ANTOLOGIE

AROMANEASCA

www.dacoromanica.ro
DIN PUBLICATIILE CASE! SCOALELIOR

TACHE PAPAHAGI
NMI

ANTOLOGIE

AROMANEASCA
LITER AVM Ä POPOR A NI'. - LITERATURX
CULTA. - MUSICX POPORANX. - VEDERI
ETNOGR AFICE. - INTRODUCERE.- GLOSAR
COMPL ET IN L. FRANCESA

BUCURETI
Tipografia RONIINTA NOUI", Theodor L Voinea
41, Calea Grivitei, 41
1922

www.dacoromanica.ro
 Duruf Armtn'i,

Atea te mi feate cama multu ca si scot aestä carte,

fu ca epopulu a nostru arminescu dit Pindu, din Tesalia,
din Macedonia, dit Arbin§ie, din Serbia §i Bulgaria §'di pristi
tut loclu Iii se-aflä , se-aibä, ca tu loc di vangherlii, unä
carte armäneasca tu care si-§i veadä, ca tu uni Tilie, sufli-
tlu-17 intreg §i si §tibi, multu-putin, te fu, te easte ite
prinde s'hiba.
Putut §i-avdzit tu lumea tuti furii sträu§l'i a no§tri,
Romantiti ; n'iti enicunuscut armasim noI, Armtn'iti, astindzi.
Gong' §i-alävdat furi pipinll'i a no§tri earl se-aii dirnatä tu
pulemate cu tut du§man'il'i trä cilnichescul a nostru popul
armänescu etri cri§tinitate ; täcut §'cu-anamea chirdutä ar-
masim no l azi. Anil'i grei, te-ati cidzutà di multu pristi noi,
nä featirä ca s'frindzem, s'därn nipoi §i s'chirdem ateale te
sträuei §i pipin'il'i a noWi amintarä §i adrarä. Cu tute-aeste,
ca s'hibi cä armasim cu casa-nä discupiritä §'cu mururile
surpate, eimeaPile sunt nicärtite : suflitlu Ili easte tut a§i,
cum lu-avuri striu§l'i §i päpinil'i a no§tri : suflit armdnescu
i neazvimtu, lar grallu, mu"§eatlu a nostru graiii armdnescu,
aspune a lumil'ei ca el easte adus atia §'doatiä n'il'e di
ani aclo iu si-avde §i-aslndzi di atel cama putut 'cama

www.dacoromanica.ro
VI TACHE PAPAHAGI

§tiut popul dit lumea ntreagi : di Roman% icä ;di Latinri.

Suflitlu §i grailu nä easte azi tutä avearea i putearea noa-
stri te nä-armase ; ma§I aeste doatiä lucre pot s'nä tini di
oari Armänil'ia ninicatä. Allumtrea :
Chirire-4teaptä un popor
Cind dultea-Pi limbd moare I

Tr'aestä acitai di adral cartea te u videt, carte te-i

suflit dit suflitlu a nostru armänescu.
Nvitätura easte atea te azi tine cheptu la ¡ti lucru. Ar-
minlu u chite:
Ninvitatlu, crt avut easte huzmichiar a nvitatlui.

Ghini ma, ca s'hibi tin la fumealla lor, prinde

ca si-§I creascä §i si nveatä pri bimba lor ; a§i cä,
mad. noi, Armin'il'i, vrem ca s'bänäm tu lume ca popul, nu
ca om, atumtea prinde ca nvitätura noastri s'hibi ma näinte
di tute armäneascä. Cä §i Pavel, apostolu a Hristolui, scrie :
Macei mi ncl'in (la Dumnidziiii) tu limbä xeanä, ma0
inima-n'i si ncrinä) mintea-n'i armtne färd virnu amintatic.
Macei ti ncrini mafi cu mima, atel te nu VI altä limbä cum
vai poatä s'dzicei ((Amin)), cindu el nu-aducheafte dziti
tine, (tu limber' xeanä) ? Tu bisearicä ma ghine voiú ca s'dzfc
tinti zboare le s'le-aducheascii dicif gdzic dzate
di graie tu limbä. xeanä. ('Eety apoo-etiroptat yX(;)o-cv,i, sò
Itveiip,cc p.ou ispoosf)xisca, (!) yotiç [Lou axapti); iacy e?.)XoTip,i;
tq) isve6past, ô CivazkrIp(i)v sby Tárov soti iSte)sou rti); si) «ey.tv)
crrl :)xccpcasta, inetNiSt Xiyet; o?_)7t (Abe. iv ixxXvri.c,E 0A°) rim

Xerfou; Stec sof) yok p.ou Xockilactc, "tyct xat CaXouç xasTairro), .71

twpEou; X67ou; iv

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 1/11

asi ci videt cg ping ì grallu dumnidziescu nä nveatg ca

s.'nu nii-aläsgm limba. ninga un lucru : mas1 atell
te Dumnidzäd 1g are luatä mintea, masl ateli te suntu ca
olle chirdute nu vaI poati si si-umplä ungoarä trg totuna
masI el'i vaI poatä se-mminä cu suflitlu ca cheatra atumtea
cind pipin'll'i a nostri val strigä dit murminti
Blcistem mare se-aibii 'n caul
Carl di timba luI se-alasci ;
Care-si lascï limba lu1
S'Iu-ardcY pira focului,
Si s'dirind vriti pri loc,
Si-17 si frig& limba 'n foc .

Stk.' si erz cg ghiderle te ca grindina ati cadzuti an'I

di dzile pristi nol dzug s'noapte aü faptä ca astindz se-av-
diim cum
Diparte, tu arunguri,
Zghilesc surciri
al muntiti arusescu
Di sindze di Armin'i I
s'nä si diring inimä cind videm cg
Sunt gori di turme muntin
$7 plaiurile di stin'1 ;
Pddurile piing jilite,
S'dirind 1(2117 Armin't 1

lar mintea s'ng si scoali cindu ni-aspun cä

Tu plaiurile dit Pindu
Se-analgi Jumlu 'n sus,
al arde vatra noastrei
$i grailu ni e dus I

www.dacoromanica.ro
VIII TACHE PAPAHAGI

asi cä easte ndreptu s'ni fitem crutea Dumnidzilui i s'ni

ntribim :
Doanzrze ,
te lte aú faptd
Di ArminVi-ahtle-ail traptd ?
Ma, cu tute aeste, nu prinde si se-agirseasci un lucru :
masi suflitlu te treate cu vreare, färä vreare prit ateale
cama mid s'cama läl ghideri ,te pitreate Dumnidziù
poate ca s'le-azvingi tute, masi atel suflit easte-aleptu
Ira unä cit cama buni bang. Pot s'v'ini ierni cit cama greale,
pot slu-agudeasci vimturi, ploiuri 'neuri : un popul te
.s'cunoaste ghine, un popul cu nvitäturi s'cari nu-si chearde
virnioari curajlu, easte faptu ca s'n'iargi totuna näinte
S1 nveardä dipriuná, ca arburle prumuveara. Un altu
dumnidziescu ni nveati ca virnu s'nui1 chearä tu lumea
esti speranta icä elpi8a s'ci tu ¡ti oari prinde s'ni-adutim
aminte di zboarile dit vanghel'ai : collet $i va se-afl'i, asumí
va-t dixtidd. Si-apoia, s'nu-agirsim niti ausescul a nos-
tru zbor mplin di nvitituri veacl'e i sanitoasä, :

Soarle da 'nclinte ca sicEntel cucodu I

Armtrei f

Avem dati a tutlor miletlor cu cari noi binim dadun

oamin'i di ml ma mirl'i, cu cari aeste milet se-a-
lavdi asindzi cu-anamea lor. Vin'e dzua ca minduim
s'tri noi i s'ni tinem acasä-nä tut te-avem cama bun. Fi-
eindalui asite, s'cum Arminlu easte omlu a caliVei, omlu te
nu va s'cari nu sti se-adari a virnui virni läeati ; va hibi
ma ghine 1 trä statele ici vasiliile tu cari noi azi.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROALINEASCA. IX

Tr'aestä, slucräm tut ea eft cama multi inimä armäneascä,

caee un cum poate.
Cartea aestä te u videt vi lu-aspune aestu lucru. Ea
poate s'vä-aspunä, multu-putin, s'ninga un lucru, :
carI Ora tu chirolu al Ali-Pie ema nipoI nisi sin-
gurä avea s'faci tu locurile a noastre armänesti, lipseaste si
stibi ci are unä limbi te nu prinde :si-u-alasi, dupi cuna
nu prinde se-agärseasci niti borgea te u-are la chivernisea
di cad* tine.
Nica doatiä grale : tu-aestä carte vi dati i treI cintite
di naI ma museatile di la Romin'Il'i dit Rominia. Citindalul,
vai videt cä sunt cintite te va vi si pail cä sunt bate dit
bana noasträ, a Armin'Ilor. Li tricuI tu aestä carte ca si stit
masi ca Armdnamea noasträ s'cu atea dit Rominie easte
unä, asi cum' era §'tu vecl'iul chiro, cu tute cä lucrile vi-
n'irä asi cä nintri nol i atel'i dit Rominie astindzi
alte milet.
Aeste sunt putinile zboare te vrul ca s'vä
Astept, dadun cu voI, ca s'ved ci i cartea mea acätä
loe s'cä ease sborlu vecl'Iu
Arbilu -freak, lar chetrile armln
.§Và nu se-arise atel te dzise cä :
Nu cheare pdclure
Fiddn'ile cfnclu criesc.

Bucure0 26 oetomvre, 1922.

noemvre
TACHE PAPA' IAGI

www.dacoromanica.ro
 PREFATA

Lucrarea de fa/a, pe care asi fi putut-o presenta cu

Oliva ani mai tnainte celor carora ea se adreseazd astazi,
am amtnat-o cu gindul cd imprejurari mai favorabile si mai
tntelegatoare in ale culturei nationale ca i in ale stiintei
etno-filologice vor tnlesni aparitia ei intr'un mod mai satis-
Orator, mai complet. Cad, trebue sa märturisesc ca, printre
altele, un neajuns fundamental pe care l-ar avea acea'ski
Antologie e cä literatura poporanä a Aromtnilor e departe
de a fi cristalisata ad deplin multumitor prin tipuri repre-
sentative ale genurilor ei; i aceasta, pentru simplul motiv
cd aceastd literatura n'a fost culeasd si, deci, nici studiata
asa cum trebue. Lremuri grele au contribuit ca cei chemati,
in loc sa faca cuvenitele cerceteiri i studii, sa fie obligati a
tnlocui condeiul prin armele apardrei avutului, patrimoniului
nostru national ; asa ca nici Literatura Poporanä a Aromi-
nilor a D. Per. Papahagi nu poate avea pretentia cd con-
centreazd ,Intreaga aceasta literatura, a tuturor regiunilor a-
romtnesli, dei in sine sus-numita opera Marine cz ade-
vdrat monumentala.
De fapt, filologia romtneasca in genere grai
folklor se presinta, comparativ tra safari generale,

www.dacoromanica.ro
XII TACHE PAPAHAGI

inteun stadia satisfäcätor. Dar aceasta se datore$te in esentä

aproape exclu3iv sacrificiului, devotamentulai personal al re-
presentantilor ei, $i nici de cum vreunui afutor sau indent
mäcar din partea autoritätilor respective ale Statului ; a$a
cif, ca drept cuvitzt aceastS $tiintei $i mai ales Filologia
Universitätei din Bucure$li care e representatä ca atita dem-
nitate streilucire prin cei doi protagonigi : Ovid Densu-
sianu i I. A. tandrea , face responsabile pine!' la un punct
anurnite autoritäti care nu veld sä se ridice de-asupra ni-
velului cultural coman.
In privinta aceasta $i in legäturd ca neafunsul" despre
care am vorbit nzai sus, aci e local sei relevez cá zadarnice
mi-au fost continuile ci marile sfortdri pe cari in timp de
doi ani de zile le-am fercut pe cale particularei ca $i pe cale
oficialä (prin Academia Romini bunetoarei) pentru a mi se
tnlesni la jata locului un cotnplet studiu etno-filologic asupra
Aromtnilor Färproti din intreaga Albanie : DD. mini$lri care
s'au periniat la Ministerul de Finante de la 1920 incoace
n'au gäsit cu cale ca pentru cei 12000 lei pe care mi i-a
pus la dispositie Academia RomIng sä-mi dea 8000 lire
italiene$ti !
Ceva mai mult lucrarea de fatei ar mai fi necesitat
poate multe alergeituri $i multe cereri pentru a putea vedea
lamina zilei, dacei nu s'ar fi gösit un suflet desinteresat $i
animat de cel mai iuminat patriotism pentru cultura nationalei
rowtneascei in genere care, färä nici o $ovelire, sei aprobe
publicarea ei. Dator stnt, deci, sei aduc aci D-lui Mihail Pot-
pescu, Administratorul Casei $coatelor, expresia recunop
tintei mele.
T. P.

www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE

www.dacoromanica.ro
 Cutreerind Peninsula Balcanici cea pururi frgmintatg
§i scäldatä In singe §i in deosebi centrul sud-vestic al aces-
tui turbure §i turburätor colt al Europei ; in pestritul con-
glomerat etnic al secular invräjbitelor nationalitäti balcanice,
atit in §esurile de lingg tinuturile maritime, dar mai ales in
creerii pgduro§i ai frumo§ilor munti care strgbat acest tinut ;.
cilitorul strein, fgrg deosebire de nationalitate, in de-
cursul secolilor trecuti ca §i astäzi, rimine inteadevgr uimit
in fata unui element etnic care, in duda nenumgratelor im-
prejuräri continuu vitrege ca §i a situatiei geografice, ii a-
trage §,i k incordeazg chiar din primul moment atentia, fäcin-
du-1 parcg sä-§i räcoreasci sufletul pe zi ce se introduce in
vieata realg a regiunilor sale. Dupg cum cu totul alta este
impresia, ca §i satisfactia sufleteascg and, päräsind §esurile
secetoase sau regiunile pietroase §i scäldate in ar§ita de
soare, inaintezi in racorosul &emit de poesie legendari al
unor munti plini de mister, bogati in ape cristaline §i aco-
periti cu seculare pgduri de fagi lumino§i §i pini unes), din
cre§tetele cgrora, in sboruri maiestoase, vulturii pornesc do-
minind väzduhul; aceia§i multumire moralg, aceimi inältare
sufleteascg, o simte cglätorul scrutátor cind, pgrgsind ne-
schimbgtoarea mocnealg psihici a Celorlalte elemente etnice
ale acestei tgri, ia contact cu variata §i agera vieatg patriar-
www.dacoromanica.ro
XVI TACHE PAPAHAGI

hali a acelui element etnic care, atit prin originea sa no-

bili, ca §i prin portul, fisicul, moravurile, sufletul, intelectul
sit], se deosebe§te de restul conlocuitorilor eterogeni.
De§i in träsituri generale acest element etnic Aro-
mina à träit §i trie§te mai mult in munti, pentru care
motiv cu drept cuvint se poate numi regele muntilor", in-
trucit el insu§i zice : casa noasträ-i muntile ; totusi, enti-
tatea lui nu e In functie de consideratiunile pe care ni le
poate oferi o asemenea geografie umanä. Dotat cu
fisice §i morale superioare, Arominul, in ceea ce prive§te a-
firmarea positivi a- personalitkei sale etnico-sociale fatä de
celelalte elemente eterogene, se gäse§te in perfect paralelism
Cu raporturile geografice dintre muntii pe care ii ocupä
§erurile inconjuritoare ; dupi cum muntii dominä §esurile
sau cimpiile, a§a §i Arominul : el este acela care cutreerä
§esuri §i cimpii locuite de alte neamuri ; scotoce§te Intreaga
lor vieati socialä §i economici punind-o in fuctie de age-
rimea lui caracteristici; I§i intinde scrutätoarele lui antene
§i mai departe de leagänul säu etnic, pini pe tärmurile in-
floritoare ale mirilor §i, aci, asemenea päiajenului care, de
pe o frunzi din mijlocul apei, i§i intinde firul spre un arbore
fäcind din el o punte, a§a §i el stabile§te intre aceste
Roui posturi de vieati economici §i intre muntoasele sale
locuri natale legituri de circulatie vie, formati din nenumä-
rate caravane.
Nici faptul cä ocupatiunea lui de cäpetenie fiind
toritul nu poate fi invocat de cineva pentru o caracterisare
defavorabili §i In contra celor scrise mai sus. Fapte §i do-
vezi reale c5, de§i neam de pästori, totu§i ,,l/alahii se aratii
pretutindeni dispufi pentru cele mai bune reforme ci pretutin-

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA XVII

deni ei sint superiori" sint destule ; si acestea le putem

gäsi nu numai in vieata de toate zilele a Arominului, ci si
in bate scrierile tuturor etnografilor care au visitat Penin-
sula Balcanici. Nu voi recurge insi la asemenea lucruri,
intrucit toate aceste consideratiuni vor ;forma obiectul unui
studiu special de etnografie asupra Arominilor ; voi da insi
numai un singur citat scurt dintr'un valorbs §i 1ntins studiu
recent, dei cam tendentios In anumite puncte de vedere.
Jovan Cvijie, profesor universitar la Belgrad si agregat la
Universitatea din Paris, In La Péninsule Balkanique (1918),
privitor la tip §i la psildc, relateazä, printre altele, urmätoa-
rele alese la intimplare
La variété occidentale [de la Péninsule Balkanique] est en
général pénétrée et modifiée par les influences de l'anci-
enne civilisation balkanique ; et cela d'autant plus que les
Aromounes qui ont été les agents principaux de cette ci-
vilisation, y ont vécu en grand nombre. D'autre part, ces
Aromounes ont été en nombre considérable assimilés par
les Slaves (pag. 426).
Aceste recunoasteri, si in deosebi ultima, ci Aromi-
nii au fost In numär considerabil asimilati de Slavi", ne due
la un capitol istoric de o capitalä importantá pentru vechea
etnografie a Peninsulei Balcanice, capitol la care in le-
gäturä cu sus-numita afirmatiune , voi contribui momentan
Cu ceva care ar putea fi considerat ca apartinind traditiei
orale poporane.
E cert lucru si dovezile pot fi mai numeroase si
mai edificatoare cleat s'ar putea crede ci, din intensa si
sistematica romanisare a Orientului, a resultat si s'a menti-
nut pinä la venirea Slavilor o quasi-perfectä continuitate te-
11

www.dacoromanica.ro
XVIII TACHE PAPAHAGI

ritoriali romang din muntii Pindului Ora in nordul Illyriei

intregi i &A, la statornicirea definitivi a Slavilor, aceste co-
lonii existau atit in nord-vestul Peninsulei Balcanice, ca §i
In muntoasa regiune sudieá a ei, in Pindul care §1 astgzi e
locuit de Aromini. Pentru elementul rominesc din partea
nord-vesticg, element care astgzi a dispOrut, relevez aci o
conversatiune care nu e lipsitg de interes.
Poetul nostru, Constan ¿in Belimace, care mi-a relatat
cele ce urmeazi, fiind acum citeva decenii in capitala Mun-
tenegrului, in Cetinje, a fAcut cunostinti cu frunta§ul celei
mai mari familii muntenegrene, cu Pop Pero Matanovici. In
convorbirea lor, atingind §i chestiuni de etnografie balca-
nick poetul Belimace îi aratä mirarea fati de entitatea po-
porului muntenegrean in raport cu caracteristicile ;psiho-fi-
sice ale celorlalti Slavi, intrucit atit chipul cit §i sufletul
Muntenegreanului nu cadreazä cu ceeace e slay. Atunci Ma-
tanovici, ne mai ocolind adevgrul problemei §i dupi ce
vorbe§te §i de hrisoavele ad-hoc pe care le posedä, Ii räs-
punde astfel :
«Documentele noastre ne spun ea', in urma infringerei
suferite in 1389 pe ampul Mierlei (Cossova), o numeroasä
aripä a armatei sirbe§ti s'a acläpostit, in retragerea ei, in
muntii Muntenegrenilor de astizi, unde s'a §i stabilit. Aci
trOia un popor a cgrui vieatg, prin insg§i ocupatiunea pe
care o avea, era in functie de munti §i de firm de mare ;
cieritul lor era in floare. In decursul secolelor ce au urmat
de atunci incoace, intre poporul acesta §i Slavii acivati aci
a survenit cum era §i fatal acel proces de asimilare et-
nick noi, Slavii, imprumutindu-i bimba, portul §i obiceiurile
a§ezämintelor noastre, iar el dindu-ne ma in schimb fru-

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA XIX

musetea chipnlui §i agerimea lui sufleteasci. A§a ci, pentru

unul care cunoa§te ce glisuesc documentele, nu e nici o
mirare ci ping §i. in ziva de astizi catedrala centrali a ca-
pitalei muntenegrene care e §i cea mai veche biserici e nu-
miti biserica valahci (vlaca !Freya)».
De altfel aceste interesante afirmatiuni ale lui Matano-
vici corespund in totul adevirului etno-istoric. Ca o singuri
ilustrare a lor, voi reproduce tot din Jovan Cvijie urmito-
rul pasagiu :

11 semble que les Era [les regions dinariques] aient reçu en

heritage ces deux modes de vie [l'élevage des troupeaux
et le transport par caravanes de chevaux] de l'ancienne
population romanisée qui se retira après l'invasion slave
dans les montagnes dinariques. Les Yougoslaves appe-
laient la population romanisée les Vlah, les Valaques,
c'est-i-dire les Latins. Cette population des montagnes
dinariques s'étant assimilée aux Serbes au cours du Moyen-
Age, le nom de Wah persista en s'appliquant m'è me aux
Serbes dinariques s'occupant de l'élevage des troupeaux
et du Kiridziluk.... Les caravanes qui circulaient sur les
routes transversales ont introduit sur leur parcours le gait
du commerce et c'est de ces pays de passage que sortent
aujourd'hui les meilleurs commerçants yougoslaves La
plus marquee difference psychique est celle qui existe
entre les montagnards dinariques organises en tribus, sur-
tout au Montenegro, et ceux qui vivent en zadruga et en
inokogina (lbidem, pag. 312).

E dar deci ca lumina zilei ci in lungul secolelor §i

odatg cu a§ezarea Slavilor acolo unde-i gisim e astizi lati-
nitatea balcanici a inceput si Piardi din teren, ca §i sufle-
te§te. Spirit dotat prin excelenti cu acta caracteristici elas-

www.dacoromanica.ro
XX TACHE PAPAHAGI

ticitate pe care o gisim in special la popoarele romanice,

Arominul, mai ales ocel de la ora§e unde el constituia
clasa care se bucura de cea mai strilucitä situatie in mi§-
carea economici §i care era in acelas timp agentul princi-
pal al civilisatiei balcanice» , a trebuit si cadi victimä a-
cestei etasticitäti, acelor subtilititi psihice care au cedat,
desnationalisindu-I, In fata unor anumite imprejuräri. Cultura
vremurilor fiind de naturi eminamente religioasä, biserica
greceasci sau bizantinä §i-a crescut numärul credincio§ilor
säi ortodoxi, recrutindu-i din gnu' Arominismului mai ales
urban. Cit prive§te achisitiunile. etnice ale Slavilor printre
Aromini, in deosebi printre Arominii munteni, ele se dato-
resc faptului ci aceia§i finete sufleteasci a Arominismului,
lipsiti fiind totalmente de o cit de rudimentari culturä na-
tionali, fie ea chiar religioasi, a trebuit §i ad i si cedeze
treptat-treptat in fata masivului suflet slay cople§itor §i ca
numir suflet care, din punct de vedere
i§i avea stabilitatea §i independenta lui. lati deci cum, din
causa unor circumstante speciale, nepretuitul element aro-
minesc a valorificat cu prisosinti in trecut ca §i astizi-
numeroase aspecte etnice ale neamurilor balcanice conlocui-
toare, asimilindu-se cu ele.
In afari de cunoscutele formatiuni istorice de stat po-
litico-militare pe care le gisim atit in Pind §i Tesalia cit §i
In muntii Hemului, a existat deci cindva in Peninsula Balcanici
o dominatoare unitate etnici, atIt din punct de vedere so-
cial, cit §i din punct de vedere rizboinic. Fin i a recurge la
dovezi istorice care abundi, ne vom referi la folklorul aro-
min, intrind prin aceasta in relevarea citorva träsituri care
si priveasci direct textul acestei Antologii §i contribuind.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMINEASCA XXI

astfel la o mai usoarä i mai exacti cunoastere a sufletului

arominesc.
Exprimindu-se o puternici admiratie fatä de cei doi
frati din renumita familie aromineascit Giuvara care au dat
semnalul revolutiei in contra cebra care incercau si ripeasci
Aron:II/1ilor autonomia lor munteneaseg, anonimul poet al po-
porului insereazi i urmitoarele versuri :

Doi giunati, doi frat Giuvard,

Dori nd$1 capu mutará,
Rumdnialu-1 trunduird
duvletea-u ciurtuird (pag, 43).

Dacä si in trecut situatia etnici a Arominilor in Pe-

ninsula Balcanici ar fi fost aceiasi pe care o au astäzi, fi-
reste cà acel cuvint plin de expresivitate etnici,
n'ar fi cadrat cu realitatea respectivi. El insä, in intrebuintarea
ce i sa dat, armoniseazà perfect cu gloriosul trecut al nostru,
intrucit atunci Rumcininlu, adicä tara i sufletul aronzdnesc
()xxvxhv pacO\stov), era o realitate, pentru distrugerea cäreia
Ali-Pasa a luptat din rOsputeri constatas-e care concordä
atit Cu ceea ce ne presintä istoria cit i cu traditia si poesia
noastra poporanä. De altmintreli, in ceea ce prívete dimi-
nuarea crescindi a numOrului Arominilor, deci si a domina-
tiunei, a hegemoniei lor, o altO causä, printre altele, trebue
ciutati i in faptul ci, din punct de vedere social-econo-
mic, Arominii munteni pentru a nu mai vorbi de cei de
la orap se giseau fatä de celelalte neamuri conlocui-
toare inteo stare cu adevarat infloritoare : mari si nenumi-
rate turme de oi i capre, erghelii de cai, cirezi de boj
vaci umpleau toti muntii Pindului i ai intregei Peninsule,

www.dacoromanica.ro
XXII TACHE PAPAHAGI

in timp ce nesfir§itele caravane de caí §i catlri ale acelora§i

Aromini cutreerau in lung §i in lat toati Peninsula Balca-
: din sudul Greciei, di tu-a Mureaurei (pag. 57), Ora

In Bosnia (pag. 55) §i la Budapesta (pag. 326), §i de pe

tirmul Amirei Adriatice i lonice, dit tu-a Previzeel (pag.
369) pini la Constantinopol §i la§i. A*a fiind, evident ci
celelalte neamuri care, relativ, se gäseau, ca §i astäzi, inteo
miserie neagri, era natural si rivneasci la strilucirea econo-
mica a pop orului aromin, Intreprinzind pentru aceasta deseori
nenumirate expeditii de pradi, de jaf, de tîlhärii. Cei mai
periculo§i in privinta aceasta au fost beii turci cu oardele
lor de musulmani, de obicei Albanezi. MUM' a Dirven'ilor
(pap. 38) este edificator : era firesc lucru ca acei

Arbine,si jcIr' di ccimep,

In dorinta lor de a stringe parale" (p. 55), si porneasci

Inarmati pina In dinti in contra lui Quvara care

...are multi paradz,

14ati nveasti cu-asimcadz (p. 55),

sau sa porneasci de-avalma, sà atace §i si jefuiasci fie un sat

intreg (cfr. anticlu a li Pisuderi, pag 23), fie avutul veunui
renumit celnic aromin (cfr. sana si ardirea a Gramostitei,
p. 319-324), sau si prade vre-o caravani care se intoarce
din departiri mari spre casi (cfr. Muscopolea, p. 324-329).
Oricari, oricite §i oricum s'ar fi ficut eroicele Incerciri
rizboinioe ale Arominilor de a-§i salva intregul lor avut,
etnic §i social, §i de a respinge pe du§mani; din causa mul-
tiplelor imprejuriri vitrege, ele nu puteau sà aibe in cele

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGEE AROMINEASCI XXIII

din urmä decit aceia§i soartä pe care a avut-o de pildä §i

un Fetu-Mare care

Sadd muntiti
Se-aTuneascei tutd Turtilq ;
Sculd muntiel cu Rurndn'Iti
Ca se-astingd tut prngdn'il'i (p. 42).

In fata unor astfel de situatii, minunatele §i infloritoa-

rele cuiburi ale Arominilor din creerii muntilor Pind au in-
ceput sä fie 1)5:lute de restri§ti §i, asemenea päsärilor cilä--
toare in fata toamnei, s aptice, In deosebi sexul birbitesc,
drumul pribegiei, al instreinirei, ducind cu sine §i limba ma-
ternà pentru a o Inlocui cu alta, streinä. Au fost, i stilt inc5,
Induio§etoare pinä la lacrimi aceste scene ale instreinärei
concretisate in durerea sfi§ietoare a celor care rimineau
acasä blestemind :

Na0ema cari deade xeana,

Dumnidzdu sTi-astingd bana,
Cei ncl cretuird hoara (p. 44) 1.

In legituri cu aceasti instreinare sint caracteristice ur-

mätoarele versuri din aceia§i poesie, privitoare la Tara Ro-
mtneascd :

Foclu si-u-ardd-atea Vldhie,

Cd fug gion'l tu ilichie ;
Nchisesc sVind-acasd,
Es Vldhute alasd.

I Vezi in privinta aceasta Per. Papahagi, Poesia Instreineirei la

Aronani.

www.dacoromanica.ro
XXIV TACHE PAPAHAGI

E uimitor totu§i cä, in toiul unei ata de aprige lupte

de secole, Arominul, dei redus mult ca numir, a putut
si-§i salveze intacta individualitatea lui etnici, isolat fiind In
mijlocul unor popoare hräpirete. i in privinta aceasta, o
burla' explicatie, printre altele, ne o di iaräi folklorul po-
poran. Fire§te, In Jara de adipostul pe care li-1 oferea re-
tragerea in muntii lor (p. 38), o alfa' causi trebue ciutati
In neamestecul matrimonial ce §i-1 impunea riguros familia
aromini fati de once alta familie streini ca neam. De aceea
sint adevirate rarititi in vieata Arominilor casurile in cari
se constati o incuscrire intre o familie aromini i una streini;
§i aceasta nu poate rämine firi ecou sau ca Arominul si
nu-§i arate, inteun asemenea cas, intreaga lui indignare in-
trebindu-se :

Chiru Rdmaimea ntreagd

Tra s'ida' voi 'ncl nveastd greacd ? (p. 35),
sau ca o ~ni si' se opue din risputeri in contra unei ci-
sitorii a fiului ei cu o fati bulgari (cfr. Cdtranlu gione,
p. 59-61). Aci deci trebue ciutati §i explicatia istorici a
proverbului

Nveasta easte bund, md nu easte-ArmFrui (p. 10),

ca §i a ciudei neobi§nuite a Arominilor cind väd ci un cona-
tional de-al lor se insoari cu o grecoaici §i cind §tiu ci fiul
lui o si i se adreseze prin cuvintul patera in loc de tate :
Va-1 greased Mili' patera" (p. 35).
fapt care n'ar cadra de loc cu sentimentul acelei Aromince
care zice :

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMÄNEASCA XXV

Ma-nri hitl tri un gione-Armcin,

Cione-Armän, gione ca veard,
D'Ya auei-a no$ti s'fitarei (p. 20),
ori cu sentimentul acelui Aromin care zice :
$1 ma nclo, freí 'nci Rimini
Mi bägam g baciii la steincl (p. 31).
Dar, aceasti reactie a familiei aromine, dei eficace §i
satisficitoare in resultate, era totii§i de naturi mai mult pa-
sivi. De aceea, in contra tuturor incercirilor de jaf ale ete-
rogenilor, Arominii n'au stat cu minile in sin, ci
Cu tufechea di flurie
S' bat cu 'nd ntreagii Turchie (pag. 45),
dedindu-se astfel vietei haiduce§6 din sinul cireia au risirit
acei renumiti armatoli din timpul lui Ali-Pa§a, armatoli
care luptindu-se
Cu pFngin't,
Piste di del
Trd Hristolu neie ccIdzurd (p. 26).

Ceva care iari§i e interesant de relevat e ci, in inse§i

aceste lupte pentru cri§tinitate" (p. 43), ei §i-au aritat pu-
ruri §i superioritatea gustului lor estetic, Intrucit ei se bi-
teau cu tufechi di flurie, sau cu pc114ti afumate (p. 43), cu
armi de-asime (p. 37) toate aceste obiecte fiind fabrica-
Aiunile neintrecutilor argintari aromini.

Si ne oprim insi aci cu asemenea releviri pe care ce-

titorul le-ar putea inmulti urmirind textul Antologiei §i si
trecem la citeva consideratiuni de alti naturi.

www.dacoromanica.ro
XXVI TACHE PAPAHAGI

Aruncind o generalä privire retrospectivä asupra tre-

cutului Arominilor §i raportind aceasta la literatura poporani
aromineasci pe care o cunoa§tem, constatäm cä izvoarele
ei de inspiratie, in special ale genului epic, nu ne duc cu
mult in urma noasträ : aproape nimic din sau referitor la
epoca veche §i eminamente räzboinici a Arominilor, and in
secolul X ei pun basele primului stat politic .rominesc, ale
Marei Micei sau cind, ceva mai tirziu, Ii vedem in-
firipind cunoscutul imperiu romino-bulgar. Mai tot ce po-
sedä literatura epicä §i aceasta din punct de vedere can-
titativ e in raport invers proportional cu ce am fi putut
constata pentru imprejuräri identice la alte popoare se
referä la epoca cäpitänatelor, a armatolilor din timpul lui
Ali-Pa§a, and Arominii au fost sufletul §i singurii conduci-
tori ai tutulor faptelor de arme adevärate. Dar §i aci, in
ceea ce prive§te cintarea, glorificarea tuturor acelor gesta
sävir§ite de el, discretia Arominului e iarki in raport invers
proportional cu plenitudinea märinimiei sale, a eroismului
säu; a läsat cintarea vitejiilor sale in seama altor popoare
literatura poporanä greaci dovede§te acest lucru cu pri-
sosintä , el multumindu-se cu satisfactia intimä a eroului
lipsit de once vanitate. Si chiar atunci ciad gäsim asemenea
manifestäri literare, ele slut ni§te sfioase §i extrem de dis-
crete inmuguriri literare care inchid in sinea lor avintul §i
poesia unor poeme intregi, diafan §i modest voalate. Un
erou de talia lui Caciandoni i3unioarä ar fi fost oriunde
imortalisat in numeroase §i variate balade ceea ce in li-
teratura arominä de-abia intrevezi grozivia luptei dintre ar-
matolil §i Turcii lui Suleiman-aga, ca §i eroismul

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA XXVII

primilor, in cele patru versuri finale and, dupä ce lupta

inceteazi, se trece la numerotarea celor cäzuti :

Misurd Turin trei ori :

Lipsescu trei n'il'e;
Misurd-apoia f'Caciandoni :
L'i lipsescu trei frig (p. 368).

Dar, aceasti discretie ce contrasteazi, ca §i la Romani,

cu inse§i faptele la care se referä nu se opre§te aci ; ea
cristaliseazA' in muguri tot atit de sfio§i, tot atit de delicati
§i in genul liric, mergind chiar ceva mai departe uneori §i
confundindu-se cu insä§i austeritatea §i gravitatea familiei
aromine in ceea ce prive§te poesia eroticä.
Cuprinzind jute() singurä privire erotismul din genul
liric, putem constata cä nicäiri sentimentul iubirei nu for-
meazi singur obiectul principal §i formal al unei poesii ; el
este oarecum ocolit in exprimare §i, dei in fond el este a-
cela care urze§te poesia, totu§i, in insä§i acea poesie il
vedem rivalisind cu alte motive sau chiar pus in functie de
acestea. Astfel de pildä, oprindu-ne asupra poesiei Cinticlu
a li vrutd (p. 30), o Hari nevastä, al cärei sot s'a instrei-
nat, se adreseaza lunei a-tot-vizAtoare, intrebind-o daci n'a
väzut §i pe alesul ei §i rugind-o. apoi sä-i comunice ca si se
intoarci acasä, cäci : prietenii nu-§i mai aduc aminte de casa
lui, viile s'au uscat, coco§ii nu mai cintä, izvoarele au secat,
§i-apoi, il mai a§teaptä copila§ii §i nevasta. Este aci, fire§te,
ceva mai mult decit o finete sentimentalä, eroticä : iubirea,
ori cit de puternicä §i curatä ar fi ea, niciodati nu devine
o pasiune dominantä care sä intunece.sau sä umbreascä
demnitatea §i probitatea de cask de familie.

www.dacoromanica.ro
XXVIII TACHE PAPAHAGI

Pentru o §i mai bung edificare asupra acestei consta-

täri voi releva un alt exemplu, luat de data aceasta din lite-
ratura cultä. Rare, foarte rare sunt poesiile originale erotice
pe care le-am putea gäsi in opera scriitorilor no§tri aromini ;
jar acele citeva care lisar timide §i pline frig de candoare
In mijlocul celorlalte flori nu indräsnesc sä-§i afirme in mod
deschis vieata lor internä, sentimentul iubirei lor. Astfel, din
toate poesiile culte lince cuprinse in aceasti Antologie am
putea releva trei : Lilicea Piristeritel (pag. 353), Picurarlu
cdtrd vruta luï, (pag. 201-202) §i 1V7 *trim mimata-nri
dor (p. 248-249). Ne oprim asupra ultimei, ea fiind din
acest punct de vedere mai caracteristicä : o tinärä iubitä tri-
mete iubitului ei, un päcurar, o carte prin care cautà sä-I
convingä cä trebue sä vie sä o vadä. Motivele-argumente la
care recurge : in a doua strofä : de and s'a indepärtat el,
bietele oi s'au imbolnivit, tirla a putrezit, s'a stricat, iar
izvoarele ca §i pädurile de fagi §i pini se vaetä ; in strofa
Ill : de chid s'a instreinat el, mielu§elele cele ca §i stelele
s'au 1mbolnävit, §i ar trebui sä aibe milä de ele ; in ultima :
«Tu, voinicul meu, sä mi te ajungä dorul greu ; dorul greu
de tapii täi cei clopotari §i de cei dui negri ochi ai mei ;...
vini, iuhite, vini, frate; nu e päcat de tineretea mea ?».
E, prin urmare, cu totul caracteristic imbinarea aceasta
de motive lince cu sentimentul iubirei care este eminamente
poporanä färä a releva frumusetea §i farmecul poetic al
acestei poesii, intrucit ele privesc pe poet, pe G. Ceara.
Iatä deci cum §i din aceastä caracterisare a sufletului
arominesc se poate deduce pinä la un punct felul vietei fa-
miliare, ca §i seriositatea austeri a morivurilor de familie §i
-societate.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCI XXIX

at prive§te forma In care e turnat acest sentiment,

ca §i lirismul in genere, e suficient sä relevam pentru poe-
sia erotici un singur exemplu din care se poate evidentia
Cu prisosintä aceiai duio§ie, aceia§i sensibilitate. Insotind
pina' In afara satului pe iubitul ei care se instreineaxi, ti-
m'ira sotie ii adreseazi aceste ultime cuvinte pa care le dau
in transpUnere !iterara

Prive,Fle in sus, prive$te in jos,

Ian uitd-te pe cimpul cel verde,
O roud subfire s'a a4ernut :
Sd nu crezi cd-i de la Dumnezeu,
Ci ea e lacrimile dorului meu l (p. 45)

Daca aceste versuri privesc mai mult imagines In fond

decit insa§i forma, sint alte poesii In care cristaliseazi un
lirism desavir§it, ata ca imagini cit §i ca 'forma. Dau, tot in
transpunere literara, un mic cintec, riminind ca cititorul si
recurgi §i la original pentru a-i putea simti cu plin farme-
cul acestei poesii :

Se lea gdnd jagii, se leagänd

In toamml i furtund ;
Culcd-mi-te, frumoasa mea, culcii-te,
In cuibul tdu retrage-te.
Suspind, pasdrile, suspind
In viscol i ploaie mare ;
Culcd-mi-te, drägula mea, culcd-te
dormi ca o mieluoa.
iliurmurd pinii, murmurd
Depatte, in Padea-Mare
Scoald-mi-te, iubitd, scoald-te,
Cdci a rdsdrit frumosul soare. (p. 28-29)..

www.dacoromanica.ro
'XXX TACHE PAPAHAGI

Socotind ci ar fi de prisos once comentar asupra va-

loarei estetice a unor astfel de poesii pentru care motiv
cred ci nici nu-i nevoe sä ilustrez aceasta §1 cu alte exem-
ple , relevez ad i ca farmecul pe care il pot avea in vieata
arominä anumite figuri, ca : metafora, comparatia, etc., nu
poate fi acela§i §i in sufletul unui popor care are alte ocu-
patiuni, altä tesätura etno-psihica. In bucata de mai sus e
numai o singuri comparatie care ar putea, pina la un punct,
sa dezvärue oarecum cititorului o u§oara atmosfera pasto-
rali : dorn'i ca 'ni n'eaa et (p. 29). Sint insi §i alte bucati
qi inca numeroase din cari se poate intrevedea limpede su-
fietul Arominului, ca §i vieata sa etnicä. Cite un singur e-
xemplu §i reliefarea diferitelor laturi ale vietei aromine§ti va
fi deplinä. Ca o dovada ci in sufletul Arominului pdstoritul
e atit de inradacinat, incit el pare a fi ceva atavic, identi-
ficindu- se astfel cu insa§i vieata lui, citez cintecul Moartea
picurarlui him (p. 36 37) : cei §i cele ce piing la capitii
pe nefericitul Nica cred ca nu-i pot induio§a sufletul, ca sä
reinvieze, daca, in afarä de cumnate, mama §i nevastä, nu-i
amintesc ca it mai a§teapta : ciinele lui Belu, oile lui §i ta-
pul turmei. Cdreivänäritul se oglinde§te §i el In numeroase
bucäti cum ar fi : airveinar mortu 'n car-cane (p. 55-56),
sau in Cinticlu al Giorgia, etc., dupä cum iara§i vieata de
codru, vieata armelor e representati de pildi prin Cintic di
Beala-di-Sus (p. 17), Cinticlu al Zisi al Nasta, (p. 37), Ca-
pitanlu IVacea (p. 39), anticlu al Iani al Bucuvalä, (p. 369-
370), etc.
Dar, sa las in seama cititorului o detaliata analisä li-
terari §i folklorica a bucätilor pentru a putea trece in trea-
cit §i asupra pärtei tehnice a poesiei.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMÄNEASCI XXXI

In poesia aroming versificatia, atit ca ritm cit §i ca

nu este unitarii. Ritmul de basä e cel trochaic, dar
in regiunile aromine§ti care sunt in contact cu cele grece§ti
apare §i versul iambic ; rima §i ea nu e pretutindeni ob-
servatä.
ln linii generale, poesia arominá se presintO mai mult
sau mai putin fragmentar ca fond : citind o poesie, Erica sau
ai impresia el Ii lipse§te ceva, actiunea in poesia e-
picä trunchiatg, iar sentimentul in Cea liricg fiind parci
numai tangentat. Atit ca desvoltare, cit §i ca vdrietate mai
ales in genul epic, îi lipsesc acele caracteristice balade din
literatura poporang daco-roming, ca §i lirismul epic al co-
lindelor, etc., dupä cum iarg§i rar se inregistreazä cite o stri-
giturà sau cite un descintec cum ar fi bungoarä cele pe
care le posedä Rominul Maramure§ean, Cu toate cä Tesalia
a fost §i e locuiti inci de Aromini. i in privinta [aceasta
fire§te cO ar fi mult de spus, dar spatiul restrins al unei
simple Introducen i nu ne ingOdue o estindere mai mare.
FOrg a mä opri asupra Prosei aromine care se carac-
teriseazg printr'o interesantä bogätie §1 varietate, trec la li-
teratura culta.
Pentru a preintimpina din capul locului once suds din
partea acelora cari, fie ci sint in completi necuno§tint5 de
causg sau cä ar porni Cu anumite prejudecOti, socot cg e
copilgresc lucru de a se vorbi de o literatura cultg aromi-
neascä ; trebue sA afirm de la inceput cg, comparativ, aceastä
a noastrà literaturg care s'a inspirat aproape in intregime
din insg§i vieata poporului aromin se presintä in conditiuni
atit de satisfäcätoare, Inca cu u§urintO se poate spulbera
once critici care, in casul acesta, n'ar putea fi decit mall-

www.dacoromanica.ro
XXXII TACHE PAPAHAGI

tioasä. De§i foarte Hari de abia a inceput sä se infiri-

peze acum citeva decenii si turnatg inteun grai dialectal
fArg pretentii si nedesvoltat; totusi, din mai toate bucitile
publicate aci se poate reliefa cu prisosintä un puternic si
variat lirism, precum si un colorit si o plasticitate desivir-
sitg. 7oamna 'n Pind (p. 157-8) a lui Zicu Araia poate
rivalisa cu succes cu Noaptea de verá a lui Cosbuc, dupg
cum minunatul tablou al lui Belimace din Toamna tu-arnia
poate sta oriclnd algturi de cel mai frumos pastel ca §i de
cea mai reusitA idilg din literatura roming ; lirismul special
din anumite poesii ale lui Octavian Goga nu poate fi intru
nimifa scAzut dacg i se alAturg duiosia pinä la lacrimi a po-
esiel Ah, iartl-n't bate ocriul (p. 239-241), dui:4 cum nu
vedem iarAsi intruclt ar fi superioari Doina (De la histru
pin' la Tisa) lui Eminescu fatA de puternicul lirism din Min.-
gul Aromtnului (p. 289-290) a lui Nusi Tulliu. De aseme-
nea nu sint numeroase baladele din literatura culti romi-
neasci a cgror reusitg sA nu poatA fi egalatA de micul poem
Chita i Burci (p. 275-282) al lui G. Murnu sau de Mus-
copolea (p. 324--329) a lui N. Vello, dupA cum Marufea
(p. 294-305) lui j. Tulliu se poate oricind compara cu
Nunta Zamfirei a lui Cosbuc. Trecind la gentil didactic, de
relevat ci, in afari de originalitate, anecdotele lui Batzaria
nu suferg niel o scidere fati de cele din literatura romi-
neasci.
Aceleasi releväri le putem face si la prosd. Fill a ne
opri asupra unor usoare constatAri in stabilirea comparärilor,
cum ar fi de pildg relevarea spiritului anecdotic si sarcastic
din Kir Dimarhul di Armiro (p. 186-191) care ne amin-
teste ceva din schitele lui Caragiale, subliniem faptul ci o

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCÄ XXXIII

transpunere in limba literari a puternicei nuvele Gardam

(p. 223 233) a' lui M. Beza va putea dovedi in mod in-
discutabil reale §i superioare insu§iri de esteticä literari In
dialectul aromin. Pentru ilustrarea acestei afirmatiuni cred
vor fi binevenite §i edificatoare citeva limuriri in legituri
Cu aceastä nuvelä al cirei subiect e luat din vieata pasta-
reascä si haiduceasci a Arominilor. D-na Lucy Byng, inteun
frumos §i pretios volum inchinat si prefatat de regina Maria
a Rominiei si apirut In Londra : ROUMANIAN STORIES Translated
from the original Roumanian (1920), traduce diferite nuvele
din literatura daco-ronfini, inserind citeva traducen i §i din
Marcu Beza ; intre acestea e §i Gardani. Critica literarä de
reviste si cotidiane englezesti (relevant de pildi cea apiruti
In Manchester Guardian) s'a pronuntat mai mult decit favo-
rabil pentru aceasti nuveli a lui M. Beza. Fireste ci o mai
ingrijitä retu§are stilisticà, precum §i o mai aprofundatä con-
centrare a ideei ar fi fäcut din ea o adevirati perli literari
totusi, chiar asa7 cum se presinfé, a o trece cu vederea insem-
neazi a nesocoti insi§i estetica
Dei ar fi trebuit si ilustrez toate aceste afirmatiuni
prin reproducen i de pasagii, cititorul le poate totu§i con-
trola oricind, textul fiindu-i la indemini.
Dar, o altä caracteristici care meriti a fi relevatä e
ci acest minunchi de scriitori aromini, dei au scris inteun
dialect care poatJnici nu visa ca, printeo bruscä rupere cu
trecutul, si fie apt pentru atit de remarcabile ciseläri de es-
teticä literarä ; cu toate acestea ei au reusit si realiseze in
frumoase manifestäri artistice poetisarea a insesi vietei nea-
rnului din sinul ciruia fac parte. Dei au scris hi imprefuriri
impregnate adinc de nuanjele unor aprige §i singeroase lupte
111

www.dacoromanica.ro
 XXXIV TACHE PAPAHAGI

nationale, totu§i arta e deplid satisficuta chiar in acele

unde s'ar pima ca o exuberanti de sentiment patriotic
le My:Cue. Felul cum e incadrat acest sentiment bunioara
In Lin eint,..c (p. 199) evident a el insu§i chiar constitue o
nuanta de poesie §i poetisare etnica (strofa III) indispensa-
bila cadrului poesiei, dupa cum iari§i acelea§i note de nuanta
etnica din cintecul Plingul Arorranului de pila (p.289-290)
nu intuneca intru nimica puternicul lirism, mai ales end
bietii carom nu le-a mai rimas nimic din avutul lor
deal numai cärlidzÜe, exclamä cu sufletul cople§it de durere :

Apuca-vom drumul haiduciei,

Ca sir' ne 'nsotim cu cucul ;
ca nefericitul cuc
Ce pe cm' ngile de nuc
4i punge dorul amárft
O sei plingem din adincul sulletului
Dupel nenorocitele turme ce-am pierdut,
Doamne, pine(' ce-om muri

Pentru sufletul unui Aromin a carui vieati se identifica

Cu insi§i vieata pastoritului, a codrilor, a muntilor, ca-
racteristicul proverb al lui :

Armful(' tu mint easte ca amarea arikitipsitä (p. 5)

o dovede§te cu prisosinti ; un asemenea cadru e insi§i

poesia viietii sale pastorale. Si exemple de felul acesta le-am
putea inmulti cit de mult.
Ne-am mira iari§i daca frumoasa §i piing de un viu co-
lorit schita a regretatului Vasile Papa-lanu§i, Bwcul (340
345), n'ar putea procura oricarui ne-Aromin emotive clipe

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA. XXXV

.estetice, de§i e luati din vieata carivinarilor aromini; dupi

cum valoroasa balada Dit xeone (p. 345-353), inspirata din
-folklorul poporan arominesc, atinge o remarcabila perfectiune
artistici care ii poate asigura un loc §i in colectia de tra-
ducen i a altor literaturi.
Dar, pentru pentru o §i mai temeinica convingere
dialectul aromin e apt pentru reale manifestari artistice
literare, am dat la rubricele a doi scriitori citeva bucati luate
din alte literaturi ; poetul-cugetator I. Foti ne da doua tradu-
ceri-localisari din literatura germana, iar la Zicu Araia am
reprodus o transpunere din Co§buc : Moartea lui Fulger.
Pentru un mai u§or control al acestei afirmatiuni, pun pe
doui coloane doui strofe alese la intimplare din original §i
transpunerea respectiva:

Ah, mamä tu! Ce slabä e§ti!
N'ai glas de vifor sá jele§ti,
N'ai mini de fier, ca fier sä fringi,
N'ai märi de lacrimi, märi sä
Nu e§ti de foc, la piept sä-1 stringi
SA-I inaze§ti
Ah, mumä ndzernii ! Slabä e§tI I
boate mnitä tra s'jile§tI,
Nu-if min'I di her, ca her si frindzi,
Nu-ii mini di läcrin'I, märI si plindzI,
Nu di foc, la chept si.l strindzI
Tra ncäldz5§tI!

Nu cerceta aceste legi, Ti! te plindzet, vol oaminq

Ca e*ti nebun cînd le 'ntelegi !
Din codru rupi o riimurea,
Ce-i pasä codrului de ea ?
Ce-i pasä unei lumi intregi
De moartea mea?
Ca puIlu Ghion prit munt irn'il ?
Dit Pind 'nä floare cind si l'ia
Te pate Pindul fir' di ea ?
Ahit arrtri §'tri lumea-atea
Cä eù murii !

In prima strofa constatam nu numai o fidela redare a

-formei ca §i a ideei farà ca sa-i §tirbeasca nimic din colo-
ritul ei original, ci, ceva mai mult : prin intrebuintarea ad-
jectivului ndzernd care se potrive§te de minune cu starea
sufleteasci in care se gase§te mama lui Fulger, sentimentul

www.dacoromanica.ro
XXXVI ?ACRE PAPARAGI

capiti amploare ndzernei insemnInd Indoliatii, nefericiti,

copIesiti de durere".
In strofa II, Zicu Araia nu numai a a redat intdcmai
ideea lui Cosbuc, ci a reusit si ne dea chiar o originalitate
vie §i plastici, poetisInd si mai puternic originalul:
Dei sumar, totusi cred ci din exemplele reproduse
se poate evidentia ciar si convingitor si vitalitatea literari
a dialectului aromin. De altmintreli trebue sä märturisesc cä
intocmirea acestei Antologii am fost ciliuzit nu numai de
consideratiuni de puri estetici literal* ci si de consideratinni
de naturi etnici, folklorici; asa ci in anumite casuri, in fata
unei bucäti care presenta un interes folkloric, am renuntat
la alta care Ii era superioari ca valoare literari, dar lipsitä
de cea folkloria. in afarä de ceea ce vreau si fie
pentru Aromlni (vezi pag. V), am tinut ca aceasti lucrare
si rispundi nu numai cerintelor literare, ci i celor etno-
filologice micar ,-kti parte.
Asa bunioari, chiar daci cintecul Dorlu a picurarlui
(p. 35) ar fi fost lipsit de lirism ceca ce nu e casul
n'asi fi putut trece peste el intrucit, chiar asa trunchiat ca
idee cum se presintä el, are o mare valoare folkloricä. A-
nume : cintecul acesta, pe lingi care am putea alitura ca
variante pini la un punct i urmitoarele : Dimindarea pica-
rarlui llvuit (p. 35-6), Cinticlu al Zisi al Nasta (p. 37) si
antic (p. 40), nu numai cA ne presinti laturea pistoreasci
a Arominului, ci ne si transporti in cunoscutul cadru feeric
al Mioritei din literatura poporani daco-romini. Si, intr'un
asemenea cas, dupi ce stim cA poesia poporani aromineasci
se caracteriseazi si printr'o fagmentare a ideei, a sentitnen-
tului, a actiunei (cfr. pag. xXVI-XX/111), naste intrebarea

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE, AROMANEASCA. XXXVII

*are care si fie originea geografici a neIntrecutei balade

lince Miorita? Si fi luat nagere aceasti minunati cristali-
sare pistoreasci in nordul Dunirei .sau in sudul Dunirei ?
Cici atmosfera In care ne gisim citind aceasti poesie e iden-
tici cu cea a Mioritei. lati-o in transpunere :

Mdi lanachi, sd nu te duci la oi,

Am visat cd ai sd mori.
0, de-oi muri, de n'ol muri,
Sd-mi ascultali un singur cuant:
La stlnd sd md Ingropali ;
Primdvaro, &Ind vd veti tntoarce,
Sd treacd olle ca sd le prind,
Sd le prind i sd le mulg,
$i cu mina mea sd le tund;
Fluerul sc1-1.aud mereu
and oile s'or strtnge;
Ca sd fiu $i dupd moarte
Nici de tovarde, nici de oi departe.

A§a ci trecind peste interesanta i controversata pre-

blesaii pe care o ridici acest cintec, intrucit nu e local
aci pentru o atare discutiune aceastá poesie nu namai
corespunde cerintelor sufletului arominesc, ci intereseazi
de aproape §i o importanti problemi folklorici.
Pentru a incheia cu acest fel de consideratiuni, trebue
si amintesc ci literatura noastri dialectali nu e lipsiti aici
de genul dramatic ; piese teatrale, In afari de cele traduse
localisate, dar rimase in manuscris, au fost publicate de
lotta Naum,. Leon Boga, C. I. Cosmescu, etc. ; in deosebi
profesorul Tulliu Carafole din lanina e acela care s'a remar-
cat in acest gen. Intrucit insi imprejuririle nu i-au permis

www.dacoromanica.ro
XXXVIII TACIIE PAPAHAGI

si publice niciuna, n'am putut reproduce nimic din acest

gen. Dacä insä din celelalte genuri, cum ar fi cel didactic,
genul istoric, publicistica, etc., nu am reprodus aproape ni-
mic, consideratiuni speciale färi niel o legiturä cu o Anto-
logie m'au determinat la aceasta. De relevat insä ci §i in
aceste privinte talentele nu ne-au lipsit. Sint vrednice de
retinut numele unor publici§ti de frunte, cum ar fi un Nt-
colae Papahagi, dupä care am putea cita o multime de alte
nume, fie ci au fost publici§ti ori simpli diletanti in mate-
rie literal* cum ar fi : Achile Pinetta, George Zuca, Ta§cu
Iliescu, Niculescu, P. Baravache, N. Caragea, I. Licea,etc.
etc. Fire§te cä in rindul acestora nu infra condeie de §tiintä,
ca I. Caragiani, Pericle Papahagi, 1. Arginteanu, etc., dei
4i ace§tia au scris In dialect.
* * *

Si acum, citeva indrumäri 4i limuriri de natura lin-

guistic**
Färi a scipa din vedere cä o prima menire pe care
am vrut sä o imprim acestei lucräri a fost aceea de a da
o hrani sufleteasci neamului arominesc, am ciutat ca §i fi-
lologia romanici in genere sä se poatä folosi de ea in li-
mitele posibilului. In aceasti ordine de idei, un romanist ar
putea numai decit observa ci nu am intrebuintat ortografia
conventionali filologicä. Rispund ca o atare ortografie ar
fi stinjenit cu desivir§ire menirea Antologiei despre care
vorbesc mai sus 4i peste care nu s'ar fi putut trece ; la a-
ceasta se mai adaogi §i faptul ci, din lipsi totali de ca-
ractere speciale, o atare ortografie era iari§i o imposibili-
tate. Totu§i, simplificindu-o mult §i intrebuintind caracterele

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMÄNEASCA XXXIX

§i pronuntarea lor din I. romink u§or poate face oricine cu-

no§tinti cu reala §i exacta pronuntare aromineasek inlätu-
rind prin aceasta, pe lingg altele, §i dificultatea, aproape in-
surmontabili a greoaei transtrieri folositg de pildä de Gus-
tav Weigand, transcriere care, poate §i din exces de zeI
linguistic, nu prea corespunde cu realitatea fonologici a
dialectului aroinin. Toate sunetele au o intrebuintare fone-
ticg §i nicidecum etimologici ; exceptie de la aceasta fac
numai cuvintele de originè greceasci. in :leggturg cu sunetul
7, §i anume : am Intrebuintat pe y' in cuvintele de origine
latinä unde avem e sau iar 7 in formeIe de origine
greceascg in cari se gäse§te tot un 7, spre deosebire de
alte .etimoatm grece§fi In cari acela§i sunet din Aroming e
representat prin P. Ex: ar. v'ie < gr. r-,Ex. De amintit insä cä
acest y, de obicei cind nu e urznat de o vocalä palatalä,
poate reproduce §i un g din'teo alti limbg (cfr. a7unescu <
si. goniti). L-am reprodus totu§i prin sus-numita literg gre-
ceascg, e redind etxact pronuntztrea realg.
In legituri cu sunetele grece§ti, de relevat iari cä in
regulä generala 5 §i 0 apar numai in forme de ozigine gre,
ceascä ; exceptie face numai o singuri forma din toate cele
presente in memorie, §i anume forma ncl0eamei sau °camel',
care reproduce normal superlativul latin 1NFIMA atit ca fone-
tism cit ca semanticä.
Pluralul nearticulat al adjectivelor §i al substantivelor
apare in dota feluri : e terminat In -/ §i in -tv. Adjectivele
masculine terminate la singular nearticulat in -t ( +u, 6),
ca §i substantivele masculine cu aceia§i terminatiune precum
§i masculinele sau femininele terminate in -te, ori in -i(u),

www.dacoromanica.ro
XL TACHE PAPAHAGI

fac pluralul nearticulat in -f. Ex. : ascidnat asccilnaf,

aspart(u)asparf(t), mortumorf(i), cucotcuco(, munte
mungt), cartecdrf(F), sof(6)sof,
Dacä insä in loc de dentaba t, adjectivul sau substan-
tivul se terminä in c, atunci pluralul e in -ft: ficiuracfi-
ciaraft, giunacgiunaff; nucnufi, porc(u)porri i porfi,
sacsafi.
Acest paralelism se poate constata i la morfologia
verbalä. Ex: en bat tine bat ; en mut tine' muf, spre
deosebire de eit duc tine da/i, eü fac tine /a/i. Cit pri-
veqte Insä persoana lE pluralä a aceluia*i timp, toate aceste
forme fac: bale(, muta J, darn, (duljt) §i Jàtìt (Mk), intru
cit acel final reproduce ca origine o dentalä §i nu o gu-
turali.
Acela* lucru se petrece ì cu adjectivele, substanti-
Nele sau verbele care presinti sonorele d i g in positiile
rrelevate mai sus, ele .devenind -dz i -dzt.
Verificarea acestei fonologii se pote face aläturind
-aceste terminatiuni la cele corespunzitoare din I. romini
fdrtat fdrtati, mici; hicat ficati, draft draci ;
vb. : mdrif mariti, tart taci. Sau : udz uzi (adj. §i vb.),
bradz brazi, fadzi fagi ; asudz asuzi, aladzi
alergi sau cadz caz!, badzi bagi. Cu alte cuvinte, ter-
minatiunilor -fi qi -zi din limba roming in dialect le cores-
pund -f i -dz, lar terminatiunilor -ci §i -gi le corespund
§i -dzi.
Diferä deci fonetismul unui .sau u vocalä palatalä
be cel al unui C sau n in aceia§i positie. Pentru o §i mai
-clarä convingere, reproduc inci citeva forme in alte positii :
c.E:No > ar. (ed) cinez, pe cind TF,NE0 > (efi) fin, dupi

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCI XLI

CUM TERRA. > ar. tard, pe end CERA > ar. fearcY, sau mums
> ar. terbu, msi TERTIUS > ar. (an)(ärt, etc., devi toate
aceste exemple privesc de fapt fonetismul lui e dupä un
T sau C.
Voi releva aceasti problemä de foneticä aromineasa
intr'un alt studiu (Eletnentul slay in dialectal aromtn). Deo-
camdati, §i in legituri cu cele inserate mai sus, amintesc
cä in cursul textului cititorul va gäsi formele verbale de
conj. I terminate in -ez (edzií) sau in -t cu aceia§i termina-
tiune aril la pers. I sg. (indic. pres.) ca' §i la pers. II ag.
Pronuntarea nu este identici, intrucit la pers. I se aude la
sfär§it o foarte u§oari articulatiune de ii, (binedzfi, acate,)
pe cind pers II aluneci spre un i, aproape imperceptibil
binedzi, acati, avind bunioari o -pronuntare
formele romine§ti negot, print, $prit, etc. Insi, din aceia0
lipsä de caractere speciale, regret ci n'am redat exact toate
aceste subtilititi fonologice. In glosar insi le-am inserat cu
n: acatà, bdnedzii etc.
Referitor la terminatiunea verbalä -edzu, observ ei
toate verbele din acest glosar cu aceasti terminatiune sint
de conj I dupi cum cele terminate in -escu sau
sint de conj. IV, cu singura deosebire ci primele fac infini-
tivul in -ire, lar celelalte in -Ere. Un singur exemplu, dacii
nu mi imp', terminat in -edzii e trecut ca fiind de a IV:
schunghedzii scunghire ; insä acest scunghire se refetä la
scunghescu aläturi de care circulä §i scunghedzù.
In ceca ce prive§te evitarea confusiei dintre hiat §i
diftong, am lntrebuintat sunetele i i ii, care, astfel redate,
singure nu formeazä niciodatä silabe. Iatä citeva cuvinte for-
mate toate din cite o singurä silabä : cior, maiit,

www.dacoromanica.ro
XLII TACHE PAPAHAGI

puhu, voi, etc. Asemenea diftongii ea §i oa for-

meazi pretutindeni cite o singurä silab, accentul cizind pe a.
Sint forme care in *text se presintä cu a, iar in glosar
sint trecute cu a sau t, §i viceversa. Ex : na0erna-1 (p. 362)
trebue cäutat in glosar la neiriimedzu, dupä cum &Ulu,
ctdzui, la bat, cad, etc.
sa se tie seamä iarä§i de trecerea lui a aton la d sau
precum §i a lui o la u §i a lui e la i In positie atonä, ca
§i de sincoparea frecventä a lui 1, u, sau à (I) tot in positie
atonä : ar(u)cutescu, p(u)teare, munt(1)17, etc.
Ca sä nu se facä confusie intre anumite forme asernä-
nätoare, am intrebuintat semne de distinctie am notat forma
encliticä a reflexivului î,ci prin sau spre deosebire
de conj. i, ciuPä cum 'nd, 'nt e numäralul feminin una, spre
deosebire de formele pronominale ná i ni de la not.
La glosar, toate formele poartä cite un accent gray
care aratä silaba accentuatä, afarä de cele monosilabe. Sint
insä. §i cuvinte care nu poartä accent. Cuvintele färä accent
ale ciror silabe sint formate, din sau cu vocalele a, e, o, u,
§i intre cari se gäse§te §i o silabä forrnatà cu vocala â sau
t, atunci accentul cade pe aceasti silabä.. Ex. : amuttiscu
poartä accentul pe penultima, dupi cum artm it are pe ul-
timä. Insà in forme ca arddztm, attpfi, cL21dirrnd, etc , din
lipsä iati§i de caractere speciale, 'accentul nu I-am putut
reda, färä sà ihgreunez transcrierea. Totu§i, la unele se poate
cunoa§te acest accent astfel : ccildärmd poartä accentul pe.
intrucit aceasta se poate vedea din OP ccilddrmadz,
etc., etc.
La unele substantive §i adjective n'arn dat formele de
plural, fie cä u§or se pot cunoa§te, fie ei fractia aläturati

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA. XLIII

trimete pe cititor tocmai la un plural al formei respective.

Pentru adjectivele care la forma de feminin difton-
gheaiä vocala accentuatä e sau o in ea, oa, reproduc dupä
forma masculinä numai terminatiunea de feminin. Ex: hertu,
(= heartd), mortu, d moartti). Pentru acele insä care
nu presinfi aceastä diftongare, am- reprodus §i forrnele fe-
minine : crehtu, crehtd. ; cret, ,scretd.
Lipsa unui u la sfir§itul formelor de pers. III pl. de la
anumite timpuri sä nu se inter preteze ca o gre§ealä sau
pare din vedere, intrucit aceastä caracteristici de plural pe
care o gäsim in limba literarä romineascä, in dialect nu for-
meaza o reguli.
De remarcat procentul, destul de mare, al tendintei de
contopire la infinitiv a conjugirilor 11 §i 111 : jrindzire §i
jrindzeare, etc.
Privitor la glosar, mai relevez urmatoarele
Pentru o mai completä cunoa§tere a morfologiei in
genere ca §i a multiplelor nuantäri semantice ale cuvintelor
inserate, cititorul poate recurge pentru acelea§i forme la glo-
sarele pe care D. Pericle Papahagi le di la sfir§itul lucrä-
rilor sale Basme Aronzine (1905) §i Scriitori Aron-Ifni in se-
colut XVIII sau, la rigoare, §i la 1. Dalametra, Dictionar Ma-
cedo-romin (1906).
Cit prive§te traducerea form elor in 1. francesä, tot pen-
tru motive de lipsä de spatiu, cititorul va putea constata
nuantäri de sens chiar la acele forme care formeazä una §1
aceia§i familie de cuvinte. De ex. : notiunea de vräjit, fer-
mecata pe care am dat-o la adjectivul participial cfntat, et,
prin enchanté, ensorcele n'am reprodus-o §i la vb. cint(u),

www.dacoromanica.ro
XLIV TACHE PAPAHAGI

dupi cum iarisi sensurile date la clildisit, ci pot completa

nuantele vb. dildisescu, §. a. m. d.
Necesar ar fi poate ca si in ceeace priveste capitolui
morfologiei si al semanticei si relevez caracteristicile esen-
tiale, cum ar fi de Oda dublete morfologice ca: nom. pl.
a adj. dem. a tdi §i a sau nom. pl. cart cati (art.),
gen. si dat. pl. a catilor §i a callor ; putiti, art. paella
pulla, etc. Evident ci asemenea forme presinti o importanti
ce n'ar trebui si fie trecuti cu vederea in ceeace priveste
fonetismul palatalisOrei lui L (Lo si al disparitiei sale de
mai tirziu, dupO cum, pe de alti parte, n'ar fi lipsite de in-
teres releviri semantice ca aceea budioari pe care o con-
statim la vb. poi sau derivatul putut cu sensul de a invinge
a birui", sau puternic, care invinge", (cfr. lat. POTiOR). Lipsa
de spatiu mi determinsi si,renunt la atitea limuriri.

Un alt lucru pe care un romanist l-ar putea observa,

e ci acest glosar nu este si etimologic. In privinta aceasta
am socotit ci intr'o asemenea lucrare partea etimologici
poate lipsi, cu toate cO in imprejurärile actuale ar fi poate
rnotivati pini la un punct si hotOrirea cuiva ca si se folo-
seasci de once ocasie si si ingrimideasci toate cunostin-
tele sale i apoi, chiar fin i parte etimologici i inci cu o
intensi concentrare in traducere. proportiile pe care le-a
luat sint relativ destul de mari. Pe linga aceasta, mi-am re-
servat acest capitol pentru un Diciionar etimologic general
al dialectului aromin pe care il pregitesc.
Cam acestea sint observatiunile de naturi filologici
care am crezut ci trebuesc relevate micar in treacit. Fi-
reste ci altcineva, mai ales unul care nu posedi dialects!,

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA XLV

va constata lipsuri in aceasti relevare. In casul acesta, e

rugat a mi le comunica.

Si acum, citeva cuvinte privitoare la intocmirea acestei

Antologii.
In afari de materialul impirtil pe capitole, la Prosd
am reprodus gi douä bucgti meglenite, intrucit, prin situatia
lor geograficg mai ales, Meglenitd sint sortiti si formeze un
singur element etnic cu Arominii in genere.
1mediat dupg prosi am dat transpunerea celor trei ba-
lade poporane daco-romine pentruci, in primul rind, conti-
nutul lor formeazi ceva care constitue parte integrantä din
sufletul Arominului Arominul fiind prin excelenti gi pgs-
tor gi haiduc haiduc luat in sensul vitejiei gi gloriei de
arme". In al doilea rind ele pot evidentia pentru un Aro-
min gi caracteristicile sufletului .daco-romin care ii sint co-
mune.
Referitor la transpunerea lor, cred ci am reugit si re-
dau fidel cadrul gi atmosfera lor originalä localisindu-le, Ma
ea totugi sä mi indepärtez de textul original. Si, pentru un
control convingitor, cititorul poate compara transpunerea pe
care am dat-o aci Mioritei cu cea pe care repausatul A.
Bagav i- A dat-o in a lui Carte de Alegere, 1887, p. 40-42.
*

Cuprinzind inteo singuri privire intreaga aceasti acti-

vitate culturalg gi manifestare literarg, va trebui sg subliniez
un fapt care meritä sä fie evidentiat.
Dialectul aromin, spre deosebire de toate limbile
eelorlalte popoare balcanice , ping' pe la millocul jumititei

www.dacoromanica.ro
XLVI TACHE PAPAHAG

a doua a secolului XIX, §i anume pini la 1880 cind se in--

fiin'teazi la Bitolia pentru prima datg un liceu rominesc, n'a
avut in trecutul su decit o singuri manifestare, i anunte
-culturald : cea care se datore§te scriitorilor Cavalioti, Ucuta,
Danal, Rosa fi Boiagi. Dela 1880 incoace insi, el merge
Cu pa0 repezi spre noui vieati, o vieati nu numai cultu-
ral, ci §i literarg. In trei decenii numai ping la 1914, el
a reu§it si fie satisficitor §i aproape indestulitor tumat in-
teo sumedenie de manifestiri literare, mai toate apirute in
publicatiunile periodice aromine§ti, ziare §i reviste
Pentru unul care cunoa§te aceasti activitate §i care
mai *tie ci numgrul anual al absolventilor sus-ainintitului
liceu pini la 1914 varia intre 6 - 20; fire§te ci trebue si
fie surprins daci ar fi sg raporte aceasti constatare la pro-
centul pe care atitea institu.tii similare din Rominia 1-au dat
in acela§i interval de timp. Si e vorba aci numai de coefi-
centul celor care s'au manifestat in domeniul literar aromi-
nesc, firi ca in numirul lor si fie socotiti acei absolventi
ai aceluia§i liceu care s'au relevat in alte directii .ceeace
se poate urmiri chiar in vieata culturali a Bucure§tilor,
unde mai toate ramurile de activitate sint cu prisosinti ilus-
irate pi-in cite un representant aromin. Ceva mai mult in
afari de aceasti activitate dialectalg, ar trebui si fie luati
In seami §i cea pe care au depus-o §i o depun §i astizi
In limba literari romineasci.
Cind acestea sint resultatele pe care un minunchi
neinsemnat ca numir le-a adus ; oare nu e o dovadg mai
mult de cit convingitoare ci vitalitatea generali a Aromi-
nului e capabili de o reali i superioari dezvoltare i pro-
pi§ire in domeniul civilisatiei balcanice in genere? Si fie

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMÄNEASCA XLVII

,oare alit de puternicä i neinläturabilä vitregia impre¡uri-

rilor, pentru ca sä credem cà acest demn representant al
.celei mai vechi latinitäti balcanice este sortit peirei?

Avind convingerea c5, in limitele posibilului, am adus

prin aceastä Antologie un cit de mic fotos limbei §i litera-
turei romine in genére, poate §i filologiei romanice in
parte , precum §i culturei §i neamului aromänesc in deo-
sebi, datori sintem s aducem mode§tilor no§tri scriitori a-
romini expresia multumirei i admiratiunei noastre, amintin-
pläcutele cuvinte :

heureux l'écrivain qui élève an monument 1 son pays!"

TACHE PAPAHALHE
Asistent Universitar

www.dacoromanica.ro
 PARTEA I

LITERATURA POPORANA

www.dacoromanica.ro
PROVERBE
*i

GHI CITORI

www.dacoromanica.ro
Arminlu, §'oarfin s'hiba kit pri celnic va V-u-aduci.
PXGrixo; %xi ptcoxòç -.)u v stvcct, 7CCat TaiXvoca; tiupECst).

Arnanlu neálar i vai doarmä, i

(CO (3Xcixo; xc4360,x, Oìxotp.-riefl, ea tfintoSTI).

Arminlu feate s'creapi s'draclu.

(O OXixo,.; go-xxcre T6,/ 8740X0v).

Arm7nIu tu munt easte ca amarea

CO [3Xeczo; eTec pouyez, (nyaXil OiXxcacc).

Arnanlu tu giug i vaT cînt, i via nitc5.

CO [3Xixo; c'Tbv Civipopo, Odc tpno8ficq, IrG6)1.01 (P&PI)'

Arminlu nu chIare.

Arbineslu-i bes i pri dzinuclqu.

Arbineslu-I frate cu-alivd area.

Se-alavdi ca Arbines.

www.dacoromanica.ro
6 TACHE PAPAHAGI

Fig. 1. Celnic arcrnin din Pind

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMINEASCA 7

Arbineslu-1 ghluszngpingi.

Pri in treate Arbineslu l'i seacii mina.

*

-Greclu, §1-arhundu s'hibii, ariii va mputi.

Nidzu§i Sicun'iar : dzi-l'i Grectl 1

-Greclu-i lemnu putrid.

rumarlu tu Tumarangei §'Greclu tu grldini zeani.

l'ariti curlu, ca Grec.
Greacd s'earai, §i-ahit di§cl'isi ou vrea hii.

"rinti-Arndn'i uni päzari,

Dzati Grefi, ni doi iumarl.
<116vst (3X4xot Iva naCapt,
-Atinca root ha Toup.cípt).

Greclu u-ari stricitoarea aruptä.

Ca Greaca: sedada-di eara Armind".
(Unii-oarii, un Armin nsurat trapse ca oaspe te
casa a une Greaci veduvä. Di zbonabor Ar-
minlu deade si-aducheasci a li Greaci ci tine
multu la niveastä-sa ecä, macä s'nu-li iasi 'n
cale virnä altä Arnfind ma mu§atä, el nu poate
si-u-aridi virnioarä. Greaca, avdzindalui aesti
zboare evrundalui s'hibi cu-Arminlu a nostru,
uhtä dit inirni §i-l'i dzise : ,,'dada mea fu
Arland I").

www.dacoromanica.ro
8 TACIIE PAPAHAGI

Cap vuryirescu.

UnA minte §1. atea vurgäreascei.

Vidzu§i Vuryar : dzI-11 Ocan.

A Turcului dä-Pi masina

S'nts Turcu, ma §i-eri un suflit hursescu al Dumnidzi.

Turcul lu-acati Pepurli cu aribälu.

DI efudzi di Turcu.
Ti ncl'ina§i la Turcu, va ti calci.
Turcul strglia§te brinlu si-11 lu calti.

Ca Uvrefilu nu-nq vidzui, nu-ni avdzii.

Uvrefilu em da, em strigi.

Fudze ca Uvrefilu di etrivi8i.
S'fin ca Uvreiei.

Aurli ca Uznibd.

Fi/tul, §'celnic, la cirbuni hibl mintea-

fi/tul, §'vlsil'e, amonea

Agiumsim enoi rifitii ma Jai di Grell'i

Ploai cu soare, rifitti 'n pizare.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMINEASCA 9

Armeanlu-i §oaric.

Aruslu-i ursg.

Inglez1u-1 ac.

Aleamful j cicior di sicari.

Easteariti firg eimò,

S'hibi §l-orn firi calmò?
Boülu s'leagi di coarne §i-omlu di limbi.
Ai cap, te u vrei mIntea ?
Capra bease §i-oaia si-aru§neadzi.
Ca vai di cari cu unglia-11 nu si zgrim5.
Cheatra te si-arucutea§te mu§clriu nu-acatg.

eindu nu si-avdu furl, atumtea s'te-avegl'i di ni§i.

Gardul are urecl'i, murlu are ocl'i.
Ca alghina al Giuvara s'n'i prucupse§ti.
S'turng 7umarlu s'dzici a cucotlui: cap gros 1"
Limba tal'i ma-argti di coarda.

Cu luchill se-adung, ca nîi vai aurlg.

Adutea luplu la yramate dzitea : loarg dor oile 1"
Si si-aspirea luplu di ploaie vrea poartä timbare.

www.dacoromanica.ro
10 TACHE PAPAHAGI

Muntile di neatiä nu si-aspare.

Ninvitatlu, cit avut easte huzmichiar a nvitatluL

Vimtu seamin% furtung adunl

Muri rifta te te-algvda.
Tora tu-au§ame scoate cal euname.
Di la maslu di cine, sirme di pine.
De-atia ping 'n cuprie nu-afl'i un ca el.
Nveati tu giunatic, s'ti tindzi tu-au§atic.
Niveasta taste bung, ma nu easte-Arming_
Ca tel cu nelu: de-aclò talIe!".
* *

Un arbure mare
Frindzile :

Albe di 'ng parte,

Lif di alantä parte.

Clocea i di leamne §'chiatrg,

Pul'i-li sunt di ciliate 'carne.
Casa at oamin'ill.

La cidoare, arheitoate,
Diipoì poarti cusoare
5i pi cap chiaptiue
Cacotla..

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 11

NA bisearci far' intrare,

1-liarbe di lumea te are.
Curcubeta.

Clocia albA cindu v'ine

Pul'i tut 11-arispindea§te;
Clocea l'ia la sine
Cu vreare l'i-anvAlea§te.
Dzua i noaptea.

Taal ninga nifaptu,

Hillu la Dumnidaii traptu.
Funztu i foclu.

Loclu tut lu-alagg

dit loe nu s'min5.
Mintea.

Te treate tu hoara
bagg cin'il'i oara ?
Negura.

www.dacoromanica.ro
POESII LIRICE

www.dacoromanica.ro
 CINTICLU ATIMINLIJI

Mori frinteale cundiliate,

Avdzi cuclu -tt-ni ti bate?
Mori ini lu-avdu §i-n'i lu-ascultu,
Pteare nu-am si n'i-1 ascundu;
Cuclu ''bate, uni s'dute,
Dor di vreare nis ni-adute;
Cuclu bate pi-alumache
Di-n'i adute ma§i mirache ;
Cuclu bate sus pri chin
Di-n'i adute ma§i virin;
Cuclu bate tu Oduri,
Si umplu loclu di furl ;
Cuclu Vcinti std. fintinci
Di s'diring lail'i-Armin'i;
Cuclu cinta §'nu pifsea§te,
Inima cit n'i-u cirtea§te

ChNITIC DI-AMINCIU

'Ili floare gilbin'ioarii

Diraindii a featilor
SVing si-n'i mi-adunii
Dominica dimineatii,

www.dacoromanica.ro
16 TACIIE PAPAIIAGI

S'Luni di citri seari ;

mi-adun5,
S'pri avr5 si-n'i mi poart5,
Pri calu ninciltat,
S'pri cale nicalcati,
Pri gione ninsurat,
Pri feati nimirtat5,
Pri sum merI,
Pri sum peri,
Pri sum hearhiti ninflurat.

CiNTIC DI AVDELA

Di vret, p5duri,
Di vret miringhipsit-v5 :
Tu aumbra voastri io sed,
Su-aumbrà-vä nu dormu ;
Ma, prumuveara io n'i u-astept
Cu Mailu-atel,musatlu,
fadzl'i 'n sus tu munt
Si muntil'i Si nvirdzasci ;
S'eas'ä Armin'il'i tut in sus
Cu-Arminile musate :
15i
Cu cloputle curate ;
Pri dinipoi si-ra es si Io,
S'n'i-arap uni Arming.

CINTIC DI BEALA

Ti s musate featile,
Featile s'niveastile,

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA. 17

and v'in särbgtorile,

nvescu-armatile ;
trec, eale si frgngu
Cu fluriile pi cheptu.
Ti-s -virnate featile,
Featile i nveastile
and agiungu xeanile
Di II fugu
fug §i !Ilse plingu,
S'palmile ma fringu.
Pondi suntu xeanile,
Bati, Doamne, batile.

UNTIE DI BEALA-DI-SUS

Scoalg, nveastg, cif va-ni fug,

Nclo, diparte va n'i mi duc,
Scoalä, treile pi§toale
Si-n1 li portu mpline greale,
Treile hoare si s'hirseascg,
Nveasta mea si- n'i si cirteascg ;
amin un g pi§toalä
S'trunduescu ntreaga hoari ;
Si-n'i u-amin di doatiä ori
Si-n'i mi-avdä munti §'niorI;
Si ni-u-amin §i an trek oarg,
Si-n'i mi plingä tut din hoarg.
Umplu-t-u, lai gione-aleptu,
Si-ni disfac 'mu§atlu cheptu,
Ta s'n'i-amin'i ung pi§toalg,
S' nu-ni armin (Ir' tine 'n hoarg.
2

www.dacoromanica.ro
18 TACHE PAPAII.V1 I

CINTIC DI CLISURA

Mi lo somnul §i-nl durn'a

Sun 'ni frundzi di cistinVi;

Frundza tea-ni si feate puriti,

Puilu-atel tell bate veara

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOG IE AROMINEASCA. 19

disteapta cirvinarri,
Orvinarl'i s'picurarl'i.
Vdistiptä s'una. musatä,
ip§i t'una :
Te-i vreava te slate 'n cale?
Vtrec di Nadulie.

CINTIC Dr LA GRA.NIOST EA N'IL'I DI COCEAN!

Tloare s'abinare,
Te stai miringhisita
Si ahit pirpun'isita,
Ca marandul dit munte,
Ca vasileaclu dit cimpu ?
Can nu ti jilea, sirmae,
Can nu ti minduia,
Ca ni nicuchiri,
Alba 'ca alghina,
Msatä ca ni dzini.
Measte, scumpa measte,
Measte simin'ili base,
S'ti dm uriciunea :
S'binedz, si prucupsesti,
S'ca alghina s'ruesti

CiNTIC DI COLON'IA

O lea Chita färsiroati,

Cihtisii Culonla toati,
Chita mea, Chita li mame.

1) S'cinti k intrata nveastilosi tu casa gionilui.

www.dacoromanica.ro
20 TACHE PAPAHAGI

O lai gione cu-ocl'iu

Te-I atel di tine graiii?
Tri Culon'ia io nu-n'i
Ma-n'i hiti tri un gione-Armin,
Gione Armän, gione ca Vearä,
D'iu au§l'i-a no§ii s'fitarg.
Aide, gione, s'ni fudzim,
CA dol'i ni uidisim :
Avem 'nä lirnbä, 'ni
S'ni litem dol'i sutati.

CINTEC DI CORNU

O lal Cole, o hi fi-ate,

Lai Cole märat,
DA-t.0 sarca la 'nä parte,
Lai Cole mgrat,
Si-ni ti vor featile toate,
Lai Cole mirat. .

0, n'i-u ded, lailu, nil u ded,

Featile nu pot s'li ved ;
N'ica te u caftu mine
'S'va dulmicia cu
O lai Cole, o lai frate,
§'dulmicia teahtare vruti,
CA va si u-ai tri eta tutä.

CINTEC DI DOCIANI

Mi sculai 'ni diniineati

MI aspilal tu min'i 'tu fatg,
fecia crutea tr4 'n pgzare

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 21

si-nq se aspuse semnu mare.

Cum n'irdzeam inghios tu Bala
Acit5 un ca
O tal pulid te stai pi deagi,
Te-ai di-t plindze dzua ntreagi?"
Cum s'nu-n'l pling, gione mirat,
Cum s'nu-n1 staii invirinat?
Vedz- n'i peanile sminite
Lesarn tu sindze.antivilite.
Aì Dol'ianI ea mi duc
Hibia IàÏ si li aduc:
Patru lai Dunan'it,
Di antarti michilipsit,
Un di un suntu liga
S'cu tipoarile
La Dirven'i nghios tu himi,
Custandini cu lani al Dzimä ;
La Dirven'i tu tapie,
Sunt Cuturic.

CINTITE DIN IIOARA MIRTIEI (TESALIA)

Tint-§ease
Cu ilechi §'cu geamärkan'I,
Asparser5 tint-§ease hori :
Dao di Greii, dao di-Arbine§i
Si-alte dao
Alagi noaptea-alaga dzua
Se-afli tu muntilT di Gura;
Di Gura pida" Caravi

www.dacoromanica.ro
22 TACHE PAPAHAGI

Aflarä Nacki Cacaradä.

Nachi, turbeta etimbirä,
'i u &idea cu-Avdi-pi§i.
II.

Amea, nu-avdzi, lai Stamuli,

S'vätämä Sterfia Tancuti;
Tu cämpul di Vili§tinu
Steraa se--anvili cu schinu.
Custareli, cäpitane,
PillVi, mol, mare ni§ane ;
Chiru§i omlu-atel ma marle
Te s'ti dzäc, more färtate?
Si umplu cimpul §i pade ;
Nu bägai dulbia ghine
Si ved cätä oaste v'ine.
Te pitii mine, märatlu,
Pi hir vin'e s'cherdu §'caplu.

CtNTIC DIT MIJZA.CHEAUA

Oi lele, §i oi bobo,
Tri lama di Armirò,
Ti läsai becile ace) 1
Beale §i cale§ile,
Mu§ate ca nveastile.
Nveastä, loar di hibare,
1§iri Gheganl'i 'n cale.
0 laI Chita, pe§li ro',
Ni-avirtiri di pri Olio,.
orbe, nu u di vereatia,
Ci n'aride Miuzicheatia.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMXNEASCI 23

CINTICLU A LI PISUDERI

Scretä Pisuderi,
Care va-ni ti tinä?
a tu i va sTugi,
Nveastile va s'plingi
Unä cite unä
Cu läcrini ca prunä ;
Doatiä cite doatiä,
ca roaa.
Pisuderi, lai märati,
V'ine Gheganlu s'ti batä
Dat pri toad epri cgmbanä,
N'ic §1 mare si-§i arsarä,
Slugi Gheganlu din hoarä,
Tra si §tibä, o Jai Irate,
Pisuderea cä nu s'bate;
Tra si §tibi el% märat,
Nu him ml'eri, ci him bärbat.
Fudzit, Ghegan% fudzit deri,
Nu si cald Pisuderi.

CiNTEC DI SANIARINÄ

Aroabuli di Zmolica
Si chin'i di Samarina,
Aest-an voi s'nu di§cridet,
Aest-an.tut voI si sicat,
C'Armin'll'i est-an tut nu es,
Ñu es Armin'll'i 'n munli ;
Niscint apcari Sliciani,

www.dacoromanica.ro
24 TACHE PAPAHAGI

$i altt cibi tu-Arendi ;

Niscinti loará Codurli,
Niscinti hertul cimpu.
Ana0ima sibepi cari,
Teti Zisi-al Gimä Giogä,
Te feate-arhie di s'turni,
Di nt se 'asparsi hoara.

CINTITE DI LA FIR§EROTLII DI SECIA

Namisa di doi lai munt,

Doi lai munti multu analt,
Sade Done lävuit,
agudit.
Trei Lai lu,aduc varliga,
Trei lai pul'i nu s'dipirteadzä.
Puri, ah puli, pilAc'irsescu
Truplu tut si n'i lu micat,
Mina ndreaptà
Ca s'n'i scriti laie carte,
S'n'i-u dutet, mol pul'i, diparte,
S'n'i u dutet la laia nil muma
$i la corban'i nicuchirà :
Tute mulile s'li vindii,
Laia Matà s'nu 'si-u vindä,
Cä se-apleaci di-iu u ncalic,
Cä se-apleaci iu discalic.

Sgmb5ti ti prä'ndzul mare

Duse Dima sTia nimal'e,

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE ARONIANEASCA 25,

STia nimal'e si si nsoar5,

L'i vin'e oara tra moari.
Lu-a§tiptari pin' pi link
Dima nu s'veade tra s'v'ini;
Lu a§tiptari multi °ark%
Li dade duse
Cind avdzi muta,
Dima i§i lu-avea tu guvi ;
Cind avdzi soacri,
Corbul Dimaira tu groapi;
Cind avdii lailu di frate:
Dumnidzale, n'i-1 fä parte-1
Cind avdzi vruta 1111 sor :
Dumnidzale, te nu mor?"
Cind avdzi.maratatli teti :
bank atea :§cretir

CfNTICLU A HOAR/WEI IPISCA

O voi dzenuri,- vol. munt,

Tru te jale hit cidzut I
la mutrit niheam' la noi,
Cà multu tior tri voi.
Sipisca in foc §i fleac5,
Si pinginl'i di
Abtursiri genga s'faci.

0 voi hute i schifteri,

Ti zburat in sus pri ter,
DAM gat dinaparte,
Tritet marea la 'ni parte,
'N Domor qi pi Must-Aro§i,

www.dacoromanica.ro
26 TACHE PAPAHAGI

Si piduri di chinq tufo§i;

Pri cäriirle-a norl'ilor
Videt Valea- Corghilor ;
Ngardzit niheam' ma n5inte.
Vahi Vadutit voi aniinte
Codrul tilor noaúä frat,
Sipiscani gion'i ningrupat.
aclo ca zmei s'bituri
Cu pingin'i,
Piste di en%
Tri Hristolu 'AO ciidzuri,
Ma cu flambura tru ming.
0 lai frat, o la &name,
Las' sVit niargi-a voasträ name;
Se.avd' Armingl'i di diparte
Si evii plingi dupi moarte.

dNTITE TM VILARDE (BERAT)

1.

la in§it tu valea vearde

Si scriat unä la carte
pii§elu di Vilarde:
p.741ä§ti di-asime,
Hoara noastri u loa§i tine;
Vin'e Curti cu Curticii
,,S'cilnicamea '§i-u lo Mee.

Ghine grea Pitlu-al Asin:

Tinit, c'Ali-i 01)&1"
Ghine grea hiilu-a li dade:
Nu dipnet ditru titate,
CA v'a§teapti laia moarte r

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE ARONIA.NEASCX 2T

Mu§uteata featilor
Bagä hIavrg-a gion'ilor,
pitrec cirivr1 vIrache
Pin tu Vinitia veacl'e
Balsam di bunlu se-aduci,
Si-1 aducg i si-1 bea,
Sil bea si alasi hiavra,
Hiavra di feate mu§ate.
Hlavra di feate mupte
Nu si vindicg cu balsam.
Featg cu perlu flurie,
Zborlu a tail ma§I i

CINTIC DI ZATORI

Munte, laI munte,

Te- ai arale multe,
Multe si unte:
Frundzile ma-t cad,
Pul'i nu-n't ti bat,
Gion'Il'i tut it fug
Si 'n xeane si duc;
S'duc marat
Multu nvirinat
Si nipoi mutrescu
Nveaste te zghilescu
C'ä II fugu gion'Il'i :
Oarg-bun'i,
Mintea-vg cu noi;
Mintea-vg cu noi
S'Dumnidziù cu vol'.

www.dacoromanica.ro
28 TACHE PAPATIAGI

Fig. 3. - Aronancti fi purt din comuna Pdzi (Pind).

CINTEC

fadzl'i,
Di toamni 'di furtuni ;
culca-n'i-ti,
Tu cuibu n'i te-adunii.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA. 29

Suschiri pul'i, suschiri

Du vimtu greaui ;
pul'e,
$i dorn'i ca 'ni n'eatiä.
Murmura chin'il'i, murmuri
Diparti 'n Padea-Mari
Scoali-n'i-ti, vruti,
Ci Vdeadi albul soari.

§IRGAN'IATA I MUSCUPUL'IANLU

Uni feati Sirgän'lati

si-un gloni Muscupulian,
Dol'i, dol'i '§i zburäscu
S'mare li_irdie Vfac
La ducheana din p5zare:
Aidi, feati, si ni lom,
Si ni lomu, si ni vrem,
S'nä fatim frate cu
S'nä dutim tu loclu-a nostru,
Clo iu pul'i veara
Sipitrunicl'ea n'iadzi-veara,
Di s'digeaptä cirvinarl'i.
Dol'i sini lom, dol'i s'ni vrem
si-a mumin'ilor s'nu-aspunem,
Cä nu n'alasä s'nä ncrunim.

CINTIC FIR§IRUTESCU

Mori lai mos§e, mone mol,

Loal cärigu s'n'erg la oi,
DzIse nveasta: Nu ti vol,
Ca nu-ai perci dinipor.
www.dacoromanica.ro
30 TACHE PAPAHAGI

mni dada meao,

Si-n'I pitreti un ciliric16
Si-n'I cos §cretlu di dulmiciù
Chipuriclii, mol dada meao
Si-n'I pitreti per -di catao,
cos creta di pu871ao.
Loal tufechea di mägor,
Scipital munt cu
Loal tufechea di curao,
Scipital cu neao ;
Si u-aflarim nveasta tea°,
Va si-u talla mine pri dao.

CiNTICLU A LI VRUTÄ

Tine, luni nyilicloasi,

TI-e§t1 analta *'dipirtoasi,
Di-t vedz oamin'1, di-t vedz lume,
Nu-n'i vidzu§I glonile-a
11-1 vidzul,
Ti-1 cunuscul,
Lea mu§ati,
NvirinatA.
Nu-l'I dzitI lunä
Nu 1'1 dzîti, tuna, s'v'in' acasä ?
Poarta lui l'i si ncl'ise,
l'i si titiara,
Pirguride sicara
Si cucotl'i amutiti,
Fintin'lle astrichira.
luna, tra v'ie,
CA ''1u-a§teaptA ficlorl'i,
CA ''1u-a§teapti niveasta.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGlE AROMANEASCA 31

VREARE DI FAII::;1110T

O laI Marcu, Fir§iroate,

Liiig feats tru hicate.
O lele 1 si-eara si Oar*,
Pri la cAlivI nu triteam,
Mirachi io nu-11
O lele si cara si §tiam,
Mine feata vrea u loam;
Am 'ni sutä di oi beci,
ahite-alti cale§i ;
ma nclo, trä 'ng Rimini
Mi bigam §i bacia la stänä.

%WARE D1

Nu Cu sältinate,
Nu cu pirifan'e ;
la pleacU-1 niheamä,
Nu cu caplu 'n dzeani,
Ci ti ved ficiorl'i
Slu-afl'i di Dumnidzä ;
Cind nafoarä,
Trii§ ca viri luni,
F iciorl'i la cale
Tut cu tine 'n gurä.
Cind ieai la poarti,
Cutia tru mini,
Ti mutreaï pri stran'e
S'nu-al vgr per di ling.

www.dacoromanica.ro
32 TACHE PAPAHAG I

Ti stuhia tao nu-are

Alti
Simia di siring
Mutu-u di gu§e,
Ca ti ved ficlorli
$'ti fac ländurup
Minochir di-asime
Mutu 1 di sumsoari,
a ti ved ficIoril,
Di minte si scoali.
Doaale fat' a tale,
Doatile tri§ ca meare,
S'vlseadzi ficiorl'i
N'iadzi-nopt pi steale_
Ti Pa§tI te-alixeai
Cind ti cumnicai,
Di soatile tute
Tine te-alidzeaï
Prit ficiori tritea,
Dip nu te afirea,
Cáläuz cu chipur
Tine tii earal.
la lasi-n'I-m., dado,
Si-n1 mi-arunc pi dint,.
Nu n'i Io birbat
Cu (1°1 calif psiriti.
la lasi-n'I- me, dado,
$i nu-n'I di cripirl,
Nu-n'I Io birbat
Cu tinti mulirI.
Nu cu siltinate,
Nu cu-ahinti lusi
Un birbat ti-n1
Cu mustitli-arusi.

www.dacoromanica.ro
 ANT01,06IE AROMANEASCA 33.

Fig. 4. Farseroaid in coseurn naliona' Vc,rz prin muntii Pin-

dului i iarna in Fesurle Epirului ci Tesaliei.

www.dacoromanica.ro
34 TC1IE PAPAIIAGI

LILICEA A VREARILEI

Sus tu munti i cruti,

Tri§i sun cruti, 'nä lilice,
'Nä Midi, 'nä ni§ani,
Easti iarba di-agir§ari ;
Cari °ale duti §i-u pa§ti
N'elu-a l'ei '§i lu-agir§ea§ti.
S'duc jilite §i-u-an'iurzescu
Si di vrut i§i agir§escu ;
U-an'iurzii §i mini, laia,
Si tut nu-n'i treati sivdaia
Nu-n'i treate sivdaia te-am
Trl un gioni picurar.

ISUSESCU GREATE

VoiR5män'i de-a§e ludo,

Nu-avdzät te s'fate-Armirò?
Armirò nu-avdzit te s'fate ?
'S'isusesc Greate.
Lambri Giogi cu Miti Catenu,
El'i dol'i deadirä semnu.
Lai Lambre, moarä rianca,
Te fite§i sibepi Greaca ;
Lai Lambre cu Patatuc,
Nä scuse§I Greaca tu Turc.
Al Caten v'inea mate,
Cum s'imnä Greaca pri pade
Cu fustän'ile pin di pade.
More lai Balamacen'i,

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOCUE AROMSNEASCI 35

V'arise Mitru Careli :

Chiru Rämänimea ntreagä
Tra s'loat voi 'nä nveastä. greacä?
lai niasä märatä,
Nu se- afla 'nä !ale featä;
Nu se-afla laie featä
Tra da t al Nisi nveastä ?
Lai Nisi, s'ti dera,
Va- t greascä hiilu patera.
Nu loal unä di isnafe,
Tra greascä feata late?!

DUREX A PICURARLUI

-- Lai lanachi, s'nu n'erdzi la oi,

vidzui v'islu cä va s'mori.
0, ca s'mor, ca si nu mor,
S'n'i-ascultat un singur zbor :
La turu§te s'mi ngrupat,
Prumuveara cind s'vä turnat,
S'treacà oili, s'n'i le-acat,
S'n'i le-acat §i mulgu,
Si Cu mina mea s'li tundu ;
Flueara s'n'i-u avd' dipriunä
Cindu oil va se-adunä ;
Tra si hiti i dupä moarti
Ni di sot, ni di-oi diparti.

DIAINDAREA PICURARLUI LIVUIT

lanina mi pliTuirä,
Tu aripi mi-arucutirà ;

www.dacoromanica.ro
36 TACHE PAPAHAGI

Vol Jai sot, voi Jai färtat,

Gionq alepti dimIndat,
Ncl'iniciunl la dada s'dat.
Si ntribari ea tri mini,
Vol s'dzitet cä ia, ma v'inia ;
Si ntribari sola mea,
Vol s'dzitet cä-i lanina ;
lar a nveastil'ef tri mini,
Vol s'dzitet a nu ma v'ini ;
Sivindä oili cama tr'oari,
Si ficiorlu si lu nsoara ;
S'vindi curia nvirdzitä,
Trail feate sii märitä.

RIOARTEA PICURABLUI NICA

Dzua, mol, di Paste mari

Svätämarä s'dol l'iundari,
S'vätämä Nica
O lai Nica cu tal Nica,
Dol'i l'i-agudi te! Chica.
Te sta Nica nvirinat ?
L'i-inträ cututlu tu hicat.
Scoalä, Nica, scoalä, frate,
CA ti piing doatile cumnate ;
Scoalä, Nica,
Dada-t plindze dpitiniiii I
Scoalà Nica, scoalà soare,
Nveasta-t plindze la cidoare
Scoalä, nveastä,,aprinde foclu,
CA Nica Vlu-aruci loclu
Scoalä, nveast5,-aprinde teara,

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCi 37

Nica nu Vlu-aflä seara.

Cintä cucotlu chi-chi,
Grit-l'i- al Nica, c'apiri.
Belu-aurli tri§i in dzeanä,
Grit-l'i-al Nica tra slu-anganä.
S'dusirä-oile la sirin'e,
Grit-l'i-al Nica s'li mär§in'e
In§i taplu tu cirare,
Grit-l'i-al Nica da sare ;
S'dusirä oile tri§i tu baltä,
Grit-l'i-al 1\hca tra sle-adapi.

CtNTICLU AL ZISI AL NASTA

'Cu dädearea laia lunä,

Vu-§i videa ci 'i-eara umbrä;
"Tufechea cu-un' aminare
Lu-agudirä tu pultare ;
Statina §'nica un alt
S'hipsira dol'i tu valt.
Statina, mi v'ini nculea
Pleaga mea nu-are tiva.
Te fac, more lai frate,
Te- agudirà tu hicate.
Ah, se- aveam un gione ca mine
Si-n'i loa armile de-asime ;
Se-aveam doi, trei lai
S'mi scutea 'n dzeanä la oi.
Si ntribare dada ti mine,
dzitet cä ia, lu v'ine" ;
Si ntribare teta Vasila,
foclu, u-arsi §'pira.

www.dacoromanica.ro
38 TACIIE PAPAIIAGI

EiNTICLIJ A DIRVEN'ILOTt.

Pul'i bat *i si jilescu,

Ca Dirven'Ile s'turchipsescu-
Bati §'cuclu pri
Cä li loará Arbine§I,
Arbine§1, fär' di cäme§I.
Avdzit, Vlahu-horI, fumel'I,
S'nu tritet pri la Dirven'i ;
Chifalu-horI s'hit di vret,
Tu arniù si nu dipnet,
Ma tu munte s'vä tridzet,
Putè Turti s'nu videt.
Cari Vineticlu va-1 treacä,
Prit cutut Steraul va-1 treacä ;
Cail v'astal'Ie pritu hä§I,
Va-1 chIarà Turtl §i-Arbine*1.

CINTICLIJ AL DONA

Te-atí de-alaträ 'n dzeanä

Iu e Dona tra s'l'i-anganä?
01, oI Donalu-a n'etí,
01, ol TramLolu-a
'L pitricul Dona trä hite,
'L vätämarä la mätrite.
CI, ol Donalu-a
OI, ol yrambolu-a
'L pitricui Dona trä sare,
'L vätämarä budza de-amare.
01, oI Donalu-a n'eti,
01, o,1 gluneale-a

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMÄNEASCI 39

Dona vrut, Dona musat,

Cum se-armin fAri birbat?
01, -of Donalu-a
01, oI Trambolu-a
Dona soare, Dona
Cum si-nif fac laea fär' ?
01, oi Donalu-a
01, oi giuneale-a
Dona un tru seapte feate,
Cum slatim fgri di frate ?
01, oi Donalu-a n'ea,
01, °I giuneale-a n'ett
Plingu Ogle cusurine,
Dona duse s'nu ma v'ine.
01, oi Donalu-a n'eù,
01, 01 7rambolu-a n'ea.

CAPITANLU NACEA

Cipitan pre-analtu munte

N'inghit an'i imnal, marathi ;
ascheri Io vidzui,
A tutl'el lo l'i-u putui;
Pizura s'c'äväläria
S'spulbira and mi videa.
Masi un ocriu di musatä
N'i frImse inima mgratä,
Cg di cindu n'i-ul vidzul
111-u putu, nu l'I-u putuI.

www.dacoromanica.ro
40 TACIIE PAPAHAGI

CiNTIC

Un pade fungi §'vearde,

Ele melai mu (refren)
Si-el maratlu vitimatlu,
Tru-atea dzeang, tru-atel munte
Vlu-agudi erma di fapi.
Voi fai sot, vol. lai frat
Ca s'i§it 'n dzeani 'n
5i-el maratlu, vitimatlu,
Se-astupat chipurli-a cailor,
Si nu le-avdi lala mumi:
Iu n'i-easte Ulu a n'eti?"
tru padea vearde-
51 la Crutea tea bitirni;
5i-ese soarle di-1 ctlimirsea§te-
5'nis nu §I grea§te ;
*i el maratlu, vitimatlu,
Tru-atea dzeanä, tru-atel munte
lu da 'soarle ma niinte.

CINTIC DI JALE

Deade soarle ha' britate,

Agalea-agalea, o fai frate !
Deade soarle pin' di nor,
Galea-galea, o lai sor
Tru doatii-trei
Si-umplu calea di Armin1;,_

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE ARONIANEASCA. 41

Tru trel-patru-tinti me§1

Si-umplu calea di-Arbine§i;
"Si tru §ease-§eapte anq
Si-umplu calea di nizan'i.

CNTICLU AL NACE

0 lai Nace, o lai frate,

Nu-n'i fu dor di-atea Vilarde,
Di end te-alinal 'n titate
Cu sarica na 'nä parte ?
O lai Nacea, o lai frate,
Sculai domn'il'i tut di mpade
Cu pi§toale afumate
Si chiusteca la s5hate.
Nacea s'primnà prit sucache :
Ncl'iniclunl la tine, frate l
Nä triara cu lumache,
Oile nä li ltiara toate.
-Si bineclu di c5vali.
Ncl'iniciun'i la tine, frate I
ll'alisari casa goalL
_Ali-pap li lo toate 1

CtNTICLU AL FETU-MARE

Nu avdzit un ä häbare,
Flibare di ate amare ?

www.dacoromanica.ro
42 TACHE PAPAHAG

S'vätämi un Fetu-Mare.
Fetu-Mare scull muntil'i
Se-ayuneasci tuti Turtiri;
Sculi cu
Ca si-astingi tut
Un avdzitu Fetu-Mare
Tuchi-ascherea-al Bidini 'n chlare
Tradzit-vi, jabeti, näpoi,
S'nu vi tal'iii pri tut ca of I"

Tri§i tu muntill di la Gua

curall'i di aurlä ?
Si di nclo, di ate amare
Te-§i v'ine
}libare te ti doare
Vitimari Fetu-Mare.
Tuti veara
S'n'iadzä-veara
Si-1 plindzem noi cu
Pritu muntä §'pritu vale
Si-1 zghilim Fetlu cu jale.
Fetu-Mare, te giuname,
Ti pllndze un' Armlname.
Fetu '§i-easte fArà sot
Si-1 plingu tot.
Mea '§i-1 plindze §i-unä dadá
Cu caplu, tala, pri vaträ.

GIONILE LIVUIT

Namisa di do1 lai munti

Mpl'in'i di arburi fina frundir,
Suntu
Fin api suntu §i-eali.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCI 43

i-anginea§ti-un lai giuneali,

Un giuneali vitimat,
Vitimat i agudit,
Agudit §1 livuit.
si-un laiù puliù lu-atea varliga,
Avarliga, di-avarliga.
Lai §ain, lai pul'iti marat,
Tutu truplu s'n'i lu miti,
Caplu §inima s'n'i-u-alai,
ndreaptg si-n'i u-alai;
mima s'n'i.u-alai si batg,
C'am si scriù la laia featg,
Laia featg te me-a§teapti.

FRATL'I GIUVARA

01-lele i oi bobo,
AsculLat, mol, voi aco,
Doi &flat, doi frat Giuvarg,
Dol'i ni capu mutark
Rumgnitilu-1 trunduirg
Si duvletea-u clurtuirg.
Giuvgrat, pe§li aro,
Mea si bat sus la Cuco § I
Gluvgrat, palg de-asirne,
Mea te §titi si s'bati ghine I
Cu tufechea di flurie
g bat cu 'ng ntreagg Turchie
Cu pg1g§ti1e-afumate
Vor se-aducg cr4tingtate
Giuvgrat, ficiori Rumgni,
Bagg moartea pri tu cgni.

www.dacoromanica.ro
44 TACIIE PAPAHAGI

REANILE DIN VIAIIIE

Angema carl deade xeana,.

Dumnidzä sTi-astingi bana,.
Ca nä scretuirä hoara.
Blistimat s'hibi di nveaste,
mult di kite feate,
CA le-alasi nimärtate.
Chiragi, .fi-n'l-te curbane,
S'n'i-adutI gionle di tu -xeane
'cara s'Iu-adutI pri tu munte,
dati flurille te-am pri frunte;;
ca se-aIbä niori,
Staii s'mi bas1 tine treI ori,
Ca 411'1 minte pinä
Cara s'Iu-adull pri geadè,
dati flurii cite s'vreI.
Foclu si-u-ardä tea Vlihie,
CA's'fug gIon'I tu ilichie ;
Nchisesc s'v'Inä-acas5.
Es Viihute s'nu-PI alasä.
Nu stiii te si-n1 fac,
N'I-armas firä di bärbat,
sindze dit hicat-

BLISTEMLU A XEANILOR

Naeima carI scoase xeana,

Dumnidzi bana,
CA 's'u greati, dipirtoasi,
Cä 's'u multu nfirmicoasi ;

www.dacoromanica.ro
 ANTOLISIGIE ARO NI A.NEASCI 45

Ea dispara hala di dadi,

Dispara sur5ri di frat,
Dispara §i doi granghiadz.
Tri§i aclo iu s'dispirta,
Munti cu munt se-aduna,
Frindza di pi fag cidea,
Aridu tut se-al5cea,
S'tut ca teara ngMbinea.
Nis, lailu, singur fudzea,
Si-ea, jlita, 111 dzItea
glone, oara-bunä,
S'nu-agirse§ti si sera' totunä
Mutrea 'n sus, mutrea inghlos,
Ii mutrea tu cimpul vearde,
minuta Vdeade :
S'nu dzìti cit. di Dumnidzki,
di dorlu mare-a n'efi !

GIONIL DIPAIITAT

Mol puilu-a metí,

Xifterlu-a
Anvirinat giuneale,
Ti härisescu xeanile
Si maica-t poartä dorlu.
Te sil pitrec, curbanea mea,
Diparte-aclo tu xeane ?
lo vrea-t pitrec un mer aro§,.
Ma putridznte 'n cale;
Tradafilä io vrea-t pitrec,
Si u märà'neadzi soarle.
lo vrea-t pitrec 'nä lacrimi

www.dacoromanica.ro
46 TAC/TE PAPAIIAGI

Tu 'n5 *imie albä,

Ma lacrima n'f-u jar di foc
Si arde ea §imia
T' pitrec atumtea dorlu-a met"'
Diparte si-n1 te-agfungi
Si si-n'i te aducä far näpoi.

CINTICLU A XINITLUI

Moi laf munte *'mof Lai dzeanä,

'Pleacä-ni-te nica nähIamä!
'PleacA-nl-te §i-n'I ti fä pade,
Tra si-nq ved casa li dade
Fl-n1-te pade, fä-nl-te loc,
Tra si-n'i ved vatra cu foc!
Fä-mi, Doamne,--azburaor,
Ca se-azbor pin' di nior,
S'cad la muma tu ubor,
Tra si-nq plingu pustul dor !
Tu ubor cu cäldärmadz,
Tra si-nq piing a mel cafmadz!

Ncl'inacfun'i al tata mare,

Si-nq pitreacä 'nä mutare;
Ncl'inäcfunq §i-al tata n'ic,
Si-n'i pitreacä-un cal psäric.

ARMINILE BLASTIMA. PUNTEA DIN ARTA

Nchisir olle tra s'fugä,

Picurarl'i nu vor s's'ducä ;
Picurarl'i di la of
Tut ma fug §'mutresc näpoi.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMÄNEASCA 47

S'dusiri pin' la -Schipari

Si-angiura cu boate mari;
Si talle mul'erl a lor
Blästima cu caplu gol,
Di si-avdza pin' tu nior:
O, mol lal punte din Artä,
S'ea& sfulgul si-n'I ti-aspargä,
S'easä-aritilu si.n'l ti neacä,
S'nualä oile pri iu s'treacä,
Si s'toarnA birbatl'i-acasi,
S'n'adunäm dadun pri meas,
CA nä him ca vaI di noI,
Mpirtite ca n'eh di oI!

130CET (MIRULOVU)

Moarte laie §lirmicoasä,

Ti-n'I e§ti ahtint nin'iloasA ;
Cum nu-ai ocl'i ta si vedz,
Ta si vedz, ta si uhtedz ;
Nu t ai urecl'i ta si-avdzä,
Aestä jale s'nu-aravdzä,
Ma-n1 e4t1 oarbä, ma-ni e*tI surdä?
Ti pilicirsescu, moarte,
Nica está oarä s'mi-avdzi :
Si-n'I ti fati pi§manä, moarte,
Si-nq alai durutlu tate ;
'SI-are feate di '§'Iu vor
'S1-are lille di '§'Iu dor,
'Si-are scle §'nu 1u-alasä,
Ci-l'i se-astindze !ala casi.
*

www.dacoromanica.ro
48 TA CHE PAPAHAG I

Un di un si mbiirim,
Lailu tate si-1 cintim,
dzitem cintic
Cintic multu firmicos:
Toarni-te, lai tate bune,
Si-t dittein nica dao zboare:
Ti featem, laï tate, noi,
Di ni cichiusi§i §ludzi§i?"

LA MOARTEA UNUI TINII1

Vin'e.aleapta prumuveari,
vin'i§i, gione, dit xeani.
Loclu tut tora
Tine, gilne. loclu ti ncl'ide ;
Pidurea tutä vizea§te
Gura ta, gione,-amuta§te;
Pul'i tut cinti nafoara,
Gionile n'i-intri tu tari.
A lai gione. gione-aleptu,
Stif §i.aspune-tfi tine ndreptu :
ni§anea te fitqi,
Ocl'il'i trá totna ncl'i§e§1?
Gione-aleptu, grea un zbor,
Si nu-di hibi ahit dor ;
Gone, mi frip§i,i, m i-arse§i,
Mare nin'ili 't fite§i

www.dacoromanica.ro
BALADE SI LEGENDE

www.dacoromanica.ro
 MOLINA

Armin'-Armina Vdipunea
inghios 6111 tu vale,
Si-Arminlu gione se-alina
Si u-astil'ie in cale.
Armina mea, lea-Armina mea,
D'iu v'in'i, diu-n'i ti dipunT?
TVIu§at ILI calea, calea ta,
Arminä si-nri aspun'i!
lo di la oi, Armtne, v'in,
Acasä si-n'i mi due,
S'I'lati pine §i tiruti, se alin
Sla picurari s'le-aduc.
Arminä, dä-n1 un ocl'iu lafil,
DA-n'i 'nä bA§are-,Arminä,
Te s'nu u scot dit minte, hal,
Cu-ara8a 'nä stiminä.
la tradzi-t calea, §'calea mea
Alasi-n'i-u, Armine ;
Atli ngroapä loclu §'tara tea
Cind minduesc te-ar§ine-i.

www.dacoromanica.ro
52 TACIIE PAPAIIAGI

Si dusi feata acasa-11

Si-a mumi-sai l'i-aspuse
Cum picurarlu u-astne
Si ocl'il'i supse.

Fig. 5. hirferoatei din Albania (regiunea Coritei)

in costum national de siirbatoare

Hil isusit5, .feata mea,

Cu hilla di celnic mare;
Ah, tini cari nu va-n'i ti l'ia,
Tut truplu-a 'nä hare.
lo celniclu, mang, nu-1 voi,
Pri suflit i pri nlate ;

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMSNEASCA 53

Voi picurarlu di la oi
Cu perci

A min'-Armina se-alina
In sus citri th munti,
Si-Arminlu gione '§i u-a§tipta
La fit' pri ningi punti.
De-ar§ine loclu n'u ngrupa,
Ma nvinita tu fatä,
S'cu caplu spindzurat imna,
Ncircati de- amireati.
la dzi-ni, Armînä, iu-n'i ti duti,
S'ia dzi-n'i te hii cirtiti ?
S'n'i vindu oi §'birbetri tut
S'ti vindic di
Graiti s'greasci ea nu ptea di dor,
Ma§i plindze di cripare :
Vor s'mi miriti, vrute, vor
Cu hint.' di celnic mare.

FEATA. SI GIONILE

Naparti di Laia- Mare

'ni mu§ati.
Cum si fac si-u ved ?
calu, giuneale,
Du-ti, di pin' di mu§ati.

Buni dzui, mori mu§ati.

Ghine vin'i§i, Jai giuneale.
¡u-t-u tata-tu, lea feati ?
Tati-n'iu i la 'ni numti,

www.dacoromanica.ro
54 TACIIE PAPAHAGI

La 'ng numt' amirgreascg,

'Mirgreaseg §3cri§tineaseg.
lu maga, mol mu§atg ?
Mu-mea easte la 'ng numtg,
La 'ng numt' amirgreas-cg,
'Mirgreascg §'cri§tineascg.
Aide, featg, si ng lom,
Si ng lomu, si ng vrem,
Si ni tem tu loclu-a nostru,
lu, s'murearim
I s'chirearim,
T'ung groapi si ng bagi ;
Doatig trupuri t'un murminte ;
Unu s'nascg mer aro,
Alant s'naseä. chiparo§ ;
S'treacg si Pia meare,
Featili sna chiparo§i
Lg 'ng numtg pi§ileascg,
Pi§ileasa §i-armgneascg.

CINTICLU AL GIUVARA

Ascultat, ficlori, diparte

Nvirinat cuclu cum Vbati,
Lele gioni al Giuvara I
Ascultat, aclo pri pom
'S'cintg cuclu ti § ca om,
Lele gioni al Gluvara (refren).
Cue, lai cuc te cint cu jali
Tora reladzi-nopt cu steale,.
Tu-apiriti-nri ti sculai,
Harasma u di§tiptal,

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 55

Te mu§at, cuc, ì cintai!

Te-ai di cinti acitat ?
Cum si.n'i cintu cu ?
Nu avdzit voi un ä noaiiä ?
Dilihu§lu si sculä
'§i-adung;
Dilihu§lu '§i stätu
i-Arbine§lor ma lì gri
Arbine§1, vol. cara s'vret
Livindeatä se-aspunet,
Paradz ca sivret se-adunat,
Di her inimä bägat,
Cu tiruhrli vi ncältat
vi
Arbine§i, Vanngtusit,
'N sus tu munti inchisit,
'N sus tu munti s'n'aruc5m,
Pri Gluvara si-1
Cä-§i are multi paradz,
M§ati nveasti cu-asimcadz.

CARNANAR MORTU 'N CXRITANE

Nu-t dziteam, lai Gioga frate,

Cä Bosna easte diparte:
Doi me§I tine imattura
ahinti turnätura?
Sotlii-al Gioga tut s'turnarä,
*'nis tu xeane lu-aläsarä.
Lailu Giogi-armase 'n cale,
TriO tu ponda di 'Ili vale.
S'toarnä soll'i di-11 zburäscu

www.dacoromanica.ro
56 TAG/1E 1).113.ilIAGI

Cu gralti dulte §i fritescu

Aide, Gioga, aide, frate,
V'inu acasi slati rihate".
Dutit-vi voi, frat, acasi,
Ci linguarea nu mi-alasi,
Si nu-n'i pot maratlu d'ett
Si ncalic pri calu-a n'ea"
Gioga, nu putem s'fudzim,
Fin i tine si nchisim ;
Va s'§idem noi ningi tine
Ping cind s'ti fati ma ghine"
Dzua lanti fu ma r
'Si-eara Gloga cama grab
Sotl'i-atumtea lu ntribari
Cind di mini lu-acitari
Te si spunem noi acasi t,
A maratil'el niveastä,
A li mame te ti plindze
Si a son-tal te s'frindze?"
Multe ncl'iniciun'i s'li dat,
Si-a lor multu simi-alivdat,
Ci n'i-u ghine binedz
Pi tu xeane iu-n1 arnedz;
spunet ci eù la v'in
Cu call ncircat cu l'in".

CIRVINARLU ARONIIN VITIMAT DI F0111

lo ti dzi§6, mirate rita,

S'nu ncarti ti Macrinita.
Tradze mini di Mureatii,
Ci va-ni t'afl'i moarte-araiii.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASC:i 57-

Tine io nu mi-asculta§i,
Ma di noaptea ti scula§i,
Cal'i tot ti l'i ncgrca0,

Fig. 6 - Ciirdvcinar din Pind in pod de bate zilele

Inch'si§i, ti dip5rta§i,
Di sinure ti-apruchiai,
Tu-a Mureaul'et intra§i,
La un surpu agiumse§i,
La 'nä vale dipuse§I,
Di ncilar disalica§i,

www.dacoromanica.ro
58 TACHE PAPAHAGI

Cal'i ninte bgga§1;

Dupä cal'i tine imnai
5'de-anvarliga nu muntreai,
Nu §tia'i te ti adgsta,
Te wea s'pat tu dzua tea.
Cälàuzlu d'iu imna
Tu ponda di calea tea,
Cu närle tut ma sufla
Si-aspgréat näpoi s'tridzea.
Huzmichiarl'i te videa
Calu te semnu spunta,
Lucru bun nu la pima
Si atia-n'i ti dzitea :
Doamne, semnul te videm,
Nu putem s'nu ti spunem ;
Ciliuzlu di trel off
Sag fricos pi tu
Aspareat s'trapse näpoi,
LucAul nu i bun ti noi!
Lipsea§te ca turnäm
Si-alanti sot s'll-a§tiptam"
Tine virnu nu-asculta§t
Ma diznoti incälica§f,
Si imnai
Ca cind la nuntä n'irdzeai ;
Aprunchia§i la 'ng pädure...
Pin' aclote, §'ti ma dure,
S'ti torn'i nica 'ng oarg'
La fumeal'ia ta din hoarä.
Trei gugome
Treile tu cheptu ti loarä,
Di pi cal ma ti surparä ;
Ehtirl'i ti se-apruchiarä,
Si di perce-n'i te-acatarä,
S'pi cheptu ti se-alinarg,

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE ARtMÁNEACÁ 59

Si luarä iti-alarä
Apoia ti din rcarä,
ti-adärarä.
Huzmichiarl'i se-aspärearä,
Singur, rita, te-aläsari,
Pridurle di-n'i ti macará,
Orn'll'i di si suturara !...

ESTRANLU GIONE

Fidor bun, ficior mtqat,

Gione-aleptu i nvitat,
Di nculo, di Vurgärie,
'Nä carte a ma-sai scrie,
Ca el va s'si nsoarä
Cu featä Vurgarä.
S'mama, mamä,
L'i scriea lui 'nä gramä,
Si-acasä
Din hoarä s'Iu nsoarä.
UnuI fidor cu minte
Vurgarä nu-l'i prinde.
Si el 11'1 dzise-a
Mori, tine lai mumä,
S'hibä buni
las' s'hibä Vurgarä ;
Si §tii, lea mumä tine,
CA mor §'tot u Nail mine"

Si nchisirä cuscirl'i,
Cuseärri-atell

www.dacoromanica.ro
60 TACHE PAPAHAGI

Cuscirl'i cu a lor
Si si duci si u Via
Pri Vurgara tea.
S'di cari dusiri si-u l'ia,
Socur-su cu soacir-sa
Her tAPia, Mare mica,
Arburl'i dit loc zmuldzea,
Nipirtiti se-afli muntrea,
Nipîrtii oarbe §'firmicoase,
Uhel'i dit arburi scoase,
CA sun cama nfirmicoase.
Sidzuri
Serchi §1 uhel'i tiginsirä
Tu tigane-arudziniti.
S'cari s'turni laia niveastä
Tr'uni mu§ati cAlea§ci,
Tu udi ni4I u bigari,
Tut l'i scoasiri nafoari,
Si-apoia
Di micarea te-adirari.
Si ea laia §i citrana
Dzise-a soacri-sai cAtao
Mama', mine micaï,
In'i micaï, mi sauraï
Cama multu nu n'i-u foame".
Si &item Pei di soacri
dzise-a li citrane nveasti :
Hil'e, nol adete-avem,
Nveasta cum ni u videm
Cu miciri si-u a§tiptAm,
Cu miciri §icu mu§utet ;
Mici, nveasti,-a§i sibinedz 1"
S'citrana di nveasti noaal
Lo di unä. §'lo di doatiä,
§i, di marle toate

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA. 61

S'bigi si-aurlä cit poate :

Iu-n'i hii, mumi, fu-n'i hii, tatä,
Di-n'i tru oarä 'ni chic' di-ap5,
Cä va-n'i crep, laia-n'i märatä,
Pri mäcarea te-am micatä,
Pri micarea a li soacrä,
A li soacrä,-a li citariä.
lu-ni hil tine vrutlu a n'eti,
Apä di-n'i ci va s'crep eii r
S'vrutlu-atel, cátranlu vrut,
Arächi tu mini-un podia
Si -aligä si-aducä api
S'da-a li nveaste si-§i u-ascapi.
Pinä s'duci, ping s'v'inä,
'Si-afli nveasta teasä moartä.
Si citranlu-atel di vrut
Scoase un pondu cutut,
Tu inloarä-l'i '§i lu hipse,
Ningä nveasta lui si timse
Si a mi-sai nis ill dzise :
Nu plindze, mami,- a§i vru§1,
Di cari nveasta n'i-u chiru§i ;
Lia-t, marni, tora di hil'iti,
L'iat, mamä, tora di nveasti !"

BLASTENILU DI ALUMS.

Tute mu:Ili:Vile pri ficlori

Li oarà ca s'bäneadzi.
Ma unä mumä te nuil fu
L'i-arucä ma§i blisteame :
Fidor, s'ti mici ursile,

www.dacoromanica.ro
62 TACHE PAPAIIAGI

s'ti disica".
Si el eara un gione avdzit,
multu-aräti pare
Ma '§i-arachi tufechia tut.
Di mesi timse-apala,
Si-§1 feate dzeana,-anifurlu,
Ca pirister dit munte ;
Acatä ursile di v'J'i
Si llundarl'i
Cupie mare 1'1- aduna,
La muma-sa 11-adute:
la e§i, catatia, muma mea,
S'vedz te adut4hi1'i-tu ;
Adute ursile di v'il
Si l'iundarl'i
Diparte, di casa mea,
Diparte de-a mea casa;
cu capite
Si lämn'ile Cu peane,
Vurcolatl'i si-n1 ti disica
Cumata di cumata".
Virv'ea-me, mamg,
Cu chetrile-ayunea-me,
Cá io tri totna va mi duc
Pri-amarle fira fundu.
Cind va t'alglifasca ocl'i-ti
MutrindaluI pri ;
Und va scoata limba peri
Ntribindalui tri mine :
Atumtea, muma, s'mi a§tept,
Atumtea va mi tornu".
Fudzi lailu
S'nu s'toarna virnaoarg.
Si muma lui dzile §i an'I
Lu-a§teapta la firida,

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCAi 63

ATninghipsinda caiurle,
Pri cälätori ntribinda
Voi, cälätori de-aria, de-aclo,
dzia §'noapte,
Ficiorlu-a metí voi nu-1 vidzut,
Un billa tu §eapte feate ?"
Noi nu-1 vidzum, nu-1 cunu§tem,
Nu-1 stim di virnäoarä".
Eara analtu si mu§at,
Cu fesea piste dzeane;
Eara fidane, chipari§,
Aleptu tu giuname;
S'tu dzeaditlu-atel cama n'ic
Purta un nel. di-asime".
Mul'iare, hil'i-tu ti-1 vidzum
Tu väl'iuri ahiadoase
Serchill cu doatiä capite
Si lämn'ile cu peane,
Vurcolatl'i zmuldzea di 'lis
Cumati di cumatä".

MORTUL I3LASTIMAT

'S'eara mumä cu
Cu noatiä gion'i livendzi
Tu noatiä featä. ma§i,
'Nä Vasilchiatii-avdzitä.
Si vin'irä di largu nclo
Alepti gion'i si-u caftä,
Ma muma l'ei cu frat
Trä dare nu vrea
'Nä dzug vin'i, s'nu§I %/Mea!
Un gIone, un lai soare,

www.dacoromanica.ro
64 TACIIE PAPAIIAGI

Si-u caftà Vasilchiatia tea

Di mu§uteatä-avdzit5.
Si muma l'ef cu fratl'i-li tut
Tri dare nu vrea ;

Ma§i fratile atel ma n'iclu,

Masi n'iclu Custandini,
S'Lligà." si-u da, §i-u deadir5
Tu xeane-atilui
Cä io mi leg, lea muma mea,
S't-u-aduc duruta sorä
Di cite ori dor va ti Pia,
Di cite ori vai cafti.

Tu xeane nclo u deadir5,

Trei me§I, tri an'i diparte,
lu, stinda si ti mindue§ti,
Si mintea 11 si scoali.
Si nu tricu multu putin,
lingoare greatii,
Di nu i armase cfor di frat,.
Di soi vir nu-armase.
Si-armase muma singurä,
Ca erma ncl'isä 'n cask
Si dzaci §i si suschirä,
Si dziti te /ITS. ;

Si blastimä, si-anaOireä,
Si-u plIndzi, kh, di n'llä
s'nu eara lei Custandini,.
Vrea s'u AA feata-acasi.
Di multile blisteame-a
De-a mumll'ei brästeame,
Loe nu didea .di Custandini,
Lu-arca loclu aafoari.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE ARONIANEASCA 65

$i si sculA neastimtulu,
Mortul §i ngrupatlu,
Di ncglicg, de-azbuirg
La sor-sa Vasilchiatia.
Sorg, sorä, bung-t oarA
Ndreadzi-te sludzim astari,
CA n'adastA muma noastrA".
Frate, frate, spune-ni tine
Di-i tri slab, i di-i trg ghine;
trA slab,
Ulle s'n'i bag;
Di-i trg bun,
Albe s'n'i pun".
Aide, sorg,-4 cum hil,
Muma ti §tie §i-u

Si nchisiri calea ni§i,

Cale fungi 'dipiirtoasA.
Cum s'clutea, cumui imna,
Pul'i di zghic si frindzea:
Titi, tiü, iü i tiü1 tiu, tit',
lu si-avdzi mortu cu
S'Vasilchiatia cind avdza
Cuvenda tea a puilor,
Trimbura, s'cutrimbura
$i dzitea al Custandini:
Avdzi, frate, te bat pul'i I
CA imng cu I"
Lasg, sor, pull las' s'batA,
Altu lucru le s'face.
Eli ma nclo cumu-§i n'irdzea
Alti
tiii, tu*i tiù, tiu, va,
lu si-avdzi mortu cu v'iii

www.dacoromanica.ro
66 TA CHE PAPAIIAGI

Avdzi, frate, te dzIc pul'i ?

Cä mortil'i imni cu Viil'i 1"
Pul'i, sor, tra s'cinta-I data'
Nu ti minduaa, las' s'batà".
Calu fudze-azbuirinda,
Alti purl' là es cintinda:
Tia, tia, tia §i tia, tia, tia,
Iu s'vidzu mortu cu Via 1"
Avdzi, frate, te dzic pul'i?
a moral' imnä cu viiil'i 1"
Pull, sor, nu pot .tra s'tack
Ci-altu lucru nu-aa te s'faci."
Frate, n'i-anlurze§ti tarä,
S'n'i-easte fric'A s'n'erg In hoara 1"
Sor, di niinte, ca v'in
Pin' calu s'l'ia 'di guri,
Ca I dirinat,
Ca .e curmat,
Ca mult are imnatä".
Cind sor-sa-acasä si dutea,
Infra Ills tu murminte,
Rupas atumtea di-4'i afla
De-a mumil'el blasteame.
Di§cl'ide, murni, buna mea,
Di§ciride, mumä, u§ea,
CAI v'ine, mumä, hil'i ta
Te nu-u vidzu§i cu an'il'i".
Fitea muma te nu fätea
Pin u§ea s'l'i-u di§cl'idg:
Lea, tine-n'i hil, lea feata mea,
1 ocl'il'i n'i mi-aridu ?"
Io hia, lea mumä, cum mi vedz,
lo hia, durutä mumä !
'1:iigi s'l'i-aspuna' catea I'd,
Cum vin'i §icari u-aduse.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMINEASCA 67

Atumtea la bisearicg
N'irdzea tra si si flaring,
Tr'al Custaudini suflitu,
Tr'a1 Custandini Yu-tare.

PUNTEA DIN ARTA

'$'eara trei masturI läivdat,

$iami§treil'i Veara frat,
Pri misturil'e mult nvitat,
insurat.
Di bung masturi te eara,
La tut numa là se-avdza ;
Cite lucri greale-eara
El'i putea di li adra.
Un om vin'e §Ti-aclimä,
CA-amirAlu là strigä.
$i nchisirg dipriunA,
Noaptea tuti-imna pri lunA,
L'arnirAlu si ncl'inarA,
Cu dor mare lu ntribarA
Te urse§ti di la nor?
Noi him owning sclavg a täi".
Et' am avdzitä trä.
CA hit mastvri mult aräi;
Di la mine te cäftat
Puntea 'n Arta ca si-u-Adrat?
Ma si nu putet si u-adrat,
Si stit &it v'ii nu ascipatl".
Doamne, ti pAlAcArsim,
Trei dzile s'ni minduim".
Dupi te si minduirä,

www.dacoromanica.ro
68 TACIIE PAPAIIAGI

L'amir51u-ap5ndisiri:
Puntea est5 si-u-adärim
$eapte ang chiro cift5m;
IV s'hibi §i slipseasci
Amir517a s'h5rgruiasc5.
Noi, ca sclavi a täi te him,
Doail5 zboare va s'ti grim:
S'nu n'ala§i tra s'nä jilim
Tru xeana está iu him;
Vrem fumeile s'n'adutem
Ningi noi tra s'li videm".
Tute-aeste te c5ftat
lo v5 li dail cu giurat ;
Punte s5n5toas5 VW,
Ci 1/6 taliti trell'i ca oi".
*
Si scular5 §iami§treil'i,
S'dusiri sTia-a tor fume' ;
Fumeile 15-eara di I\15nta,
Li loará s'li duci 'n Arta;
Fumelle li-eara dit munte,
Li dusiri 'n Arta la punte.
$i- arhiusira di lucra,
Loclu-a puntil'ei ndridzea,
eimeal'ile li sipa,
Chetirle li-argipsea.
Tut5 cltua te lucra,
Apa noaptea li-u pica
$ease ani a§i s'curma
S'puntea nu 15 se adira.
Ma §idea §i s'mindula
$i Cu licrinl FM plindzea,
CA' chirolu se apruchia
$'plintea nu hi' se-adira.

www.dacoromanica.ro
ANTOLOGIE ARONIANEASCI 69
www.dacoromanica.ro
70 TACHE PAPAIIAGI

Una dzui, di dimneati,

Ma-marlu cindu i la fata,
lu s'primna pri tu ubor,
Vidzu azburitor.
PuIlu-aclo lu l azbura,
Pri-alumache s'discurma,
Nis rna-marlu ma 'emutrea
*'cu dor mare piridea,
A ma-marluI ma-11 dzitea
Ma-mare, s'nu ti jilwI ;.-
Ma. s'vrei lucru s'bitise§tI,
A n'icluI frate nveastg slog,.
Tru eimealqe si-u 'Aga!,
'N v'ie, 'n v'ie si-u-anvilit,
Jale s'nu mutrit".
Ma-marlu cindu-§I avdza
PuIlu-aestu te dzitea,
Dit hicate suschira,
Inima-ri si din'ica
Di mult te-avea mare dor
Pre-atea cama n'ica nor.
Nisi '§I-avea un n'ic nat,
Pri cicIoare nimprustat ;
Di mi-sa nu s'dispirta,
CustandinI '§i-1 acl'ima.
Ma-marlu ma s'minduia
$'multu ariù v'inea.
Ma napoI lar s'mindui
Dumnidzia ac§i crui:
Puntea estä si se-adarg,
Lipsea nor ma /Ilea s'moarg-
Acasi el dimindi,
Prindzu bun là se-adarg,
Nor ma n'ica si si ndreagg,
Prindzul cu ea si-1 pitreaci.
www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMkNEASCA 71

14a-marlu te diminda
Nor ma n'ica Tlu ascultä,
Custandinlu Tlu scula,
Di-Iu durnia Tlu di§tipti,
Di titi Tlu sutura,
S'nipoI pri somnu-1 bigi.
Se-adra, se-armatusi,
La punte s'duca nchisi.
Cu mare harae cara
Prindzul cindu ''1u-adutea.
Ma la punte end agIumse,
A masturlor ea la dzise :
Vol', lal masturi, voI mara,
Cu-ambareati te lucrat 1
.1u e puntea te-adarat ?
Sease an'I voi te lucrat?"
Doamnä, §inof nä cludisim
Puntea de-anda u-ahiursim;
Dzug *'noapte tut lucram
-S'nu putem tra si-u mprustäm.
Ma-marlu na dimindä.
Cu &rat na sprigiura:
Asindz prindzul cad' v'aduci
S'nu lu alisam tra si fuga,
Tu Oimearie si-1 bagarn,
S'puntea s'putem si-u-adäram".
Ea, laia-§I, nu-§I aduchea
Masturll te l'i zbura;
Pri barbat-su ma Tmutrea
Si-1 videa cä tut pländzea,
Cu dor mare lu ntriba
Cit videa ca lacrima :
Vrutlu-a meti gIone bärbat,
Voi s'n'i-aspunl ndreptu §'curat:
l'rä te plindzi §läcrimedz?

www.dacoromanica.ro
72 TACHE PAPAIJAG

Spune ndrept, asi s'binedz!"

Vruti, suschirarea mea
Nu easte tri alt tiva:
cädzu nelu, vruta mea,
Tru-atea groapä ; trep di-1 ha l'
Tru groapä nisi Vint/4,
Cum bärbat-su dimindi ;
Masturl'i si himusiri
Cu v'ie si fär' di
Tu Oimeal'i u-arucutirä
cu chetri-u stizmusiri.
Ea, laia, ma Iá striga,
Cu
Cirnurle dipira,
Perl'i din cap 'sTi-arupea:
Agalea, galea, masturi vol
Masturi cu tehnea- aratii ;
Agalea, vä pälicirsesc,
Se-aplec n'iclu n'i 'nä oari!"
Masturl'i plingu nu-avdza,
Boatea lief nu l'i-u-asculta.
Nisi iar lá dzitea
S'cit putea-li pilicirses:
Vol*, masturi, ahl vof marat r
Masi un gra'i si-n'i ascultat
Va s'vi dzic ninga 'nä oari,
ita s'n'i- u- aläsat nafoari,
Natlu di foame s'nu-n1 moat-5 ;
la pitreatit
Tra si 1 bag pri titä s'sugi,
CA e n'ic i nicriscut,
N mprustat, multu minut!"
Masturl'i lar nu u-avdza
Lucrulu mutrea.
Marata atumtea scoase

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 73

13listem §loc din gura l'el :

Cum zghi1ea4ti n'iclu-a metí,
Si zghileasc' aest
S'cum treambur mine Ingrata,
S'treamburä." §'puntea din Arta ;
S'nu treaci mes cind ara-jiu
S'nu s'purindä di-orn nicat;
S'cum in'I .curä-an'ia sinlu,
Ai s'vä curat §'voI masturI.
Cit peri, laia, 'n palmä n'i-am
S'hibi tihea voasträ tu-an.
Di trei surärI te eram,
Trae cu tihe
Cá trelle nä stihIusirä
Masturl'i arAI s'fär'
Una e tu-a DunäreI,
Alantä tu-a VardarluI,
lar Io tu puntea ArtaTeI I"

www.dacoromanica.ro
 PROSA

SNOAVE, LEGENDE, B11SME

www.dacoromanica.ro
 DI AL NASTBADIN-IIOGEA

Eara unä oarä treI cälätori. Unà dzuä unä fur-

tunä pri cale i siturnarà la unä hane te eara aclo aproape.
Dupä te micarä q'biurä noaptea ntreagä, dimineata dzi-
sirä a hingilui s'lä da tiva 4'tri cale. Cum hingilu nu-avea
ninga virni micare Wire, là hearse virt dzate oatiä. La platä
bägarä tu socotealä somnul, micarea §'biutura a lor, iarba a
cailor, firà si-§1 aducä aminte, niti niti hingilu, di dza-
tile oatlä.
Tricurä di-atumtea ca trei an'I. Lucrile a§i ca
trein caTátorI s'tragä näpoi la vecl'iul a lor hingi. Unlu di
cari vrea si se-aspunä ca easte ma tin'isit, aclqamä hin-
gilu dzite :
la ascultä, ore Dzimia§i se-acl'ima atla
§'trei an'l noI aveam traptä tut atia, la tine. Ghine ma tu
oara a fugäl'e1 nä-agi4m §11 plätim dzate oaüà te nä le-a-
veaI datä tri cale. Tute filea un Tros; noi 't dim tore:dol.
E§ti ifhiristisit ?
aduc multu ghine aminte, ore oaspe l'i-u-are
hingilu , ma ved ci nu-n1 dat cit prinde. Tora, dupi trei
an'i lipsea§te si-n'i dat unA n'il'e di iro§i !
Cum s'poate uni ca aestà, dzisiri Te,
naci vrei sTaridz di nol?

www.dacoromanica.ro
78 TACHE PAPAHAGI

Nu-n'I arid edip dzise hingilu. 6'1 dat un ä n'il'e

di 7ro§l, i v'aduc la huchIumate.
Cälätorl'i nu vrurä se-avdä di zboarile a hingilul, §i el
s'duse deade tu mina a catilul.
Dzua alantä clisile §'la noatiä dimineata era-l'I
in fata catilui. Hingilu, dupä te aspuse cum vin'irä calätorl'i,
cum lä deade agiumse
Dzati oatiä, dzise nis, vrea-nri da dzate CaOi
pelt' veara alantä vrea-n1 da alti dzate a§i cä vrea
s'faci unä sutä di capite. Caee cap, a trefa vearä, vrea-n'l da
ninga cite dzate a§i cá s'fac pisti tut unä n'il'e di pull
Domnule Gludicätor, nu la caftu dicit cite un Tros pi
cap. Si-ni pliteasci cama 'n v'ie n'il'Ia di iro§I, cá altà soi
val cama alin tin'ia a pillion
Catilu armase pri minduire, §'dupä mutra te feate un-
dzea ca vrea s'da nclriptate a hingilul.
Unlu di cälätori s'fate curä narea. 1§i pinsi nafoarg,
§'di atia, ayon'ia dupä avocat.
Tu chirola atel Nastradin-Hogea eara avocatlu atel
cama avdzitlu. Cum agIumse la ni.s, calätorlu l'i-aspuse cum
sta tutä mintitura.
Multu ghine, dzise Nastradin. Tine du-te la huchlu-
mate §idzi-l'i a catilul cä voi nu hit multumit di istindachea
a lui §i ca a§tiptat un avocat ca apärarea.
Cälätorlu s'turni la huchiumate §i dzise a catiluI a§i
cum 11-avea aspusi Nastradin. Catilu 'I cunu§tea ghine pi
Nastradin, a§i cA prindea ca slu-a§teaptä.
Adastä unA oarä, adastä doatiä ori, § Nastradin tut nu
s'videa s'v'inä. Catilu pitricu atumtea un purtar ca
criamä. On& purtarlu agiumse acasä la Nastradin,
iu hirbea ni§ti grin. L'I dzise cA lu-a§teaptä catilu la huchiu-
mate §'Iipsea§te s'v'inä cit cama 'n v'ie. Nastradin aspuse
cä va s'v'inä ung§unä, eä grinlu easte etmu §'cä va-1 pitreacä
la agru ca s'Iu seaminä, cA a§i, hertu, crea§te cama a7on'Ia..

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA. 79

Purtarlu nu stia Cu cari mina si-si faca crutea cind avdzi

aeste zboare.
S'duse si-11 dzise a catilui te li-aa avdzita urecl'ile.
Catilu apirn'i se-arida s'nis.
Dupi putina °ara agiumse s'Nastradin la huchiumate.
Cite aminas1 ahindu, Domnule Nastradin,Iu ntribi
catilu.
De, efendim, aveam niscintu grin tri hirbeare s'nu
puteam slu-alas, ca prindea si-1 pitrec cit cama 'n v'ie la
agru ca s'Iu seamina, ca asite, hertu, creaste cama 'n v'ie-
s'cama mare.
Ha, ha, ha 1" apirn'ira se-arida tut din sala.
Ptiti! s'ti l'ia daraclu, 's'ti l'ia l'i-u-are catilu ,
ca multu glar va s'hii! S'poate virnaoara ca s'creasca grinlu
hertu ?
Am dit oaila hiarte pot ca s'easa virnaoara pull ?
dese aridzindaluf Nastradin-Hogea. Aridet di mine s'nu
videt te glari hit vol', te hit acl'imat slatet ndriptate la oa-
minl 1
Cu aesti zboare avocatlu a nostru ascipa pi maratl'i di
calatori di una mare bil'eae.
Hingilu, cu n'irle dipuse, le-aduna' cate acasa s'nu pot
si sal cite va-l'I alba asunata a munari-sal di 7inate.

UN VIZIII CU AIINTE

Sahlu a li Persie vnt sä §tibi cit glari are tu 'imparatia

tul si-11 dese a vizirlui s'l'i faca una lista' di tut. Vizirlu u
feate si biga in caplu a Iistal'ef numa a Sahlui. Cind u vidzu
Sahlu, s'narai foc :
Imparate. ill dzise vizirlu, dzilile tricute deadisi pa-
rad multi la nisti oaminq ca si s'duca s'facumpira can'. di

www.dacoromanica.ro
80 TA CIIE PAPAHAG1

tu Evrope si escu sigur cä oaminl'i alell nu va s'toarnä nä-

poi ; la tri le ti bigaii in caplu a listiPer.
Cara si sloarnä ? dzise Sahlu.
Ca si s'toarnä, va se-astergu numa a voastri si va
scrifi numile a lor, IVI dzise vizirlu.

Fig. 8. Tip de &maned din Lumnita (Meglenia) In costum national

UOMU, LISITA SI LUPU

(DIN MEGLENIA)

Unä oari un tom s'dusi cu chiriä. Si dusi diparti

cumpärä pesti. Cä chinisi si ducS acasä, ca amni mutt,

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE ARONIA'NEASCA 81

-ca pruchii di casi vizu äntru 'fe' una lista culcata an drum,
ca moarti. Si iel all si-u pusi in cosu di pe§11 §i zitea za-
ros : Ci s'mi duc casi di si-u biles, di si-11 dar un culoc
la mullari". Si-si amna cutru casa.
Ci pruchii di casi anci di la poarti vicni :
Mullari-mea, mul'iari-mea, iesi curan si discarcam,

Fig....9. - Romin din Giumaia (ME. de Serres) in costum national

ci mari eismet vusi di flai una lisita di si t-u ciaran' cujoc 1"
Si mul'iari-sa bucuroasi si dusi si discarca. Can puci-
tara an'co§: nu-ari ni peoi, ni lisita.
Ari tea lisiti nu ra moarti, tucu §a si culca. Di ca-ii
pusi in co§ la ea ca-11 Vini in criel, di ca catä, le pe§ti §i
turk. Ca l'i turi toti, fesi in unu co§ una' sucia, scucni §i
6

www.dacoromanica.ro
82 TACHE PAPAHAGI

in lantu, fesi §i än lel unà sucica §i äi fuzi. Ati ca-11 dunk

chinisi si duci casa cu Ati ca s'dusi casä, ci
zacAcIo, zacäeIo di grindä §1 cä vini priatiliu lupu, ea la
là scandu §i dedi si §adä. Al' zisi la lupu
Priatilluli, lc) s'mi due s'l'i dun lu§natil'l di pri casa,
ara tu §az1; ama s'nu ti pucati an sus, cutru grindä, ca ari
ni§ti cucudi di cäntari di si-ti cadä vrina an rost di ski* Pla
frängä
Ati fuzi lisita. Ca fuzi lisita, lupu cata an sus l'i vizu
Lupu a§i zitea cu ctielu : Cmo, ca si vinä lisita, si
veadá te si-11 fac !"
At cä vini lisita, ä§ilä una tufag5, arä lupu unä sotiä,
si räzbäturä. Lupu ca. .mäInea cu soüa, dä-h-ti di grindä
arä lisita ra mica tuiaga, ca_ la dunä priste mur, la
tIldo.
§a pricazmu si sfär§ä.

NIN(:ÉUNOIL'I
(DIN mEGLEstA)

Vrin si dusesi In vrin cätun §i, can si anturnisi, ciau-

nen'Il'i la antribarä :
Ca ti dusesi§i, te ditun ra, te turlii di cätun ra?"
let la zisi
Casili raü cupiriti cu carni di pore I"
CAtunen'il'i cum sa viruiascä testa! Bini ma §'la ve co
lei mindunosu §i sotu-su. Si tista zisi :
,,a-i! lo nu vizui oaltari din tricuI pri cola cum
raü cupiriti casili, amá vizul cä gardurile ratí amplititi cu
cärnatI".
Tista laf si ziti cin nu jundzi un mindunos, ama vini
§i lantu Cu mal marl' mincIunI.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMA.NEASCI 83

TRI TE NU-ARE GUIFTi PURI

1,5 si avea urit5 Cu baria di 7iftarli.ò. Dicit totna cu

rnin'ile arse, tra s'faa lupate, guvojdzi, petale.., cama ghine
s'tingä apala cum fac si-alt mutt si-acloti tu munte,
cu-apala di mesi §'cu tufechea dinanumirea, se-acati
s'15 l'ia paradz
A§ite's'mindui 7iftul cu lui ficiori :
Cotta, Cola §i Albul. S'ne un5, ne doatiä, li timsir5, um-
p1ur5 tastrile cu pine s'fuga tu munte: isir5 furil
Pin5 cindu tastrile eara mpline, '§i-aatar5 un ä* aumbri,
diparti di cale, §i-acloti, tesi pri pmntic, fitea planuri
Dzilile tritea ; chir5giadzl'i nu s'videa, c5, de, te cif ta
pri tu nu 15 eara calea ? Pinea dit tastre 15 si bitisea. Tesi
pri pinticä, i eara fria s'mutä Alitratlu a virnui
cine fitea sitreambur5 ca vearga §i s'15 ngl'iatä suflitlu.
Gion'i furl"!
S'guliri tastrile! Carl di ni§i si s'duc5 'n hoar5 &Pia
pine ?
Bre afendi, dzise Cotta ; ghine dzitea mana, ore
afendi, c5 noi nu him Ac§i tri hid' 1
Ghine dziti Cotta, are afendi, l'i-u toarnA Cola ;
cama ghine s'nii turnim 'n hoar5 si se-adräm guvojdi.
Albul ttea.
ghine, vre s'n5 turdárn in hoar5
ncriam ; dicit fric5 , s'nu dzia ascherea cá featim
multe liet.
Si-asite, di furl nu §tia te s'fac5. Dumnida fu cu
ni§i, cá putin cama diparte eara un plaiti plin cu-amure. Dzua
15 fu fria si s'duc5, si-astip1ar5 pini te murdzi.
Trei dalle u-adusiri masi cu-amuri pìnà te s'bitisir5
§'nise. Nu eara altä. halä, prindea si siduc5 la moar5 s'caft5
pine. Asi featir5.

www.dacoromanica.ro
84 TACHE PAPA11.1G1

Cum se-apruchearA di moari, cinile arhiusi se-alatri.

El, murare, strigä tine cinile
him furil
DupA te cinile fu ligat, intrarä tu moarii §i-1'f dzisirä
al murar s'Iä facä unA turtä cit cama mare. Murarlu
tr1 turtä, lar gfon'il'i furf, te§f pri dintl, a§tipta turta...
Nu tricu multu §'moara fu ncircl'eati di ascheri, cA.
murarlu avea datä hibare.
Ascundet-vA, dzise murarlu, cA v'ine ascherea.
Un di n1§I, tatAl a lor, nu pruftusi si se-aseundi. Lu-
acgtarA i.l tAl'farj.
Moreee, te sindzi ae§ti dzise
aschirli; cum lä easte chealea, a§i
Nu4 a§i, efendim, striga Cotta te eara ascumtu
tu un loc §'trimbura ca vearga : sindzile easte lafil di-
amure.
Lu-acf.arä §'pri Cotta §i-1 tälIarä.
Ma s'nu-avea gritä, vrea ascipati, dzise
un 'aschirli.
Te greal, vre glare! strigä Cola.
Lu-acgarä. §i-aestu §i-1 täl'farg.
Albul te-avea armasi l'i si päru cA val ascapä §i dzise:
lo nu grescu, efendim, pri mine s'mi-aläsat.
vre gale, hilt' fur?
Lu-angiuparä §'pri nis §i-I pitricurä tu lumea alantä.
'de-atumtea nu-are Tifti furi.

THÄ TE FURÀ PICURAIICI

Cindu lu-adusirA Hristolu s'Iu ncräfuseascä pi crute,

dimindarä se-aducä niscinti penuri miri. Cit le-adu-
na cA treate pri-aclo un picurar; '1 curmä n'ila cindu

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROALINEASCI 85

vidzu pi maratlu-§i di Hristo cum s'dirina. Picuralu

se-anvirtea§te, da dul6I di-avarligaluI, §leate cum feate,
lea§te una cite unä tute penurli di-aclo.
UvreIl'i, cindu vidzurä cä penurle la lipsescu, acatari
s'faca ca turbat. Mutrescu ncoa, mutrescu nclo, cupe s'fea-
tirä dintra ni§I. More, cari lo ? more, cari lo?",.
fitea tut ca §i§ti§it §'vir nu putea cart' lo : pi-
curarlu u-avea-anganata &item fira ca slu-aducheasca.
Tu-atea oarA na ca treate pri-aclo §i-un Tiftu. Di un,
di alantu, 7iftul afla cä Uvreil'i alagä tra penure :
Penuri caftat ?" ntriba nîs. Maca-I zbor tri penuri,
nu va mcat inima, ca v'aduc eü ma marl' ema bune".
iiftul dusi di-adra ni§ti penuri iifte§ti te, cindu
acatarä si- le bata tu truplu a Hristolui, '§i vidzu maratlu
nividzutile.
Atumtea s'turni Hristolu edzise
Picurare : tine te mi vru§t s'n'i-al uraciunea: totna nvis-
cut §'totna avut s'ti ved; di furtu mina s'nu tradzi §'neca
s'vedz i s'pat tiva di furtu.
Apola s'turnä caträ -tau §i-11 dzise.
l'iftu s'ti ved totna. Haire s'nu-al put& §'cu
pintica nafoara s'imn'i totna, dispul'1at §'cacurizic.
Di-atumtea 7iftamea te-11: dzic §i fara Hristolui tradze
nitraptile ; lar picurarlu, clt bun ecurat s'hib6, tut va da cite
un-oara tu tehnea te l'i-u diminda Hristolu : s'fura barim
cite un numalla tu an.

PUILU PICURAR

Pul'ilu picurar eara ma naintea un tinir §i-aleptu picurar.

Ascultat se-aflat cum s'feate el pulla.
Cindu acitä s'll-asuda mustata §i inima s'l'i bati, cum

www.dacoromanica.ro
86 TACIIE PAPAIIAGI

bate flueara prumuveara cindu nvirdzäscu vulodzli, tri§i

cindu cupiile Arming/or piscinda se-alinä agalea §i mu§at tu
munti, s'feate §'nis picurar.
S'feate picurar, ma turma l'i-u p5§tea cama multu Vi-
roana cätafia lui dicit nis te dzua alga dupä culare
§i dupä ocl'i di mu§ate. Algumtrea eara bun eau s'dziti: per
nu mica alintui. Cu un zbor eara omlu a calil'ei.
Cum §idea 'ni dzuä sun aumbratà §i bätea cu flueara,
'nä boate dulte, dulte, te si sta'i si-u-ascult qi s'nu ti saturi
di nisi, arupse dit tufa pidurirei.
A picurarlui l'i-armase mintea pri cintarea tea §i-lg
cädzu allittu dor tri. pul'ilu atel, bigä s'Iu-acatä.
Cu vulia §i mintea aestä ficiureascä, nis turma
§i s'deade tu piduri dupi
Aüà slu-acatä, aclo s'Iu-acatä: t'afla§i pun si sta.! Pi-
curarlu cit agiundzea la truplu a cupacilui lu bgtea pul'ilu
ca nu se-aläsa di biteare aestu azbuira ma nclo pri
altu, arbure §i apirnga s'batä §i dzici dipriunä
Picurarlu arminea cu gura hiscati di mutrea 'iu va
s'bagä §i cum se-apunea, '§f-u dädea alaga-fuga
cäteaclo.
Trei dzile §i trei nopt altgä cu limba scoasä aleptul
§'märatlu picurar dupä hrisusitlu ate! $i cindu agiumse
tu sone sun truplu a cupacihil iu bätea pul'ilu, se-andrupä
putin di nis §i, curmat mortu cum cara, bagä §'mu§ata bi-
teare a pulglui te t'aundzea inima canda cu diare, cädzu tu
un somnu lung §i dulte firä s'batà val, di dziteai
garä tarä di mortu.
Tu-agir§irea te feate, durn'i, durn'i trei ang di dzile §i
poate cä neca vrea s'di§teaptä ninga ca s'nu s'frändzea cu-
pacilu putridzit di angricarea luï.
Tu scularea te feate Îi fricä §i brui s'veadä car5
iu azbuirà pul'ilu atel hrisusitlu. El '§i-u-avea cä ma§i cit-cit
il furä un oclgu di somnu.
Dupä te mutri tu toate partile §i nu putu s'Iu andzä-

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCi 87

reasca, v'inea s'creapi di foc §'di argil, cum s'doarmi

ascapa pullu.
Ca batut di grindina s'turna nipoi citra la turma-11
calea tutä nu-11 se-astindzea cum sTi-ascapa puIlu a NI".
Cindu agiumse la turma, multu s'audui nis cind vidzu
numirlu a oilor eara di trei orI ma mare di cum le-alasa.
Cindu angina cataila aspuna aesta ca el lipsea§te di trei
an'I, s'marmurisi di mprostu. El '§i-u-avea c ma§I cit-cit a-
gir§i, naparte : trei an'I di dzile somnu ! S'ti ncru-
te§ti §1-alta nu I
E, neIse ! Haraúä pri nis cita loclu nu lu ncipea
§i sanätate
Aclo iuil härisea §i uitile, na §i masturu-Nicola
luplu pricade tri 'na oaie, ca nu-PI aduse virnu
slab di end lipsi. Bun cum eara picurarlu §i hirios ca
tutiputa ghine : tine !" PI dzise a luplui, tine §'tine
haramu-Jai un birbec §'dupa soare du-te !"
A li Viroane 111 chica ahintu multu tr'aesta, ea si-u-
agudeaI cu cur§umea sindze nu-Vi chica. Te dzitea nasa?
Luplu nu-adrä arki tu cupii ca ha* Io §i ca nu putu, §i
domnu-nqu s'l'i da ninga preAlu birbec ? Nu-PI se-astindzea
a li Viroane iuva§Iuva
Alin nisi, dzua 'mina di la cupie §'nividzuta s'feate.
Dimineata, cindu si scula picurarlu di andzare §i angina Vi-
roana aruca s'rnicä, nu-are Viroana I U-angana ncoa,
u-angana nclo nu-are Viroana I Viroana s'duse, s'duse 1 ..
S'clrti ahit multu picurarlu cá, si-1 videal, dziteai ca-11 si
nicara aliga, iu nu-aliga ? Loclu di-anantä
parte-1 turna; ma Viroana adoara nu u-allá.
Dipus §'cripat ca nu-l'I si zbura , nu §tea te
s'faca. Ca giumitate di om sleate. Atumtea '§i-aduse aminte
di glirimea te-adrä : si-PI da a lupluI protlu birbec. vin'e
cadua divarliga, ma te u vrel; aminat... Si-ac§i s'turna
Dumnidzati pricadzu

www.dacoromanica.ro
88 TACHE PAPAITAGI

E, Doamne, Dumnidzale,
Di-n1 peane tri timbare,
ciuciula
Trf zärculä,
Un corbu si-n1 mi fac,
Tri Viroana si-n1 alag ;
Un pelt, si-n1 armin,
Cu Viroana pin' s'me-adun.

§i lu-avdzi Dumnnidzälu LI-u-asculti pirldilia §i-1 feate

pul'iü: di timbare 11 feate peane; di zit-cull, 'nä ciuduli,
§i-astindzi se-aellamä picurar.
Tutä dimineata pot s'lu-avdit cum de-andzarea ndza-
rirei bate §i-§i anganä dtatia, alinindalui-si citrà bunlu Dum-
nidzati.
u-aflä märatlu picurar, cà ninca easte
Armlnlu aleadze tu bätearea (elntarea) luí uirarea
.§i-angänarea aestä :

Cut-cut, cut-cut !
Vir Viroana mea,
Vir Viroana mea !

Tut ac§i anganä §'pieurarl'i clndu 11 cher, i elndu vor

sTarueä trI nileare.
Ci fu picurar, u-aspune §i zîrcula te u poartä 'n cap.
Va ntregbi poate cum di se allá picurarlu cu zärcula 'n cap
tu oara te s'feate ? E ghini, aflá a el alatu multu
toamna cu ploiurle, di vrea nu vrea ma-
ratlu, nu putea s'imnä färä zärculi. Ma ac§i avdzii,
a c4i l'aspu§.
Ahiti §'tute cu märatlu picurar.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASa 89

PICURARLU FAPTU ZMEU

Armänil'i dzic cä tu muntill a no§tri, niscInt dzic

cä aestu lucru si- are fapti ningä balta dintrà muntill Vasi-
lita (Av8e1a), Zmolcu (Samarina) §i Gramuste ; alti ci se-are-
faptä ningi balta di pri muntile Peristera (Bitule), eara
dol picurarl färtat earl' pg§tea °Ile dadun. Tritea bang ami-
räreascä pri dzen'lli ai§tor munt mu§at, ca unä lume ntrea-
gä41 zilipsea.
Uni dzuä, cind §idea te§1 sun aumbrata faglui atilui
di-aclo, te s'lä veadä ocl'ill ? Doi zmeI, gion'i §'mu§at, se-
avea acgtati la gibe cu topile di neaili. Unlu bgga seil tu
topile di neatiä te-adra §i-aruca cu nise se-agudeascä pri-a-
lantu earl di§cl'idea gura §li ngl'ita ; alantu bäga sare tu
topile a lul §1 le-aruca §i ills atilul di ntin'la earl §'nis li
ngl'ita. Se-alumtarä a§i di dimineata ping cäträ seara, eindu
zmetilu te-avea ngl'itatà topile cu sare cripä dIunäoarä, lar
alantu te avea ngl'itatä ateale cu seii nu päti tiva.
Picurarl'i a no§tri ma-§I mutrea di-aclo lu §idea §i a§-
tipta s'veadä ca te va s'curd dupä aestä.
Zmetilu cari armase v'iii se-apruche di-atel mortul, l'i
scoase dit cheptu inima §'hicatile, li hipse tu unä sulä eli
bägi si s'frigi. DipreapoIa acring un di Uärtall'i picurari
§i-l'i dzise
Ea lipsea§te s'mi duc niheamä, c5 am lucru pIni
tu un loc ; tine si stai atiate §i s'n'i-avegl'i friptallu, s'nu-I
mici virni zlape. Ma mutrea ghine s'rnt ti pingä picatlu si
badzi 'n gurà virnä cumitice, cä diunioarä vai armin'I mortu
tu loc.
Si dzicIndalul aesti, s'duse.
Picurarlu a nostru, pul'Itl di aslan te era, §idzu cit §idzu
di avigl'e friptailu, ma tut §utindalul sula, I'l vin'e uni anqu-
rizmä ahlt gustoasä, cä nu putu se-aravdä §i-§i. dzise : va

www.dacoromanica.ro
90 TACHE PAPAHAGI

s'inic §i eti unà bucatä n'ica-n'icä di tot ; nu vat' mor trä a-

hintu putin lucru". 'cum dzise, feate. Bgä 'n gura unä cu-
mätice di inimä §i unä di hicat §i, fAri

Cindu, te si-aducheascä ? Canda-11 se-aprease cheptul

di foc ; sindzile l'i-aliga clucutea pritu vine, canda-11
hirbea unä pira neastimtä ; brattle ahint multu l'i si nvirto-
pr.& cä zmuldzea din loc nm§atile fidane, canda era hire di
pra§1; Cu un zbor, aduchea ahintä mare virtute tu truplu a
lui, cA pArea cä easte ma multu di 61 om. Atumtea aduchi
csi aestä cludie u-avea faptä ma§i friptallu te avea micatä,
§i diteaestä §i bucata te avea armasä.
Dupä te ngl'itä §i-aesta bucatä, ahîntä multà virtute
bggii picurarin a nostru, cä nu lu ncäpea loclu : bizbil'ile
§i §carpile l'i si pArea ca suntu ni§te §ombure ; chin'il'i
cama analttlq culca mpade, canda se-agiuca cu surteale,
§i, cindu imna, s'cutrimbura §i se-ahindusea loclu pri iu cälca
cu ciciorlu !...
Tri§i cäträ searä, Multu amnat, s'turni §i zmetilu si §i
caftä friptailu, ma §'picurarlu a nostru cari avea di doaiiä
off virtute, di om §i di zmeil diteatea ca avea micatä i-
nima §i hicatele a mortului, lu-acätä §i pri aestu §i-1 hi-
tting. Ma napoi lo calea citrä stane. and agiumse afia, aflä
sotlu alantu cama n'iclu cA muldzea oile ; '1 sculä di pri
scimniciti lo loclu ca s'mulgá nts °Ile. Ma te s'vedz ?
Nu-apuca si string-A dzeaditle nihiama §i-arminea cu udzirle
a oilor tu minä. Cindu vidzu aestà ciudie färtatä-su, atel
cama n'iclu, dzise :
Alasä, tine färtate, oile astä-seari, cä va li mulgu
sibtgä ntpoi s'ii mulgä.
Tricura niscinte dzile di la aestà, cindu färtatlu atel marle
pri- ate! n'iclu §i-l't dzise
O lai Färtate ! Duchescu ca nu va s'pot si btriedz co-
ma multu cu tine. Ntscinte ori Vine un dor mare s'mi-
-aruc tu baltà. Ditr'atea, te fu scriatä si s'facä va s'mi-

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 91

aruc tu api s'tine, cara s'ti si fac5 dor s'mi vedz si si zbu-
rim, l'ia fluidra aest5 si bate, si atumtea eü va s'es din api
ca s'zia vidern. Ma, pri caplu a WI si a tutulor di-acasä, si
nu-aspun'I a virnui, c5, si stif, c5 nu va mi vedz alt5 oari.
Dzise i se-aruci diunioarà 'n balt5 slärtatlu atel n'iclu
armase singur.
Cindu s'turn5 'n hoarä ntribar5 tut di tute p5rtile
0.11 pîî sotlu ; ma a virnui aspuse. Cama tru mar-
dzine, nduplicat di lacrin'lle a mamireI a fartatluI, u lo cu
tu munte §i-uaduse ningi baltä ; ritipu dipreapnia s'cinta cu
fluiara. Diunaoari s'mintira apile §1 ditru nolgiclu a baltil'eL
i§i fartatlu atel marle cari, cindu Vvidzu mi-sa, dzise a-
Out' n'iclui :
Nu ti tinu§I di zbor ; si §tiI cá di-ata §'nlinte nu
va mi vedz.
se-ahindusi tu apä.
Zmetílu el a§i va-11 dzitem , era isusit in hoara
cu ung featä, sori di noatig frat. Cindu avdzirä ae§ti ci-
gionile s'feate zmeü ici stiblò, u-adusira feaia §i-u
cu un altu.
Era dzua di numta. Tri§I atumtea cindu et:ea feata 'n
caplu a corluI, diungoara zmetilu aripidineadza ca sfulgul,
cávalá pri un nior, di .pri muntile lu era Zmolcul i Pe-
ristera , u I'la feata §i-u-adute la pglatea luI din lac (dit
baltg).
Fratl'i a featil'eI niputindalul se-aravdi unä ahinta mare
ar§ine, se-alinarä pri munte §i ntipura s'faca ung vie (luTume),
ca si seacg laclu, si sibata cu zmealu §i si-11 l'Ia feata. Ma
'n cot. Cit lucra dzua tuta frat, noaptea zmeillu u
umplea Cu una mina.
A§i ari, a§i mine, ping cindu zmeillu si näiri unioara
dzise a featil'ei:
Avdzi, lea tine, ca vat* di fratl'i a tat* cara s'es
loará; virnu nu vat' arming
Feata, cu zbor dulte, dzise :

www.dacoromanica.ro
192 TACHE PAPAHAGI

Cate vatinl ? Astupi-lä cama ghine via cu

virni §carpi §i si s'duca unii-oara.
Si 4 feate zmetilu; dizlichi una §carpi ditru coasta
muntilui §i-u-aruca aùà lu u vedz; lara fratl'i a featil'eL
ci cu zmeil'i nu se-alumta, dipusira 'n
Picurarlu faptu zmeti epini 'n dzua di asindz easti-1
tu balta

CAPRA I LUTEAFIRLE ?

'S-era te null era.

Era uni-oara un vasilre multu avut. Avearea lui loe
si-u baga nu-avea. Tute bunile di la Dumnidzi le-avea. Te
nu-avea, era fumeaPie. Ac§i vru Dumnidziù, s'nu-alasa
om fira penura tu mima.
Maratlu di vasil'e cindu videa cum an'll'i trec §1 si aru-
cutescu §i cindu minduia ca cu cioara omlui se-aduna
atia de-atia §'ca mine va-11 da dol'i a preftului, loclu nu
Nu-ll era a lui ci vreaï moarica vira nu-ascapa
di moarte , ma l'i-era ca-11 se-astindze casa §i ca nu alasä
IMO poarta numa §i ugiaclu.
Si acata miratlu di väsil'e si si ncl'ini la Dumnidzi §i
s'lu paracalseasca :
Doamne, §i-an'ia un suflit, §i as s'hiba
ecapra 1
deade un feata, ma cu ciliate di capri.
Väsil'elu nu dzise di nu u va U-a§tipti cu inima di§-
cl'isi, bagi una mullare s'mutreasca di nisi §i u vrea §i
mutrea ca feata. Trimbura tri capra cama multu di
tra tute lucrile te-l'i avea data Dumnidzi.
Aesta null' era capri. Ma§I dzua eit tinca chialea di

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 93

caprä pri nîs pärea caprl Seara cindu s'dizvi§tea, era ma

mu§atä ca 'nä dzIni, ma mu§atä di Fata-LocluI
Cari-§ti cum, cá pgramiblu a mel easte §curtu
u vidzu un gione aleptu cidzu tu inimá. Nu mica, nu
bea, nu durnla, färà s'nu hiba cu mintea la nisA.
Cara-11 vin'e oara tra nsurare a hiilul di amiri
'§-era aleptul gione acAtara si-11 aduci feate di
Väsil'iadz, di amiradz, di domn'i màri, mu§ate, cu tute härle;
ma hiilu di-amirä dzitea cá virä nu l'i-u ocl'Iul.
Carl tricurä. §i s'urdinarä cari-§ti Cite feate di nicuchiri,
cari-§ti cite mu§ate §i-a tutlor lä deade cu dzite
tata-su:
Ma, te-i aestl di tine, Ahite feate, un i nu
te- aräsea§te ? Te soe ? Aeste sunt featile, incl'ide §i-
aleadze uná, ci nu va u dimindäm la fabricä trä tine.
Tatä, gri ficiorlu, feata-i aleaptä, ma ni-easte s'nu
frindzi coaste §i nu vai vrei si u-adari.
Si-unä poarcä, se-aledzi, tine va1 bänedz cu
nisg, nu fo I Ca tatä, voi s'ti ved prucupsit §i voi di§-
cl'id ; ma fä cum ti tal'ie caplu.
Atumtea acitä s'da numirli hiflu §i dzIse ca cu giumi-
tate di boate :
Tatä, vrearea mea, tut sivdälu a mel hi-areal pri
capra al và'sil'e
Amirälu, canda cädzu casa di-I apitrusi. Cu cur§umea
s'Iu-agudeal, sindze nu-11 cura.
Märat di ahinte feate ca icoane, di akinte
mu§ate ca steale, capra te-afia§i s'vrei? Ma vreI s'n'i läe§ti
inima, s'nu-n'i aridä budza §i-a n'ia ? T-u baga§1 ngrochI
Cu la grea ?
Te s'greaseä. gionile aleptu ? U ligä, ca Tumarlu pri
punte, da capra nveasfá, i cà s'vatimi.
AmirAlu unu §qut Atel featä, atel ficior. Simin-
duia§te: §i-uni' great* cama laie I S'näinte arid,

www.dacoromanica.ro
94 TACI1E PARII1AGI

§'napoI furtunä. Te slacä, te se-adari ? Ncl'ise oel'il'i §i-11

deade izine seadarà cum va
Numtä sVarid --- nu- adrari. Tri numta §'tri One
l'I-era al amirä ? U loará seara Cu un preftu nerunari
ca laIle a li laie ! Ca di moarte, nu ea di numti.
Te-cä I Hiilu di-amirä '§i §tia nis ea pin' tu mardzinea
loclui s'ti duti, cit veade albul soare, feata ma mu§ata nu-
are. Seara '§i-u-alipida chialea di capri §i-t loa oel'il'i, ti-11
pin'isea di nyilicire fea fata.
'Nä dzui 11-aclimarâ di la altu amira la numti. Du-
Meg tut, ma capra cum si-u tr.ar§ine ? U-aläsari acasä.
Aestä, cara fudzirä tut, '§i scoate chIalea di caprä, aprinde
un per di caprina di chiale §i cum dzite :

La numtä s'me-aflu 1"

aclo se-aflä I
Tuta lumea nu-§I loa ocrill di pri nisi. Tut s'n'ira earl
easte atea feata, earl' e atea featä ! Si u videaI 'nä oarä, tu
bana-t nu u-agir§ed 1 Ahintä aleaptä, ahinta mu§ati '§i-era
märata.
'N coadä, soacär-sa nu putu se-aravdä, cà u-arupsirä
lacrin'Ile, §1-11 dzise a hil'i-sul:
De! S'nu-t bagaI late cu capra, aestä feati
vreal adar.
Tali, mumä, cä. niveasta mea, cincIuri
hillu tu ureacl'e.
Cum nisä, ? Atea nu- §I fu capra ?
Nveatà, mumi, ca nisaq niveasta mea. Cindu
scoate chIalea di caprä, cum u vedz ac§ite easte ; ma s'nu-
aspun'i a virnuI, macii ni vreIl
Muma, ca mumi : taha mutri faci un ghine, 'nä,
buneati §i fuga, sluri di la numtä. §i s'dute acasä. Mutrea§te,
guzgunipsea§te §i allá chIalea. U Pia §i-u-aruci tu un cireap
arsu di noaiii orI §1 u feate scrum.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMÄNEASCA 95

Capra, din cor tu giuca, li-aniurzi scrum si diunäoarä

ahuleaste perlu si azboairä, zghilinda :
Lele-n't chiale, lele-n't chiale I
Agiumse acasä, ma te se-afli I Chialea scrum.
Nisi plimse, plimse i, ahulinda perlu di cäprini, s'mutä,
s'mutä tu nior, pinä agiumse tu steale. De-atumtea 'si-ar-
mase la Dumnidzä i lun'ineadzä ca0e sean. S'cunoaste di
alante steale, ci-i cama mare. Ea easte luteafirle-di-seard.
Birbatusu, cara s'turnä dupä nisi si u vidzu cum
plindze si cum zghileaste di t'arupea inima, mutri si-u mbunä,
ma tu cacti. Tu mutarea Pei tu vimtu, se-acätä di poale-l'i
si-u Vila i Cu rasa s'mutä si el la ter. Si cara agiumse 'n
sus, 'n sus, nu putu s'däniseascä cama multu ì cädzu nghlos
di ter si s'feate Lulea} irle-di-dimineatd.
5'ca0e dimineatä cu de-avla pot si s'veadä.

DAFNA

Se aspun pärämiOlu a musatilet Dafnä, a dultirei Dafni,

a albál'et Dafnä. Ascultat.
Era unä-oarä, cari-sti cindu, una amiräroanre. Aestä,
penurä 'st.u-avea tu inimä, ci nu-amintä fumeal'e i rasa,
'Lia, ea' nil u vru Dumnidzäil. Plindzea cä nu se-astindzea
dorlu. Dzua, noaptea cu zborlu 'n guri se-afla :
Doamne, unä featä, s'las s'hibä s'unä Dafnä
'Ni dzuä, cum 4idea s'cripa, cuts sufla vimtul, 11-aduse
'n casi 'ni frindzi di dafnu. Frindza aesti, trä ctudie, s'mina
singurä, imna ca om I Ghine ma nu-lq biga oara väsiloan'ta
si tu arnire u adunä tu färase i u-arucä 'n cuprie.
Aclo tu u-arcä 'n cuprie, mardzinea di hoarä, u-azbuirä
vimtul si-u adose 'n pädure tu 'ni vuloagä musatä. Tu vu-

www.dacoromanica.ro
96 TACHE PAPAIIAGI

loaga tea s'creasci 'ni dafn'eatii mu§ati, te muscuvulsea

loclu.
Tricu, vaI dzitl, multu-putin chiro §i hiflu de amiri i§i
avinare. Prindzu oari agiumse tu vuloaga cu dafn'eati5. Carl
muscuvulsea vuloaga di dafn'eati5, dzise hillu de-amiri :
Airía-i trá bani I la mutrea te mu§uteati §i te
muscuvulsire fate loclu I"
Ac§ite dzise a maTirlui s'l'i ndreagi measa sun
dafnu Ping te mairlu s bagi measa, hillu de- amiri
deade tu pidure 'ni priimnare, naci da di virä avinatic-
Maiirlu, cara ndreapse measa, pini si s'toarra hiltu de-ami-
rä, se-andrup5. pri miná i agir§i di durn'i.
Atumtea i§i uni boate dit dafn'eatii :
Di§cl'ide, dafne, s'es naloarä,
lo di flituri ma li§oari I"
§1 dafnul di§cl'ise §i te s'vedz ? Albà ca neatia, ,aro§e ca
trandafila §1§oari-minutà ca 'ni fluturi i§i mu§ata Dafni cu
arislu pri budzi. Alaga-laga pri ungl'ile di eioare s'dute
measa visilcheasci. §i toarni cu mita l'el tuti pipilita cu
sate §'cu pip.er tu micarea hilluì di amirg..
Apola, alaga-laga si nhipse nipol tu dafn'eatii.
Vin'e h'Ilu di- amir5, §idzu pri meas, Vfeate crutea
§i-acati Micarea nu s'lAga la guri di-ansgrata tur-
bata §i di mpipirati foc. Dzise nis
Nu ti ntreb mayire, eindu bgga§I sare §1 piper
'alga mintea ?"
MaTirlu te ? Nts lallu si §tia ci I firi stepsu ;
Se-aru§ni eticu.
Dzisim cä hiflu di amiri lu-arisi vuloaga §i di-atea
bagá si sta ndoatià dzile. MaTirlu ndridzea mîcárle i
mutrea cum di cum s'le-agudeasca tu sare, s'nu-aIbi viri
cusure. Carl li mufti di sare §1 vidzu cà suntu cum pill-1de,
mindui :
Tora pot s'mi culcu pri mina tea ndreapta,

www.dacoromanica.ro
 .o

www.dacoromanica.ro
98 T ACHE PAPAHAGI

ahtirl bune mîcäri nu-am adratä di cindu mi feate

mu-meas.
Cum dzIse, acete feate : s'culdi si-1 coaci un somnu.
Dafna nIpoI cu gura :
Di§cl'ide, Dafne, s'es nafoari,
lo di flituri ma li§oari
§i tut ace ca deaneavra, feata ii§i-anski §i mpipiri micirle
a hilluI Turnindalui-se aesiu di la avinare, lu-aflä
pri mayir lu hirbea fisure. Ii mini cu clorlu elu sculi.
T-u bigae s'nu-alae sare tu särätor cum ved,
mayire 1 Nu vedz ci nu s'bagi la guri ?'`
Ma cum ace ? Ahtäri mIcirl tu bani-el nu-am a-
dratä !"
Nu miti s'vedz ?"
Cindu gustä mayirlu, firmad I Nu s'biga la guri.
Doamne, loclu-aestu va hibä miyipsit, va hibi loc
nicurat §'cintai, ma al' s'fudzim ! ?Wale curi tiva.
creapi numa val vin'e di arci sare en& durniam".
Cite s'dorn'i ? Cite s'nu-avegl'i ?" tea hiilu de-a-
miri.
E, de ! om fui,
Hillu de-amiri §i seara tea nimicat ghise, mae
cu One goali. Ananti dzui dzise nis citri mayir :
Tora vai avegrin fo la mIcare etine s'ti dull a-
vinare.
*1-ace fu. Mayirlu lo tufechia dinanumirea, cu tute
nu tia di 1u si-u-acata, §i l'i-u deade call tu pidure,
hillu de- amiri 'e-armase se-adarä m1carea, cu tutu di nu.
§lia cum s'minteasci cu cIubana. A lul Pi-era cama multu
s'veadi te te price di om, te jujul v'ine di l'ansari §i
mpipireadzä mIcarea. Se-ascumse dupä un gibjeri §i a§tipta.
Cit vin'e oara prindzului, na-t-u Dafna :
Di§cl'ide, Dafne, s'es nafoari,
lo di flituri ma li§oari !"

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMÄNEASCA 99

§i dafnul s'di§cl'ise §i Dafna i§i. Mutri oarä pri di-avar-

liga s'veadä fure-cä u veade Virnu. Nu vidzu om. Alaga-
laga pri ungl'ile di doare, ca fliturä te-azboairä, inä,*
mnatä di sare §i-u huhutea§te tu micarea al di amirä.
Apda diznoü vru s'intrà tu dafnu. Ghine ma hillu di-amirä
u-agiumse, u strimse dulte 'n bratä, s'nu u zmoaticä tiva di
moale te-§1 era, §1 u bä§e. Vru apda Dafna tea alba, Dafna
tea ro§ea, Dafna ma li§oarä di flitura s'intra tu dafnu, ma
dafnul si'ncl'ise §i-11 dzise :
Tr-A featä
135§eatä
Dafnul si strindzi I
Dafneatiä,
Ca steatiä,
Di giaba cä plmndzi !"
Dafna nipoi -s1135gA si-1 päläcärseascä dafnul,
s'di§cl'idà bunlu, s'intra tu cuibul a l'd, sinträ 'n culcu§lu-li;
ma dafnul, inimi di lemnu
Trä featä
Bä§eatä
Dafnul si strindzi 1
Dafn'eata
Ca steatiä,
Di giaba cä plindzi !"
Atumtea nvirinata Dafnä s'turnä nipoi la hillu
aru§noasä, fricoasä. Aestu era tes tu tendä §i Dafna mutrea
prit cripitura tendäl'd §i nu-l'i v'inea necä s'fugä, necä
Ac§i l'i-era a I'd! Hiilu aleptu ca un soare, u
lo cu bunlu §i nipoi u-aduse tu tentä-l'i a§tearse
atell cu mîndila lui di sirmä §i nipoi supse fätle
ateale aro§ile §i dulti, §i nipoi '§i-u strimse la chiptoslu a
lui sin, §i Dafna nu plindzea, §i Dafna nu si zmuldzea din
brati-11, ma cama si nhidzea I

www.dacoromanica.ro
 100 TACHE PAPAHAGI

Binari ni§i elate ca viri siptiminä, doatii. Al hiPiÙ

di-amirä ¡Pi vin'e dor di-acasä. Nis cata slugi §i mu§ata
Dafnä, albi ca neaiia, si-u-alasi. Ma cum si-u-alasi? Cum
si-l'I dzick ci Dafna di dorlu a lui vrea sluchia ca teara.
L'I-anä, l'I-anä läludz dit Padea-Mu§atä, soi-soi, §i-albe
§i-aro§e, galbine §i-albastre, vin'ite §'verdzi, §'cama mär1
§'cama n'iti,§i-l'i li 1350 'n poalä.
5i Dafna te murea dipu läludz, §i Dafna criscuti cu
liludzle, acätä si se-agioaca cu eale, ele-aniurzeasci, sli
pruscucbiascA §i si-§i treacä oara. An'Iurzea 'nà läludä, a-
nqurzea alantä, si mbitä di moscul a lor §i, hirioasi, u-a-
puci somnul. 5i dultea loclui durn'i.
Hiilu di-amirä atumtea, dadun cu mayirlu, li scärminä
di-aclo, asparse tenta, säpä fucurina ca, sculindalui-se Dafna,
v'is si-l'i parä tute.
Durn'i cit durn'i Dafna §i di§cl'ise ocl'ill Se-afli, laia,
singura ca cuclu, singuri ca turtura. Ne tentä, ne hil'ifi di-a-
mirä di-avarliga. 5i bägi si suschrrä, si-§i aduni suflitlu §i
s'plingi muptica, ci ti se-arupea inima §'dziteai :
Je cine-§i fu atel gione-aleptu, te inimä di chiatri
avu atel hil'fil di-amirä 1 Cum 11'1 feate inima si s'disparti di
Dafna tea mu§atä1
Plindzea Dafna, mintea läludzle cu mina, li strindzea
la sin §i li dzitea :

Vol, elbile §iniu§atile,

Aro§ile §i-aleaptile ;
Vol', surärle-a meale
Arupte din steale :
Iu-n'i lu-avet gionile,
lu-n'i lu-avet bunlu ?"

Läludzle, ca läludz: tätea. Dafna, ca nisi, s'dipira.

Si plimse, sidipirä Dafna §i diznoù s'turni la dafnu
§i-l'i dzise :

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROILINEASCI 101

Dafne mu§at,
Dafne aliivdat,
Fi-te 'n
Dafnreafia 1"
T'aflalí Dafnu di§cl'idi I El una '§i tia:
Feata ba§eata
Dafnul nu u va!"
Aclo lu s'tuclila ca teara §i-11 si stricura dultea baria
a maratil'e1 di Dafna, il pimse mira un calugar citr'aclo. U
ntreaba aestu
Te-n1 plindzi, suflit ? Te-n'i ti deapiri, alba mea?"
,,Te,s'nu plingu, te s'nu mi deapir, pärinte Io-n'i
hit Dafna tea mu§ata, di di-amira ba§eatà §i-algsatà I"
Si-11 spuse Dafna tute a calugarlui, §i-aestu n'irá mare-1
curmi. Calugarlu u nvita si s'ducts la hiilu di-amira cit cama
aTon'ia ; s'nu u cunoasca virnu, deade stran'ile calugare§ti
§iiac§i Dafna tea mu§ata '§i nchisi la-amiraluI palate.
Agiumse tri§I cindu slatea numta a hiflui di amira. Ca-
lugara§lu trapse §'nis la palate i cum Il vidzura lumea a-
hintu n'ic, cä parea n'ic multu, acitara s'Iu schina §i s'faci
§icadz cu nis. Aclo era adetea s'dzica omlu §'cinticlu.
dzisira tut, omlu §'cinticlu, vin'e araSa §i-al calugaru§. Aestu
un cintic '§i §tia §i-acata si-1 dzica :
Vol' albile §'mu§atile,
Aro§ile §i-aleaptile ;
Vol surarle-a meale,
Arupte din steale ;
lu-avet gionile ?
lu-n'i lu-avet bunlu ?
Ci io-di hit Dafna tea mu§ata,
Di di-arairi bi§eati,
135§eati

www.dacoromanica.ro
102 TACHE PAPAHAGI

Ea cinta di-amirg, cindu avdza, licrini cap di--

ariti cura. Cara-1 biti cinticlu, dzise hillu di-amirg:
Aestu-I cinticlu a mel I"
Ma cglugäraglu, di-aclo iu avd-za, gri
Ba-1 gi-a mel r
cum §i-a t1?" ntribg hiilu di-amirä.
Atumtea cglugäraglu 'gi scoase arasa §i-armase cu-ar-
mata di lgludz, mugatg-mugatg, :
Doamne, ninga dol ocl'i si-u mutrescu I"
Hiilu di-amirg 'i-u cunuscu di 'ng oarg, di-gT u
lo di guge i, di oard tea, nu si mpgrti di nisi. Alintei
deade calea.
Pgrämi0 gtiam, pirämi0 aspugii ;
Nu gtiii cum feciri, ma nu v'arigii.

www.dacoromanica.ro
 TREI BALADE
DIN

LITERATURA POPORANA ROMIN *A

TRANSPUSE IN
DIALECTUL AROMTN

www.dacoromanica.ro
CELNICLU COSTA §I FULGA FLTRLU

Dimineata di-unä Gfoi,

Cindu negura di ploi
S'trapse tuti §'ditru vilifurf
Di s'videa pefu suntu cil'Iuri,
Sus, tu muntil'i armäne§tf,
Plini di cintite fure§tf,
lase Costa cu-a lui of,
Cu fälcarea-l'I dinIpof,
Di vizescu muntilif tut
Di-a luf of ebirbetf curnut.
Cu-a luf turme albe §'Fif
Costa-alinä muntil'i grel,
§'tu-aridzimurle nvirdzite
' 'tinde el cidirle tute,
lar cupiile ariescu
Di-umplu loclu armänescu.
Costa bagi-apoi ci§earea,
Cä lu-agiums6 prumuveara,
S'nitricuti siptimina
El acali s'tundi Rm.

www.dacoromanica.ro
 001

Fig. IL:- gstinci (cdpare)Tjin muntit Pindultti

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA. 107

Azi e LunI §i mine-I Mart,

Fudze Costa tri Durat
Ca sare
Tr'a lui mlloare
Si gumul'i tr'a lui Orel ;
Ca s'lla tirti
Tr'a lui mindzi,
Tilgane tri picurarI
Si taruhl tr'a luI giunari.
Costa cal'i n'i ncalta,
Cu ell gol'i ca n'i nchisea,
lar a bacilor 11 dzitea :
VoI lai bacl, voi lal giunari,
S'vol livendzi picurarl,
s'nu va dipartat,
Turmile s'n'i
Ma, ca s'v'ina Fulga furlu,
furlu clapcinlu
Te-are barba pin' di birnu,
Vol a luI s'l'i dat tri mcare
Urdä§i-alica ea s'vreare
Si-una mlloara tri fridzeare.
Ma, s'mutrit s'nu
patru s'l'i
S'nu va curma di of mlloare,
1 virn'aripa di n'eale.
Tine, Tulla nutinar,
AI-ti menga la minar,
$'cama mult la oala 'ale,
ClaIa lale §'ghesu-laIe :
Di ficIor ca criscuta,
Tri ea n'l del Io bana tuta 1"

Frundzi lemn uscat,

Costa 'n cale-1 astallat

www.dacoromanica.ro
108 TACHE PAPAHAG1

Di-atel Fulga, fur bitirn,

Fur ausii si fur ciapcin,
Fur cu barba pin di Vim,
Cu mustata fundutoasi
5'cu ciumaga fuviroasi.
Fulga dupa el tridzea,
Dupi Fulga ca-n'i v'inea
Tindzati, lele, fara tinti,
Taman patru-dziti tinti,
Tuti giunari si tut livendz,
Xen'i di-allurea far' parint..
Fulga, lele, n'i-ul videa,
Calea 'n doaria l'i-u-astalia,
Catri Costa si ndripta
Si din guri ca-P1 dzitea :
Cale bung, Costa frate,
lu ti duti asi diparte ?"
Costa, lele, zbor &idea
$i din gura ca-I'l dzitea :
la, nchisil s'io t'uni Mart
Ca s'nai duc pina Durat
Tra snail sare
Tri oi ml'ioare
5i gumul'i tr'a mei dui;
Tra s'llari tirti
Tr'a mel mindzi,
Snat: timbal-1 tri picurari
5i tiruhi tr'a met giunaria.
Fulga furlu cit avdza,
Fulga-al Costa ca-l'i dzitea :
N'i pare-aria, lai Costa frate,
CA ti duti alit diparte,
CA nchisisi dzua di Mart
Tra s'ti duti pinii Durat ;
C'astii-seari vream la stane
www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 109

S'In-am limerea, lai curbane I"

Costa ung te lu-avdza,
Costa-al Fulga te-11 dzitea ?
Du-te, Fulga, la ckeare,
Cg i oara tri tinare,
AI di tute trl micare :
Lapte, caca s'le-ai tu vreare-
I 'ni mlqoarg ti-1 fridzeare.

Oarg-bunr c5-§1 ura,

Costa calea n'i nchisea,
Fulga furlu te fgtea 1
La eg§eare si dutea,
Tu eglivg cg-n'i intra,
Ne cutarlu nu-agir§ea,
Tr1§1 la masti apoi n'irdzea,
Oile tute le-aduna
$'di cupie el curma
Unä aripi di Oí,
Cu minarlu dinipoi,
Si-atea °ale albg §'Iale,
Si-atea °ale ghesu-laie ;
C'avea Costa turme multe
Alinate 'n sus tu munte ;
Avea Costa ml'1oare *'n'eale,
A§i cum pri ter sunt steale;
Avea Costa noatinl §'n'el'l
Di umpha muntil'l cu ell

Azi e Luni §i mine-1 Mart,

V'ine Costa di Durat,
Adute sare
Tr'a luI ml'Ioare,
Tilgane trl picurad
Si tiruhl tr'a luI glunarI.

www.dacoromanica.ro
110 TACHE PAPAHAGI

El acasi nl-agiundzea,
Cal'i n'i l'i discarca,
Tilganile li dädea,
Apoi 'n sus tu munt apca,
La d§eare agiundzea,
nitritele ci muldzea
5i videa, lele, videa
Cä laptile nu-l'i i§ea,
Giletli nu si umplea ;
Apoi tu cutar intra,
°dill patru ca-1'1 fätea,
Si-nq videa, lele, videa
Dit cupie cä-l'I lipsea
Atea oge albä §laie,
Atea cafe ghesu-laie,
Cum tu turmi nu eara
Alta cama gioanä: di-ea :
Ea duchea clndu vrea v'inä
DzIle-arale i pluinä,
Si-angina oile ca s'v'ini
Tra sle-aveaglie di furtunä ;
Cind duchea c.d.-1 dzuä bunä,
Scutea 'pile prit pädin'I
S'le-ariia ca ni§te alghin'i.
Di-anvarliga lar mutrea
Si-nil videa, lele, videa
Dit cupie cä-ri lipsea
Giumität di &fie MI
Si-alte-ahinte albe oI.

Costa mintea Vi-u chirdea

S'greti tu inimä-r1 chica
Cind &idea di s'mindula
La tea ()ale albä §'laie,
La tea oafe ghesu-laie.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE ARONLINEASCA. 111

Costa-atumtea te fitea?
Picurarl'i n'i ntriba,
Ma virnu di eh nu §tia,
Gura muti l'arminea.
Costa-atumtea §uira,
Uni cfn'il'i te lu-avdza
Diudioari se-aduna
S'ningi Costa ci v'inea ;
Cu tut cin'il'i di la stane
V'inea §'Dolca ca
Dolca, citatii bitirni
Di bitirni te-§i eara
Per pri nisi nu-§i avea.
Di tut cin'il'i n'i-alidzea
Pri cätaùa tea bitirni
Te §tia-ara8a di la stini.
El pri Dolca ci n'i-u loa,
Tu cipare u bi.ga,
Zboare greale arca,
Cu cirliglu n'i-u bitea
$'ma napoi a§i-l'i dzitea
bitirni,
$tial araSa di la sting:
lu sunt mrioarile a meale ?
lu sunt turmile-n1 di n'eale ?
Dolca, laia-§i, aura
Si al Costa zbor turna :
Costa, celniclu a meti,
Nu-t feciti eú aest ariti I
Eù pri Fulga '1 cunu§team,
Furlu-a furlor io lu §tlam ;
Eü di nis mi-aveam ligati,
Ma nis grea §cop n'f-are-arcati.
Atel'i patru-dziti-tinti,
Tindziti tamam firi tinti,

www.dacoromanica.ro
1 12 TACHE PAPAIIAGI

Stanea ntreaga u pradara,

011e-apola n'i-adunari
Sus tu munti li bigara
Tu limerle-a lor di veara.
V'inu, Costa, dupa mine
Tra fati cum i ma ghine

Dolca, zbura,
A poi ninte ea u loa,
Calea furlor ea u-afla,
Pri Costa ca lu-adutea
Sus tu muntilri arrnanesti,
Tu limen §'paduri furesti.
Dolca torlu aspunea,
Costa dupa ea imna,
$i cind Dolca n'i nchisea
Cin'il'i tut ca. se-aduna
$'dupi Costa nisi s'tinea.
Tut cu nîi dadun n'irdzea
Si-Ursa, cinile barbat,
Di lupoan'i-arail miscat,
Ursa, ma marle pri
Tata la sai-dz5ti di cing
lele, cum n'irdzea
cararea ca u-afla,
Dit padure ca-n'i isea,
Si-aclo iti agiundzea,
Aclo Costa te-n1 videa?
Niscinti ml'ioare taria,
Alti di chel'i li bilea,
Alti tu 61a-rt. hirbea,
Alti n'el'1 la foc fridzea,
Ina Fulga, fur bitirn,
Fur austi si fur ciapcin,
Fur cu barba pin di birn,

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCI 113

Sidea mpade si mutrea

*'carne di n'el fripf mica.

Costa ttng agiundzea,

Fulga iti n'i-ul videa
mima ci l'i ngl'ita.
Costa-atumtea te fätea ?
Ni minuti nu chirdea,
Citri Fulga se-astridzea,
Di zverci n'i-ul apuca
i-apoi asi-I giudica:
A lai Fulga, fur bitirn,
Furlu-a furlor, fur ceapcin,
Fur cu barba pin di bin',
Tri limen i mi-ai ntribati
S'io, al-tale, io t'am datg
Nai ma graslu-a met sugar,
Cum prindea tri un giunar ;
Ded tri meare a tilor,
S'bea si s'micg iti vor;
T'ded tin'ie citg vrusi,
Ca tri-un vecl'iu oaspe-aust:
Cu-ahit nu ti siturasi,
Ma-n'i furasi, bobo, furasi,
Giumitgt di toile la
Si-alte-ahinte albe a
Multu suflitlu-n'i mi doare
S'cama mult argil In'i pare
Tr'atea °ale albg slaie,
Tr'atea oaie ghesu-laie,
Cum tu turmg nu se-afla
Altä cama gioang d-iea :
Cind duchea cg-I semnu s'v'ing
Dzile-arale i pluing,
Angina oilè ca s'v'ing
8

www.dacoromanica.ro
114 TACHE PAPAHAGI

Tra s'le-aveagl'e di furtung ;

Cind duchea cg-I dzug bung
Scutea oIle prit "pädin'l
S'le-arria ca ni§te-alghin11"

Fulga treamburg §i mtrea§te,

Costa grea§te §i zbura§te:
" Dolcä, cgtatig bitirnä
Tine pri Fulga di vinä,
Anvirtea-I picurgrea§te,
Si-1 cruescu Io furea§te 1"
Dolca unä cg lu-avdza
Pri Fulga analt sirgbía
Si di ving-n1 lu apuca;
Si-Ursa, cinile bgrbat,
Di lupoan'i-aräti ml§cat,
Ursa, cinile bitirn,
Tatg la §aI-dzatI di cinl,
Tine pri Fulga di birn.
Costa dup' alant si 15a,
Dui:4 patru-dzäti tintI,
Tindzgti, lele, färä tinti,
Xen'i fir' pgrint.
Costa dupg ni§I s'tinea
S'L'Iarlu torlu aspunea,
alt cine bairn,
Tatg la trei-dzatl di cinl.
Liarlu agiundzea
Di plitärl cg n'i 11-apca
S'tri§I la Costa ¡'i-adutea.
Costa ung l'I-acgta,
Prit lipi8g tritea,
Ping cindu bitisea;
Dupg te n'i-l'I vitima,
Cite tinti l'i-aduna,

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMA.NEASCI 115

Noaüä stoguri indridzea,

Leamne nvarliga biga,
Foc tu patru pirt d'idea :
Cad pri cale nglitos tritea,
lnima 11 si li§ura.

Ma cu Fulga te fitea ?
Ningi foc n'i lu-adutea,
Ningi piri n'i-ul liga,
S'cindu pira si tuchea,
Costa laztu n'i scutea,
Tu inimi hidzea,
Caplu cu-apala-11
T'uni suli lu ntipa
§TAmiri ci fu-adutea.
Amirilu ma-I videa,
Zboare bune-al Costa-11 tea,
Scumpe oare didea
Si din guri-a§i-11 dzItea :
Lai giunar dit Arminame,
Costa lai cu mare name,
Te-ascipa§1 di-un fur bairn,
N'ascipa§i di-un om ciapcin
Noi di multu
Di-a Jul tor tu munt si dim,
Ma tr'aflare nu lu-aflim
S'niti nu ptum
Tora deade Dumnidziii
Sleate a§i cum vrui
Di-11 vidzui caplu-11
Caplu-al Fulga blistimat,
MicItorlu-a oilor;
Frica cilnicadzlor,
Scoplu-a chirigiadzIor I"
s'turna,

www.dacoromanica.ro
116 TA CHE PAPAHAG1

Amirälu zbor &idea,

Truplu-al Fulga si-11 lu 17a,
Nuntru 'n Dunäre s'lu da.
Zborlu iti-I bitisea,
Huzmichiarl'i si ndridzea :
Trt§i la Dunäre s'dutea,
Truplu tu-apä lu-aruca,
Ca cheatra tu fund cidea.
Cu-arinä se-amistica ;
Caplu-l'i pri-apà stätea,
Ca 'nä peanä amplitea :
Cit la Dunäre v'inea,
Cit pri Fulga ra-ul videa,
Crute cu-andreapta-§1 fätea,
Lumea tuti zbor fätea,
Numa arminea.

MoT nculea,
Costa ca te plan cruia ?
L'Amirälu si dutea,
Sänätate
tinea
S'ma napoi a§i zbura :
Doamne-agiutä-ni s'mi fac nun
pri Costa si-1 curun
El pri Costa-I isusea,
Fri Costa a.* lu ncruna,
Lumti mare c5-11 fätea,
Lumtä mare-amiräreasci,
u mtä mare, cilnicheascä,
Cum i lumta armineascä.
Lumea bea
5i s'hirisea
al Costa tut ura
CA-1'1 ascipi di Fulga.
www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 117

Ana Costa far s'turna

'N sus tu muntli-a Pinduld,

Clò iu suntu stirae-a ;

Picurarl'i
Dupi oI el'i inchisea,

www.dacoromanica.ro
118 TACHE PAPAHAGI

Di prit le-aduna,
Turma i'arä le-adra,
'N sus tu munte li scutea,
La cä§eare li mbrusta,
Sli mulg li mbäira
Giletli tute si-umplea,
Laptile tamam i§ea.
Stanea el u-anvirliga,
011e tute misura
Si videa
Cá nu-11 lipsea
Atea oafe albä
Atea oafe ghesu-laie
Te di c'n'ic uare criscutä,
Tri nisä da baria tuti.
Unä lucrulu bitea,
Picurarl'i acl'ima
sMa mare-arugä sTä da,
Seapte but cu v'in scutea,
S'cit pri aclo calea tritea
Tu-aumbratä
Si din gura' lä dzitea:
glimari, si vä mbitat,
Gioc mu§at apoi s'eucat,
C'a§i-i datlu arrnänescu
La-a nost popul cilnichescu 1"

www.dacoromanica.ro
 CORBEA

Frundzä n'ici dit pädine,

Ascultat, Arming, pri mine
Si vä dzic et Corbea ghine.

Frundzä vearde dit curie,

Arucat tu filichie
Di-Amirälu di Vlähie,
Dzate Corbea tel giunarlu,
Dzate Corbea atel furlu.
'N filichie la Opri§,
Clo iu-§i easte Corbea ncl'is,
Seade tu-apä
Ca s'nu-ascap6,
Cu cl'ei greale pri la u§e
Si cu brändzile di gu§e ;
Brändzi la cioare, brändei la min%
Cum nu vidzdi di end him.

Frundzii veardeldin Vlähie,

Tri te §eade 'n filichie ?
Tri 'nä-apali mult mu§atä,
Tu amalamä virsatä,
Di nu Oil tine furatä ;

www.dacoromanica.ro
120 TACHE PAPAHAGI

TA' un cala ltit

Cal arolti dit Argyle,
Cal te fudze c'aqräpie.
S'filichie di cind §eade?
Di noa an'i i giumitate,
trei dzile di veari,
Di se-avde di hoari-hoari.
Frundzi vearde,
Putridzage 'n filichie
Noatiii §i giumitate,
Si-alti noatiä me§I ma §eade ;
Di trei orl tut cite noailä,
Fac ca v'inghit eninga §eapte,
Di and Corbea nuntru §eade.

AzI e sirnta Simbäfá,

Mine e Duminick
Duminica tea mare,
Dzui di särbitoare.
la fu es dit :Bänästire,
Dupä simta
S'duc tut celnitl'i primnare
Si-Amiralu la-avinare.
Frundzi vearde lemn uscat,
la, a rna napoi fu dat
Ca-al Corbea mumà mgrat5,
In Moldova 'n sus fugatä,
Babi
SlabA
S'inimoasg,
lar la minte ahindoasi
Si la zboare mindioasä,
Nviscutä tu stran'i noatiä,
Adute niscinte oat:4
Al Corbea te easte ncl'is

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE A ROMANEASCi 121

'N filichie la Opri§.

Prit sucächi dit pulitie
Ea n'irdzea, n'irdzea in v'ie,
Aüà s'chirdea,
Aclo i§ea,
Pin' la Corbea c'agiundzea.
Aclo macä nri-agiundzea,
Baba
Slabi
$'inimoask
lar la minte ahindoasi
Si la zboare mindioasä,
La firidä ea sidutea
$i durut ea tut striga:
Corbea, Corbea, aúa e§ti ?
Corbea, malcä, te nu-n'i gresti ?
Corbea, di
Dzi-ni a n'ia ca si §tiù ;
I ca s'hibä di hi mort,
Cu preftul s'ti scot,
Grinu ndzernu si t'adar,
Ca la gort, a meti giunar".

Corbea, ca u-avdza,
Boatea-a l'eï c u-aduchea
$'di niuntru ma-11 dzitea :
Maki vrutä, :mica mea,
Maicä, pare cä hiti
Suflitlu cit n'i-u lu tin.
Aúa nuntru mi uscai,
Ca at:a di cind intrdi
Percea-ahit ni-are criscutä,
Ca SaZilli n'i-u-am a§tirnutä,
Cu barba mi-am anvälitä
S'cu mustitle mi-am a§tearsi.

www.dacoromanica.ro
122 TACHE PAPAHAGI

Ma nuntru end intrai,

Te-ni vidzuf clndu ni-arcaI
Ocl'ill di-avarliga ? Val' 1
Mi-ahuleati
Nipirtitle,
Si earafi
Ca atile,
Broa§tile
Ca nutile,
Serchili ca andrealile.
Tora sunt nipirtitle,
Maki, sunt ca grendzile,
Broa§tile
Ca cofile
S'§erchill miri ca ciunile.
Di cind, maici, ail infra,:
V'inu 'n guri riu-n1 bagai,
Somnul nu mi-are-acitati.
Tute et' le-am arivdati,
S'ninga pot s'le-aravdu tute,
Mag slipseasci 'ni lieati:
'Ni nipirtici fricoasi,
Nipktici fuviroasi,
Foclu laiti s'eara si-u-ardea
'S'feate cull) tu barba mea,
SI-aria, raga, ea ui
S'otile Ca le-alisi
Nghios tu fundul di §ilvare,
Citri nghios tu pu8unaTe.
Si sumsoari ea-n'i cluci,
Serchil'i n'iti ea ci-11 miri ;
Sumsoari n'itl'i 'ell mbroasti
S'tut mi chipini di coasti.
Cindu ea culac se-adari,
Ngl'iati inima-n7 truoarg ;

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 123

Cindu, maica, ea si tinde,

Truplu tut ca ni-u lu tindze."

Mi-sa dupa te lu-avdza,

Mi-sa, laia-§i, te-n'i adra ?
'Na minuta nu chirdea,
Fuga ndreptu ca u loa,
Tri§i la hane si dutea,
Mina pri cofa baga,
Dzati-ucadz di v'in turna,
'N v'ie ea napoi s'turna,
La firida u-adutea
Si-al Corbea ca 11-u dadea.
Corbea iti u videa,
Dit hicate el uhta,
Ocl'il'i 'n sus ca l'i ndripta,
La Dumnidzati s'minduia,
'N sus la Dumnidzaa mutrea.
Dumnidzalu n'ili-1 loa,
Dumnidtati pteare-l'i &idea
S'sanitos ci n'i-ul fatea.
Corbea sin a se-aduchea,
Cu-ocl'i la el tut mutrea,
Cofa tu mina u loa,
Din-astinga se-alisa,
Cofa 'n gura u-adutea,
Budzi pri cofa baga
Si din cofá cind surghia
Chica nuntru nu-alasa.
Apoi cofa cind arca,
Cofa anda u-anvirtea,
V'inghit furi el arcutea
Si pri tut ca-l'i vatama.
Apoi cu mi-sa zbura
Si din gura ma-l'i dzitea :

www.dacoromanica.ro
124 TACHE PAPAHAGI

Fig. 13. - Aromin din Pind in cosium naional de seirbeitoare.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANE.ASCI 125

Maki vrutä, mica mea,

Nu-I mirtii di bana mea?
'N filichie mi-ati arcati
Tri 'n'apali mult mu§ati
Di nu tiii tine furatä ;
Tri un cal a meti nAdie !
Cal aro§ti dit Arävie,
Cal te fudze astripie :
Altu stepsu eii nu ptui
Se-aflu. Ma napoI statui,
Mult stitui 'mi mincitiii,
§'Ia sli ciiic te plan cruii :
Az1 e stmta Simbätä,
Mine e Duminic5,
Si-i Dumtnica tea mare,
Dzui di 'nä särbätoare
Cind es celnit la primnarei
Si-Amiradz la avinasre.
Tine, maki, si-nri ti dull,
L'Amirälu si-n'i te-aruti,
Di diparte sTi ti ncl'in'i,
Si-11 ba§i poala §i-a lui midi,
Di-aproapea si-ri dzili: mu§at
Cu gralli tu läcrin'i nicat :
oLlartä-1, Doamne Stefan-Vodä,
L'iartä-1, Doamne, pi Corbea,
a bidel'i vai pläteascä,
Gilep nu vaï agirpasci,
Celnic iari si se-adari».
Du-te, maic5, du-te,-azboarä,
N'ila poate cä va-1 toarnäa.

Baba unä te lu-avdza,

Baba clip nuil a§tipta :
Chiar atumtea ea s'dutea,

www.dacoromanica.ro
126 TACHE PAPAHAG I

N' calea-al Amira 4ea,

Di diparte ndzinucl'ea,
Mina §'poala ea-l'I ba§ea,
Di-aproapea-1 plrlicIrsea
Si din gurä ma-l'l dzitea
Liartä, Doamne Stefan-Vocla,.
Doamne, pi Corbea,
Cà nu-n'i pot dip marata.
Bidel'ile vat' plateasci,
Gileplu nu Vagir§easca,
Celnic Iara si s'ducheasca 1"
Stefan-Vocii a duchea
Ca te lucru baba vrea,
Si din gura ma-I'l dzitea :
Baba'
Slabi
S'inimaasa,
lar la minte ahindoasi
Si la zboare mindioasä;
Asculta, baba, pri mine,
zburäsc di Corbea ghine
Azi e simta Simbätä,
Mine e Duminica,
Dumlnica tea mare,
Dzui di 'n5 sarbatoare,
S'tine val hil soacra-mare.
Eù al Corbea te-i tu heare,.
Cu brandzi pri la cicloare,
Eti Mafia, baba, 'na featä,
Pri loc nu-i alta ma m§atä;.
Ea se-aclqama Carpina,
Adusa din Slatina,
si-I ca cu tipor indreapti,.
Cu tupata
'N 6.6E11 e ca minuta,

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMXNEASCA. 127

Mesen timti, nicartiti,

lar la cioare-azvistusitä,
Tri Corbea tamam aleaPtä.
Bab& frundi8i ni-avuI,
rifti se-am la numta lui,
rifti tri§i din Bucure§ti,
Cu ecsuSe visilche§t1
rifti cu tiruhi aro§e
S'cu §ilvari di par ca bo§e ;
Cindu-ll vedz ti v'in niorI
Sli cutreamburi tra si morr.

Cit bitirnä ea Yeara,

Ca ficlor in sus nsärea,
Sit'una-anasi aläga,
Tri§i la Corbea si dutea,
Di firidä se-alichea
S'tute-a lui ea li dzitea :
Corbea dupa te u-avdza,
Corbea-inatea lu-acata
Si uhtinda in dzitea
Tali, mach', nu-n1 mi cirtea,
C'a§i easte mulgarea,
Coadä lunga §'minte scurtä,
G1udi lta nu §i-ahita ;
Cap ligat, inimi timtä.
Te di ininte nu-1 azvimti.
Et ti dzigi Duminica,
Tine n'Iarsi§I Simbita.
Atea doamni Carpina
Adusä din Slatina,
Nu e, maca, niveasta;
Ea e, maca, moartea mea,
S'mi curunä vor cu ea,
0, ca va di bana mea 1

www.dacoromanica.ro
128 TACHE PAPAHAGI

Ea e, maicä, sula grea.

atell §ti i car'i sunt ?
te-azboarä vimt,
Cu peanile
Cu ciocurle mari turnate,
C'ungl'i m5ri, vedz si mori,
Cu §ilviri la cioarle-a lor,
Tes tu sindze-aro§ii muliate.
pri mine val. urn'iasci,
Cirnuri v'ii di mine s'mu§ci,
Sindzile tut s'n'i lu bea
mgc5, lumta mea 1"
Baba una c lu-avdza,
Tut uhta
tut plindzea,
Perl'i din cap '§'11-arupea,
Cindu Corbea jar dzitea :
Plingul, maick nu e bun,
Mintea-t cheri cu el dadun ;
Cit tr'a meale amärtii,
Nu te-aspare cit him v'ii.
Ma vedz, nu va Dumnidziti
Ca se-ascapä calu-a met' ;
ße-ascipare el, fug §'eti.
Ca s'vrel, maica, ca sei-ascap,
Du-te 'n v'ie, treti di trap,
Du-te 'n tara di Moldova,
L'ahurea di call' al Corbea,
La groapa cu §eapte nuti,
Calu-aro§lu s'n'i lu-aduti,
Fir' di §ea.ai, fir' zinghii,
Ne a§tirnum. intu, tii 1
Ma§i un lucru, maica mea,
S'nu-agir§e§ti si-aduti
Ciipitunglu di sun Fa,

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 129

Cipitun'15 ne lung, ne scurt,

Cu de-asime hir cusut,
M§at ca soarle di sir? ter
Bana tri el pot si-n'l cher.
S'n'l-adutI, maicä, ca tu n'iate,
S'vilendza di siltinate
Te u-arcain pri cäpul'e,
Di mtrea oamin'I sute s'n'il'e.
Calu cindu va lu-aduti
Cävalá si nu te-aruti,
Firnul lu tin'l tu män'I
Si-el si s'ducä arivän'i;
Si 111 firnul
Si-el si gloacä di hataiii;
Si lu-aduti di firnu trapt,
S'firnul di-a täti brin ligat.
Amirälu and va-1 veadä,
Ca chirut, di dor vai cadä;
El pri mine va mi-acriama
Si lu ncalic e6 ni0eami,
Ca si-11 veadi-a lui imnat.
Fudzi, maki, cä-I aminat ;
Adu-1, adu I tea mea soarte,
Tra se-ascap, maIc5, di moarte".

Unä baba cä lu-avdza,

Mindila pri cap liga,
Cirarea ca-ni apuca,
Si n'irdzea, lele, n'irdzea
Pinä nclo, tu Moldova,
Cum dzise-a l'el Corbea.
Aclo ii agiundzea,
Sapa tu mlni lua,
Loclu-anapu8a turna,
Tutä dzua ea-rel säpa,
9

www.dacoromanica.ro
130 TACHE PAPAUAGI

Ahurea sun loc u- atla

$'calu ca-n'l lu distupa.
La use cind agiundzea,
Creak la use afla,
Creak mare ca cofa
Pri purtar ea n'l-acrima,
Dosprate di eel cifta,
Pin.i end Ii uldisea.
Creaia pin' u discridea.
Baba usea discridea,
$'calu-aroslu cind videa
l'i si ntunica,
Cu jar di foc ea-1 hrAnea,
ApoI cu-api lu adipa
Si Cu v'in n'i lu-aspila.
Baba nu-agirsea tra
S'c5pitun'llu di sun ea,
ne lung, ne scurt,
Cu dt-asime hir cusut.
Si vilendza tea dit nlate,
Vilendza di siltinate.

Calu-a babirei-111 dzitea :

Steardzi-me, lea maia mea,
C'amärt,I, maien1 adratil
Di cind aúa mi ,bigatt
Tinir n'i-intrai, d'ett,
$'tora n'i-es bitirn-arki 1"
Di c5pestru baba-1 loa,
Afoari lu scutea,
Vimt di veari
bätea,
Vimt di searii
'L hAi8ipsea.
Calu aroslu-anasii .16a,

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 131

Di-avarliga ocl'i-arca,
Loclu tut el n'i-ul muntrea,
Dzenuri s'inunti
S'cind tu v'inglä el si-unifla
Loclu tut s'cutrimbura,
$i-acta
Di-n1 arujea,
CAsle tute-aräsuna.
Cisle 'n pade si surpa,
Mururle mag arminea.
Arujea
'rria tut mutrea,
Cäfta, lailu i, pri Corbea.
Baba calu cä-n'i lu loa,
Di cäpestru lu-adutea,
'N pulikie n'i-agIundzea.
Cindu tu sucicia intra,
Calu, lele, arujea,
Primitefti se-asparea,
Celnqi afoari isea,
Tut di Corbea cfi zbura,
S'ttit asi avdzai cä grea
Naci ascipä Corbea ?"
Cit pri babä-andämusea,
aroslu cal videa,
Dipriunä ma ntriba:
Nu 1u-di calu trI vindeare?
Va-t däm cit va u-di tu vreare ;
Ca s'vrei, .alaxea cu nol,
MasI tri un noI va-t dàm dol.,
Ba, putem si-t däm si trel!"
A lor baba te lì grea ?
Baba te lä-apindisea ?
Nu lu-am calu tri vindeare,.
Ma-ni lu tin s'Iu dati tri hare

www.dacoromanica.ro
132 TACHE PAPAHAGI

Cu.( vai poatä s'n'i-ascapare

Pri-a meü Corbea, s'eas'afoara!"
clnd avdza,
Celnitl'i and aduchea,
A babil'el ni§i dzitea:
Du-te la darati, moi baba,
Si nu gre0i tu oara slaba 1
Cind cara Corbza nafoara
Waru§na tu iti oari
El di averi nii dispuria
S'di frica na lihotirsea.
'maca noi dziteam tiva,
El ciumagiu anvirtea,
Pri plàtàii cä ni-1 cruia,
Niveaste ca. n'arachea
S'cu rase el s'priimna I"

Baba la Corbea n'irdzea,

Calu al Corbea lu-aspunea,
1w-a Corbea u nvita
Te se adara maica-sa.

Moi lilice di cairn&

Baba-a6a, baba nculo,
Baba sucachile batea,
Calu dupi ea lu-avea,
Ea di firnu n'i-ul tinca
S'firnul di brin liga.
Si n'irdzea, lele n'irdzea,
La palate agiundzea.
Tu palate te eara,
Tu palate te-n'i videa?
Amiralu zbor
Mingilize n'i-aduna,
Celnitl'i tut ri-acl'ima,

www.dacoromanica.ro
 Fig. 14. - Membrii comunitätei comunei Avdela (Pind).
Cel mai din stinga (Sterie Pappa), stInd pe banca, a fost masacrat de antarti In 23 lulie (st. v.) 1905.

www.dacoromanica.ro
134 TACHE PAPAHAGI

Celnith aclo v'inea

Tra si nsoarä pri Corbea
Cu niveasta Carpina
Adusä din Slatina,
Si s'l'i faci nurntä mare
Tu dzua di särbfitoare
A§i luerul lu-adutea,
Ca pri.aclo baba tritea,
Cu calu di firnu trapt
S'firnul de a Pei brin ligat.
Stefan-Vodä videa,
Di firidä se-alächea,
Barba 'n gura u turna,
A celnitlor lu aspunea,
Giahte 'n suflit lä baga.
apoIa te-nq fatea?
te-havea,
Ca välarl'i te-agiuta
Tri§i la baba-11 pitritea
Ca si ntreaba pri baba
Di-are calu tri vindeare,
'cite lire vat' cartare;
I tri tramba ca s'lu-aveare,
Tri un cal el'i da doi,
Maca s'nu, da §i trei
Baba te l'apindisea?
Baba fune u tinea :
Nu lu-am calu trl vindeare-,.
Ni pri trambi nu-i tri dare,
Ma-n1 lu tin si-1 daú tri hare
Cui va sta pri nis &dare 1"

Amirälu ma u-avdza,
Celnitl'i mad:. videa,
Huzmichfarl'i pitritra

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMINEASCI 135

Tra si ncalici pri-aro§lu,

Si l'aspunä imnatlu,
Cä l'armase suflitlu.
.Huzmichiarl'i si dutea.
Cäträ cal Iuru§e da,
Wide pri-aghemi biga,
Pri cipul'e-1 hlibipsea,
Priste eaüä se-andrupa,
.Catu tiva nu fitea.
Firi s'minä a§tipta
Cävilarlu c'ansärea ;
Si-atumtea v'inea,
El tu v'ingli si umfla,
Cävälarlu ncla lu-arca,
1-learea nuntru ci-11 cripa
S'mortu 'n pade lu-a§tirnea.
Zdîpîni un'oará,
ZdIpini pinä di noatii,
Cindu baba, ma videa,
c5-11' si fitea,
La Stefan-VodA n'irdzea
11 4-1 pirlicirsea :
Doamne, Doamne Stefan-Vodä,
Ficior e§t1,
I ninga cre§ti?
Nu faspardzi oastea 'n cot
El'i s'lu ncalia nu pot;
Ma§i pri Corbea, te! ¡lunar,
pri el '1 tine nealar,
vedz, Doamne, arivane,
Si dziti: te cal, te ni§ane 1"

-5tefan'-Vodi u-asculta,
PäIn'ile ce-nti1i bàtea,
Zbor la huzmichiarl &idea

www.dacoromanica.ro
136 TACHE PAPAIIAGI

Ca se-aducA pri Corbea,

Cä lu-asteaptA gatea,
PAlatea si niveasta.
Huzmichiarl'i ma nchisea,
Pri Corbea scutea,
pri Corbea lu-adutea
Pri doatii scindur1 di use,
Cu brAndzi di minli 'di guse,
Vulusite la igime
Cu tinti ucadz de-asime.
Corbea nuntru cind intra,
Cilnicoan'ile-aspärea,
Celnitl'i crute-si fitea,
CA mult fuviros 's'eara :
Barba4 ping' la dzinucl'i,
Percea-agiundze la cAlcin'i,
Barba §i mustAtile
1.1-anvAlescu min'ile,
Dzeanile,
Sfrinteahle,
L'i-acoapirà bratile

AmirAlu ma-1 videa.

Amirglu te-1'1 dzitea?
Corbea la nu ti &tea,
CA, la v'ine §'dzua ta
Ca si gioti 1; numta ta.
Ping s'v'ini niveasta,
la ncalici-t calu msat,
videm a lui imnat,
CA n arse tu hicat I"
Corbea-a lui te zboare-11 grea?
Corbea te lq-apindisea ?
Cumu s'va Mgrilia-Ta ;
Ma, si ncalic nu vaI pot

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCI 137

Pin' dit heare nu vat* scot

Mina mea. Simaci te-aspani
S'nu tascap de-aaa ncälar,
Dzi-Ifi si-ni dizleagi-astinga
Si si-ni leagi ma§I andreapta".
Un i zborlu bitisea,
Stefan-Vodä zbor dädea,
Mina stinga-11 silighia.
Corbea, lele, te-ni fätea ?
L'Amirälu lar s'turna
*i-AmiräluI ali-l'I grea :
Nu §titi, Doamne, di val. pot
Si ncalic, li§or nu-I dot.
Cä efi cind n'i nalicam
Heare di mini et nu-aveam,
'niti vulusit earam
Cu tinti ucadz di-asime
Di la gu§e pin' pri sine"
Stefan-Vodi iti-avdza,
Stefan-Vodä zbor dAdea,
Brändzile cumit le-adra :
AI, incalicä I" PI dzitea.
Corbearlele, lar ili grea :
Di al fricä, Doamne-Mare,
Si nu-ni fug cu el cilare,
Pot si-ni 'edit' qi-andreapta mini,
Ma calu nu va mi tinä ;
Ci eft' cind lu ncälicam,
Cit ma ghine mi tundeam,
Barba n'i-u xurseam giunea§te,
Perlu ni-ul tiliam furea§te,
Ma tora nu mi cunoa§te,
Ni s'Iu ncalic nu se-alasi".
Ste fan-Vodä te files ?
*tefan-Vodi zbor &idea,

www.dacoromanica.ro
138 TACHE PAPAIIAGI

Pri Corbea c n'i-ul tundea,

Pri Corbea c n'i-ul xursea,
CA cu mintea:l'i giudica
C'a. di sulà nu Vascapi.
Corbea, lele, se-anvirtea,
Calu-aroslu el muntrea
51-Amirälui, lar dzItea
Etmu him, Märilla-Ta!
Ma stii, Doarnne, i nu sLii
Ca te stran'i eú purtam
Cind pri-aroslu neälicam ?
Pri-a rneii cal, Doamne, arcam
Vdendza di siltinate
Te-aspunea a meale nlate,
icapitun'ilu-aest minut,
Cu de-asime hir cusut ;
Armatle pri mine ioim
Stran'i di Domnu nvisteam :
Calu ca mi cunustea
Si-apoi singur se-aplica!"
tefan-Vodi uni-avdza,
Cama multu se-aprindea,
Trisi tu chica.
Stran'ile cä scutea,
Armatle li distindzea
Corbea li &idea :
Aide, ncalici dzitea.

Corbea, lele, se-aplica,

Corbea, lele, li nvistea,
De-a lui cal cä se-apruchea,
Crute mare ci-§I fitea
S'tu-a luï minte nis dzitea :
Mare easte Dumnidzifi
§icind e ghine, §'cind t

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 139

Cumu ncalic calu-a mett,

Cum-ascapi §'caplu-a meti !"
El l'aro§lu si dutea,
I-11otea §tcaplu-I'l hilSipsea,
Furea§te cä-11 uira,
Calu-attnntea arujea.
Ciorlu tu scarä biga,
Ma ciciorlu nu ncipea.
Semnu-aturstea ca-11 fätea,
Calu, lela, ndzinuclla
Hat Corbea
Pilatea di s'cfnidisea I
Apol Corbea te-ni fätea?
Citrä Domnu si turna
ma-I'l dzitea
Doamne, Doamne, Stefan-Vodä,
Cara s'hibi di t'u fricä,
Di la poarta tea ma n'ici
Pin' la poarta tea ma mare,
Tute ncl'idi-le cu heare,
Ci vedz, Corbea e calare.
Bagi-t oamin'i cäräule,
Scoate armate §i sule,
Bagä Doamne, aschirladz
Cama n'iti §1 cama nalt.
Dä-15, Doamne, treat tu män'i,
Dä la alti
Scoati-t °arnica scoate-aräti,
S'nu-al frundidz pri caplu-a ;

Cä eti ghemea va-11 sirghescu,

Si videt imnat dumnescu
Di un cal aro § furescu I"

Stefan-V(3dg si turna,
Cu celnitri si zbura

www.dacoromanica.ro
140 TACHE PAPAHAGI

a lui te-I'l tea ?

Doamne,-a§i ca
Slugi nu poate, §i s'va,
Cä nu-1 drac, i alt-tiva.
Stefan-Vodä. lq-asculta,
Unä§uni zbor &idea,
pri mur bäga,
Pilatea u-anvirliga,
Portile cit li .ncl'idea
Si Cu mintea-r1 giudica
s'va, nu-are prlu si
Nu-I darac dit min'I si-nq fugä!"

Corbea, lele, ocl'i-arca,

Corbea, lele, n'i nchisea,
Calu dit näri foc scutea,
Loclu-anapu8a turna,
$'cind mihmuzea lu schina,
Mpade cindu el cälca,
Chetirle ascäpira,
Loclu-aro§ napoi s'videa :
Aratru pri-aclo sitritea
Nu vrea handa I
Pälatea u-anvirliga,
Apoi tru Jume s'bäga,
De-a ha mum'A se-apruchea,
Vir tu ocl'i nu-1'1 bäga.
Iti di ea se-apruchea,
Mina pri mi-sa bäga,
In cälar, u-aruca,
Ningii nis cä '§1-u tinea
Si nchisea, bobo, nchisea,
Pälatea u-anvirliga,
Di-avarliga u-adutea.
Ma cindu u-anvirliga,

www.dacoromanica.ro
 A NTOLOGIE AROM kNEASCA 141

Ocl'i läf indo '0-arc 1,

Murlu-anamisa stätea,
S'clnd ambar a lui l'i v'inea,
Ghemea-a calui cä-11 trIdzea,
Calu-aro§lu si sirghea
Sloe dit närle-a lui scutea,
S'iu murlu ma nalt eara
Priste nis cA-n'i ansärea
Cu Corbea §i cu mi-sa:
Tut ca marmur arminea /.
Corbea calu-apoi linea,
Cu Stefan-Vodi zbura
Si a§i n'i-ul giudica :
A lai Doamne, Stefan-Voclä,
Te arale eti t'am LOA
Tu brändzi di mi-aï bägatä ?
Virnu cal el nu-t fural,
Ni niveastä nu-t luai,
Ni fidorl nu-t dispullai
Tine nuntru mi-ai bägatä,
Tri micare nu n'I-:ai datä
Ni trl mcare,
Ni trl beare ;
Mi Vinu§1 tu hipsinä
Ca pri-un mare chirlti,
Si stall cu nipirt:tle
Si si-nq cinti broa§tile,
Si-ni binedz dadun cu §erchill.
Tora, Doamne Stefan-Voclä,
Nu §titi ai oamin'i s'li tinä
Cu cal'i buni ca si me-avinä,
Simi-acatä s'mi isuseascä
Cu niveasta tea dumneascä,
Cu niveasta Carpina
Adusä din Slatina ?"

www.dacoromanica.ro
142 TACHE PAPAIIAG I

Cum dzitea
Si cum zbura,
Mihmuzi-a calui
Si-apoi, lele, cind fudzea
Ninga 'ni-oarä ma-1g dzitea :
Arming, Doamne sinkos,
Cum i Corbea hirios !"
Amirälu -zbor turna :
Ara-11u nu-i di la tine,
Arätilu i di la mine.
Oari-buni, calea-arnbar,
() lai Corbea, idI Ounar !
Corbea, ca trandalla m§at,
Du-te, Corbea, iu ti-i dat!"
1$i cind Corbea si dutea,
Corbea, lele, tut dzitea
A lai Doamne $tefan-Vodä,
Ca s'va bunlu Durnnidziù
S'easi-asi cum cruesc eta
tiù cä ghine va-ng l hibä,
Lumea tutä si-ng mi stiba :
'N sus tu munti te-apcarim
$i-aclo dol'i sgi ndridzearim !"

Apoi Corbea te fitea?

El cu-ahit nu si ndridzea
La ncrisoare si dutea,
Uri ucä di v'in umplea,
Pri ma marle acl'ima
zboare-11 dzitea :
L'ia v'in, cuseari, *i-ng bea,
Cä ea, eti mi-am imbitati,
Cä Domnul mi-are l'irtatä !"
Cind purtarlu n'i lu-avdza,
Purtarlu si härisea,

www.dacoromanica.ro
 A NTOLOG IE A It0A1ANEASCA 143

V'inlu dit mina-l'i lua

$i la gura lu-adutea
Lu-ad u te a
Nu lu-adutea,
Stiti ca Corbea nu-adästa
Di perci n'i lu-acata
51 a§i n't-ul giudica :
Te-avu§i inima di cine
Vru0" s'mi miti, ore pingine
5eapte-spra-vi'nghit di an'i
S'an din'icat, Jai curbisan'i !"
Cind a§i n't-ul giudica,
Duninescu cutut scutea,
5eapte cumit n't-ul fa-tea,
)i perci n'i lu-apuca,
Caplu nuntru lu-aruca,
Truplu-afoara arminea,
Si la civil lu &idea
51 din gurä ma-l't dzitea :
0 'al oaspe, s'rni fief minte :
Nu mi vedz de-atia §'niinte ;
$1a, si nveatä di la mine
Cit vai faca tut ca tine 1"
Apoi lar de-atia nchisea,
Aro§lu n'i ncalica,
La palate si turna,
Ndrept prit poarti intra,
$'virnu dip nu lu-atipta.
tefan-Vodä te fätea ?
Cu celnitri si zbura,
La measa dadun prindza.
Corbea iti agiundzea
Di pri cal discalica,
S'cind in cas'ä el intra,
Stefan-Vodä trimbura,

www.dacoromanica.ro
144 TACHE PAPAHAGI

Celnitl'i tut ingl'ita.

Di frici te li eara.
La measä n'i lu-acl'ima.
Ama Corbea le fätea ?
El la measä nu sidea,
Praglu di-use acta,
lutiTanea 'n mini loa,
Minitle 'si-ascumbusia,
Celnitri tut ci-1'1 tälia,
oput sindzile cura.

ApoI Corbea si scula

lar pri-aroslu ncälica,
Calu vimtu-n`i si dutea,
Si n'irdzea lele, n'irdzea,
Nghios, tu tara tea turteasci
Se-aducä banä fureascä
Tri miletea Armäneascä 1
Nghios, tu sinurlu turtescu
S'bagä 'n TurtI cutut furescu
Tr'a nost popul Arminescu I

www.dacoromanica.ro
ANTOLOGIE AROMXNEASCI 145

IlL'IOARA

Pri un plafti mu§at,

Para8i s adrat,
la fu es tu cale,
Si dipun tu vale
Tref cupif di n'eale
Cu trt f picuratf,
Tut &el 'i gfunarf :
Un e Grimustean,
Un Muscupurfan
Si-alant e Pindean.
Ama Grämusteanlu
Si Muscullanlu
Lele si zburirä,
Dol'i zbor tinurä
Seara ne-amurdzitä
Ca slu-afba spistritä
Pri gionle Pindean,
Ca-i ma babagean,
C'are of ma multe,
M§ate.§i curnute,
10

www.dacoromanica.ro
146 TAME l'APAIIAGI

S'cal'i cama nvitat

S'cin'i cama bärbut

Ma tea ml'ioarä
Cu Him arudä,
Azghlarä furtunä
Trei dzile dipriuna
Slarba nu l'i-u bunä.
Ml'ioarä n'icä
Ml'ioarä ghesu-laie,
're-ai de-azgheri dipi
Di-n'i ti duti furtunä ?
larba nu t'u bunk
e§ti niptutä,
Ml'ioara mea durutä ?"
Picurar mu§at,
Clone §i-alàvdat.
Toarriä (Ale ncoa,
V'inu §'tine-atià,
Cä-i iarba tri noi
$i umbra tri voi.
Lai Doamne Armine,
Angani-t §i-un cine,
Cari e ma giunar,
S'moarä ca l'iundar
Tr'a lui picurar ;
C'aitarä, amnat,
Soarle-ascäpitat,
Bacilu GrArnusteanlu
$'cu Muscupul'ianlu
Vor ca si-ni ti zmulgi
S'inortu ti culee.
Miqoara armneascO,

Cara s'hii criscutä

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE ARONIÄNEASCi 147

'N sus tu Pind pascutä,

Si ca s'hiba s'mor
Tu munt cu niori,
DzI-111 al Grämustean
Muscupullan
Pri mine s'mi ngroapi
Atià, cam' aproapea,
La stanea di ol
S'him dadun cu vol,
Toa dupi stin'l,
S'n'i-avdu a mei cing :
Aesti sTaspun'i
lar la cap s'n'l-adun'i:
Flulara di os,
Si-n'I cinta jilos !
Fluiara di soc,
Si-n'l cinta cu foc !
FluIara di chin,
S'anta cu virin !
Vimtul cind val traga
Prit fluerI val treaca,
Oile va se-aduna,
S'mi pringa furtlina,
S'cu nise s'mi plindzi
Cu lacrin'l di sindzi I
-Ghine ma, a lor
S'nu l'aspun'i, lea sor,
Ca-n'I mi vitimara
Ma sil dzItl, lea mlloarà
Cara vrel s'nu-azghlarii
Ca-n'i mi insu rara
C'unä cilnicoan'e,
Cuni-amiraroan'e,
A loclul mulata.
S'II dziti ca fu data

www.dacoromanica.ro
148 TACHE PA PA I IAG1

Ca la numta meao
S'cada un ä steao ;
Ca soarle i luna
tinura curuna ;
Bradzl'i grei
Fura mel;
Ca preft cA n'I-avuI
Muntl'i-a Pindului;
Ca lift cu däul'i
'N'I vin'ira tut pul'i
Sica limbädz aprease,
Steale scintil'Ioase.
Ama ca si mtre§tI,
Ca se-andimuse§tI
Maim mea bitirnä
Cu brinlu di lina,
Lacrinl tut virsinda,
Loclu aläginda,
Pri tut intribInda
Si la tut dzicinda
CarI di voI 'n'i vidzu,
Cari-n'l cunuscu
M§at un picurar,
Livendu giunar ?
Fata alba-a luI,
Spuma-a laptelui;
Iar mustätle-a ha'
Schiclu-a grinului;
Perlu *'dzeana-a lui,
Peana-a corbului;
Dol'i ocl'i-a lui,
Mura cimpultal"
Tine, ml'Ioara mea,
AI n'ila di ea,
aspunq §i stai

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AR011LINEASCA 149

Ca* eri mi nsural

Cun' amirAroan'e,
A loclui ni§ane 1
Ma la maica mea
Si dziti tiva,
Ca la numta meao
Cidzu una steao ;
Ca bradz
Fura mei ;
Ca preftca n'í-avul
Muntl'i-a Pindului ;
Ca -rift cu (Mull
Ca n'i-avul tut pul'i,
limbgdz aprease,
Steale scintil'ioase ! ..."

www.dacoromanica.ro
 PARTEA II

LITERATURA CULTA

www.dacoromanica.ro
ZICU A. ARAIA

www.dacoromanica.ro
 Zicu A. Araia este unul din poetii aromIni care, ca mai toti scrii-
toril nostri, a fost nevoit, sub vitregia nemiloasa a soartei, sä renunte la
la una dintre cele mai frumoase aureole literare.
S'a näseut la 1 lulie 1877 In Samarina, unde a absolvit cursurile
primare la seoala romlna. In 1894 e absolvent al gimnaziului din ianina,
iar In 1897 termina liceul din Bitolia. Anul urmätor a urmat cursurile
Facultiitei de Litere din Bucuresti, iar In 1898-99, din causa lipsei de
mijloace, inträ ca bursier la coala Superioara de Agricultura (Heresträu).
Firea lui eminamente poetica nu s'a impacat cu aceasta cariera : In 1900
se reintoarce In muntii Pindului, nurnit fiind ca institutor, intii In oraselul
Aminciu (Metova) si apoi la Pretori Astazi e de 17 ani ca institutor-di-
rector al scoalei din Samarina (vara)-1/Iahoiani (iarna).
Pe l'higa lucräri originale a tradus Moartea lui Fulger §i Nunta
ZIMfirei din Cosbuc, si Enoh Arden de Alfred Lord Tennyson.

www.dacoromanica.ro
 FUDZI HARAUA DI LA NOL..
Lui Tache Papahogr

Fudzi haratia di la nof

$i-arislu nä se-asteasel
Jilitg-I lumea di la of
$i-i jale multg 'n case !...
Tu munt §'pri dzen/ nu se-avd flueri
Niti cintiti tu-argzboaie...
Avem nof tora multe yeti
Cu plind Vcu minfulodie.

La masurf celnitI §'picurari

Par ca jilesc vir glone L..
Cit §'chiprile di tad/ marf
Asung monotone I
Prit horI, niveaste'ca fidgnif
$'cu ocl'I 16f Ole,
Tu loe di galbine glifurdänl.
Apoartä Iii mindile.
www.dacoromanica.ro
 s..4:
At''' °I

f
1/4..,...,:. ,

. ' ^ P,0 .' I

E.'
.

i 1 X:, : e ,,; xv *
yor,

r9 IV'
" .1

° 'f."M
41
,... .

- ',;?;kTO.4"...: J, ,.,, s ,
1
.,
7 ." ....., - ... r,- ;AP ... .O 4,
t." ° [
1.1...
T q ' ,1

..,

.,

LARifi/K-

Fig. 15. - Hord comunald (cor di hoard) ce se fine in rue de saroatori mari lins0 biserica in care se
face serviciui divin (Pind).
www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROM;iNEASCi 157

'$'1a munt nu-s ciamcuti tu ubor,

Cu timpin'I ca 'na oarä 1...
Niti nun'l cu flambura tu cor
A hl'in'llor tra s'li oari.
'N udadzl'i-atell cu clorgl ncl'igat
Nu s'ved parel di tiniri
Cari s'n'fargä-apol la fadzl'i-analt
Tra s'gloaci tri Sti-Vin'irI.

Si 'n dzilile di Sti-Märil

Cind bat 'tiros clinbin'Ile,
Cu firà ClacIu" §Igr di-avifulii
Di geaba s'frig curbän'Ile 1 ..

Fudzi haratia di la-Armintl...

0 gIonel o xinite 1
'$'pri fata Jor curä fintin'l
Di 16crill'i uphrite L.
-Ci '§I-ail maratl'i 'n cheptlu-a lor
Un dor te treacät nu-are L.
S'chirire-a§teapti un popor
Cind dultea-11 limbi cheare 11

TO.1 NINA 'N PIND

Pirjilit de veara-i loclu.

Nu vedz larbi, ma§I chingherI;
Zboari frindille di merI,
Pristi nise-aruci. brumi
Lundzi sed.

www.dacoromanica.ro
158 TACI1E PAPAHAGI

Seatirä dimneata vimtul,

.Nu pot s'vedz afoarà om
Niti-un pul'Iti nu vedz pri pom
Ma§I fintin'Ile te-abureadzi
Cind azvom.

Negura pri munt s'priimnä,

Terlu-I pestru di niori,
Soarle slab lu-arup sudori
Pin' s'dizgriatä gl'etlu-marmar
Di la mori.

Vin'i toamna! Nu s'ma §eads. _

Fug Armin'll'i tut tu-arniti.
Seade muntile
Ma§I cu cionile te caftä
Neaila-anghia

Vin'i,-agiumse neatia,
Pia brumilreI §i-al vimt ;
Ea va ngroapä laIlu Pind,
Ca un mort, aclo s'l'i hibä.
Tru murmint...

MOARTEA AL FULGER

Anpatrulea pri-un cal ncälar

Tritea prin ndziri un cävälar,
Cum treate vimtul tu irn' I,
Cum trec scinteile de-asträp I,
corgl'i-agiunq di cirnuri
Pri fis arsar.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE A 110AUNEASCA 159

El s'dute s'dzicg-al Amiri

Te fac tiburle se-adrg;
§1sun stran'ilu di furtuni udat,
Pri-atel ma tinir §Irna bitrbat
Lu-adute-ascumt cii-I vitgmat
Di phumb di grä

Pri Fulger mort Di-un brat hain

Fu viitämat ate! §ain
a-asime-i alb mu§atlu-1'i port,
Ma-aro§ di sindze-i alblu-11- tort,
Si cheptul gol a teluf mort
Di pliumbua plin I

Maratlu Domn 1 Cindu-1 vidzu

'cind el ficiorlu '§scutuscu,
Tu oarg nior
11, nicarg; §7 ca. un n'ic ficfor
Li§ing npade fir' di zbor,
Ca mort cgdzu L..

moarg Fulger? .. Cum murea

Atel giunar te cutidza
Si-§1 tindl-andreapta lui di her
Se-acaté focurle din ter?
Cum cher ursujl'i, macg cher
Giunarl'i-a§a?

a§i, aù ndrept cind spun

Cé .nu-1 dicit ca-a foclui fum
Dun'eatia-a1oclui te u vedz I
Alt Fulger nu-ai tra slun'inedz;
Tri dorlu-a eta vrei s'mix bgnedz,
0 ware bun?

www.dacoromanica.ro
160 TA CHE PAPAHAGI

Am Doamna I Suflit hunipsit,

Cu perlu alb dip displkit,
Maim ntreagä n'u ncäpea.
Di tri§I tu suflit blastima,
Di tut palatlu mplin eara
Di piing 'di zghic 1

Te-aspan i si-u vedz cu ocl'i-a tk,

Tuchit WI' sunt ocl'il'i a l'el;
Di piing 'di zghiclu nitacut
i si supse, corba, truplu tut,
$'di ite stran'fil ma bun fu-arupt
Di mina-a 1'61

Tri vrearea ma pri loc s'ma hifi,

Si-n1 plinga suflitlu-nq irn'iti
Se-a§tept cu dzile enopti ntredzi
Häbare, scumplu-rn, si-ni pitreti
Se-ansar pri prag, se-a§tept tra sUreti,.
Cind mort ti §tiù?

Nu-1 dad din brata-n1 a vrinui 1

Ngrupat-me 'mine 'n groapa luf 1
Mi-alai, o hiliii, mi-alai si mor,
T'ala§1 pärintill mort di dor ?
Ah, lla-11 cu tine, scump ficior,
Oa ter adu-l'i I"

Ah, mum:a ndzerna 1 Slabi e§ri,

Nu-ai boate multi tra slileol,
Nu-ai minl di her, ca her si frindzi,
Nu-al mill di lacrini mall si plindzI,
Nu hii di foc, la chept si-1 strindzi
Tra s'itr ncildz4t11

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AR014iNEASCi 161

Aeri, ma gionle
Azi cum ti teasi§i pri plitirl I
Di nu-avdz di-a dip a tochilor boti
S'ti duti se-agiut a scunchilor sot!
Meal di moartel... La-ahari port
Nu ncap

Pri chept culac di grin ca jar

tu loclu di hingear ;
$'1imbildz di teari ea t'plinti
Tu-andreapta te purta dugrä ;
*'pri limbà 'n gurä ea t'bigi
Un icusar 1

Cu terle tine pr'iu vai n'erdzi

Si-t fati s'vedz ca slreti
Cärärle strirnte dit
Mirinde t'ai culac di griù ;
Parälu va-1 plite§ti
Tra s'nu ti nett'.

S'tu savanlu ncl'igat di lus

Cu tute armate fui pus,
Tra s'hiï intreg, cum fu.¡1 ca bell;
Si treamburA sun ciorlu-ti grea
Albastrul ter la DumnidzAti
Cind va s'hii dus

s'veacli fata-t di birbat,

Mirati§1cu sindzile-astallat
Si-t eadà mbro§ti tut anghilli 1
Si orb di-a-armatilor
Si fugi soarle tu irn'ii
Ca vir mbitat 1...
11

www.dacoromanica.ro
162 TACHE PAPA.HAGI

Cfnd vin'e oara di s'ngrupi

'murtamea canda si sculä
Si One pri urtaclu-a lor;
Ahit eara di mult popor
Vin'it si plingi pri-un ficior
Di Amirä I

dzug ntreagg di sihgt,

Furnicg-t par, di patru pgrt
Arup ca vuivudadz,
Si v'inä hair di-arhundadz,
irriu5ureani, *'märi pl§adz
Dit märi 014

O Doamne, sidziti : te sunt ae§lf

Si nu cutedz tra mutre§ti,
Tu stran'e di hrisähi viscut
Tut; un spri ticin'lle tut,
'$'1i vearsi slacrän'Ile täcut
$'ma ficlure§tI!...

Nu pot pti tute tra s'le-aspun'l,

Mäcar din terurf si dipuni,
Sli-aspung cum primie,-,a§i cum vref I..
Apof tu-ara85 cite trei
Nchisira
Si-apoi curun'l I

Luteafirlu mort dit cutil

Nviscut tu stranie di fluril
Lu-aduc la grochi la chimitir!
Ah! cum nu-avet n'llä un hir ?
$'cum va-1 ngrupat atel birbir
Dit culuvil? !..."

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMINEASCA. 163

Aclo se-avdzai zghic di mul'eri,

Aclo s'vided di per zmuldzeri
Si s'muta tara di pri loc L.
T' pärea cä loarä foe
S'ci lumea tuti arde stog,
Ca stog di ten i 1...

Vipsita mum'A !... cum dzimea,

Cum blastima §'cum tut cOta
Se-arsari 'n groapä! ncl'is I
Si-a n'ia, corba-ei, cum fu scris
Si mi di§tept cu piing dit vris
Dit lumea mea L..

Te tor ala 'n zbor ?

Te urmä pe§tri tu-apa lor
Si hii cit muntri-analt di gionl,
S'eti cIt 'nä peanä di mu§coni:
Cärarea mea §i-a ta tu sonl
E firä tor I

$i-avea ndriptate te spunea,

Di tutä lumea cruti fAtea
'ca di n'ila
S'de-apoia un di-au§l't bei
Tricu pri ninca-arhierei
S'n'earse la ea.

Au§t cit lumea ema tricut,

Di sute di-anti, poate ema mull
Si-aladzi 'ni di pulitil
Nu-l'I afli so rt nitf fa 641
.Nipoata mea I un zbor si qt1I
Di-un om tricuit

www.dacoromanica.ro
164 TACHE PAPAHAGI

cum ti strindzI, ma mult te-astindzl,

Si-a noastre in'in'l mult Ii frindzI:
Di jalea ta ni allri
Plindzem *igiunarlu te ngruptm I
Cu tute-ateale, n'angricim
Si nu ma plindzI !

Din ter cind soarle easte dus,

Trä te si plindzi mutrinda 'o sus?
Ascultä-n1 zborlu, ci-aI si l'ert :
Nu s'pling atell dit mu§itet!
El nu i mort, ma§i ci i dus
Tu-alante et I

nTi s'fac, o Doamnä, c'au§iI

*'nu pot si 11 numir cit tricuI.
Di c'n'ic ficIor eú mi-alumtal,
Zurbadill tut n'ilu§l adral,
S'Dili-Brisim i el sclav 11 lüai
Dit hoara

Te oaminl s'vedz 1... Ma te et'aspun ?

Ci tut muriri di un-un !
S'videai tu oara te murea
Cu-aris borgea 'si-u plätea,
Fir' s'hiba un ti s'nu aridea
Cä fum I

Fum dzise§i! 0, polim s'gre§tl,

Purtat di .bratà bärbäteW. !
Sica s'hibi §i-easte borge grea,
Ursujl'i ma§I se-aspar di ea ;.
Ursujl'i vor ma§l s'micä, qlbea,
Tu-aumbri te*i

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCI 165

Te ntreghI tri bang? Te vreI s'dzItI?

"Nä soIe easte §'la furnidii.
III-uräsc giunarlii &it filesc,
Si-atell te piing fara-11 uräsc,
Cä plingul caste mul'iresc
S'trt ficIuritI.

Muntrea-t di bang, Doamna mea,

S'la moarte nu ti minduIa 1
Sunt Domn le fring li lume port,
Ma macä mor te zore-aport?
Ma ntreabi vtr dit oara tea
Cä ell sunt mort ?

Analt pri-ahtte ti ea sp4i,

Ma am nIscinte pri ma nsus:
Si ni firim di ;At- picat,
S'nä him 4'cu suflitlu curat,
Ma s'vrem s'him vrut In ter analt
Cind vaI him du§I.

Cind n'amärlm '11.ä märinärn

Nu4 ghine lar s'nä dipirtim
Di-Atel te oaminl v'if nä-adrä.
Ma bana-I greatiä: ea se-aflä
Scriatg-a§i di Dumnidzi
Tra si-u bingm!"

Ea nu ma plimse; tut muntrea

La-au§lu-atel ti u zbura.
S'muntrindaluI tut egträ nis,
Murmintlu-al Fulger cind fu ncl'is
Nu-1 aduchi!... L'I päru un v'is
Ti ea-1 binä.

www.dacoromanica.ro
166 TACHE PAPAHAGI

Di plingu ocl'ill aspilat

Muntrea, muntrea citrä bärbat.
5'di multile te ea videa,
Tiva, vlpsita, nu-aduchea ;
Cäfta .i nveatä di la alt,
Ma nu putea.

L'l ticni §i-a Pei tu-ateale orl

Se-aria-ads ca di ficiori,
Cind tut alant plIndzea furtun'l
Nvärliga di-un murmint se-adun'l
Dun'eatia tutä cu minciuni 1
Se-aridz cind mori..."

Mind cimbän'ile dit tibor,

Spunea un graiù pri limba lor ;
S'dit fundlu-a grochilor di mort,
S'dit tara scoasä cu lupät
Se-avdza-atel graiti, se-avdza-atel zbor
Al Fulger dv'et.

Tri te plindzet, voi oamin'i vli,

Ca pniilu Ghion prit munt irn'ii?
Dit Pind 'nä floare ciad si l'ia
Te pate Pindul flr' di ea ?
Ahlt aräfi etri lumea-atea
Ca ea muriI1*

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 167

ENOH ARDEN
(Trad. din Alfred Lord Tennyson)
Partea firma

Cind nu val hid pri lume, dzitea el minduind,

Va stibi cit u-am vruti si-alaturi di murmind 1"
Cl'imA doamna-a Ii hane dzise :

Aproachi-te di mine, a vol. si-t dzic un zbor.

Si-n'i giuri pri SCA-Marie s'pri loc uritä s'hil
CA nu va-I spunl la oamini pin' s'vedz cä eii murir.
Te dziti, l'i-u toarna corba, cind hii hìt diparte,
$ cind mine ti fati ghine, te-aduti aminte moarte?"
Si-n'i gluri si-n'i giuri, dzise, giuri pri Sti-MAriere
$'marata lo giuratlu tra s'taca pin' i v'ie.
Pri Enoh Arden tine II tii, 11 cunuscusi?
Ai fapta zbor de-aproapea, de-aproape il sburi§1
Cum? eú s'nu-I stia? &Ise. Tu minte cum s'nu tin
Cind el tritea pri-atiate, calca ca vir sain ? 1
Cu fruntea nsus s'cu truplu, ca vir vlastar di pom.
CA stil cit il mareaste nimuzea pri .un orn
Si-t v'ina-atiate casi, te dziti, ai si-1 cunostl?"
S lu-ameastiti tu 'ma n'il'e di tiniri, tut improstl,
Atel te-are tra sliba livend, un capitan,
Atel i Enoh Arden qficiorlu-atel di-aslan»1"
Mull'Are, taxiratea pri oamIn'i l'i-akxeaste 1
Muntrea-I ghine tu fati pri-atel te ti zburaste :
E Enoh 1 Ell hiú Enoh di tine-ahit
5 te cama laId di mine tu Fume nu-are alt!"
Avdzindalui asite mullarea zgl'i Cu boate :
Ha. Enoh ?... Enoh Arden ?... Aest.A masl nu slate 1
Eara ma gros ma mare, s'Ia trup cu mult ma nalt;
$'cum dzisti, tu hoara tutâ nu-aflai ca Enoh all t .."
Vrel mare, vrei cu bole, vrei nostim, vrei musat,

www.dacoromanica.ro
168 TACHE PAPAHAGI

Aest i Enoh Arden te sta ntrà tine 'n pat I

Him Enoh I... atel Enoh, bärbatlu
Cad lo birbat pri Filip, te lo s'ficiorl'i-a mel.
Rigeale fain : sedz, sori ; sedz, sorä, di mi-ascultä I"
Sidzu. spuse pärävulia tug :
Furtuna di pri-amare, ciravea cum s'nicä,
Pri lu bini el singur; §i-atumtea cind s'turnä,
Harafia fir' di mardzin'i tu suflit te-aduchi
Cind seara prit firidä vidzu mult vruta-Ani L..
Täcutä corba-ascultä §i-un dor ascumt u-ardea,
v'inea si zgriasei-afoarit cä Enoh i la ea,
Ma frica a giuratlui u-avea-adunatä gl'em.
Tu sone l'arä-11 dzise: Tri te nu vrei si-acl'em,
STä dzic atia si v'inä, si-t vedz a ti ?"
Ah, Cum nu-ai n'ilà ? CA te muntre§ti s'mi mori ?-
Nu-nq farrnäci sihätle, o bung, te-am nipoi ;
Agiuti-n% 't fac rigeaie, ahit di tine vol;
Sedz mpade di-n1 ascultä vipsitlu gralt a met,
A§i s'ti pricupseascä mult bunlu Dumnidzät!
Si-li dziti vream a li-Anie and va u afl'i 'n cale
suflitlu din mine n'i-1 dedt cu dor s'cu jale;
dziti cà pin' tu oara tea ndzerna te muream
Tri nisä, masf tri TaSh. pri Dumnidzät rugEm.
Si-l'ï dziti si-a li fiticA fitica noasträ care
Mi-adrä s'n'i-aduc aminte di tinira-n'i mul'iare
dzitl: tu cruda oarä ti suflitlu-nq i§ea,
Bigal un lung adio" s'nä crute fecit tri ea 1...
S'Ii spuni cä mor s'cu mintea tut la ficiorlu-a met,
Cä s'cum mi ncl'in s'tri Filip sti-agiutä Dumnidzit ;
Cä el inii fu din bunl'i s'ci dip arät nu-nri pare
Cä lo tri hil'i s'niveasta-nq tri mul'iare.
Nu vru sTI-alasä se-agiuneadzà,
$i-avu tri mare-arsine prit tra s'bineadzi 1....
S'cind dupä moartea-a mega ficiorri aù si-t caftä
Si v'inä tra si veadä umbri di-a lor tatä,

www.dacoromanica.ro
 A.NTOLOGIE AROMANEASCI 169

Plätea-li vreara-a n'itlor, cii oclg nu n'i-aii vidzutä

Dicit putine dine la a li bani tuti.
Ma§I ea nu vol. si v'ini, ci fata mea ca teara
Va-11 faci dzile-arale pin' dzua te vaI moari.
Di tut masI dip ma n'iclu, masI el, n'iclu-ng, nu alt,
Mi-asteaptä tra s'mi base tu lumea tea di-analt
A MI i crutea estä dit peri mutt vruta-Ani
zmulse di ng-u deade tu oara cind fudziI
Di dzate ang s'ni0eami la mine am ti-u port,
S'n'i-aveam bigati 'n minte si nu u daA niti mort 1
Ma tora ng-lu zborlu, ci-1 ved ca 'n dulte v'is
Cum 'seade di mi-asteapti s'mi base 'n paraSis.
Na L'Ia-o, s'dupi moarte-n'I si-u dal' a li Anie,
Si veadi di la Enoh tr'a piriguriel..."

Ticu. lar dzise cu jale s'mult nvirnatä

Ci tute va le-adarä di cum are ciftati.
Cu ocl'i-astesi maratlu muntri ninca oarä,
Cind nisi iara-l'i dzise ci tute va le-adari...
Nu deade tri ma ghine... Tu sone,-a treia semi,
Durn'i... Tu fati, galbin ca turta tea di teari
Miram-Len, marata, la cap-1'i avigl'ia,
Ma el hirchea cu zore : suflatlu-lg se-astilga
Cad stie ca te v'ise, maratlu, li v'isa
De-analt pri oara crudi te suflitlu '§i-1 da.
Dit somnu si disteapti cu mina citearnare
Cgravea 1... Cäravea I Aclo-I a mea scipare 1"
Apoia Vfeate crute s'ma dzise zborlu- Aniu
S'cidzindalui pri tendä, tri totna el durn'i 1
Din lumea minciunoasä, dit bana de-ah" s'di oh",
Asi scipä maratlu, asi muri Enoh.
Atel suflit di anghil scrumat s'tuchit ca 'n foc
Pri prutide trei scinduri s'pri tenda fin i floc...
Tu hoari-11, cum spun lunaea, nu-ati fapti a vrinuI
Ma mare siltinate ca la ngruparea-a luI

www.dacoromanica.ro
170 TACIIE PAPAHA GI

CALEA
Lui Mi/jan Tegu-lani

Ascipäm di lama greatii,

Sus tu munt mi-armase neeiä ;
Cresc lilice,
Es

Ncarcä cgsle pri &vane,

Cal'i tut imnä rivane,
Un spri un, ti Pia haraila,
Mor cu tuti dunT.Aía.

Cilnicadzl'i trag
Se-allá Le mu4at, cum prinde,.
Tra s'nu-11 afla virnu-arati
Pristi noapte-al Dumnidzail.

Di pri dipun ;
la, cä ndreapsirä §3puravPile.
Soarle-ascapità ; se-aproache:,
Tuti lumea-i tu cunache.

Featile cu bucla 'n mini

Sduc sTia api la fintinä ;
S'duc birbat §i s'duc ficiori
S'mulgä °Ile plicatori.

Tut Easte noapte;

Ma§1 un cloput di °I bate:
Poate domnu-su le-adunä
S'doarmi tute dipriunä.

www.dacoromanica.ro
 on-
zi-i
o
S
0
t7i

:-..:

'i:..
x
m
:-...

A
:-.

Fig. lei. La, trdregul avut incarcat pe caravane de cater, famildle unor anumile regiuni din Pind co-
bean, ¿mina la Fes, lar prinulvara se reintorc in comunele lor din creerii pidurofi ai munfiler. 5
www.dacoromanica.ro
172 TACHE PAPAHAGI

Carvärnarl'i gresc dadoara :

Tri ncarcare vin'e oara !
Ncarci cal'i tut ca
ghideri t

Eli tut fug 'nä siptiminà",

Glon'i cu feate slin di 'rani,
Calea turá imnä. §'cIntg,
Canda-i Pa0e, canda-i numti.

Cum di mira nu n'alasa

S'n'tardzim tu loc-nä acasi,
Tra s'bin5m ca tut Armin'ill,
S'murim §'noi ca tut ?

www.dacoromanica.ro
 NICOLAE BATZARIA

www.dacoromanica.ro
 N. Batzaria este cel mai fecund scriitor aromin In genul didactic :
siumersasele sale anecdote Sint gi astäzi citite Cu aceiagi pläcere, mai ales
cä a reugit sä le toarne lute° formi perfect adequatä gustului poporan.
S'a näscut in 1874 la Crugova, unde a fäcut gcoala primará. Dupä
,ce a absolvit licrul romln din Bitolia, a urmat timp de doi ani cursurile
.Facultätilor de Litere gi de Drept din Bucuregti, dupä care ocupà rind pe
rind mai multe gi diferite functii : director-profesor la Crugova, profesor
Ja gimnaziul din lanina, profesor la liceul din Bitolia, inspector volar al
vilaetelor Cosova i Salonic ; ales ca senator in 1908 in corpurile legiui-
toare ale Juuilor Turci din Cnnstantinopi.,1; In Decemvre 1912 e numit
ministru al Lucrärilor Publice In guvernul turcesc, iar in 1913, fiind de-
legat al aceluiagi guvern, e semnatarul tratatului de pace din Londra din
acest an. In timpul riizboiului (1916) se retrage in Elvetia. Intorcindu-se
In Rominia, e ales In 1920 ca senator in guvernul geheralului Averescu.
A tradus gi a localisat chfrrite comedii. A insufletit gi a condus
mai multe reviste gi ziare arominegti, inflintind la Salonic prirnul ziar aro-
minesc Defteptarea. A scris Anecdote populare (3 volume), iar actual-
mente a pägit cu succes in domeniul literaturei culte rominegti, creind un
aou §i important capitol In istoria literaturei romIne.

www.dacoromanica.ro
 NU SE-ACATA ARMINLU

Un Armin ca din Clisurä,

Costa, Petru, nu *'mine
Te-are s'facä cum se-acl'iamä
Nunlu §tie cama ghine.

Cit de-analtu... nu s'ma fate,

Nu-are sotù tu horle toate;
Si-I mutre§ti 't cade fesea,
leangi egiumitate".
Vrea si s'duci §'el tu xeane ;
Ma de, hoaras'nu si veadä
Dzite: nu-t däm tischiree",
Tut aclote vrea §eadä.

Te se-acing fucirälu ?
Va lu nveatä tora halea
'nä altä, 'nä xeanä
S'fudze omlu, tradze calea.
hung, treate multe locurI,
la c'agiumse pin' Nemtia.
Stii, nu intri, grea§te unlu,
Tischirela s'veade-atia".

www.dacoromanica.ro
176 TACHE PAPAHAGI

U I'la omlu si-u mutreasci,

S'veade nuntru iti scrie ;
S c1udisea§te, ''bate caplu,
Nu poa' slinä de-apune.

Ore-Armine, tischirda
Ved ca xeanä '§1-an'1urzea§te ;
Cum hi1 tine le-are nuntru,
D,p lava nu si'uldisea§te".

A mea easte, ¡e-are s'facä,

,Na, s'criparim pinä mine,
Si s'mi tal'i Stä-Märia,
,,A mea easte,-a mea-I, pri pine"

Cama §curte, nu ti glut-A ;

Aide-alasä Stä-Märia
S'v'inu vez-ti, bre cri§tine,
Vez-ti singur le-are-atia".

la pe-araM cum '§i spune :

Ca te fatä, ca ¡e gut*
Cum 11-u narea, cum I'l-u grun'llu,
Spune §'cä e din Clisurä.

$'dzite ,,«easte §curtu omlu»

«Easte §curtu», avdzi ghine,
S trä care serie
Nu-i analtu, nu-I ca tine ;

,,Cä de, frate, voi 'nä scarà

Ca s'putearim tra s'te-aglungu ;
»Ti mi Our cà pinä asindz
Nu-am vidzutä §'ahit lungu"

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMINEASCA 177

,, Ma triaesti, l'i-u *are-Arminlu,

Mi tinu§1 ahità
Ttut in'i dzîti ci Veaste xeanä?
la s'faspun cu doatii zboari
aEaste §curtue, scrie nisi ;
Nu-i minciun, spune ghine,
Ca la noi, tu hoara noasträ
Cama §curtul escu mine.

A§i-f apa din Clisuri,

Multu-analti crescu tot ;
,,Nítí se-aflä la noi oaming
Cari si nu-aibä patru cot".

PICURURLti IIAGI-DONE

Vrea s'n'eargi 'n hägiliche tel Done picurar ;

Duchea ci vin'e oara s'l'i dzitem calea mbar",
S'cri*tinlu dupä moarte vrea calea
Te s'dzitem ? L'i-eara fricä s'nu n'eargi el tu chisi.
Tu banä", '§i dzite singur, am fapti ma§i ariti,
Tut furtu §'minciunare s'mi Dumnidzia".
FArtate, dzite-al Cole 't las olle 'dol'i en%
Pri zverca ta las' s'hibä, s'le-avegl'i, s'n'i
$i s'ba§e, lIcrimeadzi, cä fudze-ahit diparte,
Nao muntl, eapte cimpuri : nu tie banä §'moarte.
Ai, sedz cu sänitate l" Site-aduci Sti-Miria".
$i s'toarnä lari Done : E frate, vedz cupia,
N'i-u jale, mutrea §'cin'il'i, tel Murga §'tel Arap".
Nu-al zore, cä ca ocl'i-a mei din cap".

12

www.dacoromanica.ro
178 TACI1E PAPAIIAGI

om indreptu, nu tred ni dao stimin'l-

Xifate toate °Ile nu-alasi §'dol'i
Nu s'toarni tors Done d'iu s'duse pisti-amare,
Iu loclu s bitisea*te §'n'erg pul'i teadapare".
Si s'tinde lungu §'Iargu duchea tora di bang
Ca-I dulte s'nu si veada s'bänedz pi cheale xeani.
Ma tihea nu-PI fu multa, ca la-V-1 Hopi-Done,
dzui 'n hoari, di cum fudzi ma gIone.
S'cit avde, Cole diite : Lu-adrai, ved, groslu zloata
Aglumse si-I draclu, el dintill va-n'I scoatä.
S videarim cu buneata : s'l'i duc putin mircat,
ing trag § una mincIuna, s'lipseare, §'glurat".

$i s'dute. O fartate, te-aduse Dumnidzki,

,,La tine n'i-eara mintea, cripam di dorlu-a tau".
Si-1 I'la di gtw Done, §'el'I dol'i siti'n di min'i
E, oi'e n'I afitara ? Cum treti cu dol'i cin'l ?"
Nu ntreaba, dzise Cole, 'na oale nu '§I-armase
Ma, bana la-afind le-acumpri 'cama grase.
'Nä noapte, frate Done, vidzui un v'is arki :
Muri§I taha lu n'larsi4I, ti lo 'n ter D smnidzia.
Ca plim5u nu se aspune ; te bang-al/ern tricutä
$.climneata vindu olle, suflet tra sTagiut5,
Dail prazl'i la urfan'e ; ma, fa te cu
Se-ai bana §vsinanate, tri una va 1'14 doatiä.
Ni-armase ma0. mircatlu ; na, mica-1 sänAtos ;
S't1 dzic : alasa jalea, baneadza t hirios".
Te matin'I? grea§te Done; la mine-ahtärI nu tree;
Artninlu nu se al-Me, nu-i Vurgar, niti Grec".
S'näirit el muta oala, tea oalà cu mircat,
Di caplu-al Cole-u frindze, di-I fate drac
Nafoar', arupe-t gu§ea, intr'ocl'i s'nu ti ved".
S'binedz, toarna §'Cole, nu am chefe multä s'§eda.
Orl Cole, un lu ntreaba, te te al adrata?"...
l§iI cu fata alba, ca-isapea-nl ded curate.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASC.A 179

CU FOARTICA

Era dol'i : nisu §'nis5.

Ma di cindu s'cunuscuri
Albi dzui ca dun'eatia
Pin' atumtea nu vidzurg.

Si-era ndreptu nis crl§tinlu;

Ma nd si muliare lae.
Dzic ausl'i cä nu-i ghine
S'l'ial niveasti cu sivdae.

Nu tinea märatlu minte

S'hibä doh pi un zbor :
L'i-avea ntrati a li Evä
Draclu atel cu un cicior.

Dzitea omlu : easte alb();

Easte lae", nisi strigä.
mul'iare, hearbe carnea'.
tr'oari ta si-u frigi.

Ma de, omlu te vrea s'faci ?

Tate,-aravdä, hunipsea§te.
Nicuchiri cu curunä:
Ne se-alas5, ni sliea§te.

S'curn viidztcu, Vimna dol'i,

S'dutea, vahi, tu virni hoarii,
Si atituri la livade
Si e'discurmii Oeatni

www.dacoromanica.ro
180 TACHE PAPAHAGI

Era veara ca Sum-Chetrul

Criscu lada mare, mare ;
Avea-agiu,r fa, cumu s'veade,
S'hiba bunä tri tallare.

Vedz, niveasta, dzite omlu,

Vedz te farbä prucur sità ;
'Na stamina §i-aIde coasa,
Cum va s'cada-arucutita!"

Te, b'arbate, 't fudzi mintea?

Naca vrel sTarldz di mine?
Nu eu coasa larba,
Ma cu foartica, cri4tine.

Dumnidzalu si-nl t-u-aducä !

Tot anapu8a va s'grevi !
la l'ia foariica s'videarim
Cum va s'pol si-u cusue§ti 1"

Tora tine nu mi nveatä !

Eü ti dzîcü 'nica 'ni oara
CuCi foartica u talle,
A§i fate ntreaga hoara 1"

Bre, cu coasa unisitä !

Cul vrel oc1111 si-I l'i scot?"
NE, cu foartica bärbate;
Striga tine cltu s'por.

Nu se-aravda, dzite omlu;

Vin'e suflitlu la nare.
la grea ghine, dzi ocu coasa»,
V'in' pri minte, lea mullare 1"

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AR0114NEASCA., 18t

Ma mullarea t'afla§f omlu

Nu Cu coasa, §enu §i nu !'
Nu vrea s'dzieä, blistimata ;
De, urlia l'I-u putu.
S'ti Pia draclu, naeimata,
Alta halä nu-i cu tine ;
Va s'ti necu, s'ti l'fal zverca
Si si-ascap 'na oarä ghine".
Una dzise si-n'i t-u-aruca
T'un6 balta cama mare.
Aide, du-te la tut dratl'i,
Ghidi cap ca di mul'fare".
S'duse, s'duse, u lo apa,
Pin' di guse i nicata.
Dzi ca coasa, striga' omlu ;
Dzi ca s'esti ascapata".
Ma mul'Iarea muta mina
ca foartica u mini :
Nu Cu coasa, crechi, barbater
S'cade nglifos tu balta mplina.

AROE SUNT DI SINDZE

Un' oara la un hrisic

Si duti:-un Arbines
Cu pala, fustanelä,
Cu nolgiclu ca stres.
,S'n'i daI vol dao pali§ti
Di-asime ma curati,

www.dacoromanica.ro
182 TACHE PAPAEIAGI

A ilia cum in' prindu;

Nu-al fricii eit tri plati :
Trag pala, tall(' nIscinti,
Te-u portu lo di-anumir?
S'pin' seara, ore-ArmTne,
Am pradz io firi numir.
Mutrea ma§1 s'hibä bune".
Nu-ai fric5, dziseralasä".
Ma hrisiclu le-adarä
Di halcuma tea hasä,
S'prisupri ma§i le-alghea§te
Arminiu nu vrea §tibi 2
S'pirea, vedz, la videare
De-asime &A vrea hibä.
*

la-1 omlu, cum li-1 zborlu,

Ca dupä 'nä stimInä,
L'Ia pli§tile, li tindze
Steil fate 'VI da tu midi,
Sunt bune ?.."Multu bune".
Ma nitricutä meslu
Si s'toarni iar la hrisic
Narit foc Arbineslu.
.Bre, psefte, te mi-arlsi§1?
Na, p1i5tile-ar4ri...
Tri te s'n'i-u-adari aestä
Chid ma multu s'plitirä?
ArmInlu taha-arlde :
.0, Doamne, nu ti plindze ;
Na. s'veade di diparte
C.i-arw sunt di sindze,
Di sindzile di oaminl,
Di-ateli te-ai vitimati;
Di-atumtea pinä tora

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCI 183

'Ni suti 11-a1 §curtatä,

$i-aro§e nu vrea s's'faci
Di sindze ma 1e-adral?
Ma di n'1 §'unä mi§teare
Di prazl'i te-aduna§e.

El §tie corbul, ghine

Ci nu til'ie gll'ini
Ma s'dzici ? Cum si s'scadi,
Ahlt cindu lu-alini ?
$i s'umfli si mprusteadzi
$'11 dziti-un' oarä :Armine
D'in drac duchi§i, vre, tr'oari ?
Di§teptu fo§f, pri pine!"
$ dot' gro§f ih da din pungä
Ahit avea nis tut.
Ahtili sun Arbine§l'i
Di coadi cindu mut.

NU ARMÀNLU, MA CURAUA

Cripi draclu cum s'dzite

unä dzui mare Oami
S'dusi Greclu la Armanlu
Pri 'ni tini tra

N'1ardze omlu §i ca oaspe

Tut a§teapti oara s'v'ini ;
Ma nu veade tiva s'hidrbi,
S'cIudisea§te .te va s'tini.

www.dacoromanica.ro
184 TACHE PAPAHAGI

Ma livenda nicuchira
S'duti 'n v'ie di frimintä,
S'cindu-I oara tri tinare
la-t-u, v'ine cu-uni pita..

Arominlu strimbi narea :

Te micare, si-u l'ia neclu !
Una pita ma§1 di veardzä,
Te tri mine 'te tri Greclu 1°

Tate omlu, te se-adara ?

Vedz ca t'una xere-aratii.
Pina egrindina, bre frate,
Va si-u-a§tepti cu haratii.

Bagi s'InIca, ma di prota

Si-ahlt buni nu s'plrea,
Ca urdzitle si nu s'veada
Tu grumadzu-11 si tinea.

Mica' §'Greclu §'cama tr'oara

Bitisea§te, tradze mina,
Ca, del omlu minduea§te
S'tri fumeal'e tra se-arminä.

Nolílu oaspe -- da-l'i-u ninte,

Da-l'i-u lucrulu Vmutreave
Iii-era foame §'cumti sliba :
Buna, slabirarucutea§te.

Pita fudze, s'hirisea4te ;

Veade Greclu s'tutä Greaca :
Sti se-acata, dzic ni0 dol'i,
Gugo§, Doamne, s'nu ti &each'!"

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 185

S'duse, frate, giumitatea,

Cindu se-avde 'ni-oari pac 1
Cripi-Armänlu, strigi Greaca,
Pliscini ca vurculac 1"

Fig. 17. - Bdrbat din Samarina in port de Mate zaele..

Nu ArmSnlu, ma curaiia,
Dzite omlu ca pre-agalea ;
Sleate ghine di se-arupse,
Ca ved nisi tinea cake.

5'di-1i u, mid. §'Iari ndeasi,

Nu-avea seamne ca si s'tragi.
,Ore oaspe, fate Greclu,
Va si-u deapin'i pita ntreagi ?

www.dacoromanica.ro
186 TACHE PAPAIIAGI

Nu ti ntreb, ore cristine,

Ca d'iu esti, dit te hoari?
Om cu ofixe ahtare
Nu-am vidzutä vlrnä-oarä 1"

Sirminiat, ore färtate,

la st spun, ca mi ntribasi:
La noi easte mare arsine
Di micare ma se-alai" .

Sirmfdiatel
Ma-I asite cum dziti tine,
Nu te-alas si-u deapin'i singur,
Ai s'mi satur baritn ghine".

Greclu,
Masi tips:a alasarä;
lar fumeal'1a §'nicuchira
Plod pri pmnticâ bägarä.

KIR DIMARHUL DI ARMERO

Met' te se-aii dusä A/rnhel, tu Thisälie, spun ci la

roardzinea aestu1 cisilDä easte gimie adratä di multà zä-
mane, Minarda giamiil'EI easte multu analti si di pi nisi
s'veade cäträ 'n sus tut clinpul din Tesalia, eätri nglilos
muntill di Agrafa §'di Ática.
Cu putinq me§I niinte ea se-acatà polimiu di la 1897,
Ir'aestä minarei cara mare naceare tu minglizea di Armin!).
Niscinti dzitea eä lipseaste si-u surpi, alti mindtaa ca-1
ghine si-u-alasä, cá, te §til, poate s lipseasci t'uni oarà u-

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 187

:ilk Cu aesti tinea i Kir] Dimarhul, guglabaslu, cum

dzitem no!.
Siptlmîn'isi mesi intredzi si nciceará tr'aestu lucru,
ma tut una carare nu putu si da, ca la Greti di la dziei
pin' la faptà easte diparte ca di la loc pina la ter. Asi easte.:
oamingl'i care zburäscu multe fac putine, i nu fac tiva di
Cu tot.
$i vrea si zburasca s'vrea si ncace cari-sti nica
mesi ciorbagiazl'i di Armiro, ma agiumse polimlu di la 97
care tuta orixea.
Nica tufeche i nica niangurdzitä
birutea, II si parea a Gretlor cá lipseaste masi s'vor
se-alba cicioare sanatoase ca se-agiunga trisi in Pole.
zborlu cá mull agiumsera, ma§1 cà s'dusira 'n Pole li-
ga t s'fira ca s'vor ; lar cicioarle le-avura bune i sinatoase,
ma tri fugä nipoi ca calea tri niinte eara acitata di Turti,
si-apoia niti cä u §tia ahit ghine, 4 cá Dumnidzi s'n'as-
capa putea s'cheara tiva pri tu padurle mpline di arinil,
si-apoia te li si fatea hala.
Tr'atea, ca oamin'i cu minte cum furä di totna, cindu
vidzurä ca Turtill nu vor s'faca icae, ma trag tu carne,
Gretl'i dzisirä Maca-i no! §tim si-al'iumtrea".
hiba ma lisor si s'nu si ncheadica tiva tu-alägare, stra-
tiotti slisurara di greata te purta, arcarä tufechi, cordzi si-
alte-ahtäri lucre nilipsite, si-apoia : aúa Jac son acatä-l'i
ma s'hiï gione.
Turtil'i mutrea lucrulu a lor azi Ttrnuva, mine
Larisa, alantä dzuä Trkol, apoi Fersala, Mein, Domoco...;
tute ateale te spunea Grell'i ci nu pot s'li surpi topile di
pisti tut loclu li loa Turtill cum s'loa uni-oari lerihonlu,
ma§I Cu cintite §'cu
Cind v'inea smite hibirl Armiro, a Gretlor di-aclo It
tritea ca un her arate tu inim idzui-noapte tut pi heavni
ftrimburare se-afla maratri di omaiill. Aerfirit secede,
minfilizea se-uparse etut tore eara pti sum _stints :

www.dacoromanica.ro
188 TACHE PAPAHAGI

citri lu s'II vea& ochul s'fugä Athina, Piloponis, tu

nish, bre s'naparte di-amare ma s hibä aire, mal s'nu-avdi
tochile squfechIle, cä II loa urecl'ile, nu altä.
Ci vrea-1 l'1a lasipalu cä vrea s'faci domn'i
pri cäsle a lor : tute halale sii hib5. More,. ca s'vrea si-1.
l'1a cu bunlu, 11 d'idea oamin'll'i 'cite una' pischese. Ma frica
eara aestä : nacä v'in firä s'l'i veadä, firä s'l'i du-
cheasci ? Nacä inträ tiva dinapandiha pri tut niun-
tru ? Cumu s'facä ca si tiba cindu va se-aproache Turtil
ca nis1 si-si l'ia plitärli firä s'patä tiva ?
Atumtea '0-adusirä aminte di minarefa di la mardzinea
a hislpälui. Atumtea duchirä ca gh'ne gri Kir Dimarhul
clndu dzIse s'nu u-aspargä, cä poate slipseasci ti unä oarä
urItä. MasI minareia putea s'll-ascapä tora. Si-apnia dzitet
cä nu vrea bäseare tu frunte Dimarhul.
di Armiro apufäsira ca di ca0e dzusi un
di nisl si se-alinä pri minarei s'de-aclo s'mutreascä di tute
pártile. Cit va s'veadä cä da cap Turtilq, el s'da unä boate
si- atumtea tut si-u-anganä citrä lu s'poatä. Cit tr'aestu lucru,
cama bun om di Dimarhul niti cä putea se-allá. El, ca
rinte a hislpäluI, lipsea tora si-§i ascapA fumealqa di la chi-
rire. Apola s'tihisi cà avea ocl'i bunq si unä boate di
di te vret vol, eù dzic mal ca eara multu virtoasi i sänä-
toasi aestä. boate.

Si U-1 maratlu di Dimarhu, nica piritä ghine, cä

se-alinä pi minarei i cu ocl'i citrä 'n sus di fu se-astipta
Turtil'l mutreaste di cu dimineata pinä seara, naca s'ved
di luya. Tricu unä, tricurä doatiä, tricurä trei dzile situt
amina s'v'inä.
Eara veara Soarle ardea di tuchea. LaIlu Dimarhu
anuta fu sudor1 se-avea friptä caplu, ma tursidea
rävda. MasI cite virnioarä l'i se-aura si-a fui i dzitea : Uf 1
te nil v'in uni-oarä s'Turtin aesti s'mi-ascapa".

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMÄNEASCA 189

Tricura dzile s'endu, ca dupa virna siptämini,

nal... Dimarhul andzäreaste citra partea din sus ca un nior
di pulbire. °dill ma marl, euleaste urecl'ile ma
ghine i sta firä si s'minä. Dupa putinä oara el avde ca
botl di oamin'l, ca vrondu di tufechI, apoIa cu cit se-apru-
chia pulbirea, el putu s'vead ì flimurl arose si fesurl putu
s'ducheasca cà oamin'Il'i v'in cavala, avdzi curat plisenirle
di tufechl, bre Ora cintite putu se-avda ghine.
Turchi erhonde I (v'in Turtil'i!), strigä nis atumtea di
s'trunduira munti"i s'nica nibitisit ghine zborlu,
sedipuse tr'oari, ca s'nu tiva di-armine ma nipoI di-alanti.
Turchi erhonde I La aesta strigare si n'il'i di oa-
aläga tu tute pärtile, canda cà drall'i 11-avina di di-
nipoI. La aesta strigare stratiotri 'sl-aläsara tufechile
barbatl'i mul'erle, fumearla. Carl
disvicut, cari disculti, earl cu caplu gol, fudzea tut di siparea
ca aü areapite la cieoare, nu alti.
Pina sidzitl tinti, cicior di Grec nu-armase Armiro.
lar v'inea una-una.... Tufechile aräsuna, entitle
se-avdza ghine-ghine.
se-aproache, s'dupä putina oara infra Armiro.
Ma, Oama s'cludie I Ell nu eara Turti, el nu eara dusma-
di carI s'cutrimburara ahit multu di Armiro.
Te eara atumtea? S'vi spun, ca si stit. Eara una'
lumta di 150-200 di Armin'i Färsirot te v'inea Armiro ca
niveasta, lar dzua te sleatira aeste s'tihisi s'hiba Du-
Dupa adetea lor, v'inea ncalar, cu flam-
burI arose gi aruca tufechl. A§i ca di numtarl'i Färsirot se-as-
pire stratolu, se aspareara tut Gretl'i di-Armiro di nu stla
si-u Via
Lipsi ca s'treaca niscinte dzile pIni ca si s'achicaseasca
lucrulu si si s'toarni lard ca0e un acasd, tut atel'I te se-as-
pusirä ahit gIon'l la fuga.

www.dacoromanica.ro
- ,.,
.
....,...
-.-
.

,..
11,

.l', '
I '

.
.

°.?7
"

.-
4,,
op
.1.4_

i
.-

d,,..

' ,d1 . III

: .L.

ea1
:

5
-
.
",c

2
-, 4

t'rzi

'
.

(44.
57,
s

-12

aig.18. Armatoli aromini din Pind, apeiretoti ai averei striimomti.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA. '191

lari acIta si s'alini Dimarhul pri minarei §i si s'tu-

cheasci tu soarle di vearä di Th silie. Ma ca s'nu-I'l si pall
§i-alti oari Armin'ill Turti di calea aestä l'i si deade 'un
aglutor ci, de, clt ter alibi, patru odi ved cama ghine
di dol.
A§i I'l v'inea ma li§or §i-a Dimarhului, ci avea maratlu
di om cu care se-alixeasci un zbor dzua di un an.
Dicit tors nu fu lipsitä ca si s'palipseascä multu. Tur-
tilq, adeväratI'l Turti, vrurii, poate, s'iä faci 'Ili buneati *i
sTI-ascapi di-ahltä pi8ipsire. Teatea se-aiun'isiri siv'ini Ar-
miro §1 si-1 l'ia hisipilu.

FA.IIÄ TATA

Unä mu§atä dzuä di veari.

Sum aumbra nuclui din gräding 'nä muriare tinirä
toarte cu turca. Ningä n!sä un ficiuric ca di 4-5 ang s'a-
sioaci cu un terchlti.
Mutrit putin pri ra§i dol'i 1
Niveasta easte mu§atä cum nu-lq se-aflä soatä, cu doi
lal ocl'i si-11 beai tru scafä, nu altä ; ma ae§ti ocl'i suntu
mplin'l di licrinil, niveasta §eade tot jiloasi §i nvirinatä, aris
nu vedz pri budza a ¡'el Greale minduirl lipsea§te s'aIbi
märata di nisa.
Ficluriclu, un sbuldzu di neatiä, cädzut candu dit
soare, te ocl'i 161 s'nu-1 veadä. El easte cu mintea tot la
agioc ; ma avdzi ci mi-sa uhtä greil §i s'turnä catri rasa.
U veade cä prindze.
lara plindze, mamo ?
Nu, sulfite, nu plingu ; mal" ti si päru a tia.
Nu, ci tine totuna plindzi §i §tiii et' trà te : plindzi
cä nu v'ine tata.

www.dacoromanica.ro
192 TACHE PAPAIIAGI

$i apoi, si ntreabi mi-sa :

Ma ci te nu v'ine tata, mami ? .1u-1 tata ? Tri te
fudzi tata ? Nu ni va tata pri noi ?
Va s'v'ini, va s'v'ini, ci tata ni va multu.
Tora easti diparte, multu diparte §i sta aclo ca et'aduci
a tia §i stran'e, toate mu§itetle.
Ma cum eaSte tata ? Easte mare ? Easte gione ? Te
era ghine s'hibi §qata cu not"!
$i n'icuzlu '§i spune tora dorlu a NI :
Vedz, mama! Aleni s'bitu Mitrul cu Cota. Acum-
pararii cirea§e §i sibäturä la mpartire. Ma Mitrul easte cama
mare §i acata si-1 bata pri Cota. Di cit atumtea i§i tata-su
al Cota §i Mitrul fudzi tr'oara si s'ascundi. Ma pri mine,
mami, cindu mi bitu Pitlu nu era tata s'me-ascapa,
spunea a la $i vedz cit arail mi bitu. la, nica mi doare
aestu brat.
spuse a mi-sai bratlu ndreptu mplin §i arucutos.
Dumnidziti si-1 bati, cindu te-agudi pri tine,
§i dit cheptul a mi-sai i§i una suschirare di dor, itar dit
ocl'i deadira cap de-ariti.

N'fadzi-nopt easte tricutä. §i niti una boate nu s'avde,

niti 'ni lun'ini nu s'veade 'n hoarä. Mal' la casa a mullaril'ei
tinere nica arde lampa.
Pritu udale tot ma jinni mullarea §'niti ci minduia§te
si s'acumtina.
In casi aii un lindzit §i pinä nafoari s'avdu incinirle
§i uhtirle. Lindzitlu easte barbat-su, easte hail a ficIuriclui.
Dupi patru an'i eturna dit xeane, ma cum ? Te-aspan 1 si-I
mutre§ti. IN si tuchi tuti carnea, l'i-intrari ahinda tu
cafcale. Easte Oat galbin §i gat slab, ca ti cIudise§t1 Iu
§eade suflitlu. Di doatii siptämInq s'turni acasi cu uni lin-
goare te nu liarti. Di doafii siptiminq tinira muliare sidzu
pri ningi nis cu lumbarda di teari. Agir§i ea §i somnu, §i

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMINEASCA 193

§ideare, §i arpas. Cindu lu-avdza ci 1ncinea§te §i uhteadzk

a ref l'i si nfirmäca inima si tuchea bana. Act/mi. §i
ghlatrl, §i aligi i dupi moa§e §i dupä discintari, i dupi
toate ghitrille, ma, tiva : lindzidu '§1 lo calea a luI §i
si-1 toarni di la nisi cu puteare nu era.
lar märatlu di ficIuric lu-acta frica cindu II videa ahit
slab §i ahit galbin. Treamburä cindu tata-su 11 in bratä,
te suntu ma§I oase,. §i-1 ba§e cu dor. N'iclu s'mindu1a§te :
aestu s'hibi tata-su, te nu-1 avea vidzutä pini itumtea ?
Mi-sa l'I-aspunea totuna cá tatä-su easte tinir, mu§at, gione.
51 cit putin '§i-u-adutea atel te veade diniinte cu atel
tatä pirifan, livendu, analtu, trä care l'i zbura mi-sa I
Ma, aestu easte tata, mamá?
Aestu, suflit, aestu.
Ma, cà te-I ahit galbin ? Cä te §eade tut culcat ?
Cä te plindze ? Mama, nu-1 mu§at tata a nostru.
lara va si s'faci mu§at, scumpul a meth c tora
tata-I lindzit.
$i cindu va si s'faci ghine ?
Cindu va s'va Dumnidzifi ?

dzuä di toamni, niuroasi §i jiloasi ca inima atil'ei

te §eade sum nuelu di pri care cad frundzi uscate. Easte
tot tinira mulIare, te cu greti u cuno§tI ca-1 nisi.
se-a§tearsiri, mu§iteata apuse, chiru bana di tru nisi. La1e
PI-easte mima §i lá1 suntu strangle. Li1 §i lock §i di
cite vedz de-avärliga, ma§i fata §i suntu galbine
ca peturlu di tearä. Cu caplu pri cheptu ea s'minduk§te
suschirA.
Ningä ficiorlu, tot musat, tot crehtu i gras, cu
perlu ca di hrisafe te-11 cade pri frimte. Ma jalea §i dorlu
a ma-sal intrari §i tru nis pliguiri inima lui atea tiniri.
Nu-1 vedz i se-agioacii i s'arsari hirios ca ma niiinte ;
13

www.dacoromanica.ro
194 TACHE PAPAHAGI

nu-1 vedz se-arldi cli atel aris mplin te 1u-el ma§i

cu inima hirioasä §i fin minduire greati.
Avarliga di mi-sa el adunä frundzi uscate §i li bagä
un ä pisti alti. Fate un stog, apol aduni alte §i fate alt stog.
Apol s'toarni citrä mi-sa §i-l'1 dzite :
Ci te e§ti tot invirinati, inami ? Ci te nu-aridz
virnioari, ci te nu ti ved uni-oari hirioasi ?
Arislu §i harata mea intrarä tu murmintu, scumpul a
med. N'i li lo cu nls tati-tu, atumtea cindu fudzi di la noI.
A n'ia ma§I licrin'l §i ¡ale.
Si nu va s'v'ini virnioari tata la noI?
Virnioari !
$i tri te virnioari ? Tine-n'i dziteal ci tata nu-1
arid, ci nis ni va pri nni Tora, ci te s'niiri ? Te arid in
featim noi ?
Tata muri, lun'ina a li mame. Doarme tu murmintul
lu ni dutim ca0e dzui §i iu tine simina§i Cu mina a ta uni
lilice.
Si nu va-1 videm di Cu tot pri tata ?
Va-1 videm cindu va n'lardzim §i nni la nis. Pini
atumtea noI va s'binim singuri pri loc. Tora tine aI ma§I
pri mama, lar tatäl a tail easte Dumnidzid din ter.
Fic1orlu ticu §i nu ntribä alti. Zboarile a mi-saI 111
cidzurä gred pri suflitlu-11 di anghil.
Firi tati" '§i zbura ns singur. Cota are tati,
§'Pitlu, §'Mitrul, §'Petra, §i tot ad tati. Ma§I eü s'nu-am ?"
Apoi s'turni Iara citri mi-sa :
Di cit eu, mami, nu va s hiü totuna ficIor. Va s'mi
fac §i eü mare. Va s'hia §i eú birbat g1one, cum dziteaI tine
ci-1 tata. Si atumtea ed va s'te-apär ; ma§1 s'da virnu di
tine §i s'veadi nis !
Mi-sa lu-aciti di gu§e, plämse multi owl §i-11
tu licrin'l perlu di hrisafe.

www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN BELIMACE

www.dacoromanica.ro
 Constantin T. Belimace este adeväratul trubadur popular al Aro-
minilor : poeside care urmeazä ilustreazä cu prisosintä aceasti afirmatiune.
Din ele se pot desprinde urmätoarele caracteristice : o inspiratie u§oarä
si cu totul nesilitä, plasticisatä armonios si Intr'un colorit pe cIt de phi_
cut, pe atit de lipsit de vre-o pretentie de artä mestesugiti.
S'a näscut in lulie 1848, In Moloviste, unde a si invätat carte re-
ligioasä, ass cum se inväta pe vremuri (vezi GBAIU BUN' Calendar ar-
minesca, 1910, p. 92-94). In 1860 se duce la scoala slrbä din Belgrad,
unde face si serviciul militar (1868-1870). In 1873 vine in Bucuresti ;
ad deschi,de un restaurant, uncle se intilneau bucuros, printre altii, A-
postol Märgärit si I. Caragiani. Nationalist de frunte, In 1878, Impreuni
Cu A. Bagav, ,St. Mihäileanu si C. Cairetti au scos revista aromIneascl
Macedonia. In aceastä viltoare de luptä nationalä, C. Belimace acre
prima lui poesie §i anume Cucoial Se intoarce In Macedonia In 1893,
fiind numit ca intendent la liceul-internat romln din Bitolia, unde se
gäseste si astäzi. Odatä cu izbucnirea räzboiului In 1916, e dus, lmpreuni
cu alti fruntasi ai culturei aromlnesti, de Bulgari ca ostatec In Bulgaria,
unde a si descris toate peripetiile prin care a trecut Inteun poem de peste
2500 versuri, pe care 11 posed:A in manuscris.

www.dacoromanica.ro
 DIMINDAREA PARINTEASCX

Pirinteasca dimindare
Ne spregIuri cu foc mare,
Frat di mumi si di-un tati,
Noi, Armin'i di eta toati.

Di sun plocile di murmintl

Strigi-a nostri bun'i pärinti :
.131istem mare se-aibi 'n casi
Cari di limba lui se-alasi.

»Care Vlasi limba luI

Slu-ardi pira focului,
Si iedirini Via pri loc,
Si-PI si frigi limba 'n foe.

,,E1 in vatra-l'i pärinteasc

,Fumealia s'nu-§i häriseascii;
Di fumel'i curun'i s'nu bge,
Nat in leagin si nu nfa§e

www.dacoromanica.ro
198 TACHE PAPAHAGI

Care fudze de-a ILA' murni

Si di pärinteasca-11 numg,
doara Domnului
Si dulteamea somnului I"

PICURARLU

Pleurar cu percea
Tr te plindzi cu boate 'n strungi

Cum s'nu plingu eind mi doare

mima tr'a noastre hoare ?
Ved Arm5n'il'i ci tut fug,
Lasä hoarele §i s'duc

Picurar cu percea lungä,

Di-iu *tii tine di la strungä.
Ci Arrnin'il'i fug de-elate,
Ca plindzi-a§i cu boate

Avum doatfi-avdzite hori

Si-amindoatiä ca surori:
Una s'cl'ima Rucutina,
Alintei dzIc Birina.

Tr'uni escu faptu

Tru atea-alanti tati-n'ea;
S'ditr'atea cä tut fudziri,
s'pustusiri.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 199

UN CiNTEC

Un cintec ca di jale
Cintam 'di oarii era,
$i dipuneam tu vale
Ditr'un lai inunte greti.
$i valea-nq turna grailu
Cu scl'imuri, suschiros,
Di-aräsuna tut plailu
$i muntile jilos.

lu hit, bre gion'i cu-aname,

FumeII di Fir§irot I
lu e§ti Arminame,
$i Grimustean'i, cu tot l
Armasiii cirgrile
Ca ponde fir' di vol
$i s'dusirà filcarile
Cu turmile di ol".

Di la ci§eri flueara
Ma nu se-avde prit munt,
Ni pravdi ca se-azghiari,
Di jale him pitrumt.

TOAMNA TU-ARNIU

Vin'e toamna §i cu ploile,

Tut Armin'il'i fug cu °Ile,
Fug diparte ca slerneadzii,
Cki ma multu nu s'bineadzi.

www.dacoromanica.ro
200 TACHE PAPAHAGi

Di 1i neguri neguri groase

$i de vimturi furtunoase
larba tutä làì 'n pade
cu frundza care cade.
Prit vulodzile mu§ate
Vearsä cu gäleate;
Dzua ploaïe, noaptea-arcoare,
Di märata pray& moare.
Zghiar5 oile,-aurli
Fug miiratl'i, fug Arrntn'il'i,
Cu fumeile pri tu callur1,
Priste cimpurI, dzeni §i
SA'nitate, munte frate,
'T tia olle toate
Care 'n tine au binati,
S'te-afià ghine tu turnati
Ditru-a arniului amar

Oari-bung ecalea-ambar 1....

AU§LU CARVINAR

O lai murgu, frate bun,

Pinà tora fum dadun;
De-atia eninte nu vat' him,
Ciamindol'i au§im.

Au§eaticlu e grea,
O laI murgu, frSte-a n'efi;
Tute oasele mi dor
$i-aduchescu c va s'mor.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 201

,Alde, murgu, aIde, frate,

.AIde §'vol, lilice toate,
Al s'n'irdzem tu eta-alantä
Si n'afliim 'nä banä altä.

SCLAVLU

'Vin'e prumuveara eveara,

Priste dzerel se-avde flueara,
Pul'i anti dimineata
diznilardä muliteata.

C tot arburl'i nfrunderä

pädin'Ile se-aumbrirä,
OIle 'n munte se aimará
S'picurarl'i stirei adrari.

Ma§1 märatlu laI di mine

Nu ved veara cindu v'ine;
Nu-avdu pul'i, nu ved soare
Ditru pusta di ncl'isoare I

Ah! voI frat, ah I vol buni sot,

Plindzet-mi cu boate tot,
Mine v'ialu ca pri mortu,
Lalle heare cum li portu.

PICURARLU CATRA. VRUTA LUI

Yrui 'nä °ark vruf doate_orI,

Vrui tru-ahäte särbätori,
tot vrui ta s'v'in la voi
Tru turnatä di la ol.

www.dacoromanica.ro
202 TACHE PAPAHAGI

Ma lo-ti fati-su ti le-are

Caprile meale,
Loara tute ca se-afeata
Cind vrea s'v'in la voi, mu§ata.
Afitara in temuricä
di zlape n'i-era frica
Eù maritele s'le-alas,
Vruta, singure la mas.

Astä-seara ascapaï :
Un färtat a met' rasa
Di la noatin'i, di la n'iale,
Ca se-aveagl'e meale.

S'Ia cA vinla la voi In hoara,

Vinla ca cindu-azboark
Ca di tini n'i-era dor
di dorlu-a tàü vrea simor.

CUCOTUL

Cucoate, sa-ti cada creasta,

Ca nu-n1 di§tipta§i niveasta
Cucoate, s'arminl agiun
di peane la Criciun
Lisa§I boatea cuculta
Di pri dirma nucului
S'fringa vruta-n'i tu-a§tirnut,
Tu, cucoate, nisciut.
Va tal'Ifi gal'inile toate,
Ca s'ti fac cu cucul frate.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 203

CODRUGIIIONLU

Ascipim di lama greaa

Deade bunlu Dumnidzit
Di furtun'I, amar di neatii
$i di Scurtul atel r5A I
CisI Iedzl'i-a ma' L..

Vin'i Martul, nu-avem frici

Dzise moasa cträ Iedz ;
Ci puterea 11-easte n'ici,
Cit di laIÙ si-arAt si-I vedz !
mei 1"

Avdzi Martul di
pri Scurtul el cl'imä
0 lai frate,-avdzisI te-n1 gri,
Moasa cum mi blistimä ?

Ah, te-agiur si te sprigiur,

Doatiä dzile si-n'i mprumut,
neatiä cit un mur
Ca si-u ngl'et cu Iedzl'i tut".
. . . ..
Niurari munt
Liii Codrughionlu tot !
Di furtunä pii tu callurf
Sindiliile bradzl'i scot.

Si turbatlp trapse vimtu

Di ngl'ità mOasa cu iedz,
Ci pin' asindz. La Murmintu
Chlatra 'n Codrughion u vedz.

www.dacoromanica.ro
204 TACHE PAPAHAGT

CURNICEA

Musata Curnice,
A lu Zega 71ce,
Di picurari mult
Fu piscuti 'n munt,
Noaaä an'i di dzile
Tru noaa' päduri greale,.
NoaA5 turme trapse
Ma n'elii nu u supse.
$i tru-a dzatea oarä,
Tr'uni prumuvearä,
Cindu fu la Pindu
Trä Sim-Giorgi aprindu,
Päscu 'ni vutanä,
Iarba tea di bank
$i-afitä in munte
N'el cu steatia 'n frunte.
N'el ca tri audit I
Cu dint di flurie
$i Cu lina toatä
Ca sirmi curati,
Curatä bräsime
S'cu coarne de-asime,
Ca 7iamand lutite,
Di frimte-alichite.
Zega, celnic mare,
Chid avdzi ahtare
Ciudä ni-avdzitä,
Di om nividzutä,
Umplu tut hirarl'i
S'measci picurarl'i
Cu bunet din hoarii
$i avutii boari.

www.dacoromanica.ro
ANTOLOGIE AROMANEASCI 205

Tutä alba veari

Pri la stin'i cintarä,
Ca birbill din degii,
Picurarl'i-al Zegi ;
Si piscurii oile
Pin' deadirä ploile,
Toamna eindu cade
Frundza toatä 'n pule_

cind läi codrul

Si-apruche Sumedrul,
A lui Zegä. turme,
Sute di-urme,
Trapsiri la-amare
Toamna tri iernare,
La locuri §tiute,
Cu fumeile tute.

lar and dultea vearä,

Vearä §'prumuvearii,
Agiumse cu pul'i,
Oile s'eu
Cu cäpri, cu noatin'i
Loarä prit giuneapin'i
Se-agiungi la munte
Cu Curnicea 'n frimte.

La uni dirvene,
Cind tritea ca mrene
Albe i mu§ate
011e-al Zega toate,
Pin' se-alatri
educhiasci-Arminiki,
Dirvingiazl'i-l'i loanä
N'elu furari.

www.dacoromanica.ro
206 TACIIE PAPAIIAGI

A luT Zega murni,

Giuneaaä cu num.&
La hill-su diparte
Pitricu 'ng carte :
Bunlu n'el ni-1 loará,
Mill, furarg !
Ma, fg pade,
Zeglu a li dade 1"

Tru arnie, la-amare,

Färi di hibare,
Cu dospratI di in0,
Tot ca zmel ne-asvin0,
5 idea Zegä 'n frimte
Cu di munte
Si, scäpat di- arale,
Cinta cu cavale.

Un giunop di munte,
Asudat pri frimte.
Ca un pul'iti di dzing,
Cu cartea tru minä,
Zboarä ca purumbu,
Ca spidg §i pllumbu,
deade cartea 'n minä
Al Zegä, s'nu amini.

Cum aleapse cartea

Scriati din partea
Murni-saI din munte,
Se-agudi pi frimte,
Virsä läcrinq vale,
CO n'elu din cale
loar,
ChM 1 q'll-ul furhrä I

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE A ROMANEASCi 207

Picurarl'i-l'i grill
Tut, cindu-1 mutrirä
Cu läcring cä plindze
$1 6 mIn'ile '§rfrindze :
Te häbare- t vin'e,
Di plindzi, Zegä, tine ?
Spune-n-u §i-a noaiii
1-16barea tea-arailä 1"

Nu mi ntribat ti e,
Ma sculat-va 'n v'ie
Si-u lom ca vulturl'i
Tra se-agiundzem furl'i
Dirvingiazl'i 'n cale
S'virsä stridze 'n vale,
CI n'aru§unarä,
N'elu nä-1 pridari 1"

Trä n'el end aflarà,

Ca zmei azburarà
Priste munt §i väriuri,
Nu cif tarä cAlgur1 ;
$i cu dirvingiazl'i
MarturI suntu fadzl'i
Cindu se-aställarä,
Muntil'i trimburarä 1

Nu armase deagä
Uni dzuä ntreagi
Di priumb nipitrumtä
'N bärbäteasca lumtä.
N'elu lu-ascäparä,
Furl'i vitämarA,
S'cintlnda prit cälluri
S'turnari la stän'iuri.

www.dacoromanica.ro
MARCU BEZA

www.dacoromanica.ro
 Unul dintre cei care pot fi consacrati ca adev.irati scriitori in li-
teratura arorranii, atit cantitativ cit si calitativ, este färä indoialä M
Beza.
Näscut in 1885 in Clisura unde si-a terminbt clasele primare, ab-
solveste liceul din Bitolia si, dupä ce, din causii de imprejuräri vitrege,
e silit sä peregrineze, abätindu-se si pe la scale turcesti, se inscrie la
Facultatea de Litere din Bucuie§ti, unde, printr'o lucrare scrisä asupra Ra-
portului Intre Filosofie si Poesie", atrage deosebita atentie a lui Titu Ma-
iorescu. lncepe sä colaboreze la Convorbiri Literare", depun1nd o intensä
activitate mai ales In domeniul literar al dialectului aromin, publiand nu-
meroase poesii lince, schite si nuvele mai toate cu evocäri din tre-
cutul glorios si patriarhal al Arominilor. Publicii in limba literari' Pe dru-
muri, 0 vieafii; etc. Actualmente, situatia pe care §i-a creiat-o in strei-
nätate anume : consul al Rominiei la Londra si Docent la Universita-
tea din Londra , ii ingidue si se consacre unor studii speciale, ficInd
si apari in limba englesä : Papers on the Roumanian People and Lite-
rature, Roumanian Proverbs, etc.

www.dacoromanica.ro
 LOARA. VALEA.

Loará valea, valea °Ile

Pi tu mardzinea de-alunq.
Iu duti turma, picurare,
1.iti dipuni ?"

lu s'mi duc, o lai färtate,

Ci nu stif te-4 la clseri...
Vimtul suflä s'nu se-avd eintiti
Di flueri I

S'eä fudzim... lama Ti-u grea0ä,

Di n'alasä-ahinti an'i
Firâ naatenl, firä n'iale
$4ulisan'i I"

Eara seara. Pi tu neguri

Dipunea cupii di oi ;
$1te jilos plindzea pädurea
Dinipoi...

www.dacoromanica.ro
212 TACHE PAPAHAGI

Oarä-bunä cara, du-te,

A laï oarfán picurar,
S'DumnidzA sli-aducii tute,
Tute-ambarl"

Fig. 19. Risk,. (picurar) aromin din muniii Pindului_

CtNTIC

Da cap luna pisti noapte,

Ca.-'nä galbini curuni ;
Dzlnile cu cheptini goale
Pi la §opute se-adunä.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOG/E ANOMINEASCI 213

51u minuta esta dulte

Se-avdu cirvinari pri cale
Cum tut urdini ¡ma ctnti
Licrimos, cu-ahinti jale,
Di si ntreabi lail'i munti
Distiptat di-a lor cintare :
Te at, moi, di Tplingu-a§ite
Cirvinarri 'n calea mare ?"

LA TARUTE

Doi picurari aveagl'e

Sun neguri di brumar
Tiru§tea lor, iu vimtul
Pitrunde ca 'n tilar.

S'ma tac. Di oari-oari

Cu jale cin'il'i-angani.
Tac §i-olle ; corghi-azboari
5i ntunici pri dzeani.

Te nod in cheptu-l'i tine ?

.... Firtate, greaste unlu,
Va s'tradzem cale mine I"

Si-alantu-li dzite :
Ma nu va le-afli bunlu
Cupille tu amid L.'

www.dacoromanica.ro
214 TACHE PAPAHAG1

MINDUIRI...

Anvital ci taha pangul

Easte suflitlu-a virnuI
Care-I poarti citri mine
Vrearea lui.

§i-uni dzui Pangu frate,

Lu ntribai cu ocl'i udz,
Te ma deapin'l ? Te-s aeste
La' färfudz ?"

- fac un savan ;
'Ni cutie *i-unä crute,
ninga

C5, vedz, moartea de-avarliga

Ma te-adute".

Si-aplicat apola pangul

Pisti caplu-a met' aproape,
Cite lucre nu-n'i aspuse
Di la groape 1 ..

A1.1*LU

Diparte Vdeade luna

Videala l'eI si mparti
Mu4ati ca icoani.
Pri un la poarti
Dipuse-anarga totlu,
Au0 dit veacl'ia bank

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMINEASCA 215

Cu percea lui alghitä

Ticut §idzu. S'din dzeanä
Flueri durute loará
Si pling5 tu-amurdzitä.

Ca undzile di-amare
Curmate se-arisunä
S'cu nise Anse §'totlu.
S'io lu ntribai s'n'i-aspunä:
Fluerli te Ii doare
Di vearsi-asi totunä
Ahinte v'ii ?"
Nipoate dzise-au§lu,
S'ti fati tine ma mare
$i-atumtea va si stir.

Di cite ori apoia

Tritea cirvin'i sun case
$'tu ploi 4'tu nopti greale,
Dzim1ndalui jiloase,
Ca suflitile-ateale
Te-§i caftä-a lor nädie ;
E lu ntribam au*lu :
Cirvän'ile te li doare ?"
Nipoate, s'ti fati mare
Si-atumtea va si *tir.

La nol videam niveaste

S'bärbat cu plimte dzeane ;
Videam cum mor ficiorl'i
$'cum alti fug tu xeane...
Si-n'i si pärea, moi toate
Ca ni*te lái ciudii ;
Di lu ntribam au§lu,
Ma nis grea : Nipoate,

www.dacoromanica.ro
216 TACHE PAPAHAGI

S'ti fati tine ma mare

Si-atumtea va si §tii".

Pri muri a noastre cordzi

Si-umpluri di-arudzini,
Liite, firi domnu,
$i-un brat nu-avea s'li mini,
Sle-ascuturi din somnu
Cu bratile giune§ti
SI° lu ntribam au§lu,
Ma nis uhta : Nipoate,
S'ti fati tine ma mare
Si-atumtea va s'duchegi.

Ci ani aril ni loari,

ahinti jale...
Se-astimse-ada cintarea
Si-anamea de-alti oari.
Noi him mintita spumi,
Cilcat, bitut di-arale ;
Fumealle, §'vaträ, enumi
S'dirini de-avarliga,
Nipoate, ci nu-i virnu
Sini tragi azi cf§tiga".

CU CHIRtGIADZOI

E, a§ite... Mine al Duninidzia si slack vai agiun-

dzem in hoari noaptea esti si-u tritem elate.
Multu ghine 1... dzisem tut.
Sidzum 'n pade gi-alisim cal'i s'pasci. Loclu cara mu-
gat. Noaptea sirini. Tu cimpul largu, apucat di somnu, n'iu-

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCi. 217

rizme proaspite se-amistica dadun cu licuricill call aprindea

cindile tu iarbi. Virnioari nu duchii un dor cama mare.
Te bani duc s'chirigiadzl'i aesti 1 Masi ci trag arale.
Li vin'iri si-a lor an'i grei. Cum lipsea s'hibi nisi atumtea
cindu urdina cirvin'i intredzi si s'turna acasi cu pundzile
mpline di flutii?...
Ningi mi. eara 'ni balti. Un zvon albu u-anvilea ;
canda niste min% niste guri nividzute scula di oari-oari
zvonlu ca si-u base, s'il dizn'iardi fata.
i-apa trimbura, undzile subtiri scutea spumi cari si-a-
gudea cu suptirare, ca ti ciudie.
Terlu, luna, stealile cari asc5pira diparte, sältile Cu lu-
mächi lundzi, tute s'videa arästurnate nuntru tu balti.
lh, te musutet L. 'ni lume altä aclo dighios!...
Totuna biltile si-atuarea mi pitrunsiri s'mi - trunduiri
cu mistirliul a lor firi fundu.
Chirigiadzl'i zbura ti stihii, ti dzine, cum se-adari ca
ni§te feate mu§ate, cum es pri la §opute cindu...
Sst I... titet, feate anarga un au§a cu sarica §'cu
percea albi.
Te easte ?
Astupat chipurle a cailor ? ntribä au§lu minduit.
Le-astupim ; ci te ?
Doamne, mare t-u numa 1... si-auslu feate di doafiä
ori crutea s'mini caplu.
Mare fu numa I"
Te easte, lali?
Cum ? nu-avdiitil? Nu sti t iu n'aflim 1... la, la L.
Au§lu aplici ureacl'ia. Ascultim.
Tu noaptea ticutä, amurtiti, ni§te boli astimte ca di
cimbän'i insea di tu balti.
Nä lo 'nä mare fricä.
Dighios asuni ? Cum ? Tu balti ?
Tiva, tiva L. dzise au§lu.

www.dacoromanica.ro
2i8 TACHE PAPAHAGI

Ma vreava atea si scula lará, se-anälta citri nol, di

calea está canda didea baca
Avail 1 Miri sintu seamnile. Dumnidzifi nu-
alasä virnu nipidipsit.
Mate, aciti au§lu, lu easte balta está, cara 'ni oarä
egg miri, un cisibi avdzit, cu naming multi 5i-un preftu
aclo si-11 aruci sivdae pri hil'Ia lui.
lui ? 1
A§i, ocl'Iul pri hil'Ia lui. $'nisi marata,
dzui §'noapte si ncl'ina la icoanä, la Para8isa curati ca
si-u ascapi. Si uni dzuä, tu 'ni sirbätoare mare, cindu lumea
eara adunati la bisearicä Vfeata 'efitea crutea, pref tul silighi
si-u-acati cu zorea. $i-atumtea bisearica ehoara tuti cidzu,
'piste nisi ini api, lar preftul cu feata sleatiri doi pe§tI
cad' alagä, alagi pot si se-acati...
Au§lu ticu. Balta s'cutrimburi tu oara está.
Alagi, alagi enu pot si se-acati L.. §uptirim noI,
aspireat.
$i-arämase bisearica toaca, *i da singure
tu noptile ticute.

Mi-aplicai ninga 'ni oari tu mardzinea di "balti. Luna,

mare ca un furcuta§, tritea nuntru, ahanda, §i steale arop,
aprimte, §'niorI trimbe-trimbe... §iini si piru ci ved5 ni§te
case, biseriti cu portile discl'ise, §'cimbin'lle astimte dipriuni
asuna,

OAMIN'I DI ZAMANE

Eh, la ()mini di zämane !

Te casi dumneasci cara aesti ()midi bun'I §idea
inuntru 1
...Atumtea un gardu cara di-anvarliga, §'cindu t'arcal

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA. 219

°Oil% casa lumbirsea di fuduli avuti ca palate

arhundeasci.
S'di tahina pini seara gIocurI §i-arideri, §'ahinte botl
ficIure§ti se-avdza tu ubor, ci 'ni fumeall mare bina tu
casa aesti.
S'n'i-aduc aminte...
Eara prumuveara. Pon'll'i arca florIle tu gridini §i fli-
ture albe se-agiuca piste lilice.
dzui, di cu-andzare, agiumse atiate un tinir picurar
cu un n'el in brati. Mutri SJS §'acitä s'cinti

ram 'ni turmi, o lea vruti,

Ma§I mutrea tu cimpul vearde :
Nu-s putini, nu-o uni-suti,
Ci-s mu§at I
Am §i-arudzI, am §i cale§I,
Am §i-ahite alte n'Iale,
CA-nri fitari olle-a meale
Di-n1 si feate turma mare.
S'di tut n'eli cama bunlu
A zI tri tine Io lu-alep§u.

A§i cinta picurarlu.

Ma ca te nu-11 grea virnu ? Ca totna, cindu agiundzea
nis di tu arniti, 'ni piru§eani scutea caplu tu firidi §'cu
dulte zbor grea
Ghine picurare 1
Ghini te-aflaI, mori feata mea
Picurare, cum tricu§I tu-arniti ?
Vru Dumnidziù di li scoasim °Ile ghine ; ma§I di
tine mi lo dorlu
Si-ra binedz, laI picurare 1
Si-azi anti. niheami, §'bate §'cu flueara, ca lama tuti,
nu-l'I avdzai cintarea.

www.dacoromanica.ro
220 TACHE PAPAHAGI

Picurarlu cinta §'tut Cu s'turna la coi §'hiricoape

le-afla olla iu aliga, prit vulodzi.
Si-ad 11-adutea un n'el pischesi, di marea vreare te-ri
aves. Ma te piti nisi ? putea se-achiciseasci picurarlu
aestu... CA te nu in§ea iari tu firidi ca 'ni luni mplini s'l'i
greasci Cu boatea dulte : Ghine picurare ?"
Cinti fati picurarlu:
Lasi furca, o lea vruti,
Si muntrea tu cimpul vearde,
Nu-s putine, nu-s 'ni suti,
CA-s ahinte oi mupte...

Nuntru eara fiteare mare etiva nu se-avdza 'n casi.

.Atumtea picurarlu ntribi :
Te sleatiri ae§ti di-atiate?
S'nu §titi cari-l'i dzise
Fudziri ni§I tu xeanel

Tricuri §idupi an'i di dzile u vidzui Iari casa

aesti Gardul eara aspartu §1prävdzile pitea iarba tu grädinä.
Si-aOptar se-ascultu uva arideare i tiva boti ficiure§ti...
Irn'ie arit, tut amutiri.
Te lai casi dumneasci eara ¿testa §'te oarnin'i bun'
.idea nuntru I S'canda nu eara virnioari
Sculai caplu. Streaha angrica s'cadà. Ma§i 'ni ladiri
vearde se-angirlima citrä 'n sus, niutrindalui se-ayuneascii
jalea di tu loclu aestu §i se-astupi cu frindza firidzli pri "in
s'videa nuntru stizn'ile tute arimate.
Mi curmä n'lla..Vrearn si §tiii te s'feate 'ni fumeal'e
atreagi te bina tu casa aesti.
La pri praglu di poartä, §idea 'ni mone Cu furca
'n brin&
'turtea mona aesti, turtea cairlu a !el

www.dacoromanica.ro
Fig 20. Ultima fasd a unei familii din Pind (fu, fiice, nurori si nepoti), familia celnicului
Toli Pappa din Avdela, masacrat de antarti in 23 !die (st. v.) 1905. R

www.dacoromanica.ro
222 TACHE PAPAHAGI

Mi-aprucheaf.
A mori dado, Iu sintu ae§ti di-atiate ?
Moa§a sculä caplu.
olu sintu ae§ti di-aaate ?»
Moa§a mi mutri oarä, suschirä dit hicate.
E, hiflu-a n'eti I la, di cum fudzirà nu s'turnari
rape !
S'un picurar te v'inea elate nu §til, dado, te pip?
Un mu§at, a§i, cu percea silighitä.
((Un picurar mu§at cu percea ; 'mala
s'mindui niheamä .. A, a, §titi. Escu moa§e ma fail n'i-aduc
aminte. Nveasta vrea s'dzici tri flor-sa 'n'i dzise 'nä
oarä : morl mamo, Ia vedz picurarlu aestu ; nu lu ntreghi
te are ? Totna v'ine elate §'cit n'I-u n'ilä di es. Easte mu§at
§i-are fata galbina, §i-are läcrin'i tu ocl'i". Si ea griI.
Sidea aclea, pri cheaira tea te vedz : A bre hillu-a
nu-n'I aspun'i §i-a n'ia te-al?" Nis acitä s'plingä.
Tri te plindzea nu §titi. Ma mi ntriba Ae§ti te §idea elate
nu va s'v'inä altäoarä?" nAm cu s'veade, hiflu-a
nu '§I-u- ati tu minte s'v'inä". S'di-atumtea nu-I vidzuf
altioarä picurarlu ate!.
Dupi un an picurar,1 tut intribarä tri nisti §i spusirä
cä lama atea nu-avea dipusä tu arniii, ca-§I avea data °Ile
la un §ot di-a lul s'li pascä §eci taha plimse multu cindu
s'dispirti di n1§1. Dumnidzäil §tie, a n'eti, nu Io nu
§tiii te Ma, carI cinta noaptea atea, te lai fluearä
ahintu jiloasä
Mala ticu putin caplu tu oara aestä.
Si-ears unä azvimturare, cara tridzea un vimtu.,---
noaptea 'Anse 'nä flueari tu uborlu aestu. Nu
nu tiü, ma di es altu nu-avea carI s'v'inä... §i-ahtärI ji-
loase cintite... Nu, nu, entitle ateale nu eara tri bun. A§i,
higu-a n'ea, a§i, entitle ateale nu eara trl bun...".

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE MIOMANEASCÄ 993

GA [MAN I

Miti al Tegi siturni acasi multu cirtit. Uni intrati di

la u§i, mul'eari-sa lu :
E, nu s'vidzu niti azi ?
Nu, dzäse Tegä, nu lu-are Iu va.
A§i easte, cändu te-ala§I pri un om nicunuscut, un
om xen ; §'efi nu §tiii d'iu lu-afla§1, di-I 134.4 picurar,
dide§i. tu mg:file a lui avearea. Si. s'nu da Dumnidziii,
cara s'lla turma §i s'faci nclo ? I
Tegi nu gri. SCOW ca bitut di grindinà tu udaIa ei-
cutä, Iu infra pri neaduchite fumiria noptil'ei §i s'mindui,
s'mindui, cà poate mureari-sa avea ndreptu. Nu-I lucru te
nu se-adarä : apucg &muffle, l'i-u-aduni cu turm'i cu tot
cOtti-al'Iurea, i apt:a . fu s'intregin ? lu s'l'i cafti urma ?
Picurarlu avea ni§te ocl'i niuro§I sum frimtealile mOrf,
tufoase, ni§te ocl'i... Di cOndu vidzu el si pgrurä
bunl. Si anarga Tegi acitä si-§f aducg aminte dzua cOndu
vin'e la nOs picurarlu : un om §curtu cu piltgrIle lärdzi, fata
arsg di soare, sbärlitä, multu piroasä, inträ 'n casä dzise :
la tine, oaspe. Anvital, cä badzi tachl, Na-
me 'mine picurar.
Tegg 'I misurà oarg di la cap pin la ciabare. Ah-
tare om era lipsit ti la turmä. Lu ntribä
D'Iu e§ti ?
Escu... la di cgtri Blatg. Toll, Toll picurarlu, ca s'al
avdzitä. Am stati la multi celnitI.
Tegi 'I misurà lara, s'mindui dzise :
Ti Nail, di cit eú am trapti multe tu bani-n%
multi me-Ma furatä; ca s'hibg si-u pat 'di la tine, las si-u
pat §1 a tia Dumnidziii s'ti-u- aduci I
Toll inträ tu lucru, §i s'purtä nu ma ghine. Sillia nu
s'plindzea di nàs. Dupi dipusiri dol'i cu

www.dacoromanica.ro
224 TACHE PAPAHAGI

Tega tu a li Särune. Aclote acumparara tachi, pisti di

capite Apoia tu vin'ita ncoa. Tega, di frici s'nu-1 calca tiva
furl% s'nu-l'i lasa 'n cale inchisi ninte pri ascumta, si ari-
mase picurarlu singur se-aduca turma.
Si asite tricura dzile, noartä, dzate... s'Toli nu-avea tea
s'v'ina. Napa una, napa lanta ?J.,. multe Ti tritea prin cap
al Tegä. Noaptea nu durn'i. Agarsea putin, it fura un ocriu
di somnu si iara s'clist;pta cu mintea la picurar, pinä cindu
cintarä cucotl'i, tu-apirita. Atumtea sa scula, cum era nas
gras, s'cu tuiagi tu mänä trapse 'n sus pri 'na dzeani,
d'ita diparte i s'tindea ca 'n palma tot cämpul.
Minuta está didea s'soarle. Mare si-arucutos si aros,
aros, aprindea ma ninte cingirlitilu a muntilor, apoia mun-
dzale alunica catra hima, pin tu vatiurile adincoase, geamu-
rile din hoari aruca fati-fati di lun'ina, azbura distiptat
din culbuti, i 'n pade cate une Mice alba, cite unä galbini,
catite musate, pirpirune ca niste scafe hrisusite cristea tu
vilodzi, pi tu iarba vearde.
Tega nu 11 simta musuteata. Muntrita lui alaga 'n cimpu.
Dupg nihiamaza si lisura si-a lui inima. Di naparte
gior di pulbire v'inea...
Easte turma suptira nas. Clopute se-avdzira curate,
dulti, tu vimtul di prumuveara, asunara cintindalui ; si-aide,
aide gicilu ninte, se-apruchea turma, dol'i cin'i cu limbile
scoase s'picurarlu dinäpoi cu titnbarea pisti nas.
Ghine vin'isi, striga Tegi cu inima tuti. Lai Toli,
aminasi ahintu, mi ciudiseam
Aminai, ca nu l'i-u ded pri calea dreapta, sutäi
multu.
Tachil'i giuca deavirliga, arsarea, tut alepti, musat,
cu lina lor ca mitasea, v'inea si-al Tega se-arsari
s'Iu stringa 'n brata picurarlu si s'Iu ba§e ahtare haratiä
lu-avea loati.

Tegi tinca turma ca tut tu muntil'i di a-

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCX 225

proape, tu muntili di Alto§I. Ti pine, ti sare, ti cite lipsea

tridzea cistiga Toll. Tu doatiä-trei dzile, 'ni oari 'I videaI
turma, Iu era nici un picurar, si s'dipunea Oda'
la domnu-su. Tal Tug-A lucra -tu aräzbolt. El intra :
oara I
Bun se-ai, Toll, 11-u turna nisä cu boatea dulte.
TegA nu-I acasi, ma 4edz, cä va sVini, sedz, lai Toli,
sedz.
Picurarlu scutea timbarea i stitea firá sä scoatä
zbbr din guri. Udaea cu Ltd citri tu-apreasi era tu loc
discl'is, di alisa ocl'Iul s'pitrundi ping diparte, diparte, Iu
se-aridzima terlu pri tämpile a muntilor. Pri tu firidz se-an-
dzärea dzenurIle amurtite sum lun'ina prindzulul, nolgica lor
unä cale, mule ncärcate uni dupä altä, cirvin1 intredzi
urdina pre-anarga, fudzea 'n sus si s'chirdea. Un nior lisor
albu ca bumbaclu cit-cit s'mina di cälduri pri ter.
Tal Tegi täsea si aruca sicite un zbor a picurarluI
E, lu ntriba nisi, cum trelI tine, Toli ? Cum l'i-u
dutl cu ? Te spun'I, va scoatem bunl anlu aestu ?
Multu bun'I, multu, dzAtea näs.
*i-ahit. Ma multu nu grea. Sidea cu ocl'i chirdut, greI,
apreadunat si ntunicos ca noaptea.
Di la vitin'I acata s'y'ina oaspite : Lena, sora li tal
Tegi, s'doda al SI, una moa§e multu sgrun'farica, *i-alte
doatra ; v'inea cu parpodzIle di gu§e i cu furtile 'n bran, ca
s'nu s'mina pina seara de-acto, §i s'baga pri zbor -§i arädap-
sea §i-aradapsea... cite nu. Si-avea ti te sA spunä Meslu
atel se-aflari ningä hoarä, pri calea mare, doi pirmitefti
morti, scäldat tu sindze. Carl vitimä ? Altu di Gardanl
nu putea s'hibi. Numa luI se-avdzi Iara. Gardara, capidanlu
GardanI... nu e/a n'ic lucru! Gardarg aestu agIumse ca 'nä
umbri nidispirtitA di om. lu ti turnaI, canda cä ti insea di-
ninte, cu toate ci nu lu-aveal vidzuti virnioark iti loe,
tu iti cask s'noapte s'dzui, lumea zbura ti näs, s'tot pin
di un, pini sinaturile stea isturia ha, i s'fure ci ntribaI vir
15

www.dacoromanica.ro
226 TACHE PAPAHAGI

cama tricut, flri multe pricaderI, el singur loa s'ti spunk

a§i §i-a§i :
Ca era tu 'ni hoara 'nä feata mu§eata, s'l'i-arachi caplu,
ahtare feata, §'nu era mare, virstnica al Gardani, un ficlor
ni§tiut nici §'näs §i s'vrea multu dol'i, alga deadun, se-a-
giuca deadun, se-agiuca va ri-u dzati ca doafiä fliture,
nu al'iumtrea. L'i-aflai dol'i tu gradinä, tu ubor, tu iarba cu
capitle alächite cum cafta vat-nu trifol'ili cu patru frundza,
cum se-arucutea pri pade. Ma vedz, ea oamin'il'i nu staii to-
tuna a§i : a li feate loara s'l'i creasca sinile, candu adil'ia WI
si umfla fustanea dininte, apoia nu s'cama 'papa, li era ndi-
rise §i-aru§ine si sta singuri, sa s'muntreasca tu ocl'i ; nasa.
aru§ea ca merlu coptu §i-al Gardani il'I trimura budzale. Si a-
tumtea, di iu in§i, canda '1 pimse draclu, un du§man, un
Dina, hil'iii di celnic, avut, intra nolgica lor §i s'duse di u
cifti feata di la tata-su ti niveasta. Si tatil nu ntriba feata,
tatal nu s'mindui §i-u deade. Di at §'Gardani nu s'incl'ina
multu, clica cicIorlu §'candu yidzu ca nu slate, '§I-u deade
'n cheptu cu -bu§lu §l'i dzase ea earpe lair' va-l'i manca,
epri tata epri bärbat. Si a doatia-zi era tu munti cu 'ná su-
tati dupa nas.
Ee, sivdaea nu-are mardzini, sivdaea §i-adara, ma §i
aspardze case, sivdaea §utal loclu di partea lanta.
Tatal a featilrei fu acatat §1 tariat, §'nu dupa multu
§'Dina; una noapte, candu era la stane cu ndoi picuraii di
soea lui, s'duse Gardani 'di cum l'i-aflä, nu-ascaparä, arä-
masiri cu trupurile aräti In pade.
ApoIa uritetle nu s'curmara. Gardani araspindi cutremlu
an'i di dzale. Aminat ma§I, tu me§l'i din coada agilisi putin ;
ma fara, eft se-avdza tiva, iara numa 1111 stribatea prin hoara.
S'cum lumachile, frundzale, duchescu candu se-aproache
furtunt §i-acata di treamura, di grescu aspäreate, a§ite
egurile §uptira : Gardani, Gardara v'ine, este aproape. Poate
ci nu era, poate ca di multu nas trapse mara enu in§ea tu

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE A ROmANEASCA 227

munti, di cit lumea te '§i Vea, li-adavga lucrile, li marea

'din dzua 'n dzui scutea alte vitimarI, alte
dzitet, ca era doi ? intriba Lena.
DoL.. dol'i pirmatefti. V'inea di tu x
Nu apucara se-agiunga acasä, se-agiungä la fumealie.
S'cari l'i-are vitimata ?
Gardani am earl' altu nu-1, un easte Gardani.
Nu, Gardani nu-aspirdzea ate pri ite cilator. Dea-
poia Gardani niti c bineadza. GardanI muri.
Te hit hute! ... A voatra va si pare cà Uri de-alta
GardanI muri. Nu, nu, el'I singurI le-araspIndescu aesti.
Ti te ?
S'veade ca are cadzutä multä oaste, §'ca
catä, ti-atea.
Poate
Arazboilu asuna dipriunä, suvalnita care tritea hirlu,
spata, tute : traca, traca. Tal Tega dzatea :
Carl' §tie te om easte !
GardanI ?
Gardanl.
Un om... analtu, ma s'ti frica di nas,
Cu barba,,lale, cätrane. Una' minuta lu-afl'i aria, dupa nihea-
mi tot na's tI ease 'n cale tu altp loc, diparte... ti cIudie !
Nu lu-aställe Todi a nostru oarä ?
Cum ?
Aräzboilu dinacale stätu. Ma0 mutile zazala deavär-
liga §'Doda al Sill murmura cu boatea dipusa, pre-agalea :
la, cändu v'inea di la oI tra0 'la Padea al Murgu"
deade pisti nits.
Vrea s'hiba varnu altu.
NA's, näs Gardanl intreg, cu barba laie catrane, cu
stran'ile..
Nu s'fate, GardanI nu si spune a cuni-va.
Toll picurarlu tAtea, cheaträ Di candu-candu muta
framtealile 'n sus, dol'i ocl'i a lui canda s'divipta di tu 'nä

www.dacoromanica.ro
228 TACHE PAPAHAGI

lume mintitä, ahundoasä ca 'ni hatii. Tal Tega s'n'ira. Nasa

nu putea se-acachiseasca te-are picurarlu aestu. 'L §tia ca-I
gione, ci tot l'i-avea frica, ca di candu era n'as, un tap nu
s'chiru ; di cit §i-ahtare om ¡ara : s'nu-l'i arida §i-a lui putin
budzile, totuna impumorat I Te s'hiba ? Sidea dol'i cu Tega
§i s'minduia. Si uni-oara nasa 'Pi dzäse.:
Lai Toll, de-ahinti me§i e§ti la noi. §'nu ti ntribai :
e§ti nsurat ?
Picurarlu se-allá dinicale.
Nu, feate nis.
Cum ? Nu ti nsura§i värnaoara ? Nu-aI mullare,
nu-ai casi?
Casi... hm, uhtä. Toli. A§i easte : vrea s'aveam
casa, vrea s'Ioam 'ni feati, ma nu fu... te u vrei ?... nu
fu scriata... eti eram °arfan.
Zbura ndisat, ocl'i aprimtl, §'dupa te minà uni-oara
mana 'n sus, canda vrea sidzica : ((multe, multe am al tu i-
nima)), adivga :
Feala tea muri... §76.1 va s'mor, tot va s'murim §'Dum-
nidzaii va na giudica.

'Nä Marta, cara' ti prindzucalai-ca picurarlu nu vin'e

si scula singur Mili al Tega si s'duca pina Alto§i.
dreapse calu, acumpira doi sati di pane carvell di n'itile,
lo §i-tin proaspit tricu §'pi la moara iu avea data
ordzul ti ruiala §i nite, cu calu ninte, pina una', pina alantä,
dzua cl'ise §i-agiumse la tachi aminat.
Picurarl'i 's1 fricara candu '1 vidzura..lara näs, ni-
discarcat nica calu :
Vi adu4i1 §i-un n'el s'Iu fridzet.
Va-1 mincam deadun, feate ; tora seara va si
stai atia.
1 Nu, ca me-a§teapta acasa.
Cu toata mintea ti-u-al sludzi tu oara esta ?.. Te
vra..

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA. 229

Sedz cu noi, Wie zborlu §i Panlu, sotlu al Toll.

Noaptea scoate multe pi tu cil'iuri.
S'intunica dicutot. Stealile trimura. Vru, nu vru, Mai
al Tega aramase. Picurarl'i sä scumbusirà : unlu aciti n'elu
treacä tu sulä, se-aprindä foclu §i-alantu purta din pä-
dure frundzi ; §i-aduse lumächI intredzi, le-a§tirnä. 'n pade,
biga ndoatiä §i mproaste §1 adärä unà cälivä cu un pat nun-
tru, un pat di fearicä vearde q'moale. Apoia §eamintreill
s'timsirä ningä foc, lu lumbärdzile se-avea apusä, friptal'ilu
aru§ea pisti jar, chica di gräsime cu ni§te aburi, cu un fum
incärcat di n'iurdii. Pi tu arburi, pi tu cupace pitrundea
luna qi s'pirea cä pädurea crea§te, s'pärea cá s'minA sum
lun'ina mutä, arate, care umplea singurätatea. Umbrätle
a muntilor s'Iundzea pînä diparte. Cite un puriti di noaptea
'§i-ascutura peanile nividzut pisti nä§1.
Tegi §uta caplu di toate pärtile. Firi s'va
se-alächirä ningä Toli : unä tufeche §i-un iatagan mare scin-
'n pade. Nu era di frico§l'i, ma tu oara s'vedz
un iatagan, s'ti v'ini tu minte moartea, cit te Sculä.
ocl'i Toli. Cheptul a luI disfaptu,- bätut di videalä qi a-
cupirit di peri canda ci era di halcumä.
Ningä un ahtare om, s'mindui Tegi, nu-am ti te s'mi-
aspar I"
Bigarä s'mänc5. Tot tkut, arupea n'elu cu min'ile,
mänca §'nu grea Toll scoase piltarea §i se-aplicä ningi foc
i-u muntri, u muntri multu. Tegä :

Ti easte ?
Tiva.. a n'ia n'i si pare tot sändze, mi-avinä sän-
dzile.
Muntrea-u §'tine, dzäse näs al Panti , timse
piltarea.
Easte, bilbai §'Panlu... putin sändze, fa, s'veade...
-unä drare aro§e.
Tricurä ndoaug minute. se-alipidarä dihicale tu
cupace: Dupä alitrare ducheal cä säntu tiva oaminq xeng,

www.dacoromanica.ro
230 TACHE PAPAHAGI

oamini aril. Toli nu s'trundui. Ascultä niheamä, lo tufechea

§i s'turni cätri Tegä §i agon'ia :
Al virnä arrni cu tine ?
Am... una cumburä.
Scoati-u §Intri tu cälivä, nu ti mina di nuntru.
S'tine Panii, dipgrteadzi-te... nu ningä foc, tradzi-te tu-
aumbrä.
Nu bitisi ghine zborlu, cändu la-l'i furl'i, cä se-aläncirä.
V'inea de-abu§eala, se-afirea s'nu-l'i acatä luna; ma Toli il'i
vidzu §i strigä, li strigä di doatii ori Ni... tiva. Toli nu-
a§tiptä, sculA cearcurile, arucä unä tufeche tu vimtu.
Nu tradze, bre, nu tradze..., zghiliri furl'i.
Si s'feate unä mintireaje greaTi §i ngiuraturl di doatle
pärti §i-azghiräri di tachi. Cin'il'i s'disica di-alätrare. Si-uni
tufeche Iara, §'nicä una, tufechea al Toli pliscäni surdä, §i
dupä näsä ni§te zghicute :
Pri tut va ni mänca aestu, pri tut...".
Armatile 'n pade, strigi Toll:
Ia, le-allsim, bre, ma nu tradze.
Alisat-le I
Boatea al Toll bumbunidza ; ma§i di boatea-l'i ti cu-
trimurai. Furl'i dipusirä armile §i se-apruchearä. Era trei,
tot ,tu Iii ecu capitle goale. Unlu ma tinir ca di 35
de-an'i, cu 'nä chiustedhe di asime pri cheptu, präpsit ecu
'nà ahtare aumbrä buni pri fata lui slabä, aproape gal-
binä, cä slu-aflai in hoarä te-adäral oaspe Cu nis, null tritea
virnäoarä pit minte s'hib5 fur.
Ditr'un cicior 11'1 cura sändze ca §oput, cura §i
s'incl'iga pri cioariclu albu. Toli stau ningl näs, fruntea il'i
se-aduna -di uni mare dureare.
Te-agudii, feate näs ; el te-agudii ? !...
Furlu nu gri. Toli '§i ncrutirie män'ile dininte §i mi-
nindalui caplu :
Pri mine, bre, vreat s'mi cälcat. pri mine s'mi fu-
rat, pri mine?... Slit vol, §tii tine cad' eram ell, §tii?...

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMINEASCI 231

Apoia '1 mutri, dol'i s'muntrira tu fundul di ocl'i multi

canda ca era liga, mäghipsit un de-alantu. Si s'min-
duIa : Iu se-ad cunuscuti ?... ci nu s'poate, lipsea§te sa se-albi
vidzuta Iti-va. Din bana lor, din dzalile tricute v'inea lun'inI,
§i anarga loa si-'§I aduci aminte, ca doI caliitori te si s'cherdu
§'dupa an'I, se-andzarescu Iara di diparte, cit se-aproache
s'cama cunoscu, '§i-§I grescu tindu min'lle.
Gardani, dzäse xenlu, tine e§ti ?
Minuta tea Tega avu trimurare, hire-hire aratI pi
-tu 'Atari. Carl gri numa al GardanI? lu era GardanI ? Cu
inima ngl'itata, dupi ahinte cite sleatira, in§i di tu caliva §i
armase ca hut. Toll cu furlu s'bi§ea dol'i 'n gura §i zbura :
GardanI, Gardani, eti te-aveam chirdut n'i spusira,
a tine muri§I, Gardanl...
Nu, frate, l'i-u turnä ToII, poate ca era ghine s'mor..
ma tine, frate, ti done; eü te-agudii, vezi ; nica niheami
vrea s'ti vatamam, vrea s'loam §i-altu suflit pri gu§e, §i-altu
sandze... la, vrea s'ti vatamam, frate. Cart* ti pimse, carI te-
aduse tu tufechea mea ? Nica niheama... §'ca s'ti vätämam,
ca s'mureg, frate Manoli ?... §i-altu suflet §i-altu sandze...
Toli grea cu mare can'infi. Si ntinia oarà dupa ang-
ill si uda §i-a luI dzeanile. Se-aplica nica Manol1 §1cu 'n1
peatica liga arana. Alanti §idea cIudisit la lun'ina focluI.
Apile durnla, padurIle durnqa.
Din dipärtarea nipatrumta, din ascumtipti, din pi§tirei
se-analta §u§urarI, botI di chipure, boti astimte, vrevini ne-
acachisite murmura din sinlu a noptil'el, di s'parea ca loclu
adilie tu somnu §i scoate una uhtare greaa.
Manoli dzise :
T'aduti aminte, Gardata ? Eram deadun tu muntin
di BaitanI", la Cheatra di Furca", §til ?... eram deadun,
candu deade pisti nol pigarrea, buluchI intredzI.
Pinà seara li tanum cheptu, §'cit s'intunica ghine... eè,
atumtea ducha cari easte Gardaral... ci vrea s'cideam tot,
vrea s'chiream pin' di un cara s'nu era tine frate. Tine

www.dacoromanica.ro
232 TACHE PAPAHAGI

tripsesi ninte, s'tu-alumta tea, cindu l'i-u featern fora si

arupsem pi tu näsi, avdzif cordzäle, te-avdzif tine, boatea
ta, cum strigai dupä tine, frate. $i apola, cindu
sioari dupi nof, cändu cädea tufechile si-asuna trumpe-
tile lihtärsite, ti chirdui dit ocl'i; tot nä arispändim, s'ai a-
rämasti s'ngur tu 'nä vale dighfos di la Cheatra di Furcii'
T'aduti aminte? Va s'hibii virni tinti an% s'ma multu, ease
an'f säntu. S'di atumtea, cum mi dispirtif di vof, fa, träsi
azi ti aflu. Tine ausisi, Gardani, scusesi peri alghi. lu
alanti sot á nostri ?
Sotri... s'dusiri, sä. Frate Manoli,
tu mare chisi intraf, picate multe sta i ngreaci pisti mine
s'mi strucink frate. $'eti nu eram om di-aräil'i, om tea
s'adar stibintä nu eram, nu... al nu vream tea s'vatäm, s'mi
veadä un Dumnidzaii, cä nu vream4 Di cit... te-acari bänam
te-acari altu, ma nu ti näsä, ti feata tea bunä si-aleaptä
s'musatä? Frate Manolf, multu u vream, s'nu di un an, di
dof .. di cändu eram nicä n'iti. Ttuti hoara nä stia tu te
sivdae him, s'tatà-su a featiVei, s'Dina stfa, stia... Eh, s'fure
cä nu era Dina, s'ea nu vrea s'hiti atel te escu, nu vrea
Gardani s'mi blastimi lumea Si-ahinte orf spusti
al Dina, lu sprigfuraf s'tragä mänä i s'nu mi bagä 'n foc;
ma nas nu. $i apola Dina avea cupri di of, Dina era avut
'en' nu aveam tiva... sleata l'i-u deadirä a WI... firä s'u
ntreabä, cä feata nu-1 vrea ; ma l'i-u deadirä i s'incuru-
narä. Dzi s'tine puteam et' s'aravdu. muscu mingle si
s'tac? Nu, nu puteam, ci Dina nu-n1 fudzea dit oclq, s'di
cite orf mi minduiam la näs in'i se-aprindea sändzile si-un
lar tuchit, un lar aprimptu n'i-aläga tu vine, si-nq si nvär-
tuSa bratile, atumtea vream s'daii, s'calcu, sivatäm $'ma
nclo, s'ti spun, ma nclo mi acitä ca 'nä turbare s nu V.-a-
tatiai s'pri Dina s'pri tatäl a 'featil'ef,
vitimai
Tolf al Gardani ticu. Dupä multä oarä di minduiri
dzise fari pre-agalea canda zbura singur :

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 233

Ma feata muri tu ndoi ang, muri §i-u

. ngru-
para Candu-ti s'hiba §'noI va ná bea loclu, va s'putridzim
catra §'nite una lacrima nu va na planga, tot va si s'hi-
riseasca di moartea noastra... S'cum featim a§i va s'aflam.
Nu §titi, frate Manoli, ma di candu muri nasa, uni arana am
tu inim-a, lei si stricoara puterile din trup.
Vrui s'mi pridati vrui s'n'i trag singur un pliumbu
cheptu... arigai pri-aoa epri-aclo, §i una dzua vin'iti Tega,
s'baneadza ; mi ded cá escu di Blatä, ca' escu picurar...
s'mi cunoasca, d'iu s'mi tiba n'S§I? I
Ma tine, frate, te vimturi te-adusira ?"
Urite vimturi mi batura §'mine, !al' Gardani. Trei
an'i fui incl'is in Tricol, trei an'i ca trei ,ete. Hapsea 'n'i
minca di bang. Me§i di dzile sipai, arimai cu cu
ungl'ile, pina te tu 'na noapte lae, candu ploaia virsa, arup-
sem stizmile §i ascipim deadun cu dol'i sot ae§ti. S'cit mi
vidzui disnoù tu muntl, insi si duse mintea la tine. Anvitai
ci muri§1, ma vedz cum fu data', ca sle-aflam pri tine §i
s'cadem pri tufechea ta, frate Gardani... nu-I un mes di
candu noi ascipam.
Pri nea§tiptate negurile a noptil'ei s'tuchea. Furl'i curmara
zborlu, canda lì era frica di lun'ina, aramasira tacut, cu ca-
pitle aplicatd nintea Ii haragme te florica_ zarile.
Toll al Gardani ntribi :
lu va s'n'irdzet voi de-aoa ?
Stim 'no!?... lu-ti s'hibi. Pädurle santu multe.

www.dacoromanica.ro
TACHE CACIONA

www.dacoromanica.ro
 T. Caciona, in afari de aceste trei poesii, n'a publicat cleat cite
ceva rizlet, ceeace e regretabil, int6cit plasticitatea acestor buciti
pe cari le publicim aci dovedesc cu prisosint c avem dreptul si ne fi
a§teptat la mai mult e la e mai bun din partea d-sale. Regretul e cu
atit mai mare, cu cit dupi mirturia 'pe care mi-a comunicat-o intio
scrisoare ad-hoc un caet intreg ou manuscrise i-a dispirut in timpul
rizboiului pentru intregirea neamului nostru nord-danubian.
Din punct de vedere biografic, releviim aceia§i caracteristici de
pribegie, datoriti soartei care 1-a dus pink In America. Firk a §ti nici
dinsul eind s'a niiscut, dupi ce a absolvit liceul din Bitolia, §i-a luat
1910 titlul de inginer-agronom dela §coala de Agriculturi ,Herestrilug.
A condus In 1910 1911, impreuni cu dr. T. Ceapara, dr. I. Sufleri, dr.
lancu Mihail §i 1. Foti, frumoasa revisti Lilicea
Actualmente e administrator de mo§ie.

www.dacoromanica.ro
 DE-ACASA

Noi cu suflit plin di suschir,

Au§eaticlu dit lpir,
Di tu §eaptedzAti di hoare
Tu-al Papahagi Ghiti mini
Dim apeana, ta s'vä spunä
Pärintea§tile-nä zboare:

Cale fungi cartea are,

Sänäto§i, firä lingoare
S'vä-aflä rasiznä ncl'inäm ;
ma ¡Ine un dor ningi
Suflitlu-ni s'nu se-astingä :
Dorlu easte cii-adästim

S'vä videm ninga 'ni oar&

Du§man'ill nu-aläsarä
Si-acatará eäräule :
Caee chin ascunde-antartu,
Caee tufä §'Cipitanht,
Nicälcati nu-i pädure.

www.dacoromanica.ro
238 TACHE PAPAHAGI

$i-mplin taste Pindul munte,

Cil'iurle 'ararle tute
Ncl'ise sunt, niurdinate.
Carvarnarri di-unioara
Di mult cale lunga loara
Catra voi tu xinitate.

Dzile nu-avem dot sirine ;

Särbitoare cindu v'ine
Ea-i färmac ti nof, amará;
Gioaci
plindzem, plindzem
Mort ti limbi, du§i ti fari

Ma cidea tufechi 'ni oari

Aducheam numti 'n hoara,
Feate ci gioaci 'n cor
Si se-avet, sinatate,
Boatea peanilor di moarte
Easte. azi tu vreava lor.

Domn'i sunt 'n munte,

Apile tricut voi tute
$i-alägat tu xeane-amare.
de-averi ni dispullari
$'mea tu sone &rat loari
Tra se-asparga-a noastre hoare

Oh, si cum ni arde dorlu

Nu ni-asculti, ciciorlu,
Niti bratlu nu ni-agiuti;
Ci sunt oasile curmate
$1rimtul trup di aril nu poate
S'poarti arme, pliumburi s'muti.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 239

Ditr'atea vi scrisem carte

Ca s'nu stat aclo diparte,
Lai ficiori, ci vin'e oara
Cu duvrian'Il'i s'nä bätem :
Nol cu grailu, vol cu-apala
Se-al:sit-Am azI limba §lara I

AH, TARA-Nil BATE OCL'IUL...

Di cindu creapi dzua

Si pin tu-asc5pitatä
Cripati n'i-easte budza,
Ci-i inima-n1 dirnati
Di jale, di virin...
El trapse nclo di-amare,
Tu xeana bläistimatä,
Di-n'i alisi cin'ina
Si farmatle sutatä,
Cu dorlu s'mi dirin.
Di and lo calea-amará
al nu §titi särbätoare,
Ni measi bag la prIndzu,
Ni meas ä la tinare,
Di trei aril nu bag, --
Stati singuri cu dorlu...
Ma nu-I bärbatlu-acasi
Nu-t da vir obuni-t oarb,
Tut singuri te-alask
Nu calci piste prag.
Cu furca ma§i un cair
Eii torcu dzua ntreagä,

www.dacoromanica.ro
240 TACIIE PAPAHAGI

Nu-n'i custä dot la lucru,

Uhtarea bratlu-n'i leagi;
S'ghiderle-a meale cresc,
N'f-u mintea aräitä
Diparte piste-amare,
$lucredz eti tutä dzua
Pin' noaptea di cu ndzare
Un cair s'bitisesc.

Ma §i-azi bate ocriul

S'nu lu-am ti ,bun cripatlu..
Di trei me0 di &lie
Nu-n'i scrise dot bärbatlu,
Si §titi cum easte ;§'eti
A*teptu 'n cot lit;
Ca moarta hia di fricii,
Aminä cartea sYini;
Dit ocl'i chicä,
S'nicare dorlu-a mea I ..

Di c'dzug-adun ficiorri
Tra s'n1 ncl'idem in casä,
Ca-i fricä ;
Noi a0iptAm ca s'easä
Dit munti, s'v'inä fur4
Di ni§i vizesc limerli,
Ad cäl'iurle-adtatä,
Si-avdzim
Cu ell dadun sutatä
Ligará prit

Nviscut ateli te suntu

Cu siriti albe 'n hoari
Si ntreabä dipriuni
S'mea nu §tia te se-adunä;

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 241

Nu-s armatuladz,
Ci &nil tot fudzirä
Tu xeana dipärtati,
Di niarsiri diparte,
Tu-a soarilui scäpitati
Tri p3ndzill di paradz.

4:arl-nli bate ocl'iul

$'nu lu-am trI bun cripatlu,
Di trei me§i di dzile
Nu-n'l scrie dot birbatlu,
$'ghiderle-a meale creso...
1\11-u mintea arälti
Diparte, piste-amare,
S'triaest'l tutä dzua
Lucredz eti di cu ndzare
Un cair sibitisesc

DI CU NOAPTE

Di c'noapte slucreadzi-acitari
Dail'eanele feate cu dor,
STagiuti la scamnu-acl'imari
Vitinile soatä di c'seari
$'1a furci s'Iä da aglutor.

Di c'noapte cripatä-amiriti
Lucreadzä mirata lor mami,
5i-un cintec xeane ea cinti ;
Di c'noapte cripatä-amiritä
PlIngIndalui toarte la tramä.
16

www.dacoromanica.ro
242 TAM c l'A l'All AG I

'L'i fudzirä hick, dupà soare,

Doi ca doi bradz di la mune,
Tricurä prit dzenuri §i-amare,
S'cu suflit implin di uhtare
Discarä ell apile tute.

Da cap cirvinarl'i la cruti

S'vizea§te chinetlu di c'noapte,
Vizea§te di cintite dulti
Di-alasä §i scamnile Vurti
Si-asculti dail'eanile feate:

Si ncace-alba dzuii cu noapte

HärTia la-a poartil'ei prag;
Dorm dulte Arminile feate,
Ma§i gion'il'i firmatile toate
A pondilor xeane li tragu.

Eli anti §'cirvanea u-alasä

Si-u poartà cum §ti cäläuza
A featilor norä din casi,
Cu mina pri birdile-armase,
S'nu plingä di dor mu§eä budza

S'di dor nisi vrinda se-ascapä,

Ca sclava silucreadzi-apärn'ia§te;
Ma dorlu nu poate si ncapi
Tu inima-l'i §cretä se-ascapä
Prit ocl'i tu läcrin'i s'tuchea§te.

Cirvän'ile-aställara la munte...
Di scamnul §'di furtile-a lar
Ma sloari dailreanile tute
la munte
'mea featile cintä cu dor :

www.dacoromanica.ro
 AN TOLOGIE AROMANEASCi 243

Aleptili giunari vor niveastä

Te etoareä si §tibi usturä
Ca perlu, si §tibä si-urdzasci
Si s'coasi §i se-anävädeascä
$i-un ocl'iu vor se-aibi di-amuri.

Fig. 21. - Industria textild casnicel a Aromincelor din Pind.

La volbu ustura si-u ndreagii,

$'mea trama si §tibii si-u toarci
$i s'tasä, s'friminti §i s'tragi
La scamnu virtos dzua ntreagii
$'mularea si §tibi si-u ncarci...w.

www.dacoromanica.ro
244 TAME PAPAIIAGI

Cintindalui &Via la. ntriteare

Cad fuse vai umpli ma multe,
S'de-ateale te sunt la tridzeare
Apäl'i cad' va frIngä, §'di tute
Ma-aTon'ia va Olt di turnare.

$'mea una di prisine s'plindze

C'ascapit di fus dipriunä,
Alantä cä 'efrindze
S'nu-l'i custä la lucru ea s'plindze
C'apala-11 dit furci nu-i bunä.

La scamnu ma nclo 'nä" suratä

Tut blastimä 'ea dipriunä
CA lina nu-i dot sciirminatä,
$'di cheaptän'i ma s'plindze-uni altä
CA dintil'i lä cad unä-unä.

la §'doi ciulimara di-unä parte

Di peri acätari si etragä,
Ca unlu, vedz, taha nu poate
Tra edeapini fusile toate
Ma mpline ; ca s'leagä

Aruptile hire la spati

$'mea ciunile tut el s'li tragi 1...
Se-arcarä la ell sTi dispartä.
Suratile §lucrul "'Tara
Naciatlor giunari, tra s'l'i ndreagä

$'mea cintä §i-arid dipriunä

ilucreadzi feate
Pin' dzua cu noaptea se-adunii
$larTia lä da dzuä bunä.
Agiundze-ahit lucru di c'noapte 1...

www.dacoromanica.ro
GEORGE CEARA

www.dacoromanica.ro
 Nina dupi informatiunile indirecte pe 'care le-am cules
inainte de 1880 In satul arominesc Xindivad (lingi Verja), G. Ceara
peat° fi considerat nu atit ca un scriitor in literatura dialectalä aromini,
nit ca unul care apartine literaturei romine, intrucit aproape intreaga sa
activitate literati de altfel valoroasä §i variati e cristalisati In
limba ¡iteran. in privinta aceasta, istoria literaturei romIne contemporane
trebue si tie seami, In afati de alti scriitori aromini, §i de poetul G.
Ceara.
Participind efectiv la nomadismul Aromlnilor oieri, G. Ceara §i-a
fäcut clasele primare vara la munte §i iama In iernatic. A absolvit liceul
din Bitolia, dupi care a urmat doi ani cursurile Facultitei de Litere din
Bucure§ti. In 1906 a fost numit institutor la 0§ani ; dupi un an trece la
Ctiva-Palanca, iar in 1908 e numit la Verja unde functioneazi §i astäzi.
Ca mai toti scriitorii no§tri, nici G. Ceara n'a reu§it publica
separat toate bucitile sale (prosi §i poesie), ele rimiliind imprii§tiate in
diferitele periodice aromIne§ti ce au apiirut pinik astäzi.

www.dacoromanica.ro
 CINTIC
(Motiv din popor)

ArmIna se-aspila
La 'nä fäntlnä-arate,
$i tu-apä 'fi TiIkea
Aleaptall mu§iteatä :
Mof n'iatä cum nu-§i fu,
Albeatä ca di anghil,
Voi ocl'i chindisit
$i dzeane cundillate,
Subtlre mesi-a mea
$i trup ca chipari0u,
Carl' gione va vi l'ia
$i cari va vä härseascä?"
Aratea ploace avde
$i lailu loc IN grea§te :
lo, feata, va li Nail
Si io va li härsescu 1"

TE-A§TIPTAI

Te-a§tipthi aseará sYinl

Sun umbrata tea di chinl,
Pat di mu§cl'iu si-t adar,
Feats mea di picurar,

www.dacoromanica.ro
248 TAME PAPAITAGI

Te-a§tiptaf §i nu vin'i§i,
Vruta mea; mi agiir§i§f ?
Si-agar§ea§te-ahiti vreare,
Dulte, scumpa mea v'isteare ?
Moi Mice dit
Tot cu tine mi nvrisedzil ;
AzI dimneata cina sirmai
Tot tri tine fo ntribaf !
Muntil'i mi ntriba cu dor :
lu-i lilicea muntilor?"
5i fintina-n7 pu§pura
gfone, vruta ta?"

N'i PITRICC AlUz;EATA-N'I POR

N'i pitricu mu§eata-n1 dor,

Lilice dit hoari lor,
S'tu lilice carte-avea
5i tu carte n'i scria,
seria jilos §i-amar
Cifone picurar
.0 laf gione di tu munte,
Cu luteafirle tu 'frunte,
Gione picurar !

.0 Lai gione picurar,

Di.. and nriarsi§f calea-ambar
Slindzidari lafle of,
Ci nu-1 virnu dinipof ;
Putrida §i-a tia cutar,
Gone picurar 1.

www.dacoromanica.ro
 ANTQLOGIE AROMANEASCA 249

PlIngu fadzl'i
S'deapira, s'diring chin'Il'i,
GIone picurarl

O lai gione picurar,

Di and n'Iarsi§I calea-ambar
Slandzidzirii
N'ialile ca stealile,
Ca nu pot tra sle-angan 'far,
Gione picurar !
Si va s'chIara laIle n'Iale I
N'ilä nu-af, gIone, di eale,
Gone picurar?

0 lai gione, gIonle-a

Si-n'l te.agiungi dorlu grefi,
Dorlu gral di tal
Si di ocl'i
Si s'te-aduca cama tr'oar',
GIone picurar !
V'inu, gione, v'inu, frate,
Nu-I picat de-a meale n'Iate,
GIone picurar?"

EL AWARE

El moare tu munte, el moare

La-aruga luI di la cutar,
Livendul, mu§at, picurar;
Arana dit cheptu nu-I doare,
Ma moare aleptul gIunar.

www.dacoromanica.ro
250 TACHE PAPAHAQI

5crumati ¡'i-u budza di seate,

al arse amarlu gugo§ ;
Se-asteasira fucoO,
5i suntu mul'iate
Tu sindzile caldu §1-aro.

Tu-andreapta 'nä-apalä el strindze

5i frinità4 apala atea,
CO s'frimse end noaptea s'bitea
Cu Gretl'i ; §i-apala-i di sindze,
Di sindzile multu, du§man.

noapte s'bOtu el, aslanlu,

Giunea§te 'nä noapte s'bAtu 1
Cind luna di cruie tricu
Un plIumbu mea lu-arse fidanlu
S'ca bradlu di munte cidzu.

S'ma cura-a lui sindze, tut curi

Din rana händoasä din cheptu,
Dit bratlu-atel frimtul andreptu ;
Di slondze l'i-u mplinä-a lui gura
Si moare gIunarlu aleptu.

El moare ! 5'1'i-u dzic cirvinarri

Di ngfilos sun umbrate cäräri,
Cfilar pri-a. lor crete muläri
El moare, §Ti-u dzic picurarl'i
Cu jale diparte prin dzäri.

El'i anti §'ficiorlu l'i-ascultä,

L'i-ascultä cu vreare §*cu dor ;
El caplu §i-1 mutä li§or,
Ma frimt di durearea tea multä
Se-apleaci miratlu fidor.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCI 251

Diparte prit plaiur1 cupiile

Särmate deacioari sun bradz
Azghiarä §i nu-aflä räpas;
Di clopute-asunä
Mal oile luI dormu tu mas.

Nu-1 virnu sirma azi eale,

Nu-1 virnu s'li dinipoI,
C'armasirä crete di mol,
S'va chearä mu§eatile n'iale,
Va chearä §'märatile of.

Cu greati ficiorlu hgrchea§te

lun'ina-11 se-astindze di-un'oari
Si s'deapira chin111-acatarä,
Pädurea cu boate zghilea§te
Di multa dureare amará.

Ma soarle, pi-anarga din dzare,

Prit §itäle verdii di chin
Se-analti pi terlu sirin,
Si treamburä -corbul di soare,
Pitrumtu di multu virin.

Tut loclu di soare se-aprease,

lar n'erlile es din cufbar
Ma§1 gionile-atel picurar,
Ca teara märatlu se-astease
La-aruga lul di la cutar.

www.dacoromanica.ro
252 TACHE PAPAHAGE

UN TILEGRAF

Un vimtu avros bätea dit amare §i frindzile proaspite

a ponllor pu§pura un cintec te ti sitira la inimi, Cire§l'i '§i
ligina tu vimtu crea§titele a lor fudule, incircate cu lilice
albe, te scintilla la soare ca crea§titele-a Elimbulul, §i mur-
mura, canda, härioll, di mu§eata lor stole. Lilicile scutu-
rate sligina li§or tu vimtu §i si-a§tirnea, ca apäll di
neaila, pi larba aruvinati i vearde ca ve§tul. Ung nlurizmi
mu§atä di trandafilä umplea grädina toati §i alghin'ile az-
bura neacumtinat di sti lilice sti lilice, vizindalta ca ,un
pllumbu te v'ine di diparte.
.Sun un nuc stuputos §idea mproastä uni niveasti ti-
niri, ci di optuspriv'inghiti di an'l §i turtea cu furca.
Era analti §i scuturatg ; avea un trup ca chipiri§lu ; perlu
arus ; era implitit Cu doaüä cusitä groase eft bratlu §i-anvär-
tite 'n cap. Fruntea a l'el analtä §i sirini era albi ca spuma
laptelul Sufrindzeaüa a l'ef, amisticati, laie §i subtire ca
gatanea, sti doi ocl'i alba§tri chindisit, scildat tu uni dul-
teame te si-u mutre§ti bana toati §i si nu ti saturI di mu-
trire. Era un anghil prgpsit, un anghil fArà peane.
Alaturea di nisi si-agiuca doi : un ficior ca
di opt anl §i unä feati ca di §ease. El lu-acl'ima Null, iara
nisi Florica.
FicIorlu tridzea uni cirvane di call' di lemnu, ascilnat
un di alantu dupä bole ma mirl'l dininte §i ma n'itl'i di-
näpoI ancircat cu minucl'e di larbg proaspitg.
Feata, un bujor di featä cu dol ocl'i mAri alba§tri,
,culca pipu§ile ca s'doarmi ta casa di chetri, adirati cu
mä§itile-a
Turtea mull'area, fuslu si-anvirtea zvinginindalul §i
tatile di hire nu si-anumira. Si-anvirtea fuslu §i la caplu-a
Pei mu§at si-anvirtea minduirle-ateale cama furtunoase. Are

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCI 253

aproape un mes di cindu lui carte di la gionile-a

§i Tul'ia nu si-avde s'v'ini. A minarea aisti nu-PI da aripas,
cutulburi mintea si-11 sfreadini inima, atea inimi ndzer-
ni, arsi di cin'ini. Ci, vezi cum nisi are avdziti di la un
si di la altu, atea pusti di Americi easte ahlt diparte, ci
mintea nu-t agiundze. Si-apoia eit piriellu nu are amarea...
Cindu aiste mintuiri u dirina, firi s'te-achi-
ciseasci, acitari sti fata Pei albá, i un sus-
chir, litit canda dit frundzile di hicate, disfeate budzile sub-
tiri §i visinate a corbil'ei mul'iare.
Ficiorl'i s'turnari aspireat citri mama lor si, cindu u
vidzuri cu ocl'il'i Iácrimat, alisará agioclu §i si-apruclitari
di nisi.
Te ai mamá? intribi ficIorlu cu boate lingu-
roasi L. aproape pudideasci §i el
Tiva, scumpul a li mame !
Cum tiva ? cite plindze maci nu al tiva ?..
Ba ! eú s'plingu ? nu plimsu, scumpe 1
Ba plimsisi 1... ti vedz di pri ocl'i ci licrimat.
la, §i pri fati ai licrin'i.
E... plim§u... plimsu di haraiii cá vidzui cum v'agiu-
cat musat §i cu minte.
Tru oara atea un cue albastru vin'e di §idzu sti caplu
a lor pi uni Iumache di nuc. Lumachea
ori eitri 'n sus §i càtrâ 'n ghios §i cuclu aciti anti
numa.
mutará caplu hîrioi i Nuti intribi mi-sa:
Mamá, cindu vin'i cuclu ?
Atíaltari, hil'ilu a li mame !
?
1...
Mamá, lu s'duc alindurle lama ?
Diparte... dip arte...
Diparte... diparte... si easte multu diparte pink'
ado ?

www.dacoromanica.ro
254 TA CHE PAPAHAG1

Multu!... mintea agiundze.

Multu... Mama, ma largu easte America di aclo its
s'duc purl ? Cite nu vin'i §i tata cum vin'iri alindurle pru-
muveara ?
Va scumpul a li mame ; nu vi dzi§ti efi
va s'v'inä ?
$i cindu va s'v'ini ?
Tora, wronia.
- i va-n'l aduci ciandä ti cirti ?
Avdzi nu va-t aduci 1...
Si topci ?
$i
$i-a n'ia unit päpu§e din päzare cu ocl'i alba§tri,.
ca atea te are Aura ale teti Lenä ?
$i-a tua, hrisafea mea, §i-a Via !
Mamä intriba iara .Nuil easte gione tata ?
Gione, cale§lu-a meti, easte gione ca bradlu vearde-
di sti
$i mu§at ?
Mu§at? mu§at ?.. ah!.. easte mu§at ca tine, bu§-
cul a li mame! §i marata murni '§i strease 'n bratä fi-
cionu §i-1 supse di bäpare
Tu oara atea poarta arisunä cu vreavä §i tinira mu-
liare arsäri ca chipinatä di §arpe. Tu cärarea di cäträ poarti
vidzu prit tufile di trandafili cä Tull, un chiragi di hoarä,
cusurin ver a Pei,- v'inea cu di-alaga. El, cum u vidzu di
diparte, mutä un plic mare §1 gri mplin di haraiii:
Me§ti, Zorä, tilegraf di la Tulici".
Mul'iarea s'cutrimburä. Canda nu §tiù cum v'ine a-
istà häbare, cä ma multu u-aspire di cit si-u iriseasc.ä. Di
cit, aspirearea easte 'n cot, câ tilegraflu te-l'i adute
easte di la Tuila, di la scumpul a Pei gione, di la mult a§-
tiptatlu a l'el xinit, te-l'i avea scriatä, aria §i-un mes, cä va
s'v'ini. Ea feate ndoatiä. §gl'iate citri Tuil §1-11 dzise cu a-
rislu sti budzi :

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOG1E Aa0MÄNEASCA 255

Ah... §tiam... ci va s'v'inii. Isei-avea scrisä

el ci va s'v'inä.
Null §i Florica cind avdziri aiste sboare, intribari pi
mama lor
Carl' va s'v'inä, mama?
V'ine tata, luteafirl'i a li mame... V'ine tata 1
V'ine tata ? dzî4iriin'icizan'il'i mplini di harati,
.§i-acätari si-arsarä pit grädinä, strigindalui : V'ine tata t..
V'ine tata .."
Zora luä tilegraflu, il disfeate §i aciti si-1 citeascä cu
mintea ma, färä si scoati un zbor, ea cadzu sfuldzirati tu-
-ariditina nuclui stuputos.
Tull, vidzindalui ci Zora 14;4 färä si §tibä ti curä,
fudzi cu di-alaga 'n casi greasci al preftu, tata-su a
Zore.
Grädina si-umplu di lume. Mul'1erle '§i smuldzea perlu,
-alte bätea §i ca dol purunghi aspäreat,
v'inea di-avarliga di lume, farä si §tibä te lì si fate. Di cit,
vidzindalui ci toatä lumea plindze, fat-A si vor, lä vin'e, nu
§tiii cum, ca jale §i ac4arà §i en si plingä deadun cu alantä
fume.
Analtu, Cu caplu gol §i cu perlu cair, arucat sti-anu-
mire, §idea preftul, andupirat di nuc, färä si scoatä un sin-
gur zbor. Durearea canda inclieatä gura §i l'i-avea
astupatä fintina läcrin'ilor. Cu dzeanile dipuse el tinea tu
mina andreaptä tilegraflu §i-1 citea. Sute, di orl poate lu-a-
vea culti §i canda tot nu-l'i v'inea si si ncreadä. S'moarä
Tuna? Si cu toate aiste tilegraflu serie ci Tulla muri §i el
easte pitricut di Dzimä, ficiorlu al preftu §i fratile a li Zore.
Nu poate s'hibä minciunä. Tul'ia muri !
Manta* dzuä canda sfulgul avea cädzutä sti ntreaga
hoarä. Ahitä ¡ale §i ahit virin stribitu azä prin hoari ci i
si pare cä hoara ntreagä easte un murmintu apärnäsit tu
irn'ie. Aräzboaile nu si-avdu sibatä, cicrichile nu §uirä, niti
scamnile nu yrknsescu. Cipit di om, niti alätrat di cine.

www.dacoromanica.ro
256 TACHE PAPAHAG1

Ma§I nolgica hoaril'ei, tu casa albä te si-analtä din gräding

ngl'igatä di lilice, si-avde un murmur adincos, i§it canda dit
murminte, un cintec jilos te ti fridze la inimä ca gilituri a-
ru§ite 'n foc.
Ca ti mirinde, cimbana di la bisearici aciti ca s'bati
area §i vrähnos, ca di la mortu. Väzura a l'ei stribitea prit
vimtul angricos §i-adutea jalea diparte... diparte prit crea-
curile chitroase a muntelui pustuit.
Muri Zora 1... §i hoara ntreagg, n'ic §i mare, si-avea
adunatg la casa albä di nolgica grädinärel ca si veadä nica
una oarä, oara di ma napoi, pi Zora -al preftu, pi-atea
Hamburg a hoaril'ei ti cari hoare ntredzi alumtatä.
Di unä parte §i di-alantg di mortul ingrupat tu lilice
§ed inviscut tu lál Nu §i Florica, ca dol anghil'i invirinat
sti murmintile a Hristolul. Ti si-arupea inima di jale §i nu
§tiai cari si plindzi ma multu. S'plindzi tinira niveasti, ung
lilice sitiratg tu caplu a prumuve4ri1'ei, i oarfin'i .arg-
ma§i ern'i §i färä andoapir tu lumea aisti ?
Cindu preftul arucä atea di ma napo'i minatä di targ
sti aniltä citrä ter §i dzise cu boate nicatä
tu lacrin'i
Xeani. xeani ! blästimatg xeang,! ... tine ni
pustui§i hoarile di gion'i, tine zmulse§i suflitlu a faril'ei a
noastre 1"

www.dacoromanica.ro
 ION FOTI

www.dacoromanica.ro
 S'a näscut In Clisura, in 11 Decembre 1887. A absolvit liceul
romin din Bitolia §1 §i-a luat licenta In Filosofie gi Litere la Bucure§ti.
Particularitatea esentialä care caracteriseazä activitatea literarä a
lui Ion Foti este un f el de dui4e romanticä. Elev fiind incil s'a §i ma-
nifestat In felul a cesta, publicind poesii i schite In periodicele aromi-
negti care apäreau pe atunci, continuind s publice lucruri fnimoase §i In
epoca studiilor sale uniyersitare. Insä, domeniul in care personalitatea
lui apare mai mult sau mai putin bine conturatä e literatura rominä. A scos
un volum de poesii Poeme pdgine ; a tradus Prometheu Inlänguit i Perei
din Eschyl lphigenia in Taurida de Goethe. Are sub presä citeva vo-
lume de studii literare, -un volum de poeme mire Vis si Aurord, precum
§i un volum de pove§ti filosofice.
In 1912 a publicat sub titlul de Biblioteca Aromineascd un volum
intitulat Cintile, continind bucäti de I. Foti, ca i de alti scriitori aromini.

www.dacoromanica.ro
 PICURARLU

Se-a§tearni pisti munti neguri,

Prit v5I'ItirI nicurmat se-a§tearni
Uscata frundz5, §leriu netzearni
Minuti ploaie. S'duse veara,
S'cu nisi s'duc tu xeane Iara
CupiIle toate, pul'i §'gion'Il'i ;
$'ca lall'i guli§ang sunt pon'Ill,
Cii-I larnii 1

Se-aproache lama grea0g, pond&

Se-aproache... terlu tut se-angreacä
Cu niori Ca Mull' §'cum va s'dzaci
Ahintä me§I sum neaai loclu
Ca mort, §i-un dorslu-ardeareloclu
hei mi pitrunde §i-n'I mi-azvindze.,;
-
$'tu cheptu suflitlu-n1 se-astindze
,
Si-ni seaci l

Tu vatri foclu bumbuneadzi...

$i-1 ghine-acasä §i-arihate...
Si-Wi dat §i-amalami Vpilate,
Si-n'i dat amiräril'e ntreagi

www.dacoromanica.ro
260 TACHE PAPAHAGI

S'te vor si-n'I da §i-Iu vor s'mi bagi :

Ti tute-aeste nu-n'l daù veara,
Lividzle, ni flueara
Te bate!
A1 Mailu, cuclu si-n'i v'ineare,
S'n'i-alas timbarea udä, greatiä,
Si-n'l scot sugarl'i slaghi di neatiä
5i-ascumtu s'cIntu sun cupace,
Si-n'I umplu brinlu cu liyoace.
Cu cuclu v'ine prumuveara
Si-atumtea-ascapi fara
Di neatiä.

ARM ÄNLU

Di vimturi agudit §'di neat-25,

Tu munti stal §edutI bani greatiä ;
Vei negurl v'in ca s'te-ayuneascä,
Vezi plolle cad tra ete-agudeasci,
S'di sfulgu bumbunidzare
S'cutreamburä niorl'i 'n dzare.
Sain te stai sti cheaträ 'n sus,
Si-aclo staI di chiro adus 1
Se-aproache, v'ine prumuveara,
Va se-avdzI pri tu golin'i Iara
Cum bat fluerli,-aurlä cin'll'i,
$'cum v'in parel-pareI Armin'Il'i.
Cä lama s'duse §i-I diparte,
V'in dit unit"' ti-I lungä moarte
Vizescu fadzl'i, cutl'i bat
$'tu munti-I banä §i-I mu§at.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMINEASCI 261

Criscurä n'el'i,
5i-§I sotl'i ca se-adarä
Un cor §i s'gioacil tu livade,
CI-I vearde loclu §'vearde s'veade
Vuloaga nclo, §i-aii tri mIcare
5i-arate apä ati trl beare,
STi-aveagl'e bunq di-arifi
S'din ter l'arlde Dumnidziti.

Ma treate veara §1toamna v'ine,

tersu §'nu-I tri ghine ;
Cä neguri-neguri tut se-alasi
5'trl bani nu-1 la noi acasä.
Ca Mull vezI cum tot negurI s'tindu
Slu-acoapirä analtul Pindu.
Videt cum frundzä cad §i mor,
Cum plingu izvurle di dor ?

Fumelle ltiari hima-valea,

Si-u vezi ma§1 hoara ti 1'14 jalea ;
S'clrvän'I- c1rväni se-arnipseseu,
and imnä turmile zghilescu ;
and clopute dipun ca plingu
Tu vällurl, clnd lumachile s'fr1ngu
Di vimtu ; nu-1 tri noi
Nu vä turnat cä pon vi l'Ia.

Bat caplu, läcrin'l tut lä curä,

Au§l'i sloarnä, s'veadä vrurä
'Nä oarä muntiti, ma§I 'nä oarä,
CA poate-arnialu va cheari...
5'cum sta ncilar, ca 'n v'is là ease
Pidurea, hoara, §i-a l'eI case,.
Si nclo fug muntill ca stihi1,
§'tu cheptur1 mor di nAdiI.

www.dacoromanica.ro
262 TACHE PAPAHAGI

Tu xeane alti inchisescu

S'duc nl§i dit loclu arminescu
Tu xeanile MI Indo si moari,.
si-1 zghicut, plingu, jale-amari :
Niveaste plingu, plingu mame,
Ci azi e deapirlu cu-aname,
Zghilescu ti cger,
S'usuci fätle ca di mer.

Fig. 22. Cu catirul-cd1cluzci in 'runts, Arominii din Samarina

i;i schimbd locuinja.

lu n'erdzi, iu ti dull, Armine ?

Ni soe al, ni hoari-armine I
S'la noi s'duc unä clti
Di jale te nu-i graf si-u spuni

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIk AROMiNEASCi 263

Adetle, mu§utetle toate;

Ni sintu cistle alisatee
De-angusi mumin'ile ni mor
'$'tu xeane n'astindzem di dor

Di vimturI agudit neatii,

Tu munti stal eduti bani greati ;
VezI neguei v'in ca ete-aTuneasci,
Vezi ploile cad tra s'te-agudeasci,
sfulgu § di bumbunidzare
S'cutreamburi niorri 'n dzare.
te stai sti cheatri 'n sus,
stai di chiro adus I

BOATEA MUNTILUI
(Dupä H. Heine)

Tu munt un picurar cinta

Cu boate-ahlt jiloasi;
Acasi di tu-arniti
s'turna acasi :
Ah, vruta 'n prak mi-a§teapti,
I vruta--i mititatia ?
Un scl'im dit munt si ndreapti :
«I miritati».

§'dipuni-a§i invirinat,
Cu piing §i suschirard :
Pi lume vìr nu-4 ma lisat
Ca mine tu-agir§are.

www.dacoromanica.ro
264 TACHE PAPAHAGI

0, vruta mea, nu-t cama-adutl

Aminte, vreara-1 dusi la
Dit plingu fadzl'i tut :
«1 vrearea dug».

$'tut dzeame Jailu picurar,

S'diring ma§i di-ahiti-angusi :
Si-eara se-astingu dorlu-amar I..
Ma, ghinea mea di tora-i dusk
$'tu groapi-ascachi di di-arale,
$'di dor ascachi, ah, ma§i tu groapel.
Dzem Nmuntill tut cu ¡ale:
«Ah, ma§i tu groapg»

(Dupà Goethe)

Ariii mu§eat §i lggirsit,

lu fudzi mite grausit ?
Pi mardzine-t mi mipduescu :
D'Iu §iu n'erdzi eii muntrescu".

to es dit cheatrg scutinoasi,

Prit flori duc apa-n'i hgrioask
$'mutrescu mine ter §i lung
$i-a stealilor di foc curung.

Alag zdurdit ca un fidor,

Mi pindzi nclo ascumtu dor
$i-ng pare-a n'ia tradzi jalea
Ate' din sus ni-aspune calea".

www.dacoromanica.ro
GEORGE MURNU

www.dacoromanica.ro
 O dovadä cä mediul cultural pe care si-1 asimileazi un, scriitor II,
influenteazä Inteo mäsurä oarecare In productiunile sale personale o gi-
aim t}i In opera literarä a distinsului profesor si poet G. Murnu: e im-
posibil, cred, ca cineva, citind frumoasa-i poesie Chita si Burei ipe care
o reproducem aci sä nu te gindeascä' la vieata epicä cristalisatä de:Homer
in epopeile sale pe care D. Murnu le-a tradus In Intregime (Odsiseea
fiind gata de tipar).
S'a näscut in Verja, la 1 lanuar 1868. Dupä notele sale biogra-
fice publicate (cfr. RUM ÄNISCHE LEIINWÖRTER IM NEUGRIECHFSCHEN mit his-
torischen Vorbemerkungen, 1902, p. 47), §i-a fäcut studiile gimnaziale la
Bitolia. Absolvent In 1888, se duce In Buda-Pesta. Ia )licenta In Litere
(sectia istorico-filologicA) la Bucuresti, completIndu-si studiile superioare
la Miinchen. Astäzi e titularul catedrei de Archeologie la Universitatea
din Bucuresti.
Fiiri a releva activitatea literarä romIneascä precum si cea de ca-
rierä stiintifici care i-a asigurat un loe de frunte In cultura romineascii,
amintim aci cii G. Murnu e unul dintre fruntasii miscärei noastre natio-
nale, a Arominilor, atit In vieata culturalä, ca si In cea politicktpartici-
pind in Delegatiile Arominilor trimese una In 1913 la Londra, si alta in
1919 la Conferenta Piicei din Paris.

www.dacoromanica.ro
 DIT XEANE

Fudzi ¡ala di cärvane,

S'duse gionile-n'l tu Keane,
TrI§I tu ponda xinitie,
Niti s'toarni, scrie.
Ma§.1 un pulqa tu lo p di carte
N'i pitreate di diparte;
Seade puIlu 'n sus pri pom,
Si-a§i-n'I grea§te zbor di om:
Nveasti bunä, nveastä vrutä,
Costa-WI mi-are pitricutä ;
deade multä dimindare
Se-adut dulte graft' di vreare :
Lu-arde dor tra
Ma nu-1 lasä xinitia;
Si-easte-aräii §i-1 curmä jalea
Ci l'I-u dipärtoasi calea,
Dipirtoasi emultu grearii,
Namisa sunt munt di neatii;
Bat furtun'I di vimt acluse,
Urlä-ariurle dipuse ;
Si tu trapuri, §i tu aqua,
Si tu astärlate

www.dacoromanica.ro
268 TACHE PAPAHAGI

Sta di-a5teaptä-armatulame
Di-Arbine5i 5i di furame,
Si cit v'in dit xinitie
LA Pia bana 5'cätändie I..."

DORLU A GIONELUI

Un gione cu jale multä

Imnä 5'cintä 'n cale,
Si pädurile ma lu-ascultä
Si-atea vearde vale :

Se-am cupii cum nu-are altu,

Se-am 5i-unä fälcare,
S'bag cä5eri pri munte-analtu,
S'hiù un celnic mare.

lrghilii di cal'i i lape

S'pasci tu vuloagä,
S'ved cum padea nu-l'i incape
Di li5or

Di muläri cirvane
Chiprile se-asunä,
Pin' di Cäfidä si-agiungä
S'pinä di Sirunä.

Si pri munte, tu pädini,

Tu curii mupate,
Casa si-n1 algheasci mph*
Canda-I 'Ili gate.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 269

Dol'i-aclo, lea piru§ana,

Tine nveastä, mine gione,
S'nä. banarn harzita bank'
S'vrearea s'nu-alba sonel"

FUGA TU ARNIU

Ca stoguri di flurie se-a§tearnä Irindza mpade,

Niorl'i nvescu dzenuri, tu val'iuri bruma cade.
Mizie soarle-aride pi lacrima dit erghi
$'pitrunde tu padure iu pasc buluchi di terghi.
Gion'i picurari te poartä de-anumirea timbarea
Cupii di oi '§i-angana §i hima Pia cararea.
Di clopute §'di antic arsuna greii curiile,
Caerle plingu ponde ca fug tu-arniti cupiile.
Si s'trunduescu muntill di chiprile di iape
$i de-arujirea cailor te lumea nu-11 incape,
Si de-a fumeilor lava §i de-aurlarea cin'ilor:
Cum treamburi tut loch' jilos di fuga-Armin'ilor
Vedz tu. ubor iu ncarca aveare §'cAtandie,
Hirai pri cheptu muta §i ndoaparä furtie;
$i alti frig numal'e §i l'angucescu splina,
CA duca lä-i ambara
Nu-ati mardzine carvan'ile te-ara4 '§i nchisira ;
Barbatl'i imna, gion'il'i arsar §i n'itl'i s'n'ira ;
Si cArvanari livendzi ma uira §i st-riga
Si-anarTa s'ming cal'i, mularile cu ci§tiga.
Mul'eri l'ia di capestru carvanea §'trag didinde,
Mu§eatilor Armane märeata cum 15 prinde 1
Sti frimte baltul, poala sun brin, mutrita v'ie,
Undzescu capitane tu-aumbra dit curie.
/Via 'n dzeani, ma nclo dipun tu vale

www.dacoromanica.ro
270 TACHE PAPAHAG1

Cu dizn'irdat imnatic cu cintäri di jale.

noaptea si, dzua imnä farä
i-aclo lu ed fac tendi i hori di tendi-adarä.
arvän'ile sunt sTrghite i se-avde dulte-aroput
Di-a eungiunarilor cintic amisticat cu cloput,
Di call te pascu te grescu, cin'i te-alaträ,
Di plasea te si-aduni i doarme ning5 vatri.

Fig. 23. Cu corturile intinse, Arominii Pindeni îi petrec

noaptea sub cerul Irber.

Di nsus mutrescu steale cu dzeanile

Cum somnul discurmä si hoara ''ved tu v'ise;
§i inima lä-i frimtä .. Ma di va s'toarnä iarä
Ma s'da si nveardt plailu di alba prumuvearä.
singuri läit tu-arniii ma 's'n'ergu,
Näpoi mutriti-arucä i. lacrima 'i-u-astergu.
Tin mina lor pi frimte s'tu-alea dit sone °lira
Diparte ved cum cheare .tu neguri vruta hoarä,
suschirä, jilescu, fac crute, l'irtare,
CA dipärtoasa-i calea s'nu §titi a lor turnare.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 271

MIRA 1 FURLU

Di treidiäti di.,, an'i tru xeane

S'toarni Miha-a li Sultane
Cu cirvän'i te trag furtii
S'disädzi greale di flurii.

Me§i intredzi v'in, cale lungi,

$'mine 'n hoarä va se-agiungi
Nana 'n vale trec mulärile
$i-umplu chipri §'boti cärärile

Ma cind n4i agiung la §oput,

Prit cupace se-avde troput
Tu-aumbroasa ripiding
Sung chetri, frundza s'ming.

S'vedz cum es iniilicioase,

kri capite bärboase,
Tufechi §'cordzi scot näinte...
114,ha s'cildisi di minte.

,,Di si fai trä banä jale,

Adu ncoa fluriiie-a tale'.

Avdi Miha zboarile grite,

Nu-Pi sunt zboare, ma cutite.
Sta pi minduire greatig :
Bana-i dulte, moartea-aratiä.
Tra s'da scumpa Jul aveare,
Cama-argil di moarte-Pi pare ;
Cu tufechea tra se-aminä ?
Ma sunt multi §i-1 diring.

www.dacoromanica.ro
272 TACHE PAPAHAG1

Cipitanlu strigi :

Di disà'dzle cama tr'oari,

S'nu-amin moartea-aclo sti tine!

Miha lailu veade ghine,

Di piricl'iu nu-i scipare ;
'S'musci budza-11 di cripare.
Ma d'iu sta ncilar pi glaoclu,
la iu '1 arde 'n coaste foclu,
$'cindu mpade lo tra s'cadi
Strigà suschirind: Oh, dadii

Furiu-avdzi i v'ine 'n

$i-1 intreabi cu dudie :
Care ti-easte vruta ?
Cum dzic si cum te-acriami?"

Gri ns zbor astimt di bani :

Miha-n1 dzic... SultanO.

Cum el dzise, tr'oarä furlu

Priste näs se-aruci zurlu,
Plindze, s'deapiri si s'bate :
O laT Miha, o la frate ...

VURCOLACLU

Te-ti easte budza galbinä

Ca teara di murmintu,
$i treamburä ca frundzile
Te treamburi di vimtu ?

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 273

la spune-n% hil'e, ci pri trup

Mi treate gret di frici,
Ma ved pi alba maste-a ta
Cum lacrima ti chici".

O mami, cum si-t spun nu §tiet;

Ma ghine s'plingu-n1 v'ine ;
Q ni di-aritt nu pot si-t spun,
Niti cutedz di-arline.

,Sunt me§i di dzile di-anda efi

Ducheam cite vimoari
Cum piste mese n'i-angrica
'Nä cheatri di pumoari.

Si dzada cite ori n'i-apre§ii

S'mutriI tu casa tuti :
Ma nu putui: cu ocl'i s'daa
Di-aumbra nividzuti.

Si nu-am durnai nopti ntredzi,

Nu ni-am durn'iti, mini,
Si toati oda n'I-afumam
Cu fumlu di eimn'eami.

Ma uni seari n'i-agir§ii

Si-n'i mi chirdui tu v'ise;
Ca un paraSis di milli
'Ni pade-n1 si di§clise.
Vidzui un brat di gione vrut
Ci mi-apuci di mese
Si-a§i cu jale-ni mi mutri
Si dulte-ahlt mi strese I

18

www.dacoromanica.ro
274 TACHE PAPAIIAG1

duciura un grald durut

5i-un graia di vreare multi.
Tra s'nu lu-ascultu n'i-eara grea,
Si cama grail

Eti-n1 me-anvileam cu cerga ta.

Di lîn groasi faptä :
Dimneata goali tot me-aflam
$i cerga tot astraptä.

Si truplu ntreg n'i-eara curmat,

Ducheam un dor di sine,
videam arupt un per
$i-aclo arupte cl'ine.

Tricuri me§i §i
Cind se-alinci 'nä seat-a
Apioapea-n1 tiniva. Mi scol
$i teoari-aprind 'nä teara.

Te s'ved ? 0 dada mea,

Vidzui cum caplu scoase
Un om di lut, 'nä fandazmä,
Un bair alb di oase.

VV.' vurcolac, §i el intreg,

El, Chita mortu, dadä,
Cu ocri-aiiindusit in cap
$i galbin ca di dzadi.

Mi §irpita §i ded un zghic

$i vrui si-n`i fug diparte;
Milie-n'i vin'e §i duchif
Tu chept un her di moarte.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASC1 275

INA noapte li§inati-arma§ii,

Murii inä noapte ntreagi...
Ah, v'inu-aproapea-nl, dada mea,
Si brinlu.a meri dizleag5.

Ci-n'i easte greti §i fata-ascund,

Ma ghine s'plingu-nq v'ine ;
Ci ni di-arAti nu pot si-t spun,
Niti cutedz di-ar§ine...i.

Si muma toatä nabini,

Sta ayr5 ca zulape,
Cum veade brinlu-a featil'ei
Cá mesea nu-l'i incape.

CHITA .:3I HURI

Tu umbrata plaiului vearde,

Tu vuloaga tea dit cheare
Vezi 'nä fucurin5 te-arde
Slumlu le tu creacuri cheare ?

Ninga vatr5, de-anvarliga,

Stall t5burI di F5r§irot ;
La un singur '0-ati c4tiga
Si fácut mutrescu tot.

Nolgica el sta c'aslanlu,

Lae l'i-este fustanela,
Gion'ill l'i grescu ocipitanlup
Muntill grescu aCustarela»

www.dacoromanica.ro
276 TACIIE PAPAILAGI

Sum tufoase sufrinteale

Sfulgu-a lui mutriti-ascunde ;
Treambuzi ma brue§ti la eale).
GPet di moarte ti pitrunde.

Ma§I cu ciefula,
La 'nä parte, un giunel
Sufi' cu brat rumen sula
Si mutrea§te vrut la el.

Neare Costa cipitane,

Fate el cu-aris in guri
Tinti an'I un i zimane
Di cind escu fur tricuri.

Tinti an'I eü t'am

Dupi tine tor di dor,
Ma nu-n'I pare c'am binati
!Ni minuti-alumtitor.

Nicurmatlu-nq suflit nica

l-ars di seate tra se-alumti,
si-nq lu toarni frica
N'Iardze 'n piri ca la numti.

dumanl las' s'hibi,

Vrea s'lu-arup chinetlu tot,
Lumea ntreagi tra si §6135
Te se-acrIami Fir§irot.

Ah, In-I eta di &name

Si-a livendzilor birbat
Te bina emurea teaname
Si tu eintite-alivdat I

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 277

Azi ca puilu färä arpe

Ma ti hidzi prit ascumti§urI
i prit välluri, ca un earpe,
Firä s'e§I tu pade,-archi§ure.

A§i gri ; cu plängu §'n'ilä

Pleacä fruntea.11 niuratä
S'Falle fata-l'i trandafilä
ling lacrimä §crumati.

O laï Chita, mutrea ncoa, la'!

Avdz' a capitanlui zbor 1
Lasi-t nica s'doarmä pala
i giunescul a tail dor.

Tora nu-al vim' amintatic ;

Ma nu-i oara tea diparte
Te tu-aprimtul alumtatic
Va s'teaprochi di laia moarte.

Aslanbegg-n'ï. deade zborlu

Tra s'Iu-a§teptu dupä-un mes,
si-are oamini mult ca norlu,
Canile di Arbinesa.
*

Tricu meslu §i-Aslanbegi.

Vin'i contra-al Custarela ;
Ca furtuna-agiundze Ghegi
Si-11 alghea§te fustanela.

Oastea lui da cap in dzeanä,

Tot urn'esc tu-aripidinä,
Ca cupii di taclii te-anganä
Picurarlu §i-11 milling.

www.dacoromanica.ro
278 TACHE PAPAHAGI

Pulbirea ca nor si scoalii

$i se-astearni pri tot loclu ;
Aaa scapirä 'ni palk
Cama nclo ruseaste foclu.

GIoni sunt canda.

Nii di-asparismi nu-asculti;
Si-a Ruihän'ilor banda,
mima 15.-1 cama multi.

O lai, o la' Aslanbegi,

Se-avde-al Custarelä boate ;
Di si-ai tine virnu Gheg5.
Scoate-nä-I tu pade-atiate

Cä-am birbat eti dupä mine

Te nu vor giuneati-ascumtk
Si ag va s'vedz ma ghine
Care-i cama bun tu-alurntä I"

Ma lo tr'oarä di häbare
Boatea cäpitanlui ; Betilu
Fate semnu i arsare
Burk-alipidat cu zmetilu.

Evil cum nu easte virnu

Si tu sbt fin uidie;
Pulpa-l'i trup di fag bitirnu
51-a lui cheptu 'ni curie.

Gione-avdzit tu-armätulame,
El surpä tr'un. alumtatic
Mate gionl dit Arbisame,
Dzate sfulguri di giunatic.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCi 279'

*Burk grea§te Aslanbegi

Cu un grad ligat i stres ;
Burk-ascultä: ti vol Ghee! r
S'Buri dzite : Besa-bes I" .

Nu-apuci tra s'easa Burk

S'dit pitulifi di corn'i ia-l-Ia :
Cu-ocl'i aro§i, turbat di uri
Ease Chita,agalea-agalea.

A§i imna ma§i aslanlu

Te-§I cunonte-a lui virtute ;
Si cum calci el, dail'eanlu
S'par cä stati padurile mute.

la mutrit-lu voi aleptul,

Te pirifana-i agrime ;
Fesea-li di Tumuza, cheptul
Ma§i Tiamandzi, ma§1 asimel

Pala-l'i sfuldzira. Mizie

Stith' zverca lui ca luplu.
Se-avde troput di flurie
Candu-§i trunduente truplu.

0§tile tu-aumbra
Di diparte ma mutrescu
Carl di dof va s'baga mina
Tu-alumtatic barbatescu.

Ca doi luchi te-aproape-aproapea

V'in §i zgroamica, zgirlescu,
S'vedz zulapea cu zulapea
Cana arid; canda s'nairescu ;

www.dacoromanica.ro
280 TACHE PAPAHAG1

Dol'i s'cafti cu mutrita,

Dol'i ayri ma emisuri ;
Buri se-apruche di Chita,
Chita se-apruche di Buri.

cu zbor di pezi-l'i feate

Arbineslu : Cap apres 1
Carl, mil-ate, ti pitreate
Si-n'l te-acat c'un Arbines ?

0 laI tihilaiü, Armine,

Bratäle-ni intreg ti ncap,
Di cicior §i ca un cine
Am s'ti pliscinesc tu trap 1

Orn'i ecin'i ad si-t dizvoaci

Aest cap te-i gol di minte,
Virnioari s'nu-n1 ti faci
Arbine§ilor s'e§ì' niinte 1"

pot s'te-alavdzi,
Strigi Chita ; vA tiii hala
Te-i di voi ? Mag zboare. Avdzi:
Ada escu pala 1"

S'Chita s'da cu pala ndreptu,

§i-ayru di haradi urli ;
Hilmanadzri s'bat pri cheptu,
Percea l'i si muti zurli.

Ma rugoace coarda-PI §'cade

Priste iutiganea-al Buri ;
Pri la per li§or lu-arade
'NA lioarä til'ituri.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCI 281

Si cum doI birbeti tu munte,

Dupg Vstringu,
S'bat cu coarnile pri hunt&
Ping coarnile-a lor s'fringu

A§i suflitlu '§i-adung.

Si di goade nicurmate,
Greale armile Ig-asung,
Ping cad bucgt adrate.

S'ila di perce cart' cum poate,

Di sunsoarg ma se-anclupg,
S'pingu cu puterile toate
Si s'diring, si se-arupg.

Si cum undile di-amare

Aila cad, atia se-aling :
Unlu cade,-alantu-arsare,
Mor *i virnu nu si ncl'ing

Dol'i zmei di brati sloarg,

S'deadirg cu-ahinti forti,
CA i munt s'cutrimburarg,
Di sun loc scularä

Trei ori 11 freadze Burg,

Trei ori i Chita-1 freadze ;
Si tu aesti mintituri
Virnu-azvimtu nu se-aleadze.

S'Custarela-atumtea grea§te :
.0 la! Aslanbegg, dure ;
Se-alumtarg birbitea*te ;
Haide, v'inu ncoa 'n pidure

www.dacoromanica.ro
282 TACHE PAPAHAGI

Pri-wirnuta mea timbare

Sn mbunAm. Sint doll-slept!,
a di frici nu.aü hibare
Si la moarte n'ergu ndrepti.

S'bigim gra§i sugari si s'frigi

Tu vuloaga tea di znIuri,
S'bea cu plosca tot, si strigi:
cS'ni bineadzi Chita §'BurA "

www.dacoromanica.ro
NUS1 TULLIU

www.dacoromanica.ro
 O comparatie intre scriitorii nostri pentru- stabilirea superioritätei
unuia fati de ceilalti, clasificindu-i, poste fi de cele mai multe ori nefe-
ricitä In resultate, Intrucit. fiecare se caracteriseazä prin cite ceva pro-
priu. Totusi, cred eä pirerea mea nu va ridica nici umbri de indoialä
micar In sufletul eelor care cunosc literatura noasträ dialectal, afirmind
Nusi Tulliu In afarä de neintrecutele-i calitäti de formä In genere
este cel mai mare liric al Aromlnilor. In legituri cu aceasti afirma-
tiune aci e locul ca si relevez* cä bucitile pe care le reproduc ad din
Nnsi Tulliu nu constitue quintesenta literarä a celor pe care ni le-a läsat
poetul nostru.
S'a näscut In 23 April 1872. Si-a fäcut studide primare In Cli-
sura. Dupä ce absolveste liceul din Bitolia (1892), functioneazi un an ca
profesor la gimnaziul din lanina, trecind dupä aceea la Bucuresti, unde
isi ia licenta In Litere In 189Y, dupi ce a urmat doi ani i cursurile Fa-
cultätei de Drept. E numit revisor scolar in Epir i Tesalia. Dupi doi
ani se reintoarce In Bucuresti unde ja conducerea unor periodice aromi-
nesti, cum este Ecoul Mocedoniei, etc. In 1903 se duce In Germania
unde stä trei ani. Numit ca inspector regional in Macedonia, revin,e in
satul natal (Avdela), unde stä pinä la 1912. Räzboiul balcank II aduce
-ea profesor la Silistra, iar astäzi se giseste la catedra de romini din
Chisinäu.
In afarä de numeroase bucäti In versuri i prosä toate impräs-
bate In periodicele noastre Nusi Tulliu a scris i un roman in dialect
Murminfi Pei crufe, publicat In EcouL Macedoniei".
In limba literarä a scris : Poesii lirice-eroice (1907), In munfii Pin-
dului (roman), File rupte, etc., lar in manuscris are bucäti pentru clteva
volume.
Nusi Tulliu e cel care a scris mai mult decit toti In dialect.

www.dacoromanica.ro
Diparte, tu-arádzimuri,
Tu-a PinduluI surin
.Ard hoarile-armine§ti,
Arminil'i piing virin.

Diparte, tu arungurI,
2ghilesc surir1
muntil'i aru§escu
Di sindze di Arminl.

Diparte, pri tu cheruri,

Nu-azgliiarà azi
turmile sunt dnse
oarfg.n

Diparte, mult diparte

Sunt jale §loc,
5ca pira n'i-arde caplu
§i s'suschir nu-aflu loc.

www.dacoromanica.ro
286 TACHE PAPAHAG1

CINTrrE DI JALE

Sunt gol' i di turme

Si plaiurile di stin'i;
fildurile piing jilite,

Un mlndzu nu-arujea§te,
CA 'nu-are irghilii;
Se-aspargu-a noastre hoare,
Vulodzle sunt irn'ii.

Cirarile suntu ude

Di sindze arminescu,
Pri le§uri nu vedz vulturi,
Ma corghil'i ma§i

CA vulturl'i dit Pindu

Diparte fug di dor,
avdA zghic di jale,
Caimolu-Arminelor.

Ni cutri nu ma cinta
Pi dArmile de-alun,
Ma frimtl di dn'ini
Cu-Armin'il'i fug dadun.

Si-armin a no*tri munti

Di vimturi masi bitut.
lu cale-ambar cu n'ill'i,
Armin'il'i-a mei durut?

www.dacoromanica.ro
 MQTENGtO

CD

z CL. o..
fkl ,s,....
(
= ,,,
< , Z,
ID CD su ..,.1:!
m
CD
5 0". CL rm E.; a..
SD O
-1 ...' E G
d'igende. '
5 F loort:,,,w,`El .s.4,.. I,
10,47- --' - ir:1, '...'.--
tAb DI o vi i ;,..y...,..s, -1,-.,v Ort EniNackAPtuQue co
..
all Aft,«J .r-75 C,(.4 ,i
5 .... kACEDO - RQUMAI NS
1. Wggert, . = LA, '', IICOUTZ0 -VAIAQUeS)
-:-Io64rc ,i+A.0e5.4,1u4r, -., ,,,

www.dacoromanica.ro
Vor,4,....4,11........4,, . . i -,... To... ; .11..tritioriXT6e!
1...t:..i..::.':nr":4"-}1¢ , ' . ..'"Ii-P: ilti C

,......3..fr..h.nriV . 6,1 ., ;79/3,, P..41y/ezort

,. 1 ..., P. -
I. .1....14.. ...Iv ......) ,...,4....... '
,lie i t,"-' ,
A. D. qtanosiu
MI ,....fte.c., ,,,,,,-.0, . sn,......,A G
.., v _o P PariT 191,
..,- ^ .__
--51.0---
Fig. 24. - Situalia etno-geograficei a Peninsulei Bakanice petele negre
represintei reispindirea elementului aronanesc.
288 CACHE PAPAHAGI

Tu plaiurile dit Pindu

Pidurile armin,
Ci ardu-a noastre case
Si moare lailu-Armin

ludo s'ti torn'i

Vedz scrum §'cinu§e ma§T;-
Di dor atumtea plindzi
$i scrum §'cinu§e ba0.

ludo s'tl torn'i

Mal läcrinq edor ;
Diparte fudze-Armlnlu,
Ca pul'iti azburitor.

'Si-alasi streaha-asparti
Si vatra Uri jar,
siduti, citrlu s'duti
Arminlu picurar ?...

America, diparte,
Diparte, piste-amiri.
Di jalea lor i frundza
Se-alasi pi ciriri.
Ambar s'vi hibi calea,
O vrut Arminq a mei I
Ma s'nu-aglr§it fintln'ile
Si multu grei.

S'nu v'agirgit
$i populu-arminescu....
Nu cheare 'ni pidure
Fidin'ile Cindu crescu.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 289

PLINGUL AROMINPLUI

Md; ii'isee Eivotat; inxpii;

13?.sczoòXx tiOU xocup.ivr¡".

01-lele *i of-bobo,
Plingu ochli di calmo,
Plindze §Inima-n1 di dor,
Ca birbiilu hi nior ;
Ci-anlu-aestu mult-ariù
Nä. lo vetea Dumnidz'iù,
NA lo turmile di of,
0, ca vaI, ca vai di noll
Car lu s'n'lardzim noi nu §tim,
Nu putem de-atia s'litim,
Ci him corghi §'dispul'Iat,
01-lele, Rumin'i marat I-
N'el tu-arniù nu-azghfari dot,
Jilos plIndze-arnitilu tot ;
Piing §i fall% Fir§irot,
Cu Rumin'fl'i-alanti tot,
Ci nu-ati of tra s'bagi stin'i ;
Zghilesc muntill ilafl'i cIn'f,
Ci nu-avd clopute §Iluerf.
Ti ma§I suschir di mul'erf,
Te nu-ati pine tri ficforf
Niti eft pul'i cilitori ..
Pieurarl'i pling di dnr,
01-bobo pri dorlu-a lor !
Piing ca °Ile fir' di n'ell,
Te se-adari §cret di ell?
Nu-ail nitf noatin'f, ni birbetf,
Ti l'ia n'ila pri-ludo tretl ..
Cfindu vedz ci cimpul tot
Dispul'fat armase dot
ig

www.dacoromanica.ro
290 TACHE PAPAHAG1

Di cupifle te-1 umplea

Cind dit munti dipunea.
eite-aleapsim fi hirzim,
Oh, gileplu tra s'platim,
S'ma§i cirlidzile n'avem,
01-lele, car'iu s'n'irdzem ?
Va s'i§im cu furl'i tot,
S'ni fitem cu cuclu sot,
Si ca §cretlu-atel di cuc
Te pri dirmile di nuc
Vplindze dorlu nvirinat
Va s'plindzem di tru hicat
Laile turme te chirim,
01-bobo pIni s'mfirim 1...

CINTIC DI PRUMIJ VEARA

CintA cuclu 'pitrunicl'ia

Tu arungu, di cu seara.
La turu§tile din dzeana
LIngiros cIntg fluiara.

V'in cupine dj diparte,

V'in dit munte-agalea-agalea,
S'di-a lor clopute te-asung
N'i ti furä dorlu flalea.

La bisearica din vale

Bate toaca tea di lemnu ;
Piste fata-a terlul albi
S'zugrävsea§te limpid semnu:

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCI 291

Easte luna dipirtoasO,

Luna per ca di flurie...
Cit ficIorI nu 'i-u mutrescu
S'plingu-amar tu xinitie

Duvaletea-11 di hrisafe
ScintiPIadza piste-amare
Si l'aspune-a cOrvOnarIlor
Calea lungi, calea mare.

TRU MUNTILI DI ZMOLCA

'N sus tru xnuntili di Zmolca

Tuti noaptea-alatri Polca,
Polca, beal4e cOtaa,
Di tut ¿M'IN cama-araa;
LatrO singurä pi Junä,
Di Odurile arisunä.
Polcä lele, Polca' vrutg,
Te-aI de-alatri noaptea tut5 ?
Te-aI de-alatri nvirinati,
Polei n'ica §i-alOvdatä ?
Naca furl'i v'in furà,
Di nu-t tate laia guri ?
Naca v'in tr'a noastre n'Iale,
TrI cale§ile, ca steale,
1 v'in poate si-n1 mi leagO,
Sclav s'mi tinä veara ntreagi?
Cara s'v'inä masI tri mine,
Bucät scumpi, tine,
S'nu-n'I mi-acati cApitanlu,
Dona, gIonle-atel du§manlu,

www.dacoromanica.ro
292 TACHE PAPAHAGI

Te-n1 mi-avina si-ni mi-acati

Si-n'i l'ia banä §linireatä ..

Nu-apucä tra sidzici grailu

Noti-arus §'mu§eat ca Mailu,
Cind un plumbu ndrept tu cheptu
L'i v'ine-a celniclui aleptu ;
Plumbu greii, plumbu di moai te
Pitricut di-ahlt diparte..
Cädzu Noti, lailu, 'n pade,
Ca fidanea c'indu cade,
S'Polca, corba, dipriunil
Mitra di dor pi luni,
CA muri maratlu gione
Vitimat di furlu Done.
Cind häbarea-agiumse 'n hoari,
Vin'i nveasta-al Noti truoarä,
Nveasta-11 scumpä §i mu§eatä,
Cu cundillu canda-adratä ;
i-acätä si-§i zmulgi perlu,
Di prindzea di n'irá §lerlu.
Vin'i §'sora-al Noti cruna !
Deaspirä di Vplimse iluna.
Datile plingu ca birbill,
Cá" l'armin in pade ha ;
Pling ca terli -tru tuchitä,
Vplingu n'ira lor 1iitä !...

O lai Dona, cäpitane,

Te-adära§L tine, curbane?
Virsa§i sindze tra s'bea loclu,
Si-n'i te-ardä sfulgul §1 foclu
Vitima§i tloti dallanlu ;

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCi 293

-'L vitima§i di tri 'ni pick

Di niveasta-11 va s'din'ici,
-S'corba-l'1 sor i va s'dirini,
Di la Dumnidzi eti v'ini.

A CUCLUI

Cucule, mu§eati peani,

Nu vs:if s'cint in sus, pi dzeani ;
Prumuveara cinduli v'ine,
Cucule, nu-n1 anti tine,
Corbul suflit &A-nil' mi doare,
A ta boate ci-n'i mi moare,
Plingul, jalea di-n'i mi neaci,
Dol'i ocl'i di-n1 l'i seaci
i di licrin'i §'di lun'ini
Di la Dumnideáti s'ti v'ini I
Cucule, nu voi stri boat-5
Tra si-nq cint in sus pi moari
and da soarle-Anadolie,
andu pull prit curie
Tu cufbaire s'di§teapti
Cu dulbera mea aleaptä,
Ci-a ta boate nvirinati
Frändze inima-n'i mgrati
Neatia §'grindina s'ti batä I
*

Cucule, jiloasi boate,

Ti-n'i-te ncoate, cama ncoate
Tra si-t spun ma§1 doati grae,
Doatifi grae di sivdae ;

www.dacoromanica.ro
294 TACHE PAPAHAGI

Tra si-t spun märatlu-ni dor

lu clnti la nior;
Si-n'I t'aspun caimadzl'i-a mei
Tra cint tu munt117 grei,
lu Vfac cuibul met..
Si-ni lu cinti 'la flntin'i
Pri tu pldiurile Cu stidi
lu s'priimnA laIll-Armini
Si-d1 lu cinti tine-amar
La mAratlu picurar
Cindu-§I pa§te oile
lu bat nivol'ile,
Grindina Cu ploile
Si-nq lu cinti prumuveara
Pri alun'I, di cAtrA seara,
Piná s'v'inä diadza-veara,
Tot si §tibi, vrute cuc,
CA di vreare va-n'i mi duc,
CA-a fib' cintic mi usuci
t-u-aduci!...

MARU§EA

Di tri§1 Deniscu diparte

Al BudaO 11'1 v'ine carte
Cá Maru*ea cu-ocl'Iul laifi
Easte
CA lipsea§te si-s mAritA
Tru mu§eatlu mes al

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA. 295

Cu Morena-al Bardanici)
Va s'märitä feata n'ici,
Cä pärintil'1 a§i vor...
Nisi plindze i s'tuchia4te
suratile nu-§i grea§te,
Di Buda§I cá l'I-easte dor.

De, lea soro, dzite unä,

Pu§cl'ia §'moartea a-aduni
Cu Maru§ea nä ntirtam,
Ca atiartari la fintinä
Mi duteam cu bucla 'n mina'
*'datile 'n cale nä aflim.

Albä-aro§e ca päpuse,
dzic a li Maru§e :
«Lea Maru§e, feata mea,
Avdu mä-ta cà ti bate
tear§ine laile feate,
di nu va s'li

oGrailu imnä pri tu hoar&

La dr4teala §i la moarä,
Si zbura§te cà giura§i
Ascumta si-t fudzI de-acasä,
Cà pärintil'i nu te-alasi
S'ti ncurunq cu-a täù Buda§i.

«Te-are hiilu-al Bardanid. ?

mu§eat, soea.
Di nu-1 don, di vrei s'Iu-ala§0
Baga-t mintea 'n cap, lea featä,
Ci v'arrnini nimäritatä
Pri cärarea te-acata§thil

www.dacoromanica.ro
296 TACHE PAPAHAGI

Diteaeste greale grae

Lo Buda§i 'ni carte lae
$i tru carte alidzea :
«EA, Maru§ea, scumpa-t vrutä,
Mi sprigiur pri vrearea-ni tuti
bärbat nu va mi l'ia.

«$tii, Morena-al Bardanicä

Me-are-aleapti di cu n'icä
$'nurnta nis tu Mari va...
mami, tata Orate,
Cumbari, cuscri §i cumnate
La Morena vor !I'm; da!

«Teatea durilu
$'tu intrata di Aprilu
V'in' cu sotl'i di mi l'ia.
Mi giurai:, ma ghine moartä
Si-n'1 mi scoatä pri tu poartä
Ca s'nu hia niveasta tal»

Sta Buda§i, tut s'minduia§te

S'citri fara lul ma grea§te
Fir§irot, giunarl'i-a mei!
Mine-adutet irghilifle,
Laat cipeastre, Itiat zinghifle
cal'i zmei

vo1 numti-amirireasci
Di .cu mine se-ahurhiasci,
Si Cu cofile di v'in
S'n'largä gionl din casi 'n casi,.
$i cilivä s'nu-§1 alasä
Di tu cheare §'din surin.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCI 297

Tot la numta mea §i-§i v'ini,

Feate märì ca luna mplini,
Glong analti ca fiding;
Moa§e,-au§i, filcarea tuti
birbeti 'ni suti
TiPlat mine tri curbing !"

La Buda§i, pri chio§c acasi,

S'tindu doadze, s'tinde measi

V'in Arming dit Pindu,

Si tufechile ma se-aprindu
Prit pidurile li di chin.
V'in au§1 cu siriti albe,
Feate zvelte, canda-s nalbe,
Ficlurati treti prit nel;
Tot §i toate v'in
S'cinti, muntil'i di si scoali
V'in di Baia §'Suputel I

Gloaci cal'i Sältinate..

Vilendz albe §i flucate
Vedz pri ca zmei....
Suni firnul §i zinghiile,
Vizesc §i_curiile,
Ci numtari s'Armingl'i-a men
Te ciuprichi di.gu§e,
Te ghiurding i te minghiu§e
Nu-afi dail'eanile di-Armini I
Te fusting §i fustanele,
Te atlazuri §'curazele
Si te neale nu-ati tu ming!

www.dacoromanica.ro
298 TACHE PAPAHAdl

la-11 numtarl'i-agiumti hoarg,

Al Buda§I ma-l'I cinti §'N-oarg
Tot cu plo§tile tu min'l
De, bre de, te fgrg-aleapti
Dzate toarng, dzate-a§teaptg,
Cum i-adetea la Armin'I.

Toarng §'bea Tu-ung tipsie

Arumgn'I, bumbari, cIudie 1
Aduc moa§e cu pischirI...
Di ung parte ma§I friptal'i
DoI färtat dipriung tal'i
Ca la numta di vizirl.

Di-altà parte-acatg corlu ;

Te laI gibe Te-apucg dorlu
Ma§I aminte cind t'adutI 1
la mutrit acto mae :
CIamcul tradze HaIde-hae,
Mu§urecg, §'nu- t aputIl...

Gioacg-au§I cu perlu cair,

Feate gioacg bair-bair
$i argsar.
GIoaci §'nficg... Tot se-andoapi....
la ecumbara slabà,§clloapg
Se-anvärtea§te, canda-I har !

Ma Budasi 1 Te gione-aleptu !...

Birbec cali§1 Te lai cheptu
S'te mutriti di aslan...
Mult fudul tu trup nîs easte,
5i-1 sorb feate §i niveaste,
mu§eat §i mult daIl'eau

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Fig. 25.- .5uputelul una din" frumoasele comune aromineW din regiunea Zogor. Ca toate co-
munele aromine;ti din Pind, casele au cel pu fin cite un etaj $i sunt clddite din peatrd.
300 TACHE PAPAHAG1

Cu-uni flamburi tu mini,

Cinti-agalea uni-Armini
Feata cuscrului
Vimtul umfli scumpa-Ig po§e,
Patru meare albe-aro§e
Are flambura amu§1.

S'duc numtarl'i. De lai tiniri

Canda-11 feate simta Vin'iri,
A§i-s nalti §i 'mu§eat...
plauri huhutescu,
Si nu pot si-lg zuTripsescu
Pi numtarri-atelg scriat I

tri§i Deniscu agiumti

Fara toati Ca la numtä,
Lumea ease pri
Un numtar niinte nlardze,
Si sudoarea ma '§i-a§teardze,
Tu-uni suli cu-un viturit.

Dinischiat, Arming cu-aname,

Prot Arming tu oi §'giuname,
Buni dzui, frat durut !
la loat cofile tu mini
S'bem un mes §'nä.
Cum i dat la oaspit vrut I

Giunari mult 1i v'in cu mine,

A§tiptat-l'i cit ma ghixie,*
Ci-s ficiori di cilnicadz;
Numti mare noi va s'fatim,
$i Cu VOI noi vrem ca s'treatim
Ca la numti di-amirade.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 301

Un au§t1 Cu percea lungä,

Picurar criscut la strungä,
Sta §i dzite minduit :
Cari vi-1 gionle trä nsurare ?
Te cupii, te numä are ?
S'cu-a cuI feati-i isusit ?"

Gionle-a nostru-i celnic mare,

Irghiliï, cupii nis are
CIti frundzä stri curii.
Numa lui ?S'ti spun, o lalä,
E Budae al Bucuvald
Tine minte tra si §tii 1"

Cind zburäscu, la-11 enumtarl'i

Tot cavalä. Cap §'cudarl'i,
Cinti egioaci hirio§1.
Lumea ease, lumea v'ine,
Feate v'in ca roIti de-alghine,
Es §i-au§li sumnuro§I.

Ni§i nu §titi te-i lumta estä.

Lä si gioaci virnä festä ?
Numtä e, i carnaval ?
Tot si ntreabä i s'mutrescu,
Cintä cuscriPie huhutescu,
Cintä §'cuscrile nimal.

Trag andrept la Doda-acasä,

S'tu ubor cu can' se-andeasi
Tot alepti un §i un.
.0 la Doda; celnic mare,
Vin'im azi trl ncurunare",
Strigi Costa, zveltul nun.

www.dacoromanica.ro
302 TACHE PA.PAHAGI

Nol cu inima ambarä

azii tu-a voasträ hoari,
Si, ca frat Arminl te him,
Si ncuscräm i-a noasträ vreare,
Nu cu sila s'cu puteare,
Ma cu bun s'n'achicAsim.

Ca s'nä dat cu vreare bunä

Pri Maru§ea alba lunä
Nu-are sindze s'moarte nu 1;
Ma, ca s'nu, va s'hibi moarte,
Cä vin'im di-ahit diparte
Di trä vrearea gioneluV.

Doda, celnic §i p'Arinte,

Om avdzit tu-aveare s'minte,
Sta si greaste adincos :
Nu se-aspare ginta noastrA
Di putearea s'sila voasträ,
Nune crete §i-alävdos !

Feata noastrg-I isusitA

Si tu MaIil va si-s märitä
Cu un celnic di la no1...
Ghine ma... nu voI cu silä
Si-u märit a mea cochilä
la ursit in casa s'ya

Si-u ntribim te mindulaste,

Pri carl glone '§i-ariseaste
Pri-atel nisä si-si iu
Ea decl grala al Bardanici,
Ma .rut-n11 vatäm feata
Cä suflit evrearea mea 1"

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMINEASCi 303

1ntri cuscrili tu udae

lu Maru§ea di sivdae
Plindze §'treamburi ca
Alti cuscri §ed afoarä,
Gloacä tinirl'i di-azboarä
sta-au§li pri

Dupä multä minduire,

Uinä moa§e cu pischire
Dzite :Maro, steatia mea,
Spune-l'i tine a li mae,
Spune ndreptu-a ta sivdae :
Cari livendu vrei s'ti Pia ?"

Aru§ine n'i-easte, mae,

Ma lntreaga mea sivdae
Pri Buda0 To n'I-u-arucal;
Di cu n'icä n'i lu-am vrutä,
Nis e v'islu-nq, bana-ni tutä,
Si pi vreara-11 mi

Pri Murena-al Bardanicä

Nu n'i-1 si- mi dintica-
Virnäoar5 nu va-1 voi...
Se-ailaä nis §i-unä Visteare,
Nu-ri voi casä §i aveare,
Niti turmile di oil"

Avde Doda §i. si ncl'ini

S'mina lui di neale mplinä
Al Buda4i l'i-u da cu dor:
Ti va feata, ti voi
Dumnidzia s'vi da ma§i ghine
S'dupä-un an §i-un n'ic ficIorl"

www.dacoromanica.ro
304 TACHE PAPAHAGI

Numtä mare se-ahurhia§te

s'trundula§te
Di ahinte mu§itet.
Curi v'inlu. di tu bute.
Bea au§ï, §'mul'ierle tute,
Bea cu cofe §'cu gälet.

la-t Maru§ealuna mplinä-

Tradze corlu §i si ncl'inä,
Albi-aro§e ca un mer ;
Groacä prefti §i priftease
Di hara5ä §'v'in aprease,
Gioaci §'socrul ca dulber.

Soacra §'nisä ningä nuni

Cîntà§'gloaci
Piste-anumiri cu
Corlu Siple se-anvärtea§te,
'1\14 venetcà nunlu mea§te,
CA trag corlu dol'i-I'l hill

la mutrit aclo §'nä male,

Cu stiväl'i §i sarcä laie,
Hopa-topa-arsare §'ea...
Ficiori, feate-arid,
Mala furle-acatä
$i numtarl'i '§i-u mutrea.

Dzite-au§lu-11: Cilu7reatiä
Si-n'i ti ved, lea moa§ea meat*
Ci te-ar§ine mi fite§L.
Ca 'di featä trä märtare
N'i te-ascuturi tu pizare
$'di tu cor nu vrei tra s'e§1".

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCi 305

Picurarl'i tot s'cähtescu

CuSi cotlu se-agudescu
Cindu ved ahtäri cIudi1
Ma1a gIoaci dipriunä
Lumea toatä si 'si-u-aspunä
la morti si la v'ii.

UNA NOAPTE CU FURL'I

Di la-Av8elä pinä 13iiasä s'hibä ca trei or1 cale cu

cioarile. Calea dinträ aesti doaträ hor1 arminesti easte strimtä,
chitroasä si-aripidinoasä, ca tute dit muntill a Pin-
dului. Ghini ma si calea aestä musitetle-a Pei* §i-t dis-
teaptä adutir1 aminte mpline di lucri' fuviroase.
Nal cama museatlu lu_crui te pot si-1 vedz i s'Iu-avdzi
tu-aesti cale easte suiratlu furescu a frundzlior, avra pädu-
filor di -chin% cä de-avarliga omlu nu veade dicit masi
piduri lar atea te ti fati ca s'ti treacä hin-hin i tu tut
truplu, easte cä tut te-astepti s'vedz isinda dit gibjei i di
dupä arburf virni bluchi di furl, suirindalu1 i cintindaluì cin-
tile fure§t1.
luva nu se- ati avdziti ma multi fur1 ca tu muntilif a
Pinduluf si itiva nu se-atr fapti ma multe furlichi ca tu calea
di AvSelfi pini Bälasä. Aerl, bunäoarä, lumea zbura ca furl
dispul'Iat atell te v'inea dit xeane, atiartarf cä ackari calea
a cirvän'llor, cama niinte cä furä aflat morti alat oamin'i ;
asi cä nu-1 siptäminä di la Dumnidziù ca pädurIle s'nu-as-
cundä cite un mistirThr.
Calea di Av8elä pink Masi us cunoscu multu ghine,
u-am faptä multi orI si singur s'cu sot, si neálar si cu
si dzua si noaptea.

20

www.dacoromanica.ro
 306
TACHE PAPAHAG1
www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMÄNEASCI 307

Meslu di Stavru Anlu 1901. Vimtul sufli cu puteare,

frundzile cad citi uná, galbine §i miringhisite. Pri golnile di
munt, niorl murdzi emisu-aro§i, te lutescu ca ni§te Oat
vecl'i. Pri dzenuri. cite uni cupie di oi, cu picurarll'i dinipoi,
lar cin'il'i mid §lino§i niinte, fuviro§l'i cin'i dit muntil'i
a Pindului. Area se-avdza citi un §uirat di pul'16, §'ninga
ma-area citi uni flueari jiloasä di picurar. Oamin'il'i at-ill-A,
toamna intrá tu pilduri.
Fudzim aminat din &Masi §i nu puteam se-agiundzem
l'Avbelá dicit noaptea. Eram trei in§i etut cu chefi. Sotl'i a
mei s,'cunu§teati cu furl'i, earail uná cu-atel'i di-a noaptil'ei;
a§i ci nu-aveam virná minduire fricoasi.
Te mu§eat ascapitii soarle,- gri Mitri al Curti, mu-
trindalui citra' muntile Vasilita §i-ascipirindalui cu minearlu ca
se-aprindi tigara-11
Nu slati cama mu§eat", l'i-u toardá 1Vasta.
Mu§iteata ai§tei seará nu sunt graie ca si-u scrie.
Soarile ascipita aro§a, apres ca uná topä di ciuliche scoasi
dit pira di foc, fácindalui ca circiliurle a muntilor §i a pi-
durilor ligánate di vimtu s hibi aro§e ca mirgeanea. Agalea-
galea soarile se-alási didinde, §i luna ntreagá §i albä acitä
s'da cap.
Nasta arhiusi un cintic furescu, di entitle ateale giu-
ne§ti le fac ca §i-un fricos si ssducheasci Piundar. Tamam
and cinta cama cu foc, uni §uirare lungi eminutá ni di§-
tipti pri tut ca dit un v'is §i ocl'il'i a tuturor ni si turnará
-di iu v'inea §uiratlu.
El !
El!
Cari §'di citrá iu !
Armin'i §i oamin'i ca tine 1 Din Báiasi la-Av8e1ä1
Nadi hii Curti?
Nis easte 1 Ma tine ? Nadi hii Cianaca ?
Ti! S'vi l'IA daraclu! P1-u toarnä hirios ecu boatea

www.dacoromanica.ro
 308 TACHE PAPAHAGI

groasä oaspile a nostru te se-apruchea. Tu oara estä, noap-

tea ? Ma Domnul ?
De-a no§tri, dzise Nasta, hamu-aridzindalui.
De-a no§tri ? la Iasi §icadzl'i 1 'L ved tu frinte0i.
Te-are slack l'i u toarni Nasta ; agiundze ahit cä
nu l'i-u fricä di voi !
Va dzici, easte di sun aripa a noasträ, di fälcarea
noasträ, dzite Cianaca tu§indalui.
Cum vrei si-u l'iai, ¡'i-u toarnä Nasta, §i-1i dzite
cum mi-acl'iami.
Eri, anvilit ca ghine tu tilganlu a meti ca tri chiro urit,
ascultam ca aspireat, cu tiTara tu midi. Aveam avdziti di
Cianaca §'tora '1 mutriam di la cap pin' la cioare.
Lumea zbura multe tri nis ; l'i-avea scoasi §i cintite ca
tri ma midi eina avdzill'i full
Seara, la lun'ina lunil'ei, mutrita ai§tui fur nu-avea §ot
tu lume : naltu, Siplarcu, chiptos, livendu §i apufisit, a§i cum
prinde s'hibä un cäpitan di furl. Fustanelä fureascä, barba
lai §i stufoasä fätea ca s'parä em fuviros, em arisit.
Pri-ailà? ntribä Curti, Kinindalui dzeaditle.
Dupi pl'ia§ci, l'i da cu noima capitanlu.
Si-aumbra ?
S'nis 1 Dicit tora ascipä : mad-i oaspilé a vostru,
easte §i-a meti 1 Are mare tihe 1 Am avdzitä ea' easte Sascal
armin §i cä Ruminia 'I plAtea§te cu-ahite lire cit tradze nis
tu cintare L.
E i'l acitaï se-arid.
A§i easte ca mi-a§tiptai pri mine tu limerea estä?
lu ntreb ea ca cu-arideare.
Tamam pri tine. *i-apoia, §i cä s'ti liiam, Rumänia
nu vrea ftuhipseasci ca s'dädea trel-patru n'il'i di lire i
napull °nil.
Rumänia ? Him! ni un pirä nu vrea da pri caplu-a
meil 1 Avut tihe, o lai furl, a nu mi Itiat, cii vrea mi hrä-
nit di geaba 1

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMINEASCA 309

Dzi cama ghine c vrea ti mica* orn'ill di geaba

Ma, ghini cä i§i a§ite cum vedz. Aduche§tI? la ci te easte
ghine se-ai oaspit di-a no§tri. Cum s'veade, nä cuno§ti
aridzli.
LI ded se-aducheasci cá li cunoscu.
E! te minduit Armlnet la noI astäsearä ? Te dzitl,
Curti ?... Dzi, Nasta ! ci nu via§teaptä acasi fumeile ncircate I
Vrei se-arminem, Sascale ? Nu va-t parä argil. Cu
&WIN al Clanaci maci hii, s'nu ti-aspan l ni di Sultanlu !
Arminet ? Tal'i-u tine I Vreati s'nä cunu§tem cama ghine I
di vreare di nivreare, li dzi§ii ca se-arminem ; ci-
pitanlu s'hirsi dit inimä.
Cianaca !Aga doatiä dzeadite 'n guri §i §uiri sinitos.
Diunäoari virni tisprädzate di livendzi ansirirä di dupi
fadzi, ca cind iirä dit loc.
A§tiptäm zborlu-t, cäpitane I
Sus, la Padea Furlui astäsearä, glonl ! Aclo via
durni'm astäsearà I N'irdzet nlscinti nlinte, adunat niscinte
surteale §i leamne, aprindet foclu §1bigat birbetl'i tu sule I
Avdzitti Spirtuit-le I
Patru giunopl'i nchisirá. Azbuirati ca vimtul Dupi
oarä, prit §i creacuri, agiumsim §'nol.
Vuloaga era mu§eatä, ascumtä ca un culbu di n'erlä.
Foclu ardea ; birbiruta avea criscuti mare ; jarlu Tilcea
aro§ù ca mirgeanea. Trei birbetI s'fridzea0 tu sule, arlspin-
dzindalul unä n'lurizmä te t'adutea unA foame ca di lup
aglun. Furl'i '§i-a§tirnuri tîmbári le di-avarliga di foclu di
giuneapinq §i s'pirjileati zburIndalui. Fustanelile a lor erati
la-cätrane, lar asimcadzl'i a lor di pri cheptu §i di la mesi
scIntillail di albe §1 curate. Tut erati tiniri, zveltl §i
Atel cama tinir, un ficIurac ca di optusprati di an'l era ahit
mu§eat, cum nu-i dat s'vedz totna.
Furl'i ere' Fduirot i ScIracean'i bärbat avdzit tu
mu§uteati §1 giuneatä.
Mute etinäm, cuniaclu tel cama bunlu tritea di la un

www.dacoromanica.ro
310 TACHE PAPAHAGI

la alantu. Horile maca l'ia zbor di la virnu capitan- di

furl vor nu vor, prinde s'da iti lì si caftä; cu aka cama
multu cindu era zborlu di la Clanaca.
Pindul irtreg 11 cunu§tea pri ; pina dit
sirminitä avdzira di fuviroslu vEsiee icá domnu a muntflor
armtne#1.

Birbetl'i sunt fripti, capitane ! measa ?

A§tirnet-u!Easte Oeami amlnat, ma s'ni Plarta oas-
pitl'i a no§tri ! Adram §'noI te putem §'clt putem. Bana di
fur cu bana di vultur e tut una 5i-un §i-alantu baneadza
singuri ca §i s'chivirnisescu cum pot edupa cum
easte piristasea.
Cu-aesti zboare, capitanlu n'acriama la tina. Carnea
aburea pri fearica uscatä te era a§tirnuta ca tu loc di piate.
Cloal'ile acatara s'gIoaca, ea' na se-avea dusa gura la urea-
cl'e. Micam tu t cu orix, lar v'inlu-atel aro§lu fatea gil-gil
cIndu-1 surghiam dit cofile fure§ti.
Foclu ardea tut cama mare, tut cama dulte. Chin'il'i
§upirati, pidurea vizea. Stri not' luna 7ilcea, alba pri un ter
sirin, ca icoani di asime. Tu cîrciliülu a muntelui Vasi-
lita pirea ca terlu se-aduna cu loclu, lar stealile trimura 'n
sus ca beale di 1Iamandu : trimburail, ascuturindalui pulbirea
lor di amalama priste §1 dzen'l Noaptea eara limpide,
piing di mistiniu §'mu§iteata : era 'di noapti de-ateale te ti
fate s't'aduti aminte multe, te nu pot si-u-agir§e§ti.
la dzi-na tiva dit bana ta, ore CIanacal dzile Nasta.
Al ahit an'l di Ord banedz cu muntll'I §'cu pidurlle, a§i ci
avem te se-avdzim di la tine.
Cianaca mutrea 'n sus, clträ steale, la clo$ca cu
Dit bana mea ? Siva' dzlc, lai oaspit, maca sonmul
ni vi v'ine.
Si CIanaca arhlusi s'dzica, mintindalul unii-oara jarlu
-cu un tacIune §i scuturindalul perca ca di hundar di pi

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 311

«Te-f scris, durut Armin% prinde si s'facä. Carte

multi nu Oft, ma am vidzutä multe qi am pititi multe, ca
un Solomon Ascultat :
«Eram ca di v'nghit an'i. Eram gione i livendu, §i
nu-aveam ananghe de virnu. Tu cor eram intin'ilu ; la bi-
searicä mi duteam tu coadä. Tineati oaspill'i a mel la mine,.
ma §leatile mi vreati 0, featile I Si-a n'ia n'i-are arisä
inimi 'nä minutä tu bana mea ! Le-aläsai, le-agir§ii di
multu
«Aveam, cum vi dzic, v'inghit an'i: ilichia mea era ini
prumuveari. Mi sculam cu cuclu §'mi culcam cu luna.
«Fu n'ic lucru itia te mi feate ca astindz s'him un om
ayru, un fur fuviros. La unä giudicati te avul, fui arcat tu
brändzi tri tispräv'inghit di an'i. S'hil bägat tu ncl'isoare la
vrista di v'inghit an'i, atumtea cindu tuti lumea-t pare hiri-
oasä, cindu pädurea-t pare 6-1 bisearici, cind hii curat
la suflit ca lilicea muntelui, end aroatia di dimineata
ti-easte ma scumpZi ca yiamändzile, dud data §i ascipitata
soarelui 't umple inima cu lun'ini di amalamä, cind filuturl'i
alagä hirio§1, and trandaflile ti fac ca §'ba§i loclu di ha-
cindu-arislu a yruteei 't pare ma dulte §'ma mu§eat
ca harasma a dzull'ei 1... Fui giudicat cu agiurat strimbu.
S'y'aspun tri te :
«Tu hoara mea bina un avut care agiumse si sclävu-
lasci lumea tutä. Carl' nu putea toarni parazl'i mpru-
mutat, tuti avearea lui era bägati bifä, prävdzile Yin-
dea, agrile li loa, el lu ncl'idea, 'I biktea §i lu-aläsa si
moarä di foame -§'tu Met. Là lo pini ocl'ilor a
ratlor di huryianit. Aduni ahit paradz, adrä ahiti aveare,
se-agiuca cu stocuri de lire, ca cu arma. Eù nu
puteam se-aravdu un ahtare om. Sertic cum him §i fill se-
am ananghia a virnui, eti eram singur cari dildiseam si-11
spun ca se-aibi n'ili §'di not.
Tati-n'iu mi-alisä di tinti an'i cindu muri. Mi criscu
mumea cu licrin'ile tu ocl'i nisi §ti cite trapse. Chid /IA

www.dacoromanica.ro
312 TACHE PAPAHAGI

fecíü§i eu om ca s'pot s'135nedz singur, fa cá-n'l i§i 'n cale

hurTianitlu a meu Chitu, atel cine firä atel cri§tin fir'
di Dumnidzati. El nu putea s'mi veadä ntr'ocl'i §i totna-nf
dzitea cä him un om slab, al Ail. Si §tit tri te ? CA nu vream
s'mi duc, ca alti ficIori din hoarä, pascu bol'i i cal'i §i
lucre& agrile. Cum feate, cum adrá, dizgrupA unä mu-
luTie di-a tati-nqui §i-n'I lo cisica mea, 'n'i vindu multu-
putin te-n'i avea armasä ; cu un zbor mi-alisä gol-guli§an,
ca un pul'Iti di turturä §i nfärmicat ca vat' di mine. Agfura
märata-n1 mumi cà vir §i virnäoarä dit fara noasträ nu se-
are mprumutatä di la virnu ; aglura cu nicat tu lä-
cring cA Chitlu era mincIunos, ca muluTia nu-I di a tatä.-nqui.
Ma nu puteam fac tiva. El era avut, eü flrä pindatA ;
zborlu-a lui acita loc, eü eram un ficfurac vrut ma§f tri
tin'ia §i curajlu-a meti.
oUnä dzuä, amärtia mi pimse s'mi duc la ills acasä §i
fac rigeae cu lAcrin'ile tu ocl'i ca barim cä-
sica, ca mumi-mea si-§I treacä ameaticlu. CH u doare pi§-
tireatia tea de-aclo, ore färtat, ahit il duru §'pri nis. Ni
plingul a mu-meaf, ni a featil'ef a lui nu-Pi turnarA mintea.
Atumtea ea nu putui se-aravdu ahit §i-1 fuvirsii cu
zboare greale, multu greale.
oCum s'veade, virnu hurTfanit di-a no§tii vaI aflä di-
aestu lucru §i u-aflä ghini ca nis si faci atea te PI-aveam
dzisi ea al Chitu, §tiindalul ca tutä arnärtia vrea cadi pri
mine ; §'nu tricu ni unä siptiminä cindu nvitai cä casa al
Chitu fu arsg pin' tu eimeal'e, §i dadun cu casa-l'l chiru §i-
avearea-11 tutä, cä tute grinele dit ambäri furä arse, mulu-
ïille parazl'i tuchit. Cu agiurat strimbu §'di teatea
cii eü lu-aveam fuvirsitä, fui giudicat cu 25 di an'i tu ncl'i-
soare. Cind dzisä aest lucru, canda sfulgul cAdzu pri
mine : arma§ii ca chirut di minle. Te cama s'feate ma napof
nu §tiii. tiü ahit cA noaptea mi vidzig näuntru, cu brin-
dzile di ming 'di cioare.
«Arhiusii si-ng v'in tu-aiare. Inima-ng acali si-ng batä

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 313

ca dirnatä, bana-n'l cu tuti tinireatä-n'l si pärea ca fan-

tasmä fricoasä, ca un murmintu ndzernu efuviros. Tu cornul
di firi85-n7 si pärea ci videam caplu tällat a mu-meal. :
ma§f pri mine avea 1 N'i si pärea cä ni muma Christolui nu
trapse gate tiran'e, ca tiran'ile te-n1 videa mu7mea, and
§tia, cä nu-am niti un stepsu §'cä tora him arucat
tu heare ca atel cama mare Mad. v'inea s'n'i-arup chep-
tul cu ungl'ile, ca s'nu-n'i aveam min'lle tu heare. Cu tute
aeste, ca un mistiniu, avdzam §upira : fi inimä, Oa-
naca 1 HiL tinir, nu te-aspan! Easte un Dumnidzärt §'tri
tine 1"
doatiä dzile eram chirdut tu minduirli ateale
ma urite ; nu micam, nu durnlam : mut ca cheatra, mi-
rinat ca chipari& di pi murminte. TriguI pri la tute hearile
di la firidz, ma nu puteam se-adar tiva. Nu era trop ca
se-ascap. Tu-ahtäri ori, chirolu easte atel cama bun basca!:
el vindicä multe, li§ureadzi cit coma multe, lar noaptea,
cindu stealile se-aprindu, canda aduche§ti tiva not tu suflit,
dorlu di bani libertate crea§te cit cama multu. Putut §i
curaglos cum eram ea, acätal s'mi mlArbätedz. Si la cä mi-
nutlu a mult durutäl'el libertate nu aminä ca ..
oPrinde s'vä spun cä tiva nu-n"I ascäpa di cite erati
di-avarliga. Aducheam ca putearea-n'i criscu ma mutt dick
u-aveam : apufäsii se-arup ncl'isoarea §i si-u cilescu.
oUnä dzuä, dzuà te-n1 deade libertatea §i bana
vidzuf ci avigl'itorl'i u-avea menga al'iurea ; mi-aprucheal
pinä la unä firidä cama mare, cu hearile micate di-arudzinä :
eram sigur ci pre-aila vai ascap A§tiptam ca oara.
Terlu cu tut anghil'i avurg n'.lä di mine, märatlu di Cianaca,
§i... Ascultat ?
((Era noaptea di Pa#L Ncl'i§l'i durn'iafi greil ; se-av-
dzail cum hirchescu. Suflitlu-rn trimbura ca aripi di
lindurä Canda nghisam cu ocl'il'i di§cl'i§I ; nghisam liberta-
tea, mu-mea, hoara, pidurlle. Cimbän'ile di la biseriti aca-
tarä s'li tragi : astina ahit dulte, di ti si umplea inima di

www.dacoromanica.ro
314 TACHE PAPAHAGI

-mistirTiul al Dumnidzati. Tricolu ntreg vizea. Parea ci

terlu, pi anghil'i cinta tu-aera : noaptea ntreagi era
mplina di musitetle a terlui si di suflitlu a Christolul.
plindzea di barata, toaca asuna dipriuni ; lilicele,
liganate li vimtu, arispindza dultea lor ; terlu era
acupirit cu steale Dorlu ca se-ascap n'l deade
afina puteare, ca apufasii i s'mor, i si hiti liber ca pul'i-az-
buratori. Baga mina pri ui, trapsu una-oari si cl'eaa ansiri
naparte. Di-avarliga niti un avigl'itor. Vir nu se-astipta la
.ahtare lucru, s'cama multa tóra cindu evlavia Hristolui fätea
ca pina i gil'eatl'i si s'faca la inimä. Agiumsu la 'nä
firida..Trapsu cu-ahita puteare, cA hearile arsarira
ca niste surteale. Ghine ma murlu era analtu di-t v'inea an-
dralä si mutresti nghios. 'N pade era masi caldarime. Cu
tute-aesti, ocl'iul nu-n'i se-aspire. aun.' una-oara urecl'ile
nu se-avdza tiva, canda ncl'isoarea era murmintu...
qAgalea-galea, n'i scosti stran'ile, lungu ca fases
cu una foartica te u-aveam ascumta di multu, le-adra una
fune cu noade, liga unlu capit di hemile di la una firida
si-asi mi vidza nafoarä. lnima-n1 batea di haratiä.
«Mi-astrapsu nclo, ca una fantasma tu noapte. Cara-
ulea mi-aduchi :
- Si& I
si-unäsuna un grá trundui noaptea nicatá tu cintitle a cim-
binqlor di la biseriti.
(Tina' s'creapa dzua eü agiumsu tu hoara mea,
vidza mu-mea, lintida di dor si nvirinare, armatle,
si ia-me, liber ca vulturlu a muntilor 'acupirit cu paduri
domnu priste tute valqurle si calqurle a loclui, liber ca
vimtul s'ca luteafirlu di dimineata L.. singuri muma aya
§i-atea muri di multu ! Dumnidzati si-u Nafta.
eCit tri mine, nu-n'i bat si-ahit caplu. S'tri te s'mi
minduescu ? Di te s'mi-aspar ? Di moarte ?
(<01 nu-11 am ananghea dip. Cindu-ti s'hiba corghill
§i orn'il'i tut va mica di mine! Murmintul a metí? Nu-a-

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMINEASCA. 315

giundze citu-1 di largu vecllul, bitirnul a nost' Pind ? Nu-

agiungu pfidurile umbroase di chief fadzi s'nl-afi-
reasci ca s'nu putridzasci truplu-nl piná cindu coratli i
luchil'i s'v'inä s'n'i-ul din'ici ?...
00, o! Di virnu tiva nu-am frici !
«S'cu tute-aeste, ore färtat, cu tute-aeste.... eú, carl
bänedz dadun cu vulturl'i §i cu ur§ill di §easprädzate di
anl, et' cari nu still te easte astreahA di casä di-atumtea,
eü cari nu am vidzutä bisearicä i nu-n1 am fapti crutea
di nu §titi cindu, eù mi doare suflitlu curmä n'ila
cind ved ahiti lume oarfini §i dirnatä di ghideri. lti am
dati la oamin'll'i ni-avut, aglut pri carI pot, inima-nl
easte un cintic n'ilos ; tri populu a nostru arminescu et-nl
dal baria ; him s'mi pistipsit , him naI ma bunlu om
di pri loc cu tute ci him fur , ma alrimi mi-adar
ve cä alantu caftä s'mi-agudeasci...
«Him n'ilos, ma him §'pirifan ; him bun, ma him §i fur-
tunos cind ved cä atell avutl'i fac nidript5t §i dispoal'ie pri
oarfänl...
«... Tora, noapte bunä §i somnu lisor... Ved cä vä
neacä somnul. la mutrit in sus la steale : canda acätarä si
nabineasci ..»
Si capitanlu tacu cu un suschir lungu, mintindaluI ninga
oarä jarlu ; scoase càclua di pri cap, lo timbarea cu
zärcula 'n cap §1 s'culci la ariditina until chin bitirnu §i
arsu di sfulgu. Sotl'i a lui hirchlati di multu, cä tri ell bana
a capitanlui a lor nu era noaüä : u-avea avdzitä gion111
al Clanaca di multe
Nu tricu multu §i sotl'i a meI agirsirä. Pädurea era
ticutä ca 'nä bisearicä Eti mi mindulam la tute cite
ni spuse Cianaca. Foclu ardea cama agale, lar sus, pri
terlu Tilceati stealile curate ca ni§te bucit di a-
sime. Luteafirlu trimbura strl muntilui, sirin ca
albastru di featä vergur5, lar luna, mu§eata §i märi-
nata lunä, nicatà canda di nidurn'itä te era, n'irdzea s'nisä

www.dacoromanica.ro
316 TACHE PAPAHAGI

si doarmä dupii golna arucutoasä a muntelul Vasilita. I'ilcea

ca 'ni curuni di amalamä te arunici pi 'ni tavä di asime.
Si era Väteare priste tut loclul Tu tute pärtile un mistirau
li§or se-alisi ca un zvon 1...
Suntu multi an'i di-atumtea 1 Cum tree an'll'i 1 Te la
banä dit muntiri armine§ti a Pindului 1... Adutiri aminte '§i-
ascuturä asimea scintilioasä di pri ariple a lor. Tut pare di
fu un v'is,. ca 7ilcirea und steaaä te se-astease di multul....

www.dacoromanica.ro
NICOLAE VELO

www.dacoromanica.ro
 N. Velo s'a näscut In 1882 in comuna Molovigte, districtul Bitolia
(Monastir). A absolvit liceul romin din Bitolia. Venind la Bucuregti, s'a
inscris la *coala tiintelor de Stat pe care a absolvit-o in 1904. In 1906.
a intrat in cariera diplomatick primind postul Je interpret la Sofia ; intre
1907-1916 a trait la Rusciuc, unde a avut functia de cancelar al Con-
sulatului Romin. In timpul räzboiului (1918-19) a fost vice-consul la O-
dessa gi la Moscova, iar astäzi e consul al Romlniei la Rusciuc.
S'a ocupat, ca diletant, gi cu ziaristica.
A scris Din bana Arominuluti §i Cintite Junegi ; ultimul volum a
fost prefatat de poehil Gh. Cogbuc.

www.dacoromanica.ro
 TRADZET CALUL...

Tradzet calul cam' agale,

Cà mi-arupe dor si jale",
Greaste muma
n'ic esti nica
Va-n'i ti duti tu xinatate,
Nu-ai aclo tata, ni frate I
Ma te s'fac i el märata ?
La Armin'i scriatä :
Di tu soarte pin' tu moarte
Fug prit xeane mult diparte I
Du-ni-te, cu Dumnidzati,
N'as s'te-ascapä di araii,
S'te-afireasca di dusman,
sä-n'i te-aduca dup' un an".

§ANA §I-ARDIREA A GRAMOSTICEI

Ah, nämuzea mine-n'i cherel

Te li voi cupii si-.avere ?
Te-n1 voi bana di-atia s'ninte ?"
Tot asi-si dzitea tu minte

www.dacoromanica.ro
320 TICHE PAPAHAGI

Hagi-Sterau, celnic mare,

Cum tu Gramoste alt nu-are;
Te-are case ca palate
S'turme di-oi nimisurate,
Te liescu muntill tot
S'umplu cimpurIle di boti;
Prumuveara cindu v'in
Sqoamna lar, cind cu virin,
Lasa muntile tot gol
Di-§I si duc tri§1 in Tricol;
Te-are §Irghileadza sute
Vape te fug ca car§ute,
S'tinti at, binetl'i-a lui,
Te par hill'i-a vintului;
S'priste toate §i-unä feata
Cum e luna di mu§eata,
Alba-aro§e, ca mirgeana,
$ numa-a l'el mu§eata, .S'and.
Ma di una siptaminä
Nis di toate trapse mina,
Nu cilci pi la capare,
Ni s'primni pi at calare,
Ma §idea tot òu mirache
Ncris in casi-11, pi cerdache,
Cu-alba-111 barba pin' pi cheptu,
Nduparat pi bratlu ndreptu;
'cite ori Sana '§I videa
Pi-ascumta nis licrima.

Ma la cà ti prindzu oara
Vin'e-un picurar di-afoara
Buda* ziüa, celnic mare,
Eti t'aduc buna habare
Turmile le-avem noi ghine,
Ma ni fu mintea la tine,

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCI 321

'Ni st5ming
Te piti§I di nu vin'i§I?"
.0, mol Mitra, picurare,

Fig. 27. Generalul L Coletti, Aromin din comuna Siracu (Piad), cel mai mare
biirbat de Star al Greciei in prima jumcitate a sec. XIX, trims extraordinar al
regelui Greciei (Othon) la Paris" (1835) si Jost Guvernator extraordinar al Cicla-
delor orientate C'Ewcamo; 8t7iXfAÇ T6)10 aVaTOXOtti)10 KuxXiburiT(vezill. Mica,
Scrisori, pag. 160-164, 1905).
Te mi crecLI cu-a ta ntribare?
§i sitt spun, emi-agiut nu pot
Dipriuni cu-a t1 sot. 21

www.dacoromanica.ro
322 TACHE PAPAHAGI

Chile- atel di-Ali-Pip

Carte-atialtari n'i scrie,
Sa-P1 del' sana, feata mea,
S'mine v'in semen'I s'u l'ia.
Ah, maratlu, te-n'l vol. hana
Ma sa-n'i Pia pinginlu Sana l
Daii cupiile toate di-oi,
Ma§1 nimuzea s'cher nu vol. la
Hagi-Steniu, celnic mare,
Nu al frica, nu te-aspare,
A pinginlui s'nu-l'i si pari
Cà va s'faca §'tu-istä hoara,
Ca tu hoarele grite4ti
$'ca tu-ateale arbinpti.
Ea mi duc si spun la sot
S'cnine dipriuni tot
'N cale noi va sin in§im,
S'ca pi luchi va s'l'i-agunimu.

Fudze Mitra, la °I s'duse

S'pi la sot la tot la spuse,
lar a dam zi di dimnetä
Toate &allude le-acata ;
S'end semen'll'i vrura s'treaci,
Pala zmulsera din teach' ;
Ca zmei jon'il'i se-alumtara,
Multu sinze n'i§i virsara,
Fira n'ila Il'I tal'iara
S'Ina§1 cu fuga ndoi scapara.

Ma nu treate 'nä stamina,

Cind sä scoala ca furtuna
S'Gramoste, tu munte, v'in
ArbinqI di Tepelin,
Cu Ali-Piplu ninte,

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 323

Ca cicirdäsit di minte,
Te v'inea cu sute §'n'il'e
S'arAcheascA-al Sterriu hil'e.
Ma cind s'apruche di hoari,
N'icu 'mare si scularA,
S'liaari armile tu mini
Pini Oetile di-Arming.
Doamne mare, Dumnidzale,
Sinzile s'virsa ca vale!
Tot tru carne trag Arminil'i,
Ma ca-arina sint pingin'il'i;
Sute cad diunäoarA,
Alti locul lA Pia tr'oari.
Trag Arminill, li-arästoarnä,
Fug pinginill §garA s'toarnA ;
Zitia ntreagA s'bat pin' seara,
$i- a doiia zi sluptA iarA,
lar a treia zi alt v'in,
Arbine§i di Tepelin ;
Ufa iru§e s'intrA 'n hoarA,
Trag Arminil'i §'cu tupoa.r5,
Fug pinginil'i pin' inclo,
S'toarnA lar la fAnico ;
S'Iumtä siptämini intredzi
Multi cad, nu pot sli aledzi.
Siot ma s'bat a§i doi me§i
GrAmosteani cu Arbine§i
GrAmosteanil'i s'tin, nu s'da,
Ma bArutea s'bitisea ;
S'cind bArute nu l'armase
S'alumtarA di pit case.
Arbine*lor agiutor
LA v'inea oamini di-fa lor,
$'cu irw ntrari 'n hoari
S'dupi Sana mult caftarii.

www.dacoromanica.ro
324 TACHE PAPAHAG1

Ma la Hagi-Steniu 'n poartg,

Sana ni§i u aflä moartä,
Cu-armile nica tru mini,
Cum s'bätu märata-Arminä ;
Cu-albu-11 sin di sinze nplin
S'canda zite cu virin :
Ltiat-n'i mîrea, voI pinging !
Nu s'da v'il fete di-Arming 1"
Di inate-Ali-Paqa
L'Arbine§1 lä diminda
S'ardà hoara, sà*-1'1 da focul,
S'nu s'cunoasci fu locul.
S'arse Gramostea mu§eati,
S'duse Gramostea-alivdatä,
S'di vir zate di case
Niti semnu azi nu-armase !

MUSCOPOLEA

Piste §eapte oahte-analte

S'piste ease välguri alte,
Cu-a l'eI n'il'e di palate
Ma§1 tu marmurä ncl'igate,
Cu gliding' di trandafile,
Di zambile §'caramfile,
Ca icoana ralului,
Cum nu-i datä-a graluluI
Ca si-u cintä §'ca si spunä
Mu§utetli-l'i dipriunä ;
Tru-atea pusti Arbin§ie,
Tru fureasca Toscinie,
Di du§manll Anvärligati,

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCL 325

7ilipsiti
Te tru lux antreate §'Polea
Doarme, do arme Muscopolea
Luna lun'ineadzi 'n sus,
S'canda pardislu-i dipus.
Pi-ascumta ntsi stribate
Prit avutile palate
S'veade stoluzma din case :
Te fustin'i ma§i di mitase,
Te chilin'i dit Misirie,
Te 7ilii dit Vinitie,
Pin' §'pri mestre-s minduhii,
'rneturle poarti Hura'.
Doamne, Doamne, citi-aveare,
Nu-are tu vil- graia spunearel
Triatea cin'il'i di-Arbine§i
Te pri ni§1 ni-ati ni cime§1,
Totuna l'i-avuri
S'vor si-u mpradä, vor si-u furi.
Ma Muscopolea nu slasä,
Cä sunt gioni tu iti casi,
Suntu §'featile giuneale,
Te tu carne trag fir' jale!

N'iadzi-noapte... Dormu toate ;

Niti vimtul nu ma bate ;
Niti frundza §'ea nu s'minä.
Ma§i diparte 'ni lun'ini
Tru 'ni casi n'icä s'veade,
*'tu firidi nveasti §eade.
E Bilina, e Bilina,
Nveasta al Nicola-al Sina :
loari
a va-11 v'ini
Cionle-a l'ei fugat tru xeane

www.dacoromanica.ro
326 TA CHE PAPAHAG1

Cu treidziti di cal'i cirvane,

Tri§i la Pesta §'ma diparte,
lu nu-agiundze niti carte.
Tr'atea somnul nu u-acati,
Sti cu-un ficiuric in brati,
Cu ma nale stran'e ndreapti,
Vrutlu nisi '§i lu-a§teapti.
S'tut mutrindalui in dzare,
Grea§te : Doamne, te nu lu-are?
Naci furl 1'i-in§iri 'n cale ?...
S'Iu-al tu mini, Dumnidzale r
Sitoarni-apoi &Uri ficior
Si-1 dizn'iardi Cu mult dor :
Stii, nu dorn'i puilu-a mea,
Ci va s'v'ini
Va-n'i ti veadi ci criscu§i,
Tine, scumpe di Mitru§i ;
faduci fesi 1brin,
S'un minzac cu §eaai
Si-alte multe mu§itet,
Te Lai doari i ghinet r
Cu-adistare-apoia lari
toarni citeafoari
S'grea§te corba di :

Te nu lu-are, Doamne, s'v'ini?1"

Ma nu treate oari multi,
S'cum sta nisi* di asculti,
Avde-a clâuzlui cloput
Te v'inea di citri Soput.
Ciliuzlu arujea§te
Iar Bilina s'hirisea§te :
V'ine, v'ine I" strigi 'ni-oari ;
Fudze crundu piste scari,
S'cu-aligare ease 'n cale.
Ma aclote... Dumnidzale I

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMÄNEASCI 327

Te-11 ved ocl'i-a li Biline ?

Cálguzlu sizIgur v'ine,
Cu simarlu-arásturnat
Si-arujea§te ca turbat.
Ea '1 mutrea4te cu n'irare
S'grea§te-apoia cu lähtarg :
Ah, carvanea u mprádari
$'pi Nicola 'I vitimará !
Lele corba, corba-ni
Te si-n'i fac tri gionle-a meit ?r
Tru-atea oarg cindu grea§te,
Ja, cg veade nclo cg-alghea§te
Pi-altu at un om
$'v'ine, v'ine cu-alggare
la-I, se-aproache, Il cunoa§te,
E bgrbat-su §'nisg-11 grea§te :
Te-ai pititg, Cola frate,
$111-I cárvanea, moi mgrate?...
,,Nu mi ntreabi, lea mullare,
S'duse tutg-a noastri-aveare,
Arbine§l'i mi mprgdará ;
Ma dg-n1 armile truoaig
Ca s'nä batem cu giunatic
Da-n'I §i cornul di-avinatic
S'di§tiptim Muscupuleanl'i,
Pin' nu-agiumsirg Dibreanl'i,
Cu-atel'i cin'i di Culunqat
S'Malesotl'i blástimat ;
Sute §'n'il'e se-adunará
$'v'in s'ni calcg*-aesti seare.
Armile atunt l'i-adute,
Nisu fate tre1 ori crute
$'di tru cornu trei orf bate.
Boatea stegbate
$i s'di§teaptá n'icu ¡mare,

www.dacoromanica.ro
328 TIME PAPAHAGI

tft ci nu-I bunä hibare

Mus-copolea slun'ineadzi
$'0 tu case scintilgadzii
N'il'e di lun'ing ca steale ;
Giongri es cu arme 'n cale,
V'in e feate nimärtate
Cu fu§etle adärate,
S'duci a gionglor agiutor
Di strigi 'un lai ficior
V'inu, mol fitica meao,
Cu fu§etle tru pudeao,
Noaptea está easte-arao 1"
Vin'e oara
Oara
Arbine§l'i se-aprucheari
S'Muscopolea
Ma atumtea, Dumilidzale!
Acitarà s'cadi steale.
Tallurle nu-a§teapti,
S'duc §i s'bat la luptä ndreaptä,
Tot cu armile tru mlng,
Bagii moartea tru pinging ;
Trag cu iutigängle ndreptu,
Si-Arbine§l'i nu tin cheptu ;
Fug ludo §i sloarnä iarä,
Piste ni§i tupoare-azboarä,
Cad ca frundza tu Brumar
ca schiclu tru-Alunar ;
Multi cad di doaille OW,
Stoguri, stoguri s'fac di morti;
Sindzile ca valea curä,
vidzurä
Ci nu s'tine chept cu
s'trapsiri pingingl'i,

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCI 329

Ma cind vin'iri-a doa °ark

Firä n'ili se-alumtarA,
Piste mir§i nä§1
S'tu Muscopole intrari.
Di in ate te-l'i avuri
CA tru dzate an'1 nu pturi
Ca si-u calci 'ca si-u furA,
N10 si-u mpradi nu ma vrurA.
Ma dit dosprAdzati di locuri
bigarg, cin'il'i, focuri,
Ca tiva s'nu ma. se-aleagi ;
siptAming ntreagi
S'dusiri averle toate
palatele mu§eate !

Azi Muscopolea It pare

'Ca Nit-nu murmintu mare ;
Märmurì frimte-aclo s'ved
S'inima ti si din'icA
Cindu tret1 di u mutre§ti,
s'vre1 it v'ine s'gre§t1:
Doamne, te tiet au fapti
Di Armin'Il'i-ahite-ati traptA ?I"

www.dacoromanica.ro
BUCÄTI ALESE DIN ALTI SCRIITORI

www.dacoromanica.ro
 NIPOATA A V IGL'ITORLUI
de Leon Boga

Muntil'i armasirg ca irn'ii.

Fudzirä cupiile di ol... s'chirurä diparte 'n cale picu-
rarl'i nvirinat, s'dipärtarä fumeile cu cirvän'ile a lor. Hoara,
armasä singurg, Vplindze mira-11 Pgdurile vizescu, canda
vor se-aspunä §'näse jalea ti oaspitl'i a lor durut, ti fudziri
diparte... diparte §loarà cu ni§i tutä haraila, tutä nädia ror.
Se-asteasirä cintitle dulte di fluearä, nu ma se-avdu
botle a Arminilor dail'eane. Tu loclu a lor vimtul aräsunä
jilos, l'ia Cu flIS frindzä uscate, umple hoara ntreagg... u di§-
teaptà dit v'islu a Pei greti, §i-apoia se-astindze diparte, tu
väl'iurle stirnoase a muntilor.
Citä jale adute §'toamna, cite inin'i durute nu dispartg...,
cite vreri nu arätea§te ele-astindze ti totuna.

Pluina arate te avea cadzufg ahitä oarä päpsi. Diparte

'n zare, pi tu cripiturile a niorlor, alunica mundzile a soa-
1.1'14 aproapea s'chearä, cindu fumeile cu cupiile di oi
fugate din hoarä alina cu greti giuglu a muntilui.
Bärbatl'i aningisila cä dupä muntile te-alina s'tin-
dea cimpul iu lipsea s'faci cunache.
In cheare niti unà mundä lun'inoasä. Umbrile ahurhiri

www.dacoromanica.ro
e.,
-
,-; -

-
v .e
tp-ts,21.4,

Lea,

04!
R1E "

s
. .

.00

Fig 28 Un °epos al Arorninilor Pindeni care iarna coboarei in es urile Tesaliei.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE A ROMANEASCA 335

s'tindä piste munt ninte, ca una lun'inä putin

asteasä, apoi ca un zävon laiú.. lab', sun care s'chirdea pä-
durile fácute. Lîmpul, chirdut si-el tu ntuneric, nv'isa dzilile
museate di prumuvearä..., 'nä täteare ca dit murmintu. Di-
näoari tut cimpul s'umplu di boti suptiri di chipuri, di stri-
Off di darning, di alai-at-I di dill' : eara fumeile cu
rifle a lor.
Focurile aprease lun'inarä cimpul. Mulile li discgrcarä,
oile ariiri pi tu cimpul aruvinat. Terlu, aläcit cu putin ma
ntinte, si nsirina putin cite putin ; s'cu el si nsirina i sufli-
tile Armin'ilor te pini atumtea eara täcut. Fluerle acitarä
se-aspuni dorlu a tinirlor ; cintitle junesti si di vreare fitea
ca se-aräsuni cimpul intreg. s'distipta
pädurile s'distipta Tute di-avarliga s'hirisea di bana
aestä curatä a Armin'ilor. Luna se-avea nältatä 'n ter, f o-
curle se-astindzea un dupä alantu. durnla somnu
lisor sun terlu sirin ca bana a lor.
Masi un suf lit cän'isit, un tinir analtu i sänitos ca tut
Armin'll'i di munte, avigl'ea ningâ foclu te ardea te ardea
ca inima-.11 tu cheptu. Sidea asi tacut si minduiri tritea
pit minte, minduiri te ninte Yinea mintite, fArà ara8ä, di
nu putea se-achiciseasca tiva ; apoia v'inea baire-baire,
dit care putea veadä mplinä. di-arale : s'veade
di cu n'ic oarfän, apoia agiumtu mare, singur, färä se-a'fbä
a eta si §1 aspunä doriu... 'Nä dzuä di Sti-Märie 'n
cale 'nä inimä durutä, 'nä featä cu suflit di abghil cu care
se-achicäsi : 'si-aspusirä dol'i dorlu, sinicari tu läcrin'i di ha-
raili, s'di-atumtea... La rainduirea aestä frimtea l'i si acupiri
cu sudoare arate, l'i si mullarä... slärä si 's'mindufasci
ma multu, si sculi s'mutri diparte, citri
Di-avarliga tute tatea : analtu 'n ter stealile trimura
lisor; luna nTilicloasa 'etritea lunga-11 cale §i-umplea pädu-
file de durnla somnu Täteare mare
era 'n ter s'pri loc ; ma furtunä era tu cheptul al Dina. Tä-
tearea aestä canda-ll n'icura slurtuna dit cheptu, si asi, ma

www.dacoromanica.ro
336 TACIIE PAPAHAG I

lisurat, sidzu ningä foc ca si s'minduïascg iarg. Ma tora, min-

duiri ma läl 111 v'inea tu minte... bot1 plänguroase l'i-ari-
suna la urec11... umbre lundzi, asparoase tritea dininte.
Incl'ise minutä ca se-ascapä di tute aiste... si-a-
tumtea l'i-insi dininte limpide icoana friminta mintea a-
hintä oarg : diparte, hoarä, vruta-l'i Viri armase singurg
cu tati-su, hoaril'ef, s'neacg tu licrin'I
plindze n'ira-17 's'plindze bana mplina di färmate
u-asteapti lama aistä.
Aistä lu-azvimse dicutot... nu vru si s'mindufasci ma
multu, sä sculä sirpitat ca dit vIrnu v'is aräti, arächi tuiaga,
angina' cinile coluv -di ningä ol §i nchisi nipoi in hoarä ca
s'da pirigorie atil'ei t l'i-achicäsi dorlu släcrin'ile, si-u-as-
capi di bana greatig... cu alägare, ca axenlu ti si
veade aproape di hoarä-1'1, ca si s'arucä cit cama
'n vie tu bratile durute a atilor ti-I asteaptä cu nearävdare...

Hoara, chirdutä tu ntuneric, inv'isa jiloslu v'is di toamnä

Un vimtu arate sufla di cgträ tu pädure ahit turbat, di scutea
arburl'i dit rädätinä s'trunduia hoara intreaga ; canda arghian-
dele scgpate dit brändzi greale trec cu turbare pisti hoari.
Dupä putän neatia lua s'cadi pale-pale si nvälea hoara in-
treagä. Casile tute era goale §i ntunicoase, masi 'nä casi
n'icä cu uborlu mare ira lun'inatä di cindila t ardea
slabä. S'nuntru, ningä vaträ, lucra 'ni featg, featä
cu falle ca jar, cu ocl'il'i märi si jilosi, cu perlu fundutos
.'ca hrisafe ; ira ca un mer di amalamä arucat anamisa di
Airfan'ia a casil'ei. Lucra märata featg cura
di oari-oarg pi fatä... astindzea jarlu ti ardea aproape di
n'asá. Di nafoarä, zvinturái di neatig agudea cu virtute pi
firidzle alichite cu feata tàcutà cädea pi minduiri
calde l'i-alunica pi fatá,
Lungi si jiloasä easte isturia ai§tui suflit curat, implin
de färmate : armasi di cu färä pärint, fu luatg di ta-
tä-su, avigl'itorlu-a lioargl'ef, un irnbitätor, care u-alasä dzile

www.dacoromanica.ro
 ,ANTOLOGIE AROMANEASCI 337

ntrezi singuri cob acasi, Cu un codru uscat di pine, fcindu

v'ine apoi lipsea§te s'aravdi bratlu a lui grefi, ci u bitea...
u bitea pini cidea li§inati mpade. S'Ii arävdi tute aiste
mgrata arävda ci avea nidia cii tu ung zui lipsea
s'ascapà di bana aisti greao ; era un altu suflit care u pi-
rägurisea... era vrutlu a l'ei Dina, care-11 zbura di ahite ori
di unä bani ma bung.. ma härioasg.
La aiste s'mindula mgrata feati tu aisti noapte furtu-
noasi, ti atea läcrin'ile-l'i cura vale pri fati.
N'iazi-noapte era tricutg, nafoari nu s'videa s'cadg
niti un fulgu di neatig, vimtul era sclävuit §i hoara durn'ia
sum zivonlu albu di neatig.
Feata lucra niea ningi foclu astes... nisumnatä ti
ira, ocl'il'i si ncl'idea greti, rna minduirle u turbura dipriunä :
cite 'ni oari-1 videa pi vrutlu-l'i Dina diparte tu cimpu,
tut cu mintea la ngsä... altg-oarä l'i-avdza canda boatea-11
dulte cum u-acl'ima s'fugg... s'fugä diparte §i s'ascapä di
bana greariä... s'minduia a§i piru ci avdzi naevea
flueara al Dina; boatea v'inea jiloasi din sus di citri tu
dzeanä §i arisuna irrupt pin' tu odi la nisi. S'cutrimuri ca
aspireati, un aris li§or hgrisi buzäle, §'cizu curmatg
ningi vatra arate...
Nafoarä hoara arisuna nica di cinticlu jilos di flueara
al Dina, ci era näs ti cinta. Fugat dit cimpu, imni oare in-
trezi §'ninte di apiritg agiumse strä hoarä. Vru si s'duci in-
dreptu ningi casa a li Vire, si-u piriguriseasci, cä u §tia
jag, ma tafi-su... atel suflit aràü, vrea-1 duchea pote,
§i-atumtea era ma aria ti Vira.
Ti atea, cit agiumse pi dzeanä, cinti dit fluearä ninte
cinticlu a lor vrut, cinticlu cu care u-acl'ima eveara la
ru§te. A§tiptä putän... Di citrä casa a -li Vire niti un semnu,
niti 'nä boate, ma§I 'ni lun'ing slabg s'videa nguntru. Vru
s'cinti Iara... flueara pgru asparti, cä nu scoate niti uni
boate. U-arucg tu neatiä, lo cu gura cinticlu
ti-1 cinta totuna Vira cindu n'irdzea la tiru§te icà la finting :
22

www.dacoromanica.ro
338 TA CHE PAPATIAGI

Featä, märdzelat,
Vruta mea ArmInä,
S'nu ti duti, lea, aminat
Seara la fintinä.
Cä te-asteaptä mult junarT,
Vrutä, si-n'T ti-arapä,
Ca tu sirmi ti adarT,
Cindu n'erdzi ntr'apä.
S'nu ma por?, featä, 'n cor
Minduhii, dubloane,
CA junarTl'i de-a täti dor
Fug jilit tu-axeane.

ahintu jilos, ahintu plinguros, ca hoara intreagi

s'cutrimurà di n'ilä. Casile goale §'täcute s'di§tiptarä la aistä
boate cunuscutä, aräsunarä plinguros... canda plindzea
deadun cu näs. Sizu putin a§tiptindalui Duchea 'nä harao
ficiureascä cindu s'inindula cà dupä putin va-s hibä aproape
di vruta-l'i, c5 va s'poatä sTi-a§teargä Ma chi-
rolu canda azbura... dupi putän, di caträ tu apreasä, här-
ghia lipsea aspunä främtea-11 lun'inoasä. Dina li videa
tute aiste, ti atea nu a§tipti ma multu §i nchisi.
Chirolu era arcuros, §'di oara-oarä vim tul sufla cu
tute §'Iu agudea pi fatä; ma Dina tritea täcut pit hoara
chirduti tu ntunericlu ti s'tinde ninte di härghie. Agiumtu
ningä casa aläntui avigl'itor, mutri pitu firidä : un foc mare
ardea tu vatrà §i avigritoril'i era te§i ningä ngs.
Un cine lu alátrá, aligä dupä nis §i apoi stturni Iara
ningi poarti. Dina tritea ninte... farà si-s toarnä cä
vrea s'agiungä ell cama agon'ia aclo, ti iu avea nchisitä.
Alätrarea a cinilui di§tiptä pi avigl'itorl'i chirdut di
v'inlu ti avea biuti noaptea ptreag5. Duchirä ea* easte om
xen in hoarä. Lalä-su a li Viri arächi tupata §inä bucatä di
zadä, §i s'astrapse nafoarä. Aclo, vidzindalui neatia &Alegi -
färi pri alantä aligä citrä Arcoarea
di dimineatä '1 di§tipti putin, deade puteare.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 339

Aproape di casa a lui veade cä siminä umbri; s'a-

pruche di nisi... Cap ngrica gret ca pliumbu, cicioarle
trimura, min'lle sg scularä cu puteare, ca fArá vrearea a
tupoara cäzu nghIos, §'dupi putin un trup lungu s'arucuti
gret tu neatii, lar 'nä boate asteasi, murmuri : Ah, mi
du§ti ?" Avigl'itorlu s'cutrimuri di fricä... boatea l'i-era cu-
nuscuti ; aisti lp feate s'ducheasci ma ghine fapta
Era ca chirdut, nu §tia ti s'facg §'dingoari, cu tupata tu
mini, cu mallotlu §'cimea§a di sindze, alggi acasi la rigs.
Vira s'di§tipti ca aspäreati. Vidzindalui pi lalg-su negrcat
di sindze, scoase un zghic... Nis sculä tupata §'gri agale :
Tatl... tati ci-I mgcal pi Ili's"...
Vira ticu... §1cu tute cä nu putea s'achiciseasci tiva
di tute aiste, nu cutidzg s'intreabi un zbor.
Avigl'itorlu, chirdut nica di v'inlu ti avea biutä, 'ema
multu di videarea a sindziluI di pi cimea§e §'mal'fot.. nu putu
4.
s'§eadä ma multu, cgzu tu uni. cohe, dinaoara lu acgtä
un somnu greú.. greP, dupä ahite nopti tricute cu beare
§lari somnu.
Tu apreasi cripa hirghia. Casa ira citrg tu surin §i era
putin lun'inati. Märata Vira ira ca tu altä lume ; tiva nu putea
§i-§I aducä aminte, tiva nu putea s'achiciseasci di ateale
ti s'fitea dinvärliga-11
Nafoarä. vintul arisuna lungu... lungu ca ti cubil'e ;
Vira vru s'easi tu ubor, ma dinäcale, ca §irpitatä, s'turni
näuntru, ci acto neatía era aro§e, §i-uni boate aspiroasi
agiundzea pin la nisi. izu a§i näuntru ca mirmurisitä ; vrea
s'plingi §'nu §tia tri te; vrea si siminduIascg §'nu §tla la ti,
ci tute-11 pgrea mintite.
La 'nä parte hirchia grefi tu somnu, §i aistä
u-aspärea ma multu. In§i nafoarg, §i s'Io dupi urma sindzilui.
Acto putu s'achiciseasci tute cite s'avea faptg : 'ng barg
mare di sindze, 'tu nisi. vrutlu-I'l Dina, cu fata nsus, §idea
tes ; scoase un zghic subtire... ecizu li§inatä ningi näs.
Vintul li§or là hirisi fata... 0-111 plimse... plimse

www.dacoromanica.ro
340 TACHE PAPAHAGI

pi ai§ti doi tiniri, pi aiste dao suflite dn'isite, curate ca

di anghill
Hoara s'avea umplutA di lun'ina. Dina cu Vira §idea te§I
tu neaiii, lar avigl'itorl'i durnla chirdut tu somnu gret : su-
flit v'ifi nu s'videa pi tu hoarä. Vintu-1 ahurhi s'batä cama
arate, fulgurI di neatii cädea di oarä-oarä pi fata al Dina
§i-a li Vire. Aistä u di§tiptä putän, lo s'bati §'di§tiptä pu-
t'in cite putin pri Vira dit li§inlu gre6. Dupä putin lo s'batä...
§'di§cl'ise ocl'il'i §i arsäri ca §irpitatä. S'duchea li§oarä, cu
puteare... cinta, striga... arädea cu läcrin'I cum nu avea
faptä virnioarä tu banä-11. Apoi, trägindaluI cu puteare pi
Dina mortu, '1 duse 'n casé... lu alasä aclo, aräse strigä,
cinta §i in§i nafoarä. Si alägi discultà pit hoar5... alägä in-
dreptu la bisearicA, trapse cu puteare cloputlu mare, canda
vrea s'adunä hoara intrtagä ca s'plingä pi vrutlu-l'i Dina...
La boatea aistä, hoara aräsunä jilos.. tätearea s'timse
Iarä....
Vira s'turnä cintä, aräse... s'aläxi tu stran'ile
nale §i in§i Iari pit hoarä...
Märata featä.., era zurlä. I

BIJ§CUL
de Vasge Papa-lan

Deadim la doatiäli masuri §i mulile arujirà trä cunache.

Discircim.
Te lai virdeatä I T'era n'a s'calti. Lilicile, unA boie,
s'ti ngrochi näuntru ; farba, s'tradzi cu coasa. Ciirvinarl'i nu
cälca 'n pacte di haratiä, l'aridea fata.
A§i lä si-aflä : pri pade noaptea tu ntune-
ric §i si s'tucheasci niadzi-veara tu soare, tu pärjalä. Tri
n1§I calu easte niinte di fumeal'e, &A di cal easte ligatà bana

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 34t

lor, a Arminglor ; di pri el asteapta ahite gure acasä, ca

pul'i di-alindura ; calu-l'i poarti casa, el 1u7alina veara
munte, Il dipune tu-arniti. Tr'aesta, s'nu-111 puteare calu, ne
_111.1.1.111_

Fig. 29 Bcitalie" sau biitan'e", (pizza), unde, sub loviturile celoipatru

mari ciocane de lemn puse in miscare de apii, se bat fásóturile. de tina'.

mica, ne bea ; carvanarlu sta cripat si nvirinat, canda are

mortul in casi
De, lai Armin'i, de 1 criparle a callor si a oilor vabat,
färmatile a li tutiputa va mica I
Era noaptea ; aritimea noptilor di prumuveara tu munte
i minuta. Soll'i-n1 turna astirnuminturile a calor, mulile se-
antivilea, alte pastea iarbi a, adunat gl'em tu timbare,

www.dacoromanica.ro
 342 TACHE PAPAHAGI

n'i-ahuleam mingle di arcoare, ca eram nica arud, ata pru-

muveara aveam i§ita Cu cal'i.
Au§lu Duca, a cui nu-11 angrica virnaoari §'nu §tia te
va dzIca leane, aduna una poala di cuculici, -un bratat de
sching, scoase pälgu§lu te-1 tradzea tu mänica di timbare,
ascutura una-oara §i anghè foclu. Bu§iclu trapse ni§te pu-
tridzing, trupur1 di chin, §i le-aruca analtu.
Foclu se-aprease, fleaca se-analta ma mare di una bok,
dugoara dadea di-atia §'naparti di n'ardeam diniinte ; ghini
ma tu plitarI talgam guvojdi.
Noi na mi§cituram ninga, cindu tu plailu di sterna se-
avdzi una traci : ambiira 'ni carvane.
Carvanarlu cinta dulte cinticlu di jale a Arominlui.
Ciulim urecl'ile.
«Te-asculti ? Cärvanea al Ton, gri Bu§ica ; nu cu-
nu§tet traca di Gala? Si-11 bineadza, livenda mula are i§ita,
aratii mbäirare fate b)
Au§lu Duca lacrimä. La te siminduia ? -
Ahtare easte inima a °mid : una harfa te-acata si
plinga, ma badzI mina pri cordzi. Gala al Ton !'i-aduse a-
minte Buxul a lui di virni-oara ; cinticlu a carvanarlui
di§tipta &Vile dit tinireatä. A§i suntu au§l'i. Di cite ori
'§i-aduc aminte ngatile, Iga parapunlu.
*'mortilg vor plindzeare cindu sunt adu§i aminte. Dit
crea§titlu atilor opdzip §i-ahit di ang te-lg alghira perlu
incusurara truplu, '§i-arca napoi, tu largul cimpu a
banil'ei, '§i-aduni minduirle slabe, neguroase, umfli ciubu-
chea §i-aciti :
gE nipoate I Buni-i Gala, ma ca Bu§cul L. Bu§cul
a mea nu easte, chiru L. Giunetli, murafetea atilui cal, greti
lucru altu. Bola, perlu, ungl'ia,... lipsea ? Tute
härile le-avu. Capuilu gurgul'itos, puilu mprostu, coada lunga
pin' di pade, percea speasä, caplu cip, canda era faptu cu
mina.
«Cindu aruca ciorlu, intreg cipitan I Lipari-1 Gala ;

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCI 343

ambairi, nu se-agioaci ; ma Bu§cul nu-avca sot. Carea lu

ncircam §i-11 dam cale, nu mi durea caplu di griti, ca alti
cirvinari. Cite cirvinl s'era niinte di bandi, bandi
pri tute nipoi. Li scutea petali a mulilor.
«S'era dure ca uni-oari s'treaci prit uni cale ca si-u
inä minte tri totna.
«Tu-a Ciridilui vrea nä chirdem, si se-aspuni semnu
Cu noi. Tri§f Pri§teani, uni ncircim §i-apitrusi uni neguri
groasi, ndisati, te doaúä ori cu oara nu Ili videam un cu-
alantu. Dupi Bu§cul", aunará sotl'i. El ca s'ni scoati na-
parti, dem altu..."
qBu§cul, cu noima a lui, nä scoase !
«Tu chirolu, a LarisiVei mi turnam di Siruni. Aveam
cu mine ma§1 doaiii-sute di lire, hisapea di cirvanea tuti.
Tricui Vardarlu la punte §i-aproapea di budza di-ariti, ni-
untru tu arigoz, arujiri cia§av alti doI Aruji §'Bu§cul.
Nu tricu multu dol circheji, dol chisigiadz si zmulsiri
ncilar, Cu cordzile tu mind, §'tu-apali ca §ainlu
din dzeanä, analtu pri mine. Bu§cul lu-aveam urdzat §'era
pri trup. Ha" fac oari, §'nu s'vidzu I Azbuiri, canda
avea peane.
s'mi-alicheasci !...
bigam cu sotl'i sare la Tuzi.i. Log tile-
graf di Venia grea lindzit, didea §'loa dit a-
esti lume El tridzea punga, §i s'nu him tu moarte-11; n'i-
aspirdzea casa. Cit aveam scoasi fu melle tu munte ; era
ninca pi Maia. Ncalic Bu§cul §'tri trei ,ori analtu agium§u
la arifilu atel marle, aritílu Duna: era budzi cu budzi. Nu
tritea §'ciravea. Mi mintuescu te s'fac. Nu era tri stare.
aurlu nuntru.
»tu n'erdzi, ore AvSillate I Nu t-u vrei bana ?", mi
strigi un Fir§irot vicar di la buiata di Prodom.
«Ma§i boatea 1'1- avdzi1; nu-n1 turnaI caplu, ahit av'isit
eram. TricuY uni minici. Am alante ?

www.dacoromanica.ro
344 TA CHE PAPAHAGI

cBu§cul te clädea cap totuna, di aestä cale freadze

poi. 11 jurtuii niscinte ; el mi§ci firnul. hipse caplu pin'
di urecl'i tu apä, lu scoase, se-ascuturä, aruji §i... sf ndisä.
Bluim §'nu nä vidzum. Nä muti apa. Calu, ma§i caplu
nafoarä-; eü, canda §ideam pri apä. Atumtea-1 vidzul te ini-
marcu era !
sufla di oari-oari. U til'ia apa ca varca.
Eram tu mesi. Din dzeanä aripidini, ca vimtul, un mare, un
gros cuciub di fag. Bu§cul stä, '1 mutrea§te, 'ca omlu te
se-afirea§te di cheaträ, a§tiptä di tricu cuciublu §i-apola
s'mini dit loc.
eN'arucäm dinaparte. Dipu§5, '1 luai di gu§e ca pri-un
frate §i-1 bi§eai tu frunte.
0Ahtäri call nu se-acumpärä cu paradz. Nu ci avea
siltinate tu imnat i tu ambäirare, ma '§i pg§tea unA pä§teare,
cA nu-n'f aläsa virdäoarä mulile agiune. Te? vrea sta se-a-
dunä iarbä tiritä, tartaraclu, chidinu§lu, ca alti cal'il S'l'i-al-
ghea di foame ocl'il'i §'virnioarä nu bäga caplu 'n pade.
Se-aspindzura ca capra tu chetri, s'dipunea ca aricilu tu
tu creacuri ca se-aflä oardzile, brizn'eatia, tufa cu
cipet».
((Si-alti am avdzitä tra slu-alavdä Bu§cul, gri Bu-
§icä te si ncl'ina cu tigara 'n gurä. Di iu lu-agudi§i ahtare
cal ?».
4Lu-aveam di tri§i Dubnitä, tu Vurgärie, di la Simlu,
un aromin di Mulovi§te te tinea hane. Tu-atel'i an'i fäteam
cirvane, nu §icae. Prumuveara, unä discircam fumeile tu
munte. n'arachiam cal'i §i iu nä videa ocl'il'i : lanina, Ghior-
gea, Bitule, Perlep, tu Vurgärie, tu Serbie, Bosna,... tute a
noastre era. Multe locuri videam, cisibadz alägam ; cu soi-
soi di oamin'i aveam s'fatem ; tr'a tea, di tute limbile §tIam
«Am banal Te lai banä di be' I Bujanile nidistupate
nu egulea di v'in. Tu atel chiro nu §tiam mas : al'iurea n'afla
dzua, al'iurea noaptea. Nu nä se-aura virnäoarA. Di cum i§i

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROM iNEASCI 345

aesti pondi cale di her, ni si tillari min'lle a noafti, Ar-

min'llor.
scunghi bana, nipoate ; criscuri cripirle. Ciurutipsi
lumea, clurutipsiri §1privdzile

DIT X EAN E
de Nacu Scrima

Analt, livend §i scuturat,

Ca brad virtos di munte,
Trilea un tinir Pirvul'Iat
Cilare pri un aTru at,
Cu perlu neale arucat
Pi dupi alba frunte.
Eara-alixit §i-armitusit,
Ca-atel'I te v'in dit xeane ;
Un gione-avut §i zilipsit,
Mat m' twat eara §'pripsit,
Pirea un anghil zuiripsit,
Un anghil firi peane.
Tu mina ndreapti anvirtea
'Ni veargi di flurie,
Cu nisi Bal'Ilu zipitea
S'cu dulte zboare '1 dizn'irda
0, du-mi nidia mea,
Acasi cama 'n v'ie.
Asculti, Bario, dorlu-a
Azboari, fudzi ca vimtu,
du-mi lar tu loclu a meti,
Di hoara mea azi
Ci suntu anti' di cindu eft
Di dorlu-11 eseu-azvialtu I

www.dacoromanica.ro
Fig. 30. - Pertvole, una din eroicele comune ale Pindului. Ca si din Avdela, si din Perivole au soft in
Peninsula Baloanied, sub vitregia nemiloasd a soartei, numeroase familii, infiintind noui comune.
www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 347

Si suntu an'l di cindu, val!

Fudzii di la pirinti,
Di cindu dzui buni n'1 loa
Di la pidure, munt §i
Si di la ocriul dulte §'Ialti
Te mi scutea dit mintia.

Aeste Ballu cum avdza

Vrea loclu si-1 disicg ;
Sil-ea in sus §i arujea,
Cu dintil'l firnul '§i-1 mu§ca,
Ca vimt apo1a ndrept u loa
Prit mealuri fir' di frici.

Tricu pidurI, tricu cimpii,

munt §i ape multe,
Si-avute locuri §i irn'il,
Cave, horl §i-apulitii,
Si mu§itet turlii,
In cale-111 a§tirnute.

Cu oari-agiumse asudat
La-a hoaril'ei finada'.
Dipuse gionile mu§eat,
Di-ahlti cale greil curmat,
Pri Balu-a lui niadgpat
S'Iu-adapi cu-a lui ming.

Ma cit dipune la-1 ci da

Cu ocriP1 di-uni-Arming,
'Ng tinirg te si pirea
Cidzuti steäü, nu-alt tiva ;
nisi poate va s'eara
A §oputula dzini.

www.dacoromanica.ro
348 TACHE PAPAHAGI

Purta pri perlu-11' disp'itit

Simie arucatä ;
Avei un ochu laiü Tripsit,
si-un dulte graiü, jilos, tuchit,
Si truplu-a Yet' tul zuTräpsit,
Ca din cundiVIÙ adratä.

Cu apä vasile-§I umplea

Cind gIonile oarä
Lea, Lunä-t dzuk feata mea"
Ambar s'tt hibä §'calea ta",
Mu§eata nisi 11-u turd&
Si-apleaci tr'oarä.

Mu§eati, cara si vrei,

'Nä chici di-api-arate,
CA' suntu dzîle, dzile fret'
Di cindu apä 'n ocl'i-a ;lief
Tu-ae§ti munt analt §i grei
Cu greti dininte-nq treate".

Di-un' oarä pocIlu muti ea

ia gIoniluI II tinde :
Lila, gione, pocilu, I'la di bea
Si-astindze marea seate-a ta,
S'firmate, dorurl agir§ea
Di asindzi niinte".

Cu seate gionile surghi

Dit podu-atel mu§eatlu ;
La feata dulte-apoi mutri:
Ma dIunioarä
Näpoi, 'nä jeloati arsäri
Di te-§I vidzu maratlu.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMÄNEASCA 349

Pri dzeana leatil'ei gluca

De-asime licrimeale,
S'li§or pri fatä-alunica,
Si fata-l'i albi Pi-u spila,
Ma ocl'il'i dulte milicea ;
Siring ca doatiä steale.

Te-s, featä, ocl'ill licrimat ?

Te a di plindzi, mu§eatä ?
Te-I dorlu-amar tu care bat ?
Murirä poate-a täi marat
P5rint, suräri §i a FM frat,
*i poate fara-t toatä ?"

,,Nu, gione, nu 1 A mei parint

Bineadzä §i sunt ghine,
Si fratl'i-a mei atel'i cu mint,
Mu§eat §i-analt, ca ni§te print,
Te-acatä foclu cu-a lor dint,
Ca-aslang sta ningi mine 1

S'di vedz cä piing, nu piing tri ell,

Ti piing litita-ng n'irä,
A meale nriate §i-an'il'i-a mei
Te furà-amari §i multu g rel.,
Di cind un gione cu-ocl'i 151
Te-arca, ca foclu, pirä,

Cu-a lui mutriti §'cu-a lui graifi

IVi-i§i di n'ici 'n cale ;
Analt ca bradlu di stri plaifi,
Mu§eat, sirin, ca meslu Mali%
Cu dzeana traptä, perlu laiti,
Te-11 cade neale-neale.

www.dacoromanica.ro
350 TACHE PAPAHAGI

Cindu-1 vidzui, ea lu-arisii,

Duchil di tru-atea oari
Ci fir' di nis ea cu-atel'I v'ii
Di-ahintu mult le-1 zilipsii,
Nit pot s'binedz, tr'atea mutrii,
Dit mina s'nu-n'i azboari.

Si noi ni lom si fum dadun

Un an masi ah te dulte I
Ma te u vrel, cá nu stia cum,
Fudzi . Citrla.. nu pot s't'aspun ;
Si dosprati de-an'i de-atumtea sun,
Si-aminte nu n'adute !"

Ea pri-a tau gione-1 cunuscui,

Sain cu scrise peane ;
oaspe scumpu ea fui,
*i multu... ca pri-un frate-1 vrui ;
Ma scrisi-l'i fu tu n'ira lui
Tra s'moarä-aclo, tu xeane..

Tu. oara cindu el murea

'L tineam cu dor in bratä.
Maratlu nis L. tut ma plindzea,
Pri tine-aminte ti-adutea,
Si tut di tine n'i zbura
Cu licrin'ile pri fati.

alar and muri lu mprumutai

Cu savan si cu teari ;
Museat murminte l'i-aniltaI,
Si grin sj colivä l'i-adral,
Ma tide dzise s'n'i
Cara s'mi torn virn'oari".

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCI 351

Di ndzeadi terlu si s'surpa

Pi loc si-u-apitruseasci,
$i loclu n doaaA ca s'cripa
Pri nisi v'if si-u ngl'itA,
Ahit aria nu vrea-l'l eara
Si dor nu vrea s'ducheasci.

Cu zboarile te gri
A l'ei xinitimenlu,
Ca teara, corba, ngilbini,
'111 v'inea aria, ma s'dinisi
Lista ea, ci s'mindui
CA-avea xenlu.

5i-11 dzise : Te lu mprumuta§i

$i tute te 11-al data',
CA n'ira vru di ti turna§i
$'pri mine 'n cale ci mi-afla§i-
Ea va-t li daa, ci-atea te-adra§i
Lipsea§te se-aibi plate.

$i tut atumtea cind murea

N'1 cifti un5 b4eare;
Si ea l'i-u ded, ci el dzitea :
«Cara si fudzi, treti pri la ea
$i caftä-l'i dzi-I'l tri numa mea,
Si-t da te t'am trf daree.

135§eare, glone, maca-t lo,

Ti toarni di l'i-u cafti 1"
MupatA, ea hit' gionle-a tia;
Cu cheptul plin di asimco
Mi tornu asindz eù de-aclo
Watea te tut mi-a§teaptim.

www.dacoromanica.ro
352 TACHE PAPAHAGI

Ma easte-a§i cum tine-aspung,

Un semnu dzi-n1 de-acasä 1"
La poarta-t mare sun doI prunl,
$'1a scari,-a§i cum ti dipuni,
'N andreapta sun doatai curunl
Di trandafilä tease.

Virn'oari poate tiritor

Te-al faptä §li-al. vidzuti ;
Ma cara s'esti-a mar giunar,
A meta luteafir §i l'iundar,
Ca s'pot aspune-n'i tine lar
Un semn di mine tutä".

Pri cheptul te n'i-andupiram

Eia caplu tri nghisare,
Pri gu§ea 'te u dizn'irdam
$i 'n perlu-atel te n'i ngrupam
a fata alba di-t furam
Din gura ta bipare ;

Nu va si §tiù te seamne-avea
$'mistiryile te-ascundta ?...
Pri sinlu-a WI tin minte-eara
Un pullii adrat di mina mea,
Ci-a§i-n1 pare ci ti-arisea,
Tu dizn'irdärl s'te-afundu".

El ghine zborlu nu biti,

Cind nisä, ca §ainä,
La sinlu-a luï si silighi,
Di gme tr'oari lu-ar5chi,
§i vrearea ntreagi-11 dizvili,
i dorlu ti-u dirink

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMÄNEASCA 353

lar el di-un'oarä u-arächi,

Cu dor u strease 'n bratä;
S'apof cu nisä arsiri
Pri 13iilu-a lui te aruji,
CA §'el maradu-achicasi
A domnu-sni ghineatà...

Si Bal.lu tora ma li§or

Cu dol'i rii§I azboarä,
Cum puilu-azboari sun nior,
Si-l'i duti mplinl di multu dor,
II' duti lar tu loclu-a lor,
Il'i dute tu-a lor hoarä.

LILICEA PIRISTERICEI
de P. Vulcan

Piristerä sor',
Ma s'Iu vedz iu-va,
Ntreabä-1 di l'i-u dor
S'disi nis mi va.

Dzi-l'i s'dipuni tr'oar'

.Jarcuvell'i, lea;
Oarä-l'i cale-ambar",
S'v'ing tra s'mi Pia.

'N dzeani ma s'Iu vedz,

Ciuciurà-11 a§i:
Du-te di u vedz,
Cä se-apilpisi".

23

www.dacoromanica.ro
354 TACHE ,PAPAHAG1

Spune-11, sora mea,

Noaptea te tricu
Vruta ha plindzea,
Vls urit avu.

www.dacoromanica.ro
NIUSICÄ POPORANÄ AROMINEASCÄ

www.dacoromanica.ro
 In anal §colar 1921-1922, In cursul pe care 1-am tinut la Faculta-
tea de Litere din Bucuresti ca suplinitor al savantului profesor Ovid Den-
susianu, titularul eatedrei de Filologie Romania, am relevat importanta
musicei, formulindu-mi astfel o convingere pe care mi-o mentin si astäzi.
Dat fiind tocmai aceastä importantä a musicei pentru studiile arora a-
ceastä Antologie Aronaineascrl are pretentia de a se adresa, am socotit
necesar lucru ca, dupä partea literati/ a acestei lucräri, sä urmeze un
numär eit de redus de cIntece, de arii musicale arominesti, culese din
smnul poporului ; aceasta cu atit mai mult, cu cit capitolul pe care ni-1
musica directa' 1egturá cu ea trebue relevatä hora, dansul-
poate aduce luminä pretioasä pentru anumite probleme etno-filologice,
cum gut, bunäoara, cele privitoare. chiar la epoca si teritoriul de forma-
-thine a limbei si neamului romlnesc nord - si sud-danubian.
Nu e locul ca sä relevez aci earacteristicile musicei aromine, cu
atIt mai putin conelusiile ce s'ar putea trage din studierea ei. Insä, pen-
tru o mai usoarä si mai bunä cunoastere a ei relevez faptul ca in cele
mai multe bucäti ce urmeazä avem a face cu o mäsure neobisnuitä, cu
78, mitsurii care e aproape generali In musica Arominilor. Ea se bate
In trei timpi, ca i mäsura de 34, eu singura deosebire cá primul timp
e compus din trei optimi si are, prin urmare, durata unui timp si jumä-
tate din mä sura 34, iar ceilalti doi timpi au durata obisnuitii a timpilor
2 si 3 din mäsura 3k.
Primele ease cintece stilt culese si notate de valorosul profesor
atromin I. Caranica. Spre deosebire de intreaga clasä aproape a mae§-
-trilor romini care nici nu se gindesc mäcar si stringä folklorul musical
poporan, necum sä-1 studieze, I. Caranica, absolvent al Conservato-
rului de Musica (Canto, Armonie, Solfegii si Teorie) din Bucuresti, in
scurtul timp in care a functionat ca profesor de musici la liceul ronan
din Bitolia (1907-1912), a reusit sä formeze o pretioasg colectie ineditg
de melodii poporane arominesti, dintre care multe slut armonisate pentru
coruri bgrbätesti si mixte, iar unele din ele aranjate pentru potpourri-un.
Näscut la 7 Octombre 1882, astfizi 1. Caranica ocupä din 1919 ca-
tedra de musica din Turda.

www.dacoromanica.ro
 I.

MORI LAI DZEANA.

Cintec cules i notat de 1. Caranica

.407; feu - neí

/
- »la

4-i -;;:' Le

Mori lai dzeang, laie dzeani,

Nu-n'1 te-apleti nica nähiami ?
Nu-n'i te-apleti si-n'1 ti fati pade,
Tra si-n'i ved casa li dade ?
(Pentru restul poesiei, vezi anticlu a xinitlui, pag. 46)

www.dacoromanica.ro
 A LAI MUNTE-ANALTU
Cintec cules i notat de 1. Caranica

1Ccvt,

#
ir -"II-1i-
fa: rnan - - te-a- - hal

mar

- t, ned- - frt - 7,71

A la munte-analtu,
Naltu §luviros
A lea §'dupg munte
S'nä livade vearde.
A lea §'tu livade
Si-un gutunqii analtu
A lea sun gutunqu,
'Ng finting-arate ;
A lea mi-aplica
Si-n'i beati apg-arate
A lea n'i-argtii
Si-nq plivritusii.

www.dacoromanica.ro
 A LEA N'I NCIIISII
antec cules i notatlde I. Caranica

due -fe at- dit ?nun te -

Le 8eje a.2tJ-2aleY
A lea n'i nchisii tra si mi duc,
Lele puria albu dit munte'
Lele azburitor.}
A lea 'n hoara mea tra si mi duc,
Lele albu dit munte ,}
Lele azburgtor.

1. Refren. Exclamatia a lea de la inceputul versului se Intrebuin-

-teazi and poesia e cintatä.

www.dacoromanica.ro
360 TACHE PAPAHAGI

N'i nchisil la tatii-n'it,

Vimtu marea i'§i tridzea.
N'i nchisii la dada mea,
Ploaie 'grinding dädea.
N'i nchisii la sora mea,
Chiamete si fitea.
N'i nchisii la vruta mea,
Soare §'mu§iteati-ira.

www.dacoromanica.ro
 IV.

NU TA DADA S'MT MARITÀ

Cintec cules §i notat de I. Caranica

..i u. va.. (la - ala. - ti -62.7, hk- Int.

Jot. -do_ l'en,' ma - - li, - - , ,i':

ta'-.72;Ve

. IF,
e- -Jut nto - - - ea.
Nu va dada simi mariti,
Ca-di dzite ca escu n'ica,
Wick n'ica di nao an1;
Di nao an'i &ilea tu dzate,
Si-alta dada nu-§i ma fate.
Si-ea pi dimIndat mi feate:
Naha, naltä, ca fidanea,
Albi-aro§e ca mirgeanea,
Cari mi Pla va-§i tread( bail.

www.dacoromanica.ro
 V.

NAOEMA-T MA-TA, MOI FEATA

Cintec cules i notat de I. Caranica

.1a -9e- rnaq` - rnoilea - , ?run', nat. - tie - ts"

na Be yeo e- a - mit-Ja-
, a P
mot'

- 82 -t era - ge - prpo,

NaOima-t mol featii,

naeema-t, niOemat (refren)
Te-n'i ti feate-ahlt museati,
Di-ni areal pri tine,
mi cildisii di minte,
Di-n'i si dusirä-oile tu-agru
curmari mare zn'ie :
Caee n'el si-uni
Ca0e cafe si-un
birbeclu 'nä cipiti.
Tatt, lai gione, tati, nu creapii :
Tutii cheardirea te featisi
Mpartu 'n doafii pärti tine :
Giumitate-alasi-a n'ia,
Giumitate tine tine.

www.dacoromanica.ro
 VI

CINTICLU AL LICEA
Cintec cules §i notat de I. Caranica

ca - - fcx , .51Z. Att- ha- ?A itet - - ti;

Unä Luni, di caträ sea,*
S'dipunarä furl'i 'n hoarA,
Multe tufechi
Datile hori s'cutrimburari,
Casa-al Licea-anvirligark
Laia poartä u discari,
Nuntru tu ubor intrari,
rioryi-al Licea 'I di§tiptari,
Tu piduri Cu nI*1 il loará
*'cu cur§ume '1 vätimari.
V'iniri pin' tu ubor,
Tal nurgachi cu caplu gol ;

www.dacoromanica.ro
364 TACHE PAPAHAGI

Se-alinari pin' pi scari,

Tal nurgachi tu giupii goali ;
Se-aunari pi cirdache,
riurgachf cu tifterle mpade ;
Se-alinari piste-avlie,
L'i-al fiurgachl 11 cädzu milie.

Notd. Cintecul e format din cloud versurl. Primele cloud ver-

suri cintate, se reia versul al doilea, ca Impreund cu al trellea Ea
formeze cintecul, si asa mai departe. Cind se cintd, dupd primele
patru silabe ale primului vers se adaugd exclamatia lele ; iar la al
doilea, dupd cele seapte silabe, se adaugl : chira Sascala, dupl care
se repetA apol versul intreg. Ex.:
Multe tufechi, lele, 'si-aminarS,
Doatile horI s'cutrimbura-, chira Bascala,
Doattle hod s'cutrimburarl.
In comunele din Pind cintecul acesta se si joacd, fiind insd
numai fiord beirbeiteascii.

www.dacoromanica.ro
 VII.

CINTICLU AL GIORGIA
Cintec cules i notat de Tache Papahagi

JC cu-q , _Arzi-Afrarca.

, ..").4 Lc. 71144. aetz 7.y7 Crit_

Teacasi Glorgla èmburlu

Nchisi cu-a luf cgrvane,
Mori Armtrza 1
Mori mufeata mea
mea, 1

Cirvane ntreagi di
Di patrudziti di mule.
Civalä scoate-anifurlu
Pri unä hrisu-mulg.
El v'ine di triVi
Si s'duci nclo, ;

1 Refren ce se repetí dupri fiecare douil versuri atunci dud poesia

e cintatii.

www.dacoromanica.ro
366 TACHE PAPAHAG I

$i 'n cale-astal'e Arbine§1,

'INIa bluche di Ianitaff.
Prida-te,-Armine, cama tr'oar',
Cu tuta hrisu-mula I..."
Nigrit nica fu zborlu greti
Si Giorgia cade mpade :
Carvanea tuta aruji,
Cu tuta hrisu-mula,
Di s'trunduira muntill tot,
Pitrumt di dor §i jale.

Notd. Cintecul acesta e o hora comunala, cor di hoard"

(vezi Fig. 15), hora formata din zeci, si, de cele mai multe ori, din
sute de oameni. In fruntea horei sint batrinii, dupl cari urmeaza bar-
batii si tineril. Imediat dui:4 acestia, si toti prinsi de mini, urmeaza
sexul feminin, tot dupa virst,1 i rang, in coada urmind fetitele. Daca
sint prea multi, atunci in interiorul acestei hore se formeaza un al
doilea rind de hora, Sipld di cor (vezi pag. 304, rindul 16), a carei
frunte sa fie la nivel cu prima.
Pentru cintat fiindca hora se joaca cintind din gura , pri-
mul rind de hora se Imparte in echipe de barbati si femei, care clnta
rind pe rind cintecul, iar intreaga masa de oameni prinsi in col."
incep sa se miste cadentat si lin, ca suprafata unei mari ondulate
gray si linistit.

www.dacoromanica.ro
 VIII.

CINTICLU AL SULIMAN-AGA
Cintec cules i notat de Tache Papahagi

n
1.114 .0, 41i ; /114rtf. 4 , 4 -rx Tx KOL.

"'lea Tio-C1Af ea' 44:9-/a4.---mcZ- 774.-? ?Anil?? . 74- vux

I , 1

R:MMIMMIn 1111 MI 10111/WMINNRIN111111111111 I

4 WNW XrPUIIMINI MI MI IIINIMIMIll
e ¡VIM 116.1 fa' Will lir.JIIIIIIIMIMP /./Mil MI MI I
IIIMINII IMP 111 NMI I
I

1.94 e4- lac;

I. Avdzit te slate nghios, tu camp,
More Suliman-aga, 1
Mori Armina mea/
Tu aesti ?
3. Si bate-Arminlu CacIandord
Cu Turcul

1 Refren care se repetí dupä fiecare din versurile: 1, 3, 5, 7, 9,

11, 13, atunci dud poesia e entati.

www.dacoromanica.ro
368 TACHE PAPAHAGI

5. Lai Suliman, alas-te,

Di polim tradze mink
7. Tra si se-a§tearng pulbirea
$i-andara si s'scrupseascg,
9. Sing misurim ascherea-ng,
S'videm cit afi cgdzutr.
11. Misurg Turtil'i trei °HI.
Lipsescu trei n'il'e
13. Misurg-apoia q'Caciandoni :
L'i lipsescu trei in§i.

Notd. Cele relevate in Nota de la pag. 366 se aplica deopo-

triva si celorlalte douà bucati urmatoare : VIII si IX.
De observat Inca ad i ca aceste trei Cintece (VII, VIII si IX), in
afara de multe alte pe care nu le-am putut da aci, se cinta §i se
load in acele4 imprejurari, si anume in zile de sal-Mori mari (bil-
ciuri) din timpul verei. Dupa ce serviciul religios din biserica e termi-
nat, atuncl lumea se prinde in hora care se iavirteste in jurul bise-
ricei sau in apropierea imediata a bisericei In care s'a oficiat, pe un
loc viran, in timp ce restul poporului care nu joaca se a§eazä in am-
fiteatru pe pantele din jurul horei. Cel care e in fruntea horei, (te tradzi
coda), invirteste, de obicei, in mina dreapta o batista, fluturind-o in
aer atunci cind cadenta horei cere.
De mai relevat ad i Inca ceva : intrucit horile acestea se tin de
obicei In apropierea secularelor paduri de pini giganti care sint ves-
nic in murmur plin de mister de vitejie haiduceasca, §i cum insasi
m,usica armoniseaza in plin cu maretia link cadentata a miFarilor ho-
rei, impresla pe care ti-o da o asemenea priveliste, in Mara, de
caracterul ei eminamente patriarhal, e plina de gravitate clasica, fail
a-i lipsi totu§i poesia.

www.dacoromanica.ro
 IX.

CINTICLU AL IANI AL BUCUVALA

Cintec cules i notat de Tache Papahagi

I 47U11. t.,10
.
NIMMIMMIE4ING11111
MIlLaFMIMINIEL7111111
NNE IMIllikOMP =IN MN
;MIMI
1I 111PIM
fONWANWIWAIPOOMMIll
"¡IV

Tre- vi- ;Ana tu-to

O al' 71 - CO eo

- ta. 13.a. .* /
I. Tu-a Previzarei nglifos, §'ma nclo,
O lai Nicole) I 1
Catri tu Alin-Mara,
lani Bucuvalcl 12
3. S'ng dutim noaptea si càlcim
Al Nicolo piaate,
1 Refren care se repetí dupä fiecare din versurile : 1, 3, 5, 7, 9,
atunci and poesia e cAntatii.
2 Refren care se repetii dupii versurile : 2, 4, 6, 8, 10.
24

www.dacoromanica.ro
370 TACHE PAPAHAGI

5. Tra slom aveare, slam flurii,

Si-11 lom i asimcadz11;
7. Si-11 lom apoi i nveasta
Dadun cu
9. S'ni tem tu munt §i sTi-aspirdzem,
inghios, catri-kau-Mara.

Notd. Chid poesia e cintata deci §i dansatA, in capul

versurilor : 2, 4, 6. 8, 10 se intrebuinteazá o interjectiune monosila-
bicA, cum e: ai, mori, etc.

www.dacoromanica.ro
 X.

COR DI NVEASTÄ NOAITÀ

Arie cu1eas i notat5 de Tache Papahagi

Ani-Irse
k;mowsior_siAr,ImrimowrAgmmummilmr/r1
JIMIgr7/111IMINIR/IPLMIM MIN MN IMPINIMINO MrIll NMI
A'ZIW /171111111=1*AIMINIIIII MIIIIIIIII:4:71111111 wolioa
11:1111.41 11111r. 111111=0111100""

.
I

Li Mriil
------ 111111~=L1L:B111WIMM'INI
AMIII,WWrjraIMIMMIIMICA P 1 0 a l ' .1 IrAl/WIIMININNICIIIMM.ii
''. 1= MI MI MIIILM.IMME =NM= Ill =IIIIIIIMININ Milt.4111111111MII
ISI
141,47

=71117IMEN I
MNIMIM 11110111INIWZI I MENA= MANNIIMI&A I
umaimmi rMIIPINIANI
wraraosisulPmfI I mriwurrimut
7/1

www.dacoromanica.ro
 XI.

CINTICLU A NUNLUI
Arie culeasä gi notatä de Tache Papahagi

Nota. Ultimele douA arii (X si XI) fac parte din musica in-
strumentan ; prima e pentru dans femeiesc si a doua pentru dans
bArbAtesc. Amindouà se cintA astfel : intr'un grup de lAutari e o vi-
oarà primA care executà melodia ; cealaltA sau celelalte viola secon-
deazA. Din acest grup de lAutari nu se poate sA lipseascA daireaua
(timbdriilu) care, ca si pianul sau contrabasul in ansambluri instrumen-
tale, dA horei intregi ritmul mAsurei, al cintecului (ariei), atingind pu-
ternic primul timp al fiecArei mAsuri. In afarà de dairea (dar), poate
sA figureze si dcluria (un fel de tambura).
Prima bucatA e aria miresei ; e primul dans pe care mireasa,
In aceasta calitate, II joacA in hora ce se jine pe un loc viran al co-
munei. A doua apartine nasului, si se joacA in aceleasi imprejurAri-

www.dacoromanica.ro
 XIL

VOI GIUNAME I VOI FRAT

Cintec cules si notat de Tache Papahagi

O tnet tilm- ha.- ?Re ) 0

...
InPt Itt. vat` frof )

A ,Le

71.4.-Pt1: ccrneiu. trq. ft ". na ct:fri Wk.. va. -01:

41"..1?-' -J9-el.-e 14 ti.4 - -./4c t -ee :4. 0 -Le ?Lc. g.-

nefti:ta,' - - Tixt !-
Vol' &name §i vol frat,
Ping cändu va si stat ?
Loat tufechila §i nchisit
Si-ascäpgm pi-a no§ti pärint,

www.dacoromanica.ro
374 TACHE PAPAHAGI

No§ti pärint §i-a no§tri frat

Di du§man'Il'i di antartl.
'n caleracatä tal'e
Färä n'ilä §'Oudicare ;
Acatä, dzite Fä-ti Grec"
Tora-a n'ia 'n'i v'ine s'crep :
Cum sleate un drac di Grec
Si-11 stäm cu mina pi chept !
Cama ghine s'murim tot
Dipi -s'ni ncl'inäm la Gretil
lu s'vidzu, Iu se-are-avdzitä,
Se-alai limba di-unä etä,
Limba noasträ mult mu§atä,
Fapti di murnä §'di tati ?
Ved a muntilq nu sint bun%
Nu-s nvitat di Gärägun'l,
Nu-s nvitat di clnd se-aflarä,
Nu '§i stla di Grec virn'oarä
Tot Rämän'I, tot Av8il'Iat,
Nu '§i Oa di Greti i di-alt.
lu §tia Greclu s'mici carä,
Cä nu-avea vidzutg-alt'oarä.
El ti Pa§tI and s'purinta ;
Cu un oil §i-atel nu-avea.
lu §tIa. Greclu apä-arate,
L'I si usca lalle hicate ;
El tu cämp cänd §itira
Cäfta caldä §'nu afla.

Notei. Cintecul acesta, ca gi primul, fac parte din musica A-

1.01111'1110r FArgeroti, cari, i In privinta aceasta, se deosebesc intrucitva
de restul Aromlnilor, pentrucA musica lor are ceva cu totul caracte-
ristic. Astfel, ultima bucatA, care nu poate reda adevAratul cfntec

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMINEASCi 375

firotesc, se cintS in felul urmAtor : intregul grup de bArbati care par-

ticipl la cintec tin lsonul in nota tonicA a gamei In care e cintat cin-
tecul, fArA sA pronunte nici un cuvint. Numai doi cintA : unul, ca so-
list, care cintA intregul cintec, lar al doilea intervine, dupA cfteva nil-
suri dela inceperea cintecului, cu un fel de duo : taie cintecul (tune-
cinticlu).

www.dacoromanica.ro
GLOSAR

www.dacoromanica.ro
 Evident ca o alaturati transpunere, literara sau mot a
mot, In I. rominä a intregului text al acestei lucrari ar fi avut
avantagiile sale, intrucit ar fi putut sta la indernina oricui
aceasta Antologie, iar cultura romineasca cel putin ar fi putut
lua, färä nici o sfortare, cunostintä, mai mult sau mai putin
completä, despre intregul suflet arominesc concretisat aci.
Dar, in afara de alte consideratiuni, un asemenea plan ar fi
necesitat dublarea lucrirei ca volum. Pentru aceasta, am eau-
tat sa facilitez cunoasterea dialectului si a literaturei aro-
mine, (grai si folklor), printeun glosar, in care cred &A am
reusit sa relevez toate cuvintele din intregul text. §i, pentru
ca aceasta Antologie sa poata fi utilisata si de streinii inte-
resati, am tradus fiecare cuvint in I. francesi, iar in 1. ro-
mina reproducind acelas cuvint cu un context in care se
presinta de obicei cu o acceptiune speciali. Intelesurile pe
care le reproduc In acest glosar pentru o singura forma
sint numai acele care se pot intilni in aceasta lucrare, ciu-
tind insa ca pentru toate cuvintele din acest glosar si dau
macar pentru o singura acceptiune a fiecarui cuvint prin-
teo fractie pagina (prin numarator) si rindul paginei (prin
numitor) in care se gaseste cuvintul sau sensul cuvintului
in dreptul ciruia am alaturat fractia.
Adesea unul si acelasi cuvint e reprodus sub mai multe
forme, care se deosebesc intre ele numai din punct de ve-
dere fonetic, intelesul fiind acelasi. Exemple : [fine si päne ;

www.dacoromanica.ro
380 TACHE PAPAHAGI

frtndzd si frundzd sau vrtnda li vrundalui ; milat §i mugat ;

diundoard §i diundoard; cheatrd e chiatrd Tira nici o deo-
sebire fonologica); tal'ie §i tare (avind aceimi pronuntare);
cale qi cali.
Cit sprive§te morfologia atit cea verbalä, cit §i cea
substantivala, adjectivalä, pronominali, etc. , am relevat
cite o singura forma', inserind totu*i din cind in cind §i
forme, referitoare la conjugare sau la declinare , care
mi s'au pärut ca sint mai indepArtate de forma de basa §i,
deci, mai greu de urmärit. Astf el, pronumele posesiv mas-
culin face la genetiv §i dativ a ttlor sau a tdlor, intrucit
In Aromini e declinabil; sau forma trunchiati tem pentru
dutem, etc.
Ordinea alfabeticä intrebuintati e urmatoarea :
a, 6, b, c, d, 8, dz, e, f, g, 7, h, i (i), I, j, k, 1, l',
1 m, n, n', o, p, r, s, 1, t, 6, t, u (ü), y, y', x, z.
De observat ca c §i g urmate de un e sau i O se pro-
nunti in 1. romIna sau italiana: ce, ci ; ge, gi, tara sa mai
pastreze aceia§i pronuntare cind sint urmate de oricare din
celelalte sunete (che, chi ke, ki; ghe, ghi== fr. gué, gua
fi, T §i O se pronunta la fel ca i in 1. greaci ; 1', ca i ita-
lianul gl din figlio, sau spaniolul 11 din llover ; n', ca §i gn
din kancesul compagnon sau ital, calcagno ; intre v'+ e, i
(f) *i 7 -F e, i (i) nu exista nici o deosebire ca pronuntare.
Pento toate celelalte larnuriri de natura filologica sau
de alta natura', vezi Introduceiea.

www.dacoromanica.ro
 A
a, prep. ; Cu functie §i de ar-
ticol inaintea adjectivelor po-
sesive, ca §i inaintea sub-
stantivelor la gen. i dat. :
caplu a corlui= capul horei,
'/22; dzise a luplui= zise
lupului, 87/16, etc.
a, interj. hé !" : a lai Doam-
ne = alei Doamne, 141/14, 358/1
Abur, sb. ni., pl. aburi
vapeur", 229/10.
aburèdzii, vb. I. dégager des
vapeurs"; 158/4, carnea aburei
pri feuded', 310/14
abit5ea1a, loc. adv. A quatre
pattes": v'inea de-abugala=
venia de-abu§ile, 230/9.
ac, sb n., pl. ate-afile ai-
guille", 9/3.
liar!, pron. interog. §i rel.,
pl. 232/5;; vezi care.
acisa, loc. adv. chez, â la acIdte, adv., 58/27; vez: acloia.
maison", 365/3.
acAtti, vb. I saisir; compren-
www.dacoromanica.ro
dre; commencer" : acttd un
ca s'bate : a inceput
o pasäre s ante, 21/3; se-
afirea s'nu- ac tä luna
se feria sä nu-i vaii luna,
230/9.
acfichisèscu, vb. IV, com-
prendre, (s')entendre". 228/2
nu putea se-actichiseascä
nu putea sâ fnteleagA, 228/2,
acata, A, adj., pl. acòtat- a-
tatl'i, acá ta te- acdtatile,
nsaisi", 226124.
acatAt, adv. avec chagrin,
atterré" : te-di di anti' acä-
tat ? ce ai de cinti mih-
nit ?
achicfisèscu, vb. IV sentir",
253/7 ; vezi acächisescu.
acid, adv. li, y", 319/7.
acIbia, adv., vezi aclò.
acl'ètn, vb. I (s')appeler, con-
vier ; signifier", 168/13, 175/41
382 TA CHE PAPAIIAGI
; lumea ntreagä tra si
272//14 -
stitki te se-acl'famei Färsi-
rot= lumea intreagi ca
tie ce 'nsemneazä (a
Fär§erot, 276/24.
acl'imAt. A, adj., pl. acrimat,
acrimate appelé, invité"
cinta s'y'in =
cäci cei invitati cintä §i vin,
297/e.
ac6, adv., 22/20; vezi aclote.
acoApir, vb. IV (se)couvrir",
136/21.
ac0, adv. ainsi, comme-ça",
78/29 ; vezi asi.
Aqu, e, adj., pl. acsi, acse
capable", 83/20.
aciimpAr, vb. I acheter",
228//23.
acùmpru, vb. 1, 170/18 ;
acumpär.
acùmtin, vb. I cessera : niti
cá minduiaste si s'acumtinä
= nici nu ginde§te sä inceteze,
192//25*
acupirit, A, adj., pl. acupirit,
acupirite couvert, abrité",
229//20.
adAp, vb.I ..abreuver, arroser",
347//24.
adAr, vb.1faire, (s')arranger,
(se) parer" : cei tu sirmi ti a-
cä in mätäsuri te gä-
te§ti, 338/7.
aclAstu, vb. I attendre", 58/4.
www.dacoromanica.ro
aclAvgu, vb. I augmenter,
(se) joindre", li-adolvga lu-
crile= dädea lucrurilor pro-
fi) portii mari, 227/1.
adapAre, sb. f., pl. adäpäii
abreuvage" n'erg.
puri tr'adäpare = unde pa-
särile se duc sg se adape,
178//4.
adarAt, 6, adj., pl. adärat,
addrate fait, duré", 252/20.
aclastAre, sb. f., pl. addstari
attente", 326/22.
adke, sb. f., pl. adet cou-
tume, habitude", 6728.
adevärAt, 6, adj., pl. alepci-
rat, actevärate vrai, réel",
191/9 (savant).
sb. m., färä plural,
vezi respiration, haleine", 281 2.
vb. 1. respirer" : s'pä-
rea cei loclu adirie pgrea
cä pämintul rgsuflä, 231/28.
sb. m., WA plural a-
dieu", 168/27.
aclinc6s, A, adj., pl. actinco0,
acitncoase profond", 256/2
aclinc6s, adv. profondément":
sta si greaste aclincos sti
griete cu tilc profund,
302/15.
adoAra, adv. A. l'aubea ; vezi
deadoarä.
adoArà, loc. adv. la deu-
xième fois", 87/2g.
 ANTOLOGIE AROMANEASCei 383

adrit, A, adj. pl. adrat, a- WI §i aest, aeste ce, ceci",

drate fait, duré, paré" 292/18;
vezi addrat.
adrAm, pers. I pl. indic. pres.
de la vb. adar, 310/e.
-aditc, vb. ll §i. ill apporter,
amener", .350/22.
aduchèscu, vb. IV i I, com-
prendre, saisir, sentir",
71//27.
adùn, vb. I amasser, (se) ré-
unir, (s')accomplir" : cu lu-
clari se-adund, ca nfs'i va't
aura =. cu lupii se intovi-
ri§e§te, ca ei o si une, /17;
beigd.... si-si adund suflitlu
= a inceput si suspine, 100/18.
adunAt, A, adj , pl. adunat,
adunate assamblé, serré"
ma frica a giurattdi u-avea-
adunatd grem dar frica
jurimIntului o inghemuise,
168/12
adits, A, adj., pl adus1, aduse
apporté".
ad4re, sb. f., pl. adutiri ac-
tion d'apporter" : aduliri a-
minte des souvenirs",
ducen i aminte, 305/12.
aèrà, sb. f., firi plural air,
éther : anghiri antei tu-aerd
-= ingerii anta In vizduh,
314/2.
aèri, adv. hier", 305/22.
aèst, aestd, adj. dem., pl. a-
280/j4; aest-an= cette an-
née", 23/24.
aestu, A, adj. dem., 47/20 i VeZi
aest.
afèndi, sb. m., pl. afende
père, papa, prétre", 934g.
alèt, vb. I agneler, véter",
7/17, 178/16*
afindil'e, sb. f., pl. afindiPi
(ta, votre) seigneurie" : ma,
band la-atindiria-t . ci, (a-
cum) vieatä dumi-tale (si-ti
dea Dumnezeu), 178/18.
afiréscu, vb. IV (se) garder" :
dip nu te-afired= de loc nu
te fereai, 32/20.
afirit, fi, adj., pl. afirit, afi-
rite gardé, préservé, abrité".
afirltA, sb. f., pl. afirtte (ne-
obi§nuit) garde, méfiance".
aflire, sb. f., pl. afldri dé-
couverte" : ma teaflare nu
lu afklm:= dar de gisit nu
1-am gisit, 115/25.
Affu, vb. I trouver, décou-
vrir, apprendre", 10/7.
a- afoàrà, adv. dehors", 393/4.
afam, vb. I fumer, exposer
A l'action de la fumée", 273/19.
afutnit, A, adj., pl. afumat,
afumate fumé, doré" : ca
pistoale afum ate =cu pis-
toale poleite, 41/12.
affindu, adv. profondément".

www.dacoromanica.ro
384 TACHE PAPAIIAGI
affindu, vb. 1 enfoncer, plon-
ger".
agAle, adv. nonchalammant",
40/22, 290/21.
agarqèscu, vb. IV §i 11 ou-
blier, s'endormir" : ageirsea
putin= adormia putin, 224/7.
aghètni, sb. f., pl. a gheei
bride, frein", 135/6.
agfdc, vb. I jouer", 226/5
vezi gloc.
a gibe, sb. n., pl. agfocuri njeu,
danse", 191/25.
agfucärle, sb. f., pl. agiucdrif
mioueta, 192/6.
aglitmtu, A., adj., pl. agiumtt,
aglumte arrivé, mar": la-17
numtari'i-agiumft 'n hoard
= iatg-i nunta§ii sositi in sat,
298/1.
aglini, A, adj., pl. agfan'i,
giune affamé" , 399/27.
agfunédzili, vb. I avoir faim,
n'avoir rien 5. manger", a
168/32.
agliingu, vb. 11 §i 1H rejoin-
dre, arriver, devenir, suffirea :
cind agtungu xeanile cind
sose§te timpul instreinirilor,
17/7.
agfùr, vb. I, vezi ear.
aglitrat, sb. n., (pl. agiura-
turi) serment" , 311/22 * invirtit de un astfel de cal ?
agifit, vb. 1 aider", 315/12.
www.dacoromanica.ro
agfittor, sb. n., pl. agiutoare,
aide, secours", 191/4.
agtlisèscu, vb 1V cesser, se
tranquilliser" : tu mesei din
coadd agilisi puttn in }u-
nite din urmi s'a potolit
pon, 226/29..
agfrAre, sb. f., oubli" : easti
iarba di-agtrsari= este iarba
uitärei, 34/5; vezi agtrsire.
agIrgèscu, vb. IV §i II, 273/21 ;
vezi agdrsescu.
agirqire, sb f. ouhli, action
de s'endormir" : tu agirsirea
te feate in adormirea in
care a cizut, 86/29.
agònria, adv , 230/2 vezi o-
ligrafa, sb. pr., chaine de
montagnes en Grèce, 186/22.
agrime, sb. f., pl. agrin'i,
279/14 ; vezi aTrime.
Agro, sb. n., pl. agre champ
cultivé", 362/e.
agudéscu, vb. IV §111 at-
teindre, frapper, porter juste,
blesser, voler" : mutrea
s' le- agu deascd tusare ci-
uta si le potriveasci la sare,
96/3k; te-agudii te-am ri-
nit, 239/31 ; di its lu- agudisi
ahtare cal? de unde te-ai
344/23*
 ANTOLOGIE A ROMANEASU
,.
aguclit, A, adj., pl. agudit, a-
gudite frappé, attaque ,24112
agtmèscu, vb. IV, 322 /18
/ ; vezi
arunescu.
kau-MAra, sb. pr., localité
près de Prévéza (mer Adri-
atique)", 369/5.
ariusit, A, adj., pl. ayiusit, a-
yiusite presse, 264/16.
arninghipsèscu, vb. IV con-
templer de loin" : aininghi-
psinda cdnurle urmirind
mereu cu privirea drumurile,
63/1*
aròn'ia, adv. vite" : aria,
ayon'ia dupd avocat §i de
aci, fuga dupi avocat, 78/e.
arrime, sb. f., pl. ayrin't bate
sauvage, fauve" : ma ayrimi
mi-adar iti ved... dar fiarà
devin indati ce vid..., 316/18.
arru, A, adj., pl. arri, arre
sauvage, farouche", 62/23,
.ayri capite beirboase fio-
roase capete birboase, 271/15.
kfru, adv. sauvagement, fa-
rotichement : i-ayru di hw-
raud urld §i urli sälbatec
de bucurie, 280/22.
ayunèscu, vb. IV chasser,
éloigner" : vezi, neguri v'in
ca sle-ayuneascd vezi, ne-
guri vin ca si te alunge,
260/16 62/18
www.dacoromanica.ro
385
ayun'isèscu, vb. 1V (se) hä-
ter", /24.
ah I. interj. ah I", 72 24.
ahandi, adv. profondément",
218/22.
ahfintu, fi, adj., pl. altänt(i),
andate tant, tant de", 32/32;
vezi ahtntu.
andt, A, adj., pl. andt, andte,
31/19 vezi ahtt.
ahät, adv. ; vezi ahlt.
alitursèscu, vb. IV commen-
cer" , 25/24; vezi ahurhescu.
alfindA, adv., 192 29; vezi a-
lzando.
ahInclbs, A, adj., pl. ahtndo#,
affindoase profond", 63/16
lar la minte altindoa.sd iar
la minte inteleapti, 120/30 ;
vezi adtncos.
afilado, adv. tant, autant",
/6; vezi ahlt
alilndusèscu, vb. IV enfon-
cer, creuser" : cindu imna
se-ahtndusea loclu cind
umbla pimintul se cufunda,
90/17'
ahlndusit, A, adj., pl. afán-
du?it, ahtndusite,plongé,en-
foncé" : ca ocri-aldndusit
cap Cu ochi intrati in cap,
274/23'
alifato, A, adj., pl. ahtnt(t),
ahtnte ; vezi ahtt.
alifato, adv., 86/; vezi ahrt.
25
386 TACHE PAPAHAGI

eat, A, adj., pl. ahtt, ahtte
tant, autant", §i
all% adv. tant, autant" : ahtt
nisci, dzud burnt.= atit
(a fost cu) ea, §i §i-a luat
ziuä bunk 87/a; cd vin'im
di-ahtt diparte = cä am ve-
nit de a§a departe, 392/n.
ahtAre, adj., pl ahtdri tel,
pareil", 20/23.
ahtint, adv 47//6 ; vezi
ahulèscu, vb. IV titer, tou- alAg, vb. I courir, marcher,
cher, souffler (dans les
mains)" : ahulea$te perlu =
suflä in Or. (prnducindu-se
sunetul hu), /2; n'i- ahu-
team mtn'ile suflam in mini
(spre a mi le Matz°, 342/1.
ahundòs, A, adj., pl. ahun-
do$T, ahundoase 228/,; vezi
ahii re, sb. f., pl, (awl écu- lante autre , 1o/14.
rie" ; la-ahurea di curl al alantu, A, adj., 315/16 ;
Corbea = la grajdul de cai
al lui Corbea, 128/28.
ahurhéscu, vb. IV, 296/26; ; vezi
arhiusescu.
alive, sb. f., pl. aieri esprit,
raison, jugement" : arhiusii
v'in tu-aiare incepui
vin in fire, (revenir
A s()0, 312/35.
Aide, inter. allons r. 20/7.
Aidi, interj., 29/15 ; vezi aide.
aIèrif, adv. hier", 192/10.
slat, A, adj., pl. ai$ti, aiste,
336/10 ; vezi aest.
sb. pr. ,;chaine de mon-
tagnes en Thessalie, 225/1.
al,(cu gen. §i dat.) A, au": 'nis
Turcu, ma fi-eti un suflit
hursescu 'al Dumnidzdii §i
el Turc, dar §i eu un (sin-
gur) suflet datorese lui
D-zeu, 8/5, (compus din prep.
a §i art. lui).
chercher, 11/12; afld cd U-
vreil'i alagd trd penare = a
aflat cà Evreii umblä dupä
cuie, 8710.
alAgA, sb. f. fuite" : alaga-
laga= en fuyant, 96//8 ; %SI u
&Idea alaga -fuga dadea
fuga, 86/20-
alAnt, A, adj., pl. alant(t), a-
vezi
alant.
alb. 3, vb. I laisser, renoncer" :
lai Suliman, alasd-te mAi
Soliman, lasi-te (renuntä),
368/,.
alAtru, vb. I aboyei-", 38/ig.
aliturea, adv. A, côté de",
252/21'
alAturi adv., 167/5; vezi ala-
turea.
alivdu, vb. I Jouer, (se) van-
ter" 344/22.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMINEASU
alAcèscu, vb. IV troublerg
45/7'
alAchèscu, vb. IV coffer, s'ar-
rater, rejoindre" °dirt WI
se-aldchird ningd Toll pri-
virile-i s'au oprit lingi Toli,
226117-
/ ;fu s'me-aldcheascd dtz$-
marriel ! unde sá mi a-
jungi du§manii 1, 343/22.
alichit, 'A, adj., pl. aldclzit, a-
ldchite c"011é; un à 6:46 de
l'autre, 226/8.
alächliour, vb. I glisser",
253/8; Vezi archipr.
alAcit, 6, adj., pl. aleicit,
cite troublé; couvert de nua-
ges", 335/9.
alfigare, sb. f., pl. aldgclrf
course, fuite", 187/23.
alAncèscu, vb. IV apparattre,
sourgir" : se-aleincird
hotii au apärut, 230/8
arásat, A, adj., vezi kisat.
alAtrare, sb. f., Pl. alcitrdri
aboiement", 229/35
alAtrat, ä, adj., pl. aleitrat,
aldtrate aboyé".
aldtrat, sb. n; aboiement",
255/35.
alAvdare, sb. f., pl. aleivddrf
action de louer"
dare pot s'te-alavdzi' de
läudat poti sà te lauzi, 289/17.
alAirclit, A, adj., pl. aldvdaf,
www.dacoromanica.ro
387
aleivdate ,,loué, renommé",
324/
14
allvdds, A, adj., pl. aldvdo0',
alclvdoase fanfaron, van-
tar& : nune $crete si-aleiv-
dos (tu,) na§ infumurat
3°2/18.
afAxescu, vb. IV changer,
changer de linge", 131/29.
afAxit, A, adj. hibillé dans
de nouv'eaux habits".
albastru, A, adj. bleu", 253/23.
albeatA, sb. f. blancheur,
blanc d'oeuf", 247/8.
albu, A, adj., pl. alghi, albe
blanc", 299/1.
Albul, sb pr. nom donné
surtout aux Tsiganes", 83/8.
aleapid, vb. I lancer, se pré-
cipiter sur; déshabiller" :seara
chialea di caprd
seara i§i dezbräca pielea
de caprä, !8; cein'il'i s'e-ali-
pidard dindcate = drill s'au
näpustit (s'au repezit) ime--
diat, 229/34.
aleg, vb. II ilIl -choisir, élire,
se distinguer ; lire" : tine te-
alidzeaï = tu te distingeai
32/18; ctte-aleapsim li heir-
zim = cite (oi) am ales .1e-am
&nit, 29%; i tru carte a-
lidzea = §i in scrisoare ci-
tea, 296/3; ArmtnIu aleadze
AromInul distinge, 88//8.
388 TACIIE PAPAHAGI
alèmu, perf. de la aleg, 219120,
206/25.
aleptu, A, adj. choisi, dis-
tingué, beau", 292/16.
alghèscu vb. IV blanchir",
268/24 dud va tialdhiascei
ad' i-tf = clnd iti vor albi
ochii täi, (cind îti vei perde
vederea), 62/26.
alghinA, sb. f., pl. alghin'i §i
alghini abeille",9/4, 110/24.
a lghit, A, adj. blanc, blanchi",
215/1*
Ali, sb. pr. nom turc", 26/28.
sb. f., färä plural créme
du lait bouilli", 10721.
alichit, A, adj., 33%13 ; vezi
aldchit.
Ellin, vb. I monter, gravir",
41/8 ; alintndalui-si urcin-
du-se, 58/13.
alinàt, A, adj. monté" : all-
nate 'n sus tu munte mi-
nate sus la munte, 105/23.
alincèscu, vb. IV entrer dans
la ronde" ; vezi altincescu.
Ali-Pasà, sb. pr. tyran de Té-
pélin (Albanie), 1 74 1 -1 822",
324/9*
alipidAt, A, adj. audacieux,
résolu", 278/20.
sb. pr,, 322/1 ; vezi
Ali-Pasa.
alicescu, vezi aleicescu.
www.dacoromanica.ro
alichit, A, adj., 204/26: vezi
alichit.
alindura, sb. f., hirondelle*,
253 /
/ 30.
alitrAre, 335/6 ; vesi .aldtrare.
alixèscu, 32/15 ; vezi aláxescu.
alixit, A, 345/13 ; vezi ald xit.
Almira, sb. pr., 196/18 ; vezi
Armiro.
AltAoArA, adv. autrefois",
222/21*
Alta. A, adj., pl. alt(t), alte
autre", 24/i.
alumache, sb. f , pl. alumächi,
branche, rameau", 15/8.
alumtare, sb. f.. pl. alumteirf,
action de lutter, lutte", 161/i.
alumtatic, sb. n., färä plural
,lutte, combat" : te tu-aprinz-
tul alumta tic --- care In crin-
cena luptä, 277/15.
sb. f., färä plural,
278/16; ; vezi luptei.
alumtAtdr, e, adj. lutteur"i
276/16*
alamtu, vb. I lutter, com-
battre", 89/15.
alùn, sb. m., pl. alun'i noi-
setier", 256/19.
Alunùr, sb. pr. mois de Juil-
let', 328/28.
a!anic, vb. I glisser", 224/14
vezi arunic.
MU, sb. n., pl. al'i ail", 7/3.
 ANTOLOGIE AROMANEASCA
al'Iùmtrea, adv. autrement,
d'ailleurs, du reste", 226/7.
al'Iiirea, adv. ailleurs", 313/26.
am, vb. Il (aveare) avoir"
Doamne, te nu lu-are?
Doamne, de ce nu apare,
de ce nu mai vine? 326/9.
am, conj. mais, au moins,
peut-être que": Garda?* am
cad Gardani, doar cine,
227/; am alante doatier' ?
dar (pe) celelalte douä ?,
343/34'
Ama, conj. mais" : ama s'nu
ti pucatI an sus = dar sa nu
te uiti in sus, 82/6.
amAlami, sb. f., fara plural
or", 310/23.
amir, sb. m., fara plural a-
mertume, chagrin' : ditru-a-
arniului amar din 'amarul
iernatecului, 200/17.
amAr, adv. amarement, pé-
niblement", 264/9.
amAr, A, adj., 'pl. amari, a-
mare amer, funeste", 25012.
amAre, sb. f., pl. anulri mer",
Armtnlu tu munt easte ca
amarea arilzttipsitei = Aro-
minul (daca trae§te) In munti
e ca marea lini§titä, 5/7.
amArAscu,. vb. IV affliger,
attrister", 165/19.
amireatà, sb. f., pl. ameíret
amertume", 53/1o.
www.dacoromanica.ro
389
amfirtt, A, adj. afflige", 241/26.
amirtie, sb. f., pl. amdrtit
péché, dommage",. 312/16.
ambair, vb. I marcher â la
tate d'un troupeau ou d'une
caravane, servant comme
guide; s'enfiler (chemin fai-
sant)" : ambtirei 'nei ccIrvane
= a apärut (in§irati) o cara-
vanä, 342/12;
ambAr, adv. heureusement,
commodément".: 'clrld am-
bar a NI v'inea = i cind
Ii venea bine (la indemina),
141/3 ambar hibä
lea ta =cu noroc sa-ti fie
§i drumul tau, 348/10.
ambir, A, adj., fall plural
heureux, joyeux", 302/1.
ambare, sb. f., pl. ambeiri
grenier, rnagasin pour les
céréales", 3'2/28.
ambairAre, sb. f., pl. ambeii-
reiri action de s'enfiler, con-
duite", 344 /15; vezi ambair.
ambireAti, sb. f., pl. ambd-
ret bonheur" : cu-ambä-
reatei te lucrat cu noroc
(si va fie la) ce lucrati, 71/14.
imea, conj. mais", 22/4 ; vezi
ama.
amastic, vb. I meter, me-
!anger*, 116/9
amèastic, vb. I mttcher", 90/3.
390 TACHE PAPAHAGI

Amèrica, sb. pr. Amérique", amirAroin'e, sb. f., pl. ami-

288/
17- räroan'e reine,impératrice",
amin, vb. I tirer (un coup, 95/19-
de fusil)": Cu tufethea tra amirldzii, vb. 1 reposer
se- aminä? si tragi cu ar- l'ombre pendant les heures
ma ?, 271/26. chaudes de la journée (en
aminire, sb. f., pl. aminä'ri parlant des moutons)".
fusillade" : tufechea ca-unä amisticat, A, adj. male, 270/5.
aminare= Cu o singuri des- A.miOr6111, num. m ; vezi
circare de armä, 37/5.
Amincm, sb. pr. petite ville, amtn, vb. I retarder", 313/21.
très belle, dans les mon- amtnare, sb. f., pl. amtnäri
tagiles du Pinde, habit6e ex- ajournement, retard", 253/2.
clusivement par des Arou- amInit, A, adj. ajourné, re-
mains", 15/18. tardé".
amindoAt1A, num. f., 198/7; amInAt, adv. tard", 226/29.
vezi amnAt, adv., 90/19 vezi
milli-WM num. m. tous deux,
toutes deux", 200/23. amnA, perf. dela vb. aman
amintAtic, sb. m., firi plural aller, marcher", 80/8.
gain, bénéfice", 277/13. ambne, sb. f., pl. anzon'i en-
aminte, adv. : (n'i-aduc) a- clume" : l'iftul, e, a-
minte se rappeler", 167/1 monea ctftei Tiganul,
amIntu, vb. I gagner; mettre chiar rege (fiind), nicovala
au monde", 95/20- §i-a ciutat, 8/18.
amirA, sb. m., pl. anziradz amplitit, A, adj. %tress& en-
empereur, roi", 30030. trelacé", 84/27.
amirAlie, sb. f. royaume, amplftèscu, vb. IV surnager,
empire", 68/5. Hotter", 116/1.
amirArèscu, a, adj., pl. ami- amitrA, sb. f., rpl. amure
räresti royal, impérial" ; la mike, framboise", 83/28.
'ad numtä-amiräreascä .1a amurdzitA, sb. f., firä plural
o nunti impiriteasci, 54/i. crépuscule" : seara ne-a-
amirArll'e, sb. f., vezi ami- murdziki amurgul serei ne-
e. lisat inci, 1"/16.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMINEASCI 391

amurtit, à, adj. engourdi, anime, sb. f., Uri plural re-

émoussé", 225/13.
amigi, adv. maintenant", 300/6.
amutiscu, vb. 1V devenir
muet, se taire", 39/27. animisa, adv. au milieu,
an, sb. m, pl. an'i an, an- entre, parmi": anamisa di
née" , 66/27.
an, prep. : an trcia oard =
pour la troisième fois, 17/24. aninghe, sb. f., pl. anCinghi
an, prep. dans", 81/9.
Anadolie, sb. pr. Anatolie" :
ctnd da so irle-Anadolie
cind rasare soarele la ris5-
rit (in Anatolia), 293/18.
anilt, adv. sur, au-dessus,
par dessus, en plus, d'en
haut ; juste, precisément"
analt pri-alztte ti eü spuOi
In afar5 de atitea pe care
eu t le-am spus, 165/13 ; lu-
mea tea di-analt lumea
cea de sus (cereasc5), 169/6.
ariltu, adv., vezi analt : a-
naltu pri mine = asupra mea,
343/19 ; $'trei trei ori analtu
agiumw §i in trei ore toc-
mai am ajuns, 343/27.
aniltu, A, adj. haut, élevé",
24/: (i-qti analtii $'aipeir-
toasii . care e§ti sus (pe cer)
§i departe, 39/15.
anilfu, vb. I ;Meyer, hausser":
=pat murminte
frumos mormint i-am ri-
dicat, 359/27.
nom" : cá azi e deapirlu cu-
aname = càci asfizi e vaie-
rul cel renumit, 262/6.
urfanria a casirei = in mij-
locul sräciei casei, 336/26"
besoin, nécessité" : nu-a-
veam ananghe di vtrnu nu
imi p5sa de ninieni, 311/5,
anintu, 14-7 87/28 vezi alantu.
anipu83i, adv. tout de tra-
vers, de l'autre côté" : loclu-
anapn8a turna riscolia
mintul, 129/33.
anirga, adverb nonchalam-
ment", 225/15.
anirya, adverb lentement",
269/25; ; vezi anarga.
anisi, sb. f., fär5 plural res-
piration, haleine, soulage-
ment" : 't'uncl-anascl altiga
= §i pe ner5suflate alerga,
127)/14 calu-arolu-anasei loa
calul ro§iu risufla, 130/34.
aniOema, adv. (§i sb. f.) a-
nathème" : ana0ema cari (leu-
de xeana = blestemat s5 fie
cine a inventat instreinarea,
44/2.
ana0imi,24 /4 ; vezi anaeea.
m
form5 prescurtati pentru
/ ; vezi adun.
perf. aduncl, 100/5;

www.dacoromanica.ro
392 TACHE PAPAHAGI
an WM tnè dill, vb. I (anginza. re),
.anathématiser", 64/25.
anAvAdèscu, vb. IV ourdir",
243/4.
Ana, adv. dès encore, déjà",
81/5
ancArcAt, A., adj. chargé",
252/
/26.
anciisp, vb. I saisir", 281/19.
Anda, adv. quand", 71/18, 273/9.
andArà, sb. f., pl. undcirun
vacarme nuage de pous-
sière, brouillard ' , 368/4.
andamusèscu, vb. IV ren-
contrer", 131/24-
andès, vb. I tasser, enfoncera
301/26'
andimusescu, 128/14; vezi an-
dcimuseseu.
andbapir, sb. m., firi plural
appui, soutien, aide", 258/18.
andbp, vb. I gayer, gorger",
208/22.
andrAlà, sb. f., firi . plural
éblouissement, trouble, ver-
tige" : di-t v'inea android
ci-ti venia ameteali, 314/13.
andreApta, sb. f pl an-
dreapte la main droite",
116/14, 159/21.
andreApta, adv. i droite",
352/5'
a ndreAffa, sb. f., pl.
areale carellet, grosse ai-
guille", "'he.
www.dacoromanica.ro
andrept, adv. directement",
301 /25 - ; vezi ndrept.
andrept, à, adj. droit"; vezi
ndreptu.
andrupascu, vb. IV *i I ap-
puyer",/
96,24.
andupirAt, A, adj. appuyé",
255/23.
andzAre, adv. i l'aube", 87/24;
di Cu andzare -- din zorii zi-
lei, 219/9.
andzarescu, vb. IV aperce-
voir au loin, entrevoir- ' 225/12.
angin, vb. I appeler les chi-
ens; se dépécher, fuir", 37/5;
tut si-u-angand critrd
s'poutä= toti si o tuleasci
incotro vor putea, 188/19.
angAnAre, sb f., pl. anganári
action d'appeler les chiens",
88/17.
anganAt, A, adj., vezi angan ;
u-avea angtinatei cdtaría
(pistorul) dispiruse, 85/8.
angArlim, vb. I accrocher,
grimper en s'accrochant".
anghedzil, vb. I (angheare)
ressusciter, faire revivre",
342/6. _
inghil, sb. in., pl. anghil'i
ange", 313/29.
anghltl, adv. hitivement, de
an- bonne heure", 188/15.
anew, vb. I, 84/25; vezi an-
chip.
 ANTOLOGIE AROMINEASCA 393

anglitr, vb. I injurier, insul- ansAr, vb. IV sauter°,

ter", 3E9/14.
anginescu, vb. IV respirer ansAr, vb. I saler", 98/7.
avec peine, haleter", 43/i. ansArk, tt, adj. salé", 96/23.
anglrlim, vb. I, 220/24; vezi antavAlescu, vb. IV; vez i an-
angdrlim. livilescu.
angrec, vb. I faire sentir son anavillit, A, adj.; vezi ant&
poids, peser; avoir de la pa- vilit.
resse; insister dans .une pri- antivtlescu, vb. 1V rouler,
ère", 273/; si (se) vautrer, (se) tourner et
nu- ma plindzi ne rugäm (se) retournera, 341/12.
stäruitor sä nu mai plingi, antivIllt, A, adj., 21/9; vezi
164/5 a eta nu-I'l angrica anifillescu.
arncioarci cäruia nu-i era antrèb, vb. I demander", 82/20-
lene niciodatä, 342/3. antrèc, vb. 11 qi III dépasser,
ngricAre, sb f., pl. angficriei devancer", 326/2.
action de peser, lourdeur, anturnisi, mrnperf. de la vb.
poide, 86/31. antòrn retourner, revenir",
angricbs, à, adj.alourdi, 82/
19-
paresseux", 256/7. aninnir, sb. n., pl. (unsnarl
angucèscu, vb. IV deviner, épaulea, 182/4, 304/15.
demeler", 269/20. anamir, vb. 1 compter, dé-
angitsà, sb. f. angoisse', nombrer", 252/31
/6.6. aniimirea, adv., vezi dinanu-
Ani, sb. pr., 168/9' mirea.
an1fur, sb. n., pl. anifure anvarliga, adv., 58/3; vezi an-
montée, pente" : cdvald virligra.
s:oate-anifurlu cälare urci anvArlight, A, adj. entouré,
sui§ul, 366/9. assiégé", 324/39
-aninglstèscu, vb. IV inciter, anvArascu, vb. IV tourner,
stimulee, 333/20. pirouetter", 298/24*
ank, vb. I(anutare) nager", anvArtit, A, adj. tourné",
252/15.
188/31.
.anpatrulea, adv. en grand anvétil, vb. I apprendre (une
galopa, '58/22. nouvelle)", 223/17.

www.dacoromanica.ro
394 TACHE PAPAFIAGI
anvirinAt, A, adj , /21; vezi
nvirinat.
anvtlit, A, adj., couvert, en-
voloppé", 308/n.
anvil-11ga, adv ; vezi avarliga.
anvklighèdzil, vb. I (anvtr-
ligare §i- gheare) entourer,
assiéger", 118/8.
anvirtèscu, vb IV, 85/2; vezi
anveirtescu.
anv'édzii, vb. I, vezi anghedzd.
an'furdzéscu, vb. IV, vezi
an'turzescu.
an'fitrizmA, sb. f., odeur,
exhalaison", 89/31.
aniurzéscu, vb. IV répandre
de l'odeur, sentir", 34/8
aoà, adv., 233/8; vezi aùa.
apAl A, sb. f., pl. apeiri nglaive",
115/12.
apAlA, sb. f., pl. apeil'i laine
sérancée", 244/4.
apAIA, adv. en courant" ;
se-aldsarei = §i in
fuga (in zbor) s'au repelit,
343/18.
ipA, sb. f., pl. ape eau, ri-
vière, fleuvea, 231/34.
apAndiséscu, vb. IV répon-
dre", 68/i.
Apfir, vb. I défendre, proté-
ger", 194/30.
apArAre, sb. f., pl. apeireiri
défense, plaidoirie", 78/24.
www.dacoromanica.ro
apArnAsit, A, adj. abandonné,,
délaissé", 255/33.
apArn'éscu, vb. IV commen-
cer", 242/22.
apcA, forma prescurtatä de
imperf., de la apuc nischf
apcard Sliceani = unii ati a-
pucat spre Sliceani, 23/28.
apcArim, pentru apucarim
(conditional): 'n sus tu munit
si-n'i te-apcarim sus In
munti de te-a§ prinde, 142/22.
a peAnA, sb. f., pl. apen'i §i a-
peane plume", 237/6.
apilpiséscu, vb. IV décou-
rager, désesperer", 353/95.
ApirA, vb. IV unipers.. poin-
dre (en parlant du jour)",
37/3; pers. : se lever de
bonne heure".
apirità, sb. f. pointe du jour":
tu-apiritd-n'i ti sculal =In
Zori de zi mi te sculai, 54 129.
apitruséscu, vb. IV écraser,
écarbouiller", 93/25, 351/2.
apindiséscu, vb. IV, 131/13
vezi apeindisescu
apItitéscu, vb. IV abandon-
ner, délaisser", 168/32.
apfrn'éscu, vb. IV, 79/4; vezi
apò rn'escu.
apléc, vb. I baisser, plier, in-
cliner", ,
24/24, 138/20.
aplèc, vb. I allaiter", 72/16.
 ANTOLOGIE AROMANEASCA
aplicit, A, adj. humble, sou-
mis, baissé", 233/23.
aptd, adv. après, ensuite",
130/14.
apÙla, adv., 85/20; vezi apoi.
apbrtu, vb. I, 155/18;
portu.
apreadunit, A, adj. pelo-
tonné, blotti",/
225, 22.
apreAsfi, sb. f., firä plural
lever (en parlant des ashes).
levant', 226/1o.
après, A, adj., pl. :apre0, a-
prease allumé, enflammé" :
cap apres ! creer zäpicit,
280/6'
aprègii, 273/3; perf. de la a-
prindu.
A prilku), sb. pr. Avril", 296/14.
aprInitu, a, 228/16; part. de la
aprindu.
aprIndu, vb. 11 *i Ill allumer,
enflammer" : tufechile ma
se-aprindu §i armele incep
sä fie descärcate, 297//i.
a prin du, adv. la veille", 204/18.
aprbapea, adv. près, pres-
que", 125/23.
apretchlit, vb. I approcher",
58/26.
apfic, vb. 1 saisir, s'emparer
de, commencer A", 292/3.
apucùt, A, adj. saisi", 216/28.
apufAsèscu, vb. IV &cider
(se) " , 313/24.
www.dacoromanica.ro
395
apuftslt, A, adj. décidé,
solu, fertile", 388/17.
apulitie, sb. f., pl. apulitil
ville", 347/16.
apùn, vb. III être sur son dé-
vezi clin, diminuer" : im4iteata
apuse= frumusetea s'a dus,
193/24 lambärdztle se-ovea
apusd luminile scäzuse (se
mic§orase), 229/0.
apùn, vb. Ill mettre, (s')as-
seoir" 86/ 20
apune, sb. f. étonnement,
surprise, 176/4.
aràd, vb. III raser, gratter,
toucher" : pri la per li$or
lu-arade = pe lingi pär u§or
11 "atinge, 289/27.
arA8A. sb. f., pl. arddz ordre;
amoeurs, coutumes" : nei cil-
noti areidzli= ne cuno§ti o-
biceiurile, 309/4; adv. : Pun
après l'autre", 269/22.
arAdzim, vb. I appuyer",
225/
/ 12*
aràle, 27/15, pl. de la sb.
ario, 328/12 vezi adj. ardli
arùp, vb. H §i IV (areipeare
§i ardchire) ravir", 16/25, 61/ii.
Arùp, sb. pr. nom donné aux
chiens ou aux mulets noire,
177/26.
arisil, sb. f. froc du prétre
ou du moi-he", 102/7.
arktru, sb. n. charrue",
396 TACHE PAPAHAGI
arite, adj., pl. arcIti froid,
glace, 226/27.
arAAA, 56/3o, fem. de la adj.
ara u.
aria, sb. f., 45//5 ; vezi a-
roadet.
arivdu, vb. I ,patienter, sup-
porter, souffrir", 47/20.
Ark', conj. ,mais", 81/10.
arid, vb. 11 *i III, 340/;
/ -; vezi
artd.
a rAdApsèseu §i
arA8Apsèscu, vg.. IV, arran-
ger, ordonner", 68/25, 225/27.
arAdem, sb. n., pl. arddzi-
mud pied (d'une montagne)
exposé au soleil", 285,2/ -; vezi
arklzhn.
arAit, A, adj. disséminé, épar-
pillé, dispersé" : n'i-u mintea
aráitci mi-i &dui imprA§-
tiat, 241/12 ; vezi artescu.
arAmit, ä, adj. fouillé, ron-
géTM, 220/26; vezi artm.
ArAmAnA, 32/2; vezi Armein.
arAnfin, vb. II, 226/26 vezi
arman
arApAs, sb. n. repas", I93/1.
arAsir, vb. IV, 298/21 vezi
ansar no. 1.
arAsèscu, vb.1V plaire", 93/14.
arAspindèscu, vb. IV, 226/;
vezi artspinflescu.
arAstbrnu, vb. I Jenverser, arcire, sb. f. action de je-
frapper à mort", 323/14.
www.dacoromanica.ro
arAsturnit, A, adj. renversé",
217/113.
arAsfin, vb. IV iretentir", 251/23.
arAtèscu, vb. 1V refroidir",
358/13.
sb. n., pl. arale mal",
275/57.
arAIA, ardei d, adj., pl. ardí, a-
rate. miuvais, méchant , cruel,
affreux, vigoureux", 56/30,
328/12, /27; arana mbdirare
fate §tra§nici pornire-ina-
inte. (conducere) are, 342/17.
arAft, adv. ,,mal; beaucoup ;
complet" : scoati-t oamin'i,
scoate-aräil scoate-ti oa-
meni, scoate cit mai multi,
'/28; irn'ie arcin pustiu
complet, 220/20.
ArAvle, sb. pr. Arabie", 120/2.
arAzbdifi, sb. n., pl. aräzboaie
mdtier à tisser", 228/4.
Arbinès, A, sb. pr., pl.. ifr-
bine,si,Arbinease Albanais",
5/
12.
arbinOscu, A, adj., pl. arbin-
,sep`i ,albanais", 322/14.
Arbinqle, sb. pr. Albanie",
324//28
Arb4Ame, sb. pr. l'enserrible
des Albanais", 278/27.
Arbure, sb. n. arbre", 86/18.
ter" ; vezi aruc.
 ANTOLOGIE AROMANEASCA
arcit, A, adj., 311)13; vezi a-
rucat
archisur, vb. I glisser% 717/4;
vezi aleichiusur.
arco are, sb. f, pl.
froid", 2c0/7.
arcurbs, A, adj. frileux, gla-
cial", 338/22'
arcutèscu, vb. IV
rouler, tuer", 1.3/31 ; vezi a-
rucutescu.
Arden, sb. pr. Arden", 187//.
ardire, sb. f., pl. ardiri ,ac-
tion de bailer, incendie",
319/16.
ardu, vb. ll §i III braler, in-
cendier", 192/93.
arè, interj. eh !", 83'21.
area, adv. ,rarement", 256/6.
areapitA, sb f. naile", 189/17.
ArèndA, sb. pr. région en
Grèce (près d'Aspropota-
mos), où une fraction des
Aroumains descendent pen-
dant l'hiver avec leurs trou-
peaux", 24/i.
arghiandA, sb. f.
noscut).
arhle, sb. f. ncommencement,
début", 24/6.
arhier6a, sb. m.
162/23 (savant).
arhiusèscu, vb. IV commen-
cer", 307/23; vezi algursescu.
397
arhundèscu, A, adj. aristo-
cratique", 219/2.
Arhundu, kadj., pl. arhundzW,
arhunde ,riche", 7/3.
arcori sb. m. hérisson", 344/16.
ariditinA, sb. f., pl. ariditira
racine", 315/25.
arihate, sb. f., pl. arilult tran-
(faire) quillité, repos", 259/19.
arihitipsit, A, adj. calmé,
tranquille", 5/7.
arinA, sb. f. sable", 311/30.
aripA, sb. L, pl. arichi
flanc (d'un troupeau), pro-
tection", 107 308/7.
aripidinA, sb. f., pl. 41ripidin'i
penchant, pente ", 269/21,
309/22'
aripidinèdzii, vb. I pencher,
descendre vite une montée",
91
22.
aripidinbs, A, adj. (endroit)
pencil& en pente", 3(5iio-
arivine, sb. f, pl. arivdnri
amble" : si-el si s'ducii a-
riv(inq §1 el sA joace (mer-
gind) in buestru, 129/12.
(necu- aribA, sb. m., pl. al-11)&1z
grand charr.iot", 8/6.
arichèscu, vb. IV ,ravir",
338/32; de la infin. anichire
prélat", (vezi arap).
arid, vb. II *i III rire, se
moquer, tromper, duper",
7/20. 228/4 ; i ocl'il'i-nii mi-a-
www.dacoromanica.ro
398 TACHE PAPAHAG1
rtdu? sau ochii trtei
lnali?, 66/31.
.aricieire, sb. f., pl. artderi
action de rire, rire, mo-
querie", 308/23.
ar18ipséscu, vb IV, vezi ard-
8dpsescu.
arklem, sb. n., 193/14 ; vezi
areiclztm.
artèscu vb. IV (se) rarifier,
(se) clairsemer, (se) dissi-
per"; oarnin'il'i artirei oa-
mpnii s'au imprà§tiat, 307/7.
ariez, sb. n. roseau à ba-
laie, 16.
arim, vb. I fouiller", 233/14.
artpa, sb. f., pl. artpi escai-
pement, precipice", 35/28.
arts, sb. n., pl. artsute rire",
96/18.
artsèscu, vb. IV plaire, ai-
mer", 302/26; vezi ardscscu,
artsit, A, adj agréable, sym-
patique", 3L8/0.
artspandéscu, vb. IV, 232/5
vezi
artspIndèscu, vb. IV répan- irma, sb. f., pl. arme arme",
dre, éparpiller, dissi per",
11r5..
artspIndzascu, vb. IV, 309/25;
vezi artsptndesca.
ar4critbr, sb. n., pl. ar4cri-
toare devidoir", 10/19.
arifèscu, vb. IV, vezi aril- arman, vb. ll §i Ill,39/2; vezi
tescu ; fartti c., ca Grec armtn.
www.dacoromanica.ro
a intrat panica in tine ca la
un Grec, 7/7.
artflme, sb. f. réfroidisse-
ment, froideur, froid",
arta, sb. n., pl. arturi rivière",
9/5; sVind-artii vie me-
reu (ca apa unui Hu), 297/5.
armis, a, adj , pl. arma0",
arruase resté, demeuré",
/6; vezi armtn.
armita, sb. f., pl. arrneite beau
costume choisi pour le fi-
ancé ou la fiancée" ; pi-ar-
mase cu armata di leitudz.
§i a r5mas In podoaba de
flori 102/7 ; di- 1 tnvescu-ar-
de-§i imbraci cos-
matile
tumele impodobite, '7/2.
Armate, sb. f. pl. armes",
139/23.
armatulime, sb. f. l'ensem-
ble des armatoles", 268/1.
armatula, sb. m., pl. armatu-
!adz armatole, homme d'ar-
mes".
37/24.
Arman, a, sb. pr., pl Armin%
Armòne Aroumain,
dire Roumain de Macédoine,
Pinde, Thessalie, Albanie",
20/4
 ANTOLOGIE AROMANEASCi 399

ArmAnime, sb. pr. l'en- sb. f., fill plural

semble des Aroumains", 42/n. rosée", 16/2.
armAnèscu, A, adj , pl. arma- AromAn, A, 184/5; formä sa-
nesti aroumain", 54/19. Vantä pentru Armón.
Arnanire, sb. pr. l'ensemble Aromtn, A, 28'/I ; vezi &attn.
et le pays des Aroumains", aròput, sb. n., pl. aropute
304/ trot, bruit de trot", 27°/4.
/2.
armAtulime, sb. f. ; vezi ar- ar0(ü), e, adj., pl. aros4 a-.
matulame. .rosi rouge",/
54, 149 3°7/18.
armAtusèscu, vb IV armer", ArpA, sb. f, pl. arpe aile",
55/15. 277/i; vezi aripd.
armAtusit, A, adj. armé", arsir, vb. IV, 23/13; vezi ardsar.
345/13- irsu, A. adj. balk, incendié,
Armein, A, sb. pr. Armé- chauffé (en parlant de la
nien", 9/1. four)", 94/33, 312/28 ; vezi ardu.
Armirò, sb. pr. village grec, arOne, sb. f. -honte, pudeur",
près de Volo, oVescendent 51/2i ;ca te-arsine mi fitesi
pendant l'hiver les Arou- ca m'ai ficut de /is, 3°4/27.
mains Fär§erotia, 22/19. Arta, sb. pr. localité en Grèce
armin, vb. II §i III re-ster", (golf d'Arta)", 87/5.
17/29, 312 32 (arma(z, pref.) arùc, vb. I jeter, lancer"
ArmIn, á, sb. pr., 5/ 16//21' ca Nica
vezi Armin. cä Nica se zvircole§te in chi-
Arrninùme, vezi Ar nciname. nuri, /29; 'n sus tu mung
armInèscu, 5, adj., vezi ar- s'n'arucdm sus, in munti,
mcinescu. sà ne ducem, 55/17.
arnèclzù, vb. I hiverner, pas- arucit, A, adj. jeté, lancé",
ser l'hiver", 58/23. 255//22'
arnire, sb. f. action de ba- arucatèscu, vb. IV router,
layer" : i tu-arnire §i pe avaler, engloutir", 9/a, 226/9
cind mAtura, 95/27. slabd, - arucuteaste.
sb. n., pl. arniuri quar- buni sau rea, el mininci,'84/24;
tier, demeure d'hiver", 289/17. vezi arcutescu.
aroAbuld, sb. f., pl. aroabule arucutlt, A, adj., 180/8; vezi
pesse, (sapin)", 23/22* arucutescu.

www.dacoromanica.ro
400 TACHE PAPAHAGI
arucutòs, A, adj. rond, ar-
rondi", 316/i.
aritd, A, adj., pl. arudz, a-
tilde mou (en parlant de la
laine), tendre", / ;cd e-
146 /4 -
ram nica arad .pentrucà aruèseu, vb. IV rougir",
eram Inca fraged, (neobi§-
nuit cu greufitile cärävinA-
ritului), 342/1.
arudzinA sb. f. rouille", 313/27.
arudzinit, A, adj. muffle,
60/14.
ariiga, sip.. f. salaire, appoin-
tement fixe", 118/18.
arkga., sb. f. Pentrée dans
un pare à moutons", 249/24.
arujèscu, vb. IV hennir",
266/6, 366/7.
arujire, sb. L hennissement",
269/15.
arumAne, sb. f., pl. arumcita
brochette de foie entourée
de l'intestin", 298/8.
ariingu sb. n., pl. arunguri,
partie d'une fork transfor-
mée en paurage", 290/17.
aritnic, vb. I glisser", 316/2;
vezi alunic.
aril!), vb. IL i III rompre,
faire irruption" : arupse dit
tufa peidurirei a venit din
frunzi§ul pidurei, 86/10 a-
rupsem pi tu n4i. ne-am asapAre, vb
fäcut drum printre ei, 232/2.
www.dacoromanica.ro
ariiptu, ä, adj. rompu,
chiré", 7/13, 274/11.
Adis, A, sb pr. Russel, 9/2°
arias, à, adj , pl. arup, aruse
rougeare, blond", 32/34.
226//13
aruine, sb. f., 226/12; vezi ar-
#ne.
aru'it, fi, adj. rougi", 256/3.
artmèdzii, vb. I faire honte,
avoir honte", 9/9.
arunds, it, adj. honteux,
modestea, 99/26'
aruunèdzii, vb. I, 2)7/5; vezi
arupedzil.
aruvinat, A, adj. aspergé,
arrosé", 252/8, 335/9.
aruvinèdzii, vb. I (aruvinare)
arrosser, asperger".
as, adv. soit" : as s'hibe
las' sä fie, 92/22.
asap, vb. I néchapper, (se)
sauver", 42/9
asapir, vb. I faire jaillir des
étincelles (en battant le bri-
quet) ; produire une lueur
rapide et passagère" ; as-
cipirtndalui ca nfinearlu
§i scaparind cu amnaru1,34764.
ascipit, vb. I se coucher (en
parlant des astres) ; avaler",
307/
13.
, conditionalul
vb. ascap : cal vai poatul
 A NTOLOGIE ARON' ANEASCA 401

s'n'i-ascdPare = cui o si asime, sb. f. argent', 37/24,

poatä si-mi scape, 316 /
7.
ascap it, A, adj. échappé, asimcò, sb. m., pl. asimcadz
sauvé",81/16.
1
argenierie", 15/28.
ascapitit5., sb. f. coucher (du Astn, sb. pr. nom de famine",
soleil)", 2'9/9. 26//25.
aschère, sb. f., pl. ascheruri Asindz(1), adv. aujourd'hui",
armée", 39/20. 71/93 vezi astindz(t).
aschirlt, sb. m., pl. arschir- aslAn, sb. m. lion ; piastre
Iddz soldat", 84/13. ( monnaie turque)", 279/11r
298!
ascilnAt, 5, adj. accroché", / 27'
252/2; -; dela vb. ascalnu. Aslä.nbegA, sb. pr. nom de
ascipitAtä, sb. f. tombée du bey albanais" 277/17.
jour",. 311/18 ; vezi ascdpitatd. aspAr, vb. I (aspdreare)
ascitchIfi, vb. I crachee, effrayer, effarouchee, 8/19.
44/23- aspArgu, vb. III §i II dis-
ascfiltu, vb. I écouter, obéir; perser, casser, briser, dé-
craindre"; ne4i di-asporismd truire, tuer", 21/23 ; 17-as-
= ei habar n'au de paqu= i-am ucis, 23731, 378/6.
frick 278/6. aspArimA, sb f. alarme, fray-
ascumbusèscu, vb. IV re- eur", 163/21.
trousser (les manches)",I44/8. aspArismA, sb. f., 278/6; vezi
ascumtà adv. en cachette, asparimd.
en tapinois", 295/22. aspArtu, A, adj: dissous,
ascumtisii, sb. n, pl. ascum- cassé, brisé, gité", 220/18.
tipri cachette, recoin aspAreAt, A, adj. effrayé,
277//2. effarouché", 58/9.
asciimtu, A, adj. »caché"; aspAr6s, 5, adj peureux,
vezi craintif ; épouvantable, ter-
ascfindu, vb. II cachee. ri fiant", 336/3.
asatur, vb. I secouee, 229/15; aspèl, vb. I laver, blanchir",
n'i te-ascuturi tu pdzare 20/27.

mi te scuturi (dansind) in aspilAt, A, adj lavé, blanchi",

piao, 304/29. 166/1.

26

www.dacoromanica.ro
402 TACHE PAPAHAGI

aspindzur, vb. I pendre, 132A zmucii cit colo,

accrocher", 344/19. astript, A, adj. jeté, lance,
aspic', vb. 1H i II dire. rac- azvirlit, 274/s.
conter, montrer" : $i- n'i se- astrApie, sb. f., pl. astrdpii
aspase semnu mare *i mi dclair, foudre", 120/3.
s'a argtat ceva neobi§nuit, astreihA, sb. f. avant-toit",
21/1. 315 /
/8
astAliiii, vb. I rencontrer astrIchèseu, vb. IV essoucher,
quelqu'un (chemin faisant), extirper, sécher",/
3°, 28.
&passer'', 33/15, 51/5; ctrvd- astitp, vb. I boucher, gayer",
nrile-astelard la munte 40/10.
caravanele au trecut la munte, asitcl, vb. I suer, transpiree
242/29.
85/30.
astArA, adv. ce soir," 65/6 asudAt, A*, adj. en sueur, en
astAPIAt, A, adj. rencontré" transpiration", 206/18.

tu astariate cdriati atitn, vb. I sonner, battre",

In drumuri intretgiate (aci, 227/16, 313/35
/ die va-l'i
;
-

poate §i pindite), 267/23. asmatä = cite i-o fi tras

astA.SeArA, adv. ce soir", 306/6. (bgtind-o), 79/23.
astès, A, pl. astest, astease asunAt, A, adj. ; v_ezi astin.
é'eint", 169/17 ; vezi astinga. asvinsu, A, adj., 206112; vezi
astimtu, A, adj., 272/15 ; vezi uzvingu.
astes. asà, adv. ainsi, comme-ça",
astingu, vb. llf §i II éteindre, 159/24
rouer (de coups)", 263/4 asè, adv., vezi asa; vol,
Astindz(1), adv. aujourd'hui", dc-a,se voi, Ro -
311
12
mini, de prin pgrtile acele,
Astindzä, adv., 88/11 ; vezi aS- 34/15.
tindz. asl, adv., vezi ap; asi... ast-
astingu, A, adj., pl. astindzi, fel 21/10.

astfadze gauche", 137/4. asite, adv. ainsi, de méme",

as-M.1ga, adv. A gauche", 226/32.
123/24. astèptu, vb. I attendre", 16/16.
astrAg, vb Ill si II ,(se) jeter, astèrgu, vb. 111 §i II essuyer,
lancer" : mi-astraNu nclo effacer", 80/4.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMA/VEASCX 403

-astèrnu, vb. 1, Ilsi 111 étendre ailite, adv. kid, 278/12; vezi
paver", 229/6.
a7tiptit, A, adj. attendu", aumbrAtà, sb. f., pl. aumbrät
254/32. ombrage", 86/8.
aOirnumlntu, sb. n., pl. aùmbrà, sb. f. ombre, appa-
tirnuminturi chabraque ", rence", 16114; - i-aumbra?
128/32 j dar streinul acesta ?, 308/22.
aOirnat, sb. n. lit, literie, aumbrscu, vb. IV ombra-
ger" 201/11.
couche", 202/24.
aOirnitt, 6, adj. etendu", aumbrbs, A, adj. ombreux",
t71/12.
282/1.
at, sb. m., pl. at cheval", afingu, vb. II si 111 oindre".
aurAscu, vb. IV hair ; s'en-
320/13*
nuyer", 188/32.
Athina, sb. pr. Athènes",
aurlare, sb. f. hurlement ;
188/1.
action de faire descendre",
Atica, sb. pr. province en
269/16.
Grèce", 188/22- aùrlu, vb. 1 hurler, fourrer,
atlà.ze, sb. f, pl. atlazuri sa- mettre dedans, 8/14, 343/10 ;
tin", 297/29.
mi-aura nuntru mä bag
atùmtea, adv. alors",/9/ 12. (vir) iniiuntru (in apa), 343/39.
atiint, adv., 327/31; vezi a- a0(.1), sb. m., pl. au# vieux,
tfuntea. vieil, vieillard, 20 6,
atea, 43/5, pentru aduted, imperf. 301/1.
vb. aduc. au0.me, sb. f, färi plural
atek, fem. de la ate!, 25 16. l'ensemble des vieillards ;
atèl, atei, adj. dem. ce, celui", vieillesse", 10/5.
225/28* au0.tic, sb. n., farà plural
Oa, adv. y", 267/14 ; aria vieillesse", 10/8.
de-atia din ce in ce mai sb. n, 3'2/18 ; vezi
mult, 92/16. atqatic.
al:la, adv. id", 289/13. au0scu, vb. IV vieillir",
al:altar', adv., 392/; 200/23, 232
aCartari, adv. avant-hier", au0scu, A, adj., pl. ai4W1
295/10* vieux".

www.dacoromanica.ro
404 TACHE PAPAIIAGI

avarllga, adv. autour", avinitic, s. n. gibier, chasse",

avArliga, adv., 193/26; vezi 96/10, 327/24.
avarliga. avtie, sb. f., pl. avlii court",
Avdi-Pisè sb. pr. Avdi-Pa- 364/s.
che, 22/3. avocit, sb. m. avocat", 76/ig
ivdu, vb. IV (avdztre) en- (savant).
tendre, ouir, obéira, 9/12r 47/23. ivrà, sb. f. fraicheur, zé-
sb. pr. beau village phyr", 16/3.
aroumain dans les montagnes avrds, 'A, adj. frais", 252/2
du Pinde, incendié plu- avùt, A, adj. riche", 10/9,
sieurs fois par les ennemis 226/15.
de la vie nationale des A-. avla, adv. A. peine", 65//5.
roumains",'6/11, (vezi fig. 26). aviisit, A, adj. haté, presse,
AvMA, 303/8 vezi Avdeld. . 343/33.
sb. pr. habitant axeànà, sb. f, pl. axeane,
d'Avdela", 343/31. 333/12; vezi xeand.
av8il'itèscu, A, adj. d'Av- axèn, A, adj., 336/14; vezi xen.
dela", 146/33 Ail, adv., 255/32; vezi azi.
avdzit, A, adj. ouY, entendu, azboAir, vb. I (azbuirare)
renommé, célèbre", 42/6. voler, s'envoler",g5/2, 309/21.
aveAre, sb. f., pl. ave4 for- azbòr, vb. I, 46/5; vezi az-
tune, richesse", 302/14. boair.
avègl'Iti, vb. I (avigriare) azburfit6r, e, adj. ailé, qui
veiller, garder", 98/16. 2
vole'1,66/12.
avère, 319//8; vezi aveare. azghèr, vb. I Wee', 261/1.
sb. f. violon : azgniràre, sb. f. action de
di at/74111a i fära I6utari, béler, b élem ent", 230/14.
157/11. Ail, adv. aujourd'hui, 332/2.
avigl'itòr, e, adj. gardien, azvirntu, Al adj. défait, vain-
veilleur", 313/26. cu", 281/24 ; vezi asvinsu.
avin, vb. I chasser, pour- azyjmturAre, sb. f, pl. az-
suivre, presser", 229/26. vimturdd action de sécher
avinire, sb. f., pl. avindri au vent, chasse-neige", 222/29.
action de chasser, chasse", azvIngu, vb. III vaincre",
259/
96/4' /15*

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 405

azvistuslt, A, adj. échaulé", azvbm, vb. Il (azvumeare)

127/2. vomir, sourciller", 158/5.

An, prep., 87i; vezi in. Alf, adv. aussitôt, des que",
Antru, prep , 81/i ; vezi so/8.
Of, pron. refl,, 82/t; vezi

b a !, adv. non, du tout ; mais", main dans la région de Za-

253/17. gori", 287/18.
babagam, A, adj. vaillant", BAilu, 347/7; vezi
145/1g. bAir, sb. n., pl. baire cordon,
bibà, sb. f., pl. babe vieille lacet, lien,' amulette", 162/10,
(femme)", 120/27. 274/20, 298/20.
bag, vb. I. mettre; com- BaitAni, sb. pr. endroit te-
mencer, &cider ; (se) con- nant de Perivole", 231/31.
cher, (s')asSeoir", 22/13; Balamacèn'I, sb. pr. mem-
pui- bres d'une grande famille de
ck 29/3; s'btgei si-u da= a Feirgroria,I
34,28.
stiruit sa o dea, 64/7; anvi- bitsam, sb. n. baume, élixir",
tai cei bade tacifi am a- 27/5.
flat a formezi turme de biltà, sb. f., pl. beilt(t) eau
tapi, 223/20; call di vol va stagnante", 37110.
s'bagel nand = care dintre BAltà, sb. pr. nom d'un en-
voi o sA invingl, 278/23. droit près de Veda", 21/2.
sb. m., pl. bad fro- bAltu, sb. n., pl. balturi lacet,
mager", 51/12. lacs, 269/28.
Bifa, sb. pr. village arou- sb. pr. nom donné

www.dacoromanica.ro
406 TACHE PAPAHAGI
aux chevaux et aux chiens
de couleur bigarrée, surtout
la tête", 345/23.
bAnA, sb. f., färä plural, vie",
292/2*
bAndà, sb. f., pl. Mudd §i
bande bande, troupe", 278/7,
343/3.
bArà, sb. f., pl. Uri marais",
339/328
sb. f., pl, bärglii.barbe"
1.34/13.
Bardanica, sb. pr. ?,nom de
famille", 295//.
bArirn, adv. au moins, du
moins", 312117.
ba(ü), vb. I baiser, em-
brasser 44/13.
bat, vb. ll i III battre; bou-
gir; chanter", 23/11, 26/8,
Pisuderea cä nu s'bate
Pisuderea nu poate fi bätutä
(invinsä), 23/16; beitea ca
flueara= cinta din finer, 86/8.
bAght, A, adj. mis ; jeté,
couché", 3"/14.
BAlAsà, sb. pr. nom d'un
village aroumain dans le
Pinde", 305/8.
lAnèclzii, vb. I vivre", 269/3.
bArbAt, sb. m. homme, mari",
23/18*
barbAt, A, adj. viril, coura-
geux", 146/2.
www.dacoromanica.ro
bArbile4te, adv. virilement,
bravement", 281/27.
barbätescu, A, adj. viril, é-
nergique", 279/24.
bArbbs, 5, adj. barbu", 271/15.
bartAt, sb. n., pl. bärtate,
252/; brdtat.
bariite, sb. f., färá plural
poudre à canon", 323/29.
b4Are, sb. f., 51/15; vezi :
b4e Are; sb. f., pl. beigri ac-
tion de baiser, baiser", 35 / 20
b4eAt, 5, adj* baisé, em-
- brassé",
sb. f., pl. 66'1%17,34114;
vezi :
bfititnie, sb. f., pl. bdtän'i
moulin à foulon", 341/4.
bAtekre, sb. f. action de
battre, de jouer d'un instru-
ment ; chant des ofseaux" :
cc'z' nu se-aläsa di bäteare.
cáci nu se lisa de cantat
(nu contenià de a cinta),
86/17.
batitt, 5, adj, battu, exposé
au...' 286/23bdtut di videald
expus luminei, 229/20.
BeAla, sb. pr. nom d'un vil-
lage aroumain, N. V. Mo-
nastir", 16/26,
BeAla-di-sus, autre village
aroumain, près de Beala".
beAli(û), e, adj. blond, blan-
chitre, flave", 291/12.
 ANTOLOGIE AROMÄNEASCA
beAre, sb.f. action de boire":
ni trt beare nici de biut,
141/23.
beAtl, vb. II boire", 27/6,233/2.
Bèci, sb pr nom hongrois
donné 5. Buda-Peste".
béqIii, e, adj. pl. bed b1an-
chatre, flave", 22120, 31/9-
bel, sb. n., pl. bedle petite 112/29.
pierre ronde servant aux Bilina, sb pr. nom de femme",
jeux de enfants",/
310, 22.
bel, 5, adj. blanc et un peu
blond".
Bèlu, sb. pr. nom donné aux
chevaux et aux chiens", 374;
vezi adj. bel.
BerAt, sb. pr. ville au centre
de l'Albanie, habitée en
grande partie par des Rou-
mains", 26/17.
bès(5), vb. IV (bi,sire) péter,
vesser", 9/g. ---
bèsa-b6s, loc. adv. formule
de serment des Albanais
signifiant je jure Made',
279/4.
bèsä, sb. f. serment (des Al-
banais), fidélite ; Arbines-
besli pri dzinuctqu .cre-
dinta Albanesului e nu15.
5/
12.
sb. m., pl. bet »bey, gou-
verneur (turc ou albanais)",
161/21
sb. n., pl. bidel'i
www.dacoromanica.ro
407
125/27.
impôt personnel",
Biclini, sb. pr. nom d'un bey
turc", 42/7.
bifA, sb. m, pl. bifezdz cau-
tion, hypothèque", 311/26.
bi Iès, vb. IV, 81/3.
biléscu, vb. IV ôter la peau,
dépouiller; blanchir (la toile),
325/
/ 30.
bil'é, sb. m., pl. bil'eadz em-
barras, embêtement".
bil'eAe, sb. f., 79/21 ; vezi bil'e.
bin6c, sb. n., pl. binecutb
cheval de selle", 41/18.
blni, adv bien", 82/24.
birbéc, sb. .m., birberi b
lier", 289/25.
sb. m., rossignol",
39/5, 289/7.
birbir, sb. m., 162/29; vezi bir:-
611'W.
Birina, sb. pr. nom d'un an-
den village aroumain en Ma-
cédoine, N. Monastir", 198/19,
biseArca, sb. f., "/I ; vezi :
biseAria, sb. f., pl. biseriti
290/24
bitarnu, A, adj. vieux, an-
cien", 40/14.
bitisescu, vb. 1V achever,
finir, terminer", 230/e.
bitirnu, A, adj., 108/i ; vezi bi-
ldrnu.
408 TAME PAPAIIAGT

Situle, sb. pr. nom donné blizche, sb. f.,p1. bluchi bande,
par les Aroumáins à la ville horde", 366/2.
de Monastir", 89/5. bluim! interj. onomatopéique,
bitèscu, vb. 1V, 118/16; VeZi 344/4-
bitiséscu. boAte, sb. f., pl. hot( voix" ,
biutizrà., sb. f. boisson", 777. 320//6*
bizbire, sb. f. ,bloc (de bobb, interi., '22/18.
pierre)", 90/14. bdie, sb. f., pl. Hi taille",
bilbaèscu,vb. 1Vbredouiller", 252/23.

229//32. bórge, sb. f. devoir, dette",

binèdzii, vb. I, 19/21 ; vezi bd- 164/22-
nedzit. Bbsna, sb pr. Bosnie, 55/93
bIrbAt, vezi bcirbat. b4e, sb. f., pl. boi fan-.
birbirittà, sb. f., pl. birbt- tôme, revenant",
rate flamme",/
309,24. sb. m. boeuf", 9/.7 ; art.
birdà, sb, f., pl. birde sorte bon, 312/5.
de traquet à un métier brad, sb. m., pl. bradz sa-
tisser, vatale", 242/10 pin", 148/5.
birn(u), sb. n., 107/19, 108/3
bring6., sb. f., pl. breindzi
vezi brcin. chainette, meziottes", 119/16
!Aril te, sb. f, 187112; vezi be- braf(ü), sb. n., pl. brag"' §i
'rate. brag bras-, 977.
bitihci, sb. m., pl. bllthcietiz bran, sb. n-., 225/25; vezi
roué, filou", 313/7. brasime, sb f fil de soie",
blastim, vb. Imaudire", 46/24. 204//22-
BlAta sb. pr. nom cl'un vil-. brafit, sb n, pl. briitate
lage aroumain, S E. Casto- brassde" 842/4; deade soarle
,
ria, 233/9_ trei breilate soarele s'a in-
blastem, sb. n., pl. bleistecime nältat pe cer de trei suliti,
malédiction. ", 44/24
40/21.

blastimAt, adj. coquin,

A,
znaudit, abominable", ,115/30.
blistem, 73/i; vezi bleistem.
blistimit, g, 44/5; ; vezi
tima t.
bre!, interj. hé", 24/19.
brin, sb. n, pl. brine ceinture
(de laine)", 129/18.
sb. f, firà plural
,herbe large qui pousse

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE ARONIANEASCA 409

dans le montagnes", 244/25. bujdr, sb. m. pivoine un

bri-A.scA, sb. f., pl. brogi bujor di featd un beau
tortue, grenouille", 122/8. brin di fille", 252/27.
bruèscu, vb. IV regarder", buiù che, sb. f. troupeau,
86/ 276/ harde", 269 r9 ; vezi bluche.
3
bruin-16.r, 213/11, §i bumbAc, sb n., coton", 225/10.
Brumb.r, sb. pr. Novembre", bumbkr, sb. n., gros intestin
328/27- (de mouton) farci du foic,.
br ùmA, sb. f., gelée blanche, du coeur et de la rate de
frimas", 269/7. l'animal", 298/8.
bucAtA, sb. f. pl. buceit mor- bumbuneAdza, vb. I unipers.
ceau, miette", 281/8. tonner,gronder, flamboyer",
259/
bùclà, sb. f. sorte de petite /16.
seille servant à apporter de bumbunidzire, sb. f. ton-
l'eau à boire", 295/11. nerre" , 260/18'
Bucurèsti, sb. pr. Bucarest", bun, A, adj. bon", 25/5.
127 /
/6- bun, adv. bien' : trd bun
bucuri5s, A, adj. joyeux", de-i de bine, 65/12; bun
BuctivAld, sb. pr. nom d'Une se-of---(de) bine si ai (parte),
famille 225/5.
aroumaine, célèbre
dansl'histoire des armatoles", bunaoirà, adv,par exemple",
369/
301/ 305/22.
Buclà.gi, pr. membre de
sb. buneätä, sb. f. bienfait", 94/31.
la famille de Bucuvold",294123. sb. pr. nom d'homme",
bit iza, sb. f, pl. budzci sau 276/12.
budzt lèvre, bord : '1 yd- bu$, sb. m. poing", 226/19
timará budzd dc-onzqre = bilICU) A) adj. chitin", 254/20.
l'au omorit pe tärmul mirei, Bi.t$cu, sb. pr. nom donné
38127 era budzd cu budzd aux chevaux chitins", 340/21.
= era revirsat pini la nive- Bt41cA, sb. pr. dim. de
lul tirmurilor, 343/28. (Haralamb u§)", 342/15.
bulátä, sb. f. abri (pour les bate, sb. f., pl. but barrique
tonneau" , 304/4
animauxr , 3 43//32'
bujind, sb f. joli broc de bùzà, sb f. lèvrea, "7121 ;
porcelaine", 343/32' vezi budzd.

www.dacoromanica.ro
410 TACHE PAPAH A (1 I
CA, conj. ,comme, environ, que
(comparatif), un peu, à peu
près ; ved ca xeand W-a-
n'siurzeage vAd cá (pasa-
portul) miroase a strein,
176/6
ca, conj. afin que",
Cacarad6, sb. pr. nom de
famille", 22/1.
Caclandbni, sb pr. armatole
aroumain, célèbre par son
héroisme, qui a lutté contre
Ah-Pacha", 367/7.
cacii, adv. en vain", 88/11.
cacurizic, A, adj. malfaiteur,
misérable", 85/22-
cad, vb. II tomber", 26/11.
cifcalà, sb. f. orbite", 182/30.
ciftu, vb. I ,chercher, de-
mander", 28/2o, 07/ 280/
calind, sb. m., pl. cafmadz
désir, regret, vive douleur,
peine", 46/19, 389/5.
cAir, sb. n., pl. caire que-
nouillée", 239/28; gioaccl-au$i
cu perla cair - joacä
Cu pärul (alb ca) fuiorul, 298/19.
cal, sb. m, pl. cart cheval",
268/14'
alai-a, loc. adv. c'est heu- cAnda, adv. comme
reux que... a, 228/21.
www.dacoromanica.ro
calcu, vb. 1 fouler aux pieds'.
enfreindre". 818, 55/18 ; rile i
ciaorla s'a tinut dirz, 228/18.
cile, sb. f., pl. cciritui voie,
chemin, route; voyage, mo-
yen" : omlu a calirei °mu'.
dreptätei, 88/7; va s':radze
cale mine= mine o si por-
nim (o sè avem de umblat),
213/20 cale-am bar ca
la
unde drum-bun (sä
?
vi fie) cu micii (co.pila§ii)?
286/24.
cal00:0, A, adj. ,mouton (chè-
vre, brebis, chevreau, bouc,
.etc.) blanc et avec des ta-
ches noires sur la tête, et
surtout autour des yeux",
22/21, 254
sb. pr. nom d'homina.
et de famille".
cali$, e, adj., "8/26; vezi ca-
lé,s'u).
caluTreMia, sb. f. religieuse,
nonne".
cAtna, adv. plus". soin , cama
tr'oar' mai curind, 249/17.
can, adv. point du tout%
19/13.
ca
§i end, 278/5.
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 41

Cap, sb. n., pl. cdpite téte, cid, prom. rel. qui, quel, le-
chevet, bout, commencement, quel, chacuna, 281/9.
chef" : deadirei cap loc. adv. qui salt",
di-arlii lacrimile au ince- 93/3.

put si curgi §iroaie, 192/20 carnavil, sb. m. carnaval",

da cap ctranarri,_ se ivesc 301/21.
cirivinarii, 242/; tu caplu a cirne, sb. f., pl. Ccirniiri
prumuveartirel. la inceputul viande", 128/10.
primiverei. 256/17;
/ ; s'da CArpina, sb. pr. nom de
cap _-= a inceput si apari, femme", 126/21.
207/22. cirte, sb. f.. pl. ccIrtf livre,
capiclAn, sb. m., 225/30; vezi lettre, acte, papier", 294/23,

capitan. 336/
/ 30.
capit, sb. n. bout, extrémité", carupila; sb. f. arme, fusil",
314/19. 55/14.
pl. cclpri chè- cbsä, sb. f., pl, ctIsl maison".
sb. f.,
vre.t, 02/8. ask', adv. i la maison", 81 3.
cara, conj. si, en cas que ; ca q fi), sb. n., pl ccisurl fro-
alors" : oard-bund cara mage", 109/7.
drum bun, atunci, (daci-i cat, vb. I chercher, regar-
a§a), 212/1; cara s'nu eral der"; 82/e,
tine daci nu erai tu, 231/35, cati, sb. m., firi plural juge".
caramfilA, sb. f. fleur res. 78/4.
semblant au tournesol",224/23. ci0e, adj. rel. chacun, cha-
Carivi, sb. pr. localité 6/1 que", 95/7.
Thessalie", 21/28. cat, vb. I saisir, prendre,
sb. f. viande", commencer", 81/11; vezi a-
(formi firproteasci pentru cata..
carne). Catènu, sb. pr. nom de fa-
care, pron. rel., vezi cari. mille", 34/19.
cirea, adv. une fois que, cAtità, sb. f. perce-neige",
a près que, aussitôt, dès que", 224/
/17.
343/1. cavil, sb. n. flilte à cinq
sb. pr. ,nom de fa- trous des bergers roumains",
mine% 35/i 206/Is.

www.dacoromanica.ro
-412 TA CHE PAPAHAG I
cA, conj. que, parce que ; si',
80/8, 202/15.
cachifuséscu, vb. IV se fi-
cher, bouder", 48/8.
sb. f., pl. cdciule bon-
net" : tri vinie cdclua divar-
liga, ma s'a 64, dar, 87/33.
cActitlà, sb. f. bon-net", 276/5;
vezi cdciud.
cadzitt, A, adj. tombé", 25/19.
ahtèscu(mi), yb. IV rire cäbigar, sb. m. moine", 101/8.
aux éclats, niourir de rire",
305/1.
ea' A.r, adv. A cheval" ; vezi :
cAlAre, adv. A cheval" )320/22.
calAtbr, e, adj. voyageur",
'3'2, 289/25.
calMitr., A, adj., pl. cillduji,
cdlduze guide ; le cheval,
et surtout le mulet qui mar-
che à la tête de la cara-
vane", 32/21 ; si-u poartd cum
ti cdlduza Si o conduci
cura §tie (catirupaläuz,242/17.
calare, sb. f., pl. cdlccia
action de fouler aux pieds,
d'enfreindre; infraction",227/2.
Wat, g., adj. foulé, &rasé, cand, adv. quand, lorsque",
enfreint", 216/18.
sb. n., pl. cdIctnii
talon", 6.
cAlditirne, sb. f., pl. alta-
rtnii pavage", 314/14; vezi
caldar'infi, sb. n., pl. aliar-
mddz payé, pavage", 46/18.
www.dacoromanica.ro
caleiga, sb. f. voiture, ca-
lècfle", 60/16.
cilèscu, vb. IV tremper, dé-
camper, soustraire, filouter":
tute penurli §i
§terpele§te toate cuiele, 85/2.
calimirsescu, vb. IV souhai-
ter le bonjour, saluer", 40/15.
6.110, sb. f. cabane, chau-
mière", 31/15.
cAlugarà§, sb. m. jeune
moine, 101/18.
caluglirescu, 5, adj. pl. cd-
lugdregi monacal, monas-
fique", 10 1 17.8.
calugatO, sb. m, 101/22;
/ ; vezi
cdlugdra.
caluTreAtlä, sb. f, pl.
Treate, 304125; vezi caluyeaud.
cambink sb. f., pl. cdmbdn'i
Cloche," 23/12.
came4e, sb. f., pl. cdmè0
chemise", 38/6.
cämpu, sb. n., 289/32 ; vezi
c tmpu.
can; adv. quand", 81/9.
290/; vezi and.
andu, adv., 289/32; vezl cdnd.
cine, sb. m., pl. cdn'i chien;
méchant, paYen": bagd moar-
tea pri tu cdn'i = bagi moar-
tea printre necredincio§ii in
Cristos (Turcii), 43/3e; cardle
 ANTOLOGIE AROMA.NEASCA 413

di Arbines cinele (crudul) Cáräda, sb. pr. Montenegro

de Albanes, 277/20* (turc earà noir + day =
canthre, sb f., 216/15; vezi montagne)",; 268120 -
tu-a C'd-
cfntare N3. 2. rädcildi in tara Muntene-
cantAri, sb. m. balance ro- grului, 343/7.
maine", 82/7. cáráale, sb. f., pl cdräul'i
cántic, sb. n., vezi antic. sentinelle, garde", 138122,

cfin'infi, sb f. .chagrin, afflic- 314/21'

tion, peine", 231/21, 239/15, cárbiine, b m. charbon".
286/20* cárig, sb. n., pl. ceirklze, 29/27,
can'isit, A, adj. affligé, cha- forma färproteasea pentru
atterre", 335/18 cdrligr
cäpèstru, sb. n , pl. capedstre cárlig, sb. n., pl. arlidze,
licou", 130/28. houlettea, 290/5
'cdpitan, sb. m. capitaine, cárnAt, sb. m. saucisse", 82 28'
chef!`, "2/1. cdrOt, A, adj. chevrette qui
CA pit ¡Oil sb. n. oreiller, n'a pas des cornes", 320/12.
chevet" : du la-t plfnu'ze cártit, A, adj. fiche, chagriné,
pitin'aí = mama ta te plinge .atterré", 223/2.
la capitii, 36 25 cárvine, sb. f., pl. -ceirvein't
capi iti'in, sb. n., pl. copitun'e, caravane", 270/4; ccirveinar
12S /35 ; vezi cdpitin'iu.
mortu 'n ccirvane caravi-
capita, sb. f petite meule nar mort in timpul carava-
de foin", 362 /12.
naritului, 55/21.
cdprin sb.f.laine de chèvre",
94 cárvánir, sb. m. proprié-
13*
sb. f., pl. cdpure taire ou conducteur de ca-
croupe (aux animaux)",129 7. ravanes.", "/21.
cápii sb. n., pl. 0We carvèl'e, sb. f., pl. dirvert
croupe", 342/32 un pain entier", 228/23.
cdrare, sb. f , pl ctirdri sen- asica, sb. f. petite maison,
tier " , 288/20*
maisonnette", 312/7.
cárhve, sb. f., pl. colra'i na- CaSinèt, sb. f. chance", 81/7.
vire, vaisseau", 168/6
/ ; vezi c4áre, vezi
circive. c4eitre, sb. f., pl. ccisèri fro-

www.dacoromanica.ro
 414 TACIIE PAPAHAGI

magerie, parc de brebis", cerdiche, sb. f. pavillon en

268/
12.
cät, A, adj. §i pron. interog.
§i rel. combien (de)", 22/14;
vezi cit.
CA:irk sb. pr. localité dans
le Pinde", 40/8.
tAndle, sb f. avoir, for-
tune", 268/4.
atrAn, adj. infortuné,
A,
malheureux", 59/8
catrAne, sb. f. pl. ditränl
poix" : ea barba laie,
trane = cu barba neagri,
cum e catranul, 227/22.
ate& prep. vers, envers,
contre", 85/20. 294/16-
82/19.
cAtitit, sb. n. hameau",
atuneau, a, adj. habitant
d'un hameau", 52/18
*AD, sb. f., 3° 5 ; vezi :
atAtlä, sb. f., pl. cape chi-
enne", 291/12.
cdvA16., adv. A cheval", 9h33;
vezi cdlare.
eavalAr, sb. m., pl. cciväleiri
cavalier", 153/23.
cavalärie, sb. f., pl. cäwildril
cavalerie`!, 39/22.
ceapcin, A; 113/12 ; vezi ciapan.
carcu, sb. n., pl. cearcuri
gächette", 230/11.
sb. m., pl. celniti grand
propriétaire de moutons et
chef de tribu"; 301/7
saillie", 320/24.
argA, sb. f., pl. cerdzi cou-
verture", 274/5.
chale, sb. f., pl. cheripeau",
84/13.
cha.ptine, sb. m., pl. cheap-
fin'i peigne du tisserand",
244/14.
cheArdire, sb. f. perte, dom-
mage", 862/14.
cheare, sb. f., pl. chèruri en-
droit, lieu qui n'est jamais
exposé au soleil", 286710, 296/30.
cha.trà, sb. f, pl. chétri
chétiri pierre", lI, 68/25.
Chatra-di - Fùrd, sb. pr.
nom toponimique", 201 31.
chèfi, sb. f., pl. chehi bonne
diSposition, bonne humeur",
807/
chèptu, sb. n., pl. chepturi
poitrine", 160/29, 328/24.
cher, vb LV périr, mourir,
disparaltre ; perdre", 5 11 ;
va-1 chiarei o s5-1 omoare;
38/16; chiru baria s'a stins
vieata,193/24 ; (ale turnze te.
chirinz nefericitele turme
ce pierdurim, 290/13; vezi
chèrdu, vb. 111 §i II perdre",
273/22
chi-chi,interj. imitant le chant
du coq", 37/2.
chiAle, ; vezi cheale.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 415

chiantéte, sb. f., pl. chiamer chinghéri, sb. m. bronce",

orage, tempête", 360/e. 157/23.
chiiptin, vb. peigner".
I chiniséscu, vb. IV, 299 5; vez
chaptine, sb. m. peigne", nchisèscu.
10/21 ; vezi cheaptine. chitw, sb. n, pl. chio$curi
chiar, adv. même",125/34 (sa- kiosque, pavilion", 297 7.
y' ant). chipar1,(11), sb. cyprès",
chiAtrà, 10/16; vezi cheatrei. "'lb 247 12
Chica, sb. pr. nom d'homme", chipart5(ü), 54/5; vezi chi-
36/19
parira)
chicd, vb. I (unipers. daca' e chipin, vb. I, piquer, pin-
activ-intrans , §i pers. daci cer", 122/33.
e refl.) couler (goutte chipinAt, A, adj. p i q u 6,
goutte) bruiner", 87/19 ; pince. 254/24
chica ahtntu multa i-a ve- chipru, sb. n, pl. chipre son-
naille", 268)19.
nit atit de greu, i-a p5rut
a§a de rail, 87/1s. chiptòs, A, adj. qui a une
sb. f., pl. chicite (dela large poitrine", 308 17.
sing. chicuta) goutte", 61 sb. n ; vezi chipra.
sb. m. sorte d'herbe chipuriciii, sb. n., "°/, (necu-
rampante", 344/1,7 noscut ; dim, de la chipur?),
chifalu-hoàrà, sb. f, pl. chi- thiragi, sb m., pl. chirägiaclz,
fala-hart village indépen- 44
sifin
:non : cu crirvattar.
dant, autonome", 38/9. chirdaciitte, sb. f., pl. chir-
sb. f., pl. chilitri dacinh'i perdition, ruine,
tapis", 327 10 mort", 328/14.
sb. n. cimetière", chirditt, fi, adj. perdu : co
162//27. °di chirdut =les yeux ha-
225 /21.
chin, sb. m., pl. chin'i pin", gards",
15/io 297/12. chireirim, vb., condit. de la
chindisit, A, adj. brodé, em- vb. chèr : i s'chirearitn sau
belli", 247/9. daci a§i pieri, 54/11.
chinét, sb. n. forat de pins", chirik sb. f. c harri a g e,
/7*
loyer", 80/7.

www.dacoromanica.ro
416 TACIIE PAPAIIAG1
chirire, sb. f. ruine, mort",
157/19.
chirità, sb. m, pl. chirttddz
coquina, 141/25.
chirò, sb.m., fa'ra plural temps,
longtemps", 260/21,
chiritt, A, adj. désorienté,
qui a perdu la Véte", 129/18
sb. f. malheur, enfer",
232/12.
chisIgi, sb. m., pl. chistgicidz
brigands qui vont à che-
val", 343/17.
Chita, sb. pr. nom d'homme",
274/22.
chitriteafa, sb. f, pl. chitri.:
Pale petite pierre, caillou".
chitr6s, A, adj. npierreux",
256/8'
Chita, sb. pr. nom de femme",
19/24.
Chitu, sb. pr. nom d'homme",
312/2.
chiustèeá, 4i/13, §i
cbiustèche, sb. f. entrave de
chaine, chalne de montre",
230//24.
chiVirnisèscu, vb. IV admi-
nistrer, entretenir", 310/ii.
Christb, 313/4 ; vezi Hristo.
ciàciù sb. m., farä plural
danse à Samarina", 157111.
sb. n., pl. ciamcuri
danse chez la Aroumains
du Pinde", 298/17.
www.dacoromanica.ro
Cianka, sb. pr. nom d'un
célèbre haYdouk aroumain,
combattant contre les op-
presseurs du pays et des
paysans", "7/33.
eland A, sb. f, pl. cicalae ser-
viette", 254/9.
ciapcin, sb. m., pl. ciapan'i
vagabond, fripon, vaurien",
107/18.
cifa,av, adv. épouvantable-
ment, 843/16
ciarcrsit, à, adj avec l'es-
prit trouble- 3291
cicf br, sb. n., pl. cicioare
pied", 9/4.
cicriche, sb. f. tourniquet",
255 34 (vezi fig. 21, pag. 243).
cititre, sb f., pl. cidtri ,,tente",
105/15.
cihtisescu, vb. IV troubltr,
faire perdre la tête", 19/25.
cildisèscu, vb. IV troubler,
déconcerter", 271/17.
cilimean, sb. m., pl. cihmeah'i
252121 ; vezi cialiman.
sb. m., pl. cilnicchlz,
3)0/27 ; vezi celnic.
cilnicame. sb, f. l'ensemble
des ceiniti;Jvie menée par
un celnk", '6/24.
cilnichescu, A, adj. de celniJ,
riche,/ noble", 116/29.
sb. f. femme de
celnic", 136112.
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 417

sb. n, pl. cingär- circhez, sb. m., pl. circheji

hurl 224/13.
cinitse, sb. f. cendre", 288/6.
sb. f., pl. ciori fi-
celle", 92/15.
sb m., pl. cioarifi
sorte de chausses de laine
qui montent au-dessus des
genoux",2301 29 (vezi fig. 13).
cioc, sb. n., pl. ciòcuri bec",
128//5.
sb. n, pl. cioeire ma-
choire", 310, 15.
sb. f., pl cike moi-
neau", 158/14.
clor, sb. n., pl. ciocire pied"; ciubfiche, sb. f. pipe turque
64 lo ; loard cior oile= s'au
cluciftlà, sb. f. crke", 88/3.
dus (s'au indepgrtat) oile,
9/18 ; vezi ciczor.
ciorbagi, sb. m., pl. ciorba-
gieliz maitre, hospodar",
187/9.
cibrga, sb. f., pl. clorgi cou-
verture", 157/5 (à Samarina,
pour cergii).
cip, invar. : caplu cip = la tête
irréprochable,ayant de petites
oreilles", 342/33.
brigand turc ou albanais
musulmanisé à chevaI",
cirdAche, 864 3 ; vezi cerdache.
sb. n., pl. ciresipuri
four, fournaise", 84/32.
cireAse, sb. f. cerise", 102/1,.
cirès(ii), sb. m., pl. cirep ce-
risier", 38/4, 252/3.
citèscu, vb. IV lire", 255/26
(savant).
ciubAnd, sb. f., pl. clubän'i
cuiller de bois dont se
servent les bergers", 98 29
long Viyau", 342/27.
ciiliciur, vb. I parler bas
l'oreille, chuchoter", 94/24*
cifitda, sb. f. merveille, mi-
racle", 204/28.
duffle, sb. f. étonnement, stu-
péfaction", 204/18, 272/12.
cludisèscu, (rnic..) vb. IV s'é-
tonner, s'extasier", 71/17.
chid isit, A, adj. étonné, ébahi"
231/23*

cipet, sb. m. ,brin d'herbe ciuduèscu, 87/s; vezi ciuidi-

filiforme et linéaire, ressem- sescu.
blant à la feuille aciculée ciuidisèscu, vb. IV, 139/12 ; vezi
du pin", 344/21. ciudisescu.
cipit, sb n. §i adv. personne": ciulèscu, vb. IV chauvir de
cipit di ouz =-. il n'y a per- oreilles, prêter
sonne, 255/35. l'oreille", 314/ 0.
27

www.dacoromanica.ro
418 TACHE PAPAHAGI

sb. f., pl clulifi, dmple, sb f., pl. ct mpil

plaine, 347/13 (savant).
ciuliche, sb. f. acier", 3137/18* sb. n., pl. ctinpurr
ciulimAn, sb. m. (tout petit) champ, pays plat", 342/26.
enfant", 244/16. cindirá, sb. f. petite lampe
sb. n. gros baon, qui brfile devant une image
gourdin", 122/13. sainte", 217/2.
ciumagä, sb. f, 108(5; vezi einclu, adv. quand, lorsque",
clumag. 39/26*
sb n., pl. dune perche, cine, sb. m., pl. MI, 112116;
122/15réglette ou baguette vezi ccine
de bois qu'on emploie aux anthre, sb. f., pl. ctnteirl
métiers à tisser", 244/22. balance romaine", 308/26.
duprAche, sb. f, pl. cluprächl antire, sb. f., pl. ctntjri
agrafe", 297/25. action de jouer d'un in-
chirtuèscu, vb. Iv causer du strument, de chanter ; chant",
désarroi, faire perdre la téte", 86/11.
43//20 cintat, A., adj. chanté ; en-
clurutipsèscu, vb. IV clégé- chanté, ensorcelé", 98/17
nérer". 345/3. cintec, 28/1; vezi
cape, adv. invisible" : ctipe sb. n., pl dale chan-
s' fealird = s'au ficut nevg- son", 155/8.
zute, 85/5. cintu, vb. I chanter, jouer
vezi d'un instrument ; pleurer (un
clIdAre, sb. f., pl. cliddr1 mort)", 48/2.
chaudron", 112/30. ctra.re, 199/14; vezi cdrare.
C1lèSC11, vb. IV, 313/24 vezi cirà.ve, 27/3; si nicarci ct-
cdlescu. rdville triste comme un
sb. m., 39/2 (poate bonnet de nuit, 87/28; VeZi
ac mai gros servind la ti- cdrave.
vit, sau : dim. de la cal?). ctrbùne, 8/15; vezi cdrbune.
cIlifiz, 58/16 ; vezi ccilduz. sb. n.. pl. ctrciliuri
cimbind, 256/5; vezi ccimband. sommet", 307/19; vezi
cimeige, 325/7; vezi cdmeao.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA. 419

cfrIvi5A, sb. f., pl. ctrtvidz E. Castoria", 18/e (vezi fig. 2).
écrevisse", 8/12. clo, adv., 28119 ; vezi ocio.
ctrlig, vezi clbce, sb. f. couveuse, 10/16,
eirtescu, vb. IV causer du clòput, sb. n., pl. clbpute son-
chagrin, attrister, facher", naille", 288/12.
17' 87/27. sb. f. couveuses
cirtit, A, adj., 58/12, 263t18; vezi cloga ca pul'i.la Pleiade,
cdrtit. 810/
29.
cîrvàne, 306/24 ; vezi cdrvdne. clucéscu, vb. IV couver",
-ctrytnAr, 19/i ; vezi cdrvcinar. 122/30.
sb. m., 188/18 ; vezi ht- clucutéscu, vb. IV bouillir",
stpd. 90/6.
sb. m., pl. ctsttn'i sb. f. pl. crei clef",
chitaignier", 18/3. 314/8.
ctOre, vezi : c 'em, vb. I appeler" 261/2
cl?eire, 199/8; vezi cd,seare.
vezi acrem.
cis! - ctsi! interj. (turcescul
cl'in, sb. n., pl. eine
kesmeki = couper (la téte),
274/12-
tuer), 203/6.
cmb, adv. maintenant", 82/16.
cit1gä,sb f., fara pluralsoin": coAdA, sb. f., pl codz queue",
ind tragd azi ctgiga. si 84/20 (finalement), 211/;
ne poarte. azi de grije, 216/22; tresse", 127/23.
muldrile (s'mind) ca cf$tigd
catirii (pornesc) cu ba- coArcld, sb. f., pl. cordzt
sabre", 271/16.
gare de seama, 289/25.
cît, vezi ceit. coisà. sb. f. faux", 180/7.
cit(U), adv. a peine, n'im- coAsta, sb. f. côte", 92/3.
porte combien", 10/2, 225/16. cob, adj. §i adv. orphelin" ;
citi, prep. A, par", 3°7/2. singurd cob toute seule,
cited, prep. 16/j; vezi catrd. 387/1.
cIté, prep. §i adv. pourquoi", coc, vb. III §i II cuire, mare:
79/6. si-1 cooed un somnu
clise, sb. f., citation, s'a culcat sä traga un
Ciisfira, sb pr. un des plus (puiu de) somn, 98/3.
beaux villages aroumains, Ckeanf, sb. pr. village a-

www.dacoromanica.ro
420 TACHE PAPAHAGI

roumain et bulgare, S. Kiis- art. corgri(à Samarina) cor-

tendil", 19/7. beau', 158/26.
cbchil, A, sb. enfant", 302/23. dorbtu), còrbei, adj. noir, in-
còclru, sb. m. forét, 205/g; fortuné, malheureux", 22/27,

morceau, quartier de pain", 289/14.

337/1. Cérbea, sb. pr. nhéros dans
Codrughibn, sb. pr. localité la poésie populaire daco-
en Albanie", 2o3/1. roumaine", 119/1.
Cbdrul, sb. pr. localité", 26/6. Cdrnu, sb. pr. village arou-
Cbdurli, sb. pr. village a- main en Thessalie", 20/a.
roumain en Thessalie", 24/2. Ornu, sb. n., pl. coarne
cdfà, sb. f. seille (A vin)", corne", 9/7.
2"/27.
cbrnu, sb. m., pl. cbrnuri
dale, sb. f. coin, encoignure, angle, coin", 313/2.
angle", cos, vb. II coudre", 30/3.
colà, adv. la", 82/26. Cbsta, sb. pr. Constantin",
20/12. l05/
C51a, sb. pr. Nicolas", 5/ 8-

051e, sb. pr. 177/20; vezi Cola.
sb. f., gâteau fait de
blé et de noix et saupoudré
de sucre, que l'on distribue
en souvenir des morts",
350/28.
ColZaita, sb. pr. région en
Albanie, entre Liascoviki et
Corita", 19/23.
cóluv, A, adj. sans queue (en
parlant des chiens)", 336/12.
céntrfi, prep. contre", 277/22.
céptu, A, adj. cult, miir",
226/13.
cor, sb. n., pl. còruri ronde
298/13, 304/8.
paysanne",
Orb(u), sb. m., pl. corghi,
co$, sb. n. corbeille, panier",
81/9.
cot, sb. m., pl. coi' naune
0,664 m.", 177/12.
cot, sb. n., pl. coate ncoude",
305/9.
cot, adv., (' n ,x-s) en vain",
91/29, 135/29.
sb. pr. Constantin",
83118.
CrAchin, sb. pr. Noël", 202 2i.
creic, sb. n, pl. creelcuri
pente escarpée, 275/17.
creastà, sb. f. crate", 202/8.
creOtit, sb. n., pl. creligite
sommet", 252/4, 342/29.
créhtu, crèhtd, adj. tendre",
193/29.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA.
crep, vb. I crever, fendre ;
se faire jour ; étre afflig6",
230/2, 314/26.
créscu, vb. 111 §i II croître,
grossir",
criè I, sb. m. cerveau, cervelle,
mémoire", 81/11.
crimA, sb. f. crime, dom-
rnage".
cripire, sb. f., pl. cripà 11 af-
fliction. ennui", 32/281 272/6.
cripit, A, adj. triste, afflig6",
87/; $'nu lu-am ti bun cri-
patiu= §i nu-1 socot de bine,
batA-I bati, 240/10.
cripitarA, sb. f. fente, cre- cuck, sb. m., pl. cucòt coq",
vasse", 99/27.
criscid, A, adj. élev6", 146/34.
criginAtAte, sb. f. chréti-
ent6", 42/20.
crI5tin, A, adj. chrétien",312/2.
crfOinèscu, A, adj. chrétien",
54/6*
crud, A, adj. cruel, cru", 168/26.
cruèscu, vb. IV couper, faire
des projets, allonger un coup,
arranger", 70/29.
crimA, sb. f. épouse ; mal-
heureuse (en parlant d'une
femme nouvellement mariée",
292/21*
crindu, adv. vite", 326/33.
critte, sb. f pl. cruri croix ;
le milieu du ciel" : ctnd luna
di crate tricu= and luna a
www.dacoromanica.ro
421
trecut de crucile (cerului),
250/13.
Crùte, sb. pr. nom toponi-
mique", 40/14.
Cu, prep. avec", 237/2.
cubil'e, sb., adv. mauvais au-
gure, malheur", 339/24*
cuc, sb. m., pl. cuff coucou",
293/5 (voc. cucule,293/6, e sa-
vant).
cùcfub, sb. n., pl. ciiciube
tronc d'arbre", 344/2.
Cucbs, sb. pr. nom toponi-
mique, cuc4 signifiant coq",
43/22*
0/ 202/
17.
cucitclà, sb. f. anneau (A la
balance romaine)", 8217.
sb. n., pl. cuculice
cône (pomme de pin)", 342/4.
cudùr, sb. i adj. qui est
la queue, le dernier", 301/14.
cuff), sb. n. unid", 28/5.
cufbAire, 293/20 pl. de la :
cufbAr, sb. n., pl cuibare,8615
§i cuibaire nid".
cujd)c, sb. n. manteau de
paysan fait de peau de mou-
ton", 81/3.
sb. n., culate anneau,
spirale", 122/u.
culcitt, à, adj. couché, 6-
tendu", 198/15.
citicu, vb. I comcher", 28/4.
422 TACHE PAPAHAGI

sb. n. couche, gite, cundll'Ill, sb. n. plume 5. é-

tanière", 99/17. crire, pluceau", 392/17.
Cultmqa, sb. pr., 19/25; vezi cuni-vA, pron. rel., dat. de la
Colon'ta. care A personne", 227/33,
Culunqit, A, :adj. habitant cunbscu, vb. 111 §i 11 con-
de Colon'ia (Cologna) ,327127. naitre, reconnaitie", 111/30.
Culitgi, sb. pr., formä trun- cunuscfit, 6, adj. de cunbscu.
chiatg §i diminutivalä, Ni- sb n., pl. cun'lacuri
colas", 300/3. cognac", 399/35.
culuvie, sb. f. cage". sb. n., pl. cupace
cum, adv. comment, comme, arbre, chène", 260/0.
dès que", 66/18. cuple, sb. f, pl. cupil trou-
CU mità, sb. f., pl. cundit mor- peau", 62/10
ceau". 62/21. cupirit, 6, adj. couvert", 32/23.
cumAtIce, sb. f. petit mor- cuprle, sb. f. fumier, voirie",
ceau", 89/27. 10/7
7*

cumbir, A, adj. filleul et cur, sb. n., pl. carurt §i cure

compère", 296/11. cut', 7/7.
cumbiirfi, sb. f. pistolet", cur, vb. 1 couler, 73/g;
230/4* peler, éplucher" : curd
cuminic, vb.l donner la com- narea curge singe din
munion", 32/16. ca te va s'cura=
nas, 79/17
cumnit, 6, adj. beau- frère, cam ce o sg iasg, o sä re-
belle-soeur", 36/23. suite, 89/9; feint si $libd te
cumnicil, perf., pers. 11 sg. de curd =_- färi sg §tie ce e la
la cumtnic.: mijloc, despre ce e vorb a,
aimpar, 80/; acuTnprir.
255/
/ 13.
ciunti, adv. n'importe com- curagibs, A, adj. courageux",
ment", 184/23. 313/20
adv., 66/is; vezi cum. cur4j, sb. n. courage", 312/15.
cuniche, sb. f., pl. cumicht curit, A, adj. propre, pur",
halte, étape", 170/10, 340/23.
16/123.
cundil'at, a, adj. : frtnteale curit, adv. netternentt clai-
cundinate sourcils peints, rement", 71/34.
bien argues", 15/2. curitlii, pl. de la sb. m. cò-

www.dacoromanica.ro
 ANTOI.OGIE AROMANEA&CA 423

racr.corbeau", care face *i cursime, sb. f. balle (de

camp, 42111. fusil)". 87/19.
curio, vezi : sb. pr. nom de fa-
sb. f. courroie", 195/5. mine (d'Avdela)", 307/i
curazei, sb. f., pl. arozele CurticA, sb. pr. nom de fa-
fine étoffe de soie", 297/29. milk., 26/23.
curan, adv. vite, bientôt", curfin, vb. 1 marier", 116/24.
81/; vezi crundu. curùna, sb. f. couronne",
curbine, sb f., pl. curbanri 264/22-
sacrifice ; ami dévoué" citscru, sb. m. parent par
curbane = sacrificä- affinité", 59/27.
te pentru mine (fi-te luntre cusita sb. f. pl. cusitä tresse",
§i punte). 44 '8 ; te si-t pitrec, 252/15.
curbonea mea ? ce si-ti tri- cusbr, sb. n , pl. cusoare nfau-
met, vieata mea ?, 45/24 ; lai cillon", 10/29.
curbane ! frate!, 199/1; Custandinf, sb. pr. Cons-
di geoba s' trig carbein'ile ! tantin", 64/6.
= in zadar se frig (in fri- Custarela, sb. pr ,,nom de
gäri) mieii !, 157/12 trt cur- farnillea 275/25.
bän'i = pentru a fi pu§i in Custarèli, sb. pr. nom de
frigäri, 2978 famine", 22/9.
curbisin, A, adj. malheu- cilstä, vb. unipers. : nu-l'i custa
reux" , 143/11. la lucru travaille infru-
curcubèta, sb. f. courge, ctueusement" (n'are spor la
gourde", 11/3. muncä), 244/9.
curie. sb. f. forét", 268/ 278/ cusuescu, vb. IV Faucher,
curmit, A, adj. lass& fati- couper les foins", 180/16.
gue,. 66/19, 347/22. cusitre, sb. f. défaut, man-
citrm, vb. I couper cour, que", 96/32.
rompre ; accabler ; nzi se cusurin, A, adj. cousin", 39/13;
fatiguer", 681/29, 267/16. cusurin-ver a rei ---vär primar
Curnicea, sb. pr. nom donné al ei, 254/26.
une agnelle", 204/1. 1.4 z
cusùt, A, adj. cousu", 129/2.
curnin, A, adj. qui a des cuseari, sb. f, pl. cupaladz
cornes", u35/". ami. 142/30; vezi cusurin.

www.dacoromanica.ro
424
cut-cut, interi. dont on se
sert pour appeler les chiens",
88/18
cutar, sb. n, pl. cuttire en-
clos, parc à moutons", 248/28.
cutèdzii, vb. I oser", 273/8.
cutie sb. f. boite", 3/125.
cutreambur, vb. I (cutrimbu-
reire) secouer, trembler, fré-
me, 281/19.
cutreimur, vb. I, 230/21; vezi
cutreambur.
cutrèm, sb. n. tremblement,
didä, sb. f., pl. dade mère,
ataman0, 274/17.
dadoara, adv. la deuxième
fois", 172/1.
dadim, adv. ensemble", 47/11.
Difna", sb. pr. nom de fille",
16-
dafnu, sb.m. laurier, daphné",
95/25.
dafniehild, sb. f. laurier", 96/1.
dairean, A, adj., 297/27 ; vezi
clarein, A, adj. fier et beau",
2"//31*
dio, num., 21/24; vezi data
dar, vb. I fairea, 81/3 ;
aviar.
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
frémissement, épouvante,
terreur", 226/25.
dam, prep. versa, 81/4; vezi
ceilrä.
Cuturic, sb. pr. nom de fa-
mille de Doriani" , 21/19.
Ciltfilbur, vb. I troubler",
253/3.
CUtit, sb. n., 271/21 -; vezi :
cutit sb. n., pl. cutute cou-
teau", 36/21.
cuvèndà, sb. f., pl. cuvèndzi
conversation, causerie, dis-
cours", 65/23.
darac, sb m., pl. darafi, 13216;
vezi (frac.
dare, sb. f. action de donnera,
63//29
dat, sb m., färg plural cou-
tu me " , 118/25.
daft, vb. I dormer" ; 'pi-u dä-
dea cu-Avdi- pf,sci=-_era una cu
Avdi-pap, 22/3; cä 'edeade
albul soare cà a r5sirit
soarele cel alb, 29/; dá pía'
di mu,satei pe la (iubita
ta) frumoasg ; loc nu dädea
di Custandini tirina nu se
vezi lipea de Constantin, (fugea),
64/ s'deade tu ',Mill a
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 425

apucat-o prin pàduri, 86/4; ai si mänînci pläcinta In-

s'deadird fortd treagA ?, 185/12.
s'au izbit cu atita putere, dekpir, vb. I lamenter, gé-
281//18* mir, se douloir ; arracher",
AMU, num., 292/23; vezi doaffil. 72/14, 251/13.
dAdeAre, sb. f. lever (en deApir, sb. n. lamentation,
parlant des astres)" : cu cld- gémissement", 262/6.
dearea lala lurid = odatä. cu deapMa, adv. ensuite, à la
räsäritul lunei melancolice, fin, après", 227/; vezi apoia.
37//13.
deitspir, vb. I pgémir", 292/22;
d'Alig, vb. I courir", 25/27; vezi dedpir.
vezi ala g. deavarliga, adv. autour, tout
sb. f., pl. ddmuri ter- autour", 227/26 ; vezi avarliga.
rain accidente impraticable", deavArliga, adv., 224/30; ; vezi
223 / deavarliga.
/ 13
dègä, sb. f. rameau ,bosquet",
clAnisèscu, vb. 1V tenir, sou- 205//3 -; vezi deagi.
tenir, maintenir", 95/13.
dem, conj. mais", ci, 342/H.
clArm6, sb. f., pl. ddrmi ra-
Dèniscu, sb. pr. village a-
meau, branche", 286/19, 290/i0.
roumain dans la region de
d l'e, sb. f. tambourin", Castoria", 294/22.
148/9 dèra, termen pejorativ din al-
de, prep., vezi banesi porte, maison",
de interj. de mirare : de, bre déri, albanesism porc, co-
de ! 298/4. chon", 22/18.
deadoArA, adv. pour la di, prep. de, par, depuis, dès",
deuxième fois", 251/2; vezi 161/7 ; di si si", clack
dadoard. 271/18 vezi disi.
de a dim, adv. 226/6; ; dadun. Dibrein,'il, sb. pr. habitant
sb. f., pl. dedzi ra- de Dibra (Albanie)", 327/26.
meau, branche", 21/4. dicit, adv. ,,que; pourtant",
deaneivra, adv. depuis peu, 307/10.
il y a quelques instants", 98/7. dicutbt, adv. complètement,
deipin, vb. I dévider", 244/19; entièrement", 229/9.
va si-u deapin't pita ntreagd? didinde, adv. au deli, de

www.dacoromanica.ro
426 TACHE PAPAHAG1

ce côté-là, de l'autre côté (de ment d'une manière inatten-

la montagne ou du monde, due", 188/8.
de la terre)",/
269,261 807/21* dinaparte, adv. au deli de.
dighlbs, adv.. en bas, sous', l'autre côté", 25/27.
232/6.
dinAcale, adv. immédiate-
Dili-Brisim, sb. pr. Alba- ment, aussitôt", 227/26
nais musulmanisé qui, avec dinainte, adv. ravant, devant,
sa horde, essaya de ravager en face", 1"'ll.
Samarina", 164/17. dinAdard, adv., 333/4 ; vezi
Dilihù,sb. pr. nom d homme" diuraioard.
55/15. dinrip61, adv. en arrière,
Dima, sb. pr, nom d'homme", 251f.1

24/127* dininte, adv., 252/25 ; vezi di-

Dimarhu, sb. m. maire (mot nclinte.
grec) a186/
dimineAtd, sb f. ,,rnatin",
Dinischiit, A, sb. pr. _habi-
105/ tant de Deniscu", 300/ig.
/2*
dimindire, sb f., pl. dinipM, adv., 29/29 ; vezi cE-
(Junin-
zzOpoi.
därirecommandation,prière,
demande, avis, ordre confié", dinte, sb. m. dent" :
197/ 267/ mi-oruc pi dint = sá piing
dimindit, A, adj. recom- (culcati cu fata la pamint),
32/
mandé, confié", 36/2. /24*

dimIndat, adv. sur com- dintrA, prep. de, d'entre",

mande", 361/8 335/9'
dimindu, vb. I demander, dinvarliga, adv., /23; vezi
ordonner, avisera , 15/20, 84/29. deavarlig.1
dimneatà, 70/i ; vezi dinzi- din'ic, vb. I mettre en mor-
neatd. ceaux, émietter, briser",143 /H.
din, prep. .de", 224/15. dip, adv. point du tout",
Dina, sb pr. nom d'homme", 314/34 ; dp ma n'icla = le plus
226/5. petit, 169/5".
dinaniimirea, adv. sur 1'6- diparte, adv. loin", 24/19
paule", 83/5. dipArti, adv.. /25; vezi
dinapandiha, adv. brusque- parte.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCi 427

dipfirtire, sb. f. distance, dirinit, A, adj. fatigué, é-

éloignement", 231/35 Puisé", 66/17.
dipArtit, à, adj éloignéa, dirnkt, A, adj, déchiréu, 312/i;
45/18. vezi dirintit.
dipArtèdzil, vb. I , éloigner", dirvène, sb. f., pl. dirven'i
entrée d'une place forte
dipArtbs, A, adj éloigné, ou fortifiée", 205/25
loin", 267/18, 291/i. Dirvén'i, sb pr. pl. nom de
dipi, conj. que", 374110. localité", 21/16.
dipIrtèdzii, vb. I, 24114 ;
/ vezi dirvingi, sb.m., pl. dirvingidiz
dipcirtedzii. gardien d'une dirvenea,
dipirtòs, 4, adj., 86/15 ; vezi 205/31.
(lip irtos. disigä, sb f., pl. disCuizi
dipnèt, vb. imperat., pers. H , besace", 271/5.
pl., de la dipun, 38/10* discilic, vb. I descendre de
dipreapòla, adv. puis, en- cheval", 24/25.
suite, après", "/22 ire2i discircu, vb. I décharger",
deapoia. 110/2

diprifing., adv. sans cesse, discintAre, sb. f. faire venir

contintIment, 35/22 ensem- ou évoquer par des enchan-
ble", 67/16. tements", 193/3.
diprlimfi, adv. 298/; vezi di- disckltu, A, adj. ,nu-pieds",
priund. 189/16-
dipu, prep. après, pour", discimmu, vb. I reposer",
270/8.
100/8; vezi dupd.
dipùn, vb. III §i H descendre", disMc, vb. III i II défaire,
26/ 261/ enteouvrir", 17/27.
dipas, a, adj. descendu ; disfiptu, à, adj. entriouvert,
affligé, 67/30 ; bas, 227/27; ouvert", 229/20.
gros : arturi iipuse = eaux disi, conj. si", 353/17.
grosses", 267/21. disnbti, adv,, 233/; vezi
dirin, vb. I déchirer ; se con- diznoti
sommer, s'épuiser, mourir", dispArtu, vb. IV (dispdrftre)
286/5. diviser, séparer°, a5/1.

www.dacoromanica.ro
428 TACHE PAPAHAGI

displatit, A, adj. décoiffé, les diznièrdu, vb. I cajoler, dor-

cheveux &faits", 160/2. loter, caresser", 201/9.
dispèl'itl, vb. I (dispuriare) dizreirdire, sb. f. caresse",
dépouiller, spolier", 315/18. 352/24.
dispu Nit, A., adj. dépouillé, dizteirdAt, A, adj. caressé",
spolié", 289/33. 270/1.
distilp, vb. I déboucher","8/2. dizvalèscu, vb. IV clévoiler,
distingu, vb. 111 qi II décein- découvrir", 352/29.
dre, ôter la ceinture", '38/28. dizyèscu, vb. III §i II clé-
disvischt, A, adj. dévatu", vêtir",
189/16. dizvbc, vb. I manger, dé-
discrid, vb. 111 §i 11 ouvrir, chirer", 280/13.
fleurir", 273/24, 18/18 aest-an clildisèscu, vb. IV oser",
voi s'nu in anul 311/32.
acesta voi sa nu infloriti, 23/24. dIldIsit, A, adj. résolu, ferme,
discl'Is, A, adj. ouvert, sin- audacieux, téméraire", 309/30.
cère, indiscret", 7/8. dIntp6i, adv., 1°/20 : ved di-
cliOèptu, vb. I éveiller, ré- apoi.
veiller", 19/1. clintsèscu, vb. IV tenir, ré-
distiptit, A, adj. éveillé ; in- sister", 351/10.
telligent", 213/8, (firma, sb. f branche, ra-'
dit, prep. de", 11/12, 79/16 ;
meau", 202/22.
vezi din. doA.ga, sb. f., pl doizi
ditrA, prep. ,,pour". doadze couverture de laine",
297/
is.
diùndoarà adv. aussitôt",
89/10 309/14 ; vezi doimnä, 164/13; vezi domnu.
cllitnäoara dindcale. Doilmne, voc. de la Domnu,
divarliga, adv., 87/33 ; vezi 17/12.
deavdrliga. doà.ra, sb. f., pl. don l grâce",
dizgl'èfil, vb. I clégeler", 158/9. 198/3.
dizgrbp, vb. I (dizgrupare) doäila-zi, le ¡our suivant",
déterrer, exhumer", 312/6. 226/
/20.
dizlèg, vb. I Mier", 275/4. doiffi, fem, de la doi; 2318.
adv, de nouveau", sb. f. soeur aînée ;
53/23. tante", 225/24.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 429

Dòda, sb. pr. nom de fa- dbsprAdzkti, num. douze",

mille", 391/25. 329/
9,
dbi, dodfid, num. deux", 28/10 dot, invar., intrebuintat adesea
amindoi) ; va-l'i da dol'i fira vreun sens definit, point
a preftuldi o si dea ortul du tout" : dale nu-avem dot
popei, 92//6. sirine n'avern de loe zile
Mica, sb. pr. nom donné a senine, 238/7; nu-n'i cuski dot
une chienne", 111/io la lucru=-_ n'am nici un spor
sb. pr. beau village la lucru, 240/i;
/ ; n'el tu-arniii
aroumain, près de Verla", nu-azghiara dot=in iernatec
20//25. nici un miel nu zbiara, 289 16-
&mum, à, sb. §i adj. seig- drac, sb. m., pl. drafi diable",
neur, dame ; maitre, mai- 226/
/

tresse", 58/14. dr*OteAlA, sb. f. sorte de

DOmnu, sb. pr. Dieu", 17/, moulin a foulon", 295/20.
326/9' drèptu, A, adj. droit", 224 28
Domocò, sb. pr. petite ville drum, sb. n. chemin", 81/1.
grecque en Thessalie", 187/98. dubloànk sb. f. monnaie
Minor, sb pr. chalne de d'or autrichienne = deux lires
montagnes en Albanie, E. turques", 338/10*
Berat", 25/29. Ditbnità, sb. pr. petite ville
FAna, sb pr. nom d'homme", en Bulgarie, S. Sofia", 344/25.
24/
38 / duc, vb. III §i 11 (em)por-
Wine, 177/14 vezi Dona ter, (em)mener, conduire,
dor, vb. 11 éprouver de la (s'en) aller"; dupd soare du-te
douleur, souffrir, être affligë; pieri din fata mea, du-te
aimer ; causer de la douleur", dracului, 87/17.
"/di nu-1 dori = de nu-1
14 Mica, sb. pr. nom d'homme",
iubevi, 295/27. 342/
/ 18'
dor, sb. n., pl. doruri désir dficA, sb. f. ,aller, &part"
ardent, regret ; mal, dou- ca duca Id-i arnbard
leur", 289/6. plecarea (drumul) cu no-
roc, 269/21.
dórmu, vb. IV (durn'ire) dor-
mir'', ducheAng, sb. f. boutique,
dbsprati, 130/7; vezi magasinTM, 29/14.

www.dacoromanica.ro
430 TACHE PAPAHAGI
duchèscu, vb 1V sentir, com-
prendreTM, 281/34, 274(; vezi
aduchescu.
dugoirA, sb. f., pl. dugorl
ardeur de la flamme, cha-
leur vive", 342/a
dugrA, sb. m., pl. dugrddz
arme de cavalerie à une
seule balle", 161ito
dulife, sb. f., pl. duldi tour:
da duldi tourne autoura,
85/2*
dulbèr, dulbèrd, adj. très
beau, très belle", 292/
dulble, sb. f. longue vue,
lunette d'approche", 22/13
sb. n manteau de
drap, court jusqu'à la taille,
que portent les Aroumains",
(y fig. 13), 10/21.
dùlte, adj. §i adv. doux, a-
gréable", 101/8
dutteAme, sb dultèrel
f., pl.
douceur, (pl.) gâteaux, 252/18.
Durianit, a, sb. pr. habitant
de Doriare, 21/12.
DutninicA, sb pr.
manche", 120/16.
dumnèscu, A, adj seigneu-
rial, princier", 139/31.
Dumnidzi, sb. pr. Dieu",
vezi
OumnidzAil, 142/8;, Cu
Dumnidzale, 326/11.
www.dacoromanica.ro
dunA, perf. de la vb. dun,
(vezi adun), 821i.
DitnA, sb pr. nom donné au
Danube" ; una e tu-a Du-
ndrei.una e (ziditä) in (pun-
tea) Dunirei, 73/16.
DimAre, sb pr. Danube",
116/3 (formä sayana).
sb. f., färä plural
monde", 159/27.
I70/ 01 ; vezi dun'eatid.
dup', 319/15, vezi
diipA, prep. après", 229/36.
304/ Durht, sb. pr. Durazzo, ville
d'Albanie, sur la mer Adri-
atique", 107/2.
dfire, adv. assez" : $'ti ma
dure =4 ata, pina acolo,
58/27 ; dure suffir, ajun-
ge1 281/26.
duri, sb. m., pl. duridz
,,cheval bai", 296/13.
durn'll, perf. de la dormu.
durk, A, adj. ahilé, désiré,
doux, cher, aimant" 4725,
274/1.
Di- durùt, adv. d'une manière
tendre", 121/14.
dus, A, adj emporté, em-
mené", 264/2.
dùman,§i. dutnin, A, adj.
ennemi", 226/14.
VOC. duvaiète, sb. f. «robe, man-
teau", 291/5.
 ANTOLOG IE AROMINEASCA
duvléte, sb. f. Etat, royaume,
empire", 43/2o.
;cal, sb. m , pl. 8asca1'i in-
stituteur, maitre", 308/19.
hicunear, d, adj. mendiant",
7//4.
DZ.
dzac, vb. 11 are malade. gar-
der le lit, gésir", 64/23, 259/11.
dzAdA, sb. f., pl. dzadari.6-
clat de pin qui sert a allu-
mer le feu",
dzAre, sb. f., pl dziiri hori-
zon, lointain", 259/25.
LIzAte, num. die, 298/5.
dzAti, 7/10 ; vevi (hate.
dzAc, vb. ill§i II dire", 22/n;
vezi
sb. f., pl. dzcile jour`,
; vezi
225/4
dzeAdit, sb. n., pl. dzeadite
doigt", 63/3.
dzeina, sb. f., pl. dzen7 §i
dzenuri sourci1,270/8; colline,
25/18, 277/25 ; en haut, 3717"
www.dacoromanica.ro
431
sb. f., pl. dv'ef,
nière volonté", 166/18-
8iplArcu, A, adj. qui a des
larges épaules", 308/17.
81pIA, sb. f. pli, spirale", m4/16.
Soitra, sb. f., pl. 8orf §i5oare
cadeau", 115/17.
nu cu cuplu 'n dzeanä.
(umbla) cu fruntea sus (cu
atita mindrie), 31/17.
dzem, vb. Ill gémir", 264/5.
Dzinuft, sb. pr. nom d'homme",
21/17.
dzinaclqu, sb. 2., pl. dzinacre
genou", 5/12.
dzic, vb. 11 §i Ill dire ; jouer
d'un instrument", 86/19.
dziscä sb. f, rara plural nao-
tion de parler ; mot, parole,
discoure, 187/4.
dzinA, sb. f, fée", 13/17.
&Mk vezi
dzitA, sb. f. jour, journée",
11/8.
432 TACHE PAPAHAGI

e!, interj., vezi pres., de la vb. grecesc

e, pers. 111 sg., ind. pres. de 4)C°111,
la vb. him sau escu. èrmu, 6, adj., pl. ern'i ana-
ek, vezi el. chorète, ermite, solitaire
ek, interj. tiens, voile, 142/31. malheureux", "'in;
earà, pers. III sg. §i pl., ind. gudi erma di lapa 1-a lovit
imperf., de la vb. him sau nenorocita de iapä, 40/6.
escu, 27413. es(i1), Vb. BI (4ire §i
efèndirn, invar. monsieur, sortir", "/26, 91/12.
seigneur, maitre", èscu, vb., pers. I sg., ind.
eh!, interj. seh !", 218/17. pres. je suis", 276/12; vezi
èhtru, sb. m., pl. ehtd en- him.
nemi", 58/33.
est-An, loc. adv. cette année",
el !, interj. eh !", 307 28. 23/
el, ea, pron. pers. il, elle" : /26.

sg. : gen. §i dat. : a hit (el),

èstä, /23; vezi aestu, aestd.
a ¡'el (l'i); acus. el (Il, I, lu), ètà, sb. f., pl. et siècle ;
ea (u); pl.: nom. el'i, eale ; temps, Age ; l'autre monde",
gen. §i dat. : a lar (la); acus.
274/ tu-alante e= lu-
eel (l'i, cale li); mea cealaltä, 164/12.
vezi toate aceste forme. ètmu, etmei, adj. prêt", 78/33.
ele : ele melai mu, 4013 (intra- efi, prom. pers. je, moi", 56/24.
duisible). Eva', sb. pr. femme, tve (de
Elimbu, sb pr. (montagne la Bible)", "9/12.
d')Olympe", 282/5. èvii, evild, adj. géant", 278/21.
ern, conj. set", 8/11, 308/19. evlivie, sb. f. piété", 314/w
èrnbur, sb. m. scommerçant", Evròpe. sb. pr. sEurope", 89//.
365/13.
0(0, sb. n., pl. èxu8e sdé-
Enoh, sb. Pr., 167/1. pense, frais", 127/7.
èrhonde, pers. III pl., ind.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 433

fibrica, sb. f, pl. feibriti fa- FA.ta-Ltoclui, sb. pr. nom de

brique", fée",
fac. vb. lI i II faire, agir; sb. f. face, visage, fi-
alter, se diriger ; dire ; va- gure; couleur", 20/27; aruca
loir alía fac sotri o rup itYti-fati di lun'ind scinte-
de fuga, 187/25 ; fd munttri iau (geamurile), 224/15.
[lade. a§terne-te pamintului falcitre, sb. f., pl. Mean,
(§i vina), 206/; fate el m- toutes les familles qui se
arts in gard zice el Cu su- trouvent sous la protection,
risul pe buze, 276ho sous la auspices d'un celnic
fag, sb. m., pl. fadzi hétre", forment une fdlcare, 268/a.
207/22. Mnicb, sb. m., pl. fidnicadz
fAndazmA, sb. f. fantôme", bataille", 328/23.
274/19.
fAr', 289/28; vezi Mr&
fintasmA, sb. f., 818/1 ; vezi fArAse, sb. f. pelle à main",
fandazmd. 95/27.
fipta", sb. f. fait, action", fAra, prep. sans, excepté",
191/12.
187/5.
fAptu, 6, adj. fait, accompli", sb. f, pl. fdrfudz,
274/6.
égarement, inconstance, ca-
fi:, sb. f., fara plural race, prices (sur une toile d'a-
raignée)", 214/9
tribu", g5/23.
sb. n. poison, amer",
famine, sb. n., pl. fdrmate /15; vezi _tarmac.
poison ; amertume, cha- fArnu, sb. n. bride, frein",
grin", 239/16. 29722; vezi firnu
fArtnac, vb. I empoisonner, Flr§irbt, A, sb. pr. Arou-
envenimer, remplir d'amer- main d Albanie ; les Fiírp-
tume", 168/16. raft descendent avec leurs
f Age, sb f. lange, maillot, troupeaux pendant l'hiver en
bandelette", 214/17. Thessalie aussia, 81/i.
28

www.dacoromanica.ro
434 TACHE PAPAHAGI
färOrutèscu, A, adj. tenant ficfuric, sb.
de Feirprot", 29125.
fArtit, sb. m. compagnon, ca-
marade", 88/27.
sb. n., pl. flisure
harricor : hirbea fäsure =
dormia horciind, 88/0
feArick sb. f., pl. feriti fou-
gère", 229/8.
feAtA, sb. f., pl. feate §i fete
(la Moloviste) fille, jeune
fille, vierge", 323/7.
perf., pers. 1 sg. de la
vb. fac,I
29/ 28.
Fèrsala, sb. pr. ville en
Thessalie ; César y vainquit
Pompée l'an 48 ay. J. C."
187/28:
fèse, sb. f. fez", "110
fèsi, perf. pers. III sg. de la
fac, 81112.
fèsta, sb. f. farce", 301/20.
fet, vb I (Mare) mettre bas,
naitre", 20/6.
Fetu-MAre, sb. pr. héros a-
roumain pendant la révolu-
tion de 182! en Grèce", 41/22.
ficfbr, sb. m. fils, jeune
homme, enfant", 107/31.
sb m., pl. ficiurati
garçon un peu plus 4.6" ,
297/0.
liciurèscu, A, adj. enfantin,
juvénile", 88/13.
www.dacoromanica.ro
m., pl
petit enfant", 311/30.
sb. m. i adj, pl. fi-
dan7 jeune homme beau et
vaillant", 238/11, 250/14.
fidine, sb. f., pl. fidclit'l dra-
geon", 63/11, 288/28; vezi
filichie, sb. f. prison", 119/6.
filie, sb. f. morceau".
Filip, sb. pr Philippe", 168/3.
firèscu, vezi afirèscu.
firida, sb f., pl. firidz fe-
natre", 18/4.
sb. f., 813/3; vezi
fitAre, sb. f. action de mettre
bas ; époque où les femelles
mettent bas".
sb. f., pl. fitite petite
fille", 168/24.
fitési, perf., pers. Il sg. de la
vb. lac, 34/22.
199/16; vezi fclIcare.
fintInfi, sb f, pl. /MO fon-
taine, source", 15/14.
sb f., pl. fluff-
neelle petite fontaine", 42/30.
fir', 17/29; vezi:
ftrà, 42/31 ;
2/3vezi far'.
firmic, 848/23; vezi fdrinac.
firtnIcòs, à adj. vénéneux,
plein d'amertume", 47113.
firnu, 129/11; vezi farnu §i a-
gherni.
firtat, vezi feirtat.
 ANTOLOGIE AROMiNEASCA
flat, perf., pers. ll sg. de la
vb. aflu, 8117.
flimburA, sb. f. banderole,
petit étendarda, 26/12, 300/1.
f I Amur A, 189/6 ; vezi flamburei.
f leAca, sb. f. Uri plural
flamme",25/229 342/8:
fliturà, sb. f. papillon", 98/16.
floAre, sb. f., pl. //or/ fleur",
15/19, 264/20.
floc, sb. n., pl. floate flocon
de laine", 169/32.
? floric, vb. I, (Poate
233/33.
un derivat dela floare).
Florica, sb pr nom de fille,
ou de femme", 252/23.
flucit, A, adj. ;,à longs poils",
297/
/ 20*
flueArk /22; vezi fricbs, A, adj. craintif, peu-
fluiAra, sb. f.;p1. flueri JR:de
de berger, chalumeau flate
champêtre", 42/18.
flurie, sb. f., pl. flurii or
jaune comme l'or ; ducat
monnaie d'or (lire)",
featcl cu perla flurie =fati
cu pärul galben ca aurul,
27/1 ; ca fluriile pi cheptu=
cu salba de galbeni pe piept.
foAme, sb. f ,fälä plural faim"
60/25.
foArtick sb. f., pl. "'odd* friptal'ifi, sb. n., pl. friptal'e
ciseaux", 314/18.
.10c, sb. n., pl. focuri feu",
163/4'
www.dacoromanica.ro
435
fdra, adverb ouvertement ;
brusque attaque, l'épée à la
main, incursion" : l'i-u feafim
fora am, nàvälit cu
scoase, 232/1.
Mgt, sb. f. ;force", 281/18.
frAte, sb. m. frère", 873/i.
frAmte, sb. f., vezi frtmte.
frAmteAffä, 227/35; vezi
featui.
frsangu, vb. III §i II rompre,
briser; (se) dandiner", 298/23;
gionl'i tree, eale si frdngu
= flàcáii trec, ele se leaging
(in mers), 17/3.
free, vb. I hotter", 228/27.
frick sb. f., pl. frifi peur",
26/
/ 24.
reux ; effrayant, épouvan-
table", 807/12.
fricbs, adv. effroyablement",
58/17'
fridzeitre, sb. f., pl. fricheri
291/2 action de ratir, de griller",
22.
107/22
frig, vb . Ill i II ratir, griller;
causer une violente douleur",
48/ 112/
31.
frimintu, vb. I pétrir ; agiter,
tourmenter", 184/2.
nr8ti., 229/9.
friptu, 6", adj. rôti", 113/2.
frimte, sb. f. front", 193/30.
436 TACHE PAPAHAG1

frimtu, A, adj. ,brisé, enfreint, ftuhipsèseu, vb. IV appauv-

abattu, vaincu", 288/20f 287/8 rir, ruiner', 255/31.
vezi fatiga. fuctrA, adj., pl. fuctrdiz,
frimfeACIA, sb. f, pl. film- pauvre", 174/14'
tedie sourcil", 223/ vezi fucbs, A, adj. ardent", 250/3.
frinteadd. fucurinA, sb. f. foyer, itre",
frtn, sb. n., 299/2; vezi ftrnu. 275/16.
frindzA, sb. f., pl. frInfizei §i fudill, A, adj fier, orgueilleux",
frindzt, 10/12; vezi frundzd. 298/28
fringu, vb. III §i Il rompre, fug, vb. IV fuir, s'enfuir,
briser" : s'nu fandzi coaste courir ; partir", 199/24.
. si nu (care cumva) si §o- fugit, A, adj. qui s'est en-
vie§ti, 93//7; s'fring,Ivruta-tri fuit, enfuit°, 120/26.
tu-astirnut= si spurce iu- sb. f., firi plural fuite;
bita mea in pat (inainte de départ", 77/16.
a fi mincat sau biut ceva), Higa, sb. pr., 155//,
202/24 ; apdri carí va fringd
sb. pr., 158/21 (tulger
cine o si toarci mai multe foudre).
valuri de tina diricitä, 244/4;
freí ori il freadze Burd fùlgu, sb. n., pl. fulguri flo-
con (de neige)", 340/6.
de trei ori l'a infrint Buri
281/; - aestd cale freadze fum, sb. m., firi plural fu-
/i di
näpoi = de data asta a dat rnée", 159/26.
inapoi, 844 vezi fräilgu. fumarle, sb. f. grande quan-
frinteACIA, sb. f., pl. frtnteale, tité de fumée, ténèbres",
223/
15/2; vezi sufrtnteaill
frinteseu, A, adj. i la fran- fumeAlie, sb. f., pl. fumeri
çaise", 308/4. famille, enfants", 88/7, 261/17.
fritescu, A, adj. fraterner, fund, ab. n. fond", 116/.
56/1. fiindu, 62/26; vezi fund.
frundI8A, sb. f., pl. frundidz, fundutds, A, adj. touffu, é-
soin", 127/0 139/26. paisa, 108/4.
frAndzA, sb. f., pl. frundzd §i sb. f., pl. fun'i corde",
frunde feuille", 157/33. 314/39; baba fune u finea =
frfinte, sb. f. front", 281/3. baba n'o släbea nici o clipi,

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 437

(nu ceda nimic, spunea a- furtie, sb. chargement,

celas lucru), 134/27.
fur, vb. I voter", 290/23
charge"22). f.
,260/19,271/4(v. fig.
fartu, sb. n. vol, larcin", 85/18.
fur, A, adj. si sb. voleur" , 84/3. furtina, sb. f., pl furtun'I o-
furAtne, Uri plural l'en- rage, tempête" : azghiard
semble des voleurs", 268/2. _Patina' zbiarg intr'una
furit, A, adj volé". din risputeri. 14615 ; di-0 ti
sb. f., pl. furti fourche, dull furtuncl? ci nu vrei
quenouille", 225/25. si Incetezi ? 146/a.
furcutits, sb. n., 218/22 (neeu- furtunbs, A, adj. orageux,
noscut). impétueux", 252/32, 315/17.
fureAste, adv. A la manière fus, sb. n., pl. fase fuseau,
des brigands", 114/10 essieu": carl fuse vaiumplä
five.* loc. adv. si", 225/35, ma multe cine o si faci
232/19 (formg petrificatg dela mai multe fuse pline cu tort,
vb. latin esse (fuerit). 244/2*
furéscu, A, adj. de voleur", fustAne, sb. f., pl. fustcinq
105/7* robe", 34/27.
sb. f., pl. Jura toupie" fustan61A, sb. f. fustanelle",
ma a furle-acatei sYinci = 275/
/23'
bunica incepe si se invir- fuséche, sb. f., pl. fusechi §i
teascg (dansind), 304/23. fuseti cartouchière", 328/7.
furliche, sb. f. brigandage", fuvirbs, A, adj. qui donne
305/21' le frisson, terrifiant", 310/5.
furnicA, sb. f., pl. furtuti §i fuvirsèscu, vb. IV menacer,
turnidzi fourmia, 162/8. intimider", 3'2/21.

sb. f., pl. grii cor- gilbin, A, adj.",,jaune", 3°7/2.

neille ; négrillon", 84/24. gAlea, adv. nonchalammant",
Gila, sb. pr. nom donné au 40 /24 ; vezi agale.

mulets noirgtres et de grande sb. pr. nom

taille", 342/18. d'homme", 223/1.

www.dacoromanica.ro
438 TACHE PAPAHAGI
girdu, sb. n., pl. gardurl,
dotare, haie", 9/13.
giitinez sb. f. brandebourg,
ganse, lacet ; soutache en
couleur sur' les habits des
paysans", 252/18.
gfilbin4re, sb. f sarrette",
19/8
gAlbin'fbr, A, adj. blonde,
jaune", 15/; dim. de la
galbin.
galeità, sb. f., pl. gillet seau",
304/6.
gal'inA, 202/26 ; vezi gtrinef.
GarAgùn, sb. pr. Grec", "4/16.
geàba, adv. en vain", 157/12,
308/
/35.
geadè, sb. m., pl. geadèdz,
chaussée", 44/15.
geamantAne, sb. f. valise ;
soubreveste", 21/22.
geame, sb. f., pl. gènq §i
geamurY carreau, vitre",
224/14.
gèned, sb. f. butin, proie",
25/24.
Ghègan, sb. pr,, pl. Ghegan'i
Guègue, habitant du Nord
de l'Albanie". "/14.
Glièga, sb. pr., pl. Gh4an'i,
22/I24/ ; vezi Ghègan.
ghème, sb. f., '39/30 vezi a-
gheme.
ghés; ghèsd, adj. brebis,
chèvre, etc., ou un ulule
www.dacoromanica.ro
noir, avec des cercles rouges
sur la rae et autour des
yeux" ; vezi :
ghesu-lAffi, ghesu-lezie, adj.
brebis, chèvre, etc. ghesei
et noir", 107/30.
ghiltru, sb. m., pl. glaatrt,
médecin", 193/3.
ghidère, sb. f., pl. ghideri
malheur", 240/3.
ghldi, invar. terme de re-
proche et de regret", . al
naibei, 181/12.
Ghiftu, fi, sb. pr., 93/i ; vezi
r Uta.
ghine, adv. bien", 43/24.
ghinea, sb. f. art., färi plural,
bien, fortune", 264/8.
ghineAtA, sb. f., pl. ghinet
bonheur", 358/6.
ghini, adv., 3°5/11 ; vezi ghine.
ghibc, adj. §i sb. cheval A
selle rougeâtre", 272/7.
011ibn, qi ghlem, sb. n. oiseau
qu'on ne connalt pas assez
bien ; peut-être : corneille
des clochers (corvas mone-
dula), ou bien : étourneau
(sturnus)", 166120.
Ghfdrgea, sb. pr. nom turc
donné A la petite ville al-
bano - aroumaine CoritzaTM,
844/28.
ghids, adv. bas", 22/26; vezi
nghios.
 ANTOLOGIE AROMANEASCI 439

sb. f., 193/; vezi Titrie. gidne, &and, adj. jeune,

Ghiti, sb. pr.Georges (Gheor- jeune homme, vaillant, fée,
ghi10", 23715. 21//12.
ghfurdine, sb. f., pl. glgur- Gibrgia, sb. pr. Georges",
didn't »collier", 155/17, 297/26. 365/1.
ghfusmapingA, sb. m, pl. giiidic, vb. I juger", 226/20.
ghlusmcipindzean'i moitié giudicire, sb. f. jugement",
da sabot : sobriquet que 374/4.
les Aroumains donnent aux gfudicAt, A, adj. jugé '1,311/22-
Albanais", giudicata, sb. f. jugement,
gliba, 99/5; vezi geaba. procès", 311/13.
gfAhte, sb. f., Uri plural dé- gfudicatòr, sb. m. juge", 78/12-
sir ardent", 134/15. gfug, sb. n., pl. giuguri joug,
gfamie, sb. f. mosquée",186/20. chalne de montagnes, pla-
gilèp, sb. n. impôt sur les teau", 8/9 333/19.
moutons", 290/4. giumitAte, sb. f. moi
gilit, sb. n. lance, pique", 67/ 362/
256//3 giun Ac, sb. m., pl. giunali
sb. m. bourreau", vaillant, courageux", 43/17.
314//11. gfunime, sb. f. vaillance,
Glmä, sb. pr. nom d'homme bravoure°, 10/6, 300/20.
(grand celnic à Samarina)", gfunir, sb. m. jeune, vail-
24 / 296/21.
/5. lant",
gimie, 186/1g; vezi giatnie. giunitic, sb. n. jeunesse,
ginta, sb. f. famine, peuple", vaillance,bravourem,10/8,327/23.
186//19. gfuneale, giuneenlei, adj., pl.
gioitna, "°/17; fem. de la gione. giuneale vaillant,
gioc, sb. n., 89/a; vezi agioc. brave", 38/29, 206/2. 325/22.
gioc, vb. I (giucare) jouer, giuneApine, sb. m. gené-
dansera, 118/24; vezi agioc. vrier", 399/28.
Gibga, sb. pr. nom d'homme", giuneAte, adv. vaillament,
24/5 ; vezi bravement", 250/12.
Gibgi, sb. pr. nom d'homme gfuneità, sb. f. bravoure",
=Georges",34/19 ; vezi Gioga. 278/14.
ChM, sb. f. Jeudi",'°5/2. giuneififi, 206/2; ; vezi giuneale.

www.dacoromanica.ro
440
giun61, 276/6; dim, de la glorie.
gIunèscu, A, adj , pl. giune$ti
d'homme vaillant", 277/12.
gluneunir, sb. m. hanne-
ton", 270/5.
glundp, sb. m. jeune homme,
courageux", 206/17, 809/21.
sb. f. jupe, ¡upon",
864/
/29
ear, vb. I jurer, préter ser-
ment", 285/I,
giurit, sb. m. serment", 68/13.
Giuvira, sb. pr. nom d'une
grande famille aroumaine de
Pinde", 9/149 54/20.
Gitivgrat, membres de la fa-
mille Giuvara", 43/21.
sb. m., pl. gtbjei
buisson de genèvriers",
305/17.
sb. m., pl. glei,
vezi
invar. noir comme le
corbeau : ca ocl'i
avec des yeux tout à fait
noirs", negri ca noaptea,
155/16.
gil-gill interj. mot onoma-
topéique", 310/16.
gîieàte 118/6 vezi gcdeatei.
0'1115, b. f , pl. grrini §i
poule", 183/7.
glar, à, adj, fou ; inintelli-
gent, bête",79/14.
sb. f. bêtise", 87/32.
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
gl'em, sb, n., pl. gl'eanze pe-
loton", 341/12.
gl'et, sb. n , pl. greeitä glace',
/ -; mi treate e'er di fried
158/9
mà trec fiori reci, 273/2.
gokdA, sb. f, pl. goade at-
281/6.
taque ; coup",
gol, A, adj nu ; creux, vide",
z74/ st2/
g(!) inA, 260/23; vezi:
Oink sb. f. sommet d'une
tnontagne qui n'est pas cou-
vert, sommet chauve", 397/2
grAi, sb n., pl. graiuri par-
ler, langage", 262/12.
sb. n, pl. grdie §i grae
»Mar 20 // 298/
28.
sb. f lettre", "/16-
gram136, sb. m., pl. gra ,-
ghiadz, 45/3; vezi 7rambo.
224/24 ;
Gramoste, sb. pr. région
montagneuse au N du Pinde,
-- habitée par des Aroumains ;
village dans la région de
Gramoste", 319/16.
Grimuste, sip; pr., 89/4; vezi
Gramoste.
gras, 'a, adj. gras", 28215.
grà, sb. m , pl. gradz, 314/24
formä trunchiatà de la dugrci.
gradink sb. f., pl. grcidial
.jardin", 226/7.
Gramustein, A, sb. pr. «ha-
bitant de Gramoste , 145/9.
 ANTOLOGIE AROMANEASCI
grAsitne, sb. f., pl. grdsin't
graisse", 229/10
greA, 26/26 ; imperf., pers. III
sg. de la vb. grèscu.
greatA, sb. f., fara plural,
poids ; &goat", 187/24.
GreicA, /8; vezi :
Grec, sb. pr. Grec", 7/13.
grèndà, sb. I, pl. grende,
poutre", 122/12.
grèscu, vb. IV (grire) ap-
peler ; parler", 87/a, 267/6.
greii, greenld, adj. lourd, dif-
ficile ; chargé (fusil)", '7/17.
grefi, adv. lourdement ; pé-
niblement", 269/12, 275/6.
grim, ind. pres., pers. I pl.,
de la grescu, 6817.
grindA, 82/3; vezi grendd
grindinA, sb. f. grate" , 87/3
ploale s'grindina &idea
pleuvait et il frappait de la
grate, 363/4.
grit, A, adj. parlé, prononcé",
271/
/20*
grita, sb. f. cri" : nu mi du-
rea caplu di grild nu era
nevoie ca si-1 indem stri-
gind, 343/2.
gridinA, /6; vezi gaidind.
grin, sb. n., pl. pine blé ;
céréales", 312/28.
grttèscu, A, adj. ,,greca, 322/13.
grill, 161/16; forma savantä
pentru grtn.
www.dacoromanica.ro
441
groApA, sb. f., pl. groclei
fosse, trou ; tombeau", "As;
pl. groape, 214/17, e cerut de
rima.
gros, sb. m., pl. grog mon-
naie turque, piastre" ; lu-
adral... groslu m'am
infundat rat', 178/9.
gros, A, adj. gros, épais" :
cap gros étroite, 9/16.
grumidzii, sb. m. gorge,
gosier", 184/16.
sb. n. menton", 176/0.
gugiabas, sb. m. maire",'87/1.
gugbs, sb. n., pl. gugoase
»bale (de fusil) ; chose ron-
de", 68/30, 184/28, 250/2.
gulèscu, .vb. IV vider", 83/17.
gulisitn, A, adj : gol-gulisan
dénué de tout', 312/8.
sb. n., pl. gumul'e,
pelote, boulette de son pour
les chiens", 107/8.
sb. pr. montagne en
Thessalie", 21/27.
giträ, sb. f. bouche ; gueule" :
na se-avea dusd gura la u-
reacre ni se ficuse o foa-
me de lup, 310/; pf-Y n cala
'ad gurd Obi ce ca-
lul sa pascii putin, 66/16.
gurgul'itbs, A, adj. rond",
142//32.
gustòs, A, adj. qui a un
goat agréable, 89/32.
442 TA CHE PAPAHAG1

giqe, sb. f. cou" : arupe-t beau", 25/5.

gu$ell §terge-o de aici, guvòjdu, sb. m., pl. gavopzt
178/31; vrea s'Ioam $1-altu suflit §i guvojdi -clou de fer
pri gu$e era sa comit §i cheval", 83/3; tu plitdr1 td-
alt pâcat, altä crimä, 23i/17. rianz guvopti la spate re-
sb. m. cognassier", begiam de frig, 342/18
358/8 guzgunipsèscu, vb. IV fouil-
sb. f. trou; tom- ler", "/32.

7ilea, adv., vezi galea. Tilli =-. i orb de strälucirea

71amAnd, sb. n. diamant",
204/25, 279/16.
llanca, sb. pr. n o m de
femme', "/21.
sb. pr. l'ensemble
des Tsiganesa, 85/n.
yiftartiò, sb. m. vie menée
par les Tsiganes ; mendi-
cite, 82/2:
MCA, b0/4; vezi riftu.
7iftèscu, fi, adj. bohémien,
tsigane", 85/13.
l'iftu, Al. pr. Bohémien, Tsi-
gane", 8/15.
yilcèscu, vb. IV briller, ra-
yonner", 3°9/24.
iilcire, sb. f. resplendisse-
ment", 816/8.
sb. f. glace,
armelor, 161/28.
sb. f. ficherie", 79/23,
fibra,sb. pr. Georges", "Vio
sb. f. remède", 27/12.
l'ita, sb. pr. Georges", 56/27.
sb. pr. Georges",
363/
/14.
T ice, 23 4/;
3 fem, de la:
sb. m., pl. Vci bouc
sonnailler", 249/15.
sb. f. lettre, (vezi
granui); pl. -inimate école,
enseignement", 9/18.
7rambb, sb. m. fiancé, futur,
promis", "/2i.
yrAtin 36scu, vb. IV égratig-
ner ; grincer", 255/35
TrIpsit, A, adj. peint", 348/3.
miroir", 7rbs, sb. m , pl. 7ro1, 77 I ;

325/ii ; i orb de-a-armatilor vezi sb. gres.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 443

yumAr, sb. m. fine, bauder, TumarAngatn, sb. pl. ronce

9/5; u ligd, ea yunzarlu pri (que les baudets man-
punte= s'a indärätnicit, ca gent)", 7/6.
mägarul pe punte, 98/31.

ha 1 interj. ,ha!", "/12. hipse, sb. f. prison", 233/13;

Hagi-Eidne, sb. pr,, 177/13. vezi htpsind.
Hagi-Stèrtfu, sb. pr. nom de har, sb. m. Caron, more,
famille" 320/i. 298/124.
haf, interj. allons I", 51716. hAragmA, sb. f. la pointe
hAlde, interj., 298/17; vezi hal. du jour, l'aube", 283/. vezi
halmanè, sb. m., pl. haftna- harasmd.
nddz amulette", 280/23. harAme, invar. m a 1 t'en
hain, A, adj. perfide, traitre", prenne".
159/7 (savant). haramu-fàf, sb. f. fainéant",
invar. béni : halale 87i/17.
s'ii hibd grand bien leur harào, 3" /16; vezi hdraild.
fasse", hArasinii, sb. f. aube, petit
sb. f., pl. hdl'iuri situa- jour", 54/39, 311/22; vezi ha-
tion (en mauvaise part) ; ragmei.
dégaine", 280/18. harAtià, sb. f. joie", 55/3.
hAlcumA, sb. f. cuivre", 182/10,. hAre, sb. f., pl. hall grace,
229/21"
charme", 52/8, 342/32 _ s'alad
Iz c ./
hàle, sb. f. bésoin ; peine", trt hare= si-1 dau in dar,
175/15 131//35"
hamu-arid, vb. Hl §i H sou- hitrfA, sb. f. harpe", 342/19.
rire", 308/3. has, A, adj. de première gua-
handà, adv., 140/22; vezi a- lité" : di halcuma tea hasd
handa. .din cea mai proastd aramä,
hAne, sb. f., pl. hein'iuri au- 182/10"
berge", 77/3. habirà, sb. f. nouvelle (1u-

www.dacoromanica.ro
444 TACHE PAPAHAGI

gubre, qui annonce un mal- hehre, sb. f., pl. hell bile,
heur)", 25/8; vezi Mare. fiel", 135/15.
fagiliche, sb. f. pélerinage", hehrhit, sb. m., pl. hearhif
77/14* abricotier commun", 16/10.
hhi8ipsèscu, vb. IV cares- heivrà, sb. f., pl. hevri fiè-
ser", 130/33. vre", 187/33.
lake, sb. f. bonheur, for- her, sb. n., pl heare fer",
tune", 85/21. /12, 274/28.
hindhs, A, adj , 250/; vezi hèrbu, vb. 111 §i II bouillir ;
ahtados. fourmiller, grouiller", 10/2.
härir, sb, m., pl. hdrari bal- hèrtu, h., adj. bouilli; échau-
deg, 24/3.
lot, grand sac de laine qu'on
charge sur les mulets", hihvrà, 27/2; vezi heavrcl.
204/30 (vezi fig. 22) sb. m. §i n., pl., hicat
hirchèscu, vb. IV ronfler hicate foie ; coeur", 98/3,
très fort", 251/11 290/12.
hArghie, sb. f. aube, pointe sb. f., pl. hile figue",
du jour", 335//9 ; vezi 38//22,
hfirgiuèseu, vb. 1V dépen- hig,*vb. Ill §i II planter, en-
ser, faire des frais", 68/5. foncer",37/18 (s' hipsircl,perf.).
hArrie, 242/12; vezi hfryie. hil'e, sb f. fille": hiela bru-
harihs, gt, adj. joyeux, gai", Wed vimt (i6pada),
194/2.
fiica brumei §1 a vintului,
fiArisèseu, vb. IV (se re)jouir; 158/17-

caresser"45/22, 87/13. sb. m., pl. hiel nfils,

harséscu, vb. IV, 247/14; vezi enfant", 237/18.
herrisescu. him, indic. pres., pers. 1 pl.
harzèscu, vb. IV donner, de la vb. hiú sau escu, 289/14.
faire cadeau", 290/3. hima, adv. en bas, vers la
hiírzit, A, adj. plein de char- demeure d'hiver", 224/ 14,269/ii.
mes", 269/3. himA, sb. f. precipice, gouf-
sb. f. pl., contrées (ha- fre", 21/16
bitées par des grecs) appar- himusèscu, vb. IV se hiter,
tenant à la personne de sou- se jeter", 72/8.
verain (sultan)", 35/15. hióte, sb. f. ,crinièreTM, 139/4.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCI 445

hir, sb. n., pl. hire fil ; fris- htrès, adv. gaiement, allé-
son", 231/g;
/ ;pi hir vin'e grement", 157/to-
s'cherdu $'caplu pe-aci hirsèscu, vb. IV, 17/18 ; vezi
si-mi pierd §i vieata, 22/16. hcirsescu.
hirbeire, sb. f. action de hfscAt, A, adj. entrebâille,
bouiller", béant : arminea cu gura hts-
hirisèscu, vb. 1V amoindrir, catd demeurait bouche
réduire.,184/25. béante", 86/19.
hisApe, sb. f. compte", '43/14. hisfpA, sb. m., pl htstpddz
hit, indic. pres., pers. II pl. ville", 188/4.
de la vb hiere, adv. prét",
hid, vb., färà infinitiv étre", hl'in, A, adj. §i sb , pl. 11':fa
20/3 --- Indic. pres. : him (hiii filleul", 157/4.
§i es60, hil(e#i), easte, him, hm !, interj., 228/13.
hit, sunt(u). hoArA, sb. f., pl. haft vil-
sb. f., pl. htbdri nou- lage", 120/7, 270/9.
velle", hópa-tépa, invar. hopa-là",
hit8ipsèscu, vb. IV, 185/7 ; vezi 304/21.
hf.i8ipsescu. hrAnéscu, vb. IV nourrir",
him I, interj. ha I", 308/33. 308/
/34.
hingeir, sb. n. kandjar, poi- hrisafe, sb. f, pl. hrisdhl or,
gnard recourbé", 161/8.
fil d'or, habit en fil d'or",
sb. m., pl. langeadz, 162/15, 291/0.
aubergiste", 77/6.
hipsInA, sb. m., pl hipsindclz, hrisic, sb. m., pl. hrisiti ar-
prison', 141/24. gentier, orfèvre", 18i/22.
hfrAfe, sb. f., pl. 0.0, 269119; Hristò, sb. pr. Christ", 28/11.
vezi hdrar. sb. f., pl. hrisu-
hfrchéscu, vb. IV, 313/32; vezi mule mulet d'or, mulet
hdrchescu. doré", 885/to.
sb. f. pointe du jour, hrisusit, A, adj. d'or, doré,.
aube",244 /29 ; vezi harasmd. en or "9 86/23.
hfribs, A, 301/18 ; vezi hdrios. huchfumAte, s b. f. tribu-
hIrIcdp, A, adj. gai, joyeux", nal", 78/2.
220/1. huhutéscu, vb. IV pousser

www.dacoromanica.ro
446 TACHE PAPAHAGI

des cris, 301/23 ; résonner, geois ; qui est du même

retentir, 333/10 ; jeter, 99/4".
hunipsèscu, vb. IV digérer ;
hunipseiVe= il se brosie le
ventre", 179/1s.
hunipsli, A, adj. consommé,
épuisém, 160/1 .
huryianit, A, sb. §i adj villa-
village", 311/29.
hursèseu, vb. IV devoir", 8/5.
hut, A, adj. imbécile, sot, idiot",
231/12.
hittA, sb. f. aigle", 25/25.
huzmichlitr, A, adj. serviteur,
domestique", '3/2.

i, conj. ou, ou bien", 263/20. 228,2.,

vezi lar.
indic. pres., pers. Ill sg. de IirbA, sb. f., pl. erghi herbe",
la hit' (esch) est", 268/22, 269/18
264/4. lArnA, sb. f., pl. ierni hiver",
i, 7/5, 263/20, 263/2-5---
; vezi vb. 22/
/19.
fa, prep. voici, voilà, tiens", I atagitn, sb. n. yatagan",229/17.
36/5, 313/20. ibrAsime, sb. f ,
20/ vezi
sb. f. lierre", 220/23. brdsime.
Ii-l-fa,prep. le voici, le voile:
pituriii di co/7 Ica, conj. ou, ou bien", 310/5
= §i din ascunzi§ de corni ia-
(i 6).
ta-1,
icoàiä, sb. f. icone, image
lanhehl, sb. pr. Jean", 35/13. sainte", 310/20.
sb. pr. Jean", 21/17. icusAr, sb. m. monnaie de
linina, sb. pr. Janina (ville 20 centimes", 161/12.
en Epire)", 35/27. fed, sb. m., pl. iedz che-
vreau", 261/1.
lanitar, sb. m. ,,janissairea,
366/2. pron. pers , 81/; vezi el.
sb. f., pl. Yar9e jument, 161, adv., 172/3 ; vezi
cavale" , 268
14. lerihònlu, sb. pr. Jericho,
iar,- conj. mais ; de nouveau, ancienne ville de Palestine'',
encore", 249/8. 187/30.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMINEASCA
lernAte, sb. f. action d'hi-
verner` d, 205/14'
ifernèdzii, 199/25; vezi arnedzù.
les, vezi vb. es.
ifharistisit, à, adj content",
77/18*
ih ! interj., 217/14.
ilèchi, sb. f., pl. Haig veste
sans manches", 44 /18.
il'e, sb. f , pl. ire bas-ventre,
flanc".
imnAt, sb. n. marche, dé-
marche, allure", 129/21.
imnitic, sb. n. marcher',
270 ; vezi inmett.
imnfititrA, sb. f allée aller",
55/24'
imnu, vb. I aller, marcher",
34/25. 268/7.
inAte, sb. f. : Corbea-inatea
lu-accIta= Corbea se supra,
127/19 ; vezi Tindte.
Inglèz, sb. m. Anglais", 9/3.
inimAreu, A, adj. ,,courageux,
intrépidea, 344/5.
inimA, sb. f. coeur", 43/9'
ininuis, 5, adj. vif, coura-
geux", 120/29.
insu, in sA, sb. homme, per-
sonne", 868/0.
inseA, 217/31 ; imperf. indic.
pers. III pl. de la vb es.
inqit, 261 Is, imperat., pers.
pl. de la vb. es.
www.dacoromanica.ro
447
intrire, sb. f. action d'entrer,
entrée", '1/1
intritA, sb. f. entrée ; com-
mencement", 19/; una in-
tratà di la u,se = abia a in-
trat prin use, 223/2 ; eta in-
trata di April11--4 la ince-
putul lunei April, 298/14.
intru, vb. I entrer, pénétrere,
72/
sb. f., 61/18; dim. de
la mima.
lb, pron. pers. »je, moi", 57//;
vezi eh'.
irk, indic. pres., pers. III sg.
si pl. de la vb. escu (h/ú),25/1o.
m., pl. irghheadz(6),
troupeau de chei,aux ; ha-
ras", no/Il.
irghille, sb. f., pl. irghilll,
286/7; vezi irghile.
vezi iernedzti
irn'le, sb. f , pl. irn'if désert,
lande, steppe", 1"/24'
irnilfi, sb. n. désert, lande",
161/15
e, adj. désert, aban-
donne, 158/13.
sb. f. incursion, charge
(de cavalerie), action de s'é-
lencer sur, assaut", '23/20.
isApe, sb. f, 178/34 ; vezi
sope.
II isnAfe, sb. f. collège, corpo-
ration, société", 35/10.
448 TACHE PAPAHAGI
istinditche, sb. f. sentence',
78 /
/ 23.
isturie, sb. f. historie", 225/35.
isusèseu, vb. IV fiancer",
34/118.
isusit, A, adj. fiancé", 52/5.
A, adj. sorti", 256/2 ; vb. Iut An e, 144 -; vezi iurigane.
es.
itie, sb. f. cause, prétexte",
s11/12.
ite, pron. nehot. quiconque,
n'importe qui", 277/8; vezi
pron. nehot. n'importe
quel, n'importe quoi", 225/33
vezi ¡te.
iu, adv. oil", 397/27.
Iudò, adv. n'importe oft,
partout", 288/5.
pron. pers., acus. sg. m. de
la el le", 116/21
dat. sg. m. sau L de la
el, ealui, 224/20.
Trnbk, vb. I enivrer", 142/31.
imbitAt, A, adj., de la tmbet.
ImbitAttor, e, adj. enivrant",
336/34'
impArAt, sb. m. empereur",
79/29 (savant).
ImpArAtle, sb. f. empire",
79/25 (savant).
www.dacoromanica.ro
lurit9e, sb. f. action de s'é--
lancer sur", 135/s; vezi irup.
lutggAne, sb. f. pl. lutclein'i,
280/26; vezi fatagan
iuttgine, pl. futigreitri, "9/27
vezi iutägane.
fuvA, adv. nulle part", 305/20;
vezi
iu-vA, adv. quelque part",231/4;
vezi iuva.
WI/A.001ra, adv. pas du tout,
nulleinent, il n'y a pas
moyen", 87/22.
izine, sb. f. permission", 94/2.
sb. n., pl. lzvure
source", 261/16.
Implin, A, adj., "8/32 ; vezi
mp tin.
imprbstu, A, adj., 167/21; vezi
mprostu.
Impumorit, A, adj. sombre,
triste", 228/5.
In, prep. en, dan?, 347/18.
vb. I monter à che-
val", 58/23.
IticAp, vb. II contenir, avoir
place", 268/16, 275/12.
fnanescu, vb. IV gémir",'93/1
 ANTOLOGIE AROMANEASCI 449

Incfinlre, sb. f. gémissement", Ingrupit, A, adj , 256/13 ; vezi

192/26.
ngrupat.
IncArcht, A, adj , 252/; vezi înuiHciòs,A, adj., 271/4; vezi
nceirco
Inchiséscu, vb. IV, 262 ; vezi Insbr, vb. I, (Insurare), 147/3k;
chinisescu. veLi nsor.
inclò, adv., 34 /A5 ; vezi nclo, InsurAt, A, 67/9; vezi nsurot.
inclieg, vb. I ncoaguler, cail- Intingt1, hittn'e, adj. (le) pre-
ler", 230/29. mier", 311 5.
incriedt, A, adj. fermé",/ Intrèti, vb. I (tntribare) de-
'55,24.
mander, interroger", 227 3.
Mali, vb. Ill i II fen)fer- Intrèg, A, adj. entier", 271/6.
mer, (en)clore" : dztuzs'in-
intru, prep. »en, dans :
eise s'a fäcut noapte, 228/26.
devant moi",
vb. I, 226/7.; vezi ncl'in. tr'ocri 178/31.
22V3 ; vezi ntunic.
incl'is, A, adj. ,,(en)fermé, intunicbs, A, adj., vezi ntu-
(en)clos", 233113.
nicos.
încurùn, vb. I.,
282/; vezi invirinir, A, 256 14 ; vezi nvi-
ncurun. rinat.
incusurèkfi, vb. I, Uncusu- Inviscilt, 256 14; vezi nviscut.
rare) c our b e r, rendre Inv'isèclztl, vb. I (înVisare),
bossu", 812/26. 336/17; vezi nv'isedzu.
indrèg, vb. II, (indridzeare) in'i, pron. pers. dat. sg. de la
raccommoder, arranger ", ea, 168 30 ; vezi
228/22- isI, pron. pers., dat. (§i etic)
indrèpt, A, adj. redressé, ré- sg. §i pl., pers. III A soi,
pare, 126 lui, à eux, à elles ; se,
indrèptu, adv. directement", leur", 25/e.
337/25' it, pron. pers., dat. sg. de la
inglas, adv., 21/2; vezi nglfios. pers. II tine, 27/0.
Ingliètii, vb. I, "4// ; v. ngretu,

29

www.dacoromanica.ro
450 TACHE PAPA.HAGI

jabèc, sb. m., pl. jabeti rata- jiltis, A, adj. triste, affligé",
tiné", 42/e. 48/3, 268/16.
jAle, sb. f., färä plural dé- jilbs, adv. avec chagrin",
solation, tristesse, deuil", 248/18'
271/13. jeme, fi, adj., 322/25 ; vezi
jar, sb. m. charbont ardent, jfijul, sb. m. animal, bête,
feu", 288/14. monstre", 98/39.
igl'ioAtA, sb. f. opas", 848/29.
junkr, adj., 338/5; vezi giunar.
jilèscu, vb. IV pleurer quel- junèscu, a, adj., 335/12; vezi
plaindre, regretter", alunescu.
38/2, 68/8, '55/12. jfingu, vb. III, 82 28; vezi a-
_PM, A, adj. pleuré, plaint ; giungu.
affligé, qui est en deuil", jurtuèscu, vb. IV fouetter",
84/8, 153/5.
344/2*

kir, invar. z(ypto,: monsieura, 186/17.

1, (pentru tl sau lu, vezi for- lac, sb. n. lac, mare", 01/24.
mele)347/8,
, 347/10. lacrima, sb. f., pl. ldcrinii,
la, prep. A, chez", 1"/24,347/20. larme", : pi lacrana dit erghi
la' !, interj. 277/9 (pen- pe roua de pe iarbä, 269/8.
tru laï 9. là.e, fem, de la 1(2'16 : lo Bu-

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMINEASCA 451

da# 'nei carte lae= Buda§i las, vb. I Iaisser", 65/28.

a prima o scrisoare intris- lAtru, vb. I aboyer", 291/14.
tAtoare, 296/2. fail, vb. I laver".
f. sb. n. parole ; anecdote", IivA, sb. f., firà plural va-
82/29. carme, tumulte", 299/16.
.1aI!, interj. ,,eh 1", 20/12, 279/20. laz, sb. n, pl. lazuli poig-
Laia-MAre, sb. pr. m e r nard", 115/10*
Noire", 53/20. pron. pos., forma atonä,
(die i lae, adj., pl. leur' : dipusird 'n
§i lai noir, Pauvre,
19/14 ; ils sont rentrés dans leur
35/5; malheureux, pauvre, village, 92/5.
272/4, 274/17 ; funeste, noir", la, pron. pers., pers. III pl.
277/16 ; ma Jai di Grefl'i = mai dat. m. §i f. Ieur, à eux,
nenorociti, mai de ris de cit A elles", 66/5, 244/15, 301/25.
Grecii, 8/17; ca laile a li [ale IA, (megl.), pers. III sg.,
ca pe cea mai nenoro- perf., de la vb. lea psren-
cità, 94/5. dre", 82/4.
sb. m , pl. oncle", lAcrAmbs, adv. larmoyant",
217/27. 301/10. 213/4.
sb. f., pl. icing dragon, IficrimAt, A, adj. pleuré,
monstrea, 261/13 (p entru baigné de larmes", 253/12.
lamn'e. lAcrimeàfiä, sb. f., pl. lacri-
sb. pr. nom d'homme meale, (dim.) larme", 349/2.
(Haralamb)", 34/19. läcrimèclzft, vb. I verser des
sb. f., pl. Idnin'i dra- larmes, pleurer", 71/32.
gon, monstre fabouleux",62/19. Matti, sb. f., pl. Icief mal-
lAmpA, sb f., pl lampilampea. heur",/12221
/_ /
311i 28.
1àitu, à, adj , 55/12, 226/23; vezi gèSCU, vb. IVnoircir; affli-
atan tu. ger", /28; /6141 feata tru
lApte, sb. n , pl. Lipton lair, hicate = i-ai pus greu dor
109/ In inimA, 31/3.
i

lArgu, A, adj. large, 315/i. Ifigarsit, A, adj. clair, lim-

lArgu, adv. loin", "/20. pide", 264/15.

sb. pr. Larissa (ville 16.htArà, sb. f., pl. lähteiff,

en Grèce)", 18728* effroi, épouvante", 327/6.

www.dacoromanica.ro
452 TACHE PAPAHAG1
IAI, pl. de la lain noirs (ha-
bits deuil)" : laile s'n'i
bag sà mi imbrac In ne-
gru (in doliu), 65/11; tot tu /ni
In haine negre, 230/23,
vezi Icieata.
lAit, A, adj. triste, affligé,
malheureux", 25/7 270/12.
sb. f. pl. leiludz,
fleur", 100/5.
l'Ana', 31/27 ; vezi Una.
Fändur0e, sb. f. hirondelle",
32/6'
landzidzAscu, vb. IV, (Ida-
dziclztre) languir, être ma-
lade", 243/95.
ländzit, 5, adj. languissant,
malade", 192/26.
lAsat, A, adj. laissé, aban-
donné", 263/25.
lavdire, sb. f:, 161/6; vezi a-
havdare.
lavdAt, A, adj, 67/6; vezi a-
Idvdat.
lAvuit, g., adj. blessé", 24/11.
le, acus. pl., f. de la pron
pers. ea, 96/31.
le, (megl.), indic. pres , pers.
Ill sg. de la vb. lea pren-
drea ,
leà interj. lié, la fille ! hé,
la femme I", 19/24. 295/15.
leigAn, sb. n. berceau", 197/17.
leigin, vb. I bercer, balan- liber, libera, adj. librea, 31417,
cer, se dandiner", 28/2.
www.dacoromanica.ro
leine,.sb. f., firi plural pa-
resse, faindantise", 342/4j
sb. *i adj. Justre,
sot,' nigaud", 175/6.
leg, vb. 1 lier, attacher, re-
lier", 9/7 ;cci 'lo mi leg, lea
Intima mea = cg eu mi an-
gajez, (imi dau cuvintul), o
mama mea, 64/9; a liga
s'a indärätnicit,
léle!, interj., termen de dez-
mierdare. admiratie, 54 ;
betas", 65/3.
lemay, sb. n., pl. 1 e a in n e,
bois morceau de bois",'° 16.
Una, sb. pr. Hélène", 226 23.
sb. pr, , pl. lè,suri corps
mort, cadavre", 286/12.
li, impreung Cu Q. i cite-
odati singur : gen. sg. (m.
sau f.) de art. posesiv (po-
sesorul trebuind si fie la
singular): Miha-a li Saltarle
Miha (feciorul) Sultanei,
271/3;; sunt Do nn'i te frfng
li lame 1391 sint regi care
sparg ale lumei porti, 165/9
nintea li haragnie in fata
zorilor, 233/23.
li, pron. pers., pers. III (de
la ea) f., acus. pl. : li v'isa
=le visa, 169123.
(savant).
 ANTOLOGIE A ROMANEASCA
libertkte, sb. f. liberté",313/19
(savant).
Lima, sb. pr. nom de famille
(grande famille à Magarova,
près de Monastir)", 363/i.
Emrich's, sb. m., pl. licurici,
ver- luisant", 217/1.
ligAt, A, adj. nlié ; ferme, ré-
solu", 279/2.
ligAnat, A, adj. balaneé",
307/20'
ligAtùrfi, sb. f. liaison".
li7oAce, sb. f. perce-neige",
260f.
lilice, sb. f., pl. Mice fleur",
248/; mol lilice di calm°=
floare a dorului (fruniä
verde-a dorului), 132/21.
ErnbA, sb. f., pl. linzbi Ian-
gue", 9/7.
sb. f , pl. limen i lieu
de retraite ou de séjour de
brigands, repaire", 109/240/
limpid, A, adj. clair, limpide",
290/
27'
limpide, adj., vezi limpid.
sb. f pl. limpidz sabre:
, alter", 289/13.
passer au fil de l'épée", 114/31.
lipsekre, condit. qi viit.
pers. lii sg. de la vb. unipers.
lipsea$te : s'lipseare, Flan
s'giurat = de va fi nevoe de-
pun qi jurämint, 178/12.
lipseigte, vb. unipers. il
faut", 5%0.
www.dacoromanica.ro
453
lipsèscu, vb 1V falloir, étre
nécessaire ; manquer", 225/1.
lipsit, A, adj. nécessaire, u-
tile", 333/23.
lipsitä, sb. f. besoin, né-
cessité", 191/8.
sb. f. lire (monnaie tur-
que)", 308/25.
lisitA, sb. f. renard", 80/6.
listA, sb. f. liste", 79/26 (sa-
vant).
lisin,, vb. I etre pris de
faiblesse, se trouver mal ; se
pamer", 255/13, 804/22.
lisin, sb. n. défaillance, Eva-
nouissement", 840/8.
A, adj. évanout, sans
connaissance", 275/1.
lisbr, A, adj. léger", 225/15.
liOr, adv. légèrement, aisé-
ment", 268/17.
14urkt, A, adj. allégé, sou-
'age, 336/1.
4uredzil 'vb. I alléger, sou-
lager", 313/17.
litèscu, vb. IV bouger, s'en
litit, A, adj. sorti" : litit canda
dit frundzclle di hicate=por-
nit (ie§it) parcä din adincul
inimei, 253/9.
sb. f. messe", 120/20.
livide, sb. f., pl. liveidz pré
en plaine", 179124.
livèndu, Hyena', adj. jeune
454 TACHE PAPAHAGI

homme svelte et beau, vail- lingurbs, 6, adj. mélancoli-

lant", 269/24. que", 253/14.
livindeità, sb. f. jeunesse, Hubs, A, adj. laineux", 397/5.
courage, bravoure", 55/106 lintid, A, adj. 294/25 ; vezi-
IT, pron. pers., pers. Ill pl. dat. ndzit.
de la el si ea, 21714; vezi livuit, A, 3D/26; vezi
Id no. 2. lo, perf., pers. Ill sg. de la vb.
licirdie, sb. f. conversation nail, 296/2r ma taki-su"
(amoureuse)", 29/13. ti le-are lua-i-ar (dracii)
lierimAt, A, adj., 349/7 ; vezi pe stäpinul lor care le tine
ldcrimat. ( injurituri nesupäritoare ),
320/; vezi hied- 202/1-
5

medza. lard, perf., pers. Ill pl. de

Itèscu, vb. IV chagriner ; la vb. nail, 238 /5 -
/ ; nfscfntt
montrer leur noirceur, pa- unii au a-
loard
raitre noir", 286/13 ; vezi
pucat spre Codurli, 24/2;
ldescu.
loará tate ca se-afeatd au
IThtilrsit, A, adj. effroyé, inceput toate s'a' fete, 292 3.
pouvanté", 232/5.
10at, imperat. pers. ll pl. de la
ITItirsèscu, vb. IV épou- vb. nail, 300/22.
vanter, effrayer", 132/1/, 348/29.
sb. f., vezi loe, sb. n., pl. lòcuri lieu,
lilt, A, adj., 292/26; vezi place, endroit", 175 /Is.
sb. f., pl. limbcidz 10M, indic. pres , pers. I pl.
cierge, flambeau", 148/a. de la vb. nail,
lina, sb. f., pl. Ifni laine", lu, pron. pers., acus. sg. de la
'05/21..
el, 175115.

lIndurfi, sb. F. ,hirondelle", lucrèclzfi, vb. I travailler",

313/
13/33. 91/29.
lindzit, a, adj., 198/4 ; vezi sb. n., pl. lucruri tra-
ländzit. vail, ouvrage, chose", 65/29,
128/
lingirds, adv. mélancolique- /33.
ment", 290/19. luiùme, sb. f. canal", ''/27.
lingoAre, sb.-f., pl. lingorY, lumAche, 253/24; vezi alumache.
fièvre chaude, maladie",96/5. lumbArdà, sb. f., pl. /um-

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCI 455

/ ; vezi
beirdzt cierge", 192/33; sb. m., pl. luclei loup",
Ihnba 279/25.
lumbArséscu, vb. IV briller, lupàtä, sb. f, pl. lupdt pelle",
resplendir", 210/1. 180/15.

lùme,sb.f.,färi plural monde", lupoàn'e, sb. f. .1 o u y e",

140/24. 112/20.
lima', 30I/19 ; vezi numki. sb. f. lutte, combat",
limitu, vb. I, vezi alumtu. 328/20-
sb. f., färà plural lune", IiiipLL 80/9; vezi lup.
30/14. lus, sb. n., pl. Else luxe",
iundzèscu, vb. IV allonger, 101/19.
prolonger", 22g/I4. 1u5nAt, sb. m. noix", 82/5.
Ifingu,d, adj., pl. lundzi lundze lut,sb. m., firà plural terre
long", 86/27. glaise", 274/19.
sb. f. Lundi", 107/1. luteàfir, sb. m. étoile
d, adj. éclairé, illu- matin, étoile du soir",
mine, 339/21. 95/14
lun'inA, sb. f. Iumière", 161/14. futèscu, vb. IV luire, briller"
207/3.
lun'inèdzii, vb. I éclairer,
illurftiner, briller", 95/7. lutit, A, adj. brillant", 204
1...in'inbs, A, adj. Iumineux, lux, 325/2 ; vezi lus.
clair",

Vel, gen. si dat. sing. de la pron. pos., pers. III: puri-17

pron. pers. ea : s'17- puii ei,19/16; in cale-l'i =
aspund ca/ea §i incepu In calea lui, 347/18.
si-i povesteasci ei drumul, dat. sg. m. si f., de
66/34. la pron. pers , pers. III ; a
l'épure, sb. m. lièvrea, 8/8. l'ei l'i si nfdrindca mima
l'értu, vb. I pardonner", 31%. ei i se invenina sufleful, 193/2;
gen. sg. m. si f., de la custd la lucru=§i nu

www.dacoromanica.ro
456 TACHE PAPAHAGI

ti este Cu spor la lucru, 244/9. s'acheminer", 24/2; ; loa o-

l'i i 11, acus. pl.- m. de la
pers. 111, pron. pers. elri: s'l'i
dispartd=si-i desparte,244/23;
clocea tía la sine =
closca neagrä ti ja la sin, 11/8.
sb. pr. nom donné aux
chiens bigarrés", 114/25.
l'Ud, vb. 1 (l'izare sau loare)
prendre ; recevoir, 296/2;
commencer, 202/3; conquérir,
s'emparer, 26/92 ; se diriger,
cl'il'i nu te puteai uita la
ea (din causa strAlucirei),
/8; dddea dit aest i
lume = era pe punctul de
moarte, 343/24.
l'in, sb. n. lin", 66/25.
sb f. action de par-
donner, pardon", 270/18.
Flundar, sb. m, lion ; héros,
fouctre de guerre ; brave",
36/16 ,62/15. 352/10.

Tila, adv. plus,7/0; sans cesse": mAlcA, sb. f. mère, maman",

frundele ma-t cad frun- 45/ 121/
16.
zele iti picg mereu, 27/17; sb. f. pl. miri tieille
tut ma fug s' mutresc ndpoi grand'mère", 394/.g.
= se tot duc mereu si se sb m. Mai", 287/6.
uità Inapoi, 46/28. Ca umplu-
Malesbt, sb. pr. Albanais
turil : di diparte ma mutrescu
montagnard (m a 1 mon-
ci de la .distantä se uitä,
279/ tagne" , 327/28*
16/15,46/2; sb. n., pl. marioeite
Ina, conj. mais", 1019,
.sis c, 233113; ma gione §i mzl'ibturi habit noir de
laine", 330/9 (vezi fig. 6,
dacä poti, 187/26.
pag. 57).
Thici, conj. si".
Macrinita, sb. pr. village en mima, sb. f., pl. mirntei §i
Thesalie", 56/28. mère",/
19/ 26'
mie 288/16 ; vezi maie. mAnk sb. f., 52/; vezi manid.
sb. m..cuisinier", 86/9. Manbli, sb. pr. nom d'hom-
adv. plus", 82/30. mea, 231/20.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE A ROMANEASCA 457

mirandu, sb. m. aneth odo- me habile", 67/6; mastaru-

rant", 19/i Nicola,- lupul, 87/13.
marit, A, adj. infortuné", magi, adv. seulement", 15/9.
289/15- sb. pr. nom donné
Mircu, sb. pr. nom d'hom- aux mulets tachetés de rouge
me., 31/2. et de blanc autour des yeux"
24
mirdzine,sb. f, pl. meirdzita, 23.
bord, limite ; postérieure- mitin, vb. I moudre; parler
ment". 91/8. pour ne rien dire", 178/27.
rnAre, sb. f. mer", 25/28,160/28; mie, vb. I, 80/6; vezi mtc.
vezi amare. maeär, adv. au moine.
mire, adj., pl. 112C1 ri §i morí, macire, sb. f. mets", 60/90 ;
grand, gros", 155/13 vezi nztcare.
mirlu, sb. adj. m. de la mare, mäghipsit, fi, 2372; vezi md-
Tipsit.
chef", 70/2.
mirmar, sb. n., 158/g; vezi : magbr, sb. n.,? bandoulière",
30/
t
märmur, sb. n., 141/1. §i mfiyipslt, A, adi enchanté,
mirmurä, sb. f. marbre", ensorcelé", 98/i 6.
329 /17.
vezi mtlzmuze.
MAro (pentru Marci) sb. pr., mdinès(c), vb. IV lancer,
prescurtat din Marup, 303/9.
jeter", 82/13.
mArtur, à, adj. témoin" ,207/22. mAna, 228/17 ; vezi mtml.
M a rt, 107/1 §j mfinästire, sb. f. monas-
Marta', sb. f. Mardi", 228/21. tère", 120/18.
Mi -tu, sb. m. Mars", mAneu, vb. I, 226/18 ; vezi nac.
Maritge, sb. pr. Marie",294121.
mania, 32/7 vezi mtnicci.
m is, sb. n., pl. mersuri lieu mankhir, sb. n. croix thau-
où reposent les brebis pen- maturgique", 32/7.
dant la nuit", 10/6. maniiel'e, 252/26 $ vezi mi-
sb. f., pl. mosine, nucriu.
olive", 8/4. miräindzii, /29; vezi in fri-
miste, sb. f. figure, visage", nedzii.
278/3* marit, A, adj., 20/13 vezi
migtur, sb. m. maçon; hom- marat.

www.dacoromanica.ro
458 TACHE PAPAHAGI

mfirdzelat, à, adj. perlé", mbirb4tèdril, vb. I (s)ar-

338/1.
mareAtà, sb. f. fierté" , 269/27.
MAT-We, sb. ta= votre
Altesse", 136/33.
mArinat, A, adj. triste. dé-
solé". 313/13
mdrinèdziti, vb. I faner, flé-
trir ; affliger, attrister", 165/19.
mArit, vb. I donner en ma-
riage; marier (une fille)",
361/1.
mArmtirisèsetl, vb. IV atre
stupéfait", 87/8.
m'armurisit, a, adj. pétrifié,
stupéfié", 339/27-
märse, 329/; vezi nztrsP.
mar§in, vb. I fail e baler les
er de courage", 313/20*
mbet, 'coin; vezi imbet.
mbititt, it, adj. ivre", 161/30.
mbrbstu, a, adj. debout",
161/27
mbròstu §i mbrustedzii, vb
I (mbrustàre) élever ; di-
riger, conduire, mener", 118 4,
122/32
mbunedza, vb. I reconcilier",
95/10, 282/2
mcare, ab. f., 60/35; vezi mí-
care
mat, 85/12. pers. II pl., impe-
rat., de la vb. mic.
me, pron. pers., 32/23 ; V. mi.
mei, pron. pos ,66/ vezi 111(11.124;

moutons et les éparpiller tried, invar. (conj.) mais",

pour paitre", 87/ 7, 277/28. (formi de umplutura), 42/25;
martire, sb. mariage"
f. 238/23.
ca 'nci featd tra märtare = meakt, pron. pos., 168/34 ; vezi
ca o fata mare, 304/28. mea.
mArtle, 125/2; vezi amärtie. mea!, sb. n, pl. mealuri pa-
mäsità, sb. f., pl. m4itä, rages",
main" (de la mcintqità), meao, pron. pos., 30/i; vezi
252/29* media.
ma-ta, ta mare°, 54/3. meas.a, sb. f, pl mease,
m&tase, sb. f. soie", 224/31. table", 297/8.
mAtrick sb. f. brebis por- meAci I, °/26; vezi meao.
flare ", 38/23- me!, pron. pos. m. art., de la
mbair, 48/i, 118/5 ; vezi arnbair. metl, 9813.
mbar, adv., 177/15 ; vezi ambar. interj., 40/3.
mbdirire, sb. f 342/7 (vezi mètiga, sb, f., f5ri plural i-
adj. arch» ; vezi ambcfirare. dée ; atténtionfi, 313/26.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 459-

sb. m. pommier", 16/8. mensonge", 82/

mes, sb. m., pl. meg nmoiS", mincIunedzii, vb. I mentir".
41/1.
mincitunbs, A, adj. menteur",
mescu, vb. III §i 11 (meagire 312/12.
§i m4teare) verser à boire, mindiás, A, adj. sage, rai.
préparer un breuvage, 19/18; sonable", 120131.
donner un pourboire", 254/28, minduescu, vb.1V penser, ré-
334/17. fléchir", /14.
mèse, sb. f. milieu ; taille", minduhie, sb.. f. monnaie
273
62/ 26. d'or = 20 frcs", 325/12.
mèsi, adv. milieu", 344/8. minduire, sb. f. pensée",
mestrA, sb. f, soulier", 325/12* 271/23
meturd, sb. f. balai", 325/13. minduit, A, adj. pensif ; pen-
meit, mea, pron. §i adj. pos. sivement", 301/3.
moh, ma; le mien, la mienne", mine, pron. pers., nom. §i a-
71' 254/
cus. sg. je, moi", 22 / 15 30112.
mi, acus. sg. m. §i f. de la sb. f. boucle
pron. eù, 17123.
d'oreille", 29726-
mi, pron. refl., 64 9. sb. f. conseil",
mi, adv. ,,non" : Old ncu- 132/
/32.
lea ne viens pas ici, 37/18.
minte, sb. f. intelligence ;
mic, A, adj. petit", 82/14.
sb. pr. Michel", 271/1. pensée, 8/1.5.
MihAll, sb. pr. Michel", 36/17.
mintescu, vb IV troubler
attiser", 91/11, 219/32.
sb. f., pl. miler,:na-
tion, peuplea , 144/37. mintireAje, sb. f. ,trouble ;
mêlée", 230/13.
milie, sb. f. évanouissement",
274/27, 364/6. mintit, A, adj. embrouillé ;
confus" , 228/
mm, vb. 1 remuer", 11/13,
269/25*
mintitarA, sb. f. mêlée ; con-
fusion", 281/23.
minaree, sb. f. mosquée",
mintuescu, 343,29; vezi min-
186/20.
minclunAre, sb. f. (action duescu.
de) mentir", 177/18. mintuire, 253/7 ; vezi minduire.
. mincianA, sb. f., pl. minciuni sb. n. moment", 313/24

www.dacoromanica.ro
460 TACHE PAPAHAG1

minitt, A, adj. menu, petit", sb. pr. 136mètre", 223/2.

72 /
/32' Mitra, sb pr. Démètre",
minittä, sb. f. clin d'oeil, in- 321/
/ 3*
stant", 227/22 Mitri, 307/3; vezi Mitra.
mirAche, sb. f., pl. mirdchi. Mitru, 7; vezi Mitri
désir ardent, regret, inqui- ; vezi Mitra.
326/17

Rude", 15/9. 31/8. Miuzacheifiä,'22/28; vezi Mu-

Miratn-Len, sb. pr., 169/21. zcicheatid.
mirAt, I, adj. étonué", 161/26 mizie, sb. f. (à) peine", 269 8
(savant). trite, vb. I manger", 24/16;
mira, sb. f. sort, destin", nu vei meat inima = fiti
172/; vezi 85/12*
miraréscu, fi, /2; vezi ami- micire, sb. f. pl., uziceiri §i
riirescu. mcdri mets ; manger", 60/30,
sb. pr. village a- 261/
/5.
roumafn en Thessalie", 211(20- tacit, A, adj. mangé ; rongé;
mirgeAne, sb. f., pl. inirgen'i, usé", 313 f27.
corail", 307/20. mtchilipsit, A, adj massacré"
21 /
sb. n. pl. mirfiu- / 13.
(aerie lamentation", 155/10. tracttbr, e, adj. mangeur",
mirinde, sb. f. provisions de 115/31.

bouche, 161/16; partie de la miyie, sb. f. charme, enchan-

journée, entre 4-5 heures tem ent", 273/23.
de l'après-nlidi", 2565. miyiripsèscu, vb. IV prépa-
mirulò-fift, 47//4; vezi in trilli- rer les mets", 60i2.
sb. f. éperon",
140/
Misirie, sb. pr. Egypte",326/10. / 17.
mistirifu, sb. n. mystère", minir, à, adj §1 sb. agneau
305/126* apprivoisé à manger de la
misu-arbs, misu-arog, adj. main et qui suit partout son
moitié rouge", 307/3. maitre", 10728.
misùr, vb. I rnesurer, toiser", minita, sb. f. poignée, ce
28O/2. que peut contenir la main",
misteAre, sb. f. pourboire", 256/
19.
1113 /
4. mina, sb. f. main", 24/17.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGlE lowatA.NEAsol 461

sb. f. mouchoir ; moile, adj. mou, tendre",

fichu (pour la t'ele)," so4/15. 99//7.
mindzu, sb. m, poulain", moArA, sb. f., pl. mori mou-
286 / lin", 293/17.
/6'
mine adv. ndemain", 271/7. moirte, sb. f. mort", 26/16*
mineAr, sb. n., pl mineare, moi5e, sb. f. vieille", 29 26.
briquet", mol! interj. hé r 30/1, 25118.
rninicA, sb. f, pl. In In it ï, Molar/a, sb. pr. nMoldavie",
manche", 144/8, 3.13/34 120/26.
sb. n: poignée, vb. I (nzuriare) a-
botte", 362 .11. mollir ; mouiller".
minzAc, sb. m. npetit. poulain", monot4n, monotond, adj. mo-
,326
19. notone". 155 14 (savant).
mircAt, sb m , färi plural, mor, vb. IV (murire) mourir;
lait caillé" (iaurt), 178 '11. glacer d'épouvante", 275 2,
mirinédzil, 45 29, 164/3 ; vezi 2 )3/
/ 11.
84/12.
mòre! interi. nhé", 22
mirit, A, adj. agrandi". Morèna, 293/1 vezi Murena.
miringhipsèsen,vb. IV faner, mori, interj., 15 ; vezi more.
fiare, 16/13. mòrtu, A, adj. mort", 65/21,
rniringhisit, A, adj. fané, 296/16.
flétri ; attristé", 19/9, 397/2. 1116Sell, sb. m., fArA plural,
sb. f. corps mort, ca- muSC" 100/11.
davre", 327/4. mpade, adv. nen bas", 269/6.
mi-sa, sa mère", 61/12 mpArtu, vb IV (mpdrifre),
misturil'e, sb. f. maçonne- distribuer, partager, sépa-
rie", 67 s. rer, 102/11.
rnicAt, A, adj. mordu", 112/20.
mpartire, sb. f. partage,
rn4citurèdzii, vb. I nembou- 192/11.
cher, manger", 342/ mpärpt, A, adj. npartagé;
1T14cu, vb. I mordre", 314/35. sépare, 47/13.
mi'eäre, /18; vezi mui'fare. mpipirät, ä, adj. npoivré",
ml'Ioirà, sb. f. petite ag- 96/
24.
nelle", 145/1. )
mpipirèdzil, vb. I poivrer",
mnità, /4, vezi 'Tanate!. 98/7.

www.dacoromanica.ro
-462 TACHE PAPAHAG1

mplin, A, adj.plein ; chargé", mitltu, A, adj. beaucoup de",

155/6.
171/17.
mprad, vb. I, 329/19 ; vezi prad. multuralt, A, adj. content",
mprbstu, A, adj , 87/8, 229/7, 78/23, (savant).
252J; vezi mbrostu. multnie, sb. f billet iordre,
mprumfit, vb. I emprunter, traite", 312/6.
prêter", 312/11. murlAre, sb. f. femme", 63/15.
mprumutitt,A,adj.emprunté", mulght, A, adj. mouillé", 250/4.
311//25.
mairéscu, A, adj. de femme,
féminin", 165/5.
mprustèdzil, vb. I, 71/20 ; vezi
mbrostu.
millnA, sb. f., ' pl. mumtei,
mput, via: IV (mputtre) sentir mere", 29/23.
(mauvais)", 7/3. pentru mumci-mea,
ma mère", 54/4.
rareinA, sb. f. barbeau (pois- mùndA, sb. f., pl. mundzt ra-
,"
son)205 /26. yon", 224/13, 333/17.
mat, A, 19/17; vezi musat. miinte, sb. m. mont, mon-
mtrèscu, vb. IV (mtrire), 114/5; tagne", 46/8
vezi muntrescu. muntréscu, 58/3; vezi mu-
mu, 40/3 ( p oate formi atong a
trescu.
lui grecescul enclitic muntritA, sb. f. regard",224/ig.
Munt-Aròsi, sb. pr. mon-
mulAre, sb. f., pl. mulazi, tagne en Albanie", 26 29.
243/10 ; vezi mur, sb. n., pl. nulruri, mur,
sb. f., pl. mule mulet", muraille", 9/13.
24
22. murafète, sb. f., pl. nzurafet,
millgu, vb. III (muldzire
§i II art, habileté, moyen, ruse",
§i muldzeare) traire", "120. 242/30.

Mulòviste, sb. pr. village a- murdzeAste, vb unipers.

roumain, N V. Monastir", tomber (en parlant du soir)"
83/
344/26- / 29.
mùlt, adv. beaucoup ; très", mureArim, (s' 9onditiona-
169/7' lul de la mor, 54110
milltu, adv. 24 '10 - ;
di multa MureAfiA, sb. pr. Morée
depuis longtemps", 314/18' (Grèce)", 56/29.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 463

Murena,sb pr. nom d'homme" mustiti, sb. f., pl. mustdt,

303/19. moustache', 85/30.
Mùrgu, sb. pr. nom donné musit, A, 7/19 ; vezi museat.
au chiens et aux chevaux mu At, adv. joliment, dou-
gris", cement", 86/2
177/26.
mùrgu, à, adj. gris", 146/3, sb. m., mousse", 9/11.
200/25, 307/3. musebn'Itl, sb. m. cousin,
murmlnd, 157/5 vezi moustique", 183/16.
murmint, 158/20; vezi mincu, vb. I,232 //26 ; vezi riz4cei.
murmintu, sb. m, pl. mur- museat, A, adj. beau", 307/16.
mina tombe, tombeau", musiteità, sb. t. beauté",
247/
/ 6.
313/2.
tnurminte, 54/13; vezi mur-
sb. m.; pl. mu,surearei,
mm/u. maréchal", 162/n
mfirmur, sb. J ,murmurer" musuréca, sb. f.," dim, de la
29/5 map, cu sens pejorativ,
298/8
18
murtime, sb. f. l'ensemble musutará, 27/1 ; vezi mu$i-
des morts", 162/2.
mfisci, sb. f. mouehe", 227/26.
musutic, A, adj. gentil, joli",
Musdopolea, sb. pr. célèbre 100/19.
ville aroumaine en Albanie, mut, vb. I changer, déplacer;
détruite par Ahi-Pacha ; les lever, 32/4" ; calm 'si mutara
Aroumains y avaient une des = s'au igsculat, "/I8 ; di
plus grandes institutions cul- coadd ctndu mut (a-
turelles balcaniques, une A- tunci) cind Ii lauzi, 183/17.
cademie", 324117.
mut, A, adj. muet", 318/13.
Muscupul'Ian, ä, habitant de mutAre, sb. f. élévation, vol",
Moscopole", 29/9. 95/
11.
-muscuvulsèscu, vb. IV em- mittrà, sb. f. visage, mine",
baumer, répandre une odeur 78/i5.
suave, sentir bon", 98/i. mutrescu, vb. IV regarder",
muscuvulsire, sb. f, 98 ; vezi 45/ 13.
muscuvalsescu. mutrire, sb. f. action de re-
§i garder, regard", 252/19.

www.dacoromanica.ro
464 TACHE PAPAHAGI

mutritA, 298/27; vezi muntritc7. bitée par des Aroumains

MuzAcheAtiA, sb. pr. région Fiirgroff", 22117.
au centre de l'Albanie, ha-

'n, prep. en, dans", 833/4. r Ao, num. card., 197/23; vezi
na, prep. A, chez", 41/9. noarui.
na, adv. si prep. voici, voilà; nipa, adv. est- ce quea,224/6 ;
je vous en prie !", 84/30, 169/13. vezi flaca.
nAca, 291/20 vezi nAparti, adv. de l'autre côté,
nicA, adv. est- ce que ?, par au dele, "120 ; z na-
hasard", 307/32. parti cind colo, 87/e.
NAcea, sb. pr. nom d'un ar- nap6i, 70/98 ; vezi näpoi.
matole aroumain", 39/17. sb. f. louis d'or
naevea, adv. réellement, en == 20 frcs", 308/32.
réalité°, 337/18.
nire, sb. f. marine", 98/8
nafoArA, 31/20 Ve2i tfoarci.
cu närle dipuse supärat,
NAchi, sb. pr. jean",29/1
mihnit, 79/22.
nat., adv. le plus", 399/13 (su-
nA.rya, 271/; vezi aflarra.
perlativ).
niscu, vb. Ill naitre", 94 14.
nainte,
naintea, adv. avant, devant, Nista, sb. pr. Anastase",
37/12
au paravant", 85/28-
Nastradin-Hogea, sb. pr.
nAlbi, sb. f. guirnauve",297/14.
Nasredin-Hogea", 77/1
nale, 326/6; vezi adj. nail.
nilt(u), A, adj. haut", 141/7, nat, sb. n. enfant", 225/35.
naOimà,44 /25; vezi ana0ima.
300/9.
nalifirea, adv. mulle part ; na0imit, adj. anathéma-
en &lire, en divagation". tisé", 181

nime, sb. f., firà plural re- nAiiA, num. --- 9.

nom", 26/14. nitiA, a dj , vezi
nimisa, 24/g; vezi anamisa. 1. di, enclitic notre", 1721w;

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 465

formi atoni pentru nostru, der ; (se) quereller", 242/n;

noastrei. ncAlic, 24/; -; vezi incalic.
na., dat. pl. m. §i f. de la ncAltu, vb. I chausser; ferrer
no ï (eii) (à) nous", 26/212 (un cheval)", 55/13.
71/21. neap, 160/3; vezi Incap.
Ilá, acus. pl. m. §i f. de la narcu, vb. charger", 56/2h.
I

no/ nous", 71/22 ncAceAre, sb. f. dispute,

'nä', num. card. une", 193/21; querelle", 186/94.
vezi un. ncticeit, A,
nädie, sb. f. joie, plaisir ; ncAcIAt, A, adj brouillé",
fierté", 120/i 261/32;
244//25.
Nadulie, 19/6 ; vezi Anadolie. ncAlAr, 5/3, 135/2g; vezi
nAhiAmA, 46/9; vezi n(10eamd. ncAldzä'scu, vb. IV ,chauffer,
&girlie, 40/n, 271/16; VeZinainte. échauffer", 160/30.
nAirèscu, vb. IV (se) facher", ncArcAre, sb. f. action de
279//28. charger (la caravane)", 172/2.
nAirit, A, adj. fâché", 178/29. ncArcAt, A, adj. chargé,56 25;
nAllAtA, part. 335/Th ; vezi a- prat à partir, 309/7 accablé,
nultu. 53//0; soufflé, plein de", 239/10.
nAtnAze, sb. f. honneur, dig- ncheAdic, vb 1 empêcher, en-
nité", 319/17. traver,=- ital. impastoi are",
NAnta, sb. pr. village arou- 1871/23'
main, N. V. Salonique", 69/18. nchisèscu, vb. IV ,,partir",
nAp451, adv. en arrière, der- 44//19
rière'', 59/18 270/13 ncircilit, A, adj entouré;
nArAèscu, vb. IV, /28; vezi assiégé", 84/7;
ndiresca. naceAre, 187/34; vezi nceiceure.
nAs; A, pron. dem. il, elle, nclò, .adv. là, loIn, à 1'6-
lui", 272/15, tranger", 17/15.
nii0eAmä, adv. un peu",129/20* ncl'id, 38/24 ; vezi tnctid.
nä0imèdzii, 362/1; vezi and- ncl'igAt, A, adj. caillé; orné,
paré", 157/3, 824/21;
n'AvAffi, sb. n.neige ;chasse- ncl'in, vb. I ,(s')incliner, (se)
neige", 281/9. soumettre, 8/8;83/23,281/16;303/25;
vb II (ncdceare) gron- faire sa prière", 237/1o
30

www.dacoromanica.ro
466 TACHE PAPAHAG1

ncl'inficifine, sb. f. saluta- ndisèscu, vb. IV rencontrer,

tion", 41/15. (tomber brnal)", 179/7.
ncrinicifine, 36/3 ; vezi ncri- ndoàpär, vb. I appuyer, sou-
ncYclune. tenir", 269/i6
ncl'is, A, adj. ,,(en)fermé, em- ndoACIA, 253/24 ; fem. de la :
prisonné", 313/31. ndoi, ndoezaci, adj. §i pron.
quelque", 226/25, 229/7,
ncl'isbare, sb. f. prison",
142/26* ndreg, vb. II §i III (pré)pa-
ncoà, adv. ici, de ce côté-ci", rer, (e)équipera, 65/6.
271/19* ndrépt(u), sb.- n. raison",
159/25, 223/12
ncoite, adv., 293/26; vezi ncoa.
ncred, vb. III se (con)fier°, ndrépt(u), adv. droit, di-
rect(ement)", 72/i, 280/21.
255/27*
ncrAfusèscu, vb. IV clouer, ndréptu, A, adj droit", 43/1o.
crucifier", 84/28. ndréptu, 6, adj. équipé,
ncrun, vb. I marier", 29/24. paré", 326/6.
ncrutèscu, vb. IV faire le ndréptu, vb. I diriger", 263/21.
signe de la croix, s'éton: ndripIAte, sb. f. justice, rai-
ner", 87/9. son", 78/16.
ncrutil'èclzti, vb. I croiser" ndriptèclzii, vb. 1 predres-
230/32* ser", 123/15.
nculeà, adv, 37/19 ; vezi ncoate, ndupArAt, A, adj., 320/26; vezi
nculò, adv. là, de la, de ndoaprir.
loin°, 59/a. nduplicAt, 4, adj. persuadé",
ncurim, 295/24; vezi ncrun. 91 /
/ 9.
ncurunAre, sb. f. marier, ndzAre, sb. f. aube", 88/12,
mariage", 301/29. 240/7'
ncuscrédzil. vb. I ,anier",302/4. ndzérnu, vb. Il cribler; brouil-
ndès(0), vb. I (en)tasser, lasser", 259/4.
bourrer; enfoncer", 185/6,344/3. ndzèrnu, ndzernd, adj. en
ndirise, sb. f. géne", 226/11. deuil, assombri", 121/21.
ndisit, A, adj. épais", 343/9. ndzinucl'edzii, vb. I age-
ndisit, adv. appuyant sur les nouiller ; abaisser" , 126/2.
mots", 228/16* ne, conj. ilia, 83/8.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 467

ne, acus. pl. m. §i f. de la nfisii, vb. I emmailloter",

pron. no i nousa, 197/3. 197/17.
neacachislt, à, adj. chao- nfArmAcAt, A, adj. attristé,
ticlue", 231/26. chagrine", 312/9.
neacumtink, adv. »sans nfirmicbs, A, adj. vénéneux,
cesse", 252/10. amer", 44/28.
neaduchite, adv. insensible- nfrundzAscu,vb. IV reverdie,
ment", 223/11. 201/10.
Neanttu, sb.pr. nAllemand",9/4. ngAlbinéscu, vb. IV jaunir,
neao, 30/10; vezi neati it% changer de couleur", 275/9.
nearAvdAre, sb. impa- nghios, adv. .(en) bas ; vers
f.
tience% 336/194 le Sud ; dans les plaines",
neare, interj. he, 276/9. 144/15
neasthntu, A, adj. qui n'est nghisae, sb. f. action de
pas éteinta, 55/i. raver", 152/14.
neastiptAte, a d v. furtive- nghisédzil, vb. I voir en
ment", 233/21. songe, raver", 313/33.
neAfa, sb. f., pl. neuri neige", neurAtfirA, ab. f. injure, in-
10/1, 239/24.
suite", 230/13.
nec(i1) vb. I foyer", 47/8. ngl'ettl, vb. I glacer, geler",
nec, sb. n. noyade", 184 /
6. 122/35'
néca, 85/18s §i ngl'igAt, A, adj. plein, orné",
nécA, conj. ni". 256/2; ; vezi ncrigat.
iègurA, sb. f. brouillard", ngl'it, vb. I avaler, englou-
259/
/2. tir", 89/13.
negurbs, A, adj. .nébouleux, ngl'itAt, A, adj. glace", 231//
assombri", 342/27. ngréc,/12
232 / -; vezi angrec.
néfse, adv. soit !", 57/1/. ngrop, vb. I enterrer", 35/17.
nel, sb. n., pl. neale anneau, ngrupare, sb. f. inhumation",
bague, mho perlu neale = 169/34.
les cheveux boucle's", 845/11. ngrupAt, A, adj. »enterré', 65/2.
Nemtle, sb. pr. Allemagne", nyllicéscu, vb. IV briller",
175/19* 349/5.
nfirnac, vb. I empoisonner; nyilicIòs, A, adj. ,brillant",
atterrer", 193/2. 30/14.

www.dacoromanica.ro
468 TACHE PAPAHAGI

sb. f. brillant, splen- nicurtnkt, A, adj. infatigable",

deur", 94/9. 276/17.
nhig, vb. III §i II (se) nicher", nidiscArckt, 5, adj. nom &-
°/21; vezi hig. chargé", 228/28.
ni, conj., 81/g; vezi conj ne. nidispArtit, A, adj. insépa-
niadApkt, A, adj. qui n'est rable", 225/82.
pas abreuvé", 347/23. nidistupkt, A, adj. non dé-
nianqurdzit, A, adj. qui n'est bouché" , 344/32.

pas senti"; nica nianqurdzitei nidriptite, sb. f. injustice,.

btrutea nici un foc de armi tort", 315/18.
nefiind tras in* 187/11. nidurn'it, A, adj. qui n'a pas
niapirità, sb. f. avant l'aube", dormi", 315/35.
188/25. nifkpt, A, adj. non fait, pas
nibitisit, A, adj. inachevé", fait", 11/9.

189/10. nigrit, A, adj. qui n'est pas

Nica, sb. pr. Jean", "/14 encore dit", 366/8.
nica, adv. encore, déjà", 276/17. niheim, 25/20, §i
nick, A, adj. noyé; étouffé", nihekmA, adj. §i adv. (un)
256/20* peu". 21/18, 227/22.
nicA, 225/3; vezi nica. nihiamiza, 224/20 ; vezi ni-
nicAlckt, A, adj. inviolé hcamci.
inexploré", 237/19. nilipsit, A, adj. inutile", 187/25.
nicArtit, A, adj. irréprocha- nimil, adv. assez",/
301, 24.
ble", 127/1. sb. n. menu bétail
Nicòla, sb. pr. Nicolas',87/13. (moutons et chèvres)", 24/27.
Nicol?), sb. pr. Nicolas",869/4. nitnAckt, A, adj. à jeun",
nicriscia, A, adj. qui n'a pas 98/22.
grandi", 72/31. nimArititA, adj. qui n'est pas
nicuchirA, sb. f. bonne mé- mariée, 295/29.
nagère, femme du maître", nimArtAtä, 44/7/ -; vezi nimd-
19/15* ritaki.
nicunusat, 6, adj. inconnu", nitnisurkt, A, adj. innombra-
223/6 ble", 320/4.
nicurkt, A, adj. immonde", ninfirtktA,16/7; vezi ninzeirtatti.
impur", 98/17. nimprustkt, A, adj. petit, qui

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 469

ne peut pas rester debout", niputindalui ne pouvant

70/23.
ninca, adv., 88/15; vezi nieä.
ninciltat, A, adj qui n'est
pas ferré (cheval)", 16/4.
ninflurAt, A, adj. qui n'est
pas encore fleuri", 16/10.
ninga, conj. §i adv. encore ; nisine, sb. f. marque, signe ;
méme", 1119, 87121; vezi
ningil, prep. §i adv encore,
237/11 ; près de", 56/1o.
ningrupit, A, adj. qui n'est nisti pron. nehot. certain,
pas enterré", 26/7.
ninsurit, adj. qui n'est pas nistifit, A,adj. inexpérimenté",
marié", 16/6.
ninte, prep., 68/i ; vezi nainte.
nintea, prep. devant", 233/23.
ninvitAt, A, adj. inculte",19/2
nin'ilA, sb. f. manque de
pitié", 49/25.
nin'ilbs, A, adj. impitoyable",
47/16.
niór, sb. m. nuage", 44/12.
nipidipslt, A, adj. impuni",
218/4"
nipitriimtu, A, adj. non pé-
nétré", 231/25.
niptrticA, sb. f. serpent, vi-
père", 60/9, 122/5.
nipliscInit, A, adj. (f usil) qui
n'est pas encore déchargé",
187/11.
nipbt, A, sb. neveu, nièce",
215/12.
niptitt, A, adj. malade", 146/12.
pas" , 9126.
nisciùt, A, 202/; ; vezi
Nisi, sb. pr. Dionis", 36/7.
nisie, sb. f. Ile", 188/2.
nisumnit, A, adj. n q ur n'a
pas dormi", 337/13.
malheur, 22/9 ; merveille,
beauté, splendeur", 136/31.
nisAni,sb f. beauté rare",34/4.
quelque", 79/30.
226/
/5.
nitAcht, A, adj. continu(e1)",
160/9
nitAllat, A, adj. qui n'est
pas coupé",
nitripti le, sb. pl. eles plus
grandes souffrances", 95/24.
nitricht, A, adj. qui n'a pas
encore passé", 105/20.
nite, 233/3; vezi
niti, conj. ni", 267/5 ; vezi
necä.
239/25 ; vezi niti.
niurAt, A, adj. nuageux",277/6.
niurdinit, A, adj. où l'on ne
peut pas passer", 238/3.
niuredzii, vb. 1 pers. §i uni-
pers. (se) couvrir de nua-
ges", 203/20.
niur6s, A, adj. 223/
193/ 211 /15'
vezi niurcIt.

www.dacoromanica.ro
470 TACHE PAPAHAG1

niveAstà, sb. f. épouse", noi, pron. pers., pl. de la e/,

252/ 155/3.
/12'
nividzitt, A, adj. qui n'est nbitnA, sb. f. sens, significa-
pas vu", 273/16. tion ; signe", 308/21.
nividzùtile, sb. pl. grands ndlgic, sb. n. milieu,
supplices", 85/15. taille", 181/25.
niv4511e, sb. f. peine", 294/12. nblgica, adv. au milieu",
nivreare, sb. f. mal gré", 251/1, 275/22.
309/11* nor, 26/2, 277/19; vezi nior.
nizAtn, sb. m. fantassin turc", nor §i arci, sb. f. bru, belle-
41/
1/4
fille", 70/21-
ni, pron. pers., dat. acus.
i nost, 20/6, 374/1 ; vezi nostru.
pl., m. §i f. de la no1,132114 nbstim, nostimcl, adj. agréa-
vezi ble, gentil", 167/32.
vezi 'ncl. ntostru, A, adj. pron. pos.
tilinte, 2°5/24 ; vezi näinte. notre, le (la) nôtre", 374/i.
nimitze, I87/10; vezi neimuze. Nbti, sb. pr., Jean", 292/4.
nl'pdir, 27/; vezi noù, à, adj. neuf, nouveau",
sa, 8i2/ vezi
60/33.
ntscfntu, A, adj. §i pron. npide, 59/7; vezi inpcide.
nedef. quelque", 27/23. nsar, 127/13; vezi ansar no. t.
'atún', adv. dedans, inté- nsirineAdzA, vb. unipers. de-
rieur", 121/25. venir serein", 335/10.
sb. f. ; vezi an'iu- nsor, vb. I marier (un gar-
rizmd. çon)", 25/i.
noApte, sb. f., pl. noptCO3 nsurire, sb. f. action de ma-
nuit", 229/18. rier (un garçon)", 301/4.
noitin, sb. m. agneau d'un nsurht, adj. marié", 7/15.
an 4 289/¡30V nsus, adv. en haut, dessus ;
noàfifi, dat. pl. de la nol. en plus", 165/14.
noitlä, num. neuf", 78/5. ntin'10, e, adj. premier", 231/21.
neAfa, sb. f., pl. noatici nou- ntritrA, 823/24; vezi intru.
velle", 55/4. ntrAtA, part. trecut de la infru,
f. de la adj. noii. 179/12; vezi intratei.
nod, sb. n. noeud", 914/19. ntril, prep. devane, 312/3.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 471

ntreb, vb. I demander", 56/14. nutinir, sb. gardeur des ag-

ntreg, A, adj. entier", 329/129 neaux d'un an", 197/27.
337/1. nvarliga, 115/2; vezi anvarliga.
ntribAri, vb. I: si ntribari= nvAlèscu, vb. IV couvrir, en-
de va Intreba, 36/4. velloper", 336/21.
ntrite Are, sb. f. concurrence, nvArllga, 166/10 ; vezi nvarliga.
Hyalite`, 244/i ; vezi antrec. nvArlighèdzfi, 328/6; vezi an-
ntuneric, sb. m., färi plural, vtrlighedzii.
obscurité, ténèbres", 335/3. nvArtt*dzii, vb. I durcir",
ntùnic, vb. I assombrir", 130/12, 232/2e.
213/1 7. nveAstA, vezi niveastei.
ntunicbs, A, adj. sombre", nvèrdu, vb. III si IV (nvear-
225/ dire i nvirdzfre) verdir",
22.
ntap, vb. I empaler", 115/13. 270lil
ntep, vb. III commencer", nvèscu, vb. si III vétir",
91/
/10 269/7.
ntèrtu, vb. I gronder ; fi-. nvetti, 0/8; vezi anvetfl.
cher", 295/e. nvinitAseu, vb. IV bleuir"
nu, adv. non", 181/2. 53/8'
nuc, sb. m., pl. nuri foyer", nvirdzà5te, vb. IV unipers.,
128i/29. 16/19 ; vezi nverdu.
nitcA, sb. f., pl. null noix", nvirdet, A, adj. verdi". 36/12.
122/9' nvirinAre, sb. f. affliction,
sb. pr. Jean", 252/22. chagrin", 314/27
nu 269/;
/ ; vezi nvirinAt, A, adj. a f flig é,
niunA, sb. f. nom", 225/30. attristé", 290/11.
nfitnir, sb. n. : acata s'da nu- nvirnit, A, 169/15 vezi nvi-
nzirli= a Inceput si dea din rinat.
umeri, /21; vezi anumir. nviscid, A, adj. vétu, bien
nitmir, vb. I. 164/14; vezi a- habillé", 55/17.
nunur. nvitAt, A, adj. instruit", 19/2,
numtAr, adj. si sb. convié 59 /
/ 10.
aux noces", 297/24. nvIrtuOdzii, 90/7; vezi .nvar-
nfimtA, sb. f. noce", Weddi
nun, nand', sb. parrain",802/18. nv'isèclzfi, 385/3; vezi nghi-
nfi ntA, 58/25; vezi lumtd. sedzii

www.dacoromanica.ro
.472 TACIIE PAPAHAGI

N'

sb. f. (petite) ag- niaza-nohpte, 337/10 ; vezi

nelle", 29/4, 107/26. niadzei-naapte.
sb. nn. agneau", 109/26. n'ic, à, adj. petit ; enfant",
Targu, vb. III §i 11 allier, 20/20.
marchier", 127/28. n'icäzin, 5, adj. (petit) en-
sb. f. rnerle", "1/22. fant", 255/7.
mea. 30/17; vezi nzed. n'icurédzil, vb. I amoindrir,
n'i§i dat. sg. m. §i f. de diminuer", 335/36.
la ell eme, moi, à rincli",'5/17, n'ieuz A', adj. (petit) enfant"
192 /
53/11, 312/7, 313/4. te.
rl'i §i rel, dat. etic, 8/10, 44/21, n'llA, sb. f. pitié ; tristesse",
64/ 288/
10.
52/7.
n'il'e, num. milieu, 25/23.
111r, formi enclitica pentru meet
n'ilbs, A, adj. miséricordieux,
§i mea : ininut-n'i nnon
charitable" 315113.
coeur, 312/35, 313/32.
n'iluv,sb. petit agneau;
n'ia, dat. sg. m. §i f. de la docile comme un agneau",
en me, moi, à moi", '82/1.
164/16'
n'f a dza-noApte, sb. f. nord ; n'ir, (inirJ) vb. I (s')émer-
minuit", 32/14. veiller, 94/16; (se) distraire,
reliadz5.-veArA, sb. f. (au 228/1, 266/23.
fort de 1')été", 29/20.
n'irare, sb f. étonnement",
pl. n'tale ; vezi n'ealld. 327/5.
n'IAre, sb. f., firà plural hmiel", sb. f. destin", 292/28.
86/26. n'Iurclie, sb. f odeur; exha-
sb. f. jeunesse, bel laison", 229/ii -; vezi
age.% 20/9, 247/7.
339/26; vezi
287/6; vezi n'iald.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 473

o !, interj , 315/5, ocriu di somnu atipire, un

()Me, sb. f., pl. of brebis",
68/15*
oalà. sb. f. pot, marmite",
178/29*
°Altar!, 82/26; vezi culaltarl.
oArA, sb. f., pl. oil atten-
tion" : nu-l'l bagd... oara =
nu o observa, nu o simt,
temps" : vin'e oara=i-a
sosit ceasul, 25/2, 326/26
yage" : ourd-bund
bun, 27/26; nfoisa,
jour" : bund-vci oarabuni
ziva, 225/5 ; heure" : trtI orl
(-ale = cale de trei ore, 805/8;
heure suprème" : oara oa-
rcll'ii ceasul din
828/; de bonne heure
347119
.oirdza, sb. f sorte d'herbe
ressemblant à l'orge", 344/20.
oirfän, A, adj. orphelin ;
pauvre", 228/16, 285/13
sb. m., pl. oaspit,
heite, convive, invité" 7/15.
oiste, sb. f. narmée",22/14,277/26.
()can, sb m. sobriquet donné
aux Bulgares signifiant
dure", 8/3
sb. m. oeil", 39/24 ;
pic de somn, 86/34.
?Kra', sb. f. chambre", 273/19.
oh!, interj., 160/29.
bhtu, sb. n., pl. °ate butte,
hauteur", 324/18.
ol, 01 interj , 38/20.
of botod!, interj.. 289/4.
oi-le16, interj , 280/4.
m., pl.odmin'ihommea ,
, vo- 182
/31.
drum opdzitti num. quatre-vingt",
201/23;
842/25*
Opris, sb. pr. localité en
Roumanie", "9/10.
bptusprati, num. dix-huit",
309/31*
urma, bptusprAv'inghitnum.vingt-
huit", 252/13.
or, vb. 1 (urclre) féliciter
souhaiter", 61/27, 363/
/20*
torbu, ocIrbd, adj., pl. orghi,
oarbe aveugle", 47/21.
brdzu, sb. n. orge", 228/25.
?re!, interj. hé", 3I0/26.
off, pl. de la oard fois, heures;
caprices", 201/23.
brixe §i Òrixi, sb. f. appé-
tit", 188/3.
drnriu, sb. m., pl. orn'i vau-
Ull tour", 280/13.

www.dacoromanica.ro
474 TACHE PAPAIIAGI

os, sb. n , pl. oase nos"I14 7114- ofi, vb. I (ulre) pondre",
sb. n, pl. odbeir oeuf", 122/26.
77/6.

pac! mot onomatopéique,I85/2. vieux, vieillard;

pide, sb. f., pl. pcidz petit grand-père", 172/12,
terrain en plaine", 46/1o, 268/16; Papahagi, sb. pr. nom de
pin di padepini jos, pinä la plus grande famille d'Av-
la pamint, 34/27. dela", 237/5.
Padea al Mirgu, sb. pr. par, vb. 11 paraltre, sembler",
mot toponymique", 227/26. 58/12, 276/12.
Pidea Ffirlui, mot topony- parVis, sb. n. paradis",
mique", 309/17. 273/23.
Pidei-Miri, mot topony- ParOisa, sb. pr. la Vi-
mique", 29/6. erge", 218/10.
Pidea-Museita, mot topo- paripun, sb. n., pl. parapune,
nymique", 100/5. chagrin, peine", 342/23.
palisca, sb.f. giberne", 181/26. para, sb. m., pl. parcidz, cen-
palit, sb. n., 1613/5 §i: time ; argent", 55/11.
palite, sb. f. palais", 320/3. pardis, 325/5; vezi para8is.
pilA, sb. f. glaive", 322/24. parèi, sb. f., pl. parei com-
sb. f., pl. pale fauchée; pagnie, troupe", 260/25.
fourchée", 836/21. pirte, sb. f. partie, part ;
pâlmâ, sb. f., pl. palme §i côté", 86/35.
paume de la main", piscu, vb. 11 (faire) psi tre",
"/Io. 270/6.
pingu, sb. m. araignée", Piste i Pasti, sb. pr. Pi-
214/2. ques', 36/15, 313/31.
Pan, sb. pr. nom de famine', pat, vb. IV (pdttre §i piftre)
229/i. pitir, endurer; arriver",22/9,
pap, sb. m., pl. pdpeanq §i 81/2.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 475

pat, sb. n., pl. paturi pirigorie, sb. f. consola-

247//22. tion", 336/13.
Patatùc, sb. pr. nom de fa- pgrinte, sb. 'm. père (em-
mi lle", 34/23. ployé aussi en parlant d'un
patera, grec. iratipm. père, prêtre) ; parents", 288/25,101/12.
35/9. pfirintescu, A, adj. paternel",
pà.tru, num. quatre", 21/12. 237/7.
patrudzatl, num. quarante", parjilà, sb. f. chaleur ex-
108/9*
cessive", 340/29.
pädink sb. f., uo/23; dim, de pArmIteftu, 225/28; vezi plr-
la pade. mciteftu.
pfidiire, sb. f. Jora", 112/12*
parpede, sb. f. bas", 225/25.
pfifsescu, vezi ptfsescu. pfisciit, A, adj. ital. pasco-
lato", 147/1.
pfigAne, sb. f., pl. peigdn'i,
,,guet, troupe de sbires",
page, sb. m., pl. pc4eadz ,,pa-
cha", 26/20.
231//32.
pAlasa, 26/21 vezi palascei. pà0eire, sb. f. action de
pAlAte, 259/20 vezi palate. paitre" : ma '0 pe4tea una'
palàcfirsescu, vb. IV prier", p4teare ci pitea atit de
bine, 844/18.
'24//15*

pAPlit§, sb. n. petite paille", pázAre, sb. f. marché", 7/9

peina, sb. f. aile", 21/8.
342/5-
pan' (pana), prep. ,,jusque", peiticA, sb. f., pl. peatite,
chiffe", 231/23.
25/3*
pane, 289 /24 penurA, sb. f. clou; douleur",
/ -; vezi 84/29, 92/13.
papsescu, vb. IV cesser", per, sb. m. poirier", 16/9.
333/16 per, sb. m. cheveu, poil",
pApitge, sb. f. poupée°,295/13.
62//28*
pArficAlsescu, vb. IV, 92/21 perci, sb. f. Iongs cheveux
vezi pelleiceirsescu. flottants sur les épaules",
pArAgurisescu, vb. IV con- 29/29'
soler, adoucir", 887/8. Peristera, sb. pr. montagne,
param10, sb. n. conte", 102/13. N. V. Monastie, 89/8.
parAvulle, sb. f. ie
réc,168/5. Perlep, sb. pr. :'petite ville

www.dacoromanica.ro
476 TACHE PAPAHAG1

habitée par des Bulgares et pi8ipsire. sb. f. torture",

Aroumains, N. Monastir", 191/10.
344/29 pilixlt, A, adj. clégauchi, do-
leg, 126/34.
Persle, sb. pr. Perse", 79/28.
pèscu, sb. m. poisson", 80/9.
i Pilopdnis, sb. pr. Pélopo-
Nsta, sb. pr. Budapest", nès-e", 188/1.
326/2 pindirä, sb. f. sou", 312/13.
pèstru, pestref, adj. bigarré", PindeAn, 6, s-b. habitant du
158 / Pinde", 145/11.
t 7*
pesli, 25/28, 43r2;, (necunoscut). Pindu, sb. pr. (montagnes
pètalä, sb. f. fer a cheval", du) Pinde", 297/10,
.i.d scutea Wall a mu-
83/3; pingu, vb. III i II pousser,
264 /24
Mar = obosia catarii peste
misuri, 343/4. pipér, sb n. ..poivre", 96/20.
Pètra, 194/26 4i pipilitä, sb. f. poivrier, sa-
Pètru, sb. pr. Pierre", 175/3. lière", 98/19
pètur, sb, n. päte feuilletée", pirà, sb. f. flamme", 285/18.
193/27 pirgurie, sb. f. vigne",/
3°,26.
pèzà, sb. f. dérision ; dédain, piriclTa, sb n. danger, péril",
mépris", 280/5. 272/5.

pi, prep. sur ; A ; pour": pi piridèscu, vb. IV gazouiller",

steale sub cerul instelat, 70/8.
32/14.
pirifan, 11, adj. flee, 319/17.

piAt, sb n. asiette", 310/14 pirifin'e, sb. f. orgueil",31/15.

picit, sb. n. péché ; dom- pirlstase, sb. f. circon-
mage", 243/20. stance", 319/12.
pica", sh. f. pique, rancune", piristèr, sb. m. pigeon",62/7.
293/1.
Piristérà, 353f3; vezí P2ris-
picurAr, sb. m. berger, 145/7; tera
alouette", 98/n. pirbs, A, adj. poilu", 223/19.
picuràreiste, adv. i la ma- pirpirilni, sb.f. pavot(-coq)",
224/
nière des bergers", "4/9. /17.
pi8ipsèseu, vb IV se don- pir*tnA, 269/1, 4i
ner beaucoup de mal", 191/8 pirtwinA, sb. f. belle fille

www.dacoromanica.ro

aux cheveux longs et bien
coif fés", 219/23.
Pirvullát, A, sb. pr. habi-
tant de Perivole", 345/9.
pischèse sb. f.
188/6-
pischire, sb. f. écharpe
blanche que les vieilles
femmes portaient à la tête",
298/9 (vezi fig 1 0).
piste, sb f. croyance, réli-
gi on", 26/io
piste, §i
pisti, prep. sur, par dessus,
au dele, 178/3.
pistipsèscu, vb. IV croire",
3'5/14-
Pisudéri, sb. pr. village a-
roumai n, près de Florina",23/1.
pitman, A, adj. qui se re-
pent", 47/24
piVireeiä, sb. f., pl. p4tireI,
grotte", 231/25.
pWoilk sb. f pistolet", '7/16.
pit, 235/21 ; ,ezi pita.
pit(u), 26 /25 ; vezi Pitu.
pita, sb. f. tarte", 184/4.
pitr 6c, vb. Il envoyer, a-
dresser", 267/7.
paricitt, à, adj envoyé,292/8.
pitrùmtu, a, 199/21, adj. dela:
pitrùndu, vb. ll pénétrer",
225/11.
pitrunicl'e, sb. f. perdrix",
290/16.
ANTOLOGIE AROMA NEASCA 477
Pitu, sb. pr. Démètre",192/14.
pitu, 338/25; vez: prin.
sb. n. recoin dans
un arbrisseau", 279/6.
cadeau", sb. n. banc de pi-
erre devant la maison et au
long du mur", 3m/15.
pizùrá, sb. f. infanterie" '39/22.
pidùre, vezi
pffsèscu, 15116 ; vezi pcIpsescu.
piginlibr, adv. lentement,
voix basse", 167/6.
pilAte, 307/; vezi palate.
pilicIrsèscu, 72/23 ; vez:
plitire, 229/25, 23 1 0/1vezi
;
tare.
Pin §i Pinii, 27/4, "/27 ; vezi
panel.
pine, sb. f., pl. pin'i pain"
pri pine = (jur) Pe pine,"6/12.
pingan, 42/5, §i
.
A, adj. paien, mé-
créant, cruel; méchant", 25/23,
143/9
pintic§, sb. f. ventre", 83/11.
pTh'isèscu, vb. IV voiler (les
yeux)", 84/9.
00'0, pl. de la pap,"2112%
ptrá, sb. m., pl. ptrddz,308133;
vezi parò.
pfrigurie, 169/14; vezi pari-
go rie.
sb. f. prière", 88/9.
pfrjilèscu, vb. IV griller
www.dacoromanica.ro
-478 TACHE PAPAHAGI

feu vif ; chauffer", 809/28. nlic, sb. n., pl. Own, en-
pirjillt, A, adj. brillé", 15722* veloppem, 25467.
pîrìîcîrsèscu, 72/3; vezi plicAtoAre, sb. f. brebis qui
eírseseu.. allaite un autre agneau que
pfrmAtèftu, 227/4; vezi Viet- le sien", 170/22.
tef tu. pliguescu, 193/31,
pIrpun'isit, A, adj. onécon- pliTnèseu, vb. IV blesser",
tent", 35/27.
00, 162/j; vezi Op. plin, à, adj. plein", 159/12.
p4ilèscu, A, adj. de pacha", pliffimb(u) sb. n. »bale (de
54/18. fusil)", 159/6, 233/7.
pizire, 8/18; vezi pdzare. plivritusèscu, vb. IV prendre
sb. n. flanc d'une mon- froid, gagner une pleurésie",
358/
tagne", 145/2. 14.

plan, sb. n plan, projeta,83/n. pllintu, A, adj. (qui a) pleuréa.

plAsa, '82/17 ; vezi pcilased.
plindzeare, sb. f. action de
pleurera, 842/24
plAse, sb. f. monde", 270/7.
plingu, vb. III §i II pleurer",
pliti, sb. f. paie(ment)",
191/26.
77/6. plingu, sb. n, 289/1 ; vezi
plAmse, '/32: perf. de la : pidagu.
plAngu, vb. 71/39; vezi plingu. plIngurns, adv. lugubre-
plAngu, sb. n., pl. plan gute, ment", 338/13.
plainte, pleur", 277/6. plintu, vb. I planter, enfon-
plAngurbs, A, adj. plaintif", cer", 161/9.
836/2. pliscinéscu, 236/15
plascanèscu, 284/12; vezi pits- pliscfnèscu, vb. IV .crever ;
etnescu. rendre un son ; détonnera,
platire, sb. f. omoplate ; 185/4

dos", 132/14. pliscInlre, Al. f. fusillade",

plAtéscu, vb. IV payer ; 189/7

companser", "8/25. plitAre, 114/28 ; vezi pidtare

pleAgA, sb. f. blessure, plaie", si--$1 Pia pittärli si o rupi
17/20. la fugi, 138/10.
plec, "/16; vezi apiec no. 1. plItèscu, 78/0; vezi pidiescu.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA
ploice, sb. f. pierre plate,
dalle" : plod pri ptnticd ba-
gard.-_-au rimas fläminzi,186/16.
8/14 §i
ploMe, sb. f., pl. plot §i plo-
tart pluie", 813/26, 199/23
pldscA, sb. f. gourde", 282/7.
sb. f. temps pluvi-
eux"KL110/0.
plitmbu, 299/5; vezi phanzbu.
PlUsa, sb pr. village arou-
main, N. E. Corita", 'Li.
sb. f. butin, proie",
"8/21.
priknil)ta, 206/22 -; vezi plunzbu.
poa'poate, 176/4; vezi pot.
poh.15., sb. f. pan", 269/26.
poarcA, sb. f. truie", 63/18.
poirtä, sb. f. porte co-
chère", '88/18.
poke, adv. peut-être", 862/7.
sb. n, pl. poace prad, vb. 1 piller", 112/1.
cruche", 61/11.
Peo1e5, sb. pr. n om de
chienne", 291/1o.
Pdle, sb. pr. Constantino-
ple". 187/13.
sb. n., pl. pulèmati,
guerre", 186/23.
pom, sb. m., pl. poet arbre
fruitier", 54/24.
pon, sb. n., pl. pellzuri dou-
leur, souffrance", 261/24
pelndu, pòncid, adj. solitaire,
désert ; tristes, 55/29, 269/13.
www.dacoromanica.ro
479
popbr, sb. n. peuple", 167/0
(savant).
pòpul, sb. n. peuple", 118/26,
288/
26.
pbrcu, sb. m. porc", 82/22
port, sb. n. costume", 168/9.
pòrtu, vb. I porter", 182/4.
p0e, sb. f. fichu, couvre-
tête de soie", 300/4.
pot, vb. ll (puteare) pouvoir":
nu ptea . nu putea, 53/35;
Cu negatiunea nu être ma-
lade" : nu-n't pot= sint bol-
nava, 126/8; vaincre, tri-
ompher" : a tutl' el to ¿'i-a
putut pe toati am invins-o,
39/21 ;n'i-u putu, nu l'i-u pu-
tui m'a biruit, nu 1-am
biruit, 39/27 ; unia l'i-u putu
spiritul cel riu a invins-o,
181/4
prag, sb. n., pl. praguri,
nseuil", 144/6.
*prig(ft), sb. m. poireau", 90/9.
prAvdi, sb. f. bétail (mulets
et chevaux)", 811/26*
pra, sb. m., 178/23; vezi pard.
prAndzu, /26; vezi prtndzu.
prfipsit, 6., adj. beau", 252/20.
pretu, sb. m. prêtre", 148/7.
Prèviza, sb. pr., petite ville
Pentrée du Golfe d'Arta",
869/3; tu-a Previzeirel
tinutul Previzei, 369/3.
480 TACHE PAPAHAG1

pri, prep sur,91/3 ; comme".5/1. priste §i pristi, prep. 272/18,

priAtiliu, sb. m »ami", 82/3.
.pricAd, vb. II prier, implo-
rer", 8714.
pricAzmu, sb. n conte", 82/16.
pricAdeAre,sb. f. prière, solli-
citations", 226/1.
price, sb. f. pl price §i pri-
dull animal, fauve", 58/6
pricups6scu, 168/g; vezi pru-
cupsescu.
(ml vb. I §i 11 (pri-
dare *i pridddeare) (se)
livrer, (se) rendre", 23217.
prifteasä, sb. f. femme de
prétre", 304/10.
priimnAre, sb. f. promenade",
priimnu, vb. I promener",
294/8.
primnAre, 1201121 ;
vezi priim-
nare.
primnu, 41/J4; vezi priimnu.
prin, prep. par, parmi, dans",
224J/6
prinde, vb. unipers. il faut,
388118; il lui sied (mal ou prucupsèseu, vb. 1V faire,
bien)", 58/20 »va bien",269/27.
prindu. pers. III pl de la prucuosit à, adj. riche, en
prinde : a n'ia cum 10 prindu
a§a cum mi-ar trebui mie,
182/i.
print, sb. m. prince" 848/16. prumuveira, sb.
prisine, sb. n., pl. prisin'i, temps-, 8811
gros bout du fuseau",244/5.
170/14; vezi pisti §i
prishprA, prep (par) dessus",
1821
Pristeani sb. pr. ville dans
la nouvelle Serbiej, 34%.
prit prep. 343/5; vezi prin.
pritu, 385 ; vezi prit.
ortmitèftu, sb m. commer-
çant", 131/19.
prindzu, sb. n. déjeuner ;
midia, 225/13, 320/28.
prindzu, vb IV déjeuner",
143/3,.
pansit, A, 345/16 ; vezi prdpsit.
prokspit, A, adj. frais",217/1
proAspit, adv. réceniment,
fraichement", 228/24.
pròchill, 81/i; vezi aprochib.
Proddm, sb, pr. petit village
entre Salonique et Vena",
34:3//32'
prot, pròtd, adj. »premier",
300/20
pi-Ma, adv. ,,au commence-
ment", 184/13,
fortune. enrichir". 9/14
bonne condition", 83/19 180/6.
pruftusèscu, vb. IV avoir le
temps arriver", 94/1o.
f prin-
prun, sb. m. prunier", 352/3.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 481

sb. f prune", 23/7. sb. pl. pundzi,

f.,
pruscuchéscu, vb. IV arro- bourse; poche, 153/14.
ser", 100/10 pfinte, sb. f., pl. punt(0,
pridid, A, vezi putrid. pont", 68/21.
psaric, A, adj. gris", 32/26- purAvA, sb. f., pl. purdy'r,
pséftu, psèltd, adj. menteur" tente des nomades adossée
182/23. contre les ballots'', 170/16.
ptea, 53/15 ; vezi pot. purindu, vb. I "manger de la
pteAre, 15/5; vezi puteare. viande ou du fromage pen-
ptiii, interj. peuh", 79/i3. dant le Caréme, cesser de
ptum =putum. 115/26 vezi pot faire maigre ; gofiter, man-
pucit, vb. I regarder", 81/8. ger", 73/7,
pudeio, 328/11 §1 purtar, sb. m. concierge",
pu871A.o, sb. f. pan d'habit ; 78//29'
chartouchière", 30/6. purinnbu, sb m. pigeon",
pudidéscu, vb. IV inonder", 255/17.
253 /
/ 15. pus. 4, adj. mis", 161/20.
pudunkr, sb. n. (une) jambe pfistu, A.", adj. nsolitaire; in-
de pantalon", 122/29. fortune, 46/17, 201/17.
pail, 34 2/3 ;
vezi putiù no. 1. pustuéscu, vb. IV transfor-
pfilbire, sb. f., färä plural, mer en désert, ravagers,
poussière", 278/1. 256/23.
ptilitie, sl). f. ville", "1/16. pustuit, A, adj. désert, di-
pùlpà, sl). f. molleta, 278/23. sole 256/8.
pultà.re, 37/16 ; V. plitare. pustuséscu, 198/23; vezi pus-
sb. f. terme de ten- tuescu.
dresse = ma chère", 29/3. pùgcl'e, sb. f. peste", 295/8.
sb. m. oiseau", 19/4, piigpur, vb. I chuchoter, mur-
29/i.
/1. murer",48/11.
2

sb. n. paturon (chez puté, adv. jamais", 38/12

le cheval)", 342/32. puteAre, sb. f. puissance ;
pumoarà, sb. f.. pl. pumori, forde" , 302/5 ; ca puteare nu
cauchemar", 273/12* era era imposibil, 193 5.
pun, vb. III §i II mettre ; ha- putekre, vb., condit. de la
biller", 65/13, 81/2. pot: s'nu-l'; puteare calu.
31

www.dacoromanica.ro
482 TACHE PAPAHAG1

daca calul lui ar fi bolnav, putridet, A, adj. wpourri, pu-

341/3' tréfie, 86/31.
pitted, A, adj. putride, putitt, A, adj. puissant, fort,
pou" rrim, 169/32. vigoureux", 31310.
putridzascu, vb. IV pouffe, Putan, /31; §i
45/27.
putin, A, adj. §i adv. (un)
putridente, sb. f. b o s peu", 64/17.
pourri", 842/6.

ra.era, 8l/10; vezi him. sb. n. essaim", 301/17.

sb. n. paradis", 324/24.
rina, sb. f. blessure"; 250/17.
rficlatInA, sb. f. racine", 336/19.
Raman, à, sb., 21/21; vezi A-
Ramanime, sb. pr., /2; vezi
Armciname Armcinilre.
rapas, sb. n. repos, paix",
251/3.
razbat, vb. H (se) battre", ruialà, sb. f. action de con-
82/13
rigeàe, sb. f. prière", 312/17.
rihAte, 56/3; vezi arihate.
ripiclinA, 271112; y.
rivane, 170/8; vezi arivane.
rid, vb., 1675; vezi arid.
rift, 53/6; vezi aria.
rokaa, 23/9; vezi aroaúà.
rog, vb. I prier", 168/23 (sa-
vant).
rost, sb. n. boodle, gueule",
82/7'
ros(ii), rape, 22/25; V. aro(u).
Rucutina, sb. pr ancien vil-
lage aroumain, N. V. Mo-
naste, 198/18.
ruCscu, vb. IV essaimer",
19/22.
rugócitl, vb. I glisser", 280
25.
casser ; gruau", 228/25
Rumanie, sb. pr. Roumanie",
308/25.
Rumania, sb. pr. l'état, l'em-
pire des Aroumains", 43/19.
ramen, a, adj. vermeil", 276/7.
rupas, 66/22; vezi rcipas.
rusèscu, 273/4; V. amescu.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCI 483

s', 91/2; vezi sä, se, si. SAmArina,23/ 21 ; v. Samarina.

.sa, adj. poses., numai enclitic, SAmbAtA, sb f., pl. Sä
fem, de la su, 52/2. samedi", 24126.nzbäte,
Sae, sb. m. sac", 228/23. sAnAtAte, sb. f. santé, sa-
silà, sb. f. salle", 79/12* lut", 177/24.
sitte, sb. f. saule", 217/12. sAnAtòs, A, adj. sain; so-
Samarina, sb. pr. grand et lide", 68/14.
beau village aroumain dans sAndze, 229/28; vezi strzdze.
le Pinde", 23/23. sAntu, pers. III pl. indic. pres.
sap, vb. I piocher", 100/14. de la him (escu), 229/35.
Sipà, sb. f., pl. sächi pioche", sArAtór, sb. n. salière")98/10.
129/32. sfirbAtoAre, sb. f. fête",17/1.
sar, 347/9; vezi arsar. SArcAcein, A, sb. pr. Arou-
sired*,0/1
2
; vezi saricei. mains nomades grécisés",
sire, sb. f. sel", 89/13. 309/33.
sAricA, sb. f. manteau (d'hi- sArgl'éscu, vb. IV licher ;
ver) à longs poils" , 41/9, se précipiter sur ; affran-
28713 (vezi fig. 1, pa. 6). chir", 102/10.
satur, vb. I (saturare §i su- sArin'e, sb. f. endroit où l'on
turare) rassasier", 59/7. donne 5. lécher du sel aux
savan, sb. n. linceul", 161/19. moutons", 376.
sazmA, sb. f., pl. saznze ,,ta- sArmAt, A, adj. mené au pâ-
pis de laine de chèvre", turage", 251/2.
121/32. sArmAnitd, sb. f. berceau",
sà, conj. que (servant à for- 310/5.
mer le subjonctif)a, 225/8 SAriinA, sb. pr. nom donné
vezi s'. par lesAroumains aujourd'hui
sAhAte, sb. f., pl. scihtit mon- la ville de Salonique", 224/1.
tre ; heure", 'i1/13. sbArlit, A, adj. hérissé",223/19.
sAltAnAte, sb. f. cérémonie, sbitldzu, sb. n. boule(tte),
pompe ; fierté", 31/14. pelote (de neige)", 191/23,

www.dacoromanica.ro
484 TACHE PAPAHAGI

scad, vb. 11 baisser", 183/8. scindurA, sb. f. planche",

scildu, vb. 1 baigner", 194/33. iss/7. -

scimnu, sb. n. chaise ; scar- scinteil'e, sb. f., pl. sdnteri,

dasse, carde", 241/20. étincelle", 158/25.
scindu, sb. n. chaise", 82/4. scintil'édzii, vb. I étinceler",
scap, vb. I (sléchapper, sau- 291/6*
ver; affranchir, mourir",189/30. scIntillbs, A, adj. étince-
scipir, vb. I étinceler", 278/3; lant", 315/32.
vezi ascapir. scliv, A., adj. §i sb. otage,
scipit, sb., vezi ascapit. emprisonné", 291/25.
scipit, vb. I disparaitre sous scl A.vu è scu, vb. 1V rendre
l'horizon, passer de l'autre esclave, subjuguer", 311/24'
côté d'une montagne", 304; Sahli, sb. n. soupir, gémis-
vezi ascapit. sement",'99/7, 263/21.
sçArA, sb. f. échelle ; étrier", seo!, vb. I (re)lever; réveiller;
139/7* révoltee : di minte si scoalei
scArmin, vb. I étirer ou car- --Ai bagi in draci, 82/;
der (la laine avec les mains); scald munfiri = a rgsculat
décamper", 100/13. / ; muntiri di si
muntii, 42/2
scfildat, A, adj. baigné", scoalei = ci muntii se zgu-
225/29. duie, 23/17.
scApAre, sb. f. salut, déli- scos, A, adj. ; vezi :
vrance", 272/5. scot, vb. 11 ôter, enlever,
scApAt, 4, vezi asceipat. tirer, arracher", 178/10.
scApititä, 241/5; v. asceipitatd. scriat, A, adj. beau, peint",
scArminAt A, adj. (laine) 300/12.
étirée ou cardée avec les scris, A, adj. écrit ; des né",
2
mains",44113. 163/10'
schic, sb. n. népia, 148/28. scrifi, vb. I écrire", 24/18.
schiftéri, sb. f. aigle impé- scrum, sb. n. cendre", 94/33.
rial", 25/25. scrumit, A, adj. rendu en
schin, sb. m. épine", 22/7. cendre, épuisé", 169/31.
schin, vb. I taquiner", 101/20. scrupséscu, vb. IV éparpiller,
scimnIcifi, sb. n. p etite disperser", 388/4.
chaise", 90/25. scucnés, vb. IV chier", 8'/12..

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMINEASCi. 485

sculitre, sb. f. action de (se) sèrtic, seTticei, adj.-fougueux,

lever", 86/32. vif", 31i/31.
scumbusèscu, 229/4; v. ascum- sb. n., pl. seuri suif",
busescu. 89//
scfimpu, A, adj , pl. scunchi, sfarses(c), vb. IV finir",82/16.
scumbe cher, aimé", 19/18, sfreidin(ii), vb. I percer avec
150/16. 151/4. une vrille, corroder", 253/3.
scunghèclzii, vb. lv renché- sfrionteACIA, "°/20 ; V. frtnteatiei.
rir", 345/3. sfiildzir, vb. I étinceler",279/17.
scùrtu, A, adj. court ; bref, sfuldzirit, à, adj foudroyé;
127//23* stupéfié",. 255/n.
scutiners, A, adj. »sombre", sfitigu, sb. n. foudre (f.),
264 /
/ 19. 47/7, 275,2 ; foudre (n.), 278/28".
scuturit, A, adj. s ecou é; sgrun'iAric, A, adj. curieux,
svelte", 252/14, 345/7.
fureteur", 225/24.
se, 'pron. refl., 344/3; v. si. si, conj. que", 343/7; v. sei.
seAmin, vb. I semer", 10/3, si, pron. refl. se", b00/ i.
194//17*
f. ,,cause; pré-
seArA, sb. f. soir", 157/26*
texte", 21/4, //22V
sate, sb. f., färä plural soif", sicArà, sb. f. seigle", 9/4.
348//22*
seitir, vb. 1 moissonner ; di-
sigur, A, adj. silr", 313/28*
later (le coeur)", 252/3. sihariche, sb. f. .bonne nou-
velle", 325/32.
sec, vb. I (as)sécher, dessé- sb. f. force, contrainte",
cher, tarir", 23/25, 259/17; Pi 302 /
/ 5.
seacei mina terge, §terpe-
le§te, furi, 7/2. Sill, sb. pr. Basile", 225
Sèl' a, sb. pr. village arou- SitiltU, vb. IV (res)sentir",
24
main N. V. eria", 24/8. / 9*

semèn, sb. m. soldat turc", Simu, sb. pr. Siméon", 344/25.

322/
/ 4*
sin, sb. n., pl. sine sein",
11/6 274/10, 332/21.
sémnu, sb. n., pl.seamne signe;
prodige, miracle ; signal", Sinna, sb. pr. nom d'homme",
21/1 84/26.
325/3 1.
Serbie, sb. pr. Serbie",344/29. singur, A, adj . seul", 35/.6.

www.dacoromanica.ro
486 TACHE PAPAHAG/

singuratAte, sb. f. solitude", sinze, 322/26; V. stndze.

229/13 (savant). sit-1351°4re, 218 in ; vezi sdr-
sInur, sb. n. frontière ; con- ImItoare.
fins", 57/5. sirghèscu, 114/12; vezi sdr-
siptfiminA, 48/25, qi grescu.
siptiminfi, sb. f. semaine", sirghit, A, adj. libre", 270/4
300/23. vezi stltghescu.
sirin, A, adj. serein", 310/20. sirgl'éscu, vb. IV donner
sb. f. soie", 82/3. cours ; trainer'', 8/9 ; vezi
sitiràt, A, adj. moissonné ; strghescu.
more, 256/17. sirmke, sb. f. pauvre", 19/13.
sivdae, 226/22 sivddI), ; sb. f. miette(s)", 10/8.
sivdale, sb. f. amour", 34/ii. Sirminilt, A, sb. pr. habi-
sivda, sb. m., pl. sivdddz, 93/23; ' tant de Samarina", 186/5.
vezi sivdae. sirrnu, vb. I n6parpiller (les
v. saute.
sihate, 162/7; ; moutons pour les faire pal-
silighèscu, vb. IV libérer", tre)", 246/7.
137/8 ; v. seirgrescu. slab, sb. m., fill plural mal;
silighit, A, adj. flottant", incovénient", 65/9, 87/15.
221/0* slab, A, adj. mauvais, m6-
siltinate, 129/6; V. sältdnate. chant, 312/4 ; maigre ; fai-
sitnir, sb. n. bât", 327/3. ble", 158/8.
SimbAtà, 120/15; v. Sdrnbdtd. SlAtina, si?. pr. localité en
Sin-Came, sb. pr. la (fête Roumanie", 126/32. .

de) Saint-Georges (23 avril slabittp, sb. f. ma'', 232/14.

v. s.)", 204/13. Sliceani, sb. pr. village en
Sinfirina, 170/6; v. &him-II-Ina. Thessalie", 23/28.
sitntu, 5, adj. saint", 300/8. sminit, 5, adj. soufflé", 21/8.
sin, A, adj. sain, bien por- soicra, 25/9; vezi socru.
tant", 128/21. scare, sb. m. 36/26,
sindze, sb. m., Uri plural, 158/; vezi duc.
sang", 93/26' soArtd
sinitbs, 5,,adj.; v. sdndtos. soirte, sb. f. sort, destin ;
sinitbs, adv. fortement",309/13. naissance", 319/16
grit. sunt, 282/2; V. MI. soc, sb. m. sureau", 147/16.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMINEASCA 487

socotaila, sb. f. compte"," /7, sb. f. rate", 269/20.

(savant). spregifir, 197/3.; V. sprigiur._
sberu, à, sb. §i adj. beau- spri, prep. vers ; apt-6s", 162/16,
père, belle-mèrea, 60/5, 25/9 170/e.
sòe §i stoi (sole), sb. f. sorte, sprigfitr, vb. I conjurer", 232/22.
espèce : te se ?=comment?, spitibir, vb. I réduire en
altei soi = sinon, 78/13
93/14 ; poussière ; anéantir", 39/23.
parents, proches, 36/6, /28; s pima, sb. f. écume", 252/16.
naissance, origine, parage", spun, 273/7; vezi aspan.
295/26. spunare, sb. f. action de
Sòlomon, sb. pr. Salomon", dire ; exprime, 325/10.
311/3. sst, interj. onomatopéique =
sbinnu, sb. n. sommeil" ,315/20' tais-toi !" , 217/0
One, sb. f. fin", 269/4. Stamùlf, sb. pr. nom d'hom-
sord = sone : tu sonl A (la) me. 22/4.
fin des fins", 163/17. stine, sb. f., pl. stdn'Iurl pare
sor, 25/13, 40/24, 4i moutons", 226/25; vezi
sen-A, sb f., pl surclri soeur", eare.
45/2.
stire, sb. f. (action de) res-
sbrbu, vb. I V (surghire) boire, ter", 343/29.
310/17 dévorer (des yeux), StAtina, sb. pr. nom d'homme".
298/29' 37/17-
SOt, A, adj. i sb. compagnon, stall, vb. I rester, s'arréter",
camarade", 32/17. 64/15'
stloira, sb. f. perche", 82/12. Stavrù, sb. septembre", 307/i.
spità, sb. f., pl. spat ros StA-MArle, sb. pr. la Sainte
(du métier A. tisser)", 227/17. Vierge, 294/20; Kermesse (15
spel, 349/4; v. aspe!. salt, v. s.)", 157/g.
spes, 4, adj. épais", 342/33.
stAmtnA, 180/7; v. sipteirtand.
spida, sb f. vent, ouragan", stank', 31/12; V. stinci.
206/22. steio, 14.V2 §1
spindzurit, A, adj. baissé", steitfa, sb. f. étoile",
53/9; v. aspindzur stepsu, sb. n. faute, tort,
spistrèscu, vb. 1V nettoyer; &lit", 313/6.
tuer", 145117. SterTia, 22/6, 4i:

www.dacoromanica.ro
488 TACHE PAPAHAGI

Stérliu,sb. pr. nom d'homme" strati!), sb. m. armée". 189/29.

38/14
14. stra, prep. au-dessus", 337/25;
stèrnA, sb. f. espèce de ci- vezi std.
terne que l'on fait dans les strAbit, vb II traverser, pé-
terrains pierreux et dépou- nétrer", 325/6.
rvus d'eaux", 242/11. streAhA, pl. strehl, 288/3; v
sti, prep. sur, au-dessus", astreahei.
/ ; v. pisti.
260/20; strès, A, adj. serré ; ceint,
stita, sb. m., pl. stihiezdz, 181/
/25, 6' "v-.", 279/2-
dragon fabuleux", 91/19. stri, vezi strd.
261,31; v. stihio.
stricatoAre, sb. f. passoire
stihiusèscu, vb. IV maçon- de laine servant aux froma-
net% murer", 73/15. geries" : Grecia u-ari stri-
stirnbs, à, adj. pierreux et cdtoarea aruptd= Grecul e
aride", °/13; V. stern& la, e lipsit de curaj, 7/13.
stivAre, sb. f. bottine", "V20 stricòr, vb I passer, filtrer ;
stizmA, sb. f. mur(aille)", s'écouler à travers", 233/6.
233/16* strig, vb. I crier ; parler",
stizmusèscu, vb. IV ,,faire 301/39
30.
des murs", strigkre, sb. f. action de
Stt-MArie, 157'9; crier ; cri", 189 12.
stiminA, 51/; v. sternztner. strimtu, d, adj. étroit" 335/s.
stink 147/10 ; v. Shine. stringu, vb. Il étreindre,
stinga, vezi asting(u) serrer", 90 26.
Sti-Vin'iri, sb. pr. Kermesse stri, prep. sau-dessus, tout
(25 juillet, v. s.)", 157/8' près",15/14, 293/14, 301/9.
stoc §i stog, sb. n. ,tas", strIbAt, 255/32; V. strdbat.
269/ 311/
strImbu, A, adj. de travers ;
stble, sb. f. habit, vétement", A. faux ; injustement", '11/22.
252/6. strimbu; vb. I tordre ; gri-
sb. f. ameuble- macer. 184/5.
ment, mobilier", 325/8. / ; v. stringu.
stringu, 281/2;
sb. n. habit",/
31/ 26. strucinèclzfi, vb. f écraser,
stratiòt, sb. m. fantassin écarbouiller", 232/13.
grec", 187/25. stt fit-1ga', sb. f. endroit où l'on

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE A ROMANEASCA 489

trait les brebis", 168/7, 361/2. Sum-Chètru, sb. pr. Saint-

stufbs, A, adj. épais", 30811g.
stuhie, sb. f. parure", 32/1.
stuputbs, A, adj. touf fu",
252/12.
su, art. m. poses. enclitic,
son", 60/ 5.
su, prep. sous", 16/15; V. surn.
subtire, adj. 247/11; v. suPttre.
sticAche, sb. f. rue", 121/2
siicicA, sb. f. excrément",
81112.
sudoare, sb. f. sueur",366/17;
soarie slab la-aruo sudori
soarele cel slab 1'1 trec nä-
duselile, 158/8.
suflAt, sb. n. souffle, respi-
ration", 169/22.
sitf lit, sb. n. souffle, &me,
esprit", 67/3.
sitflu, vb. I souffler", 94.
sufrindzeafta, 252/17 §i
sufrinteiClii, sb. f. soured"; surghire, sb. f., vezi sorbu.
vezi dzeand.
sug, vb. II si Ill sucer; têter",
52/ 204/
sugar, sb. m. (agneau) qui
tête encore", 113/16.
add, sb. f. lance ; pal",276/7
Suliman-aga, sb. pr. guer-
rier turc", 367/i
Sultan, sb pr. Sultan", 306/9.
Sultana, sb. pr. nom de
Pierre", 180/1.
Sumèdru, 205/to §i,
Sum-Mèdru, sb. pr. la (fête
de) Saint Démètre (26 oc-
tobre v. s.)", 205/19.
sumnuròs, 5.,adj. somnolent,
ensomeillé", 301/18.
sumsoira, sb. f. §i adv. des-
sous du bras", 32/8.
sun, vb. I; vezi asan.
sun stint, 6°/11; V. hiu.
sun, prep. sous°,
sunsoaril, vezi sumsoard.
suptire, adj. subtil, grêle",
385/5.
surarif, pl. de la sorc7, 101/26.
suratd, sb. f. soeur, amie,
compagne", "5 5.
sfirdu, a, adj. si sb. sourd",
47/
/ 21
surin, sb. n. lieu exposé au
soleil", 266/3o.
sùrpu, vb. 1 renverser;
vaincre", 58/32, 278/26.
sb. n. escarpement,
précipice", 57/7.
surtèl, sb. n. éclat de bois,
czpeau", 306/19.
SUS, adv. »en haut, dessus,
170/4.

femme', 271/3. sùschir, vb. I soupiree, 29

SUM, prep., 16/3 ; vezi sù ch ir, sb. n. soupir",286/23.

www.dacoromanica.ro
.490 TACHE PAPAHAG1

suschirire, sb. f. plainte, stità.ta, sb. f. compagnie",

soupir", 263/,24. 20/10 239/16.
suschirbs, adv. douloureu- suvAlnità, sb. f. navette (de
sement", 199/7. tisserand)", 227/16.
sfità num. cent°, 297, 5.

ga, adv. ainsi", 8l/io. gcrumAt, adj ; ar-

Sah, sb. pr. Schah", 79/25. dent", 250/1, 277/8.
gaidzAti,num. soixante", "2,22. / scurtèclzù, vb. I accourcir,.
gain, 6, sb. §i adj. faucon écourter ; décapiter", 183/1.
rapide, vaillant", 260/20,352/26. scùrtu, 6. adj. court", 93/3.
Sina, sb. pr. nom de femme", Scùrtu, sb. m. février", 2os/5.
319/16. pa, 128/35; vezi ,Featid.
Sarcuvetri, sb. pr. ,,mot to- geAmintreil'i, 229/; ; vezi Oa-
p ony mi q u e (n'om d'une
source à Tirnova(Monastir)", geäpte, num. sept", 39/9.
353/19 5eAptespraviingiiit, n u m.
Arpe, 254/24; ; vezi garpe. vingt sept", 143/10.
garpà, sb. f. rocher", 90/15. geaptedzati, num. soixante-
SchipAri, sb. pr. village en dix", 237/4.
Thessalie", 47/i. geAse, num. six", 21/21.
d, adj. boiteux, do- geisprfidzate, num. seize",
pin ", 298/23
315/7.
gcop, sb. h., pl. $coclpe gour- geàùä, sb. f. selle", 128/31.
din ; rossade", 111/33, 115/33. ved, vb. II être assis, s'as-
gcret, ccrtá, adj. solitaire, seoir"
malheureux, infortuné",289/29, 254/34;; v. jeioatd.
290/9* i. conj. et, aussi ; même",
gcretuèscu, vb. IV aban- 321/15*
donner, transformer en &- sau 'qi, ; a-
29/12 ; vezi
sere, 44/4. desea enclitic-etic : mdra-

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 491

ta-# särmana de .ea, 313/6. gitA, sb. f. apetit rameau vert

glamigtrell'i, num. m. tous do pin", 251/17.
les trois", 67/7- goiric, sb. m., pl. oariti,
,icie, sb. f., pl. $icdi, 187/21, §i souris", 9/1.
sb. m. pl. $icadz plai- gennburA, sb. f. petite pierre,
santerie", 308/4. caillou", 90/15.
gideire, sb. f. tranquillité", gbput, sb. n. (tuyau par le-
193/1. quel coule I'eau d'une)
gigirne, sb. f., pl. g igin'i, source", 271//10*
acorde, cordeau", 136/9. $05put, sb. pr. nom topony-
gilvAre, sb. f., pl. $iiväri, mique", 326/29.

large pantalon (desTurcs)" , gpirtuèseu, vb. IV courir, se

122/
i28.
gil'e, sb. f. brin", 223/31.
sb. f. mouchoir
T'oche)", 32/3, 46/1
gindilie, sb. f. orage, oura-
203/23.
gan",
$ipisca, sb. pr. village a-
roumain en Albanie, N. V.
Coritza", 25/17.
SipiscAn, sb. pr. habitant de
$ipisca", 26/7.
SirgAn'IAt, A, sb. pr. habi-
tant d'un anci en village a-
roumain en Albanie", 29/9.
girpitht, A, adj. effrayé
(comme s'il était piqué d'un
serpent)", 336/I,.
girpitedzil, vb. I s'éffrayer
(comme étant devant un ser-
pent"), 274/25.
A, adj. désorienté,
qui a perdu la téte", 85/7.
dépêcher", 309/20.
$tefan-VodA, sb. pr. Eti-
enne-le-Grand", 125/25.
(de
gtérgu, 130/23; vezi a#ergu.
vb. IV savoir, connaitre",
312/25*
A, adj. instruit ; connu",
205/15.
gidr, vb. I siffler", 255/34.
guiritre, sb. J. sifflement",
307/25.
guirAt, sb. n. sifflement",
305/14*
givir, vb. I chuchoter, m ur-
murer", 310/19.
guptirAre, sb. f. murmure",
217/
11*
guptiredzil, vb. I, 226/33; vezi
$upir.
$uputel, sb. pr. village a-
roumain dans la région de
Zagori", 297/18 (vezi fig. 25,
p. 299).

www.dacoromanica.ro
492 TACHE PAPAHAGI

224/28
sb. f. murmure", ner, faire le tour,
231/26.
torcire", 276/7.
- ut, vb. IV (suttre) contour-

ta, 223119, f. de la pron. táa. ta xirAte, sb f. malheur",

ta,. ca, '7128; vezi tra. 167/24.
tac, vb. II se taire, garder tAbilre, sb. f. bataillon troupe
le silence", 227/34. quelconque", 275/13.
taha, adv. en apparence, on tAditne, sb. m. tisona, 210/33.
dirait que", 94/30, tAcht, A, adj. silencieux, ta-
tahi n A, adv. de bonne heure", citurne" , 223/ 315/
219/3. till, 102/6 ; vezi pron. tejo
sb. f. troupe, suite, en- tAlcès(c), vb. IV écraser" ,

tourage", 299/3, 328/ /g. 82/

/15.
tariii, vb. I tuer ; couper, t'Arare, sb. f. (action de)
trancher" : oasprfri Fi si ta- cou per", 180/4. '
rtana prietenii nu ne mai a, adj. coupé, tué",
visiteazi, 30/23 ; tari-u tine- 21/15.
hot5ri§te, tu, "9/10. sb. f. coupure",
tamim, adv. juste(ment)", 280/28.
307/24' tAmbAre, vezi timbare.
Tancidi, sb. pr. nom tAmpA, sb. f. sommet, faite",
d'homme", 22/ 225/12.
tio, 32//; vezi pron. ta. tApdr, sb. f. cognée", 21
25.
tastru, sb. n. besace, pane- sb. f. pare mou-
tière", 83/2,. tons", 213/9.
tata', sb. m., pl. WM7 père, ateire, sb. f. silence", 316/3.
papa", 46/20 tàfi, pron. (adj.) pos. m., f.
voc. de la tata, 35111. ta, ton, ta ; le tien, la ti-
tAvA, sb. f. plateau", 215/2. enne", 821/6.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 493

tek 224/6, 232116

j -;
vezi conj. ta.
teAcg, sb. f. galne", 222/24.
TègA, sb. pr. nom d'homme";
(Stertiur, 223/2.
téhne, sb. f. métier", 72/17.
tèndi, sb. f. tente", 72/17.
tèntà, 99/29; vezi tendd.
Tepelin, sb. pr. petite ville
en Albanie, 322/22.
tèrsu, tersa, adj. mauvais",
261//10.
tes, a, adj. étendu", 61/0, 84/6.
TesAiie, sb. pr. Thessalie",
186/21.
tetà, sb. f. tante", 25/15.
tfechi, 139/26 ; V. tufeche.
ti, acus. sg. m. si f. dela pron.
tine, 223/28.
ti, prep. A, vers, 24/26 j pour,
223/23, 238/9",,yezi trd.
sb. f. mille-per-
170/5.
tindu, vb. II (é)tendre" 8'/Ig.
tine, pron. pers., pers. 11 sg.
tu, toi", 293/9.
tinir, A, adj. jeune", 191/14.
tinireità, sb. f. jeunesse",
292//2.
tin'ie, sb. f. prix, 78/14; hon-
néteté, probité, 312/15.
tin'isit, A, adj. h onnét e,
probe", "/12.
tipsie, 298/7; vezi
sb. n. supplice, tor-
ture", 312/21.
tischirè, sb. m., pl. tischiradz,
sauf - conduit, pass eport",
175/12.
tiO, adv. ..juste, tout à fait",
54/26.

ti !, interj. de mirare, 307/34. tibùre, 159/2; vezi tdbure.

ThisAlie, 186/18; ; v. Tesalia. flame, sb. f. équipage ",162/16.
tittère, sb. f. registre", 384/4. ticinèscu, vb. IV penser,
tigAne, sb. f. pale à frire", songer".
ficnèscu, 166 /7
/ ;- V. ttcfnescu.
60//14.
tigänsèscu, 60/3 §i sb. n. manteau de
thinsescu, vb. IV frire dans laine", 107/8.
une poêle". tilòr, gen. si dat. pl. m. si f.
tihe, sb. f. chance", 308/24. de la pron. Mil, "3/18.
tihilAiti, e, adj. malheureux, timbAre, sb. f. manteau de
déplorable", 280 laine de chèvre", 260/6.
tihisescu, vb. IV advenir, tlinbtrà, sb. m. tambourN,22/2.
arriver", 188/22. timpinA, sb. f. tambourin",
tilègraf, sb. n. télégramme", 157/

252/1. ; vezi Won

126//33 -

www.dacoromanica.ro
494 TACHE PAPAHAGI

tipsie, sb. f. braisière" ,"8/14. tot, sb. m., vieux, vieillard",

Olt, A, adj. altéré, mauvais", 214/23.
344/17. tot, f. toatä, adj. tout", '9/25.
Ttrnuva, sb. pr. petite ville tot, adv. tout ; continuelle-
en Thessalie", 187/27. ment", 819/20.
tirtf, sb. f., pl. son", 107/6. tòtna, 48/21 0
toica, sb. f., pl. top planche teduna sau totiinfi, adv. tou-
en bois ou demi cercle en ¡ours, sans cesse", 48/12.218/10.
fer qui sert de cloches dans tra, conj. ca pour (que)",
les églises", 290/25. (cu subj ), 271/25.
tob.mnA, sb. f. automne",
frica, invar. mot onomato-
'99/23. peique", 227/17.
Todi, sb. pr. Theodore";227/24.
Ton, sb. pr. nom _d'homme trick sb. f. sonnaille (mot
onomatopéique)", 342/12.
(Apostol)", 223/26.
Ton, sb. pr. nom d'homme", trag, vb III §i II »(se) reti-
342/ rer, renoncer,. 58/29
28/11 ;
/15-
tòpà, sb. f., pl toad balle, souffrir, 85/23; souffler, 147/20
89/11 ; canon, 161/3a. aller, marcher, 2.13/29 (vezi
sb. f. »bale", 264/12. cale) ; sérancer, carder,243/8".
tor, sb. n.. pl. toare §i toruri, tritni, sb. f. trame", 243/7.
»trace", 276/14. sb. f. échange, troc",
tbra, adv. maintenant", 48/12. 134/23.
tbrcu, vb. Il III tordre, fi- trandifilä, 45/289 *i
i
ler", 191/15. trandifli, sb. f. rose",142/13.
tbrnu, vb. I (re)tourner, re- trap, sb. n, pl. trapuri.val-
ion", 128/26.
venir", 88/18, 48/5, 98/8 ;
toarnä Nasta Ii ràspunde tript(u), A, adj. parti ; tire,
mené ; peint", 129/16,
Nasta, 30716 ; nu-1'i turnará 11/10,
mintea nu l-au convins, 249/29 ; V. trag.
312/29. hi, prep. pour", 20/249 96/6,
tort, sb. n. laine filée", '59/10. 169/28.
Toscinie, sb. pr. :I'Albanie tr41, 31/21; vezi trt0.
habitée par les Tosques", treicit, sb. n. reinède, gue-
324/29.
rison" ,' "7/18.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMiNEASCA 495

treimbur, vb. I trembler', trunduèscu, vb. IV secouer,

303/
/3. ébranler", 17/21, 269/14.
treimur, 226/13 ; vezi treambur. truoitra, a d v. immédiate-
trec, vb. Ill §i II passer', ment", 292/16.
242/
/3'
trup, sb. n. corps.; tronc",
24/18, 342/7-; era pri trup =
trei §i trel, num. trois", 17/249
281/21.
nu-i mai trebuia nimic,:4312o.
treidzdti §i treidzatI, num. tu, prep. 278/22 ; vezi tru
trente", 271/2. tuchèscu, vb. IV fondre, dis-
tri, vezi &T. soudre ; dissiper ; détruire",
42/ 233/21.
tricitt, a, adj. .,passé, 79/29
agé, vieux", 226/1. tuchlt, A, adj. apaisé ; fondu;
étouffé", 232/29, 348/4,
sb. n trefle", 226/8.
trimburire, sb. f. peur", tuchia, sb f. : ca real tru tu-

187/34.
chilli comme une bougie
trimurAre, sb. f. tremble- qui est pre't de s'éteindre",
ment, frémissement", 231/9. 292/25.
tri, 20/3, 34/13 ; A la place de", tucu, conj. mais", 8i/o.
88/2 ; vezi trd. tida, sb. f. buisson ; sorte
Tricbl, sb. pr. ville en Thes- d'herbe (v. cipet) /4237/18,344/ 20rn
salie", 2"1,3: tufèche, sb f. arme, fusil",
tridzeAre, sb. f. ncardage", 229/17.
244/3 ; vezi trag. tufbs, A, adj. épais", 26/1

trimM, sb. f. masse". 218/23. 276/1.

21 18 ; dim, de la trap. sb. f. long baton ;
WA prep. jusque; juste- houlette", 82/12 224/10.
(ment)" , 34 127/6. Tull', 254/25 §i
tr'oar', 249/17 §i Tùlqa, sb. pr. 107 27; v. Toll.
tr'oà.rd, 272/17; vezi ?ruoard. TumilzA , sb. pr. mot topo-
trop, sb. n. moyen', 313/15. nymique", 279/15.
tr6put, sb. n. bruit (de trot)", tiindu, vb. 11E i II tondre",
27711, 279/19. 35/21.
tru, prep. dans ; a, parmi ; tupoirà, 339/4 *i
sur", 25/10, 39/9, 291/10. tup6r, 323/21; vezi Upon
trumpètà, 282/4; vezi turbetcl. turbAre, sb. f. rage", 232/31.

www.dacoromanica.ro
496 TACHE PAPAHAGI

turbat, A, adj. enragé, fu- turnit, A, adj ,,tourné; ar-

rieux", 279/7. qué% 128/5.
turbètà, sb. f. trompette", turnata, sb. f. retour", 201/26.
22 /
/ 2. turnatiira, sb. f. retour",
tùrbur, vb. I troubler, agi- 55/25*
ter", 327/14. thrtd, sb. f. galettea, 94/5.
Turc(u), sb. pr. Turc ; Tur-, tiaturfi, sb. f. tourterelle",
312
quie", 32/24, 187/16.
Tùrchi, les Turc s" (mot turtèscu, a, adj. turc", 144/15.
grec), 199/9. turii§te, vezi tciru*.
Turchie, sb. pr. Turquie", tuWzù, vb. I tousser", 309/8.
43//26* tut, 6, adj. 23/269 39/21, 42/3 ; V.
turchipsèscu, vb. IV forcer tOt.
embrasser l'islamisme",38/3. tut, adv. 46/28; vezi tot.
turès, vb. IV jeter" , 81/12. tutiputa, sb, f. avoir, fortune
turtle, sb. f. espèce, sorte", (moutons, chèvres chevaux,
8/21, etc )", 97/16.
tfirma, sb. f. troupeau",289/1o. Tuzia, sb. pr. localité près
turnare, sb. f. retour ; ac- de Catérina", 342/23.
tion de reprendre", 244

0
°Ana, sb. f. prodige", 183/20. colère, courro u x", 95.
Oeama, adv. §i adj. invar. un Oimn'earna, sb. f. encens",
peu", 310/8; V. ruihiamd. 273 / t
2u.
sb. n. base,. fonde- 0 I m n'iu, sb. pr. nom
ment", 312/27. d'homme", 93/7.
Oimò, sb. m., Pl., O i mà d z, e, adj. géant", 163//28'

tal, particuli intrebuintati tara, sb. f., pl. tdruri terre

desemna nevasta cuiva,"/ts. sable",3 /28; pays";
48/17,66/1_,86

tap, sb m. bouc", 277/27. 128/27 (savant).

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE A ROALLNEASCI 497

tartarac,sb.n sorte d'herbe", filbr, gen. §i dat., pl. m. f.

144/17. - de la pron. tel, 2616,
tag*, vb. Ill §i 11 tisser",243/8. $lintU, A, adj. ceint, ceinturé%
ta,"dat. sg. m. §i f. de la tine 127/.
3.2122; vezi it. vb. I souperg, 188/26-
tin, 281/33; vezi fin.- $inire, sb: f. (action de)
prithe, sb. f. sandale (des souper", 109/5.
paysans)", 1(7/9. $Ing, sb. f, soupera, 25/3.
te, pron. rel. §i interog, que, tindzatl, num. cinquante",
qui, quel; pourquoi?" 21/4, 108/8.
2115, i84/; ; 5. quoi.bo-n", 9/9. fine, pron. interog4i rel. qui",
tea, 290/25; vezi tel. 119/22
tea dzitea, 98/0, 140/i ; vezi $ingu, vb. III *i 11' ,:ceindre",
dzic. 83/4.
lea°, vezi pron. tea. Oliva, pron. quelqu'unt,274/154
teirg, sb. f., pl. feri cire ; tint, 2110; vezi:
cierge", 272/23. tinti, num. cinq", 276/n.
te-ca!, loc. adv. pourtant, tiritbr, e, sh. §i adj. ;,men-
cependanta, diants, 352/7.
tel, pron., adj. dem.. celui, $ispradzate, num. quinze"
809/74
celle", 36/,9.
tern = detem, vezi dzic. $ispr4v'Ingiti$, num. vingt-
tem.. durem, 541e, 37015; vezi cinq", 811/14.
due.. ilsta, adj. dem. ce, ce-cr
82/23.
temuricA, sb. f. ,,thym", 2a2/5.
$er, 15917. tititte, sb. 4.forteresseu;26/26.
Orbu, sb. m. cerf", 269/9. tift, invar. mot onomatopéi-
sb. n. cerceau".191/16. que", 65/20.
tèsturOsta (m.), A, adj. dem' tiva, pron. nehot quelque
»ce, ce-ci", 82-/ 24. chose, , 31V26; rien, 232124

$0, tea, adj. den) , 24/5; v. tel.
tigArà, 207/15, 4i
tharl,-sb. f. cigarette", 398/12.
War, sb. n. Mike`, 218/13.
par hasard", 197/19, 197/23.
ti, dat sg. ni. íf. de la tine,
56127; V. it.
Via, A toi", 254/15 V. if..
32

www.dacoromanica.ro
498 TACHE PAPAHAGI

thl, vb. 111 §i 11 ,tenir, entre- 254/m; vezi :

tenir", 8/13, 23/3. sb. pr. nom d'homme",
108/; V. druhe. 263/1.

s13. f. sein, mamelle", tupAtä, sb. f. hache", 83/3.

71/5.

u, acus. sg. f. de la ea, §i uhtire, sb. f. 'soupir, gémis-

pron. pers. n. elle, la, ; sement", 240/2
cela, le, 1' ", 181/18, 3'l7/11. uhtèdzil, vb. I soupirer / 22.
u, pentru easte (vezi hili),248112, uldie, sb. f. ressemblance
vezi (ardit); iu-O-'u...vruta fdrd Odie sans éga1at278/22.
ta? unde mi ti-i iubita ta?, uiiisèscu, vb. IV are pa-
248/112. reas", 20/8.
la, 122/; p erf. de la vb. ou. uità, sb. f., 87 13; dim, de la
ubòr, sb. n. cour".46/16, 269 18. oaie.
uc5, sb. m., pl. ucidz ocque ul, acus. sg. m. de la el, 115 8 ;
(poids turc)", 123/9. vezi t/.
ud, vb. 1 mouiller", 23h22. umbrit, adj. ombragé" ,
ud, fi, adj. humide, mouillé", 250/122
260/
umbratà, sb. f. abr..' de ver-
udie, sb. f., pl. uddi chambre", dure", 229/13, =75114.
225/1o. fimbrà, sb. f. ombre", 148
udAt, à, adj. mouillé", 199 3. umbrbs, A., adj. ombreux",
uda, sb. m., pl. udadz, 89 /7 ; 318/
2.
V. udae. vb. I enfler, gonfler ;
sb. n. pis (de la remplir", 842/27.
brebis)", 90/26. iimplu, vb. III i II (r)emplir;
uf I, interj. ouf !", 188/32. charger (un fusil)", '7 26.
ugiac, sb. n., pl. ugiacuri, un, itid, num, §i adj. nehot.
cheminée, foyer, atre", 92/19, un, un'e", 243/5, 225/14 ; una
sb. f. vipère", 80/10. s'dute. n'o slibe§te, 15/6 ;

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCI 499

Costa and te lu-avdza . urdzicg, sb. f., pl. urdziti,

Costa .dupi ce it asculta, ortie", 184/.
109/; Turtiri v'inea und-und ureitcl'e, sb. f. oreill' : if
= Turcii veneau mereu, 189/19; loa urecrile l'i asurzia,188/3.
eraii und cu-atel'i di-a noap- urfin'e, sb. f. l'ensemble des
til' et . erau tovari§i cu bri- pauvres; misère", 178/23, 338/27.
ganzii, 3O7/11 urTie, sb. f. colère, courroux",
-finioira (und-oard), adv. une 181/4.
foie., 82/10. uryisit, A, .adj. emporté, cour-
ilnAsun'a", adv. immédiate- rouce, 180/21.
ment", 78/33, 314/24. uriclime,'/28 ; y. uriiciune.
9
ùnclfi, sb. f. onde, floe, 215/3, urit, 'A, adj. dangereux; noire",
281/13. 188/20; 313/13.
undzèscu, vb. IV paraitre, uriteatà, sb. f. mesa", 226/28.
sembler", 78/15, 269/23.
firlu, 267/23; vezi aurlu.
fingre, sb. f. ongle ; corne iirmA, sb. f. trace ; sillage",
du pied de cheval, sabot", 163/ 223/

g 102 342/31. urn'éscu, vb. IV fondre sur",

iitimu, 80/6; vezi om. 128/9, 277/26.
uparit, A, adj. ardent", 157/16. iirsà, sb. f. ourse", 9 2.
urAre, sb. f. action de sou- Ursa, sb. pr. nom de chienm,
baiter". 112/19
ùrà, sb. f. haine". urséscu, vb. IV désirer, 67/20;
uraciime, sb. f, bénédiction", veuillez, je vous en prie",
85/17. 302/24
urdscu, vb. IV hiir, &tes- iirsu, sb. m. ours", 315/7.
ter", 1653. ursilz, A, adj. §i sb. maus-
itrclA, sb. f. sorte de fromage sade, morose", 158/23.
spécial qu'on trouve chez les urtAc, sb. m. compagnon, ca-
Aroumains", 107 21. marade", 162/3.
iirdin, vb. I s'enfiler, se suc- uscAt, A, adj. séché", 107/33.
céder (chemin faisant)",225/15. I./sic, vb. I sécher ; dépérir",
urdzit, A, adj. (cheval) qui 121/ ;
V. usuc.
a mangé de l'orge," 343/19. ustfirà, sb, f. chaine",
ordziscu, vb. IV ourdir",248/3. 243/2. '

www.dacoromanica.ro
500 TACHE PIPAHAGI

usfic, vb. I faner, flétrir ; dé- Uvra, sb. pr. ,,Elékoreu,Juif",

périr", 262/8, 294/19.
8/10.
fige §i u,i, sb. f. ,,huis porteTM, Uvri86, sb. pr. femme juive,
119/ 314/
8. 8/14.

I. va, pers. Ill sg. indic. pres. si'ac sb. n. basilic

de la vol, 353/18. VasPchegfd, sb. pr. nom de
2. va, particula servind la for- femme", 83/25.
marea viitorului §i a subj , vas' A-, 19/r); V. v
5/ Vasilita, sb. pr. montagne
vahl I, adv. peut-8tre',28/8. dans le Pinde", 307/14.
vai, 5/3; vezi va no. 2; peut- vAtäm, vb. I tuer", 22/8,
are", 312/23. 392/29.
val!, interj. hélas 1 malheur I", vittr4, sb. f., pl. vdrtri foyer;
289/11. maison", 287/3»
/Ale, sb. f. vallée, vallon", vA, dat. §i acus. pl. m. §i
267/22. f. de la voi, 301/4, 315/20.
Vali, sb. pr. gouverneur gé- vd, pron. refl., pl. de la
néral (d'une province)a,162/1 35/
18.
valt, sb. n. lieu rempli de va, enclitic pl. pentru vas-
laiches", trup d, 16/151 27/27.
varcA, sb, f., pl. vdrti bar- vAcAr, sb. m. vacher", 343/32,
que", 344/7. vfiloagg, 224/118 ; V. vuloagd.
VardAr, sb. pr. fleuve qui vdr' vdrd, 31 1 31/ 127 ; vezi
se jette dans le golfe de vdrnu.
Salonique", 73/13. värnäoard, adv. jamais",
varliga, adv., 24/13; vezi a- 228/
varliga. vdrnu, 5.5 226 /8v.
/ - vir.
vas, sb. n. cruche", 34 7. viisilchèscu, a', adj. royal",
Vasila sb. pr nnom de femme", (6/19
37/29 vdsil aife, sb f. reine "

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA
vAsil'e, sb. in., pl. veisinadz,
roia,
vAtAmire, sb. f. action de
tuer" ; v. vitimare.
väTämit, A, adj. blessé; tué",
40/4.
vAzùrà, sb. f. dcho, tinte-
rnent des cloches",
ye awed, il avait", 82/24.
veArà, sb. f., pl. yell été",
112/4
veirde, adj , pl. verdz(f) vert;
verdi, verdoyant", 26/18.
veltrdzA, sb. pl. légumes",
184/7.
veArga, sb. f., pl. verdzi, Vili$tin, sb. pr. petite ville
verge", 83//5.
vècl'iu, e, adj. ancien; vieux",
"/11. "7/4.
ved, vb. H voir", 20/16.
vèduv, vècluvd, adj. §i sb.
veuf, veuve",/
7/ 16.
venètcd, sb. f. monnaie d'or
de Venise", 304/17.
ver, A, adj. §i sb. cousin,
cousine", 254/26.
vereifik, sb. f. honneur; con-
fiance", 22/27.
vèrgura, sb. f. vierge", 3l5/34.
Vèr71a, sb. pr. petite vine
près de Salonique, habit&
par de Aroumains", 342/24.
vèrsu, vb. I verser", 233/16,
v4tu, sb. n. drap*, 252/e.
www.dacoromanica.ro
501
vète, sb. f., f5rà plural, avoir,
fortune, bien", 289/g.
vicnès, vb. IV crier", 8I/5.
videA16, sb. f. lu mi ère;
clarté", 214/20.
videkre, sb. f. action de voir;
vue, regard", 182/13.
vie, sb. f. trou (de mine)",
91/27.
Vilarde, sb. pr. Bérat (ville
en Albanie)", 26/17.
vilèndzfi, sb f. tapis, con-
verture de laine tissée par
les femmes aroumainee,
12916.
près deVolo (Thessalie)",22/6.
vlmtu, sb. n. vent ; tem-
paeap 29/2.
vin, vb. IV venir", 82/10.
vink, sb. f. veine, artère",
90/6
vindeire, sb. f. (action de)
vendre", 131/34.
vindic, vb. I guérira, 27/18.
vindu, vb. Ill §i II vendrea,
24/23'
Vinètic, sb. pr. affluent du
fleuve Bistritza", 22/13.
Vinitie §i Vinitie, sb. pr.
Veniseu, 27/4, 325/n.
vintu, /14; V. VIM&
Vin'iri, sb. pr. vendredi ; la
Sainte Parasquève, 300/..
502 TACHE PAPAHAG1

vin'it, A, adj. violacé, gri njamais, 7/20, 63/e ; oncques";

violet", 100/6. 79/116*
vinritA, sb. f. arrivée", 224/2. virnoArA, adv. quelquefois",
vir, 88 tig ; prima silabi din 273110 ; v. vtrndoard.
Viroand. virnu, vtrnd, pron. nehot,
Vira, sb. pr. nom de femme" , personne, 58/22; quelqu'un",
278/
340/118. /11.
virdeitA, sb. f. verdure" virstnic, A, adj. plus agé",
340/25
25 226/4.
virin, sb. n. amertume, cha- virtòs, A, adj. fort ; puissant'',
grin profond", 285/5. 188//23.
virnit, A, adj. attristé", 17/5. virtbs, adv. vigoureusement",
Viro,anA, sb. pr. nom de 243//9'
chienne", 86/4. virtiite, 279/10 ; V. virtute.
virsat, A, adj. fondu, coulé", Virv'èscu, vb. IV répriman-
119/21. der, gronder", 62/22.
sb. f. puissance, 8/16; vezi vdsif e.
force", 90/9. vittlah, sb. n. outre (peau
viruès, vb. IV croire",/
82,24. de bouc pour contenir de
visciit? A, 162 /15
/ -; V. nviscut. 8/4*
vi§init, A, adj. n(couleur) ce- vitImare, sb. f. , meurtre, as-
rise", 253/10. sasinat", 227/2.
vitfirifi, e, sb. chevreau d'un vitimat, A, 43/2, 292/14 ; vezi
an", 285/11.
vdtdmat.
vitin, A, adj. voisin", 225/23. vizèscu, vb. IV résonner, re-
vizir, sb. m. vizir", 298/12. tentir", 48/14.
vi, vezi vd. VIAhu-hoArA, sb. f. village
vipsit, A, adj. infortun é, valaque (aroumain)", 38/7.
triste", 163/7, 168/18. VIAhie, sb. pr. Roumanie"
vir, A, 64/20, 268/25; V. virnu. 119/7

vitAche, sb. f. or, doré", viAstar, sb. n. ,drageon",

27/3. 168As.
virt, invar. A peu près", 776. 44/7; vezi L'Ate.
virnA, f. de la virnu. VIThilt, ä, sb. Roumain",44/2,,,.
virnAoArA i virnd-oard, adv. voistrA, f. de la vostru.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA. 503

plur. de la pron. tine, vrfindaluï, 7/21 ; v. vanda.

280/19. vrut, A, adj. aimé", 28/23,53/17.
voi, vb. II (vredre) vouloir Vrut, adv. affectueusement",
aimer", 20/18, 29/28, 201/23. 276/8*
vòlbu, sb. n, pl. volbari en- vuivudA, sb. m. prince",'82/9.
droit où l'on enroule la vulgArèscu, fi, 21/; v. vur-
chaine sur l'ensouple posé gdrescu.
sur deux perches fourchues vulie, sb. f. decision", 86/13.
plantées en terre", 243/8 vuloAgA, sb. f. clairière",
vrAhnbs, adv. d'une voix zoo/5
rauque", 256/8. vfiltur, sb m. aigle", 286/12.

vre!, interj. hé !", '3/24. vuluslt, A,adj.scellé, cacheté",

vrei, particuli servind la for- 136/s.
marea conditionalului trecut, vurctolac, 272/21, 4i
9/19, 45/zo. vurcul'Ac, sb. m. dragon",.
vreAï, 92/; vezi vrea. 185//4.
vreAre, sb. f. vouloir, vo- Vfirgar, Vurgtirei, 59 14 §i
lonté ; amour ; assentiment, VitrgAr sau Vimar, sb. pr.
gre, 131/98, 267/13, 302/7. Bulgare", 8/3.
vreAre, condit. de la voi : ca vurgArèscu, fi, adj. bulgare",
8/
evreare = de va don, 19721.
vre ANA, sb. f. bruit, va- VurgArie, sb. pr. Bulga-
carme", 19/5, 231/28, 238/18. rie",
vrin, A, 82/7, §i vurarescu, A, adj. de Bul-
vein, A, '60/19; vezi vtrnu. gare", 5/1 ; v. vargiiresca.
vrInda, 242/21 ; gerundiul de vuO, perf. pers. 11 sg. de la
la vof. am, 51/7.
vast& sb. f. age", 3"/13. vutAnA, sb, f. Veratrum
204/14.
vremdu, sb. n. bruit, fracas",
189/5.

V'

Vermu, sb. m. vers". Vie, si). f. Juitea, 70/14, 272/11.

sb. f. atre, animal", Vin, vb. IV §i 11 venir, ar-
98//30*
river", 272/11.

www.dacoromanica.ro
504 TAPHE PAPAHAGI

v'in, sb. n., pl. v'inuri, vin",
118/0.
WineAre, condit. de la in
v'ine 2re de-ar sosi,
260/5*
v'int3.,-hit, num. vingt",
v'inglä, sb. f. sangle", sous-
ventrière", 131/4.
v'is, sb. n., pl. v'ise réve,
songe, vision", 35/14, 270/0.
v'Isèdzü32/13 ; V. nv'isedzii.
v'isteAre, sb f. trésor":248/4,
303//22.
e, adj. vif, vivant, en
vie", "9/28.

xettnA, sb, f. l'étranger, pays xinatate, sb. f. l'étranger",

&ranger' 262/3. 319/; V. xeand.
xen, A, adj étranger, qui xinit, A, adj. expatrié, étran-
appartient à autrui", 7/6. ger", 46/7, 157/14

xére, sb. f. sécheresset,184/10. xinitle, sb. f , "7/4; vezi xi-

xifAc, vb. III i II défaire, ndtate.
guider, vendre", 178/2. xinitimén, xinitimend, adi.,
xiftér, xiftèrci, sb. §i adj. e- 351/8 ; vezi x
pervier ; homme a gil e", xurséscu, vb. IV raser",'37 30.
45!
5,20.

zacaciii, vb. I accrocher", zhte, 324/15; vezi dzate.

82/ sb. f temps ; di zd-
/3.
zacid, 338/33; vezi dzadd. inane = depuis longtemps,
Zaybri, sb. pr. région mon- d'autrefois, de jadis", 218/26.
tagneuse dans le Pinde",27/13. zdnghle, sb. f. étrier", 296/26.
zambl la, sb. f jacinthe","4/23. sb. f. cape; cap*-
zire, "3/23, 333/17 ; V. dzare. chon", 88/4

www.dacoromanica.ro
 ANTOLÒGIE AROMiNEASCii 505

zirels, adv. gaiement, en ri- zic, 81/2; vezi dec.

ant", 81/2. zilips6scu, vb. IV désirer
zAvon, sb. n. voile", 335/2. ardement, convoiter", 89/8.
zfiza6scu, vb. IV bourdon- zilipsit, A, adj. convoité",
net." , 227/26. 325

z bor, sb. n., pl. zboare mot, sb. m., fit-a plural eon-
parole; discours", 716. voitiseé, 325// 8.
zbor, sb. n. vol", 133 13 ; V. sb. pr. nom d'homme",
24 /
azbor. /5.
zbor, vb. I, 25/26, 157/24 ; vezi zic, 324/6; vezi dztc.
azbor. zInghie, 297/; V. zeinghie.
zburAscu, vb. IV parler, cau- zipItèscu, vb. IV fouetter",
249 /
ser", 29/12. / 21*
zdtpInèscu, vb. IV jeter de zirchlA, 88/10 ; V. zärculci.
force par terre, terrasser", zftiA, 320/31 ; vezi dztizei.
1S5/17. zlApe, sb. f., pl. zleicizi (bête)
zdurclit, A, adj étourdi" ,264 23. fauve", 89/26.
zeànfi, vezi dzeanci. zloatA, sb. f. les trois quarts
Zéga, sb. pr. nom d'une d'un gros", 17819.
grande famille de Feirseroti", sb. m. dragon fabu-
204/3' leux", 296/24*
zgher, 200/; ; vezi azglzer. zmoAtic, vb. I écraser",
zghic, .§i zghicut, sb. n. cri", Zmdlca, 29 '/I Zmiilcu, 89/4 §i
65/ts, 262/4. Zmblica, sb. pr. le sommet
zghilèscu, vb. IV crier, pous- le plus élevé du Pinde",23/22.
ser des cris ; retentira, 42/20, zmuldzeAre, sb. f. action
289/21. d'arracher", 163/2.
zeirléscu, vb. IV écarquiller zmùlgu, vb. III i II arracher",
les yeux", 279/26. 60/7.
zgl'és cu, 167/98; V. zghilèsco. znle, sb. f. dommage, degit",
zgrim, vb. I gratter ; égra- 362/9.
tigner", 9/10' znifirA, sb. f. framboise",
zgroimic, vb. I grincer des 2821
/ 6a
dents", 279/26. nr5., sb. pr. non'. de femme",
zgOrA, sb. f. scorie, crasse". 254/28'

www.dacoromanica.ro
506 TACHE PAPAHAGI

zòre, sb. f. hate ; soin, in- zitrlu. A, adj. fou ; en dé-

quiétude", 165/10, 177/27. sordre", 272/18, 28(1/24.
zità, 337/4; vezi zhiä. zvèltu, zveltd, adj. svelte",
zugravsèscu, 290127, §i 297/
/ 14.
zu7rfipsèscu, vb. IV clécrire", zvèreA, sb. f. nuque", 279/18.
300//lid zvinturitre, sb. f. nchasse-
zuTrapsit, A, adj. p e i n t", neigea, 336 29.
345/17* zvIngInèseu, vb. IV ronfler
zulipe, 275/,0; vezi zlape (comme une toupie)" , 252

zurbfi, sb. m. §i adj. rebelle, zvon, sb. n. voile", 217/7,316

révolté", 164/16. vezi zeivon.

www.dacoromanica.ro
 A BREVIATIUNI
iNTREBUINTATE LA GLOSAR

adj. adjectiv masculin

adv. adverb megl. meglenit
ar. aromin mmprf. maimultcaperfect
j articol neutru
art. l articulat nedef. nedefinit
card. cardinal nehot. nehotirit
cond. conditional num. numeral
conj. con junctiune part. Participiu
dat. dativ perf. perfect
dem. demonstrativ persoana
dim. diminutiv pers. i personal
f. 1 Pi. plural
fem. 1 feminin pos. posesiv
fr. frances pr. propriu
gen.. genetiv prep. prepositiune
gr. grecesc pres. present
inverat. imperativ pron. pronume
imperf. imperfect refl. re flexiv
indic. indicativ
. rel. relativ
in fin. infinitiv sb. sub stantiv
inter'. interjectiune si slay
intrans. intransitiv subj. sub jonctiv
invar. invariabil uni pers. unipersonal
ital. italian vb. verb
loc. adv. locuiiune adverbialii voc. vocativ

www.dacoromanica.ro
 INDREPTARI

Printre gre§el le st ecurate voi releva §1 acele d torite

zmulgerei de I tere sau chlar de silabe in tu l t pa u ui, care
ar fi greu de indreptat sau de reconstituit din partea citito-

P. 16, r. 10 cit. hearhit. P. 92, r. 22 cit. a n'ia.

PP
17, 23 93, 14
21 2 inglaos. 93, , 29 s'mi.
,
PP

21, 16 nghiPs. 95, 17 mu§atirei.

29,p, 2 , greaa. 96, 17 fhturg.
17 29, 19 Vcintä. 98, 8 Turnindalul-se
29, 20 pitrunicl'ea. Pp
100, 10 , sculindalul-se
111
31, 21 p, trä§I. 108 9 Tamam.
PP 34, 25 113, 31 di-ea.
36, 2 117, 2 p, mu- '1'
41, 16 , ca PP
122, 27
43, 17 giunati. PP
-125, 17 celni ¡I la prim-
54, 25 ti§I. nare.
56, 12 126, 1 'N.
58 12 , a tia.
IP
129, p, 8 s'n'il'e.
PP
58, 26 A pruch14. 129, 17
PP
59, 12 scrie. 135, 22 Si
6i, 24 143, 10 v'inghit.
11
67, 14 144, 15,17 NnghIos.
17
73, 8 a n'ia. 145, 8
11
82, 10 155, " 10 piing.
77
85 p, I Picurarlu. 155, " 13 , tacl
12 87, 22 zuvas1uva. 15 I , o
91, 1( isusira. nun)

www.dacoromanica.ro
510 TACHE PAPAHAGI

P. 160, r. 10 cit. LI P. 295, r. 2 cit. s's'märiti.

161,, 4 duti. . 298, 18 s'nu-t.
162, 17 licrin'ile. 303,» 18 vreare.
164, 2 inin'i , 309, 20 $pirtuit-le.
169, 1 vrearea. 30 alghi i curat.
, 176, 2 S'veadä. 33 l'iundar.
, 177, 13 Picurarlu. 4 v'inghit.
189,» 16 , disviscut. 311, 5 di.
, 191, , 27 plindzi. 313,, 7 inl
193, 32 si. 315, 16 ved.
215, 14 §tii, 320, 18 , 'numa.
223, 3 u§e. 324, 12 iu-l'i.
225, 25 pirpodzle. 23 Papa-lanu#.
231, 25 nipitrumtä. 2 veara tu
238, 11 S'noi. 341, 3 calu, ne
242, 6 Cruti. 341, 8 vi bat.
248, 22 Gione. 345, 6Scrima.
249, 15 licil'i. 360, 1tata-n'iu.
252, 13 optuspràv'in- 380, 18 ca in 1.
ghit. P. 384, r. 32, col. I cit. agiurat.
253, 7 sle. 384, 1, II agiutbr.
254, 14 a li. 409, 8, II foie
255, 9 V'ine. , 433, 10, II sous les
255, 24 InclrieatA. ,, 439, 8, 1 de.
256, 21 läcrin'i. 440, 19, I genévri-
256, 23 glonri. ers.
275, 16 plaialui. 441, 30, II s'l'ia.
276, 14 tor. 449, 8, 1 Incl'èg.
292, 1 ,, Te. , 453, 27, I lipidz.
294, 26 si s'.

ADAUSURI
la

GLOSAR

1471
Aura, sb. pr., 254/14- / ; ca te = cam ce, 89/19.
avsärtèscu, 22/26 ; ,. anvdr- [filie]..., 59/3.
tescu. La pag. 435, r. 29, col. I; 17/4.
[al..; ca (si) - si", ''claci, [turuVe], 35/17.

www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL:
CUVINTE CXTBA AMAN!, p. V-IX.
PREFATIL XI-XII.
INTRODUCERE 2, XIII-XLVII.

LITERATURA POPORANA, p. 1-102:

PROVERI3E SI GHICITORI, p. 5 11 luate toate din Pericle Pa-
papagi, Din literatura poporand a Aromlnilor.
POESII LIRICE, p. 15-48:

ardicia Arnanlui, p. 15 Vezi varianti in Per. Papahagi,

op. cit., p. 833.
antic di-Aminau, p. 15 Revista Frcitina, II, no. 17-18,
p. 272.
Cintic di Avdelc7, p. 16 P. Papahagi, op. cit., p. 931.
C ntic di Beata, p. 16 Miden, p 885.
Cintic di Beala-di-Sus p. 17 Ibidem, p 949.
Cintic di Cltsurd, p. 18 Revista Lilicea Pindului, 1, no.
8-9, p, 184-5.
Gintic di la Gramostean'll'i di Coceara, p. 19 Frcifilqa,
I, 4, p. 53.
Cintic di Coloriría, p. 19 P Papahagi, op. cit., p.864.
Cintec di Cornu, p. 20 ibidem, p. 932.
I In dreptul fiecirei buciti aratäm dacä a fost publicati (qi decl
locul de unde e culeasi) ori daca dupa cuuostinta noastrii n'a fost
publicata.
33

www.dacoromanica.ro
514 TACHE PAPAHAG1

Cintic di Doriatri, p. 20 Lilicea Pincfului,l, 10, p 219.

antite din hoara Mirbei (7esalia), p. 21 Frätiria, I,
10, p. 158.
Cintic dit Muacheauei, p. 22 Almanahul Mace.lo-Ro-
turn, 1903, p. 17.
anti.lu a li Pisudcri, p. 23 Vezi variantele in P. Papa-
hagi, op. cit., p 882 §i 1016.
Ctntic de Sämärinci, 23 Mid., p. 934.
Cintite di la Farprotei di Seria, p 24 Frcitiela, I, 10,
p. 148.
Cinticlu a hoarded $ipisca, p. 25 P. Papahagi, op. cit.,
p. 994-995.
Cfntite di Vi/arde (Berat), p. 26 Ibid., p. 1018 §i 950.
Cintic di Za.fori, p. 27 Ibid., p. 873.
Cintec, p. 28 Ziarul Ecoul Mac,doniei, II, no. 10, p. 3.
$irginlata ci Muscupuelaniu, p. 29 G. Weigand, Die
Aromunen, II, p. 10-12.
Chztic fduirutescu, p 29 P. Papahagi, op. cit , p 942.
Ctrzticlu a li valid, p. 30 Ibid., .p. 895.
Vreare di Fär,sirot, p. 31 Ibid., 832.
Vreare di Far,siroata, p 31 Revista Lumina, 111, 3 p. 69.
Lilicea a vrearieeï, p. 34 -- P. Papahagi, op. cit , p. 932-3.
isusescu Greate, p. 34 Ibidem., p. 929.
Dn-lu a picurarlui, p 35 Ibidenz p. 938.
,

Dimindarea picararluLltvuit, p. 35 Lamina, 111, 6, p. 164.

Muartea picurarldi Nica, p. 36 G. Weigand, op. cit., II,
pag. 110.
MUM' al Zisi al ¡Vasta, p 37 Revista Graiu Bun, 1,
6-7, p. 151.
Mach! a Dirveleilor p 38 P. Papahagi, o?. &too. 1027-8.
anticlu al Dona, p. 38 ' Ibiienz, p. 936-7.
Cdpitanlu Nacea p. 39 lb.dem, p. 1019.
Cintic, p. 40 -7 Frätteia, II, 15, p 239
Cintic di jale, p. 40 Revista 14.L: donia,.II, (1889), pag.
160, no. 9.
Ctrzticlu al Na..e, p.. 41 Macedonia, (1888),1, p. 87.
Cfnticri al Fetu-Mare, p 41 P. Papahagi. op. cit., pag.
996 §i 995.
Glonile Ilvuit, p 42 Ibidem, 854.
Fratei Gluvara, p. 43 Grain Bun, 1, 8-9, p. 189
'Xeanile din Weihie, p. 44 G. Veigand, op. cit., 11, p 84.
Blcistemlu a xeanilor, p 44 P. Papahagi, op. cit., p. 881-2.,

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE A ROMINEASCX 515

Gionile dipärtat, p. 45 Revista M rcedoni,i, II, no. 33, P. 5.

Cinticlu a Xinitluï, p 46 P. Papahagi Poesia instreimirei
la Aromtni, p. 27-28
Arminile blastind puntea din Arta, p. 46 Din lit. pop.
Pag. 936.
Bocet (nzirulo-fiti), p. 47 Ibidem, p. 977.
La nzoartea unui tinir, p 48 Mi lern, p. 986.

Ft1LDE si LEGENDE, p. 49-73:

Armilla, p. 51 luid., p. 850-1.

Feata i gionile, p. 53 Mid., 851-2
Cinticlu al Guivara, p 54 Ziarul Arominul I (1910),
no. 18,
Ctirveinar '710 tu 'n carvaae p. 55 P Papahagi, op. cit.,
p 938-9.
Ctranarlu aromtn vittin .t di fila, p. 56 M. G. Obede-
naru, Texte Macedo-Rol itne, p. 173-177.
Cdtranlu gione, p 59 P Papahagi, op. cit., 1053-5.
Pddstemlu di muna', p. 61 Lamina, 1, 4, p. 92-3.
Mortul bleistunat, p. 63 Vezi §i P. Pa pahagi, op. cit.,
p. 1048 50.
Puntea din Arta, p. 67 Vezi Ibid., (variante), p. 1040-45.

PROSA. SNOAVE, TBAIJITII,11.1.:,N11:, p. 75-102.

Di Al Nastradin-flogea, p. 77 Lilicea Pindului, 1, 6-7,

p. 137-8.
In vizir ea liante, p. 79 Mil., I, 10, p. 214.
nu, tipa i lupa, p. 80 P. Papahagi, Megleno-Ro-
m'inri, 11, p. 7.
Mincluno,sil'i, p. 82 'bid , 11, p. 17.
Trt f 1711 are glziffi fan, p. 83 ' Lilicea Pindului, 1, 8-9,
p. 175-6.
Trci fe furd oicurarl'i p 84 P. Papahagi, Din lit. pop.,
pag. 787.
Pulla picurar, p. 85 'bit, p. 761-5.
Picururlu t'apta zm fi, p 89 ThiiI, 797-803.
Capra i lateafirle? p. 92 P. Papahagi, Basnze aromine,
pag. 205-7.
Dafna, p. 95 Mi Ir, p. 179-184.

www.dacoromanica.ro
516 TACHE PAPAHAG1

TREI BNLADE DACO-ROMÌNE, p. 103-149:

Celniclu Costa si Fulgi furlu, p. 105 Transpusä dupä

G. Dem. Teodorescu, Nesii popnlare, p. 509-517.
Corbea, p. 119 Dupä G. Dem. Teodorescu, op. cit.,
pag. 517-527.
Mrioara, p. 145 Dupä V. Alecsandri, Poesil populare.

LITERATURA CULTA, p. 151-334.

ZICIT A. MIAJA, p. 153-1 72:

Fudzi harada di la nol, p. 155 Ineditä.

Toarrina 'n Pind, p. 157 Lamina, V, 11-12, p. 37-8.
Moartea al Fulffer p. 158 Biblioteca aromineascä Lu-
mina, p. 43-53.
Enoh Arden, p. 167 !bid., p. 5-42.
Catea, p. 170 Lamina, II, 5, p. 152.
NICOLAE BATZARIA, p. 173-194.

Nu se-acaPi Armtnlu, p. 175 Frötil'io, I, 8, p. 125.

Picurarlu H igi-Done, p. 177 Lumina, 11, 5, p. 152-3.
Cu toartica, p. 179 1, 5, p. 69.
Arose sunt di stnize, p. 181 Lumina, 11, 4. p 127.
Nu Armintu, ma curaiia, p. 183 Fratieia, I 6, p 88.
Kir Dim irhul di Armiro, p. 186 Lamina 11, 5, p. 137-140.
Fdrci tatd, p. 191 Lamina, II, 6, p. 187-9.
CONSTANTIN BELIMACE, p. 195-207:

Dinandarea pclrinteascd, p. 197 Macedania, (1888), 1,

pag. 78.
Picururtu, p. 198 Andrei Bagav, Carte de Alegere,
1887, pag 35.
Uz cfntec, p 199 Lamina, IV, 1. p. 9.
Mama tu-arniii, p. 149 Andrei Bagav, op. cit , p. 133-4.
Ans'u cdrvdnar, p. 200 p 52-53.
p 201 ibid., p. 50
P.curarlu ccitrd vruta hl, p. 201 Primal Almanah Ma-
cedo-Romtn, Constanta, 1900, p. 83-4.
Cuxtut, p. 202 A. Bagav, op. cit., p. 59.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 517

Codrughionlu. p. 203 Micedonia, 1888, I, 1, p. 8.

Curnicea, p. 204 P. Papahagi, Din lit. pop., 1405-1408.
MARCO REZA. p. 209-233:

Loara valea, p 211 Lamina, 11, 4 p. 110.

Ctatic, p. 212 Lu nina, III 1, p. 7.
Ln tdru$te, p. 213 !bid., II, 12, p. 337.
M n lu ri, p 214 ¡bici., II, 11, p 304.
ilq,slu, p. 214 Gralu bun, I. 10, p.-216.
C: chirigiadzl'i, p. 216 Lamina, 11, 9, p. 245-6.
Oominq di vimane, p. 218 FrcItilria, II, 15, p. 234.
Gordota, p. 223 Graiu Bita, I, 10, p. 220 227.
TACHE CACIONA, p. 235-244:

De-acasd, p: 237 Calendar Armdnescu (al revistei Graiu

Bun), 1909, p. 83-84.
Ah, fara-nif bate °afta, p. 239 Lilicea Pindului, I, 8-9,
pag. 166-8.
Di cu noopte, p. 241 Ibid., I, 1, p 11-13.

GEORGE CEARA, p. 245-256:

antic, p. 247 Calendar Armdnescu (Graiu Bun), 1909,

pag. 52.
Te-a,Ftiptui, p. 247 Revista Flawbura, 1, 5 p 2.
N'i pitricu mupata-n7 dor, p. 248 Inediti.
El moare, p. 249 Fla.nburo, I, 1, p. 5-6.
Un Negra', p. 252 'bid., II, 2, p. 3-4.

ION FOTI, p. 257-264

Picurarlu, p. 259 I Foti, Cintife $i ndoaud istura,1912,

pag. 41-2.
Armdtau, p. 260 ¡bid., 71-3.
Boateo- muntilui, p. 263 Lamina, VI, 4, p. 15 - 16.
Ariidul, p. 264 Ibid., V, 6, p. 1t)8.

www.dacoromanica.ro
518 TACHE PAPAIIAGI

GEORGH MURNU, p. 265-282:

Dit xeane, p. 267 Calendar Armanescu (Graiu Bun),

1909, pag. 123.
Dorlu a gionelui, p 268 Ibid., p. 40-41.
Fuga tu-arniii, p. 269 Inedit5.
Mi/ii$i turlu, p. 271 Lilicea Pindului, I, 5, p. 105:7
Vurcolaclu, p. 272 !bid., 1, 4, p. 73-5.
Chita $i Buril, p. 275 Calendarul AromcInesc, 1910,
pag. 99-105.

NU§I TULLIU, p. 283-3l6:

Chile, p. 285 Graiu Bun, 1, 2, p. 24.

antite di jale, p. 286 Lamina, IV, 6, p. 167-8.
Pang il Arornt 71114 289 Frcitil'ia, I, 3, p. 36.
Chile di prumuvearei, p. 290 Lilicea Pinalului, I, 4. p. 77
7'ru muntili di Zmolca, p. 291 Fratiria, I, 1, p. 8-9.
A cuclui, p. 293 lbid., 11 17-18, p. 272-3.
Maru$ea, p. 294 Inedit5.
Unid noapte ca furl'i p. 305 Lamina, IV, 7-8, p. 204-213,
(publièafi in limba literara)
NIGOLA E VELO, p. 317-329:
Tradzef calul, p. 319 Freitiria, II 16, p 253.
,S'anu si-ardirea a Gramoqirei, p 319 N. Velo, Cintite
June$ i, 1905, p. 9-13.
Muscopolea, p 324 Ibid., p. 30 36.

ECG/kg" ALESE DIN ALTI SCRIITORI, p 331-354.

Leon Boga, Nipoata Avigritorlui, p. 333 Lumina, V, 9,

pag. 16-21.
Vasile Papa-Ianu§i, Bu$cul, p. 340 Flamimra, I, 1, p. 2-4.
Nacu Scrima, Dit xeane, p. 345 Ibid., 11, 1, p. 8-i 0.
P. Vulcan, Lincea Piristerirei, p 333 11, 17-18,
pag. 269.

www.dacoromanica.ro
 ANTOLOGIE AROMANEASCA 519

MUSICA POPORANA AROMANEASCA, p. 355-375:

p. 357 Musica, ineditä.

358 Muskä §i poesie inedite.
359 Musicä ineditä ; poesia, cfr. P. Papahagi,
op. cit , p. 902-903.
361 Musica, cfr. revista Macedonia, II, no 7,
p. 131, cu mäsura 2/4 ; poesia, cfr. P. Pa-
pahagi. op. cit., 926; pentru musica, cfr.
§i G. Weigand, Die Aromunen, vol. 11,
p. XIII (cu mäsura 3/4)
362 Musica, cfr. Macedonia, 11 (1889), 9, p. 155,
Cu mäsura 8/4; poesia, cfr. P. Papahagi,
op. cit., p. 840
363 Musica §i poesie
365 Musici §i poesie inedite.
367 Musicä §i poesie inedite
369 Musici §i poesie inedite.
371 Mvsica ineditä.
372 Musicä ineditä.
373 Musicä §i poesie inedite.

GLOSAR, p. 377-506.

ABREVIATIUNI, p. 507.

iNDREPTARI, ADAUSURI, p. 509 510.

Notó. Cele mai multe veden i din lucrarea de fatä

sint luate din valoroasa colectie a fralilor Manhkia (Bitolia),
unele de la familia I. iar no. 22 (p. 2621, 23 (p. 270)
§i 29 (p. 341) sint reproduse dupä A. J. B. Wace and M.
S. Thompson, The Nomads of the Balkans, 1913;
www.dacoromanica.ro