Gircina, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu.
Fräsinei. Ved com. mur. Fintina-
Domneasc5..
tatea Bucsani, a Eforier Spita-
lelor Civile din Bucuresti, situata
In pl. Neajlovul, jud. Vlasca.
Fräsinetul, com. rur., jud. Ilfov,
pl. Oltenita, situata la E. de
Bucurestl, linga riul Mostistea,
62 kil. departe de Bucuresti.
Sta in legatura cu comuna O-
bilesti-NoT prin o osea veci-
nala.
Se compune din satele : Fra-
sinetul si Noua-Vacareasca, cu
o populatie de 916 locuitorl,
carT trlesc in 216 case 91 22
bordee.
Se intinde pe o suprafata de
7227 hect. D-ni! I. Paraschivescu
53
 PRASINETUL
si T. Urlateanu aü 6861 hect.
locuitoriT 366 hect. Proprie-
taril cultiva 5100 hect. (503
sterpe, 1138 izlaz, 120 padure).
LocuitoriT cultivä tot terenul,
rezervind 85 hect. pentru izlaz.
Sunt 259 contribuabill.
Budgetul comuneT e de 5433
leT la veniturT i de 5290 leT la
cheltueli.
In comuna sunt 2 biserici,
(in fie-care catun cite una) ;
coala mixta; I moara cu a-
burT ; i moad cu apa ; I ma-
inä de treerat ; I helqtea ; 3
baltI ; i pod statator.
Numarul vitelor mar! e de
728 (312 cal i epe, 3 arma-
sarl, 64 boT, 211 vacT l vitd,
7 taurT, 61 bivoll, 70 bivolite)
§i al celor mici de 1831 (44 ca-
pre, 139 pord i 1648 oi).
Dintre locultorI, 206 sunt plu-
garI, II aú diferite profesiuni.
Aratura se face cu ror plu-
gurí : 21 Cu bol i 8o cu cal.
Locuitorif an I care i ca-
rute : 21 ca bol §i 90 cu cal.
Locuitorl improprietaritT sunt
75 §i neimproprietariti, 152.
Comerciul se face de ro ch.-
clumarT i i hangia.
Fräsinetul, com. rur., compusa
din cat. Frasinetul I Ghitu-
1e0i, pl. Glavaciocul, jud.V1a§ca,
situate pe coasta stinga a apd
Clenita, la N.-V. judetuluT, spre
Teleorman, departe de Giurgit
de 64 kil. ; de Bucure01, de
68 kil.; iar de Obedeni, rqe-
dinta pla§eT, de 19 kil.
Are o populatie de 292 fa-
mili!, san 1360 suflete, din carl
274 contribuabilT.
Venitul comunel in 1886 era
de 13893 le!, lar cheltuelile, de
10822 le!.
In com. este o coall mixta,
cu 6 clase, facuta de gard
pita ca pamint, in buril stare,
conclusä de un invadtor ; in 1888
418
a fost frecuentad de 43 baeti
2 fete, din numarul de 94
copiT in virsta de coala..
Aci este o biserica, cladita la
1835 de Mihail Bitcoveanu, fost
proprietar, cu hramul Sf. Apos-
toa Petre i Pavel, cu i preot
2 dascalf; constitue singura
o parohie cu cat. Chitu1e0, pa-
rohie care poarta nume de Pa-
rohia Frasinetul.
In com. se fac 3 bilciurT cu
obor de vite ; la MucenicT (9
Martie), la 20 Iulie §i la 8 Sep-
tembrie.
Este o moara de abur!.
Straini suut: 15 Bulgarr 11 2
UngurT.
Comuna se une§te cu satele
Negreni i Tirnava prin o osea
vecinall.
Fräsinetul, alt nume al com.
Vladila, din pl. Ocolul, jud. Ro-
manati.
Fräsinetul, ah" al com. Cal-
vini, jud. Buzan', cu 120 locui-
torT §i 32 case. E alipit de cat.
Bisceni-d.-j.
Fräsinetul (Pupäza), sat, in-
conjurat de dealurT; face parte
din com. rur. cu acela§T nume,
pl. Oltenita, jud. Ilfov. Este si-
tuat la E. de Bucurqti, intre
valea Capitanul i riul Most4tea.
Ad este re§edinta primarieT.
Se intinde pe o suprafad de
2228 hect., cu o populatie de
422 locultorT.
D-1 I. Paraschivescu are 2060
hect. i locuitoriT 168 hect. Pro-
prietarul cultiva 1600 hect. (204
sterpe, 138 izlaz §i 118 padure)
Locuitorii cultiva ro8 hect. §i
rezerva 6o hect. pentru izlaz. Fräsinetul, stafie de dr. d. f.,
Are o biserica, ca hramul jud. Romanati, pl. Ocolul, com.
Adormirea ; o coalä mixta, fre-
cuentad de 25 elevT ?1 2 eleve,
cu intretinerea careia judetul §i
comuna cheltuesc anual 1620
www.dacoromanica.ro
FRAMNETUL
leT. Localul s'a construit de ju-
det in anul 1883.
In raionul satulta se mal afla
moara cu abur! ; i moad ca
apä I ma4ina. de treerat ; r
heletea ; i pod i 3 baltI cu
trestie, din care se scoate pe§tI
rae!.
Comerciul se face de 6 ch.-
ciumarT i i hangia.
Numarul vitelor mari e de
41i l al celor mici de 636.
Fräsinetul, sat, face parte din
com. rur. Cornul, plaiul Pra-
hoya, jud. Prahova. Are o po-
pulatiune de 18o locuitorT (90
barbatI i 90 femeT).
Fräsinetul, ditun, al com. Ce-
zieni, pl. Ocolul, jud. Romanati,
situat pe o vale, 6 kil. spre N.-
V. de Caracal. Altitudinea te-
renuluT d'asupra niveluluT maní
este de 140 m. Are 70 familiI,
san 302 locuitorr i o biserica,
Sf. Nicolae (1854), deservid de
preot §i 2 cintdretr.
FrisinetuI, ratun, pendinte de
com. Frasinetul, plasa Glava-
ciocul, jud. Vlwa.
Mo§ia este in suprafata de
4200 hect., din care s'a dat la
1864 la 300 locuitorT 902 hect.
Are un venit anual de 48000
Se afta in sat o coala ; o bi-
seria.; 3 circiumi ; case bune
patule ca magazir.
Fräsinetul, nutnire dad in ve-
chime ptirlit de N.-V., din te-
ritoriul orafului Buzan', judetul
Buzan.
Traían, pe finja Piatra-Corabia,
pusa in circulatie la i Aprifie
1887. Se afla futre statlile Ca-
racal (13.9 kil.) i ViOna (13
 FRASINETUL
kil.). Inaltimea d'asupra nive-
luluT mariT de 82°1.21. Venitul
acesteT statiT, pe anul 1896, a
fost de 33682 le!, 70 banT.
Feasinetul, poiand, jud. Vilcea,
Fräsinetul, fost metoh al mana-
stirei Vintila -Voda, in orasul
Builil, jud. Buzat, distrus in FrAsinetulul (Valea-), vale, jud.
1639 de Timus cu TatariT, ce
navalisera in Muntenia. In anul
1649, a fost reedificat de Mateiù tele Frasinetul si se scurge in
Basarab, iar in 1650 a devenit
catedrala scaunuluT episcopal,
sub Episcopul $erafim.
Fräsinetul, munte, in jud. Buzati,
com. Mlajetul, cat. Valea-Sibi-
ciuluT, formea.za malul drept al
Vaef-SibiciuluT. Coastele sale cad
vertical si sunt formate numaI
din pretris, acoperit cu putina
padure si prezinta un deosebit
interes geologic.
Fräsinetul, colina', in jud. Bu-
zati, com. Calvini, cat. Bisceni-
d.-j., acoperita de araturT, flnea-
ta si padure.
Frisinetul, movild, pe drumul
Oltenitel, jud. Ilfov.
Fräsinetul, mdgurli, Ruga satul
cu acelasT nume, judetul R oma-
nati.
Fräsinetul, pisc inalt, pe mun-
tele Ursani, filtre riul Luncavatul
si Horezul, jud. Vilcea.
Fräsinetul (Cozia), mofie a
statuluT, Ruga com. Vladila, pl.
Ocolul, jud. Romanati, arendata
pe 1887-88 cu 57980 leT a-
nual; are o padure de 300 po-
goane, pendinte de Manastirea
Cozia.
Fräsinetul (Govora), mofie
a statuluT, in jud. Romanati, a-
rendata pe 1888-89 Cu 9680
le! anual.
419
Frisinetul, pddure a statuluT,
in jud. Romanati, arendata pe
1887-88 cu 4714 le! anual.
com. Vaideeni, plaiul Horezul.
Buzar', in com. Majetul, cat.
Intre-Sibicee; incepe din mun-
Valea-Sibiciulur.
Fräsini§ul, pddure, in partea de
S.-E. a comune Gorbanesti, pl.
Miletinul, jud. Botosani.
FrAsuleni, sat, in com Sculeni,
pl. Branistea, jud. Iasi, situat pe
malul Prutulul, in sus de tirgu-
sorul Sculeni, la o distanta cam
de 3 kil.
Are o populatie de 33 fa-
mili!, san 171 suflete.
In sat este o biserica si casele
proprietater, lar in marginea Id,
pe malul Prutului, o mica pa-
durice.
Numarul vitelor e de 659
capete, din carT : 455 vite marI
cornute, 76 cal si 128 rimatorf.
In anul 7071 (1563), Tomsa-
Hatmanul, voind a rasturna pe
Despot-Voda, a trecut Prutul
prin aceasta localitate, asezindu-
se la satul Sepoteni in Basa.
rabia, sub cuvint de a alunga
pe T'Atad, si a cerut luT Voda,
sa-T trimeata oastea nemteasca
de care era incunjurat, pentru
aT ajuta la alungarea Tatarilor.
Acesta a fost numal un pretext
de a 'ndeparta oastea nemteasca
ce slujea DomnuluT, cacT Toma
ucizind noaptea pe Nemtii cari
venise in tabara sa, s'a intors
inapor, ridicindu-se Cu totr bo-
eriT contra luT Despot-Vocla.
Fräsuleni, mofie, in jud. Iasi,
com. Sculeni, pl. Branistea, In
märime cam de 1188 hect., pe
www.dacoromanica.ro
FRATESTI
care se afla satele : FrAsuleni,
Sorca si $ endreni ; se intinde de
la N. la S. pe marginea riuluT
Prut.
Feateni, deal, spre E. de satul
Alesti, com. Braesti, pl. Cirli-
gatura, jud. Iasi.
Friteni, deal. Vez! Dealul-Mare,
pl. Cirligatura, jud. Iasi.
Fräteni, podif, futre piraiele Ba-
hluetul si Ciorbolea, com. Sirca,
pl. arligatura, jud. IasT.
FrAte§ti, com. rur. i sat, din
pl. Marginea, jud. Vlasca, si-
tuata pe coasta dealuluT Duna-
re!, la departare de Giurgiu de
12 kil. ; de statia cair ferate Fra-
testi, de 4 kil. ; de Bucuresti de
54 kil.; iar de Stanesti, rese-
dinta plaseT, de io kil.
Are o populatie de 2011 lo-
cuitorr.
Pe proprietatea de pe teritoriul
acestei com. se afla si catunul
Daia ce depinde de com. Daita.
Departarea futre Dala si Fra-
testi este de 3 kil.
Are o ?mala mixta de zid;
o biserica ; 7 circiumr.
In aceasta com, se face bilciO
cu obor de vite, la 9 Martie si
23 Aprilie. -
Vite sunt : 472 bol si yac!,
56 bivoli, 76 ca!, 3202 oT si
capre, 742 rimatorT.
Budgetul comunal la 1886
era de 11795 leT la veniturT, si
de 9335 leT la cheltueli.
Mosia este proprietatea mos-
tenitorilor D-neT Momulu, basta
proprietate a Principelui Mihail
Ghica, care 1T-a cladit ad i un
palat si posedA o gradilla spa-
tioasl pe deal, avind vederea
catre Giurgiu.
Aceasta proprietate are o su-
prafata de 6900 hect.
La 1864 s'a dat la 352 lo-
 FRATEM
cuitorT improprietaritT, suprafata
de 1808 hect.
Venitul anual al comuneT este
de ii0000 leí.
Pe la hotarul mosieT despre
Strimba este un drum care se
chiama Drumul-Baltif ce vine
de la Baneasa i merge la Tan-
garul.
De la Fratesti pana la statia
drumuld de fer este posea.
Pe mosie sunt maT multe ca-
riere de petris.
La 1854, Principele Gorciacof
comandantul Suvalow, ambiT
comandat1 al armateT rusestI
care lupta contra Turcilor, se
retrase la Fratesti avind cuar-
tierul general In palatul din deal
al Principelui Mihail Ghica. La
27 Iulie acelasT an, incepe a se
retrage armata ruseasca de la
Giurgiu, urmaritä fiind de TurcT.
Ad era o brigada de infan-
terie din corpul al VIII-lea, in
timpul razboiuluT din 1877-1878.
Divizia III ocupa pozitiunile
Fratesti-Dala i Stanesti cu o
ante-garda. la Giurgiu ; din a-
ceasta divizie, aci erau regimen-
tul al 8-lea de linie, batalionul
al 3-lea de vinatorT, batalionul
al i i-lea de dorobantT i regi-
mentul al 5-lea de calarasi.
Cu ocazia rezbeluluT Ruso-
Romino-Turc (1877-78), s'a fácut
de RusT un drum de fler, ce
pleca din statia Fratesti, trecea
pe aceasta proprietate si du-
cea la Zimnicea ; aceasta linie
servea numaf pentru transporturf
de trupe i munitiunT, s'a stri-
cat dupa. rezbel. Cu ocazia
acestuT rezbel a fost lardsT in
acest:sat un cartier general, care
avea misiunea de a ingriji de
expediarea munitielor i nutri-
mentelor armatei rusest1.
Fräte§ti, sat, Cu 15 fam., jud.
Arges, pl. Pitesti ; face parte
din com. rur. Mares.
Fräte§ti, numire ce se da In
vechime satulut Buhoanca, din
jud. Roman, pl. Siretul d.-s.
De vechimea acestuT sat a-
minteste un document de la
1586, Ianuarie 13, dat din Ro-
man, prin care se spune cum-
ca un oare-care Roman Plesul
de la Fratesti a vindut o parte
din satul Stincesti jupinesel An-
gelina Goia.
Frite§ti, stafie de dr. d. f., in
jud. Vlasca, pl. Marginea, com.
Fratesti, pe linia Bucuresti-
Giurgiu, plisa in circulatie la I
Noembrie 1869. Se allá intre
statiile Baneasa (12.4 kil.)
Giurgiu (7.6 kil.). Inaltimea d'a-
supra nivelulul mariT de 15.37.
Venitul acester statif pe anul
1896,a fost de 73561. i55b.
Fräteni, pida, In jud. Dolj, pl.
Amaradia, com. Talpasi, pe
dreapta riuluT Plosca.
Fräte§ti-de-Jos, atun, al com.
Lelesti, plaiul Vulcan, jud. Gorj,
spre N.-E. de comuna, i situat
pe ses. Are o suprafata de 170
hect., din carT 120 hect. arabile,
3 hect. vie, si 47 hect. finete.
Are o populatie de 88 fami-
lia', saii 155 suflete, din carl 79
contribuabilT.
LocuitoriT posea : 52 plu-
gurT, 20 care cu bol i 2 ca-
rute cu cal.
Vite : 140 vite marT cornute,
240 or, 34 capre, 14 caí i 62
rimatorT.
Sunt 76 stupT.
In cat. se mal &ese : 2 morT
pe apa Susita i 18 fintlni.
Are o biserica, deservitä de
preot si I cintaret.
Este udat de apa Susita-Seaca.
Comunicatia se face prin so-
sele comunale, care o pune in
legatura mi...comuna sa i cu
catunele invecinate.
www.dacoromanica.ro
FRATIA
FrateVi-de-Sus, catun, aparti-
nind com. Lelesti, plaiul Vul-
can, jud. Gorj, situat pe ses
spre N.-V. de com.
Are o suprafata. de 170 hect.,
din carT 122 hect. arabile, 46
hect. finete si 2 hect. vie.
Populatia este de 58 fa'
set 335 suflete, din carT 49 con-
tribuabili.
LocuitoriT posea.: 53 plu-
gurr, 20 care cu bol, 2 carute
cu cal; 15 stupT.
Vite : I 18 vite marT cornute,
220 oT, 54 capre, 12 cal si 62
rimatorT.
In cat. se gasesc : 2 mori pe
apa Susita si io fintinT.
4ci este o biserica, deser-
vita. de I preot i I cintaret.
Prin catun trece soseaua co-
care-I pune in comuni-
catie cu comuna sa.
E udat de apa Susita-Seaca.
Fratia, sat, face parte din com.
Godinesti, jud. Tecuciii. E si-
tuat la N.-V. com., la o distan-
tä de i kil. 400 m. de rese-
dicta com., pe coasta dealului
cu acelasT nume.
Are o populatie de 5 familli,
saii 18 suflete, locuind in 5
case.
Frätia, deal, la V. de satul cu
acelasT nume, com. Godinesti, pl.
Berheciti, jud. Tecuciti.
Frätia, 1111, numit i Fratila, iz-
voreste din Dealul-MueriT, jud.
Vilcea, infra in jud. Dolj, uda
com. Bulfesti, prin partea de
V., cu directiunea de la N. la
S. si se vaxsa in Geamartaluirb
la satul Dragosin, putin maT
jos de Gropsani, jud. Romanati.
Fratia, pirtil, curge la V. de sa-
tul Frätia, com. Godinesti, ju-
detul Tecucia si se varsa. in Ber-
hecia.
 'FRXT1ET (SATUL-)
FrätieI (Satul-), sat, face parte
din com. rur. Gura-Boului, pl.
Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o po-
pulatiune de 190 loc.
Frätila, com. rur., pl. Oltetul-d.-
j., jud. Vilcea, compusa din 2
cat. : Stoice$ti $i Fratila.
Aceastä comuna dateaza cam
de 200 anT.
Este situata pe dealurile : Stoi-
ce$ti, Fratila, Furcatura, Piscul-
Lung $i pe vlicelele: Predatorul
$i Frätila, la 80 kil, departe de
capitala judetuluT $1 la 40 kil.
de a plaseT.
Are o populatiune de 269
familiT, sati 1398 suflete (587
barbatT $i 8ii femeT), in care
infra $i 3 familiT de TiganT; stnt
206 contribuabill ; 248 case.
In com. este o biserica, cu
hramul Sf. Dumitru, situata toc-
maT futre cele 2 catune, Stoi-
ce$ti Fratila, si claditä la a-
i sunt improprietaritT pe mo$ie
nul 1881, dupa staruinta preo.
tuluT Mihail Badescu, parohul a-
cesteT bisericT.
LocuitoriI, pe linga agricul-
tura, se maT ocupa $i cu nego-
tul. PutinT cunosc $i timplaria.
Vite sunt : 150 bol, 200 vacT,
To cal, 8o capre $i 500 oT.
Mara de 7 locuitorT, carT s'ají
improprietarit la 1864 pe 6 hect.,
loc. sunt mo$nenT.
Scoala din comuna. dateaza
de 6o anT. Cladirea buna
e proprietatea comuna Se fre-
cuenta de 20 baetT, din numd-
rul de 8o copiT (47 baetT $i 33
fete) in virsta de $coala. Stiù
carte 30 persoane. Statul chel-
tue$te cu intretinerea $coalelor
anual la io80.
StupT cu albine sunt 25.
Tuica se fabrica pana la 1500
decalitri anual.
Vatra satuluT se intinde pe
500 hect. cu izlaz cu tot.
Bud. com. este de 2500 leT la
venit. $i de 1452 leT la chelt.
421
Comuna sta in legatura cu
comunele : tirbe$ti , Balce$ti,
Prejorul, Craiova . si Ghiorolul.
prin sosele. De la N. la S. co-
muna este traversata de dealul
Fratila, la E. de Furcatura
Piscul-Lung. E udata de valle:
Fratila, Pradatorul, Tinoasa, Ti-
nosica, Richita, Matu$a, Carpe-
nul i Edul.
In comuna sunt vre-o 15 fin-
tinT.
Se margine$te cu comunele :
tirbe$ti, Balce$ti, Prejoiul $i Ve-
le$ti, din jud. Dolj.
Fratila, .sat, face parte din com.
rur. Cu acela$T nume, pl. Olte-
tul-d.-j., jud. Vilcea. Are o po-
pulatie de 769 locuitorT (317
barbatT, 452 l'eme* CopiT in
virsta de $coala sunt 42. E stra-
batuta de dealul Fratila $i udat
de valea cu acela$T nume.
Frätila, deal, ramificare a culmeT
Zanoaga, ce se intinde de la V.
com. Locusteni, din jud. Vil-
cea, pe la com. Dobretul $i Do-
briceni din jud. Romanati, unde
se bifurca o ramura intrind in-
tre Caluiul i Oltetul, iar alta
intre Caluiul $i Fratila. Aceasta
din urma e lunga $i se termina
la N. de Bal$, unde Geamarta-
luiul da in Oltetul.
Frätila (Frätia), rig, ce trece
prin jud. Vilcea, Dolj $i Roma-
nati. V. Fratia.
Frätila, vale, in partea de N.-V.
a plaseT Oltetul-d.-s., jud. Ro-
manati. E strimta $i marginita
de dealul Fratia i Murga$ul,
se termina in valea Geamartaluiul
la satul Drago$inul. Pe ea curge
apa Cu aceeag numire.
Frätila, tral (prival), in insula
Balta, jud. Ialomita, pl. Borcea,
com. Cocargea.
www.dacoromanica.ro
FRA.T1LF7T1
Frfitile§ti, com. rur., in jud. Ia-
lomita, pl. Ialomita-Balta, situ-
ata. pe partea dreapta a riuluT
Ialomita, intre comunele Tanda-
reT
Teritoriul com. se intinde din
riul Ialomita, spre S., pe ctm-
pul Baragan, pe o suprafata de
8000 hect., din carl 300 hect.
padure. Coprinde treT mo$1T :
Fratile$ti - Buciumeni, de 4500
hect., proprietate a statuluT, fo-
sa pendinte de biserica Sarindar
din Bucure$ti, si care pe perio-
d.il 1888-1893, s'a arendat cu
suma de 16770 lel ; Fratile$ti,
de 15oo hect., proprietate a sta-
tuluT, fosa pendinte de biserlca
Sf. Saya din Bucuresti, $1 care pe
periodul I888I893 a fost a-
rendat5. cu suma de 12000 leT
mosia FrAtilesti-Badeni, pro-
prietate particulara, de 2000 hect.
Dupa legea rur. din 1864,
63 locuitorT ; neimproprietaritT
se mal afla 79 locuitorT.
Com. se compune din satele :
Fratilesti $i Ghizdanesti $1 din
catunele (tirlele): Marinache, Ca-
lifornia, Vacada si Armanul-U-
Re$edinta primaria $1 a ju-
decatorieT comunale este in sa-
tul Fratilesti.
In recensamintul facut in 1890,
s'a constatat ca populatiunea
com. este de 178 familiT, san
771 suflete : 391 barbatT $i 380
femeT ; 758 RominT, 5 Grecr, 8
Bulgarl ; zoo agricultorT, 4 me-
serlasT, 3 comerciantr, 4 avind
profesiunT libere, 105 munci-
torT 51 32 servitorT. tiü carte
i85 persoane.
Vite : 300 caT, 275 boT, 2580
oT, 2 bivolr, 5 asinT i i6o ri-
matorT.
Com. avea in 1886-1887 la
veniturr 1961 leT si la cheltuelY
2403 leT.
Are o scoall mixtl, conclusl
de un invAtAtor retribuit de com.
 F RiiTILEM
jud. coala are localul sad
proprid si e frecuentad de 30
elevI.
Este o biserica, deservid de
un preot i doT dascali.
Pe partea de E. a com. trece
calea ferata FaureT-Feteti, a-
vind statia TanclareT mal apro-
piad de com.
Frätile§ti, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, situat pe tar-
mul drept al riuluT Ialomita,
In apropiere de apa riuluT ; este
pendinte de com. cu acelasT
nume.
In acest sat se coprinde
desfiintatul sat Badeni, a carta
denumire se maT da de popu-
pulatiune parteT de E., a satuluT.
AicT este resedinta primarieT
a jucecatorieT com. - pe ad i se maT numeste i Cilic-
Populatiunea satulur este de
164 familiT.
In Fratilesti este o scoala mix-
ta, conclusa de un invatator ; o
biserica, la care deservesc un
preot si doT dascalr.
Pe partea de E. a satulul,
in apropiere, trece calea ferata
Faurei-Fetesti.
Frecati, sat, face parte din com.
rar. Aprozi-Negoesti, pl. Nego-
esti, jud. Ilfov. Este situat la
S. E. de Negoesti, linga lacul
Luica. Locul sad este in mare
parte baltos.
Se intinde pe o suprafata. de
216 hect., cu o populatie de 58
locuitorT. Terenul e al locuito-
rilor.
Comerciul se face de z cir-
ciumar.
Numarul vitelor marr e de
70 si al celor miel de 196.
Frecateanca, nutnire data mo-
Glodeanul-Silistea, jud. Bu-
zad.
Freatei, com., rur. asezata in
www.dacoromanica.ro
422
partea centrala a jud. Tulcea
si cea rasariteana a pl. Isaccea,
pe Piriul Ciliculul salí Telita.
Se margineste la N. cu com.
Con gaz, i la E. cu com Cataloi.
Cele mal insemnate dealurT
sunt : Armut-Conac (120 m.), la
V.; dealul Cataloi (89 m.), la
S.-E. ; dealul Tausan-Tepe (104
m.), la N.-E. ; Su-Bair (124 m.),
la N.; sunt acoperite cu livezT
si semanaturl ; si pe alocurea
cu tuferisurT.
MovilT sunt numeroase, prin-
tre ele distingem : Cartal-Tepe,
(157 m.,) la N.; Movila-luT-Do-
bre (116 m.), la S. sunt arti-
ficiale i acoperite astA-zT cu ver-
dead..
Apele carT uda com. sunt
putine. Avem : piriul Telita care
Dere, de la Manastirea Ciliculul,
asezata nu departe de el ; in-
tr'insul se deschid putine val
ca Valea-Lunga la N.
Catunul de resedinta Freca-
tei, asezat pe ambele malurT
ale pirluluT Telita, formeaza
singur comuna.
Intinderea com. este de 3200
hect., din carT : 125 hect. ocu-
pate de vatra satuluT, 2X00 hect.
ale locuitorilor, 1075 hect. ale
StatuluT.
Populatiunea este amestecata;
sunt 223 familiT, cu 768 suflete,
din carT 240 barbatT, 200 femeT,
338 copa'; 56 Rominf, 475 Bul-
garT, 186 Turd iTätarl, 44 RusT
de secta bespopovitilor, i 7
EvreT.
LocuitoriT ad 88 plugurl; 5200
capete vite.
Sunt 12 morl de vint.
Comerciul este activ, constind
in import de coloniale ma-
nufacturT, in export de vite
cereale.
Veniturile com. sunt de 3400
lel i cheltuelile de 3318 leT.
Sunt 210 contribuabilT.
FRENCIUGI
DrumurT sunt calle comu-
nale la satele invecinate : Ca-
taloi, Telita, Nalbant, Cisla
Tulcea.
Este ad o biserica, cu hramul
Aducerea moastelor Sf. Nicolae,
zidita in anul 1878 de locui-
torT, avind io hect. pamint de
la Stat ; un preot i un cin-
tare% ; are ca filiala biserica
din cat. Posta.
coala e fundad de com. in
1883, are io hect. de la Stat;
un invatator.
Frecatei, numire data com. Glo-
deanul-Silistea, jud. Buzati, din
cauza ca, in urma spargereT ve-
chiuluT sat, provocad de eve-
nimentele din 1806-1812, lo-
cuitoril ad umblat mult timp
dintr'un loc la altul, aciolinclu-
se pe unde putean; dupa re-
tragerea armatelor straine, eT se
stabilisera putin maT la E. de
vechea silite, cu care ocaziune
veciniT le-ad dat numele de Fre-
catei.
Frecatei, sat, jud. Dimbovita, pl.
Ialomita, cat. com. Bilciuresti.
Frecatei, cdtun, in jud. Putna,
com. Movilita, pl. usita.
Are o populatiune de 280
suflete, carl locuesc in 69 case.
Freatel, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Ritnnicul-d.-s., cat. comuna
Grebanul, asezat in partea de
S. a comuneT, pe piriul Oreavul.
Fremul, pirtil, uda com. Tatu-
lesti, pl. Vedea-d.-j., jud. Ok,
de la V. la E. si se varsa in
riul Vedea, in raionul comuneT
Tatulesti.
Frenciugi, sat, in jud. Vasluid,
com. Parpanita, pl. Funduri, si-
tuat pe un mic podis, la N. de
satul Parpanita, de-a dreapta pi-
 FRENTA
riuluT Rebricea, pe o intindere
de 835 hectare, cu o populatie
de 'o° familiT, sad 562 suflete.
AicT se aflä o biserica, fOcuta
de fostul proprietar Holban, la
anul 1770, deservita de i preot
cintaret, iar pe 01111 Re-
bricea la S. de sat, o moara
de apl.
nnia e a locuitorilor impro-
prietarip dupa legea rurala
a d-luT Margarit Hudic.
Linga biserica, in partea de
N. a satuluT, sunt casele pro-
prietater.
Numarul vitelor e de 737:
222 vite marT cornute, 405 01,
24 cal si 96 rimatorT.
Frena, deal, jud. Bacad, plasa
Tazlaul-d.-s., com. Buc§eti, pe
teritoriul satuluT Cernul, care face
parte din §ira dealurilor dintre
Tazldul-Mare i Trotu§ul.
Frena, pädure, jud. Baca, pl.
Tazlaul-d.-s., com. Buqe§ti. E-
salte : stejari, fagY, mesteacanT
carpen!, apartinind luT Mate
Crupenski.
Frena, pirlia,c, jud. BacAti, pl.
TazlAul-d.-s., com. Bucmti, care
curge pe teritoriul satuluT Cernul
§i se varsA in piriul Cernul.
Fricoasa, sat, face parte din com.
rur. Breaza-d.-j., plasa Prahova,
jud. Prahova. Are o populatie
de 329 loc., (165 barbatT i 164
femeT).
Friguroasa, ceitun, pendinte de
com. Sute0, pl. Ianca, judetul
situat la E. de com. §i
la 5 kil. departare de reedinta.
el. Populatia sa e de 51 familiT,
sad 225 suflete.
Se mal nume§te
dupa numele proprietareT.
Frijoaia, vale, in jud. Buzad,
423
com. Aldeni ; incepe de la Vir-
ful-Mare i da in 11111 Slanic.
Fripti, catun, jud. Olt. Vez! RA-
de0.
Fripti, cdtun, ce exista in vechi-
me in com. Odaia, pl. Calma-
tuiul, jud. Teleorman; numirea
de Fripti se da i asta-zI co-
mund Odaia de cAtre locuitorT.
Frinca, munte, in raionul comu-
ner Lere0, plaiul Dimbovita,
jud. Muscel, situat la N. comu-
neT, pe culmea Carpatilor.
Frinca, vale,k jud. Buzad, com.
cAt. GrAjdana ; incepe din va-
lea Togoaia i se scurge in riul
Niwovul.
Frince§ti, com. rur., jud. \alma
pl. Oltul-d.-s., compusa din 3 ca-
tune: Mahalaua-Mare (Frince§ti),
MAlaetul i Paduretul.
Comuna este situatà pe am-
bele maluil ale riuluT Bistrita
'filtre dealurile : MAIAetul, Petcul
ZacAtoarea, la 20 kil. departe
de capitala judetuluT i la 14
kil. de a suprefectureT.
Are o populatie de 182
sad 748 suflete (371 bar-
batí i 377 femeT), in care intrA
si 9 familif de TiganT, carT se
ocupa cu agricultura i fferaria.
Sunt 2 cizmarT, 7 croitori, 3 olarT
§i 15 rotar!. El desfac produsul
munceT lor la bilciul Riureni,
Rimnicul-Vilcea i Tirgul-Ho -
rezu/.
In comuna sunt 2 bisericT: la
Frince§ti i Malaetul ; i8o case.
Vite sunt 19 cal, 246 bol,
230 yac!, 27 capre, 65 oT
350 porcT.
Stupf cu albine sunt 84.
Pe riul Bistrita, care uda co-
muna in tot lungul el, sunt 2
mor!.
Locuitoril, in numár de 136,
www.dacoromanica.ro
FRINCEM
s'ad improprietarit la 1864, pe
568 hect. pamint din mo0a sta-
tuluT Frince0.
coala exista in comuna de
40 anT. Cladirea e proprieta-
tea comuna Ea se frecuenta.
de 2 I copir (16 bletl i 5 fete),
din numarul de 58 copiT (27
bleti i 31 fete), in virsta de
§coala. Este inzestrata in O-
rina cu 3 hect. pAmint. Cu in-
tretinerea §coaleT statul cheltu-
este anual io8o leT. tiü carte
I00 barbatT §i lo femeT.
Se zice ca inteun mic de-
lulet, cam in capul comund,
numit La-Teapa, a fost o teapA
infipta de Tepes-Voda, unde se
pedepsead ce! vinovatT. Aseme-
nea, in partea de S.-E., la locul
numit La Soliman, se zice ca
ar fi locuit un pag cu numele
de Soliman, care era carmuito-
rul acestor localitatl ; in acel
loc se observa in pamint ruinele
locuinteT aceluT Soliman.
Vatra satuluT are 23 hect., lar
comuna tntreaga, 567 hect.
In timpT bunr se fabrica aci
pana la I000 decal. tuica.
Veniturile i cheltuelile comu-
na se urca la 800 le! anual.
Prin comuna trece oseaua
judeteana, inlesnind comunicatia
intre orawle R.-Vilcea, Ocnele-
MarT i Tirgul-Horezul 5i comu-
nele rurale Babeni, Genuneni,
qi Tom-
§ani, etc., legindu-se cu calea
ferata
Mo0a s'a vindut in loturT §i
a fost cumparata de 33 locuitorT.
E brazdata de dealurile : Pet-
culuT, Malaetul §i Zacatoarea,
Piscul-luT-Cioc, Galbenul 5i 1515.-
gura, qi udata de valle : Melceri,
PetculuT, AlunipluT, MeianuluT,
Olareqti; locuri izolate are: Ste-
jaretul, Fir4beiul, Mlacul, Bu-
da qi Melcera.
Se marginqte la N. cu com.
nuneni, la S.-V. cu com. Ba-
 FRINCESTI.
beni, la E. cu comuna Manasti-
reni.
Ffincesti (Mahalaua - Mare),
sat, reseclinta com. rur. FrInce-
sti, pl. Oltul-d.-s., jud. Vi/cea.
Are o populatiune de 266 lo-
cuitorI, 131 uarbati si 135 femer.
Este asezat In lungul riulut Bi-
strita.
Ad e o biserica, zidita de
demult si care s'a reedificat la
anul 1890 de D. N. Teodo-
rescu si de Preotul Mihaiü Frin-
cescu.
Frinoe§tiNezi Budaile, sat, jud.
Iasi.
Frincesti- Mfinastireni, nzofie
a statulur, pendinte de Schitul
Dintr'un-Lemn, jud. Vilcea, care
pe periodul 1888-93 s'a aren-
dat cu 5860 leT anual.
Frinculuf (Dealul-), deal, spre
V. com. Benesti, pl. Oltetul-d.-j.,
jud.
FrIncului (Movila-), maulla, pe
teritoriul com. Stiubeieni, pl. Ba-
seul, jud. Dorohoiti.
Frincului (Valea-), vale, izvore-
ste din dealul cu acelast nume,
jud. Vilcea.
Frincului (Välceaua-), valcea,
incepe de pe mosia Furculesti,
la E., urmind aproape paralel
cu soseaua Turnul-Alexandria,
jud. Teleorman. Se infunda in
Valea-Nanovulut.
Fringhiul, cötun PM), in jud. Ia-
lomita, pl. Ialomita-Balta, teri-
toriul com. Ciulnita, pe cimpul
Baragan.
FrIntura, tnunte, in jud. Buzan,
com. Chiojdul-din-Bisca, rami-
ficatie, spre S.-V. din muntele
www.dacoromanica.ro
424
Stevia ; culmineaza in Muchea-
Frinturer.
Frintura, ftddure, In jud. Buzaa,
com. Chiojdul-din-Bisca, intre
plriul Siriul $i izvorul Bisculita,
renumita pentru multul vinat
salbatic ce se &este intr'insa.
FrIntura-FIerului. Vez! com.
rur. Humele.
Frinturesti, deal, in jud. Mus-
cel, pl. Podgoria, com. Valeni.
Frinturile, îriiaf, ce formeaza
hotarul judetulut Neamtu, de-
spre Transilvania, de la Mun-
tele Fagetelul si pana la var-
sarea in piriiasul Bistra (pe par-
tea stingà).
Frumoasa, com. rur., in jud. Te-
leorman, pl. Marginea, in apro-
piere de 1'1111 Vedea, pe partea
dreapta. Este asezata pe tret
dealurI despartite prin doua val-
cele. Are treI cAt. : Frumoasa,
(resedinta), Pauleasca, care in
vechime purta numele de Odaia-
Panculut si Bratianca, format din
insurateil carora li s'aü vindut
paminturt in anul 1879.
Cat. Pauleasca e situat juma-
tate pe deal si jumatate pe vale,
pe marginea riuluI Vedea, la N.
Cat. de resedinta se gaseste
In aceeast directie, la departare
ca de 2 kil., in dreptul com.
Contesti, de peste riul Vedea.
Ata cat, de resedinta cit si cat.
cele-l'alte sunt situate pe pro-
prietatea Statulur, Frumoasa.
Se invecineste la N. cu cat.
§oimul, al comuna Zmirdioasa ;
la S. cu mosia Bragadirul ; la E.
ea com. Contesti (dincolo de rlul
Vedea) i la V. cu Valea-Gau -
riculut, unde se afia i punctul
numit Rojistea, pe soseaua ju-
deteana Alexandria - Zimnicea,
unde este un, conac.
FRUMOASA
In raza com., statul are doua
mosir : Frumoasa, de 1780 hect.,
din cari 150 padure, i Paulea-
sca de r28o hect., cu 60 hect.
padure.
Improprietaritl surit : 138 lo-
cuitort, pe 540 hect., In Fra..
moasa; 78 in cat. Pauleasca, pe
336 hect. ; In cat. Bratianca, 52,
pe 260 hect.
Terenul ocupat de viile lo-
cuitorilor este in intindere de
113 hect.
Populatia com. cu a catune-
lor este de 625 familif, sail 1789
suflete, din carI 527 contribua-
bilt.
Numarul vitelor este de 4001
capete, din cart : 971 vite marY
cornute, 2398 vite miei cornute,
450 cal', 11 magad si 280 pord.
Budgetul com. este de lei
10809.80 la veniturr si de lel
7658.87 la cheltuelt.
Are : o scoalA, Intretin uta de
Stat si frecuentata de 20 elevI;
doua biserict, una in cat. Pau-
leasca si a doua in com. Fru-
moasa, deservite de un preot
si do! cintarett. Solul este fertil,
iar In padurile Statulut se ga-
sesc lemne de diferite esente,
In grosime de la 30 60 cm.,
M'ara de rezervele cart sunt la-
sate in urma exploataril.
Mosia Frumoasa facea parte
din averile mandstirestI, si era in-
chinata bisericit Sf. Gheorghe-
Noil, lar Pauleasca a fost un
singur corp cu mosia Contesti-
lor a familieI Pancu, iar mal in
urma a fost inchinata manasti-
ret Margineni.
Com. Frumoasa are deosebita
importanta din punctul de ve-
dere istoric 41 archeologic. La
S. com. se vad urmele unel
vecht intAriturt, avind dota san-
turI imprejurul et, lar ceva maI
departe se vad patru magurI
mar!, dintre cal-1 doua la V.
com. 0. dota la S. d. La mar-
 FRUMOAM
ginea pat. PluleaSca, spre pa-
dure este Magura-Popir, inalta
de-2Q ni. si larga ca de 300 m.,
apor Magura-Viilor, cu o ing-
time 'de 25 m. si o largime de
aproape 150 m.
La s0.paturile facute pe lingl
aceste magurT s'aa gasa nume-
roase obiecte de olarie, pe carl
d-nir 13oliaci Tocilescu le atri-
bue epocer prerotnane.
In padurea din Valea- VeziT
este un lac care se formeaza
clin scursorile ploilor i izvoa-
relor ; el nu --seaca nicr-odata..
Frumoasa, sat, in jud. Neamtu,
pl. Bistrita,: com. Tazlatil, situat
in dreptul kil. 45 al soseler Do-
breni-Moinesti, pe valea piriu-
'uf Tazlaul, satul Balcani la S.
Tazlául la N.
Are o populatiune de 180 fa-
miliT.
Frumoasa, mägurd, situata in
centrul com. erbanesti-d.-j., pl.
$erbanesti, jud. Olt. Are o 11.15.1-
time de 15-20 m., 5i o circum-
ferinta la baza de 800 m. Se
zice el aceasta magura era si-
tuatd, ca o insuld, in mijlocul
unur helestea, ale carur urme se
vad i asta-zr, in stinga Doro-
feiuluT (din apa chula se ali-
menta), cu numele de Helesteul-
Domnesc.
Frumoasa, mofie, situata pe
Ruga moiile Balcani 1 Tazlaul,
jud. Neamtu-, pl. Bistrita, com.
Tazlaul.
Frumoasa, pädure, jud. Bacati,
Bistrita-d.-j., cçm. Faraoani,
in intindere de 26 hect.
Frumoasa, pichet de granita, pe
Dunare, eu No. 7, la N. de Os-
trovul-Frumos, jud. Ilfov.
Frumoasa, poiand, jud. Vilcea,
60298. Afarolo Dlotionar Gema* Vol. II/.
425
pl. Cerna-d.-s., com. Lapusata.
Are o pozitie incintatoare. A-
ceastd poiana se afla spre N.
comuneT si a fost acoperita pe
alocurea de copad, care-r fa-
eeati mare podoaba.
Frumoasa (Lunca-), cdtun, al
com. Pirscovul, jud. Buzan, a-
vind patru sub-diviziunT Cur-
canesti, Pirjolesti, Taciuleni si
Valea-Purcarulur, cu 1200 locui-
torl si 210 case.
Frumoasä (Lunca-), in
jud. Buzati, com. Pirscovul,
Lunca-Frumoasa, proprietate a
statulur, pendinte de Episcopie ;
face un singur corp cu mosia
Pirscovul.
Frumoasele, iezere, jud. Braila,
situate la S. de iezerul Corno-
iul, intre Vilciul si Cornoiul.
Frumoasele (Muntele-),
dure, pe teritoriul com. Vdsuiul,
pl. Vrancea, jud. Putna, in in-
tindere de 700 hect., aparti-
nind locuitorilor din com. Va-
suiul.
Frumos (Dealul-), deal, jud.
Prahova, pl. Podgoria, com. Po-
deni-Vechr.
Frumos (Iezerul-), lac, in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.
Gaita, situat in insula Balta,
futre bratul Saltava-d.-j. i Bor-
cea.
Frumos (Ostrovul-), perdure,
a statulur, _in intindere de 200
hect. Ved analul-Dunarer, pa-
dure, jud. Ilfov.
Frumos (Piscul-), pise, jud.
Muscel, pl. Riurile, com. Golesti
Frumosul, sat, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Calu-
www.dacoromanica.ro
FRUMU$ANI
gareni, situat in dreapta rlulur
Bistrita, spre marginea dcspar-
titoare a jud. Neamtu de jud.
Suceava.
Are o populatie de 36 fa-
milir, saa 176 suflete : 85 bar-
bar i 91 femer; 97 necasato-
ritT, 71 casatoritl, 8 vaduvr.
Locuitorir se ocupa mult Cu
plutaria.
Frumosul, baltd, jud. Dolj, pl.
Cimpul, com. Tunari.
Frumosul, munte, situat spre
V. de muntele Boul, in j ud. Gorj,
plasa Vulcanul, i in jud. Me-
hedinti, pl. Closani.
Se prelungeste de la E. la
V. Pe cracul din vale al acestur
munte, trece hotarul 'filtre ju-
detele Mehedinti si Gorj de la
N. la S.
Este proprietate a locuitorilor
comuner Pocruia ; pe el se afla
padure, iar pe cea mar mare
parte e pasune de vite.
Din fata sa de V. isT la nas-
tere rîul Motrul.
Frumosul, virf de deal,
Prahova, comuna otrile, plaiul
Prahova.
Frumosul. Vezr Tazlaul-Frumos,
mofie, jud. Neamtu.
Frumosul, pîrîz, jud. Bacan, pl.
Bistrita-d. - s., com. Margineni-
Munteni, care curge pe limita
acester cornune, spre com. Lun-
cani si are scurgere in piriul
Trebisul.
Frumu§ani, nume ce purta in
vechime com. Piscul, pL Jiul-d.-j.,
jud. Dolj.
Frumu§ani, sat, face parte din
com. rur. Frumusani-Custureni,
pl. Negoesti, jud. Ilfov. Ad este
resedinta primarier.
54
 FRUMUANI-CUTURENI
Se intinde pe o suprafata de
I105 hect., cu o populatie de
528 locuitorT.
Statul are 600 hect., din carl
cultivä prin arenda$1T saT 280
hect. (65 sterpe, 50 izlaz, 5 vie,
200 padure). LocuitoriT ati 505
hect. $i le cultiva pe toate.
Are o biserica, cu hramul
Cuvioasa Pa.raschiva, deservita.
de 2 preotT si 2 cintaretT ; o
scoall mixta, frecuentata de 18
e/evI $i 3 eleve, cu intretinerea
careia comuna $i judetul chel-
tuesc 1694 ler anual.
Comerciul se face de 5 cir-
ciumarT.
Are un helesteti.
Numarul vitelor mar1 e de
559 i al celor miel de 1128.
Frumurni-Cu§tureni, comuna
ruraki, jud. Ilfov, pl. Negoe$ti,
situata la S.-E. de Bucure$ti,
22 kil, departe de acest oras.
Sta In legatura cu com. Lamo-
te$ti, prin o osea vecinall.
Se compune din satele : Cu$-
tureni, Frumu$ani, Pasarea
Petrachioaia, cu o populatie de
1240 locuitorT,carl tralesc in
299 case $i ro bordeie.
Se intinde pe o suprafata. de
3565 hect. D-nil Al. Len$, N.
Budi$teanu i statul ají 2476
hect. $1 locuitorif 1089 hect.
ProprietariT cultiva 1712 hect.
(376 sterpe, 145 izlaz, 8 vie,
235 padure). LocuitoriI cultiva
tot terenul.
Sunt 269 contribuabilT. Bud-
getul este de 3629 lei la ve-
nituff $i 3624 leT la cheltuelT.
In comuna sunt 2 bisericT la
Frumu$ani i Petrachioaia;
$coall mixta; I moara cu va.;
ma$ina de treerat cu aburl ;
3 hele$teie ; z pod.
Numarul vitelor marT e de
1176: 313 cal i epe, 23 arma.
sarT, 369 bol', 401 yac! $1. viteT,
2 taurT, S bivolr, 61 bivolite,
www.dacoromanica.ro
426
al celor miel, de 2757: 127 ca-
pre, 416 pura i 2214 oT.
Dintre locuitorT, 397 sunt plu-
garl, 9 meseria$T, 25 aú diferite
profesiu
Aratura se face cu 102 plu-
gurT : 55 cu bol $1 47 cu cal.
LocuitoriI posea : 173 care
$i carute : 94 Cu bol $i 79 cu
cal.
LocuitorT improprietaritT sunt
152 $i neimproprietaritl 292.
Comerciul se face de 13 cir-
ciumarl. stabilit in com.
4 strainT.
Frumuri, com. rur., jud. Gorj,
pl. Gilortul, la S. com. Licu-
riciul, situata pe $es, coastá si
vilcele, pe partea stinga a pt-
riuluT Negreana.
Se compune din catunele:
Frumu$ei, Ragoci i Daia.
Are o suprafati de 44o hect.,
dintre carT 150 hect. padure,
147 hect. arabile, 104 hect. fi-
flete, 15 hect. vie, i 14 hect.
livezT de prunr.
LocuitoriT sunt parte mo$nenT,
parte improprietariti dupa legea
din 1864.
Are o populatie de 150 fa-
miliT, salí 502 suflete, din cal-1
138 contribuabilT.
LocuitoriT posea': 18 plu-
gurT, 2 cdrute cu cal, 35 care
cu bol.
Vite : 145 vite marr cornute,
15 cal, 103 of, IO capre i 60
rimatorT.
Budgetul comuneT este de leT
347 la venitur1 $i de Id 324
la cheltuell.
Comunicatia se face prin $o-
seaua judeteana ce vine de ca-
tre comuna Negreni, strabate
aceasta comuna de la S. la N.,
pana da in com. Licuriciul.
In com. este o biserica de
lemn, facuta de locuitorI la anul
1837, deservita de 2 preotT $i
un cintaret ; unul dintre preot!
FRUMtTSELELE
serve$te $i la biserica comuneT
Licuriciul.
Sunt 17 fintinT si 2 puturT.
Frumuri, catun, jud. Gorj, re-
$edinta comuneT cu acela$T nu-
me. Acest catun se mal nume$te
Betea.
Are o suprafata de 193 hect.,
dintre carl 50 hect. padure, 70
hect. arabile, 62 hect. fitnete, 6
hect. vie, $1 5 hect. lived de
prunT.
Populatiea e de 89 familiT,
Cu 320 suflete, din cae 73
contribuabilf.
Locuitorir posea : 8 plugurf,
16 care cu bol, r caruta cu cal.
Vite: 65 vite marl cornute, 7
cal, 50 oT, 5 capre $i 30 rimatorT.
Comunicatia se face printr'un
drum de care, ce se deta$eaza
din $oseaua judeteana i intra
In acest catun.
Sunt in catun i pu t $i 6
fin tinT.
Are o biserica de lemn, acuta
de Iccuitorl, la anul 1837, de-
servita de 2 preotr si I cin-
taret.
Frumuri, 'Fria, jud. Gorj, pl.
Novaci ; izvore$te din muntele
Salanele la N.-E. comund No-
vaci, $1 trece in Transilvania.
Frumurlele, sal, com. Pcpeqti,
pl. arligatura, jud. Ia$i, situat
de asupra Dealulur-Mare, fiind
inconjurat de padurl. Are o
populatie de 30 familif, sati 120
suflete; o scoall, intretinuta de
com., infiintata in anul 188r,
frecuentata de 30 elevl.
Satul se afla pe mo$ia Po-
pe$ti.
Numarul vitelor e de 267 ca-
pete, din carl : I21 vite mar!
cornute, 12 cal, 68 oT yi 56
rimatorr.
Frumurlele (Päursca), sat,
 FRUMU§ELUL
jud. Iasi, com. PAusesti, pl.
CirligAtura, situat pe culmea
Dealulur-Mare, inconjurat de pA-
durr. Intinderea teritoriului e
socotitl in mosia PAusesti, CU
care face un trup.
Are o populatiune de 33 fa-
mili!, sad 159 suflete.
NumArul vitelor e de 203 ca-
pete, din carr: 124 vite marT
cornute, x3 cal si 66 rimAtorr.
Frumu§elul, sat, din com. Mun-
celul, pl. Zeletinul, jud. Tecuciti,
situat pe piriul Apa-NeagrA, la
o distantl de 2 kil. si 575 m.
de resedinta comuner.
Are o populatie de 184 fa-
mili!, sat 734 suflete.
Are o scoa15., care dateazá
din anul I 1865, si se frecuentA
de;70 copir ,..(59 bAet.1 si ji
fete).
Locuitorir sunt :rAzesT, si stl-
pinesc 568 hect. ; lar d-1 Cor-
bitan stApineste mosia Funclesti,
In márime de 114 hect.
Are o bisericA, cu hramul
Sfintir VoevozT, deservitA de 1
preot si 3 cintáretr. Biserica
este fácut5. la 1858 de locuitorT.
S'a rezidit in 1892 cu spesele lo-
cuitorilor.
Frumu§ica, tirgufor, situat in
Frumu§elul, deal, pe mosia Ha- partea de N.-E. a com. Sto-
vArna, com. HavArna, pl. Pru-
tul-d.-s., jud Dorohoiti.
Frumu§ica, com. rur., in jud.
Ialomita, pl. Cimpuld, situatá
pe partea dreaptI a Aula! lato-
mita, futre comunele Ulesti si
Axintele.
Teritoriul comuner are o su-
prafatá de 3650 hect., din carr
150 hect. pAdure si se tntinde
din riul Ialomita, spre S., co-
prinzind patru mosiT, proprietAtT
particulare : Frumusica, 1750
hect.; yanduri, 400 hect. ; Br5,-
tia, 1000 hect. si Pirlitul, 500
hect.
427
S'ad improprietárit dupl le-
gea rurall din 1864, pe teri-
toriul comuna, 149 locuitorr;
neimproprietAritl se mal' g5sesc
57 locuitorT.
Se compune din satele: Fru-
musica, Panduri, BrAtia si Pir-
litul, Cu resedinta primArier si
a judecAtorieT comunale in sa-
tul Frumusica.
Populatiunea comuner este de
274 familir, sad 1120 suflete :
541 bArbatr si 579 femeT; III()
RominT, 5 GrecT, I Sirb si 4
GermanT; 1116 crestinT ortodoxr
si 4 catolicr; 328 agricultor!, 2
avind profesiunr libere, 32 mun-
citorT si 18 servitorr.
$tid carte 65 persoane.
Vite: 600 cal, 430 boT, 2700
oT, 54 capre si 390 porcr.
Venitul comuner in 1896-97
era de 3498 leT si cheltuelile
de 3820 leT.
In com. se afll o scoall mixtA,
frecuentatá de 72 elevr si eleve
si condusä de un invAtAtor re-
tribuit de com. Localul scoaleT
este donat comuner de proprie-
tarul mosier.
Sunt trer bisericr, cu trer preotT
si cinc! dascAlT.
resti, mosia Storesti, pl. Cosula,
jud. Botosani. Are o populatie
de I40 familir, sati 400 suflete.
Loc. sunt cer mar multr EvreT.
Acest ttrgusor s'a infiintat
la anul 1844 de proprietarul mo-
sieT de atuncr, D. A. Mavro-
cordat.
Inainte de infiintarea tirgu-
lur era aicr o circium1 la sleahul
mare, unde era si posta vechre.
Sunt 124 contribuabilT.
Numgrul vitelor este de 365:
187 bol si vacT, Ito cal, 42 ca-
pre si 26 porcr.
Se aflA aci 8 circiume ; 50
comerciantl si 58 meseriasT.
www.dacoromanica.ro
FRUMU§ITA
Prin tr'insul trece catea natio-
nall Boto$ani-HirlAd.
Frumu§ica, sat, in jud. Ialomita
pl. CimpuluT, pendinte de com.
Cu acelasT nun:e, situat pe
malul drept a1 riuluT Ialomita,
sub coastA, la '2 kil. de apa
riulur, lipit la V. de satul Pir-
litul si la E. de satul Panduri.
Aci este resedinta primArier
si a judecAtorier com.
Populatiunea este de 62 fa-
mili! de RominT si 2 familir de
TiganT.
In sat se afll o scoalA mixtA,
condusl de un invAtAtor ; o bi-
sericA, Cu un preot
Vite sunt : 220 bor, 200 cal,
600 or, io capre, 70 porcr si
¡o bivoll.
Frumulea. Ved Afumati si
Sacsori, jud. Ilfov.
Frumu§ica, las, pe mosia Mi-
leanca, com. Mileanca, pl. Pru-
tul-d.-j., jud. Dorohoid.
Frumu§ica, mofie, a Statulur,
jud. Bacld, pl. TazlAul-d.-s.,
com. Schitul-Frumoa,sa, care-dA
un venit anual de 800 ler nu-
mar de la pAmintul cultivabil,
afarA pAdure.
Frumu§lea, plIdure, de 70 hect.
In partea de S. a com. Drac-
sani, pl. Miletinul, jud. Botosani.
Frumu§ica, plidure de stejar, in
jud. Ialoloraita, pl. ampului,
pe teritoriul com. Frumusica, cu
o suprafatá de Ioo hect.
Frumu§ica, pilla, izvore$te dela
N.-V. com. Fumureni, pl. Oltul-
d.-j., jud. Vilcea si se varsä
In riul Mamul, tot in raionul
com. Fumureni.
Frumu§ital com. rur,, in jud.
FRUMUOTA
Covurluia, pl. Frutal, aflatoare
In valea si pe malul Prutulur, a
treia comuna in aceasta linie
de la Galati si la distanta de
24 kil, de capitala judetulur. Se
margineste la N. cu Foltesti, la
E. cu lacul Bratesul, la S. cu
ivita si /a V. cu teritoriul
com. Pechea. Are 4 catune: Ij-
dileni, Frumusita (resedinta), Ta-
maoani si Scinteesti, cele 3 d'in-
dill in linia dreapta de Sud-Nor-
dick iar a patra la vre-o 9 kil.
In spre V. de resedinta comu-
nail.
Populatia com. este de 668
familir, sail 2262 suflete : 1158
barbatr si 1104 femer; 1045 ne-
casatoritr, 1077 casatoritT si i40
vaduvr.
Sunt 384 contribuabilT.
titi carte 90 persoane.
Locultorir din toate catunele
acester comunT sunt fostr clacasT
improprietaritl la 1864.
Situatia terenulur com. Fru-
musita este accidentata : dealurr,
var si locurr plane. Suprafata
sa este de 11286 hect., din earl:
8641 hect. arabile, 160o padure,
400 ima. , 200 finete, 294 viT,
97 vetrele satelor si restul pa.-
mint sterp. Din acestea, 9438
hect. apartin proprietater mari
si 1843 celer mid. Proprietatea
mare e reprezentata prin mosi-
ile Frumusita (2 trupurT) si Ij-
dileni.
Numarul vitelor este de 5344
capete, din carT : 1450 bol, 765
vacT, 87 cal, 125 epe, 270 ca-
pre si 2439 or; sunt : 8 buhar
(bar!), 14 armasarT, 156 berbecT
si 20 tapr.
In Frumusita sunt : 14 circiumi ;
2 moll cu aburr; 3 batoze de tre-
erat si 3 de batut porumb, 331
plugurr, din carT 116 de fier.
Veniturile comuner se ridica
la 23078 leT, 77 banT, lar chel-
tuelile la 21446 ler, 99 banT.
Bisericr sunt 3:: Sf. Gheor-
www.dacoromanica.ro
428
ghe in- Scinteesti ; Sf. Imparati
In Frumusita si Prea-Cuvioasa
Paraschiva in Tamloani, cite-
trele avind pamint rural. Cat.
Ijdileni si Frumusita formeaza o
parohie, cu catedrala Sf. Impa-
rati, deservita de un preot, un
diacon si 4 cintaretr, iar eAt.
Scinteesti, impreunä cu cat. Fin-
tinele (com. Foltesti), formea.za
o parohie deosebita., cu numele
Scinteesti, cu catedrala Sf. Gheor-
ghe, deservita de un preot, un
diacon si 4 cin taretT.
Sunt 3 scoff : una de bdetT
si alta de fete in Frumusita, a
treia in Scinteesti. Numarul e-
levilor inscrisT, in aceste scolT
in anul 1889 era de 61 ba-
etl si 16 fete, din earl ail ur-
mat regulat 46 bdetT 0 8 fete.
Caled judeteana Galati-Baba-
Draga strabate aceasta comuna.,
pe o intindere de 12 kil., tre-
chid chiar prin satele Ijdileni
si Frumusita. Pe ad trece si li-
nia ferata Galati-Birlad.
Frumusita, satul principal ;I re-
sedinta comuner cu acelasr flu-
me, pl. Prutul, jud. Covurluit.
Are 231 familiT, sari 916 suflete;
o biserica ; 2 scolT.
Frumusita, MO)cie particulara, in
com. cu acelasi nurne, pl. Pru-
tul, jud. Covurluia, in doul tru-
purr, fiecare de cite 3500 hec-
tare.
Frumusita, vale, judetul Vilcea,
com. Dobriceni, pl. Ocolul.
Frunceasca, padurice, la S. de
padurea TigAneW, com. Tigl-
nqti, jud. Tecucia, pe locul nu-
mit Valea-de-Mijloc.
Fruntärei (Dealul-), deal, pe
mosia Rusi-Ciomartan, com. Za-
mostia, pl. Berhometele, judetul
Dorohoia.
FRUNT1TA-COMANAJEUT
Fruntea - Comanului, virf de
munte, jud. Bac5.0, -pl. Tazlaul-
d.-s, comuna Schitül-Frumoasa,
din izare izvoreste piriul Co-
manul.
Fruntea-lui-Väsii, mute, la N.
de com. Corgarnicul, pl. Pele.
sul, jud. Prahova, coprins intre
rid Prahova (V.), Valea-luI-Bog-
dan (N.). si Oratiile (S.).
Fruntea-lui-Visii (Muntele-)
si Muntele Stevie, .mopil ale
statuluT, pendinte de manastirea
Znagovul, jud. Prahova, carT, pe
periodul 1888-93, s'aa arendat
Cu 3500' ler "anual.
Fruntea-lui-Väsil. Vezr Brato-
cea, jud. Prahoira.
Fruntea -Mare. VezT Fruntile
*(Muntele-), jud. Putna.
Fruntesti, sat, jud. Backi, pl.
Siretul-d.-s., com. Filipeni, ase-
zat la confluenta piriuluISAlasul-
Rosu cu Dunavatul, la o de-
partare de 5100 ni. de eatunul
Lunca. Satul este foarte vechia.
Locuitorii posedá acte serse in
limba slavona cu date de la
i600.
In Condica Liuzilor, se gl-
se0e cu numele, Fruntesti-Ra-
zasesti. Are o bisericd, cu hra-
mul Cuvioasa Paraschiva, c15.-
dita de razesir mosnenT pe la
185i. Sunt 216 familiT, sail 821
suflete.
Vite sunt : 51 cal, 394 vite
cornute, 234 porcr si 1 i capre.
,
Fruntesti, deal, situat la N. ju-
deturur Tecucia; formeaza limita
"'titre' jai. Tecucia li. Baal, la
N. de satul Barna; ,com. Godi-
nesti.
FruntitS t ComanuluI, pIdure,
jud. Baal, pl Tazläul-d.-s., de
 FIttitsrluE
pe teritoriul com. Schitul-Fru-
moasa.
Fruntile, ecitun de resedinta, a-
zpartinind comuneI Copacioasa,
pl. Atnaradia, jud. Gorj, i si-
wat pe loc ses.
Are o intindere de 360 hect.,
din cali 190 hect. arabile, 120
hect. finete, 40 hect. izlaz
pomet i ao hect. vatra satuld.
Are o populatie de --I6o fa-
miliI, sail 332 uflete, din carI
140 contribuabilf.
Locuitoril poseda : 40 plu-
gurI, 70 care cu bol; 270 vite
mar! cornute, 13 cal, 420 .oT
113 rim
Sunt 40 stupl cu albine.
Are I bisericd, deservita de
preot i I cintaret.
Fruntile, colma de munte, in ju-
detul Gorj, plaiul Novaci ; in-
cepe din muntele Florile-Albe
si se termina la N.-V. comuneI
Radosi din spre coni. Carpinisiul.
Fruntile. Vezi Trupurile-de-Pa-
dure, j'id. Muscel.
Fruntile (Muntele-), pádure, pe
teritoriul comuneI Spinestl, pl.
Vrancea, jud. Putna, in intin-
dere de Sao hect., apartinind lo-
cuitorilor din Spinesti.
Fruntile (Muntdle-) (Fruntea-
Mare), pddure, pe teritoriul
comuneI Herastraul, pl. Vran-
cea, jud. Putna, in intindere de
800 hect., apartinind locuitorilor
din com. Colacul.'
Fruntile-RuncUluI, parte a mun-
telul did tom. Neagra-
arultil, ¡ud." Suceava.
Fruntilor (Dealul-), rolinä, in
jud. Buzàü, com. Nehoiul; face
botar despre comuna Gura-Te-
gh1I.
429
Frunti§eni, sat, -in jud. Tutova,
pl. Tirgul, spre E. ae Birlad.
Are o populatie de 521 lo-
cuitorI, din caff 44 $titi carte si
lucuind in 68 case. Formeaza o
comuna (com. l'runtiseni), cu ca-
tunele : Dealul-Mare i Grajdeni.
In toata -comuna sunt 1173 lo-
cuitorl (din carI 134 sal carte) ;
192 contribuabilI ; locuesc in
240 case.
Cultura viei se face pe o su-
prafata de 85,50 hect. (din cal-1
I I,50 nelucratoare). Se fabrica
mult olaria ordinara.
Comerciul se face de 16 per-
soane in 16 stabilimente co-
merciale, din carI 9 circiume.
Are o scoala primara de IDA-
etI ; 4 bisericl. Contributiunile
directe ale locuitorilor acesteI
comune sunt de 8822 le! si 58
banI.
Frunti§eni, pirtiaf, ce izvoreste
din com. cu acela$I nume, jud.
Tutova, si se varsa in piriul
Trestiana, tot pe teritoriul aces-
teI comune.
Frunza, japfe, iese din iezerul
Deciul si da in stinga Filipo-
iuluI-din-Balta com. Tichilesti,
jud.
Frunza, baltif sal japfe, la N.
iezeruluT Curbovul, din comuna
Tichilesti, care da in privalul
Filipoiul, jud. Braila.
Frunzarea, peldure particular,
supusà regimuluI silvic, aflata
pe =Isla Frunzarea-Brustureti,
apartinind comunef Birsesti,
plasa Ocolul, jud. Vilcea.
Frunzarul, com. ur., in jud.
Olt, pl. Siul-d.-j., situata pe
lunca $i sub Dealul-OltuluI, la
50 kil, de capitala judetulul
la 15 kil. de resedinta plasei.
Se compune din 3 catune :
www.dacoromanica.ro
FRIJNZARIIL
-
Frunzarul, Urja ì Sprincenata,
Cu o populatie de 1-87
HL sad 1429 suflete, din carI
201 contribuabilI ; locuesc in 50
case $1 112 bordele.
Locuitorlf se ocupa cu a-
gricultura, viticultura si cre-
$terea vitelor. Ef desfac produ-
sul muncel lor mal ales pe pie-
tele de la T.-Magurele si Co-
rabia.
Mosia e parte a Statului, care
poseda Sprincenata, Cu o in-
tindere de aproape 300 hect. a-
rabile, 75 Ociare, r5 livezI si
75 izlaz ; parte e particulara.
Locuitorif improprietarit
dupa legea rurala din 1864 si
dupa legea insurateilor din 1879,
luind 467 hect.
In raionul com. sunt 2 bise-
rici : una in cat. Frunzarul, fon-
data la anul 18o8, pi a doua in
Una, zidita la 7735 si termi-
nata la 1846. Ele sunt deser-
vite de un preot si un cin-
taret, retribuitl anual, din bud-
getul comunei si de locuitorI,
prin invoell agricole.
Sal carte 24 barbar si 8 fe-
me!.
Comerciul se face de 7 ch.-
ciumati. Stabilimente industri-
ale se afla: o moara cu abbrY,
o piud, pe un torent format
din izvoarele, ce les de sub
Veniturile $i cheltuelile com.
sunt de 4160 le!.
O osea comunall leaga cat.
Frunzarul Cu Sprincenata, pe
lingl care, la E., pe Dealu1-01-
tuluI, trece $oseaua judeteana
Slatina-Turnul-Magurele.
La N., comuna se invecine-
ste cu Gostavatul; la E. si S.-E.,
cu Vispesti ; la S., cu Birsesti
si la V., cu /1'1.11 Oltul, care o
desparte de jud. Romanati.
La E., in poale si pe coasta
Dealulul-Oltului, se intind viile,
de la care apol urmeaza un, pla-
 FRUNZARUL
toa intins pana in COlmOtuia, pe
care se afla tarinile locuitori-
lor.
Frunzarul, sat, face parte din
com. rur. cu acelasT nume, jud.
Olt, pl. Siul-d.-j., situata pe lun-
a, linga riul Olt. Ad i e rese-
dinta comunei si o biserica cu
urmatoarea inscriptiune:
Aceastit sflnt i Dumnezeeascil bise-
rica, ce se präznuqte hramul Adormirea
Prea Sfintel Näscitoare de Dumnezeil
Erarhul Niculae, la local ce se chiamä
lngrozitor, s'a zidit din temelie, de cu-
cernicil dintre preo0 räposati: Popa Ma-
notea Duhovnicul, Popa Dumitru, aju-
totInd i altit Iar In zilele DomnuluI
nostru Ioan Alexandru Constantin Mo-
ruzzi Voevod, s'art zidit de iznoavi, stri-
clnd-o din temelie, de räposatiI: Popa
Dumitru §i de fecioril luI Popa Drago-
mir l de feciorit räposatalul Popa Ma-
notea, Popa qerban Duhovnicul, Popa
Badea, 1. Bratega, Mirea Diaconu, aju-
torlud i a41 preql, care cu mult care
cu putin, ca sä fie vecinicil pomenire
a lor sflnt cu toatä podoaba ce se
vede, In zilele mareluI Impärat a toatä
Rusia, la leatul 1808.
Frunzarul, deal, in raionul co-
mune Frunzarul, pl. Siul-d.-j.,
jud. Olt, pe care se cultiva 59
hect. ariT vie.
Frunza (Piatra-lui-), colind, in
jud. Buzar', com. Colti, acope-
rita de padure mosneneasca,
cam de 8 hect.
Frunzi (Lacul-luI-), ju-
detul Buzaa, com. Vadul-So-
resti, pe mosia Modruzesti ; lz-
laz de vite.
Frunza - Verde, celtun (tirla),
In jud. Ialomita, pl. Ialomita-
Balta, com. Poiana, situat pe
cimpul BarAganul.
Frunza-Verde (Lacul - lui-),
lac, in jud. Buzaa, com. Nicu-
lesti, cat. Podul-MunciT; contine
mult peste.
430
Frunze, loc de izvoare, jud.
Bada, pl. Trotusul, com. JAvreni,
pe teritoriul satuluT javreni, de
unde tsT are obirsia ptriul
Frunzeni, sat, jud. Bacan, pl.
Bistrita-de-sus, com. Valea-lui-
Ion, cel mal rasaritean sat din
com., aproape de malul drept al
BistriteT si la o departare de
3 kil, de resedinta cu scoala.
Are 9 familit cu 75 suflete.
Vite : 25 vite mar! cornute,
20 or i 2 cal.
La N. de acest sat se afla
altul cu acelasT nume care tine
de com. andesti, pl. Bistrita,
j u d etul Neamtu.
Frunzeni, sat, in jud. Neamtu,
com. Cindesti, pl. Bistrita, situat
pe malul drept al rluluT Bistrita,
In drumul care leaga satul an-
desti cu soseaua Piatra-BuhusT-
Bacaa.
Terenurile acesteT localitAtr
sunt de natura calcaroasa.
Populatiunea este de ioo fa.
mili!, saa 505 suflete, 7 Ocluye,
4 nevolnicT, 7 evreT. Locuitoril
se ocupa cu agricultura, indus-
tria si plutaria.
In sat se afla : o biserica, cu
preot si 2 dascalT ;. 4 morT de
apa ; 4 var5xiI; 5 rotar!.
Numarul vitelor se urca la
223 capete.
Frunzeti (Lunca-lul-), luna' de
rachita, pe sesul Moldover, com.
Draganesti, jud. Suceava.
Frunzine§ti, com. rur., jud. Il-
fov, pl. Dimbovita, situata la
E. de Bucuresti, aproape de
locul unde valea Pasarea se
varsa in riul Dimbovita, 26 kil.
departe de Bucuresti. Sta in
legatura cu Plataresti i Tinganul
prin sosele.
Se compune din satele: Frun-
zinesti, J,ilieci, Pitigaia si O-
www.dacoromanica.ro
FRUNZINEM
rasca, cu o populatie de 468
locuitorT, car1traesc in I to cale.
In vechime se zice c5. aceasta
com. a fost maTinflorita ; astazT
este foarte putin populata. Cea
mal mare parte din locuitoriT
sal sunt emancipag. Din cur-
tea proprietateT si pana la biseri-
cA e o pivnita vechTe, lunga de
30 de metri si lata de ro metri.
Are o suprafata de 2094 hect.
D-1 N. D. Amira are 1850 hect.
locuitoril 244 hect. Proprie-
tarul cultiva 1372 hect. (ioo
sterpe, 35 izlaz, 343 padure).
LocuitoriT cultiva tot terenul.
Sunt 96 contribuabilT.
Budgetul com, e de 2357 le!
la veniturT si de 2595 le! la
cheltuelT.
In com. este o singura bi-
serica, la Frunzinesti ; t coala
mixta ; r moara cu apa ; r he-
leste' ; 3 podurl stAtatoare.
Numdrul vitelor marl e de
409 (190 ca! i epe, 95 boT,
116 vacT si viteT, 5 taurT, 3 bi-
volite), si al celor miel de 656
(ro capre, 78 porcT, 571 ol).
Dintre locuitorT, ro8sunt plu-
garT, 3 industriasT, 2 al-1 diferite
profesiunt
Aratura se face cu 62 plu-
gurT : 22 cu boT, 40 cu cal. Lo-
cuitoriT aü 85 care si carute :
25 cu bol, 6o cu ca?.
Comerciul se face de un cir-
ciumar si un hangiu.
Frunzine§ti, sat, face parte din
com. rur. cu acelasT nume, pl.
Dimbovita, jud. Ilfov. Este si-
tuat spre E. de Bucuresti, pe
malul drept al vaer Pasarea, a-
proape de unde aceasta vale se
varsa in riul Dimbovita. La E.
are dealurT, lar la S.-V. pamin-
tul e baltos.
Aci este resedinta primarieT.
Se intinde pe o suprafata de
2094 hect. (impreuna cu Li-
lieci, Orasca i Pitigaia),i din
 FRUNZOAICA
car! d-1 N. D. Amira are 1850
hect. i locuitorif (impreuna cu
cel din Lilieci, Pitigaia í O.
rasca) aa 244 hect.
Proprietarul cultiva. 1372 hect.
(100 rAmirt sterpe, 35 izlaz, 343
padure). Locuitorli cultiva tot
terenul, farA O. alba izlaz.
Populatia satulur e de 361 lo-
cuitort
Are o biserica, cu hramul Sf.
Andrea, deservita de I preot
cintaret ; o scoala mixta,
frecuentata de 19 elevi:si 15 e-
leve.
In raionul satuld se afla :
belestea ; I pod statator.
Comerciul se face de i hangia.
Numarul vitelor marl e de
283 si al celor miel de 288.
Frunzoaica, in jud. Ia-
!omita, pl. Ialomita-Balta, com.
Poiana, de 1500 hect. -
Frunzul, virf de munte, din cul-
mea Comarnicului, jud. Arges,
plaiul Lovistea ; are o inaltime
de 1506 m. d'asupra nivelului
marii.
Fudul, lac, in jud. Tulcea, pl.
Sulina, pe teritoriul comunei
urbane Chilia-Vechie, situat in
partea N.-V. a piase/ si a co-
mund ; a fost format de o revar-
sare a bratului Tatarul (o de-
rivati e a bratuluI Chilla); e incon-
jurat cu stuf ; comunica cu lacul
Tatanir prin o &lita ; are 15
hect. intindere.
Fudul, punct trigonometric de
observatie, de rangul Lit", in
jud. Tulcea, pl. Sulina, com.
urbana Chilla-Vechie, in partea
N.-V. a plasel si a comuneI,
linga bratul Tatarul, al gurer
Chille; are 7.6 m. inaltime si
domina asupra bratuluf Chilia
pe o intindere insemnata, a-
supra ostroavelor Tatarul
431
Daler, precum i asupra lacu-
rilor inconjuratoare ca Tatanir,
Fudul, Carpanosul.
Fuga, pi« izvoreste din padu-
rea numita Valcelele, din com.
Poeni, pl. Codrul, jud. Iasi, trece
pe teritoriul com. Poeana-Cir-
nuluI, pl. Crasna, jud. Vasluia,
si se varsa in Vasluet.
Fuivel (Dealul-), deal, in jud.
Neamtu, com. Roznov, pl. Bis-
trita, situat linga satul Negri-
testi.
Fulal, alt nume al cdtunului Co-
sereni, com. Preajba-de-Padure,
pl. Ocolul, jud. Romanati, situat
linga apa Tesluiul.
Fulga, com. rur., jud. Prahova,
pl. Cimpul. Este situata in ju-
rul laculd Fulga, la 47 kil. de
capitala judetuld si la 22 kil.
de resedinta plasa
Se compune din 2 catune :
Fulga-d.-s. i Fulga-d.-j. Are
o populatiune de 11 00 familiI,
saa 3515 suflete (r730 barbatf,
1785 &me), in care intra si 43
famili! de TiganI.
Contribuabili sunt 750; case
de locuit 850.
In com. sunt 2 biserid : una
In Fulga-d.-s., fondata in anul
1834, cu urmatoarea inscriptie :
Acesti sfintit i Dumnezeeasci bise-
rica s'a zidit din temelie prin osirdia
cheltuiala vitafulul Iordache Rulescu
a riiposataluI Dimache Postelnicu, 1m-
preunit Cu sotia dumnealul Ral4a i cu os-
teneala locuitorilor zilele Prea
InälçatuluT Domn Alexandra Ghica Voclii,
leatu 1834. S'a reparat la anul 1892.
A doua biserica este in Ful-
ga-d.-j., fondata. la anul 1880.
Ambele bisericI sunt deservite
de treI preotl.
Locuitoril se ocupa numal cu
agricultura. Produsul muncel
desfac la orasele Ploesti i Mizil.
www.dacoromanica.ro
FULGA
Tot! locuitorii, in numar de
418, s'aa improprietarit la 1864
pe mosia Fulga, proprietate a
d-lui Mihail Xanto, ciad li s'aa
dat 1816 hect.
Vite sunt: 180 caT, 200 epe,
210 yac!, 3500 or o 450 pora
coala exista in com. de la
1848. Localul e proprietatea
comuna S'a frecuentat in anul
891 de 57 bletr si 3 fete, din
numarul de 379 copi! (195 ba-
etr, 184 fete), cu virsta de scoall.
Cu intretinerea personaluluI, sta-
tul cheltueste anual to8o le!.
fia carte 196 barbatI si 12
fema
In catunul Fulga-d.s. e o
mica. movill in partea de E., se
zice, din timpul Tatarilor.
Toata com. se intinde pe o
suprafata de 2076 hect.
Stupr cu albine sunt 80.
Pamtntul de cultura e foarte
prielnic agriculturer.
Comerciul se exercita in com.
de ro circiumarI.
Budgetul comuner are la veni-
turl suma de 12925,97 lel si la
cheltuel! 6398,78 la
Are dota sosele: Fulga-Mizil
Fulga-Salciile.
In jurul comuneI sunt mal
multe movile.
Se margineste la S. cu com.
Sgciile ; la V., cu cat. Baraic-
tarul si com. Parepa; la E., cu
jud. Buzla si la N., cu com.
Conduratul.
Fulga, muchie de deal, in jud.
Buzad, com. arpinistea, in a-
propiere de cat. Poponetul.
Fulga, deal, In centrul com. CA-
limanesti, plaiul Cozia, jud. Vil-
cea.
Fulga, mocie, in jud. Prahova,
care se limiteaza cu jud. Bu-
zaa in dreptul comunelor : Ba-
ba-Ana si Boldesti.
 FULGA
Fulga, pddure, in jud. Mehddinti,
pl. Cimpul, com. rur. Corlatelul.
Fulga, pddure, in corn. rur. Vin-
jul-Mare, pl. plahnita, jud. Me-
hedinti ; este proprietatea Sta-
tuluT.
Fulga, lac sec, intre catunele Ful-
ga-d.-s. §i FuIga-d.-j., pl. Cim-
pul, jud. Prahova.
Fulga, vale, In jud. Buzar', com.
Baba-Ana; incepe de pe mcOa
Fulga §i se scurge in piriul Is- Fulgesti,(Välceaua-Fulgesti).
tau' ; se nume§te i Calmatulul-
Notl.
Fulga-de-Jos, sat, face parte din
cora. fur. Fulga, pl. ampul, jud.
Prahova.
Fulga-de-Sus, sat, face parte
din com. rur. Fulga, pl. Cim-
pul, jud. Prahova. In partea de
E. a atestui catun este o mica
movila, care dateaza, se zice,
din timpul invaziuneT Tatarilor.
Fulgeresti, fost sat, azT mahala,
In com. Baneasa, pl. Prutul, jud.
Covurluin.
Fulgerisul, sat, in jud. Baca, Fulgoiul, munte, in jud. Buzar',
pl. Siretul-d.-j., com. Pance$1,
situat la o departare de 3 kil.
de satul Pance4 Are i i fami-
liT, saa 89 suflete.
Vite sunt : 38 vite marI cor-
nute, zo porcT i 9 capre.
Fulgerisul, munte, in jud. Bu-
zar', com. Goide0i, cat. Ivane-
tul, ramificatie din masivul mun-
teluT Razboiul, futre muntele Brin-
zea i Tigva, pe malul sting al
rtuluT Bisca-Rozilei ; e renumit
prin aromatica sa fineata, com-
pusa din infinite varietatT de
florT.
Fulgeris (Pe-), pe; dure, in jud.
432
I3uzatä, com. Gura-Teghil ; avind
ca 40 hect., proptietate mogie-
neasca.
Fulgerisul, izvor,in jud.
com. Gura-TeghiT, incepe din
padurea Vinele-Calde i se scur-
ge in Bisca-RozileT.
Fulgerisului (Drumul-), loc izo-
lat, in jud. Buzan, com. Bozio-
rul ; face hotar despre com. Goi-
dqti.
Vezi Porcilor (Dealul-), jud. Vil-
cea, continuare a muntilor Ar-
nota §i Buila.
Fulgoaia, peldure, In jud. Buzati,
com. Mlajetul, cat. Valea-Sibi-
ciuluT; face un, corp cu Goa,
Capul-Dealulul i Valea-Rugilor,
avind In tot 340 hect., parte a
statuluT, alipita paclureT Mlajetul
Topilele, parte a movieni-
lor.
Fulgoaia, vale, in jud. Buzati,
com. Sibiciul-d.-s., cat. Gorne-
tul ; ese din muntele Fulgoiul
da in Valea-Sibiciului.
com. Mlajetul, cat. Valea-Sibi-
ciuluT, culminatie din catena Pri-
seaca, ce se intinde pe malul
sting al Vad-SibiciuluI.
Fulgoiul, sorginte de apd mine-
rald, in _jud. Buzati, com. Mll-
jetul, cat. Valea-Sibiciului, la
gura väeT Fulgoaia ; contine pu-
cioasa i saruri.
Fulgolul, localitate izolatd, In
jud. Olt, pl. Oltul-d.-j., com.
Oporelul, unde valea Beria se
varsà in riul Tesluiul.
Fulgul, sat, In jud. i pl, Tutova,
com. Lale§ti, spre N. de satul
www.dacoromanica.ro
FUMURENI
1.5.1eti. Are 99 locuitorl (din
carT 16 earte) i 7 jeme.
Fumea, cdtun (Orla), in júd. Ialo-
mita, pl. Ialopaita-Balta, com. Re.
-viga.
Fumureni, com. rur., jud. Vifcea,
pl. Oltul-d-j. $'a infiintat cam
pe la anul 1845, de maicile schi-
tuluT Mamul. -
Este situata pe valea
Mamul, la 6o kil. de capitala
judetuluT i la ro kil. de a
pla§eT. Aceasta com., pana, la
;azul 1875, s'a numit Fumureni ;
apoi, in 1875 i1876, s'a alipit
la Lungeti, §i in urma §I-a
luat iara§T numirea de Furaureni.
Are o populatie de 308 fa.
se:1. 905 suflete (461 bar-
bati i 444 femeT), din carl 165
contribuabill locuesc in 231 case.
In com, e- a singura biserica,
fondata la anul 1742.
Ocupatia locuitorilor e agri-
cultura. Produsul munceT il des.
fac la Craiova, Slatina, Turna-
Magurele, etc.
Vite sunt : 518 oT, 135 boT,
23 cal, 121 vad, 71 viteT, 21
capre 300 porcT.
171 locuitorT improprie-
tarit la 1864, pe mo0a Mamul-
Fumureni, dind aü primit 525
hect, pamint.
In anul 1850 s'a inceput aci
o manastire care a ramas in
ruina, ruina. care exista:O asta-zi
la care se zice fie-care locui-
tor a fost obligat a bate 7-8
pan' in pamint, formind ast-fel
mal india un piedestal de lemn
d'asupra caruia s'a pus caramida.
$coala dateaza in corp. cara
dela 1855, dar neavind un
local proprid s'a inais In
mal multe rinduri. Sefrecuenta
acum de 43 copil, din nula-
rul de ios (59 baeti 11 46 fete)
in virsta de coala. E dotad
In tarina cu 3 hect. pamint.
 FUMURENI
$tid carte 40 barbatr. Cu 'filtre-
tinerea scoalei statul cheltueste
anual 1080 le.
Anual se fabrica aproximativ
pana la 2500 decal. tuica.
Toata com. se intinde pe 525
hect. pamint.
Veniturile com. se urca la
1500 leI i cheltuelile la 1400.
E brazdata de dealurile : Ma-
mul la V. si Dealul-Mare la E.,
ambele Ruga vatra satului si e u-
data de valle: Praxia i Frumu-
sica, afara de riul Mamul, care
o uda dela N. la S.
Se margineste cu. com.: Zla-
tarr (N.), Lungesti (S.), Susani
(V.) si Dobrusa (E.).
Fumureni, deal, in raionul com.
Fumureni, jud. Vilcea, pl. Oltul-
d.-j., pe care se cultiva. 120
hect. vie. Ministerul Agriculture,
a:dispus in anul 1891 distru-
gerea prin sulfur si carbon a
une partI din terenul cultivat
Cu vie din dealul Fumureni, a-
tins de filoxera.
Fumureni, trup de pddure, al
statuluI, in intindere de 1322
hect., formind impreuna cu tru-
purile : Mámuletul, Silea si Va-
lea-Rea (No hect.), padurea
Mamul - Fumureni, situata in
com. Lungesti, pl. Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea.
Fumureni-Mamul, mofie, a sta-
tului. Vez! Mamul-Fumureni, j u d.
Funari, sat, face parte din com.
rur. Ciumati, pl. Cimpul, jud.
Prahova.
Fundaca, baltd, jud. Bacati, pl.
Bistrita-d.-j., com. Dealul-Nod, de
pe teritoriul satulul Barzulesti..
Fundata, cdtun, al cora. Goidesti,
jud.Bacau ; are 160 loc. si 37 case.
60299. Afarolo Dleflostar Geogrodlo rol. 117.
433
Fundata, sat, jud. Dimbovita,
pl. Bolintinul, cat. al comune
andana.
Catunul Fundata dateaza din
timpul Voevodului Const. Ma-
vrocordat. Un boer anume Const.
Gherea, care se afla la curtea
lui Vodä in cinste de setrar,
ca sa scape cinstea une! fiice
ale sale, pe care o urmarea un
boer bogat i cu trecere la
curte, anume Cutaridos, s'a re-
tras aci, cumparind mosia i fa-
cind case tuteo Infundatura. de
padure.
Blindetea acestui boer, pe
ltngä robir ce avea, a atras
alte familii pribege in jurul curte
sale, carora le facea colibe pen-
tru locuinte. D'atunci satul s'a
numit Fundata, iar mostenitorii
boerului Gherea s'ad numit Fun-
daten I.
Fundata, munte, in jud. Buzad,
com. Trestioara, cat. Crivelesti,
face hotar despre com. Goidesti
e foarte avut in sare si pus sub
Fundata, munte, jud. Muscel,
com. Dragoslavele, plaiul Dim-
bovita, pe care ti stapinesc lo.
cuitorii din comuna.
Fundata, izvor, in jud. Buzad,
com. Trestioara; incepe din mun-
tele Fundata, desparte in doua.
com. Trestioara si, in com. Ca-
nesti, se uneste cu izvorul Sla-
nicelul, dind de aci inainte nas-
tere piriului Saratelul-Bercir sad
Joseni.
.Fundata, lac, Cu apa minerala,
In jud. lalomita, pl. Ialornita-
Balta, pe teritoriul comunei An-
drasesti. Este situat la S. vle
Fileanca, spre N. de satul Pe-
rieti, HITA satul Botanul.
'ata analiza facuta acestei ape
de profesorul de chimie de la
www.dacoromanica.ro
FUNDATA
facultatea din Iasi, d. P. Poni:
Anhydrit5. silicica . 0.0076
sulfurica 0.1750
Clor 7.313o
Anhydrita carbon
borica Inedeterminate
Sodid 7.7820
Potasid o. i600
Oxid de magnezid 3.2610
calcid . . 0.0366
Lithia
}nedetermioate
MateriT organice
Aceste substante se pot grupa
in modul urmator :
Clorura de sodid 12.0510
potasid 0.3060
Sulfat de sodid . 9.3970
» » magnezid . 7.3215
Carbonat de calcid . 0.0653
» magnezid 1.7230
Aceasta analiza este facuta
numal apeT, nu si nomolului.
Lacul Fundata continea a-
cum 30 de ani foarte putina
apa, In cit se gasead blocuri
de sare la suprafata sa, apa fiind
mal concentrata de cit este ac-
tualmente Lacul-Sarat, din ju-
detul Braila. De atund ad in-
ceput incetul cu incetul sa creascä
apele sale, cind acum 12 anI,
volumul apelor sale a erestut
in mod extraordinar prin revar-
sarea in matca sa a dota lacuri
Cu apa dulce, Crunti i Reviga,
de care era separat printr'un
zagaz. Apa creste in fe-care an
si acum are o suprafata de vr'o
200 hect.
Gratie vechei sale reputati-
uni, vin suferinzi de prin multe
parti si pe marginile apei se
construesc vara pana la mo
barace. Satele : Perieti, Mis-
leanul i Botanul, ce sunt in
apropiere de lac, primesc multf
suferinzi, de prin Calarasi sati
alte localitati. Se transpoarta
bolnavii plinl la lac cu 20-30
trasuri, ce fac servida zilnic.
Fundata, loc izolat, in partea de
65
 FUNDATA
N. a com. Slanicul, plaiul
bilAul, jud. Prahova, destinat In
vremile vechI pentru inmormin-
tarea holericilor.
Fundata, vale, in jud. Buzad,
com. Vintila-Voda, cat. Sirbesti;
incepe de la Crucea-din-Copac
si da in riul SlAnicul.
Fundata, vale, izvoreste de la
N.-V. de com. Slanicul, plasa
VArbilaul, jud. Prahova si se
varsa in gira Slanicul, pe ma-
lul drept, tot in raionul com.
Slanicul, trecind prin apropiere
de scoala.
Fundätura, atun, al com. l'Al-
tineni, jud. BuzIa. Are ioo lo-
cuitorI i 30 case.
Fundatura, sat, in centrul com.
Pahnesti, pl. Podoleni, judetul
FAlciti. I s'a dat numirea de la
pozitia sa naturala, fiind asezat
In fundul uneI vAi inconjurata
de dealuri, si acoperita din ve-
chime cu padurr. Este udat de
piraiele: Rugin oasa i PAl tinoasa,
carI se unesc sub numele de
Fundatura.
Are o populatie de 120 fa-
mili!, sala 420 suflete, din carI
8o contribuabilI.
Biserica s'a fondat la 1875.
Fundkura, atun, in judetul
Neamtu, com. Pastraveni, din
pl. de Sus-Mijlocul.
Fund'atura, sat, face parte din
com. Muncelul, jud. Tecuciti, si-
tuat pe ptriul Apa-Neagra, la o
distanta de 3 kil. de resedinta
comuneI.
Are o populatie de 245 fa-
rra!, san 1096 suflete, carI lo-
cuesc in 239 case.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumarr. Locuitorff sunt vechr
razesI si se ocupa cu agricul-
434
tura. EY ati un teritorld de 674
hectare.
AicT se afla o biserica, Cu
hramul VoevozI, deser-
vita de i preot i i cintaret.
S'a zidit la 1878, in locul alteia
care era vechIe. LocuitoriT sunt
venitY din satul Frumuselul.
Fundfitura, sat, din com. RA-
chitoasa, pl. Stanisesti, jud. Te-
cuciti, situat in fundul vaiI, la
o distanta de 800 m. de rese-
dinta comuneI. Teritoriul satuluI
este de 277 hect. Locuitorii
sunt improprietariti.
Are o populatie de 65 familir,
sati 209 suflete.
Copa in virsta de scoala sunt
49 (26 baetI si 23 fete).
Comerciul se face de 2 cir-
cita marr.
Funditura, sat, fácind parte din
com. Motoseni, pl. Stanisesti,
jud. Tecuciti, situat in fundul
vad Tepoaia i udat de Piriul-
Trecatoard, la o distanta de 4
kil. 400 M. departe de resedinta
com. Are o populatie de 39 fa-
mili!, sati 158 suflete.
Are: o biserica, cu hramul
Adormirea-Maicd-D o m nuluT, fa-
cuta de locuitorI la 1874 si
deservitA de un preot si un din-
tare; o circiuma.
Fundätura, sat, in jud. si pl.
Tutova, com. Voinesti, spre N.
de satul Voinesti. Are 121 lo-
cuitori si 33 case. E numit
Fu ndatura-Voines ti.
Fundätura, sat, in jud. si pl.
Tutova, com. Cirjaoani, spre
N. de satul Cirjanani. Are o
populatie de igo locuitorI
47 case. Populatiunea acestul
sat este compusa maI toata din
TiganT (lingurarl) si se ocupa
excluziv cu facerea de lingurI,
covetT, clu§e, etc.
www.dacoromanica.ro
FUNIATURA
Fundätura, sat, in jud. Tutova,
pl. Pereschivul, com. Praja, spre
N.-E. de satul Praja. Are ioo
locuitorI si 20 case.
Fundatura, sat, din com. Hit-
soya, pl. Racova, jud.
numit ast-fel de la pozitiunea
joasa ce ocupa. E situat sub poa-
lele extremitatilor untar unghia,
care, in punctul despre cona.
Cozmesti, e format prin impreu-
narea dealurilor De-Vint, cu o
aripa din dealul Magura. Se in-
tinde pe o suprafata de 429
hect., din carI 18 hect. vie. Are
o populatie de wo familiI, sati
538 suflete.
Vite sunt : 245 vite mari. cor-
nute, 242 01, 16 cal i go ri-
matorI.
Se zice ca pe aceste locurI
a urmat o parte a razboluld din-
tre tefan-cel-Mare cu Turcii
de pe Valea-RacoveY, la 1475.
Traditiunea spune ca pe dealul
Magura isI asezase tefan-cel-
Mare ostirea, alegindu-sI acest
punct, din cauza pozitiund cele!
mar ridicate a dealului, unde se
yací i asta-zi urmele unor san-
turl si a une! subterane, pe care
oameniI o numesc Beciul-lui-
tefarx-Voda.
In urma batalid, tefan-Vodä
a dat drept recompensa aceste
locurI, la o parte din capitanii
s'AL din aI caror urmasi stapi-
nesc i asta-zI.
Funditura, sat, in parte& de
N. a com. Cosesti, pl. Racova,
j u d. Vasluiii. I s'a dat acest nume,
de la p ozitiunea loculur, satul fiind
situat la impreunarea dealurilor
Schelea si Cosca, unde formeaza
o infundatura.
Esta udat de &tul Cosesti.
Are o suprafatä de 201 hect.,
din carI 4 hect. padure, 163
loe de cultura, finAt, ¡mas, ale
proprietatd, lar 38 hect. sunt
 FUNDXTURA
ale locuitorilorn; 37 familif, saa
166 suflete.
Vite sunt 74 vite mari cor-
nute, 13 óT, 2 cal si 29 ri-
Inatorl.
LocuitoriT poseda io plugurT
20 care ca bol.
Fundátura, fost schit de calu-
garite i apoT de cáliga-e, in jud.
Buzda, comuna Boziorul, sapat
lateo singurl stinca, ca si. la
Alunisul. Acum e parasit i serva
ca loe demn de vizitat pentru
frumusetea si singuratatea pozi-
tiuneT sale. Din obiectele sacre
a ramas o icoana ce fusese a-
dusl ad de la Schitul Agaton.
In jurul san se vede inca un
mare trunchia de fag, netezit
putin, avind 12 scobiturT pe
margine, servind ca strAchinT,
din care mâncail cAlugariT la
masa comuna.
Funditura, munte, jud. Bacati,
plasa MunteluT, de pe teritoriul
com. Podurile, care face parte
din sira dealurilor ce despart
cele doua TazlaurT de Trotus.
Fundatura, deal, spre N.-V. de
satul Rominesti, com. Movileni,
pl. Copoul, jud. Iasi. Formeaza
valea cu acelasi nume. Este bo-
gat in imas.
Funditura, deal, in jud. R.-SA-
rat, pl. Rimnicul-d.-s., comuna
Cimpulungeanca, in partea de
N. Se desface din culmea Cim-
pulungeanca. E acoperit cu pa-
durT i imasurI.
Funditura, partea despre E. a
dealulut ce se prelungeste in
dreapta satulul Miclesti, plasa
Crasna, jud. Vasluia. Aici se
face fundul une vAT.
Funditura, deal, care se intinde
pe teritoriul satuld Chetresti,
435
com. Chetresti, pl. Stemnicul,
jud.
Fundätura, peidure, jud. BacAa,
pl. TazlAul-d.-s., com. Bucsesti,
proprietatea d-luI Eustatiade.
Are o intindere de aproape 200
hect. Este foioasa (fagi i ste-
jan-) si este supusa regimuluf
silvic.
Fundatura, piidure, jud. Bacati,
plasa Muntelui, com. Podurile,
proprietatea d-luT V. Botezatu.
Este foioasa (fagT si stejarT), are
o intindere de 300 hect. si este
supusa regimuluT silvic.
Funatura, isvor, in jud. Bu-
zad, com. Paltineni, format din
doua ramurT, una incepind din
muntele Catiasul, iar alta de la
Muchea-Fundaturd, si cae dupa
ce se reunesc, se scurg in riul
Buzaul.
Funditura, jud. Bacan,
pl. Siretul-d.-s., com. Obirsia,
care curge prin valea cu ace-
lasT nume, cu scurgere in Ber-
hecia.
Fundätura, pîrîia,c, jud. Baca,
pl. MunteluT, com. Podurile, care
curge spre N., si apoi spre E.,
prin com. Bucsesti (plasa Taz-
laul-d.-s.) ; izvoreste din mun-
tele cu acelasT nume si se varsa
In ptriul Cernul, d'a stinga.
Funditura, pra, jud.
format din doul miel pidiase:
Paltinoasa i Ruginoasa, cae
nastere de pe teritoriul satuluT
Fundatura, com. PAhnesti, pl.
Podoleni, si care, in mijlocul sa-
tuluT, unindu-se, trec sub numele
de FundAtura prin partea de
S. a satului Pahnesti, unde pri-
mind in dreapta piriiasele Hen-
ciul i Lazul, se unesc mg jos
Cu piriul Ochiul, care apoi, sub
www.dacoromanica.ro
FUNDÀTURA-VOINEM
numirea de piriul Pahnesti, trece
In com. Duda.
Funditura, pirtil, izvoreste din
curge prin sa-
tul Bohotinul, pl. Podoleni, jud.
Falda, unde primeste afluentiT:
Deleni i Robul, unit cu Sarda-
reni, ì apof se Varsa. in Iazul-
BohotinuluT, spre N. de sat.
Fundfitura, 151r/t'ab in judetul
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, co-
muna Gircina. Izvoreste din coas-
tele despre V. ale dealului Ba-
laurul, curge in spre V., tra-
ve,rsind soseaua judeteana Pía-
tra-Neamtu, futre kil. 3-4, apor
drumul ce duce de la satul
mAnesti la satul Gircina, 175r-
sindu-se pe partea stinga a pi-
riului Cuejdiul.
Fundfitura, titila", format pe
teritoriul comunel Plulesti, jud.
Putna ; se varsa in riul Putna.
Fundätura, pirlu, in jud. R.-Sa-
rat, pl. Rimnicul-d.-s., comuna
Cimpulungeanca. Izvoreste din
dealul Fundatura ; udä partea
de N. a comuneT, i merge de
se varsA in rful alnaut, pe dreap-
ta luT, mal sus de catunul CA-
rAnAul, al aceleeasl comune.
Funditura, vale, jud. Bacati,
pl. MunteluT, com. Podurile, pe
teritoriul satuld Ruslesti.
Funditura, vale, jud. Bacaa, pl.
Siretul-d.-s., de pe teritoriul co-
mune! Obirsia.
Funciatura, vale, la S.-E. satu-
lur Miclesti, com. Miclesti, pl.
Crasna, judetul Vasluia. Se nu-
meste ast-fel pentru ca in a-
cest loe se si infundeazA, ter-
minin du-se.
Funditura-Voine9ti, jud. Tu.
 FUNIATURA-ORGOWI
tova. VezT Fundltura, comuna
Voinesti.
FundAtura-Orgoe§ti.V.Fundul-
VAeT, com. O rgoe$ti, j ud. Tu tova.
Fundäturei (Piriul-), piria, a-
fluent al pir. Girla-MoareT, com.
StoIniceni, jud. Suceava.
FundätureI (Pirtul-), 019111,
izvoreste din fundul válei cu a-
celasT nume, com. Solesti, pl.
Crasna, jud. Vasluiti, curge de
la E. spre V. si se varsá in Ia-
zul-RaculuT.
FundatureI (Valea-), vale, for-
matá de dealul Anina si RA-
diul, jud. Vasluid, com. Solesti,
pl. Crasna; numele-T vine de la
Infundltura ce formeazá aceste
dota dealurT, la intilnirea lor.
Fundäturile, cdtun, al com. Pa-
tirlagi, jud. BuzIÙ, cu 230 loc.
si 62 case.
Fundäturile, mofie, In jud. Bu-
záti, com. Boziorul, cát. Nucul,
acoperitá cu pádure.
Fundáturile, deal, in jud. R.-
Sárat, pl. Rtmnicul-d.-s., com.
Grebánul. Se desface din dea-
lul Finttna-TurculuT ; brázdeazá
partea de N. a com.; se intin-
de printre piriul Oreavul si a-
fluentul sati pirtul Fundlturile;
are o ináltime de 250 m.; e aco-
perit cu pádurT, pásunT, e si loc
de iernare pentru °T.
Fundäturilor (Valea-), vale.
Vez! LupuluT (Valea-), com. Rd-
desti, jud. Muscel.
Fundäteanulul (Movila-), mo-
viM, in j ud. Buzar', com. Glo-
deanul, cát. Cirligul-Mare.
Funditica, ramificalie din mun-
436
tele Fundata, com. Trestioara,
jud. Buzan.
Fundätica, vale, in jud. Buati,
com. Vintill-Vodá, cát. Sirbesti;
l'acepe din Dealul-Bilcilor si dl
In riul Slánic.
Funditil(Dealul-),colind, in j ud.
BuzAti, com.Vinti15.-Vodá, cát.Sir-
besti, acoperità de pádure si izlaz.
Fundea, pddure, in jud. Buzdti,
com. MIljetul. VezT pádurea Co-
fiiasul, a mosnenilor.
Fundeanul, com. rur., jud. Tu-
tova. Vez! Fundeanul, sat.
Fundeanul, sat, pe ptriul Ce-
tAtuia In partea de S. a jude-
tuluT Tutova, pl. Corod. Are
516 loc. (din carl 58 stiti carte)
Ii. 121 case. Formeazá o com.
(com. Fundeanul) cu en. Nico.
pole. In comuna sunt 625 loc.
(din carT 62 titi carte);
contribuabilT ; I 51 case.
Pe teritoriul satuluT sunt 28
hect. vil.
Comertul se face de 9 per-
soane, in 9 stabilimente comer-
ciale (din carT 3 circiumI).
Are o s coalä primará de bl-
etf si o bisericá.
Fundeanul, mofie, in jud. Tuto-
va, pl. Corodului, c. Fundeanu,
proprietatea statuluT, arendatä
in ultimul period cu 77001. anual.
Fundeanul, padure, jud. Tuto-
va, pe mosia cu acelasT nume, In
intindere de 199 hect., proprie-
tatea statuluT.
Funde! (Piatra-), numire datá
uneT ptiv din padurea Coriia-
sul, a mosnenilor, din com. Mlá-
jetul, jud. Buzáa.
Funde! (Valea-), vale, in jud.
www.dacoromanica.ro
FUNDEN'
Buzáti, com. Mlájetul, cát. Sta-
nila ; incepe din padure si da in
valea Cepturasul.
Fundeni, com. rur., In jud. Bu-
zdti, plaiul SlAnicul, situata pe
malul sting al riuluT Cilnául,
la 16 kil. 840 m. de orasul BuzIti.
Limitele sale sunt : la N., hota-
rul mosieT Turbureasa ; la S.,
hotarul mosid Turbureasa, pána
in Drumul-BogdanuluI si la E.,
Drumul-Bogdanului OO. la Cu-
culeasa, de unde o la pe ho-
tarul jud. Rimnic, pe care merge,
páná, la hotarul mosieT Zoita, de
se dirige In hotarul Modruzesti.
Suprafata sa e de 2958 hect.,
din care : 2280 arabile, 54 pa-
dure, 43 fineatá, 420 izlaz, 37
viT, 34 livezT si 90 loe sterp.
Proprietate maT insemnatá e mo-
sia Fundeni. Terenul e putin ac-
cidentat si foarte fertil, permitInd
cu succes cultura maT tuturor
cerealelor si In specie a griuluT.
125 Are o moará de aburr pen-
tru mAcinat; 2 selle.
Cal de comunicatie are : so-
seaua nationall Buzga-12.1mnic;
drumul 'de pe malul Cilnáului
si Drumul-BogdanuluT.
Vite sunt : 543 boT, 117 yac!,
27 vitel, 12 blvolf, 87 cal, 64
epe, 7 mtnjf, moo or, 86 ca
pre, 20 aSirir O 340 porcT.
Sunt 105 stupT cu albine.
Com. e formatá din cátunele :
Fundeni si Fundeni-de-la-Dru-
mul-BogdanuluT. Populatia sa e
de 1370 loc.; din cae: bárbatI
insuratT 224, neinsuratl 43, v5.-
duvI 20, baetT 410, lar femeT
máritate 224, váduve 40, fete
403. Locuesc in 294 case.
StrEnT sunt : 6 GrecT, 7 Iz-
raelitT, 8 Austro-ungarT, I Ita-
lian si Bulgar.
1
Meseriasr sunt : I timplar, 3
lemn arT, I rotar, 3 butnarT, I
croitor, 3 fierarT, din carl un
mecanic si 2 cojocarT.
 FUNDEN!
Sunt 242 contribuabilT.
Budgetul com. e de Id 3205.33.
In com. este o $coala fre-
cuentad. de 45 elevl $i 27 eleve.
Carte $tig 45 persoane.
Are' a bis., cu hramul Sf. Du-
mitru, Cu 2 preotT $1 4 dintaretl.
arciumT sunt 5.
Com, e infiintata pe la 1821,
lar Fundeni-de-la-Drumul-Bog-
danuluT pe la anul 1840. Se ga-
sesc ruine vechT de constructiT,
despre care legenda zice ca ati
fost palatul unuT domn al Tare.
Fundeni, com. rur., pl. Birlad,
jud. Tecuchl, compusa. din 3
catune : Fundeni, Hanul-Cona-
chi $i Lungociul.
Situad pe partea stinga a
SiretuluT, la o distand de 46
kil, de capitala judetuluT $i la
26 kil. de resedinta plaseT.
Are o populatie de 1255 su-
flete, din care 309 barbatr, 329
femeT, 350 baetT $i 276 fete,
carI locuesc in 309 case.
Sunt 302 contribuabilT.
In com, se afla o scoala, care
dateaza din anul 1866. Se fre-
cuenta. de 35 copiT, din numArul
de 160 copiT (93 baetT $i 67
fete) in virsta de $coala.
Sunt dota biserid : una in
Fundeni $i alta in Lugocid, de-
servite de I preot Cu 3 cintaretT.
Locuitoril poseda: 200 plu-
gurI de fier, 5 maqinT de secerat,
2 de semanat, 2 de treerat, 4 de
vinturat $i r de batut porumb.
Vite sunt: 621 bol, 349 vacT,
7 taurr, 73 caT, 95 Tepe, 3 artnA-
sarl, 855 oT, 22 capre 5i4 asinT.
Suprafata intregd com. este
de 6651 hect., din carr: 255
hect. 65 ariT vatra satul uf ; I109
hect., 68 ariT, apartinind locuitori-
lor din Fundeni $i Lungocit1;
lar 5542 hect., 73 ara, proprieta-
tea d-lor Gheorghiade $i Verone.
Terenul acesteI com. este yes,
nisipos $i in mare parte 1:Altos.
437
In com, se gasesc : 5 cazane
de facut rachiti ; o moad de
foc ; 2 stine.
Comerciul se face de 9 circiu-
marT.
Com. fiind situad pe malul
SiretuluI, locuitoriT se maT o-
cupa cu pescarla, lar femeile
cu cultura gin dacilor de matase
si cu tesutul cinepd $i. al inuluT.
Budgetul com. se urcä la cifra
de 7240 leT ; lar cheltuelile la
4890 Id.
Este strabatuta de calea fe-
rata. Galati-Marasesti, care trece
pi-in partea de E. a el avind
si o statie in padure, (statia
Hanul- Conachi), $i de 4 $osele :
$oseaua nationala Tecuciti-Ga-
lati, care merge paralel cu ca-
lea ferata ; osea judeteana de
la N.-E. catre S.-V. la com.
Nanesti (jud. Putna); $oseaua co-
munala ce vine de la Hanul-
Conachi la Fundeni; si $oseaua
forturilor.
Limitele sale sunt: la N., sa-
tul Serbane$ti (com. Liesti), de
care e despartit prin proprietatea
d-lui Gheorghiade; la S. si la V.,
cu riul Siretul; la E., cu com. Tu-
dor-Vladimirescu, despartit pi-in
$oseaua nationala $i o osea ce
duce la podul de la Calieni
(jud. Putna), qi care desparte
com. de satul Serbane$ti.
Fundeni, sal, jud. Baca.% pl.
Siretul-d.-s., com. Berbenceni,
situat pe dealul Dumbravatul.
Are o biserica, fundad, de pre-
otul Banul $i de locuitorT, la
1830, cu un preot si un cintaret.
Sunt 2 circiumI.
E populata cu 84 familiT, sati
337 suflete.
Vite sunt: 32 cal, 244 vite
convite, 44 porcI $i 2 capre.
Fundeni, celtun de resedinta, al
com. Fundeni, jud. Buzati, cu
1170 locuitori $i 255 case.
www.dacoromanica.ro
FUNDENI
Fundeni, sat, jud. Ilfov, pl. Dim-
bovita; face parte din com. rur.
Colintina-Fundeni. Este situat
la E. de Colintina, pe malul
sting al riuluT Colintina, in nkte
locurT smircoase. Se mal nume-
$te Fundeni-Doamnd si Fun-
deni-luT-Racovita.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Eftimie, deservid de 1 preot
$i 1 cintaret. Suprafata totala
a satuluT e de 653 hect., cu o
populatie de 279 locuitorT.
D-I St. Capa are 500 hect.
$i locuitorii 153 hect. Proprie-
tarul cultiva 350 hect. (50 ster-
pe, roo izlaz). LocuitoriT cultiva
130 hect. lar restul il rezerva
pentru pa$unea vitelor.
Comertul se face de 2 ch.-
ciumarT.
In raional comuneT este I moa-
ra cu apa si I pod.
Numarul vitelor marT e de
232 pi al celor miel de 26.
Fundeni, sat, face parte din com.
rur. Fundeni-Gherasi, pl. Dim-
bovita, jud. Ilfov. Este situat la
la E. de Bucuresti. Se compune
din 2 trupurT: Fundeni si O-
daia-luT-Gherasi, ambele asezate
pe valea Pasarea. Aci este re-
$edinta primarid.
Se intinde pe o suprafad de
1775 hect., cu o populatie de
1025 locuitorl.
D-I N. I. Gherasi are 1250
hect. $'1 locuitoriT 525 hect. Pro-
prietarul cultiva 1230 hect. (20
iz.laz). Locuitoril rezerva 40 hect.
pentru izlaz.
Are o biserica, cu hramul
Adormirea, deservid de 2 pre-
otT 5i 2 cintaretT; 2 scoale, fre-
cuentate de 20 elevT 514 eleve,
cu intretinerea canora judetul $1
com. cheltuesc anual 2580 leY.
Localul s'a oferit de proprie-
tarul N. I. Gherasi $i s'a cla-
dit la 1876 ; are lo camere.
Tot d-1 N. I. Gherasi, pe Una
 1FUNDEN1
cl a donat aceastA $coalA, a
inzestrat-o $i cu 5 hect. pAmint
din proprietatea d-sale, ca a-
cest institut sA se foloseascA de
profi tul ce ar aduce acest pAmin t.
A ceastA portiune de pAraint,
sub numele. eFerma institutulur
primar Ioan S. Gherasi» se
aflA in partea de N. a comuneT.
La fondarea acestur institut, fon-
datorul a avut buna-vointa a
dona $i z000 lef pe fie-care an
din ven itul proprietAter sale Fun-
deni-Gherasi pentru plata per-
sonalulur acestur institut.
In marginea laculuT Gherasi,
in mijlocul une1 splendide grA-
dinT, plantatA cu tot felul de
arborT indigenT $1. strAinT, sunt
casele proprietAter.
In raionul comuner mar sunt :
1 moarA cu apl, I ma$inä de
treerat ; I hele$teti ; r pod.
Comerciul se face de 4 cir
ciumarT $i 2 hangir.
NumArul vitelor marT e de
867 $i al celor raid de 1050.
S'ati stabilit in com. 12 strAinT.
Fundeni, celtun, (tirld), in jud. la-
'omita, pl. Borcea, pe teritoriul
comund CiocAne$ti- MArgineni.
Fundeni, sat, face parte din com.
rur. ScAio$i, plaiul Teleajenul,
jud, Prahova. Are o populatie de
511 locuitorr (259 bArbatr, 252
femer). Aci e o bisericl con-
struitA de cAlugArl.
Acest sat se mar numea Za-
hana si Gura-Bugher.
Fundeni. Vez! Crivina, com. rur.,
jud. Prahova.
Fundeni (Criva), atun, al com.
Piatra, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.
Romanati, situat in Valea-Oltu-
luT, unde albia acestur rid are
114 m. d'asupra nivelulur mA-
rir. Are 45 familiT, salí 200 su.
flete.
438
Fundeni, sat, face parte din com.
cu acela$T nume, jud. Tecucia.
Situat pe malul Siretulur. Aicr
Siretul face o curbA spre E.,
pAnA aproape de satul Tudor-
Vladimirescu, de unde trece In
jud. Covurluiti. Aid se afll re-
$edinta com.
Are o populatie de 773 su-
flete : 194 bArbatT qi 203 femer,
din carT zoo contribuabili ; trA-
esc in 199 case. Ad se aflA.
o $coalA mixtà, frecuentatA de
35 copir ; o bisericI, cu hramul
InAltarea Domnulur. Aceastä bi-
sericA este fAcutl de logofAtul
Costachi Conachi, la 1829, fiind
proprietarul mo$ier pe acel timp.
S'a reparat la 1861, 1881 $i
1887. Are 17 fdlcr de pAmint,
donate la 1864.
Se zice cá locuitorir acestur
sat sunt venitr din alte pArtr,
dovadA cA se deosebesc in vor-
bire de %Arana din imprejurimr.
Atra$T de adApostul ce-1 pre-
zintA acest colt, fiind un loc re-
tras, fiind-cA pe aicr erati nu-
mar pridurf seculare, s'ati a$ezat
in acest loc. In urmá o mare
secetA i-a fácut ca sh-$T Anda
o parte din pAmint familieT Co-
nachi.
La 1864 s'ati ImproprietArit
din noti.
Fundeni, jud. Ilfov, pl. Oltenita.
Vez! Mitreni.
Fundeni, deal, acoperit cu vil,
com. rur. Vinjul-Mare, pl. Blah-
nita, jud. Mehedinti.
Fundeni, mofie, jud. BacAti, pl.
Siretul-d.-s., de pe teritoriul com.
Berbenceni, apartinind.parte d-lur
Const. Davidesci $i parte local-
torilor rAze$r.
Fundeni, mofie, in jud. BuzAti,
com. Fundeni, avind 2540 hect.
mar toate cultivabile $i o pl-
www.dacoromanica.ro
FUNDENI-GEIERASI
dure de salcimr. Cultura e sis-
tematica $i foarte ingrijitl.
Fundeni, mofie, in jud. Tecuciti,
com. Tudor-Vladimirescu, aproa-
pe de Siret. Are o suprafat5.
de 715 hect. 68 arir. Din ace-
stea, 4 ale! $i. 57 prdjin! sunt
livadd pArAsitA, 267 falcr $1 16
prAjinr loe arabil, lar o parte
se lasg. pentru suhati de vite.
Proprietar e d-1 Verone.
Fundeni-de-la-Drumul- Bog-
danuluT, .catun, jud. Buzar',
com. Fundeni, cu 200 IOCUit0/1
O 39 case. Are 3 sub-diviziunT:
Fundeni-Cuculeasa, Fundeni-de
la-Capul-Mo$ier $1 Hoinari.
Fuhdeni- Pherasi (Funden&
luI - Cioranu), dupá. numele
fostulur proprietar, com. rur.,
jud. Ilfov, pl. Dimbovita, situatA
la E. de Bucure$ti, pe \ralea
PasArea, la 24 kil. depArtare de
Bucure$ti.
Se compune din satele : BA-
duleasa, Dimache, Fundeni, Pe-
riprul O Zoicarul, cu o popu-
latie de 1432 locuitorT, carT trA-
ese in 300 case.
Se intinde pe o suprafatA de
3660 hect. D-1 N. I. Gherasi
are 3135 hect. $i lo cui torir 525
hect. Proprietarul cultiva 2715
hect. ; 20 sunt izlaz ; 400, p5.-
dure. Locuitorir cultivA tot tere-
nul, rezervind 40 hect. pentra
izlaz.
Sunt 212 contribuabilr.
Bugetul com. e de 5046 le
la veniturr $i 5077 ler la chel-
tuelT.
In com. este o bisericl (la
Fundeni), deservitA de 2 preotT
$i I cintdreV ; I $coald mixtd;
I 'lima cu al:A. ; 1 ma$inA de
treerat ; 1 heleqtai ; i pod. Ad
este si o frumoasá grAdinl bo-
tanicA.
NumArul vitelor marT e de
 FUNDENI-GHERAS1
1297 (653 cal i epe, 5 arma.-
sarT, 292 boI, 199 vacI i viteT
27 taurT, 12 bivolT, 79 bivolite)
si al celor raid de 2054 (158
porcT, 1996 oT).
Dintre locuitorT, 297 sunt plu-
garT, 6 meseriasT, 19 aa diferite
profesiunT.
Arätura se face cu 166 plu-
gurT : 115 cu bol si 51 Cu cal.
Locuitorif au 201 care si ca-
nte: 94 cu bol si 107 cu cal.
LocuitorT improprietaritT sunt
136 l neimproprietaritT, 195.
Comerciul se face de 7 cir-
ciumarT si 2 hangiT.
S'aa stabilit in com. I 2 strainT.
Fundeni-Gherasi, baltd, jud.
Ilfov, pl. Dimbovita, formata de
riul Colintina.
Fundeni-lui-Cioranu. Vezi Fun-
deni-Gherasi, jud. Ilfov.
Fundesti, rddiü, pe mosia Fan-
doaia, com. Buda, pl. Herta,
jud. Dorohoia.
Fundoaca, deal. VezT Bunesti,
comuna, pl. Crasna, jud.
Fundoaia, sat, pe mosia Cu a-
celasT nume, jud. Dorohoia, co-
muna Hreatca, cu 37 famila,
san 168 suflete. Proprietatea
mosid este a D-nei Maria N.
iliolban si a D-luT N. Dudeseu.
Are o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae, mica., de lemn si
tencuita, facuta de D. N. Hol-
ban. ProprietariT mosieT ají 358
hect. si 15 arif cimp si 45 hect.,
83 ara.' padure.
Piriul ce trece pe mosie este
Molnicioara.
Hotarele mosier sunt : Be-
cesti, Culiceni, Mogosesti si l'ir-
nauca.
Pundoaia, saa Preutesti-Brh-
439
eascffl, sat, pe mosia cu a-
celasT nume, jud. Suceava, co-
muna Preutesti, asezat pe am-
bele tarmurl ale piriuluT Hir-
burile. Are o biserica, cladita
din lemn in 1845 de Teodor
CiorneT; are hramul Adormirea-
MaiceT-DomnuluT si e improprie-
tarita cu 812 fald. Satul formeazä
o parohie cu Preutesti. $coala
din Preutesti serva si acestuT
sat.
Are o populatie de 65 fa-
saa 236 suflete, din carT
I 13 barbatI si 123 femer (7
strainT), carT locuesc in 69 case.
ContribuabilI sunt 47.
Vatra satuluT ocupa 14 Miel.
Mosia este proprietatea D-lui I.
Verdeanu, foasta a familieT Bra-
escu, in suprafata de 405 falcT,
din care 97 fald cultivabile, 140
padure, IO finas, iar din rest,
6o ale cultivabile, Io Miel pa-
dure, sunt facute danie schituluT
Adamoaia.
ImproprietaritT la 1864 sunt
io palmasT si 23 codasT, sta-
pinind 97 Palci si 40 prajinT.
Fundoaia, sat, jud. Tecucia, co-
muna Condrachesti, situat pe
vale, la o distanta de 2 kil.
de resedinta comuneT.
Are o populatie de 62 familii,
sal-1 254 suflete.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumarr.
Fundoaia, partea sudicel a sa-
tulur Radaseni, jud. Suceava.
Fundoaia, parte din satul O-
priseni, jud. Suceava.
Fundoaia, deal, pe teritoriul
com. Radiul-Mitropoliel, pl. Co-
poul, jud. Iasi.
Fundoaia, munte, pe teritoriul Fundoaia,pirta, care curge prin
mosieT Borca, com. Mddeiul, ju-
detul Suceava.
www.dacoromanica.ro
FUNDOA1A
Fundoaia, deal, acoperit de pa-
dure, in jud. Suceava, comuna
Cristesti.
Fundoaia, deal, intre satele Fun-
doaia, din jud. Tutova l Li-
povItul, din jud. Vasluia, ser-
vid si de hotar intre ele.
Fundoaia. Vez! Fundul-Vad, co-
muna Orgoesti, pl. Simila, jud.
Tutova.
Fundoaia, hirtop, pe mosia Mo-
gosesti, jud. Dorohoia, comuna
Buda, din pl. Herta.
Fundoaia, peldure, jud. Bacla,
pl. TazlAul-d.-s., com. Nadisa,
proprietatea razesilor din co-
muna. Este foioasa (fagr si ste-
jarl). Are o intindere de 133
hect. si este supusa regimuluT
silvic.
Fundoaia,a'umbraveY, de 14 hect.,
In jud. Botosani, com. Zlatu-
noaia, In partea de S.
Fundoaia, peidure, in judetul
Neamtu, com. Silistea, din pl.
Bistrita.
Fundoaia, padure, de stejar, a
scoalelor din Tirgul-Frumos, co-
muna Vascani, jud. Suceava.
Fundoaia, Ociare, in jud. Su-
ceava, jud. Preutesti.
Fundoaia, balta, jud. Bacda, pl.
Tazlaul-d.-j., de pe teritoriul
com. Gropile.
Fundoaia, pMiaç, jud. Bacati,
pl. Tazlaul-d.-s., corn. Ardeoani,
care curge de la N. spre S. §i
are scurgere in Tazlaul-Sarat.
valea Fundoaia, com. Dobircenif
jud. Botosani.
 FUNDOAIA
Fundoaia, pirta, jud. Botosani,
izvoreste din padurea Fundoaia,
com. Zlatunoaia, curge pe mar-
ginea satuluT Baznoasa si se
varsa in piriul Sicna, tot in co-
muna Zlatunoaia.
Fundoaia, phig, care izvoreste
de pe mosia Siliscani, comuna
BrAteni, jud. Botosani i for-
meaza. iazul Fundoaia.
Fundoaia, Nrîü, izvoreste din
dealul Fundoaia, jud. Fdlciti,
com. Bunesti, plasa Crasna, si,
unit cu Piriul-BoboluT, in cen-
b-ul satuluT, trece spre S. si se
varsa in piriul Crasna.
Fundoaia, pIrlu, izvoreste din
fundaturile satului etrareni, co-
muna Carniceni, pl. Turia, jud.
Iasi, curge spre S. prin iazurile
aitana, etrareni, Lingurari si
Brazda ; trece prin Valea-Blin-
destilor, prin iazurile, Blindesti
si Gologanul ; printre satele Blin-
desti i Raiul ; tae drumul co-
munal si se indreapta spre V.,
pe sesul JijieT, unde se varsa in
Balta-Blindestilor.
Fundoaia,prig, izvoreste de sub
dealul Fundoaia, curge de la
V. spre E. prin satul Iepureni,
com. Radiul-MitropolieT, plasa
Copoul, jud. Iasi si se varsa in
riul Jijia.
Fundoaia, pirla, afluent al pi-
riuluT Stanistea, in jud. Suceava,
com. Cristesti.
Fundoaia, pilla, ce uda. satul
Opriseni, jud. Suceava; afluent
al omuzuluT-Mare (1400 m.).
Fundoaia, pIrla, afluent al pi-
riuluT Borca, jud. Suceava.
Fundoaia, phig, tributar iazuluT
Uncesti, jud. Suceava.
440
Fundoaia, vale, jud. Bacati, pl.
Tazlaul-d.-s., care este formata
de dealurile Prieanul i MO-
runta.
Fundoaia, vale, in partea de V.
a com. Dobirceni, pl. tefanesti,
jud. Botosani.
Fundoaia, vale, in partea de N.-
E. a comuna Todireni, judetul
Botosani.
Fundoaia, vale, prin care curge
piriul Fundoaia, com. BrAteni,
jud. Botosani.
Fundoala, vale, intre dealurile
Cabusca si Ciurila, pe Vaculesti,
com. cu acelasT nume, plasa
Cosula, jud. Dorohoiti.
Fundoaia, va/ea pirliasuluT cu
acelasT nume, dirr satul Opriseni,
jud. Suceava.
Fundoaia, vale, situata. la N. com.
Condrachesti, jud. Tecuciti. Pe
aceasta vale se aflA situat satul
cu acelasT nume.
Fundoaia (Valea-). VezT F1A-
minzi, sat, com. Fldminzi, jud.
Botosani.
Fundoaia-SatuluI,firifi, format
din izvoare ; curge prin satul
Dracsani, com. Dracsani, jud.
Botosani si se varsa in lacul
Dracsani.
Fundoaei (Dealul-), deal, pe
mosia Fundoaia, com. Buda, pl.
Herta, jud. Dorohoiti.
Fundoaei (Pädurea-), saa Pi-
ciorul-Popii, peldure, jud. Su-
ceava, compusa din fagr si ste-
jarT, d'asupra satuluT Sodomeni,
din com. PAscani.
Fundoianca , vale, pe mosia
www.dacoromanica.ro
FUNDUL
Fundoaia, com. Buda, pl. Herta,
jud. Dorohoiti.
Fundul, plascl, in jud. Roman,
situatá in partea de S.-E. a luT.
Are forma unta' trapez regu-
lat, daca if consideram limitele
sale In linie dreapta. Se margi-
neste la N. cu pl. Siretul-d.-s.,
de care se desparte printr'o
nie conventionala, care incepe
de la V., din malulriuluT Siretul,
putin maT la N. de satul Bra-
testi i ir erge spre E., plecin-
du-se catre S. pana maT jos de
satul Sacaleni de aid se ridi-
ca putin spre N., pana la satul
Holmul,;de unde incepe a pleca
iarasT catre S., pana la marginea
de E. a jud. La S. se margi-
neste cu jud. BacAti i putin cu
jud. Tutova, de care se separa
iarasI, de cel prin o li-
nie conventionald, care incepe
de la V., din malul riuluI Siretul,
putin maT la S. de satul Ursoaia
si duce spre E., urmind o vale,
la S. de satele Poiana-luT-Iurascu
Alexandri ; iar de aicT tot o
linie conventionala o separa de
jud. Tutova, urmind spre E. cind
deal cind vale, pana la S. de
satul Poiana-HumeT. La V. se
hotareste cu pl. Siretul-d.-j., de
care se separa prin. riul Sire-
tul care curge in general de la
N. la S., facind mal' multe sinuo-
zitatT si din care cea mal mare,
care inainteaza in pl.Siretul d.-j.,
este cea de la satul Recea la sa-
tul Spiridonesti. La E. se margi-
neste ea jud. Vasluiti, de care se
separa prin sesul DagiteT i pi-
riul Toinarul, pana la tirgusorul
Bacesti; iar de aicT, coborind
spre S., prin o linie conventio-
nala, care urmeaza culmea dea-
lurilor prin codri foarte mart
pana de-asupra satuluT Fundul-
Tutovet (jud. Tutova).
Lungimea cea maT mare a a-
cester plasI este aceea socotita
FUNDUL
de la satul Bratesti la satul Po-
iana-Humei (32 kil.); lar latimea
cea me mare o atinge intre sa-
tele Spiridonesti i tirgusorul
Bacesti, aproximativ de 25-
30 kil.
Pamintul cel accidentat al a-
cestei plasT, cursurile de apa ce
o strabat precum i padurile cele
multe, intinse i batrine, fac ca
clima acestel plasl sä fie mai
placuta de eh a celor-l'alte ce
compun jud. Toate acestea fac
ca, lama, aceastä plasa sa fie mal
ferita intru cit-va de vintul de
N.-E. si vara ca.ldura sä fie maT
temperata.
,Plasa Fundul este cea maT
deluroasa din tot judetul. Dea-
lurile el ating in unele locuri
Inäliml foarte marl , asa ca
seamana a fi ramificatiunl de
munti. Ele sunt aproape toate
pietroase. Cea maT principala
culme de dealuri in aceasta plasa
este culmea numita a-Golanilor,
care intä in aceastaplasa lasa-
tul Averesti-d.-s., unde se leagä
cu culmea Dealul-Marului, din
pl. Siretul-d.-s., i continua de la
N.-V. catre S.-E., trecind pe la
E. de satul Averesti-d.-s., pe la
Averesti-d.-j. (Golani), Tabara,
Chiliile, Buciumi, Valea-Ursului,
Muncelul-d.-j., Golani, Fundul-
*Istarului i Polana-HumeT, de
unde apoi trece in jud. Tutova
Vasluia. Aceasta culme de
dealurl, care e in dreapta riu-
lui Birlad, formeaza linia de des-
partire a apelor din aceasta
plasa.
Din aceasta culme principala
pleaca spre E. alte culmi
mid, din earl cele mal principale
sunt :
a) Culmea-Giurgenilor ce se
desparte din Culmea-Golanilor,
mal la N. de satul Valea-Ur-
sului si urmeaza directiunea de
la V. la E., continuindu-se prin
dealurile : Stilpul-din-mj., Piscul-
60299. Maras Diclionar Geogralie. Vol. ¡II.
441
Paiului, Poiana-Craculul (la V.
de satul Oniceni), Boliac, Po-
lana-FestileT (spre E. de satul
Oniceni) i malul sting al rill-
lul Birlad pana aproape de sa-
tul Bacesti. Din unghiul ce-1
formeaza Culmea-Golanilor cu
Culmea-Giurgenilor tT la nas-
tere tint Birlad.
Culmea-Goronului ce se
desparte din Culmea-Golanilor
la satul Muncelul-d.-j. si urmea-
za directiunea de la S. la N.
Aceasta culme separa. piriul Go-
ronul de piriul
C ulmea-Fundul-Sistarului
ce pleacä din culmea princi-
pall la satul Fundul- istaruluT
urmeaza si ea directiunea de
la S. la N. Aceasta culme se-
para Piriul- ipotului de piriul
Fundul-Oancer.
Culmea Poiana-Humei ce
se desparte de culmea princi-
paid la s. Poiana-HumeT si se
intinde spre N. ca i cele-l-alte
dota precedente, formind cu cul-
mea principala un unghia as-
cutit. Ea este mal inalta de &it
cele trei de mai sus si da
ea nastere la rindul saa la alte
culmi mai mici. Aceste culmi
formeaza despre E. marginea
despartitoare a pl. de jud. Vas-
luia i spre S., de jud. Tu-
tova.
Culmea-Giurgenilor ce merge
de-a stinga riulul Birlad, se ter-
ming la confluenta piriuluT Bo-
zianca cu nul Birlad, lar cul-
mele cele-l-alte trei care sunt de
a dreapta, se termina in valea
Birladului.
Tot din Culmea-Golanilor se
lasa. spre V. urmatoarele culmi:
a) Culmea-Bratestilor se des-
parte din Culmea-Golanilor la
satul Golani si se continua
spre N.-V. pe la satele : Mas-
tacAnul, Muncelul-Dure!, trece
pe la V. de sat. Bratestí si se
termina in sesul Siretului. Prin-
www.dacoromanica.ro
FUNDUL
tre aceasta cultne si a Golani-
lor curge &hit Brateasca.
Culmea - Taberel se des-
parte din Culmea- Golanilor la
satul Ta.bara, face o curial spre
S., apoi ja directiunea spre
V. si trece pe la satul Iucsesti-
d.-j. Aceasta culme desparte
satul Balusesti de atul Chiliile
satul Iucsesti-d.-j. de satul
Batrinesti, purtind in special
numele satelor pe linga, care
trece.
Culmea- CretoaeT se des-
parte tot din Culmea-Golanilor
in dreptul satului Poenele-d.-j.
si se continua spre S.-V., ur-
mind malul sting al piriului Cre-
toaia pana In riul Siret, unde
se termina. prin Stinca-Bradului.
Muffle i piraiele ce uda a-
ceasta plasa. sunt urmatoarele:
Riul Siretul curge prin margi-
nea de V. a plasei, de la N. spre
S. El ilicepe a uda aceasta pl.
de la N. de satul Bratesti
pang la S. de satul Ursoaia,
pe unde si ese din judet ;
curge facind maT multe sinuo-
zitall, din care cea mal mare
este acea dintre satele Rama
Spiridonesti. Siretul primes-
te in sine pe stinga, in a-
ceasta plasa, incepind de la
N. spre S., urmatoarele pirae :
Brateasca, Ciolacul, incarcat pe
dreapta cu piriul Balusestilor;
Corhana ; Glodeni, incarcat pe
dreapta cu piriul Vilcelele ; Cre-
toaia i Sasa.
Rîul Birladul izvoreste din lo-
cul de unde Culmea - Giurge-
nilor se desparte din Culmea-
Golanilor, fntre satele Valea-Ur-
sului i Giurgeni. El curge, in
genere, in aceasta plasa, de la V.
la E. si primeste in sine, in a-
ceasta plasa, pe stinga, urma-
toarele pirae : Giurgeni, Ciubota,
Rosai, Sacalusul, Valea-lul-Ene,
Trestiana, Marmureni, Bozianca
Toinarul, earl curg maT toate
56
FUNDUL
de la N. la S.; lar pe dreapta :
Goronul, *ipotul, Oncea, Pus-
tieta $i Babu$a, care toate curg
de la S. la N.
Pamintul acesteT plasT, fiind
In genere foarte deluros, este
acoperit in mare parte cu pd-
durT. Coastele ripoase, a mul-
tora din aceste deal in, fac ca
pamintul sa nu fie tocmaT a$a
propriti agricultura ca acel al
celor-l'alte plasT ale jud: ApoT
chiar vaile piraelor fiind prea
strimptorate de dealurile ce le
marginesc, sunt supuse, In tim-
purile ploioase, milireT, a$a ca
ele servesc putin pentru sema-
naturT, el mal mult pentru fin*.
Partea cea mar bunA $i mal pro-
prie pentru agriculturá este par-
tea de S. a pla.$eT.
Toate felurile de producte se
cultiva in aceastä plasa, unele
In cantitAtI maT marT, altele in
cantitatf mal miel.
Finetele $i padurile sunt in
abondenta.
Se lucreaza olaria in satele Iz-
vorul, Linse$ti $i Iuc$a; rotaria,
In satele : Pustieta, Ciorneiul,
Valea-luT-Ient $i Bace$ti ; jugu-
rile, in satul Vadul; dogäria, in
tirgu$orul Bace$ti ; fringhiile, in
satele Marmureni $i Vadul ; co-
vete, lingurT $i fuse, In satele Pal-
tini$ul $i Solca $1. fieraria, in sa-
tul Fundul-OceT.
Este o fabrica. de spirt in sa-
tul Poenele-d.-j. Sunt carien T de
piaträ pe teritoriul comunelor
Avere$ti $i Giurgeni.
CentrurT mar marl de co-
mercia In aceastä plasa. sunt :
tirgul BAce$ti, care face comer-
ciul cu cereale $i lucrurT de prima
necesitate $i tirgu$orul Damie-
nesti, care face comerciul cu ce-
reale, lucrurT de prima necesi-
tate $i vite,cu aceste din urmä
mal mult in timpul prima-vereT
$1 erneT.
Aceasta plasa are putine car
www.dacoromanica.ro
442
de comunicatiune, din cauza
departase prunduluT, lar pe de
alta din pricina natureT terenu-
luf, care este foarte accidentat.
oselele care strabat aceastä
plasa sunt : . companii de dorobantI: in
oseaua judeteana Roman-
Birlad strabate aceasta plasa de
la N.-V. spre S.-E. Incepe din
ora$ul Roman, intra in aceasta
plasa la satul Bräte$ti ; trece
prin satele Bea'testi, Brateanu,
prin Avere$ti-d.-j. (Golani), Va-
lea-Ursulul, Muncelul-d.-j. si Po-
iana-HumeT, de unde trece in
jud. Tutova, unde se leaga, la
satul Fundul-TutoveT, cu $oseaua
aceluf judet ce duce, prin valea
piriuluT Tutova, la ora$ul Birlad.
Soseaua judeteana Vasluiti-
Buhu$i-Piatra leaga judetul Vas-
luiticu judetul Neamtu. Ea
strabate aceastä plasa de la E.
spre V. (de la tirgu$orul Ba-
ce$ti la satul Drage$ti) $i leaga
intre ele: tirgu$orul Ba.ce$ti, sa-
tul Valea-UrsuluT, Buciu mi, tir-
gu$orul Damiene$ti $i satul Dra-
ge$ti, de unde apoT trece in pl.
Siretul-d.-j. Intre Valea-Ursula
$i Bace$ti ea merge pe malul
sting al rtulni Birlad.
oseaua vecino-comunald Si-
retul, care merge pe malul sting
al riulul Siretul, de la N. la S., le-
end intre ele satele : Bräte$ti,
Cotul-luf-Balan, Racea, Iucqe$ti-
d.-s., Iuc$e$ti-d.-j., Spiridone$ti,
Batrine$ti $i Damiene$ti.
Aceasta plasa este legata cu
pl. Siretul-d.-j. prin 3 poduri
pe riul Siretul, din carT 2 podurl
plutitoare: unul la satul Bra-
te$ti, unul la satul Spiridone$ti
$i un altul stätator de lemn, la
satul Drage$ti.
Plasa Fundul este adminis-
trata de un sub-prefect cu re-
$edinta In tirguprul Damiene$ti,
care are sub privegherea sa pe
cele 16 comunT care alcatuesc
plasa.
FUNDUL
Aceasta plasa are o judeca-
torie de ocol In tirgu$orul Da-
mienWi. Tot aicT este $i un
oficiti po$tal-rural.
In plasa Fundul sunt doul
tir-
gu$orul Bace$ti $i In satul Poe-
nele-d.-j.
Clerul din aceasta plasa de-
pinde de protoereul judetuluT.
Sunt in aceasta plasa 33 bise
riel ortodoxe, 1 mandstire de
alugarite, la Giurgeni, $i 4 bis.
catolice, care tin de parohia ca-
tolica. Praje$ti (judetul Baclii).
Sunt in plasa 4634 familiT, sail
18434 suflete ; 4548 contribna-
bill ; 1050 $tiutorT de carte; 4683
case. Populatiunea este Romtna
afarol. de 343 familiT (1394 locui-
torT) Unguri $i 201 familiT Eyre.
TotT ace$tia locuesc in 67 sate,
din call 2 sunt tirguoare : BI-
ce$ti $i Damiene$ti. Din aceste
67 sate cele maT populate sunt:
ttrgu$orul Bace$ti (930 locui-
torT), satele Balu$e$ti (890 locui-
tor», Damiene$ti (766 locuitori)
$i Poenele-d.-j. (730 locuitorl).
Toate aceste sate formeaza 16
comune, din earl cele maT po-
pulate sunt: Bace$ti (1638 loc.),
Oniceni (1621 loc.) $i Bozieni
(1600 loc.). Din aceste 16 co-
mune, acele carT ati un venit
mal mare sunt : com. Bäce$ti
(venit 10141 leT), com. Damie-
ne$ti (venit 4853 la $i cheltuelf
4621 lei) $i com. Oniceni (venit
4328 leT $1 cheltuelT 3454 le».
Aceasta plasa are 12 $colf
rurale (io mixte ;
1 de bleti
$i I de fete).
Fundul, sat, jud. Ilfov, pl. Zna-
govul.; face parte din com. rur.
Lipia-Bojdani. Este situat la N.-
V. de Gruiul, in partea de N.
a balteT Znagovul.
Se intinde pe o suprafata de
770 hect., cu o populatie de 283
locuitoff.
 FUNDUL
Statul are 525 hect., din cal-1
cultiva prin arendasiT sal' 490
hect. (7 sterpe, 28 izlaz). Lo-
cuitoriT ati 245 hect. si le cul-
tiva.. Pe teritoriul satuld este
bala.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumari.
Numarul vitelor marY e de 148
si al celor miel de 216.
Fundul, sat, in jud. si pl. Tu-
tova, com. Mircesti, spre N. de
satul Mircesti. Are 140 loc.,
din carT 24 tia carte si 42 case.
Mal este numit i Fundul-Vad.
Fundul, pirtia,r, jud. Bacati, pl.
Siretul-d.-s., de pe teritoriul com.
Otelesti, care se varsa d'a sango.
BerheciuluT.
Fundul, loc cu izvoare, jud. Ba-
cati, pl. Tazldul-d.-j., com. San-
duleni, de pe teritoriul satuluT
Orasa-Avram, de unde 'o are
obirsia piriiasul Larga.
Fundul, ptic de pädure, in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, spre
S.-E. de satul Fundul-Crasani
si pe tarmul sting al riuluT Ia-
lomita.
Fundul-Ar§itef, infuna'llturd
deal, in jud. Tutova, pl. Simila,
com. Bogdana, de unde izvo-
reste piriul Bogdana.
Fundul-Balicfii, deal, se intinde
la S. de dealul Golgofta, com.
Ivanesti, pl. Racova, jud. Vas-
luia.
Fundul-Berezinei, pädure, pe
mosia Dersca , com. Dersca,
pl. Berhometele, judetul Doro-
hoia.
Fundul-Bertoia, deal, jud. Ba-
da, pl. Bistrita-d.-j., la V. de
com. Calugara-Mare.
443
Fundul - Bicazului, atun, in
jud. Neamtu, com. Bicazul, pl.
Piatra-Muntele.
Fundul-Blfigei, padure, la N.
de satul Blaga, com. Negulesti,
jud. Tecucia. De aicT izvoreste
pîrful Blaga.
Fundul-BlageI, piidure de fag,
in jud. Suceava, com. Preutesti.
Fundul-Brágoaief, pädure, jud.
Bacati, pl. Tazlaul-d.-s., de pe
teritoriul com. Luncani.
Fundul-Bohotinului,piria, jud.
Falcia, pl. Podoleni, izvoreste
din localitatea cu acelasT nume,
despre V., din padurea Cozia,
curge prin valea Fundul-Boho-
tinulur, spre E., traversind par-
tea de N. a com. Bazga, apor
se Jasa spre S. si marit cu pi-
raiele: Bazga si Piriul-Pfetrelor,
trece prin partea de E. a tirgu-
soruluT Raducameni. Formeaza
iazul Bohotinul, in com. cu acelasr
nutne, de unde ese cu numirea de
Piriul-Bohotinul si, la satul Gura-
BohotinuluT, trecind tri esul Ji-
jief, unit cu gira Palesul, se var-
sa in baltile de la gura JijieT.
Fundul-Bohotinului, res, in
partea de V. a com. Bazga, pl.
Podoleni, jud. Falda, in supra-
fat5. de 72 hect.
Fundul-BohotinuluI, vale, in-
cepe din padurea Cozia, pl. Po-
doleni, jud. Falca-1, de unde iz-
voreste piriul cu acelasf nume,
si se termina in valea Miel, la
com. Gura-BohotinuluT.
Fundul-Burtii, deal, k jud. Tul-
cea, pl. Isaccea, com. Meidan-
Chioi, despartind aceasta com.
de com. Telita; se intinde spre
N., aviad o directie generala de
la N. spre S., de-alungul piriului
www.dacoromanica.ro
FUNDUL-CRXSANI
Meidan-Chioi, bra.tdind partea
S.-E. a plasef i N.-E. a coma-
neT ; se prelungeste la S. cu
Dealul- Bostanariilor ; pe mu-
chea sa trece drumul comunal
Meidan-Chioi-Telita, lar pe la
poalele sale de N. se vad ruinele
unor valurT numite Valul-luT-Tra-
ian; din el izvoresc piraiele Va-
lea-CiliculuT (afluent al piriuluT
Telita) i Valea-Cismelif saa A-
cadin; este acoperit cu padurT
la N. si cu pasunT pe la poa-
lele de S.
Fundul - Buzei, loc, din mar-
ginea satuluT Rica, juci. Su-
ceava, unde se ramifica dru-
murile spre Slatioara si Valea-
ColibeT.
Fundul-Chinuscului, munte, pe
teritoriul comuner Soveja, pl.
Zabrautul, jud. Putna, din care
izvoreste Piriul-DumicusuluT.
Fundul-Crisani, com. rur., in
jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta,
situata in marginea de V. a
plaseT, pe amindouä malurile
riuluT Ialomita, filtre comunele :
Balaciul, Copuzul i Axintele
si la 70 kil. de Calarasi.
Teritoriul comuneT arco supra-
fate de 13900 hect., din carr 1400
pAdure si coprinde patru mosif :
Fundul-CrAsani, proprietate a
statuluT, foastá pendinte de m5.-
n Astirea Sf. Apostoli, din Buen-
resti, arendatl pe period. 1883
1893 cu 59000 leT ; Grindul-Ro-
goazele, proprietate a statuluT,
foastA pendinte de biserica Sf.
Gheorghe-Noil din Bucuresti, a-
rendatA pe period. 1883-93 Cu
20550 le'; IordAchita si CrAsani-
d.-s., care sunt proprietAtT parti-
culare.
Dup5. legea rurall din 1864
sunt ImpropietA4 pe mosie i8i
locuitorT i dupl legea rurall
ditt 1878 s'aa mar improprietArit
 FUNDUL-CRXSANI
34 locuitorT ; ara proprietatT
mal sunt 53.
Com, se compune din satele :
Fundul-CrAsani, Suditi saü Cra-
sani-d.-s. i Vadul-netros, avind
resedinta primarid si a jude-
catorieT comunale in satul Fun-
dul-Crasani.
Populatiunea este de 380 fa-
milit, san 1484 suflete, din carT
8o6 barbatT si 678 femei; 1481
RominT si 3 GrecT; 400 agricul-
torT, 4 meseriasT, I t comerci-
antf, 4 avind profesiunT libere,
120 muncitorT si 20 servitorT.
Sal carte 163 persoane.
Vite: 600 cal, 430 bol, 2700
oT, 54 capre i 3g0 pura
Venitul comuneT este de 4751
leT cheltuelile de 4456 leT.
Sunt 3 scoli rurale mixte,
cite una in fie-care sat conduse
de 3 invatatorT retribuitT de com.;
3 bisericT, la care deservesc 3
preotT si 5 dascalT.
Fundul-Cräsani, sat, tn jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pen-
dinte de com. cu acelasT nume,
situat pe malul sting al ti-
uluT Ialomita, la 3 kil. spre S.
de satul Malul. In acest sat
este contopit si satul Rogozul.
AicT este resedinta primarieT
si a judecatorieT comunale.
Populatiunea satuluT consta
din ioo familiT RominT i i fa-
milie de GrecT.
Are o scoalä mixta conclusa
de un invatator ; o biserica, cu
un preot i dor dascalT.
Vite sunt : 250 caT, 150 bol,
1200 oT, io capre i Ioo porcI.
Fundul-Criminetulul,pichet, in
jud. Putna, la hotarul TdreT des-
pre Ardeal.
Fundul - Danciultif , sat, face
parte din com. rur. Micsunesti-
Greci, pl. Mostistea, jud. Ilfov.
Este situat la S. de Micsunesti-
444
Mari, pe malul drept al vaieT
Pociovalistea, aproape de con-
fluenta acester val cu riul Ia-
lomita. S'a infiintat la anul 1851
de Grigore Pandelescu, fost pro-
prietar.
Se intinde pe o suprafata de
5 ro hect., cu o populatie de 173
locuitorT.
D-1 Gr. Pandelescu are 365
hect. si loc. 143 hect. Proprie-
tarul cultiva impreunä cu locui-
toril 443 hect. Comerciul se face
de i hangifi.
Numarul vitelor marl e de 154
al celor mid de 221.
Fundul-Doschilei, munte, jud.
Putna, pe teritoriul comuneT So-
veja, de unde izvoreste
arligata.
Fundul-ElanuluI, cu poiand,
in padurea de pe mosia Urlati,
plasa Mijlocul, judetul Fakir],
pe care eral:1 niste bordee lo-
cuite de lingurarT Tigant De
aid porneste spre S. intinsa Fundul-LarguluI, vale, in jud.
vale a ElanuluT, prin care curge
piriul cu acelasT nume. Pe dinsul
este locul numit Silistea pe care
se zice el din vechime a fost
sat, ce nu me exista asta-d.
Aid este locul nastereT Dom-
nitoruluT Constantin Cantemir.
Fundul-Gästeni,pddure, judetul
Bacati, pl. Bistrita-d.-j., com. Ra-
cäciuni. proprietatea d-neT Maria
Sturdza. Este foioasa (fagl, ste-
jarT, etc.). Are o intindere de
115 hect. si este supusd regi-
multa silvic.
Fundul-GAvanuluI, deal, in ju-
detul Tulcea, pl. Babadag, com.
Congaz, pe care o desparte de
com. Zibil (a plaseT Tulcea) ;
este o prelun gire a dealuld Tu-
garlea-Bair ; se intinde spre E.,
avind o directie de la N.-V.
spre N.-E., brazdeaza partea de
www.dacoromanica.ro
FUNDUL-LEPO
N.-E. a plaseT, cea de S. a co-
muneT Congaz si pe cea de N.
a comuneT Zibil ; are o inaltime
de 167 metri si e punct trigono-
metric de observatie de rangul al
3-lea, dominind asupra satelor
Congaz i Zibil ; spre E., con-
sine pe muchiile sale movilele :
Ploschili (122 m.) ; Movila-cu-
SocT (ii6 m.) i Tocsimilu (115
m.); valea Cazangiac curge pe
la poalele sale estice ; este in-
tretaiat de drumurile comunale
Congaz-Zibil, Congaz-Sari-Chioi
Congaz-Sabangea ; este aco-
pen it cu finete si semanaturT.
Fundul-Gheorghe, iezer, lung,
de la N. spre S., pe tarmul
DunareT-VechT, jud. Bräila, in
fata ostrovuluT Lopatna si pe te-
ritoriul coní. Chiscani.
Fundul-HerteI, sat. VezT Her-
tusca, sat, com. Movila, plaza
Herta, jud. Dorohoiti.
Neamtu, com. Calugareni, plasa
Piatra-Muntele. Este situad in
drumul ce vine de peste mun-
tele Petru-Voda, scaldata prin
mijloc de piriul cu acelasT nu-
me. Acest loc este dintre cele
mal pitorestr; malurile piriuluT,
pe-alocurea inalte, sunt formate
din cariere de plata, in ale canora
straturT se afla table ce se in-
trebuinteaza la scris si la aco-
peritul caselor.
Fundul-Läzel, firel de munit, ju-
detul Baca., pl. Trotusul, com.
Doftana, ce se intinde d'a sttn-
ga TrotusuluT, pana. aproape de
satul Bogata.
Fundul-LäzeI, padure, pe mo-
sia Probotesti, com. Tirnauca,
pl. Herta, jud. Dorohoia.
Fundul-Lep§iI, pichet, judetul
 FUNDUL-LULSTAN
Putna, la hotarul Tare! desp re
Ardeal.
Fundul-lui-Stan, pddure a sta-
tuluT, in jud. Prahova, pl. Cri-
covul, cu 151 hect., care, im-
preuna cu trupul Bordea (117
hect.), formeazd padurea Tisa.
Fundul-luI-Stan, trup de pddure
a statuluT, jud. Prahova, com.
Apostolache, pl. Podgoria. Vezi
Tisa, mosie a statuluT.
Fundul-Mare, ieser, jud. Bralla,
situat in partea de S. a ostrovuluT
Ruptura, spre S.-E. de comuna
Chiscani ; la S. de iezerul Mosu-
Stanciul, comunica printr'un pri-
val cu Dunarea-Vapoarelor.
Fundul-Mare, pdaTure de salcie,
jud. Braila, futre privalul Por-
cul, Filipoidl, iezerul Patiul
privalul Lungul, pe teritoriul
com. Chiscani i Tichilesti.
Fundul-Mateia§, pddure, jude-
tul Bacan, pl. Trotusul, com.
Caiutul.
Fundul-1VIAgioareI, poiand, in
codriT Deleni, jud. Botosani.
Fundul - Mu§atei, deal, numit
ast-fel dupa satul Musata, com.
Ranceni, pl. Mijlocul, judetul
Falcia ; se aflä in hotar cu com.
Hurdugi.
Fundul-Mu§ateI, vale, in hota-
rul dintre satul Musata si com.
Hurdugi, pl. Mijlocul, judetul
Falda, prin care curge piriul
Musata.
Fundul - NegreI, sat, spre N.
com. Osesti, pl. Stemnicul, jud.
Vasluia. Se numeste ast-fel de
la pozitiunea sa fiind sihiat in
fundul uneT val prin cate trece
un pifia, a cara apa este neagra.
445
Are o suprafata de 19 hect.
si o populatie de 41 familir,
san 181 suflete.
Fundul-OceI, sat, in jud. Ro-
man, pl. Fundul, com. Oniceni,
pe Piriul-OceT, spre S. de satul
Oniceni. Acest sat este locuit
numaT de TiganT, carl lucreaza
fieraria. Sunt 58 loe.; 18 vite
mar!.
Fundul-Ochiului, loc, de unde
izvoreste Piriul-StuhuluT, com.
Girceni, pl. Racova, jud.Vasluia.
Fundul-Phiulul, com., rur. com-
pusa din cat : Fundul-ParuluT,
Crovul i Grozavesti,p1. Neajlovul,
jud.Vlasca, situat pe malul drept
al ArgesuluT, la N. judetuluT si la
limita luT despre jud. Dimbovita ;
pe platoul dintre Neajlov si Ar-
ges.
In 1887, aceasta com. se com-
punea din 581 familiT, saa 2621
suflete, din carT 131 contribua-
Budgetul com. la 1886 era
de 3288 leT la veniturT si de
2588 leT la cheltuelT ; pe anul
1887 era de 2551 leT veniturT
si de 2185 leT cheltuelT.
In 1887 s'a cultivat pe acea-
sra. com. 510 hect.
Are o scoala mixta conclusa
de un invatator ; o biserica cu
un preot si 2 dascalT cu hra-
mul Sf. Nicolae zidita la 1846
si care tine de parohia Fundul-
Parulul.
Departarea aceste com. de
Bucuresti este de 6o kil.; de
Giurgiu de 85 kil. ; de Obedeni,
resedinta pl., de 27 kil., de
Pitesti, de 40 kil. ; iar de statia
drumuluT de fier de la Titu, de
25 kil.
Fundul-PArului, cdt., de la care
sT-aluat numele com. rur. din care
face parte, din pl.Neajlovulul, jud.
www.dacoromanica.ro
FUNDLTIARACA.C1UNI
Vlasca. Este situat pe platoul
dintre Neajlov si Arges, mal
mult pe mala! ArgesuluT.
Mosia este proprietatea Sta-
tuluT ; inainte de secularizare
tinea de manastirea Glavaciocul ;
are o arena. anuala de 17000
le!.
S'ad improprietarit la 1864
un numar de 175 locuitorT din-
du-li-se 225 hect. Pe teritoriul
el' se afla un petic de padure
ce se chiama Pintenoaica, cu
suprafata de 150 hect. ; un alt
petec de padure de salde, plute,
zavola, pe apa Argesului, cu su-
prafata de 70 hect.
Fundul - Podi§uluI, localitate,
jud. Falda. Vez! Podisul, deal,
com. Basesti, pl. Mijlocul.
Fundul-PoieneI, sat, in jud. Ro-
man, pl. Siretul-de-sus, com.
Stanita, la o departare de 2 kil.
de resedinta com. Are 56 familiT,
saa 206 locuitorT si 56 case.
Fundul-Purcaret, vale, jud. Ba-
cail, pl. Bistrita-d.-j., de pe te-
ritoriul com. Calugara-Mare.
Fundul-RacoveI, sdtifor. Vez!
Slobozia, com. GIrceni, pl. Ra-
coya, jud. Vasluid.
Fundul-RAcAciuni, com. rur.,
jud. Bacaa, pl. Bistrita.d.-j., si-
tuata in regiunea sesuluT Sire-
tuluT si pe valea pirtuluT Mea-
ciuni. Este alcatuita din 4 cat..:
Fundul - Racaciuni, resedinta,
Curmatura, Ciocani si Gistenl.
La 1863, satul Gisteni lipsea ;
com. numara insA satul Liuzi-
Chirita, care era situat aproape
de hotarul ca jud. Putna. Com.
avea atund 217 case 217 fa-
mili!.
Teritoriul san se margineste
la N. cu com. Cleja; la S., cu
com. Gropile Í Cu com. Parava,
FUNDUL-RXCA.C1UNI
din jud.Putna ; la E., cu com. RA-
caciuni ; la V., cu com. Drag,u-
gestl. Este scaldat de pirtul Ra-
caciuni, ea afluentif sal : Fundul.
Racaciuni, Gtsteni, Caprianul,
brazdat de dealurile Parava,
Ciocani i apriana.
BisericI sunt 4: una ortodoxa.
In satul Gisteni, si cite una ca-
tonel in satele Fundul-Racaciuni
Ciocani, cu 2 preotI: unul
ortodox si unul catolic.
Sunt 320 case, 2 circiuml
14 mor! de apl.
Populatiunea numara 324 fa-
sati 1066 suflete, dintre
carT : 32 Romid, 1014 UngurI,
17 Izraelitr si 3 Arment, totI de
protectiune Romina. Dupd felul
ocupatiune! se deosebesc : 318
agricultor!, 2 meseriasI, I comer-
ciant, 2 avind profesiunI libere,
roo muncitorI i 21 servitorI.
tiù carte 48 persoane.
Contribuabill, dupa recensa-
mintul pentru periodul 1891
1896, sunt 232. Dupa legea ru-
rala din 1864 s'ati improprietarit
24 locuitorI, Cu 57 falci si 40
prajinI in tarina.
Teritoriul com. are o in-
tindere aproximativa de roo°
hect. ProprietarI mar! sunt : Sma-
randa PetrovicT, care are o mosie
de 119 hect., cu un venit de
2600 leI ; G. Arapu, o mosie
de 240 hect., cu un venit de
2239 le!; Mate! Vasiliu, 55 hect.
cu un venit de 1200 le!. Padu-
rea si anume cea marunta, ocupa
aproape 120 hect.
Totalul paminturilor de cul-
turà este de 267 hect.
Viileati 40 hect., care in 1890
ati dat 1440 hectol. vin alb.
Dupa controalele filoxe.
rice (1891), via lucratoare are
83 hect., cea nelucratoare, i I
1/2 hect.
In com. sunt 3 cladirI de fa-
bricat rachiti.
Vite sunt : 105 cal, 372 vite
446
mar! cornute, 273 porcT, 320
capre si 634 or.
Budgetul com. pe exercitiul
1891-92 are la veniturI le!
4758, si la cheltuiell ler 1241.
Teritoriul eI este strabatut
de calea vecinall, Fundul.Ra-
caciuni - Cleja-Calugara, si de
car comunale care-I unesc sa-
tele. Statia de-drum-de-fier cea
maI apropiata, este halta Fa-
raoani, la 8 kil. departare.
Distantele : la Baca'', capitala
districtuluI, 32 kil. ; la com.
Valea-Seaca, resedinta piase!,
18 kil. ; la com. Cleja, 8 kil. ; la
com. Racaciuni, ir kil. ; la com.
Gropile, ro kil.
Fundul-Ric'aciuni, sat, in jud.
Bacati, pl. Bistrita-d.-j., i rese-
dinta com. cu acelasI nume. E.
ste situat in valea ptriuluI Ra-
caciuni, si pe dealul cu acelasr
nume, aproape de obirsia sa.
Are : o biserica catolica, cadita
de locuitorr in 1807 si restau-
rata. mar in urma ; case marI
boierestI si o circiuma. Are o
populatie de 229 familiT, saa
776 suflete. Vite sunt : 83 ea!,
232 vite cornute, 187 capre
184 porcI. Sunt io morI.
Fundul-RacAciuni, pddure, in
jud. Bacati, pl. Bistrita-d.-j., com.
Racaciuni. Apartine la 8 proprie-
tarI, dintre care posea. maI
multe hect. : G. Arapu (250 hect.),
Maria T. Hanuta, Buzdugan, D.
Strat, etc. Este foioasa (fagl,
stejari, etc.). Are o intindere de
1445 hect. si este supusa re-
gimuluI silvic.
Fundul-RacAciuni, pcidure, in
jud. Bacati, pl. Bistrita-d.-j., com.
Faraoani, foioasa (fagT, stejarI,
etc.), Proprietara este Alexan-
drina Casso. Aceasta padure are
o intindere de peste 3000 hect.
si este supusa regimuluI silvic.
www.dacoromanica.ro
FUNDUL-TURCULUT
Fundul-Reghiului, trup de pa.
dure, pe teritorul com. Ndruja,
pl. Vrancea, jud. Putna. Intin-
derea ef, impreunä cu trupurile
de padure Bozul, Hajma, La-
posul si Secatura, e de 5400
ala. Este proprietatea locuito-
rilor din com. Ndruja.
Fundul-RomtneseI, deal, In jud.
amtu, situat in spre V de
Manastirea Agapia i in spre
S. de Manastirea Secul; face
junctiune cu dealurile Sihler.
Fundul- ScunduluT, sat, face
parte din corn. Tur. Scundul, pl.
Oltul-d.-s., jud. Vilcea. Are o
populatie de 566 locuitorI. E
la distanta de aproape 2 kil.
de cat. Padureti, unde scoala.
Are o bisericA.
Fundul-Stejarului, pddure, in
jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele
com. Pingarati, cu o intindere
de 140 hect, pe care statul le
arendeaza anual Cu 1992 leí.
Fundul-Si§taruluI, sat, in jud.
Roman, pl. Fundul, com. Giur-
geni, la o departare de 3 kil.
de el. Are 18 familiT, san 91
suflete, din mil 17 contribua-
bilT. titi carte 29 persoane. Lo-
cuesc in 29 case. Are o bise-
rica de zid.
Sunt 139 vite mar! cornute.
Fundul-Tarciului, deal, pe mo-
sia Tarcluld, jud. Neamtu, pl.
Piatra-Muntele, com. Pingarati.
Fundul-rácutef, pIrlu, izvore-
ste de sub dealul Chiclaul, uda
partea de N. a com. Tacuta,
pl. Mijlocul, jud. Vasluiü, curge
spre S. si se varsa. in Iazul-Stur-
dzeI.
Fundul-Turcului, vechig
pe care-I forma "actualif locui-
 FUNDUL-TUTOVET
torT al com. Gradinari, pl. Sa-
barul, jud. Ilfov, situat pe ma-
lul sting al rtuluT Arges.
Fundul-TutoveI, sat, in jud,
pl. Tutova, com. Plopana, spre
N. de tirgusorul Plopana, pe pi-
riul Tutova i aproape de sor-
gintea sa. Are 327 locuitorr,
82 case. Acest sat este cel
mal depArtat de capitala jud.
Fundul-TutoveLpitclure, in jud.
Tutova, lingA satul cu acelasT
nume, din care izvoreste ptriul Fundul- Vorniculuï, celtun, al
Tutova.
Fundul-Vief, sat, in jud.
pl. Siretul.d.-j., com. Pe-
tresti, situat pe piriiasul cu a-
cela$T nume, intre dealurT. Se
afla la o departare de 3440 m.
de satul Petresti (scoala). Are
o populatie de 58 familii, sati
292 suflete. Vite sunt : lo cal,
109 vite marT cornute, 31 porcT
17 capre.
Fundul-Väel. VezT Fundul, ju-
detul Tutova.
Fundul-Väel, sat, in jud. Tu-
tova, pl. Simila, com. Orgoe$ti,
pe piriul Horoeta. Mal e numit
Fundoaia i Fundatura Or-
goe$ti.
Fundul-Väer, pise de deal, pe
mo$ia Cordareni, com. Corda-
reni, plasa Prutul-d,-s., judetul
Dorohoiù.
Fundul-VieI, deal, spre S.-E.
de Valea-CinepeT, jud. Vasluiù,
pl. Racova, com. Ivaneai.
Fundul-Väel, paure, pe teri-
toriul com. Berbenceni, pl. Sire-
tul-d.-s., jud. Bacati.
Fundul-Väeï, pirtiaf, jud. Ba-
caO, pl. Siretul-d.-s., com. Pe-
447
tre$ti ; se scurge in pirliasul
Dienetul, Ruga satul Soci.
Fundul-VäeI-RusculuI, /0c i-
zo/at, la N. de com. Gorgani,
pl. Podgoria, jud. Muscel, de
unde izvore$te gira RincAcio-
vul, care se varsa in riul Ar-
ges.
Fundul-V1'äzei, parte din pcidu-
rea Bungeni, in jud si pl. Tu-
tova, com. Plopana.
com. Giuvaresti, pl.
jud. Romanati, situat pe
$oseaua Stoenesti - Izlaz , linga.
Olt, unde acest fluviù face o
mare cotiturä Cu convexitatea
spre jud. Teleorman, l'Are sa-
tele GiuvAre4i i Izbiceni, 15
kil, departe de Corabia.
Are 130 familiT, saii 541 su.
flete ; o biserica, cu hramul sf.
loan (1855), deservita de:1 preot
$i 2 dintaretl. Pe aci trecea dru-
mul roman Islaz-Reimula. MaT
multe magurT insirate ori gru-
pate inconjoara satul.
Fundul-Vomicului,mofie a sta-
tuluT, litiga com. Giuvaresti, pl.
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati,
arendata pe 1887-97 Cu 28450
ler; are o padure de 70 pog.,
pendinte de manast Hotarani.
Fundul-Zingfil,jud.Tutova.VezT
Fundul-Zingai.
Fundulea, stafie-de-dr.-d.1:,jud.
Ilfov, pl. Mostistea-D1mbovita,
cat Cringul-Fundulea, pe linia
Bucure$ti-Ciulnita, pusa in cir-
culatie la 17 Noembrie 1886. Se
afla intre statiile Brane$ti (12.2
kil.) $i SArulesti (11.6 kil.). InAl-
timea d'asupra niveluluT marif
de 61.87 m. Venitul acesteT sta-
til pe anul 1896 a fost de
126282 leT, IO banT.
www.dacoromanica.ro
FUNDULUT (MUCHEA-)
Fundulea-de-Sus, mofie, jud.
Ilfov, pl. Mosti$tea-Dimbovita,
cat Cringul-Fundulea, proprie-
tatea statuluT. Inainte de secu-
larizare, apartineaMitropolieT din
Bucuresti. La 1871, aceasta mo-
$ie avea un venit de 2000 leT
si a fost ipotecata impreuna cu
alte 380 proprietatT ale statulur
pentru asigurarea tinprumutulur
de 78 milioane.
Fundulele, sat, face parte din
com. rur. Ceingul-Funduleie, pl.
Mosti$tea, jud. Ilfov, format din
2 trupurI : Fundulea-d.-s. 1 Fun-
dulea-d.-j., spre E. de Bucure$ti,
pe malul drept al vler Mostistea.
Ad este re$edinta primArieT.
Se intinde pe o suprafata
de 1750 hect., cu o populatie
de 536 locuitorT.
Statul are 1100 hect., din
carT cultiva. prin arendasiT sal
830 hect. (125 sterpe, 130 iz-
laz, restul vie). LocuitoriT afi
65o hect. $1 cultiva 350 hect.
(loo sterpe, 150 izlaz $1 50
vie).
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de i preot
$1 2 cintAretT ; o scoala mixta,
frecuentata de 12 eIevr lí 5 e-
leve, cu intretinerea careia sta-
tul $i comuna cheltuesc anual
2162 le!. Are i hele$teù.
Comerciul se face de 3 cit.-
ciumarT.
Numarul vitelor marI e de 675
al celor micT de 1119.
Fundulele, mofie a statuluT, ju-
detul Ilfov, pendinte de manas-
tirea Vacare$ti i Mitropolie, a-
rendatA pe periodul 1888-98
cu 32250 leT anual.
Fundului (Muchea-), co1int, in
jud. Buzati, com. Vintill-Voda,
cat. Bodinesti ; face hotar des-
pre com. Manesti ; este acope-
rita cu padure i izlaz.
 FUNDURI
Funduri,p/asd, n partea de N.-
V. a jud. Vas111111. Se mArgi-
nqte la N. cu jud. Ia0; la S.,
Cu pl. Stemnicul; la E., cu pl.
Mijlocul §i la V., cu jud. Roman.
Este formatà din comunele :
I. Bordfti, Cu satele : Alec-
sqti, Borà§ti, DrAge§ti, Iezerul,
Petre§ti i Sofrone§ti.
Dragufeni, cu satele : CrA-
ciunqti, DrAgu§eni, Gura-VAeT,
Perieni, Scheia-BasarabieT i Ta-
tomire§ti.
Dumefti, cu satele : ArmA-
eni, Dumqti -NoT, Dumqti-
VechT , Scinteia i TibAne§ti-
Buhlii.
Orbefti, cu satele : Gir-
be§ti, Palanca i Poiana-de-Sus.
Ipatele, cu satele : Cioca-
Boca, Ipatele, Halita, Sendreni
Slobozia.
Negref ti, cu satele : CAzà-
ne0, Negre§ti, Poiana §i Va-
lea-Mare.
Parpanija, cu satele : Fren-
ciugi, Glodeni §i Parpanita.
Suhulelul, cu satele : GAu-
reni, Marginea §i Suhuletul.
Scheia, cu satele : Clue01,
GAunoasa, Pope§ti i Scheia-
CApote0.
io. Tansa, cu satul Tansa.
1. Tingujei, cu satele : Ia-
zul-MuculuT, Moara-luT-Ciorneiti,
Poiana-MAnAstirei, PAnoasa, RA-
cea i Tingujei.
Todirefti, Cu satele : Ba-
lica, Cotic, Hucul, Mahalagia
Todire4i.
ribanefti, cu satele : Gir-
be0, Girbe§ti-Lingurari, Jigo-
reni i TibAne§ti.
Valea-Satulut, cu satele:
CArbunariul, Corcodelul, Cio-
ctrle0, Golia, Grajdurile, Hu-
tupeni i Valea-Satului.
Teritoriul acesteT plA§T este
strAbAtut in directie de la N.
Ja S. de mal multe culmi de
dealurT, carT sunt mal ridicate
In partea de V., de-a dreapta Fundurile, sari Sili§tea, nzunte,
448
riului Birlad. Mijlocul plà§el este
deschis prin valea BirladuluT,
prin care curge riul Birladul.
Printre desele culmi de dea-
lurl formate vAl intinse,
prin carI curg piraiele : Stavni-
cul iSacovdtul, carT se varsA in
Birladul.
Calitatea pAmintului este bunA.
PAdurT sunt seculare, maT cu
seamd pe proprietatea mo0eT
TibAne§ti.
Se aflà imw i finete intinse.
Vite : 10648 vite marT cor-
flute, 13830 oT, 349 capre, 1267
cal §i 2473 rimAtorT.
Productele se desfac in tir-
gu§orul Negre0.
Comunicatia in plasA se face
prin o osea judeteanA, care
trece prin tirgwrul Negre§ti,
apoT prin mijlocul plàFT se ri-
dicA spre N. si dincolo de sa-
tul Grajdurile, se leagA cu jud.
Intinderea teritoriul pl4eT e
de 52,138 hect.
Populatia se ridicA la 4498
familii, saii 21640 suflete, intre
earl se aflà §i un numAr de E-
vrei a§ezati in tirgu§orul Ne-
grqti.
Tirgu§orul Negre§ti este re-
Fdinta pläei, unde se aflà sub-
prefectura, judecAtoria de pace.
Sunt 33 bisericT, cu 21 preotT
43 eclesiard ; 12 §coale, con-
duse de 12 invAtAtori i frecu-
entate de 371 elevi 0 77 e-
leve.
Fundurile, sub-divizie a cdt. Gl-
vanele, din com. Boziorul, jud.
BuzAil.
Fundurile, mahala, jud. Vilcea,
com. Recea, plaiul Horezul.
Fundurile, munte, jud. Muscel,
com. RucArul, plaiul Dimbovita.
www.dacoromanica.ro
FURCENI
in partea de N. a com. Te01a,
plaiul Pe1euJ, judetul Prahova;
servqte de izlaz ; e proprietatea
EforieT Spitalelor Civile din Bu-
cure§ti.
Fundurile, padure, in jud. Bu-
zAti, com. Vinti1A-Vodà, cAt, Bo-
dine0 ; are ca 10 hect. ; este
proprietatea bisericeI Bodine§ti ;
face un corp cu pAdurea Coca.
Fundurile, padure, jud. Muscel,
pendinte de comuna RucArul,
supusA regimuld silvic, pe mun-
tele cu acela0 nume, proprie-
tatea d-lui I. Anastase i altora,
In intindere de 300 hect., avind
esentä dominantà fag, iar spre
yid molift.
Furca, bral (prival), in jud. Ia-
lomita, pl. Borcea, insula Balta,
com. Cocargea.
Furca-Moise§tilor, loc, in com.
rur. Cireul, plaiul Cerna, jud.
Mehedinti.
Furcariile, loc, pe care este a-
Fzatd com. rur. Blacita, plasa
Dumbrava, jud. Mehedinti.
Furcatura, deal, la E. comund
FrAtila, pl. Oltul-d.-j., judetul
Vilcea, avind directia de la N.
la S.
Furceanca, trup din mofia sta-
Furceni, in jud. Tecuditi,
com. Cosmqti, pl. Nicore§ti, pe
malul Siretulur.
Furceni, sat, face parte din co-
muna Cosme§ti, pl. Nicore§ti,
jud. tecuciti. Situat pe tArmul
sting al SiretuluT, pe un platod
frumos, era wzat mal inainte
pe Valea-Siretuld. Cade la o
depArtare de 4 kil, de reFdinta
comuner, spre V. de Tecuciti.
Are o populatie de 153 fa-
 FURCENI
salí 688 suflete, carI lo-
mili!,
cuesc in 148 case.
Aici se afla o biserica, Cu
hramul Sf. Nicolae. Pe platoul
Furceni, in apropriere de padu-
rea Nemteanca, se vede pi astazI
locul une! alte bisericr.
LocuitoriI sunt razepI. El st6.-
pinesc 419 hect.
Furceni, lagär (tabarg), judetul
Tecucit, unde adese-orr se fac
manevrele toamna. La E. de
satul Furceni se intinde un vast
platal. Pe acest platoil a fost
un cuartier militar, facut la 1868.
AstazI s'a distrus pi nu se mal
vad de cit dargmaturr din acel
mic palat, care era situat in
mijlocul padurer. Aicr s'a infi-
intat o grading zoologica.
Furceni, mofie, judetul Tecuciti,
proprietatea statulur, cu trupu-
rile Nemteanca. Inainte apar-
linea mangstirer Neamtu.
Furcilor (Pis cul-), pisc, in ra-
ionul comuner Rucarul, plaiul
Dimbovita, jud. Muscel.
Furcitura, isvor, jud. lincea, pl.
Ursanilor, care, impreuna cu sor-
gintea Fintina-Pirvulur, formeaza
riul Luncavdciorul.
Furciturile, sat, in jud.
mita, pl. Borcea, pendinte de
com. Mihaiti-Viteazul. Este situat
la 3 kil. spre N.-E. de satul de
repedinta, pe mica vale numitá
Tinjeala, care se desface in doug.
partI ca coarnele unel furcr, de
unde i satul a primit acest nume.
In acest sat se afro; 50 fa-
milii Rominr, carr se ocupa cu
plugaria.
Furciturile, ramurcl de munir,
jud. Neamtu, numita i Obcina-
Furciturilor ; se detapeaza din
grupa muntilor Ceahlaul, din spre
60299. Nanas Pie( lanar Geogragc.
449
E.: Obcina i Ramura-Secues-
cula
Aceasta ramura se numepte
ast-fel fiind ca se prezinta as-
pectulur sub forma bizara a une!
furcr repchirate.
Furciturile, pildure parti cularg,
supusa regimulur silvic inca din
anul 1883, pe mopia Comarni-
cul, plasa Pelepul, judetul Pra-
hoya.
Furciturile, localitate, judetul
Braila, la 3 kil. spre N. de ca-
tunul Caragica, din com. Insu-
ratei, pe lunca de pe tarmul
sting al Calmatuiulur, la locul
unde viroaga Strimbeanul da in
Calmatuiii. Intre Calmatuig
aceastg viroaga s'a construit un
dig ca sa opreasca apa Calma-
tuiulur de a nu se revarsa.
Furciturilor (Dealul-), deal, in
jud. Neamtu, pl. Piatra-Mun-
tele, situat in spre partea ma-
nastirei Horaita.
Furcule§ti, com. rur. i sat, in jud.
Teleorman, plasa Marginea, pe
Valea-UrluiuluI. Are un catun
alipit: Furculepti-Mopteni, la o
distanta de 0/2 kil.
Vecinatatile acester comune
sunt : la N., com. SpatareI, in
Ialo- departare de 21/a kil. ; la S.,
mopia Voivoda ; la E., Valea-Na-
novulur pi la V., teritoriul mo-
piel Ologi.
Catunul de repedinta Furcu-
lepti e situat pe valea numita
Batrina, o ramificatie a VAiI-
UrluiuluI ; lar catunul Furcu-
lepti-Mopteni la poalele dealulur
care se intinde spre com. Voi
voda, la 2 kil, mar departe.
Teritoriul comuner ocupa o
suprafata de 2790 hect., dim-
preuna cu vatra satulur. Din
acestea, 1970 hect. arabile sunt
proprietatea d-lur N. C. Furcu-
www.dacoromanica.ro
FURCULETI
lescu, impreuna cu 20 hect. pa-
dure ; 250 hect. sunt ale mopier
Ulmeni-Mogopanca, proprietatea
statulur, lar restul apartine mo-
ptenflor i locuitorilor improprie-
taxitI la 1864.
Viile a6 o intindere de ioo
hect.: 66 hect. ale locuitorilor,
24 ale proprietatir i io hect,
pe mopia statulur Mogopanca.
Vinurile ce produc aceste vir
sunt de calitate bung l sunt
mult cautate in comunele de
prin prejur i in Zimnicea.
Solul este de bulla calitate
pentru agricultura, afara de o
mica parte a mopier despre co-
muna Ologi, unde terenul este
mlaptinos. Pe timp de seceta,
pe acest teren, se yací, la su-
prafata sarurr, a c6.ror compo-
zitiune nu e studiata. Locui-
toril numesc acest teren Saratul
sad Tiperigul, fiind-ca. pe el
crepte numar tiperig.
Populatiunea comund este de
1330 suflete, din carr : 803 in
Furculepti pi 527 in Mopteni.
Sunt 298 contribuabill.
Vite sunt 3207 capete : 391
cal 9 magarr, 439 vite unir cor-
nute, 1839 vite miel cornute, pi
519 porcr.
Comuna are trer bisericr: una
de lemn in Furculepti, a doua
noug, de zid, inteun stil maret,
construita cu cheltuiala proprie-
tarulur, d-nul N. C. Furculescu,
pi a treia in cdtunul Furculepti-
Mopteni. Preoti pi cintaretr sunt
in numar de pase.
Prin pozitiunea sa, com. Fur-
culepti este una din cele mar
favorizate in privinta cailor de
comunicatie : calea nationall
Turnu-Alexandria trece prin mij-
locul satulur; spre comunele
Spatarei, la N. pi Voivoda, la
S.-E., se leagi prin cal vecinale
bine inpietrite..
Comuna este pusa futre pa-
tru comune urbane, mar toate
67
 FURDUEM
la aceeasT distanta ; de la rese-
d'uta judetuld sunt 26 kil.; de
la Alexandria, cu care locuitorif
aa multe relatiunI comerciale,
sunt 21 kil.; de la Rosiori, 36
kil. si de la Zimnicea, 20 kil.
Pe teritoriul comund sunt o
multime de magua: Magura-Ba-
ciuluI la V.; Magura-MocanuluI
cam in aceeasI directiune ; ma-
garele : Flocoseaua-Mare, Flo-
co seau a-Mi ca, Ba si cuta-UlmuluT,
MaguraStubeuluI, una din cele
maT importante, Malta de 30 m.
si larga de 144 In periferie ;
gura-Sadind, Magura-de-la-Bra-
Magura-de-la-SpatareI
Magura-de-la-Helestea.
Satul Furculesti nu se vede
trecut in nomenclatura facuta
subt domnia lui Mavrocordat in
secolul trecut. Se stie insä cal
mosia pe care se aflä asta-zI
comuna, purta numirea de Ul-
meanca. Dintr'un hrisov dom-
nesc vechia, aflat la d-nul Fur-
culescu, se vede ca. mosia Ul-
meanca a fost daruita de catre
Mihaiti-ViteazullogofatuluIDinu,
pentru credinta luI catre Tara.
Numirea actuald de Furcu-
lesti este bata' dupa numele
unuT Furca, strabun al actualu-
luI proprietar.
Furdue9ti, sat, in jud. Argesul,
pl. Galasesti ; face parte din co-
muna rurall Ratesti-Furduesti.
Are o populatie de 200 suflete ;
o biserica, cu hramul Adormirea,
deservita de un preot si un chi-
taret.
Furdue§ti, loc isolat, com. Vrd-
nesti, pl. Podgoria, jud. Muscel.
Fureqti, sat, face parte din co-
muna Dobresti, plasa Podgoria,
jud. Muscel. Este situat pe am-
bele malurT ale glrld Circinovul
si strabatut la V. de Valea-Ce-
tate! si Valea-Silistd.
450
In partea de N. se limita cu
padurea statulul Fureasca (Rin-
caciovul). Cade la S. de câtu-
nt din aceeasi comuna.
Are o biserica, cu hramul Cu-
vioasa Paraschiva, deservita de
un preot si un cintaret i Tm-
proprietdrita Cu 17 pog. pdmint.
Populatia satuluI e de 57 fa-
mili!, sali 241 suflete: 125 bar-
batI i 116 femer.
Fureqti, vechia numire a mafia
Izvorul-Dulce, din com. Carpi-
nistea, jud. Buzaa.
Fure§ti, proprietate, a statuluI,
în jud. Muscel, pl. Podgoria,
com. Dobresti, pendinte de ma-
ndstirea Rincaciovul, avind 944
hect. loc de c Atufa si 82 hect.
padure. S'a arendat pe pedo-
dul 1889-94 cu 1650 Id anual.
Fure§ti, pitclure, a statuluI, pen-
dinte de com. Dobresti, pl. Pod-
goria, jud. Muscel, in intindere
de 1230 hect., formata din 2
trupurf: Dealul-de -Apus (750
hect.) si Dealul-de-RAsArit (500
hect.).
Furilor (Dealul-), cleal, in jud.
Botosani, pl. Tirgul, com. 1V1 A-
nastireni.
Furilor (Drumul-),c1rumvechig,
care merge in jud. Botosani,
pe mosiile Ringhilesti, Ciorno-
halul i Pogoresti, dealurile Cra-
calia si trece, pe.podisul Turia,
in jud. Iasi.
Furnica, aitun, face parte din
com. rur. Sinaia, plaiul Pelesul,
jud. Prahova. Are o populatiune
de 213 locuitorr: 130 barbatI,
83 femeI. LocuitoriI acestuT cdt.
s'ati improprietarit [la poalele
munteld Furnica, proprietate a
Eforid Spitalelor Civile din Bu-
curesti.
www.dacoromanica.ro
FURNICA
Furnica, pisc, ?l'ah de 2334 m.
d'asupra MariI-Negre, servind
de limita impreuna cu altI muntI
futre jud. Prahova, com. Sinaia,
jud. Dimbovita, in sus de com.
Moroeni i spre E. de muntli
Lapticul i Cocora.
Dela Crucea-Ciobanulta (vez!
Virful-cu-Dor), fäcind la dreapta,
urd la Piscul Furnica, maI inalt
ca Virful.cu-Dor, dar nu mar
frumos ca el. Poate ca s'a nu-
mit ast-fel fiind-ca de jos sea-
mana Cu un gigantic mosoroiti
de furnicI.
Ca si Virful-cu-Dor, muchea
Furnicer este presarata Cu ane-
mone alpine sau deditei de mun-
tei i, ca pe tot masivul, de acea
flora particulara, din care bo-
gata si darnica natura nu a
facut parte de cit muntilor celor
mar : asa este frumosul
rododendrum mirthi folia, numit
si trandafir de munte, saa, cum
se zice la Sinaia, bujor de munte.
Legenda spune el in secolul
trecut, in muntir Bucegiuld, traia
un bacia, care era tot-d'a-una in
scearta cu ciobanil vecinI, pentru
pasunele din muntI. Acestia,
din razbunare, in lipsa luI,
dura foc iar pe bliatul
lasat de poza, Il luara cu eI
legindu despuiat, Il aruncara pe
un mosoroia mare sub poalele
muntelur Virful-cu-Dor, ca sa-I
manince furnicile.
Mai tirzia, niste vinatori ga-
sira scheletul acestui
cat de furnia, il ingropara
dupl legea crestineasca si ve-
nind in sat nu mal vorbeaa de
clt de aceasta intimplare.
Multi satenI se dusera la
locul povestit, spre a vedea mor-
mintul bliatuluI i mosoroiul
de furnicI i d'atuncI acele 041
de loe s'au numit si se numesc
si azI Furnica.
Furnica, vale, in jud. Vlasca,
 FURNECAR1
Ese din proprietatea Bibiitia $i
dá in valea Vorniculur, pe a-
ceea$T proprietate,
Furnicari, sat, jud. Bacan, pl.
Bistrita-de-jos, al com. RusiT,
situat pe malul SiretuluT, la o
depOrtare de 3 kil. de satul
Rusi (scoala). Are 14 familiT, sati
63 suflete ; o circiumd,
Vite : 5 cal si 33 vite marT
cornu te.
Fumicarl, sat, jud. Bacdti, pl.
Siretul-de-jos, al com. Tdmasi,
situat pe malul drept al Bistrite
si pe dealul Furnicari, la o de-
pArtare de 3500 m. de satul
TAmasi ($coala). Are 38 familiT,
sal 130 suflete.
Vite : 47 vite marT cornute
$1 25 oi.
Furnicari. Vez! Cristesti, sat,
com. Criste$ti, jud. Botosani.
Furnicari, deal, jud. Bac51), pl.
Bistrita-de-j,os, din com. Ru$i,
si lingA satul cu acelasT nume.
Fumicari, deal, in partea de
V. a satulul Criste$ti, com.
Cristesti, jud. Botosani.
Furnicari, phig, curge prin
partea din satul Criste$ti nu-
mit5. Furnicari, si se varsä in
iazul Lipoveni, din com. Cris-
te$ti, jud. Botosani.
Furniceasa, Pila, izvoreste de
sub Dealul-Leselor,com. Bodesti,
pl. Mijlocul, jud. Vasluiti, str5.-
bate teritoriul acestel com., cur-
gind de la N. spre S., trece
prin satul Borosesti, unde se
impreund cu alt piriti, numit
Mirzoaia, ce curge tot spre S.
satuluT Borosesti, si apoT am-
bele se varsa in piriul Dobreanul.
Furnicelul, movild, jud. BrAila,
461
situat5. la N.-V. de satul Du-
descu, ca la 3 kil. depOrtare;
servá de hotar Intre comunele
Fleasca .si Dudescu.
Furnicelul, munte, la N. comuneT
Vaideeni, plaiul Horezul, jud.
Vilcea. Ad i se fabricA brilla in
stinele c 1 numele muntelur.
Fumicelul (Muntele-), pidure,
supusa regimuluT silvic, pe mun-
tele Furnicelul ; tine de com.
Vaideeni, plaiul Horezul, jud.
Vilcea.
Fumicosul, a'eal, pe teritoriul
com. GhermInesti, pl. Podoleni,
jud. FAlciti, in partea de V. a
co mu neT.
Furnicosi, sat, face parte din
com. rur. Mihdesti, pl. Rturile,
jud. Muscel. E situat la to kil.
de ampulung.
Cade in partea de N. a com.
MihOesti. Are o formd triun-
ghiulard si este strAbAtut de Rtul-
TirguluT si de Bughea, care se
varslin Rtul-TirguluT In acest sat.
Pe malul sting al RiuluT-Tirgu-
luT este $oseaua nationall Pitesti-
Cimpulung $i calea ferat5. Go-
lesti-Cimpulung, care trec peste
Rtul-TirguluT, peste care sunt a-
cute douä podurT marT de Iler.
Are o bisericA deservia de 1
preot $1 I cintAret.
Populatiunea satuluf e de 154
familii, sati 238 locuitorT (124
bArbatT si 114 femeT).
Furnicosi, stage de dr.-d.f., jud.
Muscel, pl. Nucsoara-Dimbovita,
com. Schitul-Golesti, pe linia
Golesti-Cimpulung, pusä in cir-
culatie la i Iulie 1887. Se aflA
intre statiile MihAilesti (5.3 kil.)
si Schitul Golesti (6.2 kil.). InAlti-
mea d'asupra niveluluT mAriT de
439,80. Venitul acestei statiT pe
1896 a fost de 27601 1., IO b.
www.dacoromanica.ro
FURUL (MUNTELE-)
Furtuna. Ved Dobroe§d, pl. Dita-
bovita, jud. Ilfov.
Furtuna, colia, jud. Buzld, com.
Gura-Dimienei, cAtunul Dogari ;
face hotar despre com. Nicule$ti.
Furtuna, pcIdure, de 3 hect., pe
mosia Enculesti, com. Recen!,
jud. Buzla.
Furtuna, vale, in jud. BuzAd,
com. Beceni, cAt. Enclulesti
incepe din pAdure $i se scurge
in Valea-Vacir.
Furtunesti, ciitun, al com. Gura-
TeghiT, jud. BuzA0, cu 1 ¡o locui-
tori si 30 case ; are subdiviziu-
nea Gura-HinsaruluT.
Furtunesti, Adclure, in jud. BuzAtl,
com. Gura-Teghir, c. Furtunesti,
pe Dealul-CorbuluT ; are vr'o 50
hect. proprietate mo$neneascA.
Furul, piria, jud. R.-S5rat, plaiul
Rimnicul, com Jitia si Bisoca, Iz-
voreste din muntele Furul-Mare,
udA partea de N. a com., tre-
ce printre virfurile Piatra-Penii
si Carimbul, si se varsa in riul
Ri'mnicul-SArat, pe stinga luT.
Furul,pichet vedija, cu No. 5, cd-
tre hotarul Moldover, in plaiul
Rimnicul, com. Bisoca, jud. R.-
Sárat. Este asezat la poale1e
munteluT Furul-Mare.
Furul (Muntele-), munte, pe ca-
re se aflA pAdurea cu acest nume,
pe teritoriul com. NAruja, pl.
Vrancea, jud. Putna. In ti nderea
eT, impreunl cu trupul Monteo-
rul e de 800 ala'. Locuitoril
din com. Glurile exploateazA
In dIvIlmIsie aceastA pldure.
Muntele Furul, care e un lant
al Muntilor-Aluni$uluT, prezintA
treT dealurT : Dealul-Coaster, Pre-
tunca si Stevia.
 FURUL-MARE
Furul-Mare, munte, numit i TreT-
Hotare, fiind-ca face hotar in-
tre jud.BuzatI, Rimnic 0 Putna ;
are p4iunT intinse ; inaltimea :
1050 metri.
Furul-Mic, munte, pe hotarul ju-
detuluT Buzati, despre Vrancea
(Putna). Are padure si pA0unT
pentru oT. Laptele strins la sti-
nele ambilor Furl se fabrica in
c4aria din muntele Mu§a.
Furul-Mic, marie, a statuluT, jud.
Buzau, pendinte de Episcopie,
in com. Minzale0i. Se arendea-
za impreuna cu muntiT : Piciorul-
CapriT, Mu0ca i Lacul-lul-Vin-
tila-Voda. ; are mal mult pa-
§unT.
Furul-Mic, padure, a statuld,
pendinte de Episcopie, jud. Bu-
zati, com. Minzale0i ; face un
corp cu padurea de pe muntele
Muele, de 1800 hect., iar, im-
preung cu padurea Piciorul-Ca-
priT i Lacul, are 3508 hect.
452
Furului (Izvorul-), izvor, in
jud. Buzati, com. Minzäle0i. Iese
din muntele Furul-Mic 0 la Lun-
ca-Odoboaia, se une§te Cu ilzvo-
rul-OpriI, dind de ad na0ere
riuluT Slanicul.
FuruluI (Poiana-), poiand, a-
coperita cu verdeata, in jud.
R.-Sal-at, plaiul Rimnicul, in par-
tea de N. a com. Bisoca ; vara
e acoperità cu numeroase turme
de oT ; tot aci sunt 0 stine,
unde se produce cantitatT marl
de ca s, ce se consuma in tot ju-
detul, precum 0 in cele vecine.
Fusarul, lac, in com. Vizirul,
jud. Braila, coprins intre Scroa-
fa, Pe0i-Romine0T 0 Pe0i-Tur-
ce0T, cu carT comunica.
Fusarului (Valea-), vale, jud.
Buzati, com. Grabicina, in pa-
durea Bocul. Parte din padure
fiind strabatuta de aceastä vale,
poarta numele de Bocul-Fusa-
ruluT.
www.dacoromanica.ro
FUTILEASA
Fusea, mdiastire, in raionul com.
Vilcana-Pandeli, jud. Dimbovita,
In apropiere de com. Brane0i,
unde se face tirg in ziva de
Sf. Ilie. Pe sub poalele dealuluT
acesteT manastirT trece oseaua
vecinala-comunala la baile VII.
cana.
Fusei (Movila-), movild, in jud.
Tulcea, pl. Macin, com. Vaca-
reni, in partea de N. a p14eI
0 cea de S. a comuneT ; este
virful culminant al dealuluT Mil-
covul ; are o haltime de 108
m.; e punct trigonometric de
observatiune de rangul al 3-lea;
prin inaltimea sa domina asu-
pra satuluT Jijila, asupra vaeT
Jijila i afluentul sati Valea-luT-
Bran, precum 0 asupra oseleT
judetene Macin-Isaccea, care tre-
ce pe la poalele sale nordice ;
este acoperitä cu verdeata.
Putileasa, vale §i phia, com.
Hurdugi, pl. Mijlocul, jud. Fal-
citi. Se varsa in Biriul Guzariul.

Gabera, aitunaf, al com. Eno-
sesti, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.
Romanati, situat Ruga apa Cor-
nesul, pe soseaua nationall Co-
rabia-Rimnicul-Vilcea ; are 40
familiT, sail 182 suflete.
Gabrovita, deal, in jud. Cons-
tanta, pl. Silistra-Noua, pe te-
ritoriul com. rur. Almaliul ; se
desface din culmea dealuluT Ie-
ralcea-Bair ; se intinde spre E.,
avind o directiune generala de
la S.-V. spre N.-E., printre doud
piriiase, carT impreund formeaza
ptriul Almaliul ; brazdeaza par-
tea de V. a plaseT si a com.;
pe muchea luT trece hotarul ce
desparte Dobrogea romina de
cea bulgareasca ; are o inaltime
de 135 m. si domina plaiul si
satul Almaliul, valea Regede-
resi-Ceair si calea nationalá Si-
listra-Varna ; a fost teatrul a
numeroase lupte intre TurcT si
RusT.
Este acoperit cu finete.
Gabrovita, vechie fortdreald, ju-
detul Constanta, facuta. de TurcT,
spre a apara orasul Silistra din
partea de S. in contra Rusilor ;
este asezata la poalele nordice
ale I movileT Gabrovita ; az1 e
G
pichet romInesc cu No. 4, la
hotarul spre Bulgaria.
Gabrovul, vale, jud. Teleorman,
strabatind comuna Pielea, in
partea de S. a satuluT. Incepe
din spre mosia orasuluT Alexan-
dria si trece spre mosia Gro-
sul, din jud. Vlasca. Apele ce
se aduna in aceasta vale for-
meaza diferite helestae si mlas-
tinT.
Gabrul, sat, jud. Dolj, pl. Dum-
brava-d.-s., com. Terpezita. Are
o populatie de 393 suflete: 197
barbatT si 196 femeT. Locuesc
in 50 case si 20 de bordee.
CopiiT din sat urmeaza la scoala
mixta din satul Terpezita, ce
este la 5 kil. depártare. In sat
este o biserica, fondata de sa-
tenT in 1889 si a carel zidire s'a
terminat in 1891.
Gabrul, mofie particulara, jud.
Dolj, plasa Dumbrava-d.-s., co-
muna Terpezita, apartinind bi-
sericeT Maica -DomnuluT - Dudu,
din Craiova. Are padure pe
dinsa.
Gabrul, plidure de cer, judetul
Dolj, plasa Dumbrava-d.-s., co-
www.dacoromanica.ro
muna Terpezita, pe mosia Ga-
brul. Intinderea aproximativa:
250 hect. Apartine bisericer Ma-
dona-Dudu, din Craiova.
Gabrului (Dealul-), a'eal, jud.
Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, comuna
Ciutura, in partea de N. a co-
mune!, inalt de aproape wo
m.; e acoperit cu padurT.
Gabur (Pirtul-lul-), pitig, in
jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele,
com. Gircina. Izvoreste din dea-
lul Brtnza, ramura muntilor Co-
zla si se varsa in piriul Cuejdiul
(pe partea dreaptA).
Gafencescu, iaz. Vezt Corda-
reni, sat, com. cu acelasT nume,
pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiti.
Gagea, deal, pe mosia Dara-
bani, com. Darabani, pl. Pru-
tul-d.-j., jud. Dorohoiti.
Gageanca, vale, pe mosia Da-
rabani, com. Darabani, pl. Pru-
tul-d.-j., jud. Dorohoiti.
Gagul, sat, face parte din eom.
rur. Creata-Lesile, pl. Mostistea,
jud. Ilfov. Este situat la N.-V.
de Creata, Ruga padurea Gra-
 GAGUL-MARE (MUNTELE-)
distea. Se imparte in 2 trupurT :
Gagul-d.-s. i Gagul-d.-j.
Se intinde pe o suprafata. de
555 hect., cu o populatie de 183
locuitorT.
D-1 V. Docsache are 400 hect.
locuitoriT 155 hect. Proprie-
tarul cultiva. 365 hect. (35 iz-
laz). LocuitoriT cultiva tot te-
renul.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Dumitru ; i helesten ; I pod.
Numarul vitelor marT e de
128 si al celor micT de 571.
Acest sat, dura cum spun
batrinir, s'a infiintat cam pe la
anul 1839 de paharnicul Stanciu
Predescu.
Gagul-Mare(Muntele-),munte,
proprietate a EforieT Spitalelor
Civile din Bucuresti, fosa pen-
dinte de manastirea Sinaia, co-
muna Sinaia, pl. Pelesul, jud.
Prahova, care, impreung cu
Gagutul si Valea-Rea, ati
o intindere de 820 hect. (4
hect. suprafata. impadurita si
409 hectare pamint cultivabil
si Jinete). Pe periodul 1886-91
s'a arendat numaT Cu 2800 ler
anual, din cauzá ca are multe
locurr sterpe.
In anul 1886, d-1 Emil Cos-
tinescu a construit la poalele
munteluT Gagul o fabrica. de var
hidraulic si la 1887 inca una
la Valea-Larga. Ambele fabricT
produc anual 800 vagoane ci-
ment si ocupa in permanenta
un insemnat numar de lucratorT,
aproape totT RominT de la Co-
marnicul, Breaza si Provita.
Gahita, locul cu apa de pucioasä
din orasul Cimpina, jud. Pra-
hoya, situat pe platon si coasta,
In apropiere de orasul si gara
Cimpina, apartinind caseT V.
Hernia.
Aceasta apa s'a descoperit pe
la anul 1873, pe cind locul era
454
proprietatea printuluI
Locuitorii din localitate uzail
de ape prin avezare de putini
la izvor, unde faceau ba.T. La
188o, Printul D. Stirbeiil vindu
acest loe lul D. V. Hernia,
care inchiria acest loe d-lor
D-rT N. Garoflide si M. Georges-
cu, pe timp de 12 anT, cu conditia
ca sA construiascä un stabili-
ment balnear.
Asta-zI stabilimentul balnear
e proprietatea CaseT Hernia, a-
vind 25 camere, 18 cabine pen-
tru bE.
In jurul stabilimentuluT e un
frumos parc, in suprafata de
2112 hect., in mijlocul caruia se
aflä i capela mide este imor-
mintat raposatul D. V. Hernia.
Gaia-de-Jos, sat, jud. Dolj, pl.
Amaradia, com. Murgasiul, si-
tuat pe dreapta piriuluT Gia-
martaluiul, la 164 m. spre N.,
de Murgasiul, resedinta comuneT.
Are 382 suflete, 195 barbatT
si 187 femeT. Locuesc In 70
case si 29 bordee..
CopiiI din sat urmeaza la scoa-
la mixta din satul Murgasiul, ce
este la i kil. depärtare.
In sat este o biserica, fon-
data in 1795 de Dumitru Beli-
vaca i reparata in 1882. Este
deservita de i preot si cinta:
ret. Are hramul Sf. Dumitru.
In Gaia-d.-j. este o singura dir-
ciumd.
Satul e legat, spre S., prin-
teo osea vecinall, de Gaia-d.-j.,
iar la N. de Balota-d.-j.
Gaia-de-Jos, mofie particulara,
jud. Dolj, pl. Amaradia, com.
Murgasiul, satul Gaia-d.-j.
Gaia-de-Sus, sat, jud. Dolj, pl.
Amaradia, com. Balota, situat
pe piriul Giamartaluiul, la 1500
m. la S. de Balota-d.-j. Are 321
suflete, ;63 barbatT si 158 femeT.
www.dacoromanica.ro
GALATA
Locuesc in 103 case construite
din btrne. Copiil din sat ur-
meaza la scoala mixta din satul
Balota, ce este la 2200 m. de-
partare.
Este o biserica de zid, fon-
data de C. Bratasanu, la 1848,
cu hramul Sf. Dumitru.
Comunicatia se face prin so-
selele vecinale i comunale, carT
pun in legatura satul la N. cu
Balota-d.-j., iar la S. cu Gaia-
de-Jos. O osea vecinala il pune
In legaturd cu Crucile, peste
Dealul-MuereT.
Gaia-de-Sus, pidiere de cer, ju-
detul Dolj, pl. Amaradia, com.
Balota, in Intindere de 600 hect.
Gaiciului (Valea-), vale, ce vine
din Gogosari si da in Valea-
BurnazuluT, in mosia Ciochina,
jud. Vlasca.
Gaita, virf de deal, jud. Bacati,
pl. Tazaul-d.-j., de pe terito-
riul com. Birsanesti.
Galaoana, ostrov ipichet de
graniM, jud. Dolj, pl. Bailesti,
com. Negoiul. Ostrovul e in in-
tindere de 440 hect. Se &este
pe dinsul si padure, ce apar-
tine statuluT. E pus in exploa-
tare pe IO anr.
Galata, miindstire. VezT Galata,
tirgusor, jud. Iasi.
Galata, com. rur., in partea de
N. a pla.seT Codrul, jud. Iasi si
In marginea despre S.-V. a ora-
suluT Iasi, asezata pe dealurile :
Galata si Cetatuia, carT se in-
tind de-a dreapta riuluT Bah-
luiul. E formata din satele : Ga-
lata (tirgusor), Hlincea, Valea-
Adinca, Visan, Horpaz i Lunca-
Cetatuia cu Zane. Terenul e pro-
ductiv in cereale; lar o parte e
acoperit de vil si livezT. Are o
 GALATA
populatiune de 289 familiT, saa
1115 locuitorr RominT si un mic
numdr de EvreT. In com. sunt :
treT mAndstirT, deservite de 5
preotT, 3 cintdretT si 2 eclesi-
arcT ; doud bisericT, deservite de
1 preot si I eclesiarc ; doud
scolT conduse de 2 invdtdtorl
si frecuentate de 50 elevr.
Budgetul com, e de 11210
leT, 64 banT la veniturT si 9458
leT, 9 banT la cheltuelT.
Vite sunt 973 capete, din
cal-i: 717 vite marT cornute, 7
oT, 92 caí si 157 rimdtorr.
Galata, tirgufor, jud. Iasi, care
poartd numele uneT suburbiT din
Constantinopole numitd Galata,
pentru cá tos! trimesiT TurcI carT
veneaa la Iasi, se opreaa mal
intiia in palatul Mändstirei unde
le era conacul si ati numit acest
loe Galata, pentru cä maT top'
DomniT care se duceaa in Con-
stantinopole, aveaa conacul lor
in suburbia Galata, de acolo.
Acest tirgusor, este pendinte
de comuna Galata, plasa Co-
drul, situat pe platoul dealuluT
Galatei, spre S.-V. la 3 kil. de
orasul Iasi. Prin mijlocul luT
trece soseaua judeteand. Iasi-Ro-
man.
Are o populatie de 86 familiT,
sal 397 suflete, din carT o mica
parte sunt Evrei. Este resedinta
com. Galata. Are : o scoald
de 136.0, Infiintata in anul 1865,
frecuentad de 20 elevI §i aviad
localul eT propriti si una de fete,
infiintatd la 1878, frecuentatd
de 30 eleve ; un ospicia pentru
bAtrinii infirmT, fondat la 1850
de Domnul Grigorie-Ghica, si azI
intretinut de casa spitalelor Sf.
Spiridon din Iasi.
In tirgusorul Galata numdrul
vitelor e de 255 capete, dintre
carl : 16i vite marT cornute, 7
o!, 49 cal si 38 rimAtorI.
In grAdina acestuT institut, pe
455
coasta de N. a dealuluT GalateI,
ce vine in fata orasuluT Iasi, se
vdd si pAnd asta-zT urmele te-
melieT palatuluT domnesc fAcut
de Ipsilanti-Vodd.
In acest tirgusor se afld trel
fabricT : una de sdpun, una de
rachia de drojdiT si una de ca-
fea-cicoare.
In marginea tirgusuruluT, de-
spre E., se afld mdndstirea Ga-
lata, ziditd la 1584 de Petru-
Vodd, numit chiopul, in a doua
domnie. In india sa domnie, la
1578, a zidit mdndstirea Galata
din vale, care s'a dArdmat cu-
rind.
AceastA mdndstire are insem-
ndtate istoricd, de oare-ce, fiind
In marginea orasuluT Iasi, ser-
vea de refugia Domnilor in tim-
purile grele, fiind acut1 in for-
ma de cetätuTe ; astd-zi serveste
de inchisoare preventiva pen-
tru milita/1. A fost inchinatd Sfin-
tuluT Mormint. Acum este 'filtre-
tinutd de Stat si are un perso-
nal de 2 preot1 si 3 cintd-
r 41.
Dupa alungarea luT tefan-
VodA din Domnie, de catrA Ca-
zacT, si dupd sosirea luT Vasile-
Lupu de la Camenita, la scau-
nul Domniei, Timus care ocu-
pase Iasul pana la venirea so-
cruluT sda, s'a retras cu tabdra
in aceastd localitate.
Tot aicT a pTerit Cotnarovski,
Piserul Lesesc, care era om de
credintd a luT Vasile-VodA Lu p u,
find ucis de CazaciT luT Timus,
din porunca acestuia.
Dupd anul 1657, Constantin-
Vodd, aflind ca Calga-Sultanul
se afla sosit la Balota, din jos
de Tutora si cd ostile turcestI
si tAtdrestI vin spre Iasi, pen-
tru a'l scoate din Domnie, s'a
ridicat cu oastea sa si s'a a-
sezat in Galata pe deal, punind
sd sape un sant pe deasupra
piriuluT Nicolina, sant ce In-
www.dacoromanica.ro
GALATI
conjura partea nordicd a dea-
lulur Galater; apor sosind O Ta-
tarir, la Cinc, a urmat hArtueall
mar multe zile, dupd care Con-
stantin-Vodd, vdzindu-se invins,
a fugit spre Scinteia, in judetul
Vasluiu.
Galata, deal, pe coasta cdruia e
situat satul Mogoiesti-GAlltel,
com. Mogosesti, pl. Stavnicul,
jud. Iasi. Partea despre V. a
dealuluT se numeste Huma, fiind-
cd pAmintul e humos. Are loe
de imas.
Galata, a'eal, in jud. Iasi, for-
meaza malul drept al sesuluT
Bahluiul. Se intinde de la N.-E.
spre S.-V., la S. de orasul Iasi.
Pe platoul sda se aflA tirguso-
rul si mAndstirea Galata, din
com. Galata, pl. Codrul.
Galata, podgorie, jud. Iasi, pl.
Codrul, com. Galata. Se intinde
pe podisul dealuluT cu acelasT
nume, in partea despre V. a t'ir-
gusoruluT Galata. Produce vi-
nurT bune, cu care se face mare
comercia.
Galata, 'fria, izvoreste de pe
dealul Galata, pl. Codrul, jud.
Iasi, curge spre E., trece prin
tirgusorul Nicolina si se varsd
In piriul Nicolina, in dreptul
mAndstireT CetAtuia.
Galati, oraf, , capitala judetuluT
Covurluia, in pl. Siretul, O in-
diul port de import al Romi-
niel.
Topografia. Asezat pe ma-
lul sting al DundreT-d.-j., la 450
26' 52" de latitudine nordicä sl
la 25° 41' de longitudine esticA,
la 94 mile maritime (174 kil.)
de la Marea-NeagrA, acest oras
are o pozitie aproape peninsu-
lard, fiind inconjurat de treT
pArtI cu apA : la S. Dundrea,
GALATI
la E. lacul Bratesul si mal sus
(I i kil.) riul Prut i la V. (9
kil.) riul Siret. Configuratia te-
renuluI Galatilor e triunghiulan,
neregulata, Cu o suprafata. de
1221 hect. Nivelul variaza : la
cheiul vechia (malul DunareT)
6 metrir, la biserica catolica
23 metrif si la biserica Sf. Im-
paratr, punctul cel maT ridicat,
60m.
Clima e variabila, dar sang-
toasa ; temperatura maxima+ 39
grade, minima 25.
Dupa asezarea sa, acest oras
are cloud par!: Valea si Dealul.
Valea e regiunea S.-E. intre
Dunarea i oseaua nationala
spre Reni, ce-I serveste i ca
zagaz in contra varsaturilor Bra-
tesuluT ; are 570 hect. intindere
si e cu 16 m. mal joasa de cit
dealul : este partea cea mal ve-
chia a orasuluT i locul de in-
virtire a comerciuluT mare ; aid
sunt marele magaziT, fabricile
principale, cherestelele, comer-
ciul de pescarie, docurile, agen
tiile de navigatie, garile dru-
muluT de fief-, etc. In partea
despre Dundrea (tarmul) valea
prevazutä cu un cheia, in lun-
gime de 1224 m. Din cauza ni-
veluluT sàü scoborit si a scur-
gereI apelor din deal, aceasta
regiune este adesea-orT inundata
chiar nepracticabila in multe
locurI. Partea sa mar despre
N.-E. se numeste Badalanul
locuita de muncitorT in port
si de agricultorT. Pamintul de
pe vale, si anume de pe ceirul
BratesuluT, intre linia ferata
soseaua PrutuluT, e foarte bun
pentru caramida i, &Ind nu e
supus inundatieT, se si fabrica
in mare .cantitate.
Dealul e regiunea S.-V. i N.
cea mal intinsa, mal inalta, mal
sanatoasa i mal frumoasa a o-
rasuluT Galati, cu suprafata de
651 hect. ; aid se face comer-
www.dacoromanica.ro
456
ciul in amanunt, aicT sunt auto-
ritatile nationale i internatio-
nale, precum i institutiunile pu-
blice si private cele mal insem-
nate. Mahalalele principale ale
dealului sunt numite Vadul-Un-
gurului la N.-E., Lozoveni si
ImparatT la N.-V., Buna-Vestire
TreI-Ierarki la V.-S.
Orasul Galati in partea limi-
tan de uscat este imprejmuit
cu un sant lung de 9860 m.
Peste sant, in partea S.-V. si
alipit lingl oras, chiar, s'a for-
mat de cit-va timp un sat nu-
mit Bucuresti-NoI, compus din
plugarl i atirnat in totul de
com. Galati.
Distanta intre Galati si Bu-
curesti, capitala RegatuluT Ro-
min, e de 268 kil. pe drumul
de fer. Orasele vecine din stinga
Dundrei sunt: Reni BasarabieT
la S.-E. la distanta de 22 kil.
ceva, Braila la S.-V. 40 kil.,
Tecucia 91 kil., Birlad 142 (in
linie dreapta insa. no), Mal
pe Prut vr'o 120 kil.; lar In
dreaptaDunaseT (Dobrogea) sunt
Isaccea la S.-E. 48 kil. i MA-
cinul 37 kil.
Esirea i intrarea in Galati
se face, osebit de schelele de
la port si gara drumulur de fer,
prin patru puncte, caff incepInd
de la S.-V. spre N.-E., sunt :
calle (banienile Bräilel, Tecu-
ciuluT (Renilor). Trecerea din
deal in vale, la Dunarea sail la
Brates, se face prin vadurT
strade inclinate ; dintre vadurT,
cel mal insemnat e acel de la
oras' (str. Cuza-Voda. i Mihaiii-
Bravul) spre gara, numit Eliade-
RAdulescu (Vadul-Banceanu), in
partea superioard cdruia se afla
o intaritura zidita i prevazun
cu un grilaj de fer. Cele-l'alte
vadurT In directie N.-E. spre
S.-V. sunt : al-Bratesuld (Va-
dul-Ungurulul), PrutuluT, Comi-
sieT Europene (Negroponte), Co-
GALATI
manachi, Sf. Nicolae (str. Da-
cia*, Sf. ArhangheIT-Metoc, Ba-
chus (Pasagiul), Bella-Vista, Bra-
sovenilor, Speranta, Sacalelor
(Rascu), Precista i CazarmeT
(Fetelor).
In intreg orasul Galati sunt
8843 case, cu 263 strade. Intin-
derea stradelor e de foi kil.
liniarli cu o suprafata de 872500
m. p. Din aceastä intindere,
pang. in anul 1890 incluziv erail
37 kil. 660 m. liniarT pavatI
63 kil. 345 m. nepavatI; numa-
rul stradelor pavate fiind de
104, lar al celor nepavate 161.
Cele mal principale strade sunt:
la vale: a BasarabieT, PortuluT,
Ceres, Eliade-Rddulescu (Orel' de
pasagerl), Ord de marfuri (zisa
si No. 8), etc.; la deal: Strada-
Mare, Domneasca, BraileT, Te-
cuciului, Traian, Cuza-Voda, Mi-
Codreanu, Mavro-
mol, etc. Dupa autoritatile in-
datorate dupa lege a le intre-
tinea, se clasifica: calle BraileT,
PrutuluT i BasarabieT nationale,
decI sub ingrijirea statului ; Por-
tuluT, Ceres, CultureT, Noul, Pia-
ta-Negri, Gard No. 8 si Doga-
riel atirnä azT de administratia
fonduluT de 1/20/0 (Ministerul Lu-
crärilor ; calea Traian
(de la oborul de fin) e jude-
teana ; cele-l'alte sunt comu-
nale.
Orasul Galati numärä ii piete
publice, i anume : in vale : a
Pescarie4 Steaua-RomlnieT (Sf.
Apostolf), Cuza-Voda (intre bur-
se), BurseI (Cheiul-Vechia) ; in
deal : IndependenteT (Marie')
(Tirgul-Vechia), Regala, (Fan-
ciotti), C. Negri (Tirgul-Noti),
Oborul cerealelor i lemnelor,
tefan-cel-Mare, LibertateT, Ri-
zer (Oborul de fin si de vite).
Dintr'acestea, pietele Pescariel,
Stela - RominieT, IndependenteT
si C.-Negri sunt pentru alimen-
tare ; din cele-ralte, unele cu
GALATI
destinatil speciale aratate prin
chiar numele lor popular, iar
altele fara intrebuintare pana
acurn. Cea mal mare si frumoasa
plata e piala Costache-Negri, In
centrul orasulul.
GrAdinT publice sunt 4: Sqiia-
ml ltngä biserica SE Ar-
hanghelf-Metoc ; Squarul Mu-
nieipal, in centrul orasuluI; Gra.-
dina Publica, lu partea extrema
nord-orientalä Cu privire spre
Brate i Prut ; Bulevardul E-
lisabeta-Doamna, care in 1890
s'a unit cu G1-1:fina Publica.
Populafia. In Galati, dupa
ultimul recensimint, sunt 12913
familil, saa 59143 suflete, din carl
32204 barbatT i 26940 femeT ;
33442 necasatoritT si 20517 casa-
toritT, 4934 vacluvl si 250 divor-
Off ; 34765 RominT, 4196 Gred,
848 BulgarT, 830 RusT, 129 StrbT,
36 LipovenT, 355 ArmenT, 2068
NemtI, 8o EnglezT, 160 Fran-
cezT, 385 Italienr, 26 OlandezT,
228 Polonezi, 1835 UngurT,
13085 EvreT si 115 TurcI; 40723
ortodoxI, 265 gregorienT (ar-
menT), 36 lipoveni, 4418 cato-
lid, 499 protestantI, 13087 MQ-
zaicT i 115 mohamedani.
tiü carte 22500 persoane, nu
stia 36643.
Dupa indeletnicirile sale, po-
pulatia valida a orasuluT Galati
se specifica asa: meseriasT 3295,
industrian si fabricantI 66, co-
merciantI 3013, de profesii li-
bere de off-ce fel 534, muncitorl
cu bratul (futre caff numerosT
plugarT In partile marginase ale
orasuluT) 7235, servitorT 3905 si
funtionarT publicl i privatT 1447;
in total 20453.
Cultele. In Galati este re-
sedinta episcopieI eparhieT Du-
nard-d.j. Aceasta episcopie, in-
fiintatä in 3 Noembrie 1864,
fu constituitä la inceput din
judetele: Covurluni, Braila, Is.
ail si Bolgrad (aceste din urma
60299. Nardo Dictionar Geogratu. Vol.
457
judete ale BasarabieT Sudice)
avu resedinta in Ismail. Dupa
luarea de catre RusT a Basa-
rabief de S. (tractatul din Ber-
lin din 1/15 Iulie 1878), scaunul
eparhiei Dunard-d.j. se stra-
muta la Galati, anexindu-i-se
In locul judetelor basarabene
pendinte, cele douil judete ale
Dobroge, Tulcea i Constanta.
Aceasta noul stare de lucruri se
fixa definitiv prin legea din 12
Februarie 1881.
Numärul tuturor parohiilor ce
compun eparhia Dunard-d.j.,
dupl determinarea Sf. sinod din
1888, este de 217, din carl 85
urbane si 182 rurale; si anume:
Covurluia :53, din carr 12 ur-
bane i 41 rurale; Braila : 58,
din carT 7 urbane si 51 rur.;
Tulcea: 63, din carT 9 urb.
55 rur. ; Constanta : 42, din carT
7 urb. i 35 rur. Populatia to-
tala. a crestinilor ortodoxI din
eparhie e de 61422 familiI, cu
274455 suflete, din carI 17283
familil, Cu 73352 suflete in pa-
rohiile urbane si 44209 familiT
ca 201103 suflete In cele rurale.
Sunt apol 340 bisericT, din
carI 6o In paroh. urb. si 280
In cele rur. ; 323 preotT, din
carT 8o in paroh. urb. i 243
In cele rur. ; lar dupa noua al-
catuire sinodala a parohiilor, se
fixeazA 35 preotT parohT si 45
preotI ajutorT in orase, 182 pre-
otT parohT i 61 preotl ajutorT
in sate, 20 diaconT in orase,
115 cintaretT si 59 paraclisierl
in orase, 483 cintaretT In sate,
preotT actuali in plus.
De la infiintare pana azi, e-
parhia DunareT-d.j. a fost &-
multa de treT episcopT : P. S. S.
Melchisedec tefanescu, de la
fundarea EpiscopieT pana la 27
Februarie 1879, cind a fost
ales episcop al RomanuluT (unde
a incetat din viata la 16 Maní
1892); I. P. S. S. Iosif Gheor-
www.dacoromanica.ro
GALAT 1
ghian, fost episcop de HusT, epis
cop al DunareT-d-.j. de la 27
Februarie 1879 pana la 22 No-
embrie 1886, cind a fost ales
Mitropolit al Ungro-VlahieT si
Primat al Rominiel; si P. S. S.
Partenie Clinceanu, actualul e-
piscop, ales in aceasta calitate
la ¡o Decembrie 1886.
Pe litiga episcopie, pentru
judecatile bisericestT, e un con-
sistoriu salí tribunal bisericesc ;
iar pentru privigherea mal d'a-
proape a bisericilor si clericilor,
se afta un protoierea.
Cu episcopiaDunaref-d.j., Sta-
tul cheltueste anual 45624 leT,
plus 6000 leT chirla localuluT e-
piscopal.
In Galati sunt 12 parohiT cu
22 bisericT ortodoxe, din carT
20 rominestI, una ellnä si alta
bulgara; din cele 20 bisericT
rominestI, 6 sunt loaste manas-
tirestI intretinute de Stat $1 14
comunale. Pentru bisericile in-
tretinute de Stat se cheltueste
23222 leT pe an, iar pentru cele
de com. 20160.
Pe Una. bisericile ortodoxe,
mal sunt i 5 eterodoxe : gre-
goriana, armeana, catolica, lu-
terana, reformata-calvina i 11-
povana. EvreiT aa un templu
coral in strada Cuza-Voda, nu
de mult construit, si mal multe
sinagoge. Mohamedanil aa o
moschee.
Cele 12 parohiT ortodoxe sunt:
1. SE Nicolae Cu biserica fili-
ala SE Arhanghelf-Metoc ; 2. SE
ApostolT ; 3. Izvorul Maicel Dom-
nuluT ; 4. Intrarea in biserica
(Vovidenia) ; Adormirea Mai-
ceT Domnulul (Mavromol), cu
filialele SE Spiridon, Schimbarea
la fata (elina) si SE Panteleimon
(bulgara); 6. Sf. Haralambie; 7.
SE Imparati; 8. Nasterea Mal-
ea Domnului (in Vadul Ungu-
rulul); 9. Adormirca Malee! Dom-
nuluT (Precista), cu filialele SE
68
GALATI
Gheorghe, SE Dimitrie, Sf. Ilie
$i SE ArhanghelT-Mantu ; IO.
Cuvioasa Paraschiva (SE VinerT) ;
H. SE TreI-IerarhT si 12. Bu-
na-Vestire, cu filialele SE Ioan
Botezatorul si SE Sofia.
Pentru aceste parohif, se des-
ti n eaza 12 preo tT parohT, 14
preotT ajutorT, 2 diaconT, 40
cintareti si 21 paraclisierT ; astazT
mnsà sunt 18 preotT in plus.
Bisericile romine intreti nu te de
Stat sunt : SE Nicolae, SE Ar-
hanghelT - Metoc, Mavromolul,
Precista, SI. Gheorghe i SE
Dimitrie (aceasta din urma e
inchisa de citl-va anT); cele-l'alte
sunt intretinute de com., lar
bis. greaca si bulgara de co-
mu n tatil e respective.
Catedrala episcopala e SE Ni-
colae. Dintre bisericl, cele mai
vechT sun t Precista din 1647,
SE Dimitrie din 1648 (sub Dom-
nul Vasile-Lupu), SE Gheorghe
din Aprilie 1665, Mavromolul
din 1669 (sub Duca-Voda- Gheor-
ghe) ; apoT vin Vovidenia din
1790, SE ArhanghelT - Metoc
8o , SE VinerT 1813, SE Spi-
ridon 1815, Sf. TreT-IerarhT
1823, SE loan Botezatorul 1831,
SE NicolaT 1839, Nasterea Mai-
ceT DomnuluT 1840, Sf. Apos-
toll I. 848, Sf. Haralambie 1848,
SE Ilie 1857, Buna-Vestire 1857,
SE ImparatT 1857, Sf. Pante-
leimon 1861, Sf. ArhanghelT-
Mantu 1864, Schimbarea-la-fata
1866, SE Sofia 1872 $i Izvorul
Maker DomnuluT 1873.
Sunt in Galati 26
scolT publice, din carT 7 secon-
dare si 20 pi imare ; din cele
secondare sunt 6 de bdeti
una de fete ; din cele primare,
de 1310 si 9 de fete.
Scolile secondare sunt :
I. Liceul «V. Alecsandri»,
fundat la 27 Noembrie 1867
ca simplu gimnazin Cu 4 clase ;
de la Septembrie 1887 i sail a-
www.dacoromanica.ro
458
dlogat si cele trel clase supe-
rioare liceale ; in 1890 avea
283 elevI ; de la infiintare pang
In acelasT an numArase 2375
$colarI en 183 absolventI ; din
1889 i s'a infiintat $i o divizio-
nara la clasa I, iar in 1892 alta
divizionara, la clasa II; numl-
rul profesorilor e de 20 ; bud-
getul anual de cheltuelT : 91.256
leT.
Pe IMO liceti e si biblioteca
«Urechi A», dupl numele harazi-
toruluT sari, d-nul V. A. Ure-
chid, profesor al UniversitateT din
BucureAT si fost senator de Co-
vurl uiti.
coa.la coin erciall eAlexan-
dru Ioan Cuza», dupa nu m ele pri-
mu luT Domn al Rominiel-Unite,
galatean de obirsie, fu infiintata.
in 28 Octombrie 1864; pan5.
la 1983/84 a avut 4 clase, lar
acum are 5; in 1890 numA-
ra 227 elevT (129 RominT, 8o
izraelitT si restul alte neamurT) ;
de la infiintare pang in acelasT
an a fost freuentata de 2200
scolarT, absolventI fiind 134, iar
Cu diploma 35; bugetul cheltue-
lilor 78530 leT pe an.
Seminarul, cu menire d'a
da preotT eparhieT, fu Infiintat
la Ismail ?flea de la anexarea
ca.tre Moldova a BasarabieT S.,
mal intliti sub denumirea de
$coald bisericeasca, un fel de
$coall catihetica, intretinuta de
Consistoriul din Ismail ; apoT in
1864 Noembrie i4 fu lnat pe sea-
ma StatuluT, dindu-i-se progra-
mul celor-l'alte seminare ale Ta-
rer, cu 4 clase ; in 1878 fu stra-
mutat in GalatT o-data cu episco-
pia ; numara 60 elevI, internI ceT
mal multT i putinT solventl ; de
la 1864 pana la 1890 a fost.
frecuentat de 2427 elevT, dind
394 absolventI; bugetul anual
de cheltueli 471062 Id, 95 banr.
Scoala normala primara,
infiintata tot la Ismail in Iunie
GALATI
1877 (inaugurata la 26 Octom-
brie acelasT an), dupa. pIerderea
BasarabieT, fu stramutata si ea
la Galati, cu 4 clase $160 elevI
internT; de la infiintare pana la
1889 a dat absolventl; chel-
tuelile anuale 60718 Id. Acestel
?coil in 1891 i s'a dat numele
de «Costache Negri».
coala de mesen!, infiin-
tata de jud. in 1872 in com.
rur. Bujor, apoT adusa in Ga-
lati, numara 4 ateliere, de : ro-
tarie, stolerie, fIerarie i mecani-
ea, Cu 40 elevI internT ; suma ce
cheltueste anual jud. cu ea se
ridica la 37475 leT.
Scoala copiilor de marina,
din 1881, cu 60 elevT, urmata
de la infiintare pana azT de
590 copiT ; se cheltuieste cu ea
30320 lei.
Scoala secundarä de fete
(infiintata de com.), dateaza din
1878, cu 5 clase si o sectie pro-
fesionala. ;in 1890 avea 151
eleve, fiind cercetata de la in-
fiintare pana in acelasT an de
1293 copile, din carT ati absolvit
cursul complect 6o; bugetul de
cheltuelf 32190 leT pe an. Din
1892 a fost luata pe seama Sta-
tulur.
Totalul elevilor si elevelor
$colilor secondare din Galati in
1890 a fost de 879, iar chel-
tuelile fácute cu intretinerea lor
377651 leT, 95 banT.
Dintre scolile primare urbane,
cea mal vechil e scoala de ba-
etT No. 1, numita iScoalaDom-
neasca., infiintata in 1832 Sep-
tembrie 5, avind ca invätator
pe Toma Giusca, seminarist al
SocoleT, originar din com. GI-
nesti, tinutul Covurluiti; in anul
1834 aceasta coalä avea 120
elevT, intre earl intiiul la clasi-
ficatie era Teodor Codrescu,
decedatul autor al «UricaruluIv.
Dupa, Scoala Domneasca, se
infiintara apoi treptat i cele-
GALATI
l'alte, fie de com. fie de Stat,
tu ordinea urmatoare : de laIeti :
No. 2 la 1858, No. III la 1867,
No. IV la 1866, No. V la 1865,
No. VI la 1864, No. VII la 1881,
No. VIII si IX la 1887 $1 No.
X la 1889 (a un-spre-zecea e
scoala de aplicatie a scoale
normale, infiintatà $i ea de vr'o
6-7 anT); de fete: No. I la 1858,
No. lila 186i, No. III $i IV
la 1867, No. V la 1870, No. VI
la 1869, No VII, la 1881, No.
VIII la 1889 si No. IX1a 1891.
De la I Tulle 1880 toate sco-
lile comunale an fost luate pe
seama Statulur. Numärul elevi-
lor de ambele sexe ce le ail
frecuentat (afará de scoala de
aplicatie de la scoala normald
cea de fete infiintatà 'in 1891)
In anul scolar 1890 a fost
de 2871, din carT 1856 bletT
si 1015 fete ; lar cheltuelile fa-
cute in totul se ridia. la 196 mil
720 leT ; din carT 107775 pentru
scolile de bletT si 88965 pentru
cele de fete.
Instructia privatà se dá in
mar multe institute. Cele mar
insemnate sunt : de bletT : C.
Negri, a asociatieT profesorilor
(fost A. Radu), A.Vieneris (elin),
$colile confesionale eliná i ca:
tolia ; de fete : institutul «Nôtre
Dame de Sion » (fundat de con
gregatia respectivA a aluglrite-
lor catolice 'in 26 Octombrie
1867), Filipide, Arion, (azr a
uner asociatir de profesorr
profesoare), Levides.
Afeaminte grafice. Cea d'in-
tlifi tipografie in Galati a fost
deschisI in 1845 de rAposatul
Francisc Monferato, apor treptat
s'afi infiintat si aù existat di-
ferite alte imprimerir i litografiT.
AstIzT functioneazg 6 tipografir
marl cu trer litografir, precum
si mar multe prese pentru
lucrarT micl. Librärir sunt 4
cea mar vechie (din 1849) si
459
mal Insemnatd e sub firma G.
D. Nebuneli.
Yustilia.Ora5u1 Galati are
doa. judeatorir de pace, un
tribunal cu 2 sectif §i o curte
de apel cu dona sectiL Parchetul
e reprezintat la tribunal prin
un prim-procuror si 2 procurorT
de sectie ; iar la curte prin
un procuror general si dor pro-
curor de sectie. Pentru aface-
rile criminale e o curte cu jurar.
Curtea de Galati are in ju-
risdictia el judetele Covurluiti.
Braila, Putna, Rimnicul-Sarat,
Tecucifi, Tutova, Constanta $1
Tulcea ; pentru judetele : dobro-
gene serveste si ca curte Cu
juratT. Aceasta curte functio-
nase mar inainte la Foc$ani ; in
Galati ea fu transferatà in vir-
tutea Leger din 30 Martie, 1886.
Numdrul advocatilor inscrisT
pe tablotí in acest oras e de
68, din carT exerciteaza profe-
sia numar 35; dintre ceT inscrisT,
39 sunt cu titlurl academice si
19 practicantr.
Mara de arestul militar, sunt
in Galati doua penitenciare ci-
vile : cel preventiv al judetulur
si arestul curter apelative.
&imitate fi asistenfd publica.
In Galati exerciteazA profesia
medicalà 28 doctorr in medi-
cina, i patron in hirurgie si 3
medicr-veterinarT ; sunt apor 21
sub-chirurgr, 7 dentistr, i vacci-
nator, 35 moase, 9 farmacir
5 drogherir. In farmacii lucrea-
zA 13 licentiatr, 8 asistentr
2 elevT. Com. are 6 media', unul
primar, care e si medicul-sef al
spitalulur comunal, patru de cu-
artale si un medic secondar al
spitalulur.
Spitale sunt 5: cel comunal
Cu 50 paturr, dateaza de la 186o;
a Sf. Spiridon (Spiridoniel) din
Iasi cu 44 paturr, din 1838;
Elisabeta-Doarnna Cu 50 paturT,
din I Octombrie 1877; militar
www.dacoromanica.ro
GALATI
cu 88-110 paturr, din 1884;
si izrailit Cu 22 paturr, din 1848.
Pentru luarea masurilor de
higienl publica, sunt doul con-
silie : unul al com. prezidat de
primar si altul al judetulur sub
presedinta prefectu I ur.
Pen tru tfierea vitelor com. are
un abator pe mosia iglina, in
partea vest-sudicá a orasulur.
In 1889 primAria Galati in-
tretinea 53 copir glsitT, dAduse
gratuit clutarea medicall la do-
miciliul la 9241 bolnavr, din
carT 6109 rominT si 3132 strAinr,
lar medicamentele la 1937 bol-
nay! sArmanT.
Comerciul fi industria.Am
spus mar inainte ca orasul Ga-
lati este primul port de import
al Tfirer. Acest rol l'a avut din
timpurile cele mar deartate ;
ba chiar mult timp era in pla-
nul India si in privirea expor-
tatier. Dimitrie Cantemir, Dom-
nitorul Moldover, in opera sa
«Descrierea Moldova» II nu-
me$te emporium totius Danubii
celeberrimum (tirgul cel mar ce-
lebru al Dual-el intregI). Scrii-
torir straini Il numeafi Venetia
Amsterdamul MArir- Negre,
unicul port international al Du-
al-el.
Acest oras avu insfi prospe-
ritatea cea mar mare sub regi-
mul porto-franculur, adia de la
1834 (sub Mihaifi-Voda Sturdza)
pla la i Aprilie 1883, end
incea acest regim.
Importanta comerciall a por-
tuluT Galati in 1890 se cifreaza
ast-fel : traficul total al co-
merciulur extern 9262526 ler,
din carT mgrfurr importate de
55958229 I., export. 36667039.
Cu deosebire in privirea lem-
arier de constructie si a pes-
telur, portul Galati este intlia
piatA din Tara. Lemnele vin pe
plute prin riul Siretul ; lar pes-
tele se aduce aicea spre nego-
GALATI
ciare din lacul Brate$ul $i din
toate baltile DobrogeT, ha chiar
si din Rusia. In 1887 prin Ga-
lati s'ati exportat 29089561
1511. lemne de constructie, in
valoare de leT 2908956; lar
in 1888 acest export a fost de
23696686 kilog., In valoare de
1184834 le!. Aceste lemne se
exportean In: Turcia, Grecia,
Egipt, Rusia (Batum), Spania,
Italia, Francia, Algeria, India,
in porturile MariT-Rosii $i chiar
la Panama (America). Expor-
tul se face cu deosebire de ca.-
tre Societatea Anonimà de fe-
restrae cu vapor! (foasta Goetz
& C) comerciantilor
de lemnarie e de 67.
In ce prive$te pescaria, din
vechimea cea maT departata,
Galati a fost plata cea mai
imp ortanta a Tare!; ba se poate
zice el cu acest fel de marfa
$1-a deschis viata sa comerciala.
Este cunoscut istorice$te ca in-
semnatatea comerciala a portu-
luT Galati incepe dupa caderea
sub puterea turceasca a cen-
tilor MoldoveT Chilia $i Ceta-.
tea-Alba ; pAnA atuncT el nu
era de cit centru de pescarie.
Povestirea cronicaruluT I. Nicul-
cea despre alegerea la Domnie
a lui Petru-Rare$, ((care nu era
acasl, ce se timplase cu mijile
luT la Galati la pe$te», con-
firma aceasta.
In anul 1887 s'a exportat
prin Galati pe$te proaspat, sa-
rat, uscat sari afumat, morun
nisetru in cantitate de 137040
kgr., valorind 82225 leT; in 1888
exportul aceleea$T marff a fost
numaT de 82333 kgr., in valoare
de 49400 le!.
De la I Aprilie 1889 pl.na
la aceea$T data 1890, pe$tele e-
$it din Rusia $i Rominia $i tre-
cut prin vama Galati se cifreaza
la 10714366 kgr. Este lesne de
inteles ca din aceasta cantitate,
www.dacoromanica.ro
460
parte se consuma In ora$ul Ga-
lati, dar cea mai mare parte se
destinean pentru Tara si pen-
tru stninätate. Numdrul pesca-
rilor galatenT e de 52, afara de
detaili$tI.
- Cu comerciul sta in strinsa
legatura i navigatia. Incepind
de la 1847, de eind se tine o
statisticl regulata despre vasele
comerciale intrate $i evite din
Dunare, pana la 1896, avem
urmatoarele cifre : vase cu pin-
ze: 68522, cu tonaj de 12376963
saü hectolitri 167188420; vase
cu abur!: 12742, avind 9663767
tone sati 130460882 hectol. Este
adevarat ca aci e vorba de va-
sele in general, ce ati circulat
pe Dunare ; totusT este cunos-
cut ca cele mai multe din ele
eraa destinate pentru Galati.
In 1889 erati in Galati 1474
comercianti patentar!, reprezen-
end 37 categoriT de negot.
Firme comerciale i industri-
ale inscrise la tribunalul Covur-
sunt 2078, din carT 1881
individuale i 197 sociale.
Industria ganteana este re-
prezentata prin 47 fabricT de
diferite speciT, i anume: 4 de
Pala. (morT cu abur!), 2 pentru
niatul lemnelor (fenstrae cu a-
bud), 4 de luminarT de stearina,
5 de sapun, I de bere, 2 de
vax, I de fringhiT, i de dopurT
de pluta, 4 de apa. gazoasa,
de caramida, i de var, i de
pie!, 2 de rahat, 2 de tahin si
halva, 3 de macaroane, de
bauturl spirtoase, i turnatorie,
3 de palariT, i de tricourT, i de
pescariT afumate, i de luminarr
de ceara, i de curatit orz,
de tablcarie, i de vapsit stofe,
I de ciocolata $i cicoare, i de
scaune de lemn sistem de Mar-
silia.
Numarul patentarilor indus-
tria$T i meseria$T din acest o-
ra e de 515.
GALATI
In Galati este re$edinta Ca.
mere! de comerciti a circum-
scriptieT a VI, care cuprinde ju-
detele Covurluiti, Tutova $i
cu 32 membri, din cad eel
maT multi iT da jud. Covurluiti.
Asemenea aicT e $i bursa de
comerciti, pe linga care se afil
mijlocitoriT de marfurl $i de
schimb, pu$1 sub directia Ca-
mere! de comerciti. Budgetul
CamereT de comerciti de Galati
pe anul 1889-90 era la veni-
tut! de 19000 le! $i la cheltuiell
de 17420 le!.
Spre a se putea face imbu-
natatirT in port, Inca de la a-
nul 1863 s'a pus o dare de 1120/0
pe valoarea productelor i mar-
furilor exportate $i importate. A-
ceasta dare, administran de Mi-
nisterul Lucnrilor Publice, pro-
duce anual pentru portul Galati
450000 le!. Din acest venit in
anii 1889, 1890 i 1891 s'ati
pavat maT multe strade din par-
tea din vale a ora$uluT.
Docurile. Pentru inlesnirea
comerciuluT $i industrie!, in ur-
ma desfiintarei portului-franc,
s'ati infiintat Docurile, carT, in-
cepute a se construi in prima-
vara anuluT 1887, furl termi-
nate $i date in exploatare In
vara anuluT 1892. Docurile din
Galati cuprind urmatoarele parti
principale :
1. Un basin, in care intrl va-
sele pentru incarcarea $1 des-
carcarea märfurilor, cu lungime
de 500 m. la fund, adincime 5
m. sub nivelul apelor celor ma!
micT $1 120 m. largime mini-
man, care largime se mare$te
spre gurd, a$a ca sa poata In-
serie un cerc de 192 m. In dia-
metru ; suprafata basinuluT la
fund e de 81000 m. p., lar la
nivelul apelor micT 88000 m. p.;
comunicarea basinuluT Cu Du-
!IL-ea se face prin o gun. de
30 m. latime ; laturea bazinului
GALATI
despre magazir are un cheia de
548 m., din earl numaT Soo
utilizabilI ; iar cele-l'alte laturT
inclinate sunt imbracate cu pe-
reuri si anrosamente ; adincimea
intreaga a basinului e de Iom.5o,
fundul sail e cu orn.50 maT jos
ca fundul DunareT la Sulina.
2. Magazia de vine, care
serveste la conservarea cerea-
lelor, contine 338 silosuff (ce-
lule) saa compartimente exa-
gonale formate de piad si col-
turf de ciment legate cu fiare
pentru resistentd; aceste silo-
surT sunt unele de o capacitate
de 100 chile (50000 kgr.), altele
de 200 chile (I00000 kgr.), si
altele variind de la 20-200
chile ; toate silosurile insumeaza
o capacitate de 25000000 kgr.
(52388 chile de Muntenia saa
83023 chile de Moldova). In m aga-
zinarea cerealelor se face direct
din vagoane, earl varsà grinele
In niste balante automatice de
o fortä. de 150 chile pe ora, de
mide grinele sunt ridicate prin
niste elevatorie de aceeasT forta
la partea superioarä a magazieT,
unde trec pi-in niste curatitorl
de neghina, iar de aid prin
niste benzr.de cauciuc sunt trans-
portate la celulele disponibile.
Numärul balantelor e de 16 earl,
debitind fie-care 150 chile pe ora,
face in total o inmagazinare de
400 chile pe ora. Incarcarea
grinelor in vapoare se face la-
sindu-le sa curga din silosurT
prin niste pilnii fixate la fie-care
celula pe niste benzi de cauciuc,
carT le transporta prin doua. tu-
nele transversale cheiului si un
tunel menajat in lungul cheiuluT,
de unde apoT tree in niste pu-
turf construite la spatele che-
iuluisi din call sunt ridicate
prin doua elevatorie mobile,
earl pot avea o miscare de trans-
latiune si unul si de rotatiune;
din elevatorie grinele cad in
461
niste balante automatice de o
putere totald de 300 chile pe
ora (amindoul 600 chile pe ora);
aceleasT elevatorie servesc si la
incarcarea directa din vagoane
In vase ; unul dintre elevatorie,
anume cel si cu miscare de ro-
tatiune, serva pentru inmagazi-
narea grinelor in vase ; un al
treilea elevator plutitor, de o
putere de 300 chile pe ora, a-
sezat pe un ponton, serveste pen-
tru operatiile de incarcare din
slepurT In vagoane si vice-versa.
Operatiile de incarcare si des-
cärcare se fac incontinua, ziva
si noaptea, totul fiind luminat
cu lumina. electrica.
3. Mag-azia de mdrfurt cu-
prinde 5 comrartimente de 20
tn. lungime si 15 latime si cu
cite 2 etaje. Mafurile se ridicá
la etajul de sus fie prin niste
macarale exterioare de 1500 kgr.
putere fie-care, fie prin niste
ascensoare hidraulice, cad sunt
in mijlocul fie-caruT comparti-
ment, avind fie-care aceeasT forta
de 1500 kgr. Cladirea este ac-
cesibill de ambele laturi; su-
prafata sa 3000 m. p., din cari
2400 utilizabilT ; pe fe-care metru
patrat se inmagazineaza in me-
dia 1150 kgr., este decT o ca-
pacitate de 2760 tone saa 11040
tone anual. Totalul marfurilor
de inmagazinat in Galati este
de 23700 tone import si 14000
export; cum insa datele din
strainatate probeaza ca nu se
intrepoziteaza de ordinar de ell
a 6-a parte din marfuri, ma-
gazia noastra e indestulatoare,
cad permite intrepozitarea a
maT mult ca a 4-a parte din 3
in 5 lunT.
4. Casa de mafint cuprinde
5 productorie (cazane) de aburT.
AicT maT este si o masina
Compound de 500 cal putere,
pentru punerea In miscare a
benzilor ce conduc grinele ; In
www.dacoromanica.ro
GALATI
fine o masina dinamo-electrica
pentru producerea lumina e-
lectrice.
Asemenea pe cheia e o ma-
cara fixa de 10000 kgr. putere
§i una mobill de 1500 kgr.,
precum si o macara plutitoare
de 40000 kgr. putere, destinata
a servi in toate porturile Du-
n Ira
5. Hangarul de transit, cons-
truit de lemn, cu suprafata de
1200 m. p. in total; el serveste
pentru clasarea, vdmuirea si
plumbuirea màrfurilor, ce nu se
pun In depozit.
Mal sunt apoT cladirT desti-
nate a servi administratier do-
curilor, serviciului vamal, al O-
rd, pentru mostre si camere de
inchiriat comerciantilor, pentru
pompierl, corpul de garda, etc.
Institufit de comunicare. In
Galati este oficia telegrafo-postal
de intlia clasa, al 3-lea dup.
Bucuresti, care produce statuluT
un venit anual de 389554, leT 57
banT (budgetul 1890-91), 0 a-
nume : 201978 lei, 70 banT de
la po,ta $1 187575 le!, 87 banT
de la telegraf. Cheltuelile fa.-
cute cu acest oficia se ridica la
125404 lei pe an (1890). Pe a-
nul 1896-97 venitul biurouluT
a fost de le! 181596 din tele-
graf si lei 185598 din posta, a-
fat% de leT 53034 incasatr la
sucursala.
Drumul de fier are in Galati
o gara principall, un arsenal
si un inspectorat de circum-
scriptie. In anul 1889 prin sta-
tia de aicT s'a dat statului ve-
nit 1979784 le!, 76 Ina.
Din anul 1887 functioneaza
In Galati si o retea telefonica,
care leaga primaria cu politia,
localul pompierilor, comisiile si
parchetul.
Institu:it financiare, de credit
fi osebite societdp private.
Afarl de casieria generall a
GALATI
judetuluT, care face operatif a-
nuale pang la 13592445 le! 57
banT, aicT numaram casa de
economie a StatuluT, dota per-
ceptif, vama, al caruT venit pe
1896-97 a fost de lei 4663956,
13 banT depozitul de tutun,
sucursala Bancel Nationale, Cre-
ditul Agricol §i societatile private.
Casa de economie a StatuluT,
alipita pe linga casierie, avea
la finitul exercitiuluT 1889/90 in
judetul Covurluiti 6232 librete
(depunatorl), cu suma de leT
316201, banT 54. Cele doul per-
ceptiT din Galati, ati urmatoarele
circumscriptil : I cu cuartalele
1, 3 $i parte din al 2; lar a II
restul din cuartalul 2 $1 cuar-
talele al 4-lea $i al 5-lea. Biuroul
vamal de Galati e al doilea
din tara, dupa venitul dat Sta-
tuluT. AicT e $i resedinta in-
spectoratuluT circumscriptiel 4
vamala.
Prin depozitul de tutun s'a
debitat in 1890 marfa de la
toate articolele RegieT de leT
1693830 banl 35.
Sucursala BanceT Nationale
de Galati, infiintata in 1881, a
pus in 1889 in circulatie 18683428
lei', 7 banT, productnd beneficiti
net 753162 leT, 22 banT.
Creditul Agri col de Covurluiti,
constituit in 1882, avea impru-
mutata la 31 Decembrie 1890
suma de 630311 leT, 40 banT, la
6636 satenT.
Pe linga casele de credit
personate, carT sunt numeroase
In Galati, pe rind casa de e-
conomie a StatuluT si Banca
Nationala, functioneaza aicea
din 1881 $i o Societate de e-
conomie, formata de un numar
de actionarl. In 1891 aceasta
societate avea 155 actionarr cu
878 actiT (à. To leT una), repre-
zintind un capital de 397973
le!, 23 banT.
MaT exista apol diferite so-
www.dacoromanica.ro
462
cietAtr private cu scopurT eco-
nomice, de binefacere, artistice,
literare, $tiintifice $i distractive.
Numarul lor e de 14.
Intocmirr electorale 1i repre-
zintative. Colegiile comunale
cuprind 744 alegatori in coleg.
I $1 3630 in al H; din ace$tT
din urma insa numaY 940 sunt
directl, restul indirectT cad vo-
teaza prin delegatT (60 la nu-
mar). ConsilieriT comuneT Galati
sunt iti nurnar de 27, carT aleg
din sinul lor primarul $i treT
ajutoare; unul din consilierT e
delegat la oficiul starer civile.
AlegdtoriT pentru consiliul ju-
detan sunt aceia$T ca si la Ca-
mera; acestia aleg 25 consilierT,
cite 8 de colegití.
Colegiul I de Covurluit1 pen-
tru deputatT nu mara 335 alega-
torT $i alege 2 reprezintantl;
colegiul al II (orl$enesc) are
1073 alegatorT $i alege 3 de-
putatf; al III cu 730 alegatorT
(451 directi $1 279 delegatT)
alege un deputat; alegatoriT in-
directI din Galati aT colegiuluT
III sInt in numar de 2438, caff
aleg 41 delegatT.
Colegiul I de Senat numara
263 alegatorT, earl aleg 2 se-
natorr; lar al II cu 270 alega-
carT aleg tot 2 reprezin-
tantT. Numdrul elegibililor la
Senat in judetul Covurluiti e de
55, din cad 44 in ora$ $i II
in judet.
Am aratat maT inainte ca
Camera de comerciil de Galati
are 32 membri, 22 din Covur-
luiti, 8 din Tutova $i 2 din
AlegatoriT comerciall din
jud. Covurluiti sunt itz numar
de 280, din carT 79 din ora§
$i 201 din comunele rurale.
Municipalitatea. Comuna
Galati, administrata de consi-
liul comunal prin delegati u n ea
datä unuT primar $i la 3 aju-
toare, este una din cele maT in-
GALATI
semnate comune urbane ale tä-
reT. Budgctul sat' pe exercitiul
1891-92 se cifreaza la veniturT
cheltuelT cu leT 1852389, banT
40, din carT 1666566 leT bud-
getul ordinar si 185823 leT cel
al pavajuluT. Venitul cel maT
mare II are de la taxa (acsizul)
vinuluT indigen (450000 leT).
Asupra acesteT comunT apasa o
datorie de le! 4290736, banT 29,
din earl cel putin 3500000 da-
torie lichida si necontestabila.
In 1894-94 budgetul a fost
de le! 2590873 banT 72, la ve-
niturl si cheltuell.
Ca proprietatT, com. aceasta
are doul mosiT : Tiglina si en-
dreni, precum .§i maT mult lo-
curl pe malul DunäreT inchiriate
cherestigiilor, cale! ferate $1 pes-
carilor, diferite edificie si locurT
sterpe.
.Administrafia judeland po-
lifieneascIt. In Galati e re$e-
dinta prefectureT judetuluI Co-
vurluiti, care e prefectura de
intiiul ordin ; asemenea aicT este
sediul ComitetuluT Permanent,
ales din sinul consiliuluT gene-
ral judetean pentru a se ocupa
In permanenta cu afacerile gos-
poclare$tT ale judetuluT.
Politia urbe! Galati e con-
clusa din un politaiti, ajutat de
7 comisarT, de cad 5 de cuar-
tale (dispartirT), unul la gara
Galati, altul la gara Barbo$i, maT
mult1 sub-cornisarf, un coman-
dant $1 un sub-comandat de
gardiST, functionarT de cance-
lare si 50 gardi$tT. Cheltuelile
intretin ere1 politieT In mickparte
cad In sarcina statuluT, cea mar
mare parte insA le suportà co-
muna. Totalul acestor cheltuelT
e de 208960 leT pe an (din carT
192040 platitT numaT de com.).
Lucriirt tecnice de
Pe linga cheiul de pe
malul Dunarer, ora$ul Galati are
urmatoarele marT lucrar! tecnice
GALATI
de imburatatire : canalurile de
scurgere (égouts) si alimenta-
rea Cu apa filtratd. Datind de
la 1872, canalurile de scurgere
ocupa o intindere de 4530 m.
liniarr, strabatind stradele: Dom-
neasca, Mavromol, Tecucia, Tra-
ian, Frumoasa, BrAilel, Sf. Ilie,
Armeana, ClIdararilor i Inde-
pendenter.
Lucrarile alimentärer cu apa
filtrata exista tot din 1872;
uzina hidraulica cu instalatiile
necesare sunt asezate pe mar-
ginea Dundrer, in valea TiglineT,
la departare de 2 kil. de la
oras ; rezervoarele, in fulmar de
doua, se aflá intre barierele Te-
cuciii si Braila ; lungimea totald
a conductelor e de 28 kil. fi-
nial-T. In 1890 numarul abona-
tilor era de 1037, osebit de
mod si fabricr; consumatia a-
nuald medie e de 390000 m.
cubf de apa.
institufif militare. In Ga-
lati id ail resedinta (statul-ma-
jor) corpul al III de armata,
brigada a 3-a de artilerie, bri-
gada a 2-a de cavalerie $i co-
mandamentul flotiler. Ca armata
locala, aicr e garnizoana regi-
mentulur I I de Siret.
Flotila romina for are toate
serviciele sale principale in Ga-
latT ; acestea sunt : 1. Coman-
damentul flotiler, 2. Personalul
depozitulur diviziuner echipaje-
lor oi $coaleT flotiler, 3. Inspec-
toratul porturilor i, 4. Arsena-
lul. NumArul vaselor de razboia
e de 24; mar sunt apof si 18
vase de servitute, cad tin tot
de flotila mining.. In dreptul ca-
zarmeT flotilel, la Tiglina, e si
portul de lama al flotileT.
Numarul cazarmilor e de 9.
Intretinerea tuturor aoezamin-
telor $i gruparilor militare din Ga-
lati costa anual 2670195 I., 52 b.
Autoritäll internalionale fi a-
genjil de navigatie. -- In Galati
463
iì ati sediul doul insemnate insti-
tutiunT internationale: (Comisia
Europeana a Dunarer» si (Corni-
sia MixtO a Prutulur»; intiiainfiin-
tata prin tractatul din Paris (din
1856 Martie 18,3e) $i a doua prin
(Stipulatiunile privitoare la na-
vigatia PrutuluT» (din 315 De-
cembrie t 866). Comisia Euro-
peana, compusa Oa. la 1878
din reprezintatir Austro - Un-
garier, Germanid, Franciel, Ma-
reT Britanir 'taller, Rusier
TurcieT (adica a puterilor
lar d'atund (tractatul de Ber-
lin din I Iulie, 1878) $1 din
reprezintantul Rominief, are ca
scop al existenter sale inlesni-
rea $1 privigherea navigatief pe
Dundre de la gurile er Ora la
Braila; lar Comisia Mixta a Pru-
tuld, compusa din delegatif Ro-
mlnieT, Austro-Ungarier $i Ru-
sier, are aceea$T insarcinare In-
ternationall pentru navigabili-
tatea Prutulur. Budgetul Comi-
sier Europene a Dunärer se
cifreaza la veniturr cu 3018908
leT, 36 banT $i la cheltuelf cu
2127352 ler, 69 banf; lar bud-
getul Comisier Mixte a Prutu-
lur se balanseaza la veniturr $1
cheltuieli cu 50963 leT, 45 banT.
In Galati functioneaza 15 con-
sulate straine, dintre carT 7 ale
puterilor mad Europene (4 con-
sulate generale) si restul ale
puterilor de al doilea ordin, oi
anume : Belgia, Grecia, Suedia-
Norvegia, Olanda, Spania, Da-
nemarca $i Elvetia, precum
al Statelor-Unite ale Americer-
de-Nord.
In fine ail in acest oras a-
gentif urmatoarele societatf stra-
ine de navigatie : (Danubiana
Austro-Ungara (Lloydul Aus-
tro-Un gar», 4S ocietatea Rusa»,
«Fraissinet» (franceza) $i (Flo-
rio Rubatino» (italiana). Socie-
tatile Danubiana si Rusa at*, $i
inspectorate in Galati.
www.dacoromanica.ro
GALA l'1
Amintirl istorice. Numirea
ora$ulur Galati s'ar trage dupl
unir de la un popor numit GaliT,
ce aa trecut pe aid $1 ar fi
zidit o cetate cu numele Gala-
tilor ; altii sustin ca ar veni
de la o colonie numita Kalatii
(KeiXXcatacou sau recX)cat), fugita
aid in urma une infringed su-
feria de la Bizantinr. Mar este
o altä versiune, dei neinteme-
iata pe fapte istorice irecuza-
bile, cum ca Imparatul Cons-
tantin - cel - Mare, intronatorul
creotinismulur, orindui in anul
313 pe Cocceus Galatus, vicar
in aceste locurf, if funda o re-
$edinta de vicariat care, pas-
trind numele saa, se chiema la
inceput Urbs Galati, mar in urma
Galati, apof Galati.
Opinia precumpanitoare insa
inclind catre originea galica a
acestuf oran inteun asemenea
caz vechimea sa numara peste
2163 anT.
Se aminte$te ?fled, dupa un
document din anul 1134 d. Chr.
despre un principat al Birladu-
lur, cu printul Ivanco Rotisla-
vier, care cuprindea intre altele
ora$ele: Birlad, Tecucia $i Ga-
lati, numit fiind acest din urma
Haliciul-Mic. Printul Rotislavicr
fiind supus Regatulur Galitier,
numita atund Haliciul, pare ca
de aid s'ar fi dat numirea de
Haliciul-Mic orasulul Moldover
de jos Galati.
Printre republicele romane in-
fiintate in Dacia-Traiana la in-
ceputul invaziilor barbare, se
sustine (dupa G. Asachi) dá era
oi Republica Galatilor, care se
mentinu, fie sub acest nume
fie sub al Capul-Boulur, pana
catre 1288 d. Chr., cind toate
aceste republicr formara Dom-
nia Moldover sub Drago$-Voda.
Despre asemenea republica a-
minte$te $i N. Balcescu ; natura
el se crede a fi fost aristocra-
GALATI 464
tica, ca si a Venetia, Pisa si 1702 Duca Constantin-Voda,
Genua. a doua sa domnie, zidi i in-
Dupa constituirea Principatu- zestra in acest oras manastirea
luI Moldova, despre Galati se Mavromol. Sub domnia luT Ni-
aminteste in diferite impreju- colae Mavrocordat, tirgul Ga-
rArI ale istorier noastre natio- lati fu aprins de salahorir im-
nale. In timpul luT Alexandru- batan din Tara-Munteneasca,
cel-Bun, pe aid trecu Ioan, fiul ce mergeati la Vozia. La 1709
luI loan Paleologul, Imparatul aice se intilneste mazilitul Domn
Bizantin, petrecut fiind de Dom- Nicolae Mavrocordat, ce mer-
nul MoldoveI pana la Galati ; gea la Constantinopol, ca inlo-
oaspetele luI Alexandru-cel-Bun, cuitorul säú Dimitrie Cantemir.
cum ajunse imparat, trimise Mazeppa, hatmanul Cazacilor,
DomnitoruluI MoldoveI titlul de murind la Tighina in 18 Martie
rege i coroana imperiala, iar 1710, fu ingropat la biseFica
m i trop oli tu I uI Ora mitra pa- din satul Varnita ; d'acolo in
triarhalä (1429). urma fu transportat la Galati
La 1418, dintre cele 3000 fa- inmormintat dupa uniI la bi-
armene, alungate din tara serica Sf. Gheorghe, lar dui:4
lor i stabilite in Moldova, multe altir la Maica-Precista.
s'ati asezat si la Galati. In 1527, Pe la 1711 (dupa Dimitrie
and Petru Rares fu ales Domn Cantemir), Galati era cea
al Moldova, el se gasea la Ga- mare plata de negot din toad
lati cu navoadele. La 1541 A- Dunarea ; alce debarcati vase
lexandru al III Vodd Cornea nu numal din locurile vecine
fu ucis de boerI aid; fapt ce MareI-Negre, din Crimeea, Tre-
atrase minia luf Petru Rares, pizonda,;Sinope, Constantinopol,
devenit Domn a doua oad dar chiar din Egipet i insusI
pedepsi cu moarte grea si cum- Barbaria, si se intorceati in ta-
plita pe omoritorI, punind in rile lor incarcate cu lemne din
acelasI timp hatman la Galati Moldova, stejar, brad, cum si
pe Petru, fiul lui Vartic, carele miere, ceara, sare, unt, nitru
a fost i pircalab la Suceava. bucate, din earl' nu putin folos
Arhidiaconul Paul din Aleppo, scoteati locuitoriI Moldova.
In descriptia MoldoveI (I 650-60) In 18 Iulie 1711 niste Tura,
spune cA veni in .Moldova in- Lag si TatarI aü robit i WEIR
sotind pe Macarie, patriarhul pe ton locuitorif adunan la bi-
Antiohier, care debarca la Ga- serica Sf. Gheorghe din Galati ;
lati, unde fu primit cu mar! o- jaful si ruina ail fost generale
norurI bisericestI. Acest oras, apoI, chiar mortlI at' fost des-
dupa spusa sa, avea pe atunci gropan i jafuin ; bisericile ra-
8 bisericI, maI toate de piatra, mase numal piatra ; orasul era
dintre cad cea vechia era pustiù de foc i ripire.
Maica-Precista. . La 1727, Grigore-Ghica, nu-
In 1651 TatariI din Crimeea mit Domn al Moldova, a venit
intre alte orase, si Ga- de la Braila la Galati cu seicI
lati. La 1659 Radu-Mihn ea, Dom- si a fost primit aice cu mare
nul Muntenia, aliat cu Racoti, alaiti. La 1739 Domnul fugi la
Domnul Transilvanief, arzind Galati, indatá dupa intrarea feld-
jafuind toate cetatile ocupate maresaluluI Munich la Iasi.
de Turci din stinga Dundra, Galati tot-de-a-una a fost punc-
aceeasI soarta avu i Galati. La tul pe unde Domnir intrail in
www.dacoromanica.ro
GALATI
Tara, cind se intorceatI cu Dom-
nia de la Constantinopol, si aice
erati primin de inaltif dregatorr
aI Tara.
La 20 Noembrie 1769, Ga-
lati fu cuprins de armata rusa
comandata de colonelul Fabri-
cius din corpul luI Romanzoff.
La 1776, din ordinul Porte!,
DomniI Moldova si MuntenieI
construiesc la Galati cite un ga-
lion (de 40/2 con de lung),
armat cu tumid. Sub domnia
Fanarionlor, Galati fu de multe-
or/ ocupat de Turci i, din cauza
desear dzboae ruso-turce, fu
impIedecat inlprogresul WI La
1789 alce fu o mare batalle, in
care TurciI fiind batutI, Rusir
ocupara orasul. La II August
1791, la Galati, se subscriti pre-
liminarele pace!. La 1809, luna
August, prin dreptul Galatilor
Rusa trec Dunarea contra Tur-
cilor.
La 21 Februarie 1821 o ras-
coala singeroasa contra Turci-
lor are loc alce; mal muln Turci
sunt ucisI de capitanul Vasile
Caravia ; orasul e ars in parte.
La 25 Februarie 1821 din Ga-
lati printul Alexandru Ipsilante
da proclamatia sa care elinii
emigran. In luna Mait 1821,
din cauza EterieI, TurciI fac
mare macel in Galati, inteo
lupta de 16 ore, ard i jafu-
esc totul, afara de localul con-
sulatuluI austriac, unde se re-
fugiase citI-va crestinI.
Pe la 1826, comerciul Galati-
lor si al MoldoveI intregl era
monopolizat de o companie turca
a Capanliilor din Constantino-
pole, care fixa preturI dui:4 plac
oprea orI-ce concurentd.
La 22 Martie 1854, generalul
rus Liiders pe aice trece Du-
narea. Dupa retragerea Rusilor,
orasul Galati e ocupat de Nemn.
Dui:A tractatul din Paris (1856),
Galati devine resedinta Comi-
 GALATI
sid Europene a Dunarei. La
12 Aprilie 1877 eclerorii gene-
ralului rus Skobeleff ocupa ora-
sul. La io Iunie, acelasT an, o
parte din corpul generalului
Zimmermann trece Dunarea pe
la Galati. In 1883 se desfiinteaza
porto-francul, dupl o viata se-
mi-seculara. (1834 sub Mihail
Sturdza-Voda.). La 1887 se in-
cepu construirea docurilor.
Din punctul de vedere mili-
tar, peninsula Galatilor a fost
tot-d'a-una pozitie strategica de
mare interes. In epoca de ma-
rire a MoldoveT, aja era rese-
dinta. VataseiT calarasilor de Ga-
lati trebuiati sástie turceste si se
Intrebuintaa in transportul depe-
silor. tinutuldf acestuia se nu-
meati in vechime pircalabT. Din
Galati aa obirsia : primul Dom-
nitor al Rominid-Unite, Alexan-
dru I. Cuza, i demnul sla consi-
lier si cooperator, Costachi Negri.
Galati, stafie de a'r. d. f., jud.
Covurluia, pl. Siretul, ca.t. Ga-
lati, pe linia Barbosi-Galati, pusa
In circulatie la 13 Septembrie
1872. Se afla la 12 kil. de Bar-
bosi. Inaltimea d'asupra nive-
lului mariT de 6m.,60. Venitul a-
cesteT statiT pe anul 1896 a fost
de 2221574 le!, 76 banT.
Galati, vad, pe unde coboad mu-
chea Baldovinesti drumul Braila-
Galati, in com. Cazasul, jud.
Braila.
Galatilor (Grindul-), grind sal
loc ridicat de asupra stufului
inconjuriitor, in jud. Tulcea, pl.
Macinul, com. Pisica, In partea
de N. a piase si V. a comund
se desface din Grindul-Gemend;
se intinde spre E.; are 25 hect.
Intindere ; se aftá situat in fata
Galatilor.
Galatul, sat, pe mosia cu acelasi
602,9. Afarolo »talionar ~gratia. Vot.
465
nume, jud. Dorohoiu, com. Hi-
liseul, pl. Cosula, numit
Cu 7 familiT, sati
20 suflete.
Proprietatea e a fratilor A-
dam. Calitatea pamintuluT in
parte e burla. SateniT nu sunt
improprietaritl. Proprietatea are
199 hect., 8 ariT, cimp si 42
hect., 97 ariT, padure.
Apele ce trec pe mosie sunt :
rtul Jijia si píriul Obreja. Ho-
tarele cu : Dersca, Hiliseul-Ga-
fencul, Hiliseul-Curtul si Iba.-
nesti.
Galbaza, vale, In padure, intre
dealurile Chirivoaia si Hulmul,
pe mosia Oraseni, com. Cur-
testi, pl. Tirgul, jud. Botosani.
Galben (Plaiul-), colind, in ju-
detul Buzaa, com. Rusiavatul,
cat. Ursoaia, acoperita de li-
nead.
Galbena, pdclure particulad, su-
pusa regimului silvic, situata in
com. Malaia, plaiul Cozia, jud.
Vilcea, in suprafata de 50 hect.
Galbena, petic de pcidure de ste-
jar, pe proprietatea Vatra Ma-
nastirel Glavaciocul, pendinte de
com. Fierbinti, jud. Vlasca.
Galbena, trecdtoare spre Transil-
vania, numaT vara si numai cu
piciorul, In jud. VIlcea. De la a-
ceasta trecatoare si pana la
Piscul-Galben, cea mai apropiata
trecAtoare, sunt lo kilometri.
Galbeni, com. rur., in jud. Ro-
man, pl. Siretul-d.-j., spre S.
de orasul Roman, la o depar-
tare de 20 kil, de el si de 19
kil. de resedinta plaseT. Este a-
sezata pe yes. E formad din
satele: Buciumeni-Precister, Co-
tul-GrosuluT, (Corduneni), Fili-
pesti i Galbeni, cu resedinta
www.dacoromanica.ro
GALBENI
com, in satul Galbeni. Are 316
familiT, saa 1028 suflete, din carT
300 contribuabili. tiü carte 122
persoane. Locuesc In 248 case.
Populatia este romina, dad de
7 familiT de Evrei. In coprinsul
com, se gasesc gradinariT multe.
LocuitoriT posea 700 vite mar!
cornute.
Sunt 2 bisericr: una de zid
si alta de lemn ; o scoalä pri-
mara mixta., care in 1896-97
a fost frecuentad. de 52 elevi
(41 baetT si ii fete).
Aceasta comuna formeaza Cu
comunele : Oniscani, Cirligi
Bahna o circumscriptie fiscall.
Venitul anual al comuneT este
de le! 3704,90 l cheltuelile de
le! 3560.
Pe teritoriul comund este sta-
tiunea drumului de fer Galbeni,
la o departare de 2 kil. de sa-
tul Galbeni.
Galbeni, sat, jud. Bacan, plasa
Bistrita-d.-j., com. Valea-Seacd,
situat pe malul drept al Sire-
tuluT, aproape de confluenta luT
cu Bistrita si la o departare de
6 kil. de satul Valea (scoall).
Are o biserica catolica, fon-
data in 1862 de locuitori ; 2
circiumi. CapT de familie sunt
124, saa 379 s uflete.
Vite sunt: 26 caT, 75 vite
cornute i 41 porcT.
Galbeni, sat, In jud. Roman, pl.
Siretul-d.-j., com. Galbeni, pe
malul drept a plriuluT Galbeni,
spre S. de orasul Roman, la o
departare de 20 kil, de el si de
19 kil, de resedinta piase. Are
140 familiT, saa 458 suflete, din
carT 140 contribuabili ; stia carte
89 persoane ; locuesc in 107
case. Populatia este minina a-
l'ara de 6 familiT EvreT. Este re-
sedinta comuneT Galbeni. Se lu-
creazä carute i fringhiT. $e cul-
tivA mult ceapa i varza.
59
 GALBENI
Sunt 319 vite marT cornute.
Are o bisericA de zid ; o scoalA
primará mixtl, care in 1896
97 a fost frecuentatA de 52 e-
levT (4t bAetT si ji fete).
Este legat cu orasul Roman
prin osea i prin drum de fier.
La 2 kil. de acest sat este gara
Galbeni.
Galbeni, sal, face parte din co-
muna Valea Rea, pl. Zeletinul,
jud. Tecucia. Situat pe coasta
dealuluT Vladnicul, in centrul
comuna' si in partea dreaptA a
riuluT Zeletinul.
AicT este resedinta comuneT
Valea-Rea.
Are o populatie de 77 fam.,
saa 266 suflete.
In sat se afll scoala care da-
teazá de la anul 1859. Se fre-
cuenta de 34 copiT (29 bletT
$i 5 fete).
Se aflA o bisericA, cu hramul
Sf. Nicolae, flcutA de zid cu
spesele locuitorilor, la 1833
s'a reparat in 1872.
Locuitorii sunt rAzesT. Comer-
cia se face de 3 circiumarT.
Satul are o vechime de 163
anT, sT-a luat numele de la FAtu
Galben, nepotul luT Ursu Vartic.
DAm ad uricul lur Grig. Ghica
cu privire la mosia Galbeni :
Facem tire pe cum iati pirita de
fati !mantea DomnieT Mele i a tot sfa-
tuluI nostru, Tofana, Tata luT Durnitracu
Vornic, nepoata lul Vartic Vornic cu O-
nofreiii Egumenul de la Soveja l cu
tefan Oanici i Constantin Ursu i§te-
fan Ralea l cu altI rizesT din Galbeni
pentrtt satul Galbeni, ce este pe Zeletin
la jud. Tecuciti.
Jeluind Tofana cum di ea are mo0e
maI multi decit alçi rizeg, i acum IT
impresoari pártile eI rara dreptate, deci
Domnia Mea 1-am socotit i i-am rinduit
la cinstital pirintele ruglitorul nostru kir
Antonie Mitropolit i sfintia sa Daniil
Episcopul de Roman 1i la dumnealuY
cinstit boer crediticios Eje Cantacuzin vel
Logofrit, ca si ja seama cu dreptate, decl
fiind eY de fa j lulndu.le seama cu
minuntul pe scrisorile ce le-a arritat, ati
466
dovedit din o märturie ce au aritat-o
Egumenul de Soveja, Ilma. de Firca.
Sulger, staroste de Tecuciil i Gheorghe
Bogdan, ptrciilab de Tutova, intr'o carte
seria ca art ales pärtile de mo0e UrsuluI
Vartic a 8-a parte din Galbeni, mofia de
bastini parten mopluI säd Fatal Galben,
ati mal avut j cumpiriturI 2 bitrinI
jumätate i o vie cu poml, i loe din
bitrinil ce sil cumpirat de la Druma
de la fratil luí feciorrf Danciulul, fratele
lui Frau Galben, i a 2 bitrinl ce art
cumpärat de la Zaharia si de la C
§i de la alt1 nepotl al lor fecioreI Ar-
menea', soma FitulaI Galben i a Dan-
jumätate din al treilea bitrin
ce ati curapirat de la Vasie, feciorul
Biticil, nepot luI Grigore, fratele Filtu-
lui Galben i a Danciulul ?i a Arman-
cit., care bitrInl se miirginqte In partes
de sus despte parten Zlatel, a00erea
vie cu piraint i loc ají cumpirat de
la Ursu Lopati din bitilnul Mufa, sora
acestor bitrtnI, care aceasta o imparte
cu Tari-Lungi, f't facInd Ursu Vartic un
schit la Galbeni, l'ail inchinat la mi-
nistirea Soveja, cu acei 2 latrinl s't ju-
mitate i ca voia si ca locul clt este
cumpirat. lar a 8-a parte, scrie mil sus
aicea, nu a dat-o monastireI, ci a rimas
in mina Tofanel. Deci sfintia lor i cu
dumnealor vel Logoiät, i-am socotit
i-am judecat, monastirea Soveja tie
schitul de la Galbeni j cu 2 bätrInl
jumitate i Cu viea 1 Cu locul pe care
dat danie Ursu Vartic. lar Tofana
tie a 8-a parte molla de b4tini,
iar cit mal trece peste acele párçi, acea
mo0e si o tie rize01 cafi mal sus serie.
lar la pirtile monastireI i a Tofand
nu se amestece; de aceea decl Domnia-
Mea viiiind cì cu dreptate i-ad judecat,
am dat si de la Domnia-Mea aceastä
carte Tofanel, nepoatei lui Ursu Vartic,
ca stipineasci de acum lnainte a
8-a parte din Galbeni, parten movilta
siti Vartic, cu pace, care parte a fost
luI Vartic de ba.,stinii, de la
mort-siti Fitu Galben, i aceasta si nu
se mal &asa peste cartea Domniel-Mele.
7238 (zuo) Ghenarie 7.
(L. S.) tse. : Gr. Ghica.
Galbeni, stafie de dr. d. f., ju-
detul Roman, pl. Siretul-d.-j.,
cat. Galbeni, pe finja Bacla-
Roman, pusl in circulatie la 13
Septembrie 1872, Se afil intre
statiile Fintinele (8.9 kil.)
Secueni (11.2 kil.). InAltimea d'a-
supra nivelului mdriT: 16om.,66.
www.dacoromanica.ro
GALBENUL
Venitul acestef statiT pe anul
1896 a fost de 126978 leT, 83
banr. O osea care pleacA peste
riul Siret in pl. Fundul si o
alta spre V. in pl. Siretul-d.-j.
inlesnesc comunicatiunea Cu a-
ceastA garl. AicT este un oficia
postal-rural pentru plasa Sire-
tul-d.-j.
Galbeni, pirtg, ce curge prin co-
muna Galbeni, pl. Siretul-d.-j.,
jud. Roman. Izvoreste de 11110
satul Ruptura, curge de la N.-
V., catre S.-E., trece prin sa-
tele : Galbeni si Buciumi si se
varsá la extremitatea de S. a
judetuluT, in piriul Turbata, pe
dreapta.
Galbeni, firia, jud. Tecucia, iz-
voreste din Ripa-CocosuluT, uda
satul Galbeni, in partea de S.-E.
si se varsá in partea dreaptA
a ZeletinuluT, in raionul com.
Valea-Rea.
Galbeni, plrlia,c, curge in raionul
com. Huruesti, pl. BerheciuluT,
jud. Tecucia.
Galbenul, com. rur. in jud. R.-
SArat, pl. Rimnicul-d.-j., pe
Plriul-Galben.
luat numele de la locui-
toril venitT din com. Slobozia-
Galbenul, i stabilitT ad.
Este asezatl in partea de S.
a jud., la 21 kil. spre S.-E. de
orasul Rimnicul-SArat, i in par-
tea de V. a plAseT, la 4 kil.
spre S.-V. de BdlAceanul, re-
sedinta plAseT.
Comune invecinate sunt: Slo-
bozia-Galbenul, la 3 kil.; Drogul
si jirlAul, la 7 kil.; NisipurT, la
II kil.
Se märgineste la N. co Gher-
gheasa, la E. cu Drogul, la N.-
V. cu BAlAceanul, la S.-E. cu
JirlAu I, desp Artit prin
la N.-E. cu Amara.
 GALBENUL
Este o com. de cimp; nu are
dealurI, ci numal malurile PiriuluI-
Galben.
Piriul-Galben (o parte din
&tul Valea-BouluI) o uda la E.,
formind la N. Helesteul-Galben ;
mal sunt O 57 puturI (15-20
metri adincime).
Catunele, carI o compun sunt :
Galbenul, resedinta, la N., Pan-
tecani, la S.-E.
Suprafata comuneI este de
3945 hect., din carI 45 hect.
vatra comunei, 594 hect. ale
locuitorilor, 3306 hect, ale par-
ticularilor.
Populatiunea comunel este de
250 familit san 973 suflete :
487 barba, 486 femel ; 210
casatoritI, 527 necasatoritT, 36
vacluvI.
tiil carte 146 persoane.
In com. este o biserica, cu
hramul Adormirea-MaiceI-Dom-
nuld, Nasterea sf. loan si sfinta
Ecaterina, zidita. in 1842 de
marele paharnic Enache Papazol;
are 17 pogoane pamint si e de-
servit5. de 1 preot si 1 pa-
racliser.
Este o scoall, fondata in
1872, de proprietarul, Toma Tim-
peanu, conclusa de 2 InvatatorI
si frecuentata de 62 elevI.
Calle de comunicatie sunt dru-
murile vecinale: spre Drog-Vi-
sani ; spre Jirlail-Nisipuri ; spre
Slob ozia - Galb enul - Macean ul-
Rimnicul-Sarat.
Sunt 182 contribuabili.
Veniturile com. sunt de 8928
leI, 13 banI; lar cheltuelile de
6767 leI, 99 banI.
Galbenul, sat, in jud. R.-SArat,
pl. Rimnicul-d.-j., catunul de
resedinta al com. Galbenul, a-
sezat pe malul sting al Piriuld-
Galben sail Valea-BouluI, in
partea de N. a comund ; are o
intindere de 30 hect., cu o po-
pulatie de 220 familii, sail 853
467
suflete, din carI 160 contribu-
abili; stia carte 138 persoane ;
are o biserica si o scoald.
Galbenul, mofie, in jud. Buzla
com. Cochirleanca ; vezI Aria.
Galbenul, munte, jud. Arges, pl.
Lovistea, com. Ciineni, propri-
etatea Eforiei Spitalelor Civile
din Bucuresti, pendinte de Schi-
tul Fedelesoiii ; are o arena
anuala de 445 leI impreuna cu
muntele Vamesoaia, asemenea
proprietatea EforieT.
Galbenul, munte, in jud. Mehe-
dinti, plaiul Closani, acoperit
cu brazI.
Galbenul, pise, in raionul comu-
na' Frincesti, pl. Oltul-d.-s., jud.
Vilcea.
Galbenul, numire vechte a riulut
Ialomita. Se mal numea si Gal-
benita.
Galb enul (B aia-de-Fier), fria,
In jud. Gorj, plaiul Novaci, iz-
voreste din muntele Papusa si
se formeaza din impreunarea
mal multor izvoare. Tarmul drept
ii e format de muntif : Musetoiul,
Cornesiul - Mare, Florile - Albe,
Dealul-Berza, Magura, Dealul-
MI si Lupesti ; lar tarmul sting
de muntii: Stanisoara, anoaga,
Poenari , Catalinul (Piatra-luI-
Ursu), Gura-Poteculur, Dealul-
Paducelul, Mirusa si Sorba.
La origine, curge catre S.-V.
apoI catre S., si, in fine catre
S.-V. Ucla comunele : Baia-de-
l'ier, Poenari, Bumbesti-Piticul,
arligei, si se varsa in Gilort
la catunul Balcesti, ce face parte
din com. arligei. Linga Bum-
besti-Piticul, primeste piriul Cer-
nadia. Pana la Bumbesti-Piticul,
are 2 poduri: la Bumbesti si la
Bala-de-Fier.
www.dacoromanica.ro
GALEANUL
Galbenul,pitig, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani, izvoreste din
muntele cu acelasT nume si se
varsa in apa CerneT.
Galbenul, pfria, in com. rur. CA-
zAnesti, pl. Motrul-d.-s., jud. Me-
hedinti.
Galbenul,phig, in jud. R.-SArat,
pl. Rimnicul-d.-j., com. Galbenul.
o parte din piriul Valea-BouluT.
UdA com. la V., unde formeazft
helesteul Timpeanul, de la nu-
mele proprietarulut Toma Tim-
peanu, care l'a fácut.
Galbi a, fost sat, in 1828, jud.
Dolj, pl. D u mbrava-d.-s., corn.
opotul.
Galbina , t'amura din tnuntele
Moldoveanul, jud. Muscel, pe
care se afll muntiT ScArisoara,
Valea-Lungl, Movrea, Basa, Les-
pezile si ClAbucetul, din care
se coboara in com. Nucsoara,
jud. Muscel.
Galbinita, baltd, jud. BacAA, pl.
Bistrita-d-.j., com. Valea-SeacA,
formatl prin revArsArile Sire-
tului pe malul sati drept.
Galdaele, sat, face parte din com.
rur. MAruntei, pl. Siul-d.-s., jud.
Olt, situat pe malul sting al I-
migonului, I kil, departe de
resedinta com. Are o populatiune
de 243 suflete.
LocultoriT posea : 52 boT,
25 vacT, 380 or, 27 cal si epe,
58 porcT.
Are o bisericA intretinutA de
stat, cu numele de Schitul-Coma-
niT, cu hramul Cuvioasa - Para-
schiva, ziditA la anul 1859 si
reparatA de locuitorl la 1892.
Galeanul, deal, jud. BacAti, pl.
TazlAul-d.-j., de pe teritoriul com.
BirsAnesti.
 GALEANUL
Galeanul, deal, jud. Bacdd, pl.
Trotu$ul, com. Tirgul-Ocna, si-
tuat la V. satului Gioseni.
Galeanul, pirlu, jud. Bacdri, pl.
Trotusul, com. Tirgul-Ocna; face
limita intre com. Tirgul-Ocna
si com. Tirgul-Trotu$ si se varsd
de-a stinga Trotusului.
Galeri. Vez! Ote$ti, sat, jud. Ba-
Gale§ul, sat, cu 602 suflete, jud.
si pl. Arges, face parte din com.
rur. Brdtieni-Galesul ; are o bise-
ricd, cu hramul Intrarea in Bise-
rica, Cu un preot, un cintdret
si un paracliser.
Gale§ul, 'Junte/ e popular al com.
Marotinul-d.- s., pl. Balta-Oltul <le
j., jud. Romanati.
Gale§ul, lac, jud. Dolj, pl.
com. Mirsani, N.-E. com.;
nu are scurgere.
Galicea, com. rur., jud. Dolj, pl.
BAilesti, la 55 kil. de Craiova
si la io kil, de resedinta pl.
E situatA pe loc ses, la poalele
dealului Smdrddcetiul, la 30 kil.
de Dundre.
Se invecineste la N. cu com.
Rudari, la S. Cu com. Ballesti,
la E. Cu Galiciuica $i la V. Cu
Motdtel.
Limita linieT de S. incepe din
hotarul MotAtei si merge in
linie dreaptA spre E. pdnA la
hotarul
Limita liniei de E. incepe din
tabla com. Galiciuica si merge
drept spre S. pand in viile Bdi-
le$tenilor, de unde se indrep-
teazá. catre V. tot in linie dreaptd
pAnd la Mdgura-BuzatuluT, apoi
lar spre S. pana in hotarul
BAilesti.
Limita huid' de V. incepe
468
Hotarul Rudari, numit M.-
Gura-Pietroasel. Merge in linie
dreaptd cdtre S. pAnd in hota-
rul Pisculetul.
Terenul com. este accidentat
de dealul SmdrclAcetiului, cu o
inAltime de IO m., plautat cu
vil.; acest deal este In legaurd
cu dealurile Rudariului, CarauleT
si Virtopului.
Com. este udatd de plriul E-
ruga, ce vine din com. Rudari,
curge pe la poalele Smdrcidcetiu-
lui si se pierde pe mosia Galicea-
Mare, aproape de Fintina-Ni,
dupd ce a curs in directiuneaV.-E.
Pe $esul com. e un lac numit
Cilieni, ce tine din hotarul BAi-
lesti pAnA In com. Motátei, si
care are o lungime de 400 me-
trii si ldtime de 18 metri, si in
care se gAseste o cantitate
mare de peste.
Comuna a fost fondatd de
niste familii, numite Calicii, din
cauzA cd erad hotT ; la inceput,
adicd la anul 1693, s'ad asezat
pe locul numit Fintina-din-Sili-
ste, dar apoi, imultindu-se, s'ají
mutat pe locul ses, numit Gdi-
noasa, pe ring-A Eruga; de ad,
din cauzl cd locul era mlAsti-
nos, s'ail mutat pe locul numit
Fintina-Boului, unde se aá si as-
tdzi com. De la familiile Calicilor
s'a numit com. Galicia si, spre
deosebire de Galiciuica, s'a nu-
mit Galicea-Mare.
Un drum vechitl numit Ola-
cul, trece din spre Craiova spre
Calafat, strAbaind com. Galicea.
Pe acest drum ad trecut arma-
tele ruse pentru a se duce la
Cetatea (1853).
In com, se aflA o bisericA, cu
hramul Sf. Gheorghe si Sf. Pa-
raschiva, ziditä de locuitorT.
Sunt 2 colf : una de bdeti,
care functioneazá din 1859 si a
doua de fete, care functioneazd
din 1889, 'Noembrie
Localul scoalei de bdeti este
www.dacoromanica.ro
GALICEA
de zid. Are o imprejmuire de
0,2500 hect. Localul scoaleI de
fete este inchiriat. coala de
bleti are un îlvAtItor, iar cea
de fete o invdtAtoare. $coala
de bdeti a fost frecuentatd in
¡892- 93 de 106 bdeti ; cea
de fete de 30 fete. In virstd de
$coald. sunt 850 copii. tia carte
323 persoane, 273 bdrbati si
50 femei.
Populatia com. este de 4011
locuitorr, din cari 3123 bArbati
si 888 femei. Dupd legea rurald
din 1864 sunt 554 locuitorT im-
proprietAriti, iar dupd cea din
1879 sunt 541 insurAtei.
Sunt 596 case si 189 bordee.
Casele sunt fAcute din gard li-
pit, din paiante 51 din zid. Toate
casele si mai toate bordeele ari
grdclind pe lingá. ele.
Suprafata com, este de 19730
pog., din carI 17730 pog. pá-
mint arabil, 2000 pog. izlaz.
Mosia se nu na este Galicea-Mare.
Are o intindere de 16000 pog.,
cu un venit de 300000 le!; a-
partine principelui Gheorghe Bi-
bescu. Locuitorii ad o proprie-
tate de de 3730 pog.
Viile apartin locuitorilor si
principelui G. Bibescu. Ele
o intindere de 316'12 hect. si
dad vin rosu.
nata se scoate din Dealul-
SmdrdAcetiul.
In com. sunt 3 mor! pentru
mdcinat, din cari 2 cu abur! si
una cu vite. Se gAsesc sane pe
mosia printului Bibescu, si se fa-
bricd brinzA de bunl calitate.
MeseriasT sunt : 5 timplaff, I
croitor i 6 cizmari.
In com. sunt : 9 circiumi si
5 bdcAniT ; 14 comercian!, din
carT 3 ambulanti.
Prin Galicea trec : calea jude-
teand Craiova-Calafat, lungl. de
83 kil. ; catea naturalá. Galicea-
BAilesti, lungl numai in comund
de 4 kil ; calea naturall Gali-
 GALICEA
cea-Galiciuica, lungA de 3 kil. ;
calea naturala Galicea-Giubega,
lunga de 8 kil. ; calea naturall
care duce la Virtopul ; calea
naturala care duce la Rudari,
lunga de 6 kil. si cea spre Mo-
tatei, de 5 kil.
Venitul cotn. pe anul 1893
94 a fost de 15608,20 leT si
cheltuelile, de 15553,13 leí.
Animale: vite cornute 800,
cal 110, oT 140, capre 21
pord 14.
Galicea, sat, cu 250 locuitorT,
lingáriul Oltul , jud. Arges,
pl. Oltul; face parte din comuna
rurala Galicea - Flamtnda. AicT
este resedinta primarier ; o bi-
serica, cu hramul Sf. Nicolae,
deservita de un preot si un cin-
taret.
Galicea-Fliminda, com. rur.,
In apropiere de varsarea Topo-
loguluT in riul Olt, jud. Arges, pl.
Oltul, la 35 kil, de com. rur. Tig-
veni (resedinta subprefectureT)
s't la 31 kil. de Pitesti. Se com-
pune din urmatoarele sate : Co-
corul, Dealul - Misci - Ungureni,
Dealul-SchituluT, Flaminda, Ga-
licea, Ostroveni si Teiul, avind
749 locuitorT.
In com. sunt: 5 bisericT, din
care una e Schitul-Flaminda; o
scoall prim. rur.; 5 circiumr.
Budgetul comuna, a fost In
1893 de 2637 leT la veniturT
de 2119 lei la cheltueli.
Dupa o publicatie oficiala
(1887), aceasta com. numAra 225
contribuabilf si are un budget
de 3900 leT la veniturl si de
3400 id la cheltuell.
Numarul vitelor era in anul
1887 de 687 capete vite marT
(654 bol l vacT, 33 caT) si de
1173 vite marunte, (561 or, 77
capre i 5 rimatorT.)
Galicea-Mare, sat, jud. Dolj, pl.
469
BAilesti, com. Galicea-Mare, cu
resedinta primaria
Galicea-Mare, mofie parti culara,
jud. Dolj, pl. Bailesti, com. Ga-
licea-Mare, in intindere de rel000
pog. Apartine printuluT Gh. Bi-
bescu.
Galiciuica, com. rur. i sat, jud.
Dolj, pl. Bailesti, la 47 kil. de
Craiova si la 14 kil, de rese-
dinta plaseT, com. Bailesti.
E situata pe loc ses, avind
in centru o mica vale, numita
Valea-Fintinelor.
Se margineste la V. Cu com.
Galicea-Mare, la E. cu com. Cio-
roiasul ; la N., cu com. Giubega
si la "S., cu com. Bailesti.
In com. sunt 8 movile. Res-
tul terenuluT este ses, si aco-
perit Cu plantatiT de viT.
Aci se afla un mic smirc care
izvoreste din teritoriul mosieT
Galiciuica ; are o tntindere de 2
pog. si se scurge pe teritoriul
mosieT Silistea-CruceT ; in el se
gasesc marT cantitatl de pe-
.te; de jur imprejurul stnircu-
luT este un izlaz ca de i6o
pogoane.
La anul 1876, comuna a fost
unita Cu com. Giubega. A fost
infiintatä la anul 1828, lar ca
comuna s'a organizat la anul
1836; primif säi locuitori ati fost
fugitT aci din Cioroittl-Vechia,
din calza rezbelului Ru.so-Turc.
Pe teritoriul com. se afla o
localitate numita Cioroiul, chiar
linga smircul ce se afla in com.;
aci a fost satul Cioroiul, care
s'a spart, din cauza greutatilor
rAzboiuluT Ruso-Turc de la 1828.
In jurul com. se afla un sant
mare, pe litiga care se spune ca
se afla o mAnastire.
Un drum vechiti numit Dru-
mul-OlaculuT, care duce de la
Craiova la Calafat, trece prin
Galiciuica.
www.dacoromanica.ro
GALICIUICA
In com. este o biserica, fon-
data de locuitorT la anul 1842
reparata la anul 1861, deser-
vita de z preot si 2 cintarett.
In tinda bisericer se afla ur-
matoarea inscriptiune
Aceastä biserica s'a Inceput diu te-
melle la ama' 1842 si s'a sflt9t la 1846
de catre... (Urmeaza numeleTondaturilor).
Are o scoall mixta care func-
tioneaza din 1881, fiind futre-
tinutä de stat. Localul de zid
a fost construit de comuna.
I t anul 1892 93 a fost fre-
cuentata de 94 baetr si 87 fete.
In virsta de scoala sunt 300
copiT. 5till carte 285 barbatT si
50 femeT.
Populatia este de 165o lo-
cuitorT 860 barbatT si 790 fe-
meT. Dupa legea rurall din a-
nul 1864 sunt 196 impaminte-
nitT, lar dupa legea din 1879
sunt io insurateT.
Case sunt 202, facute de btr-
ne; bordee sunt 113.
CirciumT sunt 4 ; bacaniT 6;
comercianV to.
Suprafata teritoriului comu-
nal este de 3619 pog., din carf
3360 pog. pamint arabil, 90
pog. finete, 160 pog. vil.
Pe teritoriul com. sunt doul
mosiT, una numita Buhana si
alta numita Izvoranul. Mosia
Buhana a fost a statultu, as-
ta-zi este data in loturl.
Viile apartin locuitorilor si
produc vin rosu.
Sunt in Galiciuica 4 lemnarT
si 5 fierari. Morr de aburi se ga-
sesc pe mosia locuitorilor.
LocuitoriT isT desfac produc
tele la schelele Calafat, Cetatea
si la orasul Craiova. Transpor-
ta il fac cu carele si carutele
pe calea judeteana Craiova Ca-
lafat.
Prin comuna trece o cale ve.
cinall, precum si soseaua jude-
teana Craiova-Calafat, ce stra-
 GALICIUICA
bate com. pe o lungime de 2
kilom.
Venitul com. pe 1893-94 a
fost de 2255 leT si cheltuelile
de 1805 la
Animale : vite marl cornute
114, oT 160 si cal 18.
Galiciuica, mofie particulad, ju-
detul Dolj, pl. BAllesti, com. Ga-
liciuica.
Ganta, sat, in jud. Constanta, pl.
Silistra-NouI, clt. com. Girlita,
situat in partea V. a plAseI si
cea N. a com., la 5 kil. spre
N. de resedind, pe malul de E.
al lacului Girlita, pe ambele ma-
lurI ale vAd Galita si la poalele
V. ale dealuluI Galita. Are o
intindere de 1888 hect., din carI
6o hect. ocupate de vatra sa-
tulla ; o populatiune de 109 fa-
miliT, sal' 373 suflete, carT lo-
cuesc in 57 case.
Ganta, deal, jud. Bacáti, pl. Tro-
tusul, de pe teritoriul com. Bog-
dAnesti.
Galita, eleal, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Noul, pe teritoriul
com. rur. Girlita, si pe al c5.-
tunultil sAil Galita; se desface din
dealul Scorci ; se intinde spre
V., avind o directiune generala
de la E. spre V., printre vAile
Galita si CuiuIuculuT, brAzdind
partea de N. a plAseI si pe cea
centrall a comund; se ridicá
pAnA la o inAltime de 66 m. ;
este acoperit cu cite-va pAduff,
tufAri$url si pAsunI si pe la poale
cu semAnAturl.
Ganta, ptrifi, jud. Bacáti, pl. Tro-
tusul, com. Onesti, care se varsd
de-a dreapta in Oltuz, dupl ce
udl satul Filipesti.
Gante' (Valea-), vale, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noul, pe
www.dacoromanica.ro
470
teritoriul com. rur. Girlita, $i
anume pe acela al cAtunului Ga-
lita; se desface sub numele de
Valea-Scorci, din poalele nor-
dice ale dealuldi Scorci ; merge
prin dealurile Scorci si Canli-
Dere, fAcind intru cit-va hota-
rul filtre comunele Ganta $i Cal-
nia ; lingA satul Galita ia numele
de Valea-Galita si dupl ce a
strAbAtut partea de N. a plAseI
si pe cea de E. a comuna, se
deschide in iezerul Girlita, chiar
lingl satul Galita; pe valea sa
merge drumul comunal Galita-
Cuiugiuc.
Galul, com. rur., situad in par-
tea de N.-V. a jud. Neamtu si
a plkeT Piatra-Muntele. Cu mar-
ginile sale despre N. formeazA
hotarul despre pl. de Sus-Mij-
locul (com. Pipirigul), lar cu
marginele sale despre V., for-
meaz1 limita despre judetul Su-
ceava. Spre S. si E. se mAr-
gine$te cu com. CAlugAreni, de
care in parte se hotArniceste
prin cursul riuluI Bistrita, lar
In parte prin ?ira dealurilor
Bostanul si Pirvul. Pe teritoriul
acestei com. se gAsesc stind de
micaschist.
Terenurile sale in partea Bis-
frita sunt mal putln acciden-
tate de cit in partea despre N.
si E., din care pricinA $i toad
populatiunea comund este con-
centratà in aceastA regiune.
Este formatA din satele si cA-
tunele : Galul, Gura-Dreptuld,
Piriul-FaguluT, Piriul-Galul, Po-
iana-RAchiteT, Ruseni, SAvinesti,
Topoliceni si Ursi, avind o po-
pulatiune de 342 familiT, sati
1701 suflete : 617 bArbatI, 618
femeI ; 577 neasatoritT, 562 c5.-
sAtoritT, 94 vAduvI, 2 divortatr,
54 nevolnid; 289 bAetT, 324 fete;
18 strdinT ; 352 contribuabilI.
Dintre locuitorif impropried-
ritl in 1864, sunt astd-zI: 187
GALUL
carr trAesc 5i-5T sdpinesc 114-
si locurile lor; 32 ca 111-Ma$T, 2
locurf pArlsite si ocupate de
cAtre altiT; iar dintre locuitorli
improprietAritT in 1878 sunt : 52
carl stápinesc locurile ion, .1 I
ca urmasT, 7 locurl ati fost pl.
rásite.
In aceastA comunl se aflA 2
bisericl (dintre care una in ruinA),
cu 2 preotl si 6 dascáll, plAtitl
din fondurile comunale cu Too
leT; o scoalg, condusá de un in-
vAtátor pila de cAtre stat; 1
brutar ; 4 bAcanT ; I cojocar; 4
lemnarI; 4 fierarl ; 1 circiumar;
4 rotAriT; 3 morarI, 2 pive pen-
tru fácutul sucmanilor Cu 2 gá-
yane si 4 oláriT. Ocupatiunea
de predilectie a locuitorilor e
plutária.
Budgetul comund e de 5026
leI si 6o banI la veniturI 51 3510
ld $i 63 banT la cheltueli.
Comunicatia cu satele veci-
ne se face prin : riul Bistrita
(cu plutele), $oseaua judeteanA
ce vine despre satul Bistricioara
si trece in judetul Suceava, pre-
cum $1 prin diferite poted, carl
duc in drumul Petru-VodA.
Galul, sat, in jud. Neamtu, plasa
Piatra-Muntele, com. Galul, si-
tuat pe partea stingä a riuluI
Bistrita, la 64 kil. depArtare
de orasul Piatra, in drumul so-
seld ce duce de la satul Bis-
tricioara in jud. Suceava.
Are o intindere de 150 hect.
75 arir, cu o populatie de 48
familif, se" 180 suflete, din carl
I I Evrel.
Sunt 56 contribuabill.
In acest sat se aflA : 1 bise-
ricA, cu I preot si 2 eclesiard ;
o scoa15, frecuentad de 134 e-
levI; 1 fierArie; 4 olAriT.
NumArul vitelor se urcá la
356 capete, din cal<: 200 ol,
32 vacT, 20 bol; io cal, 70 ri-
mAtorl si 20 jund.
 GALUL
Galul, trup de mofie (Cu pAdure),
situat pe valea Bistriter, com.
Galul, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu ; este proprietatea sta-
tulur care o arendeazá. cu 12129
ler anual.
Galul, pirig, In jud. Neamtu, pl.
Piatra-Muntele, com. Galul, for-
mat din dota izvoare : unul care
naste din fundacul format de
intersectiunea ramurilor Razim
Raiciul, in prelungirea mun-
tilor Petru-Vodl, spre margi-
nea com. Pipirigul (pl. de Sus-
Mijlocul), i altul care naste din-
tre intersectiunea ramurer Rai-
ciul si Pirvul.
Curge In directiunea S.-E.,
vArsindu-se pe stinga riulur Bis-
trita, in dreptul satuluT Galul.
Galul (Piriul-), sat, in judetul
Neamtu, plasa Piatra - Muntele,
com. Galul ; are o populatie de
13 familir, sati 50 suflete, din
carl 9 contribuabilf, totr Rominr,
carr se ocupà ca plutAria.
Vite sunt 104.
Galul-Pipirig (Muntil-), mofie
a statulur, jud. Neamtu, aren-
datl. anual cu 40000 ler; este
situatA pe toatà partea nord-
vesticA a judetuluf, cuprinsl pe
comunele Galul i Pipirigul.
Gambeta, sat, in jud. Ialomita,
pl. Borcea, pendinte de com.
Tonea, situat la 8 kil. spre
N. de satul de resedintA si sub
coasta BArl.ganuluf.
Satul s'a inflintat in anul 1879
i s'a dat numele republica-
nulur francez Gambeta. Are
o impartire din cele mar fru-
moase, cu strade drepte, largr
cu o piala spatioasA in centru.
Pe locul, pe care este satul
se aflaii inainte t'irle, ce purtaa
numirea de Tinda-MindA.
Populatiunea satulur era in
471
1887 compusl. din 260 locui-
torr, cu 70 blrbatf, 70 femer
§i 120 copiL
Ganewl, vale, pe mosia Todi-
reni, in partea de N.-E. a co-
mune! Todireni, jud. Botosani.
Ganii (Valea-), vale, in judetul
Muscel, pl. Podgoria, comuna
VrAnesti.
Gantule§ti, mahala, face parte
din com. rur. MAdulari, plasa
Cerna-d.-s., jud. Vilcea. Are o
populatie de ioo locuitorr. Cade
in partea de S. a comuner
este udatà de riul Cernisoara.
Ganului (Dealul-), munte, in
judetul Suceava, com. Sarul-
Dorner, acoperit de pldure de
brad.
Gara-Crasna, sat, in partea de
S.-V. a com. Tirzir, pl. Crasna,
jud. Fälciü, situat pe sesul riu-
lur Birlad, la Gira-VAer-Crasna,
In unghiul format de riul Crasna
cu riul Birlad, in hotar ca jud.
Vasluiti si la o distantl de 12
kil, de satul de resedintl Tirzif.
S'a infiintat in timpul construirer
cAer ferate, si e populat cu 81
locuitorr.
Numirea i s'a dat de la gara
caer ferate.
Acolo se leagA linia feratA
Hui cu linia
In aceastä localitate s'ar fi
dat bAtAlia intre Bogdan-Vodl.
ca Moldovenif si Alexandru-
Vodl, fiul lul Ilias, care, ajn-
tat de LO', voia sl ja scaunul
Domnier i sl alunge pe Bogdan.
Gara-Silistea, cdtun (tira), in
jud. Ialomita, pl. Borcea, pen-
dinte de com. Clarasi-Vechr.
Este situat pe cimpul BArAgan,
lInga gara cIer ferate Silistea,
de la care sr-a luat numele.
www.dacoromanica.ro
GARDULUT (VALEA-)
Garaleul, deal, jud. Suceava, fil-
tre com. DrAguseni, Uidesti si
TItArusi ; forma alt5. datl o
mosioarA cu acest nume, fostA
rAzAsie a unur oare-care Cle-
mente, hArAzitä apor mAnAstirer
Probota si mal apor contopitA de
Al. Calimah, fost proprietar al
mosier DrAguseni; parte e aco-
perità de pAdure de fag si ste-
jar, parte cu culturl si fina.
Garaleul, pi« afluent al Pirin-
lur-Croitorulur, com. Uidesti, ju-
detul Suceava (1200 M.).
Garaleul, phig, afluent al pi-
riulur SAcueni, comuna TAtArusi,
jud. Suceava (2 kil.).
Garasul, deal, In com. rur. Greci,
pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinti.
Garbovul , trup de pddure a
statulur, in jud. Vilcea, pl. Oltul-
d.-j., situat in com. Susani i Lun-
gesti, In intindere de 350 hect. si
care impreunl cu trupurile Stu-
pina (380 hect.), Cernisorul (350
hect.) si Lunca-StAnestilor (440
hect.), formeaa pAdurea Rimesti-
StAnesti.
Gardul, deal, jud. BacAd, plasa
Siretul-d.-s., de pe teritoriul com.
Buhociul.
Gardul, deal, in com. rur. Gro-
zesti, pl. Motrul-d.-j., jud. Me-
hedinti.
Gardul, vale, in com. rur. Gro-
zesti, pl. Motrul-d.-j., jud. Me-
hedinti.
Gardului (Piriul-), piriii, aflu-
ent al piriulur Suha Mica, com.
Mllini, jud. Suceava.
Gardului (Valea-), pddure par-
ticularl, supusä regimuluf silvic,
pe mosia Valea-Gardulur, pen-
 GARDULUI (VALEA-)
dinte de com. VAleni, plaiul Te-
leajenul, jud. Prahova.
Garduluj (Valea-), vale, jud.
Prahova, izvoreste de la V. de
dealul Predealul, com. Predealul,
pl. Teleajenul, curge spre S.-
V., formind limita intre com.
VAleni-de-Munte si Predealul, a-
poI, esind din com. Predealul,
se indreaptd spre V., apoI care
S.-V. si se varsA in rlul Te-
leajenul.
Gardului (Valea-), vale, strA.-
bate in partea de E. mosiile
Petresti, SarAreni, CrAcitineni
si JumdtAteni, com. BuimAceni,
pl. Jijia, jud. Botosani.
GarduluI (Valea-), vale, jude-
tul Dolj, pl. Jiul-d.-s., comuna
Poiana.
Gardului (Välceaua-), välcea,
jud. Dolj, pl. Jiul d.-s., comuna
Floresti, prin care trece limita
de N. a comuneI care comuna
Poiana.
Gardurile, stinci, jud. Neamtu,
situate in stinga pIriiasuluI nu-
mit Serafim, cum te suI de la
schitul DurAul spre vIrful mun-
teluI CeahlAul ; din aceste stincI
se revarsA o cascadA frumoasA
de apA.
Gargallcul, com. rur., in jud. si
pl. Constanta.
Este situatd in partea de E.
a judetuluI, la 28 kil. spre N.
de orasul Constanta, capitala
districtuld si in cea de N. a
plAseT, la 18 kil. la E. de com.
Cara-Murat, resedinta plAser. Co-
munele si atunele invecinate cu
&risa sunt : Cara-Harman, la 7
kil., spre N.-E.; Cara-Coium, la
7 kil.; Cogeali, la 'o kil.; Ma-
maia, la 9 kil., spre S.-V. ; Ci-
cricci, la 8 kil.; Dolu-Facl, la 9
www.dacoromanica.ro
472
kil.; TasAul, la 7 Idl. ; Palazul-
Mic, la io ldl., spre V.
Se mArgineste la N. si E. cu
com. rur. Cara-Harman, de care
se desparte prin dealurile Gar-
gane, Ciatal-Bair si Movila-CA1-
axil ; la V. si S., cu com. Ci-
cricei, despArtindu-se prin dea-
lul TasAul-Sirtl, valea Tas-Cu-
lac, dealul Sahman si lacul Ta-
sAul ; la S.-E., cu Marea-Neagrá.
Suprafata sa este de 6523
hectare.
Priacipalele dealurI sunt : Gar-
galicul, cu virfurile Gargalicul-
Mare (68 m.) si Gargallcul-Mic
(41 m.), la N.; Ta$Aul-Sirti, cu
virful Esil-Iuiuc (104 m.), la
N.-V. ; Sahman, cu virful Sah-
man (64 m.), la S.; aceste sunt
prelungirI S. si S.-E. ale culmeI
TasAul, Intinzindu-se printre pi-
rlul TasAul, lacul TasAul si pi-
l'hit Gargalic ; sunt cu ondula-
tiunI micI si acoperite cu finete
si semAnAturI, dominind valle
de mal sus, lacut si satele Sah-
man, Gargallcul-Mare si Garga-
licul-Mic ; culmea Cara-Harman
trimite prelungirile: dealul Cia-
tal-Bair, cu Virfurile Erimiuc (94
m.) si Gargalic-Iuiuc-Bair (75
m.), la N.-E., dealul Movila-05.1-
&dril', cu vIrful Baiargic-Tepe
(5 m.), la E.; aceste deaturI ati
directiunea de la S. spre N.,
intinzindu-se filtre piriul Ganga-
lic si Mare ; sunt presArate cu
movile si acoperite cu fin* si
semAnAturr. Movilele sunt in nu-
mAr de 24, gramAdite mal cu
seaml in partea d S., litiga sa-
tul Sahman ; ele sunt artificiale,
mal toate servind ca locurr de
sepulturA sati puncte de obser-
vatiune.
Comuna e udatA de 0.1111
GargalIcul.
Lacuri sunt :TasAul, care o udd
la S.; din 1200 hect. intinderea
luI, 400 hect. apartin comuna;
are in mijloc o insull : Chiu-
GARGAUCUL
ciuc-Oda (insula - raja), acope-
rità cu iarbá.; este putin adinc, cu
malurile inalte si stincoase ; fiind
format de Mare, are apA sAratA
si contine aceleasI felurI de pestr.
Ada-Ghiol (lacul-mic) in partea
de S. a comund, tuteo scobi-
turA a twecedentulul, de care
este format ; are 20 hect. Intin-
dere si peste putin. Gargallcul,
tot in partea de S. a comunel,
are 250 hect. ; malul de V. si
de E. este inalt si sencos, cel
de S. nisipos ; are forma und
ploscr; contine apl sAratA; con-
tine pesa' de aceleasr feluri ca
si Tasäul. Aceste tacuil: sunt for-
mate de Mare, reprezentind niste
vechI golfurT, devenite lacurt
prin scoborirea nivelulul MArit.
Marea-NeagrA udA com. la S.-E.,
pe o distantá. de 5 kil.; malut
s'Oí are o directie de la S.-V.
spre N.-E.; este inalt si spre
N.-E. fiind chiar stincos, atinge
pana la 23 m. inaltime ; nu are
plajA, dar are un colt, spre S.-
E., numit Coltul-Bumbacu sail
Paume ; extremitatea, vlrful, poar-
ta numirea de capul Midia.
CAtunele carI compun a-
ceastA com. sunt trei si anume:
Gargalicul-Mic, resedinta, asezat
in partea S. a comund, pe ma-
lul E. al laculuI GargalIcul, la
3 kil, departe de Mare, inchis
si dominat la N.-E. si S. de
dealul Movila-CAIddriI cu vIrful
Bacargic-Tepe ; Gargalicul-Mare,
a sezat in partea centrall a co-
mund, la 21/2 kil. spre N. de
resedintA, pe malul sting al
pIriuluI Gargalicul, inchis $i do-
minat la N. de dealul Gargalicut
cu vIrful Gargalicul-Mare, la E.,
de dealul Ciatal-Bair, cu mo-
vilele Erim-Iuc si GargalIcul-
Buiu-Iuiuc, iar la V. de dealul
TasAul-Sirti, Cu movilaEsil-Iuluc;
Sahman, in parteaS. a comuna,
la 2 kil. spre S.-V. de resedintA,
In linie dreaptA (4 kil. pe dru-
 GARGAUCUL
mal cel mal scurt), pe malul
N. si inalt al laculuT TasAul,
inconjurat de numeroase movile,
mal ca seaml la N.-V. si S.-E.,
la 3 kil, departe de Mare, de
care e despArtitA printr'o plan
largA, acoperità Cu nisip si pie-
tris, inchis i dominat n spre
N.-V. si V. de dealul ahman
cu movila
Suprafata totall a comuneT
este de 6523 hect., din carl 184
hect. ocupate de vetrele celor
3 sate, lar restul de 6339 hect.
impArtit intre Stat si proprietaril,
cari posedA 335 hect. si locui-
toril carT au 6004 hect.
Populatiunea totalä in anul
1896 era de 229 familli, sati 1096
suflete : 601 bArbatT, 495 femeT;
636 necasAtoritf, 422 cAsAtoritl,
28 vAduvT; stiti carte 191 per-
soane ; sunt io61 cetAtenT Ro-
minI, 35 supusT strAinT ; 898 or-
todoxT, 196 mahomedanT, 2 ar-
menl ; 595 agricultorT si mese-
riasT, 6 comerciantI, 7 Cu profesa
libere, 143 improprietAritT, 55
neimproprietAritT; 198 contri-
buabilT.
In ceea-ce priveste intinderea
felul terenurilor, cele 6523
hect. ale comunei se divid ast-
fel : 254 hect. teren neproductiv
(din care 184 hect. vetrele sa-
telor, 70 hect. bAltl, m)astinI,
etc.) ; 6269 hect. teren culti-
vabil (tot al locuitorilor); 1689
hect. teren necultivat (239 hect.
ale StatuluT cu proprietariT, 1450
hect, ale locuitorilor); 52 hect.
vil' (26 hect. ale StatuluT Cu
proprietariT, 26 hect. ale
cuitorilor).
Sunt in com. 184 plugarr, a-
vind io6 plugurT cu boT, 170
care si cArute (168 'care cu bol,
2 cArute cu cal) ; 28 masinT de
secerat, i masinA de vinturat.
Sunt in total 71 puturT si fin-
tinl.
Pescuitul in balta Gargalicul
60199. Ilarele Dicllonar Geograjlo Vol. ID.
473
Marea-NeagrA este una din
principalele ocupatiura ale locui-
torilor, dinpréunA cu cresterea
vitelor. Sunt in com. 11490 ca-
pete de vite, din carT : 527 cal,
913 bol, 3 bivolf, 12 asinl,
9831 of, 39 capre, 16o rimAtorT.
In com. sunt i i morT de vint.
Comerciul, care se face prin
gara Murfatlar, la 23 kil. spre
S.-V. de com., de catre 7 co-
merciantI (dirciumarl), constl
in import de lucrurT de manu-
facturA, unelte agricole si ex-
port de cereale, peste, O', 1A-
nurT, etc.
Budgetul comund este de
7316 leT la veniturT si 4417 leT
la cheltuell.
CAT de comunicatie sunt pe
lacul Gargalicul cu luntrele; apoT
c51 comunale ce duc la satele
invecinate: Cara-Harman, Ta-
sAul, Mamaia, etc.
BisericA este una singurl in
cAtunul Gargalicul-Mic, cu hra-
mul sol ImpAratT; are io hect.
de la Stat ; e intretinutA de com.
si deservitA de r preot, 2 das-
cAll, i cintAret.
colT sunt z: una in cAtunul
Gargalicul-Mic si alta in Gar-
galicul-Mare, cu i invAtAtor si
I invAtAtoare, cu 90 elevI in-
scrisf (66 bAetf, 24 fete).
Gargaltcul, lac, in pl. si jud.
Constanta, pe teritoriul comunei
rurale Gargalicul, situat in a-
propierea MAnI, in dreptul ca-
puluT Midia i in partea de E.
a plAseT i cea S.-E. a comuneT ;
lo- are o intindere de 200 hect.;
o adincime medie de io metri
si forma unef pere cu coada
spre N.; nu comunia Cu Marea;
in el se varsA 01.11 Gargalicul
si se deschide valea Tas-Culac;
pe marginea luT sunt multe pes-
cAriT (cherhanale), al cAror ve-
nit apartine StatuluT ; la N. se
aflA satul Gargalicul-Mic ; este In.
www.dacoromanica.ro
GARGALicuL-MARE
chis la V. de dealul ahman,
Cu virful s54 ahman (64 metri)
si la E. de dealulMovila-CAldAreT,
Cu vida sAd (de S.) Bacargic-
Tepa (35 metri).
Gargalicul, pida, in jud. si pl.
Constanta, pe teritoriul com. rur.
Gargalicul ; la nastere din partea
de N.-V. a satuluT Gargalicul-
Mare si se indreaptA spre V.,
aviad o directie generan de la
N. la S. StrAbate tot satul Gar-
galicul-Mare i dupa un curs
de 3'/2 kil, se varsA in lacul
Gargaticul.
Gargallcul, vale, in jud. si pl. Con-
stanta, com. Gargalicul, intinzin-
du-se de la movila Gargalic-Bu-
iuc Iuiuc pAnA. la lacul Gargali-
cul, mergind paralel cu dealul
Movila-CAldAreT, care este la E.
de ea, avind o directiune gene-
ran de la N. la S.; prin acea-
stA vale curge pirtul Gargalicul
si merge drumul comunal Gar-
galicul-Mare-Gargalicul-Mic. Se
deschide in lacul Gargaltcul, a-
vind o lun gime de 5 kil.
Gargaltcul, movild, jud. si pl.
Constanta, la hotarul com. rur.
Cara-Harman si Gargalicul ; este
virful cel mal inalt al dealuluT
Movila-CAldAreT, pe culmea cl-
ruia se aflA, avind 75 metri
dominind satul Gargalicul-Mare;
este acoperitA cu verdeatA.
Gargallcul-Mare, sat, in jud.
si pl. Constanta, cAtunul com.
Gargalicul ; e asezat pe valea
piriul cu acelasl nume, la izvo-
rul sA0 ; este inchis la E. de
dealul Movila-CAldAref, cu vir-
ful sld Gargalic-Buiuc-Iuiuc (75
m.) si situat in partea de E.
a pl. si cea centran a com.,
avind o suprafatA de 2893 hect.,
dintre cal-1' 66 hect. sunt ocu-
pate mima de vatra satuluT. Po-
60
 GARGALiCUL-MIC
pulatiunea, mal toata compusa.
din TurcT, este de 84 familiT,
sail 454 suflete, ocupindu-se cu
agricultura si pescarla.
Gargallcul-Mic, sat, in jud.
pl. Constanta, catunul de rese-
dinta al com. rur. Gargalicul ; e
situat in partea de E. a pl. si
In partea maI mult de S. de
cit centrald a com. Este asezat
pe marginea laculuT cu acelasI
nume i inchis la E. de dealul
Movila-CaldareI i dominat de
movila Bacargic-Tepe (35 m.).
Suprafata sa este de 2798 hect.,
din carT 65 hect. sunt ocupate
de vatra satuluT. Populatiunea,
turceasea este de 81 familiT, sati
487 suflete, ocupindu-se maI a-
les cu pescarla. DrumurT comu-
nale pleaca unul spre N. la Garga-
licul-Mare (2'/2 kil.), altul spre
N.-E. la Cara-Harman, al trei-
lea spre N.-V. si care se bi-
furca, unul ducind la Ta§dul
altul la ahman si al patru-
lea spre N., care duce la Cara-
Coium.
Gargheta, munte, pe teritoriul
com. Paule0, pl. Vrancea, jud.
Putna ; de ad i izvorqte piriul
Dalhateasa.
Garvan, sat, in jud. Tulcea, pl.
Macin, catunul com. Vacareni,
asezat in partea de N. a pl.
a com., pe malul drept al Gir-
lei-Mari, la 21/2 kil. spre N.-V.
de resedinta Vacareni. Satul are
o intindere de 82 hect. si o
populatie de 73 familiT, sati 312
suflete, toti Rominl venitl din
Transilvania si Rominia. Pamin-
tul este in mare parte mlastinos §i
acoperit cu bäli, de aceea o-
cupatiunea principall a locuito-
rilor este pescuitul. Printeinsul
trece un drum comunal Vaca-
reni-Azacliul. In partea de N.-
E. a satuluT se afla monun3en-
www.dacoromanica.ro
474
tul comemorativ, ridicat cu oca-
zia trecereT DunareI de catre
RusT in 1877.
Garvan, vid- al dealuluT Garvan-
Bair, in jud. Constanta, pl. Si-
listra-Noua, pe teritoriul com.
rur. Garvan, i anume pe acela
al catunulur sati Cuiugiuc, situat
in partea de S. a pl. si a com.,
la 2 kil. spre S.-V. de satul
Garvan. Are o inaltime de 170
m., dominInd prin inältimea sa
valle Cuiugiuc-Ceair si Dernenci-
Cari-Culac-Ceair, precum si 2
drumuri comunale : Girlita-Cu-
ciuc-Cainargi i Carvan-Cuciuc-
Cainargi.
Garvan, virf, in jud. Constanta,
pl. SilistraNoud, pe teritoriul
comunel Garvan, wzat pe ul-
timele ramificatiunI N. ale dea-
lului Garvan-Bair, tocmaT la lo-
cul de intilnire al vdilor Deme-
cian-Cala-Ceair cu Cuiugiuc-Cea-
ir, pentru a forma valea Burun-
Ceair. Are o inaltime de 170
metri si este asezat in partea
de S. a pl. i cea de S.-V. a
com. E acoperit cu stufisurT.
Garvan-Bair, deal, in jud. Con-
stanta, pe teritoriul com. rur.
Garvan, i anume pe acela al
catunuluT Garvanul-Mare, in par-
tea de N. a BulgarieT si in par-
tea de S. a comuneT; are o di-
rectie de la N.-V. catre S.-E.
si merge printre valle Cuiugiuc,
Ceair i Demecian-Cala-Ceair.
MaT mult de jumatate este a-
coperit cu padurT, iar restul cu
stufisurT.
Garvan-Ceair, vale, in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Noua, pe te-
ritoriul com. rur. Garvan ; se
desface din poalele nordice ale
dealuluT Garvan ; se indreapta
spre N., avind o directie gene-
rala de la S. spre N.; trece prin
GAUREANA
satul Garvanul-Mic, i, dupa ce
a brazdat partea de S. a plaseT
si a comuneT, se uneste cu va-
lea Cara-Culac, spre a forma
impreuna. valea Saila, sati maI
bine zis valea Cuiu-IuculuT, care
se deschide in iezerul Galita.
Gaspar, lac, in trupul Hulubqti,
pe proprietatea Strimba-d.-j., a
d-luI Gr. Gradisteanu, din pl.
Cilnistea, jud. Vlasca.
Gaura-FeteI, /oc restrins futre
stincT uriw, pe unde se stre-
coara apa Cerna din lunca Cer-
neT. Aci, ca i la Corcoaia, se
vede o poteca sapata in piatra.
Acest loe este in plaiul Cer-
na, jud. Mehedinti.
Aci se crede de popor cä a
fost locuinta Milostivelor in tim-
pul cind Iorgovan a omorit ba-
laurul ce cauzase atitea nenoro-
cid poporuluT romin.
'ata cum povesteste poporul
de la munte aceasta : In ju-
rul muntelui Oslea, era zvir-
colit un balaur, cum n'a mal
fost pe pämint. El inconjura de
mai multe orT muntele, i ciad
'1 era foame, intindea capul in
tara, inghitea turne intreg,T de
oT, plugurT cu oamenT cu tot,
carute cu cal, etc. Din cauza
stricaciunilor ce pricinuia, Ior-
govan i§T propuse ca 0.4 o-
moare i inteo uriasa lupta 11
rap use.
Gaura-Fete, pichet de granild,
la munte, pe apa CerneI, in
plaiul Cerna, jud. Mehedinti.
Gauri (Malul-cu-), mate, in
jud. Buzar', com. Balanqti, cat.
Fata-luT-Nan ; in interioriul sAa
are o adinca grota, unde 0-ati
gasit azil, in 1821, maT multI
refugiatI.
Gaureana, sat, in jud. Roman,
 GAUREANA
pl Siretul-d.-s., com. Strunga,
spre N. de bgile Strunga $1 la
o depArtare de 3 kil, de ele.
Are 34 familif, sari 164 suflete,
din call 13 contribuabill. Stiti
carte 16 persoane ; locuesc in
35 case. . tirla Tobesculuf, din com. Scor-
Sunt 44 vite mad cornute.
Spre E. de acest sat, pe un
deal, sunt carierf de piatrl. A-
cest sat tinea inainte de 28 Ia-
nuarie 1886 de desfiintata com.
Crive$ti.
Gaureana, deal, in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-s., com. Strunga,
spre S.-E. de satul Gaureana.
Are cariere de piatra.
Gavana, pda'ure, pe mosia sta-
tuluT Bucecea, com. aline$ti,
jud. Boto$ani. Are o suprafatA
de 98 hect.
Gavanul, sat, in jud. Tutova, pl.
Simula, com. Buda, spre N.-E.
de satul Buda. Are 185 locui-
toil $i 56 case.
Gavanul, a'eal, spre N. de satul
Jora, com. Buznea, pl. arlig5.-
tura, jud. Ia$i.
Gavanul, a'eal, in com. Girovul,
pl. Piatra.Muntele, jud. Neamtu.
Gavanul, a'eal, spre E. de satul
Ioneasa, jud. Suceava.
Gavanul, ddure. VezT Urlati,
pAdure, com.
Virful-Cimpuluf,
pl. Berhometele, jud. Dorohoiti.
Gavanul,pddure, de diferite esen-
te, care imbracl dealul cu acela$T
mime, jud. Suceava.
Gavanul, Ala, afluent al piriu-
luT Mediasca, in com. Ciumu-
le$ti, jud. Suceava.
Gavanul, plidure,."-pe mo$ia Ha-
475
par, com. Virful-CimpuluT, pl.
Berhometele, jud. Doroholii.
Gavätul, tirld, cam la 6 kil. spre
S. de satul Scortarul-Noii, pe
muchea platouluT de N., lingA
tarul-Noti, jud. &Ana. AceastA
tir15. are 2 case cu 5 loc. Vite :
2 car, 40 vite marT cornute, 820
of $i 6 rAmAtorT.
Gavra, munte, jud. Bacla, pl. Mu n-
teluT, de pe terit. com. Moine$ti.
Gavra, pddure, jud. Bac611, pl.
MunteluT, situatl in partea de
N. a tirguluT Moine$ti, aparti-
nind &lied-Nationale.
Gavrilita, mofie, situata pe va-
lea CalmatuiuluT-Sec, in raionul
com. Lie$ti, pl. BirladuluT, jud.
Tecuciti.
Gavriloaia, deal, pe teritoriul Gäde§ti, trup de pddure de sal-
satuluT Chi$cAreni, com. Sipo-
tele, pl. Bahluiul, jud. Ia$i.
Gavriloaia, baltd, formatA din
vArsarea Prutuluf, lingA satul
FrAsuleni, com Sculeni, pl. Bra-
ni$tea, jud. Ia$i.
Gäbäre§ti, sat, cu 20 familif, jud.
Arge$, pl. Topologul, face parte
din com. rur. Gole$ti.
Gäbrieni, sat, cu 87 familif, jud.
Arge$, pl. Topologul, pendinte
de com. rur AlinAne$ti-Poenari.
Acest sat se numea mal inainte
Alimane$ti-de-Jos.
Are o biseric'd, cu hramul
Adormirea, avind un preot $i
un cinaret.
Gabure§ti, cdtun, in jud. Neamtu,
com. Vadurile, pl. Piatra-Mun-
tele.
Gabunea, meigurd, jud. Olt, si-
www.dacoromanica.ro
GXETI
tuatá pe valceaua VediteT ; ser-
vä de cap la 3 hotare : Perieti,
Mierle$ti si Valea-Merilor.
Gicioaia, lac, in jud. Ialomita,
pl. Borcea, insula Balta, pe teri-
toriul comund Socariciul.
Giciii, mahala, in com. rur. So-
varna-d.-j., plaiul Closani, jud.
Mehedinti.
Gidai, vale, in com. rur. Sovarna-
d.-j., plaiul Clopni, jud. Me-
hedinti.
Gädeni, 'big, afluent al SlscuteT-
Micf, in com. Sasca, jud. Su-
ceava. r
Gficle§ti, deal, in jud. Tutova, pl.
Simila, com. Bogdana, spre V.
de satul Bogdana ; e acoperit
Cu vil.
die $i tufl, pe proprietatea Pa-
rapani, com. Arsache, pl. Mar-
ginea, jud. Vla$ca, situat pe
valea Dunlref.
Gie§ti, com. urb., jud. Dimbovita,
pl. Cobia, situata la 28 kil. spre
S. de Tirgovi$te, pe o cimpie,
lingl calea ferat5. Bucure$ti-Vir-
ciorova $i pe locul unde se in-
cruci$eazA $oseaua judeteanA Tir-
govi$te-Gle$ti-Vla$ca cu $oseaua
nationall Bucure$ti-Pite$ti. Cim-
pine dimprejurul Gle$tilor se
numesc : Cimpia -Arge$uluT, a
BoangeT, a GorgoteT $i a Catar-
gioaicef. In raionul comuner Gl-
e$ti este hele$teul Bobeanca $i
lacurile Balta $i Ochiul. G5.e$ti
este udat aproape prin centrul
s5.6 de piriul RAstoaca, peste
care sunt doul podete ; lar in
partea de N. a comuneT curge
piriul Potopul, peste care este
un pod. Gle$ti se compune din
trel suburbiT : Catanele, GAe$ti-
GXET1
d.-s. si cu O popu-
latie de 2470 locuitorT, din carT
citT-va EvreT. In Glesti sunt
12 strade : Catunele, Mindrila,
Vaidiasca, Bobean-
ca, Fusescu, Ulita-GareT, Strada-
Nona, Cioflecul, Straosti, Strada-
TirgovisteT si Strada-Bucuresti.
Gaesti este re$edintajudecatorieT
de ocol si a mediculuT de aron-
disment al plasilor Cobia si
Dimbovita. In acest onsel se
afla : o statie telegrafica al ca-
rui venit pe 1896-97 a fost
de le1 10955, banT 40; o sta-
tie de cale ferata ; sase bise-
riel intretinute de enoriasT ;
doul scolT primare urbane, una
de bletT si alta de fete, insta-
late inteun local frumos, cumpa-
rat de com. dela fostul director
al institutulur «Lumina» din Ga.-
esti, D. R. Cordescu, cu pretul
de 70000 ; o moara de upa
si una de aburl, in care se fa-
brica flia.. In Glesti se tin 2
bilciurT anuale, la 20 Iulie si 8
Septembrie. Gäesti, afara. de
gria si porumb, produce pe
dmpiile sale tutunul cel
bun din Rominia. Pana. la anul
1832 a fost capitala judetuluT
Vlasca, care in urma s'a mutat la
Giurgiu. Dupa stramutarea ca-
pitaleT tareT dela Tirgoviste la
Bucuresti, la' 716, si dupa. arderea
TirgovisteT, capitala judetuluT
Dimbovita a fost in Gaesti pro-
vizoria pana la restaurarea Tir-
govisteT. Gaesti se invecineste
la E., cu com. Dragodana ; la
V., cu Gura-Foil si Badulesti; la
N., cu Cobia si la S., cu Ionesti.
De Ionesti se desparte prin riul
Argesul, de Cobia si Dragodana,
prin piriul Potopul si de Gura-
Foil si Badulesti, prin cimpia
Singerisul. Cu comunele vecine
Gura-Foil, Badulesti si Cojocarul
se leaga prin soseaua nationala
Bucuresti-Pitesti, cu Dragodan a si
Ionesti se leaga prin soseaua
www.dacoromanica.ro
476
judeteana Tirgoviste-Vlasca, iar
cu Cobia, prin osea vecino-co-
munala.
Gäesti, staiie de dr.-def, , jud.
Dimbovita, pl. Cobia, com. G5.-
esti, pe rmia Bucuresti-Pitesti,
pusa in circulatie la 13 Sept. 1872.
Se afla futre statiile Ma.tasarul
(11.3 kit.) i Leordeni (16.3 kil.).
Inaltimea d'asupra niveluluT ma-
riT 184'41. Venitul acesteT sta-
pf pe anul 1896 a fost de
324085 leT, 55 banT.
Gägeanca, trup de :pfdure, a
statuluT, jud. Prahova in intin-
dere de 106 hect., care, impreuna
cu trupurile: Drumul-BaicoiuluT
(67 hect.), Degerati (62 hect.) si
Gura-Cumetril (185 hect.), for-
meaza padurea Misleanca.
Gägeanca, vale, jud. Vilcea,
com. Stänesti, pl. Oltul-d..j. Se
varsa in riul Cerna, in raionul
acesteT comune.
Gägeasca, piidure, pe teritoriul
mosieT Gagesti, com Gagesti,
pl. Girlele, jud. Putna, in intin-
dere de 370 hectare, aparti-
nind locuitorilor razesT din Ga-
gesti.
Gägeni, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Cerna-d.-j., forman' din 2
catune: Gageni si Gomicetul.
E situata. pe valea riuluT Cer-
na, la 40 kil, de capitala ju-
detuluT si la 15 kil, de a plaseT.
Are o populatie de 200 fa-
mili!, sat1 434 suflete (200 bar-
batT si 234 femeT); locuesc in
220 case.
In com. e o biserica. Locui-
toril, carT sunt mosnenT si se o-
cupa cu agricultura, desfac pro-
dusul munceT lor la Dragasani
si Craiova.
Vite sunt: 50 boT, 4 caT, 20
yac!, 50 capre i 100 oT.
GAGENI-DE-JOS
Ciad timpul e prielnic se fa-
brica. ad i5o0 decalitri tuica.
Toata com. are 103 hect.
pamint. E brazdan de dealurile
Cerna si Aldumireasa. i udata
de riul Cerna.
Veniturile si cheltuelile comu-
ner sunt in suma de 900 leT
Gägeni, sat, face parte din com.
rur. Baicolul, pl. Filipesti, jud.
Prahova. Are o populatie de
44 locuitorT (23 barbatT si 21
femei). Cade in partea de S.-
E. a comuneT.
Gägeni, sat, face parte din com.
rur. Paulesti, pl. Tirgusorul, jud.
Prahova. Are o populatie de
461 locuitorT (225 birbatI
236 femeT). Ad e o biserica, re-
parata la anul 1888 de enoriasT.
Gageni, sat, face par ;:e din com.
rur. Gageni, pl. Cerna-d.-j., jud.
Vilcea.
GAgeni, deal, in raionul com.
Gdgeni, pl. Cerna-d.-s., jud. Vil-
cea, pe care se cultiva 42 hect.,
50 arif, vie.
Gägeni, mo,rie, a statuluT, jud.
Prahova, pendinte de manAsti-
rea Mislea, care pe periodul
1885-95 s'a arendat cu 7550
leT anual.
Gägeni (Sforile-) (Stupina-Cä-
lugäreasca), mofe, in jud.
Buzan, com. Vintileanca, fusta
proprietate a statulnI, pendinte
de schitul Ciolanul.
Gägeni-de-Jos, (Gisteni, Mo§-
neni-Brezeni), cdtun, de rese-
dinta., al com. Vintileanca, jud.
Buzaii, Cu 130 locuitorT si 33
case.
Gageni - de -jos (Fratii-Bre-
 GXGENI-DE-SUS
zeni), mofie, in jud. Buzan, com.
Vintileanca, ca.t. GAgeni-d.-j.,
din care : 450 hect. aratura, 300
izlaz $i 150 finead.
Gägeni - de-Sus (Ghisdavatul,
Brasoveanca, Futesti), cdt.,
al com. Vintileanca, jud. Buzatl,
cu 80 locuitorr $i 23 case.
Gägeni-de-Sus (Ghisdavatul,
Pacleanca), mo§ie, in jud. Bu-
zati, com. Vintileanca, cat. Gage-
ni-d.-s., de 560 hect., din care
330 hect. araturr, 50 hect. fi-
neata, 62 hect. suhat, restul
izlaz si sterp.
Gägeni-Vintileanca, COM. rttl' .
Vezr Vintileanca.
Gägesti, com. rur., in partea de
S. a pl. Mijlocul, jud. Fälcia,
marginita. la N. cu com. Ur-
däresti ; la S., cu jud. Tutova;
la E., cu com. Bozia si la V.,
cu com.: Urde$ti, Jigalia, Su-
letea $i o parte din Epureni,
din judetul Tutova. Prin mijlo-
cul el trece piriul Elanul. Este
formad din satele : Gage$ti, Pei-
cani si Jurcani, ce se mar numesc
$i Braiteni san Grozesti, asezate
pe ambele maluri ale piriulur
Elanul, pe o suprafad cam de
4597 hect., din care 1447 hect.
proprietatea locuitorilor. Are o
populatie de 185 familir, satí
738 suflete, din carT 185 con-
tribuabilT.
Aci se aflä o $coall ; 4 bi-
sericr.
Budgetul com. este de ler 2845,
banT 25 la veniturT $i de leT
2719, banT 53 la cheltuelf.
Animate : Vite mari cornute
885, or 4388, cal 91 $i porcr
285.
Gagesti, com, rur., in pl. Girlele,
jud. Putna.
Comuna Gagesti se compune
477
din cat. : Chetroasa, Cucueti-de-
sub-Magura, Gage§ti (unde e
$i primaria com.) $i Vitane$ti-
de - sub-Magura, carr Gagesti,
sunt situate una Ruga alta, toate
pe malul drept al Putner.
Distanta com. de re$edinta
sub-prefecturer e de 13 kil., iar
de capitala jud. de 19 kil.
Pe teritoriut acestei com, se
formeaza micile piriia§e Pfetroasa
$i Varvänoaia, care se varsa
In riul Putna.
Populatiunea com., dupa cel
din nrma recensamint, e de 460
familir, cu 1875 suflete, 950
barbatl, 925 femer ; 482 agri-
cultorT, 5 meseria$T, 3 fabricantr,
31 comerciantr, 3 cu profesiunr
liberale, 86 muncitorT $i 12 ser-
vitorT.
titi carte 125 barbati 51126
femer.
Sunt 3 bisericr parohiale, din
care una, cu hramul SI. Voe-
vozT in cät. Gage$ti, a doua,
Cu hramul Sf. VoevozT, in cät.
Vidne$ti, a treia, cu hramul
Sf. Nicolae, in Chetroasa $1 una
filiald, cu hramul Sf. Trer-Ie-
rarchr, in Cucueti.
Este o $coald mixta constru-
id de com. $i frecuentad. de
43 copiT (37 bäetr, 6 fete), din
208 copiT (108 bletr, Ioo fete)
in virsta de $coala.
Budgetul comuner este la ve-
niturr de 5172,86 ler $i la chel-
tuelf de 4943,95 ler.
Locuitorir posea : 49 plugurr
de lemn, 15 pluguri de fier $i 3
morT de apa ; 290 bol, 60 vacT,
20 caT, 500 of, 30 capre $i 300
pord.
Se cultiva. viea pe o intindere
de 66 hect.
Industria $i comerciul se prac-
tica de catre 9 circiumarT $i I
comerciant de marunti$urT, 1
cardu$, 2 brinzarT, I cizmar, 3
dogarT $i 15 fabricantr de; ra-
chia.
www.dacoromanica.ro
GAGIANA
Gagesti, sat, in partea de N. a
comuner Gage$ti, pl. Mijlocul,
judetul Falda, asezat pe malul
drept al piriulur Elanul, pe o
suprafata de 831 hect, din carr
115 hect. proprietatea locuito-
rilor. Are o populatie de 48 fa-
mili! saa 194 suflete, din carT
48 contribuabill.
. Este re§edinta comuna Are
o $coala infiintata in 1883, fre-
cuentad de 33 elevr; o bise-
rica, facuta la 1872, deservid de
un preot $i 2 dascalr.
Gagesti, celtun, in com. cu ace-
la$T nume, pl. Girlele, judetul
Putna.
Este a§ezat pe malul drept
al Putner, litiga celel'alte sate
carT formeaza comuna.
Are o biserica parohiala, cu
hramul SE Voevozr; o $coala
mixta, construitä de comuna §1
frecuentad. de 22 copir (18 ba-
etr, 4 fete), din 103 copir (46
bdetr, 57 fete) in virsta de
§coala.
Satul Gagesti are o vechime
de peste 200 de anT. El se in-
empina inteun document din
1700, in care un anume Vasile
e condamnat sa plateasca de $u-
gubina in pamint Vorniculur in-
sarcinat Cu cercetarea : ce0 ne-
putind gasi pe nime sa giure
inteacela chip $i neavind Cu
alta Cu ce piad, am cazut la
dumneatur cu mare rugaminte al
i-am dat dumisale trer pog. de
vie pe dealul Tife§tilor din sus
la Pucue$ti, in tinutul Putner,
care viT sunt alaturea Cu viile
preotulur Solomon de Gage$tiv.
In 1803, satul Gage$ti apar-
tinea manastirel Mera.
Gigiana, lac, la 2 kil. spre S.
de satul Gropeni, jud. Braila,
unit cu Privalul-Satulur, in par-
tea de N., pi-in privalul San-
cuta.
 GXGIANUL
Gägianul, vechie numire a com.
Conchirleanca, jud. Buzati.
Gägianul, sub-divizie a cittunulur
Cochirleanca, din com. Cochir-
leanca, jud. Buzati.
Gägianul, ino,cie, in jud.
comuna Cochirleanca; are 1160
hect.; pe clima se face intinse
semanaturr.
GAgiosul, vale, in jud. Buzar',
com. Paltineni, catunul Fundul-
NehoiuluT ; se scurge in piriul
Nehoiul.
Gägiule§ti, sat, pendinte de co-
muna Sine$ti, pl. Mijlocul, jud.
Olt, situat in partea de N. a
comuner, pe linga gira Plapcea.
Are 220 locuitorr, mal totr mos-
nenf.
Ad i e o biserica vechie.
Vite sunt : 72 bol, 48 vacr,
24 cal, 250 of, 30 capre $i 78
porcr.
Gägliul, sat, pendinte de com.
rur. Capreni, pl. Amaradia, ju-
detul Dolj. E situat pe malul
drept al AmaradieT, la 2112 kil.
de Capreni-d.-j., catunul de re-
$edinta al comuner.
Comunicatia se face prin $o-
seaua judeteana Craiova - Ca-
preni, care pune satul in lega-
turl. la N. cu Capreni-d.-j., lar
la S. cu Ciorari.
Gägule§ti, crItun, pendinte de
com. Sute$ti, jud. Braila, situat
la E. de com. $i la 5 kil, de
re$edinta el% Suprafata satulur e
de io hect., avind 72 case.
Are o populatie de 61 familir,
salí 286 suflete : 133 barbatr,
153 femer; 121 casatoritl, 155
nesasatoritl; 37 §titi carte.
Vite sunt : 395 vite marT cor-
nute, 140 caT, 790 or $i 82 ri-
matorr.
478
Gägutul, munte, la E. de com.
Sinaia i Comarnicul, pl. Pele-
jud. Prahova.
Gägutul, proprietate a Eforier
Spitalelor Civile din Bucure$ti,
fosta pendinte de manastirea
Sinaia, plaiul Pelesul, jud. Pra-
hoya, care impreuna cu mo$iile
Muntele, Gagul i Valea-Rea,
Cu o intindere de 820 hect., s'ail
arendat Cu 2803 ler anual.
Gihania, munte, in jud. Mehe-
dinti, plaiul Clo$ani, com. rur.
Clo$ani, hotarul catunulur Mo-
tri$orul; intra in regiunea dea-
lurilor $i este $i loe cultivabil.
Gáiceana, com. rur., jud. Te-
cuciti, pl. Berheciulur, compusa
din ii catune : Gdiceana,
Hutul, Lunca, Marginea,
Pietroasa, Pope$ti, Recea, Un-
gureni, Valea-Morir i Zlata-
reasa.
E situata in partea de N.-V. a
judetulur, la o distanta de 64
kil, departe de capitala jud.
Privita din Dealul-Ochenilor,
ne infati$eaza o frumoasa
tirgu$orul Gdiceana la
mijloc, iar satele pendinte, a$e-
zate in semi-cerc in partea ves-
tica, se intind pana in fundul
vaer, unde este satul Ungureni,
locuit numar de UngurenT, in
partea de N.
In Gaiceana este re$edinta
sub-prefecturer pl. Berheciulur.
Are o populatie de 590 fa-
milir, sati 2110 suflete, din carr
485 contribuabilr.
In com. se afla 2 coli* : una
In Gdiceana $1 a do ua in satul Hu-
tul. Cea din Gliceana dateaza de
la 1868. Localul e propritl, de
zid, in stare huna. Se frecuenta
de 78 copir (62 ladetr i 15 fete),
din carT 6 Evrer. Numarul co-
piilor in virsta de $coala sunt
251 (123 baetT $i 128 fete).
www.dacoromanica.ro
GXICEANA
In comuna se maT afta 5 bi-
serie!: in Gliceana, Hutul,
Valea-Morir i In Zla-
tareasa, deservite de 3 preotT
cu 5 dintaretr.
Vite sunt: 460 bol, 845 vacT,
370 viteT, 63 caT, 750 or, 1651
porcr, 95 capre, 26 bivolf.
Suprafata terenulur cultivabil
e de 1219 hect.
Veniturile si cheltuelile comu-
ner sunt de 6163 leT.
Comuna e brazdata de dea-
lurile: Dealul-Mare la V., for-
mind limita de V. a satelor :
Recea, Opre$ti, Flgadaul, $i
sträbltuta de valle: Hutul, Lar-
ga, Gaiceana, cu piriul care
poarta acela$T nume.
So§eaua ce vine din Tecuciti
strabate tirgu$orul Gliceana ;
de aci se imparte la satele ce
se aflä la V., lar o parte con-
tinua spre N. prin satele Recea,
Valea-Morir, Hutul $i Ghilove$ti,
iar de aicr trece in jud. Bacati.
O osea ce vine din satul Ocheni
trece $1 ea prin comuna.
Intre satele Pope$ti $i Z1A-
täreasca a fost in vechime o
biserica, care, se zice, s'a scu-
fundat cu totul In pätnint, rd-
miind in loe o groapa care se
vede $i astazT $i careia popo-
rul ir zice La-Tintirim.
.Comuna se margine$te la N.
cu jud. Bacati, la S. cu com.
Condrache$ti, la E. cu com.
Vultureni $i la V. ca comuna
Corbasca.
Gäiceana, tirgufor, face parte
din com. cu acela$T nume, jud.
Tecuchl. Situat in centrul com.
pe o vale. Aici este re$edinta
sub-prefecturer $i a primarieT.
Are o populatie de 22 fa-
miliT, sati 87 suflete. Mal totT
locuitorir sunt si se o-
cupa cu comerciul.
Este o $coa1á frecuentata de
77 copiT (63 baetf $i 14 fete) ;
 GXICEANA
o biserica, cu hramul Sf-Treime,
rezidita la 1838 de Alexandru
Sturdza Miclgusanul.
Astazr, fiind crapata i zidul
amenintind se cada, nu se mal
face inteinsa serviciul divin.
Tirgusorul este intemeiat de
70 anr.
Mal poartä si numele de Be-
ciul, care se aude si astazr la
locuitorir din imprejurime.
Miceana, pîriü, jud. Tecucia,
curge la E. de tirgul Gdiceana,
trece in com. Vultureni si se
varsa In Berheciul.
Miceana, vale, jud. Tecucia, in-
cepe de la satul Hutul, continua.
In partea de E. a com. Gdiceana,
pana. in Valea-Berheciulur. Pe
aceastd vale curge piriul cu a-
celasr nume.
GAidariul, sat, jud. Bacati, pl.
Bistrita-d.-j., com. Dealul-Noa,
asezat pe dealul CAcAreaza
pe Piriul-Saratir. Are 39 familir,
sati 155 suflete.
In sat se aflA o biserica,
de enoriasT la anul 1879; o cir-
duma.
Vite sunt : 5 cal, 83 vite
marr cornute, 37 porcr si 15 ca-
pre.
Gaidariul, mofie, jud. Bacaa, pl.
Bistrita-d.-j., com. Dealul-Noa.
Gäidariul, padure, jud. Bacaa,
pl.Bistrita-d.-j., com. Dealul-
Noa, foioasa, (stejarr, fagl si
alte esente), cu o intindere de
107 hect.
munte, pe mosia Borca,
jud. Suceava, com. Madeiul.
GAina, vale, jud. Vilcea, com.
Dobriceni, pl. Ocolul.
Gäina, veYleea, spre E. de schi-
479
tul, din com. Ceptura, pl. Cri-
covul, jud. Prahova.
Mina (Virful-), munte, situat in
partea de N. a com. Brebul, pl.
Prahova, jud. Prahova.
cIttun, in jud. Putna,
com. Nistoresti, pl. Vrancea.
Este asezat pe malul piriulur
Naruja, intre comunele Heras-
traul i Naruja.
Are o populatiune de 156 su-
flete, carr locuesc in 40 case.
Gäinari, vale, pe mosia Braesti,
com. Braesti, pl. Cosula, jud.
Dorohoia.
GAinariul, vale, pe mosia Avra-
meni, com. AvrAmeni, pl. Ba-
seul, jud. Dorohoia.
Gainatul, pdclure de molar si
fagi, supusa regimulur silvic, pe
muntir Gainatul Mare i Gai-
natul-Mic, com. Leresti i NI
mgesti, pl. Dimbovita, judetul
Muscel, in intindere de 1000
hectare.
Se invecineste la E. cu
disteanul ; la S., cu
luluT; la E., cu Fintineaua si la
V. cu Riul-Tirgulur.
Gainatul-M are, munte, la N.-E.
de com. Leresti, plaiul Dim-
bovita, jud. Muscel. Ad i sunt
multime de stine in carr se fa-
brica brinza, unt si urda.
Gainatul-Mic, munte, la S. de
Gainatul-Mare, com. Namlesti,
plaiul Dimbovita, jud. Muscel.
Gainä, pîrîi, jud. Suceava, izvo-
reste din dealul Tifla si se var.
sa in Bistrita. Uda com. FAr-
casa pe o lungime de 2500 m.
Gäinäria, iaz, pe mosia Ringhi-
lesti, com. Ringhilesti, jud. Bo-
www.dacoromanica.ro
GAINETTI
tosani ; are o suprafata de 22
hectare.
Winäria, iaz, pe mosia Dingeni,
com. Dingeni, pl. Jijia, judetul
Botosani.
Gainäria, ¿as, in valea GAinaria,
com. Deleni, pl. Cosula, jude-
tul Botosani.
Gäinäria, vale, in partea de N. a
dealului Lutul-Galben, com. De-
leni, pl. Cosula, jud. Botosani.
Minarle' (Dealul-), deal, pe
teritoriul com. Saveni, pl. Ba-
seul, jud. Dorohoia ; se intinde
de la V. spre E., In lungul pi-
riului Baseul.
GAinfiriei curge
din Dealul-GginArier, formeaza
valea cu acelasr nume, pe teri-
toriul com. Saveni, pl. Baseul,
jud. Dorohoia si se varsa in pi-
riul Bodeasa.
GAinäriei (Valea-), vale, tare
dealurile Bozieni i Bodeasa, co-
muna Saveni, pl. Baseul, jud.
Dorohoia.
Gäinäritei (Iazul-), ¿as, pe mo-
sia Damileni, com. IbAnesti, pl.
Prutul-d.s., jud. Dorohoia, in
suprafata de 9 hect., 31 arir.
Contine raer i pestr.
(Valea-), vale, izvoreste
din Negrasi, com. Cacova si se
varsa in riul Cacova, tot in ra-
ionul acester comune, pl. Oco-
lul, jud. Vilcea.
Gäinei (VAlceaua-), vdleea, ju.
detul Dolj, pl. Jiul-d.-Mj., com
Podad, prin care trece limita
de S. a com. catre com. Li-
vezile.
Mine§ti, sat, cu 50 fam., jud.
 GAINETI
Arge, pl. Galasesti; face parte
din com. rur. Deagul.
G'aine§ti, sat, jud. Suceava, pe
mo0a si In com. Malini, care face
parte din Domeniul CoroaneT.
Insirat pe tarmurile pirtuld Su-
ha-Mica, are 299 familiT,
1191 suflete : 612 barbar i 579
femel (9 strainT). Locuesc in
252 case.
Contribuabill sunt 227.
Vatra satuluT ocupa 299 falcI.
Improprietaritt la 1864 si 1881
sunt 19 fruntasT, 112 pa1ma0
79 codasT, stapinind 675 falcT.
Drum principal e numaT acel
ce duce la Malini (13 kil.).
Are o biserica, cu hramul
Sf. Gheorghe, cläditä i inzes-
tratá de onor. Admin. Domen.
Coroanet in anul 1888, avind
un preot si un cintäre i fiind
improprietarita. Cu 17 fäld.
Este o scoala ruralá mixta.,
conclusä de un invatator platit
de stat, infiintata in 1865, fre-
cuentata. de 59 elevI, din roo
copiT in virstä de coaloä i tm-
proprietarita Cu 6'/2 falcI, cu
local propria noa, in bune con-
ditiunt, construit §i inzestrat cu
atenante, atelier, biblioteca si
tot ce trebue une! §coale, de
Administratia DomeniuluT Co-
roaneT.
In 1803, Glinesti, a manasti_
re! Slatina, avea 50 liuzI, pla.-
tind 748 lei bir anual.
Giinu§ca, sat, jud. Arge, pl.
Pitesti, cu 170 locuitort ; face
parte din com. rur. Sapata-d.-s.
Gäiseni, com. rur. i sat, jud.
Dtmbovita, pl. Bolintinul, situa-
a pe cimple, pe malul sting al riu-
Arges, spre S. de Tirgoviste.
Gliseni este comuna cea mai
despre S. a jud. Dimbovita
m aT departata. de Tirgoviste. In
raionul acester com. se afla un
480
lac. Este udata. spre E. de
riul Rastoaca, peste care este
un pod al locuitorilor, care trece
la cimp; lar spre V. este udata
de Argm peste care este un
pod cu taxa, al proprietatet Cas-
cioarele, din jud. Viasca.
Aceasta com, se compune din
doul catune : arpenisul
cu o populatiune de 2000
locuitorT. Produce cereale multe,
avind si o moara pe apa Ras-
toaca.
In com. se afla. : o manastire ca-
re poarta tot numele de Gliseni,
intretinuta de Eforie ; dota hL
serict, intretinute de enoria0 ;
o coall rurala.
Gaiseni se invecineste : spre
E., cu Floresti, jud. Ilfov, de
care se desparte prin padure
pirtul Rastoaca; spre V.,
cu com. Cascioarele, jud. Vla-
sca, despartindu-se prin .A.r-
ges ; spre N., cu Potlogi, Romi-
nesti si Poiana-Lunga, i spre
S., cu com. Stoenesti i Palanga,
jud. Vlasca.
In marginea padurel de linga.
com. Gdiseni sunt 3 fintinT cu
apa minerala, din cart una este
cu zid imprejur, unde se afla o
cruce cu Izvorul-Tamaduiret
cu icoana MaiceT-DomnuluT.
Gaiseni, mdniistire , intretinutà
de Ebria Spitalelor, linga satul
cu acela0 nume, jud. Dimbovita,
Witoacil (Dealul-), t'amura de
deal, care se intinde spre S. de
dealul care tnconjura in partea
de E. com. Cretesti, pl. Crasna,
jud. Falcia.
Gaita, com. rur., in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, situata intre
com. Facdeni i Vladeni.
Teritoriul com, se intinde din
Dunare, spre V., prin insula
Balta i cimpul Baragan, pe o
suprafata de 3200 hect., din
www.dacoromanica.ro
GXLˤETI
carT 2500 hect. balta, roo hect.
izlaz, 200 hect. padure i nu-
400 hect. parnint de cul-
tura. Este proprietatea statu-
luT, fosa pendinte de manasti-
rea Slobozia, arendata pe peri-
odul 1885-95 Cu 21100 leT.
S'aa improprietarit aci 142 lo-
cuitorT.
Teritoriul com, este udat de
Dunare, de Borcea i de bra-
tele (privalele) : Saltava, Calul,
Rogoazele, Gurbiniciul, Repejo-
rul i Vilga §i de lacurile : Frumo-
sul, Butoiul, Fundul-Gardulut,
Giminelele.
Se compune dintr'un singur
sat, situat pe malul sting al
BorceT, spre N. aläturat de
i
satuf Facleni.
Populatiunea com. este de
209 familit, saa 113 suflete : 562
barbatI si 551 femeI ; iioo Ro-
m'id, 8 Grecf, 3 Bulgart si 2
UngurT ; i i i i crestinT ortodocst
si 2 catolici ; 230 agricultor!, 4
meseriasT, 12 comerciantI, 7 cu
profesiunt libere, 14 muncitort
8 serVitort.
titi cante 77 persoane.
Este o scoala mixta, frecuen-
tata de 57 elevr si 7 eleve, con-
dusa de un invatator retribuit
de stat i comuna; o biserica
deservita de i preot si 2 das-
calT, platitt de comuna..
Vite: 1296 bol, 447 cal, 682
oT, 28 bivolT i 1154 rimätorl.
Galä§e§ti,p/asil, la S.-E. jud. Ar-
ge. Se marginqte la N. cu pl.
Pitesti si parte ca jud. Dimbo-
vita, de care este despartita prin
riul Arge ; la E., cu jud. Dim-
bovita ; la S., cu jud. Vlasca si
la V., cu pl. Cotmeana, de care
este in parte despartita de ritil
Teleorman. Plasa Galasesti este
udata in tot lungul eT de titirite
Neajlovul i Drimbovnicul, si la
capatul despre S.-V. de riul Te-
leorman. Terenul este ves, iar
 GALÀ5E5TI
prin mijlocul pla.aeT se intinde
Cimpul-Gavana, un platoa co-
prins intre riurile Teleorman ai
Drimbovnicul, ai care l'Arä pana
in jud. Vlaaca.
Intinderea totalä a plaaeT GA-
11aeati este de 132698 pogoane
(.66349 hect.), din care 39359
pogoane cultivabile, 18947 po-
goane padure ai 37929 pogoane
necultivabile (1865).
In plasa sunt 22 com. rur.,
formate din 57 sate al alune
cu 4625 case ai 14 bisericT.
Populatia este de 21578 su-
flete, din carl 4765 contribu-
abilT.
Reaedinta plaad a fost in com.
rur. Furdueati, iar dupä unirea
acester plaaT cu pl. vecina Cot-
meana (1882), reaedinta ambe-
lor plaaT este in com. rur. Cos-
teati, unde este ai judecatoria
de pace pentru amindoua pla-
aile. Plasa Galaaeati este traver-
sata in tot lungul eT de la N.
la S. de aoseaua judeteana Pi-
teati-Giurgia, cu care se unesc
mal multe aosele comunale. PA-
mintul este maT putin produ-
cator in partea de N. a pilad
ai mal bun in partea de S., de-
spre jud. Vlaaca.
Ca industrie in plasa nu sunt
de cit morT idraulice i cite-va
morT cu aburT.
Totalul budgetelor comunale
aa fost in anul 1887 88 de
65662 leT la veniturT ai de 59111
leT la cheltuelT.
Statul poseda in aceasta. plasa
(impreuna Cu plasa Cotmeana)
5 proprietatT Cu un venit a-
nual de 28945 leT al 4039 po-
goane padure.
Gälä§e§ti, com. rur., in apropierea
riuluI Argea, jud. Argea, pl. Pi-
tead, la IO kil, de com. rur. Bis-
covul-Flesti, reaedinta subpre-
fecturd, ai la 13 kil. de Piteati.
Se compune din 6 sate : Albea-
60299 Afarolo Diorlonnr Geooraflo Vol. La.
481
sca, Anita, BerendeT, Croitori,
Lenculeati i Popeati, cu 448
suflete, din carl 25 locuitorT Ti-
ganT.
In com. este o biserica ve-
chTe, deservita de un preot, un
cintaret ai un paracliser ; o acoalA
primara rurala.
D upa o publicatie oficiald
(1887), aceastá com. numara 96
contribuabilI ai are un budget
de 1084 [el la veniturT ai de 1597
leT la cheltuelT.
Numarul vitelor a fost In a-
nul 1887 de 373 vite marT (363
bol i vacr, io cal) ai de 200
vite marunte (62 oT, 4 capre
134 rimatorl).
Comuna al-a luat numirea dupa
familia boerilor Galaaeati, care
este foarte vechTe. In o padure,
care este pe teritoriul acestei
com., sunt ruinele une/ bisericT
incepute, dar neterminate. Se
zice ca pe vremearazmiritif( 821),
atit boeriT Galaaeati, proprieta-
rif clt i locuitoriT sated, s'aa
ascuns in acea padure unde aa
aezut pana ce s'aa liniatit tur-
burdrile. In tima drept recu-
noatinta catre Dumnezea aa
inceput a zidi pe locul unde fu-
sesera ascunaT, o biserica, care
insa nu s'ali terminat.
Gälä§e§ti, sat, Cu 8o familiT, saa
286 suflete, jud. Argea, pl. Ga-
läaeati ; face parte din com. rur.
Tutuleati-Galdaesti.
In acest sat se aflä o bise-
cu hramul Inaltarea-Dom-
nuluT, deservita de un preot
un cintaret.
Gälä§egti, si ite, in jud. Bacaa,
pl. Siretul d.-j., com. Panceati.
A fost aci catun, care in ve-
chime se mal numea i Dealul-
Mazililor.
Galä§e§ti-Tutule§ti. VezT Tu-
tuleati-Gallaeati, jud. Argea.
www.dacoromanica.ro
GA.LATENI-MITROPOLlEI
Gäläteni-Mo§teni, com. rur., in
jud. Vlaaca, pl. Glavaciocul, com-
pusa din catunele : Galateni Mi-
tropolier, Gradiateanca, GalA-
teni-Moateni, oriceati, Rindu-
rica ai Dobrogostea. Este si-
tuata pe coasta stinga a vad
Clenita, la N.-V. judetuld ai
formeazd limita de V. despre
Teleorman. Departe de Bucu-
reati, de 78 kil.; de Giurg,iu, de
60 kil. ai de Obedeni, reaedinta
pilad Glavaciocul-Neajlovul, de
27 kil.
Are o populatie de 568 fa
saa 1874 suflete, din carT
425 contribuabilf.
Sunt 3 bisericT : una la Gala-
teni-d.-s. saa Moateni, Cu hra
mul Sf. Dumitru, cladita la 1844,
Cu 2 preotI 51 2 dascalT; a doua
la Galateni-Mitropoliel, claditA
de locuitorT, cu ajutorul Mitro
polieT, de care tinca cind s'a
zidit, are i preot ai i dascal ;
a treia la Galateni, cu hramul
Sf. Gheorghe, zidita la 1852 de
locuitorr, cu i preot ai i dascal.
Sunt 2 5colT : una la Gala-
teni-MitropolieT si a doua la GA-
lateni-Moateni. Cea d'india, mix-
ta, cu 4 clase ai a doua cu 6
clase, conduse de 2 invatatorr.
Vite sunt : 160o bol i vacT,
42 bivolT si bivolite, 600 cal,
20 asinT, 1400 oT, 40 capre 5i
800 rimatorT.
In comuna sunt 8 circiumT.
Pe aci trece aoseaua jude-
teana care merge spre Alexan-
dria ai aoseaua spre Negreni, la
Pitead.
Apa Clenita serva de pescuit
ai din varsaturile eT se produc
laculete, in care se topete cl
nepa.
Ad se afla 126 hect. pAdure
pe trupul moatenilor.
Gälateni - Mitropoliel, cdtun,
pendinte de com. GAlAteni-Moa-
teni, pl. Glavaciocul, jud. Vlaaca,
 GALATENI-M0 TENI
situat pe coasta stingd a apeT
Clenita, numit ast-fel pentru cl,
inainte de secularizarea averilor
mAnAstirestT, tinea de Mitropo-
lia din Bucuresti. AzT apartine
statuluT.
Are un venit anual de 120001.
Suprafata totalA a mosieT este
de 450 hect.
S'a dat la 1864 locuitorilor,
in numAr de 76, o suprafatA. de
340 hect.
Ad i este o bisericl, cldditä la
1760 de locuitorT cu ajutorul
MitropolieT si care e slujit5. de
I preot si 2 dascAII; o scoalA
mixtA, cu 4 clase, condua de un
invätdtor. In 1888 a fost frecu-
entatA de 29 IDA.etT, din numärul
de 6o copiT in VirstA de §coalA.
Acest cAtun este in josul co-
muneI mar spre Dunäre.
Sunt 2 circiumI.
Gäläteni-Mosteni, catun, pen-
dinte de com. cu acelasT nume,
pl. Glavaciocul, jud. Vasca, si-
tuat pe valea Clenita, intre GA.-
lAteni-MitropolieT si GAIdteni-SE-
Gheorghe, la extremitatea co-
muneT despre N. S'a numit ast-
fel pentru cA apartinea mosteni-
lor, vechT proprietarT aT mosiilor
MitropolieI si aT SfintuluIGheor-
ghe, clAruitd dupA timpurT tot
din trupul mostenilor.
Sunt 220 contribuabilT.
Suprafata mosieT mostenilor
este de 1780 hect., din care 126
hect. pAclure. Are un venit de
48000 leT.
In cAtun este o scoalA, fAcutd
de zid, cu 6 clase, conclusa de
un invdtAtor si e frecuentatA. de
55 bletT si 12 fete, din numdrul
de 180 copiT in virstd de scoalg;
o bisericA, cu 1 preot O 2 das-
cal!, ziditA la 1844; 3 circiumT.
Gäläteni-SE-Gheorghe, catun,
pendinte de coin. GAIdteni-Mos-
teni, jud. Vlasca, numit ast-fel
482
pentru cd inainte de seculari-
zare apartinea bisericeT Sf. Gheor-
ghe din Bucuresti, ddruit dupa
vremurT de mostenT. O datA. cu
secularizarea a trecut in pose-
siunea statuluT, care si el a vin-
dut-o.
Dupd cum se stApinea ina-
inte de 1847, mosia are o su-
prafata de 400 hect., din care
s'a dat la 6o locuitorT, conform
legeT rurale din 1864, 185 hect.
Are un venit anual de 9000 1.
Ad i este o bisericA, zidit5. la
1855, de locuitorT, cu I preot
si 2 dascAli ; 2 circiumT.
Proprietarul a fäcut aci case,
pdtule si magazif bune.
Gäläteanul, sat, cu 70 familiT,
jud. Arges, pl. Pitesti; face parte
din com. rur. Poiana-Laculur.
Gälätuiul, lac, in jud. Ialomita,
plasa Borcea, situat spre V.
de lacul CAIArasi, in apropiere
de satul Rasa. Partea de S. a
laculuT comunicd cu bratul Bo-
tul, printr'un git pe care se face
leas& pentru prinderea pe§teluT;
iar partea de N., de l'higa sa-
tul GAunosi, poartd numele de
Potcoava. AicT se face intinsA
pescuire. Pe marginea de S. a
acestuT lac se gAsesc urme de
intArirT militare.
GalbAzeni, sat, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. CAlu-
gAreni, situat pe valea piriuluT
Largul, intre satul Coroiul si
Beinzeni.
Are o populatie de 38 familiT,
saCi 148 suflete : 6o bArbatI, 88
femeT ; 78 necAsatoritr, 6o cA-
sAtoritT, 1 o vAduvl.
Ocupatiunea de apetenie a Gälbinasul (Cureaua-), (Sä-
locuitorilor este plutAria. geata-Vechie, Iliasca, Poe-
näreasa), sfodvit de mofie, in
Gälbeaza, colina, in jud. BuzAti,
com. CArpinistea, cAt. Valea-PA-
ruluT; izlaz.
www.dacoromanica.ro
GALB1NWL (CUREAUA-)
Gälbinasi, sat, face parte din
com. rur. LAmotesti-GAIbina.si,
pl. Negoesti, jud. Ilfov. Este
situat la S.-E. de Bucuresti, pe
tdrmul sting al riuluT Dimbovita,
inconjurat de pAclurT. Ad este
resedinta primArieT.
Se intinde pe o suprafatA de
1015 hect., cu o populatie de
288 locuitorT.
D-na Smaranda Rasti are 800
hect. si locuitorir 215 hect. Pro-
prietarul cultivd 777 hect. (23
izlaz). Locuitorii cultivd tot te-
renul (8 hect. izlaz).
Are o bisericA., cu hramul
Sf. Nicolae , deservitA de 1
preot si I cintAret ; o coalä
mixta, frecuentatA de 13 elevI
si 8 eleve, cu intretinerea cAreia
statul si com. cheltuesc anual
I400 leT. Pentru constructia loca-
luluT, d-na Smaranda Rasti a
oferit terenul necesar.
Aci se face in luna Septembrie
un erg de vite si obiecte.
In raionul satuluT e un he-
lesteii.
Comerciul se face de 3 cir-
ciumarT.
Numarul vitelor marT e de
275 si al celor miel de 1122.
Gfilbinasul, cdtun de resedintd
al comuneT TAbArdsti, judetul
Buzálti, cu 540 locuitorT si 113
case.
Galbina§ul,mofie, in jud. BuzAti,
com. TAbArAsti, cAt. Gälbinasul.
Are 1250 hect., din carT: 800
hect. arabile, 210 hect. izlaz, 20
hect. fineatl, 65 hect. crivina
Cotul-BAcanuluT, restul zmirc si
sterp.
jud. BuzAti, com. TAbdrAsti, cat.
GAIbinasul. Are 157 hect., toate
arabile.
 GALEATA
Gfileata, ceitun, in jud. Mehe-
dinti, pl. Motrul-d.-s., com. rur.
Brosteni.
Galeata, vale, in com. rur. Bros-
teni, pl. Motrul-d.-s., jud. Me-
hedinti.
Galesoaia, ciltun, al comunei Ste-
jArei, pl. Ocolul, jud. Gorj, in
partea de S.-E. a comuna', si-
tuat pe o vale numita Gale-
pala, si linga dealul cu acelasT
nume.
Are o suprafata de 200 hect.,
din carl: 40 hect. padure, 25
hect. izlaz, 20 hect. finete, si
115 hect. arabile.
Are o populatie de 8o familiT,
sati 195 suflete, din carr roo
contribuabill.
Comunicatia se face prin so-
seaua comunala care o pune in
legatura cu catunele din veci-
natate.
In apropierea catunulul trece
riul Tismana.
Are o biserica de lemn, fon-
data de locuitori pe la anul
1810 si deservita de 1 preot si
I cintaret.
Gale§ti, sat, cu 65 locuitorl, jud.
Arges, pl. Pitesti; face parte din
com. rur. Poiana-Lacului.
Gäle§ti, sat, face parte din com.
Huruesti, pl. Berheciul, jud. Te-
cuela, situat pe coasta dealuluT
cu acelasT nume, la 7 kil. si 70
m. departe de resedinta com.
Cade la S. com., intre satul Pra-
daiasul la V. si dealul Huruesti,
la E. Teritoriul satului este de
93 hect.
Are o populatie de 45 familiT,
san 134 suflete. Locuesc in 30
case.
LocuitoriT sunt improprietaritT
la 1864 si stApinesc 35 hect.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Gheorghe, facuta de Nicu Ga-
483
lescu la anul 1712, dupa cum
se citeste din inscriptia ce se
aflä d'asupra useI bisericer.
AicT a fost schit de maicl
care s'a desfiintat.
Satul sT-a luat numele de la
fostul proprietar Nicu Galescu.
Inainte se numea Pradaiasul.
Galetarilor(Valea-), vale, com.
Baesti pl. Oltetul-d.-s., jud. Vil-
cea ; se varsa in piriul Dobricea.
Galinestilor (Dealul-), deal, pe
mosia Hiliseul-Gafencu, com. Hi-
liseul, pl. Copla, jud. Dorohoia.
Gältofani, sat de mosnenT, cu 79
locuitorT, jud. Arges, pl. Oltul;
face parte din com. rur. Bal-
cesti.
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea, cu 1 preot si i cin-
taret.
Galtofani, sat, jud. Arges, pl.
OltuluT, pendinte de com. rur.
Stoiceni-Plesoiul.
Gältofani, sat, cu 26 locuitort
mosnenT, jud. Arges, pl. Topolo-
gul ; face parte din com. rur. Bir-
sesti-Bercioiul.
Galusca, deal, in jud. Iasi, pl.
Bahluiul, com. Ceplenita.
Galusca, iaz, jud. Botosani, pl.
Jijia, com. Todireni.
Gälusa, ias, In partea de S. a
satuluT Telejna, pl. Mijlocul, jud.
Vasluiti.
In acest iaz se varsa piriul
Chioaia.
Gamani, celtun, com. Tetila, pla-
iul Novaci, jud. Gorj, la N. ca.-
tunuluT Lazaresti.
Situat pe loc ves, are o in-
tindere de Ioo hect., din carT
20 hect. arabile, 40 hect. finete,
www.dacoromanica.ro
GXNEASA
35 hect. padure si 5 hect. va-
tra satuluT.
Are o populatie de 19 fami-
liT, sau ¡o° suflete, din carT 10
contribuabilT.
Locuitorir posea : 5 plugurl,
22 care cu boT ; I00 vite mar!
cornute, 120 oT, 6 cal si 20 ca-
pre.
Comunicatiunea cu catunele
vecine se face pe sosele comu-
nale si drumurl de care.
Gämanul, pise., la 1 kil. de com.
Prundeni, pl. Oltul-d.-j., jud. Vil-
cea.
Gamicesti, sat, face parte din
com. rur. Berevoesti-Ungureni,
plaiul Nucsoara, jud. Muscel.
Acest sat se maT numeste si
Plaiasul.
Are o populatie de 28 fami-
liT, saa 96 suflete, (44 barbatr
si 52 femel).
M'O Bratia uda partea de E.
a acestuT sat. Locuitoril s'aa
improprietarit pe mosia statu-
luT Vieropl si aa 24 hect. pl-
mint bun, lar restul impropria
pentru orT-ce cultura.
Gamalia, munte, jud. Prahova,
pl. Teleajenul, com. Drajna-d.-j.,
acoperit cu padurT seculare de
fagr si brazI. Are si pasunI bo-
gate.
Gamesti, sal, in jud. Dimbovita,
pl. Dlmbovita-Dealul, cat. com.
Hulubesti.
Gandesti, localitate, in jud. Pra-
hoya, pl. Varbillul, com. Var-
bilaul, unde riul SlAnicul se
varsa In riul Varbilaul.
Gäneasa, com. rur., la E. plAseT
Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Roma-
nati, formata din satele : GA-
neasa (450 loc.), Ganesuica si
Cornesul (218 loc.) si situata In
 GANEASA
fata SlatineI, in valea riuluI Cor-
nesul, unde se intretae soseaua
Corabia Riul-VaduluT cu soseaua
Slatina-Craiova, 7 kil, departe
de Slatina, 15 kil. de Bals
32 kil. de Caracal.
Altitudinea terenuluI d'asupra
niveluluI märir este de 125 m.
Are o populatie de 175 familit,
san 668 suflete : 339 barbatI si
329 femeT; 338 casatoritl si 330
necAsAtoritT. tiü carte 75 per-
soane, nu stiti 593.
Sunt 148 contribuabilI.
Budgetul com. pe 1886/87 a
fost de t852 id la veniturI si
de 1786 leI la cheltuell.
Are : 4 stabilimente comerci-
ale ; o biserica, cu hramul Sf:
Nicolae, cladita la 1791 de E-
lena Vladoianu i acum deser-
vita de I preot si 2 cintareti.
Gäneasa (Gäneasca), sat, face
parte din com. rur. Moara-Dom-
neasca, pl. Dimbovita, jud. Il-
fov. Este situat la N.-E. de Bu-
curesti, pe malul sting al vad
Pasarea. Ad i este resedinta pri-
maria
Se intinde pe o suprafata de
185 hect., cu o populatie de 301
locuitorT. Proprietatea e a lo-
cuitorilor.
Are o biserica, cu hramul In-
trarea In biserica; o scoald
frecuentata de 28 elevI.
Comerciul se face de 3 cir-
ciumarT.
Numarul vitelor marI e de
313 si al celor micI de 434.
Gäneni, sat, jud. Suceava. Vezl
Plesesti-GaniI.
Gänescul, iaz, pe mosia Corla-
teni, com Corlateni, pl. Cosula,
jud. Dorohoiä.
Ginesuica, cdtun, al com. GA-
neasa, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.
Romanati.
484
Gänesti, com. rur., in jud. Co-
vurluiti, pl. Horincea, a doua
com. in directie S.-N. din
valea Horiticel, la departare de
84 kil. de Galati. Se margi-
neste la N.-E. cu com. Blage-
sti (jud. Tutova) i cät Vddeni,
(com. Rogojeni) ; la S., ca Ca-
vadinesti ; la N., cu Prodänesti
si la V., cu Slivna. Pe lingl pi-
riul Horincea, uda com. plena-
sele Fin tina-Mare i Recea. D °t'A
catune tac parte din comuna:
Ganesti (resedinta) si Comane-
sti, amindouä aproape una de
alta, in cit se confunda inteun
singur sat. Mar era in vechime
si un catun cu numele Cris-
testi, dar azI e cu totul impre-
unat cu cele-l'alte.
Comuna Ganesti este locuita
de razesI. Are 501 familir, san
2046 suflete : 1072 bärbatI, 947
femeI ; 1075 necasatoriti, 861
casatoritI, 110 vaduvI. Locuesc
In 457 case. Stiti carte 367 per-
soane.
Sunt 361 contribuabilr.
Situatia teritoriulur Ganesti-
lor e maï mult coasta de deal
intrerupta cu ripI, prea putin
loc ves; compozitia pamintuluI,
argiloasa i nisipoasa. Supra-
fata intregului teritoriti e de
2210 hect., din carl 1441 pa-
mint arabil, 100 imas, 2 fineata,
184 vil*, 13 gradint, 450 vatra
satuluI, cu livezI si restul pa-
mint sterp.
Vite sunt 2118, din carI :
548 bol, 279 vacI, 90 juncl, 35
junce, 18 gonitorI, 15 gonitoare,
46 minzatI, 86 minzate, 24 vi-
teI, 66 cal, 47 Tepe, 6 minzI;
560 °I, 6 capre, 291 rimatorr.
Sunt : 3 circiumi ; o moarä Cu
aburl si 2 de vint.
Locuitorii posedä 200 stupI
Cu albine.
Casele Ganestilor sunt incon-
jurate de gradinT Cu pomf ro-
ditorf.
www.dacoromanica.ro
GANEsTI
Budgetul com. are la veniturI
4500 leI, iar la cheltueli 4227 leT.
Bisericr sunt 4: Sf. Gheorghe,
din 1881; Sf. Nicolae-d.-j., din
1857; Sf. Nicolae-d.-s., tot din
1857 si Sf. VoevozI (Comanesti),
din 1796. Com. intreaga con-
stitae o parohie, cu catedrala
Sf. Nicolae, deservita de un
preot paroh, un preot ajutor
4 cintaretl.
Sunt 2 scolI : una de bletI
si alta de fete ; scoala de bletI
e frecuentata de 90-96 copiI.
Ganesti dateazd din timpurI
departate. In anal 1741, Octom-
brie 2, Grigorie G. Ghica da
capitanuluI Ioan Giusca voie sa
aduca. 4 oamenI strainI, spre
plata ospitalitateI ce a dat Dom-
nului si suiteI sale la mosia sa
Gdnesti, din tinutul CovurluiuluI,
cind Ghica-Vodä, plecInd de la
Rosieni, a fugit la Galati spre
a nu fi prins de ostile luI
nich. Acelor 4 oamenI le acorda
Vodà scutire, cum se exprima
Domnitorul in hrisovul respec-
tiv, «de toate dajdiile i anga-
riile cite ar fi in Tara DomnieI
mele, numaI la vremea hirtiilor
sä alba a da de om cite un
ughiti».
Din acest sat e dar obirsia
familieI Giuscd, din care se trage
si Torna Giusca, infiintatorul si
intiiul profesor al scoaleI Dom-
nesti din Galati.
Gänesti, com. rur., jud. \alma, pl.
Mijlocul, compusa din patru cat.:
Fäuresti, Pasatesti, Tunari
Biserica. SI-a luat numele de la
vechea famine boereasca, Gl-
nestiI, care ati avut locuinta aci
si care aä infiintat'o.
Este situata pe valea riuluI
Oltetul, la 67 Idl, de capitala
judetuld si la 37 kil. de a pa-
sa Inainte vreme casele din
sat eran risipite pe valcele, acum
s'ati asezat la linie.
 GXNE$T1
Are o populatie de 286 fa-
miliT, sail 1077 suflete: 533 bar-
batT si 544 femeT, in care infra
doua familiT de TiganT. Lo-
cuesc in 312 case. tiú carte
8o barbatI. ContribuabilT sunt
264.
In comuna sunt douä bisericT:
una in mahalaua Fauresti si
alta in malialaua Biserica. Prima
s'a fondat de catre rdposatul
Ghimpeteanul in anul 1847 si
a doua de catre Ion Ganescu,
In anul 1812. Cea d'intiiii nu
s'a maT reparat, cea din urma
s'a invelit de comuna. pe la a-
nul 1854. Amindoul sunt de
zid, frumos lucrate.
AfarA de agricultura, 8 lo-
cuitorT se mar ocupa cu ()aria.
ET desfac produsul muncel lor
la bilciurile din Zatreni, Oteteli-
sul i satele vecine.
Maioritatea locuitorilor sunt
mosnenT; 32 s'el improprietarit
la 1864 pe mosiile Ghimpetea-
nul, Boicescul, Tetoianul i Stra-
chinescul, cmnd li dat 8o
hect. pamint.
Vatra satuluT, cu izlaz i lo-
curf de munca, are 2500 hect.
Veniturile comuneT se urca
la 1838 leT anual si cheltuelile
la 1393 leT.
E brazdata de dealurile : Se-
ciuluT, ArtanuluT i StrimbeT,
udatA de valle: BAlsoiul, Ar-
tanul, Ruginosul, Pestenita
Strimba.
Gine§ti, sat, resedinta comuneT,
cu acelasT nume, pl. Horincea,
jud. Covurluiti.; numara 1556
suflete, are 3 bisericT i 2 sea'.
Gäne§ti, sat, in partea de S.-E.
a com. guznea, pl. arligatura,
judetul Iai, situat intre dealu-
rile : Budeanul, Scaiul i Prosia,
printre car1 trece Piriul-Velni-
teT. Are o populatie de 121
familiT, sati 569 suflete; o bise-
485
rick zidita la 1834 de A. Ma-
nolache, deservita de r preot
si i cintaret; o scoalk infiintatA
la 1868, frecuentatl de 46 elevf,
si casele proprietateï.
La rAsdrit de satul GAnesti, pe
coasta de E. a dealuluT Budea-
nul, se afla urmele unuT sat ce
se numea Draga, in care se
zice ca ar fi existat doua crisme,
una cu numele Dorul-in-Deal
alta Draga-in Vale, si cA acest
sat a durat pana in anul 1849,
din d proprietarul mosieT Buznea,
N. Mavrocordat, a strAmutat
locuitoriT in satul noi1 B iznea.
Tot in satul Draga, se zice ca
a fost din vechime o mAnAstire,
cu mal* multe chiliT pentru ca-
lugarT.
Numärul vitelor e de 812
capete, din carT: 302 vite marT
cornute, 28 caT, 425 oT §i 57
rimAtorr.
Gäne§ti, sat, fAcind parte din com.
Retevoesti, plaiul Nucsoara,
jud. Muscel. Are o bisericA de
lemn, deservitA de T preot.
Gäne§ti, mahala, din com. rur.
Sinesti, pl. Oltetul-d.-s., judetul
Vilcea.
Gäne§ti, deal, in raionul com.
cu acelasT nume, pl. Mijlocul,
jud. Vilcea, pe care se cultiva
33 hect. vie.
Gane§ti, iaz, in marime de 12
hect., in marginea satuluT GA-
nesti, com. Buznea, pl. CirligA-
tura, jud. Iasi, format de Pirlul-
Velniter, filtre dealurile Budea-
nul i LAcatuseni.
Gäne§ti, pÎth. Vezi Buda, pilla,
con:. BrAesti, plasa Cirligatura,
jud. Iasi.
Gäne§ti, vale, in jud. Iasi, com.
Buznea, pl. arligAtura; se in-
www.dacoromanica.ro
GARAGRUL
tinde intre dealurile: Budeanul,
Scalul, Bivolul, Prosia, Laca-
tuseni si Beciul.
Gäniacul, deal, in com. rur. Ci
resul, pl. Cerna, jud. Mehedinti.
Giojani, com. rur., judetul Olt.
Vez! Valea-Merilor.
Gärägaul, ann. rur., in jud. Te-
leorman, pl. Tirguluf, in partea
de N.-E. a piase!, situatA pe
partea stinga a PiriuluT-CiineluT.
Are doua sate : Golasei, situat
la N.-E. catunuluT de resedinta
si Garagaul.
Se invecineste la N. ci co-
muna Necsesti, din pl. Teleor-
manuluT; la S., cu com. Vir-
toapele-de-Sus ;la E., cu com.
Netoti si la V., cu com. Sfin-
testi.
Suprafata com. cu a mosiilor
de pe alisa este de 2800 hect.,
din care 97 hect. padure.
Proprietarif principalf sunt:
principesa Elena Massalsky, po-
sedind 850 hect. arabile ; d I G.
Ghetu, posedind 125 hect. ara
bile si 25 hect. pAdure i d-na
Anghelina Golasescu, avind 70
hect. arabile.
Populatiunea este de 269 fa-
miliT, san 1028 suflete, din carT
235 contribuabilT.
LocuitorT improprietAritT sunt
In numar de 133, din carT IOI
din com. GArAgAul pe 363 hect.
si 22 din cAtunul Gollsei pe 65
hect. Terenul este accidentat.
Numarul vitelor este de 2350
capete, din cari: 556 vite marl
cornute, 121 cal, 1547 oT, 30
capre i 96 porcT.
Budgetul comunef este de leT
5087,75 la veniturT si de le!
4551,13 la cheltuelT.
Are o coall, frecuentatl de
31 elevi; o bisericg, in cAtunul
GArAgAul, deservia de un preot
un cIntAret.
 GRRXGAUL
Sunt 2 morl, una cu aburT
li alta pe apa aineluT.
Comuna Glragaul se leagA
prin $osele vecinale cu com.
Virtoapele la departare de 4
kil. spre S.; cu com. Nec$e$ti,
din pl. Teleorman, la 2 '2 kil.
spre N.; cu comuna Sfinte$ti,
spre V., la 6 kil. ; iar la E. cu
com. Netoti la o departare de
4 kil.
Comuna se gasea a$ezatä odi-
nioara maT spre E., inteo vAlcea
care poartA $1. azT numele de
GarAgAul-Vechia.
Gärägäul, mofie, in jud. Teleor-
man, pl. TirguluT. Apartine mal
multor proprietarr printre carT
$i. mo$tenT ; cea mal mare parte
este insa a principesel Elena
Massalsky.
Gärbovätul, (Gärbovätul-de-
Jos, sati Glrbovätul-de-Mo-
tru), com. rur. $i sat, in jucl.
Mehedinti, pl. Ocolul, la 57 kil.
de ora$ul Turnul-Severin, a$e-
zat pe valea piriuluT Satul, care
se varsa in riul Co$u$tea.
Inainte, tinea de com. rur.
Corcova ; iar actualmente for-
meaza com. rur. singura, avind
93 contribuabilT, din 600 locui-
torT, locuind 130 case.
Are o biserica, Cu hramul A-
dormirea - MaiceT - DomnuluT, la
care deservesc 1 preot $i 2
cintaretl ; o $coall conclusa de
1 invataor, frecuentata de 40
elevT.
Budgetul comuna are la ve-
niturT leT 8o8, lar la cheltuelT
leT 587.
Vite : 270 vite marI cornute,
12 cal, 360 o! o 300 rimator1.
Com. Garbovatul are o osea
care o leaga cu $oselele Cor-
covul. Riurile carT o ucla sunt :
Co$u$tea, care trece prin partea
de S. si Piriul-SatuluT.
Dealurile principale care stra-
www.dacoromanica.ro
486
bat comuna sunt : Dealul-Gabo-
vatuluT, Domogletul li Seli$tiuta.
Val: Valea-Mare, Valea-Glo-
duluT $1. Valea-CorcoviteT.
Se mArgine$te : la E., cu com.
Corcova ; spre S., cu com. Rup-
tura; spre V., cu com. Ercea $i
Lup$ea ; lar spre N., cu com.
Imoasa.
Girbovätul, deal, in com. rur.
Garbovaul, pl. Motrul-d.-s., ju-
detul Mehedinti.
Gärbovul, piriii, in com. rur.
Cleanovul, pl. Dumbrava, jud.
Mehedinti.
Gärcea, sat, jud. $i pl. Arges ;
face parte din com. rur. Bu-
ne$ti.
Gärdanul, acoperit cu vil,
deal,
jud. Mehedinti, pl. Ocolul d.-s.,
com. rur. Simianul.
Gärdanul, deal, in com. rur.
Base$ti, plaiul Cerna, jud. Me-
hedinti.
Gärdanul, Pirili i vale, in com.
rur. Base$ti, plaiul Cerna, jud.
Mehedinti.
Gärdäneasa, cdtun, in jud. Me-
hedinti, plaiul Clo$ani, com. rur.
Ponoarele. Are o frumoasa bi-
seria de zid, deservita de 1
preot §i 2 cintAretT.
Gärdeanca, vale, pe mo$ia P51-
tini$ul, com. Paltinisul, pl. Pru-
tul-d.-s., jud. Dorohoia.
Gärde§ti, com. rur., in jud. Te-
leorman, pl. TeleormanuluT, si-
tuata pe Valea-CiineluT. Se mAr-
gine$te la N. cu hotarele co-
muneT CiolAne$ti-din-Vale; la S.,
cu ale Nec$e$tilor si ale Neto-
tilor ; la E., cu teritoriul comu-
neT Deparati-Hirle$ti li la V., cu
GARDEFTI
com. Ciurari, din pl. TirguluT,
de care este aproape. Are 3 ca-
tune: GArde$ti, Belciugul $i CA-
zaneasa.
Aspectul comuneT este deter-
minat, pe Ruga Valea-CiineluT,
pe care se afla situata, inca de
treT valcele carT poarta denumi-
rile urmAtoare : Valea-CuculuT,
la N. comuneT; o ramificatie din
Valea-TeleormaneluluT la N.-E.;
apoT Valea-Petri$uluT, despre N.-
V. In ca. Belciugul se afla $i
un hele$te5.
Suprafata com., dimpreuna cu
mo$iile de pe ama, este cam
de 160o hect. ProprietariT prin-
cipal! sunt : Mo$tenitoril Marcu
Ghinopolu din Grecia cu 450
hect. pamint arabil si 120 hect.
pAdure pe mo$ia Belciugul; E-
foria Spitalelor Civile din Bu-
cure$ti, cu 350 hect. pamint a-
rabil $i 130 hect. padure.
Pe proprietatea Belciugul sunt
improprietaritT 44 locuitorl, lar
In ca. Garde$ti, 68 locuitorT, pe
463 hect.
Populatiunea este de 1154
suflete (674 in Gärde$ti, 315 in
Belciugul $i. 165 in Cazaneasca).
ContribuabilT sunt 416.
Vite: 3265, din carI: 270 vite
mari cornute, 2092 vite miel O
254 rimatorT.
Are o $coala, in catunul de
re$edinta Garde$ti, intretinuta
de stat, frecuentata de 28 e-
levr ; o biserica, deservita de I
preot si j cintaret ; 2 mori cu
aburl.
Budgetul comuneT este de leT
2854,56 la veniturT $i de lei
2579,83 la cheltuell.
Calle de comunicatie sunt:
spre corn. Cio15.ne$ti-din-Vale si
spre com. Nec$e$ti, pe $osele
vecinale.
Satul Garde$ti este vechiti.
In secolul trecut facea parte din
pl. MijloculuT $3. mo$file eral
stapinite numaT de mo$nenT.
 GARDETI
PAng la 1869, at. Belciugul
nu era alipit de GArde$ti $i for-
ma singur o comuná; atuncT a
fost alipit, facind parte din pl.
TeleormanuluT.
Gärdeqti, sat, in pl. $i jud. Tu-
tova, com. Voine$ti, spre E. de
satul Voine$ti. Are 44 loc. $i
lo case.
GrAdineqti, sat, cu 105 loc., ju-
detul Arge$, pl. Pite$ti ; face
parte din com. rur. Cruci$oara.
Gärdoaia, sag Dealul - Gär - Gatejul, pitelure, in jud. R.-Sgrat,
doaef, cleal, in com. rur. Cio-
virng$ani, pl. Motrul-d.-s., jud.
Mehedinti. Acest deal maT poartg
numele $1. de Dealul-Ciovirng-
$anilor.
Gärdoaia, areal, in com. rur. Je-
gujani, pl. Motrul-d.-s., jud. Me-
hedinti.
Gfirdoaia, îrî, izvore$te din
cgt. CgrAmidari, pl. Motrul-d.-s.,
jud. Mehedinti $i se varsg in riul
Motrul, sub numele de Pesceana.
Gärdoaia (Muchea-), coIina, in
jud. Buzgg, com. CArpini$tea,
pe hotarul jud. Rimnicul-Sgrat,
servind tot de odatg ca
despre com. Beceni; are fi-
neatg $i izlaz.
Gärgfiunele, vale, jud. Muscel,
com. tefgne$ti, pl. Riul-Doam-
nel.
Gaspäre§ti, mahala, in jud. Me-
hedinti, pl. Vgile ; tine de com.
rur. Micule$ti.
Gi§teni, jud. Baca, pl.
Bistrita-d.-j., comuna Rgaciuni.
Ga§tenilor (Valea-), vale, jud.
Bacgg, pl. Bistrita-d.-j., inclinatg
In directia E. spre Siret.
487
Gfitejei, sat, face parte din com.
rur. Brosteni, plasa Cerna-d.-s.,
jud. Vilcea.
Are o populatie de 254 lo-
cuitorT (120 bArbat1 i x34 fe-
meI). Cade in partea de E. a
comuner, pe culmea dealuluT Mo-
dula $1 este udat de riul Cerna.
Aci e o biseria, fondatg la
anul 1885 de V. Florescu, N.
Dolofan $i altiT.
Satul e la distantg de 1/2 kil.
de cgtunul erbgne$ti, unde e
$coala.
pl. Ora$ul, com. Virte$coi, din
circumscriptia VII silvicA, oco-
lul Platine$ti ; are 630 hect.,
din caff 20 hect. proprietate
particularg. Esente : stejar, fag,
teig, carpen i frasin.
Mujani, com. rur., pe apa Te-
leormanuluf, jud. Arge$, pl. Cot-
meana, la 16 kil, de com. rur.
Coste$ti,re$edintasubprefectureT
$i la 45 kil. de Pite$ti. Se com-
pune din 2 sate : Curtenca sag
Linia-din-Deal $i Ggujani, avind
In tot 129 familiT, sag 6io
suflete, din carT 2 familiT de Ti-
ganr.
In com. este o biseria, in
GAujani, cu hramul S-tiT-Voe-
vozT, cu un preot $i un cintà-
ret; o $coalg primará ruralg.
Budgetul comuneT pe anul
1882-83 a fost de 1403 leT,
98 banT la veniturT $i de 1400
leT la cheltuelT.
Dupg o publicatie oficiall
(1887), aceastg comung numArg
155 contribuabilT $i are un bud-
get de 2043 leT la veniturT $i
de 1646 leT la cheltuelT.
Numgrul vitelor era in anul
1887 de 754 capete vite marl
(504 bol i vacT, 92 cal, 152
bivolT $i 6 mAgari) $i de 2202
vite mArunte (2140 o! i 62 ri-
m5.torl).
www.dacoromanica.ro
GkUJAN1
Mujani, coni. rur., compusg din
cAtunele : Glujani $1Petri$ul, din
jud. Vla$ca, pl. Marginea, si-
tuatA pe malul DungreT, intre
com. Paraipani $i Petro$ani, de-
parte de Giurgiu de 26 kil., de
Bucure$ti de 85 kil., de Ale-
xandria de 35 kil. $i de Sta.
ne$ti, re$edinta pl. Marginea,
de 33 kil.
Are o populatie de 370 fa-
mili!, sag 1845 suflete, din carf
331 contribuabilT.
Budgetul com. pe anul 1888
a fost de 5835 leT la veniturT
$i de 4187 leT la cheltuelf.
Aci este o coalg mixtg cu
4 clase, care a fost frecuentatg
In 1888 de 32 bAetT $i 6 fete,
din 65 bgetT $1 32 fete in vil--
stg de $coalg. Mar este o $coall
la Petri$, retribuitg de comung,
la care ag urmat 14 bgetT $i 7
fete.
Sunt 2 bisericT : una in GAu-
jani $i alta in Petri$ ; ambele
tin de parohia GAujani i sunt
deservite de 2 preotT 1 4 das.
ah*.
In com. este o moarg cu a.
burT cu 2 pietre pe cAtunul GAu-
jani. Sunt 9 circiumT si 5 cazane
de fabricat rachig din prg$ting.
Prin com. trece $oseaua Giur-
giu-Zimnicea. Sunt in com. 3
pichete de pAzit granita despre
Bulgaria.
In GAujani sunt : Lacul-Cres-
tata, Lacul -Lung, Lacul-Cara-
gioaica, Lacul - Soarna, Lacul-
Yacer, Gira CA$aruld, Lacul-
Rgceanca, Lacul-Boulur, Ostro-
vul-BatuculuT $i Girla-Oil, toate
pline cu pe$tr.
MAgurT sunt : MAgura-Racilor
sag a-Turculd $1 MAgura-Caza-
culuT.
La capul despre N., al com.
trece Drumul-UntuluT.
Intre cAtunul Glujani i cg-
tunul Petri$ul, distanta este de
4 kil.
 GAUJANI
Gäujani, sat, cu 546 locuitorl,
jud. Arges, pl. Lovi$tea ; face
parte din com. rur. Boisoara.
Are o biserica, cu hramul Sf. Ni-
colae, deservid de i preot $i
cintaret.
Gäujani, sat, jud. Arge$, pl. Cot-
meana; face parte din com. rur.
cu acelag nume, pe apa Tele-
ormanuluï. Are o populatiune de
100 familil. Ala este re$edinta
primaria.
Gäujani, cätun, pendinte de com.
cu acela$I nume, pl. Marginea,
jud. Vla$ca, proprietate a Sta-
tuluI, in devalina$ie cu biserica
Doamna-Bala$a din Bucure$ti.
Arenda anuala este de 55.000
leT.
Arco suprafatd totall de 2100
hect., din care o padure, in supra-
fata. de 150 hect., depinzInd de o-
colul silvic Giurgiu $i 59 hect. vie.
S'a dat la 1864 la 180 locu-
itorr suprafata de 450 hect.
Are : o biserica, cu hramul A-
dormirea-MaiceI-DomnuluI, zidi-
ta la 1854 de arenda$ul de pe
atuncT Andreia Ghenovia, cu
ajutorul EpitropieT Doamner-Bä-
la$a si deservitá de i preot $i
2 daSCAIT ; o coa15. comunara.
Gäujani, baltä, pe proprietatea
Paraipani, jud. Vla$ca, pl. Mar-
ginea, com. Arsache, In albia
DunareT ; are scurgere tuteo vi-
roagä ce duce in Dunare, In jo-
sul satulur Paraipani.
Gäunoasa, sat, in jud. Vasluia,
pl. Fundurile, com. cheia, a$e-
zat pe ambele partí ale pIriulur
Glunoasa, pe o suprafata de
1128 hect., yi cu o populatie
de 23 familiI, saa 120 suflete.
Gäunoasa, deal, in partea de V.
a satuluT Raceni, com. cu ace-
la$I nume, pl. Prutul, jud.
www.dacoromanica.ro
488
cid, numit dupa Movila -Gau-
noasa ce se afla de-asupra-I, in
spre hotarul mosid Malle$ti.
Gäunoasa, movilä, spre E. de
satul Romlne$ti, com. Movileni,
pl. Copoul, jud. Ia$i; serve$te
de hotar 'filtre mo$iile Holmul
Butuluc ; aceasta movild nu
e naturala $1. este foarte vechie.
Gäunoasa, munte, in jud Su-
ceava, com. Malini.
Gäunoasa, iaz, format din pi-
rlul co acela$I nume, in partea
de N. a satuluI Gdunoasa, jud.
Gäunoasa, pi« izvore$te din
padurea de pe coasta sudica a
DealuluT-Mogo$e$tilor, de pe te-
ritoriul com. cheia, jud. Vas-
; curge spre S.-E., prin mij-
locul satuluT Gaunoasa, apoT in-
torcindu-se drept spre S., se
varsä in riul Stavnicul, putin
maT spre E. de satul Cioca-
Boca din comuna Ipatele. Pri-
me$te pe stInga plrlia$ele Va-
lea-Rea i Hundria-Mica.
Gäunoasa, vticea, jud. Vilcea,
com. Ote$ani, plaiul Horezul ;
se varsà in riul Luncavatul.
Gäunoasä (Mägura-), mägurä,
cea mal mare $i cea maT inalta
din tot judetul Teleorman. Ser-
vete ca punct de hotar intre
mosia statuluT Bogdana-Nenciu-
le$ti si mo$ia Ulmeni. Este
punct trigonometric important.
Gäunosul, piidure de stejar, de
40 hect, pe proprietatea Baba-
ita, pl. Glavaciocul, jud. Vla$ca.
Gäuno§i, sat, in jud. Ialomita,
plasa Borcea, pendinte de co-
muna Cioca ne$ti-Margineni, situ-
at la 8 kil. spre N. de satul de
GAURENCET (.1112/UL-)
re$edinta, pe o mica coasta a
partiT de N. a laculuT Gälatuiul,
unde lacul se nume$te Potcoava.
Are o populatie de 542 lo-
142 barbatI, 140 lema
cuitorT :
$i 160 copa.
AicT se afla. o $eoala mixta,
conclusa de un invatator; o bi-
serica, deservid de un preot
$1 un ciasen
Vite sunt: 508 bol, 35 bi-
vol'', 427 caT 11 691 or.
Gäureana, sat, in partea de N.
a com. Costine$ti, pl. Tirgul,
jud. Boto$ani, pe mo$ia Dolina.
Are 12 familiT, san 60 suflete.
Gäureana, pilduPe, pe mo$ia
ifudesti, com. Hude$ti, pl. Pru-
tul-d.-s., jud. Dorohoiti.
Gäureanca, vale, pe mo$ia Co-
mane$ti, com. Suharaul, plasa
Prutul-d.-s., jud. Dorohoia.
Gäureanul, deal, jud. Bacatl,
pl. Tazlaul-d.-j., com. Ripile, de
pe mo$ia Borze$ti, despre care
se zice cà pe dinsul era(' viile
lul 1..efan-cel-Mare.
Gäurencei (Dealul-), deal, in
panca de E. a satuluI Dume$ti
din plasa Fundurile, judetul
Vaslu a .
Gaurencei (Pirtul-), pîrîü, iz-
vore$te din partea de E. a sa-
tuluI Suhuletul, com. Suhuletul,
pl. Funduri, jud. Vasluiti ; stra-
bate de-alungul tot satul Gau-
reni $i iese prin partea sudica a
satuluT, erpuind In esul Gauren-
ceT, unde prime$te ca afluenti:
plriulMircesti, care izvore$te din
dealurile Holmul-Mare i Hol--
mul-Mic, curge de la N.-E. spre
S. - V. $i pirlul Sili$tea, care
izvore$te din locul numit Fin-
tina-Moldovanulur i curge tot
de la N.-E. spre S.-V., apoT
 GALTRENCET (ESUL-)
&
merge de se varsà in riul Bir-
ladul, pe teritoriul comuneT Du-
mesti.
Gäurencel (§esul-), fes, In jud.
Vasluia, pl. Funduri, com. Du-
mesti; se intinde din com. Su-
huletul despre N., pana in apa
BirladuluT, pe ambele malurT ale
Pirtulul-GAurenceT.
Gäurencei (Valea-), vale, for-
mata prin prelungirea DealuluT-
GäurenceT; se intinde la E. de
satul Dumesti, pl. Funduri, ju-
detul Vasluiii.
Gäureni, sat, jud. Iasi, pl. Tu-
ria, com. Roscani, cu o supra-
fata de 716 hect. si o popu-
latie de 54 familiT, sal 212 lo-
cuitorT.
Vite :186 vite mar/ cornute,
250 oT, io cal si 55 rlmatorT.
Gäureni, sat, in centrul comuneT
Miroslava, pl. Stavnicul, judetul
Iasi, situat pe valea dintre dea-
lurile Gaureni si Holmul. Are
o populatie de 17 familiT, saa
100 suflete; o bisericA, cu
preot si 2 dascAlT; o scoald, in-
fiintata in anul 1859, frecuen-
tata de 25 elevI si al cá.ruT lo-
cal e flcut de stat, a caruT pro-
prietate este si mosia.
Vite sunt : 150 vite marT cor-
nute, 7 cal si 15 rimatorl.
Gäureni, cdtun, pendinte de co-
muna Babele, pl. NeajlovuluT,
jud. Vlasca, situat la E. mo-
sieT si strabatut de Valea-Mue-
reT si Valea-Corber.
E departe de Bucuresti de
35 kil. si de Giurgiti, de 62
kil. Trece pe alaturea drumul
ZimniceT, caruia i se zice si
Drumul-DoamneT.
S'aa improprietärit, la 1864,
41 locuitorT, dinduli-se in total
165 hect. p1mint.
60.99. ...Lardo Dlcjionar Geograrie. Vol. ill.
489
Vite sunt : 137 bol si yací,
13 cal, 332 or i 204 rimatorT.
Gäureni. VezT Berza, sat, com.
Ringhilesti, pl. tef'Inesti, jud.
Botosani.
Gäureni, sat, spre S.-E. de sa-
tul Suhuletul, pl. Funduri, jud.
Vasluia, asezat pe coasta despre
E. a dealuluT OanceT si pe coasta
despre V. a dealuluT Brasov-
nita. Numele si l'a luat de la
piriul Gäureni, de care e stra-
batut.
Are o suprafata. de 500 hect.
si o populatie de 114 familii,
saa 321 suflete.
Vite sunt: 222 vite marT cor-
nute si 250 oT.
In acest sat se afld o bise-
rica, facutä de Chiriac Bicu, Lo-
ghin Smeria si Vasile Smeria,
pe la anal 1727, in urma stra-
mutareT locuitorilor de la Silis-
tea, spre S.-E. de Gaureni, unde
a fost sat si biserica ; chiar as-
tazT se cunosc foarte bine ur-
mele bisericeT si a cimitiruluT.
Se spune a satul cu biserica
1 fosta pe locul numit Silistea, a
ars dindu-le foc TurciT ; in ur-
ma locuitoriT retragindu-se pe
coastele dealurilor Crucea si
Brasovnita, carT era(' acoperite
pe atuncT cu padurT, aa format
actualul sat Gdureni.
Mosia acestuT sat e parte rA-
zaseascA, iar parte a d-luT Iorgu
Lupu.
Gäureni, deal, In jud. Iasi, pl.
Stavnicul, com. Miroslava, for-
mind culmea despre sesul din
dreapta riuluT BahluiuluT. Pe
valea din stinga luT, e situat sa-
tul GAureni.
G äureni, pîtia, jud. Tecucia,
izvoreste de sub coasta de V. a
dealuluT Muncelul, merge spre
S.-V. si se vars1 in stinga Ber-
www.dacoromanica.ro
GXURIC11J1..
heciuluT, la mijlocul com. Ne-
gulesti.
Giureni,ftiria, izvoreste din dea-
lul Gaureni, com. Miroslava, pl.
Stavnicul, jud. Iasi, trece prin
satul si valea ca acelasT nume
si se varsa in riul Bahluiul.
Gäuriciul, com, rur., in jud. Te-
leorman, pl. Marginea, situata
pe Valea-GauriciuluT. Se tuve-
cineste la E. cu cat. oimul, al
com. Smirdioasa ; la V., cu
Valea-TirnaveT care o separa
de diferitele trupurT de mosiT
ce fin de com. Piatra ; la N.,
cu com. Smirdioasa si la S.
tot cu Valea-GAuriciuluT. Se
gaseste la jumatatea drumuluT
dintre Zimnicea si Alexandria.
LocuitorT improprietaritT in
raza comuneT sunt 165, pe o
intindere de 465 hect. Solul
este negra vegetal si destul de
fertil ; are locurT intinse de pa-
une, pentru oT mal cu deose-
bire. Vil are de asemenea pe
o intindere de peste 74'72 hect.
In partea despre N.-V. a co-
muneT se afla un helestea, for
mat din apele izvoarelor ce curg
din dealurT si din piriul ce cur-
ge pe timpurr ploioase pe Va-
lea-GauriciuluT. Mosia Gauriciul
face parte din domeniul Brin-
ceni a d-luT G. Vernescu.
Populatia comuneT este de
345 familif, saa 1378 suflete,
din carT 194 contribuabilT.
Vite sunt 4958 capete: 281
cal, 34 magarT, 963 vite marT
cornute, 3476 vite micT si 214
rimdtorT.
Budgetul prezinta la veniturT
leT 3182.98 si la cheltuelT 3084
le!, So ball!.
Are o scoall, intretinuta de
Stat, frecuentata de 12 elevI,
o biserica, ca un preot si un
cintaret.
Calle de comunicatie sunt:
62
 GAURICIUL
soseaua vecinall pana In so-
seaua judeteana Alexandria-
Zimnicea ; sosele vecinale de la
com. Gduriciul la Brinceni O la
com. Suhaia.
Locuitoril com. slutt aproape
toti BulgarT, muncitorI de pa-
mint. Locuesc in bordee. El atI
venit in urma evenimentelor de
la 1821. Goana ce suferiati in
Bulgaria din partea Turcilor I-a
adus ad. La inceput all venit
numaI citI-va pastorr cu vitele
si, gasind loc favorabil pen-
tru pasunare pe valea unde
este com., s'ati stabilit acolo
cu bordeele lor. Mal in urma
ati venit si alte familiI din Bul-
garia, cari Cu totif ati format
un fel de colonie. Numirea de
Gauriciul s'a dat satuld din ca-
uza terenuluI pe care este a-
sezat.
Spre E. comuner este Ma-
gura-UngureanuluI si putin mal
spre N., in linie dreapta, M5.-
gura-CuIveI si a Ciupaulul. ha'
timea fie-careia este de vr'o 1 O
m. iar ocolul la baza de mal
mult de 30 m. Mal sunt O alte
movile O magurI de mica im
portanta.
GiurIciul, ',d'Are foioasa, jud.
Bacan, pl. Bistrita-d.-j., com. Liu-
zi-CAlugara, apartinind proprie-
tarilor razesI, ea o intindere de
1002 hect.
Muriciul, munte, la 12 kil. spre
N. de com. Recea, pl. Horezul,
jud. Vilcea. Cade filtre muntil
Piatra si Manul.
G'auriciul, vale, in jud. Teleor-
man, pl. Margine!. Inceputul a-
cesteI va.I este din dreptul laculuI
numit al-SimioaneI, in apropiere
de calea nationala Turnul-Alc-
xandria, spre mosia Furculesti ;
trece prin cat. Starita, luind di-
rectiunea de la N. spre S., d'id
www.dacoromanica.ro
490
incepe apoI a coti de la S. spre
E., purtind numirea de Valea-
TirnaveI; de ad i inainte ?O ia
numirea de Valea-GauriuluI, O se
pierde in Valea-Vezif, in dreptul
com. Zmirdioasa, dupl ce pri-
meste in stinga mal multe val-
cele, in apropiere de com. Gau-
riciul si Zmirdioasa.
Gäurile, com. rur., in jud. Putna,
pl. Vrancea.
Com. Gaurile este situata pe
malul drept al piriuluI cu ace-
las! nume, maI sus de com.
Vidra.
Distanta com. de resedinta
sub-prefectura e de 12 kil., iar Gaurile, pilla, format pe terito-
de capitala judetuluI e de 46 kil.
Se compune din urmdtoarele
cat. : Gaurile
- (unde e si prima-
ria com.), Piscul-RaduluI si
Purcei.
Populatiunea com., dupa cel
din urma recensamint, e de 335
familiI, salí 1362 suflete (672
barbatI, 690 femel) ; 625 nein-
suratI, i it vaduvI (39 bar-
batT, 72 femer) O i divortat
1348 Rominr si 14 diferite na-
tionalitatI ; 1348 ortodoxI si 14
mozaicI ; 370 agricultor-1, 6 me-
serias!, 7 comerciantl, 3 Cu profe-
siunT libere, 36 muncitorI O 25
servitorI.
tili carte 28 persoane.
Numärul caselor de locuit e
de 336.
Are o biserica parohiala, cu
luan:1u' Cuvioasa-Paraschiva, in
cat. Gaurile li 2 filiale, ambele
cu hramul SE Nicolae, una in
Piscul-RaduluI si a doua in Purcei.
Sunt 278 contribuabill.
Budgetul com, are la veni-
tur1 2049.70 le! O la cheltueli
1896.24 le!.
Locuitoril posedd : i5 plugurI
de lemn ; 6 morI de apa.
In com. sunt: 2 circiumarI ;
2 bacan!; 4 rotar! ; 4 fierarr ;
7 fabricantl de rachia.
GÀVANA
Gäurile, atun, in com. cu ace-
lasr nume, pl. Vrancea, jud.
Putna. E asezat pe malul drept
al piriuluI cu acelasI nume-si risi-
pit pe o intindere de vr'o 2 kil.
Are o biserica parohiala, ea
hramul Cuvioasa Paraschiva.
G äurile, munte, in jud. Gorj,
pl. Novaci, la N. de com. Car-
pinisiul, in partea dreapta a riu-
luI Lotrul si coprins filtre mun-
ti! : Cárbunele, Bácescu, Cioba-
nul O Austro-Ungaria.
In acest munte este un pi-
chet, numit Boian.
riul com. Glurile, pl. Vrancea,
jud. Putna. Se varsa in Vizau-
tul-Mare.
Gavana, sat, pe riul Arges, cu
6o familiI, sati 251 suflete, la 2
kil, de orasul Pitesti, pl. Pitesti,
jud. Arges ; face parte din com.
rur. Gavana-Valea-Rea. In acest
sat este resedinta primal-le!. Are
o biserica, cu hramul TotI Sfin-
VI, deservitä de un preot, un
cintaret O un paracliser.
G ävana, alta numire a cit. Steja-
rul, com. Negoesti, pl. Tirgsorul,
jud. Prahova.
Givana, munte, in raionul com.
Pucheni, pl. Argeselul, jud. Mus-
cel, situat la N. comuna
Galiana, deal, situat la N. de
com. Bughiile, pl. Teleajenul,
jud. Prahova. Pe dealurile din
aceasta com. se cultiva °yaz,
vi'? O pomI. Pe unele se afla iz-
laz si padure.
Gavana, movillf, in jud. Talo-
mita, pl. Ialomita-Balta, pe terito-
riul com. Slobozia.
G'avana, salí Stejarul, mofie, a
 GXVANA
Statulur, jud. Prahova, fosta p en-
dinte de biserica Sarindarul, care,
pe periodul 1887-97, s'a arendat
Cu 550 anual. De la 1888 s'a
vindut de vecT D-rulur Turnescu.
Givana, peidure, In jud. Vlasca,
in suprafata de 599 hect., pe
trupul Tasi, proprietatea Strimba-
d.-j.
Givana, girM, izvoreste de la
N. de com. Bughiile, pl. Te-
leajenul, jud. Prahova $i se varsa
In Orla Bughea, tot in raionul
com. Bughiile.
Távana, vale, in cotn. Vadul-
Sapat, pl. Cricovul, jud. Pra-
hoya.
Távana, vale, pe proprietatea E-
forier Spitalelor Civile din Bu-
curesti zisa Oncesti, din pl. Mar-
ginea, jud. Vlasca.
Gävana, vale, pe proprietatea
trupul Iasi, pl. al-
nistea, jud. Vlasca.
Givana (Muntele-),ftdclure par-
ticulara, supusa regimulur silvic,
pe mosia Muntele-Gavana, pen-
dinte de com. Sinaia, pl. Pele-
sul, jud. Prahova.
avana-Valea-Rea, COM. 111r.,
pe apa Argesulur, pl. Pitesti,
jud. Arge$, la 5 kil. de com.
rur. Riscovul - Flestir (resedinta
subprefecturer) si la 16 kil. de
Pitesti. Se compune din urtna-
toarele sate: Gavana, Miculesti,
Valea-Rea, avind peste tot 534
locuitorT.
In com. sunt 3 bisericr, de-
servite de 3 preotT si 2 cinta-
retr ; o $coala primara. rurala ;
8 circiumr.
'oseaua nationall Pitesti-Cur
tea-de-Arges trece prin aceasta
comu n a..
491
Budgetul com. pe anul 1882
83 a fost de 2089 leI la ve-
niturT si de 2074 ler la cheltu-
elT. Dupa o publicatie oficiall
(1887) aceasta com. numara 149
contribuabilr $i are un budget
de 3010 ler la veniturT $i de
2718 leT la cheltuelT.
Numasul vitelor a fost In a-
nul 1887 de 456 capete de vite
marT (417 bol i vacT, 25 cal,
14 bivoli) si de 93 vite marunte
(32 or, 4 capre $i 57 rimatorr).
Gfivanele, cdtun, al com. Bozio-
rul, jud. Buzar', cu 240 locui-
torT si 55 case. Are 2 subdivi-
ziunr Fundurile $i Schitul.
Gävanele, cittun, al com. Zili$-
teanca, jud. Buzati, alipit de cat.
Haiman alele, format din j'usura-
ter ; are 40 locuitorT $i 12 case.
GAvanele, schit de cdlugdrf, in
jud. Buzan, com. Boziorul, cat.
GIvanele. La N. e inconjurat
de stincoasele virfurr ale mun-
telur Gavanele, la E. de Virful-
Pinului, la V. $i S. de colinele
Cocioaba i Nenipala. Acest
schit a fost fondat la 1790 de
Domnul Tärei, Mihail utu, care
l'a fnzestrat intre altele i cu o
bogan bibliotecl, avind multe
manuscripte, din carT astà-zT a-
bia se mal gasesc 9 Cu un con-
tinut religios ; cele mar multe
si mar importante ají fost luate
de Cesar Boliac $i altir, lar cite-
va aiä trecut in posesiunea bi-
bliotecel Episcopulur Dionisie.
Cele ramase sunt : a) Vietele
Sfintilor ; b)Viata Calugarilor
discursurr adresate patriarhulur
din Ierusalim, de Chir Efrem ;
c) Manuscript, ara poarta, in-
cepe cu Efrem Arapul, Efrem
Sirul, etc.; d) loan Scararul,
e) Manuscript : Varia, incepe
cu Acatistul Maicer-Domnulur;
Psaltirea ;g) Manuscript : Va-
www.dacoromanica.ro
GXVANELE
ria, Minunile Sf. Vasile. Sunt si
cite-va cartr rituale vechr, pre-
cutn : Biblia, imprimata cu chel-
tuiala Rosestel societatT din 1817,
Chiriacodromion, Bucuresti, Ti-
pografia Mitropolier, 1801, etc.
Cartile din biblioteca ati disparut.
Biserica s'a darimat de cutre-
mur la 1802 si in 1803 s'a ridicat
din noiä, irisa de lemn, cum
se vede asta-zr, prin staruinta
staretulur Climent, contribuind
la ridicarea el mar multr membrl
al familier Ghica. AzI e aproa-
pe k ruine. Are 16 monahr.
Frontespiciul bisericer are ur-
matoarea cuprindere :
Cu vrerea Talla i a FiuluT
a SE Duh, ficutu-s'a acest schit Gli-
vanele, unde locuesc pärintit de o4te
dula rtnduiala pot.. igulul sihrtstresc In
hramul AdormireT SE Näsatoare de D-zeii
si al Sf. Mucenic Elefterie. Insl s'a In-
ceput de lemn la anul 1803, Iunie lo
In zilele prea lumiiiatulu 1 prea Tralta:
tulul Domn Io Constantin Alexandru
Ipsilante Voevod, co blagoslovenia SE
Sale ptirinteluT KK. Dosifteid, Mitropo-
lit in toaa Ungro-Valachia si a proa
sfintiel sale K. Constantin Episcop Bu-
auluY, de care s'a aruit I =tila din
jurul schitulul pentru hrana
co rtvna 1 cuvioia Sfintiet sale pärin-
tele Climent ieromonachul, staritut ace-
lut scbit, la care multi cre,tinl atl aju-
tat, iar cea mula cheltuialil s'a dat de
D. Ghica vel Ban, de D. rostache vel
Ban, de D. Stolnicul Ionia de bresle,
de Constantin Varlaam vel Vistierul. de
D. Medelnicer Gr. Bujoreanu tii de D.
Pitaru teranicá Macoveili ot Star Chiojdu
de altil ce se coprind In pomelnicul
ctitorilor, carT se vor pomeni 10 vea.
Insä tot cu silinça celta mal sus numit p/-
rintelul si arit s'a fa'cut ala biseric/ de plata
mal 'nainte de aceasta cu x3 ant, la care
cea wat mula cheltuiall s'a dat de Mi.-
ria Sa, Mihail 8utu Voevod si la leat
1802, Octombre 14, tnttmplIndu-se groaz-
nicul cutremur, a clout. Apol a acut a-
ceasta de lemn, dula cum am zis mal
sus si s'a isprävit de zugavit, In zilele
pica blagocestivului, singurul saptnitor,
mare Impäratul Alexandru Pavlovicl a
toatä Rusia, la surf de la Adam 7318,
iar de la Christos dio, de mine col
mal mic I mal prost !tare zugravl, Ga-
vrill zugravul, i8io.
 GAVANELE
Givanele, lac, in jud. Ialomita,
pl. Borcea, pe teritoriul com.
VArAsti.
Gävanele, lac, in jud. Ialomita,
pl. Borcea, insula Balta, com.
Cocargea.
Gävanele, izvor, in jud. BuzAti,
com. Boziorul. Incepe din mun-
tele CurmAtura, la E. de schi-
tul GAvanele, se une4e Cu izvo-
tul MognAul care se vars1 in
SArAtelul-BAllnestilor.
Gävanele, rnocie, in jud.
com. ZiNteanca, clt. Haimana-
lele, fostA proprietate a statu-
lui, numitA GAvanele, cu
Ioo hect. arabile, date acum
insurAteilor din cAtunul GAva-
nele.
Gávanele(Vatra-SatuluO,mo-
fie, in jud. BuzAii. com. Bozio-
rul, com. GAvanele, proprietate
a statului; pendinte de schitul
Glvanele, are peste 500 hect.,
din care 175 pAdurea GAvanele ;
restul e aproape gol si sena
Gävanele, trup de peIdure, a statu-
luT, jud. Vilcea, pl. Cerna-d.-s.,
com. Pojogi, care, impreunA cu
trupurile: CArAmida, Valea-0-
coliturei i Valea-Iepurelui, for-
meazA pAdurea BAlteni.
Gävani, tirld, jud. BrAila, lingA
Movila-ViezuruluT, de pe mu-
chea platoului. Are 13 locuitori ;
2 case ; 6 cal, 23 vite mari cor-
nute si 51 or.
AceastA tirlA este situatA pe
mosia Sihleanul, din com. Scor-
tarul-Noti.
Gävanul, schit de ccilugiírr, in
jud. BuzAti, com. Minzalesti, si-
tuat intr'una din cele mar fru-
moase i izolate pozitiuni ale
jud., ascuns intre seculare
www.dacoromanica.ro
492
durr de brad si munn, intre care
renumitele Curcubete.
In anul 1821, schitul a fost
ars de Turci, carT cAutati pe Ar-
van, cu care prilej ati omorit
jefuit maT muln boeri din
BuzAti, refugian aci, intre care
si pe cunoscutul Chrisoscolea.
Aceasta a dat subiect scrierei
luT A. Pelimon: 4Catastrofa in-
timplatä boerilor in mAnAstirea
GAvanul.»
In anul 1828, a fost reedifi-
cat de locuitorii din com. M'in-
zAlesti.Totusi schitul e ame-
nintat a fi pAräsit, abia mai
avind 4 monahi. Aci se fabricA
melisA de o calitate superioarA.
Gävanul, Natoit, in jud, Arges,
pl. GA14esti, coprins intre
Teleorman i Drimbovnicul
se intinde pAnl in jud. Vlasca.
Gävanul, sfoard de molie, in jud.
BuzAti, com. Scurtesti ; are 48
hect., din care 6 hect. pAdure.
La inceput era a statului si fá.-
cea parte din com. SAgeata.
Givanul, munte, in jud. BuzAti,
com. MinzAlesti, ramificatie din
muntele Curcubeta-Mare.
Gävanul, deal, situat in raionul
com. Matca, pl. Nicoresti, jud.
Tecuciii.
Gävanul,pddure, a statuita pen-
dinte .de schitul GAvanul, jud.
Buzlii, com. MinzAlesti, pe mosia
jumAtatea-MunteluI-Cirqui ; are
226 hect.
GAvanul, piidure, a statulur, in
intindere de 300 hect., pendinte
de com. Negoeti, pl. Tirgorul,
jud. Prahova, care, impreunA cu
trupul Piatra (250 hect.), formea-
zA pAdurea Negoesti.
Givanul, izvor, in jud. Buzati,
GAVANULUT (PISCUL-)
com. MinzAlesti. O ramurá. a sa
incepe din muntele Piatra-LungA
si alta din muntele Curcubata-
Miel. Se reunesc mal jos de
schitul GAvanul si se scurg in
pirtul Sturdza, lingA Dealul-VrA-
biei.
Givanul, phig, in jud. R.-SArat,
plaiul Rirnnicul, com. Bisoca,
izvoreste din Lacul-luT-Dobrin,
udl com. in partea de V. i se
varsA in pir. Recea-Moldovanul.
Givanul, vale, in jud.
com. Goidesti, filtre Plaiul-MileT
si Valea-CopAceilor ; e acoperitA
de pAdure.
Gavanul, vale, in jud. Buzlá,
com. Plescoi, cAt. UrlAtori; Tese
din Piscul-GAvanulur i se scur-
ge in riul BuzAul ; face hotar
despre com. CernAtesti.
Gävanul, vale, in jud.
com. Minzdlesti, cAt. PlAvAtul;
pe malul eT este periculosul drum
ce duce la schitul Gávanul ; e
acoperitA de pAdure.
Gävanul-GreculuI, mime purtat
de o parte din mo,cia Ologi, jud.
Teleorman, in partea de S.-E.,
unde prezintl o adincáturA, in
hotar cu vechiul drum al Un-
tului.
Gävanul-Larg, plata, jud. Te-
leorman, pe mosia Viisoara, In-
conjurat de toate pArtile de
dealurr. E renumit pentru pro-
ductiunea Jul agricolA.
Gavanul-Mare, platozi, jud. Te-
leorman, pe mo0a Suhaia, ca
GAvanul-Larg.
Gävanului (Piscul-), cultne de
munte, din Muchea-SApocei, jud.
BuzAti, com. Plescoi; are viT si
arAturi.
 GAVANARIA-SPORUL
GAvänäria-Sporul, pa dure, jud.
Baca, pl. Tazläul-d.-s., com.
Bucsesti. Are o intindere de a-
proape 40 hect: Este foioasä
(fag, stejar, etc.) $i supusä re-
gimulur silvic.
Giväne§ti, com. rur., situatä in
pl. Cimpulta, jud. Buzga, pe
malul sting al riulur Buzla, la
o distantl de capitala judetuluT
de 24 kil. 400 m.
Com. e formatd din atunele
Gävänesti si Movilita, avind o
populatie de io8o locuitorr $i
231 case.
Limitele sale sunt: la N.,
Drumul-FferuluI si Drumul-Cos-
teiulur, päná in hotarul jud.
Rimnic ; la E., Lacul-Costeiulur,
pänä in albia riulur Buza, in
Pádurea-Rosie si la V., luce-
pind din Pädurea-Rosie, merge
la hotarul tac:00er Beilicul p And
in Drumul-neruluT.
Suprafata com. e de 3244
hect., din care: 2197 arabile,
450 pädure crivind, 8o flneatd,
320 izlaz si 197 sterp.
Proprietate mar insemnatä este
mosia statulur Gävänesti-Priviti.
Terenul e $es si putin
Are o sttnä.
CAT de comunicatie sunt : Dru-
mul-Fierulur, Drumul-SAgeter $i
un pod de vase peste Buzla,
prin care se pune In legAturà
cu soseaua Cilibia.
Vite : 594 bol, 339 vacI, 240
viteT, 2 bivolite, 184 car, 159 epe,
64 minjT, 740 or i 200 pord.
StupT sunt 56.
MeseriasT: i lemnar, I cro-
itor, 3 cizmarT, 2 fierarT $i
brutar.
Stabilimente comerciale: 9.
Budg. com, e de ler 2262.96.
Sunt 203 contribuabilf.
In com. e o scoalA frecuen-
tatd de 34 elevr,si 2 eleve; o
biserica cu hramul Sf. Nicolae,
cu 2 preotT i 2 cintAretr.
493
Biserica e ridicatä pe malul
sting al riulur Buzaul, d'asupra
une movile, de episcopul Che-
sane, in anul 1844, in locul
alteia de lemn, pe care o l'Acuse
Episcopul Constantin. Ea poarta
acest frontespiciti :
Locas Dumnezeesc sunt, afierosit ma-
relul ierarh Nicolae i mä. Ina4 pe un
pämtnt dulce, pe care l'a däruit Sf. E-
piscopff Buzií, marele Mihaiil, Viteazul
crestinIeftel, la anul 1598. Mult fin,
am fost prädatli pustiiti de pkiniitate
stropitä. de lacrimile cre,tinului aznt.
Din ruine m'a Infiltat prea sfinvia sa
Chesarie Episcopul, la anul 1844; iar
r/vnitorul econom, Filotei, m'a s'ivtrit la
anul 1847, Decembre 6. Astä-z1 aud
ruga urania a romlnului cretin ; fie ca
mime s serbez triumful eroultui rom/n
sub un alt
Aceastä frurnoasá bisericl e
amenintatd a fi luatà de un-
dele riulur Buzga, care a m'in-
cat malul pAng in apropiere de
&risa.
Pe la inceputul secolulur, a-
cest sat se afla in apropiere de
Cilibia, avind vre-o 30 case, si-
tuate in vale, pe unde acum e
matca riulur BuzAul. Episcopul
Constantin a mutat satul unde se
aflà astä-zr, pe mosia Episcopier,
fä.dind locuitorilor si o miel bi-
sericl de lemn, care s'a ruinat
in curind din cauza invaziunilor.
Episcopul Chesarie in 1844 a
dat o mar tnare impulsiune pen-
tru cresterea acestur sat, prin
diferite concesiunT acordate ce-
lor ce se stabileaa ad.
Gäväne§ti, com. rur., in partea
de N.-V. a pläseT Oltetul-Oltul-
d.-s., jud. Romanati. Se com-
pune numar din satul cu acelasT
nume, situat pe apa Gedmar-
taluiul. Se invecineste la N. cu
..um. CAluiul si la S. cu BA-
leasa. Se aflä. la 9 kil. de Bals
si 40 kil. de Caracal.
Altitudinea terenulur d'asupra
nivelulur mArir este de 190 ni.
www.dacoromanica.ro
GAVANEVT1
Are o populatie de 153 fa-
mili!, saa 636 suflete : 326 bár-
batr si 210 femd; 263 casAto-
ritr, 372 necAsätoritT.
titl carte 18 persoane.
Budgetul comuner este de
2086 ler la veniturr si de 2011
ler la cheltueli.
Vite marT cornute sunt 398,
vite miel, 400 si rimAtorr, 110.
Are : o scoalä primará con-
dusä de un invätätor, $i frecu-
entatä de 41 elevr, din 65 copir
(42 bletT si 23 fete) in virstA
de scoall ; o bisericl cu hra-
mul Adormirea Maicer-Domnu-
lur (1821), Cu I preot si 2 cin-
aretr; 5 circiumI.
Gäväne§ti, clitun, al com. Coi.-
nesti, pl. Ocolul, jud. Gorj, si-
tuat spre V. comuner si sub
dealul Gävänesti.
Are o suprafatä de 2000 hect.,
din carT 819 hect. pAdure, i000
hect. arabile, 31 hect. vie, 150
hect. finete si livezr cu prunr.
Are o populatie de 70 familir,
saa 436 suflete, din carT 58
contribuabilT.
Locuitorir posedd 50 plugurr,
6o care cu bor, 2 cärute cu ca!;
4 stupr ; 133 vite mar! cornute,
4 cal' si 50 rimAtorT.
Acest cdtun este udat de apa
Jalesulur, care trece in apro-
piere.
Comunicatia cu ditunele in-
yecinate se face prin sosele co-
munale.
In catun se gäsesc : 3 morT
pe apa Jalesulur; 5 puturr;
fintinA.
Are o bisericA, deservitä de
preot si I cintäret.
Gäväneqti, cAtun, pendinte de
com. MAgura, pl. Cilnistea, ju-
detul Vlasca. E situat pe valea
Cleniter, la extremitatea jude-
tulur Teleorman. Mosia se aren-
deazä pe pretul de 22000 le!.
 GÀVXNEM (COTUL-)
In 1864 s'a improprietarit adi
145 locuitorT carT ají luat 433
hect.
Aci este o biserica de zid
bine facuta. la 1876 de locui-
torT, cu ajutorul d-luT Iv. Nico-
polu, deservita de 1 preot si
2 dascalT ; tine de parohia M5.-
gura-Laceanca.
Sunt 2 circiumT.
Gäväne§ti (Cotul-), crivind, pe
malul sting al riuluT Buzar', in
comuna Gavanesti, jud. Buzati,
con stind din 5 sforT : Rosia, Ba-
nita, teful, Ruptura si Cotul-
Gavanesti, avind impreuna. 140
hect., iar Cotul-Gavanesti singur,
92 hect. Face tusa un singur
corp de padure cu crivina Cotul-
CioriT, de 433 hect.
Gäväne§ti (Priviti), cdtun de
resedinta, al com. Gavanesti, jud.
Buzan, cu 1060 sufl: si 225 case.
Gäväne§ti (Priviti), nto.*, jud.
Buzatl, a statuluT, pendinte de
Episcopia BuzauluT, daruitä er
de Mihain-Viteazul. E cea mal
mare proprietate a statulul in
acest judet, fiind incorporata
cu mosia Cotul-Ciorir. Are sin-
gura. 2300 hect. $1 e impArtità
acum In 270 loturT.
Gavenei (Valea-), vale, in ju-
detul Vlasca, incepe din mosia
Uzunul, trece prin trupul Iasi,
pe mosia Strimba-d.-j., si da
in apa Cilnistea, luind numirea
de Valea-Uzunul, de la numele
satuluT prin care trece.
Gazdarul, mavild, jud. Baila.
la 4 kil. spre N. de sattil Slo-
bozia-Ciresul, serva de hotar in-
tre com. Ulmul si Surdila-Gai-
seanca.
Geabacul, sat, jud. Constanta,
pl. Medjidia, catunul comuneT
494
Tortomanul, situat in partea
nord-vestica a plaseT si cea oc-
cidentalA a comuna, la 5 kil.
spre V. de catunul de resedinta
Tortomanul, (in Hule dreapta,
lar pe drumul comunal Torto-
manul Devcea-Geabacul sunt 8
kil.). Este asezata pe Valea-Ti-
brinul, tocmaT la locul unde va-
lea Geabac-Ceair se uneste cu
valea Geabac-Culac, si se var-
sa in valea Tibrinul. Este in-
chis la N.-E. de dealul Geabac-
Bair ; lar la S., de Dealul-Tur-
culuT , cu virful san Devcea,
care are 121 m. Suprafata sa
este de 517 hect., dintre care
20 hect. sunt ocupate de vatra
satulur si de gradinT. Populatia
sa, compusa maT mult din Ro-
minf si TurcT, este de 31 famiIil
sati 142 suflete. Casele sunt zi-
dite pe ruinele vechiuluT Gea-
bacul-Mare, si sunt maricele si
curate.
oseaua judeteana Cernavo-
da-Tortoman trece pe la S. san;
iar drumul comunal Devcea-Tas-
Punar trece prin sat si anume
prin partea sa esticd.
Geabacul, ruinele unuT vechig
sat, jud. Constanta, ceva mal
la N. de precedentul, pe valea
Geabacul-Ceair, distrus de un
incendia la inceputul secoluluT
trecut ; locuitoriT s'aii stabilit
mal la S. in actualul sat.
Geabacul, deal, in judetul Con-
stanta, pl. Medjidia, comuna
Tortomanul, catunul Geabacul;
merge printre valle Carapat-
Daga, la V. si Geabac-Culac, la
E.; are 109 m.; e acoperit cu
Jinete.
Geabacul, vale, judetul Con-
stanta, pl. Medjidia, com. Tor-
tomanul, c5.t. Geabacul.
Geabalacul, lac, in jud. Ialo-
www.dacoromanica.ro
GEAFERCA-RUSA.
mita, insula Balta, pl. Borcea,
com. Tonea.
Geabelea, sat, com. rur. Mihaesti,
pl. Riurile, jud. Muscel, la lo
kil. de Cimpulung. Populatia luT
e de 35 familiT, sati 145 sufiete,
(71 barbatT si 74 femeT).
Este situat in partea de E.
a comuneT Mihaesti si este str5.-
batut la V. de Riul-TirguluT,
care-I desparte de catunul Mi-
haesti. In Riul-TirguluT se varsa
piriul Ruda, pe teritoriul acestuT
sat.
La V. este inconjurat de un
deal mare si frumos numit Ruda,
acoperit cu padure.
Printre Riul-TirguluT si dealul
Ruda trece calea ferata Golesti-
Cimpulung si calea nationall Pi-
testi-ampulung, care se futre-
taje la S. de satul Geabelea.
Geabelea, munte, in raionul co-
muneT Badeni-Paminteni, plaiul
Dimbovita, jud. Muscel.
Geaferca, deal, in pl. Isaccea, j ud.
Tulcea, pe teritoriul com. rur. Ba-
labancea, si anume pe acela al
catunuluT sati Islam-Geaferca; se
desface din dealal Coslugea; se
indreapta spre S., avind o di-
rectie generala de la N.-V. spre
S.-E., brazdind partea S. a pta.-
seT si pe cea de E. a comuneT ;
se intinde printre piriul Taita
si valea Coslugea ; satul Islam-
Geaferca e asezat la poalele sale
orientale; este de natura san-
coas5. ; are un virf de 290 m.,
dominind satele Geaferca si Ba-
labancea; e acoperit cu Ociad
si tufarisurr.
Geaferca-Rusä, sat, in judetul
Tulcea, pl. Isaccea, com. Bala-
bancea, situat in partea de S.
a plaseT si in cea centrala a co-
muneT, la 6 kil. spre N. de ca-
tunul de resedinta, pe ambele
 GEAFERCA-TURCEASCA
maluri ale vdeI Holaclul. Numele
de Geaferca este turcesc. Se
numeste Geaferca-Rusá pentru
ca s'a populat cu Rusi dupa
razboiul de la 1877-78. Se mar.
gineste la N. cu com. Tiganca-
Taita, la V. c cat. Hancearca,
la S. cu cat. Balabancea i Is-
lam-Graferca, la E. cu com. Mei-
dan-Chiol.
Teritoriul saii are o intindere
de 134 hect., din care 15 hect.
ocupate de vatra satuluI, io
hect. ale scoaler din cdtunul de
resedintk 119 hect. locul cul-
tivabil al locuitorilor.
Dealurile carr Il brazdeaza
sunt : Boclogea, la E., pe muchea
caruia se vad ruinele Valului-lui-
Traian ; Coslugea (312 m.) la
S. Riul Taita 11 uda la V., si
afluentif sai valea Holaclul prin
mijloc, trecind prin sat, si Va-
lea-StipanuluI, la S. Populatia
este toata rusa: 20 familif, cu
Io6 suflete. Copa in virstä de
scoald se duc la scoala catunu-
luI de resedinta. LocuitoriI merg
la biserica din Hancearca.
Drumuri comunale o unesc cu
catunele : Hancearca, Islam-Gea-
ferca, Balabancea ; cu comunele
Meidan-Chioi, Alibei-Chioi si Te-
lita.
Geaferca-Turceascä, saa Is-
lam-Geaferca, sat, in judetul
Tulcea, pl. Isaccea, cat. comu-
ner Balabancea, situat in partea
de S. a pläser si in cea de S.-
E. a comunei, la 3 ldl. spre E.
de catunul de resedintd, Bala-
bancea, pe ambele malurf ale
\del Coslugea si la poalele dea-
luluI Boclogea.Teritoriul sati are
o intindere de 845 hect., din mil
6o hect. sunt ocupate de vatra
satulur, 10 ale scoalei din Ba-
labancea i restul, 775 hect. de
locul de cultivat al locuitorilor.
Dealurile ce-1 brazdeaza sunt:
dealul Geaferca, la V.; Coslugea
495
(330 m.), la N.-V. ; Boclogea, la
E.; sunt de natura pietroasa si a-
coperite in mare parte cu pa-
durr. Riul Taita il uda la S.-V.,
valea Coslugea il uda prin mij-
loc, trecind i prin sat.
Populatia sa este de 45 fam.,
saa 294 suflete, toti RominI.
Copia' in virsta de scoall se duc
la scoala din catunul de rese-
dinta, Balabancea. Are o bise-
rica, fondata in 1859 de o ru-
soaica din Geaferca-Rusa, deser-
vifd de un cintaret si de preo-
tul din cát. Balabancea.
DrumurI comunale unesc sa-
tul cu catunele : Balabancea,
Hanceasca, Geaferca-Rusd ; cu
comunele : Orta-Chioi, Alibei-
Chioi, Meidan-Chioi. Se cultiva
pe teritoriul luI porumb i car-
toff.
Gealep, lac, in jud. Ialomita, in-
suba Balta, pl. Ialomita-Balta,
com. Dudesti.
Gealtai-Deresi, vale, in judetui
Tulcea, pl. Babadag, com. rur.
Ciamurli-d.-j. ; se desface din
poalele sudice ale dealului A-
cairac-Bair ; se intinde spre S.,
Cu O directie generala de la
N.-V. spre S.-E., brdzdind par-
tea de S. a piase si pe cea de N.
a comunei; merge paralel cu
soseaua nationala Tulcea-Baba-
dag Constanta, i, dupa 8 kil.
de drum, se deschide in valea
piriului Slava, mg sus de satul
Ciamurli-d.-j.
Geam-Pasa, deal, in jud. Con-
stanta, pl. Medjidia, com. Co-
chirleni, cat. Ivrinez, se intinde
la S. de lacul Cochirleni ; e de
naturä stincoasa si e acoperit
cu finete.
Geamartaluiul, deal, jud. Dolj,
plasa Amaradia, comuna Talpa-
siul.
www.dacoromanica.ro
GEAMXNA
Geamartaluiul, rîü, izvoreste
din jud. Gorj, curge prin Va-
lea-Geamartaluiul. Se desparte
de basinul Jiulur prin Dealul-
Muere!, ce merge aproape pa-
ralel cu malul drept al riuluf.
Trece in jud. Dolj. In comuna
Velesti, se incarca pe dreapta cu
piraiele : Scindura, Fagetelul si
Stanul, lar pe stinga cu Floreiul,
Staicul i Artanelul. Curge prin
partea de V. a com. Veleti cu di
rectiunea de la N.-$. Patrunde
apof pe teritoriul com. Balota,
pe care o uda de la N.-S. si
in dreptul careia are 3 miel po-
duri. De aci liara pe teritoriul
com. Murgasiul, unde in drep-
tul satelor Gaia-d.-s. i Murga-
siul, are un pod. Din dreptul
acestei comund, 01-Aseste te-
ritoriul jud. Dolj i patrunde in
jud. Romana, varsindu-se pe
malul drept al riuluI Oltetul in-
tre com. Bal i Vartina, dupa
ce s'a incdrcat pe stinga cu pi-
riul Fratila (la com. Gropsani).
Largimea ;rae! variaza intre
2 kil.
Geamartaluiului (Valea-), va-
le, jud. Gorj, Dolj si Romanati,
prin care curge riul cu acelasi
nume.
Geamana, com. rur., pl. Oltul-
d.-s., jud. Olt, comusa din 4
catune : Geamana, Buciumeni,
Dragoesti-d.-s. i Dragoesti-d.-j.
Se numeste ast-fel dupá nu-
mele riuluI Geamana si este si-
tuata. pe lunca Aula Olt, la 40
kil, departe de capitala judetuld
si la 4 kil. de a piase. Are o
populatie de 450 familii, sati
1800 suflete, in care intra si 25
familif de Tigard. Contribuabill
sunt 383; case de locuit 470;
bordee, io.
In comuna. sunt 5 bisericI.
Meseriasi sunt: I0fierad, 3 co-
jocarT, 2 cizmarr i 15 dulgheri.
 GEAM;k/sTA
S'ata improprietarit, la 1864,
312 locuitorT, parte pe mosiile
D-lor Teodor Bratianu si loan
Solomon, parte pe mosia Bu-
ciumeni, proprietate a statuluT,
citad li dat 1042 hect.
Vite sunt: 55 ca! si Tepe, 320
boT, 210 vaci, a o capre, 560
or si 800 porcT.
coall exista in comuna de
la 1858. Localul s'a construit
de proprietarul loan Solomon.
Asta-zr scoala este instalata in-
tr'un local oferit gratuit de D-1
Al. Iliescu, proprietar. Cia in-
tretinerea el, statul cheltueste
1404 lel anual. Se frecuenta de
59 copif (47 baetI si 12 fete),
din numarul de 237 copil (155
baeti si 82 fete), in virsta de
titi carte 62 barbatT.
Comerciul se face de 9 cta.-
ciumarT.
Veniturile comunef se urca la
6886 leT i cheltuelile la 6399 leT.
ProprietarT marl in com. sunt
familia George Em. Lahovari
fratil Iliescu.
E strabatuta la E. de Dealul-
OltuluT, pe care se cultiva po-
rumbt griti i sunt livezT de
prunT si e udata de riurile Oltul
Geamana. Comuna e legata
prin soseaua principala judetea-
na, la N. cu com. Casa-Vechle
si la S. cu Cimpul-Mare.
Se margineste la N. cu com.
Casa-VechTe ; la S., cu Cimpul-
Mare ; la E., cu com. Dejesti si
la V., cu !tul Oltul.
Geamäna, sat, CU 450 loc., jud.
Arges, pl. Oltulul, pendinte de
com. rur. Stoilesti ; are o bise-
rica, cu hramul Sf. Nicolae, cu
un preot si un cintaret.
Geamäna, sat, cu 76 familiT, sali
340 suflete, pendinte de com.
rur. Bradul-Geamana, jud. Ar-
ges, pl. Pitesti ; are o biserica,
cu hramul Inaltarea-DomnuluT,
496
deservita de un preot si un din-
taret.
Geamäna, sat, face parte din
com. rur., cu acelasT nume, pl.
Oltul-d.-s., jud. Olt. Are o bi-
serica construita cu ajutorul
maT multor locuitorT.
Geamäna, deal, jud. Bacati, pl.
MunteluT, de pe teritoriul com.
Valea-Arinilor.
Geamäna, virf de munte, jud.
Bacata, pl. MunteluT, com. Va-
lea-Arinilor, ce serveste de nod
orografic sirelor de muntl aT
Moinestilor i aT PietreT.
Geamäna, deal, pe teritoriul sa-
tuluT Flanesti, com. Sirbi, pl.
Baseul, jud. Dorohoiti, pe cul-
mea caruia se afta movila cu a-
celasT numire.
Geamäna, movild, pe culmea
dealuluT cu acelasT nume, com.
Sirbi, pl. Baseul, jud. Dorohoili,
pe teritoriul satuluT Hänesti.
Se zice ca, odinioara, ar fi fost
aci doul movile egale, apropiate
una de alta, si in decursul tim-
purilor, ponorindu-se, s'ata' imbi-
nat, de par acum a fi ingenia-
n ate.
Geamäna, deal, in raionul com.
Geamana, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt
pe care se cultiva n hect. vie.
Geamäna, deal, in raionul com.
Creteni, pl. Oltul-d.-j., jud. Vil-
cea.
Geamäna, padure, in jud. Ba-
ca", pl. TAzlaul-d.-s., com. So-
lontul, cu o intindere de aproape
500o hect. ; cuprinde brazT
stejarT si este supusa regimuluT
silvic.
Geamana, ria, jud. Vilcea, iz-
www.dacoromanica.ro
GEAMXNUL
voreste din hotarul com. La-
pusata, si se vara. in .riul Cerna
la Giulesti. Pe acest riú sunt
niste morT, numite facae, care
nu umbld de cit cind vine apa
din ploale multa.
Geamäna, pirta, jud. Dolj, pl.
Amaradia, com. Zaicoiul, ce
curge prin valea Geamana si
se scurge in piriul Ploscuta.
Geamäna, pIrla, strabate la E.
com. Rosiile, pl. Cerna-d.-j., jud.
Vilcea, de la N. spre S.
Geamäna, vale, se intinde pe
sub dealul i movila Geamana,
pe teritoriul satuluT Hanesti,
com. Sirbi, pl. Baseul, jud. Do-
rohoili
Geamäna-Lunga, virfdemunte,
jud. Bacali, pl. MunteluT, de pe
teritoriul com. Comanesti.
Geamäna-Mare,sirld, izvoreste
de la N.-E. de com. Rijletul-
Vierosul, pl. Vedea-d.-s., jud.
Olt si se varsa in riul Vedita,
spre N. de com. Rijletul-Go-
vora. Are de afluentI piraele:
Tatomirul, Burdoaica, Durdva-
rea, Piraele, Stircul i Geamana-
Mica.
Geamäna-Mieä, pirig, se vars1
In gira Geamana-Mare, in ra-
ionul com. Rijletul-Vierosul, pl.
Vedea-d.-s., jud. Olt, din care
izvoreste.
Geamänul, deal, inalt, pe terito-
riul satuluT Borolea, cona. Aval-
meni, pl. Baseul, jud. Dorohoiti ;
pe culmea luT se afta o movila
Cu aceeasi numire, pe care e-
ste asezata piramida geodezica.
Geamänul, munte, situat spre
hotarul jud. Bacali, in com. Taz-
laul, pl. Bistrita, jud. Neamtu.
 GEAM-ANUL
GeamAnul, plf dure, in jud. Ba-
al, pl. MunteluT, com. Valea-
Arinilor. Esente : brazT, fagT si
moliftI. Are o intindere de 430
hect. si este supusa regimuluT
silvic.
GeamanuluI (Valea-), vale, spre
com. Topesti, plaiul Vulcan, jud.
Gorj ; pleaca de la N.-E. spre
V. din Cracul-FaguluT ; are o in-
tindere de 3 kil.; strabate prin-
tre dealurile Cracul-Lung si Cra-
UlmetuluT si da in Valea-
TismaniteT.
Geamba§ul, cdtun, al com. Bo-
ziorul, jud. Buzar', cu 130 lo-
cultor! si 30 case.
Geamba§uluf (Valea-), vale, in
jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, com.
Livezile, prin care trece limita
de S. a com. catre com. Glo-
dul.
Geanone, localitateizolatd, injud.
Prahova, com. Predealul, intre
riurile Prahova, Valea-CerbuluT
si la S.-V. de Azuga.
Geantäul, a'eal, in jud. Vasluia,
pl. Racova, com. Lipova.
Geatri-Bair, a'eal, in jud. Con-
stanta, pl. Medjidia, com. Eni-
gea, catunul Adam-Clisi ; se in-
tinde printre valle Curu-Culac
Diordingi-Orman ; are 170
metri ; e acoperit in mare parte
cu padurT si izlaz.
Geavleti (Cacaleti-Vechi), sub-
divisie a com. Suditi, com. Ghe-
raseni, jud. Buzar'.
Geble§ti, sat, in jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-s., com. Carpenul.
Are o populatie de 218 suflete,
din carT 103 barbatT si 115 fe-
me!. Locuesc in 100 case, con-
struite maT toate din bine. In
60299. Alarde .Dialtortar Geogra/te. rol. III.
497
sat este o scoall mixta., care
functioneaza din 1880. In anul
scolar 1892-93 a fost frecuen-
tata de 37 copiT, din 60 co-
pil in virsta de scoala.
carte 39 persoane.
Are o biserica de zid, cu
hramul Sf. Nicolae, deservita
de un preot si un cintaret.
In sat sunt 4 meseriasi :
cizmar, i iglar, i fierar
timplar.
Geble§ti, mofie particulara, pl.
Dumbrava-d.-s., jud. Dolj, com.
Carpenul, satul Geblesti, pe care
se afla o moara cu abur!. Se
gaseste pe dinsa padure in in
tindere de 50 hect.
Geful, sat, in jud. Tutova, pl.
Corodul, com. Ghidigeni, pe riul
Birladul. S'a format de curind prin
improprietarirea insurateilor.
Geful, mofie, in jud. Tutova, pl.
Corodul, com. Ghidigeni, pro-
prietatea statuluT, arendata., im-
preuna cu mosia Ruptura, in ulti-
mul period cu 5000 leT anual.
Geful, '1/dure, in jud. Tutova,
pl. Corodul, pe mosia cu ace-
lasT nume, pe ambele malur1 ale
riulur Birladul. E proprietatea
statuluT.
Gegirtul, sat, face parte din co-
muna Viisoara, plasa Siul-d.-s.,
jud. Olt, situat pe malul Oltu-
luT, la S., la o distanta de o
jum. kil. de Viisoara, resedinta
comuneT.
Are o populatiune de 371 lo-
cuitorT, din cm-1 21 sunt impro-
prietariti dupa legea rurala, cu
64 hect.
Locuitorif posea : ii5 boj,
9 vacf, 12 cal', 280 o! si 31
porcT.
Gel, altd numire a cdtunului Mor-
www.dacoromanica.ro
GEMENEA
lovesti, com. Parosi, plasa 01
tul-d.-s., jud. Olt.
Gelandone, a'eal, in jud. Neam-
tu, pl. Bistrita, com. Tazlaul,
situat linga. pirliasul Radia.
Gelna saa Velna, pifia. jud.
Vasluia, izvoreste de pe terito-
riul com. Borasti, din padurea
trece pe la marginea
Iezerul ;
com. Ipatele, despártind-o de
comunele : Tingujei i Borasti
mal in jos de satul Halita,
dup. ce primeste piriul Ipatele,
ese din comuna, curge spre S.,
uda terituriul com. Negresti si
se varsa in riul Birladul, in par-
tea de V. a tirgusoruluT Ne-
gresti.
In cursul san pe teritoriul
com. Negresti, formeaza un iaz,
nutnit Iazul-de-la-Velnita, fiind
lIngA localul, unde maT inainte
era velnita.
Gernärtälul, deal, jud. Vilcea,
pl. Oltetul-d.-j., com. Ghioroiul.
Gemena, deal, lung de 850 m.,
jud. Olt, pl. Vedea-d.-s., com.
Rijletul-Vierosul, cu directia de
la N. la S. Pamintul saa e priel-
nic cultureT pomilor, porumbu-
lui si griuluf.
Gemenea, com. rur., jud. Dim-
bovita, plaiul Dimbovita-Ialo-
mita, situata la 32 kil. spre N.-
V. de Tirgoviste, pe malul sting
al DimboviteT, pe dealurT si pe
val.
In raionul comuneT sunt : Dea-
lul-Floria, Dealul-Mare, Valea-
luT-Bar, Valea-TiseT, Valea-Teo-
dorestilor i Piscul-RunceseT.
Prin coprinsul acesteT comune
curge Dimbovita, in care se varsa
piraiele Valea-Lungl, Valea-
TiseT Valea-Teodorestilor. Se
compune din treT catune : Ge-
menea, Bratu-Oncescu i Capul-
63
 GEMENET (GRINDUL-)
Coaster, cu o populatie de 1249
locuitorr.
In com. sunt : 3 bisericr ;
scoall ; 7 morí' de apa ; r pod
peste Dimbovita, facut de ar-
mata in timpul campanier din
1877-78 si r podet peste Va-
lea-Tiser.
Comuna Gemenea se inveci-
neste : spre E., cu com. Barbu-
letul si Pietrari ; spre V., cu
com. Cindesti ; spre N., cu com.
Miclosani i Runceasa, din jud.
Muscel si spre S., Cu Voinesti.
Se desparte : de com. de la E.,
prin dealurr i padurr; de cele
de la N.-V., prin riul Dimbo-
vita si de cele de la S., printr'o
dmpie mare. Se uneste cu : Bar-
buletul, Pietrari, Cindesti si Mi-
closani prin drumurr practice
nesoseluite si potecr, lar prin
soseaua judeteana Tirgoviste-
Cimpulung se uneste cu Voi-
nesti i Runcea.
Ad i a fost cuartierul M. S.
Regelur Carol, in urma campa-
niel din 1877-78, cind a vizi-
tat armata ce se afla concen-
trata in Arges, Muscel i Dim-
bovita.
Se cresc ad i multe animale:
vacI, capre, etc.
Gemenei (Grindul-), grind, in
jud. Tulcea, pl. Macin, coin.
Pisica, in partea de N. a plaser
si a comuner, de-alungul Du-
narer, acoperit cu pädure. Este
prelungirea grindulul Zatoaca
care si el se prelungeste cu grin-
durile Cluciulur si Galatilor. Are
o intindere de 240 hect., aco-
perite cu padure i pasune.
Gemenel (Pádurea-), pa'dure,
in jud. Tulcea, pl. Macin, corn.
Pisica, la N. plaser si al com u-
ner, ocupind partea de N. a Grin-
dulur-Gemenir , pe malul D u-
pana in satul Pisica, pe o
lungime de 7 kil. ; are o intin-
498
dere de 110 hect., acoperite cu
salde ; apartine statulur.
Gemenele (Rlio§i), cdtun, al
com. Vintileanca, jud. Buzati ;
are 20 locuitorr si 6 case.
Gemenele, alta' numire a mofiel
Rliosi-Luscan, jud. Buzgi, spre
deosebire de Riiosi statulur.
Gemenele, movile,la 11/2 kil. spre
V. de cat. Caragica, jud. Braila ;
serva de hotar intre comunele
Insuratei si Slujitori-Albotesti.
Gemenele, movile, jud.
situate la N.-V. com. Bertesti-
d.-j., in departare de aceasta
com. de 4 kil. i in drumul spre
Lacul-Rezer.
Gemenele, movile, jud.
situate la E. de com. Scortarul-
Noti, in departare de com. de
4 kil. si aproape de hotarul
com. Movila-Mireser.
Gemenele, movile, jud.
cam la 3 kil. spre S. de satul
Roman ; serva de hotar intre a-
ceasta com. si Cotul-Lung, pe
vechiul drum Braila-Sutesti.
Gemenele, dota niovile, pe dm-
pul Baräganul, jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, com. Cegani.
Gemenele, iezer, jud. Bräila, in
balta com. Chiscani, intre ieze-
rul Fundul-Gherghe i Duna-
rea-Vechre ; comunica la N. cu
privalul Scurtul si la S. cu Du-
nArea-Vechre, prin acelasr canal.
Gemenele, pirtiaf, izvoreste din
ramura muntilor Pietroasa, com.
Tazlaul, pl. Bistrita, jud. Neamtu
si se varsa pe dreapta piriulur
Tazlaul.
Cemenele, priva!, care uneste
www.dacoromanica.ro
GEMENI
iezerele Gemenele i Catargeaua
Cu Dunarea-Vechre.
Gemeni, com. rur. si sat, Injud.
Mehedinti, pl. Cimpul, la 69 kil.
de orasul Turnul-Severin, si la
39 kil. de Vinjul-Mare, rese-
dinta pläser. E situata pe loc
ses. Aceasta com, s'a fondat
la 186o. Dupa ce a fost mutata
pe locul unde se gaseste asna,
a purtat numele de Dirvari-d.-s.,
pana la 1885, cind, pentru a
hilatura confuziunea ce se facea
in actele oficiale Cu Darvari-
d.-j., ce sunt vecinr, i s'a dat nu-
mele de Gemeni, pe care, pana
aci, II purta ca porecla.
Se margineste la E. cu com.
Risipiti-de-Dolj ; la S., cu com.
Cetatea ; la V., cu Dirvari-d..
si la N. cu comuna Oprisorul.
Are 1400 locuitorr, din carr 232
contribuabill; locuesc in 275
case.
Locuitorir posea' : 89 plugurr,
165 care cu bol, 16 carute cu
cal; 6o stupr.
Are o biserica cu un preot
si 2 cintáretr; o scoala conclusä
de i invatator, frecuentata de
40 elevr si 2 eleve; o circiuma.
Budgetul com. are la veniturr
3588 ler; lar la cheltuelT 2411
ler.
Vite sunt: 700 vite marr cor-
nute, 50 caí, 790 or i 700 fi-
:n Olor T.
Prin aceasta comuna' trece
soseaua Gemeni.
La o departare de 3 kil, de
com., pe drumul ce duce la O-
prisorul, se vad niste intari-
tul-1 de pamint satl metereze, nu-
mite Cetatuia, carr sunt foarte
vechr.
Gemeni, movild, in jud. Buzar',
comuna si catunul Albesti.
Gemeni, deal, si punct trigono-
metric, in judetul Mehedinti, a-
 GEMENI
proape de com. rur. Burila-
Mica.
Gemeni, deal, in jud. Mehedinti,
pl. Cimpul, aproape de Dunare.
Gemeni satA Geam5nul, munte,
jud. Neamtu.
Gemeni, munte, pe teritorul mo-
$ieT Borca, jud. Suceava, com.
Madeiul, inalt de 1434 m.
Gemeni (Piscul-), deal, In jud.
R.-Sarat, plaiul RImnicul, com.
Danule$ti; se desface din dealul
Danule$tilor ; brazdeaza partea
de N. a comuneT ; este acoperit
Cu padurT i finete.
Gemenilor (Pirlul-), ptrik, a-
fluent al pirtuluT Sabasa, jud.
Suceava.
Gemoiul, virf de munte, jud. Ba-
cati, pl. Muntelui, com. Brustu-
roasa, situat Miga muntele Preu-
tesele.
Gemoiul, virf de munte, din lan-
tul Aluni$ul, pl. Vrancea, jud.
Putna.
Genchere§ti, mahala, din com.
rur. Parau$ani, pl. Mijlocul, jud.
Vilcea.
Gene§ti, sfoaril de mo,rie, in jud.
Buzar', com. Pietroasa-d.-s., a
mo$nenilor Gene$ti; are 40 hect.,
din care 19 padure.
Gengea, vale i pilla, in jud. Ro-
manati, pl. Oltetul-Oltul-d.-s.;
trece pe lingi satele: Leote$ti,
Mirila, Tei$ul, unde se afta 2
poduri, $i prin com. Btrza, $i se
varsa In Burluiul.
Genoaica, .plIdure particularg, in
jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j.,
cona, Virtopul, in intindere de
499
I 500 pogoane. Apartine d-nel
Elena Sc. Ferechide. Inainte a-
partinea parintelui d-sale, Iancu
Marghiloman. Se gaseSe pe
mo$ia Virtopul. Esente stejar,
emita $i cer, care predomina.
Gente! (Gropile-), gropi, can,
in centrul com. Arice$ti, plasa
Podgoria, jud. Prahova, unde,
se zice, at1 fost ocne vechT de
sare.
De sub Gropile-Gentel ese un
izvor de opa sarata, care nu
seacà niel odatd. Apa, in timp
de ploT torentiale, se inghite
cu mare zgomot de aceste gropT,
prin orificiü, Tese afara foarte
limpede $i säratd.
Pe prunddl acestei ape, si in
marginea $oseleT ce duce catre
com. Surani, sunt dota vini-
$oare de al:A minerala, ce con-
in sulf.
GenteI (Virful-), colinit, In jud.
Buzad, comuna $i cat. Calvini,
acoperita de putina padure $i
pietris.
Genuneni, com. rur., In judetul
Vilcea, pl. Oltul-d.-s., compusd
din patru mahalale: Genuneni,
Negre$ti, Mo$neni-Manailesti $i
Schitul, formInd doua catune :
Genuneni $i Manaile$ti.
E situata pe apa Bistrita, la
30 kil, departe de re$edinta
jud. $1 a sub-prefectura.
Populatia com. e de 194 fa-
miliT, salí 8 io suflete: 392 bar-
batí' $i 418 femeT; locuesc
196 case $1 3 bordeie.
Sunt 3 biserici : una numita
Schitul, fondata de Pahomie Mo-
nahul, în timpul domniel lut
Constantin Brincoveanul Voe-
vod ; a doua la Mo$neni, fondata
de Radul Ungureanul, la 1776;
$i a treia la Genuneni, fondata
de Popa Motel(' Manastireanul,
la 1797,
www.dacoromanica.ro
GENUNENI
Meseria$T sunt: 2 timplart, 5
dulgherr, 2 fleme $i I pietrar.
El desfac produsul muncei lar
la Rimnic, Horez, Draga$ani si
Riureni.
Vite: 32 cal, 252 boT, 200
vacr, go capre, 65 or, 400 porci.
LocuitoriT s'ad improprietarit
dupa legea rurala din 1864,
d'ara de ce' din mahalaua Mos-
neni, carT sunt mo$nenT.
Pe riul Bistrita, In raionul
com., sunt 5 morT de macinat.
In raionul com. se gaseste
peatra de constructie, pe valea
numita Moga si se banue$te a
fi si carbuni de pamtnt la lo-
cul numit Tardeiul
Com. are o scoala frecuen-
tata de 16 elevi, din 95 copit
In vIrsta de scoala. Cu tntreti-
nerea scoater statul cheltue$te
anual 1242 leT.
StiO carte 96 barb. $1 15 fem.
Vatra satului are so hect.
iar toata com., cu padurT, izla-
zurT, etc., are 3500 hect.
Veniturile $1 cheltuelile com.
se urca anual la 1000 leT.
Prin Genuneni trece $os. jud.,
care o une$te la E. cu com. Frtn-
ce$ti $i la V. cu Com. Fole-
$ti-d.-j.
In raionul sad este $1 mosia
statulut Metohul Manallesti care
s'a vIndut in corp intreg D-luf
I. I. Babeanu.
La N. com. e dealul ()Maui,
Valea-Moga, Ripa-Soimului, Rt-
pa-SavuluT, Apa-Rosie, Malul-
cu-Chica, Gruiul-Melcerea, $1 la
S.: Draganul, Buda, Prigoriile
si Birloaga.
Genuneni, sat, jud. Vilcea, face,
parte din com. rur. cu ace1a$1
nume. Are o populatie de 327
locuitori (157 barbati $1170 fe-
meT). Aci e re$edinta comuna
Biserica din acest catun s'a
zidit de Popa Mateid Manasti,
reanul la anul 797.
 GEOAGA
Geoaga, pädure, supus5. regimu-
lui silvic, com. Dobresti, plasa
Podgoria, jud. Muscel, in intin-
dere de 50 hect.
Georcotinul, deal, in com. rur.
Secul, pl. Dumbrava, jud. Me-
hedinti.
George§ti, mahala, in com. rur.
Padina-Mare, plasa Dumbrava,
jud. Mehedinti.
Georgica, pgdure, in partea de
S. a comuneT Salageni, pl. Po-
doleni, jud. Falda, in suprafata.
de 18 hect.
Gepizi, defileg, In Dealul-Tiga-
niel, la S. de com. Serbanesti,
judetul Olt, prin care trece so-
seaua judeteana Slatina-Rolori.
Ad i s'a constatat existenta unuT
cimitir vechiti, numit Cimitirul-
Gepizilor.
Gerea, munte, la N. com. Ola-
nesti, plaiul Cozia, jud. Vilcea,
unde sunt stine si unde se fa-
brica brilla..
Gera. Vez! Muntele-Gera, mofie
a statuluT, jud. Vilcea.
Gera, plIdure a statuluT, in intin-
dere de 1 so hect., situata in
com. Costesti, plaiul Horezul,
jud. VlIcea.
Geringne§ti, sat,in jud. Tutova,
pl. Tirgul, com. Banca, spre N.
de satul Banca. Are 497 loc.,
din call 49 stiil carte, i 124 case.
Germänul, deal, In judetul
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, co-
muna Vadurile ; face jonctiune
cu ramurile Morgociul si Mala-
esti, in prelungirea ramureT mun-
teluT Cernegura.
Germeli, deal, in jud. Constanta,
www.dacoromanica.ro
500
pl. Medjidia, com. Rasova, cl-
tunul Vlah-Chioi; face parte din
culmea dealurilor Vlah- Chioi,
se intinde de la S. spre N.,
brazdInd partea vestica a piase!
sI cea centralà a comuneT; este
taiat transversal de Valul-luT-Tra-
ian ; este cuprins intre baltile
Vederoasa si Baciul ; la poalele
sale sud-vestice e asezat satul
Vlah-Chioi; are 137 m. e aco-
perit cu finete, putine padurT si
cite-va semanaturT.
Geroasa, deal, jud. Teleortnan,
pe care sunt sadite parte din
viile locuitorilor din comuna
Lisa, la N. comuneT. E renumit
pentru productiunea vinurilor
luT. IT mal zice si Gerosul.
Geroasa, colina', In jud. Buza.'a,
com. Pänätaul, cat. Plaisorul.
Geroasa, vale, in judetul Buzati,
com. Märuntisul, cat. Zaharesti;
incepe din dealul Geroasa si
se scurge In Buzan.
Gero§ita, pädure, in judetul Co-
vurluia, plasa Zimbrul, comuna
Zmulti.
Gerul, pirtz7, izvoreste din padu-
rea Gerosita, com. Ztnulti, jud.
Covurluiti, curgeprin satele Cor-
nesti (Covurluia), Mindresti, Pu-
teni (Tecucia), trece prin satul
Cudalbi, prin vecinatatea Män-
>el, intra pe teritoriul comu-
nelor : Calmatuiul, Liesti, Fun-
deni si Tudor-Vladimirescu si
apoT se varsa in Birlazel, litiga.
satul Piscul, din jud. Covurluia
si de ad in Siret.
Acest Orla, de la satul M'in-
dresti si pana la S. de Tudor-
Vladimirescu, formeazä limita
filtre jud. Tecuciti si Covurluia.
El are un curs incet si adese-
orT seaca in timpul vereT. Pe
proprietatea d-luT Verone, in
GHEAZERA
raionul com. Liesti, este cana-
lizat, avind o adincime de 3
m. si o largime de 2 m.
Gerul, vale, formata. din piriul
cu acelasT nume, jud. Tecucia
si Covurluiti. Produce fineata
burla si in abundenta. Vara sunt
suhaturr de vite carT pasuneaza
aicT. LocuitoriT iT maT zic si
Matca-GeruluT.
Gheazera, masiv muntos, care se
Intinde intre Riul-DoamneT sil-tul
Dimbovita, jud. Muscel. Are o
forma trapezoidala : latarile pa-
ralee sunt reprezintate prin Ritil-
Doamner si riul DImbovita, iar
cele-l'alte doua prin catena Car-
patilor si pantele dealurilor. Cul-
mea Gheazera este insemnata
prin piscurile : Gheazera (2406
m.), Papusa (2426 m.) si Pa-
Out (2095 m.).
Aceasta culme se tndrepteaza
spre S.-V., formind un unghia,
de aproape 450, cu catena Car-
patilor, cu care se leagl prin
Culmea-MesuluT, care desparte
sorgintea RiuluT-DoamneT de a
DimboviteT; iar la S. trimite :
Culmea-VladicaT, intre R.-Doam-
na si Sora ; Plaiul-Lung, care
se termina. la catunul Ochesti,
i Culmea - Boldulur, aproape
perpendicularä pe culmea Ghea-
zereT, care constitue un piatod
d'asupra orasuluT Cimpulung.
O rainura a CulmeT-BolduluT se
prelungeste spre S. printre 1-1111
- Bughea si riul Sora OO. la
co nfluenta lor.
Masivul orografic dintre Riul-
Doamnel si rtul Dimbovita, in
regiunea muntoasa, este inalt,
salbatic si lipsit de potecT de
ca! carr O. conduca la frontiera.
In regiunea deloasa acest masiv
este impdrtit prin cursurile riu-
rilor : DoamneT, SoreT, Bughea,
Riul-TirguluT, Argeselul §i Cir-
cinovul, ale caros vAT sunt un-
 GHEBA
mate de $osele, cea mar mare
parte din ele pietrite, conducind
in Valea-Argeplur.
Gheba, deal, in jud. Falcig, In
suprafatä cam de 305 hect.,
continuare a Dealulur Birladu-
la Coasta de S. a acestur deal,
dintre piriul Crasna $i rlul Bir-
lad se afla pe teritoriul comuner
Tirzif, pl. Crasna.
Ghebani, cittun, In jud. Gorj, pl.
Novaci, com. Novaci, situat la
N. de cat. Heri$e$ti, pe malul
drept al Gilortulur.
Are o suprafata. de 350 hect.,
cu o populatie de 28 familir,
sag T'O suflete, din carT 26 con-
tribuabilr.
Locuitorir posea. 7 plugurr,
80 care cu bor ; 171 vite mur
comide, 19 car ; 120 or, 126
pord ; 49 stupT cu albine.
Catunul are : o biserica, de-
servita de preotul din cat. Hi-
risesti; 1 piud ; 18 finen'''.
Comunicatia se face prin so-
seaua comunald ce leaga No-
vacir-RomInT cu Ciocadia, prin
Hirise$ti.
Ghebari, catun, in jud. Putna,
pl. Vrancea, com. Paltinul, si-
tuat pe dealul pe unde curge
piriul abala.
Are o populatiune de 70 su-
flete, carl locuesc In 30 case.
Ghebeni, trup de sat, in jud.
Neamtu, pl. de-Sus-Mi jlocul, com.
Rauce$ti.
Gheboaia, com. rur., jud. DIm-
bovita, pl. Ialomita, situatä pe
eimpie, la 30 kil., spre S.-E. de Tir-
govi$te, pe malul sting al Ialomi-
ter. Are o populatie de 750 locui-
torf ; ornare fabrica de spirt; o bi-
seria $i o $coala. Se ?avecine-
$te : spre E., cu Finta ; spre V.,
Cu Dobra, de care se desparte
501
prin Ialotnita ; spre N., c i MI-
ce$ti, de care se desparte prin
piriul Pirscovul, peste care trece
un pod, $i spre S., cu Bilciu-
regi, despartindu-se tot prin
1.1111 Ialomita.
Gheboasa, sat, face parte din
com. rur. Valea-Lunga, pl. Pra-
hoya, jud. Prahova. Are o po-
pulatie de 171 locuitorl (83 bar-
batr, 88 femel). Se aflä situat
spre S.-E. de com.
Gheboasa, mofie particulara, de
965 hect., in com. File$ti, pl.
Siretulur, jud. Covurluig.
Gheboasa, bala, filtre satele
Serdarul $i Movileni, com. Fi-
le$ti, pl. Siretulur, jud. Covurluiti.
Gheboeni, sat, in jud. Dimbovita,
pl. Dlmbovita-Dealul, com. MI.
ne$ti. In raionul acestur sat este
o padure de 62 hect. ioo arir.
Ghecet, sat, In jud. Tulcea, pl.
Macin, com. urb. Mcin, ase-
zat in partea de N.-V. a pl.
$i a com., pe maluldrept
al Dunarel, in fata Brailer, la
locul de unire al bratulur Ma-
cin Cu Dunarea-Notia. Este mar
mult o statie de trecere catre
Macin, mide duce un drum ju-
desean. Sunt vre-o 25 familir,
sag zoo suflete, carr se ocupa cu
pescaria. Tot aci e $i un cablu
telegrafie pe sub apele Dundrer.
Ghecet, grind, in jud. Tulcea,
pl. Macin, com. urb. Mcin, in
partea de N.-V. a pl. $i a com.,
de alungul malulur drept al Du-
liare ; are 50 hect., ocupate de
satul Ghecet ; pe el merge dru-
mul Brdila-Mein.
Ghecet, mofie, de 35 fdlcr, In
jud. Covurluig, com. File$ti, la
gura Siretulur.
www.dacoromanica.ro
GHEL-TEPE
Ghedeon, pefterd, jud. Neamtu,
In muntele Ceahldul, situata in
partea sa despre E.; serve$te
de asil turi$tilor cind sunt apu-
catT de furtunr sag vreme rea,
pe munte.
Gheenei (Välceaua-), vlacea,
in judetul Teleorman, comuna
Piatr a.
Ghel-Tepe, virf de deal, in jud.
Tulcea, pl. Babadag, pe terito-
riul com. urb. Babadag ; este u-
nul din virfurile cele mai inalte
ale dealulur paduros Saila-Bair ;
se ridica pana la o inaltime
de 127 m., punct trigonometric
de observatie de rangul al 3 lea,
dominind asupra drumulur jude-
tean Babadag-Armu tli-Ba$-Chloi-
Macin $i asupra laculur Toprac-
Chiopru ; e sitiat in partea de N.
a pl. $i a com. $1 e acoperit Cu
padure.
Ghel-Tepe, deal, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul com.
rur. Frecatei $1 anume pe acela
al cat. sau Po$ta, situat in par
tea de S. a pl. $i cea de S.-V.
a com.; este unul din virfurile
de E. ale dealulur Cilicul ; are
106 in.; punct trigonometric do-
minind asupra satelor Freatei,
Po$ta $i asupra drumulur comu-
nal ce le une$te ; este acope-
rit cu verdeata.
Ghel-Tepe, deal, in jud. Tul-
cea, pl. Babadag, pe teritoriul
com. rur. Nalbant $1 Ba$ Chiol
(Wat de hotarul lor) ; este o
prelungire de E. a dealulur Car-
caman-Bair ; se intinde de la
N.-V. spre S.-E., brazdind par-
tea de N. a pl. $1 a com. Has-
Chioi, O pe cea de S. a com.
Nalbant ; e de natura stincoasa;
are un vid* inalt de 134 ni.,
dominind asupra satelor Bai$
Chioi $i Nalbant, qi asupra dru-
 GIIELDI-HAGE-TEPE
muluT com. ce le uneste ; e aco-
perit cu pasunT si livezT.
Gheldi-Hagi-Tepe, virf, in jud.
Constanta, pl. Hirsova, pe teri-
toriul com. rur. Siriul, cat. Mus-
lu, asezat la V. pl. si in partea
de N. a com. $1 a cat. ; face
parte din dealul Cadi-Cisla, pe
a caruT culme se afla ; are o inAl-
time de 122 m. si domina prin
inaltimea sa tot satul Muslu,
precum s't drumurile de la Muslu
la cat. invecinate.
Ghelingec, stzt, in judetul si pl.
Constanta, cat. com. Pazarli,
situat in partea de N.-V. a pl.
si cea de N. si centrall a com.,
la 4 kil. spre N.-V. de cat. de
resedinta Pazarli. Este asezat
pe valea Odi-Culac, fiind inchis
de catre dealul Hos-Tepe-Bair
din partea de V., cu virful sat
Hos-Tepe (203 m.) ; iar din par-
tea E. inchis fiind de dealul
Ghelingec - Bah-, cu virful sati
Bal-Tepe (190 m.) ; de care S.
este dominat de virful Mezarlic-
Tepe (165 m.), care este situat la
i kil. spre S.-E. de sat. Supra-
fata sa este de 1757 hect., din
care 146 hect. sunt ocupate de
vatra satulur si de gradinT. Po-
pulatiunea sa, compusä maT mult
din TurcT, este de 133 familiT,
sati 554 suflete.
Din sat pleaca un numar mare
de drumurT comunale, ducind pe
la satele invecinate : Pazarli, Tor-
toman, Tas-Punar, Chior-Ces-
me, Terzi-Chioi si altele ; soseaua
judeteana Hirsoya - Constanta
trece prin partea de N.-E. a
satulta.
Ghelingec-Bair, deal, in judetul
si pl. Constanta, pe teritoriul
com. Pazarli si anume pe acela
al cat. Ghelingec, pe la E. ca.-
reja trece ; incepe dia virful
Bal-Tepe si tine panA la dealul
www.dacoromanica.ro
502
Chirislic-Bair, avind o directie de
la N.-V. catre S.-E. si land forma
unuT arc de cerc cu convexitatea
spre S.; are o inaltime mijlocie
de 160 m. ; prin inaltim ea luT pre-
domina satul Ghelingec, drumul
comunal Ghelingec - Pazarli si
valea Ester.
Ghelingec-Tepe, virf de deal, in
judetul si pl. Constanta, com.
rur. Pazarli, cat. Ghelingec ; este
asezat pe culmea dealuluMilar-
lar-Bair, si este cel maT Malt
Yid al acestuf deal ; are o mal-
time de 189 m. ; din acest Art*
se desfac dealurile : Tasli-Itm-
Bair, Mahomet-Bair, Hos-Tepe-
Bair, precum si valle: Mangalia-
Dere, Tasli-Iuc-Dere, Odi-Cucal
si Ester ; este situat in partea
de N. a pl., cea de V. a com.
si cea de S. a cat.
Qhelmegeni, nzahala, in com.
rur. Samaniresti, pl. Motrul-d.-s.,
jud. Mehedi nti.
Ghelmegioaia, sat, in jud. Me-
hedinti, pl. Ocolul-d.-j.; sine de
com. rur. Gutul ; are 65 case ;
o bisericä cu hratml. Sf. Me.
Ghelmegioaia, piria, in com.
rur. Gutul, pl. Ocolul-d.-j., jud.
Mehedinti.
Ghelmegioaia, vale, in com. rur.
Prunisorul, pl. Ocolul-d.-j., jud.
Mehedinti, unde se impreuna cu
Valea-BorsesuluT si Valea-Anilor.
Ghemuita, vale, jud. Olt, com.
Oporelul, pl. Oltul-d.-j.
Ghemul, loc de ievoare, jud. Ba-
cati, pl. Bistrita-d.-j., com. Fa-
raoni, de unde izvoreste pirtul
Valea-Rea.
Ghemul, iaz, intre dealurile Pi-
nata si Uricani, de pe teritoriul sa-
GliENOAICA
tuluT Rominesti, com. Movileni,
pl. Copoul, jud. Iasi; este mils-
tinos, bogat in stuh si papura.
Ghemul, movild, spre S. de sa-
tul Rominesti, com. Movileni,
pl. Copoul, jud. Iasi. E artificiala
si foarte vechTe.
Ghengheoaia, vzosie, in jud. Do-
rohoiti, com. Cordareni, pl. Pru-
tul-d.-s., in suprafata de 270
hect., 69 aril, cimp si 8 hect.,
6o ariT padure.
Hotarele mosieT sunt: Cor-
dareni, Havirna si Carasa.
Localitate insemnata aicT este
Selistea.
Ghenciu (Valea-luï-), vale, in
jud. Constanta, pl. Silistra-Noua,
com. Oltina, catunul Cisla; se
desface din punctele S.-V. ale
dealuluT de deasupra CisleT, se
indreapta spre E., in o directie
generala de la S.-V. spre N.-E.,
brazdind partea N. a plaseT si
cea S.-E. a comuneT ; dupa 3
kil, de drum facut, parte prin
padurT, parte prin cimpie, mer-
ge de se deschide in valea Bel-
lic-Cealr, pe partea stinga a eT,
ceva mal sus de satul Curu-
Orman.
Ghenis-Bair, deal, jud. Con-
stanta, pl. Medjidia, com. Ma-
mut-Cuius, catunul Petera; se
intinde printre valle Demen-Cu-
lac si Iuuruc-Dere ; este de na-
tura. stincoasa si acoperit cu It-
nete si izlazurT.
Ghenoaia, znofie a statultd, pe
care, la 1864, s'ati improprietarit
o parte din locuitoriT com. Vadul-
Sapat, pl. Cricovul, jud. Pra-
hova.
Ghenoaica, sub-divizie a at.
Valea-Scheilor, com.Tohani,jud.
Buzat1,
 GHEN041CA
Ghenoaica, mofie, in jud. Bu-
zAti, com. Tohani, cat. Valea-
Scheilor. Are 94 hect. ardturt,
fineatà si vie.
Fosa proprietatea lut Ghi-
nea Poenarul, care a lOsat. o bi-
sericet Ghenoaica, fondatd de
Ceaus-Ghinea.
Gheordune§ti, sat, cu roo loc ,
jud. Arges, pl. Oltulut; face par-
te din com. rur. DrAgutesti-Sd-
punari.
Gheordunul, sat, cu 150 loc.,
jud. Arges, pl. Topologul ; face
parte din com. rur. Corbi-Md'-
gureni.
Gheorghe(Fundul-lui-), co/ind,
jud. BuzAti, com.' Gura-DimieneT,
acoperia cu o parte din pd-
durea Dimiana, numitA Fundul-
lut-Gheorghe, avind ca 50 hect.
Gheorghe (Pirlul-lui-), piria
(2800 m.), afluent al SomuzuluT-
Mare, in jud. Suceava, com.
Preutesti. Primeste din stinga
pe Pirtul-Ursulut.
Gheorghe(Valea-lul-), va/e, jud.
Muscel, izvoreste dupd proprie-
tatea statulul, numitd Dealul,
curge prin com. Domnesti, plaiul
Nucsoara, dela V. spre E.;
cind vine mare aduce marr pa-
gube locuitorilor.
Gheorghe-Laza. r, sat, in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, per].
dinte de com Bucul, situat la
21/2 kil. spre N.-V. de satul de
resedintA, pe un loc ves.
Satul este fondat la anul 1884,
cind i s'a dat numirea de Gheor-
ghe-Lazdr, in memoria nemu-
ritoruluT profesor Gheorghe La-
zAr.
Populatiunea satulul este de
190 familiT RomtnI si 4 familil
TiganT.
503
Aidi este o scoalA mixta, con-
clusa de un tnvAtAtor, retribuit
de comuna.
Vite sunt: 582 cal', 776 boT,
730 vact, 1030 or i 215 porcr.
Gheorgheni-Orrnan-Bair,a'eal,
in jud. Constanta, pl. Silistra-
Nota, com Dobromirul, d'alun-
gul vdeT Teche-Chioi-Ceair ; care
are 170 m. §i e acoperit numat
cu pAdurr.
Gheorghe§ti, par/ea com. Capul-
Piscullt, jud. Muscel.
GheorghieseI (Dealul-), deal,
in satul Sodomeni, com POscani,
jud. Suceava.
Gheorghina, pîrlu, afluent al pi-
riuluT Bddilita, jud. Suceava.
Gheorghiteni, vale, pe mosia
Pomtrla, pl. Prutul-d.-s., jud.
Dorohoia.
Gheorghitenilor (PlrIul-), pi-
lla, pe mosia Pomirla, com.
Pomirla, pl. Prutul-d.-s., jud.
Dorohoia.
Gheo§ani, cdtun, al com. Mo-
runglavul, pl. Oltetul-Oltul-de.-s.,
jud. Romanati, situat pe malul
sting al Oltetulut, la 15 kil. spre
N. de Bals. Are 6o familiT,
saa 255 suflete.
Ghera, deal, in jud. Tecucia, con-
tinuarea a dealulut Chetroiul,
cuprins filtre Valea-Birladuluf, si
Valea-Lupulut, in raionul com.
Gohorul.
Gherasim, vale, care se scurge
in balta Znagovul, jud. Ilfov.
Gherae§ti, sat, in jud.
pl. Bistrita-d.-j., com. Osebiti-
MArgineni, situat lîngä Lunca-
luT-RuginA. Are o populatle de
www.dacoromanica.ro
GHERISENI
Ir familiT, saa 37 suflete ; o di'
ciuml. E situat la 3 kil, de sa
tul Margineni-Osebiti.
Gheräe§ti, sat, jud. BacOu, pl.
Bistrita-d.-s., com. MArgineni-
Munteni, situat pe malul drept
al Bistritel, la N. orasuluT Ba-
ca. Are 24 aman', sad 101 su-
flete. -
Vite sunt : 3 car, 32 vite mair
cornute i 20 porcr.
Gheräseni (Rotunzeni), com.
rur., in jud. Buzda, pl. Ctmpu-
lut, situatl pe malul drept al rt t-
lut almItuiul, la 17 kil. 400
m. de orasul BuzAa. Limitele
sale sunt : la N., incepInd din
apa Viforita, (com. Maxenul),
merge in cAtunul Odaia-Banulut,
de unde o ja pe hotarul mosii-
lor : Gomoesti i BAlisoara, pAnA
in hotarul mosieT Costesti ; la
V., se las1 pe hotarul mosiilor
Cioranca (pana in Drumul-SArit)
Bugheni, apot merge subti-
indu-se pe hotarul mosiilor : Lim-
pezisul t MArgineanca, pana la
Putul-luT-Cazan (hotarul despre
com. Glodeanul- SOrat); la S.,
face un mic unghia intre Putul-
tul-Cazan i hotarul MAcrisul,
si incepe a se urca la E., pe
hotarul mosiel Zmeeni, atingind
hotarul Cata - Cal, Iazul- Aghir,
pinA in pirtul RusiavAtul ; o ia
apot pe hotarul mosieT Maxe-
nul (Infundindu-se putin la Vi-
forita), se subtiazA printre Ma-
xenul i Costesti, atinge hota-
rul mosiet Verguleasa (comuna
Tintesti) si se dirige in vatra
cAt. Odaia-Banulut (com. Simi-
leasca).
Suprafata sa este de 5980
hect., din carT 3478 hect. ara-
bile, 688 hect. pAclure, 670 hect.
fineatl, 952 hect. izlaz si 312
hect. sterp.
ProprietdtT insemnate sunt :
GherAseni, Scheiul (Sf. Nicolae
GHERÄSENI
din Brasov), BAlaia, Trestianca
si Brebeanca saii opîrliga (Efo-
ria Spitalelor Civile din Bucu-
resti) i pAdurile : Cimpineanca,
Tufele-FloriT si Tufele-Pirnogi.
Terenul e ses, ondulat putin de
malul CAlmdtuiului si de cite-va
movile ; pe alocurea cam bAltos
avind si oare-care sArAturi ; to-
tusi e fértil si favorabil tuturor
culturilor.
In com. se aflA : o moard de
aburi; o stinA pentru fabricarea
laptelui.
Cal de comunicatie are : so-
seaua GherAseni-Costesti-Buzdti,
marele drum al GrinduluI-Bu-
zn si Drumul-SArii.
Vite : 740 bol, 950 vacT, 450
viter, 440 cal', 460 lepe, 230
minjI, 3640 °I, 26 capre, 8 a-
sini si 966 porci.
Sunt 26 stupi Cu albine.
Comuna e formatà din cAtu-
nele : Mala, Cremenea, Ghe-
rAseni i Suditi, cu o populatie
de 2220 locuitori, din cari : 498
bArbati insurati, 36 neinsurati,
36 vIcluvI si 574 logetI; lar fe-
mei mAritate 408, vAduve 40,
fete 538. Locuesc in 426 case.
StrAinT : 2 Greci, 4 Austro-
Ungari si I Bulgar.
Meseriasi sunt: i lemnar,
cizmar, 4 fierari, 2 cojocari si
brutar.
Contribuabili sunt 413; sta-
bilimente comerciale 23.
$tiii carte 134 persoane.
Are o scoalA in cAtunul Ghe-
rAseni, frecuentara' de 102 elevi
si 4 eleve ; o bisericA, zidità
mal ludid la anul 1840 de Ion
Emanuel Gherase consumatA de
incendia in 1863 si reziditA in
1868 de Nicolae Gherase; are
hramul Adormirea-Maicei-Dom-
nului, si e deservitä de 2 pre-
otT si 2 cintäreti.
arciumr sunt 12.
Comuna in secolul trecut con-
sta numai din satul Cremenea ;
www.dacoromanica.ro
504
pe la 1812 aU venit aci mai
multi locuitori de pe mosia Ro-
tunda-BrAdeanul i ari pus fon-
damentul satului Rotunzeni, care
dup. ce a devenit proprietatea
lui loan Emanuel Gherase, a
luat numele, impreund cu in-
treaga comund, de GherAseni.
Cind mosia Reda-Barbului (Sche-
iul) a devenit proprietatea bi-
sericei Sf. Nicolae din Brasov,
s'a adus din Transilvania diti-
va locuitorT, scutitT de dArT,
cari ati dat nastere satului Su-
diti, ci sub-diviziunile sale : Gea-
vleti (Cacaleti-VechT) i opir-
liga. CAtunul Mala a inceput
a se forma la 1837 si la 1850 era
deja un sat. Cele-ralte cAtune
sunt mai nota.
Gheräseni (Ro tunzeni), cdtun,
de resedintA, al com. Gherdseni,
jud. BuzAti, cu 1600 locuitorT
si 300 case.
Gheräseni, mofie, in jud. Buzdti,
com. si cdtunul GherAseni, avind
woo hect., din cari 900 hect.
arabile si ioo hect. pAdurea
Cimpineanca.
Gheräsoaia, pdclure, supusA regi-
gimului silvic, com. Glámbocelul,
pl. Podgoria, jud. Muscel, a-
vind, impreund cu trupurile : Go-
leasca, BAneasa, Dinuleasa, Cal-
ceasca, Tomeasca, Chiriceasca
Chiteasca, o intindere de 1350
hect. Esente : fag, stejar, etc.
Ghercesti, com. rur., jud. Dolj,
pl. Ocolul, la 9 kil. de orasul
Craiova. Este asezatA pe am-
bele maluri ale riului Tesluiul.
Se invecineste la N. cu com.
Mischir; la S., cu orasul Cra-
iova ; la V., cu com. Simnicul
si la E., cu com. Pielesti.
Terenul comunei este ses
compus din pAmint galben
negro.
GHERCESTI
Este udatA de riul Tesluiul,
care trece prin centra si care
se incarcl pe dreapta cu pira-
ele : Sodolul i Craia; lar pe
stinga cu Tarova i Criva. Are
pe dinsul douA, poduri: unul
In dreptul satului Ghercesti
altul in satul Girlesti-d.-j.
Din cauzl cA malurile riului
Tesluiul sunt cam joase, el se
revarsA in timpul desghetului
si al ploilor mari.
Se compane din 4 sate :
lesti - d.-s., Girlesti- d.-j., Gher-
cesti i Teisani. Satele
luat numele de la multele
girle ce le uta i sunt asezate
spre S. de Gheresti, pe ambele
maluri ale riului Tesluiul.
Satul Teisani este asezat pe
malul sting al riului Tesluiul,
spre V. de satul Gheresti
in centrul comund, pe dreapta
riulur Tesluiul.
In com. sunt: 2 biserici, una
In satul Gheresti, fondatA de
locuitoriI satului, in 1833, Cu
hramul Cuvioasa Paraschiva; a
doua in satul Girlesti-d.-s., fon-
dad. la 1879, ca hramul InAl-
tarea DomnuluT ; sunt deservite
de i preot si 2 cintAreti; o scoall
mixtA,care fu nctioneazd din 1867,
condusd de I invätätor i fre-
cuentatl de 54 elevI; este in-
tretinutd de stat si com. Lo-
calul construit din zid, este in
bund stare.
DupA legea ruralA din 1864
s'ati improprietArit 112 locuitori,
Suprafata teritoriului com. este
de 4079 hect., din care 3750
hect. arabile, ioo hect. fineatl,
Ioo hect. izlaz i 129 hect.
pAdure.
Mosiile de pe com. sunt:
lesti - d.-j., cu venit anual de
I0000 lei, apartinind d-lui C. Gir-
lesteanu ; mosia Girlesti - d.-s.,
cu venit anual de 7500 leT, a-
partinind d-lui Teisanu ; mosia
Gheresti, apartinind d-nei Elena
 GHERCEgI
PavlovicT, cu venit anual de Gherce§ti,mofie particulara, jud.
8500 leT; mosia Teisani, cu ve-
nit anual de 1200 leT, apartinind
d-luT G. G. Tei4anu.
Mara de acestI proprietarT,
mal ati parte si mosneniT Pri-
piceT, BogclanestI, Denghiulestl,
precum i locuitoriT improprie-
taritT dupa legea rurall din 1864.
Padurile ce se gasesc pe mo-
sie sunt: Girlesti-d.-j., in intin-
dere de 85 hect. ; Teisani, pe
mosia Teisani ; Ghercesti, In in-
tindere de 9 hect. Sunt com-
puse din : cerl, stejarT, ulmT,
frasinr, jugastri, predominInd gir-
nita.
Viile se intind pe o suprafata
de 636112 hect.; apartin satenilor
orasenilor CraiovenT i produc
vin bun rosu.
Pe proprietatea d-lui G. H.
Teisanu se gaseste o moara
de aburT, unde locuitoril
macina grtnele lor.
CirciumT sunt 7: 6 In Ghercesti
sii in Girlesti-d.-s. ; z comer-
ciantT.
Prin mijlocul comuneT trece
calea comunala care o uneste la
N. cu com. MischiT si la S. cu
com. Pielesti. Are o lungime
de 4 kil. La o mica departare,
spre V este statia de drum
de fler Craiova.
Venitul comuneT pe anul 1892-
93 a fost de 4579,19 leT, iar
cheltuelile de 3751,73 lel.
Gherce§ti, sat, jud. Dolj, pl. O-
colul, com. Ghercesti, resedinta
primarieT. Are 575 suflete, 318
barbatT si 257 femeT ; locuesc
In 154 case si 4 bordee. Parte
din case sunt construite din zid
si parte din birne. MaT toate
aü gradina lor.
In sat este o scoala mixta,
care functioneaza din 1867, flind
intretinutá de stat si com.; o
biserica, fondata la 1833, Cu
ramul Cuvioasa Paraschiva.
60299. Marela Dialionar Geogratte.. Vol. 114
505
Dolj, pl. Ocolul, com. Ghercesti,
satul Ghercesti, cu venit anual
de 8500 leT, apartinInd d-neT E-
lena Pavlovid.
Pe aceasta mosie este o pa-
dure; stine de oT, producind
brinzä buna de putina.
Gherdana, sat, face parte din
com. Condrachesti, jud. Tecuci .
Situat pe dealulcu acelasT nume,
in partea de V. a com., la
kil. si 700 m. de resedinta el.
Are o populatie de 'o° fa-
miliT, sati 360 suflete.
Teritoriul cat. e de 100 hect.
Este strabatut de valle Ti-
glineT si Izvoarele, si de drumul
care duce la Corbasca.
Are o scoala mixta; o bise-
rica, cu hramul Sf. Dumitru, si-
tuata in partea de N. a satuld,
facuta de Alecu Vidrascu cu
sotia a Ileana, la 1854 si care
s'a reparat in 1873; are 8 falcT
de pamint, date la 1864.
LocuitoriT sunt improprieta-
ritT la 1864.
Satul comunica cu satele ve-
cine prin o sosea ce vine de la Flo-
resti, care se uneste cu cea care
vine de la Dragesti si duce pe-
ste deal la satul Corbasca.
Gherdana, Êruiaf, ju d. Tecuciti ;
izvoreste din partea de N.-E. a
satuluT formeaza In cursul
Iazul-VidrasculuT, si dupa ce pri-
meste piriul Dragesti, se varsa
In dreapta PolocinuluT.
Ghereasca (Schitul-), sat, si-
tuat la N. jud. Covurluiti, pl.
Horincea, com. Lupesti, la 5
kil. in sus de resedinta comu-
ud. Are 51 familir, sati 204 su-
flete ; o biserica. Se zice ca acest
sat ar fi existind de pe la 1788;
aci este un schit calugaresc, de-
venit proprietate a StatuluT In
urma secularizare!.
www.dacoromanica.ro
GHERGANI
Ghereasca (Schitul-), mofie tu
pldure, a Statului, jud. Covur
luig, fosta pendinte de Mitropo
lia MoldoveT ; terenul cultivabil
de 81 hect., se arendeaza cu
2428 leT ; padurea e de 40019
hect. si viile, de 12 hect.
Gheren-Ceair, alt mime al vela
Urluia, jud. Constanta, pe care
fi pastreaza de la satul
pana la satul Bazirgian.
Ghereseqti, sat, in jud. Arges,
pl. Oltul ; face parte din com.
rur. Valea-Ungureni.
Ghergani, com. rur., in jud. Dim-
bovita, pl. Ialomita, situad spre
S.-E. de Tirgoviste, pe linia fe-
rata Bucuresti Virciorova, pe
soseaua nationala Tirgoviste-
Fundata-Bucuresti si pe o cim-
pie intinsa. Se compune din 4
cat.: Ghergani, Mavrodin, Cola-
cul i Sabiesti, Cu o populatie de
1750 locuitorT. Are o moara cu
abur!; 3 bisericT ; 2 §colI, una
In Ghergani, lingl gara, futre-
tinuta de stat, conclusa de o
invatatoare ; a doua In cat. Co.
lacul, intretinuta de comuna,
conclusa de un invatator. In ra-
ionul acesteT com. este gara caer
ferate si o padure, de 5250 ariT.
In com. este un helested si
printeinsa curge rlul Colentina.
Se Invecineste: spre E, cu
Ghimpati, Vizuresti si Cojasca ;
spre V., cu Lunguleti, de care
se desparte prin Dimbovita ;
spre N., cu Balteni ì spre S.
Cu Podul-BarbieruluT.
Aci se afla ingropat Ion D.
Ghica, fost Be! de Samos si
unul din ceT mal de seama din-
tre barbatif de stat i dintre
scriitoriT RominT (incetat din via-
ta. la 22 Aprilie 1897).
La Mavrodin ati fost lupte
intre Turd i RominT pe tim-
pul luT Mihaiu-Viteazul.
64
 GHERGANI
Ghergani, j ud.
Umbovita, pl. Ialomita, cat.
Ghergani, pe linia Bucuresti-Chi-
pusa in circulatie la
13 Sept. 1872. Se aula futre sta-
tiile Ciocanesti (12.8 kil.) si Con-
testi (5.4 kil.). Indltimea d'asu-
pra niveluluT mareT : 132.82 m.
Venitul acesteT statiT pe anul
1896 a fost de 103241 leT
15 banT.
Gherghe, munte, pe mosia Burca,
com. Madeiul, jud. Suceava.
Ghergheasa, com. rur., in jud.
R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-j., pe
piriul Viroaga.
Este asezata la Sudul jud.,
la 17 kil., spre S.-E., de orasul
R.-SArat, si in partea Estica a
plaseT, la 6 kil., spre N.-E., de
Balaceanul, resedinta plaseT.
Comuneleinvecinatesunt : Sal-
cioara, la 4 kil. ; Balta-Alba,
la 7 kil. ; Galbenul, la 8 kil. si
Socariciul, la Io kil.
Se margineste la N.-E. cu
Boldul si Balta-Alba ; la S.-E.,
cu Amara ; la S.-V., cu Ball-
ceanul si la N.-V. cu Salcioara.
In com. sunt movilele : Gher-
gheasa, Sapata, Vacarul, etc.
Pìrîul Viroaga o uda prin
mijloc ; Buzdelul, la V. ; are lacul
Ghergheasa, la V.
Catunele carT o compun sunt :
Ghergheasa-Noua, reved., Gher-
gheasa-Vechie, la V.
Suprafata com, este de 4325
hect. : 50 hect. vatra com., 1225
hect. ale locuitorilor, 3050 hect.
ale Statului ; din carr : 3725
hect. arabile, 500 hect. imas
50 hect. neproductiv.
Populatia com. e de 343 fa-
sati 1006 suflete : 520 bar-
batT, 486 femeT ; 343 casatoriV,
668 necasatorig si 35 vaduvI ;
stiti carte 66.
Are : o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae, zidita in 1827 de
www.dacoromanica.ro
506
locuitorT, Cu 400 leT venit a-
nual, deservitä de un preot
un cintaret ; o scoala de 1:40,
fondata in 1879 de com., con-
clusa de un invatator i frecu-
entata de 6o elevI.
Vite sunt 2728, din carT : 549
bol, 232 vacT, 188 cal, 156 Tepe,
1500 oT, 103 rimatorT. Trans-
portul cerealelor se face prin
statia Zoita, la 15 kil. spre V. de
comuna.
Sunt 9 stabilimente comer-
ciale.
Calle de comunicatie sunt
drumurile vecinale : spre Salcioa-
ra-R.-Sarat ; spre Amara ; spre
Balta-Alba ; spre Bálaceanul-So-
cariciul-Costieni-Zoita ; spre Gal-
ben-Drog ; spre Ciineni.
Veniturile com. sunt de 5567
leT, iar cheltuelile de 5354 leI.
Sunt 206 contribuabilT.
Ghergheasa, helefteg, in jud.
R.-Sarat, pl. Rimnicul-de-j., com.
Ghergheasa, asezat in partea de
V.a com., format de piriul Viroa-
ga ;are 6o pogoane intindere,
proprietate a StatuluI.
Ghergheasa sati Bätrina, mo-
fie, in jud. R.-Sarat, pl. kimni-
cul-d.-j.
Ghergheasa-Nouk sat, in jud.
R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-j., cat.
com. Ghergheasa, asezat la V.
de cdtunul de resedinta, Gher-
gheasa-Vechie ; are 40 hect. in-
tindere ; 126 familiT, sati 296
suflete ; 57 contribuabilT.
Ghergheasa-Vechie, sat,injud.
R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-j., cat.
de resedinta al com. Ghergheasa,
asezat in partea de E. a com.,
pe malul drept al piriuluT Vi-
roaga ; are Io hect. intindere si
o populatie de 217 familiT, sati
710 suflete ; 149 contribuabilT;
o biserica ; o scoala.
GHERGHETI
Ghergheleul, sat, in partea de
S., a com. SurAnesti, pl. Mijlo-
cul, jud. Vasluiti, la poala de
V. a dealulul cu acelasTmume.
Cu 50 de anT in urma satul
era pe coasta acestuT deal, lusa
In urma uneI prabusiturT de pa-
mint, s'a stramutat pe vale.
Are o s iprafata de 1439hect.,
din carT 287 hect. padure si
714 hect. loc de cultura, finat,
imas, ale proprietateI, iar 429
hect. ale locuitorilor, Cu 3 hect.
vie ; cu o populatie de 78 fam.,
sati 360 suflete.
In sat este o biserica facuta
la 1844, deservita de un preot.
LocuitoriT posea.: 21 plu-
g,uri si 45 care cu boT, 4 plu-
gurT si 7 carute cu cal ; 150
stupT cu albine; 147 vite marí
cornute, 850 or, 25 cal i 32
porcI.
Ghergheleul, deal. VezT Sura-
nestilor (Dealul-), com. Danesti,
pl. Mijlocul, jud.
Ghergheleul, pisc, jud. Vilcea,
pl. Cerna, com. Madulari.
Gherghe§ti, sat, jud. BrAila, la 3
kil., spre S.-E., de satul Sluji-
tori-Albotesti, infiintat la 1866.
Suprafata satuluI este de 15
hectare.
Are o populatie de 48 familiI,
san 214 suflete : 117 barbatl si
97 feme
Vite sunt : roo cal, 230 vite
marT cornute, woo oT i wo
matorl.
Acest sat se mal numeste
Cocotati, cacT satul, fiind si-
tuat pe muchiT de dealurT, case-
le-I se Arad de pe lunca Calma-
tuiuluf si par cocotate pe mu-
chi e.
Gherghe§ti, sat, judetul Dimbo-
vita, plasa Cobia, cat. com. Io-
nesti.
 GHERGHETI
Gherghesti, sat, in jud. Mehe-
dinti, plaiul Clo$ani, com. Po-
noarele, Cu 50 case.
Gherghesti, sat, in judetul $1 pl.
Tutova, la S. de satul Micesti,
pe piriul Studinetul. Are 430 lo-
cuitorl (din carl 49 $tia carte)
$i 115 case.
Gherghicani, vale, in jud. Co-
vurluia, pl. Prutul, com. MAsta-
cani, formata din Dealul-Boeresc,
care e o ramificatie a dealulul
dintre piraele Covurluiul $i Su-
huluiul.
Gherghiceasa, pida, care cur-
ge prin satul Varaticul, com.
Dumbraveni, jud. Botosani.
Gherghilaul, deal, jud. Muscel,
pl. Riurile, com. MihAe$ti.
Gherghiläul, vale, in jud.
com. Nehoiasul ; incepe din mun-
tele Cumpenele si se scurge in
pirtul Neholasul.
Gherghina (Ghertina, Tiri-
ghina, Tiglina), lfitne de
päinint, pe dealul sting al Sire-
tuluT, in apropiere de gura a-
cestuia, Jîngá statia de drum
de fer Barbosi, com. Filesti, pl.
Siretul, jud. Covurluiti, unde in
vechime a fost o mare cetate
romana zidita de imparatul Tra-
ian. Aceasta cetate purta nu-
mele dupa unir, de Caput Bo-
vis (Capul Boului), lar dup5.
altil Contra Dinogetia sati Tur-
ris Trajani. Numirea de Gher-
ghina i cele-Falte sunt posteri-
oare $i date de popor ; se cre-
de irisa ca aceste numirl ar veni
de la vorbele latine Tegulina,
Terrigen a, Triclin a. In anul 1703,
sub domnia luT Constantin Duca,
se gasira alce, dup5. araturile luT
Dimitrie Cantemir in «Descrierea
MoldoveI», cele dintir ruine ale
507
acesteT cetatT, intre canse numara
statuT i lespezT de marmura cu
inscriptiT romane, ce indica nein-
dolos ca Traian este fondatorul
el% Tot alce, dupa spusa aceluiasT
scriitor, s'a gasit o piatra, care a-
minteste pe Sever, imparatul
Romanilor, dar pe care Dimi-
trie Cantemir, sub domnia frate-
lul saa Antioh, trecind prin
Galati $i cautind inadins acea
piatra n'a gasit-o. Inteun rind
Teodori, pircalabul de Galati,
i-a adus un ban de argint, pe
care sta scris : «Const. Vict. Aug.
Imp.. S'aa gasit si caramid cu
inscrintia : «leg. I. Ital.», cea
ce da a intelege ca paza aces-
teT cetatT fusese incredintata. le-
giuneT I Italice.
Impra$tierea ruinelor acesteT
cetatT s'a inceput in secolul al
XVIII-lea, cind s'a luat cArami-
da pentru cetateaBraileT si pen-
tru oare-carT bisericT din Galati ;
iar in secolul al XIX-lea scos
cele din urma resturT pentru
pardoseala stradelor din Galati.
In 1836, se fAcura cercetarT
nona la Gherghina $i in 1838 se
descoperirl aicT mal bine de 3700
monede de argint de la diferiti
impAratI romanT, printre carT
Constantin, Arcadiu, etc., cu
inscriptia Galatii, fapt ce in-
sufla presupunerea ca alce ar
fi fost la inceput orasul Galati.
Dupa aceste cercetarY, se crede
cl Gherghina era asezata pe
un platoa cu diametru de 70
metri i la vr'o 50 metri d'a-
supra nivelulur ordinar al Sire-
tuluT. Ea era de forma rotunda
inconjurata de un Impatrit
zid circular. O esiturä me$te-
sugit5. in forma uneT puntT, mar-
ginita de dona ziduri paralele,
lega acest platal cu cel al roa-
luluT apropiat, fortificat si el ; la
Nordul s6u, un zid, ce epea din
al doilea mur circular, cobora
in linie dreapta pana in Siret.
www.dacoromanica.ro
GHERGHINA
Bordurile inaltimeT se macinara
zilnic ;linia drumuluT de fer
taia si ea o parte a inaltImer
la S.-V. Orapl vechia se pre-
supune a fi fost a$ezat la pl-
cioarele platouluT. La baza mu-
ruluT, care o ingrAdea spre E.
s'ad gasa maT multe lucrurT,
l'are caer: o statua a zeiteT
Ceres, turnata In arama, un
numAr mare de lespezi de mar-
mora, sapate in relief si repre-
zintind razboaiele Romanilor Cu
popoarele de la Dunare, un
drum pe sub pamint, captu$it
cu piatra i caramidA, pentru
a intretine comunicatia Cu ora-
sul. In cetate s'ad mal deseo-
perit : o subterana, care con-
tinea mormintele probabil ale
unor inalte personagie romane,
judecind dup. valoarea obiec-
telor gasite in jurul resturilor,
$i carT eraa foarte ingrarnadite ;
o multime de banT vechT de
argint $1 de bronz, purtind efi-
giile imparatilor Traian, Dio-
cletian , Con stantin , Arcadiu, etc.
Aproape de o baie $i o casa
de ape, ce aducea apA din SI-
ret pi-in tevI de plumb, s'ad
maT gásit in ora $ temelille unui
templu, care era, se presupune,
inchinat Venere!, cacT s'a ga-
sit in acest loe un Cupidon ti-
n'ind faca minter in miinT; ase-
menea s'a mal glsit un monu-
ment cu inscriptiT, a cArul baza
era legata de trunchiul monu-
mentuluT cu un fus de fer, ce
se afla in Muzeul de Iasi.
Dupa filo - rominul Vaillant,
care a vizitat localitatea in al
5-lea decenia al secoluluT nos-
tru", cetatea aceastá a fost ocu-
pata de Romanr in perioada
Antoninilor, si in apropierea el
trebuie sa fi fost o mare o-
larie, de unde $1 numirea de
Tiglina (tegulina=tigla romana).
Printre cAramizT s'ati aflat unele
purtind numele Cu degetul
 GHERGHINA
VVIIVII, ce ar insemna cä fu-
sese ocupata de legiunea a
XIX-a. Dad. Dacia a fost ocu-
pata in epoca Antoninilor de
RomanT in intregul er, apor de-
sigur cetatea Tirighina a fost
unul din posturile militare cele
mar inaintate la frontiera im-
periuluT, sentinela cimpurilor
intarite de la Tromis, Rakel
Traianopolis sari Trianopo-
lis. Inainte de a fi ocupat5
Dacia de RomanT, este pro-
babil sa fi fost aicr un sta-
biliment galic. Asemenea se
crede ca Romanir fundara aicr
un oras numit Caput Bovis,
darimat la parasirea Dacier, care
deveni dupa aceea Republica
Galatilor, apor Gherghina i In
lumia Tiglina. Cronica luf Hur
pune cetatea Capul-Boulur in
stinga DunareT la coltul natu-
ral S.-V. al Moldover, cel mar
apropiat de Moesia, i primul
pircalab al el a fost Longin
Boldur la intemeierea Republi-
cer Moldover sub Dragos.
O schitä a plantita topo-
grafic al ruinelor de la Gher-
ghina a fost bata in 1837 de
catre raposatul profesor din
Iasi, G. Saulescu.
Pozitiunea acester inaltimr
este incintatoare : de pe ea pri-
vestr gara Barbosi gradinele ora-
sulur Galati asezate spre S., In
coltul dintre malurile stingT ale
vdilor Dunarer si Siretuluf, flu-
viul si valea Dallare, in spre
inaltimile Bugeacutur.
Gherghina, vale, izvoreste din
dealul Nucul si se varsa In riul
Pesceana, pe teritorul com. tir-
besti, pl. Oltetul-d.-j., jud. Vilcea.
Gherghinei (Valea-), pdarure,
In jud. Buzati, com. Beceni,
cat. Ocea ; are 35 hect. ; face
un corp cu Fata-lur-Bitca, Valea-
Nuculd i Valea-Ulmulur.
www.dacoromanica.ro
508
Gherghinei (Valea-), vale, In
jud. Buzar", com. Beceni, cat.
Ocea ; ese din Virful-Ocir si se
scurge in Valea-Ocil.
Gherghinoaia, localitate, futre
Piriul-Tuturulur si Dealul-Tur-
cesti, com. Alunul, pl. Oltetul-
d.-s., unde se afla in pamint o
materie combustibill care arde
continua de la 1886.
Gherghi9ani, ilitifor, jud. Braila,
spre S.-E. de satul Dedulesti,
aproape de c. f. Baila - Bu-
zati. Vatra satulur e de 6 hect.,
cu 8 case.
Populatia e de 45 locuitorT.
Vite : 22 cal, 43 vite marr
cornute, 190 or, 24 rimatorf.
Gherghita, com. rur., pl. ampul,
jud. Prahova.
Aceasta comuna dateaza cu
mult inainte de anul 1503, si
pe atuncr trebuia sa fi fost in
toata splendoarea ef, de oare
ce lntretinea relatiunr comerciale
cu Brasovul. (D-1 Ion nescu-Gion,
inteo conferinta tinuta la Socie-
tatea Geografica Romina, bazat
pe acte vechr, a probat el acum
381 anT, pleca din Brasov pentru
Gherghita, io negustorT Mear-
catr cu marfurT).
Este insemnatä prin räscoala
Caldrasanilor, la anul 1623, in
contra Domnitorulur Alexandru
Coconul, i prin victoria repur-
tata de Mihatil Viteazul contra
Turcilor, la anul 1596.
Este situata. pe ambele malurr
ale Aula Prahova, la 26 kil.
de capitala judetulur si la 2 kil.
500 m. de resedinta pldser.
Se compune din 4 catune :
Glerghita, Ungureni, Belciugul
Independenta, infiintat la anul
1879 i numit de locuitorl Bo-
rusul, dupa numele loculuf pe
care s'a intemeiat.
Are o populatiune de 448 fa-
GHERGHITA
miliT, saii 2(28 locuitorl : 1057
barbatI si 1072 femef, in care
infra si 2 familif de TiganT, 3
de Nemtr si I de Bulgarr. Lo-
cuesc in 455 de case l 2 bor-
dee.
ContribuabilT sunt 420.
In comuna sunt 4 bisericT :
Biserica Donmeasca, care s'a
fondat de Matelti-Vodá Basarab,
la anul 1641, cu urmatoarea in..
i Dumnezeiasa bise-
scriptieAceastä. sfmnt
rica, din temelia ei zidit-o-am eLi robul
luT Dumnezeti, Ion MateT Basarab Voe-
vod, Intnt numele mareluT al luT Hristos
mucenic Procopie, i cu vrerea milosti-
vuluT Dumnezeii i cu ajutorul sfintuluT
Mucenic supuseräm vrlijrnaOT sub picioa-
rele DomnieT i i-am ruOnat, i i-am go-
nit din plimintul TareT si am ridicat aceasts,
pentru birairqa cea de vi-
tejie a puterniculul manid Dumnezell
si Tara ajutorul Sf. mucenic Procopie,
ca sä fie Domnia mea pomenitä in nes-
f/rN ved. Veleat 7149.
In dreapta user se mar afta
inca o plata scrisa, ce nu se
poate ceti, fiind mar toata aco-
perita cu un zid facut mar tirzifi.
Acum de curind i s'ad &cut
reparatiT de Administratia Do-
meniuluf Coroaner, care n'a
schimbat nimic din vedija for-
ma a cladireT.
A doua biserica, cu hranul
Sf. Dumitru, pose& dotia in-
scriptif: una la dreapta inträref,
care contine urmatoarele:
Aceastä sfintä i Dumnezeiascä.
ziditu-s'ati din temelia el de robul
luT Dumnezeil Preda Cäpitanul, feciorul
Paraschivel Vornicul, /uta numele sfln-
tuluf si marelul mucenic Dimitrie, in zi-
lele Prea LuminatuluT Domnulul Nostru,
Ion Constantin Basarab Voevod fi a
pärintelul nostru Kir Teodosie Mitropo-
litul... (Urmeazi incI -dourt rIndurI care
nu se pot ceti).
A doua inscriptie de la stinga
e cea urmatoare:
Cu ajutorul lui Dumnezeil, In anul
tuireI 1888, In zilele AltqeT sale ,Carol
I fi ale Prea Sfintitalul Mitropolit Iosif
GHERGHITA
Primat, s'a reparat aceastä sfintä bisericä,
dupä cum se vede, rilm/ind nestricat nu-
mal sfintul altar al bisericil celei vechl,
fundati de räposatul Preda Cipilanul,
feciorul Paraschivel, vornicul eI, träia pe
la anil de la Hristos 1705 si Domnia
luI Constantin Basarab Voevod.
A treia biserica, cu hramul
Adormirea MaiciT DomnuluT, din
catunul Ungureni, se crede sa
se fie cladit acum loo anT, de
catre preotul Eremia.
A patra biserica, tot cu hra-
mul Adormirea-MaiciT-DomnuluT,
s'a cladit de enoria$T, In catunul
Belciugul, acum 75 ami%
LocuitoriT pe litiga agricultura,
se maT ocupa: 3, Cu (Alija ; 2,
cu rogojinaria, I, Cu rotaria, 5,
Cu dulgheria, 2, Cu zidaria, 4, cu
cizm5.ria $1 4 femeT vaduve cu
tot felul de tesaturT.
Ei desfac produsul munceT
lor la Bucure$ti si Ploe$ti.
388 locuitorl s'ati inproprie-
tara la 1864 $1 i8o la anul
1878. In total i s'ah' dat 2320
hect, in mo$ia Gherghita.
Vite sunt : 413 cal' $i Tepe, 667
bol $1 vacT, 57 taurT, 6o viteT,
1812 or, 61 capre, 548 porcT
51 12 bivolT.
Ctnd s'a inceput aci O. se
invete carte, nu se stie Cu si-
gurantl; exista irisa un hrisov
de la Alexandru Ipsilante, cu
data de 1780, prin care se ho-
tare$te ca leafa dascaluluT din
Gherghita sa fie de 5 talen T pe
luna.
coala se frecuenta de 86
baen $i 46 fete, din numarul
de 398 copir (201 blen $1 197
fete), cu virsta de $coala. Cu in-
tretinerea personaluluT se chel-
tueste anual 2484 leT. titi carte
In toat5. comuna 183 barban $i
39 femeT.
Toata comuna se intinde pe
o suprafata de 3596 hect.
Veniturile comuneT se urca
la suma de 17308 ler anual.
E traversata de $osele spre
509
Dragane$ti, Ciumati si Hatea-
1-1111.
E udata de riurile : Prahova
$i Teleajenul ; de valceaua Tu-
ianca, care formeaza lacul cu
acelag nume $i de alte micl val-
cele aproape de riul Prahova,
numite coturT, $1 formate prin
mutarea cursuluT PrahoveT.
Se margine$te cu comunele :
Meri-Petchi, Hatcaraul, Draga,
ne$ti, Buda-Palanga, Ciumati,
Balta-DoamneT i Lipia-Bojdani.
Gherghita, ttrgufor, in jud. Pra-
hoya, pl. ampul, com. Gher-
ghita, insemnata prin rascoala
Calara$11or la 1623 asupra luT
Alexandru Coconul, fiul luT Ra-
du-Mihn ea.
Gherghita, sat, face parte din
com. rur. Gherghita, pl. Cim-
pul, jud. Prahova.
Gherghita, tirlit, in jud.
la 6 kil., spre S., de satul Na-
ztrul. Vatra satuluT e de 5 hect.,
Cu 9 case. Populatia este de lo
familiT, sag 45 suflete.
Gherghita, lac, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, insula Balta,
teritoriul com. Bordu$eani.
Gherghita, munte, in jud. Me-
hedinti, plaiul Clo$ani.
Gherghita, morìilä, jud. Braila,
la 3 kil. spre S. E. de satul Ro.
siori, in hotarul despre jud. Ia-
lomita.
Gherghita,ptYdure, intre riul Pra-
hoya, com. Balta-DoamneT, pl.
Cimpul, jud. Prahova.
Gherghule§ti, deal, in com. rur.
Menti-din-Dos, pl. Motrul-d.-j.,
jud. Mehedinti.
Gheringec, com. rur., judetul
www.dacoromanica.ro
GHER1NGEC
Constanta, pl. Mangalia, situata
in partea sud-estica a judetuluT,
la 41 kil. spre S.-V. de orasul
Constanta, capitala districtuluT,
g in partea de E. a pla$eT, pe
la 12 kil. spre N.-V. de ora$e-
lul Mangalia, re$edinta pla$eT,
pe ambele malurT ale ptriuluT
Tatlageac.
E brazdata de dealurile : Am-
zacea (1 m.), la N.; Perveli (74
m.), la N.-E.; Ascilar (64 m.),
la E. si S.-E.; Ba$-Punar (82
m.), la S.; Copucci (1o8 m.), la
S.-V.; Cogea-Sirti-Bair (100 IT1),
la V.; Kirizi-Iuc (9i m.), prin
interiorul comuneT ; toate sunt
acoperite cu fin ete $i semana-
turT.
Movile sunt : Gheringec (92
m.), Copucci (82 m.), prin in-
terior; Hasi-Iuiuc (102 m.) la
V., Arpali-ruiuc (73 m.), Coim-
Iuiuc (64 m.) la E.; sunt acope-
rite cu verdeata.
Este udata de: pirlul Tatla-
geac, care izvore$te din 2 micT
laculete, din interiorul satuluT
Gheringec, trece prin el $1
satul Ascilar, $1 infra in com.
Tatlageac ; de lacul Mangalia, in
partea sudica, cu malul sati nor-
dic Inalt $i stincos, qi valle Ba$-
Punar, Copucci, unita Cu Valea-
Viilor, carT se deschid in lacul
Man gali a.
Se compune din 5 catune :
Gheringec, re$edinta, in par.
tea nordica, pe valea Tatlageac;
Ascilar, in partea estica, pe ma.
lul drept al piriuluT Tatlageac ;
Copucci, spre S.-V., pe valea
Copucci; Ba$-Punar spre S., pe
malul nordic al laculuT Manga-
lia ; Haidar-Chioi, la S.-E., pe
clealurile Haidar - Chioi 5i As.
cilar.
Suprafata comuneT este de
11089 hect., din carT : 316 hect.
ocupate de vetrele satelor, iar
restul de 11673 hect. este ?in-
partit futre stat cu proprietarT,
 GHERINGEC
carT posedA 5118 hect. si locui-
toril carl stApinesc 6555 hect.
Populatiunea comuner pe anul
1895 96 a fost de 331 familiT,
sati 1571 suflete : 816 bArbatr,
755 femer; 721 necAsItoritr, 840
cAsAtoritT, 8 vAduvr, 2 divortatr;
750 ortodexT, 801 mahometanT,
12 catolicr, 8 de alte religiunr;
262 agricultorT, 7 comerciantr, 2
industrias)", 6o de diferite ocu-
patir.
titi carte 120 persoane.
ContribuabilT sunt 331.
In comunA este o bisericA,
cu hramul Sf Nicolae, in cAt.
Copucci, cu 19 hect. plmint
de la stat, deservitA de i preot,
I dintAret si paracliser ;
geamiI, una in cAt. Ascilar si
a doua in cAtunul Gheringec,
Cu cite 2 hogr ; o scoalA mixtA,
In cAtunul Gheringec, condusl
de i invAtAtor, i frecuentatA
de 87 eleve.
LocuitoriT posedA : 176 plu-
gurr, 226 care si cArute, 20 ma-
sinT de secerat si 4 de bAtut
porumb.
Vite sunt 24570 capete, din
carT : 974 cal, 2728 bol, 34 asinT,
20385 or, 119 capre i 330
porcr.
Sunt 9 morT de vint.
Budgetul comuner este de
I 1230 ler la veniturr si 8209 ler
la cheltuelT.
CAile de comunicatie ale com.
sunt : drumul judetean Medji-
dia-Mangalia, care trece prin
satele Gheringec si Ascilar ;
drumul judetean Mangalia-Cara-
Omer, care trece pe la S., prin-
tre satele Copucci i Bas-Punar ;
apor drumurr Enid, care unesc el-
tunul 'filtre ele si cu satele vecine
ca: TatlAgeac, Hagilar, Perveli,
Azaplar, Sarighiol, etc.
Gheringec, sat, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, cAt, de resedintà
al comuner Gheringec, situat in
510
partea E. a plAser i cea de N.
a comuner, pe ambele malurr
ale ptriulur TatlAgeac, care isr
are izvorul chiar in sat, intre
dealurile Perveli la E. si Ghe-
ringec la V. Are o intindere de
7194 hect., din carr 26 hect.
ocupate de vatra satulur. Po-
pulatiunea, in maioritate Re-
mitir si TAtarr, este de 191 fa-
miliT, sati 916 suflete ; locuesc
In 195 case.
Gheringec, virf de deal, in ju-
detul Constanta, pl. Mangalia,
pe teritoriul comuner Gheringec,
la 11/2 kil. spre V. de cAtunul
Gheringec ; face parte din dea-
2 lul Cogea-Sirt-Bair ; pe ramifica-
tiunile sale de E. are o inAl-
time de 92 m., punct trigono-
metric de observatiune de ran-
gul al II-lea, dominlnd in in-
tregime satul Gheringec precum
drumurile comunale Gherin-
gec-Buiuc-Muratan, Gheringec-
Toprai - Sari, Gheringec - Cara-
Chioi si soseaua judeteanA Ghe-
ringec-Amzacea ; este acoperit
Cu pAsune.
Gherma, mine de cetate vechre,
in jud. Tulcea, pl. MAcin, com.
rur. Jijila, in partea de N. a
pasa si a comuneT, pe malul
drept al laculur Julia, la I kil.,
spre N. de satul Jijila.
Gherrnana, vale, pe mosia Hi-
liseul-Curt, com. Hiliseul, plasa
Cosula, jud. Dorohoiti.
Ghermanei (Valea-), vale, udA
partea de N.-V. a comuner LAi-
cli-Runceasa, pl. Argeselul, jud.
Muscel si se varsA in riul Dim-
bovita, pe malul drept, In raio-
nul acester comune.
Ghermanele, jud. Dulj, pl.
Amaradia, comuna Velesti, care
curge prin valea Ghermane. For-
www.dacoromanica.ro
GHERMANEM
meazA limita de N. a com. cAtre
com. Ghioroiul, din jud. Vilcea.
Ghermanele, vale, jud. Dolj, pl.
Amaradia, com. Velesti, din care
incepe limita de E. a com. si
prin care curge pirlul Gher-
manele.
Ghermanele, 6.17,0 mare, judetul
Vilcea, com. Ghioriul, pl. Olte-
tul-d.-j.
Ghermani (MAgurele-Assan),
sat, face parte din com. rur.
MAg-urelele, jud. Ilfov. Este si-
tuat pe malul sting al riulur
Sabarul.
Are o suprafatA de 550 hect.,
t u o populatie de 300 locuitorT.
D-ni! FratT Ghermani ati 390
hect. si locuitorir 160 hect. Pro-
prietarir cultivl 300 hect., (20
sterpe, 30 izlaz, 4 pAdure, restul
vie). LocuitoriT cultivA 147 hect.,
(I0 sterpe si 3 vie).
Ad i se aflA: o bisericA, cu hra-
mul Sf. Treime, deservitA de
2 preotI i 2 cIntAretr; 3 podurr.
Comerciul se face de i cfr.
ciumar.
NumArul vitelor marT e de
140 si al celor miel de 420.
Ghermäne§ti, com. rur., In par-
tea de E. a judetulur FAlciii si
cam in centrul plAser Podoleni,
mArginitA : la N., cu com. Podo-
leni ; la S., cu com. DrAnceni ;
la E., cu riul Prut si la V. Cu
com. PAhnesti.
Este formatA din satele : Ar-
sura si GhermAnesti, cu o su-
prafatA de aproape 3194 hect.
cu o populatie de 480 fam.,
sati 1869 suflete, din carr 400
contribuabili.
Are o scoalA ; 2 bisericr.
Comuna se aflA pe domeniul
statulur.
Budgetul com. este de 4187
lei la venit. si de 3194 ler la chelt.
 GHERMXNEM
Vitemarlcornute sunt 1057, ol
1619, capre 60, caT 219 si ri-
mAtorf 398.
Ghermänesti, sat, cu 90 loc.,
jud. Arges, pl. Topologul ; face
parte din com. rur. Corbi-Min-
guren i .
Ghermänesti, in jud. Fal-
sat,
da, com. Ghermanesti, pl. Po-
doleni, asezat parte pe podisul
inclinat spre S.-E. si parte pe
Valea-Ghermanestilor, deschisa
tot cAtre acest punct.
Suprafata teritoriului e aproa-
pe de 2363 hect., cu o popu-
latie de 353 familiT, sati 1364
suflete, din carT 300 contribua-
bilf.
Aici este resedinta comuna'.
Are o scoall, infiintata in 1868,
frecuentad. de 45 elevI; o bi-
seria, facuta la 1838, deservid
de 2 preoti si 2 dascali.
Satul se afla pe proprietatea
statuluT, care poard nunairea de
domeniul Ghermanesti.
In satul Ghermlnesti, in 1728,
Ghenarie 30, Grigore Ghica-Vo-
da, a dormit o noapte cu oastea
cind se intorcea din Codru, unde
Tusese in potriva Táltarilor, carT
se rAzvrAtise contra ImpArdtieI
Sultanului.
Sub dealul caselor proprie- Ghertinul,piria, izvoreste de pe
tata din sat, se afla un izvor Probotesti, com. Tirnauca, pl.
de apA feruginoasa.; putin mal Herta, jud. Dorohoiti sise varsa
spre S. altul cu apa de pu- In Hertusca.
cioasa.
Ghermänesti, sat, pl. Znagovul,
jud. Ilfov; face parte din corn.
rur. Lipia-Bojdani. Este situat
la S.-E. de Gruiul, inteun golf
pe care il formeazä doul brate
ale Mita' Znagovul. La E. si
S. este inconjurat de padurea
Codrul-luT-Roman.
Se intinde pe o suprafata. de
1320 hect., cu o populatie de
476 locuitorT.
511
Statul are 1044 hect., din
cal-1cultiva prin arendasiT sal'
554 hect. (4. sterpe, 36 izlaz si
450 padure). LocuitorIT ati 276
hect. si le cultiva pe toate.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, deservid de z preot
si I cintaret ; o so:mil mixta,
frecuentad de 58 elevi si 8 e-
leve.
Comerciul se face de i cir-
ciumar.
Numarul vitelor marr e de
337 si al celor mici de 141.
Ghermanesti,pirig, la nastere di a
satul si com. Ghermanesti, pl.
Podoleni, jud. Falcia si se varsa
In balta Gugoaia.
Ghermänesti-Dobresti, pidu-
re, a statului in intindere de 1700
hect., pendinte de com. Lipia-
Bojdani, pl. Znagovul, jud. Ilfov.
Ghermänesti-Oance, sat. Vez!
Oncea, sat, in jud. Neamtu, com.
Humulesti.
Gherme-Bair, a'eal, in jud. Con-
stanta, pl. Hirsova, com. Calfa,
cat. Cartal-Seleus ; are 148 ni.
inaltime si e acoperit cu finete
si izlaz.
Ghertäläul, munte, in jud. Bu.
da, com. Chiojdul-din-Bisca, in-
conjurat de apele Cdtiasul si
Ghertalaul; ramificatie din mun-
tele Magura.
Ghertäläul, izvor, in jud. Buzati,
com. Chiojdul-din-Bisca. Izvore-
ste din Piscul.Ghertalaului si se
scurge in piriul Catiasul.
Ghertoiul, stIti§or, jud. Bacati,
www.dacoromanica.ro
GHEZURILOR (MUCHEA-)
pl. MunteluT; face trup c i satul
llealul-Mare.
Ghertul, deal, jud. Bacaa, pl. Bi-
strita-d.-j., de pe teritoriul com.
Liuzif-Calugara.
Ghervasie, pirla, curge printre
satele Butulucul, com. Pausesti,
pl. Cirligatura, jud. Iasi si Ro-
minesti, din com. Movilenl, pl.
Copod, varsindu-se in iazul Max,
din satul Butuluc.
Gheta, vale, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-
j., com. Sadova.
Ghetäria, deal, jud. Bacaa, pl.
Tazaul-d.-s., de pe teritoriul
com. Tetcani.
Ghetäria, cultivabil, in jud.
deal,
Suceava, com. Bradatelul.
Ghetäria, iezer, jud. Braila si-
tuat la S. de com. Gropeni si la
N.-E. de Gagiana; comunica cu
Dunarea.
Ghetoaia, vale,in cuprinsul te-
ritoriul com. Cudalbi, pl. Zim-
brul, jud. Covurlui0.
Ghetul, Pidure, la E. de satul
Tarnita, com. Oncesti, pl, Sta
nisesti, jud. TecuciO.
Ghezura, s'ovar, in jud. Buzaa,
com. Patirlagele:; se scurge in
pariiasul Valea-VieT.
Ghezera, masiv muntos, judetul
Muscel ; vez! Gheazera.
Ghezurile, deal,in jud. Muscel,
com. Golesti, pl. Riurile.
Ghezurile, izvor, jud. Prahova,
comuna Apostolache, plasa Pod-
goria.
Ghezurilor (Muchea-), (La
 GHIABA
GhizuniI), colina, in jud. Buzar',
com. RusiavaSul, cat. Tega.
Ghiaba, sat, face parte din com.
rur. Maneciul-Ungureni, plaiul
Teleajenul, jud. Prahova. Este
situat pe loc ses si are o po-
pulaSie de 224 locuitorI, I 14
barbaSI si 1 io femer.
Se zice ca acest catun s'a
infiintat cam de wo anI.
Ad e o biserica fondata la
anul 1882 de Ion Moisoia, Z.
Jercan, NiA Pasare si Dusa.
Ghiaba, pirtiaf, izvoreste din ra-
ionul com. Maneciul-Ungureni,
pl. Teleajenul, jud. Prahova,
se varsd in piriul Sacuianca, futre
comunele Maneciul-Ungureni
Mari eciul-Pamtnteni.
Gheara-MiteI, deal, in jud. Me-
hedinti, com. rur. RosuSa, plasa
Vailor.
GhiatäuluI (Dealul-), deal, in
jud. Neamtu, com. Uscati, plasa
de Sus-Mijlocul, situat catre E.
satuluI Uscati.
Ghiaur-Amzali, vale, in jud.
Constanta, pl. Medjidia, pe te-
ritoriul com. rur. Cochirleni
si anume pe acela al catunului
Ivranes ; se desface din poalele
nordice ale dealuluI Perdea-Cu-
lac-Bair, indreptindu-se spre N.
cu directia de la S.-E. catre
N.-V.; merge printre dealurile
Amzali - Bair si Armutlu - Bair
spre V. si Cara-Durac-Bair la
E. si se desface in balta Carasul,
dupa un drum de 3 kil.
Ghibanului (Movila-),
in jud. Buzati, com. Calddresti;
face hotar despre catunul Me-
teleul mosid Arcani.
Ghibärteni, sat, in jud. Covurluiti,
com. Balintesti , plasa Horin-
www.dacoromanica.ro
512
cea ; are vr'o 20 case si o bi-
Ghibärteni, proprietate particu-
larA, de 1072 hect., in jud. Co-
vurluiti, com. Balintesti, pl. Ho-
rincea.
Ghibärtul, deal, pe teritoriul com..
Tabalaesti, in hotar cu comuna Ghidale,
BoSesti, pl. Crasna, jud.
Ghiboroaia, välcea, izvoresle
dupd teritoriul com. Cornatelul,
pl. Oltul-d.-s., jud. Olt, si se
vara. in Valea-GuguluI, pe Sä.r-
mul sting, tot in raionul coin.
Cornatelul.
Ghica (Drumul-luh), vechig
drum, in judeSul Buzali, com.
Amarul; face hotar despre com.
Boldesti.
Ghicani, sat, in jud. Tutova, pl.
Simila, com. Ibanesti, spre S.-E.
de satul Ibanesti. Are 255 loc.
si 41 case.
GhicAI (Iazul-), iaz, in supra-
fata de 52 hect., 99 ariI, pe
cursul BaseuluI, mosia Havirna,
com. cu acelasI nume, pl. Herta,
jud. Dorohoiii. ConSine mult
peste si rad.
GhicAl (Slobozia-), vechte nu-
mire a cat. Cindesti-d.-s., jud.
Buzan.
Ghiciu§ck balta, in marginea
de S. a satuluI Prisacani, com.
Prisacani, pl. Branistea, judeSul
Iasi.
vech1e numire a cät.
Sdtucul, jud. Buzau, com. an
desti.
Ghicule§ti, mahala, in com. rur.
Jegujani, pl. Motrul-d.-s., jud.
MehedinSi.
GHIDICIUL
Ghicule§ti, mahala, in com. rur.
Susita, pl. Motrul-d.-j., jud. Me-
hedinti, numita. i Ghiculani.
Ghicule§li; mofie, in jud.
com. Pirscovul, cat. Badila; face
parte din corpul ; are
130 hect., din care 60 padure.
afluent al So-
muzuluI-Mic, in jud. Suceava,
comuna Liteni.
Ghidiciul, com. rur., pl. Cimpul,
jud. Dolj, situat in partea de
S., la 93 kil. de Craiova si la
24 kil. de resedinta plaseI, com.
urb. Calafat. Situata pe loc
yes, la nordul Dunarer, in fila
orasulur Lom-Palanca, din Bul-
garia. Se invecineste la N. cu
com. Seaca ; la S., cu Duna-
rea ; la E., cu com. Rastul, din
pl. Bailesti ; la V., cu comuna
Piscul.
Terenul com, este ses; are
cite-va movile : Magura-Tirziu-
Magura-TurculuI, Magura-
luI-Iacob.
Comuna este udata la S. de
Dunare si de gira Ghidiciul care
izvoreste din apropierea Du-
n'Ara i curge pe teritoriul co-
mune! cu directiunea S. - V.-
N.-E. si se scurge in balta Rater.
Cam pe la mijlocul comuneI,
peste gira Ghidiciul, se afla
un podes de lernn.
In comuna se gasesc balSile:
Oichiota, Sapata, Ghidiciul, Bre-
bul i Rata.
Smircurile ocupa aproape 500
hect. din teritoriul comunal.
Pana. la anul 1865, com. Ghi-
diciul se afla lingr com. Pis-
cul, de unde s'a mutat din
cauza apelor. Se compune azI
din treI catune: Ghidiciul, care
este si catunul de resedinSA,
PisculeSul i Seaca-de-Cimp. In
catunul de resedinta. se afla o
siliste numita a Ghidicenilor.
GH1D1CIUL
Are : doul biserid vechr, fa-
cute din zid, de catre locui-
torY, una in cat. Seaca-de-Cimp,
cu hramul. Sf. Nicolae, si a
a doua In cat. Ghidiciul, cu
hramul Sf. Gheorghe ; 2 coli
mixte : una in cat. Seaca si a
a doua in cat. Ghidiciul. A m-
bele sunt intretinute de co-
muna. Scoala din cat. Ghidi-
ciul functioneaza de la anul
1868. Localul e construit de
COM. In anul scolar 1892-93,
a fost frecuentan de 41 baetI
si 2 fete. E conclusa de un in-
vatator.
coala din cat. Seaca func-
tioneaza de la anul 1883. Are
o proprietate de 8.5 hect. la-
fina. In anul scolar 1892-93,
a fost frecuentan. de 44 bdetI
si 13 fete. Cu virsta de scoala
sunt 61 baetI si 47 fete in
Ghidiciul ; 55 1:10 si 32 fete
in Seaca si 12 blet1 in Piscu-
let. Sal carte din Ghidiciul
30 persoane, din Seaca, 18
din Pisculet, je).
Populatiunea este de 1836
locuitorl : 910 In Ghidiciul, 124
in Pisculetul si 360 in Seaca.
de-Cimp.
Dupa legea ruralá din 1864
sunt 211 impamintenitI, iar din
1879 sunt 13 insurateT.
In comuna sunt 340 case si
12 bordee.
Suprafata intreguluI teritoriti
comunal este de 65oo hect.,
din carI 4000 hect. pamint ara-
bil, 300 hect. linean, 250 lac
teren sterp, 35 hect. 'A-
dufe.
Mosia Ghidiciul are un venit
de 64000 ler, mosia Seaca si
Baneasa ati un venit de 42000
lel. .kpartin case Brincoveanu.
Mosia Pisculetul are un venit
de 20000 leI o apartine
Marin Dragulescu.
Pe mosia Ghidiciul, aproape
de Dotare, se afla padurea Ghi-
605199 Mareta DietiOW.r GUI".64e VOL 111.
513
diciul, de 35 hect., care apartine
tot caseI Brâncoveanu. Este
compusa numar din salen'.
Viile, de 50 hect., apartin
locuitorilor.
In com. sunt i z comerciantI :
4 in Seaca si 7 in Ghidiciul.
Comuna este strabatuta de
calea judeteana care duce la Ca-
lafat si care, de la Bistretul
pana la portul Calafat, are o
lungime de 5o kil.
Venitul com. pe 1893-94 a
fost de leI 3958.70 si cheltue-
lile, de leT 3797.27.
Vite : 418 vite cornute, 141
°I, 71 pord i 29 cal.
Ghidiciul, sat, jud. Dolj, pl.
Cimpul, com. Ghidiciul, rese-
dinta primaria Are 910 su-
flete : 467 barbatI §i 443 femer-
Locuesc in 157 case si 6 bor-
dee. Este o scoall mixtg, care
functioneaza din 1868, fiind In-
tretinuta de comuna. Are un
invantor. In anul 1892-93, a
fost frecuentan. de 41 bletr si
2 fete. Cu virsta de scoala
sunt 61 baetI si 47 fete. S titi
carte 30 locuitorI. Are o bise-
rica vechIe. de zid, facuta de lo-
cuitorT, cu hramul Sf. Gheorghe.
CirciutnI sunt 7.
Comunicatia se face prin so-
sele vecinale i comunale, cari
pun cdt. in legatura : la N.-E.
Cu Seaca - cle Cimp, la E. cu
Rastul, lar la N.-V. cu Piscul.
Ghidiciul, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Cimpul, com. Ghidi-
ciul, Cu venit anual de 64000
leI; apartine case Zoe Brinco-
veanu. Pe ea se gaseste i pa-
dure in intindere de 35 hect.,
In apropiere de Dunare.
Ghidiciul, pida, jud. Dolj, pl.
Cimpul, com. Ghidiciul ; se for-
meaza din debordarile Dunarel
si se varsa in Balta-RateI.
www.dacoromanica.ro
GIIID1I (NUC1L)
Ghidigeni, com. rur. i sat, in
jud. Tutova, pl. Corodul, pe
malul sting al riuluT Birlad, si
spre S. de capitala judetulur.
Are 562 locuitorI (din carI 84
tiü carte) si 146 case. For-
meaza com. cu catunele : Tal-
Out, Girbovatul, Gura-Girbo-
* vatul si Geful. In Wad com.
sunt 85o locuitorr, din carI 149
contribuabill ; 270 case. Are o
fabrica de bauturT spirtuoase.
tin carte 107 persoane.
Comerciul se face de 15 per-
soane.
Are o statiune de drum de
ffer ; un oficia postal-rural pen-
tru pl. Corod Pereschiv ; i scoa-
la primara de baeyf ; o biserica.
Venitul COM. se ridicA la 14227
leI anual.
Inainte se numea Draghiceni.
Ghidigeni, stalie de jud.
Tutova, pl. Corodul, pe linia Te-
pusa in circulatie
la 13 Septembrie 1872. Se afla
'filtre statiile Berheciul (11,2 kil.)
si Tutova ('.t kil.) Inaltimea
d'asupra niveluluI marin 471".50.
Venitul acesteI statil pe anul
1896 a fost de 186606 leT, 76
banT.
Ghidighiul,pitia, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Dumitresti;
izvoreste din dealul LuparuluT;
uda com. in partea de N. si
merge de se varsa in riul Mot-
naul, mal sus de catunul Du-
mitresti-d.-s.
Ghidil (Nucil-), vechie numire
a cdt. Marginea PaclureT, jud. Bu-
zati, com. Jugureni.
Ghidii sfoard de pd-
dure, pe mosia statuluT Jugureni
si CäldArua, jud. Buzaa, com.
Jugureni, facind, impreuna cu Ar-
chimandrita si 0.1ft-usa, un corp
de 256 hect.
65
 GHIDIONUL
Ghidionul, sat, in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-s., com. Boghicea,
spre S.-E. de satul Boghicea si
la 6 kil, de el. Are 45 familii,
sail 203 suflete, din carr 86
contribuabilr. Locuesc in 58 case.
tii1 carte 60 persoane.
Se lucreaza carute. Sunt 136
vite marr cornute.
Ghidionul, virf de munte, jud.
"Wad, pl. Trotusul, din vira
Ciortolomulur.
Ghidionul, vid' de munte, jud.
Bacati, pl. Tazlaul-d.-s., pe teri-
toriul com. Schitul-Frumoasa.
Ghidionulul(Pidurea),fterdure,
pe mosia Mitocul-Dragomiresti,
com. Adincata, pl. Berhometele,
jud. Dorohoiti.
Ghidionului (Pirtul-), pirtia,s,
jud. Bacat, pl. Tazlaul-d.-s., com.
Schitul-Frumoasa, care izvoreste
din muntele Arsita-Mare, de la
locul numit Vatra si se varsa
In piriul Nestiutul, dupa ce s'a
ingrosat cu apele piriiasulur Ca-
patina.
Ghidionului (Valea-), vale, jud.
Baca% pl. Tazläul-d.-s., coin.
Schitul-Frumoasa, in care se ga-
sesc izvoare de ape sarate.
Ghidi§eni, dmpie, pe teritoriul
satulur Ghermanesti, com. cu a-
ceeasr numire, pl. Podoleni, jud.
Falciti, unde, se zice ca din
vechime ar fi fost sat cu nu-
mele de Ghidiseni, iara In
urma, stramutindu-se locuitorii
ati infiintat satul Ghermanesti.
Ghido, lac, in jud. si pl. Tulcea,
pe teritol iul com. rur. Satul-Noti,
In partea de S. a com. si de
N. a pl., format de bratul Chi-
lia in vr'o revarsaie anterioara ;
acum este izolat, inconjurat de
www.dacoromanica.ro
514
toate partile cu stuf; in veci-
natatea lur sunt lacurile Saoca,
Siminoca si Covaciulur ; are too
hect. intindere ; produce peste ;
venitul este al Statulur.
Ghidriciul, peldure de salde si
tachita, in jud. Tulcea, pl. Isac-
cea, com. Luncavita, cAt.Rachel,
in partea de N. a pl. si a com.;
se intinde pe ambele malurT ale
girler Ghidriciul.
Ghidriciul, erllt, in jud. Tul-
cea, pl. Isaccea, pe teritoriul
com. rur. Luncavita, si anume pe
al cat. salí Rachel ; izvoreste din
balta Prapia, trece prin padurea
Ghidriciul si dupa 2 kil. de curs
se varsa in Dunare, pe dreapta,
in fata miler cu No. 72.
Ghiduleni,pädure de salcie, Miga.
Prut, com. Ostopceni, pl. te-
fanesti, jud. Botosani.
Ghighianca, alta' numire a Mo-
viler-Manciuld, fiind-ca. a tinut
de manastirea Ghighiul, jud.
Buzad.
Ghighianca, pilduwe a StatuluT,
In intindere de 40 hect., pen-
dinte de com. Urlati, pl. Cri-
covul, jud. Prahova.
Ghighiul, sat, face parte din
com. rur. Corldtesti, pl. Crivina,
jud. Prahova.
Ghighiul, mcindstire de.aluga'rt,
j ud. Prahova, intemeiata la 1814
de catre schimonahul Arsenie,
ucenicul staritulur Gheorghe, de
la manastirea Cernica si cu a-
jutorul a 4 fratT RucarenT din
ampul-Lung, in timpul si cu
bine-cuvintarea P. S. S. Arhie-
piscop si Mitropolit Nectarie si
in zilele Domnitorului Ion Gheor-
ghe Caragea Voevod.
Aceasta manastire, care poar-
GHIGH1UL
ta hramul Izvorul-TatnaduireT,
este asezat1 pe un loc numit
Mere, proprietatea d-ner Uta
Cantacuzino Comaneanca (calu-
garita mar in urma sub numele
de Anastasia si inmormintata
in aceasta mandstire). Ea a da-
ruit acest loe pentru facerea
manastirer, inzestrind-o si cu o
mosie, numita Vatra-Manastirer-
Ghighiul.
i-a luat numele dupa apa si
satul Ghighiul, care este la 15
minute de Ploesti.
Bisericaacester manastiri fiind
prea mica in comparatie cu pu-
blicul ce venea sa o viziteze,
mar cu osebire la hrain, In anul
1858, sub caimdcamia lur Alex.
Dimitrie Voevod si cu bine-cu-
vintarea Mitropolitulur Nifon, s'a
darimat biserica cea vechre si
s'a recladit o alta mar mare care
exista si asta-zr.
La recladirea acester bisericT,
initiatorul a fost staritul Efti-
mie, care a luat parte princi-
pala. si a inaintat cu lucrarea
pana ce s'a terminat de zida-
rie, cind a incetat din vreata.
Dupa aceasta venind starit pa-
rintele Antonie, a retnceput lu-
crarea, la care a mar contribuit
guvernul si mai multr credin-
ciosr, sfirsindu-se la anul 1866.
Aceasta biserica este una din
cele mai falnice din tara, avind
timpla foarte frumoasa.
La manastire se mai afla 41.n
izvor cu apa, numit Izvorul-TA-
maduirer dupa hramul bisericer,
la care vin multime de bolnavi
din unghiurile tara spre a.si
gasl leacul.
Ca odoare principale are : un
potir de argint, su flat cu aun,
foarte frumos ; un chivot de ar-
gint poleit, din anul 1827 ; o
anaforita de argint, din 1831;
evanghelie legata cu argint
si suflata. cu aur, din 1845, de
frumusete rara si o cruce de
 GHIGHIUL
argint poleita, de la staritul Ef-
timie.
Ad se mal afla si o mica
biblioteca cu cartl bisericestl.
Manastirea este imprejmuita
peste tot si bine intretinuta,
gratie actualulul starit, Arhi-
mandritul Juvenalie, care a a-
daus manastireT multe imbuna-
tatirT.
MonahiT, in numar de 33, sunt
muncitorl si se indeletnicese
cu mestesugurl diferite: lem-
naria, ciobotaria, potcápieria si
cu fabricarea de apá de melisa.
Ghighiul, mofie, in jud.
com. Glodeanul-Sarat, pe malul
drept al piriuluI Sal-ata, intre
mosia Salciile; de si este inde-
pendenta si-sT are delimitarea sa
propri e, tot-d'auna a fost 'hico rp o-
rata in mosia Glodeanul-Sarat.
Ghighiul, pirig, in jud. Ialomita,
pl. CimpuluT ; se formeaza pe
teritoriul comuneT Jilavele si se
scurge In piriul Sarata.
Ghighiul, plrîü, jud. Prahova,
izvoreste din apropierea orasului
Ploesti i primeste in apropiere
de manastirea Ghighiul maT mul-
te izvoare; intra in com. Rifo-
vul pe la N.-V. ; curge spre S.,
si, dupa ce primeste de afluent
maT insemnat izvorul Pria, tot
in raionul com. Rifovul, se var-
sa in riul Teleajenul, in par-
tea de S.-E. a com. Rifovul, pl.
Crivina.
Ghighiul, vale, in jud. Buzar',
com. Boldesti, smirc i stufis ;
se scurge In lacul Boldesti.
Ghigi, trup de peidure, al statuluT,
In intindere de 200 hect, care,
impreuna cu trup il Valea-Ro-
sioarel, formeaza. padurea Ber-
besti, com. Turcesti, pl. Oltetul-
d.-s , jud. VtIcea.
515
Ghigoe§ti, sat, in jud. Neamtu,
plasa Piatra-Muntele, com. Ser-
besti, situat pe valea formata
de dealurile Serbesti, Mastacani
Ghigoesti, la 18 kil, de ora-
sul Piatra.
Are o populatie de 183 fa-
mili!, sail 723 suflete: 346 bar-
batl si 377 femeT; 383 necasato-
ritl, 287 casatoriti, 52 vaduvI,
divortat ; stia carte 91 per-
soane; locuesc In 187 case.
Intinderea satuluT este de
1099 hect.
Aci este o biserica; o scoala.
Ghigoe§ti, deal, linga satul Cu
acelasT nume, jud. Neamtu, pl.
Piatra-Muntele, com. Serbesti.
Ghigoe§ti, pirliaf, ce izvoreste
dintre dealurile Serbestilor si
Mastacani, jud. Neamtu, curge
prin satul cu acelasT nume, in
directie N:S.-E., traversind so-
seaua judeteana Piatra-Bozieni,
futre kil. 17-18, si apoT varsin-
du-se in iazul Turdesti.
Ghiholul, pida, judetul Falda,
vine din com. Dodesti si unit
Cu piriul Tiful, atinge limita de
E. a satului Miclesti, si se varsa
in Elan.
Ghilahoiul, deal, ramificatie a
dealuluT Lohan, in partea de S.
a com. Hurdugi, pl. Mijlocul,
jud. Falda; loc de cultura.
Ghilauca, deal cu ptidure, pe
mosia Broscauti, com. Brosca-
uti, pl. Cosula, jud. Dorohoia.
Ghilauca, phia, ese de pe mo-
sia Ibanesti, comuna cu acelasT
nume, pl. Prutul-d.-s., jud. Do-
rohoia, i, unindu-se cu piriul
Uluci, pe mosia Broscauti, pl.
Cosula, se varsä in stinga
(Valea-), vale, pe
www.dacoromanica.ro
GHILEA
mosia Corlateni, pl. Copla, jud.
Dorohoia.
Ghilie§ti, sat, in jud. Neamtu,
pl. de-Sus-Mijlocul, com. Birga-
oani.
Are o populatie de 66 fami-
liT, saa 272 suflete.
In sat se afta: 2 bisericT, de-
servite de un preot si un ecle-
siarc ; o suela., frecuentaba de
36 elevI.
Vite sunt 375, din carT : 30
boT, 8o vacT, 150 oT, 30 rima.-
torl, 40 cal si 45 juncl.
Ghilive§ti, sat, in jud. Tecucia.
Vez! Ghilovesti.
Ghil'ave§tilor (Valea-), vale,
se intinde din valea Larguta,
jud. Tecucia merge spre E. de
satul cu acelasT nume, pana. in
jud. Bacla.
Ghilba saa Ghilea, deal, in jud.
Bacaa, pl. Tazlaul-d.-j., com.
Berzuntul, pe care se afla si-
tuat cat. cu acelasT nume.
Ghilcarul, pIrla, izvoreste din
padurea Subinoaer i Cocioban,
trece pre Ruga satul Polincul,
com. Laza, pl. Racova, jud. Vas-
curge spre N'. si se vara,
In plriul Racova.
Ghilderul, ',mute, in jud. Mehe-
dinti, plaiul Cerna; tine de com.
rur. Godeanul.
Ghilea, sat, in jud. Bacaa, pl.
Taz163.11-d.-j., com. Berzuntul, si-
tuat pe dealul cu acelasT nume
unit cu satul Dragomirul prin-
tr'un sir de casi. Distantele :
spre Podurile, 6 kil, lar spre
Berzuntul (scoala), 9 kil.
Are 34 fatniiii, san 129 su-
flete.
Vite sunt : 8 ca!, 66 vite mar).
cornute i 18 porcT.
 GHILEA
Ghilea, îrîia,c, In jud. Bacan,
pl. Tazlaul-d.-j., com. Berzun-
tul, care curge pe teritoriul sa-
tuluI Cu acelasi nume si se varsa
in piriul Dragomirul.
Ghilelor (Dealul-), deal, in jud.
Bacan, pl. Bistrita-d.-j., com.
Blägesti, situat pe hotarul com.
spre jud. Roman.
Ghile§ti, cdtun, al com. Pandtaul,
jud. Buzan, cu 50 locuitori si
12 case.
Ghilia, pilla, pe mosia Calinesti,
com. Lozna, pl. Berhometele,
jud. Dorohoiti.
Ghilianca, vale, pe mosia Sen-
driceni, com. Sendriceni, pl. Co-
sula, jud. Dorohoiti.
GhilincAI(Dealul-), deal, pe mo-
sia Sendriceni, com. Sendriceni,
pl. Cosula, jud. Dorohoin.
Ghilinta, artd, pe mosia Sendri-
ceni, com. Sendriceni, pl. Co-
sula, jud. Dorohoin.
Ghilitoarea, pîrliê, afluent al pi-
riului BrAdatelul, jud. Suceava,
(2600 m.).
Ghilone§ti. Vez! Cristesti, sat,
com. Cristesti, pl. Cosula, jud.
Botosani.
Ghilone§ti, deal, in partea de S.
a satului Cristesti, com. Cris-
testi, jud. Botosani.
Ghilove§ti san GhilAve§ti, sat,
In jud. Tecuciti, com. Gdiceana.
Situat la N. comuneT in fundul
\del Larga, la 18 kil, de rese-
dinta comunei.
Are o populatie de 74 familii,
sati 290 suflete.
Teritoriul satului este de 442
hectare.
www.dacoromanica.ro
516
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea- Maicei - DomnuluT, si-
tuata in partea de S. a satului ;
este faena de locuitorr la anul
1764, cu material de la alta.
biserica mai vechie. Se intretine
de locuitorT, avind si 81/2 falci
de pamint.
Satul are o vechime de .300
de anT.
LocuitoriT sunt improprieta-
riti dupa legea din 1864.
sati Lunca-Ghiltuluf,
luna, in jud. Mehedinti, plasa
Motrul-d.-s.; in vechime purta
numele de Sipotul-Mare.
Ghimbavul, munte, jud. Muscel
la hotarul Tare!, spre E. de Ru-
carul si Dragoslavele. P'aci este
o poteca care duce in Transil-
vania.
Ghimbavul,pddure, supusa regi-
mului silvic, jud. Muscel, pe
muntele cu acelasT nume, pro-
prietatea d-lui Paraschiv Bastea
altora, pendinte de com. Ruca-
rul, plaiul Dimbovita, in intin-
dere de 300 hect. Esenta do-
minanta : bradul.
Ghimbi§easca,proprietate nelo-
cuitd, pendinte de com. Creveni-
cul-Colfeasca, pl. Glavaciocul,
jud. Vlasca, proprietate a d-lui
P. Mares; este situata pe loc
ves; are o suprafata de 200
hect.; se arendeaza cu 3500 lei
anual.
Pe la capul acestei mosiT, tre-
ce drumul ce duce din Bucu-
resti la Rusi-de-Vede ; este de-
parte de cel d'india oras de 58
kil., de cel d'al doilea , de 35 kil.
Ghimelciul, deal, jud. Bacan, pl.
Tazlatil-d.-j., comuna Valea-Rea,
care face parte din sira dealu-
rilor ce despart Tazlaul-Mare de
Siret.
GIIIMPATI
Ghimelia, deal, com. Magureni,
pl. Filipesti, jud. Prahova. Pa-
mintul san, fiind steril, nu pro-
duce de cit putina iarba de pa-
une pentru vitele locuitorilor.
Ghime§ul, trecdtoare san pas,
jud. Bacan, pl. MunteluT, com.
Brusturoasa, care se deschide
in creasta Carpatilor Moldovei,
lînga muntele Aldamasul. Pe
aci infra Trotusul in Tara, la sa-
tul Palanca.
Ghimia, giréd, linga gura Prutu-
luT, jud. Covurluin, in dreptul
podului de trecere peste acest
fin, de mide se alimenteaza la-
cul Bratesul cu apl.
Ale! e si punctul vamal su-
cursal de la gura Prutului.
Ghimice§ti, cdtun, in jud. Putna,
pl. Zabrautul, comuna Manasti-
oara. E situat dincolo de Za-
brautul-Mare, in jos de Fitio-
nesti i in dreptul Manastioarei..
Are o populatie de 412 su.
flete, cari locuesc in 137 case;
o biserica fihialA, cu hramul Sf.
Voevozl.
Ghimpati, sati Cre§oiul, com.
rur., jud. Vlasca, pl. alnistea,
situata in valea alnistea, pe
coasta stingd, cam la mijlocul
judetului, departe de Giurgin
de 36 kil., lar de Bucuresti de
33 kil. A fost proprietate a mi-
nastirei Vacaresti ; azi apartine
statului.
Suprafata totalà a comunei
este de 1605 hect., Cu un venit
anual de 13000 le!.
S'a dat la 120 locuitori, im-
proprietAriti dupál legea rurala,
suprafata de 150 hect. ; sine de
ocolul silvic Ghimpati.
In 1888 venitul comunal era
de 5922 le!, iar cheltuelile, de
3814 le!.
Ad e o scoall mixta, cu 4
 GHIMPATI
clase, la care urmeaza 72 ba-
etr si 15 fete, din 105 bdetr
45 fete In vIrstä de scoala.
Este o biserica de zid,
dita. la 1866; tine de Parohia
Crovulur ; e deservita de un preot
si un &sea'.
In 1888 s'a cultivat aci de
catré 215 locuitorr o suprafata
de 154 hect. cu tutun.
Regia Monopolurilor Statulur
are instalate aci magazir marr
pentru fierberea tutunulur.
Prin acest sat trece soseaua
judetiana Pitesti, care duce la
Giurgia si la Obedeanca, si so-
seaua Alexandria-Bucuresti.
Vite sunt : 320 bol i vacr,
40 cal, lo bivoll l bivolite, 380
rimatorr, 645 or si 2 asinr.
Sunt 6 erciumr si un han ;
local de primarie In stare buna ;
magazir bune pentru arendas.
Ghimpati, sat, jud. Dimbovita,
pl. Ialomita, cAt. comuner Vi-
zuresti.
Ghimpati, sat, in jud.
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
comuna Poiana, situat pe tar-
mul drept al rfulur Jalo mita,
la un kil. spre V. de satul de
resedinta, In dreptul satulur Pe-
rieti; cu care comunica pe un
pod de lema. Satul este Pe
vale, sub coasta Bardganulur.
Are o populatie de 602 lo.
cuitorl.
Aicr se afla o biserica, zi-
dita. la 1874, deservita de un
preot si un dascal ; o scoala
mixta, conclusa de un Inva-
tator ; o moara cu aburr.
Ghimpati, sat, face parte din
com. rur. Valea-Dragulur, pl.
Negoesti, jud. Ilfov. Este situat
la S.-V, de Valea-Dragulur, pe
malul sting al rluluì Sabarul.
Sta in legaturd ca Herästi prin
o osea vecinalá.
517
Se intinde pe o suprafata de
724 hect., cu o populatie de
274 locuitorr.
D-1 A. Stolojan are 500 hect.
locuitorir 224 hect. Proprie-
tarul cultiva. 400 hect. (50 sterpe,
50 izlaz). Locuitoril cultiva 213
hect. (7 izlaz, 4 vie).
Are o biserica, cu hramul
Sf. loan, deservita de i preot
si i eintaret ; o cIrciuma.
Numarul vitelor mari e de
173 si al celor micr de 316.
Ghimpati, numele popular al
com. Marotinul-d.-j., pl. Balta-
Oltul-d.-j., jud. Romanati.
Ghimpati, ciitun, din spre E., al
com. Hotarani, pl. Ocolul, jud.
Romanati, situat pe malul drept
al Tesluiulur. Se invecinestespre
E. cu Farcasele si se afla la 8
kil. de Caracal.
Altitudinea terenulur d'asu-
pra nivelulur mara' este de 140
m. Are 90 familiT, saa 390 lo-
cuitorr; o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae, deserviti. de
preot si 2 din taretr.
Ghimpati, stafie de dr. - d.- f,
jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta,
com. Poiana, pe unja Bucuresti-
Ciulnita, pusa in .circulatie la
17 Noembrie 1886. Se afta filtre
statiile Dilga (1I.I kil.) i Cali-
nita kil.) Inalticnea crasu-
pra nivelulur mdrir de 41.37 m.
Veiiiiul acester statir pe anul
1896 a fost de 59410 ler.
Ghimpeteni, com, rur. i sal, in
jud. Teleorman, pl. Teleorma
nulur, pe laturea de V. a plaser.
Este situata pe Valea-Vezir. Are
un catqn, afara de cel de re-
sedintä., Atirnati.
Cat. Ghimpeteni este asezat
pe partea stinga a riulur Ve-
dea, car e o desparte de com.
Crimpoaia (Ghioca) din jud. Olt.
www.dacoromanica.ro
GHIMPETENI-LUDEASCA
Catunul Atirnati este asezat
mar spre E. de cat. Ghimpe-
teni, la 212 kil.
Populatiunea comuner este de
225 familir, saa 984 locuitorr,
dintre carr 329 contribuabilr.
Comuna, ca proprietatile de
pe d'irisa, are o suprafata de
960 hect. Locuitorir improprie-
taritr sunt in nulal. de 102 in
Ghimpeteni si 30 in catunul
Atirnati. Parte din mosia Ghim-
peteni, numita Ludesti, a sta-
tulur, in intindere de 260 hect.,
a fost vinduta d lor G. C. Burea
si I. Baclauta in anul 1886. Tot
pe aceasta. proprietate se afla
padurea Ghimpetenilor san
Ludeasca, in intindere ca de
265 hect. Tot pe te] itoriul a-
cesta comune se afla si o alta
padure seculara, Preajba, pro-
prietatea bisericer Sf. Nicolae
din cat. Ungurei, com. Titu-
lesti, jud. Olt.
Pe teritoriul acester comune
se afld helesteul, numit Gioro-
cul, ale carur ape se varsa In
1 0.1111 Dorofteiul.
N.unarul vitelor e de 3296
capete, dintre carr: 731 vite
marr cornute, 210 caT, 2050 o!
305 porcr.
Are o scoal, frecuentad. de
27 elevr ; o biserica, deservita
de I preot si 2 cintaretr. Lo-
calul scoaler este construit cu
cheltuiala loc,iltorilor.
Budgetul comunel este de
ler 2145, banr 14, la veniturr si
de ler 2136, bar)! 31, la chel-
tuell.
Se leagd ea comuna ts:;43o-
(cat. Barza) prin o osea
ra.$ti
vecinal.; cu comuna Crimpoaia
din jud. Olt, tot cu sosea ve-
cinal, peste un pod construit
de judet pe apa Veza.
Ghimpeteni - Ludeasca, pa
dure, a statulur, pe mosia ca a
celasT nume, in lunca Vea jud.
 GHIMPETENI-LUDESTI
Teleorman ; are aproape 265
hect.
Ghimpeteni-Lude§ti, ntofie, a
statuluT, in jud. si pl. Teleorman.
O parte din aceasta mosie a
fost vinduta in anul 1886 d-lor
G. C. BurcA si I. BaclautA.
Ghimpoasa, gIrM, izvoreste din
muntil com. Tesila, plaiul Pe-
jud. Prahova ; curge de
la E. spre V. si se varsa. In
[-tul Doftana, pe tArmul sting,
tot in raionul com. Tesila.
Ghimporosul, deal, jud. Vilcea,
com. Robesti, plaiul Cozia.
Ghindáoani, sat, in jud. Neamtu,
com. Cracaoani, pl. Piatra-Mun-
tele, situat spre E. de satul
BAltAtesti, pe valea piriiasuluT
Cu acelasi nume.
Are o populatie de 223 fa-
miliT, saii 1553 suflete : 771
bdrbati, 782 feme1; 832 necd-
sAtoritr, 623 cAsAtoritT, 96 v5.-
duvr, 2 divortatT; stiri carte 69
persoan e.
Are o scoalA frecuentata de
99 bAetT si 86 fete ; 2 bisericT.
Ghindfioani, perdure, in judetul
Neamtu, lingl satul cu acelasT
nume ; are o intindere, impreuna
cu padurile de pe mosia Cure-
chesti, de 224 pog. ; este pro-
prietatea statuluT.
Ghindeni, com. rur., jud. Dolj,
pl. Ocolul, situatA pe costisea
si platoul format de dealul de
N. al vleT numita Valea-Fintine-
lor, la 17 kil. de orasul Craiova.
Se invecineste la N. cu com.
Cosoveni-d.-j.; la S., cu com.
Adunati-de-Giormane ; la E., cu
comuna Leul, pendinte de ju-
detul Romanati ; la S.-V., cu
com. Seciul si la N.-V. cu com.
Malul-Mare .
www.dacoromanica.ro
518
Pamintul comuneT este com-
pus din terenurT nisipoase
pamint negru.
Terenul este maT mult ses,
intrerupt de cite-va val: Valea-
Fintinelor, formatA de dealul
Nordul i valea Silistea.
Este udatA de micul rîü Si-
listea, care izvoreste din com.
Leul, trece pe lingA cismeaua
de la Silistea, strAbate in tot
lungul säú Valea-Silistea i mer-
ge de se varsa in Jiti, pe teri-
toriul comuner Secuiul. Pe pi-
riul Silistea se gasesc cite-va
podete. In dreptul cismeleT de
la Silistea, se aflail in vechime
casele VorniculuT DrAghicT, din
Ghindeni, pe a cAruia filcá a
luat-o Banul-MarAcine.
In com. sunt lacurile :
Helesteul, pline
cu pestI i cu racT ; Lacul-SA-
pat, etc.
Magure: Lacul SApat, MAgura-
de-la-Valea-Rosie, Secuiul, Teas-
cul i tiubeiul.
Acum ioo de anT, com. era
situatA in mod neregulat pe
platoul din dealul Si1itea, cInd
slugerul Dumitrache Chinezul,
proprietarul de atuncT, a in-
demnat pe locuitorT de s'ati
schimbat pe locul unde se ga-
sesc asta-zi.
In anul 1873, com. Ghindeni
cuprindea un singur catun; la
1875 avu ca catun alipit, actuala
com. Malul-Mare. AzI este com-
pusa dintr'un singur catun, nu-
mit Ghindeni.
In comuna se aflA o bisericA,
zidita in anul 1825, de cucoana
Ana si slugerul D. Chinezul ;
ruinindu-se, s'a reparat de locui-
tori la anul 1891. In tinda bise-
riceT se vede urmatoarea in-
scriptie :
Aceasti sflnt i dumnezeiasci bise-
rica ce se numqte Gheorghe i Dimitrie,
a zidit-o cucoana Ana ca toral cheltu-
iala d-nei i murind d-nel ad remas D-luI
GHINDEN1
Slugerul D. Chinezul, ginerile d-nel, de
ad zugrivit-o ca toati cheltuiala
care se vid si tniuntru In bisericä zu-
grivi¡I spre a fi pomeniff In ved. S'a
isprävit la leatul 1852, Septembrie 4.
E deservia de I preot si 2
cintaretT. Dupa legea rural& din
1864, biserica are 17 pog. pa-
mint arabil.
In com. se afla o scoala, in-
tretinuta de sat si de com. Lo-
calul, construit de com, la anul
1885, este de zid. E conclusa
de un invatAtor. In anul scolar
¡892-93 a fost frecuentata de
65 1:40. In virstä de scoala
sunt 126 bAetT si 47 fete.
carte 97 bArbati ¡2 femer.
Are o populatie de 1678 su.
flete: 859 barbatT si 8i femeT.
Dupa legea rurala din 1864
su nt 221 locuitorTimproprietaritT,
iar dupl legea din 1879 sunt
13 InsurateT.
In cm. se gAsesc 76 case,
dintre care una boiereasca, c11-
dita. acum 130 anT de catre
Chinezul. Toate casete sunt fácute
din zid. Bordee s.mt 274; 65
case si 358 bordee ad gradilla
pe linga ele.
Suprafata comuner este de
2600 hect., din carT : 2547'12
hect. pAmint arabil, io hect. fl-
neat5., 321,12 hect, lac si sterp,
¡o hect. pldure.
McOile de pe teritorita com.
ail o intindere de 2547112 hect.,
Cu un venit de 58347,50. A-
ceste mosiT se numeag in ve-
chime : Ghindeni, StrAchinoasa,
Dinache, Calugareasa si Za.-
treanui. Apartineaa in vechime
slugeruluT Chinezul, luT StrA-
chinescu, Badita, Memoianu,
Zatreanu i ManAstirer Jitia-
nul. AzI apartin d-lor T. Da-
videscu, Grigorie Economu, C.
Georoceanu si N. B. Locus-
teanu.
Pe teritoriul comunal sunt
dota paclurT, dintre carT una
 GHINDENI
numita Ghindeni, la S. comuneT
si alta numita Silistea, la N.
comuna. Apartinead lui Me-
moianu si luT Chinezu, iar azT
apartin d-lor T. B. Davidescu
si Grigorie Economu. Padurile
sunt compuse din stejar, gir-
nitä, frasin si jugastru; pre-
domina insa stejarul si limita.
Viile ocupa o intindere de
221/2 hect.; se gasesc pe deli-
mitarile locuitorilor, carora a-
parti n .
In partea de N.-E., com. este
strabatuta de calea judeteana
Craiova-Caracal. O cale comu-
nall uneste comuna Ghindeni
Cu com. Cosoveni-d.-j , avind
In com. o lungime de 3 kil.
Trec prin com. 7 drumuri
naturale: unul merge spre com.
Malul-Mare, lung5. de 5 kil. ;
unul merge la Jiul si unul la
arie ; unul spre Secuiul, de a-
proape de 5 kil.; unul spre
Leul, de 4 kil.; unul spre com.
Adunati-de Giormane, de 6 kil.
si unul spre catunul Tabanale.
Venitul com. pe exercitiul
1893-94 a fost de leT 2399,28
si cheltuelile de leT 2 120,16.
Ghindeni, sat, in jud. Dolj, pl.
°cola com. Ghindeni, resedinta
primaria.
Ghindeni, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Ocolul, com. Ghindeni,
In intindere de 2547'/2 hect.,
cu venit anual de 58347 lel.
Apartine d-lor T. Davidescu,
Grigore Economu, C. Gioroceanu
si N. B. Locusteanu. Inainte
apartinea SlugeruluT Chinezu, lur
Strachinescu, Badita-ManastireT
Jitianul si d-lur Zatreanu.
Ghindesti, mahala, in jud. Clt,
com. Balteni, pl. Siul-d.-s., nu-
mita ast-fel dupa numele fratilor
Ghindesti, uniT din primiT funda-
torl al comuneT, care ad zidit si
519
biserica comuneT, cu hramul SI.
Troita, dupa aum se vede in
pisania el, impreuna cu Radu
Moican si stefan uiceanu. La
anul 1872, uniT din urmasiT aces-
tora, impreuna cu alt1 locuitorl
din comuna, au reparat-o din
nod.
GhineI (Valea-), vale, in jud.
Buzad, com. Beceni, cat. Ocea;
se scurge in Valea-OciT.
Ghinesti, com. rur., in jud. Dim-
bovita, pl. Bolintinul, situata pe Ghinica, cdtun, in jud. Ialomita,
loc ses, pe malul drept al Mili-.
boviteT, la 24 kil. spre S. de
Tirgoviste. Se compun e din
doua catune : Ghinesti si Ch.- Ghinitesti, sat, in jud. Roman,
ciuma-lur-Visanu, ca o populatie
de 500 loc.
Prin raionul acesteT com. afara la o departare de 5 kil, de satul
de Dimbovita, curge Valea- uta,
spre V. de com. Are: o biserica;
o scoala. Peste tita, este un
pod. In marginea Ghinestilor,
In livede, se afla si un lac. Ghi-
nesti se invecineste spre E. cu
com. Bolovani, de care se des-
parte prin riul Dimbovita si
calea feratá Tirgoviste - Titu ;
spre V., cu Matásarul, de care
se desparte prin deal, prin apa
ut.a si padurea EforieT; spre
N., cu com. Gura-sutil si spre
S., cu Produlesti si Branistea.
Ghinesti, sat, jud. Arges, pl. To-
pologul ; face parte din com.
rur. Corbi-Mingureni.
Ghinesti, p ddure particulara, in
intindere de 25 hect., pe pro-
prietatea mosnenilor Ghinesti,
supusa regimuluT silvic, in jud.
Prahova, com. Iordacheanul, pl.
Cricovul.
Ghinghesti, sat, in jud. Covur-
luid, pl. Zimbrul, com. DrAgu-
seni, la 5 kil. in spre N. de rese-
dinta com., ca 30 case, 28 fami-
www.dacoromanica.ro
GHI0131LCHE
lit', sad 132 suflete. Se zice ca
epa pe care e asezat satul Ghin-
ghesti, se numea inainte Ripa-
luT-Ghenghea, de la un capitan
de haiducT cu acest nume, ce
se adapostea adese-orl alce. Tot
alce in timpurile de restriste
din trecut, locuitorif galatenT se
adapostead de groaza Turcilor.
Ghinghioaia, vale, pe mosia
Cracalia, jud. Dorohoid, plasa
Prutul-d.-s., com. Cordareni.
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
com. Reviga.
pl. Siretul-d.-j., com. Bogzesti,
spre N.-V. de satul Bogzesti si
Butnaresti, resedinta com. Are
Io familiT, sad 30 suflete, din
care 5 contribuabilT. Locuesc in
9 case.
Sunt 25 vite marT cornute.
Acest sat este situat la extre-
mitatea de V. a judetulul. Se
numea mal inainte si Ghintesti.
Ghinoiului (Coasta-), ramifica-
fie din muntele Istrita, in com.
Pietroasa, jud. Buzau; face hotar
despre com. Breaza.
Ghintesti, :uMire ce se da maT
inainte satulut Ghinitesti, jud.
Roman, pl. Siretul d.-j., com.
Bogzesti.
Ghiobilche, deal, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul com.
rur. Orta-Chioi; este o prelun-
gire rasariteana a dealuluT Ciu-
bucluc-Bair ; se indreapta spre
E., avind o directiune generala
de la V. spre E.; brazdeaza
partea meridionall a piase! si a
comuneT ; se intinde printre pi-
6111 Taita si valea Musafir-Culac,
afluent al vaer Bas-Chloi, ce se
 GH1OBILCHE
varsa in Taita ; lasa spre E.
dealul Dautcea ; la poalele nor-
dice se intinde padurea Ahmet-
Orman a comuneT Orta-Chioi ;
pe la cele sudice curge piriul
Ghiobilche ; din el 10 la nas-
tere valea Emir-Hasan - Culac,
afluent al vaeT Ghiobilche. El
are un virf, Cazlar-Bair, de [77
m., punct trigonometric de ob-
servatie de al 3-lea ordin, de
natura stincoasa; din pricina luT
malurile piriuluT Taita sunt cam
ripoase; este acoperit cu paduri;
pe la poalele nordice trece dru-
mul judetean Babadag-Macin ; e
Wat de drumul comunal Or-
ta-Chioi-Atmagea.
Ghiobilche, phiii, in jud. Tul-
cea, pl. Babadag, pe teritoriul
comuner rurale Atmagea.
Ghioca, sat, pendinte de com
Crimpoaia, pl. erbanesti, jud.
Olt, situat pe malul sting al
DorofeiuluT si In dreapta VedeT.
E resedinta comuneT. Are o po-
pulatie de 935 locuitorT, din
carT 154 sunt improprietaritT
dupa legea rurald Cu 265 hec-
tare.
LocuitoriT posedd: 300 bol,
130 vacr, 6o bivoli, 18s cal,
[000 or, 20 capre si 94 pord.
Mosia apartine la mal multr
proprietarT: d. Dem. Ghiochianu
(500 hect. arabile si 25 padure),
d-na Mavrodin ([75 hect. ara-
bile, 25 padure) si d. Stravolca
(175 hect. arabile si 20 padure).
Ad i se aflä o bisericá zidita
de d lor: Gheorghe Ion Ghio-
chianu si sotia sa Maria, cu fiiI
si fiicele lor si de d-niT Ion si An-
gelache Draghiceanu. Portretele
lor sunt la intrare in biserica.
S'a cladit la anul 1838-39 in
zilele DomnuluT Alexandru D.
Ghica-Voevod, fiind Episcop al
EparhieT ArgesuluT, Kir Elarion
Argesianul.
520
Ghiocari, ciltun, al com. Tresti-
oara, jud. Buzaii, Cu 40 locui-
torT si 10 case.
Ghiocari, colina', in jud. Buzar',
com. Minzalesti, cat. Sareni, a-
coperit cu finete.
Ghiocari, sfoard de mofie mos-
neneasca, in jud. Buzar', com.
Canesti ; face impreuna cu com.
Pacurile un corp de 600 hect.
Ghiocelul, sat, face parte din
com. rur. Podeni-Nor, pl. Pod-
goria, jud. Prahova. Aci e o
biserica, fondata la anul 1841
de locuitorT.
Ghiocelul, deal, in jud. Prahova,
pl. Podgoria, com. Podoleni-
NoT.
Ghiocioaia, vdlcea, se varsa in
riul Geamana, intre satele CA-
tetul si Jugravi, com. Dozesti,
pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea.
Ghiocul, sub-divizie a cilt. Vipe-
resti, com. Viperesti, jud. Bu-
zati.
Ghioculeasa, numire a una peïrp
din mo,s-ia Glodeanul-Sarat, jud.
Buzaii.
GhioculuI (Dealul-), deal, zis si
Dealul-CatarguluT, jud. Suceava,
com. Dolhesti ; e acoperit cu pl-
dure de fag.
GhioculuI(Poiana-), sub-divizie
a cilt. Viperesti, com. Viperesti,
jud. Buzaii.
Ghioinea, pirig, jud. Bacaci, pl.
Trotusul, com. Manastirea-Ca-
sinul; ese din muntele Mägura
si se varsa pe stinga piriuluT
Casinul.
Ghiol-Baca, ruinele unza vechig
www.dacoromanica.ro
GHIOL-PUNAR
sal, in jad. Constanta, pl. Med-
jidia, pe teritoriul com. rur. Ra-
soya, si anume pe acela al cat.
sati Vlah-Chioi, la 6 kil. spre
S. de satul Rasova, nu departe
de Balta-BaciuluT 51. de valea Cea-
ir-Arabagi ; a fost distrus in tim-
pul razboiuluT din 1877-78 de
catre basbuzucT, iar locuitoriT
s'ají refugiat la Rasova.
Ghiol-Ceair, vale, in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Noug, pe te-
ritoriul com.rur. Lipnita, si anu me
pe acela al cat. sati Coslugea; se
desface din poalele de S.-E. ale
dealuluT Coslugea, de linga mo-
vila Almali-Culac, sub numele
de Valea-AlmaliculuT ; se in-
tinde mal intliii spre N. pana la
satul Coslugea, de unde ja nu-
mele de Ghiol-Ceair, indreptin-
du-se spre E., hateo directie ge-
nerala de la S.-V. spre N.-E.,
pe la poalele de S. ale dealuri-
lor Uzum Bair si Dealul-PietreT,
brazdind partea de N. a pl. si
a com.; dupa un cars de 8 kil.
se deschide in partea de V. a
iezerulul Oltina; are val adia-
cente ; pe vale merge si un drum
comunal Lipnita-Coslugea.
Ghiol-Ghelic, deal, in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Noua, pe te-
ritoriul com. rur. Enisenlia si
anume pe acela al cat. säti Na-
stradin ; se desface din partea
de V. a dealuluT Ghiol-Punar,
din virful Esii-Iuiuc, indreptin-
du-se spre V. si trece pe la
N. de satul Enisenlia, la 21/2
kil. si pe la S. de lacul Nastra-
din. Are o Inaltime maxima
de [87 m., pe care o atinge
In virful sati Dermen-Iuiuc ; este
situat in partea de S. a pl. si
cea de V. a com.; e acoperit
cu padurT si stufisurT.
Ghiol-Punar, sat, in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Noul, catunul
 GIII0L-PUNTAR
com. Hazarlic; situat in partea
de S.-V. a pl. $i cea de N.-E.
a com., la 6 kil. spre N.-E. de
at. de re$edinta Hazarlic. E
a$ezat pe valea Ce$me-Culac,
inchis la V. de dealul Ghiol-
Punar, la N., de padurea Ca-
nara-Orman, la li. de dealul Me-
zarlic-Borungea-Bair $i la S. de
padurea si de dealul Ceme-
Bair ; este dominat de virful
Oltul-Orman, care are 156 metri $ i
care e situat la 2 kil. spre N.-E. de
sat. Suprafata sa este de 1973
hect., dintre cad 65 hect. sunt
ocupate de vatra satului $i de
gradini. Populatia sa, compusA
mal ales din RominT $1 BulgarT,
este de 73 familiT, sari 370 su-
flete. Pdmintul, pe unde nu este
acoperit cu pAduri saa stufi$,
este cultivat si produce secara;
putin mal la N.-V. de sat se
cultiva. $i vita de vie. DrumurT
comunale vin de la satele inve-
cinate Borungea, Sevendic,Eni-
$enlia, Nargilar, etc.
Ghiol-Punar, deal, in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-NouA, pe te-
ritoriul comunelor rurale Hazar-
lie $i Eni$enlia ; se intinde de
la valea Enisenlia $i panai la 2
kil. spre N.-V. satului Ghiol-
Punar ; trece pe la E. c6tunuluI
Hazarlic, la I kil. departare si pe
la I 'fakil. spre E. de cat. Eni-
$enlia, la 1 kil. spre E. de sa-
tul Nargilar si la 2 kil. spre
N.-V. de catunul Ghiol-Punar, in-
dreptindu-se spre N. $i avind o
directie de la S. spre N.-E.
InIltimea sa cea mai mare o a-
tinge in virful E$11-Iuiuc care
este de 183 m. Din acest deal
se lasa. spre V. dealul Mulver-
Acceuci $i dealul Ghiol-Ghe-
lic-Bair, iar spre E.
dealurile
Ceme-Bair $1 Cara-Peletli. Este
situat in partea de S. a p1A-
$ei, in partea de V. a comu-
nei Hazarlic $i in partea de E.
60299. Marsh, Dief.onar Geograjle rol. ID.
621
a com. Eni$enlia, Mend hotar
Intre aceste comune. Este aco-
perit cu pa$unr, insa id $i
colea se mal gasesc $i cite-va
petice de Wuxi. Pe la E. a-
cestui deal trece drumul comu-
nal Hazarlic-Ghiol-Punar si la
V. trece drumul Eni$enlia-Nar-
gilar.
Ghioldumul, sat, face parte din
com. rur. Cocora$ti, pl. Tirg-
$orul, jud. Prahova. Cade in par-
tea de S.-V. a comuner si e
udat de Iazul-Morilor.
Ghioldumul, pddure, proprieta-
tea statuluT, jud. Tecucia. Are
o intindere de io Miel, pen-
dinte de com. Tudor-Vladimi-
rescu, situat in partea de V. a
comunei.
Ghioldumul - Ciofresti, mofie,
proprietatea statului, jud. Te-
cuciil. Are o intindere de 335
hect., situata. pe malul Siretului,
in raionul com. Tudor-Vladimi-
rescu. RevarsArile Siretului o
face mlA$tinoasa.
Apartinea manAstirei Neamtu.
Ghiolul, iaz, pe mo$ia Cisma-
ne$ti, jud. Botosani, com. Do-
birceni, pl. tef'ane$ti.
Ghiolul-Codresculdf, baltd, pe
teritoriul comuneT Oro ftean a-lui-
Frunzete, pl. Herta, jud. Doro-
hoia.
Ghiolul-Mare, iaz, pe mosia Mi-
h5.1A$eni, in partea de E. a co-
munei BrAteni, pl. tefane$ti,
jud. Boto$ani ; e format din iz-
voare proptir.
Ghiolul-Mic, las, pe mo$ia Mi-
hala$eni, com. BrAteni, jud. Bo-
to$ani.
Ghionea, sat, jud. Braila, situat
www.dacoromanica.ro
GBIORMA-MARE
la N.-E. de com. Ciacirul, com.
Gropeni si la S.-E. de GAgiana,
lac cu care comunica printr'un
prival.
Ghionesti, Way:, jud. Braila,
care pleaca din Buzeelul-Sec, de
la N. satului Surdila-Gaiseanca
$i merge spre N.-V., Ora la gara
Faurel, unde se pierde.
Ghionoaia, sat, face parte din
com. rur. Pope$6, pl. Sabarul,
jud. Ilfov. Se intinde pe o su-
prafata de 154 hect., cu o po-
pulatie de 16 t locuitori.
D-1 Gr. Cerchez are 36 hect.
g loc. 118 hect. Proprietarul $1
locuitoriT cultiva tot terenul.
Comerciul se face de 2 Or-
ciu mail.
NumArul vitelor mart e de
113 $i al celor miel de 302.
Ghionoaia, sat, face parte din
com. rur. Vultureni, pl. Berhe-
ciulur, jud. Tecucia. Situat la N.
com., despArtit prin o vale in :
Ghionoaia-d.-s. $i Ghionoaia-dej.
Se aft. la 2 kil. $i 840 m. de-
parte de Vultureni.
Are o populatie de 17 fam.,
sag 67 suflete, cal! locuesc In
15 case.
Locuitorii sunt improprietariti
la 1864.
Ghionoaia, g2r111, in jud. R.-Sa-
rat, pl. Marginea-d.-j., com. BA-
lesti. Se formeaza din vinele
existente pe teritoriul comunei,
uda partea de N. a comunei
$i se varsa in lacul Negrul, de
la E. comunei; malurile el sunt
joase $i acoperite cu stuf, din
care se fac rogojini.
Ghionoiul, deal, jud. Prahova,
com. Valea-Lunga, plaiul Pra-
hova.
Ghiorma-Mare, movilet, judetul
00
 GHIORMA-MICX
BrAila, la 8 kil. spre S. de sa-
tul Scertarul-Noti, aproape de
hotarul com. Movila-MireseT, pe
mosia Desirati, din com. Scor-
tarul-Noti.
Ghiorma-Mick movilit, judetul
Brálla, la 02 kil. spre S. de
Ghiorma-Mare ; sera de hotar
intre com. Scortarul-Noti, Mo-
vila-MireseT si Domnita, din jud.
R.-Sdrat.
Ghioroiul, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Oltetul.d.-j. S'ar fi infiintat
acum 300 anT de familiile : MA-
gureanu, Ruptasu si Predoescu.
Este situatA pe plfiul Pes-
ceana si coprinsA intre dealul
Viile si Dealul-OltetuluT, la 'o
kil, de capitala judetuluT si la
40 kil, de a plAsa
Are o populatie de 396 fa-
mili!, sati 1395 suflete : 6(2 bAr-
batT si 783 femeT, in care intrA
si 5 familii de TiganT.
Comuna are 2 bisericI: una
cu hramul Sf. VoevozI, fondatd
la anul 1863, si a doua, fon-
datA la 1858, de Ion Popa Fota,
Predoescu, s. a.
Vite sunt : 202 boT, 360 yac!,
25 caT, 608 or si 250 capre.
TotT locuitorii sunt mosnenT.
coala dateaa in comuná. de
20 anT. ClOdirea e proprietatea
comuna Se frecuenta de 55
copil, din numárul de 191 in
virstO de scoalA (9i bAetI si
100 fete). $tit-1 carte 27 bärbatI
si 5 femeI. Cu intretinerea scoaleT
statul cheltueste anual 108o leT.
O osea comunalA pune in
comunicatie comunele : Poenari,
Ghiorgiul, Stirbesti si BAlcesti.
Venitul comunef e de 1611
leT anual si cheltuelile de 1415
le!.
E brazdatI de dealurile : 01-
tetuluT, Viilor, DobretuluT, Bun-
getul si Geamartaluiul si udatá de
valle: Pesceana, Pescenita, Ur-
www.dacoromanica.ro
622
sul, Dobrovdtul, Geamartaluiul si
Stircul.
Ghioroiul, deal, in raionul co-
mune! Ghioroiul, pl. Oltetul-d.-j.,
jud. Vilcea, pe care se cultivA
34 hect. vie.
Ghioroiul, pcYclure particular, su-
pusä regimuluT silvic, pendinte
de com. Ghioroiul, pl. Oltetul-
d.-j., jud. Vilcea.
Ghiose§ti, sat, face parte din
com. rur. Comarnicul, pl. Pe-
lesul, jud. Prahova. Are o po-
pulatie de 927 loc., 470 bAr-
batT si 457 femeT. Este situat
pe malul drept al riuluT Pra-
hoya, in lata ComarniculuT.
Ghirfie§ti, com. rur., in jud. Ro-
man, pl. Moldova, spre N.-E.
de orasul Roman, la depArtare
de 13 kil. 500 m. de el si de
14 kil. 500 m. de resedinta pl.
Este asezatä pe platoul ce se-
parà basinul Siretuld de al Mol-
dova Este formatá. din satele :
GhirAesti si Leucuseni, cu rese-
dinta com. in satul GhirIesti.
Are o populatie de 498 familiT,
sati 1756 suflete, din carl 280
familiT de UngurI si 8 familiT de.
Evrer. Locuesc in 437 case.
tiri carte 39 persoane.
Sunt 344 contribuabili.
Locuitorn an 392 vite.
Sunt 2 bisericT de zid : una
ortodoxá si una catolicd; o scoa-
la primará mixtl, care in ¡896-
97 a fost frecuentatà de 23 e-
levI, din 33 inscrisT.
Com. Ghirdesti formeaza cu
com. Botesti si Sdbloani o cir-
cumscriptia fiscald cu resedin-
ta in satul GhirAesti.
Venitul anual al comuneT este
de 5322 leT si cheltuelile, de
4556 le!.
Este legata cu orasul Roman
prin sosea.
GHIRDOVENI
Ghirie§ti,- sat, jud. Roman, pi.
Moldova, com. Ghirlesti, pe
piriul Ciurlicul si in apropiere de
(-tul Moldova (pe malul sting
al acestuT ri6), spre N.-E. de
orasul Roman, la depOrtare de
13 kil. 500 M. de el si de 14
kil. 500 m. de resedinta pl. Este
asezat pe platoul ce separa ba-
sinul SiretuluT de al Moldovet
Are 114 familiT, sail 1461 sufle.
te, din carT 240 familii Un.
gurl.
tia carte 37 persoane.
ContribuabilT sunt 280; case
de locuit 356.
Sunt 240 vit t marl cornute.
Acest sat formeazO cu satele
Tetcani, IuganiT si Bärtesti o pa-
rohie catolia cu resedinta preo-
tuluT in satul GhirIesti. Este
legat cu orasul Roman prin
sosea. Se numea pe la anul
1756 Birlesti.
Despre acest sat se vorbeste
tuteo hotArnicie de la 21 Iunie
1756 si se spune cA era mosie
a Episcopiel. de Roman.
Ghirfie§ti, mo,rie, a statului, mal
Matute a EpiscopieT de Roman,
in com. Ghirá.esti, pl. Moldova,
jud Roman, arendatO in 1887
cu 48800 le! anual.
Ghiráe§ti pildure, proprietatea
statuluT, maT inainte a EpiscopieT
de Roman, in com. Ghirlesti, pl.
Moldova, jud. Roman, in tntin-
dere de 740 hect.
Ghirdoveni, com. rur., pl. Fili-
pesti, jud. Prahova. S'a inGintat
pe la anul 1700, in urma des-
fiintlreT satelor : Risnari, tefá-
noaia, Ciorinesti .si Chira.
In marginea com. Ghirdoveni
se allä un loe numit Silistea,
despre care traditia spune el
ar fi fost locuit de TAtarT. Adi
Radu-Negru, zice legenda, a avut
o lupa cu acestI TAtarT si prer-
GHIRDOVENI
zind batalla a fugit prin padure,
calare pe o iapä neagra potcovita
d'andoaselea. In fuga luI auzind
ca iapa s'a deschingat, s'a aplecat
A vad si atuncT a fost impuns
cu sulita in coastà in dreptul
lacului din padure si din acel
timp pana azI acel lac se nu-
mete lacul Negri, lar padurea,
Padurea-Negri.
Este situat pe malul drept
al rluluICricovul-Dulce, intre dea-
lurile Gruiul si Izlazul, la 28 kil.
de capitala jud. si 8 kil, de a pl.
Se compane din 2 catune :
Ghirdoveni si Cricoveni.
Are o populatiune de 310
familiT, saa 1532 locuitorl: 720
barbatT, 812 femeI, in care intra
si 32 familiT de Tiganl.
ContribuabilI sunt 380; case
de locuit, 329.
In com. este o biserica fondata
la anul 1870, deservitä de un
preot.
Locuitoril, pe litiga agricultu-
ra, se mal ocupa cu facerea man-
galuluT (cArbunT), cu fabricarea
varuld, cu caratul s'Are! dela
Telega la Tirgoviste si cu do-
plitul lemnelor. Produsul mun-
ceI 11 desfac maT ales la orasul
Ploesti.
LocuitoriT s'aa improprietarit
la anul 1864, cind li s'aa dat
808 hect., din mosia satului Mar-
gineni. ET ati : 6i caT, 40 iepe,
253 vacT, 64 capre si 370 pord.
Scoala e frecuentad de 66
baetI si 8 fete. Stia carte 34
barbatI si 16 femeI. Cu intretine-
rea scoald statul cheltueste a-
nual 1242 ld.
In padurea numita Ghirdoveni
se afla un izvor de apa mi-
nerala numit Fintina-de-Leac.
In com, se fabrica aproxi-
mativ 1800 decal. vin.
Comerciul se exercita de IO
circi u m arI.
Veniturik com. se urca. la
'suma de leI 3800 anual.
523
Este strabatuta de o osea im-
pl'etrita care inlesneste comuni-
catia intre Ghirdoveni, Haima-
nalele si Moreni.
E brazdata de dona dealurT:
Gruiul, in partea de E. a com.
si Izlaz In partea de V. Ele
ati directia dela N. spre S. Ser-
vesc pentru pasunarea vitelor.
E udata de riul Cricovul si de
Valea-UrsuluT.
Ghirdoveni, pddure a statuluI,
in intindere de 650 hect., pen-
dinte de com. Moreni, pl. Fi-
lipesti, jud. Prahova, care, lin-
preund cu trupurile: Mijea (I 150
hect.) si Gruiul (759 hect.), for-
mead padurea Moreni.
Ghireanul, deal, pe mosia Co-
tusca, pl. Prutul-d.-j., jud. Do-
rohoia.
Ghireneanca, vale, pe mosia
Mitocul, pl. Prutul - d. -j., jud.
Dorohoia.
Ghireanul, deal, pe mosia Mi-
tocul, pl. Prutul-d.-j., jud. Do-
rohoia.
Ghireni, pirig, incepe de pe Mior-
cani, de la Balta-Lata, pl. Pru-
tul-d.-j., judetul Dorohoia ; se
varsa in Prutul pe Mitoc, in
laturea din jos a satuld.
Ghireni-Curtul, sat, pe mosia
Cu acelasI nume, com. Mitocul,
pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoia,
cu 85 familif, saa 319 suflete.
Proprietatea mosiel. este a
d-luI V. Calmuschi, Romln, mare
proprietar din Basarabia.
Biserica e de zid, facutd in
1855, de fostul proprietar Iorgu
Curt. Aceasta biserica Inainte
de a fi terminad, a fost imita
de trdznet in 1859, in cit asta-zI
a inceput a se ruina.
SateniI improprietaritl aa 197
www.dacoromanica.ro
GHIRENI-TAUTUL
hect., 8 ar., pamint, lar proprie-
tarul, 1323 hect., 35 ar., cimp
si 8 hect., 60 ar., padure de
plop, ulm, rachita si lozie. Este
un iaz, numit al luI Curt, in
suprafata d 7 hect., 16 ar. La
locul numit In-Ponoare, se afla
o livada. In suprafata. de I hect.,
43 ar. si 2 pog. vie.
Piriul principal ce trece pe
mosie este Ghireni, lar pe ho-
tar curge riul Prutul.
Piatra calcarla in bolovanI
si cuartoasa in lespezT se afld
multa ; se extrage numar pen-
tru trebuintele locale.
Drumurl principale sunt : acel
de la Radauti la Stefanesti, si
acel care duce pe la Adasani
la Dorohoia si Botosani.
Hotarele mosieT sunt cu : Pru-
tul, Mitocul, Adasani si Cras-
naleuca.
Ghireni-Täutul, sat, pe mosia
cu acelasI nume, com. Cotusca,
pl. Prutul-d.-j., judetul Doro-
hola, cu 93 familiT, saa 389 su-
flete.
Proprietatea mosier este a e-
rezilor def. loan Tautul.
Are o biserica, cu hramul
Adormirea, deservid. de 1 din-
tare si 1 pAlImar ; este faculta
In 1857.
SateniT improprietaritI aa 174
hect., 74 ar., pamint ; lar pro-
prietatea mosieT, 895 hect., 12
ar. cimp.
Iazuri sunt 2, pe cursul pi-
riuluT Ghireni, din carT unul
numit al Slavilenilor, in supra-
fatd de 75 hect.
Vie se afla pe mosie in dota
locurT, de cite 2 pog., si cu pu-
ting livada.
Piriul ce trece pe mosie este
Ghireni.
Drumuri principale sunt : acel
de la Radauti ce duce la Ste-
fanesti, pe hotarul despre Cras-
naleuca, si acel de la Crasna
 GHIRGIUL
leuca ce duce prin Cotu$ca la
Dorohoiti.
Hotarele mo$ier sunt cu : Cras-
naleuca, Miorcani, Miculinti
Cotu$ca.
Ad i este leagdnul familieT TAu-
tu, una din cele mal vechi
mai distinse familif a Moldo-
vei, din care flcu parte $i Marele-
Logollt loan Tdutul, sub Dom-
niile luT tefan-Voc15. $i a luT
Bogdan, fiul s5.5. Acest mare
diplomat a fost trimes de Bog-
dan de a incheiat tratatul cu
Turcii la 1511.
Ghirgiul, deal, in jud. i plasa
Tutova, com. arnoani, spre N.
de cdt. Hreasca.
Ghirineasa, deal, jud.
pl. Siretul-d.-j., care se gdse$te
pe limita comunelor Näne$ti
Pdrincea.
Ghirva, mofie, in jud. Neamtu,
com. Bude$ti-Ghicai, pl. de Sus-
Mijlocul, proprietatea d-luT Gr.
Cozadini.
Ghitcäuti, sal, pe mo$ia cu ace-
lasT nume, com. Mileanca, pl.
Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti, cu
14 familiT, sat1 73 suflete.
Sdtenii improprietdriti el 17
hect., 18 ar., pdmint, iar pro-
prietarul 409 hect., 61 ar., cimp.
Piriul ce curge pe hotarul
despre Darabani, este Podriga.
DrumurT principale sunt : acel
de la Hude$ti-Conce$ti la S5.-
veni ; acel de la Darabani prin
Girbeni la Dorohoiti i prin
TAt5rdseni la Boto$ani.
Hotarele cu : Mileanca, Da-
rabani, Conce$ti i Girbeni.
Ghitulesti, cdtunaf, pendinte de
com. Frdsinetul, plasa Glava-
ciocul, jud. Vla$ca, situat pe
coasta stinga a apeT Clenita, la
marginea judetului Teleorman,
www.dacoromanica.ro
524
departe de Giurgin 64 de kil.,
iar de Bucure$6 68 de kil.
Mo$ia apartine la mal multT
mostenT intre carT o parte mare
fratilor Anghelescu din Giurgiti.
Suprafata mo$ieT este de 1000
hect., aducind un venit de 18.000
leT.
Ad i sunt 74 locuitorT impro-
prietAriti la 1864, pe o supra-
fat5. de 222 hect.
Ghiulea, ca/un, in jud. Vla$ca,
pendinte de com. Corbi-Ciungi,
pl. Neajlovul, tine de cdt. Va-
dul - Stanchii , pe proprietatea
d-neT Sultana Creteanu.
Ghiulele - Tepe, deal, in jud.
Tulcea, pl. Bahadag, pe teri-
toriul com. rur. Con gaz ; se
desface din dealul Cataloi, se
intinde spre S., in directie ge-
neran de la N. spre S., str5.-
135.tind partea nordicd a pld$ef
$i pe cea de mijloc a comuneT ;
se intinde printre piriul Telita
afluentul s5.5 Valea-IzvoruluT ;
pe la poalele sale orientale
merge drumul natural Tulcea-
Babadag-Constanta ; este tliat
de drumurile comunale Frecd-
tel $i Cataloi-Congaz ; are o
inAltime de 39 m., dominind
asupra satelor Hargilar $i Con-
gaz , $i asupra vdeT TeliteT ;
este acoperit cu finete $i se-
mAndturT.
Ghiun - Ghirmes (Culmea-),
culnze de dealurT, din pl. Mäcinul,
jud. Tulcea $i din pl. Hir$ova,
jud. Constanta. Se desface din-
tr'un nod central, a$ezat la li-
mita celor 2 judete, situat ceva
mal jos de virful Atmagea ; se
indreaptd spre V. printre riurile
Ai-Orman (sail Picineaga) $i Ai-
gar-Ahmet (sa.5 Ro$t-Dere) din
jud. Constanla (cu comunele
Ostrov $i Topologul) $i pe par-
tea sud-vestid a jud. Tulcea,
GHIUN-GIIIRME-DERE
anume partea meridionan a
p15.$eT Mdcin, cu comunele Pi_
cineaga, Coium Punar, Canat-
Calfa ; spre S. $1 spre E. lasd
prelungirile Ghiolgic - Bair $i
Cirjelar, Cambe-Tepessi, Baba-
Bair, Sinir-Ta$ - Tepessi; spre
V., dealul Coium-Punar. Din
paalele lui izvoresc o multime
de piraie, din carT mal in:
semnate Valea-HogeT, Valea-
Ulmilor, Ingi-Dere, Coium Pu-
nar (Cu afluentul Cana-Mi$ea),
afluentY aT piriuluT Aigdr-Ah-
tnet; valea Canat-Calfa afluent
al piriuluT Ai-Ormar. Natura luT
e stincoasä pe alocurea. Se ri-
dicd pdrid. 'la o indltime de 321
m., punct trigonometric de ran-
gul ; alte virfurT sunt: E$il-
Tepe, 228 m., altul de 216m.,
punct trigonometric de ordinea
III-a. Este intretdiat de o mul.
time de drumurT: catea jude-
teand Satul-Noti-Ostrov ; drumu-
rile comunale Picineaga-Coium-
Punar, Satul-No5-Coium-Punar,
Cirjelar - Coium - Punar $i alte
multe drumurT vecinale. Toate
vdile piraielor sunt ripoase
inalte. Culmele din judetul Con-
stanta sunt acoperite cu pd$unT
putine semddturT; la poalele
sale sunt a$ezate satele: Coium-
Punar, Canat-Calfa, Ai-Orman,
AigAr-Ahmet (din jud. Tulcea)
$i UrumbeT (din judetul Con-
stanta).
Ghiun-Ghirmes -Dere,
izvore$te din poalele vestice ale
culmei Ghiun-Ghirme$, din ju-
detul Tulcea ; se indreaptd spre
V., avind o directiune generan
de la N.-E. spre S.-V. $i, brdz-
dind partea sudica a p15.$eT Md-
cin $i cea ocidentall a comu-
neT Coium-Punar, intrd in jade-
tul Constanta sub numele de
Valea-HogiT, udá partea nor-
dicd a teritoriulur comunei Os-
trovul, i dupä un curs de 5
 GHLUNGHIVL
kil, merge de se varsä inteo
mla$tina ce marginete Dundrea
pe dreapta, ceva maI sus de
satul Ostrovul ; este taiat de
drumul judetean Ostrov - Satul-
No5 si de alte drumurf mar miel'.
Ghiunghi§ul, pida, jud. Bacati,
pl. Trotusul, cora Grozesti; iese
din muntele Cona, si se scurge
In Oituz. In valea sa se afla
izvoare Cu apa grata.
Ghiurgeamric, deal, in judetul
Tulcea, pl. Istrului, pe teritoriul
com. rur. Beidant si pe acela
al catunului sai.1 Caildere ; se
desface din dealul Caragea-Pu-
nar ; se intinde spre E., avini
o directie generala de la N.-V.
spre S.-E., printre piriul Bei-
dant si afluentul säti Valea-Dul-
gea, brazdind partea nord-ves-
tica a plasei i cea vestica a co-
mu nei ; este de. naturà stincoasa
facind piriului Beidant niste tria
luri inalte si stincoase ; este ta-
iat de doul drumurf comuna/e
ce duc de la Cail-Dere la Sari-
Ghiol i Beidant; are o inaltime
de 260 m., dominind asupra
satului Cail-Dere ; este acoperit
cu paclurI si fin ete.
Ghiuvegea, com. rur., jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Notia.
Este situatà in partea vestica
a judetuluT, la 93 kil. spre S.-V.
de orasul Constanta, resedinta
districtului, si in cea centrala
a plasei, la 27 kil. spre E de
orasul Ostrov, resedinta oco-
luluT.
Se mdrgineste la N. si E. cu
com. rur. Caranlic ; la S., cu
comuna Para-Chioi ; iar la V.,
cu com. Lipnita si Carvanul.
Principalele dealurI care o
bradeaza sunt : Mezarlic - Bair
(142 m.), la N.-V.; Ghiuvenli-
Bair (13o m.), la V.; Capusciol-
Bair (132 m.), la S.-V.; Mac-
525
mora-Bair (168 m.); Siran-Culac-
Bair (138 m.); Uzun-Mese-Sirti
(142 m.); Aslama-Sirti, cu virful
Dobromir (roo m.), toate la S.
si S.-E. Aceste dealuri sunt a-
coperite cu intinse pasunf i li-
ved; padurile principale sunt :
Muzaisi-Orman, la N.-V.; Buiuc-
°ruma, la V.; Chereslic-Orman,
la S. -V.; Tenghea - Orman si
Asadic-Orman, la S. Movilele
sunt patine si n'ail mare impor-
tanta; sunt acoperitecu verdeata.
Valle sunt numeroase si cu po-
zitif frumoase, principalele sunt:
Ghiuvenli san Ghiuvegea, care o
brazdeaza prin interior, trecind
prin s. Calaigi i Ghiuvegea, des-
chizindu-se in balta Iormac, si
avind ca adiacente pe dreapta
valea Cuiugiuc-Culac unita cu
Asadic-Ceair la S.-E. si pe Ca-
laigi-Ceair la S.; valea Beilic-
Culac unja cu Cital-Culac, adi-
acenta \raer Curu-Orrnan la N.;
valea Dermen-Ceair la V.; ma-
lurile tutulor acestor vAT sunt
acoperite cu padurr frumoase,
ceea-ce face ea in com, se g5.-
sesc pozitiuni admirabile.
Catunele cari o compun sant:
Ghiuvegea, resedintd, asezata in
partea vestica, pe valea Ghiu-
venli, intre dealurile Musaisi-
Orman la N. si E., si Capuc-
cioi-Bair la S. si E.; Calaigi, in
partea meridionald a comand
pe valea Ghiuvenli, la 4 kil.
spre N. de resedinta, intre dea-
lurile Macmora-Bair la V. si
Tenghe-Bair la E.; satele sunt
placute, curate, inconjurate
paduri.
Suprafata totall a comuna
este de 3290 hect., din carT 140
hect. ocupate de vetrele satelor
ca 129 case, restul de 3151
hect. impArtit intre Stat cu pro-
prietaril carT ail 1801 hect. si
locuitoriI carT posed5. 1349 hect.
Populatiunea este de 134 fa.
milir, sati 604 suflcte: 327 bar-
www.dacoromanica.ro
GIIIUVENLI
bati, 277 femei; 332 necasa
toriti, 242 casatoriti, 30 vaduvf;
604 cetatenf Romini; 229 or-
todoxT, 375 mahometanf; 326
agricultori si meseriasi ; i cir
ciumar.
Stiu carte 31 persoane.
Contribuabilf sunt 124.
Sunt 122 plugarT, carT au :
27 pluguri, 30 care si carate,
r masina de treerat.
Vite : 3208 capete, mai cu o-
sebire of si bol.
Budgetul comunei este de 2667
lei la venitarT si de 1655 1er la
cheltuelf.
Caile de comunieatie sunt:
un drum mare : Lipnita-Ghluve
gea-Cara-Omer ; apoi drumuri la
satele invecinate: Para Chioi,
Caranlic.
MahomedaniT au 2 geamir Cu
3 hogi, iar crestiniT merg la ser
viciulreligios in satele invecinate.
Ghiuvegea, sat, in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Noua, catana'
de resedinta al comunel Ghiuve
gea, asezat in partea centrala
a plaser si cea N. a comuner,
In valea Ghiuvegea, inteo fru-
moasä pozitiune inconjurata de
dealuri paduroase. Are o in-
tindere de 4680 hect., din
care 6o hect. ocupate de vatra
cu 61 case. Popula
tiunea, compasa din Romini
Bulgari, este de 57 familiT, sau
293 suflete, ocupindu-se cu
toritul si agricultura.
Ghiuvenli, sat, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, catunul comuneT
Cara-Omer, situat In partea V.
a plAsef si cea N. a comunel, la
lo kil. sore N. de resedinta,
pe valea Ghiuvenli, futre dea
lurile Ghinvenli Bair la N. si
Cara-Orman la S. Are o intindete
de 5(7 hect., din care 49 hect.
ocupate de vatra satuluI cu 87
case.
 GH1UVENLI-CEA1R
Populatiunea, in maioritate
compusd din Turd si Talar!, este
de 291 familiI, saa 776 suflete.
Ghiuvenli-Ceair, vale, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noua, pe
teritoriul comunelor rurale Re-
gep-Cuius, Para-Chioi si Ghiuve-
gea. Este formatA din alte doua.
val secundare : Cuiugluc-Culac
la E., ce se desface din partile
V. ale dealuld Sinir-Bair, si
alta, Calaigi-Ceair ce se desface
din poalele N. ale dealuld Ai-
valic-Bair ; cea d'intiia are o Forma hotaruld este aceea
directiune generan' de la S.-E.
spre N.-V. ; a doua are directia
de la S. spre N. cu multe co-
titurI; se unesc amindoua fina.
satul Para-Chioi, trece printr' in-
sul i apor ia numele de valea
Ghiuvenli-Ceair; trec prin com.
Ghiuvegea, in directie gene-
ran spre N.-V. si dupd un drum
de aproape 20 kil, merge de se
deschide in balta Iortmac, la
E., lingd soseaua judqeand Os-
trov-Cuzgun, in apropiere de
deschiderea väel Dermen.Ceair
tot in balta Iortmac. Malurile sale
sunt joase si acoperite cu finete,
arara de locul aflator in padurile
Musaisi-Orman i D uan-Chioi-Or-
man, unde valea sa are malurile
inalte si ripoase. Este inchisa
intre dealarile: CapuscioI-Bair,
Macmora-Bair, Siran-Culac-Bair,
Cara-Peretlic-Artasi la V.; Ai.
valic-Bair, la S.; Sink-Iol-Bair,
Aslama-Sirti, Sink-Bair, Distrail-
Bair si Mezarlic-Bair, la E. Ser-
veste mai multor cal de co-
municatie : de la Regep-Cu -
ius prin Calaigi, ParachioI la
Ghiuvegea; un drum, ce plea-
ca. din calea judeteanA Ostrov-
Cuzgun,urmeazAvalea Ghiuvenli-
Bair si Cuiugiuc-Culac spre a
se duce la Azaclar si de ad in
Bulgaria.
Ghiveciul, arld, jud. Bräiia, la
526
3 kil. spre S.-V. de satul Os-
man, pe mosia Hoinari, infiin-
tata la 1848 in locul vecheI cir-
ciutd de la Crucea-Cerbuld.
Vatra satuld e de 8 hect. cu
14 case. Populatia de 17 fa-
ma', saa 85 suflete : 45 bar-
batI si 37 l'eme'.
Vite sunt: 32 cal, 8o vite
maff cornute, go of si 8o fim5.-
tori.
Ghiveciul, vale, jud. Prahova,
pl. Podgoria, com. Hirsa.
Ghivizlicul-Mare, vale, in jud.
Constanta, pl. Silistra-NouA, pe
teritoriul com. rur. Cilnia ; se
.desface din poalele de V. ale
dealuld Coslugea ; se indreaptA
spre V., avind o directiune ge-
neran de la E. la V., mergind
pe la poalele movileI Pirjoaia,
si brAzdind partea de N. a pl.
si cea de N.-V. a com.; dupa
un curs de 2 kil. se deschide
pe malul dobrogean al Duna-
reí, la i kil. mal jos de des-
chiderea Arad Cilnia in Dunare ;
pe valea sa merge un drum co-
munal care duce de la Bugeac
si Galia la Pirjoaia.
Ghizdarul, cdtun, in valea Dea-
luld-DunAreI, pendinte de com.
StAnesti, pl. Marginea, jud. Vla-
sca, proprietatea StAnesti, a d-
ltifEmanoil Lahovari, situatA
pe muchea dealuluI Dunarel cu
acelas1 nume, departe de Giur-
criu de 12 kil.
Acest cat. are 72 locuitorT
improprietaritI la 1864, co 216
hect.
O osea judeteanA duce de
la Giurgia la Toporul.
Are: o biserica, cu 1 preot
2 dascalf, zidita la 1882 i ti-
nind de parohia StAnesti.
Prin jurul satuld trec sose-
lele: Giurgia, Alexandria i Giur-
gia-Pitesti.
www.dacoromanica.ro
GHEZDAREM
Ghizdire§ti, com. rur., in jud.
Constanta, pl. Hirsova.
Este asezatA in partea de V.
a jud., la 85 kil. spre N.-E. de
orasul Constanta, resedinta ju-
detuld, si in partea de V.
a pl., la 9 kil. spre S.-E. de o-
raselul Hirsova, resedinta pl. Co-
mune invecinate cu dinsa, afara
de Hirsova, sunt : Topalul, la lo
kil. spre S.; iriul, la i i kil.,
spre E.; Groapa-Ciobanuld, la
8 kil., spre N.-V. ; Sarai, la 14
kil., spre N.-E.
a unuT patrulater neregulat, c a o
lungime de 28 kil. Intinderea to-
tala este de 5362 hect.
Se mArgineste la N. co com.
urb. Hirsova, de care se des-
parte prin valea Caimacli-Dere,
cu com. rur. Groapa-Cioba-
nuld ; la E. cu com. iriul, de
care se desparte prin dealurile
Muslo si Erchesec ; la S., cu com.
rur. Topalul, fiind separata prin
dealul Olacul si valea Chechir-
gea ; lar la V., cu jud. Ialomita
de care se desparte prin fluviul
D u n drea.
Relieful soluld este acciden-
tat de dealurile : Muslu (123 m.),
la N.-E. ; Erche-Sec (189 m.),
la S.-E. si Olacul (124 m.), la
S.; sunt acoperite in general
cu Jinete si semAnaturl.
Movile mal inserynate sunt :
Cechirgea, (87 m.), la 3 kil. spre
S.-E. de satul Ghizdaresti i TreI-
MovilI (iii m.), la N., pe hotar ;
mal sunt altele, parte naturale,
parte artificiale, acoperite cu
verdeatd.
Apele cari udd com. sunt :
Dunarea la V., pe o intindere
de 7 kil., formind ostroavele :
Atîrnati, 70 hect., la S.-V.
Ghizaresti (5o hect.) la N.-V.,
dar! apartin comuneT, despgr-
0nd-o de jud. Ialomita ; valea
Cechirgea, pirai mic, o udg in
partea de S.-E. si S. trecind
GHIZDÄREM
prin satul Techilesti (al com.
Ghizdaresti), pe o distanta. de
6 kil., si varstndu-se in Du-
nare in fata ostrovulur Atir-
nati. Valle sunt putin nume-
roase, insá mar toate avind malurI
inalte s't ripoase. Valea Calmacli-
Dere, la N., pe hotarul spre
com. urb. Hirsova, se deschide
in Dunare ; valea Dalasma-Cu-
lac prin mijloc, Batacli-Dere la
E., Tichilesti la S.-E., toate trele
dati in piriul Cechirgea, cea
d'intiid pe stinga, cele-l'alte pe
dreapta.
Comuna se compune din doua.
catune : GhizdOresti, resedinta,
asezat in partea de N.-V. a co-
muner, la poalele prelungirilor
V. ale dealulur Muslu, pe ma-
lul drept al DunareI, linga o-
strovul GhizdIresti, la S. de
deschiderea \raer Caimacli-Dere
in Dunare ; Tichilesti, in par.
tea de S.-E. a comuner, pe ma-
lul sting al piriulur Cechirgea,
la locul unde se deschide in-
tr'insul valea Dalasma-Culac, in
lata deschiderer vder
in piriul Cechirgea.
Suprafata comuner este de
2897 hect., din carr 130 hect.,
ocupate de vetrele satelor Cu
216 case ; 667 hect. apartin sta-
tuluT Cu proprietarir si 2100
hect. sunt ale locuitorilor.
Populatia este de 249 familiT,
sad 1086 sufle.e : 577 barbar,
509 femer ; 613 necasatoritT, 466
casatoritT, 27 vaduvi ; 1086 ce-
tatenT RominT; 364 ortodoxI, 7
luteranT, 715 lipovenT ; 575 a-
gricultorT i meseriasI ; 2 comer-
ciantr. ContribuabilI sunt 238.
Sunt 252 plugarT carT ad :
plugurr, 125 care si cArt4e
$i 21 grape de fier.
Vite sunt 5200 capete, din
carT cea mar inare parte or.
Comerciul e activ ; se face
prin gara Cernavoda la 42 kil.
spre S.
527
Budgetul comunereste de 4423
ler la veniturr si 2381 ler la chel-
tueli.
Cal de comunicatie sunt: pe
Dunare Cu luntrele ; catea jude-
teana Medjidia-Hirsova care tre-
ce prin comuna; cäl comunale la
satele apropiate : Topalul, Cio-
banul i$iriul.
Biserica este una in cat. Ti-
cu hramul Sf. Gheor-
ghe, zidita si intretinuta de loc.,
deservita de I preot, 2 cinta-
reti si 2 paracliserr ; o casrt de
rugaciunT lipoveneasca.
Este o scoala rurala mixta,
In cat. Ghizdaresti, conclusa de
un invatator si 25 elevT, frecu-
entatà de 19 baetT si 6 fete.
Ghizdare§ti, sat, in jud. Con-
stanta, pl. Hirsova, catunul de
resedinta al comuneT Ghizda
resti. Este situat in partea de
V. a plaser i cea de S.-V. a
comuner, pe malul drept al Du-
naril, linga ostrovul Ghizdaresti,
la S. de valea Caimacli-Dere, la
poalele de V. ale dealulur Mus-
lu. Teritoriul sati se margineste
la N., cu com. urb. Hirsova ;
la E., cu cat. Muslu al comu- Ghizdäveata, vtofie, in judetul
ner $iriul ; la S.-E. si S., cu
catunul Tichilesti, lar la V. cu
jud. Ialomita, despartit prin Du-
nare. Relieful solulur e acciden-
tat de prelungirile de V. ale
dealulur Muslu, (128m.) care sunt
acoperite cu fluete si semana-
turT.
Movile sunt putine, artificiale,
l'are carT : TreT Movile (III m.)
la N.-E., pe hotar ; Cechirgea (87
m.) la 3 kil. spre S.-E. de sat,
acoperite cu verdeata.
Dunarea, la V., uda satul pe
o distanta de 4 kil., formind o-
strovul Ghizdaresti (50 hect.)
acoperit cu padure de salcir.
Vaile sunt inalte si ripoase; prin-
cipale sunt : Caimacli-Dere, la N.,
pe hotar; Dalasma-Culac, adia
www.dacoromanica.ro
GH1ZDAVFM
centa a piriuluT Cechirgea, la
S. si S.-E. Intinderea totall e
de 1717 hect., dintre carr to8
hect. ocupate de vatra si gra-
dinile satulur. Populatiunea sa-
tulur este de 202 familir, sad
736 sufiete, cae se ocupa cu a-
gricultura si pescuitul.
Ghizdäre§ti, sat, in jud. Con-
stanta, pl. Ialomita-Balta, pen-
dinte de com. Fratileni. Este
situat pe tarmul drept al riulur
Ialomita, spre E. si HITA satul
de resedinta. Pe partea de E.
a acestur sat trece catea ferata
FauretFetesti.
Populatiunea este de 36 fa-
milii Rominr si 2 familir TiganT.
Ghizdäre§ti, insuM, pe DunAre,
In jud. Constanta, pl. Ilirsova,
com. Ghizdaresti. Este asezata
putin cam spre N.-V. de cat.
Ghizdaresti. Are o suprafata de
70 hect. si e acoperita numar cu
stufi$urr de salcir. Este nelocui-
ta. In fata acester insule, si pe
malul drept al Dunarer, se des
chide valea Ciamcli-Dere.
Buzad, com. Vintileanca. Vez!
Gageni d.-s.
Ghizcläve§ti, com. rtir., pl. 01-
tul-d.-j., jucl. Romanati, formata
din satele : Ghizdavesti (600 lo-
cuitorr), Ciunei si LupAnesti (242
locuitori). Face parte din satele
inconjurate de Dunele de nisip
miscator. E asezata pe un teren
ses si nisipos care are altitu-
dine de 140 de m. d'asupra ni-
velulur marir, la o departare de
18 kil. de Caracal si de 41 kil.
de Corabia. Are o populatie
de 260 familiT, sad 842 suflete :
407 barbar si 435 t'eme; 392
clsatoritt 51 450 necasAtoritr. titi
carte 127 persoane.
ContribuabilT sunt 257.
 GII1ZDXvETUL
Budgetul comuna' pe 1886 -
87 a fost de 2635 Id la veniturt
$1 de 2560 le la cheltuelf.
Stabilimente comerciale : 2.
Are o scoala primara, conclusa de
un invatator, frecuentan de 48
elevI (41 1310' si 7 fete), din
136 copiI (76 baetI $1 61 fete)
In Virsta de $coala.
Sunt 3 bisericI: Sf. Nicolae
(1855), S-tit VoevozT (1867) $i A-
dormirea-Maicei-Domnulut(t 863)
In CiuneT, deservite de 3 preotI
$1 6 cintaretT. Spre N. de co-
muna, pe locul Motea, se aflä
Magura-Corner, cu un ocol de
7 stinjenT ; e rotunda si cu virful
trunchiat.
Ghizdävetul, vechre numire a a-
tunulur Gageni-d.-s., jud. Buzar',
com. Vintileanca.
Ghizdita, cdtun, al com. Minza-
lesti, jud. Buna, cu 6o locuitorI
$i 12 case.
Ghizdita, cdtun, al com. Ztr-
neti-de-Ciltna, jud. Buzati, cu
60o locuitorT $i 142 case.
Ghizdita, vale, in jud. Buzar',
com. Minzdlesti. Incepe din Dea-
lul de la Socet, uda partea de
E. a catunelor Ghizdita $i Ichi-
me$ti $i se scurge In riul Slanic,
facInd hotar despre com. Ala-
ne$ti.
Ghizdita, vale, in jud. Buzar',
com. Zirnestir-de-Cllnati, incepe
din dealul Ghizdita, se une$te
Cu Izvorul-DealuluI si se scurge
in rtul Cilnaul.
GhizditeI (Podul-), deal, in jud.
Buzati, com. Zirne$ti-de-Ctlnaii,
acoperit de numeroase vil', pro-
ductnd vin alb.
Ghizoara, virf de munte, in jud.
Arge$, pl. Lovi$tea.
www.dacoromanica.ro
628
Ghizul, virf de munte, in stinga
itulut Argesul, jud. Arge$, plaiul
Lovistea; are o Inältime de 1632
m. d'asupra niveluluI marel.
Ghizuniilor (Valea-), vale, In
jud. Buzaa, com. Grajdana, co-
muna Bärbunceasca; se scurge
In rtul Ni$covul.
Giamänul, deal, pe mosia Sarata,
com. Movila-Rupta, pl. tefa-
nesti, jud. Boto$ani.
Giamba§ul, cdtun, al com. Bo-
ziorul, jud. Buzati ; are 130 lo-
cuitorT $i 30 case.
Giambracul, braf al bdlier Grea-
ca, jud. Ilfov, prin care aceasta
balta se varsa in Dunare.
Giangoiul, girld, pe teritorul co-
muneI Berevoesti-Paminteni, pl.
Nucsoara, jud. Muscel.
Giani, tirld, In jud. Braila, pe
muchea Baldovine0, com. Co-
tul-Lung, la 8'/2 kil. spre S.
de Cotul-Lung, situata pe un
cap al mucha
Gibe§ti, sat, in jud. Arge$, pl. To-
pologul, pendinte de com. rur.
Alimanesti-Ciofringeni ; are 50
familit $i o biserica, cu hramul
Intrarea-in-Biserica, cu un preot
si' un dintaret.
Gida, deal, in jud. Roman, com.
Pincesti, pl. Siretul-d.-s., spre
V. de satul Pince$ti. Se mal
numeste si Bantap.
Giera, trup de mofe, in jud. Te-
leorman, com. Poroschia, pl.
Margi neI.
Gighera, com. rur., in jud. Dolj,
pl. Balta, situan in partea de
S., la 53 kil. de Craiova $i la
II kil, departe de re$edinta, Ma-
GIGHERA
cequl-d.-s., In anifiteatru, pe Dea-
lul-Viilor.
Se margine$te la E. cu com.
Zavalul, la V. cu com. Nedeia,
la' N.-E. cu com. Gingiova $i
la S. cu fluviul Dunarea.
Terenul com. este acciden-
tat de dealul numit al-Viilor, care
are o indltime de 70 ni.
Este udata de Dunarea la S.,
de Jiul la E. Jill In timpurile
ploioase se revarsa, formind la
S. com. o multime de baltI, in-
tre care me insemnata este Gi-
ghera, care se scurge tot in Jiu.
Cind apele se retrag, acel pa-
mtnt se acopen ea fin* na-
turale.
La E. de com. Gighera sunt
izvoare de ape minerale numite
Baraca, cart contin fier, pucioasa
si iod.
Acum 50 de anT, com. era
situata maT la S., pe un pamint
nisipos numit Sili$tea, dar din
cauza nisipurilor s'a mutat pu-
in me spre N. A fost cit-va
timp unja cu com. Nedeia, In
care i$I avea re$edinta. Al co-
prinde un singur catun numit
Gighera.
Are o biserica, zidita la anul
1843, de Grigorie Bogoslav, ter-
minan. la 1849, cu hramul Sf.
Grigorie, deservita de r preot
$i 2 cintdretr; o $coalà mixta,
care functionean de la anul 1870
intretinuta de stat $i de com.,
conclusa de un invantor $i care a
fost frecuentan in 1892-93 de 57
baetI $i 8 fete. In etate de $coall
sunt 8o baetT si 50 fete. tid
carte I ro barbatI $i lo femel.
Populatia com. este de 1280
suflete : 666 barbati $1. 623 fe-
met.
Dupa legea rurall din 1862
sunt 161 impamintenitT, iar dupa
cea din 1879 sunt to insurAter.
Case de locuit sunt to6 ; bor-
dee, 137; parte de zid, parte
de paiante.
 GIGI-IERA
Suprafata intreguluT teritoria
comunal este de 16 pogoane
arabile. Mosia se numeste Gin-
giova, cu trupurile Comosteni
si Gighera ; are o suprafata de
1609 pogoane, cu un venit de
300000 leT; apartine A seza.min-
telor BrincovenestT.
Viile, de 70 pogoane, se ga-
sesc pe paminturile locuitorilor
carora apartin.
IndustriasT sunt to : 6 cojocarf
si. 4 cizmarT.
Locuitorir IsT desfac produc-
tele la schela numita Copanita,
in fata insuleT Copanita din Du-
nare.
Calea vecinall comunall spre
Nedeia, trece prin centrul com.
pe o lungime de 3500 m. Po-
tecT sunt multe, dintre carT 4
maT principale : doul spre N. la
clmp si doul spre Dunare.
Sunt 5 circiumr.
Venitql com. pe exercitiul
1893-94 a fost de 2617.32 leT,
iar cheltuelile de 2375.16 leT.
In timpul razboiuluT Romino-
Ruso-Turc, din 1877-78, se
afla ad i postat un escadron din
regimentul 5 de calgrasT cu mi-
siune de a observa terenul pana
la Zavealul si dreapta JiuluT si
a tine legdtura spre Ostroveni,
cu trupele din diviziunea a 4n,
pe malul sting al acestuT ri0.
Gighera, sat, in jud. Dolj, pl.
Balta, com. Gighera, grämadd,
cu resedinta primärieT. VezT com.
Gighera.
Gilortul, plasei, situata in partea
de S.-E. a jud. Gorj. Numirea
i s'a dat de la riul Gilortul care
o strabate In toata lungimea sa.
Se mdrginWe: la N. cu pl.
Amaradia ; la S., cu jud. Dolj ;
lar la E. cu jud. Vilcea.
Panaintul piase este carn on-
dulat si imparta prin cite - va
ridicaturl de dealurT, ca: Cul-
60299 Maree I) et /mar Geografic Vol. III.
629
mea - JiuluT din stinga si Dea-
lul - AninoaseT, interpuse intre
Jiul si Gilortul ; dealurile Ne-
grestilor si Andreestilor, in-
terpuse intre Gilortul si Ama-
radia; Dealul -Tindalestilor, in-
terpus intre Amaradia si Pis-
coiul si Dealul-MuereT, prelun-
gire a DealuluT-MuereT care vine
din Amaradia si Novaci.
Intre aceste dealurf sunt in-
chise valle cu aceleasf numirT
si carT da.0 scurgere riurilor :
Jiul, Gilortul, Amaradia si Pis-
coiul, precum si alte vaT sail
albiT mar putin insemnate.
Plasa Gilortul are 18670 hect.
padure.
Terenul acesteT plOsT este,
in ceca ce priveste constitutiu-
nea sa, foarte diferit. Asa, in al-
bia GilortuluT, pamintul este
mult maT productiv, pe cind
in partea despre dealurT, pa-
mintul argilos predomina, si
ast-fel este mal putin propria
culture ; se cultiva cu toate a-
cestea tot felul de cereale, po-
miT roditorT, pruniT si viea.
oselele din aceasta plasa sunt
u rmätoarele :
oseaua judeteand T. - Pul-
Spaha, care intra in aceasta plasa
la catu nul Rogojeni si trece
prin urmAtoarele localitatT: Boia,
Socul, Barbatesti, Petresti-d.-j.,
pe linga Pluscul, pe la Turbu-
rea-d.-j., Sipotul, SpahiT, de unde
intra in jud. Dolj prin Tintareni
la Filiasi.
osele vecinale sunt:
I. oseaua vecinala care vine
din Dolj si intra. In aceasta
plasà la apreni-d.-j., trecind
prin urmatoarele localitatT : Co-
lumbeni, Pegeni, Hurezani-d.-s.,
Vladimirul, Andreesti, de unde
rnerge si da in soseaua jude-
teana T.-Jiul-SpahiT-Dolj.
2. oseaua vecinall care plea-
d. din Hurezani-d.-s. si trece
prin Busuioci, Coltesti, Tincla-
www.dacoromanica.ro
GILORTUL
lesti, Logresti-Birnici, Logresti-
Mosneni, de unde apol intra
In plasa Amaradia.
3. Acea care pleaca din Hu-
rezani-d.-s. si trece prin Ne-
greni, Licuriciul, de unde apoT
l'Ara in pl. Amaradia.
osele comunale sunt :
§oseaua comunall care
pleaca din comuna Valea-luT-
Ciine, trece prin cat. Boia si
se termina. la com. ipotul.
oseaua comunall care
pleaca din comuna Valea-luT-
Cline, trece prin Groserea, Cor-
niseni, Aninoasa, Bibesti si se
termina. la Saulesti.
Acea care pleaca din co-
muna Andreesti si trece prin
Mnsculesti, linde se desparte in
doua ramurT: una merge spre
Vladimir, alta trece prin Rogo-
jina, Viersani, Jupinesti, Piriul,
de unde intra in plasa Ama-
radia.
oseaua comunall Hure-
zani-d.j., care trece prin Cor-
desti, Bacesti, de unde j'Arà
in jud. Dolj.
oseaua dintre Obirsia s'i
Radinesti.
Acea care pleaca din co-
muna Coltesti si trece prin Gil-
cesti, Scrada, de unde intra in
plasa Amaradia.
oseaua comunall intre
Logresti-Mosneni si Saca.
In aceasta plasa este o jude-
catorie de ocol cu resedinta in
com. Sdulesti.
Plasa are 34 de comune si
anume : Piriul - Boia, Jupinesti,
Viersani, Barbatesti, Rogojina,
Vladimirul, Petresti-d.-j., Mus-
culesti, Saulesti, Bibesti, An-
dreesti, A ninoasa, Groserea, Tur-
burea, ipotul, Valea-luT-Ciine,
Licuriciul, Frumusei, Negreni,
Scrada , Tindalesti , Coltesti ,
Logresti-Birnici, Logresti - Mos-
neni, Saca, Piscoiul, Obirsia,
Radinesti, Hurezani-d.-j., Cor-
07
 GILORTUL
desti, Bacesti, Busuioci, Hure-
zani-d.-s., Pegeni.
Numarul locuitorilor este de
7150 fax:Mili, saii 30959 suflete,
din carT 6205 contribuabili.
Numdrul scolilor din aceasta
plasg este de 20, frecuentate
de 830 copii.
Gilortul, statie de dr.-d.:f., jud.
Dolj, plasa Amaradia, comuna
Poiana, pe linia Filiasi-T.-Jiul,
pusä in circulatie la 16 Ianua-
rie 1888. Se alía intre statiile
Filiasi (11.9 kil.) i Bibesti (14
kit.). Inaltimea d'asupra nive-
luluT madi: 131.96 m. Venitul
acestei statif pe anul 1896 a
fost de 21294 leT, 44 bani.
Gilortul, rtz, izvoreste din coastele
Paringulta numite Iesiul, Moho-
rul si Setea, jud. Gorj. La sor-
ginte e format din cloua brate
principale: cel din dreapta nu-
mit Groapa, lar cel din stinga
Romanul, carT se impreunà in
capul munteluT Plesoaia. Are o
directie de la N. la S., iar in
dreptul muntelul Cerbul, ia di-
rectia N.-E. De aci se indreapta
spre S. si trece prin catun ele :
Novaci-RominT si N ovaci-StrainT
unde primeste 04111 Gilortelul-
de-Est, torentiT : Rima, Scarita,
Strungasiul i Macesiul ; trece
pe la E. de Ghebani, prin co-
muna Pociovalistea, unde se
uneste cu piriul Gilortelul-de-
Vest, ce trece prin cdtunul Hi-
risesti al com. Novaci ; ajunge
la com. Balcesti, unde primeste
piriul Galbenul (Baia-de-Fier) ; de
aci se indreapta spre S.-V. in
com. Bengesti, unde primeste
pe dreapta apa Ciocgdia.
Largimea 'uf la Novaci este
de 25 m., la Pociovalistea de
27, si la Bengesti de 30 m.
Albia riului este limitatg la
E. de cul mea Cornesiul, care
se separa mal la S. in Cerbul,
www.dacoromanica.ro
530
a cgrui continuare se numeste
Magura, in apropiere de No-
vaci si forrneaza Plaiul-Mare si
Plgetul. La V. e limitatg de
culmea Redeiului, PietreIe
plaiul Vermighia, cul-
mea Prescuricea, Culmea - luT-
Dragan, care se termina la Hi-
risesti de unde incepe plaiul
Ghebani.
Gilortul dupg ce maT primeste
riuletele : Cilnicul, pe stinga,
Blahnita i Socul pe dreapta
alte piraie din plasa Gilortul
dupg ce udd comtmele : Bir-
zeiul-de-Gilort, tefanesti, Pe-
Carbunesti, Barba-
testi, Viersani, Rogojina,
Musculesti, Andreesti,
Aninoasa, Turburea, trece pe
la E. comuna Groserea, ur-
meaza directiunea spre S. prin-
tre comuna Valea-luT-Ciine
ipotul si, la cdt. Capul-Dealulur
al com. Brgnesti, schimbg di-
rectia spre S.-V. si formeazg
hotarul intre judetele Dolj
Gorj, trad. in jud. Dolj i udg
in acest judet comunele Poiana,
Floresti i Tintareni.
Ucla. com. Poiana prin par-
tea de V., cu directia de la N.-
S., despartind-o de com. Brg-
nesti (Gorj). Primeste pe stinga,
in aceastä com. riul Cocorova,.
incgrcat pe dreapta cu piraele
Lainicul si Bulbuceni.
Are un vad peste dinsul in
dreptul Oler Cocorova i 2 po-
durT statatoare, unul intre Co-
corova si Bulbuceni i altul in-
tre satele Poiana-d -s. si Poia-
na-d.-j.
La esirea sa din com. Poiana,
pgtrunde pe teritoriul com. Flo-
resti, pe care o uda ta partea
de V., cu directia N.-S., si pe
care o desparte de com. Brg-
nesti i Ionesti (Gorj) ; se in-
carca din aceasta com. cu gira
Arpadia, care se varsa in apro-
piere de Balta-Edului si Valea-
GILORTUI,
Lungg, care seacg vara si care
se varsa. la Balta-cu-Peste. Peste
Gilortul este in com. Floresti
un vad la V. si un pod, la pun-
ctul numit Moara-lur-Balcescu.
La S. de com. Bengesti, pin-
tenul unui platal separa apele
BlahniteT, de ale CiocadieT
ale Gilortului.
Acest platal poartg numele
de Cimpul-Mare, care are o su-
prafata de aproape 60 kil, pl-
tratT, i servg ca loe de pasiune.
Mijloacele de trecere peste
Gilort sunt in jud. Gorj :
In regiunea dealurilor, poduri
de lema Ja: Novaci, Balcesti,
Albeni si Bengesti.
In pl. Amaradia 1a: Petresti-
d.-s., pe soseaua judeteang. Tir-
gul-JiulFi1iai, pod de lemn.
In pl. Gilort, un pod de lemn
la Bárbgtesti, punind in comuni-
catie soseaua judeteana ce ur-
meaza malul drept cu soseaua
vecinall ce urmeazg pe malul
sting la Musculesti-Jupinesti. Un
alt pod la Musculesti. Un A
3-lea la Andreesti, si In fine cel
de al 4-lea la Turburea, toate
de lemn.
MaT gasim podurT la : cat.
Pirlul, al com. Valea-lui - Une
:com. Groserea ; futre com.
Valea-luT-Ciine si com. ipotul.
In fine maT are un pod siste-
matic al soseleT nationale Filiasi-
Pietrosani la cgtunul Capul-Dea-
luluT.
Peste tot 12 poduri de lemn.
Afarg de aceste podurT mal
ggsim peste Gilort si 2 po-
duri ale linieT ferate Filiasi-T.-
Jiul, unul la Petresti.d.-s., iar
cel de al doilea 'filtre at. So-
.cul com. Barbatesti.
Aceste podurT sunt de fier.
Gilortul, deal, in jud. Gorj, pl.
GilortuluT ; pleaca din partea de
E. a com. jupg.nesti, urmind o
directiune de la N. spre S., pana
 GILORTUL
se terminá la cat. Andreesti
fiind retezat de 01111 Desiul.
Aceasta culme se maT nume-
ste si Dealul-FrasinuluT d'id a-
junge In partea de S. a com.
Vladimirul ; este acoperitä cu
padure, vie, livezT de prunT, fi-
mete si izlaz.
Gilortul, vale, in jud. Dolj si Gorj,
prin care curge riul Gilortul.
Gilortelul-de - Apus, pilla, in
jud. Gorj, plaiul Novaci, izvo-
reste din muntele RAdall, prin
2 brate, din care cel din stin-
ga se numeste Dobrana, iar cel
din dreapta Gilortelul. Se im-
preuna la N. de cat. Hirisesti.
Se varsa in Gilortul chiar in
com. Pociovalistea.
Gilortelul-de-Räsärit, piria, in
jud. Gorj, plaiul Novaci, izvo-
reste din muntele Tolanul si
Cerbul, curge prin mijlocul cat.
Novaci-Straini, unde se varsa
In Gilortul. Malul drept se nu-
meste Plae.tul, iar cel sting, cul-
mea CernadieT.
Gimbä§eanca, pddure, in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pe te-
ritoriul com. Cosimbesti. Se aflä
pe tarmul drept al riuluT lato-
mita si formeaza cu padurea Co-
simbesti un trup de 120 hect.
Cu esente de: stejarT, plopT, ulmT
si salciT.
Gimbfiseani, sat, In jud. lato-
mita, pl. Ialomita Balta, pendinte
de com. Cosimbesti. Este situat
sub coasta BaraganuluT, pe tar-
mul drept al riuluT Ialomita, spre
E. si In apropiere de satul Co-
simbesti. Spre V., in apropiere
de Gimbaseani, era satul Cer-
chezeni, contopit acum cu Gim-
bAseani.
Populatiunea satulul este de
180 familif.
531
Are o scoala mixta, condusl
de un invatator retribuit de com.;
o biserica, deservita de un preot
si 2 dascalT.
Vite sunt : 332 cal, 440 boT,
1500 oï, 2 bivolT si 125 porcI.
Gimineaua, lac, in jud. Ialomita,
pl. Borcea, pe teritoriul com.
Rasa.
Gimineaua, salí Valea-Ursu-
luf, girld, izvoreste din hota-
tarul com. Ciumagi, pl. Cerna-
d.-s., jud. Vilcea ; se impreunA
cu Orla Lovisteanca si se varsa
in riul Cerna
Gimineaua, vale, l'u jud. Vil-
cea, pl. Cerna-d.-j., com. ZA-
voeni.
Giminelele, dona movile, in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, spre
V. de satul Facaeni.
Giminelelor (Muchea-), cultne
a coastel BaraganuluT, in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pe
teritoriul comunei Borduseani.
Giminelelor (Valea-), vale a
coasteT BaraganuluT, in jud. Ia-
lomita, pl. Ialomita-Balta, com.
Borduseani.
Gindfioanul, deal, in jud. Neam-
tu, com. Cracaoani, pl. Piatra-
Muntele, situat futre satul cu
acelasT nume si satul Balta-
testi ; prezinta in formatiunea
paminturilor sale straturT sali-
fere ce es la suprafata.
Gindioanul, M.O, in judetul
Neamtu, pl. Piatra-1VIuntele, com.
Cracaoani. Izvoreste din dealul
cu acelasT nu me (ramura Craca-
oanilor), curge in directiune N.
prin satul Ghindloani, pana la
varsarea sa, pe partea dreapta a
piriuluT Varaticul.
www.dacoromanica.ro
GIONCA
Ginerica, sat, Cu 50 familiT, jud.
Arges, pl. Topologul ; face par-
te din com. rur. Milcoiul-Izba-
sesti; are o biserica cu hramul
Adormirea, cu un preot si un
cintaret.
Gingäri§oaia, tirld,in jud. Bra-
ila, com. Gropeni, la capatiiul
de N. al privaluluT cu acelasT
nume, de unde pleaca privalele
Arimaneasa si Babalicul.
Gingärfisoaia, iezer, jud Braila,
la '/2 kil. spre N.-E. t'irle! Gin-
garAsoaia; comunica la S. cu
privalul Gingarasoaia.
GingAräsoaia, prival, jud. Bra-
ila, incepind din Vilciti, mal sus
de Arimineasa. Are forma unuT
semicerc si se varsa in Arimi-
neasa, aproape de Dimuleasa.
Gioagla, vale, in jud. Buzad,
com. Zilisteanca, incepind din
mosiile: SarindAreanca, Soreas-
ca, Slobozia si Zilisteanca. E
acoperita cu semanaturT.
Giobesti, sat, jud. Arges, pl.
Oltul; face parte din com. rur.
Ursi.
Giodesti, deal, la V. comuneT
Sutesti, pl. Oltul-d.-j., judetul
Vilcea.
Gionca, valcea, jud. Teleorman,
incepe din spre catunul ipo-
tele, trece prin mijlocul mosier
Bogdana si se termina Ruga
satul Bogdana, la helesteul for-
mat acolo din apa UrluiuluT.
Gionca sad Ghionesti, aria,
jud. Baila, situata la N.-V. la
4 kil, de satul Batogul. de care
depinde. Este infiintata de fa-
milia locuitoruluT Ghionea. Vatra
tirleT e de 3 hect. Populapa de
24 suflete.
 GIORCA
Vite marT cornute 21, cal IO,
OI 36 o rimatorT 4.
Giorca, piriiI, jud. Gorj, pl. No-
vaci, curge de la E. comuneT
Negoesti, din pl Amaradia, din
dealul Obirsia si se varsa in
alnic, la catunul Calugareasa,
al comuna Negoesti
Giorcotinul, vale, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-s., com. Argetoaia.
Gioreqti. VezI Pioresti, sat, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Go-
iesti.
Giormanele, sat, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-j., com. A dunati-de-Gi-
ormane. Are 596 suflete: 370
barbatI si 226 femeT. Locuesc
in 35 case si 75 bordee. Casele
sunt de zid, lar bordeele de
gard lipit cu nuele. Copiir din
sat urmeazá la scoala mixta
din satul Bratovoesti, ce este la
156o in. departare. In anul sco-
lar 1892-93 ail frecuentat scoa-
la lo baetT. Cu virsta de scoala
sunt 38 copiT. Stiù carte 32 loc.
In sat este o biserica fondata
In anul 1860 de C. Poenaru.
Este de zid, serbeaza hramul
la Sf. Niculae si are un preot
si un cintaret.
Giormanele, mofie particulara,
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j., com
Adunati-de Giormane.
Giormanului (Bältile-), bei/ji,
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Adu-
nati-de-Giormane, ce comunica
intre ele printr' un mic pida numit
Piriul-Morilor, ce se scurge in
111.11 Jiul.Suprafata fie-careI baltf
este cam de 50 pog., iar adln-
cimea variaza intre 4-5 m.
Din aceste baltI se scoate anual
pana la 5000 kgr. peste.
Giormfineasa, mofie, pendinte
www.dacoromanica.ro
632
de com. Bertesti-d.-j., jud. Bra-
ila, proprietatea statulul, ocupind
mal toata partea N. a com.
Suprafata e de 300 hect., adu-
cind un venit de 13000 leT.
Giorocelul, sat, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-j., com. Murta. Are 497
suflete: 259 barbatI si 258 fe-
mer. CopiiI din sat urmeaza la
scoala mixta din satul Murta.
Giorocelul,mo,departiculara,jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Murta,
satul Giorocelul ; apartine sa-
ten flor.
Giorocelul, phia, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-j., com. Murta; se varsa
in balta Brebenilor.
Giorocul, &la', in jud. Teleor-
xnan, com. Ghimpeteni, pl. Te-
leormanului. Aceasta apa, care
pare a fi statatoare, isI la nas-
tere din izvoarele ce curg din
dealurile carr inconjoara com.
Ghimpeteni. Giorocul se varsa
inteun alt pifia, Dorofteiul, care
vine din jud. Olt si care se
varsa in 11111 Vedea, aproape
de com. Valeni.
Giorocul-Mare, com. rur., jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-j., la 22 kil, de
resedinta pla.seT, si la 27 kil. de
Craiova.
E situata pe loc ses si pe o vale
numita Valea-GioroculuT, pe care
curge piriul Cu acelasT nume.
Se invecineste la N. eu com.
Leul, din jud. Romanati; la S.-
E , cu com. Cacaleti, din jud.
Romanati; fa V., cu com. Adu-
nati-de-Giormane, si la E,, cu
com. Cacaleti.
Terenul com. este ses si pe a-
locurea baltos.
Este udata de pirlul Gioro-
cul-Mare, care izvoreste din jud.
Romanati, com. Cacaleti, curge
de la E. la V. prin aceasta com.,
G1OROCUL-MARE .
Si la cat. Bratovoesti, trece prin
niste locurT mldstinoase, de unde
se varsa in Jiu'.
Sunt 2 podurr : unul la moara
Limpa, si unul la moara Lo-
gofatul Dincl; 9 morI: Busto-
lana, Limpa, Cdpitaneasa, Bir-
loaica, Teodoreasca, Epureasca,
Rusaneasca, Logofatul Dinca si
Gan easca.
La anul 1874, cuprindea cat.
Adunati-de-Giormane. AzT com,
se compune din 2 cät. : Putu-
rile si Giorocul-Mare; catund
de resedinta este Puturile ; fria-
inte era Giorocul Mare.
In com. sunt 4 bisericT : 2 in
cat. Puturile, fundate una la
1864; alta, la 1868, de locuitorT;
cele-l'alte douà fondate la aniT
1869 si 1853. Sunt deservite de
2 preotI si 4 cintOretT.
Populatia com, este de 1803
locuitorI.
Case sunt 15 in Giorocul-
Mare si 212 in PuturI. Sunt
de zid; 18 ati gradinI.
Suprafata teritoriuluT comu-
na este de 3043 'pog., din carI
3000 pog. pamtnt arabil si 43
pog. vil.
Mosia se numeste Giorocul-
Mare si aportille locuitorilor ;
apartinea inainte atit locuitori-
lor cit si statuluT. Venitul intre-
geI mosil este de 30000 leT
Cea mal* mare parte din locui-
torI sunt mosnenI.
Viileapartin locuitorilor, avind
o suprafatd de 43 pog. ; produc
vin rosu.
In Puturile sunt 4 timplarr
si in Giorocul-Mare, 2.
Prin com, trece calea nata-
rala Craiova-Bechet. O poleca
uneste Puturile cu Giorocul-
Mare.
CirciumI sunt 2 in Puturl si
2 In Giorocul-Mare.
Un drum vechia, numit Dru-
mul-BoeruluT, duce la comuna
Leul.
 GIOROCUL-MARE
Contribuabili sunt 339.
Budgetul com. pe anul 1893
94 a fost de 3137.53 Id la
veniturr si de 2786.88 ler la
chel tu ell.
Vite : 214 vite mar! cornute,
408 or, 75 Porcr si 8 cal'.
Giorocul-Mare, sat, jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-j., com. Giorocul-Mare.
Are 605 suflete : 305 bärbati
si 300 femerf Locuesc in 15 case
si 131 bordee. Copiir din sat
urmeazA la scoala mixta din
satul Puturile, ce este la 6 kil.
depArtare. Seta carte 47 locul-
torr. In sat sunt 2 bisericr, fon-
date intre anir 1864-1868, cu
preot si 2 cintAretr.
In Gioroculsunt: 2 timplarr; 3
circiumr.
Giorocul-Mare, mofie particu-
larA, jud. DO, pl. Jiul-d.-j., com.
Giorocul-Mare.
Giorocul-Mare,ftitifi, vine din
jud. Romanati, com. Cacaleti,
de unde izvoreste, pAtrunde pe
teritoriul com. GioroculMare,
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. A-
dunati-de-Giormane, unde pune
in miscare 3 morr de apál si se
varsd pe malul sting al riulur
Jiul (com. Adunati de -Giorman e).
Se numeste si Piriul-Morilor.
Giorocul-Mare, vale, jud. Dolj,
pl. com. Giorocui-Mare
pe care este asezatd com. Are
pe dinsa 9 morr: Limpa, Teodo-
seasca, Birloalca, Epureasca, CA-
pitAneasa, Rusdneasca, B ustoina,
Logofdtul - DincA i Gäneasca.
Pe aceastd vale curge piriul
Giorocul-Mare.
Giorzesti, vechea numire a satu-
lui jud Tecucia.
Gioseni, com. rur., jud. BacAti,
pl. Siretul-d.-j., situatd, d'a stinga
533
Siretulur. Este compasd din 5
cAtune: Gioseni, resedinta, O-
testi sati Galeri, Bizga, Horgesti
si RAcea.
In Statistica din 1874 se vede
lilcä un sat cu numele de So-
hudolo. In aceastA comuna se
gäsesc 2 siliste, ale satelor RA-
cea si Gioseni, care au fost mu-
tate din cauza surpdturilor M-
ente de Siret prin desele sale
revArsdri: Lilieci zisr i al Ti-
gdnimer si locul numit Movila,
unde se vdd urme de case sA-
testr precum si morminte din un
cimitir catolic. Mosia a fost a
paharniculur Sandu Sturdza.
Teritoriul comunal se mdrgi-
gineste la N. cu comunele Td-
masi i Milesti, la S. cu com.
RAcItAul, la E. cu comunele NA-
nesti i Petresti si la V. cu co-
munele Cleja si Faraoani, de
care se desparte prin riul Siret.
Aceastd comuna se gaseste
in regiunea sesulul Siretulur
este scAldatd la marginea vcstica
de acest ria ; iar in cea esticà
este ondulatA de dealurile RA-
cea si Clopoter.
Insatul Gioseni s'a nAscut
Gheorghe Toma, care a dom-
nit in Moldova in anir 1563
1564.
Are 2 scoll mixte: una in
satul Gioseni care functioneazd
din 1866 si alta in Horgesti,
infiintat1 in 1890. Amindoud
scoalele sunt intretinute de stat,
cu localurr bune, construite de
particularr i cedate comuner
pe timp nehotdrit ; cel din Gio-
seni e din birne i cel din Hor-
gesti, de cArAmidd.Ambele scoa-
le aa cite lo prAjinr pdmint in
vatra satulur, si aa fost frecu-
entate în 1891, de 50 copir din
in treagd comund.
Sunt 4 bisericr : cite una or-
todoxa si una catolicA in sa -
tele Gioseni i Horgesti, deser-
vite de 3 preotT ortodoxr.
www.dacoromanica.ro
GIOSENI
Case de locuit sunt 643; &-
durar, 8.
Populatiunea este de 648 fa-
milir, sau 2636 suflete : 878 Ro
minr, 1727 Ungurr, 30 Evrel
Armean, totr de protectiunea
rominl; 1998 agricultorr, 13 me
seriar, 8 comercianti, 3 profe-
siunr libere, 8o muncitorr si 34
servitorr.
tiu carte 97 bArbatr si 19
femer.
Contribuabilf -sunt 572.
Dupd legea iuralá din 1864,
s'aa improprietdrit 366 locui-
toa cu 1194 fdlcr pdmint in
tari
Teritoriul comuna e de 6052
hectare.
Proprietarr mur sunt : fiica
defunctulur economist si fost
ministru, Ion Strat, Alisa D.
Lecca, nAscutA Strat, cu o mo-
sie de 1979 hect., ce'T dd a
proximativ un venit anual de
23700 ler; Profira Strat, are o
mosie de 2463 hect., din care
1818,25 hect. pdmint arabil cu
un venit anual de 37150 ler si
Ioan Gh. Lecca, care stdpineste
1357 hect. cu un venit de
27680 ler.
PAdurile ocupd o intindere
aproximativa de 28 hect. (Gio-
seni i Horgesti) i apartin fa-
milier Strat.
Se gAseste o moard cu a.
burr; 2 morr de apd ; o fabrica
de spirt si o velnitA pdrAsitd.
Viile sunt pe o intindere de
126 hect., care in 1890 ají dat
27 hectol. vin negru si 3753
hectol. vin alb. Dupd controa-
lele divizier filoxerice (1891), viea
lucrAtoare are 126 hect., cea
nelucrAtoare 1 hect. In comuna
s'a mar fAcut 2 hectol. tujcä de
prune si 5 hectol. rachia de
tescovind si de drojdir.
Vite sunt : 251 ce, 1405 vite
marT cornute, 535 pord, 47 ca-
pre si 1908
 GIOSENI
Budgetul comuneT, pe exerci-
tiul 1891-92, are la venituri
leT 9018, banT 83 si la cheltueli
leT 5973, banT 69.
Comuna este strabatuta de
caT comunale, care unesc satele
intre ele; ca/ea vecinala Tamasi-
Petresti, trece prin Horgesti.
Distantele : la Bacan, capitala
districtulur, 18 kil. ; la Petresti,
14 kil. ; la com. Faraoani, 7 kil.;
la com. Cleja, 1 1 kil. ; la com.
Racatdul, 6 kil. ; la com. Tamasi,
7 kil.
Gioseni, sat, jud. Bacati, pl. Sire-
tul-d.-j., resedinta com. cu ace-
lasT nume, situat pe malul sting
al SiretuluT, maT jos de confluenta
acestur riù cu riul Bistrita. Are
o scoall mixta; 2 bisericT: una
ortodoxa, fondata in anul 1841
de defunctul Alexandru Sturdza,
si o alta catolica, cladita de
locuitori in 1864.
Sunt 4. circiumi ; o fabrica de
spirt ; o velnita.
In apropiere de sat se af14
locul numit LilieciT si altul numit
Movila.
Gioseni, sat, jud. Suceava. Vezl
Ortoaia.
Gioseni, sat, jud. Suceava. Vez1
Dolhesti-Mici.
Gioseni, mahala, din orasul T'ir-
gul-Ocna pl. Trotusul, jud. Ba-
cla, la N.-E. de centru, pe partea
stinga a TrotusuluT. Mahalaua e
impatita in 2 : Gioseni-d.-s., Gio-
seni-d.-j. Are o biserica ortodo-
xa cu hramul Sf. loan, cladita
la 7820 de Anastasie si Panait
Tisescu, Eromonahul Calinic sl
de loan Iurascu, si intretinutd
de comuna.
In aceasta mahala sunt: 320
familii Romlnesti, 730 Izrae-
lite, 1 Io Ungurestl, 7 Italiene
si una Turca.
www.dacoromanica.ro
534
Gioseni, mofie, jud. Bacati, pl.
Siretul-d.-j., de pe teritoriul com.
Gioseni.
Gioseni, pdure foioasA, jud. Ba-
catl, pl. Siretul-d.-j., com. Gio-
seni, supusl regimului silvic, cu
o intindere de 1700 hect. ; pro-
prietar : Alisa Lecca.
Giosetul, Alingele §i Muchea,
plidurt tarticulare, supuse regi-
multa silvic, pendinte de com.
Birlogul, pl. Ocolul, jud. Vilcea.
Girinca, pida, izvoreste din par-
tea S. a dealului Moinesti, com.
Radiul-Mitropolier, pl. Copoul,
jud. Iasi ; curge prin valea cu
aceeasT numire; se intinde spre
S.-E. pana ce da in Piriul-Za-
horneY, la iazul Horlesti, com.
Tautesti.
Girinca, välcea. Vezi Zahorna,
vale, com. Tautesti, pl. Copoul,
jud. Iasi.
Girovul, com. rur., cuprinsa de-a-
lungul vael CracauluT, in partea
despre E. a plase1 Piatra-Mun-
tele, jud. Neamtu. Se margineste
/a E. cu com. S erbesti, Dochia
si o mica parte din com. Mar-
gineni; spre V. Cu com. CA-
ciulesti, o parte din Gircina si
Doamna, la N. cu com. Caciu-
lesti.
Este formata. din satele: Gi-
rovul, Contesti, Botesti, Doina,
Danesti, Balma si Jidesti, cu o
populatie de 480 familif, sati
1903 suflete: 929 barbatT, 976
femeT ; 944 necasatoriti, 824 ca-
satoritl, 730 vaduvl, 5 divortati.
Sunt 25 strdinr.
Stiii carte 183 persoane. Lo-
caesc in 495 case.
Dintre locuitorii improprieta-
ritr in 1864, sunt astAzI: Ior
carl traesc stapinindu-sT singurT
locurile lor ; 137 ca urmasi ; 1 mil% sati 586 suflete: 282 bar-
GIROVUL
loc parasit si ocupat de catre
comuna.
Dintre lociitorif improprieta-
ritT in 7878, sunt asad : 34 carT
isT stapinesc singar/ locurile lor;
40 ca urmasT ; 20 de locuri ati
fost parasite de catre ce! im-
proprietarit1 si ocupate de catre
altil.
Agricultura se face pe o in-
tindere de 2204 hect.
Imasul (suhatul) are o in-
tindere de 72 hect., si nutreste
un numar de 2707 capete de
vite.
In aceasta comuna. se afla 4
bisericT, deservite de 3 preoti si
5 &sal*, platitT din fondurile
comunale cu 700 leT.
Venitul fonciar al paminturilor
bisericesti se urca la suma de
1929 leT anual.
Sunt 2 $coll, una de gradul
I si alta de gradul al II-lea; 7
mori de apa cu 12 pietre ; 6
stoleri; 6 fierarl; 5 circiumi.
Budgetul comuneT e de 4026
leT, 6o banT la veniturT, si 3510
leT, 63 banT la cheltuelr.
Comunicatia cu satele vecine
se face prin soseaua judeteana
Piatra-Bozieni-Roman, care tare
kil. 8-9 se intretae ca soseaua
Dobreni-Roznov-Moinesti ; prin
soseaua Girovul-Serbesti-Tupila-
care incepe din dreptul kil. II
al soseleT Piatra-Bozieni, precum
si prin o multime de alte dru-
muff naturale care leaga diver-
sele localitatT limitrofe intre
dinsele.
Girovul, sat, in com. Girovul,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu,
situat pe valea pirluluT Cracaul
si a ptriiasulur Valea-Mare (Du-
barca), IO kil. 200 m. departe de
orasul Piatra, in dreapta sose-
leT Piatra-Bozieni-Roman, care
11 desparte de satul Contesti.
Are o populatiune de 168 fa-
 OITIOANA (VfRFur.,)
batí, 304 femeT ; 279 necdsato-
ritT, 260 casatoritT, 47 vaduve.
Stig carte 63 persoane. Lo-
cuesc in 156 case.
In acest sat a fost medinta
sub-prefectureT plaiului Piatra.
Are o biserica; o scoala fre-
cuentad de 64 elevI; 2 ferariT;
o moad de apl.
Gitioana (VIrful-), deal, in ju-
detul Neamtu, pl. Bistrita, com.
Mästacanul, acoperit cu finat.
Giubega, com. ,ui-., i sat, jud.
Dolj, situatà in partea de N.
a pl. la 45 kil. de
Bailesti,
Craiova si la 13 kil. de rese-
dinta plaseT, comuna BOilesti.
E situad pe sesul Giubega.
Se invecineste la N. cu Sal-
cuta ; la S., ca Galiciuica; la V.,
cu com. Rudari si la E., cu In-
torsura si Perisorul.
Terenul comuneT este ses; pe
el se gasesc cite-va miel ondu-
cu o inaltime de 1-2
metri.
Comuna Giubega a fost unid.
la 1876 cu com. Galiciuica. AzI
este comuna deosebita compusa
dintr'un singur catun, numit Giu-
bega. Fama partepanä la 1892
din pl. Cimpul.
In comuna se afla o bisericg,
fondata la anul i88I, terminad.
la 1883 de catre locuitorT. Bi-
serica este de zid, cu hramul
SE Nicolae si SE Paraschiva; e
deservid de 2 preotT si 2 din-
taretl.
Populatia comunel este de
1725 suflete : 903 barbatI si 822
femeT.
Dupg legea rurala din 1864
sunt 2 improprietaritT; iar dupa
cea din 1879 sunt 171 insurate.
Suprafata intreguluI teritoriù
comunal este de 3500 pogoane
pamint arabil.
Mosia de pe teritoriul comu-
nal este de 3500 pogoane, afara
536
de fineata si padurT. Venitul
s'AO este de 70000 ler i apar-
tine locuitorilor. TotT locuitoriT
comunei sunt mosnenT.
Viile ají o intindere de 305
pogoane, si se gasesc pe mosia
locuitorilor cal ora apartin.
LocuitoriT transporta produc-
tele cu carele i carutele pe
calea judeteana Craiova-Calafat,
care are o lung-ime in comuna
de 3 kil.
In comuna sunt: 5 circiumr;
8 bacanir, 5 meseriasT. Contri-
buabili sunt 302.
Budgetul comuna pe exer-
citiul 1893 94 a fost de 2922,50
le1 la veniturT si de 2071,03 leT
la cheltuelT.
Vite cornute 119, 01 117, cal'
12.
Giubega, melle particulara, jud.
Dolj, pl. Ballesti, com. Giubega.
Giuclani, sat, cu 141 locuitorl,
jud. Arges, pl. Oltul; face parte
din com. rur. Ciomagesti.
GiudeluI (Balta-), M'Id, formad
din varsarea PrutuluT si a Miel,
spre S.-V. de satul Macaresti,
jud. Iasi, com. Costuleni, pl.
Branistea.
Giula, sat, Ved Calareti, pl. Ne-
goesti, jud. Ilfov.
Giula, deal, in, jud. Mehedinti,
com. rur. Orzesti, pl. Closani.
Giula, deal, in jud. Vilcea, com.
Pojogi, pl. Cerna-d.-s.
Giula, pîrîü, in jud. Mehedinti,
com. rur. Orzesti, plaiul Closani.
Giulea (Vadul-Stanchil), cdtun,
pendinte de com. Corbi-Ciungi,
jud. Vlasca.
Giule§ti, com. rur., jud. Vilcea,
www.dacoromanica.ro
GIULE$TI
pl. Cerna-d.-j., compusa din 2
catune: Giulesti si Popesti. S'a
infiintat cam pe la anul 1837
de sardarul N. Giulescu.
Este situad pe valea Gea-
mana, la 6o kil, departe de ca-
pitala judetuluT si la 15 kil, de
a plaseT. Are o populatie de
152 familiT, saa 452 suflete :
228 barbatI si 224 femeT, in
care intrg si 4 familiT de TiganT;
sunt 8o contribuabill si 125
case.
Are dota bisericI: una in Giu-
lesti, fondata la anul 1832 de
N. Giulescu, Barbu Giulescu si
Zamfirache Giulescu, si care la
1873 s'a reparat ; a doua in ca-
tunul Popesti, care e fondata la
1872 de locuitorT.
MeseriasT sunt 6: 2 boiangiT, 2
croitorT, t dulgher si i cizmar.
LocuitoriT desfac produsul
munceT lor la Craiova, Draga-
sani si Balcesti.
Vite sunt : 18 cal si Tepe, 70
bol, 59 yac!, 200 or 51 201
porcI.
Pe riul Cerna, in raionul co-
mune!, e o moara de macinat.
Cea maT mare parte din lo-
cuitorT sunt mosnenr; 28 s'al
improprietarit la 1864 pe pro-
prietatea sardaruluT N. Giulescu
si a statului.
Stit1 carte 45 barbatT si 16
femeT.
In titnpl prielnicl se fabrica
ad i 1700 decalitri tuica.
Comuna se intinde pe o su-
prafata de 775 hect.
Veniturile si cheltuelile com.
se urca la 641 ler anual.
Locurile din jurul comuneT
sunt: Bucura, Poiana - Lunga,
Parasistea, Cornetul, Rotarul si
Giule§ti, sat, jud. Ilfov, pl. Zna-
gov; face parte din com. rur.
Rosul. Este situat la N. de Ro-
sul, pe malul sting al %raid
 GIULEM
Bonga, care se varsa in riul
Dimbovita, fina. Ciurel, la V.
de Bucuresti.
Se intinde pe o suprafata de
524 hect., cu o populatie de 193
locuitorT.
D-1 Al. Costescu are 383 hect.
locuitoriT 141 hect. Proprie-
tarul cultiva 275 hect., (58 sterpe,
50 izlaz). LocuitoriT cultiva 122
hect. (19 izlaz).
Are o biseria, cu hramul
Sf. Nicolae cu i preot si 2 din-
taretT.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumarY.
Numarul vitelor marT e de
rol si al celor miel de 69.
Giule§ti, sat, jud. Ilfov, pl. Zna-
gov ; face parte din com. rur.
Chiajna, Este situat la N.-E. de
Chiajna; pe riul Dimbovita.
Se intinde pe o suprafata de
895 hect., cu o populatie de
627 locuitorT.
D-na Elena Izvoranu are 605
hect., din care cultiva 584 hect.
LocuitoriT au 290 hect., din care
cultiva 213 hect., restul fiind
izlaz si vie.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Gheorghe, deservita de i preot
si un cintAret ; I moara cu a-
bur!; i masina de treerat ;
scoala mixta, frecuentata de 30
elevi si 5 eleve, cu intretinerea
cásela statul si comuna chel-
tuesc 2107 leT anual.
Comerciul se face de 4 cir-
cIumarr.
Isfumarul vitelor marl e de
329 si al celor micT de 1442.
Giule§ti, sat. VezT Copaceni-d.-j.,
jud. Ilfov.
Giule§ti, sati Rädiul, sat, in jud.
Suceava, com. Draganesti, la N.
sila 2820 m. de satul de re-
sedinta, asezat pe sesul Mol-
doveT si strabatut de piriul Ri-
www.dacoromanica.ro
636
ca. Are 154 familif, sati 524 su-
flete 244 lagrbatT si 280 femeT ;
252 necds6.toriti, 236 cds6.toriti
36 yac:1mi. Locuesc in 142 case.
tiú carte 47 persoane. Vatra
satAluT ocupa ii fdlcr, 42 prgjinT.
Satul n'a fost tot-d'auna aci,
ci a fost mutat de la locul ce-I
zice La-Temelie, unde i se vdd
si acum urmele.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, clac:lita de locuitorl in
1840, deservita de un preot si
cIntaretT; o scoala rur. mixtg,
infiintata in 1860, desfiintata in
866 si reinfiintata In 1884. Are
un invatator plata de stat ; lo-
cal proprig zidit de Al. Agioglu,
care a inzestrato $i cu 6 flIcT
pamint pentru intretinerea-T ma-
teriala. E frecuentata de 30 sco-
larT, din 79 aflatr in sat. Pana
la 1879 san' Giulesti fAcea par-
te din com. Boroaia. Mosia e
proprietatea D luT Emil Samson,
mostenita dela decedatul sati
socru Al. Agioglu. E in intin-
dere de 275 falcI, cu venit de
9534 le1 anual.
Improprietäritr la 1864 sunt
90 locuitorT, stgpinind 244 falcT
i40 prajinT.
DrumurT principale sunt: la
Boroaia (1 kil.) si la Draggnesti
(2600 tu.)
Vel vornicul Nestor Ureche
sivornicul de gloata Ioan Mogal-
dea, intemeTetond ManastireT
SeculuT, inzestreaza acest locas,
In 1596, cu mosia Giulesti.
AceiasI boierT ddruesc In 1600
Oct. r, satul Giulesti, cu amin-
doua coturile si cu loc de morT
si de piug., Manastirea Xero-
potam, zidita de d.
MaT 'nainte de rapirea Buco-
tinea de
vine!, satul Giulesti
jud. Neamtu. Hrisovul de la
Vasile Voevod, dat in Iasi la
1646, Oct. 18, atesta ca fratiT
Gavrila i stefan Boldescu vind
Giulesti, ce-Y in tinutul Neamtu,
M'URCA
unchiuluT ion Cosmei Majä si so-
tieI sale DragglineT, drept 300
talen! de argint.
Giule§ti, sat, face parte din com.
rur. cu acelasT nume, pl. Cerna-
d.-j., jud. lincea. Are o popu-
Iatie de 219 locuitorT : I ro bar-
batí i 109 femeT.
Giule§ti, deal, In raionul corn.
Giulesti, pe care se cultiva 40
hect., 50 allí, vie.
Giule§ti, piidure particularä, su-
pusA regimuluT silvic, apartinind
com. Giulesti, pl. Cerna-d.-j.,
jud. Vilcea.
Giule§ti-din-Deal, sat, in jud.
Roman, pl. Siretul-d.-j., comuna
Bogzesti, spre N. de satul But-
naresti,'resedinta comuneT, si la
depgrtare de 2 kil, de el, pe
pir. Butnarestilor. Are o popu-
latie de 20 familir, sati 64 su-
flete, din carT 9 contribuabilT.
Sunt 23 vite maif cornute.
Giule§ti-din-Vale, sat, in jud.
Roman, pl. Siretul-d.-j., com.
Bogzesti, spre N. de satul Bog-
zesti, resedinta com., si la o de-
partare de 2 kil. de el, pe pir.
Butnarestilor.. Are 24 familii,
sag roo suflete ; ir contribua-
bilT; 30 case. tiü carte 30 per-
soan e.
Sunt 74 vite marT cornute.
Are o bisericà de lemn.
Giura, sat, in com. rur. Bgltati-
d.-s., pl. Dumbrava, jud. Mehe-
dinti ; are 35 case.
Giurca, munte, in jud. Buzag,
com. Nehoiasul, ramificatie din
muntele Tehargul, t'Are Valea-
Tehgraul i Valea-Giurca, pe ma-
lul sting al riuluT Buza.
Giurca, nzunte, in jud. Neamtu,
 GIRCA
pl. Piatra-Muntele, com. Buhal-
nita.
Girca, vale, in jud. Buzaa, com.
Nehoiasul, formata din dota iz-
voare : unul plecind din mun-
tele Teharaul $i al doilea din
muntele Spedisul-BuzauluT, care,
dupa ce se unesc, iaa numele
de Valea-Giurca si se varsa in
Buzn, la stinga, putin mal' jos
de GuraSiriului.
Giurcani, sat. Vezi Polobocul Giurgea, pirtiaf, in jud. Neamtu,
saa Iurcani, sat, jud. Neamtu.
Giurcul, cdtun, alipit comund
Negreni $i spre V. de cat. Ne-
greni, pl. Gilortul, jud. Gorj.
E situat parte pe ses, parte
pe coaste si valcele, pe o su-
prafata de 481 hect., din cari
70 hect. 0Am-e, 190 hect. ara-
bile, 193 hect. Jinete, ro hect.
vie, 15 hect. lived de pruni $i
3 iziaz.
Are o populatie de 63 fam.,
san 260 sufl., din cari 50 contrib.
LocuitoriT sunt parte mo$nenT
si parte improprietnitT dupa le-
gea rurald din 1864. El posea :
14 pluguri, 20 care cu bol,
carutä cu cal"; 120 vite rnarT
cornute, 5 cal", 300 or, 20 ca-
pre si 90 rinUtorI.
Comunicat'a in catun se face
printr'un drum de care, ce-I stra.-
bate de la N. la S. pana da in
$oseaua vecinala ce merge in
com. Vladim:rul.
In catun se gasese : 2 fin-
tinT ; 2 puturT.-
Are 1 biserica de zid, facuta
de locuitorl la anul 1823; ser-
viciul se face de preotul de la
com. Negreni.
Giurea, 'fria, in. jud. Neamtu,
com. Calul-lapa; se varsa In
stinga piriului Calul.
Giure§ti, fost sat, acum contopit
80419. larde Dietionar Geoprotto. rol, , ¡II.
537
cu satul Co$ereni, pl. Cimpului,
jud. Ialomita.
Giure§ti, sat, in plaiul Clopni,
jud. Mehedinti ; tine de com.
rur. Iupca. Are 35 case; o bi-
seria, cu I preot si 2 cinta-
reti.
Giure§ti, mihala, in jud. Mehe-
dinti, pl. Motrul-d.-s. ; tine de
com. rur. Lup$ea.
com. Buhalnita, pl. Piatra-Mun-
tele; se varsa pe stinga riuluf
Bistrita.
Giurgeni, com. rur., in jud. Ia-
lomita, pl. Ialomita-Balta. Este
situata pe partea cea mai des-
pre N.-E. a pld$el, intre Duna-
re, jud. Braila $i comunele : Plua-
Petrel, Gura-Ialonatei si Luciul.
Teritoriul acester comune for-
meazä un domenia de io56o
hect., din carT 3000 hect. bal-
ti$. Pe acest domeniti mal este
si com. Luciul. Coprinde doua.
melisa': Luciul-Giurgeni, proprie-
tate a EforieT Spitalelor Civile
1 din Bucure$ti, arendata anual cu
suma de 30000 ler si mosia
Giurgeni, proprietate particu-
lard, ce se posea in devalma$ie
Cu mo$ia Eforief.
Dupl legea rurala din 1864,
s'aa improprietarit 93 locuitorT ;
neimproprieariti mal sunt 78.
Pe teritoriul comune! curge
Dunarea pe vechia albie a riu-
luT Ialomita, ad acest ria isT
uneste apa cu a fluviuluT, mal
spre S. de satul Giurgeni la
punctul numit Cetatuia, unde
pe la 186o Dunarea a rupt ma-
lul ce o despartea de Ialomita.
Pe mo$ia comuneT sunt lacu-
rile : Coscovata, Mozocul, Gra-
dinele, Borciul, Ulita, Filip, Ion-
Pircalabul li Mogo$.
Se compune din satul Giur-
www.dacoromanica.ro
GIURGENI
geni, In care este resedinta pri-
maria' si a judecatorieT comu-
nale, si din eatunele : Ostrovul-
Constantin si Strimbul.
Populatiunea comuneT este de
192 familif, saa 732 suflete
499 barbati si 426 l'eme; 918
Rominf, 1 Grec, 4 Bulgari $i 2
Ture ; 923 crestinT ortodoxi $i
2 mahometanT ; 222 agricultor!,
6 meseria$T, 6 comerciantr, 3 cu
profesiuni libere, 85 muncitori
si 45 servitori. Stia carte 119
persoane.
Vite: 220 cal, 1087 boT, 4100
or, 730 capre, 15 bivolT, to a-
sini li tozo porci.
Comuna are un venit de le!
3822 si cheltueli in suma de
8476 lei.
Are : o $coalä mixta, cu 24
elevi si eleve si conclusa de un
invatator salariat de stat si co-
muna; o biserica, cu un preot
$i doi dascaii.
Giurgeni, com. rur., in judetul
Roman, pl. Fundul, spre S.-E.
de orasul Roman s't la o depar-
tare de 22 kil. de el si de 15
kil, de resedinta piase!, asezata
pe un teren accidentat.
Este formata din satele: Ba-
neasa, Fundul-SistaruluT, Giur-
geni, Golani, Muncelul-d. j. $i
Valea -UrsuluT cu resedinta co-
mune! in satul Valea-Ursului.
Are o populatie de 418 fa-
mili!, set 1495 suflete, din carT
344 contribuabill ; stia carte 122
persoane ; locuesc In 358 case.
Sunt 1376 vite marT cornute.
Se afla In com. Giurgeni 4
biserier: 3 de zid si 1 de lemn ;
o scoala mixta, frecuentata de
18 elevI (14 baeti si 4 fete),
din 25 inscrisi (21 bleti si 4
fete).
Aceasta comuna tine de cir-
cumscriptia fiscall Bratesti.
Venitul anual este de leT 2447
1 si cheltuelile de 2411 leT.
68
 GIURGENI
Giurgeni, sat, jud. Baila, la 8
kil. spre S.-V. de satul Vizirul,
pe muchea platoului de N. si
la hotarul comuner Vizirul. Are
o populatie de 40 familii, sati
175 suflete : 79 bArbati $i 96
femeT; 75 cAsAtorill $i 97 ne-
cAsAtorit!. Locuesc in 20 case.
Vite sunt : 80 cal, 810 vite
mar! cornute, 600 oT $i 70 fi-
mAtorT.
Giurgeni, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
com. cu acelasr nume. Este si-
tuat pe malul sting al DunAreT,
la 4 kil. spre N. de satul Piva-
Petrel.
AicT este resedinta primArieT
si a judecAtorieT comunale.
Populatiunea satuluT constA
din 140 familir Rominr, i fa-
milie GrecT, i familie BulgarT
si 4 familiT TiganT.
Are o bisericA, deservin de
un preot i doi dascAlT ; o
scoalA mixtA, conclusl de un
inv545.tor.
In acest sat se face doul
tirguri anuale, la 14 si 26 Oc-
tombrie.
Vite sunt: 200 cal, 722 bol,
2500 oT, 500 capre, 15 bivoll,
5 asini $i 720 porci.
Giurgeni, sat, jud. Roman, pl.
Fundul, com. Giurgeni, spre
S.-E. de orasul Roman, la o
depArtare de 22 kil, de el si
de 15 kil, de resedinta piase!.
Este asezat pe valea piriului
Giurgeni. Are o populatie de
120 familii, sau 407 suflete, din
carT 90 contribuabili ; stin carte
49 persoane ; locuesc In 80 case.
Sunt 170 vite marI cornute.
Se allá in sat: o bisericl de
zid ; o scoalA priman mixt5.,
frecuentatA de i8 elevI (14 19a-
el si 4 fete) din 25 inscrisT (21
bAeti si 4 fete).
Acest sat mal este cunoscut
www.dacoromanica.ro
538
si sub urmAtoarele numirl: o
parte se mal numeste Giurgeni-
Boeresti si alta Giurgeni-Schi-
tulul, si Giurgesti.
Lingá acest sat si spre S.-V.
de el este Schitul-Giurgeni.
Giurgeni,schit de maja, in jud.
Roman, pl. Fundul, com. Giur-
geni, Ruga satul Giurgeni,
spre S.-V. de el. Este asezat
pe coasta unuT deal. Are o bi-
sericA frumoasA si bine 'filtre-
tinutA. Sunt 32 cAlugArite.
Aceast schit a fost fAcut dupA
anul 1738, Oct. 17, cAcT un do-
cument, care poartA aceastá
dat5., ne spune c5; Ionin Sta-
chie, ca fratele sAti loan, rAzesT
din Giurgeni, hArAzesc luT Ghe-
deon na.$iele lor din Giurgeni,
«ea sa aibl Sfintia sa a'sT face
schiturile in mosia aceasta».
Giurgeni, mo,sie a statulur, In
jud. Roman, pl. Fundul, com.
Giurgeni, arendan in 1887 Cu
2280 le anual.
Giurgeni, päa'ure, proprie latea
st4ulur, in com. Giurgeni, pl.
Fundul, jud. Roman, in intin-
dere de 150 hect.
Giurgeni, phig, ce Curge prin
jud. Roman, pl. Fundul, com.
Giurgeni. Izvoreste de la N. de
satul Giurgeni si curge de la
N. spre S. Trece prin satul
Giurgeni si la S. de acest sat
se varsä in riul Birlad, de a
stinga. Acest pilla este mic, dar
devine adInc in timpurile plo-
ioase din caun cA cele 2 dea-
luri printre care curge, sunt
inalte i aproape unul de altul
in cit numaT albia acestur pIriii
le desparte.
Giurgeni-Boere§ti, vechre nu-
mire a satulu1 Valea-UrsuluT,
jud. Roman.
GlURGE§TI
Giurgeni-SchituluI, vechte nu-
mire a satului Giurgeni de as-
tA-zi, care tine de Schitul-Giur-
geni, jud. Roman.
Giurge§ti, com. rur., situan cam
In centrul plAsel omuzul, jud.
Suceava, si la 18 kil. de FA1-
ticeni. Se mAigineste la E. cu
com. Valea-GloduluT, la V. cu
Plesesti si o parte din Bucovina,
la S. cu Preotesti si la N. cu
Bucovina. Are forma drept-un-
ghiulan, compusA fiind din sa-
tele : Giurgesti, Deleni, Meresti
Racova, Cu resedinta in satul
de la care si-a luat numele, care
e si resedinta sub-prefecture!
pl. omuzul.
Are o populatie de 299 fa-
miliT, sati 1200 suflete : 603 bar-
batr si 597 femer. ContribuabilI
sunt 300.
Citi-va dintre locuitorT se o_
cupà Cu
Are 2 biserici, deservite de
I preot si 4 cintAretr; o scoall
rurall mixtA, condusA. de I 'in-
vAtAtor plAtit de stat, frecuen-
tan de 39 elevI, din 72 bletT
si 44 fete in virstA de scoall.
Budgetul comund pe 1892
1893 are la venituri 3625,29 leT
si la cheltuelT 3509,24 Id.
Vite sunt : 69 cal, 150 bol,
230 yací, 1150 oT, 27 capre,
120 porci s't 186 viteT.
Sunt in comunA dota mo-
riste ale proprietAtiT, arendate
Cu 7000 ler anual. Altitudinea
comuner de la nivelul mAriT e
de 420-460 "m. E udatA de
piraele : omuzul-Mic, Gropeni,
CosvaneT, Vulturesti, LivezioreT,
Badal si TiclAulur.
Mosia e proprietatea d-lor
Leon Botez si I. Ciuler (Giur-
gesti), G. Ghitescu (Meresti)
M. Greceanu (Vulturesti).
Suprafata teritoriall a com.
e de 1925 ala din carT woo-
fAlci pAdure, 480 fAlcI cultiva-
 GIURGETI
bile, restul bahnurT, finat i loc
neproductiv.
Improprietariti la 1864 sunt
106 locaitorT, carT staptnesc 449
t'Ala
La Catarg e punct de obser-
vatie ce domina imprejurimile.
Giurge§ti,sat, In partea de N.-E.
a comuneI Stroesti, pl. Crasna,
jud. Falciti, la o distanta de
aproape 2 kil, de satul de re-
sedinta. Asezat pe coasta co-
linei Lohan-Crasna, tuteo vale
deschisa spre V. Intinderea co-
fine! pe raza teritoriului satului
e de 2 kil. in lungime. Se zice
ca satul este infiintat cam pe
la anul 1790, iar biserica in
1800.
Suprafata mosieI satulur e de
roo hect., cu o populatie de
45 familiT, salí 240 suflete, din
cae 48 contribuabili.
Proprietatea satuluT e raza-
seascd. Locuitorii se ocupa de
cultura viilor si a livezilor.
Prin sat curge piriul Romas-
cul (Giurgesti).
Giurge§ti, sat, pe mosia si in
com. Ruginoasa, jud. Suceava.
Asezat pe coasta dealului cu
acelasT nume. Are o populatie
de 68 familif, sati 277 suflete :
148 barba! i 129 femei ; 63
contribuabili.
Vatra satului ocupa 131 falcI
31 Pr.i
La 1864 s'ad improprietarit
22 palmasi si 36 codas! cu 196
&id si 38 prj.
Are o biserica, cu hramul
Sf. Ion, cladita. la 1800 (se zice
de 2 monahr rus°, deservitá
de i prebt si i cintaret. Se
zice ca mal 'nainte era un mic
schit. coala din Costesti-Rd-
zesi serva si acestuI sat.
DrumurT principale sunt : la
Tirgul-Frumos (8 kil.) si la Cor-
nesti (4500 m.).
539
Giurge§ti, sat, impartit in Giur-
gesti-CiuleT Giurgesti Bote-
i esti, pl. Crasna, jud.
zul, in com. cu acelasT nume,
jud. Suceava. A sezat pe coasta
unui deal de-a dreapta omu-
zului - Mic, numgra 149 case,
populate cu 157 familiT, sati
634 suflete, din carI 322 bar-
batI si 312 femer (40 izraeliti).
Sunt 166 contribuabilf.
Vatra satultd ocupa 40 fila
Mosia, parte a d-lut L. Botez
si parte a d Ciulei, are
I.
intinderea de 930 falci, din carT
300 falcr cultivabile, 520 pa-
dure, 8o finat si restul nepro-
ductiv.
La 1864, s'el improprietarit
25 fruntasT, 20 palma! i 13
codasT, cu 197
Are o biserica, deservita de
preot si 2 cintaretT; o scoall
rurala mixta.
DrumurT principale sunt : la
Racoira (5380 m.), la Meresti
(6 kil.), la Deleni (3 kil.), la
Valea-Glodului (1400 m.) si la
Plesesti (5 kil.).
La 1803, Giurgesti a tul Ior-
dache Gherghel, numarair 91
liuzi, cu 1076 le)* bir anual.
Pana pe la 1832, satul Giur-
gesti se afla pe tdrmul sting
al omuzului-Mic, unde se vede
si acum piatra si o cruce unde
era biserica.
Giurge§ti, altd numire a satu-
lut Giurgeni, pl. Fundul, jud.
Roman.
Giurge§ti, deal, pe coasta caruia
se afla satul cu acelasT nume,
jud. Suceava.
Giurge§ti, deal, in jud. S uceava,
com. Preutesti, acoperit de pa-
dure de fag.
Giurge§ti saii Roma§cul,phitt,
la nastere dintr'o tintina stri-
cata a unuT locuitor Romascu,
www.dacoromanica.ro
GlURGIOANA
din satul Giurgesti, com. Stro-
se varsa in piriul Crasna.
Giurge§ti, afluent al pt-
riului Bahluetul Rece din com.
Ruginoasa, jud. Suceava.
Giurge§ti-Ciula Vez! satul Giur-
gesti, jud. Suceava.
Giurgia, pirlil, pe teritoriul co-
mune! Limp irile, pl. Zabrautul,
jud. Put )a ; se varsa in
Giurgioana, COM. rur., ti jud.
Tecuciu, pl. Zeietinul, compusa
din 8 catune: Balanesti, Din-
ceni, Giurgioana, Hanta, Le
hacea, PlAcinteni, Racuana
Slrbi.
Situata pe deal, avind la V.
Valea-Berheciulur, si la E. Va-
lea-ZeletinuluT, este departe de
capitala jud., de 41 kil. spre N.
Are o populatie de 535 fa-
mili!, saa 2000 suflete, din carT
425 contribuabili.
In com. sunt 3 bisericT : in
Lehacea, Giurgioana si in Sirbi,
deservite de 2 preoti si 4 cin-
tareti.
LocuitoriT ati : 1200 vite mar!
cornute, 985 oT, 45 caT, ro ca-
pre si 900 pord.
Intinderea terenului cultiva-
bil e de 1330 hect., din carT
58 hect. vil.
Sunt 120 stupi cu albine.
In com. se afla 2 in
Ballnesti si in Sirbi. Cea din
Balanesti dateaza de la 1870.
Se frecuenta de 48 copit, din
109 (73 biteti si 36 fete) in
virsta de scoala. Cea din Sirbi
este infiintata de la 1891. E
frecuentata de 35 copiT, din
109 (73 baeti si 36 fete) in
virstd de scoala.
Veniturile si cheltuelile com.
se urca la suma de 5480 leT, 72
banT, anual.
 GIURGIOANA
Comuna este brazdata de dea-
lurile : Codrul-CuculuT, Radaci-
nesti, Dinceni, Lehacea, Sirbi
$i Coroiul i strabatutd de valle
cu acelasT nu me.
Este situata. pe un platoil,
strabatut de mal multe drumurT
naturale, care se desparte din
soseaua judeteana Tecuciti-Po-
dul-TurculuT si din soseaua Te-
cuciii- Gliceana.
LocuitoriT din Giurgioana
Racusana sunt razesT.
Se margineste la N. cu com.
Muncelul, la S. cu com. Valea-
Rea, la V. cu valea i piriul
Berheciul, la E. cu piriul Ze-
letinul.
Giurgioana, sat, jud. Tecucia,
face parte din com. cu acelasT
nume si e la o depArtare de 4 kil.
523 m. de resedinta comuneT
spre S., ?titre dealul Giurgioana,
la V. si dealul Dala, la S.
Are o populatie de 62 fa-
rallii, sari 252 suflete, earl lo-
cuesc in 61 case. Sunt 55 con-
tribuabili.
AicI se aflà o biserica, Cu
hramul S-tiT Voevozi. Este re-
zidita. de Costache Ghioca, la
1865, in locul alteia tot de zid,
care era mica. Este deservita
de i preot i i cintaret.
Satul in vechime se numea
Martinesti ; acest nume se pa-
streaza astäzi nu mal la mosie.
Teritoriul catunuluT este de
450 hect. Locuitorir vechT ra-
zesT stapinesc 280 hect., lar
proprietarul 170 hectare. Mare
parte din femeT se ocupa cu
cresterea vIermilor de matase.
Copiii din sat merg la scoala
din Balanesti.
Giurgioana, a'eal, la E. de satul
cu acelasT nume, in raionul com.
Giurgioana, jud. Tecucift.
Giurgita, com. rur., jud. Dolj,
www.dacoromanica.ro
540
pl.Balta, in partea de N.-V.,
la 43 kil. de Craiova $i la 16
kil de resedinta plaseT Ma.cesul-
d.-s., situata. pe loe ses, la mar-
ginea padureT statului Giurgita
si pe malul sting al apeT Das-
natuiului.
Se invecineste la N. cu com.
Cerdtul, din pl. Jiul-d.-mj., la S.
cu com. Birca, la V. cu com.
Urzicuta, din pl. Bdilesti si la
E. cu com. Valea-Stanciuluï.
Limita linieT de N. incepe de
la com. Urzicuta, merge in linie
dreaptd, de la V.-E. si se mar-
gineste cu teritoriul co mun eT DrA-
nicul.
Limita linieT de S. incepe de
la Dasnatulul, teritoriul Urzicuta,
merge in linie dreapta, de la V.
spre E., pana la mosia Horezul-
Poenaru.
Limita liniel de E. incepe de
la aceasta mosie, merge in linie
curba, de la S. la N. pana in
com. Dranicul.
Limita linieT de V. Incepe de
la com. CerAtul, cu indreptarea
N.-S. pana la mosia Birca.
Terenul com. este ses i udat
de riul DasnatuiuluT pe al caruT
mal se vac' o multime de pa-
durT.
Se compune din 3 catune :
Giurgita-Curmatura, care este
catunul de resedinta, Giurgita-
Cioromela, la centru i Porta-
resti, la N. In Giurgita-Curma-
tura se aflä o movilA numita
Curmatura.
In com. Portaresti se afla o
movila, numita Cetatuele.
Prin hrisovul luT Mihaiti Ra-
covità-Voda, din anul 722!, se
adevereste ca. jupineasa Maria,
sotia luT Ion Baleanul, neavind
copiT, a inchinat, la moartea
manastireT, a treia parte din
mosia Giurgita.
Sunt 3 bisericT una se afla in
Giurgita-Curmatura, fondata de
obstea locuitorilor pe la anul
GIURGITA
1852, terminata la 1856, Iunie
9. In tinda bisericer se gdseste
inscriptia urmatoare :
Cu ajutorul lul D-zeil aceastä sf. Dum-
nezeiascii bisericI ce se pifiznueste cu
hramul S-ta Adormire a Precistel si S-tiY
Impäraff Constantin si Elena, acest stint
locas, s'aii Inceput din temelie din noil,
Intre care ne mal fiind alta Inteacebt
sfint loc si Incepindu-se prin toate ma-
terialurile de la leatul 1852, Prin ostene-
lile alergätorilor ce mai jos se väd scrisi;
Preotul Daniel, Patru Griinare, Pir;u
Sficianu, Florea Mitu si ay enoriasl
comunel de care apartine aceasti bise-
rick% Ajutorind negutätorI din a-
ccst sat Toca Taicovicf, CID= DimovicY
si altI locuitorl din satele vecino i s'ai't
sfivIrsit cu toate podoabele el la leatul
1856, lunieç.
A doua biserica se afla in
catunul Cioromela, fondata de
obstea locuitorilor la 1862 si
terminata la anul 1864, Iulie 20.
In tinda acesteT bisericT se ga-
seste inscriptiunea :
Cu ajutorul lul D-zeil, aceastä Anti
Dumnezeiascii bisericil ce präznueste
cu hramul S-tu Dumitru si Cuvioasa Pa-
raschiva, ce a fost din vechime la sf.
bisericli din vale ce era la leatul 1362,
s'aii Inceput acum din nog de zid, In
care s'a mal adfiugat la punerea temeliel
hramul Inältarea lul Hristos, Insä prin
Indemnul si ostenelile celor mal jos In-
semnatf, precum i d-nil Clincea Dimo-
yid fost casil de batd, de la Inceput pänli
la sfirsit fiind arendasl d-nil Enache
Gropol, lar ctitorl Preotul Ion si altI e-
norias1 al comunel din mahalaua de care
apartine biserica si cu altl locuitorI din
vecine, care cu ce s'ail milostivit i s'ail
iävlrsit aceastä. Si. bisericfi cu toate po-
doabele si la leatul 1864, Iulie 20, tu
zilele P. S. S. Pfirintelul Episcop D. D.
Calinic, Rimoicul-Noul-Severin
A treia biserica se afla in
cat. Portaresti, fondata de pi-
tarul Matel Constantin Porta-
rescu, la anul 1827, reparata la
anul 1850, de Spiridon C. Por-
tarescu. In tinda acester bisericT
se gaseste urmatoarea inscriptie
Aceastit si. i Dumnezeiasa bisericii,
ce se prfiznueste cu hramul Sf. Voevoz1
care intliii a prefficut-o D-nul Pitar Ma-
GlüRG1TA
teid Constantin Portdrescu, fácind-o de
lemn, mnpaieute de ciretraidlt la leatul 1827,
In zilele Domnitorulul Grigore Ghica, de
la care s'ad Thceput a fi iariit In prin-
cipatele Romine Prinfi RomInT, fiiI Pa-
triei, $ In zilele iubitoruluT de D-zed
P. S. S. Episcop Neofit Roman si fiind
In stare proastd, ca ajutorul luT
s'ad prera'cut In leatul 185o, de d-niT
Spiridon C. Portilrescu, frate mal mic,
care n'avea mostenitorT $ pdnä In noT
ad stat neamul l s'ad maT addugat hra-
mul Sf. Troita, In zilele M. S. D. Barbu
D. §tirbel, Voevod, $ al iubitorulul de
D-zeii, Episcopul nostru Calinic Roman
sdvIrOt In batel 1852, Maiii 28.
Sunt doT preotT, carT oficiaza
succesiv la cele 3 biserid, si 3
cintareti.
Se mar vad in comuná rui-
nele bisericeT din vale.
Intre cdtunele Cioromela
Curmatura, se afla o scoala
mixta, ce functioneazà din anul
1834, fiind intretinutd de stat.
Scoala are o proprietate de 13 '/2
hect. arabile.
In anul 1892-93, a fost fre-
cuentad de 44 baetT si 6 fete.
*tia carte 84 barb. si 13 fem.
La aceasta comunä s'a
dlugat de curind mahalaua Fi-
laretul, care este acum consi-
derad ca catun.
Populatia este de 2011 su-
flete: 1038 bärbatT si 973 femeT.
Dupd legea rurall din 1864
sunt 215 loc. impaminteniti, lar
dupa cea din 1870 sunt 70 in-
suratef.
In comuna sunt: 2 cizmarT;
6 circiumi ; 461 contribuabill.
Suprafata teritoriuluT comunal
este de 12834 pogoane, din
care: 12253 arabile, 300 fine*,
SO izlaz, 324 padure.
Mosiile de pe teritoriul co-
munal se numesc: Horezul, Obe-
deanul, Vilcia, Granaresti
Portaresti. Aa o intindere de
12253 pogoane i aduc un ve-
nit de 367590 lei. Apartin sta-
tulul, proprietarilor, locuitorilor
impamintenitT in 1864, insura-
511
teilor din 1879, precum si locui-
torilor carT ad cumpdrat loturT
In 1892. In trecut mosia toatä
apartinea manastird Horezul-0-
bedeanul.
Mosia statuluT se numeste
Giurgitele ; este data in loturT ;
are o intindere de 493 hect.
si da un venit de 31000 lef.
In comuna sunt 2 paclurT: una
ce apartine statuld, numità
Giurgita, cu o suprafata de 40
hect., situad linga mosia Cio-
romela. A doua, situad linga
a statuluT, cu o intindere de
122 hect. apartine d-luT State
Genescu. Se gäseste in catunul
Portaresti si se numeste Porta-
resti. Mar inainte, padurea sta-
tuluT Cioromela, apartinea ma-
nastireT Horezul-Obedeanul, iar
acea a d-luT Genescu, apartinea
fratilor Portaresti. Sunt compuse
din : jugastru, frasin, plop si ste-
jar, acesta predominind.
Viile ad o intindere de 185
pogoane si se &ese pe pamin-
tul locuitorilor.
a. Pe l'alga catunul Portaresti
trece Unja ferad Craiova-Calafat.
Catea judeteana stdbate com.
prin centrul, pe o lungime de
I'/2 kil.
CäicomuiiaIei vecinale un esc
comuna cu cele vecine.
Venitul comunef pe 1893-94
a fost de 4501,72 lef anual.
Vite cornute 450, caT 38, si
oT 86.
Giurgita, pa-dure a statuluT, jud.
Dolj, pl. Balta, com. Giurgita,
pe mosia statului Giurgitele,
lIngA satul Giurgita-Cioromela.
Are o intindere de 40 hect.
Apartinea Mal nte manastireT
Horezul-Obedeanul. Este com-
pusa din frasini, tef, plopT, ju-
gastri i stejarf; predomina ste-
jariT.
Giurgita-Cioromela, sat, jud.
www.dacoromanica.ro
GIURGITA-CURMATURA
Dolj, pl. Balta, com. Giurgita,
situat pe malul sting al DesnA-
tuiuluf, la 800 m. la N. de Giur-
gita-CurmAtura, unde e catunul
de resedinta al coin.
Are 1075 suflete: 552 bar-
ball si 523 femeT. Locuesc in
51 case si 204 bordee. CopiiT
din sat, urmeaza la scoala mixta
din satul Giurgita-Curmatura,
ce este la 543 m. departare.
In sat este o biserica fondata
de obstea locuitorilor in 1862
si terminad in 1864.
Soseaua judeteana Craiova-
Bistretul, care trece prin cat.,
pune satul in legatud la N.
cu satul Portaresti, lar la S. cu
Giurgita-Curmatura.
Giurgita-Curmatura, sat, jud.
Dolj, pl. Balta, com. Giurgita.
E situat pe malul sting al Des-
na.tuiuluf, la 15 kil. S.-V. de
Segarcea, resedinta primArid.
Are 591 suflete : 321 barbati
270 femef. Locuesc in 22 case
de zid si 86 bordee.
In sat este o scoala mixta,
pe limita cu satul Giurgita-Cio-
romela. Functioneaza. din 1834,
fiind intretinutä de stat. In anul
scolar 1892-93 a fost frecuen-
tad de 44 1:141 si 6 fete, 13
Metí' si o Ata din G.-Cioro-
mela, 25 bleti 5 fete din G.-
Curmatura qi 6 bletT din Por-
taresti. Cu virsta de scoali. sunt
112 copiT. Stia carte 35 persoane.
In sat este o biserica fondata
de obstea locuitorilor la anul
1852 si terminad la 1856, Iu-
nie 9. In tinda acestel bisericT
se &este urmatoarea inscrip-
tiune
Cu ajutorul lut D-zeti aceastd SE
Dumezelascd bisericd ce priznue$e cu
hramul SE Adormir° a PrecisteT j Si.
Impirafi Constantin $ Elena, acest Sf.
loca4 s'ad Inceput din temelie din nod
intru care nema fiind alta inteacest SE
inc. i Inceptndu-se prin toste materia-
burile de la leatu 1852, prin osteuelile
 GlURGITE LE
alegb.'torilor ce maI jos se vad scti :
Preot Daniel, PItru Grgnare, Pirvu Säcianu,
Flores Mitru, Flores Boca fi alt1 eno-
ria0 al com, de care apartine aceastä g.
bisericit Ajutortnd f't d-nil negutitori
din acest sat Toca Talcovici, Clncea Di-
movid 0 a1t1 locuitorl din satele vecine
O s'al slvirOt cu toate podoabele el la
leatul 1856, Iunie 9.
Satul are drept cal de comu-
nicatie soseauajudeteanä Craio-
va-Bistretul, care il pune in le-
gatura la N. cu Giurghita-Cio-
romela, iar la S. cu Bircea. O
alta osea com, pune cat. in le-
o-atufa la E. cu com. Birza.
Giurgitele, 11103.-ie a statuluT, jud.
Dolj, pl. Balta, com. Giurgita, a-
rendata de la 1893-98 cu 31000
le i anual Din aceastä mosie, s'ad
dat in loturi 1468 hect. Supra-
fata ramasa este de 493 hect. Pe-
&risa se gaseste si padure. Inain-
te apartinea manastird Horezul-
Obedeanul.
Giurgea, mof ie, in jud. Buzar',
com. Pirscovul, cat. Badila ; face
parte din marele corp Badila, are
100 hect., din cal-1 52 padure.
Giurgiul, ora-, pe malul Duna-
rei, la S. de Bucuresti, re§e-
dinta jud. Vlasca.
Situalie geograficel. Subbn-
parfiri. Giurgiul este situat
pe malul drept al Dunard (ca-
nal), la 924 kil, de extremitatea
j'Arel de V. (Virciorova) si la
490 kil, de extremitatea de E.
(Sulina, gurile Dunare1). In l'ata
Giurgiuld este o insull, Cio-
roiul, care desparte bratul Du-
nard de matca principala. Se
afla la 24 m. d'asupra nivelului
Marif Negre, departe de Bucu-
resti de 72 kil. pe ealea feratl,
sati 64 kil. pe soseaua nationala
si asezat pe loe yes, in fata ca-
naluluT care vine din Dunare In
dreptul fostei cetati St. Giorgio.
La S. se margineste cu ca-
www.dacoromanica.ro
542
nalulDunareT, incepind din drep-
tul moarel Badulescu panä in jos
de Zmirda (cimitir); la E.: ma-
lul Dun ard, pänä in dreptul cimi-
tiruld noù ; la N. marginea o-
rasuld despre vil ; la V.: izlazul
orasuld pana la moara Badule-
scu. In jurul Giurgiuld se aflä
izlazul orasuld si viile ce depind
de el.
Suprafata orasuld este de
344 hect. 7209 111. a. ; a vii-
lor orasuluT, de 585 hect. 8500 m.
a. Restul pana. la 1500 hect. cit
este coprinsul posesieT orasului
este afectat la izlaz, drumuri,
etc.
Orasul este impartit in 5 cu-
lorl sail despartirl administra-
tive, si anume:, coloarea Verde
spre V., in partea despre Ale-
xandria ; coloarea AlbastrA, In
centrul orasuldi ; spre S., co -
loarea Rosie, ocupind partea de
E. a centruld orasuld ; coloarea
Neagn, la extremitatea de E.
a orasuluT si coloarea Galbena,
care se intinde spre N.
Dupämäsuratoarea facuta ora-
suld la 1881 de Ing. Pomponiu,
s'a constatat ea sunt 62 strade si
4 piete, avind o lungime de 26
kil. 0.60; din acestea, numar
6 kil. 343 sunt soseluite sail
pavate, avind o suprafata de
76963 III. p. ; iar restul de .19
kil. 677 m. de strade sunt ne-
pavate si nesoseluite ; acestea
ad O suprafata de 267743 III.
p. Cele mal principale strade
sunt : Sf. Nicolae, Aleiul, a-
GareT, a- Bucurestilor, a - Min-
tuiref, OlarT, Boiangii1, Hagi -
Chiru, a-PortuluT, Poarta-de-Fier,
Zmirda, Oinacul, Slobozia, Epu-
rasi, Serurie, a-Bateriilor, Strada-
Frumoasa si a-Mord.
Giurgiul are io esirl sail ba
rieri : batiera Vamel, Poarta-de-
Fier, Slobozia, Zmirda, spre Du-
näre ; apoi batiera Sf. Gheor-
ghe, bariera Nota, spre Ale-
GIURGIUL
xandria ; in partea de V. a o-
rasului : batiera Oboruld si a
Bucurestilor, la N. si batiera
OinaculuT, la E.
Populafia. Ministerul de
finance in statistica acsizelor
publican in 1889, aran' ca Giur-
0111 ar avea 11890 suflete.
Din acestea, trei patri sunt
de nationalitate Romini, restul
BulgarT, Grecr, Izraelifi, Un-
gurT, AustriacT , GermanT , si
citi-va Francezi.
Instruciia.In orasul Giurgiu
este un gimnaziil cu 4 clase,
zidit la 1869. Localul este un
edificia frumos, in care, afara
de clasele gimnaziale, se mal
af16.§i 4 primare. Gimnaziul
are o biblioteca de 1000 vo-
lume; un muzeil Cu 450 obiecte,
ambele infiintate la 1873.
Ad, in 1884, s'a infiintat si un
observator meteorologic.
La 1885, s'a maT zidit un e-
dificiiI de scoalä., in strada Fru-
moask in care se fac cursurile
primare ; inteo lature se aflt
scoala de fete, in cea-l'aln, scoala
de baeti.
Ma1 sunt : 3 scoale publice
de brtetl si 2 §coale de fete.
Totalul elevilor cal-1 urmeaza
la scoalá este cam de 1240.
flan de aceste scoli publice,
mal sunt inca scoli private si
anume: 2 scoll de fete cu 15
profesorT, la care in 1898 ad ur-
mat 92 fete; o scoald izraelita zisi
Lion, la care merg copiT raid. Mal
este o scoalä de copiT miel la
capela catolicl.
Colonia Bulgard si cea Grea-
cä., ad fie-care cite o scoala cu
cursuri primare, in care invatä,
limba natiund lor. In toate a-
ceste 4 scoale de baeti ail ur-
mat 140 devi.
In total sunt in Giurgiu 4
sea de fete, frecuentate de 515
eleve ; 8 scoli de baetT, frecu-
entate de 694 elevi.
GIURGIUL
Gimnaziul este frecuentat de
168 elevT.
La 1887, d-nul profesor Bol-
descu, in lucrarea sa privitoare
la judetul Vlasca, zice cä Giur.
giul are 13500 locuitori, din cari
6125 stia carte si 7375 nu stia.
In orasul Giurgiu
este o protopopie ajutata de un
proiestos, care tine de eparhia
MitropoliT a Ungro-VlahieT,
cu resedinta in Bucuresti. Lo-
cuitorir orasuld sunt in mare
parte ortodoxr, apoT in ordine
vin izraelitir si putinT catolici.
Fie-care din aceste trei credinte
sl-aa bisericele i preotiT lor.
Ortodoxii aa 6 bisericT : Ador-
mirea-Maicei-Domnulta, zidita la
1848; SE Gheorghe, zidita la
1856; SE Nicolae, transformata
din giarnie turceasca la 1831,
dindu-i-se hramul Sf. Nicolae,
spre memoria ImparatuluT Ru-
sesc Nicolae Pavlovici, care a
inzestrat-o cu odajdii, cu o
evanghelie legata In aur la Mos-
coya, si cu legat, ca Ministerul
de finance sa-i dea 7000 lei
vechT pe an din venitul Dome-
niuluT Giurgia pentru intretine-
tinerea el; apor bisericile Sf. Trei-
me sati Zmirda, zidita la 1842
si SE Haralambie, zidita la 1856;
aceste doul din urma serva
de capele la Cimitirele la care
sunt afectate. Mal* este si bise-
rica Greceascá ziditä dupa se-
cularizarea averilor mdnastiresti
dupl ce s'a departat limba
greaca din serviciul ce se fa-
ma la bisericT pana la 1865.
Aceste .biserici sunt deservite
de 15 preoti si diaconi, 12 cin-
taretT si 8 paracliserT sati ser-
vitorT.
Izraelitif ají capele Cu 4 ha-
hami si 2 servitorT ; catoliciT
capeld, cu un preot si un ser-
vitor.
Pe linga cele 2 cimitire or-
todoxe aratate mal sus, mal e-
548
ste un cimitir de rit mozaic.
Primaria Giurgiulul a cheltuit
in 1888 cu .intretinerea biseri-
celor i distribuire de mile
12440 lei.
Polla fi Telegraful. In
Giurgia este un biroti telegra-
fo-postal, cu servida telefonic,
al carui venit pe anul fin. 1896
97 a fost de leT 85207.11 leT
1070.50 din telefon, leT 32126.75
din telegraf i leT 52009.86 din
posta.
Budget. Primaria orasului
Giurgia are un local frumos al
saii pe malul Dunarei in fata
grádinei publice.
In rezumat budgetul de veni-
turi si frcheltuelT pe 1888-89 se
prezinta Cu urmáltoarele sume :
Venituri : Din ramasitele ani-
lor trecutT, 63051 le!; din con-
tributiunT directe, 68000 le!;
din taxa dupd legea maximu-
luT, 223700 leT ; arenzi si chirlf,
40047 le!; produse diverse si
venit extra-ordinar, 63300 le!,
Totalul veniturilor, 458098 tel.
CheltuelT: Personalul primariei
orasului 30940 leT ; material,
40380 leT; serviciul de consta-
tare si percepere 31340 le!
serviciul tecnic, lucrad' publice
si curatitul 156483 leT ; servi-
ciul starei civile, 2700 leT ; ser-
viciul sanitar, 27580 leT; servi-
ciul pentru incendia, 34200 le!;
serviciul pentru paza orasuluT,
51504 be!; iluminatul orasulul,
24500 leI; politia orasuluT, 20280
leT ;serviciul judiciar 4050 le!;
instructia publica, 18 roo le!;
serviciul de culte si mile, 12440
le!; pensiuni i leff viagere, 3577
le!; cheltueli diverse, 23964 leT.
Totalul cheltuelilor, 458098 le!.
In anul fin. 1893-94, budge-
tul a fost de le! 639612.07 la
veniturr si la cheltuell ; in
1894-95, de lei 612434.54; in
1897-98, de leT 706174.02 ; in
18 98-99, de leT 698428.26.
www.dacoromanica.ro
GIURGIUL
Comeraul. Orasul Giurgia
a fost una din principalele schele
din Rominia. Pe ad i se intro-
duceaa toate marfurile ce in-
trad i iesiad din Tara pentru
capitala, inainte de construirea
Unid ferate Virciorova - Galati.
Apropierea acestuT oras de Bu-
curesti i inlesnirile transportu-
luT pe Minare facea ca el si.
fie poarta prin care trecead mar-
furile in interiorul Tare. De
cind s'a infiintat liniile ferate
In Tara, Giurgiul, ca oras sad
schell de transit, a pierdut din
activitatea sa de odinioara.
Comerciul cu pestele si cu
vitele este unul din principalele
comerciurT ale orasului. Comer-
club cu cereale ocupa primul
loc, fiind in oras peste 15 case
de comercia.
Se poate socoti sub raportul
greutatiT marfurilor, ca Giurgiti
vine al 3 lea in rind din orasele
TareT, cel fiind Braila si al
doilea Galati. Sub raportul va-
lorir marfurilor, se poate consi-
dera cel de al 5-lea, avind inain-
tea lui Braila, al 2-lea Bucuresti,
al 3-lea Galati si al 4-lea Itcani.
Biroul vamal Giurgiul s'a in-
fiintat la i Ianuarie 1860. Ve-
nitul vamal pe an. fin. 1896-97
a fost de leT 271439.50, soco-
tindu-se i venitul trame! sucur-
sale Zmirda.
S'a construit un canal cu un
chela de piatra, ca debarcarea
chiar Ruga Giurgiu a vaselor cu
un tonagia maT mare, sa fie
posibila ; cu aceasta construc-
tiune s'a cheltuit peste 2 mi-
lioane i jumatate le!.
Industria. In Giurgiti sunt
4 morT cu vapor!, cu putere
totala de 200 cal. O mare parte
din fainele aci macinate se ex-
porteazi. in Constantinopole. Se
mal afil in acest oras o instalare
de herastrae mecanice pentru fa-
sonatul lemnelor de brad. Sunt
GIURGIUL
6 herastrae miscate de o loco-
mobill de 50 caí putere.
Giurgiul are : doul l'abrid de
bere sistematice ; o fabrica de
bauturI spirtoase.
Se lucreaza olane pentru in-
velit casele, caramidaria, cojoa-
cele, zabunele, si ilice satestI. Se
lucreaza inul, cinepa i velintele
de Una si se cultivä i gogo-
sir de matase, din care se pro-
duce frumoase pinzeturl. In o-
ras sunt doul tipografie i mal
multe legatorii de cartl.
Yustifia.Este un tribunal de
I-a clasa, care in cursul anuluI
1888 a judecat 237 procese ci-
vile, 1232 corectionale, 31 cri-
minale de juratI, 38 comerciale,
120 vinzarI si 72 ipotecI.
Se mar afla o judecatorie de
ocol, avind in circumscriptia
ei" pl. Marginea si 4 comune
din pl. Cilnistea si anume: Co-
mana, Dadilovul, Branistari si
Gradistea. In 1888 s'ají judecat
in aceasta judecatorie 780 pro-
cese corectionale, 700 civile, 300
contraventii si 180 posesiunI.
In Giurgit1 este penitenciarul
judetuluI, fost in trecut munca
silnica a GiurgiuluI.
Vite. In oras dupa recen-
samintul facut la 1897, se aflati
urmatoarele vite : 2350 bivoll,
85o bol*, 480 caT, 600 0T si 3750
pord.
illijloacele de comunicare.
Giurgiul se gaseste in comuni-
care cu toate orasele de pe am-
bale laturI ale DunareT, atit din
jos cit si din susul lur, prin mij-
locul plutireI vaselor carY ali loe
de statiune la punctul Znuirda
si in marginea orasuluI, la Aida.
Comunicarea cu Bucuresti si
Cu comunele circumvecine a sta-
tiunelor linier ferate se face prin
finja ferata Giurgiti-Bucuresti in
lungime de 72 kil., a carel gara,
la Giurgiii, se afla la extremi-
tatea orasuld, spre N. E.
www.dacoromanica.ro
644
Me este soseaua nationala
Giurgiti-Bucuresti, In lungime de
64 kil., care merge prin Calu-
Oren' si Iese din judet la Co-
paceni. Cu Zimnicea comunica-
rea se face pe soseaua jude-
teana ce duce acolo prin Pe-
trosani.
Cu Alexandria si Rusi-de-
Vede se face iarasI cu soseaua
judeteanä ce duce pe la Pu-
tineI.
Cu restul judetuluI se face
prin soselele judetene care duc
pe la Stanesti i merg pe valle
Glavaciocul i Neajlovul. Cu
Rusciucul se comunica. cu va-
poare si caice plutitoare pe
Dunare.
In Giurgia sunt 40 trasurI
de plata.
Serviciul sanitar. In Giur-
giù 7 medid, 3 veterinarI,
2 spitarif i IO moase ; un spi-
tal judetean, situat pe soseaua
Bucuresti, la 11/2 kil, departe de
oras. Aci sunt 20 paturI. Bud-
getul serv. sanitar pe 1896
97 a fost de leI 47440 cheltuelI.
In 1898-99 s'a cheltuit de co-
muna, pentru acest serviciù, leI
53595,51.
Notile istorice. Se afla in
tara cu numirea de Giurgiù, un
munte In jud. Buzati, plaiul Sla-
nic, proprietate a d-lui Ioanide.
Se mal zice Giurgiuveni unuI sat
din Argesul, pl. Topologul. Se
mal ufla In jud. Putna un munte
cu numele de Giurgiul. Giurgiul
fireste nu este de eh numele de
botez George.
Pe locul unde se aflá astazI
orasul Giurgiti, a fost de sigur
asezaminte romane si un castel,
care forma capul de pod al for-
aretei roman e de pe malul drept
al DunariT numit Sexanta-Prista
(asta-zI Rusciuc), precum ati con-
statat cercetarile arheologice ale
d-lur Gr. Tocilescu. Acelasr ar-
heolog a dovedit ca de la Giurgiti
GIURGIUL
pleca un drum roman catre N,
trecind prin Bucuresti, pe sub
dealul MitropolieI, prin Ploesti,
catre Draj n a-d .-s., in j u d.Prahova,
infra in Transilvania. A cestdrum
e cunoscut prin icrisoave, si pe
alocurea s'a pastrat pe buna
distanta.. Ruinele romane din
insula din fata GiurgiuluI sunt
resturile castelulur care in epoca
romana nu se gasea in insula,
aceasta neexistind pe timpul
acela.
Pe ruinele romane s'a con-
struit in evul-mezia o mica for-
tareata cunoscuta sub numele
de Castel St. Giorgio. Construc-
tiunea eI se atribue de uniI
Genovezilor, carI in cursul e-
' vuld-mezii1 sl-ar fi avut un comp.
tuar a/ lor, si de pe numele
patronuluI republiceI lor, SE
George, s'ar fi numit locali-
tatea.
Aceasta se sustine si de N.
Balcescu, in 1<Istoria Rominilor
sub Mihaiii Viteazul». El mai zice
(la pag. 163): la finele secoluluI
al XIII, Radu Negru, duce de
Pagaras, intinzindu-sl domnia
pana la Dunare, intari castelul
San- Georgio
ULL crisov din 1399 (publicat
In «ArhivaIstorica a RominleI»,
de d I B. P. Hajdeu), prin care
Ion Mircea-Voda-cel-Mare, scu-
teste satul Pulcouti al Manas-
tireI de la Strunga, de toate
obligatiunile ordinari catre fisc
si de pescuitul mo:unilor ce
lacea pe fie-care an 3 zile pen-
tru masa domneasca, mai ha-
razind calugarilor pe tot anul
cite 15 masurI de grill si cite
2 butT cu vin, este datat din
Giurgiu. Prin urmare orasul e-
xista cu mult mal inainte de
fu n d area Principatulul.
La 1416, Sultanul Mahomet,
suparat pe Mircea Basarab pen-
tru ajutorul dat luI Musa (un
frate al san), ca sA scape tro-
QIURGIUL
nul tatalui säü Baiazet-Fulgerul,
navali in Tara-Romineasca, pus-
tiff o parte dinteinsa i ocupa
cetatea Giurgiul, o intari din
noa pi puse intr'insa garnizona
turceasca.
Giurgiul ramase in stapini-
rea Turciel, de atunci, cu miel
intreruperT, pi pana. la 1829, sub
numele de Raiaua-Giurgiului.
La 1594, Noembrie 5, Mihaia
Viteazul arde Giurgiul, asediazä
pi da foc cetatir turcepti ; o-
moara pe toti din acea cetate
nescapind din el de cit doi,
carT tree Dunätea In not la
Rusciuc. Mihaia nu putu lua
de asta-data insula fortificata
saa Castelul St. Giorgio, pe care
insä dupa nefericita expeditie
a luT Sinan-Papa in Tara-Ro-
maneascd, il cuprinde vi-1 da-
rima pana 'n temelie.
La 1631, Leon-Voda trimise
la Giurgia pe Doamna sa
preund cu jupinesele boerilor
ca sa fie mai la adapost de a-
menintarea ce-T facea oastea un-
gureasca ce venea contra lui Cu
boerif, pe care 'T facuse sa. pri-
begeasca in Ungaria.
La 1658, Mihnea-Radu tri-
mise optile sale contra Turcilor
pi arse Braila i Giurgiul, prada
totul ce gasi in aceasta cetate.
La aceasta epoca, Turcii fac la
Giurgia pod peste Dunare pi
tree la Giurgia ca sa goneasca
pe Mihnea, pi fac pant mare
imprejurul Giurgiului, ale card
une se mal vad acum pe a-
locurea.
La 1659, Radu-Mihnea al III-
lea a aprins Giurgiul, spre a goni
pe Turci.
La 166o, dui:a rugaciunea lui
Ghica-Vodà pe care il gonise
din Bucurepti Constantin-Voda,
pi care se afla in Giurgia, tri-
mise Sultanul pe Gean-Aslan
Papa, pe Kinan-Papa pi pe Ac-
Ninzea cu Mari de se unira cu
60299. Mange Molionar Geografk. Vol. EL
545
Ghica ca sa rastoarne pe Con-
stantin-Voda. Aceptia, la 21
Malt'', din acel an, venira la Giur-
gia ca sa purceada cu Ghica spre
Bucurepti.
La 1675, $erban-Cantacuzino
merse la Giurgia cu mama sa
fratele sat", Mateia-Aga (fost
Domn), de trecu la Rusciuc pi
seal:4 de urmaxirea boerilor
de Duca-Voda.
La 1693, Constantin-Voda s'a
dus inaintea lul Mustafa-Papa la
Giurgia, plecind din Bucurepti
1a8 Iunie, unde abia a ajuns dupa
doul zile. Tot in acest timp
Constantin-Voda, pe cind se a-
fla in Giurgia, auzind de veni-
rea Hanului Tataresc T-aii epit
inainte.
La 1714, sub domnia lui
Stefan-Voda Cantacozino, Carol
al XII-lea, regele SuedieT,batut
de Rug la Pultava, fu oaspete
voia lui al Turcilor, earl II
dusera la Tarigrad, de unde apoi
dupa rugamintea sa II adusera
la Giurgia, unde Domnul preT,
Stefan Cantacozino, II dadu cele
trebuincioase, rindui pi boeri de
il dusera prin conace pana. la
PAWL
La 1716, garnizona turceasca
din Giurgiti era pusa la dispo-
zitia Domnului Munteniel spre
a-T servi contra turburatorilor
carT Ir disputaa tronul.
In acelapi an, Nicolae-Voda
Mavrocordat, de fricä sa nu
cada In vre-o primejdie, a fugit
la Giurgia.
La 1717, loan-Voda, dupa, ce
fu imbracat cu caftan de vizirul
Halil-Papa, scoate din surghiun
pe ginerile saa Constantin-Voda,
pe care 11 surghiunise Nicolae-
Voda, i impreuna cu el veni
de pezu multa vreme la Giur-
giu de unde trimetea carti prin
Dan Caimacan pi la boeril din
Bucurepti.
La r753, sub Constantin-
www.dacoromanica.ro
GIURG1UL
Voda, ne spun fratiT Tunusli
In cIstoria TareiRominepti*, la
Giurgia era infiintat obor de
vite.
La 1760, Rupii carT se aflaa
in Bucurepti furl tntiintatT, ca
Turcif din Giurgia robesc pe
RominiT vItiptenT; atuncT el in-
sarcinara pe SpAtaral Pirvu Can-
tacuzino, care veni la Comana
cu arnauti p't cazad in luna
lui Decembrie ; ad muri impre-
una cu 500 de a! saT, tara cer
ce aa ramas luara Giurgiul cu
asalt.
La 1770, in ¡armarle, generalu
rus Stoffeln batu pe TurcT la Giur-
gia, arse orapul impreuna cu pa-
latul luT Hagi-Galil-Papa, dar nu
putu sa la castelul St. Giorgio.
Tot In acelapr an Manole-
Voda Rosetti cu ajutorul Tur-
cilor trece Dunarea pe la Giur-
girl pi vine la Bucurepti, unde
fu batut de Rupil earl eraa
acolo.
La 1771, generalul rus Olitz
vine la Giurgia, la 18 Februarie
Cu o armatä numeroasa, ase-
diaza Giurgiul, il la, impreuna cu
4000 Turd, sub comanda luf
Suleiman-Papa. Atunci gasi in
Giurgia multe arme pi 62 tu-
nuri, doul mortiere i mili bani.
In acelapi an, Maia 9, Turd!
reluara Giurgiul pi silira pe RupT
a se retrage in Bucurepti. Mai
ttrzia, tot in acelapi an, Octom-
brie 24, Turcii se retrasera. din
Giurgia, II abandonara In posesia
Rupilor ; aceptia facura fortifica-
tiunT, pe maid sting al Duna-
rei, In fata castelului St. Gior-
gio.
De pi cetatea Giurgiului era
fortificata din nod de RupT, insa
Turcii o reluara la 1772 din
miinile lui Oitz, comandantul rus,
care fu nevoit a se retrage la
Bucurepti.
La x773, Ponelman, coman-
dantul Giurgiului prinde prin
89
GIURGIUL
Gheohemson toate slepurile si
saicele Turcilor de pre Dallare.
La 20 Aprilie, prinde si pe se-
ful armateT turcestY, Hasseld-Ha-
gi-Mehmet-Pasa, care se incer-
case a lua cele 2 insule din
fata GiurgiuluI.
La acelasI an, Mala 9, TurciI
se incearca din noa sa la Giur-
giul, dar fura, batutI i pIerd mul-
time de oamenf.
La 1807, Martie 2, cetatea Giur
giuluI, pe care o ocupar' Turcii,
fu asediata de Rusl, ara reusita.
La 1809, in Marte, RusiI, in-
demnatT de Ipsilantie, se incear-
ca sä la cetatea Giurgiului prin
generalul MiloradovicI; acesta
nu reusi si pIeri in aceasta lupa.
La 181o, Aprilie 1, RusiI o-
cupara. Giurgiul, dupa ce coman-
dantul rus Kamenski lua Rus-
ciucul ; atuncI cetatea nu suferi
nimic, cacY comandantul el va-
zind neputinta de a se apara
o clac:1u de buna-voie.
La 1812, se fortifica Giurgiul
de TurcT, carI luard oamenr de
beilic din satele circumvecine, a-
dusera pietrele necesare fortifica-
tiunilor din Pirgos de peste Du-
nare. antul cel mal apropiat
de Giurgiu pe care se aducea
apa din Dunare in caz de ase-
dia era pretruit pe laturea des-
pre oras ; el incepea din jos, a-
laturi, de unde este azI moara
Badulescu, mergea pe la Neatiu
Drague, in fata intrareI garei,
apoI pe din dosul luI Gg. Vis-
col, pe la Ghit5. Atanasiu, unde
este si pod de piatra, de aci pe
la aminesteanu, pe la proto-
popul Dragan, pe unde sunt ca-
sele luI Zoiade, pe la Nicolae
Simigiul si de aci da iarasI in
Dunare la Tabla-Mare, in drep-
tul lur Velicu Moraru.
Partea orasulul de azI des-
pre Zmirda era afara din ce-
tate si forma un satuc, Cioflic,
turceste numit Zmirda.
www.dacoromanica.ro
646
Despre Dunare, orasul era in-
conjurat de zidul care pleca de
la Tabia-Mare, mergea pe la Ta-
bia-Mica; pe la Portile-de-Fier, pe
la Alela, pe la Carantina, pe
din dosul Sf. Nicolae si esea in
capul Carantind, unde s In t azi
cazarmele calarasilor, , pe din
dosul carora erati bateriI cu ga-
leriI subterane. Aci era o mare
zidire de piatra care servea ca
depozit de praf de pliscä si mal
In urma servea si ca depozit de
sare. Cazarmile eral unde azI
este arestul.
La 1821, eteristul Sayos pro-
mite luI Ipsilante ca-I va da in
mina. Giurgiul.
La 1828 si 1829, comandan-
tul turc Cuciuc-Ahmet-Pasa, re-
fuza a deschide portile cetatlI
Giurgiuld sub cuvint ca nu se
stipuleaza aceasta in tratatul de
la Adrianopole. Mal ttrzia ?usa
Giurgiu fu predat. De la acea
epoca incepe a se dirima zi-
durile ce se acuse la 1812 spre
fortificarea GiurgiuluI. Orasul cu
raiaua din prejur, fu incorporat
Tare - RominestI. Hotarele do-
meniuld Giurgia dupa acel plan
sunt conforme cu hrisovul din
1536 al luI Mircea-Vodd Cioba-
nul. La acea epoca s'a fixat limi-
tele orasulta cu izlazul de vite.
La 1829, dupa ce Giurgiul
trecu in stapinirea Rominilor,
si dupa ce se facu planul ge-
neral de catre Rusl, se anillara
si se largira stradele ast-fel cum
sunt azI. Se anexada Giurgiti Cio-
flecul (satul), Zmirda, care con-
stitue ad un cartier al orasuluI
cu numirea Zmirda si care era
atuncl afara de santurile ceta-
ter. Se desfiinta satul ce era in
insula Cioroiul din fata Giurgiu-
luI; se maIdesfiinta ,Cioflecul-Se-
lima, apoI se strica satul Musta-
fita, azIPunctul Mustafita, pe un-
de su nt viele despre Alexandria.
Din satul Mustafita sunt inca la
GIURGIUL
Giurgiti familiI carI port numele
de Mustaficent In locul unde
este azT rdspintia stradelor Oi-
nacul, Adormirea, Olarl, BoengiI,
era putul de plata care era tuya-
lit, sub o ghereta in jurul caruia
se vindea pirne, si care se nu-
mea $adearvan. Acesta a tinut
pana la 186o.
Turnul cu ceasornicul din cen-
trul orasulul de ad era giamia.
Asemenea si biserica se transfor-
ma, dindu-i-se numirea de Sf. Ni-
colae dupa numirea imparatuluI
RusieT Nicolae PavlovicI, care a
dotat-o cu obiecte de valoare
asigurä in domeniul GiurgiuluI un
venit de 7030 lei vechr. In
dreapta bisericer Adormirea de
ad, era o biserica in pamint
ara clopotnita sati turle, cu a-
celasI hram. In ea s'a facut ser-
viciul religios crestin in timpul
domnieI turcilor, acestia neper-
mitind crestinilor sa aibá bise-
rica la suprafata. Aceasta bise-
rica. a functionat pana. la 1851,
clnd s'a inceput a se sluji in
biserica cea mare de ad. Acum
nu se mal vad nid urmele a-
celeI bisericI. Locul eI era in
dreapta bisericeI de azi, la 20
metri de mijlocul latureI cela
actuale.
La 1830, s'a deschis cea
scoala romineasca in Giur-
gia, in curtea bisericei. Adormi-
rea Maicil Domnului, de catre
dascalul George, venit dupa in-
demnul luI State Anton epitro-
pul bisericeI, de la manastirea
Cernica. El a murit la 1849.
La 1832, in timpul Regula-
mentuluI Organic, orasul Giur-
gia primi organizare orasanea-
sea. ;nu mal fu considerat ca
cetate. Ad i se facu temnita de
primul grad sub denumirea de
munca GiurgiuluI, si.:ca i Tur-
oil la inceput se Ostra ca-
stelul St. Giorgio, care servea
de loc de inchisoare. La acea
GIURG1UL
epoca incepurg a se astupa
santurile din jurul GiurgiuluT
ce eraa nepletruite, si ale cgruT
urme se mar vgd si azi in jo-
sul viilor pe la local inmormin-
tara Izraelitilor, pe din susul
cimitiruluT ortodox cel noa. Cind
s'a inceput a se astupa aceste
santurT, spre a se feri Giurgiul
de inundatiT, s'a fácut soseaua
ce merge de la fosta caranting,
pe la moara BAdulescu de azi.
Aceastà osea azT este trans-
formatä in osea judeteang.
Dupg. luarea Giurgiulu1 incep
a veni sg se concentreze in el
locuitorT din satele circumve-
cine si din Bucuresti. Se orga-
nizeazg scoalele publice sub con-
ducerea profesoruluT Simonide,
care fácea cursurile incepAtoare.
Venirg preotT crestinT de prin
satele vecine : preotul Gheorghe
la Sf. Nicolae i preotul Marin
la Adormire. Atund s'a in-
ceput dArimarea iindreptarea
stradelor turcestl ce eraa strimte
cu multe cotiturf, s'a inceput
pavarea acelor strade cu pietrele
ce se scoteaa din zidurile ce-
tAteT. Cele d'india strade pavate
cu plata aa fost: strada Sf. Ni-
colae (Aleiul), piata centralg, stra-
da OlarY, a Boiangiilor i stra-
da care mergea la Poarta-de-
Ffer.
S'a infiintat carantina servin-
du-se de constructiile ce se a-
fiar' si care azT sunt cele in care
s'aa fácut o grg-
§ed cAlgrasiT ;
ding publica (aleiul de azT da-
teazg de la acea epocA), plata
centralg, Sf. Gheorghe, plata de
la Baterif, din strada Morir, piata
din fata gáriT.
La 1843, s'a infiintat in Giur-
gia scoala de bgetT i cea de
fete sub conducerea dascAluluI
Dumitru Marinescu, elev al scoa-
lelor publice infiintate la 1832.
La 1848, vin din noti TurciT
la Giurgia ca ocazia revolutiel
547
din Bucuresti, apoT furg nevoitl
a se retrage in anul urmAtor.
La acea epoca se fácu cea d'in-
din casä invelitg cu tinichea, a
luT State Anton.
La 1853, In timpul rAzboiuluT
Turco-Rus ati fost mal multe
inclerArT filtre armatele inimice,
atit in fata GiurgiuluT cit si pe
domeniul Cu acelasT nume. S'a
bombardat Giurgiul de cdtre
TurcT.
La 1854, Februarie 15, ge-
neralul Somanov, comandant ru-
sesc, veni la Giurgia cu o ar-
mata contra Turcilor si arse o
mare parte din flota turceascg.
In acelasT an, Iulie 7, TurciT
repurtarg o mare victorie con-
tra Rusilor ; dupa ce bombar-
darg Giurgiul de la 5 --7 Iulie rg-
maserg victoriosT, i in diminea-
ta zileT de la 8 Iulie aa trecut
Dungrea i ocupará Giurgiul, a-
sezarg un pod pe vase pe Du-
ngre intre Giurgia i Rusciuc.
La acea epoca, armata ,Rusea-
scl sub conducerea principelui
Gorceacoff, avind de comandant
pe generalul Somanov se re-
trase la Frgtesti, cu ocazia bom-
bardArif GiurgiuluT.
De la acea epocg a inceput
sg se retragg. cu totul Turcir
carT mar rAmAseserg, de la 1830
In Giurgia.
La 1864, s'aa luat dispozitiT
de Primgria orasuluf a se vinde
locurile ce formati santul vecheT
cet5.V, dupà ce mar intiiil s'ati
scos toad piatra dupg dinsul.
Din vinzarea acelor santurT a
rezultat cresterea suprafeteT o-
rasuluT i deschiderea bulevar-
delor actuale.
La 1867, s'a inaugurat cel
dintiia drum de fer din Tara,
care a fost Giurgia-Bucuresti,
sub domnia DomnitoruluT Carol
I. Acest drum de fer a fost Ince-
put de sub domnia Principeldi
Alexandru loan I. Cuza.
www.dacoromanica.ro
G1URGIUL
La 1869, s'a infiintat gimna-
ziul actual.
La 1877, cu ocazia rezbeluluT
indepen d ente, in tre RominT, Ru
TurcT, Giurgiul a suferit multe
bombardArT ; s'a dArimat si ars
multe case. Comandant al os-
tireT rusWI era atunci la Giur-
gia generalul Schmidt.
La 1879, Domnul Carol I
veni la Giurgia impreung cu
Principele Bulgariei Al. Battem-
berg, ca care ocazie vizitg rui-
nele rgmase in urma rezbeluluT
din 1878.
La 1880, Consiliul comunal
al orasuluT Giurgia Cu oficiul
No. 499 a mijlocit pe ring Mi-
nisterul de Interne la Corpurile
legiuitoare ca marca orasuluT
Giurgia O. nu mar fie 3 stejarT
cum este aceea a judetuluï, ci
sg fie Sf. Gheorghe ca patron
al orasuluT care poartg numele
85.d. PrimAria GiurgiuluT, de a-
tuncT incoace a schimbat marca,
care azr este Sf. Gheorghe.
La 1886, a inceput facerea
cana luluT DungreT care servg de
debarcare a vaselor in marginea
orasuluT.
Giurgiul, statie de dr.-d.f., jud.
Vlasca, pl. Marginea, com. Giur-
giul pe linia Bucuresti-Giurgiul
pusa in circulatie la i Noembrie
1869. Se aflg. la 7.6 kit. de
Frgtesti. InAltimea d'asupra ni-
veluluT mgriT de 15'37. Veni-
tul acestei statil pe anul 1896
a fost de 341230 leT, 65 banT.
Giurgiul, deal, jud. Bacga, pl.
Siretul-d.-j., com. Pancesti, si-
tuat lingg satul PAncesti.
Giurgiul, padure, jud. Bacga, pl.
Siretul-d.-j., com. PAncesti, care
imbracg dealul cu acelasT nume.
Giurgiul, n'unte, pe frontierA,
fAcind tot de odatA hotar intre
 GIURGML
judetele Putna si Buzan; are
1650 metri inaltime. E acope-
rit de finete si de intinse pa-
durT de brad, a caror exploa-
tare nu se poate face de clt
prin Transilvania. Are o sana.
renumita, Laptele se fabrica in
casada dela Musa.
Giurgiul, pichet de vara la poa-
lele munteluf Giurgiul, jud. Bu-
zati. In timpul ierneT, garnizoana
se muta la pichetul Lacul-luT-
Dobrin.
Giurgiul (Muntele-), munte al
satului Birsesti, pl. Vrancea, jud.
Putna, la hotarul Tare! spre V.
Este proprietatea razesilor din
com. Birsesti. Pe el se afla pa-
durea cu acelasI nume, in intin-
dere de 3000 hect.
Giurgiului (Izvorul-), izvor, in
j ud. Buzati, com. Minzalesti ; l'ese
din partea de N. a muntelul
Giurgiul, servind tot de ()data
si de frontiera ; se scurge in
riul Bisca-Mica.
GiurgiuluI (StIna-), izvor, in
jud. Buzati, com. Minzalesti ; In-
cepe de la stina GiurgiuluT
pe la N. de muntele Taietura,
se scurge in Izvorul-Giurgiului.
Giurgiuveni, sat, cu 6o familiT,
jud. Arges, pl. Topologul; face
parte din com. rur. Giurgiuveni-
V.Atasesti. Ale/ este resedinta
primarieI. Are o biserica, cu hra-
mul SI. Durnitru, cu un preot
si un cintaret.
Giurgiuveni, sub-divizie a a-
tunu/ut Halesui, jud. Buzar!,
com. Tisaul.
Giurgiuveni (Vatä§e§ti-), com.
rur., pe apa Simniculuf, jud.
Arges, pl. Topologul, la 7 kif.
de com. rur. Tigveni (resedinta
www.dacoromanica.ro
648
subprefecturel) si la 27 kil. de
Pitesti. Se compune din 4 sate :
Cimpeni, Giurgiuveni, Tulei
Vatasesti san Tinculesti, avind
peste tot 160 fam., salí 568 sufl.
In com. sunt 2 biserici ; o Vite marT sunt 581, vite
scoala primara rurala.
Dupa o publicatie oficiala,
aceasta comuna numara 109
contribuabilI si are un budget
de 1389 leI la veniturI si de 1206
leI la cheltuelT.
Numarul vitelor era in 1887
de 279 capete vite marr (270
bol i vacT si 9 cal) si de 385
vite marunte (296 oT si 89 ri-
matorI.)
Giurica, vale, jud. Vilcea, pl.
Oltetul-d.-j., com. Stirbesti. Se
varsa In riul Pesteana, pe teri-
toriul acesteT com.
Giuroiul, sat, jud. Arges, pl.
Oltul ; face parte din com. rur.
Ursi.
Giuvala, vamd, punct de obser-
valle §i trecdtoare, in Transil-
vania, com. Rucarul, pl. Dial-
bovita, jud. Muscel. Biroul Va-
mal Giuvala s'a infiintat la
Ianuarie 1860. Venitul vameT,
impreuna cu sucursala Petrosita
pe anul 1896-97, a fost de
22.280,35 leI.
GiuvAfa§ti, com. rur., pl. Balta-
Oltul-d.-j., jud. Romanati, for-
mata din Gluväresti (1 050 loc.),
si Fundul-VorniculuT (541 loc.)
Este situata lingA Olt si aproape
de varsarea luT in Dunare, la
15 kil. de Corabia si la 42 kil.
de Caracal i spre E. de balta
Florea. Altitudinea terenulur d'a-
supra niveluluT mariI este de
56m.
Are o populatie de 280 fa-
miliT, saü 1591 suflete : 816 bar-
batI si 775 femeT ; 692 casato-
ritT sí 899 necasatoritf.
GiDINTr
ContribuabilI sunt 250.
Budgetul com. pe anul 1886
87 a fost de 3497 leT la ve-
niturI si de 3238 leT la cheltu-
elf.
1703 si porcI, 360.
Are 2 bisericT, una cu hra-
mul Sf. Nicolae (1859) in Giu-
varesti si a doua, cu hramul Sf.
loan (1855) in Fundul-Vornicu-
luT, deservita de 2 preotT si 4
cintaretT ; 7 clrciumT.
Giuva're§ti, trup de mofie, jud.
Teleorma,n, al careT corp prin-
cipal este in jud. Romanati si din
care o parte trece peste riul Oltu-
/uf, in dreptu/ com. S egarcea-din-
Vale si Riioasa.
Giuväre§ti, peidure, jud. Teleor-
man, situata pe trupul de mo-
sie cu acelasT nume. E compusa
din: tufa, ulm, frasin, etc. si a
fost pusa in taiere.
Giuvelul, sat, jud. R.-Sarat, pl.
Rimnicul, com. Budul, asezat in
partea de N., la poalele dealu-
luT Giuvelul, pe piriul cu ace-
lasT nume.
Giuvelul, a'eal, in jud. R.-Sarat,
pl. Rimnicul, com. Buda. Se
desface din Culmea-Catautulta ;
se intinde in partea de N. a
com., pe Ruga piriul Giuvelul ;
e acoperit cu padurl si päsuni.
Giuvelul, in jud. R.-Sarat,
pl. Rimnical, com. Buda ; izvo-
reste din dealul Catdutul ; uda
partea de N. a com.; trece prin
cat Giuvelul si se vana in pi-
riul Catautul, pe dreapta luY.
Gidinti, com. rur., in jud. Ro-
man, pl. Siretul-d.-s., spre E.
de orasul Roman, la o depAr-
tare de 5 kil, de resedinta
ser. Este formata din satele :
 GID1NTI
Dealul-MAruluT (Fagul),
Poenita, cu reedinta comuneT
In satul Gidinti.
Are 219 familiT, saisi 1029 su-
flete, din cal./ 179 contribuabilr.
Sunt 2 bisericT : una de zid
alta de vAlAtuci ; o coa1ä
primará rnixtä, frecuentatA de
27 elevT, din 36 inscr4T.
Sunt 658 vite marT cornute.
Teritoriul comunei este a-
proape in intregime acoperit cu
pAdurT i dealurT. Tine de cir-
cumscriptia fiscall Pagna.
Venitul com. este de leT
3280 i cheltuelile de leT 3234.
Este legatA cu orwl.Roman
prin osea.
aidinti, sat, in jud. Roman, pl.
Siretuld.-s., com. Gidinti, pe
malul sting a riuluT Siretul, spre
E. de orapl Roman, la o de-
pArtare de 5 kil. de el de Gigliul, a'eal, acoperit de pAdu-
i fAcutA de locuitorT la anul 1887,
12 kil, de rqedinta. plAseT. Este
a.5ezat pe coasta despre V. a
DealuluT-MAruluT.
Are 179 familiT, sati 770 su-
flete, din carif 166 contribuabilT.
Locuesc in 197 case. titi carte
34 persoane.
Se fac pe an dota iarma-
roace : la Sf. Treime i Sf. Ilie
(20 Iulie).
Sunt 600 vite mar! cornute.
Are o bisericA de zid ; o rIpoase, lar in valea AmaradieT
§coall primará mixta, frecuen-
tata de 27 elevi, din 36 in-
scrisT.
Este legatl cu orapl Roman
prin osea.
In dreptul acestui sat, i lingl
el, este un pod stAtAtor de lema
pe riul Siretul, care stabile§te
comunicatiunea 'filtre satele
dinti i Carol I, cu cele din partea
de E. §i cele de V. ale judetului.
Spre S.-V. de satul Gidinti
se vAd ruinele cetAtiT Smiro-
dava. De vechimea acestuT sat
aminte§te un document de la
1578, Iulie t, din timpul lui
549
Petru-VodA, care face danie Epis-
copie! de Roman o prisacl i un
loc de finat in sat la Gidinti.
AceastA danie este reinnoitä in
urmA de maT top- domniT, carT
urmat dupl Petru chiopul, cea-
ce ne aratd a ea era foarte
importantl pentru Episcopie fie
prin trarimea eT fie prin agro-
pierea de ora, prin urmare de
Episcopie.
AicT, chiar in sat, Stolnicul
Ilie Cantacuzino, care era pro-
prietarul satuluT Gidinti, pe la
1754, August 21, a flcut un
pod peste apa SiretuluT, pentru
care a avut judecatA cu Epis-
copia de Roman.
Glgtiul, lac, in jud. Ialomita, pl.
Borcea, insula Balta, com. Ro-
seti-Vo1na0.
rea cu acela0 nume, jud. Dolj,
pl. Amaradia, com. CApreni.
Gilceasca, sa5 Scrada, îriü, in
jud. Gorj, plasa Gilortul; 41 la
nWere din dreptul comuneT
Birzeiul-de-PAdure i curge de
la N. spre S., strAbAtind comuna
Scrada. Se varsA in Amara-
dia, in dreptul com. Coltqti.
Malurile pe unele locurT sunt
dispar cu totul.
Gliceasca, vale, a piriuluT cu
acela0 nume, in jud. Gorj, pl.
Gilortul. Este formatO in partea
despre V. de Dealul-cu-PerT, lar
In partea despre E. de dealul
Pe aceasta vale este situatA
com. Scrada.
cdtun, al com. Scrada,
jud. Gorj, pl. Gilortul. Este si-
tuat pe es i pe coastacu acelaT
nume, in partea dreaptA a pi-
riuluT Gilceasca.
www.dacoromanica.ro
GILDXUL
Are o suprafatA de 205 hect.,
din carr 70 hect. pAdure, 75
hect. arabile, 44 hect. finete, 5
hect. vie, 8 hect. livezT de prunT
8 hect. izlaz.
Are o populatie de 94 fa-
mili!, sad 300 suflete, din cae
90 contribuabili.
LocuitoriT sunt mopent.
Locuitorir posedl : 18 plugurT,
24 care ca bol, vite marT
cornute, 14 caT, 181 or, 9 ca-
pre i 78 rimAtorT.
CAtunul e udat de piriul Gil-
ceasca.
Comunicatia in acest cAtun
se face printr'o osea comu-
nall ce vine din com. Coltqti ;
trece prin central acestuT el-
tun, puind-o in comunicatie la
N. cu com. Scrada.
Sunt 4 putur1 i 3 fintinT.
Are i biseria de lemn, re-
deservità de z preot i 2 din-
tAretT.
GlIce§ti, deal, in jud. Gorj, pl.
Gilortul, ramificatie din dealul
Icleanul. Se afil situat in par.
tea de E. a com. Scrada. Di-
rectiunea luT este de la N. spre
S., pana in com. ColteSi unde
se terminA.
Este acoperit cu pAdure, vil
livez1 de pruni.
Gildaelor (Valea-), vale, jud.
Dolj, pl. Balta, com. MIcqul-
d.-j., pe care este situatl com.
GildAtil, com. rur., in jud. halo-
mita, pl. Borcea, situad spre
E. de orqul CAlAra0, intre com.
Jegllia i Petroiul.
Teritoriul cotn. se hiende din
DunAre spre N.-V., prin ínsula
Balta i cimpul BOrAgan, pAnA
in apropiere de linia feratá Bu-
cureti-Fete$i,
Este situatA pe proprietatea sta-
tuluT JegAlia, supranumitA *1 De-
 GILDAUL
leanca, pe o suprafata de 23000
hect., din carT 7000 hect. baltd,
i000 hect. izlaz i i000 hect.
pamint de cultura. Mosia a fost
arendata pe periodul 1883
1893 CU suma de 148000 leT.
Inainte de secularizarea manas-
tirilor inchinate, aceasta mosie
depindea de mandstirea Dea-
luluT, pentru care maT poarta
numirea de Deleanca. Pe acea-
sta mole care este cea mal
mare din judet, sunt 3 com.:
Gildaul, Jegalia i oeariciul.
ImproprietaritT dupa legea ru-
rala din 1864, pe terenul ce
apartine com. Gildaul, sunt 103
locuitorT ; neimproprietaritT se
maT afla 98 locuitorT.
Teritoriul com. este udat de
Dunare si Borcea si de lacurile :
Buta, Rica, Urgurile, Bizoianca,
Schiaulur, Petrea, Dima, Saltava,
Varzarul, Pueioasa, Albina, Tia-
ganul i Ciolpanele; apoT de
bratele ce unesc Dunarea
Borcea cu lacurile Nestea, Pisi-
coiul si Buta. Privalul Gildau-
luT i Privalul-cel.Mare pun in
comunicatie Borcea eu lacul Je-
gana.
Se eompune din satele Gil-
ami i Mereanul si din catunul
Resedinta primarieT
a judeeltorier comunale este in
satul GlIclaul i atributiunile au-
toritAtiT com. se intind numaT pe
partea de E. a mosieT Jegalia,
ce sine de aceasta com.
Are o populatie de 193 fa-
miliT, saii 809 suflete : 404 bar-
batT i 805 femeT; 796 Romini
GrecT ; 224 agricultorT, 2 me-
seriasf, 6 comerciantr, 4 cu pro-
fesiunT libere, 3 muncitorT si 5
servitorT.
Stiti carte 61 persoane.
Vite : 250 eaT, 800 bol*, 200
bivoli, 300 porcI si 2500 oT.
Comuna are un venit de 2590
leT i cheltuelI in suma de leT
3157.
550
Are o §coald mixta, frecuen-
tata. de 37 elevI si 4 eleve, con-
clusa de un invatator retribuit
de com. i jud.; o biserica, cu un
preot i doT dasc5.11.
Gildaul, sat, in jud. Ialomita, pl.
Borcea, pendinte de com. cu a-
celasT nume. Este situat pe ma-
lul sting al bratuluT Borcea, sub
coasta cimpuluT Baragan.
AicT este resedinta primarieT
si a judecatorieT comunale.
Populatiunea satuluT este de
305 locuitorT : 73 bárbatT,
femeT si 148 copiT.
Are o scoall mixta, conclu-
sä de un invdtAtor; o biserica,
deservita de un preot i doI
dascalf.
GildauluI (Privalul-), bral, in
jud. Ialomita, pl. Borcea, com.
Maui ; pune in comunicatie
bratul Borcea cu lacul Jegalia.
Gilma, urmele una fan/ vechig
de cetate, care se vede mergind
paralel cu muchea dealuluT 01-
tulur, in dreptul com. Viespesti,
cat. Gilmeele, jud. Olt, cu di-
rectiunea N.-S. Incep de la
Rusca-Viespestilor la S., pana.
dincolo de Movila-luT-Gilma, la
N. si inchid o suprafata de
50 hect. Se zice ca aci a fost
in vechime o cetate. In partea
de V., in malul OltuluT i in
dreptul ManastireT, se vild ur-
me de zidarie vechTe, probabil
din zidurile acester cetätT.
Mima, movild, situata. in muchea
dealuluT Oltul, in partea de N.-
E. a cat. Gilmeele, com. Vres-
pesti, pl. Siul-d.-j., jud. Olt. E
coprinsá inauntrul santuluT Ce-
tateT-luT-Gilma.
Are la baza o circomferi.nta
de aproape 400 m. si o mal-
time, socotitä de la nivelul a-
peT, de 160 m.
www.dacoromanica.ro
GILMA-SECAR1EI
Gilma, munte, jud. Buzar', com.
Cizlaul, 'filtre catunele : Scari-
soara i Barasti ; acoperit cu pa-
durT de fag.
trup de pdclure, al statuluT,
pendinte de com. Tesila, plasa
Pelesul, jud. Prahova, care, fin-
preuna Cu trupurile Carabanul-
cu-Baia, Lacurile-cu-Rusul, Ru-
sul-d.-j., Prislopul, Podurile
Virful-NegrasuluT, formeaza pa-
durea Tesila, care are o intin-
dere de 5000 hect.
Gilma, izvor, curge din muntif
com. Tesila, pl. Pelesul, judetul
Praho va ; are directia de la E.
spre V. si se varsa in riul Dof-
tafia, tot in raionul com. Tesila,
pe malul sting.
Gilma (Virful-), deal, in partea de
N. a com. Varbilaul, pl. Varbilaul,
jud. Prahova, acoperit cu padure,
printre care se afla i poeni.
munte, judetul
Dimbovita, de la Moreni in sus
spre V., la muntele Priporul.
Gilma-Mare, deal, in jud. Tul-
cea, pl. Isaccea, pe teritoriul
com. rur. Luncavita i anume
pe acela al eatunuluT Rachel;
se desface din dealul Gilmele-
L'Orate ; se intinde spre N., bi-
te() directie generall de la S.-
V. spre N.-E., printre valle Ciai-
ruluT si TuriaculuT, brazdind par-
tea nordiel a plaseT si sud-es-
tic& a comuna ; la poalele luT
nordice este asezat satul Rachel;
se ridica pana. la 180 m.; este
tal at de soseaua j u deteana Macin-
Isaecea ; acoperit cu paclurl de
teT i tufdrisurT spre N.
Gilma-SecärieI, munte, in par-
tea de S. a com. Tesila, plaiul
Peles, jud. Prahova, ce serva
de hotax.
 GiLMEA
551 GtNGIOVA

Gilmea, numire vechie a cei tunulut Buzati, com. si cat. Piclele, a- Giltul, deal, situat in raionul
Chitorani, com. Bucovul, plasa viad o inclinatiune acoperita com. Matca, pl. Nicoresti, jud.
Cricovul, jud. Prahova. de fineata. Tecucia.

Glimeanca, pdclure a statului, in
jud. Olt, pl. Siul-d.-j., in intin-
dere de 350 hect., care, impre-
una cu trupurile : Tufarul-Co-
mani (190 hect.) si avoiul-Co-
mani (50 hect.); formeaza pa-
durea Sprincenata.
Gilmeele, sat, pendinte de com.
Viespesti, pl. Siul-d.-j., jud. Olt,
situat pe valea i coasta dealu-
lui in stinga Siuld, la
spre N. de cat. Vrespesti,
resedinta comunei. Are o po-
pulatie de 203 loc., din cari 47
impropriedrit dup5. legea
rurall din 1864, cu 170 hect. Gilmele-In§irate, deal,jud. Tul-
din proprietatea statuld ame- cea, pl. Isaccea, pe teritoriul
ele. Ad se afta o biserica intre-
tinuta de stat, fosa schit.
schit, azi ramasa bise-
rica de mir, in cat. cu acelasI
nume, com. VIespesti, pl. Siul-
d.-j., jud. Olt. Are urmatoarea
inscriptiune:
Aceastl sflnt si Dumnezeiasci bise-
ricä, ce se prriznuqte hramul Sf. Inäl-
tare, zidit din temelie prin cheltu-
tala d-luT Grigore i de P os-
telnieul Rizea Bilticeanu . . .
S'a numit Gilmeele, dupa nu-
m'ele localitatel, fiind situad.
lingA cat. Gilmeele i in apro-
pierea Cetater-10-Gilma.
Gilmeele, mo§ie a statuld, pe
teritoriul com. Poiana, cat. Ca-
linesti, pl. Siul-d.-j., jud. Olt.
Are o intindere de peste 750
hect. arabile si o padure, nu-
mita Branistea, cu o intindere
de aproape 500 hect.
Gilrneele. Vezi Vetrele-Schituld-
Comani i Gilmeele, jud. Olt.
Gilmel (Muchea), colina, jud.
Gilmeia, munte, la E. de cat.
Podul-Virtos, com. Comarnicul,
pl. Pelesul, jud. Prahova.
Gilmeica, pädure, pe muntele
Monteorul, din com. Chiojdul,
jud. Buzan, apartinind mosneni-
lor Chiojded si Nehoiosani, in
devalmasie.
Gilmeiul, parte din mo,ria Rata-
Tolceasca, com. Basesti, jud.
Teleorman ; a fost donad de
Ionascu din Slatina pentru in-
tretinere de scoale i biserici.
com. rur. Luncavita ; face parte
din culmea muntilor Isaccei ;
are o directie de la S.-V. la
N.-E., brazdind partea de N. a
plaseI i cea de E. a comund;
virful ala principal, Gilma-Mare,
are 220 m., punct trigonome-
tric de observatie de rangul
I-id; pe la poalele de S. curge
piriul Luncavita ; e acoperit cu
padurI, prin care trece soseaua
judeteana Tulcea-Isaccea-Macin.
altdnumire
a mofier Fleasca, jud. Braila.
Gilte§ti, sat, jud. si pl. Tutova,
com. Puesti, pe piriul Iezerul,
spre E. de tirgusorul Puesti, la
3 kit, de el si la 26 kil, de o-
rasul Birlad. Are 263 locuitori;
68 case; o scoala primara de
bajel
Gitte§ti, mofie, de 109 hect., in
jud. si pl. Tutova, com. Puesti,
Ruga satul cu acelasT nume, pro-
prietatea statuld, arendata in
ultimul period cu 1210 leT a-
nual.
Ginglova, com. rur., in jud. Dolj,
pl. Balta, situat in partea de
E., la 53 kil. de Craiova si la
24 kil, de resedinta piase, Ma-
cesul-de-Sus.
Situad, pe o parda putin cam
inclinad catre malul drept al
Jiului.
Se invecineste la E., cu Jiu';
la V., cu com. Macesul-de-Sus ;
la N., cu com. Grecesti ; la S.,
cu com. Comosteni.
Limita Hule de N. incepe din
apa jiuld, merge spre V., pe
la Fintina-Mirer si ajunge la
Rebeger, de ad pleaca spre N.
pana la Movila-Lazaresti, si de
ad in linie dreapta, iar spre V.
pe la coltul Viilor-lul- tefanuta
pana la Capul-Codruld des-
pre Macesul-de-Sus.
Limita Huid de S. este o linie
dreapta, trasa de la Magura-lur-
Scarlat, trece prin delimitarile
Gingiovenilor si a Comostenilor,
trece apa JiuluI i ajunge la
Drigul-Pisculd, despre dome-
niul Coroand Sadova.
Limita Huid' de E. incepe de
la movila Drigul-Pisculd, trece
prin Balta-Puruld, Poiana-lul-
Dragila si in ondulatiud ajunge
jara la apa Jiulul despre do-
meniul Coroaner, Sadova.
Terenul com. este ses, pre-
zintind o movill aproape de
hotarul catre com. Macesul-des.,
care se numeste Gaunoasa. Te-
renul este compus din pamint
negru cu putin nisip dar pro-
ductiv, spre deosebire de loca-
litatile de pe malul sttng al Jiu-
luT, care sunt compuse n'une
din nisip si argill.
Este udati. de Pul cu in-
dreptarea de N.-S., avind in
dreptul com. vad pentru luntre.
Mudar: Fintina Balciuld la nor-

www.dacoromanica.ro
Gi GIOVA
dul com., facuta de locuitorT pe
la anul 1882. Fintina-Gavanul
la N.-V. de com., facuta la anul
1813 de un medelnicer ; s'a pre-
facut si s'a schimbat din loc de
catre locuitorT la anul 1853;
poarta numele de la o mica
vilcea in care se afil. Fintina
La-Crivianu, la V. de com., fa-
cuta la 1813 de unul Criva.
Fintina StanutuluT, la N. - V.
de comuna; aceasta atina
se afla situatä la hotarul mo-
$ief Gingiova, catre com. Ma-
cesul-d.-s. Fin tina-MireT, situata
la N.-V de com., facata la 1819,
de unul Mirea Petru. Fintina
Ninul, la N. de com., aproape
de hotarul catre com. Grecesti,
facuta la anul 1887. Fintina-Vii-
lor, acuta la anul 1864.
In vechime com, se numea
Gingiova, lar catunul sad se
numea Bananeti. Pe la anul
1850 s'a alipit catunul Gingiova,
care purta numele com, la cat.
Bananeti i locuitoriT aü trecut
Cu avente lor in cat. Bananeti.
Numele com. a ramas tot Gin-
giova. Cat. Bananeti s'a des-
parta, pTerzindull numirea.
In cal. Bandneti era $1 biserica
$1 primaria, de aceea locuitorilor
le-a venit maT usor a se stramuta
acolo.
In Gingiova se afla o bise-
rica fondata de locuitorif com,
la anul 1845 $1 care s'a terminat
la anul 1846, Oct. 26, pe locul
alteT bisericT ce era facuta din
patnint batut. In anda se vede
urmatoarea inscriptiune:
Aceasa santa si clumnezeeasa bise-
rich, cu bramul Adormirea MaiceY Dom-
nuluT, s'a fticut din temelie la anul 1845
si s'a zugritvit la 26 Oct. 1846, cu chel-
tuiala i ostenenla satuluT Gtngiovn, cu
totT de obste, lar la anul 1847 s'a ziclit
Emvonul prin indemnul si osteneala a
tot satul Gtrigiova si s'a zugritvit cu tosta
podonba la anul 1858. Oct. 17, iar la
anul 1890, August 30, s'a zugritvit din
noti cu cheltuiala enoriasilor ctitorT, din
GlIngiova si din alte sate tnvecinate.
www.dacoromanica.ro
552
In com. sunt douà $colT, una
de baetT ce functioneazd din
1838 $1 alta de fete. Scoala de
bletT a fost frecuentata in 1892
93 de 132 bletT, lar cea de fete
de 31 de fete.
SU(' carte 212 barbati $1 12
femeT.
Populatia com. se urea la 2149
suflete : 1128 barbatT $1 1007
femeT. StrainT sunt 74.
Dupa legea rurald din 1864,
sunt 234 locuitorl impamintenitT ;
lar dupa legea din 1879 sunt 36
iris:irga pe domeniul CoroaneT
Sadova.
Case sunt 193; bordee, 285.
Suprafata teritoriuluT coin. este
de 7936 pog., din carT 137
pog. vatra satuluT, 1589 pog.
pamint arabil, 2210 pog. vie.
Mo$ia se nume$te Gingiova
cu trupurile Como$teni $1 Gi-
ghera; aparti n e A5ezamintelor
Brincovene$tT. Are o intindere
de aproape 2770 pog. arabile,
care da un venit de 12000 leT. Pa-
durea, tot a A$ezamintelor Brin-
covene$tr, este in intindere de
300 hect. $1 se intinde de-a lungul
com. Gingiova i Como$teni, la
E. lor $1 pe tarmul sting al JiuluT ;
este compusa. din : artar, frasin,
jugastru, ulm $1 stejar ; acesta
din urma predominind.
Viile apartin locuitorilor com.
Gin giova improprietäriti la 1864;
produc vin ro$u $1 ad o intin-
dere de 210 pog.
In com. este o moara de aburT
ce apartine arenda$ulur. Un ate-
lier de timplarie e ata$at la
$coala de bletT din com.
Pe mo$ia Gingiova sunt stine.
Meseria$T sunt: un dogar, 2
cojocarT, I cizmar, 2 fTerarT,
tiglar, i lemnar $i un brutar.
Com. are zile de tirg la 23
Aprilie $1 la 15 August; bilciu-
rile se fac pe locul numit Ra-
ze$ita.
Transportul se face cu carele
G1RBAC1ULIA (VALEA-)
$i cärutele pe calea com. Gingio.
va-Comosteni. Drumul, din spre
Craiova este pana la Segarcea
impTetrit numaT in interiorul co-
munelor prin care trece ; de la Se-
garcea pana la Craiova este
$osea.
Comerciul se face de 38 per-
soa ne.
ContribuabilT sunt 543.
Venitul com. pe exercitiut
1893-94 a fost de 692 8.7 1 leT,
iar cheltuelile de 6458.63 la
Sunt 503 vite marT cornute,
40 oT 51 48 Cat
Gingiova, sat, jud. Dolj, pl. Balta,
com. Gingiova, gramada, cu
resedinta primarieT.
Gingiova Cu trupurile Gighera 5i
Como§teni, mo,sle particulara,
jud. Dolj, pl. Balta, com. Gin-
giova, in intindere de aproape
72000 hect. Apartine A$eza-
zamintelor Brincovenestr.
Gingiova, pddure, a statuluT, si-
tuata pe teritoriul com. cu a-
cela$T nume, pl. Balta, jud. Dolj.
Are o intindere de 422 hect.
1420 ni. p.
Gingiova, dnsuM, jud. Dolj, pl.
Balta, com. Gingiova, formata
de Jid.
GInsaoul, vale, spre N. de satul
Potodinul, pl. Ocolul, jud. Ro-
manati, Intre Tesluiul $i Oltetul;
e strabatut de $oseaua $i linia
feratä. Corabia-R..-Vilcea; aci se
afla conacul Jienilor $i pädurea
Bistrita.
Girbaciul, sal, face parte din
com. rur. Poborul, pl. Vedea-
d.-j., jud. Olt. Are o populatiune
de 8o locuitorT. Ad e o bise-
rica de lemn, facuta. la anul I 8Io.
Girbaciului (Valea-), sad Bur-
 GIRBACIULIA (VALEA-)
naia, vale, in jud. Teleorman,
pl. TirguluT, pe mosia Ciurari.
Gura acestel val este in valea
Tinoasa.
Intre com. Butculesti i cat.
Sirbi- Sfintesti, apele ce curg
prin aceasta vale se impreuna cu
ale ptriuluT Tinoasa formind he-
lesteul de la S.-E. Butculestilor.
Magura - Girbaciului si-a luat
numirea de la aceasta vale.
Gisbaciului (Valea-), vale, la
S. com. erba.nesti, pl. Mijlocul,
jud. Vilcea, care se varsä in
riul Otaslul, tot in raionul a-
cesta com.
Girbeni, sat, pe mosia Cu ace-
lasI nume, com. Havirna, pl.
Prutul-d.-s., jud. Dorohoia. Are
43 familiT, sati 168 suflete.
Proprietatea mosieT este a
d-lta Dumitru Botez, SAteniT im-
proprietIriti ati 56 hect., 88 ariT
pamint ; lar proprietarul mosier
are 472 hect. 62 ar. cimp.
Drum urT principale sunt : acel
de la Dorohoiti la Radauti si la
Darabani i acel de la Saveni.
Hotarele cu : Tatäraseni, Mi-
leanca, Ghitcluti, Hudesti, Con-
cesti i Havirna.
Glrbe§ti, com. rur., in partea de
N.-V. a pl. Fundurile, jud. Vas-
luir!, la 61 kil, de orasul Vas-
luir', si la 23 kil. de Negresti,
resedinta pl., situata pe valea
si dealurile din dreapta si din
stinga piriulta acovatul.
E formata din satele : Girbesti,
Poiana-d.-s., si Palanca, numit
Runcul, pe o suprafata de
3600 hect., din carr 1887 hect.
padure, 1713 hect. pamint cul-
tivabil si 17 hect, vie, cu po-
pulatie de 251 familiT, satl 1221
suflete, din carl 22 suflete E-
vrei.
Are 2 bisericr, cu I preot
51 2 cintarert; 2 morT cu vaporT;
60419. Mark Dictionar Geogratio. rol. III.
558
velnita ; 2 crisme. Comerciul
se face de to persoane.
Vite sunt : 614 vite mal-1 cor-
nute, 420 of, 162 capre, 103
cal 5i 270 rimatorT.
Budgetul com. are la venituri
23 to lei, 5o bani si la cheltuelI
2232 leT, 26 bata.
Sunt 198 contribuabill.
LocuitoriT posea: 71 plugurT
upo stupT de albine.
Girbe§ti, sat, situat pe coasta de
deal in dreapta piriulta Siena,
in partea de S. a com. Zlatu-
noala, pl. Meletinul, jud. Boto-
sani, cu o intindere de i6o
hect., pamint al locuitorilor, s't
populatie de 56 familiT,
212 suflete, din cari 67 contri-
buabilT.
Numarul vitelor : 6o bol si
vacT, 8 cal, 250 of, si 40 porcr.
LocuitoriT posea 30 stupi Cu
albine.
Girbe§ti, sat, in partea de N.
a com. Tibanesti, pl. Funduri,
jud. VasluiCt, situat pe coasta
dealuluT Girbesti. Se numea
In vechime Girbesti-lul-Costin,
dupa numele proprietaruluT.
Are o suprafata de 23 hect.
si o populatie de 37 familiT,
sati 147 suflete, din cari 3 fa-
mili!, sati 21 suflete, Tiganr.
Vite sunt : 840 vite marT cor-
nute, 25 caT, 52 of si 35 porcT.
Girbe§ti, sat, in partea de S.
a com. Girbesti, pl. Funduri,
jud. Vasluia, situat pe coasta
de E. a dealuluf cu acelasi nu-
me, pe o intindere de 866 hect.,
din care cea mal' mare parte
padure. Are o populatie de
141 familiI, sati 660 suflete.
Este resedinta comunei; are
biserica ziditA la 1854, cu
preot i I cintaret ; o moarä cu
vapor!, o velnita.
Prin marginea de E. a sa-
www.dacoromanica.ro
GIRBOVANUL
tuluT curg piraiele Veja 5i acci-
vatul.
Numarul vitelor e de 900: 316
vite marT cornute, 350 oT, 70
capre i 170 rimItorI.
Girbe§ti, deal, ramificare a O-
rulur de deal, ce vine de la
N. din jud. Iasi si trece spre
S. in com. Tibanesti, pl. Fun-
duri, jud. Vasluia.
Pe coasta acestuT deal e a-
sezat satul Girbesti, iar pe cul
mea luT se afia padure.
cdtun, al com. Neho-
iasul, jud. Buzar', cu too locui-
torT si 23 case.
Girbova (CAlugArii-), alta nu
mire a mafia Cilnaul i Girbovi,
din com. Zilisteanca, jud. Buz1.0.
Girbova, munte, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni,
se desface din dealul Chiojdeni-
lor; brazdeaza partea de apus a
comuneT; e acoperit Cu padurT
si Cu pasuni.
Girbova, deal, in jud. R.-Sarat,
pl. Marginea-d.-s., com. Tim-
boesti; se desface din dealul
Traistenilor; brazdeaza partea
de V. a comuneT; e acoperit cu
numeroase padurr.
Glrbova, munte, in jud. R.-Saraf,
plaiul Rimnicul, com. j'ida; se
desface din cultnea Laculta ;
brazdeaza partea de N. a comu-
neT i ca.t. Andreasi, la S.; este
acoperit cu padurT.
Glrbova, pilla, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Jitia ; iz-
voreste din muntele Girbova;
uda N. comuneT i merge de
se vana in riul Milcov, pe
dreapta tul.
Girbovanul, sat, jud.BacAa, pl.
70
 GiRBOVANUL
Trotusul, al com. Bogdana, situat
pe piriul Girbovanul, la o depar-
tare de 4100 m. de satul Bog-
dana (scoala). Aci se afla o
biserica ortodoxa, zidita de mar
mult de un veac si care s'a
reparat la 1817, August u), de
raposatul preot Const. Epure.
Are 1 cintaret si este deser-
vid de preotul de la biserica
din satul Bogdana. arciumI
sunt 3.
Cal:4 de familie sunt 72, su-
flete, 204.
Animale se numara: 1 1 cal,
235 vite marI cornute, 5 porcI
si 45 capre.
Aci se afla cunoscutul pod
Girbovanul.
Girbovanul, pridure, jud. Bacaa,
pl. Trotusul, com. Bogdana; are
359 hect.
Girbovanul, pida, jud. Bacati,
pl. Trotusul, care trece prin co-
munele Bogdana si Caiutul si se
varsa, d'a dreapta TrotusuluI.
Girbovanul, sati Podul-luI-
tefan, pod, jud. Bacaa, pl.
Trotusul, com. Bogdana, pe pi-
6.11 Girbovanul, al caer judetene
Adjud - Onesti - Ocna. Legen da
spune ca podul acesta ar fi fost
facut de tefan-cel-Mare. Stricin-
du-se cu vremea, el a fost res-
taurat de Mihaiti Sturdza, Dom-
nul MoldoveI.
Girbovätul, com. rur. si sat, in
jud. Mehedinti, pl. Motrul-d .-s.,
la 24 kil. de orasul Turnul-Se-
verin si la 14 kil. de com. rur.
Malovatul. Se numeste si Gir-
bovatul-d.-s. Este situat pe
vale si formeaza com. cu cd-
tunul , tiicani., Are 650 suflete,
din carT un contrib. ; I 14 case.
LocuitoriI posea.: 14 plugurl,
32 care cu bol, 3 carute cu cal;
62 stupl.
www.dacoromanica.ro
654
Are o biserica, cu un preot
si 2 cintaretT.
Frin com. trece o osea co-
munall, care o leaga cu sosea-
ua Cazanesti- Ciovirnasani- Tur-
nul-Severin.
Budgetul comuneI este la ve-
niturI de 1409 leI, iar la chel-
tuelI de 834 leI. . le!, iar pe periodul 1893-98,
Numarul vitelor este de 1006 :
380 vite mar! cornute, 8 caT,
300 oI si 318 rimatorI.
Girbovatul, sat, in jud. Tutova,
pl. Corodul, com. Ghidigeni, spre
S.-E. de satul Ghidigeni.
In Gura-GirbovatuluT, Tilplul
si Girbovatul sunt 288 loc. si 124
case. E numit si Gtrbovatul-d.-s.
Girbovätul, pilla, izvoreste din
com. Dagita, jud. Roman; uda
toata partea de V. a comund
Dumesti, pl. Funduri, jud. Vas-
luia, inceptnd de la N. si pana.
maT sus de locul numit Moara-
Gindulesel, unde se varsà in
riul Birlad, dupa ce primeste
de afluentl piraiele: Tibanesti
si Armaseni, care ambele curg
de la N. spre S.-V.
Girbovätui, pida, in jud. Tu-
tova, pl. Corodul, curge prin
com. Ghidigeni si se varsa in
riul Birlad de a stinga, curgind
de la E. la V.
Girbovfitul, pilla, in jud. Te-
cuela, pl. Nicoresti, com. Ne-
grilesti ; uda comuna in partea
de N.
GirbovAtul-de-Sus. Vez! Girbo-
vatul, sat, in jud. Tutova si
Girbovatul, com. rur., in jud.
Mehedinti.
Girbovi, com. rur., in jud. Ialo-
mita, pl. Cimpul, situad in nor-
dul plaseI, spre V. de comuna
Grindul.
GfREOVI
Teritoriul comunel are o su-
prafata de 3067 hect. si coprinde
patru mosir: Apostolocheanca,
numita si Cotorca-Mica, cu m'u
hectare, proprietatea statuluf,
foasta pendinte de manastirea
Slobozia, care a fost arendata
pe periodul 1888-93 cu 30000
ara 800 hect. parcelate a se
vinde in loturl la locuitorT, cu
suma de 5050 lel ; Cotorca, cu
56 hect., proprietatea statuluT,
apartinind inainte de seculari-
zare manastireT Znagovul si care
a fost arendata pe periodul
1887-1897 cu suma de 65o leT;
Girbovi, Cu goo hect., proprie-
tate particulara, si Bozianca,
Cu Hoo hect.
Dupa legea rurala din 1864,
s'ad improprietarit 285 locui-
torT.
Comuna se compune din sa-
tele : Girbovi si Bozianca, cu
resedinta primarid si a judeca-
torieT comunale in satul Gir-
bovi.
Populatiunea comuner este de
660 familiI, saa 659 suflete :
1380 barbatI si 1279 femer ;
2642 RominT, 15 BulgarI §i 2
Ungurr ; 2657 crestinI ortodoxI
si 2 catolicT ; 765 agricultorT,
18 meseriasI, 20 comerciantl, 8
cu profesiunT libere, 15 muncitorl
§i. 20 servitorl. tiiri carte 181
persoane.
Vite : 1345 cal, 1740 bol,
482 or, 33 bivolI si 2698 porcI.
Venitul com. este de 7060
leI si cheltuelile de 8060 leT.
Sunt treT scolT : una mixta
in satul Bozianca ; a doua de
bletT si a treia de fete In satul
Girbovi, frecuentate de 85 elevI
si 25 eleve, conduse de doi
invatatoff O o invatatoare ; o
biserica, deservid. de 2 preotl
si 2 dascall.
Girbovi sati Calugäri, celtun,a1
 GIRBOV1
cora. Zilisteanca, jud. Buzad,
format din insurateT, cu 8o lo-
cuitorl, locuind in 18 case.
Girbovi, sat, in jud. Ialomita,
pl. ampul, pendinte de com.
Cu acelasI nume, situat la nor-
dul piase, in apropiere de jud.
Buzati.
Acest sat s'a infiintat pe la
1852 de locuitoriT fugiff din sa-
tul Cotorca, pentru ca. acest
sat, fiind pe drumul mare pe
pe care in acel timp treceaa
armatele rusestI j turcestI
fiind expus la dese pradarT, lo-
cuitoriT s'ati asezat spre N. in-
teo padure, unde s'a format
actualul sat.
Populatiunea satuld se com-
pune din 498 familiT de RominI,
15 familif de TiganT, 4 familif
de BulgarI i 10 familiI de Un-
gurt
Are douà scolT: una de baeff
si una de fete, conduse de un
invatator si o invadtoare ; o bi-
serica, deservid de 3 preotl
2 dascall.
Vite sunt: 1281 cal, 1605
bol, 232 oT, 33 bivolI i 2505
porcI.
Glrbovul, com. rur., jud. Gorj,
pl. Jiul, in partea de N. a co-
muneT Murgesti, situad pe loc
ses i Fina poalele lantuluT de
inaltimI Culmea-JiuluT-din-dreap-
ta. Se compune din catunele :
Girbovul i Valea-VieT.
Are o suprafatá de ii80 hect.
padure, 647 hect. loe de cultura,
finete i pasune ale proprietatiI,
lar 338 hect. ale locuitorilor,
Cu 10 hect. viI si 45 hect. prunI.
Are o populatie de 137 fa-
sati 532 suflete, din care
8 familif cu 30 suflete TiganT.
Sunt 135 contribuabilf.
LocuitoriI posea: 30 plugurT,
90 care cu bol, 3 a:14e cu
cal ; 45 stupT cu albine ; 390
555
vite marT cornute, 22 cal, 449
ol, 227 capre i 268 rimatorl.
Venitul comuneT este de leT
1500, banT 30, lar cheltuelile
sunt de leT 1385, banT 32.
Comuna este udata de Pa.
Caile de comunicatie sunt :
soseaua vecinala care o pune In
comunicatie la N. cu Strimba,
lar la S. cu Murgesti.
In. comuna se gasesc : 4 pu-
turT ; 5 fintinT.
Comuna are 2 bisericT, de-
servite de r preot s't 2 cintare0.
Gtrbovul, atun de resedinta, al
com. cu acelasI nume, jud. Gorj.
Suprafata este de 885 hect.,
din cari 140 hect. padure
450 hect, loe de cultura, fin ete
si pasune, proprietate a d-luI
Nicolae Romanescu , iar 265
hect. ale locuitorilor, cu 5 hect.
vil si 25 hect. prunT.
Are o populatie de 75 fami-
liT, sati 286 suflete RominI si 6
familiI, cu 25 suflete TiganT.
Sunt 74 contribuabilT.
LocuitoriT posea : 25 plu-
gurT, 50 care cu bol, 2 carute
cu cal ; 30 stupT; 203 vite marf
cornute, 11 cal, 245 of si 68
rimatorI.
In cált. sunt : 3 puturT ; 2 fin-
tinI; i dirciuma.
Are o biserica de zid, facuta
de Stefan Frumuseanu la anul
1850 si deservita de i preot
sii cintaret.
Girbovul, deal, in com. rur. Clea-
novul, pl. Dumbrava, jud. Me-
hedinti.
Girceni, com, rur., in partea de
N. a pl. Racova, jud. Vasluia,
la 38 kil, de orasul Vasluiti
la 5 kil. de Pungesti, resedinta
pl. E inconjuratà de toate par-
tile cu dealurT, acoperite Cu pa-
durl, avind satele asezate pe
culmI i vAT.
www.dacoromanica.ro
GIRCENI
Este formad din satele Gir-
ceni, Racova,Racovita, S cau n ele,
Schitul - Malinesti, Slobozia
Trohan, pe o intindere cam
de 3772 hect., din carl 303
hect. padure si 1566 hect., loe
de cultura, finat, finas, ale pro-
prietateI si 1903 hect. cu 364
hect. vil, ale locuitorilor. Are
o populatie de 754 familiT, saa
2355 suflete.
Locuitoril sunt parte razesT
vechT si parte fosti clacasT.
Are 4 bisericT, deservite de
3 preotT si 6 cintaretT ; o scoala ;
4 ctrciumT.
Comerciul se face de 4 per-
soane.
Numarul vitelor e de 1496:
620 vite mati cornute, 34( o!,
104 cal, 99 capre si 332 rimatorT.
Budgetul com. este de 2(34
leT la veniturT si de 2X09 id, 65
banT, la cheltuelT.
Sunt 235 contribuabilf.
Locuitorif poseda : 67 plu-
gurI; 89 care CU bol; 12 ca-
rute Cu cal; 153 stupT.
Girceni, com. rur. sj sat, jud.
Vaslulii. Satul se afla in partea
de E. a com., asezata pe valea
coastele dealurilor ; Cucul
Dealul-Satulur pe o intindere de
1727 hect., din carT 643 hect.
padure si 217 hect. loc de cul-
tura, finat i imas ale proprietater,
si 867 hect. ale locuitorilor,
Cu o populatie de 210 familiT,
saa 1215 suflete.
LocuitoriI acestuT sat sunt
razesT vechT, carT aa pe pro-
prietatile lor vil si livezI fru-
moase.
De acest sat se tine un mic
cat numit Ocia, al cara locui-
torT sunt neimproprietaritT.
Are o scoala, infiintata in a-
nul 1867, frecuentad de 44 e-
ley! ; o biserica, deservid de 2
preotl i 3 eclesiarhI, l'azud la
1827, din lemn de stejar si alta
 GIRCENI
numita Schitul-Malinesti pe cul-
mea dealuluT Cucul, in hotarul
despre com. Bacesti din jud.
Roman, facuta tot din lemn de
stejar la 1826, de catre locui-
toril razesI; cari aa inzestrato
cu paminturT. Avea maT multe
chiliT locuite de 40 calugarT, cu
un egumen; asta-zT are un preot,
care ingrijeste de biserica.
Sunt 2 circiumT.
Vite : 152 vite mar! cornute,
221 OT, 6o capre, 24 caT si 134
rimatorT.
LocuitoriT poseda : 20 plu-
gurT, 30 care cu boT, 3 carute
Cu cal ; 6o stupT.
Girceni, deal, in partea de N.-V.
a com. Pungesti, pl. Racova,
jud. Vasluia ; desparte aceasta
com. de com. Girceni.
Gtrcina, cont. rur ., situata In cen-
trul plaseT Piatra-Muntele, jud.
Neamtu, pe toata intinderea vad
Cuejdiul.
Privind din relief, forma te-
renurilor acesteT comune, ni se
reprezinta sub o figura geome-
trica foarte regulata : la N. ra-
mura Muncelul (in prelungirea
ramureT Biserica, din com. Bu-
halnita), se intinde in directiune
de V.-E., perpendiculara pe cele
doul laturI care formeaza limi-
tele despre E. si V. a com., si
anume la E., ramura dealurilor
Cuejdiul si Balaurul, lar la V.
Cozla, Bistrita, Viisoara, ast-fel
ca daca am trage o linie dusa din
ultimele extremitatf despre S.-E.
ale dealuluT Balaurul (saa mal
bine zis a dealuluT Ciritel), la pis-
cul Cozla, atuncI tot terenul
com. Gircina ar fi coprins In-
tr'un enorm trapez regulat ple-
cat spre E.-S. Prin ramura Mun-
celul, com. Gircina se desparte
la N. de com. Cracaoani ; prin
ramurile Cuejdiul si Balaurul se
desparte de com. Dobreni ; prin
www.dacoromanica.ro
556
dealurile Balaurul si CiriteT, de
com. Caciulesti ; la S., prin li-
mite naturale, se desparte de
com. Doamna si Piatra ; lar la
V., prin ramura Cozla, se des-
parte de com. Piatra, Doamna,
si prin prelungirea ramureT Bis-
tritel, Viisoard (cu ramura Coz-
lei), de com. Pingarati si Bu-
halnita .
Ad se &ese mine de sare-
gema. Aceastä sare vinata, In
ocna, de zoo de anT, lucrata
p5.na, la cea maT mare adincime
de 45 stinjenT si In lungirue de
500, ara plan si regula, for-
meaza un strat de sare neln-
trecurmat, compact, de -o la-
time de 80 stinjenT si de a a-
dincime si lungime Inca necer-
cetatá si se gaseste tuteo for-
matie de straturr de huma, ni-
sip, mergelsifer si bitumen fe-
ros, toate de o grosime de
II-13 stinjenT ; sarea acestuT
strat se deosebeste prin o vir-
tosime si trainicie extra-ordi-
nar5, fiind-ca coprinde prea pu-
pila apa, cristalizatie mica., com-
pacta, mal ales ca pärtile pl-
mintoase sunt maT mult himic,
de clt mecanic, unite cu sarea.
Este formata din satele : Gin
cina, Cuejdiul, Darmanesti si
CiriteT, cu o populatie de 334
familil, saa 1755 suflete, din caz-1:
839 barbatT, 858 femeT ; 945
necasatoritT, 584 casatoritT, 122
vacluvT, 8 divortatT ; stia carte
82 persoane.
Dintre locuitoriT impropriet5.-
ritl In 1864, sunt astazT : 161
cari ti-dese si-sl stäpinesc Insi-sT
locurile lor, 47 ca urmasT ; 8 lo-
curl all fost parasite si se sta-
panesc de catre altiT ; sunt 51
loc., carT de si cultivatorT de pa-
mint si insuratT, n'aa niel un
fel de improprietarire.
Imasul are o intindere de 78
hect.
Are : 4 bisericT, dintre carT 2
GIRC1NA
in ruina, deservite de 2 preotT
si 4 eclesiarhT, platitl din fondu-
rile comunale cu 700 le!; o
scoall, conclusa de un invatator
platit de stat ; o fabrica de spirt.
1 pieträrie; 5 rotar-1; 4 fierarT -:
3 morT de apa, dintre care una
cu 2 pietre ; 7 circiumT.
Budgetul com. e de 8519 leT
la veniturl si 7219 leT la chel-
tuelT.
. Comunicatia cu satele vecine
se face prin soseaua judeteana
Piatra-Neamtu ; printr' un drum,
care incepe din precedentul (kil.
2-3) §i duce la satul Gircina, lar
de aci pe valea CuejdiuluT In
sus; printr'un drum comunal la
satul Cuejdiul.
Gircina, sat, in jud. Neamtu,
pl. Pi atra-Mu ntele, resedinta com.
Gircina, situat pe valea pirtuluT
Cuejdiul si a pirliasului cu a-
celasT nume, la 5 kil. 700 m.
departe de orasul Piatra.
Impreuna cu satul Cuejdiul,
are o populatie de 249 familiT,
saa 1326 suflete, din carT : 649
barbatl, 676 femeT, 762 neca-
satoritT, 439 casatoritT, 79 va-
duvI, 7 divortatI. titi carte 46.
Are : 2 bisericT, 3 morT de
apa si, In apropiere, cariere de
plata.
Aci a fost locul natal al deqe-
datuluT Episcop de Roman, mem-
bru al AademieT Romtne, Mel-
chisedec.
Gircina, schit, in satul cu acelasT
nume, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu ; inainte a fost locuit de
calugarite ; acuma este biserica
de mir.
Gircina, piriti, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Girci-
na, izvoreste din dealul numit
Corlatele, ramura Cuejdiul; se
varsa pe partea dreapta a pi-
riuluT Cuefdiul.
 GIRCINA
GIrcina. Vez! Varnita, pida, com.
Girceni, pl. Racova, jud. Vas-
GIrcina, piriii, izvoreste din dea-
lul Gircenilor, despre Nordul
com. Pungesti, pl. Racova, jud.
Vasluia, curge spre E. si, mar
in jos de .Pungesti, se varsà in
piriul Racova.
Gircina sati Tatäru§ul, mofie
a statulur, in jud. Neamtu, pl.
Piatra - Muntele, com. Gircina,
arendata anual cu 13410 ler.
A fost pendinte de manastirea
Bistrita.
Gircovul, coin. rur., pl. Balta-
Oltul-d.-j., jud. Romanati, for-
mata din satul cu acelasI nume,
situat in Valea-Seaca, linga Du-
liare, la 9 kil. spre E. de Corabia
si la 42 kil. de Caracal. Alti-
tudinea terenulur d'asupra
marir este de 52 m.
Are o populatie de 248 a-
mar, set 1113 suflete : 563 bar-
batI si 550 femer; 592 cds Ato-
ritT, 6911 necasatoritr.
Stiti carte 15 persoane.
Sunt 171 contribuabilr.
Budgetul comuner este de
1739 lei la veniturr si de 1723
ler la cheltuelf.
Vite marr sunt 547, vite
700 i pord, 700.
Are 4 stabilimente comer-
ciale ; o scoald primara de gr.
al II-lea cu un invatätor, fre-
cuentata de 18 elevr; o bise-
cu hramul Sf. Nicolae(i 869),
deservita de I preot si 2 da-
taretr.
Pe teritoriul comuner se afta
balta Mozolea ; niste ruine an-
tice i magurele : Titiri, Magura-
Verde, a-Ciolaculta, a-Tigar, a-
Tiganuld, etc. .Aci, la 1848, mar
multe sute de Orad armatI cu
coas e, top oare si securr, asteptaii,
Cu preotir in frunte, tabara de la
557
Izlaz care proclamase constitutia
trecea spre Caracal.
Gircovul, insuld, in Dunare, in
fata satulta cu acelaf nume din
jud. Romanati, compusa din 4
bucatr.
Gircovul, mofie a statulur, in
jud. Romanati, arendata anual
CU 21850 id.
Girdoaia, cdtun, in jud. Mehe-
dinti; pl. Motrul-d.-s.; tine de
com. rur. Floresti; are 50 case.
Girdomanul, munte, in judetul
Mehedinti, plaiul Closani, com.
rur. Orzesti, acoperit cu brazT
poiana pentru pasunarea vi-
telor in timpul vera
Girdomanul, poaiii, din care iz-
voreste de odata rlul Cerna,
jud. Mehedinti ; este drum de
mers calare pana la sorgintea
Cerner, Cu o pozitie frumoasa.
catun, al com. Boziorul,
jud. Buzad, cu too locuitorr
26 case.
Gira, insulit, in Dunare, in drep-
tul cont. rur. Pristolul, pl. Cim-
pul, jud. Mehedinti.
Gira, trup din domeniul statu-
lta Turnul, jud. Teleorman, si.
tuat peste riul Olt, la gura a-
cestta fifí, in jud. Romanati.
De si face parte din jud. Ro-
manati, dar locuitorir din com.
Magurele, Flaminda si Traian
din judetul Teleorman isT fac
munca, dupd invoeliie cu aren-
dar, pe aceasta mosie.
Gira, pichet de granild, pe mar-
ginea Dunard, in pl. Cimpul,
jud. Mehedinti.
Gira, pi chet de granipt, judetul
www.dacoromanica.ro
GiRLA-MARE
Romanati, tocmar la ~asea
Oltuld in Dunare, in dreptul
gurer riulur Osmul, din Bulgaria.
Gfrla-lui-Bran, girld, in judetul
Teleorman, com. Vinatori, la S.
E formatá din izvoarele dealu-
rilor ce marginesc aceasta co-
muna. Se scurge in bala mar
la vale de com. Vinatori si de
aci merge de se impreuna cu
apa Calmatuiulur, avind insa un
curent deosebit, care se observa.
mar ales cind apele sunt scazute.
Girla-Mare, cont. rur. i sat, in
jud. Mehedintl, pl. Cimpul, la dis-
tanta de 55 kil, de orasul Tur-
nul-Severin si la 32 kil. de Vin-
jul-Mare, situata pe marginea Du-
narer, pe o pozitiune ridicata ;
satul formeaza com. cu cat. Atir-
nati, avind 2480 locuitorr, din
carr 360 contribuabilI, i 450
case.
Locuitorir posea: I 10 plu-
gurr, 240 care cu bol* si 40 can*
cu cal.
Prin aceesta comuna trece
soseaua Gruia-Girla-Mare-Salcea.
Are o biserica, cu 2 preotr
si 3 cintaretr; o scoala, conclusa
de I invatator, frecuentata de
30 elevr si 5 eleve ; 8 ctrciumr;
3 pravalir, in care se vind di-
ferite lucrurr marunte.
Budgetul comuner coprinde
la veniturr suma de 14194 ler,
lar la cheltuelr suma de 4049
le!.
Numarul vitelor in aceasta
com. este de 4210: 1440 vite
mar! cornute, 1600 01, 110 car
to6o rimatorr.
Pe teritoriul Girler-Marr sunt
15 izvoare Cu apa ; tot ad se
afll §i chela Gira. Mare, pen-
tru tncarcatul cerealelor.
E udata de 2 pirae : Eruga-
Morir, ce se scurge dintr'un za-
ton, format din apa fintinelor
Girloaca, ce se formeaza tot
 GIRLA-MARE
din izvoare de la fintinT, cad
In curgerea lor, se intilnesc in
apropiere de varsarea lor in
Dunare. Pe acest din urmä piriti
se allá 7 morT.
Sunt cariere de piatra buná
pentru constructiune, care se
scoate de locuitorI si se vinde
cu stinjenul.
Ca parte istoricl, Gil.la-Mare
este insemnata, pentru-ca in tim-
pul rdzboiuluT Ruso-Turc din
1853-54, pe turla bisericeT din
aceasta comuna a fost arborat
de Nitu Magheru, Grigore Iovan
si I. Apoloniu, emigratT RominT,
steagul tricolor, indemnind po-
porul a se rescula si impotriva
Rusilor, fiind ajutatT de Pirvu
Pirvulescu si Gh. Scurtulescu,
earl se gaseail in capul grani-
cerilor resculatI.
Nu mal putin Girla-Mare a
jucat rol si in timpul razboiuluT
Romino-Ruso-Turc din 1877
78, cad, in dreptul acestuT sat,
TurciT ascunsesera 150 bard
si 1 vapor, concentrInd si ar-
mata, spre a face o trecere in
Rominia prin acest loc; dar
colonelul Vladescu, actualmente
general si fost Ministru de raz-
bola, fiind insarcinat sa dis-
trugd acele vase a pus pe fuga
pe TurcT.
Sunt imprejurul Atirnatilor
ruine vechT.
Glrla-Mare, girld, in jud. Tul-
cea, pl. Macin, pe teritoriul com.
rur. Vacareni; este o ramifica-
tie a girlef Latimea (ce por-
neste din balta Latimea); mer-
ge intiiil spre E., o la apor spre
S., intr'o directie generala de
la N.-V. spre S.-E., treend prin
grindul Ciupitoaia ; se largeste
si se strimteazá pe rind, for-
mind balt1 in drumul sail ; trece
pe linga satele Garvan si Va-
careni, si, dupa un curs de 14
kil., tot prin stuf, se varsa in
www.dacoromanica.ro
558
gira Ciulinetul, pe dreapta, u-
dind ast-fel partea nordica a
plasel si pe cea rasariteana a
comuneT.
GIrla-Mare, pichet de granild,
pe marg-inea DunareT, pl. Om-
pul, jud. Mehedinti.
Girla-Mare,girld, in jud. Vlasca,
com. Arsache, pe proprietatea
Parapani ; vine din proprietatile
Gdojani, Pietrisul si PIetrosani,
se impreuna cu apele: Vedea,
Teleormanul si Calmatuiul si da
in Dunare.
Girla-Mick sat, in jud. Mehe-
dinti, com. rur. Vatra.
Girla-Morii, pirta, jud. Bacäti,
pl. Bistrita-d.-s., care serpueste
pe teritoriul com. Valea-luT-Ion,
Blagesti si Buda, trecind pe la
nordul lor, paralel cu Bistrita,
cu care se uneste aproape de po-
dul Lespezi, dupa ce s'a hick-
cat cu apele piriiaselor Dra-
gova, Piriul-luT-Vrabie si Piriul-
Tiganilor.
Gil-la-Morn, frill, format din
piraele Hurmuzul si Fundatura,
din com. Stolniceni, jud. Su-
ceava ; formeaza iazurile din sat
si din %aria..
Gira - Morilor, girlit, judetul
Putna, din stinga riuluT Putna,
incepe la Vitanesti, trece prin
satele : Tianesti, Olesesti, Ba.-
tinesti , Bizighesti , Marasesti ,
Ciuslea si se varsa. in Siretul,
punind in miscare 16 morT de
macinat.
Gira - Morilor, girld, in ju-
detul Putna, din dreapta riuluT
Putna, incepe in com. Gagesti,
trece prin satele : Balotesti, Ca-
potesti, Ivancesti, Faurei, Pre-
cistanul, Balta-RateT si se varsa
GIRLA-VLADICAI
In Putna, punind in miscare 26
morT de macinat.
Gira - Remnicilor, gira, jud.
Botosani, izvoreste din dealul
Deleni, curge pe mosia Balu-
seni si se varsa in Girla -lui-
Boghian, com. Fintinelele, pl.
S iretul.
GIrla - Säpatà, girld, izvoreste
din iazul Vaduletul, curge pe
mosia Fintinelele, pl. Siretul, jud.
Botosani, formind in cursul WI
mai multe balti adincT, numite
Bulboane.
Gira - VlaclicaI, localitate izo-
laid, in jud. Falcia, com. Sta-
nilesti, pl. Mijlocul. Asupra nu-
mire! acestel localitatT, inteo ho-
tarnicie din anul 1575, se ci-
teaza o marturisire scrisa la
1754, pastrata de Inocentie, E-
piscopul de Hui, in care se
spune : «mg inainte de ve-
nirea Muscalilor celor de mult,
cind ail venit Petru-Imparatul,
fiind sat mare pe mosia Cosi-
est', in sesul PrutuluT, se nu-
mea numele satuluT Girla-V1a-
dial, si pe numele satuluT iT
zicea si mosieT tot Girla-Vladical,
si dupa venirea Muscalilor, pu-
stiindu-se acel sat s'a numit si
Otetoaia, pe numele unel fin-
tinT, ce a fost fácuta de un om
Otet, si de la Petru Imparat
si pana acum tot Otetoaia s'a
numit».
Asta-zI sub aceastä numire
de Girla-Vladical, se numeste
de catre locuitorT, o girla de
pe mosia Stanilesti, care im-
preuna apa riuluT Prutetul cu
Balta - NiculuT, Pdcuta in acest
scop, prin sapatura unuT sant
prin care trece apa din Frute-
01 la Balta. Se zice ca e fa-
cuta din ordinul unuT VlAdica
de pe timpul pe cind mosia se
afla administrata de Episcopia

din Hui, pentru care s'a $i
numit Girla-VlddicAT.
Sub ambele numirl, localita-
tea este aceea$T, cunoscutd de
ceT vechT ca sat, iará astAzi ca
ne maT existind satul.
Despre aceastA localitate, po-
mene$te $i cronicarul N. Costin,
In descrierea asupra rAzboiuluT
de la StAnile$ti din anul 1711.
Iatá cuvintele cronicaruluI
acest rdzboiti a fost din
jos de Girla-V1AdicAï. Acolo a
epit i Dumitra$cu-Vodä la hart
cu MoldoveniT sal».
Din aceastá descriere a cro-
nicaruluT, cä rAzboiul a fost din
jos de Gira - VlAdicAT unde a
e$it i Dumitra4cu Cantemir la
hart, ar rezulta el cuvin tul
«din jos» aratä o micA distantA
de la locul Gira - VlAdicAT, pe
ctnd cronicarul Neculcea care a
fost martor ocular al acestuT
rAzboiti, spune cA Dumitrascu-
Cantemir, cu MoldoveniT sdl, a
e$it la hart in gura Prutetu-
luT la satul Lunca, ce se gAse$te
la distantA de 10-15 kil. in
jos de StAnile$ti. Prin urmare
cuvintul «din jos» insemneazá
toatá distanta arAtatä de la
Glrla VlädicaT pAnA la Gura-
PrutetuluT, la satul Lunca, unde
atuncT se afla i ImpAratul Pe-
tru, cu obuzul luT la casa Ba-
nulul.
Iatä descrierea cronicaruluf
loan Neculcea
«Decl obuzul luT Iano$ gene-
ral (care e$ise Inaintea Turci-
lor in jos la Gura-SArätel) Intru
acea noapte an mers cu pace
si ali sosit pana in zita la obu-
zul ImpAratuluT, in gura Prute-
tuluT casele BanuluT. Iará TurciT
a doua zi DuminicA dimineata
in luna lUT Iulie, 7 zile, venial"'
carl cum putean in puterea cai-
lor ; atuncT a(' scos Muscalil
afarl din obuz vr'o 4000 de
Muscall mal jos pe lingl balta
659
Prutetulul, ca treT patru pistrele
de sAgeatd, i an e$it i Mol-
doveniT in potriva celor 4000
de MuscalT, ala-urea mal despre
cimp i cu Dumitra$cu-VodA $i
cu putinteT Dontl i Cazad a-
lAturea cu MuscaliTs.
Din arAtArile ambilor croni-
carT se ldmure$te ca rAzboiul a
Inceput mal in jos de satul
StAnile$ti i Girla-V1AdicAT, toc-
mar din Gurd-SArAter, aproape de
la o distantA de 20-25
kil. din StAnile$ti.
Iatä i cele arAtate de cro-
nicarul N. Costin asupra pri-
muluT loe de Inceperea lupteT
«In luna luT Iulin, 7 zile, Sim-
bata, veleat 7219, sosit-an $i
Ianop general cu toatd oastea
luT precum s'al"' zis maT sus la
Prut in Gura-SArater, de ceastA
parte de Prut, drept potriva
podulul ce-1 acuse TurciT
cum an tabärit in desarA, iarl
TurciT pi TAtariT an i pripit
de i-ati lovit in grabd i li-an
apucat o sumá de caT, cu
pAzitorT cu tot ; i a.$a toatA
noaptea li-an dat nepArAsit rAz-
boli" de toate pArtile. Ce, ne-
putind suferi, i-an cdutat numaT
a se da inapoT cAtre aT sAr a-
pArindu-se pAnA la tabAra luT
Seremet».
TabAra lui Seremet se afla
in urmd cu ImpAratul, la sa-
tul Lunca.-BanuluT, la o distantA
de 10-12 kil.
Ajuns Iano$ general aicea,
urmArit de Turd, s'a inceput
o altA luptl la gura PrutetuluT,
in care an intrat i MoldoveniT
Cu Cantemir-VodA, de care po-
mene$te mal sus cronicarul Co-
stin:zicind: «a avut loc rAzboiul
din jos de Girla-V1AdicAT. ImpAra-
tul vAzind primejdia, cAcT era
inconjurat de Turd i TAtarT,
a pArdsit noaptea satul Lunca
urmArit de TurcT, a ajuns in
zorl de zita la StAnile$ti», la
www.dacoromanica.ro
GIRLA§I
o distantA de 10 15 kil, de
la Lunca, unde s'a impreunat
cu grosul armatel ce sosise de
la Movila - RAbica cu generalul
Repnin, $i aicea s'a dat lupta
cea mare in sus de Girla-V1A-
dicAT.
Girla§i, bisericd, jud. BuzA0, in
partea de N.-E. a ora.$111uT BuzAd,
fondatA de Mihain Mincu, biv-vel
Medelnicer pi de sotia sa Maria,
ascua Buzoianu, la anul ¡780;
la 18o6 a fost ara ; in urma
s'a mar reparat, dar evenimen-
tele din 1821, invaziunile de
mal tirziu, an deteriorat-o iarA$T.
In 1853 TurciT an transformat-o
in grajd. De atuncT a rAmas
plasitä., din care cauzl in mare
parte a cAzut. In altar se mar
aflA ni$te odAjdiT $i cite-va cArtT
rituale.
In jurul bisericer fondate de
bArbatul sáu, pAhArniceasa Ma-
ria, vAduva paharniculuT Mincu,
a infiintat la 1792 un spital, pe
care l'a inzestrat bogat, puin-
du-1 sub epitropia Episcopi-
lor, carT vor fi dup5. vremI
«fiind-cl in lumea aceasta
n'avea incredere, de cit in sfin-
tir EpiscopT» $i sub contro-
lul nepotuluT sAu Grigore Chri-
soscolen $i a descendintilor sAT.
Parte din episcopI administrará
bine aceastä salutarl institutie ;
parte insl, in coniventl cu des-
cendentil Chrisoscolen, Il prl-
dete averea 5i chiar era sl-T com-
promitA existenta. Din anul 1857
s'a recunoscut municipalitAtiT
ora$uluT dreptul de suprave-
ghere in locul Chrisoscoleilor.
Municipalitatea intru cit-va re-
vendicA averea compromisl, a-
sigurind spitaluluT un venit anual
de 40.000 ler; dreptul irisa de
a'l administra a ramas excluziv
al Episcopilor. Episcopul Con-
stantie Il organiza pentru prima
cara, la 1807, avind 6 paturi §i
 GIRLA§I
7000 lel venit. Tot el aduce ca
medic, maT india pe un Italian,
apoT pe Austriacul Genovac,
dupl recomandarea doctorulur
Caracas.
Girla§i (Ghermänoaia), mofie,
In judetul Buznt, cam de 200
hect., mare parte grnlinT de
zarzavat, fosa proprietatea luT
Dumitrasen Buzoianu.
M-14, vzofie, in jud. BuzAti, co-
muna Cernatesti, proprietate a
spitaluluT Girlasi, avind ca 90
hect., din carT 40 hect. p5.dure,
restul arabil.
Girlele, »asá', In jud. Putna. Se
cotnpune din II comune, cu 34
cdtune si 2 ergurT :
Bolotefti, Cu enuncie: Bo-
lotesti, CApotesti, Iv5.ncesti, Pur-
celesti si ScInteia.
Clipieefti, cl cnunele : Cli-
picesti, Vit5nesti-d.-j. si Vità-
nestid.-s.
Focfani, compus din Foc-
sani (Tirgul).
Gägefti, cu atunele : Che-
troasa, Cucueti-de-sub-MAgura,
Glgesti si Vit5.nesti-de-sub-M5.-
gura.
Irefti, cu cnunul : Cu-
cueti, Iresti si erbesti.
Yariftea, cu enunul : Ja-
ristea.
Mera, cu enunele : An-
dreiasul, Capltanul, Mera, in-
drilari-d.-j. si indrilari-Reghiul.
Odobeyti, Cu cItunele: Gro-
zesti, Odobesti (Tirgul) si Vi-
nesesti.
Pdjefti, Cu catunele : Bo-
testi, Floresti, Gugesti, Pinti-
cesti, Pätesti si Slobozia -Vi-
drascul.
IO. Tifefti, cu cdtunele: Ole-
sesti, Sirbi si Tifesti.
ir. Vdrseltura, cl cdtunele :
Padureni si VArsatura.
Populatiunea plAseT, dupg cel
www.dacoromanica.ro
560
din urmä recensämint, e de 8979
familiT, sati 36078 suflete : 17900
blrbatT si 18178 femeT ; 18321
neinsuratf (9224 barbatT si 9097
femeT), 15324 insuratT, 2488 va-
duvI (1161 blrbatT si 1327 fe-
meI) si 126 divortatT (56 blr-
batT si 70 t'eme» ; 29302 Ro-
minf, 6o GrecT, 66 BulgarT, 3388
UngurT si AustriacT, 53 SIrbT,
34 GermanI, 3 PrusienT, 47 RusT,
13 FrancezT, 28 ItalienT, 1 En-
glez si 2884 de alte nationalitnT ;
28487 ortodoxI, 704 catolicT,
5190 mozaicT, 479 armenT, 18
lipovenT si 1 mahomedan ; 4507
agricultorf, 156 meseriasT, 315
industriasT, 869 comerciantI, 145
cu profesiunI liberale, 2063 mtin-
citorT si 655 servitorT.
tii.1 carte 9456 persoane :
(6554 135.rbatI O 2902 femeI).
Numnul caselor de locuit e
de 4632.
Sunt 66 bisericT, din carI 32
parohiale si 34 filiale. Dup.
noua implrtire a parohiilor, pl.
Girlele cuprinde urmAtoarele 32
parohiT :
I. Bolotesti (com. Bolotesti),
cu 5 bisericT, din care 1 paro-
hialà, Cu hramul SE Nicolae in
cn. Bolotesti si 4 filiale si a-
nume : 1 cu hramul Cuvioasa-
Paraschiva in Purcelesti, 1 cu
hramul Adormirea in apotesti,
I cu hramul SE Gheorghe in
IvAnesti si 1 cu hramul Indita-
rea-Dotnnutur in Scinteia.
2. Clipicesti (com. Clipicesti),
Cu 2 bisericT, dintre care 1 pa-
rohialà, cu hramul SE Dumi-
tru in en. Clipicesti si 1 filiald
Cu hramul S-tul VoevozT in Vi-
anesti.
3. Focsani (tirgul Focsani), cu
24 bisericT, din care ro paro-
hiale si 13 filiale : Parohiale:
1. Biserica cu hramul Cuvioasa-
Paraschiva (Domneasdi). 2. Bi-
serica cu hramul St Gheorghe.
3. Biserica cu hramulAdormirea-
GiRLELE
MaiceT-Domnulur (Donie). 4. Bi-
serica cu hramul SE Mina. 5.
Biserica cu hramul Nasterea SE
Ion BotezAtorul. 6. Biserica cu
hramul Nasterea -MaiceT -Dom-
nuluT (SApunariul). 7. Biserica
cu hramul Profetul Samoil. 8.
Biserica cu hramul Sf. Dumitru.
Biserica cu hramul Adormi-
rea-MaiceT-DomnuluT (Jeldboiul).
ro. Biserica cu hramul Intrarea-
in-Biseriel (TAbdcari). Filiale :
1. Biserica cu hramul SE Dumi-
tru. 2. Biserica cu hramul SE
Nicolae (No5). 3. Biserica cu
hramul S-tiT ImpáratT (Robeseu).
4. Biserica cu hramul Intrarea-
in-Biseried (Gheorgheasa). 5. Bi-
serica cu hramul SE Nicolae
' (Strola). 6. Biserica cu hramul
S-tuT VoevozT (Stamatinesti). 7.
Biserica cu hramul S-tii ApostolT
(Ocolul).. 8. Biserica cu hramul
Adormirea - Maicer - DomnuluT.
9. Biserica cu hramul SE Nico-
lae (Vechi5). IO. Biserica cu hra-
mul Intrarea -in -Biserica (Vovi-
denla). 1 1. Biserica cu bramul
SE Spiridon. 12. Biserica cu
hramul SE Gheorghe (Sudic). 13.
Biserica cu hramul SE Nicolae
(T5.135cari). 14. Biserica cu hra-
mul S-til VoevozT.
Glgesti (comuna GAgesti),
avind o bisericd parohiall cu
hramul S-tiI VoevozT in cAtunul
Glgesti.
Vianesti (com. GAgesti),
avind r biserica parohia15, cu
hramul S-tul VoevozT in catunul
Vianesti.
Chetroasa (com. G5gesti),
avind 2 bisericT, 1 parohiall cu
hratnul SE Nicolae, in cdtunul
Chetroasa si 1 filiall, cu hra-
mul S-tiT Trel IerarhT in Cu-
cueti.
Iresti-d.-s. (com. Iresti), a-
vind I bisericd parohiall, cu
hramul Adormirea, in cAtunul
Iresti.
Iresti (com. Iresti), avind
GIRLELE
biserica parohiala, cu hramul
VoevozT in cat. Iresti.
9. erbesti (com. Iresti), a-
vind 3 bisericT, dintre care
parohiala, cu hramul Adormí-
rea si filiall, cu hramul Sf.
I vind 2 bisericT, din care I pa-
Nicolae in erbesti si I filiala,
cu hramul S-ti! VoevozT, in Cu-
cueti-d.-s.
io. Jaristea I (com. Jaristea),
avind o biserica parohiala, cu
hramul Adormirea, in catunul
jaristea.
1. Jaristea II (comuna Ja-
ristea), avind i bisericä paro-
hiala, cu hramul Duminica Tu-
tulor Sfintilor, in cat. Jaristea.
Mera (com. Mera), avind
biserica parohiala, cu hramul
S-ti! Imparatf, in cat. cu acelasT
nume (Mera).
Odobesti, avind 2 bise-
ricT parohiale i 5 filiale. Cele
parohiale cu hramurile Nasterea-
Maicel-DomnuluT i S-ta Cruce ;
lar cele filiale cu hramurile In-
trarea-in-Biserica, S-ti! Imparaff,
Sf. Ion Bogoslovul, Sf. Gheor-
ghe i S-ti! ApostolT.
Cdpatanaul-d.-j. (comuna
Mera), avind 2 bisericT, i pa-
rohiala, cu hramul Sf. Nicolae,
In CapätanAul-d.-j. si I filiala, cu
hramul Sf. Ion Botezatorul, in
Capatanaul-d.-s.
Sindrila (com. Mera), Cu
2 bisericT, I parohiall, cu hra-
mul Sf. Gheorghe, in indrilari-
d.-j. si I filial, Cu hramul Sf.
Nicolae, in iLridrilari-Reghiul.
Andriesul (com. Mera),
avind i bisericá parohiala, cu
hramul S-ti! Apostoli, in An-
driesul.
Botesti (com. Patesti), a-
vind 2 bisericT, i parohiala, Cu
hramul Sf. Ilie, in Botesti si I
filiala, cu hramul Sf. Gheorghe,
in cat. Patesti.
Floresti (com. Pätesti),
avind 3 bisericT, i parohiala, in
cat. Floresti 0 2 filiale.
60299 Morale Dlolfonnr Geograllo Vol. III.
561
Tifesti (com. Tifesti), a-
vind 2 bisericT, din care I pa-
rohiald, in cat. Tifesti si I fi-
ball, in Olesesti.
Tufele (com. Tifesti), a-
rohiala, cu hramul Adormirea
In Tufele si i filiall, cu hramul
Buna-Vestire in Balesti.
Sirbi (com. Tifesti), a-
\rind i biserica parohiala, cu
hramul S-ti! Voevozì in catunul
Sirbi.
Varsatura (COM. Vars5.-
tura), avind 2 bisericT, ï paro-
hiala, cu hramul S-ti! Trer Ierar-
chi, in cat. Varsatura si i fi-
cu hramul Sf. Vasile, in
Padureni.
Sunt 23 scolT, din carT : 7
mixte, 8 de bletT si 8 de fete.
Din aceste scoff, I I sunt con-
struite de comuna, lar restul
parte in localurT cumparate, par-
te in localurT inchiriate.
rul copillor earl ad frecuentat
Koala in ultimul an e de 2230,
(1406 bletT si 824 fete), din
4540 copiT cu virsta de scoala.
Instructiunea publica secondara,
se preda intfun Reed cu 7 clase,
de bletT i trite° scoala secon-
dara de fete (Cu 5 clase). MaT
e in aceasta. plasà o scoalä de
meserie, de fete, intretinuta de
stat.
Plasa numara 8028 contrib.
Pentru pricinile ivite intre lo-
cuitorT, pl. Girlele posedd un
tribunal de prima instanta In
orasul Focsani si 2 judecatoriT
de ocol, i in Focsani si alta In
tirgul Odobesti.
Serviciul postal se face zilnic,
avind 2 oficiT postale si tele-
grafice, cel din Focsani e cu
serviciti permanent, iar ce! din
Odobesti, cu serviciul
In pl. Girlele, sunt podgo-
rifle cele ma! renumite atit din
judet cit i chiar din intreaga
tara. Vita se cultiva &it se poate
www.dacoromanica.ro
GIRLENI
de multa si calitatea produsulur
este foarte buna. In tinderea viilor
din anul 1893 a produs 121000
hectol. vin in valoare de 2862000
le!.
Girlele, sat, jud. &cad, pl. Tro-
tusul, com. Valea-Arinilor, situat
la N. de Lucacesti (scoall), la
o departare de 200
Are 115 familiT, sad 500 su-
flete; 5 cIrciumT.
Girleni, com. rur., jud. Bacad,
pl. Bistrita-d.-s. Se intinde in
valea Bistriter pe malul sad
drept, marginindu-se la E. cu
teritoriul com. Ciumasi ; spre
N., cu al com. Racova, de care
se desparte prin Bistrita ; la
S.-E., Cu teritoriul com. Find-
nelele ; la S.-V., cu al comuner
Luncani; lar la V. co al com.
Buda.
Comuna Girleni este alcatuita
din 5 cAtune : Girleni, resedinta
plaseT cu statie de drum de
fer, Racila, resedinta comuneT,
unde este si scoala, Lezpezi, cel
maT populat si asezat la N. de
Racila; Pandesti, la S. de a-
ceasta si unina, alipita de cu-
rind de aceasta comuna. urina
tinca mat inainte de com. Ra-
cova (proprietate a statuluT). In
aceastA com., la Lespezi, punc-
tul cel mal septentrional al ju-
detuluT, este limita superioara
a podgoriilor, pentru malul drept
al SiretuluT. Tot la Lespezi este
si limita Ciangailor, adica a lo-
cuitorilor UngurT, asa de nume-
ro! in acest judet.
Aceasta comuna se intinde
d'a dreapta Bistriter, de la po-
dul Lespezi, pana la terminarea
com. Fintinelele. Un brat al
BistriteT, numit Bistricioara, des-
parte satul Girleni de cele l'alte
sate. Spre V. se afta zarca Chi-
cerea 0 la N. zarile Pragila
Tulburea.
71
 GiRLENI
In comuna sunt: 434 case ;
4 circiumr; 3 bisericr ortodoxe,
deservite de 2 preotT, 1 diacon
i 5 cintaretr, li una catolica, in
satul Lezpezi.
PrimAzia are un local bun ;
lar coala se gase§te in comuna
Racila i e intretinuta din fon-
durile Principeser de Wittgen-
stein. In 1891 a fost frecuen-
tata de 19 baetr.
Are o populatie de 452 fa-
milir, sati 1731 suflete : 896 Ro-
minT, 12 GermanT, 814 UngurT
li 9 Izraelitr, totT de protectiunea
romina ; 760 agricultorT, 7 me-
seria0, 1 O comerciantl, 30 cu
profesiunT libere, 15 muncitorì
li 23 servitorT.
titi carte 132 bArbatT §i 7
femeT.
ContribuabilT sunt 361.
Dupa legea rurall din 1864
s'a dat in aceasta comuna la
226 locuitorT 644 Miel' i 40 pra-
Pul. Tot in urma aceleT legr s'a
maT dat locuitorilor din com.
li cite 450 stinjenT patratT, loe
pentru casa li gradina in va-
tra satulur.
Ville, dup. controalele divi-
zier filoxerice (189 I), ocupa 141/2
hect.
Vite sunt : 81 cal, 1063 vite
marT cornute, 557 porcr §i 708
oT.
Budgetul com. pe 1891-92
a avut 6215.88 leI la veniturr
i 4985 ler la cheltuelT.
Suprafata comuner este de
2709 hect., dintre care 1029 ale
locuitorilor i 1680 proprietate
privata, este alipita pe linga
cea din Fintinelele, apartinind
Principesel Lucia Schoenburg-
Waldenburg.
Aceasta comuna se aflä pe
calea nationala Piatra-Baali, de
care oras este departata cu 16
kil. Catunele : Lespezi, Racila
§i Palade0, wzate pe calea
vecinala Lespezi-Margineni-Mun-
www.dacoromanica.ro
562
teni, sunt legate cu calea natio-
nalA Piatra-Bacati prin osele
comunale pru n dui te. DepArtarea
sa de com. Buda este de 5 kil.,
de com. Racova de 5 kil., de
com. Luncani de 8 kil. i de Fin-
tInelele 6 kil.
Girleni, sat, jud. Bacan, pl. Bis-
trita-d.-s., com. Girleni. Este a-
zat intre Bistrita li Bistri-
cioara. Ad se afla reedinta
pl4e1 Bistrita-d.-s. In Condica-
Liuzilor se gasete in ocolul
Bistrita-d. - s. Mo0a apartinea
LogofatuluT Constantin Ba4. Se
compune din 65 case i o cir-
ciumA. Biserica este zidita de
enoria0 la 1872; are un preot
i 2 cintaretr. Distanta pana la
Radia este de 2 kil. Populatia
este de 67 familir, sati 237 su-
flete.
Vite sunt : io cal, 147 vite
marl cornute, 377 or li 148
porcr.
Girleni, stalie de dr.-d.f., jud.
Bacati, pl. Bistrita-d.-s., com.
Girleni, pe ulula BacH-Pratra-
Neamtu, pusd in circulatie la
15 Febr. 1885. Se aria intre
statiile Bacaii (12.8 kil.) li Bu-
hui (1o.8 kil.). Inaltimea d'asu-
pra nivelulur mariT de 174.11 m.
Venitul acester statir pe anul
1895 a fost de 10315 leT, 65
banT.
Girleni, vzofie, jud. Baca, plasa
Bistrita-d.-s., com. Girleni, cu
dota trupurr, una de 807.66
hect. i alta de 750 hect., care
dan proprietareT, Principesa Lu-
cia SchoenburgWaldenburg, un
venit de 21000 ler.
Glrle§ti, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Marginea-d.-j., atunul Mäi-
canqti; wzat in partea de E.
a comuner, la 5 kil. spre N.-E.
de cat, de reedinta, Bolboa-
GIRLEgI-DE-SUS
ca san Mlicane§ti O a§ezat a-
proape de confluenta rlulur Rim-
nicul-SArat cu Siretul. Are o in-
tindere de 15 hect., cu o po-
pulatie de 29 familiT, sail 100
suflete, din carT 22 contribua-
bill. titi carte 12 persoane.
Glrle§ti (Cotul-), vechia pichet,
cu No. 79, spre Moldova, in jud.
R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j., co-
muna Maicaneti, Ruga atunul
GirlWi.
Girle§ti-de-Jos, sat, jud. Dolj,
pl. Ocolul, com. Gherce§ti. Are
382 suflete : 195 barbatT i 187
femeT. Locuesc In 49 case §i
15 bordee. Copin din sat ur-
meazd la coala mixta din satul
Ghercqti, ce este la 209 m. de-
partare. In anul colar 1892-93
an frecuentat coala 8 baetr.
Cu virsta de coal'a sunt 14
fete 0. 10 baetr. titi carte 15
persoane.
Girle§ti-de-Jos,mayie particulara,
jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Gher-
cqti, satul Girlqti-d.-j., cu ve-
nit anual de 10000 la Apar-
tine d-lur C. Girlqteanu.
Pe aceasta mo§ie se afla i pa-
dure.
Girle§ti-de-Jos, pihiure particu-
lara, jud. Dolj, pl. Ocolul, com.
Ghercqti, satul GirlWi-d.-j., in
intindere de 85 hect. Apartine
d-lur C. Glrlqteanu.
Esente : cer, frasin, stejar,
ulm, jugastru O glrnita.
Girle§ti-de-Sus, sat, jud. Dolj,
pl. Ocolul, com. Ghercqti. Are
433 suflete: 223 barbar O 210
femer. Locuesc in 88 case O
19 bordee. Satul este wzat pe
ambele malurr ale riulur Tes-
luiul. Ad este o movi15, careia
locuitorir ir zic Movila-Nemtilor.
Copiir din sat urmeaza la coala
 GIRLEM-DE-SUS
mixta din satul Ghercesti, ce
este la 200 M. departare. In
anul scolar 1892-93 an frecu-
entat scoala 6 bdetl. Cu virsta
de scoa15. sunt 14 baeti si 15
fete. Stin carte 55 locuitorT.
In sat este o biserica, fondata
la 1878. Serbeazd hramul Inal-
nrea-DomnuluT.
Girle§ti-de-Sus, mo,sie particu-
lara, jud. Dolj, pl. Ocolul, com.
Ghercesti, satul Girlesti-d.-s., a-
partinind d-luT G. G. Teisanu.
Mosia aduce venit anual de
7500 lei. Pe aceasta mosie sunt
stine de oi unde se face brinn
de putina ; o moarA de aburT,
unde locuitoriT isT macind pro-
ductele lor. De asemenea se
gäseste i padure.
Girle§ti-de-Sus, padure particu-
jud. Dolj, pl. Ocolul, com.
Ghercesti-d.-s., in intindere de
85 hect., apartinind d-luT G. G.
Teisanu. Esente: cer, jugastru,
frasin, ulm, stejar i limita, a-
ceasta din urma predominind.
com. mur., jud. Constanta,
pl. Hirsova.
Este asezata in partea N.-V.
a judetuluT, la 96 kil. spre N.-V.
de oraselul Hirsova, resedinta
plaseT. Com. invecinate cu dinsa
sunt: D5.eni, la 8 kil. spre
N.; Groapa-CiobanuluT, la I3 kil.
spre S.-V.; Eni-Sarai la 8 kil.
spre S.-E.; Ostrov, la 14 kil.
spre N.
Se margineste la N. cu com.
rur. Daeni, despärtita fiind prin
valea Bertesti si o linie con-
ventionala. ; la E. si S. cu com.
Eni-Sarai, separindu-se prin dea-
lul Eschesec, Dealul-CilibiuluT,
al Viilor i privalul Baroiul; la
V. cu com. Groapa-CiobanuluT,
despartindu-se prin o linie con-
ventionalA trasä prin stuf i u
jud. Braila, de care o desparte
563
Dundrea-VechTe san Canalul-M5.-
cinulul.
Relieful soluluT e parte acci-
dentat, parte ses. La V. este o
portiune de 1/4 din intinderea
totald plana, coprinsa intre bra-
tul MacinuluT i privalul Baroiul,
portiune acoperita la S. Cu stuf
si la N. cu un grind, pe care
se afla o padurice de salciT; in
Dundre se aflä in fata com. o
insula (50 hect.), acoperin cu
stuf i salciT: partea centrala
E., accidentan., are ca dealurT :
dealul Stanciul, la N. (96 m.);
Dealul-CilibiuluT (84 m.) i Dea-
lul-Viilor (64 m.), la S.; prin
centrul comunei sunt dealurile :
Girliciulur cu virful Glrliciul
(64 ni.) l'higä sat, in partea N.
a lur, Ndmolesti (70 m.)
Tirca (68 ni.), la E. de sat ;
toate sunt acoperite Cu p541mf
semanAturT si sunt de natura
humoasa. Movile sunt in numAr
de 5, intre carl: Movila-Sapata
(74 m.) si Movila - CinstituluT
(82 m.) la S.-E., ling5. hotar.
Apele cari ucla teritoriul com.
sunt : Dundrea-VechTe (Canalul-
MacinuluT) la V., girla sau pri-
valul Baroiul V., trecind prin
partea V. a satului Girlici; pi-
riul Bertesti la N. si l'Hui san
Valea-Viilor, care in cursul me-
dia are numele de Valea-Pe-
trisuluT si in cel superior de
Valea-StanceT-Seaca, avind ca a-
flu en t Valea- cu-Mdraci ni, prin ce n-
tru si S.; ambele aceste val din
urma. se deschid in privalul
Bdroiul.
.Com. este forman' dintr'un
singur catun, Girlici, asezat la
poalele S.-V. ale dealuluT Gir-
liciul, (200 m.) udat de privalul
Baroiul, pe 3 val, dintre carT
una e inalta. si ripoasd.
Suprafata com. este de 7366
hect., din cari 50 hect. ocupate
de vatra satuluT, Cu 244 case,
iar restul de 7305 hect. impArtit
www.dacoromanica.ro
GMLITA
intre Stat i proprietariT ce po-
seda 2184 hect. si locuitorif, carT
sttipinesc 5112 hect.
Are o populatie de 264 fa-
miliT, sau 1292 suflete: 631 bar-
batl si 661 femeT; 761 necasa-
toritr, 482 cAsItoritr, 49 vAcluvl;
1290 cetdtenf RominT, 2 supu0
strainT; 1292 ortodoxT; 628 a-
gricultorl i meseriasT, I doctor,
2 comerciantf.
Stin carte 55 persoane.
ContribuabilT sunt: 253.
LocuitoriT poseda : 146 plu-
gurT, 221 care si carute, 216
grape de fíen
Vite sunt 6674, din carT :
41 I cal, 770 boT, 8 catirT, 5200
oi, 12 capre, 273 rimatorT.
Pe teritoriul com. sunt 13
morT de vint.
Comerciul e activ si se face
prin gara portuluT Cernavoda,
la 60 kil. spre S.
Budgetul comuner este de
3811 leT la veniturT si 3314 leT
la cheltuelT.
CM de comunicatie: pe lialtI
si Orle cu luntrele ; calea jude-
teana Hirsova-Mdcin care trece
prin com.; apoT drumurT co-
munale catre satele invecinate
Sarai, Daeni, Ciobanul.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, zidita si fntretinuta de
com., cu IO hect. de la Stat,
deservita de I preot, I para.
cliser, 2 cintaretT; o scoald mixta
rurala, conclusa de i invatator
sii invatatoare, frecuentad de
78 elevT, 45 lideti si 28 fete.
Girliciul, numire vechie a com.
Poenari-Rali, pl. Crivina, jud.
Prahova.
Girlita, com. rur., jud. Constanta,
pl. Silistra-Noul.
Se afla situata In partea de
V. a jud., la 114 kil. spre S.-V.
de orasul Constanta, capitula
districtuluT si in cea de S.-V.
GiRLITA
a pl., la 15 kil. spre S.-E. de
orasclul Ostrov, resedinta pl.
Com mete invecinate sunt : Bu-
geac, la 4 kil., spre N.-V.;
la 6 kil., spre N.-E. ; Gar-
van, la 7 kil., spre S.-E.; Ese-
Chioi, la 7 kil. spre S.-V.
Se margineste la N. cu jud.
lalomita, de care se desparte
prin fluviul Dundrea ; la E., cu
com. Cilnia, Lipnita si Carvan,
despartindu-se de cea
prin dealul Draca i Valea-Scor-
cii, de cea d'a doua prin Valea-
ScorciI, de cea d'a treia prin
Dealul-ScorciI, valea Caraghioz-
Culac i dealul Regene-Ceair ;
la V., cu Bulgaria, despailita
prin dealul Bei-Orman-Bair ; iar
la V., cu comunele : Bugeacul,
Ese-Chioi si Aliman, separin-
du-se de prima prin gira Der-
vent i lacul Girlita, de secunda
tot prin lacul Girlita si de a
treia prin dealurile Burun-Sirti
si Tanas-Sirti.
Relieful solului este acciden-
tat. Teritoriul sati este braz-
dat de culmile Coslugea, la E.,
Girlita, la S. si Ese-Chioi, la
S.-V.
E udata de Dunare , la N.,
pe o intindere de 2 kil., de la
gura girla Dervent päna la poa-
lele de N. ale movild Dervent ;
malul saii este parte jos, parte
ridicat si stincos; formeaza
o instila, Pacuiul-lta-Soare (65
hect.), acoperitä cu salci! i A.-
chitI ; inteinsa, la punctul Der-
vent, se varsa gira Dervent (21/2
kil.), la N.-V. de com., stabilind
comunicatiunea filtre lacul
lita si batrinul fluviú.
Valle sunt numeroase, insä
cu toata vecinatatea padurilor
nu aü apa de ett in timpul plo-
ilor si al topira zapezilor.
Pe teritoriul com. se afla la-
cul Girlita (650 hect., din cal-1
25 apartin comuna), in partea
de V. a com.; este format de
www.dacoromanica.ro
564
o revarsare anterioara a Da-
llara, adincd pana 1;.2. 25
are malurile de E. inalte si stin-
coase in cea maI mare parte,
pin pricina dealurilor apropiate
carI isI trimit pietroasele lor
ramificatiuni pana in malul ; titl carte 36 persoane.
produce peste bun ea si Duna-
rea, cu care comunica prin gira
Dervent, care se consuma in lo-
calitate si se exporta afara si al
caruI venit apartine statuluI.;
partea de N. p. °arta numele de
Taplic-Ghiol si e acoperita cu
stuf de pe marginT ; iar intre
Orla Dervent si lac se mal
gaseste o mica !palta acoperitä
cu stuf.
Catunele care compun com.
sunt doua : Girlita, resedinta,
asezat in partea centralä. a com.,
pe malul de E., inalt istincos
al lacului Girlita si pe ambele
malurI ale \raid Girlita, inchis
dominat la N. si E. de dea-
lul Girlita, la S., de dealul Ver-
sat-Sirti si la V., de dealul Bo-
ne-Sirti ; are o pozitie frumoasa ;
este un sat mare, populat, cu
aspect placut, casele bine aran-
jate i curate ; in partea de S.
e inconjurat cu vii; Ganta, in
partea de N. a com., la
kil. spre N.-E. de resedinta, tot
pe malul de E. al laculuI Gir-
lita, in valea Galita, inchis la
N. de dealul Taplic, la E. si S.
de dealul Galita ; este maI mic
ca cel precedent, me putin fru-
mos in interior, dei pozitiunea
ir este de o potriva de fru-
m °asa.
Suprafata totala a com, este
de 6586 hect., din cati 185 hect.
vetrele satelor, cu 245 case;
restul de 6383 hect. impartit
tare Stat proprietaff, cal-1
i case ; populatia, compusa nu-
posea. 1300 hect. si locultorI,
carl posea. 5013 hect.
Populatiunea sa este de 323
familii, sail 1389 suflete : 671
barbatI si 418 femer; 739 ne-
GIRL1TA
casatoritI, 6I0 casatoritY, 39
m. vaduvI, i divortat; 1388
RominT, i supus strain;
cetated
1389 crestinT ortodoxI ; 670 a-
gricultorI si meseriasi; i circiu-
mar.
Sunt 420 contribuabill.
Locuitorir posedk : 193 plu-
gurI, 348 care si cdrute.
Vite sunt 5900 capete, mar
cu deosebire oT.
Pescuitul se face in balta
lita.
Sunt 2 mori de vint.
Comerciul, activ, se face prin
oraselul Ostrov.
Budgetul com. este de 4335
leI la veniturI si de 3710 la la
cheltuell.
Calle de comunicatie sunt:
calea judeteana Ostrov-Cuzgun
care trece prin sat, apoI dru-
muri comunale la satele inveci
nate : Garvanul, Cilnia si Ese-
Chioi.
Are o biserica in cat. Gir.
lita, cu hramul Sf. Dumitru,
fondata si intretinuta de locui-
torl, cu io hect. de la Stat, de-
servia de i preot, i dascal si
I cintaret ; 2 §colf, una in al.
3 1i2 Girlita si a doua in cat. Galita,
cond tse de i invatator si o in-
vatatoare ; e frecuentata de III
elevI (89 baetI si 22 fete).
Girlita, sat, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Nou5., cat. de rese-
dinta al com. Girlita, asezat in
partea S., pe malul E. al laculd
cu acelasi nume, in valea Cuiu-
Culac salí Girlita, intre dealurile
Girlita si Galita; are o intindere
4680 hect., din carT 125 hect.
ocupate de vatra satului, cu 188
mal din RomtnI, este de 251'
familiI, Cu fo16 suflete, ocupin-
du-se cu pescuitul si pastoritul.
GIrlita, sat, in jud. Mehedinti,
 Gt RL1TA
pl. Ocolul-d.-j., com. rur. Gutul,
cu 64 case.
Girlita, lac, jud. Constanta, pl.
Silistra-Noul, wzat in partea
V. a jud. i a pl., pe teritoriul
com. rur. : Girlita, Bugeacul
Almaliul. Are o forma lunguiata.
Se intinde de la S.-V. spre N.-
E., pe o lungime maxima de
io kil. §i o latime medie de 21/2
kil. (maxima de 5 kil., minima
de 500 m.). Suprafata totala este
de 800 hect. (8 kil. p.). In partea
de N. i Ruga dinsul se maT
gasqte o mica balta acoperita
cu stuf (zo hect). S'a format
de Dunare inteuna din revar-
sarile el', §i aceasta ne-o pro-
beaza limba de pamint ce des-
parte lacul de fluvid, care e de
300 m. numar i inalt de 21/2
m. cel mult. i azT chiar iezerul
comunica ca Dunarea printr'o
Orla Cu marT malurI ripoase,
numita Dervent, i prin care
primWe apa de la fluvid, cind
acesta crqte prima-vara; alt-
fel marea evaporatie, la care
este supus, nefiind compensata
de loc prin micul debit al pi-
rarelor §i vailor mar tot-d'a-una
sed, l'ar seca definitiv; pe Ru-
ga aceasta, spetele de petT a-
semandtoare in fluvid i lac ne
arata mar mult probabila acea-
sta supozitie a noastrd. Malurile
sale sunt in partea de N.-V.--
S.- E. inalte i stincoase, din
cauza dealurilor pietroase, carT
tT trimit ramificatiunilelor pana
pe malurile sale. Aceste dealurr
sunt : spre N. Bugeacul §i CA-
ramizir; la V. Belezliki-Sirti ; la S.
dealurile Burun-Sirti i Bone-Sir-
ti; la E. dealurile Girliça, Galita,
ScorciI, Taplic i Draca. Tot pe
malul E. sunt wzate satele
lita i Galita, lar pe cel N., la o
mica distanta de lac, este situat
satul Bugeacal. Basinul sati co-
prinde peste 3000 hect. ce a-
565
partin com. Bugeacul, Ostrovul,
Almaliul, Esse-Chioi i Girlita.
Este cuprins futre dealurile Dra-
ca, Dervent, Canli-Dere, Cur-
deli, Garvan, la E.; Cuiugiuc-
Ioli-Bair,Tasli-Burun, Ceatal-Iol-
Bair,' Bei-Orman-Bair, Tiumbet-
Bair, Pinirlic-Bair, la S.; Top-
ci-Bair, Ierulceea-Bair, la V.;
Iapce-Bair §i Bugeacul, la N.
Piraiele i valle ce se deschid
inteinsul sunt : \ralea Bugeacului
la N.; piriul Almaliul, unit cu
piriul Pamplr-Ghiolgiu i valle
Iaguda-Ceair, Sari-Mesea-Ceair,
Trincovita, la V.; valea Curu-
Canara, la S.-V. ; valea Esse-
Chioi, unita cu valle ancan-
Ceair, Punar-Orman-Ceair, Chi_
lege-Ceair, Begene-Ceair, Tanas-
Ceair, Nursus-Ceair, la S.; valea
Cuiu-Iuc-Ul unit cu valle Lam-
burlu - Culac, Caraghioz - Ceair,
apor valea Gante unita cu va-
lea ScorciT, la E. Adincimea lur
este de 6 m.
Girloaca, phig , in com. rur.
Girlita-Mare, pl. ampul, jud. Me-
hedinti, pe care se afla morT
de macinat.
Girnetoaia, pîrîü, izvorqte din
partea de E. a com. Idriciul,
pl. Crasna, jud. Fakir'', din spre
com. Vutcani, trece prin satul
Dolheni-d.-j., i dupa ce iese din
sat se varsa in stinga piriu-
lur Idriciul.
Girnicetul, sat, face parte din
com. rur. Nisipi, pl. Cerna-
d.-j., jud. Vilcea. Are o popu-
latie de 189 locuitorr (roo bar-
batI i 89 femer). Cade in partea
de N. a com. i e udat de valea
Lov4teanca. Este brazdat dela
N. la S. de dealul Nisipi §i Cerna.
GI.rnita, sub-divizie, in com. rur.
Prun4orul, pl. Ocolul-d.-j., jud.
Mehedinti.
www.dacoromanica.ro
Gt S CA-MARE
Girnetul, deal, in partea de N.-
V. a com. Bohotinul, pl. Podo-
leni, jud. Falcid.
Girnita, vale, acoperita cu
dure de stejar, jud. Muscel, pl.
Riul-Doamner, com. Mioveni.
Girtamäne§ti, parte din sforile
de mofie stapinite de motenir
din com. Malul, jud. Teleor-
man ; o alta parte, la un loc
Cu aceasta, poarta numirea de
Jungheti.
Girteni, fird de dealurt, in jud.
Bacará, pl. Bistrita-d.-s., com.
BalgeW, care are ca virfurr: Boita,
Ghilea i Balaceanu i se intinde
la V. pe hotarul com. spre jud.
Neamtu.
Gisca, lac, pe hotarul moOer Ba-
bele ca Giste0, jtrd. VlaFa,
unde este o circiuma. Peste a-
cest lac este un pod al Drumu-
lur-Doamner (acel ce duce de
la Bucurqti la Zimnicea). Acest
lac strabate toata proprietatea
Statulur Giste§ti.
Gisca, pdclure, in insula Gisca-
Mare, jud. Ialomita, pl. Ialomita-
Balta, com. Piva-Petrer, are 50
hect. salcie i plop.
Gisca-Mare, insuld pe Dundre,
In jud. Ialomita, pl. Ialomita-
Balta, com. Piva-Petrel; este des-
000- de insula Gisca-Mica,
prin bratul Hasan-Be!; are 150
hect. padure.
Msca-Mare, insuld, in Minare
la limita judetulur Teleorman,
in dreptul com. Bragadirul, la
punctul unde riul Vedea §i balta
ScAqti, precum §1 alte scursorT
de ape, dad in limare. In drep-
tul acester insule este pichetul
No. ii pentru paza frunta-
riel.
 GtSCA-MICA
Gisca-Mick insuld, in DunAre,
putin mar la vale de Gisca-Mare
jud. Teleorman; pe tarm se
afla pichetul de paza No. 12.
Gisca-Mick insulä, pe Dunare,
in jud. Ialomita, pl. Ialomita-
Balta, com. Piva-Petrel, spre
S. de insula Gisca-Mare, de care
se desparte prin bratul Hasan-
Bei.
Gis te§ti-Romlni, com. rur., in
jud. Vlasca, compusa din cal.:
Gistesti-Romini, situata pe pro-
prietatea statului cu acelasi n u me,
pendinte de manastirea Radu-
Vocla si Gistesti-Sirbi sati Co-
teni, pendinte de Manastirea-
Mihaiti-Voda, azi apartinind sta-
tului, ambele asezate pe malul
apei Gisca sati Ilfovatul, de-
parte de Bucuresti de 27 kil.,
de Giurgiti de 52 kil. si de O-
bedeni, resedinta plasei Glava-
ciocul-Neajlovul, de 12 kil.
Pe aci trece azI drumul la
Alexandria; mai inainte era stra-
batut de drumul la Craiova, pe
unde treceati olacele de posta.
Aci era(' 2 hanuri mil' : unuI pe
Gistesti-Romini, cel-l'alt pe Gis-
testi-Coteni sati Sirbi.
Suprafata ambelor trupuri ra-
mase statului este de 1108 hect.
afara de ceca ce s'a dat la lo-
cuitorr.
Aci se gäseste pAclurea de
pe trupul zis Jianu, de 31 hect.
71 arii, si un alt trup de padure,
de 290 hect.,
Se arendeaza anual cu 27000
lei.
Pe aceasta proprietate se a-
fla apa Gisca sati IlfovAtul ce
strabate toata proprietatea prin
mijlocul el, venind din lacul
Gisca, despre Babele si, mer-
gind O. se verse in judetul 11-
fov.
Are o populatie de 233 fa-
milii, sail 962 suflete.
www.dacoromanica.ro
566
Venitul comunal este de 5697
leT ; iar cheltuelile, de 4444 lei.
Pe aceasa proprietate este
o biserica, in cAt. Gistesti-Ro-
mini, cu hramul Adormirea-
MaiceT-Domnului, deservita de
un preot si 2 cintdretl ; o
scoala mixta., cu 6 clase, fre-
cuentata de:38 ba.et1 si 26 fete.
Vite sunt : 380 bol si vaci,
73 cal, lo bivoli, 540 oi si ca-
pre si 645 rimatorl.
Ad i este lacul Gisca, in care
este peste mult.
Este un pod vechiti peste
apa Gistei, la Drumul-Olacului,
sub malul padurer Babele.
Pe aceastä proprietate, afará
de locuitorii improprietariti la
1864, dupd legea rurala, s'a mg
improprietArit la 1882, dupa le-
gea insurateilor, inca 30 locui-
tori care al) luat 125 hect. pa-
mint. Acum s'a infiintat un noti
sat pe 700 hect
Gisteqti-Rornini, catun, din care
se compune comuna cu acelasI
nume, pl. Neajlovul, jud. Vlasca,
proprietate a statului, fostá mai
inainte a manastireI Radu-Vocla,
E constituita in trup de mosie
cu cät. Gistesti-Sirbi.
Se numeste Gistesti-Romini
pentru a se deosebl de cel ve-
cm, care este populat numai cu
Sirbi, si se numeste Gistesti-
Strbi san Coteni.
Suprafata totalá a trupului
acestui catun a fost de 1600
hect., din cari airi luat locuitorii
la 1864, 170 hect., insurAteiT, 30
hect. si scoala, 125 hect., la
1882.
Padurea e in suprafata de 31
hect. si 70 arii.
In ca.tun se aflá o scoald si
o bisericA.
Giste§ti-Sirbi, sati Coteni, cit-
thn, pendinte de com. Gistesti-
Rohfini, pl. Neajlovul, jud. Vlas-
G4TENI
ca, proprietate a statului, fosta
mal inainte a manAstireT Radu-
Vodd. Se numeste ast-fel pen-
tru a se deosebi de cel vecin
care este populat numai cu Ro-
mira.
Mosia are o suprafata de noo
hect., din cari 250 hect. padure
de stejar.
GIste§ti, sat, pe mosia si in com.
Pascani, jud. Suceava. Asezat
sub poalele padurer de pe dea-
lul Pietrisul, numAra 235 famili1,
sati 964 suflete (497 bArbatT li
467 femer); 197 contribuabili.
Vatra satuluT ocupa 105 falcI.
ImpropriearitT la 1864 sunt
72 palmasi si 48 codasI, stapi-
nind 449 falcr, 18 prj. li 12 sti.
Drumuri principale sunt : la
PAscani (6 kil. 244 m.) ; la To-
pilele (1 kil. 338 m.); si la
Brosteni (3 kil. 122 m.).
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, cladita la 1844 de lo-
cuitori, cu ajutorul fostuld pro-
prietar N. R. Roznovanu, de-
servita de I preot 0 2 cintareti.
coala din Topi/e serva si a-
cestui sat.
Gi§tei (Valea-), salí Ilfovätul,
vale, jud. Vasca, pe proprieta-
tea Bulbucata; vine din Gistesti-
Paminteni si Costieni si da in
Neajlovul la FacAti.
GI§teni, cdtun, jud. Bacan, pl.
Bistrita-d.-j., com. Rdcaciuni, si-
tuat pe pirlul cu acelasi nume
si pe piriul Racaciuni, la 2 kil.
de satul Racaciuni (scoala).
Are o populatie de Io8 fa-
miliT, sal-1 375 suflete; o bise-
rica de lemn, clac:lita de locui-
tori la 1876; 2 circiumi.
Vite sunt : 19 cai, 197 vite
mari cornute, 71 porcI si II
capre.
Gi§teni, sat, jud. Badil, pl. Bis-
 Gi*TEN1
trita-d.-j., comuna Fundul-RAcA-
ciuni, situat pe piriul cu ace-
lasI nume. Are o populatie de
18 familiI, salí 18 suflete ; o bi-
serica, cilditä in 1720 de Chi-
ritA, proprietarul mosid de pe
atund.
Vite : 12 cal, 32 vite marl
cornute, 42 porcI si 120 capre.
Gi§teni, vechte numire a cdtu-
nula Gageni-d.-j., com. Vinti-
leanca, jud. Buzati.
Gi§teni, pida, jud. Bacati, pl. Bis-
trita-d.-j., care izvoreste din dea-
lui Capota si curge de la S.-V.
spre N.-E. si, dupa ce strabate
teritoriile comunelor Fundul-Ra-
cAciuni si Racaciuni, udind sa-
tele CurmAtura si Gisteni, se
varsA in piriul RAcaciuni de-a
dreapta si se incareä cu piri-
ia$ul RacusuluI.
Giteje§ti, sat, face parte din com.
rur. Govora, pl. Ocolui, jud. Vil-
cea. Are o populatie de 233 lo-
cuitorI (119 barbatr si 114 fe-
mel). Este la 5 kil, de maha-
laua Gurisoara, unde este scoala.
Gitul-Iezerulul, altd numire a
bralului Jirläul, jud. Ialomita,
pl. Borcea, com. CalArasi-VechI.
GItul-Iezeruluï, .i5//dure de sal-
cie, in jud. lalomita, pl. Borcea,
com. CAlArasi - VechI. Are 50
hect. Este situatA spre S. si in
apropiere de orasul CalArasi.
Glava, deal, jud. Dolj, pl. Ama-
radia, com. TAlpasul, ce se in-
tinde de alungui piriuluI Vaca,
afluent al riuluI Plosca, unde
spune legenda cä in vechime
ar fi avut loc o ciocnire futre
T'atad si RominT.
Glavacioaca, ciitun, in jud. Ia-
lomita, pl. Borcea, pendinte de
567
comunna Rasa, situat pe ma-
tul sting al bratuluI Botul, des-
pArtit de satul de resedintA prin
satul Bogata. Are 7 familii.
Glavaciocul, plasd, jud. Via$ca.
In trecut constituia o singura
plisa, azT este unja cu piasa
Neajlovul. Limitele piase). Gla-
vaciocul sunt: la N., judetul
Arges, la V., jud. Teleorman,
la S., pl. Cilnistea si la E., pl.
Neajlovulur. Ocupa partea de
V.-V.-N. a judetulur.
Suprafata acesteT plAsI este
de 96800 hect., cu o populatie
de 30229 suflete. E compusa.
din 25 com., cu 75 catune si
anume :
Aduna/i- Bute ,s. ti, constituind
o comuna.
Biblija, Cu cAtunele : M'Uta
si CAlugArita.
Biscoveni, ara catun.
Blejefti, cu enuncie: Baciul,
Olanescu - Baciul - Graidanescu,
Blejesti-Neamtu, Fetele si Pu-
rani-Sf.-Gheorghe sali Cotorani.
Buteasca-de-Yos, cu enuncie :
Butesti si Buteasca-Mosteni.
artojani-de- Yos, Cu cAtunele:
Baciul, artojani-d.-j. si Vida-d.-s.
Ceitunul, cu catunele : Albeni-
Banovul, BrAtesti, CAtunui si
TAvirläul.
Cozmelti, cu enuncie: Coz-
mesti-Gurgesti si Osebiti-Blejesti.
Crevenicul-Mare, cu cAtunele:
Crevenicul-Mare si Cosoaia.
Crevenicul Reidulescu, ara
cAtun.
Fierbing, cu cAtunele : Gio-
goveni $i Fierbinti.
FleYmhzda, Cu catunele : Bu-
jorui-Calugarul-Flaminda.
Fräsinetul, Cu enuncie : Ghe-
tulesti si Frasinetul.
Gdlelteni- Mofteni, cu cAtu-
nele: Dobrogostea, GAleteni-
MitropolieI, Galeteni - Mosteni,
GrAdistea si Siorice$ti.
Glavaciocu 1, Cu catunele: $a-
www.dacoromanica.ro
GLAVACIOCUL
larui, $tefan-cel Mare si Giava
ciocul.
Mereni-de-Yos, cu catunele :
Mereni-Ceoani $i Mereni d.-j.
Mereni-de-Sus, ara catune.
N egreni, cu catunele : Ose-
biti-Negreni, Negreni-d.-s., Ne-
gresti-d.-j.
Preajba, cu cAtunele : Buiaci,
Hagiesti, Poeni, Preajba si Vitasi.
Purani-d.-s., cu catunele: Bu-
testi si Purani-d.-s., saa al Mi
tropolieI.
Scurtul, cu catunele : Dra-
cesti, Scurtul-Mare, Scurtul-Sla-
vesti.
Talpa-Bdlcoveni, Cu catunele:
Linia - Costd, Mosteni, Rota-
resti saa Rindunica, Talpa-Bat
coveni si ZadAriciul.
Talpa-Ogräzeni, cu catunele :
Lefesti-$opiriesti, Talpa Ionesti,
Mahalaul-Dovieceni, Talpa - O-
grazeni si Talpa-Trivalia.
Tämdsefti, cu catunele: Pa-
risesti-Spinesti, Stincesti si TA-
masesti.
Zidetriciul, cu cAtunele : Beli-
moaica, Zadariciul, Crevedia-
d.-j., Crevedia-MicA.
Sunt 25 scolI comunale, con-
duse de 23 invatatorI si 2 in-
vAtatoare si urmate de vr'o
800 baetI si 100 fete.
In plasA sunt 30 hect. vil si
anume : in com. ZAdAriciul, 2
hect., Gaineni, 17 hect., FrA-
sinetul, 8,5o hect., si in comuna
Cozmesti, 1.50 hect.
Sunt 18 parohir si anume :
Mereni-d.-j., cu 2 bisericI, 2
preotT, 4 dascAlf; 630 familll,
3777 suflete.
Crevenicul-Mare, cu 3 bise-
riel, 2 preotl, 5 dascalf; 457 fa-
milif, 1790 suflete.
Tamasesti, cu 2 biserici, 1
preot, 3 dascall; 289 familil,
1763 suflete.
Baciul Po$ta, cu 2 bisericr, 2
preotl, 4 dascAll ; 493 familif,
2451 suflete.
GLAVACIOCUL
Vida-Cirtojani, cu 2 bisericl,
2 preotT, 4 dascAlI; 617 familiT,
2825 suflete.
Cozmesti, cu 3 bisericI, 2
preotT, 5 dascali ; 569 familiT,
2897 suflete.
Purani, cu 2 bisericT, 2 pre-
otT, 5 dascalT ; 363 familiT, 629
sufiete.
Pueni, Cu 3 bisericT, 2 preotT,
5 dascalT ; 363 familiT, 1643 su-
flete.
CAtunul, cu r biserica, r preot
2 dascali ; 130 familI, 629 su.
flete.
elarul, cu 3 bisericT, 2 pre-
otT, 5 dascalr ; 596 familif, 2873
suflete.
Glavaciocul, cu I biserica,
preot, 2 dascall ; 255 familiT,
1135 suflete.
Negreni-de-Jos, cu 2 bisericI
2 preoti, 4 dascalT ; 416 familiI,
1634 suflete.
Talpa.Trivalia, Cu 3 bisericI,
2 preotT, 5 dascalT; 525 familiT,
2362 suflete.
GAlAteni-de-Sus, cu 4 bisericT,
2 preotT, 6 dascalT ; 583 familiT,
2071 suflete.
Scurtul-Mare, cu 6 bisericT,
2 preoti, 8 dascalI ; 568 familiT,
2787 suflete.
FrAsinetul, cu r biserica,
preot, 2 dascalT; 290 familiT,
1358 suflete.
Bibiitia, Cu 2 bisericT, Ipreot,
3 dascalT; 302 familiT, 2078 su-
flete.
Flaminda, cu 2 bisericT, 2
preotI, 4 dascalT ; 421 familiT,
1932 suflete.
In total sunt 44 bisericT, 31
preotT, 75 dascalT, pentru o po-
pulatie de 8049 familiT, sati
38445 suflete.
In aceasta plasa s'a vindut
tutun in valoare de 96174 leT
In 1887, si de 106559 leT, in
1888.
Bilciurile ce se fac in aceasta
plasa pe an, sunt la comunele :
www.dacoromanica.ro
568
Tamasesti, i bulciü pe an ; Bu-
teasca, 3 bilciurI pe an ; Glava-
ciocul, i Mida pe an ; Orto-
jani-d.-j., 2 bilciurT si in toate
Du minicil e ; Frasinetul, 3 bilciurT
pe an.
Statul posea in aceasta plasa
urmatoarele proprietätT : Vatra-
Manastiref - Glavaciocul, cu ve-
nit anual de 46500 leT ; Purani-
MitropolieT cu venit anual de
13000 leT; Bibiita a schituluT
Namaesti, Cu venit anual de
de 8900 lei ; Mereni sati Ste-
feni-MitropolieT, cu venit anual
de 60000 leT.
PadurT sunt urmatoarele : O-
mul, pendinte de com. Glava-
clocul, proprietatea Vatra-Md-
nastiriI-Glavaciocul, 800 hect. ;
Bulutnele, Galbena, Gua-Mare,
Gua-Mica, Dumbrava, Lunca,
TigoriT-Id-Bortoaica, Cojocarul,
Palanga i Dirmoxa, pendinte
de com. Fierbinti, proprietatea
VetreT -ManastireT - Glavaciocul,
600 hect. ; Purani, 659 hect. ;
Mereni-Stefani, 910 hect.
Subprefectura acesteT plasT,
inainte de a se uni cu plasa
NeajlovuluT, era la com. Vida.
Prin aceastá plasa trec apele:
Teleormanul, care o limiteaza
despre jud. Teleorman ; Cle-
nita, care curge de la N. din
jud. Arges catre S. si da in
Teleorman in jos de Bibiita,
aproape de com. Magura ; Cil-
nistea, care vine din sus de
DrumuI-OlaculuT, din comuna
Talpa-Posta sati Baciul, din pa-
durea Boreasca de la Lacul-cu-
Oastele, trece prin maT multe
comun e si se varsa in Ar-
ges , Ruga satul Falastoaca ;
piriul Sericul incepe mar sus
de com. Butesti-d.-j., trece prin
Cozmesti si merge de da in
Glavaciocul la com. Vida-Fur-
culesti ; Glavaciocul, riulet, care
a dat numele piase, pe care
o strabate mar pe din dota de
GLAVACIOCUL
la N. la S., (vezI Glavaciocul
rttl); Drimbovicul, vale cu apa.
mica, vine din judetul Arges
de aproape de Glavacioc
trece in pl. NeajlovuluT.
Cele maT principale val* sunt :
Clenita, alugarita, a-Calarasilor,
Sericul, Mogosiul, Motoful.
Dealurr principale sunt : al-
Frasinetuld, al-Glavacioculul s't
al-SericuluT pe la Bitcoveni.
Movilä principala este aceea
de la Talpa care se zicea Mo-
vila - Ogrezeni de la care si-a
luat numele com. Talpa-Ogre-
zeni.
La com. Tamasesti, pe malul
sting al riulu\I Glavaciocul se
vad; niste ruine ale uneT cetati
vechl.
Asemenea la comuna Talpa-
Ogrezeni, pe riul Clenita, se vad
iarasI niste ruine despre care se
zice ca ar fi fost o cetate ro-
mana.
Aceasta plasa este cea mal
putin productiva. din acele ale
judetuluT sal:1 ; pamintul, in ma-
re parte argilo - calcaros, tine
apa d'asupra in timpul ploios
si plesneste in timpul sece-
telor ; pamintul argilo - silicios
este mal productiv, si Cu cit
ne coborim catre Dunare sati
catre lungul plaseT despre pl.
Cilnistea, patnintul devine mar
fertil si foarte productiv, ast-fel
sunt mosiile Biblita, Fra:sine-
tul, Galäteni si Crevenicul.
CM de comunicatie care leaga
plasa Cu centrurile marT sunt :
soseaua ce pleaca din Glava-
cioc de la hotarul judetului
despre Arges , care urmeaza
valea Glavaciocul si trece in
pl. Cilnistea ca sA jasa. la Giur-
giti ; soseaua ce duce prin Bu-
teasca si merge pe vale in jos
de l'ese In pl. Neajlovulul pe la
Uesti-Golesti.
In vechime trecea prin aceasta
plasa Drumul-OlaculuT, sal-1 al
 GLAVACIOCUL
poster, care mergea de la Bucu-
resti la Craiova i avea statia sal:1
posta a 4-a din Bucuresti la
satul Talpa, si a 3-a posta la
satul Blejesti-Neamtu.
Glavaciocul, com. rur., com-
pusä din cat. : Glavaciocul,
si tefan-cel-Mare, situate
pe proprietatea Statulur Glava-
ciocul, pl. Glavaciocul, jud. Vla-
sca. Innainte de secularizare a-
partinea manastirer Glavaciocul.
Se afla situatä. la 58 kil. de
Bucuresti, la 82 ldl. de Giurgiu,
la 34 kil. de Obedeni, resedinta
pl. Glavaciocul-Neajlovul, la 40
kil. de Pitesti si la 3o kil, de sta-
tiile Titu i Gdesti.
Suprafata totald a mosiel este
de 6000 hect.
S'a dat la locuitorir tuturor
catunelor 2000 hect. Ad, In 1882,
s'a mal dat de stat pentru 140
locuitorr insurater, 3 scoale
o biserica, o suprafata de 2305
hect., formind satul tefan-cel-
Mare.
Mosia cu toate trupurile se
arendeazä anual cu 46000 ler.
Are o populatie de 2305 su.
flete, din carT 461 contribua-
bilT.
Venitul comuner este de 6174
ler, lar cheltuelile de 4454 ler.
Este o secará mixta, Cu 3
clase, conclusa de un invatator
si care e frecuentan.* de 40 b5.-
eti si 7 fete ; 2 bisericT : una la
Glavaciocul si a doua la *elarul,
care tine de parohiile Glavacio-
cul si *elarul si sunt deservite
de 2 preotT si 4 dascalI.
Pe aceasta proprietate, se afld
padurea statulur Omul, de ste-
jar, in suprafata de 800 hec-
tare.
Pamintul acestuT domenia este
argilo-calcaros.
In com. se face un erg anual
de vite la 25 Martie.
Departarea medie filtre cat.
60219. Mando Dtogionar Chagra/te. Vol. Eh
569
ce constitue aceasta com. este
de 3 kil.
Sunt to circiumr.
Glavaciocul, ciitun, pendinte de
com. Glavaciocul, pl. Glavacio-
cul, jud. Vlasca, situat pe pro-
prietatea statulur Vatra - Mana-
stirer - Glavaciocul, pe sfircul
vair Glavaciocul, pe un loc pu-
tin ondulat de ramificatiile a-
celeT
In 1864, s'ad improprietarit In
acest catun 169 locuitorT, carT
ají luat o suprafata de 57 hect.
Aci este marastirea Glava-
ciocul, cu hramul Buna-Vestirc,
care a fost zidita de Vlad-Voda-
Tepes la 1477 si care serva azT de
biserica de mir, constituind cu
satul .Stefan - cel - Mare parohia
Glavaciocul ; este deservita de
preot i 2 dascalr.
Acest catun este cel mar de-
partat punct al judetulur, atit
de Giurgiil cit si de Bucuresti
si este situat la N.-V. judetulul,
despre jud. Arges.
In cat. Glavaciocul sunt mar
mult TiganT, urmasr ai robilor
calugarestr.
Sunt 2 circiumr.
Copiir din sat merg la scoala
din cat.
Glavaciocul, madstire, In jud.
Vlasca, odinioara inchinatä la
Sfintul Mormint, pana la 1862,
cind secularizat averile md-
nastirestl. Aceasta mandstire a-
vea mar multe proprietatr In
tara, din carT cele din jud. Vla-
sca era(': Calugareni salí Cru-
cea-de-Piatra, Fundul-Pdrulur si
Vatra-Manastiref-Glavaciocul. A-
por in judetele : Prahova, mo-
sia Cernatesti ; in Olt, Crico-
vul ; in Dolj, Murta ; in DImbo-
vita, Fagetelul ; in Arges, Ne-
grasi i alte trupurr mar miel
raspindite in mal toata partea
tArer dincoace de Milcov.
www.dacoromanica.ro
GLAVACIOCU1.
In Istoria Tare! a fratilor Tu-
nusli gasim, ca aceasta manas-
tire a fost inceputa a se cladi
la 1477 de Vlad-Voda-Tepes, ta-
tal lur Radu-Voda si ca fiul luí,
Radu-Voda, a terminat-o la 1496.
Mal probabil este ca dinsa data
inainte chiar de principatul
rer-Rominestr. Vlad Voda CA-
lugarul, care este chiar acolo
inmormintat, n'a fácut de cit
s'o restaureze. Neagoe-Voda a
zugravit-o, iar Constantin Brin-
covean u, la anul 1701, a reparat-o
din notí, fiind ruinat5.
Are hramul Buna-Vestire.
Aceastd manastire de calu-
garT, e situata pe coasta dealu-
luf aper Glavaciocul, pe o mal-
time cu o vedere peste intreaga
vale In partea de S.
Dupa secularizare a ramas bi-
serica de mir, pe care o sub-
ventioneaz5. Statul. Sunt in ru-
ina mar toate cladirile vechr
din jurul manastirer; parte din
ele, cele maryn buna stare, serva
de scoala comunall.
Glavaciocul, rî, izvoreste din
satul Slobozia, in jud. Arges ; in-
tr5. In jud. Vlasca la com. e-
larul ; coboara prin satele Bu-
testi, Negreni, Preajba, Purani,
Baciul, Blejesti, Neamtul, Seri-
cul, Vida-Crevenicul, Mereni si
Letca-Veche si da. in Cilnistea,
la Camineasca. Are o lungime
de la sursa pana la gura lur
de peste 65 kil. Apele lur sunt
vara cu totul miel; pe alocurea
n.1 se vad de loc ; pe timpul
primaverer si al toamner, apele
sunt destul de marr, ast-fel ca
riul nu se poate trece cu usu-
rintA.Lasa catre sursa lur, in urma
lur, pretrisul, si un nisip fin mar
catre gura lur, unde produce
si niste smircurr. Acest ria con-
tine mult peste. Pe dinsul sunt
morr la satele Crevenicul-RAdu-
lescu si Vida.
72
 GLAVEWL
Glave§ul, lac, in jud. Buzan, com.
Cioranca, ocolind la E. cal. Mo-
vila-BanuluI ; isI ja inceputul din
niste miel' viroage, carI apar in
mosia Gomoiasca, trec prin co:n.
Costesti si se concentra in la-
cul Glavesul. De ad apa se
scurge spre S., dind nastere la-
curilor Margineanu si Coltaneni,
carI se varsd in piriul Sarata,
com. si cat. Mihailesti.
Glave§ul, parte din rnofia BA-
deni-Miluiti, din com. Cioranca,
jud. Buzar', pe care s'el impro-
prietäritinsuräteiT din com. Lim-
pezisul.
GlAmbocul-Fle§ti, sat, cu 30
familiI, in jud. Arges, pl. Pi-
testi, face parte din com. rur.
Biscovul-Flesti ; are o bisericä
cu hramul Adormirea, deser-
vita de un preot si un cinta-
ret.
Glärneia, deal, in jud. Mehedinti,
com. rur. Ciresul, pl. Cerna.
Glävanul, deal, in jud. Gorj, pl.
Jiul, com. Rosia, pe partea dreap-
ta a acestuI rici ; vine din spre
N., merge de-a lungul com., si
se termina spre S., la valea Bou-
relul, din jud. Mehedinti ; pe
acest deal se afla plantatif de
vil', prunI si pädure.
Glavà'ne§ti, sat, in partea de N.
a com. Iepureni, pl. Turia, jud.
Iasi, in stinga riuluT Jijia, cu o
suprafata de 1144 hect. si o
populatie de 46 familiI, sati2o6
suflete. Acest sat a fost desfi-
intat in 1864, prin strarnutarea
locuitorilor in satul Stolniceni
si reinfiintat in 1879, prin im-
proprietarirea insurateilor.
Are o biserica, zidita la anul
1837, cu 1 preot si 2 dascalf.
Mosia este proprietatea sta-
tulul.
www.dacoromanica.ro
570
Numarul vitelor e de 887 ca-
pete, din carr: 148 vite marI
cornute, 644 oI, 30 cal si 65
rimatort
Glavane§ti, sat, face parte din
com. Muncelul, pl. Zeletinul, jud.
Tecucia. E situat pe ambele
malurI ale pirluluT Zeletinul, care
strabate satul prin centru, de
la N. la S. Aicf se afla rese-
dinta comuneI.
Are o populatie de 259 fa-
milir, san 968 suflete; o scoald
mixta, care dateaza din anul
1879, si e frecuentata de 28 copiI ;
o biserica, cu hramul Sf. Ni-
colae, care se aflä situata pe o
ridicatura in mijlocul satuluI si
este facuta. la 1876 de obstia sa-
tuluI, dupä cum se constata pe
inscriptia de pe cruce. Se in-
tretine de locuitorI, avind si 8112
fäld de pa.m1nt.
Teritoriul catunuluf este de
2636 hect.
LocuitoriI, fosti clacasI aI md-
nastireI Rachitoasa, ari tot te-
ritoriul com., cu care ati fost im-
proprietaritl in 1864 si 1893.
In partea de E. a satuluI in
mal se afla cariere de piatra.
Traditia locall spune el sa-
tul si-a luat numele de la pri-
mul locuitor numit Glavan fiul
luI Frumuselul. Acest Frumu-
sel a avut 3 copiI : Glävan, Se-
natescu si Dämdcus, care aii dat
numele la 3 sate. Satul Sena-
testi nu mal exista. astazi ; el
a fost situat la N. de Glavane-
sti, si a fost distrus din cauza
holereI ; acum nu se mal cu-
noaste aid de cite cite-va ridi-
catuff de pamint si un iaz nu-
mit IazulSenatestilor, pe piriul
Zeletinultif.
Locuitorif acestuI sat se deo-
sebesc din ceI din imprejurime
atit prin port cit si prin vor-
bire. Locuitorif satelor din a-
propiere if numesc Mocani.
GLINILE
Gläväne§ti, mofie, in jud. Te-
cuciil, proprietatea statuld, cu
o suprafata. de 768 hect., din-
preunä cu trupul : Nafundesti
salí Capul-Dealuld, din com.
Muncelul. Apartinea maI lila-
inte manästird Rachitoasa.
Gläväne§ti, pildure, in jud. Te-
cuela, proprietatea statuld, cu
o intindere de 380 ala, dinpre-
una Cu trupul Plopul, de 8o fald,
pendinte de com. Muncelul.
Glävile, com. rur., in jud. Vil-
cea, pl. Oltul-d.-j., compusa din
3 cat.: Pesteana, Olteanca si
Aninoasa.
Este situatä pe väile : Pesteana-
OltenceI si Aninoasa, cum si
pe dealurile dintre aceste va
Panà la resedinta judetuluI si a
plaseI sunt 40 kil.
Are o populatie de 624 fa-
miliI, sati 2726 suflete (1386
barbatI si 1340 femel), in care
intra si io familiI de Tigani.
Locuesc in 624 case. Sunt 417
contribuabill.
Veniturile com. sunt de 3258
leI si cheltuelile de 2348.80 let
Are 6 bisericI, toate de lemn :
3 in cat. Olteanca, 2 in Pes-
teana si 1 in Aninoasa.
Vite sunt : 57 cal', 934 bol*,
490 vad, 1378 oI, 270 capre,
1500 porcI.
Sunt 275 stupI cu albine.
LocuitorlI sunt mosned. Din-
tre el s'ati improprietärit 681a
anul 1864, pe mosiile D-lor I.
Bocsenescu, I. Angelescu, Dima
Dogarul si altiI.
In mahalaua Aninoasa, Ruga
biserica, este un izvor a carta
apä pe unde trece lasa un strat
gros si rosu ca rugina de fier.
Pe unde apa surpa malurile
se gasesc in pamtnt stejarI grosI
si inegritr; ceea ce face sa se
banue existeata de carbud de
pamint.
 GLIN1LE
Scoala existA in com. de la
1837. A fost intreruptd la 1848,
1850, 1854 si chiar in urml. Lo-
calul actual s'a clddit la 1864 si
e proprietatea com. E frecuen-
tan de II copir. Cu intretine-
rea scoaler statul cheltueste a-
nual 1458 la
- Sur' carte 193 bärb. si 34 fem.
CAI de comunicatie are : so-
seaua care vine de la Drág5.-
sani si se ramifica de la Cre-
teni cAtre com. Glavile. De la
hotarul GlAvile se ramifica ia-
rAsI in dota: una merge pe
valea Pesteni, pana aproape de
hotarul despre N., iar alta mer-
ge pe valea Oltencer.
E brAzdatA de dealurile : Pes-
teni, AninoaseT i Oltencer
udatá de vdile : Pesteni, Olten-
cer, Aninoaser, Voiculeasa, VA-
areata, Roba, Robita, Stubeiul-
luT-Mircea-Ciobanul.
In valea Pestener se varsä, in
raionul com. Gldvile, vAlcelele :
Ursoaia, Gradistea-Mare i MicA,
Cirisoaia-Mare si Mica, Gorgo-
testi i DogAresti.
Se mdrgineste la N. Cu com.
Cermegesti, la S. Cu Amänsti,
la E. Cu Scundul si la V. cu
ZAvoeni, VArleni i Stánesti.
GlAvile, deal, in raionul com. cu
acelasT nume, pl. Oltul-d.-j., jud.
Vilcea, pe care se cultiva 230
hect., 50 ariT, vie.
Gliganul, com. rur., pe apa Drim-
bovnicul, jud. Arges, pl. Gala-
sesti, la 14 kil. de com. rur.
Costes ti ,resedinta subprefecturer,
si la 43 kil. de Pitesti. Se com-
pune din 2 sate: Gliganul-d.-j.,
Gliganul-d.-s., avind in tot
219 familiT, sati 460 suflete. Are :
o biserica, cu hramul Adormi-
rea, deservin de un preot
un cintAret ; o scoall primará
rur. si case marT ale familier
Budisteanu, proprietarul mosier.
571
Dura o publicatie ofician, a-
ceastà com. are 215 contrib.
si are un budget de 3427 ler la
veniturr si de 3267 ler la chelt.
NumArul vitelor a fost in a-
nul 1887 de 909 vite marr cor-
nute (806 bor i vacT, 2 bivolI
IOI cal) si de 5254 vite ml-
runte (4986 or, 15 capre si 253
rimAtorT).
Gliganul, sub-divizie a com. rur.
Bresnita, pl. Motrul-d.-j., jud.
Mehedinti.
Gliganul-de-Jos, saii Gliganul-
din-Vale, sat, Cu 89 familir,
jud. Arges, pl. alásesti, face
parte din com. rur. Gliganul.
Gliganul-de-Sus, saü Gliganul-
din-Deal, sat, cu 130 familiT,
jud. Arges, pl. GAllsesti ; face
parte din com. rur. Gliganul.
Alei este resedinta primArier.
Glimea, sati Fundul-Hara, deal,
jud. Suceava, com. BrAdAtelul,
avind coastele repezT i ripoase
si pe d'asupra acoperit de la-
nun i finaturr.
Glimea, deal, care desparte satul
RädAseni de satul Opriseni, jud.
Suceava si pe culmea cAruia
trece si hotarul mosiilor cu ace-
lasT nume.
Glina-Gherman, sat, jud. Ilfov,
pl. Dimbovita ; face parte din
com. rur. Bobesti-BAnceanca.
Este situat la E. de Bucuresti,
pe tármul drept al riulur Dim-
bovita. Partea de N. a satulur
e bAltoasA, din cauzl cá. terenul
e mult inclinat spre riul Dim-
bovita.
Se intinde pe o suprafatA de
502 hect., Cu o populatie de
216 suflete.
D-1 Gherman are 332 hect.
locuitorir 170 hect.
www.dacoromanica.ro
GLIMBOCATA
Are o bisericA, cu hramul A-
dormirea, deservin de i preot
si i cintáret. Ad este resedinta
primArier.
Comerciul se face de 2 ch..
ciumarr.
NumArul vitelor marT e de
139 si al celor raid de 170.
Glina-Macri, sat, jud. Ilfov, pl.
Dimbovita ; face parte din com.
rur. Bobesti-BAlIceanca. Supra-
fata totall a satulur e de 293
hect., cu o populatie de 12 su-
flete.
Gliza-Cäldärusa, plIdure, a sta-
tulur, jud. Buzlu, pendinte de
Sf. Apostolr, pe mosia Jugureni-
CAldArusa din com. Jugureni ;
face un corp cu Archiman-
drita i Nucir-Ghidier ; are 256
hect.
Glimboaca, vale, izvoreste dula
teritoriul com. Otesti-d.-s., jud.
Olt si se vars1 in gira Cun-
grisoara-MicA, pe tArmul drept,
in raionul com. Val-de-ET, pl.
Oltul-d.-s.
GlImboaia, ptrui2, lizvoreste din
pAdurile statulur despre Ocnele-
Mari si se vars1 in ritil Rimnicul,
In com. VlIdesti, pl. Ocolul,
jud. Vilcea.
Glimbocata, com. rur., jud.
bovita, pl. Dimbovita - Dealul.
Se aflA situan pe soseaua na-
tionan Bucuresti-Pitesti intre
deal si cimpie, spre S.-V. de
Tirgoviste la citr-va kil. spre V.
de Glesti, lînga jud. Muscel.
In cuprinsulacester com. sunt :
Dealul-VAir-Secr, Dealul-Corbulur
si empine Baloteasca si PA-
troaia.
Prin raionul comuner curg
eta Argesul i piraiele : Glim-
bocata si Valea-Seacl, peste care
sunt dota podurr.
 GLIMBOCELUL
Se compune din doua ca-
tune : Glimbocata i alugarita
Cu 1023 locuitori. Are o moard
de aburl ; douà bisericI; o s coald.
Se invecineste la V. cu com.
Ciulnita, din jud. Museel.
com.rur., jud. Mus-
cel, pl. Podgoria, la S. de am-
pulung si la 65 kil, departe
de acest oras.
Numele sati vine dela Orla
Glimbocelul, ce trece prin mij-
locul sau, uclind-o de la N.
spre S.
Se margineste la E. cu com.
Butoiul, jud. Dimbovita, la V.
cu com. Tigane0, la N. cu
com. Bogati, jud. Dimbovita si
la S. cu com. Budisteni.
Are o populatie de 200 fa-
sail 806 suflete 091 bar-
batI si 415 femeI) ; locuesc in
230 case.
Vite sunt : 193 bol, 47 vad,
42 viteI, 6 taurI, 175 oi", 50 ber-
bed, 98 capre, 154 porcI, 15
cal si lepe.
Mosia e a locuitorilor, parte
prin improprietarire, parte mos-
tenire. S'ati improprietärit pe
mosiile : Goleasca, Baneasca,
Chiteasea i Chiriacioaia. Pro-
prietarI marI in com. sunt d-niI:
Nae Bogdan, N. I. Gherasi, C.
Manolescu si I. G. Chiriac.
Sunt 152 contribuabill.
La 1887 avea un budget de
1609 leI la veniturI i 16o5 leI
la cheltuelI.
In com. este o moara cu
vapor!; o biserica, zidita la anul
1851, deservita de i preot si
dascal ; o scoala, care dateza
dela 1821, frecuentata de 50
elevI si 4 eleve, cu intretinerea
careia statul cheltueste anual
To8o lei.
Glimbocelul, sat, jud. Dimbovita
pl. Dimbovita-Dealul, cat. com.
Bogati.
www.dacoromanica.ro
572
izvoreste din
jud. Dimbovita, com. Bogati,
jud. Muscel, dela locul numit
Scheianca, unde este cunoscuta
sub numele de Glimbocul. Dupa
ce ucla com. Glimbocelul trece
in com. Budisteni, pe care o
lasa putin la stinga, apoI uda
com. Ciulnita si se varsa in riul
Arges. Vara, maI ales in timpiI
secetosI, seaca.
Glodanul, rnoie, in jud. Buzgi,
com. Canesti, cat. Glodul ; are
50 hect. proprietate mosne-
neasca.
Glodeanul,proprietate, in partea
de S. a piase! Tohani, jud.
Buzal, avind pdmintul cel
fertil din jud., care, prin di-
ferite succesiunI, daniI i vinzari
s'a subdivizat in proprietati
miel.
Glodeanul, deal, jud. Vilcea,
com. Olanesti, din plaiul Cozia.
Glodeanul-Cirlig, com. rur., in
jud. Buzda, pl. Tohani, situata
la o distanta de «astil Buzati
de 40250 m. Limitele sale sunt :
la N., Movila-Manciulur; la N.-
V. se lasà in linie dreapta pe
hotarul mosid Glodeanul-Sarat,
pana in hotarul mosid Sidirul,
face o proeminenta spre punctul
Mdcrisul si se lasa lar in jos,
pana da in hotarul Ialornitd, in
marginea mosid Jilava ; la S.,
merge pe hotarul IalomiteI (mo-
sia Dudeasca) pana in hotarul
mosid Cotorca, la Iazul-Cocoa-
ner ; la E., se urca in sus pe ho-
tarul mosid Frecateanca pana
in hotarul mosid Rotunda de
ling5. Metete'; de aci, pe la ca-
pul mosid Bradeanul cu Tufele
ajunge la Movila-ManciuluI, ceea-
ce da comund forma unta tri-
unghiti.
Suprafata sa este de 5940
GLODEANUL-CIRLIG
hect., din care 5000 arabile, I0
1:Mur); 104 fineatä, 642 izlaz
184 sterp.
ProprietatI mal insemnatesunt:
Casotta, Cirligul-Mare, Cirligul-
Mic, Apostolocheanca, Sidirul
saa Stavropoleos. Terenul e ses
fertil.
Este o moara cu aburl ; o
scoall in cat. Casotta.
CM de comunicatie are : so-
seaua vecinald Mizil-Cotorca prin
Glodeanul ; soseaua judeteana
Buzad Urziceni si maI multe
drumuff naturale, din care mal
insemnate sunt drumul Grin-
dul-Buzati, pe la Movila-Manciu-
14 i drumul Movila-ManciuluI-
Cilibia prin com. Albesti.
Vite sunt : 1097 bol, 674
yac!, 256 viteI, 978 cal', 227
epe, 55 minjf, 2869 o'f, 95 ca-
pre si 754 porcY. StupI de al-
bine sunt 90.
Comuna e formata de cdtu-
nele Casotta, arligul-Mare, ar-
ligul-Mic si Zmirdanul, al/1'nd o
populatie de 1870 suflete, din
cari : barbatI 343, neinsuratI 29,
vaduvI 8, 135.0 589; lar femeI
maritate 343, vaduve 4, fete 554.
Case de locuit sunt 553. Stra-
inI: 2 GrecI si 20 Austro-Un-
gari. MeseriasI : 2 lemnarI, 2 ciz-
marI, 2 fferarY, I mecanic si 2
cojocarI. ContribuabilI sunt 412.
Budgetul comuna' e de 5234
leI, 69 banI.
Are o scoala, frecuentad. de
65 elevI si 3 eleve ; 3 biserid,
deservite de 4 preotI, 3 cinta-
retT si 3 paracliserI. Catedrala
e cea cu hramul Duminica-Tu-
turor-Sfintilor. titi carte 193
persoane.
CirciumI sunt 18.
Comuna Cirligul a existat din
vechime, irisa in timpul razbo-
iuluI dintre RusI si Turd, tea-
trul de lupta fiind in mare parte
prin aceste locurI, s'a risipit.
Dupa 1812, locuitoriI incep a
 GLODEANUL-CiRLIG
se stringe la vechile lor vetre
cdt. Cirligul-Mare se reinfiin-
teazä indatä. Pe la 1830, in-
cepe a se forma $i cat. Cirligul-
Mic $l pe la 1860 cát. Casotta ;
in 1884 se infiinteaza. cdtunul
Zmirdanul, din insuraterf impro-
prietdritT pe mo$ia Glodeanul-
Cirlig.
Glodeanul-arlig, numire ce se
mal da ceitunulu1 Cirligul-Mare,
jud. BuzAti.
Glodeanul-Cirlig, mofie, in ju-
detul Buzaa, com. Glodeanul-
Cirlig, proprietate a statuluf,
pendinte de mandstirea Vaca-
re$ti ; are 2930 hect., din care
820 hect. s'ají dat improprie-
tAritilor din cdtunele Zmirdanul
Cirligul-Mare, iar 2110 se
arendeaza particular.
Glodeanul-Särat, com. rur., in
jud. Buzaci, pl. Tohani, pe am-
bebe malurT ale piriuluf Sarata,
la o distantA de Buzati de 37600
m. Limitele sale sunt : la N.,
incepe din Movila-Manciului
pe hotarul mo$ielor Rotunzean-
ca i Bradeanca, merge pana
intilne$te hotarul moiei Cufu-
ritul, la Putul-kindunichif ; apoi,
pe hotarul de N. al mo$ieT Cu-
furitul, trece &tul Sarata $i a-
junge la Valea-Cailor; la V., se
'asa pe Valea-Cailor, atinge ho-
tarul mo$ieT Dulbanul i dà pe
partea de N.-V. a mo$ieT
di$tea ; la S.-V., merge pe ho-
tarul Gracli$tei, trece pe la ca-
pul de N. al mo$ieT Sälcianca
(jud. Prahova), se lasA pe ho-
tarul mo$ieT Ghighiul, pana da
de hotarul IalomiteT, trece pi-
riul Sarata $i merge pe hota-
rul IalomiteT (mo$ia Jilava) pana
dA in hotarul mo$ieT Sidirul; la
E., urca pe hotarul mosier Ca-
sotta, apoi se dirige spre N.-
E., pe hotarul mo$ieT Casotta,
673
pana. ajunge la Movila-Manciu-
luT.
Suprafata sa este de 7523
hect., din care 6248 arabile,
274 fineatA, 392 izlaz i 609
baltl i sterp.
ProprietAtI mal insemnate, a-
farà de pAmintul posedat de lo-
cuitorT, are : Glodeanul-SArat,
de care e alipità si Sfoara-
Ghighiul, Cufuritul si Grldistea.
Terenul e ses, intrerupt de
lacurT i cite-va zmircurT i aco-
pen it de intinse semAngturI.
Sunt 4 stine.
Vite sunt : 1042 bol, 825
vacT, 251 viteT, 2 bivolT, 2 bi-
volite, 390 cal, 210 Tepe, 61
minjf, 3200 of, 16 capre, i a-
sin $1 750 Ora
StupT sunt 40.
Comuna e formata din cl-
tunele Cufuritul, Florica $i Glo-
deanul-Särat, avind o populatie
de 2830 loc., din carT: barbati
insuratT 690, neinsuratT 32, va-
duvI 26, 1:10' 784; iar l'eme!
mdritate 690, vAduve 28, fete
586. Case de locuit sunt 636.
Meseria$T : 3 dulgherT, i ro-
tar, 2 croitori, 2 cizmarT, 8 fie-
rarT, I mecanic, 3 cojocarf $i 2
brutal.
Sunt 539 contribuabilf.
Budgetul comuneT e de 6158
leT, 71 banT.
Are o scoald, frecuentaa de
125 elevI si eleve ; 3 bisericT,
deservite de 3 preotT, 3 cinta-
retT $i i paracliser. Catedrala
e cea cu hramul Intrarea-in-Bi-
seria. Circiumi sunt 17.
titi carte 83 persoane.
Comuna exista $i in secolul
trecut, dar s'a imprA$tiat din a-
celea$T cauze, ca $i Glodeanul-
Cirlig. Dupl 1812, s'a format,
la vechea silite satul Glodeanul
SArat; pe la 1850 s'a format
satul Cufuritul i in 1881 satul
Florica cu insurateiT improprie-
taritT.
www.dacoromanica.ro
GLODEANUL-SILIMA
Glodeanul-S'arat, cdttos de re-
sedintA, al com. Glodeanul-S1-
rat, jud. Buz10, asezat pe ma-
lul sting al piriuluT &trata si
la capul de N. al laculuT Glo-
deanul ; are 2160 loc. si 486
case.
Glodeanul-Sfirat, mofie, in ju-
detul Buzar', com. Glodeanul-
SArat, pendinte de mAnAstirea
CaldAru$ani ; are cam 28000
hect. mal toate arabile ; se a-
rendeazA 'fusa impreunA cu mo-
$ia Amarul, din care cauzA nu-
mirea oficiall a acestei mo$iT
e Glodeanul-Sarat i Amarul.
Glodeanul-Särat, lac, in jud.
Buzaii, com. Glodeanul-Sarat,
format din curgerea inceatl a
piriuluT Slrata; contine mult
peste.
Glodeanul (Sidirul), moie, in
jud. Buzati, com. Glodeanul-Cir-
lig; se intinde la S., d'alungul
hotaruluTjud. Ialomita, 'futre mo-
$ia Glodeanul-SArat, la V.; la
N., futre moiile Casotta $i Cir-
ligul-Mare $i la E. 'futre mo$ia
Cotorca, avind forma u n ur drept-
unghiti. A fost proprietatea sta-
tuluT, pendinte de manAstirea
Cotroceni. Are 430 hect., mal
toate arabile.
Glodeanul - Sili§tea (FrecA-
tei), com. rur., jud. Buzlu, pl.
Tohani, situatA intre comunele
Glodeanul-Cirlig $1 Cotorca, la
distantA de Buzau, de 44 kil.
450 m. Lhnitele el sunt: la N.,
hotarul mo$ief Cirligul-Mic,
pamintul insurAteilor din com.
Zmirdanul ; la E., Drumul-Grin-
duluT, zis $1 Drumul-Oilor, care
face in aceasta parte limita fu-
tre pl. Cimpul $i Tohani ; la
S., mo$ia Cotorca $i la V., mo-
$ia Sidirul, pAnd cid lar in hota-
rul mosieT arligul Mic.
GLODEANUL-SILI§TEA
Suprafga sa este de 2934
hect., din care 2412 arabile, 287
izlaz si 235 sterp. Proprietate
mare este muna! mosia Freca-
teanca, fosa a casa Filipescu.
Terenul e ses si fertil. Agri-
cultura se face sistematic si pe
o mare intindere. Este o scoa-
la pentru irnpletirea streangu-
rilor.
Are 3 tirgurI: la 23 Apri-
lie, la Inaltare si la 6 August.
Cal de comunicatie are: Ca-
lea vecinald Cotorca-Cilibia prin
com. Meteleul, Drumul-Oilor si
Drumul-Zrnirdanuld.
Vite : 586 bol, 285 vacr, 150
vitel, 12 bivoli, 372 cal, 240
Tepe, 25 minif, 540 or, 15 capre
§i 363 porcI. Stupr sunt 21.
Com. e formata dintr'un sin-
gur cat. : Glodeanul-Silistea, a-
vind o populatie de 1500 lo-
cuitorr, din carI : barbatI insuratI
227, neinsuratI 5, vaduvI 9, bäetI
394; iar femeI maritate 327,
vdduve 36, fete 402. Numarul
caselor de locuit e de 321.
MeseriasI: 5 fierari, i masi-
nist, i cojocar si un boiangid.
Sunt 273 contribuabilI.
Budgetul com, e de 7321.54
lel.
Are o scoala, frecuentata de
elevi si 5 eleve. Carte stid
126 persoane. Biserici sunt 2,
cu 2 preotI, 2 cintdretr si 2
paracliserr. Catedrala, frumoasa,
e cea cu hramul Sf. Nicolae,
fondata la 1854 de Anica Fili-
pescu, proprietara de pe atunci
a acesteI com.
Frontispiciul este acesta :
Aceastä sfinti bisericä ce präznuete
cu hramurile: Sfinta Tro41, Adormirea
Maicii Domnului i SI. Nicolae, s'a zi-
dit din noti cu osIrdia i cu cheltuiala
D-nei Clucereasa i Dizofilati Anica Fi-
lipescu, sotia D-1111: marelut Clucer Cos-
tache Filipescu, fiica mareluY Ban Isac
Ralet, In zilele prea sfin;iel sale pärin-
teltd Episcop FiloteI, al sf. Episcopil
Buzial, In anul dela Christos, 1854.
www.dacoromanica.ro
674
CirciumI sunt 6.
Demna de vazut e movila
Silistea, in jurul careia a fost
satul Silistea inainte de 1806.
Spirgindu-se satul, din cauza in-
vaziunilor, in drumul carora era
asezat, locuitorir au umblat mult
timp pribegf. Dupa. 1812, multI
din eI ad volt sa se intoarca
la vechile locuinte, dar n'ad ga-
sit de cit cenuse, de aceea s'ad
dus si ad dat nastere celor-
1 alte sate cu numele de Glo-
deanul. Vre-o 50 de familiI irisa
ad ramas tot la satul Silistea,
dar 1 a pus fondamentul la 500
m. spre E. de vechea vatra. Din
cauza umblareI lor din loc in
loe li s'a dat numele de Fre-
catei.
Glodeanul - Sili§tea ( FrecA -
teanca, Filipeasca, Zisulea-
sca), in com. Glodeanul-
Silistea, jud. Buzad, avind, afara
de pamintul dat locuitorilor,
2100 hect., din care 210 izlaz,
iar restul mal tot se cultiva.
Glodeanul-Stavropoleos, altd
numire a mofiet Glodeanul-Si-
dirul din com. Glodeanul-arlig,
jud. Buzad.
Glodeanul-§i-Grädi§tea, intinsel
jud. Buzad, care se des-
parte in douä trupuri : Glo-
deanul-Cufurit (proprid zis din
com. Glodeanul-Sa'rat), pendin-
te de manastirea Znagovul, for-
mind si el una din jumätatile
mosiei Rasturnati (com. Mihai-
lesti), iar cea-l'alta jumatate a
mosiei Rasturnati s'a divizat in
doul : Mihailesti lui Misu si Ras-
turnati D-ner Masa, ambele in
com MihäiIeti. Trupul al 2-lea
din mosia Glodeanul-si-Gradistea
este mosia Gradistea din com.
Boldesti, cunoscuta In localitate
sub numele de Cufuritul, san
Znagovul.
GLODENI
Glodeneni, sub-divizie a cdt.
Barbuncesti, din com Grajdana,
jud. Buzad.
Glodeni, com. rur., jud. Dim-
bovita, plaiul Ialomita-Dimbo-
vita, situata la ¡o kil., spre N.
de Tirgoviste pe val si intre
deaIurr. Dealurile din jurul co-
muneI sunt : Magura, Virful-
Mare, Podiiacul, Cordunul-Mare,
Cordunul-de-Mijloc, Malul-Rosu
si La-Fier.
Prin raionul com. curg : apele
Laculetele i Bädislavoaia si se
afla i izvoare de apä cu gust
de pucioasa si de sare.
Glodeni se compune din 2
catune : Glodeni i Laculetele,
cu o populatie de 2000 locui-
tori.
In raionul comunei sunt peste
77000 ariI padure. Una din sur-
sele de bogatie ale acesteI co-
mune este pacura. Sunt aci mul-
time de puturl care in unele
timpurl a dat cantitatI enorme
de Flacura.. In sima pamintuld
acesteI comune se mal afla si
cd.rbunI de pamint, pucioasa
sare, acestea inca. neexploatate.
Are 2 bisericl si o scoala.
In catunul Laculetele, pe ma-
lul sting al Ialomiter, se afla
fabrica de praf de pisca a
statuluI. Glodeni se invecineste
spre E. cu com. Valea-Lunga
si Ocnita ; spre V., cu Doicesti
si Branesti ; spre N., cu Podurile
si spre S., cu Aninoasa i Vitl-
rata, despartindu-se mal de toate
aceste comune prin dealurl si
val
Glodeni, com. rur., in partea de
N.-V. a piase Amaradia i la
S. com. Ohaba, din jud. Gorj.
Situata. pe valea riuld Ama.
radia, are o populatie de 243
familiI, sad 1014 suflete, din
carI 185 contribuabilI.
Are o suprafata de 1250 hect.
 GLODEN1
arabile, 180 hect. finete, 50
hect. vie, si 130 hect. pAdure,
378 hect. izlaz si pomet si 12
hect. vatra satului.
Locuitorii posea.: 21 plugurT,
46 care cu bol ; 512 vite marT
cornute, 25 cal, 546 oT, 130
stupT si 180 rimAtorr.
Comuna are un venit de 1478
leT si chelt. in sumA de 1400 leT.
Piriul Amaradia strAbate Glo-
deni, curgind spre S.; iar ad,
schimbindu - si directia, apucl
spre com. Voitesti.
Comunicatia se face prirt so.
seaua comunald si soseaua ve-
cinalA care o leagA cu Voitesti
si Ohaba, cu drumul de care,
care trece peste. dealul LArgiT si
intrà in com. Turbati.
Sunt 5 puturi Cu cumpanA si
7 l'inda
Are o scoalA, infiintat1 la anul
1859 si frecuentatA de 45 elevi
si 2 eleve, conclusä de i invA-
tAtor normalist ; 4 biserici, de-
servite de I preot, 2 cintaretr
§i 1 paracliser, una fondatA la
anul 1744, si reparatd la anul
1830 de sAtenT, a doua fondan
la anul 1802, lar cele-l'alte 2 Fundul, com. Chiliile si BAtri-
maT vechT.
Glodeni, cdtun, de resedintA al
com. Glodeni, plasa Amaradia,
judetul Gorj.
Are o intindere de 700 hect.,
din cari 300 hect. arabile, 1 io
hect. finete, 265 hect pAdure,
izlaz si pomet, 20 hect. vie, si
5 hect. vatra satului.
Are o populatie de 114 fa-
miliT, sati 506 suflete, din carT
92 contribuabilr.
LocuitoriT posea.: io plu-
gurT, 18 care cu bol; 195 vite
marT cornute, 1 o cal, 224 or,
no rtmätorr §i 6o stupT.
Are 2 bisericr, cu 1 preot si
I cintäret; o scoalA.
Glodeni, sat, jud. Vasluiti, plasa
575
Funduri, com. Parpaenita, ase-
zat inteo micA vale, formatA
de dealul Glodeni, pe o supra-
fatI de 796 hect., cu o po- Glodi§oarele sa0 GrAdi§oare-
pulatie de 70 familiT, saa 354
suflete.
Aici este o bisericA flcutl de
Const. Ciurdea la 1868, deservità
azi de 2 cintAreti.
Vite : 183 vite marT cornute,
656 oT, 35 cal, 58 rimAtorT. Lo-
cuitoriT posecIA 66 stupi.
Glodeni, vechea numire a satu-
W Buciumi, din com. Chiliile,
pl. Fundul, judetul Roman. Vez!
Buciumi, sat, com. Chiliile.
Glodeni, sfoard de 1/m4-je mos-
neneascA, in com. Lipia, jud.
Buzas; face parte din trupul
BAncesti.
Glodeni, mofie, in jud. Buzar',
com. TisAul, cAt. Glodul, de
aproape 90 hect., din care 4 Glodi§orul, colind i loc icolat,
hect. arabile, 3 hect. livezT, 2
hect. sterpe si restul pldure.
Glodeni, pida , ce curge prin pl.
Desti, jud. Roman. Izvoreste la
E. de satul 13uciumi, curge de
la N.-E. cAtre S.-V., ud5. satele
Buciumi, BAtrinesti si Rocna si
se varsA In 11111 Siretul, de a stin-
ga, maT la S. de satul Spirido-
nesti, dupa ce primeste in sine
pe dreapta, la satul BAtrinesti,
piriul VAlcelele.
Glodeni, vale, ce iese din mosia
Roata-CAtunul, in jud. Vlasca,
trece prin mosia Roata-d.-j. si
dA in Drimbovnicul, la mosia
Mirsia.
Glodinoasa, pir121 i vale. In-
cepe din pAdurea statuld Pro-
topopeni, com. Poiana-LungA,
jud. Botosani si se varsA in
Siret. Valea e mArginitA de
www.dacoromanica.ro
GLODUL
dealul Protopopeni sI de Dealul
VieT.
le, sat, jud: BacAd, pl. Bistrita-
d.-s., com. Odobesti, situat pe
piriul Glodisoarele, in marginea
de sus a comuneT, la o depAr-
tare de 9 kil, de satul Odobesti.
NumArl 44 familif, saa 162 su
flete.
Vite sunt : 5 cal, 51 vite marT
cornute si 3 porcT.
Glodi§oarele, deal, jud. BacAti,
pl. Siretul-d.-s., com. MArAsti,
situat intre marginea de S. a
com. Odobesti si com. MArlsti.
Glodi§oarele, pirig, jud. BacAu,
pl. Siretul-d.-s., com. Odobesti,
afluent dupl stinga al plriuluT
Odobesti. Pe dinsul se aflA a-
sezat satul cu apelasT nume.
In corn. Chiojdul-din Bisca, pe
hotarul dintre jud. Prahova si
jud. BuzAa.
Glodosul, sat, jud. Bacla, plasa
TazlAul-d.-j., al com. BArsInesti,
situat pe valea cu acelasT nume.
Are o populatie de 37 familil,
sau 139 suflete; o circiumA.
Vite: 4 car, 53 vite marT cor-
nute, 17 porcT si 90 capre.
Glodosul, inofie, jud. BacAti, pl.
TazlAul-d.-j., com..BArsAneti, de
420 hect., cu un venit de 8500
leT.
Glodosul, vale, jud. BacAO, pl.
TazlAul-d.-j., com. BArsInesti, pe
care se aflA situat cAtunul cu
acelasi nume.
Glodul, com. rur., jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-Mj., la ¡o kil. de Craiova
si la 12 kil. de resedinta plAseT,
com. Seglrcea.
GLODUL
Situata pe malul drept al
Jiulut.
Se margine$te la E. cu com.
Secuiul, de care se desparte
prin Jiul; la V., cu com. Calo-
parul ; la N., cu com. Livezile
si la S., cu com. Calopärul.
Terenul comunei este acci-
dentat de dealul Bucoviciorul,
intrerupt de cite-va va.T.
Este udaa spre E. de riul
Jiul, cu directiunea N.-S. ; foarte
dese-orI Jiul se revarsa $1 inunda
tarina locuitorilor.
In aniT 1871-1874 comuna
se compunea din catunele Tu-
gheni $i Livezile, care acum
este comuna deosebita. In anul
1871 cat. Tugheni a fost inundat
de Jai, din care cauzä s'a sta-
mutat din acel loc pe locul pe
care se afla azT. In anul 188o
coprindea inca cat. Varati, din
com. Livezile. AzI se compune
din treT alune $i anume : Glo-
dul, care este cät. de re$edinta,
Peretul $1 Tugheni. atunele
Glodul i Peretul sunt situate
pe malul drept al JiuluT, iar
Tugheni are o parte $i pe mar-
ginea paclureT statuluT.
In comuna se afld : o bise-
rica de zid, fondaa de Dumi-
trache Poenaru, deservita de
preot $i I cinaret ; o $coalä
mixta, in cat. Tugheni, conclusa
de i invatator $1 care functio-
neaza din 1886. La aceasta $coa-
la urmeaza copia din catunele
Peretul $i Glodul. Localul de
zid, este in bulla stare. coala,
intretinua de stat $i de comu-
na, are 8'/2 hect. pamint.
Dupa legea rurald din 1864,
sunt 193 locuitorT impaminte-
niti ; dupa cea din 1879 sunt
17 insurateT.
Suprafata teritoriuluT comunal
este de 1906 hect., din care
1256 hect. pamint arabil, 150
hect. fin eata, 150 hect. izlaz, 300
hect. teren $i 450 hect. padure.
www.dacoromanica.ro
576
Mo$ia Secuiul, din cat. Tu-
gheni, apartine statuluT. A fost
arendaa de la 1893-1898 cu
7150 ler anual. Suprafata
sd statulta azT este de 312 hect.
7684 m. Restul mo$ieT s'a dat
in loturT mo$nenilor.
Mo$ia Glodul apartine d-ion
I. G. Dobrescu, T. N. Teodor,
N. Cincea i locuitorilor.
Pe mo$ia Secuiul, cAt. Tu-
gheni, se afla padurea Secuiul,
in intindere de 380 hect. ; a-
partine statuluT. Pe cat. Peretul
se afta paclurea de 50 hect., nu-
mita Peretul, a d-luT I. G. Do-
brescu.
Paclurile sunt compuse din
cer, stejar i emita.
Viile apartin locuitorilor .(mo$-
nena Glodeni) ; ati o intindere
de 6o hect.
In cat. Tugheni sunt 3 dul-
gherT $i 3 zidarT.
In comuna sunt 5 circiumI,
din care 3 in cat. Tugheni
2 in cat. Glodul. ComerciantI
sunt 5. LocuitoriT transporta
productele la Craiova, pe ca-
lea judeteanã ce strabate com.
pe o lungitne de 4 kil. COI ve-
cinale pe o lungime de 3 kil.
duc la comunele vecine.
Budgetul comuneT pe exerci-
tiul 1893 -94 a fost de 1996,07
leT la veniturT $i de 1563,42 leT
la cheltuelf.
Vite cornute 460, oT 140,
caT 36.
Glodul (Fundul - VäeI - Ni§-
covuluI), atun, al com. Tisaul,
jud. Buzar], cu 110 locuitorI $i
22 case. Pe malul sting al Ni$-
covuluT, are o multime de bor-
dee, unde se stabilesc Tiganif,
in timpul jeme!, ca sA lucreze
obiecte de ruddrie. In dreptul
sati riul Niscovul e mocirlos, aco-
perit de trestie $i richia.
Glodul, catun, al com. Canelti,
GLODUL
jud. Buzda, cu 230 locuitorT $i
64 case.
Glodul, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-de-
Mijloc, com. Glodul, re$edinta
primarieT. Are 537 suflete : 271
bärbatT $i 266 femef. Locuesc
in 79 case $1. 46 bordee. Copia
din sat urmeaza la $coala mixta
din satul Tugheni, ce este la
450 metri departare. In anul
$colar 1892-93 aü frecuentat
$coala 19 baetT. Cu Virsta de
$coald sunt 45 copiI. tiú carte
16 locuitorT. Satul Glodul este
asezat pe malul drept al riuluT
Jiul.
Glodul, sat, face parte din com.
rur. Budi$teni, pl. Podgoria, jud.
Muscel. Spre E. de Glodul se
afla paclurea statuluT Schitul-Bu-
di$teni, ce se exploateaza in
parchete. Spre V. se afta Dea-
lul-&overgilor, plantat cu vie.
Are o populatie de 270 locuitorT.
Glodul, munte, in jud. Buzati,
com. Tisaul, cat. Glodul ; face
hotar despre com. Lapo$ul. E
acoperit de padure $i contine
mula sare. In dificilul drum
ce este peste dinsul, la com.
Lapo$ul, se intilnesc maT multe
cruel' vechr.
Glodul, mofie, in jud. Buzati,
com. Ca.ne$ti, fosa proprietate
a statulur, pendinte de Banul;
are 364 hect., araturT, fineata,
izlaz $1 padure ; face parte din
mo$ia Piclele-cu-Sforile.
Glodul, pddure, in jud. Buzart,
com. Tislul, cat. Glodul, intin-
zindu-se putin $1 in com. La-
po$ul ; are vre-o 200 hect.; face
parte din marele corp Bradul-
Bercaru-Sforile.
Glodul, numire data' una pay
din peldurea statuluT Valea- Fin-
 GLODUL
tina, din com. °dalle, jud.
Buzati, avind singura I 8o hect.
Glodul, lac, jud. Dolj, pl. Jiul-de-
Sus, com. Cotofeni - din-Fata ;
cu suprafata de aproape 20 pog.
Glodul saü Tocilita,
jud. Bacati, pl. Tazlaul-d.-s , pe
care se aflA asezat o sectie a
com. Luncani ; are scurgere in
Trebis.
Glodul, jud. Baca, plasa
Siretul-d.-s., com. Obirsia, iz-
voreste din locul numit Fundul-
SclipoteI si se varsa d'a stinga
in piriul Berheciul.
Glodul, izvor mineral, In jud.
Buzan, com. Mlajetul, litiga va-
lea Ursoaia ; contine pucioasa.
Glodul, pîruil, in judetul
com. TisAul, cat. Glodul ; l'ese
din muntele Glodul, si se scurge
In riul Niscovul; contine sare
In disolutiune.
Glodul, izvor sdrat, In jud. Buzati,
com. CAnesti ; j'ese din muntele
Umbrä.'relul si se scurge in Sä.-
ratelul-Bercir.
Glodul, izvor de apti minera/i,
in jud. Buzati, com. Chiojdul,
cat. Poenitele.
Glodul, Thc, in partea de V.
a satului Coltul-Cornil, com. SA-
lägeni, pl. Podoleni, jud. Falcitl.
Glodul, izvor de ape minerale,
clorurate-sodice-iodurate i bro-
murate, jud. Muscel, plaiul Dim-
bovita, cat. Stoenesti.
Glodul-Alb, deal i vale, pe mo-
sia tiubeeni, com. tiubeeni, pl.
Baseul, jud. Dorohoid.
Glodul i Malul-Spart, trupuri
60 19. Pare/6 Mclionar Geografie. Vo1.111:
677
de peïa'ure, facind, impreuna Cu
Piclele-Banulur un total de 198
hect., proprietate a statuluT,
pendinte de Bradul, com. Canesti
jud. Buzati.
Glodul i Zibräuti, pcIdurt, cu o
suprafatä aproximativa. de roo
hect., situate pe mosia Rdzasi-
Fitionesti, pendinte de com. Fi-
tionesti, jud. Putna ; limitate la
N.-V. cu Musunoaele statuldf,
la E. cu Valea-Caregua i ra-
zasiI Movilita, la S. cu padurile
d-luI V. Apostoleanu si cu razasiI
Straoani-d.-s.
GloduluI (Dealul-), colinei, in
Buzati, com. Minzalesti, cat. SA-
reni, acoperita de padure.
GloduluI (Dealul-) munte, in
jud. Suceava, com. arul-DorneI.
GloduluI phifi, in jud.
Neamtul, pl. de-Sus-Mijlocul,
com. VInatoriI-Neamtulur, izvo-
reste din coastele despre N. ale
DealuluI-Mare (catre hotarul des-
pre Agapia), curge pritare dea-
lurl pana la unirea sa cu piriul
Cociorvel.
GloduluI (Piriul-), Ala, in jud.
Neamtul, pl. Piatra-Muntele, com.
Gircina, izvoreste din ramura
muntilor Viisoara (in prelungi-
rea ramureI CozleI si a Bistritel),
si se varsa pe dreapta Cuejdiulta.
GloduluI pillo, lu jud.
Suceava, izvoreste din dealul cu
acest nume si se varsa in pirlul
Neagra-PaltinisuluI. Are de tri-
butar pe Glodisorul.
GloduluI (Valea-), vale, jud.
Prahova, pl. Podgoria, com. Gor-
netul-Cuib ; se varsa in piriul
Nuceteanca, tot in raionul ace-
steI com., dupa ce primeste iz-
vorul numit Fintina-de-Leac.
www.dacoromanica.ro
GLODURILOR (IZVORUL-)
GloduluI (Valea-), pirtil, in jud.
Tulcea, pl. Mdcinul, pe terito-
riul com. VacAreni, izvoreste din
dealul Sevastinul, se indreapta
spre E., uda partea rasgriteana
a plaseI si a com., si dupa un
curs de 4 kil, se varsa in gira
Ciulinetul, pe dreapta, trecIn d
prin stuf intins.
GloduluI (Valea-), vale cu
in jud. Tecuchl, com. Vultu-
reni, satul Bobosul ; curge spre
S., pana in piriul Berheciul.
Glodurile, sat, in jud. BacaO, pl.
Siretul-d.-s., al com. Tirgul-Glo-
durile, situat pe ptriul Berhe-
ciul, la o departare de 800 M.
de Tirgul-Glodurile. Are 22 fa-
sail 88 suflete, mal totI
TiganI.
Vite sunt : 144 vite marI cor-
nute si io porci.
Glodurile, &III for, jud.
pl. Muntele, corn. Vasiesti, fa-
cind trup cu satul Vermesti.
Glodurile, ceitun, al com. Trestia,
jud. Buzati, Cu 160 loc. si 38 case.
Glodurile, mofie partictilara, jud.
Bacan, pl. Siretul-d.-s., cotn.
gul-Glodurile, de 427 hect., adu-
cind venit de 10099 le! anual.
Glodurile, jud. Bacati, pl.
Muntele, com. Vasiesti ; trece
prin satul Vermesti si se varsa
in pirlul Busuiocul.
Glodurile, jud. Suceava ;
izvoreste din Bahna - lui - Mano-
lache, com. Preutesti, sise varsa
In iazul Basarabi.
Glodurilor (Izvorul-), iovor, in
jud. Buzla, com. Trestia ; incepe
din Fundul-Trestier, se uneste
Cu Valea-Dracir si da in piriul
Muratoarea (Posobeasca).
78
 GLODUTUL
Glodutul, sat, jud. Dolj, pl. O-
colul, com. Secuiul, Cu 321 SU-
flete: 196 barbatT si 125 l'eme.
Locuesc in 78 case si 5! bordee.
Copiir din sat urmeaza la scoala
mixta din satul Secuiul, care
este la 3735 m. In anul 1892
93, au frecuentat scoala 14 ba-
etr. Cu virsta de scoald sint 20
baetr si 8 fete. Acest sat se
invecineste la E. cu satul Adu-
nati-de-Giormane, pl. Jiul-d.-j. ;
la V., cu riul Jiul; la N., cu sa
tul Teascul si la S., cu satul
Bratovoesti, din com. Adunati-
de-Giormane.
Glodutul, mo,sie particulara, jud.
Dolj, pl. Ocolul, com. Secuiul,
satul Glodutul, in intindere de
200 hect., aducind un venit a-
nual de 5800 ler.
Glogojeni, mahala, in jud. Me-
hedinti, pl. Motrul-d.-j., com.
Stingaceaua.
Glogova, com. rur. si sat, in jud.
Mehedinti, pl. Closani, la 54 kil.
de orasul T.-Severin, situata pe
valea Motrulur. Satul formeaza
comuna cu cat.: Clejnesti, 01-
teanul, Iormanesti, Racanei, Co-
chirani si Boghicesti, pe o lun-
gime de 8 kil., avind : I500 lo-
cuitorr ; 250 contrib. ; 370 case.
Parte din locuitorT se ocupa
cu fabricarea vaselor de pamint
si a caramider. Parnintul de pe
albia Motrulur este crivinos si
fertil, lar cel de pe dealurr, ar-
gilos si putin producator.
Locuitorirposeda.: 50 plugurr,
86 care cu bol*, zo carate Cu
cal; ro6 stupr.
In com., pe proprietatea d-
ita Glogoveanu, se afla ape mi-
nerale, in marginea soseler Flo-
resti - Baia - de - Arama, la poala
dealulur Brazisorul.
Sunt : 3 bisericr, deservite de
3 preotr si 7 cintáretl; 2 §coale,
www.dacoromanica.ro
578
conduse de 2 invatatorI: una in
com. Glogova si a doua in cAt.
Clejnesti, frecuentate de 105 e-
levr si 4 eleve ; 6 circiumr.
Se margineste la E. cu com.
Pesteana, din jud. Gorj ; la S.,
cu com. Catunele ; la V., cu
com. Crainici ; la N. cu com.
Negoesti si Retejul.
Budgetul com. este de 1769
ler la veniturr o de 1442 lerla
cheltuelr.
Numarul vitelor este de 2040:
700 vite marr cornute, 600 or, 40
cal si 700 rimatorI.
Prin aceasta com, trece so-
seaua Catunele - Glogova-Nego-
esti, care, in Gura-Cheir, se im-
preuna cu soseaua Floresti-Nego-
esti-Baia-de Al-ama.
Dealurr mar principale sunt :
Dealul-Coaster, al-Viisoarer si
al-Motrulur, la hotarul satelor :
Clejnesti si Bughicesti ; Dealul-
Lupulul, Priba, Viisoarele, Tro-
canul si Cornisorul, in hotarul
catunelor : Olteanul, Iorm an es ti,
R5.c5.nei si Cochirani ; lar in hota-
rul com. Glogova : Dealul-Tu-
tunaruluI, Mutul, Pta., Tomici,
Dealul-Banesc, Balabanul, Buda,
Petricica si Coasta-Untulur.
Val' sunt : Valea-Mare, a-Tari-
neT, Valea-Bisericer, a-Granulur,
a-Udrer, a-Coaster, Ursoaia, Va-
lea-Brater, Mutul, Tomici, Var-
al-lile, Peri, Balabanul, Ortea,
Trocanul, Valea-Oraulur, a-Vii-
soarelor, Priba si Bältatul.
Cimpir : Chivadarul, a-Gorunu-
lur si Racanei, hotarul Corniso-
rul, Baltatul si Greul.
Piraie: Priba, al-Visir, Garina,
Trocanul, Bratia, Tomici si Ba-
labanul.
Ad i a fost crescut slugerul
Tudor Vladimirescu, de catre
batrinul boer Glogoveanu.
Glogoveanca, numire vechre a
une peIrg din com. Fintesti,
jud. BuzAti.
GLUGE§TI
Glogova, alt nume al satului O-
rodelul, com. Orodelul, pl. Dum-
brava-de-jos, jud. Dolj.
Glogoveanul, dítun, pendinte de
com Flerbinti, pl. Glavaciocul,
jud. Vlasca, situat pe proprie-
tatea statuluI Glavaciocul, pe
loe ondulat de ramurile vad
Glavaciocul, la extremitatea jud.
spre jud. Arges.
La 1864, in acest catun, s'ají
dat la 195 locuitorT 570 hect.;
la 1882 s'a mal dat la 6 in-
surater 52 hect.
Are o biserica, fäcuta la 1864
o tinind de parohia elarul, de-
servia de I preot si 2 dascalf.
CopiiI din acest catun merg
la scoala din cat. Flerbinti,' care
este departe de 2'/2 kil.
Sunt 4 circiumr.
Este departe de Bucuresti de
56 kil. ; de Giurgiu, de 71 kil.;
de Pitesti, de 42 kil. ; de Titu
si Gaesti, de 30 kil.
Vite: 450 bol si vacI, ro
bivolr, 250 cal.
Ad i este conacul intreger mo-
sir Glavaciocul.
Glogoveanul, mofie, in jud. Bu-
zaii, com. Fintesti ; are 545
hect., din care 317 padure, res-
tul araturr, vil, etc.
Glogoveanul, nzofie, in jud. Bu-
zar-1, com. Tisaul, cat. Glodul.
Vezi Badulesti.
Gloniceanul, lac, jud. Dolj, pl.
Cimpul, com. Ciuperceni, linga
Grindul-Gloniceanul. N'are scur-
gere, dar cind sunt apele var-
sate, comunica cri Riiosul si
prin acesta cu Dunarea.
Gluge§ti, sat, face parte din com.
rur. Margineni, pl. Cerna-d.-j.,
jud. Vilcea. Are o populatie de
285 locuitorr (140 barbar si 145
femel).
 GOALA
Ad i e o biserica, reparatA la
1850 si resedinta comuna
Goala, cdtun, formeazà comuna cu
cAtunul Meri, sub numele de
Meri-Goala, in pl. TirguluI, jud.
Teleorman. Are o populatiune
de 352 suflete, din carT 48 co-
tribuabill.
Goala, mofie, in jud. Teleorman,
pl. TirguluT, pe teritoriul com.
Meri-Goala. A fost maT inainte
proprietate a Statulul si tinea
de biserica S-tiT ApostolT din
Bucuresti. Se invecineste cu mo-
sille de prin prejur, Meri, RAdo-
esti, Cetatea si Cu un trup de
mosie ce-1 zice Fisteica, vinduta.
Mosia Goala este proprietatea
mostenitorilor luí George Anto-
nescu.
Goanta, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Cimpul, com. rur._Branistea.
Goanta, virf de munte, jud. Baca.
pl. MunteluT, com. ComAnesti,
d'a dreapta Trotusulur, facind
parte din sira Laposulul.
Goargasul, deal, acoperit cu pa-
dure maruntA, intre com. Jugura
si com. Boteni, pl. Argeselul,
jud. Muscel.
Gociuleasa, a'eal, pe teritoriul
satuluT si com. Gherm Anesti,
pl. Podoleni, jud. Falcia, in par-
tea despre N.
Godeanul, com. rur. sisat, in jud.
Mehedinti, plaiul Cerna, la 27
kil, de orasul Turnu-Severin.
FormeazA comuna cu satul Pau-
nWi. Com, e situata pe deal.
Are 750 locuitori ; 125 contribu-
abili ; 180 case.
LocuitoriT posea : 8 plugurT,
13 care cu bol; 96 stupT.
Are : 2 bisericT, cu un preot,
si 2 cintAreti ; o scoala, condusA
579
de 1 invatator, frecuentatA de
20 elevr si 2 eleve ; o circiuml.
Budgetul comunel este la ve-
niturT de 926 leT ; iar la cheltuell
de 785 leT.
Numarul vitelor in aceastA
comuna este de 1472: 300 vite
marT cornute, 17 caT, 405 oT,
500 capre §i 250 rimAtorT.
Pe teritoriul com. trece so-
seaua vecinall Turnul-Severin-
Balta Baia-de-Araml.
DealurI mal principale sunt :
Dealul Chicioara, muntele Grd-
detul, Gradetul si Zidina, Noita,
Lumasul.
Val sunt: Valea-Borovatultu,
Valea-Izvoarelor, Valea-lul-Bar-
hatä si a TopolniteT pe unde
curge riul Topolnita din care
se scotea apA pentru cer ce
locuiatí in cetatea GrAdetuluT.
Godeanul, piria, in com. rur.
Closani, plaiul Closani, jud.
Mehedinti, care, unindu-se cu
piriul Scdrisori, se varsA in riul
Ivan.
Godeni, com. rur., jud. Dolj, pl.
Amaradia, in partea-T de S.-V.
la 23 kil. de Craiova.
Situatl pe ambele malurT ale
riuluT Amaradia, e formad, din
4 sate: Godeni, resedinta, Valea-
Mare, Plostina si Spineni.
Limitele com., sunt: la N.,
com. Melinesti, la S., com. Nego-
esti; la V., com. Tatomiresti si
Filiasi sí la E., com. Balota.
Terenul com. este acciden-
tat de micT dealurT, ramificatiunT
ale dealuluT Icleanul si este
udat de riul Amaradia, prin
centru, in directiunea de N.-S.
Are 3 bisericT : una in satul
Godeni, a doua in satul Spineni
si a treia in Valea-Mare, deser-
vite de I preot si 2 cintaretT ;
o scoala mixta, in satul Spineni,
intretinuta de stat si comuna,
conclusa, de un invAtAtor. In anul
www.dacoromanica.ro
GODENI
1892-93 a fost frecuentatA de
31 copir.
Populatia com. este de 1782
suflete : 972 barbatT si 810 l'eme.
Case sunt 447.
Suprafata com. este de 3025
hect.
MosiT sunt 4, purtind fie-care
din ele numele satuluT pe care
se gAseste. Apartin mosnenilor.
Vite 1690: 23 cal, 301 vite
marT cornute, 1172 oT, 166 porcT
si 28 capre.
arciumT sunt 3, din carT 1
in Godeni, 1 Valea Mane si 1
in Plostina.
Prin com. trece calea jude
teana. Craiova-Capreni, punind o
in legaturA la S. cu com. Nego-
esti si la N. cu com. Boddesti.
Tot prin com, trece si soseaua
comunalA spre Balota si Ama-
rAsti. ContribuabilT sunt 213.
Venitul com. pe 1892-93 a
fost de 3880 leT, si cheltuelile
de 2932 leT.
Godeni, com. rur., jud. Muscel,
pl. Riurile, la 7 kil. spre S.-V. de
orasul Cimpulung, situatA pe am-
bele malurT ale riuluT Bughea.
Se margineste la N. cu ma-
halaua Malul (Cimpulung), la S.
cu com. Costesti, la E. cu MAr-
cusul si la V. cu Berevoesti
Paminteni.
Se intinde pe o suprafatA de
550 hect.
Are o populatie de 343 fa-
ma', saii 818 suflete (390 bar-
batT si 428 t'eme!), carT locuesc
in 207 case.
Sunt 216 contribuabilT.
Riul Bughea trece prin mij
locul com. Pe el sunt dota
morT pentru macinat.
LocuitoriT comuneT sunt mos-
nenr cu pArtr miel, care le mos-
tenesc din vechime.
oseaua judeteara Cimpu-
lung-Curtea-de-Arges si o osea
comunall ti-cc prin Godeni.
 GODENI
Are o bisericA, fondatI la a-
nul 1862 de locuitoriT comuneT,
cu 2 preotr si 2 dascAlT ; o
scoall, fondatl la 1835, Cu in-
tretinerea cAreia statul cheltu-
este 1o8o le! anual, si care se
frecuentA de 48 elevI, din i io
copiT in virstä de scoald. Stiti
carte 98 bArbatT i io femeT.
La Godeni este un izvor cu
apA minerald, care contine pu-
cioas1 si o carierl de cdrbunT
carT se intrebuinteazA la fabrica
de hirtie din Cimpulung, si din
care se exploateazA pe an cam
120000 kil.
Godeni, sat, jud. Dolj, pl. Ama-
radia, com. Godeni, resedinta
primaria Are 476 suflete: 212
bArbatT si 264 femeT. Locuesc
In 121 case. Are : o scoall mixtA,
intretinun de stat i comunA,
Cu I invAtdtor, frecuentan de
31 copiT; o bisericA, fondan
de locuitorT.
Godeni, mofie particulard, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Go-
deni ; apartine mosnenilor.
Godineasca, vzofie rdafascd, in-
tre mosiele CorlAteni si VlAdeni,
din com. CorlAteni, pl. Cosula,
jud. Dorohoiti, in suprafan de
18 hect.
Godineasca, vale, pe mosia Ca-
rasa, jud. Dorohoiti, pl. Cosula,
com. CorlAteni, trece spre S.,
unde se 'imprenta cu Valea-Jijiel,
In partea de E. a satuluT Vlddeni,
din aceastA comunl.
Godinelul, alt nume al comuna
Amdresti- d.-s., judetul Roma-
nati.
Godinescul, pîrlu, izvoreste din
coasta Dealului-OddeT, din com.
CorlAteni, pl. Cosula, jud. Do-
rohoiti, trece prin valea Godi-
580
neasca, si se varsA 'in Jijia,
satul VlAdeni.
Godine§ti, com. rur., in partea
de V. a plaiuluT Vulcan, jud.
Gorj, i spre S. de comuna Tis-
mana. Se compune din cAtunelc :
Godinesti, Arjoci i Racoti.
Situan pe 5es si pe dealul Cu
acelasi nume, are o suprafan
de aproape 2017 hect., din care
1447 hect. arabile, 130 hect. fi-
nete, 95 hect. izlaz, 140 hect.
vii, 25 hect. livezT de pruni.
Are o populatie de 505
sati 2455 suflete, din care
39i contribuabilT.
LocuitoriT sunt mosnenT
parte fosa clAcasT ; eT posea
125 plugurl, 375 care cu
5 cArute Cu cal; iio stupT,
1217 vite maff cornute, 99 ca!,
452 o!, 37 capre i 624 rimAtoff.
Venitul com. e de le! 2860,
iar cheltuelile, de leT 2815.
E udatà de riul Tismana.
Comunicatia se face prin so-
seaua comunald care o pune
in legAturA la S. cu Cu1ceti, iar
la N. cu Tismana.
Dealurl mal insemnate sunt :
al Sporestilor cu directiune N.-
E. si pe care se aflA vie, si Dea-
lul-Arjocilor, numit si Chicioara.
In comunA sunt : 4 morT pe
apa TismaneT; 36 puturf ; i5
fintinr.
Are: 2 5co1I: una in Godinesti,
fondatA la 1837 si frecuentan
de 64 elevi ; a doua in cAtunul
Racoti, fondad. la 1865 si fre-
cuentan. de 53 elevi; 4 biserici
de lemn, Cu 3 preotT si 6 cin-
tdretT.
In fie-care an este un bilciù,
care tine de la 6-15 August.
Godine§ti, com rur., in jud. Te-
cuela, pl. Berheci, compusd din
ii cAtune : Barna, Godinesti-d.-
j., Godinesti - d. - s., Medeleni,
NAstAseni, Poeni, Tigane§ti, Va-
www.dacoromanica.ro
GOD1NETI
lea -LupuluT, Valea - SAlcieT
VArlAnesti. Situatà pe partea
dreaptA a riulur Berheciti, la o
depArtare de 75 kil, de capitala
judetuluT, spre N.
Are o populatie de 472 fa-
mili!, saa 1529 sufletei; din care
330 contribuabilT ; locuesc in
350 case.
In comunA sunt : 5 bisericT ;
In Godinesti-d.-j., Medeleni, Ti-
gdnesti, in Poene si in Valea-
SälcieT, deservite de 3 preolT
cu 3 cintáreti ; o scoalä, fondatA
la 1866, frecuentan de 44 co-
piT (37 bAetT si 7 fete).
tií carte 73 bArbatT si 19
femeT.
Vite sunt : 420 boT, 690 yac!,
8o ca!, loo Tepe, 1355 ol, 760
porcT.
Intinderea pämintului arabil
e de 2817 hect.
Locuitorir, parte rAzesT, stápi-
nesc 881 hect.; ceT improprie-
tAritI la 1864 stApinesc 160
hect., iar proprietariT, 1712 hect.
Viile ocupd un teritoriti de 52
hect.
In comunA sunt: 2 morT de
vint si 2 de apl.
Veniturile si cheltuelile se
urcA la suma de 3963 le!.
E br.zdatä de dealurile : Se-
cAtura, Scaunul, Caracal, la V.;
Plesa, BAlura, la E.; Todia, Cor-
nAtel si Cuiblresti, la S., pre-
cum si de maT multe vAT: Va-
lea-Merilor, a-TigAnestilor, a-Lu-
puluT, a-Salda, a-StinieT si de
piraiele : ReprivAtul, Roicul, Ur-
zicA, IzvoruluT.
Soseaua judeteanA ce merge
la Oncesti, se bifura la capul
DealuluT- Godinestilor, mergind
la: Godinesti-d.-j., Godinesti-
d.-s. si la satele de la N., care
sunt strAbAtute de drumuri ce
vin din soseaua nationalA.
Se mArgineste la N. cu jud.
BacAti; la S., cu com. GAiceana;
la E., cu com. Oncesti si la V.
 GODINETI
cu jud. Bacdti si comuna GIi-
ceana.
Godine§ti, sat, pe mosia cu
acelasY nume, corn. Hreatca, pl.
Herta, jud. Dorohoiii, cu 140
familiT, sati 600 suflete.
Proprietatea mosieT este a
D-lor Alex. StroicT, De Obo-
roceanul, St. Paladi si George
Paladi. Are o bisericd, cu hra-
nul Sf. NicolaT si Hristofor, cu
I preot, 2 cinnretT si 1
mar; este
este de lemn, fAcutA de
fostul proprietar Iordachi Nacu.
SAteniT improprietAritl ati 376
hect. 67 ariT pAmint ; iar pro-
prietariT 650 hect. 21 arii"
cimp, si 74 hect. 48 ariT pA-
dure, in care predomina ste-
jarul.
Hotarele mosieT sunt cu : Be-
cesti, Buda, Hreatca, Mamornita
si Sanihdul.
Godine§ti, cdtun, resedinta com.
Cu acelasT nume, plaiul Vulcan,
jud. Gorj.
E situat pe ses si dealul cu
acelasT nume, pe o suprafan de
1403 hect., din care Hoo hect.
arabile, 170 hect. finete, 50
hect. izlaz, 71 hect. vil, 12 hect.
livezT de prunT.
Are o populatie de 290 fa-
miliT, din care 239 contribuabill.
LocuitoriT posea : 72 plugurT,
215 care Cu bol, 4 cArute cu
cal; 600 vite marT cornute, 25
cal', 65 or, 9 capre, 38 rimAtorT;
55 stupf.
In cAtun sunt : I mcan pe
apa TismaneT; 21 puturi ; 4 fin-
tinT.
Are: I scoalg, fondan la 1836,
frecuentan de 64 elevI ; 2 bi-
sericT de lemn, din care una
reedificatä la anul 1824, deser.
vite de 2 preotI si 2 cintaretT.
Godine§ti-de-Jos, sat, face parte
din com. cu acelas1 nume, jud.
581
Tecucia. Situat in centrul co.
mune! pe vale.
Prin mijlocul satuluT trece pi-
riul Pornitura-de-pe-Vale, care
dA in ReprivAtul.
Are o populatie de 74 familif,
sati 251 suflete, mil locuesc in
72 case.
Teritoriul cAtunuluT este de
407 hect. Locuitorif vechT rl-
zesT stapinesc 227 hect.
Are o scoalg, frecuentan de
44 coPiT (37 bg.etT si 7 fete) ;
o bisericA, Cu hramul Sf. Voi-
vozT, situan pe deal, in partea
de E., deservitg. de I preot si
2 cintäreti.
Biserica vechTe a fost de lemn,
fAcutA la 1782 de Pamfilie Sam-
son ; la 1835 a ars ; in 1837 s'a
construit alta din noti de loc.
Comerciul se face de 4 cir-
ciumarT.
Godine§ti-de-Sus, sat, judetul
Tecuciti ; face parte din com.
Godinesti si e despArtit de Go-
dinesti-d.-j. prin Piriul-Maluld.
E la o distann de 725 m. de-
parte de resedinta comunel, in
partea de V., pe malul drept
al ReprivAtului.
Are o populatie de 41 familiT,
saa 187 suflete, carT locuesc in
42 case.
Godovana, vale, pe mosia Iván-
cluti, com. PlItinisul, pl. Pru-
tul-d.-j., jud. Dorohoiti.
Godovanul, deal, jud. BacAti,
pl. Siretul-d.-s., com. Odobesti,
care desparte obirsia piriulur
Berheciul, de ale piriiaselor Tisa
si Silvestru, ce tin de basinul
SiretuluT.
Goe§ti, com. rur., jud. Dolj, pl.
Amaradia, situatA in partea de
S., la 16 kil. de Craiova si la
13 kil. de Melinesti, resedinta
plAseT.
www.dacoromanica.ro
GOETI
SituatA pe coasta DealuluT-
Muere! si pe malul sting al riu-
luí Amaradia.
Limitele comuneT sunt : la N.
com. Negoesti, la S. com. MA-
1Aesti, la E. com. Balota si Mur-
gasia, si la V. com. Almajul
si Adincata.
Teritoriul comuneT este acci
dentat de miel dealurT, prelun-
girT ale dealurilor MuereT si
Icleanul. InAltimea Ion aproxi-
mativA este de cite wo m. Este
udatA de 1'1111 .A.maradia, prin
partea de V., in directiunea de
la N.-S. Are un vad intre satele
Goesti si Pioresti.
In 1873, comuna Goesti co-
prindea 6 sate : Goesti, Piore.sti,
CAtunele, Crucile, Vladimir si
Muerisul.
In 1885, coprindea satul Cio-
robesti, in loe de CAtunele s'i
toate cele-l'alte sate de maT sus.
AzT cona. are aceleasf sate ca
In 1885: Ciorobesti, Crucile,
Pioresti, Goesti, Muerisul. Satul
Vladimir ce fAcea parte din co
mung. cgtre 1885, s'a deslipit
de com. Goesti.
Sunt 3 biserici, din care una
este in ruja. si despre care se
zice cl este fondatA de Tudor
Vladimirescu ; a doua, in satul
Goesti, cu hramul Sf. Gheorghe
si Niculae; a treia, in satul Mu-
erisul, fondan de slugerul BA-
lun. Ambele bisericT sunt de
zid ;in ele oficiazA 2 preolf 1
4 cintAretr. Are o scoall mixtd,
ce functioneazg din 1834, fiind In-
tretinutA de comunl si condusA
de un invAtAtor. In anul scolar
1892-93 a fost frecuentatA de
42 copiT.
Populatia comuneT este de
1438 suflete : 727 bArbatT si 711
femeT ; locuesc in 335 case con-
struite cea mar mare parte din
birne, putine din zid.
Suprafata comuna este de
4076 pog., din carT 3087 pog.
 GOEFT1
arabile, 213 pog. fineata, 250
pog. izlaz, 18 teren sterp si
408 pog. pAdure.
Mosir sunt 5: dintre care Go-
esti apartine d-luT G. Em. Fili-
pescu, lar Pioresti si Ciorobesti
apartin d-lor stefan Milanovicl,
MurgAseanu si Angelinescu. Pe
mosiile Muerisul si Crucile se
gAsesc cete de mosnen/ cArora
chiar si apartine mosia.
PAdurf se gAsesc pe mosia
Goesti, apartinind d-luT G. Ern.
Filipescu, In intindere de 150
hectare ; pe partea de mosie
a d-luf Radu Constantin Mos-
neanu, de pe mosia Muerisul,
In intindere de 171/2 hect.; 25
hect. pe delimitArile loculuT din
Goesti $i restul apartinind mos-
nenilor din Muerisul si Cloro-
besti. Lemnul care predominA
este emita; se gAseste si cer.
In Goesti este o moarA cu
aburT pe mosia d-luT Iancu Fra-
tostiteanu.
MeseriasT sunt 4: 2 cizmarl
in satul Muerisul, un fierar In
satul Goesti si un fierar in Mu-
erisul.
arciumI sunt 5, din carT 3
in Goesti si 2 in Muerisul.
Transportul se face pe soseaua
judeteanI apreni-Craiova, ce
trece prin comuna pe o dis-
tanta de 21/2 kil.
Doul drumurT vechT strAbat
comuna, unul spre E. pe Dealul-
MuereT si altul prin V. comu-
neT, pe dealul Icleanul. Satele
sunt legate intre ele prin potecA
de car.
Vite sunt : 67 cal, 863 vite
marT cornute, 1364 oT si 382
porcI.
Goe§ti, sat, in jud. Dolj, pl. A-
maradia, com. Goesti, situat in
sano AmaradieT, la 16 kil. N.
de Craiova. Aci e resedinta pri-
mdrieT. Are 395 suflete : 191
bArbati si 204 femeT. Locuesc
www.dacoromanica.ro
582
In 95 case. In sat este o scoalA
mixtl, ce functiuneazA din 1834,
frecuentatA de 42 copiT; o bi-
sericA, fondatA de proprietarul
MurgAsanul, deservitA de 1 preot
si I cintAret.
titi carte 62 persoane.
Sunt 3 circium/ ;
Comunicatia in acest cAtun
se face prin soseaua judeteanA,
care leagA Craiova cu N. ju-
detulta (CApreni). Prin aceastA
sosea, satul e pus in legAturA
la N.-V. cu Negoesti, lar la
S.-V. cu MalAesti.
Goe§ti, sat, in partea de S. a
com. Sirca, pl. CirligAtura, jud.
Iasi, situat pe podisul si ripele
dintre piraiele Bostanul si La-
cul, pe o intindere cam de 3000
hect., acoperite in mare parte
de pAdurT. Are o populatie de
174 familii, sal 784 suflete.
Se aflA ad: o bisericA, zidità
la 18 t6, deservitA de 1 preot
si 2 cintAretT ; o scoala, infiin-
tata in anul 1865, frecuentatA
de 48 elevI.
NumArul vitelor e de 2361
capete, din carf : 783 vite mal-Y
cornute, 67 cal, 1236 °I li 275
rimatorr.
Sunt douA morT, una de apä
si una de aburl.
Goe§ti, mofie particularA, jude-
tul Dolj, pl. Atnaradia, com.
Goesti, apartinind d-luT Gheorghe
Em. Filipescu. Pe &risa se gA-
seste si pAdure de cer si gir-
nitA, in intindere de 150 hect.
Gohorul, com. rur., jud. Tecucia,
pl. Zeletinul, compusA din 5 ea-
tune : Gohorul, Ireasca, NAr-
testi-d.-j., NArtesti-d.-s. si Posta.
SituatA pe dealul care se ter-
mina' la NArtesti-d.-j., la 26 kil.
de capitala jud. si 20 kil. de
Podul-TurculuT, resedinta plaseT.
Are o populatie de 794 fa-
GOHORUL
miliT, sati 3061 suflete, din carl
714 contribuabi/r; locuesc in
795 case. Sunt 98 strAinT.
Are 4 biserid: 2 in Gohorul,
i in Ireasca si 1 in NArtesti-
d. s., deservite de 3 preoti si 6
cintAretT ; 2 scoll : una in Go-
horul si alta in NArtesti-d.-s. ;
cea din Gohorul dateazA de la
1866 si se frecuenta' de 89 copif
(86 bIetT si 3 fete); acea din
NArtesti-d.-s., a fost infiintatA In
anul 1864 si e frecuentatA de
44 coPiT (43 bAetr si 1 l'ata.).
Vite sunt: 649 bol, 710 vaci,
562 oT, 495 car si 5 taurr,
In com. se afld : 145 stupr;
2 morT de aburT si 1 de apa.
Veniturile si cheltuelile se urcl
la 7270 leT, 40 banT.
Intreaga com, este situatl pe
un deal, care merge panA la
NArtesti-d.-j. si care poarta nu-
mele satelor ce sunt asezate
pe el.
Este strAbAtutA de riul Bir-
lad in partea de E., care la
satul Ireasca intrd in ..jud. Te-
cuela ; iar in partea de V. este
udatA de riul Berheciul care se
uneste cu Zeletinul in fata sa-
tuluT Gohorul ; merge spre S.
la gara Berheciul si In fata Ne-
grilestilor se varsA in Birlad.
Comunicatia se face pe dru-
murT naturale, carT vin din so-
seaua ce duce la Podul-TurculuT
In partea de V. si din soseaua
ce duce la orasul Birlad, in
partea de E.
Se mArgineste la N. cu com.
Boghesti, la S. cu com. Negri-
lesti, la E. cu riul Birladul si la
V. cu riul Berheciul.
Gohorul, sat, face parte din co-
muna cu acelasT nume, judetul
Tecucia. Situat pe deal avind
o lungime de 5 kil. Aid este
si resedinta comunelr
Are o populatie de 316 fa-
miliT, saft 898 suflete : 285 blr-
 GOHORUL
batl si 296 femd, 392 bletI
309 fete. Locuesc in 320 case.
Sunt 2 bisericI, din care una cu
hramul S-tul VoevozI, facuta de
locuitorI in anul 1868. Catape-
teasma este daruita de locui-
toril din Muncel de la o bise-
rica a lor ruinata. Se intretine
de locuitorI, avind si 8 fald de
pamint pentru preotI. A doua
Cu hramul Sf. Nicolae, este f5.-
cuta la 1705, dupa cum ne a-
rata inscriptia ce se afla dea-
supra useI ; a fost reparatä in
1820 si 1863. Se intretine de
locuitorl.
Este in Gohor o scoala, in-
fiintata la 1865, care se frecu-
enta de 89 copiI (83 baeti si 6
fete).
Comerciul se face de 6 cir-
ciumarr.
LocuitoriI sunt vechl razesl.
Chiar satul ne prezintá un as-
pect bätrinesc, cu sträzI
si neregulate, case vechl cu vil
si gradinI de jur-imprejur.
Satul la inceput purta nu-
mele de Otovaesti, si era situat
pe vale linga. piriul Zeletinul. In
acest loe fiind des expusI navali-
rilor TatarestI si TurcestI, locui-
toril s'aa imprastiat: o parte s'a
ridicat pe dealul de E., avind in
capul lor pe un om numit Go-
hol ; lar o parte s'aa ridicat pe
dealul opus in partea de V.
peste Berheciul, avind ca con-
ducator pe Braha, de unde
numele de Brahasesti. In lo-
cul unde s'a facut satul Goho-
rul, eraa padurI seculare, bune
de ada.post.
Gohorul, deal, pe care este si-
tuat satul cu acelasi nume, jud.
Tecucia.
Gohorul, pirifi, ce izvoreste de
sub coasta dealuluI Coroiul,
merge spre V. i se varsä in
stinga ZeletinuluI, jud. Tecucia.
5b3
Goga, sat, face parte din com.
rur. Rifovul, pl. Crivina, jud.
Prahova. Are o pop. de 219
loc. (109 barbati- si 210 femel).
Este situat pe tarmul drept al
riuluT Teleajenul.
Aci e o biserica ce poartá
urmatoarea inscriptie :
Aceastä. biseria, ce se priznueste hra-
mul Sf. Erarh Nicolae s'au zidit din
temelie In anul 1776 de Pitarul Gr.
Brezoianu i Vornicul C. Billaceanu, iar
In anul x866, fiind ruinatä cu desavIr-
sire, rämänind numaI clonä ziduff, s'a
zugrävit prin os/rdia i cheltuiala
Neagu Apostolescu i sotia sa Elena, din
capitala Bucuresti, ce au fost näscut In
aceasta com. Goga,In zilele Prea Inal;a-
tuluT Prirq al Principatelor Unite Romine,
Alexandru loan I si a Prea sfinOtulul
Arhiepiscop si Primat al Rom/nieI Nifun,
anul 1866, Maidi.
Goganul, deal, in jud. Prahova,
com. Salda, pl. Podgoria, pe
care se cultiva cereale.
Gogälniceanca, sfoard de mofie,
mosneneasca, in jud. Buzan,
com. Lipia; face parte din tru-
pul Bancesti.
Gogáte§ilor (Dealul-), deal, tre-
cind cu directia dela N. spre S.
prin centrul comuna Racovita,
plaiul Horezul, jud. Vilcea.
Gogea-Ahmet, pddure, de 250
hect., in jud. Tulcea, pl. Isaccea,
pe teritoriul comund rurale Or-
ta-Chloi; se intinde pe dealurile
Ghiobilche-Bair si Cazlair-Bair ;
esente : stejar, ulm si fag.
Gogea-Bair, deal, in jud. Tul-
cea, pl. Istrului, pe teritoriul
comuneI rurale Beidant (si a-
nume pe acela al catunului sad
Beidant); se desface din dealul
Sarighiolului ; se intinde spre
E., avInd o directiune generala
de la V. spre E., brazdind par-
tea N. a plasei si pe cea V. a
comuneI; se intinde printre valle
www.dacoromanica.ro
GOGOASA
Dulgea i Gogea-Dere, este de
natura stincoasa, intretaiat de
o multime de vAI prapastioase ;
pe muchea lui merge drumul
comunal Sarighiol-Beidant ; a-
cest din urmá este asezat la
poalele sale orientale ; are un
vîrf pietros inalt de 192 m.,
dominind asupra satulul Bei
dant si piriuluI cu acelasi nume ;
este acoperit cu putine finete
tufdrisuri.
Gogea-Dere, vale, in jud. Tul
cea, pl. Istrului, pe teritoriul
com. mur. Beidant ; izvoreste din
poalele orientale ale dealului
Sarighiol ; se indreapta spre E.,
avind o directiune generala de
la V. spre E., brazdind partea
N. a pl. si pe cea de V. a
com., merge pe la poalele S.
ale dealuluI Gogea-Dere de la
care si-a luat si numele, i, dupa
kil., se deschide in valea pi
riului Beidant, pe dreapta, in
satul Beidant ; malurile sale sunt
inalte si stincoase.
Gogeasca, sat, face parte din
com. rur. Tirlesti, plaiul Telea
jenul, jud. Prahova. Are o popu-
latiune de 400 locuitorr (190
barbatI, 210 femer.)
Gogeasca. V ezi Blindesti, sat
com. Gorbanesti, pl. Miletinul,
jud. Botosani.
Gogeasca, girld, izvoreste din
raionul com. Posesti, plaiul Te-
leajenul, jud. Prahova, curge
in zig-zag, si curge spre E. in
com. Carbunesti.
Gogi, cdtun, in com. rur Circeni,
din pl. Motrul-d.-j., jud. Mehe
dinti.
Gogoa§a, colina, in jud. Buzad,
com. Cislaul, cat. Scarisoara, a
coperita de pAdure.
 GOGOLUL
Gogoiul, cdtun, in jud. Putna, com.
RAcoasa, pl. abrAutulur. In tre-
cut se numea TAnnsesti.
Are o populatiune de 240 su-
flete, cuí' locuesc in 79 case;
o bisericA filialA, cu hramul Sf.
VoevozI.
Gogoiul (12:ázäsia-), plidure, in
Intindere de 300 de hect., pe
teritoriul mosid cu acelasI nu-
me, plasa ZabrdutuluI, judetul
Putna.
Gogolosul, deal, pe care este si-
tuatd com. Podeni-Vechr, pl.
Podgoria, jud. Prahova.
Gogoncea, deal, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul com.
rur. Luncavita ; se desface din
dealul Piscul-Inalt, se intinde
spre E. In forma de semicerc prin-
tre valle Luncavita-MicA, brAz-
clind astfel partea S. a pl. si
pe cea S.-V. a com.; se ridia.
Orla la 220 m. §i e acoperit
numaI cu pAdurI de tel.
GogonceI (Grindul-), grind ma-
re, in jud. Tulcea, pl. MAcin, com.
Pisica, la N.-E. pl. si al com.,
pe malul DunArd; are o intin-
dere de 400 hect., acoperitä In
cea mar mare parte (320 hect.)
cu pddurea de la Reni, prin
care merge drumul comunal Pi-
sica-Luncavita ; se ridicA pAnA
la 6 m. inAltime.
Gogonesti, mahala, in jud. Me-
hedinti, pl. Motrul-d.-j., com. rur.
Floresti.
Gogonetul, lac, in jud. Dolj, pl.
Cimpul, com. Ciurpeceni.
Gogonul, loc izolat i colind, In
jud. BuzAti, com. Chiojdul-din-
Bisca, 'filtre Virful-CornultiI
RAstoaca, de unde i1 ja nas-
tere izvorul Priseaca.
584
Gogora (Drugänesti - Biseri-
cei), sat, face parte din com.
rur. Stoenesti-Palanga, pl. Sa-
barul, jud. Ilfov.
Are o suprafan de 326 hect.,
din carI D-na Cleopatra DrugA-
nescu, proprierara, are 100 hect.
si loc. 226.
Populatia satuluI e de 301 lo-
cuitorI.
NumArul vitelor marr e de
246 si al celor miel de 195.
Gogorani, sat, face parte din
com. rur. Boteni, pl. Argeselul,
jud. Muscel. Este asezat pe
malul drept al riulur Argeselul,
In partea de N. a com. Are o suprafata de izo hect.
populatie de 69 familif, saii 282
suflete (141 bArbatI si 141 fe-
mei).
Gogorasca, pîruil, in jud. Mus-
cel, izvoreste din muscelul cu
acela$I nume si se varsä in riul
Argeselul, în raionul com. Bo-
teni.
Gogosari, com. rur., in jud. Vla-
sca, pl. Marginea, compusà din
cdtunele : Gogosari-Vechr, sati
Cacaleti si din Gogosari-NoI. E
situata la extrema V.-V.-S. a
judetuluI, pe un ses, pe cimpille
Burnazuld, departe de Giurgiti
de 21 kil., de Alexandria, de
26 kil., de Bucuresti, de 8o kil.
si de StAnesti, resedinta pldser
Marginea, de 16 kil.
Are o populatie de 1616 su-
flete, din carI 297 contribuabili.
Venitul com, este de 6708
leI, si cheltuelile de 4748 leI.
Are 2 bisericI, ce fie-care cAt.
cite o bisericA, deservite de
preot si 3 dascAli ; o scoald
mixtd cu 4 clase, frecuentan de
50 bdetI si 20 fete.
Vite sunt : 68o bol $i bivoll,
175 cal, 2400 or si 365 rimd-
torI.
Casele locuitorilor sunt fá-
www.dacoromanica.ro
GOGOWINEClif
cute de pAmint, acoperite cu
trestie si tinichea.
Prin com. trece soseaua ju-
deteang. Giurgiti-Alexandria.
Gogosari-NoI, catun, pendinte
de com. Gogosari, pl. Margi-
nea, jud. Vlasca, proprietate a
statuluI, situan pe cimpia Bur-
nazuluI, intreAlexandria Giur-
giu, la S.-V. judetuluI.
Minia are o suprafan de 2800
hect., aducind un venit de 27500
ler.
In 1864, s'a dat la 150 lo-
cultor! suprafata de 453 hect.;
In 1882, s'a dat la 20 insurAteI
Are o bisericA, cu hramul Sf.
Dumitru, deservitA de un preot
si 2 dascAll si care depinde de
parohia cu acelasI nume, in care
intrd si cAt. Gogosari-VechI si
Cacaleti.
Gogosari-VechI sati Cacaleti,
cdtun, pendinte de com. Gogo-
sari, pl. Marginea, jud. Vlasca,
situat in josul Gogosarilor-NoI
pe proprietatea Eforid Spita-
lelor Civile din Bucuresti, in
cimpia BurnazuluI ; la 17 kil. de
Giurgitl. Ad, ne spun &ata' Tunu-
sli, a fost la 1775 metoc de cl-
lugArr.
Suprafata totalä a mosid este
de 2380 hect., aducind un ve-
nit anual de 26000 leI.
La 1864, s'a dat la 158 lo-
cuitorI improprietAritI 623 hec-
tare.
Are o bisericA, deservitA de
2 preotI si un dasal ; biserica
este ziditA. la 1872.
Distanta filtre cAtunele Go-
gosari-VechI si Gogosarl-Nd
este de 21/2 kil.
Este un helesteti mare pe va
lea Putineiul, si 50 hect. vie.
Pe aceastA proprietate sunt
mAgurele : Piperul, VAreanul si
MAgura-PirvuluI.
 GOGOARUL
Gogo§arul, pise, jud. Prahova,
pl. Teleajenul, com. Izvoarele,
numit, probabil, ast-fel dela pasa-
rile numite Gogosari, carI trAesc
in stolurT pe acest pise.
Gogo§enilor (Dealul-), munte,
in jud. Suceava, com. Dorna.
Gogo§eqti, sat, CU 251 locuitorI,
jud. Arges, pl. Pitesti; face parte
din com. rur. Samara.
Gogo§e§ti, ceit., al com. Vulpeni,
pl. Oltetul-Oltul-d.-s , jud. Ro-
manati.
Gogo§i, com. rus-. i sat, in jud.
Mehedinti, pl. Blahnita, la 46
de orasul Turnul-Severin, iar de
Vinjul-Mare, resedinta plasel, de
32 kil. Este situatä pe loe ses,
pe care sunt mal multe batí.
Satul formeaza com. cu Ostrovul-
Mare, insull in DunAre. Se
margineste : la E., CU com. rur.
DAnciul; spre S., cu com. rur.
Balta-Verde; spre V., cu fluviul
D u nArea si spre N. cu comunele :
Jiana, Deveselul si Burila-MicA.
Are 2110 locuitorr, si locuind
400 case.
LocuitoriI posedI : 102 plu-
gurf, 39 carate Cu cal, 177 care
cu bol; 78 stupI.
Are 2 bisericr: una in com.
rur. Gogosi, si a doua in insula
Ostrovul-Mare, deservite de 4
preotI si 7 cintaretI; 2 scoale,
una in com. Gogosi si a doua
in insula Ostrovul-Mare, con-
duse de 2 invatAtorY, si frecuen-
tate de 60 elevI. Sunt 3 cfrciun-a.
Budgetul comuna are la ve-
niturI 3735 'el.; iar la cheltueli,
2277 leI.
Sunt 334 contribuabill.
NumArul vitelor este de1876 :
limo vite marI cornute, 96 cal si
780 rimatorT.
Prin aceasta comuna. trece
soseaua Balta-Verde-Tiganasi.
60299. Marelo Dloronar 9eogra1lo Vol. 111.
585
Se aflA in Gogosi o mica
schell pentru incArcatul cerea-
lelor din comunele vecine: FIA-
Jiana, Balta-Verde, Burila-
Mica, Danciul, care-11 transportA
cerealele la aceastA schelA.
BAlt1 mar! in interiorul com.
sunt : Balta-Mare, Balta - Mica,
Balta-CiungiuluI si Balta-Mari-
chef, iar mal micI sunt: Topilele,
Ciucherir, Luminoasa i Zatonul.
Trestia din aceste bAltI se in-
trebuinteaza pentru acoperitul
caselor si pentru fabricarea rogo-
jinelor.
Dealue : Dealul-CiungiuluI
Dealul-LuminoaseT, la poalele ca-
rora se afla izvoare cu apA.
Gogo§i, "Mire particulara, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com.
Gogosul, In intindere de loo
hect. Predomina glrnita.
Gogo§i-Gogo§ita, mofie a Statu-
luI, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-
s., com. Gogosul, arendata, de
la 1885-95, cu 36000 leI pe an.
Suprafata eI este de 603 hect.
Inainte era cu mult mal mare,
dar s'a dat la 682 locuitorI
1201 hect. Apartinea Mitropo-
lid din Bucuresti. Pe aceastä mo-
sie este o moarà de abur!.
GogoO-Gogo§ita, padure a Sta-
tuluI, jud. Dolj, pl. Dumbrava-
d.-s., com. Cogosul, pe mosia
statuluI Gogosi-Gogo si ta.
E populata cu : stejar, cer,
frasin, ulm, jugastru, teia, corn,
alun, carpen, plop si gtrnita,
care predomina..
Gogo§i-Gogo§ita, mofie parti-
culara, jud. Dolj, pl. Dumbrava-
d.-s., com. Gogosul, in intindere
de 1201 hect.; apartine locui-
torilor ; pe dinsa se gAsesc loo
hect. pAdure.
Gogo§ita, sat, jud. Dolj, pl. Dum-
www.dacoromanica.ro
GOG01.11..
brava-d.-s., com. Gogosul, Cu
684 suflete : 365 basbati si 319
femer. Locuesc in 141 case, con-
struite parte din zid si parte
din !Ame.
Are o scoalä mixta, intreti-
nutA de com. condusl de un in-
vatator. A fost frecuentatA in
anul scolar 1892-93 de 40 bletT
$i 5 fete, tott din Gogosita. Cu
virstd de coalà. sunt 55 baetl
si 25 fete. S tia carte 70 persoa-
ne. In sat este o biserica, fon-
data. futre ¡890-91, deservitl
de i preot si i dintdret. Baza
bisericef este de zid, laxa trun-
chiul de 1:lime. In tinda bisericer
este urmAtoarea inscriptiune
Aceasfii biserica s'a ficut din teme-
lie ce cheltuisla locuitorilor din acest
sat, adjutor/11d ci aiçi locuitort din sato
vecine. In zilele proa Inalmtului nostru
Rege Carol I cu bine cuvintarea Pa-
rintcluI Episcop, Incepindu-se In 188o
s'a terminat in 1891, avind de ctitorI!
I. Bobonete, N1a opomn, G. Popescu,
Ilie Mitra Popa i a10 locuitorr maY
principal!.
Gogo§oaia, jud. Muscel. Vez!
Trupurile-de-Padure.
Gogo§ul, co:. rur., jud. Dolj,
pl. Dumbrava-d.-s., la 38 kil. de
Craiova si la 12 kil, de rese-
di nta plaseI, opotul.
Com. este asezata pe o vale
strlintl, numitl Valea-GogopluI,
din care cauzA casele sunt a-
§eza.te parte In vale, parte pe cos-
t4ea dealuluI Gogopl.
Se Invecinqte : la E., cu com.
opotul; la V., cu com. BotNesti;
la N., cu com. Tiul i BAbolul,
din Mehedinti ; la S., cu com.
Seaca. In coltul de N.-V., a-
tin ge com. Grece0i, din Me-
hedinti ; la N.-E., com. CernA-
tqti ; la S. V., o parte din com.
BotNesti (Mehedinti); lar la S.-
E., o parte din com. Brabova.
Terenul com. este accidental,
prezinthid Ote-va dealurT numite
74
GOGOS1111
antul, ce sunt o continuatie a
dealurilor Poroiani, din jud. Me-
hedinti ; ati directiunea V. - E.
Este udatä de treT pirae
cu directiunea de la V. la E., Go-
gosul care udg cdtunul cu ace-
lasT nume, Belotul trece prin
cdt. Belotul i pir. Stefgnela care
udä cgt. cu acelasT nume. A-
ceste pirae se unesc la E. de cgt.
Belotul, din com. cu acelasT nu-
me, in apropiere de com.Predesti,
dind nastere riuluT Obedeanca.
Inainte, com, se compunea din
patru cAtune i anume : Gogo-
sul, Gogosita, $tefgnela si MA-
ngstiricea ; aceasta din urmg tine
de com. opotul. AzT se com-
pune din 3 alune : Gogosul, Go-
gosita si tefgnela.
In com. sunt doug. bisericT
una in cgt. Gogosul si a doua
In cdt. Gogosita. Ambele sunt
fondate de locuitorT, cea din
cdt. Gogosul la anul 1875, iar
cea din Gogosita, la anul 1891.
Baza bis ericilor este de cgrAmidg
si piatrA, lar restul de birne. In
tinda bisericeT din Gogosul se
gdseste inscriptia :
Cu ajutorul luY Dumnezeä
s'ad aceastä sfintä bisericK din temelie,
unde se prliznueste hramul Sf. Nicolae
$i Sf. Gheorghe, cu toatit cheltuiala aces-
teY comune, ajuttnd i alte comune. Fiind
ceY crintlY ctitorT ritpos. Ni Jianu, N.
Gherganul,preotul I. Pltrulescu, din com.
Sopot, G. Cojocaru, Dincl Momea, G.
Enachie, G. Ciauitä, G. Die Stänicli.
In zilele prea tnältatuluY nostru Domn
Carol I, cu bine.cuvintarea plirinteluT E-
piscop D. Atanasie al RtmniculuY, Nou-
tu! Severin, tncepindu-se In anul 1874
§i termintndu-se in anul 1875, Septem-
brie 20.
In tinda bisericeT din cdt. Go-
gosita se ggseste urmAtoarea in-
scriptie :
Aceastä biserica s'a acta din temelie
Cu cheltueala locuitorilor, ajutorInd
altYlocuttorY. In zilele prea tnältatuluY nos-
tru rege Carol I. si bine-cuvtntarea pä-
=tele episcop, tnceptndu-se in 1890 §i
www.dacoromanica.ro
586
s'a terminat In 1891, al/1nd de ctitorY:
I. Bobonete, Nttä. Sopotan, G. Popescu
Ilie Mttru Popa si alta.
Sunt doug scolf, una in Go-
gosi si a doua in Gogosita;
functioneazä neintrerupt de la
1867. Personalul didactic din
Gogosul este retribuit de stat,
lar din Gogosita de com. Res-
tul cheltuelilor se face de com.
la ambele scoli. Fie-cave scoalg
are 81/2 hect. pgmint date de
stat. Localul din Gogosi e de
zid, lar cel din Gogosita de birne.
Suprafata teritoriulul comunal
este de 9191 pog., dintre carT
6393 pog. fineatg, zoo pog. izlaz
si 2298 pgdure.
In com. se aflA o mosie nu-
mitg Gogosi-Gogosita ; apartine
statuluT; a fost arendatá. de la
1885-95 cu 36.100 Id anual.
Suprafata vindutl este de 1201
hect. Suprafata rg.mas1 este de
603 hect. Aceastä mosie apar-
tinea in vechime MitropolieT
din Bucuresti. Restul suprafeteT
nearendate apartine la 682 lo-
cuitorT improprietAritT. Se sea-
n:Lda. pe ea gnu, porumb, ra-
pita, orz, meiü, cAnepd, in, finte,
luzernä si diferite zarzavaturT.
In com, se af1ä o singurg pg-
dure ce se intinde peste cite-si
trele cAtunele, din care: roo
hect. apartin locuitorilor, lar res-
tul statuluT. Lemnele ce compun
pAdurea sunt : stejarul, cerul,
jugastrul, frasinul, ulmul, teiul,
cornul, alunul, carpenul si plo-
pul. Predomina stejarul.
Viile, in intindere de 75 hect.,
apartin statuluT si se ggsesc
parte pe mosia statuluT, iar parte
pe delimitárile locuitorilor din
1864.
Livezile de prunT aü o intin-
dere cam de 25 hect.
Populatia corn, este de 2414
suflete, carT locuesc in 534 case.
Dupg legea rur. din .1864,
sunt 360 locuitorl inpAmintenitT,
GOGO§UL
iar dupg legea din 1879 sunt
78 insuratT.
MeseriasT sunt : I fierar, I a-
bagiii, I cojocar si I cizmar.
Pe mosie se aflA o moarg. de
aburT.
Se face tuicä din tescoving
si din prune.
Comerciul se face de 8 per.
soane.
Clile ce strAbat com. sunt :
catea com. ce duce la MAngs-
tiricea, calea com, ce duce la
Tiul, calca com. ce duce la Bo-
tosesti, calea com. ce duce la
Seaca.
Venitul com. pe 1893-94 a
fost de 3316.87 leT i cheltuelile,
de 3036.58.
Vite sunt : 418 vite marT cor-
nute, 170 oT si 48 caT.
Gogowl, sat, jud. Dolj, pl. Dum-
brava-d.-s., com. Gogosul, rese-
dinta primgrier. Are 1200 su-
flete : 615 barbatl si 588 femeT.
Locuesc in 281 case, construite
parte din cArdmidg. Este o
scoalg mixtg, ce functioneazg
din 1867, fiind intretinutg de
stat, condusg de un invAtAtor
si frecuentatá in anul scolar
1892-93 de 50 bgetT ; o bise-
ricg., fondatd in 1875 de ob-
stea locuitorilor. Are I preot
si I cintgret. Baza este de zid
lar trunchiul de cgrAmidg. Are
In tindA urmAtoarea inscrip-
tiune :
Cu ajutorul luI Dumnezeil
aceastä sfindi bisericä din temelie, uncle
se priiznuete hramul Sf. Niculae i Sf.
Gheorghe, cu toatä cheltueala acesteI
comune, adjutorind i alte comune. Fiind
cel ctitorI raposatul G. G. Ne-
goescu, fiind c s'ab' luat materialul de
la cea veche i nepotul sti Dincä. Tor-
clächescu, räposatul Ni Jianu, N. Gher-
ganu, Preotul I. Pätrulescu din comuna
Sopotul, 'loan Pruneif, NiÇá Be0iu, G.
Cojocaru, Dindi Monica, G. Enache, G.
Ceauita, G. Ilie Stlinici. In zilele l'rea
Inilltatulul nostru Doran Carol I, cu bine-
 GOGOSUL
cuvIntarea FgrinteluI Episcop D. D. Atha-
nasie al Rimnicultil NouluI Severin, In-
cep/ndu-se In anul 1874 i terminindu-se
In 1875, Septembrie 20.
tiü carte too persoane.
In sat sunt 3 circiumI.
Gogo§ul, deal, jud. Dolj, plasa
Dumbrava-d.-s.,- pe costisea ca-
ruja sunt asezaie cite-va case
din satul Gogosul; acest deal
trece si prin com. Tiul.
Gogo§ul, pIrlu, jud. Dolj, plasa
Dumbrava-d.-s., com. Gogosul;
curge prin valea Gogosul, ucla
satul cu acelasI nutne si se varsá
pe malul drept al riuluI Obe-
deanca.
Gogo§ul, vale, jud. Dolj, pl. Du m-
brava- d.-s., com. Gogosul, pecare
este situata com. Gogosul. Din
cauza c5. aceasta vale este prea
strimtd, o parte din case sunt
asezate si pe dealul Gogosul.
Gogul, a'eal, jud. Dolj, pl. Dum-
brava-d.-s., com. Seaca, din care
se lasa Somoralul-Mic, Somo-
ralul-Mare si Voita. Este inalt
de aproape 35 m. i acoperit cu
paclurr si cite-va locurf arabile.
Gofa, sat, cu 120 locuitorI, jud.
Arges, pl. Cotmeana; face parte
din com. rur. Humele. Are o
biserica, cu hramul Sf. Nicolae,
deservita de un preot si de un
cintdret.
Goicea-Mare, com. rur., judetul
Dolj, pl. Balta, situatä in partea
de V., la 51 kil, de orasul Cra-
iova si la 8 kil. departare de
resedinta plaser, Mdcesul-d.-s.
Se margineste la E. cu com.
Macesul-d.-s., la V. cu comunele
Plosca i Bistretul, la N. cu com.
Goicea-Micá si la S. cu com.
Cima.
Terenul comuneI este yes,
587
prezintind numaT cite-va movile
de hotarnicie.
Este udata pe la V. de apa
DasnatuiuluI, ce curge in a-
ceasta comuna, cu directiunea
N. - N. - V.S. - S. - E.; are pa-
tru vadurl de moará si dota
podurl in Vestul comuna
Pana la anul 1864, coprindea
ca catun com. Goicea-Mica de
azI. La anul 1875 a avut rese-
dinta in comuna Cima. AzI se
compune dinteun singur catun
numit Goicea-Mare.
Prin hrisovul luI Mihaia Ra-
covità-Vocla, din anul 7221, se
adevereaza el jupineasa Maria,
sotia dumnealuI, loan Baleanu,
neavind copir, a inchinat la moar-
tea eI manastireI Horezul, a
treia parte din mosia sa Goi-
cea-Mare.
In sat se afla : o biserica cu
hramul Sf. Paraschiva, fondata
de egumenul D. D. Doroteia,
arhimandrit i cavaler ; o scoall
mixta ce functioneaza din anul
1883, Gind intretinuta de stat,
conclusa de un invatator frecu-
entata in anul scolar 1892-93
de 44 bletl, titi carte 90 bar-
batI si o femee.
Populatia comuneI este de
1572 suflete: 813 barbatl si
759 fema Locuesc in 261 case
si 62 bordee.
Dupa legea rura15. din 1864,
sunt 187 locuitorI improprieta-
ritI, iar dupa cea din 1879 sunt
30 insurata
Suprafata teritoriuluI comunal
este de 3200 pogoane, din care
2972 pog. arabile (228 pog. vie).
Mosia din comuna se numeste
Goicea-Mare ; apartine statuluI;
a fost arendata de la 1893-98 cu
30100 leI anual; suprafata
duta este de 1158 hect. 8i60 m.
p.; suprafata rAmasa este de 407
hect. 1438 m. p.; apartinea mA-
nästireI Jitianu.
Viile apartin locuitorilor ira-
www.dacoromanica.ro
GOICEA-M1CX
pamintenitT la 1864 si insura-
teilor din 1879.
Sunt 4 mor! de apa, din care
3 situate pe proprietatea statu-
lul si una pe a locuitorilor.
MeseriasI sunt: 4 tinichigiI
si 5 fierarr.
Comerciul se face de 9 per-
soan e.
Venitul comunel pe 1893-94
a fost de 2679,48 ler i cheltu-
elile, de 2304,88 la
Vite cornute 212,
cal 65.
O cale comunala de 3 kil.
duce la Cima si una de 2 kil.
duce la Goicea-Mica.
Goicea-Mare, sat, jud. Dolj, pl.
Balta, com. Goicea-Mare, rese-
dinta primaria
Goicea-Mare saa Cima, molie
a Statulta, jud. Dolj, pl. Balta,
com. Goicea-Mare, arendata, de
la 1893-98, Cu 30100 leI anual
In Septembrie 1892, s'aa dat
1158 hect. in loturl. Pana la se-
cularizarea averilor manastirestT,
mosia apartinea manastirel Jifia-
nul.
Goicea-Micä, com. rur., judetul
Dolj, pl. Balta, situata In par-
tea-! de S.-V., la 50 kil. de Cra-
iova si la 9 kil, departe de re-
sedinta plaseI, Macesul-d.-s. E
situata pe malul sting al Aula
Dasnatuiul.
Se invecineste la E. ca com.
la V. cu com.
Macesul - d. - s.,
Plosca I cu Bistretul, din pl.
Bailesti, la N. cu com. Plosca
cu com. Rima; iar la S. cu
com. Goicea-Mare.
Terenul com. se compune din
pamint negru humos, foarte
productiv. Prezinta movilele :
Magurelele, Vacareata, Cremi-
nea, Cindra, Ciuta i Caravanul.
Este udatä de riul Dasnatu-
iul, ce trece prin V. com., cu
GOICEA -MICA
directiunea N.-S. Pe el se aflá.
In dreptul com. doua. vadurl si
treI podurT.
In anul 1800, aceastA com.
era mahala, numaI de vre-o 20
familiI, ce tinea de com. Goicea-
Mare. La 1864, a trecut ca cAt. la
com. Birca, si a stat ca cat. pana
la anul 1880, eind s'a despartit
in comuna deosebita coprinzind
pana azI un singur cdtun de
resedinta numit Goicea - Mica.
Resedinta comuneI a mal fost
$i In Goicea-Mare si Birca.
Are o bisericA, fondata de
Milan Obren ovicI si de obstea
locuitorilor; are hramul Ador-
mirea - Malee -Domnului; e ser-
;lita de un preot si un cintaret;
o scoalä mixta, ce functioneazA
de la anul 1883, condusa de un
invatator si Intretinuta de stat
si de com. Localul construit
din zid s'a facut cu cheltuiala
comuna
In anul scolar 1892 93 scoala
a fost frecuentata de 38 bletI si
5 fete. titi carte 130 barbatT
si 8 fema
Populatia comuneI este de
1336 suflete : 778 barbatI si
588 femeI. Locuesc in 177 case
si 68 bordee.
Dupa legea rurall din 1865
sunt 141 impAmintenitI; dupa
cea din 1879 sunt 3 insuratel.
Suprafata comund trece de
6000 pogoane.
Mosiase numeste Goicea-Mica.
Formeaza un singur trup Cu
mosia Birca. Apartlne luI Milos
Baichy. Are un venit de 500001-
Viile, de 174 pogoane, apartin
locuitorilor ; daa vin bun, rosu.
Sunt doul morI de apa si-
tuate pe DasnatuiU.
Comuna este pusl in comu-
nicatie cu Goicea-Mare prin o
cale comunala de 2 kil. lungime,
in comuna. De asemenea este
legata cu com. Birca i cu com.
MAcesul-d.-s. si Macesul-d.-j.
www.dacoromanica.ro
583
Comerciantr sunt 8.
Venitul com. pe 1893-94 a
fost de 2755,66 leI si cheltuelile,
de 2572,01 leI.
Vite : 250 bol, 86 cal* si 36 por&
Goicea-Mick sat, jud. Dolj, pl.
Balta, com. Goicea-Mica, rese-
dinta primaria
Goicea-Mick mofie particularA,
jud. Dolj, pl. Balta, com. Goi-
cea-Mica.; formeaza un singur
trup cu mosia Birca.
Goicelul, catun, al com. Sgrulesti,
jud. Buzar', cu 130 locuitorI si
30 case, avind una din cele
mal frumoase pozitil.
Goicelul (Gherman), rnocie, in
jud. Buzari, com. SArulesti, catu-
nele Goicelul, Apostari i Valea-
Larga. Are 200 hect, din care
28 pAdurea Goicelul, restul cu-
rAturl i fineata.
Goicelul, munte, intre jud. R.-
Sarat si jud. Buzan; face parte
din culmea Cimpulungeanca ;
poalele sale se intind in comu-
nele Valea-SAlciei i Sarulesti,
jud. Buzati; este acoperit cu
padurI, in exploatare, i Cu pa.-
suni intinse.
Goide§ti, com. rur., In plaiul Pir-
scovul, jud. Buzar', ocupind par-
tea cea mal' de N., cea tnaT mun-
toasA si avind cel mal intins te-
ritorirr dintre toate comunele
Buzauluf. E situata la distan-
ta de Buzati de 63 kil. Limi-
tele sale sunt : la N., incepe din
riul Bisca-Mare, de la pichetul
Cocianul, urca pe izvorul Pitac-
Patac, trece peste muntele Hos-
szokös i iivorul Bisculita, la
gura izvoarelor Corliul i Ba-
lescul, pana in virful muntelul
Bälescu, de unde se !asa la
sorgintea izvorulul Cilianosul, pe
GOIDETI
cursul carda merge pana la vár-
satura sa in pirlul Bisca-Mica,
urca pbtin pe albia Bistd si o
la pe cursul izvoruluI Magya-
rosbokor, pana, la sorgintea luI,
apor urca pe seaua munteluI
Taietura (Musa-Alba), unde se
limiteazA si plaiul Pirscovul cu
plaiul Slänicul ; la E., se las1
pe plaiul de V. al muntilor :
Musa-Mare si Musa-Mica., urca
in virful muntelur Neharnita,
peste punctele : La-Maciuca
Seciul-Mare, se lasA in Bolova-
nul-MortaruluT, de unde da in
albia Aula SlAnicul, pe care
merge pana la Bolovanul-Greu-
Id, de ad, incepind a se dirige
spre cat. Fundata, trece Malul-
cu-Sare si ajunge in marginea
cat. Budesti (com. Trestioara);
la S., din cAt. Budesti, se di-
rige spre Surduci-Gemeni, de
unde se lasa pe vale (La-GrA-
dina luI-Nicolae-Ciulinu), apoI ur-
ca. in dealul Curmatura-Purcei-
lor, mergind pe plaia, pana in
VII-fui-M=10r (hotarul Anton-
Carp), coboara In albia riuluI
Saratelul (la punctul numit : La-
Parascheva in gira), merge pu-
%in pe albia SArateluld, pana in
gura izvoruluI Calugarul, apoI
ia cursul izvorul Caluglrul in sus
si continua urcind, ajunge in
virful munteluI Arsenia, pe al
caruia plaid merge prin pAdurea
Tainita, trece pe Ruga stilpiI
Tainita intilneste izvorul Tai-
nita si se lasa. pe din' sul in jos,
pana la varsatura sa In riul
Bisca-Roziler, In fata stabilimen-
tuluI Bisca; la V., incepind de
la gura izvoruluI Tainita, urca
pe Bisca-RozileI in sus, pana la
infurcAtura Bistelor, apol de la
catunasul Visanul, incepe a urca
pe riul Bisca-Mare in sus, pana.
la pichetul Cocianul, la gura iz-
voruluI Pitac-Patac.
Suprafata sa este de 25046
hect., din carI 137 arabile, 8520

pAdure, 4230 fineatA, 8840 iz-
laz, 19 livezr si 3300 sterp.
ProprietAti mai insemnate, co-
prinse in aceastO comund, sunt :
Goideasca, despArtitA in dota
pArtf: Goidea si Gorganul, a
cetelor de mosnenT : Goidesti
GorgAnesti in devAlmAsie ; IvA-
netul i Rdzboiul (A. Carp), Pen-
teleul (Maican) i Piciorul-Ca-
preT (Statul). Terenul e foarte
muntos, coprinzind muntii ce!
mai marr, mai frumosi i mai
avutI din judet. E avutd in mi-
nerale i mal cu seamA in sa-
re, abondentd la satul Fundata.
Sorginti de izvoare minerale se
vAd in maT multe locurr, dar nu
se intrebuinteazá. Are multe
VinaturI i mal cu seamA : ursI,
cAprioare, vulpi, viezurT, etc.
Din pestI, are multi pAstrAvi si
mreaue. In jurul pichetului Co-
clanul sunt i gdinT sAlbatice.
Are multe fructe si in specie
zmeurA, afene, fragi si cOpsunr.
Tot aci sunt i intinse coaste
de munti, acoperite de ienupere.
Industria sa constO. in lucrarea
lemnuluT, a linei si a fabricAreT
laptelui. Are 4 morT de apd, 3
pive, 2 dirste, cdsAria de la Vi:
forita si stinele: Corliul, Zdnoa-
ga, MiclAusul, Piciorul-Caprei si
altele mal mid. Lipsa drumuri-
lor face ca secularele pAduri
de brad, de care aceastA comu-
nä e acoperità, sd. nu poatd fi
utilizate, ci mal toate sA cazA
sa putrezeascA. Sunt numaT
3 herAstrae pe Bisca-Mica, de
unde, cu mare greutate, se pot
scoate scindurile ce se tale.
CAT de comunicatie nu sunt
de cit albiile piraielor i nume-
roaselor vAT ce o strAbat, in-
trerupte adesea din cauza ve-
nireI apelor si a marilor bolo-
vanT, ce se grAmAdesc intr'in-
sele. Mal insemnate sunt : ca-
lea Pirscovul-Goidesti, pe albia
ard.teluluI - BAldnestilor, Golde-
589
sti-LopAtari i Goidesti-Gura-
TeghiT, prin pAdurea TainiteT.
Vite sunt: 114 bol, 149 vacT,
128 viteT, 133 cal, 135 lepe, 77
minjI, Hoo oT, 1110 capre
245 porci. StupT sunt 104.
Comuna e formata din cdtu-
nele Brdtilesti, Fundata, Goi-
de$ti, IvAnetul, unde e si rese-
dinta, Plaiul-Nucului, Plostina,
Pistritul i Virlamul cu subdi-
viziile : Beizadeaua, Poiana-cu-
Rugli i Visanul. Populatia sa
e de 1370 suflete : bArbatT in-
surati 254, neinsuratT 44, vAduvi
14, 1:del 421 ; lar t'eme ludri-
tate 254, vAduve 34, fete 349.
Locuesc in 312 case.
Meseriasi sunt: lemnarI, 5
butnarT, 5 fierarT, 4 cojocarI
cit1-va locuitorT, cari se ocupd
ca tAierea scindurilor, fabricarea
donitelor, sitei, etc..
Sunt 257 contribuabili. Sta-
bilimente comerciale, 4.
Budgetul comunei e de 1915
le!, 80 bani.
Are 2 biserici, deservite de
2 preotT, 2 cintAretT si i para-
cliser. Catedrala e cea cu hra-
mul Sf. Nicolae.
Goide§ti, aitun, al comuneT Goi-
desti, jud. BuzAti ; are 70 locui-
torT si 19 case.
Goide§ti, mofie, in jud. Buzda,
com. Goidesti, cAtunele : IvIne-
tul, Goidesti, Fundata i Plaiul-
Nucului ; apartine mosnenilor
Goidesti i Gorgdnesti in de 01-
mAsie si e despArtia in trei
pArti: BAloaia;Goideasca si Gor-
gOneasca, avind pe &usa pOdu-
rile : Arsenia, Virful-SeciuluT si
Leurdetul, apoi izlaz si pOsuni.
Goide§ti, rno,cie, jud. Buzgu, com.
Goidesti. Vez! IvAnetul-Carp.
Goii (Virful-), muntele ce for-
meazd hotar l'are Brusteni
www.dacoromanica.ro
GOJGARE1
jud. Suceava, avind 1298
m. de altitudine.
Goioasa, sat, in jud. BacAO, pl.
MunteluT, com. AgOsul, situat
pe malul sting al Trotusulur
pe piriul Goioasa, la o depOr-
tare de 10250 m. de cAt. Suita
(scoala). Are o bisericA orto-
doxl, caditO de locuitori in a-
nul 1837, deservitA de I preot
si 2 cintAretT. Are o populatie
de 152 familii, sad 700 suflete.
Vite sunt : 59 cal, 316 vite
marT cornute, 125 capre i 81
porci. Pe teritoriul com. sunt
9 herestrae de apA.
La V. de acest sat, inteo
strimtoare a muntilor, intre Gar-
dul-de-PfeatrA si Lacul-Sec, dupO
ambele maluri ale TrotusuluT,
se gd.sesc urmele unor intAriturI
de preatrA si un drum impietrit
care se crede sl fi fost fdcute
de RusT, la 1848, in trecerea
lor in Ardeal, ciad ad fost ne-
voitT sd se intareascl i ad, in
contra armater Ungare care era
la Ghimes. Puterile armatel ne-
fiind de o potrivA, trupele Un-
gare primird ordin sl se retra-
gA, lAsind in mina Rusilor multe
provizir si arme.
Goioasa, vale, in jud. Baca, pl.
MunteluT, com. AgAsul, caro in-
cepe in dealul cu acelasT nume
si se inclind spre Trotus.
Goiosul, deal, in jud. BacAu, pl.
Muntelul, com. AgAsul, situat
11110 muntele Lacul-Sec.
Goiosul, firia, in jud. Bac5.u, pl.
MunteluT, com. AgAsul, care cur-
ge prin satul cu acelasT nume.
Izvoreste din muntele Lacul-
Sec si din muntele Muncelul
se vars1 in Trotu$ul, d'a stinga,
dupl ce se ingroas1 cu Foroja.
GojgArei, sat, In jud. Arges, pl.
 GOLANI
Oltul ; face parte din com. rur.
Valea-Ungureni.
Golani, sat, in jud. Roman, pl.
Fundul, com. Averesti, spre S.
de satul Averesti-RIzesi si la o
depArtare de 3 kil. de acest
sat. Este asezat la poalele dea-
luluT Golani pe piriul BrAteasca.
Are 100 familiI, sal-1 428 suflete,
din carT 8o contribuabill. Lo-
cuesc in 113 case.
Sunt 240 vite maff cornute.
Are o bisericà de zid. In dea-
lul Golani, de lingI acest sat,
sunt carien l de pleatrA, care se
exploateazA. Parte din locuitorI
se ocupA cu scoaterea pietref si
cu transportarea eI. Este legat
cu orasul Roman prin so§ea.
Se mal numeste s'i Averesti-d.-j.
Golani, sat, in jud. Roman, pl.
Fundul, com. Giurgeni, spre S.
de satul Giurgeni si la o de-
pArtare de 6 kil, de el. Este
asezat pe deal. Are 6o familiI,
sati 167 suflete, din carI.46 con-
tribuaba Locuesc in 40 case.
Sunt 63 vite marl cornute.
Golani, mahala, jud. Mehedinti,
pl. Dumbrava, com. rur. lasoma.
Golani, deal, inalt si pietros in
jud. Roman, pl. Fundul, com.
Averesti, la E. de Averesti-d.-j.
Este socotit ca centrul unuT sir
de deal, numit Culmea-Golanilor.
Gola§a, mdguril inaltA, pe piscul
dealuluI CAlnistea, jud. Vlasca,
pe proprietatea Gallteni.
Golawl, deal ripos, format de
malul drept al Orle! Plapcea,
la V. de com. Ursoaia, pl. Mij-
locul, jud. Olt. Este intrerupt
de dota vilcele : Adincata si
Ursoaia. De la acest deal se
intinde spre V. un platal, aco-
perit Cu tarinile locuitorilor.
590
Golae§ti, com. rur., in partea de
E. a plAser Branistea, jud. Iasi,
in jos de com. Stinca. Este
formatA din satele : GolAesti,
Podul-Jijid, Odaia-Branul cu Bo-
bul, Petresti, Medeleni, Chisl-
rAI si LAzAreni, pe o suprafatd
de 3069 hect. s't cu o populatie
de 364 familiT, sati 1584 su-
flete.
AceastA com, e situatI pe
podisul dealuluI Goläesti si pe
sesul JijieT si al PrutuluT, pana
in apa riuluT Prutul. Este tra-
versatd de un singur deal care
formeazd malul drept al sesu-
lur Jijid si pe care se afll si
pAdure.
Pdmintul e productiv, cu multe
finate si imasurT, care adese-off
se inundeazd de apele riurilor
Miel si ale Prutului.
Are 4 biserid, deservite de
2 preoti si 4 cintAretl ; o scoalA ;
o moarà de apd.
Budgetul com, e de 9667 leI
la veniturI si de 9512 lel la
cheltuelI.
Vite sunt 4259, din carT :
1847 vite marI cornute, 1749
oT, 2 capre, 335 cal si 325 ti-
mätorl.
Golfie§ti, sat, in jud. Iasi, pl. Bra-
nistea, situat pe ves, intre riul
Jijia si apa DubruvAtul, la 20
kil. de Iasi spre N.-E. si la 6.7
kil. spre N. de la Ungheni, sta
tie de cale feratg. Are o popu-
latie de 140 familli, sati 453 su-
flete. Este resedinta comuneI.
Are o bisericA, fondatA la 1812
de obstia satuluI, cu I preot si
I cintdret; o scoall, infiintatd
la 1869, frecuentatA de 51 e-
levi.
Satul este pe mosia statulur
cedatl comuneT Iasi si pe care
se aflA o pIdure mare de stejar.
Vite sunt 1261: 734 vite mar!
cornute, 310 or, 2 capre, 105
cal si 110 ritnAtorI.
www.dacoromanica.ro
GOL4EI
Golà§ei, sat, in jud, Covurluiti,
pl. Prutul, com. Bujor, cu 134
familiI, saii 628 suflete. Are o
bisericA si o scoalA.
Prin acest sat trece linia fe-
rata Galati-Birlad, avind statie
si aci.
Goläqei, sat, in jud. FAlciti, pl.
Mijlocul, com. Deleni, la 500 ni.
de satul de resedintl, in partea
despre E. a mahalaler din jos.
Acest sat este format de ca-
tre locuitorii strAmutatI cu vr'o
6o de anI in urmd, din satul
Deleni.
Are 14 familiT, sail 73 su-
flete.
Golä§ei, celtun, tine de com. GA-
rAgIul, jud. Teleorman. Are 423
locuitorI si 81 contribuabilI.
Golä§ei, cdtun, pendinte de com.
CAscioarele, pl. NeajlovuluI, jud.
Vaca, situatà pe proprietatea
StatuluI Vatra-ManAstird-CAsci-
oarele, pe malul sting al Arge-
suluT. Se arendeazA ()data cu
Vatra-M A ndstireI-CA.scioarele.
In 1864, s'ati improprietärit
in acest cAtun 8o locuitorT, cA-
rora li s'a dat o suprafatA de
206 hect.
Cea mal mare parte din lo-
cultor/ sunt TiganI, vechI robI
aT mAnAstireI CAscioarele.
E situat la 30 kil. de Bucu-
resti si la 75 kil. de Giurgiil.
Golä§ei, partea de E. a cdt. Buda,
com. Buda-Palanga, pl. Cimpul,
jud. Prahova.
Golä§ei, mo,vie particulará, in
jud. Covurluiti, pl. Prutul, com.
Bujor ; formeazA cu com. Pitl-
roaia, un trup de 2860 hect.
FostA proprietate a mareluI
patriot si bArbat de stat, Las-
car Catargiti, care si-a petrecut.
ad o bunä parte din vieatl.
 G0L4EIL0R (PADLIREA-)
Golä§eilor (Pädurea-), p1 dure
de salcie, amestecatA cu frasin
si carpen, in jud. Tulcea, pl.
Macin, pe teritoriul com. rur.
Pisica i anume pe acela al cat.
Azacliul, situata in partea de
N.-V. a pl. si in cea de S.-V.
a com., pe malul DunareT, mar-
ginita la E. de stufarif; apar-
tine Statulul; are o intindere
de aproape 200 hect.
Goleanca, pîrîi, ja nastere din
iazul Zama, de pe mosia Co-
dreni, com. Mileanca, pl. Pru-
tul-d.-j., jud. Dorohoia si se
varsa in piriul Podriga.
Goleasca, sat, cu 90 familiT, pe
apa Teleormanul, jud. Arges,
pl. Galasesti ; face parte din com.
rur. Dragul.
Goleasca, sat, ¡ud. Dimbovita,
pl. Dealul - Dimbovita, catunul
com. Sotinga.
Goleasca, pda'ure, supusa regi-
muluT silvic, com. Tiganesti, pl.
Podgoria, jud. Muscel, in intin-
dere de 500 hect.
Goleasca, pädure, supusa regi-
mului silvic, cona. Beleti, pl.
Podgoria, jud. Muscel, avind,
impreund cu trupul de pädure
Beletoaica, 750 hect. Esente do-
minante: stejarul si fagul.
Goleasca, pildure particulara, su-
pusa regimulul silvic, pendinte
de com. Berevoesti-Paminteni,
pl. Nucsoara, jud. Muscel, in in-
tindere de 800 hect., avind e-
senta dominanta fag si fiind pe
virful coastelor opuse spre V.:
e populata cu stejar.
Goleasca, perdure, supusa regi-
muluT silvic, com. Golesti, pl.
Podgoria, jud. Muscel, in intin-
dere de 300 hect. populatd cu
591
stejar, fag carpen, jugastru, plop
alun.
Goleasca, pädure, supusA regi-
mului silvic, com. Glimbocelul,
pl. Podgoria, jud. Muscel, avind
impreuna cu trupurile: BAneasa,
Dinuleasa, CAlceasca,Tomeasca,
Gherasoaia, Chiriceasca si Chi-
teasca, o intindere de i35o hect.
Goleasca, pädure, supusd regi-
mului silvic, com. Leordeni, pl.
Podgoria, jud. Muscel, in intin-
dere de i5o hect.
Golenti, sat, pendinte de com.
rur. Maglavitul, pl. Cimpul, jud.
Dolj, situat la 3 kil. S.-V. de
Maglavitul, catunul de resedinta
al comuna E asezat in apro-
piere de Dunare, in fata insuleT
Golul.
Are 802 suflete: 408 barbatl
si 394 femeT. Locuesc in 156
case si 36 bordee.
Are o scoala primara mixta.,
fondata. in 1885, intretinuta de
comuna conclusa de un invdta-
tor si care in anul scolar 1892-93
a fost frecuentata de 39 elevi
2 eleve; o biserica de zid, fon-
data de obstea locuitorilor, cu
hramul Sf. Nicolae, deservitä de
un preot si un cintáret.
In sat sunt 9 industriasT : fie-
rarT, timplari, cismari ; 5 cir-
ciumi.
Prin Golenti trece soseaua
judeteana Craiova - Calafat, iar
In apropiere, calea ferata, care
pune in legatura aceste doul
orase.
Golenti, insuld, in dreptul satu-
lur Golenti, com. Maglavitul, pl.
jud. Dolj.
Golenti, a'eal, jud. Dolj, p/. Cim-
pul, com Maglavitul, pe costisa
caruia este asezata o parte din
comuna.
www.dacoromanica.ro
GOLETI
Golenti, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Cimpul, com. Maglavitul.
Gole§ti, com. rur., pe apa Sim-
niculuT, jud. Arges, pl. Topo-
logul, la 8 kil. de com. rur. Tig-
veni, resedinta subprefecturef
la 31 kil. de Pitesti. Se tom-
pune din urmatoarele sate: Dra.-
ganesti, Gabdresti, Golesti, Po-
enita si Vladislava, avind peste
tot 145 familiT, saa 585 suflete.
Are 3 biserici (in Draganesti,
Golesti si Poenita) ; o scoala
primará rurald.
Dupa o publicatie ofician, a-
ceasta comuna numara 147 con-
tribuabilf si are un budget de
2554 leí la veniturT si de 2360
la cheltueli.
Numarul vitelor este de 266
capete vite marT (247 bol
yací si 19 cal) si de 335 vite
mArunte (132 oi, 43 capre
i6o rtmatorT).
Gole§ti, com. rur., pl. Riurile,
jud. Muscel, la S.-V. de Cimpu-
lung, 28 kil, departe de acest
oras. Este situatA pe ambele
malun ale riuluT Bratia. Pana la
resedinta pl. sunt 8 kil.
Numele '1 vine dela Golescu,
pentru-ca. un membru al fami-
Golescu (Go/esti, din pl.
Podgoria) a avut aci proprietate
si case si a dat satuluT nu-
mele san. Se mal numeste
Vulpari, cae]; dupa cum se spune,
prin paclurile sale se faceau marT
vinatorT de vulpi.
Se margineste la N. cu com.
Vladesti, la S. cu com. BAlilesti,
la E. cu com. Mihaesti si la
V. Cu com. Cosesti i Leicesti.
Are 4 catune : Poenita, Ulita,
Golesti si Priboaia, cu resedinta
in cat. Poenita, Populatia este
de 267 familii, saa 1102 suflete :
541 barbati si 561 femeT, carT
trAesc in 260 case.
Intreaga com. se intinde pe
GOLWI
suprafata. cam de 25o0 hect.,
dintre cad 750 hect. pamint de
luncá cultivabil, lar restul izlaz
si padurr.
Locuitorif din aceasta com.
s'aa improprietarit la 1864 pe
mosiile statulur Vierosanca si
Priboaia. Pana atuncl erati.clacasT
aT mosnenilor din com. Balilesti.
ProprietarT marl In com. sunt
d-nit : I. Prislopeanul, G. Radules-
cu, Stefan si Dimitrie Ceausescu.
LocuitoriT, afará de agricul-
tura, se mar ocupa cu oläria
si rotaria.
Vite sunt: 406 bol, 293 vacT,
217 capre, 290 or, 280 porcr,
ro cal.
Imprejurul com. sunt livezr,
ograzI cu prunT, padurr intinse
compuse din stejar si fag. Tuica
se fabrica In termen media 1600
decalitri anual.
Prin mijlocul com. trece riul
Bratia, care o udá de la N.
spre S., avind pe malul drept
cat. Poenita si Golesti, lar pe
cel sting cat. Ulita si Priboaia.
Pe eta Bratia sunt 2 mori, 2
herastrae. Mal este In Golesti
un herastrau cu aburT.
Mara de riul Bratia, com.
mar este udatá de elide: Poe-
nita, Fageanca, Pesteloaia si
Golesti, carl se varsä. in Bratia
pe tarmul drept, si de Valea-
U li ter, Valea-PoduluT si Priboaca,
earl se varsd in riul Bratia pe
tärmul sting.
In partea de V. a com. este
Poiana-LaculuT, Piscul,Melcuter,
piscul Stroisorul, Piscul-Caldare-
lor, Dealul-Catiner si Poiana-
Rader.
Numdrul contribuabililor este
de 215. Com. are un buget de
1625 ler la veniturl si 1624 lei
la cheltuelf
Sunt 2 biserid: una in cat.
Ulita si a doua In cat. Golesti;
o scoald mixta, care dateazá
cam de la 1830. Scoala se fre-
692
cuenta de 30 40 elevT de
ambe-sexe, din numarul de 119
cu etate de scoall. Stia carte
39 barbatf si 8 ferner.
Pozitiunea acester com. este
cit se poate de frumoasa. Mult
contribue la frumusetea el zig-
zagurile ce le face riul Bratia
si dealurile dela V. si E. acope-
rite cu padurr.
Este strabatuta de o osea
vecinall care o leagd la N. cu
com. Vladesti si la S. cu com.
Bälilesti; de o osea comunala,
care trece prin cat. Priboaia si
Ulita si de mar multe drumurr,
precum: drumul Marcusani, dru-
mul Savulesti, si altele. Intre
satul Poenita si Golesti este
pädurea Vierosanca, iar lntre
Ulita si Priboaia, spre E., padu-
rea Priboaia.
Gole§ti, com. rur., jud. Muscel,
resedinta plasef Podgoria, situ-
atá de o parte si de alta a uneT
sosele prerduta in umbra salciilor.
Este asezata pe rnalul sting al
riuluf Arges. Are 800 locuitorT
si se compune din 3 catune:
Golesti, Uderul si Valea-Boerea-
sea .
Se margineste la N. cu com.
Stefänesti, la S. Cu jud. Arges,
de care se desparte prin riul
Arges, la E. Cu com. Calinesti
si la V. cu orasul Pitesti.
Locuitoril sal', In cea mar
mare parte sunt TiganT.
Ad i este casa fratilor Go-
lescu, triconjuratä. de jur-imprejur
cu zidurl groase si inalte. D'a-
supra porter principale se afid
foisorul, In care la anul 1821
sedea Tudor Vladimirescu si
de unde putea sa-si arunce pri-
virile peste tabla pandurilor sal.
Curtea caselor e o curte mare
si spatioasa, cu copacT umbrosT.
In gr5.dina sub umbra unor
castanT sälbatici, este mormintul
lul' Alexandru Golescu. 0 mar-
www.dacoromanica.ro
GOLEM
mora. simpla 'T acopere osemin-
tele.
Dinicu Golescu, tatal, bate-
meil Cu cheltuiala si in locuinta
sa prima scoala romlna. La Go-
les ti se aprinse intliul focar de
culturl nationall. Lazar fu pri-
mul dascal al acestel scolf. Dupa
el, Eliade se puse in fruntea
scoater de la Golesti.
In partea dreapta a inträrel
principale este biserica, in tinda
careia sunt mormintele fratilor
Nicolae, Stefan si Radu Golescu,
earl au oferit contimporanilor
timpurl clasicé de patriotizm,
jertfä. si devotament.
AverT colosale cheltuite pen-
tru exilatir dela 1848 si pentru
propaganda neobosita in tara
si strainatate, sanatatr zdrobite,
elanurr tot-de-una nobile si ge-
neroase, iaca ce furl GolestiT.
Pe la S. com. trece calea
ferata Bucuresti-Pitesti, care se
bifurca: o parte apuca spre
Pitesti ; lar a doua merge la
Cimpulung. Pe la N. com. trece
calea nationala Bucuresti-Pitesti,
cu care com. stä in legatura
printr'o osea comunala bine
intretinuta.
Aceastä com. se Oa la dis-
tanta de 54 kil. de ampulung,
spre S.
Aci este o biserica., deservita
de I preot si 2 cintäreV; o
scoall mixtd frecuentata de 63
elevT. Cu intretinerea scoald
statul cheltueste anual 1080 ler.
Comuna contribue pentru scoall
cu 400-500 bel anual. Localul
scoalei s'a oferit de urmasil
Golestilor chiar In corpul clädi-
rer principale si In camerile uncle
data Lazar si Eliade fticeatt
lectiunile lor.
Stitt carte 116 barbatT si 30
femer.
Biserica se intretine de fami-
lia Racovitd.
Sunt 165 contribuabilr.
 GOLESTI
Venitul com, se urca la 2994
leI si cheltuelile la 2524 leT.
Are statie de drum, de fier.
Gole§ti, com. rur., in jud. R.-SA-
rat, pl. Orasuluf, pe piriul Dil-
govul.
Este asezatä in partea de N.
a judetuluT, la 36 kil. spre N.
de orasul R.-SArat, si in partea
esticä a plAsef, la 9 kil. spre
E. de com. Cotesti, resedinta
plAseT. Se mArgineste cu comu-
nele : ampineanca (la 6 kil.); Cir-
lige (la 6 kil.) ; Blidare si Budesti
(la 8 kil.) ; Bontesti (la 9 kil.).
Se märgineste la N. cu com.
Cirlige, la E. cu com. Cotesti
si Budesti, la E. si S. cu com.
Slobozia-Ciodsti.
Pirtul Dilgovul trece prin mij-
locul comuneT. Sunt 41 puturT ;
5 fintinl.
CAtunul de resedintä formea-
zd comuna ; maT este o des-
pärtitud a cAlunuluT de rese-
dintd, numità Ceardacul, asezat
pe Milcovul si care are cite-va
case.
Suprafata comuneT este de
2462 hect., din carr 125 hect.
sunt ocupate de vatra comuneT,
1632 hect. ale locuitorilor, 540
ale statuluT, 165 ale particu-
larilor.
Populatia comuneT este de
230 familiT, saii TOTO suflete :
534 bArbatT si 476 femeT ; 230
cdsgtoritf, 740 nedisltoritf, 40
vdcluvT. Stiti carte 176 persoane.
Are o bisericd, cu hramul
Sf. Niculae si Sf. Gheorghe,
ziditä. in 1861 de administra-
tiunea mAnAstirel Sf. loan din
Focsani ; posedind 17 pog. pA-
mint, too leT venit, deservid
de I preot, I cintdret $i I pa-
racliser ; o $coalä mixta, fon-
datd in anul 1887 de Stat, con-
clusa de un invdtdtor, frecuen-
tatd de 6o elevI.
CalitateapAmintuluT este bu n I;
60299. Nardo Diclimar GleogrOo Fol. III.
593
sunt : 1255 hect. arabile, 799
hect. imas, mo hect. pddure si
8 hect. vil.
LocuitoriT posea : 50 plu-
gurf ; 1696 vite, din carl: 200
boT, 185 vacT, 12 caT, 19 Tepe,
1200 of si 80 rtmd.torl.
Transportul productelor se
face prin statia Cote$ti, la 3 '/2
kil. spre S. Sunt 8 circiumr.
CAile de comunicatie sunt dru-
murile vecinale : spre Cimpi-
neanca - Virtescoi ; spre Slobo-
zia-Ciordsti ; spre aflige, Co-
testi si Budesti; soseaua natio-
nald Rimnicul - Focsani ; catea
ferad Rimnicul-Focsani-Iasi.
Veniturile com. sunt de 5458
leT, 84 banT, iar cheltuelile de
5458 ier, 84 banT.
Goleqti, sat, cu 29 familif, jud.
Arge$, pl. Topolog ; face parte
din com. rur. cu acela$1 nume.
AicT este re$edinta primdrieT.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, cu un preot $i un din-
tAret.
Gole§ti (Vulpari), sat, fAclnd
parte din com. rur. cu acelasT
nume, pl. Riurile, jud. Muscel,
situat pe malul drept al riulur
Bratia.
Populatia luf e de 91 familiT,
sati 362 suflete (178 bárbatI si
184 femel).
Are o bisericA de lemn, cu
hramul Sf. loan Botedtorul,
deservid' de I preot li 1 das-
al. PAnd la anul 1827 ea a
servit ca bisericd la schitul din
poianaRiu$oruluT, din plaiul Nuc-
$oara, cind a fost ddruita li a-
dusd aci. Pe una din pisaniT
gAsim urmAtoarea inscriptiune:
Cu ajutorul luí Dumnezeti s'a zu-
grivit Sf. lImplii In ardí dupi ce ad
venit MuscaliT In Ora RomIncascii, cu
osteneala O cheltuiala lui Mcl Constan-
tin O cu feciorul d-lui Cea4u Nitit, la
leatul 1829, Iunie 13
www.dacoromanica.ro
GOLEm-BADff
Se zice cd in lunca acestur
cdtun, care are o pozitie fru-
moasA, ar fi fost un mic orAsel
dac, numit Silistea.
CAtunul este udat la V. de
Orla Bijiul, iar prin centru de
Valea - BisericeT si Girla-Goles-
tilor.
Goleqti, sat, in jud. R.-SArat, pl.
Orasul, cAt. com. Cotesti, ase-
zat in cimp, spre E. lingl co-
muna Golesti, cAreia apartinuse
mal inainte, la 4 kil. spre E.
de cAtunul de resedind, Co-
testi. Are o in ti ndere de aproape
zoo hect., cu o populatie de
38 familiT, sati 161 suflete, din
carT 33 contribuabilT. $tia carte
31 persoane.
Are o bisericl, cu 1 preot,
I dintAret si 1 paracliser.
Gole§ti, stalie de dr.-d.f., jud.
Muscel, pl. Podgoria, com. Go-
lesti, pe linia Chitila-Pitesti, pusä
in circulatie la 13 Sept. 1872.
Se afll t'Are statiile Leordeni
(14.1 kil.) si Pitesti (7.7 kil.)
InAltimea d'asupra niveluluf mä-
rir e de 244.70 m. Venitul ace-
stel statiT pe anul 1896 a fost
de 57071 leT, 35 banT.
Gole§ti, deal, in raionul comu-
neT Golesti, pl. Podgoria, jud.
Muscel, pe care se cultivA 125
hect. vie.
Gole§ti - Badil, com. rur., jud.
Muscel, pl. Podgoria, situad. la
S. de Cimpulung, 65 ldl. de-
parte de acest oras, la 15 kil, de
resedinta sub-prefecturef.
LocuitoriT ati primit pAmint
prin improprietArire, dupA le-
gea din 1864, pe mosia sta-
tuluT.
Sunt 126 contribuabill.
Budgetul com. are la veni-
turf 1612 leT si la cheltuelT
1524 le!,
75
 GOLE§TI-BADII
In Golesti-Badir este o scoall,
cu tntretinerea careia statul chel-
tueste anual 1080 leT si care se
frecuenta de 43 elevr si 4 eleve,
din numarul de 5o baetT $i 48
fete, in etate de scoall.
carte 94 barbatr si 12 femer.
Are o biserica, deservita de
preot si 2 dascalf.
Comuna este situatg. mar in
apropiere de gira Circinovul
prin partea de S. trece rtul
Arges, care are o lunca fertilá
in tot felul de cereale.
Prin comuna trece calea na-
tionala Bucuresti-Pitesti i calea
ferata Bucuresti - Pitesti, carr
trec printeinsa mergind aproape
paralel.
Este coprinsä intre com.
Leordeni, Topoloveni, .Glimbo-
celul si riul Arges. Casele lo-
cuitorilor sunt asezate la linie
de o parte si de alta a soseler.
Viea si cultura prunilor con-
stitue pentru locuitorr princi-
pala lor ocupatiune.
Gole§fi - Badil, deal, in raionul
comuna cu acelasr nume, pl.
Podgoria, jud. Muscel, pe care
se cultiva 87 hect. vie.
Gole§ti-Badfi, pldure, a statu-
lur, jud. MusceI, comuna cu
acelasr nume, formata din tru-
purile : Valea - Ursulur i Izla-
zul, in intindere de 219 hect.,
impartita in parchete si pusa
In exploatare.
Gole§ti-Badii i Topoloveni,
proprietlift ale statulur, pendinte
de manastirea Nucetul, judetul
Muscel, caff s'atiarendat pe
periodul 1888-93 Cu 7500 ler
anual.
Gole§ti-Vfità§e§fi, jud.
Arges, pl. Topologul cu o in-
tindere de 1907 pogoane, din
care 1500 pog. padure, pen-
www.dacoromanica.ro
594
dinte de Episcopia de Arges,
proprietatea statulur; are o a-
rena. anuala de 2800 ler. Pe
mosie sunt vr'o 20 pog. vil,
case, magazir, povarnä de ra-
chiti, etc.
Gole§tilor (Gira-), gIrid, jud.
Muscel, pl. Rturile, izvoreste din
locul numit Piscul-MelcuteT, se
impreung. cu Valea-BisericeT, in
com. Golesti, si se varsa in riul
Brati a.
Golfinul, com. rur., in S.-V. pl.
Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Roma-
nati. E forman din Golfinul (563
locuitorr) i Vlasca (350 locui-
torT) si e situata pe valea Vlasca,
aproape de hotarul judetulur.
Se invecineste la V. cu Circea
(com. 'in Dolj), si se afla la 8 kil.
de Bals si la 31 kil. de Caracal.
Altitudinea terenulur d'asupra
nivelulur marir este de 182 m.
Are o populatie de 202 fa-
miliT, sati 913 suflete : 459 bar-
batT 1
454 femel ; 362 casa,
toritr si 549 necasatoritr.
tirl carte 43 persoane.
Sunt 168 contribuabilr.
Budgetul com. de 2655 ler
la veniturT si de 2634 ler la
cheltuelr.
Vite marr sunt 688, vite micr,
1043 i rimatorr, 157. Sunt 3
circiumT. Are o biserica, in Gol-
finul, ct,1 hramul Sf. loan (1877)
si alta, cu hramul Sf. Nicolae,
in Vlasca ; sunt deservite de 2
preotT si 4 entAretr.
Golgofta, sat, in partea de V.
a comuna Ivdnesti, plasa Ra-
coya, judetul Vasluiti. Are o
suprafata de 124 hect., pro-
prietatea statulur, si o populatie
de 202 familir, sali 503 suflete.
AicY se afla o bisericä de lemn,
facuta de calugarul Ghenadie
Cazimir egumenul, la 1774, nu-
mita manastirea Golgofta, la
GOLGOTA
care maT inainte erati caluga-
rite.
Numdrul vitelor e de 563 : 175
vite marr cornute, 250 oT, 108
cal si 30 rimatorr.
Locuitorir posea : i8 plugurT
si 36 care cu bol; 2 plugurr
si 3 carute cu cal; 60 stupT.
Golgofta, miindstire. VezT Gol-
gofta, sat.
Golgota, rnanâstire, jud. Dim-
bovita, pe un pise inalt, spre
N.-E. de Tirgoviste, putin maT
departe de manastirea
Aceasta manástire a fost fundatg.
de Mihnea-cel-Rail, fiul lur Dra-
cea Armasul, din Manesti. Rui-
nindu-se, se ridica in locul er alta,
pe la 1626, de catre Radu Mi-
hail, fiul lur Mihail Galeatä,
care impreunä. cu Doamna sa
Arghira, zidi actuala rnanastire,
dotind-o cu averT marr. Dupa
un secol si jumatate de la fun-
darea sa, beiul fanariot, Manoel
Rosetti, inchind aceastä manas-
tire la manastirea greceasa Me-
teora din Tesalia. Golgota are
hramul Schimbarea-la -Fata. Se
zice ca Radu Mihail Galeata
a ridicat-o pe ruinele unuT vechig
castel si a uneT capele a strAbu-
nilor sar Danestr. Manastirea
Golgota ruinindu-se jarasi mar
ttrziti, se restaura pe la anul
1772, de catre un fanariot anume
Vistierul Nicolae de la Ianina,
unul din mijlocitori1 acester ma-
nastirr pentru anexarea la Me-
teora. Apor pe la anul 1836
Golgoteanul Eufrem, egumenul
manastirer, a mar reparat-o, dupg.
cum se vede ad.
Din hrisovul, cu anul 7102, al
lur Mihaiü Bravul se vede ca
aceasta manastire a fost fun-
data. de tata' sàù Patrascu-cel-
Bun pe la anul 7062; iar zes-
trea e afara de vatra, si se com-
pune din mar multe mosir facute
 GOLGOTA
danie de mal multl particular!,
precum si de cite-va raid cum-
paraturl facute de egumenul si
calugAra manastiref. Ast-fel mo
sia Valea-LungA, cu numirile e!,
e donata manAstireT de Radu Bu-
zescu, cu actul din anul 7125, si
de unul Crac-un cu fecioril 14
cu cartea lor din anul 7191;
muntele Oboarele, iar donatie
a luf VintilA Vornicul din Sa-
teni cu actul din anul 7128.
Mosia TigIneti sati Dirvari
e fácuta danie de Nedelcu Clu-
cerul, cu cartea din anul 7167.
Mosia Rastoaca cu numirile
e!, danie de Mateiti Basarab,
cum se aratA In cartea Cu anul
7147 a luI Safer.
Mosia Galäsesti cu numirile el,
date mandstird de: Musa, Anca,
Neacsa si Dumitru, cum se a-
rata. in hotArnicia Giavrascultd.
Mosia TArbaceni sati Bulinesti,
data danie manastirei, de Pa.-
tru Portarul si PAtru din Buli-
nesti (hrisovul Radului V. V.,
fiul Mihnei, cu anul 7120), pre-
cum si de Rale Poenaru, cu
actul salí din anul 7243.
Golgota,pitdure, jud. Dimbovita,
pl. Cobia, linga Dragodana.
Goli, lac, in jud. R.-Sdrat, plaiul
Rimnicul, com. Chiojdeni, ase-
zat in partea de V. a comunei,
a carel proprietate este, pe o
poiana. a Dealulur-Chiojdenilor ;
contine stiuca si caracudä mA-
runtl, ce se consumä de locu-
itorI.
Golia, sat, in jud. Tutova, plasa
Tirgul, com. Rinzesti, pe malul
Prutului.
Golia, cdtun, numit ast-fel pen-
tru el a apartinut manastird
Golia din Iasi. Vez! CiocArlesti
sat, com. Valea-Satului, pl. Fun-
duri, jud. Vasluiti.
595
Golice§ti, clitun, jud. Arges, pl.
Pitesti ; face parte din com. rur.
DrAganul-Bascovel.
Golineasa, mahala, in com. rur.
BAltati-d.-j., pl. Dumbrava, jud.
Mehedinti.
Golineasa, deal si vale, in com.
rur. BAltati-d.-j., pl. Dumbrava,
jud. Mehedinti.
Gologanul, com., rur. in judetul
R.-Sarat, pl. Marginea-d.-s., pe
malul drept al riulur Rimna.
Inainte purta numele de Pa-
raschiveni.
Este asezata in partea de
N. a judetuluI, la 34 kit. spre
N.-E. de orasul Rimnicul-Sarat
si in partea E. a plaser, la 20
kil. spre N.-E. de com. Pläinesti,
resedinta plaseT. Comune inve-
cinate sunt: Risipiti, la 3 kil.,
Mindresti, Rimniceni, Slobozia-
Ciorästi, la 8 kil., Golesti, la 14
kil.
Se margineste la N. cu com.
despärtitä prin riul
Risipiti,
Rimna, la E. cu com. Hingu-
lesti, la S. Cu com. Obilesti, de
care se desparte prin piriul Va-
lea-NanuluI, si la V. cu Slobo-
zia-Ciorästi.
Riul Ritnna o uda de la S.-
V. la N.-E., in partea de V.
Sunt si 33 puturr in com.
Catunele, care o compun sunt:
Gologanul, resedinta, la V., Vla-
dulesti, la E.
Suprafata comuneI este de
5461 hect., din care 140 hect.
ocupate de vatra comund, 1560
hect. ale locuitorilor si 3755
hect. ale proprietatiI particulare.
Populatia comuneI e de 400
familii, saii 1570 suflete: 740
bärbatT, 760 femeI ; 400 casa.-
toritI, 1074 necAsAtoritT, 26 vA-
duvI. titi carte 25 persoane.
Are o bisericA, cu hramul
Adormirea-Mai.ciI-Domnulul, fu n-
www.dacoromanica.ro
GOLOGANUL
data. la 1859 de proprietarul
Scarlat marca, cu 17 pogoane pl-
mint si 170 lei venir si slujitA de
2 preoti si 2 cintAret! ; o scoalA
mixta, fondatA in 1880 de co-
muna, conclusa, de 1 invatator
si frecuentatA de 53 elevI.
Calitatea plmintultd este buna
comuna are 2000 hect. 'arabile,
1000 hect. imas, 40 hect. pAduri,
800 hect. flnete si 521 hect.
loc neproductiv.
LocuitoriT posea 160 plugurT;
i masinA de semanal'.
Vite sunt 2748: 707 bol, 320
yac!, 66 cal., 200 epe, 2 magarT,
1054 or, 389 rimatorI.
Transportul productelor se
face prin gara Cotesti, la 21
kil. spre V. de comuna. Sunt
3 bacAnif si 7 cIrciumt
Calle de comunicatie sunt
drumuri vecinale: spre Risipiti-
Focsani; spre Maluri-Maicanesti;
spre Obilesti-Martinesti ; spre
Slobozia-Cioraci-PlAinesti; spre
Golesti; spre Bogza - Voetin
Rimnicul-Sarat.
Veniturile com. sunt de 8132
leT, iar cheltuelile de 8046 le!.
Sunt 400 contribuabill.
Gologanul, sat, face parte din
com. rur. Pirlita-SArulesti, pl.
Negoesti, jud. Ilfov. Este situat
spre S.-V. de Pirlita, pe o su-
prafatA de 450 hect, proprietatea
Eforiel Spitalelor Civile din Bu-
curesti, care cultiva prin aren-
dasir sai 285 hect. (70 sterpe,
20 izlaz, 75 pldure).
Populatia satuluT e de 61 lo-
cuitorT. Pe teritoriul satuluI este
1 helestea.
Comerciul se face de 1 cir-
ciumar.
NumArul vitelor marl e de
65 si al celor micT de 299.
Gologanul, sal, in jud. R.-SArat
pl. Marginea-d.-j., cAtunul de
resedintA al com. Gologanul. MaT
 GOLOGANUL
inainte se numea Paraschiveni.
Este asezat in partea de V.
a comuneT, in cimp si pe ma-
lul drept al riuluT Rimna.
Are o intindere cam de 100
hect., cu o populatiune de 386
familiT, sati 1487 suflete, din
care 386 contribuabilT. till carte
25. Are o bisericä, Cu 2 preotT
si 2 cintaretT; o scoala.
Gologanul, mofie particulara., de
190 hect., in com. Cudalbi, pl.
Zimbrul, jud. Covurluiù.
Gologanul, nuyie, in jud. R.-Sa-
rat, pl. Marginea-d.-j., pendinte
de comuna Gologanul.
Gologanul, pidia,s, ce curge
prin satul si comuna Minjina,
pl. Siretul, jud. Covurluiti; izvo-
reste de pe teritoriul Macise-
nilor si se varsa. in Gerul.
Gologanulul (Valea-), vale, in
cuprinsul teritoriuluT com. Cu-
dalbi, pl. Zimbrul, jud. Covur-
luiti.
Golotreni, sat, face parte din
com. rur. alinesti, plaiul Co-
zia, jud. Vilcea. Are o populatie
de 50 locuitorT (30 barbatT, 20
femel). Este situat pe ambele
laturT ale soseleT nationale Mili-
VaduluT si pe malul OltuluT.
Aci riul Lotru se varsd in Olt.
In dreptul acestuT catun, pe
Lotru, e un pod statator, pe
soseaua nationall Rimnicul-Riul-
VaduluT. E la distanta de 4 kil.
de catunul alinesti, unde e re-
sedinta comuner.
Aci se afla ruinele unur castel
medieval al conteluT Conrad;
poporul le numeste: «Cetatea-
DomnisoruluT».
Golovita, lac marin, in jud. Tul-
cea, pl. Babadag, unul din cele
4 marT lacurT, care constituesc
www.dacoromanica.ro
596
cea maT mare suprafatä lacus-
tra din tara (Razelm, Golovita,
Zmeica si Sinoe). Este cel
mar mic dintre ele. Are o forma
prelunga si se afla intre lacul
Razelm si Zmeica. Cu cel d'in-
tija comunica printr'o limba de
apal coprinsá intre capul Doloj-
man si ruinele Bisericuta; cu
cea d'a doua cu alte doua miel
limbI, numite Zmeica, iar cu Ma-
rea prin gura Portita, care e de
alt-fel scurgerea tutulor acestor
lacurT. Intinderea acestuT lac
este de 130 kil. p., sati 13000
hect. (1700 hect. stuf, restul
ara). Pe malul N., se oglindesc
satele Jurilofca, Pasa-Cisla si Can-
li-Bngeac, aT caror locuitorT, RusT
In majoritate, se ocupä cu pes-
carla. Convine peste in mare
cantitate, si de huna. calitate.
Venitul insemnat, apartine Sta-
tuluT.
GolovIr-Bair, deal, in judetul
Tulcea, pl. Babadag, pe terito-
riul comuneT rurale Enisala ; se
desface din dealul Orta-Bair; se
intinde spre E., in o directiune
generará de la N.-V. spre S.-
E., brazdind partea de E. a
plaser si a comuneT ; la poalele
de E. merge valea Cesme-Cu-
lac ; este acoperit cu padurT ;
virful sati Enisala are 117 m.,
dominind asupra satuluT Enisala
si drumuluT comunal Enisala-
Caraman-Chioi.
Golta, vale, in jud. Buzaa, com.
Tisaul, ca.t. Halesul ; incepe din
muntele virful Bradulur si se
scurge in Valea-HalesuluT, in a-
propiere de drumul ce merge
la schitul Ciolanul.
Golul, insulif , in apropiere de in-
sula Golenti, pl. Cimpul, com.
Maglavitul, jud. Dolj.
Golul, insuld, in Dunare, numita
GOLUMBELUL
si Insula-Banulur, in pl. Ocolul-
d.-s., jud. Mehedinti ; tine de
teritoriul com. rur. Schela-Cla-
doveT. Se crede cä aceastä insti-
la a fost odinioara locul de dis-
tractie al banilor SeverinuluT.
Are o suprafata aproape de 3
kil si a fost locuita, pana in
anul 1834. In acest an, cu oca-
ziunea punereI in aplicare a Re-
gulamentuluT Organic, 40 fami-
lb' ati fost nevoite a se strg-
muta in satele Gura-VdeT si Sche-
la-CladoveT.
Aceasta insula a fost intarita
in epoca bizantina, precum do-
vedesc ruinele casteluld de pia-
tra de acolo.
Golul, deal, in jud. Mehedinti,
pl. Cimpul, numit si Golul-Drin-
ceT ; este acoperit cu viT, care
da renumitul vin de Golul-
DrinceT.
Golului (Muchea-), deal, in ju-
detul Buzan, com. si cat. Poli-
don, acoperita de izlaz si pa-
mint arabil.
Golumbeiul, sat, jud. Dolj, pl.
Amaradia, com. Capreni, gil-
macla, cu 187 suflete, 97 bar-
batT si 90 fen.eT. Locuesc in 57
case. CopiiT din sat urmeaza la
scoalele din apreni-d.-s., care
este la 2 kil. departare.
Golumbeiul, sat, jud. Dolj, pl.
Amaradia, com. Amaresti, si-
tuat peste piriul Plosca, la Ioo
m. de cat. Golumbeni. Are 262
suflete, 154 barba! si 108 fe-
me!. Locuesc in 59 case.
Golumbeiul, mofie particulara,
jud. Dolj, pl. Amaradia, com.
apreni.
Golumbelul sati Golumbeni-
Mo§neni, mahala, jud. Dolj,
pl. Amaradia, com. Amaresti,
 GOLUMBEN1
satul Golumbul, pe care se afla
biserica.
Golumbeni, sat, pendinte de co-
muna rurala Capreni, pl. Ama-
radia, jud. Dolj, situat pe dreapta
Amaradier, la 3 kil. la N. de Ca-
preni-d.-j., cdtunul de resedinta
al comuneT.
l'Arfa la 1892, cind s'a pus
in aplicare noul regulament a-
supra impartireT administratiei,
acest catun facea parte din co-
muna Pegeni, pl. Gilortul, din
jud. Gorj.
Populatia sa e de 28 familiT,
sad Ioo suflete, din mil 21
contribuabili.
Are o suprafata de 228 hect.,
din carT 82 hect. padure, 102
hect. arabile, 32 hect. finete, 2
hect. livezi de pruni, 2 hect.
vie si. 9 hect. izlaz.
Numarul vitelor e de 186:
69 vite mar! cornute, 6 cal', 87
or, 12 capre si 12 porci.
Comunicatia in acest catar'
se face prin soseaua vecinala,
care il leaga, la S., de Capreni-
cf.-s., lar la N. de com. Pegeni,
din jud. Gorj.
Locuitorii din Golumb ar fi
fundat, dupl traditiune, mai a-
cum un seco!, satul Golumbeni.
Golumbeni, ceitun, al comuneT
Pegeni, pl. Gilortul, jud. Gorj,
situat in partea despre S.-V. a
catunului Pegeni.
Are o suprafata de 228 hect.,
din cari 82 hect. padure, 102
hect. arabile, 32 hect. finete, 2
hect. livezT de pruni, 2 hect, vie
si 9 hect. izlaz.
Locuitorii sunt mosnenr. Po-
pulatia este de 28 familif, sati
wo suflete, din cari 21 contrib.
Locuitorii posedd 7 pluguri,
2 carute cu cal', 69 vite mal-1
cornute, 6 caT, 87 oT, 12 capre
li 12 .rimatorI.
Comunicatia acestuT catun se
597
face prin soseaua vecinall care
il pune in comunicatie la N. cu
com. sa Pegeni, lar la S. Cu
Capreni din Dolj.
Golumbul, sat, jud. Dolj, plasa
Amaradia, com. Amaresti, si-
tuat peste 0.1111 Plosca, la 3300
m. de cat. Farcasul, unde e re-
sedinta comunei. Are 322 su-
flete, 174 barbati si 148 femei.
Locuesc in 140 case. Copiii din
sat urmeazá la scoala mixta din
satul Färcasul.
ti'd carte 17 persoane.
Are o biserica de zid, in ma-
halaua Golumbelul sad Golum-
beni-Mosneni, fondata in 1816.
In aceasta bisericä este mor-
mintul luT Stefanica Bibescu,
fost ispravnic si val- cu Bibescu-
Voda.
Comunicatiunea satultif se face
prin soseaua vecinala, care o
leaga la S. de Farcasul si la
N. de Talpasul.
Mal multi locuitori din acest
sat ad trecut de mult in jud.
Gorj si ad fondat un sat, Go-
lumbeni, care se afla si ad pe
teritoriul comuna Pegeni, din
pl. Gilortul.
De la 1892, de cind s'a pus
in aplicare noul regulament pen-
tru impartirea administrativa, si
satul Golumbeni a trecut la ju-
detul Dolj.
Golumbului (Dealul-), deal,
jud. Dolj, pl. Amaradia, com.
Talpasiul, prin care trece limita
de S. a comuna catre com.
Amarasti.
Golumbulul (Dealul-), deal,
jud. Dolj, pl. Amaradia, com.
Amdrasti, din care se lasa Dea-
lul-Piriulur.
Gomoesti, catun, al com. Cos-
test'', jud. Buzad, Cu 260 loc.
si 56 case.
www.dacoromanica.ro
GORANUL
Gomoesti (Floreasca-), tnofie,
in jud. Buzad, com. Gomoesti,
avind 750 hect., din carT 80
hect. fineata, x40 hect. izlaz,
restul arabil, afarä de cite va
saraturT si terenul sterp.
Gomoesti(Diamandi-),pridure,
in judetul Buzad, com. si cat.
Costesti, pe mosia Costesti. Are
64 hect.
Gomoiul, trup de tnofie, nelo-
cuit ;tine de com. Trestenicul-
Popesti, pl. Marginea, judetul
Vlasca ; e proprietatea statuluT,
fosta a Mitropollei.
Gomoiul, vale, jud. Prahova, co-
muna Margineni-d.-j., pl. Fili-
pesti.
Gomotarnita, insuld O pichel de
granifit, in Durare, jud. Me-
hedinti, pl. Cimpul.
Gongul, trup din mosia Adin-
cata, jud. Teleorman, cam la
50 hect. ; apartine d-lui D. Do-
brescu si formeazd un corp Cu
mosia arligati.
Gongultif (Valea-), vale, jud.
Teleorman, incepe din spre co-
muna Caravaneti, strabate mo-
siile Adincata si Gongul si se
termina in valea Adincata, in
apropiere de gara Troian.
Gonita, Lalosul o Poraresti-
Dobriceni, pdduri particulare,
aflate pe mosia Lalosul, com.
Lalosul, pl. Oltetul-d.-j., judetul
Vilcea.
Gontesti, atto', al com. Canesti,
jud. Buzad, cu ¡cho loc. si 28
case.
Goranul, sat, cu 462 locuitori,
pe malul sting al Oltului, jud.
Arges, pl. TopologuluT, pe mo
 GORANUL
sia mAnAstireascl Cu acelasT nu-
me, pendinte de com. rur. Fe-
delesoiul. Satul este traversat
de soseaua judeteara Pitesti-
Curtea-de-Arges-R.-Vilcea si se
aflà maI in dreptulorasuld Rimni-
cul, de care este despArtit prin
riul Oltul. E situat la 20 kil
de com. Tigveni, resedinta sub-
prefectureI. Are o bisericA, Schi-
tul-Goranul, cu hramul SfintiI-
Ingerí', cu I preot, I cintlret
si I paracliser.
Gorbäne§ti, com. rur., se intinde
Goranul, sat, Cu 156 locuitorr,
in jud. Arges, pl. Oltul; face
parte din com. rur. Uda-d.-j.
Are o bisericA, ca hramul Sf.
IngerT, deservità de i preot si
I entäret.
Goranul, petarure, jud. Arges, pl.
Topologulul ; apartinea schituluI
Goranul si e actualmente proprie-
tatea StatuluT; are o intindere de '-
1200 pog. si se exploateazd in
parcheturI.
Goranul, schzt, cu hramul Sf. In-
gen, pe pe malul sting al OltuluI,
In fata orasuld R.-Vilcea, jud.
Arges, pl. Topologuld, pe so-
seaua Curtea-de-Arges-R.-Vilcea
In apropiere de podul de fer
peste Olt (Podul-de-la-Goran).
Schitul Goranul era metoc al
Mitropolie din Bucuresti.
In urma secularizAre averilor
mAnAstirestI, acest schit s'a re-
dus la bisericA de mir si pen-
tru intretinerea cultuld divin
se inscrie in budgetul general
al StatuluT o suma anualà de
1070 la Biserica cit si casa
unde sed deserventif biserice :
preot, I cintlret §i I paracli-
ser, sunt in latina stare. Intre
cArtile schituluI se aflä un mi-
nein vechiti , parte rominesc,
parte slavonesc.
Gorbäneqti, sat, situat in cen-
Goranul (Vatra - Schitului-),
www.dacoromanica.ro
698
mofie, jud. Arges, pl. Topolo-
gula Are o intindere de 197
hect. E proprietatea Statuld in
urma secularizare ; inainte a-
partinea schituld Goranul.
La 1878, aceastà mosie avea
o arendA anualà de 6174 le si
a fost ipotecatà pentru asigu-
rarea emisiune biletelor ipote-
care. Pe periodul 1888-93 a-
renda aceste mosiI a scAzut la
3100
pe un teritoril deluros in par-
tea de N. a pl. Miletinul, jud.
Botosani, formatO din satele :
Blindesti (Gogeasca), Burla (Ur-
ziceni-Borciloael), Gorbdnesti, Si-
liscani, Soroceni (Urziced-He-
rescu), Talpa (TilhAresti), To-
mesti Ciolac, Tomesti - Vernl-
voaia, Urlati (Tomesti-Ruset)
Vindtori.
Teritoriul com, e compus din
pärnint argilos negru si gal-
ben si are o suprafatä. de 7195
hect., din carI 5756 ale proprie-
tale marI si 1439 ale locuito-
rilor. Are o populatie de 637
familiI, sati 3000 suflete, carI lo-
cuesc in 850 case. Sunt 400
contribuabilI.
Vitele sunt in numAr de 6672:
2320 bol i vacI, 212 cal*, 3864
or, 4 capre i 272 por&
Sunt 7 izlazurr; 2 báltI ; 2 zia, jud. Vilcea, unde se fabricä
morI de abur si 2 de apl pe
pirlul Burla.
Com, e strObAtutà de la V.
spre E. de calea judeteang Bo-
tosani- tefänesti.
Are 6 bisericI, deservite de
3 preotI si 6 cintdretT ; 2 §colf
de bletI si I de fete, conduse
de 2 invdtAtorI si o invätAtoare,
frecuentate de 128 scolarI.
Budgetul com. e de 88091d
la venit. si de 8698 le la chelt.
trul com. GorbAnesti, pl. Mele-
GORGANI
tinul, jud. Botosani, pe un podis
inalt.
Mosia e proprietate a Statu-
luI si are o populatie de 172
familiI, sati 710 suflete, din carI
150 contribuabilf.
Teritoriul mosid e ocupat cu
sem5nAturI, finete si imasurI, a-
vind in partea de V. o pAclu-
rice de stejar in intindere de
vre-o 64 hect. ; pe mosie e si
o moarl de apl.
Ad i e resedinta com. Are: o
bisericd, deservità de I preot
si cintdret ; o scoalà de bdietT,
condusI de un invAtAtor, fre-
cuentatA de 36 scolarl.
Vite sunt: 400 bol i vacI,
20 cal', 320 °I si 50 pora
Sunt 20 stupr; 3 erciumI.
Gorga, firig, izvoreste dupa te-
ritoriul com. CornAtelul, pl Oltul-
d.-s., jud. Olt, si se varsA in
Valea-GuguluI, pe tOrmul sting.
Gorgana, movild, in jud. R-SA-
rat, pl. Gradistea, cotn. Boldul,
in partea de S. a plAsiI si a
com.; a servit ca punct trigono-
metric de observatie statuld
major austriac la facerea hIrtif
Muntenia
Gorganele, munte in partea N.-
V. a com. Robesti, plaiul Co-
brin zà.
Gorganele, pdclure particularà,
supusä regimuld silvic, pe mo-
sia Ciineni, plaiul Cozia, jud.
V ilcea.
Gorgani, sat, face parte din com.
rur. Poenari-ApostolI, pl. Cri-
covul, jud. Prahova.
Gorgani, proprielate, a StatuluI,
pendinte de mAnAstirea Rincä-
ciovul, jud. Muscel. Pe periodul
1884-94 s'a arendat cu 600
 GORGANUL
leI anual, iar, pe periodul ¡889-
94, arenda a scazut la 300 leI
anual.
Gorganul, alt nume al com. BrA-
netul, pl. Otetul-Oltul-d.-s., jud.
Romanati.
Gorganul, com. 7 ur., jud. Muscel,
pl. Podgoria, la S. de Chupa..
lung, 66 kil, departe de acest
oras. Este situata parte pe deal
parte pe vale, pe ambele malurI
ale Orla Rincdciovul.
Se compune din 3 alune :
Draghicesti, Gorganul si Cirsti-
eni si se mArgineste la S. cu
comuna CAlinesti, la E. cu co-
muna TigAnesti si la V. cu co
muna Vranesti.
Are o populatie de 502 familiI,
sail 2113 suflete (1099 bArbatI
si 1044 femel); locuesc in 489
case.
V. Brezoianu, in cartea sa «Ve-
chile institutiunID arata ca mo-
sia Gorganul a fost proprietatea
DomnitoruluI Consta -din Brin-
coveanu, si ca fiica acestuia,
Domnita Masa, a lasat ca din
venitul acesteI mosiI (impreunA
cu alte 12) sa se vinA in ajuto-
rul luminar-el natiuneI sale si
omenird suferinde. Destina a-
verea-I pentru azilurI de scapa-
tatI, ajutor pentru fetele sarace
si orfane si scoala de invAtAturä
pentru candidatI de preotie.
LocuitoriI comund Gorganul,
afara de agricultura, se mal ocupa
cu dulgheria, zidAria, rotaria;
lar femeile, pe lingA tesaturI si
cusaturI, se mal ocupa cu cre-
sterea gindacilor de matase.
Vite sunt : 600 bol* si taurI,
450 vacI, 200 viteI, 30 capre,
735 porcI si 370 oi.
Veniturile com. sunt de 3035
leI si cheltuelile, de 3005 ler.
Sunt 398 contribuabilI.
In jurul com. sunt vil; livezT
de prunI, dealuri si padurI. Dea-
5. 9
lurile principale din com. sunt:
Dealul-Sdracilor, Dealul-Mocanu-
luI (la V.) si Fata-CimpuluI (la S.).
Gira Rincaciovul, eare izvo-
reste din locul numit Fundul-
\raid - Rusculur, dela punctul
Salcioara, traverseaza comuna
dela N. spre S. si se varsA in
riul Arges, care udA com. la
S. despartind-o de jud. Arges.
Pe gira RincAciovul este o moará
de macinat.
Locuitorif s'aa improprietarit
dupd legea din 1864 pe mosia
statuld, a EforieI Spitalelor Brin-
covenestI, ale lui Gheorghe Ma-
nole si Constantin Moralitul. Pro-
prietarr in com. sunt : Statul,
D. L NegulicI, Al. Emanoil, Dim.
Ionescu si N. Marinescu. Com.
se intinde pe o suprafatA cam
de 2000 hect.
Calea ferata Golesti Cimpu-
lung si soseaua nationala Bu-
curesti-Pitesti, trec pe la S. de
com. O osea comunala, care
pleacd din calea nationald merge
spre N. prin mijlocul com.
Mara de manAstirea Rtna-
ciovul, care s'a fondat de Ar
senie Soimul si s'a reparat de Da-
vid Rincicioveanul la anul 1838,
In com. sunt treI bisericr, una
In DrAghicesti si 2 in Gorganul.
Aceste bisericI sunt deservite
de 3 preotI si 4 dascalI. Are
o scoala mixta frecuen tata de 6o
elevI si eleve. Aceasta scoala
functioneaza dela 1832, cind a
avut ca prim invatator pe das-
calul loan Damian, pana la 1857.
Gorganul, sat, face parte din
com. rur. cu acelasI nume, jud.
Muscel. Cade in centrul comu-
neI. Are o populatie de 905
locuitorI (45o barbatI si 455
femeI).
Prin mijlocul cAtunuld trece
girla Rincaciovul.
Aci sunt 2 bisericI : Gorga-
nul, zidita la anul 1835 de Du-
www.dacoromanica.ro
GORGANUL
mitru Postelnicul si Musat MA-
celara' si a doua, Bratulesti, zi-
dita la anul 1830 de Postelni-
cul Nicolae si Soare Pascale.
Gorganul, melgurel, in jud. Te-
leorman, com. Tigdne§ti. Im-
portanta prin deseoperirile ar-
cheologice ale d-lor Boliac, To
cilescu si altiL
Gorganul, mjigurtl, in judetul
Vlasca, valea Calnister, in gura
\rae! Uzunul, com. Uzuna, pl.
Cilnistea. Este situatl in ostro-
vul apeT Cilnistea, pe proprieta-
tea Uzunul. Aci se zice, s'a in-
mormintat cadavrele rAmase,
dupa lupta de la 1595 dintre
Mihaia-Viteazul si Sinan Pasa.
AceastA lupa a avut loc pe
proprietatea Uzunul si Hulu-
besti, dupa ce s'a trecut Cil
nistea pe la piscul cel mare,
din sus de hotarul CalugAreni
sau Branisteni, si pe la podul
Jul Varlam.
Gorganul, deal. VezT Dealul-
Mare, plasa arligAtura, judetul
Iasi.
Gorganul, deal, in raionul co-
muneI Gorganul, pl. Podgoria,
jud. Muscel, pe care se cultiva
158 hect. vie.
Gorganul, deal, incepe de la V.
com. Bragadirul, jud. Teleor-
man, merge spre lunca Duna
reI si se lungeste micsorindu-se
spre S. De-asupra dealuld se
intinde cimpia Burnazul, pe care
este si limita dintre jud. Te-
leorman si Vlasca.
Gorganul, jud.
culme de deal,
Prahova, com. Gornetul - Cuib,
pl. Podgoria, ce se !asá din
virful Nastasoaia, spre S., si se
termina printr'un vid inalt, lingl
biserica din cat. Cuib.
 GORGANUL
Gorganul, pisc, jud. Prahova,
com. Slanicul, pl. Varbillul.
Gorganul, deal, maT mult in
forma una movile. Se allá in
mijlocul com. Tingujei, pl. Fun-
duri, jud. Vasluiti. Pe culmea
sa a fost o biserica care acum
e ruinata.
Gorganul, pädure, proprietate a
statului, pe mosia Gorgani, jud.
Muscel, pendinte de manAsti-
rea Rincaciovul, in intindere de
1773 hect.
Gorganul, pddure, supusa regi-
tnulur silvic, com. Gorgani, pl.
Podgoria, jud. Muscel, avind
225 hect., impreund cu trupu-
rile Malina, Dealul-Saracilor si
Urlucea. Esente dominante : ste-
jarul, fagul i carpenul.
Gorganul, VezT Lacul,
piria, com. Sirca, pl. Cirliga-
tura, jud. Iasi.
Gorganul - de -Jos, colind, jud.
Buzar', cat. com. Vispesti, pe
mosia Cirjeneasca.
Gorganul - de - Sus, colind, in
jud. Buzati, cat. comuneT Vis-
pesti.
Gorganul-Mare, munte, in jud.
Buzan, com. Vintila-Voda, cat.
Bodinesti, acoperit de paclure.
Gorganul - Mic, dea/, in jud.
&ala, com. Vinti16.-Voda, con-
tinuatie din Gorganul-Mare.
Gorgänasul, cdtun, spre V., al
com. Bals, pl. Oltetul - Oltul-
jud. Romanati, situat in
d.-j.,
valea Balita, unde linia ferata
Slatina-Craiova tae soseaua cu
acelasT nume. Spre S.-V. de
acest sat se intind dealurile
Bal§ulur. Altitudinea terenului
600
este de 184 m. d'asupra nive-
luluT mar!!.
Are 45 familiT, sag 200 su-
flete.
Gorgänelele, doud sana de pia-
trä, rupte i alaturate in coasta de
E. a munteluT Istrita, comuna
Breaza, jud. Buzaii. Traditia le
dA aceeasT origina ca si Pie-
trelor-lur-Novac.
Gorgänelele, mar multe movi le
allturate, jud. Buzaii, situate
la capatul de V. al sforilor de
mosie Clinciul ; fac hotar despre
com. Valea-Teancului.
Gorgänelele, numire date! une
pdr.1% din mafia Baba-Ana, din
com. Baba-Ana, jud. BuzaCi.
Gorganelele, numire datä
Clinciul-lui-Bosie, din com. Ver-
nesti, jud. Buzati.
Gorginelele, doud movile, in
jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta,
com. Slobozia.
Gorgänesti, mofie, in jud. Bu-
zati, com. Mlajetul, cat. Tre-
stioara, proprietatea mosneni-
lor Gorganesti; are aproape 250
hect., din carT: 'o hect. ara-
tura, 6 hect. fineata, 60 izlaz,
7 livede, restul sterp si stufg-
ris, afara de padurea Corliasul.
Gorgänesti, numire clatä una
pdrIf din mafia statuluT Mil-
jetul, din com. Mlajetul, judetul
Buzar', avind 340 hect., din
carT 15 hect. ardtura, 140 hect.
fineata si 195 hect. padurea Ru-
ginoasa, care face parte din
trupul Mlajetul-Topilele.
Gorghesti, sat, face parte din
com. Oncesti, plasa Stanisesti,
jud. Tecucia. Situat pe piriul cu
acelasi nume, la E. comuna
www.dacoromanica.ro
GORGOTA
Are o populatie de 47 fa-
mili!, saü 153 suflete, carT lo-
cuesc in 42 case. LocuitoriT
stapinesc 179 hect. 74 arif,
tot teritoriul.
Are o bisericd, cu hramul
S ti! VoevozT, facuta de locui-
torT la 1812. Actuala este re-
zidita la 1862 in locul cele!
vechT. S'a reparat la 1881. Lo-
cuitorii sunt vechi razesT.
Gorghesti, deal, la E. de satul
cu acelasT nume, com. Oncesti,
plasa Stanisesti, judetul Te-
mida.
Gorgoanele, movile, la 2 /2 kil.
spre N.-V. de satul Bordeiul-
Verde, jud. BrAila. Ad i se in-
tilnesc : Perisorul, Bor-
deiul-Verde i Filiul.
Gorgostelul, punct trigonome-
frie de observatie de rangul
la, in jud. Tulcea, pl. Sulina,
pe teritoriul com. rur. Cara-
Orman, in partea vestica a pla-
seT si a comuneT, pe malul sting
al girler Litcovul, Ruga lacul
Gorgostelul, de la care si-a luat
numele.
Gorgota, com. rur., j u d . Prahova,
pl. Crivina. Se cotnpune din 2
catune : Gorgota i Potigraful.
Este situata la S. plaseT,
soseaua dela Ploesti la Bucu-
resti.
Se márgineste cu com. Poe-
nari-ApostolT, Crivina i Balta-
DoamneT.
Veniturile com. sunt de le!
8657.
Are o scoala ce exista din
1887.
Gorgota, sat., jud. Dimbovita, pl.
Dealul Dimbovita., cat. com.
Omita, in apropiere de manAsti-
rea Golgota, dela care sl-a luat
numele.
 GORGOTA
Gorgota, sal, pl. Ialomita-Dimbo-
vita, ca. com. Valea-Lungk jud.
Dimbovita.
Gorgota, sat, face parte din com.
rur. Gorgota, pl. Crivina, jud.
Prahova.
Gorgota, padure, a statuld, in
intindere de 187 hect., pendinte
de com. Gorgota, pl. Crivina,
jud. Prahova.
Gorgoteni, sat, jud. Dimbovita,
pl. Dealul-Dimb., ca. RAzvadul.
Gorgote§ti, vale, izvore5te de pe
teritoriul com. GlAvile, pl. Oltul,
jud. Vilcea, O se varsA in riul
Peteana, tot pe teritoriul aces-
tel com.
Gorgova, sat, In jud. O pl. Tul-
cea, ca. com. Mahmudia, situat
in partea N. a pl. i a com., la
12 kil. spre N.-E. de ora§ul
Mahmudia. Este a$ezat pe un
grind al bratuluI Sulina, intre
muele 26-30 si e udat de gira
Gorgova. Intinderea e de 3 hec-
tare. Populatia, mal* toatA rusk
este de 25 familif, sari 93 suflete.
Ocupatiunea principa15. a loc. este
pescaia In DunAre O In lacul
Gorgova.
Gorgova, girlei, in jud. O pl.
Tulcea, pe teritoriul cora. ur-
bane Mahmudia, In partea N.
a pl. i a com.; are o lungime
de 11/2 km. ; se deschide din
bratul Sulina de la mila No.
30 i se sfiuete in lacul Gor-
gova, pe care il alimenteaa cu
apä din bratul Sulina ; 0-a luat
numele de la satul Gorgova,
pe care il udA la V.
Gorgova, cel mal mare lac,
din DeltaDunArNi unul din cele
maT mar). ale DobrogeT, al 2-lea
dupl balta Crapia, satul GAr-
60645. Maread Illcf lonar 0ay/1.0c. Vol. Hl.
601
van, pl. MAcin, jud. Tulcea. E-
ste situat in partea N. a pl.
Tulcea i a com. urbane Mah-
mudia. Este format de o re-
\rasare anterioarA a bratuluT
Sulina, de la care primqte apl
prin douA micr eirle; el se scur-
ge in Orla Litcov, primete a-
pele lacurilor : Poparnicul, Cuti-
netul-Mare, Cutinetul-Mic ; prin-
tr'o 0.1ä micA comunicA i Cu
lacul Obritin. Are o suprafatd
de aproape 60o hect. inconjurate
de toate pArtile ca stuf. Contine
pqte in mare cantitate, mal Gorjul, judel.
ales crapr i somnI de marT di-
mensiuni. Venitul laculuI apar-
tine StatuluT.
Gorgova, a'eal, in jud. Tulcea,
pl. Mdcin, pe teritoriul com. rur.
Turcoaia ; se desface din dea-
III Igliciora-Mica ; se intinde
spre E., avind o directiune ge-
nera15. de la S.-V. spre N.-E.,
brAzdind partea de V. a pl
§i pe cea de S. a com. ; este tAiat
de drumul comunal Turcoaia-
Satul-Noti ; se intinde de a lun-
gul vAiT Ulmuluf ; are 124 m.,
dominind asupra drumuluI jude-
tean MAcin-Ostrov ; e acoperit
Cu verdeat5..
Gorgova, punct trigononzetric, si-
tuat in jud. i pl. Tulcea, com.
urbana Mahmudia, In partea N.
a pl. i a com., pe malul drept
al bratuluT Sulina, ling5. satul
Gorgova.
Gorinca, inofie, jud. BuzAti,
'in
com. Vintileanca, cdt. GAgeni ;
are 74 hect. ; face parte din
mo*ia GAgeni-d.-j. sal, Frati-Bre-
zeni.
Gorini, cdtun, al com. Boziorul,
jud. BuzAil, cu 6o locuitorI i
16 case, alipit cAt. Posobe0.
Gorini (Fata-cu-), pi:" dure, In
www.dacoromanica.ro
GORJUL
jud. IlizAd, com. PAnAtAul, cAt.
Slabi; are 50 hect., proprietate
mo§neneascA ; face un corp cu
pAdurea Valea-cu-Plopl.
Gorini (Fata-cu-), pildure, in
jud. BuzAu, com. CAtina ; face
parte din trupul pAdurel Balo-
sinul.
Gorinul, colina, in jud. BuzAu,
com. TisAul, cAt. Valea Rea, a-
coperitl de pAdure.
l'-a luat numele de
la riul Jiul ce-1 udA de la N.
spre S., impatindu-1 aproape
in 2 pArtr egale. Gor-Jiul insem-
neazA Jiul-d.-s.
Acest judet face parte din
judetele de munte ale RominieT
§i este situat in Oltenia, intre
200,30' i 2 1 °,30' longitudine E.
O intre 440,30' §i 46°,30' lati-
tudine N.
Se invecine§te la E. cu jud.
Vilcea i parte din Dolj ; la
V., Cu jud. Mehedinti ; la S., cu
jud. Dolj, iar la N., cu Car-
pati, cae-1 despart de Tran-
silvania (Comitatul HuniedoreT).
Limita de E. a jud. Gorj,
incepind de la N., din muntiT
Carpati O dirigindu-se spre S.,
trece prin urmaoarele puncte :
Pe la Hui Lotrul, muntiT : Ne-
govanul, Beleoaia, Cujba, Pie.
sea, pe la partea esticA a dea-
lurilor : Runcul, Ograda, Por-
cul, apor pe ptriul TAria, ce
curge pe la partea esticA a Po-
lovracilor, in jos, allturT cu co-
muna Racovita de Vilcea, pAnA
In marginea nordic5. a comuna
Milostea, tot de Vilcea; apor
de aci in jos pAn5. la Budieni,
unde limita tac Oltetul, trecind
pe partea dreaptA a luf .0 sco-
borindu-se spre com. Rosia d.-s.,
pe care o lasA spre V.; de adi
limita judetuld la culmea Dea-
luluT-MuereT, pe care o urraeazi
76
GORJUL
in directiunea sudica pana la
Valeni-de-Vilcea, unde se ter-
mina limita cu acest judet.
Limita de V. a judetultif Gorj,
incepind de la N. la S., trece
prin urmdtoarele puncte :
Prin curmatura ScArisoara, pe
la piciorul munteluI Sirbul, ce
remate in partea MehedintuluI;
pe la muntele Fetele-Manesti
ce ramin in partea judetuluI
Gorj ; peste muntele Frumos,
creasta munteluI Virful-Rosu ;
ese apor futre comunele Closani
si Costini, trece peste creasta
DealuluI-Baber, dealuluI Oarba,
DealuluI-Racoti, prin cal. Chilia,
dealul Chicioard ; Dealul-CarA-
rui, pe la V. de comuna., pe cul-
mea asaI, pe culmea Bisorcd,
si ese in culmea Dealuld-Bu-
jorlscu, in $oseaua T. - Jiul - Se-
verin, la 2 k. 36, socotit de la Tir-
gul-JiuluI, pe Dealuljiuld, care
vine din dealul Bujorascu, prin
comunele : Bolbosi, Ohaba, Bo-
rascu, Calaparul-d.-s., Calapdrul-
d.-j., Stolojani, pana la comuna
Turceni-d.-s., si apoI de aci prin
culmea dealului din dreapta Jiu-
luI si a comunelor : Turceni-d.-s.,
Turceni-d .-j ., Ion es ti si catunul
san tisita, unde se si termina
limita cu judetul Mehedinti, a-
tingindu-se la gura GilortuluI,
comuna Tintareni, cu jud. Dolj,
si formind limita de S.
Limita de S. a judetuluI e
formata maT intiia din partea
din Gilort pana in dreptul co-
muneI Valea-luI-Ciine, apoI trece
prin comunele : Pegeni, Bacesti,
Radinesti, traversind Amara-
dia si oprindu-se la Vadeni, care
formeaza punctul de intilnire in-
tre judetele Gorj, Dolj si Vil-
cea si de unde incepe hotarul
despre E.
Limita de N. a judetuluI in-
cepind de la E. spre V. ur-
meazá urmatoarele localitAtI:
De la stilpul dublu ce poarta
www.dacoromanica.ro
602
N. 248, de litiga Vilcea, ase-
zat la confluenta izvoruld Balu-
luI cu Lotrul, hotarul tara prin
urmare, si al judetulur, merge
pe Bal, in sus, urmindu-1 pana
la piciorul de S. al DealuluI-
Larg, adica pana unde Balul se
intilneste Cu un alt pailas care
vine din spre S.; sue apoI ca-
tre N.-V. pe piciorul si dosul
Dealuld - Larg, urmind ast-fel
pana la virful saa ; In aceastä
directiune este si o potecd de
comunicatie pe teritoriul nostru,
apoI tot de aci se detaseaza
catre S. un alt drum care duce
in interiorul tard la Timpa si
de aci la Novaci.
Din virful DealuluI-Larg, ho-
tarul scoboara In directiune N.,
trecind plin soseaua formata de
dealurile : Dealul-Larg si Praja,
potecä de comunicatie trecind pe
teritoriul Austro-Ungar; suind
apoI pe dealul Praja, hotarul
urmeaza creasta acestuI deal
si, pe Ruga poteca de comuni
catie, se scoboara spre N. pe
piciorul PrajeI ; merge apoI ca-
tre S.-V., scoborindu-se pana
la imbucAtura piriuluI Praja ce
vine din Transilvania, cu izvo-
rul Praja, din Rominia; urmeaza
apol cursul izvoruluI Praja, al
Riuld-Frumos, pe care-I para-
seste la piciorul munteld Slimoi,
apucind pe partea de E. a aces-
tul munte si urnfind a'l urca
pana in virful satl ; coboara
apoI din virful munteluI Slimoi,
pe versantul san despre V., mer-
ge in linie dreapta, traverseaza
piriul Salanele, urmeaza apoI pe
piciorul munteluI Smida - Mica
pana la coama munteluI Smida-
Mica, urratad tot linia dreapta
pana* in punctul unde pirlul
Salanele da. in Smida-Mare ; se
indrepteazd catre N., urmind
piral' Smida-Mare pana la sor-
gintea sa ; de aci urca la gura
Petecul, urmeaza poteca de co-
G ORJUL
municatie care infra. in Romi-
nia, apor tot pe coama pana
la virful Salanele, coborind ca-
tre S. urmind creasta muntelui
Salanele, si trecind prin soseaua
unde se afla o cruce de plata,
printr'un virf al Salanelor, pe
Ruga poteca de Comunicatie
pana in virful Poiana-Muerd ;
urmeazá coama acestuI munte
si poteca de comunicatie care
trece cfnd pe teritoriul nostru,
cind pe al Austro-Ungariel, po-
teca care duce la pichetul ro-
m'in numit Boianul, lar de ad,
printr'o potecd la com. Dra.-
goesti, hotarul sue apoI la
spinarea numita Costul - Ursu-
luI, Pravdtul ; urmeazd creasta
acestuI munte, in apropiere de
poteca de comunicatie care trece
clnd pe teritoriul nostru cind
pe al Aus tro-U n gari el, prin virful
Buha, prin seaua sa, urcindu-se
apol la mamelonul de E. al
dealuluI Capra ; scoboara apoI
acest deal, trece prin seaua 14
sue din noa coama la Virful
dealuld Fometescu, mergind in
apropierea potecd de comuni-
catie si pe coama dealuluI Fo-
metescu pana la seaua numita
Groapa-Seaca ; de aci apea pe
coama munteld Ciobanul, suind
la Virful - CiobanuluI ; din Vir-
ful-CiobanuluI scoboarl in sea,
urcind apoT la Coasta-luT-Rus,
de aci trece prin munir : Iasul,
Pielita, Piatra-Tdiata, apoI din
acest din urmrpunct scoboara
in seaua sa; tot In acest punct
se aflä un drum care vine din
Austro-Ungaria, trece prin mun-
tele Piatra-Taiata, la pichetul
romin, numit Mindra, iar de
la pichet se dirige, la Dragoesti,
resedinta companie ; din seaua
Piatra-Taiata, hotarul se dirige
prin virful Gruiul, Satia-Mica,
si apoT se opreste in vil-fui
MindreI (Paringul) pe teritoriul
romin si pe la 'poalele Parin-
GORJUL
gulta, unde este o poteca care
se uneste Cu cea din Piatra-
Mata ; de ad, scoborind mun-
tele Paringul, merge pe coama
sa pana la muntele Surpatele, urca
Ja virful acestuia si de ad la
muntele Grivele, scoboara coama
acestuia, trece prin seaua for-
mata de Grivea cu Prislopul si
ajunge la virful Prislopului, de
unde coboara in linie dreapta,
urmindu-I creasta; apor urca la
Poiana-Ascunsa, de mide seo-
board pana ajunge la Cracul-
Jarul ; sue acest crac, mergind
apoI in linie dreapta pana la
confluenta plriurilor Gropanul
cu Palotistea. hotarul urmeaza
pirlul Gropanul pe o distanta
de 500 m., apoI urcä pana in
seaua formata de Gropanul cu
Sapa, iar de ad in linie dreapta
pana in virful Petricia, de unde
se scoboara tot in linie dreapta
pana in seaua Petricia; urmeaza
piciorul Petricia, trece Petricelul
urmind tot ast-fel in linie dreapta
pana in piriul Stoloja, care for-
meaza insusi hotarul pana la
imbucatura sa cu Jiul ; trece
Jiul, urca la cracul Ciudetul, pe
care-1 urmeaza, suindu-se pe
coama-I pana in virful sail, de
unde schimba directia, apu-
cind creasta Murgele, trecind
prin seaua facuta de Murgele
cu dealul Drago! si ajunge
la virful Drago!; intre Cindet
si virful Drago! poteca de comu-
nicatie trece cind pe teritoriul
romin, cind pe cel Austro-Un-
gar ; din virful Drago!, se di-
rige catre S. V., tintnd coama
si trecind prin virful Dumitru,
seaua Obirsia, Merisorul, sesul
Dumitru, Obirsia Diulur, sesul
Diulur, Vulcanul, ajungind in
Dealul-artianulur Ruga. Tabla-
Vechie si trecatoarea Vulcanu-
lui care duce spre Tirgul-JiuluT.
De aci hotarul se dirige catre
N-V., trecind prin soseaua for-
603
mata de Dealul-Cartianulur si
Futetul, si, urmind apor catre V.,
trece prin soseaua formata de
Futetul si Streaja, unde se afid
o piramida care a servit la de-
terminarea punctelor geodesi-
ce, prin dealul Mutul si de aci
la Piscul-Rusesc ; poteca de co-
municatie ce este in apropierea
frontierer romine, intre aceste
p u n cte, este intreaga pe teritoriul
rotula. Scoboara apor dupd Pis-
cul-Rusesc, pe Dealul-Negru, to_
linie dreapta, pana la mar&inea
une! padurr, pe care o traver-
seaza, dirigindu-se catre V., tot
in linie dreapta pana in piriul
Valea-Bria ; sue in linie dreapta
pe Dealul-Negru, apor tot in
linie dreapta pana in Virful-Ne-
grulla, urmindu-I coama trece
prin virful Conul-Zanoager si, la
virful dealulur Cornilor, hotarul
se scoboará apor catre S.-V.
pe scursoarea feter de S. a dea-
lulta Cornilor, urmind ast-fel
pana la impreunarea piriuluI ZA-
noaga cu Balomirul, Zdnoaga,
formind el insusl hotar despar-
titor.
Scoborindu-se catre S.-V. pe
un piriias, pe o distanta de
725 m. iar de ad, lasindu-1,
merge 200 m. prin padure pana
tuteo osea, de unde apor sue
pana in virful SiglauluT-Mic.
Hotarul se indreapta apor, ur-
mind creasta Siglaulta-Mic si
trecind printr'o stinca a acestut
munte, urmind coama Siglau-
lur-Mare, ajunge la o piramida
geodesia., de mide coboara
de pe virful Siglaulta-Mare in li.
nie dreapta pana la Cracul-Mau-
rulur; din virful Siglaulur-Mare
pana in Cracul-Maurulur, linia
inca nu este determinata, din
cauza unor neintelegerT, ast-fel
ca. stilpul este asezat in Valea-
de-Peste.
Linia indreptindu-se tot ca-
tre V., trece peste piriul Valea-
www.dacoromanica.ro
GORJUL
de-Peste; se sue apor in linie
dreapta pe Dealul-Pribeagulur;
coboara acest deal, urmind, in
linie dreaptd, Coama-Arcanulur
pana in virf; apor in linie dreaptA
se dirige de ad catre Dealul-
Galben, scoboara apta de pe
deal in valea formata de dinsul
si de muntele Negro; dupa aceea
urca in linie dreaptA pana in
virful Negrulur, de unde tot
In linie dreapta, prin padure,
pana in muntele Rastovanulur,
apor pe piciorul de V. al Ras
tovanulta, urcind de pe dinsul
pl. Smida-Batrina, de ad merge
tot in linie dreapta, urmindpicio-
rul de V. al Smider, trece peste pi-
riul Jeria, apoT ajunge la conflu-
enta piriulur Valea Girbovul cu
Jiul ; de aci jiul formeaza hotarul
despartitor pana in punctul unde
primeste pe piriul Valea Seac5. ;
in acest punct este o poteca
care duce la manastirea Tis-
mana si de aci la satele Topeni
si Bradiceni.
Hotarul parasind Jiul, sue pe
afluentul acestuia, piriul Valea-
Seaca, pana ce da de piciorul
Piatra-Alba, apor urca acest pi-
cior pana in vid.
De aci apuca catre S.-V., tre-
cind prin seaua dintre Piatra-
Alba si Soarbele, prin Virful-
Soarbele si urmind ast-fel creasta,
ajunge la virful Paltinul ; poteca
de comunicatie fiind cind pe te-
ritoriul Romin, cind pe cel Au-
stro-Ungar.
De ad hotarul, pastrindu-s!
directiunea de S.-V., merge tot
pe coama Paltinul, apor trece
prin virful Fetele-Manesti, prin
seaua formata de acesta si Sturul,
prin virful Sturul, prin seaua Gir-
domanul, si apoi urca pe picio-
rul Galbenul pana la vid.; sco-
boara apor din virful Galbenul,
trece seaua care este futre Gal-
benul si Scarisoara Galbenul, sue
pe aceasta din urma, urmind
GORJUL
coama i formind o curbA cd-
tre V.-S.-V., trecind prin virful
ScArisoara-Galbenul, prin Cur-
mAtura-Galbenul, prin virful Sti-
na-Mare si Mieusa si pi-in Obirsia
Vlasia.
Trece apoI seaua Scurtele,
sue la coama dealulul Scurtele,
pe la N. de potecA, poteca de
comunicatie ramlind pe terito-
riul Ron-fluid; se intinde, tre-
chid prin Bulzul (Piatra-ScAri-
soareI), prin seaua dintre acesta
si un mamelon, prin virful aces
tui mamelon, si apoI ajunge in
CurmAtura-ScArisoara, unde este
asezat cel din urmA stilp al fron-
nerd din acest judet, unja fron-
nerd' intrind apcif in jud. Me-
hedinti.
Totalul lungimeI unid fron-
tiere a acestuI judet este de
155 kil. 829 m., dupd documen-
tele oficiale earl aü servit deli-
mitAreI.
Acest judet cu muntir sAI
Malti i bogan in lemnArie, mai
cu seamk oferd vizitatoruluf po-
zitiuni i privelistI incintatoare.
Privind cine-va din orasul
T.-JiuluT, spre N., ridicAtura de
pAmint ce se inaltA inaintea-I, si
care formeazd muntif GorjuluI, a
cAror directiune de V.-E., de-
scrie o linie curbA putin pro-
nuntatA cu convexitatea spre S.,
o vede, dacd se sue pe punctele
cele mal culminante ale catener,
impArtitA in doul cine, pe earl
curg, in directif opuse, toate a-
pele izvoarelor si ale ploilor. Ace-
le puncte culminante formeazA
linia de despArtire principald a
apelor cateneI principale iar
pantele lor, car!' prin diferite
ondulatil merg a se pierde in
cimpie, formeazA parte din vAr-
santul sting al basinului DunA-
reI-d.-j.
Din aceastA catenA principald,
observatorul gAseste cA pleacA
alte ramurT nestrAbAtute de nicI
www.dacoromanica.ro
604
o apl, ca de pildA, ramura sail Cut-
mea-Moldovisuld, ramurI care
prezintA o multime de inflexiunr
perturberatif in aspectul lor.
Aceste liniI sunt liniile de des-
pArtire a apelor, Huff de al doi-
lea ordin; d'alungul lor se scurg
toate apele portiuneT de teren
coprinsA intre dinsele i earl'
merg de la creasta principald
la DunAre. Aceste linif despAr-
titoare, principald si secondarA,
sunt marile linif geografice ale
GorjuluI, earl formeazA basinul
Pula, care se sub-imparte in ha-
sine mal mid de un ordin infe-
rior, ast-fel cA : basinul JiuluI co-
prinde : basinurile Motruld, Gi-
lortuluI i AmaradieI, cu alte
cuvinte tot teritoriul din stinga
DunAreT coprins intre : DunAre,
MuntiI-Vulcanilor i vira Parin-
guluT, acr toate izvoarele aces_
tor muntI intrunindu-se in pirae
girle, se varsA in Jia, pe am-
bele pArtI.
Basinul Jiulul considerat nu-
mar in partea sa coprinsA in
judetul Gorj, de-1 vom sui in
sus de la TintAreni i prtn5.
la Obirsie, li vedem primind in
stinga luI ca afluent mg impor-
tant, flit! Gilortul, prin urtnare un
alt basin secondar care strAbate
judetul de la S. spre N., lar in
dreapta, riul Tismana.
Alti afluenn cari ii des-
chid basinurY de un ordin mult
maI inferior stint, pe stinga:
Gioiana, Amaradia, din pl. No-
vaci, i Sadul ; iar pe dreapta:
jiltul-Mare, uita, Cartiul, Sim-
botinul i Porceni.
DacA tot de la TintAreni, uncle
Gilortul dA in Jiû, suim albia
GilortuluI, vedem cA. si in albia
acestuia, pe dreapta si pe stinga,
dati albir de un ordin inferior,
ale cdror ape se vars5. in Gilort;
asa pe stinga avem : gira Gal-
benul, sail Baia-de -Fier, mal
importantA, lar pe dreapta gd-
GORJUL
sim, girlele Blahnita si Cio-
cadia.
Albia TismaneI, la rindul sari,
deschide pe stinga o albie
de un ordin inferior, prin care
se scurge &la Jalesul, care la
rindu-I primeste pe Sohodolul
si pe Bistrita.
Tot in acest judet sunt iz-
voarele OltetuluI si ale Lotru-
afluentl al OltuluT.
In albiile acestor riurI, girle
riulete se ridicA masivif des-
pArtitorl, a cdror inAltime i va-
loare depinde de origina si con-
stitutiunea lor.
Descriptia acestor ape se poa-
te vedea la literile respective.
MuntiI Gorjulur, sunt gru-
pan in doI masivI bine deo-
sibin unul de altul.
Unul din acestI masivI, con-
stitue culmea principall a Vul-
canulul, care pleacI din muntif
Oslea i Sturul i formeaz1
nod orografic cu Sarca din Tran-
silvania si din earl izvoresc patru
ring, in patru directif deosebite ;
unul din aceste rind este Dul.
Aceastd culme se intrerupe de
albia Jiulul, ast-f el cA de pe tar-
mul sting si in fata acestur ma-
siv, incepe cel-l'alt masiv numit
Paringul : coprins intre JiI, Jiul-
Transilvan, Lotrul si Olt.
Limitele lor despre N. for-
meazA hotarul jud. din aceastA
parte. Ramurile insA cari pornesc
spre S. si care ar marca limita
zoner muntoase, se opresc pe
linia care ar trece prin urmA-
toarele puncte: Closani, Tis-
mana, Gureni, Baltisoara, Do-
brita, VAlari, VaT-de-EI, Schela-
Noul, Perceni, Bumbesti-de-JiI,
DrAgoesti, Radosi, Novaci, Cer-
nadia i Polovraci.
Muntil Vulcani aü coama lar
strimtA, i ramificatiunile despre
S. scurte, ceca ce face ca de-
clinitatea panteI lor O. fie prea
pronuntatA.
GORJUL
Prin numele generic de Vul-
cani, se intelege totalitatea mun-
tilor grupap spre a forma a-
cestI masivr i earl poarta de-
osebite denumirT ca : Muntele-
Oslea, Arcanul, Siglaul, Piatra-
CataneT si Vulcanul propria zis.
Din culmea acestora pleaca mai
multe ramurT din carT cele mat
princip ale sunt:
Culmea-Boultif, care pleaca
din virful Oslea si care for-
meaza finja de despartire a ape-
lor intre Bistrita i Tismana,
intinzindu-se pang la confluenta
br aproape de Jiul.
Culmea Piva, care pleaca din
virful Arcan, si care formeaza
unja despartitoare a apelor in-
tre Bistrita i Sohodol, si care
la rindul sari se bifurca in alte
cloud ramurT, dind ast-fel nas-
tere albier piriului Baltisoara ;
ast-fel cA in loc de o culme in-
tre Bistrita i Sohodol gasim
doua : una intre Bistrita i Bäl-
tisoara si alta intre aceasta
Sohodol.
Culmea tersura, care pleacd
din Siglati, formeaza linia de
despartire a apelor 'hare Soho-
dol si prelungindu-se
Oita in oseau aj u detean Tirgul-
JiuluT-Severin i terminindu-se
prin dealul Cuca, al com. Balesti.
Culmea-Muncelului formeazd
linia de despartire a apelor in-
tre cele doul usite ; ea se ter-
mina scurt in sesul comuner
Stanesti-d.-j., prin ultimele ra-
mificatiunf ale dealuluT Lesul ;
pe aceasta culme se afiä. piche-
tul de vara purtind No. 5 si
nu mit : Muncelul.
In lisita si albia dreaptä a
pullet gasim Culmea-Runcului,
care se detaseaza din muntele
Zanoaga. Aceasta culme se bi-
furca in mar multe ramuri:
a) Culmea dintre itsita. si
Cartia, numita Culmea-Horezu-
tut care se termina tocmar in
605
dreptul orasuluT Tirgul-Jiul, pe
partea dreapta a jiuluT, prin
dealul numit Dealul-Tirgulur.
Culmea dintre Cartiu si
Simbotin, coprinsa intre apele
cu acelasT nume, numita Copita,
si care pleacä din muntele
noaga; pe aceastä culme este
poteca care duce la vama de
la Buliga.
Culmea-Porcenilor, care se-
parl apele Simbotinulut de ale
Porcenilor, si care pleaca tot
din muntele Zanoaga; pe aceas-
ta culme este poteca ce duce
la pichetul Scarisoara, si care
spre S., se scoboara dind de
manastirea LocurilRele s't de
ad in soseaua nationall Bum-
Culmea Plesa intre apele
Porceni si Riul.
Culmea-JiuluT, detasata din
muntele Vulcanul i coprinsa
'fare Jiti i apa Riul, formeaza
tarmul drept al Jiulut pana la
esirea sa din defileul Lainici,
In dreptul com. Bumbesti-de-Jia.
Muntit Paringului sunt co-
prinsi 'fare riurile Jiul l Oltul.
Coama lor principald se intin de a-
proape in linie dreapta, de la V.
la E., pana aproape de sorgintea
Lotrului, unde se bifurca in douä
ramuri: cea de la S. care merge
tot catre E. si se numeste
Culmea-Paringuld si cea-l'alta,
Culmea - Plätänestilor. Aceasta
din una, dupa ce merge spre
N. catre muntele Tartaraul, se
intoarce care E., formindin toata
lungimea sa tarmul sting al Lotru-
luT, pe cind Culmea-Paringulut,
formeaza tärmul drept, inchizind
ast-fel intre dinsele, intinsa, fru-
moasa si fertila vale a Lotru-
luT si a afluentuld säü Lotrita.
Din Culmea-Paringuld pro-
pria zisd, se detaseaza mat multe
ramuri, din earl cele coprinse
In jud. God, sunt cele urma-
toare :
www.dacoromanica.ro
GORJUL
r. Culmea-Sadulut, detasata
din Paring din muntele Ardic,
merge pana la confluenta piriuluf
Sadul cu Jiul in gura defileuluT
Lainici despre Bumbesti ; la S.
de Muntele Ardic se Al dealul
Prisloapele, pe care este asezat
pichetul No. to, cu acelasT nume.
Virfurile maT principale ale aces-
teT cultni sunt : Recea i Munce-
lul-Mare, ramura a muntelul Fin-
tina-Untului ; aceasta culme, la
stinga Jiului, i Culmea JiuluT
propria zisä., detasata din mun-
tiT Vulcani, la dreapta JiuluT,
formeaza defileul Pull'', a caml
luigime de la frontiera la sa-
tul Bumbesti-de PT, este de 29
kil.
2. Masivul dintre Sadul i Gi-
lortul se numeste : Calmea-Mol
dovisulur. Formeaza, panA la
confluenta Gilortuluf cu Jiu!, la
cdtunul numit Capul-DealuluT,
unja de despartire a apelor in-
tre Sadul, Jiul s't Gilortul. Are o
depresiune insemnata care se
pro nunta de pe la cat. Coll-
basul si com. Scoarta, depresi-
une care face a se trece cu in-
lesnire din valea Gilortului in
a JiuluT ; drumul de fer
T.-Jia isT are traseul prin acea-
stä depresiune, munita Defileul-
Copacioasa.
Din acest masiv pleaca alte
culmT secundare :
Culmea-JiuluT, cuprinsa in-
tre Sadul, Jiul si Amaradia, din
pl. Novaci, pleaca din culmea
Postaia, i anume din ramura
numita Muncelul.
Culmea-PlesuluT, cuprinsa
intre Amaradia si Blahnita, are
legAtura cu muntele Cerbul si
Urina-Boulut.
Culmea-SaceluluT desparte
apele CrasneT de ale CiocadieT
si porneste din muntele Mun-
celul, ramura a munteluf numit
FIntina-UntuluT.
Culmea Novaci desparte
GORJUL
apele CiocadieT de ale Gilortu-
luT, porneste din Moldovis, a-
vind ca virf mal inalt muntele
Cerbul, si merge prelungindu-se
prin com. Hirisesti, formind ma-
lul drept al GilortuluI.
Culmea-CornesuluT, in fata
muntelul Papusa, de care este
legat, este masivul care formeazA
unja despartitoare a apelor din-
tre Gilort si riul Galbenul (Ba
la-de-F.1'er), panà la confluenta a-
cestilla cu Gilortul, prelungin-
du-se prin comunele Cernadia
si Bumbesti-Piticul.
Masivul dintre Gilort si
Oltet ja nimirea de Culmea-
Zanoaga. Se desparte de culmea
principala la muntele Musetoiul,
din fata de E. a PapuseT si for-
meaza unja de separatiune a ape-
lor pana la com. Serbesti, din-
tre Gilort si Oltet, lar de adi
bifurcindu-se, formeaza inca o
vale, pe care se scurge apa !in-
luT Amaradia, ast-fel ca una din
ramurl se gaseste de aci intre
Jiul si Amaradia, prelungindu-
se si formind tArmul sting al
Jiuluf pana in spre Dunare, iar
cea-l'alta se gaseste 'filtre Ama-
radia si Oltetul, pIerzIndu-se In
apropiere de Bals.
Intre 0.tetul si Cerna,. afluen-
tul salí, maT este o culi:11e ce
Vine mal mult de jud. lincea;
aceasta este Culmea-Polovraci-
lor, avind ca piscuri mai inalte:
Cursorul si Polovraci.
Suprafata totala a judetuluT
este de 349700 hect., din cari
pamint arabil 120000 hect., pe
care se seamanA tot felul de ce
reale, 189352 hect. sunt pAdure,
din carT : 26468 hect. apartin
domeniilor statuluT, lar restul
de 162884 hect., particularilor.
Restul de 40000 hect, sunt co-
prinse de oras, sate, catune ; cele-
l'alte de accidente de terenurI
ca : vaT, dealurI, etc.
PAdurile repartizate pe plaiurT
www.dacoromanica.ro
606
si plasT: plaiul Vulcan, 32869
hect.; plaiul Novaci, 93,820
hect. ; plasa Ocolul, 17885 hect.;
pl. Jiul, 20083 hect.; pl. Gilortul,
18670 hect. ; pl. Amaradia, 6025
hect.
Din punctul de vedere al im-
partireT silvice, jud. este impar-
tit in doua circumscriptiunT, pur-
tInd numerile 53 si 54; circum-
scriptia 53 coprinde padurile
din : Novaci, Gilortul, Amaradia
si Ocolul. Circumscriptia 54 co-
prinde pAdurile din : Vulcanul,
Ocolul si Jiul.
Padurile cele manntinse sunt :
doua ale statufuT cu aproape 900
hect., acestea sunt : Polovraci
si Bumbesti-de-Jii din Novaci ;
Mosneni-ColibAsanu, tot din No-
vaci, cu 4500 hect.; Mosneni-Cer-
nadieni, ca 10000 hect.; a Prin-
tul Manuc-Bey cu 10000 hect.,
tot in Novaci. ApoT pAdurea
D-nei Economu In devalmasie
Cu locuitoril pe muntiT Stersura,
Scarisoara, Gripcea, Muncelul,
etc., in intindere de 15000 hect.
din Vulcan ; Dealul-Rosu si Dum-
brava din Ocolul, a D-luT Bi-
bescu, In devalmäsie cu altif, de
15000 hect. ; Pesteana din Ji!, a
Bisericel Cretulescu si Cariboli, de
10000 hect.
Pa.durile sint populate cu :
stejarT, gorunT, fag, emite si pe
marginea riurilor cu plutá si sal-
a' ; gorunul si fagul sunt esentele
predominante. In jud. Gorj, ca
In maT toate judetele de munte
se gAsesc in plaiurT si animale
salbatice ca: ursT, capre-negre,
jderl, caprioare, si cerbT foarte
putinT (marca jud. este un cerb).
In jud. populatia se ocupa si
acum cu cresterea rimatorilor,
cu carT inainte de tariful auto-
nom fAcea comert mare cu Tran-
silvania.
Plaiurile ne dail tuIca si lemne
maT cu seatna si ari nurneroase si
foarte populate turme de oi.
GORJUL
Regiunea dealurilor este ma-
noasa in tot felul de cereale,
si maT ca seama in punctele
unde se uneste ca regiunea se-
surilor.
Judetul n'are alta industrie
de eh cea domestica; se fa-
brica: tabacAriT, cojocarlY, tesa-
turI in linurI si in pinza, pive
pentru abate, joagAre pentru
cherestea, etc.
Ca centre de desfacere maT
importante prin schimburile ce
se fac intre dinsele sunt :
Tirgul-Jiulul, capitala jud.,
In care, deosebit de tirgul sdp -
tb.al Anal, se face 2 bilciuri pe
an : la Inaltarea si la Vinerea-
Mare.
Petresti-de-Sus (CArbune-
sti), cu tirgul saptAminal si 2
bilciurl la MucenicT si la Sfinta
Maria-MicA.
Bumbesti-Piticul, din plaiul
Novaci, ca erg saptaminal Du-
minica si o data pe an, la 24
Februarie, cind e bilcit1 mare
de vite.
Bradiceni, cu erg In fie-
care Duminica, pe timpul IerneI,
si la Sf. Maria-Mica, ciad se
desface maT cu seama vase si
care de transport.
Cal de comanicatie sunt :
a) Catea ferata Filiasi-T.-Jiul,
cu statiunT intermediare : Gilor-
tul, Bibesti, Bärcesti, Carbunesti-
si Copacioasa. Aceasta cale fe-
rata plecind din artera princi-
pala' Virciorova-Bucuresti, de la
Filiasi, trece apa Gilortului linga.
statia Gilortul apucä apoT pe
Valea acestui ria, pe care o
urmeazA pana la Barbatesti, de
ande trece iar apa GilortuluT,
urmind malul sting pana la
Petresti-d.-s. (Carbunesti), unde
traverseaza din non Gilortul si
Blahnita, intrind in valea Jiului
prin defileul de la Copacioasa.
Aceasta artera deserveste direct
urmAtoarele com. pe lInga. care
 GORJUL
trece, $i anume : ipotul, Tur-
burea, Aninoasa, Bicesti, An-
dree$ti, SAule$ti, Moscule$ti, Ro-
gojina, Petre$ti-d.-j., Vier$ani,
JupAnesti, BarbAtesti,Piriul-Boia,
CArbune$ti, Pojogeni, Scoarta,
Copacioasa, Budeni si Petresti-
de-Ocol.
b) o seaua nationald Filiasi-
Pietrosani, ce trece prin acest
judet si care vine de la TintA-
reni din Dolj, 'pe valea JiuluI, tre-
cind prin com.: BrAnesti, Birbeni,
Brosteni, Ceplea, Izvoarele, Gir-
b ova, SArdAnqi, Plop$orul, Olari,
Pesteana-d.-s., Bgteni, VlAdule-
ni, Ciurul, Moi, Rovinari, Poiana,
DrAgutesti, Ia$i, RomAne$ti, T.-
Jiul, Sisesti, Vddeni, Curti$oara-
d.-j., Bumbe$ti-de-JiI, defileul
Lainici, la frontierá.
c) osele judetene in Gorj
su nt treI :
I. Soseaua judeteanA T. Jiul-
Ciuperceni, spre Vilcea.
AceastA osea pleacl din T.-
Jiul si trece prin : Dragoeni,
Scoarta, Coliba $i Benge$ti-de-
Mijloc li Bengesti-de-Sus, pe lln-
gl Petre$ti, prin Cirligei, Piticul,
Lupe$ti, pe tingl Poenari prin
Ciuperceni li. ese din judet mal
sus de Milostea din Vilcea.
oseaua judeteand T.-Jiul-
Spahi, spre Dolj.
AceastA osea este aceeasI
p5.n A. la Scoarta ca li cea des-
crisa mal sus la No. r; de la
Scoarta insd apucl spre S., pe
Valea-GilortuluT $i trece prin Po-
jogeni, Petresti-d.-s., Rogojeni,
Bola, Secul, BArbAte$ti, Petre$ti-
d.-j., Dutesti, Pucari, Turbu.
rea-d.-j., ipotul. si Spahi, de
unde intrA in Dolj.
Soseaua judeteanA T.-Jiul-
Ciuperceni, spre Mehedinti.
Aceastä. osea pleacA din T.-
Jiul li trece prin Voinicesti -Bi-
le$ti, CopAceni, Buduhala, o-
mAne$ti, Calinic, Ciuperceni $i
de ad i intrA in jud. Mehedinti.
607
d) osele vecinale in Gorj sunt
un-spre-zece.
Acea care pleacd din pl.
Novaci-Amaradia li. trece prin :
Petre$ti - d. - j., Cdrbunesti, de
unde putin mal jos intrA In pl.
Gilortul li trece prin Licurici,
Negreni, Hurezani-d.-s., Pegeni,
Columbeni si apreni-d.-s., de
unde intrá. in Dolj.
S oseaua ce pleacA din pl.
Gilortul si trece prin Hurezani-
d.-s., Vladimirul, Andreesti, un-
de tac Gilortul si merge de cid
in $oseaua judeteanA T.- Jiul-
Sipotul-Dolj.
De la Ohaba, plasa Ama-
radia-Novaci, trecind prin Glo-
deni, BAznegi, BálAnesti, Pis-
testi-din-Vale li V iezur, lar de
ad i In $oseaua judeteanA T.-Jiul-
Ciuperceni-Vilcea.
Din pl. Gilortul, de la Ur-
dAreni-d.-s., trecind prin Busu-
ioci, Colte$ti, TAnddlesti, Lo-
gre$ti-Birnici, Logre$ti-Mo$neni,
Pojarul-d.-s., Poiana, Negoe$ti,
CAlugAreasca, Albeni, Cojani,
StefAne$ti, Colte$ti, $i Petresti-
d.-s. La Logre$ti-Mo$neni a-
ceastA osea ese din pl. Gilor-
tul $i l'Ara in plasa Amaradia-
Novaci. De la Albeni se des-
parte o ramurá si merge de
dA in $oseaua judeteand Tir-
gul - Jiul - Ciuperceni - Vilcea. O
altà ramurà pleacl de la Ne-
goe$ti, trece prin Prigoria li
se terminá. la Zorlesti.
Din pl. Amaradia-Novaci,
din Novaci, trecind prin Hi-
ri$e$ti - Huluba, CiocAdia, de
unde merge li. dA in $oseaua
judeteanA T. - Jiul - Ciuperceni-
Vilcea.
Din plasa Ocolul-Vulcan,
deta$1ndu-se din $oseaua jude-
teanA T.-Jiul - Ciuperceni - Mehe-
dinti, la omá.ne$ti, si trecind
prin B5.1Ace$ti, de unde putin
mal spre S. intrA in plasa pul,
trece prin Ro$ia, Birnici, ZA-
www.dacoromanica.ro
GORJUL
treni, FArcA$e4i, Valea cu-apA,
Pe$teana-d.-j., Urdari-d.-s., Ur-
dan, Urdan i - de - Jos, Stejarul,
Strimba, Girbovul, Murgesti,
Turceni-d.-s. si Turceni-d.-j., Ba-
niul, Ulmeni, Ione$ti li Gura-
rrsita, de unde intrA in Dolj.
Aceasta osea de la Rosia $i
pAnA la Ionesti, urmeazA partea
dreaptA. a VAeT-DuluI. Din a-
ceastA osea, la com. Girbovul,
se desparte o ramur5. $1 merge
la com. Borlscul,
Din pl. Amaradia-Novaci,
din com. Bumbesti-de-Jir, trecind
prin : Birlesti, Tetila, Gruiul, Mu
$ete$ti, DrAgoeqti, Crasna, CAr-
pini$111, Anini$ul, Hirisesti, No-
vaci, CernAdia, Bala de-Fer, $i
Polovraci, de unde intr5. in Vil-
cea.
PleacA din com. Crasna,
pl. Amaradia-Novaci $i trece
prin Surpati, Maghere$ti din-
Deal li SA.cel $i dA in $oseaua
judeteanl T. - Jiul - Ciuperceni-
Vilcea.
Din comuna Slobozia Ma-
re, plasa Ocolul $1 trece prin
UrsAtei, Runcul, Balta, Pe$ti-
$eani, Tismana, Pocruia, Izvar-
na $i Costeni, de unde intrg in
Mehedinti.
io. Din comuna Pe$ti$eani, pl.
Ocolul-Vulcan, pleacA o osea
vecinall li trece prin BrAdiceni,
de unde merge $i dA in $oseaua
judeteanA T.-Jiul-Ciuperceni-Me-
hedinti, putin mal spre N.-E.
de com. omAne$ti.
Ir. Din corn. Pe$teana, pl. Jiul
trecind prin RA$ina, Ticleni,
Tunsi, de unde intrA In pl. Gilor-
tul, mergind la Petre$ti d.-s.
prin Rogojeni.
e) Sosele comunale in jud.
Gorj sunt 22.
Judetul Gorj pAnA la 1883
se impArtea In 4 plA$I si 2 pla-
iurl $i anume : plaiurile Novaci
si Vulcanul si plA$ile Ocolul,
Pul, Arnaradia $i Gilortul. De
GoRjUL
atunci pl. Amaradia s'a alipit pe
linga plaiul Novaci, avind rese-
dinta sub-prefectura la Novaci,
lar pl. Ocolul s'a alipit pe l'inga.
plaiul Vulcan, cu resedinta sub-
prefectureI la BrArliceni ; cele-
Falte plaisI ati ramas tot ca mal
inainte $i adea : pl. JiuluT cu re-
sedinta in Urdari-d.-j. i plasa
Gilortul cu resedinta in Vladi-
mir.
In intregul judq sunt 162
comune, din cal-1 i urband, iar
cele-l'alte rurale si anume:
In plaiul Vulcanul si plasa
Ocolul, 50; pl. Jiul, 32 ; pl.
Novaci si pl. Amaradia, 46;
pl. Gilortul, 34.
Populatia intreguluI jud. este
de 39451 familiI, saü 166181
suflete, din cari 34471 contri-
buabili. Pe pläsT si plaluri po-
pulatia e ast-fel impartita
In plaiul Vulcan, 6706 fa-
miliI; 32700 suflete ; 5669 con-
trib u abilT.
In plasa Ocolul, 7411 fa-
mili; 32828 suflete ; 7014 con-
tribuabili.
In plasa JinI, 7154 ; numarul elevilor este de 4497
29031 suflete ; 6536 contribua-
bilT.
In plaiul Novaci, 4872 fa-
miliT ; 17529 suflete ; 4273 con-
tribuabilT.
In plasa Amaradia, 6158
familii ;25134 suflete ; 4774
contribuabilL
In plasa Gilortul, 7115 fa-
milif ; 30959 sufl.; 6205 contrib.
In Tirgul - Jiulul, este rese-
dinta brigadeI II de Infante-
rie, compusá din regimentul de
Gorj, care este al 8-lea si din
regimentul 26 de dorobantr de
la FiliaL Brigada face parte din
divizia 1. Resedinta regimentu-
luI al i8-lea este chiar in
gul-JiuluI, lar ale celor 8 companil
sunt in urmAtoarele localitAtI
I-a la BrAdiceni; a II-a la T.-
Jiul ; a III-a la Brosteni ; a IV-a
www.dacoromanica.ro
603
la Pesteana ; a V-a la Drago.
esti ; a VI-a la Novaci; a VII-a
la Petresti-d.-s.; (Carbunesti) si
a VIII-a la Negreni.
Judetul are un Tribunal cu
resedinta in Tirgul-JiuluT, i 4ju-
decatoriI la: Tirgul-Jiul, la Pes-
teana, la Carbunesti si la Sdu-
lesti.
In tot judetul sunt: 406 bi-
sericl, din care : 5 in Tirgul-Jiul:
aceste bisericI sunt deservite
de 246 preotI si 350 cintäretI.
Sunt 2 manastirl Tismana si
Polovracil si 5 schiturI: Cioclo-
vina, Lainici, Locurile - Rele,
Crasna i Strimba. Peste toate
aceste bisericI si mänIstirI, este
I protopop Cu resedinta in Tir-
gui-JiuluI, si un proestos.
Judetul are urmatoarele scoll
I gimnazia real si 2 §coll ur-
bane, i coalà de fete si r de
bletl cu resedinta in T.-Jiul, 122
scolT rurale.
Numdrul elevilor la cele ur-
bane : 76 elevI la Gimnaziul
real, 300 elevr si 112 eleve la
$coalele urbane. La cele rurale
ludeti si 170 fete.
Plmintul GorjuluT, in ce pri-
veste productiunea, difera dupA
regiuni ; asa, la munte, unde
piatra predomina, porumbul
griul lipsesc cu total, in schimb
se cultivd pomI roditorI ca : merI
perI, prunT, din care se fabrica.
tuicd, nucT din care se estrage
untul de nucd; sunt lemne multe;
frumoase pgsunT pentru vite.
In regiunea dealurilor pämin-
tul fiind argilo-nisipos, se cultivA
viea, pomif roditorI, precum si
porumbul i griul de primdvara,
In regiunea sesurilor i albii-
lor JiuluT, Gilortulul, AmaradieT,
etc., pdmintul este foarte pro-
ductiv si propria tuturor cerea-
lelor, ca: porumbul, orzul, ova-
zul, griul de toamnd, secara, O-
n epa, etc.
ooRNENT1
Judetul are 17 pichete pen-
tru paza frontiera.
Este un spital cu 40 paturT,
instalat in orasul T.-Jiul, un spi-
tal rural la Petresti-d.-s.
Ape minerale in acest judeV
sunt numaI apele de la Sacele,
comunl in plasa Amaradia.
Trecatorile acestuT judet spre
Transilvania sunt : Vulcanul
Lainici.
Budgetul judetuluT pe 1898
99 a fost: fondul zecimilor:
240107 lel, 67 banT; fondul dru-
murilor, 132621 leT, 25 banT;
fondul spitalulul rural Petres-
ti-d.-s., 32733 10, 24 banT.
Gorneasca, phig, in jud. Bu-
zliá, com. MAruntisul ; ese din
muntele VAtala si se scurge in
riul Buzlul.
Gorneiul, sat, in jud. Tutova, pl.
Simila, com. Iblnesti, spre S.-E-
de s'atul Ibdnesti. Are 131 lo-
cuitori, din carl 15 stiti carte;
sunt 32 case.
Gorneni sati Curueni-de-Jos,
catun, pendinte de com. Balä-
ril, pl. CalnisteT, jud. Vlasca,
situat la 5 kil.Ade BgArif, la 50
kil. de Giurgiti, si la 32 kil. de
Bucuresti, stfábá.tut de o osea
ce duce de la Bucuresti la A-
lexandria.
In acest cat. s'a improprie-
tärit in 1864, 102 locuitorI, din-
du-li-se 306 hect. Are o biserica,
deservità de un preot si 2 das-
Gornenti, com. rur., i sat, in
jud. Mehedinti, situath.' la 40 kil.
de orasul Turnul-Severin, si la
32 kil. de Baia-de-Arama, pe
poalele muntelul Ciolanul. Satul
formeazä com. cu satul Nráll-
r4ca, avind 910 locuitori, din
carT 170 contribuabilI; locuesc
In 203 case.
 GORNET
LocuitoriT posea: 6 plugurT,
2 care cu bol, 2 carute cu cal;
150 stupT.
Are 2 bisericI, deservite de
preot si 3 cintaretT.
Budgetul com, este la veni-
turT de 659 leT ; iar la cheltuelT,
de 605 lei.
Vite sunt: 600 vite marT cor-
nute, 140 bol, 20 caT, 300 oT,
450 capre si 359 rimatorT.
Prin com. trece o osea, care
o leaga cu comunele Ciresul si
Costesti.
Gorne§ti, sdt4sor, in jud. Covur-
luia, pl. Zhnbrul, com. Smulti,
la 3 kil., spre V. de resedinta
comunala, aviad numaT 9 case,
locuite de fostl clacasT impro-
prietaritT, si o biserica.
Gorne§ti, mofie particulara, de
715 hect., in jud. Covurluia, pl.
Zimbrul, com. Smulti.
Gornetul, cdtun, in jud. Buzaa,
com. Boziorul, Cu 90 locuitorT
si 22 case, alipit de cat. Scaeni.
Gornetul, cdtun, in jud. Buzar',
com. Sibiciul-d.-j., Cu 260 lo-
cuitorT si 69 case.
Gornetul, sat, face parte din
com. rur. Gornetul-Cuib, pl. Pod-
goria, jud. Prahova. Este situat
pe culmea dealuluT Gornetul.
Are o populatiune de 1185 lo-
cuitorl (575 barbatI si 6w femei).
Este aci o biserica reconstruita
la 1870, in locul alteia vechT.
In partea de N.-V. a acestul
cat., pe ambele malurr ale pi-
riuluT Saratelul, se aflä. mine de
sare.
Satul Gorne:.-ul se crede a se
fi infiintat pe la anul 1587, cind
printre padurile seculare, ce for-
mar' pustiul codruluT in aceasta
localitate, s'aa stabilit primii
4 fondatorf, fugitT de frica Tur-
60645. Afarolo Dieflonar Gevraflo. Vol. EL
609
cilor, dupa cum ne spune traditi a.
Se crede ca al-ar fi luat numele
de la un gorun (stejar batrin),
sub care cel-d'intiia fondator,
venit ad, IsT l'acuse bordeiuldocul
purtind maT mult timp numele
de La-Bordeiul-sub-Gorun. Mal
tirzia, populindu-se, i s'a dat nu-
mele de Gornetul.
Acest ea:t. ocupa partea de
S. a com. Este inconjurat la N.
si S. de livezi cu pruni ; la E.,
de paclurT si la V., de viT.
Are o scoala infiintatä pe la
1857; carte a inceput s5. se in-
vete in sat pe la 1834, sub con-
ducerea preotilor, dascalilor bi-
sericer si logofetilor satuluT, fiind
platitT de locuitorT.
In vechime acest sat se nu-
mia Slemnea-Tufele.
Gornetul, sat, face parte din
com. rur. Gornetul-Cricov, pl.
Cricovul, jud. Prahova. Are o
populatie de 567 locuitorT: 290
barbatTsi 277 femeT. Aci e o bise-
rica, fondata. la anul 1837, Cu
hramul Cuvioasa Paraschiva.
Ruinindu-se, iii anul 1883 locui-
toril ati facut alta, alaturT cu
cea biserica care au
terminat-o In 1892, ciad a(' si
tirnosit-o.
Gornetul, atun, in jud. Putna,
com. Valea-Sard, din pl. Vran-
cea. Este asezat pe riul Putna, la
un kil. departare de satul Co-
lacul.
Are o populatiune de 40 su-
flete, cari locuesc in 17 case.
Gometul, pi'dure, In intindere
de 50 hect. proprietatea mos-
nenilor din Gornttul-Cricov, pl.
Cricovul, jud. Prahova ; supusa
regimuluT silvic.
Gometul-Cricov, com. rur., pl.
Cricovul., jud. Prahova. Este situ-
ata pe malul sting al riuluT Cri-
www.dacoromanica.ro
GORNETIM-CR1COV
covul-Sarat, la 30 kil, de capitala
judetuluT si la 8 kil. de rese-
dinta plaseT.
Se compune din 4 cAtune
Tarculesti, Gornetul, Cosarele si
Valea-BouluT, avind o popla-
tiune de 1943 locuitorT, 966 bar-
batI, 977 femeT, in care infra
si 4 familiT de TiganT, carT se
ocupa cu fferaria.
Capi de familie sunt 46E;
contribuabill, 447.
In com. sunt 4 bisericT (in
fe-care catun cite una), deser-
vite de 4 preott.
Locuitorif In mane maioritate
sunt mosnenT; 69 s'aa impro-
prietarit la 1864, pe mosiile
mosnenilor : Valea BouluT, pro-
prietate a-. decedatuluT V. Pa-
apa , Priseaca, proprietate a
scoalel Ion Craciunescu, si Co-
sArelele, proprietate a d-lui E-
manoil Lahovari, din carT
s'aa dat 199 hect.
Vite sunt: 36 cal si Tepe, 153
vacT, 52 capre, 1766 or si 922
pord.
In raionul com., In dreptul
cat. Cosarele, pe riul Cricovul-
Sarat, este o moara de macinat.
Scoala exista in com. de 25
anT. Actualul local s'a construit
din fondurile donate de dece-
datul Vasile Paapa, mare pro-
prietar. E frecuentata de 120
copir: 116 bleti, 4 fete, din nu
marul de 242 copiT, 174 baeti,
68 fete, cu y/1-sta de scoala.
Cu intretinerea personaluluT se
cheltueste anual 2484 leT.
carte 523 barbatT si 25 l'eme.
Toata com. are o suprafata
de 5000 hect.
Comerciul se exercitä in com.
de 5 circiumarl.
Bugetul com. are la veniturT
Id 3700 si la cheltuelf, 3500 Id.
O osea il inlesneste comu-
nicatia cu com. urb. Urlati,
spre S. si cu com. rur. Apos-
tolache, spre N.
77
 GORNETUL-CUIB
Piscul cel mal insemnat din
com. e Dragaica.
E udata de Orla Cricovul-
Sarat $i de piraele: Valea-Mo-
canuluT, Valea-LidiT si Valea-
BouluT, car1 toate se varsa in
Cricov, tot in raionul com. Gor-
netul-Cricov.
Se margineste cu comunele :
Tatarul, Iorddcheanul, Aposto-
lache si Udresti.
Gornetul-Cuib, com. rur., jud.
Prahova, pl. Podgoria, situata
pe culmea dealuluT Gornetul, sub
poalele dealurilor Mirzea, N'asta-
soaia si Nucetul, $i pe ambele
malurT ale piriuluT Sarätelul, la
26 kil, de capitala judetuluT si
la 5 kil, de a plaser.
Se compune din 4 catune :
Gornetul, Cuibul, Nucetul si Bog-
danesti si are o populatiune de
2350 locuitorT: 1147 barbatT si
1203 femeT, in care intra. si 4
familiT de TiganT. Sunt 562 capT
de familiT, din carT 432 contri-
buabilT. Locuesc in 552 case.
In com. sunt 3 bisericT : una
In Gornetul, reconstruita In a-
nul 1876-77; a doua in Cui-
bul, reconstruita la 1853-54 si
a treia in Nucetul, constructie
de lemn, fondata la anul 1814;
toate cladite de enoriasT. Ace-
ste bisericT sunt deservite de 4
preotT.
MeseriasT sunt : 13 dulgherT,
14 dogarT, 2 rotar, 2 timplarT,
4 fierarT si 4 sindrilarT.
Mal top' locuitoril sunt mos-
nenT. La 1864 s'ad improprie-
tarit 52 locuitorT dindu-se la fie-
care cite 7 prajinT pe proprie-
tatea mosnenilor.
Vite sunt : 19 cal si Tepe, 308
vacr, 34 capre, 553 oT si 552
porcT.
In comuna sunt 2 scoll : una
In Gornet si a doua in Cuib.
Cea din Gornet s'a infiintat In
anul 1857, iar cea din Cuib la
www.dacoromanica.ro
610
1859. titi carte 723 barbatT
si 85 femeT. Cu intretinerea
scoaleT, statul cheltueste anual
2970 leT.
Comuna se intinde pe o su-
prafata de 1200 hect.
Comerciul in Gornetul - Cuib
se exercita de 4 circiumarT-
han giT.
Budgetul comuner prezinta la
veniturf suma de leT 3573 $i la
cheltuelT, leT 3452.
In comuna e numai o sin-
gura osea ce inlesneste comu-
nicatia intre comuna Magurele,
spre capitala judetuluT; cele-
1-alte sunt drumurT naturale, in-
lesnind comunicatia la E., cu
comunele Pacuresti si Podeni-
NoT ; la S.-E. cu ca.t. Baltesti,
unde este resedinta plaseT ; la
S., cu com. Podeni-VechT ; la
V., cu com. Scäiosi si Gura-
VitioareT $i la N., cu comuna
Opäriti, osea care trece la com.
urbana Valeni-de-Munte.
Comuna, in partea de N.-V.
si N.-E., este brazdatd de o
culme de dealurT, acoperite in
cea mal mare parte cu vil, iar pe
poale cu livezT de prunT $i numaT
in partea de N., pe virful Ion,
ati padure. Virfurile se numesc :
Virful -BeciuluT, Virful-luT- erb,
Comorile, Virful - DoruluT, Cru-
cea, Virful-Fisiilor, Nástasoaia,
Poiana-VulpeT, Minzea, Piatra,
Nucetul, Virful-EpiscopieT, Gor-
ganul, Gornetul, Dosul, Peri-
voia, Baba-Sanda, Baba - Ana,
Dealul-Scortenilor, etc.
Este strabatutä prin centra,
dela N.-V. catre S.-E., de piriul
Särdtelul, in care se varsd valle:
Bogddnestilor, Dosulirl, Baba-
Sanda, HUI esti, Petricanesti,
Gornetul, Viilor $i Valea-BeniT,
unita cu Nuceteanca si Turbu-
rea.
In comuna e un izvor bogat
de apa ce contine fier $i pu-
cioasd, care se intrebuinteaza
GORNETULUI (VIRFUL-)
de locuitorT pentru baut si baT.
In partea de E. a en. Boga-
nesti se presupune a fi plumb
si pucioasa. Pe ambele malurT
ale piriuluT Säratelul sunt abon-
dente izvoare sarate.
In partea de N.-E. a catunuluT
Bogdanesti mar este o culme
de piatra numita Caranaua-de-
Piatra ce se intinde pana in
culmea dealuluT Nastasoaia, in
care se afla prea bunl piatra de
constructie.
Sarea abunda pe tot teritoriul
comuneT. In timpurr ploioase,
fugind pdmintul, sarea se des-
veleste.
Comuna Gornetul-Cuib, pana
la anui 1864, era impärtita In
treT sate. Dupa traditie aceasta
comuna s'ar fi infiintat la 1687.
Se margineste la N. cu com.
Opariti; la S., cu com. Magure-
lele $i Podeni-VechT ; la E., ca
com. Podeni - NoT $i Päcureti
si la V., cu com. Scaiosi si Gura-
Vitioarer.
Gornetul-Cuib, deal, in jud. Pra-
hoya, com. cu acelasT nume, pl.
Podgoria, pe care se cultiva 134
hect. vie.
GornetuluI (Valea-), filia, in
jud. Buzar', com. Boziorul, cat.
Gornetul ; iese din muntele Gor-
netul si da in Säratelul-Ballne-
Olor ; in albia sa se gäseste
chihlibar.
GornetuluI (Valea-), pirig, in
jud. Buzati, com. Maruntisul ; iese
din Tigdnia si se scurge in
riul Buzaul, mal jos de Benga.
Gornetului (VIrful-), munte, in
jud. Buzad, com. Sibiciul-d.-s.,
pe malul sting al vder Sibiciu-
luT, din care se intinde lunga
catena Preseasca. E format nu-
maT din sanel si e foarte impor-
tant pentru studil geologice.
 GORNETULUT (V1RFUL-)
GornetuluI (171rful-), munte, in
jud. Buzati, com. Boziorul, cat.
Gornetul.
Gornia, atun (tira), in jud. Ia-
lomita, pl. Ialomita-Balta, pen-
dinte de 'PndareT.
Gornitul, deal, in partea de V.
a com. Dracsani, jud. Botosani,
pl. Cosula ; se intinde si in com.
Urziceni, in directiune de la N.-
V. spre S.-E.
Gomitul, pddure, pe dealul Gor-
nitul ; se intinde pe teritoriui
com. Dracsani, pl. Miletinul, ju d.
Botosani, si parte in com. Urzi-
ceni.
Gornitul, piria g vale, izvores-
te din pddurea Gornitul, com.
Dracsani ; curge prin satul Stro-
esti, com. Zlatunoaia si se varsa
In pirlul Siena.
Gomita, deal, al com. Cartiul,
situat spre N. de aceastd com.;
pe acest deal sunt inca urmele
uneI sosele facuta de AustriacT
pe cind posedaa Banatul - 01-
tenieT.
Gomovita, com. rur., jud. Me-
hedinti, plaiul Closani, la 48
kil, de orasul Turnul-Severin,
si la 24 kil. de Baia-de-Aramd,
resedinta plaseT, situata pe fata
Dealului-Babelor. Are too con-
tribuabilT; 600 locuitorI; 145
case.
LocuitoriT posea.: io plugurI,
15 care cu boT, 2 cArute Cu
caí; ii6 stupI.
Are o biserica, cu i preot
2 cintaretT.
Budgetul comuneI are la ve-
niturT 782 leI ; lar la cheltuelf,
780 leI.
Vite sunt : 360 vite marI cor-
nute, 23 caT, 400 of, 641 capre
200 rImAtorr.
611
E strabatuta de o posea co-
munald care o leaga cu soseaua
Balta-Bala-de-Arama.
Gomovita, cdtun, alipit comuneT
Topesti, din plaiul Vulcan, jud.
Gorj, situat in partea de S.-V.
a comuna
Are o intindere de 3 ro hect.
din care 120 hect. arabile, 115
hect. finete, 16 hect. izlaz, 19
hect, vie si 7 hect. lived de
prunI.
Locuitorif sunt fostI clacasi,
numarind 118 familii, safi 468
suflete, din care 96 contribua-
bilI.
LocuitoriT posea : lo plugurI,
15 care cu boT, 3 clrute cu car ;
25 stupr; 236 vite marr cornute,
12 cal, 600 oT, 100 capre
103 rimatorT.
Comunicatia in acest catun
se face prin soseaua comunall.
care II leaga, spre N.-E., de ca-
tunul Topesti, lar spre S.-V.,
de Tismana.
In catun sunt : 3 puturT ; 2
fintinT.
Are o biserica de lemn, fon-
data la 1828, cu i cintaret
slujita de preotul comuneT To-
pesti.
Goroghia, deal, in jud. Baca',
pl. Bistrita-d.-j., de pe teritoriul
com. Valea-Mare.
Goroni, sat, jud. Iasi, com. To-
mesti, plasa Codrul, asezat in
fundatura formata de dealurile :
Opinca, Murgul si Isac ;
cu o populatie de 149 familif,
sati 707 suflete.
Satul acesta este o podgorie
intinsa, care produce vinuri si
fructe multe. Are o biserica,
cuta la 1815 de locuitorT, cu I
preot i I cintaret.
Numarul vitelor e de 677:
428 vite marT cornute, 86 cal'
si 153 rimatorT.
www.dacoromanica.ro
GOROVEIUL
Goronul, deal, in jud. Bacad,
pl. Trotusul, de pe teritoriul
com. Caiutul.
Goronul, a'eal, in jud. Roman,
pl. Fundul, com. Giurgeni, spre
S. de satul Giurgeni. Are ca-
rlee de plata.
Goronul, pilla, ce curge prin
jud. Roman, pl. Fundul, com.
Giurgeni. Izvoreste de litiga sa-
tul Golani (com. Giurgeni) ;
curge de la S. spre N. si se
varsà in riul Birlad de-a dreapta,
dupa ce s'a incarcat pe stinga
cu 01111 Muncelul. Valea acestuf
piriu este separata de valea pi-
riuluT SipotuluT prin o culme
de dealurl maltA. Albia sa este
inclinata.
Goroveiul, alta numire a saluluf
Iucsesti-d.-s. jud. Roman.
Goroveiul, sat, pe mosia cu a-
celasT nume, com. Vaculesti, pl.
Cosula, jud. Dorohoiu, cu 30
familiT, sau suflete.
Proprietatea mosieT este acum
a StatuluT ; mal inainte de se-
cularizare a fost a M-rei Goro-
veiul.
Satenif improprietaritT au 7
hect. plinint, iar Statul: 24
hect. 35 arii cimp si 229 hect.,
3 ariT, padure cu multe esente
de arbori, dominind: fagul, car-
penul i stejarul.
Drum principal este calea
judeteana Saucenita-Virful-Cim-
pule, ce leaga calea judeteana
Dorohoiti-Leorda cu calea na-
tionall Mihaileni-Botosani.
Hotarele mosieT sunt cu : Va-
culesti, Virful-CimpuluT, Prelipca
Saucenita.
Insemnata ad i este Manastirea
Goroveiul.
Goroveiul, mdndstire, jud. Doro-
hola, la 11/2 ora in directia S.-
GORTEA
E. de tirgul Doroholti, pe so-
seaua ce merge la Leorda, si
apol pe acea care trece prin
Saucenita la Virful-ampuluT, in
pl. Copla. In mijlocul padurilor
ce odinioara, eral-1 codri secularl,
In mijlocul miel poenT destul de
placute, ca de 43 hect. intindere,
se aflA situatA mAnAstirea pe pro-
pria sa mosie, care e limitrofl cu
VAculesti, Virful-Cimpulta, Pre-
lipca si Saucenita.
Ajuns acolo pe drumul cam
accidentat, parte soseluit, par-
te natural i umbrit de arborl,
vezT dota bisericT, una mare
una mica, de forme regulate
daca nu artistice; casete egu-
menetT ; cite-va incaperT pentru
vizitatorT i altele pentru sufe-
rinziT ce cauta ad i vindecare ;
citeva chilil pentru monahI;
incAperile slujbasilor mAn Astirel ;
grAdinA de legume si livadA
de fructieri; iar in jurul acestora,
se intinde pAdurea mAngstirer
de 229 hectare, cu bune specif
de arborT, intre carr domina:
carpenul, fagul i stejarul. Aceas-
ta pädure e inconjurata de codriT
moOilor limitrofe.
Legenda zice cd doT calu-
gArT Claudie i Isidor, petrecind
pusnicl, in codri acestor lo-
calitatl, ciad aü intrat odata in
o petera spre a se adaposti
de vijelia, &irä acolo icoana
S-tuluT loan Botezatorul. Privind
aceasta ca o aratare a vrointeT
luT D-zeii, de a fi acolo o bise-
rica, s'ati decis a se sirgui spre
deplinirea sacre destinatiunT.
Cu banir adunatr de la cre§tinT, pe
locul harazit de loan Goroveiu, se
facu biserica din lemn, cu patro-
nul Sf. Niculae, pe care a resta-
urat-o dupre cum se vede ad
Arhimandritul Vitali Lemne la
1857. Se a§eza inteinsa S-ta
Icoana care se respecta ca fa-
atoare de minunl. Pe la 1742,
biserica s'a tirnosit.
www.dacoromanica.ro
612
Adunindu-se pe incetul un
sobor de calugarT, manastirea
merse prosperind.
Pe la 1828, egumenul Ma-
carie Jora, incepu zidirea bi-
sericeT marT, dar trectndu-se din
viata in 1831, s'a ispravit de
egumenul ErofteT Lemne care a
pus-o sub patronul Naterel
5-tuluT loan Botezatorul, ce se
serbeaza la 24 Iunie. In acea-
sta biserica apoT stramuta S-ta
Icoana.
Multe silinte i ostenele spre
binele i prosperarea mänastireT,
punea egumenul ErofteT, care
muri la 1848.
Vestea rdspindita despre mi-
nunele S-teT Icoane, atragea
multa lume spre inchinare ; iar
izbavirea multora din suferinzT,
provocara felurite hardziel §i
sporirea soboruluT. In ap, mod
prin claruirT, cdpatind diferite
partl de pamint, proprietatea
manastireT deveni intinsa, maT
cu seamd dupa ce dobindi in-
ca alte partT de mo0f, dughene
case i viT in deosebite locurf.
Arhimandritul Vitali Lemne,
devenind egumen manastireT pe
la 1852, ca urtna í nepot al
neuitatuluT Erofter, cu aceea0
strguinta. i devotament se in-
griji de rnanastire, i de avu-
tul el. Prifi darurile adunate
de pe la creOnT, fäcu multe
insemnate imbunatatirr la edifi-
ciile manastireT; imbraca Sf. leca-
na facatoarea de minunT, cu
argint aurit, impodobit cu pretre
scumpe ; mentinu cu rigoare sta-
vilirea r4luirilor ; dobindi noua
dänuirT de proprietatl. Prin a sa
burla conducere, ameliora starea
manastirer cu afacerile el, carT se
urcail la 1500 galbenT 8,000 lel)
anual, la care adaugindu-se ha-
razirile pio0or vizitatorT, dem-
nul egumen putea intretine in
toata burla regula : edificiile
manastirer, serviciile religioase
GORUNETI
soborul monahal ; ingrijirea
suferinzilor saracT, venitT la sa-
crul ajutor ; ospitalitatea vizita-
torilor §i facerea hramuluT la
24 Iunie, in asistenta a multa.
lume adunata din toate clasele
§i conditiile.
De la secularizarea manas-
tirilor, conform legeT din 17
Decembrie 1863, i s'a luat din
dispozitia egumenuluT : toate vi-
tele de serviciti, mo§ia din pre-
jurul mInastiriT, parte din mo-
Oa Iona§eni, i parte din Do-
mwni, aflate in acest judet ;
parte din mo§ia Ipotqti §i viile
de la podgoria Cotnari din jud.
Iai; casele i dughenele din
orwle Botophi i Dorohoia.
Pentru intretinerea mänasti-
reT, statul da 3000 ler anual 11
io stinjenT cubic1 de lemne de
foc.
Gortea, pîrîz, in jud.Buzai, com.
; incepe din Valea-14eT
§i da in Muratoarea-Posobeascd.
Gorul, inunte, jud. Putna, in ca-
tena proprie a muntilor VranceI.
Ved N-gruja.
Goruna, sat, face parte din com.
rur. Cocoresti-Mislif, pl. VArbi-
lAul, jud. Prahova. Are o po-
pulatiune de 573 loc.: 293 blr-
batT si 280 femer. Aci e o bi-
sericA, cu urmAtoarea inscrip-
tiune :
AceaAbi bjsericâ hicepe a se zidi la
4 Malí, anul 1851, sub Domnul Barbu
*tirbel i Mitropolitul Nifon, ce cheltu-
preotul Gheor-
iala lui Nicolae
ghe s't a tutulor locuitorilor si se zugrävi
de Pirvu i Nicolae din orasul
vktea $ se termin5lIn tulle 6, anul 1852.
Goruna i Cocore§ti, mofir, ale
StatuluT, pendinte de mAnAsti-
rta Mislea, jud. Prahova.
Gorune§ti, com. rur., jud. Vil-
 GORUNETT
cea, pl. Oltetul-d.-j., compusa
din 4 cat. : Barcanesti, Goru-
nesti, Oculesti si Popesti. Intre
com. Gorunesti si Balcesti s'ati
gasit oase petrificate de mas-
todontl, amfibir si animale anti-
deluviane.
Este situata pe malul drept
al riulur Oltetul, la 8o ldl, de
capitala judetulur si la 40 kil.
de a pasa
Are o populatie de 307 fa-
milii, sati 1121 suflete : 582 bar-
bati si 539 femeI; 279 contri-
buabilI ; 309 case.
In com. sunt 4 bisericI fon-
date in al-1H : 1763, 1771, 1774
si 1874.
Locuitorif sunt mosnenI ; eI
airi : 15 cal', 123 bol', 169 vacI,
98 capre, 1700 a si 70 porcl.
Comuna cu izlaz cu tot are
1058 hect.
Veniturile si cheltuelile com.
se urca la 1086 ler anual.
E brazdata de dealurile : Pi-
riianul, Tinoasa, Binta si Inaltul
si udata de valle: Aninoasa, Pi-
rlianul, Binta, si de 1-11.11 01-
tetul, care trece prin com.
Gorune§ti, sat, face parte din
com. rur. Gorunesti, pl. Oltetul-
d.-j., jud. Vilcea
Gorune§ti, mahala, face parte
din com. rur. Slatioara, pl. Ho-
rezul, jud. Vilcea. E situata in
partea de S. a com. si este u-
data de piriul Gresarea, de riul
Cerna si de Valea-TiseI. Are 2
bisericI, din carI una fondata. la
1888, cu cheltuiala d-lui Dumi-
tru I. Beler.
Gorune§ti, deal, hit raionul com.
Gorunesti, pl. Oltetul-d.-j., jud.
Vilcea, pe care se cultiva 35
hect. vie.
Gorunetul, sati Drumul-Dea-
luluI, deal, jud. Gorj, prelun-
613
gire din dealul Seciul, pl. No-
vaci, com. Ciocadia ; se intinde de
la N. la S. pana 'in hotarul Car-
pinisulur, formind malul drept
al Ciocadier, in aceasta. parte.
Gorunetul, vale, in jud. Gorj,
pl. Novaci ; ja nastere din dea-
lul Drumul-DealuluI, din com.
Ciocadia si se terminä in apa
Ciocadid, la N. de com. Cio-
adia.
Gorungoiul, pddure particulará,
supusa regimuluI silvic, pe mo-
sia Breaza, pendinte de com.
Breaza, pl. Prahova, jud. Pra-
hoya.
Gorunilor (Virful-), virf de deal,
in jud. Prahova, pl. Teleajenul,
com. Teisani.
Goruni§uldi (Dealul-), a'eal, in
jud. Vilcea, pl. Mijlocul, com.
§erbanesti. Aci se aflä o caverna.,
azI in ruina, in care, se zice,
se refugiar' Tatarii si ascundeati
lucrurI de mare pret, luate de
la RominI.
Gorunul, deal, in jud. Mehedinti,
plaiul Cerna, comuna rur. Bu-
sesti.
Gorunul, deal, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Dumitre-
sti; se desface din Culmea-Ca-
tautuluI; brazdeaza partea de S.
a com., despartind-o de com.
Buda ; se intinde printre riul
Rimnicul-Sarat si piriul Schitul;
este acoperit in mare parte cu
pädurr de gorun, de unde si
nurnele lun.
Gorunul, girld, izvoreste din ra-
lonul com. Star-Chiojdul, pl. Te-
leajenul, jud. Prahova si se varsa
in girla Chiojdul, pe partea
dreapta, tot in raionul com. Star-
Chiojdul.
www.dacoromanica.ro
GOSTAVATUL
Gorunului (Dealul-), deal, si-
tuat spre V. de com. Cioma.-
gesti, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.
Directia luT e de la N. spre S.
si are o lungime de 6 kil.
Gorunului (Virful-),deal, in par-
tea de N. a com. Cornul, pl.
Prahova, jud. Prahova. Serva
de pasune pentru vitele locui-
torilor.
Gosanul, deal, spre V. de satul
Cucuteni, com. Bliceni, pl. Bah-
luiul, jud. Iasi ; din acest deal,
spre N., se continua podisul nu-
rnit Cetatuia, care la E., in ho-
tarul Bliceni, face un scoborig
avind aspectul unuI zid natu-
ral; e format din paturI stin-
coase ce-sI malta malul cu cit
se ridica spre N., pana. la mo-
vila numita Cetatuia.
Gospodarului (Pidurea-), pei -
dure particulard, in jud. Dolj,
pl. Cimpul, com. Deasa, in in-
tindere de 85 hect., populata
cu tufanI.
Gospodul, farind, in jud. Bac1O,
pl. Bistrita-d.-j., orasul Bacau,
data de catre loan Sandu
Sturdza, in folosul locuitorilor
prin hrisovul de la 1823. Intin-
derea este de 33000 prajinf.
Gostavätul, com. rur., in jud.
Olt, pl. Siul-d.-j., situata pe lun-
ca Oltuld, si pe amindoul ma-
lurile Siului, la 40 kil. de Dra.-
ganesti, resedinta piase!.
Se compune din 3 catune:
Gostavatul, numit si Cioflanul,
Berindeiul-VechI si Zanoaga, cu
o populatiune de 270 familiI,
sati 2045 suflete (1135 barbatt
si 910 femei), din carI 300 con-
tribuabilf; locuesc in 50 case
si 220 bordee.
Se zice ca prima' sal locui-
torl sunt venitr din com. Gos-
 GOSTAVATUL
tavatul, situata In dreptul ace-
steia, pe malul drept al OltuluI
In jud. Romanati, iar parte din
locuitorI sunt venitI aci si din
Transilvania. Aci fiind pAdurI,
zavoae marI, locuitorif gasean
adapost si azil de scapare in
timp de razmerite.
Mosia apartine la maI multI
proprietarl.
LocuitoriI s'ati improprietarit
dupa legea rurala : 6o in Cio-
flanul (Cu 184 hect.), 30 in Be-
rendeiul-VechI (Cu 96 hect.), si
40 in Zanoaga. Viile ocupa o
suprafata de 75 hect. Tot te-
ritoriul com, se intinde pe o
suprafata de 3087 hect.
Vite sunt : 530 bol si vacI,
8o cal' si Tepe, 1548 oI, 395 porcI.
Are 3 bisericI (in fie-care cat.
cite una), deservite de 3 preotI
si 3 cintare.tI.
tit't carte too barbatI si I0
fem
Comerciul se face de 2 eh--
ciu mar!.
Veniturile com, sunt de 3673.30
leI si cheltuelile, de 3673.30 lei.
oselele, care leaga com. cu
cele-l'alte com., sunt : la E. de
cat. Zanoaga, pe muchea dea-
luluI, soseaua judeteand Slatina-
Turnul-Magurele, Iar la N. de
cat. Berendeiul, soseaua Caracal-
Rosiori sati Rusca-luI-Toader.
La E. de anoaga, in malul
afara de Rusca-luI-Toa-
der, mai sunt i altele, ca : Ru-
sca-BerciI, Rusca-Bisericel, Si-
mionestilor, etc.
Ciad malul Oltulta era aco-
perit cu padur1 marI, in aceste
rustI, cari sunt formate in niste
surpaturI adincI, adesea-orI lo-
cuitorir gasead azilurr pentru a
se ascunde de frica Turcilor
a altor navalitorI.
Se limiteaza la N. cu Daneasa,
la E. cu Poiana, la S. Cu Frun-
zarul si la V. cu albia 01-
tala
www.dacoromanica.ro
614
Gostavätul, com. rur., spre E.
de pl. Ocolul, jud. Romanati,
forman. din Gostavatul (900 lo-
cuitar') si Brezuica (200 locui-
tor1), situata litiga Olt filtre com.
Slaveni la N. si Babiciul la S.,
pe teren ses, a caruI altitudine
este de 85 m., d'asupra nivelu-
luI mariI. Se afla la 15 kil. spre
rasarit de Caracal.
Are o populatie de 275 fa-
sati 1120 suflete : 599 bar-
batI si 531 femeI; 533 casato-
ritI si 586 necasatoriti.
Sunt 238 contribuaba
titi carte 66 persoane.
Budgetul com. este de 2876
leI la veniturI si 2859 leI la
cheltuelI.
Sunt 6 circiumf; o scoala
prim. grad II conclusá de un
invatAror, si frecuentata de 35
elevI ; 2 bisericI : Sf. Nicolae
(1863) in Gostavdtul i Sf. Ni-
colae (1869) in Brezuica, cu 2
preotI si 2 cintaretI.
In cuprinsul com. se aflá ruine-
le una cetatt vechI, o statiune
la drumul roman ce mergea pe
malul OltuluI de la Izlaz la Ro-
mula si de care cale avem urme
chiar la acel sat, unde se ga-
sesc i caramizI de Antina Cu di-
ferite semne pe
Ad d-nul D. Sturdza a explo-
rat 2 movile, in care s'a dove-
dit a fi morminte, cacI s'ai1 ga-
sit cadavre arse.
Gostavätul, cdtun, pendinte de
com. cu acelasi nume, pl. Siul-
d.-j., jud. Olt, situat pe malul
drept al SiuluI. E resedinta com.
si are o populatiune de 815 lo.
cuitorr (415 barbatI, 400 femel),
din carI 6o sunt improprietaritr
dupa legea rur.
Vite: 270 vite marI cornute,
41 caI si Tepe, 750 or si 167
pord.
Are o biserica, cu hramul Sf.
VoevozI, fondata. la 18 to de
GOSTILELE
Sardarul Iancu Perieteanu, A-
nastase Slavescu si Ivancea Pe-
trovi cl si s'a reparat la anul 188o
de mal multI locuitorI; e deser-
vita de r preot si I cintaret.
Gostavatul, a'eal, in raionul com.
Gostavatul, pl. Siul-d.-j., jud.
Olt, pe care se cultiva 75 hect.,
25 arii vie.
Gostavätul (Suhatul), Inofie, a
statuldf, in jud. Romanati, cu o a-
l-encía anuala de leI 3045 (I 886
1888).
Gostieni sal:1 Asan-Aga, cdtuu,
pendinte de com. Rasuceni, pl.
Marginea, jud. Vlasca.
Gostilele, sat, face parte din co-
muna rurala, Cfingul-Fundulele,
pl. Mostistea, jud. Ilfov. Este
situat la N. de Fundulele si for-
mat din 2 trupurI : Gostilele-
Ghica i Gostilele -ManastireI.
Are dealurI mult pronuntate.
Se intinde pe o suprafata de
1675 hect., Cu o populatie de
539 locuitorI.
Statul are 900 hect. si locui-
toril 775 hect. Statul cultiva
prin arendasif sAI 600 hect. (55
sterpe, 25 izlaz, 220 Ociare).
Locuitorif cultiva' 650 hect. (75
sterpe, 50 izlaz).
Are o biserica, cu hramul
SE Nicolae, deservita de r preot
si I cintaret ; i helesteti ; 2
morI cu apa.
Comerciul se face de r cir-
ciumar i hangiti.
Numarul vitelor marI e de
665 si al celor micI de 914.
Gostilele, mofie, a statuluI, jud.
Ilfov, pendinte de biserica SE
Apostoli, care s'a arendat pe
periedul 1888 93 Cu 17100
leI anual. De la i Aprilie 1891
s'a scazut arenda la 5222 le
anual, din cauza ca cea mai
 GOSTILELE
mare parte din teren s'a vindut
in loturr la locuitorT.
Gostilele, pda'ure, a statuluT, pen-
dinte de com. Fundulele, plasa
Mostistea, jud. Ilfov, in intin-
dere de 450 hect.
Gostinari, com. rur., pl. Sabarul,
jud: Ilfov, situata. la S. de Bu-
curesti, pe malul sting al riului
Arges, la 35 kil. de Bucuresti.
Sta in legatura c'u com. Coli-
basi prin o osea vecinala.
Se compune din satele: Gos-
tinari-Belu si Gostinari - Vaca-
resti, cu o populatie de 949 lo-
cuitorl, carl ti-dese in 210 case
si 22 bordee.
Se intinde pe o suprafata de
1368 hect. D-1 Barbu Belu si
statul ati 792 hect. si locuitorii
576 hect. Proprietarii cultiva
240 hect. (5 izlaz, 72 vie, 475
padure). Locuitorii cultiva tot
terenul.
Sunt 201 contribuabilT.
Budgetul comuneT e de 2203
leT la venituri si de 2211 leT la
cheltuelf.
Sunt 2 bisericr (in fie-care
catun cite una); o scoald mixta ;
i moard cu aburii ; i masilla de
treerat ; i bala ; 1 pod ; i he-
lesteti.
Numdrul vitelor mari e de
406 (t51 cal si Tepe, 180 bol,
6r vacI si viter, 14 bivoll), si
al celor miel' de 1076 (200 porcI,
876 °I).
Dintre locuitorT, 244 sunt plu-
garT.
LocuitoriT ati : 109 plugurT :
62 cu bol si 47 cu cal; 140
care si cartite ; 84 Cu bol si 56
cu cal.
Locuitorl improprietáriti sunt
213 si neimproprietaritr, 38.
Comerciul se face de 3 cir-
ciumarT si 2 hangii.
Gostinarl, sati Coeni, mofie, a
615
statuluT, pendinte de mdrastirea-
Vacaresti, jud. Ilfov, care s'a a-
rendat pe periodul 1886-96 cu
2495 ler anual. O parte din a-
cest teren s'a vindut de vecT
la locuitorl.
Gostinari-Belu, sat, face parte
din com. rur. Gostinari, pl. Sa-
barul, jud. Ilfov. Este situat la
S. de Bucuresti, pe malul sting
al riuluT Arges. In apropiere se
varsa riul Sabarul in 1-11 Arges.
Ad i este resedinta primarieT.
Se intinde pe o suprafata de
468 hect., cu o populatie de
523 locuitorT.
D-1 B. Belu are 192 hect. si
locuitoriT 276 hect. Proprietarul
cultiva 140 hect. (5 izlaz, 47
vie). LocuitoriT cultiva tot te-
renul.
Are o biserica, cu hramul
Adormirea, deservita de i preot
si i cintdret ; i bala ; i fieles-
tea ; i masilla, de treerat cu a-
burT ; i moara c 1 aburT ; i pod
statator ; o scoald, frecuentata
de 16 elevI si 2 eleve, cu in-
tretinerea careia judetul si co-
muna cheltuesc 1500 leT anual.
Localul s'a construit de judet
in anul 1888.
Comerciul se face de i eh--
ciumar si 2 han gil.
Numdrul vitelor marT e de
260 si al celor miel de 517.
Gostinari-Väeäre§ti, sat, face
parte din com. rur. Gostinari,
pl. Sabarul, jud. Ilfov. Are ace-
easi pozitie topografica ca si
Gostinari-Belu. Litiga sat se afla
niste ruine vechT.
Se intinde pe o suprafata de
900 hect., cu o populatie de
426 locuitorT.
Statul are 60o hect. si locui-
toril 300 hect. Statul cultiva
prin arendasiT sai roo hect. (25
vie, 475 Odiare). Locuitorir cul-
tiva tot terenul.
www.dacoromanica.ro
GOST1NUL
Are o biserica, cu hramul
Cuvioasa Paraschiva, deservita
de i preot si i cintaret.
Comerciul se face de 2 cit.-
ciumarr.
Numarul vitelor marl e de
146 si al celor miel de 559.
Gostinul, com. rur., jud. Vlasca,
pl. Marginea, compusa din ca-
tunele : GostinulHagiul, Gosti
nul-Pretrele si Gostinul-Manasti-
reT, situad, in lunca DurareT, In
josul satelor Baneasa si Pietrele,
la extremitatea S.-E. a jud. des
pre Ilfov, aproape de apa Du
rara.
MaT toate catunele din care
se formeaza aceasta comuna
sunt situate pe miel ridicaturi
de pamint, in jurul carora apele
DunareT le impresoara, ast-fel
ca la venirea de ape se gasesc
izolate intre ele si comunicarea
nu se poate face de cit prin
ajutorul plutireT.
Are o populatie de 480 fa.
mili!, sail 987 suflete, din care
230 contribuabili.
Venitul comunei este de 4283
Id si 69 banT, si cheltuelile de
4117 ler si 59 banT.
Are o biserica, Cu hrarnul
Sf. Nicolae, cladita in 1885, de-
servid, de 2 preotY, 2 dascall
si un paracliser, constituind sin-
gura o parohie ; o scoald mixta,
Cu 2 clase, conclusa de o inva-
tatoare, frecuentatd de 23 baet1
si 3 fete.
De aceasta comuna depinde
un numar de 5 pichete pe ma-
lul DunareT.
Este departe de Giurgiti de
18 kil., de Stanesti, resedinta
plaseT, de 25 kil., de Bucuresti
de 68 kil., de statia Baneasa a
linieT ferate Bucuresti-Giurgifl, de
24 kil., de Durare, de 2480
metri liniarl. Este inconjurat de
o viroaga ce Tese din Dunare
si care se cheama Dunarita si
 GOST1NUL
umflaturile Dundrer se umplu cu
apl.
De aceasta comuna depind
parte din padurile de salde de
pe prpprietatea Pretrele si de pe
proprietatea Baneasa. Suprafata
padurilor de salde ce depincle
de aceastä comuna este: a Sta-
tuluT, goo hect.; a D-lur Angelo,
fosa a Hagiulur, 200 hect. ; a
D-lur Rizu, fosta Bralloiul, 250
hect.
In aceasta comuna, pe partea
Statulur, se afil urmele uner ce
tatT vechr. Aci s'a intimplat mar
multe lupte, atit la 1821 ett
la 1854 si 1877.
Aci sunt apele : Comasca ce
ese din Dunare in josul Giur-
giulur, apa Dunárita, lacul Rosu,
balta Cacova, Cotofana-Mare,
Cotofana - Mica, Gira - Moartd.
Toate aceste servesc de pescuit
dind o ocupatie de capetenie
locuitorilor acester comune.
Produce multa papurd, din
care se lucreaza cantitatT in-
semnate de rogojinT si trestie
ce serva pentru invalitul case-
lor si invälitul oboarelor.
Vite sunt : 409 bol si vad,
38 cal, 500 or, 370 rimatorr si
2 asinT.
Sunt 13 circiumr.
Gostinul, ditun, pendinte de com.
Gostinul, pl. Marginea, judetul
Vlasca, proprietatca d-lur Rizu,
asezat in malul Dunarer allturr,
cu cele-l'alte catune.
Are 75 locuitorT, azora li
s'a dat, la 1864, suprafata de
213 hect.
Gostinul-Hagiu, cdtun, pendinte
de com. Gostinul, pl. Marginea,
jud. Vlasca, asezat pe proprie-
tatea d-lur Angelo, situat in va-
lea Dunarer si lipit cu Gosti-
nul-Manastirer.
La 1864, s'ati improprietarit
103 locuitorr, cArora li s'a dat
616
locurr de case in suprafata de
40 hect.; aceasta a fa'cut ca in
1882 sa se dea din proprietatea
statuluT vecing, cele 480 hect.
la 84locuitonirämaifärä pamint
dupa legea din 1864.
Ad este o padure de salcie
de 200 hect.
Gostinu1-M6nAstirel, cdtun, p e n-
dinte de com. Gostinul, pl. Mar-
ginea, jud. Vlasca, asezat in
lunca DunareT. S'a numit ast-fel
ca sa se deosebeasca de Gos-
tinul celor-l'alte proprietatr. Tine
de proprietatea Pretrele, care maT
inainte apartin ea manastirir Co-
troceni.
Ad, in 1864, s'a improprie-
tarit 102 locuitori, canora li s'a
dat 306 hectare. In 1882 s'a
mar dat la 34 locuitorT insura
ter suprafata de 480 hect.
Pe teritoriul catunuluT sunt
goo hect. pädure de salcie.
Gosea, munte, in jud. Buzati, com.
Sibiciul-d.-s., formind malul sting
al \raer SibiciuluT ; incepe de la
com. Intre-Sibicee, unde se ter-
mina catena Preseaca, dind nas-
tere muntelur Plopisul i culmi-
natier sale numita Gosea, saa
Virful - Goser. Serva ca limita
despre com. Panataul.
Gosea, mofie, in jud. Buzan, com.
Sibiciul-d.-s., proprietate mosne-
neasca in devalmdsie cu casa
Sibiceanul ; are 280 hect. cea
mar mare parte fineata si padure.
Gosea, pidure, in jud. Buzati,
com. Mlajetul ; face parte din
trupul Fulgoaia.
Gosesti, mahala, in com. rur.
DrAgotesti, pl. Vailor, jud. Me-
hedinti.
Gosll (Muchea-), ramificalie din
muntel e Gosea, in jud. Buzan,
www.dacoromanica.ro
GOWANUL
com. Panataul, c5.t. Valea-Finti-
ner; face botar despre com.
Sibiciul-d.-s.
Gosii (Vh-ful-), pd dure, in jud.
Buzar', com. MIljetul, catunul
Valea-Sibiciulur; face parte din
padurea Fulgoaia a mosnenilor.
Gosii (Virful-), pidure, in jud.
Buzatt, com. Colti, cat. Muscelul-
Caräimanesc; are 18 hect., pro-
prietate mosneneasca, pe mo-
sia Gosea.
movild de piatra, in jud.
Mehedinft, plaiul Cerna, situata
la gura pirlulur Gostila, intre
satul Budanesti si Basesti. Se
numeste i Gostila. Ad l se vAd
urmele unur cimitir foarte vechiti.
Gosmani, sat, in jud. Neamtu,
com. Silistea, pl. Bistrita, situat
spre marginea despre N. a com.
despre E. a jud., formind cu
limitele sale hotarul despre com.
Margineni. Se afla coprins intre
satele : Hirtesti, din com. Mar-
gineni, Btrcul i Lipoveni (Mijo-
veni), de care se desparte prin
culmea dealurilor Silister.
Are o populatie de 16 fami-
liT, sati 77 suflete: 17 bArbatI,
20 femer si 40 copil.
Sunt 12 contribuabilT.
Vite sunt 292: 3 cal, 4 lepe,
8 bol, 65 vacT, 190 or, 12 rima-
torl si io juncr.
Gosmani (Bircul-), pidure, jud.
Neamtu, pl. Bistrita, com. Silis-
tea, arendata cu 9100 ler anual.
Gosmanul, masiv ',tientos, jud.
Neamtu, se detaseaza din marele
masiv Cicul-Tarclul, cuprinzin-
du-se t'Are piriul Tarcaul si Bis-
trita. De la sorgintea Asaulur
se bifurca si trimite Culmea-Pe-
troasa futre Asaul si Trotusul
tnasivul Gosmanulur propria
 GOMANUL
zis, futre Asaul, Tazldul-Sarat
Tazlaul.
Go§manul, ramurd de mung, si-
tuatá pe teritoriul mosiet Tar-
caul, com. Pingarati, pl. Piatra-
Muntele, jud. Neamtu ; se deta-
seaza perpendicular pe Culmea-
TarcauluT, in directiunea de V.-
E., cuprinzindu-se Intre piraele
Parul i Murgociul, ambit aflu-
cap' din partea dreapta a pir.
Tarcaul.
Gotca, deal. Vezt Vlaicul, deal,
com. Munteni-d.-s., pl. Crasna,
jud. Vasluid.
Gotea, lac, jud. Vlasca, in Va-
lea-Uniste, pe proprietatea U-
zunul.
Gote§ti, mahala, j ud. Falcid. Vezt
Falcid, drgusor, pl. Prutul.
Gote§ul, izvor, in com. Boziorul,
jud. Buzad; incepe din muntele
Gotesul si da' in Btsca-RozileT,
'filtre valea Tainita i Hinsarul.
E foarte avut in substante mi-
nerale i mal cu seama in sulf
fier.
Gote§ul, munte, in com. Bozio-
rul, jud. Buzad, filtre Tainita
Hinsarul, acoperit de padure.
Gote§ul, numire data unet
din piidurea Baleanca, de pe
muntele Gotesul, jud. Buzad.
Gotgoaia, izvoreste de pe
teritoriul satulut Andrieseni, co-
muna Epureni, pl. Turia, jud.Iasi
si se varsa. in Iazul-de-la-Odae.
Gota, deal, la E. de com. Pri-
saca, pl. Oltul-d.-j., cu directia
de la N. la S. si cu o lungime
de 1600 m.
Gota, pida, jud. Olt, pl.
60645. lfarete Dicllonar Govraflo. Vol. III.
617
d.-j., com. Prisaca. Uda de-a
lungul catunul Prisaca, face mar
multe zigzagurl, se uneste Cu
piriul Saltaneasca, la i kil. in
jos de com. Priseaca, pl. Oltul-
d.-j. Impreunindu-se cu Salta-
neasca poarta numele de D'ir-
jovul.
Gotul, baila', in com. Ruginoasa,
jud. Suceava.
Govodarva, com. rur. i sat, in
pl. Motrul-d.-s., jud. Mehedinti, la
28 kil, de orasul Turnul-Severin
si la 27 kil, de com. rur. Malo-
vatul ; situat pe vaf, futre idea-
lurt, satul formeaza com. cu satul
Valea-Rea, avind peste tot 735
locuitorT ; 136 contribuabilt ; 160
case.
LocuitoriT posea.: 22 plu-
gurt, 56 care cu bol, 5 carute
cu cal; 101 stupt.
Sunt ad i 2 bisericT, deservite
de I preot 4 dintarett.
Budgetul comunet are la ve-
niturT 1379 le'; iar la cheltuell,
811 leT.
Vite : 411 vite mart cornute,
8 cal, 316 of i 206 rimatort.
Prin aceasta comuna trece so-
seaua comunala-vecinala. Seve-
rin-Pfetrele-RosiT-Govodarna.
In virful Pisculut- luT - Iacob,
se afla niste ruine de caramida
mare, ramasite, zice-se, ale unet
vecht cetati Romane.
Govodarva, deal, In com. rur.
Cazanesti, pl. Motrul-d.-s., jud.
Mehedinti.
Govodarva, vale, pe care este
asezata. comuna Govodarva, pl.
Motrul-d.-s., jud. Mehedinti.
Govora, coin. rur., p/. Ocolul,
jud. Vilcea, compusa din 3
catune o 4 mahalale. Este si-
tuata pe litiga Orla Govora, pe
Oltul- valle cu acelasT nume, la 17 kil.
www.dacoromanica.ro
GOVORA
de Rimnicul-Vilcet si la 7 kil.
de Ocnele-MarT.
Local partiT mosier Govora,
din dreapta piriului, este con-
stituit din tarimurT cart, prin
natura ion, prin dizpozitiunea
ce prezinta fie care din ele, cit
si prin raporturile ce ad futre
dinsele, se &ese in toate con-
ditiunile cerute spre a coprinde
in ele gismente de petrol in
catime abondenta.
Are o populatie de 489 fa-
miar, sati 1760 suflete, din cae
122 familit de TiganT ; sunt 935
barbatr, 825 femer ; 341 con-
tribuabilt. Locuesc in 450 case.
Este o biserica, numita biserica
satulut si manastirea Govora. Bi
serica s'a reparat la 1858; este
intretinuta de com. Are o scoala,
frecuentata de 66 copit (47 ba-
MI, 19 fete), din numarul de
239 copa (129 blett, 110 fete)
cu virsta de scoall. tiü carte
204 barbatl si 31 Teme. coala
e inzestratä in tarina cu 3 hect.
pamint. Exista in comuna din
timpul domniet lut Alexandru
Ghica. De la 1853-59 a fost in-
chisa si de la 1862 pana azt a
functionat ara. Intrerupere. Pen-
tru intretinerea el statul cheltu-
este anual 1242 leT.
Meseriast : 25 dulghert, tim-
plart si olart.
Pe 1-1E11 Govora, in raionul co-
munet, sunt 2 mort de maci-
nat.
Vite sunt : 65 cal, 307 bol,
480 vact, 30 or, 15 capre, 554
porct.
Dupà legea din 1864, s'ad
improplietarit 277 locuitort, ca-
Tora li s'a dat 785 hect., pe
mosia statulut Govora.
In raionul com. sunt dealurt,
acoperite cu tufarisurt, date ca
iziaz satenilor, dupä legea ru
rala..
Pe locurt mal izolate se ga.-
sesc gropt facute de oament,
78
 GOVORA
din timpurile rAsmiritelor, in
carT se ascundeati i ascundeati
averea lor. Legenda zice cA la
locul numit Lespezi unde se vAd
niste ruine vechi, zise Ro-
mane, ar fi fost un rezbel intre
Dad l Romani.
Venitul comunei se urcA la
2121 lei i cheltuelile la 1910
lei anual.
Vatra comund are 307 hect.;
lar intreaga comunA, cu izlaz
Cu tot, are 785 hect.
Soseaua Govorei vine de la
resedinta judetului, trece prin
com. si se duce prin Horez
spre
O altA osea
pleacA din bAile Govora si se
leagd cu alte comune.
In raionul comunei sunt dea-
lurile : Tarnita, Cioclovina, Scä-
risoara, GavrilA i Corbul, vAile :
Govora, Slätioara, Hinta, Tigl-
nia si Valea-SAratA, piscul Chi-
limiile ; Fintina-lui-Mircea ; poe-
nele: Stejeretul i Valea-Badei
locurile izolate Priboaia,Run-
curT, Teiusul si SlAtioarea.
Govora, sat, face parte din com.
rur. Rijletul-Govora, pl. Vedea-
d.-s., jud. Olt. Are o popula-
tiune de 640 locuitori.
Govora saü Chinte§ti, cdtun
mafie, in jud. Romanati, pl. 01-
tul-d.-s., com. Bobicesti.
Govora, sat, apartine com. cu
acelasi nume, jud. Vi:cm Are
o populatie de 1203 locuitori
(648 bArbati, 555 femeT). E la
5 kil, de mahalaua Gurisoara,
unde e scoala.
Govora, miénitstire, in jud. Vil-
cea, pl. Ocolul, com. Govora,
asezatA pe valea riuluT Govora,
sub o coastA de la dreapta riu-
luT, 3 ore departe de Rimnicul-
Vilcea. AceastA mánAstire este
una din cele mai vechi i in
www.dacoromanica.ro
618
vechirne una din cele mal* bo-
gate ale TArei-Rominesti.
Dupa date, aceastA mInAstire
pare a fi fost de fiintä incA. de
la fondarea principatului TareI-
Romlnesti, apor reconstruitä si
din noil inzestrad de cAtre
Radu-Vodl-cel-Mare pe la 'in-
ceputul secolului al XVI lea. A
fost restaurad de Mateiii-Vodd-
Basarab, iar Constantin Brinco-
veanu a zugrAvit-o.
Radu-VodA, feciorul fui Vlad-
VodA alugArul, Donmul Tare!
Rominesti inte un chrisov din
23 Martie 1497, scris in Tir-
goviste, zice cA aceastä mg-
nAstire este ziditA de strAmosii
lur, lar in alt chrisov, scris tot
In Tirgoviste la 3 Maiil 1502,
se gAseste inzestrarea acestei
mA.nAstiri cu urmAtoarele mosii
ecareturf, adicA : Birsesti,
Glodul, Hirtoae, Nonasesti, Ursi
Ionesti,Stoiceni, Plovezeni, Cleia,
Nevoic, o moad la Rimnic
o vie la CApAcelul ; din jud.
Romanati io gAlete grill, io
gAlete orz pe tot anul ; 200 ve-
dre de vin, brinzA i urdA ;
din judetul Gilortului, 31 mir-
dee de la oca, 300 de aspri
pe oca.
Muzeul posea de la aceastä
mAnAstire un frumos patrafir din
timpul lui Radu-cel-Mare.
laca inscriptiunea de d'asu-
pra user bisericer
Aceasti sfintä si Dumnezeeasci bise-
riel intru care se cinsteste si se präz-
nueste Adorm.-Prea-Curatel-si-de-D-zeil
Näschtoare-Pururea-Fecioard-Maria, care
dintru Inceputul eI aceasth biserich cine
all zidit-o nu se stie. lar clnd ah fost
In zilele luminatulut Domn Io Radu Vo-
evod Feciorul lui Vlad Voevod ah' gäsit-o
aceastä mänistire pustie i stricatä la lea-
tul 7000; si de bun gindul luY s'ah a-
pncat de ati dres-o si ah infrumusetat-o,
si ah stätut aceastil biserich phnh. In zi-
lele luminatului Domn Io Constantin-
Basarab Voevod i fiind prea Invechith
si crhpatil clt li venise vremea sh cadh.
GOVORA
Deci Intre-ce vreme fiind Nästavnic a-
cesta sfinte rahnästirl, cuviosul Kir Pai-
sie leromonach i vlizInd slniciunea bi-
sericel ; lndemnat salí dintru al shii gind
bun ah preficut-o ot din temelie, infra-
musepd-o cu zugrveal i cu toath po-
doaba el, cu cheltuiala sf. Seale ti cu
ajutorul din rcanIstire ca In vecl sll aibh
pomenire, sfirsinclu-se la aniI ,de la
dire, 7219, Infle.
Inscriptia de d'asupra clo-
potului
La anil 1770 cind flachrea rhzboiuluI
ardea intre Rusia si Otomanl, fiind egu-
men Chir Stefan Mäinästireanul, de fria
Inchizindu-se all venit Florea Ho-tu
spirgind zidul ail thlat fierul i stlIpil
useI ... si asa rämase stricatä, iar acum
s'a inoit, duplt cum se vede, de cuviosul
Kir Anatolie Eromonah, Egumenul
Govora, pe vremea prea sfinOtu-
1111 Kiriii Kir Filaret, Episcopul
Domnul çàrei fiind prhphditul
tuncea Nicolae Idavrogheni Voevod, a-
nul 1787, luna lul Maní.
La mAnAstirea Govora a fost
prima tipografie in Tara-Ro-
mineascA, fondatl. de Mateiti-Ba-
sarab la 1634. Ad. Egume-
nul Meletie Macedoneanul im-
prima la anul 1640 Pravila MicA,
si la 1642 Cazania; tot aci Mel-
chisedec, Egumenul mánästirei
Cimpulung, traduce si impri-
mI aci, la anul 1642, cuvintári
bisericestY. Pravila-Micá este fa-
cutá de Ghenadie Gradi, Arhi-
episcopul si Mitropolitul Ar-
dealuluT. Un exemplar din acea-
stá pravirá se allá in biblioteca
seminarului din Blaj. Tipografia
s'a mutat la 1652 la Tirgoviste,
unde era si Mitropolia.
Toate camerile ce serveati pen-
tru tipografie s'ají ruinat, rámt-
nind in picioare numaT locuinta
superioruld.
Mánástirea se intretine de stat
si se administreazA:de un ingri-
jitor. In biblioteca mánástirei
se aflä maT multe editii de psalmi,
intre carT una slavoná-rominá
de Dosofteia, un capostol» din
editia luT Teodosie, Biblia lui
 GOVORA
Ion Bob i alte mal' vechT, rara
inceput, insa nu tiparite aci.
Govora, irvor Cu apci mineralci,
jud. Vilcea, la 4 kil, de com.
Govora, in directiunea S.-V., pe
marginea O in matca Oler nu-
mita Hinta.
In stinga surselor, §1 la o
inAltime de la 35-45 m. dela
nivelul lor, se intinde un mare
platoli, cu o pozitiune dintre
cele mar pitoretT situat in fata
soareluT, inconjurat de o coloa-
nä de dealud inalte, pus la a-
dlpost de off-ce curent de aer,
pe care s'a cladit stabilimen-
tul balnear. Clima aci nu trece
vara peste 20-30 grade, aerul
este lipsit de orT - ce umiditate
e premenit necontenit de douà
val, adevArate canale ventilatoa-
re, ce stabilesc o wara mi-
care de aer, fära curent.
D'asupra acestuf platal O la
o indltime de 15-20 m., se
intinde un alt platoli, nu mai
putin frumos, la spatele ca-
ruja se desf4ura inalte i lungi
dealurT de al:arare. Pe acest pla-
tal se gäsesc surse de apg. po-
tabilä.
Computad diferitele tabele
analitice, vedem cdapele minera-
le sulfuroase de la Govora, dacà
nu sunt maT superioare, se pot
pune insá pe aceea0 linie cu
cele mal renumite ape minerale
sulfuroase cunoscute in Europa;
cacl pe cind Amelie ne da 0,0 1 2
sulfur de sodiu; Barèges, o,0408
Eaux Bonnes, 0,0214; Aix 3
m. gr. idrogen sulfurat, ape-
le sulfuroase de la Govora ne
dali : sursa No. 3, gr. 0,0315 (zo
C. C.,) ; No. 4, gr. 0,0182 (II C.
C.) ; No.5, gr. 0,1296 (158 C.C.);
No. 6, gr. 0,0281 (19 C. C.) etc.
Apele sulfuroase dela Govora
rivalizeazä chiar cu cele Gross-
wardein, cea mal forte al:A. sulfu-
roasa.
619
Su rsele minerale dela Govora,
in ceca-ce prive§te compozitia
lor chimica, sunt impartite in
douä categoriT i in treT sub-
categorif bine determinate, dupa
cum se vede din planul lor to-
pografic §i din tabela analitica.
Toate sursele sunt atermale
cloro-sodice, bis& calitatea a-
cestef din urmä baze diferd con-
siderabil de la o sursa la alta.
La categorie i La sub cate
gorie : apa iodo-cloro fero-petro-
lifera, insa insulfuroasa, cuprin
zind sursa cu No. 7.
A II-a categorie : apa cloro-
calcica-magneziang, insä sulfu-
roasg. §i fara iod ; este foarte
sarata §i cuprinde dota surse :
No. 6 0 8.
A II-a sub-categorie: apa do-
ro-calcica-magneziang, Cu urme
de iod, insg. foarte sulfurata §1
sarata, cuprinend sursa No. 5.
A III-a sub-categorie : ape so-
dico-sulfuroase, slab slrate §i
slab sulfuroase.
Substantele minerale par a se
prezinta in mal mare cantitate
In timpul dind functioneaza pu-
tul de cit in timpul cind putul
sta in neactivitate.
In aceste surse avem a con-
sidera:
Iodul. Acest metaloid e-
xista in cantitate insemnata in
sursa No. 7, §i urme in sursa
No. 5 de unde se poate lesne
explica efectele terapeutice in
anume boale. El pare a fi fixat
de materille organice ale petro-
leului care exista in apa aces-
tei surse.
Acidul carbonic exista in
sursa No. 7, atit in stare libera
sub formg.gazoasä, cit i in stare
de combinatiune sub forrad de
carbonat de sodiu ; de aci lesne
ne putem explica perfecta solu-
bilitate a acestor baze.
Soda exista in mare can-
titate in sursele No. 5, 6, 7 O
www.dacoromanica.ro
GOVORA
8; formeaza baza mineralizatrice
a acestor surse, i exista sub
formä de carbonat de soda 11
clorur de sodiu.
Calcea 11 magnezia, numite
baze teroase, existg. in aceastA
sursd in mica cantitate.
Fferul exista in aceasta sur-
sa sub formg de carbonat de fíen
Materh organice. Toate sur-
sele ara exceptiune contin in
disolutiune o cantitate oare-care
de materir organice. Ast-fel in
sirsa No. 7 gasim o insemnata
cantitate de materie organica
sub formg. de petroled ; acest
petroled este tirit de ape in tim-
pul treceref lor prin terenurile
petrolifere, care constitue o tare
pana din terenul nisipos din
localitate i o cantitate oare-care
de materie azotata in disolutie,
avind un miros de bulion (Lam-
bron), luata de apg in trecerea
sa din terenurile de deseo/Jipo-
zitiune organica. Toate aceste
materif organice atenueaza in.
tr'un mod insemnat proprieta-
Ole iritante ale apelor minerale
din aceste surse li le face pro.
prif a fi intrebuintate cu succes
i l'ara inconveniente in unele
boale de piele.
Tot terenul de la stabilimentul
balnear spre Govora, apartinind
StatuluT, s'a parcelat i s'a vin-
dut in loturl pentru constructif
de case.
Maladiile observate §i tratate
in aceasta statiune de la inau-
gurare (1889) sunt : Scrofulosa,
Sifilisul (accidente secundare,
tertiare li hereditare), reumatiz-
mul cronic, articular, etc., ne-
vralgiile, artrita, maladiile or-
ganelor genitale la femeT, ane-
mia, guta, pelagra, maladiile tu-
bula digestiv i maladiile de
piel e.
Govora, stalie de dr.-d.f., jud.
Vilcea, pl. Ocolul, com. Milla-
 GOVORA
esti, pe linia Piatra-Rimnicul-Vil-
ceT, pusa in circulatit la 20 Iu-
nie, 1887, situata intre statiile
tabeni (8.5 kil.) si Riureni (5.3
kil.), la 215.16 m. d'asupra ni-
velului Mara. Venitul pe anul
1896: 1176 leT, 75 banI.
Govora, deal, In raionul com.
Govora, pl. Ocolul, jud. Vilcea,
pe care se cultiva 2 hect.
vie.
Govora. Vezr Muntele Govora,
mosie a statuluI, jud. Vilcea.
Govora, peidure, a statuluT, de
300 pogoane, pe proprietatea
Frasinetul, l'higa com. Vladila,
pl. Ocolul, jud. Romanati.
Govora, piidure, a statuluT de
177 pogoane, pe proprietatea
Chinte. ti Obsta a manastireT Go-
vora), Miga com. Bobicesti, jud.
Romanati.
Govora, rIa. VezT Cacova, jud.
Vficea.
Govora, vale, trece pe lingä com.
Redea, pl. Ocolul, jud. Roma-
nati, si merge printre comunele
Deveselul i Vladila, unde sunt
2 podurT peste ea, al soseld si
al linieT ferate si se termina. in
valea OltuluI, lutnd numirea de
Valea-SpinetuluT in partea de
jos.
Govora-Miciura, perdure, a sta-
tuluT, in intindere de 984 hect.,
situata in com. Govora, pl. O-
colul, jud.
Gozobi, mahala, In com. rur.
R udina, plaiul Closani, jud. Me-
hedinti.
Gozobi, deal, in com. rur. Ru-
dina, plaiul Closani, jud. Me-
hedinti.
www.dacoromanica.ro
620
Grabicina, com. rur., In plaiul
Slanic, jud. Buzl 0, sitflata intre
riul Slanic si pirlul Saratelul-Ber-
ciT, la 48 kil. de Buzaii. Li-
mitele la N., incepind din mun-
tele Coca, pe slemnea caruia
merge urcind pana la muchea Bi-
voluluI (com. Mänesti), de unde
se dirige spre cat. Glodul, si
da in munteleUmbrarelul, la Dea-
lul-Grinelor ; la V., incepe din
Dealul-Grinelor si pe slemnea
munteluTUmbrarelul se 'asá. pana
la cal. Valea-DragomiruluT (com.
Policiori) ; la S., continua. pe
slemnea VaeT-luT-Dragomir, pana
la muchea Huidumacele (limita
despre com. Beceni); la E., in-
cepe a urca dela Huidumace pe
hotarul mosieT Beciul, a mosne-
nilor, trece pe linga cat.
gosi, ajunge in muntele Coca,
pe a caruT coama continua. pana
la rnuchea Coci, (com. Niculesti).
Suprafata sa e de 4030 hect., din
care 320 arabile, 1181 padure,
230 fineatá, 940 izlaz, 13 livezT,
4 iT si 342 loc sterp.
Intreaga com. se afla pe pro-
prietatea statuluT Grabicina, din
care se scade pamintul dat im-
proprietaritilor. Terenul e ac-
cidentat, avind multe dealurT
fugatoare, cea ce impTedeca cul-
tura neputind terenul a fi intre-
buintat, de cit pentru fin ete si
izlaz. In apropierea de cat. Valea-
DragomiruluT, pamIntul e avut
In fosile, In specie : psilodonT
unjo. Comunicatia se face
pe Valea-GrabicineT, plecInd de
la Valea-DragomiruluT si pe Va-
lea-Baligosi, din com. Beciul.
Vite sunt : 212 boT, 318 vacT,
125 viteY, 8 caT, 15 Tepe, 9 minjI,
1200 OT, 8o capre si 185 porcI.
StupT sunt 70.
Comuna e formata din : Gra-
bicina-d.-j. si Grabicinad.s., a-
vind o populatie de 860 locui-
torI barbatI insuratT 200, neta-
surat/ 35, vacluvI 14, 1310' 186;
GRADIMA
femeT maritate 200, vaduve 28,
fete 197. Locuesc in 236 case.
Sunt 166 contribuabilI.
Bugetul com. e de leT 936.05.
Are 2 bisericT cu I preot, 2
clntaretT §C I paracliser. Cate-
drala e cea cu hramul Intrarea
in Biserica.
Grabicina, mofie a statulut, pen-
dinte de schitul Poiana-MdruluT
jud. Buzäti, com. Grabicina ; are
cam 2217 hect., din care 1003
padurea Bocul, resturT aräturi,
fineatá si izlaz.
Grabicina, vale, In com. Grabi-
cina, jud. Buzdä, formata de maT
multe izvoare ce les din muntiT
Umbrarelul si Bocul ; se scurge
In Saratelul-Bercir, la N. de
cat. Gura-Vae1 (com. Policiori).
Grabicina-de-Jos, ceitun de rese-
dinta al com. Grabicina, jud.
Buzan, cu 520 locuitorl si 154
case.
Gradistea. Pentru cuvintele cu
acest nume, vezT si Grädistea.
Gradistea,p/asa, in j ud. Rimnicul
Sarat, in partea de S.-E. a jud.
Se margineste la N.-V. cu pl.
Marginea-d.-s., la N.-E. cu pl.
Marginea-d.-j., la S.-E. cu jud.
Braila, de care se desparte prin
riul Buzdul, la V. cu pl. Rim-
nicul-d.-j., si Rimnicul-d.-s. Este
o plasa din regiunea cimpului ;
n'are dealurT i alte accidente
de teren de cit malurile riurilor
Rimnicul i Buzaul, Dealul-Suli-
gatuluT la E. Riul Rimnicul o ucia
la N.; Buzaul, la S.; in partea
de S. sunt marile lacurT Bal-
ta-Alba. si. Amara, in carT se
scurg, prin asa numite viroage,
alte baltI, maT mid, ca Glodul;
Ghergheasa, Ciulnita, etc.
Suprafata pla$eT este de 49904
hect., cu o populatie de 3295
 GRADITEA
familiT, sail 13804 suflete. Este
formatá din 13 com. rur.: Stu-
beT, MAcrina, Nicolesti, Puesti,
la N.; Domnita, Racovita, Gra-
distea-d.-s., Gradistea d.-j., a-
neni, la S.; Amara, Balta-A1135,
Boldul si Vilcelele, la mijloc.
Resedinta pl. este in com. Gra-
distea-d.-s. Terenul el este loar-
te fertil, fiind compus din pAmint
negru si vegetal. LocuitoriT de pe
lingA bAltI si riurT se ocupl cu
pescAria. Comertul consta in im-
portul de coloniale, instrumente
agricole si in exportul de cereale.
Transporturile se fac si prin
Rimnicul-Sárat si prin statille din
jud. BrAila, carT sunt in apropiere.
CAile de comunicatie sunt :
Calea judeteanA Rimnic-Balta-
AlbA-BrAila; apoi numeroase dru-
murr vecinale 'filtre comune.
Gradi§tea, com. rur., in jud. Vil-
cea, pl. Oltetul-d.-s., formatA
din 2 cAtune : Gradistea si Va-
lea-Gradi ster.
Este situatA pe valea Olte-
tuluT, la 8o kil, de capitala ju-
detuluT si la 2 kil, de a plAseT.
Are o populatie de 210 fa-
miliT, sati 730 suflete, din carr:
365 bArbatI si 365 femel. Lo-
cuitoril sunt mosnenT.
Are 2 bisericT : una in cAtunul
Gradistea, fondatA la anul 1840;
a: doua in Valea-GradisteT, fon-
datá. la anul 1828.
Vite sunt : 6o cal si Tepe, 181
vacT, 272 bol, 50 capre, 200 oT,
424 pOrd.
In hotarul com., pe Dealul-
Muere!, se vAd ruinele unef vechT
cetgl ce se presupune a fi din
ti mpul Da cilor.
coala dateazä in com. de la
1880. ClAdirea e proprietatea
com. Este frecuentatA de 22
copiT, din numärul de 78 copiT
(48 bAetr, 30 fete) in virstA de
scoa.1A. Stiii carte 120 bArbatT
si 2 femeT. Cu intretinerea scoa-
621
le! statul cheltueste anual to8o
leT.
Cind timpul e prielnic se fa-
bricA aci pAnA la 5400 decalitri
tuicA.
Vatra satuluT, cu izlaz, pAdure
si locurT de muncl, are 950
hect.
Soseaua judeteanA inlesneste
comunicatia spre orasul Craiova
si spre Horezul.
E brAzdatA de deahrile : Gra-
distea, Dealul-MuereT si al Spe-
testilor si udatA de Oltet si de
vAile : Gradistea, Tuguiul, Plo-
sca si AmArAzuia.
Se märgineste cu jud. Gorj,
de care se desparte priti plitul
AmArAzuia si cu com. BAesti,
Obislavul si Tina.
Gradi§tea, sat, Cu 350 suflete,
jud. Arges, pl. Pitesti ; face
parte din com. rur. Maresul.
Are o bisericA de zid, cu hra-
mul Cuvioasa-Paraschiva, deser-
vitl de un preot si un paradli-
ser.
Gradi§tea (AfurnAciori), atun, Gradi§tea, ruine de castel Ro-
al com. Boldesti, jud. BuzAa, man, lingl Cimpulung, jud. Mus-
ca 550 locuitorT si 125 case.
Gradi§tea, sat, face parte din
com. rur. Greci-Gradistea, din
jud. Ilfov, pl. Mostistea. Este si-
tuat la N. de Bucurqti, futre
pAdurea Gradistea si valea Po-
cioval istea.
Se intinde pe o suprafatA de
570 hect.,"cu o populatie de 211
locuitorT.
D-ni! FratT Dima ati 450 hect.
si locultoriT 120 hect. Proprie-
tariT cultivA 275 hect. (25 sterpe,
50 izlaz, 1 oo pAdure). Locuito-
rif cultivl tot terenul, afarA de
8 hect. carT rAmin sterpe.
Are i helesteii. Comerciul
se face de I circiumar.
NumArul vitelor marT e de
122 i al celor micT de 188.
www.dacoromanica.ro
GRADI§TEA
Gradi§tea, sat, face parte din
com. rur. Cu acelasT nume, pl.
Oltetul-d.-s., jud. Vilcea. Are
o populatie de 375 locuitorT
(195 bArbatI si 180 femeT).
Are o bisericA, fondatA la a-
nul 1840 si reparatA la 188o
de obstea locuitorilor ; o scoalA,
frecuentatl de 41 copiT (22 loa-
et'í si 15 fete). E udat de riul
Oltetul, de vAile Tuguiul si A-
marazuia ; La N. il brAzdeazA
dealurile : Gradistea, al-MuereT
si al Spetestilor.
Gradi§tea, pisc, pe culmea de
deal ce se 'asá din creasta Car-
patilor, printre gtrlele Drajna
si Ogretinul, com. Drajna-d.-s4
pl. Teleajenul, judetul Prahova.
Ad a fost castrul legiunilor Ro-
mane I Italica, XI Claudia si a
V Macedonia.. Vez! Drajna-de-
Sus.
Gradi§tea, lac, in com. Bolde-
sti, jud. BuzAu, in mijlocul cAt.
Gradistea.
cel. Vez! Jidova.
Gradiatea, mofie mosneneascA,
In jud. Buzan, com. Boldesti,
cAt. Gradistea, despArtitA in 4
sforT, dup5. cetele de mosnenT :
Girbesti, BAllnesti, Butuceanul,
Grigore-Dinu si Stan-Popa-Pa-
raschiv.
Gradi§tea (Znagovul, Cufuri-
tul), mofie, in jud. BuzA0,
com. Boldesti ; face parte din
trupul Glodeanul si Gradistea ;
se arendeazA impreunl cu Cu-
furitul, avind singurA 430 hect.,
maT toate arabile.
Gradi§tea,proprietate a statuluT,
pendinte de mAnAstirea Cim-
pulung, jud. Muscel, care s'a
 GRADWITA
arendat pe periodul 1886-96
Cu 11444 lei anual, afara de
trupul Maguricea-Petroiul, care
s'a vindut de ved. Arenda a
scazut la 1 1 272 lel pentru un
teren ce s'a dat la locuitorf.
La Gradistea se Arad urme
de petroleù.
Gradi§tea, plidure, in jud. Mus-
cel, proprietate a statulur, pen-
dinte de mandstirea Cimpulung,
in intindere de 1029 hect.
Gradi§tea, vale, in partea de
E. a com. Deleni, pl. Cosula,
jud. Botosani, futre dealurile
Dodole, Modruzul $i Nucsorul.
Gradiltea, dmpie intinsa, in jud.
R.-Sarat, pl. Gradistev, In par-
tea de S., com. Gradistea-d.-j. ;
se intinde pe malul sting al
riuluT Buzaul ; este acoperita cu
bogate semanaturT, si putine lo-
cuff de fineata.
Gradi§tea, pilia, in jud. R.-SA-
rat, pl. Gradistea, com. Gradis-
tea-d.-s. ; se formeaza din vine
si pirae existente pe teritoriul
com.; ucla com. prin mijloc,
trece prin cal, de resedinta si
se varsa in riul Buzaul, pe
dreapta luT.
Gradi§tea-de-Jos, com. rur., in
jud. R.-Sarat, pl. Gradistea, pe
malul sting al riulul Buzaul.
Este a$ezata in partea de
S. a judetuluf, la 31 kil. spre
S.-E. de orasul Rimnicul-Sarat,
si in partea S. a plaseT, la 2
kil. spre E. de Gradistea-d.-s.,
re$edinta plaseT.
Comun ele invecinate sunt: Ra-
covita, la 7 kil.; Vilcelele, la 12
kil.; Balta-Alba, la 14 kil.
Se margineste la N. cu com.
Vilcelele; la E., cu Racovita; la
V., cu com. Gradistea-d.-s.; la S.,
cu coni. Sutesti (jud. Braila), de
www.dacoromanica.ro
622
care se desparte prin riul Bu-
zäul.
Rita Buzdul o uda la S., de
la V. la E.; balta Ciulnita, la
N. Sunt 25 puturT.
Suprafata com. e de 455 hect.,
din carT 40 hect. vatra comuna,
407 hect. ale locuitorilor.
Populatia e de 132 familiT,
safi 564 suflete: 272 barbatT si
292 femeI; 244 casatoritT, 305
necasatoritT, 15 vacluvI.
Stiù carte 43 persoane.
Are o biserica, Cu hratnul Sf.
Gheorghe, zidita in anul 1871
de preotul Mihalescu si locuitoriT,
posedind 17 pogoane pamint,
si i8o leT venit si deservita de
I preot si I cintaret; o scoala
mixta', fondata in 1887 de lo-
cultor)", conclusa. de 1 invatator
si frecuentata. de 44 elevI.
Suprafata com. e de 415 hect.,
204 hect. loe arabil,
din carT :
203 hect, hilas, 8 hect. nepro-
ductive.
LocuitoriT posea.: 50 plugurI;
268 bol, 183 vacT, 171 cal; 87
lepe, 210 ol si 83 rimatorT.
Comerciul consta in importul
de bauturT spirtoase, coloniale,
tesaturT, instrumente agricole,
si in exportul de cereale si
vite. Transportul se face prin
gara Ianca (jud. Buzati), la 11
kil. spre S.-E. de com. Sunt 3
comerciantl.
Calle de comunicatie sunt
drumuri vecinale spre comunele
vecine : spre Do mnita - Raco-
viteni; Gradistea- d.-s.-Amara;
Vilcelele-Ciorasti.
Veniturile com. sunt de 1945
leT, 96 banT, iar cheltuelile de
1943 leT, 60 banT. ContribuabilI
sunt 150.
Gradi§tea-de-Sus, com. rur., in
jud. R.-Sarat, pl. Gradistea, pe
malul sting al riuld Buzaul.
Este asezata in partea de S.
a judetuluT, la 30 kil. spre S.-E.
GRADW EA-DE-SUS
de orasul Rimnicul-Sarat, si in
partea S. a plaseT a carel rese-
dinta. este. Comunele invecinate
sunt: Gradistea-d.-j., la 2 kil.
spre E.; Racovita, la 9 kil.; Balta-
Alba, la 8 kil.; Ciineni, la 13
kil.
Se margineste la N. cu com.
Vilcelele, la E., ea Gradistea-d.-j.
si Racovita ; la V., Cu Amara
si Ciineni; la S., cu Sutesti (jud.
Buzaù), de care se desparte
prin riul Buzaul.
Riul Buzaul o uda la S., de
la V. la E.; Vijiitoarea, la N.;
tot spre N. sunt lacurile Balta-
Alba si Ciulnita ; mal' sunt 64
puturT (10-20 M. adincime).
Catunele carT o compun sunt:
Gradistea-d.-s., resedinta, la S.,
Balta-Alba, la N., Gradistea-d.-s.-
Noua, la S.-V. si Custura, la E.
Suprafata e de 5092 hect.,
din carT : 243 hect. vatra co-
muneI, 4061 hect. ale locuitorilor,
657 hect. proprietatea statuluT.
Populatia este de 358 familif,
saù' 1592 suflete: 823 barbatl,
769 femeT; 340 casätoritY, 1229
necasatoritT, 23 vacluvI.
Stiù carte 200 persoane.
Are 2 bisericf: una in cat.
Gradistea-d.-s., Cu hramul Sf.
Gheorghe, zidita in 1871 de
locuitorI, posedind 480 leT venit
si deservita. de 1 preot, 1 das-
cal si I paracliser; alta in ca-
tunul Balta-Alba, cu hramul Sf.
Pantelimon si Vasile, zidita. in
1886 de locuitori ; are 290 leI
venit, e deservita de I preot,
1 dascal si 1 paracliser. Sunt 2
scolf de baetT: una in cat. Gra
distea-d.-s., fundata de stat in
1871, si a doua in cat. Balta-
Alba, fondata in 1886 tot de
stat. Sunt conduse de 2 inva-
tatorr si frecuentate de 150 copiT.
Com. are : 4448 hect. ara-
bile, 200 hect. imas, 150 hect.
padure, 1 hect. vie, 50 hect.
neproductiv.
 GRAD1STEA-DE-SUS
LocuitoriT poseda : 205 plu-
gurT; 626 boT, 396 vacT, 336
caT, 332 Tepe, 760 Pf, 15 capre
O 120 rimatorT.
Meseria$T sunt : 2 potcovarT,
I plapamar.
Comerciul e activ $i consta
In importul de coloniale, ma-
nufacturT, instrumente agricole
$i in exportul de cereale $i vite.
Transportul se face prin gara
Ianca (jud. Braila), la 20 kil.
spre S.-E. Sunt 19 comerciantI,
din carT 5 bacanT, 12 circiumarT,
1 bogasier, I marchidan.
Calle de comunicatie sunt :
$ oseaua judeteana Rimnicul-Bra-
ila, care trece prin com.; spre
Racovita-Domnita ; spre Ciineni
$1 spre Balta-Albi.
Veniturile com. sunt de 9324
le, 2 banT $i cheltuelile de
9304 leT, 16 banT. ContribuabilE
sunt 340.
Gradistea-de-Sus, sat, in jud.
R.-Sarat, pl. Gradi$tea, cat. de
re$edinta a comuneT Gradi$tea-
d.-s., a$ezat la $., pe malul -
sting al Buzdului, Are 38 hect.
intindere $1 o populatie de 198
familiT, sati 875 suflete, din carT
188 contribuabilT. Stiù carte 120
persoane. Are o biserica $i o
$coala.
Gradistea-de-Sus (Nouà), sat,
In jud. R.-S5.rat, pl. Gradi$tea,
catunul comuneT Gradi$tea-d.-s.,
a$ezat la V., la 500 m. de cal.
de re$edinta, de la care $1-a Grajdurile, stalie de dr.- d.-f.,
luat numele. Are 40 hect., cu jud. Vasluiti, pl. Funduri, cat.
2 familiT, sati 10 suflete, din carT
2 contribuabilT. titi carte 7
persoane,
Gradistea-Ghermani. VezT Gre-
ci-Gradi$tea, jud. Ilfov.
Gradistea-Mitropolief, pildure
de salde, in jud. R.-Sarat, pl.
Gradi$tea, com. Gradi$tea.d.-s.;
623
are 150 hect., proprietate a sta-
tuluT.
Gradistea-Mare, vale, care se
varsà in riul Pesceana, pe teri-
toriul cat. Glavile, pl. Oltul-d.-j.
jud. Vilcea.
Grajdul, pda'ure, numita $i Padu-
rea-GrajduluT, in comuna rurala
Secul, pl. Dumbrava, jud. Me.
hedinti. Se intinde .pana la ho-
tarul PireT.
Grajdurile, sat, jud. $1 pl. Ar-
ge$ ; face parte din com. rur.
Bascovele ; are o biserica', cu
hramul Adormirea, Cu un preot
$1 un cintaret ; o populatie de
39 familiI, sati 190 suflete.
Grajdurile, sat, com. Valea-Sa-
tuluT, pl. Funduri, judetul Vas-
luir'.
Mal inainte satul se numea
Sirbi. E situat pe o vale a
dealuluT ce formeaza limita co-
munel spre V.
Are o suprafat5. de 486 hect.
$i o populatie de 82 familif, sati
367 suflete.
AicT este o $coa15., infiintata
in anul 1886, frecuentata de
38 elevI ; o biserica, fama& de
familia Ri$canu, deservita de
I preot li 2 dascalf.
Numarul vitelor e de 404: 309
vite marT cornute, 25 of, 26
cal $i 44 rimatorT.
Valea-SatuluT, pe unja Vasluiti-
Ia$i, pusa in circulatie la 1
Maja 1892. Se afla filtre statiile
Scinteia (6.3 kil.) $i Birnova
(5.1 kil.). Inaltimea d'asupra ni-
veluluT marir de 187.72 ni. Ve-
nitul acesteT statiT pe anul 1896
a fost de 9066 leT, 10 batir.
Grajdurile, deal, pe teritoriul
www.dacoromanica.ro
GkAg
satuluT Chi$careni, com. ipo-
tele, pl. Bahluiul, jud. Ia$i.
Grajdurile, deal, acoperit de viT,
Ruga satul Milita, jud. Su-
ceava.
Gras (Dealul-), deal, in judetul
Tulcea, pl. Babadag, pe teri-
toriul com. rur. Enisala, In par-
tea estica a pla$er $1 a comu-
net, in spre E. de dealul pe
care se afla cetatea Enisala ;
este de natura stincoasa $1 ple-
$uv; are o inaltime de 104 m.;
la poalele luT se afla 9 hect.
cu viT; de pe virful luI se vede
o frumoasa priveli$te pe lacul
Razelm, pana in mare; ad, se
zice, era o cetate care stetea
in legatur& cu cetatea Eraclie,
cetate genoveza, darimata de
Turcr pe la inceputul secoluluT
al XVI; asta-e numaT cetatea
Eraclie atesta vechea splendoare
a Genovezilor.
Grasului (Pfriul-), phig, in ju-
detul Neamtu, pl. Piatra-Mun-
tele, com. Bistricioara ; izvore$te
din culmea despre N.-V. a ra-
mureT HeghepluT (Magura), $1
se vana pe partea dreapta a
piriuluT Bistricioara, in dreptul
unde piriul traverseaza $oseaua
Bistricioara-Prislcani, kil.I 7-18.
Gra§i, sat, situat sub coastele
despre N. a dealuld Padurea-
Gra$1, in jud. Neamtu, pl. de
Sus-Mijlocul, comuna Petricani.
Are o populatiune de 180 loc.
Grasi, Inofie a statuluT, situatl
in jud. Neamtu, plasa de Sus-
Mijlocul, com. Petricani; impre-
una cu alte trupurl de mo$1oare,
si alar& de 30 PálcI rezervate
pe seama manastireT Agapia, se
arendeaza Cu 21000 leT anual.
Gra§i, peYdure, jud. Neamtu, pl.
 G Rii I (PX DURE A-)
de Sus-Mijlocul, comuna Petri-
cani.
ra§i (Pficlurea-), t'amura' de
dealurt, ce se intinde de la N.
de satul Boistea, com. Petri-
cani, jud. Neamtu, paralel cu
piriul NeamtuluT, pana pe teri-
toriul comunelf Timisesti.
Gratia-Fära§ancat cdtun, pen-
dinte de com. Gratia-Mare, pl.
Neajlovul, jud. Vlasca, situat
pe valea DrimbovniculuT, apar-
tinind familieT Nic. Gherassi.
In acest catun, la 1864, s'a
improprietarit 70 locuitorT, pe
o suprafata de 210 hect.
Are o biserica vechie, Cu un
preot si un cintaret.
Gratia-Mare, com. rur., com-
pusä din catunele : Draghinesti,
Gratia-Farcasanca si Gratia-Ma-
re, situata pe valea Drimbov-
niculuT, pl. NeajlovuluT, judetul
Vlasca, la 71 kil. de Giurgia
si la 19 kil. de Obedeni.
Mosia Gratia-Mare si Draghi-
nesti apartine d-luT C. Sordony.
Are o suprafata de 2475 hect.
al-ara de partea de pämlnt ce
s'a dat locuitorilor, in intindere
de 1100 hect.
Venitul acesteT proprietatT e
de 42000 leT anual. Pa.mintul
este in cea mal mare parte fer-
til, mal cu seama pe lunca Drim-
bovniculul si locurile zise «la Chi-
rican», unde se afta si o pa-
dure de 200 hect. Asemenea si
In catunul Draghinesti este o
vechie pAclure de stejar, cu o
suprafata de peste ioo hect.
Are o populatie de 458 fa-
mili!, Sari 2226 suflete.
Sunt 3 bisericT, cu 2 preotT
si 5 cintareti ; o secaba mixta,
Cu 4 clase, bine intretinuta si con-
clusa de un invatator. In 1888
a fost frecuentatA de 45 baetT.
Budgetul este de 12000 leT
www.dacoromanica.ro
624
la veniturT si de 5000 la chel-
tuelr.
Vite : 630 bol si yac!, 30 cal,
69 bivoll, 1732 ol si 341 rima-
torT.
Ad se face !Alela in toate
Duminicele si dota tirgurT marI
Cu obor de vite, la 29 Iunie si
la 14 Septembrie.
Se cultiva mult gradinele de
legume, mal cu seamá in satele
Draghinesti si Gratia-Farcasan-
ca, unde locuitorif sunt in cea
mal mare parte SirbT si ludes
tuleaza mai toata plasa Cu tot
soiul de legume.
Prin aceasta comuna trece
soseaua judeteana ce merge pe
Valea-Drimbovniculur catre Bu-
curesti si o alta care merge la
Sirbeni.
Gratia-Mare, di iun, com. Gratia,
pl. Neajlovul, judetul Vlasca, pe
proprietatea Gratia-Mare a d-luT
Sordony, situata pe valea Drim-
bovniculuI, pe care s'a impro-
prietarit in 1864, 124 10C. pe
o suprafata de 392 hect.
Cele 2 bilciurT anuale se tin
in josul primarieT, in fata caselor
proprietaruld, pe lunca Drim-
bovnicul.
Are: o biserica, cu hramul
Adormirea MaiceT DomnuluT, c1A-
dita la 1837 de catre camina-
rul Constantin Boranescu, mosul
actualuld proprietar; o scoala.
Graurele, deal, in jud. Gorj, com.
Urdari d.-j., din pl. JiuluT, pe
partea dreapta a acestuT ria ; se
intinde despre N., din Dealul-
Caselor si se termina spre S.
V., in culmea Artanul ; este ,a-
coperit cu padure.
Grauri, trup de plidure al statuluT,
in intindere de 280 hect., for-
mind, impreuna cu trupurile :
Miloranul, (125 hect.) si Sirbi
(275 hect.), padurea isani-Slrbi,
GRXDETUL
situata in com. lisani, pl. Oltul-
d.-j., jud. Vilcea.
Graurul, vale, in jud. Gorj, com.
Urdari-d.-j., pl. JiuluI si pe partea
dreapta a acestuT ria; incepe
din marginea satulul, si merge
spre origine catre cat. Artanul;
este formatá de dealul Graurele
si e acoperita cu padure.
Grible§ti, sat, pe apa Boia, jud.
Arges, pl. Lovistea ; cu 80 fam.
si face parte din com. rur. a-
neni. Are o biserica cu hramul
Sfintul Nicolae, deservita de 1
preot si I cintaret.
Gräde§ti, sat, face paree din com.
Vultureni, pl. Berheciul, jud. Te-
cuela, situat pe coasta dealuluT
Cu acelasT nume, la V. com., la
5 kil. 500 m. de Vultureni.
Are o populatie de 15 fami-
lil, sati 59 suflete, carT locuesc
111 15 case.
Lowitoril fostl clacasr, ati
fost improprietaritY la 1864.
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea Malee! DomnuluT si-
tuatä pe un platoa. Biserica
este de lemn, bine conservata.
Se intretine de locuitorl, reparin-
du-se din cind in cind. Copiii
merg la scoala din Vultureni.
Grade§ti, deal, la E. de satul
GrAdesti, com. Vultureni, jud.
Tecucia.
Gradetul, deal, in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-s., peste care trece
soseaua Turnul -Severin - Balta-
Baia de Anilla., in apropiere de
satul Paunesti, si de-asupra com.
rur. Balotesti.
In virful dealulul, in& un punct
bun de observatiune, se afla
ramAsitele unor ziclarif Romane
facute din peatra si caramida,
prezintind la suprafata forma unta
. cerc, iar in interior o subterana.
 GRADIANCA
Locuitoril comund Godeanul
numesc acesta cetate cZidina
Dacilorp.
GrAdianca, parte din mofia ora-
suluT Alexandria, jud.Teleorman,
despre N.-V.; se invecineste cu
mosia Gavanesti, din judetul
Vlasca.
Grädina-luI-Gobe,päclure, pe n-
dinte de com. Blejesti, pl. Gla-
vaciocul, jud. Vlasca, litiga Valea-
Luna pe proprletatea Blejesti
a d-lor fratT Olanescu, in supra.
fatA de 75 hect.
GrAdina-Penciul, pddure de sal-
ele, de 148 hect., pe domeniul
Giurgiul, in dreptul satuluT 01-
nacul, pl. Marginea, jud. Vlasca.
Grädinari, sat, face parte din
com. rur. Gradinari-Falcoianca,
pl. Sabarul, jud. Ilfov. Este
situat la V. de Bucuresti, intre
riul Arges si extretnitatea jude-
tullir despie jud. Vlasca.
Ad i este resedinta primari el.
Se Intinde pe o suprafata de
288 hect., cu o populatie de 307
locuitorl.
D-na Paulina Butculescu are
313 hect. si locuitoriT 175 hect.
Proprietara cultiva 63 hect. res-
tul padure. LocuitoriT cultiva
tot terenul.
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea, deservitá de un preot
$i 2 cintaretT; o scoala mixta,
cu intretinerea carda statul si
comuna cheltuesc anual 1480
lei ; scoala e frecuentata de 7
elevI si I eleva.
Pe riul Arges sunt 2 podurt
Comerciul se face de 2 circiumarT.
Numárul vitelor marT e de
303 si al celor miel de 156.
Se zice ca locuitoriT acestur
catun, inainte de 1830, traiad
parte iniprastiatT pe malul sting
al riuluT Arges, in catunul ce se
60646. Afarole Dielionar Geografla. Vol. Hl.
625
numea Fundul-Turcului $i Gil-
dinari, parte in partea dreapta
a riuluT Arges in ditunul ce se
numea Adunati. Cind se dete
ordin sa se formeze linil, si uniI
si altil se stratnutara maT spre
V. si formara linia salí satul
Gradinari, unde sunt si azT.
Acest catun este asezat pe
cimpie si e udat spre N. si E.
de riul Arges.
Grädinari - Fälcoianca, com.
rur, , pl. Sabarul, jud. Ilfov, si-
tuata la V. de Bucuresti, tare
riul Arges si extremitatea jud.
despre judetul Vlasca, 1a22 kil.
de Bucuresti. Sta in legatura cu
com. Tintava prin o osea ve-
cinala.
Se compune din satele : Cio-
canul, Falcoianca si Gradinari,
Cu o populatie de 950 locui-
toff, carT traesc In 209 case.
Se intinde pe o suprafata de
1542 hect.
D-na Paulina Butculescu si
D-1 D. Butculescu ad 1043 hect.
si locuitoriT 499 hect. Proprie-
tariT cultiva 462 hect. (30 sterpe,
550 paclure). Locuitorif cultiva
tot terenul.
Budgetul com, este de 3147
leT la veniturT $i de 3060 leT
la cheltuelT.
Contribuabili: 202.
Sunt 2 bisericr, la Falcoianca
si Gradinari ; o scoala mixta ;
2 morT cu abur!.
Numarul vitelor marl e de
727 (132 cal si Tepe, 284 bol,
267 vacT si viter, 20 taurI, 24
bivolite) si al celor miel de 737
(25 capre, 162 pord, 550 oT).
Dintre locuitorT, 209 sunt plu-
a
barT.
Aratura se face cu 163 plu.
bcrurr : 118 cu boT, 45 cu cal.
Locuitoril ad 173 care s'i ca-
rute: 122 cu bol, 51 cu cal.
Locui torT improprietaritl su nt
114 si neimproprietaritr, 109.
www.dacoromanica.ro
GRAD1NILE
Comerciul se face de 7 cir-
ciumarl.
Grädinäreasa, sat, jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-s., com. Argetoaia,
cc 63 suflete : 38 barbatT si 25
temer. Locuesc in 20 case pi
9 bordee. Coplil din sat urmeazA
la scoala mixta din satul Ar-
getoala-d.-s., ce este la 690
ni. Satul este asezat pe valea
Argetoaia, la l a kil. departe
de resedinta comunei.
GrAdinile, com. rur., pl. Balta-
Oltul-d.-j., jud. Romanati, for-
mata din satele: Gradinile si
Mosneni, situate In apropriere
de linia ferata care intretae aci
soseaua Caracal Corabia. Are la
N.-E. o apa ce formeaza iazul
uneT morT, si la S. magurele
Gemenele. Altitudinea terenuluT
d'asupra niveluluT mara este de
120 m.
Are 182 familiT, sad 714 su-
flete: 374 barbatr si 340 femeT;
348 casatoritT si 396 necasato-
ritf. tia carte 34 persoane.
Sunt 146 contribuabilT.
Budgetul com. este de 2722
leT la veniturT si 2608 leT la chel-
tuelY.
Vite mar! sunt 662, vite tnicT
650 si rimatorT 250.
Are o scoala primara con-
clusa de un invAtator, si frecu-
entatA de 32 copir (19 baetr
si 13 fete) ; 2 bisericr, una cu
hramul SI. Nicolae (1866), si
a doua tot cu hramul Sf. Nico-
lae, cladita la 1765, slujite de 2
preoti pi 4 cintaretT; 6 circiuml.
GrAdinile, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Marginea-d.-s., catunul com.
Maicanesti, resedinta plasel ; ?m-
ilite se numea Cenusasca, de
la proprietatea Cenusasca ; es-
te asezat in partea de E. a
com., In dimp, la 2500 m. spre
E. de catunul de resedinta, Bol-
70
 GRAD1NILE
boaca si Mdicanesti ; are o in-
tindere de 40 hect., cu o po-
pulatie de 30 fama, sati 120
suflete, din carT 20 contribua-
bill.
Grädinile, lac, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, com. Giur-
geni.
Grädinile, lac, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, insula Balta,
com. Chioara.
Gradiltea, com. rur., compusA
din cAtunele : GrAdistea-d.-s. si
GrAdistea-d.-j., pl. Cilnistea, jud.
Vlasca, situatA pe coasta dea-
luluT si pe lunca d'a dreapta riu-
luT Arges, la limita de S.-S.-E.
a judetuluT despre Ilfov, la 21
kil. de Bucuresti, la 39 kil. de
Giurgi5 si la 30 kil. de Ghim-
pati, resedinta plAser. Aci este
o haltA a drumuluI de fer Giur-
giti-Bucuresti
Are o populatie de 164 su-
flete, din carT 126 contribua-
bilT.
MaT sunt vre-o 20 familiT de
TiganT, urmasT aT robilor
GrAdisteanu.
Venitul com, este de 7683
le!, iar cheltuelile de 5093 leT.
Are o bisericA de zid, situ-
atä pe muchea ArgesuluT, la
mijlocul com., zidit5. la 1658
(7166) de Bunea GrAclisteanu
cu jupineasa sa Chiajna $i re-
paratA la 1852 de familia GrA-
disteanu ; are hramul Adormirea
Malee! Domnulur, si e servia de
preot i i dasc5.1. Tine de
parohia Comana, de care este
departe de 3 kil. In com. se
aflA o scoall mixtA Cu 2 clase,
condusà de o invAtAtoare i fre-
cuentatA de 31 elevT.
Ad sunt 34 hect. vil, carT
produc vin bun ; apare parte
din el se vinde in Bucuresti.
In comunl sunt : zAvoiul de
www.dacoromanica.ro
626
salde, de 30 hect., la GrAdis-
tea-d.-j. ; zAvoiul Belciugatul, de
76 hect., la GrAdistea-d.-s.
AfarA de acestea maT sunt 25
hect, pAdure de sleati.
Sunt 4800 duzI si se cresc
multi gogosT de m'Atase.
Are o osea vecinalA, care
pleacl din halta GrAdistea a
linieT ferate Giurgiii-Bucuresti,
la capul poduluT de fer peste
Arges, trece prin com. si duce
la judetul Ilfov, comuna Mogo-
sesti.
Casele sunt bune si mare
parte din ele invente cu tinichea
si cu sindrilA.
Vite sunt : 350 bol i vacT,
ro bivolite, 38 caT, 58o o! si
275 porcT.
CirciumT sunt 7.
Gradi§tea, stafie de dr.-d.1:, jud.
Vlasca, pl. Cilnistea, cAt. Gr5.-
distea, pe linia Bucuresti-Giur-
pus5. in circulatie la I No-
embrie 1869. Se afta 'filtre sta-
%lile Vidra (6.6 kil.) si Comana
(4.7 kil.). InAltimea d'asupra ni-
veluluT mAriT de 43'1%68. Veni-
tul acesteT statiT pe anul 1896
a fost de 9201 le!, 30 banT.
Grädi§tea, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Dumbrava ; sine de com.
rur. Busul.
Grädi§tea, pîruz, jud. Mehedinti,
plasa Dumbrava, com. ruralà
Busul.
Grädiqtea, pichet de granifit, pe
DunAre, la S. de balta Potelul,
jud. Romanati.
Grädi§tea-de-Jos, atun, pen-
dinte de com. GrAdistea, pl.
Cilnistea, jud. Vlasca, situat pe
malul ArgesuluT. Mosia e pro-
pri etatea d-luT Em. GrAd istean u,
si are un venit anual de 200001.
S'arr improprietArit la 1864,
GRADWTEA-DE-JOS
97 locuitorT, cArora li s'ati dat
300 hect. pAmint.
Suprafata totall a mosieT este
de 1200 hect., impreunA cu Pi-
ciorul-Grádistea.
Are o biseria, cu hramul A-
dormirea - MaiciT - Domnultd, zi-
dit5. la 7166, de Bunea GrAdis-
teanu i jupineasa sa Chiajna,
reparatA la 1852 de familia GrA-
disteanu.
Este o vie boereasc5. de 8
pog., o livede cu 4000 duzI, li-
vezT de prunT i alte poame.
De acest cAtun tine si Pi-
ciorul - GrAdistea, un trup de
mosie nelocuit in suprafará de
365 hect., tot al d-lul Em. GrA-
disteanu, ce se arendeazA o data
Cu mosia.
LocuitoriT cultivA pepenI, vi!,
si gogosT de máltase.
Casele sunt cea mal mare
parte de zid invente cu tinichea
sati cu sindrill si spatioase.
Sunt 4 circiumI.
Pe proprietate este halta GrA-
distea, statia drumuluT de fer
Giurgi5-Bucuresti. Se af1ä aci
un pod de ffer peste riul Ar-
gesul si un zavoiti de salde.
MaT este pe teritoriul cata-
nuluT un loc unde a fost o pl-
dure numitA Bätaia-Mare, loc
istoric unde luptat TurciT
cu CazaciT la anul 1768, in fata
mAnAstireT Comana. S'ati gAsit
ad pinten!, sägetT, pistoale, ur-
me ale rAmAsitelor lupter.
Ad este Valea-Verzisorulur ce
vine din sus despre Bude. ti si
se scurge in tunca Argesulur,
In dreptul pAdureT Fireasta. Pe
aceastA vale, se zice, veneati ar-
matele romine de la Rusi-de-
Vede.
La 166r, Constantin-VodA
cu hrisov intAreste posesia mo-
ieT pe numele fami-
lieT Gr. GrAdisteanu, precum
a altor mosiT c ZAvoiul, NA-
nesti si Drija.
 GRADWTEA-DE-SUS
Grädi§tea-de-Sus, ctitun, pen-
dinte de com. GrAdistea, pl. Gra-
distea, jud. Vlasca, proprieta-
tea d-lur N. Tataranu, situat in
susul GradisteI-d.-j., pe dealul
Argesulul.
Are o suprafata de 1334 hect.
La 1864 s'a dat la 86 locui-
tori 226 hect.
Mosia are un venit de 26000
leI anual.
Sunt 30 hect. cu vil si o li-
vede cu 800 duzi.
Pe proprietate sunt 3 zavoaie
de salde: Belciugati, Matca si
Piscul-Lesilor.
Prin cat. trece Valea-Micului
care se scurge in Arges.
Ad i este localul scoaleI co-
muna si al primaria
Sunt 3 cIrciumf.
Grädi§tea, ciitun, la 2 kil. spre
V. de com. Dranovatul, pl. 01-
tetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati,
situat in valea piriului Drano-
vatul, i inconjurat de dealuri,
care la V. prezinta altitudini
pana la 195 m. d'asupra ni-
velului marir. Are 6o familii,
sail 200 suflete ; o biserica, cu
hramul Sf. Dumitru, cu i preot
5i 2 cintaretI.
Grädi§tea, insuld, din lacul Ra-
zelm, jud. Tulcea, pl. Babadag,
com. rur. Enisala, in partea de
E. a pläseI si a comund, aproape
de varsarea lacului Babadag In
iezerul Razelm. Are o forma
lunguiata; o luneme de i kil.
si o intindere de 20 hect. Este
acoperita cu stuf si iarba malta.
Grädi§tea, indgurd, jud. Olt,
situata la. S. de Slatina, In gura
vale Sopotului, separa Slatina
de valea OltuluI. Inaltimea eI
se ridica la nivelul dealurilor
vecine: Caloianca si Sopotul,
de care, se pare, a desparta-o
aetiunea apelor. In virful sla are
627
un platal, care avea alta data
o suprafata de aproape 2 hect.
De aci se deschide o privire
frumoasa asupra orasului, asezat
in forma de amfiteatru, care se
ridica pana in dealul opus; spre
V. privirea aluneca pe valea 01-
tului, pe o distanta de mal bine
de IO kil, pana se pierde in
dealul Cornesul.
Coastele de N. si E. sunt a-
coperite de gradini plantate cu
pomi i vil; iar cele de V. s'a('
tot surpat, atit de Olt clt si de
oamenI, cu ocaziunea facereI
podului celur noa si cu diferite
umpluturr, pana aa ajuns chiar
dincolo de jumatatea ei.
Cam imprejurul coi-cana a-
cestel maguri, se vad si pana
azI urmele unta sant, care,
se zice, a fost facut In tim-
pul ciumeI. BolnaviI eraa izolati
In virful Gradistei ca inteo ca-
rantina. Altir asigura cA antul
a servit de imprejmuire viilor
plantate aci.
In timpul razboiului Ruso-Ro-
mino-Turc, din 1877, D-1 Co-
lonel Gorjan, comandantul gar-
nizoanei din Slatina, ridicase in
virful ei niste redute, indreptate
spre V. AzI se afld ad i un can-
ton ce serva ca turn de obser-
vatie, mai ales in timpul noptei,
pentru cazurile de incendia.
Grädi§teanca, cdtun, pendinte
de com. Galeteni-Mosteni, pl.
Glavaciocul, jud. Vlasca, situat
pe valea Clenita, la V. judetului
despre Teleorman, proprietatea
D-lui M. Batcoveanu.
Are o suprafata de 400 hect.
S'a dat la 35 locuitorI 90
hect., improprietariti la 1864.
Venitul anual al acestei pro-
prietati se urca la 8000 lei.
Grädi§teanca, trup de mofie, ne-
locuita, pendinte de com. Scur-
tul, in jud. Vlasca.
www.dacoromanica.ro
GRÀJDANA
GrAdi§teanul, munte, la N.-E.
de com. Leresti, plaiul Dim-
bovita, jud. Muscel, pe la poa-
lele caruia trece riul Cuca, a-
fluent al riului Tirgul.
Gracil§teanul, plidure a statuld,
pe Mu ntii-Manastirei-Cimpulung,
carI fac parte din com. Corbi-
sori i Berevoesti, plaiul Nuc-
soara, jud. Muscel.
Grädi§tei. (Mägura-), insuld, in
cu 3 hect. padure, de-
pendinte de com. Orlea, din
jud. Romanati.
Grädi§toiul, lac, linga Dunare
pe proprietatea Parapani, com.
Arsache, pl. Marginea, jud. Vlas-
ca. In el se scurge girla Ca-
racioaica. Da in Girla-Mare.
Grädi§toiul, lac, pe propietatea
Balarir, com. Balarii, pl. Cil-
nistea, jud. Vlasca.
Grajdana, com. rur., in jud.
Buzati, pl. SAratii, situata pe
ambel e maluri ale riului Niscovul,
la 19 kil, de orasul Buzau. Lirni-
tele : la N., incepe din Predealul-
Buzauld, de la muntele Cerbul
sí pe drumul Plaiului-Unguru-
luI, merge pana In apropiere de
biserica Cetatuea; la V., se lasa
din Virful-Cetatuea, pe slemnea
Dealului Mierioarei si printre
cát. Linia i Ciolanul si cat. Ha-
lesul trece riul Niscovul, urca pe
valea Leiculesti, pana la Fin-
tina - RomInestilor ; la S., in-
cepind din punctul Fintina-Ro-
minestilor, continua pe slemnea
muntelul Cápreanul, pana in vir-
fulBalosul ; la E., se 'asa pe Valea-
Leurder, pana la val-satura el in
riul Niscovul, trece Niscovul, la
gura lzvorului Mierea 11 pe a-
cest izvor se urca in sus, pana
la sorginte, apolpeste coline, urca
pe muntele Virful-Cerbului. Su-
GRAJDANA
prafata sa e de 4640 hect., din
care 320 arabile, 3553 pAdure,
100 fineatA, 127 izlaz, 76 livezT,
4 vie si 260 sterp. ProprietAtT
maT Insemnate sunt: Barbul,
Miluiti I, Miluiti II, BArbun-
cesti si Izvoranul, ale statulur,
lar particulare: Miluiti, GrAjdana,
mosnenilor O brAjesti ; GrAjdana-
Pantelimon, Podurile, Cirlovoaia,
Pitigoaica si Lunceni. Terenul
este accidentat si foarte nisipos,
din care cauzà e brAzdat de o
multime de v5.1 goale, sati a-
coperite cu paduff. Agricultura
coastä numai in cultura porum-
buld.
Locuitoril se ocupl cu facerea
de cArute, roate, sAniY, etc., fe-
meile, cu tesaturr de borangic,
iar cAlugAritele de la schitul
Barbul, tes un mohair foarte
cAutat in comert. Pe .valea Is-
mana este pdcurä. ; pe apa Nis-
covul, o moarl sistematicl.
CA/ de comunicatie are: so-
seaua vecinald Gura-Niscovuld-
TisAul, prin GrAjdana.
Vite sunt: 388 bol, 79 vad,
64 vitei, 16 cal', 7 Tepe, 8 minj/,
621 of, 3 capre si 175 porc/.
Stup/ cu albine sunt 20.
Com. e formatá din cAt. BAr-
buncesti, Borul, GrAjdana, Iz-
vorul, Lunceni, Miluiti si Salda,
cu o populatie de 1540 suflete:
bArbatI insurati 290, neinsuratT
14, v Muy/ 25; bAetT 453; lar
t'eme/ mdritate 290, vIduve 35;
fete 433. Case de locuit : 360.
MeseriasI: I lemnar, 32 rotar,
I cizmar, 2 fferarr, 2 brutal-1,
I vArar.
Sunt 289 contribuabili si 3 era fondat si populat.
strAinT. Stabilimente : 7.
Comerciul se exercità de 38
persoane.
Budgetul comund e de 384550
le/.
Are o scoall in cAt. Lunceni,
frecuentatA de 6o elevI si 3
eleve. Carte stiti 134 persoane.
www.dacoromanica.ro
628
BisericT sunt 4, Cu 3 preotT,
3 cintaretT si 3 paraclised. Cate-
drala e cea cu hramul Sf. Voe-
voz/.
Circiumi sunt io. Casele sAte-
nilor sunt bine intretinute.
Pe teritoriul com. se exploa-
teazA mult pAdurile, orasul Bu-
zAti alimentindu-se in ce priveste
lemnele de foc mal numaT de
aci.
LocurT demae de vAzut are:
Castelul Georgescu cu o fru-
moasl grAdinA, biserica GrAj-
dana, schitul Barbul, ruinele
vecheT mAnIstirT GrAjdana-Pan-
telimon si fostul schit Izvoranul.
Pe dealul Cucuiata sunt ruinele
bisericeT Cucuiata si, in Lunceni,
fortificatia antul-TAtarilor. Mul-
te din dealurile ce o inconjoarA
sunt fortificate si in Odurea
Miluiti se gAsesc din cind in
cind ghiulele, ceea-ce probeazd
cl pe aceastA vale s'ati dat maT
multe lupte, fie intre armate
strAine, fie de Domnif TArd,
contra boerilor din BuzAt1, car/
se retrIgeati si se fortifican aci
si in particular la málndstirea
Bradul.
In secolul XVII, teritoriul co-
mune/ era o vasta' pAdure, in
mijlocul cAreia japineasa Gráj-
dana, una din ctitorif mAnAs-
tiri/ Bradul, ridicA schitul GrAj-
dana, in jurul cäruia se zidirA
cite-va case. Sino-e urAtatea lo-
culuT, pAdurile .nestrAbdtute ce
erati pe ad, mal atraserA si
altT locuitorr, carr fugeati din
locurile deschise in timpul in-
vaziunilor si pe la 1640 satul
Gräjdana (Gräjdana Mo§ne-
neascä, Olartje§ti), ciftun,
de resedintA al com. GrAjdana,
jud. Buzar', Cu 429 locuitorr si
104 case.
Gräjdana, fostd mändstire de
GRAJDENI
calugärt, in jud. BuzAti, com.
GrAjdana, care a dat si numele
acesteT comune, fondatA intre
aniT 1580-1590 de jupAneasa
GrAjdana; mar tirziti a depins
de mAnAstirea Pantelimon. Rui-
nele el se vAd inca pe malul
opus al riulu/ Niscovul. In anul
1856, prin initiativa Archiman-
drituluT Ciprian si ofrandele a
maT multor credinciosT, fu rezi-
dita pe locul unde se aflA astA-zr.
DupA 1864 a devenit biserica
de mir.
Gräjdana, deal, jud. Prahova,
com. Podeni-Vechr, plasa Pod-
ooria
e,
Grajdana-Mo§neneascä, ma-
fia ceteI de mosnera Obrajesti
aflat/ in comuna Grajdana, jud.
BuzAti, avind 750 hect., mare
parte pddure.
Gräjdana-Pantelimon, sat in-
dependent, pA.n5. la 1864, iar
de atund contopit cu cdtunul
Lunceni, jud. Buzdti.
Gräjdeni, sat, in jud. Tutova, pl.
Tirgul, com. Fruntiseni, spre
S. de satul Fruntiseni. Are 483
locuitorr, din carT 61 stiá carte;
locuesc In 132 case. Se cultivA
de aci pe o scará. intinsd &dad/
de mAtase. Are o scoald pri-
marA de bAetY.
Gräjdeni, schit, in satul GrAjdeni,
jud. Tutova.
Gräjdeni, mofie, in jud. Tutova,
pl. Tirgul, com. Fruntiseni, pro-
prietatea statulur, arendatl in
ultimul period, cu le/ 14010
anual.
GrAideni, pitdure, de 125 hect.,
pe mosia cu acelasI nume, pro-
prietatea statulur, judetul Tu-
tova.
 GRXmARWTI
Gramäre§ti, trup de mo,rie, situat
In comuna Humulesti, plasa de
Sus-Mijlocul, jud. Neamtu.
GrAmaticul, phlicif, In jud. Bu-
zar', com. Nehoiasul. Incepe din
muntele Teharaul si se varsa
In 1.11 BuzatI, in dreptul Lun-
cd-fara-Zapada. Pe cursul sati
are 6 herAstrae. Malurile sale
sunt niste frumoase si fertile
luna Contine multI pastravi.
GrAme§ti, com. rur., in jud. Do-
rohoiti, pl. Berhometele, formata
din satele: Botosanita,
mesti, Rudesti i Verpolea, cu
resedinta primarieT in Gramesti.
Are: 468 familii, sati 2173 su-
flete ; 3 bisericT, cu 3 preotI, 4
cIntaretT si 3 pälämarI ; I scoala,
conclusa de i invatator i fre-
cuentata de 58 elevI ; 1380 hect.
66 ariT pamint satesc ; 1944
hect., 93 ariT, cImp si 365 hect.
96 ariI padure ale proprietarilor
de mosiI; mal multe Tazurr si
putinä vie.
Budgetul comuna este de leI
6214, basa' 43 veniturI si de leI
6097 la cheltuelr.
Vite marI cornute 620, of
1257, capre JO, cal" i pord
770. Sunt 6o stup.I.
Grárne§ti, sat, pe mosia cu ace-
lasI nume, pl. Berhometele, jud.
Dorohoitt, cu 318 familiI
1611 suflete.
Proprietatea mosieI este a
d-luI Bogdan V. Goilav.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolal, cu 2 preotl, 2 cintaretI
si i palamar, mica, de lemn,
tencuita, fácuta in 1804, de
catre satenI ; o scoall, conclusa
de j invatator i frecuentata de
50 elevi, aezatä inteun local
bun acut de comuna.
SateniT improprietariti ari 1004
hect. 26 arif pamtnt ; Iar stä-
pinul mosieT, 1246 hect. 01 ariT
629
cimp si 214 hect. 83 asir
dure, cu diferite eserte de ar-
borI; lar la malul SiretuluT un
frumos zavoiii, luncä de rachita
lozia.
Piraiele ce trec pe mosie sunt
Marele i Verechia ce vin din
Bucovina.
DrumurI principale acel ce
duce la Balinesti, i acel ce
duce la Botosanita prin Ru-
desti i Verpolea.
Hotarele mosieT sunt cu : Ba-
Botosanita, Rudesti, Ver-
polea si Siretul.
Insemnat aicea este: dealul
Cudrina, dealul Movila i Podi-
sul-Horaituld.
Grame§ti, maña/a, face parte
din com. rur. Costesti, pl. Ho-
rezul, jud. Vilcea. Este situata
pe ambele malurT ale riuluI Cos-
testi. Are o biserica de lemn
vechIe, facuta de Mitropolitul
Stefan.
GrApeni, sat, in jud. Covurluiti,
com. Cavadinesti, pl. Horincea,
la 800 metri de resedinta co-
munala, Cu 41 familiI sati 155
suflete. Are o biserica.
Gratarul, atun (dril), in jud.
Ialomita, pl. Borcea, com. Ca-
larasi-VechI, pe Cimpia-Baraga-
nuluT.
Gräurani-din-Cimp, mahala, in
com. rur. Susita, pl. Motrul-d.-j.,
jud. Mehedinti.
GrAurani-din-Fatä, maña/a, in
com. rur. Susita, pl. Motrul-d.-j.,
jud. Mehedinti.
Greaca, com. rur.,jud. Ilfov, pl. 01-
tenita, situata la S. de Bucuresti,
intre balta Greaca i Valea-Zbo-
le, la 45 kil. de Bucuresti. Sta In
legatura cu Ciumati, Hotarele,
Prundul i Cascioarele, prin so-
www.dacoromanica.ro
GREACA
sele vecinale. N'are niel un cAt.
alipit.
Se intinde pe o suprafata de
1901 hect., cu o populatie de
1653 locuitorl, carl traesc in
270 case si 5 bordee.
Statul poseda 968 hect. si locui-
toril 933 hect. Statul cultiva, prin
arendasiI saT 267 hect. (57i ster-
pe, ioo izlaz, 30 padure). Lo-
cuitoriI cultiva 533 hect. si re-
zerva 400 pentru cultura vitel.
Mosia Greaca, impreuna cu
balta pendinte de Manastirea
Mislea, s'a arendat pe periodul
1886-1896 cu 30000 le! anual.
Are o biserica, Cu hramul 40
de mucenicI, deservita de 3 preotT
si 2 cintaretI; o scoala mixta,
frecuentata de 36 elevI si 7 e-
leve, cu intretinerea careia statul
si comuna cheltuesc anual 1940
le!. Localul s'a construit de ju-
des, in anul 1887.
Numarul vitelor mar! e de
464 (127 caT si Tepe, 235 boj, 88
vacT i vitel, 6 taurr i bivolite)
si al celor miel de 530 (30 ca-
pre, 200 porcT, 300 cm).
Dintre locuitorT, 284 sunt plu-
garT, 4 meseriasT, 7 aü diferite
profesir.
LocuitoriI posea.: I 00 plu-
gurT cu bol si 38 cu caT; 158
care si cArute ; 120 cu bol si
38 cu cal.
Locuitorl improprietaritT sunt
218 11 neirnproprietAriV, 83.
Comerciul se face de 6 cit.-
ciumari.
Sunt 245 contribuabilI.
Venitul com, este de 3844
leT i cheltuelile de 3681 leT.
Greaca, mo)sie, a statuluT, pendi n te
de manastirea Mislea, jud. Il-
fov, s'a arendat pe periodul 1886
96 cu 30.000 leT anual. Dela
Aprilie 1891, arenda a ramas
la 12000 leT anual, pentru
parte din mo0e s'a vindut In
loturI locuitorl. AceastA mo-
 GREACA
sie se arendeaza impreuná cu
balta Greaca.
Greaca, movi/d, jud. Do1j, pl.
Jiul-de-Mijloc, com Virvorul, In
dreptul careia se impreuna ho-
tarul de N. al com. catre com.
Bucovatul, cu capatul de N. al
hotarului de E. al com. catre
com. Caloparul.
Greaca,(Iezerul-Grecilor),bal-
M, pl. Oltenita, jud. Ilfov, situa-
ta intre fluviul Dundrea si un
deal acoperit cu viI, incepind
dela com. Prundul si Onä la
com. ascioarele. Dineinsul se
scoate peste in mare cantitate.
Venitul batter apartine statuliff.
Forma eI este cam ovald. La
E., comunica. cu Dundrea prin
valea Muierea, care se varsa in
Dundre la N. de Ostrovul-Mare,
intre Oltenita si pichetul No.
150.
Spre N.-V. are dotal brate :
Giambracul si Mocaneasca, earl
tree in jud. Vlasca, dui:4 ce
formeaza in jud. Ilfov mai multe
insule.
Greaca, p adure a statulur, In in-
tindere de 15 hect., pendinte
de com. Greaca, pl. Oltenita,
jud. Ilfov.
Greaca, piria §i vale, paralele
valer Lozova, din com. Branis-
tea, pl. Siretul, jud. Covurlulil a-
proape de coada balteI Lozova.
Greaca sag Valea-GreceI, gir-
lip, izvoreste de la V. de com.
Bughiile, plaiul Teleajenul, jud.
Prahova si se varsa in gira Bu-
ghea, tot in raionul com. Bu-
ghiile.
Greaca, japse,jud. Braila, incepe
din partea N. a iezer. Bertea si
da in partea S. a IezeruluI-Stän-
eel%
www.dacoromanica.ro
630
GrebAnoaga, deal, jud. Bacan,
pl. Tazlaul-d.-j., de pe teritoriul
com. Sanduleni.
Grebänoasa, deal, in jud. R.-
Särat, pl. Orasul, com. Cotesti,
resedinta pl.; brdzdeaza partea
de V. a com.; e acoperit cu
viI si semanaturI.
Grebänul, com. rur., in jud. R.-
Sarat, pl. Rimnicul-d.-s., pe pi-
riul Oreavul.
Este asezata in partea de
V. a jud., la 6 kil. spre V. de
orasul Rimnicul-Sarat, si in par-
tea E. a pl., la 6 kil. spre V. de
com. Sgirciti, resedinta pl. ; com.
invecinate sunt : Putreda, la 3
kil.; Racoviteni, 1a9 kil.; Jideni,
la 1 1 kil.
Se margineste la E. cu cat.
Cristiana al com. Sgirciti, la V.
cu com. Putreda, la N. cu com.
Sgirciti, la S. cu mosia d-luI
Al. Marghiloman.
Este o com, din regiunea
dealurilor, fiind bräzdata la V.
de ramificatia culmei Strejesti,
la N. de dealurile Baba, Doud-
Coae, Fintina-TurculuI si de d ea-
lul Posada la N.-E.
Piriul Oreavul o uda In partea
de E. de la N. la S. precum si a-
fluentif sal, piraiele Hornesti si
Herasti. La E. se maI aflä si un
helesteii al mosid Grebanul.
In com. sunt 34 puturI si 3
fintinl.
Catunele carI o compun sunt :
Grebanul, resedinta, la N. Hor-
nesti, Herasti, Fintina-TurculuI,
Zaplazi, succedindu-se unul dupa -
altul in directiunea N.
Suprafata com, este de 3810
hect., din earn 90 hect., vatra
com., 2000 hect. ale locuitori-
lor si 1910 hect. ale particu-
larilor.
Populatia este de 654 familir,
sail 2397 suflete : 1227 barbatI,
I 170 femeI ; 1308 casatoritI, 97 I
GREIANUL
necasatoritT, 118 vaduvl. Stir'
carte 190 persoane.
Are 4 biserici : una in cat.
Grebanul, cu hramul Sf. Dumi-
tru, fondata in 1807; a doua
tot in cat. Grebanul, cu hramul
Sf. Dumitru, fondata. in 1884.
Amin doud bisericile ail fost zidite
de catre marele logofat Cos-
tache tatti (fiul luT Grigore ti-
tu), si Cu sofa sa Ruxandra
(ñica vorniculuI Dumitru Ra-
covita.), si sub ingrijirea lul
Pitar Baileanu. Sunt deservite
de 2- preotT, 2 cintaretT, I das-
cal si 1 paracliser. A treia bis.
e in cat. Hornesti, cu hramul
Sf. VoevozI, zidita in 1818 de
ylad Perieteanu, zugravitä si
infrumusetata de Costache Pe-
rieteanu cu ajutorul lul loan
Stoenescu, Roman Bucurestea-
nul, Augustin Chivu, Gheorghe
NiculaI si alp ; are 17 pogoane
Omint, 2 preotI si I cintaret.
A patra e in cat. Herasti, cu hra-
mul Sf. VoevozI, zidita in 1802
de preotul Hintia cu locuitorI ;
cu 17 pogoane pamint si cu I
preot, I cintaret 0 I paracliser.
In com. e o scoala mixtä,
fon data in 1876 de Mihai Negru,
condusa de I invata.tor si fre-
cuentata. de 104 elevI.
Calitatea pamintuluI este bung ;
comuna are : I 136 hect. arabile,
1187 hect. padure, 631 hect. vil,
si 300 hect. fin*.
LocuitoriI posedl : 250 plu-
gurI, 2 masinT de treerat si I
de secerat.
Vite sunt 1635, din carT: 490
boT, 52 vacl, 51 cal, 40 lepe,
810 of, 41 capre si 151 ding-
torl.
MeseriasI sunt : I cojocar, 2
timplarT, 2 macelarI si 1 boian-
gig.
Comerciul consta. in importul
de coloniale, tesaturI, instru-
mente agricole, si in exportul
de cereale, vite si vin ; trans-
 GREBANUL
portul se face prin gara R.-SA-
rat, la 7 kil. spre N.-E. de co-
muna.
Sunt 2 bacanif si 7 circiumf.
Calle de comunicatiune sunt
drumurile vecinale spre: Ser-
citi-R.-SArat, BAbeni-Dedulesti-
Buda, Seirciti - Jideni, Putreda-
Valea-Racovitd-Racoviteni, Cos-
tieni-Marr-Balaceanu.
Veniturile com. sunt de 10463
Id, 3 banT, lar cheltuelile de
10205 leT, 86 banT.
Sunt 600 contribuabili.
Grebänul, sat, In jud. R.-Sarat,
pl. Rimnicul-d.-s., cAtunul de
resedinta al com. Grebanul, a-
sezat in partea de S. a cotn.,
pe piriul Oreavul, la Imbucatura
plriuluI Grebanul. Are o intin-
dere de 15oo hect., cu o po-
pulatie de 337 familiT, salí 1290
suflete, din carI 200 contribua-
bilI. titi carte 75 persoane. Are
2 bisericT, deservite de 2 preoll
si 2 cintaretf; o scoala.
GrebAnul, munte, In com. si cat.
jud. Buzan, continuatie
din muntele Istrita ; se rami-
fica in doua : Cheea l Piatra-
oimuluI, care e cea maT insem-
nata culminatie a sa ; in mare
parte e acoperit de pAdure.
Grebänul, deal, lung de i kil.
In com. Rijletul-Vieros, pl. Ve-
dea-d.-s., jud. Olt, cu directia
de la N. la S. Paminttil sal e
prielnic prunelor i cerealelor.
GrebAnul, vzofie, in jud. R.-SA-
rat, pl. Rimnicul-d.-s., pendinte
de com. Grebanul ; are putina
padure, finete i locurl arabile.
Greb5nul, phia, in jud. R.-SA-
rat, pl. Ritnnicul-d.-s., com. Gre-
banul ; izvoreste de pe terito-
riul com., pe care o uclä in par-
tea de E., trece In pl. Rimni-
631
cul-d.-j. si se varsa in piriul Va-
lea-BouluT, linga. com. Socari-
Grebenele, munte, care formeazd
hotar tare com. Brosteni si Bu-
covina, jud. Suceava ; altitudi le:
1370.5 m.
Grebeni, sat, in jud. Arges, pl.
Oltul ; are 47 familif ; face parte
din com. rur. Uda-d.-s.
Grebenul saü Dealul-Grebe-
nul, sat, cu 90 loc., jud. Arges,
pl. Pitesti ; face parte din com.
rur. Richitelele-d.-s.
Grebenul, cu 142 loc., jud.
Arges, pl. Pitesti ; face parte
din com. rur. Richitelele-d.-j.
Grebli§ul, virf de munte,
Raen', pl. Trotusul, pe teritoriul
com. Tirgul-Ocna.
Greceanca (Istrita-de-Jos), cii-
tun, al com. Breaza, jud. Buzar',
cu 640 loc. si 157 case.
Greceanca, mofie, in jud. Buzar',
com. Breaza.
Greceanca, vechia numire a u-
na "el yir din mofia Viisoara,
jud. Teleorman, a fratilor Gr.
si 'Ad. Cantacuzino. Se me nu-
meste i Gauriciul.
Greceanca, in jud. Buza6,
com. Breaza, cAt. Greceanca ;
incepe din muntele Istrita si se
scurge in valea Pietroasa.
Grecei (Valea-), vale, in par-
tea de S. a mosieT Rauseni, com.
Comandaresti, pl. Jijia, jud. Bo-
tosani.
Grece§ti, com. rur., jud. Dolj,
pl. Balta, situad pe loc ves, In
partea de E., la 48 kil. de Cra-
www.dacoromanica.ro
GRECETI
iova, si la 14 kil. de resedinta
plaser Macesul-d.-s., pe malul
drept al JiuluT.
Se invecineste la N. cu com.
Horezul-Poenari ; la S., cu com.
Gingiova ; la V., cu Birca si la
E., cu riul Jiul.
Limita liniel de N. incepe de
la V., din hotarul mosieT Birca,
merge spre E. pana in apa Jiu-
luf; limita linieT de S. incepe
din hotarul mosieT Macesurile,
merge spre E. tot pana in apa
Jiuluf ; limita linier de E. incepe
din hotarul mosieT Gingiova,
merge spre N. pana in hotarul
Horezu-Poenari, pe Fuga apa
JiuluT ; limita liniel de V. incepe
de la N. din hotarul Horezul-
Poenari, merge spre S. pana in
hotarul mosier Ginglova.
Terenul com. este in general
ses; in mijlocul sad se afld o
vilcea numid Vilceaua malta, In
care se afla un helested. In co-
muna sunt magurile: Tirnava,
Turtita, MAgura-Inalta si MA-
gura-luT-Piciorus.
Comuna este udatl de rtul
Jiul, cu directiunea de la N. la
S. In dreptul com. sunt dota
vadurl peste PA.
Se compune din 2 cat. Gre-
cesti o Rebegi.
Are o bisericA, fondata la a-
nul 1865, cu hramul Sf. loan
Botezatorul. Serviciul religios
face preotul din com. Horezul-
Poenari. Are o proprietate de
17 pog. arabile.
La N.-E. de com. si pe ma-
lul drept al JiuluT se Arad zidu-
rile uneT bisericr, fosta a satu-
luT Tirnava, care a trecut la
com. Horezul-Poenari.
In partea de E. a com. se
väd urmele unor ruin! vechT.
Este o scoala mixta, intreti-
nuta de stat i comuna, con-
clusa de un invatator i frecu-
entad de 43 copii. Localul e
filcut de zid cu cheltuiala co-
GRECEgl
mune'. Are o proprietate de 3
hect.
Populatia com. este de 795
suflete : 200 barbar si 387 fe-
meI. Dupa legea rurall din 1864
s'ati improprietarit 88 locuitorI,
lar dupa cea din 1879 sunt 8
insuratel, cu locul In Sadova.
Casele sunt facute din zid
si din paiante.
Suprafata teritoriuld comu-
nel este de 3509 hect., din carI
3138 hect. pamint arabil 5i318
hect. padure.
Mosiile de pe teritoriul com.
sunt : mosia statuluI Rebegi, a-
rendata de la 1885-1895 cu
13000 leI. TreI partI din mosia
Statuld s'a dat In loturI in a-
nul 1890. Mosia Grecesti, care
apartine d-neI S ofia A. Cane-
ciu ; cureaua d-Itif C. N. Mihail ;
cureaua mosnenilor : Magureni,
Lazaresti si Masa sati Dama, cu
o intindere de 2318 hect. Ve-
nitul acester mosil' este de 65717
leT anual ; apartine proprietarilor.
Padurea are o intindere de
318 hect. Se compune din gir-
nita si cer ; predomina Omita.
Viile se aflä pe mosia pro-
prietarilor, si MI o suprafata
de I85/4 hect. Produc vin rosu.
In com. sunt doud cazane
pentru fabricarea rachiuluI si a
droj di el.
LocuitoriI se ocupa cu face-
rea de cosuri din nuele, obiecte
de timplarie si cu fler Aria.
MeseriasI sunt : 7 timplarI, I
rotat, 1 fierar si 2 cizmaff.
Productele se transporta cu
carele si carutele pe calea ju-
deteana Craiova -Bechet, care
strabate comuna pe o lungime
de 1 kil.
Sunt 3 circiumI; 6 comer-
ciantl.
Budgetul com., pe anul 1893
94, a fost de 2349.50 leI la
veniturI, si de 2186,25 leI la
cheltuelI.
www.dacoromanica.ro
632
Grece§ti, com. rur., in jud. Me-
hedinti, pl. Dumbrava, la 6o kil.
de orasul Turnul-Severin, si la
34 kil. de Strehaia, resedinta
plaseT. Este situata pe o vale In-
gusta si lunga si se margineste:
la E., cu com rur. Barboiul; la
S., cu com. rur. Botosesti; la
V., cu com. Secul. Are o popu-
latie de 1150 locuitorI, din carI
172 contribuabill. Locuesc In
240 case.
Locuitorii posea : 56 plugurI,
un care cu boI, lo cArute cu
cal ; 6o stupI.
Prin aceasta comuna trece so-
seaua Busul-Grecesti-Barboiul.
Are o biserica, cu 2 preoti
$i 2 cintAreV ; o coald, conclu-
sa de un Invatator, frecuentata
de 30 elevI si 1 eleva; o eh--
duma.
Budgetul comuneI coprinde
la venituff suma de 1299 'el,
lar la cheltuell, 844 leI.
Vite : 690 vite marI cornute,
36 cal., 700 oI si 760 rimatorr.
Prin aceasta comuna trece un
mic pIrlias ce vine de la apus
si trece in judetul Dolj, unde
se varsä in Pa.
Grece§ti, sat, jud. Dolj, pl. Balta,
com. Grecesti, situat pe malul
drept al JiuluI, cu resedinta
primaria Are 410 suflete : 210
barbatI si zoo femeI. Locuesc
In 25 case si 86 bordee. Este
o scoala mixta, conclusa de un
invatator, intretinuta de sat si
com. Localul construit de com.
este de zid. In %afina are 3 hect.
proprietate. In anul 1892-93,
a fost frecuentata de 48 seo-
larI din Tirnava, 35 copiI din
Grece$11 si 8 baetI din Rebegi.
Cu virsta de scoala sunt 79
blett $1 54 fete. ,5 t i ti carte 24
barbatI si 6 femer. Are o bise-
rica, terminata. in anul 1865.
Are 17 pogoane proprietate.
Serviciul este facut de preotul
GRECI
de la biserica Horezul-Poenari.
Are hramul Sf. loan Boteza-
torul.
Comunicatia se face prin so-
seaua comunala care o leaga
la N. de Tirnava, lar la S. de
Rebegi.
Grece§ti, schit, litiga satul cu
acelasI nu me, com. Grecesti, pl.
Balta, jud. Dolj.
Grece§ti, deal, in com. rur. Gre-
cesti, pl. Dumbrava, jud. Me-
hedinti.
Grece§ti, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Balta, com. Grecesti.
Greci, com. rur., jud. Dimbo-
visa, pl. Cobia, situata pe cim-
pie, pe malul drept al .Argesu-
luI, la ditf-va kil. spre S. de Ga-
esti si pe soseaua judeteana
Tirgoviste-Vlasca. In raionul a-
cesteI com. sunt opt movile pe
cimpia Neajlovul, numite Pata-
resti. Com. este udata In cu-
prinsul sH, spre E., de Arges,
spre V. de Neajlovul; lar In a-
propriere are un helesteti numit
Izvorul. Se compune din patru
catune: Greci, Petresti, Zavoiul-
OrbuluT si Izvorul, cu o popu-
latie de 1629 locuitorT. Are treI
bisericI; o scoala; o moara de
apl.
Se invecineste : la E. ea Mo-
gosani ; la V., cu Puntea-de-
Greci si Ionesti ; la N. cu Gaesti
si la S., cu Brosteni. De Mo-
gosani si Gaesti se desparte
prin Arges ; de Ionesti si Puntea-
de-Greci, prin cimpie ; lar de
13rosteni, prin Neajlovul.
Greci, com. rur. O sat, in jud.
Mehedinti ; pl. Motrul-d.-j. la 44
kil. de Severin, situata pe deal.
Satul formeazá comuna cu sa-
tele: Cretesti, Dutesti si mahala-
lele Catanesti, Romanesti, V15.-
 GREC1
dulesti, Borolesti, Diaconesti
Chirculesti.
Are o populatie de 1280 lo-
cuitori, din cari 200 contribu-
abili. Locuesc k 250 case.
Locuitorii posea : 6o pluguri,
160 care cu bol, IO carute cu
cal; 80 stupl.
Prin aceastá com. trece soseaua
Plopi-Coläreti-Greci-Baltane.
Are o biserica, cu i preot si
2 cIntareti; o scoall, conclusa
de i invatator, frecuentata de
20 elevi.
Budgetul comuna coprinde
la venituri suma de 1274 ler,
lar la cheltuelI, suma de 908 lei.
Vite sunt: 700 vite marI cor-
nute, 40 cal, 600 oi i 700 ri-
matori.
Dealurile mai principale din
aceasta comuna sunt : Dealul-
Grecilor i Piscul-Garasului; lar
va! sunt: Valea-Salcid i Valea-
Grecilor.
Pe partea de apus a acesteI
com, se afla Drumul-Baii, numit
si Drumul-Oii.
Greci, conz. rur., pl. Oltetul-Oltul-
d.-s., jud. Romanati, formata
din satele: Greci (800 locuitorI),
Tomeni (240 locuitorT), Ostrovul
(188 locuitorii), i Atlrnati. E
situata lInga. Olt. La N. se In-
vecineste cu Brincoveni si la
S. cu Cioroiul. E la 27 kil. de
Bals si la 17 kit. spre N. de
Caracal. Altitudinea terenuluI
d'asupra nivelului marli este de
roo M. Are 274 familii, san
1208 suflete : 594 barbati si 614
femeT ; 556 casatoritl si 652 ne-
casatoriti.
Sunt 262 contribuabili.
Budgetul com. este de 3078
leT la venit. si 3036 lei la chelt.
Vite mari 965, vite miel 2225
eimatcri 350.
Are 6 circiumr; 2 biserici :
S-til ImparatI (1848) si Sf. Ni-
colae (1787), zidita de Cluce-
60645. Mangle Diellopar 0,001'00. Vol. nz.
633
rol N. Greceanul, Cu 2 preotI
si 4 eintareti.
Greci, com. rur., jud. Tulcea, pl.
Macinului ; situata in partea de
V. a judetului, la 40 kil. spre
S.-V. de orasul Tulcea, rese-
dinta judetului si in partea de
E. a plasei, la jo kil. spre S.-
E. de oraselul MAcin, resedinta
plasei. Este formata dintr'un sin-
gur sat, care se invecineste: la
N.-V. cu com. urb. Macin, de
care se desparte prin dealurile
Pricopanulur ; la N., cu com.
Luncavita ; la E., cu com. Ba-
labancea, de care se desparte
prin dealurile Gogoncea, al-Tei-
lor, Negoiul i Almalia ; la S.,
cu com. Cerna, despartitä prin
dealurile Daiaman-Bair si Me-
gina ; la V., cu com. Turcoaia
cu com. Carcaliul.
Este brazdata in partea de
N.-S. si E. cu o multime de
dealuri inalte i acoperite cu
pacluri seculare.
Apele cari ucla comuna sunt :
.Apa-Calistrid la S., en afluentii
sal: Valea-Grecilor (ce izvoreste
de la locul numit Mors), care o
uda prin mijloc, trecind si prin
centrul satuluI ; Valea-RahoveI,
unja cu Valea-Ditcon si Valea-
Crucelari, o uclä prin mijloc ;
Vale a-Luncavicioara,Valea-Lun-
cavita i Valea-LupuluI, spre E.
Intinderea comunei este de
6625 hect., din carr 20 hect.
ocupate de vati a satului; 3625
hect. ale locuitorilor ; 2800 hect.
(din cari 2000 hect. paduri) ale
statulur.
Populatiunea comuna, com-
pusa din Romini, Turcr si Ita-
lienT, este de 327 familii, satí
14I 1 suflete : 336 barbati si 336
femei; 336 insuratl, 418 neln-
surati, 36 vacluvi; 260 familil
cu 1169 suflete RomlnI, 50 fa-
milii cu 187 suflete, Turci, 17
familii cu 56 suflete, Italieni.
www.dacoromanica.ro
GRECI
Are o scoala, conclusa de 2
invatatori, fondata In 1880 de
stat, avind to hect. pamint ;
care, in 1893-94, a fost fre
cuentata de 68 elevr; o biserica,
Cu hramul Sf. Haralambie, zi-
dita In 1880, Cu I preot si 2
cIntareti ; si posedInd to hect.
pdmint dat de stat.
Din cele 5625 hect. ocupate
de comuna, 3525 hect. sunt lo-
curi arabile, 400 hect. finete,
2000 hect. padurr si 300 hect.
loe neproductiv.
Locuitorii posea 280 pitlgillt
2 mon pe apa si I co auurr.
Vite sunt : 400 caT, 1200 bol
si vaci, 2500 oi, 200 capre si
250 rimatori.
In com. sunt 15 meseriasi.
Sunt 18
Budgetul com, se compune
din 5782 leT, 42 bani la veni-
turi s't de 5749 ler la cheltueli.
Calle de comunicatie sunt:
soseaua judeteana Macla-Baba
dag, ce trece prin comuna; a
poi drumuri comunale : la Lun-
cavita, Cerna, Carcaliul, Tur
coaia, Balabancea, etc.
Greci, com. rur., pl. Oltetul-d.-s.,
jud. Vilcea. Este situata pe Dea-
lul-Grecilor ce se intinde spre
E., pana in hotarul com. Sla-
tioara si se 'asa spre V., pana
tariul Titila, la 55 kil. de ca-
pitala judetului si la 16 kil, de
a plasei.
Are o populatie de 135 fa-
san 466 suflete : 232 bar-
bati si 234 femer; 97 contri-
buabilf. Locuesc In 129 case.
Printre locuitori, sunt to ro-
tari si 7 lemnari; restul locui-
torilor se ocupa cu chirigia.
Vite sunt : 40 cal, 363 bol,
214 vaci, lo ol si 278 porcl.
reriul Tfniià, In raionul co-
muna sunt mar multe mori.
Locuitorii sunt mosneni.
carte 43 barbati Si 4 fetna
80
 GRECI
Vatra satuluT are 156 hect.,
lar toatg comuna 506 hect.
$oseaua judetean5 inlesneste
comunicatia cu com. Milostea
(N.) si Mateesti (S.). MaI are o
sosea comunalg, care pleacg din
cea judeteang pAng la localul pri-
mgrieT.
Venitul comuneT se urcd la
1239 leT anual si cheltuelile la
1167 lef.
E brAzdatä de dealurile : Greci-
lor, Oltetul, Cornetul, Bran, Ru-
setul, MAgura si Glodul i udatà
de vgile : TguzuluT si VlAcloaia.
In tot coprinsul com. sunt 33
fintint Atit in partea de E. cit
in cea de V., pe ambele maluri
ale riului Tirlia, terenul e aco-
perit cu vir, finete, prunT, pg-
durT si locurT arabile.
Se mgrgineste la E. cu com.
Slgtioara, la V. cu jud. Gorj,
la N. cu com. Milostea si la
S. cu com. Mateesti.
Greci, sat, j ud. Dlmbovita, pl. Dim-
bovita-Dealul, cgt. com. Botesti.
Greci, ditun, la N. comuneT BAr-
cdnesti, jud. .01t, pl. Jiul-d.-s.,
situat pe valea Iminoguldf, care,
la esirea sa din sat, se uneste
Cu piriul Lisa, si se varsg. in
Olt. Mara de ape curgAtoare,
are si vre o 18 puturT. Are o
populatie de 130 familiT san' 536
suflete. Locnitorir aü fost im-
proprietdritT la 1864 pe 228 de
hect., si posedg acum 762 de
pog.
Vite sunt 170 bol', 6o vacT,
62 caT, 2 asinI, 1098 oI si 79
porcT.
Sunt 79 stupf cu albine.
Cgile de comunicatie sunt :
o posea care vine de la gara
Potcoava, i oseaua nationalg
Bucuresti-Slatina.
Biserica, frumos restauratg de
proprietarul, d-1 I. Kalinderu, in
1896, alatueste Cu schitul Gre-
www.dacoromanica.ro
634
ci din apropiere, o parohie.
*coala se aflä in un local igle-
nic i curat, pus la dispozitie
de proprietarul mosief. E bine
cercetatg si are o frumoasá bi-
bliotecg scolarg, donatà de d-nul
I. Kalinderu, care o mgreste
treptat, aparate de gimnastic5,
un bogat material didactic, si
o grAding pentru a invAta cul-
tura legumelor.
Greci, fost sat, in raionul com.
Gohorul, pl. Zeletinul, jud, Te-
cucid.
Locul unde a fost satul se
cuimaste i astge, in depArtare
de 26 kil, in sus de Tecuciti,
pe coasta dealului NArtesti, lin-
gg gara Berhecia. Paul de Ale-
ppo, in descrierea cAlgtorieT sale
In Moldova, ne spune cg. de la
Tecucia, a ajuns inteun sat de
GrecT, carT erati adusT de la Ru-
meli5. de Vasile Lupu, sat care
a fost jefuit qi imprästiat in
urm5. de Moldovenl. De la GrecT
a ramas si pdng astAzr Viea-Gre-
cilor, care produce unul din vi-
nurile cele maT bune ale Mol-
doveT. Viea astAzI este a d-lui
Nicolae Crisoveloni, cumpgratä
de la Dimitrie Mavrocordat im-
preung cu mosia Ghidigeni (jud.
Tutova), una din mosiile cele
maT frumoase din partea de jos
a MoldoveT.
Greci, schit, in cAtunul Greci,
com. BArdgnesti, pl. Jiul-d.-s.,
jud. Olt, pe proprietatea sta-
tuluT, ImpArtitä acum in loturT
la tgranT, pe malul drept al riu-
luT Iminogul. A rgmas acum bi-
sericg de mir. Personalul e p15.-
tit de stat.
Greci, numirea genericd vechie
a unel intime localitdfl, situatg.
la poalele pgdureT VlAsieT si la
N.-E. de Bucuresti, in jud. Ilfov,
pl. Mostistea.
GREC1
Acest nume, Greci, Il maT 0.-
sim In vre-o 14 judete din Ro-
mtnia chiar astg-e, dincoace
de Olt si dincolo peste Mil-
coy, peste Prut i in Dobro-
gea ; dar la toate aceste sate
nu ggsim niel o resedintä de
vre-o familie boereascä de lun-
gg duratg, si Cu cgminurT, ruine
vechT, bisericT seculare, mor-
minte si chiar mIngstirI ale
unuia i aceluiasT neam de bo-
ierT, ca ad i in Ilfov la Greci
la alt amin, tot al lor de pes-
te Olt, precum se dovedeste
diii acte numeroase.
Aceastg numire la toate 11
s'el* dat, probabil pentru unul
si acelasT motiv, c5.cr odinioarg,
ele erail coloniT importante, mult
timp locuite cu GrecT, ostasi
mercenarT, plAtiti de Voevozi
si stabilitl aci pentru paza lo-
calitAtilor incredintate ion ca
mosnenT.
Mosia Greci-Ilfov este limi-
trofg despre V. cu mosia Vatra-
Sf. M5.ngstirT- Cäldgrusani, din
pgdurea VlAsier.
Ea se intinde, cu cimpul, lun-
cile si pgdurile eT, de jur im-
prejurul satuluT, nu numaT la
S., spre Bucuresti, p5.ng la Va-
lea-ColceaguluT, dar si peste Ia-
lomita, spre N., catre inalurile
PrahoveT.
Aceastg mosie s'a impArtit
In 2 comune rurale vecine,
anume : una Greci GrAdistea,
si cea-l'altg Micininesti - Greci,
prima compusg din 3 cAtune
Greci-d. -s., Maxineni i Gil-
distea, cea de a 2-a compusl
din 7 cgtune: Balamuci, Greci-
de-Mijloc, Greci-d.-j., Fundul-
DanciuluT, Micsunesti-MarT, Mic-
sunesti-Moara i Balta-Neagrg.
Satele acestea toate se aflg in-
siruite de o parte pe malul drept
al apei Pociovalistea, incepind
din sus, din fata ingnAstireT al-
dgrusani, i coborind pAng
GRECI
ga tirguletul Fierbinti ; lar de
ad se rotocolesc inapoI pe
malul oposit, in jurul unei räs-
fátate luncI a IalomiteI, impo-
dobita in centrul eI cu antica
frumeasa manastire, numita
Balamuci, care din inaltimea
une movile le priveste in juru-I
pe toate. Ocolul acestor sate
sa afla la o departare de 32-36
kil. la N. de Bucuresti, Man-
tuindu-se pe malurile sus zise-
lor ape.
Din punctul de vedere isto-
ric, se poate crede cà la mo-
sia aceasta, care se afla asezata
chiar la semicercul format de
cursul repede de la munte Onä
aci al IalomiteI, care ja d'aci o
directie piezisa spre gurile el
de la Hirsova, pe lingd
ganul despoiat de paduei, a fost
nevoie de vrednicr apdratorf,
pentru Gherghita, Poenari, Zna-
govul i Tirgovistea, care staa
mg sus pe Ialomita, peste pa-
durI.
Vedem ad nu nutrial intinsa
mosie cu numele Greci, dar la
putinI kil, mar jos pe Ialomita,
mal vedem vechif mosnenI Mol-
dovenif, apor mai la vale Ro-
vinele Jul Mircea, si in fine la
gurile IalomiteI renumita Cetate-
de-FlocI.
Toate acestea dovedesc
la poalele VlasieI, a fost loc is-
toric i stiategic important in
evul media.
Tredind la fapte probate cu
documente, si cautind cine a
kicuit in vechimea secolelor in
Greci-d.-s., i cine a cladit acea
biserica, cu morminte din tim-
pul luI Mircea-Voevod-Ciobanul,
al carel turn a fost däramat de
cutremur, dar al card trunchia
exista, dam de un hrisov din
1520 Martie 16, a luI Neagoe-
Voevod:Basarab, care ne arata
precis ca se .... gintareste fra-
tilor jupinl Cazan si Sahat, am-
635
bil Paharnicr, mal multe mosiI
intre carI i aceasta mosie Gre-
cif ... care le este dreaptä i ba-
trina mosie i mosteneasca inca
din zilele batrinuluI i raposa-
tuluI Mircea-Voevod, (cel din
1387) si din zilele batrinuluI Vla-
dislav-Voevod-cel-Bun (1482?)
si luI Vladislav-cel-Tinar.»
Dec1 satul acesta i inainte
de 1387 tot Greci se numea.
UrmasiI acelor jupanI dar,
cari ail stapinit mosia Greci
cel putin de la 1387,
la data aceasta (1520), eratt a-
cestI doI frati, si tot prin el s'att
transmis urmasilor lor.
Documente numeroase din
1532, 1534, probeaza ca sediul
boerilor cu numele de cot GrecI»,
era in acest sat Greci, aproape
de Znagov-Ilfov.
Ruinele caselor si caminuri-
lor boerestI se vad incd si as-
ta-zI, i intre alte probe ni se
mai pastreaza o piatra mormin-
tall din 1548, Ghenarie in 6
zile, in biserica cea vechIe a aces
tuI sat, Greci-d. s., sub care zac
oasele jupaniteI Musa, fosta sotie
a Ita jupan Barbu-Postelnicul.
Mal in urma, mosia si satul
Greci, pe la finele secolulur al
XVI-lea, sA gasea in posesia
lui Mitrea, marele Dvornic i a
sotieI sale Neaga.
Iata pe scurt cum gasueste
hrisovul din 1586, Februarie 27:
«Mihnea-Voevod, sin Alexan-
dru-Voevod, intareste intiiuluI
sfetnic al saa, anume Jupan Mi-
trea, marde Dvornic i sotieI luI
NeagaI, ca sa le fie lor satele
GreciI toti... i igania Gre-
cilor toata ....»
Cu alte cuvinte mosia i sa-
tul Greci era nestirbita si in-
treaga, la data aceasta, in po-
sesiunea case! acestur neatn de
boerI.
Intinderea ce mosia aceasta
ocupa, se poate deduce Cu si-
www.dacoromanica.ro
GRECI
guranta, din actele ce vom ex-
pune mar la vale. Ocupa o su
prafata de circa 4200 pogoane.
Sus zisiI boerI, in timp de
razmirita si de prada TareI, de
catre Tatarl si Turd', o litchi-
nard manastireI Znagovulul, unde
erau eT i ctitorI, stapinind ma
nastirea Ora in anul 1625, No..
embrie 26, cind un urmas al
celor de maI sus, anume Jipan
Papa, marele Dvornic, rascum-
Ora a 3-a parte din sus zisa
mosie.
Iata ce vorbeste insusI do-
cumentul original ce se posecia
de familia proprietaruluI acesteT
mosiI.
cAlexandru-Voevod sin Radu-
Voevod, intareste lui Jupan Papa
marele Dvornic, ca sa I fie mo-
sie in sat in Greer . . . . pen-
tru ca acest maI sus zis sat,
aa fost miluit i daruit la sf.
manastire Znagovul, de raposata
jupineasa Neaga Mitroaea Vor-
niceasa, Inca mar dinainte vre-
me ... i manastirea fiind
rack cad o jefuise 'Mari/ i Tur-
cif, lar mosiile manastird
Greci, etc. fiind acum pustif fara
de nicI un vecInic, s'a gasit cu
cale de tot soborul, impreuna
cu arhiereiI i Mitropolitul Tara
sa o vinza lul jupan Papa,
marele Dvornic, cad lur i sa
cuvine... a o rascumpara... insa
a 3-a parte ...»
De la data aceasta (1625)
si pana astazI, cele-l-alte doul
treimI de mosie, ramase maul-
stireI ZnagovuluI, n'ail mar pur-
tat numele de Greer, cad pus-
tiite fiind de primir mosnenr,
In urma s'd format pe ea alte
sate cu numirI deosebite,
cad partI erau de circa 28000
de pogoane, cad partea cea de
a 3 a rascumparata de Papa ma-
rele Dvornic, dui:4 o hotarnicie
din anul 1763, se dovedeste ca
era de 1400 pogoane.
GRECI
Prin urmare numaI aceasta
a 3 a parte de sat si mosie, for-
meaza actualele 2 comune Gre-
ci, din care fac parte cele ic>
catune, de care ne ocupam
care compun asta-zI cele 2 com.
De atund (1625) si pana la
inceputul secoluluI actual, satul
mosia Greci, a purtat una
aceeasi numire, servind de
cuib ale diferitelor ramure din
fámilia Grecianilor, unde tT a-
year' el casele, dichisele, bise-
ricile i resedintele lor. Proprie-
tatea lusa se afld neclintit fu-
tre el* totI in devalrnasie pana
la hotarnicia din anul 1763.
Pe la inceputul secoluluT ac-
tual 'fusa un Ionita Clucerul
Trasnea, zis si Grecianu, vinde
parte luI de mosie din Gred,
lul Scarlat, marele Dvornic
disteanu, de la care mal In urma
s'a dat si partile ei acesteia Greci,
numire de Grecif Gradistea. A-
poT un Macim Mihulet Zaraful
ia in asatorie pe o Luxandra,
fata hotarniculuT Mihaiil S erdarul
Grecianu, care II da ca zestre,
si putina mosie in Greci ; de
la acest Macim s'a nascut
supra-numirea catunuluT zis M5.-
cineniT.
MaT spre E. de biserica vechTe,
asemenea un Iordache Stolnicu
(zis apoT si Micsunescu), fiul vel
camarasuluI Asan, a tinut in
casatorie pe Smaragda sin Ser-
ban vel Spatanil Grecianu, dela
care venindu-T zestre si la mo-
sia Greci-Micsunesti o suvita ;
i se dete aceleI suvite, numirea
de Micsunesti-GrecT.
Asa dar, probe destule si
documente de tot felul, confir-
ma ca cel putin de la 1387 si
pana asta-zI, comuna Greci a
existat ; ca ea a fost stapinita
ne-intrerupt, de atuncT i pana
acum, de descendentiT
cu acelasT nume, i cá diferitele
porecle la cdtunele i satele el,
www.dacoromanica.ro
636
dat tocmaT acum in urma,
clnd populatiunea s'a marit, cad
atuncT s'ad format catune sepa-
rate, cal-Y pentru a se deosebi
unele de altele, ati fost nevoite
a adopta cite un supra-nume.
Documentele privitoare la a-
ceastá mosie sunt numeroase
si dinteinsele multe sunt de un
mare interes istoric si strategic
cad mal cu seamä aci, in poa-
lele padurer VlasieT, si unde
este chiar varsarea i intilnirea
apelor: Pociovalistea, Znagovul
VIAsia, Balta-Neagra, Ialomita
Prahova, era in vecT locul
cel maT de temut, s'A nu se
apuce de vräjmasul care venea
de peste Dunäre prin gura Ia-
lornitd, l'ara obstacole de pa-
durf, in sus, spre Tirgoviste,
resedinta Domnilor nostri.
in jud. Olt, pl.
Jiul-d -s., strabatuta de soseaua
Bucuresti-Slatina si de o osea
care vine de la gara Potcoava.
Pdmintul e in genere argilos,
si se imparte in teren arabil,
de pasune, de padure, de vie
(6 hect.), helestea (I hect. 1/2) si
neproductiv. Padurea, in intin-
dere de vr'o 668 hect., contine
emita, cer, stejar, jugastru, a-
lun, teT, salde, plop si putinI
pomI roditorT.
Mosia e exploatata in regie,
cu metoade perfectionate; o par-
te din locuitorT ati plugurf de
sisteme noua., cumpärate de d-1
I. Kalinderu, proprietarul mo-
sieT, plugurl pe care le-ati achi-
tat prin muncl.
Casa proprietateT e mare,
bine intretinuta i inconjurata
de un pare. Pentru trebuintele
exploatareT sunt magaziT mar!,
paule model, lar pe !fuga parc
o florarie cu será.
Greci, deal, in jud. Gorj, pl. Jiu-
Id', in partea despre V. a co-
GRECI-DE-BUZn
mund Costesti si care este tot
culmea din stinga Jiulur; vine
din spre N., de la com. Piscu-
rile si merge spre S. la com.
Grosera; este acoperit cu pa-
dure.
Greci, deal, pe teritoriul com.
Birci, pl. Mijlocul, jud. Olt, si-
tuat spre V. in dreapta pirfuluT
Negrisoara. Are directiunea N.-
S. si o lungime de 4 kil. E a-
coperit cu semandturr.
Greci, virf de a'eal, in jud. Tul-
cea, pl. Macin, pe teritoriul com.
rur. Greci, situat in partea de
E. a plaser si a comund ; este
virful culminant al dealuluT Co-
slug, i cel mal inalt din tot
jud. Tulcea, si chiar din Do-
brogea intreagä. Are o indltime
426 m. si e punct trigonometric
de observatiune de rangul al
2-lea, dominind asupra %rae! si
satuluf Greci. De pe el se vede
la o mare departare Macinul,
Galati i Dunarea pe o
mare intindere. Este stincos si
plesuv.
Greci, deal, in raionul comuneT
Greci, pl. Oltetul-d.-s., jud. Vil-
cea, pe care se cultiva 12 hect.,
50 arif vie.
Greci, Ala, care se vars5. in
rîúl Dimbovita, la S. de cAt.
Podul-Pitaruluï, pl. Dimbovita,
jud. Ilfov.
Greci, vale, 'futre comunele Ce-
tateni din-Vale si Väleni, plaiul
Dimbovita, jud. Muscel.
Greci, villcea, pe teritoriul com.
Barcanesti, pl. Siul-d.-s., jud.
Olt. Uda partea de V. a cat.
Greci, i apor se varsa in Iminog.
Greci-de-Buzäil, vechie numire
a catunelor Potoceni-d.-j. si Po-
 GRECI-DE-JOS
toceni d.-s., comuna Maracineni,
jud. Buzaa.
Greci-de-Jos, sat, face parte din
com. rur. Micsunesti-Greci, pl.
Mostistea, jud. Ilfov. Este situat
pe malul drept al \der Pocio-
valistea.
Se intinde pe o suprafata de
to81 hect., cu o populatie de
362 locuitorT.
D-1 N. N. Lahovari are 8 to
hect., din care cultiva 630 hect.,
(40 sterpe, 125 izlaz, 15 padure).
Locuitorir aa 271 hect., din care
cultivä. 256 hect. (15 izlaz).
Are o scoala mixta, frecuen-
tata de 32 elevr si 9 eleve, cu
intretinerea careia statul si co-
muna cheltuesc anual 1874 ler.
Localul s'a construit de judet
In anul 1889.
Comerciul se face de 1 cir-
ciumar si 1 hangia.
Numarul vitelor mall e de
si a celor mid de 397.
Acest sat, se zice, s'a infiin-
tat la anul 1548 in lunca care
este In partea de N. a acestur
sat, lar la anul 1841 D-1 Dimi-
trie Polizu, fost proprietar al
mosieT Greceanca, l'a mutat pe
ses intins, pentru-ca in tuned,
cind se revarsa riul Ialomita,
inunda satul.
Are o biserica, cu hramul
Adormirea, deservita de 1 preot
si 2 cintaretr, cladita la anul
1841 de D-1 D. Polizu.
Greci-de-Mijloc, (Scuipiciul),
sat, face parte din com. rur.
Micsunesti-Grecr, pl. Mostistea,
jud. Ilfov. Este situat pe malul
drept al Arad Pociovalistea. Are
o suprafata de 541 hect. si o
populatie de 129 locuitorT. Pro-
prietarul, D-1 N. I. Iliad, are
398 hect. 0 locuitorir 143 hect.
In raionul satutuf e o pä.dure
de \iob hect.
Are o biserica, cu hramul
637
Sf. Nicolae, deservita de 1 preot
0 2 cintaretf; 2 helqtaie ; 1 unele ale proprietarilor, altele
pod statator.
Comerciut se face de 1 hangia.
Numarul vitelor marl e de
132 si al celor mid de 433.
Greci-de-Sus, sal, com. rur. Gre-
ci-Gradistea, pl. Mostistea, jud.
Ilfov, situat pe valea Pociova-
listea.
Ad i este resedinta primarier.
Se intinde pe o suprafata de
to86 hect. si are o populatie
de 343 locuitorr.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Treime cu I preot si 2 cilia-
retf; o scoala. Se face in sat
mi tirg de bauturf spirtoase si
obiecte, in fiecare an, in ziva
de Sf. Treime, cind este hra-
mul bisericer.
Comerciul se face de 2 cit.-
ciumarr.
Numarul vitelor marr e de
229 si al celor midi de 550.
Greci- Gradistea (Gradistea-
lul-Gherman), com. rur., jud.
Ilfov, pl. Mostistea, la N.-E. si
la 38 kil. de Bucuresti.
Se compune din 3 catune :
Greci-de-Sus, Maxineni si Gra-
distea, earl dimpreuna cu catu-
nele formind comuna Micsunesti-
Greet, se aflä insiruite deoparte
pe malul drept al vaer Pocio-
valistea, incepind din sus, din
fata manastirer Caldarusani si
coborind pang linga tirguletul
Fierbinti, iar de aci se insiruesc
pe malul opus, In jurul uner
rasfatate tuner a Ialomiter, im-
podobita in centrul el cu antica
si frumoasa manastire, Balatnuci,
care din inaltimea uner movile
le priveste In juru-I pe toate.
Are cam moo de locuitorT,
fostr clacasr, din care 200 capT
de familie sunt improprietaritr.
Se ocupa pe linga agricultura
cu transporturr de producte si
www.dacoromanica.ro
GRECI GRADI6TEA
lemne din noul petice de padurr,
ale Statulur, de pe mosia sa
Balamuci, si cu transporturr de
trestle de pe balta din centrul
mosier, lipita Cu balta manas
tirer Caldarusani.
Nationalitatea lor este cea
romineasca, cacr chiar daca nu
vor fi fost el totr romlni odi-
nioara, ci Greer, in secoll mar
departatT acolo, sa dovedeste
insa prin Documental din 1625
Noembrie 26, ca acqfia de
multi. vreme dupa razmirite de
Turd sad de 'Marl, parasise
mosia aceasta si o lasase pustie.
Ca centra de desfacere al
produselor agricole pentru po-
pulatia acestor comune este ora-
sul Bucuresti, lar ca gara mar
apropiata pentru transportul ce-
realelor, loc. au gara de la Pan-
tilimon, legindu-se prin soseaua
judeteana Bucuresti - Fierbinti,
care tale in diagonala intreaga
mosie Greci.
Bilciurranuale sunt doul,
unul vechia, de la 1633, care
se tine la Rusalit, adica la Mol,
cind este si ziva de hram al
bisericel spre pomenirea sufle-
tulur raposatutur Jupan Papa
ot Greci, iar altul la 27 Iulie,
la sf. Pantelimon. Ambele se
intrunesc la catunul Greci-d.-s.,
proprietatea d-tur tefan Dimi-
trie Grecianu.
Sunt in com. 2 bisericr, una
din 1845 si alta mar batrina de
cit toate bisericile si manastirile
din localitate si care contine
morminte ctitoricestr din anir
1548 0 1626, bine conservate.
Numarul vitelor mail e de
482 (173 cal si Tepe, 5 armasarr,
121 bol, 130 vacT si viter, 8
taurr, 14 bivolf, 33 bivolite) si
al celor micT de mot (188 parer,
813 or). Dintre locuitorr, 182
surit plugarT, 3 meseriasr.
Aratura se face cu 57 plu-
 GRECILOR (DEALUL-)
pu! : 22 Cu bol si 35 Cu cal.
Locuitorii ají 70 care si carate:
25 Cu bol si 45 Cu caT.
Comerciul se face de 4 ch.-
ciumarf.
Grecilor (Dealul-), deal, pe te-
ritoriul satuluT Vocotesti, com.
Mogosesti, pl. Stavnicul, jud.
Iasi. Se zice ca pe acest deal
ar fi fost un sat, locuit de GrecT,
ale cdruT urme se cunosc si
asta-zr.
Grecilor (Dealul-), deal, pe te-
ritoriul satulur Larga, comuna
Movileni, pl. Copoul, jud. Iasi.
Grecilor (Dealul-), deal, in jud.
Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul
com. rur. Greci; se desface din
culmea dealurilor PricopanuluT;
se 'blande spre E., avind o di-
rectie generala de la N.-V. spre
S.-E., si brazdind partea estica
a piase! si pe cea vestica a co-
muna Se intinde printre apa
CalistrieT si afluentul san Va-
lea-Grecilor. Natura sa este in
general pietroasd. Se ridica
pana la 161 m., punct trigono-
metric de observatie de rangul
al 3-lea, dominind asupra satului
Greci, vair- Grecilor, drumului
judetean Macin-Ostrov, Macin-
Greci-Babadag, ce trece pe la
poalele sale sud -vestice. For-
meaza dumbrava Dermut-Sirti.
Grecilor (Dealul-), deal, la E.
de com. Greci, pl. Oltetul-d.-s.,
jud. \T'Ilma. Virful tul formeaza
limita comunef ca com. Sla-
tioara.
Grecilor (Glrla-), girld, trece
pe la poalele piscuJuT Cornetul,
com. Dobresti, pl. Podgoria, jud.
Muscel, si se varsa. In Orla Cir-
cinovul, in raionul cumuneT.
Grecilor (Girlita-), girlipl, iz-
638
voreste din fundul vailor com.
Filipesti-de-Padure, pl. Filipesti,
jud. Prahova ; trece prin finete,
facind maT multe zigzagurT, cur-
ge spre E. si se varsa in piriul
Rosioara.
Grecilor (Lacul-), lac, in jud.
Buzati, com. Laposul, cat. Va-
lea-UnghiuluT, in mijlocul Poe-
neT-Lungf.
Grecilor (Lacul-), lac, in jud.
Teleorman, com. Putineiul, In
partea despre E. Este forman
din izvoare. Ad se gaseste si
o tintina vechie, carda II zice
Fintina-Grecilor.
Grecilor (Pirlul-), phig, izvo-
reste de litiga cat. Lilieci, pl.
DImbovita, jud. Ilfov, si se varsa
In rIul Dimbovita, la V. de co-
muna Lamotesti, pl. Negoesti.
Grecilor (Podul-), fnunte, In
jud. Buzdti, com. Gura-TeghiT,
cat. Argasalesti. E acoperit de
brad si pin si formeaza centrul u-
neT vaste circumferinte de muntr :
Fulgerisul, Tigva, Ivanetul, Raz.
boiul, Beizadeaua, Visanul, Va-
dul-OiT, Piciorul-CapreT,Cernatul,
Penteleul, ViforIta, Zanoaga, Co-
riiul, Surducul, Poiana-din-Cale,
Casoca, Tehdraul, Podul-Calulur,
Valea-PaltinisuluT, Dealul-Corbu-
luT, Stanila, Valea-Larga, Hin-
sarul, Gotesul, Tainita, Dealul-
luT Voda si Brinzea. E una din
excursiunile cele maT placute de
la Stabilimentul Bisca. Urcarea
se face calare in timp de o ora,
Grecilor (Valea-), vale, se var-
sa in 1-tul Argeselui, in raionul
com. Boteni, pl. Argeselul, jud.
Muscel.
Grecilor (Valea-), vale, situat6
la E. de com. Brebul, plaiul
Prahova, jud, Prahova.
www.dacoromanica.ro
GRECUL
Grecilor (Valea-), pi« In jud.
Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul
com. rur. GreciT. Izvoreste din
poalele estice ale culmeT Prico-
panuluT, sub numele de Recea,
aproape de izvorul preceden-
tuluT. Se indreapta spre S., a-
vind o directiune generala de
la N. la S., brazdind patea es-
ticä a plasef si pe cea vestica
a comunei. Curge printre dea-
lurile Greci si Piscul-Inalt si
tutuiat. Trece prin mijlocul sa-
tuluT Greci, si dupa 8 kil. de
curs, se aruncd in piriul Apa-
Calistrief, pe dreapta, linga sa-
tul Greci, dupl ce a primit pe
stinga ca aflueng Valea-RahoveT,
unja' cu Valea-Ditcon. Pe valea
sa merge un drum comunal
Greci-Vacáreni.
Grecilor (Valea-), pirifi, in jud.
Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul
com. rur. Jijila ; izvoreste din
poalele orientale ale dealuluT
PricopanuluT, de la piciorul vir-
fuluT Sulucul; se indreapta spre
N. avind o directiune generara*
de la S.. V. spre N.-E., brazdind
partea de N. a plaseT si pe cea
S.-E. a comuneT ; cursul sati e
prin paduri, si dupd o lungime
de 3 kil, se arunca In pIr. Jijila,
pe stinga, aproape de izvorul
acestuia; pe vale-1 merge drumul
comunal Vacdreni-Carcallul.
Grecul, cdtun (tirlA), pe cimpul Ba-
ragan, In pl. Ialomita-Balta, com.
Suditi, jud. Ialomita..
Grecul, munte, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Doamna,
situat spre S. de manastirea Bis-
triteT.
Grecul, deal, in partea de E. a
satulnf Novaci, com. Duda, pl.
Podoleni, jud. Falcia.
Grecul, trup de padure, de sal-
 GRECUL
cíe (zAvoit), pe proprietatea Pa-
rapani, com. Arsache, pl. Mar..
ginea, jud. Vlasca.
Grecul, pisc, jud. Vilcea, pl. Oltul-
d.-j., com. Mitrofani.
Greculestilor (Dealul-), a'eal, cu
directia de la N. spre S.; trece
prin centrul com. Racovita, plaiul
brezal, jud. Vilcea.
Grecului (Lacul-), lac, In jud.
BuzAil, com. BAIAnesti, cat. Tur-
burea.
GreculuI (Lacul-), lac, pe pro
prietatea Blejesti a fratilor OlAn e.
scu, pl. Glavaciocul, jud. Vlasca.
GreculuI (Märäcini-), sat, in
jud. R.-Särat, pl. Gradistea, ca.
com. Obiditi ; este asezat in
partea de E. a com., pe malul
drept al riuluT R.-SArat, la 360 m.
spre N.-E. de ca. de resedintä.,
Obiditi ; are o intindere cam
de 130 hect., cu o populatie de
84 familiT, sati 324 suflete, din
carT 6i con tribuabilL
GreculuI (Pirlul-), piria, jud.
Bacai, pl. Trotusul, com. Tirgul-
Trotusul, izvoreste din tnuntele
Suri si se varsd d'a dreapta
SlAniculuT.
GreculuI (PirIul-), piria, format
pe teritoriul com. StrAoani-d.-j.,
jud. Putna ; se vars1 in Susita.
Greculul (Valea-), piria, In jud.
Buzar', com. MAruntisul, cät. Zd-
hAresti ; iese din muntele Podul-
Rosu si se scurge in riul BuzAul.
Grecului (Valea-),pîruu, in jud.
Buzai, com. TisAul ; incepe de
la Poiana-BrasovuluT i a in
piriul Tislul, la Cheea.
Greculul (Valea-), va/e, izvore-
639
ste de sub poalele munteluT
ClAbucetul-BaiuluT, com. Predeal,
plaiul Pelesul, jud. Prahova, si se
varsA in piriul Prahovita, pe
tarmul drept, tot in raionul com.
Predeal, din sus de satul Azuga.
Greeresti, sat, face parte din
com. rur. Vai-de-ET, pl. Oltul-
d.-s., jud. Olt.
Grefoacel e, sat, pl. Dimbovita,
jud. Ilfov ; face parte din com.
rur. BIneasa-HerestrAul. Are, im-
preunl cu BAneasa i DAmAroia,
571 locuitorT.
Suprafata totall a satuluT e
de 300 hect. si apartine D luT
avocat N. Basilescu, care a par-
celat-o infiintind localitatea Bu-
cnresti-NoT.
Gresarea, plrîü, servl de hotar
intre com. Stroesti i StAtioara,
plalul Horezul, jud Vilcea.
Gresia, at., al com. Boziorul, jud.
BuzAti, cu 30 locuitori si 9 case.
Gresia, sat, face parte din com.
rur. Star-Chiojdul, pl. Teleajenul,
jud. Prahova. Are o populatiune
de 40 locuitori (20 babatT, 20
femeT). Este situat la poalele
munteluT Cdlugärul si e udat de
izvorul cu acelasT mime. Cade In
centrul com.
Gresia, cdt., in pl. TirguluT, jud.
Teleorman, com. BAltati. Are o
populatie de 196 suflete, din
carT 38 contribuabili.
Gresia, deal, in jud. BuzAii, com.
Ballnesti, clt. Coeirceni.
Gresia, munte, la N.-V. de com.
Albesti, plaiul Dimbovita, jud.
Muscel, pe malul sting al ritilul
tioara.
Gresia, loma, curge din muntele
www.dacoromanica.ro
GRIESTI
CAlugaul, com. Star-Chiojdul,
plaiul Teleajenul, jud. Prahova,
la directia S.-V. si se vara in
Orla Chiojdul, tot in raionul
com. Star-Chiojdul.
Gresia-Buceasca, mofie parti-
cutara, in jud. Thleorman, pl.
Tlrgulur, com. BAltati. Are o
intindere de 296 hect.
GresieI (Valea-), vale, in jud.
Ialomita, pl. Borcea, com. Ul
mul; desparte satul FAurei de
satul Nenciulesti.
Gresul, phig, jud. Putna ; izvo-
reste din locul numit Piatra
ScrisA, in Virful Macrodiuld, de
sub poalele Dealului-LepsiT,
dupl ce uclA com. Tulnici, mer-
ge de se varsA in Putna, In
dreptul DealuluT-Moveselor.
Greului ( Bolovanii -), sana
mal, in jud. BuzA0, com. Gol
desti, caunul Plostina, pe malul
drept al riuluT SlAnicul, servind
ca limità despre comuna Lop5.
tari.
Greului (Poiana-), colini, in
jud. Buzlä, com. Vintill-VodA,
importantl din punctul de ve-
. dere al constitutiuneT sale geo-
logice.
Gribicina-de-Sus, cdtun, al com.
Grabicina, jud. BuzAti, cu 340
locuitorT si 92 case. Are sub
divizia Umbraelul.
Griesti, sat, in partea de S. a
com. Tingujei, pl. Funduri, jud.
situat pe valea pirtu-
luT Racova, care formeaz1 iazul
Cu acelasT nume.
Are o suprafatl de 858 hect.,
cu o populatie de 45 familiT,
sati 133 suflete.
Vite : 315 vite mari cornute,
290 coi', 22 cal si 79 rimAtorT.
 GRIGORCEA
Grigorcea, mofie. VezT SinAuti,
safi Berhometele, jud. Dorohoitt
Grigorcei (Dealul-), deal, pe
mo$ia SinAuti, com. Tureatca,
pl. Berhometele, jud. Dorohoiti.
Grigoreni, sat, jud. BacAti, pl.
TazlAul-d.-j., com. Scorteni, situat
pe drumul judetean Bacdfi-Moi-
ne$ti, spre N.-E. comuneT. Are
o populatie de 216 familiT, sati
815 suflete ; o $coalA mixtd, fre
cuentatA de 20 bdetT $1 1 fatA;
o bisericA, deservitA de 1 preot
$1 I cintAret, clAditA la 1720
de locuitorT; 2 circiumT ; o moa-
rA de apl.
Vite sunt: 15 cal, 487 vite
marr cornute $1 79 porcI.
Teritoriul acestuT cdtun apar-
sine sAtenilor.
Grigoreni, numire ce se dà unel
piirp din com. Gole$ti, pl. M'u-
rile, jud. Muscel.
Grigoreni, trup de mofe, situat
In com. Vade$ti, pl. Riurile,
jud. Muscel, la 23 kil. de Cim-
pulung, acoperit cu pridure $1
zAvoin cu aninT ; fost pendinte
de mAnAstirea Aninoasa.
Grigoreni, pddure, jud. Muscel,
pl. Riurile, com. VlAde$ti, din
poalele cAreia izvoreste Valea-
Bondorica, care se varsA in rtul
Bratia.
Grigoreni-cu-Bahna, proprie-
tdp . ale statuluT, jud. Muscel,
pendintI de Mitropolia din Bu-
cure$ti, carT s'al' arendat pe
periodul 1888-93 cu 495 leT
anual.
Grigoreni si Valea-UrsuluI,
padun ale statuluf, in Intindere
de 400 hect., tinind de m1.-
nAstirea RincAciovul, jud. Mus-
cel.
www.dacoromanica.ro
640
Grigoresti, sat, in partea de V.
a com. CAline$ti, plasa Siretul,
jud. Boto$ani, pe tArmul drept
al SiretuluT. Are o suprafatA de
202 hect., cu o populatie de
120 familiT, san 540 suflete, din
care 122 contribuabilT ; locuesc
in 118 case.
Are o bisericA de piatrA, zi-
ditA la 1837 de Scarlat Miclescu,
Cu I preot $i 2 cintAreti.
Vite sunt : 149 bol $i vacT,
33 cal, 142 oT, 151 porcT. Lo
cuitorif posea. 41 stupT.
Sunt 2 circiumI; 7 meserias,:f.
Grigoresti, sätifor, jud. Baila,
com. ute$ti, pe muchea pla-
touluT de N. a judetulur, la 3 departe de Craiova $i la 19 kil.
kil. spre S. de satul Sute$ti.
Suprafata vetreT satuluT e de 7
hect., cu o populatie de 30 fa-
miliT, sati 160 suflete : 75 bAr-
ball' $i 86 femeT.
Vite sunt: 250 vite marT cor-
nute, 75 cal', 300 oT, 40 rima-
torT.
Grigoresti,pdditre, de 429 hect.,
in partea de S.-V. a satuluT
Grigore$ti, com. CAline$ti, pl.
Siretul, jud. Boto$ani.
Grimea, deal, in jud. Suceava,
com. Opri$eni, acoperit de ta
rine.
Grimea, lac, pe dealul cu acela$i
nume, jud. Suceava.
Grindasi, sat, jud. Ialomita,
in
pl. CimpuluT, pendinte de com.
Grindul. Este situat pe un loe
$es, la 7 kil. spre S.-V. de sa-
tul de re$edintà.
Acest sat purta inainte n u-
mele de Valea-MAcri$uluf.
Are o populatie de 146 fa-
miliT RominT li 8 familiT TiganT.
Are : o bisericl, deservitA de
2 preotT li 2 dascAlf; o $coalA
mixtd, condusd de un invdtAtor.
GRINDENI
Vite sint : 500 caT, 5.18 boT,
1596 oT $1 858 porcT.
Grindeanul, a'eal, la S.-V. com.
Pietrari-d.-s., plasa Ocolul, jud.
Vilcea.
Grindeanul, Albesti, Valea-
OrbuluI 0, Vedea-din- Pe-
trari, mo,rit ale statuluT, foste
pendinte de Schitul - Dintr'un-
Lemn, situate in com. Petrari-
d.-s., pl. Ocolul, jud. Vilcea ;
s'el arendat pe periodul ¡888-
¡893 cu 560 leT anual.
Grindeni, com. rur., in judetul
Dolj, plasa Jiul d.-j., la 57 kil.
departe de re$edinta plA$eT. .
Se invecineste la N. cu com.
Piscul li Sadova ; la S., cu co-
muna Bechetul; la V., cu ZA.-
valul, pl. Balta, $1 la E., cu co-
muna CálAra$i.
Terenul este accidentat de
mal multe movile.
VAT sunt : Severinul, Robia $1
Biserica-ArsA.
Este udatA de riul Thil care
11-a pArAsit cursul de citi-va
anT, cargind spre vechea sa
matcA.
Apele din bAltile $1 smircu-
rile dupe mo$1a Sadova se scurg
printr'un canal aci.
Biltif sant: Topilele, de 6 pog.;
Ograda, de 5 pog.; Luminoasa,
de 6 pog.; Crucea, de io pog.;
Girlele, de To pog.; Plumina, de
'12 pog.; Virtoapele, de 2 pog.;
Drdicana, de 2 pog.; Lungi/e, de
3 pog.; Latele, de 3 hect. $i in
adincime de 2 m.; ZAtoca, de
2 hect. $1 in adincime de 2 ni.,
Jiul-BAtrin, de f. hect. suprafatA,
11/2 m. adincime, Balta-Vie de
2 hect. $1 2 m. adincime.
LacurI: SAratele de '/2 hect.
suprafata $1 r m. adincime; RAs-
crucile, de 1 hect. intindere $1
0/2 ni. adincime ; Lungile, de
 GR1NDENI
11/2 hect. suprafata. 1 0/2 m.
adincime.
Comuna se compune din 4
catune i anume : Grindeni, cat.
de resedinta; Ostroveni, la S.
de tot ; Listeava, spre N. de
Grindeni, i Orasani, la N. de
Ostroveni, care inainte se nu-
mea Potrojani. Cdtunul Ostro-
veni are silistea Biserica-Arsa ;
se zice ca acolo a fost un sat,
unde era si o biserica, care a
fost arsa de TurcT la 1806; iar
cat. Listeava, are silistea Visa,
ce azT este pe mosia Sadova.
La E. de catunul Listeava se
yací ruinele unuT sat, numit O-
griul, Miga care este o fru-
moasa tintina.
Sunt 4 biserici, din care una
in Listeava, care s'a inceput la
1883 si s'a terminat la 1885, cu
hramul SE Niculae. Are in tin-
da urmatoarea inscriptiune :
Aceasa sf1nt i Dumnezeeasa bise-
rica, in care se paznueste hramul Sf.
Erarh Nicolae S, M. M. Dumitru si S.
M. M. Gheorghe, s'a Inceput la 23 Maili
1883 si s'a terminat la 27 Aprilte 1885,
In zilele M. S. RegeluY Carol I, Regina
Elisabeta a Rominilor si In zilele I. P.
S. S. Mitropolitul Primat Calinic Mi-
clescu, P. S. S. Episcopului de Rtmnic,
Iosif Bobulescu si S. S. Protoereul Ju-
detuluT Dolj, tefan Angulescu.
Majestatea Sa Regele Carol
I, a contribuit la aceasta cladire
cu mijloace banestI '$i a dama
maT multe odoare si un clopot,
interesindu-se mult la acest act
de bine-facere.
A mal contribuit la aceasta
stinta cladire, Administratia Do-
meniuluT Coroanef, totT locui-
toril din Listeava, precum i alte
persoane din satele vecine, in-
credintindu-se supravegherea lu-
crarilorde constructie PreotuluT
D. Iliescu si d-lor Sfetcu Sfetcu,
Nicolae 1. Lazar, Marin Negrila,
Stoian Radu Lazar, intiitorii
osrduitorir acestur sf. locas.
Alta biserica este in Grindeni,
00645. Amelo Incifuhar Ge0yrana. 106
641
Inceputa la 1849 si terminata la
1861, cu liramul Sf. Niculae.
Are in tina urmatoarea in-
scriptiune :
Cu ajutorul lul Dumnezeil s'a zidit
acest sfint si Dumnezeesc locas. unde se
präznueste hramul Sf. Erarh Nicolae
Sf. Evangelist loan, s'a pus din temelie
in anul 1840 si a amas neskirsit fila
bola prtnä in anul 186o, cind s'a fdeut
bolla i alte reparatiT i infrumusetindu-se
cu zugräveala s'a sfirsit in anul 1861
prin osteneala i chcltuelile locuitorilor
din acest sat si din satele vecine,
cu seamli fiind stäruitorT Preotul Flores,
Logofdtul Dumitricii, tefan Radu, Flo-
res Nesga i Grigore Enculescu, lit zi.
lele Domnitorulul Alexandru loan I Cuza,
cu blagoslovenia Pärintelui Episcop al
RimniculuT, D. D. Calinic, spre pome-
nire in vea
A treia biserica, in Ostroveni,
s'a inceput la 1796 si s'a ter-
minat la '818, cu hramul Ador-
mirea-MaiceT-Domnuluf. Are' in
tindä urmAtoarea inscriptiune :
Aceastil sfintil si Dumnezeeascli bise-
rica CU hramul Adormirea Prea CurateT
Näscätoare de Dumnezell din temelie,
s'a ziebt In zilele Prea LuminatuluT Domn
Alexandtu Moruzzi Voevod si in zilele
prra sfintiel Sale PlirinteluY Nectarie,
Episcopul Noulul Severin, leatul 1796,
Indemnitoril si ctitoriT ceY dintil : Pro-
topopul Oprea Presbiterul, Popa Manea,
Dobrea Mäciucä, Florea Ciobanu, Pirvu
Brat si Preda Brat, de multT fratI a fost
ajutat si din pricina räsmeritelor a a-
mas netencuia i neacoperia pánä la
leatul 1813 si iarisi s'a indemnat casa
se zugráveascii de P. S. S. Protopopul
Oprea Presbiteru cu Nedelcu Brat si
Stancu Sin Mateiil ; epitropl i puratori
de grije : Neagu Logofilt, Popa Ilie, Popa
Oprea, ctitorT de obste, ca a se pomo-
neascil care ad dat milbstenie In vecT
si s'a avirsit in zilele Prea-luminatuluT
Domn loan Caragea i in zilele P S. S.
Pärintelul Episcop Galatin, ,8x8.
Biserica din Orasani, nu se
stie cind s'a inceput, s'a ter-
minat la 1793. Are hramul Sfin-
ter Treimf.
Pentru serviciul celor 4 bise-
riel* sunt 2 preoti si 4 ciataretT.
Este o scoall in catunul Grin-
deni, intretinuta de stat ; func-
www.dacoromanica.ro
GRINDENI
poneaza din 1858. Localul este
construit din zid in 1891 si in
huna. stare. Are un singur in-
vAtator.
A fost frecuentata In 1897 de
31 baetT din OrAsani, 22 baetT si
o tata din Grindeni, 9 baetT din
Ostroveni si 8 din Listeava.
tia carte 72 locuitorl in Lis-
teava, 8o in Grindeni, 206 in
Orasani si 120 in Ostroveni.
Totalul populatier se urca la
3793 suflete.
Locuesc in 462 case si 398
bordee. Casele sunt de zid
de gard.
Dupa legea din 1864 sunt :
495 locuitorT improprietaritT, lar
dupa cea din 1875 sunt 80 in-
suratef.
Suprafata teritoriuluT comu-
nal este de 12769 pog., (cat.
Listeava e pe mosia Sadova),
din care 7552 pog. arabile, 1368
pog. fineatA, 1o88 izlaz, 1164
pog. lac si teren sterp, 897 pog.
padure si 700 pog. vatra satu-
luT. Mosia se numeste Ostro-
veni; mal inainte se numea Po-
trojani; are pamint arabil in in-
tindere de 5502 pogoane.
MosiT sunt : Grindeni, Lis-
teava, Orasani i Ostroveni. Par-
tea statulul apartine manastiri-
lor Horezul i Obedeanul.
Venitul mosieT Ostroveni este
de 29498 leT si 97 banT anual si
apartine statuluT. Restul apar-
tine altor proprietarT.
Padurile de pe mosia Ostro-
veni, sunt: PortAreasca, 181
hect.; Uta, 6 hect.; Amza, 7
hect.; Smadul, IO1 hect.; Vil.-
sariul 127 hect.; Ostrovul-Cara-
bulea, 8 hect. si Ostrovul Dra-
xani, 18 hect.
Viile apartin loc.iitorilor; sunt
pe mosia Ostroveni, in intin-
dere de 282 hect. si produc vin
rosu.
Sunt multe cazane pentru fa-
bricarea tuicer.
81
 GR1NDENI
Pe mosia Ostroveni este o
moara de aburT.
Stine sunt pe mosiele Ostro-
veni si Sadova, producind anual
4700 kilgr. brinza.
In Listeava sunt 2 fierarif; in
Grindeni, 3; in Orasani, 4 si in
Ostroveni, 2.
Transportul cerealelor se face
Cu carele pe soseaua vecinala
comunala ce duce la Bechet (4
kil.).
CirciumT sunt ro : in Listea-
va 4, In Grindeni 1, In Ora-
sani 3, in Ostroveni 2.
Vite cornute sunt 214; oT,
380; cal, 40 si porcT, 17.
Grindeni, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-
com. Grindeni, cu rese-
dinta primarieI. Are 68r suflete:
338 barbatr si 343 femeT. Lo-
cuesc in 99 case si 30 bordee.
In sat sunt: 3 fierarT ; i cir-
ciumar.
Grindeni, mo,rie particulara, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-j, com. Grindeni.
Grindul, com. rur., In jud. Jalo-
mita, plasa CimpuluT, situata
filtre comunele Girbovi si Co-
lelia, in partea de N.-E. a plaseT.
Teritoriul comuneT, cu supra-
fata de 5700 hect., din carT 250
hect. padure, se intinde din riul
Ialomita spre N., pana in jud.
Buzad, unde se margineste cu
teritoriul com. Meteleul-Scutel-
nici. Coprinde doul mosir: Grin-
dul, cu 350 hect. si Grindasi, cu
2200 hect.; ambele proprietall
particulare.
Dupl legea rurall din 1864,
sunt Improprietaritl 233 locui-
torT; neimproprietaritI sunt 232.
Comuna se compune din sa-
tele : Grindul i Grindasi, cu re-
sedinta primarieT si judecatorieT
comunale in Grindul.
Are o populatie de 763 fa-
miliT, saa 2883 suflete : 1427
www.dacoromanica.ro
642
barbatT i 1426 femer ; 2781 Ro-
minT, 18 GrecT, io GermanT, 3
UngurY, 6 Turcr si 7 persoane
de alte nationalitatT ; 2839 or-
todoxI, 6 catolicT, 2 mozaicT si
6 mahometanT ; 803 agricultorI,
23 meseriasT, 15 comerciantr, 8
profesiunI libere, 40 muncitorl
183 servitorf.
tiü carte 467 persoane.
Vite sunt : 1500 cal, 1483
bol, 3093 oT §i 2147 porci.
Sunt 273 stupT cu albine.
Veniturile com. sunt de 7703
leT si cheltuelile, de 7527 la'.
Sunt 3 scolT, frecuentate de
79 elevT si 60 eleve : una de
baetT si una de fete In Grindul,
cu un invdtAtor retribuit de stat
si comuna si o invatatoare re-
tribuita de comuna; a treia in
satul Grindasi, mixta, cu un
invatator retribuit de comuna ;
2 biserid, cu 3 preotl si 4 din-
taretT.
In com. se fac 4 tirgurT a-
nuale : la 9 Martie, la Pogorirea
Sf. Duh, la 15 August si la
26 Octombrie.
Grindul, sat, In jud. Ialomita, pl.
CimpuluT, pendinte de com. cu
acelasT nume. E situat la extre-
mitatea de N.-E. a piase)", pe
un mic deal sati grind, de unde
numele luf. Vechea numire
a satului a fost Rogozul, iar
mal in urma si-a luat numele
de Grindul-FagarasanuluT.
Are o frumoasa impArtire, ca
strade drepte si largI, lar sa-
tul Intreg formeaza un patrat.
Populatiunea satuluT se com-
pune din 316 familif RominT,
22 familiT Tigara, 4 familiT GrecT
si 3 familil Ungurr.
Biserica este construita la a-
nul 1842, inteun stil frumos
este inconjurata cu zid ; are 2
preotT i 2 cintaretl.
Vite sunt : r000 cal, 965 bol,
1496 oT si 1289 porcT.
GRINDbUMARE
Grindul cdtun (drIA), in jud. Ia-
lomita, pl. Ialomita-Balta, com.
Ciulnita, pe cimpul Baraganul.
Grindul, munte, jud. Muscel, pl.
Dlmbovita, com. Rucarul.
Grindul,piidure, in jud. Ialomita,
pl. CimpuluT ; formeazä un trup
cu padurea Malul. Esente ste
jar, salde si ulm.
Grindul, pädure particulara, su.
pusa regimuluT silvic, pe mun-
tele cu acelasI nume, pendinte
de com. Rucarul, plaiul Dim.
bovita, jud. Muscel, In Intindere
de 250 hect. Esenta dorninanta
moliftul. Se limiteaza la N.-V. cu
Transilvania.
Grindul, vale, pe mosia Balinesti,
com. Zarnostia, pl. Berhometele,
jud. Dorohoiù.
Grindul-CaluluI, moviM, jud.
Dolj, pl. Balta, com. Macesul-
d.-j., pana in dreptul cäreia li-
mita de E. a com, catre sfoara
de mosie Codrul, are directiu-
nea de S.-E. si de ad la direc-
tiunea de S.
Grindul-cu-BanI,pddure de da-
finI, jud. Dolj, pl. Cimpul, com.
Piscul. Apartine statului. Pe mar-
ginea dc N. a acestd pädurr
este asezata com. Piscul.
Grindul-Fägarä§anuluI, numi-
re vechie a satului Grindul, pl.
ampuluT, jud. Ialomita.
Grindul-Lung, culme de deal,
in mijlocul platouluT de S. al
jud. Braila, com. Ulmul, ca la
4 kil. spre S.-E. de satul Ulmul.
In partea de N. a acestuT grind
este o movill cu acelasi nume.
Grindul-Mare,deal, Injud. Cons-
tanta, pe teritoriul com. rur.
 GRTNDUL-MARE
Rasova ; se desface din Dealul-
M are, se intinde spre N., avind
o directiune generan de la S.-
E. spre N.-V., printre valle Sa-
iana-Doice i Ciocanul saii Cea-
irul-din-Mijloc; se ridicä pana
la o inaltime de 115 m., domi-
rand valle de maT sus si satul
Rasova, care in parte se gaseste
awzat la poalele sale N.-V. ;
este stincos si acoperit cu fi-
nete i pasunT.
Grindul-Mare, deal, in COM. rur.
Vrata, pl. ampul, jud. Mehe-
dinti.
Grindul-PietreI, sat, In jud. Ia-
lomita, pl. Ialomita-Balta, pen-
dinte de coin. Dormarunt. Este
-situat in apropiere de satul de
resedinta.
Populatia se compune din 52
familiT.
Grindul-Predil, cdtun (tirla), In
jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta,
com. Borduseani, pe cimpul B5.-
raganul.
Grindul-Vilcia§ul, ash ov, intre
canalul VItciul i venga Stoe-
nesti, com. Bertesti d.-j., judetul
Braila.
Grindu§ul, munte, jud. Neamtu, la
hotarul despre Transilvania si
despre judetul Bacaa ; face parte
din masivul Cicul-Tarcaul.
Grintie§ul, masiv muntos, jud.
Neamtu si SuCeava, in legatura
cu grupurile Gherghiuluf, Cali-
manuluT, DorneI, care se afla
coprinsl intre sorgintea OltuluT,
Putna, Bistricioara, de la Tul-
ghes In jos, Bistrita, Dorna, Bis-
trita-Transilvana i Muresul.
Catena centran pleaca de la
sorgintea BicazuluT, trece prin
piscul Chisavas (1627 m.), Co-
ceres (1463 m.), Magura ('509
643
m.), Izvorul-CalitnanuluT (2031
m.), Pietrosul (2110 m.), de unde
se indrepteaza spre N., prin
gura-CaluluT (1230 m.).
Clina vestica a acestuT grup
este formata de muntiT Gher-
ghiuluf si al Calimanulur; aceasta
cidra este repede, putin accesi-
bila i taiatä de drumurile pa-
surilor Bicazul, Bis tricioareT (Tul-
ghesul i Putna) si ale Dornef.
Clina orientan a acestuT grup
este formata k cea mai mare
parte de muntiT GrintiesuluT
de aT DorneT.
MuntiT GrintiesuluT sunt co-
prinsT filtre Piriul-Negru, Bis-
trita i Bistricioara. Spatiul li-
mitat de aceste riurT afecta for-
ma unuT drept-unghiti, ale caruT
doua laturl ar fi formate prin
Bistricioara, iar cele-l'alte dota
prin Piriul -Negru si Bistrita.
Culmea principala a acestur ma-
siv se intinde din Cotul-Negru-
lid si al Bistritei si este urmata
de frontiera si de o poteca care
uneste cele doua piraie. Din
Virful-Grintiesului, muntele Plo-
pul si Piatra-Rosie, pleaca. spre
E. treT dintT paralelT ce se ra-
mifica, umple tot spatiul pana
in Bistrita i sunt urmati de po-
tecI cari vin din valea BistriteT.
Muntif GrintiesuluT se leaga cu
al GherghiuluT in Virful-Negru
(Mägura) printr'o ramura ce
pleaca din culmea centran si
trece printre Bistricioara i Ne-
grisoara. Valea-BistricioareT, de
la satul Corbul, are o poteca de
cal, care o urca pana aproape
de origina ; Valea-Negrisoarer
de asemenea este urmata de o
poteca de cal; cele-l'alte comu-
nicatiunT din interiorul masivu-
luT sunt potecT grele.
Aci in caz de rezbel coloanele
de invaziune ar fi despärtite prin-
tr'un bloc muntos de cel putin
so kil. lungime, si de o latime de
maT bine de 45 kil. futre Bis-
www.dacoromanica.ro
GRINTIE$UL-MARE
trita si valea Huresul-Olt. Pote-
cele intermediare sunt lungl si
debuseaza ca si comunicatiunile
pasuluT Dorna i BistricioareT
in strimptul defile0 al Bistritef.
Toate aceste consideratiunI in-
lesnesc apararea regiunel, dacä
ea nu este surprinsa inainte de
a incerca sa dispute defileurile.
Grintie§ul, pisc, inalt de 1739
m., in grupul munteluT Grin-
jud. Neamtu.
Grintie§ul-Mare, sat, in judetul
Neamtu, pl. Piatra-Mun tele, com.
Bistricioara. Este situat Ruga.
muntli Frasinul i Hurduga.
Are o populatiune de 128 fa-
mili!, sail 337 suflete.
In sat este : o biserica de
lcmn, Cu 2 dascalT ; z pita pen-
tru sucmane ; 2 morT de api.;
2 herastrae.
Sunt 100 contribuabilT.
Vite : 8o bol, 150 yac!, goo
oT, 26 cal, 50 rimatorT si 6o
juncI.
Grintie§ul - Mare, raviurd de
munil, ce se deta$eaza spre E.
din ramura munteluT Plopul, pe
teritoriul com. Calugareni si a-
poT Bistricioara, pl. Piatra-Mun-
tele, jud. Neamtu. Se allá cu-
prins intre piriul Grintiesul-Mare
si Grintiesul-Mic.
Grintie§ul-Mare, ',guate, intre
com. Borca, judetele Suceava si
Neamtu.
Grintie§ul-Mare, judetul
Neamtu ; izvoreste din partea
estica a sistemuluT stincos Grin-
tiesul, fiind format prin unirea
a dota sivoaie ; curge spre
E.-S., pe teritoriul com. Bistri-
cioara, traversind soseaua Bis-
tricioara-Piisacani in dreptul kil.
115, unde se si varsä pe stinga
piriuluT Bistricioara.
 GRINTIEWL-MIC
Grititie§ul-Mic, sat, jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Bistri-
cioara, situat futre muntiI Grin-
tiesul si Hurduga, pe valea Bis-
tricioareI.
Are o populatiune de 95 fa-
sag 222 suflete, din carI
6o contribuabilI.
Este o scoalA, frecuentatg de
40 elevi; i piug pentru fgcutul
sucmanelor ; I moarà de apA;
2 herástrae.
Numgrul vitelor este de 730
capete.
Grintiesul-Mic,ramunY demunjr,
ce se detaseazd din nodul for-
mat de Grintiesul-Mare i MI-
lustetul, pe teritoriul com. Bis
tricioara, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu. FormeazA in parte ho-
tarul despre com. CAlugAreni.
Grintiesul-Mic, piriiaf, ce izvo-
reste din ramura muntilor Grin-
tiesul-Mare, com. Bistricioara,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu ;
curge prin satul cu acelasI nume,
strAbItind soseaua Bistricioara-
PrisAcani in dreptul kil. 113;
se vars1 pe partea stingg a pi-
riulur Bistricioara.
Gripcia, munte, in partea de N.
a cona. Topesti, plaiul Vulcanul,
jud. Gorj, cu o suprafatA de
540 hect. Se prelungeste de la
E. la V. si e acoperit cu pa-
dure de fag si gorun.
De dinsul sine urmAtorul grup
de muntI: Poiana-ScAriT, spre E.
de muntele Gripcia, cu o su-
prafatl de 170 hect. pAdure ;
UlmAtul, spre S. de muntele
Gripcia, cu o suprafatA de 260
hect. pAdure ; Poiana-de-FragT,
spre S. de muntele Gripcia, cu
suprafatd de 210 hect. pg-
dure si pdsune ; Cornul, Gripcia,
spre V. de muntele Gripcia, cu
suprafatA de 220 hect, pà-
dure si pAsune; Dosul, Gripcia,
www.dacoromanica.ro
644
spre N. de muntele -Gripcia, cu
o suprafatA de 420 hect. pAdure.
Suprafata totall a munteluT
Gripcia, cu cracir sAI, este de
1820 hect.
Griva, pddure particularA, supusä
regimuluI silvic, pe mosia MA-
laia-Voineasa, pendinte de com
MAlaia, plaiul Cozia, jud. Vilcea.
Grivei, deal, in com. rur. Nego-
mirul, pl. VAllor, jud. Mehedinti.
Grivei, ph2/1, jud. Neamtu. VezI
CriveI.
Grivei-din-Dos, mahala, In com.
rur. Negomirul, pl. VAilor, jud.
Mehedinti.
Grivei-din-Fatk mahala, in com.
rur. Negomirdl, pl. VAilor, jud.
Mehedinti.
Grivita, sat, pe mosia
com. cu acelasI nume, jud. Do-
rohoig, pl. Prutul-d.-j., cu 56 fa-
miliT, sag 248 suflete, la o mica
depArtare mal in jos de satul
PAItinisul. S'a infiintat la 1897.
Are 54 case si bordeie, ale noilor
improprietdritT pe mosia statulur.
Locuitorir improprietgritI
982 hect., 76 ariT, pAmint.
Numirea satulur s'a dat in a-
mintirea victorier repurtatà de
trupele romine in Bulgaria, la
reduta Grivita, in rAzboiul din-
tre RusI i TurcI din 1877-78,
la care ag luat parte insemnatA
RominiI.
Grivita, sat, in jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, pendinte de com.
Smirna, situat la 6 kil. spre V.
de satul de resedintA..
Satul s'a fondat in 1882. I s'a
dat numele in amintirea lup-
telor ce RomtniI aü purtat con-
tra Turcilor la Grivita in Bul-
garia, la 1877.
GRIvITA
Populatiunea satulur se com-
pune din 245 familiT Rominr,
3 familil TiganI si 2 familif E-
vreI.
Vite sunt : 490 caT, 976 bol,
r400 o!, 14 capre i 500 porcI.
Grivita, sat, in jud. Tutova, pl.
Tirgul, com. Odaia-Bursucan,
spre V. de satul Odaia-Bursu-
can. Are 410 locuitorI si 124
case. Este fondat in urma rgz-
boiulul din 1877 in memoria
lupatorilor de la Grivita. Inainte
de intemeerea satuluI, aceasta
localitate se numea Odaia si era
proprietatea statultd.
Grivita, sat, face parte din com.
Cd1mAtuiul, jud. Tecuciti. Situat
pe valea CAlmdtuiulta, la 3 kil.
si 150 m. de satul CAlmAtuiul,
spre E. de tirgusorul Ivesti, re-
sedinta pläser.
Are o populatie de 1221 su-
flete : 288 bArbatI, 285 Temer,
342 bAetI si 312 fete; locuesc
in 300 case si 3 bordee.
Are o scoaig, frecuentatg. de
47 copiI ; o bisericA, cu hramul
Sf. VoevozI, flcutg de locuitorI;
2 circiumr.
Satul sa infiintat la 1879 cu
prilejul aplicArd legeI insurAteil
lor ; locuitoril sunt venitI din
toate satele de prin prejur.
Poara acest nume in amin-
tirea victorieT cistigate de Ro-
minT inaintea reduteI Grivita,
In rAzboiul de la 1877.
Grivita, cdtun, *com. urb. Drdgd-
sani, pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea.
Grivita, pichet rominesc, cu No.
7, jud. Constanta, situat pe te-
ritoriul bulggresc al com. Ese-
Chioi, revendicat de RominI, la
poalele dealuliff Hagi-Durac-Sir-
ti, nu departe de confluenta pi-
raielor Hamazli-Ceair i Mahale-
Orrnan-Ceair ; doming pe o bu'
 GRIV1TA-NOUX
nä intindere i drumul Silistra-
Varna.
Grivita-Nouä, sat, pe mosia Cor-
dareni, com, cu acela,sI nume,
pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiii,
Cu o populatie de 66 familiI, sad
354 suflete. Infiintat la 1886,
Cu noI improprietaritl, pe o su-
prafata de 836 hect.
Grivita-Vechie, sat, pe mosia
ipoteni, com. Cordareni, pl.
Prutul-d.-s., jud. Dorohoid, cu
o populatie de 57 familiI, sad
236 suflete, infiintat in 1879,
cu noI improprietaritI, pe mosia
statuld. LocuitoriI ad 322 hect.,
35 ariI, pamint.
Grinele, deal i punct de izc.
tar intre comunele Grabicina,
Policiori si Canesti, jud. Buzau.
GrInolea, sat, jud. Dolj, pl. A-
maradia, com. Capreni, cu 219
suflete: 129 barbatI si 90 femeI.
Locuesc in 49 case. Copia din
sat urmeazá la scolile din CA-
preni-d.-s., ce sunt la 41/2 kil.
departe.
GrInolea, pise, jud. D olj, plasa
Amaradia, com. Capreni.
GrIuluI
colind, In jud. Buiad, co-
muna Vintill - Voda, cat. Sir-
besti. In virful sad e o supra-
fatä ca de 4 m., pe care nu
creste iarba. Din aceasta cauza,
s'a nascut credinta, ca aci vin
ielele inainte de Ruialif i joaca.
Grlului (Valea-), vale, in jud.
Buzad, com. Viperesti, pe pro-
prietatea statuluI Valea-Larga.
Groapa, vale, in jud. Ialomita,
pl. Borcea, com. Dichiseni.
Groapa-CAtanei, deal, jud. Ba-
645
cad, pl. MunteluI, com. Vasi-
esti, pe care se afla urme de
redute.
Groapa-Chiritei, pdclure foioa-
sa, jud. Bacad, pl. TazlAul-d.-s.,
com. Bucsesti, proprietatea ra-
zesilor din comuna. Are o in-
tindere de peste 40 hect., si
este supusä regimuld silvic.
Groapa - Ciobanului, (Cioba-
nul), com. rur., in jud. Con.
stanta, pl. Hirsova.
Este asezata in partea de
N.- V. a judetuluI, la 96 kil.
spre N.-V. de orasul Constanta,
resedinta judetuluI, i In partea
de V. a piase!, la 8 kil. spre
N.-E. de oraselul Hirsova, re-
sedinta piase. Comunele inve-
cinate sunt : Girlici, la 7 kil. spre
N.-E.; Sarai, la 9 kil. spre E.;
Ghizdaresti, la 5 kil. spre S.-E.;
§iriul, la 4o kil. spre S.-E.
Se margineste la N. Cu jud.
despartindu-se prin flu-
vial Dunarea; la E., Cu comu-
nele Girlici i Sarai, despartin-
du-se de cea prin o li-
nie conventionalà din Durare
pana In &la Baroiul, de cea
d'a doua prin baltile Cioroiul
Hazarlic, soselele judetene Os-
trov-Hirsova si Hirsova - Sarai,
drumul comunal F,schi - Sarai-
Muslul i dealul Cadi-Cisla ; la
S., cu comunele iriul í Ghizda-
resti, separata fiind de prima
prin o linie conventionala din
dealul Cisla pana aproape de
TreI-Movile, de cea d'a doua
prin valea Caimacli-Dere; la V.
si S.-V., cu com. urb. Hirsova,
despartita fiind de diosa prin
Valea-BrentuluI, dealurile Ca-
ranli Ciobanul i restul prin o
Hule conventionall pana, in Du-
n are.
Relieful soluld este parte ses,
parte putin accidentat, divizindu-
se prin Orla Baroiul in 2 partI:
www.dacoromanica.ro
GROAPA-CIOBANULUt
a) §esul coprins intre privalul
Baroiul i Dunare (9/5 din In-
tinderea total5), spre N. §i N.-
V., acoperit Cu stuf,
nat cu baltI marr (Ciobanul)
miel (Ciungile, Cernica, Gir-
lita, Belciugata), avind la N.
un grind (loe ridicat d'asupra
stufulul baltilor i girlelor) dc.
vre-o 450 hect., acoperit spre
N.-V. cu padurea Ruginoasa ;
solul accidentat (3/5 din In-
tinderea totala a comuna), co-
prinzind partea de Sud - Est,
brazdat de dealurile: Ciobanul
(65 m.); Caranli (72 m.); si la
S -S.-E.: dealul Hazarlic (72 m.),
Eschi-Sarai (78 m.) i Cadi-Cisla
(118 m.), toate acoperite cu se-
manaturT i finete.
Movilele sunt In numar de
vr'o 15, variind intre 50-113
m.; principalele sunt : Movila
Mare, la S., pe muchea Dealu-
lul-Ciobanulur (65 m.); Sapata
(68 m.); TreI-Movile (u i m.)
la S.-E; multe din ele sunt na-
turale, altele sunt artificiale, ser-
vid ca puncte trigonometrice
la construirea hartir Dnbroger
de catre Statul-Major Romin.
Väl sunt : Valea - Dovlecelu-
luI, Valea-BrentuluI, formata din
valle Balaceanulur i Cislel (ce
trece prin satul
Apele carI uda comuna sunt :
Dunaxea, (si anume Canalul-Ma-
cinuluT) la N., despartind-o de
judetul Baila; tot la N., &la
sad privalul Baroiul care trece
pe linga satul Groapa-Ciobanu-
luI.
BaltI: Groapa-ClobanuluI (200
hect.), la N. de sat ; Ciungile,
Cernica In stuf, tot la N.; Bel-
ciugata; pe grindul Ruginoasa
la N.-V., toate formate de re-
varsarI anterioare ale fluviulul
Dunarea ; la hotarul despre V.
sunt baltile Rotundul i Gir
lita ; la cel despre E,, :
Cioroiul i Hazarlic; mar sunt
GROAPA-CIOBANUttlf
alte 4 maT miel"; intinderea lor,
afarl de cele de la hotare, e
de 124 hect.; contin peste ce
se consumA in localitate.
Com. este formatd din douti
cAtu n e : Groapa-Ciobanuluï, rese-
di nto.', asezatA in partea N.-V. a
comuneT, la poalele nordice ale
DealuluT-Ciobanulur si pe malul
drept al privaluld Bdroiul ; Ca-
di-C41a, asezat In partea S.-E.
a comuner, la poalele S.-V. ale
dealuluT Cadi-asla si pe ambele
malurT ale OH Cisla, la 8 kil.
spre S.-E. de cdt. de resedintA.
Suprafata totalA a comund
este de 5486 hect., din carT 69
hect. ocupate de vatra satelor
cu 247 case, iar restul aparti-
nind statuluT cu proprietariT
(1607 hect.) si locuitorilor (3810
hect).
Populatiunea este de 271 fa-
miliI, sati 1350 suflete: 691 bAr-
batI si 659 femeT: 783 necdsà-
toritT, 502 cdsOtoritT, 65 vaduvI;
2350 cetAtenT RominI; 1320 or-
todoxT, 30 mahometanT ; 686
agricultorT si pescad, 1 doctor,
8 comerciantT.
StiA carte 117 persoane.
Contribuabill sunt 258.
LocuitoriT posedti : 130 plu-
gurI si 200 care si cärute.
Vite sunt 3400 capete, mal
cu seamO bol, oT si rimAtorT.
Sunt 5 morT de vint.
Comerciul e activ; se face
prin orAselul Hirsova, la 9 kil.
spre S.-V., de care 8 comer-
ciantI si constA in import de
cereale, manufacturT si in ex-
port de vite si peste.
Budgetul com. este de 3222
leT la veniturT 5i de 2816 leT la
cheltuelT.
CA! de comunicatie sunt: pe
DunAre, bAltl, girla BAroiul cu
luntrele; calea judeteanA Hir-
sova-MAcin care trece pe 1a3 kil.
spre S. de comunA; apoI cAI
comunale la satele invecinate :
www.dacoromanica.ro
646
Topalul, Saraiul, Siriul, Ddeni,
Girliciul, Cadi-Cisla, etc.
Are o bisericA, In cdt. Cio-
banul, cu hramul Sf. loan, zi-
dita si intretinutO de locuitorT,
avind si 10 hect. pAmint de la
stat, cu i preot, 1 entAret si
2 paracliserT; o scoalA, conclusl
de un invAtOtor si o invAtAtoare,
frecuentatO de 74 elevi (66 bA-
etT si 8 fete).
Groapa-CiobanuluI, sed, in jud.
Constanta, pl. Hirsova, catunul
de resedintO al com. Groapa-
CiobanuluT. Este asezat in partea
de V. a plAser si cea de N.-V. a
comuneI, la poalele nordice ale
Dealulur-CiobanuluT si pe malul
drept al privaluluI BAroiul. Te-
ritoriul s'AA se mArgineste la N.
Cu jud. Bräila, despärtit prin
DunAre ; la E., Cu comunele
Girlici, Sarai si clt. Cadi-C41a;
la S.-V., cu com. urb. Flir$ova.
Relieful sAil este putin acci-
dentat, ses la N., acoperit cu
stuf, presArat cu bältI si gil-
dinT ;la S. si S.-E., ridicat, pre-
zintind dealurile: Ciobanul (68
m.), si Caranli (72 m.); si maT
multe movilf, intre carT: Movila-
Mare (65 m.) si Stipata (68 m.).
Este sträbAtutA de Valea-Bren-
tuluT, care la E. o desparte de
cAtunul Cadi-Cisla.
Este udat de apele: Dunarea
(Canalul-MOcinuluI), la N.; pri-
valul BAroiul prin mijloc, trecind
si pe lIngl sat prin partea nor-
d'a..
Baltl sunt : Groapa-Ciobanu-
luT, la N., prelungia Cu Girlita;
Ciungile, Cernica si Belciugata,
la N.; toate contin peste.
Intinderea satuluT e de 5207
hect., din carT 16o hect. vatra
satuluT, cu o populatie de 1453
su flete.
Groapa-DanciuluI, trup de pa--
dure, al statuluT, jud. Vilcea,
GROAPA-V1E/
plaiul Cozia, com. SdrAcinesti,
care impreura cu trupurile Bu-
da-Mare si Buda,MicI, are o in-
tindere de 350 hect.
Groapa-Izvoranilor, deal, spre
V. de com. MIneciul-Ungureni,
pl. Teleajenul, jud. Prahova.
Groapa-Lupilor, deal, In com.
rur. Rosiuta, pl. Vdilor, jud. Me-
hedinti.
Groapa-Lupului,pädure, In jud.
Mehedinti, plaiul Closani, com.
rur. Negoesti, cAt. Padesul.
Groapa-Mare, vale, in jud. Bu-
zAti, com. Grabicina, avind parte
arAturT, parte izlaz.
Groapa-Mare (Fundul-Gro-
piI), vale, in jud. BuzAA, com.
Vinti1A-VoclA, cdt. Sirbesti.
Groapa-ManAstirei, pichet, pe
DunAre, cu No. 23, in jud. Ilfov.
Groapa-NuculuI, deal, in jud.
BacAti, pl. Tazläul-d.-j., de pe
teritoriul com. Ripile.
Groapa-Olaruldf, vale, jud. Su-
ceava, in pAdurea mosief Roto-
pOnesti, In care se aflO un fru-
mos rimnic.
Groapa-Rea, sat, in jud. O Pl.
Argesul; face parte din com.
rur. Cerbureni-Iasul.
Groapa-ScheuceI, iezer, futre
privalul Dimuleasa si iezerul
Glävanele, jud. Brdila ; prin el
trece hotarul com. Vizirul.
Groapa-VieI, deal, pe teritoriul
com. FlAminda, pl. CAlmOtuiul,
jud. Teleorman, la N. com. M'A-
gurelele. Face parte din dealul
Suroaia. Pentru cA aci sunt sl-
dite din vechime vii, locuitorif
 GROAPA-VIEf (MAGURA-DE-LA-)
1-ati zis : Dealul-de-la-Groapa-
Via
Groapa-Vief (Mägura-de-la-),
mdgurcl, situata d'asupra dea-
lului cu acelasi nume, in par-
tea de N.-V., jud. Teleorman.
Insemnata prin importantele des-
coperiri archeologice ale lui Ce-
zar Boliac, despre care face
mentiune si d-nul Gr. G. Toci
lescu tu scrierea sa «Dacia ¡via
inte de Romani».
Pe toate hartile numirea a-
cester maguri este gresita (Gra-
pavia), fiind copiata dupa a sta-
tuluI major austriac. Adevarata
numire este aceea pe care o
dam no!: Groapa-VieL cum o
pronuntä si locuitorii.
Groapele, sat, pe riul Argesul,
jud. $i pl. Argesul, pendinte de
com. rar. Curtea-de-Arges.
Groapele, lac, jud. Braila, situat
la N. de com. Ciacirul.
Groapele, 'rival, jud. Braila,
incepe din privalul satuluI Gro-
pent si comunica cu iezerul Bu-
saga.
Groapele, priva/, jud. Braila, la
hotarul de N. al com. Stancuta,
aproape de Dunarea-Vechle; u-
neste privalul Vidroiul cu ieze-
rul Listegea din com. Vizirul.
Groapelor (Pirtul-), ptria, uda
partea de N.-E. a com. Ciresul,
pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea, si
se varsa in flul Cerna, tot in
raionul com. Ciresul.
Groasa, päd'ure de stejar, a sta-
tuluI, in jud. Ialomita, pl. Ialo-
mita-Balta, teritoriul com. Fun-
dul-CrAsani.
Groaza, deal, jud. Baal", pl.
MunteluI, de pe teritoriul com.
647
Darmanesti, situat linga mun-
tele Farcul-Mare.
Groaza, munte, jud. Bacati, pl.
Trotusul, com. Tirgul-Trotusul,
de pe teritoriul satuluI Slanicul.
Groaza, pirit 1, jud. Bacaii, pl.
Muntelui, com. Darmanesti, care
izvoreste din muntele cu ace-
la.g nume si se varsa d'a-dreapta
UzuluI.
Groduiul, pirin, pe mosia Buda,
com. Buda, pl. Herta, jud. Do-
rohoiti.
Grohotisul, Aria, in jud. Bu-
zail, com. Paltineni, cat. Cur-
matura ; iese din muntele Catia-
sul si da in Catiasul.
Grohotul, piriti, jud. Bacati, pl.
MunteluI, com. Brusturoasa; iz-
voreste din muntele Carunta si
se varsa in Trotusul, pe dreapta,
dupa ce se incarca cu piriiasele :
Tulburatul si Grohotisul.
Grojdibodul, com. rur., in par-
tea de S. a plaseI Balta.Oltul-
d. j., jud. Romanati, formata din
satul cu acelasi nume, situat la
N. de balta Potelul, la 18 kil.
de Corabia si la 38 de Caracal.
Altitudinea terenului d'asupra
nivelului marif este de 60 m.
Are o populatie de 624 fa-
mili!, sail 1988 suflete : 1008
barbati si 980 femer ; 992 ca-
satoriti si 995 necasatoriti.
tirt carte 73 persoane.
Sunt 362 contribuabilI.
Budgetul com. este de 3957
lei la venituri si de 3862 lei
la cheltueli.
Vite mar! sunt 1048, vite mid
2402 si rimg.torl 150.
Are 13 stabilimente comer-
ciale ; o scoalaprim. de gr. I, con-
clusa de I invAtAtor, frecuentata
de 44 elevi; o biserica, cu hra-
www.dacoromanica.ro
GROPARIA
mul Sf. Nicolae (1865), CU 2
preoll si 2 cintaretr.
Comuna Grojdibodul e impor-
tanta din punctul de vedere ar-
cheologic. S'a gash banI din e-
poca Romanilor si 2 table de
bronz thonestae missionis», pe
care Alexandru Cuza le-a dat
lui Napoleon HE. Ele sunt libe-
rate de Adrian, la 139 p. Chr.
unor veterani din cohorte auxi-
liare cad facuse sub Plautius
Caesianus (vez! Cesieni) 25 ani
de servicia, si acum capatara
drepturile de cetateni romani,
el* si copiii lor.
Maguri sunt : magura Prasào-
easca, Magura- Mare, Magura
Cazacilor, Ascutita, Timpa, care
inconjoara comuna. Aceasta pro-
beaza cd aci a fost o statiune
in epoca Romana.
Grohotisul, munte, la N. de com.
Maneciul-Ungureni, plaiul Te-
leajenul, jud. Prahova, coprins
intre apa Stancer la N.-E. si
apa Bobului la S.
Grohotisul, loc de trecere, in Tran-
silvania, jud. Prahova.
Gropanile, sat, in jud. Mehe-
dinti, pl. Dumbrava, coin. rur.
Bus:11. Are 567 loe. i 103 case.
Gropanile, munte, in jud. Me-
hedinti, plaiul Closani.
Gropanile, dea 1, in com.rur. Busul,
pl. Durnbrava, jud. Mehedinti.
Gropanile, vale 0 Aria, in com.
rur. Busul, pl. Dumbrava, kid.
Mehedinti.
Gropanul, vale, jud. Vlasca, pe
proprietatea Rasuceni ; da in
valea Brezoiul.
Gropäria, numire ce se dl satu-
lut Filipesti, jud. Braila.
 GROPENt
Gropeni, com. rur., situata pe
ses pe malul sting al DunareI,
pl. Balta, jud. Braila. Se mar-
gineste la N. cu com. Tichi-
lesti ; la V., cu Osmanul ; la
S.-V., cu Valea-Cineper si la E.
cu Dunarea. Suprafata comuner
e de 18000 hect. si face parte
din domeniul Brailer.
Are o populatie de 366 fa-
milil, sal-1 1956 suflete, din carT
308 contribuabilf.
Veniturile com. sunt de 8759
leT si chelt. de 7082 leT, 50 banI.
LocuitorT improprietaritT din
1864 sunt 27!; nelinproprietd-
ritT sunt 37.
In com. sunt : 5 debite ; 8
circiumI.
Vite : 950 bol', 1310 vacI, 9
taurI, 500 viter, 933 Caí, 2 ma-
garT, 1311 oT, 709 rimatorI si
16 capre.
Suhatul vitelor este de 331
hect.
LocuitoriI posedd 600 stupT
cu albin e.
Are : 1 biserica, fácutd la
1873 de locuitorT, cu 1 preot,
I cintaret si 2 paracliseri; 2 ci-
I scoala de haetI, fre-
mitire ;
cuentan de 88 elevI si I de
fete, infiintata la 1874, frecuen-
tata' de 38 eleve. Ambele scoli
ati localurI proprif de zid.
DrumurT: la Braila, spre N.,
prin Sichilesti, apoT pe soseaua
Braila-Calarasi, la 23 kil. ; la
Balta, spre N. pe la Milea A-
vram ; la IbisT, pe lunca pana
la hotarul Domeniuld ; la Cea-
cirul, spre S., pe malul lunceT
DundreI, la I O kil.; la Valea-
CinepeT, spre S.-V., prin pro-
prietatea locuitorilor, 6 kil.; la
Osman, spre V., prin proprie-
tatea locuitorilor, strabatind ca-
lea judeteana. Braila-Calarasi, 9
kil. ; la Silistrarul, spre N.-V.,
prin proprietatea locuitorilor,
taind soseaua judeteand prin
Gropeni-de-Cimp, 13 kil.
www.dacoromanica.ro
648
In com. sunt 5 strade. Dru-
mul posteI vechI trecea pe par
tea de V. a com. Comuna e
vechie.
Gropeni, sat, cu 150 locuitorI,
jud. Arges, pl. Topologul ; face
parte din com. rur. Runcul.
Gropeni, sat, jud. Braila, pe mu-
chea platouluT la V. com. Gro-
peni, pe drumul Braila-Ialomita,
la 23 kil. spre S. de orasul
Braila. Satul este vechiii. Pe
timpul dominatiuneI turcestl for-
ma douä satisoare stdpinite de
2 pasale si despartite prin strada
de azI, Vadul-SoareluT.
Se intinde pe o suprafata de
67 hect., Cu 366 case.
Are : o scoald de baetT, fre
cuentan. de 90 copiT ; o scoala
de fete, infiintata la 1874 si fre-
cuentan de 38 eleve ; o bise-
ricà.'; 7 circiumI; 3 acaniI.
LocuitoriT poseda 342 stupT
Cu albine.
Gropeni, sat, face parte din com.
rur. Märacineni, pl. Rlul-Doam-
neI, jud. Muscel.
Gropeni, stalie de dr.-d.f., jud.
Muscel, plasa Riurile, comuna
Maracineni, cat. Gropeni, pe li-
nia Golesti-Cimpulung, pusd in
eirculatie la 1 Iulie 1887. Se
afld intre statiile Florica (3 kil.)
si Ciumesti (5 kil.). Inaltimea
d'asupra niveluluI mariT e de
263'.24, Venitul acester statii
pe 1896 a fost de 24058 leT.
Gropeni-de-Cimp, loc, spre N.-
V. de com. Gropeni, pl. Balta,
jud. Braila, pe care s'aii Impro-
prietärit locuitoriT si pe care, se
zice, a fost vechiul sat.
Gropenianul,prival, jud. Braila;
uneste iezerul erbanul cu Du-
narea-Vechie.
GROPELE
Gropi (Valea-cu-), vale, in jud.
Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, com.
Bozieni, situat in partea de N.
a com. Este forman de dealul
Centuia si de un alt deal de
peste hotar, ce se afla pe teri-
toriul Valenilor, in jud. Roman.
Este acoperitä cu finete si a-
partine parte proprietarulur mo-
sieT Bozieni, parte locuitorilor
aceleT comune.
Se numeste ast-fel de la mul-
timea gropilor ce se gasesc pe
ea si din care se scoate prun-
dis pentru soselele vecinase.
Gropii (Valea--), vale, in jud.
Buzati, com. Beceni, cat. Ocea ;
se scurge in Valea-OciT.
Gropif (Virful-), (Groapa-Lu-
pilor), colind, in jud. Buzail,
com. Laposul, acoperita de pd-
dure.
Gropile, com. rur., jud. Baca,
pl. Tazlaul-d.-j., situata la limita
spre jud. Putna, pe pirlul Pal-
tinata. Se compune din 4 d.-
tune : Gropile, resedinta, Ca-
pota, Paltinata si Pochita, si-
tuata pe riul Casinul, dincolo de
Trotus.
In «Condica Liuzilor) mosia
este trecuta razaseasca, iar in
statistica din 1874 se gaseste Si
cdtunul Motocesti, azI alipit cu
com. Rtpile si un altul Urita.
Se margin este la N. cu com.
Tundul-Racaciune ; la V. Cu com.
Bratila si Ripile; la S. cu 121
pile si la E. cu com. Draguseni
si Parava, din jud. Putna.
DealurT sunt : Caprianul, Be-
nea si Balanelul.
Are o scoall mixta, care
functioneaza de la 1865, in sa-
tul Gropile, intretinuta de co-
muna, inteun local fácut din bir-
ne, in stare bund, cu 6 &id pa-
mint in %aria. si 6 in vatra sa-
tulur. E frecuentan. de 16 copiI.
GROPILE
Sunt 3 bisericr : douä orto-
doxe in satul Gropile, deservite
de r preot si 4 cintaretT, si una
catolica, in satul Capota. Sunt
387 case de locuit, dese in Po-
chita, rarT in cele-l'alte catune ;
4 circiumr.
Populatia este de 395 familir,
san 1577 suflete 830 barbatI
si 747 femer ; 1477 RominT
'o° Unguri, totr de protectiune
romina ; 870 agricultorT, 56 me-
seriasI, 26 comerciantr, 24 pro-
fesiunI libere si 98 servitorI.
Sunt 348 contribuabilT.
Dupa legea rural& din 1864,
la 94 locuitorT s'ají dat 283 fálcT
pamint In tarina. In 1879 s'an
improprietarit 55 insurAteI cu
137.40 falcr pamtnt.
Teritoriul comund are o in-
tindere de 3000 hect. Padurile
ocupa peste 300 hect. Proprie-
tarT marr sunt mostenitorir luT
I. Botez, cu o mosie care da
un venit anual de 6600 ler,
mostenitoriT lur lord. Ivascu,
cu 58 hect., citad venit anual
de 2100 ler.
Pe teritoriul comuner sunt :
izvoare cu apa sulfuroasa la Rup-
tura si Puturoasa ; mar multe
iazurI cu peste, dintre carT 2
mar insemnate : Balta-Lunga si
Balta-fara-Fund ; 2 morT de apa.
Dupl controalele divizier fi-
loxerice (1891), viea lucrátoare
are 40 '14 hect.
Vite : 53 cal, 8o6 vite marT
cornute, 784 oT, 250 capre
391 porcr.
Sunt 33 stupi Cu albine.
Budgetul com, este la veni-
turr de 4144 ler, 50 banr si la
cheltueli de 1365 leI, 35 ban1.
Comuna este strabatuta de
cal vecinale care o unesc Cu
Ripile si Racaciuni.
Totalal paminturilor de cul-
tura este de 500.40 hect.
Distantele : la Bacan, capitala
districtulur, 39 kil. ; la Tirgul-
80645. Afarole Diclionar Gel:g/m*4 va,
619
Ocna, 27 kil.; la com. Bratila,
23 kil.; la com. Ripile, 8 kil. ;
la com. Fundul-Rdcaciune, IO
kil. si la Tirgul-Valea-Rea, re-
sedinta piase, 33 kil.
Gropile, sat, jud. Bacau, pl. Taz-
laul-d.-j., com. Gropile, situat
la poalele dealulur Balanelul
pe riul Paltinata.
Are o populatie de 230 fa-
miliT, san woo suflete. Parte
din locuitorI sunt lemnari.
Sunt 2 bisericr, din care una
este facuta de locuitorT, la 1720;
sunt deservite de I preot si 2
cintAretr.
Gropile, trup de sat, in judetul
Neamtu, pl. de Sus-Mi jlocu 1 , com.
Filioara.
Gropile, bral (priva», al Dunard,
In jud. Ialomita, pl. Ialomita-
Balta, teritoriul com. Giurgeni.
si
Gropile, lac, in jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, com. Giurgeni,
alimentat de bratul cu acelasr
nume.
Gropile, san ;Helestache, mofie
a statulur, jud. Ilfov, care s'a
vio dut de vecr.
Gropile, mo)sie, jud. Bacan, pl.
Tazlaul-d.-j., com. Gropile, a lo-
cuitorilor rIzesr.
Gropile, peldure, de 543 hect.,
In partea de V. a com. Drac-
sani, pl. Miletinul, jud.Botosani.
Gropile, unul din cele 6 pichete
ale jud. Muscel, pentru paza
fruntarier, la 40 kil, de pichetul
Bindea si la 35 kil. de pichetul
Podul-Rlulur.
Gropile (Muntele-), padure par-
ticulara, supusa regimulul sil-
vic, pe muntele Gropile, jud.
www.dacoromanica.ro
GRO PNITA
Vilcea, plaiul Horezul, com. Vai-
deeni.
Gropile-Mari, munte, la N. com.
Vaideeni, plaiul Horezul, jud.
Vilcea. Aci se fabrica brinza
in stinele cu numele muntelur.
Gropile-Uria§e, loc, jud. Bacan,
pl. Tazigul-d.-j., com. Sanduleni,
linga sectia Veresti-d.-j., pe deal,
unde se afla. 18 gropT asezate
in linie dreapta, la o distanta
de 7 stj. una de alta. Cea mar
mare este inconjurata de niste
stincT de piatra ce par a forma
o scara.
Gropilor (Piscul-), fiise, jud.
Muscel, pl. Riul-Doamner, com.
Racovita. Sr-a luat numele de
la multele gropr facute din ve-
chime de locuitorT i chiar din
acest secol, pe timpul razmiri-
telor, cind locuitorir satulur pa-
rasind casele fugeau aci, unde
locul fiind dosnic, isT ingropad
bucatele, hainele, vasele si tot
ce avean.
Gropilor (Valea-), vale, izvo-
reste de la E. com. Negreni,
pl. Vedea-d.-j., jud. Olt, si se
varsa in gira Negrisoara, in ra-
ionul com. Negreni. Se numeste
ast-fel pentru ca este formata
dintr'o insiruire de gropT.
Gropitele,plidure particularl, su-
pusa regimulur silvic, in intin-
dere de 225 hnct., pe mosia
Gropitele, com. Vaideeni, plaiul
Horezul, jud. Vilcea.
Gropnita, com. rur., jud. Iasi, o-
cupind partea de N. a plaser Co-
poul ; e formata din satele : Grop-
nita, Singeri, Bulbucani, Forasti,
Mallesti i Misesti, pe o intin-
dere de 4120 hect. Are o po-
pulatie de 479 familil, san 2026
suflete.
82
 GROPNITA
Teritoriul com. e accidentat,
din cauza dealurilor ce o stra-
bat in diferite directiunI ; nu
prezinta de cit cite-va locurI
deschise si sesurl, provenite din
continuitatea pan telor deluroase.
Prin marginea de E. trece 611
Jijia si mal in centru piraiele : Mi-
letinul si Jijioara Pámintul este
productiv in cereale ; are finate
si imase intinse.
Are : 3 bisericI, cu 3 preotI,
3 cintaretI si 3 eclesiarhr; o
scoala ; 3 morI de apa O 2 de
abu rI.
Budgetul com. e de 10612
le!, 56 banI, la velliturI si de
10327 10, 90 banI, la cheltuelI.
Vite: 1893 vite mar! cornute,
360 ce, 6000 or §i 1394 rima-
torI.
Gropnita, sat, in centrul com.
Gropnita, pl. Copoul, jud. Iasi.
E situat pe podisul dealuluI
Gropnita. Are o populatie de to r
fama-, sal:1 457 suflete, carI se
trag din razesI si mazill, impa-
mintenitl pe acest loc. Legenda
zice el tefan-cel-Mare, Dom-
nul MoldoveI, a impartit acest
pamint la mal multe familiI de
slujbasI al O/ in 1496, intre
carI era si unul Ciohodariu, care
ar fi avut slujba de ingrijitor
al incaltamintelor domnestI. Lo-
cuitoriI satulut cu timpul fiind
impresuratT de boerI, ati pIerdut
rdzesiile. Asta-zI mosia este a
familid Cantacuzino.
Are o biserica, zidita la 1837,
cu I preot, I cintaret si I e-
clesiarh ; o scoala, infiintata la
1864, frecuentata de 29 elevI,
si casele proprietater, iar in mar-
ginea si in fata satuluI spre S.,
este un iaz mare numit Grop-
nita.
Vite : 149 cal, 577 vite mari
cornute, 1722 oI si 460 rimatorí.
Gropnita, deal, pe coasta caruia
www.dacoromanica.ro
650
e situat satul Gropnita, comuna
Gropnita, plasa Copoul, judetul
Iasi.
Gropnita, ias. VezI Gropnita, sat,
com. Gropnita, pl. Copoul, jud.
Iasi.
Grop§ani, com. rur., in N.-V.
plaseI Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Ro-
rnanati. E formata din catunele :
Gropsani-din-Fata (Gropsani-de-
Sus, 448 locuitorI), unde se a-
ria si primaria ; Gropsani-de-Dos
(Gropsani-de-Jos, 352 locuitoff);
Horezul (450 locuitori); Mar-
dalele (236 loc.) si Dosul-San-
deI (133 loc.). Este asezatä la
poalele dealuluI Murgasulut *pe
linga riul Geamartaluiul si Ho-
rezul, la 14 kil. spre N.-V. de
Bals si la 45 kil. de Caracal.
Altitudinea terenulur d'asupra
niveluluI mariI este de 193 m.
Are o populatie de 356 fa-
milif, sati 1583 suflete : 832 bar--
batí si 751 femd; 644 cdsäto-
ritI si 939 necasatoritI.
titi carte 77 persoane.
Sunt 354 contribuabilI.
Budgetul corn, este de 4589
le! la veniturI si de 4547 le! la
cheltuell.
Vite marI sunt 1077, vite raid
1571 si rimatorI 257.
Are : o scoald primará, con-
dusa de un invatator, si fre-
cuentatá de 102 copir; 3 bise-
riel : Sf. Nicolae (1840), Intra-
rea-in-Biserica (1820) si Cuvioasa
Paraschiva, in Horezul, cu 2
preotT si 5 cintaretl.
Spre S.-E. de com, se afla
Valea-Bisericd, numita ast-fel
pentru ca ad a durat mal mult
timp o biserica a und sat, ce
a fost devastat de Turd; acum
e parte acoperita de padure si
parte cultivata.
Gropqani, mofie, pendinte de E-
piscopia RtmniculuI, linga com.
GROSUL
Gropsani, din jud. Romanati ;
are si o padure de 1 1 1 pog.
Grop§ani-din-Dos (de-Sus), a-
tun, com. Gropsani, pl. Oltul-
Oltetul-d.-s., jud. Romanati, si-
tuat in valea apd Geamartalu-
iulul.
Grop§ani - din - Fat A (de-Jos),
cdtun, com. Gropsani, jud. Ro-
manati, situat pe malul sting al
apeI Gearnartaluiul.
Gropul, vale, la N.-E. de satul
Romtnesti, jud. Iasi, pl. Copoul,
com. Movileni, bogata in finate.
Gropul-Mànästirei, vale, in j ud.
Iasi, pl. Stavnicul, com. Miro-
neasa, formata din Valea-UrsiteI.
Groseni, seitifor, jud. Braila, la
5 1/2 kil. spre N.-V. de satul
Vizirul. Are 31 familiI, sati 157
suflete : 79 barbatI si 78 /*eme;
56 casatoritI si too necasato-
ritI. Locuesc in 32 case.
Vite sunt : 8o cal', 290 vite
mar/ cornute, 380 o/ si 6o ri-
matorI.
Groseni, c iltun, jud. Teleorman,
pl. Marginea, com. Pielea ; are
236 locuitorr, din carI 63 con-
tribuabilI.
Grose§ti, numire a una tdrii din
comuna Zlotesti, pl. Teleorman,
jud. Teleorman.
Grose§ti, mofie, pendinte de com.
Vizirul, pl. Balta, jud. Braila,
apartinind d-lor : Alex. I. Grosu,
300 hect., cu venit de 95401d;
G. I. Grosu, 300 hect., cu venit
de 13500 le ; loan N. Grosu,
1600 hect., cu venit de 16120
leI; C. Lupescu, 300 hect., cu
venit de 4500 lel.
Grosul, com. rur., jud. Vlasca
 GROSUL
pl. Marginea, la coltul el despre
pl. Cilnistea i jud. Teleorman,
compusa din Grosul si Poiana-
Grosul sail cat. Schitul-Grosul,
situate pe cimpia Burnazulur
pe proprietatea statuluf.
Suprafata intreguluT trup de
mosie este de 3400 hect., adu-
-cind un venit anual de 25000 leT.
Are o populatie de 1158 su-
flete, din carT 293 contribua-
bill.
Budgetul com. este la veni-
turl de 4502 leT si la cheltuell
de 3753 leT.
Are 2 bisericT, cu I preot
3 cintaretl ; o scoalamixta, con-
clusa de un invatätor i frecu-
entatä. de 31 baeti si 9 fete.
Sunt 58 hect. 50 aril vie.
Este departe de Giurgiti de
40 kil., de Bucuresti, de 82 kil.,
de Alexandria de 18 kil. si de
Stanesti, resedinta plaseT, de
29 kil.
Prin sat trece soseaua veci-
nalá Magura-Grosul si Tres-
tenicul.
Vite sunt: 594 boT i vacT,
40 bivolT, 69 caT, 1480 oT, 329
rimätorT si 3 asinT.
Sunt 7 circiumr.
Pamintul este fertil, necon-
tinind maT de loc argil ; este
un amestec de nisip provenit
din debordärile de pe timpurT
ale riurilor Teleorman, Vedea
si Clenita.
Grosul, satiPoenari-Grosul, cei-
tun, pendinte de com. Grosul,
pl. Marginea, jud. Vlasca, pe
proprietatea statuluf cu acelasi
nume.
Ad i s'ati improprietarit la
1864, 140 locuitorT, carora
s'atí dat 420 hect. panfint.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, cu i preot ; o scoala.
Grosul, phig, izvoreste de sub
dealul Bordea, com. Ciurea, pl.
651
Codrul, jud. Iai i se varsa in
piriul Oita.
Grosul-Mare i Grosul - Mic,
jud. Fälciü. VezT Isaia,
Gro§ani, (Pope§ti,Fratil-Chir-
cule§ti), atun al comuneT Cos-
testi, jud. Buzat1, cu 8o locui-
torT si 20 case.
Gro§ani, sat, face parte din co-
muna rurald Poenari, pl. Arge-
selul, jud. Muscel.
Impreuna cu catunele : Bre-
benesti, Poenari, erbanesti
Val ea-d i n Därat, formeaza com.
Poenari. Cdtunul erbanesti a
fost si el (Unlit manastirer am-
pulung.
Satul Grosani a fost daruit de
Nicolae I. Basarab la 6883 (1365)
bisericel de mir a luT Negru,
ca ctitor al acester bisericT. Ro-
mina GrosanT, dupa moartea luT
Mateiù Basarab, protestara in
contra mandstireT, zicind ca el
de la 1365 pana la Mateiti Lift
aü fost liberT, neatinsT de in-
tocmirea luT Mihaiti Viteazul de
la 1600, si ca Egumenul prin
silnicie T-a facut clacasT al Ma-
nastirci i jurara cu 12 martorT,
zicind cä i insusT Mateiù T a
fost ertat a raminea ca maT
tnainte, dind numaT un mic a-
jutor manastireT. Egumenul Var-
lam, de la 1655, a luat lege
peste lege, adicä a jurat ca 24
martorl, boerT din Muscel, 'Land
si carte de blestem a Mitropo-
litulur Ignatie. Basarab arnul
(Constantin da dreptate luT
Varlam, luind de la martorif
Grosanilor, spre pedeapsa
aü jurat strimb, cite 6 bol de
fie-care, dupe lege si ()Weer'.
Gro§ani, par/ea de N. a com.
Slanicul, pl. Val-WILE!, judetul
Prahova.
www.dacoromanica.ro
GROSEREA
Gro§area, pisc, com. Dobroteasa,
pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.
Gro§area, phia, judetul Olt ;
trece prin cat. Donesti, pen-
dinte de comuna Dejesti, mer-
end tot spre V. pana se varsa
in Olt.
Gro§area, vdlcea, izvoreste de
la E. comuneT Otesti-d. j., plasa.
Oltul-d.-s., jud. Olt si se varsa
In Cungrea-Mica, tot pe terito-
riul comuner Otesti-d.-j.
Groprea, com. rur., jud. Gorj,
pl. Gilortul, situata in partea
de N. a comunei Valea-luT-Ciine,
parte pe vale, si parte de-alun-
gul soseleT comunale, care o
leaga la N. cu com. Aninoasa.
Are o suprafata de 1000 hect.,
dintre carT 260 hect. 'Jac:lure,
125 hect. arabile, finete si pa-
sune, proprietate a d-luT Achil
Crasnaru, iar 555 hect, ale lo-
cuitorilor, cu ro hect. vie si
50 hect. prunr.
Are 0 populatie de 18E fa-
miliT, sail woo suflete, din carT
6 familiT de Tiganr. Sunt 18
contribuabilT.
LocuitoriT poseda : 40 plu-
gurT, 8o care cu boT, 4 cart*
Cu cal; IO stupr ; 254 %rite mail
cornute, 24 caT, 407 or, 3 E ca-
pre si 163 rimatorT.
Veniturile i cheltuelile coma-
nel sunt de leT 1046.
Prin coin. trece pir. Gruserea,
care in timpurr ploioase face
marT stricaciunT prin revarsarile
sale.
Comunicatia in comuna se
face prin soseaua vecinall, care
o leaga la N. cu Aninoasa, lar
la S. cu Valea-luT-Ciine.
In comuna Bunt: o moara cu
5 alergatorT, pe apa riulul Gi-
lortul, care trece prin partea de
E.. a cornuner ; 4 fined; z cir-
ciuma.
 GRO$EREA
Are o bisericA, fAcutá de preo-
tul Nitä si un proprietar, Barbu
Cocos, la anul i8o8 ; biserica
este de zid si e deservitA de
preot i i cintAret.
Gro§erea, pIrla, jud. Vilcea. Iz-
voreste din dreptul com. Prun-
deni curge pe valea numitd
Groserea si se varsA in Olt,
dupa ce udA com. Cdlina.
Gro§erea, vale, jud. Gorj, pl.
Gilortul, pe care este situatà
comuna Groserea. Vine din spre
N.-V., de la com. Costesti, si se
dirige spre S.-E., deschizindu-se
In albia GilortuluT.
Dealul Cornisani i dealul
Culmea-despre-JiT, formeazA a-
ceastA vale.
Gro§erita, deal, apartine comu-
neT Bibesti, jud. Gorj ; are di-
rectiunea N.-S. si este coprins fil-
tre valea Sterpoaia la E. si a
Groserd la V.; este o prelun-
gire a DealuluT-Serpoaelor ce se
termina in Valea-GilortuluT.
Gro§etul, //imite, la N. comuneT
Vaideeni, plaiul Horezul, jud.
Vilcea. Ad se fabricá brinzA in
stinile Cu numele muntelui.
Gro§etul, vale, judetul Prahova,
pl. Filipesti, com. Ederile; se
varsA. In riul Cricovul.
Gro§etul-Mälaeasa, pidure, a
statuluT, in intindere de 150
hect., pendinte de com. Hai-
manalele, pl. Filipesti, jud. Pra-
hoya, care, impreuna cu trupul
Neagra (1847 hect.), formeazA.
pAdurea Haimanalele.
Gro§etuluI (VIrful), munte, in
judetul Buzan, comuna Neho-
iasul, cAt. Arsele, avind stincT
acoperit pe poale cu fi-
neatA.
www.dacoromanica.ro
652
Gro§etului (Virful-), vhf de
deal, com Capul-Pisculul, plasa
Riurile, jud. Muscel.
Gro§etul, baltd, jud. Dolj, plasa
Jiul-d.-j., com. Rozistea, formatA
din revArsdrile rluluT Jiul. Se
gAseste pe mosia MaiceT-Dom-
nuluT-Dudu si se scurge in balta
Ochiul.
Gro§i, com. rur., pe gira Catina,
jud. Arges, pl. Pitesti, la 14
kil. de com. rur. BAscovul-FlestiT
(resedinta subprefecturel) si la
6 kil. de Pitesti. Se compune
din urmdtoarele sate : Grosi,
Lupueni, Manolesti, Negulesti,
Piscul-Radulur si Valea - CapriT,
avind In tot i6o familiT, din
care 6 familii de Tigard, cu 854
suflete.
In com. sunt 2 bisericT vechT
de lemn, deservite de 2 preotT,
2 cintaretT si un paracliser ; o
scoalA primará ruralA.
Sunt 142 contribuabill.
Budgetul com. e de 1593 leT
la veniturT si de 1339 leT la
cheltuelf.
Num4rul vitelor este de 127
capete vite marr (i18 bol si
vacT, IO cal) si de 324 vite mA-
runte (141 oT, 20 capre si 63
rimAtorT).
Gro§i, sat, cu 36 familiT de mos-
nenT, jud. Arges, plasa Pitesti ;
face parte din com. rur. cu a-
celasT nume. AicT este resedinta
primdrieT. Are o bisericA, cu
hramul Cuvioasa Paraschiva, cu
un preot si un cintAret.
In apropiere de acest sat a
fost o redua a Imperialilor in
timpul rAzboaelor din secolul
trecut.
Gro§i, sat, pendinte de coin. rur.
Uda-d.-j., pl. Oltul, jud. Arges.
Gro§i, sat, pe mosia si in com.
GROTIWL (MUNTELE-)
Boroaia, jud. Suceava, e asezat
pe piriul Tirzia. NumArl 62
case, populate cu 58 familiT, sati
270 suflete : 141 bArbatT i 129
femeT, din cal-1 50 contribuabilf.
Vatra satulur ocupa 7 ala
LocuitorT improprietdritT la
1864 sunt 4 fruntasT, 17 pAl-
masT si 26 codal, stápinind 155
fAld; sunt 2 improprietAritT de
la 1879 cu 6 fAlcI; in 1889 ají
cumpArat 9 insT cite un lot de
5 hect. In Grosi este o bisericA,
cu hramul SE VoevozT, clAdit5.
de cAlugAriT mAnAstireT Rica,
la inceputul secolulul si care e
acum deservitA de preotul din
Tirzia. Scoala din Boroaia ser-
vA i acestuI sat.
Gro§i, sat, face parte din com.
rur. Modoaia, pl. OtAsAul, jud.
Vilcea. Are o bisericA. Locui-
toril catun sunt mos-
nenT.
Gro§i (Obcina), munte, situat
pe hotarul despre judetul Su-
ceava, com. RAucesti, pl. de
Sus-Mijlocul, jud. Neamtu.
Gro§i, pddure, in jud. Neamtu,
com. RAucesti, pl. de Sus-Mij-
loe ul. Impreung cu acele cuprinse
pe teritoriul satuluT Oglinzi, are
o intindere de 1285 pogoane.
Gro§ovul, pia'ure, jud. Ilfov, pl.
Oltenita, proprietatea SocietateT
«Dacia-Rominia».
Gro§tina, deal,la V. com. Tom-
sani, plaiul Horezul, jud. Vilcea.
Grota - Dimbovicioare. Vez!
Dimbovicioara, pesterl, j u d. Mus-
cel.
Groti§ul (Muntele-), pidure
particularA, sapusA regimuluT sil-
vic din anul 1883, pe mosia
Muntele-Grotisul, pendinte de
 GROZ AVE1 (PIRI(JL-)
com. Maneciul, plaiul Teleajenul,
jud. Prahova.
Grozavef (PIrtul-), pi« pe
m4a Darabani, com. Darabani,
pl. Prutul-de-Jos, jud. Dorohoin.
Groze§ti, com, rur. pl. Troto§ul,
Groze§ti, trup de mo,sie, in jud.
Neamtu, com. Radiul, pl. Bis-
trita, situat pe Ruga moOile
Giurcani i Muncelul.
Grozävescul, lac, jud. Dolj, pl.
Cimpul, com. Smirdan.
Grozavevi, ciitun, al com. Dra-
ghiceni, pl. Ocolul, jud. Roma-
nati, situat pe coasta unuT deal,
la 1 o kil. spre Apus de Cara-
cal, unde terenul are 140 m.
d'asupra niveluld mariT. Are
65 fam. O 300 loc. ; o biserica,
cu hramul Sf. Gheorghe, deser-
vita de I preot i 2 cintaretI.
Grozave§ti, sat, face parte din
com. Nicorqti, jud. Tecuciti. Si-
tuat la N.-E. de Nicore0, pe
coasta unul deal inalt de 24
m. §i la o distanta de 850 m.
de re§edinta comuneI, pe malul
sting al piriuluT acaina.
Are o populatie de 40 familiT
san 750 suflete.
Comerciul il fac 2 circiumarr.
Locuitorir sunt vechI raze§T.
Teritoriul satuluI este de io
hectare.
Grozäveqti, cdtun, pendinte de
comuna Fundul PiruluI, pl. Neaj-
lovuluT, jud. VlaKa, situat pe
malul drept al Arge§uluT, la ex-
tremul N. al judetuluT, despre
limita luI cu Dimbovita, intre
Obislavi O. Crovul.
Grozäve§ti, mofie, a statuluT, jud.
Ilfov.
Grozäve9ti-SE-Ioan, mofie, a
statuluT, pendinte de biserica Sf.
653
Ioan din Bucurqti, jud. Ilfov,
care s'a arendat pe periodul
1888-93 cu 810o leT anual.
Aceasta arenda a scazut la 4674
leT.
jud. Bacan, situata pe valea de
mijloc a OituzuluT, intre muntI.
Se compune din 4 sate: Grozqti,
rqedinta, Herastraul san Fera-
straul, Marginea §1 o sectie al-
ciiul.
Groze§ti apartinean maT na-
inte unuT capitan cu numele
Grozea §i apoT a trecut in pro-
prietatea luT Radu Racovita,
de care a fost dat manastireI
Raducanul din Tirgul-Ocna.
In cCondica Liuzilor, o gasim
apartinind 'lineal. Paladi, iar in
Statistica din 1874 o gasim com-
pusa din 4 catune : alciiul,
Grozqti, Ferastrdul i Lesunta.
Teritoriul san, udat de o mul-
time de pirirw tributare Oitu-
zuluf, ?i accidentat de muntI ca
Cona, Runcul, etc., se margi-
ne§te : la E. cu al com. t3ogda-
ne0 ; la V., cu. al com. Hirja ;
la S., cu al com. Manastirea-
CaOnulur i la N., cu al com.
Tirgul-Ocna.
Sunt 867 case de locuit ; 19
circiumI.
Are o coala, mixta, care func-
tioneaza de la 1865 in satul
Grozeti i 2 bisericl: una orto-
doxa i una catolica in satul
Groze§ti §i o capela catolica.
Populatiunea este de 883 fa-
mili!, san 3288 suflete : barbati
1693, femel 1595; 166o Rominf,
7 GrecT, 1538 UngurT, 74 Ita-
Red, 1 Englez, Io Armen! i
58 IzraelitT ; dintre acWia 3253
sunt de protectiune romina, 6
austriaca., lo ungara, 2 elena,
14 italiana, I engleza, I turca;
sunt 1608 agricultor!, 133 me-
seria.5T, 65 industria0, 61 co-
merciantI, 30 cu profesium libere,
www.dacoromanica.ro
GROZESTI
35 muncitorl O 17 servitorT.
Stid carte 91 persoane.
Sunt 634 contribuabilT. Dupa
legea rural& din 1864 s'an im-
proprietarit 534 locultorT, cu
7954 fálcT O 40 prajinT paintnt
in %afina..
Teritoriul comuneT are o in-
tindere aproximativ de 18000
hect. Padurile ocupa aproape
12000 hect.
Proprietar mare este D-1 Ne-
groponte, care are o zno0e de
peste 13000 hect., &lid un ve
nit de 38928 le! anual.
Teritoriul acester comune po-
seda: pacura, izvoare cu apa
sulfuroase O feruginoase, piatra
calcaroasa, silicoasd, piatra de
cioplit.
cDespre muntele de sare de
la Grozavqti, spune Sulzer, tre-
bue sa maT amintesc, el acesta
este format din sare curat crista-
lina, ca i cei-l'altY din Muntenia,
Moldova O Transilvania i ca
acela de la Vieliczka in Polonia
O ca se prezintd Une() parte
cu un perete repede, care din
cauza repeziciuneT este deseo-
perit de pamint ,i prezinta
privitoruluT un adevarat zid de
cristal. Inca nu s'a facut pana.
acum intrebuintare de el, cad!
colla ele cele numeroase din jurul
or4eluluT Ocna, carr contin a-
ceeag sare, sunt inepuizabile;
daca pe de alta parte se ade-
veresc cele zise de istoria na-
turall §i confirmate aicea de
experienta, ca un munte de
tot exploatat i golit, in timp
de 20 de ad se umple jara cu
plata de aceea0 naturl, ca O
d'Id rija n'ar fi fost exploatat;
In care scop 'asa minieri! in
salina icT i colea pilaWi de
sare pentru a sustinea pamtntul
O bogatiile, in carT ny)! vinele
de sare cu atita maI wor se
latesc §i Cu attta mar iute umple
din non ocna epuizata.»
 GROZEsTI
Se gaseste : un cuptor siste-
matic pentru fabricarea varuluI
si a cimentuluI; 1 fabrica de
cherestea cu abur!; 1 herdstraa
de apa ; 2 mor!.
Totalul paminturilor de cul-
tura este de 1603,63 hect.
Viile sunt pe o intindere de
1 1 2 hect.
Vite sunt : 159 cal', 1741 vite
cornute, 434 porcI, 256 capre
si mol or. StupY cu albine
sunt 50.
Budgetul comund este la ve-
niturI de 39794 Id, banT rj si
la cheltuelT de 21275 leT, banI 6o.
Comuna este strabatutd de
calea nationala Onesti Oituz.
Distantele : la Bacan, capitala
districtuluT, 65 kil. ; la Tirgul-
Ocna, resedinta plaseT, 8 kil.;
la com. Bogdanesti, 7 kil. ; la
com. Hirja, to kil. ; la com.
Manastirea-CasinuluT, 30 kil.
Grozesti, com, ru,-., in partea de
N.-E. a plaseI Podoleni, jud.
Falciti, in josul com. Salageni,
asezata 'filtre riurile : Prutul si
Jijia, pe o suprafata de 397 hect.
ale locuitorilor li. cu o populatie
de 125 familiT, sati 420 suflete,
din carT 120 contribuabih.
Are o bisericä, cu 1 preot
si 2 dascalf.
Locuitorif, pe Ruga agricul-
tura, se maT ocupa Cu pescuitul
si cultura viilor.
Veniturile si cheltuelile com.
sunt de 1200 le!.
Vite mar! cornute sunt 350,
o! 460, cal 87 si porcI 235.
Grozesti, com. rur., jud. Mehe-
dinti, pl. Motrul-d.-j., la 65 kil.
de orasul Turnul Severin, iar de
Strehaia, resedinta plaseT, de 17
kil. Este asezata pe o vale. Ina-
inte se numea Susita, dupa pi-
'4111 ce o ud.
Se margineste la E. cu com.
lisita; la S., cu com. Stinga-
654
ceaua ; la V., cu com. Circeni ;
iar la N., cu com. Caloparul-
de-Gorj. Are 740 locuitorl, din
carr 117 contribuabili ; locuesc
in 162 case.
LocuitoriT posea : 30 plu-
gurT, 62 care cu bol, 3 carute
cu cal; 41 stupI.
Prin com, trece soseaua Cir-
ceni-Grozesti-Stingaceaua.
Are : o biserica, cu 1 preot
51 2 cint5.retI; o §coalà, con-
clusa de 1 invAtätor, frecuentata.
de 23 elevI; o &duma..
Budgetul com, este la veni-
turT de 1838 leI si la cheltuelI,
de 888 la
Vite : 460 vite marr cornute,
22 caT, 400 o! si 480 rimatorf.
De remarcat in aceasta com.
sunt : Cioaca-luT-Horia, Dealul-
GarduluI si dealul Ceadarul.
Va!: ValeaCepler, a Mormin-
tuluT, SU stiuta, a-GarduluT, a-Lu-
puluT, a-BlidaruluI si Grozasca.
Grozesti, sat, in jud. Bacati, pl.
Tazlaul d.-j., si resedinta corn.
cu acelasT nume, situat pe ma-
lul sting al OituzuluT. Are o po-
pulatie de 683 farn.,sati 2653 sufl.
Sunt 2 bisericr: una ortodoxa,
Cu I preot si 2 chitAretY, cla-
dita pe la 1734, dupa cum arata.
inscriptia de pe clopot, de catre
Radu Racovita. Pe usa laterala
de la altar se gaseste scris ca
acea usá este facuta de vataful
Stefan Munteanu la 1799. A
doua biserica, catolica, si o ca-
pela, clddite din vechime, se zice,
ar fi fost darimate de TurcI si
reedificate in urmä de locuitorif
UngurT. In biserica catolica se
pastreaza un clopotel cu data
de 1568.
Are o scoala mixta, la care
urmeaza vre-o 50 elevY.
Sunt 16 circiumr.
Vi te : 151 caT, 1438 vite marT
cornute, 253 capre si 338 rima-
toa
www.dacoromanica.ro
GROZII (P1SCUL-)
Proprietarul Grozqtilor, d. Ne-
groponte, exploateaza pleura,
are fabrica de var si de ciment,
fabrica de cherestea cu abur!
si altele.
Grozesti, sat. Vez! Grozesti, com.,
pl. Podoleni. jud. Fa/citi.
Groze§ti. Vez! Giurcani, sat, com.
Gagesti, pl. Mijlocul, jud. Falda.
Grozesti, ciitun, jud. Putna, pl.
Girlele, com. Odobesti.
Grozesti, fird de mung jud. Ba-
can, pl. Trotusul, care incepe
in Runcul-Alb si desparte Ca-
sinul de Oituzul, trecind prin
cómunele Hirja si Grozesti. Din
aceasta culme se ramifica Mä-
gura-Casinulur.
Grozesti, mo,rie, jud. Bacati, pl.
Trotusul; apartine d-luT O. S. Ne-
groponte, are o intindere de
13000 hect., aducind un venit
de le! 38928.
Grozesti, perdure, jud. Baca", pl.
Trotusul, in com. Grozesti si
Hirja, proprietatea d-luI Negro.
ponte. Este populata de brazI,
moliftr, fagT, stejarT si mesteacanT.
Are o intindere de 9427 hect.
si este supusa regimuld silvic.
Grozesti, izvor de apee' sliratil,
jud. Baca, pl. Trotusul, com.
Grozesti, pe stinga OituzuluT.
Apa sa este limpede si cam sa-
rata, temperatura II este de 80;
greutatea-ispecifica este de 1002.
In Ioo palmace cubice s'a ga-
sit 15.833 palmace cubice de
acrime carbonica, lar din ma-
teriile compacte : var, magnezie,
pucioasa si sare.
Grozif (Piscul-), colina, in jud.
Buzan, com. si cat. Plescoiti; face
hotar despre com. Piclele.
 GROZIT (VALEA )
Grozil (Valea-), vale, in jud.
Buzail, com. Breaza, cat. Gre-
ceanca. Ruptura prapastioasa
din muntele Istrita.
Grozoaia, baltd, in jud. Iasi, pl.
Branistea, com. Golaevti, for-
mata din riul Jijia, linga satul
Lazareni; de la locul numit Tu-
dose, formeaza dol cracT : unul
sub numele de Dubruvatul vi
altul sub numele de Girla-Gro-
zoaia ; inconjura satul in par-
tea de S. vi apoi se varsa
in jos in Orla Dubruvdtul, de
unde la iarasT numirea de Jijia.
Grozoaia, deal, in jud. R.-Sarat,
pl. Oravu/uT, com. Brosteni; se
desface din dealul Deleanul ;
brazdeazA partea de S. a com.;
este acoperit cu padurT vi pa-
vuni.
Grozoaia, in jud. R.-Sd-
rat, pl. OravuluT, com. Brovteni.
Izvorevte din dealul Grozoaia ;
uda com. la V., vi se varsa in
ptriul Va lea-Larga.
Gruetele i§orlita, ftildurt par-
ticulare, supuse regimuluT silvic
aflate pe mosia Genuneni,
com. Genuneni, pl. Oltul-d.-s.,
jud.
Gruetul, deal, in partea de E. a
com. Dobrita, jud. Gorj, aco-
perit cu viile locuitorilor.
Gruia, com. rur. i sat, jud. Mehe-
dinti, pl. Blahnita, la 50 kil, de
orasul Turnul-Severin, si la 34
kil. de Vinjul-Mare, revedinta
plaveT ; este situata pe un mic
d'asupra DunareT, avind
o pozitiune ridicata.
Comuna este fondata de prin-
cipele tirbei5. Are Io00 locui-
torT, din carT 149 contribuabilT.
Locuesc 'in 205 case. Este re-
sedinta capitanieT portuluT vi a
655
varad' Gruia, filnd ad un mic
port pentru incarcatul si des-
carcatul diferitelor obiecte de
comert.
Locuitoril posea : 49 plu-
guri, 84 care cu bol, Io carute
cu cal; 6o stupT cu albine.
Prin comuna trece soseaua
Turnul - Severi n - - Hi no-
va-S capaul -Gruia-Pristolul.
Are o biserica, cj hramul A-
dormirea-MaiciT-Domnului , de-
servita de z preot vi 2 cinta-
retT; o scoala, conclusa de un
invAtator, frecuentata de 30 e-
levT ; 2 circiumi.
Budgetul com, este la veni-
turT de 8801 leT vi la cheitueb
de 1724 leT.
Vite : 450 vite mal-1 cornute,
32 cal, 600 or, 4 bivolT si 450
rimatorT.
In com. sunt o multime de
izvoare cu apa bunä. Unul din
aceste izvoare serveste pentru
punerea in mivcare a unei pive,
a printuluT tirbeiti. Tot acest
izvor serva si la intretinerea o-
coalelor de rimatorT ale printu-
tuluT, din aceasta localitate.
Gruia, vana i punct pentru in-
carcarea cerealelor din i pl. Blah-
nita, jud. Mehedinti, com. rur.
Gruia.
Gruia, pichel de granitit, pe mar-
ginea DunareT, in pl. Blahnita,
jud. Mehedinti, aproape de com.
rur. Gruia.
Gruia, a'eal, pe mosia Hudesti,
com. Hudesti, pl. Prutul-d.-s.,
jud. Dorohoiti.
Grui§tea, .p delure, pe mosia
nauca, com. Tirnauca, pl. Herta,
jud. Dorohoiti.
Gruiul, com. rur., in partea de
V. a plalulul Novaci, jud. Gorj,
sub poalele plaiurilor Arseni, a-
www.dacoromanica.ro
GRU1UL
vezata parte pe o culme de deal,
si parte pe Valea GruiuluT, la
E. de comunele Tetila vi a-
neni.
Este formata din 3 catune :
Arsani, Bircaciul i Gruiul, unde
este vi resedinta.
Suprafata com. este de 524
hect., din carT : 104 hect. ara-
bile, 85 hect. finete, 16 hect.
pomet, 229 hect. padure si izlaz,
.7 hect. vie i 12 hect. vatra sa-
tu/uT.
Are o populatie de i80 fa-
miliT, saii 481 suflete, din carT
91 contribuabili.
Locuitorir posea : 16 plugurT,
16 care cu -bol, 400 vite marT
cornute, 926 oT, 164 capre, 30
cal si 57 rirnAtorT.
Apele care uda com. sunt :
piriul Valea-GruiuluT, piriul Inoa
sa i Piriul-cel-Mare, care izvo-
resc din plaiul Arsenilor, se u-
nesc cite trele i formeaza pi-
riul Inoasa, care curge spre S.
vi, trecind pe la Vestul Voites-
tilor-din-Vale, se varsi in Ama.
radia.
Comunicatia in com. se face
prin soseaua comunall care o
pune in comunicatie la N. cu
Barcaciul, lar la S., cu Voitesti ;
mal are un drum ordinar care
pleaca din com. Gruiul pe plaiul
Arvenilor, trece pe d'asupra
muntelui Voisani, se uneste cu
drumurile Dragoestilor vi Cras-
neT, trecind pe la pichetul Min-
dra, i merge pe la Piatra-TA-
iata (vezT com. Crasna).
Are : 3 bisericT de lemn, de-
servite de I preot, 2 cintareti
paracliser ; pus ; 5 fin-
tinT; I circiuma.
Gruiul, com. rur., in jud. Vlasca.
Vez! Copaciul.
Gruiul, sat, cu 17 /*aman', jud.
Arges, pl. GalAsevti ; face parte
din com. rur. Cacaleti- de- Jos.
 GRUIUL
Are o bisericä cu hramul
Cuvioasa-Paraschiva, cu i preot
si I cintAret.
Gruiul, ditun, resedinta comund
Gruiul, jud. Gorj. Este situat
pe culmea dealuluT Gruiul. Are
o intindere de 350 hect., din
carT : 49 hect. arabile, 50 hect.
finete, 50 hect. izlaz, 6 hect.
pomet, 4 hect. vie, 186 hect.
padtke si 5 hect. vatra satuluI,
toate proprieratT ale lo.r.uitori-
lor.
Are o populatie de 80 fa-
milil, sati 18o suflete, din carT
36 contribuabill.
LocuitoriT posea : 7 plugurT,
20 care cu bol; 46 vite marT
cornute, 472 oT, 13 caT, 1 o fi-
maorr, 24 capre. atunul are :
o biserica, deservita de 1 preot;
1 put ; 1 fintina ; 1 drcium5..
Gruiul, sat, face parte din com.
rur. Lipia-Bojdani, pl. Znago-
vul, jud. Ilfov. Este situat spre
N. de Bucuresti, pe malul drept
al santuluT prin care balta Zna-
govul se varsa in riul Ialomita.
Aci este resedinta primaria*. Are
o biserica asezata la marginea sa-
hramul SI. Voevog,
tul ta, e 1
deservita de 2 preotT si 1 din-
taret, fosa manastire. A ramas
astà-zr ca biserica de mir si se
intretine de comuna. coala,
frecuentata de 58 elevI si 8 e-
leve, se intretine de stat, care
cheltueste anual 1404 Id. Lo-
calul s'a construit de judet in
anul 1882. Populatia satuluI e
de 892 suflete.
Suprafata totalá a satuluT e
de 2280 hect., din carr 1797
hect. apartine statuluY si 483
hect. locuitorilor. Statul cultiva
prin arendasiT sal 966 hect. (8
sterpe, 50 izlaz, 773 padure).
Locuitorir cultiva tot terenul.
Comerciul se face de 5 cir-
ciumarT si I hangith
656
Numarul vitelor marT e de
656 si al celor miel de 931.
Gruiul, sat, face parte dirt com.
rur. Herasti-Buciumeni, pl. Ne-
goesti, jud. Ilfov. Este situat la
E. de Herasti. Prin mijlocul sa-
tuluT trece soseaua judeteana
Bucuresti-Oltenita. Sta' in lega-
tura cu Valea-Dragulur prin o
sosea vecinall.
In timpul razboiuluT din 1877,
divizia IV-a, comandatä de d-1
General G. Manu, a ocupat a-
cest sat.
Se intinde pe o suprafata de
635 hect., cu o populatie de
461 locuitorT.
D-1 A. Stolojan are 324 hect.
si locuitorif 311 hect. Proprie-
tarul cultiva i8o hect. (44 ster-
pe, roo izlaz). LocuitoriT cul-
tiva 263 hect. (36 hect. izlaz,
12 hect. vie).
Are : o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae, deservita de 1 preot
si 1 cIntaret ; o scoala, frecuen-
tata de 14 copiT, Cu intretine-
rea cäreia statul si judetul chel-
tuesc 1450 ler anual.
Sunt 2 circiumr.
Gruiul, fost scltit, jud. Ilfov, pl.
Znagovul, l'higa satul cu acelasT
nume.
Gruiul, deal, pe care e situata o
parte a satuluT Voinesti, com.
Voinesti, pl. Stavnicul, jud. Iasi.
Gruiul, deal, intre orasul ampu-
lung si Bughea, jud. Muscel.
Are o frumoasá priveliste asu-
pra ambelor localitatI.
Gruiul, deal, in raionul com. Bit--
zesti, pl. Argeselul, jud. Muscel.
Serveste de limita intre aceasta
com. si com. Botesti, din jud.
Dimbovita. Este situat intre pi-
riul Lentea si valceaua Radacina-
Mica. Are o coama tuguiata.
www.dacoromanica.ro
GRUIVL
Gruiul, deal, brazdeaza partea de
V. a com. Barasti-de-Vede, pl.
Vedea-d.-s., jud. Olt. Serveste
de limita intre aceasta com. si
Barasti-de-CepturT si are o lun-
gime de 3 kil. Directia luT e
de la N. la S. Pe el se cultiva
diferite cereale.
Gruiul, deal, cu directia de la
N.-E. la S.-V., com. Star-Chioj-
dul, plaiul Teleajenul, jud. Pra-
hoya. Cade in partea de N. a
comund.
Gruiul, deal, la S. com. Caluga.
reni, pl. Cricovul, jud. Prahova.
Gruiul, deal, jud. Vilcea, pl. 01-
tetul-d.-s., com. Bdesti, la poa-
lele caruia e situata mahalaua
Strachinesti.
Gruiul, coamä de munte, judetul
Gorj, plaiul Novaci, com. Ani-
nisul. Incepe din gitul munte-
luT Plesea, situat in directiune
N. de la com. si se termina la
S., d'asupra satulul Aninisul-
din-Vale.
Gruiul, pise de munte, intre pis-
curile Risca-Mare si Riscuta,
com. Bogdanesti, jud. Suceava.
Gruiul, munte, la N. com. Cal--
penisul, jud. Gorj, inconjurat
de muntii : Piclesul, Mindra, Tal--
taraiul si frontiera Austro-Un-
gara.
Gruiul, munte, jud. Neamtu, in
formatiunea ramurelor : Obeina-
Neagra si Secuescul, ce se de-
taseaza spre S. din sistemul
stincos al CeahlauluT. Se afla
situat la confluenta pirliasuluT
Neagra-Mare si Neagra-Mica, pe
teritoriul com. Bicazul, pl. Pia-
tra-Mu ntele.
In paturile sale se gasesc tu-
furT calcare.
 GRUIUL
Gruiul, munte, intre Dorna si
Brosteni, jud. Suceava, acoperit
de padure de brad; are 1563.5
m. altitudine.
Gruiul, padure, a statuld, pen-
dinte de com. Lipia-Bojdani, pl.
Znagovul, jud. Ilfov, in intin-
dere de 490 hect., formata din
trupurile: Gruiul (450 hect.) si
Bira (40 hect.).
Gruiul, pddure, a statuld, in in-
tinderes de 750 hect., pendinte
de com. Moreni, pl. Filipesti,
jud. Prahova, care, Impreuna cu
trupurile : Mijea (115o hect.) si
Ghirdoveni (650 hect.), formeaza
pAdurea Moreni.
Gruiul, trup de p:idure, al statu-
lur, in intindere de 35 hect., si-
tuat in com. Racovita, plaiul
Horezul, jud. Vilcea, care for-
meaza, impreund cu Dumbrava-
RacoviteI (80 hect.), padurea Ra-
covita.
Gruiul, 'fria, numit si Pirtul-Co-
manestilor, in com. rur. Coma-
nesti, plaiul Closani, jud. Me-
hedinti.
Gruiul, pirlia,r, numit si Mirosla-
vesti, jud. Suceava. Izvoreste
din dealul Gruiul, uda satul Mi-
roslavesti si se varsa in Mol-
dova (4 kil.).
Gruiul, plato, in jud. Buzati, Gruiul-Negru, pichet cu No. t,
com. aringa, cat. Clondirul,
acoperit de vir, fineata si izlaz ;
are o cariera de plata Tot pe
acest platoil se vad si ruinele
und v'echi cetatr, numita Negru-
Voda.
Gruiul, v(Ilcea, incepe de pe te-
ritoriul com. Colonesti, pl. Ve-
dea-d.-j., jud. Olt, se uneste Cu
valceaua Gruiul-Mic, care izvo-
reste tot din aceasta comuna ;
60645. Marero Dictionar Geogra450. Vol,III.
657
curge de la N. la S., jara In
com. Maldarul si se varsa in
riul Vedea.
Gruiul-Baltinului, munte, jud.
Neamtu, situat pe unja de ho-
tar a mosid Tarcaul, linga Vir-
ful-Gosmanului.
Gruiul-Inalt, sat, cu 35 familii,
jud. Arges, pl. OltuluI. Are o
biserica, cu hratnul Intrarea-in-
Biserica, cu i preot si i en-
taret.
Gruiul-luI-Andreiaq, munte, ju-
detul Muscel, plaiul Dimbovita,
com. Rucarul.
Gruiul - luI - Andreia§, pildure,
supusä regimului silvic, judetul
Muscel, pe muntele cu acelasi
nume, proprietatea dila I. Bo-
jan, in intindere de 200 hect.;
e populata cu fagi.
Gruiul-Lung, colind, in jud. Bu-
zati, com. Breaza, cat. Badeni ;
virful sati e stincos, iar poa-
lele sunt acoperite de vil.
Gruiul-Negru, limite, proprie-
tate a statului, spre N.-V. mun-
telui Gripcea, plaiul Vulcanul,
jud. Gorj. Are o suprafata cam
de 750 hect. si se prelungeste
de la N. la S. Este acoperit
de padure si poenr.
construit pe dealul cu acelasi nu-
me, jud. Gorj. Se margi n este la N.
cu Mu ntele-Frumos ; la E., cu Cul-
mea-Borostenilor; la S., cu dea-
lul Paltinul. Poteca ce se prive-
gheaza de acest pichet infra in
tarä pe la Virful Sturul, trece
pe la Osea, urmeaza Culmea-
Frumoasa, in sus, pana la pichet,
de unde se bifurca.: o ramura
urmeaza Culmea-Frumoasa, lar
cea-l'alta urmeaza Culmea-Bo-
www.dacoromanica.ro
GRUMATCA (VALEA )
rostenilor pana la satul Boros-
teni, si mal inainte de a ajunge
la Borosteni se ramifica spre S.,
pana da de satul Gornovita ;
ramura care urmeaza Culmea-
Frumoasa, scoboara pana la dea-
lul Paltinul, de unde se bifurca.:
o ramura urmeaza. Culmea-Tis-
manef pana la satul Tismana,
iar cea-l'alta urmeaza Culmea-
Frumoasa pana la Poernia.
Gruiul-Secuiului, pddure, jud.
Bacati, pl. Tazlaul-d.-j., de pe
teritoriul com. Barsanesti.
Gruiul-UrsuluI, munte, in jud.
Muscel, plaiul Dimbovita, com.
Badeni-Paminteni.
Gruiul-UrsuluI, pddure, a sta-
tultif, in intindere de 250 hect.,
sine de muntif Manastirei-Cim-
pulung, carI fac parte din com.
Corbsori si Berevoesti, plaiul
Nucsoara, jud. Muscel.
Gruiului (Valea-), vale, pe te-
ritoriul satului Chirilesti, com.
Rogojeni, pl. Horincea, jud. Co-
vurluiti.
Grubanul, deal, prelungire a dea-
lului Nisiparia, care inconjoara
in partea de E. satul Albesti,
com. Albesti, pl. Crasna, jud.
Falciti.
Grumatca, pi« izvoreste din
dealul despre Hreatca, trece pe
hotarul de la N. al satului si al
com. Tirnauca, pl. Herta, jud.
Dorohoiti ; uda toata. valea Gru-
matca si, aproape de bariera t'ir-
guita Herta, se varsa in piriul
Herta.
Grumatca (Valea-), vale, pe
mosia Tirnauca, com. Tirnauca,
plasa Herta, jud. Dorohoití. Se
zice ca in vechime ar fi existat
pe aceasta vale, despre Dum-
88
 GRUMAZANUL
brava-Cazimiroaiel, un erg nu-
mit SirbAuti sag
Trecind pe acolo o ceatA de
TurcT, l'ar fi prAdat $1 ars pre-
fAcindu-I in cenu$A.
Grumazanul, pilla, pe mo$ia
IvAncAuti, com. PAltini$ul, pl.
Prutul-d.-j., jud. Dorohoig.
Grumazul, bala, pe teritoriul
com. PAltinipl, pl. Prutul-d.-j.,
jud. Dorohoig.
Grumazul, pisc de deal, pe mo-
$ia IvIncduti, com. Pdltini$ul,
pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoig.
Grumäze§ti, com. rur., asezatA
in partea despre mijloc $i S. a
plA$eT de Sus-Mijlocul, judetul
Neamtu, strAbAtutd în directiune
V.-E. de o $ird de dealurI ce
formeazä prelungirea muntilor
din CrAcAoani $i VAraticul.
Terenurile sale despre N. se
apleacl nesimtit in intinsul po-
di$-vale al piriuluT Topolita.
Este formatA din cAtunele :
Cureche$ti, HotArAni, GrumA-
ze$ti, Joseni, Suseni, VAleni
Hiza, cu o populatiune de 330
familiT, sag 1654 suflete : 806
bArbatI $i 848 femeI; 939 ne-
cAs5.toritT, 614 cAsAtoritT, 98 v5.-
duvi, 2 divortati, 28 nevolnicT,
(socotindu-se in numdrul acesta
$i cei ce locuesc in trupurile :
Arsine$ti, MArce$ti, Ruseni $1
Ur§i). tiü carte 50 de persoane.
Din numdrul total al locui-
torilor improprietAriti in 1864,
sunt ast5.-zI: 92 carT stApinesc
in$1-$1 locurile lor ; 129 ca ur-
ina$T ; 6 locurT aú fost pArdsite
ocupate de altiT ; 14 sunt carT
de $1 cultivatorT de pAmint, dar
n'ag niel* un fel de proprietate,
precum nicT putinta de a mo$-
teni dupl urma pArintilor lor le-
LocuitoriT se ocupA. cu agri-
www.dacoromanica.ro
658
cultura, care se face pe o intin-
dere de 1755 hect., 82 ariT.
Imasul are o intindere de 35
hect., 75 ariT, nutrind 2681 ca-
pete de vite.
In com. se af15. : 3 biserici,
cu 4 preotr $i 6 dascAlT ; i coa15.,
condusä de un invAtAtor, plAtit
de stat , i moar5.; I fierArie.
Sunt 297 contribuabilT.
Budgetul com. este de 3540
leT la veniturT $i de 3519 lei la
cheltuelI.
Comunicatia cu satele vecine
se face : prin $oseaua judeteanä,
care Incepe din dreptul satului
0$1obeni, com. Bode$ti-Precis-
teT (dintre kil. 16-17 al $ose-
leI Piatra-Neamtu), $i trece prin
satele GrumAze$ti-Ocea-Humu-
le$ti ;printr'un drum ce duce
de la satul GrumIze$ti in dru-
mul GhindAoanilor.
Grumfize§ti, sat, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. Gru-
mdze$ti, sub culmil e dealuluI
cu acela$T nume, la 27 kil, de
ora$ul Piatra. Are o intindere
de vre o 380 hect., cu o popu-
latiune de 90 familiT, sag 320
suflete, din carT 4 fam. de EvreT.
Sunt 52 contribuabilT.
Vite sunt : 84 bol, 59 vacT,
560 oT, 19 cal, 29 porci $i 87
juncI.
Grumfize§ti, cdtun, in jud. Putna,
pl. Vrancea, com. Negrile$ti.
Este a$ezat pe podi$ul maluluT
sting al PutneT, sub dealurile
Zeica $i al-Babel.
Are o populatiune de 215 su-
flete, carr locuesc in 67 case.
Grumaze§ti, ramurd de dealurt,
in jud. Neamtu, pl. de Sus-Mij-
locul, com. Grumdze$ti. La V".,
face legAturA cu muntiT CrAcl-
oanilor ; la S., se prelunge$te
pAn5. printre satele Corni i Bo-
de$ti (pe teritoriul com. Bodesti-
GRUMÀZOA1A
Precistei), iar la E., se prelun-
ge$te cu vira dealurilor RAdeni.
Grumfize§ti, 7noie, jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. Gru-
mdzesti, proprietatea d-nei Eu-
frosina Caragea ; este arendatl
cu 30000 le? anual.
Grumazoaia, com, rur., in par-
tea de N. a p15.$el Mijlocul, j id.
Fälcig, mArginitá. la E. de com.
Urlati ; la V., de com. Hoceni
; la S., de com. Hur-
dugi i la N., de com. Crete$ti ;
e udatd In lung de ptriul Gru-
mdzoaia.
Este formatA din satul Gru-
nadzoaia, a$ezat pe valea piri-
uluT cu acela$T nume.
Satul e impArtit in mahalaua
de sis $1 de jos.
In vechime s'a numit Plopeni,
$i se zice el ar fi fost a$ezat
maT In jos de unde se aflA astA-zI.
Numirea de GrumAzoaia i s'ar
fi dat dupa numele unui vechig
rAze$, Andrel GrumazA. Dupa
documente se dovedeste cA a-
ceastA mosie a fost dad., de cdtre
tefan-cel-Mare, unuT otean nu-
mit Stan Posatnicul, in urma u-
neT vitejif desfá$uratA inteun rdz-
bola. Acesta, sag pentru c5.
n'avea copiT, sag cA pAmintul
era eftin pe atuncl, a \rinden
unuia Toader Glnescu, cu 60
zlotT tAtArá.$tI. GAnescu a avut
un singur fig, pe Frone. Frone
a avut treT copiI de partea bAr-
bAteascA, pe : Tochilat, TAnase
Gligincu i o fatI, pe Savina,
cArora le-ag impArtit mosia in
4 pArti. Unul dintre urma$T, Gli-
gincu, se zice el a fost slujba$
la un Canfemir. AceluT Cante-
mir furindu-i-se un cal de cdtre
Gligincu, T-a luat drept despl-
gubire pentru pretul caluluT, 355
stj. din mo$ie. Acest pAmint
este deslipit i astA-zI de Gru-
mAzoaia, i alipit de mo$ia Ur-
 GRUMAZOA1A
lati, slip numirea de Gura-Val!
sati Plopeni, cum se numea si
atuncr.
Teritoriul com, are o supra-
fata cam de 1400 hect., din
cate! 110 hect. vie, 572 hect.
padure, iar restul loc de cul-
tura si imas. Populatia com. este
de 421 familiT, sati 1383 suflete,
din carT 260 contribuabilT.
LocuitoriT sunt razesT vechi.
Are : 2 bisericI, una facuta la
1817 si a doua la 1824, deser-
vite de 2 preotT si 4 dascalT;
o scdald, infiintata la 1865, fre-
cuentata de 50 elevI.
In partea de N. a satuluT se
afla o biserica numit5. Manasti-
rea. Se zice ca in vechime a
servit ca schit de calugarl RusT.
Se gasesc ad mal multe carti
In limba slavona. Biserica e fa-
cutä din lemn de stejar, si a
fost reparatä de maT multe orT.
Serviciul divin se face de 3-4
oil pe an de catre preotiT din sat.
Grurnazoaia, sat, jud. Falda.
VezT Grumazoaia, comuna.
GrumAzoaia, deal, hotar natu-
ral intre comunele Siscani si
Grumazoaia, pl. Mijlocul, jud.
Falcio.
Grumizoaia, pilla, izvoreste
din partea de N. a com. Gru-
mazoaia, pl. Mijlocul, jud. Fal-
da, din padurea Fundul-Manas-
tireT, curge de-a-lungul prin mij-
locul satuluT Grumazoaia, si la
S. de sat, se varsa in piriul E-
lanul, la locul numit Gura-Vda.
GrurnAzoaia, vale, pe teritoriul
com. Mastacani, pl. Prutul, jud.
Covurluiti.
Grungenilor (Dealul-), deal, in
judetul Neamtu, pl. de Sus-
Mijlocul, com. Pipirigul ; se de-
taseaza din muntele Cotndrelul.
659
Grungenilor (Pidul-),Nrifi, in
judetul Ne.mtu, plasa de Sus-
Mijlocul, com. Pipirigul ; izvo-
reste din dealul cu acelasi nu-
me si se varsa pe stinga riuluT
Ozana.
Grunjii-Tad, colina, jud. Buzdu,
com. Zarnesti-de-Cilnau, catunul
Ghizdita ; e acoperita cu senil-
naturi si are o insemnata. mo-
vild.
Grunjul, ca/un, al com. Minza-
lesti, jud. Buzaii, cu 180 locui-
torT si 37 case.
Grunjul, pise de gis, in jud.
Buzan, com. Minzalesti, catunul
Grunjul, la val-satura pir. Stur-
zea in riul Slanicul.
Grunuzea, ca/un (tirla), pe din-
pul Bdraganul, jud. Ialomita, pl.
lalomita-Balta, com. Marsilieni.
Gubancea, com. rur., jud. Dolj,
pl. Dumbrava-d.-j., cu resedinta
in Virtopul. Situata pe costisa
dealulur Petricanul. Se inveci-
neste la E., cu com. Vela ; la
V., cu Calugarei ; la N., cu cat.
Bucoviciorul, din com. Vela ; la
S., Cu Virtopul si Cornul, des-
partindu-se de dinsele prin ho-
tare de mosiT. Limita de N.
catre cat. Bucoviciorul incepe
din punctul N.-V., din sesul nu-
mit Toaia ; merge spre E., intra
putin in valea Fagetelul, apoi
se indrepteaza spre N., face o
cotiturd spre N.-V., de aci iar
spre E., trece prin ogasul Min-
ciuna, coteste putin spre S.-E.,
ese putin pe culmea dealuluT
Burdiosul, apuca spre E., pana
in Valea-Burdiosulul, unde se
uneste cu hotarul com. Vela.
Limita de E. incepe din Valea-
BurdiosuluT, merge spre S., trece
peste riul DesnatuiuluT, si cu
raid cotiturT merge pana in punc-
www.dacoromanica.ro
GUBANCEA
tul Genoaia, unde se limiteaza
Cu com. Virtopul. Limita de V.
l'acepe de la N.-V., din sesul
riuluT DesnatuiuluT, in punctul
DragneT, de aci catre com. Cor-
nul merge tot spre S. Limita
de S. pleaca din capul Huid
de V., merge spre S.-E., pana
In hotarul com. Virtopul, in
punctul Genoaia Cu putine on-
dulatiunT, iar de ad spre V.
pana se uneste cu linia de E.
In com. sunt : val, dealurT si
sesurT. Valle sunt : valea FAge-
telul, Petricana, pe care este a-
sezat satul si valea Desnatuiul
zisd si Valea-Mare. Dealurile :
Fdgetelul, cel de N., inalt de
75 m., lar cel de S., de 50 in.,
acoperite cu semanaturI de gnu
si porumb ; Petriceanca de N.,
inalt de 70 m., acoperit cu se-
manaturT de gria si porumb ;
Petriceanca de S., inalt de 6o
m., acoperit cu padurT si izlaz
de vite. Aproape de marginea sa-
tuluT, la N.-E., este un deal, ramu-
ra. a FageteluluT, cu o inaltime de
zoo m., acoperit cu gnu si po-
rumb. Acesta merge spre S.-E.,
pana se uneste cu dealul de N.
al Desnatuiului.
SesurT sunt : Cornisul, Toaia
si Peretul, la N. comund si Dea-
lul-Mare, la S., p5na in hotarul
mosieT Virtopul.
Este udata de riul Desnatuiul
care àre un vad si dota po-
durl in dreptul comuneT. Se
varsa in balta Cima, linga Du-
ndre. Primeste piriul Petriceanca,
care uda com. si se varsa in
Desnatuiul, indata ce acesta ese
din com. pe la E. Acesta pri-
meste la rindul sal.' piriiasul Fa-
getelul, ce curge de la V. la E.,
prin N. com. si se varsa drept
in centrul com. in Petriceanca.
In com. sunt 3 siliste, numite
Scofesti, Cotofeni si Gubancea.
Populatia com. Gubancea este
de 688 suflete : 372 barbatT si
 GUBANCEA
316 femeT. Locuesc in 157 case
si 20 bordee.
tiii carte 20 de persoane.
Impáminteniti de la 1864 sunt
104 locuitorT.
Are : o bisericl vechie de zid,
reparatA de locuitorr in 1888,,
deservia de 1 preot si I cinta-
re i avind 17 pog. plmint din
1864; o scoal1 mixtA, ce func-
tioneazA din anul 1882, e in-
tretinutA de stat si e frecuentará
de 15 bAetT.
Sunt 2 circiumI.
Suprafata com. este de 5739
pog., din carT : 3955 pog. ara-
bile, 390 finete, 95 izlaz, 726
pAdure, 199 viT $i 199 pog. o-
cupate de vatra satului.
Mosiile in vechime se numeati
Scofesesti-Gubancea, Cotofeni si
DragneT, in intindere de 3955
pog., clInd un venit de 65000
leT.
Ville, de 40 '/2 hect. sunt si-
tuate pe mosille locuitorilor im-
proprietAritT la 1864, cárora le
apartin si produc vin rosu.
*oseaua vecinalA - comunalá
strábate prin centrul corn, de
la V. la E. pe o lungime de 2
kil.
Vite marT cornute sunt 241,
caT 22 $i of 140.
Budgetul este de 1945 leT la
veniturT si 1896 leT la cheltuelI.
Gubancea, sat, jud. Dolj, plasa
Dumbrava-d.-j., com. Gubancea.
VezT Gubancea, comunA.
Gubandrul, ciitun, al com. Bal-
dovinesti, pl. Oltetul-Oltul-d.-s.,
jud. Romanati. Are Ioo familir,
sail 435 suflete ; o bisericA cu
hramul Sf. Ilie (1835), cu 1
preot si 2 cintAretT.
Gubavia, cdtun, pendinte de com,
Tangirul, pl. Cilnistea, jud. Vla--
ca, pe trupul de mosie al sta-
tuluT, fost al MitropolleT si care
www.dacoromanica.ro
660
se arendeazá cu trupul nelocuit
MAcArAul, cu 9800 leT anual.
Ad, in 1864, s'ari improprie-
tArit 50 locuitorT, pe o supra-
fatl de 150 hect.
Pe acest trup este un petic
de pAdure de 25 hect.
Este departe de Giurgia de
32 kil., iar de Bucuresti, de 45
kil.
Gue§ti, sat, face parte din com.
rur. MaldArul, pl. Vedea-d.-j.,
jud. Olt. Are o populatie de
50 familiT ; o bisericA, cu hra-
mul Cuvioasa-Paraschiva si SI.
Voevozr, ziditl la 1865 de preo-
tul Constantin Duhovnicul si so-
pa sa Maria.
Gue§ti, sat, face parte din com.
rur. Milostea, pl. Oltetul-d.-s.,
jud. Vilcea.
Gugea, sat, in partea de N. a
com. BrAesti, pl. arligAtura, jud.
Iasi, situat intre douà dealurl
micT. Are o populatie de 21 fa-
miliT, saii 95 suflete ; un iaz si
o rnoard pe pirlul Sirca, ce trece
pe linglt sat. Mal inainte a fost
proprietatea mánAstird Neamtu,
astA-zi este a statuluT.
Vite : 71 vite marT cornute,
3 caT, 112 oT si 30 rimAtorT.
Guge§ti, com. 1 ur., formatA din-
tr'un singur sat, in partea de
N.-V. a plAseT Crasna, jud. FM-
cia ; asezatl pe un teren acci-
dentat. Se mArgineste : la N., cu
com. Miclesti ; la S., cu com.
tioborAni; la E., cu com. Stro-
esti, TAbAllesti si Botesti si la
V., cu com. Solesti, din j.id.
Vasluiii.
Suprafata com, este de 2915
hect., din carT 669 sunt ale lo-
cuitorilor. Are o populatie de 175
famiET, sai.1 784 suflete. Sunt
zoo contribuabilT.
Are o bisericA.
GUGUIANCA
Budgetul com. este de 2670
leT, 85 banI.
Vite marT cornute 439, oT 557,
ca! 40 si porcT 150.
Via se cultivA pe o intindere
de 12 hect., si pAclure se aflA
pe o suprafatl de 828 hect.
Guge§ti, sat, pl. Crasna, jucletul
FAlciti. Vez! Gugesti, comunA.
Guge§ti, celtun, in jud. Putna, pl.
Girlele, com. Pätesti. Este a$e-
zat pe $oseaua ce duce de la
Focsani la Odobesti, la 0/2 ora
de Focsani.
Are o populatie de 85 su-
flete, carT locuesc in 24 case.
Guge§ti, sat, in jud. R.-SArat,
pl. Marginea-d.-s., cAt. com. Plái-
nesti, asezat in partea de N. a
comuneT, la 2/2 kil. spre N.-E.
de cdtunul de resedintA, pe 1.1111
Rimna. Are 8 hect., cu o po-
pulatie de 310 familiT, sati 1o80
suflete, din carT 150 contribua-
bilr. tiii carte 250 persoane.
Are o bisericà si o scoal.
Guge§ti, stalie de a'r.-d.-f., jud.
R.-SArat, pl. Margin ea-d.-s., com.
PlAinesti, pe linia BuzAti-R.-S5.-
rat-Focsani-MArAsesti, pusA in
circulatie la 13 Iunie 188 i. Se atIA
filtre statiile: Sihlea (7.I kil.) si
Cotesti (7.3 kil.), la 184 kil. de
Bucuresti si la 21 kil. de R.-
SArat. E gara de transport a
comunelor : PlAinesti, Slobozia,
Popesti, Bogza, Sihlea, Drago-
sloveni si Bontesti. Venitul a-
cesteT statiT pe anul 1896 a fost
de 203682 leT. IoAltimea d'asu-
pra niveluluf mAriT de 83'.35.
Guguianca, sat, face parte din
com. rur. Ionesti-MinculuT, pl.
Oltul-d.-s., jud. Vilcea. Are o
populatie de 127 suflete : 75
bArbatI si 52 femeT. Cade in
partea de N.-V. a comuneT, la
 GUGUIANCA
kil, de cat. Obeni, unde e
scoala.
Guguianca, Ha, jud. Vilcea ; iz-
voreste dintre comunele : Mar-
cea, irineasa $i Scundul; trece
printre Dealul-Oltului $i com.
Scundul; se uneste cu Valea-
Cirstea.
Gugul, deal, se intinde de la N.,
din com. Miclesti, jud. Vasluia,
spre S., prin com. Botesti, pl.
Crasna, jud. FäIciü, läsindu-se
apor in com. Gugesti. Acest
deal formeaza pe teritoriul com.
Botesti, vaile : Izvorul si Albi-
neT, prin care curg piraele cu
acelasT nume. Se zice ca in ve-
chime dealul acesta se gasea
pe proprietatea unuT 6:lugar Cu
numele Ioaq Gugu, care locuea
la Schitul-BodesculuT, de pe mo-
sia Gugesti, si de la care si-a
luat numele dealul.
Dealul, cu o parte din mosia
Botesti, a facut parte din tru-
pul mosier Gugesti, pana la 1829,
ctnd printr'un schimb 'filtre pro-
prietarT, s'a alipit la mosia Bo-
test'. Pe partea de E. a luT
se afla asezat satul Botesti si o
parte din satul Porceni, formind
$i Valea-Botestilor.
Gugul, deal, jud. Gorj, plaiul
Vulcanul, com. Dobrita. Pe a-
cest deal, in partea de S., sunt
viile locuitorilor.
Gugul, pda'ure, pe Dealul-Gugu-
luT, com. Botesti, pl. Crasna,
jud. Falchä.
Gugului (Dealul-), deal, la V.
de com. Cornatelul, pl. Oltul-
d.-s., jud. Olt.
Gugului (Valea-), vale, jud.
Olt, pl. Oltul-d.-s., izvoreste din
padurea Seaca, are o directie
de la N. spre S., tia cat. Cor-
661
natelul i Seaca, si dupa ce
primeste pe stinga, in raionul
com. Cornatelul, valcelele : Baba,
Barasca, Munteanul, Ghiboroaia
si Gorga si pe dreapta valle:
Dragoli, Cataonul, Calugarelul
$i Seaca, isT continua drumul
prin com. Albesti, unde primeste
numele de Seaca i, in centrul
comuneT, se uneste Cu valea
Ve-de .ET.
Gugu§a, sat, face parte din com.
lzvoarele, pl. Siul-d.-s., jud. Olt ;
este situat la N. comuneT, pe
valea i in dreapta IminoguluT ;
are o populatie de 423 locui-
torT.
Guine§tilor (Dealul-), deal,
brazdeaza partea de E. a com.
Barasti-de-Vede, pl. Vedea-d.-s.,
jud. Olt ; serveste ca limita 'filtre
cat. Barasti i Motcesti, si are
o lungime de 4 kil. Directia
lur e de la N. la S. Pe el se Gulianca, com. rur., in judetul
cultiva diferite cereale.
Guija, saa Schitul, sat, pe mo-
$ia cu acelasT nume, com. Dol-
hasca, jud. Suceava, asezat pe
coasta dealuluT Codrul-Manasti-
ref. Are o populatie de 250 fa-
saa 796 suflete : 390 bar-
bati si 406 femel ; 190 contri-
buabili.
Vatra satului ocupa 8o ala.
Mosia, proprietate a statulid,
fosa a manastirel Probota, are
o suprafata de 992 &id', din
cari : goo falci pgdure, 6o falci
cultivabile, 22 falci finat si res-
tul neproductiv.
Improprietariti la 1864 $i 1879
sunt 239 locuitorr, staptnind 239
fáld si 26 prajinT.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Gheorghe, zidita de locuitorT in
1887, deservita de i preot
2 cintAretI, improprietgritI Cu
17 ala coala din Dolhasca
serva. $i acestul sat.
www.dacoromanica.ro
GULIANCA
DrumurI principale sunt : la
Probota (4 kil.), la Vintulesti
(Dolhasca, 3 kil.), si la podul
SiretuluT (2 kil. 700 m.).
In Guija a fost un schit de
calugarT ce tinea de manastl-
rea Probota.
In 1803, «Gulia cu liuziT ot
Hecia a manastireT Probota nu-
mara 48 liuzi, platind 600 leT
bir anual».
Guija, sat, face parte din com.
rur. Popesti Dragomiresti, pl.
Znagovul, jud. Ilfov. Este situat
la N. de Sabareni. Spre V. se
intinde padurea Riloasa $i lo-
eurile smircoase ale BaltAcaciu-
luf. Are o suprafata de 171 hect.,
proprietatea locuitorilor, din cari
15 hect. ramtn sterpe. Are o
populatie de 292 suflete.
Numarul vitelor marl e de
178 si al celor micr de 964.
R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j., pe
piriul Buzaelul.
Este asezata in partea de E.
a judetuluT, la 42 kil. spre N.-
E. de orasul Rimnicul-Sarat,
in mijlocul plaseT, la IO kil. spre
S. de com. Maicanesti, resedinta
piase. Comune invecinate sunt :
Maxineni la 8 kil., Rimniceni
la x3 kil., Corbul la 14 kil.
Se margineste la N. Cu com.
Malcanesti, la E. Cu Maxineni
riul Buzaul, la S. cu comuna
Domnitai si la V. cu com. Vil-
celele i Ciorasti.
Piriul Buzaelul, o ucla la S.
dimpreuna Cu afluen tul san, Pu-
turosul, ce formeaza balta Bu-
tuci i Puturosul ; sunt in com.
12 puturl.
Catunele carT o compun sunt
Gulianca, resedinta, la N., Ari-
ciul, la S.
Suprafata comuneT e de 7964
hect., din carT 56 hect. vatra
comuneT, 408 hect. ale locuito-
 GUL1ANCA
rilor, 7500 hect, ale particula-
rilor.
Populatia comuna e de 180
familif, sati 867 suflete : 4.4.4
barba! si 423 femer; 180 ca-
satoritT, 666 necasatoritT, 21 va.-
duvr. Sal carte 95 persoane.
Sunt 170 contribuabilf.
Are o biserica, cu hramul
SE Irnparatr Constan tin si Ele-
na, zidita in anul 1864 de lo-
cuitorr, avind un venit de 340 leT
si servia de I preot, I cintaret
si I paracliser ; 2 co II mixte, a-
mindoud fundate de comuna, cea
din Gulianca la 188o, cea din
Ariciul, la 1863, conduse de 2
invatatorr si frecuentate de 57
elevr.
In ce priveste cultura pamin-
tuluf comuna are 5355 hect.
arabile, 2144 hect. imas, 73
hect. padure, 340 hect. finete.
Locuitoril posea.: 181 plu-
gurr, 4 masinf de semänat, 4
de secerat, 4 de treerat, 2 morT
Cu aburr; 534 boT, 357 yací,
249 cal, 143 epe, 1152 or, 62
rimatorT.
Comerciul este destul de ac-
tiv si constä in importul de colo-
niale, instrumente agricole, spir-
toase si haine confectionate gata
si in exportul de vite si mar cu
seama de cereale , transportul se
face prin statia Hanu-Conache
(jud. Tecuciti), la 16 kil. spre
N.-E. de comuna.
Calle de comunicatie sunt dru-
muel vecinale : spre Malcanesti;
spre Namaloasa (jud. Tecucin);
spre BrAila; spre Ciordsti ; altul
din cat. Ariciul, mergind tot la
Braila ; spre Rimniceni, care da
in calea judeteand Rimnicul-SA-
rat-Mdicanesti.
Veniturile comuner sunt de
5000 leT, lar cheltuelile, de 4473
Id. Contribuabilf sunt 170.
Gulianca, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Marginea-d.-j., cat. de rese-
www.dacoromanica.ro
662
dinta al comund Gulianca, situat
in mijlocul comuner, in cimp,
pe un crac al piriulur Buzdelul ;
are o intindere de 21 hect. (nu-
mar vatra satuluT), cu o popu
latie de 72 familif, san 339 su-
flete, din carT 80 contribuabilr
si 48 stin carte ; are: o biserica,
Cu 1 preot, 1 dascal si 1 cintaret ;
scoala.
Gulieni, tirlIt, judetul Bräila, la
7 kil. spre N. de satul Cioara-
Doicesti, aproape de hotarul
despre Zavoala, infiintata la
1882 de fostul arendas Gulie.
Vatra ttrler este de 16 hect.,
avtnd 22 case, Cu 27 familir.
san 105 locuitorT.
Vite sunt : 66 cal', 150 oT,
120 vite marT cornute si 35 ri-
matorT. Acest sat se mar nu-
meste lapa si Nisipurile.
Gumärletul, insuld, pe Dunare,
In apropiere de com. rur. Sal-
cea, plasa ampul, jud. Mehe-
dinti.
Gumärletul, picket de granip,
pe marginea Dunarer, in judetul
Mehedinti, pl. Cimpul, com. rur.
Salcea.
Gumelnita, movild, jud. Ilfov,
care se mar numeste si Batalurr,
futre Oltenita urbana si Dunarea
propriti zisä., care cind vine mare
acoperd cu apa.
Ad s'ají gasit in pamint fi-
gurr de lut reprezentind zef
RomanT si ancore, ceca ce pro-
beazä ea a fost aci in vechime
un debarcader.
Se mar yac' bolovani de zgu-
ra si se presupune a fi fost
vechie fabrica de carie. A-
ceasta se confirma prin faptul
cd, Cu ocazia unor säpaturr in
pamint, s'an gäsit diferite do-
burr si vase intregr de pamint.
Asupra Gumelnitef lata ce
GtivIEVII
descriptie se gaseste in geografia
judetuluI Ilfov de d-1 M. Strai-
nescu : «De la cdtunul Ulmeni,
mergind spre V. catre Oltenita
rurala, indata ce coborim lipa
pe care este cat. Ulmeni, ve-
dem, aruncindu-ne ochif in mu-
chea dintre Arges si Dunare,
o magua ?nafta ca de 15 stin-
jenT, avind d'asupra o forma
cercuita si o intindere ca de 50
stinjenr. Aceasta magurd se nu-
meste Dafne (Gumelnita). D'a-
supra el, de jur imprejur, este
un sant pe unde se crede cä
ar fi fost un zid de cetate, In
centrul carera, unir pretind ca. ar
fi fost ziditá o biserica, unde ar
fi oficiat rugaciunile catre D-zen
un mitropolit. Altir pretind ca
aci stationan corabiile, cacT se
zice d. riul Argps isr avea cur-
sul in vechime printre aceastä
rnovill si dealul pe care asta-zI
este asezata com. Ulmeni, pe
valea numita azT Bojorita, pe a
careI albie potr merge calare si
arä a te putea vedea de la o
distanta de 5 stinjenr. In a-
aceasta movill se crede a fi fost
vechea cetate Dafne (Constanta),
ziditä de armata romana dupa
venirea sa in Dacia Traiana.
Aceasta moya e pe proprie-
tatea d-luf Mihail A. Ghica.
Gume§ti, com. rur., in jud. Te-
leorman, pl. Teleormanulur, si-
tnata. pe Valea-Clinelur, cunos-
cutd si sub numele de Silistea.
Se margineste la N. cu com.
Rica si Surdulesti, la S. cu com.
Zimbreasca si Ciolanesti, la V.
Cu com. Balaciul si la E. cu
Tataresti-d.-s.
Numirea de Gumesti s'a dat
acestef comune mar in una,
dupa nutnele proprietarulur mo-
sief, Guma. Numele oficial al
comuner este asta/Y Silistea-
Gumesti.
Are tref calme: Silistea (re-
GUN0A1A
sedinta) i cdtunele Rica-Vechie
si Silistea-Glavaciocul.
Teritoriul comunei are o in-
tindere de 8033 hect., dimpre-
und cu mosiile dupe dinsa. Lo-
cuitorif improprietdritT dupä le-
gea rurall sunt: 74 din cdt.
Rica, 170 pe proprietatea Gu-
mesti, iar pe Silistea-Glavacio-
cul, 79, ocupind totl o intindere
de 1285 hect.
Proprietatea Silistea - Glava-
ciocul, fostd a statuluI, in intin-
dere ca de 750 hect., a fost
cumPdratA de proprietarul tru-
puluI de mosie Gumesti, d-na
Maria Al. Manos, in anul 1885,
ast-fel cà singurul proprietar mal
mare in aceastA comund este
d-na Manos care posedd 5000
hect. patota arabil, ca la 350
hect. pAdure i restul, finete si
izlazurI, peste tot aproape 6000
hect.
Vite sunt: 1203 vite marI
cornute, 297, cal, 24 cada si
mAgari, 4418 °I si 384 porci.
Budgetul comunel este de ler
11397, bara 69 la veniturI
de ler 10386 la cheltueli.
Drumurile principale sunt cdi-
le vecinale urmAtoare : Silistea
la p.ra si la com. Balaci, la
com. Surdulesti si Rica, la co-
muna TAtAresti, la Cioldnesti
in alte directiunI. Din punctul
de vedere al comunicatid, a-
ceastd comuna este importantA
prin imprejurarea cd formeazA
punctul de intersectiune al dru-
murilor ce unesc judetele Oltul
Cu Vlasca si Argesul cu Tele-
ormanul.
Are: doul sea', una de 13A-
cu o populatiune de 21 elevi
si alta de fete ; doud bisericr,
una in Gumesti Cu un preot
2 cintdretr, cea-l'alt1 in Silistea-
Glavaciocul, Cu I preot si 2
cintAretT.
Proprietara mosiel are aci
o moard cu aburr.
663
La 6 August- se face bilcid,
care tine o sAptdmind.
In partea despre S.-V. a co-
muna cAtre com. Zimbreasca
se aflá o mAgurd, in jurul ea-
reja s'a fAcut importante deseo-
perirI archeologice.
InAltimea acesteT mAguri este
de ¡o m., lar periferia de io
m.; în apropiere de aceastd ma-
gua se gAsesc si astAzr, cind
ard locuitorir, hirburI de oale
alte fragmente de vase si
unelte vechr.
Satul Silistea este unul din
cele mal' vechi ; este trecut in
catagrafia satelor acutd in 174 1.
Catunul Rica-VechIe este si
el sat vechiti, de oare-ce se
vede trecut in aceeasi catagrafie ;
iar cel de al treilea cdt. Silis-
tea-Glavaciocul s'a intemeiat maI
Satul Silistea fAcea partea din
pl. Mijlocul in secolul trecut;
dupd aceia, la 1836, a trecut
la pl. Teleormanula
Gunoaia, numit i Bahna
Bihnita, sat, fAcind parte din com.
RAchitoasa, jud. Tecucia. Situat
lateo groapA la S. com., la 4
kil. 600 m. de resedinta comund,
intre dealurile Mosoiul la V. si
Gunoaia la E.
Are o populatie de 104 fa-
sati 347 suflete. Locuito-
rir sunt improprietAritI la 1864.
Biserica, cu hramul SI. Du-
mitru, este fAcutd la 1847 de
un anume Iancu Popovici.
CopiiI merg la scoala din
RIchitoasa, care e la distantA
de 4 kil.
Teritoriul cdt, este de 355
hect.
Gunoaia, sati Cima, sat, fAcind
parte din com. Burdusaci, jud.
Tecuciti, situat la N.-V. com.,
la o distantd de 4 kil. Ioo m.
de resedinta com.
www.dacoromanica.ro
GURA-BALlf
Are o populatie de 26 familii,
sa6 94 suflete, cari locuesc in
24 case.
Este strAbAtut de piriul cu
acelas nume, care trece prin
partea de E. a satulur. Locuitorir
sunt parte rdzesT, parte clAcasI.
Teritorul 01. este de 202 hect.
Gunoaia,pirtg,jud.Tecucin, izvo-
reste la N. de satul Gunoaia,
din localitatea numitd Fundul-
Gunoad, trece prin satul cu
acelasI nume, hita in satul Opri-
sesti, se uneste cu pirliasul Opri-
sesti si se varsd in Zeletin,
fata satului Burdusaci.
Gura, nume generic, ce insoteste
multe nume proprif de locurI,
ardtind pozitia lor la gura riu-
rilor si vAilor. A se cauta numele
proprii ce insotesc.
Gura-Albe§ti, sat, in partea de
S. a com. Albesti, pl. Crasna,
jud. FAlcid, situat pe sesul Ho-
ceni, lingd soseaua nationald Vas-
luiti-Birlad.
Proprietatea mosieI este a
locuitorilor rdzeg.
Gura-Arge§ului, pichet, pe Du-
rare, cu No. Ir, la Gura-Arge-
sulur, jud. Ilfov.
Gura-Badei, pichet vechid, cu
No. 23, cAtre hotarul Moldover,
in pl. Orasul, com. Brosteni, jud.
R.-Sdrat, asezat la gura piriului
Valea-Bader.
Gura-Balii, bra1 al DundreT, in
pl. Borcea, com. Socariciul, jud.
Ialomita.
Acest brat pleacd din Du-
ndre in directiunea N.-E. i se
uneste cu Borcea, putin mar
spre E. de satul Socariciul,
tAind insula Balta in doud pArtI.
Numirea populard a acestui
brat este Riul i Riul-Alb.
 GURA-BAL1/
Cantitatea apeT ce curge pe
acest brat, face ca sä
permanentä plutitor, i Bor-
cea, pe la punctul de unde se
uneste cu bratul Gura-BaliT, este
plutitoare pänä la vArsarea sa
in Dunäre.
Gura-Ball!, insulä, pe DunAre,
jud. Ialomita, la gura bratuluT
cu acelag nume ; are pAdurT si
pAsunT.
Gura-Balmii, bral (prival), in in-
sula Balta, pl. Ialomila-Balta,
com. Chioara, jud. Ialomita, co-
municA cu bratul SAltava-d.-j.
Gura-BarnaruluI, localitate, la
värsarea piriuluT Barnarul in Bis-
trita, jud. Suceava. Ad i sunt
sem n ate ins tal ati u ni fores ti ere :
schele, 2 herAstrae, un canal
lung de 17 kil. cu 4 opustorT
mari si 15 miel si linie telefo-
nicä pe o intindere de 15 kil.,
Cu treTstatinnT intermediare,
cite-va case pentru functionarT,
uvrieri si un han. Toate aceste
instalatiunT fin de proprietatea
M. S. RegeluT.
Gura-BärbuletuluI, sat, plaiul
DImbovita, cdt. com. Pietrari,
jud. Dimbovita.
Gura-Belil, sat, face parte din
com. rur. Breaza-d.-s., pl. Pra-
hoya, jud. Prahova. Are o popu-
latie de 369 locuitorT (19i bdr-
batI, 178 femeT). In acest cdtun
este o carierd de unde se es-
trage humd, care, amestecatA cu
pTeaträ de prund, clä un var
hidraulic foarte bun.
Cade in partea de N. a co-
mune! si udat de väile Rache-
risa, Lazul si CArunteT, si de
riul Prahova, partea de E.
Gura-BicazuluI, trup de sat,
situat in dreptul kil. 8o al so-
664
selel mixte Piatra-Priskani, pe
fie in malul drept al riuluT Bistrita, in
com. Bicazul, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu.
Gura-BiatriteI, pichet de graniiä,
pe marginea DunAreT, in pl.
Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti.
Gura-Bobuluf, trup al 'aclara
Filip i Gura-Bobului, in pl.
Ialomita-Balta, com. Chioara,
jud. Ialomita.
Gura-BohotinuluI, com. rur.
sat, in centrul plAseT Podoleni,
judetul Fdlciá. E märginitä. la N.-
V. cu com. Isaiea ; la S.-V., c
com. Cornesti ; la E., cu Zbo-
roaia si la V. cu Mona. Este
a§ezatd la gura \del' piriuluT Bo-
hotinul. Vatra satulur are o su-
prafatä cam de 13 hect., iar in-
treaga comunä este de 1072
hect., cu o populatie de 86 fa-
sart 306 suflete, din carT
71 contribuabilT.
Prin partea de N.-V. a satu-
luí trece plriul Bohotinul, for-
mind aci iazul cu acelasT nume.
Satul e asezat la poalele dealu-
luT Voloaia, pe loe podis.
Pe dealurile dinprejurul sa-
tuluT se aflä pAdure i vi!.
Budgetul com. e de 1200 leT
la veniturr si de 1150 leT la
cheltuelT.
Vite marT cornute sunt 258,
oT, 400; caT, 27 si porcT, 70.
Se zice cA satul este infiintat
cam de vr'o sutA de anT, de
catre Hatmanul RAducanu Ro-
setti, fost proprietar. El a adus
25 familif din jud. Vasluiü, unde
construind case in gura ptriu-
luT, a intemeiat satul cu nutnele
de GuraBohotinuluT, dupl nu-
mete localitAteT, cacT aicT 'se
terminA valea si ptriul Bohoti-
nul ce trece in sesul JijieT. MaT
inainte era aicT numaT un bol--
deja de circiuml in marginea
www.dacoromanica.ro
GURA-BORO/
sleahuluT ce duce la HusT, prin
Drinceni.
Are o biserieä construitä la
1841.
La anul 7183, in aceastä lo-
calitate a fost un rAzboiù lntre
Dumitrascu Cantacuzino si Pe-
triceicu. Iatd in aceastä privintd
ce serie cronicarul N. Costin :
esind iarAsT de a doua
oarä. Dumitrascu-VodA la Ga-
lati, a purces pe Prut in sus si
venind impreunä cu Kir Hu-
sein-Pasa pAnä. la FAlciá, ait
mers de s'al:1 impreunat cu Cal-
ga-Sultanul la Codrul-Tigheciu-
luT. De la FAlciti aü purces in
sus pe Prut i ati tras la Hui.
De la Hui att ales 20000 de
Mari ce erati cu caT maT bAr-
batI, cu Hagi-Gherel-Sultanul
cu Buhus-Hatmanul, i s'el in-
timpinat cu Petriceicu-Voc15.
cu LesiT la Gura-BohotinuluT,
a. se pogorlse i Petriceicu-
VodA pan5. la Gura-BohotinuluT.
Ci cum s'el intimpinat aü dat
putin rAzboiti inteacea zi, ce
prinzind limbA din TAtar peste
noapte att si fugit LesiT pe Prut
in sus; si TAtariT n'ati avut pre
ce-1 goni, cA le eratt cal! slabT.
IarA Petriceicu-Vodd, a lovit pre
la Iasi, si lovind pre la Suceava
si pre la tirgul SiretuluT s'aft
trecut in tara Lesasclo.
Gura-BohotinuluI, iaz, format
din ptriul Bohotinul, in partea
de N.-V. a com. Gura-Bohoti-
nulul, pl. Podoleni, jud.
In marginea satuluT, pe o su-
prafatä. de 2-3 hect., avind
o moará. Cu 2 pTetre.
Gura-BorciI, ticket de frontierii,
pe DunAre, in jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, com. Chioara, la
gura de sus a BorciT, unde se
varsä in Dunäre.
Gura-BorciI, pichet de frontierii,
 GURA-BOTULIJI
pe Dunare, in jud. Ialomita, pl.
Borcea, la gura de jos a Bond,
unde 41 la nastere acest brat.
Gura-BotuluI, pdolure, a statu-
lur, in jud. Ialomita, pl. Borcea,
com. Ciocanesti-Margineni.
Gura-BotuluI, pichet de fron-
tierd, pe Dunare, la gura bra-
tuluI Botul, jud. Ialomita, pl.
Borcea, com. CiocAnesti-Margi-
neni.
Gura-Boului, com. rur.,jud. Olt,
pl. Vedea-d.-s., compusa din 6
catune : Gura-Bouluf, Varsesti,
FrAtia, Prodani, Chitani si Lun-
gani. Este situata pe riul Ve-
dita, la 60 kil, de capitala ju-
detulur. Ad e resedinta plaser.
Are o populatie de 195 familif,
sad 1149 suflete, din carI 231
contribuabilr. Locuesc in 278
case. . rinta la baza de 6o m. Din vir-
Are : 2 bisericr (la Gura-Bou-
ha si Prodani), deservite de 3
preotI, platitI din budgetul co-
mune ; o scoala, infiintata la
1879, frecuentata. de 54 bdetr.
Cu intretinerea el' statul che!-
tueste anual 1296 ler.
titi carte 16o barbatr si 4
femef.
Totl locuitoriI suut mosnenr.
Er posea : 14 cal si Tepe, 140
bol, LOO vacf, 700 of si 200
porcr.
Sunt 40 de stupI cu albine.
Gura-Boultd se intinde pe o
suprafata. de 1200 hect.
Comerciul se exercita de 3
circiu marI.
Veniturile si cheltuelile com.
se urca. la 2512 leT anual.
O osea comunall o leaga cu
com. Vata ; o alta osea, jude-
teana, care merge de la Slatina
la Pitesti, trece prin com.
E brazdata de dota dealue :
Dealul-Mare, aviad o lungime
cam de 4 kil., aflindu-se in par.
601345. No, ele bici f altar Geogrcusa. rol. III.
665
tea de V. a com. si pe care se
cultivá tot felul de cereale si
altul in partea de E., numit
Enari, avind o lungime de 2 kil.,
pe care de asemenea se cultiva
cereale, si care are pe o parte
din el si padure.
Girla Vedita si Gura-Bould
uda. comuna.
Se margin este, cu comunele :
Vata, l'ata, Baresti-de-CepturI
si Pro fa.
Gura-Boulul, sat, face parte din
com. rur. cu acelasI nume, pl.
Vedea-d.-s., jud Olt. Are o po-
pulatie de 1 '20 locuitorf; o bi-
sericd, fondata la anul 1891.
Gura-Boului, nagurd, pe teri-
toriul com Maruntei, pl. Sil-
d.-s., jud. Olt, situata la E. de
Lacul-luI-Dragomir. Are o mal-
time de 16 m. si o circumfe-
ful s'ad se vede peste toate cele-
l'alte magua risipite pe cimpia
dintre Alimanesti si Maruntei.
Dupd sculele si fragmentele de
arme vechr, ce gasesc locuitoriI
arind imprejurul lor, se crede
el ad servit de metereze, hita-
riturI, in timpul razboaelor, sal
ca locurr inalte de observatiune.
Se stie lusa. ca. multe ad servit
si de morminte.
Gura-Boului, vdlcea, care se for-
meazä pe teritoriul com. Crim-
poaia, pl. erbanesti, jud. Olt,
in partea de S. a comuner, pe
o intindere de 300 m. si se
varsa. in Dorofeiul.
Gura-Bughei, numire vechie a
atunulut Fundeni, din comuna
Scalosi, pl. Teleajenul, jud. Pra-
hoya.
Gura-CilmätuiuluI, cdtun, pen-
dinte de com. Bertesti-d.-s., pl.
Balta, jud. Braila, situat la N.-
www.dacoromanica.ro
GURA-CRXEMLOR
E., si la 1 kil. de resedinta com.,
pe malul drept al piriuluI Cal-
matuiul, cu o populatie de 53
familif, sad 170 suflete.
Vite : 120 bol, 166 vacr, 2
taurl, 51 viter, 130 cal, 478 °I
si 45 rimatorr.
Gura - CeretuluI, numire data
punctuluf unde se varsa piriul
Tecuciul in Vedea, la S.-V. co-
muner Didesti, jud. Teleorman,
ceva mar sus de punctul Uidu-
macul, de la podul de pe Ve-
dea din dreptul cat. 5tirbeti.
Gura-CernuluI, sat,a1 com. Be,
resti, jud. Bacau, pl. Tazlaul-
d.-j., situat la confluenta Orín
lui Cernul cu TazIdul-Mare, la
4 1/2 kil. de satul Beresti (scoala).
Are o populatie de 36 ¡ami
lif, sau 151 suflete.
Vite: 6 cal, 77 vite marr cor-
nute si 23 porcr.
Teritoriul acestuf catun (pro-
prietatea statuluI) purta in ve-
chime numele de Marina.
Are 2 morr de apa si cite-va
gropI cu pleura.
Gura-CheiI, /oc, unde Motrul in-
tra. in satul Closani, plaiul Clo-
sani, jud. Mehedinti, fiind res-
trins ?ntre muntI inaltf.
Gura-Chivädarului. Ved com.
rur. Catunele, pl. Motrul d. s.,
jud. Mehedinti.
Gura-Cire§uluI, deal, jud. Olt.
Ved Balanul.
Gura-Crasna, loc, nutnit si Gu-
ra-Vad-Crasna, in partea de S.
a com. Tirzir, pl. Crasna, jud.
Falciii, unde piriul Crasna fese
din valea cu acelasI nume si da
In sesulRirladul, unde se si varsa
in apa Birladultd.
Gura-CrAe§tilor,sat,fIcInd parte
84
 GURA-CR1VATULUT
din com. Motoseni, jud. Te-
cucid, situat la unirea PojoriteI
cu Dobrotforul, pe o vale, la 5
kil. 400 m. departe de resedinta
co mune .
Are o populatie de ii fami-
sad 34 suflete, carT locuesc
In to case.
Este strAbAtut de piriul Do-
brotforul si de soseaua ce duce
la tirgul StAnisesti, resedinta sub-
prefectura
Gura-CrivAtuluI, numire ce se
mal dl atunului CrivAtul, din
com. Mänesti, pl. Tirgsorul, jud.
Prahova.
Gura-CrivfituluI, padure, a sta-
tuluT, in intindere de 75 hect.,
pendinte de com. Mdnesti, jud.
Prahova.
Gura - CumetreI, mahala, com.
Cocorlsti - Misia, pl. Varbildul,
jud. Prahova.
Gura-Cumetrei, trup de piidure,
a statuluI, jud. Prahova, in in-
tindere de 185 hect., care, im-
preunA cu trupurile : Drumul-
BAlcoiulul (67 hect.), GAgeanca
(1o6 hect.) si Degerati (62 hect.),
formeazA pldurea Misleanca sad
GAgeni-Mislea.
Gura-Doamnel, sat, in judetul
Neamtu, pl. Piatra.Muntele, co-
muna Doamna. UniI Ii zic si
Bitca-DoamniY, iar altiI Doamn a.
Gura-Dragoffl, sat, jud. Arges,
pl. Oltul, face parte din com.
rur. Vitomiresti-Trepteni; are o
populatie de 35 familiI.
Gura - DreptuluI, sat, judetul
Neatntu. VezI DreptuluT (Gura-).
Gura-Drumului, sat,. jud. Ba-
cAd, pl. Siretul-d.-s., al comund
Berbinceni, situat d'a dreapta
www.dacoromanica.ro
666
piriuluI Odobul, la poalele dea-
luluI Bobeica.
Are o populatie de 17 familif,
sad 40 suflete.
Vite sunt : 6 caT, 19 vite cor-
nute si 9 por&
Gura-Dunarei, pichet, pe Du-
nAre, No. 6, la S. de lacul Grea-
ca, jud. Ilfov.
Gura-Foil, conz. rur. i sat, pl.
Cobia, jud. Dimbovita, pe cim-
pie, lingA dealurI. Dealul se nu-
meste Chilianul si valea se nu-
meste Valea-Foil. Prin raionul
acesteT comune curge piriul Po-
topul i vAlceaua Foaia. AceastA
comunA se aflA la o miel dis-
tanta spre S. de GAesti. Are o
pop. de 850 locuitorT. Are sase
ulite : Ulita-ScoaleI, Popesti, BA-
lAsesti, Strinceni, Anghelesti si
BrAtild. In Gura-Foil sunt : treT
bisericI intretinute de enoriasT;
o scoall; o mare fabricA de sfori
fringhii a d-luI inginer Con-
stantin Chiru. Productie : cereale
multe, pIdurr. Gura-Foil se in-
vecineste : la E. cu Glesti si la
V. cu BAdulesti, legindu-se cu
amindoul prin soseaua natio-
nalA Bucuresti-Pitesti ; spre N.
se invecineste cu Cobia i spre
S. cu cAt. Potlogeni, din com.
atroaia, cu carI se leagA prin
sosele comunale.
Gura-FrIncälal, iaz, in partea
de N. a satuluI RAdiul-Aldeí,
jud. Iasi, pl. Copoul, comuna
Copoul.
Gura-GarduluI, sat, jud. Dolj,
plasa Jiul-d.-j., comuna Piscul,
ce fAcea in vechime parte din
com. Piscul.
Gura-GäureI, loc, in jud. Mehe-
dinti, de unde Topolnita l'ese de
sub stincile Godianuld si de
unde isr ja numele de Topol-
GURA-IALOM1TEI
nita, pAnA aci purtind numele
de piriul Balta si alte numirI.
Gura-Glrbovätului, sat, in jud.
Tutova, pl. Corodul, com. Ghidi-
geni, la vArsarea ptriulul Girbo-
vAtul, spre S. de satul Ghidi-
geni.
Gura-GIrlutil, pendinte de
com. Bertesti-d.-j., plasa Balta,
jud. BrAila, situat la vArsarea
Girlita in DunAre, la E. de rese-
dinta com. si la 5 kil. depAr-
tare. Pe aci e trecAtoare peste
DunAre in bAltI. MaT inainte se
numea Ciardacul.
Are o populatie de 35 fa-
milif, sati 320 suflete.
Sunt 231 vite cornute (90 bol,
to8 vacI, 83 viteI), 83 cal, 2083
or, 105 rim5.torr 51 25 capre.
Gura-Hangulul, sat, jud. Neam-
tu. VezT Hangul, sat.
Gura-IalomiteI, com. rur.,
pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita,
situata in partea de N. a plAseI,
lingA com. Luciul.
Teritoriul eI are o supra-
fatA de 2700 hect., din carl
500 hect. pAdure i 5oo hect.
bAltis si se intinde din DunAre,
spre V., futre comunele Giur-
geni, Luciul, Iliva-Petrel si Tan-
dArel. Mosia, proprietatea bi-
sericeI Sf. Spiridon Noti din
Bucuresti, este arendatA cu suma
de 20000 leI anual.
DupA legea rurall din 1864,
s'ad improprietArit pe mosie 116
locuitorI ; se maI aflA nelm-
proprietArit1 66 locuitorT.
Gura-Ialomiter este udatA de
DunAre, Ialomita si de lacu-
rile: Coscovata, Porcul si Baba-
MoartA.
Comuna are un singur sat,
situat pe coasta de E. a unul
mic deal ce tArmureste lunca
laculuT Coscovata, la 2 kil.
 GURA-IALOMITEI
spre S. de satul Luciul. Satul
poarta numirea de la vechiul
sat Gura-Ialomitel, ce, inainte
Cu 30 anT, era situat spre N.
de satul Giurgeni, la gura cea
vechie a riuluT Ialomita. Vechiul
sat, ce azI este siliste, s'a pa-
rasit din calzä ca portql s'a
stramutat spre N. 'Ruga satul
Piva-PetreT si locuitorif s'el stra-
mutat in satul Pirlita, numit maT
inainte Chirana, iar acum Gura-
Ial omita
La 7 kil. spre E. de satul
Guia. IalomiteT, pe locul numit
Cetatuia si pe teritoriul acestei
comune este portul Gura-Ialo-
miteT, litiga Dunare si riul Ialo-
mita.
Are o populatie de 162 fa-
milir, sati 812 suflete: 417 bar-
batI si 395 femel ; 810 RominT
i 2 Bulgari ; 278 plugarT ; 7 co-
merciantI; 5 Cu profesiuni libere
si 10 servitori. tiii carte 125
persoane.
Vite : 367 caT, 798 boT, 1222
OT si 345 rimatorT.
Budgetul comuneT are la ve-
nituri 3223 leT si la cheltuelT
3909 lef.
Are : o scoala mixta frecuen-
tad de 56 elevl si lo eleve ;
o biserica, deservid. de 1 preot
§i 2 dascalf.
Gura-Ialomitei,port, la Dunare,
in pl. Ialomita-Balta, pe terito-
riul comuneT Gura-IalomiteT, jud.
Ialomita, la marginea de N. a
satuluT Piva-Petrel si la 7 kil.
spre E. de satul Gura-IalomiteI.
Acest port este stramutat de
30. anT aicT, pe locul numit Ce-
tatuia. Pana atuncI, era la 6 kil.
maT spre N., la gura vechTe a
riuluT Ialomita. Stramutarea por-
tuluT spre S. s'a facut din ca-
uza ea' apele DunareT ali rupt Gura - Mastaanului, trup de
portiunea de painint ce separa
fluviul de riul Ialomita si s'a
format ast-fel un loc mult maT
667
propriu pentru debarcare, ca
cel vechili.
Pe ala, aproape de gura
riului Ialomita, a fost Cetatea-
de-FlocT care era tot-de-odad
si port insemnat la Dunare.
Biuroul vamal de aci s'a in-
fiintat la 1 Ianuarie 1860. Ve-
nitul pe anul 1896-97 a fost de
leI 1129, banI 6o.
Gura-Idrici, sat, pe valea pi
riuluT Cu asemenea numire, in
partea de S. a com. Rosesti,
pl. Crasna, jud. Falcii1, pe o su-
prafatd cam de 1490 hect., din
care 518 hect. padure si cu o
populatie de 95 familiT, sati 324
suflete.
Are o biserica, facuta la 1710,
Ct1 1 preot si 1 dascal.
Gura-Jegäliei, sat, in pl. Jalo-
mita-Balta, pendinte de corn.
Hagieni, jud. Ialomita. Este situ-
at pe lunca riuluT Ialomita, la gura
de N. a vlef Jegalia, de la care
a primit si numele, si este la 4
kil. spre S.-V. de satul Hagieni.
Populatiunea satuluI este de
87 familiT Romini si 3 familiT
TiganI.
Vite sunt: 366 boT, 224 caT,
285 oT, 2 asinT si 123 porci.
Pe litiga acest sat trece ca-
lea ferata Faurei-Fetesti. Se mal
numeste si Plätaresti.
Gura-Ale!, loc, in partea de
S. a satulur Scoposeni, com.
Drinceni, pl. Podoleni, jud. Fal-
citi, unde riul Jijia se varsa in
Prut, la o distanta de 218 kil.
in jos de satul Scoposeni.
Gura-Largulul,sat, ju d. Nea m tu.
VezI LarguluT (Gura-).
sat, in com. Mastacanul, pl. Bis-
trita, jud. Neamtu, situat pe
dreapta piriulul Mastacanoasa,
www.dacoromanica.ro
GURA-MOTRULUI
in dreptul kil. 26 al soselei
judetene Dobreni-Roznov-Moi-
nesti, si pus in comunicare, prin
un drum natural, cu soseaua
ovoaia-Mastaca.nul.
Gura-Mentif, celtun, al com. Bo
rascu, din pl. Jiul, jud. Gorj,
situat in partea despre V. a
com. si pe valea BorlsculuT.
Are o suprafata de 280 hect.
loc de cultura, finete si izlaz
ale locuitorilor, cu 6 hect. vie
si 16 hect. livezT de prunT.
Are o populatie de 35 fa
mili!, cu 155 suflete, toti rudarT,
din carT 31 contribuabilT.
LocuitoriT posea 6 plugurf,
15 care cu bol, to stupT cu
albine, wo vite marT cornute 6
caT, 65 oi si 39 rimatorT.
atunul este udat de apa Jil-
tul-Mic.
Comunicatia cu comuna se
face prin drum de care.
Gura-Momaia, sat, jud. Arges,
pl. Oltul, pendinte de com. rur.
Launele-d.-j.
Gura-Motrului, com. rur. . isat,
in pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinti,
la distand de 71 lal. de orasul
Turnul-Severin, iar de Strehaia,
resedinta plaseT, de 22 kil. Este
situad. pe partea dreapta, a
riuluI Motrul si pe un mic pla
toli ce se termina la impreu-
narea Motrulul cu Jiul.
Se margineste: la E. cu ju-
detul Dolj; spre S., cu judetul
Dolj ; spre V., cu com. Pluta
din Mebedinti ; si spre N. tot
cu judetul Dolj.
I-a luat numele de la gura
MotruluT si formeaza com. cu
satele : Arginesti, Buicesti, Ju-
gastrul si Racovita, avind peste
tot 300 contribuabilf, CU 2060
locuitorT, locuind in 370 case.
Calitatea pamintuluTeste ',una.
LocuitoriT posea : 56 plugurT, 16
 GURA-MOTRULUI
carute Cu cal, 96 care cu bol si
I I I stupI Cu albine.
Prin aceasta comunà trece so-
seaua nationall Virciorova-Bu-
curesti, precum i calea feratA
Virciorova -Bucuresti, de care
satul Gura-MotruluI, care este
resedinta comunel, este legat prin
o osea comunalA. Cea mal a-
propiad gad este gara Butoesti.
In aceastA comuna se afll 3
bisericI, deservite de 4 preoti
si 7 cintaretl; o scoala, con-
clusa de i invAtator si frecuen-
tad de 39 elevr.
Budgetul comunef coprinde :
la veniturI suma de lef 6102
si la cheltuelf suma de 3171 lef.
Vite : 800 vite marI cornute,
52 cal', 800 °I i 1000 rima-
torl.
Din teritoriul acestef comune,
statul posea mosia Gura-Mo-
trulul. Gura-MotruluI este udatä
de riul Motrul, in partea de N.;
de Jiul, spre E. Este inconjurad
de dealurf : parte acoperite cu
viI si parte padure secularA.
Dealul-Viilor are o pozitiune
foarte frumoasa ce domina loca-
litAtile din prejur ; pe acest deal
se aflA viea, numita de locuitorf
Viea-SfintuluI.
In aceastA comunà se aflA
manAstirea Gura-MotruluT.
Gura-MotruluI, frandstire fru-
moasA, in jud. Mehedinti, pl.
Motrul-d.-j., com. rur. Gura-Mo-
truluI, situatA la poala dealuluI,
la impreunarea riuluf Motrul cu
riul Jiul, tuteo pozitie pitoreascA.
Aceastà manIstire a fost in-
ceputa in 1530 de jupan Preda
Brincoveanu, Vel Vornic, i zu-
gravita de C6nstantin Brinco-
veanu, in anul 1705.
Imprejurul acestel mandstirì
se aflA ruinele unor vechf
frumoase palate.
La aceasta sfinta manastire a
egumenit Eufrosin Poteca, unul
www.dacoromanica.ro
668
dintre ceI d'intif luptatorl pentru
scoala i biserica romina. El, mu-
rind in 1858, a lasat statuluI
toata averea i frumoasa sa
biblioteca.
A fost inmormintat la aceastA
sfinta manastire, iar pe mor-
mintul san se gaseste scris in pia-
tra urmAtorul epitaf.
AicT cu trupul, zace Eufrosin, cuviosul
Cu sufletu In cer, cu mintea In cele scrise,
Cu numele in coalá, In inima junimei ;
Te bucuri Eufrosine, potecele virtumT,
Inguste i spinoase, 1tiui a-le strábate,
AT onorat viata de preot si profesor,
De apostol a luI Christos.
IThvut la 1786, incetat din viafit la 1858.
In aceastä manAstire care este
inconjurata de un zid ca o ce-
tate i cu portf imbrAcate in ffer,
se inchiseserA boerif grecT la
1821, de frica lur Tudor Vla-
di mirescu
Aci Vladimirescu îT facu in
timpul nopteI o reduta in par-
tea de V. a bisericeI, spre a se
apara de gloantele ce venean
de la ceI închii inauntru i cu
care el lupta cite-va zile. Ur-
mele gloantelor se vAd si as-
tazl pe fferul cu carI sunt im-
bracate portile. Tudor ocupa
manastirea, o aprovizionA i
intari.
Gura-MotruluI, mofie a st.atuluI,
In com. rur. Gura-Motrulul, pl.
Motrul-d.-j., judetul Mehedinti.
Gura-Muntenilor, sat, in partea
de S.-V. a com. Munteni-d.-j.,
pl. Crasna, jud. Vasluiü, situat
pe sesul Birladuluf, in dreapta
soseler nationale Vasluin-Birlad
si in stinga riuluI Birladul.
Din soseaua nationala, pleacA
aci calea comunala asternutl
cu peatrA, ce duce la fabrica de
spirt a D-luI Topale, litiga care
este si o statie a caer ferate.
Are o suprafad de 84 hect.
si o populatie de 35 faruilii, san
GURA-NE GRET
186 suflete Rominr, si 4 familif
de TiganY cu 14 suflete.
NumArul vitelor e de 361, 148
vite marl cornute, 171 ol, 6 cal
si 36 rimAtorI.
Gura -Muntenilor, sili,cte, ala-
turea cu silistea Troenasi, de
la S. Ripef-TAtaruluI, de pe teri-
toriul satuluI Ranceni, pl. Prutul,
jud. Falciti, unde se zice el a
existat sat care tinea de sa-
tul Troenasi de pe atuncI ;
asta-zI chiar se cunosc urme
de locuintl si gropf de pilne.
Gura-Negre, sat, numit, in par-
tea despre muntele arul,
Plaiul- aruluf, pe mosia si in
com. Dorna, jud. Suceava. A-
sezat pe tArmul drept al Bis-
triteI i piriul Neagra- aruluI
si stra.batut de piriul Valcica,
Piriul-Rece, Arinul, nurnara. 223
case, cu o populatie de 222
familir san 777 suflete : 394 bar-
batí si 383 femeI. Are 230 con-
tribuabilf. O vatra proprin zisa
a satuld nu exista, satul fiind ri-
sipit.
Biserica satulul, cu hramul
Sf. Maria-Mare, e deservid de 1
o preot si 2 cintaretf, i improprie-
taritA cu 6 '/2.falcI. G. Caraman-
lia si Pr. G. Ortoanu fAcurA o
bisericuta de lema in 1785, care
arse si in i8I8, aceiasl o restau-
rará. Acea bisericá fu nctiona pana
pe la 1880, d'id incepu zidirea
actualeI biserld prin osirdia preo-
tuluf Gheorghe Ortoanul, nepot
celuI dinta, bisericA care se sfinti
in 1884, Septembrie 30.
Are o scoall rurala de bletI
o alta de fete, frecuentate de 70
elevI, instalad intfun local non,
facut danie tot de preotul Gheor-
ghe Ortoanul, care a inzestrat
scoala i cu 68o metri patratI
In jurul localuluI.
Uná sat este o schell bunä
si tot ad e punctul vamal Dorna.
 GURA-OALET
Gura-Oalei, girlä, ce da in Du-
nare, viind de pe proprietatea
Gaojani, din jud. Vlasca.
Gura-Padinel, com. rur., plasa
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati.
Se compune numal din satul cu
ace14 nume, situat pe coasta
unuT deal, la N. de balta Potelul.
Din numele vechid al balteT-
Padina 41 trage numele. Alti-
tudinea terenuluT d'asupra ni-
veluluT mal-ir este de 50 m. Gura-Plo§tef, loc, jud. Dolj, pl.
Se afla la 15 kil. spre V. de Amaradia, com. Amdra§ti, unde
Corabia i la 37 kil. de Caracal.
Are, o populatie de 283 fam.,
sail 1044 locuitorT, din carT : 534
barbatl 0 5" femeT; 510 casa-
toritT li 535 necasatoritY; 59 tii1
carte; 200 contrib.
Budgetul com. este de 3366
leT la veniturl li 3319 ler la
cheltuelT. LocuitoriT se ocupa
cu agricultura, cre0erea vitelor
yi Cu pescuitul.
Vite marT sunt 906, vite miel'
1100 ll porcl 154. Are O bi-
seria cu hramul Sf. Dumitru,
deservita de 1 preot §i 2 cin-
taretT.
In coprinsul com. sunt 16 ma-
gurT: a-UlseT, a-Golelor, a-Caza-
cilor, Dragoiul, a-SlanuluT, Nico-
lid, a-Voiner, Manea, Boldul-
Mare, Boldul-Mic, a-NeicIT, a-
Florilor, Urechea, Istrate, etc.
Gura-Pidului, pichet de granilä,
pe marginea DunareT, in jud.
Mehedinti.
Gura-Plaiuluï, munte, al com.
Valari, plaiul Vulcan, jud. Gorj,
spre N. de aceasta comuna.
Pe acest munte nu e de cit
padure de fag ; tot pe el este
pichetul de vara cu numirea de
Pichetul 1/Mari No. 6.
Gura-Plaiuhil, munte, din plaiul
Vulcan, jud. Gorj, situat spre
N. de muntele Piva. Are o su-
669
prafata de 280 hect. Se prelun-
ge§te pana In izvorul Vija. Pe
el se afla padure de brazT, li-
vezT 0 poenT, pe care p4uneazä
vitele locuitoril comunel Fila-
" ce0,
Gura-Plaiulul, mente, spre N.-V.
de com., Lelqti, plaiul Vulcan,
jud. Gorj. Pe acest munte se
afla padure de fag.
riul Plosca se varsa pe malul
sting al riuluT Amaradia.
Gura-Ponosulul, sat, cu 35 fa-
milir, jud. Argq, pl. Oltul ; face
parte din com. rur. Vitomire0i-
Trepteni.
Gura-Porculul, sat, jud. Dim-
bovita, pl. Cobia, catunul com.
Cobia.
Gura-Putineiului, deal, in jud.
Ialomita, pl. Cimpulul, pe teri-
toriul comuneT Jilavele.
Gura-Racului, sat, pendinte de
com. rur. Bulzqti, pl. Amara-
dia, jud. Dolj, situat in valea
piriulul Fragila. VezT CirstuleSi
§i BulzeSi.
Gura-Räcitaulul, sat, com. Rd-
cataul,jud. Bacad, pl. Siretul-d.-j.,
situat la confluenta piriuluT Ra-
016.111 cu Siretul, la o departare
de 1800 in. de satul Racataul
($coall). Are o biserica, fundata
de Costache Lupwu, la 1852,
i 2 circiumI.
Populatiea este de 54 familiT,
sad 192 suflete.
Vite sunt : 15 cal; 135 vite
marl cornute, 38 porcl qi 14
capre.
Gura-Sältavei, pichet de fron-
tierd, pe Dungre, in jud. la-
www.dacoromanica.ro
GURA-SARXTEI
'omita, pl. Ialomita Balta, la gura
bratuluT Saltava.
Gura-SärAtei, sat, in partea de
S.-V, a com.Ranceni, pl. Prutul,
jud. Falcid, situat pe coasta dea-
luluT Sarater, Cu o suprafata de
2860 hect. i cu o populatie
de 15 familiT, sad 69 suflete,
din carT 15 contribuabilT.
Aceasta localitate este insem-
nata In razboiul lui Petru-cel-
Mare cu Turch de la 1711, prin
faptul ca de aicT s'ad inceput
luptele intre Ru0 i Turcl §1
ad continuat pe Prut in sus pana
In satulStanileti, peo distanta ca
de 25 kil.
lata descrierile cronicarilor
MoldoveT, asupra inceputuluT a
cestuT razboiti :
«In luna luT Tulle, 7 zile, S/in-
bata, veleat 7219, sosit-ad Ja-
no § General cu oastea luT, pre-
cum s'ad zis mal sus, la Prut,
in Gura-Sal-4d, de ceasta parte
de Prut, drept protiva poduluT
ce-1 facura TurciT; §1 cum ad
tabarit In desara, laxa TurciT
§i TatariT ad i pripit de I au
lovit in graba, li li-ail §i apu-
cat o seama de cal, cu pazitorT
cu tot ; li aa toata nolptea li-ad
dat ne-parasit razboiti de toate
partile; ce, neputind suferi T-au
cautat numaT a se da inapoT
catre al sal, aparindu-se pana
la tabara luT §eremet». (NeculaT
Costin, cLet.», tom. II, pag. 106).
Iara Cronicariul loan Necul-
cea, care se deosebqte de N.
Costin in privinta dateT de 6
zile, lar nu de 7, arata
e Decr cum ad sosit Unen ge-
neral tuteo Simbata spre ami-
za-zi, in luna luI Iulie, in 6 zile,
In protiva GureT-Sarater, linga
o ball, de ad descalecat ca
In laturi de Prut, jara TurciT
ad li sosit li el In protiva lar
la Prut, li ad 11 facut tre1 po-
durT, yi ad inceput a trece
GURA-SF.-PETRU
Prutul in aceasta parte. DecT
Ianos general a scris la Impa-
ratul, sa pazeasca sa vie maT
tare, sa se afle pana In ziul
toatà oastea la un loc, sat1 el
sa se intoarca inapoT la noapte,
ca. Turcil sunt multI, si n'a
putea el sa le stea in potriva
cu cita oaste are, sa-T spriji-
neasca, ipoate se-1 sparga.
Imparatul dupl ce a Vázut scri-
sorile lui lanas general, ati so-
cotit ca el cu obuzul luT, ce este
lánga dinsul, poate sa ajunga
la noapte, clara pedestrimea este
departe inapoI, niel a doua zi
n'a ajunge, ca era pe la Rabiie ;
jara. Impáratul era In gura Pru-
tetuluT la casele Banule. Deci
au socotit i ají a scris luT Ia-
nos ca sa ridice la noapte, sa
vie inapor la obuzul luT. DecT
Ianos general, cum a vazut scri-
sorile ImparatuluT, ca-T serie sa
se intoarca inapoT, cum ad inop-
tat, la doul treT ceasurT de
noapte, aU i purces inapoi ;
jara Turca auzind vuetul caralor,
s'el si facut spaima, si ari si
inceput sa fuga; laxa. un pasä
a zis Vizirule, cd vuetul se
pare cd se duce jara nu vine.
Dee fiind un Bulucbasa, de
neamul seu sirb, turcit de la
Bosna, anume Colceag, si-1 tri-
mese sa mearga sA vadd, si
cum s'a(' dus ati si luat limba
ca fuge obuzul ; si asa a incetat
TurciT de a fugi, si Virtos a
inceput a trece Prutul toata
noaptea. Iara Colceag dintr'acea
limba ati ajuns cu vreme de
este acum Pasa la Hotin. Decl
obuzul luT Ianos general, tutea-
cea noapte a mers cu pace, si
ati sosit pana in ziul la obuzul
imparatuluT in gura PrutetuluT
la casele Banuldo. (eLet.), tom.
II, pag. 321).
Din ardtarile ambilor croni-
carT se vede ca armata Rusa
se afla impartita in treT localitatI
www.dacoromanica.ro
870
la inceputul razboiuluT, i anu-
me : o parte se gasea alce in
Gura-SarAte cu Ianos general,
esit cu obuzul sati intru intim-
pinarea Turcilor spre a-T opri
de a trece Prutul ; o parte se
afla inapoT cu 12-15 kil. de
Gura-SarateT, la Gura-Prutetulur,
asta-z! satul Lunca-BanuluI, cu
generalul eremet l cu Im-
paratul; jara, grosul armate pe-
destrime, cu generalul Repriin,
ramasese cu mult inapoT la mo-
vila Rabiea, in sus de Hui,
distanta de 70-80 kil. de Gura-
SarateT si de 50 kil. de Lunca-
BanuluT, unde se afla obuzul Im-
paratuluT.
Aceasta era pozitiunea ar-
mate! rusestI, end Turcir sosira
la Prut i Ianos general in
Gura-SarateT; de aicea incep
luptele si stringerea la un loe
a intreger armate rusesti in satul
Stanilesti, unde s'a dat batalla
cea mare si s'a tetminat prin
incheierea pace (I O Iunie 1711).
Gura7SE-Petru, picha de :ra-
nga, pe marginea DunareT, in
pl. Ocolul-d.-s., judetul Mehe-
dinti.
Gura-Simila, com. rur. §i sat,
In jud. Tutova, pl. Tirgul, linga
Birlad si spre N. de acest oras,
confluenta piriuluT Simila cu riul
Birlad. Satul formeaza singur o
com. Are 427 locuitorl (din carT
26 stiti carte), si 8o contribuabilT ;
locuesc In 112 case.
Viea se cultiva pe o intind ere
de 4,50 hect. Comerciul se face
de 6 persoane.
Satul este legatcu sat ul Zorle ni
prin un pod peste apa BirladuluT.
Prin acest sat trece soseaua ju-
deteana Birlad-FalciA. Are o bi-
Gura-SiretuluI, load unde riul
Siretul se varsa In DunAre, la
GURA-SUPTASULUI
8 kil. spre N. de orasul Braila,
jud. &tila ; aci e o padure de
salcie cam de 30 hect.
Gura-SaniculuI, parte din ora-
Tirgul - Ocna, jud. Bacati,
pl. Trotusul, situata d'a dreapta
piriuluT Trotusul, la locul unde
acest rIA primeste apele piriuluT
Slanicul. Are 'o biserica, cu hra-
mul Sf. Treime, cladita la 1803,
de Arhimandrit.11 Iacob Muset,
intretinuta de com.
In aceasta mahala sunt 96
familiT rominestl, 15 ungurestr,
si 8 evreTestI. Sub nrintele Ma-
gura, pe teritoriul acesteT maha-
lale, se afta baile Nastasache.
Pe drumul SlaniculuT, la dreapta,
s'a cladit un local de scoalá, in
care s'a instalat o a treia scoala
de bletT, infiintata la inceputul
anuluT scolar 1891-92.
Gura-Sohodolulul, sat, face par-
te din com Burdusaci, jud. Te-
cucl. Situat la S. com., la o
distanta de 3 kil. i 540 m.
departe de resedinta com.
Are o populatie de 28 sufle-
te. Satul s'a infiintat de curind.
Se numeste ast-fel, fiind la gura
van' cu acelasT mime.
Gura-StIncilor, loc de izvoare,
jud. Bacati, pl. MunteluT, com.
Magiresti, de pe teritoriul sa-
tulul Stanesti, de unde ig are
obirsia piriiasul Staneasa.
Gura-Suha§uluI, mofie, a sta-
tuluI, jud. Vilcea, pendinte de
manastirea Bistrita. A fost a-
rendatä pe periodul 1886-96
cu 1100 le anual; lar de la
23 Aprilie 1892 s'a vindut in
loturI la locuitorI.
Gura-Suha§uluI, peldure, a sta-
tuluI, in intindere de 105 hect.,
situata In com. Ocna, pl. Ocolul,
jud,
 GURA-AHAT
Gura- ahal, locul unde piriul
numit aha se varsa. In riul
Prut, intre satele Buruenesti si
Cornul-Negru, com. Bivolari, pl.
Turia, jud. Iasi.
Gura-Teolului,pekture, in insula
Balta, pl. Ialomita-Balta, com.
Stelnica, jud. Ialomita.
Gura-UliteI, pichet, purand No.
3, jud. Gorj. E construit pe dina
de S. a dealuluT cu acelasT nume,
se margineste la N. cu Austro-
Ungaria, la S. cu Arcanul, la
E. cu igla.ul-Mare si la V. cu
Custureana. Drumul, ce se pa-
veghiazä de acest pichet, trece
pe la Arcan, apor ja directia
S. urmlnd Culmea-Piver, pana la
virful Piva ; de aci drumul se bi-
furca: o ra.mura urmeaza culmea
Piva pana. la Cdciulata, unde se
bifurca din non, si o ramura du-
cInd la Bratisoara, iar cea l'alta la
Francesa si de aci pe soseaua
comunall la BrAdiceni, unde e
si resedinta companiel t; cea-
l'alta ramura ce se desparte de
la Piva In directia E. spre Prislop,
se bifurcä aci pana la muntele
Plesea, de unde ja directia S.
sI se coboara la Rata. Patrula-
rea 'filtre Gura-Ulitd si Prislopul
se face pe poteca ce trece pe par-
tea V. a CusturoaeT, apor pe
aceea a Arcanulur, pe la Stina-lur-
Zamora, vIrful Negura si Prislo-
pul. Intretinerea potecelor e ane-
voioasa, comunicatia se intreru-
pe Ititimpul ernel din cauza za-
pezer.
Gura-Ulubei, sat, faclnd parte
din com. rur. Voroveni, jud.
Muscel.
Gura-Val!, sat, cu 27 familiT, jud.
Arges, pl. Pitesti ; face parte
din com. rur. ElIntesti-Zmeura.
Gura-Väii, sat, al com. Racova,
671.
jud. Bacati, pl. Bistrita-d.-s., a-
sezat pe pirliasele : Valea-Rea,
Dogarul si Iliesul. Are 65 case
dese, printre care 1 circiuma,
locuite de 45 familiT, sad 220
suflete.
Vite : 5 car, 193 vite cornute,
66 or i 54 porcr.
Departarea de satul Racova
e de 3 kil.
Gura-ViiI, sat, al com. Bratila,
jud. Bacati, pl. Tazlaul-d.-j., si-
tuat pe valea Sauca si pe pi-
riul Gura- Vail, la o departare
de 5 kil. de satul Bratila (scoala).
Are O cIrciumI.
Sunt 32 familiT, saii 118 su-
flete.
Vite : 3 car, 85 vite conmute,
12 pord.
Gura-Väli, sat, jud. Dolj, pl.
Jiul-de-Mijloc, com. Livezile, cu
300 suflete: 181 barbatT si 129
femer. Locuesc in 38 case si
21 bordee. Copiir din sat urmea-
za. la scoala mixta din satul
Livezile, ce este la 1 kil. de-
partare. In anul scolar 1892-93
ati frecuentat scoala 15 baetT
si 3 fete. Cu vIrsta de scoall
sunt 25 copir. titi carte 20
locuitorT. In sat e o drciuma.
Gura-Väff, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-s., com. rur. Schela-
Cladover; are 62 case.
Gura-Väii, sat, In jud. Neamtu,
com. Caciulesti, pl. Piatra-Mun-
tele, numit ast-fel fiind-ca este
asezat filtre deschizatura a doua
dealurl ce cad perpendicular
(pe plan) spre V. pe dealul BS.-
laurul.
Se rnargineste spre E.-N. cu
satul Popesti, iar spre S. cu
satul Turturesti de care se des-
parte prin culmele dealurilor
Opincariul s'i Humaricr.
Terenurile sale, prin inclina-
www.dacoromanica.ro
GURA-VAil
tiunea, pozitiunea si formatiunea
supra-stratulur lor, sunt dintre
cele mal fertile din intreaga co-
muna.
Se intinde pe 537 hect., avind
o populatiune de go familir.
Are r biserica, deservita de 1
preot si 2 dascali, intretinutT din
fondurile comunale.
Vite: 250 vite marT cornute,
15 car, 15 rimatorT si 300 d.
Gura-VEI, cdtun, in jud. Putna,
pl. Zabrautulur, com. Cimpurile.
Gura-Väff, sat, In jud. Tutova,
pl. Simila, com. Bogdanita.
Gura-Väil, cdtun, jud. Vasluiu.
VezT Tatomiresti, sat.
Gura-Väii, sat, face parte din
corn. rur. Calimanesti, plaiul Co-
zia, jud. Vilcea. Are o popu-
latie de 395 locuitorr: 187 bar-
batT si 208 temer. Copir in virstä
de scoalA sunt 36. E la depAr-
tare de 7 kil. de resedinta com.,
unde e scoala.
Gura-VM, insuld, in DunAre.
Vezr Golul, insull.
Gura-Värf, mofie si pddure par-
ticulara, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-m.,
com. Livezile ; padurea este in
intindere de 500 hect.
Gura-VAir, moiie, a statului, jud.
Vilcea, care impreuna Cu Cali-
~esa (fara bar), pendintr de
Manastirea Cozia, s'ati cautat
in regie de stat, aducind un
venit anual de 5200 Id.
Gura-Val'', iaz, in jud. Vasluin,
satul Tatomiresti, com. DrAgu-
sani, din pl. Funduri, pe o su-
prafata de 2 hect. ; e foarte
bogat in pesa.
Gura-Väii, pichel are granip, pe
 GURA-VX1f
marginea Dunard, in pl. Ocolul-
d.-s., jud. Mehedinti.
Gura-VäiI, Vilcea, izvo-
rAste din muntele Matoretul,
curge printre culmea Calima.-
nesti si Olanesti, printr'o vale
in gusta i adinca, de la N.-V.
catre S.-E. si se varsa in Olt
la com. Gura-VaiT, dupa ce a
udat catunele Muereasca-d.-s.
Muereasca-d.-j.
Largimea albid in apropiere
de com. Gura-Vaii este de 30
m.; fundul contine pIetris mare si
nu seaca vara. Aproape de com.
Gura-Val! era un pod de pea-
tra pe acest riti, lung de 30m.,
dar care s'a distrus de apele
marI ale titila Largimea \raid
variaza de la 40-100 m.; nu
este productiva, este putin po-
pulata.
Acest riA formeaza 24 baltI
In peatrA, unde apa cade in
raid cascade. Se mal numeste
Muereasca.
Gura-Väll, phig,jud. Bacati, pl.
Tazlaul-d.-j., com. Bratila, care
curge pe teritoriul satuld cu
acelasI nume. IsI are obirsia la
Locul-Baciuld si se vara. in
Tazlaul-Mare, pe stinga, maT sus
de ptriul Valea-Sauca.
pirlia,s, jud. Bacaa,
pl. Bistrita-d.-s., com. Racova,
care udd satul cu acelasI nume
si se varsa in piriul Dienetul, pe
stinga.
Gura-Väll, f es, pe o suprafata
cam de 40 hect. Se intinde in
partea de S. a com. Gruma-
zoaia, pl. Mijlocul, jud. Falda,
unde pirtul Grumazoaia se varsa
in piriul Elanul.
Gura-VäiI, vale, jud. Ilfov, care
are o lung-ime de 500 m. Incepe
de pe teritoriul comund Obilesti-
www.dacoromanica.ro
672
VechI, pl. Negoesti, si are o di-
rectie de la E. la V. Pe aceasta
vale se cultiva diferite cereale.
GUra-VäiI, vale, in partea de
V. a satuluI Munteni-d.-s., pl.
Crasna, jud. Vasluiti; se nu-
meste ast-fel fiind-ca aid se des-
chide locul spre sesul Vaslue-
tul ui.
Gura-VäiI-Albeyti, locul mide
se termina Valea-Albesti, com.
Albesti, pl. Crasna, jud. Falciu
unde e situat si satul Gura-
Albesti.
Gura-VitioareI, com. rur., plaiul
Teleajenul, jud. Prahova. S'a
numit ast-fel dela edita Viti-
oara, ce se varsa ad i in rtul Te-
leajenul.
Este situata pe valea riuld
Teleajenul, la 3 kil. de resedinta
plaseI.
E formata dintr'un singur sat.
In Gura-VitioareI este o bise-
rica zidita din fondurile manas-
tire! Mislea i deservita de un
preot.
Are 147 familiI. Contribuabili
sunt 147; case de locuit, 117.
Locuitoril, in numar de 112,
improprietArit la 1864,
cind li dat 378 hect. din
mosia. statuluI Gura-VitioareI,
fosta a manastird Mislea. El
poseda : 7 cal', 69 yac!, 220 of
si 87 porcT.
Pe riul Teleajenul, in raionul
comuneI, e o moara si un he-
rastrati.
Copia de aci frecuenta scoala
din com. Valeni-de-Munte. Cu
virsta de scoala sunt vre-o 30
bletI si 30 fete. titi carte 36
barbatI.
Comerciul se exercita in co-
muna de 3 circiumarI.
Bugetul comuneI prezinta la
veniturI suma de lel 4013,22.
E brazdata de dealurile : Vir-
GURAN1
ful Doruld, Titila, Movila, Cur-
malura i Gorganul, care serva
de pasune vitelor.
O uddriul Teleajenul ; gIrlele
Vitioara i Bughea i valle: Ho-
taruld, Strechei, Fintind, Dan-
Namoalelor, Viascenilor,
Dragomir, LupuluI si BisericeI.
Gura-VitioareI, mofie, a statu-
lur, jud. Prahova, com. Gura-Vi-
tioard, pl. Teleajenul, pendinte
de manastirea Mislea, care pe
periodul 1885-95 s'a arendat
Cu 5900 leI anual, afará de li-
vedea de la Val-1)11M si trupul
Malim.
Gura-VitioareI, peidure, a sta-
tuld in intindere de 350 hect.,
pendinte de com. Gura-Vitioa-
reI, plaiul Teleajen, jud. Prahova
formata din trupurile Misleanca
(250 hect.) si Livedea (loo hect.).
Guranda, sat, in centrul com.
Babiceni, pl. tefanesti, jud.
Botosani, cu o suprafata de
1969 hect., din carI 640 hect.
padure, se intinde in partea de
N. a mosieI; are o populatie de
149 familli, Sari 449 suflete;
biserica deservita de i preot si
2 dintaretr.
Este strabatut de soseaua ju-
deteana Botosani- tefanesti.
Vite sunt: 142 bol si vad,
3 bivolI, 65 ca!, 530 si 85
pord ; 8o stupI cu albine.
Gurani, ditun, al com. Sacelul,
jud. Gorj, situat pe ambele ma-
lurr ale riuld Blahnita, pe cos-
tise si la N.-E. catund de rese-
dinta.
Are o intindere de 500 hect.,
din care too hect. arabile, 250
hect. fin*, 25 hect. vil si po-
met, too hect. izlaz, 18 hect.
padure si 7 hect. vatra satului.
Are o populatie de 63 familif,
sai1 257 suflete, din carI 50 con-
 GUR/NETI
tribuabilT; o biserica, deservita
de I preot $i i cint5xet.
Locuitoril poseda : 6 plugurT,
io care cu bol, 131 vite marT
cornute, 300 O, 69 rimatorT,
21 capre ; io stupI cu albin e.
Comunicatia cu cele-1' alte cat.
se face pi-in drumurI ordinare.
In catun sunt : 3 fintinT $i 2
teascurr de vin.
Guräne§ti, mahala, in com. rur.
Vana, pl. Ocolul-d.-j., jud. Me-
hedinti.
Guräscu, virt inalt, al munteluI
Turcina, jud. Vilcea.
Gurbanul, san Vlad-Tepe, cd-
tun, infiintat la 1882, pe proprie-
tatea Comana, jud. Vla$ca.
Gurbanul, trup de mofie, ce
compune intreaga proprietate
Stanesti a familleI Em. Laho-
vari, situatá in pl. Marginea,
jud. Vla$ca, d'asupra DealuluT-
DunareI.
Gurbanul, vale, jud. Vla$ca, ce
trece Fin padurea de pe pro-
prietatea Comana a StatuluI.
Incepe in hotarul mo$ieT Ba-
neasa, urmeaza latul mo$ieT $i
da in apa Cilni$teT in josul
satuluT Comana. Pe aceasta vale
sue unja ferata Giurgiu-Bucu-
resti, incepind din Comana panä
aproape de Baneasa, de o lun-
gime de peste 12 ldl. Pe acea-
sta vale sunt ape statatoare care
vin de pe coastele laterale.
Gurbäneasa, munte, in jud. R.-
Sarat, plaiul Rimnic, com. Chi-
ojdeni. Se desface din dealul
M5.gura, brazdeazd partea de
V. a com. $i se termina in riul
Motnaul. Este acoperit cu padurI
intinse.
Gurbäneqti, sat, face parte din
60846. Morolo Dlottonar Geogro" Vol. Hl.
673
com. rur. Gurbane$ti-Cotofanca,
pl. Negoe$ti, jud. Ilfov. Este
situat la E. de Bucure$ti, pe un
cot ce'l formeaz5. valea Mosti$tea
spre S. Ad i este re$edinta pri-
marier.
Se intinde pe o suprafata de
3564 hect., cu o populatie de
874 locuitorI.
Eforia Spitalelor Civile din
Bucure$ti are 3000 hect. i lo-
cuitoriT 564 hect. Proprietarul
cultiva 2400 hect. (30 sterpe,
245 iziaz, 325 padure). Locui-
toril cultiva 350 hect. $i rezerva
214 pentru izlaz.
Are o biserica, cu hramul
Adormirea, deservita de I preot
$i I cintaret; o scoala mixta,
frecuentata de 29 elevI $i 6 eleve,
cu intretinerea careia judetul $i
comuna cheltuesc 1420 leI anual.
Localul $coaleT s'a construit de
judet in anul 1885.
Comerciul se face de 5 cir-
ciumarT.
Numarul vitelor marT e de
1387 $i al celor miel de 3792.
GurbAne§ti - Cotofanca, com.
rur,, pl. Negoe$ti, jud. Ilfov,
situad. la E. de Bucure$ti,
Valea-Mosti$tea, la 58 kil. de
Bucure$ti. Sta in legatura Cu
com. Preasna-Noua prin o osea
vecinala.
Se compune din satele : Coto-
fanca, Gurbanesti, Preasna-Ve-
chie i Paicul, Cu o populatie
de 2095 suflete, carT locuesc In
324 case 11 91 bordeie.
Se intincle pe o suprafata de
7990 hect. Principele Bibescu,
mo$tenitoriT lur Sp. Gasoti $i
Eforia Spitalelor Civile din Bu-
curesti aa 680o hect. i locuitoriI
1190 hect. ProprietariT cultiva
4725 hect. (30 sterpe, 1270 izlaz,
775 padure). LocuitoriT cultiva
835 hect. (355 izlaz).
Sunt 410 contribuabilT.
Budgetul com. e de 8090 leT
www.dacoromanica.ro
GURENI
la veniturI $i 6112 Id la chel-
tuelT.
In com. sunt 3 bisericT: la
Cotofanca, Gurbane$ti i Paicul
$coala mixta; 3 ma$inI de
treerat cu aburr $i 2 hele$teie.
Numarul vitelor marT e de
3449: 1389 cal $1 Tepe, 15 arrua-
sarT, 639 bol, 1349 vacT vitel,
33 taurI, 18 bivolT, ro6 bivolite
$i al celor miel de 9197: 211
capre, 907 porcI, 8079 o!.
Dintre locuitorT, 478 sunt plu-
gari ; 4 meseria$1; 36 aa diferite
profesiT.
Locuitorir posea 327 plu-
gua : 88 cu bol, 239 cu cal;
368 care $i carute : 79 cu bol,
289 cu cal.
LocuitorT improprietaritI : 241
$i n eimpropri etari : 288.
Comerciul se face de IO cir-
ciumarT $1 I hangiu.
S'aa stabilit in comuna 22
strainr.
Gurbenescul, deal, la V. de co-
muna Piriul, plaiul Vulcan, jud.
Gorj. Se prelunge$te de la N.
la S., Este acoperit de padure
$i izlaz. E proprietatea locuito-
rilor comuner Pirlul.
Gurcari, numire vechie a cdtu-
nula Bice$ti-d.-s., al comund
Dumitre$ti, din plaiul
jud. R.-Sarat.
Gureni, alipit comuneT
clitun,
FrAnce$ti, din plaiul Vulcan, jud.
Gorj, situat in partea de N.-V.
a acesteT comune $i pe Valea.
Gurenilor, de la care $1-a luat
nu mirea.
Are o suprafata cam de 294
hect., din care 90 hect. padure,
92 hect. arabile, 70 hect. finete,
3 hect. viT, 2 hect. livezr de
pruni, 37 hect. izlaz.
Are o populatie de 50 fama',
saa 225 suflete, din carl 35
contribuabili.
85
 GURWL 674
Riul Bistrita uda teritoriul zaii, com. Policiorl, cat. Valea-
acestur catun, in partea de E. DragomiruluI, jud. Buzall; face
Comunicatia se face printr'un un corp, cu Stupina si Drago-
drum de care, ce se scoboara mirul, de 260 hect.
spre S, trece riul Bistrita prin
vad si se leaga la Francesti cu Gurgueta, iaz, in partea de N.-
soseaua comunall. E. a dealuluI Gurgueta, com.
Locuitorir poseda. : io plu- Deleni, pl. Cosula, jud. Boto-
gull, 14 carute cu bol; Io stupr ; sani, in suprafata de io hect.
18o vite mar/ cornute, io cal,
456 or, 446 capre i 60 porcr. Gurguetul, munte, jud. Bacati,
Sunt 2 moll pe Bistrita. pl. Trotusul, com. Doftana, d'a
Are o biserica de lemn, fon- stinga Trotusulur.
data la anul 1848, deservita de
preot si I cintaret. Gurgueti, com. rur., situata in
partea de N.-V. a plaser Vadeni,
Guresul, insuM, in balta din drep- jud. Braila. Se in tinde pe lunca
tul com. Lisa, jud. Teleorman ; Buzaulut pe ambele tarmurI ale
face parte din mosia Lisa. Nu- riuldf, pe tarmul sting pana in
mar cind vin revarsarI maI marr Buzeelul-Vizuinelor, iar pe tar-
ale Dullard, aceasta insula e mul drept urca muchea platou-
Inconjurata de apa. luI i continua pana in vechiul
drum al utulur de la capul
Guresul, virf de deal, in partea vair Ianca. Teritoriul comuner
de N. a com. Livadea, plaiul de la N., de pe luncl, este tra-
Varbilaul, jud. Prahova, acope- versat de Buzeelul-Sec, de riul
rit cu padure. Buzaul, si de muchea platoulur,
avind pe el: Balta-de-la-Fineata,
Guresul, virf de deal, jud. Pra- cu o suprafata de io hect., la
hova, com. Slanicul, din plaiul 900 m. spre N.-V. de satul Gur-
Varbildulur. gueti ; Balta-de-la-lzlaz, de 13
hect., la 11/2 kil. spre E. de
Gurga, munte, in jud. Prahova, satul Gurgueti ; Balta-de-la-Lam-
com. Breaza-d.-j., din plaiul Pra- bru, de 17 hect., lingd circiuma
hova. La poalele acestuI munte Lambru, si Balta-de-la-Deal, de
sunt izvoare de ape minerale, o hect., pe hotarul dintre mo-
care contin iod, sare si pucioasa. siile Gurgueti si Ciorani, pe pla-
toul nordic.
Gurgueasca, parte din mofia Pe lunca este satul Gurgueti,
Petrachesti, com. Niculesti, jud. iar pe platoti : Moran, Epurica,
Buzall. Jilova j Coada-IenciI. Se mar-
gineste la N. cu jud. Rimnicul
Gurguesti, sub-divizie a clitunu- si com. Latinul, la S. cu Scor-
lui Petrachesti, com. Niculesti, tarul-Vechiti, la E. cu Latinul
jud. Buzati. Romanul si la V. cu Scorta-
rul-Noa.
Gurguesti, a'eal, jud. Dolj, pl. Suprafata comund e de 4500
Dumbrava-d.-s., com. Carpeni, hect., cu o populatie de 163 fa-
pe care este asezatá o parte mili!, sag 814 suflete. titi carte
din com. Carpeni. 81 persoane. Sunt 114 contri-
buabilr. Improprietaritr in 1864,
Gurguesti, peldure, in jud. Bu- sunt III i neimproprietaritI, 31.
www.dacoromanica.ro
GURGUETI
Venitul comund e de 5092
ler, 18 banr, iar cheltuelile, de
3882 ler, 50 ba.nr.
Vite 918: bol 394, vad 324,
taurr 37, vita 163, caT 342, or
618, rimatorI 244. Suhatul e de
250 hect.
Are o biserica, construita de
locuitorr la 1878, cu hramul Sf.
Apostolr, cu un preot si un din-
taret ; I cimitir ; I scoala mixta,
infiintata la 1858; i moara de
aburr; 4 circiumI.
DrumurI : de la Latinul, pe
maid Buzduluf, spre N. (4 kil.) ;
la Nazirul, spre E. (4 kil.); la Ro-
man, spre S.-E. (6 kil.); la Scor-
tarul-Noti, spre S.-V. (6 kil.); la
spre E. (24 kil.), prin Na-
zirul. Comuna s'a infiintat la
1821 de A. Sturdza si poarta
numele dui:a mosie.
Gurgueti, sat, jud. Braila, in par-
tea de N. a com, cu acelasT
nutne, pe tarmul drept al riu-
luI Buzaul, la 24 kil. spre N.-
V. de orasul ; infiintat la
1821 de Alecu Sturdza, fostul
proprietar al mosier.
In dreptul satulur, peste riul
Buzau], este un pod de lemn.
Suprafata vetreI satulur este
de 77 hect., cu o populatie de
156 familir, sail 658 suflete : 350
barbati si 308 femer; 230 casa-
toritI si 407 necasatoritr. Lo-
cuesc in 136 case.
tiú carte 137 persoane.
Are o biserica, construita la
1878 de locuitorr, deservita de
preot, 1 cintaret si I para-
cliser ; o scoala mixta, infiintata
la 1858; 3 circiumr; 3 fierarir.
Vite sunt : 307 cal', 618 vite
marI cornute, i asin, 609 or,
83 rimatort Locuitorif poseda
i6 stupI cu albine.
Gurgueti, cdtun, pendinte de co-
muna Cozmesti, pl. Glavaciocul,
jud. Vlasca, proprietatea Efo-
 GURGUETI
riel Spitalelor Civile din Bucu-
resti, pendinte de spitalul Pan-
telimon.
Are o suprafata de 472 hect.
S'a dat in 1864 la 32 locuitorI
188 hect.
Mosia aduce un venit anual
de 4300 ler.
Pe aceastA proprietate este
Valea-Sericulul O Valea-Plopu-
lui, care vin ambele din Cos-
mesti si se varsa in Glavaciocul,
care trece pe la E. mosier, des-
pre Blejesti.
..
Gurgueti, mofie particulara, pen-
dinte de com. cu acelasI nume,
jud. Braila. Are o suprafata de
2500 hect., producind un venit
de 44000 lel.
Gurgueti, sati Batcoveni-de-
Jos, trup de mofie, nelocuit,
pendinte de com. Batcoveni, pl.
Glavaciocul, jud. Vlasca, pro-
prietate a Eforid Spitalelor Ci-
vile din Bucuresti.
Are o suprafatd de 472 hect.
si se arendeaza. cu 4300 lel.
La capul despre E. trece apa
Glavaciocul.
Gurguiata, sat, face parte din Gurguiatul, a'eal, in jud. R.-S5.-
com. rur. Cheia, pl. Cozia, jud.
Vilcea. Are o populatie de 95
locuitorl (50 bdrbatl si 45 fe-
me». Este situat pe malul sting
al riului Cheia si la N. comuner,
cam la 5 kil. de cat. Cheia,
unde e primaria si scoala. Aci e
schitul Bradul, cu hramul Sf.
loan Botezatorul, fondat de Ie-
romonahul Saya, la anul 1784.
Gurguiata, munte, la V. de com.
Comarnicul, plaiul Pelesul, jud.
Prahova.
Gurguiata, culme de munte, care
porneste din muntele Balota,
jud. Vilcea, si se indreaptl catre
S.-E., despärtind riul Cerna de
675
Luncav5.tul. Aceasta culme chiar
de la origina se bifurcà si tri-
mite doua ramurI secundare :
una futre riul Cerna si Manita,
care se termina aproape de co-
muna Fometesti, situata in a-
propiere de confluenta acestor
doul riuti ; lar cea de a doua
intre riul Marita si Recea, care
de asemenea se termina la con-
fluenta acestor doua riud, l'usa
putin mal jos de Fometesti.
Culmea Gurguiata, ajungind
In dreptul comuna Horezul,
pierde din tnaltimea sa si se
ridica iardsI in dreptul comu-
na Slatioara, formind un mic
pisc muntos, numit Muntele-Sla-
tioara (870 m.). La S. de acest
munte, culmea Gurguiata intra
In regiunea dealurilor si se bi-
furca In: Dealul-Stroestilor si
Dealul-Maldarestilor. Din acea-
sta. bifurcatie la nastere 1-11 Cer-
nisoara.
Gurguiata, padure, supusa regi-
muld silvic inca din anul 1883,
pe mosia Comarnicul, pendinte
de com. Comarnicul, pl. Pele-
sul, jud. Prahova.
rat, pl. Marginea-d.-s., com. Tim-
boesti. Se desface din dealul Mä-
gura-CA.0.0nel i brazdeazA par-
tea de V. a comuner. E aco-
perit de padurI.
Gurguiatul, p ddure, in jud. R.-
Sárat, pl. Marginea-d.-s., corn.
Timboesti, din circumscriptia
VII-a silvica, ocolul Babeni, pe
dealul Gurguiatul. Are o intin-
dere de 1500 hect., populata cu
stejar, fag, ulm si jugastru.
Gurguiul, mdgurd §i. intdriturd,
futre comunele Saelele si Uda-
PaciureT, jud. Teleorman. Lo-
cuitoriT il mal zic si Gurguiul-
Nemtilor, si Cetatea, din cauza
www.dacoromanica.ro
GI41TEI
resturilor de intariturT ce se N'Ad
inca ad.
Guri§oara, mahala, jud. \rama,
pl. Ocolul, com. Govora.
Gurueni, cdtun, pendinte de co-
muna Magura, pl. Cilnistea, jud.
Vlasca, proprietate a statuluf,
fosta a luT V. Paapa.
Se arendeaza impreuna cu
mosia Magura.
In 1864 s'a dat la 126 loc.
o suprafata de 378 hect.
Are o biserica, cu un dascal.
Cat. Gurueni este situat la
gura vad CleniteI, la Estul pro-
prietateY, in marginea judetuluf
catre jud. Teleorman.
Gurzune§ti, pilla, (3400 m.), jud.
Suceava, afluent al piriuluI Sta
nistea; trece prin com. Cristesti.
Gua-Mare si Gua-Micä, pd-
durt de stejar, pe proprietatea
Vatra - Manastiref - Glavaciocul,
com. Fierbinti, jud. Vlasca.
Gu§ati, sat, face parte din com.
rur. Vranesti, pl. Podgoria, jud.
Muscel.
Gu§etoaia, pddure, supusa regi-
mulur silvic, jud. Muscel, pl.
Podgoria, com. Vranesti, in in-
tindere de 2500 hect., populatä
cu stejar, fag, carpen, jugastru
si alun.
Gu§itei, com. rur., in jud. FalciO,
pl. Mijlocul, formad numal din
satul Gusitei, care este asezat
pe un ses intins, prin care curge
piriul Elanul. Intinderea vetrel
satulta e de 40 hect. Locuitorir
improprietariti dupa legea din
1864 au 150 hect. 15 aril; 170
hect sunt ale razesilor, lar 830
hect. apartin la doI proprietarl :
430 hect. principesei Elena Cuza
si 400 hect. d-luI E. Duca.
 GWENI
Are o populatie de 113 fa-
miliT, sad 406 suflete, din carl
95 contribuabilT ; o biseria, fa-
cuta la 1820, Cu I preot si 2
cintaretT.
Venitul com. e de 2153 leT
si cheltuelile de 2097 leT, 58 b.
Vite marT cornute sunt 469,
01 500 si porcT 6o.
Guweni, com. rur., pl. Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea, compusa din 7 ca-
tune : Spirleni, Butari, Dealul-
Mare, Burdalesti, Stangulesti,
Gweni si Piscupia.
Este situata pe valea Guso-
ianca, la 48 kil, de capitala'
judetuluT si la 8 kil. de a sub-
prefectura.
Are o populatie de 323 fa-
milil, sad 1415 suflete: 720 bar-
batI si 695 femeT, in care liara
si 18 familiT de TiganT. Locu-
esc in 323 case si 8 bordee.
ContribuabilT sunt 215.
Sunt 3 bisericI: una in cat.
Butari, vechTe, facuta de lemn ;
a doua in cat. Spirleni, repa-
rata la aniT 1859 si 1885, si
a treia in cat. Gusoeni, reparata
in anul 1889.
Scoala dateaza in comuna de
la 1850. E dotata in tarinl cu
8'/2 hect. pamint. .. tid carte
52 locuitoriT.
MeserlasT sunt : 5 rotar!, 15
dulgherT si 4 ferarT. El' desfac
produsul muncel lor la Draga-
sani. Vite sunt : 40 cal, 352 bol,
237 yac!, 26 capre si 1214 oT.
Sunt 8o stupT cu albine.
LocuitoriT sunt mosnenT ; 76
s'ad improprietarit la anul 1864
pe mosia statuluT si a D-lur M.
Ursanu, din care li s'ad dat 150
hect. pamint.
In termen mijlocid se fabrica
ad 5000 decalitri tuica pe an.
Comuna, cu izlaz cu tot, are
2310 hect.
Soseaua judeteana DrAgasani-
Creteni-Maciuca-Craiova, trece
676
prin partea de S.-V. a comu-
nel.
Veniturile comunel se urca la
¡sao leT anual si cheltuelile la
1400.
E brazdata de Dealul-Mare si
Gusoeni si udata de valle: Na-
vrdpeasa si Gusoianca.
Se margineste cu comunele:
Creteni, Madulari, Maciuca, Za-
voeni, Virleni, Amaresti si Ne-
moiul.
Gu§oeni, sat, face parte din co-
muna rurall Amarasti, pl. Oltul-
d.-j., jud. Vilcea. Are o popu-
latie de 303 locuitorr, 150 bar-
batT, 153 femeT.
Este la distanta de 3'/2 kil.
de catunul Amarasti, resedinta
comuneT.
Gu§oeni, sat, face parte din com.
rur. Gusoeni, pl. Oltul-d.-j., jud.
Vilcea.
Gu§oeni, deal, in raionul com.
Gusoeni, pl. Oltul-d.-j., jud. Vil-
cea, pe care se cultiva 108 hect.
vie.
Guweni, piidure, a statuluT, in
intindere de 18o hect., jud.
Vilcea. Impreuna cu trupurile :
Verdea, de 20 hect., Zlatarei, de
216 hect., Plrasesti, de 885
hect., Dobrusa, de 76 hect.,
Mitrofani, de 125 hect., si Noro-
pita, de 22 hect., tine de com.
Dragasani, Stefanesti si Creteni.
Gu§oianca, ¿d'Id, jud. Vilcea.
Izvoreste dintre com. Zavoeni
si Virleni, curge prin centrul
com. Gusoeni pana la catunul
Butari, unde se uneste cu pifiul
Navrapeasa. Amindouà unite
curg tot prin centrul comuneT
trec in com. Creteni si se varsa
in riul Pesceana.
Gu§oiul, sat, jud. Dimbovita, pl.
www.dacoromanica.ro
GUTuL
Dealul-Dimbovita, cat. comuneT
Doicesti.
Gu§ul, ostrov, cu paclure de salcie,
pe domeniul Giurgid, proprie-
tate a statuluT, pl. Margin ea, jud.
Vlasca, in suprafata de 65 hect.
Gutina§ul, sat, al com. Bogdana,
pl. Trotusul, jud. Bacad, situat
pe pirlul cu acelasT nume. Are
o biserica de piatra, vechie, cu
un preot si un cintaret. Are o
populatie de Ioo familil, sati
320 suflete.
Vite : 18 cal, 700 vite marI
cornute, 265 oT, io capre si 35
porcT. Ad se afla cariere de
piatra si o moara de apa.
Gutina§ul, piriii, jud. Bacad, pl.
Trotusul, com. Bogdana ; curge
de la S. spre N. si se varsa d'a
dreapta TrotusuluT.
Gutul, com. rur. §i. sat, in pl. Oco-
lul-d.-j., jud. Mehedinti, la 24
kil. de orasul Turnul-Severin, si
la 31 kil. de Malovatul, resedinta
plaseT situata pe coasta si vale.
Satul Gutul formeaza comuna cu
satele : Girnita, Ghelmegeoaia,
si Porcesti, avind o populatie de
840 suflete, din carT 170 con-
tribuabilr. Locuesc in 209 case.
Se margineste : la E. cu com.
Prunisorul ; spre S., cu com. Iz-
vorul-Anestilor ; spre V., cu co-
muna Bistrita si spre N., cu
com. Zagala.
Locuitorif posea : 39 plugurl,
7 carute cu caT, 74 care cu bol
si 132 stupT cu albine.
Prin aceasta comuna trece so-
seaua nationala Virciorova-Bu-
curesti.
Are: 3 bisericT, cu 1 preot si
5 cintaretT; o scoala, conclusa
de 1 invatator, frecuentata de
30 elevT.
Vite : 750 vite marl cornute,
26 cal, 4000 oT si 500 pord.
 GUZARIUL
Budgetul comuna e la veni-
turI de 1830 le! i la cheltuelT,
de 557 la
DealurT maT prineipale in a-
ceasta comuna sunt : Dealul-
Mare, Dealul-Culmea í Balota,
care apartine de Zegaia. Val
mar principale sunt : Valea-Flo-
re#ilor, Valea - Ghelmegeoae,
Valea - Odailor, Valea - Barosu-
luT, Valea-GirniteT §i Valea-Pu-
paz d.
Pirae sunt : Bolborosul, in
Valea - Flore§tilor, in care se
afla racT i pe care creqte pa-
pura, cu care locuitoriT se ser-
vesc la acoperitul caselor §i la
facerea rogojinelor, piraiele Ghel-
megeoaia, Girnita i Gutul. Tot
in aceasta comuna se afla §i 7
hele§tae cu pqte.
In hotarul GhelmegeoaleT, in
partea de S.-V. a com., sunt
n4te ruine vechT, despre care
se poveste§te ea ar fi ruinele
une! vechT manastirl de calugarT
ce se zice ca s'ar fi inchis acum
loo anT.
Guzariul, deal, pe teritoriul co-
677
mune! Muata, in hotar cu com.
Rinceni, plasa Mijlocul, judetul
Falcid.
Guzariul, deal, continuare a
dealuluT Berea, spre E.-S. de
satul Hurdugi, pl. Mijlocul, jud.
Guzariul, firiti i vale, formate
de dealul cu asemenea numire,
in partea de E.-S. a com. Hur-
dugi, pl. Mijlocul, jud. Fäldhí. Pi-
riul Guzariul e format din pi-
riia§ele : Poreeanul i Futileawa,
§i se varsa in piriul Sarata.
Gvardenita, com. rur. si sat, in
jud. Mehedinti, pl. Dumbrava, la
6o kil, de orapl Turnul-Severin,
§i la 40 kil. de Strehaia, re§e-
dinta pla§eT. Este situata pe
partea V. a proprietatiT Gvar-
denita i a§ezata pe povirniul
a doul miel dealurl, Dealul-
Mare i Dealul-Morilor, ce se
intind de la N. la S. §1 printre
care curge piriul Dragoicea.
Comuna e formata dintr'un
singur sat, cu o populatie de
www.dacoromanica.ro
GVARDENITA
2300 locuitorT, locuind in 375
case.
LocuitoriT posea: 104 plu-
gurl, 20 azule cu cal, 202 care
cu boT, 96 stupT cu albine.
Prin aceasta comuna trece §o-
seaua BiclequI-Gvardenita-Clea-
novul i Gvardenita - Mazna.
Are o biserica, Cu 2 preotT 11 2
cintaretT; o coala, frecuentata
de 32 elevI i 3 eleve; 3 pra-
valif de manufactura; 2 circiumr.
Budgetul comuner este la ve-
niturT de 7345 leT, lar la chel-
tuelr, de 1594 leT. Sunt 350 con-
tribuabilT.
Vite sunt: 900 vite marT cor-
nute, 75 car, woo oT i 900
rimatorT.
In Gvardenita se fac 2 bilciurT
anuale: unul la 21 Maid i altul
la 8 Septembrie.
Aceasta comuna, in vechime,
forma comuna cu comuna Ba-
llena, sub numele de Ballena.
Brazda luT Traian trece prin in-
treaga mo0e, de la V. spre E.,
la comuna Cleanovul, pe Ruga
tintina cunoscuta sub numele
de Matu§a-Ioana.
Hadirnbul, sat, jud. Iasi, pl. Stav-
nic, com. Mironeasa. Numirea
i s'a dat dupa numele unuT
boer, HadImbul, care a avut in
stapinire aceasta mosie si despre
care vorbeAe Letopisitul (Ed. M.
Cogalniceanu), ca a reparat ma-
nastirea din Dealul-Mare, numita
Schitul Hadimbul. Este situat
spre N.-E. de satul Mironeasa,
pe coasta de E. a DealuluT-Mare,
formind coltul despre N.-E. al
plaseT. E izolat i inconjurat de
toate partile cu padurT. Are o
pop ilatie de 69 familil, sal 319
loc., carT se ocupa mal mult
cu exportul lemnelor i cu fa-
cerea mangaluluT. Are o biserica,
ziditá de catre calugariT grecT,
deservita de un preot si un
cintaret.
Acest sat este roai vechia de
cit atul Mironeasa.
Vite : 264 vite marT cornute,
7 Or, capre, 35 caT, 37 rimatorT
si 2 bivolf.
Hadimbul, vale, jud. Iasi, tncepe
dela podul Caulea, ce vine maT
la vale de satul Hadimbul, pana
In jos, la un alt pod numit al
Rotaruluf. Ved Stavnicul, vale,
com. Mironeasa.
Hagt-Avat, ruinele unza sat cu
acest nume, in jud. Tulcea, pl.
Istrulur, com. Beidant, In partea
centran a plaseT i cea de S. a
com., la poalele dealuluT Hagi-
Avat, si la confluenta celor douà
piraie Hagi-Avat. Satul a fost
darimat de Turd in razboiul
de la 1877. Locuitorif mutat
In satul Potur.
Hagi-Avat, pîrîi, in jud. Tulcea,
pl. IstruluT, pe teritoriul com. rur.
Beidant i Potur ; izvoreste din
poalele N.-V. ale dealulul Hai-
din ; se indreapta. spre E., avind
o directie generan de la S.-V.
spre N., brazdInd partea cen-
tralä a plaseT si a comunelor ;
curge pe la poalele orientale ale
dealului Hagi - Avat-Bair; pri-
meste pe stinga valea Hagi-A-
vat-Dere, lingA ruinele satuluT
Hagi-Avat ; dupa un curs de
4 kil., se varsa In piriul Bei-
dant, pe dreapta, Ruga satul
Potur ; are maturT inalte ; pe
valea luT merge drumul comu-
nal Rtmnic-Potur.
Hagi-Avat-Bair, deal, in jud.
Tulcea, pl. IstruluT, pe teritoriul
com. rur. Beidant ; este o pre-
lungire orientan a dealului Rtm-
nic-Bair ; se intinde spre E.,
avind o directiune generan de
la V. la E., brazdind partea
centralä a piase! si pe cea S. a
www.dacoromanica.ro
comuner; se intinde printre pi-
riul Hagi-Avat si afluentul saa
Hagi-Avat-Dere ; la poalele sale
orientale se afla ruinele satuluT
Hagi-Avat ; este tliat de dru-
murile comunale Inan-Cesure
Beidant, Rimnicul-d.-j. Potur,
Sari-GhiolPotur; este acoperit
cu semanaturi si pasunT.
Hagi-Avat-Dere, îrui, in jud.
Tulcea, pl. Istrulur, pe terito-
riul com. rur. Beidant; izvoreste
din poalele orientale ale dealulur
Sari-Ghiot ; curge spre E., brAz-
dind partea centrall a plAser
si a comuner; udA poalele dea-
lulur Periclic; in partea superi-
oarä poarta numele de valea
Iurtli ; dupl 3 kil, de curs se
varsA in piriul Hagi-Avat, pe
stinga, ltngä ruinele satului Ha-
gi-Avat ; valea luT e Mata de
drumurile comunale Beidant-
Rimnic-Cogelar.
Hagl - Bairam, deal, in jud.
Constanta, pl. Hirsova, com.
Siriul, cat. Satis-Chioi-Turc, Ter-
zi-Chioi i Ciatal-Orman saa Pan-
telimon ; pe muchea luT se incru-
ciseaza. hotarele catar trele cat.;
se desface din dealul Insiratele,
din virful Cioncal-Tepe ; are o
inaltime de 214 m., dorninind
valea Satis-Chioi i drumul lude-
 HAGI-CABUL
Vean Hirsova - Cara- Murat- C on s-
tanta ; este acoperit cu fin* si
semanaturT.
Hagi-Cabul, sat, In jud. Con-
stanta, pl. Medjidia, cat. corn.
Caratai, situat in partea de E.
a piase! i cea de N. a com.,
pe valea Hagi-Cabul, ?are dea-
lurile Cara-Murat la E. si Ha-
gi-Cabul la N. si V., la 7 kil.
spre N. de resedinta. Intinde-
rea sa este de 1369 hect., din
care I hect., ocupat de vatra
satului, cu 6 case. Populatiunea
sa este de 5 familiT, cu 16 su-
flete, ocupindu-se ca agricultura
cresterea vitelor.
Hagi-Cabul, firií, in jud. Con-
stanta, pl. Medjidia, com. Ca-
ratai ; izvoreste din dealul Cara-
Tepe ; curge de la N.-V. spre
S.-V., trecind prin satele Hagi-
Cabul i Docuzol, unde primeste
valea Docuzol; malurile sale
sunt acoperite cu mlastini ; se
varsa In balta Medjidia
Caru-Su.
Hagi-Capar, deal, in jud. Con-
stanta, pl. HIrsova, pe terito-
riul com. rur. Calfa, i anume
al cg t. sati Rahman; se desface
din dealul Cara-Tepe, din virful
Chitul, se intinde spre E., inteo
directiune generala de la S.-V.
spre S.-E., brazdind partea de
N. a plaser si cea de V. a com.;
se prelungeste cu dealul Fa-
garasul-Nori ; are o inaltime
de 199 m. si domina piriul
Chioi-Dere (sati Sarai) i satul
Rahman ; pe dinsul se Incruci-
seaza o multime de drumurr co-
intre carT : Rahman-Fl-
garasul-No5 Rahman - Meni ;
este presaxat Cu cite-va movile
si acoperit cu semanaturi si fi-
n ete.
Hagi-Dina, mofie nelocuita,
www.dacoromanica.ro
680
cind parte din com. rur. Magure-
lele, pl. Sabarul, jud. Ilfov. S'a
vindut in 54 loturi la locui-
torT. Arco suprafata de 285 hect.
Hagi-Durac-Sirtt, deal, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Nota, pe
teritoriul com. rur. Ese-Chioi,
este maT mult o prelungire de
N.-E. a dealuluT Mahale-Orman-
Bair, de care se desface in a-
propiere de pichetul Grivita; se
intinde spre N., inteo directiune
generala de la S.-V. spre N.-E.,
printre valle Curu-Canara, Ha-
mazli-Ceair, Mahale-Orman-Cea-
ir de o parte, Chiuciuc-Chesen-
Ceair si Ese-Chioi de alta parte,
pana pe malul lacului
care este pe alocurea inalt
stincos ; lasa spre E. prelun-
girea numita Burun-Sirti ; e de
natura stincoasa.; este acope-
rit cu paduei ; are o inaltime
de 144 m. ; la poalele sale
de E. este asezat satul Ese-
Chioi ; pe muchea luT trec dru-
murile comunale Almallul-Ese-
Chioi si Ostrov-Cuzgun.
Hagi-Moscu, mofie, in jud. Bu-
zar', com. Monteorul, avind 3500
hect., din carT 25oo padure,
500 aratur5., 250 vie, 42 livezT,
restul fineata i locurT unde
se afla guri de puturl de pl-
eura.
Hagi-Omer, sat, in jud. Tulcea,
pl. IstruluT, catunul com. Cia-
murli-d.-s., situat in partea de
N. a pl. si cea de N.-V. a com.,
pe ambele malurT ale pirlului
Hagi-Omer, la 15 kil. spre N.-
V. de resedinta, Ciarnurli. In-
tinderea satului este de 77 hect.,
iar populatia, care e turca si
bulgara, este de 42 familiT,
187 suflete. Pamintul sati este
bogat in pasunT.
Hagi-Omer, pîrIi, jud. Tulcea
HAGIENI
si Constanta ; izvoreste din poa-
lele de V. ale dealului Periclic,
jud. Tulcea, com. Ciamurli-d.-s. ;
se indreapta maT fati(' spre S.,
apoT spre V., aviad o directiune
generala de la N.-E. spre S.-V.,
brazdind partea de V. a pl. si
a com.; trece prin satul Hagi-
Omer ; l'Ara in jud. Constanta,
uda com. Calfa i catunul sal
Doerani, curend printre dealu-
rile Caramisa-Tepe i Miselic-
Bair, si, dupa un curs de 6 kil.,
se varsá in plrlul Chiordere, pe
stinga, ceva mal* sus de satul
Calla; malurile sale sunt cam
inalte si pietroase, din pricina
natureT dealurilor, ale caror poale
le uda ; pe valea luT merge
drumul comunal Hagi - Omer-
Calla.
Hagieni, com. rur., in jud. Ia-
lomita, pl. Ialomita-Balta, si-
tuata pe partea dreapta a riu-
luT Ialomita, intre com. Chioara
Tindarei.
Teritoriul com. se blande din
riul Ialomita, spre S., pe clinpul
Baragan, pe o suprafata de
18000 hect., din carT 75 hect.
padure. Mosia poarta numele
de Hagieni-Carareni. Este pro-
prietate a statuluT, fosa pen-
dinte de manastirea Cozia. Pe
anii 1883-1893 a fost aren-
data anual cu 50200 leT.
Dupl legea rurala din 1864,
sunt improprietaritT pe mosie
144 locuitorT si dupa cea din
1878 s'ari maT improprietarit 20
locuitorT.
Comuna se compune din sa-
tele : Hagieni si Gura-Jegalia,
cu resedinta primarieT si a ju-
decatorieT comunale in Hagieni.
Populatia com. este de 220
familiT, sari 1299 suflete : 65r
bärbatl si 648 femeT ; 1246 Ro-
minT, 22 GrecT, 12 Sirbr 5i 19
UngurT ; 1280 .crestinT ortodoxf
19 catolici ; 343 plugarT, 8
 HAGIENI
meseriasT, 12 comerciantl, 7 Cu
profesiunT libere, 100 muncitorr
li 25 servitorT.
titi carte 114 persoane.
Are o biserica, cu I preot si
2 dascalf ; o coalä mixta, con-
clusä de un invatator, retribuit
de Stat si comuna.
Vite : 1964 boT, 65t cal, 1515
oT, 4 asinT i 358 por&
Pe cimpul Baragan, pe par-
tea ce apartine acestei com., se .
planteaza de stat o padure de
salanT in suprafata de 1000 hect.
Pe te-ritoriul com. trece ca-
lea ferata FaureT-Feteti, avind
statia Hagieni.
Hagieni, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
com. Hagieni. Este situat pe
tarmul drept al riuluT Ialomita,
'filtre com. Tindärei si Chioara.
Satul purta numirea de Ca-
rareni si Togeni.
Are o populatiune de 184
familiT RominT, 7 familil Tigarii
si 5 familiT GrecT.
Are: o scoala mixta, con-
clusa de un invatator si frecuen-
tata de 40 elevi ; o biserica,
deservitä de 1 preot si 2 das-
call
Vite : 1598 bol, 427 caT, 1230
oT, 2 asinT si 235 po'rcT.
Hagieni, stalie de-dr.-d.:f., jud.
Ialomita, pl. Balta, com. Ha-
gieni, pe unja Faurei-Fetesti,
pusa in circulatie la 1 Iulie 1887.
Se afta. Intre statiile Feteti
(1.6 kil.) si Tindarei, (1.3 kil.)
Inaltimea d'asupra niveluluT ma-
rii de 68 in. 21. Venitul aces-
ter statir pe anul 1896 a fost
de 20877 ler, 6o banr.
Hagiestul, Ala, izvoreste de
la V. com. Armasesti, pl. Cer-
na-d.-s., jud. Vilcea, curge spre
S.-V. si se varsa in riul Cerni-
oara, tot in com. Armasesti.
ni. DI
solo. Afarole Dictfonar Geografie.
681
Hagie§ti, sat, face parte din com.
rur. Hagiesti-Mariuta, pl. Mos-
tistea, jud. Ilfov. Este situat la
E. de Bucuresti, Ruga valea
Mostistea. Aci este reedinta
primarieT.
Se intinde pe o suprafata de
2374 hect., cu o populatie de
545 locuitorT.
D-1 I. Marghiloman are 2010
hect. si locuitoril 364 hect. Pro-
prietarul cultiva 1050 hect. (400
sterpe, 260 izlaz, 300 paclure).
LocuitoriT cultiva 314 hect., re-
zervind 50 pentru izlaz.
Are : o biserica, cu hramul
Sf. Niculae, deservita de un
preot i 2 cintaretl; o coala
mixta, frecuentata de 9 elevT si
2 eleve, cu intretinerea carda
statul si comuna cheltuesc a-
nual 2252 leT. Localul coaleT
s'a construit din fondurile d-luT
I. Marghiloman.
In raionul catunuluT se afla :
o moará cu aloa; 1 masinä de
treerat cu abur!; 2 helestaie ;
2 podurT statatoare.
Comerciul se face de 3 cir-
ciumari O. 1 hanglit
Numarul vitelor mari e de
548 si al celor micT de 1097.
Hagie§ti, cdtun, pendinte de co-
muna Preajba, pl. Glavaciocul,
jud. Vlwa.
Hagiesti-Märiuta, com. rur., in
pl. Mostistea, jud. Ilfov, situata.
pe Valea-Mostistea, la 26 kil.
de Bucuresti.
Se compune din satele : Bo-
teni, Mataraua, Mariuta i Ha-
giesti, cu o populatie de 1729
suflete, carT locuesc in 102 case.
Se intinde pe o suprafata de
6420 hect. D-niT I. Marghiloman,
Al. Popescu, C. Athanasiu, G.
Vernescu, mostenitoril luT Sp.
Gazoti si d-na Alexandrina Bre-
zoianu, aa. 5317 hect. O locui-
toril; I 103 hect.
www.dacoromanica.ro
HAG1LAR
Proprietarh cultivl 3340 hect.
(750 sterpe, 400 izlaz, 827 pA-
dure). Locuitorir cultivA 984
hect. (15 sterpe, 104 izlaz).
Budgetul comuner e de 5668
ler la veniturr si de 5132 ler
la cheltuelr.
Sunt 320 contribuabilr.
Are : 4 bisericl (in fie-rare
catun cite una); 1 scoala mixta;
2 morT cu apa ; 2 masinT de
treerat cu aburi ; 7 helestale ;
6 podurr.
NumArul vitelor marr e de
2024 (611 ce i Tepe, 7 arma-
sarT, 636 bol', 653 vaci i viteT,
12 taurT, 16 bivolT, 89 bivolite),
i al celor miel de 2318 (18 ca-
pre, 392 porcT, 2908 cl).
Dintre locuitorT, 422 sunt plu-
garT, 3 meseria0, 38 ati diferite
profesif.
Locuitorif poseda 230 plu-
gurT :117 cu boT, 113 Cu cal;
244 care si carute : 117 cu bol,
127 cu cal.
LocuitorT improprietaritY sunt
234 si netmproprietaritT, 240.
Comerciul se face de 8 cit.-
ciumarl si 3 halle.
S'aü stabilit in comuna 37
strainr.
Hagilar, sat, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, cAt. com. Sari-
Ghiol; este situat in partea me-
ridionall a piase! .5i cea de E.
a comuneT, la 4 kil. spre E. de
cAt. Sa.ri-Ghiol, re§edinta comu-
nir, pe malul sting al vle1 Ha-
gilar, inchis Cind la E. de dea-
lul Hagilar si la V. de dealul
Cosu-Iuc-Bair ; casele si gradi-
nele satuluT ocupa o intindere
de 70 hect., din intinderea to-
tala, care e de 1228 hect.; popu-
latiunea este de 82 familii, san
325 suflete.
Hagilar, sat, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, catunul comunei
Congazul, situat in partea de
86
H A GILAR
N. a pla$eT, i cea de V. a co-
muner, la 6 kil. spre N.-V. de
cat. Congaz, re$edinta comuneI.
Se margineste la N. cu comu-
nele Frecatei si Cataloi ; la E.,
cu cat. Eni-Chioi si com. Con-
gaz ; la S., Cu cat. Satul-Noti
$i Camber ; iar la V., cu comu-
nele Ba$-Chioi i Nalbant. Dea-
lurile carI II brazdeaza teritoriul
sunt : Denis-Tepe (Dealul-Marir,
din pricina ca o datä valurile
mara' if salde' poalele), des-
pre care se spune cA in virful
luT s'a gasit odinioara o ancora,
$1 un belciug mare, de care
se zice ca se legan fringhiile
corabillor (266 m.); Coci-Tepe,
la N.-V. (r 17 m.); dealul Sari-
Tepe cu virfurile Evil - Tepe
(54 m.) i Sari-Tepe (79 m.),
Ja V.
Riurile caei il uda, sunt : Iz-
vorul.Taita, la E. si afluentul
sari Valea-Hagilar, ce trece prin
centrul satuld.
Intinderea sa e de 3152 hect.,
din carr i i r hect. vatra satuluT,
16 hect. ale statulur (papnile
de pe dealul Denis-Tepe), 2950
hect, ale locuitorilor. Populatia
este toatá bulgareasca., Cu 143
familiI, san 725 suflete : 140 bar-
batT, 152 femeI; 7 insuratI, 34
neinsuratI, 5 vaduvI.
Sunt 118 contribuabilI.
Are : o $coala, zidita din tim-
pul Turcilor, reinfiintata de lo-
cuitorI la 1892, frecuentata de
40 copiI; o biserica, cu hramul
Adormirea MaiciI DomnuluI, zi-
dita la 1853 de locuitorI, cu un
preot.
Locuitorir posea : 6o plu-
gurT ; 2 ma$1n1 de secerat; 340
bol', 200 vacI, 41 bivolI, 269
caT, 327! °I, 68 capre, 245
porcI $i 9 asinI.
Comerciul este activ, constind
in export de cereale i vite,
in import de coloniale, vin, bau-
turI spirtoase.
www.dacoromanica.ro
682
Calle de comunicatie sunt
toate drumuri comunale, ce duc
spre comunele Nalbant, Freca-
tei, Congaz, Babadag, Cata loi,
din jud. Tulcea.
Se zice cA acest sat s'a fun-
dat cam pe la 1600, de vre-o
20 de TurcI, care veneaU din
pelerinagiti de la Meca.
Cea mar mare parte din lo-
cuitorI eran TurcI $i Cerkez!,
pana la anul 1877; dar dupa
terminarea razboiuluI de la 1877
78, $i dupa ce Dobrogea fu
data Rominier, eI incepura.
emigreze, asa in cit asta-zI nu
mai sunt TurcI In sat ; in locul
lor a venit numeroasa populatie
bulgara, ce o locue$te $i astazI.
Hagilar, pîth, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul co-
muner rur. Cataloi si Congaz
anume pe al catunuluI
Hagilar; 41 ja nastere din poa-
lele meridionale ale dealuld Ca-
taloi, pe teritoriul comuna Ca-
taloi, se indreapta spre S., a-
vind o directiune generala de
la N.-V. la S.-E., brazdind partea
N. acomune! si a pla.$eI; trece
pe la poalele dealuluI Coci-Tepe,
pe la E. de satul Hagilar, udin-
du-I chiar partea orientala, o-
coleste dealul Denis-Tepe, si,
d'II:4 un curs de 8 kil., se varsa.
in Orín' Valea-IzvoruluI, pe
dreapta.
Hagilar, areal, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, com. Sari-Ghiol,
cat. Hagilar ; e o ramificatie de N.
a dealu luI san a culmeT Ilan lic, des-
facindu-se din virful Hagilar-Bal-
cic-Iuc, indreptindu-se pe lana
valea Hagilar $i terminindu-se
linga lacul Mangalia ; are 70
m. inaltime, dominind satul Ha-
gilar de la poalele sale de V., va-
lea Hagilar, lacul Mangalia si
drumul ce duce de la Hagilar
la Mangalia, Ilanlic, Agiani (Bul-
IIAIDAR
garla); este de natura pietroasa
acoperit Cu padurI.
Hagilar, vale, in jud. Constan ta,
pl. Mangalia, corn. Sari-Ghiol,
cat. Hagilar ; se desface din
culmea Ilanlic; se indreapta spre
N., in directie de la S.-V. spre
N.-E., printre dealurile Co$ul-
Iuc-Bair $i Hagilar ; trece prin
satul Hagilar, i, dupa 5 iciL de
drum, se deschide in lacul Man-
galia, pe malul S., nu departe
de satul Hagilar; este taiatä de
drumul Cadi - Chioi - Mangalia,
Sari-Ghiol -Ilanlic, Copucci -A-
iangi, toate incruci$Indu-se Una
satul Hagilar; malul sati
satul Hagilar este inalt i stIn
cos.
Haidar, sat, in jud. Constanta,
pl. Hirsova, cat. comuner Calla,
situat in partea E. a pla$eI $i
cea occidentala a comund, la
6'/2 kil. spre S.-V. de cat. de
re$edinta Calfa. Este a$ezat in
valea Haidar, pe ambele maluri
ale piriuluI Haidar $i la i kil.
spre N. de locul unde piriul
Copadin se varsá in piriul
Haidar. E inchis spre V. de
dealul Carapelit-Bair $i e do-
minat de virful Haidar-Tepe,
care se afla la i kil. spre E.
de sat si care are o inaltime
de 194 m. Suprafata sa este
de 1759 hect., din care ii hect.
sunt ocupate de grAdinT i de
vatra satulta. Populatiunea sa,
turceascA, este de 65 familiT,
sari 313 suflete. Casele sunt
wzate pe ambele malurT ale
plrlului Haidar, satul avind o
forma lunguiatl, de la N. la S.
oseaua judeteara Hir§ova-Ba-
badag (Tulcea) trece prin partea
N.-V. a satuluT. Un drum co-
munal trece prin centrul sa-
tuluT, paralel cu piriul, i duce
spre N. la Rahman i spre S.
la Mahometcea; alte dota dru-
 HAIDAR-CH101
murT se desfac din partea E.,
luind unul o directie spre N.-E.,
ducind la satul Calla si cel-l'alt
spre N.-E., ducind la Curudjea.
Haidar-Chioi, sat, in jud. Con-
stanta, pl. Mangalia, cdt. comu-
lid Gheringec, situat in partea
E. a plAsel si S. a comuneT, la
5 kil. spre S. de resedintA, pe
dealul Ascilar, lAngl movila
Arpali-Iuiuc. Are o intindere de
700 hect., din care 2 hect. sunt
ocupate de vatra satului, cu o
populatiune de 15 farniliT, sati
52 suflete, in maioritate TurcT.
Haiddul,piria, jud. Prahova, pl.
Podgoria ; izvoreste de la N.
com. Udresti ; trece pe la S.
de com. Apostolache ; curge
printre vAlceaua PruniT-luT-Nlir-
cea si pAdurea statuluT si se
varsa in rizal Cricovul-SArat, in
raionul com. Apostolache.
Haidin, a'eal, in jud. Tulcea, pl.
IstruluT, pe teritoriile com. rur.
Cogelac (pe al ca t. sAti luan-
Cesme), Cara-Nasuf si Casap-
Chloi (pe al cAtunuluT sAti Sari-
Iurt) ; este o prelungire orien-
tal& a dealulul Rimnic-Bair ; se
intinde spre E., avind o direc-
tiune generall de la N.-V. spre
S.-E., brázdind partea centrall
a plAseT, pe cea N. a comuner
Cogelac si Cara-Nasuf, si pe
cea V. a comuneT Casap-Chioi;
lasA la N.-E. prelungirea nu-
mita Dealul-Mormintelor, si spre
E. dealul Cara-Nasuf ; desparte
bazinurile piraielor : Duinagi si
Sari-Iurt ; din poalele sale ves-
tice izvoreste piriul Hagi - A-
vat ; din cele nordice, to ja nas-
tere pirlul Sari-lurt; poalele sale
sudice le scaldl piriul Duimgi;
la poalele de la N. este asezat
satul Sari-Iurt, la cele de la V. sa-
tele : Inan-Cesme si Tan-Verde,
lar la cele meridionale satele :
683
Cara-Nasuf si Duinzgi ; natura
lui pe alocurea e cam pTetroasa;
e acoperit la N. cu padurT si
pe alocurl cu semAnAturT ; vil--
furile sale cele mal inalte sunt :
Casap-Chioi (152 m.), punct
trigonometric de rangul Mg,
altele de 171, 104 si 94 in.,
puncte trigonometrice de ran-
gul al 3-lea; este tAiat de dru-
mul national Tulcea-Constanta,
si de cele comunale Sari-Iurt,
Inan-Cesme, Tari - Verde, Du-
imgi si Cara-Nasuf.
Haimanalele, com. rur., judetul
Prahova, com. Filipesti. Comuna
s'a infiintat de niste cAlugArT
grecT, aducind oamenT din dife-
rite pArti si maT cu osebire ti-
ganT robT.
Este situatA pe valea riuluT
Cricovul-Dulce, la 24 kil, de
capitala judetuluT si la ¡I kil.
de resedinta plAseT.
Se coznpune din 2 cAtune :
Haimanalele si I3ranistea, cu o
populatie de 147 familil, salí
790 suflete: 434 bArbati si 356
femeT, in care intrA si 70 familil
de TiganT. Locuesc in 204 case.
Stia carte 32 bArbatl si 6
femei.
Are o bisericA, reparatl la
1892, cu cheltuiala d-lor Dimi-
trie Popescu si I. Criveteanu ;
o scoalA, frecuentatA de 34 copiT.
Localul scoalel e proprietatea co-
muneT. Cu intretinerea perso-
naluluT, statul cheltueste anual
1404 leT. Tot in aceastA comuna
se afll: mAnAstirea MArgineni
cu o inchisoare pentru cer o-
sinditT, o statiune pentru tele-
graf si postA si un atelier in
care lucreaz1 osinditiT tAbAcAria
si cizmAria, de unde se pro-
cura incAltAminte armateT. Pe
la 1870, chiliile mAnAstireT ser-
veall de inchisoare pentru t'eme.
Nemtir, la 1716, preMcuserA
m5.nAstirea in cetate.
www.dacoromanica.ro
HAIMANALELE
Locuitoril com. se ocupA cu
doplitul lemnelor de cherestea
si cu rotaria, lar tiganiT cu fa-
cerca mangalului si cArAmidAria.
Sunt 130 mestesugarl. ET des-
fac produsul munce lor la o-
rasele Ploesti .si Tirgoviste.
In raionul comunel e o moara
Cu aburT.
Com, se intinde pe o supra-
fatA de 630 hect.
LocuitoriT, in numAr de 180,
s'al-1 improprietArit dupA legea
rurala din 1864, cind li s'ail
dat 342 hect. in mosia manas-
tire! MArgineni. El a.6 40 cal,
15 lepe, 108 vacT, 12 bivoll, 103
capre, 84 oi si 150 porci.
Comerciul se exercitA in com.
de 5 dirciumarr.
Veniturile com. sunt de 4601
leT si cheltuelile de 3939 ler.
Prin com, trece soseaua ju-
deteanl Ploesti-Tirgoviste, le-
gind Haimanalele cu Dirmone-
sti si Adinca, din jud. Dimbo-
vita si soseaua vecinala Haima-
nalele-Ghirdoveni.
E brAzdatA de dealul numit
al-OrasuluT, situat in partea de
V. a com., servind pentru pl-
sunea vitelor.
In partea de E. este udatä
de riul Cricovul si de piraele :
Neagra si Racila.
Se margineste Cu comunele :
Dirmonesti, MArgineni-d.-s., la
E.; Ghirdoveni, la N.; Adinca
si Bucsani, din jud. Dtmbovita
la V. si S.
Haimanaleie, cdtun, al com. Zi-
listeanca, jud. BuzAll, cu 320
locuitori si 67 case. De dinsul se
obidnueste a se lipi catunele :
CilnAul, Girbovi, GAvanele, CA.
lugAri, Gura-CilnAulul, Ercari si
Postea, de si toate acestea sunt
mal mult cltune de sine stAtA-
toare.
Haimanalele, sat, face parte din
 HAIMANALELE
com. rur. Haimanalele, pl. Fi-
lipesti, jud. Prahova.
Haimanalele, mo,cie, in jud. Bu-
zar', com. Zilisteanca, cat. Hai-
man alele. Are 530 hect., din care
6 vie, 2 livezI si restul pamint
arabil. Se mal' numeste Ercari
Paraipeanca.
Haimanalele, mo,rie a statuluI,
pendinte de com. Haimanalele,
pl. Filipesti, fosta a manastirei
Margineni, care pe periodul
1888-93 s'a arendat Cu 12050
le! anual.
Haimanalele, pädure a statului,
in intindere de 1997 hect., pen-
dinte de com. Haimanalele, pl.
jud. Prahova, i for-
matà din trupurile : Neagra (1847
hect.) si Grosetul-Malleasa (I 50
hect.)
Hairan-Chioi, com. rur., din jud.
Constanta pl. Silistra-Noul.
Este situata in partea meri-
dionala a jud., la 72 kil. spre
S.-V. de orasul Constanta, capi-
tala districtului, si in cea sud-
estica a plaseT, la 58 kil. spre
S.-E. de oräselul Ostrovul, re-
sedinta ocoluluI.
Se margineste la N. cu co-
munele rurale : Hazarlic i Chio-
seler (din pl. Medjidia) ; la E.,
cu comunele : Bairam-Dede, Bec-
ter si Cara-Ornen, din pl. Man-
galia ; la S. si V., cu Bulgaria.
Relieful solultli e accidentat.
Culmile Schender, Bairam-Dede
Docuzaci if brAzdeaza teri-
toriul, cea dintlia la N.-E. a
doua la E. si a treia la S. Prin-
cipalele dealurI sunt : Dei-Iusuf
(198 m.), la N.-V. ; Tiulia Ba-
balic, cu virful Iarim-Iuc (195
m.), la V.; Calaigi, cu virful Ca-
laigi (195 m.), la S.-V. (aceste
dealurl apartin culmer Schen-
der, sunt acoperite cu livezI
www.dacoromanica.ro
684
pAclurI); dealurile Cara-Peliclic
(140 m.), Tuzla-Bair (125 m.),
Turla-Mezarlic-Bair (130 m.), To-
pasler (132 m.), Cisme-Bair, tot
la N.; Sarapcea, cu virful Schen-
der (r74 m.) prin interior; Ciali-
Perde, cu virful Ciali-Perde (176
m.), Ba$-Punar-Bair, cu virful Bas-
Punar 167 m.), Bairam-Dede, cu
virful Cogeaiuc (I80 m.), toate
la E.; Schender, cu virful Taz-
(178 m.) prin interior;
(toate aceste dealuri tin de
culmea Bairam-Dede, sunt aco-
perite cu padurI intinse si fru-
moase i sunt de natura. stin-
coasa.) ; mal sunt dealurile : De-
mircea, cu virful Demircea (171
m.), Malcoci-Mezarlic (167 m.),
Docuzaci (171 m.), cite-sI trele
la S., apartinind culmer Docuzaci
si acoperite cu putine padurI,
cm-1 odinioarä eral:" mult mar
in tinse.
Movilele sunt numeroase, ar-
tificiale si importante, servind
ca pillete de observare si de
orientare ; ele sunt acoperite cu
verdeatA.
Com. Hairam-Chioi este u-
data' de cite-va vAI care contin
apa, numaI in anotimpul ploios
si primAvara, dupa topirea zape-
zilor.
Catunele care o formeazA sunt
Hairan-Chioi, resedinta, In partea
de V., pe dealurile Hairan-Chioi
si Coroclic-Bair, deasupra vad
Demircea (saa Urluia); Demir-
cea, in partea sudica, la 41/2 kil.
spre S.-E. de resedintA, pe valea
Demircea, inchis la V. de dealul
Demircea si la E. de dealul
Schender ; Schender, in partea
centran, la 6 kil. spre N.-V.
de resedintA, pe valea Schen-
der-Culac, inchis la S. si V. de
dealul Schender, la N. si E. de
dealul Cara-Aci ; Malcoci, in
partea de E., la 8 kil. spre N.-
E. de resedintA, pe valea Cri-
ci-Culac, inchis la V. de dealul
HAIRAN-CH101
Cara-Aci si la E. de dealul
Tirla-Mezarlic-Bair; Cara-Aci-Sa-
rapcea, in partea de N., la 9 kil.
spre N.-E. de resedinta, pe valea
Sarapcea intre dealurile Tuzla-
Bair la V. si Turla-Mezarlic-Bair
la E.; Bas-Punar, in partea de E.,
la 8 kil. spre E. de resedinta.
pe valea Afighinea, intre dea-
lurile Ciali-Perde la V. si Bas-
punar-Bair la E.; Sevendic in
partea septentrionala, la 10 kil.
spre N.-V. de resedintä, pe va-
lea Sevendic-Ceair, inchis de
toate partile de dealul Sevendic.
AfarA de aceste sate mal tin de
cbm.: catunul Atisadic, la S.-V.,
pe valea Armutlia, la 9 kil. spre
S. de resedintA, constituit din
cite-va case, la poalele V. ale
dealuluI Docuzaci, precum
ruinele satultli Arm atila, nu de-
parte de precedentul, pe valea
Armutlia.
Suprafata totall a comuna
este de 13866 hect., din care
8o hect. ocupate de vetrele sa-
telor, lar restul de 13786 hect.
impartit intre Stat i proprietarli
carI posea 7947 hect. si lo-
cuitorI ce stApinesc 5859 hect.
Are o populatie de 154 fa-
ma( saa 613 suflete : 328 bar-
batI, 285 t'eme'; 309 necdsato-
ritI, 280 cAsAtoritI, 24 vAduvI;
613 cetatenI RominI ; 176 orto-
doxi 437 mahometanI; 327 a-
gricultorI i meseriasI, 2 cir-
clumarI.
Contribuabili sunt 175.
Locuitorif posea: 117 plu-
guri, 193 care si carate ; 2800
capete de vite, maT cu seaml
oi ; 70 stupI cu albine.
Budgetul comund este de
5113 leí la veniturl si 2742 la
cheltueli. Sunt 175 contribuabili.
CAI de comunicatie sunt: ca-
lea judeteana Ostrov - Lipnita-
Mangalia, ce trece prin cAtunul
s5.6 Schender, un drum mare
Hazarlic-Hairan-Chloi i drumuri
 HA1RAN-CH101
comunale la satele invecinate
ca Bairam-Dede, Mamuzli, Do-
cuzaci, etc.
Hairan-Chioi, sat, in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Noua, cat.
de repedinta al com. Hairan-
Chioi, situat in partea S. a pl.
pi centrall a com., inteuna din
cele mal frumoase pozitiunI ale
judetuld, in valea Demircea,
inconjurat de dealurI inalte pi
padurI; are o intindere de 5009
hect., din care 39 hect. ocupate
de va-tra satulul cu 55 case ;
populatiunea, compusa din Ro-
minl pi Bulgad, este de 70 fa-
milil, sail 224 suflete.
Hairan-Chioi, deal, in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Noua, pe teri-
toriul com. rur. Hairan-Chioi ;
se intinde de la N.-V. spre S.-
E., printre piriul Demircea (saii
Urluia) pi valle adiacente Ca-
laigi pi Armutlia ; brazdeaza
partea de S.-E. a pl. pi cea de
V. a comunei; se prelungepte
spre N. cu dealul Calaigi, la E.
cu dealul Coroclic-Bair pi la S. cu
dealul Armutlia ; pe muchea lui
trece pi hotarul dintre D obro-
gea Romineasca. pi Bulgaria ;
este de natura stIncoasa. ; are o
inaltime de aproape 200 m., do-
minind valle de mal sus, satul
Hairan-Chioi pi dota drumuri ce
duc de la acest sat in Bulgaria;
este acoperit cu padurl §'1 tu-
faripurl.
Haita, pirik, jud. Suceava. Izvo_
repte din muntele Pietrosul-Lung
din Transilvania, forrneaza hotar
futre com. Neagra- arulul pi
Transilvania, pe o intindere de
un kil. pi se varsa. In ptriul
Neagra la Gura,HalteI. Are de
tributad : Panacul, Rachitipul pi
Paltinul.
Haite§ti, sat, face parte din com.
685
rur. Dobrepti, pl, Podgoria, jud.
Muscel. Este situat la N. com.,
pe ambele !talud ale &Id ar-
cinovul, pi imprejurul pisculuI
Cornetul. In partea de S. trece
Girla-Grecilor, lar la V., Valea-
MaracineluI p'l Valea-Dragna
Aci este repedinta com.
Are o populatie de 98 fami-
la, sal 430 suflete; o pcoall, cu
intretinerea careia satul cheltu-
epte anual 1296 ler; o biserica,
cu hramul Inaltarea, deservita
de I preot pi I cintaret. Aceasta
biserica, de lemn, mica, a fost
adusa acum 120 anI de peste
Olt de un Radu Golescu, care
avea ad i mole, pi a fost ape-
zata la poalele pisculuI Cornetul.
Servea de sucursala a schitulur
Namaepti, avind cite-va caluga-
rite, dar mal erziti s'a desfiintat
din cauza secularizareI avereI
mandstireptT.
Biserica s'a recladit din teme-
lie, de zid, la anul 1872.
Halauca, ramurci de munir, ce
se prelungepte din jud. Suceava
spre marginea de N. a judetuluI
Neamtu, prin com. Pipirig.
Haliuca, munte, in jud. Suceava,
com. Boroaia, inalt de 700 m.,
acoperit de padure, mare parte
de brad.
Haleasa, sat, pe mopia Borca,
jud. Suceava, com. Madeiul.
Apezat pe tarmul drept al Bis-
trite, numara 30 familif, sail 138
suflete: 72 barba! pi 66 femer.
Locuesc In 35 case.
Sunt 40 contribuabilI.
Vatra satului ocupa. 36 falcf.
Improprietaritr la 1864 sunt
4 fruntapl, 6 mijlocapr pi un
coda, stapinind 51 falcl 40 pra-
pul%
Biserica pi pcoala din Madeiul
servesc pi acestuf sat. O singura
arare leaga Haleasa cu satul
www.dacoromanica.ro
HALMUL
de repedinta pi comuna Brop-
teni.
Haleasa.Vez1 satulLungeni, com.
Bropteni, jud. Suceava.
Haleasa, "Mg, In jud. Suceava,
com. Madeiul. Izvorepte de sub
Arpita-Rea pi se varsa In Bis-
trita (9 kil).
Hale§ul, cit., al com. Tisaul, jud.
Buzda, cu 450 locuitod pi 175
case ; are 2 sub-diviziI: Giur-
giuveni pi Poenari.
Hale§ul, vale, in com. Tisaul, jud.
Buzail. Incepe din munir Cio-
lanuluI pi se varsa in eta Nip-
covul, la Gura-HalepuluI.
Halita, sat, jud. Vaslui0, com.
Ipatele, pl. Funduri, la un kil.
spre S. de satul Ipatele. E situat
pe coasta despre V. a Dealu-
luI-Mare, pe o suprafata de 400
hect. Are o populatie de 13
familiI, sal 67 suflete.
La V. de sat trece piriul
Gelna.
Vite : 187 vite mar! cornute,
30 or, II cal', 1 o rimatori.
Halinga, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-s., com rur. Izvorul-
BirzeI. Prin Halinga trece poseaua
vecinall Turnul - Severin - Balta-
Baia-de-Arama.
Hallnga, p dclure, in com. rur.
Burila-Mare, pl. Blahnita, jud.
Mehedinti.
Halmul, deal, acoperit de tarine,
In jud. Suceava, com. Ruginoasa.
O parte a dealului se numepte
Halmuletul.
Halmul, deal, ce desparte albia
omuzulul-Mare de a $omuzu-
lul-Mic, jud. Suceava. Pana din-
colo de satul HIrtopul produce
 HALMUL
finaturI, lar de la Hirtop spre
Siret, culmea e Imbracata de
paclurI, iar coastele de semana-
turI. Vederea de pe piscul a-
cestuI deal de d'asupra Hirtopu-
luI e frumoasa : sub picioare aI
coastele vi poalele acoperite de
finaturf vi semanaturI, peste ele
omuzul-Mare cu lazurile : Cior-
saci, Tirguld vi CalugaruluI, in
carT se oglindevte oravul Falti-
ceni vi satul Opriveni, peste
carr se vede Dealul-Timpevtilor
tesut de vosele vi lanurI, Mol-
dova vi peste dinsa falniciI codri
aI Carpatilor.
Halmul, sfoarei de mo,sie, in su-
prafata cam de 300 fald, in
jud. Suceava, com. $oldanevti,
proprietatea d-luI E. Samson.
Finatul de pe Halm e foarte
clutat.
Halowl, vale, jud. Bacatt, pl. Tro-
tuvul, com. Mandstirea-Cavinul,
care din mun telele Halovul-M are
se lasa spre malul drept al Cavi-
nuld, confundindu-se cu valea
acestuia.
Halo§ul-Mare, virf de munte,
(640 m.), j'Id. Bacati, pl. Tro-
tuvul, pe teritoriul com. Manas-
tirea-Cavinul, facind parte din
vira Zabrautilor. Din acest munte
izvorevte apa. sulfuroasa.
Halowl-Mare, pirtiaf, jud. Ba-
cal-1, pl. Trotuvul, de pe terito-
riul com. Manastirea-Cavinul. M
are obirvia in muntele Halovul,
la locul numit Puturosul vi se
varsa In piriul Cavinul, d'a dreap-
ta, dupa. ce se ¡nearca cu Ha-
lovul-Mic oi cu Halovul-Ciobo-
taruluI.
Halo§ul- Mic, vil! de munte,
(630 m.), jud. Baca, pl. Tro-
tuvul, com. Manastirea-Cavinul,
din vira Zabrlutilor.
686
Halo§ul-Mic, pirlia,s, jud. Ba-
cati, pl. Trotuvul, pe teritoriul
com. Manastirea-Cavinul. 41 are
obirvia de la locul numit Fun-
dacul vi se varsa d'a dreapta
in Halovul-Mare.
Hamamgi, sat, in jud. Tulcea,
pl. Istrultd, cat. com. Potur,
avezat in partea de E. a pläveI
vi de N.-E. a comuneI, pe piriul
Beidant, la 4 kil. spre N. de
cat, de revedinta, Potur. Nu-
mele salí este turcesc vi in-
seamna bae, cae odinioara Teze-
rul Golovita se intindea pana
linga el, formind ad o baie. Se
marginevte la N. cu com. Cia-
murli-d.-j.; la V., cu com. Cia-
murli-d.-s. vi cat. Potur ; la S.,
cu cat. Sari-Iurt vi la E., cu la-
cul Golovivtea.
Intinderea totala e de 2371
hect.
Dealurile casi brazdeaza co-
muna sunt: Cara-Burun, la E.
deal pietros, apartinind statuld,
cu 200 m. inaltime; Percem-
Bair, deal pietros, 100 m., al
statuluI, la N.; F,niceri (147 m.),
la N.; Maadem-Bair, cu virful
Movila-Hamamgi (104 m.), la S.
Movile sunt: Movila-Viziruld,
la V., ridicata de un vizir ce a
trecut cu armata luI pe aid ;
Evo - Tepe (movila verde) (5
ni.), pietroasa vi acoperita cu
verdead, de unde vi numele
eI, la V.; TreI-Movile, (5 ni.),
la S.; movilele Muftia sita 3
movile numite ast-fel de la un
judecator de pace, pe turcevte
muftiii, ce le avea pe seama lui
vi litiga care era vi satul Ha-
mamgi, ce mal tirziti s'a mutat
de acolo pe la 1840, vi ale ca-
rtel vechI ruine se vAd vi asad;
sunt avezate la N.-E.; mal' sunt
alte treI movile naturale la E.,
de 12 M.
Apele care-1 ucla, sunt : Piriul
Beidant, prin mijloc, trecInd vi
www.dacoromanica.ro
HAMAMGI
prin sat, prin fineata Iuciu-
Ghios, prin locul numit Ac-Ba-
gea vi varsindu-se In Iezerul Go-
lovita; afluentul salí, piriul Agi-
ivat, ucla com. la V. Tot pe te-
ritoriul coin. se afla lacul Gol°,
vita, avezat la E., cu 150 hect.
intindere, din care 30 cu stuf
(un golf al laculuI Razelm), con-
tinind cantitatf marI de pevti,
vi al card venit apartine sta-
tuld.
Suprafata satuluI e de 2371
hect., din care 40 hect. ocupate
de vatra satuluI, 2000 hect. ale
locuitorilor, 5i hect. proprietate
particulara, 281 hect. ale sta-
tuld. Populatia, bulgara, este de
130 familiI, salí 451 suflete :
130 barbatI, 130 femd, 15 ne-
insuratI, 6 vAcluvr, 160 copiI.
LocuitoriI posecla : go plugurI
de fier, un elevator de Vinturat
vi 3 mavid de secerat.
Vite sunt : 300 bol', 20 vacI,
50 bivolite, 350 caI, 3000 d.
Comertul consta in import
de coloniale vi bauturI spirtoase,
vi in export de cereale vi oI ;
sunt 2 comerciantI.
Venitul comunef e de 7000
le!, vi cheltuelile sunt de 6500
leI.
CM de comunicatie sunt ca-
ile comunale la com. Potur,
Beidant, Ciamurli-d.-j. vi Cia-
murli - d. - s., drumul judetean
spre Babadag vi calea nationala
Tulcea-Censtanta.
Are : o vcoalä mixta, fundatä
In 188o de locuitorI, cu 10 hect.
pamint, conclusa de un inva-
tator, vi frecuentata de 79 elevI;
o biserica, cu hrgmul Adormi-
rea MaiceI DomnuluI, cladita la
186o de locuitorI, cu 1 preot
O 2 cintaretI.
Se zice el acest sat s'a fon-
dat de catre locuitorif Dumitru
Exar, Cosgulia vi mov Stoiu
Dimitrof, la poalele a treI mo-
vile, vi a mal In urma s'a mu-
 HAMAMGI
tat pe. piriul Beidant, unde se
aflà si astà-e.
Hamamgi, movild, in jud. Tul-
cea, pl. IstruluI, pe teritoriul com.
rur. Potur (si anume pe acela al
cAtunuluT 0.6 Hamamgi), situat 5.
In partea centralä a plAseT $i a
comuner, la 2 kil. spre E. de
satul Potur. Este vIrful cel mal
inalt al dealuld Maadem-Bair.
Are o inAltime de ion. metri
si e punct trigonometric de
observatie de ordinul al 3-lea,
domitrind asupra ptriului Hagi-
Avat si satelor Hamamgi $i Po-
tur. Pe la poale-I trec drumul
national Tulcea - Constanta $i
cel comunal Sari-Iurt-Hamamgi.
Este acoperia ca verdeatg.
Hamzoaia, trup de sat, In j-id.
Neamtu, pl. Piatra Muntele, com.
Bicazul, situat pe plriul Tasca,
in stinga piriului Bicazul.
Hancea, sat, asezat in stInga
riulul Suceava si in partea de V.
a com. Brehuesti, pl. Siretului
jud. Botosani. Are o suprafatà.
de 479 hect. si o populatie de
62 familiT, sart 25 i suflete ; o
bisericA, fácutà de locuitori ; 1
moarà de apA; o circiumA.
Vite sunt: 115 bol si vacl,
13 caI, 33 °I, i6 bivoll, 12
pord. LocuitoriT posedA 28 stupI
cu albine.
Hancearca, sat, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, cAtunul com. Bala-
bancea, situat in partea cen-
tran a piase! si In cea centralä
a com., la 5 kil. spre N. de Hancearca (Valea-), pilla, in
cAtunul de resedintà, Balaban-
cea, pe malul drept al piriului
Taita si la poalele dealuluI Han-
cearca.
Se mArgineste la N. cu cAtu-
nele Tiganca-Taita; la E., cu cl-
tunul Geaferca-Rusl ; la S., cu
cAtunul Balabancea ; la V., cu
687
cona. Cerna. Dealurile care o
brAzdeazA, sunt : dealul David
la N.-V., dealul Amzalif la V.,
dealul Hancearca prin interior
(232 m.) Riurile care il udà
sunt : Taita la E. si afluentiT
sal': Valea SarapDere unitA cu
valea David la N., valea Han-
cearca prin mijloc, valea Acar-
cula la S. Intinderea cAtunului
este de 455 hect., din care 45
ocupate de vatra comuna', io
hect. ale scoaleT din Balabancea,
$i restul de 400 hect. loc cul-
tivabil al locuitorilor. Populatia,
ruseascA, este de 30 familii, sal-1
298 suflete.
Drumurl comunale il unesc
cu cAtunele Iztam-Geaferca, Ti-
ganca-Taita, Geafarca-RusA, Ba-
labancea si com. Greci $i Cerna.
Hancearca, deal, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul com. rur.
Balabancea $i anume pe acela
al cAtunulur Hancearca; se des-
face din dealul David; se intinde
spre S., avind o directiune ge-
neran de la N.-V. spre S.-E. ;
brAzdeazA partea de S. a plAsei
si pe cea centralA a comunei ;
se intinde printre piriul Taita
si afluentil sAI Valea-Hancearca,
la N. $i Acarcula la S.; la
poalele lur estice este asezat
satul Hancearca ; are o inAltime
de 342 m. si e punct trigono-
metric de rangul 146, dominind
asupra plrfuluI Taita, satului
Hancearca $i drumul Balaban-
cea - Hancearca ; e acoperit cu
pAdurl.
jud. Tulcea, pl. Istruld, com.
Balabancea, cAt. Hancearca ; iz-
voreste din poalele orientale
ale dealuluI David ; se indreaptA
spre E., avind o directiune ge-
neran de la N.-V. spre S.-E. ;
curge pe la poalele dealulul
Hancearca li ptin pAdurl, $1,
www.dacoromanica.ro
HANGUL
&l'A un curs de O 2 kil., se var-
a, In piriul Taita, pe dreapta,
ceva mal jos de satul Hancearca;
este Wat de drumul comunal
Balaban cea-Hancearca-Taita.
Hangul, com. rur., situatl cam
In centra si in partea despre V. a,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu,
strAbAtutA de.a lungul sA6 de
Bistrita si intretliatA de ratnurl
muntoase a cArora piscurI sunt
cele mal inalte din tot jud. Tot
pe cuprinsul acestet com. se
aflA si masivul stincos CeahlAul.
Este formatà din cAtunele :
Gura-Hangului, Firtigi, DurAul,
RApciune, Schitul, Letesti, Iz-
vorul-Alb, Boboteni, Audea, Ciu -
rubucul $i Strimptura, cu o
populatie de loa° familiT, sa6
4167 suflete : 2052 bArbatf, 2115
femei ; 2231 necAsAtoritr, 1638
cAsAtoritI, 291 vAduvI, 7 divortati.
tii-i carte 346 persoane.
Dintre locuitorii improp ri etAri ti
In 1864 sunt astl-zr: 526 cari
trAesc si-sr stApinesc singue locu-
rile lor; 112 ca urma$l; 5 locurl
pArAsite si ocupate de cAtre com.;
31 persoane, cari de si insuratr
si cultivatorT de pAmInt, dar
n'a(' niel un fel de improprie-
tArire, precum niel putinta de a
mo$teni ceva pe urma pArintilor
lor legiuitl.
Agricultura se face pe o In.
tindere de 461 hect. Imasul
are o intindere de 500 hect. $1
nutre$te un numAr de 6416 ca-
pete de vite.
Are z o biserici (7 In stare
bunA si 3 in ni*, cu 20 ser-
ventI, dintre cuí' 6 preott de
mir, plAtitl cu 1740 lei din fon-
durile comune ; 2 icoll pri-
mare ; 1 atelier de herIstrae,
cu 3 pinze, purtate de apl;
1 herAstrAil cu 1 pinzA; 1 herAstrA6
cu 4 pinze ; ii morT de apA ;
6 flerArir; 2 cizmarl; I rotar;
5 pivepentru facutul sucmanilor.
 HANGUL
Budgetul comuneT e de 11422
lei, 97 batir la veniturT si de
11267 leT, so banT la cheltuelr.
Comunicatia cu satele vecine
se face prin soseaua Piatra-Pri-
sacani si riul Bistrita, cu plutele.
Hangul, sat, jud. Neamtu. Vezr
Schitul, sat.
Hangul, sat, in jud. Neamtu, com.
Hangul, plasa Piatra-Muntele,
situat pe stinga riulur Bistrita,
in drumul soseler mixte Piatra-
Prisacani, la 44 kil. 800 m. de
orasul Piatra.
Cota sesulur (vAel) Bistrita in
aceasta localitate e de 491.22 ni.
Populatiunea e de 277 familiT,
saa 1265 suflete : 623 barbatT
si 642 femer ; 700 necasatoritT,
483 casatoritT, 81 vaduvr.
Sea carte 105 persoane.
Ad i este resedinta comunei.
Are: 1 biserica, cu i preot
$i 2 eclesiarcI; o scoald, frecu-
entata de 97 elevr; 2 fferarir.
Satul se mar nume$te Han-
gusorul si Gura-Hangulur.
Hangul, schit, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Han-
gul, situat la o ora departare
de Rapciuni, pe stinga pirtuluT
Duraul.
Legenda spune ca acest schit
s'a ?ntemeiat in acest chip : Sunt
mar mult de doua veacurr, de
cind sihastrul Silivestru, care
se asezase in acele partI, $T-a
petrecut viata in sinul unur fra-
sin mare, gaunos. In urma ve-
denier ce I s'a aratat, a taiat
frasinul si a fácut din el un pa-
raclis, care dupa cum se in-
credinteaza, este durat numar
din lemnul acelur arbore, unde
sihastrul este inmormintat.
Miron Costin zice insa a ma-
nastirea Hangul a zidit-o din
pajiste Miron Barnovschi-Voda
in sec. XVII.
www.dacoromanica.ro
688
La 1649, Hatmanul Gheor-
ghe, fratele luí Vasile -Lupu-
Voda, patruns de evlavia ace-
lur sihastru, a reparat manasti-
rea, facind si un zid puternic,
cu turnurr inalte de jur impreju-
rul manastirer, putand-o ast-fel
?litio pozitiune foarte bunä de
aparare, lar nu a zidit-o din te-
melie cum spun alta.
In anul al 6-lea al domnieT
lur Cantemir, Sobieschi intrind
in tara a pus oaste in Hangu ,
Secul, Agapia si Neamtu.
Hangul asemenea a fost ocu-
pat de soldatT in timpul lui Mi-
hall Racovita, cind s'a robit ju-
pineasa Maria luí Ilie Cantacu-
zino vistiernicul si fata luí Ior-
dache Cantacuzino stolnicul, dar
aa fost oblicit si rascumparate
de Domn la Ia$i ; contra cata-
nelor aa mers aicT Necular La-
gul slugerul si Serban Cantacu-
zino postelnicul, dar aa gasa
locurile parasite.
In timpul DomnieT luT C. D u ca,
stapinul mo$ier si a satulur Han-
gul, Ilie Cantacuzino, a ascuns
aicr imbräcat in haine proaste
pe Iordache Vornicul si apor
l'a trecut in tara leseasca cu
oamenT de p.a..
In timpul domnier luí Mihail
Racovita -Voda, venind Toma
Cantacuzino vel-spatar, in solie
de la Const. Voda-Brincoveanu,
si apucindu-1 aicT (in Ia$i) ves-
tea mazilireT luí Voda, a fugit
de odata la muntr, la Hangu,
temindu-se sa nu i se iintimple
si luT ceva.
La 1715, in timpul luí Ne-
cular- Voda - Mavrocordat, egu-
menul manastirel Hangu, numit
A nastase, a reclamat in contra
visterniceser Ilie Cantacuzino
pentru 2 sate ce le stapinea pe
nedrept : Baltate$ti si Minjesti,
cu care ocaziune a aratat $i 2
unce: unul de danie de la cti-
torul manastirer (Miron Barnov-
"HANGUL
schi) si altul de la Vasile-Voda,
drept intariturd a aceler danir;
cu acest prilej s'a facut un alt
uric, prin care s'a dat acele
sate din noti HanguluT si intim-
plindu-se ca atuncT Samuil, Pa-
triarchul AlexandrieT, sa viziteze
Ia$111, Voda Necular a inchinat
manastirea Cu toate averile el
Patriarchier de Alexandria (hris.
din 1627, Febr. 23, al luí Miron
Barnovschi Moghila-Voevod ; i-
dem, din 1 i August 1765, al lur
Gr. Ghica-Voevod, cu anaforaua
din 21 bine 1765; illiSOVtli luí
N. Mavrocordat din 19 Iulie
1715).
La 1840, Mitropolitul Venia-
min Costache a stramutat pe
totT calugarir de aci la manas-
tirea Secul, aducind 70-80 ca-
lugarite din manastirea Varate-
cul, dind tot °data in vecrnica
stapinire a manastirer Varaticul
atit manastirea cit $i mosia Han-
gul.
Hangul, mofie, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Han-
gul, aren data. anual cu 115000
leí.
Arenda$ia posecla : 1100 or,
mo bol, 50 yací, 25 cal; 20
cotigT ; o masina (locomobila)
cu 40 vagoane de drum de frer
pentru transportarea lemnelor
din Ociare. Intinderea drumu-
luT de fier e de 15 kil., impar-
tia in 3 distante diferite dupa
localitatile exploatareT.
AceastO mosie a fost proprie-
tatea familier Cantacuzino. Apor
a fost data danie manastirer
Hangul ; lar mar Inainte de a-
nul 1840, imultinda-se caluga-
ritele din manastirea Varaticul,
Mitropolitul Veniamin, cu apro-
bareaDomnitorulurSturdza,a dis-
pus ca schiturile Han gul si Duraul
sa se schimbe in metoace ale
manastireT Varaticul si prin ur-
mare O, fie locuite de caluga-
 HAN GUL
rite. Cu aceasta ocaziune s'a
dispus prin hrisov domnesc ca
mosia cu toata averea sa
mobilä si imobila sa treaca
pentru tot-d'a-una la manasti-
rea Varaticul (16 Ianuarie anul
1840).
De la manästirea Váraticul,
mosia a trecut In proprietatea
Cnejilor Cantacuzino, carl s'ad
judecat cu mänastirea Varati.
cul (1844). Se zice ca. CnejiT la
inceput ala reclamat numaT o
parte de panfint din trupul mo-
sid Hängul, dar la urma atí
cistigat-o intreaga prin judecata
si mal tirzia aü vindut-o Doam-
neT Smaranda Sturdza, nascuta
principesd Vogoridi, sotia fostu-
luT Domn Mihail Sturdza, rapo-
sata in anul 1884.
La 1864, posesorul mosiei
Hangu, fdra stirea proprietateT,
aa mal uzurpat o parte de te-
renurl carl apartineati schitulul
Duraul. V. Duräul, poiana.
Hangul, izvoare, cu apa minera/a
feruginoasa, In jud. Neamtu; pl.
Piatra-Muntele, situ ate la patru
ore departare spre E. de satul
Gura-Hangul, in adincimea pa-
durilor ce se intind la poalele
munteluT Ceahläul, aproape de
piriul Pintecul, si la marginea
judetulul despre Transilvania.
Pana la anul 1833, aceste iz-
voare eraa Cu totul necunoscute
din pricina salbataciunea locu-
luI, lar apa mineralä se scurgea
in piriul Hangul.
La 1853, Dr. Caillat inteun
articol publicat in «l'Union Mé-
dicale» sub tala de : «O canto-
ne medican in principatele Du-
narene» citeaza aceste ape, in-
dicind cd este singura apd ter-
mala a carel* temperatura este
urcat5. la 20° C.
Dintre toate izvoarele irisa
ce sunt ad, 2 sunt maT de in-
semnat: Burcutul din Arsita-
60645. Mareta Dfaiona, Gooproilc. rot.
689
Cretuld st Burcutul - Terjoa-
ser.
CeluT india i s'a facut analiza
de catre farmacistul Anton A-
brahamfi (la 1833), Dr. Caillat
(la 1853), Dr. Th. Steinner (la
1856). (Vez! Arsita CretuluT,
izvor mineral).
Celui de al doilea i sa facut
analiza de Dr. Tb. Steinner (la
1856). (Vez! TerjoaseT, izvor
mineral).
Dupa substantele concentrate
in disolutiune, aceste izvoare
ar trebui clasate mai nenrerit in
clasa cloruratelor sodice.
Hanguluf (MuntiI-), grupd de
munir, jud. Neamtu, ce cuprinde
toate ramurile carT se prelun-
gesc de la hotarul jud. Sucea-
va, intre cursul pirlului Cracatal
si podisele de la apusul riulut
Moldova, si 'filtre riul Bistrita,
confundindu-se in grupa mun-
Olor numitl aT BistriteT Mol-
dave.
Ramura cea maT insemnata
se desfasoara din fata satulul
Calugareni (confluenta BistriteT
c t Bistricioara), printre Piriul-
Larguld i Piriul-Hangulur, spre
N., facind legaturä cu ramura
Domesnicul, lar spre E. cu ra-
mura Furca si a-Doamner.
HanguluI (Plriul-),pillit, in j ud.
NeamtuluT, pl. Piatra-Muntele ;
izvoreste dintre ramurile mun-
tilor Domesnicul, Hangul i Bo-
boteni, curgind in directiunea
N.-S. pe la satul Boboteni, Au-
dea; aproape de varsarea sa
pe partea stingd a riuluI Bis-
frita, strabate soseaua mixta Pia-
tra-Prisacani, intrekil. loo 101.
Hanta, sat, face parte din com
Giurgioan. a, pl. Zeletinul, jud.
Tecucia. Situat pe dealul cu ace-
lasI nume, in partea de S.-E. a
com., la o departare de i kil.
www.dacoromanica.ro
HANUL-CONACIIC
800 de m. departe de resediqa
com.
LocuitoriT sunt vecht razest si
staptnesc 127 hect,
Are o populatiune 16 familit,
sau 6o suflete, can locuesc in
15 case.
Comerciul se face de 2 cfr.
ciumarl.
Are la S. Valea - Racusand,
iar la V., dealul Hanta.
Hantul, deal, in jud. Iasi, pl. Stav-
nicul, com. Mironeasa. Este
punctul unde se intretae unja ce
formeazd hotarul despre S., cu
aceea ce formeaza hotarul des-
pre V. al com. Mironeasa. A-
cest deal, impreund cu Carbu-
nariul, Armanul i Raclariul, for
meaza un singur sir, prelungit
dela N. spre S. Pe creasta si-
ruluT este hotarul 'filtre com. si
jud. Vasluiu.
Hanul-Conache, sat, jud. Te-
cucia. Locuitorif ir mar zic si
«Ratosul lul Conache . Face par-
te din com. Fundeni, pl. Birla-
dula
Este situat pe soseaua natio-
nald Tecuciu-Galati, la N.-E. si la
6 kil de Fundeni si la i kil. spre
E. de gara cu acelasi nume,
spre S. de Tecucia.
Are o populatie de 21 familiI,
sau 97 suflete : 27 barbatI, 27
femeT, 36 baetr si 3 fete. Lo-
cuesc in 16 case. Vatra satulul
e de 9 hect.
Poartä acest nume de la lo-
gofatul i poetul Costache Co
nache, care era proprietar al
acestd mosir. El a fgcut aid
un han care poarta pana. astad
numele sau; acum hanul este
transformat in curte boereascA,
unde sta proprietarul mosid, d-1
Verone. Satul ca si curtea este
situat inteo pozitie frumoasd.
Hanul-Conache,stafie de drede
87
 HAN UL-CONA CHE
f., In jud. Tecucia, pl. Birladul,
com. Fundeni, pe Unja TecuciO-
Blrbo$i, pusl in circulatie la 13
Septembrie 1872. Se aflA In mij-
locul pAdureT cu acela$1 nume,
intre statiile Vame$ul (10.2 kil.)
Ive$ti (13.6 kil.), la 296 kil.
de Bucure$ti $i la 32 kil. spre
de capitala judetuluT, Te-
cuela. Indltimea d'asupra nive-
luluT mAri1 de 19 m. 36. Veni-
tul acesteT statii pe anul 1896
a fost de 70999 leT, 85 bant
Hanul-Conache, p(idure, in jud.
Tecuciii, com. Fundeni. Are o
suprafatA de 665 hect. si 779
ariT.Cuprinde multe poenT
nisipurT, asa cA pAdure de ste-
jar nu este de cit 730-200
fAlcT, restul fiind nisipurT.
Printeinsa trece : calea-feratA
Tecucia-Galati i$oseaua natio-
nalà.
Este proprietatea d-lor Ve-
rone $i I. Gheorghiade.
Hanul-de-PämInt,sat, face parte
din com. rur. TArtA$e$ti, pl. Zna-
govul, jud. Ilfov. Este situat la
S.-E. de CAlugArul, pe $oseaua
nationalA Bucure$ti-Pite$ti.
Se intinde pe o suprafatá. de
350 hect., cu o populatie de
254 locuitorr.
MostenitoriT Dr. Capa si D-1
Hina ati 239 hect. $i locui-
toril III hect.
ProprietariI cultivá. 82 hect.
(50 sterpe, 76 izlaz, 31 pádure).
LocuitoriT cultivA 102 hect. (9
izlaz).
Comerciul se face de 3 hangiT.
NumArul vitelor marT e de
728 $1 al celor miel de 480.
Hanul-luI-Doni, numire ce se
mar cid tirguforulur Oni$cani
din com. Oni$cani, pl. Siretul-
d.-j., jud. Roman.
Hanul-luI-Palà, cdtun, pendinte
690
de com. Vi$ina, pl. Neajlovulur,
jud. Vlasca, situat la extremi-
tatea N.-N.-V. a jud., in colt
intre jud. Arge$ $i Dimbovita.
Are o suprafatA de 1200 hect.
S'a dat la 50 locuitorf im-
proprietAritT dupl legea rurald
de la 7864, suprafata de 750
hect.
Are o pádure de 250 hect.
Venitul anual al mo$ieT este
de 10000 lei.
Ad se cultivA prunT $i visinT
din care se face tuicA.
Are : o bisericd deservità de
un preot $1 un dascäl ; o $coald
comunalà mixta, a com. Vi$ina,
cu 4 clase, condusä de un in-
vAtAtor i frecuentatA de 38 ba-
etl $i 5 fete.
Pe ad trece $oseaua ce duce
la Corbi.
La depArtare de : Bucuresti,
6o kil. ; de Giurgiti, de 80 kil.;
de Pite$ti, de 46 kil. ; de statia
Titu, de 22 kil.
Hanul-Rosu, localitate, in apro-
piere de ora$171 VAleni-de-Munte,
plaiul Teleajenul, jud. Prahova
unde s'a fAcut un frumos pod
peste riul Teleajenul.
HanuluI (Iazul-), iaz,in jud. Do-
rohoili, in suprafatA de 214 hect.,
83 aril, pe teritoriul satuluT HA-
ne$ti, com. Sirbi ; pl. Badineul,
contine pe$tT, rae' $i chi$carT; se
aflA pe cursul piriuluT Ba$eul
si se nume$te $i HAne$ti.
Haosului (Valea-), vale, for-
mata din prelungirea coasteT
vestice a DealuluT-CruceT si a
cela' de E. a dealuluT Comor-
nita, com. Suhuletul, pl. Funduri,
jud. Vasluiri. Este strAbAtutl de
piriul Schinetea. E. bogatA in
fin ete.
Haralampie
vechie numire a cellunulur Atir-
www.dacoromanica.ro
HARMA NUL
nati, comuna Clondirul, judetul
BuzAti.
Haranginul, a'eal, pe mo$ia CA.-
tAmAre$ti, in partea de S. a com.
Cucoreni, plasa Tirgul, judetul
Botosani.
Haranginul,peidure, de stejar, de
286 hect., com. Cucoreni, jud.
Boto$ani, pe un teren ponoros,
In mo$ia CAtAmAre$ti.
Haranlic san Caranlic, virf de
cleal, in jud. Constanta, plasa
Silistra-NouI, pe teritoriul com.
rur. Caranlic. Este situat in par-
tea de N. a pl4eT $i a com., pe
muchea dealuluT Hasan-Orinan,
la 3 kil. spre N.-V. de satul
Caranlic. Este punct strategic
de rangul cAcT prin inal-
timea sa, care este de 136 m.,
domind valea Beilicul, cu adia-
centele el: vAile Caranlic $i
Curu-Orman, satul Caranlic, dru-
mul judetean Ostrov-Cuzgun, ce
trece pe la poalele sale S., dru-
mul comunal Beilic - Caranlic,
care se incruci$eazA cu prece-
dentul lingá acest virf, drumul
ce vine de la Curu-Orman spre
Caranlic. Este acoperit Cu finete
$i tu fAri $u 71.
Harapul, atun in jud. Ia-
'omita, pl. Ialomita-Balta, pe
cimpul BOrAgan; face parte din
com. Bora.
Harbuzul, (15 kil.), jud. Su.
ceava, com. Dolhe$ti, afluent
al omuzuluT-Mane.
Harjurilor (Culmea-), firul
cu acela$r nume, intre
comunele: Màlini, Sasca i Baia,
jud. Suceava, parte acoperit de
pAdure de brad, parte de fi-
naturT.
Harmanul, munte, tnjud.Neamtu,
 HARPANUL
com. Vaduri, pl. Piatra-Mun-
tele ; se detaseaza din ramura
Tarcluluf spre E.-N., pana in
dreptul satulul Ontul.
HarpAnul, n'unte, in jud. Su-
ceava. (Vez! Slopatul).
Hartoneasa, munte, in jud. Su-
ceava, com. .Malini.
Hasan (Muntele-lui-), deal, in
jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe te-
ritoriul com. urbane Isaccea;
brazdeiza partea de N. a plaser
si cea apusana a comuneI; este
o prelungire orientalä a dealu-
luI Gilmeele-Insirate ; se prelun-
geste spre E., avind o direc-
tiune generala de la N.-V. spre
S.-E.; ondulatiunile sale se in-
tind pana in orasul Isaccea ;
din cele de V. isI jai" nastere
piraiele : Valea-Rece si valea
Acic-Tepe ; pe la cele de N.
trece drumul judetean Isaccea-
Macin ; virfurile sale principale
sunt: Isaccea, de 197 m., punct
trigonometric de rangul r-id ;
Acic-Tepe, de 201 m., punct tri-
gonometric de rangul al 3-lea;
prin aceste virfurI domina asu-
pra drumuluI judetean, orasului
Isaccea si DunareT.
Hasan-Bei, canal, din Dunare,
in jud. Constanta, plasa Ud--
soya, comuna urbana. Hirsova,
ce desparte dota insule mari :
Gisca - Mare si Chiuciuc; cind
apele DunareI sunt scazute ca-
nalul seaca ; are o lungime de
15 kil.; formeaza putin si ho-
tarul HirsoveI spre judetul Ia-
lomita; ambele sale malurI sunt
acoperite cu salciI.
Hasan-Oba-Tepe, virf de deal,
in jud. Constanta, pi. Mangalia,
pe teritoriul com. rur. Sari-Ghiol;
este situat pe muchea dealuluI
Ac-Basi, in partea centran a
691
plasel si cea de N. a comund,
la 3 kil. spre N. de satul Sa-
ri-Ghiol ; punct strategic impor-
tant, avind 96 m. inaltime si do-
minind valea Chiragi, valea Nal-
bant, valea Ac-Basi-Culac, satele
Deleurusi, Nalbant, Sari-Ghiol
si Ac-Basi, drumurile judetene
Cara-Omer - Mangalia si Med-
jidia - Man pila, drumul vecinal
Hazaplar-Ac-Basi si judeteanul.
Hasan-Orman, deal, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noua, pe
teritoriul com. rur. Beilicul; se
desface din dealul Ciatal-Orman,
din virful n u mit Caranlic ; se in-
dreapta spre N., avind o direc-
t'une generan de la S.-V. spre
N.-E., brazdind partea de E. a
plaseI si cea de S. a comuneT ;
se ridica pana la o Inaltime de
132 m., dominind vaile Beilicul,
Hasan-Orman, drumul judetean
Ostrov-Cuzgun, cel comunal Bei-
licul-Caranlic, ce trece pe n'u-
chea lur ; este acoperit cu padurI,
tufarisurI si pasunI.
Hasancea, com. rur., jud. s'i pl.
Constanta, situata in partea de
E. a judetului, la 13 kil. spre V.
de orasul Constanta, capitala
judetuluI, si in partea meridionala
a piase, la 24 kil. spre S.-E.
de com. Cara-Murat, resedinta
ocoluluI, pe valea Cara-Su sau
Hasancea.
Se margineste la N. cu com.
Palazul-Mara, la E. cu com.
Techir-Ghiol, la S. cu com. Os-
man -Faci (pl. Mangalia) ; iar
la V. cu comunele Omurcea si
"Osman-Faci.
Principalele dealurI carI o braz-
deaza sunt : Tasli-Bair (Si m.),
Horoslar-Iol-Bair (73 m.), la N.;
Hagi-Diuliuc (76 m.) si Techir-
Ghiol-Bair (81 m.), la E.; Ab-
dulah-Derasi-Bair (84 m.), la S.-
E. ; Osman-Faci (l00 m.), la S.-V;
Ornurcea (80 m.), la V.; toate
www.dacoromanica.ro
HASANCEA
aceste dealurI sunt acoperite cu
finete si semanaturI. Movile sunt
15, di ntre cari p rincipalele su nt :
Cunesi-Itic (71 m.), la N.-E.,
Hasancea (73 m.) la N. de satul
cu acelasI nume; Cara-Iuc-Tepe
(87 m.) si Mahometcea-Iol-Tepe
(82 m.), in partea centran, pe
muchea dealulur Mametcea, ce
brazdeaza interiorul comund si e
acoperit Cu semanaturI.
Are cite-va va sed, si anume:
Cara-Su sa6 Hasancea, prin par
tea centran, cu adiacentele sale
pe stinga, Cara-Iuc-Dere, Osinan-
cea-Ceair si Mahometcea-Ceair-
Dere, formata din %dile Curu-
Dere, Abdulah -Deresi- Bair ; a-
aceste val sunt largl, cu matar!
joase si contin apa numaI in
timpurile ploioase si prima-vara,
dupa topirea zapezilor.
Catunele din care este formata
corn. sunt douà : Hasancea, in
partea centran, resedinta co-
muneI, pe valea Cara-Su san
Hasancea, filtre dealurile Ho-
roslar-Iol-Bair la N. si Omurcea
la S.; Mametcea, in partea de S.
a comuneI, la 6 kil. spre S. de
resedinta, pe valea Mahometcea-
Ceair-Dere, intre dealurile Ma-
metcea la N. si OsmanFaci la
S.; aspectul lor in general e
acela al satelor tatarestI, cu case
Enid raspindite neregulat, fara
ulitT, cu puturl numeroase intre
ele, cu morI de vint imprejur,
cu o geamie in mijloc.
Suprafata comunei e de 7744
hect., din care 244 hect. ocu
pate de vetrele celor dota sate,
cu 181 case ; restul de 7500 e
impartit intre Stat cu proprie-
tarir carT ad 4900 hect. si lo-
cuitoril carT posea 2600 hect.
Populatiunea, compusa mal nu-
maI din TurcI si Tatarr, este de
197 fa miliI, sau883 suflete: barbatI
480, t'eme! 403 ; necasatoritI 476,
casatoritI 380, vacluvI 25, divor-
tatI 2; cetatenI Rominf 793,
HASANcEA
suptW strainT 90; ortodoxI 163,
catolicT 30, mahomedanT 690;
agricultor! 155, industria § 1, co
merciantI 3, avind alte pro-
fesiI 3 r .
Stiu carte 69 persoane.
Contribuabill sunt 190.
In com. sunt 4 geamii, 3 in
cat. Hasancea O i in Mametcea.
Locuitorir posecla.: 86 pluguri
(41 cu bol, 45 cu caí), 130
care i cdrute (48 cu bol, 82
cu cal); i maOna de treerat
cu abur; 1 maina de semanat ;
1 o maOnT de secerat ; 2 ma§inT
de batut porumb ; 2 trioare ; 4
grape de fier ; I ma§ina de vin-
turat ; 20 puturT.
Vite sunt : 518 cal, 861 bol,
2 bivolf, 3 asinT, 6730 o/, 16
capre §i 39 rimatorI.
Comerciul e activ; se face prin
gara Murfatlar, la 7 kil. spre V.,
de catre 5 comerciantI (din carI
2 circiumarI) O consta in im-
portul manufacturelor, bduturilor
spirtoase,lemnelor0 in export de
cereale, vite, o! cu produsele lor.
Bugetul comune! e la veniturI
de 13641 leI, §i la cheltuell de
1761 la
Calle de comunicatie sunt :
calea ferata Constanta-Cerna-
voda, ce trece prin sat, fdra
tasa ca sa. alba vre-o statie, apoI
drumurI comunale ce duc la
Constanta, Horoslar, Hasi-Diu-
liuc, Mametcea, Omurcea, etc.
Prin partea centran a co-
mune!, la 1 kil. spre N. de satul
Hasancea, se yací urmele valuluT
mare de pamint al luI Traian ;
la '/2 kil. spre S.-V. se vede
urmele valulur de piatra cu un
insemnat lagar de piatra; la 2
kil. spre S.-E. de sat observara
urmele valuluI mic de pamint,
Miga case; la 3 kil. spre S.-E.
de Hasancea litiga movilele Cara-
Iuc-Tepe §1 Mametcea-Iol-Tepe
se Arad rarn4itele unuI puternic
lagar roman.
692
Hasancea, sat, in jud. §i. pl.
Constanta, cat. com. Hasancea,
situat in partea de V. a pl.
O cea de N. a comuna, pe valea
Medjidia, in valea Cara-Su se:1
Hasancea, inchis intre dealurile
Horoslar-Iol-Bair la N. O Omur-
cea la S. Prin sat trece catea
feratà Constara-Cernavoda, sta-
tiunea cea mal' apropiatl fiind
Murfatlar. Alte drumurI duc
spre Horoslar, Hasi-Diuliuc, Ma-
metcea i Murfatlar. Are o in-
tindere de 5288 hect., din care
163 hect. ocupate de vatra sa-
tuluT si grädinf. Populatia, aproa-
pe toata tatard, este de 94 fa.
mili!, saa 333 suflete. La N.
la S. de sat trec cele 3 valurT
de pamint, cunoscute sub nu-
mele de valurile luT Traian.
Hasancea, deal, in jud. O pl.
Constanta, pe teritoriul com.
rurale Hasancea ; se intinde pe
la S.-V. satuluT Hasancea, avind
o directiune generan. de la N.-V.
catre S.-E.; are cloua virfurT :
Omurcea (SO ni.) i Cara-Iuc-
Tepe (87 m.); pe la partea sa
N.-E. trece un val al luT Trajan
i calea ferata Constanta-Cerna-
voda ; partea sa S.-E. e tdiata
de un alt val al luT Traian ;
este situat in partea V. a pl.
§i cea centrará a comuneT.
Hasancea, vale, in jud. pl.
i
Constanta, com. Hasancea ; se
intinde printre dealul Horoslar-
Bair i Hasi-Diuliuc, trecind prin
satul Hasancea cu o directie
generan. de la V. la E.; este
Inchisa de amindoud partile de
valurile luT Traian, de unul pe
la N. sati i de douä pe la S.;
prin mijlocul li dealungul ski
merge catea ferata Constanta-
Cernavoda li drumul comunal
Constanta-Hasancea.
Hasanlar, sat in jud. Tulcea,
www.dacoromanica.ro
HASHAWL
pl. Macin, catunul com. Cirjelar,
wzat in partea S. a pla§eI li
V. a com., la confluenta piraielor
Homurlar 51 Cirjelar, la 2 kil.
spre N.-V. de resedinta. Are
o intindere de 70 hect. Popu-
latiunea, compusa din TurcI li
TatarT, este de 67 familiI, saa
274 suflete. Pamintul e favora-
bil agriculturer.
Hasanlar, deal, in jud. Tulcea,
pl. MacinuluI, pe teritoriul co-
munelor rurale Satul-Noa i Cir-
jelar ; se desface din dealul
Dijcadael-Bair ; se Intinde spre
V., aviad o directiune generala
de la S.-E. spre N.-V., braz-
dind partea S. a pl4er, pe cea
V. a com. Cirjelar, O pe cea
E. a com. Satul-Noa ; pe culmea
luI trece hotarul despartitor intre
aceste clouä comune ; se intinde
printre riul Ai-Orman si afluentul
sal:1 Valea-CerneT, despartindu-le
basinurile pe la poalele N. curge
plriul Talla, afluent al väiT Cerna.
Este de natura stincoasa pe a.
locurea ; are doul virfurI pietroa-
se, unul de 220 M. §i altul de 204
m., ambele puncte trigonometrice
de observatie, de rangul al 3-lea,
dominind asupra satelor Ha-
sanlar i Satul-Noti, asupra dru-
muld comunal ce le unqte §i
asupra piriuluT Ai-Orman ; este
acoperit cu verdeata §i pa.§unT.
Hasanlar, nume, ce poarta piriu/
Homurlar, din jud. Tulcea, de la
satul Hasanlar §i pana la var-
sarea sa iti piriul Ai-Orman, in
pl. Macin, pe teritoriul comuneT
rurale Cirjelar O anume pe al
catunului Hasan.
Hasca, munte, tare com. Bro-
teni i com. Dorna, judetul Su-
ceava.
Hashau§ul, mente, situat llaga.
piriul Tarcaul, in grupa munti-
 HASI-DIULIUC
lor Cicul-Tarcaul, jud. Neamtu.
Are o Inaltime de 1555 m.
Hasi-Diuliuc, sat, in jud. $i
pl. Constanta, cat. com. Techir-
Ghiol, situat in partea S.-V. a
pla$d i cea centrala a com.,
la 5 kil. spre N.-V. de catunul
de re$edinta. Techir-Ghiol, in
valea Carsi-Dere. Este inchis
la N. $1 V. de dealul Hasi-
Diuliuc-Bair cu movilele Cara-
mat-Iuc (74 m.), Tara Iuc (66
m.), Cioinac-Iuc (48 m.) i la S.-
V. de ciealul Techir-Ghiol cu
movila Pipiligaduc (68 m.)
Hasi-Diuliuc (65 m). Styrafata
sa este de 3762 hect., dintre
care 96 hect. sunt ocupate de
vatra satuluI i gradinI. Popu-
latiunea sa este de 126 familiI,
saa 395 suflete.
Prin sat trec drumurile : Ma-
metcea-Constanta, care este drum
comunal lar din sat pleaca dru-
murl comunale la satul Anadol-
Chiol, la Palatzul-Mare, la Hasan-
cea, la Abdulah $i la Laz-Mahale,
care se desface $i catre Agigea.
Hasi-Diunuc, deal, In jud.
pl. Constanta, pe teritoriul co-
muneI rurale Techir-Ghiol, $i
anume pe acela al satultd sal-1
Hasi-Diuliuc. Se intinde pe la N.-
V. satuld Hasi-Diultuc avind o
directiune generall de la S.-V.
catre N.-E. Are o inaltime maxi-
mä. de 74 m., pe care o atinge
in virful sati Caramet-Iuc $i
are inca alte movile ca Tara-
Iuc, cu 66 m., Cioinac-Iuc, cu
48 m., Ceair-Inc, cu 73 m. $i
Nadas-Iuc. Este situat in par-
tea S. a plaseI i cea N.-V. a
comuneI.
Hasmacul - cel- Mare, grind,
jud. Tulcea, pl. Sulina, pe terito-
riul com. Svi$tofca i Satul-Noa
($i anutne pe al catunulta Pe-
riprava), in partea de E. a pla$er,
693
cea de V. a comuna Sfi$tofca,
In cea .cle N. a comund Sa-
tul-Non. Pe el sunt a$ezate sa-
tele : Letea, Satul-Noti, la S.;
Sfi$tofca, la E.; Periprava, la N.
Este strabatut de o multime de
drumurl comunale ce unesc a-
ceste sate. Este acoperit cu
tufari$ur1, cu insule de nisip
intr'insele. Are o forma triun-
ghiulara. Partea de V. a tul
se nume$te Hasrnacul-Unguru-
luir. Are o intindere de aproape
loo kil. p.
Hasmacul-Ungurului, grind,
in jud. Tulcea, pl. Sulina, pe
teritoriul comuneI Sfi$tofca $i
pe al catunuluI saa Periprava,
continuatie vestica a grinduluI
Hasmacul-cel-Mare. Este str5.-
batut de la N. la S. de dru
mul comunal Letea-Periprava,
Migä care se afla $i gradina
luI Omer. Are 40 hect. intin-
dere. E acoperit cu padurt
HaznaleI (Drumul - ), drum
vechig, jud. Dolj, pl. Balta, coni.
Zavalul $i Gighera, ce vine din
spre Gighera, trece prin balta
Zavaluld, prin mijlocul Cringu-
lul-Frumos. Acest drum era nu-
mit Drumul-Haznalei adica al
Po$teI, ce ducea baniI Tara' la
TurcI.
HateI (Dealul-), deal, se pre-
lunge$' e din com. Hirlaul, jud.
Botwani, inconjoara satul Ba-
dent, din pl. Bahluiul, jud. Ia$i
spre N. $i apoI trece in com.
Ceplen4a, tot descrescInd. Pe
partea lui despre V. sunt
livezI; iar pe acea de E., ara-
turI.
Hatel (Pirful-), Ala, vine din
jud. Boto$ani, curgind In partea
de E. a mo$iet Hirlaul, apoT
trece in jud. Ia$1, inconjoara
satul Badeni, pl. Bahluiul, la N.-
www.dacoromanica.ro
HAUSULUI (CULMEA SAt S1RA-)
E., pe sub Dealul-Hatd, apot
t'ese din comuna $i se varsa in
Bahluiul, pe teritoriul comund
Ceplenita.
Hatia, pîr.ui2, jud. Suceava. Izvo-
re$te din hotarul mwid Tole$ti,
curge sub numele de Croitorul,
ucla. spre S. teritoriul comuneT
Uidesti, pe o lungime de 6 kil.
$i, dupd ce a invirtit 2 mori$te
$i a primit din dreapta pira-
tele Forl$ti i Antoceni, lar din
stinga p. Garaleul, trece In co-
muna Dragwent $1 printr'un
crac se varsa in Moldova in
marginea de sus a satuluI Dra.
gwent. O 1-amura, luind nu-
mete de Hatia, formeaza in va-
tra acestur sat iazurile Pida
maI jos Stroe$ti $i se varsa
In Moldova, dupa ce a maI pri-
mit plraiele Muja i Sacueni.
Lungimea-I totald e de 12 kil.
HatineI pirig, in jud.
Neamtu, plasa de Sus-Mijlocul,
com. Rduce$ti. Izvore$te din
Dealul-NeamtuluI, aproape de
fintinele minerale de la Oglinzi.
Apa acestut piriu In percur-
sul saa lasa nenumarate depozite
de sesquioxid de fier.
Hatnauca, padure , pe mo$ia
Buda, com. Buda, pl. Herta,
jud. Dorohoiu.
Hau§ul, pirliaf, jud. Bacda, pl.
MunteluI, com. Brusturoasa, ce
se scurge d'a stinga Ciughquld.
Obirqta $I-o are in muntele A-
pahawul.
Hau§uluI (Muntele-), munte,
jud. Neamtu. Vez! Hashau$ul.
Hau§ulul (Culmea san §ira-),
firel de munli, jud. Bacau, pl.
MunteluI, comuna Brusturoasa,
care incepe In piscul Volea, de
pe granita. $i trece prin Fage
 11AViRNA
tul-Alb, Apahau$ul, Popoiul $i
A1darna$0, prezintind trecatoa-
rea Ghime$.
Havirna, com. rur,, in jud. Do-
rohoia, pl. Prutul d.-s., formata
din satele : Balinti, Garbeni $i
Havirna, cu re$edinta primarieT
In satul Havirna.
Are : 602 familiT, Sall 2477
suflete; biserica, cu 2 preotT,
1 Drumurile principale sunt :
2 cintaretT $1 2 palamarT; I acel de la Darabani $i Radauti,
$coalä., conclusa de un invatator
$i frecuentata de 85 elevI ; 816
hect. 35 ar. pamint sAtesc;
4368 hect. 19 ariT eimp li 68
hect. 75 ariT paclure, proprie-
taresc ; ro iazurr si 8 pogoane
de vie.
Bugetul com. este de 5856
leT, 67 banT, la veniturT, $i de
5470 leT, 40 banr, la cheltuelf.
Sunt In comuna 861 vite
marT cornute, 3540 oT, 43 capre,
348 caT, 585 porcr. Locuitorif
posecla 252 stupi cu albine.
Havirna, sat, pe mo$ia cu ace-
la$I nume, jud. Doroholi.1, pl.
Prutul-d -s., com. Havirna.
Proprietatea mo$ieT este o
parte a dita Luca A. Goilav
$1 o parte a erezilor defunctu-
luT David Goilav.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, facuta din birne in a-
nul 18 r 7, O care poarta. d'asu-
pra u$er urmatoarea inscriptie :
Acea,ti SI. bisericg este Inceputi Cu
cheltutala d-luI Hatman Constantin Ghica
(proprietarul mo0e1), a sitenilor i a
preoplor din satul Havlrna, In zilele lu-
minatului Domnitor, Searlat Alexandru-
\roa', i a I. P. S. S. MitropolituluT Ia-
cob, In anul 1817, August In 18 zile,
prin stäruinva i osteneala luI Toader
Darie s'a lucrat.
Este o $coald primara, con-
clusa de un invatator li frecu-
entata de 85 elevI ; are un lo-
cal bun facut de comuna.
LocuitoriT ImproprietaritT aa :
www.dacoromanica.ro
694
749 hect. 76 axil paraint, lar
proprietariT mosieT ai.1 : 3895 hect.
57 ariT cimp $i 68 hect. 75 ariT
padure ; io iazurr, din carT unul
numit al GhicaT, pe cursul Ba-
$euluT, in suprafata de 52 hect.
2 livezr; 8 pog. vie.
99 ariT ;
l'Hui principal este Ba$eul,
ce curge pe hotar, li Havirna,
pe mo$ie.
la Dorohoiti ; li acel de la Sa-
veni catre Herta.
Hotarele mo$ier cu : Balinti,
Tatara$ani, Girbeni, Hude$ti li
Cordareni.
Insemnat aci este : familia
Ghica, una din cele maT distinse
familiT ale Moldovel, apoT $i a
ValahleT, dind mal' multT dom-
nitorl $i velitT boerf. Aceasta fa-
milie s'a ivit pentru prima data.
in Moldova, sub domnia luT Va-
sile Lupu-Vocla, ce se urca pe
tron la 1634, cind aduse in tara
$i pe Gheorghe Ghica.
Gheorghe Ghica a fost de o-
rigine Albanez, ridicat din po-
por. Tatal säti il trimise la Con-
stantinopole, spre a'$1' forma o
carlea., punindu'l sub priveghe-
rea unuT negutator de zarzava-
turT. In timpul calatorieT sale pe-
destra la Constantinopole, avu
tovara.$ de drum pe un bdiat de
turc anume Mehmet, cu care itn-
parta$i osteneala $i lipsa. Meh-
met ajutat de soarta, a ajuns
cu timpul in serviciul saraiuluT,
si cu incetul s'a facut mare dem-
nitar. In acele vremI recunoscu
inteo zi pe companionul sari de
drum, Gheorghe Ghica, li ti facu
maT intiii1 casnicul san. Mehmet
pronumit Chioprali , ajungind
mare vizir, fiind-ca iubea pe Ghi-
ca, caci acesta era de$tept, puse
de-1 invata carte, $i in urmaila$e-
za pe linga Capi-Chehaia a Mol-
doveT Vasile Lupu, care, in urca,
devenind Domn al MoldoveT,
HAZARIAC
aduse pe Gheorghe Ghica cu
sine, ca secretar. Manierele, de.
teptaciunea $i credinta luT Ghica,
catre Vasile-Vodä, precum li
indemnurile vizirulul il ridicara
la demnitatI li In cele din ur-
urma fu trimes la Constantino-
pole sa tina locul de Capi Che-
haia a Moldovel pe linga Poartä,
unde a stat $i dupa mazilia lur
Vasile Lupu de la Domnie, cit
$1 in timpul DomnieT luT Gheor-
ghe tefan-Voclä. Acesta retra-
gindu-se de la tron, Vizirul Meh-
met Chioprali, protectorul luT
Gheorghe Ghica, facu a se numi
el Domn la 1658. Din aceasta
familie MI e$it mal mult1 Dom-
nitorT in Moldova $i Valahia,
precum $i insemnatI boerT aT
caror descendentI traesc $1 as-
ta-zI.
Havirneanca, phig i vale, in-
cepe de pe moia Havirna,
com. cu acela$T nume, pl. Pru-
tul-de-Sus, jud. Dorohoiä qi se
varsa in 1.1111 Ba$eul.
Hazarlic, com. rur.,in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Nouä.
Este situatä. in partea meri-
dionala a jud., la 77 kil. spre
S.-V. de ora$ul Constanta, ca-
pitala districtuluT, $1 In cea su-
dica a pla$eT, la 43 kil., spre S.-E.,
de ora.$elul Ostrovul, re$edinta d.
Se margine$te la N. cu com.
urbana Cuzgun, la E. cu com.
Enigea (pl. Mec;jidia), la V. cu
corn. Eni$enlia, iar la S. cu Bul-
gafia $i com. Hairan-Chioi.
Relieful soluluT e destul de
accidentat de culmea Ghiol-Pu-
nar cu ramificatiunile sale. Prin-
cipale dealurT sunt : Curu-Alcea-
Bair (170 m.), la N.; Mulver-
Acceuci, cu Virful Imai Hui u c (184
m.), la V.; Ghiol-Punar cu vir-
ful E$11-Iuc (185 tn.), la V.; Cara-
Peletli-Bair, prin interior; Hazar-
lic, cu virful Hazarlic (186 m.),
HAZARLIC
Ja S.-V.; Cesme-Bair, la S.-E.;
Mezarlic-Bor un gea-Bair (162 in.),
la E.; Curu-Giugiuc-Bair, Ot-
lul Osman-Basa-Iuiuc (I 50 m.),
la N.-E. ;Adam-Clissi-Tarifi-Bair
(162 m.), la N. Toate aceste dea-
lurr sunt acoperite cu livezr, pa-
sunT si padurr, carT inca mal a-
rata maretia celor de odinioara
distruse de incendiT si taerT ne-
sistematice.
Are niste vaT adincr, ce at
apa numai in timpul ploilor si
topireT zapezilor.
Cattinele carl o formeaza sunt:
Hazarlic, resedinta, In partea
sud-vestica, pe valea Hazarlic $i
valea Urluia 'si intre dealurile
Hazarlic la V., Ghiol-Punar la
E.; Ghiol-Punar, la E. com., la
6 kil., spre N.-E. de resedinta
pe valle Urluia $1 Cesme-Culac,
intre dealurile Ghiol-Punar la V.
si Mezarlic-Borungea-Bair la E.;
Nargilar, constituit din vr'o cinc!
case apartinInd satulur Ghior-
Punar, la 2'/a kil. spre N. de
precedentul, pe valea Urfuia, la
poalele N. ale dealulur Ghiol-
Punar ; Cherim-Cuius, in partea
nordica, la IO kll. spre N. de
resedinta, pe valea Urluia 'filtre
dealurile Curu-Alcea-Bair la V.,
Adam-Clissi-Bair, la E.
Suprafata totala a comuner
este de 5779 hect., din carT 221
hect. ocupate de vatra satelor
Cu 122 case, iar restul impartit
'filtre Stat cu proprietarir ce po-
seda 1900 hect. si locuitorir
carT stapinesc 3658 hect.
Populatiunea este de 160 fa-
miliT, sati 783 suflete : din carT :
407 barbatl, 376 femer; neca-
satoritl 256 barbatT, 220 femer,
cAsatoritl 278 (barbatr 139, re-
me! 139) ; vaduvr 29 (barbatT
12, femer 17) ; cetatenT RominT
780, strainr 3; 777 ortodoxT,
3 mozaici ; 413 agricultor!, 4
comer ciantr.
tiut carte 97 barb. $i 63 fem.
695
Contribuabilr sunt 176.
Locuitorir posea: 123 plu-
gurr, 113 care $i carute; 2 ma-
sin! de secerat ; 219 grape de
fier ; o masilla de vinturat; 9750
capete de vite, mar Cu seama or.
Comerciul se face prin gara
Cernavoda, de catre 3 comer-
ciantT, $i consta in import de
coloniale si manufactura si in
export de lemne, vite cu pro-
dusele lor.
Budgetul COM, este de 4332
ler la veniturT si de 34401er, la
cheltuelT.
Calle de comunicatie sunt :
drumul judetean Ostrov-Manga-
lia, care trece prin sat, $i dru-
murr comunale carT duc la Do-
bromir, Eni$enlia, Teche-Chioi,
etc.
Are o biserica, zidita si in-
tretinuta de locuitorT, ca hramul
Adormirea-Maicer-Domnulur $i
deservita de 1 preot $1 1 din-
taret ; o $coala mixta, conclusa
de un invatator $i frecuentata
de 56 elevr.
Hazarlic, sat, In jud. Constanta,
pl. Silistra-Noul, catunul de re-
sedinta al com. Hazarlic ; este
situat in partea de S. a pl. $i
a com., in Valea-Hazarlic ; e
sat mare $i frumos ; are o In-
tindere de 1851 hect., din carT
118 hect. ocupate de vatra sa-
tulur ca 40 case ; populatia, In
maioritate Bulgara, este de 83
familiT, sati 353 suflete.
Hazarlic, deal, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Noul, com. Hazarlic,
In partea de S., de natura stin-
coasa, avind ca vIrfurl Hazar-
lic I si Hazarlic II (115 m. $1
132 m) si strabatut de var a-
&lid, in care se intinde satul
Hazarlic.
Hazarlic, alt nume al vder Ur-
luia, jud. Constanta.
www.dacoromanica.ro
HXBENI
Hazarlic-Ghiol, lac, in jud. Con-
stanta, pl. Hirsova, com. Cio-
banul, format de gira Baroiul;
are 140 hect. intindere, 7 m.
In el se varsa girla
adincime ;
Sarai; contine peste care se con-
suma in comuna
Häbieti, sat, in jud. Ronaan,
pl. Siretul-d.-s., com. Strunga,
spre S. de baile Strunga si la
2 kil, de ele. Este asezat pe
un mic plato0. Are 92 familir,
sall 435 suflete, din carl no
contribuabilr.
Multr dintre locuitorr se o-
cupa cu carutaria.
Sunt 332 vite mar! cornute.
Are: o bisericä de zid ; o
$coala mixta, frecuentata de 15
elevr.
Aicr era resedinta com. pana
in Ianuarie 1886, cind com. Cri-
vesti s'a unit cu com. Habasesti,
luind numele de Strunga.
Häbeni, com. rur., in jud. Dlm-
bovita, pl. Dealul- Dimbovita,
situata la 15 kil. spre S.-E. de
Tirgoviste, peo dmpiefrumoasa,
pe malul drept al Ialomiter $1
pe soseaua jud. Tirgoviste-Bu-
timanul. ampiile de pe terito-
riul com. se numesc : Plopisul
si Nafrosul. Mara de Ialomita,
prin raionul comuner, curg pi-
raele Racovita 11 Piscovul, fiind
doul podete pe plriul Racovita
$i unul pe Piscovul. rabeo' se
compune din trer catune : HA-
beni, Racovita $i Ratoaia, cu
o populatie peste tot de 1027 loc.
Are o biserica si o $coall.
Se invecineste : la E. cu Buc-
$ani ; la V., cu Cazad ; la N,
cu Comisan' $i la S., cu Ba-
beni-Sirbi. De Bucsani se des-
parte prin Ialomita; de Cazadi
prin marea padure luda, care
are peste 40000 arir; de Co-
mi$ani prin cImpia Plop4u1 ;
de Balen" prin cimpla Balen'.
 HA.BUDUL
Häbudul, com. rur., in jud. Pra-
hoya, pl. Tirgsorul. Se compune
din 2 cAtune : BrAtesti si Ha-
budul.
Este situatA in partea de S.
a plAsel, lingl riul Ialomita.
32Veniturile com. sunt de leí
Resedinta com. e in cá.t. Hl-
budul.
*coala existà In com, de la
1889. Localul e proprietatea
com. Copil in virstd de scoalA
sunt : 105 in HAuudul si 59 In
BrAtesti.
Häbudul, sat, face parte din com.
rur. HAbudul, pl. Tirgsorul, jud.
Prahova.
Habudul-Scuta§ul,proprietatea
EforieI Spitalelor Civile din Bu-
curesti, fostä pendinte de schi-
tul Tirgsorul, com. HAbudul, pl.
Tirgsorul, jud. Prahova, in in-
tindere de 104 hect., toate ara-
bile si finete, care pe periodul
1888-93 s'a arendat Cu 3750
leI anual.
Fläciugosul, munte, in jud. Su-
ceava, com. MAlini.
Häe§ti, cdtun, al com. Bcbul, pl.
Amaradia, jud. Gorj, situat pe
m'Id drept al riuluI Blahnita,
si in partea de N. a cAtunuluI
de resedintl.
Are o suprafatA de 639 hect.,
din carI : 197 hect. arabile, 196
hect. finete, 8 hect. viI, 261 hect.
pAclure, 18 hect. pomet, 9 hect.
izlaz, si 4 hect. vatra satulut
Are o populatie de 71 fami-
DI, sau 326 suflete, din carI 63
contribuabill.
Locuitoril posedA : 12 plugurI,
20 care cu bol', 109 vite marI
cornute, 4 car, 478 o); 34 capre
si 34 rimAtorI.
Are : o bisericA, Cu 1 cinta-
ret si I paracliser ; serviciul 'II
66
face preotul de la tAt. de re-
sedintA.
Comunicatiunea cu cAtunul de
resedintd si cu cele-l'alte cAt.
vecine se face prin drumuff or-
dinare.
Haghiacul, sat, face parte din
com. Burdusaci, pl. StAn4est.i,
jud. Tecuciti. E situat pe coasta
esticA a dealulul cu acelasY nu me,
la hotarul com., la I kil. de re-
sedinta ei.
Are o populatie de 16 fami-
DI, salí 58 suflete, locuind in 14
case.
Locuitoril, vechI rAzesT, stA-
pinesc 107 hect.
Este strAbAtut de douA dru-
murI cae se unesc in sat, unul ve-
nind din com. CrAesti si altul din
Oprisesti, carf unite &ti In so-
seaua judeteanA Tecuchi-StAni-
sesti.
Häinari, cdtun, al com. Negreni,
pl. Gilortulur, j id. Gorj, situat
pe ses si la S. cAtunuluI Ne-
greni, pe malul drept al piriu-
luI Negreana.
Are o suprafatA de 219 hect.,
din casi': 6o hect. pAdure, 8o
hect. arabile, 61 hect. finete, 8
hect. vie, 8 hect. livezile de
prunI si 2 hect. izlat.
LocuitoriI sunt mosnenI. Po-
pulatia e de 57 familii, sati 220
suflete, din carl 40 contribuabilL
Locuitorif posea : 19 pluguff,
20 care cu bol, 4 cdrute cu cal,
110 vite marI cornute, 140 or,
15 capre, 3 cal', 6o rimAtorr.
Cornunicatia cu acest cAtun se
face prin soseaua judeteanä ce
vine din spre com. Hureza.ni-
d.-s. si care II leaga cu cdt. Oil
de resedintA.
In cAtun se aflA : 3 fin tinr
si 4 puturl.
Häineala, sat, jud. BacAii, pl.
Tazláml-d.-s., com. BAsAsti, situat
www.dacoromanica.ro
1-IALARET1
la stinga TazlAuld-Mare si la o
depArtare de 350 m. de satul
B AsAs ti (s coal A).
Are o populatie de 90 fami-
liI, sa5 331 suflete.
Vite sunt: 21 cal, 159 vite
mal-1 cornute, 49 porcr.
Hälänge§ti, sat, In jud. Dolj,
pl. Arnaradia, com. nicoiul. E-
ste asezat pe dealul HA1Angesti
si de-alungul riuluI Plusca. Are
o populatie de 318 sufiete ; 159
bArbatT si 159 femeI. Locuesc
In 70 case. CopiiI din sat ur-
meazA la scoala mixta din sa-
tul Zlicoiul, ce este la 4 kil.
In anul scolar 1892-93 al:1 fre-
cuentat scoala 11 bletT. Cu vir-
stA de so:mil sunt 40 bletr si
18 fete. titi carte Ir persoane.
Are o bisericA de lemn, cu hra-
mul SI. Gheorghe, fondatA de
enoriasI la 1833 si terminatA la
1836.
Hälarelti, com. rur. si sat, in
jud. si pl. Tutova, pe piriul Stu-
dinetul, aproape de confluenta
luI cu piriulTutova, spre N.-V.
de Birlad. Are 616 locuitorI,
träind in 201 case. Satul formeazA
o com. cu cAtunele: Lunca,
Recea, CAlitesti, Silistea si Po-
liteni. In toatA com. sunt 1642
locuitorT, din carT 305 contri-
buabili ; locuesc in 411 case.
Sunt pe teritoriul satuluI
17,50 hect. vil' din carI 14,50
hect. nelucrAtoare si 7 hect.
livezI cu prunI.
Comerciul se face de lo per-
soane. Are : o scoalä primará de
bAetI; 5 biserid.
Veniturile com. sunt de 8016
leI, 12 bata.
HAläre§ti, mofie, in jud. Tutova,
pl. Tutova, com. HAldresti, lingA
satul cu acelasi nume, proprie-
tatea statuluI, arendatA in ulti-
mul period cu leI 15500 anual.
 HXL.XRETI
Häläre§ti, Odure, de 269 hect.,
proprietatea statuluT, in jud.
pl. Tutova, pe mo§ia cu acelag
nume.
Häläuce§ti, com. rur. sat, in
jud. Roman, pl. Moldova, spre
N. de orwl Roman, la 25 kil.
de el i la 26 kil, de reFdinta
pl4eT. Este situat pe platoul
ce separa basinul Moldover de
al Siretulur. Are 625 familiT,
saa 2178 suflete, din carT 720
contribuabilr. Aceastä populatte
este compusa din 400 familir
(r500 locuitorT) de Ungurr, 15
familiI Evrer i restul Rominr.
Locuitorir lucreaza
roate, saz-1U, etc.
Sunt 1690 vite marr cornute.
Se face larmaroc la 8 Sep-
tembrie.
Are 3 bisericr: 2 ortodoxe
(una de zid §i una de lemn)
una catolica de zid, care for-
meaza o parohie catolica cu
satele: Mog(4e,ti i Muncelul-d.-
s. ; o qcoall primarä mixta, fre-
cuentan. de 27 elevr.
Venitul anual al comuner este
de lei 7390 §i cheltueffle de
6966 ler.
Este legan cu orav.11 Roman
prin cale ferata i prin osea.
La E. de acest sat, §i aproape
de el, este gara Hälducqti. Par-
tea de N. a acestuT sat se nu-
mete Lunca§i.
Acest sat apartinea, pe la 1756,
Paharniculur Const. Sturdza,
dupa cum se vede dintr'o in-
voiall a acestuia cu Episcopul Häle§ti, sat, face parte din com.
de Roman Ioanichie, pentru rur. Madulari, pl. Cerna-d.-j.,
facerea unul pod pe riul Siretul.
Hbläuce§ti, sat, in jud. Roman,
pl. Moldova, com. Hallucqti.
(Vezr Hallucqti, com. rur. §1
sat).
Häläuce§ti, stalie de dr.-d.1.,
pe finia Roman-Pgcani, situad
60646. Larele lifcifonar beograito. I 01.
697
pe teritoriul com. Ha1aucqt1
aproape de statia cu acelag
nurae, jud. Roman. Aceasta sta
tiune este a doua statiune in-
termediara de la Roman, pe
i linia feran Roman-P4cani. E
la o departare de 20 kil. de
ora§ul Roman, la 4 kil, de sta-
tiunea Mirce0i O. la 9 kil, de
statia Muncelul. Venitul acestel
statil pe anul 1896 a fost de
67788, banr 41.
Häläuzala,mofie mica, jud. Mus-
cel, proprietate a statuluT, si-
tuata sub poalele mahalalel Malul.
carute, Hälceni, sat, in partea de S. a
com. Sipotele, pl. Bahluiul, judi
situat pe pod4u1 dealulur
Halceni, in valea caruia se afla
iazul cu acel4f nume, pe o in-
tindere mare, fiind bogat in
pete i stuh.
Are o populatie de 66 familii
sati 297 suflete ; o biserica, zi-
dita la 1856 de D-1 Gh. State,
fost posesor, deservin de un
preot, un cintaret §i. un eclesi-
arc ; casete proprietatel i o
moard de apl.
Aezarea satulur precum i a
locuitorilor este vechre.
Numarul vitelor se urca la
667 capete, din carr : 145 vite
marI cornute, 40 cal', 456 or
26 rimätorr.
Hälesia, munte, jud. Neamtu.
VezI }llauca, munte.
jud. Vilcea.
Hilmacioaia, sat, jud. Bacati,
pl. Bistrita-d.-s., com. Racova,
wzat pe coasta dealulur cu a-
cela0 nume.
Are o populatie de 66 familiT,
saa 271 suflete. Locuesc in 8o
case. Este o bisericl, fácuta de
I.
www.dacoromanica.ro
locultorT, Cu I preot I en-
taret.
Vite sunt: 8 car, 171 vite
marI cornute, 140 or i 60 porcr.
Se afla la o departare de 2800
m. de rqedinta comuner, unde
e coala.
Hämeiul, v1rf de a'eal, jud. Ba-
cla, pl. Siretul-d.-j., com. Pe-
tre#1, d'a stinga DienetuluT.
Hänteiul, pirta, jud. Bacaa, pl.
TrotuFil, com. DarmAnWi, care
se scurge d'a stinga Trotuplur.
Hinäseni, sat, in jud. Tutova,
pl. Tirgul, com. Murgeni, la
confluenta piriulur Mihoaia cu
piriul Elanul, spre S. de tIrgu-
orul Murgeni.
Hane§ti, sat, pe mo0a cu ace-
nume, com. Sirbi, pl. Ba-
eul, jud. Dorohoiti, cu o po-
pulatie de 215 familiT, sat 760
suflete. Proprietatea moOer e a
erezilor def. Nicu Vasilia Pilat.
Biserica, cu hramul Ador-
mirea-Maicer - Domnulur (Cu
preot, 2 cintaretT pllamar),
este vechle, de valatucT, Plcun
la anul 1802, de Mihail Sturdza.
Scoala primara, conclusa de un
?ny/Olor i frecuentan de 68
elevr, are un local bun flcut
In 1880, de catre fostul pro-
prietar N. Pilat, i oferit co-
mune!. Locuitorir improprietaritr
aa 507 hect., 36 arif, pamint,
lar proprietatea, 3588 hect, 91
aril cimp i 17 hect., 19 arir
padure ; 3 lazurr, din care unul
numit al-Hanulur, in suprafata
de 214 hect., 83 ariT, pe cursul
BaFulur.
Vitele de toate speciele de
pe aceasta mo0e sunt din cele
mar bune solurr, multumin In-
grijirer defunctulur N. Pilat, care
a introdus semincerl de pi-Asila
In vitele satenilor.
88
11XNGANI
Pirlul principal ce trece pe
rnosie este Baseul.
DrumurT sunt : acel de la SA-
veni catre tefanesti i acel
ducAtor la Botosani.
Hotarele mosieT sunt cu Sa-
rata, MihAlasani, BrAteni, Dan-
geni, din jud. Botosani; Vlasi-
nesti si Sirbi;
Locur/ insemnate sunt : Gea-
rndna, movila si Valul-lui-Traian.
Iata de ce satul spune le-
genda poarta numele de Ha-
nesti:
Dup.1 caclerea lui Arou-Voda,
Irimia-Movila, boier distins fiind,
bine vazut de Polonr, capata
oaste de la e/ si sub conduce-
rea Hatmanului Zamoischi l'Ara
in Moldova si ocupa tronul.
Sultanul nemultumit ca Lesir
se amesteca in numirea Domni-
lor, trimese pe Kazan-Gherei,
Hanul-CrimuluT, cu Tatari i Eni-
ceri asupra Polonilor. Ambele
ostia se intilnira la Tutora pe
Prut, in judetul Iasi, si dupa o
lupta. de 3 zile, Irimia-Movila
temindu-se de pierdere si de
urgia Portir, stArui ca sa se
curme lupta i sa se faca pace,
lasind HanuluT libera alegere a
Domnuld ; i dupl mijlocirile
ce al:1 intrebuintat a reusit ca
Hanul sa-1 aleagA Domn, dupa.
care obtinu si de la PoartA con-
&marea sa. In recunostinta a-
cestui bine ce i s'a fAcut, Iri-
mia-Movill, ca Domn al Mol-
doveI, a dat cu act formal in
1595, in personala proprietate
a Hanulta, sapte sate cu mosii
in judetul Dorohoiti. Satul a-
cesta devenind ceutrul de ase-
zare al Hanului se numi Ha-
nescu i apor Hane$ti, cum se
zice $i acum.
La 1694, gasim pe Constan-
tin Pilat, Paharnic de Hui, rin-
duit de Domnie asupra viilor.
La 1696, el vinde episcopu-
luY de Hui, Varlaatn, partile ce
698
avea in moiile Bunesti si Ca-
bicesti.
Intre aniT 1701-1704, gasim
pe *etrarul Pilat cu Comisul-
GhiorghitA i Banul-Macri, fu-
gitr in Polonia, spre a scapa
de condamnare, cae/ conspirase
contra luT Duca-Voda.
Hängani. VezT Urminisul, sat.
Hängu§orul. Vez/ Hangul, sat.
Hänte§ti, com. rur., in partea de
S. a pl. Berhometele, jud. Do-
rohoia, formata numaT din sa-
tul Hantesti, pe mo$ia cu ace-
lasi nume. Are o populatie de
460 familiT, sati 1735 suflete.
Mosia este proprietatea re/
Ecaterina Zota, obtinuta in e-
reditate ca nepoata de sora a
defuncter princese Maria Iorgu
Sutu.
Are o biseria, cu hramul
Duminica-Tuturor-Sfintilor, cu 2
preotr, 2 cintdretT §i i palamar;
este mare, bine ziditá i frumos
inzestrata. ; facuta in 1822, de
boerul Teodor Silion, proprie-
tarul de atund ; reparará si in-
frumusetata de printul Sutu.
coala primarä e conclusä de
invatator i frecuentata de 50
elevr.
Locuitorli improprietariti ati
940 hect. 23 ar. pamint ; iar
proprietatea mosiel, 1950 hect.
65 ar, cimp si 716 hect. ro ar.
padure, cu diferite esente de
arborT, Intre car/ domina. ste-
jarul, carpanul si fagul.
Mosia e bine inzestrata in a-
carete; are : cosere i hambare
bune peutru conservat produc-
tele ; grajduri pentru ernatul vi-
telor; velnita eu toate depen-
dintele e/; ratose; iazurl pen-
tru adapAtoare i conservarea
pesteluT.
Apa principall care trece pe
hotarul mosieT este riul Siretul.
www.dacoromanica.ro
HARMANWI
DrumurT sunt acele carI co-
munica cu satele vecine.
Mosia se margineste cu : A-
dincata, Zvorastea, Grigoresti
Bucecea.
Budgetul com, e de 5486 le/
la veniturY, si de 5099 lel la
cheltuelT.
Vite mar/ COrflUte 289, oT 736,
cal 104, pord 342, stupT 124.
Häränetul, in jud. Buzar',
com. Sibiciul-d.-s., cat. BAscu-
retul si Draganoi ; are 2 culmi-
natil: Bogzol si Hortilele.
Häräoaia. Vez/ satul Brosteni,
din com. Brosteni, jud. Suceava.
HärcAul, pirti7, in jud. R.-SArat,
pl. Gradistea. Se formeaza din
vine, pe teritoriul com. Boldul,
pe care o uda in partea de V.,
intra in com. Balta-AlbA, pe care
o udä in partea de S. si, dupa
un curs cam de 8 kil., se varsa
in pirlul Viroaga-Baltei-Albe.
Harhadäul, Mofie, in jud. BuzdO,
com. Mlajetul, cat.
proprietate in devAlmasie a mos-
nenilor.
Harhädaul, munte, in jud. Bu-
zan, com. Mlajetul, cat. Chiri-
lesti ; are izlaz i fineata.
Härmäne§ti, sat, pe mosia cu
acelag nume, com. Vascani, jud.
Suceava. Asezat pe tarmurile
piriTaselor Boldesti i Harma.
neti. Are o populatie de 222
familiT, saa 830 suflete : 467
barbatr si 363 femer; 223 con-
tribuabilI. Locuesc in:1174 case.
Vatra satului ocupa 89 ale/
si 20 prajinl. Mosia e proprie-
tatea statuluT, dobindita prin se-
cularizare de la manastirea Hora-
ita, fostA si a manastireT Rica. E
in intindere de 873 hect., dm n carf
715 cultivabile i 158 finat.
 HARNEA
ImproprietáritT la 1864 si 1878
sunt : 79 fruntasT, 64 pAlmasT si
24 codasT, stApinind 453 fáld si
60 prAjinf.
Are o bisericA, cu hramul SI.
Nicolae, ziditä la 1826 deIsaia
Riscanu, improprietArit5. cu 17
fäld; e deservità de 1 preot si
2 cintAretT. In sinodicul biseri-
ceT se citete:
cBiserica cu patronul Sf. Icrarh Ni-
colae din satul 1-11irmfine?ti a com. Ru-
ginoasa, fiind foarte vechie, nu se tie de
cine a fost fundati Intiiii, negäsindu-
se niel' o- inscrimie, de cit cá Arhiman-
dritul Isaia R4canul, egumenul mfinfis-
tirel Rica, la anul 1826, luna fulie 30,
a m'ira-o O 1noit-o in totul, inzestrin-
du-o yi ce obiectela necesarc, sfin linde.
sede riposatul Mitropolit al Moldovel
Veniamin Costache).
Se zice c5. primu/ fondator al
acestd bisericT ar fi fost insusi
$tefan-cel-Mare si cl la 1840 a
fost restauratA de cAtre Ieromo-
nahul Isaia Duhul. Biserica se
intretine de comunA si de epitro-
pia SpitaluluT Stamati din FM-
ticeni, mostenitoarea avereT luT
Lazarini.
Este o scoall mixta; cu un
invAtAtor plAtit de stat, infiin-
tata la 1858, frecuentatA de 29
elevT, improprietária cu 6 '12
fälcT.
DrumurT principale sunt: la
Hirtoape (2520 m.), la Boldesti
(1760 m.), la BlAgesti (2800 m.).
PAnA. la HArmAnesti alungl
Constantin Cantemir pe Sobi-
eschi cu TAtarii carT nfivAliserl
In tara. Curtile si satul HArml-
nesti fuseserä arse, suferind marf
stricAciunT de la LesT si TAtarT.
In 1803, HArmAnesti a mAnAs-
tireT Rica, cu loe destul, nu-
mAra 70 liud, plAtind anual
1172 leT.
Härnea, vale, In jud. Gorj, pe
Amaradia, com. Alberti. Incepe
de la Dealul-CurveT si se ter-
mina la Gilort, dupl ce se im-
699
preun5. cu Vatea-BirzeiuluT. Prin
ea curge un torent ce se vars5.
in Gilort la S. de Albeni.
Flärniceni, inikala, in partea de
N. a satuluT Perchiul, com. Hu-
ruesti, pl. BerheciuluT, jud. Te-
cuciti.
Flärpà§e§ti, sat, j'Id. Iasi, pl.
Cirligátura, com. Popesti, ase-
zat pe coasta de E. a dealuluT
HArpAsesti, pe o suprafatA de
1636 hect., din carl 478 hect.
sunt ale locuitorilor, lar restul
pe care se aflA si 443 hect, pA,-
dure, este proprietatea D-luT C.
RusovicT. Are o populatie de
110 familii, sad 631 suflete ; o
bisericA, ziditA la 1812 de Di-
mitrie Ghica ; o scoalA, intreti-
nutä de com., infiintatà la 1878,
frecuentat5. de 17 elevT.
Vite: 551 vite mal-1 cornute,
43 caT, 704 oT, 368 capre si
200 zimAtorf.
Härse§ti (Härse§ti-VIA§cuta),
com. rur., jud. Arges, pl. Cot-
meana, la 5 kil. de com. rur. Cos-
testi (resedinta subprefectureT)
.si la 51 kil. de Pitesti. Se com-
pune din 2 sate: HArsesti (846
loc.) si VIAscuta (424 loc.).
Are 3 bisericT, doul In HAr-
sesti si una in Vläscuta, deser-
vite de 3 preotT, 2 cintAretr si
un paracliser ; o scoall primará
ruralA.
Dupl o publicatie oficialA,
aceastä com. numarà 327 con-
tribuabill si are un budget de
3355 lei la venit si de 2680 leT
la cheltuelf.
Sunt 2112 capete de vite
marr (2062 boT si vad, 13 caT)
si 8184 vite mArunte (1760 oT,
38 capre si 986 rImAtor1).
Hirse§ti,sat, cu 86o locuitorT, jud.
Arges, pl. Cotmeana; face parte
din com. rur. cu acelasT nume.
www.dacoromanica.ro
HXTCARIWL
Are 2 bisericr, una cu hramul
«Adormirea», cea-l'altà cu hra-
mul gSf. Niculae», avind fie-care
cIte I preot si 1 cintAret.
Härse§ti-V1i§cuta. Vea llar-
sesti.
Frásnä§eni, sat, in partea de N.
V. a com. Cucuteni, pl. Stav-
nicul, jud. Iasi, situat pe dealul
HasnAseni, pe o intindere de
408 hect., cu o populatie de 35
familiT, sail 159 suflete.
Vite : 65 vite marr cornute,
14 cal', 65 oT si 40 rimAtorT.
Hisni§eni-Nol, jud. Suceava.
VezT satul Sodomeni.
Flästifi§eni, deal, pe care stä
parte din satul Sodomeni, jud.
Slceava.
Häfároaia, maña la, jud. Vilcea,
pl. Cerna-d.-j., com. rur. Rosiile.
Are o populatiune de 205 su-
flete : I 12 bArbatr, 93 fetneT ; o
biseria.
Hätà§eni, deal, jud BacAd, pl.
Bistrita-d.-s., com.Ciumasi,situat
filtre riurile Bistrita si Siretul.
HätcAraul, com. rur., jud. Pra-
hoya, pl. CImpul. Este situatl
pe ambele malurT ale riuluT Pra-
hoya. Se compune din 3 cAt. :
HAtcArAul, Malamucul si Tufani.
Are o populatiune de 229 fa-
miliT, sal-1 r032 suflete : 522 bar-
batT, 510 femeT ; 180 contribua-
bill.
Sunt 2 bisericT : una In HAt-
cArAul, fondatá in anu11843 si
a doua In Malamucul, fondatl In
anul 1870, deservite de 2 preotT.
LocuitoriT s'ad Improprietárit
la 1864 pe mosiile HAtcArtiul,
Malamacul si ale EforieT Biseri-
ceT Cretulescu, cInd li s'ad dat
212 hect.
 HATCARXUL
Vite sunt : 164 caT, 146 vacl,
7 bivoli, 1582 oT si 521 porcI.
StupT ca albine sunt 80.
Toata com. are o suprafata
de 609 hect. pamint.
Comerciul se exercita In com.
de 5 circiumarT.
Veniturile com. se urca la
2973 leT anual si cheltuelile la
2820 leT.
Sta in legatura ca comunele
Dragänesti si Gherghita.
Hätcfiräul, sat, face parte din
com. rur. ca acelasi nume, pl.
Cimpul, jud. Prahova. Ad i e
resedinta comuneT. Are o po-
pulatiune de 492 suflete : 258
barball, 234 femeT.
Hatcauti, sat, pe mosia cu ace-
la$T nume, jud. Dorohoit, pl.
Prutul-d.-j., com Mitocul, 'for-
mat din dota catune : Hatcauti-
Panaitoad (19 fam., 63 sufl.) si
Hatcauti-Zoitanul (5o fam., 171
sufl.), carT asta-zI formeaza un
singur trup.
LocuitoriT improprietärig ati
189 hect., 61 arir pamint, lar
proprietarul 1285 hect., II ariT
cimp si 2 lazan, din care unul
numit al-LipovanuluT, in supra-
fata de 12 hect.
Hätcäuti-Panaitoaei, cdtun, ju-
detul Dorohoiti. V. Hdtcauti, sat.
Hfitciuti-Zoitanul, ciitun, jud.
Dorohoiti. VezT Hatcauti, sat.
Haulesti, valcea, izvoreste de la
N. cat. Cuibul, com. Gornetql-
Cuib, pl. Podgoria, jud. Pra-
hoya, curge de la N. .E. spre
S.-V., trecind pe linga locuin-
tele Haulestilor si se varsa in
SAratelul, la S. de cat. Cuibul,
tot in raionul c. Gornetul-Cuib.
Häule§ti, VezI Haulisca, catun,
jud. Putna.
700
Haulisca, cdtun, In jud. Putna,
pl. Vrancea, com. Paulesti. Este
asezat pe muchea pirtulur Fun-
&Aura, In fata satului Paulesti.
Are o populatie de 593 su.
flete, carl locuesc in r91 case ;
o biserica filiala, cu hramul S-tiT
Voevozr.
Häulita, pirig, pe teritoriul co-
mune Crucea-d.-s., jud. Putna ;
izvoreste din muntiT satuluT Mun-
celul, curge in Crucea-Schitul-
BraziT, si se varsa In Susita, a-
vind pe vale mal multe puturT,
din carT se alimenteaza comuna
Crucea-d.-s.
Heci-Lespezi, sat, numit In par-
tea de jos Diudiul, pe mosia cu
acelasT nume, com. Lespezi, jud.
Suceava. Asezat d'asupra, pe
coastele si poalele dealuluI ce
tarmureste $esul drept al Sire-
tuluT. Are o populatie de 344
familiT, sati 1376 suflete, din
carI 393 contribuabilT. Locuesc
in 354 case.
Vatra satulul ocupa 43 falcT.
Mosia e proprietatea statuluT,
fosta a ManastireT Probota ; are
o intindere de I163 faicI, din
carT 803 falcI cultivabile, 200
ala padure i imas, Ioo fald Helegiul, deal, in jud. Bacatl,
fina i restul mlastine si locurT
neproductive.
ImproprietaritT la 1864 sunt :
3 frunta$T, 72 palmasT si 74 co-
da$T, stapinind 402 falcI.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Dumitru, deservitä de r preot
si 2 cintAretT ; o coalä rurala
mixta, conclusa de un invatator
frecuentatrde 50 elevT.
DrumurT principale sunt : la
Pascani (9 kil.), la TAtarusi, (5
kil.), la Probota (4 kil.) si la
Lespezi (I kil.).
DescalicatoriT satuluT se crede
a fi fost niste tiganT robT al ma-
nastireT Probota,.
Printr'un uric, din x618, al
www.dacoromanica.ro
HELEGIUL
luf Gavril-Movila, Domnul TA-
ref Muntenestr, dat din T'Irgo-
viste, se dArueste satul Heciul,
din tinutul SuceveT, Manastirel
Galata.
Heci-Lespezi, stalie de dr.-d.-f.,
linga satul cu acelasT nume, jud.
Suceava, la 397 kit. de Bucu-
resti pe finita Pascani-Burdujeni,
pusa in circulatie la 15 Dec.
1869. Se afla intre statiile
cani (10.8 kil.) si Dolhasca (10.3
kil.). Inaltimea d'asupra nivelu-
luT mariT de 205 m. 90. Veni-
tul pe 1896: 106544 leT.
Heciul,piriti, ce strabate satul
Cu acelasT nume, jud. Suceava.
Izvoreste din padurea ProboteT
si se varsä. in Siret. Lungi-
mea cursuluT ski e de 3-4 kil.
Invarteste 4 moriste. Are de tri-
butar pe Gorcila.
Heciului (Dealul-), deal, pe care
sta satul Heci-Lespezi, jud. Su-
ceava.
HeghquluI (Muntil-), ramurei
de mung, ce se detaseaza din
Culmea-CeahlauluT, j u d. Neamtu.
pl. TazlAul-d.-j., com. Dragu-
sesti, care face parte din vira
dealurilor dintre Tazlaul-Mare
Siretul.
Helegiul, sat, jud. Bacati, pl.
Tazlaul-d.-j. si resedinta com.
DrAgugesti, situat maT jos de
confluenta piriuluT cu acelasT
nume cu Tazlaul-Mare.
Are o scoala mixta, frecuen-
tata de 8 blett si r fatä., din
33 copiT, in virsta de scoala ; o
biserica, cu i preot si r cinta-
ret ; 3 circiumT.
Sunt 156 fam., satí 490 sufl.
Vite : 8 caT, 243 vite cornute,
56 porcT.
 HELEGIUL
Helegiul, san Drägugesti,pitig,
jud. Bacad, pl. Tazlaul-d.-j., com.
Dragugesti, care ?si are obirsia
de la localitatea numita a-Rup-
teT s't care se vara. in Tazlaul-
Mare, d'a stinga, dupa ce s'a
incarcat cu piriiasele Dragugea-
nul, Botul si Nichita.
Helesteul, sat, jud. Dimbovita,
pl. Ialomita, cat. com. Contesti.
Helesteul, lac, In partea de E.
a com. Tatarani, pl. Crivina,
jud. Pr-ahova, format de piraele
Recelea si Calda.
Helesteul, ftddure, in jud. R.-
Sarat,. pl. Marginea-d.-s., com.
Plainesti, cat. Cindesti, proprie-
tatea Statului; populata cu fag,
ulm si stejar.
Helesteul, piriii vale. Izvo-
$1
reste dela locul numit Suhatul,
curge spre S. in com. Osesti,
pl. Stemnicul, jud. Vasluid, si se
varsa in *tul Negrea, la locul
numit Durducul.
Helesteul, vale, jud. Prahova,
com. Filipesti-de-Padure, pl. Fi-
lipesti. Pe aceasta vale sunt
mine de carbuni de pamint,
cari se exploateaza dela 1884.
Pe aceasta vale se presupune a
fi si pacura.
Helesteul-cu-Baltä, ptrig, in
jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j.,
in partea de V. a eT, format
din scurgerile laculd Robescu
sad Voetinul din com. Voetinul,
si din miel piraie si vine din
interiorul comuneT. Uda com.
Voetinul, in partea de V., si com.
Balesti ; formeaza in partea de
E. a com. Voetinul o bala. Se
varsa in lacul Negru. Este pro-
ductiv in peste, lar malurile sale
sunt acoperite cu stuf si rogoz,
din carT se fac rogojinT.
701
Helesteul - Domnesc, urmele
unut helefteg, in centrul com.
Serbanesti-d.-j., pl. erbanesti,
jud. Olt, pe pirlul Dorofeiul.
Se zice el acest helested, in
mijlocul canija era o insula
frumoasa, azi Magura-Frumoasa,
producea pestiT ceT mal gustosT,
carT se punead la masa Domnito-
ruluT Serban-Voda, proprietarul
acestei mosii.
Helesteul-Domnesc, sat, jud.
Dimbovita, pl. Dealul-Dimbo-
vita, cat. com. Cazaci. Acest
catun este situat Ruga vechile
Helestae-DomnestT, unde se cre-
de de unir ea Vlad-Tepes ar fi
tras in tepe 20000 TurcT ce
intrase in tara sub comanda
luT Hamza-Pasa de la Vidin,
trimis de sultanul, spre a scoate
din domnie pe Vlad si a'l duce
la*Constantinopole vid sad mort.
Helesteului (Valea-), deal, in
jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-j.,
com. Slobozia-Galbenul. Acest
nume II poard mal mult inaltele
malurT ale pirlului Galbenul (o
parte a piriuluT Valea-BouluT),
numite ast-fel, de oare-ce pirlul
Galbenul formeaza la N. comu-
neT un helested, numit Galbenul.
Helestieni, com. rur., in jud.
Roman, pl. Siretul-d.-s., spre
N.-E. de orasul Roman, la 41 kil.
de el si la 26 kil. 500 in. de rese-
dinta plaseT, la extremitateajude-
tuluT. Este formata din satele :
Harmaneasa, Helestieni, Mar-
ginea, Oboroceni-d.-j. (Caracas),
Oboroceni- d.-s. si Volintiresti,
cu resedinta comuna in satul
Helestieni. Are 460 familiT, sad
2108 suflete, din carT 528 con-
tribuabili.
Locuesc in 481 case.
Sunt 2069 vite marT cornute.
Are 2 biserici : una de zid
si alta de lemn ; o scoall primara
www.dacoromanica.ro
HELT1UL
mixta, frecuentad de 43 elevi
din 44 inscris!.
Venitul anual al comuneT este
de leT 6007 si cheltuelile de le!
5960. Este legad prin sosea cu
orasul Roman. Se limiteaza cu
com. Ruginoasa, din jud. Su-
ceava.
Helestieni, sat, in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-s., com. Helestieni,
spre N.-E. de orasul koman,
la 41 H. de el si la 26 kil.
5oo In. de resedinta plasei. Este
situat la extremitatea judetuluT,
in %ralea pir. Tiganca. E unul
din satele cele maT departate
de resedinta judetuluT. Are 134
familiT, sad 675 suflete, din carT
161 contribuabili. Locuesc in
145 case.
Este resedinta comuna He-
lestieni.
Sunt 777 vite marr cornute.
Are: o biserica de zid, vechie,
facuta la 1780 de Mihail Stur-
dza, mare clucer, impreuna cu
jupineasa sa Ecaterina, codrasla
de boierT marT», (astfel alce In-
scriptia in versurT de pe pare-
tele bisericel); o scoala primara
mixta, cu un bun local, frecuen-
tad de 43 elevT, din 44 inscrisT.
Este legat prin osea Cu orasul
Roman si prin calea feratd,
avind ca gara maT apropiad.
Ruginoasa, din jud. Suceava.
Heltiul,sat,jud.BacAn, pl. Trotu-
sul, com. Javreni, situat aproape
de malul sting al TrotusuluT,
in fata erguid Caluti. Are o
biserica, ca un cintaret, cladita
de locuitori acum 'o° de anT ;
I circiuma.
E populat Cu 73 familiri sail
241 suflete.
Vite sunt: 14 ce, 158 vite
marT cornute, 45 porcl.
Heltiul cu Paltinata,mofie, jud.
Bacad, pl. Trotusul, de princo-
 HELTIUL
munele JAvreni $i Ripile, foste
proprietAtT ale MAnAstirel-Casi-
nul $i actualmente ale statuluT.
Heltiul, peldure, foioasA, jud. Ba-
ají, pl. Trotusul, com. JAvreni,
amenajatA toatä in codru regulat,
avind o intindere de 1424 hect.
Hemeieni, sat, jud. Bacäü, pl.
TazlAul-d.-s., situat pe dealul cu
acelasT nume, la 3 kil. 230 m.
de satul Ardeoani, unde e scoala.
Are : o bisericA, clAdità de
Slugerul Ienache, pe la 1780.
E populat Cu 17 t'aman, sati
54 suflete.
Hemeieni, deal, jud. Bacn, pl.
Tazldul-d.-s. de pe teritoriul co.
munei Ardeoani, pe care se
afl5. movila de la Ilie$ti.
Hemeiosul, pi /1/7, jud. Falda,
izvorete din dealul Be.3Ieaga
coin RAducIneni, pl. Podoleni,
formeazá ripa cu acela$T nume
$1 se vars1 in dreapta piriulul
Bohotinul.
Hemeiu§ul, sat, jud. BacAti, pl.
Bistrita-d.-s., com. Fintinelele
d'a dreapta BistricioareT.
Are o bisericA, zidità in 185o
de cAtre arendasif mosieT Pa-
nait i Iancu Ianoli, Cu spesele
PriticipeseT Pulcheria Vittgen-
sikin $1 acum deservitä de
preot $i I cintAret; o scoallmixtA,
intretinutA din fondurT particu-
lare, intr' un local bun, cu un loc
de 63 präjinT in vatra satuld-
Sunt 6 dirciumr.
Populatiunea se compune din
5o6 RomInT, 54 UngurT, 88 0-
vreT, 62 TiganI $1 25 GermanT,
apartinind la 208 familiT.
Vite sunt 3 caT, 90 vite
marT cornute, 54 oT si 66 porcT.
Hengiul, pida, izvoreste din par-
tea de E, a satuluT PAhne$ti,
702
coin. cu acelasT nume, pl. Po-
doleni, jud. Faleiu, trece prin
sat $i la S. se varsä in piriul
FundAtura.
Hengiul, pise. "ezi Pudisul, deal,
com. 134e$ti, pl. Mijlocul, jud.
Hente§ti, ceItun, alipit la satul
Lipova-Rdzesi, pl. Racova, jud.
Vasluia.
Herasca, mo,cie, in jud. BuzAil,
com. MlAjetul, cAt. Valea-Rea,
in intindere de 600 hect., din
carl 30 hect. pAdurea Valea-
Rea, proprietatea mo$nenilor
HerAsti si DrAgulinestl.
Herasca, sat Islästurelul, mosie,
in jud. Teleorman, pl. MargineT.
Herasca-Ologeni,pddure, a sta-
tuluT, pendinte de com. Codo-
cul, pl. Znagovul, jud. Ilfov, in
intindere de 135 hect.
Herastraele, lac, jud. Vla$ca,
pl. Glavaciocul, com. Bleje$ti,
situat in pAdurea Sinica, pe pro-
prietatea Baciul, a fratilor C. si
Gr. Oldnescu.
Herästraul, com. rur., in jude-
Putna, plasa Vrancea, ase-
zatà pe malul sting i drept al
NArujeT, in coasta dealurilor ce
formeazA valea HerástrAul, la
33 kil. de sub-prefectura plAseT
.0 la 70 kil. de capitala jud.
Comuna este udatA afarl de
NAruja si de piraele : Valea-
NeagrA, Valea-SecAtureT, Valea-
Rea, a-SArater si Ochea.
Se compune din cAtunele
urmAtoare: HerAstrAul (unde e
primAria comunei), Podul-
SchlopuluT, Ungureni i Vetre$ti.
Are o populatiune de 138
familiT, sail 517 suflete: 272
bArbatT 51 245 femeT; 233 neln-
www.dacoromanica.ro
HERÁSTRAUL
surati 027 babatT, io6 femeT),
254 insurat! $i 30 Váduvr (17
bArbatT, 13 femel); 150 agricul-
torT, 20 meseriasT, 4 industrial,
4 comerciantT, 5 cu profesiunT li-
bere, 74 muncitorl si 20 servitorT.
tia carte 19 persoane.
Locuesc in 142 case.
Are : o bisericä parohiall, cu
hramul Sf. VoevozT, in cAtunul
HerAstrAul ; o $coall mixtA, fre-
cuentatA de 19 copiT.
Sunt 120 contribuabilf.
Budgetul comuneT e la veni
turT de 1394,35 leT si la chel-
tuelf de 1368,35 leT.
LocuitoriT posea : 30 plu-
gurT de lemn ; 3 morT de apA;
278 bol, 189 vacl, 6o caT, 500
or, 41 capre si 92 porcT ; 19
stupT cu albine.
In comuna HerAstrAul sunt 4
cIrciumarT, 2 dogarT, 3 fierarT,
3 fabricantT de rachiti, 4 pive
si 6 chiristigiT.
Este un schit de cAltigArY,
numit Valea-NeagrA, care are
vr'o wo hect. pAmint, proprie-
tatea sa.
Herästräul, cdtun, In jud. Putna,
pl. Vrancea, com. cu acelasT
nume. Este a$ezat pe ambele
malurT ale piriuluT NAruja, pe
coasta dealurilor ce formeazA
valea.
Are o bisericA parohialä, cu
hramul Sf. VoevozT.
Herästräultparohie, formatA din
cAtunele: HerAstrAul, Podul-
SchiopuluT, Ungureni si Vetre$ti,
In com. cu acelasT nume, plasa
Vrancea, jud. Putna. Are o bi-
sericl parohiall, cu hramul
VoevozT.
HerästrAul, sat, jud BacAti, pl.
Trotu$ul, com. Grozesti, situat
In fata confluenteT LezuntuluT
cu Oituzul, la 3 kil. 500 ni. de
satul Groze$ti.
 HERXSTRAUL
Are o populatie de 200 fa-
mili, san 635 suflete..
Sunt 3 circiumi.
Vite : 8 cal; 303 vite mari
cornute si 96 porci.
Herästräul, sat, jud. Ilfov, pl.
Dlmbovita; face parte din com.
rur. Baneasa-Herastraul. Este
situat la S. de Baneasa, pe ma-
lul drept al rlulur Colentina si
pe calea nationall Bucuresti-
Ploesti. Spre S. e lacul Heras-
traul, format de riul Colentina.
Ad este o scoald de agri-
cultura.
Se Intinde pe o suprafata de
770 hect., cu o populatie de
244 locuitorr.
Statul are 400 hect., din cari
cultiva pri 1 arendasii sAI 300
hect. (loo izlaz). Locuitorir ati
370 hect. si le cultiva pe toate.
Are o scoald rurall mixtä,
frecuentata de 17 elev.7 si 7 e-
leve, cu Intretinerea careia co-
muna cheltueste anual 2200 !el.
In raionul satului este I moa-
ra cu apa si i pod.
Comercial se face de 4 cir-
ciumari.
Numarul vitelor mari e de
235 si al celor Enid de 27.
Herästräul, sad Cotul-Feres-
träil, sectie a satului Manasti-
rea-Casinului, jud. Bacati, pl.
Trotusul.
Herästräul, baltd Cu peste, jud.
Ilfov, la N. de Bucuresti, llaga
satul 1-lerastraul, forman'. de
riul Colentina.
Herästraul, incfie a statuluI,
care a apartinut mandstirel
Cotroceni, jud. Ilfov. Pe pulo-
dul 1883-93 s'a arendat cu Herä§ti, sat, face parte din com.
'25000 leI anual, impreuna cu
helesteul, afara de pamintul
de la stInga si dreapta soselei
Mogosoaia, pana in matca apel
703
la moard, care s.'a rezervat pen-
tru scoala de agricultura si ferina
de la Herastrati.
Herästräul, vechig pichet, cu
No. 9, catre hotarul Moldover,
In jud. R.-Sarat, pl. Orasului,
com. Andreasi, in partea de
V. a el pe rlul Milcovul.
Heräqti, sat, face parte din com.
rurald Herasti-Buciumeni, jud.
Ilfov, pl. Negoesti. Este situat
la S.-E. de Bucuresti, inconjurat
de dealurI spre N. Ad este
resedinta primariei.
Are un castel zidit sub Ma-
teiti-Basarab, de familiaNasturel-
Herascu. A cest sat a fost pro-
prieta,tea vechei familiI Nastu-
rel - Herascu, care si-a lasat
toata averea statului. Ad i este
o gradina mare si frumoasa. A-
ceasta mosie mg tIrzit a trecut
In posesiunea principelui sir-
bese, Mitos; iar azi se sal:4-
neste de D-1 Anastase Stolo-
jan. Populatia satulul este de
1421 suflete.
Se intinde pe o suprafata de
3037 hect. D-1 A. Stolojan po-
sedb, 2350 hect. si locuitorii
687 hect. Proprietarul cultiva
1250 hect. (350 sterpe, 250 izlaz,
5 oo parlare). Locuitorii cultiva
617 hect. (30 izlaz, 40 vic).
Are : o biserica cu hramul
SE Voevozi, deservita de 2
preoV si 2 cintaretT; 1 helesteti;
2 rnasini de treerat c aburi; 1
o scoala mixta, frecuen tata de
34 elevi si to eleve, cu in tre-
tinerea careia satul si comuna
cheltueste anual 2062 la
Comercial se face de 9 cir-
clumari.
rur. tirbesti, jud. Masca, pl.
Oltetul-d.-j. Are o populatie de
452 locuitorI, 229 barbati si 223
femel. E la clistanta de 2 kil.
www.dacoromanica.ro
HERXTI-BCCIUMENI
de satul tirbesti, resedinta co-
muneT. Are o biserica vechie,
cu hramul SE Nicolae.
Herà§ti, sat, in jud. R.-Sarat
pl. Rimnicul-d.-s., com. Greba-
nul, a5ezat in partea de N. a
com., la 500 m. spre N. de cat.
de resedinta, Grebanul, la poa-
lele dealuld Herasti. Are o in-
tindere de 300 hect., cu o po-
pulatie de 135 familir, sad 486
suflete, din cari 185 contribu-
abili.
.5 tia carte 40 persoane.
Are o biserica, deservita de
i preot, 1 cintaret si t paracliser.
Hera§ti, inahala, din com. rur.
Rosiile, pl. Cerna d.-j., jud. Vil-
cea.
Her5§ti, deal, in huí. R. Sarat,
pl. Rimnicul-d.-s., com. Grebanuly
se desface din dealul Strejesti,
si brazdeaza partea de V. a com.;
acoperit cu parlar! inflase.
Heri§ti, »la, in jud. R.-Sarat,
pl. Rimnicul-d.-s., com. Grebanul,
izvoreste din dealul Herdsti ;
udd partea de mijloc a com.,
trece prin catana Herasti si
se varsa in pIrtul Oreavul, pe
partea dreapta, mal sus de
catunul Grebanul: are o lungi-
me cam de 9 kil.
Herä§ti-Buciumeni, com. rur.,
in jud. Ilfov, pl. Negoesti, si-
tuata la S.-E. de Bucuresti, Ruga
riul Dimbovita, la 36 kil. de
Bucuresti. Sta in legatura cu
Ghimpati prin o osea vecinald.
Se compune din satele : Bu-
ciu meni, Gruial si Herasti ; cu
o populatie de 2389 suflete,
carI locuesc in 616 case si 22
bordeie.
Sunt 431 contribuabili.
Se intinde pe o suprafata de
5436 hect. D nii C D. Maratea
 HERXTAULLII (DEALIJL-)
si A. Stolojan, aa 4174 hect. si
locuitoriI 1262 hect. Proprieta-
rir cultiva 2720 hect. (515 sterpe,
430 izlaz, 509 padure). Locui-
toril cultiva 1145 hect. (65 iz-
laz, 52 vie).
Veniturile com. sunt de 7344
leI i cheltuelile, de 7328 lel.
Are 3 bisericT (in fie-care cat.
cite una) ; 2 scoale mixte, la
Herasti i Buciumeni ; 3 masinT
de treerat ; i helestea.
Numarul vitelor marI e de
1533 (272 cal si Tepe, 665 bol,
494 vacI i viteI, 8 taurI, 33
bivolI, 6o bivolite) si al celor
micr de 4107 (9 capre, 840 porcI,
3258 ol).
LocuitoriI posea 236 plu-
gurí' : 171 cu bol, 65 cu ca!;
399 care si carute : 304 Cu bol,
95 cu cal.
LocuitorI improprietaritT, 256
neimproprietaritl, 294.
Comerciul se face de 13 cir-
ciumarI §i r hangia.
S'aa stabilit in com. 23 strainI.
Heritäulul (Dealul-), deal, si-
tuat 'filtre valle Calmatuiul
Valea-HeratauluT, la E. de satul
Calmatuiul, pl. Birladul, jud. Te-
cuela.
Heratäului, vale cu pîrui2, in
jud. Tecucia ; incepe din teri-
toriul com. Barcea, din locali-
tatea numita La Crucea-Radu-
14 continua spre S. paralel cu
Calmatuiul si se unesc la S.
de satul
Herburia, fosa mofie a statuld,
in jud. Muscel, pl. Riul-Doam-
neI, com. tefOnesti, pe care s'a
improprietarit, la anul 1864, 11
locuitorI, carora li s'a dat cite
5 pogoane.
Herburia, pdclure, supusa regi-
muluI silvic, jud. Muscel, pl.
Riul-Doamnei, com. Valea-Mare,
704
In intindere de 150 hect., po-
pulate cu stejar, fag, carpen, ju-
gastru, ulm, frasin si plop.
Here§ti, sat, numit í Rusir pe
mo§ia si in com. Cristesti, jud.
Suceava. Asezat pe poalele dea-
luluI i in valea cu acelasI nume
formata de piraele : Fundoala,
Capraria i Bostanesti, are 170
case, populate cu 186 familif,
saa 715 suflete : 370 barbatI
345 femeI, mal totl lipovenI.
Sunt 148 contribuabilI ; un
circiumar ; 2 bacanil ; un debit
de tutun.
Vatra satuluI ocupa 6o Miel'
si 30 prajinI.
Improprietaritl la 1864 sunt:
&untas, 28 palmasl si 63 co-
dasT, stapinind 145 &id' i 67
prajinr.
Arco biserica, cu hramul Cuy.
Paraschiva, cladita in 1836 de
satenI si Mihail Sturdza, cu in-
scriptia urmatoare alagocesti-
vuluI Domn i Imparat Mihail
Voevod, goda 1846, Mal 9 » . Prin-
tre cartile bisericeT exista una
slava din 1772. E deservita de
preot i 2 cintaretl i im-
proprietarita cu 8 l'ad. coala
din Criste0 serva i acestuI
sat. Un singur drum principal
este spre Cristesti.
Here§ti, a'eal, acoperit de padure,
ce inconjoara satul cu acelasI
nume, jud. Suceava.
Here§ti, pildure, jud. Suceava,
in com. Cristesti.
Hermeneasa, finit, izvorete
de la E. de com. Tesila, pl. Pe-
lesul, jud. Prahova, dintre mun-
tj i Ciopirceni ; cur-
ge dela E. spre V. §i se varsa
in riul Doftana, pe malul sting,
tot In raionul com. TeOla.
Hermeziul, com. rur., in partea
www.dacoromanica.ro
HEROAIA I ALUNIVL
de S.-E. a pl. Turia, jud.
luat numele dela satul Her-
meziul ; partea N.-V. e situata
pe culmea dealuluI ce formeaza
valea Prutulul, iar partea S. pe
sesul PrutuluI ; este formata din
satele : Hermeziul, Damachi
gusor), Zaboloteni SturzoaeI,
Vladomira, Unghiul - luI - Par,
Trifegi, BAited j Zaboloteni-
FoteI ; pe o intindere de 7579
hect. i cu o populatie de 506
fa-mili); salí 2340 suflete.
Are 5 bisericI, Cu patru preotl
si 8 cintaretl ; 2 §col!, cu 2
invatatorl,. i frecuentata de 97
scolar!, 85 b5.et1 si 12 fete; o
velnita ; 5 mor'.
Budgetul com, e de 9093 leI,
49 banI la veniturI si de 8818
la cheltuell.
Vite : 2088 vite marl cornute,
278 ce, 1429 oI, 38 capre
684 rimatorI.
Hermeziul, sat, in patea de S.-
E. a com Hermeziul, pl. Turia,
jud. Iai. In vechime purta nu-
mete de Trifesti-VechT ; situat
pe ses, Ruga malul PrutuluT, cu
o populatie de 16o familiI, saa
68o suflete.
Este resedinta comuneI. Are
o biserica de zid, fauna in 1839,
de fostulproprietar C. Negruzzi,
Cu I preot, 2 cintAretI i un
eclesiarc ; o scoall, frecuentata
de 35 elevI.
Mosia apartine familiel Ne-
gruzzi ; pe ea se afla i pa-
dure.
Vite : 655 vite marl cornute,
to of, 6o cal i 277 rimatorl.
Hermeziul, sat, jud. Suceava.
VezÌ Valea Botez.
Heroaia i Aluni§ul, proprietellf,
ale statuluT, jud. Muscel, pen-
dintl de Mitropolia din Bucu-
re0, cae s'ati arendat, pe perio-
dul 1886-96, cu 1485 leI anual.
 BERTEZUL
Hertezul, deal, In jud. Iasi, pl.
Cirligatura, com. Sinesti ; aco-
perit de arborI ; face hotarul
despre satul Obrijeni, din com.
Popesti,
Hertioana - MfinästireI sau a
StatuluI, sat, jud. Bacati, pl.
Siretul-d.-s., com. Bogdanesti, la
500 de metri de satul Hertioana-
Razesi. Are 90 familiT, sal' 328
suflete.
Vite sunt : 19 cal', 63 vite
cornute si 104 porcr.
Hertioana-Rfize§i, sat,
sedinta com. Bogdanesti, jud.
Bacati, pl. Siretul-d.-s. Are o
populatie de 38 familiI, salí 107
suflete ; o scoala mixta si o bi-
serica t'Unta. de enorlas1 In 1888.
A nimale : 14 car, 33 vite marr
cornute si 26 pord.
Herta, plasei, n partea de N.-
V. a jud. Dorohoiti.
Se margineste: la N. cu Ba-
sarabia, de care se desparte
prin cursul Prututur, incepind
de la hotarul din jos a mosier
Orofteana, pana la varsarea pi-
riuluI Mamornita in Prut ; la
S., cu pl. Berhometele, de care
se desparte prin ulula de hotar
a mosiilor : Mihoreni-Stavrat, Cu-
liceni, Tirnauca, Stanesti si Tu-
reatca ; la E., cu pl. Prutul-de
Jos, de care se desparte prin
hotarut mosielor : Herta, Orof-
teana, Ibanesti, Damileni, Su-
haraut, Mlinauti i Hudesti; la
V., cu Bucovina, de care se
desparte prin curs 11 piriulur
Mamornita, incepind de la Prut
unde se varsa si pana sub dealul
desire Pasat (Noua-Sulita), de
unde apor hotarut e format de
linia santuluf de hotar anume
facuta, pana la Mihoreni, unde
inta &tul Molnita.
Aceasta plasa reprezinta fru-
mosul tinut al Herter de odi-
60646. Mara. Dielionar Geogratio.
705
nioara, care prin luarea Buco-
viner rasluindu-se in cea mar
mare parte, restul lur s'a lipit
la jud. Dorohoiti.
Teritoriul acester plAsI are o
intindere de 38308 hect., 6 arir,
din carr 25148 hect. cimp si
8159 hect. si 96 aril padure ;
din aceasta, 8690 hect. 59 arir
sunt ale locuitorilor improprie-
taritl dup1 legea din ¡864;
16457 hect. si 41 arir ale pro-
prietarilor marr i restul padure.
Este accidentata spre V. si
dominata de malta culme a dea-
i re- lurilor carr incep de la hota-
rul Bucoviner, avind multe ra-
mificatir miei cu inclinare ca-
tre sesul Prutului.
Solul, in raport cu suprafata,
ce este parte pe deal si parte
pe vale si pe sesul Prutulur, are
baza principala cam diferita :
lut orr nisip, sati luto-nisip in
proportiT variate, cu destula
paturA de humus in multe lo-
culi. Cu toate aceste si in
mare parte se vede negru la
coloare, dar nu se poate zice cá
este un patnint din cele mar fer-
tile. In raport Cu terenul piase!
Berhometele este mar produc-
tiv, cu toate ca inferior in pro-
ductie pamintulur plasilor : Ba-
seul-Prutul-d.-j., parte din Pru-
tul-d.-s. si Cosula. Multa supra-
fata a fost odinioara acoperitä
de intinsT codri. Pe unele dealurl
se gasesc blocurr de piatra pen-
tru zidarie, iar pe mosia Herta
s'a gasit o intinsa masa de pia-
tra pentru morr.
Padurile, sunt inca destul de
intinse cu arborT frumost; se
prelungesc din ,rhotarul Buco-
vIner 1.1 se Impreuna cu pa-
durile din plasile : Berhomete-
le, Cosilla i Prutul-d.-s., pe o
suprafata totala de 8159 hect.
96 arif.
Iazurile din plasa Herta sunt:
Cocota, de 3 hect._ 58 arir in-
.111
www.dacoromanica.ro
HERTA
tindere, pe mosia Slobozia, co-
muna Buda si Hertanul, de 2
hect, 15 arir pe mosia Movita.
Piraele principale sunt : Duru-
itoarea, incepind de pe Coma-
nesti ; Ghertinul, de pe Sanihn ;
Molnita, de pe Sanihad ; Ma-
mornita, de pe Luncavita ; Peli-
haciul, de ,pe Orofteana ; Preli-
socul, de pe Tirnauca ; Rugi-
noasa, de pe Luncavita 1 Sa-
nihaul de pe Sanihad, cae toate
se varsa in riul Prutul ; Pietrosul,
de pe Pomirla se varsd-in Her-
tusca ; pe marginea de N. a
plaser trece riul Prutul.
Productiunea, consta in ; ce-
reate, lemne i vite.
Vite : 6931 vite mar). cornu te,
4617 or, 14 capre si 5637 mas-
curr.
Are o populatie de 4166 fa-
milir, sad 17699 suflete; 29 bi-
sericr, deservite de 12 preotr,
28 cintaretT si 20 'Alamar!, pta.
titT de comuna; 5 scoale, con-
duse de 5 invatAtod si frecu-
entate de 303 elevr. Intretinerea
lor se face de com. si de Stat.
Resedinta plaser este in tir-
gusorul Herta.
Plasa se compune din urma-
toarele comune :
Buda-Mare, cu satele : Bu-
da-Mare, Buda-Mica, Mihoreni-
Stavrat, Mogosesti, Pasatul $i
Slobozia.
Hreapa, cu satele: Ban-
cesti-Fundoaia, Hreatca, Godi-
nesti si Ripta.
Mamornila, cu satele :
ceni, Cotul Boianulur, Cotul-Ho-
tinulur, Horbova (Sanihaul), La
covita, Mamornita, Mamornita-
tirg i treanga.
Movila, Cu satele Baranca,
Hertusca, Mahala, Movila, Po-
cana, Slobozia $i Tinten'.
Orofteana, Cu satele O-
rofteana-dej. (Popovicr), Orof-
teana-d. s. (Sutu) si Osebiti-de-
Orofteana (Frunzete).
89
 HERTA
Pilipduji, Cu satele Cotul-
SanihAul, Lunca, Molnita si Pi-
lip5uti (Satul-Mare).
Tirnauca, cu satele : Pro-
botesti si Tirnauca.
Heria, comuna urbana.
Herta, conz. urb.,i al doilea erg
dupa Dorohoia in privinta in-
tinderer si a vechimei din jud.
Dorohoiti. De ad s'a stramutat
resedinta judetulur la Dorohoiti,
in timpul Domnitorulur Ionita
Sandu Sturdza ciad s'a desfa-
cut tinutul Herter; dupa care
multe familir se stramutara in
alte
Acest erg este capitala plä-
ser Herta.
Sectionarea tirguluT este in
mahalalele : Boereasca, Ciubo-
tareasca., OlAreasca i Tirnau-
clan a.
Populatia este de I i8o locui-
torr, din care 360 crestinT de
felurite riturr i nationalitatr pi
820 Evrer.
Sunt denla bisericT ortodoxe,
Cu 2 preotr, 3 cirial-O si 3 pala-
marT; una mica cu hramul Sf.
Ilie, facuta in vechime din birne
de stejar i refacuta de locui-
torT la 1798, carT ati stramutat-o
din vale, unde in locul el s'a zi-
dit o biserica noul; a doua, mare,
cu ,hramul St. Gheorghe, ac-
tualmente catedrala, fama de
zid la 1795 de NicolaT Tinta
si Me Holban, cum se vede
de pe inscriptia de pe Sf. Potir
Evanghelie, de asemenea si de pe
acea de la upa de intrare.
Evreir ají: dalia sinagoge
mar! pi 4 seca de rugaciunT ;
2 belferir pentru copir mar mar!
de IO anT si 4 pentru acer mal
miel.
Are: o scoa15. primara de 131-
etr, conclusa de 2 profesor! si
frecuentata de 75 elevr ; o sopan
de fete, conclusa de 2 profesoare
cu 39 eleve, la care se precia
www.dacoromanica.ro
706
invatarea feluritelor cusaturr,
impletiturr i brodariT, ambele
intretinute de stat i comuna;
un biuroil telegrafo-postal si te-
lefon, infiintat la 1884 si al cd-
rur venit pe exercitiul 1896
97 a fost de le! 6279, banT 92.
Stabilimentele industriale
comerciale sunt: i farmacie, 2
morr de abur! cu cite 2 perechr
de pretre ; i moara cu cal;
sapunarie, i lumanarárie du-
banrie mal multe ateliere de:
croitorie, cojocarie, blanarie, ciz-
marie, stolerie, rotarie, butn5.-
rie, ferárie, s. a., magazine de
coloniale, manufacturiale, bau-
turr spirtoase, depozite de flina,
fIerarie, lemnarie, etc.
Gazduirea calltorilor se face
la douà hanurl mar principale
altele mar miar.
Esirile i intrazile erguid se
fac pe la barierile : Mamornita,
Pilipautilor, Doroholulur i Tir-
naucAT. Inmormintarile se fac la
dota cimitire crestine si la unul
judaic. Vitele de hrana i acele
de muna ale tirgovetilor
pasunatul pe locul ce este dat
de proprietarul mosier si pe care
se afla i tirgul situat.
Asezarea tirgovetilor de a-
colo, cu dreptul de bezmanarT,
este stabilita de pe la anul
1672, prin hrisovul dat de Dom-
nitorul Duca-Voda, hrisov care
s'a reinoit l aprobat prin hriso-
vul din 1817, de la Scarlat Cali-
mach-Voda i prin acel din 6
'une 1824, de I. S. Sturdza-Voda.
Hertulul (Valea-), vale, ce-sT ja
nastere din dealul esul, pl.
Amaradia, jud. Gorj si se ter-
mina in valea Gilortulur, la S.
comuner Albeni.
Hertusca, sati Fundul-Hertei,
sat, pe mosia Herta, com.
Movila, pl. Herta, jud. Doroholli,
Cu 220 familiT, sail I 100 suflete.
HIGEIA
Proprietatea mosier este a D-lur
Panaite Cazimir.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Mihail si Gavril, Cu r preot.
2 cant. i i palamar; e t'Anta
de lema i tencuita. SateniT im-
proprietAritl ati 325 hect. i r
ar. pamint ; lar proprietarul mo-
sier: 464 hect., 3 ar., cimp.
343 hect. 73 ar. padure, mar
mult batrina, cu diferite esente
de arborT, in carT domina. fagul.
Piraele ce curg peste mosie
sunt Hertusca -si Poenita.
Drumurr principale : acel ce du-
ce la Herta si acel spre Ibanesti.
Hotarele cu : Baranca, Po-
mirla, Tirnauca si Pilipauti.
Locurr insemnate sunt : Ce-
tatea-Herter, Cetatuia i Mo-
vila-Comoarer.
Hertu§ca, pîra, incepind de pe
mosia Fundul-HerteT,. com. Mo-
vila, pl. Herta, jud. Dorohoiti ;
se varsa in Prut.
Herul, deal, ce desparte com.
Batrini, pl. Teleajenul, jud. Pra-
hoya, la N.-E. de com. Star-
Chiojdul. Pe o parte din acest
deal se cultiva cereale, lar parte
serva de finete.
Hetmanul, pîrÊü, jud. Bacati, pl.
Trotusul care obirseste in mun-
tele Crosna si se varsä d'a stinga
Oituzuld, la V. de com. Gro-
zesti.
Hetneul, vale, jud. Bacati, pl.
Trotusul, com. Caiutul, ce servea
mar inainte de malea a 01-luid
Calutul-Mare, pe unde azT este
un drum natural pe teritoriul
satulur Cal utul.
Hierasus sati Hierasos, numire
ce se da in vechime rotula Si-
retul.
Higeia, surstY de aptY minerahl,
 HIGILTL
valea riutur OlAnesti, jud.
Vilcea, avind aceleasT substante
fixe ca i sursele Vulcanul, Es-
eulap, Anicuta si Ion C. BrA-
tianu, irisa posedind iodurile
bicarbonatele mar concentrate.
Higiul, mahala, in jud. Mehe-
dinti, pl. Motrul-d.-j.; tine de
com. rur. Bresnita.
Higiul, vale, in jud. Mehedinti,
pl. Dumbrava, com. rur. Roc-
soreni, pe care este asezat sa-
tul Väradra satt Putineiul.
Hihiletul, rnunte, in jud. Buzar',
com. Valea-Muscelulur, en. Brus-
turisul ; izlaz i pactare.
Hijmul, munte, in jud.
pl. Trotusul, com. Darmanesti,
situat d'a stinga Uzulur i aco-
perit de padurr de brad si
fag.
Hili§eui, com. rur., in partea de
N. a pläser Cosula, jud. Doro-
hola, formad. din satele : Hili-
seul-Curt, Hiliseul-Gafencu
cu resedinta pri-
marier in Hiliseul-Curt. Are 442
familir, sati 1632 suflete ; 2 bi-
sericr, deservite de i preot si
4 cintaretr si 2 pAldmarl ;
scoala, conclusa de i invatator
si frecuentad. de 50 elevr ; 428
hect., 24 arir, parnint satesc ; 1432
hect., 20 arif, emp si 1167 hect.,
24 arif, pAdure proprietdresc;
iaz ; 3 pogoane de vie.
Budgetut com. e de ler 3846,
banT 6o, la veniturr si de ler 3649,
banT 8, la cheltuelT.
Loc. posea : 672 vite marT
cornute, 769 or, 87 car, 553
porcT ; go stupT cu albine.
Hili§eul-Curt, sat, pe mosia cu
acelasT nume, jud, Dorohoiii,
pl. Cosula, com. Hiliseul, cu
226 familir, sati 823 suflete.
707
Proprietatea mosier este a e-
rezilor defunctulur Alecu Curt.
Biserica, cu hramul Adormtrea
Maice Domnulur, deservita de
cintAret siI palamar, este miel,
fOcuta din birne de stejar, din
arborir padurer seculare de pe
aceasta mosie, asezad pe te-
melle de platrä si tencuita pe
din nauntru in 1801, de familia
Curt. In fata bisericer este ri-
dicat un monument, pe care se
afta o cruce intre dor ingerr,
bine seulptatr in plata.. Ograda
bisericer in partea despre casa
proprietater este inchisa cu zid,
in centrul careia se ridica clo-
potnita pe care se afta bustul
Mintuitorulur ,intre dor ingerr,
lar pe coama zidulur statt bus-
turile a 6 Apostolr. Aceste im-
podobirr sunt facute de catre
proprietarul mosier, Alecu Curt,
la anul 1858.
Este o scoala primara, con-
clusa de I invatator, si frecu-
entad. de 50 elevr; avind un
local bun facut tot de catre
Alecu Curt, care da toate in-
lesnirile necesare spre intreti-
nerea e in bina regula, ajutind
pe elevr cu cartr si cele nece_
sane la invatatura si pe 20 e-
levr saracr .1mbracindu-T.
Locuitorir improprietdritr
325 hect. 47 aril, pamint, lar
proprietarul mosiei are 286 hect.,
44 aril cimp, 51 766 hect. 22 arir
padure, bine ingrijita, cu clife-
rite esente de arborr, intre cari
predomina fagul i plopul.
Apele ce trec pe mosie sunt :
Jijia, care incepe de la Entina-
Baldnester, din padurea de pe
mosie, si piraiele : Blvolasul, A-
dincul, Mihalaul i Orbeja. Are
un iaz numit Tinca.
DrumurT principale sunt : a-
cel de la Culiceni si Tirna.uca,
ce cluc la Dorohoiti, i ami de
la Pomirla, ce duce prin Buhaiu
la Mihaileni.
www.dacoromanica.ro
HILIpUL-bAFENCU
Hotarele mosier sunt Cu ; Po-
mirla, Tarnauca, Dersca,
si Hiliseul-Gafencu.
LocalitAtT insemnato sunt :
Mormintul-Uriasulur, Movila-Ma-
re si Bolborosita.
Familia Curt este una din
vechele famitir de proprietarr
Moldovenr. In Uricarul» de
Th. Codrescu, se spune ca:
Vornicul de Poarta, 'Mime Me-
lehhe, dupa ordinul tul Ioan
Teodor-Vocia, face, la 25 Iulie
1759, o cante de hotarnicie a
mosier Hiliseul-d.-s., din tinutul
Dorohoin, pe apa Niel, sub Co-
dri-Herter, alegind partile tul
Toader Curt, ce le .avea de zes-
tre de la Adrian Paharnicui, si
care mosie este intre paclurea
despre Obcina-Tincal,
Dealut-Corjeutitor si Mor-
mintut-Uriasulur, la impreunarea
Jijier cu Tinca.
HIliqeul-Gafencu, sat, pe mo-
sia cu acelast nume, jud. Doro-
hoiil, p14 Cosula, com. Hiliseul,
cu 209 familir, sati 789 suflete.
Proprietatea mosier este a e-
rezilor defunctulur V. Canan10,
cumparata de la D-na Raluca
Miclescu, nascuta Holban.
Biserica cu hramul S-tirMihail
Gavril, deservid de i preot
2 cintaretl si r palamar, e de
zid, fama in 1855 de fostul pro-
prietar M. Holban.
Locuitorir improprietaritT au :
502 hect. si 82 arit pamint ; iar
proprietatea mosier: 961 hect.
cimp si 356 hect., 5 arir, pa-
dure, cu multe esente de ar-
boa, intre cart domina stejarul.
Apele prineipale ce trec pe
mosie sunt : piriul Buldesul
riul Jijia.
Drum este acel de la Hili-
seul-Curt, din care o ramura
apuca spre Dorohoifi s'a alta
spre Mihaileni.
Hotarele mosier sunt Cu Ga-
 HILIEUL-ViRNAV
latul, Dersca, Buhaiul $i en-
driceni.
Hili§eul-Virnav, sat, pe mo
sia cu acela$T nume, n partea
sudica a com. Pomlrla, pl. Pru-
tul-d.-s., jud. Dorohoia, cu 165
familif, saa 622 suflete. Mar de
mult aceasta mo$ie era trup a
parte, iar acum se ala alipita
la mo$ia Pomirla.
Are o bisericl, cu hramul Sf.
Mihail $i Gavriil, mica, facuta
din lemn, la 1780, de V. Vir-
nav.
LocuitoriT improprietaritT aa
581 hect., 47 ara", pamint.
Hili§euluI (Dealul-), deal, pe
mosia Hili$eul - Gafencu, com.
Hili$eul, pl. Co$ula, jud. Doro-
hola.
Hilita, sat, in partea de E. a
com. Poiana-Cirnulur, pl. Cras-
na, jud. Vasluia, situat pe va-
lea i coasta de E. a dealului
cu acea$T numire, pe o supra-
fata de 500 hect. cu o popu-
latie de 66 familiI, saa 329 su-
flete.
Locuitorif se ocupa mar mult
cu cultura viilor $i a livezilor.
Are o biserica cu i preot
2 cintaretr.
Hinoga, insuM, in jud. Constan-
ta, ceva mar la vale de satul Co-
chirleni ; apartine acester com.
are o forma lunguiata, cu o intin-
dere de 70 hect., acoperita juma-
tate cu pietri$, jumatate cu salcir ;
in dreptul el', pe malul drept al
Dunarer, se termina valurI marT
de pamint ce aparaa Dobrogea
contra navalirilor din partea Bar-
barilor ; tot in dreptul saa pare
a fi fost asezata vechea cetate
romana. Axiopolis.
Hinova, com. rur. i sat, in jud.
Mehedinti, pl. Ocolul, la 12 kil.
www.dacoromanica.ro
708
de oraul Turnul-Severin $i la
24 kil. de Malovatul, resedinta
pla.$eT. Este situata pe malul
Dunarer. Se margine$te: la E.,
Cu comuna Izvorul-Anestilor ;
la S., cu comuna Rogova ; la
V., cu Ostrovul-Corbului si Ser-
bia, de care se desparte prin
Dunare ; lar la N., cu comuna
Bistrita. Formeazd comuna cu
catunele : arjei, Nicovala, Or-
di$tea i Silistea, in care se
afla $coala I biserica, avind
peste tot : 1200 loceitorT ; 260
case.
Pamintul este de calitate bu-
na. Locuitorir poseda : 38 plu-
gurr, 75 care cu bol, 9 carute
cu car, 96 stupT cu albine.
Prin aceasta comuna trece
soseaua judeteana Hinova-Ca-
lafat. Tot in aceasta comuna
este $i micul port Hinova, pen-
tri incarcarea cerealelor.
Are 2 bisericr, la care deser-
vesc 2 preotT $i 3 dintaretr; o
scoala, c,1 i invatator, frecuen-
tad. de 30 elevr si 2 eleve.
Sunt 7 circiumr.
Budgetul com. e la veniturr
de 2134 ler, lar la cheltuelT, de
1226 ler.
Vite : 6o8 vite marl cornute,
21 cal, 560 oT 611 rimätorT
In aceasta com. sa afla, intre
mahalaua Nicovala si Cirjel,
bunT de pamint, numitT de locu-
itoril com. «Sigr», si pe carT
locuitorir If intrebuinteaza, fa-
cind focul cu el, pentru gatitul
bucatelor, pentru incalzitul so-
belor si chiar la cazane, in tim-
pul fabricatiunei tescoviner.
Apa principald in aceasta co-
muna, in deosebr de DunAre,
care o udä in partea de V.,
este Turburea, numita. $i Hi-
nova, de la care $i satul sr-a
luat i numele. Aceasta apa,
dei mica, este 'lusa foarte pe-
riculoasa in timpurl ploioase.
Sunt niste zidirr vechT, situate
1-1INTA
in partea de N. a comuner
in apropiere de $oseaua jude-
teana Severin- Calafat. Aceste
zidirr sunt construite din var,
piatr i caramida in forma
pAtrata, avind o lungime $1. la-
time de la 30-50 cm. Lun-
gimea zidulur este de 23 san-
jenT, lar latimea de 16 san-
jenr. Adincimea nu se cunoa$te.
Probabil ca e o zidarie ve-
chre romana. Imprejurul aces-
ter ziddriT, pamintul se cultiva
si la arat se gasesc monede cu
diferite inscriptiunT i figurl de
oamenT i animale. Pe malul
$oseler $i al Dunarer se gAsesc
ingropate oale, borcane i ur-
cioare din timpurI vechr. Pe
unele monede se poate citi cu in-
lesnire numele imparatuluT Tra_
ian. Peste Dunäre, in Serbia, la
satul Ritcova, se afla asemenea
zidariT. La capul podului, ce
trece peste apa Hinova, unde
s'a spart dealul pentru facerea
$oseler, precum $i in malul riu-
lur Hinova, se vad schelete de
oamenT, inmormintatI in direc-
tiunea de la S.-E. spre N.-V.,
la o adincime de un metru.
In timpul taierer malulur s'a
gasit de catre locuitorT, diferite
monede, scule, i, Ruga un sche-
let, o platra, pe care se afla
sculptat un caldret pe un cal.
Aproape de Hinova, porne$te
Valul lur Traian, care sue dea-
lul Starminer, trecind la com.
Broscani, si de aci, prin viile
Oreviter, la Padina-Mica.
Hinova, pîrui, numit i Turbu-
rea, in com. rur. Hinova, plasa
Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti.
Hinova, 'pichet de granifil, pe
marginea Durarer, in jud. Me-
hedinti, pl. Ocolul-d. s., com.
rur. Hirlova.
Hinta, gîrld, jud. Vilcea, pe mar-

ginea matca careia se afta
apele minerale de la Govora.
Sursele cunoscute pana azT sunt
In numar de 20, afara de multe
altele ce ciuruesc marginea a-
cesta riti.
Straturile nisipoase ce com-
pun terenul din valea HinteT
sunt infiltrate de o cantitate
oare-care de petrolia, care se
vede chiar la suprafata pAmin-
tuluT. Acest lichid oleios este
adus de al:A in putul No. 7, In
momentut trecereT lor prin te-
renul petrolifer. El este in oare-
care cantitate la suprafata apeT
din acest put.
Acest petrolia, saa unt de
nafta, convine o multime de
substante idrocarbure printre
carT: Benzina, Tuluina, Hylena,
Stirolena, Cumina, Antrocena,
Naftalina, Pirena, Parafina, etc.
Hirise§ti, cdtun, apartinind co-
muneT Novaci, jud. Gorj, situat
pe ambele maluri ale apeT Gilor-
tut-de-Apus, la S.-V. si la 2 kil.
de catunul Novaci-Romini.
Are o suprafatA de 600 hect.
Cu o populatie de 178 familli,
san 356 suflete.
LocuitoriT posea.: 39 plugurT,
34 care cu bol; 380 vite marI
cornute, 12 cal, 110 oT, 40 ca-
pre si 16o rImAtorI.
Comunicatia in acest cAtun
se face prin sosele vecinale care-I
leaga la N. cu cAtunut san de
resedintä, iar la S. cu Pociova-
listea.
Sunt 3 morT pe va si 15
linda
Are i biserica, zidita la anul
1885 de locuitorT, In locul cele!
vechT, deservita de i preot si
cintaret.
In acest catun e resedinta
subprefectureT plaiuluT Novaci-
Amaradia.
Hiza, cdtun, in jud. Neamtu, com.
709
Grumazesti, pl. de-Sus-Mijlocul,
Cu 28 suflete, posedind 107 ca-
pete de vite.
Hildana, mahala, in jud. Mehe-
dinti, pl. Motrul-d.-j., com. rur.
Greci.
Flincultil (Valea-), vale, linga
satul TomozeT, com. Oncesti,
jud. Tecucia.
Hindie§ti, sat, in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-s., com. Miclau-
seni, spre E. de satul MiclAu-
seni, la marginea jud. Are 158
familiT, saa 753 suflete, din carT
185 contribuabilf. Locuesc in
184 case. tití carte 20 persoane.
Se lucreaza otaria i butnaria.
Are o bisericA de zid.
Fringa, deal, in judetul Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. CrAcA-
oani, situat intre satele Ghinda-
oani i Cracaoani ; se maT nu-
meste si Ghindaul.
Hingani, vechie numire a cdtu-
nuluï Catiasul, com. Chiojdul-
din-Bisca, jud. Buzatt.
Hingiräul, deal, pe mosia Pe-
tresti iSatrareni, in partea de
S. a com. Buimaceni, pl. Jijia,
jud. Botosani.
Hingiraul, pda'ure, in jud. Bo-
tosani, pe dealul Hingiraul, de
pe mosiile Petresti si Satrareni,
In partea de S.-V. a com. Bui-
maceni, cu o suprafata de 128
hect.
Hingule§ti, com. rur., in jud.
R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j., la
hotarul jud. catre districtul Put-
na, pe Oriol Leica.
Mal inainte de 1864, com.
avea numele de Tuguiati, de la
o ridicatura In mijlocul com.,
numita Tuguia sati Tuguiata,
www.dacoromanica.ro
HiNGULETI
pe care locuitoril sT-aa con-
struit casete ; tunca d'impreju-
rul com. poarta i asta-zT nu-
mete de Lunca-Tuguiatitor.
Este asezata in partea de N.
a jud., la 41 kil., spre N.-E., de
orasul R.-Sarat, si in partea de
V. a plasel Marginea-d.-j., la 13
kil., spre V., de com. Maicane-
sti, resedinta piase!. Comunele
invecinate cele maT apropiate
de Hingulesti, sunt : Malurile, la
5 kil. ; Obileti, la IO kil. ; Rim-
nicent, la 10 kil. ; Gologanul, la
13 kil.
Se margineste la V. cu com.
Gologanul ; la S., cu com. Obi-
lesti si Rimniceni ; la E., cu com.
Malurile, iar la N., cu jud. Putna
cu com. Vulturul.
Este asezata pe un ses des-
chis in toate partile, si care se
prerde in apele RimneT, Rimni-
culuT-Sarat i PutneT.
Este udata, prin mijloc, de pi-
riul Leica, care formeaza la estul
catunuluT balta Leica, din care
o parte poarta numele de B 'ta-
ZiduluT, din pricina ruinelor Zi-
dul-luT-Doni, care aa maT dat
numele de Lunca-Cotul-Zidului,
la un mic ses din Lunca-Tugu-
iatitor, ce invecineste aceste
ruine. O alta bala este acea
numita Seaca, formata 5i um-
pluta de apele piriuluT Leica,
In timpul ploilor celor marT ale
toamneT. In com. mal sunt i 18
puturT.
Suprafata com, este de 3650
hect., din care 50 hect. ocu-
pate de vatra com., 450 hect.,
ale locuitorilor, lar restul de
3150 hect. sunt ale proprieta-
teT private, care posea si bAl-
tile.
Populatia com. este de 239
familif, saa 966 suflete : 496 bar
batI si 470 femeT ; 494 casAto-
ritT, 505 necasatoritr, 17 vaduvI.
Are o biserica, co hramul Sf.
Ioan_Botezatorul, zidita in 1836,
 H1NGULEM
de Ionita MArculescu din Foc-
sani muntenestT, ajutat fiind
de locuitorT, carT aú donat-o
cu 34 pogoane pamint arabil ;
are I preot si 2 cintAreV.
coala de bAetT, fundata in 1871
de com., sub acelas! acopera-
mint cu primaria; condusa de
invatAtor i frecuentatA de
45 elevI.
Locuitoril poseda : 150 plu-
gurT ; i masina de secerat ;
moara cu aburT pentru macinat
porumb ; 484 boT, 309 vacT, it3
cal, 198 Tepe, i asin, 2630 oT
si too rimatorr.
In com. sunt 18 comercial*.
Transportul productelor se face
pria stalia Ivesti (jud. Tecuciá),
la 13 kil. spre E. de comuna.
Caile de comunicatie sunt :
drumul care vine de la Focsani,
trece prin com. Gologanul, prin
Hingulesti, se indreapta spre
BrAila, trecind prin com. Malu-
rile, MATcaneti i Maxineni ; sp.re
Obilesti-Plainesti-R.-Sarat; spre
Slobozia-Rimniceni-CiorAsti
Budgetul com. e de 5673 leT
la veniturT, si de 4894 leí, 22
banT, la cheltuelT.
Hingulesti, balar', in jud. R.-Sa-
rat, pl. Marginea-d.-j., cunos-
cuta mal mult sub numele de
Leica.
Hintesti-Zmeura, com. rur., jud.
Arges, pl. Pitesti, la 12 kil, de
com. rur. Biscovul-Flesti (rese-
dinta subprefectureT) si la 18
kil. de Pitesti. Se compune din
7 catune : Dealul-Viilor, Dumi-
tresti, Gura-Vdel, Hintesti, Va-
lea-Basangesti, Zmeura-d.-j. si
Zmeura-d.-s., avind peste tot
323 familiT, sati 1040 suflete.
Sunt 3 bisericT: in Hintesti,
Zmeura-d.-j. i Zmeura- d.-s., cu
4 preotT, 3 clnaretl §i 3 para-
cliserT ; o scoala primará rurala.
Sant 260 contribuabilT. Bud-
710
getul com. e de 4374 leT la ve-
niturT si de 1131 leT la chel-
tu ell.
Numarul vitelor marT e de
702 (675 boT i yací, 27 caT) si
al celor miel de 982 (746 oi,
84 capre i 153 rimatorp.
HIntesti, sat, cu 65 familiT, jud.
Arges, pl. Pitesti, face parte din
com. rur. Hintesti-Zmeura, a
card resedintA este. Are o bi-
sericA, cu hramul Adormirea,
deservita de 2- preotT i i d'u-
tAret.
Hinsarul (Bäleanca, Canta-
cuzino), pddure de fagT secu-
lar, in jud. Buzatt, com. Bozi-
orul. Are 420 hect. si face un corp
cu padurea Tainita. Printeinsa
trece un drum pitoresc de la
stabilimentul Bisca la fostul schit
de maid Sf. Gheorghe.
Hinsarul, munte, acoperit Cu p5.-
dure, in jud BuzAti, com. Bo-
ziorul, cAt. Nucul, intre Valea-
Larga. muntele Tainita.
Htnsarul, vale, in jud. Buzati,
com.Boziorul, cAt. Nucul, acope- -
rita de fineata si de padurea Hin-
sarul. Incepe din poalele mun-
teluT Zboiul si se continua pana
In Bisca-Rozilel.
Hintesti, sal, face parte din com.
Buciumeni, pl. Nicoresti, jud.
Tecuciti. Este asezat pe valea
pirluluT Tecucelul, in partea de
S.-V. a com. si la 3 kil, de re-
sedinta el, care e in Buciu-
meni, spre N.-V. de Tecuciá.
Are o populatie de 80 fami-
liT, satí 400 suflete, carT locuesc
in 75 case.
LocultoriT sunt razesT si se
ocupa cu viticultura.
Are o biserica, cu hramul
Sf. Gheorghe. Se zice ca ar
fi construitA pe la anul 1810 ;
www.dacoromanica.ro
H1RBOCA
pe o icoana se gAseste inscrip-
tia din anul 1828. S'a reparat
de mal multe orT si in urmA s'a
refacut din caramida. Se intre-
tine de locuitorT.
Teritoriul satuluT e de 410
hect.
Hipäi, sat, jud. Dorohoiti. Se nu-
meste si Dobronduti. Vez! Do-
bronAuti.
Hirboca, cdtun, al com. Vadul-
Sorestilor, jud. Buzdá, Cu. 765
loc. si 143 case ; are sub-divi-
ziunele : Vadul-Sorestilor si Bles-
tematele.
Hirb oca, deal, servind de limita
intre jud. R.-SArat si Buzat1 ; se
desface din culmea Cimpulun-
geanca ; se intinde printre riul
SlAnicul i afluentul 0.0 ptriul
Hirboca; brazdeaza. com. Raco-
viteni si com. Hirboca, pl. S1A-
niculuT, jud. Buzar'; este acope-
rit cu imasuri i semanAturl.
Hlrboca (Blestematele, Hir-
boca-Banului), mofil, in jud.
Buzlii, com. Vadul-Sorestilor,
foste proprietatI ale StatuluT,
pendinte de Banul ; 8o hect.
dat in loturT si restul pro-
prieta te particularä..
Hirboca, mofie, in jud. Buzar',
com. Carpinistea. VezT Richi-
tele si Virboceni-Blestematele.
Hirboca, firlu, izvoreste din jud.
R.-Sdrat, din dealul Cimpulun-
geanca, al culmer cu acelasT
nume, in com. MArgäritesti ; udd
aceasta com, prin mijloc ; pri-
meste piriul Carpinisul, Iing5.
cdtunul MurgeO, al com. Ra-
coviteni; uda aceasta com. in
partea de V.; intra in jud. BuzAti,
primeste la intrare piriul Li-
coi, pe urma piriul Clociti; raer-
ge spre com. Vadul-Sorestilor,
 EIRBOCA
si se varsa in riul Cilnaul, la
Gura-HirboceT, mar sus de com.
Zernesti-de-Cilnati, dupa un curs
de 32 kil ; cursul saii este lin
si are mal multe morT pe din-
sul.
Hirboca, phig, in jud. Buzati,
com. Minzalesti ; Tese din mun-
tele Giurgiul $i da in Bisca-Mica.
Hirca, vale, numita $i Valea-
HirceT, in com. rur. Bradetul,
pl. Vailor, jud. Mehedinti.
HIrcioroaba, dcal, jud. Tecuciù,
la E. de satul Ocheni, com.
CtsmdrAchesti; desparte satul O-
cheni de com. Negulesti.
Hircioroaba, pa-dure, situatä la
E. de satul Ocheni, com. Con-
drachesti, jud. Tecucia.
Hircului (Piriul-), pirîia,
jud. Neamtu, com. Dobreni, pl.
Piatra-Muntele; se varsà in pi-
riul Alinasul.
mosie, a StatuluT, in jud.
R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j., pe
care se afla situata. padurea
Tufele-lui-Tivga. san Hila.
Rirja, com. sur., jud. Bacati, pl.
Trotusul, asezata la hotarul in
spre Transilvania, in valea su-
perioara a OituzuluT. Se comp une
din 2 catune : Hirja, cu sectiile
Flocesti i Javreni i Punctul-
Oituz (vamA).
In Statistica din 1874 se gl-
seste alcatuita tot din satul Hirja
Punctul-Oituz.
Teritoriul san se margineste:
la V., cu. Ardealul ; la N., cu
sectia Slanic din Tirgul-Trotu-
suluT ; la E., cu com. Grozesti
la S., Cu com. Mandstirea-Ca-
Trecatoarea OituzuluT, cu una
din vamile prin care infra
711
les mal multe marfurT din tara,
se afla ad ; ea duce la Poiana-
Sarata. din Transilvania.
Populatiunea com. e de 181
familiT, saii 853 suflete : 423
barbatT, 429 femeT ; 795 RominT,
55 Unguri si 3 Armenr, totT de
protectiune romina ; 496 agricul-
torT, 3 meseriasr, 5 comerciantr,
17 functionarT si 4 servitori.
tiü carte 83 persoane. Locuesc
in 173 case.
Are o scoala mixta, care func-
tioneaza de la i Octombre 1887,
intretinuta de Stat, intr' un local
construit din birne de com. si
care in 1891 a fost frecuentata
de 30 baieti si 13 fete ; o bi-
serica, Cu un preot si 2 cintd-
retr; 7 circiumr.
Teritoriul comu neT are o in-
tindere de 1356 hect. Proprietar
mare este d-nul O. I. Negro.
ponte, care are o mosie de peste
in 600 hect., ce-T da un venit anual
de 33000 leT. Restul pamintuluT
este impartit intre fostiT clacasT,
improprietaritT dupl legea ru-
rala din 1864, pe mosia Gro-
zesti.
In aceasta. com. se gaseste
multa pleura. D-1 Negroponte
are 5 puturT, la localitatea nu-
mita. Pacurele. De asemenT o-
zocherita saü cearä de pamint
se gaseste in multe locuri, mal
cu seama la Stinca-Mare.
Vite sunt: 168 caT, 326 vite
n'ad cornute, 171 capre, 2191
di si 204 porcT.
Budgetul com. e la veniturT
de leT 4941, banT 16 $1 la chel-
tueli de ler 4354, banT 16.
Com, este strabatutä de calea
nationala OnestiPasul-Oituz-
Poiana-Sarata. Partea soseleT din
aceasta com. a fost fama de Hînláú, ora', situat in partea de
catre o companie de geniii din
armata austriaca. sub domnia
luT Alexandru Ghica.
Distantele : la Bacaa, capitala
11 districtulur, 75 kil.; la Tirgul-
www.dacoromanica.ro
Ocna, resedinta plaseT, 18 kil.;
la com. Grozesti, lo kil.; la
com. Trotusul, 34 kil. si la com.
Mana.stirea-Casinul, 40 kil.
jud. Bacäü, pl. Tro-
tusul, com. Hirja, proprietatea
d-lui Negroponte, Cu imase multe
puturT de pleura dind un
venit de 33000 lei.
Hirja,sat, jud. Baca, pl. Trotusul,
si resedinta com. cu acelasT nu-
me, situat d'a stinga Oituzului.
De acest sat tine sectiile Flo-
cesti si Javreni. Are o biserica,
cladita la 1749 de Aga Ion
Cantacuzino si de sotia sa Ma-
ria Racovita., deservita. de
preot si 2 cintlreti. Vezi Hirja,
comuna..
Hirjea, deal, in jud. R.-Skrat,
plaiul Rimnicul, com. Valea-Sdl-
cid ; se desface din culmea
pulungeanca, din virful Goicelul ;
brazdeaza partea de V. a com.;
se intinde printre riul
si afluentul sAü, piriul Hirjea ;
este acoperit cu paduri i ima-
surT.
Hirjea, pirifi, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Valea-Sal-
cieT ; izvoreste din dealul I ;
uda partes. de V. a com., si
dupa un curs repede cam de 3
kil, se arunca in riul alnaul, mar
jos de cat. Modreni, al com.
Valea-SalcieT; pe apa lui se afta
2 mor' de macinat porumb.
Hirla, unul dintrepiscurile mun-
filor *erbel, din com. Neagra-
aruluT, jud. Suceava.
S. a pl. Cosula, jud. Botosani.
Se intinde pe colinde dealuluT
Pretraria pana in Bahlui0 i tan
mul sting al BahluiuluT pe loc
ses. Este inconjurat de toate
HILRAU
partile cu dealur) inalte, acope-
rite cu padurT marT i cu viT.
Are o pozitiune strategica.
Hirlaul se afla la 48 kil. de
Botosani, strabatut de soseaua
nationall.
Orasul se compune din cen-
trul orasuluT i suburbiile : Bo-
jica, spre V.; Silistea, spre N.;
Munteni, la E.; Burdujeni
Bahluiul, spre S.
Teritoriul orasuluT e de 113
hect., ocupat de oras si de va.
Imasul tirguluT are 260 hect.,
de care se tine pamintul cCi-
resul», loc de arat de 290 hect.,
pe care-I impartesc locuitoriT
orasuluT. OraseniT aii 46 hec-
tare vil.
Populatiunea orasuluT e de
952 familiT, salí 4196 suflete :
2066 barbatT si 2130 femeI ;
850 contribuabilT. Sunt 300 fami-
liT RominT, 550 familiT EvreT si
100 familiT de diferite nationali-
tatT. Locuesc in i000 de case.
Sunt 164 comerciantI ; 490
meseriasT ; o fabrica de rachia
de drojdiT ; 2 fabricT de uleia ;
51 dirciuml.
Industria lemnuluT e dezvol-
tata, niai cu seama carutaria
dogaria.
Catea nationala Botosani-Hir-
laul- Tirgul - Frumos, inlesneste
comunicatia orasuluT cu comune-
le vecine.
In partea de N. a orasuluI
este Primaria, Perceptia si Po-
litia ; aci e si un turn
ca observator pentru foc
servida de pompierf.
In Hirlati e resedinta sub-
pref6cturer plaseT Cosula si a
jucAtorieT ocoluluT Cosula - Mi-
l etin
Are iscoald de bletT Cu 4 in-
stitutor!, frecuentata de 133 sco-
larT; i coall de fete cu 2 insti-
tutoare, I maestru pentru lucrul
de mina si 95 eleve ; 3 bisericT
paraclis, Cu 3 pre4, 6 cinta-
712
retl si 3 eclesiarhì i spital, care
tine de epitropia Sf. Spiridon din
Iasi, zidit de Pulheria Ghica ;
farmacie ; i biuroa telegrafo-
postal, infiintat in anul 1873 si
si al caruT venit "pe anul 1896
97 a fost de le! 12293, banT
83; resedinta une! companif de
dorobantl.
Budgetul com. e de 81890
le! la veniturr si 81352 leT la
cheltuelT.
De com. Hirlaul tine si mosia
Hirlaul, proprietate a spitaluluT
Sf. Spiridon din Iasi, in intin-
dere de 858 hect.
Aceasta mosie se zice a fi
data tirgovetilor de tefan-cel-
Mare, printr'un hrisov, care lase-
za in zid in biserica Sf. Gheorghe,
de-asupra amvonuluT. Constan-
tin Mihail Cehan Racovita, la
1783 sfarma acel hrisov, la ir o-
sia Tirgului si o da manastireT
Precista din orasul Roman, spre
intretinere. MaT pe urma admi-
nistratia manastireT le rapi
alte drepturT si le impuse felurite
dijme pe vi!, livezT, etc., din
care cauza pe timpul domnieT
a doua a lu/ Alexandru Const.
Moruzzi, ttrgovetiT reclamara con-
tra ziseT manastirY, lar Domnul
recunoscind dreptul lor tr a
para asupra tuturor drepturilor
de stapinire.
Administrati a manastireT ins
nu i-a lasat in pace, ci din noa
le-a impus dijme, pana cind, in
urma altel reclamatiunl, Alexan-
dru C. Moruz, ordona logofatu-
luT ca in unire cu
ispravnicul HirlAuluT, VasileBals,
biv-vel Caminar, O. faca ho-
tArnicia loculuT tirgovetilor, afara
de cele 600 fald saa 858 hect.,
care ramin mänastireT, iar
govetiT, pentru pomenire, se o-
bligä a da 35 oca ceara pe an.
Moruzzi confirma. aceasta prin
hrisovul din i8o5, luna Februare,
care hrisov i acte asezat
www.dacoromanica.ro
In zid in locul hrisovuluI
tefan-cel-Mare.
Epitropia spitalelor sf. Spiri-
don din Iasi, primind averile
manastireT Precista din Roman,
a ramas stapina pe aceasta
Numarul vitelor de pe mosie
si ale tirgovetilor e de 3131:
632 boT i liad, 267 caT, 2069
oT, 22 capre si 135 porcT.
Orasul Hirlaul are insemna-
tate atit prin vechimea sa, cit
si pentru aceea ca a fost a
doua capitala a Moldover cit-va
timp.
Cronica spune ca acest tirg
a fost descalicat de tefan-cel-
Mare la anul 1487, cind a facut
si biserica Domneasca de piatra,
Sf. Gheorghe, i curtile cele dom-
nesti ea zidurT cu tot.
TotusT Hirlaul are o vechime
mult maT mare, cacT dupa toc-
meala ce facu Alexandru-Voda
cel-Bun Tara', se vede asezat
paharnic mare si pircalab la Cot-
narl i Hirlaa.
Dintr'un act dat de Petru-
Voda, de la Pobrata, la anul
1448, cu privire la drepturile ce
se daa manastireT Poiana asupra
a treT sate (vezT Unsa, schit)
se dovedeste ca Hirlaul exista
inainte de tefan-cel-Mare, ca
aicT eraa si judecatorT marT carT
judecaa afacerT grele.
Pe timpul luT tefan-cel-Mare,
Hirlaul era resedinta sa de vara,
unde avea curtT domnestI. Asad
se maT cunoaste temelia pe care
a fost zidit palatul, in apropiere
de Sf. Gheorghe, catredala orasu-
luT, cit si ruinele unel pivnite
a unuT feredea.
In Hirlaa a dat tefan-cel-
Mare un ospat mare boerilor
ostenilor in ziva de Sf. Nico-
lae, dupa ce a invins pe Albert,
regele PolonieT.
tefanita. Voda, nepotul luT
tefan-cel-Mare,, a dat ostenilor
HfRLIU.LuT (MOVILA-)
sAl in -ziva de Sf. Dimitrie, un
ospAt mare, in urma invingereT
u n or TAtarT. (Letop., tom. I, pag.
187).
In luna lul Aprilie, anul 7031
(1523), StelinitA-VodA a tliat in
HirlAt pe Arbore, Hatmanul, si
fin sAr, din cauza unor phi min-
cinoase a unor boeff invrajbitorT.
(Letop., tom. I, pag. 187).
Din HirlAti a fost Petru Rares,
care se zice cA se ocupa cu
pescAria si mergind cu peste la
Suceava a' fost vestit de urmas
al luT "Stefan-cel-Mare, lar Ste-
fánitA-VodA, care era pe patul
de moarte a cerut de la boierT
sA-1 punA pe Petre MAjearul ce
l'aii poreclit Rares, dupl numele
femeeT ce a fost, dupa alt blr-
bat, tirgovAt din HirlAd, si Fati
chemat : Rares, care femeie a
avut relatiunT cu Stefan-cel-Mare,
muma luT Petru. (Letop., tom.
I, pag. 190).
Petru Rares a avut resedinta
sa mai mult in HirlAt, locuind*
In palatul fAcut de tefan-cel-
Mare si a zidit si biserica Sf.
Dumitru. (Letop. tom. I, pag.
205).
La anul 1624, a ars palatul
domnesc in Iasi si Radu-Mihnea-
VodA sl-a mutat resedinta in
HirlAt, unde a si murit la anul
1626 si fu dus la Bucuresti si
se ingropl la o mánástire fAcutl
de el. (Letop., tom. I, pag.
288).
La anul 1650, Hmil, Hatma-
nul, cu TAtarir si CazaciT, at ars si
prAdat HirlAul, robind multi
oamenT in timpul domnieT luT
Vasile Lupu. (Letop., tom.
pag. 319).
La anul 1687,. HirlAul a fost
prAdat de TAtarT cari at fost
chematT de Constantin Cantemir-
VollA in ajutor, sl alunge pe
Sobieschi cu LesiT.
La anul 1706, Antioh Cante-
mir vizitA HirlAul, cu gtnd de
60645. Alarde Illollotiar Goograjlo. Vol. Ill:
718
a tocmi biserica, a o face mAnA-
stire si alte imbunAtAtirT, dar
timpul si ImprejurArile grele in
care se afla Tara n'a putut lAsa
pe Antioh sA-s1 implineascA gin-
dul. (Letop., tom. II, pag. 52).
La anul 1711, HirlAul a Tost
prIdat ingrozitor de Turcl, in
timpul rAzboiuluT cu Petru-cel-
Mare al RusieT. (Letop., tom. II,
pag. 109).
PAnA la anul 1834, HirlAul a
fost capitalA de judet (tinut),
care coprindea o parte din ju-
detul Iasi impreunA cu Cotnari
si o parte din jud Botosani de
astA-zT, tinut care se numea ti-
nutul HirlAului.
In fine, in ziva de 8 Mait
1888, a ars cu totul partea cen-
tralA a orasuluT HirlAul.
In HirlAti se aflA urmAtoa-
rele biserid mal insemnate :
i. Sfintul Gheorghe, sat Bi-
serica DomneascA, zidità de Ste-
fan-cel-Mare la anul 1487, cind
a fAcut si curtile de piatrA.
2. Biserica Sf. Dimitrie, ziditl
de Petru Rares.
Hirläulul (Movila-), movild, pe
dealul RAuseni, in partea de
V. a satuluT RAuseni, com. Co-
mAndAre.sti, pl. Jijia, jud. Bo-
tosani, numitA ast-fel pentru cA
vine in directia orasulur HirlAa;
pe lingl ea trece drumul la
Hirlaa.
HIrleasca, ftddure, in jud. Tete-
orman, com. Deparati, avind o
intindere de 350 hect. E situatA
In valea formatl de riul Tele-
I, ormanul si de 0-'11 TeleormA-
nelul.
H1r1e9ti, sat, jud. Roman, plasa
Siretul-d.-j., com. Oniscani, spre
N.-E. de tirgusorul Oniscani, la
1 -kit. 500 m. de el, pe malul
drept al rinluT Siretul. Are o po-
pulatie de 88 &mili!, sa0 282
www.dacoromanica.ro
litRSA
suflete, din carT 88 contribua-
bilT. Locuesc in 65 case.
Sunt 170 vite marl cornute.
Are o bisericA de zid.
Este legat cu orasul Roman
pi-in osea.
HIrle§ti, cdtun, de resedintl, al
comunei Deparati-Hirlesti, pl.
Teleorman, jud. Teleorman.
Hirle§ti, mofie, in jud. Teleor-
man, pl. Teleortnan, cu o in-
tindere de 750 hect. pAmint
arabil.
HIrmfineasa, sat, in jud. Ro-
man, pl. Siretul d.-s., com. He-
lestieni, la 500 m. de resedinta
comuneT. Este asezat pe deal.
Are, dinpreunl cu satul Mar-
ginea, cu care este legat, 89
familit, sat 418 suflete, din carT
115 contribuabilT. Locuesc In
tot case.
1-11rna, deal, comuna BArzeiul-
de-Gilort, plasa Amaradia, jude-
tul Gorj. Are directia N -S.-V.,
coprins 'filtre apa Cilnicul la
N. si vilceaua BArzeiul-de -Gi-
lort la S. Este o prelungire a
dealuluT CAlugAreasa, a cArer
ramificatie se terminA in valea
GilortuluT.
HIrsa, com. rur, jud. Prahova,
pl. Podgoria. Se numeste ast-fel
de la un pise ascutit futre doul
vAT, numite Piscul-luT-Hirsa.
Este situatA pe vAile Orle-
lor VArbila, H rsa si Bucovelul,
la 18 kil. de capitala judetulul
si la 8 kil. de a plAsel.
Are o populatie de 1863 su-
flete: 952 bArbatr si 911 femeT,
In care intrA 22 familiT de Ti-
ganr, 4 de 13ulgarl si 5 de ha-
lieni. Locuesc in 402 case.
Se compune din 6 cAtune ..
Hirsa, Nisipoasa, 'Gilmeia, VAr-
bila si Valea-CuculuT.
 HIRSA
Are 5 biserid : la Hirsa, Ni-
sipoasa, Plopul, Varbila si Va-
lea-CuculuI, deservite de 5 pre-
; o secan frecuentata de 45
elevI. Carte stin 37 locuitod.
Afara de agricultura, locui-
toril se mai Ocupá cu rotaria,
dulgheria, tlerea padurilor
pomicultura. Produsul munceI
11 desfac la orasul Ploesti.
284 locuitorI s'aii improprieta-
rit la 1864 pe mosiile Bucovul,
Poenareanca, Sdlcianul, Rogo-
zasca .7.1 a fratilor Caribolu, cind
li s'a dat 818 hect.
Vite sunt : 585 boT, 203 yac!,
55 cal, 748 o! si 436 pord.
Sunt 40 stupT cu albine.
Comuna se intinde pe o su-
prafata de 2000 hect.
Comerciul se exercita de 8
persoane.
Veniturile i cheltuelile co-
mune' sunt de 4200 le! anual.
Prin centrul comund trece
soseaua Bucovul-Hirsa.
E brazdat de dealurile : Gil-
meia, Rachiti, Piscul-luT-Cernat,
Puiulescu, Piscul -Sticlaruld
Piscul-Subtire. Serva de finete.
Pe o parte din ele sunt pomI
roditorl si se cultiva cereale.
E strabatuta de valle: Hirsa,
Bucovulul, Ciuciuneasa, Noroa-
ielor, Robul, Cuculd si Varbila,
formate din mal multe ramurr.
Se margineste Cu comunele :
Urlati, Iordacheanu, Valea-Calu-
gareasca, Gornetul-Cricov, Po-
deni-Nd, Bucovul si Podeni-
Vechr.
Hirsa, sat, face parte din com.
rur. Hirsa, pl. Podgoria, jud.
Prahova. Are o populatie de
243 locuitod (126 barbatT, 117
femel). Ad i e resedinta comu-
neI. Are o biserica, fondata in
anul 1866.
Hirsa, gir14, izvoreste din pa-
durile com. Hirsa, pl. Podgo-
714
ria, jud. Prahova, si se varsa in
1.11.11 Bucovelul.
Hirse§ti, numirea vechie a sa-
tulur Piscul, jud.
Hir§ova, plasd, in judetul Con-
stanta, ocupind partea de N.-
V. a ld. luat numele de
la resedinta sa, oraselul
soya. Este situata in partea de
V. si de N. a judetuld.
Se margineste la N. cu jud.
Tulcea; la E., tot cu jud. Tul-
cea ; la S., cu plile Constanta
Medjidia ; la V., cu judetele
Bräila i Ialomita, despartindu-
se prin fluviul Dunarea.
In partea de V. si de N.-V.
e accidentata de dealur i val.
Dealurile sunt prea putin aco-
perite cu padurI; si mal mult
ca filete i semanaturI frumoa-
se si ca movile numeroase.
Princip-alele culfd sati sisteme
de dealud, cad bazdeaza teri-
toriul plaseI sunt urmdtoarele :
culmea Ostrovuld, la N., cu vir-
ful Ostrov (140 m.), filtre Du-
liare i Orla Rost; culmea Da-
eni, tot la N., cu virful Ghiol-
gic-Tepe (184 m.), futre Dunare
si valle Rost-Dere si Topirscea;
culmea Fagarasul, la N. cu vtrful
Fagarasul-Noii (188 m.), intre
valle Rost-Dere i Sarai ; cul-
mea Sultanul san Topologul, la
N.-E., cu virful Doerani (392
m.), cel inalt din toata pl.,
chiar din tot jud. ConStanta ;
culmea Girlici, cu virful Movila-
Ciuroboaia (120 m.), la N.-V.,
intre Dunare si valle Topirscea
si Pietrisul; culmea Balgiul, fu-
tre valea Pietrisul i piriul Sa-
rai si Dunare ca virful Balgiul
(102 m.), la N.; culmea Curu-
Bair, la E., cu vtrful Dragan (302-
in.), futre piriul Sarai i. aflu-
entul säü Mahometcea ; culmea
Cadi-Cisla, lo.. partea centran,
cu virful Cirnele (168 m.), intre
www.dacoromanica.ro
1.1112§0VA
Dunare i valea Sarai; culmea
Hirsova, la V., cu virful Caima-
cli (85 m.), Intre Durare si va-
lea Tichilesti; culmea Topalul,
intre Dunare si valle Tichilesti
Stupina, cu virful Olacul (125
m.), la S.; culmea Boazgicul, la
S., cu virful Zavolul (126 in.),
tare valle Stupina i Boazgicul;
culmea Erchesec, in partea cen-
tran si sudica, cu virful Er-
chesec (234 m.); culmea Dul-
gherul, cu virful Turbencea (252
m.) la E., 'filtre piraele Casim-
cea I Saral; culmea Insiratele,
la S.-E., ca virful Terzi-Chioi
(214 m.), intre piraele Boazgi-
cul i Casimcea.
Movile sunt numeroase i im-
portante, servind ca puncte de
orientare si de observatie.
Dunarea o uda la V., de la
satut Boazgical, pana mal jos de
satul Ostiovul, pe o distanta
de aproape 80 kil. Directiunea
cursuld san e spre N., N.-E.
sati N.-V. si in dreptul Hirsovei
descrie un mare semicerc; de la
Cetatea-01I se desparte in doul
brate: Dunarea-Noul si Duna-
rea-Veche, la E. de precedenta,
zisa i Canalul-Macinuld, si al
card mal rasaritean este dobro-
gean ; largimea cea me mare
o atinge ceva md jos de Hit.-
soya (2200 m.); adincimea va-
riaza- filtre 12-33 m. ; formeaza
mal multe insule, futre care
Boazgicul-Mare i Boazgicul-Mic,
Topalul, Hirsova, Chiciul, Daeni
si Ostrovul, toate acope-
rite cu padurI de salen; malul
san este inalt i stincos.
Piraele care o uda sunt : Rost
salí Aigar-Ahmet, la N., trecind
pe lingl satul Ostrov; Topfr-
scea, tot la N., trecind pe litiga
Dleni ; Pietrisul, in partea cen-
tran., trecind maT jos de satul
Girlici ; Sarai, cel maT insemnat,
In partea centran, trecind prin
satele Topolog, 'Mar i romin,
1-111WVA
Calla, Rahman, Haidar, Cara-
pelet, Balgiu i Sarai, i primind
ca afluentI piraele Topologul,
Ramazan, Haidar si Mahomet-
cea, toate pe dreapta;
trecind prin satul
5 i Boazgicul, trecind prin sa-
tele Satis-Chioi, Bdltdgesti
Boazgicul, amb ele la S.; toate
aceste piraie se varsd k Durare
sad in gidele formate de ea. A ara
de aceste piraie maI sunt niste
glrle fie naturale, adicd formate
de Dundre pria revArsdrile
fie artfficiale, facute de pescad
pentru a atrage pestele din
Durare; principalul e Bdroiul,
In partea de V., care pleacà
sub numele de privalul Rotundul
formeazd in drumu-I mal multe
lacurr, ca Ciobanul, Hazarlic si
adeni. Mal sunt trer verigI,
una la S. si dota la N., care
sunt Orle formate de Dundre.
BAltl sunt: Slateia, Rotundul
Ciobanul, Puturoasa, Hazarlic-
Ghiol, Girlici si Ddeni, toate
asezate In partea de V., la N.
de Hirsova, avind o intindere
totald de 600 hect., producind
acelasI fel de peste ca i Duna-
rea, de care sunt formate si al
cdror venit apartine StatuluI ;
ele sunt mal toate inconjurate
cu stuf.
Vdile sunt : Valea-MosuluY,
Pinga, Dleni, la N., deschizin-
du-se in Dundre (Orla BAroiul);
Hazarlic si Barter in partea cen-
tran., deschizindu-se In lacul
Hazarlic ; GhizdAresti, Topalul,
Stupina i ZAvolul, la S., des-
chizindu-se in Dundre ; Capugi
Erchesec la S., adiacente
ale piriuluI Boazgic.
Este formatà dintr'o comuna
urband, Hirsova, resedinta, ase-
zata in partea de V., pe malul
cel inalt al DundreI, si i i com.
rur., i anume :
Ca/fa, la N.-E., pe piriul
Calfa sad Sarai, cu atunele :
715
Calla, Corugea, Haidar, Maho-
metcea, Rahman si Ramazan-
Chioi ;
Ciobanul, la V., pe malul
sudic al laculuI Ciobanul, cu
cAtun ele Ciobanul i Cadi Cisla ;
Ddeni, la N.-V., pe malul
inalt i stincos ce domina' valea
Ddeni si Orla Bdroiul ;
Girliciul, tot la N.-V., pe
valea Girliciul si pe malul drept
al Oler BAroiul ;
Gkizdeirefti, la S., pe valea
Ghizddresti si pe malul drept
al Dundrei cu cAtunele Ghiz-
ddresti i Tichilesti ;
Ostrovul, la N., pe malul
drept al une verigI a Durara;
Sarai, in partea centran,
pe piriul Sarai, cu cátunele "Sa-
rai, Bilgiul, Carapelit, Dulgherul;
)5Yriul, tot in partea cen-
tran., pe valea iriul, ea cdtu-
nele iriul, Capugi, Cartal, Pan-
telimon, Erchesec, Muslu, Mus-
lu-Bey, Satis - Chioi si Terzi-
Chioi ;
Topalul, la S., pe valea
Topalul si pe malul inalt si stin-
cos al DundreI, cu cAtunele To-
palul i Boazgicul ;
ro. Topologul, la N.-E., pe pi-
riul Topologul sad Sarai, cu
cdt.: Topologul i Doerani ;
Urumbei sad Orumbei la
N., pe piriul Rost sad AigAr-
Ahmet, cu cdtunele : Urumbel
Flgdrasul-Noti.
Populatiunea plAsel Hirsova
este de 5817 familil, saü 23159
suflete : 12006 bArbatl si 11153
femeY ; 13281 necAsdtoritI, 9076
cdsdtoritT, 767 va.'duvT, 35 di-
vortatI ; 22876 ceatenI Rominr,
255 supusI strAinI, 28 nesupusI
niel una protectil ; 19894 orto-
doxI, 36 catolicI, 2473 maho-
medanr, 41 mozaicr, 715 de alte
religil; 4264 agricultori, mese-
riasT, etc. ; 131 industrial, 201
comerciantI, 168, avind profe-
siunT libere.
www.dacoromanica.ro
Din acestia, 7814 sunt im-
proprietdritI pAnd la I0 hect. ;
559 de la 10-25 hect., 90 de
la 25-100 hect., 12 de la loo
hect. in sus si 329 n'au pdmint.
Contribuabill sunt 4764.
Intinderea pl. este de 107493
hect., impArtite dupd cum ur-
meazA : Terenul productiv este.
de 101478 hect. ; terenul nepro-
ductiv este de 6015 hect. (vetrele
satelor 3238 hect., ball, helestaie
2777, total 6015). Terenul pro-
ductiv se mal sub-imparte in mo-
dul urmAtor : 78544 hect. teren
cultivat cu cereale, legume, etc.,
(din care 6190 hect. ale StatuluI
si propietarilor si 72354 hect, ale
locuitorilor); 3797 hect. teren ne-
caltivat (din care 1268 hect. ale
Statuld si proprietarilor i 2529
hect, ale locuitoriloi); 11750
hect. izlaz (din care 3073 hect.
ale Statulul si proprietarilor si
8677 hect, ale locuitorilor) ; 533
hect. vil (din care 49 hect. ale
Statuld si proprietarilor si 484
hect. ale locuitorilor) ; 6854 hect.
pdodurI (din care 5693 hect. ale
StatuluI i proprietariI si 116i
hect. ale locuitorilor).
Locuitoril posedl: 49 masinl
de secerat, 55 masinT de bAtut
porumb, 696 grape de fier, 15
masinI de vinturat, 68 diferite
masinI agricole, 1915 plugurf
cu bol, 831 plugurI cu cal, 942
care cu bol' si 2357 cdrute cu cal.
Vite sunt : x6o armasad, 3960
cal, 2733 Tepe, 846 minjI, 114
taurl, 7133 bol, 5602 vaci, 2237
viter, 6o bivoli, 202 bivolite, 42
alacT, 150 asinI, 7810 berbecI,
65716 or, 23274 miel', 155 tapT,
2024 capre, 991 fed, 2114 porcl,
2257 scroafe.
Sunt 335 stupI cu albine.
In plasd. sunt ¡31 industriasI
(fierad, lemnad, timplad, etc.);
o fabrica de tAbAcdrie la IIir-
soya ; 201 comerciantI, din carr
5 hangir si 91 circiumarT.
 HiRWVA
e
Comerciul e des'ul de activ
$i consta in export de cereale,
anímate, pe$tT, piel, etc. li in
import de coloniale, manufactura
$1 ma$inT agricole ; el se face mal
mtllt prin ord$elul Hirsova si
satele Tortoman si Ta$-Punar.
Calle de comunicatie sunt:
1/marea, portul Hir$ova ; pe
baitT, tacuil 11 glrle cu luntrite ;
pe uscat : calle judetene : de la
Hir$ova la Macin, la Babadag,
la Constanta la Medjidia 11 la
Cernavoda, in fine numeroasele
drumuri comunale $i vecinale
ce unesc toate satele intre ele.
Veniturile comunelor sunt de
140288 leT, lar cheltuelile, de
55910 leT.
Aie 21 bisericT ortodoxe, de-
servite de 24 preoti, i 8 dascalT $i
28 cintareti; i O geatnir ca ro hogl,
2 case de rugaciunT ale altor secte ;
24 scolT primare, din carT : i de
baett $i 2 de fete in orasul Hir-
soya, conduse de 2 institutort
si 2 institutoare, si 22 col! ru-
rate mixte, conduse de 20 in-
v5.0.torT si 6 Invatatoare, frecu-
entate de 1575 elevI ; mal sunt
si 3 scolT particulare.
Hirqova, com. urb., in jud. Con-
stanta, pl. Hir$ova, a carel re-
$edinta este.
Este situatä in partea de N.-V.
a jud., la 96 kil. spre N.-V. de
ora$ul Constanta, re$edinta jud.
$i in partea de V. a plasel.
Comunele invecinate cu dinsa
sunt: Groapa-CiobanuluT, spre
N.-E. ; Girlici, spre N.-E. ; Sarai,
Ghizdaresti, iriul, spre S. $i
S.-E.
Hotarul amanuntit al com. e-
ste urmatorul: Plecind de pe
matul drept al DunareT, din drep-
tul ostrovuluT Ghizdaresti, se in-
dreapta spre N.-V., urmind ma-
lul DuareT, pe la poalele dea-
lulut Celea, pana in dreptul gra-
dineT capitanulut Ismail ; de aci
www.dacoromanica.ro
716
apuca spre V., tot pe matul Du-
al-el, trecInd prin partea su-
dica a ora$ul.IT Hir$ova, $1 a
satuluT Varosi, de unde taie Du-
a rea spre- a coprinde inteinsul
ostrovul Chiciul, de la al caruT
colt de S.-V. se indreapta spre
N., urmind Orla numita Zata-
rul-Hirsan-Bei, ce desparte in-
sula Chiciul de Gisca-Mare (jud.
Ialomita) ; taie din non Duna-
rea, urmeaza continua malul
salí drept, coprinde in el os-
trovelul Pulul-Gistir, trece pe
linga Conacul-luT-Manole $1 Ce-
tatea-01T, de la vale de care, Du-
Oxea despartindu-se in doa,
Danarea-Noua $1 Duarea-Ve-
chTe (Canalul-MacinuluT), hotarut
urmeaza pe aceasta din urmá
In directia N.-E. Ora la o dis-
tanta. de 5 kil, de la bifurca-
tie ; de aci, spre S.-E.; maT in-
dia taind padurea Ruginoasa si
stuful, pana linga balta Belciugata
apuct spre S.-V., pe linga altile
Rotundul $1 Girlita, pana d'asu-
pra viilor ora$uluT Hirsova ; de
ad i se dirige spre S.-E., facind
un unghiù optuz, taie priva-
lul Barolul, trece pe l'higa sa-
tul Groapa-CiobanuluT (la i kil.)
$i se urca pe Dealul-Ciobanu-
luT, pe muchea caruia o ja spre
E., pana in deatul Cama
trecind apoT spre S.-F.., prin
movila Sapata, taind $oseaua ju-
deteaa Ostrovul-Hir$ova, valea
BrentuluT, pe care o urca. pu-
tin spre a o pardsi $i a se opri
pe locul numit : Tret-Movile, de
unde se indreapta spre V., co-
borind valea Caimacli-Dere, tre-
cind pe la 2 kil. spre N. de satul
Ghizdare$ti $1 oprindu-se pe ma-
hl DuareT in dreptul ostrovu-
luT Ghizdare$ti, la locul de unde
am plecat. Forma hotaruluT e
aceea a unuT dreptunghia ne-
regulat, strimtindu-se spre S.-E.;
lungimea tul este de 45 kil.,
lar intinderea, de 4879 hect.
1111WVA
Se margine$te la N. cu jud.
Baila, despartindu-se prin D un a-
rea-Vechte (Canalul-MacinuluI) ;
la V., Cu jud. Ialomita, separin-
du-se tot prin fluviul Duarea;
la S., Cu jud. Ialomita $1 com.
rur. Ghlzdare$ti, despartindu-se
de judet pi-in valea Cairnacli-
Dere ; iar la E., Cu com. r. Groa-
pa - Ciobanului, delimitindu - se
pi-in dealurile Ciobanul, Caranli
$i Brentul $1 linia conventional.
Relieful soluluT este putin ac-
cidentat in partea centrala $i
sud-estica, lar in partea apu-
sana. $i nordica. este yes, parte
acoperit Cu stuf (si anume te-
ritoriul coprins 'filtre Duare,
padurea Ruginoasa, girla Tair-
Buaz, privalut Rotundul $1 Gil--
lita)in care se gasesc 12 baltT
mati $i micT, principale fihid
lateca $i Rotundul. Parte e
acoperit cu finete $i semanaturt
(filtre Dunare, privalele Bazo-
iul, Rotundul $i Tair-Buaz). In
partea nordica se gase$te bal-
ta Puturoasa, in partea estica
viile orapluT. Tot de oras tin
$1 ostroavele Chiclut $1 Puiul-
Gl$tiT, cel d'india in partea de
S.-V., iar cel din urma in partea
de N.-V. Partea aecidentata, care
coprinde centrul $i estul com.
are ca deaturT : Ciobanul, la N.
(65 m.) Caranli (72 m.), la N.-E. ;
pe ale caruT ridicaturT apusane se
gasesc ruinele vechTelor forta-
rete turcesti, cunoscute sub nu-
mete de Tabia-Chioprin si Cea-
nac-Cale, ambele dominind Hir-
soya din partea de N. $1 dect
aparind-o in caz de navalire din
spre N.; dealul Celea (85 m.),
la S.-E.
Movile sunt numeroase, in-
tre carT : Hir$ova, la N.-V. de
oras (40 ni.); Movila-Mare (65
m.), la N.-E.; Movila Tiganu-
luT (34 m.), la N.-E. de oras ;
Movita-Sapata (68 m.) la E.;
Tret-MovilT (1 i i m.), la S.-E.
Hlits0VA
Ele sunt ráspindite ; parte sunt
naturale, parte artificiale si aco-
perite cu verdeatá, lar dealurile
sunt acoperite cu semánáturr
bogate qi finete intinse.
Apele care udI com. sunt :
Durar-ea la S. si V. ; Canalul-Md-
cinulur (Dunárea-Vechre), la N.-
V., ambele pe o lungime de 24 kil.
udind si oras ul Hirs ova, si formad
insulele Chiciul, Gisca-Mare si
Puiul-GistiT, dintre carI cea d'in-
din si cea din urmá apartin co-
mane Hirsova, lar a 2-a jud.
Ialomita ; gtrlele san privalele
Tair-Buaz si Rotundul, ambele
formate de DunAre, la N.; pri-
valui Bárolul prin mijlocul co-
mune.; pe la N. si N.-V. de
oras.
VAT sunt putine ; cea mar in-
semnatá este Caimacli-D ere, la
S., despArtind-o de com. Ghiz-
aresti.
Báltile sunt abundente in par.
tea N. si N.-V. a comuner,
risipite prin stuf si formate de
revArsárr anterioare ale Durare;
cele mar insemnate sunt : Slateia
(60 hect.), Rotundul (80 hect.), la
N.; Puturoasa (6 hect.), la N.-V. ;
Belciugata si Girlita, la hotarul
spre com. Groapa-Ciobanulur;
pestele lor seamáná Cu cel din
DunAre ; se consumA in locali-
tate; venitul báltilor apartine
Statului.
Com. se compune din orasul
Hirsova, a.sezat pe ultimele pre-
lungirr S.-V. ale dealulur Cio-
banul, pe malul drept al ' Du-
nárer. Are 12-14 strade. Partea
de V. poartä numele de Varosi
lingA gira Bároiul si virful Hir-
soya. In apropiere de Varosi
sunt ruinele Ceanac-Cale si Ta-
bia-Chiopriul la N., GrAdina-luT-
Cristea-Cimbraru, la N.-E. Par-
tela rásáriteaná filnd locuita mar
mult de TAtarr, i s'a dat numele
de Mahalaua-TAtareascá, in a-
propiere de Movila-Tiganulur.
717
n'agá ea se aflá GrAdina-TAta-
rular si acea a lur CApitan-
Ismail.
Suprafata comuner, de 4879
hect. este impástitá ast-fel: 1393
hect. ale locultorilor (din carT
224 hect. ocupate de vatra o-
rasulur, Cu 578 case) si 3486 hect.
ale Statulur si proprietarir; 603
hect. neproductiv si 4276 hect.
productiv; 1850 hect. teren cul-
tivabil, 40 hect. teren rámas
necultivat, 1587 hect. izlaz, 146
hect. vil; 607 hect. padurr.
Populatiunea orasulur Hirsova
este de 614 familiT, san 2718
suflete : 1412 barbatf si 1306
femer; 1496 necásátoritT, 1076
casátoritT, 138 vAduvr, 8 divor-
tatT ; 2477 cetAtenT RominT, 213
supusi strainI, 28 nesupusT nicr
une! protectiunI; 1767 crestinI
ortodoxT, 36 crestinr catolicr,
879 mahomedanT, 36 mozaicr;
280 agricultor!, 87 industriasT,
rol comerciantT, 93 cu alte pro-
fesiu ni.
titi carte 645 persoane.
Contribuabilr sunt 561.
Locuitoril posedA : 35 plugurr
cu bol, 8 cu cal, 30 care cu
bol, 63 cirute cu cal, 4 masinT
de bátut porumb, 23 grape de
fier, 1 moará cu abur!.
Vite sunt : 300 cal, 6 Tepe,
3 mine, 2 taurr, 180 bol, 350
yac!, 40 viter, 9 bivolT, 30 bi-
volite, 14 malacT, 2 asinr, roo
berbecr, 1900 or, 945 miel, 5
tapT, 25 capre, 20 Tee, 90 porci,
160 scroafe.
Sunt 87 industriar; 1 fabricA
de pielárie.
Comerciul e destul de activ ;
sunt rol comerciantr, din can!
5 hangir, 15 circiumarr.
Hirsova e port la Durare,
vana sucursall a biuroulur va-
mal Cernavoda ; se exporta vite,
lira, cereale, si seimportá manu-
facturr, confectiunr, instrumente
agricole.
www.dacoromanica.ro
HIRVDVA
Miscarea portulur Hirsova pe
anul 1895: bastimente de Ami':
in trate: Romine 140, strline
745; evite: Romine 139, stri-
ine 739; bastimente de mare
strAine : intrate 47, esite 48.
Veniturile com. se ridici la
suma de 90249 ler si cheltuelile,
la 56786 ler.
Caile de comunicatie sunt :
Dutarea Cu portul Hirsova, care
are un ponton bine construit;
calea judeteara ce duce la Mácin;
drumul ce duce la Babadag ;
catea judetearia la Medjidia ;
drumul la Cara-Murat si Con-
stanta ; drumurr comunale la sa-
tele invecinate.
Are o bisericl cu hramul Sf.
Nicolae, fundatá de locuitorT,
cu 1 preot, 1 paracliser, 2 cin-
táretr, intretinut1 de com.; 2
geamir cu 2 hogr ; o scoall pri-
mará de bletT si una de fete,
cu 2 iustitutorr si 2 institutoare,
frecuentatá de 246 elevI (i14
bIetr, 126 fete); o scoalá bul-
gareascl si una turceascl.
Hir§ova, com. rur., in partea de
N.-E. a pl. Racova, jud. Vasluiu,
Ja 19 kil. de orasul Vasluiti si
la 18 kil. de Pungesti, resedinta
plAser, situata intre comunele
Cozmesti, Poenesti, Laza si Co-
sesti, pe o suprafatá de 1778
hect., din carT 98 hect. pAdure
li 621 hect. loe de culturl, fl-
nat si imas ale proprietAter, bar
959 hect., ale locuitorilor, Cu
51 hect. vie.
Are o populatie de 315 familir,
se.' 1102 suflete, din cal.' II
strlinl.
E compusl din satele : Hir-
sova-RAzesi, Hirsova-MAnAstirer
si FundAtura.
Are o bisericA, cu 1 preot si
2 eclesiarhi ; 3 iazurr; 3 crisme.
Comerciul se face de 6 persoane
sI 2 strainT.
Vite : 737 vite mar! cornute,
 HIR§OVA
983 or, 74 cal, §i 155 rima-
torI.
Budgetul com. e de 20371er,
9 banI, la cheltuelf, §i de 2108
Id, 50 banf, la veniturI.
Sunt 184 contribuabilf.
Locuitorif posea : 215 plu-
gurr i 215 care cu bol*, 3 plu-
gua §i 3 carute Cu cal ; 215
stupI cu albine.
Hir§ova, virf de deal, in jud.
Constanta, pl. Hirwva, pe te-
ritoriul com. urbane Hiqova;
este unul din virfurile DealuluI-
CiobanuluI, situat in partea V.
a p15.5ei i cea N. V. a com., la
kil. spre N.-V. de Hiuova, pe
malul drept al DunareI; are o
inaltime de 70 m.; a fost punct
trigonometric de observatie de
rangul dominind prin inAl-
timea sa orapl Hirwva, drumul
vecinal Hir.5ova-Conacul-luf-Ma-
nole; sub Turcf el a fost intärit
cu fortarete spre a impedica
trecerea Ru§ilor peste Dunare.
Fitr§ova, deal, in partea de N.
a com. Poenqti, pl. Racova,
jud. Vasluia, in hotar cu co-
munele I Iìrova i Laza.
hfr§ova, pîruz, udind teritoriul sa-
tuluI Hir§ova-R1ze0, com. Hir-
soya, pl. Racova, jud. Vasluia.
Izvorete de sub Dealul-Morilor-
de-Vint, curge spre S. 5i se
varsd in piriul Hirova-Lunca.
Hir§ova-Lunca, phia, izvore-
te din partea de N. a com.
Hir§ova, pl. Racova, jud. Vas-
luia, de sub dealul Magura, din
mal multe izvorae, carI se u-
nesc la punctul numit Fundul-
Luncer, uda comuna de alun-
gul el, trece pe teritoriul com.
Laza i se varsa in Racova,
dup. ce primqte ca afluentI :
Valea-UlmuluI, Boldea
718
Hir§ova-MänästireI, sat, com.
Fliuova, pl. Racova, care §I-a
luat numele de la o fosta ma-
nastire, unde serveati cdhigarl
a carel vechime se constata
din o inscriptiune cu litere chi-
rilice. In anul 1772, a fost re-
construita de catre stefan Ga-
lu§ca, fost proprietar al moier,
lar asta-zI servqte ca bisericä
de mir, avind I preot i 2 e-
clesiarcI.
Satul ocupa partea cea maT
ridicata din com., fiind situat pe
dealul Morilor-de -Vint, spre N.-E.
de com., pe o suprafatä de 95
hect., din carI 4 hect. vie. Are
o populatie de 35 aman', saa
153 suflete.
Vite 54 vite marI cornute,
86 of, 14 caf 5i I O rimatorI.
Locuitorif posea: 9 plugurf
9 care cu bol, I plug
caruta cu cal ; 9 stupI cu al-
bine.
Filr§ova-Raze§i, sat, in partea
de S.-E. §i rwdinta com. Hir-
§ova, pl. Racova, jud. Vaslula.
Are o suprafata de 1254 hect.,
din carf 99 hect. padure §i 720
hect. loc de cultura, finat
ma ale proprietateI, iar 435
hect., ale locuitorilor, cu 27
hect. vie. Are o populatie de 70
familif, saa 360 suflete.
LocuitoriI poseda : 143 plu-
guri §i 143 care cu I plug
; hect.
o caruta cu cal; 143 stupI
Cu albine.
Hir§oveni. Ved Poene§ti Stra-
jesculuI, sat, jud. Vasluia.
Hirtie§ti, com. rur., pl. Arge§e-
lul, jud. Muscel, la S. de Cim-
pulung, la 15 kil, de acest ora.
la io kil. de Stilpeni, rqedinta.
subprefectura Este situata pe
ambele malurf ale riuluT
Se compune din 2 cit.: Hir-
www.dacoromanica.ro
HiRTIWI SAO BUqENEVT1.
tie§ti i Lucieni i se margine-
te : la N. cu com. Boteni; la S.,
cu com. Vultureti ; la E., 61
jud. Dimbovita i la V., cu com.
Draghiciul.
Are o populatie de 966 lo-
carI se ocupa, pe lingd
agricultura, cu fabricarea pietreI
de var.
Sunt 5oo vite maff cornute ;
30 stupf cu albine.
In jurul com. sunt dealurI a-
coperite cu padurl i cu pomI
roditorr : prunI, mea, cireA perI,
etc. In partea de E. bunt dea-
lurile : Perilor I Valea Mazga
neI, iar la V., dealurile : 'ora-
cheOlor §i Valea-MituluI.
Riul Argeelal, uda com. in
tot lungul el. Pe el sunt 3 he-
rastrae.
Locuitorli din Hirtie0 aú ca-
patat pamintul prin improprie-
tarire, pe moia statuluI
iar ceI din Lucieni s'aii im-
proprietarit pe moiile proprie-
tarilor. ProprietarI in com. sunt:
d-ni! P. Batea, I. Constantine-
sea, T. N. VlIdescu, A. N. Vla-
descu i C. Vladescu. Proprie-
tarif din Flirtie0 aii cumpärat
pamintul de la stat, lar ceI din
Lucieni li aa din vechime.
Comuna se intinde pe o su-
prafatä cam de 1750 hect., a-
ara de paclurea Hirtieti, care
are o suprafata de aproape 2500
Sunt 164 contribuabill.
Budgetul com. e de 3386 leI
la veniturI i de 1254 lef, la
cheltuelf.
Are 2 bisericI, in fie-care ca-
tun cite una ; o §coalä..
Un pod de plata, peste riul
Argeelul, leagA cat.
cu cat. Lucieni.
HIrtie§ti, saa Buc§ene§ti, sat,
face parte din com. rur. Ti-
te§ti, pl. Riul-Doamnef, judetul
Muscel. Are o populatie de 41
 1-11RTIET1
familir, san 209 suflete: 109
barbati si iio femeI ; o biserica
fondatA la anul 1534, de zid
masiv si cu un turn.
Pe la V. satuluI trecea ve-
chiul drum al posta, intre Cim-
pulung i Pitesti. Intre acest
catun si com. Livezeni era statie
de posta.
HIrtie§ti, sat, face parte din co-
muna rurald Livezeni, pl. Riu-
rile, jud. Muscel.
Hirtie§ti, sat, face parte din co-
muna rurall cu acelasI mime,
pl. Argeselul, jud Muscel. Adi
este resedinta comuneI.
Locuitorif s'ají improprietarit
pe mcisia statuluI Hirtiesti.
Are o biserica, deservità de
preot i 1. dascal, fondatà la
anul 1842 de locuitoriI comu-
nel; o scoalA mixtä, frecuen-
tata de 20 elevI. Cu intretine-
rea scoaleI statul cheltueste a-
nual 1242 leT. Localul este bun,
däruit la anul 1877 de d-1
I. Constantinescu.
Stin carte 135 barbatI si
ferner.
HIrtie§ti, pildure a statuluI, pen-
dinte de com. Hirtiesti, pl. Ar-
geselul, jud. Muscel, in intin-
dere de 2468 hect. si formata
din 3 trupuri: Runcul (672 hect.),
Toporul (1032 hect.) si Maz-
gana (764 hect.).
HirtoapeI (Valea-), valea
Cu acest nume, jud. Sucea-
va, pomenitA inteo mArturie
din 1703, Maiti 22, ce stabileste
hotarele mosid Hui.
Hirtoapele, sat, numit In partea
de jos si Satul-Non, pe mosia.
cu acelasl nume, com. Lespezi,
jud. Suceava. S'a format din
locuitorir desfiintatelor sate Ne-
gresti, ce se aflan la gura piriu-
719
luI Bidilita si Partinisul, ce era
pe coasta dealulul Ceapa. Este
asezat d'asupra, pe coastele si
poalele maluluI i htrtoapelor ce
tärmuresc sesul sting al Sire-
tuluI. Are o populatie de 290
familiI, san 980 suflete: 500
bArbati si 480 femeI. Locuesc
in 238 case. Sunt 230 contri-
buabilI.
Vatra satuluI ocupa 29 fOlcI.
Mosia e proprietatea statuld
2.1-e iioo falcI, din care 730
falcI cultivabile, 2 ala padure,
200 fálcI finat i restul mal
mult sterp si neproductiv.
Improprietariti in 1864 sunt
55 pAlmasI si 62 codasI stapi-
nind 300
Are: o bisericä, cu hramul
Sf. Dumitru, deservitä de un
preot si 2 cintaretI; o scoald
rurald mixtk conclusa de un
invItätor, plAtit de comuna si
frecuentata de 40 elevI.
Drumurile principale sunt la
Lespezi (6 kil.), la Stolniceni-
Costandache (4 kil.), la Lunca
(5 kil.).
In 1803, Hirtoapele, a manas-
tire/ Probota, cu loc indestul,
numara 65 liuzT, plAtind 1076
lel bir anual.
Hirtoapele, pisc, intre cItunele
Valea-Popei si VOcarea, pl. Riu-
rile, jud. Muscel.
HIrtopeasca, numire data' una
pdip din mofia Beldimaneasca,
jud. Buzan, com. Beceni, din
care s'a dat locuitorilor impro-
prietäriti 13 hect.
Hirtopeasca, mofie, în jud. Bu-
zAti, com. Canesti, cat. Suchea,
proprietate rnosneneasca; are
200 hect., din carl 12 hect. pa-
du. re, restul araturr, fineata si
sterp.
Hirtopelul, trup de sat, situat
www.dacoromanica.ro
IINTOPUL
in com. erbesti, plasa Piatra
Muntele, jud. Neamtu.
Hirtopul, sat, in partea de N.
a com. Lunca-BanuluI, pl. Pru
judetul Falda, asezat pe
coasta de E. a dealuluI Prutul,
in& un hirtop.
Satul se afla pe mosia Mala-
resti, proprietatea familier Te-
liman. Suprafata mosieI e de
418 hect. cu o populatie de
¡o familiI, san 36 suflete, din
carl 8 contribuabilI.
HIrtopul, sat, in jud. Nearntu,
pl. Piatra-Muntele, com. er-
besti, situat pe sesul ce se in-
tinde la S.-E. de satul Ghigo-
esti, filtre culmea MOrginenilor
si satele BlIanesti si GhilAesti,
cu marginele sale formeaza ho-
tarul com. erbesti despre com.
Birgloani, si a plOseI de Sus-
Mijlocul.
Are o populatie de 119 fa-
san 469 suflete : 218 bar-
batí' si 251 femel; 248 necasd-
toritf, 178 casAtoritt, 41 vacluvr,
2 divortatI. Locuesc in r06
case.
Sal carte 25 persoane.
Se mal numeste : IIirtopul-
Mare.
Hirtopul, sat, pe mosia cu acelasI
nume, jud. Suceava, com. ol-
cidnesti. Asezat inteo hirtoapa
inconjurata de dealurI.
Are o populatie de z59 fain.
san 668 suflete 316 bArbatT
352 femer. Locuesc in 163 case.
Sunt 179 contribuabill.
Vatra satuluI ocupa 35 ala' si
27 prajini. Mosia e proprietatea
d-luI Teodor Tatos. Are 955
fAlcr, din care 425 fOlcl cultiva-
bile, 340 falcI padure si imas,
go falcI finat si roo fAlci iazul
Ciorsaci.
ImproprietaritI la 1864 sunt
39 fruntasr, 34 pAlmasI si 94
 HIRTOPUL
codas!, stApinind 255 fAlcT si
55 prAjini.
DrumurT principale sunt : la
FAIticeni (8 kil.), la Plesesti (4
kil.), si la Giurgesti (4 kil. 440
metri).
Are o bisericA de zid, pe
frontispiciul cAreia se citeste :
a Anul 1844, Octomvrie, s'a silvirOt
acest Dumnezcesc 1oca4 in care se prliz-
nuete co hramul Sf. M. M. Voivoz1
Mih. i Gay., ficuti. cu toatit cheltueala
O osteneala robilor lulDumnezeil Icono-
mul Iftime Stamate, proprietarul acesteI
mosit litrtopul O a fiulul sial comisul
Alecu Stamati spre vecInica pomenires.
E deservia de preotul din
Plesesti si de 2 cintdretT, si e im-
proprietAritA de la 1864 cu 8
flIcT.
Este o scoalA ruralA mixtA,
cu un invAtAtor pldtit de stat,
infiintatA in 1890, si frecuen-
tatA de 28 elevr.
Un hrisov de la Irimia Mo-
vilA (din 1596, Iulie 14) ne a-
ratA cl satul era in fiintA pe
acel timp ; se zice cA satul a
fost odat5. rAzAsesc ; ceca ce
reiese si din cArtile de judeca-
tA ale mAnAstireT Solea cu rAzA-
sia pentru satul Ciorsaci.
Inainte de 1780, Iunie 25,
Hirtopul era proprietatea luT
Toader Pisoschi, cumpArAtA de
la Stolnicul Ionitá. BasotA, cAcT
pAnA pe la aceastA datA mosia
aceasta forma un trup cu $ol-
dAnesti. Fiji luT Toader Piso-
schi se judecA in anul arAtat cu
Iordache si Vasile LinA, proprie-
tariT Leucusestilor cae pretin-
dea0 a li se cuveni jumItate
din satul Hirtopul.
La 1803, Hirtopul era al
cApitAneseI Maria PisoschioaeT
si numAra 1 1 Dila, plAtind 188
leT bir anual.
Hirtopul, deal, in partea de
S.-E. a comund FlAminzi, pl.
Cosilla, jud. Botosani, formeazA
720
hotarul filtre com. Storesti si
RAdeni.
Hirtopul, viit de deal, in jud.
Tulcea, pl. Tulcea, pe teritoriul
comuneT urbane Mahmudia ; este
asezat In partea E. a pasa
si in cea S.-E. a comuneT ;
este unul din cele mal inalte
piscurT ale dealuluT Cairacile ;
de naturA stincoasA, intretAiat
de maT multe povirnilurT .$1
hIrtoape ; are o inAltime de 88
metri ; punct trigonometric de
observatie de rangul al 3-lea,
dominind asupra orasuluT Mah-
mudia (fiind asezat la 2 kil.
spre S. de oras), asupra dru-
murilor comunale ce pleacA de
la Bes-Tepe si Mahmudia, la
Moru-Ghiol, Bei-Bugeac si Sari-
Nasuf, si asupra BratuluT Sf.
Gheorghe, pe o mare intindere;
e acoperit cu pAsunI si finete.
Hirtopul, pida, jud. Dorohoiri,
izvoreste din ponorul hirtopuluT
de pe mosia HAnesti, com.
Slrbi, pl. Baseul si se varsA
in stinga piriuluT Baseul.
Hirtopul-Mare. VezT Hirtopul,
sat, jud. Neamtu.
Hirtopul - Mic. VezT Hirtopul,
trup de sat, jud. Neamtu.
HIrtäriesti, phig, jud. Bacan, pl.
Trotusul, com. BogdAnesti, izvo-
reste din pAdurea cu acelasT
nume si se varsA in Trotusul
la satul Tuta.
Hirte§ti, sat, in jud. Neamtu, com.
MArgineni, pl. de Sus-Mijlocul,
situat pe podisul cuprins filtre
dealul Hirtesti, de care se des-
parte de s. Micsunesti, si ho-
tarul judetuluT Roman, formind
cu marginele sale hotarul co-
muner si al plAseT, despre com.
Silistea (plasa Bistrita).
www.dacoromanica.ro
HLIBOCI
Are o intindere de 1118 hec-
tare, o populatie de 48 fa-
milif, sari 220 suflete; o bise-
ricA deservitA de 1 preot si 1
(lasca]; o fierArie.
Vite sunt : 74 bol, 50 vacT,
200 of, 20 caT, 26 pord si 58
juncT.
ContribuabilI sunt 48.
Acest sat mal inainte a fl-
cut parte din desfiintata com.
Hoisesti, apoi din desfiintata
com. Micsunesti.
Hirzobia, peY dure, jud. Ba..cAti, pl.
Bistrita-de-jos, de pe teritoriul
com. CAlugAra-Mare.
HIApe§ti, sat, in jud. Neamtu,
com. Talpa, plasa de Sus-Mijlo-
cul, formind cu marginele sale
hotarul despre comuna Uscati.
Are o populatiune de 150
fam., sati 550 suflete; o biseri-
cl, cu un preot si 2 eclesiarcI;
o scoalA, frecuentatA de 35
elevT; 1 fierArie, 2 rotAriT, to
lingurarT.
NumArul contribuabilor e de
212.
Vite sunt 486.
Hleiului (Culmea-), munte, jud.
Suceava, acoperit de pAdure de
brad, filtre comunele Sasca si
MAlini.
Hliboca, seituc, pe mosia Po-
mirla, com. cu acelasT nume, pl.
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiti.
LocuitoriT inproprietAriti 8.11
67 hect., 31 ariT plinint.
Hliboca, deal, pe moSia Pomirla,
com. cu acelasT nume, pl. Pru-
tul-d.-s., jud. Dorohoia.
Hliboca, deal, pe mosia Zvo-
ristea, com. cu aceeasT .numire,
pl. Berhometele, jud. Dorohoiti,
Hliboci, 'Mg, jud. Botosani, iz.
 HLABOCUL
vore$te din pAdurea Agafton,
sub numele de Humaria, trece
pe mo$iile Bliceni i Or5.$eni
$i se vars1 in ptriul DrAsleuca,
primind in dreapta ptriul Bros-
caria.
Hlibocul, îrîü, incepe de pe
mo$ia IbAne$ti, com. cu acela$I
nume, pl. Prutul-d.-s., jud. Do-
rohoia $i se varsA irt piriul
bAneasa, pe aceastA mo$ie.
Hlibocului (Valea-), vale, pe te-
ritoriul com. Pomirla, pl. Pru-
tul-d.-s., jud. Dorohoia, futre
Dealul-Vier i Dealul-MAgura,
din com. IbAne$ti.
Hlinsea, sat, jud. Ia$i, pl. Co-
drul, com. Calafat, situat pe
podi$ul dealuluI Hlincea, cu o
populatie de 72 familir, saa 225
suflete.
Vite : 135 vite marr cornute,
I I cal' i 22 rimItorr.
Hlincea, mdndstire, jud. Ia$i,
situatá pe coasta de V. a dea-
lulul cu acela$I nume, ziditA de
Vasile-VodA i zugrAvitä de fiul
sAti, Stefan-Voevod, in domnia
de la 1660 ; este inconjuratá cu
zid de jur-imprejur.
A fost inchinatA Sf. Mormint,
lar astd-zr se intretine de Stat,
avind. I preot $i r chitare.
Hlincea, deal, in jud. Ia$i, pl.
Codrul, com. Galata ; se prelun-
ge$te de la S. spre N.-E., pe
partea dreaptA a piriulur Ni-
colina; capAtul de N.-E. se sfir-
$e$ te In $esul Bahluiulur, in mar-
ginea razer ora$ulur Ia$i, luind
numirea de CetAtuea ; pe coasta
lur despre V. se afil mAnAstirea
Hlincea, lar pe podi$ul de de-
-asuprl. sunt vi! i livezr.
Hlipiceni, sat, numit i Slobozia-
Todireni, jud. Botopnii situat
60645. liarato Dictionar Geogroga Vol. In.
721
pe coastA de deal, pe partea
dreaptä a piraielor Siena i Jijia,
com. Todireni, pl. Jijia, jud. Bo-
to$ani, pe mo$ia Todireni, a Ca-
ser Spitalulur Sf. Spiridon din
Ia$1. Are o populatie de 265
familir saii 713 suflete; mar totl
locuitoriT sunt ru$1 romanizatT.
PAminturile locuitorilor ati o In-
tindere de 65o hect.
Ad i este re$edinta com. To-
direni. Are o bisericA, cu
preot i 2 cintAreIT ; I coall
mixtA, conclusa de i InvItAtor
plAtit de stat i frecuentatA de
35 de $colarr.
Vite : 615 bol i vacT, 38 cal,
830 or, 180 porcr.
Sunt 15I stupr.
Hliza-Precista, trup de mofie,
a statulur, jud. Covurluia, in in-
tindere de 27 hect., 6274 m. p.,
mar mult vil, com. File$ti, pl.
Siretul ; arenda : 925 ler pe aa.
Hluza, deal, pe teritoriul satulur
DrAgAne$ti, com. Sipotele, pl.
Bahluiul, jud. Ia$i, in valea cA-
ruia se afld $i iazul cu acela$T
nume.
Hobaia, sat, face parte din com.
rur. Bala$oeni, pl. Sabarul, jud.
Ilfbv. Este situat spre S. de
Bala$oeni, pe tArmul drept al
riulur Arge$ul, la extremitatea
judetulur despre jud. Vla$ca.
Suprafata totalA a satulur e
de 855 hect., din carr D-1 D.
TAnAsescu, proprietar, are 624
hect. (220 cultivate, 5 sterpe,
74 izlaz, 325 pAdure). Locuitorir
ail 231 hect. (9 sterpe, 3 vie).
Are o bisericA, cu hramul Sf.
Gheorghe, ziditA la 1830 de lo-
cuitorT, deservitA de i preot $1
2 cintAretr.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumarr.
NumArul vitelor marr e- de
409 i al celor miel, de 97.
www.dacoromanica.ro
HOCEN!
Hobana, pirh7, ce curge prin pl.
Corodul, jud. Tutova. Izvore$te
din apropiere de mAnAstirea A-
dam, curge de la S.-E. spre
N.-V.; prime$te pe stinga piri-
ia$ele Cruceanul i Murgociul
$1 se varsA de-a stinga rtulur
Birladul, la N. de satul Chuto-
lom.
Hobita, altun, apartinind com.
Pe$ti,ani, pl. Vulcan, jud. Gorj,
situat In partea de S. a aceler
comune.
Are o suprafatA de 460 hect.,
din care 140 hect. pAdure, 162
hect. arabile, 125 hect. finete
$i 8 hect. vie.
Statul posea irt acest atun
50 hect. loc arabil.
Locuitorir sunt mosnenr. ET
posea 16 plugurr, 38 care cu
bor, 2 cArute cu cal ; 290 vite
mari cornute, 40 car, 380 or,
82 capre $i 180 rimAtorr; 30
stupr cu albine.
Are 2 bisericl de lemn, cu
preot i I cintAret ; i moarl
pe apa Bistrita i I I puturl.
PAmintul acestur cAtun e udat
de apa Bistrita.
Comunicatia acestur cltun se
face prin soseaua comunall care
dA In soseaua vecinall BrAdi-
ceni Baia-d e-A ramA, care-1 pun e
In comunicatie la N. cu comu-
na Pe$ti$ani.
Hobita, mahala, in com. rur.
Covrigi, pl. VAilor, jud. Mehe
dinti.
Hobita, pida, jud. Gorj, pl, Jiu-
lzvore$te din dealul Erciul,
situat la S. comuneT Ohaba,
curge pe valea °haber, pe par-
tea despre S. a satulur Ohaba
qi se vars1 in pIrlul Jiltul-Mare.
Hoceni, com. rur., in partea de
N. a pl. Mijlocul, jud. Fälcifl, a-
$ezatA tntre dealurr, rnArginitA :
91
 HOCENI
la N. Cu com. iscani Razesi ; la
S.-E., cu com. Deleni ; la E.,
cu com. Grumazoaia si la V.,
cu Oteleni. E udata de piriul
iscani-Razesi, pe partea de E.
Este formata din satele : Ho-
ceni, Hoceni tirgusor, Torna,
iscani-Boeresti, cu o populatie
de 176 familiT sati 730 suflete,
din carT x23 contribuabilT.
Are treT biserid.
Vite marT cornute 384, 01177,
caT 57 $i porcT mo.
Hoceni, tirgufor, in jud. Falda,
pl. Mijlocul, com. Hoceni.
Hoceni, sat, in jud. Fakir], pl.
Mijlocul, com. Hoceni.
Hoceni, deal, se prelungeste fu-
tre comun ele : Hoceni $i Oteleni,
pl. Mijlocul, jud. Falciti, facind
hotar intre ele.
Hociungi, com. rur. li sat, in
jud. Roman, pl. Siretul-d.-j., spre
S.-V. de orasul Roman, la 18
kil. de el si la 17 de resedinta
plaseT. Este asezat pe coasta
de E. a siruluT de dealurT ce
separa jud. Neamtu de jud.
Roman. Este formata din sa-
tele : Ciocanesti si Hociungi, cu
resedinta comuneT In satul Ho-
ciungi. Are 262 familiT, sal
920 suflete, din carT 186 con-
tribuabilT. Locuesc in 240 case.
Se cultivä viea si arborif fruc-
tiferT. Sunt 987 capete vite marT.
Are o biserica de lemn; o
scoala primara mixta, frecuentata
de 8 elevT
Venitul com. este de 2820
lel si cheltuelile de 2542 leT.
Este legata cu orasul Roman
prin osea.
Hodäilor (Pirlul-), pi,* izvo-
reste din dealurile de E. ale
com. Mateepti, pl. Oltetul-d.-s.,
jud. Vilcea si dupa ce uda
722 HODORASCA
centrul comuna, se varsa in jud. Vlasca, proprietatea Efo-
riul Milla. rieT Spitalelor Civile din Bucu-
resti.
Hodäresti, sat, jud. Dimbovita, Ad i s'a(' improprietarit 109
pl. Ialomita, cat. com. atunul. locuitorT, carora li s'a dat 450
hect.
Hodineanul,Odure, jud. Covur-
luiti, pl. Siret, com. Branistea, Hodivoaia, vale, ce trece pe
populata cu salcie, plop, stejar proprietatea si satul cu ace1as1
si ulm. nume, pl. Marginea, jud. Vla-
sca si se scurge in Dunare, din
Hodivoaia, com. rur., pl. Mar- jos de Malul.
ginea, jud. Vlasca, compusä
din catunele Hodivoaia si Vieri, Hodoba, vale, in jud. .Buzati,
situate la inceputul BurnazuluT, com. Cindesti ; incepe din poa-
'filtre Cacaleti si Giurgiu, la V. lele munteluT Cerbul si pe linga
judetuluT. Este proprietatea E- Malul - LiliaculuT se scurge in
forieT Spitalelor Civile din Bu- riul B izaul, intre catunele Sa-
curesti. tucul si Cindesti.
Aci, ne spun FratiT Tunusli,
la 1775, a fost metoc de ca- Hodolna, pisc de deal, pe mo-
lugárT. sia Balinesti, com. Zamostia, pl.
Este departe de Giurgiu, de Berhometele, jud. Dorohoiti.
14 kil., de Saliese, resedinta
plaser, de 5 kil. E strabatuta Hodorasca, com. rur., jud. Gorj,
de o osea care merge la Ale- pl. Ocolul, la S.-E. com. 01-
xandria. niculuT, situata pe loc ses si
Are o suprafata de 6224 hect., in dreapta riuluT Tismana, la
din carT 63 hect. vie. La 1864 poalele dealuluT Hodorasca si
s'a dat la 209 locuitorl 854 aproape de soseaua judeteana
hect. T.-Jiul-Severin.
Are o populatie de 340 familiT, Are o suprafata de 1073 hect.,
san 1464 suflete, din carT 250 din carT 300 hect. padure, roo
contribuabilr. hect. izlaz, 202 hect. finete si
In com. sunt : o biserica, in 471 hect. arabile.
cal. Hodivoaia, de zid, in stare Are o populatie de 201 fa-
burla, cu hramul Sf. Nicolae si mili!, sati 900 suflete, din cari
o alta cu hramul Sf. Nicolae 220 contribuabilT.
in catunul Vieri, ambele de- LocuitoriT posea : 41 plugurT,
servite de 2 preotT si 4 cin- 38 care cu boT, 3 carute cu cal;
taretT; o scoala mixta., conclusa 294 vite marr cornute, 27 caT,
de un invatator si frecuentata 279 porci si 430 oT si capre.
de 59 baetT. Venitul com, e de leT 960,
Venitul anual al mosieT este iar cheltuelile, de leT 920.
de 70100 de leT. Riul Tismana uclä teritoriul
Sub Mircea-Basarab era aci acesteT comune.
o capitanie militareasca, din cele Comunicatia cu com. vecine
18 in care impartise acest Doran se face prin soseaua judeteana
Tara-Romtneasca. T.-flul-Severin si prin sosele
comunale, carT duc in_toate co-
Hodivoaia, cdtun, pendinte de mun ele vecine.
com. Hodivoaia, pl. Marginea, Are o scoala, frecuentata de
www.dacoromanica.ro
 HODORASCA
43 elevl ; 3 bisericr, din carr 1
de zid fondata de Costache Glo-
goveanu si alt1 locuitorr, la anul
18 io, lar cele-l'alte 2 de lemn,
fondate la anul 1820, tus-trele
deservite de 2 preotT si 4 cinta-
retI ; 3 mori pe apa Tismana.
Este compusa din 2 catune :
Hodorasca si Strimba.
Pe dealul Hodorasca, pe care
se allá drumul Strejer care da-
teaza din timpul Tatarilor, se
zice ca a fost un lagar ; se
vad chiar acum o multime de
gropr sapate in parnint. Spre
S. de com. se Arad niste ruine
de caramizI, despre care se zice
ca ar ii, ruinele unur sat Ta-
taresc.
Hodorasca, ceitun, al com. Ho-
dorasca, pl. Ocolul, jud. Gorj.
Are o suprafata de 716 hect.,
din carr : 200 hect. padure, 65
hect. izlaz, i8o hect. finete si
271 cultura.
Are o populatie de 140 fa-
milir, sal 586 suflete, din cae
150 contribuabill.
Locuitorif posea : 27 plu-
gurI, 28 care cu bol, 2 carute
cu cal; 150 vite marr cornute,
17 cal, 234 °I si capre si 170
porcr.
In Hodorasca sunt 2 bisericl
de lemn, facute de locuitorr in
anul 1820 si deservite de i preot
si 2 cintaretr.
Hodorasca, (leal, in jud. Gorj,
pl. Ocolul, com.
Hodorasca,
ramificatie din Dealul-Bujores-
culur; e acoperit cu padure.
Hodorasca, vale, in jud. Gorj,
pl. Ocolul, com. Hodorasca ; in-
cepe din cat. Strimba si se ter-
mina spre N., in marginea dreap-
ta a-- riulur Tismana.
Hodoroaca, iaz, in suprafata
cam de 4 hect., pe mosia Ha-
723
nesti, com. Sirbi, pl. Baseul,
jud. Doroholii.
Hodoroaia, piriii, jud. Botosani,
izvoreste de pe mosia Hanesti,
jud. Dorohoig, trece pe mosia
Brateni si se varsa in stinga
Baseulur, la com. Brateni.
Hodorogeasca, mofie, in jud.
Buzati, com. Vispesti, cat. Va-
leanca; are 150 hect., din care
85 pAdure, restul vir si arnue,
proprietatea mosnenilor Hodo-
rogesti.
Hodorogioaia, mofie, in jud.
Buzati, com. Pirscovul, cat. Ba-
dila, de 75 hect., din care 50
padure ; face parte din trupul
Badila.
Hodorogul, padure, pe mosia
Doagele, pl. Teleorman, jud.
Teleorman, spre com. Beuca,
situata in vilceaua Cu acelasI
nume.
Hodorogul, vilcea, in jud. Te-
leorman, pl. TeleormanuluI, In-
cepind de pe mosia Balaciul, tre-
ce prin mosia Doagele si se
infunda in valea Burdel, formind
un pirlias care se scurge In pi-
riul Burdea, la N.-E. comuna
Dragsenei.
Hodrunga, vale, jud. Iasi, for-
mata in .podisul Catargiulur,
com. Sirca, pl. arligatura; prin
ea trece drumul HirlauluI de
la Podul-IloaeI prin Belcesti.
Hodura, sat, jud. Iasi, pl. Ba-
hlulul, com. Cotnari, situat parte
pe poalele dealulur cu acelasI
nume, parte pe ale dealulur Dum-
brava si parte pe sesul Bahlu-
lulur. Are o populatie de 218
t'aman', sal 783 suflete ; o bise-
rica de lemn, cladita la 1837
de N. Roznovanu, fost proprie-
www.dacoromanica.ro
HO1NARI
tar, Cu 1 preot, 1 cintiret si 1
eclesiarc ; o scoala, infiintata
la 1866, frecuentata de 44 elevr ;
o moara de abur!.
Vite : 704 vite marr cornute,
84 cal, 1738 of si 441 porcl.
Hodura, °leal, jud. LO, incepe
din partea de S. a sesulur Ba-
hluiul, de la poalele dealulur
Breazul, trece pe litiga partea
de E. a satulur Hodura, com.
Cotnari, pl. Bahluiul, termin indu-
se inteo vale numita Valea-
Groazer.
Hodura, Miz1, jud. Iasi, format
din cite-va izvoare de sub poa-
lele dealulur Dumbrava, com.
Cotnari, pl. Bahluiul; curge de
la N. spre S., trecind prin dea-
lul si satul Hodura si se varsa
pe stinga riulur Bahluiul.
Hogie§ti, mahala, in com. rur.
Deveselul, pl. Blahnita, jud. Me-
hedinti.
Hogioaia, lac, jud. Braila, for-
mat prin schimbarea albier riu-
lur Siretul, situat futre viroaga
Siretelul si riul Siretul, la 6
kil. spre N.-V. de satul Vadeni,
aproape de gura Siretului.
Hoinari, sat, jud. Braila. Vezr
Morotesti, sat, com. Osman.
Hoinari, sat, jud. R.-Sarat, pl.
Gradistea, cat. com. Alacena,
asezat in partea de V. a co-
muner, pe riul Rimnicul-Sarat,
la 1250 ni. spre V. de cat. de
resedinta, Alacena; are o intin-
dere cam de 7 hect., cu o po-
pulatie de 46 fama', sal 176
suflete : 44 barbatI si 43 femer,
din cae 48 contribuabill.
Hoinari, ceitun (tirla), in jud.
Ialomita, pl. Borcea, pendinte
de com. Lupsani.
 HOINAR[
Hoinari, numire vechie a ca-tu-
?zulla Plopii- Vechi, com. Ma.-
erina, jud. R.-Sarat.
Hoinari, numire vechie a catu-
?tulla Andree§ti, com. Droglu,
jud. R.-Sarat. Vezi Andree§ti.
Hoinari, sub-divizie a cdt. Fun-
deni-Cuculeasa, com. Fundeni,
jud. Buzar'.
Hoinari, mofie, jud. Bráila. Vez!
Morote0, com. Osnlan.
Hoise§ti, sat, in partea de N.-
V. a com. PAw$1, pl. Cirli-
gatura, jud. Iai, a§ezat pe ves,
de a dreapta riuluI Bahluiul,
futre dealurile Hoise§ti i Du-
me§ti. Vechimea luI se constata
din un act cu data 1821, in
care se arata ea a existat pe
la 1650 i el atuncI apartinea
spataruld Iordache Ramadan.
Partea de mo§ie ce se afla de-a
stinga riuluI Bahluiul, purta nu-
mele de Vlagomire0.
Suprafata teritoriului acestui
sat este de 1862 hect., cu o
populatie de 103 familiI,
495 suflete.
Are: o biserica, zidita, la 1864,
de marele logoilt N. Cantacu-
zino, Cu I preot, I cintaret
eclesiarc ; o coala, intretinuta
de comuna., infiintata la 188o,
frecuentata de 20 elevi.
Vite : 498 vite mar! cornute,
30 cal', 702 o! i 198 rtmatori.
Hoise§ti, sat, in jud. Neamtu, Holaclul, jîrîü, in jud. Tulcea,
pl. de Sus-Mijlocul, situat pe pl. Isaccea, pe teritotiul com. rur.
valea cu acela0 nume,
spre E. de dealul Margineni.
prin care se desparte de satu
Margineni.
Are o populatie de 145 a-
lai!, sal."' 598 suflete.
Numarul contribuabililor e de
145-
Are : r biserica Cu I preot
724
2 dascali ; i moara de aloa;
frerarie.
Vite : 220 bol, 144 yac!, 18o
01,38 cal', IR) porcI i 182 junci.
Acest sat impreuna cu sa-
tele : Hirte§ti, Miqune§ti, Plo-
peSi i Virlanul, aU format odi
nioara com. Hoise§ti.
Hoise§ti, mofie, situata. in com.
Mdtgineni, pl. de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu, avind o intindere
de 619 hect. 50 ariI.
Hoise§ti, pîruia, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul ; izvorete
din coastele despre E. a dea-
Margineni, trece pe linga
satul Cu acela0 nume i se varsa
pe partea stinga a piriuluT Mar-
gineni, formind iazul de la Plo-
pqti.
Hoizanul, sub-divizie a cittunu-
iur Lipia, com. Lipia, jud. Bu-
zar'.
Hoizanul, deal, in jud. Buzati,
com. §i cat. Lipia, proprietatea
mo§nenilor ; e acoperit cu vi!
livezI.
Hoja, a'eal, in jud. R.-Sarat, pl.
Oraulul ; se desface din virful
Deleanul; brazdeaza partea de
V. a com. Bra4teni ; se intinde
printre piraele Valea-Grozoaia
Valea-Rea ; laza spre N. dea-
lul Priveghiul; este acoperit Cu
ima§url i finete.
Balabancea, .$1 anume pe al cat.
sag Giaferca-Ruseasca ; 41.ia
tere din poalele de N. ale dea-
lului Boclogea ; se indreapta.
spre V., avind o directiune ge-
neran. de la N.-E. spre S.-V. ;
brazdeaza partea centralä a pia-
se! i pe cea nordica a comund ;
jumatate din cursul satí trece
www.dacoromanica.ro
HOLDA
prin padurT, jumatate, prin dea-
lurI inverzite ; are o lungime de
3 kil. ; se varsa in piriul Taita,
pe partea dreapta a luT, in fata
satuluI Hancearca, talud dru-
mul comunal Balabancea-Taita;
udá." prin mijloc satul Giaferca-
Ruseascd; pe valea-I merge dru-
mul vecinal Giaferca-Telita.
Holban, deal, in partea de S. a
com. Girbe0, pl. Fundurile, j ud.
Vasluiti ; are directiunea de la
V. la E.; e acoperit mal* mult
cu paduri i tufari§.
Holbäne§ti, cdtun, in jud. Putna,
pl. Zabrauti, com. Filipeti. A-
cest catun este wzat in valea
DibrautuluI, care de ad i se in-
funda la schit la Mosinoaia.
Are o populatiune de 575
suflete, carI locuesc in 135 case.
Holbina, golf, al lacului cel mare
Razelm, situat in pl. Sulina,
jud. Tulcea, pe teritoriul co-
mune! rurale Sf. Gheorghe (Ca-
dirlez) ; este a§ezat in partea
de S. a pla4eI i cea de V.
a comuneI, la E. de lacul Ra-
zelm ; in partea de N. comu-
nica printr'o edita (5 kil, lun-
gime), cu riul Dunavatul, iar in
partea de E., prin Orla Dranov
(lungl de 4 kil.), comunica cu
lacul Dranov ; la imbucatura a-
cestei edite, se afla i pescarla
Dranov ; are o intindere apro-
ximativ de 300 hect. ; contine
peOe in mare cantitate, ce se
exporta In Cadlrlez i in Cara-
Orman, prin cherhanalele Dra-
nov i Gura-Dranov.
Holcanilor (Dealul-), deal, in-
tre Dadip i Ulia, jud. Suceava,
com. Boroaia, d'asupra caruia
e un podi , parte acoperit de
padure, parte finas.
Holda, sat, pe mo§ia i In com.
 HOLDET (DEALUL-)
Brosteni, jud. Suceava, insirat
pe tarmul sting al Bistriter
In lungul ptriuluT Puzdra. Nu-
mara 66 case, populate cu 57
familif, sati 260 suflete : 136
bárbati si 124 femeT, din care
70 contribuabili.
ImproprietaritT la 1864 sunt
5 fruntasT, 18 palmasT si 22
codasT, sapinind 155 raid, M'ara
de cel cu cite ID prajini.
Are o biserica de lemn, de-
servita de preotul din Brosteni
doi cantareti. coalele din
Brosteni se-rvesc i acestuT sat.
In Holda se afla : o circiuma ;
o dugheana; 3 stoleri si 2 fierari.
Singurtd drum comunal in-
gust ce leaga Brosteni cu Cru-
cea trece pe liga acest sat.
Holdei (Dealul-), munte, in jud.
Suceava, com. Brosteni, la poa-
lele caruia se aflä satul cu ace-
lasT nume.
Holdita, sat, pe mosia si in com.
Brosteni, jud. Suceava, asezat
pe tärmul sting al Bistriter.
Are 40 case, populate cu 46
familiT, sati 186 suflete ; 90 bar-
bati si 96 femeT, din care 46
contribuabili.
Improprietariti la 1864 sunt
5 fruntasT, 14 palmasT si 8 co-
dasI, stapinind 104 thiel, afara
de cer cu cite LO präjini.
Biserica din Holda i coalele
din Brosteni servesc i acestur
sat.
Un singur drum ingust duce
prin Holda la Brosteni si pe
la Barnari la Crucea.
Holdita, pirtz2, ce strabate satul
cu acelasi nume, jud. Suceava.
Izvoreste de sub Plesele-Holdei
dupa un curs de 3 ya kil , in
car&-a primit de-a dreapta pe
piraiele : Glodului,
Arsitel si de-a stinga pe al To-
menilor, se varsa in Bistrita. Pe
725
valea Holditei se gaseste por-
fir virtos, negru-verde i, in pa-
mint, straturi de araml-piatra.
Holea, nagurd, in padurea din
spre V. de satul Zvoristea, com.
cu acelasT nume, jud. Dorohoiu,
pl. Berhometele ; are 1284 m.
periferie la baza si 140 m. mal-
time.
Holeacul, pIrlu, jud. Dorohoiu,
format din pirliasele : Tulburea,
Huta, Borteni, netrosul si Buda,
toate de pe teritoriul corm Tir-
nauca, pl. Herta; curge spre N.,
si dupa ce trece in com. Herta,
la numirea de Piriul-HerteT ;
mal primind pe dreapta
stinga alte piriiase, mareste
cursul ; trece apol pe litiga tIr-
gul Herta, com. Movila sí la
satul Lunca, comuna Pilipauti,
se varsa în riul Prutul, la locul
unde se afla o luna de lozii.
Holmanul, a'eal, pe mosia Hi-
liseul- Gafencul, com. Hiliseul,
pl. Cosula, jud. Doroholii.
Holmul, sat, in partea de N.-V.
a com. Pausesti, pl. arligatura,
jud. Iasi, situat pe sesul din
dreapta riuluT Bahluiul, la 2 kil.
de tirgusorul Podul-Iload. Are
o suprafata de 614 hect., cu o
populatie de 103 familii, sati
495 suflete.
Vite sunt : 165 vite marT
cornute, 8 cal, 262 of si 9 rt-
matorT.
Holmul, sat, in jud. Roman, pl.
Siretul-d.-s., com. Dagita, spre
S.-V. de satul Palita. Are 22
familir, sal-1 94 suflete, din carT
22 contribuabill. Locuesc in 28
case.
Sunt 216 vite marT cornute.
Acest sat 'linea, inainte de
1886, de desfiintata com. Vovri-
esti.
www.dacoromanica.ro
HOLMUL
Holmul, deal, in jud. Botosani,
inpartea de V. a com. Slobozia-
Secatura.
Holmul, deal, pe teritoriul sa-
tului si com. Radeni, pl. Cosula,
jud. Botosani. Acest deal este
prelungirea dealului Tencusa,
care se intinde de la Storesti
pana la Hirlau. E de natura
pIetroasa, ocupat cu case pe
partea de E. si Cu padurf pe
partea de V.
Holmul, deal, pe teritoriul com.
Baneasa, pl. PrutuluT, jud. Covur-
luiu. Acest deal incepe de pe
mosia Putichioaia, com. Bujorul,
iar coama luT merge pana la
Fintina-Mare, pe mosia Obrasen'
(jud. Tutova) ; la catunul Moscu,
Hohnul se desface in dota ra-
murr: o ramura care tine pana
la com. Slivna din sus, iar d'a-
colo se uneste cu Holmul-Mare ;
lar alta ramura se margineste
Cu Baneasa despi e E. Ramu-
rile Holmuld se mal numesc
Holmul-Rosief i Holmul-Oses-
tilor. Pe Holmul-Osestilor se
gaseste o ridicatura mal pro-
nuntata in lungime de vr'o 400
metri, al carda punct culminant
e o &novia tuguiata de pe care,
cind e atmosfera curata, se vad,
regiuni departate, precum muntii
Vrancei, si locurile de peste
Prut.
Holmul, a'eal,jud. Doroholli, pl.
Prutul-de-Jos, comuna Darabani;
incepe din dealul Prutului
formeaza o radicatura brusca
In ata satului Bagiurea.
Holmul, deal, jud. Iai, in par-
tea despre N. a satelor Co-
geasca - Vechie Hasnaseni,
i
com. Cucuteni, pl. Stavnicul ;
se intinde dela V. spre E., ter-
minindu se In satul BrAtuleni,
unde tormeaza sesul Bratuleni,
 HOLMUL
pe care se aflA iazul cu acelasT
nume.
Holmul, deal, jud. Vasluili, com
DrAguseni, pl. Funduri. Incepe
de la N., avind directiunea spre
S.; desparte satul Tatomiresti
de Holm (DrAguseni) si MAcresti
de CrAciunesti, terminindu-se la
ratosul Cuzer.
Din acest deal se lasA o rami-
ficare spre N.-V., numitd Capul-
Dealuluf, ce are un povirnis
repede si o altA ramurá numitA
Anina, sub poalele cAruia d.
inginer Hevet a descoperit maT
multe vase, de lut, in grosimI
considerabile si alte antichitAti
pe carl le-a depus la Muzeul.
din Bucuresti.
Holmul-lui-Brinzä, deal, j u d.
Fdlcid, pe teritoriul satului RAn-
ceni, in partea de V., a com. cu
aceeasT numire, pl. Prutul, in ho-
tar cu com. MAlAesti.
Holmul-Mare, deal, pe teritoriul
satuluT Rominesti, com. Movi-
leni, pl. Copoul, jud. Iasi, bo-
gat in pAsune.
Holmul-Mare, deal, jud. Vas-
luili, incepe din marginea S.-E.
a comuneT Scheia, indltindu-se
drept in sus si se prelungeste In
com. DrAguseni.
Holmului (Piscul-), pisc, pe
mosia Buda, com. Buda, Pl.
Herta, jud. Dorohoitt
Holmul - Gearnfina, fird de
munfi, jud. BacAti, pl. TazlAul-
d.-s., com. Schitul-Frumoasa, din
culmea Pietrer, care se prelun-
geste printre TazlAul-Sdrat si
TazlAul-Mare.
Holmurile, deal, pe o suprafatA
cam de 76 hect., spre S. de
dealul PihneT, com. TirziT, pl.
726
Crasna, jud. FAlciti. La poalele
luT se intinde Valea-CAsoteni-
lor.
Holobätul, deal, in partea de E.,
a jud. FAlciti, se intinde de a
lungul comuna GAgesti, pl. Mij-
locul, si formeazA sesul din san-
ga ElanuluT.
Holobätul-Mic, deal, se intinde
pe partea de E. a comunel
GAgesti, pl. Mijlocul, jud. FAlciti;
este o continuare a dealului
HolobAtul ; se terminA in satul
Peicani, prelungind sesul din
stinga ElanuluT.
Holtina, sat, in jud. Ialomita, pl.
Borcea, pendinte de com. o-
cariciul, situat pe malul sting
al Borcir, la 2 kil. spre V. de
ocariciul.
Numirea vechTe a acestuT sat
a fost Gura-Balil.
Populatiunea satuluT este de
68 familii de Rominf si 2 familiT
de TiganT, sai1370 suflete, cu 92
bArbatT, 94 femer si 184 copiT.
Are o bisericA, deservitA de
1 preot si I dascAl.
Vite sunt : 415 boT, 323 cal,
14 bivolT, 505 rimAtorT si 1300 oT.
Holtul, sat, jud. BacAli, pl. Bis-
trita-d.-s., din com. SAucesti,
asezat intre riurile Bistrita si
Siretul, la o depArtare de 4900
m. de SAucesti, care este rese-
dinta com. Are o populatie de
110 familiT, sati 504 suflete; o bi-
sericA, ziditA la 1860 de Cos-
tache Sturdza, deservitA de 1
preot si 2 cintAretT; 2 erciumI.
Vite sunt : 22 ea!, 405 vite
mari cornute si 122 por&
Homesti, sat, in jud. R.-SArat,
pl. Rimnicul-d.-s., cAtunul co-
muneT GrebAn, asezat in partea
de N. a comund, la wo m.,
spre N., de cAtunul de resedintA
www.dacoromanica.ro
HOMITA
GrebAnul, la poalele dealuluT Ho-
mesti. Are o intindere de 350
hect., cu o populatiune de 126
familif, sati 490 suflete, din carT
180 contribuabili; o bisericd,
cu 2 preoti si I cintAret.
Homesti, deal, jud. R.-SArat, pl.
Rimnicul-d.-s., com. GrebAnul;
se desface din Dealul-Strejesc si
brAzdeazA partea de V. a comu-
neT; este acoperit cu pAdurT.
Homesti, 'tila, in jud. R.-SArat,
pl. Rimnicul-d.-s., com. GrebAnul;
izvoreste din dealul Homesti,
udA partea de V. a comuneT
si cAtunul Homesti, si se varsA
In yirlul Oreavul, mal sus de
cAtunul GrebAnul.
Homiceni, sat, in jud. Neamtu,
com. Talpa, pl. de Sus-Mijlocul,
formind hotarul judetuluT des-
pre jud. Roman.
Are o intindere de 315 hect.,
14 ariT, si o populatie de 25
familiT, sati 150 suflete.
Are I bisericl cu 1 dascAl ;
I pala pentru fácutul sucmane-
lor ; 1 moarl de apA ; 1 rotArie.
Sunt 36 contribuabill.
NumArul vitelor se urcA la
155 capete.
Homiceni, deal, in prelungirea
ramureT numitA Certieni, situat
lingl satul cu acelasT nume,
com. Talpa, pl. de Sus-Mijlo-
cul, jud. Neamtu.
Homita, sat, pe mosia si in com.
Cristesti, jud. Suceava. Asezat
pe coastele dealuluT cu acelasI
nume si pe tArmurile pirlulur
Homita zis si Matioara, numda
it8 familiT, salí 500 suflete: 265
bArbatT si 235 femeT, din carT
95 contribuabilf. Vatra satulul
ocupl o suprafatA de 48 fAlcT
i 48 Pri.
ImproprietdritT la 1864 sunt
 HOM1TA
20 pAlmasi i 40 codasT, stApi-
nind iii atol o 54 prj.
Are: o bisericg., cu hramul
Sf. Apostoll Petru si Pavel, a-
dusä de sAtenT, pe la 1852
1853, din desfiintztul sat Les-
cani, deservitA de un preot
2 cintAreti i impropietAritg. cu
8 raid; o cIrciumg si o bAcAnie.
coala din Cristesti servg si
acestuT sat.
Drumurile principale sunt la
Cristesti (2 kil.) si la TAtArusi
(5 kil.)
In 1803, Homita era a Vister-
nicului Grigoras Sturdza, avind
21 iiug LipovenT, plAtind 492
leT bir anual.
PAnA la Mihail Sturdza, sat.d
era populat de multI LipovenT,
carT, ne maT putind suferi con-
ditiunile grele de vietuire pe
mosie, impuse lor de acest
Domn, se imprAstiarA, asezin-
du-se in Manolea i Lespezi.
Homita, deal, acoperit de pA- Homocea, sat, face parte din
dure, lingA satul cu acelasi num e,
jud. Suceava, a cArui culme se
numeste BursucAnia.
Homocea, com. rur., in jud. Te-
cuela, pl. Berheciul, compusA
din 2 cAtune : Homocea si Les-
pezi, situatg. pe drumul ce vine
din Nicoresti la Gliceana, pe
malul SiretuluT, la 43 kil, de
capitala jud., spre N.-V. Are o
populatie de 437 familiT, sati
166o suflete, din carT 130 fa-
milii Tiganf.
Teritoriul com. este de 2615
hect.
Are 2 biserici, cite una in
fie-care sat, deservite de 2 pre-
otT si 4 cintAreti ; 2 §colT, din
care aceea din Homocea are lo-
calul proprid si se frecuentA de
50Lcopli, lar aceea din Lespezi
dateazg din anul 1879 si se fre-
cuentA de 44 copil.
titi carte 130 bArbati si 45
727
femeT. Contribuabili se gAsesc
420.
Vite sunt : 330 boT, 310 vacT,
600 or, 6o cal si 18 capre.
Intinderea terenului arabil e
de 1698 hect., din care 29 hect.
si 75 ariT,
Budgetul com. e la venituri
cheltueli de 7145 leT.
Com, are la E. Dealul-Mun-
teanuluT, Cetátuia, Lespezi. E-
ste udatA de Siret in partea de
V. si de Polocin, care trece
prin Homocea si se varsA in
balta Orghidan.
Este strAbAtutä prin mijloc
de sos,eaua judeteanl ce vine
din Nicoresti si duce la Gliceana,
pe o vale frumoasg.
LocuitoriT, parte sunt rIzesT,
parte improprietAriti la 1864.
Se mArgineste : cu com. Hu-
ruesti, la N.; Ploscuteni, la S.;
rlul Siretul la V.; com. Corbita,
la E.
com. cu acelasT nume, situat pe
coasta de V. a dealului CetA-
tuia, pe stinga PolocinuluT. Aici
este resedinta com. plAseT Ber-
heciul.
Populatiunea compusg. din Ro-
minT, Unguri i citr-va RusT e-
ste de 300 familif, saii 921 su-
flete, carT locuesc in 288 case
si cite-va bordee.
Are o scoalg, care dateazA
de la 188o si e frecuentatA de
50 copiT ; o bisericA, cu hramul
Sf. Gheorghe, care dateazA de
la 1834. fAcutA de Alexandru
Bals, proprietarul mosieT pe acel
timp. Aceasta se vede inteo in-
scriptie ce se afll pe o cruce
in bisericA.
Satul se numea mal Inainte
Poenari, nume pAstrat la o ma-
hala din sat. AceastA numire a
purtat-o Ora la 1862, cind
s'a dat numele de Homocea,
dupA ingrijitorul mosieT lid A-
www.dacoromanica.ro
HOMORICIUL-UNGURENI
lexandru Bals, care purta nu-
mele de Homoceanul.
LocuitoriT sunt improprietl-
ritl la 1864.
Homocioaia, sub divisie a ni-
tunulut PetrAchesti, com. Nicu-
lesti, jud. BuzAd.
Homocioaia, deal, in jud. R.-
SArat, pl. Rimnicul-d.-s., com.
MArgAritesti, la hotarul spre jud.
BuzA0, vid al culmeT Cimpulu-
geanca ; este acoperit Cu
nAturi i finete.
Homo cioaia, moie, in jud. Bu-
zAci, com. Niculesti, cgt. PetrA-
chesti ; are 65o hect. argturi,
vezi, fineatg, izlaz t 25 hect.
pAdurea IordAchioaia.
Homocioaia, pirig, care izvore-
ste din dealurile com. MArgAri-
testi, jud. Rimnicul si se scurge
In valea Gura-DimieneT, in jud.
BuzIa.
Homoiasca, trup din molla Po-
roschia, jud. Teleorman, situ-
ata 1ntre moiileTigane0i si
Brinceni, II mar zice i Glera.
Homortceanul, mofie, pe care
improprietArit la anul 1864,
locuitorii din. com. Homoriciul,
plaiul Teleajenul, jud. Prahova.
Homoriceanul, mofie, pe care
s'ati improprietárit la 1864 o
parte din locuitoriT com. T'ir-
plaiul Teleajenul, jud. Pra-
hoya.
Homortciul - PimInteni, sat,
face parte din com. rur, Ho-
moriciurile, plaiul Teleajenul,
jud. Prahova. Ad e resedinta
comuneT.
Homoriciul - Ungureni, sat,
face parte din cora. rur. Ho-
 TIOMORtClURILE
moriciurile, pl. Teleajenul, jud.
Prahova.
HomorIciurile, com. rur., plaiul
Teleajenul, jud. Prahova. Este
situata linga rful Teleajenul, la
36 kil, de capitala judetuluT si
la 8 kil de a plaiuluI.
Se compune din 5 catune :
Homorlciul-Paminteni, Homo-
riciul - Ungureni, Malul-Vinat,
Cernesti si Schiulesti.
Are o populatiune de 495
familli, sail 2289 suflete; 1095 b.
1194 f. (5 familii de TiganT.)
ContribuabilT sunt 470.
Are doul bisericT: una In
Schiulesti, fondata de locuitorI,
in anul 1842, si a doua in Ho-
morIciul, fondata in anul 1744,
Cu urmatoarea inscriptiune:
Cu vrerea tafilul Ti a fiulul O cu a-
jutorul duhulul d'hit, ficutu-s'a aceasta
bisericii. de dumnealui cipitan Iane O
sopa sa Anica, fiica luT Nicolae Tago-
rafa, In zilele Prea Inli4atu1ui Domn
Mihail Racovi0 V.V. ca sft fie de po-
menire; leat 1744.
In raionul comuneT sunt dota
morT, una pe riul Teleajenul si
alta pe Crasna.
Parte din locuitorT sunt mos-
nenT ; 184 s'ají improprietärit
dupa legea rurala din 1864,
cind li s'a dat 350 hect. din mo-
siile : Teisani, Manastirea Cotro-
ceni, Marcovesti, Homoriceanul.
Vite sunt : 33 caT, 20 iepe,
665 bol, 281 vadf, 5 bivolT,
2760 oT si 250 porcT.
Scoala exista in comuna de
lá. 1842.
E frecuenta de 97 bletT si 3
fete. Stiti carte 22! bArbatT .si
20 femeT.
In partea de E. a com. este
o cetatuie.
Tot teritoriul comuneT are o
suprafata de 900 hect.
Se fabrica in com. peste 2500
decal. tuja anual. Comerciul
se exercita de io eirciumarT.
728
Veniturile se urca la 3305
lel, si cheltuelile, la 2989 la
Prin comuna trece calea ju-
deteana, ce uneste capitala ju-
detutuT cu frontiera despre Tran-
silvania, numita soseaua Ploesti-
Bratocea. Tot prin aceasta com.
trece vechiul drum al Romani-
lor, numit de uniT si drumul TA-
tarilor.
Comuna, la V., e brazdata de
dealurile : Gorganul, Gorgane-
lul, Piscul-Catener, muntiT Tiri-
foiul si Plaiul Serban-Voc15..
E udata In partea de N. de
&la Crasna, ce se varsa in
riul Teleajenul, si de vilcelul
nurnit al-HotuluT, in partea de V.
Se rnargineste la N. cu riul
Crasna, care o desparte de corn.
Izvoarele ; la S. cu pirtul Valea-
luT-Dragomir, care o desparte
de com. Teisani ; la E., cu 11111
Teleajenul si la V., cu Valea-
SlaniculuT, care o desparte de
Slanic.
Homurlar, sat, in jud. Tulcea,
pl. Macin, catunul comuneT Cir-
jelari, asezat in partea S.-E. a
plaseT si in cea N.-V. a comu-
ner, la 3 1/2 kil. spre N.-V. de
resedinta, pe ambele malurT ale
pirlulul Homurlar, si la poalele
dealuluT Calo-Bair. Are o ?ntin-
dere de 18 hect. Populatiunea,
turceasca, este de 28 familiT,
sati 112 suflete. Pamtntul este
acoperit cu paclurl si pasunT.
Pozitiunea satuluT este una din
cele mal frumoase din toata pla-
sa Macin. Prin el trece drumul
de la Hasanlar la Atmagea.
Homurlar, piria in ¡ud. Tulcea,
pl. Macin, pe teritoriul comuneT
Cirjelari ; izvoreste din poalele
de V. ale dealuluT Ciubucluc-
Bair; se indreapta spre V., in o
directie de la E. spre V., brAz-
dind partea S.-E. a plaseT si cea
de mijloc a comuna ; trece prin
www.dacoromanica.ro
HOPA
satul Homurlar, prin Hasanlar,
printre dealurile Orta-Cuirac,
Chiciuc-Cara de o parte, Cele-
Bair si Bornu-Bair de alta ; dupa
6 kil. de curs, se arunca In pir.
Ai-Orman, pe dreapta ; malurT
inalte ; pe vale-T se afla drumul
comunal Hasanlar-Homurlar.
Hontul, lac, in jud. si pl. Tul-
cea, pe teritoriul com. Satul-
Noù, si pe acela al cat. Par-
dina, in partea de N. a plaseT
si S.-E. a comunel ; e format
de bratul Chilla, prin o revar-
sare anterioara, cu care comu-
nica prin treT bra.te mal miel ;
are o intindere de 140 hect.;
e inconjurat numaT cu stuf; con-
tine peste, ce se consuma in
Pardina.
Hontul,lac, in jud. Tulcea, de 120
hect. in partea nordica a plaseT
Tulcea si cea sud-estica a com.
Satul-Noti, format de gira Son-
dul, cu care acim comunica prin
o mica &la ; contine putin
peste.
Hopa, ostrov, in jud. Constanta,
formata de Dunare la intrarea sa
pe teritoriulromtnesc al Dobro-
gei ; este asezata in partea sud-
vestica a Dobrogel, a judetulur
Constanta, si in partea sud-ves-
tira a plaseT Silistra-Noul si a
com. urb. Ostrovul, de case de-
pinde. Forma el este lunguiata,
terminará prin capurT ascutite
de o parte si de alta. In par-
tea sud-vestica, si litiga ea, se
mal gasese doud raid ostroave
(20 hect. intindere). Lnngimea
el este de 2112 kil. si largimea
medie de 750 m. ; intinderea
totala este de 150 hect. Este
acoperita numai cu padurl de
salen'. Bratul, care la S. o des-
parte de ostrovul Pastramagi,
are 200 m. largime si 31/2 m. a-
dinc ; cel de la N., care o des-
 HOPUL
parte de teritoriul judetulur Ia-
lomita i canalul Borcea are 800
lArgime si 8-10 m. adin-
cime si e navigabil ; acest brat
o desparte si de Ostrovul-Vechiti
(150 m. lArgime si 12 m. adin-
cime in acest loc. Este formatA
din aluviunile fluviuluI, pietris
si nisip si tinde a creste necon-
tenit, asa a in curind se va
alipi de ostrovul Pastramagi.
Hopul, pîrîz, izvoreste din dea-
lurile : Bejenesti si BOlteni, strd-
bate teritoriul com. Laza, pl.
Racova, jud. Vasluiü, curge de
Ja N. spre S. si se varsá in
stinga pîrruluï Racova.
Hora, colina, in jud. 133zAti, com.
Trestioara, at. Sicari, pe mosia
Crivelesti ; are fineatA i arAturI.
Horalta, cdtun, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, posedlnd o
mOnAstire de cAluggri, locuitA,
de 23 monahi.
Horaita, munte, acoperit cu pà-
durI, in com. CrIcAoani, pl. Pia-
tra-Muntele, jud. Neamtu.
Horaita, fin ía, ce izvoreste din
tre muntiI CracAul-Negru si Ne-
gresti, jud. Neamtu ; curge in-
directiunea nordia, pe terenul
com. CrAcloani, pl. Piatra-Mun-
tele, vOrsindu-se pe partea dreap-
tO a ptriuluI Craaul.
Horaita, finta, jud. Suceava, nu-
mit si Leucusesti (3500m.), aflu-
ent al SomuzuluI-Mare. Are de
tributar pe Brudul.
Horaita, cariere de iaItt ci var,
situate ling1 mAnAstirea cu ace-
lasI nume, com. CrIcloani, pl.
Piatra-Muntele, jud. Neamtu.
Horaita-Mare, mäntistire. Vez).
Horaita, cAtun, jud. Neamtu.
60645. liareis Iliolionar Geogralto.
729
HorAicioara, schit de cdlugdri,
com. CrIcAoani, pl. Piatra-Mun-
tele, jud. Neamtu, situat pe un
munte, despre S. de mInAstirea
Horaita; este un adevOrat cuib
de vulturi, aninat in crApAtura
une l stincI.
Horbova, sat, numit i SanihAul,
In centrul com. Mamornita, pl.
Herta, jud. Dorohoiti, pe mosia
cu aceeasT numire. Are o popu-
latie de 218 familiI, sal) 815 su-
flete.
Proprietatea mosid e a D-ha
Holban.
Are o biseria, cu hramul Sf.
Nicolae, Cu I preot, 2 cintAreti si
pAlAmar ; e de zid, fAcutA
In 1805, de monahul Saya Hol-
ban.
Calitatea pAnfintuluI e buril.
SAteniI improprietAritI ati 647
hect., 35 ar. pAmint ; lar pro-
prietarul, 782 hect., 98 aril
clinp si 120 hect., go ariI, pl-
dure.
Piriul ce trece pe mosie este
SanihAul.
DrumurI principale calea ju-
deteanA Herta - Mamornita si
acea ce duce la Godinesti
Hotarele sunt cu : Cotul-Bo-
ianuluT, Cotul-Hotinului, Mamor-
nita si Godinesti.
LocalitAtT insemnate sunt :
Balta-Rosie i CetAtuia.
Horcea, deat si vale, in jud.
Mehedinti, com. rur. AlmAjelul,
plasa Cimpul.
Hordila, sat, in partea de N.-E.
a com. Cursesti, pl. Racova, jud.
Vasluiti.
Hordile§ti, sat, in partea de N.
E. a com. Cozmesti, pl. Stem-
nicul, jud. Vasluiti, situat pe po-
disul Hordilesti. Mosia Hordi-
lesti are o tntindere de 244
hect. loe de culturl, 12 hect.
www.dacoromanica.ro
HOREZEANCA
finat si 3 hect. pldure. Popu-
latia este de 34 familiI, saa io6
suflete, din cari 6 familii de
TiganT.
Satul NI are numele de la un
vechiO locuitor Stefan HordilA,
care s'a asezat cel d'intii0 pe a-
cest loc pe la 1750.
Vite: 98 vite marI cornute,
90 oT, 18 ce, 12 rimAtorl.
Locuitorii au 24 stupI Cu
albine.
Horea, altd numire a satulul Va-
dul-PIetros.
Hore§ti, com.rur. isat,in j ud. Me-
hedinti, pl. VOilor, la 45 kil. de
Severin si la 8 kil, de com. rur.
Brosteni, situatA pe dealurI si
vAI. Se mArgineste la E. cu com.
Miculesti si Tehomirul ; la S.,
cu com. Tiriviul i Brosteni; la
V., cu com. Brosteni ; la N., cu
com. Leorda.
Satul formeaz1 comunA cu sa-
tele : BlzAvani, Brabeti, Parv5.-
nesti si Scoarta, avind peste tot
66o locuitori, din carl 105 contri-
buabili. Locuesc in 131 case.
Locuitorii posedl: 20 pluguri,
35 care cu bol', 4 cArute cu cal.;
6o stupr.
Printeinsa trece o osea comu-
nall, care o leaga de soseaua Glo-
gova-Plastina-Corcova. Are 2 bi-
serie, deservite de I preot S12 cin-
t5.retl ; o scoall, condusl de
invAtAtor, frecuentatA de 25 e-
Budgetul com. e de 1347 leI
la veniturI si de un o ler la
cheituell.
Vite : 300 vite marr cornute,
16 cal, 300 of si 350 rimAtorr.
Dealuri mal principale in a-
ceasta com. sunt : Dealul-Bra-
betilor si Dealul-BAzAvanilor,Mo-
trul udl satele Horesti si Jiltul
si trece prin BAzAvani.
Horezeanca, alta numire a mo-
92
 HOREZUL
fie StatuluT din com. Udupul,
jud. Teleorman , clreia i se
maT zice si Udupul-Horezean-
ca, pe care se afll si o pldure
de 400 hect.
Horezul (Hurezul), pitzia, jud.
Vilcea, numit ast-fel de la riul si
mAnAstirea Horezul. Se compune
din 26 comune : Alunul, Arml-
sesti, BAlteni, Cirstänesti, Ber-
besti, Ciresiul, Floresti-d.-j., Flo-
resti-d. s., Fometesti, Greci, Ho-
rezul, MAdulari, MAIdAreti, Ma-
teesti, Milostea, Otesani, Pojogi,
Racovita, Rimesti, Ron4ani, Re-
cea, SlAtioara, Stroesti, Tom-
bani, Turcesti si Vaideeni.
Are o populatie de 2113 t lo-
e uitorT.
Se mArgineste la N. cu mun-
tiT Transilvania, la S. cu pl. O-
colul-OtAsdul, la E. cu pl. Co-
zia si la V. cu jud. Gorj.
Resedinta subprefectureT este
In Tirgul-Horezul.
Forma plaiuluT e a unuT pen-
tagon neregulat.
Comune maT populate in a-
cest piala sunt : Alunul, Ote-
sani, SlAtioara, Stroesti si Vai-
deeni.
In plaiul Horezul sunt 14
scolT rurale mixte (2 in, com.
Vaideeni si afarl de scoala de
fete din com. Horezul), cu 2
invAtAtoare, plAtite de stat si in
care se preda materiile pro-
grama urbane, fie-care scoalä
avind un invAtAtor plAtit de
stat ; sunt frecuentate de 370
copiT (327 bletT si 43 fete).
Cu intretinerea scoalelor statul
cheltueste anual 20844 le!. Co-
munele acestuT piala Inserir' in
budgetele lor 853 leT anual pen-
tru scoalA.
Locuitoril posedl : 71 plugurT
de lemn si 663 de fier ; o ma-
sinl de treerat cu manej ; 1 ma-
sinl de vinturat, I masinl de
bltut porumb cu mnivelA ; 2
www.dacoromanica.ro
730
grape de fier ; 2 trioare saa ma-
sinT de ales slminta ; 91 morT
cu apl.
In tot plaiul Horezul se cul-
tivA 139 hect., 50 ariT, vie.
Sunt 74 bisericr, peatru in-
tretinerea cArora comlnele in-
seria in budgetul ion anual suma
de 2683 lel.
Sfintul Sinod al bisericeT au-
tocefale Romine a impArtit pla-
iul Horezul in 13 parohiT ru-
rale, la carT deservesc 13 preotI
parohT, 17 preotT ajutorr, 70 cin-
OTO, in plus 13 preotT.
Parohiile fixate de sf. Sinod
de la 1888 sunt cele urmAtoare :
Parohia Pojogi, Cu biserica
catedrall Sf. Treime, compusA
din com. Ciresul si Pojogi, a-
vind 328 familiT, saa Iloo su-
flete, 5 bisericT, 1 preot paroh,
I preot ajutor, 5 cintAretT, in
plus I preot. . catedrall Cuvioasa Paraschiva,
Parohia Stroefti, Cu biserica
catedralA Cuvioasa Paraschiva,
are 279 familiT, sal 1036 suflete,
3 bisericT, 1 preot paroh, 3 cin-
tAretT, in plus 2 preotl.
Parohia Alunul, cu biserica
catedrall Sf. Nicolae, compusl
din cAt. Igoiul si Bodesti, la 3 'f
kil. de cele-l'alte cAt, carT for-
meazA parohia, are 351 familiT,
sati 1278 suflete, 6 bisericT, 1
preot paroh, 2 preotT ajutorT, 5
dintIretT.
Parohia Berbefti-Turcefti, cu
biserica catedralI Intrarea - in-
Bisericl, se compune din com.
Turcesti, Berbesti si cát. DAn-
teni, Valea-Mare si Rosioara, la
91/2 kil, de cele-l'alte cAtune, a
\n'Id 471 familiT, saa 1771 su-
flete, 7 biseria, I preot paroh,
1 preot ajutor, 6 cintAretT, in
plus 2 preotT.
Parohia Greci, cu biserica ca-
tedrall. Sf. ImpArati, compusA
din com. Mateesti si Milostea,
are 542 familir, saa 1724 su-
flete, 7 bisericT, 1 preot paroh,
HOREZUL
2 preotT ajutorT, 6 dintAretT, in
plus 2 preotT.
Parohia Recea, cu biserica
catedrall Sf. VoevozT, compusA
din cAt. Marita si com. Fome-
testi, Racovita si Recea, la 16
kil, de cele-l'alte cAtune, are 823
familiT, sati 2306 suflete, 9 bi.
seria, I preot paroh, 2 preotT a-
jutorT, 8 cintAretT, in plus 1 preot.
farohia Vaideeni, cu biserica
catedrall. Sf. Ion BotezAtorul,
are 350 familiT, saa 1580 su-
flete, 2 bisericT, 1 preot paroh,
I preot ajutor, 4 cintäretT, In
plus I preot.
Parohia Sldtioara, cu biserica
catedrall Sf. Gheorghe, are 450
familiT, sati 1230 suflete, 7 bise-
riel, 1 preot paroh, 1 preot
ajutor, 4 cintlretT, in plus I
preot.
Parohia Mddulari, cu biserica
compusd din cát. Valea-OrleT,
com. AmAr4ti, Modoaia si clt.
Grosi, .la 8 kil, de cele-l'alte
cAt., are 586 familiT, san 1989
suflete, 7 bisericT, 1 preot pa-
roh, 2 preotT ajutorT, 8 cintlretT.
Parohia Otefani, cu biserica
catedrall Buna - Vestire, com-
pusl din com. MAldAresti, are
644 familiT, satt 2248 suflete,
5 bisericT, i preot paroh, 1 preot
ajutor, 4 cintIretT.
Parohia Tirgul- Horezul, cu
biserica catedrall Intrarea in-Bi-
seria., compusA din clt. BArzo-
testi, pendinte de com. Romani,
are 390 familiT, sai.1 1955 su-
flete, 5 bisericT, 1 preot paroh,
I preot ajutor, 4 cintAretT, In
plus I preot.
Parohia Rimefti-Covrigefti,
cu biserica catedrall Intrarea-in-
Bisericl, compusA din com. Ro-
mani, cAt. Covrigesti si Orsani,
la 6'/2 kil, de cele-l'alte cltune
carf compun parohia, avind 587
familiT, saa 1611 suflete, 5 bi-
sericT, 1 preot paroh, 2 preotT
 HOREZUt
ajutorI, 7 cintAretI, in plus
preot.
Parohia Tomfani-Foleiti, cu
biserica catedralA Sf. Apostoll,
compusl din com. Floresti-d.-s.
si Floresti-d.-j., la 7 kil, de cele-
l'alte cAt., aVind 587 familir, sati
2084 suflete, 6 bisericr, i preot
paroh, 2 preotr ajutorr, 6 cinta-
retr, in plus L preot.
Horezul, com. rur., jud. Gorj,
plaiul Vulcan, situat in partea
de N.-V. a comuner Cartiul,
asezatA pe 3 dealurr deosebite
avind resedinta in Horezul.
Este compusl din cAtunele
Horezul i Arsurile.
Are o suprafatl de 400 hect.,
din mil 68 hect. arabile, 78
hect. fineatA, 30 hect. vie, 135
hect. izlaz i prunr, 89 hect.
pAdure.
LocuitoriT sunt mosnenr. Sunt
173 familir, saa 794 suflete, din
caff 155 contribuabili.
Locuitorir posea. : 25 pluguri,
40 care cu bol; 400 vite marr
cornute, 240 or, 138 capre, 36
cal si 330 porcI.
Are: i bisericA, cu i preot
si ï cintAret ; o scoall, frecu-
entan, de 37 elevr.
Pirtul Cartiorul ud5. comuna.
Comunicatia acester comune
se face prin oseaua comunall
care o pune in legAtur5. la S.
cu com. Cartiul, iar la N. prin
pasul Buliga, cu care e pusá in
comunicatie cu Transilvania.
Horezul, Hurezul, saa Tirgul-
Horezul, com.urb., pl. Horezul,
jud. Vilcea. luat numele de la
mAnAstirea Hurezul, fondatA de
Constantin Brincovean u, in urma
izbindeI de la ZArnesti, ca aliat
al Turcilor contra Austriacilor.
MAnAstirea s'a numit Hure-
zul dupa numele riulur Hurezul,
ce curge pe lingA zidurile eI.
Riul Hurezul s'a numit ast-fel
731
de la Ciuhurezul, o pasare nop-
turna ce stApinea aceste locurr
acoperite cu pAdurr seculare,
inainte de infiintarea acester co-
mune.
La inceput aceastA comuna
s'a numit nu Hurezul ci Huhu-
rezul si sub acest nume s'a
gAsit trecutA Inteun hrisov ve-
chiti, care ast5.-zr se gAseste In
posesiunea mostenitorilor de-
finctulur Stanciu Ogrezeanu.
Infiintarea acestuI erg, dupA
o traditie localA, se datoreste
unor negutAtorr ambulantr. A-
cestia, dupl zidirea mAnAstirel
(1694), veneaa din cind in cind
Cu diferite mArfurI in tolbele
lor, pe care le desfAceati pe la
cAlugArir si slujbasir mAnAstirer
cu chipul acesta formará trep-
tat-treptat un fel de Miela in
poarta mAnAstireI.
Acestea s'ar fi petrecut pe
la finele secolulur al 17-lea.
Mar incoace, acestr miel negus-
torasr, fiind gonitr din poarta
mAnAstireI, aa plecat de ad si
asezat tot in apropiere de
mAnAstire, pe locul mide se aflA
asa-e Tirgul-Horezul (3 kil, de-
parte de mAnAstire).
Se stie u sigurantA a pe
la anul 1801, in locul unde
ast5.-zr se af1á vatra acester co-
mune, nu era de cit o singurA
casa de locuit, a Covrestilor, o
familie bogatA in localitate pe
acele timpurr, i incolo numai
niste barace de lemn, unde acer
negutAtorr isr tineaa mArfurile
lor veneaa in anumite zile,
mal ales Duminica, si pe la slr-
bAtorr, de le desfAceati.
Tirgul Horezul, propria zis,
afarä de doul cAtune ce-I apar-
tin : Olari i BAlAnesti, si carr
sunt troprAstiate pe vAr si dea.
lurr, este situat pe loe ves, in-
tre dota riurr : LuncavAtul la S.-
V. si LuncavAciorul la N.-E., In
capul uner lungi peninsule. A-
www.dacoromanica.ro
HOREZUL
cest cap al peninsuler se chiamA
din vechime La-TrAistari, &id-
a era locuit de niste oamenT
acAtorr de traiste, astA zr loe
de pAsune, numit la Posta, caer
aci stationaa cair poster, mar
inainte. AceastA peninsull isr are
inceputul in virful Carpatilor.
Tirgul-Horezul este la 35 kil.
de capitala judetulul si este re
sedinta subprefecturer plaiulur
Horezul. In tirg este o far-
macie si un biuroa telegrafo-
postal, infiintat la 1874 si al
cArul venit pe anul financiar
1896-97 a fost de 3039 lei, 50
bani.
Are o populatie de 222 fa
saa 855 suflete : 455 blr-
batr i 400 femer ; 173 contri-
buabilr.
Venitul comuna se urcA la
8134 ler i cheltuelile, la 7682
ler anual,
Sunt 4 bisericr: ï in BALA-
nesti, 2 in Olarr i i in tirg.
Biserica din erg, care sine
loe de catedrall, ziditA de Co-
vresti i numitA Biserica Covres-
tilor, s'a clAdit gin zilele MArier
sale Constantin Moruzzi Voevod,
Cu blagoslovenia sfintief sale
Episcopul Nectarie al Rimnicu-
lul (d'aci tricoto literile sunt
mácinate) la anul 7311 (1803)».
La anul 1869 I-a ars acoperisul
si s'a flcut de locuitorr prin
contributie.
Mestesugarr sunt 5 cizmarr,
4 brutarr, 2 fIerarr, ï lAcAtus, 3
cojocarr, ï dulgher, i timplar,
abagia, 2 croitorr si 8 °tul.
Locuitorir desfac produsul mun-
ce! ion la tirgul. sAptAminal de
SimbAtA, Si la cele 3 bilciurr anu
are : Buna-Vestire, Duminica-To-
mer I Sf. Constantin ; la M'u-
reni, Pojogi, GIngulesti (Vil-
cea) si la Polovragi (Gorj).
Are o scoall de bAetr, ziditA
la anul 1868 de Ion Proclescu,
al cArur nume U poarti vi o
HOREZUL
scoall de fete, infiintata dupd
anul 1887.
Aceste scoff sunt deservite
de 4 institutorT si 2 invatatoare,
pentru plata carora statul chel-
tueste anual suma de 14407
ler; sunt frecuentate de too
bletr si 40 fete.
titi carte 120 barbatT si 8o
femeI.
Comuna se intinde pe o su-
prafata de 463 hect.
TotT locuitorir sunt mosnenT,
afard de 3 clacasT, carl s'au im-
proprietarit la anul 1864 Cu vatra
caser.
Vite sunt : 56 cal, 98 bol,
166 vacT, 68 capre si 112 Oi.
Pe riurile Baldnesti si Lunca-
vaciorul, in raionul comuner, sunt
7 moristr.
In comuna sunt 2 izvoare Cu
apa. minerala, continind pucioa-
unul in mahalaua Balanesti
altul sub rtpa stinga a Auld
Luncavdtul, spre S.-E. de Horez,
si la 1/2
StupT cu albine sunt 50.
In timpI prielnicI se fabrica
aci Oita la 5200 decal. tuca
anual.
Comuna, afara de 5 sosele
scurte si 4 strade din interiorul
el, este tliata de soseaua jud.
Rim nicul-Vilcea prin
care se leaga mar multe co-
mune, parte vecinate si parte
mar departate, in directia de-
spre S.-E. si S.-V. Are o so-
sea vecinala in partea de N.-V.
prin care se leaga cu marea com.
Vaideeni, situata la poalele mun-
tilor Vaideeni. O alta osea ve-
cinalli In partea de S.-E. o leagä
cu comuna Maldaresti ; o alta
in partea de N., cu comuna Ili-
mesti, si in partea de N.-E.
Cu comuna Romani.
Mosia cu satul Horezul, se
vede dupa hrisoave, a fost da-
ruita manastirer Hurezul de ca-
tre Constantin-Voda Brincovea-
732
nu, care o cumparase dela Our-
ciubasa, dei tefan-Voda Can-
tacuzino, prin hrisovul din anul
7223 (1715), arata cA aCeW SA-
tea nu fusesera ruminT (sclavi)
al lur Ciurciubasea, ci numar
se zalogisera lur pentru niste
datorir.
laca parte din hrisovul lur
tefan Cantacuzino privitor la
aceasta :
«Fost-ati acestr oamenTRuminT
jupaneser Capler, nepoata Banu-
luT Preda Buzescu ot Cepturoa-
sa ce aú fost jupaneasa Paras-
chiver Paharnicul si I ail sta.-
pinit cu pace pand in zilele lur
Radu-Voda Leon ; lar cind ati
fost atuncea cazind Paraschiva
Paharnicul la o grea datorie si
la inchisoare i neavind banT
ca sa plateasca si fiind foarte
nevoie, fost-aa volnicit pe totT
Ruminir din satul Horezir ca sa
se rescumpere Cu toata mosia
lor, tocmindu-se casa dea galbenT
450. Deci neavInd sa-I dea sa
se rescumpere foseati mers la
jupin Dima Ciurciubasa de s'att
rucrr,at sa. le dea banT cu dobin-
da sa se rescumpere de la sta.
pinir Ion i Dima Ciurciubasa
asa art fost zis Ca' le va da nu-
maT sa le aducä acel zapis al
jupa.neser Caplel.
«Decr dup5. a lur fagaduintd,
fost-ati mers tot satul Horezir cu
zapisul de a '1 ati pus zalog ca
sa le dea banir si fost toc-
mit cu dinsul ca sa 'I dea pen-
tru dobinda acestor banT, cad
'I va tinea din cislegr Oita la
Ispas, 70 or Cu lapte.
fost dat atuncea,
&rid i zapisul lor la mina Di-
mer Ciurciubasa, ca. de nu vor
da banir la zisul (soroc) sa. fie
tot satul Wog pana vor da banir.
Iar Dima Ciurciubasa apudind
acel zapis de zalogire la mina
lur i zapisul jupaneser Caplea
ce era facut la mina acestor
www.dacoromanica.ro
TIOREZUL
oamenr si la alti; pentru-ca le-ail
dat galbenr ug. 200, iar ug. 250
nu le aü fost dat, ci le ati dat
o scrisoare, scriind la jupineasa
Caplea si la boiarul er Paraschiva
Paharnicul inteacelasT fel, ea
cind le-ar trebui sa trimita
dea banir, neintimplindu.se a-
tuner la pirlej i trimitind Pa-
raschiva Paharnicul in dota-trer
rindurr ca dea acer banT ug.
250, el n'a vroit sa'T dea.
«Decr jupaneasa Caplea si bo-
ierul ei Paraschiva Paharnicul,
vAzind ca nu le da baniI fos-
t'aü apucat pe parintir acestor
oamenT ca sa le dea acer galbenr
ug. 250. Dar stiind ca zapisele
sunt la Dima Ciurciubasa si va-
end ta. bani nu vrea sa. le dea,
fost'ail mers tot satul Horezir la
Dima Ciurciubasa de 'si-ati ce-
rut acestr banT precutn s'ati toc-
mit. Iar Dima Ciurciubasa asa
le all raspuns zicind ca. nu mar
da. nicr un ban, cad acestr ug.
200 1-ati dat pentru oamenil
eel saracr, lar pentru eel mar
cu putere sa-s1 Ana bucatele
lor O. se rescumpere.
er vazind asa o seama de
oamenT fost'ati i er yin dut bu-
catele i s'ati rescumparat dind
acestr banr ug. 250 la stapinir
lor í Dima Ciurciubasa, n'a vrut
sa. la zapis dela mina lor numar
pentru ug. 200 ce le (Muse.
Ded oamenir din Horez i cu pa-
rintil lor, vazind cd le tine za-
pisele numar pentru 200 ug., fos-
Vat tras pe Dima Ciurciubasa
la multe judecatr i divanurr
el tot a umblat prelungind
mutind vreme dupa vreme,
pana In zilele raposatulur un-
chiuluI DomnieT mele Io erban
Cantacuzino Voevod. Iar cind
aú fost atund, murind megiesir
eel batrinT i ramiind acestia, fos-
Vag scos Dima Ciurciubasa ni-
te zapise flcute in mestesugurr
scriind ca s'ati vindut parintir a-
HOREZUL
cestor oament romtnt tut, i Cu
acele zapise fost impresurat
§i't ati facut rumint. Dupa aceea
netrecind multa vreme 'T-at fost
vindut jupaneasa Stana a DimeT
Ciurciubap i cu sad Mateid,
raposatulut Constantin - Voda
Brincoveanu, inca. de chid- era In
boterie, fiind spatar mare. $i 'T ati
stapinit Constantin-Vodä
ce s'ati pus Domn puindu-se
domn 'i-ad fost dat la manasti-
rea Horezit si't ail stapinit ma-
nastirea Horezit cit ad fost Dom-
nia tut in domnie. lar cind a
fost acum, dupa ce ne ad mi-
luit Domnul Dumnezed pe not
cu domnia i stapInirea acestel
tart Romineati, tiind ca ace§t1
oament s.unt impresuratt de Di-
ma Ciurclubw, venit'ad Inain-
tea Domnief mete in Divan de
s'ati intrebat de Eta cu Orin-
tele Ion igumenul dela sfinta ma-
nastire Horezul i fiind un lu-
cru vechiti i lucru intunecat
neputind dovedi lucrul cum
este 'I am dat pe seama sfin-
tieT sale parintelut nostru Kir
Damaschin Episcopul Rimnicu-
tut si pe seama a 24 boert
cart ad fost luatt de popa Ion
din Recea aleaga ca sa ja
seama pe amaruntul si sa do-
vedeasca cum sta. lucrul.
«Dec! sfintia sa parintele Ion
igum. i cu acqtt oament fos-
t'ati mers inaintea sfintiet sale,
parintele Damaschin Episcop §i
inaintea celor 24 boert i lulu-
du-se seama de scrisul lor n'a
putut sA le hotarasca lucrul
ca sa se ispraveasca; ci aU facut
stire Domniet-mele i Domnia-
mea le-am poruncit a doua-oara
ca sa se aseze i SI le ispraveasca
inteun chip, 0 intelegind pa-
rintele Ion igum. l cu oamenil
acestia.,c4 tar am poruncit Dom-
nia mea la sfintia sa parintele
Damaschin Episcopul 0 la cei
24 de, boerr ad mers cu tott de
733
fata inaintea Parintelut Damas-
chin Episcop i dupa ce le ad
citit toate cartile i zapisele cele
ce ad facut Ciurclub4oala de
vinzarea lor i cel de zalogire,
atunct ati strigat aceOT oament
toti cum ca. acel zapis nu este
al lor, ci facut Dima Ciur-
clubw in mestergurt.
«$i s'ad cerut O. jure cu 24
oament el nicT acel zapis nu e
bun si nicT ad dat Clurciuba§a
parintilor lor atiti bant, ci le-ad
dat ug. 200, precum s'a zis mal
sus. §i Intrebind parintele Da-
maschin Episcopul ca dupa ce
vor jura de ce oil sa se apuce
el ad zis cu totit cA vor da
toata mo0a lor manastiret, ca
sa alba pace de ruminie, §i ati
lasat i parintele Ion igum.
fie a§a precum ad zis et. $i
vrind et sa jure (ca nu) cind-va
pe urma (sa li se gaseasca) vre
o gficeava clef n'ati jurat, iar
parintele Ion ad zis ca. de vreme
ce s'ati inchinat et intfacesea0
chip sa nu mal jure.
«$i aa s'ad invoit Inaintea
sfintiet sale parintelut Damas-
chin Episcopul ca sa fie In pace
slobod de ruminie, nictun
amestec cu din0T sfinta mauls-
tire de acum inainte cu dIn0T
sa nu alba, färä cit mo0a sa
o stapineasca cu buna pace pre-
cum s'aii zis mal sus.
rt s'atí dat toate zapisele
cele vecht la mina lor, zapisul
de zalogie si cele 2 zapise ale
Dime! Ourclubasa ce s'ad ga-
sit rele si zapisul jupineset Ca-
plea. lar zapisul jupineset Stand
Ciurciub4oaia cel de vinzarea
acestet mo01 Horezit a ramas
la manastire ca sa alba mamas-
tirea temeiti sa se stie de la cine
s'a cumphat.
«lar unde scrie In zapis pen-
tru ruminia acestor °amen/ s'ad
sters cu chinovar rosu 0 s'a
sters si in hrisovul raposatulut
www.dacoromanica.ro
HOREZUL
Constantin Voevod unde scrie
tat% pentru ruminia oamenilor
acestora.
«Drept aceea i Domnia mea,
dupa. cartea sfintiet sale Orin-
telul Damaschin Episcopul
dupa scrisoarea acestor oament
ce ad dat la manastire, 'Inca am
dat aceasta carte a Domnier
mete la tot soborul sfintel ma-
nastirt ca de acum inainte
alba a tin ea §i a stapini aceasta
mo0e Cu sili§tea satuluT 1 Cu
livezile i Cu plaiurile i cu mun-
tit anume Valenit, i clabucetul
de peste tot hotarul i cu tot
venitul cu bung pace de catre
acestl oament ca sa fie sfintet
manastiri statatoare de veci.
4$i am intarit cartea aceasta
cu tot sfatul l Cu credincio0T
bolerit cet mar! at Domniet mete
pan Constantin $erban vel ban,
i pan Petraro Braboveanu vel
dvornic, i pan Radu Golescu
vel logofat, i pan Radu Dudescu
vel spatar, i pan $erban Bujo-
reanu vel vistiar, i altif.
«$i s'ad scris cartea aceasta
in anul al dollea din Domnia
Domnief mele, In °rapt scau-
nulut Bucureqti, de Tanase i Mi-
haid logotatul Tirnoveanu.Iu-
nie 2, 7223 (1715).
Horezul, cdtun, de resedinta, al
com. cu acela0 nume, jud. Gorj.
Are o suprafata de 280 hect.,
din cart: 42 hect. arabile, 60
hect. padure, 54 hect. finete,
24 hect. vit, too hect. izlaz
prunr.
Populatia este de 93 &milli,
sail 420 suflete, din cad 86
con tribuabi Ir.
Locuitorit poseda: 15 plugurT,
30 care cu ; 300 vite mart
cornute, i6o or, 94 capre, 20
ca! 0 250 porcr.
In catun se gasesc 5 fintint.
Are I coalä, frecuentata de
 HOREZUL
37 elevr; i biserica, cu i preot
cintaret.
Horezul, cdtun, al com. Grop-
sani, la N -V. plasei Oltetul-01-
tul-d.-s., jud. Romanati, situat
linga riuletul Fratila.
Horezul (Hurezul), inandstire
de calugarite, jud. Vilcea, zidita
In anul 1692 de Constantin Brin-
coveanu, dupd cum se citeste
in pisania sapata pe piatra la in-
trarea in biserica, fiind executor
al lucran! Pirvu Cantacuzino,
rnarele stolnic.
Este poate singurul edificit in
tara, pe care timpul i restau-
ratorir Fat crutat, pastrindu-se
aproape intacte, atit biserica
nit i paraclisul, trapeza, bolnita
casele. Ad i se poate vedea
arhitectura hanurilor si curtilor
boerestr de pe la finele secolu-
lur XVII-lea.
Pana la anul 1862, manastirea
era locuita de calugarr. El at
fost mutar la Bistrita i in lo-
curi-le s'at stabilit calugarite.
Intre odoarele mar insemnate
gasite aci, i carr s'at ridicat
pentru Muzeul National, notarn :
Icoana cea mare a 10 Brin-
coveanu, imbracata in toc
despre care se zice ca o purta
cu sine la drum si la razboit, a-
\rind d'asupra 33 boabe marl de
margaritar ; o cruce mica de aur
cu lemn stint, lucrata in zmal-
turr cu 13 smaragde i cu 6
diamante, cu data 1694; o placa
de sfita de .arg-int suflat cu aur,
care reprezinta pe sfintir Impa-
rap' Constantin si Elena, Inchi-
nata manastirer Horezul de
ban Cantacuzino ve! Paharnic,
fiul lur Draghicr Cantacuzino,
biv ve! Spat. (1700); o cruce
mica inteo coroana de argint,
suflata cu aur i lucrata in smal-
tuff, cu lant de git, avind data
167 2 , etc.
www.dacoromanica.ro
734
Aci se afla o frumoasa biblio-
teca, compusa din cartr grecestr,
slavone, rominestr, latine, gre-
co-latine. Parte din aceste cartr
at apartinut lur Constantin Brin-
coveanu, cum se vede atit din
legatura cit si din unele adno-
tatiunr autografe ale Domnito-
rulur Romin. Cärtile aü fost de-
puse la Muzet de D-1 Gr. To-
cilescu.
S'at lasat bisericer urmatoa-
rele odoare : o cutie de argint
cu imaginea sfintulur Procopie,
ale caruia moaste se pastreaza
inteinsa fiind däruite manastirer
Horezul de Patriarhul Tarigra-
duld Iacov, la 1692 ; altd cutie,
tot de argint, cu imaginea sfinter
Minodora, al carel cap se pas-
treaza inteinsa, capul a fost
adus de la Sinope de catre Con-
stantin Brincoveanu i Doamna
sa Maria si s'a daruit manasti-
re! la anul 1701; altä. cutiuta
de argint, lucrata in floe, cu
moastele sfintulur Martir Teodor
Tiron ; patru icoane imparatestr;
Maica Domnulur, Domnul Cris-
tos, Sf. Imparati Constantin si
Elena si Sf. Procopie, daruite
de Constantin Brincoveanu ;
doul sfesnice mad de argint
suflate cu aur, avind jos, sapata
in relief, inscriptia din anul 1692,
si alte candelr, cadelnite, iconos-
tasesijeturT de multa insemnatate.
In biserica se mar aflä patru
morminte frumos lucrate ; treT
cu inscriptiune, iar al patrulea
färä inscriptiune. Se zice ca
ad t se afla inmormtntata Zma-
randa, fiica lur Constantin Brin-
coveanu.
Unul din morminte este al
Egumenulur loan Arhimandritul,
mort la 7231 (1723). Pe o pia-
tra incastratä afara, pe zidul
despre S., inteo firida se citeste
urmatoarele :
»Aceastit' sling bisericli fiind ziditä de
ráposatul Constantin Voevod Brincovea-
HOREZUL
nul, dupa vreme striclndv-se
acum In zilele luminatuld Vel Ban Gri-
gorie BrIncoveanul, nepotul D-lta Domn,
prin osIrdia i lndemnarea sfintieY-sale
pärinteha Ermonach Arhimandrit Trape-
zontie, s'a dres 0 s'a Invelit Infrurause-
/Ind.° precum se vede.. 1827, April. ..»
Trapeza, unde mincaü. cdlu-
gar% serva asta-zr de magazie
pentru proviziunr. Peretir sunt
zugravitr. In nauntru, la intrare,
se reprezintä Sfintir Constantin
Elena, apor Maica Domnulur,
Proorocr, Arhierer, etc. Inscrip-
tia scrisa cu negreall la intrare
in trapeza suna
cAceastä prea cuvioasii trapezare fru-
moasä, care este tutulor drägästoasä, chid
ca o maid minglioasä, and ed fratiT
la masä, pentru neuitare ficut i a;tt
Intocmitä 1 Cu zugrävell Impodobitä de
smeritul loan Arhimandrit, nastavnic fiind
sce0iT mänästirI pktil s'ati fäcut lcat
7214 (1706)».
Paraclisul, in etajul de sus,
d'asupra trapezer, avind hramul
Adormirea - Maicir - Domnulur,
s'a zidit din temelie de prea lu-
mlnatul blagocestiv Domn Con-
stantin Basarab Voevod, in al
optulea an al Domnier-sale, fiind
leatul 7205. Timpla paraclisulur,
destul de frumoasa si bine pas-
trata, ca i usile, sunt din tim-
pul lui Brincoveanu.
De la paraclis te sur in do-
riotnita, unde se pastreaza 4
clopote eu datele : 1698 i 1655.
Pe paretele de linga trapeza,
acolo unde este intrarea la spi-
tal, se afla o piatra sapata cu
inscriptiune incadrata In flor!,
din care se vede ca foisorul
este facut cu cheltuiala sfintier-
sale parintelur Kir Dionisie Ar-
himandritul Balacescu, In zilele
prea luminatulur Domn Con-
stantin Racovita Voevod, leat
7261 (i753). Foisorul se afla
In bung stare ; scara e impodo-
bita cu le! i vulturr afrontar.
In vistierie sunt doul repidir
de argint suflate cu aun, &mite
 HOREZUL
de Constantin Brincoveanu, la
1697 ; o anaforita de argint, cu
inscriptia din anut 1697.
Una manastire se afta bol-
nita fondata de Doamna Maria,
sotia luT Constantin Brincoveanu,
la anul 1696, cum se vede din
urmatoarea pisanie ce se citeste
la intrarea in biserica :
Rtvnind i urmind in toate
bunele fapte i blagocestive Ma-
ria luminata Doamna, Prea Inal-
tat sotul sad, Ro Constantin Ba-
saraba Voevoda i precum sotul
si D-1 el biserica cea mare in
cinstea marilor ImparatT i sfintif
Constandin si Elena din temelie
o ad redicat si o ad infrumu-
setat, asa sl Maria Er in slava
de D-zed Nascatoarei Fecioare
stapind noastre ad zidit a-
ceasta sfinta bisericuce bolnitä,
facind-o ca in vecT l'una pome-
nire stramosilor, mosilor si pa-
rintilor lor sl ramiie si al lor
nemort nume, ispravind-o la al
optulea an a Domnier lor, la
leat dela zidirea lumeT 7205,
Meseta septevrie 20 d-nT.» (Ex-
tras din raportul prezintat Aca-
demieT Romine de d-1. Gr. To-
cilescu).
Manastirea Horezul se admi-
nistreazA de o starita, ajutata
in partea administrativa de un
consilid economic si in partea
duhovniceasca de un consilid
spiritual. Maicile sunt In numar
de 48, si se indeletnicesc cu
facerea de mohaire, scoarte si
alte lucrurT de mina.
In manastire e un spital ru-
ral, cu 50 paturT.
Horezul, deal, jud. Gorj, com.
cu acelasl nume; se mai numeste
Dealul - BisericeT; pe acest
deal sunt viile locuitorilor.
Horezul, nulie, a StatuluT, in
pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Roma-
nati, arendata cu 300 leT anual ;
735
are o padure de 432 pogoane;
este pendinte de Manastirea
Brincoveni, si este situata Ruga
satul cu acelasT nume.
Horezul, sal" Comanita, trup de
mofie, a StatuluT. Vez! Caza-
nesti, jud. Olt.
Horezul, risa, jud. Vilcea, iz-
voreste din muntele Cocorul,
curge de la N. catre S.-E. prin-
tr'o vale ingusta i adinca, uda
manastirea cu acelasT nume
se varsa in 1-1'11 Bistrita, pe
malul drept, aproape de com.
Tomsani.
Horezul-de-Jos, cut., de N. al
com. Gropsani, pl. Oltetul-Oltul-
d.-s., jud. Romanati, situat pe va-
lea apeTFratila. Altitudinea tere-
nuluf d'asupra niveluluT mariT
este de 194 ni. Are, impreuna
cu Horezul-d.-s., TOO familiT,
450 suflete.
Horezul-de-Sus, ceItun, al co-
muneT Gropani, pl. Oltetul-01-
tul-d.-s., ju d. Roman ati, pe valea
riuluT Fratila, o populatie de
100 familiT, sad 450 suflete, im-
preuna cu Horezul-d.-j. ; are o
biserica, Cuvioasa Paraschiva,
cu I preot.
Horezul-Obedeanul, nume, ce
purta mofia de pe teritoriul
comuneT Giurgita, jud. Dolj, pl.
Balta, cind apartinea manastireT
Horezul- Obedeanul.
Horezul-Poenari, com. rur., jud.
Dolj, pl. Balta, la 46 kil. de
Craiova si la 16 kil. de resedinta
plasel Macesul-d.-s.
Situata. pe ripa dreapta a
JiuluT, pe un ses ridicat cu mult
de asupra JiuluT.
Se margineste la N. cu com.
Valea-Stanciuld, de care se des-
parte prin o mica. valcea; la
www.dacoromanica.ro
HOREZUL-POENARI
S., se margineste cu com. Gre-
cesti; la E., cu riul Jiul ; la V.,
cu com. Birca.
Este udata de riul Jiul in par-
tea-1 de E., avind indreptarea
N.-S.
A fost nfiintata la anul 1800
de do! boerl, Horezeanu
Poenaru, ce aVeaq proprietatT
vecine aicT. EI aU adus pentru
muna °amen! din comunele
vecine, carT se stabilira aicT
fondara. com. Com. maT coprin-
dea o mahala, numita Tenesti,
de la un proprietar numit Tenea.
Mult timp a fost alipita de com.
Valea-Stanciuld, in care avea
resedinta. AzT se compune
din I catun.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Mihail si Gabriel, fondata la
anul 1852, de catre Amza Mihai-
lescu, Const. Tirnoveanu, Ta
che Sandulache. Are 2 preotT
un cintaret. Dupa legea rurala
din 1864, are 81/2 hect. pamint
arabil.
Este o scoala mixta, ce func-
tioneaza de la anul 1864, fiind
intretinuta de stat. Are un tuya.-
tator. Localul, construit din zid,
se afla in buril stare. In anul
1892-93 a fost frecuentata de
50 baetT si 3 fete.
Populatia comuner se urca la
1441 suflete: 735 barbatY si 706
femel. Dupl legea rur. din 1864,
sunt 63 locuitorT improprietaritT;
dupa cea din 1879 sunt 2 in-
surater. Locuesc in 43 case si
277 bordee.
Suprafata teritoriuluT com. este
de 2800 hect., din care : 2000
hect., pamint arabil, 100 hect.
fineata, pm hect. izlaz, 600 hect.
padure.
Mosia se numea inainte Ho-
rezul-Poenari; azl apartine D-lor
Tirnoveanu i Const. N. Mi-
hail; are o suprafata de 2000
hect., dind un venit de peste
60000 le!.
 HOREZUL-POLNARI
PAdurea, numitl Horezul-Poe-
nari, se intinde peste apa Jiu-
luT, pe o suprafatA de 500 hect.,
apartirand d-lor Constantin N.
Mihail si Const. Tirnoveanu, pe
mosia cArora se si gAseste ; spre
V. de sat, se aflA pAdurea Tir-
noveanu, cu too hectare pOdurI.
PAdurile sunt populate cu cerI,
ulmT, plopI, artarl, jugastri i ste-
jarT, acestia din urmá predo-
mi n ind.
Viile, in intindere de 231/2
hect., sunt ale locuitorilor, cA-
rora li s'ají dat in urma legei
rurale din 1864; produc vin rosu.
O moarä de aburI se aflA pe
mosia d-lui Const. N. Mihail.
Prin mijlocul comunei trece
calea vecinall spre S. cAtre
com. Grecesti, strObAtind com.
pe o lungime de 112 kil.
O cale naturall merge de la
V. la E., pe o lungime de 20
kil., pAná la com. Mea..
Comerciul se exercitA de 10
p ersoan e.
Venitul comund e de 4025,27
le!, si cheltuelile de 3787,91d.
Vite cornute 300, oT ioo, ca-
pre 2, porci 20, cal 16.
Horezul-Poenari, sat, in jud.
Dolj, pl. Balta, com. Horezul-
Poenari. Ved Horezul-Poenari,
com. rur.
Horezul-Poenari, moue, parti-
cularA, in jud. Dolj, pl. Balta,
com. Horezul-Poenari, in intin-
dere de aproape de 2000 hect.,
aducind un venit anual de 60000
Apartine maT multor pro-
prietarI.
Pe mosie se gAseste i pAdure.
Horezul-Poenari, pcklure, par-
ticularl, in jud. Dolj, pl. Balta,
com. Horezul-Poenari, in intin-
dere de 500 hect., populate cu
plopI, ulmi, jugastri ; predominA
stejarul.
736
Horga, sat, in jud. Tutova, pl.
Tirgul, com. Iepureni, spre N.-V.
de satul Iepureni. Are 335
cuitorI si 81 case.
Horge§ti,, sad Horze§ti, sat, in
jud. BacAg, pl. Siretul-d.-j., com.
Gioseni, situat aproape de ma-
lul drept al 01-luid ROcAtOul,
la 5 kil, de satul Gioseni, cu
o populatie de 296 familiT, sag
1233 suflete.
Are o scoall mixt1 ; 2 biserici,
una ortodoxd, clAditA la 1889 de
Profira Strat si alta catolicá.,
clAditä in 1830 de locuitorI; 2
circiunIT.
Vite sunt : 123 cal, 605 vite
marr cornute, 264 porcI si 35
capre.
Horge§ti, mofie, in jud. BacAti,
pl. Siretul-d.-j., com. Gioseni,
de 18.18,25 hect., care dA un
venit de 36,150 lei, apartinind
Strat.
Horge§ti,fteidure, foioasA, supusä
regimulur silvic, in jud. Bacan,
pl, Siretul-d.-j., com. Gioseni,
cu o intindere de 1000 hect.,
proprietatea Strat.
Horia, deal, in jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-s., com. rur. Gro-
zesti.
Horincea, plasd, in jud. Covur-
luig, a carel numire vine de la
piriul si valea Horincea. Ocupä
partea de N.-E. a judetului
coprinde io com., cu 29 sate,
avind 4192 familiT, sag 16607 su-
flete-, din cari 2959 contribua-
bill. Resedinta la Tirgul Beresti.
Vez! Covurluig, judet.
Horincea, fi1u, ce-I zice si Hur-
muzul ; izvoreste de 1ingA com.
Lupesti, pl. Horincea, jud. Co-
vurluig, la punctul numit Fina-
na-Mare ; strAbate partea de E.
www.dacoromanica.ro
HORLACENI
a satuluI Lupesti, apoi trecind
prin satele de pe Valea-Horin-
lo- cd, se vara. In Prut, Ruga la-
cul Sovirca, in jos de Rogo-
jeni, dupa ce primeste Odia-
s* Recea, MinzAtesti, Oarba
Zoitana.
Horincea, vale, in jud. Covur-
luig, udatA de piriul cu acelasT
mime si pe care sunt asezate
comunele : Cavadinesti, GAnesti,
ProdAnesti, Tutcani, MAlusteni,
Lupesti.
Horjani, atan, in jud.
com. PAtirlage, cu 150 locui-
tori si 34 case.
Horjani, colind, in jud. BuzAti,
com. MAruntisul, pe hotarul de-
spre com. PAtirlage.
Horlficeni, sat, pe mosia cu a-
celasT nume, com. Vgculesti, pl.
Cosula, jud. Dorohoig, cu 76
familiT, sag 410 suflete.
Are o bisericA, cu hramul Sf.
Constantin si Elena, cu i pA-
1Amar ; este flcutA de sAtenr.
SAtenif improprietAritT 195
hect. 49 arir pAmint ; lar pro-
prietarul mosid 612 hect., 98
ariT eimp si 257 hect., So aril
pAdure.
Parte din mosie, fiind loe ses,
ad ese-orT devine mlAstinoasAprin
apele ploilor si ale piraelor. Prin-
cipele Al. C. Moruzzi, fostul pro-
prietar, formind santurl pentru
scurgerea apd, a fAcut prin a-
ceasta ca o bunA parte de loe
sA fie proprie agriculturd.
Tot aid se crestea de cAtre
Moruzzi, herghelif de cal' de cea
maI frumoas1 rasA ArabO.
EnglezA.
Drum principal este acel ce
duce la Dorohoig si la MAnAsti-
rea Goroveiul.
Hotarele cu : BroscAuti, Co-
bila, Prelipca si Hapli.
 1-10RatENI>
Horläcenita, piidure, in supra-
fata de z57 hect., 8o ariT, pe mo-
s'a Horneen', com. Vaculesti,
pl. Copla, jud. Dorohohl.
liorle§ti, sat, In jud. 'as', pl. Co-
poul, com. Tautesti, situat pe
coastele unuT deal, cu ô popu-
Iatie de 83 fam., sari 266 sufl.
Pe marginea despre V. a sa-
tuluT, pe podisul dealulur Hor-
lesti, trece soseaua judeteana
Iasi-Botosani.
Sunt 180 vite marl cornute,
350 oT, 23 cal si 77 rimdtorT.
Horie§ti-Catolicl, sat, in partea
de S.-V. a com. Cucuteni, pl.
Stavnicul, jud. Iai, situat pe
valea piftuluT Horle$ti, pe o in
tindere de 424 hect., cu o
populatie de 57 familiT, sati 262
suflete UngurT rominizatl, de
religie catolica. Are o biserica
catolicA, zidita la 1871 de ob-
stia locuitorilor, deservita de
preot i i dascal.
Mosia apartine bisericeT ca-
tolice din las', donata de fosta
proprietará Domnita Hangerli.
Vite sunt: 164 vite marl cor-
nute, 17 caT i 7t rimatorT.
Horle§ti-DomniteI, sat, in par-
tea de S.-V. a com. Cucuteni,
pl. Stavnicul, jud. Ia$1. Are o
populatie de 126 familiT, sati 594
locuitori, de origina ungurT si de
religie catolica. Acest sat, dim-
preuna cu Horlesti - Catolicr,
s'a infiintat in anul 1790 de
Domnita Hangerli, fosa pro-
prietara a mosiel Cucuteni, cu
locuitorT adua de prin satele :
Sabaoani, Gher5.esti si Miclau-
seni, din jud. Roman, precum
de la Cotnari din jud. Iasi,
daruind o parte din sat biseri-
cer catolice din las'.
Acest sat, dimpreuna cu Hor-
lesti-CatoncT, formeaza un trup,
despartif prin o braza. Are o
60840 Hercio Mafia; ar 1:M'ataire. Vol. ¡II
737
scoalI, intretinuta de comunk
infiintata la 1877, i frecuentata
de 53 copir.
Vite: 458 vite maff corwite,
48 cal, 12 .01 i 163 ritIla011.
Horobolul, p/aifi, al com. Ho-
rezul, jud. Gorj, In partea des-
pre N.-V. a comuna; pe acest
plain se afla numaT padure de
fag si finete.
Horodi§tea, coon. rur., In partea
de N. a piase Prutul d.-j , jud.
Dorohoiti, formata din satele:
Cuzalaul, Crainiceni, Horodistea
$1 Slobozia, cu resedinta prim a-
riel in satul Horodistea. Are o
populatie de 404 &mili', sati
1809 suflete ; 5 bisericT, Cu 3
preotY, 6 cintAretI i 4 palamarT;
scoala, conclusa de I invata Horodi§tea, sat, jud. Jai, pl.
tor, frecuentata de 40 elevr ; ' Bahluiul, facind parte din pod-
1204 hect. 48 ariT panfint sa- goria numita Cotnari, situat tu-
tese ; 1821 hect. 75 arli cimp
$i 22 hect. 92 arir padure, ale
proprietAtilor; i iaz ; to pog. vie.
Veniturile i cheltuelile com.
sunt de 2810 le! anual.
Sunt 694 vite marT cornute,
189 caT, 1446 oI, 13 capre, 189
rimatorT ; 187 stupT cu albine.
Horodi§tea, sat, pe mosia cu a-
celasY nume, com. Horodistea,
pl. Prutul-d.-j , jud. Dorohoiti.
Are 97 familiT, sail 448 suflete.
BisericT sunt 2, cu I preot,
2 cintlreV $i 2 pallmarl; una
se afla in vale, cam in rnijlocul
satuluT, cu hramul Sf. Nicolae,
este vechie, facuta de valatud
in 1770, de C. Ciolacu; a doua
se afla ta deal, Haga casa pro-
prietAteT; are hramul Nasterea
Malea DomnuluT si s'a facut in
1863, de raposatul Gh. Balta.
coala, conclusa de i Invata-
tor i frecuentata de 40 elevT,
are un local bun de zid facut
daruit de d-na Bala.
LocultoriT improprietaritY ail
www.dacoromanica.ro
HORODI$TEA
226 hect. 29 ariT pamtnt ; lar
proprietatea : 1197 hect. 31 arir
clinp 11 8 hect. 59 ariT padure,
mal multa luna de lozie pe ma-
lul PrutuluY.
Este un iaz pe piriul Iznova-
tuluT ; o livada in suprafata de
2 hect. 86 aril cu diferitT pomT
fructiferl; to pog. vie.
Piriul ce trece pe mosie este
IznovAtul.
Se allá multa platrä calcarica
in pamint si la suprafata, care
se extrage numaY pentru trebu-
intele locale.
DrumurT principale sunt : ca-
lea judeteana Radauti-Darabani
acel ce duce la Bivolul.
Hotarele cu : CrAiniceni, Is-
novatul, Bivolul i riul Prutul.
teo vale, formata, in partea des-
pre N., de poalele dealultd Ca-
telina si de ale unuT mic deal
numít Chetrosul,
Este acoperit de vi! si livezT.
Are o populatie de 131 familiT,
sal:1 465 suflete ; o biserica, c15.-
dita din lemn, foarte vechle,
pe al carel prag de sus al usa
din pridvor se allá inscriptia ur-
matoare :
gSA sti di cindu a zidita hisa-
rica a satu : 3GICO.G.fl 7210».
Aceasta biserica pana la luafea
averilor man5stirestI de catre
stat, tinca de manastirea Co-
sula, dimpreuna cu I8 hect. vie
si o livada, fiind privita ca mi-
toc pentru ealugarT ; asta-zr e
intretinuta de comuna, lar vlea
si livada sunt dale in posesie
de stat, ca proprietate a sa.
Biseripa e deservitá le i preot,
clntAre i I eclesiarh.
Sunt 135 vite une cornute,
so caT, 139 oT si 66 rimatorl.
Horodi§tea, deal, jud. Dproboid,
D8
 HORODITEA
care impreuna Cu dealurile: Ci-
re$ul, Buzuloncer, Ceair i Pro-
topopul, de pe mo$ia Tirnauca,
precum i Dealul-Mare, $1. al
GhebeT, de pe mosia Probote$ti,
lantuite in multe ramurT, for-
meaza aproape un cerc ce in-
conjoara satele Tirnauca si Pro-
bote$ti, com. Tirnauca, pl. Her-
lasind loc deschis spre Her-
fa $i Pomirla. Aceste $iruri
pleacá din culmele dealurilor
Culiceni $i Mihoreni. O ramura
trece pe lingl satul Tirnauca,
spre N.-E., coborindu-se pana
lu valea Grumatcal ; alta ramurá
trece spre S.-E. pe litiga
nauca i Probote$ti, prelungin-
du-se spre N. de Probote$6, ter-
minindu-se spre Herta.
Acest deal se maT nume$te
Horodisteanul. Toate culmele
sunt acoperite cu paduri afara
de ale Horodi$teT i Cire$eT.
Pe podisul dealuluT, care se
numeste Zamca, se Arad urmele
une! cetatuT de pamint, de aceea
numirea slavona de Horodi$-
tea (intaritura de parnint), ce
s'a dat dealuluT.
Horodi§tea, deal, jud. Ia$i, se
intinde de la N. la S. $1 face
hotarul l'are satele : Horodi$tea,
arjoaia, ambele din pl. Bah-
luiul.
Horodi§tea, deal, in ju d. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Calul-
lapa, situat alaturea cu dealul
Bogoslovul.
HorodiqteanutVezT Horodistea,
deal, com. Horodi$tea, jud. Do-
rohoia.
Horodniceni, sat, pe mosia cu
acela$T num e, jud. Suceava, com.
Bradatelul. Pana. la 1886 forma
comuna a parte. Apezat pe dea-
lurile Stoporenilor i Mertenilor
$1 cite-va vilcele. Are o popu-
www.dacoromanica.ro
'738
laye de 278 familiT, saa 1148
suflete : 557 barbatI $1 591 fe-
me!. Locuesc in 272 case. Sunt
290 contribuabilr. Vatra satu-
luT ocupa 34 Miel $i 17 prj.
Mo$ia e proprietatea mo$te-
nitorilor marchizeT de Bedmar.
Are o suprafata de 2682 falcI,
din care 1904 cultivabil, 498
padure i hugeag, 215 finat $i
restul neproductiv.
Improprietariti la 1864 sunt
35 frunta$T, 140 palrna$T si 34
cite 121/2 prj., stapinind 524
falcT i 17 prj.
Drumurl principale sunt : la
Rotopane$ti, 3 kil., la Bote$8
3300 m. i la Bradatelul 3500 m.
Are : o -$coala rurala mixta,
infiintata la 1865, cu un inva-
tator platit de stat, frecuentata
de 70 elevI ; o biserica, deser-
vita de 2 preotT $i 4 cintaretT,
improprietarita cu 17 fald.
litá ce scrie Profesorul N. Bel-
diceanu, despre satul i bise-
rica din Horodniceni, In «Archi-
va societatei sciintifice si litera-
re, din Ia$1. Anul II, No. 9:
Horodniceni, sat, din judqul Suceava,
plasa Somuzul-Moldova, este twzat la
hotarele BucovineI, pe cosita una deal,
iar in filça lul, pe un alt deal, sporeste o
pädure frumoasä de stejari; Impodobitil
jet-colea, Cu brazl. Ca si Bata, acest sat
este astizI proprietatea d-nel marchize
de Bedmar si Impreunit cu eätunele sale
Botesti i Brädätelul, are o po-
poratie ce trece peste 500 de locuitorY.
Numele de Horodniceni aminteste alce-
rea slavonii Fopoufl9Tii, adecii soltuzil,
ce pare a sufent acceas1 preschimbare,
ca si slavonescul ropo,s, = horod, ora,
In romlnescul : Horod, Horodnic, Horod-
niste, dat i astral* multo localitqf din
Bucovina si partea de sus a Moldova,
pc unde se gäsese urme de cet4uY.
Horodnicul, soltuzul, stadt-schultheiss,
ca si primarul, Ingrijea Impreunà Cu
pirgarri, de gospodäria orasulul. Dacti
numele acesta sat se poate tàlmàci din
horodnia, ne aratä o ThrThrire slavonä
In limbil allitgrea ca cea germanil a in-
stitu;ia de schultheiss, venitä la na
din Polonia.
Pe coama dealula, aläturea cu grii-
HORODNICENI
dina, ce linconjurit cartea boereascli, -o
biseric i aratä In zara, figura pi m'a'-
reafri, fizionomie aunar veacurl Indepär-
tate, de care nu ne putem apropia deck
prin munumentele Amase. Sus, la S m.
55 cent. tni4ime, afati deasupra rerestrg
pridvoruluI, stä Mgropatii te zid o
piatrii de I ni. 55 cent. Nime i 84 cent.
inä1;ime ; pe ea se aflä apat ta relia o
inscrimie slavonii, asa cum se obicinuea
Ia vremile de demult mal, cu seamlt Ora
attre stIr5itul vdaculuI al 17-lea.
Intelesul eT pe ro mine$te, este :
Cu invoirea tatillul i cu improunä
lucraren fiula si ce slivirsirea sfintuld
duh, cugetat-a si bine-voit-a pan Midas,
marele visternic, de it zidit biserica, anume
unde este hramul pogorira sfintuld duh,
asupra sfinpor ucenia, ti-a rädicat-o In
zilele cucerniculuY domn kan Stefan Voe-
`vodul) si In zilele la Kyr Theofan mi-
tropolitul Suceva si o sävirsi la anul
7047, luna Noembrie 8.
AceastA inscriptie este publi-
cata in «Uricarul» d-luT T.
drescu, vol. 8, pag. 16 $1 17,
dupa niste notite aflate in bi-
blioteca luT G. Asachl sub titlul:
Inscriptia pretreT deasupra u$eT
bisericeT de la Horod. lata lextul:
Cu Invoirea tatälul, ajutorul fiad si
lucraren sf. duh, ad cugetat tutti' sine
5i sil bine volt pan Matias biv-vel vis-
ternic, a zidi aceastä bisericà In numele
hramula pogorlrea duhulur sf. peste
sfintiI sal ucenicI, In zilele blagocestivu-
li Ion Stefan Voevod stäpInitor
pätaintului Moldovel, si in zilele mitro-
pelitula Sucevel Kyr Theofan i sati
sävirsit 3n anal 7047, Noemvrie 8, calen-
darla vechiii, iar cel noil 1539.
In aceasta talmacire sunt a-
dause cuvintele (fost), pe
lîngä «vel visternic» ; «sal», pe
Ruga ucenicT, i «stapinitor
mintuluT MoldoveT», care nu se
gasesc in inscriptia ctitoreasca ;
lipsind irisa cuvintele «si a ri-
dicat-o» (4 sac(xii) km), foarte
grele de dezlegat, fiind slovele
cu totul ciuntite. AsemenT, data
pare lndoelnica, $i lata cum :
s'a scazut din 7047, anir de la
facerea lumel 5508, pe cind
 HORODNICEIII
luna fiind. Noemvrie, trebue sa
se scadd une-orl 5509. Aceasta
fiesigurant4 poate fi limpezita
aicea prin letopesitul luT Gri-
gore Urechia, care inseamna ca
$tefan Lacusta a domnit 2 ani
trei lunI, Alexandru Cornea
5 lunT si treT saptaminT, lar ca
Petru Rares a urcat a doua
°ara domnia, la anul 7049, Fe-
bruarie 19, adeca 5451. Sea-
zind 2 anT, 5 lunr si 3 sapt5.-
minT, adeca cele dota domniT :
$tefan Lacusta i Alexandru
Cornea, din 7049, Februarie 19,
a doua suire pe tron a luI Pe-
tru Rares, &-asim càte fan La-
custà se face domn pe la sfir-
situl luneT la August, 7047;
apoT 7049 Februarie 19, neputind
fi decit 1541, urmeaza nemijlocit
ca si 7047, Noemvrie 8, sa nu
fit decit 1538 si nu 1539, cum
sta in talmacirea inscriptieT din
%Uricar». Visternicicul Matias a
zidit prin urmare biserica de la
Horodniceni, in cel mntiiü an al
domniel luI $tefan Lacusta
dupl cele aratate, Lacusta-Voda
ajungind a fi domn catre sfir-
situl luneT luI August, zidirea
bisericer s'a ispravit la 2 lunI
si o saptamina aproape, dupa
urcarea, luI pe tron, adeca: la
8 Noemvrie 1538, data inscrip-
tia lata ce serie Grigore Ure-
chiA acest domn si cum
lamure,te porecla lid de LA-
custa :
Prlidind i stropsind tara sultanul Su-
leiman, impiratul turcesc, s't fiind tara
bejenitil spre muntI, s'ad* strins vlddicir
boerii Ovil, la sat la Bildiuti, din sus
de Suceava, de s'ad stituit cu totil, ce
vor face de acea nevoe ce le venise a-
supra. Mal apoI de toate si-ad ales sfat
ca sii trimati soll la impiratul, cu mare
rugiminte i plingere sil-T. erte ; i asa
ad ales dintre dlnií pe Trifan-Ciolpan,
de l'ad trimes sol la Suceava, la impi.-
ratul de s'ad rugat de pace, si si-art
cenit domn. De cale lucru, vizind 1m-
piiratul rugiimintea lor, s'ad milostivit,
i-ad ertai ; s't ad trimis la Musa cu
739
Ciolpan pe un ceaus mare cu credinti,
de i-ad chemat pe toll la impIratul, In
Suceava, carl cu mare fria. ad mers
ad clizut la picioarele impiratuluI; pe
carl ertat impdratul, i ca dragoste
i-ad primit, ca pe niste robI al sil. §i
le-ad pus domn pe §tefan-Vodii, feciorul
hit Alexandru Vodd.... (apoI mai departe);
In zilele acestei domn, teran Vodä, ad
fost foamete mare, si in tara MoldoveI
s't la tara Ungureascd, ca au venit la-
custe multe de ad mincat tosta roada ;
pentru accea l'ad poreclit i i-au zis
Licustá-Vodd.
Cronicele RominieI de M.
Kogalniceanu, i d-1 Alexandru
Xenopol, in Istoria RomInilor,
jata al cuT fia zice ca era :
Acest §tefan poreclit de popor
pentru multele hicuste ce pustiise
tara in vremile lut ce si asa ramisese
pustic de Turef, este arätat de Ureche
ca fiiul lui Alexandru-Vodi. Bielski in-
täreste spusele cronicarulut numindu-1
§tefan Alexandrowicz. Alexandru nu
poate fi altul de ch fiul cel maY vristnic
a leí §tefan-cel-Mare, care dupii cum
am vizut fusese insurat incd din timpul
vieteI tatilul säuí, de oare-ce l'am gisit
aviud un fid, Bogdan, care murise in
1480. Alt Mi al salí, pomenit acum pene
tru prima oard este acest §tefan.
Dar sl vedem, cine era vis.
ternicul Aladas, si daca din
punct de vedere istoric, pre-
zentA el vr'o insemnatate. In
domnia India a luT Petru Rares,
visternicul Mallas apare ca unul
din sfetniciT ceI me de seama.
Dupl ce Petru Rare, supusese
Brasovul, pe cind nu mult dupa
aceasta cAzuse in mande luI si
cetatea BistriteI la 1530, vister-
nicul M5 tias cere locuitorilor a-
cesteI cetatI 30 de care de pro-
viant pentru armata luI Rares,
care se gasea la Rodna. Tata
cuprinsul scriso.areT visterniculuT
Matias catre Bistrited:
Cunoscind vol cli stip'nul nostru cel
prea generos este actun lipsit la Rodna
de cele trebuitoare, mai ales de Orle
si de vin, vi cerem in nnmele lui, nu
mal putin Insi vd insirciniim si vi or-
donim ca indata ce yeti vedea acesto
rindurt si. trimitetl 30 de care cit mal
www.dacoromanica.ro
HORODNICENI
mutad, spre a se duce proviziile ce se
vor vedan a fi trebuitoare, Si. nu cura-
va si facetl alt-fel de cura vi seria fiind
ci ftiff bine ci domnul nostru cere &t'U
de la noI cit si de la vol* ces mai cre-
dincioasi slujba. Dat In castelul Balva-
niyos In 22 Mi@ 1530. (iSCI.111 . No!
Mate! visternicul Sau tesaumriul proa
generosulef principe Petru, voevod de
Moldova.
La 1535, Petru Rares cau-
tind sa impiedice pe Ferdinand,
locotiitorul ltu Carol al V lea,
imparatul GermanieT, de a se
impaca cu loan Zapolia, dus-
manul sati, trimete pe visterni-
cul Matias, ca sa staruiasca in
aceasta privire. Faptul acesta
ne arata, ca visternicul Matias
avea multa insemnatate ca sfet-
nic al tronulur, de vreme ce
domnul incredintase o asa
misiune. lata cum califica Epis-
copul de Lund, ambasadorul
luT Carol al V-lea, pe visterni-
cul Aladas, inteo scrisoare adre-
sata suveranuluT sati :
gSe (tila ad visternicul voevodulut
moldovenesc, principe ffiri indolala pu-
ternic. Acest visternic adese-orI ma vi-
ziteaza In taina, soliciteaza de a nu
1
se incheia pacea cu loan voevod. Pro-
mite cit la orl-care cerero a mea, dom-
nul MI va veni Cu 30 sau 40000 do
ostaI ale,!, si va supune Transilvania,
sub ascultarea regelul Ferdinand ; lar
claci Mojestatea Voastra va tntreprinde
cava pe nscat contra Turcilor, domnul
se va prezeuta la serviciul Majostitet
Voastre Cu 6o pul la 80000 de ostasI
foarte bine pregatitt M'am dat in mare
amicie Cu acest visternic, i ne,am tnvoit
a avea tot-d'a-una o regulata corespon-
dentd. In adevdr el este un barbat foarte
modest, foarte bun si mal ales prudent,
atit do ager in trebt procura niel so
aflii altul in Ungaria. Se sileste a'st sfirst
mat curtnd misiunea 1 nimica alta nu'l
preocupii,.
Bunatatea si modestia, unite
cu prwienta i agerimea, fae,
dupa cum vedem din visternicul
Matias, o aleasa figura istorica,
cu atit mult, cu cit aceste
calitatY, sunt atribuite luT, de
niste izvoare straine.
HORODNICENI
In domnia India a lur Petra
Rares, MItias este pomenit ca
mare visternic.
LingA poartA, fatA cu biserica,
pe niste selpt de plata stati
atirnate clopotele ; unul din ele
poartA urmAtoarea inscriptie :
.1vIaterialul din acest clopot, este din
clopotul lima de ctitorul bisericel Ho-
rodniceni, Sorban Canta, In anul 1640,
care fiind cripat s'ají reparat a doua
oat i fabrica de Vasile Fogora,, din
PatrituO, ca cheltuiala poporinilor paro-
hiel Horodniceni, prin stiruir4a preo-
tului loan O a primaruluI Gh Todicescu
la anul 1883.:
In «Uricarul» d-lur Th. Co-
drescu, vol. VIII, stA publicatA
si o inscriptie privitoare la acest
clopot, sub titlul : «Inscriptia do-
potulur celur mare de la bise-
rica din Horod».
IatA cuprinderea :
e Acest clopot Fati f'a'cut loan Alec-
sandru V. 'V. mi mita tul Dumnezeil,
domn pimIntuluI Moldovel, O 1'4 dat
Sf. bisericI din Horodniceni, la anul
7075 (1567), Aprilie 9, O dupà aceasta
stricindu-se l'au inoit hm daki vel vister-
nic, In zilele lui Vasile V. V domn
tira Moldovel, In anul 7148, iar velea-
tul noil 1640,
Clopotul din Horodniceni,
preflcut a doua oarA la 1883, a
fost fAcut la 1567, de Alexan-
dru LApusneanu in a cioua dom-
nie (1564-1568), iar la 1640,
s'a retnolt pentru india datA,
de cAtre vel visternicul Iordaki.
Comparind copia de inscrippe,
cu actuala inscriptie, ved era o
nepotrivire de nume, la aceeasI
datA. 1640; dupl «Uricar», clo-
potul ar fi reinoit de visternicul
Iordaki, pe cind dupA inscriptia
de astAzr, pare sl fi fost pre-
fácut de Serban Canta, tot la
1640, i in aceastA inivire, do-
cumentele ne dad adevArata
dezlegare a faptulur; din doul
hrisoave a lur Vasile Lupu,
unul din 1635, Martie 25, care
face parte din documentele pro-
www.dacoromanica.ro
740
prietAtilor d-lur Alexandru Can-
tacuzino Pascanul, iar altul din
1640, Martie 31, aflAtor In colee,
tia documentelor Academier Ro-
mine, se adevereste visternicul
Iordaki pe la 1640, fArA a se po-
meni de erban Canta. Tocmar
in veacul al XVIII-lea, se aratA
acest erban Canta, dupl curn
se vede dintr'un hrisov de la
1732, Ianuarie 20, aflAtor in
Archiva StatuluT, Iasi, si citat
de d-1 Tanoviceanu, in lucrarea
sa ineditA, asupra boerilor Mol-
dover. Din cele arAtate, se la-
murete ca inscriptia aflAtoare
astAzr pe clopotul de la Horod-
niceni, aminteste gresit pe er-
ban Canta la 1640, in locul
visterniculur Iordaki ; caer dupl
cum dovedesc documentele po-
menite, visternicul Iordaki tr5.-
este prin veacul al XVII lea, pe
dind medelnicerul erban Canta,
abia In veacul al XVIII-lea.
Toate cele-l'alte clopote sunt
mal nouA, adecA de la inceputul
veaculur acesta.
Numele de Horod, sub care
sunt amintitr Horodniceni In
«Uricarul», pare-a fi o prescur-
tare, cAcr tot In «Uricarul»,
mar departe, in cuprinsul inscrip-
per de pe clopot, se zice: S l'ají
dat Sf. bisericr din Horodniceni.
Horod, s'ar putea deriva din'
slavonescul 5r4oA" oras, sati
din ropòA" grAdinl.
InsemnAtatea inscriptier de la
biserica din Horodniceni, este
blazonul, adecA stema familier
visterniculur MAtias.
Inscriptia stA. inchisl inteun
privaz de piatrd care poartA pe
toate patru laturile marca fa-
milier MAtias ; una din aceste
mArcr, cuprinde in prescurtare
numele lur MAtias (Mat) ; alta,
anul 1540, lar cele l'alte douA
niste cruel, de un caracter sim-
bolic. Data rnArcir 1540, aratA,
c5. de si biserica a fost zidita
HORODNItENr
Ja 1538, piatra ctitoreascA a
fost insl asezatA la 1540.
Cele doul cruel' simbolice
sunt inchise in marca de sus
si cea de jos a privazurilor pie-
trer.
Caracterul simbolic al crucilot
de pe marca de familie a vis-
terniculur MAtias, aminteste pe
al celor de origine cruciatd; una
si anu me cea de susa tine in
curmezisr un iatagan, cea ce
s'ar parea d. aratá. lupta eres-
tinAtAter impotriva islamizmulul;
mal departe, forma acestel cruel
apropie de a cruce! potentate
a cavalerilor Sf. mormint. Dupa
Auguste Wahlen, unir dad a-
cestur ordin de cavalerr o ve-
chile de necrezut; intemeiA-
torul lor ar fi Sf. Iacob, intiiul
episcop al Ierusalimulur, la anul
6o d. Chr.; alta ii cred a fi
urmasil cAlugArilor asezatr de
Sf. Elena, muma lur Constantin,
In biserica cea nouà a Calvarulur;
unur sustin cA ar fi intemeiatT
de Godefroy de Bouillon, sati
de urmasul sAil Balduin ; in sfh--
sit b.ltir asigurA, ea ordinul lor
ar fi o institutie a papel Ale-
xandru al VI-lea, intocmitA la
1496, In scop de a infrerbinta
zelul peregrinilor. IatA textual
ce serie .Auguste Wahlen :
Acest ordin fa odati ritspindit In tosa
Europa, iar mal departe : Un puternic
senior din Polonia: lana satrapa et re-
gulus, chemii din Franta pe unul din
el: Martinum Gallicum li 31 dildu la
1162 proprietatea Miechov, la lo leghe
de Cracovii. Amasa ministire, a cruel
superior luil titlul de general, deveni
central uneI congregag, care cuprinse
veo 20 de case In republica polonii,
precum yi In Silezia, Moravia, Bohemia,
yi subsisti pini In cele din urmi tim-
puri a Polonia. Fra0 de Mieehov pri-
meafi afilia pentru modica remunera0e
de zece galbent In cea de pe urda
insurec0e, Miechov pierda ultima' sil
cilugiri.
Cind $im citA putere civili-
zAtoare avu Polonia asupra Mol-
HORODNICENI
(Joyel',1 ca osebire asupra a-
sezamintelor sale, putem usor
intelege, cum boeril nostri, pe
lingä titlul de pan, ail putut
imprumuta de la SenioriI polonT
simbolurile feodale ale marci-
lor de familie. Blazonul visten
nicului Matias, sprijinit de acel
al vorniculuT Costea Bucloc,
de la manastirea Risco, si acel
al panuluT Nicoara Harovicr,
ptralab de Hotin, de la bi-
serica din Zaharesti (Bucovina),
vorbesc in destul improtiva celor
carI pretind, cä Rominif
avut o noblete feodala, i cd
boeriT eraii niste diregatorT nu-
maT.
Iata cum se rosteste D-nul
Alex. 2Cenopol asupra nobleteì
noastre :
Aceastä cha, care a apdrat in ultimele
timpurl interesele sale de casti cu o ne-
Impäcatá inversunare, care a stigmatizat
prin cronicariI esitl din sinul el pe toti
domniY ce ad vrut si se atingd de ele ;
aceastä clasä attt de neastimpdratä, care
se jaca de a domnul in tärile rom/ne,
aruncinclu-le adese-orI In pripastia para;
care stiea s plece genunchiI Inaintea
Caterinel a II-a, dar si srt puna piept
contra rdpirel BucovineY si a Basarabiei,
DU putea fi o clasä de cinovnia, de
oamenl deprinsl mima cit a-sI In doi spe-
tele Mantea suveranulul lor. Aceastä
clasä de boerI ad fost nobilil natiunel
romine si nu numal diregAtorft din
cancelariile domnestl.
Asemenea vorbind despre de-
osebirea dintre noblete i dire-
gatorie, d-sa zice :
trebue bine deosebite nobleta care
era veche la Rominí i ereditard, de
direggtorie, care prin firea el nu putea
fi purtatii de at de acel ce o aves.. In
terminologia veche nobilii si diregittorii
se numeart boerl, lar functia se numea
mal: ales boerie.
ApoT maT departe, pentru a
dovedi feodalitatea la RominT,
D-1 Xenopol maT aduce si ur-
matoarele fapte :
Rspltirea slubjelor aves madera
feudal, care este de a impirti veniturile
741
statuluI co functionarul Cu cit pro-
pia statul si se inmul tia numilrul
torilor, domnil ll Ingustail necontenit
veniturile lor atribuind-le boerilor. Fi-
ceart lIntocmaI ca i regil apusultd, care
si eI ruinarii In acelasl mod clasele lor
Din cele aratate, vedem cum
marca de familie a visterniculuI
Aladas, ce impodobeste piatra
ctitoreasca de la biserica din
Horodniceni, aduce o dovada
mar mult, ca RominiT pe Ha-
ga cd fost scutitl de ase-
zamtntul feodal, ad ajuns pana
de a vedea pe boer stampindu-
sT in blazon, mindria nobletei
sale ereditare, ca i senioriT
din apus.
Planul bisericer visterniculul
Aladas, ca la maT toate bise-
ricile din Moldova, este cru-
cea cu absida rotunzita pe din
laantru. Ea face o trecere de
la stilul cladirilor ridicate de
Stefan-cel-Mare, la al celor zi-
dite de Vasile Lupu.
Ca odoare ctitorestr, nu se
mar pastreazä la aceasta bise-
rica, de n'U un litier de lemn,
sapat foarte frumos i impodo-
bit cu vapsele i auriturT; nu
se gaseste irisa pe dinsul niel
un veleat, i numaT prin tradi-
tie se crede a fi ctitoresc. Intre
odoarele mar nota, dar care
merita a fi amintite, se pastrea-
za un epitaf, sati aer, de mata-
se albastrd. Pe el se vede sin-
gur Hristos, ara cele-l'alte per-
soane biblice, cu ranT in pal-
me, la coasta si la talpile pi-
cioarelor, din care singele curge
cu imbIelsugare. Cimpul aerului
este semanat cu stele si luce-
ferl, lar pe marginr, dota ban-
de poleite, incunjura legenda
stiuta : 1-klrOWENEHkirl. TWCH21%
COApIEW CWHMK npowierwopka-
WTKW I1s4WfthI4IO tIFICTWO W111113-
1,11111 Hatiro gptHkMH Hy rptiffVki
11WIWIL'igli Aceasta le-
RO/1nd.
genda este in ruseste, asa cum
www.dacoromanica.ro
HORODNICENI
se obicTnura din india jumatate
a veaculuT trecut l pana pe la
jumatatea celuT de l'ata. lata
talmacirea er Iosif cel ca bun
chip, de pre lemn luind prea cu-
rat trupul tan, Cu giulgiul curat,
infasurindu-1 i Cu mirezme un-
gindu-1, in mormint nod acope-
rindu-1, l'a pus. Jos ca mal la
toate epitafurile din veacul al
XVIII -lea si de la inceputul
veaculuT al XIX-lea, stá. urma-
toarea inscriptie, scrisa cu Me-
re chirilice :
Acestu sfinta grobnicd a mintuitoru-
luI i Domnula nostru Is. Hs., co
numeste aer, &cesta est(e) Mormtutu col
in piatat cioplit, In care nime, nici-o-
datd nu s'ad pus. Po acIsta ce sd ved(o)
acum, l'ad infrhnsetat si 1 ad podobit
acel de bina infra, DumnaluI erban
Cantacuzeno, ce-au fosa I Medelnicor
mar(e) filtra tarai Moldovii
intru ertare pacatelor luY si a parintilor
intru vecInica pomenire. Dati bisericiI
salie, In Horodnicena ot (de la) v o)
lost (tinutul) Suceavskil, und o) este
hramulii, Pogorare D ahuluY Sf(a)itta
Scris l i (sic) zugravitd di Parthestio
Eremonahii zugravd ot (do la) Kiova
v(1) leato (anual): BlINIS (7245. adiad
5736). M(easIa)t(a) (luna) Qct(omvrie).
dula (a zila) ar (23).
Ceva maT jos, la colt se vede
iscalitura zugravuluf Eromonah
Parthenia, stearsa de tot.
In altar, la stinga, este o i-
coarta mare, anume: Maica-Dom-
nuld, zugra vita. pe musama, care
jos poarta insciiptia urmatoare,
scrisd chirilic :
Aceasti icoana s'ad zugravit dupd
forma Sf. icoani cei fäcatoari do minun(i)
la Manastirea Neamtul l (, tara Cu to-
tul) 1819, April 25. Constandin Dochi-
mos, zograf.
In naos, la dreapta, se af1a
o alta 'coarta, ce infatisaza In-
vierea luT Hristos, si care cu
prinde tot in chirilice cele ce
urmeaza S'an facut de Vasile
Mihail din Iasi, 1826. Mara de
aceasta, mal sunt inca. alte trer
icoane, lucrate de acelasl zu-
HORODNICENI
grav, Cu aceeasI data, anume :
Pogorirea SfintuluI D ah, la stin-
ga ; apoI : InAltarea-MaiceI-Dom-
nuluI, in pronaos, la dreapta ;
iar in lata, la stinga : Buna-Ves-
tire. In altar, pe pristol este o
cruce mare de argint, a carel
inscriptie se rosteste ast-fel : Po-
meneste Doamne pe robiI taI
NicolaI Cantacuzino si pe Pul-
heria sosia sa, 1832; April 8.
Aceasta inscriptie se afla in-
tocmaI si pe o evanghelie mare
tiparita. in Mandstirea Neamtu-
14 la 1821; ea este legata in
argint, pe catifea visinie si im-
podobita cu 5 medalioane, din
care cel de la mijloc infatisaza :
Invierea, iar cele de pe la col-
Oil, ceI patru EvanghelistI; toate
lucrate in zmalt.
Cartile mal' vechf, ce se Os-
treaza la aceasta biserica sunt :
Slujba mareluI Canon a celuI
dintre sfintl parinteld nostru
AndreI, Archiepiscop de la Crit,
tiparita sub mitropolitul Daniil,
prin osirdia si cheltuiala popif
Nicolar ot Bucuresti, la 7234
(1726). Triod tiparit sub mitro-
politul Neofit de la Crit, in Bu-
curesti la 7255 (1747), de popa
Stoica IacovicI. Jos pe filete a-
cesteI cartI este scrisa de mina
urmatoarea notita.:
Aceastä carte Triodul pe Inteles, am
cumparat-o ieu pacatobul la nevrednicul
Constantin Cantacuzino ve! paharnic In
treisprezece leT noi de la Petre Munteauu
In zilele preluminatuld D-luI nostru Ion
Grigore-Ghica V. V. la väleatul de la
zidire 7255, (1747) Mairt 20, i O am
dat-o bisericiI noastre din Horoclnacen
9. orl-cine are straina de la SI. biserica,
acesta si nu-1 ierte domnulu 9i mintuito-
rul nostru Is. Hs. la linfricoptul O ne-
fatarnicul judet al sfintiel sale, sli fie o-
dihna cu &tarta tuteun loc 01 cu inge-
riI luY, amin, amin, amin.
Dumnezeestile sfintele letur-
ghiI acelor dintre sfintiI parin-
tilor nostri, a luI loan Zlataost,
a lur Vasile cel mare si a prej-
742
desfesteniI (Grigorie Teologul),
tiparite de Daca SotirovicI ti-
pograful de la Thasos, in Iasi
la 7256 (1748). Cazanie tiparita
In episcopia RimniculuI sub mi-
tropolitul Neofit, la 7256 (1748),
de popa MihaI si Aftanasie Po-
povicI tipograff. Canonul acelur
dintre sfintI parintelul nostru
Spiridon, Episcop TrimuthundiI,
tiparit sub mitropolitul Nechi-
for Pelopogesiacul, cu cheltu-
iala lur Constantin Razul vel
vornic, de Duca SotiriovicI ti-
pograf de la Thasos in tipo-
grafia sa, la Iasi 7258 (1750).
Evanghelie tiparita in mitropo-
lia din Iasi, sub mitropolitul Ga-
vril, la 7270 (1762). Triod ti-
parit sub mitropolitul Grigore
in tipografia mitropolie din Bu-
curesti, la 7277 (1769), de .Gli-
gore eromonah MineI pe Mart,
tiparit sub rnitropolitul Grigore,
la Rimnic, 1774, de popa Con
stantin, tipograf. La inceputul
cantil este urmatoarea notita
scrisa cu cirilica de mina:
AceA doalsprezIcI mineea pe doa/s-
preeice lunl ale anului, ce slujbele de
o parte, ale tuturor svintilor ale sänac-
sariuluI de preste anu, s'ají cumpärat de
mine päcätosul li s'ati afierosit biserici
de la satul nostru Horodniceni unde sa
priznu%tI hramul pogoräriT prea svintu-
lul duh. Dec1 orI carele va Indrlizni ca
sä o tnsträineze de la aceastä svintä bi-
seria sail si o poartä ea nebäsare (sic)
de sama j "ira socotc alä, unul ca acela
sti rämäie supt vinovätia a osindirii bläs-
tämului svIntel bisericY. (Isalit): lana-
che Canta vist. 1786.
Minee pe luna Tulle, tiparit
sub mitropolitul Grigore, la e-
piscopia din Rimnic, la 1780,
de popa Constantin tipograful
si de Constantin MihailovicI
tip. Dumnezeestele Liturghil
a Sf. Ierarh loan Hrisostom,
Vasile cel mare si Grigore Dia-
logul (sic), indreptate de pre
cele Elino-Grecest! si Slaveno-
RusestI de insusI Prea-sfintitul
www.dacoromanica.ro
HOROETA
mitropolit SuceveI g MoldoveT,
D. D. Veniamin Costachi Ca-
valer ordinul Sf. Anel Clasul
I, Iasi, 1834.
Pe una din file sta scris de
mina mitopolituluI :
Aceastä Sf(/n)ta Liturghii s'ail sacro-
sit de mine smeritul Veniamin mitro-
politul MoldavieI la Sf(In)ta bisericá
din in(u)t(u1) Sucevil din satul Horod-
niceni al prea iubitul verulul mal Nico-
lairc Cantacuzino msare) vister(nic), la
1834 Sept. 23.
lata si pomelnicul biserice
scris tot cu !itere cirilice insa
fara data.:
MateI cneghinago (sic), Elisavetha
schimonahia, loan, Maria, Marta, Ser-
gie, Serban, Marta, Ichim, Gheorghie, E-
caterina., Candachia, Stefan, loan, Iacob
monah,-Zoi Chiriac, Dragondie, Constan-
tin, Maria, Stefan Nicolal, Pulheria, A-
galla shimonahia, Elisaveta monahia, Di-
mitrie, loan, Ecaterina, Maja, Aristita,
Mate!, Elena, Pulheria, Zoo, Nicolai,
N'aria ... etc. Urmeazi numele preotilor.
Paharnicul Dinu Cantacuzino,
pe care '1 aflam proprietar a-
cesta mosiI pe la 1753, avea
ca fecior In casA pe loan Cosma,
care copia diverse scrierT (cro-
niel).
In 1803, Horodniceni a vis-
tern. Maria Canta, n u mArin d
190 liuzI, cari plAteati 2200 leT
bir anual, avind O 15 liuzI de
ceI fara. bir. La acestia se a-
ciaog-leati breslasiI ot tam in
numär de 20 luzI, cu 888 lei bir
anual.
La 1822, Spat. Nicolae Canta,
ginerele logoat. Dim. Sturdza,
isI avea alcdtuita toata gospo-
darla si legate cu cale toate in-
teresurile asezarif sale Horod-
niceni, care se afla in mijlocul
mosiilor : Radaseni, Opriteni,
Madeiul, Borca si cu padurile
a M-rel Slatina al caror arendas
era.
Horoeta, piria, care curge prin
pl. Simila, jiad. Tutova ; izvore-
 HOROETA
ste din cat. Fundoaia, com. Or-
goesti ; curge de la N. spre S.;
uda. comunele : Orgoesti, Vid-
desti i Untesti si se vara in
dreapta rtuluT Birlad, la local
numit Bechet.
Horoeta, vale, in jud. Tutova,
pl. Simila, prin care curge pi-
rlul Horoeta ; e &dila in fineturT
coprinde de la 30-40 ia-
zuri (helestae).
Horoslar, sat, In jud. si pl. Con-
sta*, catunul com. Palazul-
Mare, situat in valea Horoslar-
Ceair, in partea de S.-V. a com.
si cea de V si putin de S. a
pl., la 4'/2 kil. spre S. de cat.
de resedintä Palazul-Mare. Este
inchis la N. de catre deai al Du-
ran-Bair, lar la S. de catre dea-
lul Tasli-Bair saa Horoslar. Are
o suprafata. de 440 hect., din-
tre cart 59 hect. sunt ocupate
de vatra satuluf. Populatiunea
sa, compusa mal mult din Turct
si T'Atad, este de 105 familiT,
sati 420 suflete. Prin sat trece
drumul comunal Nazarcea - Pa-
lazul-Mare i pleacä alte dru-
mur/ tot comunale, spre Hasan-
cea, spre Canara si spre Ala-
capi.
Horoslar, vid' de deal, In jud.
si pl. Constanta, pe teritoriul
com. zar. Palazul-Mare, i anu-
me pe acela al catunulul salí
Horoslar. Este situat la I kil.
spre S. de satul Horoslar, pe
culmea dealulut Tasli-Bair, a-
vInd o inaltime de 84 m. si do-
minind satul Horoslar í valea
Horoslar-Ceair. A fost punct
trigonometric de observatiune
de rangul al II-lea. Este situat
In partea de S.-V. a pl. si a
com.
Horoslar-Alceac, vale, tn jud.
pl, Constanta, pe teritoriul cora.
743
Omurcea i anume pe acela al
satulut saa Nazircea; se des-
face din dealul Qoban-Dere, in-
dreptindu-se spre S., avind o
directiune generala de la N.-E.
catre S.-V.; se intinde paralel cu
dealul Horoslar-Bair si trece
prin satul Nazircea ; drumurile
comunale Nazircea-Dolu-Faci
Nazircea-Cara-Mwat merg unul
pe un mal al vaet i altul pe
cel-r alt mal.
Horoslar-Bair, deal, in jud.
Constanta, pläile Medjidia
Constanta, pe teritoriul com.
rur. Alacapt i Omurcea ; se in-
tinde pe la S.-E. de satul Na-
zIrcea, avind o directiune de la
N.-E. catre S.-V., mergInd prin
valle Horoslar-Alceac si Horos-
lar-Ceair. Virful saa, Cara-Chioi,
de 31 metri, este situat in
partea de E. a pl. si cea de
S.-E. a com. Alacapi.
Horoslar-Ceair, vale, in jud. si
pl. Constanta, pe teritoriul com.
rur. Palazul-Mare i anume pe
acela al satulut salí Horoslar.
Se Intinde printre dealul Horos-
lar-Iol-Bair, la S., Horoslar-Bair,
la V. $1 Duran-Bair la N.; trece
prin satul Horoslar, avInd o di-
rectie generala de la V. catre
E. Este situata in partea de
V., si putin de N. a pl. si cea
de S.-V. a com.; si este straba-
tuta de drumul comunal Ala-
capi-Horoslar-Palazul-Mare.
Horoslar-Iol-Bair, a'eal, in jud.
si pl. Constanta, pe teritoriul
com. rur. Omurcea i Hasancea;
se Intinde pe la N. de satele
Omurcea si Hasancea, avind o
directie de la V. catre N.-E.;
are o inaltime maxima de 75
m., vIrful Cunesi-Iuc, avInd 71
ni.; este tliat de Valul - lut-
Traían si de drumul Hasancea-
Horoslar ; drumul comunal O-
www.dacoromanica.ro
HO$CADIN
murcea-Palazul-Mare, merge pe
la N. saa ; este situat in partea
de S.-V. a pl., de N.-E. a com.
Omurcea si de N.-V. a com.
Hasancea.
Horpazul, sat, in partea de S.
a com. Galata, pl. Codrul, jud.
Iasi, cu o populatie de 15
saa 57 suflete.
Sunt 41 vite marT cornute, 8
cal si 24 rimatort.
Hortilele, cuhninafie a colina
Haranetul, com. Sibiciul-d.-s ,
jud. Buzaa.
Hosu-Iuc, movilti, in jud. Con-
stanta, pl. Medjidia, pe terito
riul com. rarale Cochirleni
anume pe acela al cat. saa Ivri
nez ; este asezat pe muchea dea-
lulul in partea ves-
tica a piase' i cea estica a
comuna ; are 127 m. inaltime,
dominind valle l'estera, Dermen-
Culac i Amzali-Aulac-Tepe, cum
drumul Ivrinez-Medjidia ; e
punct strategic important.
Ho§cadin, sat, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, cat. com. Cheragi,
situat tri partea meridionall a
piase si a comunet, in valea Hos-
cadin saa Cheragi, la 6 kil.
spre S. de catunul de resedinta,
Cheragi. Este inchis la N. de
dealul Acargea, cu virful sla
Sinar-Tepe-Cadi-Chioi (105 M.)
si la S.-V. de, dealul Hoscadin
cu vIrful sla Buc,Tepe-Hoscadin
(117 m.). Valea Hoscadin, im-
prejurul satulur, are malurile foar-
te ripoase i stincoase, ceea-ce
face ca satul sA alba o poziti-
une frumoasa, ñind inconjurat
aproape de toate partile de zi
durt naturale. Suprafata sa este
de 65 hect., dintre care 2 hect.
sunt ocupate de vatra satulut.
Populatiunea sa este de 13 fami-
lit, saa 56 adiete.
 HOTARELE
Hotarele, cotn. rur, jud. Ilfov,
pl. Oltenita, situata la S. de
Bucuresti, linga riul Argesul,
la 39 kil, de orasul Oltenita. Sta
in legatura Cu cat. Izvoarele si
Crivatul, prin sosele vecinale.
Se compune din satele Ho-
tarele i Zboiul, Cu o populatie
de 3720 locuitoriT, carI traesc
in 508 case si 8 bordeie.
Se intinde pe o suprafata de
6635 hect. Statul si insurateir
ad 4579 hect. si locuitoriT, 2056
hect. Statul si insurateir culti-
va 975 hect. (2304 sterpe, 125
izlaz, 450 vie, 725 padure). Lo-
cuitorir cultiva 1432 hect. (352
sterpe, 182 izlaz, 92 Vie).
SUnt 454 contribuabilT.
Bugetul com. e de 8171 ler
la veniturl si de 8'08 leT, la
cheltuelT.
Are : 2 biserici; 2 scoale mix-
te ; 2 helestaie ; i balt5.; 2 ma-
sin! de treerat.
Num5xul vitelor marl e de
1730 (338 Cal §i Tepe, 15 ar-
mAsarr, 693 bol., 519 vacT
viter, II taurT, 117 bivolT, 37
bivolite) si al celor raid de 2214
(306 capre, 359 porcr, 1549 ol).
Dintre locuitorr, 710 sunt plu-
garT ; 18 industriasr ; 122 ad di-
ferite profesiunr.
Locuitorir posed5.: 551 plu-
gurT: 499 cu bol, 52 Cu cal;
564 care si carute : 512 cu bol,
52 Cu cal.
LocuitorT improprietaritr sunt
596 si neimproprietaritl, 268.
Comerciul se face de 13 &ir-
ciumarr si I hang-iti.
Hotarele, sat, face parte din
com. rur. cu acelasT nume, jud.
Ilfov. Este situat la S. de Bu-
curesti, intre riul Argesul
p5.durea Glajoiul. Ad este re-
sedinta primarid.
Se intinde pe o suprafata de
5940 hect., cu o populatie de
3585 locuitorr.
744
Statul are. 4575 hect. si lo-
cuitoril 1365 hect. .Statul cul-
tiva prin arendasir sal 975 hect.
(2300 sterpe, 125 izlaz, 450 vie,
725 padure). Locuitorir cultiva
807 hect. (286 sterpe, 182 izlaz,
90 vie).
Are : 2 bisericr, cu hramul
Sf. Voevozi, si Sf. Niculae, de-
servite de 3 preotr; 2 §coale,
una de baetr si alta de fete,
frecuentate de 31 elevr si I
eleve, cu intretinerea caz-ora
statul, jud. com., cheltuesc-
i gorja, jud. Prahova.
4016 ler anual ; i bala, 2 he-
lestaie, 2 puturr.
Comerciul se face de 12 cir-
ciumarI i i hangiti.
Numarul vitelor mari e de
1523 si al celor miel, de 1998.
LocuitoriT sunt mal totT Ski:1
El se ocupa in special cu cul-
tura legumelor.
Hotarele,pidure, a statuld, pen-
dinte de com. Hotarele, pl. 01-
tenia, jud. Ilfov, in intindere
de 792 hect. si formata din tru-
purile Magura (550 hect.), V1A-
diceasca-de-Balta (50 hect.), Tei-
sul (185 hect.) si ZAvoiul-Ciu-
rari (7 hect.)
Hotarul, com. rur., jud. Roma-
nati, plasa Balta-Gltul-d.-j., si-
tuata spre N. de balta Pote-
lul, la 19 kil. de Corabia i la
38 kil. de Caracal. Se inveci-
neste cu com. Potelul si Groj-
dibodul. Altitudinea terenului
d'asupra nivelulur mariT este
de 60 m.
Are o populatie de iot fa-
milif, sati 475 suflete : 247 bar-
ball si 228 femer; 236 casato-
riti si 239 necasatoritl. Sunt
upo contribuabilr.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Grigore, zidita la 1870, deser-
vita de I preot i 2 eintaretr;
2 erciumr.
Budgetul comuna e de 2039
www.dacoromanica.ro
HOTARUL
ler la veniturl si de 1983 Id la
cheltuelr.
Vite marl sunt 240, vite miel*
175 si pord 105.
Hotarul, sat, in jud. R.-SArat,
pl. Orasuld, cat. com. Andreasi,
asezat in partea de S. a co-
muneT, tina 1-'11 Milcovul, la
hotarul judetuluT.
Hotarul, deal, pe care -este si-
tuata com. Carbunesti, pl. Pod-
Hotarul, munte, in jud. R.-Sa-
rat, pl. Orasulur, com. Andreasi,
se desparte din Culmea-Alunu-
Id si brazdeaza partea de V. a
comuner ; e acoperit co pa-
d urr.
Hotarul, movilä, jud. Romanati,
intre com. Orlea i Celeiul, Iln-
g5 girla Celeiul; face parte din-
teun grup de cite-va magurr, ase-
Late de o parte si de alta a so-
seler ce merge din Corabia la
Bechet.
Hotarul, jud. Tecucid, pl.
Stanisesti, com. Colonesti; izvo-
reste din Dealul-Piperului i se
varsa in riul Zeletinul, in fata
satulur Zapodia.
Hotarul, firtu, numit i Piriul-
Popri, jud. Suceava ; afluent al
omuzulur-Mare, formind hotar
intre comunele Dolhesti i Pre-
utesti i avind de tributar pe
Plesa.
Hotarul (dintre MuntenT
Atioldoven», canal, tras, din
Milcov, de tefan-cel-Mare, ca
linie de demarcatiune intre Mol-
dova i Muntenia, dupa razbolul
din 1475, repurtat contra lui
Radu-cel-Frumos, Domnul Mun-
tenieT, cind jud. Putner fu anexat
Moldover.
 g0TARUL-13XErl
Hotarul - Baesti, padure parti-
cularA, supusa regimuld silvic,
pendinte de com. Poenari, pl.
Oltetul-d.-j., jud. Vilcea.
Hotarul-de-Jos, mofie, in _bid.
Buzan, com. si cat. Nehoiasul,
cam de 300 hect., proprietate
in devalmasie a mosnenilor Ne-
hoiasT i Paltinenr; curaturT, fi-
neata, izlaz si padure.
Hotarul-Izvoarele, mofie, a sta-
tuld, jud. Ilfov, pendinte de
Mitropolie, aren data impreuna
cu trupurile apartin i balta
Slonuld, pe periodul 1886-96,
Cu 71420 lef anual.
Hotarul (Pgucesti), padure, in
intindere de 800 falcI, pe teri-
toriul com. Paucesti, jud. Putna;
apartine locuitorilor din com.
Paucesti si Valea-Seaca.
H o ta T u rc sail Pis cul-
CruceI, .pisc de deal, pe mosia
Crasnaleuca, com. Mitocul, pl.
Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti.
HotaruluI (Movila-), movild,
in judetul i plasa Tulcea, pe
teritoriul comund rurale Agi-
Ghiol, numita ast-fel pentru ca
se afla la hotarul dintre cele 2
sate, Agi-Ghiol si Sabandgea;
are o inaltime de 40 m., domi-
nind asupra satuld Sabandgea
laculd Agi-Ghiol ; este aco-
perita cu verdeata.
HotaruluI (Valea-), catun de
resedintà al com. Carpinistea,
judetul Buzan, situat pe malul
sting al riuld Slanicul si in fata
cat. Carpinistea, asa ca din pre-
una cu acest din urraa pare a
forma un singur catun ; are 520
locuitorl si 114 case.
Hotarului (Valea-), vale, in
jud. BuzO9, cal% Carpinistea; in-
G0646. liareis B(elionar Geearalia Vol.
745
cepe din Virful-DumbraveT ; in
timp de ploae vine mare si re-
pede; se scurge in riul Slanicul,
putin mal sus de Izvorul-Dulce.
HotaruluI (Valea-), vale, izvo-
reste din hotarul comund Zgu-
bea i Baesti, pl. Oltetul-d.-s.,
jud. Vilcea, si se varsa in pi-
riul Dobricea.
Hotaruluí (Välceaua-), välcea,
la S. comund Negreni, pl. Ve-
dea-d.-j., jud. Olt. Se numeste
ast-fel pentru-ca serveste de ho-
tar intre com. Negreni i Birci.
Se varsa in &la Negrisoara,
in raionul com. Negreni.
HotasuluI (Priporul-), /oc
lat, in jud. Buzaa, com. Chioj-
dul-din-Bisca i punct de ha-
lar despre Transilvania, spre
Tabla-Butilor.
Hotärani, com. rur., in partea
de E. a plaseT Ocolul, judetul
Romanati, formata din satul Ho-
tarani (916 locuitorT) si catunul
Ghimpati (390 locuitorT). E si-
tuatà aproape de gura Teslu-
iuluT, la 7 kil. spre N.-E. de Ca-
racal si la i kil. de gara Romula.
Altitudinea terenuld este de
140 m. d'asupra nivelului mariT.
Are o populatie de 281 fa-
1306 suflete: 665 bar-
batT si 641 femer; 644 cAsato-
ritT si 66o necasatoritI.
Sunt 217 contribuabilf.
Budgetul com. e de 2805 leT la
venit. si de 2725 leT la chelt.
Vite marI sunt 529, vite tnici,
1332 i rimatorT, 241.
Are: o scoala primara rurall
mixta, conclusa de un invAta-
tor, i frecuentata de 42 bAeti ;
2 bisericl: una cu hramul SI. Voe-
vozr (7216), Intretinuta de stat,
cu 2 preoti si 3 cintaretY, in
Hotarani, si a doua, cu hramul
Sf. Nicolae, in Ghimpati.
www.dacoromanica.ro
HOTXRANI (SCH1TUL-)
Sunt 6 circiuml.
Putin mal la N. se afta o
padure mare; iar in dreptul
Hotaranilor se afta un pod peste
Olt si 2 mor'.
Hotärani, sat3 in jud. Mehedinti,
pl. Blahnita, situat pe loc po-
lejnic formind Vi comuna cu sa-
tul Vanjuletul, in care este re-
sedinta comuner.
Are o scoala, frecuentata de
28 elevl.
Hotärani, sat, in jud. Neamtu,
com. Grumazesti, pl. de Sus-
Mijlocul, cu o intindere de vr'o
250 hect. si o pop.ilatie de 38
familiI, saa 8o suflete.
Contribuabili suat 25. Locui-
toril posea 243 capete de vite.
Hotärani (Schitul-), schit, jud.
Romanati, cu o biserica, S-OT
Voevozr. A fost manastire de el-
lugar!, care pana la secularizarea
manastirilor se afla inchinatd
ManastireT Dionisiu, din Muntele
Athos. A fost cladita la 7096
(1588), de jupin Mitrea Vornicul
restaurata de Matein Fal-
coianu. Inscriptia de deasupra
user bisericer zice:
Aceastil Sflnt I DumnezelascI bi-
sericli ce se chiarai Hotarani, cu hramul
soborulul Angerilor, din temelie a fost
&cut/ de juptn Mitrea Vornicul i jupl-
nita Nesga, la cursul antlof de la zicli-
rea lama 7096. Trectnd multi vreme
striclndu-se, Indemnatu - au cu ajutorul
luI jupin Matheiii Ffilcoianu, biv-
vel al:pitan sin Gheorghe Vornicul, de
afi dres'o l afi 1nfrumusetat'o
ca si-i fie de vecinicil pomenire,
In zilele prea luminatulul Domn bu Con-
stantin Brincoveanul Basarab Woivod,
la leatul 7216s.
Ctitorif zugravitl in biserica
de la Hotarani, sunt, la fereastra
despre S., jupin Radu, stolnicul
Falcoianu, jupinita ego Andri-
ana, jupin Serban Cantacuzino,
Constantin Basarab Voe-
94
 HOTXRANI (VATRA-MANASTIREL)
vod, jupinita ego Maria ; lar la
fereastra de la N. sunt: jupin
Gheorghe Falcoianu, vornicul,
jupinita ego Caplea, jupinita
Despina, jupin Barbu, jupinita
Stanca si María.
Hotärani (Vatra-MänästireI-),
mofie, a Statulur, in jud. Roma-
nati, cu o arena anuall de
18100 lei ; are o padure de
1250 pogoane, alaturr de com.
Hotarani, din pl. Ocolul.
Hotfirani, pdflure, a Statulur, jud.
Romana, arendata. cu 15036
le! anual.
Hotärasa, trup de piteare, al sta
tulur, in intindere de 127 hect.,
situat in com. Bro$teni, plasa
Cerna-d.-s., jud. Vilcea, formind,
impreund ca trupurile Aninosul,
de 896 hect. $i Valea-Urzica, de
240 hect., padurea Modoaia.
HotincAI (Piscul-),pisc de deal,
pe mo$ia Ivancluti, jud. Do-
rohoiu, pl. Prutul-d.-j., comuna
Hotini, atun, pendinte de com.
Dragoe$ti, jud. Gorj, plaiul No-
vaci, situat la S. cat. de re$e-
dinta, pe loc $es.
Are o intindere de 1500 hect.,
din care : 125 hect. finete, 1338
hect. izlaz i padure, In muntI
plaiurr, toate apartinind lo-
cuitorilor i 7 hect. vatra satulur.
Are o populatie de 40 fanal',
sati 112 suflete, din care 33
contribuabilT; i biserica, deser-
vita de preotul din Dragoe$ti.
Locuitoril posedä: io plugurr,
15 care cu bol; 180 vite marl
cornute, 12 cal, 175 or, 50 ca-
pre i 40 rimatorr.
Hoti, localitate izolatei, Ruga pa-
durea Albota, pe malul sting
al Vede!, $i in partea de N.-E.,
746
pe teritoriul com. Serbanesti-
d.-j., pl. Serbanesti, jud. Olt.
Ad i se cunosc inca urmele unur
sat vechiti, distrus de Turcr.
Hatilor (Casa-), loc izolat, in
jud. Buzati, com. Gura-Sdratir,
cat. Ciuhoiul, pädurea Samur-
ca$, in apropiere de Fintina-
Romine$tilor. Aci, tuteo colina
stincoasa, este sapata o pes-
terA, avind o lungime de 12
m., impartita In 3 camere, de
cite 3 metri in lungime $i la-
time. U$1 nu exista. Intrarea nu
se poate face de cit iarna, caer,
dupk cum asigura locuitorir, in
timpul vera ar fi foarte multr
$erpr, ceea ce se confirma prin
multimea pieilor lor ce sunt le-
'Adate in giurul acestor stiner.
In ea s'ati gasit atit resturi de
arme vechr, cit $i arme maT
nota. Traditia o atribue, parte
Tatarilor, parte hotilor, care ar
fi facut $1 renumita Fintina-Ro-
mine$tilor. E probabil ca multr
din SeimenT, in lupta ce s'a
dat la Sarata (1656), a(' gasit
refugiul aci. Se zice ea in 1821,
argatir s'ati ascuns inteinsa ca
sA scape de Turcr. Saparea e!
fusa, ca $i a tuturor celor-l'alte
pe$tell din muntir Buzaulur, se
poate atribui Getilor.
Hotilor (Drumul-), drum vechiti,
jud. Teleorman, din care parte
se vede $i astazr ne arat pe ato-
curea ; trece pe la com. Dra- HotuluI
gane$ti din plasa Tirgulur, prin
padurea Pojoritele, venind des-
pre com. Ciollne$ti $1. se im-
preuna cu alte drumurr spre
Ro$iori; ir mar zice i Drumul-
Zimnicer.
Hotilor (FIntIna-),munte, in jud.
Buzan com. Lapo$ul, servind tot
de odatA ca limitä intre com.
Lapo$ul, Cisläul, Vipere$ti, Tis-
lAul $i Fintesti. Are o tintina
www.dacoromanica.ro
IIRXNICENr
cu apa renumitä, care se cre-
de a fi facutd de hotr, din care
cauzl s'a dat i muntelur ace-
las/ nume. E mar tot acoperit
cu padurI seculare. In virful
sau se väd hirburr de lut, res-
turr de arme si oase, urme de
locuinte primitive, etc.
Hotilor (Plaiul), p/aiii, la S. de
com. Tirle$ti, plaiul Teleajenul,
jud. Prahova, pe care se afla pa-
dure $i locurr de pa$une.
Hotiqul, pichel vechig de ¡ron-
tierit, pe Dunare, in dreptul sa-
tulur Cegani, pl. Ialomita-Balta,
jud. Ialomita.
Hotúl, deal, in jud. Gorj, pl. Ji-
ulul, com. Urdari-de-Jos, incepe
din dealul Obar$ia i se termina,
spre S., in dreptul catunulur
Artani.
HotuluI (Crucea-), mute, in jud.
R.-Särat, plaiul Rimniculur, com.
Jitia, in partea de V. a com., lin-
g5. cdtunul Vintileasca; este a-
coperit cu padurr seculare.
HotuluI (Piscul-),pisc, jud. Mus-
cel, comuna Cote$ti, plasa
rile.
HotuluI (Piscul-), pisc, in jud.
Muscel, com. Capul-Pisculur, pl.
Riurile.
jud Dolj,
pL Jiul-de-Mijloc, com. Podan,
curgind prin valea cu acela$I
Piriul se formeaza din fin-
tinT i izvoare $i se varsä in
rtul Pul, la punctul numit Mie-
riceana.
Hriniceni, sat, in jud. Tutova,
pl. Tirgul, com. Oda, pe malul
Prutulur, spre N. de satul Oda-
d.-s. Are o populatie de 624 su.
flete, casi traesc in 148 case.
 HREASCA
Hreasca, sat, in jud. pi pl. Tuto-
va, com. Carjaoani, spre N.-V.
de Carjloani. Are 78 locuitorl
pi 19 case.
Hreatca, com. rur., in jud. Do-
rohoig, pl. Herta, formata din
satele: Becepti, Fundoaia, Co-
dinepti, Hreatca, Ripta pi Tin-
ten!, cu repedinta primarid in
Hreatca.
Are o populatie de 474 fam.
sati 2039 suflete ; 5 bisericT, cu
3 preotT, 5 cintaretT pi 3 pala-
mar!; 1197 hect., 32 ar., pamint
satesc 2870 hect., II ar., cimp pi
363 hect., 78 ar., padure, ale
proprietarilor pi 16 pogoane vie.
Budgetul com. e de le! 4191
ln. venitufl, pi de leT 4184, banI
72 la cheltuell.
Loc. au : 876 vite mar! cornute,
130 oT, 2 capre, 87 ca!, 639
porcI; 137 stupI cu albine.
Hreatca, sat, pe mopia cu ace-
lag nuffie, com. Hreatca, pl.
Herta, jud. Dorohoig, cu o po-
pulatie de 230 familiT, sati 973
suflete.
Proprietatea mopieT este a
SpitaluluI Sf. Spiridon, din Iapi.
Biserica, cu hramul Sf. Mihail
pi Gavriil, cu 1 preot, 1 cinta-
re i 1 palamar, e mica, facuta
din lemn.
Satenli improprietaritT ag 494
hect., 1 1 ariT pamInt, lar pro-
prietarul, 910 hect., 88 ariT, cimp
pi 71 hect. pi 61 arif, padure.
Piriul ce trece pe mopie este
Prilisocul.
Drum principal e acel de la
Herta ce duce la Godinepti pi
Buda.
Hotarele mopiei suut cu : Be-
ceti, Buda, Herta, Godinepti,
Hirbova, Molnita, Tirnauca pi
treanga.
Hreatca, sat, pe mopia cu ace-
lapI nume, jud. Suceava, com.
747
Plepepfi. Apezat pe tarmul drept
al omuzuluI-Mic. Are o popu-
latie de 80 familiT, sag 326 su-
flete : 164 barbatI pi 162 femeT,
din carr 92 contribuabill. Lo-
cuesc in 8o case.
Vatra satuluT ocupti 6 falcI
pi 45 praj. Mopia apartine la
trei proprietarT, avind in total
729 Miel; din- carl 373 ale! cul-
tivabile, 8o fald padure, 72
Miel finat, restul mlaptinT pi loc
neproductiv.
ImproprietaritT la 1864 sunt :
1 iruntap, 35 palmapi pi 6 co-
dapI, stapinind 98 ala
Are o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae, zidita de Lupu Raí.-
tivanu, improprietarita cc 8 fálcT,
deservita de preotul din Un-
cepti pi de un cIntaret.
coala din Plepepti servá pi a-
cestuT sat.
In 1803, Hreata-Poiana era
a luT Ionita Rahtivanu pi nu-
mara 6o de liuzI, platind 768
leT bir anual, la cae se adau-
gag, liud ot tam, unul cu 12
leT bir pe an.
Hribescoi, deal, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul com.
rur. Slava-Rusa; se desface din
dealul Carada-Bair ; se intinde
spre E., bite() directie gene-
ran. de la N. -E. spre S.-V.,
brazdind partea centran a pla-
peT pi cea de E. a com.; se
termina in valea piriului Slava ;
e acoperit cu padurT.
Hribescoi, vale, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul com.
rur. Slava-Rusa; se desface din
poalele de S. ale dealuluT Ca-
rada-Bair ; se intinde spre V.,
tuteo directiune de la N.-E.
spre S.-V., printre dealul Hri-
bescoi pi Sevaiova, 0, dupa un
drum de 5 kil., se deschide
in valea piriulul Slava, pe san-
ga, Ruga satul Slava-Rusa.
www.dacoromanica.ro
IIR1TENI
Hri§cani, sat, in partea de N.
a com. Brehuepti, pl. Siretul, jud.
Botopani. Apezat pe coasta de
deal pi pe valea phiuluT de la Ti-
mofteni, are o suprafata de 68o
hect. pi o populatie de 37 fa-
mili!, sag 16o suflete, din carl
50 contribuabill ; o biserica, cu
1 cintaret.
LocuitoriT ad : 47 bol pi yac!,
8 cal, 95 or, 16 porcT ; TO stupT
ea albine.
Hriscani, vale, situata futre dea-
lurile Dumbrava pi Hripcani,
com. Brehuepti, jud. Botopani.
Hritculul (Pirlul-), ',fria, jud.
Botopani, izvorepte din padurea
Bivolarilor, com. Dingeni, cur-
ge prin Valea-HritculuT, formea-
za in cursul sail 2 iazurr si se
varsa In Jijia, mal in jos de
Dingeni.
Hriteni, sat, pe mopia Cu acelapT
nume, com. Manoleasa, pl. Ba-
peul, jud. Dorohoig. Se mar nu-
mepte pi Hriteni-Pancu. Are o
populatie de 20 sag
familiT,
61 suflete. Proprietatea mopieT
este a d-lor Gh. Pancu pi N.
Vera carT posea 194 hect., 78
ariI, cimp de cultura.
Apele ce trec pe mopie sunt :
1.1111 Prutul pe hotar, pi piriul No-
yac, pe care se al:1A pi iazurf
miel'.
Drumul principal este acel
de la Radauti la teflnepth
Hotarele mopieT sunt : cu Pru-
tuli Hriteni-Stroici pi Volovatul-
Manole.
Insetnnat aici sunt mdvilele,
tnpirate pe culmea dealuluT des-
pre Volovatul-Stroici.
Din hrisovul cu data de 20
Decemvrie 1582, dat de loan
Sasu-Voda, publicat in g Arh.
Rom., t. 1, p. 90-91, se vede ch.
aceasta mopie a fost In numarul
acelora pentru care ag utmat
 HRITENI-STROICI
indelungat $1 inversunat proces
intre Petru $i Lasco, fratii Hu-
dicid, cu Vornicul Ieremia $1
Paharnicul loan, fratiT Movila.
Hriteni-Stroici, jud. Doroholii.
Vezi Volovatul, sat.
Hrubä, deal, la V. de satul O-
pri$e$ti, com. Burdusaci, in jud.
Tecuciù. Se nume$te ast-fel, ca.c1
alcI ad fost mal multe pivnitT
pentru conservarea vinului.
Pivnitele adincT $i lungT se
numesc, in tot jud. Tecucia,
hrube.
Hrusca, iaz, in intindere de 5
hect., in partea de N. a com.
Bunesti, pl. Crasna, jud. Falcia.
Hubarei, cdtun, al com. Muscu-
le$ti, pl. Gilortul, jud. Gorj, nu-
mit li Frasinul.
E situat pe $es $1 coasta, pe
malul drept al riuluI Gilortul li
spre E. de catunul Dolce$ti. Are
o suprafata de 331 hect., din
carT l'o hect. padure, 110 hect.
arabile, mo hect. flnete, 5 hect.
vie, 5 hect, livezi de prunT $i
1 hect. izlaz.
Are o populatie de 69 fami-
Iii, sail 275 suflete, din carT 59
contribuabili.
Locuitorif posea.: 8 plugurT,
17 care cu bol, 80 vite mari
cornute, 6 cal, 250 oi, 30 ca-
pre li 40 rimdton.
Catunul e pus in comunicatie
Cu com sa $i Cu catunele in-
vecinate prin $osele comunale.
Huci, deal, incepe de la padu-
rea de pe Corlateni, $1 se in-
tinde pana la capatul de N. al
mo$iei Vladeni, com. Corlateni,
pl. Co$ula, jud. Dorohoiii, unde
formeaza podi$ul, numit al-Hu-
cilor.
Huciul, trup de mo,cie, in jud.
743
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
Caciule$ti.
Huciul, padure, pe mo$ia Vor-
niceni, com. Vorniceni, pl. Ba-
$eul, jud. Dorohoia.
Huciul, pddure, in jud. Neamtu,
situata in partea despre N.-E.
a tirgupruluT Bozieni, pe am-
bele malurT ale pirlia$ului Ru-
ginoasa. Partea din sus apar-
tine locuitorilor din satul Ru-
ginoasa (improprietaritT in 1864),
iar partea sudicä propriet4ruluT
mo$ieT Bozieni.
Padurea, in intindere de 40
hect. $1. 50 ariT, e populata cu
fag $i alun. Are maT multe po-
enite productive in fin.
Huciului (Dealul-), deal, in ju-
detul Neamtu, plasa Piatra-Mun-
tele, com. Caciule$ti, care se in-
tinde perpendicular pe culmea
BalauruluT, in directiunespre E.,
pana in apropierea satuluT Ma$-
cate$ti.
Hucul, sat, in jud. Vasluia, pl.
Funduri, com. Todire$ti, situat
pe $esul BirladuluT, intre riul
Birladul $i piriul acovatul, pe
o suprafata de 172 hect., cu o
populatie de 46 familii, saa 187
suflete.
Hucul,pirifi, izvorind din j ud. Bo-
topni, trece in j ud. Ia$i in partea
de E. a com. Badeni, pl. Bah-
luiul, trece prin com. Ceplenita,
apoi prin mijlocul com. Belce-
$ti, unde formeaza iazurile : Cir-
joaia, Saya, Cicadaea, Plopi $i
Hucul, ce se tin unul de altul
$i in urma se varsa in stinga
riuluT Bahluiul, pe teritoriul com.
Birle$ti, la satul Spinoasa.
Hucul, lar, format de piriul Sicna,
Ruga satul Girbe$ti, com. Z11-
tunoaia, jud. Boto$ani.
www.dacoromanica.ro
HUDETI-MICi
Hudei, deal, in jud. Tecuchi,
com. Puteni ; se intinde intre
satele Mindre$ti $i Puteni, pa-
ralel cu Valea-Mindrer.
Hude§ti, ptidure, pe mo$ia Lu-
peni, com. Hude$ti-Mari, pl. Pru-
tul-d.-s., jud. Dorohoiti, ce se
uneste cu padurea de pe Coa-
ce$ti.
Hudesti-Mari, com..rur., in par-
tea de N.-E. a pla$eT Prutul-d.-s.,
In jud. Dorohoiri, formata din
satele : Alba, Ba$eul, Conce$ti,
Lupeni $i Vatra, cu re$edinta
primarieT in Vatra.
Are o populatie de 1098 fa-
milil, sai1 4737 suflete ; 3 bise-
ricT, cu 4 preotT, 6 cintaret1 $i
4 palamarl; 1 $coalä, conclusa
de 2 invatatorT frectientata.
$i
de 8o elevI ; 2200 hect., 39 ariT,
pamint satesc; 7160 hect., 98
aril, cimp $i 2217 hect., 04 ariT,
padure ale proprietarilor ; 6 ia-
zurT ; 26 pogoane de vie.
Budgetul com, e de L7025 leT
la venituri $i de 9635 leT, ball'
6o, la cheltueli.
Sunt 2335 vite marl cornute,
7053 of, 17 capre, 481 caT, 1320
porci ; 325 stupI cu albine.
Hudesti-MicT, com. rur., in jud.
Dorohoia, pl. Prutul-d.-j., for-
mata din satele: Miorcani (Hu-
de$ti-MicT) $i Miculinti, cu re-
$edinta primariei in Miorcani.
Are o populatie de 413 fa-
miliT, sal:1 1813 suflete; 2 bisericT,
cu 2 preotT, 4 cintaretT $i 2
palamarT ; I $coall, cu I ?uva-
tator $i frecuentata de 40 elevI;
1456 hect., 81 ar., pamint satesc;
4471 hect., 31 arif, cimp $1 34
hect., 37 ariT, padure, ale pro-
prietarilor ; 3 iazurT; 1 pogon vie.
Budgetul comuneT e de lei
4060, banT 51E, la veniturT $i de
leT 3115, banT 47, la cheltuell.
Sunt 1396 vite mar! cornute,
 ininEm-And
1840 oT, 360 cal, 330 porcI.
StupT cu albine sunt 87.
Hude9ti- Miei, jud. Dorohoiti.
VezT Miorcani, sat, com. Hu-
desti-MicT.
Huetura, vale, in jud. Covurluiti,
com. Cudalbi, pl. Zimbrul, in
partea de S.-V. a satuluT ; incepe
de la Poarta-Cudalbilor (in dru-
mul Ivestilor) i curge pang. in
Valea-GeruluT, linga Poarta-de-
la-Comsa, linga soseaua Cudalbi-
Minjina.
Hugeacul, pcidure, foioasa, jud.
Baal'', pl. 1VIunteluT, com. Podu-
rile, a razesilor. Are o intindere
de 130 hect. si e supusa regi-
muluT silvic.
Huba, munte, jud. %car], pl.
Trotusul, com. Tirgul-Trotusul,
acoperit cu padurT i apartinind
StatuluT.
Huhurezul, a'eal, in jud. Neamtu,
com. Dobreni, pl. Piatra-Mun-
tele, situat pe coprinsul mosieT
Almasul.
Huhurezul, deal cu Inidure de
diverse esente, in com. Pas-
cani, jud. Suceava.
Huiban, trup de mosie, pe terito-
riul satuluT Oncesti-No!, jud.
Tecucia, in marime de 398 hect.,
proprietatea D-neT Ilinca Tara-
Lunga.
Huidäneqti, suba'ivisie a cdtu-
nulul Ciuta, com. Magura, jud.
Bu zari.
Huidul, a'eal, la N. comuneT Do-
briceni, pl. Ocolul, jud. Vilcea.
Huidumacele, muchie, in jud.
Buzati, com. Grabicina, facind
hotar despre com. Beciul.
749
Huitoarea, loc de irvoare, jud.
Bacaii, pl. Tazlaul-d.-j., com. RI.-
pile, de unde isT are obirsia
riul Belciul, pe teritoriul eau-
nuluT Slobozia-MieluluT.
Huitoarea, îrtia,c, jud. Bacati,
pl. Trotusul, com. Doftana, care
se scurge in ptriul Larga.
Huiubul, numire dattl unei
din pcidurea Nenciulesti (30
hect.), com. Sarata, jgd. Buzati.
Huiubul, vale, in jud. Buzati,
com. Sarata ; incepe de la Nen-
ciulesti si se scurge in piriul
Sarata, la hotarul mosieT
rata-Nenciulesti cu coin. Mon-
teorul.
Huiul, deal, in jud. R.-Sarat, pl.
Rimnicul-d.-s., com. Babeni; se
desface din dealul Babeanca;
se intinde printre piriul Oreavul
piriul Izvorul-Babe!, ambil a-
fluentI al riuluT Rimnicul-Sarat ;
este acoperit cu padurT i izla-
zurl de vite.
Hulboca, com. rur., jud. Iai, o-
cupind partea din centru a plaser
Branistea, spre E. de orasul Iasi si
asezat pe platoul o coasta de
E. ale dealuluT, care formeaza ma-
lul drept al sesuluT JijieT si al
PrutuluT. Este formatä din sa-
tele : Hulboca, Dancul, Valea-
Lunga, Ruseni-VechT, Ruseni-
NoT si Coada-Stincel, pe o in-
tindere de 3948 hect., cu o
populatie de 323 familiT,
1455 suflete.
Este udatä de riurile : Ba-
hluiul, in toata partea despre S.,
si de Jijia la E. In partea S., pe
malul sting al Bahluiulur, trece
calea ferata Iasi-Ungheni.
Budgetul comuneT e de 9266
le!, 4 banT, la veniturT si de
8540 leT, 85 banr, la cheltuelT.
Are 3 bisericr, cu 2 preotT
www.dacoromanica.ro
HULBOCA
si 3 cintaretT; o qcoal1; 3 morT
patru de Vint si 3 de abur!.
Vite : 3700 capete, din cad
1833 vite marT cornute, 1441
oT, 241 caT si 285 rimatorl.
Hulboca, sat, (numit din ve-
chime Tomesti), in jud. Iasi, pl.
Branistea, com. Hulboca, spre
E. si la 6 kil. de orasul Iasi, si-
tuat pe un podis care inclina
spre esu/ din stinga :Add Bah-
luiul, in partea de S. a com.,
pe o suprafata de 1143 hect.,
cu o populatiune de 121 fa-
mili!, sad 521 suflete.
Vite : 559 vite mar! cornute,
103 oT, 24 ca! si 108 rima
torT.
Are o biserica. de 'Matra, zi-
dita la 1802, de catre boerul
P. Bals, deservita de i preot
si I eintaret ; o scoall, infiin-
tata la 1868, frecuentata de 50
elevl; o moara, in marginea ia-
zuluT Hulboca.
t,efanita, fiul luT Vasile-Voda,
in razboiul ce avuse cu Constan-
tin-Voda, care era ajutat de Ca-
zacT, pentru a lua domnia, aflind
de trecerea Cazador la Prut, a
plecat tajos pe la Posadnici, tre-
end de Iasi, pe de-asupra manas-
tire! Aron-Voda, s'a oprit la
Tomesti pe Bahluh1, si acolo a
stat ea oastea, lar Constantin-
Voda, in acea noapte a ramas
peste Prut.
De oare-ce nu spune ca te-
fanita-Voda., O. fi trecut Ba-
hluiul, unde este satul numit as-
ta-z! Tomesti, de sigur ca pe
atuncI satul Hulboca facea par-
te din satul vechiu Tomesti ;
fiind-ca ambele sate se afla fata in
fata, despartite de sesul Bahlu-
iuluT. Se zice ca din vechiul sat
Tomesti, care se aft. in o in-
fundatura de dealurT de-a drepta
riuluT Bahluiul, s'ar fi stramu-
tat un numar de locuitorr aci,
dupa care sl-a luat numele
 HULBOCA
satul, dar in urmA se vede cl,
pentru a le putea deosebi vre-
unul din proprietad, 1-a schim-
bat numele in Hulboca.
In acest sat, la 7121 (1713),
cind boeriTs'ag rAsculat asupra lui
Toma-Vodl, se aflag descAle-
cate niste steaguri de calArasT,
pe carl Toma le-a luat pentru
stingerea rAscoaleT boerilor.
Hulboca, iaz, in marginea satu-
lui Hulboca, com. Hulboca, pl.
Branistea, jud. Iasi, format din
piriul Covasa ; are o intindere
cam de 20 hect.
Hulea,Renghea §i Zfibräutul,
In suprafatA aproxima-
tivA de 60 hect., situate pe mo-
sia RAzasi-Fitionesti, pendinte
de com. Fitionesti, jud. Putna,
limitate la N.-V. si S. cu RA-
zasi-Fitionesti si la E. cu piriul
ZAbrAutul.
Hulea, Ispita i Ra§chitoarea,
pilduri, In suprafatA aproxima-
tivA de TOO hect., situate pe
mosia RAzasi-Fitionesti, pendin-
te de com. Fitionesti, jud. Putna,
limitate la N.-V. cu mosia Mu-
sunoaele, a statului, la E. cu
piriul abrAutul si la S. cu RA-
zasi-Fitionesti.
Huleqti, seItuc, de cite-va case,
mal sus de Zlrnesti, com. Jo-
rAsti, pl. Prutul, jud. Covur-
luig.
Hule§ti, sat, face parte din com.
Poiana, pl. Nicoresti, jud. Te-
cucig. Situat pe malul Siretului,
la TOO m. de resedinta com.,
in partea de S.-V., are o in-
tindere de 378 hect.
Are o populatie de 85 fami-
liT, sag 338 suflete, din carT 85
contribuabili. Locuesc in 85
case. LocuitoriT sunt rAzesi.
Locuitorir posedl: 105 boT,
750
34 vaci, 9 cal, 9 Tepe, /35 oi
45 capre.
Hule§ti, mo)sie, de 6o8 hect., 67
ar., in com. JorAsti, pl. Prutul,
jud. Covurluig.
Hulpfiria, deal, in partea de
E. a mosieT Pogoresti, com.
ComindAresti, pl. Jijia, jud. Bo-
tosani ; este o ramurA a dealu-
luT Cracalia, fiind repede pe
coasta de V. si avind un podis
inalt spre E.
Hulpoiul, deal, numit i Dealul-
Perilor, pleacA de la S. din
satul Iosipeni, com. Cotnari, pl.
Bahluiul, jud. Iasi si se prelun-
geste spre N. pAnA in com. Ce-
plenita, unde se uneste cu alte
dealud ; pe consta lui despre
V. e situat satul Moara-Prefec-
tuluT, numit i Arraanul.
Hulturul, munte, in jud. Suceava,
com. Dorna, populat cu pAdure
de brad.
Huluba, cittun, fAcind parte din
com. CiocAdia, plaiul Novaci,
jud. Gorj. Este situat la N. com.
si la 3 kil, de resedinta el pe
soseaua Novaci-Ciocadia, in par-
tea stingl a piriului Aninisul
la dreapta GilortuluT.
Are o populatie de 65 fami-
lii,sag 205 suflete, din carT
45 contribuabill ; I bisericd, cu
preot i I cintAret.
LocuitoriI posea.: To pluguri
15 care cu bol; 112 v. in. c.,
13 cal, 46 01, 17 capre, 45
Ioo stupi Cu albine.
rimAtorT ;
Comunicatia in acest cAtun
se face printr'o osea comu-
nall.
In cAtun sunt ro fintinT
moarl de apl.
Huluba, sat, fAcind parte din co-
muna ruralA Valea-PopeT, pl.
www.dacoromanica.ro
HULUBETTI
Riurile, jud. Muscel, situat pe
apa Huluba.
Se intinde pe o suprafatA de
71 hect. futre comuna Vultu-
resti si pAdurea RAdesti. Intre
cAtunele Hulubasi i Valea-PopeT
sunt: Dealul-ZmeuluT, Dealul-lui-
CrAciun, Dealul-PitigATI Dealul-
HulubeI i Dealul-Argeselului.
Are o populatie de 159 loc.
(89 bárbati si 70 femeT).
Huluba, munte, jud. Muscel, com.
Leresci, pl. Dimbovita. In par-
tea de V. si S., Riusorul, aflu-
ent al riului TIrgul udl poalele
sale.
Hulubaj pisc de deal, pe mosia
TAtArAseni, com. Milianca, pl.
Prutul-d.-j.
izvoreste din drep-
tul com. DrIghiciul, pl. Riuri-
le, si al com. Hirtiesti i Argese-
lul, jud. Muscel ; curge prin pl-
dure pAnA la cAtunul Huluba,
com. Valea-Popef, trece prin
mijlocul lui si se varsA in riul Ar-
geselul, spre N. de com. Davi-
desti.
In aceastA gira dA Valea-A-
riilor.
Hulubeasca, mofie, nelocuitA,
In jud. Iilomi%a, pl. Cimpului,
com. BorAnesti, cu 750 hect.,
din carT 140 hect. pAdure.
Hulube§ti, com. rur., jud. Dim-
bovita , pl. Dimbovita-Dealul,
situatl la S.-V. de Tirgoviste,
cam la 20 kil., pe dealuri
pe vAT. Piscurile din raionul
com. sunt Piscul-Gruiul, spre
N.; Piscul-lui-CAlin, spre E.,
Piscul.BouluT, spre V. si Piscul-
Inalt, spre S.
Prin com. curge pidul Po-
topul, intre cAt. GAmesti i Hu-
labesti, si un aflueut al sAti
prin cAt. StrImbul. Se compune
 HULUBE*TE
din trer catune Huiube$ti, Ga-
me$ti $i Strimbul, ca o popu-
latie de 1276 loc. Rominr. Pe
teritoriul saa se afla multa pa-
dure.
Are trei bisericI ; o $coala,
conclusa de un invatator platit
de judet ; mar multe morr de
apa. Se invecine$te : la E., cu
com. Butoiul ; la V., cu Bo-
gatif; la N., cu Bote$ti, . la
S., cu Valea-Caselor. De Butoiul,
Bote$ti i Bogati, se desparte
prin dealurr, acoperite cu pa-
durr ; de Valea-Caselor, prin pl-
'4111 Potopul, $i de Lude$ti pria
putina clixpie i parte prin pi-
rtul Potoput. Numai cu Lude$ti
$i Valea-Caselor se leaga prin
$osea yeclnala; lar cu cele-l'alte
numar prin potecr peste dea-
lurI.
Linga acest sat aa fost lupte
intre Turd i Romtnr la 1594,
sub Mihaia-Viteazul.
Hulube§ti, trup a'e mafie, nelo-
cuit, in jud. Vla$ca, pl. Cilni-
$tea, com. Strimba-Mare, pe pro-
prietatea Strimba-d.-j., a 1710$-
tenitorilor lur Em. Gradi$teanu.
Este situat intre Cilni$tea
Gura-Neajlovulur, unde Neajlo-
vul da in Cilni$tea la parir morir
lul Varlam, in josul magureI
Uzunul.
Suprafata acestuI trup este
de 116o hect., din carI 350 hect.
padure de luna.
Pe acest trup sunt 2 morT
de apa pe valea Neajlovul, la
indnilita$i la Palalia.
Se zice d. pe acest trup de
mo$1e a fost odinioara un sat,
ale caruT urme se mal vad inca
asta-z1 pe coasta baltir Bivoli
care s'a stramutat Cu incetul
In satul Strimba-d.-j.
La anul 1595, Mihaia-Viteazul,
dupa ce se retrAsese de la Giur-
gia catre Petro$ani, veni prin
Stane$ti la satul Hulube$ti peste
751
Cilni$tea, ca sa a$tepte ajutoare,
cacT nu putea incepe lupta cu
Turcir. Pe acest trup s'a facut
lupta cea mare, intre Turcr $i
RominT, de .1a 1595, Iunia 21,
care se zice lupta de la Calu-
gareni. Se vgd chiar azI ur_
mele poduluI peste Cilni$tea de-
spre care vorbe$te Istoria. Se
mar vede $i movila din ata U-
zunulul, care se zice ca a fost
facute cu cadavrele Amase din
acea lupa.
Hulubi§tea, padure, pe mo$ia
Adincata, com. Actincata, pl.
Berhometele, jud. Dorohoiti.
Hulubul-Noti, sat, in partea de
V. a com. Tru$e$ti, pl. Jijia,
jud. Boto$ani, infiintat la 1879
Cu noir improprietAritT pe moqia
statuluI Tru$e$ti. Are o intindere
de 1214 hect. i o populatie de
96 familir, saa 392 suflete; o bi-
facuta de locultorT, cu
preot i I cintaret ; I coala,
conclusa de i invatator i fre-
cuentata de 30 $colarr.
Vite sunt : 230 bol $i vacT,
83 car, 740 or $i 46 porcr,
Hulubul-Vechit, sat, in partea
de N.-V. a moger $i a com.
Tru$e$ti, pl. Jijia, jud. Boto$ani,
in dreapta Niel. Se mar nume-
$te i Odaia-Hulubul. Are o su-
prafata de 89 hect. $i o popu-
latie de 35 familir, saa 178 su-
flete, din carT 40 contribuabilr.
Vite sunt : iot bol $i vacT,
24 caI, 393 oI, 6 capre i 12
porcI.
Hulueni, numire vechre a satu-
lut Radule$ti, pendinte de com.
Arma$e$ti, pl. ampulur, jud. Ia-
lomita.
Hulueni, celtun (tirla), in jud. Ia-
lomita, pl. Ialomita-Balta, com.
Ra$i, situat pe cimpul Baraganul.
www.dacoromanica.ro
HUMARIA
Huma, peidure mosneneasca (38
hect.), in jud. Buzaa, com. Cal-
vini, cat. Bi$ceni-de-Jos.
Huma, vale, in jud. Buzad, com.
$i cat. Calvini ; incepe din mun-
tele Poenari $1 se scurge in pi-
riul Bisca-Chiojdulur.
Humariul, pirtil, izvore$te de pe
mo$ia Zamostia, com. Zamostia,
pl. Berhometele, jud. Dorohoia,
$i se varsa in riul Siretul.
Humaria, deal, incepe de pe
mo$1a Banceni, com. Mamornita,
$i se intinde pana. ta satul Co-
tul-Sanihaul, com. Pilipauti, pl.
Herta, jud. Dorohoia.
Humana, deal, in jud. Suceava,
com. Liteni, parte acoperit de
padure, parte sterp.
Humäria (Zarea -Buscitei),
deal, spre S.-V. comuner
ne$ti, pl. Racova, jud. Vasluiti ;
formeaza linia despartitoare in-
tre satele : Golgofta $i Buscata.
Humaria, peldure. Ved Urlati,
padure, com. Virful-Cimpulur,
pl. Berhometele, jud. Dorohoia.
Humfiria, ptrifi, in jud. Boto$ani,
izvore$te din padurea Serafine-
$ti, com. Corni, trece pe teri-
toriul satulur Ora$eni $1 se varsa
in r. Miletinul, la com. Curteqti.
Humiria, ptra, izvoreste din
coasta de V. a dealalul Live-
zilor, com. Solesti, pl. Crasna,
jud. Vasluiti ; curge de la E.
spre V., udind valea ca acela$T
nume ; apor trece prin mijlocul
satulur Sole$ti si se varsa in
stinga Vasluetulur.
Humäria, vale, se intinde in di-
rectiune de la E. spre S.-V.
printre dealurile: Manastirer,
 TiumARTA
Pretrarier si Podisul-de-dup1M-
serica, com. Scheia, pl. Fun-
duri, jud. Vasluiti.
HumAria, pirig, jud. Suceava,
afluent al piriulur Bradatelul (2
kit.).
Humäria-Mare, piria, jud. Vas-
lulo; izvoreste din Poiana-Bar-
bierulur, com. Scheia; curge
spre S. printre satele Scheia si
Pogorasti, primeste in stinga un
mic pirlias tot din acest sat, si
apor se intoarce cata S.-E. si
unindu-se cu piriul Neguroaer,
intra in com. Draguseni, unde
se varsh in &tul Stavnicul.
Humäria-Mick pida, izvoreste
din padurea de pe coasta de S.
a dealuluT BolniteT, com. Scheia,
pl. Funduri, jud. Vasluliá, curge
de la E. spre V. prin o mica
valcea si se varsa in Pirtul-Gau-
noaser, mar spre S. de sat.
Humei (Piscul-), colind, in jud.
Buzar', com. Vintill-Voda., avind
prelungirea Dealul-Humelor, d' a-
lungul vaer Peceneaga. Serva
ca hotar despre cal.. Sarulesti.
Humele,saliCiupagul-Humele,
com. rur., in apropriere de 1-1111
Teleorman, jud. Arges, pl. Cot-
meana, la I I kil, de com. rur.
Costesti (resedinta subprefec-
turer) si la 39 kil. de Pitesti.
Se compune din satele Goia si
Humele, avind in tot 350 locui-
torr. Sunt 2 bisericT, in Gola si
In Humele, avind fie-care cite
un preot si cite un dintaret.
Sunt 140 contribuabilr.
Budgetul com. e de 2786 ler
Ja veniturI si de 2047 ler la
cheltuelT.
Vite sunt : 452 bol si vacr,
20 cal, 560 or, I° capre si 68
rimatorl.
Prin com. trece oseaua jude-
752
teana Pitesti-Turnu-Mag Irele. Pe
teritoriul comuna, la localitatea
numita Frintura-Fierulur, se fac
2 bilciurI anuale, la Mucenici
(9 Martie) si la Dragaica (24
Iu ni e).
Humele, sati Ciupagul, sat, cu
230 locultorr, jud. Arges, pl.
Cotmeana ; face parte din com.
rur. cu acelasr nume.
Are o biserica, zidita de ca-
pitan Nicolae Ciupagea, cu hra-
mul Inaltarea Domnulul, si de-
servita de un preot si de un
cintdret.
Humeni, pirig, jud. Dorohoiti,
izvoreste din hotarul S.-E., al
mosier Dimacheni, com. cu a-
celasT nume, pl. Cosula, din
niste mlastine, formate de Balta-
Arsa ; uda partea de E. a sa-
tulur Dimacheni, formind iazul
cu ace1as1 nume, si apor se
varsa in Jijia.
Humeni, las, format de ptriul
Humeni, pe mosia Dimacheni,
com. Dimacheni, pl. Cosula, jud.
Dorohoit1, in suprafata de 4
hect. si 30 arir.
Humosul, pirill, jud. Botosani,
izvoreste din Dealul-Mare, in Co-
dri-Delenilor si se uneste cu
Bahluiul.
Humule§ti, com.rur.,jud.Neamtu,
situata pe podisele si valle ce
se cuprind la S. erguid si
piriulur Neamtu, de-alungul pi-
raielor Topolita, Agapia si Va-
raticul. Se invecineste spre V.
Cu com. Vin Atori-Neamtul si Fi-
lioara ; spre S., Cu com. Mita.-
testi si Grumazesti; spre E., Cu
com. Petricani; spre N., Cu
com. urbana Neamtu.
Este compusa din 5 catune:
Humulesti, Sacalusesti, Topolita,
Oceg si Tolicea (Bejani si De-
www.dacoromanica.ro
HUMULETI'I
leni sunt trupurT), pe o intin-
dere de 3520 hect., cu o popu-
latie de 450 familiT, Sari 2339
suflete: 1140 barbar si 1199
femer ; 1267 necasatoritr, 88i
casatoritr, 186 vaduvr, 5 divor-
04T, 78 nevolnicT.
Sunt 532 contribuabill.
Stiii carte 314 persoane.
Populatiunea se compune in
mare parte din fotil clIca§T
O insurgteT ImproprietaritT, cum
din fotiI robT mangstire4T.
Dintre locuitoriT Improprietd-
ritT in 1864 sunt astAzI: 68 car I
trlesc stApTnindulf singue lo-
curile lor; 169 care st5pinesc
locurT, ca urma0; 3 locurT ati
fost pärasite de atre Impro-
prietariti si sunt stapinite de
comuna; 9 locurr sunt stapinite
de catre altä locuitorr; dintre
locultoril improprietaritr in 1878
sunt astAzT: 220 carT sapinesc
inOg locurile lor ; 87 ca urmag;
2 locurr ocupate de catre altir;
1 loe ocupat de comuna; 25
de persoane sunt, care de si
insuratr si cultivatorr de pamint,
dar n'ati niel un fel de impro-
prietarire, precum niel putinta
de a mosteni pe una parinti-
lor lor legiuitr.
Agricultura se face pe o in-
tindere de 2509 hect.
Are; 4 bisericr (3 intretinute
de comuna si 1 de stat), cu 5
preotr si 6 cintaretT ; o scoala,
conclusa. de un invatator platit
de stat; o fabrica de spirt ; 5
morT; o pivg.
Budgetul comuna e de 18536
lel, 69 banT, la veniturr si de
6401 leT, la cheltuell.
Vite: 1054 vite mar cornute,
117 cal, 107 fimatorr, 1931 or
si 172 juncr.
Comunicatia cu satele vedine
se face prin 3 sosele si mal
multe drumurr naturale.
Humule§ti. sat, in com. Humu-
 HUMULEVT1
lesti, pl. de-Sus-Mijlocul, jud.
Neamtu, asezat pe valea piriu-
lut Neamtu (cArula in aceas-
ta parte i se mai zice si O-
zana), spre S., la i kil, de o-
rasul Neamtu i spre N., la 37
kil, de orasul Piatra, mArginit
la V. cu satul Vin Atori si la S.
cu satul SAcAlusesti, cu cari stA
in comunicatiune cu soselele na-
tionale judetene.
Suprafata sa, impreund cu ta-
rinelelocultorilor, e de 936 hect.,
avind o populatie de 243 fami-
lit.
Are : 2 biserict (una de lemn,
mare, situatA la V. satulur,
alta de plata) o scoalA ; i fa-
bricA de spirt
Contribuabilf sunt 225.
Vite : 430 vite marI cornute,
42 cal, 83 porcr si 640 or.
Este strAbAtut prin mijloc de
calea judeteanA Piatra-Neamtu,
care Impreun1 cu soselele ju-
detene : Humulesti-MAnAstirea-
Neamtu si Humulesti - Gruml-
zesti-Oslobeni, formeazA un cru-
cis cu centrul ocupat de vatra
satuluI.
Ad s'a nAscut, la 1837, I.
Creangl, publicist si autor de
prea pretuite povestl populare.
Humule§ti, milndstire, in com.
Humulesti, satul cu acelasI nume,
pl. de-Sus-Mijlocul, jud. Neamtu.
Humuletul, pi« jud. Iasi, izvo-
reste de sub dealul PAunul, cur-
ge de la S. spre N., trece prin
satul Tomesti, pi, Codrul, unde
formeaz1 o ripA adincA, apoI
prin tarina satulut si se vars1
de-a dreapta 1.11110 Bahluiul.
Hundiul, grind, d'asupra stufu-
lut inconjurAtor, in jud. Tulcea,
pl. Sulinai com. SE Gheorghe,
In partea de V. a pl. si a com.;
are o forml lunguiatA ; se des-
face in 2 grindurt Crasnicola
60848. Lardas //Jalonar Geograrle. Pol.
'758
Plopilor ; in partea de S. este
punctul trigonometric Crasni-
cola; neproductiv, fiind acope-
rit cu nisip si putin stuf.
Hunia, com. rur. si sat, jud. Dolj,
pl. Cimpul, la 78 kil. de Craiova
Ja 16 kil, de resedinta p1A-
seI, Calafat.
Terenul com. este ses, ne Hunia, vdlcea, la N. com. DrA-
fiind de ctt o singurl movill, gAsani, in marginea cAtunulut
Stanca, numitl ast-fel dupl nu-
mele Doamnel Stanca.
Pe teritoriul com. se aflA o
baltA, numitA Hunia, care are o
suprafatA. de 35 hect.; ist la
nastere din DunAre si se scurge
tot in acest fluvin.
Are : o bisericA, cu hramul
SE Nicolae, de zid i deser-
vitA. de i preot
ret; o scoalA mixtd, care func-
tioneazA din anul i881 si e in-
tretinutA de comunA, conclusa
de un invAtAtor si frecuentatA
de 69 blett si 3 fete.
tiü carte 48 locuitort.
Populatia com. este de 1640
suflete 821 bArb. si 819 fem.
DupA legea ruralA din 1864
sunt 227 improprietAritT.
Suprafata com, este de 950
hect., din carI 835 hect. pamint
arabil. Este situatA pe mosia
Maglavit, proprietatea bisericel
Madona-Dudu.
Viile se gAsesc pe pA.mintul
arabil al locultorilor improprie-
tAritt dupl legea rurald din 1864.
In com. se gAsesc 3 cazane,
in care se fabricl rachin din
tescovinA.
Comerciul se exercitl de 8
persoane. Locuitorit î51 desfac
productele la schela Calafat sati
Cetatea.
O cale comunald strAbate co-
muna.
Contribuabill sunt 305.
Budgetul com, e de 2319,54
let la veniturl si de 2212 lei la
cheltuell,
www.dacoromanica.ro
HURDUGI
Vite cornute 221, 01140, cal
41.
Hunia, a'eal, jud. Dolj, pl. Jiul-
com. Bralostita, pe care
se afil asezatA comuna. Are o
inAltime de aproape 300 m. E
acoperit cu finete, vit si pAdurl.
Momotesti, pl. Oltul -d.-j., jud.
Vilcea.
Hunia-Albfi, pichet de :rendid,
pe marginea Dunlret, jud. Me-
hedinti.
Hunia-Camena, puna trigono-
metric fi de observalie, in jud.
Mehedinti, plaiul Cerna.
Hunia-LungA, urme de cetate,
jud. Dolj, pl. ampul, com. Ba-
sarabi.
Hupca, sat, in jud. Tutova, pl.
Simila, com. RAdlesti, spre E.
de satul RAdAesti. Are 120 lo-
cuitort, locuind in 28 case.
Hurcata, deal, inconjoarl com.
Siscani-RIzAsi, pl. Mijlocul, jud.
FAlcid, de la N. spre E.1 si, in
dreptul comuna GrumAzoaia,
ha aceastA numire. Este aco-
pen it de vi! si livezt.
Hurduga, munte, situat lingA sa-
tul Grintiesul-Mare, in comuna
Bistricioara, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu.
Hurdugl, com. mur., cam in par-
tea de N. a plAsel Mijlocul, jud.
FAlcid, formatl numal din sa-
tul Hurdugi, mArginitA in par-
tea de N. de comunele Gru-
mAzoaia si Urlati; la S., de co-
muna Gusetel; la E., de com.
Urlati; la V., de comunele Ho-
ceni
95
HURDUGI-BOERESTI
Comuna are o pozitiune din
cele mal placute avind ape bune
si in abundenta i paminturl fer-
tile pentru cultura.
Satul se af1ä asezat pe loc
sanatos, cuprins intre dealurile :
Dumbrava, Danesti i Elanul.
O parte a satulur este asezatä
pe capAtul dealului Danesti, ce
se prelungeste futre piraele Saca
Elanul ; o parte pe coasta
dealului Dumbrava, ce vine spre
V., iara alta parte pe coasta
ElanuluT, spre E. Dealurile DA-
nesti i Dumbrava, in prelun-
girea lor inclinata in forma de
platal abia se mal observa prin
sat ; numai Elanul este ridicat
si predomina asupra satulur.
Suprafata teritoriuluT comu-
neT e de peste 2500 hect., cu o
populatie de 184 familiT, sal-1
740 suflete, din can 140 con-
tribuabili.
Satul poarta numirea de Hur-
dugi-RazesT i Hurdugi-Boerestl.
Aceasta deosebire de numirT,
provine din faptul ca unii din-
tre razesT prin \n'izad sad prin
rapirl, deposedindu-se de pa-
minturT de catre un boer Ior-
dache Beldiman, proprietar pe
Hoceni, megies cu vechiT razesl,
a devenit o parte de sat cu
mosia, in proprietatea sa, si de
atuncl s'a numit acea parte
Hurdugi Boeresti, jara partea
de N. a satului razaseascA s'a
numit Hurdugi - RazesT, cu o
parte de mosie cam de 2000
hect. Proprietarul partel de sat
Hurdugi-Boeresti n'a avut
odata niel o avezare in sat, fa-
cind administrarea de la ase-
zarca sa de pe mosia Hoceni.
Partea de sat ce ad pTerdut ra-
zesif avea ca la 100 famifif de
locuitorT, jara in 1864 cind s'a
fácut improprietarirea taranilor
s'a gasit 17-20 familiT, carora
11 s'aü dat imprejurul satuluT
ca la 100 hect. loc de cultura.
764
Locuitorii ati locuinte bune ;
multe case sunt de zid i aco-
perite cu table de fier. Locui-
toril se ocupa, pe linga munca
cimpuluT, cu cultura vieT, cu
cultura albinelor, jara femeile
cu a gindacilor de matase si
cu tesAturT.
In sat se afla: primaria; scoala,
infiintata in 1865, frecuentata
de 40 elevi ; dota bisericI, in
fie-care sat cite una a caror
vechime se zice a fi de cite
Ioo ani i can sunt deservite
de 2 preotT si 2 dascAll ; 2 morT
cu abur! cu 2 pietre fie-care.
Bugetul com, e la veniturf
si cheltueli de 2000 lei anual.
Sunt 800 vite mari cornute,
2000 OT, loo ca! i 300 porci.
Pe teritoriul comuna trece
piriul Elanul.
Infiintarea satului se zice ea
ar data cam de vr'o 150 anT.
Se crede c5. luat nastere in
modul urmator : Tot teritoriul
mosielor din vecin5.tate, ca : Ho-
ceni, Grumazoaia i desfiintatul
sat Cisla, ad fost in timpurile
mar vechT ale unuia sad a mal'
multor batrinT razesT. Prima lor
asezare nu se stie care a fost
din satele existente. Cea ce se
stie cu siguranta este ea lo-
cuitorir din Hurdug,i sunt ve-
niti parte din Hoceni, parte din
iscani, parte din GrumAzoaia
si parte din desfiintatul sat Cisla
ca s'ad asezat pe paminturile
mosiei lor i ad format satul Hur-
dugi, care este mal nod de cit
cele pomenite.
Hurdugi - Boere§ff, sat. Vezl
Hurdugi, com. rur., pl. Mijlocul,
jud. Falda.
Hurdugi-RäzäsI, sat. Ved Hur-
dugi, com. rur., pl. Mijlocul,
jud.
Hurezani-de-Jos, com. rur., pl.
www.dacoromanica.ro
HUREZAN1-DE-SUS
GilortuluT, jud. Gorj, spre V.
de com. Radinesti, situad. pe
ses, coasta i vilcele, pe ambele
partI ale piriului Amaradia.
Are o suprafata cam de 60o
hect., din carT 229 hect. padure,
159 hect. arabile, 162 hect. fi-
nete, 18 hect. vie, 16 hect. li-
ved de prunT si 16 hect. izlaz.
Locuitorii sunt mosnenT. Are
o populatie de 129 familiT, san
572 suflete, din care 125 con-
tribuabili.
LocuitoriT posea : 19 plugurT,
38 care cu bol; 185 vite mar!
cornute, 12 ca!, 134 oT, 61 ca-
pre si 48 rimatorT.
Venitul comunei e dele! 2110,
lar cheltuelile de leT1953,banT 75.
Comunicatia in aceasta com.
se face prin soseaua vecinala
care o pune in comunicatie la
N. cu com. Piscoiul, la S. cu
Cordesti.
In com. sunt 7 puturT si 15
fintinT.
Are o scoalA, fondatA la anul
1854 si frecuentatA de 23 elevT
si 4 fete; 2 bisericI de lema,
una fondatA la anul 1834, iar
cm-Palta la anul 1817; aceasta
din urmA e fAcutl de Constan-
tin Hurezanul.
Hurezani-de-Sus, com. rur., in
jud. Gorj, pl. Gilortnl, la N. de
com. Pegeni, situata pe ses
vilcele, pe malul drept al
riulul Amaradia.
Are o suprafata de 1200 hect.,
din can 400 hect. padure, 410
hect. arabile, 350 hect. finete,
17 hect. vie, 15 hect. livezT de
prunT si 8 hect. izlaz.
Populatia com. e de 175 fa-
mili!, sad 682 suflete, din cari
179 contribuabilT.
LocuitoriT posea 40 plugurl,
55 care cu bol, 6 clrute cu
ca!; 384 vite marT cornute, 31
ca!, 524 oT, 22 capre, 274 A-
mato/1; 30 stupi cu albine.
 HURGHESUL
Venitul comunei e de lei
1355, lar cheltuelile de lei 1353.
Comunicatia in aceastA com.
se face prin soseaua judeteang
care o strAbate i prin sosele
comunale, care o pun in le-
gAturA cu comunele: Negreni,
Vladimirul, etc.
Are : i coalA ifiinntatI la
1874 si frecuentatl de 36 elevi;
2 biserici, una de zid 5i alta
de lemn, cea de zid, refAcutä
de proprietar la anul 1819, iar
cea de lemn, fAcutA la anul 1803
de locuitorT, Cu I preot si 2 cin-
tAretT, i moarA de mAcinat cu
aburI; 7 pututi 5i 3 fintini.
'Hurghesul, pida, jud. Boto5ani,
izvoreste din dealul PietrAria 51,
unindu-se cu Ptrial-Mare, se
varsA in iazul Leahul, com. Fe-
redieni.
Huruesti, com. rur.,ju d. Tecuci5,
pl. Berheciul, compusA din 8
cAtune: CApotesti, Dumbrava,
GAle5ti, Hurue5ti, Nedelcu, Per-
chiul, PrAdae5u1 i arba.
SituatA pe partea stingA a
PoIocinuluT, la 56 kil, de ca-
pitala judetuluT, spre N.-V.
Are o populatie de 349 fa-
miliI, san 1506 suflete, din carT
301 contribuabill. Locuesc in
293 case.
Sunt 4 biserici: In CApote5ti,
Hurue5ti si in endresti,
deservite de 2 preoti si 9 din-
táretl; o 5coalA, care dateazA
de la 1878, i e frecuentatA de
35 copii.
Vite sunt : 409 boT, 891 oi,
30 cal, 200 vacT, 2 taurT, 20
epe 51. 14 capre.
Teritoriul com. este de 5506
hect., din cari 1645 hect. cul-
tivabile.
Este strAbAtutA : de soseaua
judeteanA ce vine de la Lespezi,
trece pe valea Polocinulul, 5i
inträ in satul Huruesti, din care
'755
se ridicA mal multe drumuri:
la GA1e5ti, Nedelcu, arba si
la CApote5ti peste deal; de %d-
ile ce poartA numele satelor Huruzul, munte, in jud. Gorj,
prin care trec si se vars1 toate
in Polocinul.
E brAzdatä de un deal ce se
Mande de la N. la S.5i pe coasta
aruia sunt a5ezate satele in
linie de la S. la N.: Galesa, Husciria, loc, spre S. de MA-
PrAdaesul, Perchiul, Nedelcu,
endresti, Huruesti, CApotesti 5i
arba; acest deal poartä nu
mele fie-cArui sat ce este a5e-
zat pe el, avind o lungime de
9 kil.
Veniturile i cheltuelile comu-
nei se urcA la 2587 leT anual.
In partea de V. este strAbl-
tutA de piriul Polocinul. Se mar-
gine.ste cu comunele: Condrl-
che5ti, la N.; Negulesti, la E.;
Homocea, la S.; Corni si Con-
drAche5ti, la V.
Huruesti, sat, face parte din com.
Hurue5ti, jud. Tecuciti. E situat
Ja N. comuneT, pe malul sting
al Polocinului si udat de plii-
ia5u1 Hurue5a. Ala se afll
resedinta com.
Are o populatie de 79 fami-
lii, sari 320 s iflete, carT locuesc
in 6z case.
Are o bisericl, cu hramul S-tiT
Voevozi, care s'a refkut la 1862.
In cArti se vAd iscAlituri cu data
1802 de la vechia bisericA ;
se intretine de locuitorr, avind
51 plmint dat dupl legea rurall.
Copiii merg la 5coala din Per-
chiul, care e la 3 kil 5i 360 m.
Locuitorii sunt parte rAze5T,
parte ImproprietAriti la 1864.
Traditia spune c5. satul sl-ar fi
luat numele de la Hurul, mare
Vornic al l'Are/ dejos 5i viteaz sub
Petru-Rare5 (1535), care a fost
proprietar al acestor locua.
Huruiala, in jud. BuzAri,
com. si cAt. Laposul, ramifica-
www.dacoromanica.ro
HUSNICLOARA
tie din muntele Predealul) aco-
perita de fineatA i mArAcinf.
la E. de curmatura OltetultA 51
la N. de com. Polovragl ; acest
munte face parte din mosia Po-
lovragi.
nAstirea-Risca, in jud. Suceava,
peste PM Moi5a i aproape
de fintinele cu slatinl. Se zice
el aci un egumen din MAnAs-
tirea-Ri5ca ar fi volt sl facl un
schit in care scop a si pus te-
melia bisericei i chiliile ; astA-zi
nu se vad de cit urmele zidu-
rilor in cepute.
Huseni. VezT RAuseni, sat, com,
Comindlre5ti, pl. Jijia, jud. 13o-
tosani.
Husnicioara, com. rur. i sat,
In jud. Mehedinti, pl. Ocolul-
d.-s., la r7 kil. de T.-Severin.
Este situatA pe deal 5i vale. Satul
formeazA com. cu satel e : Cernata,
DumbrIvita, Negresti, Oprone-
5ti i Priboesti, avind peste tot
1450 locuitorT, 250 tontribua-
bili i 270 case.
Teren31 este nisipos si ar-
gilos, acoperit cu pAdurT, in
cea mal mare parte filnd brAz-
dat de dealur i vAT.
Locuitoril posea: 6o plu-
gurT, 155 care cu bol', 7 arute,
cu cal; 260 stupT cu albine.
Are 2 biserici, cu i preot si
2 cintAreti.
Vite : 800 vite marT cornute,
24 caf, 890 oT 51 600 rimAtorT.
PI in com. trece soseaua T. Se-
verin-Cerneti-Pietri le -RosiT-Hus-
nicioara-Govodarva.
Budgetul com. e la veniturl
de 2045 leT, iar la cheltueli, de
iy 88 leT.
Pe teritoriul com. se gAsesc
si izvoare cu apA minerall.
 HUSNICLOARA.
Husnicioara, vale, in jud. Me-
hedinti, pl. Ocolul-d.-j., com.
rur. Prunisorul.
Husanul, deal, in jud.
pl. Crasna, com. Ivinetesti.
Acest deal se maI numeste
Corhana.
Huseni (Ivänesti), sat, in cen-
trul com. IvAnesti, pl. ,Racova,
In jud. Vasluiú, situat la capa-
tul de N.-V. al. dealulul
stilor, prelungindu-se pe sub
poalele acestut deaLspre S., pe
o intindere de 1090 hect., cu
o populatie de 45 familif, salí
282 suflete.
Este resedinta com.
Are o scoala, infiintata in a-
nul J869 si frecuentata de 30
elevI; o biserica, zidita pe la
1807, de Gh. Draghia, fost pro-
prietar ; 2 morI, una cu vapor!
si alta de cal.
Vite sunt : 226 vite mar! cor-
nute, 43 ce i 40 eimatorr.
Locuitorif poseda : 17 plugurI
si 34 care cu bol, 7 plugurI
14 caz.* ca ca!; 70 stupi de
albine.
Hui, com. urb. i orasul de re-
sedinta al judetuluI
Se afla in centrul acestur ju-
det, cam spre E., aproape de
riul Prutul i in pl. Prutul.
Este asezat pe o vale ce in-
clina spre E.-S., lungindu-se
pe o suprafata de 350 hect., In
directie V.-E. ; si este inconjurat
de jur imprejur cu un sant de
pamint.
Din oras, aruncindu-ne privi-
rile imprejuru-I, vedem ridicaturT
inalte de dealurf acoperite cu
vil, livezr i padurl, dindu-I
ast-fel forma une! cetatT apa-
rate de intariturI naturale. Este
inchis aproape de toate par-
tile cu culmI i piscurI de dea-
lurl, val i ea podise, care, le-
766
gate unele de altele, formeaza
imprejuru-I o intaritura latquitä
unde eroul Moldovef, tefan-
Vocla cel Mare gasise ca cale
sa pue in siguranta cuibul ob-
servatiunilor sale strategice.
In partea de N.-V. a ora-
suluI, se intinde marele deal
Lohanul, care unit cu dealul
Rusa!, spre S., imprejmueste
orasul in forma de arc.
In partea de S.-E., se intinde,
in forma de semi-cerc, o alta
ramurA de deal, pe a careia
calme se ridica treI piscurI in-
nalte : Cotoiul, Vulpea si Vo-
loseni, de pe ale caror virfurI,
ochiul observatoruld strabate
in intindere departata spre E.
catre Prut. Pe unul din a-
ceste virfurI, i anume de pe
cel al CotoiuluI, numit de po-
por Cerdacul- lur- tefan-Vocla,
acest mare Domn observa nd-
vgirile dusmanilor: Tatarr,TurcI,
Cazad si Lesit.
In partea despre N.-E., se
afla intinsul platoù Dricul, ce
serveste de imas vitelor ; lar
In partea de N.-V., in marginea
orasului, este o grupa de 6 mo-
vile, cam min cate prin sApatu-
rele cae! ferate.
Apele ce ucla teritoriul i im-
prejmuirile orasuluI, sunt raid
&ale carI izvoresc din valle
dealurilor ce incunjoara tirgul ;
mal principale sunt doua : Piriul
Brosteni, prin partea de S., nu-
mit in vechime Draslavatul,
care este format din piriiasele :
Ochiul i Draslavatul, cari izvo-
resc dintre vil, apol Schitul i Za-
vati.
Piriul Rteti, numit din ve-
chime Temasa, format din pirlia-
sele Sara si Turbata, tot cu obir-
sia dintre viI, curge prin par-
tea de N. a tirguld. Ambele
aceste dota pirae, unindu-se
In partea de E. a orasuluI, for-
meaza pirlul Hui.
www.dacoromanica.ro
HUg
M'ara de aceste ptraie cae
servesc de scurgere orasuld,
mar sunt un numar de fintinl
si 18 cismele din care se in-
destuleaza ttrgul cu apa tre-
buitoare pentru oamenl i vite.
Apa de bata din cismele este
adusa pe tevI din izvoarele dea-
luriler. La io din cismele se
afla cite un havuz cu apa pen-
tru cazurI de incenditi.
Grigore Ghica-Vocla, vizitind
orasul Hui, in anul 1852, a
daruit 1000 de galbenf, pentru
facerea de cismele.
In Hui se afla o popula-
tiune de 12660 suflete : 6374
bArbatI si 6286 fema; 6279 ne-
casAtoritI, 5120 clsAtoritT, 1173
vaduvI si 88 divortatr; 7836
ortodoxI, 1838 catolid si 2986
MozaicT : 9642 RominI, 2986
Evrel, 2 Rus!, 2 Bulgarr, 6
GrecI, 17 Nemtl, si 5 ItalienI.
titi carte 2703 persoane.
Locuesc in 3200 case de di-
ferite forme si asezate
pe 52 strade, impartite in pa-
tru mahalale se:1 color!: Cotro-
ceni, sati coloarea galbena ;
coloarea albastra; Plo-
peni, sati coloarea rosie, i Bro-
steni, sati coloarea verde.
Este resedin.ta prefectura si
a Episcopiel, si are : un tribunal;
o casierie generala; o sucursala
a cred. agricol; un oficiii-teleg.-
postal, al caruT venit, pe 1899
190o, a fost de le! 40215,40; o
judecatorie de ocol; un medic
primar, etc.; treI scoale primare
de 1310 si doua de fete ; un
gimnazia; un seminariii cu curs
inferior; o scoall de fete pen-
tru croitorie, pe linga care se
afla doul libran!; 7 bisericI,
din care una este Episcopia, a
canela biserica s'a fundat de te-
fan-Voda-cel-Mare, la 1495, in
curtea palatuluI Domnesc ce
era pe atuncea. In 1692, din
cauza unuI cutremur, aì cazut
HU§I
turnurile si ad crapat paretiT bi-
sericel imprejur.
Aceasta hiserica a devenit
Episcopie pe la anul 1592, in-
fiintata de Petru Aron-Voda,
prin staruintele Mitropolitultd
Gheorghe Movill.
Eparhia acester EpiscopiT se
intinde, asta-zT, peste judetele :
Falda, Vasluid, Tutova si ;l'e-
cucid; lar din vechime a avut, pe
Ruga FAlcid, si tinuturile : La-
pusna, OrheI si Soroca din Ba-
sarabia.
In curtea Episcopief se allA
palatul Episcopal, Seminarul, in-
fiintat la 1851, in timpul Dom-
niel lul Grigore Ghica si de-
pendentele servitorilor biseri-
cestr.
Intretinerea bisericeT, a per-
sonalulul el si a EpiscopieT, pre-
cum si a seminarulut este in
sarcina statuluT.
utoritatea Spirituala a Epis-
copatuluT, tine de Mitropolia
MoldoveT si a SuceveT, cu rese-
dinta in oraoal Iasi.
"La 1712, Episcopia a fost
ama li. pradata de TurcT.
La 1740, TatariT ad pradat
schitul Bradicesti si ad luat hri-
soavele atit ale schituluT cit si
ale Episcopiei.
La 1739, Episcopia a fost
pradata de TatarT, cind gene-
ralul Rus Minich a cuprins Mol-
dova si a batut pe TurcT aproape
de Hotin.
Mara de biserica Episcopiet
cele-l'alte 6 bisericT, se intretin
de comuna.
EvreiT ad 2 sinagoge.
Pe la finéle veaculuI trecut,
PapistiT avead in tirgul Hui o
capela cu cimitir, aproape de
Episcopie, pe malul din fata
Riestilor, ce era invechita, pen-
tru care el ar fi voit sa o in-
noiasca in timpul cind era E-
piscop al Husilor Veniamin
Costache; dar aceasta nu li s'ad
757
permis, fiind ca in Hui erad
numaT vr'o cite-va familiT de
acea confesiune, si afara de a-
ceasta eT mal avead in margi-
nea Husilor, la Corni, o alta bi-
seria.. In urma a ars acea bi-
seria vechTe, si dupa maï multe
cererT repetate de a o rezidi, li
s'ad refuzat de catre EpiscopT.
PapistiT pentru a nu-si pTerde
dreptul lor de all face biserica
In Hui, aducead mortiT lor de
prin alte locurr si-T inmormintad
in cimitirul foastel capele. Epis-
copul Meletie observind aceasta,
i-a oprit cu totul de a mal
aduce mortiT de prin alte loca-
litatT. Prefectorul Papistilor de
la Iasi, s'a jeluit de aceasta
Domnulul Moruzzi; Domnul insa,
informindu-se de adevarata ca-
uza a oprireT, nu a tinut in
seama jeluirea.
Institute de bine-facere, sunt
dota: spitalul evreesc, intre-
tinut de comunitatea Israelita
si spitalul orasultd, sustinut din
daniT. Casele in care se aflA
acest din urma. spital sunt donate
In anul 1863, de catre D-1 De-
metrie Castroean. Tot D-1 Cas-
troean a mal daruit, la 1883, ve-
nitul uneT mosiT din judetul Ro-
man, pentru intretinerea acestur
spital.
Pentru procurarea de medi-
camente sunt 2 farmacif.
Mara de vil si livezile fru-
moase din prejurul ttrgulul se
afla si o gradina publica, cu un
local de teatru, intretinute de
com.
In ce priveste productiunea,
orasulHusi este insemnat pentru
podgoriile sale din carT se ex-
porta cantitatT marl de vinurT.
Ca calitate tusa, de si Di-
mitrie Cantemir-Voda pune a-
ceasta podgorie in al doilea
ordin dupa cea de la Cotnari,
sad din cauza schimbard vre-
milor de atuncT si pana acum,
www.dacoromanica.ro
sad din lipsa une! IngrijirT mal
bune a cultureT, alte podgoril
ad luat locul Husilor In ordi-
nul al dollea dupa Cotnari, asa
sunt podgoriile din jurul Ia-
sulu!: Visan, l'Aun, Socola, U-
ricani, Copoul, Galata, orogari,
etc. Calitatile de vinurT din a-
ceste localitatT sunt mult supe-
rioare celor din Hui.
In prejmetele Husilor mai in-
nainte se aflad multe bulgarif,
(gradinari° de legume si ver-
deturT, de unde se exporta in
caudal!' marT afara din judet,
pe litiga consumatiunea care se
fAcea in localitate ; asta-zT nu-
marul lor s'ad Imputinat. Ase-
menea s'a pTerdut productiunea
si comerciul insemnat al cArnu-
rilor sarate (pastramur0, pentru
care era vestit Husi, cu boga-
tele sale zahanale, precum si
cultura tutunuluT.
Livezile produc fructe de tot
soiul.
In com. sunt: 3 mor! cu aburt
pentru macinatul cerealelor ; 2
bel-Al-II; 4 tabacari!; 2 slpu-
ndra.
Intre meseriile ce se exercita
In oras sunt: croitoria, cibotaria,
fferaria, lacataria, lemnaria, sto-
leria, strungaria. In marginea o-
rasuluT de S., catre E., se afla
caramidariT, oldrif si gradinarir.
Pentru indestulare publica,
se afla 5 pithir O 5 casapiT.
Sunt 7 piete : plata Sf. Nico-
la!, plata Primariet piata pes-
carieT, plata 140114 plata ver-
deturilor si plata SE Dimitrie.
Se maT afla in oras 3 otelurr;
4 cafenele; 2 cofetariT.
In privinta istorier Husilor, la-
ta ce serie Episcopul de Roman
Melhisedec in gCronica Husi-
lor»
«In documentele posterloare
ale EpiscopieT de Hui, ora-
sul in care se afla ea, une-
orl se numeqte Hui, alte-orr
Huqf
Husul. Daca ne intoarcem la
cele mar vechr documente sla-
vone, de asemenea gasim ca
une ori numele acestur loc
se intrebuinteaza in plural, de
ex. in uricile domnestr date
din Hui se adauga la urma,
ca s'a scris «S xScep» in Hui.
Alte ori Il gasim in singu-
lar, de ex. in inscriptiunea sla-
voila de la Marele Stefan ce
se pastreaza d'asupra user bi-
sericer Episcopier, se zice c5.
biserica s'a zidit «s's I'Sco» in
Huso. Aceasta dubla numire in
singular si in plural, provine
de uzul cum s'a format la nor
cea mar mare parte de nu-
mirile localitdtilor, 'adica de
la nu mele persoaner ce a po-
sedat mar intliti acel loc, prin
danie sad cumparatura de la
Domnie. Cit traia intliul po-
sesor, locul se numea de pe
numele lur in singular, de ex.
mosia lur Bradicid, a lur Dol-
hecrd, a lur Aver, a Armasu-
lur, a Husulur, etc. Dupa moar-
tea lur, locul trecind la ur-
masli lul i devenind a mar mul-
tor posesorr, numirea loculuT din
singular, trecea in plural, de ex.
Bradicestir, Dolhestir, Averestir,
Armasenir, Husif, etc. Asa dar
amindouà numirile, singulard
plurala, sunt logice. Observara
insa numar atita, cit priveste
numirea Husilor, el daca se
intrebuinteaza in singular, ca sa
fie conform cu istoria i grama-
tica Romina, ar trebui sa se
scrie i sa se pronunte : Husul,
care este numele primitiv al
loculur. Finalul su de la sin-
gular, dupa limba Romind, la
plural se preface in fi, de ex.
pus-par, dus-dusr, tramis-tra-
misr, Husu-Hui, etc.
«Asupra numirer
originer
Husu sad Hui, sunt cite-va
versiunr: una populara pro-
venita de la locuitoril Un-
758
gurT, ce traiesc in satul Con-
ni, situat in laturea de N. a
Husilor. Aceasta versiune pre-
tinde ca, din vechime, pe locul
unde asta-zr este ergul Husilor,
ar fi fost numar o macelarie, de
unde locuitorir de la Corni, cum-
'Arad carne, care in limba un-
gara se numeste Hus (Hus).
Prin urmare, clad er se du-
cead la carne, zicead in lim-
ba lor, ca se duc la «Hus»
ca de aicr s'ar fi tragind
numirea loculuI Hui.
Alta versiune este aceea
pe care o aflara la Andreas
Wolf, autorul operer germane
intitulatá oBeiträge zu einer sta-
tistisch-historischen Beschrei-
bung des Fiirstensthums Mol
dau. Erster Theil». lata ce
ne spune la pag. 154, des-
pre derivarea numeluI Husi-
lor, de pe temeiul unor autorT
ungurr:
«Numele Hui Il are acest
loc de la Husiti, earl in anul
1460, fiind alungatI din Un-
gana, aü venit in Moldova
si ad capatat permisiunea de
la Voevodul Stefan-cel-Mare a
se aseza acolo. Atuncr er ati
fondat acest loe, si in amin-
tirea stimabilulur lor de atuncr
loan Husul, dat acest nu-
me. Dara fiind-ca dupa cit-va
timp cea mar mare parte din
el ad fost alungatr si din a-
ceasta tara, apor restul ungu-
rilor husitr a trecut la reli-
giunea catolica, dar numele a-
cestuT din nod fundat tirgu-
sor nu l'ad schimbat, in cut
el pana in timpul nostru se
numeste Husul (dup. pronun-
tia ungarA).
«Aceasta opiniune de origina
tot ungara si pe care insusr
autorul el, Timon, o da cu
un «clicitur», «se zice», o gashn
repetita si la autorir Romint
modern!: la D-1 Sutu in opera
www.dacoromanica.ro
HUI
sa :«Notitir statistice despre
Moldova» pag. 52, 0 la D-1
Hasded in opera «loan TocIO
cel cumplit» pag. 131.
cIstu tagacluim ca o aseme-
nea colonie de persecutatr pen-
tru credintele lor religioase ar
fi gasit in Moldova refugiul
mintuirea lor, mar ales c5. kcest
fapt se bazeaza pe temeiurr
solide istorice, descoperite in
urmä, i prin care se constata
ca acer colonise Husitr s'ati a-
asezat : la Hui, la Roman, si
in satele de prin prejur ; de ase-
menea c5. in urma er iarasT
s'ati convertit la catolicizmul
papal ; ca pe la anul 1571, clad
s'ati convertit acestr (catolicl)
colonise', er end in numPir ca
la 2000 de oament. (Istor. to-
lerant. religios, in Rominia. B.
Hasded).
«Si in adevar, pe urmasir a-
cestor UngurT, ir gasim pan5.
asta-zi in prejmetele Romanulur.
In parea despre N. a Husilor,
pe mosia Episcopier, se afla
satul Corni, de asemenea locuit
de Ungurr papistr, earl insa
asta-zr nu inteleg alta limba de
cit acea Romina, in care pre-
oii le si fac predica. Din
documentele EpiscopieT se pare
ca acestr UngurT, dad. nu in
totul, in mare parte, sunt des-
cedentr al colonistilor Husie.
Din planul Episcopier, facut pe
la finele veaculur al 18-lea, se
vede ca pe locul unde este
acum satul Corni, locurati «po-
slujnicr amestecatr cu ergovetry.
Prin poslujnicT se intelege in
documentele Episcopier oamenT
veneticr, adusT de prin alte Orr,
In deosebite rindarr, spre ser-
viciul Episcopier. Insa tot o-
data in planul citat se iaseamna,
ca acolo «a fost siliste de sat
vechiti». Patera presupune
coloniser Husie, pe la 1460, vor
fi fundat si locuit acel sat vechid,
HUI
dara in urma, pentru oare carT
grele imprejurarl, il vor fi pa-
rasit si se vor fi asezat aiurea.
In tinutul Husilor (judetul
Ungurr se afla numar
in satul Raducaneni.
«Ce se atinge de asertiunea,
el ungurir HusitT ar fi dat nu-
me Husilor, o respingem pe
temeiurile ce se vor espune
mar jos.
«Ceca-ce ne arata documen-
tele Episcopier despre numirea
Husilor, si din care ne putem
face idee lamurita despre nu-
mele i inceputul acestur oras,
consta in urmatoarele notiunT :
«Pe timpurile Marelur Stefan,
locul unde asta-zr se afla HusiT,
apartinea uner persoane cu nu-
mele Husul. Locul acesta a fost
dat lur de la Domnie. Uricul
slavon de danie s'a pastrat la
tirgovetir de Hui, pana in anul
1814, and cu viclesug s'a rapit
de catre niste. persoane intere-
sate, precum se va arata mar
departe la anul acela. Nu se
stie insa daca dania aceea s'a
facut de Marele Stefan, sad mar
inainte de el. Cel intiiti do-
cument istoric, cunoscut pana
acum, in care se aminteste de
acest Hits, este uricul lur Ste-
fan-eel-Mare din 1489 (6997),
Martie 13, in care se zice ca
sluga sa «Stancru, fiul LW' Jurju
al Husulur, a vindut lur Lupe
Armasul o siliste peste Prut,
unde a fost tirgul Sarata, mar
sus de Gura-Sarater, pentru 38
galbenr tatarestib (Arh. Ist , 1.,
pag. 134, No. 245).
«In alt hrisov, tot de la Ste-
fan-Voda, cu data 1495 (7003),
Ghenar 20, se pomeneste de
«Marina, fata Husulur, care im-
preuna cu o matusa a el Nastea,
a vindut a patra parte din satul
Buzesti, ce este pe Sarata, lur
Neagu Dumia i fratelur sati Ba-
lo, pentru 25 galbenT tatarestl».
'759
eIntr'un uric de asemenea
de la Marele Stefan din 1502
(7003), Ghenar 23, se zice ca
Marina fata Husulur si cu
tusa el Nastea «ad vindut a
lor dreapta ocina din drepte
adevarate unce, ce ad avut
pe o bucata de loc pe Sarata,
partea ce este de pe Elan, din
hotarul tirgulur nostru al Hu-
silor, ce este pe Draslavat».
«Mar este ?titre documentele
EpiscopieT, un hrisov de la
Stefan cel Thar, dat in 1519
(7027); insa este atit de stricat
si sters Inca abia se poate des-
cifra cuvintele an ApsrS
rA,* 'MU% KSC8A'11» adica si
alt sat unde a fost Husul.
«Judecind dui:4 aceste date
putem presupune, ca mosia sta.-
pinita de Husul, incepind des-
pre S. de la Elan, unde po-
seda mosie fata HusuluT, Marina
spre N. cuprindea locul unde
sunt Husi, sesul PrutuluT si, peste
Prut, satul Buzesti, si locul unde
a fost ttrgul Sarata.
«A fost oare Husul Romin,
sad strain ? CeI ce vor O. de-
rive immele si originea Husi-
lor de la colonia Husitilor, ne-
gresit tind a crede cA funda-
torul Husilor a fost un strain,
un Ungur sad un Bohem hu-
sit. Intre numele Husul i Husitr
in adevar este asamanare, insa
eti o cred aceasta provenita de
la tntimpIare. Numele Husu este
zicere slava.; inseamna gtsca ;
dar orr-cine a studiat et de
putin arheologia noastra, stie
cA acest fel de nume si pro-
nume slavone erad foarte obi-
cinuite strabunilor nostri,
provinead parte de la vecinata-
tea cu popoarele slave, jail.
mar cu seama de la literatura
slava care era si a Rominilor.
Asa in unce se pomenesc nume
boierestr cu totul slavone, de :
1111X13A, 12.017HAA, TAM111A, Xpsea,
www.dacoromanica.ro
HUI
ASMA, &AMISS, 1{ilACH1118, X0,4110,
GTEIlitO, 00114 etc. (Uricul lur
Stefan-Cel-Mare, din 1467, al lur
Petru Rares, din 1546.)
tRominir ad fost i sunt si
'Ana asta-zr pre cit lesniclosT
pre atita si naivT In poreclirr
sad nascocire de pronumirr, de
ex. a fost destul sa aiba cine-va
un petic negru cusut pe partea
din dal-Apt a hainer, ca sa fie
pronumit Cur-negru, i 5.cest
pronume sa treaca la urmasir
lur si se devina mime chiar al
satulur unde el locuiati. Pronu
mele imprumutate de la pasarr
erad foarte obicinuite. De aicr
numirile de familie: Gurita (gal-
na) Vrabia, Secol (gangur), Ra
ta, Plun, etc. Ce mirare dar
este ca. sa gaseste o familie
romina pronumita de la gisca :
Husul ? Para ca sa mar avem
nevoia a cauta obirsia numelur
acestuia prin Bohemia sad Un-
gada, ed afirm ca Husul era
Romtn Moldovean, boier inru-
dit cu familiele bolerestr ale
Ord. De aceea uricile, mal sus
citate, numesc pe Marina, fata
Husulur, nepoata Naster, care
la rindul sad era nepoata lur
Mihaill Buzea, de la care a luat
numirea satulur Buzesti, ce este
pe apa Sarata, peste Prut
(uric din 1495) ; iara uricul
din 1489, spune ca Nastea avea
un frate, Toma, sl o sora, Ilca,
tustrer fir al fur Costea si ne-
potT al Dvorniculur Oanca ; de
asemenea erad verr cu Ana si
cu fratele el Sima, fiir lur La-
zAr i nepotT aI aceluiasl Oanca.
«Cum ca Costea si Lazar ati
fost boierT, se vede din uricul
de la 1432, reprodus in cronica
Husulur sub anul 1690, in care
aceste nume se pun !titre boie-
rii martini a! uricului.
eAcest Husul este fundatorul
tirgului Husi, precum ?titre al-
tele se vede si din suplica unlit
liUg
tirgovat din Hui ce avea In
pastrare documentul original al
fundarel Husilor, si care cu vi-
clesug i s'a rapit pe la 1814.
Acel tirgovat iatit ce spune
despre aceasta in suplica data
DomnuluT Scarlat Alexandru
Calimah :
ejeluesc MärieI Tale, a in ara tre-
cutl, dupft moartea tantita meti mi-a
un uric vechill strbesc ti rimas
patru file chirtie cu slove nemmte
trei-declO
Serse, Insit cusut la un loe, ti la toatä
fila de desupt, cinc' se Intorcea fila era
o puede a Husulul ce a filcut tirgul
1-luil... ,a
«Timpul fundara Husilor nu-1
pu tem hotarl din lipsa documen-
tuluT primitiv, care, din cele ce
spune suplicantul de mal sus,
trebue O. fie la vre-unul din
proprietariT megiesI.
autem presupu n e ca fundarea
aceasta dateaza de pe la tim-
purile MareluT Stefan. Cel pu-
%in n'am gasit nicI un docu-
ment mal vechiti, In care sa se
pomeneasca de Hui, innainte
de Marele Stefan. Combinind
desfiintarea tirgulul Sarata, de
pe malul sting al PrutuluI, de
care vorbeste uricul din 1489,
si care venea tot pe mosia
HusuluT, putem presupune ca
tirgovetiY de acolo s'a!" stramu-
tat la Hui a caruia infiintare
coincide cu acele timpurT. Mo-
tivul strAmutarei a putut fi o
mal buna siguranta a tirgove-
tilor, prin pozitia loculul, in-
conjurat cu dealurI si codri
pe de o parte, jara pe de alta
cu Prutul, care era o piedica
nu mica la navalirile oardelor
CazacestI si TatarestI. Din a-
cest punct de vedere Hui in
curind a devenit un insemnat
punct strategic pentru apararea
tara de catre inamiciT ce na-
valeati despre E. : Cazad, Ta-
tari, Turci. tefan-Vodl cel in-
tilt a gasit avantagios a avea
760
o resedint4. in Hui, pentru tre-
buintele sale militare, precum
avea si la Vasluiti. De aceea
el a infiintat acolo un castel
Domnesc, pe locul unde asta-ii
este Episcopia. Nu putem a-
nume arata locul unde a fost
acel castel: dará. curtea E-
piscopid toata este potrecalita
de temelif vechT din carI unele
de o soliditate foarte mare, si
care presupun o vechime pro-
funda. Din documentele Epis-
copieT, se vede ca un deal des-
pre E., numit acum Cotoiul, maT
inainte se almea Ceardacul-luI-
Stefan-Voda. In adevar, de a-
colo se prezinta o privire In-
tinsa asupra Prutuld si peste
Prut. Hui, si sub DomniI ur-
matorT, era loc de resedinta
Domneasca, unde Domnil pe-
treceatl a timpure, caer se ga-
sesc multe hrisoave date de
aicI ; de asemenea si letopisitele
ne arata pe uniT DomnI petre-
cind in Hui.
e Stefan- cel-Mare, in anul 1495,
a zidit in localul Curtel Dom-
nestl de la Hui, o biserica in
onoarea Sfintilor ApostolI Petru
si Pavel, precum se vede din
inscriptia slavona, ce pana asta-zI
se pastreaza d'asupra useT bi-
sericeT EpiscopieI. lata textul
el' tradus in romineste:
Mi seviosul fi iubitorul de Christos
To tefan-Voevod, cu mila hl Dumnezeii,
Domn Pira MoldavieT, fiul liii Bogdan,
a tnceput O a zidit acest templu In nu-
mete sfin Olor sliviplor O tot läudatilor
corifeilor Apostoli Petru §i Pavel, ce
este In Huso, pe Drlisliv4, O s'a sii-
vIrtit In anul 7005, iarft al domnieT lul,
anul 38 curent, luna Noemvrie 30.
«U nul din cro nicarlIT ara, das-
calul Simeon ne spune ca tot
in acest an, cind s'a zidit bise-
rica, Stefan-cel.Mare a zidit a-
colo In Hui si curtl domnestT,
care pe timpul acestur cronicar
(cam pe la inceputul secoluluT
www.dacoromanica.ro
HIJI"
al 17-lea) eraii surpate, dar be-
ciurile exista"' inca. (Let., t. I.,
pag. 135).
«Cum ca aceasta biserica a
fost anume biserica a Curter
Domnestr, si nu manastire, se
vede si de acolo, ca ea nu a
fost inzestrata cu niel un venit
deosebit, precum tot- d'a-una
Mema ctitoriT manastirilor O
al bisericelor, mar ales DomniI;
ba chiar niel locul pe care era
zidita biserica, nu era proprie-
tate a el, ci loc Domnesc, pana
tirzia, precum se vede din hri-
sovul luT Mateiti Ghica, din 1756.
«Mosia 1-lusulur, pe care s'a
fä.cut tirgul Hui, pentru insem-
natatea ce a capatat acest loc
prin Curtea Domneasca infiin-
tata acolo de Marele Stefan, nu
tirziti iarasl a devenit Dom-
neasca, poate ca prin rascum-
parare.
ePrin hrisoave se vad multe
exemple de acestea, el mosiele
ce fusese danuite de DomnI, pe
la persoane private, se reintur-
nati iarasT la Domnie prin res-
cumparare, prin stingerea uneI
familiI saii prin confiscare.
Prefacerea mosiel Husilor in
Domneasca, se pare ca s'a ur-
mat pe la finele DomnieT lul
Stefan-cel-Mare ; cad in uricul
de la 1502, Stefan vorbind de
Hui, II numeste Tirgul nostru
Husiv,
Episcopul Melhisedec pentru
a proba maT mult sustinerile
sale in privinta numireT si a ori-
gineT Husilor publica. In extenso :
uricul slavon din anul 1489, pu-
blicat de D. Hasdeti In eArhiva
istoricav ; uricul slavon din 1495,
toate de la Stefan-cel -Mare.
(VezT Cronica Husilor, pag. 12,
13, 14, 15 O 16).
ApoT continua:
«De la Stefan-cel-Mare clara,
Hui devenira resedinta Dom-
neasca ; asemenea ca Vasluiul,
HU1.
Romanul i Htrlaul ; de aceea
gAsim adesea orr pe Domnr re-
sezind une-orr nu numar In Vas-
luid, Roman si aliad, dar
In Hui. Asa letopesitul ne spu-
ne despre urmasul lur stefan,
fiul sad Bogdan., ca a murit in
Husi la 1517, si de acolo 1-ad
dus de 1-ad inmormintat la ml-
nastirea Putna. (Let., t. I., pag.
152-153).
«In documentele StAnilestilor,
se afta un suret (copie), de pe
un ispisoc sirbesc, dat in Hui
de Petru Rares-, la anul 7035
(1527), Mart. 15. Domnia lur
Petru Rares, dupa spusa
M'echa', s'a inceput de la 20
Ianuarie a acestur an, laxa uricul,
de care vorbim, de la 15 Mart.,
ni-1 arata deja, in Hui. In acest
uric se pomeneste de mar multe
persoane, totT fil ar luT &Atina,
de la care negresit se trag atit
rAzesir Stanilesti de peste Prut,
cit i numirea satulur ce poarta
pana asta-A JIU mele de Stani-
.1esti, situat din dreapta Prutu-
lur, proprietate a Episcopier de
Hui.
«Petru Rares in domnia in-
tija, la 22 Martie 153S, de ase
menea era in Hui, prectm dove-
deste uricul cu aceeasr data, dat
de el 8 recexl, 7043, Martie 22.
«In 1546, la Maid 14, jara. ga-
sim pe Petru Rares in Hui.
Acesta este anul de pe urma.
al Domnier lar a doua. De la
data aceasta iarAs1 avem un
uric slavon dat de Rares din
Hui.
«Sub domnia lur Rares, se
vede ca se stabilise numirea
gulur Husilor in plural. Atit in
uricul citat cit si in cel prece-
dent, gasim numirea in plural:
«8 x8ceksS x8copss, la Hui.
tefan-cel-Mare in inscriptie fi
numeste r8co, Husul, in singular.
«In j548, Aprilie 7, sAptaminA
luminata, gasim in Hui pe Bias
60645 Alarde Dleflonar Geogrolle. Vol.
761
Veda, fecioral i succesorul lur
Petru Rares, (in a doua domnie),
care se vede el facuse Pastele
si in Hui. Aceasta data a petre-
cera Domnulur in Husi este
aratata de letopisite, prin uci-
derea Hatmanulur Vartic, taiat
acolo din ordinul lui Ilias VodA.
(Let., t. I, pag. 173).
«In anul 1555, la Maid, in 9
zile, gAsim pe Alexandru LA-
pusneanu, resezind in Hui, de
unde da un uric in limba sla-
vonA, tradus de D-I Hasded in
«Arhiva istorica» t. I. part. I.
pag. III, No. 155.
«In anul 1561, Alexandru LA-
pusneanu, invins de Despot, in
bAtAlia de la Verbia pe Jijia,
isr lua Doamna din Iasi, fugi
la Husi, si de acolo se sirguia
a'sr aduna oaste din tara si a
primi ajutor de la Turd, con-
tra usurpatorului Despot, dar
n'a reusit. Despot, dupa victo-
rie, ducindu-se la Suceava, sr-a
tras tara in partea sa usor ; caer
totr urad pe LApusneanu,
dupa ce s'a asigurat, a plecat
de la Suceava cu oaste asupra
Lapusneanulur la Hui, c sA-1
poata prinde. Dar acesta va-
zindu-se parasit de totT, a lAsat
Hui i apucind drumul la Chilla,
de acolo a trecut la Constantino-
pole. (Let., t. I., pag. 178,179).
«In anul 1574, in timpul rAz-
boiulur ce a avut loan \Toda
Armeanul cu Turcir, dupl ce
acest gTozav erod, a esit In-
vingltor in batAliele cu TI-
tarir i cu Turcir, la Bender si
Cetatea-Alba, s'a retras la Husi
spre repaos i pregatire pentru
evenementele urmAtoare ale rAz-
boiulur. La aceasa ocazie, lata
cum D-1 Sasded, panigiristul luí
Toan-VodA, descrie avantajele
militare ale pozitiuner Husilor
i. Inlesnirea pentru hrana si
pentru recrutatiuni din interio-
rul Moldover.
¡II
www.dacoromanica.ro
2- O apropriere de fruntaria
Mona, de unde loan - Voda,
tot inca nu dispera de a capata
ajutoare mar serioase.
0 localitate retransata prin
insusl natura si in, care nu pu-
tea fi fortat inteun caz de !A-
vala neprevazuta.
Facultatea de a se porni
inteun moment, sau la Nistru
contra TAtarilor, sad la Dunirea
contra Turcilor. (Ved opera
loan VodA, pag. 131, 248).
«In anul 1589 (7097)Octom-
bre 6, gasim pe Petru Voda
reseend in Husi, de
unde a dat o carte de judecatA.
(Vea Cronica Husulur, pag. 25,
26).
«La 1673, Dumitrascu Canta-
cuzino Voevod, venind cu Turclí
si Tàtaril, ca sa alunge pe Pe-
tricerco care ocupase 'as' Cu
ostile Lesestr i yola a se tine
In Domnie cu puterea, a tfas
la Hui, si de ala a facut dis-
pozitille rAzbolulur ce a urmat
la gura Bohotinulur si s'a sfirsit
Cu desfacerea ostilor luT Petri-
cerco. (Letop., t. II., f. 23).
«La 1674, Nroda Cantacyzino,
in luna Octombrie, dupa ce a
petrecut .panl la DunAre pe sul-
tanul Mehmet ce se intorcea de
la razboid in Polonia a vera
la Hui. (Let., tom. II).
«De pe la timpurile acestea
se vede ca castelul Donmesc
de la Hui s'a desfiintat, (leve-
nind mine, de care spune das-
cAlul Simion a nu mar gAsim
Domn petrecind in Hui. iNu
tirzid dupl aceasta, la 1.592,
localul Ctirter Domnestr din 'pis'
se ocupa de Episcopia,
tata atund acolo. De la acest
timp istoria tirgulur Husilor, se
contopeste cu ist9ria ,Epiqco-
piel.
«Cu toga insematatea poli-
tica data tirguluT latir
prin eurtile domnotr l ?etre-
1';
II 1.76I
cerca acolo din tin-1p in timp
a Domnilor, apof prin infiintarea
kpiicopiet, care facea din Hui
centrul religios al une mad part'
Ain tara, acest erg nu se vede
a fi prosperat. Pe cind s'a in-
fiintat Episcopia, el consta din
un triic numar de tirgovetT age-
zatI cu dughenele lor, pe locul
numit vatra tirguluT, si doua
sate: Plopeni si Brosteni, poate
cd si Corni ; cad- in planul
vechia al Husilor, se zice ca
acolo a fost siliste de sat ve-
chia : dara locuitorif din acele
sate, de multe greutati ah pri-
begit si Episcopii, in deosebite
rindurT, ail adus colonist strainT
de aa sporit populatia. Colo-
nistiI eraa RominT pribegitI prin
alte WI, BulgarI, UngurI age-
zap' acolo in deosebite epoce.
«Demetrie Cantimir, dupd anul
1711, in «Descrierea Moldovel»
vorbind de Hui, II numeste un
tirgusor mic, care nu are alta
insemnatate de &it pentru sca-
until EpiscopieT si pentru ca.
linga dinsul s'a tinut räzboiul
luT Petru-cel-Mare cu TurciT la
1711 precum si pentru Movila-
RabieI, ce nu este departe de
acest loc.
«In alt loc insa Cantemir laudä
vinul de Hui, punindu-1 in rin-
dul al doilea intre vinatele ce
produce Moldova, adica dupa
cel de Cotnari, caruia. Cante-
mir if da preferenta innaintea
tuturor chiar acelor straine.
«In razboiul Rusiei cu Turcia
la 1711, sub Marele-Petru si
sub Dimitrie Cantemir, urmat
aproape de Hui, la Stanilesti,
Hui si prejmetele luT, aa su-
ferit foarte mult din partea os-
tirilor beligerante, 'Ana ce s'a
incheat pacea la ro Iulie, pe
malul Prutulur, la trecatoare.
*In anul 1713, sub Domnia
luI Nicolae Mavrocordat, TurciT
aa luat in stapinire cetatea Ho-
762
tinuluI, cu tinutul eT si ati pus In
ea o garnizoand mare de apa-
rare despre Rusia si Polonia.
Aceasta a ingreunat foarte mult
pozitiunea Husilor, cad erati
situatr pe calea PrutuluT, pe
unde ostile Turcesti adesea-orT
se duceati si. veneaa de la Ho-
tin. Nevoile ce aa cazut pe tail
si pe Hui, de la aceasta impre-
jurare, asa le descrie cronicarul
Ioari Neculcea :
«Pe acele vremi era grea in
tara, nu de birurl, ci de alte
supararT, ca Turcilor li era calea
tot prin tara, mergind si viind
la Hotin ; uniT veniaa pe la Foc-
sani, de mergeaa pe Siret, altiT
pe la Birlad si Iasi ; altir pe la
Prut si ca piste ostenT paginI
ce erati tot stricaciuni faceaa,
cu fella de fella de risurT si bat-
jocurr. (L., t. 2, pag. 382).!
Pozifiunea geograficel fi ve-
chea impiirfire a &guild Hufi-
lor. Intr'un desemn vechia, in
care se descrie pozitiunea to-
pograficä. si impartirea Husilor,
Mond de Iorest Dan, Devechiul
Episcopief, jata In ce stare sc.
arata acest oras in a doua jumd-
tate al veacului al i8-lea.
i. Hui sunt situati intre
doua pirae, ce curg amindouà
din partea apusand spre E., si
se intrunesc din jos de Hui, in
eh formeaza un unghia. Piriul
despre N. se numeste Temasa
si curge prin satul Corni ; cel
despre S. Dreslavatul; amindoud
isT aa obirsiele in dealurile ce
inconjura orasul.
2.. In partea despre E. este
situatd Episcopia.
3. In spre E., locul tirguluT
cu o ulita in directie de la N.
spre S., locuita de Moldoveni
si BulgarI. De la locul tirgului
maI departe, tot spre E., maha-
laua "Brosteni, care se incepe
de 1a S., trece peste cele doul
www.dacoromanica.ro
HU6I
pirae spre N. In aceasta parte
locuiati tirgovetiI si poslujnicI
al' Episcopier. Tot In directia
de E., mai departe, pana la in
trunirea acelor doua pirae, era
mahalaua Plopenilor, care merge
tot in aceeasT directie de la, S.
spre N. ca si BrostenT, In mar-
ginea Sudica a ei era mahalaua
numita 4 Ograda lur Lazar. Plo-
peni erati locuitT de asemenea
de tirgoveti si poslujnicT, saa
colonist' aI Episcopier. De la
Plopeni mal departe urmaa Vo-
loseni, de care planul zice cd
Episcopia II are prin schimb.
In drept cu locul ttrguluI,
spre S. si spre N., se intinde
local -numit Plesa, pe care In
toate directiunile sunt asezatl
colonist Bulgarl.
In partea V.-N. de la E-
piscopie, se pune Corni, unde
ati siliste de sat Vechia, in de-
partare de tirg ca la un ceas ;
locuitoriT se zice ca erati pos-
lujnici amestecatT cu tirgovetr.
Planul zice: mosia Coral este
de la Stefan-Voda si intarit de
Constantin Racovitd.
Peste piriul Temasa, pri-
vind de la Episcopie spre S.-
E. de la Corni, se pune maha-
laua Cotroceni, locuita de pos-
lujnicI si tIrgovett.
Mai spre E. de la Cotroceni,
tot peste plea este mahaua Rie-
sti, locuitd de asemenea de po-
slujnicT si de tirgovetl. Mal spre
E. de la Wiest, colonist! Bul-
garr.
Intre Episcopie si local tir-
guluT, se arata o distanta de
loe desert, pe care era scoald
publicd.
Pe locul tirgulta in partea
N. era Cismeaua Domneasca
de care se vorbeste in cartile
DomnestI de scuteall pentru
fintanaril Domnestl.
IO. In partea despre S. a
EpiscopieT, era gradina Epis.
HUSI
Cu ptuni", si, mai spre
S. de la grAdinA, se incepea
durea, care acoperea dealul Lo-
hanuluT ce astAzt parte este
gol, parte plantat cu vir i li,-
vezt.
In cit timp tirgul Husi a
fost pe local Domnesc, el se
mArginea numat in o micáulicioa-
rA, acea ce se intinde de la mijlo-
cul ulitet Episcopiet spre S.; da-
rA dupá ce s'a dat Episcopiet, tir-
gul s'a mArit si s'a fortnat ulita
principall -de la Episcopie spre
E. Ort cite procese ad urmárit
futre tirgovetT i Episcopie cu
t'in guiri i asuprirt, soarta aces-
tor tirgovetf a fost rivnitA de
tirgovetil de pe alte proprietAti
particulare in cit aceia cind isi
ceread drepturt, se refereati la
pozitiunea tirgovetilor de Hui
ca la un model.
« Cu luarea Basarabief de Rust,
comerciul Husilor a cAzut tare,
mArginindu-se numat in partea
tinutulut Fdlciulut rAmas d'a
dreapta Prutulut. Aceastá hn-
prejurare a dat cea mar de pe
urrnA lovire mortall i tirguluT
situat pe malul Prutului
si de care Domnul Cantemir
spune cl pe timpul lut era un
erg frumos (4e Descr. Mold.», p.
27)-
Cu ocazia rAzboaelor de pe
la finele veaculut al 8-lea, si
inceputul al 19-lea, dintre Rusia
Turcia, mat multe familil e-
m igrind de p este Dun Are, furd pri-
mite de Episcopr ca colonistI prin
mahalalele Husilor prin cart se
sport populatiunea acestut o-
ras. Colonistit BulgarT atí adus
in Husi cultura duzilor si a vier-
milor de mAtase, care insl a
1-Amas in o stare primitivA pAnA
astl-zT.
In fine, orasul Hui a avut
mult de suferit in decursul a-
nilor prin desele invaziunt ale
ostilor strAine in tarA, cAct ca-
763
lea ostirilor turcesti tatAre?tt
In rIzboaele Cu Polonif i RusiT
la Hotin si la CamenitA, era
pe valea Prutulut, ce se incepe
din jos de Galati si trece in sus
pe aproape de Husi. In aceastA
cale parte din urdiile cele ne-
desciplinate ale Turcilor i TA-
tarilor, se abAtead pe la Hui
si prAdad tot ce nu apucad sad
nu puteaü oamenit ascunde. Din
traditie se spunA el prAzile, mar
ales ale TAtarilor, erad asa de
dese si fárA de veste la Husi
in cit EpiscoplI tinead deasu-
pra clopotnitet un observator ;
si peste Prut avead oament pusT
inadins ca sl dea semnal indatA
ce vor simti nAvdlirea Mari-
lor. Cind se da semnalul stiut
se fácea alarmA cu tragerea
clopatulut i atuncI locuitorit
din Hui se retrAgead uniI
pIdure cu ceea ce aveati, altit
se punead în pozitiunt de apA-
rare. Husi erad inconjuratt de
codri mart. Episcopit ttn ase-
menea incursiunT barbare, se
refugiad cu lucrurile cele mal'
insemnate, la Schitul-BrAdicesti.
Tusa de la un timp TAtarif ad ni-
merit si BrAdicesti, de unde ad
luat multe avert i hrisoave
vecht de ale Episcopiel ce se
pAstrad acolo spre sigurantl.
Hui, .Fat, pe mosia cu acelast
nume din com. Preutesti, jud.
Suceava. Asezat pe tArmul drept
al omuzulut-Mare, numArl 86
case, populate cu 91 familif, sail
352 suflete, din cae 176 bAr-
baçi 176 femer (6 strAint).
Are 85 contribuabilt. Vatra sa-
tulut ocupA zo fAlcI. Mosia,
proprietatea mostenitorilor de-
cedatulut G. Costandache, este
In intindere de 370 flIcT, din
care : zgo fAlcI cultivabile, 56
falcI pAdure i restul mlastint
locurt putin productive. Im-
proprietAritT, la 1864, sunt ; 31
www.dacoromanica.ro
HUSL
pAlmast si 17 codas!, stApinind
661 falct. Are o bisericl cu hra-
mul Adormirea Malee Domnu-
luT, ziditA in 1835 de'31. Harta
lar, improprietAritA cu 81 fáld,
deservitA de un preot si un cin-
tAret. coala din Preutesti ser-
vete si acestuf sat. DrumurT
principale sunt ; la FlIticeni (6
kil.) si la Preutesti (3 kit.).
Hotarnicia vechte a satulut
Hui se constatl din urmAtoa-
rele mArtUrli
Se ubo mi (hui dect nol) NicolaT
DonicT, Vol logollt, Tordache Ruset, Vol
Vornic nijinii zemli, Pavel Ciocarlan,
Vol Vornic veril Zemli, si acest maro,
Nicolai Costin Hatman i Ptrcalab Su-
cevel, Panainte Vel Postelnic, Dumitra-
ru Cuza, Vel Spatar. Savin Vol Ban,
Gavril Vel Paharnic, Gheorghe Aposto-
lu Vel Visternic, Pittra,cu Tosim Ve!
Stolnic, Vel Medelnirer, loan
Palade Vol Clucer, Otea SIrdariu, Du-
mitraru Vol Sluger, Castra Vol Jigni-
cer, Pavel Ruginil Vol Latrar, Varlam
Vol Arma.5, Nani Vol Urr, Dumitra,cu
Macri Vtori Logofiit, ion Gaftan Posta-
nic, Gavril Aga, Grigor, Jora, tretie
Logof., Buta, Gheorghie, Bojan Vornie
gloatet, facem Ore cu aceasta marturie
a noastril precutn cil avind Maria Sa
Domnul Nostru roan Const. Duca Voe-
vod un sat a nume Husi, co sunt la d-
nutul Sucevil pe omuz, care acel sat
Hui sunt de mout Mar. Sale cumpa-
riltura do cinstitul raposatul parintele M.
S. Duca Vodil de la Rasmandea Pastel-
nic l scriind M. S. Voda o carte la d-luT
fratele nostru Savin Vol Ban, d-lul aii
trimis pe Ioan Botez, co ad fost pirca
lab, si pe loan eptelici, co ail fost Sto'.
nic 1.efan Pisoschi si pe loan Pide
din Buciumeni, 1 art 'mera acolo Ja sa-
tul Husi ari shins oament bunT din
jos si din sus, megie,I de prin prejur
art. socotit 4i afi hotarit Inceptnd hotarul
din -,0II1117, i aii pus un stilp pe te qo-
muz din spre Preutesti in Ormurile -
muzuluT, la un tzvor unde ail fo t o fin-
tina; de acolo la deal pe te cimp, la mij-
locul elmpulul s'au nflat un stilp vechiti,
de acolo drept sub movila Cetith
s'su eflat alt stilp vechia, un sdlp s'ea
pus in virful MovileT Cetadif un ttlp
s'au pus In drum sub Movile, unde o
lmpreuna hotarul Preutestilor si a fitr-
topuld fi a Husulul, marturi ind sc lo
Intro hotarb : Recula() slift proutetti pene
HtIT
t'ru untamtn ci A viut s1-1 are,
Vräzditidu-1 (nos Hufi zicind cit nu
este 4 ior i aii mal märturisit si Ursul
din IlIrtop. lar pentra acel pämInt, cli
l'ad tinut un sacra a luY anume Mtnza-
till din Hirtop i l'ad fost doblndit tot
la Halen' 1 aoel s'A stilplt tot
la Hupni, de acolo drumul algturea Cu
hotarul HIrtopula un ptilp s'ad pus lar
lingii drum in prejma mnitisurilor (?) Hir-
topaba, de acolo tot algturea drumul
Oil In capul una párnint, pira In
\ralea Arghirilor fi trece peste Vale, un
stilp s'A pus pest la VatWing in BU&
voaia din Huti, un. sdlp s'ad pus in ca-
pul VataSineT 13illivoad din jos, de a-
colo cimpul in zarca dealului precum
aratg 'hotarul vechid, un stUp in zarca
dcalaul in Podul Finttnelor de acolo In
jos spre sandia HirtoapeT, in lungul
pgrainturilor HIttopultil i pe la obmtele
pämInturilor HuOlor, tin stIlp s'ad pus
d'asupm in zarca dealulal d'asupm Va-
titinelor, de acolo la stincl, un stilp
s'ad pus d'asupra stincelor Hirtoapelor,
de !molo Valea-HirtoapeT In jos de la
un loe, la Valea-PiduluT, i tale drept
matca plriului vechiti pring, In apa o-
muzulal, s'ad fa'cut un bour, trae°
chal i trece peste Somuz, la omuzul
In jos pling intr'o rovinti (ripg.) de a-
colo la deal In margine s'a fa'cut bour,
de acolo calmea prin pidurea pe Dealul-
Andriciff, piing in podurl la pädure, s'ad
gäsit stilpul vechid, i haturile arate päng
in margine, s'a fleut bout, din margine
la vale cimpul pitnit inteo finting, un stilp
s'ad pus la Fintia, de acolo trece Valea-
llicuptilor In Podul-1u1-Clindrzan, de
eolo piscul la deal pe carne pira In
Figetel, pe la capetele pliminturilor din
jos a TarineT-Mart, din Tarina-Mare in-
tri in idure pänti In plriul ce vine
din Poiana-BlaggI, tot prin Bourebiti,
iar marginea PoeneT-Blaggi in virful dea-
coboaril in jos priuit In Somuz,
de ande s'ad tneeput hotarul intiiii, si se
Incheie hotarul tot. Insg Inteacest sat
Hui ad márturisit inegie01 totl, cit este
a treTa parte din sat a la Calcantraur,
atad. din Lele0 aa ail socotit i ad a-
les de citre alte hotare Imprejur,
stilpit precum ama mirturia care seria
la D-lul Savin Vol Ban. Pentru acola vi-
zind acea märturie Incredintati, pentru
mal mare Indiriturg, am M'out i noY aceastä
inärturie la cinstita m'Ira Máriel Sale
lui Vota, l pentru credinti totT maT
jos am isctilit, sal se ties.
47211 (i 7o), Ma 22*.
Nicolae DonicT, Vel Logoftit i totl
cel do sus scritib.
764
In 1803, «Huir a Cluceresel
Safta AdAmoaia numAran 18
liuzt, platind 280 lei anual, a-
vind $i treT liuzi de cel l'Ara bir.
La acestia se maT adaugeati
«liuzii ot tam Cu 5 breslasT, 15
linzT» carf platear' 188 leT a-
nual).
Hu§i,stalie a'e jud. Falda,
pl. Prutul, cat. Hui, pe unja
Cragna-Hui, pusa in circulatie
la 15 Octombrie 1890. Se afla
la 5 kil. de Dobrina. Inaltimea
d'asupra nivelului mara e de
I 8nl.o3. Venitul acestei statiT
pe anul 7896 a fost de 181586
leT, 20 banT.
Hui (Episcopia-de-), biserica
In orasul Hui, jud. Falda, fa-
cuta de Stefan-cel-Mare, Dom-
nul MoldoveY, in anul 1495 si
care in 1592 deveni Episcopie.
Iata-T istorictil dupA Cronica
Husilor de Episcopul Melhi-
sedec :
Infiintarea acestei din ve-
chime a patra Episcopie a Bi-
sericei MoldoveT, dateaza de la
finele veacultif al i6-lea.
«Aceasta rezultA din urma-
toarele combinArT : a) Pana la
fi nele veaculuI al i6-lea, orl
unde se &ese scrisT Episco-
pil tariI prin documente, nicairea
nu se pomeneste de al-Husilor,
ci numai de al-Romanului si de
al-Radautilor, impreuna cu Mi-
tropolitul. N De la finele vea-
culuT al i6-lea se gasesc impre-
una cu ce! doT EpiscopT, si al
treilea Episcopul Husilor.
In sinodicul EpiscopieT de Hui,
cel inttiti Episcop se pune loan,
contimporan cu Ieremia Movila,
care a 1nceput a domni Iii ze-
cimea de pe urma a veaculuT
al 16-lea. d) Temeiul cel maT
mare este uricul luT Ieremia
Movild. Prin el pentru india
data se dall de la Domnie mo-
www.dacoromanica.ro
(EPISCOPIA-DE-)
siT pentru intretinerea Episco-
piel, i Episcopia de flusi se
numeste in el: enoA zidita (adica
creata) Sfinta Episcopie de
Husi».
«Motivul infiintarel acestei a
patra eparchiT -in Moldova nu
se arata in documentele Episco-
piel. Dar se intelege, ca. n'a
putut fi altul de cit inlesnirea
privigherit si administratieT bi-
sericesti In partea despre rasa-
rit a tAxeT, care era mal mult
amenintata de Mahometanizm.
Mara de tinuturile CetateT-Albe
Chillei, care cazuse sub sta-
ptnirea turceasca inca de la
1489, din timpul MareluT Ste-
fan, la anul 1592, Aron-Voda
pronumit «cel rati», spre a ca.-
pata a doua ()ara domnia de
la Turci, le a maT cedat Ben-
derul, cu 12 sate de prin pre-
giur(«Descrierea Mold.», de Can-
temir, f. 29, 30, 1851).
«ata uricul luI Ieremia Mo-
vill, de care s'a pomenit maT
sus. El este in limba slavona
si este reprodus in condica A.
a documentelor, f. 19 22, ira-
preung cu traducerea romtna
pe care o reproducen(' i noT
aicT. Originalul acuma nu se
afla intre documentele Episco-
piel, dar cind s'a teprodus in
condica era. Copietorul spune
ca urlcul era scris pe perga-
ment : «une de la Irimia Mo-
vill-Voda pe toate mosiele Epis-
copia Husilor, ce este pe per-
gament», asa intituleazä el
acest uric ; apoT incepe
cm n numele Tatála si a fiulul si a
StIntula Duh, Troitel Sfintel deofiinteT
nedespIrtitet LatI ert robul Stäpinului
meti Domnului Dumnezed si Mintuito-
ruta nostru lisas Christos i Inchiniitor
SfinteT TroiteT, loan leremia Moghila
Voevod : cu mila lui Dumnezeii Domn
risa Moldovel. Iati Dom. nia mea bine
am voitl Cu a noasträ bung voire, cu
curatii i luminatä inimg, qi cu tot gin-
dul, fi cu tot saleta ,nostra i ea aja-
flUSI (EPISCOPIA-DE-)
terul d6 Dumnezert i cu sfatul i cu
blagoslovenia pixintilo nostri a Archie-
reilor Moldova', kyr Gheorgie Moghila
Archiepiscop i Mitropolit Sawyer i kyr
Agathon Episcop RomanuluY, 0 kyr
Theadosie Episcop si kyr
loan Episcop Husula, i cu sfituirea a
tot sfatula nostru, am gout Intra cinstea
.slava Domnulul bumnezeti,
ceriulul si a plimintula, 0 am dis-
pus pentru mintuirea sufietelor celor mal
Inainte Intra fericire riposaçilor, mosilor
striimosilor i pärintilor nostri, 0 pen-
tru a noastri siniitate trupeascrt si min-
tuire sufleteasci, i pentru sinitatea
mintuirea MaiceY Domnia mele Mana,
pentm amitatea i mintuirea a Dorm,.
nei Domniel mele, -i de Dumnezeil di-
ruitaor fil Domniei mele Ion Constantin
Voevod $i pentru toatii casa noastrii.
pentm pacea a toatrt tara noastrii. a
Moldova Am dat si am miluit a noas-
trä &Intl raga.' cea fa'cutii nod. Sfinti
Episcopia. Busulul, uncle este hramul
Sfintilor ham tot läudatilor Apostoll Petra
si Pavel, cu aceste sate: sand Ploperti
si satui Cozieci si la'sesti i Silistea,
Spáriati, ce sunt In tinutul
Cretesti $i
Eilciulul, $i Cáciceni la tinutul Läpus-
cu moil la Pinoasa, ce strut
la gira Prutului, ce aceste mal sus scrise
sate ail lost drepte ale DomnieI =le si
sub ascultar0 la ocolul tirgulul nostru
Husula, ca si fie de la nol Sfiotel Epis-
copit necliitite nicl-odinioari In vecil
vecilor, pini end va sta acea SfInti
si cine vor fi acolo preofi
Inteacea Sfinti Episcopiä, Cu tot
soborul, si aibli 4 ruga pre Domnul
Dumnezeii neincetat ziva $i noaptea, pen.
tm siinitatea Domnia mele, $i a Maicei
Domnia mele, si de Dumnezeif dimití
prea iuhiÇí fiiI DomnieI mole, fi pentra
Mintuirea sufletelor noastre $i pentru
ertarea päcatelor motilor ; strimosilor si
a riiposatilor pä'rintilor nostri. Toate acele
scrise ma sus ca si fie de la noI uric
de noun' $i prink' clad va sta acea ma
sus mania. SfInta Episcopirt. lar hotarul
acelor ma sus numite sate, anume Plo-
peni si Cozieci, $i Räsesti Silistea
Cretesti si Spirieti, care sunt la tinu-
tul Filcialul, $i Clicliceni care sunt la
tinutul Llipusnel, $i cu morI la Moan
co sunt In gira Prutalul, mt-ca si fio
hotirirea acestor mosii tuturor dupi a
lor cele vechl hotare, pe unde din veac
ail umblat. lati spre aceasta este credinta
Domniei rude celuY mal sus scris /on
lremia Moghila Voevod, $i credinta prea
lubituld fula nostru Ion 'Constantin
Voevbd, i credinta boerilor nostri, cre-
765
Dumisale litt Ureche vornicul de
;ara de jos, credinta Dumisale Cirste
vornic de tara de sus, credinta. Dula.
sale Georgi Plrcalab Hotinului, credinta
Dumilor salo lui Georgi si Ionascu
clabit Neamtalul, credinta Dumilor sale
Ciaste 1 Germaa PIrcalabil Romanula
credinta Dumisale luI Cree Hattnan $i
Plncilab Sucevel, credinta Dumisale
Orinovschi, credinta Dumisale lut Veve-
rki Splitariii, credinta Dumisale Ursul
Medelniceriii, credinta Dumisale Cirtil-
man Pliharnic, ctedinta Dumisale, Simion
Stroichl visten3ic, credinta Dumisale Gli-
gori Stolnic, credinta Dumisale lui Vor-
cotarill Comis, si credinta a tuturor boeri-
lor nostri a Moldova, a marl si a mkt
lati dupii a noasträ viatii $i mutare
-pre cine va alege Dom'nul.Dumnezeil si
domneascii, orl din fecioriI nostri, sau
din neamul nostru, salí oil pe cine va
alege Dumnezert si fie Domn tire noas-
tre a Moldova, acela si n'aibi a strica,
ci si mai intireascii la a noastri rugi
Sfinta Episcopia Husula. lar cine s'ar
ispiti a strica a noastri danie $i miluirea
$i Intärirea, unul ca acela si fiä bles-
temat de Domnul Duramezeii, fa'citoriul
ceriula si al pimintula, $i de Preacurata
Maca luI Nrtscitoarea de Dumnezeil si
de Sfintil Verhovnieil $i tntru tot
datil ApostoIl Petru $i Pavel, $i a ce-
lor-lalt1 Apostoll, si de patru Evange-
listl, si de 818 pinup.' de la Nichea,
aibi parte cu trecletul luda i cu Jidovel
ceI ce art nistignit pe Christos i aul zis :
angele lui asupru noasträ 1i asupra fe-
ciorilor nostri. Acest blestero.si fie asupra
celor, cari vor strica $i vor rumpe a-
ceasti scrisoare a DomnieI mele.
pentru mal mare Incredintare, aka a-
ceastä adevirati carte a noastrii am legat
pecetia Domniel anele. U las, vlet
7100 (1592).
Eparhia Episcopiei Hufilor.
«Eparhia Husilor ce se compu-
nea din : 1. Tin utul FAlciulur din
stinga Prutulur cu resedinta In
Fdlciu. 2. Tinutul Ldpusner, par-
tea ce rAmdsese dui:4 luarea
Tighinei sad a Benderulur, cu
cele 12 sate sub stdpinirea tur-
ceascA, care mar inainte fdcea
parte tot din tinutul acesta. Ca-
pitala tinutulur mar inainte fu-
sese la Tighinea, lard apor s'a
strImutat la tirgusorul Ldpusna,
unde resedead nrcAlabir dom-
nestr, carT administrad tinutul.
www.dacoromanica.ro
}MST (EPISCOPIA DE-)
( Descr. Moldova*, f. 9).. Tot
In acest tinut era s,1 tirgusorul
Chisind.ul. («Arh. istoricA , t.
par. I, f. 172). Trite° cores-
pondentl din anul 1593, vedem
cä protopopul tinutulur tT &yea
resedinta n Chiserad, lard in
LIpusna erá Nemesnicul sad
Blagocinul. 3. Tinutul Orheiul ir
cu resedinta in firgul Orhed, de
o intindere nu prep. mare (ibid.,
f. 31). 4. Tinutul Sorocer, cu re.
sedinta in Soroca, situat pe ma-
lul Nistrulur, cu cetate, la care
se Anduiad de Domnie dor
muitorT. Dupl. luarea Benderu-
luT, Cetatea Sorocer avea mare
insemnAtate strategicl (ibid., f.
31, 32). Sub Inocentie, in anul
1757, in Soroca, Epistopia
flcut metoh.
«Miron Costin ne spune
judetul FAlcid se intindea pAnd
la Dundre, In cit cuprindea
gusoarele Reni si Troianul. A-
ceastA parte de loc pe la 1769
forma un deosebit tinut, numit
HotArniceni salí Greceni, si era
administrat de un CApitan. ( Ar
hiva rom.», t. I, 1860, f. 141),
pentru care si tinutul acesta se
mmea pe la 1800, CdpitAnie.
In Cond. III, f. 236, se pome.
neste de un «Ionitl Gafencu
biv cApitan de Greceni , la
anul 1778. Deasemenea tirlutul
Fdlciulur cuprindea Codrul nu-
mit Chigheciul sad Tigheciul,
(«Arh. istoricl , t. I, p. I, f. 172),
care era din, stinga Prutulur,
si se intindea pAnA la hotarul
Bugeagulur sad al Basarabler
adicl pAnA la santul lur Traian.
Din vechime acolo loculati 12
mir de locultorr, call se aflad
In necontenite lupte .s1 supdrArT
cu TAtarir de Bugeag. ( Descrie
rea Moldover*, f. 58), In tirnpu.
rile mar din urmA, precum se
vede din anaforaua Adundrir
obstestr din anul 18A, tinutu
rile de peste Prut se modificase :
HUI (EPISCOPIA-DE-)
Qrheiul si Lapusna se intru-
nise inteun singur tinut, numit
al LapusneT, sati al Orheiul 1T
cu resedinta in Orhein, a ea-
ruja diregatorT sc numeati Sar-
darr. Cel putia aceasta se ga-
seste In documente de pe la
1800. Codrul TigheciuluT de a-
semen ea forma un tinut a par-
te. (Uricar., part. rn, f. 343).
«Ca curgerea timpuld, Epar-
hia Husilor a suferit mal multe
schimbarT In intinderea sa. Ie-
remia Movild, la 1596, spre a'si
atrage amicitia Hanulur tataresc,
prin el a SultanuluT, care ordo-
nase a'l alunga, pentru ca. o-
cupase tronul cu ajutorul Le-
silor, a dat Hanului 7 sate mol-
dovenestI din Bugiag ca sa-/
fie de cisle, care s'ati numit csa-
tele hanesti», (Letop., tom. I.,
f, 217). La anul 1668, sub Dom-
nul Alexandru Ilias, Turcir ati
luat tirgul Reni, cu tot local
de prin prejur, si an facut a-
colo giamil. («Arhiva romina
t. II, f. 360, 1860. Vezi de a-
semenea Letop., t. I, f. 253. Ar-
hiva istor. t. I. part. I. f. 26,
No. 19). Pe la timpul lui Con-
stantin Cantemir (1685-1693),
Tatarii cuprinsesera tinuturile
Orheiul s't Lapusna, de unde
abia s'a scos de Antioh Cantemir
(1696-1700). (Letop , t. II, f.
43, 49, 292). La anul 1712,
Lupul Vornicul, In timpul in-
teregnultif, daduse Tatarilor o
parte din Moldavia despre E.,
dar o a reinturnat MihaT Racovita.
(Letop., t. II, f. ¡47,396). La in-
voiala ce aincheiat Grigorie Ghi-
ca cu TatariT de Bugiag, In auul
1732, a fost nevoit sa le mai
dea din pamintul MoldoveT o
intindere cale de o oara (Letop.,
t. 11, f. 408). Toate aceste lo.
curI ce trecean sub stApInirea
politica a Tfitarilor san a Tur-
cilor, se instrAinall si bisericeste,
trecind In Eparhia Prollabiel,
766
care cuprindea toate teritoriile
luate de TurcI de la Romini.
«In anul 1771, cinc' ostile ru-
sestr coprinsesera toate cetatile
ocupate in Moldova de TurcT,
ca ocazia mortiT MitropolituluT
Proilav, Mitropolitul Gavriil Ca-
limah a lipit la Eparhia Husi-
lor toate teritoriile cetatilor Tur-
cestI de la limare si Nistru, a-
tira de Hotinul, adica: Reni,
Ismailul, Chilla, Akerman11
Benderul. msA, aceasta mare
tntindere a EparhieT Husilor a
tinut n'imaT pana la incheerea
pace! In anul 1774, cind acele
cetatT iarasT s'ají redat Turcilor
si in urmare iarasT s'a restabilit
Eparhia Turceasca Proilabia,
Episcopia de Hui a ramas ca
si mal inainte.
«In anul 1812, Rusia, luind de
la Moldova toata partea despre
E., dintre Prut si Nistru, im-
preuna cu Bugeagul san Basa-
rabia si cu toate olaturile Tur-
cesa' din acele pArti, a redus
Eparhia Hnsilor mal la totala
desfiintare, raminindu-I numaT
partea din tinutul FalciuluT ce
este de-a dreapta Prutuld. Spre
a putea exista aceasta Epar-
hie a fost necesitate a se a-
daogi tinutul VasluiuluT, de la
Eparhia Ro manuld. Aceasta mi-
se pare ca s'a facut cu ocazia
mortíl EpiscopuluT Gherasim in
1826. Cel putin din anul acesta
se &este o scrisoare a Epis-
copuluT de Radauti, Isaia Bala-
sescu, catre Episcopul de Ro-
man, Meletie, In chestia unuT
preot de la satul Dumesti, ti-
nutul VasluiuluT, care, ca vechil
de Protopop se adresase de-a
dreptul catre Egumenul din Su-
cevita. Episcopul de Radauti a
g5.sit aceasta urmare a vechi-
luluT necanonica acuza la E.
piscopul san Meletie ; lusa, fiind
ca tinutul Vasluin nu mar fa-
cea parte din Eparhia sa, re-
www.dacoromanica.ro
HUI (EPISCOPIA-DE-)
comanda acea epistoll Episco-
pula de Hui. (Acta corespond.
Cu Epis. de Roman).
«La anul 1852, sub Episco-
pul Meletie Istrati, s'au mal
adaos 'inca doua tinuturT, Tu-
tova Covurluiti, la Epailla
de Husi, tot de la acea de Ro-
man, care avea sase tinuturT,
cu chipul acesta s'a &cut =in-
doua Episcopiele cu EparhiT
egale in numarul tinuturilor, fie-
care cuprinzind cite 4 tinuturT.
In anul 1864, formlndu-se noua
Episcopie a DunareT-d.-j., s'a
dat la aceasta diti urma tinutul
CovurluiuluI, lar la Episcopia
de Husi, s'a alipit tinutul Ca-
hul, prin care iarasT s'a redat
parte din locurile de peste
Prut ce le avusese pana la anul
1812. Dupa retrocedarea Ba-
sarableT in 1877, ea lnat de la
aceasta Eparhie tinutul Cahu-
lului.
Episcopul de Hui in ordi-
nea ierarhica a Episcopilor o-
cupa local dupa Episcopul de
Radauti, fiind el Episcopia de
Husi, ca cea infiintata mal
urma, se socotea inferioara ce-
lor-l'alte, si era maT saraca.
tre colegele sale. Locul eel d'In-
tiiií Mitropolit, la parade,
11 ocupa Episcopul de Roman,
apoi al Radautilor si in fine al
Husilor. La sarbatorile cele marT
ciad se aflan top' Episcopir in
Capitalä, precum: la Nasterea
Domnulul, la Botez, etc. si ve-
nea Domnul la biserica, Mitro-
politul si Episcopul de Roman
sta in laturea dreapta, iara E-
piscopal de Radauti si de Hui
In laturea stingA;(Letop., t. III,
f. 297). La cazurT de vacante
la vre o Episcopie, obicInuit
se pazea aceasta regula: Epis-
copul de Husi trecea la Radauti,
acesta la Roman, laxa Romanul,
la Mitropolie, in cit alegerea
chirotonirea de Episcop non
 HUVIIIJI, 767 HUZUNUL

cadea pentru Episcopia de Hui. tulur, sat, com. Valea-SatuluT, Are o populatie de 72 fa-
Insa aceasta regula nu se ur- pl. Funduri, jud. Vasluid. sad 285 suflete, din carT
ma tot-d'a-una Cu strictete. Ati 66 contribuabilr. Locuesc in 70
fost cazurr cind Episcopul de Huturele, ierer, in par tea de E. case.
Husi a trecut jmediat la Epis- a com. Vizirul, intre canalul Are o so:mil, care dateaza
copia de Roman, ba inca i dea- Vilciul, Dunarea-Vechie, lacul de la 1892 si e frecuentata de
dreptul la Mitropolie. Dupa mar- Tituloaia i privalul Bandoiul, 38 copir ; d biserica, Cu hramul
turia Domnitorulur Cantemir, Cu care comunica in partea de Cuvioasa Paraschiva facuta de
atit Episcopal de Hui, cit i cel S. prin privalul Huturele. Nichita Rusu la 1799, dupi cum
de Radauti, de si pintad numele se vede in inscriptia ce se afla
de Episcop i avead chirotonia Hutani, sat, in centrul com. Bre- pe catapeteazma. S'a reparat la
canonica archiereasca, pu avead huesa, pl. Siretul, jud. Boto- anul 1853. Se intretine de lo-
voe de a purta Mitra, ramiind sani, situat pe loe yes, in stinga cultor!, avind pi 812 fglcr de
aceasta prerogativa mimar Mi- Siretulur, cu o suprafata de 404 pamint arabil.
tropolitulur i Episcopulur de hect. si cu o populatie de toz Este strabatut de un drum
Roman. Descrierea Moldoveb, familir, sau 371 suflete, Rus!, ce vine din Gaiceana si trece
f. 293, din anul 1851). din caz' 120 contribuabilr. in jud. Bacad.
«Aceattä märginire cu tim- Teritoriul mosier este mare Locuitorif, fostr clacasT, sunt
pul s'a desfiintat. Mitra si en- parte ses si acoperit Cu pa- improprietaritr la 1864 Si stl-
golpiul Episcopulur Inocentiti, dure. pinesc 327 hect., lar proprie-
raposat la 1782, se pastreaza Numarul vitelor e de 432 : 124 tarul mosier, D-nul Dimitrie A.
pana. astazr la Episcopia de bol si yac!, 18 cal, 220 or, io Sturdza, are 2409 hect., din
Husi». bivoll si 6o porcr. care mare parte padure.
Sunt 18 stupr cu albine.
Hu§tiul, sat, in jud. Tutova, pl. Hutul, paria, trece pi-in mijlocul
Pereschivul, com. Liesti, spre Hutanul, deal, cu ponor, pe mo- satulur cti acelasr nume, com.
N.-E. de satul Liesti. sia Gramesti, com. GrAmesti, pl. Gliceana, jud. Tecucid.
Berhometele, jud. Dorohoiti ; in-
Hu§ul, pfrîü. format din piraele: cepe din magura Cudrina si se Huzmul, baltd, pe mosia Ripta,
Brosteni si Riesti, carT se im- termina la satul Rudesti. cora. Hreatca, pl. Herta, jud.
preuna In partea de E. a tirgu- Dorohoiti.
lusi Hui; apor sub numirea de .HutanuluI (Dealul-), deal, jud.
pirtul Husul, se vars5. in &la Tecucid, la marginea de E. a Huzun-Ada, insuld, pe Minaré,
Isaia, formata din varsarea Pru- com. Colonesti, pe care o se- pl. Silistra-Nota, pe teritoriul
tulur, dupa ce primeste mar in para de com. Tulesti, din jud. comunelor rurale Aliman i Mir-
sus, in partea din sano, pe a- Tutova. leanul, jud. Constanta; este mal
fluentir Racea L Pahnesti, carr mult o prelungire de V. A ma-
Vin din partea de N. a plaser Hutoaia, deal, in jud. Iasi, pl. reiul Ostrpv-Lung, cu care e
Podoleni. Bahluitil, com. Cotnari; incepe legata prin o Ingusta limba de
din Valea-Groazer si merge pana pamint ; are o forma lungula4
Huta, »Va, jud. Dorohoid ; izvo- la hotarul mosier Ulmi, com. indolta, Cu o lungime de
reste din dealul HuteT, despre Belcesti, unde se sfirseste, fa- kil., o largime de 800 m.; o
Culiceni ; primeste in stinga pi- cInd i hotarul filtre satul Cir- intindere de 108 hect. ; este he-
raele Savinesti i Birzeni ; curge joaea, din com. Bliceni si com. productivl, de oare-ce tot p1-
de la V. spre E., prin sesul din Cotnari. mintul saa este format din alu-
mijlocul satuluT i comuner Tir- viunile nisipoase ale rIular.
nauca, pl. Herta, si se vara in Hutul, sat, facind parte din com.
0121 Holeacul. Gliceana, jud. Tecuciü, situat pe Huzunul, p1ruia, format In mun-
o vale, la 12 kil, de resedinta pi com. Poiana, se varsa in Put-,
Hutupeni, edtun. Ved Valea-Sa- comuner. na, juct Putna.

SFIRKUL VOLUMULUf AL 1I1-lea.

www.dacoromanica.ro
 "-
.., '',.
. '
:
".i:
- .
1,, --
,

-
,L

En. -
,1 - ,T
-

,
p u 6 7 :, >,1=7,5 ,

www.dacoromanica.ro
-
,
"
, V, ,
\
r d7.1
I
.
, .
- °
4
4,1 . H
e
, ," SS. 4.3 - '
S. u
,
-;
.. 3

- ' , , .

0
'
' ,I
r",',c¡
0 n 1" s -
- -.,..', »b=:--, Vs -,=.3,-°, ' : '.',.....": ..' -1"" ..-`3°
':.`,..'q s" -'-',.'.
--4,' J.' -
,,E+=. P,2* 7, .',:n :1'`'
- ,,, op .. .; ', '--'
! :,.
'
.S.
: al . ,....s
''' -.. 4- -,
At'
°C r , :,..
°-
=,.,.,,...
..." -,, ;'.';;
' 'S. - '. ' : !.'. 1 I:, ---', . .....
',Y .r"' ': , . ...EP
d '..,
- . .. ..
p ° .
S.
.Am 3 T...
CI
°' ;'.c. #.
n
u
S.
4 Zt
4 ° '
- .t, 00.
'
: ...
5c3., "
;;" 4.-; , n6:,