~: cu plumb,

eaza elemente
:'j;: ~i cele se-
reCIZle pen-
CAPITOLUL 11
:2 fi taluzati'\
~. ~ap. 9), in CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE
i: disponibile.
e. impuse de
'.'~nalitate ale Dupa stabilirea adincimii de fundare, pe baza criteriilor examinate in
tU de imbuna- capitolul anterior, urmatorul pas in proiectarea unei fundatii de suprafata
-.o.a executarii il constituie stabilirea dimensiunilor in plan ale fundatiei. Ansamblul de
verificari care trebuie efectuate in acest scop reprezinta calcalul terenulw:
de fundare.
Se considera 0 fundatie supusa unei incarcari centrice P. Suprafata A
a talpii fundatiei sau presiunea p pe talpa trebuie astfel alese incit sa fie inde-
pJinite simultan doua. conditii:
'~rialului din --'- fundatia sa fie pusa in siguranta fata de pericolul de pierdere a sta-
exemplu, in bilitatii prin refularea terenului (fig. 11.1, a);
~zare, - tasarea s a fundatiei sa fie limitata la valori compatibile cu structura
pea. In cazul
~t",:>i abI'lD"ate
de rezistenta ~i cu cerintele exploatarii normale a constructiei (fig. 11.1, b).
r:uare (pTIoti Celor doua condi~ii Ie corespund doua laturi ale calculului, terenului de
f"~!ui etc. fundare: calculul capacitatii portante i;>icalculul tasarilor.
-':>

I
EI
11.1.CAPACiTATEA PORTANTA A FUNDATIILOR DE SUPRAFATA
'!"lnd, in mod r
..;.
;~ :"",iTl.Jm-
e'" 11ltt'/' io are
\
(\~' lL\'-.

',__
". /1.1.1. MODURI DE CEDARE CARACTERISTICE

PI; CALE~XPERIMENTALA
Cunoi;>tintele actuaTe privind moduI
PUSE iN EV[DENTA
.
® .~~ •••It
I'
I
:a ada~ll
in care se produce ceclarea. terenliTUld8
-~r- .' fundare se bazeaza aUt pe analiza cauzeloI'_
-- -
"~are poate fi p~
~ - si,
~ t:'xenll,iei-
~\ , '- --.,-
...
------ /' /
/ ;'
unoI" a.ccldente woduse la cladlrLcare-
i;>l-aupIer ut e aceasta cale.stabihtatea;:-.
Q •.....••.

Cl . mal a es pe interpretarea. ~~!3or m:..a.

)ncercan mtreprmse la scara' red._l!~a.Ase-
menea incercan se etectueaza, de.regula,._
IP in canale Yltrate, utllizindu-se tel1mci.c..are

ilL~Il--
! .
;~. culelol' de pammt ..SI. 11'1 hmlta,- a··-su-

b
i ------
~~_ •. r, p j§'miL
prafetelor Yizu"I;,
de' alunecare.
1j-au Jef~Jlit clteya
_d.~nd,in principal,
Pe aceasta _,,",\io
?"'-:'"aipGLO';']?' baza,.
.!.nc:~!id..!?~~_dar~ care
-]~_.!1.!it.llDL.ieLeJllll~i.
FijI. 11.1. Fundalie solicitata centric._Fiec~:ui}:~v(~_~_~.:"_~~I~e!~Caresl~u12.~.e~-~i_a-
gr am~ -1.nc~c ar~!~scy.:~ ..2~.C.
a.QtenstJ.fa.
(!) a. Cedareacantm
dealunecare
completa sau ~enera§-.-Sub fundatie
jEt care un.este_.muc i8:' fundcifiei
se formeaza 0 su rafata
'cli" I' terenului.
(fig. 11.2, a). Salidar cuJundatia,se. a " n: 'amine
in stadiu] elastic i;>iimpinge zanele
-
de pamint adiacente.
- , .• -.,
Cedarea se produce
.•...•.••. _~. -. _I~

241
 bl'Usc..sLarB UILcal'acteLcatastrofal, ducind la ieI'deI'ea de stabilitate a fun- ~con"·f:-
< atiei. Datonta neomogemtatll merente a tel'enului sau excentI'icitatH incar- care- t a
In
~al"ll, ce(~area poate-prBallce ~UllilinaI'J~~dati~ -- '-- ' trebuie
.QlII'ba incarcare-tasare care insoteste acest mod de cedare (fig. 11.2, b) dispo,.i
pune in eVIdenta in mod cllstmct 0 incarcare limita Pcr.J la~.care ~_1!§~:.e)Ldevine_
'.' rfeafil6ftIzata. Tranzitia intre por-
p -tiune a-initiaJa, cv~si-liniarii a
diagramei '~i punctul corespun-
zator lui Pcr este scurta.
Acest mod de cedare este ca-o-
:cacteristic_ terenului de __fundar~-
alci'ituit din aminturi utin de-
Q - ormabile nisI uri indesate. ~ie-
~f' -~ n~uri, argih:u:le. c.Qnsistenta-ridic.
!i ~ata, I'oci semlstincoase s<!u sUn·
coase).
@. ! I Cind
©
b. Cedarea l}rin poansonan~o
fundatia este asezati'i pe un
i eren foarte com Jresibil nisip
a mat, paminturi argiloase-pra-
,j Ii
I
oase de consistenta I'edusa etc.),
- acesta se com prima pe masma
b ce cI'e~te incarcarea. Fundatia 11-

FifJ.IJ.2. Ccdarc complcta san generaE!: trun e in teren ca un piston, farii .

1- panii elastica; 2- snprafa(il de alunec<ll'e.
mintu ull~Ge
!::';(iJ 1'{UI msasi fara
m Jur i
ang'aa al'ea P&·-
se forma
11.3, a); ,Bici curba de in('ijl\CaI'e-
'.0 ... _~'-' ~Jl~ea,

Fi!J:- II.:}. Cedare

@'
prin poansonarc .

.a.ceste suprafete se inchid in masa pamintului, deoarece cre9terea incarcarii

,este insotita de 0 comprimar8 yerticala importanta a pamintului (fig. 11.~ a).
Cedarea nu ar,e caracter hrm'''' , _ ,. c'n 11 din fi ura 11.' a I
<::i,la fel ca in cazul din figurH 11.3, a, se manifesta prin atingerea unei viteze

:242
 r.\' Presiunea-pe-talp-a-co-I'espunzatoare- unei-J:Jxtinderi Jiq].itate a zo~or
de und.=!

\ ! func!~t@;:~dieJl
II}' plastice a_unei presiunisemnifieatia
sub fund_atie,_PP1,_are ee nu mai unei
trebuie afeetaUi
pres-iuni de un coel'ieient
acceptab'i!e-P;
,de siguranta, dadi se U1'maee~te determinarea dimensiunilor in plan ale talpa
fun-
,datiei. Pentn! determinarea peesiunii PPI pe talpa unei fundatii de l&time B,
Y(I:,
Pnl Per
p (fig. ~_.

5
I'ig. 11.;;. Presiunea Ppl corespunziHoarc UnoI' zone plastice in cxtinderc
laminali'l sub fundatic:
1- zona plastica,

<'(vind lungimea L > > B (problema plana), ~i de adineime D S8 exprima

stare a de tensiuni int'r-un punct i1l al terenului de fundare, al'lat la 0 adin-
cime z sub talpa fundatiei,
conditia ca aeest punet sa
de rupere). PI'esiunea Ppl
P;l
eu relatii deduse in teoria elasticitatii ~i se pune
apartina zonei plastice (prin indeplinirea conditiei
se exprima sub forma:
= yBlVl yDLVz +
cLV3, + (11.1)
--
I

in caee LVl, 1Y2, iV3 sint coefieienti functie de unghiul de I'recal'e interioara,
denumiti lacton' de capacitate portanta.
ele c:r:
, ''1',,\In anexa If ~ prezinta modul de deteeminal'e a lui PPI ~i valorile eoel'i-
cientilor-J"\\,fYz ~i iY3 corespunzatoare extinderii zonelor plastiee pe 0 adin-
eime egalii eu ~ din latimea fundatiei.
'- 4' ,
(--") b.. Presiunea pr.' cOl'espunziitoarc COI
'. '-!ntr-!W::::-1ll1llctdin masivul de pamint aflat suh muchia fundatiei. PentrLl
kt.e.rJlllnm:e.a-wpstpi rLI:.fill.~rruneaza .....
!l.m~dJJiilein caee doua volume
de pamint aflat~.Jinga DULG.hij!fun.cLa.tim_CLig.11~6)~i~UlibruLIimitiL
S8neglijeazagl'eutatea E!:Qpeie a celol' doua volume.

-_.
FiU. 11.(;. Schema ell' calcul a presiu/
~~- 8

de echilibru limita intr-un punet d n '

masivul de pi'l1uint aflat suo muchl _
j'lInda~il'i. .
nii Pcr coI'cspunzi'lloare atingerii sta~ii
----
Volumul 1 (fig~ 11.7, a) atinge starea limita activa cine! tensiunea !lOl'-
mala verticalii. devine Per' Relatia dintre Per ~i tensiunea nOI'mala orizontala
Po se obtine din conelitia cle rupere (fig. 11.7, b):

sin <D = P.!:~-~' Po

Per I Po
1

244
 Din conditia Po = P~ rezulti'i: aceluia~:
cata 0 ~
/ Per = 4c" + yD/ (H.8)

,....Dnpi1 r,nT1J RP com;tatii, Pel exprimat cu relatia (11.5) smL{1i.8L-nu

d.epiruie.-£Leliitimea B a fundatiei. Valorile presiuI?-}lor Per obtinute pe aceastii
cale_au,-illLsi Pvl calculat cu relatia (11.1), semnificatia unOI' presium accep-
tabile .r: ne
__
talpa~ funilatlel.
- --
~
~
~~
~ , 8
I .• ---
_
V7~/~/
I ...--- ~
-
/~
_
D Fig. 11.9. Schema de calcul
a presiunii Per corespunzil-

~-~/
toarc unci cedilri generale.
~ _- ill'
fig. 11.1 0..
:~i
~_~_c.~
/'
"'9--, __
,,~-9"--'.B
:;"..-- Y'__ GJ
: ~
, p'r
'''!(f
I\Q'silJnii
J c. Prcsinneap cr corespunzatoare cediirii
critice Pcr corespunziitoare unci cedari generale
in lungul unei In calculul care
suprafete pre-
/ debugeazii la suprafata terenului (fig. 11.9) se accepta, in mod obi9nuit,
citeva ipoteze:
- in fiecare punct a1 suprafetei de cedare se indepline9te conditia de
rupere "/ = crtg <D c; +
- se neglijeaza rezisten~a la forfecal'e a piimintului de deasupra cotei
de fund are 9i suprafata terenului (pe portiunea CD);
- se, neglijeaza fl'ecal'ea intre piimintu1 aflat deasupra cotei de fund are
91 fata 1ateral& a fundatiei (EB);
- se neglijeaz& free area intre pamintul de deasupra cotei de fundare
91 piimintul aflat dedesnbt (pe portiunea BC).
Cu ipotezele fiicute, piimintul aflat deasupra cotei de fundare poate fi
inlocuit printr-o supraincarcare q = yD.
Metodele pentru determinarea pe cale analitica a presiunii critice, pre-
zentate in continuare, admit forme diferite ale suprafetei de cedare.
, a) Cind suprafata de eedare este aleiHu)tii din doua plane (fig. l1.fO). \
Cele dona plane de alun~~are, inclinate 'cu,>{45° + ~)
9i resp-eetlv'( 45° - ~)
fata de orizontala, corespund aparitiei in masivul de pamint a unoI' stari
de eehilibru limita Rankine de 0 parte 9i de alta a unui perete vertical fir,tiv,
perfect lueios (fara freeare) BD, 9i anume starea activa la stinga perete1ui, In aeead
sub funclatie 9i starea pasivii la clreapta peretelui, in afara limitelor fun-
datiei .
.-\flarea Ini Per reyine cleci la a exprima impingerea activa Pa in spatele
unui perete vertical BD limitat de 0 suprafatii orizontala, pe care este apli- (y =
o. _
caUi 0 supraincal'eare Pa 9i de a 0 egala eu rezistenta pasiya Pp aferenta cu £orr::u)

246
 b) Cind suprafata de cedare este alcatuitii dintr-un arc de spiralii logaritmicii racordat instlt
cu douii plane corcspunziHoare unoI' zone Rankine (fig. 11.12). Se considerii piimintul fiirii
greutate. Sub fundatie apare 0 zona activa de echilibru limita Hankinc, iar adiacent funda-
nei, sub suprainciircarca q, 0 zonii pasiva de echilibru limita Rankine, raeordate eu un arc
de spirala logaritmid\. avind eentrul in muehia fundatiei. Expresia Jui Per este: \ ' in 31
Pcr = qNq + eNc. (11.11,a) Nc 5i f s~

au fo::~
Z

Fi!l. 11.12. Suprafata de cedare aJcatuita dintr-un arc de spiraJa Jogarit-

mica racordat cu doua plane:
]- plan lie aluneeare delimitincl 0 zona Rankine; 2 - are de spira1i1 logaritmiea ..

Formula (11.11) cste cunoscutii in teoria plasticitatii sub numele de formula lui PrandtI.
.-\d
in cazul piimintului care poseda ilUmai coeziune (<D= 0, e = 0), spiraJa Jogaritmica
se transformii in arc dc cerc (fig. 11.13), iar expresia lui Per dcvine:
expenm
zone d~i
Per = eNc + q, (11.11,b) DU-:J
unde Xc = 5,14.' pe talp';
e) Cind suprafata de cedare aleiituitii dintr-un are de spiraJii Jogaritmiea raeordat eu
o pan a elastieii solidarii eu fundatia 5i cu un plan corespunziitor unci Zone Hankine (fig. 11.14).
b
care f8~
Se eonsidera parnintul avind greutate 5i frecare interioarii, dar lipsit de coeziune. In aeest
poate ;
caz Per es te da t de expresia:
1
Per = -2 yBNy. (11.12)

B Fig. 11.13. Suprafatii de cedare alcatuitii

dintr-un arc de cere racordat cu doua
pJane (in cazuJ pamintuJui avind numai ~I nor"ITio
coeziune). care ::=>

cond~~

11.:.';'.
-Ji1
P.
" t a.b.if."" <:

~eral~
tii di::J
~1e .. ~
Uiri. ,~
2 irecu~. j
Fi!I' 11.14. Suprafata de eedare alciituitii dintr-un are de spiraJii Joga- In \ ar.::
denu~!1
I
ritmie;'[ raeordat cu 0 panii elasticii so1idarii cu fundatia ~i cu un plan
COl'l'spunziitor unci zone Rankine;
] - plan de alunecarc delimitlnd 0 zona Rankine; 2 - are de spira1i1logaritmica; a~
3 - pana elastica. 5tabiJi-

248
 ca dimensionarea fundatiilor cladirilor ohisnuite )e haza unoI' )I'esiuni )e stratul -3.:'
in 5tratu~ :
:al~ atTEIa~a
fiITe egale sauae apropiate
perIcolul ca yaloare
unoI' tasari einacceptahile,
ce ~ 1Il standard, asigura cons1ruc-
ciL9i-1.ILt.tLde risGul da se repreZl~
pierdere a stab1litatii. incarcarea
--~irLs..tltI)datij, red ate in anexa II, clefinesc }lteJiiunile com-en- in~l'E
tionale pentru urmatoarele tipuri de terenuri de fundare: Cu toa:<:> d
~.LQ.Q-i sti~se; deplin ,.'~~
- roci semistillCDase; interioru: I
I
-=-p,iimin.tu6_necoezh:e_;J.a nisip mare 9i nisi}) mijlociu yalorile sint date - sup~
in functie de gradul de indesare (pentru mS1puri indesate 9i de inclesare me- ce cre~:e
die); la mS1pul flIl ~i nisipul fin prafos, .-alorile sint diferel}tiate inJ}lus 9i -
..
D-e!""..;.,

.illlP-ii gradul de umidit ate; ... - incarcarii e

- paminturI coeZiYe~LBlal:iluint date in functie de indicele IlQ.610r eo-- Soar
pentrti~;alvl'.i vU!Jl'inseintre O,S 9i 1,0, 9i de indicele de consistent,l. Ie. pentru aprop1a n:iJ
Ie = 0,5 9i Ie = 1,0; de forma IJ

- umpluturi; yalorile se diferentiaza in functie de natura pamintului derare a d~

de umplutura 91 ae. tehnologia de executie. pe aceas:<i
.J.n::..cJgul paminturilor coezin. daca .£~lol~iLe.JlJL(L,~LL~~pcl.mintului plica1. S'i'i
p~!lku care se cere aflarea 1m Pm". diferii...d.e...xalocile-diniab.Bl-.-s.L}lrOCe- intre pGl:j
deaza la 0 dubla interpolare. Ca:r~:E
Yalo1'11edin tabel ale IJresiunilor connntiiillale....sint valori de baZ(l care
eel al CO"~
corespund unei fundatii cu latimea B = 0,6 .'.. 1,.Q.1!L§i aflata la adincimea iul s:'~
D = f;o-:::-z;o--rrl.A:tit soluiiile teoretice. cit 9i cele experimentale pl.Lll.ig
dE-

Jus~if,
---evidenfaaepenaenpfcapaCifKfll portante de liitimea fundatiei 9i de adinci-
l1}ea_il,e..fuI1Ilar:.e~D..siem -irica. 'metooa-b azafa)"etabelula e pxesiullLc9 rr~,'en-
tionale, contine m:-ID;lli1e1iprincare se tine seama e lIlflllill1~aJatimii9i,adin:
II)) ,,'
<::ImiiCle fundare (Y. anexa
/ \. '.\ \..,,,\
l
,c i. r.r;
a. fori
,) -- "JiIo ro • 0 teoriei e13
11.2. REPART/ZAREA EFORTURILOR IN INTERIORUL MASIVULUI .. I
rlme !!::e!'J
DE PAMINT d e p•.
;~;_l
~u_~
11,2.1. EFORTURI UNITARE iN PAMiNT DATORATE iNCARCARILOR poor'.
EXTERIOARE

Pentru a intelege modul cum 5e repartizeaza in pamint eforturile gene-

rate de incarcal'ile exterioare, se va examina modelul din figur'a 11.16. Pa-
mintell se considera alcatuit clintr-o infinitate de sfere, l'ezemate fiecare in
cite doua puncte pe sferele stra- unclE " ~
tului aflat dedesubt. La suprafata ("". F.r:E-:C C

"zidal'iei" astfell'ealizatcl. se aplica,

a incarcare concentl'ata liniara P. rezu::i': :
Forta P se transmite integral sferei
pe bare este aplicata. Fiecareia
dintre cele doua sfere din str'a-
iul 2, pe care reazema pl'in:a
sfeI'ii, ii revine efortul P/2. In

Fiy. 11.16. ::\Iasivul de piimintasimiJat

cn ~iruri de sfere suprapusc. tot ]"';-;

250
~tratul 3, forta P se repartizeaza la trei sfere carol' a Ie revin l!/4, P12, P14.
In stratul 4, la patru sfere Ie revin P18, 3P18, 3P18, PI8 etc. In figura 11.16
se reprezinta yariatia eforturilor pentru primele cinci strate, considerind
incarcarea P = 1.
I ntre modelul acesta ~i paminturile reale exista evidente deosebiri.
Cu taate acestea, din examinarea figurii 11.16 rezulta doua concluzii pe-
depEn valabile ~i in ceea ce priYe~te repartizarea eforturilor vertic ale in
interiorul masiYelor de pamint, astfel:
- suprafetele pe care. se transmit eforturile vertic ale Cresc pe masura
ce cre~te adincimea;
- pentru 0 adincime data, eforturile vertic ale sint maxime in dreptul
indircarii exterioare ~i se atenueaza spre marginile suprafetei.
S-ar putea incerca modificarea modelului de mai inainte, pentru a-I
apropia mai mult de paminturi, de exemplu, prin: admiterea unoI' particule
de forma oarecare in contact cu celelalte pe toate directiile, luarea in consi-
deI'are a deformatiilor ansamblurilor de particule sub incarcare etc. Un calcul
pe aceasta baza al stiirii de eforturi in mediul dispel's ar fi extrem de com-
plicat. S-a stabilit ca la 1 cm3 de nisip fin sint circa 5000000 de contacte
intre particulele soEde.
Calculele se simplifica daca se accepta pentru pamint un alt model,
eel al corpllllli continllll, elastic, omogen, l:zotrop. Acest model constituie obiec-
tul de studiu al teoriei elasticitatii.
Justificarea utilizarii formulelor din teoria elasticitatii la calculul repar-
tizarii eforturilor in masiyele de pamint 0 constituie faptul ca, pina la 0 anu-
mita marime a incarcarilor exterioare, se constata 0 relatie de proportio-
nalitate intl'e incarcare ~i deformatie, ca ~i in cazul corpurilor continue elastice.
a. Formule pentru calculul eforturilol' unitare in pamint stabilite pe baza
teoriei elasticitatii. Expresiile pentru calculul efortului cr., a carui ma-
rime intervine in calculul deformatiilor yerticale (tasarilor) ale masivului
de pamint, sint prezentate in continuare.
Pentru forta concentrata la sllprafata terenllllli (fig. 11.17) rezulta:
3
cr
• = -=k-,
P P
(11.15)

2" l1 +(: r r~ ::;2 Z2

unde k este un coeficient adimensianal calculat ~i tabelat in functie de rlz

(v. anexa II) ..
Pentru mai mlllte forte concentrate aplicate la sllprafata terenllllli (fig. 11.18)
rezuJti'i.:
1 II
cr. = 2"Z B
;=1
kiPi' (11:16)

Pentru incarcarea repartizata dllpa 0 lege oarecare lasllprafatasemispatillllli

(fig. 11.19), se imparte suprafata de incarcare in suprafete elementare, iar
incarcarea repartizata pe fiecare supraf ata elementara se inlocuiei}te cu 0
fortii concentrata echivalenti't. Pentru ca1culul efortului unital' cr. se folose9to
tot relatia ('11.16).

251
 ~ pI
r
p supJ'&fa~~

-p
punc-tu; -
in afal·'"

Fi!J. 11.17. For\a concentrata Fig. 1L13. }Iai l11ulte forte concentrate apEcatc
la suprafa\a terenului. la Sll prafaia tcrenului.

t-1 (incilr._" •
p-
gura <--
~ funda,ii
I
~1
I
M o-----l unde ~
FiU. 1J.20. Jnc£ircarc uniform reo . n'
Fig. 11.151. Incarcarc rcpartiznt[; la ~l : ~
suprafa1;a tcrcnului. partizatii pc suprafa\a dreptun-
ghiuJara.

PentTn incarcarca uniform repartizata pc suprafata dreptlmghiulal'll (figu-

ra 11.20), caz particular al cazului anterior, expresia de tipul (11.16) a fost
integ['at~, obtinindu-se pe.ntru calcuJ~1 efol'LuJu.i ~nital' Uz pe :-ertic~la ce !~ .
trece prm coJtuJ suprafetel dreptunghruJare de mcarcare 0 rela\le de forma:
(11.17)

unde kc este un coeficient adimensionaJ caJculat 9i tahelat in functie de ra-

poartele LIB 9i zlB: 1, B hind lungimea, respectiv, Ji'ilimea dreptunghiului,
iar z adincimea punctuJui considerat (v. anexa II).
Metoda punetelor de colt- Cu Jelatia (11.17) se poate caleula efortul Uz
in orice punet al semispatiului. In functie de pozitia fata de supl'afata de
ineareare pe eare a are proiect ia Jl a punetului de cota z, in care se cere ana-
rea efortuJui, se disting trei situatii:
- punctul 111 se afla pe conturul suprafetei incareate (fig. 11.21, a);
in acest caz, suprafata se imparte in doua dreptunghiuri FlU· II.~

(11.18)

252
 (fig. 1:,::'
Pentru aeela~i eaz de ineareare, eforturile unitare prineipale intr-un punet efortu::-;:e
din interiorul masivului se determina eu relayiile:
nului. 8,-,

0"1 = E (2~ + sin 2~) ;

IT

-28
0"2 =L (2~ - sin ·2~); (11.22)

fiind dirij ate dupa biseetoarea

y=O si normal la biseetoarea un-
0,258
ghiului 2~ sub care se ved e
0,508 fi~ia inei'ireata de latime' B,
0,758 numit unghi de redere.
1,008
1,258 b. DiagI'ume de \'uriatie U clor-
1,50B tm'i!or unitare in interiorul masivului.
1.75 B
2,oOB
Fie 0 fi~ie continua cu 0 incarcare uni-
form repartizata p (fig. 11.24), Se

~
considera un plan la adincimea z =
= 0,25 B ~i se fixeaza pe accst plan
citeva puncte, atit in limitele fi~iei
~ 3,008
z incarcate, eit ~i in afara fi~iei, punete
tz z=2,O 8 in care se calculeaza efortul crz. Se
Fig. II.~

!
Fig. 1.21. Diagrame de variatie a efortului Gz sub reprczinta la scara 'eforturile astfel
o fi~ie continua uniform incarcata. calculate. Unind cxtremitatite efortu-
rilor crz se obtine 0 curb a sub forma Fund::;',
de clopot, avind ordonata maxima pe wrticala axei fi~iei de incarcare. La 0 anumita depar- rilor '[;'':
tare de aceasta axa, cforturile Gz deYin practie nule. miter~ '
=
Se considera un alt plan, la 0 adincime ::- 1,0 B ~i se procedeaza in mod similar.
Alura curbei de variatie a lui Gz in lungul planului este asemaniitoare. Ordonata pc axa
fi~iei cste mai mica decit in cazul anterior, in schimb punctul in care cfortul Gz deyine ncgli-
lip"", '-
urma'
jabil se gase~te la distauta mai mare de axa. Aeeasta se datoreaza faptului cii suprafata de sub .:
eforturi delimitata de fiecare din eele doua eurbe trebuie sa fie egala eu suma presiunilor
aplieate asupra fi~iei de latime B.
Varia{ia pc vcrlicalii a eror/lllili crz. Daea se calculeaza efortul Gz pc verticala ce trece
prin axa f!~iei incarcate, la diferite adlncimi ::-~i se reprezinta eforturilc la scara, luind 0 axa
de referinta verticala, prin unirea extremitatilor vectorilor Gz se obtine 0 curb a de felul ceJei'~
din partea dreapta a figurii 11.24.
[zobare. Se imparte suprafata mash'ului Intr-un earoiaj cu ochiuri dese (fig. 11.25). Pen-
tm fieeare nod al earoiajului se eaJeuleaza efortul unital' crz. Daca se unesc punctcle de egal
dort, se obtin cUl'be denumitei::-obare. Suprafata delimitata de fi~ia de incarcare ~i izobara
poarla numele de bllib de presUme. Pllnetele situate in bulbul de presiune au efortul mal mare
dedt eel corespunzator izobarei, iar eele situate in afara bulbului au un dort mai l11ic.
Studiul izobarelor efortului Gz este important, deoarece permi Ie sa se aprecieze adinci- /'
mea pin a la care se resimte efeetul incarciirilor exterioare, Este evident cii aeeasta adincime Fig
depinde de liitimea fi~ici incarcate. De exemplu, izobara efortului Gz = 0,2 p, se extinde pin a
la 0 adineime egalii eu aproximatiY 3B.
Fie un teren neoll1ogen, caraeterizat prin prezenta la 0 anumita adlneime a l!;1lI[ strat
de pamint foarte eompresibil (de exemplu, praf argilos in stare plastie-curgiitoare). La supra-
l
•
inca" ': ~
adir,,_
p!ar.;:,
fata t erenului se aplicii doua fi~ii de incarcare, ayind aeeea~i intensltate p, dar latimi diferite f;l)t~;;

254
 SCl'iind conditia de echilibl'u a eforturilol':
nuce
po B· 1 = Gz' B· 1 + 2· ~ :,' tg 55°· Gz = GAB + z tg 55°); leaza

p
(11.23)
l-+-. j.I

, B tg 55° untie
de clIO!

Pentl'u calculul repartizarii efoI'tu-

lui Gz sub 0 fundatie izolata (problema
spatiala), 0 metoda apl'oximativa consta
)
I in a duce prin laturile fundatiei patru
plane de inclina1'e 2 : 1 (fig. 11.28). Efo1'-
I
Z/ tul Gz se considera constant la baza trun-
I
, (])
chiului de piramida astfel format ~i se
8+2 d ete1'm ina cu reI atia :

Fig. 11.21:. ;,Ietod~l aproximaliya pentru (jz = p·L·B

(11.24)
caJculullul: In cazul problemei in spatl\!. (L + z) (B + z)
11.2.2. CALCULUL EFORTURILOR UNITARE DIN GREUTATEA PROPRIE
A PAMiNTULUI fioca~
modifi
Se considera un masiv omogen (greutatea volumica are aceea~i valoal'e q
in toate punctele masi\"ului). Efo1'tul unital' pe directie verticala la adinci- la Co.:l

mea z, dat de greutatea proprie a pamintului, se noteaza IgZ ~i se calculeaza morsai

cu relatia: moabi

Y·
~n c-q
crilZ ==-= z (11.25) IInpen
Relatia (11.25) indica 0 variatiu JjniHI'u cu adincimea a efol'tului cr9Z

(fig. 11.29). Efortul GgZ se mai nume~te ?i presillne geologica sau presillne
litologicii.

caku:t
" I
pl'?~mJ

T •
~c

-LI I

v ogz =OZ
z
Fin. 11.:2H. Varla\ia efor- FiU. 11".:10. Variatia efortu:ui ugz in
tu]ui Gyz in l11asivul cle l11asivul <Ie piimlnt stralificat.
piimint ol11ogen.

256
 cE'ntricci
earaeteristieile fiziee ~i-mecaniee ale paminturilor. De asemenea, sint lleee-
terenuJu
sare date privind forma ~i dimensiunile in plan ale funda~iei, incarcarile
transmise de funda~ie la teren, eventualele supraincarcari eu caraeter perma- fundal i<
nent aplieate in veeinatatea funda~iei etc.
In eele ee urmeaza se examineaza problema ealeulului lasari/or finale; corespunzatoare . e~te ar~
momentului in care tensiunile suplimentare generate in pamint de incarcarile transmise de
fundatie sint integral preluate de scheletul mineral. Problema evolutiei in timp a tasariIor,
specifidi pihninturilor coezive (consolidarea argilelor), a fost mentionata la capitolul 4.

~HHIHjHHjlllr
fITITTTTT t I I I \ rTTITf-q

Fig. 11.32. Distributia presiunilor pc Fin. 11.3:1. Distributia presiunilor pc

talpa unei funcIatii perfed flexibilc. talpa unei funcla\ii rigide.

La baza metodelor clirent aplicate pentru calculul tasarilor stau cUeva ipoteze, ~i anume:
-terenul de fundare se eonsidera ca reprezinta un rnediu Iiniar-deformabiI; de aeeea.
pentru determinarea starii de tensiuni in interiorul masivului de pamillt se apliea relatiile din
teoria elasticitatii;
- relatiiIe din teoria elasticitatii se pot aplica eu conditia ea presiunea pc talpa fund a-
tiei sa nu depa~easca valoarea care conduce la 0 extindcrc Iimitatii a zonclor plasticc sub
fundane (de exemplu Ppl pentru zmax = B/4);
- repartizarea presiunilor pc talpa fundatiei se admite a fi Iiniara.
Aceasta ultima ipoteza echivalcaza cu a considera incarcarea aplicata direct asupra tere-
nului sau aplieata prin intermediul unei fundatii perfect fIexibiIe. In realitate, distributia pre-
siunii pe talpa fundatiei depinde de rigiditatea fundatiei, dupa cum se poate intelege din urma-
toarele exemple:
- fundatie perfect fIexibiIa, supusa la 0 incarcare uniforma (fig. 11.32); tasarea tere-
nului, egala in fiecare punct eu sageata talpii, este neuniforma. Presiunea pe talpa estc uni-
forma ~i egaUi in fiecarc punet cu q;
unci",
- funda\ie absolut rigida, supusa la 0 incareare uniform,! (fig. 11.33).
Pentru ea tasarea sa fie uniform a, presiunea pe talpa trebuic sa fie neuniforma:mai mare talpii :
la margine ~i mai mica in ccntru.
Problema formei rcale a diagramei de presiuni pe talpa fundalid, caz particular al pro- ,'I-
blemei cunoscuta in teoria elasticitatii sub numele de probleme de contact, va fi examinat~1
la capitolul privind calculul fundatiiIor de suprafa\a. limi:e:~
5tra:=- ;!;
In STA.s 3300-77 "Teren de fund are. Calculul deforma~iilor probabile"
sint reeomandate metode pelltru-caleulul tasarilor ce vOl' fi prezentate in
cele ce urmeaza. ~ /}/
~·l a~:: l.ti -_
11.3.1. METODA iNSUMA.R~II';'TASARILOR PE STRATE ELEMENTARE
"---- iunda-:-
In aceastii metoda se iau in consider are doar tensiunile cr" neglijindu-se axc'. d~
efectul tensiunilor crx ~i cry asupra deforma~iilor pamintului. De asemenea, LJ':'- _
se considera deforIl1a~iile laterale impiedicate. Fie 0 funda~ie de la~ime B,
aflata la adincimea D, ac~ionata la nivelul tiilpii de 0 incarcare normalii

258
pornind de la cota de fundare. Uz se calculeaza cu 'relatiile stabilite in teoria
elasticitatii. De exemplu, in cazul unei fundatii dreptunghiulare:
Uz = k· Pnet, unde k este un coeficient adimensional dat in tabele in
unctle e .-, -,--'
f ,. d (. B
Z B
L)
c) Pe haza diagramelor uyz ~i Uz se define~te zona actira, adica acea
parte a terenului de fundare in cuprinsul careia tensiunile Uz sint suficient
acum

---.L-
Fig. 11
dia:;=:

Fig. 11.35. Dctcnninarea zonei active sub talpa fundatiei:

1 - strat foarte compresibiI; 2 - strat practic incompresibil.

de mari pentru a fi luate in consider are in calculul tasarilor. Examinind

diagramele lui. Uz ~i uYZ se constata ca cele doua tensiuni au variatii opuse:
pe masura ce Uz scade, UyZ cre~te.
Pe de alta parte, in mod normal, modulul de deformatie liniara E cre~te
eu adincimea, ca urmare a indesarii pamintului sub presiunea geologica.
Rezulta ca, de la 0 anumita adincime, tensiunile Uz devin atit de mici in
eomparatie cu uYz1 incit tasarile pe care le-ar produce ar fi de ordinul frac-
tiunilor de milimetru, deci neglij abile.
Potrivit STAS 3300-77, zona activa se limiteaza la adincimea Zo sub
talpa fundatiei, la care valoarea tensiunii datorata incarcarii fundatiei devine
egala cu 20% din presiunea geologica ugzo la adincip1ea respectiva (fig. 11.35,
a), deci:

50

260
 bc
Tasarea s se calculeaza cu exprrsia:
lic de ~p
(11.:'\6)
s = ~~ Sz d:. P:o..

Inasi Y :100
In cawl fortei concentrate P aplieate la suprafata semispaliului elastic (fig. 11.37), S tratulm
BUl1ssinesCja stabilit urmatoarea expresie pentru tasarea unui punct al suprafe\ei anat la
distan\a /' de forta:

s =-----,
1'(1 - '.12)
(lU7)
r.Er

PotriYit eeualiei (11.37), in pune-

tul de aplicare a fortei, pentru r = 0,
po.
tasarea este infinita. -1-1--
x In praclica sint utilizate alte so-
1- .~

lutii obtinute prin integrarea ecua\iei :~I"'-' ~

(11:36). AsHel, in cazul unei fundalii
care transmi te la teren 0 ill ciircare uni-
~I-L~
.
form rcpartizata p, este aplieata solutia
gasi ta de Schleicher:
~ .-
fi
p' B·
s -_ ------ [(1 - v2) ,
(11.38)
Fi!j. 11.37. Problema lui Boussinesq: E

in care J{ este un 'coeficient dat in tabele (Y. anexa 11) ~i care depinde de forma funda\i ei
(circulara, patrata, rectangulara), de rigiditatea fundatiei (perfect elastica sau absolut rigida), > 1~
precum ~i de pozitia punctului a carui tasare se calculeaza (in eentru sau pc eontur).
Solu\iile BoussinesCj ~i Schleicher se refera la un strat elastic de gros/me /nf/nila. in rea-
litate, chiar ~i atunci cind coloana stratigrafiea nu pune in evidenp un strat rigid, practie in-
compresibil, aflat in apropiere de talpa fundapei, se poate considera cii grosimea stratului A.ii
deformabil e5te finitii. bazaie :
Pentru eazul stratalai elastic de gras/me {/nil'l, este cl1noscutii solutia lui EgoroY, pus a soan if:
sub forma: de ('(I~~-
de iund
J{--Il'l
S =m .p . B~' 1- (1 - "D, (11.39) formo~~
Ei met€{:r-
Pentr.1
in care m reprezinta un coeficient de corectie care depinde de raportul intre grosimea Zo a
stratului deformabil ~i la\imea B a fundatiei, iar [{ estc un coefieient care depinde de forma
funda\iei ~i de raport1l1 =0 .
B
Valorile lui In sint cuprinse intre 1,5, pentru Zo
B
= 0 ... 0,25 ~i 1 , pentru
~ B
Zo ~ 2,5.
L
Valorile lui [{ sint intabelate, pentru funda\ia drcptunghiulariJ., in func\ie dc rapoartele - ,
B
...::.(Y. anexa II). tate po=-
B
tode iL
, Simbolul :E din expresia (11.39) se refcra la situatia in care in cuprinsul stratului elastic
se intilnese mai multe strate cu caraeteristici E ~i v diferite (fig. 11.38). in aeest caz, tasarea
unui strat / rezulta ca diferen\a intre tasarea calculata in ipoteza ca straLul / ar incepe'~hiar de la
rile te;-nz
talpa funda\iei ~i tasarea corespunziHoare unui' strat aYind caracteristi~ile de deJorinabilitate - 5
ale stratului i (Ei' Vi) ~i care se intinde de la talpa funda\iei pina la limita supcrioan'i a stra-
tului i. ~ormatfi.

.
262
 In cazul masivului neolllogen, J{i ~i K.i_1 din expresia (11.39) s~~scot din tabel in fune-

6\ lie de .rapoartele
. R "
(!...., B.· ~i (~,
Zi) B ...
'B Zi_L)
Procedeul se aplica pentru toate stratele aflate in cuprinsul zonci active. Fie cazul unui
masiv neomogen, aleatuit din trei strate..; limita inferioara a zonei active se ana in cuprinsul
stratului al trcilca (fig. 11.:19) ~i._rczulta: .'

s=m·p·B -(l-vi)+.
[ J{1
E1
,
- J{1
l{z Ez'
(1- vn+.----(l""-v§)
J{3-E3 l{z .]
.

I
II. Ei~1'Yip •.1
£id,Yi-l
EiJVj
£"Y,
@Strolul i.1
0slrntul i-I
(j)Stratul ;
ig. 11.38. Metoda Egorov.

~:J
Fig. 11.:J9. Calculul tasarii eu metoda Egorov
pcntru un masiv aleatuit din trei strate.

Apliearea mctodei Egorov cstc rccomandata in STAS 3300-77 in urmatoarele situatii:

- in euprinsul zonei active apare un strat praetie ineori1presibil (avind E >
> 1 000 daN[emZ); -.- - .•

- fundatia arc latimca (sau diamctrul) B ~ 10 m, iar stratul care eonstituie zona aeUva
sc caracterizeaza prin valori E> 100 daN[emz.

AUt metoda insumarii tasarilor pe strate element are, cit ~i metodele

bazate pe solutii obtinute in teoria elasticitatii, prezentate in acest paragraf,
s-au referit la deformatii ale terenului produse de incarcari statice transmise
de constructii. Exista ins8. si alte numeroase cauze ale deformatiilor terenului
de fundare,'ca: mi~cari te~tonice,mi~cari seismice, deplasari'de teren, de-
formatii prin inghet-dezghet ~i contractie-umflare sub influenta factorilor
meteorologici, deformatii datorate actiunii apei subterane, yibratiilor ~i altele.
Pentru estima 'ea marimii probabile a deformatiilorpsoduse de aceste c.auze,
!I-- ,
se utilizeaza metode speciale de calcul. ~ ..

~
()'
- ~/t\?./'
, t ~''''i
//-...;\-
11.4. APLICAR . M~TODEI.~STARILOR LlMlfA L} CALCULUL TERENULUI

'J,
~_cc-r:{\
. --
I(!/ "'::-- .~ '''DE''FUNDARE
._.. -__ .r"'-.-.J--\::
./
In paragrafcIe prcccdcntc s-au cxaminat I11ctodele uzualc privind calculelede,.eapaci-
tate. p<?rtanta ~L de deforma\ie ale .tcrenului <k fundarc. ~entru ~a:a--5l~-

caractcristicile·
. .
tode in proicctarc slnt ncecsarc prccizari Cll privire la.:..
paminturilor ~ carc trebuie iIitroduse in difcritc formule de caIeul; .
gnip~r~le .~c aeplIni.:ub care se determina eapaeitatea portallt_~ a fu~.sau tas~-
rile lcrcnUIiii de fundare;
~ sitlla\iilc.)~"~e se implln~arca eal~~or de, ~~pacgl!!g_portJlmi! sau_<.!e_de-
!orJl1atii~

263
 Aceste precizari sint facutc in STAS 8316-1] .,Teren de fundare. Principii fundament31..,
de calcul ". Potri\Tt acestui standard. ill ('alculul terenului defundare se utilizea"a metoda semi-

-
probabilistica a starilor limitii. Dupi't enm se arata in STAS 1010010-75 .,Principii ;~~erale
- .~ •• -

de ycrificare ~ sigurantei constructiilor", metoda

~ -
-

esentlale:

-
~
---'- . -..•.. ---< ,-"'---->

stasilor limitii se distinge prin doui'! triis:'ituri

se eonsidera in mod sistemalic diferitcle stiiri'limitii

.-"--
--'.

posibilc pcntrn 0 eonstructie

se considen'i 'in ':Tiod inClepelident"V.1J:ria15i!i,!ntp3diicr1tilorfactori care afecteaza si~u-
~

dat:'i:
•.

ranta construetiiJor ~i. in primul rin~ v.ariabilitatl'a' aetiunilor si 'earacteristicilor mate.rialeIQr,

P~ODti~liYelului dc asigurare ce~ut. se, introduc coeficienti de sigurantii diferen~~i
~i anmnc: coefici~n\i ai inearciirii ~i eoeficienti de grnpare nentr~l_ iQ9iirc~ coeficienti-l!£.. ~J
~gurant.~.pentru matcriale 5i coeficienti 3i condi(iilor de 1ucru.
Se intelege prin stare limitii 0 stare a carei atingere im lid ierderea r' . ii san
ireversibila a capacitatn unel, c5~nstructiLdc...a satisf::tCL.c.ondLtille,de exploatare.1egate de des-'
tinatia stabiIita sau aparitia unor perie'ole pentru viata, sau saniltatea oamenilor, respectiv
pentru bunuri materiale sau cullurale a earor conservare depinde de constructia respectivii.

(I \ ') Starile limita se impart de regula in doua cate!!orii:

~ -, stilri limitil ultime, care corespnnd 'epuizilrii capaeitiltii_ portante sau unci aile pieE-
deri ireversibile a calita ilor necesare ex loatarii construc iiJor' a aritia aces tor stari limitii
poate i produsa de ruperi de diferite 'naturi - ~erder;a-st~bilitiltii -'formei unei parti a con-
"'-

~
- ---=:IJ
":'-.:1
'7:-.-1
~-=1
-:.::J
-~
::s
-::!..-.II

f-
'-
;
("
~trnctici sau constructiei in ansamblu. pierderea stabilitiltii pozitici (prin rasturnare, luneeare).
-r. de deforma'ii sau fisuri remanente excesive., care implicil seoaterea din lucru a eonstruc'iei etc.:
' ,
~4
=.J
./~ - still'; limit;; ,-,1eexp]03tarii normale. care corespund i~treruo('rjj caoaeitiitii de asi!!u-
rare a unei exnloatilri normale a eonstrnetiilor: anar; lin n('('stor s1!!r; limit!! p",-,1e fi produs:l
de deplasari statice sau dinamice excesive sau de fisuri excesive.
, Pentru terenul de fundare se deosebese, in conformitate cn STAS 8316-li. douil stari
limid: ~area limitii de deformatii 5i ~tarea limitii de ~~~citate portanta.
Aplicarea ia terenul de fundare a calculului la stari limilil nu implicil metode noi pentru
$i~, Ii. SLcO
determinarea deformatiiJor probabile sau a capaciU'i(ii portante, ci doar utiJizarea formulelor
cunoscute, de fel~11celor prezentate la subeapitolele 11.1 5i 11.:~. in concordan(il Cll prinripiile

,
generale ale metodei stilrilor Jimiti'i.

11.4.1. CARACTERI!TICILE GEOTEHNICE {~

'RMATE
~
. ~I DE CALCUL
ALE TERENULUI ,DE FUNDARE

o valoare individuala a IUle~en!;a earacteristici se obtine prin incerearea in laE.2-

rator a uneT'pi'iilie de piimint reeoltati'i dintr-un son'daj sauprintr-o , incereare pe teren.
~ ' Pe unmiiplasament dat, in cuprinslll~~-strat gc'ologi~; -se obtin :pentru fiee;;:;;- earne-
teristicil geotehnicil mai multe valori, numilrul ae~stora depinzlnd de natura ~i de suprafa(a in
plan a construetiei, de gradul de omogenitate a stratului. Aceste valor! individuale nu slnt
utili'zate nemijlocit in calculul terenului la stilri Iimi ti'i, ei doar dupa' ce sinCs"upuse unei pre-
lucrari statistice. Prin prelucrarea statisticil a valorilor individualc se obtin valori normate 5i
v(11ori, de- calcu~ale caracteristicilor geotehnice. '
Ir V.!!l.0areanonnatii..l'eprezintil 0 valoare medie obtinutil ca medic aritm~e.!iea in cazul ca:ae-
~isticnor geotehnicc care se determini'i separat (y, e, lV, 1\£, E etc.) ~~1 ell_metoda CclOl:-!!!()i
i~i piHralc in _cazul~l'ara2~clri1ur <I>-~i ~C'- al n:zisten~ei la forfccarc .. ~
• \'aloarea de c~!cllCa unei earactcristiei geot~c obtine imparJfud v;'toarea normatil
1a un coefieient.de_ sigurantil. a. cilrui.milrime.. se detcl'lninii __
n,.s~fe!.lncit sa s~"re.QI~zeze0 CI'l'5:
t..e.re asig~"nt:~:..-' -
, '1 cazul parametr~lol' <P sl c, cocficientul de sigurallili cstI', intotdeauna _~upraunilar. ~alo-
~rile de ealcu1 sint-nmi 'jnici decii:' valorile normate.
----,--

264
 9 -: la~a!:£~llledie Sm, care reprezinta ~dia tasarilor:absolutc.a cel putin lrei fundatii izol~e
ale comb-uctiei,_ caraCteristiee prin dimensiunile in plan ~i Ineareari; aeeasta _~~,poate ealcula
ca:-medie ponderata ,'pl:in__sllJ11:~f(Jele Ai ale fundatiilor_iz_QlaJe
--
IEz.
r:ultri ~
tE;.
In

,:.
(11.41)

IV

~ ~.=.
s
T ----- c...'

Fig. 11.40. Tasare absoluta. Fig. 11.41. Tasare relativa.

J.asarea relati~'eprezinta diferenta As a tasarilor absolute a doua fundatii, ram)r-

tata la ..distanta 1 dintre axele fundatiilor (fig. 11.41);
• - j,.n::Enarea [undatieL:,tg e,reprezinta d~ferenta dintre tasarile a doua punete extren~
.we f!~'.r1~1ip\.;:;:portata la distanti dintre el'i' (lungimea, latimea sau diametrul fundatiei); Ge
exemplu, pentru radierul general al eonstructiei-turn din figura 11.42:

~~ (11.42)
- ,ineO}l!Jiel'eal'elativa i reprezinta raportul intre sageata ~i lungimea partii dhu;.!ll:l&J;nt~i.ie
care se Incovoaie, fara schimbare de semn; acest mod de deformare este caracteristic .I,nnda-
c -
Fig. 11.42. Inclinarea fundatiei.

./-I1 I-1
0'.
~
,
I
I'
I I
,~' -_J
~-Ji
smax
,1-- /

-, Fig.-lT.43.-1ncovoierea rclativa a fundatiei flexibile.

11
5 -
/poZi!ia~edefOrmal-;:----
-1-- "

Sdgeala f
--
L fit.
rl=-:~~
II.
Ii'" L~~

Jiil()r lun.?i,. flexibile ide exemplu, pentru talpa continua a unci cladiri (fig. 11.43), inco-
voierea relativa se exprima eu relatia:
IT 03 fC)~

2 ir.~.i...-ci...-..;;
= (11.43) e!3.5 ~-c_ .•~

266
L 2L
za:
-
 forma\iilc ar lrcbui calculatc cu metode care sa ia in,considcrarc exislcnta ma§jnilui dc pamint
elasto-plastic sub fundatic, metodc inca neintroduse in practica de_PJoieclare curentii.
<==- ~alculul la slarca limita de deforma\ii se cfectueaza pentru constructiile {undate Ps tere-
nuri nestincoase. Atunci etnd studiulgeotehnic nu cuprinde datele necesare penlru efecluarea
calcultllt;iCiC~m;tiilor, construetia este obi~nuita (din clasele de importanta III, IY sau Y
definite conform STAS 1010010-75), iar terenul nu punc probleme (se incadreaza in unul din
cdc 8 Upuri definite in STAS 8316-77), stabilirea dimensi~,ilor in {?Ian ale fundatiei se JJgale

--~
face p~a presiunilor conycn ioJ.lalc-.de. calcul fara yerificarca la stare a lim~tii. de defor-
matii. ' n anexa/ll se reprodu'~tabelele priyind clasele deimportantii ale constructiilor ~i tipurile
de terenuri de fundare pcntru care nu este necesar calculul la stare a limita de deformatii.

!-r
111.4.~, CALCULUL LA STAREA LI ,ITA
- DE CAPACITATE
" Xl
PORTANTA /
@ ,
_
. , \
Erin calculul terenului la starea limita dc ca}Jacitatc portanta se. wrificii indeplinirea
eondi\ici: - J '•• -:-- -::-

J~~n!~J( (11.-16)

in carc reprezintii carcarea de calculflsupra tcrenului de funda~e~proYsnilii din actiunile

~!P- grupiir~]e..i.
capaettatea portantii de calcul a ten;nului de fundar~;
coeficientul condi~r de luc.;u.
Calculul la starea limita de capacitate portantii trcbuie cfcetuat in trd situaPi, carora
Ie corespund forme parUculare ale relatiei (11.46). -1- (rl i IIi) -I· ',-0
(;I
m.. @
~tr~!.ctii lep-€ ~ 60 , Ie 0,5 ~ >'Yv,i
-u'(1 'VW'-
fundate pe t~rel:!1!!iJ9fltle .comprcsibile /Ju.,z <
Ia argile, e> 1,0 Ia argile prafoasc ~i nisipoase, e> 0,7.la prafuri argiloase ~i nisipuri argiloasc).
relatia (11.46) deviue :' \ •\ Y
+- ~ niePe,-Le.:rJ
[Pel J;;j' I I /"'\)r "'. Q (11.47)

in care
(Pe! reprczinta
f1~e:t::::
Q
presiunea
'iJ.(C
medic verUeala
I' 7
~'f81'VJ·ttJI--
-1-'~I-)",
pc teren, 'rezultata
L~.<+~ r}
'iUn impartirea compo-
~::= 6-·2 e.2.' nentei yerUeale a incarcarilor de calcul, provenita ~in gruRarea speciala
, .[;1- eea mai defayorabila: . r Jj Nq -AT 1- A.: , '''C- '/l c. I :)
~
,/,'.;
- <1 . -I'
~~ -;(1'1 ~
.j ~
e~cient
p~~nea
--
al eondi\iilor de lucrufgal cu unitlt.CIl: /
criticii, stabilitii cu 0 formula dc Upul (11.13), afectata ~i dc
l \ A . coeficienti care tin scama de forma fundatiei.
I . ~,-" ~I '
t
L~ 1-;: 1Irt~"iij Intrucit inexpreSia(11.47){mc
II.•. d.1 C' ficient'de sigurantii, fata de.pericolu
se~tein ambli.term~nU!Un.egalita\ii
= 1 s-ar parea cii in calcul nu mai interyine nici Ull coe·
c pierdcre a stabil~ta\ii.:ln
(11.47), deo~~e
rcaIitate, _~iguranta se~
de 0 part!:,~Pef rezultii din cea mai
"'.. ~ ~efavorabila qruuarc de inciir.car~, iar Per se determma pe baza \'alorilo~ de calcul ale paramc-
A\\,c '('": \., trilor <I>si c, reprezentind cea mai redusa valoare a capaCitatii portante a terel1ului;
U . ~- -- " ,,-~-.-
.: !-Ie,:,::-,! 2.ij?J) La construc~tr<!nsll)i!in.c_~rcari orizontalc imp~rtan~c (Ii> 0,1 V), in care II
• ~i iT reprezinta componentele orizontalc, respectiv vcrUcale ale incarcarii pe talpa fundaFei),
'- ,.< , ,f e'Xpresia (11.46) devine:
(11.48)
in care
Ii,
--- V au semnificatia aratata;
l.!!:.Ji cQ~~ictcnt al condi.lli1or de l1l.£~u e~,8 .~.-
i ~\
.•.

f..5- coeficient de frecare intre talpa f\l2.1.d"a\iei.1Lt~ren(v. anexa II).

268
 - ~iLiu1crYine una din sUJlil1iilc-care. imPlln ~i cfectllarea calculului la~starc~JiJPlti!
de capadtgte portanta (term foartc comprcsitil, indircari orizontale·mari etc.), se yerifica

l;;a;pi.ui~" ,""d;~- /~ ~ mH,:!! .

GPConstqleli~1 ('~t(' de dasa III, IV ;au V. ia~ul de fundare se incadreaza in unul
••. - •.... '," -- .•••••. -,~,'-_ ... _.~._.- - . _,_ .n'· - ~
din cele 8 tipui'i definite in STAS 8316~77. '---, ,---' , ~
:: Se statilesc dime~lsi~n:;ileiundatiei
diri
~ de - ~alcul~rl1n~rea
. ~t iIi""gruparea spcaalii-
'-.,:o"'"""'~"'-:-=--~. _~
cu' presiunile conYPl1t~nale.
·'---r;i;cii;'c6ri 7er;{ri;e:-rezuJtii. relallile:

L00 ~ pconv;\ - c:;;;;, .; 1,4 ~J

La exeentrieJJi'iJi dupii. 0 singll.!:t direelic, rclaliile sint:

L~~~B-R~~~'
La excentrieita\.!....ct.upa doua djrc~t~i, _rcl].iiile sint: ~
Inai __
~:-
p efrnax ~ 1,5 Pconv; ..:\o~
la ,>:!:.
Dae,a fund' ' s\l._~or, -----
fort,~_?!,izontale marL sc vcrifiea si indeplinirea eonditic~,"'-;;-:
~ m~~:
~ 1'--:-W~,
..... IHic reproduce, ' clupa STAS 8316·77, 0 schema logicii in care siut sintctizatc
.
• .-
"-
"
"""
etapclc'-calculului tel'cnului de
\

\,v'\'l\4 \]
I/~ A

fundare. \( • ;00
\ <?•.• IUI';..1
~
\ •••• J.:.J:

" j

'-'

~a. ~:Ir.
1.=.':----a.
la. ;.....,;..
~ G1. .•
~~:# .•.•