Facultatea de Inginerie Alimentara

Controlul si expertiza produselor

Stilul de viata si abordarile

farmacologice pentru
tratamentul hipertensiunii
si hiperlipidemiei

Zelinca Alexandra-
Nicoleta

Gr 1b

SUCEAVA
2010
 Ce este hipertensiunea arteriala?

Presiunea sangelui se refera la forta cu care sangele circula prin artere cand bate
inima (presiunea sistolica) si cand inima se odihneste (presiunea diastolica). Se masoara
in milimetri de mercur, fiind notata prin abrevierea mm Hg.
In cazul adultilor, presiunea ridicata a sangelui - hipertensiunea (HTA), se refera
la o presiune sistolica mai mare sau egala cu 140 mm Hg si la o presiunea distolica mai
mare sau egala cu 90 mm Hg.
Hipertensiunea arteriala determina marirea riscului aparitiei altor complicatii
cerebrale, cardiace si renale, mai ales in momentul in care se prezinta deja si alti factori
de risc (precum obezitatea, fumatul etc). Hipertensiunea arteriala se inregistreaza si in
randul copiilor si al adultilor, dar cel mai des este intalnita in cazul persoanelor de peste
35 de ani.
Cu aceasta afectiune cardiovasculara se confrunta in primul rand persoanele mai
in varsta, oamenii supraponderali, alcoolicii, fumatorii si femeile care iau
anticonceptionale. De asemenea, persoanele care au diabet zaharat sau prezinta
insuficienta renale sunt predispuse hipertensiunii arteriale. HTA se poate mosteni si pe
linie genetica, insa, cu toate acestea, exista si persoane care nu au probleme cu tensiunea
chiar daca familia lor cunoaste astfel de cazuri.

Tensiunea arteriala este data de jocul intre doua forte: forta de contractie a inimii
si rezistenta periferica a sistemului arterial.
Hipertensiunea este definita de o forta prea mare de circulare a sangelui, si
implicit, o presiune aflata in raport direct proportional.In acest caz, inima este fortata sa
depuna un efort mult prea mare, crescand astfel riscul imbolnavirii ei, dar si cel al
aparitiei diabetului.

Presiunea sangelui Presiunea sistolica (mm Hg) Presiunea diastolica (mm Hg) 

Normala  Mai mica de 120 Mai mica de 80

Prehipertensiune  120-139 80-89
 

2
 Hipertensiune Presiunea sistolica (mm Hg)  Presiunea diastolica (mm Hg)

 Faza 1  140-159  90-99

 Faza 2  Egala sau mai mare cu 160  Mai mare sau egala cu 100

Cand inima pompeaza, sangele trece din arterele mari in cele mai mici - arteriole.
Arteriolele se pot contracta sau dilata, alternand rezistenta fata de circulatia sangelui.
Acest lucru afecteaza cantitatea sangelui si presiunea sanguina.
Daca arteriolele se contracta, rezistenta fluxului sanguin creste, acest lucru
determinand marirea presiunii sangelui. Dilatarea arteriolelor produce efect opus.
Diametrul intern al arteriolelor este important pentru echilibrarea debitului sanguin si
pentru determinarea presiunii sangelui. In cazurile in care arteriolele se
comprima/contracta apare hipertensiunea.
Daca esti sanatos, arterele isi mentin elasticitatea si musculatura. Ele se intind in
momentul in care inima pompeaza sangele prin ele. Gradul de intindere depinde de forta
care este exercitata asupra sangelui. In conditii normale inima bate de 60-80 de ori pe
minut.
Presiunea sangelui creste cu fiecare bataie a inimii si scade in momentele in care
inima se relaxeaza intre batai. Presiunea sangelui se poate modifica de la minut la minut
in functie de activitatile pe care le depui (faci sport, dormi etc).
Pentru un adult, presiunea arteriala normala ar trebui sa fie mai mica de 120/80
mm Hg. Tensiunea care se mentine intre 120-139/80-89 mm Hg este considerata
prehipertensiune, iar aceea care depaseste aceste limite ajungand la un nivel de 140/90
mm Hg sau mai mare este hipertensiune.
In mod normal este de datoria medicului sa-ti masoare de mai multe ori tensiunea
inainte de a decide daca prezinti o presiune ridicata a sangelui.

Ce indica numarul presiunii sangelui?

Numarul mai mare (presiunea sistolica) reprezinta presiunea sangelui in timp ce

inima bate.

3
 Numarul mai mic (presiunea diastolica) desemneaza presiunea sangelui in timp ce
inima se odihneste intre batai.
Presiunea sistolica se afiseaza intodeauna inaintea presiunii diastolice.

Stilul de viata si hipertensiunea arteriala

Se poate vorbi despre hipertensiune arteriala atunci cand valorile presiunii cu care
sangele circula prin artete sunt mai mari decat cele considerate a fi normale.Valorile
crescute ale tensiunii arteriale conduc, in timp, la afectarea organelor numite tinta,
precum creierul, inima si rinichii.
Diagnosticul si hipertensiunea arteriala se stabileste atunci cand valorile
presionale depasesc 140/90mm Hg la trei determinari successive, in conditii de repaus.
Important de stiut este si faptul ca specialistii recomanda un tratament
medicamentos doar persoanelor care prezinta si factori de risc, care se asociaza acestor
valori presionale.
Cauzele tensiunii arteriale sunt, in proportie de peste 90%, reprezentate de o
multitudine de factori(teoria mozaicului etiologic), precum ereditatea (mostenirea
genetica), factorii ce tin de calitatea vaselor, starile emotionale si conflictuale repetitive,
anumite tulburari endocrine, alimentatia hipercalorica si cu adaos de sare. Aceasta
hipertensiune este denumita de catre specialisti hipertensiune arteriala esentiala. In restul
cazurilor, hipertensiunea arteriala se considera a fi secundara unei anumite cause ce poate
fi identificata(cauza renala, endocrina, anomalii ale peretilor arteriali etc.)

Cum se manifesta hipertensiunea arteriala?

Avand in vedere faptul ca hipertensiunea arteriala este o boala silentioasa in
stadiile de inceput, este intelept si util san e verificam valorile tensiunii arteriale cel putin
o data pe an sau cu orice alta ocazie ne prezentam la medic.
Nu trebuie sa asteptam instalarea unor semne, precum durerile de cap dimineata la
trezire, instalarea ametelilor, aparitia sangerarilor nazale, a tulburarilor de vedere sau de
auz, a modificarilor de ritm cardiac sau a instalarii unui accident vascular cerebral.

4
Cum ne influenteaza stilul de viata valorile hipertensiunii arteriale?
Trebuie sa stim cu totii ca respectarea unui stil de viata sanatos previne aparitia
hipertensiunii arteriale. De asemenea, un stil de viata sanatos contribuie la scaderea
valorilor tensiunii arteriale si asigura eficientizarea terapiei medicamentoase.

Prin stil de viata sanatos, se intelege:

- renuntarea la fumat, reducerea consumului de alcool si cafea, reducerea
consumului de sare si grasimi din alimentatie, in special cele de origine
animala(accentual pozitiv punandu-se pe uleiul de floarea soarelui si grasimea
provenind de la peste), revenirea la valorile greutatii ideale in cazul
supraponderalitatii sau obezitatii;
- cresterea consumului de fibre alimentare, de legume si fructe ce contin, alaturi de
lactatele partial degresate, potasiu, sodium, calciu;
- reducerea stresului zilnic, evitarea starilor conflictuale, indepartarea starii de
oboseala prin respectarea unui numar adecvat de ore de odihna si somn,
participarea in mod activ la programe de gimnastica de inretinere, wellness sau
fitness terapeutic, concepute adaptat si desfasurate sub stricta supraveghere a
specialistilor din domeniu(fiziokinetoterapeutic si medici de recuperare medicala)

Factorii de risc
Sunt personae la care se manifesta o serie de factori de rocs ce pot conduce la
instalarea si/sau agravarea efectelor valorilor crescute ale tensiunii arteriale.
Cunoastem cu totii acesti factori de risc, precum:
- fumatul
- valorile crescute ale glicemiei sau diabetul zaharat
- varsta care depaseste 60 ani
- alte afectiuni vasculare cardiace, renale sau cerebrale in trecutul propriu sau la
rudele apropiate
- valori constant crescute ale tensiunii arteriale
- valori crescute ale lipidelor sau grasimilor in sange
- supraponderalitatea sau obezitatea.

5
 Preventia si tratamentul hipertensiunii:
Masurile care trebuie luate sunt:
- renuntarea la fumat
- adoptarea unei diete sanatoase, bazata pe fructe, legume,cereale si carne de peste;
- se recurge la un regim naturist in care sa predomine alimentele hipotensoare:
usturoi, ceapa, praz, salata, sparanghel, urzica, hrean, leustean, sfecla, fasole
verde si boabe, cartofi, mult peste , paine Graham si rar pasare de curte.
- se vor consuma cu predilectie grau, soia si in special secara, incoltite.
- reducerea consumului de sare, zahar si grasimi;
- miscare zilnica( chiar si 20 min intr o plimbare )
- mentinerea greutatii in limite normale;
- masurarea periodica a tensiunii arteriale;
- colesterolul trebuie mentinut in limite normale- o valeare mare a colesterolului-
peste 2,5g/l sange se depune pe peretii arterelor sub forma de placi(ateroame) care
ingreuneaza corculatia, ducand la hipertensiune, care se poate complica cu
apartitia anginei pectorale. Blocarea arterei de catre un aterom desprins de pe
peretii vaselor, poate produse infarct. Colesterolul depus excesiv poate determina
ruperea vaselor de sange.
- glicemia este un alt parametru ce trebuie mentinut in limitele normale- atentie
deosebita acordandu-se pacientilor diabetici.
- la toate acestea se adauga administrarea unei medicatii(la recomandarea
specialistului) cu effect cert profilactic- statine, antiagregate plachetare, alaturi de
care se pot asocial:
Coenzima Q10- influenteaza favorabil conditia fizica si psihica, ofera energie
muschiului cardiac, protejandu-l de anumite afectiuni; ajuta la prevenirea oboselii si
stresului; creste forta de contractie a ainimii; scade nivelul colesterolului si a
trigliceridelor.
L-carnitina, impreuna cu Coenzima Q10 protejeaza miocardul si incetineste procesul
de imbatranire.

6
 Complexele de vitamine si minerale ce contin vitaminele A,C,E si minerale precum
Seleniu, Magneziu, Potasiu au effect antioxidant, protejand miocardul si vasele de
actiunile nocive ale radicalilor liberi.
Omega 3( Ulei de peste) controleaza nivelul grasimilor si colesterolului din sange, iar
in combinatie cu acidul folic, vitaminele B6 Si B12 mentine activitatea normala a
vaselor sangvine.
Dieta in hipertensiune
Cercetarile recente au descoperit ce anumite minerale au un rol important in
tratarea hipertensiunii arteriale. Cei care se confrunta cu o asemenea problema de
sanatate, trebuie sa manance cel putin cinci portii de legume si fructe zilnic-acestea
furnizeaza vitaminele B6 si C, magneziu si potasiu(ajuta la buna functionare a arterelor si
a inimii), sa mareasca consumul de fibre, de peste gras, si sa reduca consumul de
grasimi, sa aleaga produsele lactate slabe in grasimi si sa consume putina sare.

Persoanele care sufera de aceasta boala trebuie sa tina o dieta hiposodata.

Se recomanda consumul in cantitati reduse al urmatoarelor alimente:
- sare de bucatarie, de masa, sare iodata, sare marina;
- carne sarata si afumata;
- peste sarat, afumat, caviar;
- branzeturi(se permite branza de vaci)
- paine si biscuit cu sare;
- supe si piureuri instant, cartofi, chipsuri, masline;
- oleaginoase sarate, sucuri de legume;
- paste, unt si margarina cu sare;
- apa carbogazoasa, bauturi carbogazoase in general;
- unele condimente, conserve cu otet, ketchup, mustar, muraturi, conserve in
general.
Dieta impune suprimarea consumului de produse congelate: file de peste, mazare,
toate legumele congelatela care este adaugata sare.
Nu este permis consumul zilnic a mai mult de o portie de: sfecla, telina, morcovi,
varza, boabe de mustar, spanac, lapte, paine normala, cereeale uscate, grau, faina,

7
moluste, crustacee( cu exceptia stridiilor), unt sau margarina cu sare. De asemenea
trebuie evitate toate alimentele care contin bicarbonate de sodium(prajituri, pate de
ficat, placinte, aluaturi) si zahar rafinat. Nu este recomandat consumul a mai mult de
doua cani de lapte pe zi.

Aditivi nerecomandati:
- Fosfat disodic: se gaseste in cereale, branzeturi;
- Glutamat monosodic: carne, unele condimente, muraturi, supe instant, produse
de patisserie;
- Benzoat sodic: suc de fructe;
- Hidroxid sodic: mazare la conserva;
- Propionat de sodiu: PAINE;
- Cazeinat de sodiu: fructe uscate, legume gata preparate pentru supe si ciorbe;
- Pectinat de sodium: mezeluri, compoturi, gemuri;
- Bicarbonat de sodiu: supa de rosii, faina, dulceturi.

Alte remedii naturale pentru hipertensiune

Schimbarea stilului de viata si remediile naturale pot ajuta la controlul tensiunii

arteriale crescute. Dar este important sa discuti in primul rand cu doctorul tau despre
aceasta problema pentru ca netratata, hipertensiunea arteriala poate deteriora organele
si poate creste riscul de atac de cord, accident vascular cerebral, hemoragie cerebrala,
boli de rinichi, pierderea vederii.

Usturoiul
Cercetatorii au ajuns la concluzia ca suplimentele cu pulbere de usturoi pot fi utilizate
la pacientii cu hipertensiune arteriala usoara. Totusi, aceste suplimente trebuie
folosite numai sub supravegherea unui medic. Usturoiul poate subtia sangele (reduce
capacitatea de coagulare a sangelui) intr-un mod similar cu aspirina.

In plus, usturoiul poate interactiona cu mai multe medicamente si suplimente cu

prescriptie medicala cum sunt aspirina, vitamina E, Trentalul.

Paducelul
Florile de paducel sunt adesea folosite pentru reducerea hipertensiunii arteriale. Nu au
fost raportate interactiuni cu alte medicamente.

8
 Acidul folic
Acidul folic este o vitamina din grupul B, necesara pentru formarea celulelor rosii. El
poate ajuta la scaderea hipertensiunii arteriale in cazul anumitor persoane.

Tratament medicamentos
Există mai multe tipuri de medicamente, care pot micșora presiunea sangvină
ridicată, cunoscute ca medicamente hipotensoare. Cele mai comune grupe de
medicamente antihipertensive sunt:

Medicamente cardioinhibitoare:
Beta-blocanți (propanolol, betaxolol, labetalol, timolol, atenolol, acebutolol);
Blocanți ai canalelor de calciu (nisoldipina, felodipina, ditiazem, nicardipina,
verapamil);
Diuretice (micșorează cantitatea de sodiu și de apă din organism, micșorând
volumul sângelui) (bumetamida, furosemid, spironolactona, indapamida);
Medicamente vasodilatoare (micșorează rezistența vasculară sistemică): [6]
Alfa-blocanți;
Inhibitorii enzimei de conversie (enalapril);
Antagoniști ai receptorilor angiotensinei II (losartan);
Inhibitori ai reninei;
Medicamente nitrodilatoare;

Tratarea hipertensiunii arteriale poate implica tratamente combinate.

Tratamentul nemedicamentos
O viață calmă, repausul, relaxarea intermitentă, precum și o dietă echilibrată și
potrivită au o influență bună asupra persoanelor suferinde de HTA. Conflictele și stresul
(fizic și psihic) pot agrava starea bolnavilor. Este recomandat un efort fizic minim, însă s-
au constatat scăderi ale tensiunii la bonavii cu munci fizice moderate in comparație cu
sedentarii sau cei cu numai activități intelectuale. Dieta trebuie să fie moderată, săracă în
sodiu. De asemenea, trebuie limitat consumul de lipide și glucide. Dieta trebuie sa fie
bogată în fructe, legume, precum și lactate cu un conținut redus de grăsime.

Trebuie evitate expunerile prelungite la soare, băile prea reci sau șederea la
altitudini mari. Călătoriile cu avionul și conducerea automobilului sunt permise,
exceptând anumite cazuri. Nu este recomandat ca bolnavii de HTA să fumeze, deoarece
nicotina poate crește glicemia, pulsul cu 10-20 bătăi/minut, precum si tensiunea sangvină
cu până la 5-10 mmHg (are o actiune vasoconstrictoare). [7] De asemenea, în cazul
pacienților supraponderali, pierderea greutății poate avea un efect benefic.

9
 Ce este hiperlipidemia?

Hiperlipidemia este denumirea medicala pentru nivelul ridicat de grasimi in

sange. In general, aceasta inseamna cam acelasi lucru ca si nivelul ridicat de colesterol
(hipercolesterolemie) si/sau de trigliceride. Hiperlipidemia in sine nu are simptome, dar
ea, atunci cand valorile cresc prea mult, supune persoana la riscuri de a dezvolta si alte
probleme. Consecinta acestor valori crescute va fi colmatarea vaselor de sange, cunoscuta
sub numele de ateroscleroza, cu risc major de declansare a bolilor cardiace coronariene si
a accidentelor vasculare cerebrale. Cele mai recente cercetari stiintifice au in vedere
faptul ca nivelul de colesterol din sange nu este singurul responsabil de acest lucru, mult
mai multi factori influenteaza sanatatea vaselor de sange si circulatia. Se pare ca atat
colesterolul bun cat si cel rau, in anumite cantitati, sunt importante. Antecedentele
medicale si stilul de viata influenteaza foarte mult “colesterolul rau” (LDL). Aceste
influente includ prezenta fumatului, a hipertensiunii arteriale, a diabetului zaharat, lipsa
de exercitii fizice si istoricul familial de boala de inima sau de accident vascular cerebral
survenit sub varsta de 60 de ani. Medicul dumneavoastra poate lua toti acesti factori in
considerare, utilizand tabele speciale cumulative de risc pentru a estima cat de grava este
problema cu care va confruntati. In acelasi timp, este bine sa va concentrati si asupra unui
regim alimentar echilibrat si regulat si sa faceti exercitii fizice. Uneori, in ciuda unei
alimentatii sanatoase si a unui stil de viata echilibrat, valorile colesterolului continua sa
prezinte un nivel inacceptabil de ridicat, generand astfel un risc crescut cardiovascular.
Pentru astfel de situatii, astazi, exista medicatie suficient de buna, care va poate micsora
nivelul de colesterol si trigliceride, reducand astfel riscul de boli cardiace coronariene
viitoare si accidentele vasculare cerebrale.

. Hiperlipidemia apare atunci cand grasimi, precum trigliceridele si colesterolul, nu

sunt metabolizate adecvat. Deoarece in aceasta combinatie exista mult colesterol,
hiperlipidemia mai este cunoscuta drept hipercolesterolemie.
Genetic, obezitatea, diabetul, stresul, disfunctia glandei tiroide sau a ficatului si
disfuntia hormonilor pituitari sunt cauzele hiperlipidemiei.
Obezitatea, de asemenea, are o relatie stransa cu tesuturile grase. Hiperglicemia,
hiperinsulinemia si hipertrigliceridemia sunt mult mai frecvent intalnite la persoanele
obeze in partea superioara decat cele obeze in partea inferioara a corpului.
Hiperlipidemia, de asemenea, apare mult mai usor la persoanele care au probleme de
metabolizare a lipidelor.

Hyperlipidemia (cunoscut şi sub numele de hyperlipoproteinemia şi dyslipidemia)

înseamnă că nivelurile de lipide şi lipoprotein din sânge sunt anormale. De lipide şi
lipoprotein anomalii sunt foarte frecvente în rândul populaţiei şi a acestor anomalii sunt
considerate ca fiind un factor de risc de a dezvolta boli cardiovasculare. Aceste anomalii
sunt un factor de risc, din cauza colesterolului, pentru că în cazul în care nivelul de
colesterol în sânge sunt mari, aceasta poate duce la ateroscleroză şi chiar pentru a

10
pancreatită acută. Există şase tipuri de Hyperlipidemia, după cum urmează: de tip I este o
formă foarte rare (de asemenea cunoscute ca Buerger-Gruetz sindrom), care este cauzată
de deficitul de lipoprotein Lipaza (de asemenea abreviat LPL), care duce la creşterea
nivelului de chylomicrons (a se chylomicrons particule mici, care sunt responsabile cu
graşi de transfer de la tubul digestiv intro ficat. de tip II este cea mai comună formă de
Hyperlipidemia şi sunt clasificate în tip IIa (care este o boala care apare polygenic din
cauza la o mutaţie în cromozomul 19 şi poate duce la boli cardiovasculare prematură) şi
IIb (dezvolta această boală, datorită unui supraproducţie de trigliceride şi acetil CoA). De
tip III apare ca urmare a unor niveluri ridicate de chylomicrons şi intermediar densitate
lipoprotein (de asemenea abreviat IDL). Tip IV (cunoscut şi sub numele de
Hypertriglyceridemia) se dezvoltă ca rezultat la un nivel ridicat de trigliceride. De tip V
este o boală similar cu cel de tip I, dar care are niveluri ridicate de VLDL (foarte joasă
densitate lipoprotein. Această afecţiune afectează femeile ca şi bărbaţii.

Hyperlipidemia - Simptome

Este bine cunoscut faptul că orice tulburare medicale (inclusiv Hyperlipidemia)

pot declanşa o varietate de simptome. Prin urmare, unele dintre această afecţiune este cel
mai mai puţin frecvente simptome nu au fost enumerate (menţionate) aici. De aceea, vă
recomandăm să vă adresaţi-vă cu furnizorul de îngrijire a sănătăţii personale, ori de câte
ori va dezvolta orice neobişnuit, neplăcut sau simptome neplăcute. Medicul dvs.
personale vor fi capabili să-ţi spun, dacă suferă de Hyperlipidemia sau din orice alte
tulburări medicale. Aici este o listă cu cele mai frecvente simptome care o persoană care
suferă din cauza Hyperlipidemia, pot apărea. De obicei, această afecţiune este
asimptomatică şi ea este, de obicei, descoperite la un pacient care se duce la un control de
rutină. Xanthomas (care sunt depozite de colesterol) de obicei, sub forme pacientului de
piele (cele mai frecvente domenii în care aceste depozite sunt sub formă de ochii şi de-a
lungul Achile tendon). La pacienţii care suferă de hypertriglyceridemia (sensul de tip IV),
de obicei, dezvoltarea comedon-leziuni ca peste tot pe corp. De un nivel ridicat de
trigliceride de obicei duce la pancreatită (pancreatită este severă, inflamaţie a
pancreasului si este o pun în pericol viaţa medicală). Toţi pacienţii trebuie să ştie că
aceasta nu este o listă completă a simptomelor că această afecţiune poate declanşa. Pentru
mai multe informaţii, vă puternic sfatuim sa caute personal medical de consiliere.

Hyperlipidemia - Tratamentul

Ca Hyperlipidemia nu provoca orice semne sau simptome, această afecţiune poate

fi diagnosticată după un test de sânge. Medicii recomanda persoanelor de a face un test de
sânge pentru această boală, cel puţin o dată la cinci ani, în special a persoanelor care,
după vârsta de 20 de ani. Acest test de sânge de obicei indică niveluri ale lipidelor din
sânge şi de medicul sau personal medical vor compara rezultatele de la al pacientului test
cu niveluri normale, pentru a stabili game. Aceşti variază de ai ajuta pe medici de
sănătate furnizorii de servicii medicale pentru a diagnostica Hyperlipidemia şi de a decide
dacă pacientul are nevoie de tratament medical, stil de viaţă sau modificări atât de ei. În
cazul în care pacientul a Hyperlipidemia, de asemenea, medicul va verifica-l de
ateroscleroză sau alte boli cardiace şi a factorilor de risc pentru boli cardiace. Numărul de

11
factori de risc de a dezvolta o boală de inimă influenţează aggressivity de tratament
pentru această afecţiune. De teste de sânge care un pacient trebuie să faci de măsură a
nivelului de LDL (care se numeste "rau" de colesterol), HDL (care se numeşte "bun" al
colesterolului), valoarea totală a colesterolului şi trigliceridelor. În scopul pentru riscul de
a dezvolta o boală de inimă să fie minim de lipide nivelurile trebuie să fie următoarele: a
LDL trebuie să fie sub 130 mg / dL, de HDL trebuie să fie mai mare de 40 mg / dl la
bărbaţi şi 50 mg la femei, în total de colesterol trebuie să fie 200 mg / dL şi trigliceride
nivel trebuie să fie mai mică de 200 mg / dL. Aşa cum am spus înainte de tratament a
Hyperlipidemia depinde de nivelurile de lipide în persoană a organismului, de boală de
inimă şi de factori de risc al pacientului starea generală de sănătate. Medicul sau personal
medical vor recomanda pacienţilor înainte de toate celelalte tratamente pentru a face
unele modificări de stil de viaţă. Principalul scop al tratamentului de Hyperlipidemia este
de a reduce nivelurile de LDL colesterol. În cazurile în care stilul de viaţă modificări nu
au ajutat la scăderea colesterolului LDL sau în acele cazuri în care medicul consideră că
pacientul are nevoie de un tratament mai puternic decât doar câteva schimbări în stilul de
viaţă, de droguri poate ajuta. Persoanele care de obicei nu se poate îşi reducă nivelul
colesterolului LDL sunt post-menopauzei femeile şi bărbaţii care sunt mai vechi de 35
ani şi în care sunt prescrise medicamente. De medicamente care ajută la scăderea
nivelului de lipide sunt:
•Statin droguri - aceste medicamente împiedică de ficat de la producerea de
colesterol.
•Bilă acid de sechestrare - aceste medicamente împiedică organismul de la
reabsorbing de colesterol.
•Fibrates.
•Niacin (cunoscut şi sub numele de vitamina B5).
În scopul de a preveni această afecţiune doctorii recomanda pacienţilor de a face
modificări în dieta lor prin evitarea aportului de grăsimi (şi să mănânce cât mai mult
posibil la alimente, care vă pot ajuta în scădere a colesterolului, cum ar fi apă rece de
peşte, cum ar fi sardine, somon, macrou) şi pentru a face exerciţii (aceste modificări sunt
cunoscute sub numele de terapeutice schimbări de stil de viaţă, şi sunt, de asemenea,
abreviat TLC). În unele cazuri, aceste modificări pot terapeutice, de stil de viaţă mai
scăzut nivelul de colesterol de către 20%.

Limita maximă a colesterolului şi trigliceridelor serice la oamenii normali în

funcţie de vârstă (după Mincu şi Hâncu).

Colesterol seric Trigliceride serice

Vârsta(ani)
(mg%) (mg%)

0-19 170 60

20-29 180 75

30-39 190 85

12
40-49 220 115

50-59 235 125

Peste 60 ani 250 135

Fenomenul acesta de regulă se însoţeşte frecvent de ateroscleroză.

În funcţie de felul lipoproteinelor deosebim 6 tipuri de hiperlipidemii

(hiperlipoproteinemii).

-Tipul I. caracterizat prin creşterea chilomicronilor şi a trigliceridelor.

-Tipul II a, caracterizat prin creşterea betalipoproteinelor şi colesterolului.

-Tipul II b, caracterizat prin creşterea beta şi prebetalipoproteinelor, concomitent cu

creşterea colesterolului şi a trigliceridelor.

-Tipul III, caracterizat prin apariţia în sânge a unei lipoproteine patologice, numită
lipoproteină flotantă, fenomen însoţit de creşterea colesterolului şi a trigliceridelor.

-Tipul IV, caracterizat prin creşterea în sânge a prebetalipoproteinelor şi a trigliceridelor.

-Tipul V, caracterizat prin creşterea chilomicronilor şi a prebetalipoproteinelor, alături de

creşterea colesterolului şi a trigliceridelor.

Cauzele producerii acestei afecţiuni:

-defecte ereditare, familiale.

-Alimentaţia (abuz de ouă, grăsimi animale bogate în acizi graşi saturaţi şi colesterol,
excesul de zahăr şi produse zaharoase, prăjituri, făinoase, răcoritoare, struguri.

-Consumul exagerat de alcool.

-Stres-ul psihic.

-Sedentarismul.

-Fumatul.

-Obezitatea

-Diabetul zaharat, boli renale, hipertiroidism, gută.

Fiecare din aceşti factori pot acţiona separat sau asociaţi, producând modificări
metabolismului colesterolului, trigliceridelor sau ale lipoproteinelor în totalitate.

13
-Scăderea activităţii enzimei numită lipoproteinlipază, care are rol în catabolismul
chilomicronilor, determinând creşterea concentraţiei trigliceridelor (deoarece ei conţin o
foarte mare cantitate din aceste lipide). Este tipic hiperlipidemiei tip I.

-Creşterea sintezei de colesterol şi betalipoproteine, în special în ficat, alături de scăderea

procesului de catabolism şi eliminare a colesterolului prin bilă, are drept consecinţă
creşterea concentraţiei lor în sânge. Caracteristic hiperlipidemiei tip II a.

-Creşterea în sânge a trigliceridelor şi prebetalipoproteinelor (caracteristică

hiperlipidemiei tip IV) este consecinţa a două modificări importante:

a)      exacerbarea sintezei la nivelul ficatului; fenomen determinat în special de

excesurile alimentare de glucide (zahăr, produse zaharoase, etc).

b)      scăderea catabolismului lor în ţesuturile periferice, cu deosebire ţesutul

adipos şi muscular.

-Asocierea acestor mecanisme cu mecanismele caracteristice tipului I va produce

creşterea combinată a chilimicronilor cât şi a prebetalipoproteinelor şi bine înţeles a
trigliceridelor. Este vorba în acest caz de tipul V.

-În eventualitatea combinării mecanismelor de tip II cu cele de tip IV, se va produce

creşterea colesterolului, trigliceridelor, a beta şi prebetalipoproteinelor (boala tip II b).

Uneori în sânge apare o lipoproteină normală numită „betalipoproteină flotantă”

fenomenul fiind produs, probabil datorită tulburărilor de catabolism al lipoproteinelor
beta şi prebeta. Ca o consecinţă în sânge creşte atât concentraţia colesterolului cât şi a
trigliceridelor. (tip III).

În funcţie de cauză:

-Primare care pot fi familiale-ereditare, formele care apar în urma alimentaţiei ne

raţionale, a consumului abuziv de alcool, a sedentarismului, stresului psihic, fumatului,
utilizării anticoncepţionalelor, cortizonului cât şi asociat cu diabetul zaharat şi/sau cu
obezitate.

-Secundare sunt acelea care însoţesc o altă boală: nefrozele, hipotiroidismul, guta, boli
imunologice, etc. În aceste cazuri hiperlipidemia dispare după vindecarea bolii de bază.

Cele mai multe însă au factori asociaţi.

Hiperlipidemia tip I.

O boală rară de obicei moştenită. Se caracterizează prin dureri abdominale de

mare intensitate, declanşate de alimentaţia grasă, fiind însoţite de mărirea ficatului
(hepatomegalie), a splinei (splenomegalie), alături de apariţia pe pielea din regiunea
fesieră sau faţa dorsală a antebraţului a unor noduli mici galbeni, înconjuraţi de un inel
roşu (xantoame eruptive); apar de regulă în „crize” cu durată de câteva zile. Se pot
manifesta de la primele zile de naştere sau mai târziu, oricum până la vârsta de 20 ani.

14
 Deoarece creşterea chilomicronilor şi a trigliceridelor, caracteristică acestui tip,
poate fi produsă printr-o alimentaţie grasă se mai numeşte şi Hiperlipidemie indusă de
grăsimi.

O dietă din compoziţia căreia lipsesc grăsimile, va ameliora boala, va scădea

trigliceridele şi chilomicronii sanguini.

Ateroscleroza nu apare frecvent la aceşti bolnavi.

Hiperlipidemia tip II a.

Este o boală frecventă, fie moştenită, fie câştigată.

Forma „moştenită” (familială) apare fie în primele luni sau ani de viaţă
(homozigoţi), fie mai târziu, în perioada de maturitate (heterozigoţi). Se caracterizează
prin apariţia unor formaţiuni tegumentare numite xantoame. Acestea sunt de fapt noduli,
cu diametrul de 3-10 mm, alb-gălbui, localizaţi la nivelul tendonului lui Achile, la coate,
la tendoanele mâinii. La pleoapele acestor bolnavi se observă pete gălbui, cu diametrul de
aproximativ 3-6 mm, numite xantelasme. Ceea ce este caracteristic pentru această boală
este apariţia precoce a manifestărilor clinice ale aterosclerozei coronariene (cardiopatia
ischemică, infarctul miocardic), periferice (arteriopatia periferică a membrelor inferioare
cu gangrenarea extremităţilor), hipertensiunea arterială şi mai rar, ateroscleroza cerebrală.

Forma „câştigată” apare de regulă în cadrul obezităţii, abuzurile alimentare (în

special ouă, grăsimi animale), stres-urilor psihice, sedentarismului şi fumatului excesiv.
Pot să apară şi aici xantoame, dar de intensitate mai redusă. Bolile cardio-vasculare nu
apar aşa devreme ca în bolile familiale, dar sunt totdeauna prezente dacă boala persistă şi
nu este tratată corespunzător.

Hiperlipidemia tip II b.

Este una dintre cele mai frecvente tipuri de hiperlipidemii. Forma „câştigată” este
mai des întâlnită decât cea „familială”. Dintre cauzele producerii bolii cităm: abuzurile
alimentare cu zahăr, produse zaharoase, ouă, grăsimi animale, care realizează totodată şi
un important aport caloric. Stresul psihic, alcoolismul, sedentarismul, diabetul zaharat,
obezitatea, fumatul.

Simptomele sunt ca la tipul II. Este prezent cel mai frecvent şi ateroscleroza.

Hiperlipidemia tip III.

Este o formă rară, mai frecvent „familială” decât „câştigată”. În această ultimă
eventualitate cauzele sunt aceleaşi ca la tipul II b

Sunt prezente xantoame de formă plană, cu localizare în palme, care au, din acest
motiv o culoare galbenă.

15
 Boli cardio-vasculare din care mai frecvente sunt cardiopatiile ischemice cu sau
fără insuficienţă cardiacă, angina pectorală, infarctul miocardic, hipertensiunea arterială,
arteriopatia periferică a membrelor inferioare.

Hiperlipidemia tip IV.

Împreună cu tipul II b este cel mai frecvent la noi în ţară. Boala este fie
„familială”, fie „câştigată”, eventualitate în care cauzele sunt: supraalimentaţia, în special
pe seama glucidelor rafinate sau supra-rafinate, obezitatea, diabetul zaharat, pancreatitele,
guta, alcoolismul, alături de stres şi sedentarism.

Semnele bolii sunt:

-Xantoame asemănătoare ca aspect şi localizare cu cele descrise la tipul I.

-Mărirea în volum a ficatului şi splinei.

-Boli cardio-vasculare, în special cardiopatia ischemică (cu sau fără insuficienţă

cardiacă), angina pectorală, arteriopatia periferică.

-Frecvent acest tip se însoţeşte de diabet zaharat sau de creşterea concentraţiei de acid
uric în sânge, uneori chiar de gută.

Datorită faptului că printr-o alimentaţie bogată în glucide rafinate (zaharuri,

produse zaharoase), chiar dacă este normală caloric se reuşeşte producerea tipului IV.

Se numeşte Hiperlipidemie indusă de glucide.

Hiperlipidemia tip V.

Formă rară atât „familială”, cât şi „câştigată”, eventualitate în care cauzele sunt
diabetul zaharat, obezitatea, alimentaţia abuzivă, alcoolul, pancreatitele. De regulă boala
se caracterizează prin apariţia xantoamelor care au aceleaşi caracteristici ca cele de tip I.
Destul de frecvent sunt boli cardiace. La membrii familiei se întâlneşte frecvent:
obezitatea, diabetul zaharat, hiperlipidemia tip IV, boli cardio-vasculare.

De multe ori boala evoluează fără să aibă nici un simptom important pentru
bolnavi şi este descoperită poate după ani întâmplător. Tulburările care îl supără pe
bolnav sunt: dureri de cap, dureri în regiunea inimii, oboseală la efort, insomnii noaptea
şi somnolenţă după masă (mai ales dacă este bogată în grăsimi), tulburări de memorie.

Tratament:
Se va stabili cărui tip de boală aparţine fiecare şi în funcţie de aceasta se pot
diferenţia 5 tipuri:

a-      boală indusă de grăsimi,

b-      boală indusă de hidraţi de carbon,

16
 c-      boală indusă de hipercalorii (prea multe calorii).

d-     Boală indusă de alcool.

e-      Boală ne încadrată în clasificarea dietetică.

Regim bogat în lipide, sărac în glucide.

Dimineaţa: pâine neagră-30g, unt-25 g, 1 ou, cafea sau ceai, frişcă-25g.

Masa de la ora 10: brânză de vaci –100 g, portocale 150 g (cântărite cu coajă).

Prânz: carne de porc (semi- grasă)-100 g, conopidă -250 g, grăsime de gătit –10g.

La ora 17: pâine intermediară (preferabil de secară)-16g, unt-10 g, brânză de vaci grasă-
50 g, cafea sau ceai, frişcă-25 g.

Cina: pâine intermediară (preferabil de secară)-30 g, unt-25 g, mezeluri-50 g, ceai.

Acest regim reprezintă 2000 calorii din care: 15%-proteine, 68% lipide, 17%-hidraţi de
carbon.

Regim bogat în hidraţi de carbon, sărac în lipide.

Micul dejun: pâine intermediară-80 g, brânză de vaci slabă-75 g, marmeladă-30 g, cafea

sau ceai cu doar 15g zahăr.

Ora 10: pesmet-50g, 200g zer, 20g zahăr şi 10 g suc lămâie.

Prânz: carne slabă de viţel sau vacă-120 g, mazăre verde-250 g, cartofi -150g, compot
-200g.

Ora 17: pâine integrală-40 g, marmeladă-30g, cafea sau ceai cu 15 g de zahăr.

Cina: pâine intermediară-80 g, friptură de viţel-50 g, brânză de vaci slabă-75 g, ceai cu 10

g suc de lămâie şi 10 g de zahăr.

Acest meniu reprezintă 2022 calorii din care: 19% proteine, 12%-lipide, 69% hidraţi de
carbon.

Regim mixt hipocaloric. (bun şi la slăbire-obezitate).

Dimineaţa: pâine intermediară-50 g, unt-6g, brânză de vaci slabă (dietetică)-50 g, 1-2

linguriţe de marmeladă săracă în calorii, cafea sau ceai fără zahăr sau lapte.

Ora 10: mere-100g.

Prânz: carne de vacă-100 g, cartofi-50 g, zarzavat-300g (pentru pregătire se foloseşte

numai 15 g unt).

17
Masa ora 17: portocală cântărită fără coajă-150 g.

Cina: pâine integrală-50 g, unt-5g, mezeluri 45 g, (sau brânză cu conţinut de 30%

grăsime), cafea sau ceai fără zahăr lapte.

Acest meniu reprezintă 1007 calorii din care 22% -proteine, 40%- lipide şi 38%- hidraţi
de carbon.

Scopul tratamentului este normalizarea concentraţiei lipidelor şi lipoproteinelor

sangvine şi menţinerea lor la nivel în condiţii de activitate cotidiană practic ne
modificată.

Metodele:

-regim alimentar în care se include şi tratamentul naturist.

-Cultura fizică.

-Tratament medicamentos sau chirurgical.

Metoda aleasă depinde de:

-Diagnostic (tip, cauză), complicaţii cardio-vasculare.

-Încercările anterioare de tratament şi eficienţa lor.

-Posibilităţile bolnavului de respectarea regimului alimentar, efectuarea culturii fizice sau

procurarea de medicamente pe timp lung.

Principiul fundamental este introducerea regimului alimentar şi a culturii fizice.

Dacă peste 2-3 luni nu se observă o scădere mulţumitoare a lipidelor se vor introduce
medicamentele, fără a abandona însă tratamentul naturist.

Tratamentul dietetic este de mare importanţă, deoarece s-a observat că 60% dintre
bolnavi reacţionează bine la aceste tratamente fără să fie nevoie de medicamente.

Caracteristicile dietei.

Hiperlipidemia tip I.

-Normo sau hipocalorică (în obezitate)

-Normoprotidică

-Normoglucidică

-Hipolipidică

18
-Bogată în vitamina A.

Lapte şi derivate: lapte degresat, iaurt degresat, brânză de vaci slabă.

Carne şi peşte: carne slabă de vacă, viţel, iepure, căprioară. Peşte slab- şalău, ştiucă, lin,
lipan, lostriţă, biban ş.a. Se pregătesc fierte în apă, înăbuşite, la grătar, rasol.

Se interzic: cărnurile grase de orice fel, mezelurile, viscerele de animale,

afumăturile, conservele, peştele gras.

Ouă: se permite albuşul preparat sub diverse forme-fiert, spume, sufleuri, bezele, zdenţe
pe supă. Se pot permite 1-2 gălbenuşuri pe săptămână, înlocuind carnea în cantitate
echivalentă din punct de vedere al conţinutului în lipide.

Pâine: se preferă cea intermediară sau integrală (200-250 g pe zi) rece, veche de o zi,
pâine de secară, covrigi cu sare.

Făinoase: sunt permise- grişul, fulgii de ovăz, orezul, făina pentru legarea sosurilor.

Sunt interzise: porumbul, meiul, pastele făinoase preparate cu ou.

Legumele sunt permise: cartofi (fierţi, copţi, piure), morcovii, spanacul, salata, loboda,
castraveţii, roşiile, fasolea verde, vinetele, conopida, varza acră (se vor prepara ca salate,
pireuri, fierte a la grec, sucuri).

Legume interzise: fasolea uscată, mazărea uscată, lintea, varza, ţelina, ridichile,
ciupercile, guliile (care produc meteorism).

Fructele sunt permise toate în afară de cele interzise ca sucuri proaspete, salate, coapte,
pireuri, compoturi.

Fructe interzise: smochine, curmale, migdale, nucile, alunele, arahidele.

Dulciuri: sunt permise budinci (fără smântână), tarte cu fructe, bezele, spume de albuş,
orez cu lapte degresat, gelatina cu brânză de vaci slabă sau cu fructe, spuma de griş,
creme cu amidon fără ou.

Sunt interzise: toate preparatele cu ou, cremele, îngheţatele, foietajele, prăjiturile cu nuci,
migdale, alune, ciocolata, dulciurile concentrate, prăjiturile preparate cu grăsime.

Grăsimile: sunt permise maximum 1-2 linguriţe de uleiuri vegetale în complectarea raţiei
de lipide permise (la salate crude).

Sunt interzise: toate grăsimile animale şi cele modificate prin încălzire.

Băuturile: sunt permise apele minerale, ceaiurile, sucurile de fructe şi legume (cele
permise), mustul.

Sunt interzise: băuturile alcoolice sub orice formă, ceaiul de mentă.

Sarea: este permisă în cantitate normală (dacă nu sunt alte contraindicaţii).

19
Vitamine: din legume şi fructe. Se va asigura aportul în special de vitamina A din
morcovi, creson, spanac, caise, cătină, coacăze, zmeură, afine, etc.

Condimente: sunt permise aromatele: mărar, pătrunjel, tarhon, leuştean, dafin, cimbru,
nucşoară, piper, boia, muştar, oţet, vanilie, scorţişoară, chimen, ceapă.

Supele: sunt permise-bulionul degresat de carne sau peşte slab, la care se poate adăuga
puţin orez fiert, supele creme de legume, supele limpezi de legume, borşul de perişoare.

Sunt interzise: supele cu rântaş, supele de carne grasă sau de peşte gras, toate supele sau
ciorbele care conţin adausuri prăjite, conservele de supe.

Sosurile: sunt permise numai preparate dietetic, fără grăsime (se pot lega cu puţină
făină).

Sunt interzise toate sosurile preparate cu rântaş, grăsimile de orice fel, maionezele,
şofranul, etc.

Orarul meselor: se vor lua 5-6 mese pe zi (carnea şi legumele vor fi repartizate la cel
puţin 2 mese, iar pâinea se va repartiza la toate mesele).

Indicaţii speciale:

În cazul regimului hipocaloric (obezitate) se va limita aportul de glucide.

Hiperlipidemia tip IIa.

Caracterele dietei:

-Normo sau hipocalorică (în obezitate).

-Normoprotidică.

-Normo sau hipoglucidică.

-Hipolipidică

-Hipocolesterolemiantă.

Lapte şi derivate: lapte fără smântână, iaurt degresat, brânză de vaci slabă.

Carne şi peşte: carne slabă de vacă, viţel, găină slabă fără piele. Peşte slab_ lin, şalău,
ştiucă, biban, lostriţă, lipan (pregătite fierte, fripte, înăbuşite fără grăsime).

Sunt interzise: cărnurile grase, viscerele de orice fel, mezelurile, peştele gras, conservele.

Ouăle: este permis numai albuşul în diferite preparate (zdrenţe la supe, fiert, spume,
bezele, etc). Este interzis gălbenuşul sub orice formă.

Vitamine: din fructe şi legumele permise. Eventual se vor da mai multe sucuri proaspete.

20
Pâine: este permisă cea integrală, intermediară, veche de o zi, covrigi.

Făinoase sunt permise: grişul, orezul, fulgii de ovăz, făina pentru legat sosurile.

Sunt interzise: porumbul, pastele făinoase cu ou, meiul.

Legumele: sunt permise- spanacul, loboda, salata, roşiile, mazărea verde, conopida,
varza, cartofii, morcovii (fierţi, ca piure sau înăbuşiţi, sucuri din rădăcină proaspătă), la
care se pot adăuga uleiuri bogate în acizi polinesaturaţi (în cantităţile permise). Sunt
interzise: leguminoasele uscate, ţelina, gulia, ridichile, ciupercile, varza de Bruxeles.

Fructele: sunt permise toate, cu excepţia smochinelor, curmalelor, migdalelor, nucilor,

alunelor, arahidelor, (proaspete, coapte, ca pireuri sau ca sucuri de fructe).

Dulciurile. Sunt permise cele preparate din albuş (spume, bezele, biscuiţi de albuş), tarte
cu fructe, gelatine cu fructe, orez în lapte degresat, spumă de griş, chisel de fructe. Sunt
interzise: toate preparatele cu ou, îngheţata, creme cu unt, frişcă, foietaje, prăjiturile
preparate cu fructe oleaginoase, ciocolata, dulciurile concentrate.

Grăsimile: se permit uleiurile bogate în acizi graşi polinesaturaţi sub formă crudă, în
complectarea raţiei lipidice, la salate. Sunt interzise: untul, margarina, seul, slănina,
untura, etc, în general toate grăsimile bogate în acizi graşi saturaţi.

Băuturi: permise- apa minerală, ceaiuri 8fără mentă), sucuri de legume şi fructe foarte
proaspete, înainte de a se oxida.

Interzise: băuturi alcoolice sub orice formă, ceaiul de mentă.

Sarea: normal dacă nu sunt alte contraindicaţii.

Condimentele: sunt permise toate aromatele- mărar, pătrunjel, tarhon, dafin, boia, piper,
muştar, oţetul, etc.

Supe: sunt permise- bulionul degresat, din carne sau de peşte slab, supele-creme de
legume, supele limpezi de legume, borş de perişoare dietetice, ş.a. sunt interzise: toate
supele sau ciorbele cu carne grasă sau cu alte grăsimi, rântaşuri, supele conservate.

Sosurile: sunt permise numai cele preparate dietetic, fără grăsimi (se pot lega cu făină).
Sunt interzise rântaşurile de orice fel, maionezele, ş.a.

Indicaţii speciale: raţia lipidică variază în funcţie de toleranţa individuală (poate fi

mărită către valori normale în cazul utilizării uleiurilor bogate în acizi polinesaturaţi).

Aportul de colesterol prin alimente se va reduce la cca 50-150 mg pe zi.

În formele homozigote, regimul va fi mai sever decât în cazul heterozigoţilor.

Hiperlipidemia de tip II-b, III.

Caracteristicile dietei:

21
-Normo sau hipocalorică (în obezitatea asociată).

-Normoprotidică.

-Hipolipidică.

-Normo sau hipoglucidică.

-Hipocolesterolemiantă.

Lapte şi derivate: lapte smântânit, iaurt degresat, brânză de vaci slabă.

Carne şi peşte: carne slabă de vită, de viţel, găină slabă-fără piele. Peşte slab preparat
fiert sau înăbuşit, fript, la grătar sau ca perişoare dietetice.

Sunt interzise: cărnurile grase, raţa, gâsca, peştele gras, viscerele, moluştele, conservele.

Ouă: este permis numai albuşul în preparate. Se interzice gălbenuşul.

Pâine: integrală, veche de 1 zi (eventual limitarea ei în cazul aportului caloric redus).

Făinoase: sunt permise- grişul, fulgii de ovăz, orezul, făina pentru legarea sosurilor.

Sosuri: sunt interzise- porumbul, pastele făinoase cu ou.

Legume: sunt permise: cartofii (în limita hidraţilor de carbon permişi), morcovii (idem),
spanacul, loboda, castraveţii, roşiile, vinetele, conopida, dovleceii, ardeii, mazărea verde,
fasolea verde, etc (preparate ca salate, pireuri, fierte înăbuşit sau sucuri proaspete). Sunt
interzise: leguminoasele uscate, ridichile, ţelina, ciupercile, guliile (care produc
meteorism).

Fructele: sunt permise toate cu excepţia celor interzise. Sunt interzise: alunele migdalele,
nucile, arahidele, smochinele, curmalele, strugurii.

Dulciuri: sunt permise cele preparate cu albuş sau fructe (în afară de cele interzise),
papanaşi fierţi, budinci, orez cu lapte, spumă de griş, chisel de fructe, gelatină. Sunt
interzise: cele preparate cu unt, frişcă, smântână, untură şi ou, ciocolată, prăjituri din
nuci, alune, migdale.

Grăsimi- sunt permise: uleiurile bogate în acizi graşi polinesaturaţi (în cantitatea de
lipide admise în raţie). Sunt interzise toate grăsimile bogate în acizi graşi saturaţi: unt,
smântână, slănină, untură, seu, etc.

Băuturi – permise- apele minerale, sucurile de fructe şi legume, ceaiurile, laptele

degresat. Sunt interzise toate băuturile alcoolice.

Sarea: se poate folosi normal dacă nu există contraindicaţii.

Vitaminele: se vor lua din alimentele permise şi sucuri în special proaspete.

22
Condimente: sunt permise toate aromatele- mărar, pătrunjel, tarhon, cimbru, dafin, piper,
boia, muştar, oţet, scorţişoară, ghimber, suc de lămâie, etc.

Sosurile: sunt permise numai cele preparate dietetic, fără grăsime tratată termic.

Se indică 5-6 mese pe zi.

Indicaţii speciale: proporţia de lipide poate fi mărită dacă se foloseşte ulei bogat în acizi
graşi polinesaturaţi. Se vor limita glucidele în cazurile care necesită un regim hipocaloric,
în limita caloriilor permise.

Se pot da 1-2 gălbenuşuri pe săptămână înlocuind cantitatea echivalentă în lipide de

carne.

Hiperlipidemia tip IV.

Caracteristicile dietei:

-Normo sau hipocalorică (în obezitate).

-Normoprotidică.

-Normolipidică.

-Hipoglucidică.

Lapte şi derivate- sunt permise- laptele sub diferite forme (proaspăt, iaurt bătut),
brânzeturi (de vaci, telemea, caş, etc).

Carne şi peşte: sunt permise carnea de vacă, viţel, pasăre, vânat. Peştele de diferite
specii, preparate fierte, înăbuşit, fripte, rasol, etc.

Ouăle: sunt permise proaspete, fierte sau preparate dietetic în diferite preparate.

Pâine: se va da cantitatea limitată (în funcţie de cantitatea de glucide permise),

intermediară, veche de o zi.

Făinoase: sunt interzise (eventual se vor da în complectarea raţiei de glucide permise, dar
limitat).

Legumele: sunt permise cele cu 5% glucide- varza, conopida, sparanghel, salata,

dovlecei, bame, castraveţi, fasole verde, roşiile. Sunt interzise cele cu conţinut ridicat în
glucide: morcovii, cartofii, ceapa, prazul, sfecla, ţelina, varza de Bruxeles- în
complectarea raţiei de glucide admise vor fi permise (numai în cantitate limitată),
leguminoasele uscate, hrean, etc.

Fructele: sunt permise în cantitate limitată, în funcţie de cantitatea totală de glucide:

pepenele verde, coacăz, portocale, grep-fruit, mandarine, lămâi, afine, mere, cireşe
timpurii. Sunt interzise: strugurii, prunele, bananele, curmalele, smochinele, perele
bergamote, etc.

23
Dulciuri: sunt permise cele preparate cu ou şi fructe permise (spume, gelatine, bezele,
îngheţată, etc) preparate fără zahăr (cu zaharină). Sunt interzise: toate dulciurile
concentrate sub orice formă, dulceţuri, prăjituri, torturi, etc.

Grăsimile: sunt permise în limite normale, cu păstrarea unui raport normal între
grăsimile bogate în acizi graşi saturaţi şi cele bogate în acizi graşi polinesaturaţi, sub
formă de unt, smântână, uleiuri vegetale preferabil sub formă proaspătă.

Sunt interzise: grăsimile modificate prin tratamente termice.

Băuturi: sunt permise-apele minerale, ceaiurile (cu zaharină), sucuri de fructe şi legume
permise, laptele. Este interzis alcoolul sub orice formă.

Sarea: normal (dacă nu sunt alte contraindicaţii).

Condimentele: sunt permise aromatele-mărar, pătrunjel, leuştean, tarhon, dafin, cimbru,

piper, ş.a. Sunt interzise: usturoiul, ceapa, hrean, ţelina.

Supe: bulion de carne, de peşte, supe din legumele permise, ciorbe de diferite legume
permise, borş de perişoare (preparate dietetic), etc.

Sosuri- numai cele preparate dietetic (fără făină) şi fără grăsime prăjită sau cu ceapă
prăjită.

Se vor lua 5-6 mese pe zi.

Atunci când este necesar reducerea aportului caloric (obezitate) al raţiei se va limita
cantitatea de lipide.

Hiperlipidemia tip V.

Caracteristicile dietei:

-Hipocalorică (mai ales în obezitate).

-Normoprotidică.

-Hipoglucidică.

-Hipolipidică.

Lapte şi derivaţi: lapte degresat, iaurt degresat, brânză de vaci slabă.

Carne şi peşte- carnea slabă de vacă, viţel, pasăre (găină fără piele). Peşte slab- fierte,
fripte, rasol, perişoare dietetice.

Ouă: albuşul fără restricţii, fiert sau în diferite preparate. Gălbenuşul (2-3 pe săptămână),
de obicei în preparate.

24
Pâinea: în cantitate limitată (în funcţie de toleranţa la hidrocarbonate) intermediară,
neagră, veche de 1 zi. Făinoasele în cantitate limitată tot în funcţie de toleranţa la
hidrocarbonate.

Legumele: sunt permise cele cu conţinut de 5% glucide: conopida, sparanghel, salata,

spanac, păpădia, ştevia, andive, ardei, vinete, bame, castraveţi, fasole verde, roşii.

Sunt interzise cele cu conţinut glucidic ridicat: morcovii, sfecla, cartofii, ţelina, prazul,
varza de Bruxelles, leguminoasele, hrean, etc. (vor fi permise numai în cantitate limitată
în funcţie de toleranţa la hidrocarbonate).

Fructele: sunt permise în funcţie de toleranţa la glucide: pepenele verde, coacăzele,

portocalele, lămâile, mandarinele, merele, cireşele timpurii. Sunt interzise: strugurii,
prunele, perele bergamote, curmalele, smochinele, nucile, alunele, migdalele, arahidele.

Dulciuri: sunt permise cele din albuş, gelatine din brânză de vaci sau fructe, îngheţate
din fructe, ş.a.

Sunt interzise toate dulciurile concentrate sub orice formă, prăjiturile preparate cu nuci,
migdale, arahide, creme cu frişcă, unt, ou, foietaje, ciocolată, zahărul, etc.

Grăsimile: se vor limita numai pentru complectarea raţiei lipidice admise (stabilită
pentru fiecare în parte) sub formă de uleiuri vegetale (adăugate la salate, crude). Sunt
interzise: untul, smântâna, frişca, untura, slănina, grăsimea de pasăre, ş.a.

Băuturi: sunt permise apele minerale, ceaiurile, sucurile de fructe şi legumele permise,
laptele, smântâna. Sunt interzise toate băuturile alcoolice sub orice formă.

Sare: normal dacă nu sunt alte contraindicaţii.

Vitamine: prin alimente sau cu ajutorul sucurilor de legume şi fructe admise.

Condimente: sunt permise aromatele- mărar, pătrunjel, leuştean, dafin, cimbru, tarhon,
scorţişoară, piper, oţet, suc de lămâie. Se va evita ceapa, usturoi, hrean.

Supe: se vor prepara din legume permise supe-creme, supe limpezi, bulion degresat din
carnea permisă sau de peşte slab, borş de perişoare, preparate dietetice.

Sosuri: sunt permise numai cele preparate dietetic, fără ceapă prăjită, fără grăsimi şi fără
făină.

Se vor servi 5-6 mese.

CULTURA FIZICĂ.

Se cunosc 2 metode:

-cultura fizică medicală care se face sub stricta supraveghere a unui specialist şi care este
cea mai indicată în toate cazurile.

25
-Cultura fizică liberă. Acestea se pot face de fiecare liber.

Practicarea culturii fizice este însoţită în special de scăderea trigliceridelor şi a

prebetalipoproteinelor şi mai puţin a colesterolului şi a betalipoproteinelor. Acest efect se
obţine nu numai prin realizare unui consum caloric crescut, dar şi prin modificări
metabolice în sensul scăderii concentraţiei de insulină a sintezelor de trigliceride,
lipoproteine.

Cultura fizică este indicată în orice tip de hiperlipidemie, mai ales acolo unde
obezitatea este prezentă. Nu sunt recomandate eforturi fizice mari, bruşte, urmate de
febră musculară, astenie, creşterea apetitului, sete exagerată. Trebuie să se cunoască
faptul că efectele se obţin doar prin eforturi fizice moderate dar zilnice, practicate toată
viaţa.

Tratament în funcţie de tipul bolii.

Este indicat ca medicul curant să prescrie fiecare tip de tratament. Ca titlu

informativ se poate prescrie în funcţie de tipul bolii:

-Tipul I: regim alimentar + cultură fizică (eficienţă îndoielnică).

-Tipul II: regim alimentar (eficienţă redusă)+ cultură fizică+ tratament medical +
tratament chirurgical.

-Tipul II -b: regim alimentar+ cultură fizică+ medicamente.

-Tipul III- : regim alimentar+ cultură fizică+ medicaţie.

-Tipul IV: regim alimentar+ cultură fizică+ tratamente.

-Tipul V: regim alimentar+ cultură fizică.

Tratament naturist-

Pentru scăderea glicemiei (zahărului) din sânge. Se vor putea folosi următoarele plante
medicinale: afin, aloe, alun (frunze sau coajă de ramuri), brustur, brustur dulce, busuioc,
cartof, căpşun, cătina, cicoare, coada calului, creţişoară, dovleac, dud (frunze sau coajă),
echinaceea (în special pentru a întării şi imunitatea), fasole (teci de păstăi), fragi ( frunze
sau rădăcini), Ginko-Biloba, ienupăr, in, lemnul- Domnului, măr, măslin (ulei presat la
rece în limite admise), năsturel, nuc (frunze), ovăz, păpădie, pir, salată, salvie, schinduf,
scorţişoară, secară, spanac, troscot, turiţă mare, unguraş, urzică, zmeur (frunze şi mlădiţe
sau muguri- în special la femei).

Din unul sau mai multe din plantele de mai sus se va face ceai care se poate
administra zilnic câte 2-3 căni, indiferent de stadiul sau tipul bolii. Nu sunt admise
tincturile pentru că la această afecţiune nu se admite consumarea de nici un tip de alcool.
Tratamentul acesta poate să ajute medicaţia sau în unele cazuri se poate să nu mai fie
nevoie de medicamente fiind suficiente pentru reglarea glicemiei.

Pentru scăderea lipidelor- cele mai utile sunt tărâţele de grâu, dar se pot folosi şi
următoarele plante medicinale: afin (frunze-fructe), agriş (frunze sau fructe), aloe (plantă

26
sub formă de suc praf din plantă uscată, gel, etc), anghinare, brustur, coacăz negru (în
special frunzele), coacăz roşu (frunze), cruşin (indicat în special pentru cei care doresc să
grăbească eliminarea alimentelor din intestine, adică pentru efectul laxativ), fenicul, grâu
(tărâţe sau încolţit, dar şi seminţe fierte), iarbă neagră, iederă, lămâie (indicată şi în cure),
mesteacăn (frunze), orez, osul iepurelui, păpădie, roşii (suc), salvie, soc (flori, coajă de
ramuri sau rădăcină), spanac (în special sub formă de suc crud proaspăt), trifoişte de
baltă, ulm, urzică, vişin (codiţe de fructe sau chiar de frunze), viţa de vie.

Se pot consuma ceaiuri câte 2-3 căni pe zi chiar de lungă durată din una sau mai
multe din plantele de mai sus.

Pentru scăderea colesterolului. Se pot folosi următoarele plante medicinale: afin,

brusture, căpşuni, cătină (fructe, frunze, coajă), ciumăfaie, coacăz negru (frunze sau
fructe), fasole (teci de păstăi sau fasole verde), floarea soarelui (din plantă înflorită ceai
sau ulei în limita admisă- dar numai presat la rece), fragi (fructe, frunze), Ginko-Biloba,
Ginseng, pătrunjel (rădăcină sau frunze), unguraş, vişin (fructe sau codiţe de fructe sau
frunze).

Pe lângă regimul alimentar este util şi 2-3 căni de ceai din una sau mai multe din
cele de mai sus.

27
 Bibliografie
1. Prof. dr. Jan Cornelis van Es Medicul de familie si pacientul sau, Editura
Libra, Bucuresti, 1997
2. Revista “Farmacia Ta”, Nr 74, noiembrie 2006
3. Revista Farmacia Ta, Nr 84, noiembrie 2007
4. Revista “Farmacia Ta”, Nr 86, ianuarie 2008
5. Revista Framacia Ta, nr 89, mai 2008
6. Revista Farmacia Ta. Nr 90, iunie 2008
7. Revista “Dolce Vita”,nr 77/78, ian-feb 2008
8. Revista City express, nr 30, septembrie 2008.
9. http://www.topsanatate.ro/articol/ce-este-hipertensiunea-arteriala-19606.html-
Articol scris in colaborare cu Violeta Lihatchi, medic specialist cardiolog Centrul
Medical Unirea
10. http://ro.wikipedia.org/wiki/Hipertensiune_arterial%C4%83#Tratament
11. http://www.pharmacyescrow.com/p6-ro-688-s-hyperlipidemia.aspx
12.http://www.comarion.ro/retete_naturiste/index.php?
value=Hiperlipidemiile.&detalii=Tratamente
13. http://www.editiaspeciala.com/Sanatate/Ce-este-hiperlipidemia-62518

28