Professional Documents
Culture Documents
Administrarea acestei probe este extrem de facilă. Sunt necesare câteva coli de hârtie albă
format A4 şi un creion negru. Colile se plasează la îndemâna subiectului, acesta urmând să ia o foaie
de hârtie pe care să o aşeze după cum doreşte (vertical sau orizontal).
Subiectului i se cere să deseneze o persoană: “Vă rog să faceţi desenul unui om”.Nu este
nevoie de nici o altă indicaţie, întrucât scopul este de a furniza subiectului o situaţie nestructurată. La
eventualele întrebări puse de subiect privind cum anume să deseneze, li se va răspunde:”Aceasta
depinde de tine”....”Poţi face cum vrei ”.
DAP este bazat pe presupunerea că un individ va fi forţat să structureze această situaţie relativ
nestructurată în concordanţă cu dinamica bazală, tipică şi unică a personalităţii sale, relevând date
esenţiale despre el însuşi prin abordarea de către el a sarcinii de a face desenul unei persoane.Se
presupune că în desenul unei persoane vor fi prezente – într-o anumită măsură – atât imaginea sa
despre sine, cât şi cea despre sinele ideal.El va putea, desigur, să prezinte o persoană semnificativă
pentru el: părinte, rudă, soţ, profesor, etc.
În timpul examinării, examinatorul observă îndeaproape comportamentul subiectului,
înregistrând verbalizările spontane. Întregul comportament complex dezvăluit în timpul situaţiei de
testare are nevoie să fie cercetat, evaluat şi interpretat.Conştientizarea totalităţii personalităţii în
interiorul cadrului de testare al probei DAP este de o importanţă capitală în interpretarea rezultatelor.
În timpul testării DAP, subiectul poate fi prea ocupat cu evaluarea calităţilor artistice ale
desenelor lui.El trebuie asigurat că nu este vorba de un test de abilităţi artistice şi că aceste abilităţi nu
sunt luate în consideraţie când testul este interpretat.Se pare că cel mai bine este să se explice
subiectului că testul este utilizat pentru aprecierea gândirii şi afectivităţii lui.
Este esnţial să se împărtăşească subiectului importanţa probei DAP, caracterul său
confidenţial şi locul său de procedură de rutină.Altfel, subiecţii pot fi excesiv de rezistenţi la test,
desenând figuri schematice sau stilizate sau refuzând în întregime testarea.
Când prima figură este desenată, examinatorul îl roagă pe subiect să deseneze o figură de sex
opus.El va avea grijă să evite folosirea termenilor “bărbat” şi “femeie”, permiţându-i subiectului să
definească prima figură ca fiind bărbat sau femeie.Ocazional, un subiect poate pretinde că prima lui
figură nu are sex.Se poate permite subiectului să deseneze altă figură şi să continue apoi cu un desen
de sex opus, sau poate considera prima figură de orice sex doreşte el.
Dacă desenele subiectului sunt figuri stereotipizate – de exemplu, figuri schematice (beţe,
linii), caricaturi sau desene stilizate – este necesară repetarea testului până la obţinerea unei figuri
complete.
După completarea probei DAP, examinatorul mulţumeşte subiectului pentru cooperare şi
marchează desenul pentru indicarea numelui, vârstei şi sexului subiectului, a datei testării şi numărului
desenului în serie.
Există varietăţi interesante în DAP.De exemplu, uneori este folositor să fie utilizate două foi
de hârtie cu o coală de indigo între ele, astfel încât să se obţină o copie a desenului original.Copia
relevă examinatorului ştersăturile şi corectările, permiţându-i acestuia să întrebe subiectul dacă
doreşte să facă modificări în desenul original; schimbările pot fi comparate cu copia.Asemenea
schimbări indică zone de preocupare şi / sau dificultăţi. Indivizii “normali” tind să facă schimbări ce
îmbunătăţesc desenele arătând mai mult echilibru şi control; persoane anxioase tind să facă
modificări ce relevă control slab, rigiditate, fragilitate şi constrângere.
Subiecţii rigizi şi evazivi tind de obicei să evite să se releve pe sine şi încearcă să devalorizeze
situaţia de testare, realizând figuri schematice sau reprezentări umane minimale. Acestor subiecţi e
1
indicat să li se ceară să deseneze o figură completă. Acest lucru este oarecum echivalent cu “testarea
limitelor” în administrarea probei Rorschach.
Un obiectiv al testării DAP este stimularea subiecţilor la producerea mai multor materiale,
astfel încât evazivitatea subiecţilor să nu poată acoperi toate defectele. Subiecţii sunt “împinşi” uşor să
hotărască dacă să continue să fie rigizi şi în gardă sau să îşi expună resursele.
Este indicat să li se ceară subiecţilor să deseneze capete sau busturi detaliate în cazul în care
figurilor le lipsesc detaliile capului (feţei). Zona capului este cel mai relevant indicator al concepţiei
despre sine şi al abilităţii de a se descurca în mediul social; în teoria DAP-ului, capul este locul
sensului Sinelui.
Alte variante ale DAP includ:
2
Odată ce aceste zone de tratare neobişnuită au fost găsite pot fi puse pe listă ipotezele
interpretative. Aceste înregistrări vor fi examinate ulterior, căutându-se inconsecvenţele şi vor putea fi
utilizate pentru analize ulterioare.
Se vor lua în considerare cele patru zone majore menţionate mai sus:
Mai întâi, capul. Este sediul concepţiei despre Sine şi al Eului. Se relaţionează perceptiv cu
lumea exterioară. Ochii şi urechile primesc stimuli sau date extrapersonale. Creierul organizează şi
interpretează aceste date, asigurând integrarea şi controlul intelectual asupra sistemelor de răspuns.
Gura serveşte pentru încorporarea unor lucruri (adică dependenţa orală) şi ca o ieşire a agresivităţii,
prieteniei şi a unor emoţii. În zona capului se manifestă aspiraţii şi frustraţii intelectuale. Aici este, de
asemeni, acceptată, respinsă sau ignorată dragostea. Astfel este acceptată sau respinsă lumea altor
fiinţe umane sau se ia o altă aitudine în raport cu ea. Aspiraţii de strălucire pot fi relevate în detalierea
facială. Dispreţul, ura sau agresivitatea profundă pot fi văzute în ochi întunecoşi, sfredelitori.
Hipersensibilitate sau chiar suspiciune pot fi remarcate într-o detaliere neobişnuită a urechii. Capul
poate să-i furnizeze examinatorului înţelegerea cea mai validă asupra interacţiunii subiectului cu alţii,
cât şi asupra imaginii de sine.
O a doua unitate este alcătuită din mâini, braţe, umeri şi piept. Ele se combină pentru a
forma o unitate funcţională capabilă să execute comenzile corticale sau impulsurile corporale. Pot fi
observate mărimea, forma, puterea, gradul de extindere spre exterior, gradul de agresivitate şi semnele
conflictuale. Desenează subiectul figurile căutând ajutor? Caută el să se manifeste agresiv? Se ia el “la
trântă” cu lumea? Smulge el orice poate de la alţii? Se retrage faţă de ceilalţi şi faţă de lume pentru a se
interioriza? Este capabil din punct de vedere fizic sau slab şi inadecvat? Cum este puterea fizică a
figurilor faţă de puterea fizică a subiectului? Acestea sunt doar câteva întrebări la care trebuie să se
răspundă.
În al treilea rând este torsul sau trunchiul. Acesta indică trăsături de putere similare cu cele
ale braţelor, umerilor şi pieptului. Aici, îmbrăcămintea acoperă corpul şi este importantă simbolic ca
“faţadă” sau “frontispiciu”, partea pe care subiectul o prezintă lumii. Aici este văzută sublinierea liniei
mediene la persoanele dependente sau la cele preocupate de dificultăţi somatice. Impulsurile fizice ale
corpului pot fi deschise şi accentuate, ca în cazul nudurilor sau figurilor în costum de baie, sau
îmbrăcate rigid şi formal, ca în îmbrăcămintea de la Madison Avenue – Brooks Brothers. Indicatori
ai constrângerii şi controlului sunt cravatele, cordoanele, bijuteriile care caută să taie (să reteze)
impulsurile aociate în mod simbolic cu torsul.
În al patrule rând sunt picioarele şi labele picioarelor. Aici sunt indicate autonomia, auto-
mişcarea, auto-direcţia şi echilibrul. Cineva care desenează picioare lungi arată tendinţe de
autonomie. O figură echilibrată sau care se clatină arată stabilitate, respectiv instabilitate emoţională.
Stabilitatea sau instabilitatea pot fi relevate prin simetrie sau asimetrie. La figurile bărbăteşti,
picioarele sunt indicatorul masculinităţii sau al dubiilor în ceea ce priveşte masculinitatea; la figurile
feminine picioarele indică preocupări sexuale.
Interacţiunea celor patru zone corporale este esenţială. Discrepanţele de interpretare între
diferitele zone trebuie să fie rezolvate. În acest moment examinatorul ia în considerare mediul
subiectului, structura lui familială, nemulţumirile principale, descrierea figurilor şi comentariile
spontane. Ajută şi punerea faţă în faţă a reacţiilor tipice ale subiectului la problemele şi frustrările sale
cu ipotezele selectate din figurile desenate de el. Intricarea interpretărilor devine evidentă pe măsură ce
se observă detaliile, tratarea acestora şi a semnificaţiilor ordonate în catalog. Integrarea cu grijă a
ipotezelor într-un tablou complet al personalităţii este absolut necesară. Această sinteză este cea mai
dificilă fază a examinării şi interpretării.
RAPORTUL FINAL
3
• Descrierea sumară a atitudinii subiectului faţă de DAP – temător, vorbăreţ,
autorevelator; liniştit, metodic, impulsiv; a căutat să fie asigurat, a cerut alte îndrumări;
preocupat de sine, autodepreciator, rigid, dispreţuitor; a încercat să facă plăcere
examinatorului; a întrebat despre timp, despre tipul de desen la care se aşteaptă
examinatorul; timpul consumat de aplicarea probei;
• Impresia generală oferită de figurile desenate;
• Tratarea diferenţiată a figurilor masculine şi feminine – sexul desenat primul; sexul mai
atrăgător; mai apropiat de vârsta subiectului; mai capabil, mai activ; sexul cu o dispoziţie
mai bună; diferenţele în profiluri, mărime sau plasare; sexul cu care se identifică
subiectul; sexul cu care subiectul cheltuieşte mai mult timp sau pe care îl detaliază mai
mult şi mai bine; sexul cu cei mai mulţi indicatori de conflict;
• Discutarea ipotezelor interpretative găsite în catalog;
• Rezumat.
Discrepanţele între ipotezele interpretative, aprecierile clinice, istoria trecută,
comportamentele prezente ale subiectului sunt rezolvate pe cât posibil în tabloul final al personalităţii
integrate.
PRECAUŢII
4
III. CATALOGUL INTERPRETATIV
2. Siluetă activă:
− Băieţi preadolescenţi;
− Indivizi hiperactivi;
− Desenate ocazional de indivizi liniştiţi cu dorinţă puternică de putere.
4. Mişcare blocată:
− Schizofreni;
− Persoane foarte anxioase care trăiesc cu impulsuri blocate în expresie sau în activitatea sexuală.
• AGRESIUNE :
1. Degete – gheare:
5
− Ostilitate şi agresiune îndreptate spre lume.
4. Nas turtit:
− Agresiune;
− Probabil agresiunea a fost pedepsită în trecut (tinereţe) şi nu mai este accesibilă pentru moment.
5. Nări accentuate:
− Furie primitivă, nesofisticată;
− Literal, “fremătând de furie”.
7. Pumni strânşi:
− Pumnul strâns al omului furios care încearcă conştient să-şi reprime furia.
1. Oralitate:
− Este accentuată;
− De obicei indică dependenţa orală (Machover);
− Vezi şi DEPENDENŢĂ, LINIA MEDIANĂ, BUZUNARE.
2. Trăsături depresive:
− Indicate în special de un nivel scăzut al activităţii.
• ARTICULAŢII :
1. Accentuate:
− Obsesiv – compulsivi; indică preocupare pentru detalii mici, neimportante şi un control excesiv
asupra obiectelor fizice;
− Sens de integritate corporală defectuoasă şi nesigură;
− Artritici;
− Preocupări somatice ale schizofrenilor, narcisicilor corporali, obsesiv – compulsivilor, artriticilor
(Machover).
2. Strâns:
− Rigiditate, restricţie.
3. Cu spatele la privitor:
− Respingere şi teamă.
• AUTOCRITICA SUBIECTULUI :
Discuţie : Comentarii autocritice cum ar fi : “Nu pot desena!”, “Este groaznic!”, “Este caraghios!”
arată următoarele :
• BARBĂ :
7
Discuţie : Chiar înaintea zilelor lui Samson şi Dalila, părul şi barba simbolizau virilitatea, puterea,
bărbăţia. Această semnificaţie se menţine.
1. Barbă de ţap:
− Simbol al virilităţii indicând nevoia de a-şi demonstra masculinitatea într-un mod neobişnuit;
− Poate indica elemente artistice, antisociale, “beatnice” sau schizoide;
− Dacă este prea haşurată, poate indica o supra-preocupare pentru virilitate;
− Poate să apară la adolescenţi, homosexuali, la bărbaţii batrâni, la unii paranoici închişi (dull).
3. Barbă:
− Substitut falic; este indiciul nevoii de demonstrare a virilităţii (Jolles) ;
− Simbolul statului ;
− Simbolul puterii.
• BĂRBIA :
1. Puternică, proeminentă:
− Dorinţă sau nevoie de dominanţă sau ascendenţă, de obicei în situaţii (relaţii) sociale, nu neapărat
în relaţiile sexuale.
2. Slabă:
− Sentimente de slăbiciune, mai ales în situaţii (relaţii) sociale.
3. Despicată:
− Nevoia şi dorinţa de a munci în vederea atingerii scopurilor propuse.
• BRAŢE :
Discuţie : Tipic, braţele sunt instrumente pentru : a) “mânuirea” lumii; b) respingerea altora; c)
căutarea celorlalţi (deschidere către ceilalţi); d) “împingerea” altora; e) atragerea altora mai
aproape; f) exprimarea furiei; g) apărarea propriului Eu; h) obţinerea a ceea ce se doreşte; i) a face
dragoste; j) autoerotism. Braţele indică sentimente, ca şi dorinţă de putere sau slăbiciune.
1. Omise:
− Poate fi o scăpare din vedere comună (Machover);
− Poate indica trăiri puternice de culpabilitate privind sexualitatea sau ostilitatea (Machover);
− Poate indica o depresie schizofrenică cu retragere activă faţă de oameni sau obiecte; negarea lumii
şi refuzul de a se ocupa de ea, chiar simbolic (Machover).
2. Tratarea conflictului:
8
− Se poate produce când subiectul are trăiri ambivalente privind retragerea din mediu sau modul de a
face faţă acestuia;
− Dorinţă de putere;
− Ostilitate şi / sau sexualitate.
3. Scurte:
− Lipsa ambiţiei (Machover);
− Subiectul se simte slab şi se dă bătut în faţa vieţii (mediului) (Jolles).
4. Slabe, subţiri:
− Sentimente de slăbiciune şi inutilitate (Jolles, Machover);
− Trăire puternică a lipsei de realizare (Machover).
5. Ca nişte aripi:
− Contact slab, schizoid cu ceilalţi (Machover).
6. Îndoite:
− Respingerea lumii (Machover);
− Îndepartarea lumii şi oamenilor din cauza suspiciunii şi ostilităţii (Jolles);
− Control rigid asupra manifestării violente a impulsurilor.
7. Ţinute la spate:
− Trăiri de culpabilizare şi dorinţa de a ascunde mâinile (palmele);
− Nevoia de a controla exprimarea agresiunii (Jolles).
8. Mult haşurate:
− Indică uneori un sentiment al pedepsirii (Machover).
9. Larg deschise:
− Dorinţă importantă de putere (Jolles);
− Accentuează puterea fizică şi musculară faţă de creier (Jolles).
11. Lungi:
− Ambiţie şi dorinţă de succes (Jolles);
− Subiectul cere dreptate şi atenţie.
9
14. Direcţia şi fluenţa liniilor braţelor:
− Indică grade diferite de extensie în mediu (Machover).
• BURTĂ :
Discuţie : Burta (stomacul) sau intestinele reprezintă centrul prin care se introduc alimentele. Atât
mâncarea, cât şi progeniturile sunt purtate în burtă.
• BUZE :
1. Pline:
− Subiectul este senzual, dependent, mai degrabă ia decât oferă în relaţiile emoţionale;
− Vanitate, narcisism (Machover);
− Prezente la o siluetă masculină desenată de un bărbat, indică efeminare (Machover)
− Senzitivitate;
− Posibilă supraidealizare.
3. Concentrare erotică:
− Umbrirea este făcută de subiecţii mai naivi;
− Prezenţa ţigării sau pipei indică o sofisticare mai mare.
• BUZUNARE :
1. Accentuate:
− Subiect infantil, dependent (Machover);
− Deprivări afective sau materne formează fundalul unor adaptări psihopatice (Machover);
10
− Adolescenţi cu dorinţă de afirmare a virilităţii care intră în conflict cu dependenţa de figura
maternă;
− Dependenţă orală; o persoană care ia şi nu dă, imatură;
− Apar la figuri desenate de femei care îşi accentuează independenţa.
• CAP :
Discuţie : Capul este prima parte a siluetei umane pe care copiii învaţă să o deseneze. Este cea mai
“de încredere” parte a corpului desenată şi exprimă nevoi şi receptivitate, trebuinţe intelectuale şi
încercări de a controla emoţiile. În desenul capului, subiectul ilustrează inconştiant elemente de
preocupare intelectuală: gradul de preocupare a imaginaţiei, a controalelor intelectuale,
preocuparea pentru relaţiile interpersonale şi concepţia despre sine. Este de obicei prima parte
desenată şi ultima care se dezintegrează în siluetele desenate de subiecţii cu leziuni organice.
1. Mare:
− Arată tendinţe intelectuale puternice;
− Activitate imaginară considerabilă, ca sursă de satisfacţie (Jolles);
− Preocupare organică în legătură cu (“mentation”) (Jolles, Machover);
− Apare în desenele copiilor (Machover);
− Apare în desenele deficienţilor mintal;
− Trăiri de inadecvare intelectuală cu accent corespunzător pe realizări intelectuale;
− Posibile tendinţe de grandoare şi atitudini egocentrice bazate pe trăiri de inadecvare;
− Agresiune (Levy);
− Migrene, cefalee; chirurgie a creierului; indică zona de tensiune (Machover);
− Tineri cu inadaptări emoţionale şi sociale datorate unor handicapuri în lectură sau în unele activităţi
şcolare (Machover);
− Paranoici, narcisici, persoane încrezute dar intelectuale; Eu lărgit (mărit).
2. Mic:
− Obsesiv – compulsivi (Jolles, Machover);
− Expresia obsesiv – compulsională a dorinţei de negare a sediului gândurilor dureroase şi a trăirilor
culpabile (Machover);
− Dorinţa de negare a controlului intelectual care împiedică satisfacerea impulsurilor corporale
(organice) (Machover);
− Posibile trăiri de inadecvare intelectuală.
5. Profil:
− Posibil indiciu de evaziune, uşoară retragere; vină (Jolles).
• CAZURI CHIRURGICALE :
11
Discuţie : Mayer, Brown şi Levine au studiat desene făcute de pacienţi înainte şi după operaţii –
operaţii ce implicau înlăturare de sân, amputări, chirurgie a ochiului sau urechii. Toate ariile
chirurgicale au fost indicate în DAP ca arii ale anxietăţii. Trăsăturile regresive ale siluetelor
tindeau să se clarifice sau să se diminueze după operaţie, indicând eforturile făcute pentru a
compensa şi a accepta rezultatele operaţiei.
• CĂLCÂI :
1. Accentuat:
− Bărbat imatur psihosexual (Machover);
− Posibile tendinţe homosexuale recunoscute sau neacceptate (Jolles).
• CLOVN :
• COAPSE :
1. Accentuate:
− Posibile tendinţe homosexuale;
− Posibile orientări homosexuale deschise sau neacceptate (Jolles);
− Posibilă infantilitate psihosexuală la subiecţii bărbaţi.
2. Haşurate excesiv:
− Panică homosexuală, în special la paranoici (Machover).
• CONFLICT :
12
cu autonomia şi
sexualitatea;
b ) Tremurate; - Pelvis; - Preocupări în legătură
cu sexualitatea;
– Picioare; - Preocupări în legătură
cu autonomia;
c ) Zimţate; - Linia gâtului; - Preocupări în legătură
cu controlul;
5. Asimetrie. – Linia taliei; - Preocupări în legătură
cu controlul;
- Urechi; - Preocupări în legătură
cu pericolele
exterioare;
- Ochi; - Preocupări în legătură
cu pericolele
exterioare.
• CONFLICT SEXUAL :
1. Bună:
− Arată egalitatea relativă a stării de spirit şi a comportamentului;
3. Slabă:
− Poate indica impulsivitate, dezintegrarea Eului, deficienţă mintală, organicitate.
2. Absenţa cordonului:
13
− Nu este o trăsătură neobişnuită;
− Fluiditate, exprimare uşoară a emoţiilor;
− Dacă nu există semne contrare, absenţa cordonului indică flexibilitate şi acceptare a sexualităţii.
• COROANĂ :
Discuţie : Coroana este rareori desenată; este un simbol al puterii; poate indica mania grandorii,
nevoi puternice de dominaţie şi o ruptură în contactul cu realitatea.
3. În formă de beţe:
− Agresivitate infantilă (Machover); vezi şi “în formă de gheare”;
5. Mult haşurate:
− Vină, probabil în legătură cu sexualitatea sau ostilitatea (Machover);
6. Pumn strâns:
− Delincvenţi adolescenţi cu spirit rebel aproape de a ieşi la suprafaţă; figurativ, “arătând pumnul
lumii” (Machover);
7. Înmănuşate:
− Reprimarea agresivităţii şi posibilitatea unor izbucniri fugitive de agresivitate;
9. Ca ghearele:
− Agresivitate primitivă (Machover);
• DEGETE DE LA PICIOARE :
1. Accentuate, mărite:
− Agresiune primitivă (Machover);
2. Strânse:
− Reprimarea unei agresiuni (Machover).
• DEGETUL MARE :
1. Rigid:
− Preocupare în legătură cu masturbaţia (Machover).
6. Accentuarea buzunarelor:
− Persoană dependentă, receptivă;
15
1. Accentuare orală: obişnuită (Machover);
2. Nivel scăzut de activitate;
3. Postură aplecată sau aşezată;
4. Expresie facială acră;
5. Frunte încreţită;
6. Păr ;
7. Rezistenţă în desenarea corpului, picioarelor, sau labele picioarelor:
− Nivel scăzut de activitate;
− Preocupări în legătură cu autonomia;
− Neacceptarea impulsurilor fizice;
− Lipsă de energie;
− Lipsă de entuziasm (Machover);
8. Conflict în zona nasului şi picioarelor:
− Preocupări în legătură cu sexualitatea;
9. Degete:
16
− De obicei inexistente sau subţiri şi bidimensionale; indică abilitatea de a se descurca cu mediul;
• DESENE – DIAGRAME :
• DESENE INCOMPLETE :
1. Depresie;
2. Evaziune;
3. Nivel (standard) scăzut de realizare:
− Apare la copii, deficienţi mintal (Machover);
4. Constricţie nevrotică.
• DESENE PĂTATE :
Discuţie : La adulţi, pătarea implică o notă regresivă şi anxietate severă. Pătarea nu este
neobişnuită la desenele copiilor.
• DETALIERE :
Discuţie : Silueta desenată cu mai multă grijă şi mai detaliat este de obicei sexul cu cea mai mare
investiţie de energie libidinală din partea subiectului.
1. Excesivă:
- Obsesiv–compulsivi care trebuie să structureze – cu greu – o situaţie astfel încât dorinţele lor
reprimate să nu scape de sub controalele lor excesive.
3. Detalii puţine:
− Obişnuite la copii;
− Deficienţi mintal;
− Depresivi;
− Organici;
− Normali evazivi;
17
− Impulsivi: Detalii amănunţite; multe ştersături, din moment ce sunt suprapreocupaţi cu structurarea
fiecărei situaţii; ei au trăiri anxioase dacă lucrurile nu sunt exact “aşa cum trebuie”;
− Paranoizi: Detaliază excesiv ochii şi urechile; suprastilizează părul; sunt preocupaţi de influenţele
presupus ostile asupra lor; sunt preocupaţi compulsiv de sexualitate, deoarece pentru ei “a iubi”
înseamnă a-şi coborî apărările contra durerii;
− Adulţi inteligenţi: Desenul include mai multe detalii de tip consecvent, bine proporţionate, spre
deosebire de adulţii, copii, depresivi, nevrotici, psihotici;
− Deficienţi mintal: Au desene slab detaliate, ca nişte reminiscenţe ale desenelor copiilor;
− Psihotici: Cei în fază acută pot prezenta detalii bizare, indicatori anatomici; psihoticii cronici pot fi
prea controlaţi pentru a desena mai mult decât nişte figuri schematice sau trăsături uşoare, vagi, cu
distorsiune grosieră şi lipsă de echilibru;
− Depresivi: Desenează figuri slabe, inactive, oarbe, goale.
• DETALII EROTICE :
1. Absente:
− Incapacitatea de a se descurca cu sexualitatea care provine din neacceptarea sexualităţii în viaţă;
imaturitate psihosexuală sau evaziune psihică faţă de sexualitate;
• DEVIANŢI SEXUAL :
• DIFORMITĂŢI :
Discuţie: Un accent pus pe dinţi indică agresiune orală, sarcasm muşcător, o concepţie sardonică
despre viaţă; înfumurare sau alte slăbiciuni ce trebuie compensate (Machover).
• ECHILIBRU :
1. Echilibrul figurii (siluetei): - Este legat de trăirile de echilibru mintal ale subiectului
• EXPRESIA FEŢEI :
18
Discuţie: Această categorie se ocupă de impresiile formate de figuri. Lista adjectivelor de mai jos
poate servi ca un ajutor în descrierea figurilor desenate.
• FAŢA :
Discuţie: Faţa este “faţada” prezentată lumii. Este cel mai de încredere indicator al stării de spirit
din DAP; ea stabileşte tonul desenului prin expresiile de dragoste, ură, teamă, agresivitate,
blândeţe, rebeliune, confuzie, politeţe sau anxietate.
1) Accentuare puternică:
− Preocupare pentru relaţiile sociale şi aparenţele exterioare (Jolles);
− Compensare a inadecvării, slăbiciunii sau lipsei de afirmare, prin desenarea unei imagini de sine
agresive, dominatoare din punct de vedere social (Machover);
− Impuls interior pentru afirmare socială (Machover).
3) Formă:
− Ovală, sensibilă, estetică – indică feminitate şi sensibilitate;
− Pătrată, colţuroasă – indică puterea, dorinţe masculine de putere.
4) Desenată la urmă:
− Subiectul are dificultăţi în relaţiile sociale;
19
− Doreşte să evite autorelevarea.
6) Frunte încruntată:
− Aspiraţii intelectuale sau accent pe controlul emoţiilor;
− Persoană îngrijorată cronic, psihastenică.
• FESE :
• FRUNTE :
1) Accentuare a proeminenţei frontale: - Scopuri şi ambiţii puternic intelectualizate (Machover).
2) Întărită:
− Nesemnificativă prin ea însăşi cu excepţia faptului că arată preocupare pentru controlul mental;
găsită la organici;
− Lobul frontal distrus, distrugere cerebrală traumatică;
− Cei cu migrene;
− Deficienţi mintal.
20
− Sentimentul castrării (Jolles);
− Dificultatea acceptării dorinţelor sexuale.
2) Lungi:
− Luptă pentru autonomie (Jolles).
3) Mari, late:
− Luptă pentru autonomie;
− Ambivalenţă faţă de lupta pentru autonomie (Jolles).
4) Scurte:
− Trăiri de imobilitate, de lipsă de autonomie (Jolles).
5) Depărtate:
− Sfidarea autorităţii (Jolles);
− Negarea insecurităţii;
− Consolidare împotriva şocurilor externe;
− Accentuarea nevoii de stabilitate.
7) Atrofiate:
− Trăiri de slăbiciune, inadecvare, pierdere a puterii şi autonomiei datorate degenerării fizice în
involuţii şi senilitate (Machover).
8) Mult haşurate:
− Uneori, poate fi un semn de panică homosexuală (Machover);
− Poate indica un conflict care priveşte străduinţele de autodirecţionare;
− Pot indica preocuparea reprimată pentru sexualitate dacă sunt desenate de o femeie.
• GÂT :
Discuţie: Gâtul legă capul de corp; furnizează un indicator al coordonării controlului mental cu
impulsurile fizice (Machover)
1) Lung, subţire:
− Lipsă de coordonare a controlului impulsurilor, spre tiparul schizoid (Machover);
− Poate semnifica ostilitatea, mai ales însoţit de un guler întărit.
2) Lat, gros:
− Atitudine încăpăţânată, posibilă rigiditate;
− Bună asimilare a impulsurilor (Machover).
3) Unidimensional:
− Lipsă infantilă de control asupra impulsurilor şi dorinţelor.
21
4) Omiterea liniei de bază a gâtului la profil:
− Flux liber al tendinţelor bazale împreună cu un control inadecvat (Jolles).
• GENUNCHI :
1) Accentuaţi:
− Tendinţe homosexuale (Jolles).
2) Încheieturi detaliate:
− Obsesiv – compulsivi;
− Preocupări somatice.
• GULER :
1) Înalt, scrobit:
− Atitudine de înălţime (superioritate) ce accentuează stăpânirea intelectuală a impulsurilor fizice;
2) Accentuat:
− Poate indica necoordonarea impulsurilor corporale cu controlul mental, având ca rezultat căutarea
de către subiect a refugiului în fantasme de autoapreciere;
− Control rigid al impulsurilor fizice la cineva care nu poate accepta nevoi fiziologice, sexuale sau
ostilitate.
2) Curbă cupidă:
− Erotism adolescentin; năzuinţă către tinereţe (Machover);
− Narcisism, adolescentă vanitoasă.
5) Crestătură a gurii:
− Ostilitate şi furie;
− Agresivitate; hipercritic; sadic verbal.
6) Concavă:
22
− Dependenţă orală (Machover);
− Imaturitate psihosexuală;
− Cere atenţie şi răbdare.
7) Închisă rigid:
− Refuzul de a se autoreleva;
− Respingerea nevoilor de dependenţă;
− Poate fi semn de suprimare sau ostilitate;
− Poate indica o culpabilitate referitoare la felaţie.
8) Batjocoritoare:
− Dispreţ pentru alţii;
− Agresiune, ostilitate, probabil din cauza trăirilor de slăbiciune şi nesiguranţă.
9) Întărită:
− Mofturoşi (capricioşi) la mâncare;
− Alcoolici;
− Dificultăţi sexuale legate de contactele oral – genitale;
− Dependent oral;
− Simptome gastrice;
− Agresivitate orală; înjurături (Machover).
10) Mică:
− O anumită respingere sau negare a nevoilor de dependenţă orală la compulsivii rigizi;
− Negare a dependenţei orale la egoişti şi persoane independente.
11) Omisă:
− Respingere severă a nevoii de afecţiune;
− Respingere severă a oralităţii;
− Sentimente de culpabilitate severe;
− Astmatici;
− Deprimaţi.
• HAŞURAREA indică :
1) Anxietate:
− Gradul anxietăţii este dat de tăria haşurării.
• HOMOSEXUALITATE :
Discuţie: Următoarele aspecte sunt imporatante clinic: această listă de semne homoerotice
semnifică doar tendinţe homosexuale inconştiente, acoperite, controlate, sau interese estetice,
sensibilitate, dependenţă. Informarea persoanelor de tendinţele homoerotice nerecunoscute,
acoperite, inacceptabile este nocivă terapeutic şi traumatizantă. Indiferent de gradul sau de
extinderea semnelor, asemenea informaţii trebuie folosite cu mare discreţie şi cu apreciere clinică
sigură.
23
1) Ochi mari şi gene lungi la figuri bărbăteşti ( Machover, Levy, de Martino );
2) Tocuri înalte la siluetă bărbătească ( Machover, de Martino );
3) Profil masculin înfrumuseţat (fardat, etc.) ( Levy );
4) Gură moale, catifelată;
5) Sprâncene arcuite;
6) Coafură îngrijită;
7) “Talie de viespe” la siluetă bărbătească;
8) Accentuarea feselor şi a rectului la siluete masculine;
9) Slabă diferenţiere între siluetele masculine şi feminine.
Discuţie: Mulţi psihologi şi psihiatri care folosesc DAP găsesc inabilităţile şi bolile fizice în
desene prin indicatori de conflict sau omisiuni în zona afectată.
• INDICATORI ANATOMICI :
Discuţie: Aceştia nu se referă la nuduri sau la figuri subliniate, ci la figuri (siluete) cu trăsături
anatomice clar indicate. De obicei, aceşti indicatori sunt de tip patognomic (psihognomic), dar se
întâlnesc şi în cazuri rare de subiecţi cu un interes neobişnuit pentru anatomie, combinat cu
tensiune şi ostilitate. În unele cazuri este vorba de o tachinare sau de o sfidare a examinatorului cu
încercări de a reduce examinarea la o absurditate, astfel încât să fie mai puţin ameninţătoare.
1) Indici anatomici:
− Schizofreni cronici reprimaţi;
− Ocazional, indivizi maniaci activi.
2) Indici costali:
− De obicei nu sunt consideraţi patologici (Machover);
− Indică probabil un accent pe putere şi frumuseţe la subiecţii masculi.
• ÎMBRĂCĂMINTE ( HAINE ) :
Discuţie: Machover descrie îmbrăcămintea drept compromis făcut de subiect între sentimentele de
modestie şi etalarea corpului. Îmbrăcămintea de pe siluete indicănivelurile de suprafaţă ale
personalităţii.
5) Bijuterii:
− Combinate cu trăsături cosmetice, accentuarea părului, indicaţii de strălucire, arată adaptarea
psihopată la femei tinere; este o ipoteză mai validă dacă trăsăturile sexuale ale hainelor sunt
accentuate (Machover).
• ÎNTREBĂRI:
Discuţie: Când un subiect pune întrebări, el doreşte ca examinatorul să structureze situaţia în locul
lui. Întrebările pot indica nesiguranţă faţă de aşteptările examinatorului, nesiguranţă tipică
25
subiectului sau evadare din situaţie, curiozitate, anxietate, grijă, confuzie. Răspunsurile la toate
întrebările trebuie să fie date astfel încât situaţia de testare să rămână nestructurată. La sfârşitul
testării, examinatorul poate răspunde mai complet şi mai specific la întrebări, dar cu discreţie şi
judecată clinică.
• LABELE PICIOARELOR :
Discuţie: Picioarele asigură oamenilor baza şi instrumentele de locomoţie. Labele picioarelor sunt
un simbol al autonomiei.
3) Omise:
− Lipsă de mobilitate sau autonomie.
− : deprimare, descurajare (Jolles);
4) Foarte mici:
− Control constrictiv, rigid al sexualităţii;
− Posibilă dependenţă faţă de ceilalţi (Jolles).
5) Foarte mari:
− Indică nevoia ecxesivă de securitate;
− Nevoie puternică a unui suport (fundament) solid.
6) Foarte lungi:
− Preocupare pentru sexualitatea masculină;
− Nevoie de independenţă (Jolles, Machover).
7) Foarte ascuţite:
− Combinate cu degete în formă de gheare sau alţi indicatori de ostilitate, susţine ipoteza că
ostilitatea reprimată sau trăirile de ostilitate nu pot fi acceptate.
9) Detaliere excesivă:
− Obsesie a detaliului (detaliere obsesivă).
• LINII :
1) Consecvente:
− Adaptarea poate fi considerată stabilă.
2) Linii slabe:
− Lipsa revendicativităţii, posibilă tendinţă de a se arăta şters şi de timiditate (Machover).
− Anxios, timid, nesigur; utilizează retragerea ca apărare primară;
− Nesiguranţă;
− Control rigid al pulsiunilor care generează constricţie severă şi subproducţie;
− Depresie, lipsă de vitalitate; pierdere a entuziasmului;
− Linie “ectoplasmică” – indică regresie şi retragere tipice pentru schizofrenici;
− Intelectual şi introvertit;
− Înclinat spre spiritual.
3) Linii încărcate:
− Revendicativ, dominant, luptând pentru putere şi control;
− Poate indica impulsuri deschis ostile;
− Poate fi un semn de auto-asigurare;
− Poate indica anxietate dacă sunt combinate cu umbriri şi apăsare puternică;
− Alcoolici cronici, schizoizi şi cei care suferă de temeri de depersonalizare (Machover);
− Ocazional la schizofrenici şi la maniaci excitaţi; semn de agresiune motorie (Machover);
− Semn de tensiune şi ostilitate (Jolles);
− Tulburare organică a creierului.
4) Linii groase:
− Indică bariere fizice faţă de mediu; tipice pentru tendinţe schizoide;
5) Apăsare variabilă:
− Isterici sau ciclotimi; subiect instabil, impulsiv, cu rezistenţă mică la frustrare (Machover).
6) Linii zimţate:
− Pot indica anxietate;
− Pot arăta un control mental scăzut;
− Pot indica standarde de egalitate scăzute.
9) Linii neîntrerupte:
27
− Determinare;
− Leziune centrală.
12) Schiţare (mişcări liniare fără sens, sau schiţare artistică slabă):
− Anxietate, nesiguranţă, insecuritate.
• LINIA DE MIJLOC :
1) Accentuată:
− Puternică nevoie de dependenţă;
− Preocupare pentru simptome somatice (Machover);
− Dependenţi isterici;
− Posibile trăiri de inferioritate corporală (Machover);
− Imaturitate emoţională (Machover).
4) Vagă:
− Persoane mai vârstnice preocupate de declinul lor fizic (Machover).
1) Accentuată:
− Control sexual.
28
2) Mult haşurată sau tăiată:
− Control extrem al sexulităţii, posibil cauzat de sentimente de vinovăţie sau de sentimentul pierderii
iminente a controlului sexual;
− Combinată cu un conflict în zona gâtului, cu atitudine rigidă, lipsa mişcării, lipsa sau ascunderea
mâinilor şi rigiditatea braţelor, indică rigiditate excesivă şi fragilitate a controlului, cu eşec în
adaptarea la cerinţele lumii.
4) Amânarea desenării:
− Un blocaj în a se descurca cu ariile corporale ale sexualităţii.
Discuţie: Persoana care atinge marginea de sus sau trece peste marginile paginii încearcă să se
supraextindă în relaţiile cu alţii şi manifestă o tendinţă de a avea o viaţă imaginară foarte activă.
Personalitate ciclotimică.
• MĂRIMEA DESENULUI :
Discuţie: Dacă silueta care reprezintă imaginea de sine este mică, ipoteza de lucru este că
subiectul se simte mic sau inadecvat şi răspunde cererilor mediului cu sentimente de inferioritate.
Dacă silueta-imagine-de-sine este mare, subiectul răspunde la presiunea mediului cu trăiri de
expansiune şi agresiune. Orice extremă indică psihopatologie (Levy).
29
− Depresie profundă.
5) Depăşeşte pagina:
− Lipsa capacităţii (abilităţii) de planificare;
− Tendinţa de a fi maniac, hiperactiv.
2) Omise:
− Trăire de inadecvare a modului cum se descurcă cu ambianşa (Jolles);
− Trăiri de vinovăţie în legătură cu agresivitatea, ostilitatea, trăirile sexuale (Machover);
− Sens posibil de sindrom de castrare.
3) Desenate la sfârşit:
− Şovăială în descurcarea cu ambianţa din cauza unor trăiri de inadecvare sau negarea unor dorinţe
de putere (Jolles).
5) Foarte haşurate:
− Vină în legătură cu o acţiune reală sau fantastică: masturbaţie, atac, furt (Jolles).
• MIŞCARE :
30
1) Activitate:Tendinţa de a identifica persoane active care doresc să-şi rezolve problemele;
2) Hiperactivitate:Efort de compensare pentru a controla lumea şi a spori predictibilitatea;
3) Pasivitate: Simptom al patologiei crescânde la cineva cu trăiri excesive de slăbiciune şi
inadecvare.
• MIŞCAREA CREIONULUI :
• MUSTAŢĂ :
• MUŞCHI :
1) Accentuaţi:
− Pot să apară la studenţii în artă;
− Homosexuali (bărbaţi);
− Absorbiţi de sine;
− Narcisişti centraţi pe propriul corp (Machover, Jolles);
− Cei cu atrofii musculare.
• NAS :
Discuţie: Nasul este un simbol al sexualităţii, dar şi al luptei pentru putere; o mai mare accentuare
a nasului este mai degrabă un simbol de putere decât de sexualitate.
31
6) Accentuat: indicii pentru preocupare falică (Machover); adolescenţi şi persoane cu teamă de
castrare (Jolles);
7) Ascuţit: tendinţe dominatoare cu posibilă agresiune;
8) Coroiat: sentimentul că îmbătrânirea afecteză sexualitatea masculină, semn de gândire rea şi
avară.
• NASTURI :
Discuţie: Nasturii au importanţă din momentul în care pun o barieră dorinţelor de independenţă la
copii. Copilului îi este necesară o maturitate psihică considerabilă pentru a-şi dezvolta sistemul de
controale motorii grosiere şi fine necesare încheierii şi descheierii hainelor. Astfel, copilul este
forţat să depindă de mamă pentru acest ajutor mult timp după ce a obţinut independenţa în ariile
sfincteriene.
2) Accentuare:
− Dependenţă, imaturitate, inadecvare (Machover).
3) La manşete:
− Detaliere compulsivă cu accentuare stereotipă formală asupra controlului.
• NĂRI :
1) Evidente: semne de agresiune primitivă; măsura acesteia depinde de mărime şi haşurare; subiectul
literal “freamătă de furie”.
• NORMALITATE :
Discuţie: Aproape toţi indivizii “normali” au zone patologice. Cel mai adesea, în testarea
psihologică, diagnosticianul sau clinicianul este înclinat să caute patologicul şi poate subevalua
indicatorii puterii şi stabilităţii. De aceea, autorul enumeră câteva caracteristici ale unui DAP
sănătos:
1) Mărimea:
− figuri de 14 – 18 centimetri înălţime; siluta feminină este puţin mai mică sau cel mult egală cu cea
masculină, dar nu mai mare;
2) Plasare în pagină:
− Tendinţa de a plasa siluetele în mijlocul paginii spre jumătatea de sus;
6) Proporţia:
− Tendinţa de a proporţiona realist siluetele, fără distorsiuni majore;
7) Prezentarea estetică:
− Tendinţa de a face siluetele simetrice şi plăcute la privit;
8) Ştersături:
− Minime, dar atunci când apar, noua variantă este mai bună;
9) Calitatea liniei:
− Tendinţa de a face linii consistente, arătând o presiune constantă, sigură;
10) Sex:
− De obicei, sexul propriu se desenează primul; mai mult timp folosit pentru detalierea sexului
propriu decât pentru cel opus;
15) Ochii:
− Au pupile, dar nu accentuate întunecat;
17) Subiectivitatea:
− Acceptarea siluetelor desenate fără o autocritică nemeritată;
− Subiectul nu cere îndrumări sau asigurări de la examinator;
33
• NUDURI :
• OCHI :
Discuţie: Ochii sunt consideraţi “ferestre ale sufletului” şi relevă trăiri interioare. Ei sunt, totodată,
organele care stabilesc contacte cu exteriorul. Ca şi urechile, ochii asigură date senzoriale pentru a
permite Eului să se descurce cu lumea şi sunt un dispozitiv cibernetic de facilitare a feed–back–
urilor.
1) Disproporţionat de mici:
− Dorinţă de închidere faţă de lume;
2) Care nu văd:
− Imaturitate emoţională şi egocentrism;
− Adulţi copilăroşi sau regresaţi;
− Deficienţi mintal la un nivel mai jos;
− Copii mici (Machover);
− Dependenţă, emotivitate superficială, lipsă de discriminare (Machover);
4) Mari, accentuaţi:
− Pot fi ostili şi ameninţători;
− Subiectul poate fi un individ strălucitor; indicator al tendinţelor exhibiţioniste, în special la fete;
− Bărbaţi homosexuali (Machover);
34
− Subiectul poate fi un isteric egoist;
5) Străpungători:
− Stare exagerată de alertă în raport cu lumea, paranoidă; suspiciuni faţă de motivele şi
comportamentele altora (Machover);
− Îngustarea viziunii, dar cu conştientizare penetrantă la personalităţi paranoide;
6) Ochi crăpaţi:
− excitaţie sexuală (Machover);
7) Crucişi:
− Gândire confuză (Machover);
• OMISIUNI :
Discuţie: Omiterea unei părţi a corpului implică un conflict sau o preocupare în legătură cu zona
respectivă. Înainte de a dezvolta o ipoteză conflictuală, trebuie considerată situaţia imediată,
istoria socială, statutul conflictual al zonei omise, semnificaţiile simbolice ale zonei omise şi alte
date pertinente.
• ORGANICITATE :
1) Capul neproporţional;
2) Capul prea mare;
3) Linii groase şi simple;
4) Sinteză slabă;
5) Siluete prea mari;
6) Sentimentul importanţei exprimat de către subiect;
7) Rigiditatea abordării,
8) Stereotipie;
9) Fără detalii, multe omisiuni;
10) Creionare greoaie a capului;
11) Apăsare neobişnuită;
12) “Înrămarea” siluetei cu linii suplimentare;
13) Ştersături puţin frecvente;
14) Proporţionare slabă.
• PANTOFI :
1) Detaliere:
− La tinerele pubere este semn de preocupare obsesivă pentru obiecte sexuale; curiozitate şi
preocupare anormale pentru sexualitatea masculină (Machover);
2) Ascuţiţi: - agresiune;
3) Mult haşuraţi:
− Preocupare şi dorinţă sexuale;
35
4) Lipsa pantofilor:
− Agresiune şi sexualitate primitive şi nereprimate;
5) Cu catarame:
− Femeile exhibiţioniste şi narcisiştii decorează mult pantofii.
4) Ochi sfredelitori:
− Prudenţă faţă de ceilalţi; “Atenţie!” la ameninţările şi pericolele de la alţii;
6) Semne homoerotice:
− Inversiune sexuală la unii paranoici;
7) Degete-gheare:
− Ostilitate extremă şi agresivitate direcţionată spre mediu;
8) Refuzul de a desena.
36
− Indicator de regresie, indicaţie schizoidă, de sexualitate infantilă şi fantasme compensatorii de
virilitate (Machover).
2) Lung şi nehaşurat:
− Ambivalenţă sau ostilitate în legătură cu sexualitatea (Jolles);
4) Coafură elaborată:
− Femei sociopate cărora le place să se autoafişeze; vanitate,
− Bărbat sociopat sau homosexual căruia îi place să se autoafişeze;
− Adolescente cu dorinţe de strălucire;
8) Ca spuma:
− Asociat cu imoralitate sexuală şi cu lipsa controlului (Machover);
• PELVIS :
37
Discuţie: Pelvisul este, literal, “leagănul civilizaţiei”, sediul sexualităţii feminine şi mediul cel mai
gratificant pentru bărbat.
2) Mare:
− Fecunditatea care dă naştere copiilor (Machover);
− Superioritatea femeii faţă de bărbat;
− Preocupare faţă de graviditate;
− Dependenţa bărbatului de mamă sau de imaginea mamei;
− Preocuparea femeii faţă de problema gravidităţii.
• PERSEVERARE :
Discuţie: Aceasta se referă la repetiţii neadaptative ale unor răspunsuri. Adesea, perseverarea se
manifestă la indivizii limitaţi sau deterioraţi mintal, la nevrotici care caută refugiu în răspunsuri
sigure, repetitive, încredinţate unei zone de activitate limitate şi sigure, şi la simulanţi.
• PERSOANA DESENATĂ :
Discuţie: Din moment ce desenele au o mare valoare pentru aceia care îşi proiectează sentimentele
faţă de oameni în cadrul unui singur desen, subiecţii ar trebui să fie întrebaţidespre concepţia lor
asupra siluetelor desenate. Examinatorul încearcă să afle dacă siluetele desenate sunt legate de
concepţia asupra Sinelui şi asupra altora, dacă desenele indică concepţii existente sau dorite asupra
lumii şi oamenilor. Întrebările puse sunt deschise, nespecifice şi nu trebuie să sugereze răspunsuri.
2) Imagine de sine;
3) Imaginea autorităţii:
− Cineva cu care subiectul trebuie să se înţeleagă;
4) Persoană semnificativă:
− Mama, tatăl, fraţi, etc., sau alte persoane semnificative;
5) Persoană neplăcută:
− Faţă de această persoană subiectul manifestă sentimente ambivalente;
6) Sexul opus:
− Răspunsul la o figură sexuală;
38
− Poate fi în acelaşi timp confesiune şi effort de a se schimba (Machover);
9) Persoană mutilată:
− Respingerea conceptului reprezentat de partea mutilată a corpului (Jolles);
− Tulburare mintală (emoţională) severă.
• PERSPECTIVĂ :
Discuţie: Perspectiva se referă la acea parte a siluetei desenate pe care subiectul o prezintă lumii.
1) Profil:
− Perspectivă mai matură şi mai sofisticată decât vederea din faţă, care este relativ mai naivă şi
nesofisticată (Machover);
2) Disproporţia profilului:
− Slabă capacitate de judecată (Machover);
• PLASARE ÎN PAGINĂ :
Discuţie: încadrarea în pagină arată în mare unde se plasează subiectul relativ la mediul său.
1) Sus pe pagină:
− Subiectul se simte “în aer”, fără o bază solidă;
39
− Poate fi distant şi inaccesibil (Buck);
− Poate indica optimism în lupta pentru atingerea scopurilor (Machover);
− Poate indica înfumurare sau privire “de sus” a altora (Levy);
3) În centrul paginii:
− Insecuritate şi rigiditate;
− Nevoia de a menţine un control atent (Jolles);
− Grad normal de control şi rigiditate;
• PROFIL :
2) Profil ambivalent ( o parte a corpului întoarsă în altă direcţie decât cealaltă parte):
− Tendinţe introversive şi extroversive, o ambivalenţă care produce confuzie (Urban);
− Poate indica frustrare extremă cu dorinţă puternică de a abandona situaţia nesatisfăcătoare (Jolles).
• PUTERE FIZICĂ :
40
Discuţie: Puterea fizică este accentuată de cei care se simt inadecvaţi fizic. Cineva sigur de sine
într-o zonă fizică specifică nu are nevoie să accentueze acea zonă (Machover, Jolles).
• RECT :
• SÂNI :
Discuţie: Tradiţional, sânul asigură laptele dătător de viaţă, simbol al mamei şi al obţinerii
obiectelor de la mamă. Sânul este asociat cu dependenţa; mai degrabă cu “a lua” decât cu “a da”.
3) Mici:
− Pot indica avariţie în oferirea iubirii, afecţiunii, aprobării către copii;
− Dacă sunt desenaţi de o femeie pot indica respingerea sexualităţii feminine;
− Pot indica sentimentul respingerii de către mamă (Machover);
− Pot indica teama de sexualitate feminină matură (Machover);
6) Înalţi şi fermi:
− Siluetă de femeie tânără cu dorinţe sexuale active (Machover);
− Pot indica respingerea unei sexualităţi feminine mai mature pentru o “iubire liberă” egală cu a
bărbaţilor.
Discuţie: Semnele de mai jos indică feminitate sau identificarea cu rolul feminin în societate.
Aceste semne apar în desenele homosexualilor deschişi, ale paranoicilor homoerotici, ale obsesiv
– compulsivilor, uneori şi la unii indivizi normali care tind să fie sensibili, idealişti, bine educaţi
sau cu interese estetice.
1) Gene lungi;
2) Gură moale cu buze groase;
3) Sprâncene arcuite;
4) Coafură precisă, aranjată;
5) Talie de viespe;
42
6) Coapse şi fese mai mari;
7) Tocuri înalte;
8) Trăsături faciale strălucitoare.
• SILUETĂ FEMININĂ :
1) Mare, masculinizată:
− Femei care prezintă protest masculin, care invidiază rolul masculin;
− Femei cu contacte heterosexuale limitate;
2) Mică, slabă:
− Bărbaţi cu mania grandorii;
− Femei slabe, sensibile, delicate.
• SILUETĂ ÎN ALERGARE :
Discuţie: O siluetă alergând indică un nivel înalt de energie direcţionată primar spre ieşirea dintr-o
situaţie neplăcută (Jolles). Poate indica şi o impulsivitate isterică.
• SIMBOLURI FALICE :
• SIMBOLURI SEXUALE :
1) Pălăria;
2) Pantofii;
3) Nasul;
4) Pipa, ţigara, ţigara de foi;
5) Puşca, bastonul;
6) Părul, barba, sprâncenele.
• SIMETRIE :
1) Bilaterală:
− Rigiditate şi represie (Machover);
− Efecte bizare pot indica schizofrenie paranoidă;
2) Extremă:
− Compulsiv, rece emoţional, distant (Machover);
1) Îngrijite:
− Stereotip social care reflectă rafinament şi îngrijire;
− Femei cu aspiraţii de strălucire şi narcisism corporal, adesea critice în raport cu exprimarea liberă a
trăirilor lor (Machover);
2) Ridicate:
− Atitudine dispreţuitoare, de superioritate (Machover);
− Atitudine interogativă;
3) Stufoase:
− Primitiv, aspru, grosolan, posibil neinhibat.
• SUCCESIUNE :
Discuţie: Cei mai mulţi subiecţi încep cu capul şi continuă în jos spre picioare.
2) Succesiune confuză:
− Impulsiv, maniac sau supra-activ;
− Scizofren confuz;
• SUCCESIUNEA SEXELOR :
Discuţie: Levy afirmă că 87 % din 5000 de subiecţi au desenat la început persoane de acelaşi sex
cu ele. Într-un eşantion de 16 homosexuali, 81% (13) au desenat la început sexul opus.
Interpretările posibile ale acestei ultime succesiuni în desenare sunt următoarele:
44
1) Inversiune sexuală (Levy);
2) Identificare sexuală confuză (Jolles, Machover);
3) Ataşament puternic sau dependenţă de părintele de sex opus (Machover);
4) Ataşament puternic sau dependenţă de un membru al sexului opus (Levy).
• ŞTERSĂTURI :
Discuţie: Ştersăturile indică anxietate şi instisfacţie deschisă în raport cu zona în care apar, cu
funcţia zonei respective sau cu semnificaţia simbolică a acesteia (Machover).
• TEMĂ :
1) Cowboy:
− Agresiune în viaţa imaginară îndreptată spre expresia fizică, activă a sentimentelor;
− Copii, adolescenţi, delincvenţi;
2) Om de zăpadă:
− Evaziune din problematica somatică, corporală;
4) Persoană în vârstă:
− Eforturi spre maturitate şi control;
• TRANSPARENŢĂ :
45
Discuţie: Tratamentul diferenţiat al sexelor este importantz, deoarece indică ariile de conflict
privind rolurile sexuale, ostilităţi, dependenţă, dorinţe de putere şi fixare la niveluri imature ale
sexualităţii.
2) Homosexuali:
− Desenează bărbaţi efeminaţi şi femei puternic masculinizate (Machover);
− Uneori desenează bărbaţi şi femei împodobiţi, “încântători”;
• TRUNCHI :
1) Omis:
− Respingerea impulsurilor fizice;
− Bărbaţi involutivi;
− Copii (Machover),
− Pierderea imaginii corporale (Jolles);
2) Lung şi îngust:
− Caracteristică schizoidă (Jolles);
4) Foarte mic:
− Negarea impulsurilor sexuale (Jolles);
− Sentimente de inferioritate şi slăbiciune fizică (Machover);
5) Foarte mare:
46
− Multe impulsuri instinctuale nesatisfăcute (Jolles);
− Luptă pentru dominanţă fizică (Machover);
• UMERI :
1) Mari:
− Sentimente de forţă; preocupare extremă pentru putere (Jolles);
− Adolescenţi (Machover);
− La subiecţi feminini indică protest anti – masculin, dorinţe de forţă şi putere asupra bărbatului
(Machover);
2) Mici:
− Sentimente de inferioritate (Jolles);
− Lipsa accentuării puterii fizice cu interese compensatorii sau substitutive;
3) Pătraţi:
− Împreună cu indicatori de rigiditate şi ostilitate arată o atitudine extremă de apărare şi ostilitate
(Jolles);
5) Căzuţi, atârnând:
47
− Dezechilibru emoţional;
− Semn de conflict sexual de rol;
6) Ştersături şi întăriri:
− Preocupare pentru dorinţe şi impulsuri fizice pentru dezvoltarea corpului şi expresie a puterii
(Machover).
• URECHI :
Discuţie: Urechile sunt importante în măsura în care culeg informaţii (conversaţii) ce asigură feed
– back-ul cu alte persoane. Ele asigură date senzoriale pentru a se descurca cu lumea externă şi
detectează semnalele de pericol.
1) Accentuare:
− Sensibilitate şi receptivitate la lumea exterioară;
− Paranoizi (Jolles, Machover);
− Persoane surde sau cu deficienţe de auz (Machover);
− Ocazional la homosexualii care se simt persecutaţi pentru sexualitatea lor deviantă (Machover);
− Nevroticii extrem de sensibili la critici;
− Extrema accentuare poate indica halucinaţii auditive;
2) Minimalizare:
− Refuz de a asculta criticile (Jolles);
− Negarea preocupării pentru părerile celorlalţi;
− Negarea halucinaţiiolr auditive;
3) Omisiune:
− Din moment ce includerea urechilor se face la o vârstă mai mare decât alte trăsături faciale,
omiterea lor este mai puţin semnificativă decât omiterea părţilor corporale mai active (Machover).
48
IV. CAIETUL DE PROTOCOL AL TESTULUI D.A.P.
CĂTRE EXAMINATORI :
NUME :
VÂRSTĂ :
DATA NAŞTERII :
SEX :
ADRESA ŞI TELEFON :
STUDII :
DIPLOME SAU ATESTATE :
DATE MEDICALE, NEUROLOGICE, PSIHOLOGICE :
DATE SOCIO – ECONOMICE :
0-7 - sau +
8 - 14 ++
0–4 -
5–9 +
11–16 ++
49
0 – 4 : Nu neapărat semnificativ, dacă tabloul 0 – 7 : Uşoară probabilitate de
clinic nu susţine ipoteza psihopatologică; leziune cerebrală;
5 – 9 : O tulburare acută; 8 –14 : Probabilitate mare de
10 – 16 : Tulburare emoţională severă. leziune cerebrală.
RECOMANDĂRI :
DINAMICA PERSONALITĂŢII :
SILUETA SILUETA
MASCULINĂ FEMININĂ
1 1
2 2
3 3
4 4
5 5
6 6
GREŞELI GREŞELI
(MIŞCARE) (MIŞCARE)
SILUETĂ MASCULINĂ :
50
ALTELE
SILUETA MASCULINĂ :
DESCRIERE INTERPRETĂRI
TRĂSĂTURILE
CAPULUI
PĂR
OCHI
URECHI
NAS
GURĂ
BĂRBIE
UMERI, BRAŢE
MÂINI, DEGETE
UMERI
BRAŢE
MÂINI
DEGETE
ZONE
SIMBOLICE
SEXUAL
PERINEU
NASUL
PĂRUL
PICIOARE (pantofi)
FESE
TRĂSĂTURI
ALE
CONTROLULUI
GRADUL DE
DETALIERE
51
PIEPT
MANŞETE
ATITUDINE
CALITATEA LINIEI
LINIA GÂTULUI
OBSERVAŢIE : în cazul silutelor feminine, se adaugă la zonele simbolice sexual cea a sânilor.
TOTAL :
1) Cap disproporţionat,
2) Cap mult prea mare;
3) Linii greoaie şi simple;
4) Sinteză slabă;
5) Absenţa detaliilor, multe omisiuni;
6) Siluete mult prea mari;
7) Simţul neputinţei exprimat de subiect;
8) Rigiditatea abordării;
9) Stereotipie;
52
10) Schiţare greoaie a capului;
11) Apăsare neobişnuită;
12) Încadrarea siluetelor cu linii suplimentare;
13) Slabă proporţionare,
14) Ştersături neobişnuite.
TOTAL :
INDICAŢII : Examinatorul DAP încercuieşte acele cuvinte care îl descriu cel mai bine pe subiect.
Spaţiile albe pentru cuvintele descriptive pot fi completate şi înlocuite de examinator. Fiecare secţiune
(A,B,C, etc.) ar trebui să aibă cel puţin un cuvânt încercuit. Secţiunile finale sunt incluse pentru a fi
completate de examinator.
53
IMPRESIILE ASUPRA SUBIECTULUI EVOCATE DE FIGURILE DAP
DESENATE
INDICAŢII : Examinatorul interpretează impresiile sale asupra figurilor DAP desenate de subiect.
Aceste interpretări sunt înregistrate prin aprecieri (evaluări) pe o zonă a continuumului. Mai jos se află
un continuum între termenii descriptivi ai figurilor DAP desenate. În fiecare continuum examinatorul
plasează un “M” pentru silueta masculină şi un “F” pentru cea feminină pe zona care i se pare cea mai
potrivită dintre cele două zone. Deci, fiecare linie va avea un “M” şi un “F”. Pe această cale,
examinatorul formulează atât o concepţie literală cât şi una grafică a tratării diferenţiate a sexelor.
Liniile adiţionale sunt prevăzute pentru a introduce noi continuumuri , scriind cei doi termeni
descriptivi care limitează fiecare nou continuum pe care experienţa examinatorului îl face pe acesta să
creadă că este semnificativ.
CONTINUUMURI
TREIMEA TREIMEA TREIMEA
SUPERIOARĂ MEDIE INFERIOARĂ
Viguros Pasiv
Deschis Respinge
Bine dispus Furios
Prietenos Ostil
Strălucitor Plat
Frumos (chipeş) Nepretenţios
Curat Neîngrijit
Trăsături regulate Schimonosite
Natural Stilizat (afectat)
Maturitate emoţională Imaturitate
Aparenţă adultă Adolescentină Infantilă
Capabil Slab
Masiv Mic
Drept Se clatină
Controlat Impulsiv
Detaliat “Gol”
Perceptiv (“vede”) Imperceptiv (“orb”)
Sofisticat Naiv
Sensibil Nesimţitor
Intelectual Corporal
Conştiincios (linii îngrijite) Dezordonat
Fericit Deprimat
Consecvent în tratare Inconsecvent
Ştersături puţine Multe
54
TRATAREA BĂRBAT – FEMEIE:
Folosind continuumurile, examinatorul indică prin încercuire care sex asigură după părerea lui reacţiile
subiectului, răspunsul sau identificarea acestuia.
IPOTEZE INTERPRETATIVE:
A. :
B. :
C. :
55
56