Professional Documents
Culture Documents
unde Uk (k = 1,2, ...) reprezinta valorile efective (eficace) ale tensiunilor sinusoidale
de frecventa f k (armonicele de ordin k) rezultate prin descompunerea în serie
Fourier a tensiunii de iesire u 0 (t + kT1 ) , de freventa f 1 caci, în realitate, tensiunea
de iesire u 0 (t) are întotdeauna mici abateri (sau, la generatoarele de calitate mai
putin buna, mai mari abateri) fata de o sinusoida perfecta.
Pentru frecventele joase se indica o tensiune parazita, provenita din zgomotul
etajelor electronice si din brumul introdus de reteaua de alimentare; aceasta
tensiune, notata cu u zg + br apare suprapusa peste tensiunea utila u 0 . De aceea se
precizeaza Uzg + br pentru U0max. De multe ori se indica un coeficient global pentru
distorsiuni, zgomot si brum prin:
1/ 2 1/ 2
∞ ∞ 2
'
∑
δ = U k2 + U zg
k=2
2
+ br
∑
U k + U zg + br
k =1
.
CAA - controlul
Sursa de Discriminator f, fm
automat al Frecventmetru
amplificarii
alimentare de frecventa
∆f
CAA
um Detector de
U0 Voltmetru Atenuator
nivel
Intrare de
audiofrecventa
Intrare Iesirea
us generatorului u0
pentru
sincronizare
Fig. 4.1
βA = 1 ,
Re (β ⋅A) = 1 , (4.1)
Im (β ⋅ A) = 0 . Fig. 4.2
Fig. 4.3
Daca se noteaza :
Z1 = R1 + 1/jC1 ω ,
Z2 = R2 (1 / jC2ω )/(R2 + 1/ jC2ω ),
rDS = f (UGS ) .
Fig. 4.4
1 / rDS = g d 0 (1 − U GS / U T ) ,
Fig. 4.5
curent continuu care se aplica pe poarta tranzistorului are o valoare mica, ceea
ce determina o valoare mica si a rezistentei rDS si implicit o valoare mica a R4 , deci
o valoare mare a factorului de amplificare A, adica A > Aosc (= 3), ceea ce conduce
la cresterea amplitudinii tensiunii de iesire .
Atunci când tensiunea de iesire a crescut suficient, va creste si valoarea
rezistentei rDS (prin cresterea tensiunii de negativare UGS), pâna când A = Aosc = const.
(= 3), ceea ce este echivalent cu mentinerea constanta a amplitudinii tensiunii de iesire.
Pentru comanda portii tranzistorului TEC-J se utilizeaza circuitul de
redresare format din dioda D si condensatorul C5 (v. fig. 4.5). Rezistoarele R6 si R5
reprezinta un divizor de tensiune pentru a micsora tensiunea redresata:
UGT = Uredr R5 /(R5 + R6 ),
în domeniul necesar modificarii rezistentei rDS .
Valoarea tensiunii redresate ( 2U 0 / π ) depinde de valoarea efectiva U0 a
tensiunii de iesire.
Pentru domeniul radiofrecventelor se utilizeaza înca oscilatoarele în
trei puncte, a caror schema de principiu este prezentata în figura 4.6 (a – schema
de principiu, b – schema echivalenta), cu structura Hartley sau Colpitz.
Fig. 4.6
Ui Z 1 hie
β= = .
U 0 Z 3 + Z 1 hie
Generatoare de semnale 189
h fe Z 1Z 2 + Z 1( Z 2 + Z 3) + hie (Z 1 + Z 2 + Z 3 ) = 0 . (4.4)
X1 + X 2 + X 3 = 0 ,
X
h fe = − 1 + 2 . (4.5)
X3
Fig. 4.7
Fig. 4.8
Au = g m Z ,
Au β = 1 ,
2
gm ≥ ,
Rd Rs
semnale (notate cu × în fig. 4.10) si câte doua filtre trece jos (FTJ), ca în schema
din figura 4.10
u12 u0
u FTJ
u2
Oscilator
f2
Fig. 4.10
u 2 = 2U 2 sin ω 2t ,
'
u1 = 2U1 sin(ω1t − ϕ 0 )
din care filtrul trece jos (FTJ) lasa sa treaca numai componenta de joasa frecventa
'
cu ? 0 = ? 1 – ? 2 , adica u 0 = 2U 0 sin ω0t , iar filtrul trece jos FTJ – semnalul:
Multi dintre acesti parametri sunt legati de forma pe care le au impulsurile ge-
nerate. La frecvente înalte, forma generala a impulsurilor este aratata în figura 4.11,
iar la frecvente joase este indicata în figura 4.12.
În legatura cu aceste forme, se definesc urmatorii parametri ai impulsurilor
de iesire:
Perioada. Acest parametru reglabil, notat cu T0 (v. fig. 4.11), este precizat
uneori indirect prin frecventa de repetitie f 0 = 1/T0 . Pentru un generator sunt
indicate limitele extreme între care se poate regla perioada T0 (sau frecventa f0 ).
Durata impulsului. Majoritatea generatoarelor au durata T1 reglabila, în
conditiile mentinerii unei perioade T0 constante, precizâ ndu-se domeniul T1min la
T1max. Exista însa si aparate simple cu asa-numitul factor de umplere (definit prin
raportul T1 /T0) constant, având de obicei valoarea T1 /T2 = 1/2 (impuls dreptunghiular
simetric).
Durata fronturilor. Aceste intervale de timp, notate cu ta si t p (pentru
frontul anterior si respectiv posterior – v. fig. 4.11), sunt de multe ori constante,
garantându-se valorile maxime. Pentru unele generatoare, care au fronturi reglabile,
se indica plaja t min la t max , pe ambele fronturi. Daca t a = t p , semnalul trapezoidal
generat este simetric, cu conditia T1 = T0 /2.
Amplitudinea. Tensiunea la iesire, U0 , la bornele generatorului în gol sau pe
o anumita rezistenta de sarcina (de obicei 50 O) este indicata în valori vârf – vârf
(v. fig. 4.11). Se ma i specifica: amplitudinea maxima U0max si plaja de reglaj a
tensiunii U0 .
Distorsiunea impulsurilor dreptunghiulare. Supracresterile de tensiune: da ,
d'a , dp si d'p (v. fig. 4.11), caderea palierelor, ? U0 /U0 (v. fig. 4.12) si duratele
fronturilor (t a , t 'p ) caracterizeaza abaterile unui impuls real fata de unul ideal (caz
în care toti acesti parametri sunt nuli). Se precizeaza numai valorile maxime ale
lui d si ? U0 /U0 .
194 Masurari electronice
u 0 δa 0,1U0 δp
U0
δ' a
τa τp t
td T1
u' 0 T0
U' 0
0,5U' 0
t
Fig. 4.11
u0
∆U0
t
U0
Fig. 4.12
Întârzierea. Intervalul de timp între un impuls de referinta u '0 (v. fig. 4.11),
extern sau intern (ca, de pilda, un generator de tact), si impulsul de iesire se numeste
întârziere si se noteaza cu td. Acest timp, td , este un parametru reglabil între doua
limite td min si td max , care sunt precizate de fabricant.
Decalajul. De cele mai multe ori, impulsurile sunt suprapuse peste o tensiune
continua, zisa de decalaj si notata cu U0f (v. fig. 4.11). De obicei tensiunea U0f este
reglabila între valorile –U0fmax si + U0fmax independent de amplitudinea U0 . La unele
generatoare decalajul este constant, cu valori: U0f = 0 sau U0f = ±U0 /2
Precizia. Se refera la erorile cu care sunt indicate, cu dispozitive mecanice
sau – mai frecvent – cu elemente electronice de afisaj situate pe panoul genera-
Generatoare de semnale 195
u0
Sursa de Bloc de t
alimentare iesire
U0 I
Oscilator cu Trigger Schmitt Indicator de
frecventa U0f E
cu reglarea lui nivel uf S
variabila T1 Us I
R
f0, T0, T1 E
Fig. 4.13.
du d uc
δn = 1− c t =T1 t =0 ,
dt dt
unde dn este coefic ientul de neliniaritate, u c(t) – tensiunea triunghiulara, iar T1 –
durata frontului de crestere.
Fig. 4.14
198 Masurari electronice
I1 I2 (4.10)
I1 I 2
= .
( I1 + I 2 )C (U p1 + U p 2 )
Ri1
Ui = E
Ri1 + Ri 2
si , (i = 1, 2, …, n) (4.11)
R 'i1
U 'i = (− E )
R 'i1 + R 'i2
Fig. 4.15
200 Masurari electronice
Circuitul integrat ßE555, a carui schema bloc este aratata în figura 4.16, se
alimenteaza cu tensiuni Ucc de maximum 18 V si poate sa furnizeze la iesirea Q0 ,
(3) pe figura 4.16, un curent I0 de maximum 200 mA. Este utilizat atât în regim de
circuit basculant monostabil cât si în regim de astabil, în functie de componentele
conectate la borne.
Fig. 4.16
Fig. 4.17
Intrarea CONTR este folosita uneori pentru a modifica pragurile Up1 , Up2 , de
obicei fiind lasata în aer. Daca între CONTR si GND se conecteaza un rezistor de
valoare R1 [kO] avem:
10 R1 R2 1
R2 = 2 R R1 = 10 R1 = ,U p 2 = U cc ,U p1 = U p2.
10 + R1 R2 + 5 2
De exemplu, pentru R1 = 5 kO ? Up2 = 0,4Ucc, Up1 = 0,2Ucc.
Fig. 4.18
−t
uc = uPS =Ucc1−e τ ,
în care t = RC este constanta de timp de încarcare.
Generatoare de semnale 203
1 1 10 6 10 6
f = = = = = 50 kHz .
T T1 + T2 10 + 10 20
Fig. 4.19
Fig. 4.20
∆q I cT1 I cT1 3I T
C= = = = c 1,
∆U ∆U 2 U − 1 U U cc
cc cc
3 3
de unde rezulta:
C ⋅ Ucc
T1 = .
3I c
Fig. 4.21
C 5
T1 = Uc max = RAC ,
IC inc 3
1 3(2 RA − RB )
f = =
T1 + T2 10 RA − RB
si factorul de umplere:
T1 R
K= = 1− B .
Fig. 4.22 T1 + T2 2 RA
3(2 RA − RB )
(Ucc − U s ) = f 01 − U s = f0 [1 − k mum (t )] .
1
f = =
T1 + T2 2
2U cc RAC Ucc
Constatam ca factorul de umplere:
T1 R
K= = 1− B ,
T1 + T2 2R A
ramâne la o valoare constanta.
Impedanta de intrare la borna 8 poate fi crescuta prin conectarea unui rezistor R8
între pinul 8 si pinul 7, la valoarea Rin = R + 8 kΩ..
Deviatia de frecventa poate fi marita daca u m se aplica între pinul 8 si pinul 6.
Deoarece tensiunea sinusoidala este aproximata de circuitul de formare prin
segmente de dreapta (dupa principiul aratat în figura 4.15), în scopul micsorarii
distorsiunilor formei de unda, între pinii 1 si 6 si între pinii 12 si 11 se conecteaza
câte un potentiometru semireglabil de 100 kΩ (valoarea rezistentei optime aflându-
se în jurul a 82 kΩ).
U extern U intern
internininintern
Convertor
analog
numeric
Oscilator
cuart u
Afi sare
f
Detector Decade
Poarta
tensiune de frecve tmetru
externa divizare
n
Detector
F intern tensiune
F extern
intern a
Amplificator Etaj
voltmetru Amplificator
frecventmetru Oscilator formator
exrern
impulsuri
de
sinusoidal
INTRARE
~
E
IE SIRE
Fig. 4.23
VERSATESTER 600 Ω
RETEA Nivel
Tip E0502 Fmax
1 MHz
Frecv. interna max. 1 MHz Uef ~ F iesire 1000
V
3
INTRARE 100 * 10
V 10 F Uef ~ 300
U 100
Uv-v/
mV1000 Nivel 2 30
F 10
100 3 Fin
Extern Intern sinc
1 MΩ max x 50 pF intrare * Sarcina min 600 Ω
Fig. 4.24
Generatoare de semnale 211