Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1.2KActivity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
BAC 2009 Subiectul II Texte Argumentative

BAC 2009 Subiectul II Texte Argumentative

Ratings:

4.57

(7)
|Views: 177,229|Likes:
Published by ioana 75

More info:

Published by: ioana 75 on Apr 18, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/28/2015

pdf

text

original

 
SUBIECTUL 2 REZOLVARI VARIANTE BAC ROMANA 2008 
II.1 (adev
ă
r)
 
Afirma
ţ
ia lui Cioran este valabil
ă
pentru noi to
ţ
i. Nimic nu este mai adev
ă
ratdecât faptul c
ă
oamenilor le place s
ă
fie min
ţ
i
ţ
i. Cu to
ţ
ii neg
ă
m realitatea, fie c
ă
evorba de ceea ce suntem, de societatea în care tr 
ă
im sau, de ce nu, de modul încare banii se ob
ţ
in. To
ţ
i încerc
ă
m s
ă
fent
ă
m într-un fel sau altul realitatea. Vremca lumea s
ă
ne considere mai buni
ş
i vrem s
ă
profit
ă
m de orice
ş
ans
ă
de a ne fimai bine cu un minimum de efort. Dar pân
ă
la urm
ă
ce are dac
ă
este a
ş
a? De ceEmil Cioran spune acest lucru cu atâta dezam
ă
gire?
 
 În primul rând, l
ă
sând ipocrizia caracteristic
ă
nou
ă
tuturor la o parte, pot spuneca noi, oamenii, avem nevoie cu to
ţ
ii de minciuni, de iluzii. Adev
ă
rul, pe lâng
ă
 faptul c
ă
doare, ne
ş
i dezarmeaz
ă
. Adev
ă
rul i-a determinat pe unii oameni chiar s
ă
recurg
ă
la masuri extreme, cum ar fi suicidul. Cert este c
ă
fiecare dintre noi apus m
ă
car o dat
ă
un bilet la loto, fiecare am fost impresiona
ţ
i de via
ţ
a pe care ovedem în filme
ş
i în romane sau de averile care se pot câ
ş
tiga la burs
ă
. Toateaceste
ş
anse ne fac via
ţ
a mai frumoas
ă
 
ş
i ne motiveaz
ă
s
ă
mergem mai departecu speran
ţ
a c
ă
în viitor norocul va fi de partea noastr 
ă
.
 
 În al doilea rând a
ş
putea spune chiar, c
ă
în unele aspecte ar trebui sa lemul
ţ
umim acestor negustori de iluzii pentru faptul c
ă
ne determin
ă
s
ă
vedem cual
ţ
i ochi via
ţ
a. Ace
ş
ti negustori, pe de alt
ă
parte, sunt
ş
i ei oameni ca noi, oameniinteresa
ţ
i de binele lor. Diferen
ţ
a este c
ă
ei con
ş
tientizeaz
ă
mai bine decât noifaptul c
ă
pân
ă
la urm
ă
nimeni nu-
ţ
i d
ă
nimic degeaba. Fie c
ă
este vorba de bancicare ofer 
ă
prima rat
ă
gratuit, de patronii de cazinouri
ş
i, de ce nu, de arti
ş
ti, coto
ţ
ii au ca scop prezentarea unei realit
ăţ
i mai pu
ţ
in dure. Negustorii tr 
ă
iesc dinfericirea noastr 
ă
, iar noi tr 
ă
im din minciunile lor.
 
 În concluzie, pot spune c
ă
, atâta timp cât nu ne l
ă
s
ă
m du
ş
i de val deveninddependen
ţ
i de ceea ce vând ace
ş
ti negustori de iluzii, putem privi minciuna ca unmod mai u
ş
or 
ş
i mai pl
ă
cut de a trece prin via
ţă
.
 
(Roxana Sandu, 12 B; coord. prof. Elena Apostol)
 
II.2 (menirea artistului)
 
 
 
 În opinia mea, afirma
ţ
ia lui George Enescu, în care acesta sus
ţ
ine c
ă
 “artistul dezv
ă
luie omenirii calea spre armonie, care e fericire
ş
i pace”, este una întemeiat
ă
.
 
Din cele mai vechi timpuri, arta are rolul de a satisface omul din punct devedere spiritual, indiferent de forma pe care aceasta o îmbrac
ă
. Muzica, poezia,teatrul sau pictura au toate menirea de a crea în rândul publicului o anumit
ă
staresufleteasc
ă
; de regul
ă
, formele artistice dau na
ş
tere unor tr 
ă
iri interioare intense,dar natura sentimentelor generate depinde
ş
i de mesajul pe care artistul a dorit s
ă
  îl transmit
ă
, dar 
ş
i de cel care îi “consum
ă
ş
i interpreteaz
ă
opera. De exemplu,muzica rock induce persoanelor care o ascult
ă
o alt
ă
stare de spirit decât muzicaclasic
ă
, un film horror provoac
ă
alte tr 
ă
iri decât unul romantic, o poezie dedragoste eminescian
ă
treze
ş
te în rândul cititorilor alte sentimente decât unasimbolist
ă
bacovian
ă
, dar totodat
ă
, o pies
ă
de teatru care se vrea a fi dram
ă
 poate impresiona
ş
i emo
ţ
iona la nivele diferite dou
ă
persoane din public, a
ş
a cumo comedie poate fi extrem de amuzant
ă
pentru cineva, dar penibil
ă
pentrualtcineva.
 
Totodat
ă
, “consumarea” formelor artistice, precum citirea unei car 
ţ
i,vizionarea unui film sau a unei piese de teatru, poate conduce oamenii sprecunoa
ş
terea de sine, spre autocunoa
ş
tere, care, dac
ă
este con
ş
tientizat
ă
 
ş
iinterpretat
ă
în mod just, constituie “calea spre armonie”.
 
Prin urmare, eu consider ca menirea artistului este aceea de a dezv
ă
luiomenirii calea spre anumite tr 
ă
iri
ş
i sentimente, iar atunci cand mesajul transmiseste unul propice, “spre armonie, care e fericire
ş
i pace”.
 
(Ionu
ţ
Stancu, 12 B; coord. prof. Elena Apostol)
 
II.3 (avere)
 
Consider c
ă
afirma
ţ
ia
ă
cut
ă
de Cilibi Moise, conform c
ă
reia “Acei care crednumai în bani nu sunt prea cinsti
ţ
i”, este una întemeiat
ă
, având în vedere c
ă
 drumul spre îmbog
ăţ
ire este dificil
ş
i implic
ă
sacrificii uria
ş
e, ajungându-se chiar la pierderea cinstei
ş
i a moralit
ăţ
ii.
 
 
 În primul rând, preocuparea pentru bani este inevitabil
ă
, având în vederec
ă
banul ne asigur 
ă
traiul
ş
i existen
ţ
a, dar banii nu aduc fericirea în casa omului,ci via
ţ
a în lini
ş
te
ş
i pace al
ă
turi de cei dragi. Din p
ă
cate, unii oameni fac din îmbog
ăţ
ire un adev
ă
rat
ţ
el, setea de avere creându-le dependen
ţă
 
ş
i ajungând,treptat, s
ă
le domine existen
ţ
a. Ace
ş
ti oameni uit
ă
s
ă
mai acorde importan
ţă
 lucrurilor care conteaz
ă
cu adev
ă
rat.
 
 În al doilea rând, aceast
ă
goan
ă
dup
ă
îmbog
ăţ
ire poate transformaoamenii cinsti
ţ
i în indivizi capabili de a face orice pentru a câ
ş
tiga cât mai mul
ţ
ibani, determinându-i chiar s
ă
renun
ţ
e la onestitate, la principiile morale
ş
i chiar s
ă
î 
ş
i neglijeze propria familie. A
ş
a cum afirma un vechi proverb românesc, banuleste „ochiul dracului”.
 
 În concluzie, oamenii „care cred numai în bani” sunt înv
ă
lui
ţ
i de mirajulaverii
ş
i pot ac
ţ
iona
ş
i pe c
ă
i necinstite pentru a o ob
ţ
ine, neîn
ţ
elegând c
ă
, de
ş
isunt necesari pentru a asigura existen
ţ
a, „banii nu aduc fericirea” sau armonia înfamilie
ş
i nu trebuie considera
ţ
i un ideal.
(Ionu
ţ
Stancu, 12 B; coord. prof. Elena Apostol)
 
II.4 (b
ă
trâne
ţ
e)
 
Din aceast
ă
afirma
ţ
ie a lui Mircea Eliade rezult
ă
c
ă
valoarea tinere
ţ
iirezid
ă
în efemeritatea ei. Eu sunt de acord cu acest fapt, consider c
ă
tinere
ţ
eaeste perioada în care omul are un poten
ţ
ial maxim de dezvoltare
ş
i afirmare,poten
ţ
ial pe care trebuie s
ă
îl utilizeze cu în
ţ
elepciune
ş
i ra
ţ
iune, pentru c
ă
nu vadispune de el pentru totdeauna.
 
Cu siguran
ţă
, dac
ă
tinere
ţ
ea ar fi singurul stagiu al vie
ţ
ii, dac
ă
oamenii ar 
ă
mâne pururea tineri, probabil c
ă
nu ar sti s
ă
aprecieze acest lucru, nu ar cunoa
ş
te altceva
ş
i nu ar avea un element de compara
ţ
ie.
 
B
ă
trâne
ţ
ea este etapa ce survine tinere
ţ
ii, în care omul, de
ş
i are mai mult
ă
 experien
ţă
de via
ţă
 
ş
i probabil este mai în
ţ
elept decât a fost pân
ă
atunci, nu maiare puterile pe care le avea cand era tân
ă
r, nu are capacitatea de ac
ţ
iune pecare o avea cu ani în urm
ă
.
 

Activity (1,183)

You've already reviewed this. Edit your review.
Lalala67 liked this
Ionescu Mady liked this
Laura Baciu liked this
Mirela Minca liked this
OaNa OaNa added this note
Foarte bun!
Bianca Biancaa liked this
dienutza1990 liked this
OaNa OaNa liked this
Alex Cristian added this note
Foarte bun ! Multumim !
BlackSwanDiana liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->