Colectia locuriJi Iregende

EDITURA PENTRU TURISM

Cv 0 nclntrec.ulo mi:iies!rie .. se (,I:pl,ieii numele sirnbolic dOl unui oro~. lormo, ciudolo til UIlU; I;,nul, opar'\lCI " m6,elio unoro dintre mun'!ii no~tri, 1(0.05·· I>lft·nlg lceurtler, cunul ncvolnh::: sau malcom 01 IJI'\Qf ope ~i mcandrole lot, ;fIii~terel~ proposliilor, bmini1urUe POiMi!o.r, p,seurlle inn'ipezite sellplnd in 50(He. car61uiele desplelile pI! povirni~uri,

Eraii so inde~teDl6 CU mO'"llrii, eu fonlasml'lle lJodurii, cu zinele, eu 1m eli care rCrpe~c frunloosele 4-

Co~i'u"'nc. sou ell ruiv6Hloril barbed core puStiC5C

lot".!i j" cole.

P,,~,,~:dc de dfogo,le deapd,l'Ic lncercdrlle supra· om ... ne~li In cere 5il11 supu$1 vilejii pen.trul cucerireo !OSlClrlni~'I!i mull rvoite sou inlimplolile t'Cl9lce care t~(!Sp;J,rl lubitii,

Co lecti'a locuri ,i' I,egende

Coperta Itrache Adrian Dum

, IJ'I[a de

Ecll\le Ingr • I

Tony BrIll

ntrl!l tUl!'ism

Edltura pe t974

8uC1Ureftl -

Iniroducere

L.g~tld. in~I .... , i>l ~~lIrt<l de ,,,,a oglirrJtsc 'fI"ri,q., IMpe,~ alt /rumll£trilo, raTi; noestr«; eli " ,'lI!illtrtC"CIl ",:nm.ir, .. r%,plicii numd. ,~imbolic dar "Hui !}ral, farm.. ci,,/lolt.a " .. "ui tim.t, ",pm';',,, ,; mtfrttjIJ "RQ,a dmm: mIMI'll. no,tri, rrdmP<1rm~ 111,,"iloT, ~U>j'Sui n4f;a/nic sd" molrom "I uno, I1p. fi =tmdrd. 1'0., minerele pril.(n1rld:lo" /:Ijmi~ip'.ih poi.nilof, piw.rilt iiJ2i1pt1l;i" scli· pind In SOlll'r, riirifnlik d~s:pl."jl' fH pOllirniptri.

Eroi; H r,,</tll'tuii. ell' manlrrii. £'#, fl1Jll .. smel« pildUTii, CJI zi_lt, ell :<m.ii c"r~ ,lip,'sl: /TumlXls.l. Cosir"~"'t. s.... '" niitlalifo7u /)'a,b .... Ctl... p ... ,i •• C' ro,/,./ r" o:«k.

P~,tik de J".gosr. dupiinil Inurcbil. ."pTilomltrrtl!i /g '<lTt slnl sUP'Ufi <uittjii ptJll,.. CllI:.r"til logodnieti 1mll, iRhirt s,," !mlmplfi7iJ .. !.afire C .. re dtspdrl iJihir.ii. A.u,su lapl' ~., lmpl.,~s, eM lU'~iu,";lt "",IQ..!ci(7~ air ""Or persanajt mob~""ire., cu t"OiJfflIU "/10. 'tmti care ' .. pta '" '''''''' In mbJa penm~ <I rmull.. mQIlTltll cdor dTlIgi. riip,qj dt d,q.. m"",-, (" fap~<l. .."l~ ."'.. ,,,.,,,g;';"',, .",~ ''''Qr t/Qmni.!ori. ,II .Iom,ril, a.;;.ii III'IOt ",;;;cIt<: d~ ,,;,,/,11 0"8"",;u,<I. cw lntrt:gsd f' bag"'uj lIaSC'" ruelll dl' ~'i"lii.

Ah« Itg<l'ld, 'l~ POtl<WtfC I; dUpf. 'Uillfii i".ml;, mUvi, ea,t (,iili,.a .. c.. fitc"u pic.ior pt drt .. " mu"J~. Ct<tw".1 ,i-I plllJlt<lU pe [·i.lul "- lui mUflJi. Il. "mpl.e4~ ell .<lpa a "olti miiri ,Ii lice .... facul Cit cOP"" tlJl1'~8i!t ell s~-fI pr~PtJ'rt ml,J(dTl'12;

Ei 11i ilrw,eau u!'Iui alt,ud, eli p. ~-ij!. pi.iT'ul .. , "d"rilt:, .zid.ap (tliiri ,pErra w ctr, all ('Iiror "',,". It rnai ,;ad Ii .M/lizi.

ReltzaJl muntii in L .. plt~ lor, ,cilpa", di,. P'041il rtilllci etC'. ,lim.· ,""" lI<$p."J"t. sau 1Ji:rta~ nisi"!l"! pc care-l "i,a", fiid"d sa • .iUarJ pifruTl.

S1""", lndmp'''"li ",J.Y4 J, ,~pracllriiri l.glI(' J. nr;;,fJe,bi cr(dirrr.' Ii obiui".i AUsltlt "'''i dtsigu;r dep~Ji. d. ",.nral'r"utJ fll.fU!Ili modun., d"pi. C"m' '~lulta! Jin lIum •• II= miirl,lifii' J" letm. CD.wide,4",

,a~lJJ{'bJl. dt' l~nmili("ll!-j~':J /Qpr-.r4! ra' til !~8·tnd~1 ~Tr.trm,41 lui BII"'''' sr: P"~ci2<az~ ",'~ri!or la "p~'hin unor It,igoi .en a,a "ill, pavrlua". dt:.ri

,implidr' Cd1"ltrtu.1',ul 1t1.11tartic 1Q1 una, IIStmC''liC''1I ff: pr~:uni.ari.

(.1r,,1< [~8~".J~ lim >i'l'''I;,wi J~II·ru, fomlmlalO, d't txt",."lu .1·I"d. f~dorj[OT·. I" "or< St PO~ .. Hcf" c/'1PU 0 p<,ura Cdr,c " 1",'11 ~C'S! num« J;u ~~Ji,lll1 !e:C'I..orj/lJr ee JI!!' 1lJ'("IIndtnu ,,:,"010. pClJrnl a na ji iUd.~; [a t:Ht5i~ ,U 1'''fl1. Alt.l ... IIsi JII'II ,d"ti" cOl1ll'lrxc, 1""8<. c",e mCTg pc Ii,,; .• {,<Jfmc1"r. J;n pJ4rlrtul at uedcr« al (pisoa.ddor ce akal.ulru nil"d~.juu~a cupon tSU de , txtmplu .. Crl'~tuul S,aTlc.u&ti'~, in care 0 leC"LotJ.,'J.~ tr~.}~1""_ !ir~ ;" ;larii.u. ill parle fa l,wp"lt. lui :SIt/ail Vod~ r; "'00" "oie,

Uluori l~8tnJa are lIn !I:'aT~d('T pudomiJ'lrJlil Hrk: d~l.JiiH'''tu·tiJ pJjUjl

d. POtzii< anl"(JI<QZa ItfCIIltitroru! j«11 d,iIO"1I1 /Q: pllTlir;parrll d"plillii, Ast/d ,. i"jii~il.tIZii ... h&~ltlui" ;" <lfr~ it PO~"JltfU '/«P" "" /I~i:6ill ,",mos l.m .. /rmnm In rill. din "''':fa g.IOli,; toau"~i, St-11I1ml'lii. Imil ,rrrudllit-!"i sfi gfj_sim l~grY!d~ ~r40/~ form.l ,aw'T NJaairi 5~C'I\I('g.~iJdr a_l:ttl_ 1IJalU ",,1.1, iumal.. i>fdTt. Imbogarir,.a' ~ctSIO''', ciz'tl4rt~ 11l". Jmomm OM$1tJU.l'i III rircuCa,'hl JQ,JrlariCQI rJu rJ tWill 10,('. ptlll"rU tC~ dt' {til rill, PJl1U fJUf1Ul; "ll~i n~uoi imtdiau dr. II COn$r-mnn "lUI I~pll curn dolt dr txtmplu .. M'um;,~l· nuot lx-plica CJrigjll~tI lJuti m(jfJllr-. 0 1Jrch-c ;.'HariH~ra <Ii" limr"} I,.,; $"1"'" I.'''o:/ii,

Dj·JCJ.U"Ftll J.u.Ut""Jicil'a~"ij It'gtwidDr. rid;t:ii. ulI.n~~rOd.Jt: prOtb1.r"l.nr-. MaInid/J1/ ml<1 de /nsrilllr .. I de Jolrlo. d.ill lJ'I''''~'i ,i J. Ser,illl at:. fold..,.". J'in eli,;, d,U(I'Titci m;iJoa('~lQ' ltJ.1ttitt madtrtu J~ ;mprimitu 11 pjrrdo>. Jim culqpi l'I<miiioCl'u d~ 1<"<11, "''' rtprad"r /jdd nllf<lrium'le "Fj} ~(,I'I1C' {u.p~rrrl'~~ Tt!dindu-It' In tOfIll1 tw.lffllJ'dltJUi1 lor . .A/iI,'~,ia~ Id. F.ubt d, /olrlo;,:Jcj; 111)tinr"fi, din rall7.'" "l's('nfti uhllicii "",d~T"~' m, por Ii cQ/u;d~rJff~ tottieenna 17'rn_{Cr;~_'r; jid~k 41~ modiil,,; c:UTlI.t1 Jt ,.til;."''' .. une! pP o"j.' i. diur; J< la I"J,,~!r;IOr, A ~tc)r. [~g~lIdt <t 5iultl<zil III niv.[",i ","ri'l~ d, ~IJIWI;ciltll~ _ As/I", I.md. It'go"d. <1/.1 lasr viidil !l'C,'}Ul Ii rI1dlliau-. dMpiJ cum dt,r/r/~1 in~;,i "1l.1~gijlorii l7,lirturis-uC'. Dr ;Utmt-1lttl, _.$,t'mrWiifll Cd "Il~l~ 1~8t;ult pur..JUJiu din JU,J4 elLlfa. aU piiJl,,,r os", ~a",n(, lifJrtlr', 0 pO'1< ilT1~ d'lI l<g~lldd, de grigilTa lir., rtH~"j, StUI p'tsr'p~,l,.U d Jr 1:11 mrH't·, {1M JO'S1 ;nr.-I!8nrt~ 17Jr-ept:y,r():· ... ·jul ~i .,jlJi' popula7, in Q.H~,""C'lIta ma_Ulra 1,urit eu 8",tU t-ar ,full ,.tCUnD~rt proL,tlJimr,' [or, T otus], pUUm afirm.l ra majo.juucil leg<l.dt/gr , .. lr-

1 Exi~lenl~ unora din'" legend.I.. eu [anCL~r lil'r<$c !~ vol U"''' I "nruu. nC pumhe (> m~i adif\c5 ,OlnpJn\i~ ell cdc AUI.·nric popll!UC, Wd ies in .,'ideo\;; l.a.a,uril. d'lerm,;n>nte .Ie proz;;i flOpul:irt i:~ IO;ti~ car:!.C1JCfinicilc d. rond ri de fqrm;;', In ~(e!! <cop dC<chidcm valumUil cu .Legend.. riul,,; Buzan·

gale,i/o. hllli"rar' ".. all "'''''if schi.mbdrj um"I .. J~ 11'1 Ut'd C!t priwSlt ,d,~",~ n<J'~ii'!la, ,lgn<ltd ,~ i!it; #. menf~liliUto pop"".,,,;:,

d/od'j/icii.il. JikJltc d. ",lt8;;Io,;, ~ <WU, il!/IMm,< ,i ~Mpr. sri- 1 ... 1 ... < /,gmddor_ .kr/d. IIMori. IntI/trim tdiiJllri tk lo.m~ tireDi dirzkc. ,,,I., , .. ologlm ... '<Tm.m I"<riol; c" d •• :umpl .. , In l.gc"J .. o,igint.i ,"',._ lui 1/0/0041. imillJ"rii .II.! ... U~i·, D<li ruk..sa di .. Ulrui V(llo-olii~, " ..... r:a I'g."dii '",,,builll'''''';; /" aCtLqi tim,' /orntl! riiakaJi .pnlMoi· ,i ltmml"/ pFrrOl;iOl si ~popula, .111>1l2.-, 111 wrbir~lI: obiSn.uli pop ..... ~ril g~;m C;ontl'IKr;i .Iip~icc I,; unde fncalcilTi .fl"gr«rilc .. Ie ,,,"oIlQtlo' Iii er ".. ("rti, .. I"r.~ nib.idnriwlor. aco.J, .. ri.l. dimu , .. bi", f.i pudlra.I, limp..! gresi: .i1 ,III""" rJjm.. uabe] CII:.. .".. 11m COJlSid'~r"r. rk dM(Q, .. lor..! J"PI s re ,d;_ D. "C;Utl ,u-"", respea« lmr« lot.u',

Imll"im J. 4l'mm<". /UI.''''', cOnlr4Zictri. rr~tiPi nUtmlfijiC4,riv r, con/ .. lii (PQ~ Ii umo,i "I g'<I'U d. ~jp"r), Pc gCrrlfiJ .Ii ..... ,"". Ic-lit'" lubl,';;id.l. .dirIIUi"d ""~ um111.1 11I1"bi.ii Int... p,mtnt.nt: tin pu,

Desigll' ,,~ am cpulzat /Oflll< prob/emd, ~ '",,','C I" .idiril l.rg~wf.lr '''prime In flol"",..1 d. Idf,J, Crt'" co tr.blli< "P""/ <51< /aptll,/ eli ",. <Xhlii coltila. dt r.aril Cd" sa "U~fi spullii POfJ<lU", .un i!ltlo, IS' m,,'Itl.u.,a ra;na tl-pa.Trtltil u-n lJum.r d~ r:rl'dnJ dta.p.,J# 0 "ltEm:pl'n'tll '" 'IJ .• dt /01'.1<$1. uoul UlIU; su-spill d. dd, ,~u amimirto'. gllui rhip Indni.at.or. jar " piiJur~, In jo'p'w'u' IrurI7.dar" "i JP .. n~ 1'~C:"flll. AC~Sft j"",,~irr.i .. m tiT'" sii Ie ~'Uociim eJl, ItMta CaJdJl.'II.

T, B

Nota asupra edlipei

Ao.lO leg;" ck falil. cu pnnru: un n um~:t rtsl!r;n.' de ltil~nde eli "" i 1 =zi dOtr 0 e':l1egortr ~ gelluiu.i1.

Mllllnaiul provinc din ,,'alum., Drosuri ~i periodi"" publiCllllC pina In :anlll 194,0, preeum 1; n,nnuSC1'ise. wflatc in eoleqia l!ibliolecii AC:2d~. ruiel Rcpubli<:ii Socialist! Rom.iini a , Ii in colcqiile Insriunului de folclor. A~nfli bibliografic em publicao'ii la sfil1itnl volumuJui.

Di'Yc: .. ito'e" iegendeler ne-au impus pJe1.enu,rC:a lor intr-o :an\1mi~i erdine, De aeeea au {OSI org1Lnizak pe p.tru grupurJl mari, pe ieme I a,rf, I.. cup,rmutQirt, peecum um1caza:

- A - Legend;: desp'. ~pel. Rcmlniei.

II - Prime le aseziri toml"cfl1, cgli"dilc in legend e.

C - Povesti rile pri v i n II con figur:tl i~ $01 ul ui ~ri i 1'1 oastre (~i toponimia aceslora).

D - AIIO aspeeie ale naturii larii ncasue II cULorii, rcncC13u 1,0 dire.riLe IO\iend e,

1 Pemru 0 .nlli (ompl.lii cuncastere, "a;i .Tipologill ullmdrlor popu,· I." rom/l"(lri" de wc.I"1i autor, volum If;tdui in limb~ r r~nccU. .Jlal

in accsl moment rob tipar. _

2 Fiecare ~.up at. 1. rtndnl $i. rnai mulee ",bgrupu';:

D. ex.: grupul A, a .... V .ubg,uptl.ri $; a"um~:

I Firr[ini U IDe",e LU Loculi TV PiT';.

V RIIlfi

I. .. rindul lui, rLCC are robg", I' ene impa..;i! in "'pit<llc;. Sub&ruJ>ul 1 Finon; 0" 111 enpitole:

I. I'oi .. na Dexmnei 2. 'Ch!; .... Turzii

1 . .!lelefti

lDeji CJ1".riilc nIL fac PlUtC din legend.le gecgrafice ~i topcnnmce m:al sus pcmenite, ele DOl put" atit d.e intq;nmri din ('rum_lea pcllajului romin..sc. 1M;1 par n, $C id.n,ifica ru nlltunL

Pi.s=I. indusc in Ju~raRa nOMtri, p~s=azli ritlw-ilc originak In lips.. ;lCCmlr'l, HIll d"1 citiurr; corcspunz.iito;l.rc ,mbic:ctului, 14mnalind de Iieeare datii prin po.rante-z. drep" in!." .... en~i.. noasrrii, de el<.mpLu: r Larnl Simi .... )

Pe lingli BlosiriJ. unor euvlnte do.. d. aumrul ",1.gc . .;101 (n .• c.) s-au "diuga. ~ olr. glOM necesare (n .a, ).

Te .• ,.I. au Fon rranscrise 1n art<lgrafi. eu re "ti, p'''tdnd p:uucala. ri~tnc .eegiouale,

Leqende rtulut Bueau

A Fest cdatii ca niciodatii ... A lost 0 femeie sarad. :sa.r:aca de [0'[. De saraca ce era, nici haine pe ea n-avea, Umbla descul~a. in zdrenre, CLI capul gol, vara pe aqita. ca ~i iarna pe gerul eel nipraznic. Triiia singuri, intr-un bordei sapat in pimint. la marginea sarului,

I'$i ducea din greu viata ~; nu cunostea altii mingtiere decir pe-a lacrimilor, care-i brb:dau mereu fa~a ...

Intr-una din we insa. Femeia aceasta nascu un copil rninunat. Avea. parul [or de aur, desficur in suvite lungi $i striHucitcare, care-i acopereau inueg trupusoru], Berdeiul se umplu ~i el de lumina aurie ~ ehipul Ferneii se iinvailli 10- tru-un cere de raze [.rerna.faloare... Oarnenii din sat, cum au auzi.t, au alergar sa-I vadiL Unii au irurae chiar in bordei fi au cerut femeii sa le dea lor eopilul, sa-l creasca.

Femeia nu l-a dar .insa. Cepilul, par,ea intelegea $i el, ti numa] cum sta la sino! mamei, lisa sfircul thei din gill:! ~i zise tare:

- Nu rna da, mama!

Si s-au minunat oamenii tare auzindu-l vorbind $i au plecat, mirindu-se,

Vestea d~re copil se lat; tnsa ca [ulgerul ~i ajunse pina la Inll'iratul \'3.rii aceleia, Zizin-Cralul. Si-a trim is impariltul crainici 53:-1 vada ~ de-o fi adevjirat, sa-I adud la curte, Crainicii au venit, s-au incredinlat. dar nevoind Ierneia sa le dea copilul, s-au intors fa.ra el ~i' au spus imparandui reate cele vazute.

Nu s-a miniat i.mpararul. nici au s-a pomir cu m.inie ~i razbWlare imporriva femeii, ci Inu-o dim.ineata, ie.:;i singut # nevib:ut djD palatul sau ~i se indrep~ .in tailla spre locul unde se afla berdeiul ...

10

Ajungind, intra ~i .rjimase uimit de cele ce vizu;; cl?piJu~ nurnai' aut, se [uca tn P:t. rizind. !i gingllrind. FeI?e13 ~ tinga el, si-l privea. lmpararul, PflV1 .l~~ spre !ernele, .apo1! apropiinrlu-se de copil, .incepu ~-l ~glle. pe pa~ '!l-CIOS .~ scinteietor. Inu-un tlrzill. dupa adinca chlbzwnra, zise ph de ellndete:

_ Ferneie, d5-mi mie copilul taul

Ferneia care Il.U ,~tia ell cine vorbesre, rispunse:

_ Nu-[ dau! lmparaml sa v.ini ~i DI.I-I da';!! " •

l?af ~op ilul intinse rninurele aJbe spre ea ql anu:undu-I-,lc

de glt., 7.!Ise: .• ~

_ Da-ma mama! - Apoi, intorcindu-se sprc Imp:llrat -

la-mji, maria tal y'

Si impiraml l-a luar, ~i_ l-a dus, impreunii eu mama lUI.

in palaml sau. . . A

Palatal impa:ditesc se aOa imr-un adine de eodru, mcon: [urat din reate parple de mun~tnalp. 1~ !urul palf1tulUI era 0 gdidina intinsa. ell Ed de Fel de pomi -:;J de flori, .

Pomii erau cu rrunchiul de Slida verde, 3.$3. de te vedeai prin ~i, iar Ilorile de cawea colcraei. Din gradina. dintr-un anumit loe ridicat, se vedea in fund. pe deasupra eresreler, o apa care seiclea III lumina razelor de scare. A ici crestea copilul, rasfii~1 de toti, pina ~ de pa.suile cari se ~p''1ng~u pe ltngii el, ii coborau pe. um~ri, i.'iI!. lasJ.u in p.alme $1-1 vrijeau cu cintecele lor. DiD 2.1 in z, se ficea mal frumos. m~i v~jnie. mai chipes, lmpiIatul ~i imparateasa 11 priveau, din balconul innorit. cum alea.rga pc dirari, cum se pierde prinrre ierburi ii pomi, cu p~rul ondulat si fillaind tn vitn.

Pe masura ce cresrea copilul., inimile lor se Lnt!'israu. ~, diei zi cu zi, Iirea lui se schimba .. Deveneagtndloor. !flcWS 13. suIler, mrburat parca de nelinisti ascunse, ca.ri f.rem~taP In adincurile fiintei lui. Nu mai ridea, nu se mal juca, oee invaluia tot mai adinc io taine ehinuitoare,

De aceea i-au zis Buz3!u, adica eel lnebis la suflet, ruebure, nein~des.

Era acum ona.r tn [OaIa puterea, cind la porrile tmparapei se vernIa. soli srriiini .. Verreau de departe, chipuri POS(k merite, ;ncrunta reo plinc de prevestiri rele, Adufi 1n fata irnpjirarului, solii S~ inchin.1rii p1na la parnint. Trupurile lor se incovoiriigreu de armjiruri. ..

11

- Sintcm solji tmpara,tul.ui Negru - ziserii ei il'i~li

aducern sanat3ite fi urare de bine, maria 'tao

- Fi\j bineveniti la noi, luminari oaspcti - raspu:nse impiirauu - ~ rnulrumesc craiului Negru de cinsrea ce-rni face.

Apoi, dupa. ee se odihnira, furi poftii:i sa ia lac U.

Iruntea rnesei imparile~i. Vinul inc1!pu sa curga in pahare, Veselia cobori ;0 suflete ~i limbile se des.legara.

Numai iadi ,ca in toiul veseliei, unul din soli. eel mal barrin. se ridici si pn1ndu.~i paharul in mina. zise:

- Iertati-ma di rurbur imparihescu1 ospii~. Dar noi siruem soli ~i slujiror] i craiului Negru $i avern porunci sa nu nc pierdem vremea In vin ~i in rnsflit. Ii njuns ptna 13 urechile mi:riei~sale vestea despre un copil minunat, cu p3,ru.l de 31.LF. pe cue dei-I a.ver;j ~ slntem trimii sa ne lncredinlam de adeviir, Dar copilul nu-l vedem Iliciiri. Au a Cost nurnai svo-ana desauQ?

- Nu. o-a fosr numai svoana c!e~ana - riispunse Im~ piratul - Si £lieu sernn unui slujitor. Dupa putin rimp, un val de Lumin.Ol sc revarsa pe usa care se desehise, fi BU'lau pa~i rnindru In Iara mesenilor,

- Cum vederi - rdull impii.ratuJ - jf-a Iosr numai WmLna de~atta. Comoara lara prq a i.mparalici mele • .sta In fa~ dumneavoasrrii,

- Sa [raie~ti, maria ta - zise solul, revenindu-si abia din otbirea pe care i-o lii.as.. malucirea parulu.i - Drept e s te ci, 0 asrfel de comcarii n-are pre]. Numai singele vitejilor ~i ascutisurile de silbii POt sa i-I gaseascl!

- Ce vrei a spune cinsrite sol al craiului Negru! - ~rriga imparam!, incnmtindu~se ~i izbind cu pumnii in masa. - Nimic, maria ta: doar di Negru imparal nu se va mulrumi numai s-auda despre asa cornoarji, ci va voi 5-0 ~ "ib~.

Se tacu t3Cef'C a dtn ca. Mesenii a~eptau. ell chipurile tncremenite, iar solii se ridicara ineet. ti zinginindll:-si armele, ic~rii. unul dII! unul,

Nu trecu rnult $i se pomeni apoi veste ca caste striina a niivilliE tn ~ara. pusriind ~i couopind torol Vi!.viui de fIacari se vedeau noaprea, luminind eerul sprc rasari't. Tmpara(ul Ie privca in~rOl·;it. Craiul Negru avea oaste de lemu[. pc care greu at fi putlIt-o i'nfnmta,

12

Intr-o ai, cum S~ plimha zbuciumat prin gri.dillii, se intilni ill f f.i ell .Buzall. Ac:c:Ua it privi ~intii in ochi ~i-I intreua;

- De ce esti posomorh, marja ta~ ..

- Cum sa nu fiu? ~ r3sp1.lD.se imparatul - DU~a.oul

rni-au caic.:n tara, De La un capat 13. altul al ei, numai durere, lacrirni ~i sn~icri. Cum sii nu fiu posornorlt, copilul rt'lr:u?

- Linlsteste-te, marla. tao Lnpat:J.tw Negru nu-ti va putea cuprinde pea. Pcatru aceasra, di-mi veie rnie s'ii-I unimpin. lmi rrebuiesc numai d~iva ostafi credinciosi de-ai tai, Inrreabii-i, care VQI sa meargi cu mine?

Imparatul asculta !]ed~mcrit. Nu fti a ce sa-I rlsplLnda.

Privind iusii mai adinc in ochii lui. se cutremura, Jucau ill ei velbura de scimei, se friilllIDmo fulgere fi curcubeie, In acelasi rimp, paruI II tremura ~i i 51! desplctea pe umeri.

- Fie - use ultr-un orziu, inJioral.

Apoi, ad una osta~ii ~i le destainu.i cele indmplate. Clod se sfiituiau ci a~a. iata di intra pe u$'i ~i Buzau. Pa~i in. fata osrenilor ~i sfredeliadu-i cu. privirile, ti inuebli:

~ Cui din voi vor sa ma urmeze]

Osrenii i.~i plecard frunrile to sernn de inveire. Buziiu alese I", intimplare cltiva din ei ~ luindu-si rarnas bun de la imparar, ic~i pe porrile larg deschise, I mpu,ltu 1. pciveil de La fcreastrii. Bntrill tun) era. -ar Fi vrur si el in rlndul celor ce plecau, Tirziu, clnd nu mai za.ri nimic, se-nroarse ~i el. ..

In vrernea areasta, Buzliu cu O$ti:nii trccea io.aimc. MuoJi uria~i t~.; deschideau adincurile in calca lor; vai !:ntiose. prapastioasc. eu rcscogoliri de ape Inspumate, rimineau in \Irma; pliduri nepjitrunse, Iorfotind doar de ~rpi ~ ua.re salbacece erau stdibarute rara spaima.

Ziua, spre a nu Ii vizuti, Buziu I¥i inva.lwa osta~i intr-o {esarura u~oa.ra de aur a parulo! Sail, asemeni razelor de soare, iar noaptea, pamJ lui se !acea C3 borangieul lunii,

$i-au mers asa rile ~; nopri incregi, dar cu o~ craiului Negro. I'IU se inWnldi. N'umai iara ca intT-o zi. spre scara. ajunsedi lou-a poiana verde. Acrlli era raceros $i tmhalsamat. Stele rasariseriii iei, CQlo fi scliptlHi canj~te tinte de aut. Luna se ridica ~; ea. rotunda ~i limpede. ca. 0 ogLinda. Obo-

13

sip, se [l"lnlira in i.arba '~i ad0rmiril ... Dar pentru Buzau somnul IlU ~.IlU mult, eli sjm.~ 0 filHire usoarii, ca. die aripi nevjizure, pe deasupra ~i strop] reci, ca de roua, 11 eazudi pe pleoape, faondu-I sa-~ deschids ochii, Nil vazu nimic, numai lumina lunii era parca mai limpede, iarba mai verde, poiana mat feone~arii. Decdata auzi un glas, pierdur pe sus, care ingina un cintec duios:

iJ" z.rlli , Bllrifll. D~ do rill ,au., SUfpin mtr~II ••• SmpiJl Ii plin8, Vj"I,,·m.i 111118'.

GlasuJ se depana incet,se sringea, in volbura de mine ;I vizeiuhului. Tirziu, en suflcrul leganat de vraja clntec:ului, Bu.zau adorm.i iar.

I'I'Iare, ce SI: lntllllplase? lmpi\raruJ Negru auzise, prin iscoadele sale, cil: Buzau a plecat impotriva lui. UII vraci bauin Ii spusese cii t:'i:oarul are puteri rninunate ~i eli nu-i paa~e sta 1D cale decit unul daruit [at cu astfel de pureri. Negro tmpicat avea a fata eu rrup nevjizut, numita Sinziana, Ochi pamirrrean n-o putea 'zari, dar Frurnusejea ei se revarsa in valuri luminoase, pe unde rrecea,

Pe aeeasta fata. Negru imparar 0 m.i.rirase in sillt eu Duniire-Balaur, care era diU, nemilos, dar puternic ~ purred de bogar. Acesca 0 ~inea inchisa, inrr-un palat de clestar, parit de patru pe~[i uriasi, in, tim p ce e.I cutreiera imparaIijJe sale de apa, Sinziana SC' ofilea singura, privind pr-io peretii pal atul ui ccrul de deasupra ~ivistnd un voinic care s-o scape de acolo,

Pe ea 0 trimisese Negru Impa.ral in calea lui BUZ3U, 5a-l ademeneascii,

~i futr-adeva.r, a doua zi, ctnd se scwli., Buzau se simp istovir, plin de neliniste, Totusi nu spuse nirnic ostenilor ci 4i urma drumul.

Naaptea-i cuprinse din !'lOU inrr-o padUIe. O~(c:nii adormira numaideeir. Buzau ou PUIU adormi. ~epta, cu fata in sus, masurlnd illilpmea albasrrji, Deodatii, auzi glasul rninunat, care-i vrajise suflerul:

14

81124U... BU.l,iJ.l. Di" p"ml ,a.u VII liT Ii! uti,

Sii-I sv1rli p~ pi";' fir d~ IIImi,,", Darul "Iillii;

fir de mj_jtoli. DotHl ",-IJPas;;'

Aproape tara sa ~ie ce face, Buzau i~i smulse repede un fir de par. pe care-l sum in vlm. 10 Ijcihirea lui, a clipa zari chipul feloci. Era Frumos, asa cum in lume nu se rnai vazuse. dar dispjiru numaidecit,

A treia zl, Buzau spuse ostenilor ea pot sa se Lntoa(ca tndiirar, acass. Imparaeul Negru ~i-a tetras o~i.le. ~i va veni $i el, dupa ceo se va incredinta deplill de aceasta. I$i lua ramas bun de la ei, ura sanatate craiului Zizin si Imparatesei, apoi se depircll lncet, ascuns sub invaluirea aurie a~ parn!ui. i'1ers~ afol ea!e necurmata, Munlii incepc;au sa. se rareasca. Clinurile lor mrunecare, alunecau la vale. topmdu-se in pre1ungiri iminse. Cerul Sf deschidea tot mai larg, mai cuprinzator, inainte. Cum mcrgea asa, I~i am inti cin-

tecul fc,tei; .

Dil1 paTjtl I:.au V n liT ~ii 'ai,

S.1-1 svlTII pt pi"; ...

Mai smulse un Eir; il flutura In ViOl; chipul i-aparu ia.ra~l![) toali frumusetea lui, lcgiinindu-se ~ plutind prin aer, Smulse alt, fir, apoi altul ~ altul,

- Cine esti ru, ,iliip frumos fi luminos, de apari ~i

dispari In srralucLr.c de fire smulse greu din parul men?

- Sin, la,i rk trni,

flO"T~ din ral.

D~ uni sii nHI;ungi. Puul sa-# smulg';. Illtl ilit inel,

Sii I,g; din el,

Pod d. aur

~prr Dlm;;r.·B .. J<lur ..•

]5

Ca acolo inrr-un palat ascuns in ape, ma ;'Iflu ,j:i numai

(leolo ,nil pc;; vdti!. $i pOI sa Ji~a r~ .•.

Cmtecw s-auzea din ce in ce mai stins... Chipw se oeputa.B,uzau tncepu sa-fi srnulg;i fara, futrerupcre fir·e de par; ~i firel~ se legau singure intre ele, ca niste inele, int.in~ zind un drum luminos inainte, drum pe care Buziu incepu sa alerge tira o~a. Picioa[~Je iisingerau ,scrijciirc, pute rile 11 ilabeau, da:r el !'l!lWnIca dedt Q imboldilC launtrici, putern ici. Munpi ramasescra de mule in urmi. Alerga aeum pe-un Cllllf deschis •. neted, cu. oglindiri de eer senin, Din: de ,singe mcepm sa.-i alunece pc fap., irnplerindu-se 1[1 riuscare subriri, ma:nu![e" In rimp ce ell Q mini i~i smulgea Iircle, ell cealalta caut3 sa-~ dea seamavcu groa:za., cil nn mai are mulre, $i tcrusi 'nimit nu-i ,spunea eli: se aprepie de Du:niire; Ompia SI! desfacea aceiasi, targi,. m.inunaIi. De la un timp,. lm::epll sa-~i mrmere firele ... tot mai plilPae, ma.i purine, 0 sura, optzeci, cincizeci ... dcuszeci, .. zeCt ... Opt: . . .. ~ap[e... uei... diz:u [os, zdrobit. In:. fata luise vcdea curgind 0 apa Ii.na. I~ sm. ulse ultimele fire ~iaJ.·'ullse p .. e rnalul ei, Cu gla.sul sugrumat de durere, intreba de Duna~ re-Balaur,

- Sint Siretul- ii raspu[lse - :j'i :merg~pre Du.nar~ Balaur, Due cu mille toare cornorile scormonire dinadinCIiJt1 necunoscure, sa-i crcsc siss-l SpO:tt5C bogaliile.

Buz.~u se pleca chinuit pe fa"(.a apei, Se vedea tn ea ca IfiU-O oglinrla. Nu rna] era tinarul de a:ltad!ata. Nu mai avea un fir de par pe cap. Pielca ise incutase de durere Pata-i era plini de. singe. Parea girbovit, imbacrinit fira vrerne.

Un dor fala margin] il coplesi, peatru rot ce fusese" pentru rot ce Hisase In u1'ma". dar mai alespentru tot ce nu putuse savir~. Chipul frumoasei, cu trup n~vazut, ii reveal in minte, Penrru eli i~ jertfise tot ee avusese mai scump, paruI Itci de aur, Si totusi, n-ajunse Ill. Dunar.e-Balatlf, 5-0 vadi,sa fie 11 lui. Pilla a<:010 rnai e drum, fi el nu-l cunosloa; dar apa asta care-i curge pe din ain te, 11 stie, Ea a cunoaste poare ~ pe fara .. A va.z:trr-o! Lacrimi mari ii napadirain och],

16

Deodatii, greu ca de-o pov:ari (:3Ie-[ apa.sa de ptetutin· deni, se prabu.)i w apa, roscogolindu-se in adincuri,

In acelas timp, In urma lui" tot dnlIilLilpe ca:re~lsuiba· ruse, se preficu si el um-un rlu, ale cirui valuri semanal.! leit cu parul lui de aut .. Oarnenii i-au us apei '[otBuzau, ii asa a ramas pma, azi, ~i illt1'~3devar ,a.i crede, cind vezi riul ale·fgi.nd voios prinrre rnunti, apoi din ce mee rnai Jega. nat, pe ~sUIi.le intinse, ca ~i tinirul neasdmpa.rat, care aleargao domi c sa. afle fa ta cea de crai, cu lTU p 0 ev az L1t,CC asteapdi ~i seofile~, aseunsa io.[[·1l.n palat la Duniire-Balaur ... eel cu rrei capete de aut' ...

SAIUL, lIJ:#i.nT. 61, p.lf

A. Legende despre apele IRominiei

r. Fintini

II. Izvoars

TII. Lacuri

TV, Pirate

V, Rturi

I. F[N TI NI

1. C heia T urzti

Aproape de muntele Perridului, 101 care unii mai Lie ~i "Che;a TUTz;;", ill care Slnt multe pesteri, de muhe veacuri, penrru en acest munre de stinci este dia[ de "ValCii. ffi~datului", care vine din muntii Apuscoi ai bsdealului ~i se varsa 10 Aries, de sus de Turda.

Peste cclpatura aceea mare de sdndl, SpUD ca a sacit un unic om, Alexandru eel Marc. cu calul lui, Ducipal. Si calul dud a wit, fiind obosit, a dar cu gun de tarmurile dinspre miazanoapte, ~ a suflae cu Dan]e, melt s-a fatut 0 (lorina care ~ azi sta.

ln adincimea "Cheii Turzii" curge 0 v1ilicici, ",Valea Hir datului", cafe mloa rnai multe mori,

Fintloa Sta .j:i az] sub numirea de "Flntina lui Dueipal" zalul lui Alexandra im piii rat.

(I. rOp-R.E,l'F:CANUI. - Di(J~"'). B. A., m!. -ISH, f. 10.

lLJZVOABE

1. Leqenda A riesului, d Crtsului Alb

si a flrgu[ui de fete de pe muntele Gaina

N ori negri treceau salbateci deasupra virfurilor muntelui Ga.ina., pe alocurea acoperir de arboci lllverzip ce se prefilau pc cer COl. nif[e sr.rajeri neclintitl,

O! De muk., tare de mutt, pe virful Gainei. zidit pe panu rnari stilpi de aUT, se ridica un palat mare, !oca~ de neg'rait Farrnec al unei zlne frumoase,' ell ochi albastri ca cerul, ell pjirul mare laSilt pe sp:ue. incare adesea ~galnieul viut se iuca, iar razele bamnullli soare se intreceau 1n striLlu· eire CI1 ftumuserea acestei ztne.

Si era zina de 0 JbunatOl~e 'ingeroasci. Si-~i iubea chinuirul ei pop or, ee muncea din. greu La poalele, in jurul ~i'I1:.launtrul munrelui, Poporul 0 iubea. ncgrait de rnult, Cc sir. bihoare mare era. dnd zina cobora in rnijlocul oamenilor sai, mingiind pe bolnavi, dind daruri celor aevoiasi, a.scultind durerea celor cu cchii in lacrimi, durerea eelor sbuciurnati suflereste §l ell zim be tul e i inge resc, ell mill a. ei m ica~i alba. fara podoabe lurnesri, dar eu daruri dumnczeiesti, im.pir~ea in juru-i mulrum iri .wi pe alocurea fericire.

Si nu era colt al pam.lnrului ii nu fi allat de dna bUlla ;U frumoasa. Nenurnarari feciori de impara~i voiau sa 0 ia ~varaf.l lor de viata. Zadamici le-a fast insa b<ataia la poq:Ue de aur ale palatului d. Simueaga ccadi de cral mlndri ,fi bogati, cobora rnuntele vcu paraTe de .rau, ea nid macar snilucirea Irumuserei ej Oil <I fest vazudL

ztna cu niei un chip nu voia sa pariseasca bunul dan

dUllui tul Ii. popor. '

2)0

Zrmei ti d.aduse Dumnezcu, peneru bu.niu.rea ei nemasu. rata, '0 !f.iini alba COl aeaua ~i-i pusese pe cap (I corcana. miei de aur, Gaina era haraziti [ , •.. ] ca iIi Fiecare zi sa faa un ou de aur,

Si and se rma.'I"itOl vreo fecioara din popor, Zi daruia zilla ~n z;iua UllIIpj ~i un ou de aU1". 10 acest au era mcbis illtregul noroc al tinerilor cisatorid ~i Fericirea noului cimm,

s; asa ajunsese eu v rernea d Fecierul nu se hotalra sa se c~une. daca fccJor,a a1e:sa nu·iarata oul de aur daru.it de zma cea .f rurnoasa ~'I bllna,

Dar unde-i Iericire, Ilevinova~;e ~i bWlaUte mulcl, satana n-are asll'mpar. Incepu sa mice rnintea bunului dar cllinuirulu,i p,?por, care ?ncepu .sa drteasca impoulva buaei ~i Frumoasei zine.

_ Zina, la tneeput mirata, IlU pricepu nirnica, Apol se minie foa.rte ~ nu rnai deschise portile palaeului nimanui, Erau, e drept, fi oarneni curninri care nu p]eeasera ureehea la ispitele sa tanei , Zilla ii. stia, Ii ajuta si-i mlngria.

Intr-o ]?'I"imavara, un fla:dh! vrlnd sa ~e rnsoare,. parintii nu-l lasara, Fecioara aleasa. nil. capataSC de la :dna oul de. auf al cununiei, Tare muir 0 vorbisera de rau. Necajit, fliiclul, ImpTeuna cu 2: lovari~i de a; lui, se tmbraca.ra fu straie ferneiesri ~ l.n~lind pe paznicii palarului, intrali: m Cline, furara ~a:ina cu coroana de aur fi un cO.!j deoua de aur, 1Ba., ma;i legara buruc ~. pe un apred, Ctnd sa ueacafugarii ultirnul pod al palatului, gaina ddi si-i dete de gel, Abia aplil~a.ra s3 fuga. Zin:!,., de~epu"ndu-se din somn $I plimbindu-se in rurnul palarului sa.u. observa rorce se-udmplase, Clilare~i multis:e luarii dupa hori, dar zadarnicil le-a fast nuda.

Mirele, ell ccsul ell ouin~ de aut, o luase spee miazanoapte, Tot fug:ind •. se rmpiedecl de ° lidicina groasii ~ serpuitii •. 3 unuiarbore hil,rrm Iii ra~lUrna cosul cu ouilede aur ~. din gal. benusul lor senascu Aric~ sau Aurarul, .apa in al carei nisip se pierde auru],

Ceilalti doi tovara~. cu gaina nizdrivatlla, '0 lua.ra .spre mj.aza~. Sciiipa!i de ,erigoaJl: c.::llar~til,or, peste noapte a~!le.seri gama intr-o spartura de snnca, Dimineata, supt ea gaSlf3 un au deaur, $i asa rrei zile la rind, Cum puneau i'nsi milia !?e ou, our S<! spargea ~i galbt:DUfUI 51! scurgea tEl adincimile pamInwlui, pre.f:idndu.-se in VllU!' de aur, ce se ga5eSC ~i aenm intre Baia de Cris ~ Brad.

21

Minia,ti pe nazdravana gaina, cei doi hori 'Ii mivira coroana de aur de pee cap ~i pe ea a omorlrji.

Ca in fata unci minun] ramasera uluiti dod din giina iesi singe alb care vopsi Crisul, De atunci e Crisul Alb. [ ... J Si zina se imbolnavi' de supiirare [ ... ] iar palatul ci se srarima ~i acorn se gase~te risipir pe srlncile "Mullielui Gaina",

• .Iar Fecioarele sa mearga In fiecare an, eind e codrul iocheiu, pc vrrful muntelui, unde rni-a Fost castelul ~i numai acolo, in plina rnultime, si-~i astepte norocul, iubirul sau sta. pinul. ca. orice marfli ajla Iii, in tlqi" - fu blestemul zloei dnd se inal~a Ia cer,

Hyperien, 1932, nr. f,. p. I,:

2. Izoorul Iut Stefan Voda

Nu-i roman can: sa nu fi auzit pe baulrU povescind sean, inainte de culcare, despre nDealul Crucii" din Puma. ~i mai ea Iiecare cunoaste isteria nui, pev estira din rncsi-stramosi, strins legara de zidirea manastirii Puma, Ialnicul ~ sfinrul loc de odihoa a1 scumpelor oseminte ale eelui mal mare domn al Moldovei, ale lui Srefan-cel-Mare!

$i suamo~ii ne-au poveseit, ci lui ~lef3n- Voda, care a nail o vi:qa grea ~'i zbuciurnata, locurile mindre fi tainice de pe fuguSta vale a Puenei atit de mule i-au placu[, i:ncit ~i-a !aCUt 'in. biserica-i de aicea sala~ pentru vesnicie, ca maCa[ dupa moarte, trupul sau rnulr ostenit, sa afle dorita odi.hn1i fi liniste in aeest lee fain ic, lini~jt ~i lnelrltator. EI dorea adica, ca. s3a-udi din mormmI, [ ... ] freamatul codrilor *"i §Opotul Purnei, pe care 1'0 viala, nu Oaata cu nesat 11 asculta.

Si tocmai accasta Ciinicie ~ lini.fte a locu.lui. apoi freamalul cod.rilor ~ sunetu I rcpc-dei PUInC, mult ii placea marL"lui razboin.ic Stefan, De aceca, dupa ce ispriivca dIe-o J upta crincena fi singeroasa., cu falnjci izbinda, $i dupa ce-~ vedea ~ara asezatii pc 0 buca.ta de, vreme pe pace, atunci pe loc pa-

22

rii sea strllluci ta, sgorn 0 toasa ~i de m ul ~i c3 u (a ta sa CUll" te, din preajma Sf. Dumirru din Snceava, I~ lua doamna ri cepiii, faca sa deie de srire cuiva ~ 0 apuca de-a dreptul la cuibul siu muir iubit, la salbatl!ca Puma. ca sa die aiei linistea ce-i rrebuia spre a-si o~eli purerile at.ir de des fi de. mulr i:n.cordate, ~ poaCi inchega i:n. minte planuri de clzboi cit mai istete • sa. respire aer curat de' munte sa se bucure de vederea brazilor vesnic vern. sa Be odibneasdi lara grije pe pajistile moi, sa guste mirosul duke de iarba abia cosita. ~i sa beie a,pa rece, $1 siiiniitoasa din lirnpezile izvoare de mente.

Si mai ales izvorul care curge in vale, de sub "Dealul Crucii", zice ea se putea liuda, dl apa lui curati ca lacrima ~ rete ca ghiata, nu adati a racorit pe Stefan-Voda. $tefanVocla aclidi, cu reate ell era. dornnitor ~:~ sta tn putere ~i voir: sa. beie din vinurile cele mai alese din tam, ba ch.iar ~i din alte tiU"i cu vinaturi vestire, bea ell mare place:re din aces! simplu $i necanescue izvor de monte.

Si zice ca lui Stefan-Voda atita ~i pHicea aerul eel curat, rrrirosul Horilor $i 3l ra~inei din brazii de pc dealurile Putnei, toef! nu 0 da~i poruncea &i i se a$[,earna masape Il.D !ip~!l de llnga izvorul de sub pDeaJuI Croci!". Masa 51: intindea lung:L lunci ca s-aiunga. pentru Voda ~ curtenii lui, C3!It! numai ce cbliciau' ea viteazul lor domn esre la manascirea Puma, inrr-un buc2 acoloii urmau,

Si voda, zice ca nu era tocmai bucuros de d!n~li ~i de mulra galagie. caci doa.ra de ea Fugise, insa stii cum zice rominul, fugise de ea, dar IlU scapa. $t.efan-Voda. ca sa-~j ra.zbune OlSUIprOi boierilo1l' ell navaLira peste dinsul ~ aici iI1 singuntate .ji-'j stl:ieara linistea, punea sa-i aducl cofe noi, noute, pline cu apa rikoritoare din izvorul de sub .. Dealul Crucii". Voda ell multa placere bea din raeoritoarea apa de rnunte ~ ;nchillll ~ 13 boieri. Ace~a desmierdati $i dedat] cu vin bun, vrind, nevrind fliceau haz din neeaz, sanlt3u cu m.uldl supunere mina lui vodJl ~i jngh.i~eau pocalul cu lzvOT rece repede, tntT-O d~, cu ochii tneb4i, COl apa mai repede sa se srrecoare la vale ~ sa nu Ie rimiie pe limbl gustul dl! aplL Si voda ridea In sin" ~ Hiuda pe boieri ca Ie place izvn~ TlIIJ ~ laurla izvorul, cit apa. ii me buna.

I A. oblici - ... fl •• ~ descoperi ... "b5o!!rva (n.lL) > Bile - dipa (n,I .. )

23

-5'1 £iindci ~,efan- Vada~i cind peu.e<:ea~ingur ia draga-i Puma.. obi~uia sa !I!C1lJ'P la aeel izvor ~ sa beie apa din el, de aceea i-a ~ rimas numele de .. Izvorul lui Sre£an-Vodii" Ji pilla astizi, ~ a~ se va. chema pinii ce va mai calca picior

de roman pe aceste locuri. .

o cruce de piam, radi'ca-m aici de un cuvies cilugar, SPUllC trecatorilor ca din acest iZVOf a 'baut marele Stefan, dnd.p.eucce!l pe aieea, Ac;asm emee ~ prius tradi~unea poporului In scnsoare ~ a scapat-o de urrare, Si uitat IIU v'a f .morul lui Stefan" pi.03 vor rnai fi romftn,i ~ ei de-a pUTUrea vor fi!

D. DAn.

JUN1MEA LffiRAltA, 190~. p. 104,

3, 1 zoorul din

" Valed PO$clgii

A fost adam ca niciodati, a~ 51: p~;l\'este~te. a fest R,e "Va:c3 Po~gii" .0 f a,ta frwno~sa til rupta din scare, cu oeML lu:gn ca mura fl cu fa\ll alba G1 spuma I~tclui, Ea era fata de pastor ~ pazea adeseori ruzma mdoesau pe ;. Valca Pof.igii" in sus.

Tot atune uaia .pC! aici UJ] tl!).ar eioban, lnalt si wraVa11 ca b fa del de III unte, mcit m ulte cii sifl eteci ar £i me b uit sa c:l~i, ell _sa d?L de UD. voj~c :i~mene~ lui. Voinicul ~oban~i tmara paStC>nfll, s-au ltIdrilgostlt foe unul de alrul cad. ~u. spuntnd drept, bine s-ar fi potrivit ~i, Doamne, 0 pereche mat eimerili n.ici ci ai fI purut gisi til rotogelul" acestor IllUDJ:L

Oar SC vede cii ill cartea sorrii le-a srm S1CDS alrcum Talil fetei. un mo~neagimba[rinh 'in ~ircenic, n-a voir niei sa llucla ?C, dori~la rinerilor illrlragostifi ~ a alungat dill casa sa pe vo~c~ .clObam, caye u~ ~e~e:rnic:.: Cici, .... ede~i dumnea'I'oas;ra. eiebanul era. sarac hpll .• lJL1i' bat'rtoy] avea stare buni,GUa.

I [{al!li:Olul - cercul (n.d.),

Si ciobanul s-a dus, a pTibcgit 1'0' lume, tara sa: j:tie SIltle! de om despre pasu:cile lui,

La tipv ... ani, cind s-a in~OFS eu Q tunna de oi pc care ~i-a agonisit-o, iubi ta Sa, Irumoasa piistori~l1 zacel! astrucati' to mormint A ornorit-c dorul, 5-a uscae pe picioare, cum S':

Wluca Hoarea lipsita de roua. jar lacapul l1lormintuLui i-a crescut un brad frumos, Ciobanul si-a fitut din el un (luier $'i cinro seara In mormint doine nut de induio~c[oarl! ~i de jalnice, de ti se rupea inima ascultiadu-le, Tar in urmii n-a mai purut purta durerea ee-i apa,sa sufleruJ chinuir ~ de dor ~ de bamu s-a impi,cuil. s-a schimbat in srariil de pinta, care $i azi seoate gemete dureroase ~ varsi' laerimi dupa iuoit'a cierduti.

O. DENSUSlI\NU, rritt"/;, Ii leg",d., p. 52

I AsmIcatli - ltw.lilii (n.a.},

m. LACURr

1. Legenda Craioottei

r. ".} Era. odaLa de rnult, faa-nc: de mull. un eras o1~ez3't in loeuJ unde SI! a flll O1stazi lacul taeut. un _ ora~ marc, cu case inalte, 0 veche forclirea~, ale circi inalte turnuri erau sdldate de rial Jiulllj, ..

Un popar fericir lecuia ac~'a.sti cerate; un voicvod purernic o guverna, privaIijJe mahalalelor de neg-utitori emu pline de tot ce-si peats cineva inchipui rnai irumos, poporul era tOtdeauna sarul, $i boierii nu se stringeau Is divan £ira prceese.

Bunul voievcd ana 0 fata, despre care se spuneau minuni de ft11lmuse~c, desi fl-O vazuse nimeni, ofara de tali-sau $i de doica care 0 servea, Cind s-a l'IiSclUt, parinw c:i au UJtat s~ (:lea OSpat penrru ursitcare, fi, Ca. sa-i. pe.depse~sca pentru aceas!a of(!ns~, cele uei s;utoti leg-ara soarta printe.sei cu iI orasului, dedar1nd ell fndata ce accasta ar trece pragul carnerei uncle s-a nascu~, Craiovira si locuirorii siB vor dispa.rea. A~ ca. sirmana domni·~a. ajunsa rata marc, rnurca de u.rit. tcrclnd li:n;a lnrre pall1U pcreti, . -

IntI-o zi, I.lI1 tinar imparar, aliar al vcievodului, ecru in. eisihoric: pe Irumeasa p[in~esi, Ern in aprilic; pamri ell gituJ r~ ciripeau tn tufisuri de piducei ~i rnici viclete surideau la umbra beschetelor verzi; soarele strilucea vesel ~ undele Jiului clnrau lin cintee vesel.

Frumoasa domni~ t~i zilrj pretendenml prin 0 deschizawri : ~bloll~lui:. Calare pe un c~J de B~ge~ac. c:u 0 sea bogu3, t1narul rmparat, preces de rrirnb] te. inamta in rnijlccul unci escorte sLTaluJ:ite.

Mnnria-i era brodata cu fU' de aur ~i perle. a paoa lunga, dba, filfiiia io coiful sail de arginr,

26

Nepudnd rcz.i.su curio:tititii, demnita lnuedescbislI fereasITJ pentru 01-1 vedea mai bine,

In acest moment, dna{ul Imparat rididi capul fi pr.iD{eS:1, a5U pea cii rei i~i arun C'3. ochi i. ii p [iicu eurem de m ul t, caci se opri deadati si, dupa ce 0 sah.ltii aeiWe, ii arunca iodeminata: un bucher de Flori, eare-I avea in mini.

Faure mi~ati, domnJta incbjse FereasU'a, dar lua bucheeul, pe ale il duse la gura, ro~indu-se, pc dnd tinarul imparat suiacreptele cari daeeau In palatal voievodului,

Dar ~ail bucuria lui trebuia sa fie de seurta durati., diei bunu] voieved ti fieu cunoscut, ca fiica sa era osinditi 101 0 tndllsoare perpcrua, $i dacil at tncccca numai sa tf¢adi prag!lll camerii sale, Cfaiovi~. eu tOtj locuitcrii sai ar disparca; asa hotarisc.rii ursitoarele ofensare,

CU, toate acestea, dnarul imparat .IlU se dC5curaja .. Se preflk.ll c;a e ill bUlliiin,elegcre cu aliatul siu, dar clfliigi 0 Femeie din palat si ajunse a eomililica cu prinresa, pe clnd dormea doica. I ~

Se hotari ca, la ora cind voievcdul si poporul sau vor fi la biserici, dornnira si villa sa inrllneasca [cs la scara pe ti'na. rul imparat ~i sa fuga impreuna. dara din oras, AcciLSti noapte a fast sa. fie fataHi Craiovilei [ .... ].

P,e clod i~i fl1ngea rniinile del disperare In camera, la sea ri, brarele unui cavaler se in'dndeau spre prin~esa; lnvin~at(lrul sau (I a~<,.a inaintc pe calul din Bugeae, ~i animalul impintenat 0 lull in galop furios.

OaT nil rrecu bine currea palatului ~i se de:slanlui un vint grozavi cataractele cerulu] sc desehiserii, Jiu! ie~ dill albia P. pamintlill se cum:mu.m, pe dnd ora~ se cufunda cu tl'lceru.l.

Apa SI! ridlca, se ridiea mereu, ajun.se deasupra easelor fi ill cur1nd deasupra rurnurilor, pc dnd clopctele amestecau tod sunetele lor funehre, u plingel'ilc muribunzilcr. Torul dispa.ruse, penajul alb ill tiniirului fmparat ~i rochia alba 11 domnipei, pluteau siagure pe unde, p~ urma so: cufunda.rli. tn abis,

G.'\ZETA TRANSIl.VANIEI, rsoc, (lIl, n r. 75, p. 1.

27

2. LdCU/ Doamnei

[ ••• J se ami la Q distafl{a de .s km de oras, spcemiazazi,siruat inne doua deal \!lri , la est ~i !lOrd; ea uaul di ntre deal uri, eel de la es t, paa Ie sa aibi 0 manme apraape de 15 km, ~ eli pecoa:ma (mijlocul) l!li, se 'vorbette. ci pc:! timpul domniei lui Traian, ar fi fost 0 ~osea luerata chiar de dlnsul.

Pe aci,.a doamna, voinda fugi de. barbari .•.. 51: scula. si, luindcu sine toa re tezaurele domnesri, le puse intr-un carsi purcese ~~e. Caracal, U?d: ~oia~.-fi aJle ~> ~ciiplpd de cursele pagHiUlar. Ea veru prna la mijlocul acesnu deal, J!np,e~ una ell tnala curtea sa. Si in carul 10 care erau sculele dornnesti, se vorbesre deun bum; ell bani, ce ar fi fost: pus de dlnsatQt :inaed car. Care butoi, Ia urcarepeaeest deal, cld :r ad rre.ce,a ~es:aua, se zice ci, alune~1nd din car, se duse 10 vale, ~, Intra in Iacul cue pc atuaci puna alr aume, De atune] se numesre ~Laelll Doarnnei".

REVISTA PEl\.rrRU ISTORlE. ARHE,OLOGlR, ~ FILOlLOGIE, 1912. p. 344.

3. I ezerul Mdre si lezeralMtc

'. ~n muntil Tibinului, Ill. poalele

Cindrelului ~ Fruruoasei, In doua ,,·iti rnmantice, se a.na ascunse ca niste margirit.a.re, doua lacuri cristaline: Iezeru], Ma.re (1992 m)~i Iezerul-Mic (2060 m). Din ele i~ ia obtqia rlu[ Tibia,

Ciebanii din acesri rnunri povestesc ca iezerele acestea, din care se adapa Tibiaul, s-au nascu! din lacrimi, din laerirnile durerii $i banatului. lacrirni de fati mare ..

28

Z:ice .~ in ac-eiti munti, pe la Frumoasa, tIaia o~j;n:ioara 0 fata de cioban, m1ndri ~i frumoasa, mai Frumoasa ca Uncle n:iz.drivane. Sa f:i umblar 0 p.ra In.treagi ~ Ilu-igiseai perc. chea, Ciobanii 0 desmierdau cu numeie de ... Frurnoasa munplor" .

De fa ea ¢-,a primir munrele acest nume, ee-l are pilla azi, Tot pc atnnci erau pc aici doi clobani tineri si voinici, drepfi CiL brazii fi "iIeF f:arii seaman. Eisa Iuau La tOn.1ei CUi ursul ~i-l rapuneau in lupra dreapcl fi prindeau in .fuga capnoarele sprintene. Voinicii Hidii au indragir fiecare pe Prurnoasa] Faea insa ii iubea pe amindoi deopotIiva.; ell. DU-l'i putea da inirna tmeaga nici uncia din c.i.la.r clad 0 fata mare iuibe~e doi voinici dcadara, sa ~titi ci 011 e bine, este 0 pacoste si lucrel n-are sa ia si1r~t bun.A~ .S-<I, lntimplat lii aci, Cei doi voiniei V3.:zu.ra. in curind ci a~ nil pot uii, di rrebuie sa. se ale<!ga totr-un rei ~ se rnv(lira sa hoti.rasci intIe ei lupta, lupta dreapta. pe moarte pe vialli.

Si intr-o frumoa.sii ii de va:ri se mciieJ;ara Ia Jupta.. pe 0 eulrne de munroe, armat fiecarc cu cite-o ghioaga ~intu:iti. Grea le-a fust lupta, fi 51: parea flira de sfh.~it, did fiecare en rnester ~i la arac ~ Ia apanIe. Vinele se Incerdau, sfugelc ~i~m.a din rani, dar voinicii nu se dau. Dcodata uoul 51: pcticni ~ in c1ipa urmi'toare se rostogoii de vale. cu capul zdrebit de ghioaga prntivnicului,

Invi.ogitond dl{du UI1 elliot de bucurie si pledi in calea Frumoasei, dar n-ajunse departe, Ranile primite ii secara puterile ~i in 0 vale din apropiere tfigasi sHr~itul, asemenea to va Jl4:ul ui saLi.

Cind Frumoasa muntilor gasipe iubitij .sai far-a sujlare, Ii jeli si-i pHnse miUlt.zile inrregi, nenumjrate, pe Iocul uade Ji s-a stins viata. Ochii i-an devenit an izvor de lacrimi nesecate ~i din lacrirnile acesle de durere s-au lacut cele douX iezere, $i apa lor este ~i azi curari ~i limpede, C>'i lac rima ...

Dilll aceste lacuri alpine izvoreste ~Riul -Mare" ~i DRill")· Mic", carise 'impreuna din sus de comuna uGura-Rlului" ~ f Q.I"lJI eaza Tibin ul,

S_ MOLDOVI1i\NU FOt\IA POPORULU1, 1911), p. 1.

4. [LCl.cul Slmind]

In vremuri, uiia tn Sat de!vaJe u.n eioban voinic co numele Bodea. El se iodti.gostiss de Simina, frica Runcului, 0 fata frumoasa filii _pcreche, Amindoi i~ er,!l~ dragi, dar se vede ci n-au fost croiti .~ul penrru alrul caci Pitarul Uie. un boier g.ree, care' eu spnJ_ln dOD?;llesc ",Sf. =e= in. sat, facindu-se stipin ~ pe 0 parte din mo~ile ba~tJo3fllor,

bi puse ocbii pe fadi. ... . ~ . .. . ..

Cilca casa Runeului fI rapi pe Simina, pc care 0 necmsn.

Ea. de rusine ~ durere, si-a .fatut sarna, aruncindu-se 10 lacul pe care l-ai yazUt ~i ~are-i peartli pina ,:zj nu,;,ele... . ..

Grecul ~i-a luat "Ill urID.a .elata.. Caz~~d to murule ,~~dLJ, l-a sun :fl l-a legat intre s_!l!lcj1e Pl~~'~ unde vulr~[JJ .1-a,a dt::1iat carnea de VIU, buca~lea cu buca~ca. De-atune} piscul poart3 numele Pitarului.

SE.MJf.NATORUL, 1')0), p, 56,

IV. P'JRAIE

1. Fecloru! Dediulut

In 0 depiirtare Call] de doua mile, spre rniezul noptii de orasul Suceava, se aria satul Pi tfau Iii.

~ntre piraiele ce curg pe hotarul aceseui sat, e unul care se nurneste "Pi:riul Dediului".

Dediul se zicc C3 a fast: un om foarte !logat, ca. avea turrne nenumiirate de ci, {ncit Die; el jnsu~ nu Ie mai ~tia numiirul.

Stina Dediului era a~e'l.ata pe vales. piriuluj acestuia, $1 de atunci plriul poarti numele Dediului,

Dediul n-avea wei un copil, £.1 poca numai pe unul de suflet, care era tare Ia 'trap, dar cam slab la rninte, Pe acest copil de suflet 11 puse stapin ~i privighetor peste top ciobanii Ciobaniiaveau mare respect fi &icii de d!nsul. Ei iI asculeau rnai dihai dedt pe srapinuJ lor eel adevarat. Si jan sa nu-l fi ascultat, arunci ceca ce-ar fi capatat, n-ar fi putut nnpiirti eu mme,

[ ... J T urmele lui nu sta mult mtt-un IDe, ci acu~ le aflai aiei, acusi dincolo, [ ... ].

Pe Dediul tnsi rareori II puteai vedea undeva caci el sta pe I1n ga ca sa ~i gri jea de ale sale.

Tntr-o zi, fiind to. Ia;i 0 nunta 'boie.reasc:a, mai [Op boierii din tara. Moldovei se adunara cu cucoanele ~ cuconitele sale la aceea nunta; dici lnSU~ domnitorul ern aeolo.

La [Junta aceea, nu ~tiu cum s-a intimplat ~i cine ce-a faeut, cestui ci iu poftir ~ Dediul eel neinsemnat, dupi cum le pUke.a unora sa-I numeasca, fi cari ifi cam biitea joe fi facell ris de din sul,

31

Dediul se ~i i.nfap~ ell. om nebagat in seama, irobracat intr-ua cojoc Iu.ng ~i rniros ~ i:ncal~a:t ell. opinei, btlOaoara cum se poana ~i in ziua de asmzi rornami munteni.

Nunra se incepu. Lautarjj cintau, Tinerii ~: tinerele jucau de mergea colbul. Batdnii se petreeeau. Unii bea altii miDeau.. Tori erau veseli, tot! erau bine dispusi, pina ~i jlUu~i Dediul, pe care de aha dam il vedeai tot dus pe gindl.lri, aruma era. ~ de vesel, di nici nu l-ai fi cunoscut; sa-l fi vaZUt numai cum plesnea dill degete ~i se invirtea ca prisnelul intr-un piciort Oaspetii 01.1-1 prea baga in seama, dar nici Lui nu-i prea pasa de d1n~.

A~a s-a rrecut ziua cea dintli.

A doua zi sosi ~masa cea mare".

La aceasta masa a fest fi este inca ~i acuma datinii pe WlC: locuri la romfini, ea sa daruiascii, Fiecarele diane nuntasi, rinerilor casatorip, cite ceva, adica dupa pu.tin~ ~i dupa cum II trage inima, Oupa cum e stiur, mai in tii ineep a se m"roge acesre daruri de la nunul eel rna .. e.

A~ s-a lntimplat ~i aici, Mai inu. s-a incepur ell domnitcrul ~ s-a sfirsit ell Dediul,

Unii dllruiau tinerilor cite-o bucati de mosie, altii rrasuri eu cai si iara altii pluguri eu boi, pungi pline cu galbeni, in scurr, care cum voia ~ ce putea,

Veni .rindul ~i Ill. Deruu.

Aeesta z.ise:

- Eu, ca om riebagae ill seamii, din ci;ta avere mi-a dat bunul Dumnezeu, daruiesc tinerilor casatorili 300 de minare negre, cachese de-un ochi ~i pinrenoage de-un picior. .. Auta de Iamine, de la Dumnezeu mai muir. ..

Cind il auzirii ceialalti nunrasi daruind aritea mioare, [oate oache.~ de-~ ochi ~ p'imenoage de-un piciur, .a~ 1:nceput a da d,n umen Ii a se uua lung unul Ia alrul, lJll.rmd~u-s: de un de poate avea omul acesta atita ainU de. 01 eli e!

n-auz.isc mca nimica pina a[Unci, desprc averea lu.,... •

Insu~ domnitorul s:-a mint foarre muMt de aceasta ~I de aceea I-a $i inuebat:

- eu cine ~i.i dum:neata atita aVe.re, at'itaamar de oi?

- Cu cine? _ . ia cu coi slabi d~ mime, ,dar tari de v1r-

rute! - raspoosc Ocdiul ell stage reee, ea fi cind ar fi fosl vo·r,"a despre U.1l I"cxu ne'nse'mnat.

32

Dornnirorul fusi, nu-i trecu din vedere nepjisarea cu can d1:spunse Dediul, -Si spre a se incredinra dcspre virtutea aedor oarneni, voi sa cerce pe unul din ei. Deci usc iara:

- Bine! ... daca e awa treaba, apoi sa-mitcimeti pe unul dintre acei slabi de mime, dar' tari de virtute, ea sa se I upte eu unul dimre "boin.icii"1 rnei,

- Bucurosl ... de ce nil? .. voi rrimite pc unul, ma] ell sea.ma darn maria III doresti numaidecfrl - .aspuose Dediul,

Domnitorul rinea p,c IInga curtea dornneascd, pentru desfaw.r,ca sa ~i a easperiler sai, mai multi boinie], cari umblau goi pin a la hrluti partes ccagoala a trupului ~i-o ungeau cu untdelernn, ca im lupra sa fie rnai purernici ... AceiO: bcinici erau a~a de rari, di d,oIT-o sinfUra apuciituri sf5.dmau rot ce le vcnea inarnre, ~i cind se rnIlmpla de se rninia arunci incepea a raeni ti a srriga, de te cuprindeau fiori reci cind ii auzeai, si de inaintea lor fugea minclnd paminrul, orisicine,

Cei ceo se simreau in putere ~i aveau c~raj. mergeau spec. a se trlnti cu dinsii, dar unora ea acestia rordeauna le mergea rreaba earn .au, caei erau invin~i ii mace13.rip ca vai de d1Diii.

Rar care scapa cu viata din mina lor. Si de se intimpla ~ scapa vreunul, apoi acease, venea numai de acolo Ii boinidi ;~i Iieeau mila de dinsul, darui:ndu-i zilele, sa mearga in plata lui Dumnezeu ~i sa spuie ~i alrora ceca ce i s-a fDtUnplat, ca nime sa nn rnai cuteze a se pune la wpm: cu diasii, •

Dupa ce SI! sfiT~i nunra, Dediul j~i diuta de drum, sa SCI porneasca spre casa.

Dornnirerul rosa il mai opri pe-un minut ~-i zise:

- Dediulel Sa IlU uili ce mi-ai fagiiduit, adica sa-mi trio rni~i pe unul din feciorii rai, sa SI! lupte ell unul diarre boinicii rneil

- Cuvinrul ramine cuvinr! - raspunse Dediul. - Indara ce voi ajunge 3cas.!i, voi ~i rrirnire pe unul cu cele 300 de mioare c~ le-arn d;h~t tinerilor: dar ~i miiria.-~ s~ au uip a-mi tnrmte, pnn feciorul rneu, un burduf de faina. caei tocma acuma mi s-a gatrt flim.a, ~i ptlla ,ce voi r:rimite la moara, n-am eu ce sa.-mi Pn clobanii!

- Bine! bine! iti voi uimi[e,- z:ise, domnitoru1.

Dcdil:t .Luindu-~i zilla buna de til domnitor ~ doamna. (Ie la oaspep ii' cueoanele acestora, pleci spre casa.

, Boirue, boinici - [,0; - lupcli- .:hboinic, "del, luprl(or (u.".)

) - Lqrnd.c i::rojtrdi CI!· fom! r:U!!U i

33

Dom:nitOJul1nsi. cum se porni accsra, tndad, dere de ~Jirc unuia dintre cei mai tari boinici ai sal, sa se intr-armezc, ca pe cind va veni trimisul lui Dediu, sa-I fa,a mil de bucari, Boiaicul 51.' p ,pIe~,tl, dupa,cum i se spuse. MInd;: biae, biu bine, "" i~i uase rrupul cu untdelema, ca ca arita sa fie mal tare ~i apci aftept;l cu nerabdare pI.' Ieciorul Jui Dediu, Dediu, ajungiad ,acasii, alese diu, turmele sale )00 de

mioare oachese de-un Oi:hj ~i pilltl:lloagc de-un picior ~i che m1nd pe [eciorul sau de SUHCI, ii ;cisc pe nume:

_ Ia aceste 300 de mioare ~i le du marie i-sale domnitorWui 1<1 l':l~i" cici fiiad eu alai'tiiieri acolo Ill. 0 nuntii, le-arn daruit insuriiteilor. Domnircrul rn-a paEth sa-i trimir ~i pe ua cioban de ai mei sol se lupte eu 11I,W din boi.nici.is<ii; tnsa fiindcl acuma nu mi-i cu p U,QO fa, de-a ma] trimite tnea pI.' unnl dinere ciobani cueine, ci numai pe un baietel care sii-p fie milia de ajutor, de-aeeea iupti-[c to ell boinicul acela ~i eauta de te mtoarna cit rna; degmba liearn. Spune torodatii marlei,sale sa fie ~ de bun ~i si-mi deie burdulul eel de raina c€: mi l-a figaduit, cativtzi di ni H, giilit £aioa ~i n-avem nici maear 0 rninadin ce sii ne Facem mamaliga.

_ Bine tali! - raspuuse Ieciorul. - Lasa-te numal pc mine, ca. doara. ~[~U elll ce voi face!

_ Si cum zise aeestea, aruncii UIl burduf mare pe spate, lua. b bota ciobaneasea 1n minii ~ se porni amilldoi,cu biietul ~i CIl cele JOO de micare spre Ia~i.

A treia zi, pe la prinzul eel mare, ajunse cu turma de rnioare aproape de lasi, Acolo, pe-ua f1Da~, llisli. rnioarele cu biiatulsi Ie pasd, iar singur se dust la curtea domneasdi.

Cum ajunse la curte si cum dcte cuochii de domnitor, fidi D1uha socoteala si chibzuiala, adidi ca UD cioban na.sCU[ ~i crescut la oi, care nu prea IIIi!! multe, ii zise:

- BUfia ziua, vodi!

- Mulrumim cicbanel - rasp~,sc:: acestavaruaclnd 0 pri-

vire de lup la drnsul,ca ~idod ar fi voit sa-l soarbii de-odaIlI intr-o lingura de apa. - Dar<:e veSle mi-i spune?, _ . cine efti ru? ~ il ~ntril!ba dOffill,ito.rul Illai depane, dupa ce-~i maj potoli put·in minia.

- Eu sIDtcioba.nul Lui Dediu, care m·a_ lIimis la. mlhia-ta eu 300 de. mioare cc . le-a dliruit odiruoara lDsurateilor, dod a £oSt aid la nUIlta, ~i Clm mi-a !ipUS di am de-a mil I!lpt<!. ~i c-un boinie de.al mariei-rale! - dispunse feciorul.

34

- A~aL _. binel. .. indati vci porunci UIlW boinic sa vie 'ji sa se Iuplc cu tincl

Feciorul se u.ili lung in fafa. domnitorului, dar nu zise la aceasta nimic, ci se juca .11Iumai cu bota sa paSto. r'ea.sci, p.II1" ... - tilld-o ca ,un fus.priDae dl:g~[e,_ c:a omu!.ce c. dAus}1: gind.uti, Dornnitorul msa porunei sa-i aduca mal mtn un drob rna re de sare pentru mio are, pee care vreo sase infi de-abia il puteau purta pe patru pari de fier.

- Ia drobul acesra, -zIse d feciorwui, - qi du-l micarelor ca sa-I lin ga , cad iOU bineea vor {idorhe de safe, ii apoi dupii ce tc vei ·mtoarce,. te vei luptacu unul din beinieii

meil .

Fecierul, nici una nici doua, lua drobui eel mate Cao husci1, de safe" sub~oara $i cSt ai bate in palme, 11 duse mioareler ~i asezlndu-l intr-a crivala~., le dete drumul sa-l lingit

Intorcindu-se inclhlt, ii zise ia~i dornnitorui:

~ ACIl.Ol te pori lupra c-ua boinicl

- 'Rei! .. _ nu merge asa dupa cum socoti maria-tar ,~pu~se el - eu jabia mai:n}in~ am di~Ztlt ~e _pe ud:r~, ~1-~pOI verba ~eea §l ce!, ce pica dinrr-uncopac, inca sta~1 se odihne~t: ~ ~le> d-apci eu 5are am faCIlI 0 cale aia de lunga, d~. la ParraUtl, de pe linga Sueeava ~i pilla. 111 Iasi, Ce sa Zl~? ,. DU pOI :sa rna IUPI afi~iJ aruma, ci·~ f!amind ... I:?,a-rni ,mal bUl; <:_eva sa D1a~inc, si-apoi. _, despre mine, mai ca m-oa lupra, insa pin-atune I ba.!

- $[ ee [:Iofte~ti tu de nunca't ~i de baU[? - il imreba

domnirorc]. .

, - c, ~.pofte~c?_:, ~ao yiine si-c c?6~a ~e yin pellnga dmsa. Cu punta sa-rru snmpar foamea .j'1 cu VIDul serea!

. I?omni[orul porunei illdata ~ i se deie 0 piine ~i-o cofi~a de via,

Aceasta se ~ lmplini.

Ci~banuI lua p~ea ~~m1na sJ1~pa ~i cof1~a in m:ina dreapm.;, s~ duSl? a'p_?i 111 r.nlJ~o~ul ograza. ~ aeola raz.em!ndu,se pe bOIi! ~J rncnlcli11-ndu-~1 plcloarele, adlca cum e datina ciobani'JoE de-a sta. I'n picioare, razima~ pe bota, dDd its eu oile

I Husdi - raillp dt 5art oblinUI pt.i!1 fierb~rea "poi iil1'llC (n,~.). , Cciva]:. - leosc (n .• n.,j

1 Aclili - chiu (n. 3.).

35

la pa,scat,GD.re.~i fhi! a SI! sfii cit de purin, incepu a musea cite 0 buca Ia din piine ~i a bell cile 0 gura de vin,

DomniroruL ~i doarnna, hoierii ~i c~coanc:lc.. ~i. tori cei c.~ se mai afla adunati la curtea domneasca, sta pe Ioisorul curtn ~ se uita cu curiozita re Is diinsul, cum minlocil ~i bea,

Boinicii cari seaf1a nu departc de dtn5ul, ascunsi dupii cheutorilc! 'unei case, nu rnai putea rabda pilla. ce va gati de mincat. Mai cu seama eel ce era rnenir ca sa se lupte cu dinsul. parta sta pe ace, ~i de accea 51: repezi ca un Icy 1,\ dinsul ca ~i and at fi voi, sa-i currne viara dintr-o singurii lovim~a, ~i-i zise, dl.lpa ce ajuuse la dinsul, "sa [II.! miinince atit;l, ci sa se apuce rnai degraba la lupta ell dtnsul, ca n-are vrerne sa-I astepte toata ziua, pina ce se va sarura d".

Ciobanul, care nu stiu ~i nici nu baga de 5eama cum. si de unde a rlbuit de-odara boiaicul, ca ~ dod ar fi picac din cer, ii zise cu singe rece, ca unul ce nu s-a spaimimar nici un pic: w.

- Ma.1 omule!. .. ian do-te incolo ~; da-mi buna pace sa

manioc!

Boinicul, ca ~i cirrd nici IlU l-ar fi auzi r, 111.1-1 ascu ha, (. tot una 11 zidarea2 si-l cincaia3 sa se apuce mai degraba 10 I upta cu dinsul.

- Ian sezi binisorl - rise ciobanul iara~i - ia lasa-ma, ~a-mi rihneasca accosta buditidi de pi inc ~i vinul acesta ... Nu rna zid1Lri, ea nu p-am f:1CUt nirnicl ...

Da de unde! ... Boinicul nu vola nlcidecum sa-I asculte, ci se indiera de illnsul ca scaiul de oaie,

V"azind ciobanul d boinicul nu glumc~tc si ca nu vrea nicidecurn sa-i deie pace, ci tot una 1J ciocaie$tc, cum bea vin din cofita. it prinse Irumusel cu corul ~i-imtnse grurnazul subtioara. apoi f.ira Sa se rnai tngrijeasca rnai departe de ceva, mincii ~i bau inainre, pina ce gati toata pi'inea ~i tot vinul. Dupa aceca der~ clrumu.l boinicului de sub~ioadi. pc care demlllt I-a fost icrtat: Dumnezeu $i care caZI.! man: ca o broasdi la pamiot. Puse apoi cofifa jos fi rise domnitorului. care sta ~i se uit.a la d.insul de pe foi~or,.

- Trim '_[e~mi a,cuma pc-un bornie sa rna lupt cu dtnsul!

, Clteuloar" cill:'Ulori ~ Indheicmrilt de i" caporcle b;m~!or. L;! collurile nle unci constr1J.ttii ",rane~ti ('n .•. ).

2 A ;tidiri - a '" <1i. .. ; <>, a a,jr' (n .•. )

1 A cineai - a cif'lachi~a irila, a m"inia. a ce_rta (fl. 3.)

36

t\u.zind ceilalri boinici cuvinrele aces tea, incrcmcruJ"a de fricl si nu stia acuma incotIo~ unde sa fuga iii cum sa se aseundii rna; dcgraba de dinsul, ca sanu pa~easca ~i ei ca rartatul lor, pe care bine-l v3zura cum eazuse' mort la picioa-

rele ciobanului. -

Dornni to rul insa ii zise:

- Ciobana~ draga! rni-a trecut de ~aga! ... Data rni-ai omocir tu pc eel rnai [are dintre boinicii mei, apoi cu ceialalri nici nu voi sa te mai incerc, dici d!lpa cum te viid eu, su esti in stare sa rni-i prapade~t:i pe [oti... sa au mai riiimin nici cu unul,

- Apoi diLl... eu n-am ~tiut ea maria-ta te [auzi eu asrfel de boinici, diei sa fi ~tiut una ca aceasta, atunci lti spunearn din capul locului sa-ti alungi pe top bcinicii de pe lingil CUrIe, sa nu le rnai .dai mincare degeaba, " .. sa-~ caure rnai bine de ale lucru, ... $a nu piacda zilele domnului in zadar ... iac-asa eu rninciuna , .. , Decit s-ar fi lli!!da[ ei eli se vor Iupta cu mine ~i rn-or invinge, rnai bine s-ar fi dus undeva sa se apuce de muncil, c-apo] arunci n-ar :fi pat:lt-o ... dar a~a ... uic;i-te la bninicu-ri cum se Incalze~te acurn cu Ioalele la scare, de voinicia lui cea mare!

Dcmnitorul nu sria ce sa se maio fad, una de minie ea i-a cmorir boiaicul, ~i a daua de rusinea ce-o parise dinaintea oasperilor, A r fi pcruncic ~a-l prindii. ~ sa f!lca cu dinsul aceeasi ce a laeut si. el cu boinicul sau, dar se temea ca sa nu-i ornoare pe top; l-ar fi batjocorit, dar ~ de: aceasta se temea, caei purea $i aJtasa pareasca. Deci rasgindin du-se ce sa f a di ~i ce sa tnee,apa, afJa rnai port; v it ca sa-i zid cu binele sa se intoarcji indirat. caei acurna nu mai are nimic de lucru la dinsul, caci el I-a chemar numai ca sa se lupte, acuma m.sa n-afl~ cu cine se lupta ~i de aceca D-are c~ se rnai incurca ~i imrrriaJ. pe linga cuneo

Feciorul LDSa ii rise:

- S-a rugat Dediul sa faa bine ~i s~-i dai burduful eel de !aina care i I-ai !ag3duir, dnd a fost aicea ... Da-mi" rna; intli burduful eel de fliina. ~j apoi va las pe mti cu. Dumnezeu ~i ma du,c 111 dmmul mew, dic:i ell lnsumi vlld cll 114m ce cauta pe aid ... Am socotit ce-arn socotit, 1m3. peste ceea ce-am dorit, !1-am nimerit.

37

Domnirorul, aducindu-si aminte de Jagaduin..~ sa, porunci chelarului sa se duclt la un magaz.in 1 cu ciobanul $i sa-i deie un burdnf de Iaina.

Chdarul lua cheile ~ se duse cu ciohanul la rnagazin, Ciobanul, luind burduful, care pina atunei stete aruncat Intr-un corn2 de ograda, tl urma.

AjWlg!nd la magazin, zise chelarul, ciobanului: - Iac-aic] ai f;iina destula ... is-ti un burduf!

Ciobanul, despiinirind burduful, iocepu a rurna eu dimirua3 tntr-tnsul. Chelarul sta ~i 51! uita, Ciobanul mrna mereu ... o despa.J1iturii de magazin incepuse a se deserta de lama ~i burduful nu se umpluse nici pe jumatate.

- Ti-a fi desmll - zise chelarul, vazind ea mai toata faina 0 rurnase to burduf.

- De unde ~,ii ru ca-mi este destul! - raspunse ciobanul cu rostita, - nu vezi tu di burduful nici pe jumatatc: nu e plin?

- Vad! ... dar burduful tau e Ca ~i Fara fund ... acolo rnai dl ar tncapca si tot magaziaull

~i-a.poi" . .. ce-ti .. pasa pe?.. Dcmnul tau ~i-a spus sa·-mi dai un burduf de mina ... nimic mai mulr,

- Nu vorbi d-al de astea . " ia-~i burduful si te du in ~eeba-~ cu dinsul, cl doan nu-ti e voia sa ne iei toatS £iLina etta 0 a·vem!

- M~i omule! ri-am ~us odata. si-~i tii gun ... Nu rna supara, ci lasa-rna tn buna pace sa-mi troplinese datoria, el( de nu, ti-oi rade sarrnane 0 palma, de P-3I sari capul tot [ucind, dc-o mila de departe, iar trupul tj S-3. inthina picioarelor rnele, ... rn-ai inteles?! ...

Chelarul, vazind eli ciobanul nu glumestc .• ale.rga degraba la domnul sau ~i-i spuse cum sri treaba.

Domniterul, carele nu purin se mira, auzind aceasta, zise chela rului :

- Daca nu se poatc altfel, apoi ce c de facur? .. lasa-l pina ce si-c umplea burduful, diei doara n-avem noi numai faina accea ... mai sint ~i alte magazine! ...

, lI!allazin - dep,;>J_i! In. a.).

• Corn de ograd5 - co I d" "gr.ld~ (n .•. ). J DimirLi. - b.nit.:l (<t. a.).

- Afarn de acela, maria-tal. - raspunse chelarul, - mai este ee e drcpt lndi unul, dara $i acolo nu ver fi mai rnult dccrt la vreo 'Uta de rniertel"

- Si-apoii' ee socori tu? .. acele 0 suta de mierte nu ne vor niunge nOlla pc d.eva zile, pIna ce vom duce iara la

VI

moara. . .

- Sea! ajunge. do: ce !Ht!., , insi. ,.~tiu eu ... curn secoti si maria-tao dar mie nu mi se prea pare. ghiorlanm eel de cioban, el 0 sa rna fadl sa-i umplu burdufUl $1 nu sriu, :lau! a iunge-ni-a raina ori ba ...

- Ian du-te, du-re! nu rnai vorbi mnlrc!

- Fie! ... ~a duel - si vorbind acestea se porni tndarat

spre maaazin, un de lasase ne cioban.

Cind aiunse 3COJO. ciobanul a fost pus acuma toadi £ain:a, dti mai ramasese, in burduf si marura unnele.

Chelarul se sperie cind vazu ca [Oata ra,;m\ i-o luase. Ciobanului nici d!-i pasa ... Elridicl burduful $i hiitiudu-L bine, ahia era O~ iumatate plin.

- Mail ... cum te chama! - SIri!,:a· el ne ,ehelaru care sta de-c parte eu rniinile incrucisau si se uita la dlnsuI. - ce st3.i acolo Cil. un nar lnfip! ·in pam!nt. de co! nu vii ~3-mi mai dai Rima, C~ sa-mi urnplu burdllful?.. prna aind sa re astept? ...

- Ce mai vrei! n-ai luat toUa 6:n" din rnagazin ....

ce-ri mai rrebuie! n-ai desruHi? - 'l'aSPUnSe chelarnl,

- Inca mai ~rrbe ti?2 - racni arunci ciohanul turbat de minie fi repezindu-se dup3' dinsul, de l-ar fi ajuns, ar fi fcst vai si amar de dfnsuJ. tOt fartmi 11 tacea.

Chelarul rnai mult mort deete viu, de spaima ~ Fricl

alerga iarli:si la domnitor ~-; spuse: '

- Mal reg, maria-tal la ce-i face ell ernul acela, dci 1111 destul c-a luar fOati raina din maeazinul eel dindi, dar mai stri~ ne mine ca sa~j mai dau pina ce-si va umplea burduful lui eel ram: fund ... 'Nainre de ce am apucat a veni aici, era sa rna fad! tot bLlcatele, sa n-o fi luar-o Ia sanll.toasa ... $i ~tii penrru ce? pentru eli' i-am zis cil i-a fi destula fliina dta a luat-o!

- Luat-3 el multa fliina de-acolo?

• '¥ieri§. mit1'l~ . __ v~<hc m~~rii .de capacil.1te de 10 dimerli (1/2 kl;l. IDlrebulnlata pmtrU. ma.urarea !7ml'" (n .•. J.

• A. girbi - a Him (n. :11..).

39

- Ori de-a Iuat multi? ... I) sura de mieTte cum e una ... baNte ~i llldesate!

- Asca nu se ponte!

- Eu inca m~am mirat ~i rna mir ~i acuma. insa IlU-;

de-a mirare, dci precum se vede, burduful lui e asa de marc, c3 au ~tiu> zau! de o-ar rnai Lncapea inca pe-atitea miertel - Mare p-i lucrul!

- Mare, zau! ... dar spune-m] mai iute, ce sa fae? .. de

mll tmorc tnapoi tarn sa-I mai dau fil.ina, ma sfanna in bllcalclc!

- DI.I-I dara la celalalt rnagazin sa-~ rnai ieie .)"i de-aco!c, pina ce-si va umple burduful, diei doara 1HI. lua-o [oata!

Chelarul, ne rnai asteprind muir, se intearse indarat, rrcrnuI"rnd ca varga. de foca sa nu-l ajluce ciobanul [a rrei parale. AjuDgmd la magazin. aila: pe cioban stind deasupra pe burdufw ell fliina ~ jucindu-se cu beta lui cea ciobineascii printte degete ..

- Pe unde ai mai colindat, nene? - il Ynueaba acesta, cum !J vazu apropiindu-se de dinsul, co. unul ce nu ~ti;t pe ce lume esre, ~ caruia toare lucrurile i se pa.r lntoarse.

- Am Iost la maria-sa 'siI-l [nrreb ori de IlU rnai arc undeva fain.a, ca sa-ti umpli ne-nfundatul burduf! - raspunse chelarul ca cu gura alruia.

- Arucll cum s-ar zice III e~ti chelar ~ nu ~ti unde ce se ana! ... Hei! dod a1 fi IU pc mina mea, fnvala-!.e-a,~ eli de-ai ui ngmara chiar ~i stelele de pe CeT si gr3un~e1e dintr-un co~ar ... ~i ce ri-a spus maria-sa? .

- Mi-a lis sa te due 13 al doilea magazin, ell acolo mal este putina faina ... ia-ri burduful si vina dupa mine!

Ciobanul, £lira sa mai spuie ceva, lui burduful ~i se duse dupa chelar.

Ajuugind ei la magazinul al doilea, incepll ciobanul ~i de acalo a eurna cu dimirlia in burduf ~, pini ce $;-1 umplu, se gari ~i faioa toadi, adica eum soar spune nu ramase nici 0 utma tilldlirat, ca ~i eind niei n-ar rna; fi fest, Dupa ce-si umplu burduful cumsecade, 11 lega bine la gt1fa ~ 51' porni rna; departe.

Chela nd Stc Ie in til t Ii m p ul accsta ~ SC 11 i ti la din suI, dar fe[iHI. Dumnezc\cI sa-i rna; zica vreun cuv1:nt., .• sc temea C':l sa rlu-l apuce la dfuiala. sao; de.ie 0 scarmanatura de cdc dlllire~ti ...

40

Dupscc va.zu eli ca eiebanul SI! ducc in treaba-si cu burduful subrioarji, alergji iari~i in sarite la domnjtor si-i spuse cum a luat acela toadl f~ina ~i din magazinul. al deilea si, IUIndu-ii burduful, se duse spre casa tara sa mai zidi ceva.

- Doua sure de mierre a v!rit In pirdalrticul eel de burduf, doua sure bawte 11 'indesate,

- Nu se poate! - zise domnitorul rnirindu-se si el ca IIJl om cc inca n-a auzit asa ceva in viap. sa. - Cum va putea el duct nita tarna? .. 1]11 e cu putin~! ...

- N u e cu putin~a?,. ba ecu putinta, ,caei, Doamne iarta-ma, doara eu insumi l-am vih.lIt ell ochii mei indesindu-si burduful, ~i dud I-a urnplut, era umflat ca 0 dpu~a ...

Dernnitorului i se parea aeest Jacm cu neput.inia. ... cl nu-si putea lochipui om a\13 de tare pe fata piim!ntului ... s~ poatil duce doua sure de micrre deoda.ta in spate. lEI nu voia sa creadji chelarului, ci socotea eli acesta it ia nurnai in barjocurii, si de aceea, miniindu-se foe, Ii zise:

- Piei de inaintea ocniJor mei, mincinosulel ori de nu, acusi poru.ncese sa te starme lot buca~elc pentru mineiunile ralel

Ce avea sa fad biend chelar, rrebui sa fu.g~ dinaintea stapinului sau, dad!: i-a fest ell voia sa on eapete cite-va clepse, '

Domnitorul in.sa, nu se muJttImi numai eu ati-ta, ei rrimitind dl'pa ni~te Ieciori, le porunci sa meargii deg.raba mupa cioban, sa va.d1i. ori de e adeva.rar ceea ce i-a spus Illi chelarul.

Feciorii ducindu-se dupa cum li s-a poruncit, afla.ra pe fecieruJui lui Dediu departe de Iasi, pe nif[e coasre de dealuri, merg1'nd lntr-un genunchi, eu burduful subpoara ~ culegind dip.)"UDe.

Acesta insii cum ii zari, ii $i lntreba:

- Mai! da cine sinteti voi?.. ce ciurap pe-aiei? .. ce-ari pierdut? _ ..

Feciorii, cum II alll.ira, incremenira ~i legindu-li-se li:mba in gum, nici un cuvint nu purura ~~i raspunda.

- MUjjs;t"nteti voi, ori suni, de nu-mi rasJlunde.ti :nimic? srr;ga ia r cioballul,

I Claps, e)"pse - polmll. scnl.QaJdl (n. D.).

- Noi ... DOl .... DU sintem vinovaU ... ma tog iardi-De, tiki.,. nci n-arn voit, dar dcmnitcrul ne-a silit .... - raspunse unul gmgiind.1

- A~a! .... domnitorul v-a rrimls! ... bine ... luati dara

lLceasn tunni de mioare si-o duceri domnitorului, caci eu n-am dod a rna mai tntoarce pina La diosu!. Spuneti-i tot oclata sa le deie insurateilor, carara te-a daruii Dediul ... si mai departe sanjitate ~ multamiti peutru filma!

Feciorii. luind mioarele, se inturnrui inapoi ~i pcvesnra domnirorului cum l-au aflat eu burduful subtioarii, merg:in21 inrr-un genunehi in urrns mio:arelor ee pastea prj 11 ni~te tuft, ~i culcgind dlp~UlIe.

Dornnirorul atunci nu mai zise nimic, ci ii dete bunli pace sa se duea In treaba-~ de unde a venit... t~ cauca de-acolo inainte de oaspetii si curtenii sai.

Ajungind feciorul Dediului ac.asa Ill. rata-sau, arundi bU.Tduful lnxr-un com de stina. ziclnd.

- radi, tala! burduful ... acum avem faina des,tuli! ...

Chelarul domnitorului, un rnarrafoi sau ce ella nu prea voia sa rna lase ami-I umplea, dara. pe cind era sa-i rad una pe nevrute, arunci am prins de veste ca lie Incumintise ~ i-a~ dar _pace ... mi-arn umplut burdufuL si-am pornit spre casa.

Apoi da! ... asa-s domnii, fatul rneul .... E.i nu prea vreau sa De bage tn seama! - raspunse Dediul,

La anul, sau poate mai devreme, sau poafe ~ rnai rirziu, nu POt ~ci anume earn clnd va fi Iost aceea, dar destul acta. cii nu tocma peste mult timp de La nunta din la$i, aIDndu-se rurmele Dediului pe dmpiiJe cele intmse ~ manoasc [ ... 1. se apropiara intr-o zi cu pascutul de horarul unei bahne2 mari, imprejurul direia en. cea mai buna mincare pentru vire,

Numai ant<l ••. ca 51: duse veStea. cine :$ti ptna unde, despre un balaur, care se afla in stuhul acelei bahne, ~i pe ei'ti pastO" ji puneau pacatele sa se duea cu rurmele lor pe-acolo, dusi crau,... pe tori 'ii minca balaumJ acela. Si nu numai cu. din~ii, ei fi cu ruTmele lor tacea asemena ....

I A ~;ns!inl - ~ bilbli In. ;t.) ..

2 B.h"" - 10" moei .• o< und. crt!!.: pap"r' ~i ,wf. ml"llin'" .m!re (n .•. ).

42

De aceea se Eereau acuma tori de locul acela, ca de para focului.

Acea,sta veste 0 auzi ~i feciorul Dediului,

Dar el, dupa cum tl stim, nu era de eel ~e P9~a y:icl de-o Iurnici, cum merge vorba ... EI nu se mspaiminta de Eel, ci hotiiri sa porneascji turrnele salt;, :totr-acolo, uncle s~ zicea ci Sf afla. balaurul, ~i mergind sa caute pe balaur ~1 sa-I ucida.

fnsa rnai inaintc de-a se porni spre Iocul zis, i:~ racu 0, secure ca aceea ... de-o majiP, de ate! i-i puse a coada de corn ca de vreo doi sdnjeni $i i'i'Uli bine, Apoi SI! porni $i peste vreo cireva we ajunse la locul num:it.

Acuma daca a ajuns, ce sa fadi ei? ~i cum sa £am ca sa nu-l lntirnpinc balaurul fllra de veste, rnai :toainte de ce-a fi pus el mina pe dinsul] ., Incepe a cerceta bahna pe de

deparre, cloara. i-ar putea afla ha.~a~ul.2 _

Cauta ce caura tocole ~i ~ncoace ~i In urma oa de hata.$Ul b alaurului,

Pune, dupa ce-i gasi hara~l. pe unul dinuc. supusii s~.

Ilnga a rnchiti scorburoasii, ce se afla tn rnargmea bahnei, ca Si bam mtr-i:nsa c-o bota, ca prin apuditura aeeasta, ie~ind sarpele din bahnil, sa-vi aiba: tinrirea spre rlichlta ~i I]U tn iaruri.

Supusul Incepe a bate in. rachi1:a.~i bate, ~i bate ptn3 colea ditre amiazazi.

Cind era aruma soarele cruce amiaz, iaca si balaurul iese din culcusul sau fi auzind ell cineva bate to rachita. Sf tndreapta spre aceasta, socotind d. va rnal da peste vree bucatica buni~ara.

Tn acelasi tim_p tosa, feciorul Dediului, care sm Ja pi:nda. se apropie pe virful degetelor, rarn a fi: sirntit de dinsui, si celea ... dnd secoei el ca a sosit momentul potr'iv:it, deauna3 i:i -repede securea in crestet, care-i intri in cap p'lna in

rnuchii. ~ • . . _ • .

Balaurul, vailndu-se lovit pe neasreptate, meepe a se

svirceli cu cea rnai mare purere si-a se sbuciuma in reate pa i1i1e, doara-i treee clurerea ...

, 1:tj~ - 0 <II,a d. OC~ (n. a.).

2 Hih3~ _ ~ir'l-Jl#: POled! prin radu •• , p. U.n mlln!. (n.';l.). 1 ~auna _ prab.bil, dintr.o data. d.Qd.~ (n .•. J-

43

Fecicrul Dediului, In ~indJul sau, nemaiavind limp dud si scoati securea, ca sa-i rna; ra,da: si alt.a Iovirurii, ~i ca nil cumVa sa-I inghita bahll.l.rul de viu, sare degrahii pe dtnsul ;Ii i se punc dupa cap.

Balaurul, mai liulnd iocii ~i aceasta, incepe a SI! i.z.bi in reate par{ile, de se ,cutremura paminruJ cine ~tie ptna unde.

Dar degeaba! ... Feciorul tOI dupli cap ii sta,

Dupa 0 bucadi de vrerne, cind vizu aeuma balaurul di nu-i lucru de ~ga, ... d [1U. poatc face nimic dusmanului sau. f$1 fieu vinr fi se urea in sus spre nori.

lnsa voinicul Dediului nici de fel nu-si pierdu curajul, c:i si-acurna se Pnea virtos de dinsul ...

Trei zile ~i trei nopti dupa olaltli, l-a purtat balaurul pe bietul cioban nemincat ~i oebaut prin aer. Trei zile ~i trei nopti l-a svinturat In toare pirr.ile. lara a treia zi, lneepind balaurul a se ilme~, se l1is1!, s.ere pamtn.t ~i-l mai puna o bllcata de vrerne ~j alamrea cu J'am1nml, pilla ceo in lI.rma, d1nd ciobanul de-o cruce de Jin,ga drum Sf apuca e-o mtna de cruce iar ell ceala Ita opri balaurul in lee, apoi fica ce ficu ~i scoase degraba securea ~i mai izbindu-i vreo cireva bunc ~ siiuatoase, indara cuu balaurul mort La pamlnt.

Pria acea.sdi fapta, loeul dimprejurul bahnei se curaTi pentru tetdeauoa de balaur, si de-arunci incoace, vitele past in pace, -lam pastorii lor n-au [COlma cii Li se va putca unimpla eeva ca mai inainre, [ ... J

De-atita purtare ~ sbuciurnare prin aer ~ de groaza tea mare eare-] euprinse, si-a iesit bietul om din minte ... paJi'~a. totdeauna speriar ~ nirneni nu se mai putea rnlcLege 111 yorba cu dinsul,

~i nici ri-a mai dus-o mul r, ci peste jumata.te de an de la aceastli lnttmplare a $i murir ...

Cdlalci ciobani ai lui Dediu, nu rnai avura de-arunci fridi de nirneni, ci nu mai dlurau de oi asa de bine COl mai inainte. ci vindea din ele cu rurmele, $i asa s-a desfaeut pe ineernl mara averea lui Dediu.

Mai dupa aceea muri ~i' Dediu ~i ciobanii se jmpr~riara care :incouo.

Acuma nu se afIii l11ac.1.r I' Ul'1112 din aceea nil12. numai numele parluiui unde a [os asezara s-a mal pascrat. Malurilc Ilccsrui riuler ne-ar PUtd SpilDe multc. dod ar ~i vorbi. c'ire

44

s-au mai mU01plat de-atunci tncoace pe Itl'lga dlnsu], Dara el nu $t!c nimic. ~i DO; ce a m a uzit din mo~i-stTamo~. cum am ~u1.it, a~ v-arn ~i povestit_

S. R. •. MAIUAN. rrm}ililmi Iwp(j,"I< romS" e, 1'. "5.

2. POidlZd Neqrii

Negrca. Basarab eta Foarte bogat Ii doran stapumor peste tara Meidevei, dar roam bogiirill sa nu plii.tea nimic, pe I.lnga Frumusetea fiicei sale eagra, .lsrl'el Ii era numele.

Vestea j s-a dus pi.n; departe, ioel nu se putea cotorosi de petirori, ciici Neagra nu vrcia deloc sa SI! mariIe. Ba la urmii, un pagin ce vroia 5-0 ia, porni ell razooi contra 1 ariilui ei.

Au fOSL nevoiti sa Ie iasa inainte eu caste iar Neagra 1111 se laQ. fiind indignatii [?1 ci. un main vine sa-i ceara rnina, ci porn] ~i ea cilare, Ill. dizboi. amwei de tarat ei,

Uncle era lupta mai amarnicii, ea acolo se baga, pion ce, vll.zind in rnijlocul dusmauilor pe perirorul ei, se repezi I i,- i true ca pul.

Paginii acum puscse mina pe rrcn ~ital1l. Tatil ~i Iara, adunindu-si oaste, aluoga dusmanul r . dar Fata e pindirn de tadll jieritorului, care cu 0 sageadi. ii rani pieprul. Omorltorul dead.nil sdipa, dar apoi fu omont.

Neagra fu dusa pina la piriu! ell .11 ei nume,ul1de Iemeile dClibradnd-o ~i spiilind-o m bocere, apa riw\li deveni n<:agra ~ de atunci s-a nurnir piriul acela .. Neagra", iar poiana. unde fll ea ingropatii'. s-a numit "Poi9J!a Negrii" p'/na azi,

&1 •. NTCUUT"'·V-OJ~ONCA, Smdii III 'oJdqr I. 1'. 2iJ.

3. Blleagu st Bi'chlhlglu

[. " .] Cine a cilaforil prin Bellean. ~ pl1tlll vedea indlata, dupa cunyl Some~ului. cli de

b sat spee dreapta, pe ~armuL drept este un deal mare. Acel deal, in parxea din futi., spre miazaz.i este gcl-plesuv, rar IJldar3( fi de la[uri este acoperir de pidure Irumoasji.

Acest deal SI! numeste Bileagu. Cine i-a dat nurnele acesta

nu se ~e [ ..•. J . ~ • _ ,. .

In partea de miazanoapre, cam ID padurc, smt msre gropr afunde.'

. In piidurea aceasta de pe vtrf~ .BiieagI.lJui,. se ~ee di au locuir de mule, tare de rnult, nrci eu nu nn mmte de arunci au locuie douii fete de uriasi, cari erau de 99 de stinje~i de inal te, Acele deua fete au rnma~ .sing-ure acola, die; mama lor a Iost murir fi au rngropat"o acolo, pno cele pidun mari, IlU se ~Iie unde, iar taral lor a cazu, intr-e lupta eLI alri uriasi din aha parte ~i ele au rnmasoriane, singurc pe lume in aceste parp.

Acoin, in gropiie acelea can se vad, zice ca a _ fos! locul unde de i~i fieeau mincare, acolo Ie era asezara dildarca

to care Ierbeau mincare. ._

Dupa ce au sapa't groapa, Fara cea mal mare a ramas sa aprindi Iocul, iar PC: ceala~m ~ _rrimis-o 10 Tl;U'd~, dup~ caldare, dar si urnble lute, ell prnll 10. 8 ceasuri sa poata

gata2 mamaliga. _ ~ .. A "A .

A pornit .fata dupa c3lclafl~ ~I dm ]3erlcaD pma In Turda numai 5 P'41 3 avut a face; cum so. nu, and eo. era de

.99 de slie jcni de fualiii? _ .

IU[.e a venit ell clldarea, a umplue-o cu apa din. Somes si a dat-e in seamii la sora-sa, apoi s-a dus dupa raina de ~alai La Brascv; iutc a foSt inapoi ~i eu aceea, ,nar aeli'!13 lc rrebuia brinz.a. DI: unde s-o aducii? Cea mal mare ~-a adus aminre cii odata umblind pe [a Rodna, a vazur pe acolo oi rnulte, lute a zis cii sa se svlrle in Rodna ~upa br!nza. Ceca s-a dus ~ in citeva minute 11 fast mapol ell brlnza. Ce i-a fest ei 90-100 kilometri?

Dupa ce si-au rnincat marnaliga, a zis sora cea mai mare

drre cea mai micil: _

- Sora dragi! Du-te tu carre disiirit si eu vci merge caue sfin~i!. Trebuic sa ne ciutam dte ,ceva de luerll, al3 n-om pu~ea rrni.

, i\fund - "dine (n, a.!

, A gii:<o - a ,ermin. (n.3.)

46

Sora mai rruca a pornit de I" Bileag clue risarit-miazaz.i, fi dod a dat s,a rreaci peste Somes, a pa~it LID pas peste el; and a fest dincolo, vede til i s-a udat rochia dinapoi, SI! vede l-a ~i pe-arunci erau cartoane, [?]

Dinsa, ell sa aiba mill huna treea. [0 are de alta-data, co. sa nu i se ude rochia, s-a apucar sa-~i faca ~i acolo 0 ridicarura, ca astfel sa poatii pii.~j pe dealul Bileag pe al t deal, sflrc a Du-~i mai uda rochia, S-a dar ji a inceput a dim pamm[ cu ~1Oq:ul dinrr-un lac de aptoape ~i a cliidil chiar din marginea apei 0 rididiturii ca de 30-4-0 de stlnjeni de in a I, Iii. cue in trei zile a fast gil. tao Ri aita to ra, dealui acesta, cste in rnijlocul unui ~es mare, care rrece de la comuna ~inIcreag cih:ra Betlcan,

Peste acest deal trece drumul de ~ara, care duce de la lJirgill catre Cluj, jar pe sub deal, pe marginea Somesului, merge calea ferata linia Dej-Bistrita. Cine calatore~te cu calea fcram, poate sa se uite cind rrece pe acolo, cit de Irumos se cunosc ~i astizi piturile de plimint ~i stlnci, cum le-a Ca.fat fata de urias cu sorrul [ ... J.

Acest deal, din battSni se nurneste .Bichlhig;iul

Despre Fctele de urias S(! zicc cil., cam la 2-3 s~ptiimini, 'arii: s-au in tors la vechea lor lecuinta Bileag, ~\ cea ruai mica ;1, a flat pe ~esllJ Berleanului, UTh om arind CIl plugul cu 6 boi ~1 eLI pogrnci, copil care mina hoii •. pe cari al lindu-i, i-a luat in ~Ilr~ ell. boi, cu oameni ~ii-a aratat surorii sale zicind:

- Uire sora dragii., ce viermuleri am aflar scurmiad in pimier, cit :s1.01 de Irumcsi, ce zici, ce slll[ acestia?

Soru-sa i-a luat tn mini s-a uitat bine la ei, apoi a zis: - Srii sora dragi, acesri vermi ne vor fi urrnasii nostri.

Nearnul nostru preeum veri, s-a srins de tot de pe lumea ana; acestia vor fi de-aruma rnostenitorii parni:ntuJui. Du-i iam acolo unde i-ai aflat ~ vino iute inapoi.

Fata cea mai midi a luat plugul ell. boi fi oarneni fi ii dus e lara pc sesul de unde i-a Fosr adus, nefidndu-Ie nimica rau, apoi s-a intors iari la sora-sa.

Dupa aceea a zi.s sora ma.i :mare:

- Dragi sorii, noi pe a.ici IlU rnai pUlem [.ral, sa mergem sa plfogem pe mormlntul marne.i, apoi Yom vedea ce yom mai tace.

47

$-a1.l dus mal afund ill pad~lre unde era rnorrninru], acolo au plins CI.,a~ 1 acrim i, cit din acelea la.c:rim_is-a mcuL un PUrIU, care ~i - astazi curge ~i se ""rsa in Somes, .tndatii ce icse dimr., dealur]. Acel PI_TIu;, pina in ziua, cle az; se num~·~te "Va.lea-Hileagului". pemruca eurge roemai pe sub poala dealului HiJeag.-

Dupa ce s-au mIl1gtiat de plins, au risipir mate gr(lpile pe uncle le-a fa., a~mint"!!1 de pe dealul Bileagului; ciildarea io care i~i racenu mincarea, au aruncat-o peste "Va~ lca-Bilcagului", ~i unde s-a oprit,. a .dizut cu gum tn jus ,i a intrat ell marginea tn pamfnl;; Locul acela se "cdc }i a~ti.z.i; e frumos. rotund c.a 0 ciOdaTe, acoperit cu piidure lrumoasa. Ace] lee se nurneste pima azi Sugrumatul, pentru cii arc forma sugrumatii, dupii cum a.. Fest di.ldarca.

Dinscle, Ietelc, 11;1.1 plccat apoi dirl~ sfinpt de SO;\r·~.

Mergind lOt pc pane_a dreapd n Sornesului, pc uade treceau de, de jale ~i de surarnre- dI sint silire a-si fams; locul, ton; aruncau pli:mlntu· cu picioarde~i din ace prunmt se prcl"ic-cautor srinci, cari se vad ~i azi: surf ni~estan:i mati, neregulari, scobi\i w rmna forma. Ace1c scobituri, se zice ci sill! urrncle lor, pe uncle. au diJc3r. ~ se numesc pial! as~aii de popor .. Stariii Berleanului", Cine diJihorerte de la De] spec Nlisaud, pe calea cmriitarensa", rrece pee Iinga ace; stan i •. ii poate vedea dt sint de minunari .. Asemenea vede cill a toru I ~i ,.Dealul Bileagului". precum $i "Valea Bi.leagului, p~ v~.'rfu! e}i.rw.'a.dcai.a taCll: contcle Paul Berhlen 0 v~rand~. humoasa .. rn rna! mill te eulori,

Fetele de ur:ia~s-au. tor dus spre s-rin_~it.mia,anoaptc ri sau opric in "Oell1ul Ciceului", De neola au stie nimenea

til ce Hill !aCI.II? [ .. _) . . . ... _

Adta-i CIt am auzit eu dcspre "DcaJuriJe Bi lea g; ~i Biclrihigiu", Po ate alrii "or fi ~ti:ind ceva mai milk EI.I ~nil nu,

Il.,-,-VISTA jI..USTRATA, 1900, nr, ~-4. p. 34.

1 ("7:11. enmimren .. 1 - "I. hoi".a<eil; ccmite - veehi ooicr mare (tn Tf:1n<ilv"-Oi~l [n .. ~.)

48

V. RI1JRI

1 . .Arge~et

P tin mijlecul s.uu.lu..i clI.r~ un riU~Qr ca re se numeste A.rgo:~d.

Nu e marc.

De aCcC3, nici nu s-asim~it aevoia vreunui pod, cue sa lC:fc rele dOlla~oas~e. pe cari este asezat sawJ ..

I tree Ierele eu picioarele goale, vara, iar iarna pa~iti

de pc 0 ginsie d" s:hia,1i pc aha. ~i e~ti dincolo. _ _

Arg!!$l!lul l~i schimbii albia, lnrocmai cum i~i schimbli pacerite 0) Iire omcncasca nesl4tomidi.

. Vafa trecl!ita. a Cliif$ pe 1ioga gddina. Chezasului, iar ;;culll..rn iamii, creel! lipit de emma, vir1ndu~e subea, cillLi:nd mereu mrumrricul ...•

Straniu [ucrul Un nu sa caute ifiltOne.r-icu.l!

... ~i riaerii .. ea §i. biiuta;;j, i~i SpUD aceeasipovesre. Pardi: ar fi iDrelc~i intaina sa iasi tOl'i la ncelasi sHr~it ell Yorba.

A [OSlo un n5.eau. frumes .• de pica de frumos. TII:llt, taro:

SnaLt. penrru cl "Incopiliria sa privise cum bradul din fal"easel parjn~ilor .sai crestea rnercu tinind spre OOT". ~i ;I crescut -wi el !nalt ca bradul, Era bun ~ plicur totdeauna, precum brnduJ I:: pIlicut tn oricetimp, ant vara, cit ~ iama,

Dar ce piit.at l. .. Bietul fHi.ciiu!. _. Era unit ~-a lupte cind va ajunge mare, inrr-o lupta ciudar de nedreap"ti.

A vea ochi m ari, alba ~tri, ~i p letele gaJ bene, .C3J razele soarel ui de galbeae,

$i cerul, rimnitor, a inccput sa-I pismuiasca ~ si.·l apese pe Qchi cu m!iiucLIea IIeinrelea~a a seninului sau,.ca: nil cumva lumea, privind lnochli cei r rumosi ~ limpezi ai fla:·diului, i.i. vadii cerul in adincul lor fi· sa Oil mai priveasca sp.re eel'.

Si soarelc il uta, c.a pletele mica:u.1u~ erau auril, Q3 razele de aur pc cari le rrimite asrrul spre pammT, i-I gonea de

$!:raluci_r,ea lui nesecata, ca oamenii sa au-i priveasci prea. mill. parul l",.i auriu, fi sa uire de razele sale bineHi.cii [Dare.

Co: dusmani neunpka~i I Ce luptii. uepotTivicl.!

Un CCf mereg: impcrriva Ill.; ~i 1,1[1 soan arzator, arca~ neinduple<:at. ce i;asVl:rle tn ochi sagep otravrtcare, care ii taiau mai cumplir dech orice dii~ al celui mal t2.ios palos

din Iume ... Bieml fliiciu!.. . .

In vremi le acelea se I up ta 1,1 oamenii vi.nj Oft c u uria~i ~i ell balauri ... S:i biruiau pc w:iafl, adeseori.

Darcu cerul~isoarele nirneni nu s-a luptat, ruciodati.

Cii:ci cine poate sta tmporriva soarelui ~i a ceruluil Lupte corp [a corp, au fost luptele cu wia~ii fi balaurii, dar lupta lui A;rge~el, ce f.el de luptii.. era?

Flildiu.l, biruit de striludrea <;:er:u.Iuifi orbit de arderea soarelui, caua seapare pe sub clesi~Ld. padurilor. de brazi, Se credea ~ca,pl![. Sta roMS pc paoUllrul gol, .di.~u.fli.od de oboscala cautal'iiacestlU; pann ascunzis, Dar cerul ·ttimise ua vint pu [ernie. ~i ras f1riud v id mile b razilor, tam lee razelor soarelui, care i1sagetara rot asa de tare ca in. plin aero ~i ie1i de aeolo Arge.~el ~ porni prin rnunti, impro~i:;it mereu ~ i tara mill, de a rcul d LI~i:o.oS aJ soarel ui, .. S-a a scuns apoi !ntt-a pe~eri.

A runcl ce rul tr imise p loaie cu p j cl turi grele, ineh .strapunse pa,rur3 de pi,acral Ca,cind 0 gau.ri micat intocmai Cit virfu! ilculuL

Soa.-e.!e aut a asreptat, pentru casa u-imjra iar sage~ilc

sale n esu f C.fi [e. -

Si l-a gonir ~i de-acolo,

Arge~el sHibi ~i se laCLl UT1[. Dear din cchi ii zvicnea toea straludrca de alta data, a~ de mult pizmLli·ti.

Zadarnic a, diu!at ascunzisuri, ciici cerul :Ii soarele SIDt puternici ~i umerii ornului nu-satit de v1njo~, melt ~ Pail greutatea ce i-o pun. asernenea wia~i.

Intocmai ca srinca ee sta sa. eada, dar pe care II mai P-n eiteva v ioc de copaci, WI a~a parea Argefel, fla:d(ul eel mal Irumes de sub cer ~i de sub scare, ctad, dupa ce se ascunsese 10 atitea locuri, i~ viizu nimicnicia suidl!in~dor. Intr-adevjir tl mai '~il1eau curajul ~ oidcjdea, Zadarnice erau amindoua, dar Ie rnai pasera flikaul. peJillru d era om. ce se

imbarba.teaza ~i nidijduie~tc ca un sdclete {pasal'idl to co-

livie] duouit de dotu! Ubenapi. .

Se ascunsese in celt din UTma,. to. albia dwui ce rreceape acolo, Darcerl!l I.~i cglindi tn apa fata sa ~i deci pc fara lui ArgefCl, ~i soarele hi trirnise razele, acum frinte,. incit bietul fla:diu :inghlli atunci, de adta obida,. apa multi, eli muripe loe •..

$i acolo in api l~au cauut!. .. Si apa rlului a. PUtlll stinge dogoarearazelor soarclui.

Riu] plinse ell lacrimi, ~l.Ivi{e de api razlere. pe aeela al cirui nume 11 poarra. a5tazi.

A.tit de mulr !l je[ira pc Arge~el, inch de-atunci, a. tam as el asa de mic,

P rea mill te Iaerimi a viirsat. Argesel era. am f rum os ~i pr~ m:J[ doa:e lu~rul acesta orueuesc, treciitor. Lndujo. ~are.a r~ ul III a ~up ara J msa cerul ~ soa rele, cit de a tun ci n -a u cchi sa-l malva.da ..

!ali dece 11mbHi. riusorul pe sub sun.:i ~i umbrisuri, Blestemul eerului ~i aL soarelui e mare'. Nici rirnlllu se poate fe ei de e L, C1J toa te ca .~i scrumbi albia me reu,

Dirnineara rna due la riu~t, la Arge~eL Curge lin. citva rirnp, apo] dead.'la se repede cu furie neputincioasa. SVlreolirile lui pard aduc aminte de meartea Iui Arge~eL Mereu pil:te ca. plInge ... spwnnd brazilor $1 pietrilor din prundi· ~I SBii., jalea. lui de veacuri ...

GLASUL RUCOVlNEI. 1925. nr, 1812. p, 2.

2. Ria! Doamnei, Plafrd Doa.mnel

In vremile de demult, alerga p(! dealurile astea, 0 clornn:ila romim:B. de frica tawilor care Q alergau, voind s-o ptngare.asca.

Clnd a ajuns Ia dill ana, a.pa era mare si, neputind-n erece, a incepllt dnmnita sa: fuga in SUi~, pe malul sting 31 riului, Si a~Clt fu~it oinli la ':.orb:i.

51

Ac:i, hind aprcape, aproape SoO prinzii catarii, unde era sa Juga? A vaz.ut 1n 7avoi 0 piatra mare ~i Soli ascuns dupa piaua· Torusi, ditarii carc-o urmarisera priu reate locurile pe unde alergase, au gisit-p ~i aci,

Cind i-a vazut domnira, a incepur sa rremurc de grQa~ ~ S-3 lncercar, cum 0 putea, sa creaca dol, dear a seapa cu viata. N-:J. izbucit 1nsii. cii au IU3t-o, valurile ~i s-a ineeal 1n :riu, biata domnira!

De atune; 51! zicc dulu; 1.0, care 5"3 inecar ea "Riu! Doamnei", iar pietrei dupa care 3 Stilt ascunsa "Piarra Doamnei",

C. RADULESCU-CD01N, Lzg~l1llt, rl',~d;!H fi amillli,; im"ir~, "du".re din Olleni •... , p" 59

3. Legenda Muresului $i Oltului

Traia oc.lata. un tmpanr pe virFul unui munre, wtr-o cetare cu doua rurnuri. Si oda,3:, intr-o varli, :I plecar impararu] acela la razbai ~i JlU s-a rnai in tors. !:mparii.reasa a rrirnis soli to roate par?le. sa dea de urma sorului ei, ~i s-au dus solii cercerlnd pinii 10. marginile lumii, ~i s-au inters dupji vrerue illdclungat3, fadi bucurie,

Si :\VC:l impariteasa do; copii care se jucau ~n tiir?ni. cind a plecat ladil lor sa se razboiasci; iar acurn era.u mari ~i micai de insuriiroare. Unul crescuse in rurnul din spre rnlaulloaptc. ct:!ilalt in rurnul din spre III iaza?i. ~i. amlndoi erau feluriti la fire ~j la ginduri. dar unul ~i unul la chip ~i la rapTu:tii.

Si S-:lU tnTdes e; sa piece de-a lungul I umii fi sa caute pe tatal lor. Mama lor a plins ¢ de bucurie fi de durerc, dod a aflat de hotarirea lor; de bucurie ci are Hidii alit de vrcdnici, ~i de durere, cii. se ternea sa nu-i piardii. Dar i-a povatuit 'sa se tie vesnic impreuna. cum tin boii la jug, $i vesnic drumul unuia sa fie drumul celuilalr. Si i-a bineCUVLn[,l[ ~j Le-a dar voie sa plece, ~i iari~ i-a staruit sa meargii fn (Qvari~ic ncdeslipita, $; au pleear fl3diii.

52

Dar abia pa.rasira cetatea pirinliJor' ~i au inoePlIt sa nu sa in{eleaga la drum, dki erau feluriti la fire ~i la ginduri. eel crescut in tumul run spre miaz3inoapr(! a apucat pe partea unde fl.lse'se turnul In care a crescnt,

Pe unul tJ cherna Muresul, pe celalalt Oltul.

Si de-acclo, din cresretul rnunrelui, li s-a despiirtir cvarca, ci Mure~ul a pornit spre miazjinnapre, iar Oltul spre mia.z3zi. ~i era Olrul sfiirimicios fi iure djn fire si a apucat nebuneste ta vale, spre ziua seni.nli, iar Mure~u1 era lntunecar cu inima ~i linistic C3 noaptea pa~nid; {i a apucat iucct. tocer. spre miazaooapre. Dupa ddiva vreme msa, pe 1-4uIe~ l-a ajuns dorul de Frare-siiu ~ i s-a inrrisrar suflerul ~ de aceea S-;l, mtors spre miazllzi sa-~i afle frarele. $i nu l-a mai aflat, ba fi-a pierdut si caJea~i a apuca t io 3.1 di parte, tot liru~til ~ cu inima de pace.

Dar mama lor, dod a vawt di. s-au despar.;:i-t chjar de la casa parimea.sca, a alergat sa le curme drumul, dar nu era chip sa-i a.junga. rnai ales ca ci Fugeau in doua parri. Si a pfl.OS imparateasa [ ... ], ~i iocr-aed minur, :un1ndoi baiepj s-au facur ri'uri si riuti 3..1.1 rama.s.

$i de arunci Oltul eel sfiirimicios ~ iute din lire. a dar a.avala prin ~ri muntoase ~i s-a asvirlit prin munp cu prapanii ~ s-a afundat PI'! la'Iurnul-Resu, clccotind ~i izbind\HI: de stlnci, Si de aceea lui. i se cima cintecuh

OII1J<. rill blmcTUrt, T~-aj film! adlru: 1i la!; Cii vii mere J s-plim~8af $i C'u. si'ngt' IJmnlCCa.l'.

Iar Muresel de atunci curge lOT pc ses ~ rot spre sesuri !laz:uje~le lini~it ~i increziitcr, ~i de accea i se dOli! clntecul:

,1["'.:1. Murrl, ",pa Ii'la, Trae-mk-» fa:m s:U'iiinii. $i-mi I;; parte tit hod;,,;;.

T. I. MlltEA, L(g~ndd e, p. 166.

53

4. Balta C olacului

De cum iesi din satul Colacu ~i coboriw fOseaua spre rasarit. lisi:rul.1<I ~d.rea.pta ~c!,ala s:tul ui. asezata pe WI tap$can al eorhanei l, I'prasare III fa~a [rumoasa lundt pe care top mocanii din Vrancea I) cunesc cu numele de .. Balta Colaeului".

AfuIldati in adincimes d~llfilQr dpoase ce a tm:.onjoarti de JUI _ tmprejut. COl, zidurile unei bliiuim: ceta~i ajunse in paraginire. lunca aceasra, seoboclti pma aproape de nivelul apei Putna, se inrinde in $linga l'iriullli. pinJi sob .PriporuJ2 Mindrei".

Aproap= tnrrclIga suprafala em acopedta eu semanamri de porumb si grl.u. cao aceasta em partea cea rnai roditoare din pamtnturile colocanjlor, In alan dcsilijtele din jurul caseler. Numa] la mijJocul luncii, se ridic:i un crimpei de deal ripos ce Jp3.rca ar fi mal mulr 0 prelungire a dealului "RacoreanuG de peste apa ~ prinrre care PUUl:i trece acuma fira nici .0 Imporrivire.

Mai ales tnsprc [Oamna "Balta Colacului" itt .0 fnlati\larc din cde mai rerttl,ec~toare. Lan uri mari de porwnb dat :n COpt, ee acopera intinsul luncii, saalucesc 1ngilbenire in razele soarelui ~i se leagioa In valuri largi la adierea viotului domol.

Prinere lanuri se a~[erne dealul luncii, ca un stergar alb, urias de lung. vechea sosea a Vrance], singurul drum care ra:zbiirind PI' jgheabul sttimt de sub ,,Babel!e-, deschid calea mocanilor nosui spre orasele Odobesti ~ Pocsani, unde acestia meTg de-si vind lemniiria, brlnza, lina $i vitele ce le all de prisos ~i de unde Ifi cumpara toate cell' necesare gos-po&iriei.

C1tduri hmgi de c3rute indlrcate cu porumh. ccborind pc .. Priporul Ml'odrei", tn~ruite uncle dupa altele, 51' mi~ Ienes pe drurnul l!!ntii. sc:rifnind sub poveri coviqitoarc.

, (".arh:tn" - <!'aJolli de d.,1 tipo<toii In.A,1,

; Pripo'l'" - iffiis 5.o'\U {ob,.i, fOi1r1e po\·i,1'"it. CO:l.~l~ rcpcde. rnvilf\J~ rn.ll..}

54

Scitttitul card or, striJ:ite(e~'i chiotele de indemna.tel:a drum ale mocani1or carausi. _ '. muhmmiti dI-si aduc acum rodul munci] lor de peste vara. se amesteea ajei eu vuieruJ apel '~u[na, de .dl.rei uncle IDspumate se spug tn bolovanii ~ sdn. ale malului de Ia dreapta sa, dlnd asrfel viata noua ~ i'ndnr.a. roare acestei luaci,

Dar la Sf. Dumitru? Atunei fiind iarmaroc la Vidra cu doua reei zile inainte. mulrime rnulra de mocani, tinerl si h!iujni, ies din s~ochj.nilel Vrancei cu cllrute diad sail. pe jos:. "pre a-si Iace cumparnruri pentru timpul 'iemii. iar ri.rn.eriL ;na1 ales pe~trU a p_:trece 'sarbatoarea aceasta tn hlU:gaJa~1 2 1 arm a rceulu], unde gasesc tOt felul de tiouran pentru a-$i treCe vrernea: scrincioabe, cai. [ocuri de noroc, panadmi 3 ~i alrele, • . Spre amina tn desem, bUciul se sparge ~i in CUl'tn,r1 ~mbul~a aceasta de oameni se ra[~tc~, Fiecare zorind sa: se mapeteze 13. lecuinta sa.

Simti 0 placere sa rri",C$ti. ~o apusu] soarelul de pc . 'Priporul Mindr~i ". pe .Balta Colacului". pc dru~ul c~rei~ un 5~.r ne~fir~t ~e dim!e. se vede misnnind pina departe til zilri, ~1 pc de larun. oamem veseli, chiuind, tii mlna boil biciuindu-i.

ca v . .. • • .' • d • -'- f • fl" ". b" .

53 .mear~ ,Ta~}ute. iar err uri ue ete ~1 acar, im racan

In name, de sarbitoare, alcarga pe de 0 P3rtt si pe alta a drurnuhii, zburdlndu-se veseli, muh:umhi de perrecerea de la I armaroc.

In ce:1t1::1 .:nalului ~ill mijlocul IUTI~ii. sub corhana de Unp drum. batTIOII spun ca era pc vremun hanul mosoeanului Tudoraf~e Neagu, un £ru.nta~ veehi al Vrancei, unde drumetii. oboslu de drum lung, poeesesu de-si rasuflau dcbitcecele mai uagind ,i ei cite un pui de chef tn lege [ ... ].. .•

. Dar. in vremuri deprutate. se poveste~e ci .Balta Celaeului" nu avea tnIatisarea de acum. Pe atunci, muntele stlncos nurnit "Dealul Racoteanului", era una cu c:rtmpe.iuL de deal ee se vede astizi strajuind i:n mijlocul lancii, iar Puma ell. tQam furia ei, ifi izbea zadarnic vaJucile ~l,Ihoioase~ m sri'~cile :!tit de putemice a dealului, fiind nevoita a-~ opri 0 dipa

1 Scoo),ina, SmrbIni - gronp' adjnca ",II minciitnrii d. pam.;nr I:;fU' ~~ti d. ~=ll QPc\Qr (n,o.).

• ~ ~l !~ - Jlt.u;:ou.v h5nn.1aie (n.~.) ~

P.narruna, Panatnml - ,,"lgar panorama (n.'I.)

• ~ltbClio, - whOlO;!5t. ruha - a rnin:l pedne~. miniol (n. 01.-).

55

eolea, pentru ell apoi, sllparara de aeeasdi invingere, sa-n mere{eaSea undele doe mime, meovolndu-se ca un sarpe, tmprejurul dealului semel ca ~i cum 3I fivoiI sa-I sugrumc.

Din cauza aceasta, in vrernuri ploicase, apa se revarsa peste Inueaga lunca, plna sus la gura p1rtll1lu.i Colacelul, astfcl ea inrinderea aceasta de teren em 0 balta mare, m]asriooasa, de uncle i-a venit, desigur, $i numele sau d.e ,.Balta Cclaeului".

Povestea ne spune ca, pe acele tirnpuri, rrija 10 mlndrul sat de pe ti;:p~ul dealului nurnir Colacu, 0 fata adt de frurnoasf, inch se dusese vestea pmil deparre despre elinsa.

'Nahi, ell rrupsorul subrirel ~i mladios ca trestia, ell fa.p.

TOtunjoara, obrajii jmbujorari ~ ochil de un albasrru liliachiu, suaIucind vial sub sprincenele groase, ffumos arcuite, oricinc o vedea alcrg1nd sprimeoa pe poianf, eu p'irul san ca aurul riurind pre spate, se oprea in loc minunindu-se de asa frurnusete,

Ea era Fiica unui barm gospcdar din sat, 0111 cu stare m uJ. til. ~i cumpiinir la vorhe COl ~ la fapte. A fest ~ vornic til sat, iar sfamrile lui parimc¥ti erau ascultate ca multi! cinste desateni $i nimeni nu i-ar fl iesir din vorbii-i, once s-ar Ii tru1mpla!.

C~apoi fi mosneagul nu era dinrr-aceia care sa-~i piece urechea la vorbelc WIOta. sau altora. Nu da ascultare dedI cUlgcrului $i inimii lui illSa~i si penrru nimic in lurne 'I1U ar Ii tngi'iduit ea cuvintul sau, dar, sa fie calcar de cineva.

Pe Calina. dlei asa se numea copila cea Irumoasa, 0 iuhca C1!I mul.cii dragoste parin[easc~, nu numai pcnnu ea era smgura lui cdrasla, dar ~i pentru ca rea era cea mai frumoa,sa, rata de pOO partes locului, Din aceastii pricina, batriDUI 0' tinea inrotdeanna aproape de dinsul, sHru.ind-o mereu cu vorbe p3.rintest], adt d!e ad.ine cugerate dar }; aUt de series pronuntate, tl1lcit Iata Ii da 0 ascultare oatba, mai ales d. alte desmierdiiri ori sfilluiri n-avea de unde sa mai primesci\ copila, can maid-sa 1i murise de rnultii vreme.

Mu!~ fl~dli a~ fi ?ori~ s~ ia de sOtie. pe aceasdi frumuscte de eOl?1111 ~I mull" 00 l!1dciglsl! la ne.bwtie. dar ma~neagul nu v,oia ,en ole; un chip s-o m'3ritc ~i pc tOP cari venis!! sa i-a ceara de: ocV'asu, 1; alun)l,asc CI.I vorbclc ecl~ ma.i asprc ~i usruratoare, inch bietilor oamcn.i Ie pien.~3 pof [,I de CUllunie eu fii.ca U!Och.ia~ui.

56

Fata losa, ca orice rinerere, pusese $i ea cchii pe utn flac.au, rnindru la statuta ca si la port, ell care se m[llnise .i jucase la Simcdru in horii, [a iarmarocul diu Vidra. La joe el 0) s?,!o.sese~ odara ad" de rare,. de mijlcoelul ei suibrirc,tnet. a SImp! ca. de atunci i-au SC\lZUI puterile. Iar clnd s-a srricat bora, fiadiul retinind-o 11 privit-o lung in fa~a. en ochi dulci, pa rrUJ1.Z3 tori. ziciadu-i:

- Nu mai S[31 la joe feti~a?

Iar din,sa, cu obrajii i:nro~i~i. i-a rlispuns incc[j~or: - Nu pot ba.di~a, ca rna tine taica derii~1.

. S~ ~usmdu-~e din m1i?ile l~!, a fugir ca [I caprioar~ spenoasa, pma 1[1 caruta unchiasului •..

_ :qc arunei, chipul lui vesnic II zareste in fati-i copila, fara sa stre Olacar unde-i esre saLa~ul ~i dnca ~l va mal putea vedea aeveavteod.ua.

De rnulte ori, copila pihrunsa de dorul voinicului earci se p~r~ a Ii un ra[-FnUllOs din. poveste, merge a in Funrlul gradmll, unde rami.ilea ceasuri. 111tregi ell privirile pierdute in zare si tnabu~indu-~ plinsul Tn pumoi adeseori [ ... J.

Si ce rau ii parea acurn di nu-l rntrebase rnacar cum II c~ca~a si in care ~arte Ii este sarul, pentru ca eel putin sii

~m:! din care parte sa-l asteptel, . . .

~a]'. ~ez! ~a foc_ul_ dragosrei nevi~O'va[e SI! aprinsese tntodata ~l In unma HlIcllJulul, care de cind s-a despa:qu III hora de Clilina, nu-si mai purea gasi. odihna si gindul la sa ii era inwtdeauna. 0 inddigise ant de mult, illicit ar Fi infruntat eu pUkere once pericol, cit de mare, numai ca s-e poata avea I?llga dtnslll de SOlie.

Afi. ca,. intr-a buna zi de sarbaware. an de dorul. ei, Dragulin al n ostru sc i m bradi ill b a ice frum 0' lise. eu i rari maoanesti ele Lina. eama~ alba ca zapacia, impodobitii eli cusat:u:ri ale~e:'11I! briy fromos. i:~coel'ur!nd mljl~cuJ ~i J'wllndll-~i 0 sartca rmtoasa pre umerr, mea eca. pc arrnasarul sau eorbos, cu care i~ in goa.nil: din sarul sail, Tic;hiri~. 1ndrep"ttndu-se pe emma dealu1u.i in sus, Ia ~asa unde il.uzisc:: cii locuia alina.

Cum I-a l1irit., copila a fnginbenir deodata ca ceara ~ ell !lreu a Olru pULUt sa desch.ida poana, pclltrU ca c.a.lali'e~ sa-~i vire aJlnasarul tn ogradi, iar batrtnuJ de cum 1-. vi7.:ut. a pncepur dim:r-odatii sC'opul venirii lui.

57

~ Dup~ ~!UP ti tndCm1n!IC i-ar fi p!!iCUt $i •. mo.fn<!a!5'u]~i~~caul, dar II venea .greu sa se despa:na de fUCil-L mult Jublta. De accia, clnd b3:iuul 1.i ceru mina eopilei, i S-3. Inuiat iWma filJu putea sa riei di.mq-odata "eu ri-o dau", ci i:i spuse mai

muir a~a intr-o doara: .

- Pe CHi.oil: 0;-0 dau bliierc dedt aceluia care Vii: Ii in stare &2 taie singur to do'Ua .. Dealul Racorcanului" din uBalta Colacului", C.l sa otic drumul Putnei sa me~rgi de-a dreptul inadnte, :ta& inccnjurul ee-l face acurn,

- Eu vei fi acela rnosule - se gribi sa raspunoo rtaciull, ran sa cugete clrusi de pu~in la rnunea grea ce era de indeplinic.

- Dad e asa tladi:ule ~ crezi cl vej putea face l'1J isprava asta, sa stii ca a ta va f.j' pe veci Calina, copila mea dnea. Mergi dar de te ~ pc ueab~, ca 53-~i v'ad vrednicia, caci omul laudaros nu-i de nici un fe,los ~i fafa rnean-o dau unui om de Ielul aeesta.

- Bun e Dumnezeu mosicule ~ rnspunsc eftind Dragulin, - Cu aiutorul Seimanului, cred ca voi putea sasf"u$Csc in curind rreaba ce mi-ai nat pe seama fi nu peste !n'! . .!, tirnp voi Yen; sa iau ell mine cdorul scumI' al viel'ii mele,

Si asa, fllicaul Dragulin din sarul Tichirisului, capli:dnd Cllvin'wl mesneagului, se grabi sa pIece in C:UJ"Ind, pentrn a se aseza pe lueru, diei numai cmp de zabavli nu era pelltnl di!ilsu11

- Nu duce nici 0 grija. calina, d:ei eu voi sti sa 'Iofrunt cu barba~ie once peurati din cale ~ in curind Yom fi fmpreuna, - sopti Dragulin ye neobservate fetifCanei <;aTC ramasc cu genele inecate in lacrami. privind la voinicul clIla.re~ care :5£' departa in zbor user spre satul lui.

A doua zi de en zori, Drigu.l.in se aEla in rnuchea dealului, izbind puternic eu cazmaua m ereasta ce avea de $pintecat. Munca era neinchipuir de grea, dar dOM f1aciiului de iubita luiera Mia margini ~ ars de dorul acesta, avea deplioa nadejde ca VOl lnvinge m'UDcele.

~~i luase destulc uoclu: de sipar $'i dnd osteo.ea lzbind eu cazmaua, lua in mtM hWe~l, arunclnd la 0 parte dirimaturile SC1lase.

Si tOl a$ll. DdguJio muncea in IT-una de zor, ia dltttmarea malului lnal(. munca pe care nimeni pina Ill. drnsu.1 ou s-J. tnCUlnctal vreodata a a faa.

58

Din zori .~ pina-n noapte, el nu~ti3 ce-i odihna. Sipa tara IPr~et tn hruba malului, nerinind searnii de. oboseala ~i de sudorile ce izvorau tot mai nivalnic pe corp. Dear seara, tJrziu, intTcrupea luerul ~ pernea $ovie.lnic ~e ~oasti de yale. pina in sat la Tichiris, uncle i~ odihnea acasa trupul ist()vlt de obcsealii, far 11 doua zi in gema,sl! inapoia dill rran la munca, aducindu-si azimli proaspa[i pCDD'U namie7..

Ades~eori. copletit ,de pc,ea multi obosealii, ni;.i nu se. mai cobora ID sat ~I raminea neaprea pe lee, dormind pe iarba moale, Itnga tulpina vreunui copac,

Ari a~, m!ine 13 fel, a dus-e flae;1u1 intr-una eu munea, ptnas-a mchei:u 0 sapdimina. DarimaSl! 10 vremea asta 0 buna bucata de mal, dar fa~a cu inilti.mea rnuntelui, munca lui ern Q nimica to~!a. Ba indl aCUI1'!" dupa daramatufile ricute, se ajunsese 13 ua strat de srinci mar; de piatra, unde rnunca era aproape firii nici un spcr. Acum trebuie ~i mai multa putere iar Dra.gulio. de uh amar de mUllca chiouita. sLiiJea vazind ell echii ~; purerile ii scadeau din ce i1'1 ce Ma.i rnult,

~ El insa ~u ~e des~uraja c~tuJJi de ~1l~!Il. $i se stradui.a mereu sa admceasca CLt mal mult sapamra in irurna muntelui.

Intr-o seara prin amurg, istcvit de oboseala. azvirli cazrnaua la Q parte ~ se i\~ezi pe iarba pcntru a se odihnl.

Era una din serilecele mai frumease, cu C!t:T renin ~ lima pliniL ~i Dragulin mlins pe ia.rbi, cu fata In sus ~ eapul intre m.iini sta privind spre bolra ccrului, iar ginduri.le-i dhaceau fugar~ rocmai ls ruagula lui. Ccrit3 cea din Colacu, pentru care di.l1JSW 51: chinuia at1t de mult, Gindu.rile fI muncira mult, pina cind 10 sfir~11 somnul 11 rapuse ~ adermi.

De-odua, 0 smunciruri\ usea ra a lOiinii t! racu sa se trezeasdi ~i deschizind ochii, rarnase ell corul nedumerit la vedenia ce i searata in fa ra.

o fiima ucara ~i ath de frumoasa cum. nu-si PUMC inchjpu. i P-Hiciul pina atunei sta tn picioare lllilga d.insul, imbric3ta In purpJlra ci~ a.rgint., ell' 5trlllu~ea. Sclntel~tor po: dinsa, ca 71- padll .. p~~u.n~ .de i~ghe~, I~ e,tln~rea pnmelor raze de soare. I:mpra~nlnd In luru·-I 0 lumma orbltoace.

Pl.lIeBul llCJ.Stru bi dusc lU~illi1e 13 oehi, ea sa-i $t!!arga, sprc a iie tn,redjnla daca nu eumva viseaza. Inr ilcum glasul fiin.rei acesteia ce sta linga el. ii rasuoa in urecbi:

59

- Ai.:i te-ai cul.cat voinice?

Snri repede in sus ~i capati'nd cura 1 Ii raspunse C3.1n $Ovaelnic:

- Appisero nllm3-1. de prea mu]di OStuluaHi, pe paji~ma asta.

- Dar ia spune-mi, prierene- rnai glasu.i ell voce mIDgiietoa.re zina, did zilla e.m arlharea cea ermeciitoare - ce ti-ai ..,pus ~D gmd sa faci aici, de tc-ai apucat sa daTimi mUDtele ana de pia.tffi?

- Sa fa.:: lee Purnei s:li tread de-s dreptul pe lecul aC(!~!a tarn eccl - U e)(plica cu mal multi incredere Ddtgulin.

- Da binI.' fl~ciiule, DU vezi cit de malt ~ stinecs e muntele; peste. pntin~ de a fi ditim,3r ell sapa !1i urDac:opul, chin de ar sari un sat inuelL de oameui, nil numai 0 Iloare de v?w.ic ca tine. Zaoamica p.i ~ol1la truda voiniee. lasa mai bine ca i1.pasa-~i urmeze calea, rot ca fi piDa acum, ciei n-ai sa=p pori ajunge rinta Iliciodatlt Dar La spune voinice, ce julim1nt ai de tmplinit. de te-ai inhimat la 0 mund! 3f.! de grea :;i ch.inuitoare?

Si D rigllLin , ell suflerul ars de dragostea Cilinei, ii povesri zinei din fir a par, 'toadi sirerenia eu iubita sa.

- Chin p;rin foe d!nca rni-ar fi peruncit rnosneagul sa tree - incheie Ai:icaul - sau sa dar1rti intarirurile iadului, as fi fii'cl;It tetul rara nici 0 ttrtlr~, numai sa pet lua pe Gitifia de SOlle ..•

Zina, ascultind ell deosebita luare aminre, povesrirea aceasta puna ge duios1e, er~n tare s-a (!?c~c~a: dragoscca neJ'~a!lita a doua suf]ete plapU'lde" a doua irurm ce se ascamana S1 se dorese :'I fi tetdeauna aiiruri una de alta, i se flieu miJa de :lS3 eruee de voinie, care isi pusese iniot sifilitatea ~i chiar vi311"l1 sa, pentru rmplinirea, nnui vis dejubire alit de scump pe~tr~ ~dinsul. Ji e~,,:indu-i ra~~ se:lir~~d~ ~ 'tra.sa de ~u~ca chrnwra" rnunca staruueare de vlteaz:, U zise ell voeea ei mingiietoare:

- Afla .... oinicc c:ii eu sillt Una, iar DU fiil,li paminccanca.

Sint 'slapina cedriler acestia si 13 tndemin3 imi stall puteri !:le~Dchipui'tc, diei to~te vieta!i!e pa~urilorrm:; • :;Jilt. suP,use. ~ Iml dau asculrare. PQvesrelli d.ragost(!1 talc m-n. mdUl.oi1at muIr $i de a~eia m-am g.indi[ s.i-~ viu 1I1tr-ajUitor, C:1.' sa-fi poti :Ltinge ~in[a cc dore~. Magi dar acasa fi te odihneste rata

60

nici 0 grijn, c~d ~'l eu purerile ce am, v'oi fa.ce ell ptna m1ine in zeri, muntele ;,-a fic spinreca t.

La vorbele acesteia, OriiguJin rnmns(! lecului (!Jane nurar ~i gfnditor, I1c~f;iod ce sa crcada ~i ee sa riispundii.

- Ai toatj lncrederca naciulc: - unl1a ztna - ~i Ill,! mai StII. la lodniahi dci zinele nu mint niciodatii, Mergi lil1i~rir :l!=a;n f. miine Puma nu va mai cia ocol muntele p va curge pe unde i~ esre dorinra. Vczi cli. nu c vrcrne de picrdut ~i fa p.rccuill p-am spus, ead eu m~ due sii-mi .adue sUI?~i ca

sa-ipuj la rrcaba. .

Zicind aceste cuvinre, zma pami spre pidurc fi in scun dispiiru prinrre dcsimea ccpacilor, Dragalin fosa rnmasc cirva Limp l'Alpietrit locului, ca cufundat inu-un vis adine si 'co privirea rlitlicila pc calea pe unde dispiiruse zlna.

Yntr-\I1l drz.iu i~i veni dear 111 fire ~ rec:w.egIDclu-~ami~]tirea celor petrecute, a.V!I un moment de indoinla, da.cii trebuie sa plece sau sa rimina I ocului , ca sa vadli ce 0 ~a se i._ndmple, Dar un rim: de teamji de a mai rihntnea tn singuritacea pustie a locurilor acestea ti i>tr:ipunse corpul, howtndu-l sa asculte de spusele zlnei.

l§i ascunse "In grabi uneltele intr-un rufi~ fi 0 pomi apoi la gOaJ].ii ill $pre saw] sau,

Dad ciaeva s-sr f1 intimplar sa treaca ill acea noa.pte prin apropierea locurilor acesrea, ar fi vazut rninunea niiruirii nlul1tdui .Dcalul IU\coTCl1Dului" ~i ar f avur, ce povcsti apoi ~i al torn despre ccle intimplate,

o lume inrreaga de silbiciciuo.i se adunase de prin tihliraile '~i ascunzisurile codrilor pustii ~i la porunca Zincl-I'adurilor, cenrribuiau fieca.re dupa icllll $i puterea lor" la dirirnarea mumelui, Misrrc{ii voinici desfundau eu f!i[.urik.2 lor pamiorul, rasIurrund stinci de piura .nesiibuit de marl. Ur~ii puremici scoreau rara muJti cazna arborii din didilcini, aruncmdu-i, voiniceste pe prundul viii in jos; iar lupii, jderii, .ci~ii fl celelalte seiur] de ;tnin;:tl~ ma.i muutlte, munceau de-a valma 1a illlpl'ii,~ant1 ~~ da!'c~ In 0 1):1m: a di ramatLlrilor. p~[Ia ~i ~lrCil.ta vulpe Se c.awc,a ell n'udi sa azv~rle ·cu piciom-

• -nb5r';., 1}hiiri:i - 10< r1po .. ;mpiidu~i. pnviroiluri, ,cpt:zi (n. "1 2 Hi!, Fli ,uri - bot, nt (n. ".).

6]

~dc ei sprinrene ~ sa r1'IatU.re ell. coada-i swfoasa, grchocisul de rartna frUmlnt:atii de ce] purernici.

~i cu muir inainte doe zorii diminerii, munca aceasra uriasa a Iost rerminarii, Muarelc eel stincos ~ putemic, care inCroomse multa vreme valurile repezi ~i inspurnate ale apei, fusese spinrecat pina [es 10 vale, iar Puma, dusmanca sa neimpacara, r~i schimbase mersul ccolitor, lund-o de-adreprul prin spartura racudi, revarsjndu-~j ell. multi fali undele printre stincile surpate ale maJu.rilor,~i ducind, in curgere la :vale, ~arina risipita .)Oi boloviin.i~ul, peurru a-si face asternut ~I, lee J11 ai bun de trecere,

Dupii cum ceruse biniDul tata aI. Caliuei, a~~ Iacus.e _ [oa: te, si zina dind drumul tuturor animalelor stnnsc 31(1, sa mearga la birlogul lor, i~i lua ~ ea drum III In ai.ta parte.

Jar dimineara clnd Drligulin veni, ramaSi! uimit ell eorul iii Iara acestor schimbiiti. Acum vazu. el di nu-l ln~elase fennecaroarea nDa ce i SI! ara rase seara in deal,

Nimic mai dulce pentru un inciragosrir ca Drjigulin, decit

sa-~i vadi tnfapruir vi~uJ~ sa~u d~ iub~e.! _ .

!?i acum era ca ~I mfaptult, caci sarcma cca grea ce-i Fusese data de socrul sau era 1:ndeplinita in torul, rna] curind decSt si-ar fi putut !nchipui, datorita nurnai bunavointei ~i milei a.riitate de Zina-PiduriloJ: [ ... J.

Mergind apoi la casa miresei sale, sa-,fi dudi vestea cea mare, ca porunca unchiasului a fosr iadeplinira.

Ce a urmac, e Ul'or de ln~eles, dicl mosneagul H1 In.volt la disaroria Fiiceisale eu Dritgulin, credinciosul inimii ei ~i to cucind nunta lor 51! faeo cu multi cinste, ill volacea bunll a ruturcra.

Iar balta de pina arunci a Colacului Hind secatll de apa, a ram as un teren bun, producr.iv penrru semanaturi, devenind eu nmpul lunca frumoasa ce sevede astazi.

Puma, minioasa cum era_pe str~icia de ahadata a muntelui spimecat de zllla, i-a sfiii:imat fneeml eu tnceml malurile

liirgindu-$i albia sa. ~ . ...

$i resrul de munte despart1t de cursul Pumei si-a mrcsorar si el iualtimea prin scurgerea vremii, frnmintat de ploi, .gemri 'fi vi~~ole, rnmWnd amm OJ mavilii deml1 de m:tl.re tn nlljJocul 1 u,n cu.

5. Sornesul $1 C rtsut

in vrernurile de demulr, de dnd smt ~i povesrile, !raia. la pcala rmmrelui VHidc:asa un crai fru __ mos ~i nnar. Ii ern numele Bogdan. Muntele co padurLIe de' b razi $; piifunil e, toa te erau in Sta p Ullrca J u i.

Ii venise ~i craiului vtemeasase iasoare, dar peste purini vreme,_ dupa ce i~i aduse domnita, n1t;vaIira dusmanii in hQmrele lui, Ii aprinserji ceratea ~i pc era] H omor:1rii.

Dom.nira sdipa dl! ruoarte ~i dupa ce l~i adunii rurmelc ce mai ramasera de mina dusmanilor, se sui la munte, Pe lccul, camia ii ric ~j astiLi llogdineasa i~ flieu un bordei, Aiei miscu peste clteva zile, doi copii gemeni, Ieciori amindni, !;ji" c~m e vorEa ?in l'~v:~te,. c~efIeau voinicii !nrr-o zi, ca-n dOlla ~! se flicura 11IFe flaml, cit J ~J era mai marc dragul.

Copili jnddgira ciobania ~i abia a.~teptau sa maca iernile, penrru ca sa poata ie~i la largo Vara i~i purtau rurmele la pii~. ~IIQG prin poienile din apropiere fi til vreme ce aile pii~teau cum~nfi ~j bllndc, ei ulccpeau sa dille dill tulnic ~i din Iluier, Si cintau ciobana~ii mei a:f;l de Irumos, iude. izvoarele se oprea~ din ~Op~lt ~iramlneau liunitm uri te, iar pa.~arile tlleetau din zber ~l se adunau sroluri to [urul Lor, asc1Lltlndu-l~ cintecul,

Trccu asa 0 bucata de vreme, dar intr-a vara diduse 0 secetii mare ~i, in lipsa pa~un.ii, oile I.ncepura sa flaIlllDZeasca. Amnci fra~ii planuirii sa-li mute rurrnele mai departe, pioa vor afla undeva 0 pa~une mai hunji.

lntr-o diminea~a i~ Iuara tamas-bun de la mama lor fi ple-cara la drum.

In vrtflll munrelui aflara pa~"\lDe bllDa ~i apa destula, l~i ptlse.ra sraulele aici ~j, slobozind aile la paSCUE, Sf apueara sa-~ fad; colib1i. Ziua trecu repede ~. seara, dupare i~i aseuri aile, voinieii r~i racura fcc, vrind sil-fi giiteasdi ceva de rnincare, Dar nici DU se aprinse focul bine, cind tncepuse .sa sufle un v!ntascutit ,i fmlli sim~irii eum ii cuprinde fira veste, somnul. C1nd 5e trezira a dOll a zj din somn, S03l'eJe era la. amiazi. Oile zbierau de foame 10 5l31i1 ~ dinij abia se maj {ineau pe picioarc dt' osteni~i. Fralii SI! uitara unUl! 13 altul

63

buimaci, i~i nUl1lnram oilc, azind cii nu lipsesre nici una, le rnai veni inirna la lac.

Se spala.ra ~i apoi i~i ~CQaSCra aile la P:ifUne., Peste Plllin. uitara grija. ~i in.cepud sa dnte din !Iuicr,,_ ~i . (!1m. dntau ~ •.. ell gLndul la mama lor, deodata le rasan mmnte, C3 din pamint, 0 fali Frumoasii, ca 0 Cosinzeanii. Ciobanii IDcem.ri din cinrat ti. ramasera privind mirari spre fata. Ea veni aproape de d. apoi Ie spuse supiwnii:

- R,au ap flicu t, voiuicilor, eli ari venie aici I. . .Poiana asta e rnosia mamei, care e vrajitoare ~ cu greu vep PUle3. scapI! de riizbunan:a ei, Eu · v -am v azm ~j ieri ~ mi-ati dizu[ dragi, Am venit cum la voi, sa vii spun, cum sa va renti de vriji1e marne] fi sa va ajut. Aceluia care SI: va arnta mai vrednic inrre voi, lj fagaduicsc ca ii voi fi nevascit Si ileum ascultap. Mama a trim is aseara uSomnuJ' la voi, peneru ea sa va adoarmji pe veci, Mie m.i-a Iost .nila de voi ~i am furat 0 parte din el, afJ. eli nu v-a putut srrica. J\cum mama e minioasa foe' ~ Fe seara iar va rrirnite ,.Somnw" la vel. Dar au va tcmeji, ca el nu va mai poatc srrica, De dimineata va trio mite 1i1 voi pe Irarele !DCU ~i dadi tL veri putea bate, arunci va trimite ~i cerboalca. Cerboaiea asta are un com in Irunte, Aici Ii s,di purerea. Daca vo,j veti putea teteza cornul, atuaci a ti sea pa t, Dupa aceste vurbe, Faea le intinse o f.runz.ll ~ rise:

- Cine se va .f1:ergcc:u Fruuza asta p~ fruntc, ... cela nu va adormi ~i '1'3 rlim1uea rare. Dar fill eu grije, nurnai unul sa v,it ~ergqi ell trunza inrr-o searji, ca. dad vii stergeti arnindoi, arunci i~ pierde pUlere .. de vraji.

Unul dintre fLati [ua frunza ~i cocmai vru sa mlli~amcasc:a. dud rata se racu iar'4i Dcvazuta.

Trecu fi ziua ana, cum tree toate zilele ~i seara, dupa ce ~fi a~e2_ad aile, £rateie mai mie zise:

- B~di~a, ad~ [funza I~ ~il~e 111 SC?rl1 aSIa ~ til te p~e d.e tc odlhncrte. ca vreau sa-lUI Incen: ~I eu putcrea Cll, feciorul mjitoa.rci!

- BinI', frnpo:ue - r3spunse celiilalt. - dar ru qt:i mai tinar ell ceva fi mai pHiPlnd ca mille ~i mi-ar Ii jale: sa re "'ad pri~a:dir de zmell. Mal bine te odjhlle~1: tu ~i I(ls';; grija. In 5i1rCma mea.

- Rogu-te. badi~, fa pc \'oi~ mea in sear~ asta ~-atunci mine va ve:oi ~i Tindul diU.

Frateie mai marc i1 privi pe celatalt eu drag, apoi scoase

hunza m.n sin .r. i-o in~nse: ~

- Tine, frafloare ~1 Dumnezeu sa-~i ajutel

Ahia. ispravi aceste vorbe, vinrul incep'l sa sufle ~i somnul ii euprinseiarii.$i~e. fUl'it Mezinul sc!,ase Frunza ,i se sterse ell ea pc f~[e. Sunp mdata cum I 51" limpezeste rmntea ~i cum puterea lJ creste,

Peste putin, vintul tncepu sa sufle mai Clue Clinii rneepun sa alerge Ln toate paqik, lan-iod Furiosi ~ ~iIe sa se £ra~in te ill sta ul. A runci ci oban ul 51: r i di ca de tinga r ra tele ea re do:rm~a ea n:on si strip citra oi, ape; r~i chema dinii- J1nga el, Oile, aueind gla~ul srnpinuJui, se lin iflira .$i ciinli sa apro-

piadi, lawlcin~ vesel fi ~ud~~d.u-se. ~ ~ .

Dupa rniezul noptu dinll iacepura sa larre din nou da:!! ~~i tare acum ~i ,ciobanul. vazu. la lumina lunei un om ~pro~ p.lmdu-sc. de ~[~uJ pe. fUTl~. ~.obanu1J?use repede mlna pc c!OJ]]ag iiI wSc ndJ~a vde jos, sprUli~e~: Str'1Wul ajunse trnga staul ~I cerca sa des,ehlda strunga, C'Uflll se ll'pfOpiari de el latrind Furiosi, dar dt ai clip] din ochi, amupra pc: veci, Ciobaaul ~~ apropie de sttunga si srnga;

~~ t;:e }~uJi acolo, omule?!: .. Daea:: esti vreun drumet >~'I.ln ~I raracrr, VUIQ de te odihneste aici lioga foc ~i lasa oile :In pace, eil: de unde nil, apoi sa flii ... eli ~i-ai aflae omuH - Cum ai spus, (r;lIe? •.. Ian'mai zj odatll.!

- Apoi, am zis sa fii pe pace, ca ti-ai aflat ernul!

- Alelei fi'nare ~ sariiieut de cine ce rail ai nimerit-o

dar _?adi hi da puterca, dupa cum [C ~[a[a gura, apoi hai I~ luptal. ..

Ciobanul inrelese indata. cu cine are de lucru dar nil 51: sperie, !~i ncu cruce, ~p~i se i~dreeta spr~ strain' ~i se luara la lupta. Zmeul 5e {r:lI1Iunta dill rasputetl ~i a.runca (oc 1n ~ate. partite. d~ niC! ciob~u! IIU se 1.'153; Lupta ~i:nu pica In revar53w.J 7.otll,or ~1. a~C:l. elobanuJ. SlIDtJ c~ 11 sHtbesc pe zmel.l purcriJc. Se mill opmtl el de cneva on dar ciobanuf faeu ce flicu ~ 11 tdnti. Zmeul ramue mort, da~ fi f!i'icauJ era. !lstenir.. d abJa,:,11 mai lineau picioarele. Se [l'llse ineer pma la l7.vor ~ se spit".

Pene purin se [rczi fi f.ra !el~ n,ai mace, dar af.1 de ta re fl m!lia~e ,solUnul, i!ilclt ern mai slab '3 fratele CiLre se )uptase. ~ ?!ua 0 petrecl~_ra eu {feu, vdki Ie crajale dupa dinii prapad.irl de zmeu. Seara .Iua celalalt Frate Jru!'lza~i, dup:1i ce SI:

65

(-red" §:j III pc {!u.l1te~, petrccu in p~iveghcre pilla. du.p~ mie~ul noptn, Deodara auza u~ ~ac-net Jal~a[(lc. Awne" s!,n ~de ,10; ca ;us Ii, dupa ce apuca ill mln.a eiomagul, se uua banuHor in toate par~i1e. Pesce purin vlhu venind in goana un eerb, care in loc' de deua coarne avea numai uaul til, [runte.

Ciobanul ochi de citeva ori cornul, apoi rnsuei eiornagul in aer $'i-I asvirli cu arita putere, inclt rupse eomul. Cerboaica SI: sperie ~ I) IUa la goaoa !napoi. pe unde venise, Aeunci ciObatu.d aJerga la locul WIde vazuse c3.zLnd cicmagul j; 'iinga el ali rulJ i , aoa ~; cornu I ccrboaieei, II lILa In miua. dar nu avu vrerne sa se WIC la el, ~aci in clipa urmiitoare. ciebanul SI!. preJacu iner-ua iuor, Cornul era vraji!" ~~~ cine va pune miaa pe el, s~ se p~efadl, in I~VO!. Fata vrajuoarei uitase sa le spuua fra\lloT, sa nil. SI! aunga de el. Nu pe~t~ multi! vreme se trezi ~i mezinul $i dupa ce au il vizu rocrun pe Iratele sku, \'rlce~~ sa-I. ('aU!C .. Urnblind asa ... 11_1coa~ ~i-ncolo, a d:n eu eehii de cicmag st de: C~n1. L-a luat fl, el in 1I1[l1a, dar til cl ipa urmii toare se prctaeu il d Ul'O-UII all izvcr.

VraiitoaU3 i~i razbunase_

Povestea e aclevarara. Izvo:rul [rarelui mat mare e Somesul, care eurge lin iar izvorul mezinului e Crisul, care curge repede, de parea ~h:arga in~ C3UtaICa £ratdui pierdul!. ~i Somesul -~i Crisul izvoresc dill Vladeasa. Tar locul unde a cazut ccrnul w 11Ilm~~LC Ii ol.tiiz.i: "Cor~u! Cerboaii",

L:ALE.NDARUL ASOC11I TfUN 11, 1925. p, DS.

6. Leqendd

. " pc tim:pul lui Dan-capitan, ,1\1 venit ursieoarelc 101 fereasrra sa ~ Ii sp~ ea to zi~ elnd copila ce i S-;! oascllt va ajunge 13 Cta~ca de 12 am, va veni impanual zrneilor 5-0 rapeasdi, astfel nu va putea scapa pc Orelia. (Aurelia), ~ dcchzjd!n~ i!:m-urlvirf de munte 0 cet ... !<.' ~I 1>-0 ascund3 ate 1o, p'l_na cind zmeul, dupa I;:C va fi lnql'cat reate mijloacele e3sa ? p~adi dlpi! v.a~eoi odata In forma de ciilugiir, spuindu-i ca de aCI mamre poare sa fie Libera.

In urrna 3(CStei ursite, capitan.ul Dan l;idc~[c pe dealul de d-asupra Haregului c cerate ~ iachide acolo pe mica Orelia, de un de se zice ci'i acea cetate a dtpa~at numele de Orlea, puaind la poana pe doi vireji din lume ca sa pazcasdi. sa se lupte eu zmeul tn sabli, in buzdugane, and va veni sa rapeasca capita ..

Cind S-3 Implinit 12 ani, vine impar;uul ~eilor; zmeul 51!: a~caza pc virful munrelui eel mai inalc, Retezatul, ;i cu minie i~ arund buzdu![aoul sau asupra ceta{ji, iar cei do; voiniei ridica miinile carre scare fi azvirle buzduganul dhr~ rnunrii Rusdii \ lara sa lase sa se atliDga zidurile ceta{ii. Cci doi viteji sc pun sa atace pe zmeu, ce ramea de rurbare, de se cutremura muntii ~ fiinddl ei erau deparre de zmeu ~i nu puteau 'sa lupte piept la piept, scoasera bardele de la sulir], ~. amindoi Ic aruncara asupra zrncului; care lovesc vtrluJ muntelui si-l :rcrca'l.ii, iar zmeul, de millie, se aruneji }UI ~i se pretacu fntr-un du mare ~~ furies, care este Streiul, ce curge cu 0 repeziciune mare peste stlnci ~ se 1ndreapta aSlIpr:1 munrelui Orlea, ca sa-l distIUlla ~j si~i rapeasca pe Aurelia.

Ptnli ;lsth; Strelul loveste cu 0 putere Eurioasa tn poalele rnunrelui Orlea, ~i pina astazi inca ~de ascunsii sub munrele Oelea, Frumoasa copi.lii a clpitanului Dan.

$EZA'tOAR.EA. 1922, nt.5, p, 1+0.

B. Primele atezari romine!fti, oglindite in legende

1. Orase H. Sate

I,. Leqenda

orasului Ctmpuluru;

S e vesreste eli. pe La will 1220, Negru-Voda voind a-~i alege lee pentru domnie, in p3:r?le rnuntoase ale rarii-Romane~ti. a mers pe apa vii.i "RiulTirgului" In sus, Plna la punctum numlr asthi nApa. Sa.r:I!t~", din judetul Mused.

In acea pozitiune pitoreasdi a decis el a-~i 3$eZ3. scaunul domnesc, in care seep a ~i zidit ° cerate, ale carei rima~te se vid ~i ptna in prezent.

Cauza lnsa pentru care a parisit in urma acea.sr3, localitate, a Fosr. ca apa din izveare s-ar fi gisit sind, neputindu-se astfel inrrebuinta ca bautura.

De aceea, se rice, ca ar Ii purees rnai I'n sus, tot pe valea acesmi riu, pi'na [;1 puneml unde asrazl se afUi ora~ul Ci'mpIII ung.

. Ae~ prjvincl cu multi .3~ir:re f run:,0asa po~!~iune ce ,I se arata LD ealea sa, s-ar fl SUIt. =preuna cu ;u sal, u,u-un plai unde acurn se aHa manastirea Flamtnda, C:aJ deaci si poati mai bine observa Frumoasa loealitate ..

Rimiulnd mai mulr declt incintat de nespusa frumusere a coline Lor ii a deesebireler culmi ~ plajuri, eari se destapu-atl cu mindrie sub privirea sa uimiroare, s-a deeis a-si stabili aci SC3unW sau domnesc,

~radiriunea poveste$te ea Negra- Voda, illainte de altele, a luar notarirea ca Impreunii cu ai sii, sa nu prinzeascil. pilla ce pe drurnul care trece peste locul ce avea sa primeasca cinstea seaunului domnesc, nu va trece un clli[or oarecare, Negro. Voda adiiugi: "daca acel ciliwr va f un negu~itor, IO~ul va fi ell noroc ~ bogat, iar de va fi un cersetor. orasu] va sa fie simc."

69

Asifcl au a~teplat plna CI: SI: apropiase de inscrat, fara a trece cincva; foamea ~i deznjidcjdea ii apucase pc top. tnot s-au decis a pleca; tocmai in ace! din urrna minut de asteptare, iaca viid un rigan cu rraista 1.1 spinarc, care trccca sovaiior pe cale.

Atunci, Ncg,u-Vocli ditui citiva rnunti din apropierc, in Iolosul orasului uncle zidi apoi 0 rnanasnrc can: poardi nurnele de Ncgru-Vcda, iar plaiului uncle all SlJferi! Fonmea, pin a Iii. apar'tla lig<lnuLui. i s-a dar nurnirea de Plaminda, !1Llll1C pc care-] poarra p'ina asdizi.

FOAl A PQr>OR.lJl.lJ!, 1'l~1. p 31 fi

2. Pooesfea I asulu!

Mal dernult, pe and pc undc e lasul acurn, erau nurnai ccdri ~; dmpuri ~i nici zare de case, uaia un cioban vcstir pe iocu.rile acelea si-l cherna Dediu.

Dediul ciobsnul avea J2 stlnij Iiccare sr1n~ era eu eire 2 000 dl:' ci, Irur-c zi, iaC'l vine pe acclo ~i dorn.nul rar;i 1;'loldov~i, dlh.re, cu. oarneui de ai sai. Vcde dornnul atitea stine ~i inlTe~ba de P 1 un cioban: "ale cui sint?", Ci ob am 1.11 I rii.spulldc ca: "sinr ale lui Dediu". Vihind domnul atirea dealuri Irurnease, S-;J gindit di ar fi un rninunat lac pentru VreUTI ti'r!: dornnesc. Si pcruneesre ciobanului en i.i cherne pc Dediu pina [a dlnsul, Se duce ciohanul SI-U spun" porunca, Dar Dediu f,ace;

- Du-tc ~i spu.nc dornnului a vic el la mine. dad arc trcabii!

Ciohanul a ad us accst raspulls. Dorn nu I il rnai trimere odata: "sa vie nurnaidecit", Dediu raspunde [or asa, ea "daei are treabji, n-arc decir sa vie la coliba I ui",

Afil ~i "3 treia oara. Ce sa faea domnul? Vine dlhrc pitla la Dediu .... Ii zice de deparre-

- De ce ,HlSCLIlii pcrunea domnului Iau, dki el sta.plneste Tarn-Moldovci, ~i rrebuie sa. i te supui? ! ....

- Apoi de ce nu rni-au spus a sa .Ii ce! pc care ;-"j rrimes eatre mine - riispunse Dcdiu dill ,eolibi.

70

le~i pina af~r3 .sa. vorhirn CC\HI! - suigil dornnul Nu jes! miga ~i Dediu,

le~i!

Nli ies!

Sa: vezi tu d :Ii s1l ie~i - wiga dnmnul supant $; gnra sa scoa di sabia •..

- 63 de-acum a ::1I11 sa ics! ... - 5Lriga Dediu, care era adara voin ic, ElU de aoua ori: ~i asa erau roti ciobanii lui. - Apc; 'Jq'i sii sc numcasca tirgul pe care vreau sa-l int ernciez aiei - s[ciga dornnirorul.

Si r e~i J, ramas numelc 1.L1 i pi.na a'Li.

Acuma, domnul s-a dU5 aeasa ~i l-a chernar pc Dediu,

Vine el. Domnul il 'intrcaha: I

- Binc Dcdiulc, cum se face ca, m\; ai tiii sint asa de zdraveni ~i voinici ~i tari la vin:un:?l

rndat.a ai sa vezi, maria ta - 'lise Dcdiu,

La mass. domnirorukri i-au adus 12 reluri de mincare,

Dcdiu mine-a numai mamiliga c;d&i cu hrlnza grasa ~i bunl Maninca impreuna cu mine! - zise domnuL

Nu mafia ta! - SlTi~ll Dedic.

Dc c:e?

Ca sa fiu voinic. - Co: [eli'

- lad - zisc Dediu - eu oi Ilia 1.2 linguri din f1MC3

12 [eluri de rnlncare dC-:L mariei-tale $i le-oi pune inrr-e sticlji; pe IIrma oi Iua ~i Co lmeadi de mamaIiga fil!rbinrc, de it mea $; oi pune intr-insa olcacJ de brtnza .... Trei z.ile ~a lasam ~i rnincarea marie; talc ~'i mfncarea mea, ic;, dupa soba. ,. Si om vedca,

Pune el asa, 12 linguri din cclc 12 (cluri de rnlncare, intr-o seida; asrupa sticla ~; 0 pune dupa SQba. Apoi ia pupn:a brinza de 0; ~; o pune inu-un dadih2 de mamaIiga fierbillt" ~i face un lJ.rsl zdravjin si-l svirlc dupa soba.,.

Cind, I~ trei rile. ce sa VC7.i?! In sticli. mlncarile mireseau, de rrebuia sa fugi cit cnln: iar ursa! lui Dediu era ralrl.lm rna; bun. diei inlaunm.l brinza se ta.cuse wit.

, TAri [a virrure - puterttici fa. rinste {n,:I.) l Il.";;h- hl'r~d fn,." 1

I U" bOI de h,iimiil",; ,I, hri,,,, de eaie I. mijloc I; priiii. p"

c'rirb'lni rn.a,j

7,

- Ei mana ta, "cum vezi, de ce slnrem noi rna] venue • .? ca pe noi nu ne bo.rfie~te' in pintecc l1ie; un fcl de mincare de ~el u I a ce nora? ..

- S~ rraiejd DediLlle - striga domnul, T~ ">'ad d" ~ti om cumllHc.,. Haide, te pri!'!"'; cu mine curnatru?

- Mii prind p ell nome sa-i dea Dumnczeu - zisc Dediu ..

La c111l11iJ rie -. Dediu a adus 0 poa Ii de gal ben i ji J. diiruiL 500 de mioarc oachese de- un ochi ~i 500 de rnioarc oachese de arnindoi ochi] ~; 50 de berbeci frumo~,cillii2 de ,Hnlndoua coarnele. A~ au hotezat ei drgul Iesului! •..

D .. FURTUNA. CUvil1teo;<ump" p. S~

3. PtU! [u! Ses- Voda

In pa rtca desprc rasari. a orasului Sircr sc ;;.1 Iii 1111 deal numir Ruina, din prieina ca 1na.mtc ell vreo citeva sure de ani, se ana pc cul r riea lui 0 cerate marea.ra, din care, in rimpul de far:;:, nu se vad nurnai niste riima~ile.

In cetatea aceasra zice di a locuit [jul lui Sas- Vocia, care do domnirpeste poporul roman.

lara Fiul lui Sas·Vodli 'lice ca, eta UI1 domniwr Foarre iuhitor de pace. Dar ell toate ca avca niste insusiri at~[ de alcse si de bune, ave", el ~j mari dusmani.

Trei fr:t~i adidl, ca 1"e5e trrngeau dinrr-o scrninrie venelldt, s-au fast sfatuil ca sa-l \.Ieida, sa se imp1LT\ea~ci. cu a.vu~ile lui, si apoi sa domneasca ei PCS[C' Moldova.

Insii carpino~ii :ji raurlicio~ii Frari, cu puterea nu-si IOU' nua nicidecum ajunge scopul dorit, cae; ti'narul domnitor, pri:nzind de veste despre ceca ce all ei de gllld s;! faca ell diD sul, era foarte lua,to:r de seama. Ori ill,cotTO se-ntorcea ~i mergen. era, rordeauna inconjurar de prietenii ,iii, precum

1 A homf:ii. a bon!>,,; - a-i gbior5;ma~cl~ (".n.) :1 CillO - fliri coarne (n, a.)

72

~ de al ti oameni de incredere, carc il pazeau ii-I Iereau, asrfelca nime DU putea sa se a~i.oga de dinsul fi sa-i faea vreun rail I:[upesc.

Yaz.ind de 13 un rirnp ne-mpaearll sai dusmani, ca .:u puterea nu POt. sa ia.sa la capih.ciil.ltara sa-~i rmplineasci dorlnta prin !ic~enie. A I~cepura adicl a sapa :tn. ta~a lin ~aot pe sub pmUDI,. pina la eeeaee, anume C,:;' I?r:ma.lutorul ~-an!Il!ui . ~celui~, sa~~ ajunga "!lai lesne ri m~I de.[mbi [iota, donta, ~I dupa mal, rnulee luni de munca, ajunsera cu sapaeul io em a; unde daveau, adid! ptnli dedesupeul Qdliii m care dorrnea de obicei dornnitorul.

Sfir~illd samul de siipar,a~RPtau acuma un prilej bun ca sa poacl strnh3.!.e in odaie, sa puie mina pe domnitor .~ sa.-i currne v,ia.a.. .llar .. p~ile. jul c:l, rna; ,bun, dup..;a pa:.re.r:a lor, era noaptea ajunului de CracllUl, clnd uDlbl.a colindatorii a cnlinda, eugerlnd di-n ace.ana nnapte nime nu le va mal puna g-riia. Se puserji deci 1!1. calc. ca-n aceasm noapte !Ii Jnrre pe neasteptate in cdaia de dormit a dornnitorului sl-acclc sa-I uci.di"

Dar zadarnica Ie-a fost [oaIli, munca si o sten eal a, di.d bine-a zis cine-a zis, eli "nu e cum vrea ernul, ci cU.1l1 vrea Domnu.!!.,.- Domnitorul, i.n~riinTat fiind I;; vrerne, scapi: .~. de 3stli data en viata,

Insa din noaptea aceasta, domnirorul n-avu rna; mult linistea ~ cdihna de mal nainte, De-aceea parasi el cetacea in C3 re locuise pina atuneea, ~i se str3murn. dimpreuns CU, tori curten ii, in valea lind! se afia a.sthivana orasului Si~~t.;. In vnlea accasta 3poi~ care. p~ timpul .ac~l;! em a~oeema ell tot Ielul de copaci grO~1 ~l umbrcs] ~I fo·arte mla:;dnoag, sirnrindu-se eu rnuh rna; sigur. ~ mai. bine Sl;uti[" decit ID cetatea eea mafc3Ia de pe vtrful dealului, i.~j faCIJI el alra centre noua.

SCIl:!'t limp dupa stramu[aren domni to rulni , se stmmut,adi $i ceilahi loeui rori de perieal tn vale ;ii a~a se tntOOl eie ora~1 de anazi ..

Ma:. pc ~u~a. strahauod. o~mcn;i. din :z.i ~n zi !.otmai afund II) pac!urc.acare se 1000!Ildc<I! In panea despre' a pus." detera de 0 biserid de lerna dli.rimara ~i rnai [Qadi putTeda, lrnprejurul direia se afla $i un ~intirim.

73

In [ocu] acelci hiserici vcchi, zidi evlaviosu] dornniior. drept mull'.lmidi pcntru scaparca sa din rniinile Ju~man;lor, a lr . Iocas durnnezeiesc. din pia nil, ~i cu mul t rna; rna re ~j mal Frumos de cum a Jose biserics anaI'!.

. Aceasta bisericii, care e un a dinrre cele rnai "~chi r ' ~ .. 1 ~I care se aWi in m i jlocu I orasulu i, sa ponte ~i astliri vedea, l!lSa ce-a rna; fiClllt dupa aceea dcmnirorul, ce-azidir-n, ':; ce s-a im:impl~t rna; pc urrnii ell dinsul, oimco; nu Hie.

S. FL.. l\rARJAJ'wl, Tr.adi,~'ij p"ronm-r _'''lmfiut din BJI(',o-vin,a ,d'ln,m ,I" .... p, 82.

4, infeml ierea SueeD;;

. ~ _ Zice d in vcchimc, pc lccurile

u.nd~ se al.la astazi orasul Suceava si ,;Hel" de prin imprejurune, erau nUJ:11a; pacluri cil vedcai ell cchii,

Pur,eai merge cu sapa [uri I;: or; in((lUO ai fi voi L. ca IlU rnai da; de n,e; un oras sau sat. ci numai unde ~i unde eire de~un. pastor care-si pa~[ca ttl rm <1 Sa prin cele preluci 1 Ii pOlen I ,

$; tuturor pastorilor. <:'iIi erau, lc merg"a f':l.lrtc binc, caei avcau [Dare cele rrcbuincio a se, atl! pentru din/ii, Cit ~i pentru rurrnele lor.

Intr-o varii !mii. nind 0 seccla Ioarte marc' rente ap~le prin imprejurime sccara, ji mara palllnea., nu nurnni cea de pe costise ~i dealuri, .• i $i cea de pe viii. se uscase,

Vhind piimiri:i di sccetn nu rnai l'nc"'lea~ii ~i rcmlndu-se ca nu curnva sa [e piara turmele, unica lor avere, de sere si Ioamevse rC(r;uera ell dinseJe de h ses, in sus sprc codru.

Dat cind se apropiad de codru ~i detcra sa inrre in· 1[-in5ul. OU ~[iura s.;ngur; ce s'a hdi; sa i ncr" , or; sa nu

74

in trc] • .. Ar fi in trat, se rerueau d I'lU V nr J flJ destu le poieni, unde s~-~~ pa~c~ oile .... Sa rami;e b pO;llcl" acesruia .. era P"S(~ puun\a, caci palllllca eita mai ramas.::,,, nca.t;llsa de aq'\iI scarelui, se sfirsisc.

Dcci ce era ia-IlCL-apa ~i sli laea? .. Unul ~pllnca una. alrul aha, dar nirne nu ghicea 'Cum ~i in ce chip ar pUt.el iI iasii rnai dcgraba ~i mal bine la capiit,

In urma, dupa rna; mul~ sfiwLrc, chibzuire ~i cumpan ire, zlsc unul dinrre dinsii, care era mai b.i.trin,. rna i a.ii1D~ de cap ~ rna i parit:

~ Cc sa mai intindcm atha. vo.rbi? .. Nu ~tili di verba rnutra. e siir~ci_a ort1~lu.il , .: ?a Il~earg~ ,v.rcov d\.iva ~~j dillrrc nOI, can '15 mal nnen .~.I mal 'VOIDIC!, 1;'3 caute 111 male pa.qilc, dcarji dau peste niste cimpuri S;lU poieni ce n-au fast indi cu dcsiivirsire dogcrite ~i pirlitcde. arsita soarelui, ji cum ver .afla in vreun Io.C destula pii1um:, ~ii se inmarca i napoi ~;s1i ne dele de ~tirc!

Cum [osli biirrillul cuvintele acestea, cinci insi dintre dinsii, care erau niai voinici *i mai inimosl, adid care n-aveau rridi de nimic, ci se jucau cu lupii COl si ell nisre di lei ~i se trinteau ell ursii pe-ntrecure, nu slamr(i: IllUII pe gi:ndu"Ti, ci Iuindu-si ficcare beta sa cea ciobii.l1C11Sd\, III !nina. se Ii pornira 10. drum.

~i apucirid unil in drcapra, a I \ ii in sringa, mersera Incotro ii dusera ochii ji picicarcle, dam. dau mai degrabs peste pi'i!Unea dorirs.

lata insii di intr-un rirziu, u nu I d intre din,;i care it rncrs, acurna cir rirnp va fi mas, se rrezcsre dcoda!~ d( radure:J prin care a fost apucat, incepe :l 5C riiri. ~i poieni draga.la~c acoperite cu ia.rba verde ca huraticull ~i-nalt~ pilla la briu, ~i presura II! cu lot Jehu de flori. uncle rna i [rumoase dccit alrele, i se deschid dinaintea cchilor.

Pas[Cl rul, cum dere cu. och ii de poienele acelca, bucuria luj! . .. Sii fi prins pe Durnnezeu de-un picior ¥i nil i-:tr, fi pirut asa de b'ine!.,. Dec] prinse illcla!ii a raU!3 In dreapta ~i-n stinga, ori de nu Sf! afl.~ s: apa prinrr-lnsele. Si timhlind e] 3.3 incolo si-ncoace, crt limp WI fj urnblat, da de-od:1'I3 peste 0 apa mare, carl: curgea alene In vale,

Era Suceava,

, 1\" ratec - b",,,c (n .... i

75

Mai merge el dupa aeeasta cit rnai merge, ji dli apoi de-e piidl!lTe mare ~j. ~ea~a de arini~ care se-nrindea pe rnalu] ~rept al ucevu, ,:u-a de cealalta parte de "pa. vedc 0 porana ca aceea de-ti era mai mare dragul sa te uiri 1;][ dinsa.

!;ii cum vede el poiana, au se ponte rabda de-a DlI se apropia de apa si-a cerca sa tread( de cealaltii pane.

Dar iata ca tocruai clnd dete peste UJl vad ~i voi sa-I CCFCC ci cede adinc ~i ori de-L va putca rrece, ies paerL! oarneni din padurea cea de arini ~ se indreapta 5pn: dinsul, . Erau ~ci parru pastori de care s-a, Josr despiirrit, scurr urnp dupa, Gel au plecar sa came pasune.

Apropiindu-se cei p31T1I in~i de dinsul, ei spuserji eli pc cu.ln~,e;]j unui c1~~1 care ;e. ana /n mijlocul paduri.i celei de a.[!nI, esre un sihastru. ~I trccind ei pc acolo, sihastrui i-a mlruit pc [Us patru, cu mir in frunte,

Auzind aceasta, sorul lor '1i ruga sa-I dud[ Ia sihastrul ace I a, ca ,a-I miruiasca ~i pe dinsul,

. ~ci l?alTlI in~i !l'U se pusera de pric;na:, C1, dupa cc va2.ura s! e. parana cea rna re.. care se-ntinriea de-a sdnga Sucevii, Sl ce'rcara vaduJ a cesteia, ('(I sa vadil cit e de adinc. se inloarsera indiirar ji se pomira eu totii In sus spre sihastru,

Sihasrrul, care locuia inrr-un arbore gros si scorbures de pe .vi~flll dealului, cum ii uri de departe di. vin spre d1nSlIl, lc test In:unie. rnerse cu dio~ii pina liuga arborele in care locui a , rnirui si pc noul veni-t, $i-apoi ... mai st1nd de yorba ell dSll~ii ~; inva~indu-.i tnca ~i vreo clreva rugaciuni, ii ind~mna sa vie in roan: zilele La dinsul, diei el ii 'va mai inva~a ~i alre rugiiciuni.

Pa~[orii ii mulrnmirji di". [Oata inima peruru primirea cea parinten,di, eh ~i pcnrru invararllrile cele bune ~i-:i ra~aduira c3 in scurr 'limp jara~; vor ven] la dinsul 'se-ntoar-

>era indara I de unde 5-:lU porn il. '

t\jungtnd la tovarii~ii lor. cari i-alU fost rrimis ea sa came paSlln~. Ie iswfisira din fir in par toatc celea ce Ie-au aflat $i Ie-au viizur pc unde au umblne. lara dupa ce Ie-au istorisit. nll rna i sletern .. cllma mull pc ginduri. ce sa-nceapi ~i Sa fad. ci t\li)1ldu-~i ficcafc turma sa, Be pornira, ell toti; la drum, spre locu.in'tn siha~truluj, ~i cum ajumera Ia Slare:! locului, se a~ura penrru [oldeauna tn a.propierea acestuia,

Cli timpuJ rna; vcnira si ahi pasto:m. din alre part; si l(eia ",semenea i$i ficl.l.ra coJib" pe linga )oeuin~ sibaundui.

76

In lurn:!: venirll ~i muntenii de la munte, cu capiraflul lor in Emote, si dupa ce $I! a~2.a.ra ~i acc:~tia In aprnpierea sihastrului, facura pc un alt deal, care se intinde to partea despre miaziizi ii care se dfespiij.'1C~Je de eel din-di numai prin 0 vale, 0 cerate de piatra, iadi pe locul LInde a fost arborele in care ;1 locuit sihasrrul, Iacura 0 biseriea de Icmn. $i fiinddi sihastruI 111IHise inainte de ridicarca bisericii acesreia, de-aceea. diiara, ~i a~l.ara ei ~i arborcle ill. care a locuit acesra, !ncr-ipsa.

~i asa cu iimpul, ridicindu-se din ce in ce iOt mai m\l!te case ~ alre ciad)ri" ath irnprcjurul eCtali) de ~i a bisericii eelei de lernn, paduriJe de prin apropiere irlcepura, pe zi re mergea, :I se ,ari si-a dispiirea, iara in locul lor II se illteiili!ia, orasul de .asta7.i, Suceava.

La vrco cdeva zeci sal! 5U[(: de ani dupa aceasta nu va pOI spune cu acurarctji, destul atita di vcnind dipeinii, cari avcau nurnai eire un ochi in Irunte, asupra Sucevei, nu numai ~a ~iturii. J'i prad~a p~ locuitorii acest~ia, .ci-i de~era mwdata $1 Foe, e arsera mal toate casele dintr-insa, dUJI· preun;;: cu biserica cea de lcmn, i:ui cerarea 0 darimara.

Dar binc-a zis, cine-a zis eli "apa trece, pierrele rlim1nl" Venit-au capclni:i ~i tatOliru ~ alre lifre rele, ~i rnulte daune ~jsllparari au fiicul bietilor romfini, Dar cum vc.niril, asa se ~i intoarserii _ ... Apa s-a seurs, $i pietrele au rimas! .. " Rofti~nii, CIO scapara referi din miinile lor, a duaindu-se din nnu Ia un loc, ifi flicura alre case, ell rnulr rna; man ~, rnai frurnoase de cum erau cele de mai 'nainte.

Mai urziu, ~i anume dupii ce si-au ales remani.i pe IugaVoda de domnitor, puse acesra ca sa se ridice pe Ioeul unde a Iesr mai nainre biserica cea de lemn, alta bisericii, cu muir mai marc ~i mai Frumoasii, ~i nu din lernn, ca cea dilltii, ci din piaua ~ earam.ida. l . ". ] Si de-atlillci ~i pina in UUiI de a sriiz:i , biseriC:lI ace-asta, care acuma, (an. 1895). e mai mata rninatii ¥i punic, s-a numit ~i 51! nume~!e biscrica Mirii1u{III iui sausimpLu Miraut~

TOI pc timpul lui [uga-Veda, zicc eli 's-a tnceput ~i reslau:rarea ceta~ii. care a fast rnai 'nainte dii:rimata de capclni..

w ~!ind j,ns3 despaq,ila. de bis~ric.a Mirau~ului prill piriul Cacama, care venmd 5pre AreDI ~I trednd pe ij.nga dealuJ Tiithll~i, se re\'arsa in. $'Ucea va , ~i nepulliJd dio priema aceasH n i meni rrcce dnd ar fi voit ~i CWll n:r li volt, de 13 dimJ la bisuidi ~i de la hiserica la dinsa, de-aceea Juga

77

Voda le-a irnprcunat pc amlndouji prin LIn pod umblator, rieut du.pa spusa U[JOr:'l, din piei de bivol, iara dupi a altora, din gu.mli.

Si-acurna ori de elt" or; voia, 111,1 nurnai Juga-Voda, care a fost eel dimii do III 11; tor roman ce-a locuit tn aceasta cerate, d ~i urma~i;_sai, care ascrnenea locl.lidi inrr-insa, sa meargii la biserica Miriilltului ca sase inchine, s1obozcau p,odul,ia:rii dupa ce se inchinau ~i se lnrerceau aeas-a, rrageau podul in Uml.1 lor ..

Un alr pod, Heu! asemenca din piei de bivol, duce de la cerate spre rniaziineapte-apus, adidi spre biscricur<J. de Jstii.zi a Sfinlulu_i loan Bmcl.3.tf'lruJ, care s-a zldit cu mull: rnai drou in gradina curtii dcrnnesri,

.';ii aces. pod tnca se slobozea numai atunci, clnd avea ;a iasa snu sa.inuf: cineva in cerate, De alrmirucrea im rnai rotdeauna ridicat (1,1 deoscbire noaptea, [lteeurn .i atune; cind se aprepia VrCll11 dusman de cerate ~j voia sa intre ell puterea inal!n rru.

~i aj"n s-a jl1.!cmei:J~ orasul Sucea va, care IUII.g Limp a [c.st scaunul dornnitorilcr rornfini, Iala ~; podoaba Moldcveil

s. FI. ,\I;\RIJ\~. T~II,lifii pO}po.nJH~ ral"j.1nt J,·u 8Jlr-~"";~JJl,. adunate d~ •.. , p. 9.

5, Oled si Basareb

11 fo5t odata dol crai: unul se cheama Olea ~ alrul Basarab, Acesti deri crai nu se putean i.n~elege i!1c.re ei, uncle s~ aseze orasul Rlrnnic. Dinccana .. s-au luar la bata;e, Olea hi avea cetarea S3 lingll "Malul i\lb~. iara Blisarab hi avea ye a sa pc .. Dealul Cet3"ruiej«,

DLlpa ce·~i di'idira ei cc.a~i rrainice ~i rnari, puser;; Fiecare inainrea cet1i{:ii lu; cite un semn, ~i era. imll)iala ct. cui Ii va cidea sernnul jo~. acela va fi invin.s ~i orn~l Ill! se rna; Face in parrea lui_

Iucepu deci Iupea lrme a.ceiti doi crai, care erau ~i frat!, E.i se batellu dill cera,!:, unulcu alrul, eu runuri de Imln.

78

Olea cind da cu runul, au nimerea tn semnu] lui Basarab ca ise i:ngropa ghiuleaua In mal, r:ira sa. 10 vcascii.'" , . B:I.Sa.rn..b' c.in.d da, lovea sernnu] luj Qleaii ~i-l debora lOS, Acesti frail nu cr.1U. vesnic in du~naDje, ci nI..Ima; cind ~i. clnd, ,?u~ erau in pace, se plirnhau ~i dinuiau unu]' ell alrul, sara tinct [Ill se intclegeau, se ducea fieeare la CCtMC 1! 5C luau la lupca ..

Merglnd intr-o zi Olea fi cu Basarab ~l sfiituind, vihurii

Jai copii care se jucau iJ) larilla ~i zieeau:

Olea f!l~e oale,

~i Basarab Ie spa.rgc.

Olea cind aU~1 asa, voi sa 1<1.)" pc copii, dar rr.are-siu l3 a sarab nu-] !asa_, ci-i zise:

,- ~t~ J!lUe, 5a co_?iii sint mid fi nu ~tiu 1'1' zic. Mai b!lle hal sa-i incercam, sa vedem de ~tiu ei ce fae.

Olea ~i Basa.rab,adu.5crii. copii1or doua ripsii una ell aur Ii "?I~a cu marge le r~\el ~i zise.m~ "daC:i.copiii ~u S3 indndii nmmle la aur, arunci, Olca.sa-i taie, c:i: ~u ce fa.c· iar daca s-ar III [in~e ln ma rgelc nu ~iu ce fac ~i sa-i lase'?n pace,"

Ole~ ~ Basarab, mal tirziu se apuc.arii iarila lup[a. Basarah Clnda dar cu run u I, <l da [ jos de trei eri semnul lui O!ea, ara ca plea a Iest bitm ~i ora~1 $-1I didit tn panea lUI Basarab, ca ~I Iusese biruitor.

C. N. M ..... rrESCu L CltEANGA, ,[9U, 0'. 1.0, p,.)OO

n, SATF.

I. Pooeslea Vrancel

Dc mult, pe timpul dcmniei lui Srer:in-cel-Mar~, pe dnd Tara-Romaneasdi nu era unicil inca ~i lillutllrile Munreniei $i Moldovei aveau Fiecare domnii lor, a fost 0 lupla mare In[[e pli'iiqii lui $tefinita f'i armia tureeascii care Illipa.di~<! ca Irunza si iarba PI' piim.tnrul Moldovei.

Bat1ni~ a Fost apriga ji din cauza nurnjirulu] prea roue de dusmani, far.! ell oastea lui Slefan, moldovcnii aLI CazUI biruiti.

Vojevodul, amarlr tn sutler de accastii prerdere, Iugise din Fara puhoiului VTaima~. ell sa nu fie prius ~i riidicind singer prin rnunri, a ajuns pc Valea Purnei,

PI' arunci, in Vrancea TIU. erau sate eu lume muldi ca in vremea die astazi ~i nici lncuri goa le ~j dealuri chelbase 1, cum se vad ileum. Cadrii srapineau mai ,peSte tot ~i abia uncle ~i unde dte un pile de case se gil.scau I~ruite ~i ascunse pc la pcalele parluriloT, lanui$ cu scurgerea apelor, iar oamenii emu mal tori ciobani, care-si pafunau aile prin g.olurilie ~ poiencle munriler.

Dupa atira ulnbJatl.U"a prin codri, nirneri prin asfiruirul soarelui la 0 COiSa de pedurnbrava Birsesrilor.

Aici, a babii batrina torcea dintr-un fuior de cinepa pc prispa easei.

- Bana ziua batrinico ~ zise voievodul dcscalednd ~ leglnd ca.lul de {iliu3 PQqii.

- Buna sa"p fie inima voinice - raspunse bllnd batrio:l., care uirind sa mai [faga fir din. cacr, privea mira ta pe v i (C~, dici nu-l CUIIOftc'a cine este.

pl es uv, chel [n,1.1

80

- Fi bine mat~icii de-rni dii eeva de mlncare ~ lasa-w ~a rna cdihnesc putin, cil Inn! am osrenit de cind umblu pt coclaurile astea,

Baba, fiidi sa rnai fadi vorba rnultii, puse masa ~i ii de!.e striioului sa imbuce lapte cu mamaIigi ~ bdnza de oi, repe-

zindu-se apoi La cesar de a~ezli armasarul la iesle, .

Cind se Inapoie in eliSa, gas; pe strain cukat . Se af!zasc pe 0 lavira, asa 1mbracat cu sarica cum se afla ~i ,,-ppise. eile; dupa cum so cunosrea pc uasatLnile Fetei, ern tare obosit,

II privea acum nedumeriti baba ~i IIU lo{e1egell cine sa fie strawu] acesta eu parul balai ~ ell fa~ rurnenf ~i frumoasii, de a rataci! tocmai prin ininia codrilor acestia, uncle doar numai mocanii de rue; saIa~llliau in veie cu oile lQI, fua sa: le tulbure cineva linistea.

Tot uidndu-se 3.f.I eu luare :1.I11wte, baa:ina observa. ca voinicul puna. haine ('stii~~ll de dorun, CU511~e In (j.reru ri ~i aur, PI' sub sarica greoaic de Hna de oaie, care 51! lasas<: pU~[J la 0 pane, desvelindll-l pieprui de viteaz.

Indadi hi dadu ell ideia dl. IlU poatesa fie altul dcch SIC fall- Voda, domnul Moldovei, despre care auzise eli Iusese iovins de rurci Inrr-o batwe, ·ea oasrea i-a fost risipit3 ~ alungaci, iar cI s-a rerras in munri,

Fan sa mal stea pe gmauri. porni la fuga pilla Ia sti:na din vale, ca sa-~i vestcasci fecicrii, I,asind pc '~Iefan- Voda singur, sa 51: mmgiil! eu somnul.

Ba.ba avea ~ap[e feciori voinici, LOt unul $i unul, 'nalri, spato~j ~ ylnio~i, cari TIll se temeau de nimeni to ealea lor. IIIci Ifi pusese acurn nad~:idea ~ a;LI.D~1nd 1a stfull, Ie povesti

.... .. • A iii .' "'" "

cele lIlomplate cu voievodul, lDdcmro U-I ca sa piece dt mal

curind fi rascolil1d Pnutlll Vrancei, sa 'sufugll pe roti voinicii plaiulu.i acesta, cu care' Stefan sa porneascii la lupra ~i sa alunge pe turci din l"lLfa.

De cavint £ecio, r ii babei, toti f<lpte, se raspiDdit:ll in ~pt~ pa'ti a Vrancei, budumind pe vii ~ dealuri, pfua a doua zi in zeri, srringlod fieca.re cite 0 c:ca,t3 de voinici, cu Cali ~ lasarn pc dcalul DlIJT\bra vi.i.

Diminea ta, dod baba i~'i vazu feciorii venind, desebise larg: u~ de la odaia ill care se afla Stefan- Voda ji voioasa ii zisei

81

- Maria m DUl fLi 10 a:istaf. Seris est;!. ca un af.1: de bun lI'iEe2Z ~ 01.1 ra~jni invins dc.rnina dusmanulul, fa te uiti cum ill ... in osta1ii CU care v. ei invifl!?.c lHt.,<l pig. e. .."

S ref an it: ~ ill. P ra g ,ji riha.ase rru ra [ on d vaz!'l curg~cI dia toaTiC parrill! eete de voinici, i.[larmafi c_u linc! ~. aI5u.!t: eoase ~i topoate.ce mi{Iucca~ in raul~ sO~Jc::.l~i d:-3:~,a ~sa.r.L[.. _ Dar de unde SIn[ aeep. vuiruct batI'lno ~1 cine r-a

adunat a$3? .' •. _

- ~ln[ ?.1iiie~ii V~cei, miria. m,. Ii _vin c~ • roru 5a. sa pome~. C'lI eJ 1.<1 lupta. Te-am vazU:t Cit de a.m~r.ltw C~l CH!~ ai venit aseara ~ stiam c:a ?l1stea \,!.11 fost ~l~lta ';ll lupt~ ell rurcii. De aceta am trrrms pc ti!.! sapte Feciorl ceo! a~,.~ ulte, pina dimiDeap: 'ri-au srrlns oa,Ste naua 1:n lac. top. VOIOlCl ~i domi e i de lu p'ta.

Apoi chemindu-si Ieciorii l~ilga ea, ..;ur~a: •. W •• _

_ Aista-i Bodea, aista Spirea, tclalalt Negri.1a, apei Busan, Spulber, Pavel ;;i eu Nistor. Teti slnt fedorii~ mei ~ acumti-i dau marici tale. Cu ei ~ eu imrcaga c~atll: ce a~ adunat, rnergi fa:ri rcama. ~-i ve! sco:n~ pe dU$!ll:ltm ~ t.ar~.

Voievcdul lllvesdir acum, privea mindru I~ o~enu acesna cadunap. to pril'lI in jlltul ;aU, eari i se paru vrednici de lupiii. apoi imord'nclu-se cam ba.Dii Ji .1:ise:

Dar cum te nurnesn oaul.llo? - Tudors Vrancioaia.

_ Sa uaic;jti mat~a Tudorali Dumnezcu sa -ri dea sioitale, pentru spriuoul si dragostea de r.uJce ara.r,i...

Apoi imbarll>adndu.~ .oastea adunatii, plecara cu eorn peste dealuri ~ striibiidnd codrii 101 vale, iwi tn c~,'ma pe ~raima~i:

Talis-au luptat Yoinic:err,e .. Stefan-Veda ern prurtre eel dintii, iuconjurat de fla.~a~ Vriincioa;ei, cari ~)upt3U,. caw ni~tl::: lei, lovind til dreapra ~I 1J1 sdllga tJcveie pagl ne carl cadeau ca bonarui, inro~ind p·iimLn LUl.. •. . .

Si asrfel [. _.) Stefan a invni~ ~I do: d,ata 1m3 pe rurci,

izgoniadu-i din ~ari afara. . .

Anmci, de bucurie, voievodul se puse de petIecu ~ veseli co osta~i sii, iar in \lIma cherna. Unga el pe cei sapte feclOn

ai Vra.lld.oa.ei $i le zise: ,

~ Flacii, cu voi am cistigat izbinda ~i. am alungat .P~ v-rnjm.a~i. D;aca nil ~~eream la ~asa.mamel ~..,~asrre.u multa vreme rurcii ne secaruiau Iara. SmTiCrl vrcdmc.1 d~ rasp lata domllcasca. lala, voi slnteli ~aptl: .fra~i,. iar in Vra.ilcea SiM

82

.fllPtc m~~i. Ai vo~tri sa. fie. in ve~j, cu. v~i. pon~are ~ _ fO~ ce se aIla aoole, lntoarceii-vd dar mapoitn codrii vo~n WI si-i staplru,tlp rinit, o~,'j. d,l!l, ncam irl n.eam;, iar m.,amei voasree du,ce~i-i multa sanatue din. parrea voievoduluiStcian. care III vreme de mimroare, a gasit la casa el pat pentru odihn3i §i

brare v:iteil!~ti de!u.?,ti.. . . . . ", ..

Le fie,", ocolnu;a 1 pe piele de vl~cel, sensa cu lime de ~aur,

pentru dania domn~~. dceumenc Jn purerea cirui~fiii Vrincioaii ajunsera stipinii muntilor V rancei , de la TIOru~. pina in valea Biscaa Buzaului.

Si de atunci" fiecare din cei ~pte ha~,inapoindu.-St: pe plaiw:ile Vrao.cei_, s-au 3.~t la poalele muntilor, to.Ulfllc:indu.. fl fieca.rc: sate. dupa numele lor: Bade~d, Spmc¥,i. NegriJefti, Birse~i. Spulber, Piiule~ti, Nistoresri.

S. HIRNU, Prrvmt:~Vr"",cti. ;po 6.

2. [Saful Briifule.$fi]

Satul Btitule~ri, astazi una cu Diirmane~ti, ~ezat in vechime pe ~esu:l Mafc~uJhll,.aclllm pc malul drept a] Uzului, 1l1l1Ilira ca 40 cle case; a Fosr pujolit de tiiti.rj $i au fabiE ~.tarii ea 10:-20 oameni, Om c~i robifi, a sdipat anul, .Brilt;a. mU(lIt biserica pe niste lund, pe apa Doftanei, Piatra terneliei se cunoa~e ,p acum; nove inscriptii.

Se zi ce ea cam IIDii acei it [era II mari, Itriagi, a spus uaorn, COIlIsi:anr-in Niharau, pI! la l.s::m.care umbla in61ls ell un lan~ peste suman, van ~ iarna; era same. ~edea lnu-un bordei, ~i di.pata lemne de pe la oarnen] .. Spunea sa e de 120 de ani, lua lernnul care-l adurea doi boi fri. spinarc fi-l ducea Ia bordeiul lui,

~ Si sp~ea Constantin Niitarau. ell lata! lui a locuit la Bratule~.

Din ceirobiti, a s.ci1pat unul din PIT" tatlirt!asci .~ a venit pe "Crugu Cerului"2, dea nimerit,

, Oc.;Llr\i\li - contu,nol "nOli "x ("''''}

1 CruE,U I ttrul ui - "rbi Q. 'un ~l p!g_ncte'. cidu lunar. cidu satl ~ r I". ,,-}.

83

A f05[ spuiad acela cii, in tara [;i~r(!asci,. oamenii robi de pe aici, ii puneau ditarii pe un ciiru\ lao gura cuprorului ~i-I repezeau in cuptor, ~i clupacc-l scoreau Fripr, it mincau l'itarii, Si eel care a. :scapat,a spus lao !:$lelalti i.n'tlmpta1C.1l.

EI ern inchis ~I hriinisc dO\lla luni C~ piiot :fi miez de [luci; ~i s-au du~ taw.rii de acasii ~i a Hi.sattatarca sa glteasca Iriprura. ~i cind era cuptorul us -ji dlrulul g.311l la usa eup[orului, tlica rca i-a spus sa se suie pe cilru~. Omul a spus:

~ SU i [1.1 fa'ta re,j ~i- rni ara 1a!

Ci:nd s-a suit dharca pc carut cum sa se aseze, el atunci ~iu~r! caru\w ell lara[ca In cuptor ~i a ge.li~o1 la ~iinaroasa, ci nuera vreme de pic:rdl!1t. A~ a scl:par bictul crcstin, Brat, de robia raeareascii.

!N. DENSU$lAN'U - R",pu",,,,; /" ch.",;o",a.,,1 i<;or'cl.

B. A.,. ms, 45~9, r. 2L

3. Satu!

BucCI ra ( M 'ehedintt]

Nurnele de Bucura ce s-a dar aceswi comunc, se povesteste din balrini ci l-ar fi luar de La 0 fad! l1111u.ita Bucura, in imprejuriirile urmaloare.

Trcclnd prin iI!~eSI loc un COD\'oi de lobi, ce S~ duecau spre o un ir~~i oprin d sa pope seascii in locu r ile aces tel co rnune ,d. pecenia care conduce.. cenvoiul de lobi, hind arras de [rumusetea feed, Bucura, voia sa ramina !o aceste locuri cu dinsa. Ea. io.a l-arugat sa fad;: 0 plimbii!re prin padurea cea mare dill 1mprejurime fi pe cind CJ fkeau a!:ea~ta plirnbare ill pid~re, ca i-a. smuts haageru] ~c la ~rfu ~i I-a, tmI?L~ta~ in piept, cmorindu-l pe lac. S-a mtors lnda'[a 13 pnzomen, carera ui:ndu-le legirurile, ti lib era.

Printre ei se afla ~i un t~niir anurne Rujean, cu care tin1ira fata [raise blne din copilarie.

, A gol; - ~ fugi (n .... ).

84

Ceara acestor .robi s-a stab-jLlt in aces! loc ~ a tntemeia'[ ~n micsa~, ciruia i-a dar numele de BuC!ura. clupa Ilumcle libeeatoare] lor, nepudndu-se intoarce indiUit dio cauza rnul~Ho r ba rbari can i-ar fi In tUni t 10 cale ~ i-ar fi re bit din ncu,

Tinarul Rujean s~acisa[orit eu Bucura, spunindu-i ci el ~oi.e~te. sa ajlH!ga,~i sta~!Oi[<:,~ drLlm&ui. acestuia, pe lio<ati InnncicTea. acopcrrta eu padurj. Jwrlnd ea-~ ia as[lpra-~ sarcina dea omon pe toli barbaril cari at rrece eLI priz;onieri prin

aceste ! ncu ri, ~i va I i beta pc prize n; e ri, -

De atunei $i p1nli as tll zi, drumul acela poal'iti numele de .• Drurnul lui Rujea:n" $i cu. robii libcrap de Rujean. s-a populae satul Bucura.

O. DI!.NSUSIANU. T.,,<1#;; ,; 1'11<11<1 •. p. l5·.

4. Dreqos Vodd sf Dora

Dupa ce a .paras.it Dragos- Voda Tara ungurcasca, vrind de atunci lnainte sa nu-i mai .fie nime:,i scapin, ~-;lales 0< ceata de vcinici ~i. capltani, loti C?J~, de Frunre, vi'natori de munte, cu c-ari :aritacit mai mulre zile, er~n. padu:riJe b~trine ~i :!;ecllc'3. ~ de nimeni,

Ra!a:c,~du~se unu de. altii, a Tamas Dra'i.0~-Vodi nurnai c-un VOJ!lIC de seama Iui, cu. care a mers pin a clod a dat de p"otecutllw pe m~telc Barnare.l .. ~i}:u!;' rnergeal! ei pc powruti\. II s-a parut caaud ceva, S, ,ata ca era, mal. 13 vale, mtT~o pr~lu.:a •. 2 fa,ta frumoasa ~i drapra~, cea dintii flam de prtmavara; elm;! 0 do[na nespus de dulce, p~sc~odll-~ ohele,

Apropiin~u-s.e .. ~r3. g<;'$-Vo. d~ de preJl.lceil,a la.sat caiLlI. p e seam.a 10 ... ara~Jul sa,u, jar el s-a dus de-a dreptul ja cnpila. Veruse. ernul de departe, ~ de mule nu m.ai inclln[sc om in tale '. $1 clnd a PUSOc!I.i.i pe ea, ~ ci:nd i-a viizu.t fa~ aIbli' ca laptelesi ochiscrii ea murele, $-3 lnd.riigit de dinsa, numaidecie,

, Acolo s-~ O~tit •• $i a.:;e:c:Il'ld :si' povestind, ziua a qCCUt, ptna

i:1nd a trebuit sa plece dupa [ovara~ii lui. '

Cind s-a despir~it de [rumoasa faci, i-a dat un ban de" aut, ia, Fata, lui, ulliitrut' de Flori, fiec-a:re 3f-l, intr-o doara., de buna inulnire fi frumoasa aducere aminte,

DUipi asta, a trecut vreme multa .. DragorV9dli a inu:mei;3't smpinixea Maldovei, a pus drcgatori ~i-a dar peste tot s.fanmle

ii ponmcile lui. . . _

Tocmai tiniu S'3. mal intors pe-acele lo(:U'!'i, pc uncle Dcrna

se varsa in Bistrita,

Ajungind pe acolo, Drago~ a dat de urmele uneicaprioare, care Erilja laolaha. en Gi~elc acelei fetl! Frurnoase .. A tras sageaua, dar in lee si nimereasca in caPirjOarii, a. .nimciit fata care-I dliduse odala strurul de flori. A cunoscur-o, clci la gtr ii Mlma banutu1 de aur, dat de dinsul.

Dragos- Vodi a Uunormintat-o aeele, iar in preajma 3. pus cl!! $-\01. ridlcae satul Derne], im:ru pom=ireacelei drogostf domnesti cu Dora, mindra fata din codrii de acolo,

T. PAMF'IlE - .PatlOlli pop~I,.,o.o",li .. t,li, B. A.. rns, 509-'. r. 55

5. Pooesied Seielor .Riidina si Rrf1dinUr:1 din tudetul Doll

La mia.zazi de ara~1 Plenipa, pe vremea despre care vorbim, . nu era vatTa de SOl! pe locul unde se rididi acum Plenita .. Pe unde se found mosiile plenicenilor, a lost edat-i, de muh de toE. doua sate a wor poveste mstli a dtmas diD veac III veac, §i pe C<l fl! I'liJ' de tor 0 D!I.a.i "einvie aminti rea cite L10ui ba.1:rl!l dln p:;r~le acestea,

. d·~· b ." el

Despre l:;ostent3 _ acestor _oua s:t.}l' .• 'lor, esc .~~sa v;r:r' .1:

h.()geacuri]or~ cioburile taie·relar2 de parrunt ~! ehitiile ~esamrllor, pc care lc scot tn Iiecare an plugurile sat.enilcr.

, Sirut - I).Llchcl de non nar~ralc pc care f er ele I. lin in min:> P b~iqii la par;;:,;. [n .a, ).

I Tai er, Taie .. - f~rr",ri. depiminl (n, ~.).

Radina, spune pevcstea, eta 0 femeie bogata, pu.aed df bogam. MO$iile ei n.enu.mararc,se tliltiO.deaU "die ap-i pinii-a piana" adici din Dunitre ~i pina.-D munti,

SarLI! Radina, ~ care-si ave-a srapina mo~lo'r conaeul $i a[ caru.i nume iJ ~i puna, se spune ca. era mare ~ £rumO$, Cll oarneni sanato~ .li voinici, muncirori, in. pane, pc mosiile Radinei, care imp~ totdeauna r·oclnl cu dreptate ri erediJl~ll!.

NU5CpOme.nise nidQd:n:a sa se mareasd. dijma, sa Ie celli~a cQnc:zi neplilnte. sau sii-ilngreunez.e cu astfel de neajunsuri. Ba, dimpotriva. 1i ajura cu verba, did era su~et bun Riidina. ~i eu fapta, dad peste bietul am diidea paeosrea, Si dt; snain;, fam mid ua rest, nu r;asisera mila: aeolo fili se cla:duse (I .mtnii. de ajutor sa-~i toremcie.te adipoStUIi., $i pamrnr sa muncea.sdi [j se masIJTase .. Ail! di sarul Cl1c$tea ~r rnflorea mereu,

AVe:! 1nsa. Radin3i,pc I1nga eurele lD:cinse de m.Q~e, 0 fay pe nurne Radil1.i~a:, frunlO3.Sa de n-avea pereche, cl: despre frumusetca ei se dusese vestea ploa-n Tarigrad, Pe Riidini\<l

a piert;!e.au sacenji diD ochi, de drn,ga., .

Cind la sarbatori se prindea hora. ~ mijlocul sarului, uncle en. ~ ograda boieroaicei Radina, iar Fluierul sau cimpoinl, desfikeau noihele de la opincile fla:cililor o1L ibtbu.jora:u·obrai.ii Fetelor, R1Idini~ se prindea m hera cate etabitu~ mai til foe..· 'C,' t

Cite un f1acau chiuia nrigliwfll satului, ca sa fie auzit dt juciirori, dae rnai eu seama de Radinit:l.

C;'m/ .zlmbwo<: RiOdil/ira. Inllau'1t~ IMl1clIli/a.

R.1IciinilR zimbea si i Sf l!llpurpy_rau abraiil dud arunea eu coadaochiului priviri fllkaului. Tar clnd. heil timu de. t.ot,sc csteneau iudltorii ~ luna lumina ca. ziua, Radini;a da fug~a-n Wlma. unde SIateaU tn~rate buplc i.ndn.sc ell eereuei de !e!Il1J ~i scotea glilea:m. eu yin ro$!.! ~i spumes, dill care ~mpar~ ell sillgura, [atop, ill ulcele de pamin.t. Si ctnd drzilll se indrepI;'I fiecare sp re va tra I IIi ; du cea in sufler b 1.1 ei ratca Ri.dinci :fi chipul frumos a[ Rad:ini~i.

81

V~afa aceasta, Imparriri intre munc:a ~i veselie, nu le era lm:r-erup[a decit de cetele viz.inlll.li de la Dii I, ce veneau sa-~i lncarce bucatele ~i sa mingii birul. Dar radineni.; 51! obi~Ulsetii, ~i dupa ce zavistia trecea, Incepeau din nou muaca fi veselia,

Din umbra tnsa, pindeau ginduri mai necurare, ell urmjiri !;rele penttu sarul Radin!:i.

Un grec, pe nume lane, ernul de ainceri aJ vizirului viz"rnd pe Ridinj~'\1 aut' de frumcasa, cunosclnd ~i siabiciunea ~e:fuluj 'liiu, a LOteleS di un astfel de plocon l-ar ridica mul t 10 echii napinuJui de la Dii, Ar<t di lnu-o zi, privind pe (uri~ pe Ri'l:clinita care aducca in prispa conacului, uade se ospat:asedi. 0 tava rima cu larniiaasii ~ coama rosie, 0 ceru Radinei S-Q dllca In .harernul vizirului, sa fie numai bine ~i ferice de ea. TD schimb, pentru acest dar, el I~i Iua sarcina sa micsoreze darilc ~ birul.

Cind sa. [UJ a auzit de aceste nelegiuiri, s-a scular cu mic ~; mare ~ a alungat pe grec, pini l-a [recut dincolo de api. DaT ;;recul barjocorir ~i infrim, a t.rimis vorba Radinei, ca de nu va rrimite fara pina in 15 zile, va veni ell caste ~i va fi val .ji arnar de i se PW1C impotrivite,

S-a sfihuit arunci Radina ClII batrlnii sarului ~i au facut mormlnt in gradina din spatele casci, cu risuflaroare pro: parnlnt. ce iesea deparre, tocmai In rnzoruJ Srrtmbei, ~i acolo L stat Riidinipi. cu merinde ~ apa, zile In sir, pinii s-a zvonit ea vin nelegiuirii,

S-a sl.rins [i"Hsntul in fat:! easei R)'idinei, unde crisese fli1.stea grecului ..

Cemita ~i cu lacrirnile in nchi, Riidioa le-a spus ca sint J<lse zile de dod Radinila ei Frumoasa a murir,

- Dadi nu-mi e:rede~ cuvintul

Haideti sa v-amI morrninud.

Si i-a dus 10 grlidiDiI din dcsul cosei, unde rnorminrul Dtoaspar al Radini~ci era prcsarar ell Flori $i iarba verde. Grecul a intrar arunci la varri, s-a inters cu 0 frigare lunga. pe rare a infipr-o in rnormjntul RidinilCi, de unde :J rras-n, plina de singe cald, J\U intclcs atune] paginii viclesugul ~i 5-1111 napusrir asupra sarului,

Plini de ial.: ~ de uri inarmati cu topoare, cease ~ futei. raclienij au s¥'it sa spele tot prio 5.lJlgc:, moarll:a nevincvaeei lor srnpit!c ii siiapere sarul, Dar scris a [on pease, en. sacul sa fie an pUJa la rernelie, iar eamenii, 0 pllnesii fie omod~i. Q parte imprifr:ia;i.

Grecular fi fast slfap!1!.!!5, lOt cu 0 Frigare, de 1m flticiu. iar Riwnil Qmoriti de tun:i,

Dupa ce s-au I.ini~tit lucrurile, oei scapa;i de lUg ie, au pus parul, rnai spre apus, unui nou sat, pc care I-au numie Radiini;a. dar cue a avur mai rirzlu aceeasi soarta.

Satul care s-n itnfiripat mai in unna de dive ace~[i ln1prn~tiali 1n toate plLrpJe. a fost satul Risipi~i, adici din oameni ei si p i ~i. $i care [rai esre ~i azi. 3.l'C',z.a t sp re disari t de vechiul sat al RlIdInei.

ARHlVE.LE OLIENIE1. 1935, p, 445.

6. Zind'" Pddurll

A Fest odacl, de rnult de rol.. pe vrcmea dod era atfl.ll arnar de norod, a fost un baei ee-l rherna Axcnre. Toadi ziua, ba ~: noaprea, Axente eta das cu nile prin paduTc. ca pc vremea aia erau nurnai paduri pe aici, iar lelea Anica, nev3.s!;a-sa, sta acasa grijind de ii doi copii ce i-i dat Durnnezeu, Casa baciului, acdid, coliba, era Ifnga tall1, ca pe atunci era un rau mare linga izvor. A~ rraiau oamenii lIo~n'i; Axente cu oile ~ Anica cu copiii ~ cu ale ci:fii.

Intr-c noapte, aproape de miezul noptii, ca din senin, incepe a sufla U[I vint, de cepacii se indoiau. rnai mal sa sa ropa. Pe eel' umblau nod negri, negri ell. paca tele -ticiteodau se lumina de [ulgere ;i apoi tuna de eredeai ci totj dracii i-a trimis ,Barii-i-Cruce,," pe pamint_

Lelea Anica se trezeste in harmiiiaia asea ~ im:cpe sa sa inchinc, ca biara f cmeic credea ca a venit sfir~itul lurnii. Se

, mil - I .. , (n.r.)

:u

inchina Idea Anica, da citeodata i~i mai tipa 1 ochii pe fereastra. Uitindu-se ea asa, vede oda.ti la lumina unui fulger, o fatifrumoasi. frumoasa ca 0 ;iloi. mergtnd c3.tre padure.

In haia zi, dod baciu Axente a v:eruit acasa, lelea Aniea Ii spune rot ce a vazut noaptea,

- Ti s-o fi nazanrtu, Icmeie, ce vrci sa ma pi cu povesti ca pe copii, Mal bine zi, seara clod te cub, toate OciIla~le2 fi O-Q sa !Ila~ vezi zine fi n-O sa ~i se pa.ra ci bare vLnrnl, clnd e vremea mai Imi~ta.

Ce sa fad biara femeie) A [:leur, dI ~ia cit de suea~ Ii era omul.

Seara lelea Anica abia ... a culcar $1 iar s-a aezir in zgomotul Furtunii. Speriara. l-. J se gtnde~te ee-l de faeut! Descb:ide up colibei ~ iese afarn, sa vada ce-i, Pe vrernca aia !I.U erau femeile ca azi, emu curajoase ~i DU aveau frica de orice, Nici nu iese bine din (alibi si vede iam pe zina aia scaldindu-se in' tiu. Vede apoi d iese din apa, se imbradi ~i sprimena, se indreapta spre padure. Cind lelea Anica n-a rna; riz:ut-o ~i furtuna a stat. Si 5-3 faCUl 0 v:rerne frumoasa, de mai mare dragul sa stai afara_

at co: a venit baciu aeasa CI.I oile, a inceput Idea Anica sa sa ponosluiiLsdi~ ~ atha l-a ccte:r,aTS prna ce a crezut-c, Ba nu DUIDai a tit, dar Axenre s-a hotarit sa rimlio: la noapte acasa fi sa pazeasca.

Nici n-a asfintit bine sfintul scare ~i baciul Axente sra ascuns intr-o scorbW'a, de Iinga tau.

Pe la miezul noptii iar incepe furtuna si baciul Axente vede ceia ce abia a voit sa crcadi. Vede pe zina aceea vcnind din padure, '5.<: desbraca ~ sare to tau. Avea zina ni~le cisme ro~i:i cari acum erau llnga scorbura unde era el ascuns, Zioa se scalda fam nici 0 grije. Axente iese frurnusel din scorbura fi' tara ~ fad larrnji, ia cismulirele zinei ~i lasa io locu-Ie 0 c:isrna de-a leli Anica (a$a 1-0 inva'~t rnuiere-sa, eli: ea s-a

1 A tip" - a arunca, a .. uito. repede, (n. e.], I Ocin~ le - ru r;iciunile (n. c.).

I SnCA$ - rocit (n .• c.),

; A ponntlui - ~ jelui. a ,.chm a, n, col. I A cCI~ra - a ruga. (D. c.).

gio.diit ~I!llt; c?m siii~ faea • Sa pr~di zina) .. N-: ~ecu~ muh si zina lese din apa, se Imbraca dar OU-~l gaseste cismele, Cauta cauti, dar rara nici un [olos. De la 0 vreme gase~te eisma 'ce a pus-o Axente acolo. a ia, 0 trage intr-un picior dar cum sa rnearga ia eu un picior desculf~ Cisma aceia ii era larga numai pe un picior. Ce sa fad!? I~i viIi ~i celaIalr picior in ,e~, dar dD~ s:a po~e.asca,. c:de .. ~en~ at!.ta au a~p~ tat. lese din ascuazatoare ~I [mpU[ltmdu-~ rruna 10 paml CI marisos, o im:rcaba:

- Cine esti ~i de ce-mi tulburi lini~tea?

- SiD[ Zina Padurii - zise Femeia aia Erumoasa. cu glas

asa de pllngatOF dep se rupea inima de milia: ei - dar fa blne ~i Ia,sa-ma eli nu rnai viu ye aiel. Fa bine, fie-ri. mila ~ lasa-ma ci' am un copil io padurc. care ma alte3pti; lasa-ma, ca voi face ca izverul asta sa fie bun de' leac ~ voi face ca neamul iiill ~a:-I stiptneasc:a.

Axenre i-a dar drumul ~ de-atunci n-a mai vazut-o nimeni, Au trecutmulti. tare multi ani, de atunci, Taul a secat dar izvorul t..a:ie~te ~ apa lui e 'billla ~ a%i de leae, Unna~ii lui baciu Axenee HIU inmultir ~ au 1.ntemeia·t satul asta1.

VLASTA_R.UL. 19:J1-193+, p.75.

7. De unde

~{ trag numele satele Tiganesfii si Bogatll

Pc cind eram rnic, tamuiau mae ei rata cu mo~ Apostu $i cu Toma Osi,ac din Tigane~ti.

- De ee i-o fj zicind, mai vere, Ti.gane¢ satul~i aosrrul Nu eumva or fi fest rnai tna:mte ~igani prin lecurile astea] - N!.I d-aia, rna, [erir-a sfintul! Ci, cite de eel Ne spuneau ~i aoua pariuri:i ~ vecinii, pe dod eram rnici, UIm.atOarea lntimplare, aflata ~i de ei din mosi mamo~.

, S~ru.! Sumurducu.

91

Cica od:lta, in hotarul rncsiei care azi se cheamji Tiganefti,

• colo unde 5C razore~e mosia lor cu a. Begarilor, chiar tn coada .. Vi.ii Glimbocdului", 101 raspincia v1iii, s-a indmplat cii nu se ~tie cum ~i nu se §ti~ de cine, a ~os( omorit un pgan domnesc, Erau pe vremea aceea ~ riga.ni domnesti ~i e-ru boieresri,

Cind a auzir domnul de pe aruma 011 ~irii. cia: s-a. facU( foe!

- CI't rnai de~l<l.bi sa piece un cincvnic" domnesc sa cerceteze in. latura carui sat a m.urit? Si saru ala sa-I plateasdi. M-a~i inteics?

- Inteles,

Si a plecar cinovnicul sa a,duca Ill. lndeplinire porunca domncasdi, ca asa era obiceiul pamlntului., Si a venit m eoada .. Vaii Glirnbocelului".

Acu, locul cu pricina era mull mai 1n apropiere de satul dins pre so arc- rasare.

Oamenii din ace! sal, ca sa nil pice salaraua2 pe d ~ sa plateascii pe rigan, fCi~i ce au ficut?

Au dar bani mul~ cinovnicului, ca nu era cruce de :i:nchinat, ~ i-au cerur sa nu rnai masoare depanarea ce era pinli la satul diaspre soare-scapata $i nici pe cea care era ptna la sarul dinsprc soare-riisare.

- Stili mai oarneni buni, cum a sa putem noi dovedi care sat e mai aproape? - a strigat cinovnicul dupa ce a luat bani. - Cum?

~ fa sa dormim aid 0 noapte .,1 sa ascultam eineecul cocosilor, Din cue sat s-or auzi coccsii dntind mai aproape, sa ,ti~i eil satul acela e rnai in apropiere de mort ~i iila sa-I pIareasca. Va invoifi?

- Ne tnvoim - au raspuns cei dinspre soare-apune, de pe Ci'rcinov, cari aveau gi.ndul curat,

- Ne lllVOim ~i noi - au rispun~ ;i cei dinspre scarerasarc, cari r~ flkeau alta socQteali,

1 Cinnvnic - $lui!>", j;niirtin~l eu ccrC~l.a~cn pricinilor 1i ... ecutarea poruneile: napinirii. Eeau dou;;: leluri d.c .. ;·"ovn;,,;: domn~lli ,i boiCtCfti (n, <.).

~ Sau,nUlil - pOT'UnC3. dCOJt:rdri lege, de a pla[i lQ~i penrru Ull1l.tt

chi.u' d!lcl 11'11.1 l-ar ,$0 cine e, ei nurna] bftullj (n .. c.).

92

Pc: urmii? S-au culcar cu torii 10 noaptea urm~toare. 101. 10- CILI und!: era ~gn.nul mOrt •

Cei dinspre soare-rllsare insi, mainte de a vcni la locul C\I pncina, au dar dte 0 raita: pc Ia locurile unde-si pl'lcau oraliuiik" ~edeall prin porni §i pe culmi pe afara, nu ca acum, ~i ~"ti~i ce au fiicur? All ascuns eccosii prin case ~ prin patule.

Noaptea, asculdi ~ cinovnicul, ascuhi~i locuircrii eelor doua sate, ascultll IDlllt ii bine,

Se auzea limurit numai clntecul cocosilor dinspre scareapune, eli a~a nu erau incni~i.. Ai celorlalri, Illa; nu se auzeau: degeaba a Stat lumea de~eapt_a ptna la :c:illll alba.

- Ei, acu auziti, oameni bani, incotro se aude cl"ntecul7

Auzim. - Incotro?

- Inspre soare-apune .

- A~a?_ Pai anmci ii de pe Circinov, din dreptul u Vaii

GI?mboce:lului", ei sa-I plateasci.

Si a pus cinovnicul sararaua pe '0 am enii din sajul despre

scare-a pooe:

- Sa pJateasca cum or fti" petiganul domnesc. Si l-au platit CD cinci sure de taler; vcchi,

Si uite, veri? Dsatunci i s-a zis Tigilne,~ satului de la rnsiritul "Viii Glimbocelulai", di oamenii d-acolo au pUrl, pe \lgao. Iar saeului dinspre soare-rjisare, de la loc:ul C.D ~iga· nul mort, tOT d-amnci i $-3 7.is 'Bogalii, ea au fOSE cameni bogati. Au avut bani multi, cu caei au plaUt pe cinovnic,

c. R.lIDULESCU-~.orN, I <8",d e, I ""J/!ii Ii "mjnl;'''; i .Of'" «,lulI(ll< dill Oll.rrl;a ••• , p. so.

8. Valea Utei

Era pe la nnw 134J. Drago~Voda, cneaz al Ma.ramure~\l!i. de luni iJlcoace pornise sprt Ca rpa ti, P entry 3 treee in fes:u1 de dlncol 0 ~i a desciflcca in manQasa ~atii a Moldovei.

De IUJli lncoacc se misca un Iumicar de gloate omenesti, linii lung] de d:Jar.ime ~i pedestrime, cu stindardele £i.1fiind in

95

YUH. Rasunn Ptislopul de sunere calde de bucium ~i pen", cot plutea .~ suflare d e vial;;' till:lrii, in [runre ell Dragos- Vo&i.

Obirsia Biscrire] aurii, valea Tibaul~, ujt:JJta de secole, rarea illviorata de pilcurile de poterasi Ii sltli\~i ce purtau iaaimea lor vulrurii de aur, cebcrieeri ai aquileler din alte vrernuri, semne de barba\ic.

Dond lor ii m1na spre ~esul Moldovci, ce gernea sub imbrari~ea Iladu~toare a [.iita.riIOJ. uapinimri brueali, a~e.za~i 1n int.~riri Iii cetatea Sucevei,

Acolo tindea Dragos ell orti rea sa; da rgr~u ii lung en drumul in ruabaterea munjilcr, pilla cirid, inrr-un sewn 'srrilveziu al cerului, aiunscri vitejii la coama celui din urma deal, la care jj se desehide un ses mare ~i nesfirsit, ce se pierdea in departnre, in slava albastric a vllzduhului.

La picioarcle lor murmura un mic riulet, care In m~ca[i grabite ~rpuia la vale, ca ~i cind ar fi vou sa-; arate ofti_rii calca sprc limii.

Ajunsii IOJ. ~es, osrirea zdrobita de truda, se 3/ieza 1lltr-o poiana ineoniuratii de codri vechivneatinsi de secure.

La poala codrului, pe malul udat de: apele riulerului u:aia o ferneie bauina, sillgura, u.itata de lume, I ... ] ~i nesuparata de nime. Din dcpartiiri veneau, ce; ce aveau ncvoie, la dinsa penrru un sfat sau un lcac, cae; departe liumbla vestea de mina buna ~; milosriva. Nime nu stia dil1l ce nearn se' ccbearii, batdnii, din copililria Ior, 0 porneneau ~i 0 cunosteaupe Uta sihastra. din hordeiul din codru, de pe Iinga piriul cu apa binefaditoare; iar clnd aveau vreo nevoie sau erau pas;lli dl! vreun chin, oarnenii umblau zile intregi penuu a arb alinare I" .. Valea Ule;".

Ostirea Lui Drago~ sc odihnea in poiana dinrre codr], prelacuta, tn graba lntr-un lagarimarit, pcntru a nu fi pnpiril de t~taTi" iar Dragos, ell. vreo ci'tiva vitcji aJ~, se intreeeall la vinar.

Imr-'Q u, apnns in urmiirirea unui zimbrll, voda sc pierduse de tovi.lfa~i sii in d(lsi~l padurri ~ clind de 0 preludi, ajunse mimt Ia bordeiul U. ~ei. Cum .stac. olibioara eu u~a deschisa, nrngo~ i:m:ra ~i z3(i. uimit, ulJchip de femeio:: bliuina.

I Prip;I' - ~~rprjn\i tn a.)

94

in genunchi, lnaimt"a icoane] JI.1.aicii Domnului, Smerit, se opri veda Til lac, iar balrma cu ochii inuedcschisi fi ell un umbel en de pe alte vremuri, se aprcpie de el eu cuviruele:

- Bine ai venit. maria 13! ~i Ferice de: ochii rnei, cari "vad in fata pe dezrobirorul acesrui paminr. Si apoi fir~ imr,erupere, cu glas de sibilii 1 ca ~i cind ;!J Tosti 0 prorocie - Mafia tal rine-re de menu! apei din accastii vale. pilla. la revarsarea ei intr-o alta apa, care iara~i rrece tn 0 a rreia apa mai mare. Si cladi vei lot merge pe llngii matca acelei ape rnari, vei ajunge 13 CCI>ItC. Ce], din Cerate ~tiu cl vii ~i te a~teap.a cu putere grea; dar scris este in eartea lurnii, ciI tu esri eel ales ~i vei lupta ~i 'lei Ii invingfitor ~i vei intra in Cerate $i vei stipini aceasta lara ru. $i urma~ii .ai_

La acestea, batrina Lnchise echii ~i ell. rniinile ridicate, se lnchin:i arline Inairuea lui voda. Aeena, ml~Cat de cuvintele sihastrei, sdiruia sa alle CeV:r. din trecutul CI; dar nu pnrni :.I I raspuns decit nurnele "j si m plu de Uta.

PUl;i.!) rimp in urma, lagarul lui Dragos Sf ridica ~i toatii ostirea porni, dupa cuvintele rei, prin valea d~ ling! hotdei, care peste putin intra in 0 alta vale ~i prin care apoi lnlrani in sesul larg al Sucevi], Din departarc Ii se arari aruma amenintaroarea Cerate. Dupa 0 impresurare Lungi si dupa o lupti grea, imradi sullr:uii lui Dragos in zidurile Sucevii, jar voda se fuel! staptn peste lara Moldovci.

Cuvintele biitrJnei Ii r:imaseri at:l! de ad1llcinlip,ar.ire inch inn-a zi se hodie? sa mearga la ,.V::tlca Urei", ell sao; multurneascii ~i sa-i riispliiteasd prorocia fericitiL

Uta insa nu rnai era in Viala; ~i Dragos, miscar La vederea bordeiului pusriir, se opri linga morrn intul ei ~i se houri 3 dadi acolo intru pornenirea Utei, indiul sau lecas dumaeze. iesc, tn care avea s.~ zad: ~i osamintele sale. far pa rtea locului ClI biserica de stc'[ar a, lui Dragos, primi din lnsa~i gura lui voda numele; Valea Utei",

Dupa Dragos urmari m domnie multi voievoz; pma ce Stefan eel Mare, la 1502, clleernie fa~a de a~zrunimd" illtemeietorului dom[1iei, a ridicat ell. bagare de seama cladirea lui Dragos din "Valea Ulei" ~i a trallSponat-o in loeul care-i parea mai s.cump dln i.meaga ra,ra, la PmO:l, a~ezind-o Jlaru-

I ~,bi{;i - fern';. dire;, eei v«hi Ii R[[ib'iiJ1J daIul d, ~ fi inspimli "" "'i!i ti.-. pn:/.ic. "ii'D'UU (I'. 1.).

95

rea de mlllasti;rca C~ a vea merurea s1i-i cupcind~ ,odatll ~ rncrminrul.

Acolo, la PUIl1:l. 51: alia: biserica lui Dragos ~j Ln ziua de astazi, un odor scmnp, in care Sf! ogljnde~te oblr~a noasu-a ca

. . . " ~

cresuru ~I COl romans,

tn i urul biserici i lui $ld an din "Valea U lei". se Inmulj"irii sa.la~le omenesti, pc la rnalul riulerului de lfiga bordeiul Utei de odinioara.

Riulcjul ,ri Olniz.i, ca # inaimc de secole, ifi duce rnurmurul in pir:iuJ Sucevirei, care 111 Bii:deuf se revana in albia Sucevji, si uda apci, cu apele sale, poalele Cetatii. rucerite <it desdi1~ca.[oruJ Drages,

Dintele nernilos al vremurilor imsa, n-a lasat DC$lirbita

amintiren Ulei ji a prefacul incerul nurnele "Valea lei"

in vaHiuli ~i m3zi Volovat.

A5':l a cazu[ ~i prevcstito:J.r'"a dc.sC:ileditQrului, d1Jau'la lui DNlgo~, jerrfa legilor ultarii.

LWCEAFARUL, 1910. p. 5)6

C. Pove5tir'ile privind configura~ia solului tarii noastre hi toponimia aeeseera)

1. Dealuri U. Movile £II. MUllp tv. Stinei

Y. Vfrfuri (piscuri)

1. DEAL(JRI

1. Damna! Cirjti

E ra orura, prin parlile aoastre, D doamnji rare vesuta ~.I doamna aceasta, _ inaince de a rnuri, a las-a[ ell limba de moarte, COl. mosia ei sa rami.ie ori rninast.irii din Cimpuiung, orl celei &n Curtea de Arges, dupa cum or avea grije de rrupul ~i dt: sufletul ei,

~ij:Ha. au ;)Jla[ mai tnai_nre ciiugarii de La Clmpulung, de rnoartea doarunci, i-au luar rrupul ~i,~u cintir:i ~i cu cinsre mate, l-eu pornit spre Cimpulung. Ba au luat ~i hlrrille mesiei.

Da, pu~il1 rna; pe unna, au aHar ~i cilugarii de la Arg~.:j ~;, in grabii., S-;lU repezit dupa cei care duceau rrupul doamnei: ~ Dupa ej Irarilor, sa nu nc scape din mina.

S] i-.au prins la un deal inalt iotre Bratia ~i Bughca. Si acolo s-a indn>, ill tre cele doua cete, 0 paruiala ~i 0 bal;!' ie de nu avea percche. Diideau ~i intr-o parte ii intr-nlra, ca la Iasole, ~i s-au luptat neue, s-au luprat,

li dt 'U'I!ITa~ PlHlt-n u..:mg"

,. ~ii"J pic i.e ~JiidJlfr"_{.ij. ~.

i\~a erau de amarnici.

DaI cclea pe rnurg ', cci ~e la Arge~ au ~ir~·it ye .. cei de I.a Cirapulul1g, Si le-au luat -Ii nupul doamnei ~l hrnl,lc. Au rners cu [0[ al"iuJ indarat spre Arge~ ~i au illgropat acolo irupu I raposa Ie; ..

98

De arunc], moria Dcmnesti a rnm.as a mmasddi Arge~ !i ea aSLapin.i.t-o pina-n ailele noastre, dod a. Fost vinduta b.oamel'li, iar deal ulu i. uade s-au 'b~hur caiugirij i se zice de atunci "DeaJuJ Bam;a".

C. RADUWSCU.COD1N, Di" lu<illoJ ,101fT;', p. 58.

2. Deeiul Felei Din pooestile Zarandulai

A fOSL dndviJ!, cum so: spun~, zrne] rai. pe lume, ce Iurau Ieee alese, s.3 :j'; le faea rnirese ....

Era. odau .m sal la noi 0 fam Foarte Erumoasi, COl un rrandafir innori!. Si avea, Dnamne, 0 mama harni"a, dar rca!

Iotr-o z] de s1irbitoate se rieu nedeie male, Iii. care S!! duse sarul in treg ,. numai Florica au, d nu vrea sa 0 lase maica-sa, care [O1[ i~i mal gisea ceva de lucru, ~j asa, diad J'lo,idli de Iucru, 0 race;} sa nu mal poati merge. Se uit a , illata. hna cu [ale b prierenele ei, cum se duceaucu rnamele lor la hora, dar uivene;1.gr~u sa roage pc maidi-sas-o lase ~i pc ea. Ci, dupa CCiSPlcavi cu lucrul,ea s-apucii Ii se imlldi.di frumo.s, inch lP parea, cii-i dindlie! ...

~ Da. tu rata, l:C Ylei? ~ (I intreba ll1aica-sa ell vorhi 'lSpJi.

~ D-·apoi, ma.ic5 draga, veri d-ta, ea [oate Ieeele se due ail Ia nedeie, ~i asa rna im.bracai s.a mcrg~i eu ~i sa tc rog sa vii si d-racu mine! .. ,

~ Ba zrneul sa te dllci, ca rnie 11.11 mi-i de [ocul tau, d am lucrusi !. _ ,

~ D-:apo! maira draga, ~tii doar di azi e sarbatoarc ~i·i pjicat sa lucrim ... tit.a . , •

- Biae, daca-i pa,,,,! a Iucra, da a juca nu-j pacat, apoi 1<· du :jli ru, di do,Ha le-o iuca zmeul ~;(e-o duce 'ineorrova, '~h: sature de ioe! .... ~ rise III a.ici-sa. aprinsii,

99

Flocica plecl ocariti la joe, iar maica-sa rama.se bornbiinind din gurli.

c; bine-c zis cine-a zis, eli. blesremul de piirinoo lie priade ca tina de perete, £iindci cum ajunse la joe, iaca ~i vern un [ecior voinic de 0 lui La [cc ~i tot cu Florica juci, plnii de catra searii, Nimeni 11 u-l cunosrea ~i nici falLa, d.u ei ii pUke a sa joace ell el, ca era [rumos, ~tii. de a-avea SOl. De multe ori a intorcea jucind-o, lnot nici nu atingea parninrull

Cind fu de citre seara, flaeaw eel voinic, luind-o iara Ia joe, se invini eu Frumoasa fata ruuh-mulr ~i !;O[ mai tare ~i mai tare, pina ce ea nici nu simp cum, invlreinda-se, nici ci mai ariage pamw.rui, ci se inal~ in miiaile lui, care (I tine b ine de sub pori. ~i s pre marea spaima a lumii de La nedeie, se iniil,a tor mai sus ~ mai sus eu ea, spore 1l0U, cari se ingrimadeau ca de Iurruna, ~i iata-l cil rrecu cu ea peste padure inco1o ...

Tori lasara jccul ~i se uitara plini de groci, alpi scuipau in sln ~i- ~i £acea u cruce, al tii strigau ~i p lingea u : "sa fie zrneul lnrre no; ~ noi sa nu \jtml nimieal"

Dar zrneul trecuse, cum wei. ell fata cea frumoasd, ~i IlU 51: opri pIlla inrr-un .... irf de deal, uade bag seama en casa lui.

Oamenii se lmpra~iari, speriari, de la joe, Ii daclusera vestea ~i rnamei Plcriciii, Atunei ea Incept! a pliage si a se vaica ~i a-~j zmulge parul de durere ~i a-si bate gura ce a blemmat ~i plecii pc urrna tetei, suigind desnadijduiti, ca sa 0 giiseasdi!

$i se duse pilla in virful dealului unde-i aratara oamenii di s-a lisar zrneul cu ell. jos, dar IU! ga~i fata, numai 0 [unda (panclicu~a) din parul ei, pe care 0 CUDOSCU. At:W1ei ~i mai [are Incepu a piinge qi plinse acola zile ~i nop~i, sapramini de-arindul ... piinS!!, pina muri. Oameni.i aei 0 ~i tngropadi pI! nenorocita mama.. Si dill pl1nsul ei se ficu un izvor eu apa siratiii. pe care 0 beau vitele cu plicere. Chiar ~i apa iese din pamlnt suspinind ... lar deaJul se cheamii "Dealul Fete;".

Para, de ahminrcrea. petreeea bine ell zmeul. eli avea cc-i pofrea inima, aeolo in cur\ile lui, cari crau in ste3n 1;

, Sl~'n - ",.na d. "i.tri, (m .• ,).

100

dar o~ ~ dorul fra~or ~-a patin'rilor. dorul locului untie s-a nascuc ~ a crescut,

r Zmeul, In •. toatii ziua. m~lgea . prin lume ~i seara dnd \ enea_, .aeasa, I! :_dlll;c.a f1 er rnai rotdeauna cite a veste, ~d,l[a-l SPL~~ c~ t,;,Jne a murir, odarii ca cine se 1moara. ca ce fae .a~ ei til. Cl.re roatc._ ~:spre tori ii spunea nurnai d~sprc malCa7sa rurmc. Odata II spuse d iaea, s-a inere. d~nt:~[ p?g~dit). Fratele ci t11.1.i mare, Uita, ~i ca peste trei s~pta~ 1-0 (I nunta, Atunei ea incepu a se ruga de el S2. mearga c~ e~ l~ ,!u~!i .• El ci J1L1! E a ca sli: mearga! Si to! a$: ~o~a s:ptarnL~I. pma cind se hOTarl ~i zmeu] sa mearlla. sa-r faca pe voie, ca-i era draga.

SI . ~lecadi amindoi, chiti,ti1 frumos. Merg1nd ei asa, p.ovestl • ra pc .cal.. zmeul incepu a-i ar3~t~ I· b . •

-, ~ a a UfUJem, 5p1!l_

nindu-i care de ce leac e buna.

A~tra-i _pe?~t:ru. scri.J1'Ur. asta peutru armurare2 pe.nn;u

durere de OChl ~i cite ~ mai ehe. ' .. _

La un loc feme,ia giisi o. blu;uiana eu floarea rosie-rosie si 311'acl:nd-o zmeului iI tnu:eba ci aceea de ee leac e buna:

. Arune-e ~I nu re prinde de ea. d aceea-i iarba zme-

LIIllI, de care ii e rnai urir ~ nu poare suferi rnirosul ei niei cum.

Ea ~(! ~cu c~ 0 a run c:i , dar nu 0 arunci, ei 0 ascunse,

. Daca ajunsera acoio, la tori a.i ei le paru [earre bine $1 care .de care 0 intte~arii ci c?m pctrece. Ea le spuse ci ~e al~~ltere~ petrece ~ b~e~ Duma) asta-i [aU ci-i tot. si.ngura. E:a arata apm la 0 bat:nna buruiana ceea ~-i spuse ca ce-a z.'s zmeul. ~arr:iDak o. sfa~ui sa mai gaseasdi de acelea ~i ea si-aduse _?-D!1,lnte ca ~"2r .lUte-un loc. pierros, Merse ~i culese rnulte, B~trma Ie spala ~I le mesreca, ficind din de 0 alifie de- uns ~l .WIse pe femeie din creftc£ pilla in talpi. Femei~ mcrse apm de_, 5<: p~sc la. m:asa limga barbat. EI i.neeplil, Doamne. a ~trangta ~I a sufla pI: !lui, ~ina c; ii :veni pari d.c: !o..c, apol 31: la o. vsemc:, racnmd unt, lull. chip spenos ~l lasa 0 dUllga de lumlDa pe unna sa [ ... J

A, BOLCU CALENDARUl. SATELOR., 1m, p. 6:2.

11 Chitie (ch:irim) - ginf. dichisit (D. a.).

2 A.nnuran - b.,I.II.7 de dalac. annur.U - d.b.c (n .•. ).

101

3. sDealu! Muiertii

Pe "Dcalul Muicrii," care ~csparte plnsa Gilorr~ d.e iud~~ul" Vilcea, .ill _pa~rea decan:.e cornuna aca, sc afla llJ:;te rmne IIUT~1l pauma. zise .:,Ceta~ea :

Despre acest deal sc povestesre eli in vechimc, 1l'~le rala.r! s-ar ri asezat prinprcjur, consrruind chiar cet.alca~ acum 111 ruinii. Jafurile ~i barbariile la care da lac, dlspc.nnd P~PI.!la\iunea de aei. ar fi decis pe lila! mlll~e }el~cl .. ca sa ,s~ ·inarmc7.c cu ce putea, sa lncalece pc .epe far~ mU1';l (pe carl:! I~sase inchi~i) fi dcspletindu-si parul. sa pam a. f! CI armata vllllll,a de ca ... aleri, m\li virtos prrn ncconrenirul ncShcz:a.t . ll iepclor, cari-si cherna minjii opl'i,r aca~. Asdel ~acind. au izhutit a goni pc latari. in roata lungimea .aeduJ d~'<II; pina. i-nu rrecuc spre. c.,:,;jova, iar dealul s-a nurrut de a runci rneoacc .. Dealul Muierii.'

1. C. H.'\IDPGESCU, C C;lOBANL' Grn.gTllfi(J ,lirr,ipcit'ii .r iyd~l"lui a",i. 1'. 10'7,

4. IDeala!

nPlsca/ tat Sa.rpe((]

La rnsafil de sam I Vjj~oJrJ din Jlld~IUI OLt. sc ana un deal in fo[rn~ unui ung~i ~scll.\.it. nurnii .. Piscul Iui Sarpc". uncle se v~d~ $1 0 cavcrn~, m care sc zice di se ascunde un sarpe ul'i~~ (bal:IU~)" .~ pc ta!C 1-<1 ucis un viteaz anurne Osrrea. taclOd 0 ma~ra _;narc tn dealul cemunei Lira, din judcrul Telccrrnan Q"~ga TUfDU ~,fiigu.rdc), de unde a tras cu sage~na ~i I-a. rafll~ Snrgel~ il I.Ifmari. Ostrea rrecu Dunarea. ceca cc voind .sa fa~a ~ sarpcle, ii raci rana ~i sc inedL Din acel loc rcse ~i aZI grasimc. din (3 re se forrneaza linlari (3$3 POVCStq[C legenda).

102

n, MO VI LE,

1. [MOGlIa Cd{Ugdrd]

_ _ _ . v I n .aprop'icrc de aC~5{~ com,u-

na[!l ·c afl;! ('> movda marc In ln11loClll sesului ~i 5C zrce cii Alexandra Macedon, cind a venit pc aiel fiecarc osta~ :; rurnat cite 0 lraista de pam'int in acea movilii, Si a avut ostasi multi de-a fileal acea movilii .

Vrind sa are acea movilll, i-au rnurir c10i hoi de la jug jj de atunci nu rnni C'Utel.a a rnai am movila.

(N. DENSUSIANIJ - Rii$(Tu'l<I"i Icr rJ,WiOlld"'} i!I"';~I.

B. A., 1JIlS. H49, r. '1.

2. Munce!

P e roasta de sud-vest ~ acesru] dcsl, spre vest de 5:11ul Schcia-C'ipmclli. se aIli 0 mavinl in grosimca 101 bazi! de 1 J2 merri ~i fnaltimea de 20, avind virfal ascutit; de jur imprejurul ei ;HC un folD~, care spre l1L'lrd-vCSI ~i no:rd-est este LOllI! dt! ISm. iar spore sud ~i sud-est de 6-8 merri. avind doua lecuri de ic~ire \'n fn,rma de portio unul spre sud ~i OIl tul spre VC>1.

Supcafara interio:u-a a acem~; cnalui impreunii ell locul ocupar de moviti, este de 4 500 rn.p,

Atlt pe eoasrele mevilei, cit fi pc ale ~anpJrilor, se pun de carre lccuitori semaoaru.ri cu sapa, din care c:auza tnalTime:!! lor seade pe fiecare an cu 10 em, de uncle se peate deduce cii trebuie sa fi Iosr cu muir mai inai(.: .

• Comuum Cil11giira.

103

In. partea de sud a acestei movilc, se ana: 2J val uri de pamtnt" de diferite lungimi ~i in diferite directiuni; uncle 5C intilld de la nord la. sud, alrele de Ill. vest cau,e est, iar inaltimea lor variaza inrre J $i 5 rnerri. Sprc sud de la aceste valuri, 1.1 0 deparrare de (, krn, In marginea girlci .. Stavnicu eu Apa," la locul nurnir Prornoroace, se vad altc r?.ndu.r; de valuri de piirnint mai innlre, apreape indoit, Ele stilt ln aumar de 24. asezate neregular, uncle de [a nord la sud, altele de la vest la est; 10 1.n8a sinr puse in fo,rma. doe sernicerc, iar lccul cuprins inrre curha descrisd de de ~i inrre girla Stavnicu, este de 2.5 rncrri rna; [os de I a vrrful lor.

Muvila si eLI valurile acestea 51: spune dI :1\1 Fosr faiCUIC de calre Stefan-eel-Mare, servind valurile ca redutc de apiirare, dar ceratea, ca Joe lnlarit de retragere.

In ]<;genda populara, se crede ca pe moviliJ. l!. [ost biscrid de uriasi, iar valurilc sint rnormintele lor' [ .. , ]

LU. M U NT I

1. Ca raimanul

C.a.raimallUJ. inrunecat $i arnerurnator, rasar;: dinrre ceilahi m!1ll~i, C!! srincile sale srrasnice, dinrre c.irc pare ea s-ar fi deslipii 0 bucatji, rami:nind .ilirnai,:l l'!_ jumalatea drul21oJui.

.\ceasta bucara searnana cu un cirnpoi ~i ;>1(3. isroria cc se povesteste despre dinsul,

Uriasul munre ell srinci ripoase, a fast odata locuinta unui mare vrajitoL Cind el sufla din cimpo], paduri.lc ii rOT ce era imprejur 'invcrzea ~i inflorca. AceSI urias, care era un giganr bun, iar nu diu ca alrii, avea ca popor 0 r arnilie intinsa de copii, cari-l iubeau Ioarre multi dar lncr-o zi acesti copii f~i permiseserii sa zica ca ~i oarnenii: "aceasm ~ 11 mea u ~i ell. care prile] se nascu cearta lnrre din~ii .ea ~a-; impace, Caraiman Facu pane egaHl fiec3[wa la ospa'llll vie:,(ii. Dar aceasta Fu ~i rnai 'diu, cilei lcnesii, care in scurr i imp pie.rdu.cl avutul lor, rivn_;m la soan" celor activi, can sc irnbogarisera, Se incinse arunei 0 barn.ie iurre din~ii III cnre cei mai multi [ura ucisi.

Nereusind tn Incercar!le sale de impidiciune. uriasul plirime se imrisdi ~i plfnse asa de mult, inch lacrimile se scurgeau in riuri pina la mare. Dar ce este rna; rnult, copiii deveniti oarueni, SI! revoltarii in contra tadilui lor ~i voiril ~a-isrnuJga duiosul cimpoi, pe clod uriasul dormea. Oeodata sc deslanrui 0 astfel de fun:u.na, iudt au se putea distinge nici rnarea, nici pamlnru! si nici cerul,

Cit despre urias, el deanne inci eu cimpoiul sub sub,ioara, blocul de St:inca tndoit 13 mijloe, ~ arum clteodati incl, incepe sa rlaSUIne dnd r urtuna se umfla ~i 5C co6aara in valea Prahovei.

c. ... !.-E.NP,ARtlL U.CSTRAT i\L ORA';il'TLOJ SINAIA, 1905, p. 127.

105

, ) /

2. Gdind st cocosul

Pe !iirmul drcpt :11 rlului Mol, dcva, ~i anume in nernijlocita apropiere tie ob'ir,ia acesruia, se. afla doi munri invecinari, dintre cui unul se numeste , Giina H iarii celilalt "CocoflJl ",

Glima se i'ntindc plna la Lucina, cca mai marc ~i mal rTumoasa $(!srinal din munti ..• Tn parrea despre ra.sari{, adic.despee catunul Moldova sal! Sulira, e rnai [nalta ~i i'rnpamdi cu mai mulre sttnci sCiJ\i[c, nurnite "Oullie GlIinii". cafe din departarc p se par ca still ni~te ruine utia~e ale unei ceta~i sttivcchi. In perrea despre apus, a.dica despre Lucina, e mai fOO1l'1di ~i ceva mai tupilatii. In a,ceast.ll parte se aHa rna] puti!1e stinci pc dinsa, l'nsa pentru aceea, mai multc pOlem,. dmc;re can uaelese coses~. iar altele se pasco Aripile sale, ~l mal ales eel ca. ce se inrind de-alungul ptriului Lucina-de-jos, numita de hurani Lucava-dc-jos, care a despllrteste de rnuntele Srirbul, sint aeoperite eu padure deasa de molizi, arnestecari ici-colea cu cite-lin pin.

,.Coc:o~IJI". care se ami in partea despre arniazi de' la .. Gain;).", c in ff'ivil1l11 lDtinderii sale ceva rnai rnic, iara in privinra lnnili. ri]. mai oblu, rnai subrieric si ma.i: inalt declt "Gaina·. El se marginc~re. in psrrea despre nrniazi, de pMul Tiftarca. Cafe izvora~e de suh munrele Opciora s; se rcvarsa In Moldova, iara in partea despre :'tpU5 de prrlu~.ul Cocosel, care sc rcvarsf In Tiitarca. ~i de munrele Dlrrncesa.

Prirnrc nincilc de pe culmea acestor doi rnunti, zice cii locuia inainrc ele vreo dteva sure de ani un sihastru, t:1.rc fugisc din mijlocul oa~c~ilor r ... ] . .5i fiinddl sihastrul acesta iubea Foarte rare gahrele2, de-aceea se ocupa el, in singur:ttlltc,;j sa. foatte rnult cu inrnultirca ~i cresterea acestora, bunaoara curn se oClIpa til z.iu:'l de asta,.,;i muntenii, cu fnmulpre,a ~i crefterea herghcliil('lf de C:Ii. rurmelor de oi $I a

cirez.iJor de vite. -

Tnsa pe timpu.1 acda. {ariic in catc locuiau e:rcgioii, crall rOUte binmitc. pradate 5i pus,tiite de pagini. care navaleau

, $em.,. - ~ 10c "~tcd (n. a,).

~ Goliji. Gal;,. - p • .aro: de CUrt. (n. a.),

1'06

.isupra lor ca ~i nisre [iare salbarice. 10 fieeare m!l1u~a pl!tea~ SR vie Ilag.tnii fi sa aduea ptDa chiar ~i pe eel mal avut .)'1 mal

cuprins om la 5~pa de IC.mn... .... ~ ~. ~

$; precu:m paJleau top cc,laly ~c~e~ru, . aJa ~ta.~ Pi'tC~~ irur-o .ri ~i sihastrul nostru, Navahnd adlea ta~an\ [.' - . l ~I iIlUillcl in rnuntii acestia, a;ullse[~ llltr-O b1;!ua dun1TIe'a~a.o ceadi de d!n~ii, tocmai LO apwplcrea st11lCllor undc loeuia

sihastml. _ .

SihastTul care loeuia lDtr"o pe~tera tnconjura[a din mate

pj r~i!e de sii~ci, i~i f~cu~e~ cu pl~rLO. rnai il}ail~te de sosirea 13tui1or, Foe IDtr-O PO!C!Up1 ce se IU[llldea dinaintca locuintei sale, anurne en sa-~i fia:rb9i ceva de Illinc~re yentru zura acee~:

Tauarii, cum ~ari,ri Iccul, se dusera tlllta~ lntr-acolo. ca sa_ vada cine-i ~i cc face? Iari dupa ce aiuns~ra Ia st~rea IOCll~U~ ~j V3.lI:llrll. en e un sihastru battin, i.i dct"ra pace ~I se por-mra 111 ai depute incotro erau tndrep[a~. .' W

lata rnsa ca dupa ce se scoborira, .de pc munte $1 ajunsera in vale aud de-odata un coco~ clntind. A uzind ei elntecol coco~ul~i, staturi locului ~a ,:adii. din ~are p'att_; vinedn!ccul aeela; .$i-neredi:n~indu-se .ca v~oe tccmai _de' 1l.nga pc!te:ra sl~as: truiui, ce le plesneste prsn mmte? ... sa se l:nt.oa~ca !n:,pol ~l 13 icie toare gainile, ctte Ie wvor afl~ ,_ .. !?ecl, t1'1t:),TC!nd~-s~ indirar spre sibastru, incepura a se eatara si-a se SUI pe snnci

13 deal, ca Si ni~te ca~re ~ siil~~tice. • ., ..

Sihasrrul, viiz.ind tao tararu se-ntorc H!apQI, J' ghlcmd_~e e seopul repedei lor in toareeri, prinse degraba TO:UC g31,1111~ cite le avea le viri intr-un sac, arunci sacul 'in spate, ~ sa te cam mai'due; pe aha parte la vale! ... Si dnd aiun~c_di tiha!ii _linga pe$ter.a Vse. blJe~rau cj ,:,or. putca pUfi~ rmna. daca ai pc cine, ~I Fa Iripturii daca :11 din eel .. , Sihastrul era de mult cu giinile sale tn vale! ...

Ce fac ima tatarii ... prind a se scobcrl iare$i. la v.alc! in urma sihastrului! .. _ Insa sihastrul, preracut, vaztndu-l ca sc iau dupa dinsul, se sui,ele de alta patte tndarat d~ u!1dc s-a ~cobotlt! .. .. $i asa, do tatarij erau sus pc stinel, slhasnul era !D vale". iar dnd ajul1.ge~u rn~arii t~ ,,::ale. Jih~s~uL c,ra pc stlnci! ... AstFel \inu jocul acesta de dllll'llleat'3. ~ pma l1li

~I

sara. 1 .

Dupa ce a (nsira[ acoma cumsecadc:, sihastI\l , nCDllllpU-

dod alerga cu giinile ~n spate, clnd la deal e:"md la _vale, se hotari sa Ie vie titarilor de hac, ca sa se salute odan pemru

107

~{)'tdeaUDa de-a mai umbla dup.~ muncii miiina. Decl, cunesdod toare plaiurile ~i potecile, toate fundoaiele $ipripa,stiil~ de prin rmprejl.lri!TI(!, se scol:!ort ~ntr'-Q pdipastie" adtndi1 din apropie.re,aduna degraba mai muLte vreaseuri fi alte crengi u.scII te, Hicu un foe: mare dintr-'irueLe, ~ dupi aceea se retrase ~I se ascunse p.rinu-e nif(c crapitu:ri de stinci, undesa-I fi cliur1l,t ziua mare, en lumina. aprinsa ~. tct nu l-ui H aJlat.

Ta rarii , zarind Iecul, de 13 acaru.i lumina se vedea c.il'le ~tie p~nn unde, bucuria lor!... Sf: pomi.ra '[or tDt!"-o fuga intr-acQlo, cugetind divor pune mina pe sihastru, si-apoi, nu uurnai di.. i-or lua gainile, ei i-or trage pe deasupra inci ~i~,o sff.nta de biitaie, care 5-0 fie minle cit va fi fi-a TTiii. dac-a fi ~a mai triiasca.

IDsa a.mar Sf: mai 1n~elasefa.. ·caei necunoscind lecurile uade Sf: aflau. cum se· apropiari, aeprapasria tn. care 'ardeil focul, dizura cu totii claie pCSH! g:ramnda. w.!1';-iD8a~-fi frinstrn enpurile [ ? ].

Sculindu-se a doua zi rlis-de-dimi:neati. slhastrul, ~'i mer~n~ na 'pr1ieas~ie ~a sa v3.dii ee s-a inrtmplar. de[~ p,eSte .trupLlcile ta'tanlor, dintre eare unele erau vasa de stIlette'. ~l de schimosite, [?1 di-~ era rnai mare groan sa re uip la drTIstIc, iara al'lele erau arse pe jumar3te de pa.ra foeului.

Vizind aeeasta, si!nastruI mulrum] Iui Dumnezeu, pentfiU ci t~a scapal "etr pe dinsul cit ~ gilni1esale din m~inile mtarilor, Apo!, 1n.tordndu-se iara$i I:a loeul san de pe vitful mtin~lor, numi pe unul dintre ace~ci munri "Gaina" iarii pe celil<iJ! .. Cocosul", inuu cinstea galilclof sale. Si de-arunci tOT itf<l s-au numit 11' Sf: nnmese ace~ti do] mUIlJ:! ~i-n ziua de aStazi, nu numa] de romani, d chiar ~i de straini!

s. FL. MARJAN". hod;";; popo'~JU: rcm&ne dit! Bucwil1.t. adu"a~ d~.... p, 250,

3. Busaioca] din auuuele Nedelul

Gale de ~(cca.ruriin spre miazii.l.'loapte de mical tirgul.et Horezul (de vtlcea), uecil'lcipc potecile fngusce ~ piet.roasc, grde 1asWi ~ pcimejdioascla

lOS

coborit, de peccastele fi povlmirurilc mWl~lor Recea, Milescu ~i Zavidanu, dai in mij[ocul unei celine, peste '0 nlClvi13: illahj, inal ti ce pate a. fi fi.cuta. inadin.~ de (I nUna. mef[efug:i~; aeestaeste muntele Nedeiul din [udetul Vilcea,

Aceas'ti moviI3:, corbana a mun~i101 vtJceni, are lega.ti. de ca 0 ;$torie mIuuna[ de frum oasa , dupa cum SpUD ciobanii diuaceste inClmatoate loclUri~i mosnegii cu cr.ezi.m1.nt prOSt la grai

N-au. trecut 51! zice, tocmai SIHe de ani de clnd pe ccasta i nclinati a. aces tei m 0 vil e se facca in fiecare an ctte un bi Ie i (iamwoc), 1a we se adunau ~ se intilm:all romfi:n.ii de aiei ~i FralH lor din Ardea]. Lanrur] mar] de here tmpestl'ira,te de: f!.ikai.:jiL.:fm de dincoace J:i dincolo de ~llUllt~ im:~nj urau_, acest VHf ridicar ea l1D paratraznet, ca un solp de paza LflI rnijleeul aeelei co,line [ ... ].

Odilia, e mul,t de aruaei, cind hera era in reiul ei, SI: cobori din susu] acelel celiae un Hlici~, malt, voinie, Iruruos, ~ de .frumos,ca nu samiina a fiin~a omcneaseii ~ nimeni nu-l cunosrea.

Cit m.tra in hora, pa~i wept spre cea mai f:rumoasa ardeleaned, pi! care 0 lua,intl'~o cripa, sub subrioara, ell multa mderninare ~. Sp!'c uillllirea nnuror zboara cu ca. ca cu un ~u.lg, de pane, departe, ~i se 9pre~te ill Gasul unei stinc] (aproapc: de muntele Timevul), lnmamllJ.rl!:; de aceasti .inumpLare si patru~~i de mila: la j;iperelc fetet, c:ipva flidi I:urajo~ se lua'~. peurmele fugaruluj raph.or pe care il numeau zmeu,

Dupa multi, truda, ajunsem ~a [ocul unde se op,riserapitcrul ell lata, D~r_ v.ai! 10 locul ~i ~a~ s~llca r.o~ic de singe, rar pe pamint rasa.fl5e busuiee ~l ramueara, Borile pe care le avusese fam, la bri'u ~i in cos ire. Au mai c1\11:3 [ ei dar n-au rnai gasi.t ulmic, A fost: zmeu, Fat-frumII S, cri pa:UIII.~ Codrilol'? S-3uprab~[ in pi.m1nt pe Lanmul celila.lt, on ::111 pLibegi-t in lume, nimenea nu poate ~cl.!

De atunci ~. p1ni utizi, ero¥e ca singele acea sdnc"a, care poan:i. cu sine taina ~i nu vrea s-o spWla dedt pc i~matat.e; iar pc jos de: jur im.prcjul', risal'c ricrr.:~e 1:0 tOp anii, busuioc$i timiioara$i alte Horic.ele presarate frumos pc locuL un de 50-a a~eza t zmeul c:u Fa ta.

De a,tuDci si pilla. il.s[azi. din cauza acestei tntimpliiri. llic~ bilei nu ~e mai £acepe coLi!lla nlindrn., a.I ciUel trecut pieldut

}II19

in valurile vremii, iuspira ~i astizi [emcee crua[orului ce bi pOattii. pasul pe acolo. Iar din poalele acestei colinc, un izvor p~qte dIii.gaJ~ dimre pierre, privilindlHC in vale, eu un murmur In.fUJlJdat,c:l.rc pardi. spune [alea illaltci movile, spune din ueam In nearn, povestea asta a[ir de uisii!!

~EDATOREA SATI!.NUI.UI, J89S, [U. 8, p, 251.

4. Legenda munielui "Plafra arsa"

Cicl s-au prab~i! Odata norii cerului peste valea Prahovei ~i s-au pornit dealuri birri»c ~i s-au iezit girlel~ ~i s-au curruat drumul inrre T acii ~i Ardeal, de au rna; aveau pe unde trece dincclc de rnunti, eicbanii din valea .Btrsei, cu rurmele lor.

Dar ciobanul birsan ~tie ea 1111 e singur pc lumea lui[ ... ] ~ d rOl't1~nii ,ill! mulli ca hunza codrului. Cu glas de bu. dum chiama in patru parri ale cerulul ~i vin cei de-o !imba ~i v iosi yin rnereu,

Si atili;a YCI:Ul'3., ci\ din zori ele ziua pini laso,l(c le-achindie [e-a Fost deajuns ~a ridice cite un purnn dill rlJ:1I111 iezir pc' vale $i sa-I arunce tnrre ft V;rfui eLI Dor" ~i jepi, Curii~it-au asa [Ona valca Prahovei ~i apelor le-au asrernut pal 1101.1" ell prund ~i nisip auri r, Apoi, pen tru • ca a,1 radar' Sa n~ mai ri~Feasca ploile rnuntele de lUI 5';05 din, lIal~a "Pral'!_ovcl, eiobanii griimiidira peste el codrii de lenin talat ~I dercra [oc lcmnclor ~i se prefiicu lutul in S[lnca.

Si i;ua de cc acesrui rnunte ii zisera de arunci .Piarra AlmD.

V. A. URECHJA rn I. L MIRF..;', 1_<8<",/,,1-. p. i 68.

110

5. [Retezdtul]

111 lara Hategului (l·ucl Huneucdoara) 5{: incuibaserii ni;u uriasi, Cipetenia or illllpiiA;i, inainre de rnoarte, {am Ia cei doi copii ai lui. 'UD lecior ~i 0 fllra, Ca sa V:l.di fiecare mai bine, cit e de mare partes din rnosteaire, se un;ari pI: cite un Illume; Ieciorul pI: munrele Il~tc:.~at, (;ICC ,a yen alr nurne, f aLlil pe virf ul Busea, spre IlpUS de I Rerezae,

Cind si-a arUDC3[ f am, Ilria~ului ochii spre partea de tara iI J ratelui ei, i s-a piiru r acea.na cu. muir mal frumoua drot .1 ei, care era plinii de nino ~i nu a vea atltea piduri ~i poieui frumoase. 0 prinse a pizma ~i rninie mare ~ Iuind un fief de plug, tl arundi inspre fracele ei, care era pe celila.h vir]. Fierill nu nirneri pe Frare, dar rereza vtrful munrelui, care rnmllSe retezat, de uncle i~ lua ~j numele ..

V Ll\ZAR, i.t.grndt iJlorj,~ dc P< ¢m/nlllf R~milRiE', PQV""'Le d< .... p, I~.

6. (Munfefe Tfmpa]

Se rice ci inainte de vremuri, .lie! unde cste .. Tara Binei", ar Fi Iost 0 mare de apii. ~i venit-au uria~ dinspr« diisarir, cari cu pasii lor cei mari ci.lcau de pe m~IIl,C pe mW1I~. Sosisera ei pana 13 "Piru:OI M.irett j de aid in~a nil mal avcau uncle ciika rnai deparre, ca~i cricir de rnari ar (j Fosr pa~;i lor, pana la munrii aga:.ra~uhci [or nu ajungeau, S-au apucat deci cu ciocanc si lope~i. au scobit pietrc ~ pam1.nt, de pe unde 1:510;: acum l~imi~ul ~i le-au arunca; In CIll1I"C, 1;'1 locul unde esre acurn Tirnpa, pina ce s-a ridicer deasupra ape] inal~ime;a ei, Tirnpa era a5cu~ira arunci, Uria~ii JU faCUI!lurnaj cite un pas din ~Pia(T3 MarcBpilla sci. eel r.Iimii. cind a pus pasul in virful eel ascurir al Tirnpei, de greutare, el ~-3 ompi'! ~; de-aumci i-a rimo.s nurnele "Til1'lpa".

GAZETA THANSILVANlEI, 1902, nr, 121, p. I.

111

7. lMunlele Urleal

[ ... ]Cfnd rmparatul Traian a batuT pe daoi, doamna lui Decebal, sau a vreunui air cap al dacilor, a fugir de la Sarmisegetuza, capirala Daciei, 3 venit prin parrilc Fagara~ui ~i dezolali, s-a refugiat to rnuntele Urlea, unde se auzea dill cind in dnd pli.ngind in forma de urlet, aenorocirile neamelu] sau, de unde ar fi romas numels acestui munte de l.lrlea.

De aci, fugaririi de niste panori, a apuC3t pc Dirna, 10 jos, unul din afluenti: riului Doarnnei, rfipuindu-se in rnuntele Dirn«, ce Iormeazii bazinul acesrui afluent.rimini:nd nurnele mUlitciui ~i al zfluentului Zina, jar cu timpul presebirnbat in Zirna, nume ee-l poani' ~i azi, iar rluJui in care sl!l'arsa acesi afluenr de "RJul Doamnei"] .. , ].

GAZI'.TA SATINUlm, 1887" p, SO.

8. Pooestee munielui Vi/col

Cidi traia in Buciumeni, acurn S~T vreo ctteva sure. de ani, WI {Oman pe care-I chema V\lcoi. Fund Om sarac, 1.'1 iiI c1~tigii piioea lucrind pe III currile grofe~ti.

Intr-o sea:ci: ell lun.a pJina, de se vcdea ca ziua, Vileai se m(OEcea de In lucru .. CU sapa in spate. 'Dar iara ca aptopiindu-sc de un rnunte, drumcur] nosrru vcde 0 madhahi co: urea ~i ccborn muntele fira inrrerupere, ti.cind ,dupa ea a sanie. Vileoi se apropie ;$i cind colo ce-i vad ochii? Tn sanie era asezata a babi, ,i iodarnml ei, se afla un om care 0 impingea cind la deal si cind 101 vale, Clod ajunse rnai aproape, Vilcoi inrreba rnirat pe om ci ce r ace? Aee:sta-i raspLlosc;

Ell ~int chiar MichiduTa. si deoarece am faeut 0 poznji, Sear01o~chi rn-a pcdepsir sa insiniu I in sus si to ies pe baba

, /II, In.5.ni1 - • tng. cu sani" (n ... ).

112

aceasea, pilla va mwi. In 105 mai merge: cum merge, dar 10 sus, spre cn:asrii, este Iearre greu, ca·ci trebuie sa imping sania pina 90:: Ta .~rec sudorile, dupa cum prea bine vezi. J?ar. ina ce !J1 a gin du! T I:tID i-a I pu tea fi de folos J AC!J:m ,I .:1f3 se apropie cinratul cocosilor, pentru azi seal' a~a clara de chinul acesta; pilla mime ins3, sa~ru.i sapi 0 g[oapa adinoi, ea sa arunc in ea asa, ca. din intimplarc,pe baba, iar poimiae tu vlj ~j 0 asrupi cupamint, Te rag fa ceea ce-ti spun, ;i. BU vel ram1ue ncmulrumir!

Vilcoi i~i. facu cruce ~i-~i pl.lse-n giJld sa n-asculte pe :\ghiura; acesta insii, ell vorbe dulci ~i cu fagad.uicli mari, tl heu sa-ti· schimbe parerea. $1 Vilcoi "J nostru sapa a, doua zi groapa, iar seara Uciga-.-Toa~ ;l.rund in ea pI.' ibaba, ~i cresiinul, dupa cum 5C: in,elcsc:sera, 0 acoperi cu pamiRl.

Dar "cum S'di.m cu plata? - inneDa Vtlcoi.

Draeul zise:

- Tu ~ji cii ell a-am bani, insa, ascu~ti-nla! Eli voi merge fn Iiecare neapte in eastelul din. Abrud. Arunci !U mergi acolo ~ tc legi eli ma alungi, peatru 0 sura de galbeni, Dupa aceea eu ma voi mum, ill castelu] din Zlarna, Tu du-te fi acolo ~i cere de la grof doua sure de galbeni, Sa te ~Ildcstule~[i tosa cu trei sure de galbeni ~ sa nu mai mCeIci sa ma alungi dina-alte locuri, dici nUDC i vei avea :J. face cumine,

Nu peste rnulrse rispmcii vesrea di 10 cas:[eluJ din Abrud umblii, »Dud-se-n.Puscii" fi ca face aurea borobeare, ci gmiuJ rrebuie sa-I lase pustiu. Vilcoi Sf duee $; se leaga eli pen[TU 0 sum de galbeni il dunga pe Necnratul, Groful se invoieste fi dupa ee-l a1ungi, ViLcoi pune in serpar sura de galbeni zim~,i.

Peste putin, iara ea se la\'C$re vestea ca Aghiu~ s-a inmUlllt in easrelul din Zlarna ~i groful nu ~tic cum sa se scape de el, Vflcoi al nostru se i.n1ap~ ~ in Zlama ~i. dupa ce alllnga ~i de-ecole pe Inpelitatul, mai pune la buzunar toei doui sutc de galbeni.

Cu banii ci~gati. Vilcoi ifi trage ni~te case boieresti, ip cumpara pamim. vite $i scule, ca acelea, ba Inca ·ii mai ~i r.imin vree chiva pe .fun d'll I 1 izij , ca sa POUl :rrai linistir pini La moarte. Lucrurile tnsa n-aveau sa se Urodmple a~a. dupa cum veti vedea 'ndan. Ca:cl iata ce se i'nt:impiii peste un an.

113

III reate satele se bare doba cum ci in palarul tmparaluJui d'n Viena s-a 3~e2aI dracuk.ra la el acasii, ~i SI: faoe cunoscut ca acel ee-l poate aiunga, sa SI: inrili~c numaidecit ia curre, Vilcoi 31 nostru, aducindu-si am;:ll[e de diavoleasca amenintare, race chi tic ~i niei nu-i rrece prin mime sa se misre, 1mii dracul, Doamne iartii-ma, nu pune la cale pe groful, din Zlama sa: rrime.ata ~lafctii la Viena, precum cii. ~aratlllli Vilcci din Buciumani, i-a alungar pc diavol din castel, ~j ca deci este in stare sa.-l alunge fi din c:ur~le impatate tit Nu peste rnult, hua ell. vine porllllca cu pecete impariu:.ascii, in care se spune precum ci iobaglll Vilcoi dill Bueiumani, rrebuie sa se InfiiI~eze numaidecit la impirarul din Viena, "Be:1 Inane aghiazrnji" ~ de sila, Vilco] pled bucuros la Vierra.

Sosit in Viena, Vllcoi ell duo numaideclt in £a,a Lmpa.ratului, care ii poruneestc sa. alunge diavolul din paint, in [rica h.i, Vilcoi care ~·tia nernresre de cind fuscse soldar, cere 0 p~l.!ire ?c- ~r~i we, ~i jmpata~1 i-o dete. Neca)i[ ~i plln. de flilca. Vilco[ LIlCCpU a umbla nauc pe uli\e1e Vienei, 111 zrua a rreia, ce nu-i vazura ochii buciumanului? t3ia in fap cu el venca 0 biirrina, care samana COl doi stropi de apa cu baba pe care Michidu~a II u1Jsaaia til rnunte ~i pe cue el 0 Ingropase .• Iara-rni scaparea", rasufli usura: V1Jcoi ~i !ndala imra in yorba cu ea. in.uebind-o cum II chearna ji unde sea ell casa,

El seIaroarse la curte ~i se lega di miine noa.pte va alunga pc diavol, msa ca sa-l poatii alunga, are lip~i de femeia curare, care are casa in curare loco

Sluji~Qri! impara::u1u.i. aduc pe babi. Vilcoi ~nsi ceo f~ce~ Cumpara ruste rozclie 1 jl vmars de pere, de eel dulce, ~1 Cl0Cneste rill bahs. Vllcoi lnsa arunca vinarsul pe [os, iar baba il bea, Asdel cind ceasul dID turnul palarului batu douasprezece, baba Iloastra en af-umata cumu-i mai biae ~i arunci sc auzirii apropiindu-se ~i pa~i lui Micl'lidurii. Atunci ViJcoi deschise {lira veste U$i1 fi fl strigi diavelului:

- Ti-am adus aiel haba, dci aruncea n-arn ingropar-o.

La vederea babei, Necuratul se sperie, incepu sa rrernure ~ zise:

- Ia baba cu cine Vikoi, di nu ma mai imarc niciodarii.

caei t~i JUT c3 pice de-aiel fi

• Rozolie - vin (n. Q.).

114

_ Hai fie pc: cum zici ru Spurcatule - zise fiini de ~raba vllcoi. ~i dracul se ficu nevii z ut,

. Ar,. scapa Vilcoi de dracut palatul i.mpir rului din Viem .. Pentru fapta. Vileoi fu rispliitit din belsug, cicl impiinwl il ieni de orice dare ~i munca,~-I, fiku stapin de veci peste 1110)'ia sa. Muatele til care V!lCgj tngJQpa pe ferneia eea b~trina ~i azi sc cbeama Vilcoi.

CELE TRU au~UR1 PENTRU PQ?OR. 1928. nr. 9, p, 4.

9.. Vtrful .... cu .... Dor

Nicolae, un bauin din Perrosita, judo Dbnbovira, ne incl'ediin{eaza eli cele ce se spun de. .. VJ'dul-cu--Dor", nu sinr basrne; di intr-adevjlr, acum vrco 50 de ani, un cioban ar fi ramas acolo 0 iafna tnm:aga, dar aceasra au dill focul iubirii, c:i in urma unui ~Ini-e c-ei face-o", prin care s-a legat cu baeiul sau, pe 20 de mioare,

A star el cum <1 stat toata iarna, inrr-o colibi ce si-o ficus<: in vtdul munrelui, dar 111 prim ivari , c,Inda ros~ aile ~a urce la deal, fi-a dat suflerul de un dor de pi Cpt care-l luase in rirnpul viscolului: ~i clnd ciobanii au sosir 13 d. l-au gisit mort ~i I-au ingropat pc muchia muatelui, Acum chiar, al.a(uri cu poteca pe soseauacare leagi "Vitful-cu.-Dor" cu Purnica, se poare vedea culc;ata pe un asremut de piana. I) cruce, ce se zice di pize~fc morminrul ciobanului,

O. DE.NSU~A"'U. r""iir'jj /i l<g<1lJ<. p .• H.

IV. S'fIN c I

1. Babele

[ ... J spun ca. ar fi .fost 0 singl,lra babii:. pe care ochema. Dochia. Adidi baba nu era C:J. di sa vedeti- Ea era Iiica unui im piral. vesur ficra lI~a de [rurnoasi ca mIl fi ii deera.i opefira, darei, nici Wliul dill ei .nu-; plii.cea.

Az.i asa, miine asa, peimiine In fel, ptna ce unul din ei rue; una nici alta,. porne~tecu rizboi imporriY3. tmpiiratului, tatal feld,!1 bate, jJ prinde ~ise apropie de palatal fetei, ciici g;1ndll1l lui. (Ill era altul decit .S3 puna mr.ll:l pe f:na.

Biil!ta £ali, dod a auzit, de fri,a: sa nu c'ildli in mina lui. s-~ dus I.a! o~rijitoate ~ a rugat ... o 5-0 prchca Iner-o babii s blfO! ta~1 llrita.

$i-a luat nisre ci, s-a itnbrica~ .CUI noua cojoace, did era iatna fi topeaie de Frig ~. ri-a luatdtUJm.ill spre paduta . .A slat faea, adicii baba nu fat"'! Zic. a Slilt, pma, p:rimavara, clnda dal colrul ierbii, Inzlua dinrii 3 lui rnartie a, fo.S'\" a§1l de. caM. cii baba ~i-a lepid:u un cojoc din cele nDui .. A d{)ua zi ~i (l1ai cald ~i bah .. fi"'a mal kpidat un eejcc ~i asa pina ce si-a desbracat toate cojoacele, Da toemai :3 nona ii, dnd si-a asvirlil u1timlll cojoc •. unde incepe deoda.ta lin "~.n[ a~a de pUI_crnie, inch 0 inghcpi pc babi wi 0 prdacu intr-o stanti de ghealii. Pasi-mi-te C~O ajuesese vreun blesrern de-al lui bietul tata",sau.

De-arunei a ramas rOSUlI vreme] tOt asa scl!imb1iclos!n celc 9 zile de la 'inccplilruJ. primaverii. Si rcernai rind ai zis Doamne ajuti ~i li",ai Jepa.da1t surrueul, atunci [C ~nmene~cic'U dIe un pilli de gerl!Jich ba mci fi ell ate 0 zapada, de nie; nu stii cum sa.j imbraci iari~ mai degrabii, De arunci a r.lmas $i verba d: "sa. te fere'asci Dumnezeu de zilele Dochieil"

Tn mulre patti se mai crede eli aceastii Dochie iiI. fj fost Iiica lui Decebal ofi cli. it fug[[ In. paclure ~ s-a fiicl;It pastorira,

116

dt:: r riei sa nut.ada 1nmliniIc remanilor .$'i a 'implinltului Traian.

Dupa ultima zi a babei, se crede eli frigu:l nu mai arc putere iar o1D1cnii 1111.1 .ma.i au neveie de. Foe, De aeeea oamen.ii, in acea zi, cura~ese curtile, sO'i.ng 'tOt gnnoiul 1a un lee ~i Ii dau Foe, iar apoi sar pesrecl ea sa se afume ~.:sa fie fd[i~i de crice spwc3.ciunc,clici toau:spurciciunile atd odata eu gunoiul. Tot pelilt!'U asta, .fem·eile afuma~i prin ca~e.cudrpi ,usa,

De acurns-au sfir~it ~ cu babele ~i sHnn: muodirelncepe i;ua~i cu acelasi dor ca. iI anul trc:Cut.

cut. TURA POpORUlUI, !922., or. 46,; JL. 4"

2. Sttnc« Cotocerului

Tot.clragostca, pirdaloica, a naibei rie! Ce-ti mal fate ii ce-ti mai drege] Pe eel care vede, il orbesee, pc ee] orD tl insinito~~u:. A-ra-i de dnd ii Iwnca ~it.ot a~ 0 fi cit 0 fi ~ pamtmrul.

ZitI! ea in satul n!caz a fost ~id adMit, tam de mulc;fOJ', urrcojocar: ccseala cojoace fi le vindea pe bani. !;li cojoc.~[ul, bii.ru-l-ar D·.z:eusii-I ba:ta. frunlos rnai ura; fat:!.·i en alba en J.~Ptel~ d~ prima,:am, pavul. gatben ea spicul ~e v~emea se~~fl,jUlul" Sa !lUI mal lun~sc.,e[a. Irumos, 51 tOt In Blca.:z. a trim I) f:ua, si ea frumoasa, !lid eli se mai pomenea .. Dar fare:!. era de so;, nu era fatiidecoioc!'-'" .• Pi~inpi e.i au~o~t :mfel, era.u bogap. aveau rurrne de 01 ~I oreZl de VLte. Niei nu se _ponlVeil. ea cu loati lume a. Piitintii ~prall fete mario care s-a impeleasca pc Uenliia a lor - a,a-i zicea Cerci

Ce se lnttmplii? CojoCllrul (I vedeo singuri data ~. IlLel una, nit; doua, nici mii" troac] fata-icade dmglL N1d d. rna; luera, nici di·~i rnai vedea de treburi, llenll{a. ~ iar Ilenuea, Cu ea. dimineara tn eap, eu en sear:!. .. Oriunde se ducea 0 vedea mercu taainte<l oeniIor.

117

IIl~NJ' z.i S~ born:re~Ie sa mea.rga la parinpi fetei, s3 cea.ra rnina Ilenurei -. Piirin~ii Ilenutei, bogati ;>i inlolil:i,il .Iua .. ra peste picior ~ se pripadira de. tis.

- Auzi ru, dupa. Niroi Cojocarul sa dau eu lara mea?

Dar cum dragu~. Ii-a; punst inchipui: unaca a.star Mull te-a; giodit? DIHe in alcii pane, lac de 0 seama lie!

Ni\i al nostru, ci6 Ni~-i rice a, 0 porni ole acolo ell gindul di. s-a is'prnV'i~cu el, AjuoSl! la osdneii .•• e urea pc ea ~ repede 7~i facu seama, aruncindu-se [os de se ficu una cu paminruJ.

$i iaca ~ S-Ill ispravlt cu istoria lui NiP. Cojocaeul ~i de arunci ntnca asra, care e ,[tllata. in ccrnuna Bicaz, se nurneste .. Srinca Co [ocarului". Jar oameni] de pe aid peveseese In toadl lurnea, gatania bietului Ni~a. Alia a Tamas prin locurile astea e vorba, rar auzhi, mai cu sea.111a de h ai barrio;: ,.,C::I dragostea cojccarului", adica tare ~ infocau.

ALBINA, 1891-18118, p, Sin.

3. Sttnca C orbttet

Aeeasta stinci se aHa, pe teri~or'iul comunei Bicaz si are urm;itoarea legenda::

o fara. (II numele de Corbira, de 0 Frumusete nernaiinchipuit de mare, 0 iina din poveste, locuia in vecinatate. 0 fj cam mulr de atunci, diei era pI: vrernca rat'<!Jilor. Para era 10- godidi (U un bli:1etan frl.lmos tot ell. ea, numit Tudoran, Nu mal era m.WI ~i nunta avea sa se f:a(:a.

D~T se vede eli a-a. Iesc ~ fie.

Cu clleva zile inainte de llW1m, se da:du5e de veste prerutindeni ~i lurne mlllti era pohiti din mate paqilc,. ci una era Corbilii ~i unul Tudoran; nici ca se m.al v. az .. use pereche I1mi frtlmoa.sa: cu citeva zile zic, iaca:~ose~te Q armie clem.taT;, osta~i multi, pradaLnici ~ salbatici. Tatarii emu mulii, Of fi fest III lute de mii, nu-i mai lnc5pea locul, To~i erau daari pc !llfte c.a; ca ID11c:ii din pcvesti,

III!

Si tilari.iace~tla aveau ill capul lor ocapetenie. ua hantiilar, un Iel de gheneral, mai mare peste w~i. Dar u!aruJ acesta era cumplit, nici eli se mai vlizuse am ca el, Minca cit zece, bea de: douazeci ~ avea ell el 10:1 [emel, tot una ~i una,

Dar ce-i v;net~tatu1uP Inu-o zi o 'i'ede pc Corbipa 6 Corbi{a ii tilde drag a., cad Corbira noama eta rna; chip'!~a dedI tot meieretul generalului, r se $PU$C ci Corbir.a e logQditii. di peste trei 'lile se va serba nunta ei, ca pregitirile sint apm.lI.p.e pe ispriviw.. TIitaru! nu ~ nul Nid nu vcia sa. ~tiel Pe C(')rbi~a sa-I adudi sis-a ispravill Tudcran cind aude una ca. asta, se duce Ill. han-titar sA spuie dI nu e didere sa,j ia logcdnica.

Han-tiirar seincruntii 1a el $i .incepu .si zbiere Ia el.d cum adid. indraZIlc~te elsa i se puie in cale,

- Atunci la IUIlI.a dreapti !i mergem - aise voinicul moldovean,

- Lupra, Iupti - se ra·sti di.tarul - nic:i nu VOl sa. ma misor cuunu] ca rine,

~i _ nid una, nici daua, pot:uncisolda\'ilor sa;. ca iutT-un ce;;,ss~-i fad. lui Tudoran seama,

Nu ispravise bine vorbaj"i Tudoran fu tn~flicat fi ddt aram. Nici j\ldecata, nici nimic ~ eapul I,u; T udcraa wurii de pe tranchi ..

Dar paginul. de tarar nu-si ajunse scopul. T~i freca miinile de. hucurie, d. bait, s-a ispravir, ca-i cade acum Cotbi~lI. in pa:Jm.R! Dar. iadi ci sosesre veste trista la urcchile hall-'tataruJui" ea S-3r f gasil ill Bistrira corpul unej lere,

Corbita, de cum vizusl:: sfirsitul iubitului ei mire, Tudcran, dcznadi'ijduir.i, sc duse pc c) slincil. ina.ld ~i faroi. a mai sta pe ~ind.lI rio $C aru:nca inapele Bicazului ~i se ineca.

$i de atunci stinca se numeste ,.Sdnca CorbiTei"', dar poporuJ Ii mai zice fi ,.Srinca Corbului".

. Han-tararul, de ciudi ~i de furie, ifi Cllrma ~ el Firul zilelor.

Dac.i ar fi fikuf-O mai devrerne. scapau romanii nosrri, l~udora,1l si Corbija , ..

ALBINA., IS91. p. H2.

IHI

4. Leqende Detunatei

Ziee cii Deumara-i racutii de o !at~ m~r~,. 0 ~ala d~ uria~ D~pa CI! a gam:.o.",a voit sa ~.t: sure m vlrful ei pc dUliafara, tabu pe 0 pajure, Ill) pe di~ niuotnJ. pe treptc, cum $1: SlJise pin-atunci ..

Se p.une. deci dilare pe. paj~ra ~ pune rnerinde pajurei un bou f.:npt ~1 0 bute de YUl. $1 incepe p3Jura a zbura, a se il1ii1ta, ~i. uncle m:'Olinzea, Ii tor da faea din. came sa: mince ~i din vjn sa beie .. Dar til dar'i·a fast t!lata rruda, conta ince{~rea, cad pajura-si ga.cl merinclean rnt nu putu ajuoge invtrful cetarii, cli do.ara era mare pina-n cer, Mai i:nlif~indu-se f!am1n~ii. roe rnai. sus. ~~ai sus~ 0 pa·risirii puterile, inc'YLi s~ cada la vale. ~I atIt pajura .• C It ~I, Iata, vedeau bine ca nu-i modni2 sa a.junga. viila far.L pamintului. Fata, desnaclajduiti, incepc ,::I blestema, din sp:uele paiur~ei, ~el(!~ cu dOllii capete: . ~

- Tune-te Dumnezen ~l te fa.ca ~nacra, cerate blestematai nU-I desrul ca m-am [lacaiif ell one pina te-am tacut, acum tmi mai mind si eapull

R..llga~i fu ascuhara, blesremul sc prinse, Ciod ddea en cu pajura ios, se racea praf ji cenuf.l. untunet zgudui cetatea din rernelie ii 0 prcfacll. 'in piatra,c1,1m e pi'na-n Zi1.l3 de- azi, ta Fata rea, de urias 0 ficuse din lema. ~ tunerul 0 nimeri alit de bine, de riimase rrurnai ctr se vede, Detunara i-a ramas numele, Nici pajuea cu dou.a capere IlU 5-11 mai vazur de atunci, n.ici fere de uria~. ~i niei cetaJ:i 3j1: de mari, cit sa a] l11lg;a pina la eer] ... ,.

1n adeval tnsa, Detunata este un pisc de piaoi de bazalt, compusii din pri:sme mar], ce stau din jos oolul" sus .. ca ~ dod ar fi nisre arbon urla.{t, unul !inga, aIN!, tn munp; Ab:rudului, spre rniazanoapte-risari:t de Ia Bucium-Seasa. Apare ca a casa marc, uriil!ia, til miilocu! unui izlaz, lna!r,a de ">'teo 200 de coti iE in periferie de vreo rnie de ecti] . .. J.

De la Detunata spre veSl,C ram Mo{ilor,

, Dar in d .a r - dar in ... dar (n.".),

1 A nu Ii mod.!1I - '" nu fi posibil (n. ~.).

1.20

Locuirotii de la poalele Detunatei s1nL tori romam, bli:ie~i, oameni Frumosi, peimircri, im:\i. Portul lor e din cele mai frumoase pormri ~rane~. alit 311 biirba~ilor ell ~al Femeiler.

l. f'·OI?·ftETEGANUL, In SEMANA TORUL. 1905. p. :152,

5. Doamne

lui Stefan Vade

Navalisc[ii odata turcu 10 Moldova, eLlaastc rnultii, puzderie, hetiil::il'i oa de rindul asm sa ripuie eapul lui Stefan-Veda.

$i fHndcii veda nu era <tessa, doamna a rUpI-Q la fugi ineotrn 0 vedea C'U ochil, sa-~ caute loe de ascuns; dar <I. f ost anala de' rurci.

Au fugarit-o prin rnunrl, pe dealuri Iii prin padllri, pina!)!. biata de ea, ~;-<a gasit refugiul inl.T-un lee pe rnalul Prurului .. Acolo s-a uteM: $I 5-3. aSCUfiS inu-a pc~tera de pe malul apei, la vreo trei:zed de :;diljcll:i inalpmc .. apl'oape de Stefine~ti.

Se pot vedea ~i az] uxmeJescirii pe care :;-1) meat doamns, acolo uncle aZ1 '01.1 se poare sui nimeni.

In pe~era, aceea a stat doamna vrerne hrnga, p'ina [ .... ] s-a po ro li rrasmcri 1'3 tn ta:ra. Se p vega tea ~i ea de p 1~ care sp re o:asa. cind ill!a. cii se intllncste en ,Slefan-Vod;i. care venea cu oasie multi, s-o ia de. un de se ascunsese. 'Era vcsel peste nl~su~a dcrnnul, Q bilme pe rurci $i-i povesrcsre sidoarnnei ixpra.vi]e lui, Apol 0 ia sio duce acas'a b. I-Tlrlilu.

Tirzlu,. tirziu de rot de I~ ic~rea doarnnei din pe~cri. cu marc greu s-ar fi urcat unii oameni acolc susl!rde~zuse doamna titii ~ ar fi va.zur usi dcpiatrii ~i ( .. Cale mari, tot de piaui.

Tot acolo, cica, sint eomcri ascunse, dimasl? pina 32.1 de b. doamna fugiiriti. de turd.

Tar stinea aceea .. eum si sarul dimprejurul ei, se chcama d-atunci ,.Stinc:a Doamnei".

C. RAO'OLESCl!I·CODlN.

Lt.g~m/t, lr,wilii .,i .. mindri iJlaria ;td~na.b! dill OI~ni3. .•• , p. 69.

121

6. (Stfncd Dochie si draqostea feciodret)

Dochia se crede ca a fesco fata, care de midi eopiti [u dusa Ia schirul de la poalele CeahHlului Dupa ce 3 crescut mare, a foot Scuta sam.

Inrr-o zl, s-a depanat de schit, plimbindu-se pc una din fmmoasele poienice erau in vecina'tare3 slllbatecu.Iui scnit, De atund Lna.;nlc:, nu-fi avea in 5chi[ ah prieten, nu mal vorbea cu maicile, dn:gala~, ca mai [oaiJlte. In fieC<lTe c1imioeala. iesea in adierea ~coroasa azoruor. sa desmierde fI erieelele inviorate de i'.ou1i. Asdel isi petrecea V'lata S10- furate~a,.dVln.d eri;[eni flerile si pasirilc c.odrilor Da! oelata, In aceien porana In care mergea adeseori, se tntilnt eu UD, Flacau, eel rna; frumos de pe aeele rneleaguri ~i i-a cl:rut: drag,

S i..a pa,rish fIori le, 11 u rn a i ascul ta pa sa rile" el mergea sa se in rilneasca cu d ragu tul ei. A u unit m ulte v isu ri ill lumina slabii: a a murgului ~ au fast fe.rici,i am1.nd!oi.

Dar ociati ea 1·:1. asteptar in zadar; l-a a,fteptu mereu ~i intr-o zi i-a venit vema cii el Hl.insl.!rat. A doua 7.i til zori a j~~it iars:ii>ri desmierde Florile dill IlInd:. dar n () s-a rnai imors 10'1 sehir, .• ,

S¢ zice eli s-a suit pll Ceah liu. undearadici[ 12 zile, nebl!Lna de durere si desniidejde, A douasprezecea zi, in r3{acirea ei prinms!inc:iI~ de pe cillmea Ceahliiulw" s-a suit pe 0 ~tinca mare, de unde ;i.-a dat drum u I in pripastie. De aruncl stinca poa.rta numele de Dochia, iar cele 12 .zile de Ia inceputul lu,i martie sf.nt ;z.ill: de racilcire a Dochiei,

Aco:st!: zjlc se crede c:i: eorespund csler 1 Z luni ate anului; incepind ell. 1 manie.,.carc infiifi~eaza luna ianuarie $1 prna la 12 rnartie, care infii~i~eazi 11,I.{I3 decembrie, Cum estc limpul elm acesre zile. af! se ziee eli este ~i luna diTl"ia Ii' ccrespunde.

PR[NGORELE, 1927, nr, 1. p.r.

122

7..,.Ptdfrd babel'

r . d _.1' pv ¥ __ ,.I ' •

. n )\lel",! . ·a.g~'-'"'I"'lU, !n,p~tea

de ra_,arit a lui, este un rnunte m.lmlI~"PIa.t:!"~,-Cra!,_LI,!_I. _ P,e rnuntele acesta i~i avea easele 0 z[lla co fuca; f,. De la d sprellliazinoapie-ra~~, in ju~~uI Brasovului, e un deal numi[ .,Mi!!ura Cod1el~, 131 pe.v,rful. aeesna ,deal. se ~b ter,ate3. impihate.S Bi N. egrce, Aceau.ll. aves =. s~n~ur Iecior, pe can l-ar !i insu:rat ~ucllr~s.cu. ZIlla ce~. tlnara.~c~ tO~t~ ca omul muntcr nil!. e bme'S'a-fi nd'lce. oc~u [a 0 zrna, cam se prnpade,j"te. 1:.1 vazllse p~ ii,:,!1. cea t:Ina.ra ~l~ o d?rea mJJ~ de sorie, dar ea nu voia sa IItlc de el. Atunel se Imbolm.av:1 r5u de dorul feId, . .

Impiritea.S'<Ii .. Nea.gra,~care era. -, v.r,iiiito~re, cerci ~co fd de fel de farmece, doara va rmna uumaz:mel, ea sa-I IUbcasca, dar reate erau 'in zadar, Fiu] era. tot ma~ ~Dlnav...; .". cunei imparateasa se sup~ foc. ~i . ho~ri sa pra.padeasca fa[a. lou-a zi s-a luat dupa em ~ alllngmd-o, a preFikut-o ill stan de pia-rri, Si azi se vede stlnca, in care a fast prefacura zl~a. cea d.narn, lae romiLlii de pe acelo Ii zie "PiaIra Babei."

I. I.A ZA!\, kgmd, i"QTi·.~ ,J_~ p. -p4>,,''''~l R,omS"i •. ;, .du.n.f<> d •..• , p, 18

8~ Pia.lra letei

123

In pustietatea ~i monotonia bal~ii. aceana stLndi. apirea ca un monument urias de p,iatra cremeaoasd, bruni, m~tr:l[Uri aproape verticale, eu unele f~e ruginii. Tancurile el mohorite se ridicau ell mult deasupra salciiloT tmprejmuitoare, arugtnd de departs privirea dilator;Jor ~i d~teptindu-le curioziratea fi ficindu-i $a se mrrebe despre eriginea acestei movile de piarra.,

Piatra 1a Fel CD cea din "Piaua Ferei", se gise~te rnai peste tot 1n deaJurile din marginea baIPi Gbecetului, tn Urliga de pildii, afa eli aceasLn m,ov'illl se prczenta ca 0 mid insula stincoail. ramasa in mijlecul baIpi. Dunarea biitea,cu apele ei mereu, in malul drept ccclind-o, cu timpul rQUnd stimile dill marginea dealului, cirind la vale lradmaturilc ~ a~temlndll-$'i peste cimpurile de piatri, pat ell patl1£i de lut $i de nisip. Imaginatia bog;a.ta a poporului a plasmuil' insa alre Iapte pem:ru inceputul acestei insule,

Se povesteste eli in timpuri de demuh, pe dnd paminrul era locuit dauriasi ce 'pascali peste Dunar!!. ea pem ii:D fir de pai, ~ eari de la Duniire pina lal munte nu taceau dech clpva pa$i, ... se spune, cl doui cere de urja~ I~ a~ezaserA Joca$Urile lor prin aceste pa~ de tarn: unli. la 'Brnila, alt;; la Iglita, unde ddi se va.,d Incl ~ :ll..i zidurile purernice ale muetelorpalate ruinate.

Cu vremea, s-a tntimplat ca eel rnai mindru ~i' fudul midill d:in Briih sa se indr3gostcasdi de (I far.!} de h Tglit,l. !ntr-a bUDa zi, nernaiputlndu-si illchidc dorul In sufler. s-a dus d. sau 0 fi crimes pe cineva, tn petit fa fecioara; dar pe sernne si pc vrernea uria~i!o[ .se tndmpla ceca ce se Indmpill uaeori la noi, adici fata ~ intimpinar ell refuz doriarele Inmicararulni midiu.

Fapta asra nesocotitii II fetei a revoh:n toadi Braila; demnitarea eetei de uriasi era $tirbiti. fala cedlrii clIenta in picioaJ'c,$i de cine, rna fog?'! ... PIadin! trebuia SA dea e lectie fetei besmetice ~ iglitenilor si nid una nici dona, pune mrna tn creasta Urligd, rupe un bolevan. e~tev3 mii de merri cubi, cum am zice no,j azi, $; cu minie-I arunca spre loeu! uriasilor din Iglita, sa le zdrobeasca pala[de, sa [e ~rea:rga ,cetat:ea din r,a~a parnfuro[ui. Cu vuiet $i eu run (, scinca despicli vaz.d.ubul. in urma ramin nori de pra f. mlgere sciinteia2a din piana. in frc:carca ei CIU aerul.,. Urias}i din Igli ~a privesc tu groaza ac:rolitul cafe vine, sc: apIOp'!:

124

menu sii-i prapadeasca. Noroc IUsa di nipraznica piaai ,,-~hau:_ toe rnai spre stinga, asa cii meJgc iii cade cu [Oa[a luria in baJti, to Fata IgLi~ei, peste Duoarc, fildnd un zg:omot asurzitor, cutfemur1nd lmprejl1rimile:. tn urma norului de pra! ee s-a ridicat 10 sus, s-a vazut stinca Vlasova infipta de mai mohe palme, z.eci de metri, to pamlOt, in drcptu.l Iacovdealului ~i a Igli~ei.

Nit; f?u _!lu $-:1 .Iasat. m~i pe jos, ci se .",lca~, ia A un bolovan din vufuJ Pnopcel ~I-I repede spre briilem. Suerilld asurzitor, pia.lTll face 0 euihll prin slava cerului, ~i apei pemesre drept in jos; de aura putere ~i iu~ea1ii ell. elta vine ,-3 iruo~t de; tor, in u.rma-i se vede I) C'03d:1i intocmai ell I" stelele cazatoace, iar dcgarea ei umple de fiori pe braileni, Fata nu fu insa mai chitaee' ca flacaw, cae.i ~i stWca 0:; s-a abatllt de la \,lntli ~i a mers de s-a I!lfipt in pamim. tocmai in. mijlocul biil,ii mue Brai!", ii Mikin.

De auinci Iltia~;i. pn:cum $i. oamenii, ce pe urma lor au ruostenit pamilltu1, au zis acestei stinci ,,Piaua felei".

SEMANATORUL. 1903, p- 90.

9. Pietrlle tnuierilor

N u stiu de s-a afla't, cri de 51! niai afla: undeva pe fap. pami'nrului vreo la.li care. sa. fi [osr de-arirea ori eutreieratd, praclati fi pustiiti de carra aritea limbi maine, pagtoi! ~i crestiuc, de eire ori a fast ~ara noastra. Si iarii~i nu stiu de se 'mai afJi undeva vreun POPO!, care sa fi avut a.thea de sufecit din P<U1CfI nenurniirariler $; cumplirilor sai dusmani, ca romaoii ...

Dar cu roare ea l'omlIDii a'IYri, in deeurgerea timpului, de-a se lupta cu aulia d~ani, uaii mai nesa"io~. mai lacorni, man nipraznici ~i mai ra.i dcci'talrii. cari nn numai d le sugeau ~i scurgeau tara de reate buniltitile. nu Duma;

1 Chimc" - cue o.h~ m:ti bine. pm:q(e) i'i ... ,.

125

c-o priidau ,i-o pustiiau, d de multe ori voiau sa-, stirp~a5ciii c:hiar~i pe dln§i,i,[otu.jii ic~rli, din [oate luprele acestea, ,IUv ing;itori, ~i-o due, bine, rill, cum (I due, ~i astizi~ pc cind pam:a, cea mal marc dinrre ne-mpacatii Lor du~~ rnani se .onse de mult de pO! hl,il pUnllltu!ui, ca ~i etnd

n i d n-ar mal. fi Fest, .

Until diD mulrimea acelor dusrnani ne,asOllllparap ~i invcrsunari, din parrca diruia, in multe r.tnduri fi mui daune, Ilcpliceri ~i neajunsuri, autrebuit sa sufere romalIIil, au f csr ~i t1i,rnrii. Nu apucau bine a scapa de dinfii, a. $I! mai to,. flripa ~i rmc-arma 'pu~in ~i nwnai ce se trezeau eli iar,ajl au venit, asupra lot. $; cind veneau, eta, varga lui Durnne~eu pe unde treceau ~i ce tacea,ll!

Afol 0 pa,lira, .loa-o van,cine mai ~tie dei ani vO.r 6 de-aruncea, ~ romanii din ~inutlll Solcii. and cugetau ei ci nimeni IlU i-a mai supara, ci eel puPa vara aceea vcr petrece-o in pace ~i linj~te;, tormai atunci se treziri dl:oclala cu stirea di 0 multime de tatari. au trecut rio! Suceava pc, la Gura SQldii, ~i apucind pe piduJ Soica in SLl'S, s-au indrcptat spre dln~ii.

Solcanii, stiind prea bine cine-s utarii ~i ce sint ciin Slarc sa Iaca.. cum au prins de vcsre despre aceas,ta navalirc nei!.~tept'lIi, ~ndadl s-au ~iadu[Ja.t ell wl"ii la un 10c ¥i, inarmindu-se, care cu ce a putU! ~i cum a putut, 'voira i,!: se pflr~cud i~p~tri~a. lor _ca, ~ ~e ~1,I~re, cu din~ii, ~ ?e I e va f! cu punnta, sa-i f ugareasea l.nda:r3t de uode :IU venit.

Binel, .. ei s-au inarmat ~i, ca birba'li, pureausa lese inainrea tata.rilor ~i sa. se lupte ell dt~ii!... Dar ce era si-oceapa ~i sa facii rnuierile lor? .. s:a le lase singure :leas.:! numai cu eopiii, 01.1 le venea b socolcalii, .:;ac; III nu$tiau inca dli tiita.ri Yin as ... pra lor ~lcum vor scoate-o cu .dtll~j la capar; invinge-i-or, or; paate vor fi ~vinp? ..$i. .. [ •.. ] daca vor fi invilli~,cll'; 'sa fadi atund muierilc? •. c.um s~ se apere ~Ie. ~.!: t~ta;ri.? .. q.~ci ,tug_etari }e~u§etaIiJ ~I apOl spuse mUlenlo!: Sa leLe eopm ell smc,. sa paraseasca

dt ymai . degrabll sarul sa, ~.puce. pe. vale. a...5. ol~i in. Sll~. B. pina ce se v'or ,~[Jturn.a !!I llHlpOI mn lupta., sa Clutc ~L ~ 5e ascundQ undeva prin fun:doaie'le mun~lor, CC! re rmind in partea despre apu,s :I Solcii

Mui.l!ril!!. nll stetera mul t pe ginduri., ,ei aseultind de hilrbl'ltil lor i. luara degrab3: copiii in .bra~c. S( porniia: pe

126

.1 p~'. Salcai insus. m:cura pe tioga "Pic.iorul Dealului", .. Dealui lui-Voda" ~i ,.,T.:.ciIde" ,c:)'fi s~ ,,£Hi p(; riirlDul drept 31 pi riului Sok;!; sau Ciurgaul-Mic, cum S~ nurneste Sclca Sn acesc loc, precumsi p~ linga Pinul-Mic, Cerbul, Plow-Mare, .,1' ido.!uJ ... Cir~~ului'·, "Piciorul-Bun" jri Ciurgiul·Mare.car.i Ie. ~Jla ~. !a.r~u~ eel .s~ing al Solcii~, u[cara, apoiUJl. delui I'HllIel ~L le~lra in SLhh\lOara. De-a icea , rnai mergindcaJe ca de vreo jumat;lte de ora spre apus, se treziri de-odacii, p~LlllJ munte, pcculrnea cawia se ana mai rnulte sdnei

i nalte fi ailcu~jte.- .

. N u ap~uca~ insa b;1?~ a. ajunge • ;li~ea, . a sesll; pe rnunte j I :1; se ada post leu C'OPUI p uure S Me lie de pe C ulmea acesiuia, clod ia.ta cii tii~, rii se ~ apropie de Solca,c-o faic;j..:rl rcr ~i ell alta tIl pimim"gat3. numai sa prade, 'sa crneare ~i ~a: nim,ice;!.sca tnt ce le va sta tn cale,

ROIniin!!,~aEi _ii a~,[cpl:a!.cll~ N zalesc eli se apeopie de ~C\lllL ~lor. !} l:;,s~.m pa~ S;1l vadacc vor fate: ~e vor .aptlca de pra,datjl, p'unut ea ~I pm~ celelalte paqi ale V<lrii, pe imdc .ru rrecur, on vor pleea mat departej ... Jar dupa ee intl;ara in sat~i va.zura ci ramrul t01: [atilI rii mine , p,iidiitor ~i pusriitor catotdeauna, sarita de-cdata din. doua parll asupra IOl ~i anume oll.ii de ditre. dealul Coman ~i din a;;:ezarurile Slatinei-Mari, iati. al~i de sub DealuJ·lui-VQoo, unde erau ascunsi, ~i, luindu·j la echi, prinserna-iC'1I1ea cu .rrcurile la piim:lpt.

Til1l.rii, vilzindu-s~ pe lIIea'~leptatt!inconiur.J.p ~ bawli din dnui; pa.qi de,·odala ~ oenHnd cam ell de marc e numa.rul (tlman.i lor, cal! s-au repezit cu atira furie asupra lor. ~~Iemu.rii ea Vat fi illvin~i ~i omoriti. De-aeeea Ill! 5t.atllr3. III ule la ,I upta cu dlnsii, ci 0 apucarji din ell bUill!. vrerne !~ ,-.illiito!l!>a pe vales Soldl in sus, pe unde apuearacu purin mai'nainte de aceaste $; solcancele, cugerind ea da.c-.lI vor irma I'D mun~i; nimell.i nu··i Va rna,; urmari. ~i a~a vor st:ara

c:u obraz CIHat din cuna in Care au fast dll.m. .

Dar amar se-~lara. diciajungind in apro.l?iena munlelui p r ~ n fIe s <1 nci Ie carU:ia eo.!,!1 mil ieriIe solcanil Dr aseun se, ~i \'o,~d sa ure..: muntele ii sa lreaca mal depane, .. urci.[c dQca pop, ~i J;l'cci daca Ili cum!

MuieriJe, dintre cad ce.le ma.i sprwtcne' il rna; inim.oasc: "~au e#irall! pI: wir:ful stlncilor, .:;um ii vazura de d!:pa.rce c:a ~eaprQpie de dinscle, incepuri" in spa:ima fi groaza lor

127

cea mare. a pp'a de se elncoreau viiile de prin ~pr,ejurimei ~i a-i IOt:lmpina coo ploaie de PIC!7C, pc carl Ie rastumau ~I

Ie n.rUJlcau asupra lor, .. . _

Tiraliii vaz.illdu-se ~i din aceasrii pane IOVltJ ~I macelari~i ~i tn~ii CU!lIl?: .• p:-o :iu.tiI. ,i. pe-e rnle _de ~r~ mai riiuu decit la poalele mUL1pJoF. 111 can au mrrat, se bagara 1Il reate racorile, :;ii ea nu cumva sa le fie acolo sftr~irul. deter~ do~ la fa\a ~; l'neepura a £ugi. care !neo~o •. dam sc~pa mal. degrsbii rrecindu-le tot gunu.l de lupta fI de prada.

Ro~anii ear; 11 unniUira ptaa aicea, vazind eil se impdi:~tie, ca' ~i niste pui de pod'J:~~he, !n. ~na[e pal'liie. se l,uata ~ mai deparre tn urma lor v ~~-l. (Ilgar.rra )'~ s~b jloa.lele muntelui Cerbul, la vale spre rasant, mai pma 1iog~ saml Cajvana, fi pe care tatn cum it ajungeau ii unde il prindeau,

acolo i1 ~ rnintniau de we. .

Si a~ scapara r()m~i .soleani de asti I~ti de: ?itan!.,. :;ii de dod au fast muierile lor aseuns~ EI~~tre .ple!7el~ de pe vir fill carora s-au luptat ele . ~u,. ta~;U:ll! de arunci Sf: nurnesc pietrele aces tea "P,nrde MUH:~IQr . ~I 10~ ~e-arun:ca se zice di uneori noaptea se vad mal multe mUl~n alerl[lIld ineolo ~i-~,coace, fri~t~~ dlnsele, cUv cap~ul ,desp!~n~, ''f..parol zburiad in aer ~t ripind de se rasuna alU~tu ~l va,.le, de prin imprejurime. Se vede ci acesrea sint schimele ' muierilor, cui au caZU[ in lupra cu rata.ni.

s. FL, MAIUbN, Tr~dir;i popo"me '0 .... ".. dill BlU"6vim', adklnatC d.c... p. 225.

10. Tarnal lui Butu

to masivul Ceahliu.!ui. lOtle alee rnultc ~i mmumarate srinci, se ami una Foarte greu de urcar,

ell numele de "Turnui lui BUIu". .

In vrernuri d~parta·te, cam pe tirnpul lUI Alexandre eel B~~. or fi vreo 500 de ani ~ a~ povestesre poporul ~ traia

I S"hima, Schim. - duh .,a" (a .. a.)

128

un oarecare Bum, romin viteaz ~i ostas de Iruare. Alexandru il alese ca ginere al lui, Iogcdindu-l cu Iiiea sa .A1ua.

Ce se lmlmpla iDSi? In a.ceasta vrerne era raz:boi curnplit intre le~ ~i nernri lii Alexandra, domaul Mnldevei, tril11eSI: pc viitcrul sail ginere, Buru, cu 500 de clHi.rep Oi[lIfi, ill ajurorul lesilor.

Dupii mai rnulre lupre crincene, BUIll cade lntr-c zi greu ..anit sub zidurile unei cetari ~-~i da suflerul, lara sa Dlai

poata vedea pI! ai sai, nici pe Ana. _ _

Treen un rirnp pin;;: ce sosi vesrea Ill. currea Iui Alexandra, veste tl'ista ~i fnfior1itoare, despre moarrea wrednicului l:l!Jtu. Jelanie mare, dar rnai cu seama Ana, logcdnica, nu-si rnni contenea cu p!1nSII .... dici U jurase credin~ de vecl.

Ion-a zi, vreo jumii.tare de all. c:!upa moartea lui Butu, n chcarna. pc ADa lali] ei, domnitorul Alexandru,

~ Fiica mea, ee rot plingi? - ii zise el - S-3 ispravir I'U. Bum: rnorrii ell rnortii, viii ell viii M-am gilldit sa re logodesc cu beierul curare,

Ana nici nu voia sa auda de toate astca; pentru ea s-a ispdivit cu rostul vietii, Dad n-a Iosr sa fie cu Bunt; apoi ce-i mai rrebuie "lrut?

Alexandru niei nu voia s-o asculte ~i 0 iogodi, fari vrerea ei, cu un boier mare.

Incepurii :1 se face pregatirile de ounra. caci ziua pemru casa~orie Sf apropia, Sarmana Ana, nici nu mai ~tia ce sa r J.ca. Voia Sa plece de a_casi, dar era pazita ~i spionatji stra~nic.

Ce sa faei, ce sa dreaga? Soarta eifu asa. Ziua nunrii sc a propie ~i na cheama in ajutorul ei pe una, Helgca, vrajitoare mare si stra~nidLHdgeaa:sta purea sa scoata pin' ~i mortii din monninte ~j sii-i iuvie. Ana se 1nvoi cu vrlijiloarea ea, in noaptea nunrii, sa-i scoa.ta. din mormint logodnicul ~i sa-I adudi la dinsa. Vaia sa sperie pe mirele pc C:LTC nu-l vrea,

Ce face, ce drege, Helgea se tine de cuvint, Cu farmece, ell boscorodeli, ea scoase din rnormint pe Bum. de acclo uride fusese trunorminu[. pe cirnpul de Iuptii, Si nici una nici dauii, Butu scsesre ill camera Anei,

Bum 0 cuprjnse fi a siruta ii indemna pe Ana sa vie cu d . Buru ~"tia de toate ce se perrecuse cu Ana, in [at rirnpul de clnd rnurise el,

]29

Fata se lilsa a fi adelnc.uita de lubitul ei ~i pomi eu cl calare, pe WlI cal nlizdrivan. [01, strigoi,. ca ~lL vine povestea_:

Calu1 zbura, oicj ca atingea piU:rUntu1 {I. tum calul in .~oana .. JWlse la un ~oc uncle era sruafw drac.ilor, .unde .0 fi fost nu 5C ~e, 0 fi fosr poate Ill! locul a~'a n.U~lt . "P.l3tr3, TUTnului" sal! "Pidorul dracului". Calul se_ poucru ~ ;.it pe ce era sa riimiie locului. Ana iiicu ce faw, deSDod~ a ~: ciuljta de la gil ~ 0 :u:undi j05. cl purerea dracilee sJabl

I~ minut. .. .

Calul zbudi rna; deparre ~; cind ajunse pe munp ~l veta sa, U'eaca piscul CcahlauLlli, cocosii dmara. pu~e[ca lui Bu[~ slabi ~i cu cal CLI tot. dimpreunii ell Ana, C.l2.U pc munp ~i ~e prdacu cu to~i in stana de pialra. care e .. Turnul lui

Uuro" de astili. ~ v

Taraoii povestesc cil de nrc o~i 51! ur~ _pc Ce:hlau. i~i Iac cruce, cind ajung in dreprul "fumulUl lUI Buru .

ALBtNA 'BUClI~. 1897. p, 7).

V. V[RFURf (pISCmm

f. Cetstuia Sfdncu{ei

Sub aripa d~muneric :I amurgului, valea Sirerului atipise de rnult, Trudita de drum lung, castea moldoveneascii poposise iu desisul de lu:nci ce ,1:' raten In sus de va.rsarca Trotusului, iar voda Stefan-eelSfinr, necbcsie ca rctdeauna, rrecu subt ochi [aata orinduiala raberei.

Da'c1u in [oa~e p1Urilc pcrunci strasnice de Iiniste $i pam ~;,-fi alese apci 0 mjna de voinic:i, cari sa-I msolcasca peste dealuri rn iscoadii.

Intr-o clipa, dliirepi erau la poruncii, De 0 parte fi de alta, linga voicvcd, iau lac cumnaru-siia, bitrioul ~ aedesparritul tovari~ de lupte, $cruLrca. ~ Radu, odrasla cea mai tlnara a acestuia; iar in spate sc-n~ra 0 mina_ de voinici, l-aJa.ri pc cal cdihniri, care In fiorii ncasttmparului sfor3:iese. f.anlinund piimintul cu copirele ...

'Voda Stefan: mai aruncji 0 privire asupra raberei in lIn i:ne. t~ ia seara buna de .131 osrasii de paz:a fi·apoi purcede ill galap sprc soan: apune,

1 se diidusc vestc la timp despre navala ungurului in lara, dar pina aici nu-i intilnise ID cale, Si en Sa se Incred inreze de starea lucruriler, iseusieu! voievod plecil sit iscodeasciii singur pe plaiurile spre Trorus,

Dupa 0 go:ma voiniceascii fiicuta prin codrii plini de intuneric, se pernenesc deas~pra Fautelului, io Iuminis de r i:ma.

Spre riisarit, rUM se ridiease de eireva suliti ... PIma ~ curari, C3. U,Q taler de argint, se oglinde~c tn unda rrernuratoa:re a Sirerului din vale ...

Voda eu-ai sai poposesc 0 drpa. en sa rasuflc fuga iii.

In jur, clt cuprindeau cu ochii valuri mircsitnare de iarbi

t31

se plecauln adiere de vint. iar pe de margini, departe, se ridid umbra codriler miveihi ...

Pc vale. to tahiri ~i in preajma lor e liniste ... Spre apus i:nsa.; to margiaea peienii, dou\i: umbre se strecoara spre pod a eodrului. Ochii voievodului sc:inreia'ra; aruncind priviri cerceratoare .... fi pinrenii se-nfig in ccasrele armasarului ...

lou-a tUpa ajunse cu rorii la locul de banat', .. Nici urmji de om; dar in eodri departe, rasuna tropot de cai,

Nimerind 0 poreca" inuari to desis. Dupa putin rners in nap. inccpu coborisul pc' COllSIa ce se Elsa in valea I'aurelului, Piidur.:a rarindu.-se, ill jurul lor se lumina din ce ill ce mai mult,

Jos, pe prundul manmt. piraia~ul ve$iUcneobosit iii fr~ge trupul de crisral, iar de-o pane ~. de alta, pc coastele impodcblee cu bel~ug de £ineaf' se-naltji falnici mestecenii eu rrupurile 1.0r imbricate ill alb.

De aceea parte, pe zarea dealului, .fugarii a:bia se Uresc.

Biciuiesc cail de foe, dar suie cu greu prin iarba lnalra ee bate in pieprul cailor ... Is prea departe de moldoveni .... Torusi voda Stefan se opreste Tn clinul2 de coasra ~i pregate~'[e arcul sa uaga in ti.chiile ungurest], Dar o-apuci a-l incorda, ~i de ceabhii pam a viii. ~era, 0 sage at3: , debcrind un fugar, 0 ahi scinteie to blhaia de luna ~ celalalr cade ...

- I-a chitir vreun voinic de moldovean - !ngiruivoda, rasufiind lL)Ufat .•.

- Vreun pui de Buzdugan, de buna sama.! - raspum<: bhrinlli Serldrea de aJam.ri. PI' cit mi-aduc amime, prin rneleagurile acestea stiipi:nese Buzd!lg1ine~tii, marite voievod! ... Din nearnul lor au icti.r ostasi vrednici. De-o £j sa ,dam de cuibul lor pe aiel, ei no! VOF fi de folo·s in iscoada din noaptea asra,

N-apuci se ispr1iveasdi. verba batrinul razboinic ~ de pe vale raSU11Iari £lueran pa.sare~!i. Tovariisii lui voda le~ nrelese ~i ra$pllJ!se in aceiasi Limb1i.

S-all inteles degraba,

Voinieul moldovean Ii cheama la vale.

Cind aproape sa scoboare, in albia Fa,urehl1ui, din umbra unui tufj~, s-auzi un glas:

I Banal, Locul de banar - locil.1 (U sup:;r1re (n. a.), ~ CI,n - povimi. (0. a.).

132

- De .intc~i oameni burn, opri~i-va ~i spuneti ce ciutati in vrernea asta pe aici; jar de-ri Ei oameni riii, Iuaji inapoi porecile codrilor, di.ci ahfel nu-i bine de voi! ...

- Oameni buni, voinieule, oameni buni! Cd cu care vorbe~ti e voievcdcl Maldovei, Stefan, care: ell ceata lui de os;t.a$i cere gazduire.

- Sa traie$ti, marite doamne, sa fji bine venit la ooi ra.spLrnse anmci un nnar voinic, care iesi cilare in poiana sca.ldatii de l!1Dt

Ajuns in fata voievodului, descaleca armasaml dupes si-i anmdi frtul dupa glnu Lllcord31t. Prinse arcul in oblinc ~[:tp~i SI:! apropie de vodi ingeuunchind, sprijininduse ill 5l.0cat;t.1

- lertari,-ma marite deamne ea v-arn banlJir de oameni cu gind raul stnrem cilcafi pe fiecare clipa de dusmani

si m-am temut .... I .

-Nu te ierr voiaice, ci te binecuvintez, A~ rrebuie sa se poarte orice moldovean. lncaleca-ti dar negrul ~i prinde-te ~ovaraw cu noi,

linatul, voinic $i frumos, SI! arunca intr-o cl~a pe cal $ise alipi, ell fugarul o'eanimparat, J!nga t!narul Radu Sendrea,

stnt la ponmca mariei-voastre!

De cllld v-au calcat ungurii, micaule?

De cum s-a desprimavaTar, marite doamne, am star numai intr-o harti! Nu 'tree dOU3 zile bune la rnijloc ~i ne pornenim cu cere' de dusmani cari lie pradi rurmelc $; ·tOT avutul, Am fugh din sat aici, to illima codrilor, ,eLI gind eli doar am scaPaJ macar ell ceva din vire; dar se vede ca ne-a fost Sal:sa sQartli rea! Din patru voinici ai casei am ramas numai eu, urma, Aide raica Wi rrei fra~ mai rnari, au picnr Iintd pe rind luptindu-se cu dusmanii. Toni vale a Trorusului au pustiit-o stlipine. rna] mare [elea!

- Levorn raspliti voinice ell vl'rf ~i-ndesat. - raspunse voda Stefan, care ie¥i cu calul dinrlildul [Ovara~lor ~ s-apropie de nnarul moldoveaa. Batindu-l apoi prietenesre

~ - .. ~

I'll mma pe wnar II ztse:

133

,- Pilla sa ne fit de-ajucor in rli!>pla'U VTafl1la~Lllu,i, at purea sa ne da] adipost de odihna. in pret deeie !U' pa~J luna de cheva suli~ pc cer?

- Cum sa uu marile Std:ll1! Casa mi-i la chcva ba[aii de arc fi 'ac:olo vO::ligasi 'loc de odihna ~;, chiar ceva de: ius[at. Voi trece dar eu Jnainte ca drcpt dWi.uzn. iar maria vooma ell voiniciiceilalri rna veli urma,

TiIlMul didu, apoi pinteni calului fi ceil~lliil1jirindu-se dupa el, pjerir~. In umbra aniI~ilo! de pc albia pirria!iiului,

BllZdlJganc~ll, nearn de vechi rnzefl de pnn satele Sturm .ri Orbeni, pe tot timpul de Davilir; dusmane, se ascundeau deparrc de sate, in, dcsisu! codrilor, pe unde-si aVC:lU gospodarii intemeiare, chiar cum sc cade. L Inul din ei, Manca i3u,zdug'J11. scoborise ell turmele h ii 1 la vale de sarele ler, pio,a pc culmea Fa urelului, Ve.nh de tiolir prin pnrtea aceasta de loc, 'ropw aie_i ii Fusese nasruti ~; creseur]. Djutr-un behuli de vlasw.te, ce-i diifllise Dumnezeu, abia ran:m5e;e in urma cu t.rei [eciori ~j 0 fa~:a, C;'!1'C Ie venise merna; la umlR, ca mingiiere a hatrine\cl.ot.

Dar in tirnpul din urma au picrdur de mina dusmanilor repc~e, u~u[ d~Up3 alrul, farilltii ~i_ eei. uei. ~e9ori. ~v

Srng:tJTa Stilncut.a, fan. Frumoasa ~1 vomica, scapata ca prin minune, ramasese sa sdi:plne.a,sca gospodaria parintea.sca. ~u E'laiufile~ ~e-o-nconjurau,. tm.brac~Ii?arbat~~te, ,en u~ In'drnzn,e~ rlacau, scobora din cind in clnd din cUlbulel de vulrur, pcntru asag~ta cllljrnaniicare-i Cl\k;Hl mcsia, rasplarind u- h~ CU asa masuri, rnoarrca a lor saL

In searn aceea, roema] sim~se 0 ceatii de ungurica ri rrercau lin c_ird de vaci peste dealuri, spre Trotus.

l-a vinar unul cite unul din ascunzisul dcsisurilor s:i lnainte de-a se tnttlni ell voda si os[a~ii lui. trirnise pe lumea (!cal..n Ita pe a Iti dei, care 1ndrazn ise j ra'tati pina I'll rniez de noaote prin codri,

Ac~m, bucuroasii di. mal dlidl.lsc ochi ~i cu voinjcii moldoveni, 1111 ~'tin cum sa-i primeasdi' mai bine, rnai ales dl-n Irunrea lor era voda Stefan. acel st,apln al Moldovei desprc care Ttl!a1 lor Ie povestise a[itea miflu,ni.

Dura un. [!'!P bunice!, _raO::UI .. pe potec:; 5o(i!~ a p~rtului.

FrUmO:l5:l vOlruca. ascu.nsa 111 hame de flacalil. I~I OP" eahtl la picioru.l IInlli -dean ell coastclc rep~zi, de sa lUI Ie poala ~HCU n iei fi~ rele salbarice.

1.34

Aici, de~cl1ednd, Il.1a calul de dirlog! fi pUN:~ In ureusul COaS[CI, pe 0 taicrurii in~l.!s.a :~i prirnejdioasa, Voda Stefan si rovari~i. tacum la Fel, tn~irindu-se unul dupa alrulpc ci1raru!aca:re pina s-ajunga in virful inalt, incingea deal III de mai mulre on.

Ciliv:I. ciini, cue simrise straini, tncepurii' s1\ latre pe creast1i cleasuprn-Ie, Fadod s1irasune vaile. On suierat U~T ,d ~ripinului ti filcuri s.arnilltcas'::i.

Ridic:l,jidC!asllpra. ovede.e mil'!unata Ii se~nfuti~~ din];] a in lea, ochilor .

VlrfuJ: uncle se gaseau, ern eel rnai jnalt din foote impre[urirnile. La peale vai adinci, iar in departari dealufile scoboarii din ce in ce rna] rnult, pina se zaJe~c spre scare rasa.n:, lunca de argint a Sirerului, jar spre scare apune valea de anini a Trorusului, A~zatLl,m pe cart cakau acum, en deseul de: iminsa, urnbritii de rei frunzcsi $i ac 0 peri tii. cu i arba eresc Llli din bd.fllgii ar pe de m a rgini , !ip r,ccoas[c Ie rcpezi, e incon] u rata. de tufani desi de aluni, til fund spre soare apune, se zare~te sclipind in bamie de luna, albul ClIrat al dSll~ei pe care e aseund teii 10 brarele lor srufoase,

Adevar_al caib de. soimil - rngini voievodul Stefan ...

- 0 cerate minunata- rcpetara ceilalri voinici"cari I~sjnd caii ~a pasdii au se rnai :;at;U.T.;),\! priviad to ,gate parrile, ij)re ccasrele pravalite. car; in vrernuri grele, :t.r fi "dapostit aici sure de oameni.

III timpul acesta cit vada Stefdin eu eeara-l de rova.rasi rereera piseul eu de-amanun'tul, vciniea stapina a ,,(uibului de soimi" inU'a In casuf,l in fo:udlJraml ~i ehelal;irul c-1illilor: cfedillcio~j. SCiQ~SC repede a£ara 0 frumoasa scoardi alca.sa, de Itna si-c asternu pc prispa (uradl de lur illr pe b3'dhur~ de ;~rba rnirositoare din fap! casei, lntinS!: 0 fala de masa, pe 0;: a re i mp ri~:t.ie din bel fUfo: rn erl n de ce se pu tea u gJUi la 1I_f<l vremc: prine desecara, hujanipl1 de diprioara, I:ol.ptcfi vin..

A poi c-o grija, parcll de-a 1111 ficUUl[]SCLldi ca-i fccioara. t:um ~c gasea singudi ~-n umbra, r~ mal r;dicl sub ca.dula \ urca"neascii bogapa de par ncgrll" carecuIeza sa ~c ,coboarc: 1l1uh in ios de umeri. iar pe spate i~ arundl un 11mi de lina mai lung ~;i dt!sruJ de Ilirg spIe a-i putea. asmude ell

, llu,j3n.i,:i: - <"m. :l.fllm~f~: ( ....... J.

135

u~urinti sfnii rineri carise ridicau indrilz.noti sub de oaie, inflorit, , ,

La Y-rrna i~ mati atirna la un ~old telba ,ell siige~i $'i la a]ruJ arcul, incrucisind cele dova curele astfe] deasupra hainelor, lndt cu greu s-ar rnai fi desflicut, spre a I) da de binuir i.n~~lor ~ai o~pe~i: iar !n ~ii~i ifi ! u~ v sineara, pe can 0 aurnase In 'ICluJ din fa,a ~I anfcl ganta ea un voin:ic ost~ de lulPri. se prczmta plecindu-se ptrna 13 pllm1nr In fat3 lui vodii Stefan:

- Masa v-asteaptji lntmsi, marite domn, veniti ~i gustaril

- A. bine ci ne adusesi aminte voinice. Noi minunindu-ne

de mareria cuibului vosrru, uieasem de odihna fi ospatarc, Dolr fie. cit ai saget3 un du.rman, ospii~ul e gata; odihDa prer de-un vis de i.zb!oda.. ~ apoi go·ana pe paled spre Trotusl ... Asa-i midi .. frumos, ce zici , , , ?

- Cum va fi veia mariei tale - rasplU1se vlistaml' BllZdu.gine~Hor. luind inaintea domnului, 0 adevaradi chipe~it: d~ 05t3$.

Si cum statea drept ~n lumina curatii a lunei pline, fa~ ci Iinara s-arala de 0 Irumusete ran. In umbra parwui negru ce SI! Jasa tn creri pina la umeri ~i subt sprincenele mari sj hine arcuite, ochii sclntei.31l1 1:31 doua lumini momiro are.

Vod:a privi 0 dipa din talpi ~i PlIlla-n crestet erupul voiniculu] ~ apoi apropiindu-se, 11 baru prierenesre pe umiiP. _. Si cum P-;i. numele pu.i de ~oim7

- Stancu sa-mi ziceti, maciic doarnne, c-asa ~ c:heama din borez.

- Sa rra.iefti voinice Seaneule, dar hine ri-ar fi prim Sa te cheme chiar Stanc1Jta! - zise voda rizlnd $i fndreptindu-se cu tovarii~ii sprll masa,

. Tinar;! ~at~ n,:, mai 2;ise nici ,0 vorb~. Pleca capul to'l'oS ~I se-ndrepta gmdltoare ~ cu paii domoli pe urrns oaspcu or sai. , . Prin minrea ci treceau Ic.1 de Iel de gloduri ... Nu-* putea da seama ceo) fac\Jse pe domn sa binuiasca ca-i chip [emeiesc! Si la urrna urmei, chiar de le-er spunc ci ea-i

tancul;'!l. vlastaful din urma a lui Manea Buzdugan, ce: rau poare sa-i ca~neze purtarea ei? Ea-i uttna~ acelui Bu2- dugan care 11 pierir cu fedorii apar1ndu-~i mosia, iar ei smt [ra~ moldoveDi, In f,ume cu comnul t3:rii ~i. oaspe~i ai casc:i unci fiiee de ostean.

136

Si rot gindind fel ~ chip, aJU!lsc in preajma caspetilor C:lri incepuse a gusta din bucate ..

Un mirlit vra~'4es(: al cliniilor piIi~i in rufele de pe margioea coastelcr, 0 lacura slI-;i i:ntoarca PliO spec tuJi§'ul dinspre scare apune,

La apropierea stap1nci. animalelc credincioase tacu.ra. dar {}chii le erau a~iDtiti tet jes in vale ... Privi cu luare aminte In mate pliqile. nu ziri insa nimie .. _ Vroi sa se-ntoarca la oaspeti, spre a nu-i Hisa sa dudi. lipsi de ceva, dar cHnii sc miscm ocrabdalori ~i-nce:puJ:3 a mIni fi mai iu[at:ftap ... fi pou de fiiu, de [eama sa IlU im:eapa a lana ~i S(: tezima in sinea ~a ascultind C1U bagn.rc de se:ama.

Ciinii DU se-nselasc, Din valea adinca s-auzeau ~oapu: n d n telese 'lii man u t de ca i,

51.! sui repede in teiul i[)al[ din eoasta ~i ciuta cu prjvirea de-amiinunrul.

Intr-un desis de plopi, zare~te () f;eata de vriiima$i cui poposise in preajrna unei cirede de vile. Cobori repede din ccpac ~i duse veste oaspeeilor,

Vada .5tefan, care rocmai se sculase de la masa ~i se lasase-nrr-un cot. sari drept in picioare, Facindl.l-Ji sernnul crucii !ng~na:

Is mult] voinice?

- Peate mai mult decit indoi[uJ voinicilor mihiei eale,

- Pe ei nadli vcinici! Tn prerul odihnei ce era sa

raccm.. sa-i rrimhem pe cea:lal.ta lume!

- '63 pone chiar mai degraba le-orn face rava~ele ~ in~illara osm~ii care, eu caii de dirlogi, se-tidrepcara spre peteca de scobori$ln unna. domaului .. _

caIiu.ziti de Stancu, care nu S={lr3ta rnai putin indrazneTc. ajunse in. preajrna dusrnanilor rna; tn graba de cum ~.ar fi inchipuir.

Opriri a clip:! pe lac, voda grii in ~oapla dim: ai sai; - Ei vo.inicilor, care s-apropie s-adllca ve~ri de statui taberei dusrnane]

Din ceata dornnului ie~irn multi ostasi em sa faci slujba c:enJti, ~a.r¥ caliu7~ J'i~ tiniiFul .. $e~d!ea rugara. pc: stapinul MoldovCI 53 nu trrmll:a pc altll, caCI vor cia CI dovada de isc.\,lsi'~ cerceta~.

137

La un se~ al voievodului, llitlfndoi tineri i se f urit<tm pe sub! p~al", de codru. Nu dupa IUllgii ziibava. cetcctasii se-n[oarsera.

- Ce veft,i Wicailor?

- I~ rtI~{i stap:1.nc - ras:pLl!l15e Radu - Ma tem de

n-or rrece chiar de unpli.lri nil nostru.

-:- Cum, numai aop? - sopti voda. Si ee Iac, au praz.i ell el?

. . - Prhi rnulre, pc cit am PUtUl ziirij dar afara de strii. len. grosul ~berc~ ~oarme fiiri _friji.

- ~Apo.! . data-I ap. ~rc:g.ariri-va sahiile ~i rilldui~-va to douaS arrpr, d:-o pane ~) alta a mijloeulu], care l-ei bate eu_.:u. endrea ; 1:U ru B.uclI.Lma~ •. sa su~i cll; Foe navala, pe cl,:u c': Il~-a~ fl a.prap~a[ de CI .. N-a~1 val b unna urmei ~ se: Tc.IUlasca Sf10tuhll Pe[ru d i-am rrirnis film veste ID rail $1 acurn CLi D-zeu tnaime vcinicilcrl

• N-31~uci v!'di ~¥ i~p"rav;asdi" cuvtntuJ fi gonaei] jlllp~i 1Il coasta de pUltent.l caUte-p!Qr, sburaTa ca nilueile!

. Codrii r.i.swna~ a dipa de ropotele cailer, docotira III. buciurnarul OSta.iUJUI Iincaniml illcrucir.irilor de sabij.

POcoltu!ile de sinete ~ urletele ele moarte infiora codril deasupr:_ earora nu srip~Dea dedt ochiul blind de luna plinli: rtldraz:ne~ vcievod ~i ceara-i de. voinic.i, trecur.a ca fulgere de moure pnn [abara dUfIllaolJJlui. N-a TamaS nicl suo flare de ungur dar ~i ceata lui Stefan se stirbise.

Buciuma$"ul d1'zuse mort iar cllau~ era rao1di greu. Scndr~a, fecioml. pr~nzlnd dragoste de voinicul lastar al Buz:dugallllor. lup,rase alatu.ri, luinclu-se parci Ia imreccJ:e,

D~r }ocnJai t~ toiuL lup;c}, vazu cu groaza cum tovarii~tll se • clat:na. gata. SOl ~a?a. S~n atune] tn grabii de pe cal, 'il prrnsern brate ~I fugl 111 desis,

Sf1r~i~du.::se :upra .. voda. CIJ moldoveniis-adullara ill jurul eelor doi C~\~I. 13ucmma!;uJ murise calauza to.sva lor rnai

A Cu. . v I. _ • •

s~ a. urn starea m~sa PI' I:uba. cu ra~a I'n hamia Iunii bamnul $elldrea se pLcca deasupra-i, C:J sa-i caute rana,

. ~onda. care-i acoperea pieprul era scrapul1sa de sallie ~ pIma de singe,

- Pare sa fie [OV11 de moarte - jng-ina hiiirrfnul clue £Ilg~nun("he Iioga trupul ranit.

138

11 des fie u tacet; ~or co j oeelul din nod uri pe [a su b I j 0 ri, ~i ii dido pieptaru] Ill. 0 pane.

Sinii ei rineri, de fata voinica .• s-aratara atunci tuturora, aburind de be[~lI~uJ singelui eald care gtlgiia dill doua impll.llsaturi de sabie, Ranile erau a din c.i ~i raclIrein. partea dreapta II piepeului, Cerca sa Ie astupe cu l>cama de dlti, dar fu in zadar, diei i~i didu sufletul curind.

- D-zeu 53-1 odihrteasca suflerul co bine! in gina vodi

Stefan, fllclnci sernnul crucii. - A Fast fceiom; eehii mei nu ma.n~elau! Dar Iie, a luptat, pierind ea un vitcaz! I se euvine dar voiniciJor sa-i facem fnmormintarcm CIl einsre virc'jcasca. colo sus til euibul [or de ~imi ...

A doua z.i armata moldoveneascji trecind spre T rotus pene deal uri. se opri ;;i la piciorul palJJrdului. Au facut mare cinste de ingropare Stallcu~ej; iar de atunci ~i plaa 321, piscul acesta poana JTUl1lelc de "Cetatuia SlaDcUreL".

FAT FRUMOS. 19~4-j9o:$,. p. 130.

2. Piscu/ Fetei

La sarul Sibisel, pc. 1"3rrm.l.rea circa pta a Crisului, se ridjca un vhf rnal t de Illume. stincos, n~it. ,!Pisc~1 fct~in~ L .. J L: P?a!a ~cc:stui m.~.oe,~~ocu.ia I.I~ razboUlllc VOWIC ~I nnar, cinsnr ~ IUblT de vecinu 5aJ. Numai de unica fUllla nu fu iulbit, ciupa a carei iubirc el wnbla, a direi iubire s.ingura it putea noroci.

Para unui arendas de pam!nt invccinllt. care intrecea cu Irumuserea petoate celelalte fete de 0 v'irstii cu. ea, era idolul sail; pofra lui tea mai [icrbinte era sa 0 aibi de sctie .

Dar zadarnice erau reate osteneli]c sale, zadarnicii insii~'i indernnnrea pi'irinpJor fc[ci, care 0 at fi silit-o la impreunarea ce 0 dorea, data nobilul june soar fi hOled1 a. 0 duce, ~i fa:r:! voia ei, la sine.

139

La oric e indenlnare a prictenilor, 13 toate rugjiminrile june_ lui ce n iuhea, nu SI! da alr raspuns dedt c5 "ea 11-3r fi deajuns de convinss de sinccritarca !i statornicia ,imtlimintelor sale, sprc " iL1copcia1 cu d u legaLUra pcnrru toadi viata •

• [une]c 0\1 Inccta de a n rug<l ell W[ dinadinsul. ca ea sa-I. ispireasca cum va voi, spre a se convinge despre cu.ra(enia drago.tii sale,

In sfiqir, ea se declara: "dara 0 va duce el, cu pasi repczi, in bratcle sale, pe .. Piscul Fetei", rara sil sc odihneascii va fi pentru rntdeauna a lui",

Sprc a ccasra, se illltari junele lndata. EI cup rinse in brarele sale pe ["c;oara ~i srringind la piept povara cea iubita, inccpu cu p3~i repczi, drurnu] ispitiri]. eel greu.

Drag scca ii dele pute re, privirea iubitei care a imbra\i~t-o d" d. FJ se cazima pc urnerii sai, il facea sa uite toare greuta~Ie ~i Indatii Iaeura doua parri de drum.

Dara lucrul eel mai greu ern indi de a] face; poteca era din ce in cc mai rep cdc, pasii lui tot rnai riesiguri. Sudoarea curgea in piraic pe Iara lui, picptul ti batca, disuflarea inceta, picioarc1c i se cllhinau. negura ii in,va.lise fata ~i cl torusi se sili <1 rncrgc inainre, pina ajunse, sfir~it. opinrindu-se din toate puterile, piscul eel Iaral. [?l

l\.CWTI ji ~dlp5 din brare pcvara cea scurnpji, el diZll In pieioarele ci. singele curqea piraic din pieprul eel rupt, EI mai aruncii i:nea Od:lla 0 privire de dragoste nel1largin.ila c.1tre C~ ~i ochii sai s-au inchis pcnrru tntdeauna,

Prea Lir7.iu euno cu ["dnH3 ce inima credincioasii rupse ea,

i 11 asprrmca ,'1.

Fugind de !T1{i harhajii ji ci f ugind do:' ea, rdii de aici 1nainte, ell totul rcrrasii, :\dCSCOl rnergea eo; I" .Piscul P"'tei" ~: ~edcJ ccasur] Imrc~i in (accrc. mihnitii. la locul pc care l-a rosie singelc crcdinciosule: ci, eel necunoscut de dlnsa pina ce peste ani de [ale zadarnica. 0 impreuna moartca ell acela a rami min;;: ea in Vi:'1la a dispreruir-o,

II. 1'( 1p-lllnECA:-\UI. - Djll""). B. A .. m s, ,1511. r. 86.

1 .II lomp'; - J lncheia (n .... 1.

140'

3. Scarffe lui VOdd

ln mijlocul rnunrilor Vrancci, spre [undul ape; Naruja, Sf' an5 piscul nu numele .. Searilc lui Voci;;;".

['OVCStC3 spune ca, in rirnpurile vecbi. ~lefan eel Mare riilacinci prin codri cu 0 c~atii. de ostasi, ,l ,1jlill5 in soIu~ Vcrd~lui. irur-o poiana mare ~i Irumoasa, unde ceata rnarelui voievod 51: puse de sc hodini.

Dar vtJda, avind nevoie sa cercetezc cit rnai bine imprelurimilc. pemru a ~Ii in cc loc .Sf' all;) ~i.a nu s~ trezi inconjurat fUd de veS[~ de dusrnani, .5'; gindL. ~a .~a 5ClIr.cc p~ crcasta rnuntelui Pierrosul, eel mal inalr VII"! dill aproptere ~I care se r idici ch iar in [a \0 poicnci undc po posi d.

Si fiindcii munrcle era srincos ,~i emma din calc abru de povlrnita ~i prapastioasa. ostenii diU sapst niste ircpte pe zarea piscului, pina ce vod;i ~i ai sa; S-<l.,U putut ridicaJn .viI~. De aici, au pernir ell torii incorro l-or [I i'ndrepral ochii SI llllntc,;. poate spre 0 noua biruinta, pe care nurnai iscusinta si d.es~olnicia Filra -nargini a mareLui Stefan se invredmcea s-o CI~L1ge, in acele v rcmuri, ell arcasii sai putini la nurnjir, dar voinici si mesrer] la I.updi.

De atunci, piscului acesra i-<I dimas. pina In zilele noastre, 11UI1ieie de .. Scarilc lui V()d~". iar pe iei, pe e 111. se rnai viid ~i acurn treptele sapare de urmasii llli ~teran.

s. r-rrRNF.:\-l\:~ItUJ'\. ."11,1\1'..: .. \. I'lH. fir, J;. p, {"

D. Alte aspecre ale nlatu,.i i tad i noastre ~i ctitori iretlectate in diferite legende

I. Brazde
II. Locuri
III. Pesteri
lV .. POiMi V. Prapastii VI. Biser ici

si Milll:~stiri

L BRAZDE

1. [Santa! nBrazda

lui NooacU]

Sc spune cii tn vremurile de demult C.r<L un om numit Stare-Novae, care era :lj<!. de puternie, incit ridica in bra~e un plug 1;1I doi bivoli. Novae aSIa. auzind cum dI p1hnlmuJ sarie pe Iurci ~l cum eli altul a ajuas plna I~ capatu] paminrului, ~i-a pU5 I'n flIld a desccperi aceasta, daca C :1 devarnr sau rill.

A.j"I di il1l:r-una din :t.i1c' <\ pUl'cescli plllgul rras de doi hivoli ~i a pcrnir ell 0 brazdli prin pammt rncrgind tor mspre 50are-apunc;. asa ell nu sa ~[ie de-a ajuns 0,[ nu, dar bra~dl de cue se povesteste so mai cunoaste ~i azi, care brazdll rrece p ri n corn una T saln i ~a, I1re3.5 ra \ Llll.de. se vede 0 bu ca tii de pam:1:m In chip de masa. Se zice cl. aeola aluat masa de prinz, De acolo :I rnees waime ~riigin,d bJrazda ~; in dealu Ripa-Ro~ic ling:i Tcrpezita 2, se eunoaste iari$i pam!lItlll in chip de masa, unde se aice cii. :I. luat masa de narniazi, De aici trece rnai depute prin comuna Vcla.plidurea Stiubcielce, uncle se vad copaei hanin; raS[llm3tj pe brazda In partea de m.iazanoap'Ie ji trece Inainte prin cornuna Carpenu 3, Clanovo din Mehedinji !i trece Dlll~3JC" pe laGruia, uncle Sf spune ca ~i ap.a face. val 10 mersul sau,

Dupa aceia a mers lnainte, rasturnind mtm\:iitn. cale-i, m· dad prin ape ~i cita fi O1CtS nu se stie,

N. PI.OP$OH. in. GONVO!illllU I.!TEIt.~KE. 1921, p, 771.

I i\mln.d~u3 ~mle to iud. Doli (n .. ~.J. ,. T<1I in Doli (n, c.l.

l Vtl~, p1!duncOl ~tiubci.lor I' Carpenu tOI in Doli. (1'1. q.

143

2. Brazda lui Treian,

De multo de rnuit, cici se afla la Mehadia un balaur mare, marevcare rnlnca vicele nameailor 1i

le Caeea rna re pagllb:t .

en sa scape lumea d-asa prapad, Traian s-a. luat la !upti ell el, Si s-au luprat amindoi, mult ~i bioe ~i in rnulre parli, ba ~i la Marea Ncagra, fad a se putea rapune unul p~ aleul, Pina a dar Dumnezeu de a razbj[ vcinicul pe balaurcere, 10g1"0,;.:.i[, a rupt-o la fuga spre Cheia, genie din urma. de Traian.

Cin d rnergea b a la u rut. fa cea d1ra mare Care ~ azi se vede ca un canal si-i zice iurnea "Brazda lui Traian", 0 sa vederi ~i' dumnca voastrji, mosule, cind v-ati dure la AlmajcL

.L-a gonir voinical pe balaur, ce l-a gonit, iar 10'1 Cheia l-a a i uris ~ i-a taint capul,

, Da, sa te crucesri, nu aha! Capul spurciciunii, in loc sa pian cum pier en petele raja te de lao-up, odafa s-a vint' intf"llil stei de piarrii,

$i de aeolo trimete si azi rauta{i asupra o arnenilor, Din el icse rnusca care vine In timpu] veri.i de .6rnGua virele cresrinilor.

C. RMJULESCU.CODIN, 1'<8Md~ udJil;' Ii ""';"';T' ;lIoric. .dun"~ din O!l~nia ...• p, J 1.

U. LOe U RJ

I. [Clmpul RadoDanuluil

D upa CC-3 ispravlt rruna su rca, J.-Qvalit·o cu ~i,~a. a-ntrebat Neagce pe. Manole cil.: "rnai Iaee vreo biSl!rica ca. 3S1a?~Mal1ol~ a raspulJS dupa. bolta bisericii eli - A.sta-i de-inviili rurii , a sa fac altele rnai bune dec-it asta, Neagce dnd aauzir, a poruncit sa ia searile de la biserica: ~ MulTi 0 sa sarace:;titu. (a mine?

Si Ma.nclo:: s-a sfimit cu ceilahi dulgheri::

- Ce-i de fiicll[ sa scapaln decaceast3 osindll? Mi.ClI, unul din dmpiari,a Lis diuli Manole:

- fa sa ne facern aripi, sa zburam ca sa sdipam. S-au facut aripi de ~ita.

- Care din voi av~~i curaj sa Faceti pomealii sa: zhurari] $-a zis Radu:

- Eu 0 sa zbor indio

S-a zburat pinion .. Cimpul Radovanulni", ~~::u;r)!o S"3 Jl[sa[ [os, ~i ostasii care erau sositi, capul i-a riiia.t.

S-a. zburat Sasu la ,;V;!.lea Sasului", s-acolo OSI'iLjU[ l-a COSil ~i l-a omotit, S-a zburar Micu in "Va.lea lu,j .Micu'" ~ l-a ra.iat ,i pe jila, A zburar ~i Manole rnai pe urma,. pilla-It "Dealul Ncgrului", acolc l-a ispravi't ~i pe d .. ;;i-a pussemn s-a fliCIJJI [imina oIi-i zice pinii azi "La Finnna iUl Mancle", A zburatsi Dal] piha-n "Val.ea Dnnului", fi j se dii nurnele pina ui .,Vale'a. Danului",

I. A. CANDREA, 0, OEl'\'SUSIA.NU. TH. A .. SPEJU\NjlA.

Grlt;ui no",,,, 1906-1907. p.. 103

_!. Colibita

Ii mului vrernc de cind }Ie,fan eel Marc a urnhlat pe locurile noastre; abia uncle ~i unde i-a rdmas urrna.

Spun mosii, d SlraOlu?ii IIll~Hi povcsteau mulre minuni £acute de acel urn, povatuir de 0 putere dumnezeiasca, EI s-.a j"ilU[ cu I.Ila[" nearnurjle parniruulu]: cu muscalii, cu rurcii, cu cazacii, cu l.:u\ii' \ cu le~ii, cu nco1rii ~i rnai ~tie Dcmnezcu, ell clre fduri de oamcni si, ruinunea minunilcr, cii in 10L lo'ul all biruitor,

Odara ills3, fiind ~j el baWL de neamul rurcesc, rna; nwn;~ ~i spaima lumii, ~lt:l.ln eel Mare, irnprcuna cu VICO citeva zed do; feciot:i ce-i mai r3masc~c, a luat plaiuj, trccind peste rnunri, in tara noa>D':-.

[ ... JNu tndriizni a SC scolrori jos la ~ra. far-in prtpa. rsi racu 0 coJibuta, In cararea pe unde veulse, caei pleaia co curgea din greu, li udase pilla la oase si avcau lipsii de un pic de scurcali 2. tn ahi zi i~i facura inca 0 coliba ~i pe tncecu.l iIi filcu.ra mai rnulre, Pastorii (piicw:arij), ce erau prin vecini .. vazindu-i, sc dU5cra 131. Stefan ~i Imreblndu-l "cii cine e qi ce C:lUr3 pe accle locuri srriiinc?", .;lldlln I" raspundc eli .. lipsa de voinici l-a silir ell Sa vina pe acolo".

- Dadi.-! ;]~. aRoi. voinic] s.ioto!m .Doi, .ac~~'li ~e III cdC' VUO 50 de sunc, - II zise unul dintre ciobani ~I suflwd odala inrre dcgere, venira ~i ceilalri Ieciori 10 fuga, sa vadi ce s-a irnirnplat.

Cicbanul, araundu-h: pc ~refan eel Marc ~i spunll1du-Ie ca acesra C vireazul care U! ncnumiirare rinduri a bawr era; mati ji imparari rari, i-a indernnut ca sa-I insolcasca ~ sa tre-:tca co rod; sub steagul Iui Stefan.

Feciorii se invoid Plna la unul, iar ceata lui Stebn, din l1Jid ce era, se inn1ul\i cu vreo circva sure de voiniei inalri C3l I,ral'.ij ~i viu:]i C.:I J~ii. -;1t<!f.ln, voios Jc accst njulor neasieptar,

I '!eUI, T<u:i ',,' r" • 1,

: Scuto.l. ..L'I .. ·,1 "I I

140

se sui pe mwgu-i negru ca iadul ~i iute ca fulgerul p se puse In [runtea lor, lasLndu-~i colibuta pustie,

Cclibura rarnnsa de la Stefan eel Mare, eamenii cad DU ·;,i du.seri cu vireazul dornn, 0 ~llgririEi ~ 0 poura in stare' )Wln, mai mulre zeci de ani. Locul WIde era s-a numir La \.Cllibu~ti, iar rnai nrzlu s-a z..is "Colibi~a" ~ a.p ii zic ;i in fI ua de IIz.i.

T. .... Il( roOAN. $uj,,;.cd Mil". p. 3~.

111, PE!;iTERI

1. Huda' Feciarilor

o pqtcra pc clrumul de la Cirn·, pcni la Sec-amra, P.: rirnpul cind prindeau cu [unie pc mIcai penrru serviriul -nilit: r, sc ascundeau in ;tceaSla pe~rcra. uneseurul hOI "Fafa Neagra", dcspre rare scrie in rornane, l~i avea aci ascunzisu], Pesrera are ic~in: dincolo de menti, in [udetul lJih.or. 1:. ca un tuncl,

1 I Lucia

I·IS

IV. POI ' N I (pL,AJURI)

/. Groepa MdSa- Btre

Lao d~partare de donn ceasuri de rners, spre apus de cornuna mruja, se aria siruat3: pOlana til nurnele .. Groapa Masa-Bira".

Felul cum se gascsre asezar terenul, inconjurat pe rrei par~j de dealuri aceperite eu parlori de fag, iar spre miu.anoapt.e se Lasa 0 corlnana 1, 13. poalele dire,ia se vede cUF~ind. sbuciumara lnrre srinci, apa pidului Nlhuja. de 0 lirnpezime cristalina, poiana "Masa-Bira" pare intr-adevjir 0 groap,a scobita anume de miini cu puteri din povesri, pentru a da la iveal~ 0 I'lrivelisre din eele rna] plaeure. Orieare, clHirorin:d j'irio, parrea lecului, pe cil.ra:ri mimee ~i .~va,ielnice, peste deaJuri. nu poate ca ajiu,llglno 1n ,.Groapa Masru-Bar,,", sa nu-si opreasc~ d~va vrerne pasul, pentru ClI sa priveascil frunruserile naturii in acel colr de lac. Apa racoritoare de la ftutina din rnareinea poienii, re invioreaza ~i iti inriresc nurerile obesire de drumul ~iciitor de p!na aci, iar umhra fagilor Frunzosi te farmedi ~i face ca tol'anindu-te pc iarba rnnale ~i ccva mai chircila de suh copaci, sa treci ch mai eurind in lurnea viseler,

Povesrea ne spune ell, il"l vechime. pa~nauprin partea lccului turrne de oi de ale locuitctiior din Nistoresti. p:ll.ite de flam; chipe.~ si voinici, dici. pe arunci, era 0 ciust" aleasa pcneru acei rineri can se Faceau eiobani ~ umblau ell dima~ mornncasca, CUSUt3 anume ,in mcdclul ciebsnesc. pe care 0 nurtau cu poalele afari. ceva mai sus de genunchi, en cavalul 1.:1 bdtJ ~i in min a, cu ciornagul ciobal1e~c. I!mg ~i incrusta r f rum os,

I Cnrhm - co"";: de <leal. ripo,rn, pr5:p5"lio:w (n .... ),

149

· In vrernea aceia, se SpWlC cil La stina din capul pOlcnu dinsprc;lpus, Sf: afLa prinree ciobani ~i 11[1 ~1rcau-1 de b3:iar dnar, sa fi [Ot avut 14-15 ani, cu nurnele de Bica. Fiindca em mic, ceilalti ciobani tn el chima. toate gIcutiiJ.-iJe, trimerindu-I mereu, ori ~e uude avea nevoie. De aceia elera &'i roba barailor, caci daca se int'lnlptii sa nu asculte de cine-i vorbea, ori sa piarda vreo oaie, sau altceva, ill capul lui se spargeau toate

Se deprinsese si bie.lui biiat, de facea tor ce i se poruncea, chiar si peste puterilc lui, nurnai casa fie pe placul celorlalti.

De multe on, tunna de ei e.ralasara numai in. seama lui ~i el se dueea singur eu boreiu\2 la pa,unat, orrocelind 3 eile !oata ziua, de colo pinli colo fi 1necindu-$i ama.rurile in cite un cinrec duins, sees din Iluierasul ee-l purta v~c In bOlli, singurul lui [OVara) dragalns.

Inrr-un rind, pe 0 zi cild;u.reasa de vult, Blra rncacea singur prin poiana arsa de scare, rnerglnd spre Hndna di:n poalele pad:urii. Apropiiadu-se, baiatul vazu linga f1ntini. trei Fete culcate jos pc iarba. Uitl"ndu-se rnai cu luare arninte, baieta~l vazu eli. Fetele, cui erau frumoase fara asemiinare, dormeau pc sernne caprinse de cboseaJ.a, Soarele dogoritor Ie ardea parol buclJai', care snalucea ca aurul. Se culcasera se vede cam de mulrisor ~i arum soarele, in, rnersul lui, coborindu-se pc. partea cealalta a bolrei, s-a mutar ~1 umbra copaeilor, liis1nd ca razele-i sa se joace mingiins en parol riisfirnt ,,1 tinerelor copile ~i sa le svute obrajii !mbujorll.p de dl1du.:ra.

FIadia!),u1 s'!iituse si el eirva tirnp locului, privind cu mirare [etele seestea radiciO! pe dealuri. dar apei ebservind pe fatll-Ie brobonati de apa c1in pricina clildurii, dete fuga la lID arbore ceva mai departi~or de fin tina, ca sa nu tulhure som nul fceioartlnr .~ rupse decva crangi f runzoase, pe CMC [e aduse $i tnfigindu-J:e in, pamlnt de parrea din care venea razele soarelui, le taeu un umbrar stufo s,

Peate cli din cauza [osnetului crengilor infipre de Bira. de,cdata una din cele trei somnoroase sc trezi ~i dc:scruzilld odui aJba~ ea aZlirul cerului, privi m!ngiietor pc billat $i riclicindu-se de ios, ii zice eu Yo'rba domoaJa:

- Cine ti-a spus fliiciulc sa Ill! faci !lOUa umbra de f:runzarc7

1 Tirdu - Tindlu, om mic [1l ••• ). ? Botoi - cir,d (n. :l.,.

l 1\, OU1)~oli - :l pun.' pe g,llnii ,,,.1,),

150

l\irJ. arnurise ~ 1I11 puru zice de-cit aloha: - Nimenea,

Fara, zimbind, r~i sterse cu palrnele sUdO:UC3 de pc fil\,li ~ apoi zise:

- No; Sin tern zinc, F1icau1e ~i avem puterea sa Iacem orice voim, De aceia, pcntru binele ce cu ni !-ru ficut, spune-mi cu ce vrei sa re rnspla tim. vre oricc, ciici do<rio~ J:i se va implini.

Biiiarui nostru Hind Iu:'I[ din scurr ~ rtiind patiranill lu.i cu ceilalri la sdna, nu se mai giodi Ia altceva ~. se grabi sU spunii:

- Dad!: e verba asa, sa-mi dai putere cit 1:1 2~ voiniei, Zina rise de asra dati cu hehohre,

- Si de ce ai cernt ttl lecrul acesta?

- Ca sa pot lnvinge pe ccilal-ti !Ovatll~i ai mei de LJ

stinli. cad rna cearrii ~ rna bar mereu,

- E prea !t1ulca: mlcluUe" Ai H1 lli nurnai pe jumiitatc.

Dar oaga de s'fama, sa nu fae:i "fC'O nhb1Lic. neum clod p.,ann dat purere sa fnrreci pe tori. Sa-~i vezi de treabaja i sa nu Faci la nimeni ..au. chiar ~ celor cari ri-nu laCUT vreun neajuns plni acum,

Anta SpUSCl feti~ar;a ~i sculind pe cclelalre din sornn, plecari ell toatele, ie$ind la deal prin padure.

Blra ramase in Ilnna, privindu-le rnercu, pina le-a sc3paf dill vedere,

Pornind apoi din lac. simti acurn dl C 31mJ. iar miscind piciearele, observa ci\ muschii is-au Intarit malt ~ bra~ele 1i deveaise puternicc ~i Vinjoase. Neincre7.:llor, vru sa-$'i mceroe purerile $i dete fU'R=!- In corhana dinspre piriul N"aruja. unde aflind 0 sItncii in pilllint, lam ~ 11ctedi ea 0 Ill~a. I] SC03.!]C dimr-o :zmunciturn abra, apoi (1 a,ranca fn spate, cic'; avea eam un stl'njcfl ~i jurnait.·lte lungime, pomind ell ea spre slina, dupi ce mai inti;: avusese ~iia sa mai adIllle alre yreo patru pie~ l:tnaie lungi. pc care le-a pus ca pe ni~ surcele la sub~ioarlt

13aciul fi ceilal,.i de la mna. dnd I-au ".azut venind eu 3$:1 narnije de pieue. ramasera tncrcmeni~, ncpunnd sit-~ crelldii ochilot.

IMm. ajlID!;ind in f3~a sdn.i.i, arunei "ojniG~~"-n1nc.'\ de [Ie umen ~i apoi !nfigtnd in pil.mlm. b distante' pottivite. cell! emIT!! pime. a ridiC';l le-spede.1 deasuprn, aldhll.ind astfel t" fUililia minunilro de pinra. rn 11nna cern baciului si·i dea ca.!

151

~i mamalig3: sa minwce. poftiod ~ pe eeilalri cu dwsui masa; iar d\Jpa ce nrlncari. Ie spuse povestea aceasta, care dat asa de mare putere ca sa inrrcaca pe roti ..

De arunci, nimeni nu a mai indri:z.nit sa-i zitii' 0 vorbi de acari, sau nelalocul ei qi au trait cu totii imlPreuna f.rife~e. did Biraera bun ~ le iertase ruturor ~oa[e neajunsurile ee ii r:' cuse,

Bira a murir In u.rma tOt.l;I Still a ~i a fO$t ingropat. a'Hirurea, lit pa rtea din. spre amiaza, la umbra unui fag batrin. in, pUlfsemJ celorlalr] ciobani.

De asunci, rnasa a~eia de piatra a. luat nurnele de "Malia lui BI[3o'" iar mal th2llu ~otregii poieni i-a rnmas numele de . ,Gnlapa Masa-Bira".

S. FllRNEA. J><wm~" lhall"'; p, 11"

La spatele mloastiri~ Viiratecul, lntr-una din pcziriunilc cele !iI1 ai pitoresri ale codrului secular de brad de pc munri] GiLingi.s.e afla 0 poi ana de 0 rara frumuliC,e.

POfan~a e 0' ruinune, pierduta. aeole din. vremile de aur ale basmelor, De la mlilastirea Varatecului pma la ea, cilatoruJ merge mereu iil. paciW'e ~i ur~i ciraruia din valza sUn.coasi iii p;nilil$Ului, care serpuieste soptind in taina pove¢ Dein~eles4!, dar care te uimesc ~ te lin leeului, Cam la 0 bataie de pu~a de minastire, e poians. Cind dai de sa, sufleml ti se umple cia o rnultumire care nu se poate spune in vorbe si parca-li pare bine, ca de nu stiu ce comcara scumpi ai fi gasit.

Pojana uceasta poarti din vremuri numele romantic de ~Poiana Ugincii' ~ la auzul aeestui nurne, Sf! dC'fteapti to mimea rururor, fara de voie, gtndul ca aici, in acele loenri, 5-0 fi perrecut aldidad 0 idila: simpla de dragostc, cad locul numni [a dragosre te wdeamn.a ".i e~ti cuprins de 0 chemare ia

viara. [3 '[rai 1;gsir de grija ~i necuuri. .

Si, fo adevar" 0 dragoste s-a {esur aid in ,.Poiana Tigancii", 0 d.ragoste ca1da ~ oevinovam, dar care a avut sn~~

152

,it ri.ist; rrist, mai CD seam a. penrru bia ta fata.; careja i 51: zicea de to~ ~ganca. nu doua pentru cl era chiarpgancl de Ielul ei: dar penrru cii era zmolitii la fa~ cu ochii mari, neg!'i ~ cu "'p'hul Cit ~ cirbuncle srins, Din ~igandi, riganc~a .ra cio~". nu 0 mai SCD,re3 lumea ~i cu lo{ii ~ en toatele .0' dezrnierdau ~ dta.ga le-a Fosr .,pgancn". .

Herei ii zieea, pe nurnele ei adev~ral, Megaluza, era, sora la mtnasm .Ji era 1ft ascultare la maica Fevrcnia. Frumoasa. cum nu to toate zilele fi pc reate drumurile se vede, Meg~uza, rnergea de veste prin loata minastl!1e3 ~i f3ima ei a mers ~i dineolo de Cc.ahIiiu si de Borsec. Era, brl< s:trtl~C de frumoas~. i'iiI.ica lastae, suhtit:ica.. ~ vioaie, }hrni~i, cu*idi, "1.0- datoriteare, Mcgaluza era lublin, dL: [oata lumea .

Fusese ea sandi ~'i scraiina dod 3 venit 1:1 minasdre, orf:ma, de mititici' si Iuata de sufler de maica Pevronia.

Ia ti c::i inu-o zi vine de 12 oras, la r.ninasure; un baietan care a Iost crescut ~ el de maica Eevrcnia. De mult .DU-! m.ai v-azuse ea i1 mare bucurie a sirmlr rind si-a reviizllt odQI"IIL Consta!lcin, a~ Sf! numea baialul. de cum a ~it pc sora ~e!;31uza. eu care Iocuia de acurn suI, acelasi acopcdimi:nt. nu pusese gind buu pentru hiata £am.

Nu era nici el biiiat !lei.; era 'nalr, balau, cu ochii albastri, era vurban{ fi roa".a zjua nu-i mai tacea floanca. gJumea vi spuaea Ia: mofturj ~i la mlnciuni, ell SI: prnpa.dea iu.mea de ris ascultladu-l. lnd.ruga verai ~ uscate ,i toea la J;laiavrc de prin rnahalalele craselor, pc unde-si petrecuse timpel.

NI.I fu dar lueru mare, ea 0 biau fi!.Ta ca Megal\l23 sa cadi in larul lui Consranein. AD asa, mime 1I~. dnd una, dna alta. Constanrin jura ~edin~i vCiTlica ]\!Icgaluzei, ci 0 iubeste numai pe ea, ca n-a mai iubit niciodata pe aha ~ cii 0 va iubi pi: ea, pe MegaIuza. cit! 0 f.i scarele, luna ~i srelele ...

Ismria-i cam veehe, dar 2.fL a fost de dod e lumea ~ pamtmul, mereu ar,l fi tOl asa,

Clte nop~i n-au petrecur ei amlndoi, Megaluza eu Constan[ill. in rikuta poi ana, care avea sa poanc mai uaiy JIUll1ele de "Poiana Tigancii~ ~ 1n_ lini$wn eodrului peleit de luna argin[oasa, leginat' de boarea vintului, '1.n soprirul f~un.zdor" la sus" pin al Iiric.eleloT. de iarba ~i Ia g!l3m amI p triia$ulll i oea stUnpara~ s~ rewtorceau la mm:istire ubia tn. revarsarul zor:ilOq; [umell se mira ;) dOlla zi ~i nu putctl. intelege de ce iarha e clilcara ~i presuracli iei-colo, cu dte IlO mald.ar de bu.suinc.

Hill

A {mUl dragostea lor rocmai 0 vara In 'cap. nici m:li mulr, nici rnai pu\in; a inee.put in Florar ~ s-a isprnvic in :Brumarel.

Nu fie nici lin biinar. firea ornului, haru-o--ar Focul s-o bam, e zburdalnidi ea 0 rasaruici $i nesratornicii C3 vremea din tUM lui Prier.

Jurnmiartlle lui Ccnsrantin, cw soarclc, C,!, luna, nI srelele e . .. he... he,. . s-au dus, au zburat, verba cintccullli:

St}.ru'dr IloU S-(C gli.tlll ~

$i pr ",jUt m_"; lil .. u. Std.!:': I'" $-au ;,pr1<uil, $; pr' miu« m ... i l'aTlzJiI.

Constantin a incepur a se arar!! mai rar; IlU mill da neaprea la poiana, dedI rar, rat de tor ~i dnd venea, lira ursuz, plicrisit ~ ciuta si piece e?t rna; repede,

Megduza saraca, rnfl'~1I03 0 podideau lncrimile ~i nurnai Furta pieprului ci ~a ce noian de parimi 1Ii ce dogoarc 0 mistuia ~ de dorul lui Constantin ~i de rusine .. ';JJ faPi. cu lume.a.

Cum sl::ibiSl! sam;anica, de a.i fi suflat peste ea. se [do. gea In aoua.

Toamna se apropia ~ sfirsiru] istoriei noastrc vine.

Intr-o searii, sora Megaluza, dUj)ii vechiul ei obicei, dtll,c.ea prin po-ialla, asteptlnd rnereu pe Constantin sa vie. D:u Constantin nu SI! a.rau de niciiier],

Megaluza starea tr!ntita pe pai,ige3 verde. capul ~j ardea ~i trupul II era rnismit de Irigurile nerahdirii. Luna. Imi~im ~i nepasatQare. ca Inro(deauna, trimerea razele ei du1ci ti blinde peste intreaga fire 1i 0 linisre desavir~ti cuprindea poi ana.

Dar .. ce Iomet se aude acolo? .. ee se mi$c3 fn ruu§uJ de-a Iungul ptdu1ui?".. 0 umbra de om ... $i tnrn uoa .. " ds, Megalu2a nu se in~la ... R ecunoaste pc Constantin ... C~IC el... e Inl!urit' de 0 rna idi ~i ~mtodois~ tn rlll1dii 'pe fu.ri~ in huceag '.

154

Pe lac, ameteala cupnnse pe biata Megaluza ~ farii a mai ¢ ce race, se repezi inspre stincile piriului, lutndu-~e dupJi. urmele _ ti'~arului ~ vierii ~i. ~jUl?:si la gmlJ, p~apaslill era mare, VOUI. sa. rreaca numaidecit dineolo sr-n aesnre cum era, 'S!! pcib~i din I oii I timea . stitu:il~r, dre~n ~pirlu .. .:.

Peste citva timp, luna dispjiru ID v non ~ 0 f~a ~ stirDi. cum sin I cele de .Ill munte, pare-a at Ii fost prapadeD~ p~miotulu.i. cari dez:radac.ineaza arborii ~i rostcgelesc din lccul lor scinca!? ~i le muta unde purer,e de om IlU e in stare.

A deua zi, 51: liitise ... estea la minasrire. ciI prinrre s-un,aile de lingii. poi ana, s-a gisit rrupul ndnsufle\i r ~i zcircli.]: al unei surori, Sora MeguluLa ab!a era de recuaoscut.

. $i asa S-a ispri~it .cu dmgoste~ ~ie.u:~ fete ~i de 3.tLlOcj poi ana asta fr~loasa d~ ~!'Qa'[ele l'llJ~a~J1 V:ir~lecul. poarra numele de .. Poiana-Tigancil • tn armnnrea sorer Megal.UZll~

ALIllN .• 1898, 53".

3. Plaiu! Tntarilor

Ckii in vremurile vechi. p~ dnd raTile in. =; locuiesc ast~ roman.ii, cra~ ?lllI:lIite, din t<;.at~ phtile . de can~ (I rnulrime de lilre pagl?c,. trC:l .• l'O~I! nieri din J\rdellU •• uiume: Petrea Celac, NlcJlIta !Impau ~I Leonte Tinud, sfir~indu-jj-se pascatoarell. i.n tara lor ~i neavind cu ce sa-~i ric bucatele, ea sa IlU pian de foame, ~e hotarira ca sa pariisea&di pe un timp oarecare verrele srrabune, si-ti ieie turmele ~i sa lTcaca cu dinsele in rnuntii despre ramrit. cari erau pe acelea vremuri pestii.

Si cum s-au rnotarit, asa au ~ famt; i~ Lua.ril toare rutmele ~ luerurile celt: trebui.nc.ioaSl! unor oame;oi cui triie~~ nurnai din cresrerea vitelor, ~i dimpteuna cu nevesrele, copru si dooanij ce-i aveaa, se pomiri spre ra,irit, rrecind dintr-uo lee tnrr-alml.. depe lin rnunte 'pe alr munte.

A~a umblaf'ii ei incolo ~i incoace prin rnuntii despre apus t ... J. VTO d\iva ani de-a rjndu], Flirii ea sa descale(~ f:n vreun loc penuu rordeauna: uncle varau, 11111 jernau, iara

155

LInde iernau, nu varau. Si deoarecc ei erau numai niste pas- Lori sirnpli, care de cum s-au rrczit, 101 pc tinga vire au pctrecut, de aceea IlU duceau a hii . grije, fa ra n umai cea a virelor sale, iar cind acestea erau s3n;itoase. placerea. lor cea rnai marc era sa cinre din Iluier si din buciurne, dupa darina

apucatji din mosi srrarnosi, ,

Intr-o pr'imav:uii, umblind ci ca deobicei cu turmele lor dinrr-un Illume inrr-aliul, dintr-o luciniil ~j prelucii inrr-alra, ia't.a c.i d,·1.U tnrr-o buna dimineajji de un plai, peste care, nu ~tiu cum s-a im:implar, ea nu diidusera mai 'nainte, sau nu-l bagaseri; pina atuncea in seama ~i de accea le era cu totul necunoscur.

Va2.tnd ~i pla.i~J acela, se hOlarirli sa nu mai urnble ladicind dinrr-un lee inrr-altul, ci sa SI: aseze undcva pentru rordcauna, in apropierca acclui pl,ii. Deler:! dec! ell oilc PC5lC pla~ul de$~operi~ ~pre rniezul n~pdi, "ap~cara drept in vale, plna ce ajunsera trur-o rLHl:doa.c2 adinci, de undc nu sc vedea decit in cer ~i pe pamlnt, din pricina rnuntilor celor inalri care 0 inconjurau fi care erau acoperiri (;11 (I uriase padurc de brazi. mclizi ~i mestccen i. Coborind mai in [os CI.I rurmelc, deterii de 0 valie;eii care serpuia pintre (opadi c(Oi uriasi, iar pe llllgi vilieic:! areca, dC-I' pnien: l:i r rumoasii,

In Iundul viilcelei acelcia, carl' rna] rirziu ~-a numit "E'undul-Moldovei", s-au hCHarh ci sa sc asezc PC$\C varii, !>i cum s-au hota:rit. i.n.datii s-au ~i apucar unii sa durcze 0 colibii. alIi; 0 drli marc, iaT altii s-au dus cu oilc h. pasCU"t. pc dealurlle ii pe rnunrii de prin apropiere,

Doi cioban; insa, care crau rnai voinici si mal urnblati, luind rite: (1 secure suht;oarii ~; ceva merinde In uaisra,s-au [ntors indaT~I. ca sa caure de un de vine ~i ineotro duce plaiul de pe virful mun telui,

Icsind rei doi ciobani in virful muntelui, apucarji sprc dis1irit ~i rnergind tot lnainte, au V3ZU{ de b 0 vrerne ca phiuJ apuca pc malul drept aJ vaii ce [ICcca prin hmdoair:, lmde s-au fost opri't ('U oile, adid a Moldovei. ~i duee in ios spre ',faraD_

!;ii tor mer!';ind i.naime_ :u. uecUL pc locurile unde se aflll JSlazi saru! Pojon!a. ~i rna; depane pe Itnga "Piam Siraiii".

1 lucini - lilmini~ (n. ~.,l.

> Fundoaic - inf "ndaro r. in mUIl!i In. ".J.

156

pioa ce ajlunsera m partea de sus, udidi desprc apus a dm. pulungului de astazi,

De-aicca, vihlnd di plaiul ducc in jus, aJaru rca ell apa Moldovei, s-au pornit indarat, ca sa vadi acuma pina unde merge plaiul in sus. fi mergind la deal, au iesir in virful "Rnnc:ului-l'oiorilej", de aici au rrecut peste rnunrii • .Aqi{aHuhului " , "Ola'ina-Arsincsei", "Colacu.l'" l'i "Oralad, apei peste ",l3oto~ul-~laIe"> ~i tOI asa , mergind "i peplaiul, Care rrecca rnai deparrc WI cam pe culmea munrilor eclor rnai inahi, S-:lU, trczi: deodaui di au ajltns in tam lor, in Ardeliu,

Ajungind in pa~Jc aeele :1.Ie Ardcliului. lnccpu,ra a inircha de ULlUJ ~j de altul, despre plaiul care duel: peste rnunti, A rdelenii raspunsera cii va fi de buna sarna plai ul pe Li~rc.v;ll r.al:J.cii din tara de peste rnunti, [ .. .] ~i prada In dUl~.

Intorcindu-se dupa aceasta ciobanii la sriipinii lor, le-au spus ca pe plai ul care l-au cercerar ei ~i care vine dill jos de 1.1 ,.\~ra" .ji trece pinii dincclo de rnunri in Ardeliu, wnbli lalaT.ii cc v,i;:t di? "I~ra" ~i prada in Ardeliu, eaei asa le-au SpUS oamenu eCHiU lnIrcba I.

Stapin;i, auzind accasta veste neasteptata, s-au supar:lt Ioarte [arc, cugctind cii nici in [undoaia in care s-au Fost ascznr acurna pc un rimp rnai indelungar, nu vor putea scapa ':U ohraz 'IIT.H. dupji cum nu sdipara in rna; rnulte rinduri mai 'nairuc, cind sc aflau in tara lor. De aceea, de groaza cea marc, indata ~i- r fi Iuar ade turrnele CI[ ~i toate lucrurile ,'~ Ie avcau cu dil,~;i, ~i s-ar fi dus de <leola incorro i-ar fi dus ochii :j"i picioarele, nurnai sa scape de u.rgia paginilor. f)ar nu se indLiradt sa sc duca de pc locurile cele Frurnoase, uudu le era [onrre lndeminji nu nurnai vara, ci ~; iarna, lara '3 r~miic, S~ tcmeuu, d rrccind talar,ii pe acolo sa nu dea de. dlnsii ~i sa le ia rurmele, dupa Cum Ii s-a intimplar en vreo citiva ani inainre de aceasra, di au dz.ut mai de Inultc ari alIt 1'1, cit ji Ulrm~le lor, prada in miinile paginilor, di.n 3, cii ror Ch ia TC 5c:iparii nLl.Dlai ca prj.n urcch,ile aculu~.

u loale acestea insa. e.i s-au hOr::ITil, cc-a da Dumnezeu, .. ! stea p e lo.c.

Cam pe la mijlocuJ verii. dad (!Call mun~i mai inverzi~i ~i mai fmmo~i. a,ud din rllndul padurii mat mu1rc glasuri ~rrainu ca,ri tTeCeall pc virf ul muntelui, pe plaiul ce-I descopcrisera c; b illccputlll prirnavcrii. Cum auzira e; glasu.ril~

157

a celes , indati le crcc!.! prin m.ilue cl alta au poate sa fie, lara numai Iatarii. cari de buna seama tree iar Ie pradat in A.rdeliu. Deci se fu.ri$iirii repede vrec dpva diatre CU:n~ij prin padurc ~ ic~ira In vl'Tful muntelui, ea sa 51: lucrcdinteze ori de f! :'Ideviirat ceca ee banuialL

~i cum :IIU banuil. 3f<1 a si Fest, Tatarijj mergeau fira de nici 0 grija" ~d pustii locurile pe unde treceau, ~i unii mtrgeau e.ii1an:. a1~ii pe jus, unii cintau, altii fluierau, unii glumeau, alrii povesteau, ei ~[iau ceo

Pastorii, uitindu.-sc lung din aseur:W~i1e lor ¥i v3ztod ceca ce se petrece, socotirii in .mintea lor:: "cit de bine-ar fi sa fim noi mai multi ill$i, cum le-arn tiia drumul ~ t.o,ua pofta de-a rna; merge la Ardelia I"

Cu acest sind. petrecindu-i [Iuma; cu echii, sc'ncO\ltscd la cdajal~i piistoci ~j le poveseira din fir in far, to, te dte le-au auzir ~i vawL. cum ercceau tatarii ctnnnd ~i ¥uicdnd ~pre Ardeliu, far.a nloi 0 grijii di li soar pate'a i'ndmplll ceva .• ca ~i eind ar fi fosr in sam lor.

Mai pe urmji, adul1llldu-se top panorij, adici cei trei sti,. pini, dimprc:unii cu tOI i bacii, ciobanii ~i srrungarii la un loe, 51: staruiri ca la m'toarcerea tirarilor indmt din Ardeliu, sa le taic drurnul ii, numai dadi le va fi eu puUnr,l. sa nimicea!lci'i pe co~j cl~i Le vor didea in mtna.

$; cum s-au statuit. :1 fa. lI.U si faeut. Uisara suna ~i [UT-· rnele in stirea Femeilor ~i "3. fe.elot, luari fiecare cite 0 secure, se porllim cu [otii spre vlrful muntclui, pc culmen wuia rrecea plaiul. Aici afl.aseri panilc cele rna; primejdioase, unde dacca plaiul prin vagauni fi tnfundiituri, sau pc con tele cele rnai piezisc ale rnuruilor ~i aco!o apoi incepurn, rnai ales pe III cotijuri ~i incmituri1, sa raie copacii cei rna] ~md~i ~ ma:i ~ro~i ~ sa-i hateascl2 de-a curmezisul plaiului, astfel en nimen; sa 1111 po;ua. trece, C\I una eu douji, peste din~ii, iar mai incolo ti [a.i:ua ndt de-c pane,Clt ~i de alta de phi, numai pc jumauuc, ndica Ilumai ii Inpna:riil astfcl. en pe clud vor [Jece [s:m.rii, sa-I [loam ell rnk-snire riisturna asupra Jor.

Dupa ce sfiqirii de dial ~j inpIl\l[ tori copacii, d~ cugctara ~i ci Ie 'lor fi de·ajulls 'pre l1imicirea anci cere illtrcgi

1 lm:'Lrrumri, illrirhlWt1 - "'irn, cClLi~ COdlu.ra {n ... lI.~). , .'1 hali - 0 cur:il'l lorul. ~ d~It!.ni " t:1I.ia In. ~,}.

• A 1"'1'"" ~ l{lna - " !iii" $i ~ line in pirio""" (n. a.).

168

de . .:acari. se~Jltoarseri. cu topi la snna. wind nurnai pe doi in~ de paza cu bueiumele, ca sa aibii la timp de rrcbu.inf<1 cine Ie d de fU:iJ"c.

La vreo cl {eva zile d u pa acea sta, ciob'U:iW e;-'" sta u la pindii, auiirii jari~ pe vhlurile IllWlpjor din sus un, vuiet m:u:e, ca ~i dnd at veai un puhoi ,cumplit.

Erau tiitarij cue: se into.recau incircap de pradii .~ voiOii de izbinda ce-o fiicuscra in Ardelia,

Pindasii, cum auzira vuietul ~ se incredinp.ra ci SI!

Inrorc ta[a.rjj, lndali ineepuriii a buciuna" ~i da de ~irc celorlajll qob:mi.

Ac~ia. dimpreuna CU Stapmii LGf, cum auziri bw:irund. apuC;U';i degraba eu to?! securile *i... sa re duo ba:icIc, tOt i.a'tr-o fuga Ia deal. Ajungind In local uruiIe botirirll sa 1'0- Wr;pine pre tata.ri. se puse Iiecare la pinda pe local carc..oj venea mai dindemillii. Lilli" dnd au ajuns t3t:l1rii to dreprul lor, au .rncepu~ .• sare t!in cerro, a Impinge copacii asupra lor cu 1lI~,[C prapnl lungJ, 9.11t1Dle fiicute spre 3ceSt seep.

Copacii, fiind numai mp:nafi. care cum il ajungea eu prajina. deanna se ~i cumpanea La vale ri cadea CU Q repejune gc:maispys de mare, asuprs tarariJ.or cari rreceau pe plai im jos dndnd ~i biJaciiind~ faca de nici 0 seija c5 [j s-ar putea intimpla VTCO nencrccire,

~i . deoareee, cind ajLUl5eCa ta"tarij in dreptul pistorllor romaru, era aCWDa pe in Inserare fi Iacepuse hat bine a se imunem, de-aeeea DU ~tia de ce sa Sf prinda., incatro sa apuce ~ ce sa faca?... Deteri sa tream repede inainre, dar le era peste pminfi, ciic.i in ealea lor sta 0 mulplIle de topaci grOfi ~'i cepurosi, rasturnali claie peSte gramndi ... dau ~-1 se 10loarcii mdarat,niei atita, di.ci Fieeare copac in.Iimrt. impirn Ilind in coastele ~i urma lor, ra.stuM.lindl!l-S0. rrfurcli 1:1 pamfm cJ"te ahi 10-20 de eoraci, cari sell, ~Il. caJ. ea lui, ~i pc care tiil.ar. cum n ajungea, 1 ~i cwca la pam1nt.

Si a~a to~i tatarii in numar ca. 1a vreo 200 de i.nfi, parte ciliri ~ parte pedestli" r"Uri In vrcQ drcv;1 CC3Suri tdrobip. nrrtiri ~i amCStccafi tU plidurea listurnara peste di~ii.

Asdcl sdip,ara\ [omani:i ardeleo; ,)i maramurl:~ de urgi.l riit.1:rell.sc3, dci de aUlilci lllcoacc, hmg timp n-a mai calcar

'A !ruollna - ~ Inlrium3 (n. ~.), • A him.· - a Ililli (n, ~,l .

!.rig

picior de tarar ill ArdeJiu ~j Maramures, Plaiu.l lnsii. din ziuu ill care :!.I.I fosr cei :!OO ck in~i mii.Gc15ii\i in chipul curn s-;! ar. rat. qi pilla in ziua de azi, se numestc de rima romanii r ... ] .. Plaiul sau Drllmu.l - Ti'llarilo.)r".

i plaiul, despre care ni-e verba avea la intrar"a sa in rnunri [ .... j dou~ brate: unul ~~rc .~e In~<:p.ca ,!r,l .orii~cl~1

olea ~, se urea to sus pI: la .. Pietril ... -Muierilor ~I d. III $;l1lLI3. de uncle da In Tirsiciori ~i apoi i"'i<;:i1 In .. Poian<l ;"''1lirwLli'', iar cdiiblt brat, se incepea de Ia sarul Margine:!.. rrecca in sus pe ;.Phiul Soarecului" ,pina sprc ",l'icIJil';:-Muicrilor". d,\ in Tir$iC'iori, ~i de aicea iesea, ca $i eel dinrii, in "Pllian;t r-.'l.1rului··. Di: ,.PoillnJ.-Muruiui". COIJllf:J in Craci, unde 51,: illtHne.)'tc "Piirlul-Poienii-Maru.lui" cu 31 . midovaricului, 01; aicea iI apucat in jos pc apa Dragosei, a mer; Ilina in "Zivoaielc-clin-Mijloc" ~i-a iesit in "Cimpu.I-DragOl'ei". iara de :dcC:;J a apucar 111:1i departe pc ,.Cintpul-Drago~ei' aliturell cu Dragosa, pina earn spre reviCS3rea OraSQ~ei ill MQldovi\<l. De I., .. Gura-Dragosei' a ricu[ in sus, pe rnalul sting al Moldcvitei, pina pc lccol unde se ami ;'Iful de azi".Varra-Mo!dovitei". De aicea, iesea la ora'~\ll

de azi Cimpulung, de unde ducea apoi pe la .,Piatra- frajii" "io~ ce cia pe locul unde 51: afUi sarul Pojor"lill. De la Pcjcrita lnccpind, in sus, ducea apoi mai departe, tor cam peste virful rnunrilor arnintiri mai'nainre, adicii plna Ia .. Pia ITaStcrpnriului", nu deparre de ssru! de Mtazi Ciocincsri. De nicca se desfat'c:l ;arii~i in doua brate, un Ina\ de la CiociinC1ti. rrccind apa 13istrile;, apuca spre muntele Suh;trd ~i de aicea duces rot pc iuhard pina aproape de .. Poiana-Cosnei", uu departc de sand Cosna, apoi pe rnuntele Cucureasa. de lll1dL' cobora spre .• Rogna-Nouii" ~i intra rn Ardeliu, iar alrul de I;] ,.,Piarr;3-Stcr:p;uiu[u;" in drcapta, peste alre culmi de rnunri, ducea spre Mararnures,

AC~>la era plalu] pc care ttldarin.aIJ I a llm.bla !al;lrii d.ill cimpurile celc rna; nchi. dnd Se dllceau la pra:dar in Ardeliu $i Maf;'lmure~ ~ dnd ~e imorceau incarca~i de prJdK, indll:rat spre lara ~lo,:: ~

Dar sa lasam anima "hiul ~i sa nc tmoarcem i:'lra!i [~

pastor;i nOjUi,

If.IO

Cei trei stipici. adidi Petrea Cclae, Nichita Ttmpau~i L:.con~e !imull dupa .re au invias ~i macelarit pc: eei 200 de tatan, fl dupa ce, dimpreuna ell ciobanii lor, au luat toam prada SU care se incoarserii tiita.rii din A.rddiu ~ipe care 0 seosesera cu mare greu de pe sub copaci, intorclndu-se plini de bucuric la sLin3, s-au sfatui[ sa rami]!! scclo pentru totcleauna, $i fUllddi. erau nurnai rrei stipini. ia.di lo\i ceila1ri erau harg~\li, au hotadt sa se depa~easci unul de altul, sa se ~~z.e f lec.u:_!: pc cite UJl. pirluce da in apa Moldovei, ~i apoi Ji~tare Sa-~I caute nl:U deparre singur de rlndul sau.

. $1 cum s-au slaru.it, asa au ~i tacur. Fiecare si-n ales tarrnele sale, ~i-a luar ciobanii fi Petrea Colac s-a aseznt tntr-o poi~ni~ Haga un ptriu care izvoreste pane din muntele Sterpanu ~I parte din "Obcina-Huhului"" ~i care de arunci Incoacc se numestc "Piti'uJ-ColacLilui". Si oupa ee -a a.~z.al cl 10 locul acesta, a cuprios ell timpul tOt rnunte]e ce SI! inrin~;. de 1:01 .. Plr1u~ Cclacului" fi pillii la .. Pin-pi Clrl.igiturn care s-a Durnil apoi Colscul, iar de ccalalta parte de Moldova, UD deal marc, care de arunci in.coacl! se numesre "Dcalul-CoiaclIJlIi", Si.a mai cuprjns ~i altc dcaluri ~i mun1\.i dar aia nu poarra numele lui. •

A1 doilea, adie.a Niehiea Timpau. s-a asezat ceva l11t1i la vale in altli po~enila, Hnga. un. alt ~irSu. DlI.r pj~iul aee!a nu S-;'! cbcm~t dupa flumelc IUl. cr, "PIT.1U1 Arsinesei", dupa TInmcle UIlC, nepoate de-ale sale, cafe 0 aduse mai pc unna din i\ rdeliu, Si accsra a cuprins munteJ.e Arsineasa ..

AI . ereilea $i cel din urma, adicii Lecnte Tirnul, a [recut de cealaldi parte de Moldova ~; s-a nsezar ell. eurmcle sale pe lin alt piriu, rnai din jos. de LO'I'i ~i de a cunei piriul acela iii: .nu_!1lCf'C ,,~iriul Ti~uJui". sau. dllpa cum Ii spun ~mii. Chlma.n. c~re Izv'o~c~te ~Il partea dinspre miazinoaptc ~i apu .1 UnUi3 dintre ee, mai Frun1o!i mumi, anume Floarea. $i scesta a cuprins rnuntele Rachiti~. care 5C intinde pilla :in "PMul Kobului", can: izvore~[ ... de sub .Miigurclcle.Marja sau ,.Migu.rdclc lui lone]". apoi ,.Dealul Negru" si muntclc B()b~iea .• care ~e ~Ilcinde p'~na in .. Piriul Moro$llnului"-.

Si ac~ti [rei piistori all ros~ cei dlntii c3.ri au dcsdilic'a I ~i au Im~mei3t snwl cc p.oardi numde Fundul-Moldovii.

s r=LORE.~ MARl N. Traditii poporllll~ 'O",at" dill 8u~O",n" .. dun« d •...• p. 2:10.

161

V. PRAPASTll!

1. Sftnca. Cepreior

P ercritoriu! cornunei Vi:natori· Neam~u, to ramura munPkr SihlFa, $I: aflii 0 stlnca cu numcle de "Sunc;). Caprelor", E. despirtita de celelalte st:Wi:i de 0 priipastie, ~Priipastia lui Coroiu". 1.0 accasta sand, la baza. e 0 scobituri, 1n care sa crede ca a fose odatli. 0 bisericu'!a. de lemn.

Ci rcu Hi urmjitoarea legenda:

o Ii fast, 0 fi fast de mull [ ... ]. Peacea vrerne rraia prin aceste lccuri un sihastru Gil numele de Coroiu, Toad: 'vla\a lui 0 petrecuse tn post, nurnai din dnd til ci:nd mtnca buruiene ce i Ie aduceau niftc ciiprioare In gun.. 5i :Lii a d us-o v i apI' in [rcaga.

Simrind di pucerile-i !;labesc ~i zilele-i se sf1l"~SC, bam in pal me ~i di[)rioarele lui se adunars cu waIeie si-i ~InuIa; de urit, pln" ce-si dere suflerul] ... J

CiiprioaIele se puseri. pe plins ~i din lacrirnile lor se facu un izvor limpede ca lacrima, Apei 5c(Jooriu in pupa5tie. duclnd ell ele rrupul sihasrrului 101' prea iubit. Sipa:ra LID rnormint acolo ~.I lnmoroU:ntacil.

De arunci piiipastia cea mare 5(; cheami "Pripastia. lui Coroiu" ~i stine;! se numeste "Stinca Capreler",

Poporul crcde ca ierhurile c~ crest ici-celc, pIin aceste locuri, sint bune de leacuri ~ mai cu s=a.mii pentru pr·eJIffi· girea zilelor,

ALBINA, 1897. Dr. 9. p, .Z7t.

\6.2

2. Muchea Iaculut

Se z.ice eli rum demult, i.a eli.reqia opusa Ci1rpiniFuiui,. din.e<lIo de vale. in loeW. .own.it Cwechi, unde i:~pasc d:rpici~eni.i vitele, era un lac adtnc ~ eu apa Iimpede ca crisww. .

Pe vremea aceea, m Carpin.q. uaia,u doi oam.eni biuini:

Stan ~.i Reveca, cari a vea u un fecior, COl de 19' av.i fiera r nm.IIDS minune mare,

Lisandru, cii 'il~ it chc:m;:l. pe Fecierul lor, metgca ell viDele Ia pii~e, SIin [Oilta. ziua tUI':£:ea ee ]fugii lac. J~ adapa boii la arniaei, se oglindea in api, I~i amnia pletele negre (;apana. eorbulu] care ie~au de sub ciiciula eare ii aeopesea gttul alb. Ap.o'i tree;'C-a beil pe muehea de alatu.fea, ia z.aca.

_ B()i.i sli~ui. geroeau ii rumegall, iar el se aseza la I.Imbra de meneacin ft - ctOta dinfluiet.

C iei linga laeul a cela, ui tasern sa. va .spun, lac u ia ()zfuli rrumoa.sa,.aar nu ~p.ea arita cameniler.

~ Lisandru jrecea to toa;ta ziua pe linga lac, ¢ se ulta in apa.

Zilla .... az.illdll~l azi, viiz!ndu·l milne, ilindragi, ~i.~i puse gindul . sa:1 ~peasdi.:. Oda'li, c1n~ fed. ea Lism .. · dru. pe mu. ehe, de ::I.IfiiaZl, 11 apuca somnul, hI pllse~Wldra sub cap', iii! intinse pe 1Mb:!. liilga un nle~teadll\_ ~ adorrni, Eta. I.in.i~~ ca-n mo!Jll1nt. Ni.lllie nu se auzea dedI ticilitul dopotulu.i de la bei ~ clntecu.! cucului, ctnd era mai ad1ncit in scmn, zina i~i din lac, se ~eza la capul lui, it priVoI, .iI Oldie. apoi: se. apledi. sa-I sarure ~i par-w. ci inelat aJu:neca U.fOI pe fa:ta lui Lisandru,

" r,iS!lDdrulTC~ari ... , ~n.se in mini ~Fvi~ d!! .;par, iar una, urte en gUlduJ, fug! ~l se cufunda III lac. Baiaru.! se .freea I" echi, ~ trezindu-se .. i 51:: parea C·3 vi&at; dar Guvita de pir t! lnen:din~,a di: nu:a rQS't numai vis ci eh.iar realitate, Pama insa taina ~. nu spuse nimanUl.

A doua zi, rot pc vrernea aceia, soarele dognrea C3 ua cupter ~i eucul amurise, Zina rrimise IlD viot. ealdu~, melatec ii lin, ca .sa-] adoa.rma. Baianu sim~i ca·1 nap~de~t~ SOQ'Ulul.

1.65

Se a~eazii lot in lccul de ieri. dar biinu.il.Ot, i~ puse ell grije In ~undr~ de sub c:ap unac, ell v1.rful no sus,

Ctnd se apleca zina ~i-i arinse ohrazul, simfi 0 inl"epatw-3 sub cap II,~reziudu-s",. 0 vazu ~i. se repezi dupae;J., Zin ... lnsa, hate cagtadul, se cuf\llldii I:n lac, Cind ajunse Lisandru b marginea laculei, ial;!. ca iep din a.pa. un easiel ccelit de lrandafiri urcatori, iar to. pragul lui stiitea zina, incoajunni de o ceata de Iere lrumoase. Lui Lisandru i S-;JW'Cat s1ngele in obraz. NLI rna; va7.lISC 0 asa J rumuserc. Vriijit de p r iv el i ~tea a CC.II. sta min una ta, Iii i a rul zise:

- Zina Jrumoasa, du-rnji ~i pe mine i:ocam:eJuJ clu! Zina, .. ~-irealii. ii lua de 111tn1l eLI un U'mbct scdudi.tor ~i, ~~~cIDd\l-1 pe pragulcasreluh», se cufunda in ilpa castelul cu

Cl cu lOt, .', '.. .. •

Rcveca tot a~lcpra dar Lixandru nu mai sosise aeasa, A dOll.azi plecii baba vu bii{ul in mina, rrectnd deaiuri

~j pira i e ca sa -~i gil sea 5ca bliiM'uL

Lndlni un cal p5.~Wltnd pe 0 vale si-l lntrebi pltngiod: - Ca.iuJe O-::U vazut p,e Ieciorul rneu Lisandru?

Calu] Clar;lla din cap ~i pascu mat departe, Pledi' baba p.e _po 1 I!l':;l. ina;~tf ~i unde ~oci peste un prriu, antao p:asanea [rurnas. dintr-o tufa dill aprcpsere.

- Pasnric1i bUlla, au rni-a] vaZUt pe feeierul meu Lisandru?

- Ba l-am "aZUL dormind colea pe muchea cea de deasupra lacului,

. Baba ~rabi ~i ajunse Ia amiazi pe rnuche. Prin rufisurile din aF!I'OpLCre flll~ra ~ melancolie sturzii ri mierlele, Boi! 'la· ceau jl rum ega u sa nil.

- . .l'aicule ~i Fiscule, uncle rni-ati Hisat pe Iecierul meu l.isandru?

Fiscul raspunse:

- Haistapina noasrrii, sa ;n-ii ell leciorul ta.u 3. dormh aci, unde-i iarba ravilira, dar J_ venit zina Iacului ~i l-a rras fn upa!

AJcrga baba la la.e ri c1nd a jUJliSC In marginea lui, ic,)'i din mijlccul apei 0 broasca mare oprindu-se til fa~ babel,

- llroasca bUM, nu mi-ai vihut PI' fceiorul rneu Lisand·ru.?

- Oac ... oae, .. oae ... feciorul rau e-n lad - ras· punse broasca ·fi hu~tiuluc tn apii.

16"

A!Wi.ci babit dUm!a. ~in3. din. api, ea sa-i dca biia!ul Chem1i ~i pliase mereu, dar total in zadar, dizina nu-si fiicea. mili de bia [a ba bi.

In celt din urma, va.zlnd baba dl nu-i chip sa~~ mai revadii cderul, incepu a blescema, smulgtndu-~i pirul din cap:

- Dare-ar Durnnezeu Sa dea, ca rumic sa se aleaga din balta ita! Apa sa-ti sece pma-rm-un StllOP ~i prapa$tie scad!; s5. se ale:lga de impiralia tao Nici picior de om, nici glas d~ pasarc si niei pinrece de ~arpe sa ou rnai snibati til .I'ntu-· nericul pr-apascici.. .•

Abia a plecac baba ~i lacul s-a pr-ef~cut' I1Wllaj,declt to, 0 ripa mare ~ udt~!

Azi de la ci~iva kilomerei departarc. vezi 0 np;' aIM, varoas1'i vi Ufiti( ca 0 mna deschisa ill pamim, if! local 111.· cului, iar r.nu.ch.ii de liogii' el ti zice "Muchea Lacul)J.i".

VI., BISERle1

~i M t N A S T t R I

1. LBiserica

din Borzestis

r ... ] tn copilaria sa. Sre~an s-ar fi jucat rmpreuna eu alri copii din sa't.. de-a rizhotUL pc malul Trorusului fi dl S'tefan ar fi fost ales crai de caIre cam arazji sa L.

JudllldUl-se, baietii fl'rmaTa dou3 tabere, din care una rotl1tina ~i alta rn cli rcasci.

~lIpa ba.5aiie, tab~a romana ie.ri biruitoare ~i cea dusmana Fa pusa pe goana.

Biruirorii puserii m:ina pc: comandantul cetci invinsc. pe un baiat care se numea Gheorghe si-l aduse legal, inamtea lui Stefan. Acesta, vaz.indu-L. nu Sdltll un moment [a 1ndo,; ialaji dura leg-ilt": dizboiului dinrr-aceeavreree, tl con damna sa fie spinzurat.

Biiiepi uccutara ordinuL legara srrics cu ~trcangul pe osindit, dar nu de glr. ci de mijloc, COl, sa nu moara d-a hinelea ~-.l amnllra de craca ceil! mai g:roasi a unui nuc bncrin, creSCIil[ pe muchia unui dimn, care nuc urnbrea cu stufi ... ul sau. rnai loata movila.

Dupa ee-l :minara in gluma. [ ... J copiii at fi wit, viind din. departare, 0 ceala mare de !atari. care veneau i.n fuga cailor, i:mpro~cind spreei cu sage~i wi chiuind ~aJba!ec.

Copiii varindu-i viind dinspre Siret, In goaaa eailor, eu intenria sa devasteze sarul, at fi .fugit ((I sa vesteasca patin~ dlor '~Toaznica nenorocire ee-i ilftepta si :I r fi lasatpe eamaradul lor aninat de nucul de care-l spinz:ur:ase.

T~tacii sosind in vtrful movilei, ii mind eopilul ;r.barindu-se i~ legarurile sale ee-l atirnau de copac, l-ar fi omorir prin imp(o~clruri de sageri.

j'66

Dupa cea ajuns damn, ~teJan-Voda ~i-a adus aminre de aceasti victim a a juciriio[ sale eo.pilliire¢ ~i_ a ~atarilor". ~ dupa CC! a reput&u 0 mare "Vleton.c contra rauml,or. it Zl.ru[ e biseriei afIatil ~ azi in £lin{a, pe virful dimbului, dupa ce a dat foe ~ ars ptna-n riidiclna, aucul in care ~-a gaY [ moartea rnicul Gheorghe.

Tot atund a didit peste ap~oal'a care azj se numeftt "Stefan eel Mare", un pod de pi:atra, ell bolta rotunda, are a fost ant da solid construit, inch abia tn anul 1903 a fosr reeo n muir [ ... ]

N. D. POPESCU In C\:LEND,\RUL ?mTRU Ton R0MAND. 1905, p. 142.

2. BaMfia de fa Baia

Cil II [ran Stefan-eel-Mare, numai de dusmani a avut parte; dud intrau rurcii in tara, pe La mare; dnd veneaa l~i.i prin pidllrl1e ~ dealurile din,. spre miazanoa,pte a Moldovc:i. and navaIeau tataeri! de ]a rasant". on ungurii dinspre asfiintit.

A~,. inrrase odam ungurul 'in ptra fira veSte si-l apucase pe Stefan tara sa fie g<hra rum se cuvine de b3tilie. Ungurii au dat buzna pcsw oastea moldoveneasca ~i-a fugarit-o pe 13 Radi~cni. ca der 0 priade pe Stefan.

Stefan-Voda daci a vaZUl eli nu-i chip de sdipare . .HI eras in nrgu] Baia ~i acola dacl a illn~it nevoia, s-asu:jr inrr-un arOO. casi s-ascunda de vlijma~.

Ungucii au Ue(:lI"t ~i pe dedesubr ~ mai pc lirue de arini, dar c:o.i Ie-a uazrut prin gind ci vodi sti ascuas 70- tr-un arin. Dupiii CC-3U ajuns ungurii la Baia, l-au c3lllat 'fel ~i chip, tn toate partile, pe $tefaIl-Vodi $i daca auvizl1tc3 n-au avut nerec sa puie m'rn:l pe diDsul. de eiudii, all. pridal i:3.sele eameniler fi s-au dar pe baUEl! ~ pe petrr:;:a.nii en seelea.

]117

$tcfan-tel-M;uc, dnd S-;J "azm sea pat de primejdie, ~-a seobarh [cs din ann, a muljumir lui DUf!l1le~eLl, d<;"a~olea si-a srrins oastea !m.prn~jat1:i, 3 dlbiriI peste unguri 1"0 vreme de noap(c ~i... le-a tras o baillie, de gindeau vagurii cii-; rninia 'lui Durnnezcu ,~i nu nimereau pc unde sa fuga mai degrnba.

Dupa re-a alungar Stefan-Vodli pe dLl~mall;idin tara, in [ocu] arillului in care a scapal cu vi3Ta, a zidi!o biseridl carc se c.heama ~i azi biserica Alba, multumind lui Dumnezee ea 11 u si-a prirnejdujt viata til blitlilie ~i a sciipa! lara de

dusrnani, .

OS[3~ii 'care au murie in bi [ilia asta, a pus de i-a tngrcpat in movila Borloasa, ore 5C vede~i in ziua de astiz.i. Jar unii spun c~ s-a mai logropat dintr-insii pe horarele Uail dinsprc sntul Opriseni undc esre as~~z.i o m01;idii.

S. TEQDORESaJ·K.1RILEANU, SI~lan·cel-M_r<-wSlrm, p. 19.

3. Mtnastirea Putnd

Cupesle parru su~c de all! In unna, pc ~imjJul cind peste' Transilvania era [egc Matei Corvinul, dornnea In Moldova .~teJan-VQda .. Acesta era. un clomn viteaz si rerniitcr de Dumnezeu, Pina pe timpul lui Stefa.n-Voda, ill Moldova;, ~de mai rnulte biserici erau construite dill lernn, ia,r minisririerall purine,

Cea din tii mlnasti::re a zidit-o la Puma, tn Moldova de nord (nu(o'Vina)., Despre zidirca ace~{ciminastiTi Sf: paves!~e legenda u,rmatoare:

Stefan-Vodi eel. Bun, dnd s,-a apucac sa faca m'inasnrea Puma, a [las ell arcul dinrr-un virf de mUll!!!, COlle este [jagS: mlnaslIre. In Iocul unde a ajuns ~1 S-a infipt sageam, a ficu~ pristolul din altar. Au pllS. ~i trei boiernasi de au tras cu arcul, ~i ~ume yc vilta~ul de .copii ~i ;~e doicopii de ca~a. LInde a razur sagea ta va tafuLuI de copu a fieLlt poarta, 131

i~8

uncle a caz;u [ sa gea ta unui cop i.1 de casa, a .faeu t c.la pt>lnira" r~r y:t fOp] I de 5asi, ~ iiee, 5~. fi intrecut pe $[~fa~- V.oda \'I sa-t II. cazUt sageaca. inrr-un delusel ce S~ cheama Sion,

FQst-a ~ bi$ericllli de .Ic.mn pe acel delusel, dIU' s-a dsip'it fiind de lernn. Trei ani au lucrat maestri mari veniti din Transilvania h aeeas:ro mmisti:re. Zugrivea.la. era mai mulr aur, i'.c] a unrru sfesniee ~i policandra numai de a.rgint .. Iar dud s-a. terminat z.idlrea,s-a.u nons aid (ori episcopii,egumenii ~i protopopii din Moldova ~i au $fin~t-o. rat Stefan si-a faCU[ Ilngii ea un palae frum.os. unde perreeea 0 parte :J. anului ..

Iota inaiote de rnoarte, a, dat porun.ta sa i se faca, mormintu1 l:n biserica aeestei mfuastiri. Aid a $-1 fost InmolDlmtat eu mare [ale din partea poporului,

J. LAZAR.. U8md. lJlo,it:'t d~ pe plmlm.ul ,R..oma"j.i po,eru.r. dG , .... ,.p. ~7.

De flica dusmaniler, oameniise ascundeau, in timpurile vechi, prin til fisuri ~i paduri.

Spre vest de cornuna noastra, Conr!!~i, pe va lea. Tilqtilor. este 0 veche mtnas tire , cu numele de Valea.] ... ]

Negro Voda, domnitorul lirii, fi.ind genie de lawi, a nimerit cu calul sau, pe care calarca. tntr-Q 'Va:le. Acia legat cnlul inrr-un sruf ~i ceva mai departe, Hind un lae mare ~i in mijlocul lacului Hind un rei male, s-a urCi. ~ el fi s-a ascuns to ramurile sale; astfel a scapat dllfiitari.

Dapa ce a cudltat tara de ei, mat uunultindu-~i ostll~ii, s-a. apueat ~ to loeul nnde era lacul, a pus sa se astupe C1.: rnultime de carbunj ~i piarra. lacul acela ~i secind cu dcsavir~i.re, spre semn de mulfUm.ir~ hri Dumnezeu c~ i-a ~Pllt Irja~ in acel rei, a zidit mtnan:irea Valea, care se aWi .~

169

asta~i. ~i la zidirea ei ;t porrivir astfel ca in locnl unde era reiul, sa vina altarul minastirii.

De aruncl ate:;} vale __p.oarti numele de .. Valea Mfnastirii" CI: se va.rsa :In "Valca Ti~~tilor".

(N. D!iNSUSIANU - RiUp,,,,slITi l.. chmio1Ti1tul j~loricJ.

B. A." m~ -4-546, r. i;'.

5. Stefan Voda eel Bun

SteIan~Vod3 eel Bun. bati:ndu-I tureii Iii Rllzboieni. au rners ~ inrre 1:n Cetatea Neam~ui; ~i fiind mumii-sa in. cerate, nu l-au lasat sa intre, ~ i-au zis ci "pa·$lireai'n c!,libuJ sau piere, Ce, sa se dyca in sus sa suingii caste, cl izbinch va fi a lui ". Si asa, pe cuvtmul mine-sa, s-au dus in S\lS ~i ausrrins caste.

lara imparatlll rureesc, a venit cu to alii puterea lui La Ce:rat.ea N= w!u'i , si au suit pusrile deasupra unui munte, dinspre Moldova, $i ,aU! toceput, a bare CetaTea Neam~llii Foarte tare .. Iar.a pc acea vrerne era. un neamt tnchIs 111 cerave: ~i va:zind d bat cetatea, au zi:s pazi.to:riL.or sa spuie murnei lui $tefan- Voda sa-l sloboada de la 1nehisoa.re $i [emnj~ pe dinsul, ca el va minrui cetatea de :lice] diu, Deei, slobozinclu-l pe acel neamt de La tocoisoa:re" s-au ~ apucat aeel nearnt de a inGn:ptat pu~.le din cetate asupra rurcilor, unde St3. acolo III munte, de avea nevoie cetatea, ti au ~i lovir In gura unei pusri rurcesti, de au srarimat-o; si au lnceput II bate in certurile mrcilcr, cit ~ boldul2 de la comil impiratnlui l-au sficimu; deci, IIU au mai PUfU[ Sta ru:rcii tocr-aed vtrf de munte, de unde 3VI!0l cetatea uevoie, ci DUmai le-au cautat a se da 10 Hituri de la acel loe,

Iar -5tefan-Voda, me.rgtod de La Cetatea Nearntului ill sus spre Moldova, au rners pe la Veronet, unde tra.ia un parinre

1 Pllll1llul croni~.

I Bold ~ par a~ulil ce so: pune in vlrful cascio, liiriin~ l:i b ron [n. a.},

1'10

sihasrru, pe nume Daaiil, ~i bat1n~ $tefan:Voda In u~ sihastrului si-i descuie, au raspun.s sihasrml sa a~t~pte .~tet~-· Vodi aiad, p,ma ~-,a ispri~i .rug;ti ~i dupli cc~-,a~ ,'S~rav:t s;nanrul ruga l-au ehemat m chilie pe' $tefan-Vodi. ~ s-au spovedit Stef~n-Vod.a ~a dinsulj ~ au tn~bat Stefan-~odi pc sihastru: "ell va mal face, ca DU PQ:iue sa se mal bata cu rurc:ii. 't:ndiina-va ~rn la turci, ori bar"

Iar sihastrul II zis "sa Illl 0 incbinc, dl rizboiul CSIe A 3J lui. Dum~ dupi. ce va izbind!. sa facl. Q ~a~~~ aeolc, 1D numele Sf"m:tlllul Gheo:rgbc •.. sa fie hramul b,seru:u .

Deei ausi purees $tefan-Vocbl in sus.[ ... ] ii au st~.' oaste Iel de te~ de oameni ~i au purees in jos. Iar rurcu, lnlelegmd ca va sa. vie S[cfan- Vodi ~u caste ~n jos! au la.sat ~ c:i Cetatea Neamptlui de a 0 ~al b~te, ~ au .mcep~t • a fugi sprc Dunau; lat ~tefan-Vodi a inceput a-I goru In unni ~i a-i bate Ptna i-au trccut de Dunjire, ~i _tn~orcindu-sc inapoi Stefan~Vodi, s-a apucat de a ficlll: truaasnrea Varonetul, $i a pus hramu! bisericii Sfintul Gheorghe.

Cr'\NDRE.A, Diu bat,I,,;, p. RJ'·.

6. Valturtu

De Is cetatea Bjstri{a din Ardeal,. spre rasant, este un munte malt, la care-i zic "Vulru:rui".

Muncele acesta t~ are numele de 131 0 intimplare. Anume venind oelati S~fan eel Mare, CIJI ostenii din Moldova, ca sa pedepseaseii pc secuii ee-i om.odrn suajile de La .. Ceta~ de BaJrir. trecu mWl~. chiar pe lingii rnunrele la care a.Zl ii zit ,,,VuJtu:ruld• Sosind sub poalele mUP,tcluj, all lnoptar .. Culcindu-se adormi, In vis i se :irata un vultur mare, de care, nu mai vaxuse III viara. Acest vultur avea l'Ii~Ee aripi de intul'lecau~oarele. ~ umbrea pjimintul, Pe cap avea ° (;oroana niuillIj din diamllntc ~i 'pietTe scumpe, iar in cioc avea un steag ce a,jungea pt.llli la pamto!.

17]

Sudan v ii1.inc1u .• l se inspaiminta. asa de we, de-l lu~ mani.cea1 prin toate oasele.

- Nu-ti fie £rica - ii z.icc vulrurul - Ell nu-ri slnr pizrnas, c.i dimpotriva [ .... ] lata:lj-am. adus uu st(;tlIg, pc: care dacii~1 ·v.:;i pa~ua cu icumpiitatc, biruitor vei ie~j, ch vei fi pe pamim.. Ti~am adus ~ coroanaasr.:t, care ai HI por~.i in toate zilele de sar61itoare, .Iar de vei f~ drept [ ... J aeunci iadi! Qtta imindere umbresc aripile rnele, toa.tll. 0 vel Siapinl.

Stefan, rrezindu-se din soran, mumelu] aceluia a PlIS numele "V ul tur" si ..\Ft l-a ramas pio~ 10 ziua de 3stu.i.

BIBLIOGRAFIE

P,ri,odict:

A1Jl!NA, lh"istii eaeidDpfdid poIml'lN. !!ucruelu, 1897~J 941 .. ANALEL.e DODROGEI, .Rtvi51a SQcielilii Culmr~": d9bmgcne. CIlMU!llQ.

Ccm1lu!i, 1';l28~19Jl; J934 -1935, 1938.

ANUARUl. ARH!VE.I DE FOLa:.OR, Cluj. Sucu.n:rd. 1932-19'45. i\l'U·UVt'.LE OLTENlEl, Craicva, 1'922-1943.

CI'.LE..,\/Df\LWL .'l.SOGll\.TlUNH, Sibiu, 1912-19['4; 19 ! !!,--l 9'1 9;

J92J.-l9.B.

CALENDA1\UL lLUSifIA'l' AI. OlL'i.:SVWI SlNAlA, pe anal ... 1905. Ci\Ll!NDARUl S.A.11':LOlt PtE. llNUL DE LA ~lJUS1.US ". Urad, 1934. CAJ.lliYDAR.UL PENTRU 1UTI ROMANn, pe ~Ilul •• , aururt:~Ii.

1875-190... .

cALINDAf\,UL POPORUlUl. Si.hiu, .H!86;. 1898-1.899; 19j2-]903, i9iJ7; 1910; 1912-19H; In~-1<)26; 1928: 1937.

GONVORllllU LJrE.Rt.\lU~, 1~~-l3u.C1ilrC!jli, I S61-1S!i9.

CULTURA POPORULU1,. Gatt,> Soci~liilli C1.lllurn P"po.~I"i. Cluj

1<1,21-1927; 1'l29-) 9J1.

FA T~FRUMOS, Jlilhd, BUcu:regi£ 191)t-!9Qli, 1900. l'Oi\lA ?OI'UI~ULUI. Sibiu, 1119l-1.9'17. 1'[\INGURELE, :;;"ndric""i~Do,ohci. 1927~19~2.

GAZeLASAIE.. ... WL.Ul (RevW u.mro.tii:pt,,'UUlOii, de cu~o~tln1.

rt~buinrio~se 3botlculturii Ii poPQrului), It. Sin~, lS84-1 S91.

GA'ZETA 'mANSILVhNIEl, lI"40v. HnH-l'HO. GLASUL D,uCOVINill, CeC'll.h!i,. I 9U-l!140. H'fPERlON. Cluj, ]932-i935.

ION CllEANGA. Revi5fii de lim))ii. Uluawrl Ii :utli papain.;;:. BirJ~d,

19Q~-1921. .

LZVQRA$:UL. It.:vi$u pemru muzi(.5, "rci I"'l'u["rli. " Ielelo r, B,ISTR:rr !\.-Nlo:h.di"p 1919-1 'HO.

JliNlM£.A LlIllItAR.A., Cem.5,u.li~Succ~ .... ~ 1904-19)1.

LUCBAPAR.UL, liudapesta, .Sihiu. B"~urCit;,. 1902;1~14;19f9-191O. POPORUL ROMAN, .Bud3p" ...... Ar .. d, 1901-!!l07. 19!1-19H. REVl5TA lLUSTItATA, bitt.;' a 18'98-1902.

RI!.VlSTA PENTIl.U rSTOR[l:.,~rh.o!otl •• i fiJologi., Bu.<'.'U re ~;, !98J~

189+; 1902-190l; I <)Q9-1 <:ll f; I <JZZ, SA rtn, llu'umli. 19)0--19~2, Sf.MJ\NA·rGRUL. liIu"",,,'I'Ii. J901-1910. SlEij.TETOREA, Porto, Oradea, 1875-1 ~S2.

SEllA 'YOREA SA "f'2:NULUI. Tg,. Jill. 18'18-19S,1. ~EU\.TOAREA. fih.i~"i. 1892-1929.

CElE TREt CRl$URI PENTRU p(;)Po.l\, O ... dl:ol M~TC., 1923-1929. VLASTA1WL, CojO<:lia-Clllj. 1932-19"' ..

Volwne

II dam, I oJ ~ n, C,gn.mtn,a pitCJr.iI.\l:a noimpr.judmilc. 01; ailauzli des, cripti",1i I:tI ilustr"fil BUo.IUII!i, J 90S.

II 0 g d n on 'T, A.. S,d'lI ~.I M"TC . .I •• di!i', I,,~""<k, b.htd.; co!1nd. .,.~. B "IOV. I s O~.

173

C:I. l·m 111 ~ c b L Conn., To munfii. N~IJn~ului, A V-a czcunitIJnc... c..-

I-p. 1903. ,

C a n d r c ;a, A II ret. L, Din bitdru. 0I1Il JIQ""'- CTonicari.i desp", vr=i]e ~ domnUI~ ~ I:{=>L Bucurqu, 1909.,

Can d r e !I., I, A., Ov. Den<un"mL, Th, A. Spcraora, Graiu. 1l0strU.

TO'",!c din IO:t1l: pii.qiJ,., ~orui", do romaru. Pebliene d •... ""L I, u Bum.qti, 1906-1907, 1908.

Chi rill[ C Q n s t • n tin, Dlqiono.r geoCT1llic ~ jud.. Vu!u" Bu.u.~d

1.&&9.

D:1 n D i, m ; t ric, Din sai4ruc lui ... Cem.3atl" 1\1D2.

ID e n l \II i • n u 0 vi d; T.,,<filii ~ legend., :B1I~Ur~,d Cr. & .. ). I' u r tun;o. Dum i t r U, Cuvi n te srumpe., B.ucllretti, n I) ~J •

I' II • r u n a 0 II m i I.~ IIJ, . Fmc.!. d. iUbi; (Povesliri ti legend. I'OOln. m~!i), Bucurtfti, J 9'14.

H"idllcescu I. c., C. Cioban II, Arijocianu 1_ MaJciiu, 1 Pir.

YlI1"sc:u Jacob, Dan~'Cl len, Gcografia d~5Cript.iri. a JudC.lulu; Gori, T,g. Jill, 188'1.

H j r n e a. S i m:i 0 n, Puvestea Vrancoi (legende, povcni_rj ~i not. isladee), ed, I., l"oq:anil 1926,.

L. a 1. OJ r, Vic \ 0 r, I.q;cnClc iSlQt;'; de pc pamt,nuJ Komanici, POVC!;'Scil' de ... Clu j, cd. 'II, 192)!,

M ~ r ; .. " .s i '" ion Flo ~ e a, T raditii popa .... ne <nmane din 'Buco-

,.,,, a "duo .. te d~ ... Bumre~, 1895.

M B r i .. n 5 i m ion 1'\., Tr:Hii_jj'lru papa ... Ie roman., d ••.. Sibiu,lS'78, Mire" I. I., t.egendel •... nucW"e$ri, i9~9'.

M U" I ill [Q'" 1.: 5 a ",,1 meu, MonograLia. comun'~i Clil'J"j~, Sib!u, l'U7. N i c u III :0 - V 0 r 0 n c a, EI., Studti in foldor. I-ll. BIlCUf'$U, l'lOa. R ,11 d u I." c u . <;: 0 ~ i? C, Le~end., lr1I~i~ ~i runi .. tiri i5tOrice, ~dun~le

din Oheni. 11 don M",e;;I, BliCl.lrl:!f'tj (f. d).

R 5 d u I es e I) - Cod i n, c., Din uecun.1 nO'UU. Legend., mdi\ii ji Llminriri isrcrice, Sucur.fri, f-a.

R ~ d u I e S" u . Co d i n C. Ii Raulescu L, Dragud .. vde. Trecurul comunei (i~orie, legend., lIC1e ~echi). Clmpulung, 1~23.

T e CI d 0 r e s C u - K i r i I e ~ n U, S.. Slef-a,1'I eel Ma.rI: ~ Sfinl. lstorisi:rj Ii do,rue 'POllula!': Mp.;n1istire.~ NoamI, eel, HI·a, I <J21.

Z 2 0 n e A. L, Provcrbclc Rom&nilor din RO)11~nia .•. \/01. I-X. Bucu. rcJIi. 1 8'J5-1 \103,.

MaJUlltru.

D e i'I ; us; :'I nuN i co I :I e : IUspu nsu ri I" dlc-!li.(Hlanl I i!tl:lrk. lli,bliDlC~ Acodcmie.i Republici Secialisre RomQni~ Bl1cwetU. lUnuterl",I< ~S~~554, 1:895 ...

N; ~ esc u 0.. Din traista ;;u POYefli ti ","1"10 c~ !lc ... ,Mot DI:'II' nilil- I. 11 Arhi"~ I mstltU'lUlui de Peleler, M"DIl~ru 1l1j,

Pam f i I e, T" Povesdri POPI1.1~rc ro~~~fri, Bibl;Qlleca Academic;. Republi'cii Su-c:;.allm Romani:!., BururqU, M:onu",ri. 509l. f. I. r. d ..

POl' R ~ I C Ii a 0 to I, lon, Diverse, Bibliolcca ,\co..demlei Republicii So,illli~e ROmani.., f.1. r.d. M"nuICri, 45H.

P r c < 11 p, Em i I. B=~, pove~ .... n.cdou, ·gIO.lme. diI ... i,c 'l"Il\en.d", 1-11, Arh;'-:I loni'Wlolui d. Foldor, M:1I\UKW 121. nIdi locul de publicare , f:iri dOlI1 "pa,h,iei <au • dirii I" [veali • ma.nllSCr:isului.

174

TABLA DE MATER II

N(JI,. tliilorull4 • InrrodrKc.-.: • • l..egenda rh.lui Bu .... u

A. LEGENDE DESPRE I\PELE ROMANIEI I. Find .. i

LJ, J2lI'cm-r

[II. L.,;uri

rv, Pinti ..

V. Riuri

T. FLl1tinr

I. Ch~j:l Turzi]

II. IZ'Qoare

I. u,gondli JUj~u1uJ a Crill'l"i I\lb fi 0 l1rgului de .rei. d.

pc Mbnll!!e Gain" .

2. lzvorul lui S!O!bn Vodii . I. Izverul di" .V~I.'" Poj3gii"

m. Lacuri

I. Legenda Cniovitti

2. Laeul O"..""",i . .

J. I£ttml Mo.r. ri I.uNI Mit I. rL3CuJ Simin~]

IV. Piraie

I. F'.cioruJ Dediului

2. Poi "no'! Negr:;; .

1. DiledgiJ ti Bid;;i1igiu

V. Rillri

I. A.rg~,~l. .

~. RJ"J. Do .• rune] P;om Doo"",.; J. lc!l...,da M.u:rewlui ~i OltuJui

4. JW'ta CoI .. eulul . . .

;. S"mc~ul ,i Cri~w. . .

5. l.grndi

IS 8 10

19

31 4~ 46

411 61 63 54 6$ 118

175

B. PRIMELE ASEZARI ROMA.NE$TI, OGLIND1TE IN LEGENDE

L Orafe

II. S4C.

I. Legenda or"-'iului Clmpulun); 2. P<lVCSl~ 10.$\,("; •

>. Fiu I I ui Sas- 'iodii

'. 1 n !,m~i. re;\ s~~v ~

5. 01<0 ii Basarab

II. Sate

I. Pov~!t." Vr.I.!lc";. .

~. arul nritUl.~ti .

1. Saw! Bucu,"" (M.hedinli) 4. D rngOf-- \'odil :si Dor.! •

~. Pooulea s;!.~lo.r IUidinn ,i l\iidiniI3. dill jud.lul DoH

~. Zio, P3durii , , . . • . .

7. De unde i.i trng nnrnele satele ligiin~ti ~! &gari

8. VnJe3 U,ei. . . . • . . .

c.. POVESTIRILE PRIVlIND CONFIGURATtA SOLUlUT TARD OASTRE (Si toponimia acestOn)

1. De31uri

11. 'Mo,,·H.

rn. Mu"(.i

IV. Sunci V. VI,Iur,;

1. De'a/uri l. Demnu] Qrj5.. . 2. r:lelllill Fmi. Din, povesdle Lirandului . I. Deahl] Mniorii .

i. Dealul .P;mll lei S •. I"J>i'"

11. MO'IJi/e

I. Movilil Cilug"rn 2. Munee!

I. Caraimanul •

2. Gainll Ii Co<o~ .

3. Busuioeul din muntele TlIlIe;u.1

176

611 70 72: 7~ 78

80 83 ~ 8~ 88 89 113 9?

98 98 1102 102

.His rOs

105 106 108

4. Lc,&''''ru. murnelui • Pi un. AN'"

5. R..=uuJ .

r,. Mu",d. i'lmpa

· Mumele Urll:ll . .

· P""e51c;o III un I1IllIi Viltoi 9. Vhful cu Dor

110 iii )11 112: 112:

IJo

IV. Stind

1 Ib.DeI". . . 2. Slin,1 CoiOClrului :I, Stln~" Cotbi\1'i

~. Log'" d~. [)eltlDU';

!>, Dc"",,, .. IIIi $to£." Voda

6. Srinc,," Dochia. Ii dra~ r~d,oar~i

· - Pi,um Babei '.

S. Piam, I'et~ .

9. P,ende Mlli.dlor .

10. Turnul lu.i Buru

116 117 118 12(1 121 L22 123 123 125 t2ll

1. Cctj~ui.. Sdnru~i

2. Pi5CUI F.tei . }. Sd"ril~ lui Vodl .

V. Vir/uri (Piscuri)

131 139 HI

D. ALTE ASPECTI: ALE NATURU TARn NOAS1'R.E $1 CTITORll REPLRCTATE TN DlPERITE L.EGENDE

l. 'Br.nd" IT. L"C11rl 111. P~ttTi IV. Poien; v, !'ripisti;

VI. lIi.."id Ii mI"ut;ri

1. Bra~d. lui Nevac .

2. Brazda lui T raian

I. Gimpul Rooovanului 2. Colibi 1",

1. f'lud. redoolo. .

I. 8ra'ttll!

II. Locari

145 146

HI!

177

I. Graip. .MaS! lIlra"

2. Poi~n;a Tiglincii

3. PloJul n=.iJ,,,

I. Stinca c..prdo, 2. Much.a l.acului

IV. POlen;

v Prapastii

VI. Bimici # man!stiri I. Bi!Cric'l din Bon.,ei

2. B5lili:! de III B;ti.

3. Maniisnrca Puma • i. M.'na";rea Val."

S. Stohn Voda (01 Bun 6. VUIIUTU!

/Jib/j/)8'"lia

u.g 1:>2 155

lE2 163

166 18i l68 1119 170 171

1'14

!I.<d.<I." MlBiI1 STIlATIJl.A'l' T<h.",cdmor: Y. CtuBOTARU

Colt l-t'jI.if II ,'2) •. CoJ; anrud ~.,..o. Bu.n de Itip..if ;l.\'.IQ7-4t 11Dl 1-4000 n.