MARELE
DICTIONAR GEOGRAFIC
64P45. Mange Dialonar Gwyn',le. Voi. P
AL
ROMiNIEI
www.dacoromanica.ro
SOCIETATEA GEOGRAFICÄ ROMMA
FUNDATA LA is IUME, 1875
RECUNOSCUTA ,DREPT INSTITUTIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DINzo FEBRUARIE, 1897
MEDALIA DE AUR LA EXPOZIIIA UNIVERSALA DIN PARIS, 1900
DICTIONAR GEOGRAFIC
GENERAL C. I. BRATIANU
SUB-SEF AL STATULUI-MAJOR GENERAL,
DIRECTOR AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI,
MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMINE
MARELE
AL
ROMiNIEI
ALCATUIT
I PRELUCRAT DUPA. DICTIONARELE PARTIALE PE JUDETE
DE
GEORGE IOAN LAHOVARI
PRWDINTE AL INALTEI CURTI DE COMPTURI,
PRE§EDINTE AL SOCIETATII PENTRU iNVATATURA POPORULUI ROAN,
SECRETAR GENERAL AL SOCIETATII GEOGRAFICE ROMINE,
MEMBRU DE ONOARE AL ACADEMIEf ROMINE
VOLUMUL V.
BUCURESTI
STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZEI, 59
1902
GRIGORE G. TOCILESCU
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMYNE,
PROFESOR UN1VERSITAR,
DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHILITI
www.dacoromanica.ro
MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC
AL ROMINIEI
Podul-peste-Dunfire,
e Regele
Carol I».
istoricul. Stabilirea uneT le-
gaturT directe 'hare cage ferate
romine cu Dobrogea
i Marea-
Neagra, a preocupat Guvernul
romtn indata dupa alipirea a-
cesteT provinciT, in urma razbo-
iuluT IndependenteT.
In afara de interesele de or-
din politic si strategic care re-
clamaa acea legäturá, maT in-
tervenea
i chesdunea de ordin
economic, anume :
de a se a-
duce o imbunatatire conditiuni-
lor generale a exportuluT nostru
maritim, care se Ikea numaT pe
Dunare si era intrerupt in fie-
care lama, pe timpul cit
ghe-
turile impTedecaa navigatia pe
acest fluvia.
Cum linia
Cernavoda - Con-
stanta era deja construita, inca
din timpul dominatiuneT TurcieT
in Dobrogea, era natural, in a-
fará de alte consideratiunT, ex-
puse mar departe, ca trecerea
Dullard sa se faca
la Cerna-
voda. Ast-fel in anul 188o s'a
decís construirea imediatä a li-
nillor Bucuresti-Fetesti
i Fau-
rei-Fetesti, iar linia Fetesti-Cer-
(URMA RE)
navoda, care complecta lega-
tura, a ramas O. se execute de
°data cu podurile peste Borcea
Dunare
i
pentru care s'a
decis a se tine un concurs in-
ternational de proiecte.
In anul 1882, s'a publicat con-
cursul,
dimpreuna cu progra-
mu1 care stabilea dispozitiunile
principale de observat la dre-
sarea proiectelor, insotit de un
plan idrografic al Dunare, fl-
out de d-I inginer Ch. Hartley
si de traseul
intre Fetesti
$i
Cernavoda. Tot °data se fixa
trer premiT in valoare to tala de
150000 leT, pemiul mntuiü
atra-
end si concedarea constructiu-
neT podurilor.
In rezumat prin program se
cerea :
proiectele pentru podu-
rile peste Borcea si Dunare.
Pentru amplasamentul podu-
rilor,
constructorif ere"'
liberl
sa propuna traseul ce vor gasi
maT preferabil, acel al progra-
muluT nefiind obligatoria.
Lungimea aproximativa a po-
durilor peste Dunare se fixa la
80o m.; aceea a poduluT peste
Borcea, la 260-270 m.
Podurile puteaa sa fie ?crake,
cu suprastructurT fixe,
asezate
la o inaltime de 30 m. d'asu-pra apelor mar!, in scop de a
permite trecerea pe sub pod a
vaselor celor mal mar!, saa po-
durTjoase-inturnatoare, cu o inal-
time libera de Ir m.
Pentru constructia suprastruc-tureT se admitea toate sistemele
de gring, excluzindu-se grin-
zile suspendate, iar ca material
fierul sat otelul.
Adincimea fundadilor nu se
prescria. Constructorul era obli-
gat sa o determine singur, ast-
fel ca soliditatea pilelor sa nu
fie amenintatä prin mtncarT de
apa si tot odata sa justifice cu
sondaje, facute la fata
terenul de fundatie este sanatos.
La r Septembrie 1883, ter-
menul fixat pentru concurs, opt
case constructoare ad prezentat
proiecte, care manifestaa o mare
varietate de solutiunT, precum
era, de altmintrelea, de prevazut.
Din punctul de vedere a su-
prastructureT, proiectele se di-vizaa in trei grupurT. Proiectele SocietateT Bat-
tignolles (Paris) si Klein, Schmollsi GärtnerXViena), in asociatiune
www.dacoromanica.ro
Search History:
Result 00 of 00
00 results for result for
p.
More From This User
Notes
Load more
