11..
NNOOTTIIUUNNIIDDEEMMEETTRROOLLOOGGIIEE
Metrologia
este un domeniu al tehnicii, cu radacini în spatiul Fizicii siramificatii în toate sectoarele activitatii practice omenesti (printre care si cel alElectronicii), care se ocupa cu
tehnica masurarilor
, adica cu mijloacele simetodele pentru determinarea cantitativa – valorica a marimilor fizice.Metrologia – ca disciplina de sine statatoare – se refera la întregul ansamblual fenomenelor fizice pe care le studiaza dintr-un punct de vedere propriu si anumeacela al
masurarii
, care este – în esenta –
o comparare experimentala de marimi
,ea stabilind: standardele unitatilor de masura si ale etaloanelor de referinta pentruaceste unitati, procedeele de comparare a marimilor cu etaloanele si caracteristicilede performanta (ca: interval, game, rezolutie, sensibilitate, fidelitate, dinamica,mobilitate, precizie etc. care – în general – se numesc
caracteristici metrologice
).Aplicatiile metrologiei, adica efectuarea practica a masurarii diverselor speciide marimi caracteristice unor anume domenii, constituie ramuri ale disciplineiacelordomenii; asa sunt: masurarile electrice,
masurarile electronice
, masurarile acustice,controlul dimensional, fotometria, sistemele pentru masurari automate, masurarilegeometrice, masurarile hidraulice si multe altele.Acest prim capitol al manualului “Masurari electronice” se limiteaza laprezentarea acelor
notiuni generale de metrologie
care trebuie cunoscute de catreoricare persoana pentru a putea realiza masurari “corecte”, indiferent de domeniu,si care – deci – sunt necesare ca elemente primordiale si în masurarile electronice.Astfel, în continuare, se va analiza
procesul de masurare
sub aspectele salegenerale, presupunând ca cititorului îi sunt cunoscute notiunile fundamentale ca:sistem, proces, modelare, simulare, date, informatie etc. (a se vedea [1], [3] si [8]).
1.1. CONCEPTUL DE MASURARE
Masurarea
este o activitate experimentala de tip informatic al carui scopeste obtinerea unor
date cantitative
cu privire la proprietatile unui obiect sau – maigeneral – ale unui sistem si redarea lor într-o forma potrivita pentru observator(utilizator). Semnificatia (interpretarea) pe care observatorul-utilizator o atribuieacestor date cantitative, prin intermediul conventiilor folosite pentru reprezentarealor, constituie
informatia
care este necesara în procesul continuu de
cunoastere
,
comunicare
si
conducere
(
decizie
).Prin identificarea proceselor si modelarea lor (adica prin reprezentareamatematica a relatiilor din sistemul analizat) se stabilesc anumite proprietati(elemente specifice)
diferite calitativ
, pe care le putem denumi
marimi
(sau specii