Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1.2KActivity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
BAC 2009 Subiectul II Texte Argumentative

BAC 2009 Subiectul II Texte Argumentative

Ratings:

4.57

(7)
|Views: 121,786 |Likes:
Published by ioana 75

More info:

Published by: ioana 75 on Apr 18, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/01/2014

pdf

text

original

 
SUBIECTUL 2 REZOLVARI VARIANTE BAC ROMANA 2008 
II.1 (adev
ă
r)
 
Afirma
ţ
ia lui Cioran este valabil
ă
pentru noi to
ţ
i. Nimic nu este mai adev
ă
ratdecât faptul c
ă
oamenilor le place s
ă
fie min
ţ
i
ţ
i. Cu to
ţ
ii neg
ă
m realitatea, fie c
ă
evorba de ceea ce suntem, de societatea în care tr 
ă
im sau, de ce nu, de modul încare banii se ob
ţ
in. To
ţ
i încerc
ă
m s
ă
fent
ă
m într-un fel sau altul realitatea. Vremca lumea s
ă
ne considere mai buni
ş
i vrem s
ă
profit
ă
m de orice
ş
ans
ă
de a ne fimai bine cu un minimum de efort. Dar pân
ă
la urm
ă
ce are dac
ă
este a
ş
a? De ceEmil Cioran spune acest lucru cu atâta dezam
ă
gire?
 
 În primul rând, l
ă
sând ipocrizia caracteristic
ă
nou
ă
tuturor la o parte, pot spuneca noi, oamenii, avem nevoie cu to
ţ
ii de minciuni, de iluzii. Adev
ă
rul, pe lâng
ă
 faptul c
ă
doare, ne
ş
i dezarmeaz
ă
. Adev
ă
rul i-a determinat pe unii oameni chiar s
ă
recurg
ă
la masuri extreme, cum ar fi suicidul. Cert este c
ă
fiecare dintre noi apus m
ă
car o dat
ă
un bilet la loto, fiecare am fost impresiona
ţ
i de via
ţ
a pe care ovedem în filme
ş
i în romane sau de averile care se pot câ
ş
tiga la burs
ă
. Toateaceste
ş
anse ne fac via
ţ
a mai frumoas
ă
 
ş
i ne motiveaz
ă
s
ă
mergem mai departecu speran
ţ
a c
ă
în viitor norocul va fi de partea noastr 
ă
.
 
 În al doilea rând a
ş
putea spune chiar, c
ă
în unele aspecte ar trebui sa lemul
ţ
umim acestor negustori de iluzii pentru faptul c
ă
ne determin
ă
s
ă
vedem cual
ţ
i ochi via
ţ
a. Ace
ş
ti negustori, pe de alt
ă
parte, sunt
ş
i ei oameni ca noi, oameniinteresa
ţ
i de binele lor. Diferen
ţ
a este c
ă
ei con
ş
tientizeaz
ă
mai bine decât noifaptul c
ă
pân
ă
la urm
ă
nimeni nu-
ţ
i d
ă
nimic degeaba. Fie c
ă
este vorba de bancicare ofer 
ă
prima rat
ă
gratuit, de patronii de cazinouri
ş
i, de ce nu, de arti
ş
ti, coto
ţ
ii au ca scop prezentarea unei realit
ăţ
i mai pu
ţ
in dure. Negustorii tr 
ă
iesc dinfericirea noastr 
ă
, iar noi tr 
ă
im din minciunile lor.
 
 În concluzie, pot spune c
ă
, atâta timp cât nu ne l
ă
s
ă
m du
ş
i de val deveninddependen
ţ
i de ceea ce vând ace
ş
ti negustori de iluzii, putem privi minciuna ca unmod mai u
ş
or 
ş
i mai pl
ă
cut de a trece prin via
ţă
.
 
(Roxana Sandu, 12 B; coord. prof. Elena Apostol)
 
II.2 (menirea artistului)
 
 
 
 În opinia mea, afirma
ţ
ia lui George Enescu, în care acesta sus
ţ
ine c
ă
 “artistul dezv
ă
luie omenirii calea spre armonie, care e fericire
ş
i pace”, este una întemeiat
ă
.
 
Din cele mai vechi timpuri, arta are rolul de a satisface omul din punct devedere spiritual, indiferent de forma pe care aceasta o îmbrac
ă
. Muzica, poezia,teatrul sau pictura au toate menirea de a crea în rândul publicului o anumit
ă
staresufleteasc
ă
; de regul
ă
, formele artistice dau na
ş
tere unor tr 
ă
iri interioare intense,dar natura sentimentelor generate depinde
ş
i de mesajul pe care artistul a dorit s
ă
  îl transmit
ă
, dar 
ş
i de cel care îi “consum
ă
ş
i interpreteaz
ă
opera. De exemplu,muzica rock induce persoanelor care o ascult
ă
o alt
ă
stare de spirit decât muzicaclasic
ă
, un film horror provoac
ă
alte tr 
ă
iri decât unul romantic, o poezie dedragoste eminescian
ă
treze
ş
te în rândul cititorilor alte sentimente decât unasimbolist
ă
bacovian
ă
, dar totodat
ă
, o pies
ă
de teatru care se vrea a fi dram
ă
 poate impresiona
ş
i emo
ţ
iona la nivele diferite dou
ă
persoane din public, a
ş
a cumo comedie poate fi extrem de amuzant
ă
pentru cineva, dar penibil
ă
pentrualtcineva.
 
Totodat
ă
, “consumarea” formelor artistice, precum citirea unei car 
ţ
i,vizionarea unui film sau a unei piese de teatru, poate conduce oamenii sprecunoa
ş
terea de sine, spre autocunoa
ş
tere, care, dac
ă
este con
ş
tientizat
ă
 
ş
iinterpretat
ă
în mod just, constituie “calea spre armonie”.
 
Prin urmare, eu consider ca menirea artistului este aceea de a dezv
ă
luiomenirii calea spre anumite tr 
ă
iri
ş
i sentimente, iar atunci cand mesajul transmiseste unul propice, “spre armonie, care e fericire
ş
i pace”.
 
(Ionu
ţ
Stancu, 12 B; coord. prof. Elena Apostol)
 
II.3 (avere)
 
Consider c
ă
afirma
ţ
ia
ă
cut
ă
de Cilibi Moise, conform c
ă
reia “Acei care crednumai în bani nu sunt prea cinsti
ţ
i”, este una întemeiat
ă
, având în vedere c
ă
 drumul spre îmbog
ăţ
ire este dificil
ş
i implic
ă
sacrificii uria
ş
e, ajungându-se chiar la pierderea cinstei
ş
i a moralit
ăţ
ii.
 
 
 În primul rând, preocuparea pentru bani este inevitabil
ă
, având în vederec
ă
banul ne asigur 
ă
traiul
ş
i existen
ţ
a, dar banii nu aduc fericirea în casa omului,ci via
ţ
a în lini
ş
te
ş
i pace al
ă
turi de cei dragi. Din p
ă
cate, unii oameni fac din îmbog
ăţ
ire un adev
ă
rat
ţ
el, setea de avere creându-le dependen
ţă
 
ş
i ajungând,treptat, s
ă
le domine existen
ţ
a. Ace
ş
ti oameni uit
ă
s
ă
mai acorde importan
ţă
 lucrurilor care conteaz
ă
cu adev
ă
rat.
 
 În al doilea rând, aceast
ă
goan
ă
dup
ă
îmbog
ăţ
ire poate transformaoamenii cinsti
ţ
i în indivizi capabili de a face orice pentru a câ
ş
tiga cât mai mul
ţ
ibani, determinându-i chiar s
ă
renun
ţ
e la onestitate, la principiile morale
ş
i chiar s
ă
î 
ş
i neglijeze propria familie. A
ş
a cum afirma un vechi proverb românesc, banuleste „ochiul dracului”.
 
 În concluzie, oamenii „care cred numai în bani” sunt înv
ă
lui
ţ
i de mirajulaverii
ş
i pot ac
ţ
iona
ş
i pe c
ă
i necinstite pentru a o ob
ţ
ine, neîn
ţ
elegând c
ă
, de
ş
isunt necesari pentru a asigura existen
ţ
a, „banii nu aduc fericirea” sau armonia înfamilie
ş
i nu trebuie considera
ţ
i un ideal.
(Ionu
ţ
Stancu, 12 B; coord. prof. Elena Apostol)
 
II.4 (b
ă
trâne
ţ
e)
 
Din aceast
ă
afirma
ţ
ie a lui Mircea Eliade rezult
ă
c
ă
valoarea tinere
ţ
iirezid
ă
în efemeritatea ei. Eu sunt de acord cu acest fapt, consider c
ă
tinere
ţ
eaeste perioada în care omul are un poten
ţ
ial maxim de dezvoltare
ş
i afirmare,poten
ţ
ial pe care trebuie s
ă
îl utilizeze cu în
ţ
elepciune
ş
i ra
ţ
iune, pentru c
ă
nu vadispune de el pentru totdeauna.
 
Cu siguran
ţă
, dac
ă
tinere
ţ
ea ar fi singurul stagiu al vie
ţ
ii, dac
ă
oamenii ar 
ă
mâne pururea tineri, probabil c
ă
nu ar sti s
ă
aprecieze acest lucru, nu ar cunoa
ş
te altceva
ş
i nu ar avea un element de compara
ţ
ie.
 
B
ă
trâne
ţ
ea este etapa ce survine tinere
ţ
ii, în care omul, de
ş
i are mai mult
ă
 experien
ţă
de via
ţă
 
ş
i probabil este mai în
ţ
elept decât a fost pân
ă
atunci, nu maiare puterile pe care le avea cand era tân
ă
r, nu are capacitatea de ac
ţ
iune pecare o avea cu ani în urm
ă
.
 

Activity (1,175)

You've already reviewed this. Edit your review.
Alex Cristian added this note
Foarte bun ! Multumim !
BlackSwanDiana liked this
Lavinia Coman liked this
Ichim Adrian liked this
Alex Cristian liked this
Ovidiu Folea liked this
BlackSwanDiana liked this
1 hundred thousand reads
Ralu Bolba added this note
until here
Denisa Baloia liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->